MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SUCEAVA

LUCRARE DE
LICENŢĂ

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
COLECISTITĂ ACUTĂ

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
PROF. RĂSTOACĂ LILIANA SCHEULEAC IONICA

PROMOȚIA 2020
AMG
CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................................................................3
CAPITOLUL I................................................................................................................................................................4
NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE.........................................................................................4
1. Noţiuni de anatomie...........................................................................................................................................5
2. Noţiuni de fiziologie..........................................................................................................................................7
CAPITOLUL II.......................................................................................................................................................9
PREZENTAREA GENERALĂ A AFECŢIUNII..................................................................................................9
COLECISTITĂ CRONICĂ-ACUTĂ.....................................................................................................................9
a) Definiţie................................................................................................................................................................10
b) Clasificare.......................................................................................................................................................10
c) Etiologia............................................................................................................................................................10
d) Simptomatologia.......................................................................................................................................................10
e) Diagnostic.......................................................................................................................................................11
f) Evoluţie şi prognostic................................................................................................................................11
g) Tratament............................................................................................................................................................11
h) Complicaţii.....................................................................................................................................................12
CAPITOLUL III..........................................................................................................................................................13
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA................................................................................................13
PACIENTULUI CU COLECISTITĂ...........................................................................................................................13
CRONICĂ-ACUTĂ.....................................................................................................................................................13
a) Definiţie, scop şi locul puncţiei.....................................................................................................................14

2
MOTTO:

,, VIATA, ACEST DAR PRETIOS, DUMNEZEIESC,  ESTE DESEORI CU ADEVARAT

NUMAI IN MAINILE ASISTENTEI… ,,

                 FLORENCE NIGHTINGALE

3
 INTRODUCERE

Colecistita acută reprezintă o boală caracterizată prin inflamarea vezicii

biliare. Calculii din vezica biliară duc la leziunea pereţilor săi şi pot duce la
deversarea dificilă a bilei. La peste 60% bolnavi de colecistită, în bilă se detectează o
infectie, cauzată spre exemplu de bacteria E.coli, streptococci, salmonella si altele.
Microorganismele patogene pot nimeri în vezica biliară prin fluxul de sânge sau
limfă, precum şi să se strecoare în duoden.

4
 CAPITOLUL I

NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE

5
 FICATULUI

1. Noţiuni de anatomie

Ficatul face parte din glandele anexe ale tubului digestiv si este cel mai
voluminos organ al corpului, cântărind la adult în medie de 1 200-1 500 g cu vasele
golite. Ficatul normal, are la omul viu culoarea brun-roşcat, consistenţa fermă, dar
uşor elastică şi este friabil în cazul traumatismelor.
Este situat în loja subdiafragmatică, ocupând loja hipocondriacă dreaptă,
epigastrul şi o mică parte din regiunea hipocondriacă dreaptă.

Fig. 1- Ficatul

Fiind situat sub diafragmă acesta este protejat de traumatisme de către coastele
inferioare. Are două părţi sau lobi, denumiţi lobul stâng şi drept, cel drept fiind cel
mai mare şi care ocupă în întregime partea superioară dreaptă a abdomenului. Lobul
stâng este mai mic, aflandu-se transversal liniei mediene in partea stângă.
Palparea ficatului nu poate fi simţită, dar când este mărit, ca rezultat al unei
boli, depăşeşte rebordul costal şi poate fi uşor simţit.

6
 Celulele din ficat sunt denumite hepatocite, fiind specializate pentru
manipularea substanţelor de bază pe care organismul nostru le vehiculează.
Bila este un lichid de culoare galben-verzuie, cu gust amar şi consistenţă
groasă secretat de ficat şi depozitat in vezica biliara.
Este evacuat din veziculă în duoden, ca răspuns la prezenţa alimentelor şi este
esenţială pentru emulsia şi digerarea grăsimilor.

Căile biliare intrahepatice sunt reprezentate de caniculele biliare intracelulare

care nu au un perete propriu, colangiole, canalele biliare interlobulare situate în
spaţiul pat; canalele hepatice: drept si stâng.
Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun rezultat
din unirea canalului hepatic drept şi canalului hepatic stâng, canalul coledoc,
vezicula biliară şi canalul cistic. Canalul hepatic şi canalul coledoc alcătuiesc canalul
hepatocoledoc care drenează bila în duoden.
Vezicula biliară şi canalul cistic formează împreună aparatul diverticular al
căilor biliare extrahepatice.
Canalul hepatocoledoc este un conduct cu diametrul de 4-5 mm format din
două segmente, şi anume canalul hepatic comun şi canalul coledoc.
Canalul hepatic comun ia naştere din cele două trunchiuri biliare de origine,
unul drept şi unul stâng. El iese din ficat la nivelul hilului hepatic, mergând până la
confluenţa cu canalul cistic. Canalul hepatic comun este cuprins între epiplonul
hepatoduodenal (împreuna cu artera hepatică şi vean portă), şi are o lungime de 3cm.
Canalul coledoc continuă canalul hepatic comun, întinzându-se de la
confluenţa canalului hepatic cu canalul cistic, până la deschiderea în duoden. El are o
lungime de circa 6cm. Canalul coledoc coboara în jos şi înăuntru, trece în spatele
zonei lateromediană a duodenului descendent împreuna cu canalul pancreatic
principal (WINSURE) în ampula lui VATER.
Ampula lui VATER se deschide în duoden printr-un orificiu la nivelul papilei
moi. Extremităţile celor două canale coledoc şi WINSURE sunt înconjurate de un

7
fascicol muscular cu rol de sfincter. Ampula lui VATER este şi ea înconjurată de un
fascicul muscular care alcătuieşte sfincterul lui ODDI, cu rol în reglarea evacuării
sucului bilopancreatic în duoden. Ca structură canalul hepatocoledoc este format
dintr-o tunică externă conjunctivo-musculară şi o tunică internă, mucoasa prevăzută
cu un epiteliu cubic. Mucoasa canalului coledoc conţine glande tubulare a căror
secreţie diluează bila. Canalul hepatocoledoc este învelit de seroasa principală.
Vezicula biliară sau colecistul este situat sub lobul drept al ficatului şi are
aspectul unui săculeţ in formă de pară cu rol de depozitare şi concentrare a bilei. Are
o lungime de 7-10 cm şi o lăţime de 2-3 cm. Bila secretată la nivelul hepatocitelor
urmează a fi evacuată prin intermediul canalului cistic şi mai apoi prin canalul
coledoc în interiorul duodenului. Orificiul comun de vărsare în duoden al coledocului
şi al canalului pancreatic este înconjurat de o formaţiune musculoasă cu fibre
circulare şi longitudinale, numită sfincterul Oddi. Elaborarea bilei de către ficat
decurge fără întrerupere; trecerea bilei în duoden este ritmată însă de fazele digestiei.

Fundul veziculei biliare se află în incizura cistică a marginii anterioare a

ficatului şi vine în raport cu peretele abdominal.
Corpul: are o faţă superioară, care aderă de faţa interioară a ficatului şi vine în
raport cu colonul transvers şi cu prima porţiune a duodenului.

Colul: sau gâtul veziculei biliare are o formă conică şi este cuprins în
ligamentul hepatoduodenal. El este delimitat de veziculă de canalul cistic prin doua
şanţuri care corespund în interior la două valvule: o valvulă proximală, care desparte

8
colul de canalul cistic. Gâtul veziculei biliare vine în raport cu ramura dreaptă a
venei porte şi cu bulbul duodenal.
Structura: peretele veziculei biliare este alcătuit din trei tunici: mucoasa,
conjuncto-mucoasă şi seroasă.
Tunica mucoasă: prezintă la examenul cu ochiul liber o serie de pliuri, dintre
care unele dispar după întinderea peretelui, altele nu. Acestea din urmă delimitează
mici cavităţi pe suprafaţa mucoasei. La examenul cu ochiul liber o serie de pliuri,
dintre care unele dispar după întinderea peretelui, altele nu. Acestea din urmă
delimitează mici cavităţi pe suprafaţa mucoasei.
La examenul microscopic mucoasa apare formată dintr-un epiteliu absorbant în
care se găsesc celule cu plăcuţă striată (microvili) şi celule calciforme. Corionul
mucoasei este format din ţesut conjunctiv în care se afundă glandele mucoase.
Tunica conjunctivo-musculară: este alcatuită din ţesut conjunctiv şi din ţesut
muscular neted. Fibrele musculare sunt dispuse în fasciculă cu dispoziţie plexiformă
(circulare, oblice şi longitudinale).
Tunica seroasă: este formată din peritoneul visceral de pe faţa inferioară a
corpului veziculei şi în regiunea fundului, iar pe faţa superioară a corpului se află
ţesut conjunctiv lax.
Canalul cistic: este un conduct care continuă vezicula biliară, şi care se
deschide în canalul hepatocoledoc. El are o lungime de 3-4 cm şi un calibru de 3-4
mm.
Mucoasa canalului cistic prezintă numeroase proeminenţe lamelare numite valvulele
lui Heistei. Acestea nu sunt altceva decât plici ale mucoasei în structura cărora intră
fibrele musculare, uneori aceste plici au aspect spiralat.
Vase si nervi: arterele căilor biliare extrahepatice provin din artera hepatică
proprie pentru ductul hepatocoledoc din artera cistică pentru colecist şi ductul cistic.
Venele urmează un traiect invers arterelor, ele se varsă în vena portă. Există un
număr de venule, care pleacă din colecist, pătrund în ficat şi se ramifică aici, ele au
valoarea unor vene porte accesorii. Nervii provin din sistemul nervos central şi
anume din plexul celiac. Fibrele nervoase formează în peretele veziculei biliare
plexuri nervoase intramurale.

9
 Canalul hepatic se continuă prin canalul coledoc, iar la unirea dintre ele se
găseşte, vezicula biliară(colecistul), legată prin intermediul canalului cistic. Canalul
cistic permite intrarea bilei în veziculă dar îngreunează ieşirea ei.

Fig. 2- Vezicula biliară(colecistul)

În intervalul dintre mese, sfincterul Oddie este închis şi bila se acumulează în

vezicula biliară. În colecist, bila este de 10 ori mai concentrată, prin resorbţie de apă
şi săruri minerale. La pătrunderea conţinutului gastric în duoden, sub influenţa unor
reflexe nervoase şi pe cale umorală, sfincterul Oddi se relaxeză.
În perioadele interdigestive, musculatura veziculei este relaxată şi prezintă
contracţii slabe, care nu au ca efect evacuarea ei.
Canalul coledoc măsoară o lungime de 3-3,5 cm, însă acesta variază în funcţie
de lungimea canalului hepatic comun. Acesta începe de la locul de unire a canalului
cistic cu joncţiunea hepatocoledociană şi se varsă în duoden.
Cea mai cunoscută afecţiune a veziculei biliare sunt calculii biliari.

10
 Aceştia sunt aglomerări de colesterol cu consistenţă dură, care se formează
chiar în vezicula biliară.

Fig.3- Calculii biliari

Fără bilă organismele noastre nu ar putea digera grăsimile. Ea este produsă de
ficat, depozitată în vezicula biliară şi acţionează la nivelul intestinului.
În fiecare zi, ficatul produce aproximativ un litru de bilă, care părăseşte ficatul
prin ducturile hepatice.

2. Noţiuni de fiziologie

Ficatul dobândeşte funcţii complexe şi are o capacitate de regenerare

demonstrată prin faptul că după o hepatectomie parţială iniţiază o regenerare după 24
ore, atingând maximul în 4-5 zile şi finalizează în 14 zile.
Funcţiile ficatului sunt multiple, fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului.
Principalele funcţii ale ficatului:
Funcţia biliară comportă secreţia şi excreţia bilei, cu rol în digestia şi
absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K) în absorbţia
fierului şi calciului alimentar. Are rolul în termoreglare, sângele din venele hepatice
având temperatura cea mai ridicată în organism.
Bila se varsă în intestin în cantitate de 600-1 000 ml în 24 ore.

11
 COMPONENTELE BILEI SI ROLUL LOR IN
DIGESTIE
o Bila hepatica este alcatuita din 97% apa si 3% substante organice si
anorganice.
o Substanţele organice: in proporţie de 2,4% sunt reprezentate de
numeroşi compuşi: acizi si săruri biliare, pigmenţi biliari, colesterol si
diferite grosimi.
o Substanţele anorganice: in proporţie de 0,7% sunt formate din săruri
de Na, K, Mg si Ca (bicarbonati, fosfaţi si cloruri).
o Acizii biliari si sărurile biliare joaca cel mai important rol in digestia si
absorbţia intenstinala, se găsesc in proporţie de 1% si reprezintă cel
mai important constituent al bilei.
o Sărurile biliare sunt reprezentate prin glicocolat si taurocolat de sodiu
care provin din combinarea acizilor colic, chenodeoxicolic si licocolic,
cu aminoacizii glicolul si taurina, formându-se acizii biliari glicolic si
taurocolic care cu sărurile de Na dau sărurile biliare amintite.
o Sărurile biliare manifesta o acţiune asemanatoare detergenţilor, scăzând
tensiunea superficiala a particulelor mari de grăsimi si determinând
astfel fracţionarea sau emulsionarea lor in particule foarte fine. Prin
emulsionare suprafaţa de contact a grăsimilor alimentare cu lipaza
pancreatica devin mai mari, ceea ce accelereaza procesul de
descompunere enzimatico-hidrolitica a acestora. De asemenea se
considera ca sărurile biliare au proprietatea de a activa lipaza
pancreatica. Aceste săruri formeaza cu grăsimile complecşi coleinici
solubili in apa, permiţând astfel absorbţia grăsimilor si a vitaminelor
liposolubile A, D, E, K si F.
o Tot aceste săruri au rol laxativ, stimulând peristaltismul intestinal,
menţin echilibrul florei microbiene a intestinului gros, combătând mai
ales flora de putrefactie —. rol antiputrid.
o Un alt rol al sărurilor biliare este acela de a stimula formarea insasi a
bilei — rol coleretic.
o Pigmenti biliari: reprezintă produsii de degradare ai grupării proteice
din molecula hemoglobinei. Ei sunt aceia care dau coloraţia bilei. In

12
 bila exista doi pigmenţi biliari si anume bilirubina care se gaseste in
cantitati mari si bilirubina care se gaseste in cantitati mici. Bilirubina
este un produs de oxidare al bilirubinei. Bilirubina existenta in plasma
sanguina circula combinata cu globulina sau cu o albúmina. La nivelul
celulelor hepatice, ea este desprinsa de aceste proteine, cuplata cu
acidul glucoronic, dupa care se varsa in calculii biliari, iar de aici trece
in intestin prin caile biliare extrahepatice.
o Pigmentii biliari nu au rol in digestie, ei fiind produşi de degradare care
se elimina prin fecale si urina, da bilei caracterul de a fi un produs de
excreţie.
o Colesterolul: este substanta din care iau naştere acizii biliari, ca si
sărurile, pigmentii biliari, colesterolul din bila este in parte eliminat
prin fecale, in parte reabsorbit in sânge din interiorul venei porte,
ajungând astfel din nou in ficat (este asa numitul ciclu entero-hepatic al
sărurilor biliare, ale pigmentilor biliari si colesterolului). El nu are rol
in digestie.

o REGLAREA SECREŢIEI SI EXCREŢIEI BILEI

o Reglarea secreţiei biliare se face printr-un mecanism dublu: nervos si

umoral.
o Mecanismul nervos se manifesta prin acţiunea excitosecretoare a
S.N.V. parasimpatic si prin efectele inhibitoare ale simpaticului.
o Mecanismul umoral este reprezentat in special de secretina care ia
naştere in mucoasa duodenala in urma excitanţilor alimentari. Printre
factorii principali care regleaza secreţia biliara se afla sărurile biliare si
unele subsatante alimentare, ca grăsimile si produsii de descompunere
a proteinelor alimentare.
o Reglarea secreţiei biliare (evacuarea bilei din caile biliare in douden) se
face printr-un mecanism dublu: nervos si umoral. Astfel, contracţiile
ritmice ale veziculei biliare, care au ca efect excreţia bilei in douden,
sunt reglate atât pe cale nervoasa cât si pe cale umorala.

13
 o Reglarea nervoasa se realizeaza prin reflexe la care participa nervii
simpatici si parasimpatici, contracţiile veziculei biliare sunt stimulate
de excitatiile parasimpatice si inhibate de excitatiile simpatice. In cazul
musculaturii sfinterului lui Oddi fenomenele se petrec invers:
parasimpaticul inhiba contracţiile sfincterului, iar simpaticul o
stimuleaza.
o Reglarea umorala se realizeaza prin intermediul unui fenomen numit
colecistochinetor, care se formeaza la nivelul mucoasei duodenale prin
contactul cu chimul acid provenit din stomac si cu principiile
alimentare, dintre care cele mai importante sunt grăsimile. In
perioadele interdigestive bila este secretata continuu, ea nu pătrunde in
duoden din cauza contractiei sfincterului Oddi. Ca atare bila este
impinsa prin canalul cistic in vezicula biliara unde se concentrează de
circa 10 ori.
o In timpul digestiei intra in joc mecanismele de reglare a excreţie biliare
care produc contractia veziculei biliare, a canalului hepatocoledoc
concomitent cu deschiderea sfincterului Oddi si eliberarea billei in
douden. Toate aceste modificări se datoreaza faptului ca odata
secretata, colecistochinina ajunge pe cale sangvina la nivelul cailor
biliare extrahepatice.
Funcţia antitoxică constă în activităţile ficatului prin care substanţele toxice
de origine exogenă, ca şi cele rezultate din metabolismele endogene sunt
transformate în substanţe mai puţin toxice.
Ficatul este un important depozit de vitamine: A, B2, B12, D, K. El intervine
în convertirea carotenilor în vitamina A, în transformarea vitaminei B1 în
cocarboxilază, în conjugarea vitaminei B2 pentru formare fermentului galben
respirator, în procesul de sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K.
Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinită intr-o mare
parte de ficat. Fermenţii sunt complexe macromoleculare legate de grupări active, iar
sinteza lor reprezintă o activitate laborioasă a hepatocitului şi necesită integritatea
anatomică şi funcţională a ficatului.
Funcţiile metabolice ale ficatului se exercită în metabolismul glucidic,
protidic şi mineral.

14
 Metabolismul glucidic hepatic este insulinodependent. În metabolismul
glucidic, ficatul intervine în fosfolizarea şi polimerizarea glucidelor în glicogen,
asigurand rezerve de glucoză şi menţinerea hemostaziei glicemice.
În metabolismul lipidelor intervine în absorbţia grăsimilor şi în fosfolizarea lor,
în sinteza de esterificare a colesterolului, în sinteza lipoproteinelor, fosfolipidelor si
trigliceridelor.
În metabolismul proteic ficatul are funcţie proteinoformatoare şi de echilibru
proteic.

CAPITOLUL II

15
 COLECISTITA ACUTĂ

a) Definiţie
Colecistita este o inflamţie a veziculei biliare, cel mai adesea fiind cauzată
de calculi biliari. Colecistita care a fost diagnosticată în curs rapid se numeşte
colecistită acută, de asemenea cea care are loc în curs lent fiind colecistită cronică.
Colecistita acuta este cea mai frecventa complicaţie a litiazei biliare, 90% dintre
colecistitele acute apar pe o vezicula biliara litiazica. Multe colecistite nu se spitalizeaza.
Poate apare la orice vârsta, dar atinge un maximum de frecventa de decada de mijloc.

b) Clasificare
Colecistita este de două feluri:
 Acută: - forma catarală (edem, congestie)
- forma flegmentoasă (microabcese parietale)
- forma gangrenoasă (necroză parietală)

16
  Cronică: - forma sclerotică (perete îngroşat, mulat pe
pietre)
-forma hidropică (conţine ‘’bila albă”, mucus-
secreţie parietală).
c) Etiologia
Cea mai frecventă cauză de colecistită este litiaza biliară. Poate surveni şi din
cauza unor bacterii sau septicemii.
Calculii pot fi: pigmentari şi acumulări de colesterol nedizolvat.
Categoriile de persoane care sunt predispuse la dezvoltarea de calculi biliari
sunt cele care suferă de obezitate, cu diabet, sedentare, cei care au o alimentaţie
bogată în grăsimi, etc.
Cauzele care declanseaza apariţia colecistitei acute sunt:
1. infecţia provenita pe cele patru cai posibile si anume:
- prin vena porta, odata cu substantele absorbite din intestin;
- pe cale sangvina generala, in afecţiuni infectioase, cu bacilocolii
perfingens, stafilococi, streptococi;
- pe cale limfatica, de la un proces inflamator din abdomen;
- pe cale ascendenta din intestin, prin coledoc.
b) Litiaza biliara care traumatizeaza mucoasa colecistului in timpul
contracţiilor si prin leziuni de decubit.
c) Staza de colecist si bila hiperconcentrata care irita mucoasa vezicii
biliare formând „patul" pentru suprainfectie.
d) Refluxul de suc pancreatic in calea biliara principala care este deosebit
de iritant.
FORME ANATOMO-CLINICE
Inflamatia colecistului poate duce la leziuni variate care se manifesta diferit:

• Colecistita acuta catarala „ congestiva", in care colecistul este

hiperemiat, congestionat si cu pereţii ingrosati de edem.

• Colecistita acuta flegmonoasa „supuranta", in care peretele veziculei

este edematiat, prezintă in grosimea sa microabcese.

17
 • Colecistita acuta gangrenoasa „necrotica", in care trombozele
inflamatorii din vasele peretelui colecistului, realizeaza zone de ischemie de culoare
verde sau negricioasa care ascund pareele de necroza.

• Colecistita acuta cu plastron „plastron colecistic", in care colecistul

inflamat este acoperit de organele vecine, ficatul, stomacul duodenul, colonul
transvers si marele epiplon formând un „bloc inflamator" care acopera colecistul.
Reprezintă modalitatea de reacţie a seroasei peritoneale la prezenta procesului
inflamator acut.

Forme clinice particulare:

a) Formele icterice: secundare in primul rând litiazei coledociene, dar si

angiocolitei fara suport litiazic.
b) Colecistita gangrenoasa: la vârstnici cu semne locale puţine, dar
semne generale grave cu toxicomie. Diagnosticul este dificil insa, cea mai mica
suspiciune de colecistita gangrenoasa pretinde interventie chirurgicala.
c) Colecistita enfizamatoasa: prezenta de aer in vezicula biliara la
examenul radiologie; este vorba de o infecţie cu anaerobi de regula la un diabetic.
Starea generala alterata, febra, semnele locale usureaza diagnosticul. Radiologie se
observa prezenta de aer in vezicula cu eventual nivel hidroaeric.
d) Colecistita acuta postoperatorie: ridica probleme de diagnostic
pentru ca simptomatologia se intriga in mare parte cu evoluţia postoperatorie.

Obstructia canalului cistic reprezintă mecanismul cel mai frecvent întâlnit in

patologia colecistitei acute. In peste 93% din cazuri este provocata de calculu biliar
care se opreşte in (canalul) gâtul cisticului sau canalul cistic, obstruarea zonei
infundibilocistice duce la stagnarea bilei in vezicula biliara, consecventa fiind
concentrarea bilei si creşterea presiunii intraveziculare care comprima vasele ce
hrănesc pereţii veziculei si in final determina inflamarea acuta a acesteia.

18
 Reasorbtia apei si a sărurilor biliare de către mucoasa veziculei duce la
creşterea concentraţiei pigmentilor biliari de către carbonatul de calciu si a
colesterolului. Acest amestec de substante concentrate provoaca inflamatia chimica
si creşterea presiunii osmotice din interiorul veziculei. Mucusul secretat de galndele
mucoasei veziculei se acumuleaza in interiorul organului, determinând creşterea
presiunii intraveziculare, element patologic esenţial in producerea colecistitei acute.
Creşterea progresiva a presiunii intraveziculare are drept consecinţa comprimarea
vaselor sangvine si limfatice si perturbarea hemodinamicii in vasele care hrănesc
vezicula biliara. Comprimarea vaselor este maxima in locul obstructiei datorita
presiunii exercitate de către canalul inclonat in canalul cistic sau in zona
infundibilocistica. La bolnavii vârstnici, aterosclerotici, sau diabetici, comprimarea
circulaţiei in zona de irigaţie a arterei cistice este mai accentuata, favorizând
inflamatia acuta, necroza ischemica si perforaţia veziculei biliare. Colecistitele acute
primitive infectioase sunt rare si se întâlnesc in special la copii. De cele mai multe
ori infecţia este secundara modificărilor pe care le suferă continutul si pereţii
veziculei biliare dupa obstructie. Infecţia se grefeaza cu uşurinţa datorita rezistentei
scăzute a pereţilor ischemiati aflaţi sub presiunea conţinutului vezicular.
Dintre germenii care invadeaza secundar vezicula biliara, cel mai frecvent
intălniti sunt cei care provin din intestin cum este bacilul colii.
Mai rar infecţia este provocata de clostridii, enterococ, salmonele, pneumococi
si stafilococi. Infecţia se produce pe cale limfatica, alteori microbii pătrund in caile
biliare prin canalul coledoc, când infecţia este provocata de germeni anaerobi aceştia
determina o inflamatie particulara a pereţilor veziculari si anume: colecistita
enfizematoasa numita si gangrena veziculara.
1. Calea hematogena portala: resorbţia la nivelul intestinului si
tranzitului portal pâna in ficat, de unde pe cale limfatica sau biliara se insamânteaza
focarul colecistic. Aceasta ipoteza este sustinuta de faptul ca ganglionul lui
Mascongi conţine frecvent germeni microbieni.
2. Calea hematogena sistemica: dintr-un focar de infecţie germenii trec
in circulaţia generala si ajung pe cale arteriala la nivelul peretelui colecistic alterat,
unde se cantoneaza.
3. Calea canalara ascendenta: se presupune ca in anumite condiţii
germenii se mişca in douden in sens retrograd prin hepatocoledoc. Aceasta ipoteza
este discutabila deoarece in mod normal in douden nu sunt germeni.

19
 4. Cea mai plauzibila rămâne calea hematogena portala. Ca un focar secundar
s-ar mai putea menţiona rolul enzimelor pancreatice in patogenia colecistitei acute.
In unele cazuri in bila recoltata din colecist s-a identificat prezenta amilazelor.

d) Simptomatologia
Colecistitele acute prezintă semnele generale ale unei infecţii şi semne locale.
Toate colecistitele se manifesta prin colica biliara.
Colica este o durere paroxistica declanşata de contractia defectuoasa a unor
organe cavitare.

A. Durerea: durerea abdominala este declansanta de regula de ingestia

unor alimente colecistochinetice (smântână, grăsimi, frişca, tocaturi, lapte, prăjeli,
mezeluri, maioneza, oua, alcool), pot fi incriminate si produse celulozice ca: fasolea,
mazarea, varza, etc., alteori este vorba de o alimentatie dietetica, dar in cantitati
mari. Relaţia cronologica cu masa este de mare valoare diagnostica deoarece masa
declanseaza colica in peste 93% din cazuri (3-5 ore dupa o masa abundenta). Sediul
reprezentativ al durerii corespunde zonelor veziculare si subxifoidiene (zona solara),
de multe ori durerea incepe in epigastru unde poate avea un caracter discret,
continându-se apoi cu violenta spre dreapta. Durerea se datoreaza unor contractii
spastice reflexe ale veziculei sau cailor biliare, de regula durerea debuteaza in
hipocondrul drept, iar iradierea sa este neuniforma,. In colica biliara tipica durerea
iradiaza dorsal in dreapta urcând uneori spre vârful omoplatului, mai rar coborând in
zona lombara. Tot atât de caracteristica, este si iradierea in umărul drept sau
epigastru. Este posibila rareori si o propagare descendenta spre flancul si fosa iliaca
dreapta, extrem de periculoasa prin confuzia diagnostica la care poate duce. Iradierea
precardiaca se întâlneşte de regula la coronarieni.
Intensitatea durerii este extrem de inegala. Se
cunosc toate variantele, de la cea justa la cea
violenta. Modul de instalare, este de cele mai
multe ori brusc, dar poate fi si progresiv. Durerea
este variabila, dar pe masura ce procesul
inflmator avanseaza, durerea devine persistenta si severa fiind exagerata de mişcare,
de zguduire si apasare in hipocondrul drept unde se afla punctul cistic. Durerea este

20
insotita de multe ori si de late manifestari dintre care fenomenele dispeptice cum
sunt:

B. Greturile si vărsăturile: sunt simptome constante. Se elimina iniţial

prin voma alimentele consumate, stagnate obişnuit intragastric, dupa care apare
continutul biliar, uneori in cantitati mari. Agresiunea fata de alimente este totala,
intoleranta gastrica este obişnuita. Starea de disconfort abdominal se intensifica cu
blocare epigastrica sau alteori difuza datorata parezei intestinale. Eliminarea de gaze,
poate fi suprimata de constipatie ce de regula este prezenta. Pe lângă aceste semne
pot apare balonari si eructatii.

C. Simptome generale: sunt multiple, bolnavul prezintă: cefalee, febra,

frison si uneori stare de agitatie. Hipertensivii fac ascensiuni ale valorilor tensionale,
iar la coronarieni pot surveni crize anginoase veritabile. Când colecistita se asociaza
cu pancreatita, durerea iradiaza in baza, sau in regiunea lombara superioara
predominanta in stânga. Când procesul inflamator determina inflamatia veziculei
biliare intensitatea durerii din hipocondrul drept scade prin dispariţia distensiei
veziculare, durerea generalizându-se in tot abdomenul, datorita peritonitei biliare. In
general durerea abdominala din colecistita acuta, nu cedeaza decât parţial sau
temporar la antispastice si analgezice. Când infecţia cailor biliare predomina
bolnavul prezintă frisoane sau senzaţie de frison care paote fi insotit de hipertermii.
Inspirul profuncd poate intensifica durerea in hipocondrul drept.

D. Semne fizice: in majoritatea cazurilor, examenul obiectiv pune in

evidenta o creştere a sensibilităţii hipocondrului drept si a porţiunii superioare a
flancului drept. Hiperestezia poate fi evidentiata prin frecventa grilajului costal drept,
atât in regiunea anterioara, cât si in cea posterioara.

Când inflmatia veziculei biliare determina gangrena pereţilor acestuia si

perforarea ei, apare contractura musculara datorita iritatiei peritoneale (peritonita
biliara) când ţesuturile din jur prinse si ele in procesul inflamator formeaza un bloc
subhepatic. Palparea evidentiaza in circa 40% din cazuri o masa tumorala
inflamatorie cu sensibilitate vie, consistenta, eleastica si cu limite sterse situate in

21
regiunea veziculei biliare, imediat sub rebordul costal sau chiar in abdomenul
inferior.

Icterul: de obicei el are o intensitate modesta, este pasager, urmeaza apariţia

durerii la mai multe ore si cedeaza spontan sub tratament medical. Apare la 25%-
40% dintre pacienţii cu colecistita acuta si este dat de prezenta calculilor, de
pancreatita acuta cefalica, de compresiunea directa a cailor biliare principale prin
calcul incavat, in infundibilul vezicii biliare sau in c ist ic.
Icterul mai poate fi dat si de compresiunea indirecta a C.B.P. de către
colecistul destins, ce poate apasa prin tensiune coledocul sau mai este produs de
constituierea unei fistule biliare.

Mişcările respiratorii: sunt scurte, uneori sacadate, deorece respiraţiile ample si

profunde intensifica durerea, prin efectul de creştere a presiunii intraveziculare in
timpul coboririi diafragmului. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura
corpului.
e) Diagnostic
Diagnosticul este susţinut de anamneză, de tabloul clinic cu dureri, tubajul
duodenal, analize biologice, dar examenele imagistice sunt singurele capabile sa-l
precizeze.
-paraclinic si de laborator

1. HLG: in formele necomplicate, leucocitoza crescută pâna la 15000

elemente/mm3. Creşterea leucocitozei peste 20000 elemente/mm3, semnifica
existenta unei complicaţii.

2. Bilirubina: testele funcţionale hepatice nu se modifica decât in rare

cazuri, când procesul inflamator invadeaza patul vezicular biliar si când parenchimul
hepatic al acestei zone este invadat de procesul necrotic pericolecistic.
Hiperlibilirubinemia cu predominenta bilirubinei directe se inălneste numai in
cazurile asociate cu calculoza coledociana sau când procesul inflamator cuprinde si
coledocul

22
 3. Enzimele: transaminazele serice sunt crescute in cazurile in care
colecistita acuta evolueaza cu icter. Amilazele serice si urinare sunt crescute mai ales
in cazurile in care colecistita acuta evolueaza concomitent cu o pancreatita acuta.

4. Examenul radiologic: radiografia abdominala pe go poate evidenţia

calculii radioopaci, vezicula de porţelan, bila calcica, calculii in ilcon, aer in arborele
biliar (in caz de fistula biliodigestiva). In colecistita enfizematoasa se constata o
imagine gazoasa atât in lumen cât si in peretele vezicular.
Examenul radiologie nu esje indicat in puseul acut. Se mai poate efectua
colangiografie, laparoscopie.

5. Ecografia colecistului si a cailor biliare reprezintă unul dintre

examenele cele mai valoroase in stabilirea daignosticului de litiaza. Acuratetea
rezultatelor sale este cert mai buna decât colecisto sau colangiografiei. Ecografia
române frecvent singura investigaţie paraclinica disponibila pentru bolnavii cu
colecistita acuta. In plus ea poate furniza date privind vezica biliara, starea
hepatocoledocului si asupra modificărilor pancreatice.

6. Electrocardiograma: efectuata in puseul acut evidentiaza frecvent

modificările tranzitorii de faza terminala ST-T ce pot pune uneori problema
diferenţierii de un infarct de miocard cu simptomatologie atipica.

f) Evoluţie,complicatii si prognostic
Sub tratament conservator majoritatea colecistitele acute pot avea o evoluţie
favorabilă prin cedarea fenomenelor acute inflamatorii.
Evoluţia colecistitelor acute depinde de forma anatomo-clinică pe care o
dobândeşte. În formele supurate şi gangrenoase seriozitatea bolii este gravă,
prezentând eventuale complicaţii(perforaţia colecistitului, peritonită, abcese hepatice,
pancreatită acută hemoragică).
Complicaţiile colecistitei acute sunt multiple si deseori grave. Isusirea lor
atrage atentia asupra unor posibilitati evolutive de temut. Subliniem in special
coleperitoneul localizat sau generalizat. Acesta survine prin perforaţia formelor
flegmonoase. Sediul de electie este regiunea fundica a colecistului, mai slab

23
vascularizat. Colecistopancreatita acuta, forma clinica de mare severitate sugerata de
accentuarea vărsăturilor, iradierea durerii „in bara" spere hipocondrul stâng, alterarea
stării generale si certificata de creşterea impostanta a amilazelor serice si urinare.
Angiocolita acuta severa exprimata prin durere, febra, frison si icter ce
amplifica tabloul iniţial al colecistitei acute.
Supuratiile pericolecistice sunt de cele mai multe ori consecinţa evoluţiei unei
colecistite acute neglijate sau tratate exclusiv prin mijloace medicamentoase.
Abcesele ce se constituie in aceste cazuri pot fi multiple si au localizari variate, in
jurul veziculei biliare juxtacoledociene sau in patul hepatic al colecistului.
Simptomatologia clinica nu este in totdeuna evidentiata, evoluţia lor poate imbraca
un caracter torpid, trenant, cu semne generale si locale sterse.
Pediculita scleroasa cointeresarea inflamatorie si infecţia torpida de vecinatate
pot duce la constituirea unor leziuni fibroase a pediculului hepatic, adevarate
complicaţii când afecteaza coledocul. Fistulele biliare pot fi externe precedate de de
formarea unui flemon al peretelui abdominal in aria de proiecţie a colecistului,
urmata de constituirea unor leziuni fibroase apediculului hepatic, adevarate
complicaţii când afecteaza coledocul.
Ileusul biliar consecinţa a eliminării printr-o fistula colecisto-duodenala a unui
calcul voluminos, care va conduce la obstructia lumenului jejunului sau ilconului.
Peste o treime din bolnavi fac complicaţii severe si fiecare din aceste
complicaţii ingreuneaza tratamenul chirurgical, măreşte mortalitatea operatorie.
Letalitatea creste odata cu vârsta si in condiţiile unei boli sistemice. Printre factorii
de risc care agraveaza prognosticul: prezenta formaţiunilor tumorale in hipocondtul
drept, icterul, leucocitoza mai mare de 20000 elemente/mm3.
In colecistita gangrenoasa, mortalitatea se apropie de 100% daca nu se aplica
tratamentul chirurgical. La bolnavii cu perforaţie veziculara, prognosticul depinde si
de intervalul dintre debutul crizei si momentul intervenţiei chirurgicale. Cu cât
intervalul este mai scurt, cu atât prognosticul este mai bun.

Prognosticul va depinde de forma anatomo-clinică, de promtitudinea

intervenţiei terapeutice şi de existenţa complicaţiilor.

g)Tratament

24
 Colecistita acuta reprezintă o urgenta medico-chirurgicala. Tratamentul in
majorittatea cazurilor este medico-chirurgical. Alegerea momentului operator diferă
de la caz la caz, in raport de vârsta, starea generala a bolnavului, modificări locale si
generale si alti factori.

Tratamentul pur medical: se aplica numai in acele cazuri in care sunt

prezente semne de evoluţie progresiva către complicaţii, bolnavul fiind tinut sub
stricta supraveghere medico-chirurgicala.

a) Internarea in spital este obligatorie pentru orice bolnav atât pentru

stabilirea diagnosticului exact, cât si pentru urmarirea evoluţiei bolii de baza si
aplicarea tratamentului medico- chirurgical adecvat.

b) Indepartarea durerii abdominale, morfina este contraindicata

deoarece accentueaza spasmul cailor biliare si in acelaşi timp acopera evoluţia acuta
a colecistitei. Pentru calmarea durerii se poate utiliza Miofilin in doza de 100-150
mg la intervale de 6-8h, dar numai in formele hiperalgice si strict supravegheat.
Se mai pot adauga: Scobutil o fiola la 8h; Algocalmin 4-6g/zi; când durerea nu
cedeaza la cest tratament, si interventia chirurgicala nu se impune de necesitate si
imediat se incearca perfuzia i.v de xilina 1%.
Spasmul cailor biliare si a duodenului, invariabil prezent, contribuie si el la
intensificarea durerii generale provocate de procesul inflamator. Medicamentele cele
mai des utilizate sunt:

25
 • Papaverina in doza de 320 mg (8g)/24 h, la nevoie mai mult;
• Nitroglicerina in doza de l-2mg la intervale de 15-20 minute;
• Sulfat de atropina 0,5 mg subcutan de 2-3 ori pe zi;
• Scobutil 20-30 mg (2-3 g)/zi, in injecţii i.v. sai i.m. lent;
• Miofilin 240-280 mg (1-2 g)/zi in injecţii i.v. lent.

c) Suprimarea secreţiei sasterice — trecerea sucului gastric din stomac

in duoden declanseaza secreţia de secretina si colecistokinina, hormonii care cresc
secreţia pancreatica, fluxul biliar si /cinetica cailor biliare. Acumularea de suc gastric
in exces produce distensia gastrica cu efecte asupra funcţiei biliare si pancreatice.
Staza si distensia gastrica mai produc si vărsături, suprimarea distensiei si a
secreţiei realizându-se prin aspiraţie gastrica, prin sonda nazo-faringiana plasata in
zona pilorica, suprimarea alimentaţiei orale, administrarea medicatiei anticolinergice
care se adreseaza si îndepărtării spasmului musculaturii netede (sulfat de atropina si
scobutil).

d) Aportul electrolitic si caloric. In formele uşoare hidratarea bolnavului

se face oral, se creste raţia prin adaugare de pâine prăjită, supe mucilaginoase de
orez, ovaz. După doua trei zile regimul de cruţare fara proteine si grăsimi este treptat
imbogatit prin ados de alimente care conţin proteine si lipide uşor digerabile,
neiritante, dar cu valoare calorica ridicata, supe de zarzavat cu fidea, creme de
Ikegume, cartofi copţi, carne de vita proaspata sub forma de perisoare, unt
compoturi. In formele medii si grave aportul hidric, electrolitic, caloric si vitaminic
se face in primele 3-5 zile, numai parenteral, prin perfuzie cu soluţie glucozata 5% si
10%, tamponata cu insulina, câte o jumatate insulina ordinara pentru 2g glucoza.

e) Prevenirea si tratamentul infecţiei biliare peritoneale. Cel puţin in

faza iniţiala a colecistitei acute necalculoase dar obstructive infecţia lipseste. Pe
masura ce procesul inflamator evolueaza, vezicula biliara se poate infecta, de cele
mai multe ori cu bacilul colisi enterococ, criteriile de alegere a antibioticelor pentru
prevenirea infecţiilor secundare sunt in funcţie de severitatea formei clinice sau
cointeresarea peritoneului. Când exista forme de perforaţie, antibioticul de electie
este Ampicilina administrata i.v.in doza de 1 g la 4 h. Acest antibiotic are mai multe
avantaje printre care: se elimina prin bila realizând concentrata considerabile in caile

26
biliare, are activitate asupra germenilor gram pozitivi penicilino rezistenti
(enterococ), cât si asupra germenilor gram negativi (bacilul coli). Cu excepţia
piocianicului, in cazurile severe, cu evoluţie către complicaţii si tratate cu alte
antibiotice, sunt indicate asocierile:
Ampicilina + Gentamicina + Metronidazol Lincomicina + Gentamicina
Rimfapicina + Gentamicina Cefalosporine de generaţia a treia.

Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical poate fi efectuat in trei situatii:

a) de urgenta: operaţia este urgenta necesara in aproximativ 10% din

cazuri si se adreseaza acelor pacienţi ce prezintă la internare o complicaţie a
colecistitei acute. Operaţia de urgenta poate fi efectuata numai in cazul
complicaţiilor (perforaţie, interventia colecisto-pancreatica etc.) dar si in cazul in
care colecistita acuta progreseaza rapid spre o stare toxica.

b) interventia precoce: in majoritatea cazurilor se efectueaza o operaţie

precoce in primele 72 de ore de la internare. Acest interval este necesar pentru
precizarea diagnosticului, stabilirea unui bilanţ elementar al satrii bolnavului, iar
pentru clinicile fara profil de urgenta, ameliorarea condiţiilor operatorii. De
asemenea, tratamentul preoperator antispastic, antibiotic si echilibrarea
hidroelectrolitica amelioreaza simpromatologia si starea generala a bolnavului. Sunt
de evitat intervenţiile de dincolo de 10-12 zile când leziunile inflamatorii
pericolecistice tind sa se organizeze fibros, interventia devenind dificila si întârziata.

c) Intervenţia întârziata: o operaţie poate fi rezervata unor pacienţi ce

prezintă o simptomatologie mai blânda de colecistita acuta dar are concomitent alte
tare majore asociate. In aceste situatii operaţia este temporizata pentru a corecta
celelalte afecţiuni si micşora riscul operator. Trebuie prezizat ca daca atacul de
colecistita a fost sever, ele influeanteaza nefavorabil in sensul decompensarii si
celorlalte afecţiuni: in aceste cazuri se supune desigur o interventie chirurgicala
precoce.

27
 Tot o operaţie întârziata se recomanda pacienţilor ce se interneaza cu
simptomatologie uşoara si confuza de colecistita acuta si la care diagnosticul nu se
clasifica de la început.
Colecistectomia întârziata se efectueaza dupa resorbţia fazei acute, adica la 6-8
săptămâni dupa criza iniţiala. Aceasta abordare a abolii necesita doua spitalizari, o
perioada mai lunga de incapacitate de munca, ce nu scade semnificativ martalitatea
fata de operaţia precoce.
Obiectul principal al tratamenului chirurgical este colecistectomia.
Colecistectomia rămâne o operaţie de excepţie facuta in împrejurări critice, la
bolnavii vârstnici, la care cantitatile de anestezie nu permit prelungirea unui act
operator ce dureaza de obicei sub 30 de minute.

Intervenţiile chirurgicale in colecistita acuta pot fi sistematizate astfel:

a) Colecistectomii

b) colecistectomie si interventie pe calea biliara principala fie prin drenaj

biliar extern, fie prin papilosfincterectomie, drenaj transcutan, transhepatic al
colecistului (microcolecistostomii), colecistectomii celioscopice.
Colecistostomii
Cel mai frecvent in clinica ne întâlnim cu prima situatie, in care necesara este
simpla colecistectomie.
In colecistita acuta este preferata calea de abordare cea mai comoda adica cea
sub costala, cu toate ca nu rareori, mai cu seama când diagnosticul este cert sau se
bănuieşte si o pancreatita, se alege calea mediana.

28
 Fig.4 – Colecistectomia clasică şi laparoscopică

Prin metoda clasică, medicul chirurg realizează o incizie de câţiva centimetri în

regiunea superioară abdominală dreaptă. După localizarea colecistului, acesta va fi
excizat pe calea orificiului realizat la nivelul peretelui abdominal.
Prin metoda laparoscopică medicul chirurg efectuează o mică incizie la nivelul
ombilicului, prin care se introduc toate instrumentele, inclusiv camera video,
necesare pentru efectuarea intervenţiei.
Pentru combaterea durerilor, se folosesc antispastice(Atropină, Scobutil,
Buscopan). Se folosesc şi produse cu acţiune colecistokinetică şi coleretică(Colebil,
Fiobilin, Anghirol, Peptocolin, Sulfarlem, Dyskinebil).

h) Complicaţii
Dacă nu se intervine la timp complicaţiile pot pune viaţa în pericol, fiind
deosebit de grave. Complicaţiile care pot apărea sunt: perforaţia colecistului,
peritonită generalizată sau închistată, angiocolita acută, abcese hepatice, hepatite
cronice, empiem, ciroze, pancreatite şi tromboza venei porte.

i) PROFILAXIE

Consta in tratarea atenta a colecisto-patiilor cronice si a litiazicilor (prevenirea

stazei), precum si in urmarirea tenta si tratarea prompta a bolilor infectioase, a
stărilor septice, atulburarilor gastro-intestinale, si in asanarea focarelor de infecţie.

29
30
CAPITOLUL
III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU COLECISTITĂ
ACUTĂ

Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngrijiri calificate,cu

devotament,posedând cunoştinţe tehnice necesare şi având un simţ al
responsabilităţii foarte dezvoltat.
Funcţiile ei se concretizează în acordarea acestor îngrijiri competete
persoanelor a căror stare o necesită,ţinând cont de nevoile afective ,spirituale şi fizice
şi în observarea şi în comunicarea către ceilalti membri ai echipei de îngrijire a
condiţiilor ce exercită un efect important asupra sănătăţii pacientului.
Pentru inceput trebuie sa luam in consideraţie factorii favorizanti care pot duce
la apariţia unei colecistite acute si sa luam masuri pentru indepartarea acestora prin

31
invatarea persoanelor cu suferinţe ale colecistului sa evite: sedentarismul, abuzul de
grăsimi, surmenajul, traumatismele psihice, nerespectarea orelor de masa, si sa faca
tratarea corecta a bolilor endocrine si de nutritie precum si a infecţiilor biliare si
intestinale.
Principalele semne de dependenta in colecistita acuta sunt: durerea, vărsăturile
si greturile, precum si apariţia semnelor de infecţie — febra si frisoane -.înainte de
internarea bolnavului trebuie sa pregătim camera in care acesta va fi îngrijit, prin
asigurarea unei igiene corespunzătoare si a unui mediu liniştit si sigur. Camera va fi
aerisita, cu o temperatura de 2(f C, lenjeria de pe pat va fi curata, iar aparatura de
monitorizare si sursa de O2 vor fi in stare de funcţionare. Tot inainte de sosirea
bolnavului vom pregăti truse cu: seringi, perfuzoarele si soluţiile de perfuzat precum
si medicamentele necesare pentru administrare.

1. Internarea pacientului în spital

Internarea în spital reprezintă un element important în viaţa bolnavului.

Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este
elementar pentru câştigarea încrederii lui, în echipa medicală necesară pentru
asigurarea unei colaborări sincere în vederea recâştigării sănătăţii celui bolnav.
Pacientul ce urmează a fi internat va fi dezbrăcat şi examinat de către medicul
de gardă. Acesta va hotărâ diagnosticul de internare necesar pentru dirijarea
pacientului pe secţia specifică diagnosticului primit.
Asistenta medicală:
 Va recolta analize, le va transporta la laborator şi va comunica medicului
rezultatele;
 Se va măsura TA, temperatura, respiraţia, pulsul şi efectuarea
electrocardiogramei;
 Dupa ce medicul hotărăşte internarea bolnavului, asistenta completează
biletul de internare, foaia de observaţie şi trece datele pacientului în
registrul de internări;
 Datele din foaia de observaţie sunt strict secrete, acestea pot fi cunoscute
de pacient sau de către un aparţinător;
 Se respectă circuitele septice şi aseptice în pregătirea pentru internare a
pacientului;

32
  Pacientul va fi îmbracat în lenjerie curata şi condus pe secţie;
 Prezintă secţia şi echipa medicală pe care il ingrijeşte;

2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare

Bolnavul este condus de asistentă în salonul hotărât de către medic. Se aduce la

cunoştinţă regulamentul de ordine interioară a secţiei precum şi indicaţiile
medicului.
 Asigurarea unui ambient favorabil, salon luminos, bine aerisit, fără
curenţi de aer, suficient încălzit;
 Asigurarea repaosului fizic şi psihic;
 Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor;
 Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate;
 Învăţ pacientul tehnici de afirmare de sine, de comunicare şi relaxare;
 Sfătuiesc pacientul să stea intr-o poziţie antalgică pentru a-i mai
diminua din durere sau pentru a facilita respiraţia;
 Elimin orice miros care îi poate provoca greaţă;
 Favorizez odihna pacientului prin suprimarea surselor care-i pot
determina disconfortul.

3. Rolul asistentei medicale în asigurarea condiţiilor igienice a

pacienţilor

Se va avea în vedere:
 Asigurarea igienei şi confortul pacientului;
 Îndepărtarea lenjeriei murdare/ folosite;
 Schimbarea lenjeriei de corp;
 Menţinerea demnităţii pacientului;
 Prevenirea escarelor de decubit;
 Menţinerea igienei tegumentelor;
 Se asigură intimitatea pacientului;

33
4. Rolul asistentei medicale în supravegherea funcţiilor vitale
şi vegetative

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale organismului este importantă

în cursul oricărei boli, căci modificarea lor reflectă în mare măsură starea generală a
bolnavului, precum şi evoluţia bolii.
Toate observaţiile manifestate asupra funcţiilor vitale se consemnează în foaia
de observaţie a bolnavului.
Asistenta medicală monitorizează funcţiile vitale şi vegetative atât ziua, cât şi
noaptea.
Tensiunea arterială: fluxul sanguin exercitat asupra pereţilor arteriali
constituie tensiunea arterială. Scopul măsurării TA este evaluarea funcţiei
cardiovasculare.
Temperatura: este rezultatul tuturor proceselor oxidative din organele
generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice. Se menţine
constant intre 36-37o C.
Respiraţia: se măsoară în scopul evaluării funcţiei respiratorii a pacientului,
fiind un indiciu al evoluţiei bolii sau al apariţiei unor complicaţii.
Se urmăreşte expansiunea toracelui pacientului, se numără mişcările de ridicare
şi coborâre a toracelui şi se urmăreşte secundarul ceasului timp de un minut.
Pulsul: expansiunea ritmică a arterelor care se comprimă pe un plan rezistent şi
este sincron cu sistola ventriculară. Poate fi măsurat la orice arteră accesibilă
palpaţiei care poate fi comprimat pe un plan osos.
Diureza: procesul de formare şi de eliminare a urinei în 24 ore. Se va observa
ritmul micţiunilor care poate fi normal, culoarea urinei, mirosul şi aspectul.
Scaunul: resturi alimentare supuse procesului de digestie şi eliminare din
organism printr-un act reflex numit defecaţie. Asistenta trebuie să cunoască
caracterele scaunului normal, modificările patologice dar şi tulburările din timpul
actului defecaţiei.
Supravegherea şi observarea continuă a bolnavului constituie o datorie de bază
a asistentului medical. Trebuie să sesizeze şi să înţeleagă toate modificările care pot
apărea în evoluţia bolnavului.

5. Alimentaţia bolnavului

34
 Alimentaţia orală va fi întreruptă. Se va administra în primele 24-48 ore regim
hidrozahart: limonada, sucuri de fructe diluate, ceaiuri slab îndulcite, supe limpezi de
legume. Vor fi asiguraţi 2-3 litri de lichide administrat la 2-3 ore.
Alimente permise: - Peşte slab, fript sau copt în
pergament
- Carne slabă de pasăre, viţel, vită,
friptă sau înăbuşită
- Pâine, făinoase fierte, ou, lapte,
brânză de vaci.
- Supe creme de legume, supe limpeyi
de legume, borşuri.
- Fructe, legume
- Deserturile vor fi preparate cu gem,
brânză de vaci, miere
Alimente interzise:- Carne de porc, oaie, gâscă, mezeluri,
afumături
- Brânzeturi grase, ouă fierte tari,
prajite
- Grăsimi prăjite, condimente iuţi
- Borşuri, ciorbe grase, drese cu
smântână
- Fructe, legume cu celuloză dură
- Deserturi preparate cu grăsime, unt,
nuci, alune cacao.
Se vor evita mesele voluminoase, alimente prea reci sau prea calde, alimente
prăjite.

6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului

1.1 Rolul delegat

Asistenta administrează medicametele la indicaţia medicului. Va pregătii

medicamentele pentru calmarea durerii şi instrumentarul steril necesar.
Asistenta medicală va administra:
 Antalgice:Algocalmin 4 fiole/zi sau ½ fiolă Fortal.Dacă colica nu
cedează a administra Mialgin 100-150 mg la 6-8 ore;

35
  Antispastice:Scobutil compus 3-4 fiole/zi,sulfat atropină 0,5 mg s.c. 2-
3 ori/zi,Papaverină 4 fiole/zi,Nitroglicerină sublingual sau injectabil 1-2 mg(2-4
tablete) la 15-20 minute;
 Antiemetice:Emetiral supozitoare,Torecan şi Plegomazin injectabil;
 Antibiotice pentru combaterea infecţiei:Ampicilină injectabilă 2 g la 4
ore.

1.2 Rolul propriu

*Asistenta medicală va recolta sânge pentru examenele

urgente:numarătoare leucocitelor,bilirubinemia,TGO,TGP,ionogramă sanguină
rezerva alcalină,amilazemie,glicemie şi urină pentru urobilinogen şi pigmenţi biliari.
* Pentru corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice asistenta
medicală va administra lichide per oral în formele uşoare(ceai de muşeţel,sunătoare)
şi în firmele medii şi grave va instala perfuzie cu glucoză 5% sau 10%,tamponată cu
1 U insulină ordinară la 2 g glucoză,în care va introduce:vitaminele B1,B6,C500,2
fiole/zi şi soluţii de electroliţi.
*Deoarece bolnavul aflat în criză acută de colecistită este foarte
agitat,asistenta
medicalăvaadministrasedative:Hidroxin,Diazepam,barbiturice,bromuri,iar pentru
reducerea inflamaţiei va aplica punga cu gheaţă la nivelul hipocondrului drep.
Asistenta medicală va pregăti psichi bolnavul,explicându-i că orice recoltare
se face în interesul lui şi dându-i informaţii asupra modului de desfaşurare a
tehnicii.Ea va avea o evidenţă precisă a bolnavilor care urmează sa facă recoltări şi îi
va urmări îndeaproape sa respecte condiţiile necesare:să nu mănânce,să nu fumeze.

Recoltările efectuate de asistenta Produsul şi modul de

medicală recoltare
Hemoleucogramă completă sânge, puncţie venoasă: 2 ml în sticluţă
EDTA
VSH sânge, puncţie venoasă fără stază: 1,6 ml
pe 0,4 ml citrat de sodiu
Enzimele serice TGO şi TGP sânge, puncţie venoasă: 5 ml sânge

36
 simplu
Amilaze serice sânge, puncţie venoasă: 5 ml sânge
simplu
Bilirubinemie sânge, puncţie venoasă: 2 ml sânge
simplu
Colesterol + lipide totale sânge, puncţie venoasă: 5 ml sânge
simplu
Fibrinogen sânge, puncţie venoasă: 4,5 ml sânge pe
0,5 ml citrat de sodiu
Amilaze urinare 50-100 ml urina de dimineaţă
Pigmenţi biliari, urobilinogen
Tubaj duodenal probe bilă A, B, C

* Pentru realizarea colangiografiei asistenta îi va face pacientului două

clisme evacuatoare cu 12 si resprectiv 3 ore înaintea examenelor.
Pentru realizarea tubajului duodenal asistenta va pregăti psihic pacientul cu
deosebită atenţie,obţinând colaborarea lui în timpul tehnicii.De asemenea îl va
pregăti şi fizic,recomandându-i sa nu mănânce cu 12 ore înainte.
*Asistenta va pregăti şi materialele necesare:sonda Einhorn,două seringi
sterile de 10-20 ml,stativ cu eprubete sterile,tăviţă renală,muşama şi traversă,o pernă
cilindrică,soluţie de sulfat de Mg 33%,Novocaină 2% şi 20 ml Bicarbonat de sodiu.

* Asistenta va efectua tubajul duodenal,supravegând permanent

comportamentul fizic şi psihic al apcientului:la apariţia accidentelor sau incidentelor
va interveni prompt.După tehnici asistenta va îndemna pacientul să-şi clătească gura
cu apă,îl va conduce înapoi la salon şi îi va recomanda sa stea restul zilei în repaus la
pat. Asistenta medicală duce probele de bilă la laborator.
*În timpul spitalizării şi la externare asistenta va explica faptul că pentru
prevenirea apariţiei complicaţiilor şi a recăderilor el trebuie să deţină o sumă de
cunoştinţe care îi vor permite să se îngrijească singur şi sa-şi rezolve astfel problema
de sănătate.
*Iniţial asistenta va evalua cunoştinţele pe care le are pacientul în
momentul respectiv,discutând cu acesta.Apoi va evalua motivaţia pe care o are
bolnavul şi va găsi un moment propice pentru realizarea unui plan de educaţie.
* Participarea asistentei medicale la examenul clinic:
Va pregătii psihic bolnavul,liniştindu-l,explicându-i cu solicitudine şi fermitate
în ce constă examenul şi importanţa lui.Îl ajută să se dezbrace,cu mult tact şi
37
fineţe,pentru a nu provoca mişcări inutile şi dureroase.

I.Rolul asistentei medicale în executarea puncţiei

venoase

a) Definiţie, scop şi locul puncţiei

Puncţia venoasă re prezintă crearea unei căi de acces intr-o venă prin
intermediul unui ac de puncţie.
Scop: -explorator: recoltare sângelui pentru examene de laborator;
-terapeutic: administrarea medicamentelor sub formă de injecţie sau
perfuzie intravenoasă, transfuzii.
Locul: - venele de la plica cotului;
- venele antebraţului;
- venele de pe faţa dorsală a mâinii;
- venele subclaviculare.
b) Materiale şi instrumente necesare
- Pernă pentru sprijinirea braţului pacientului
- Tampon steril
- Alcool
- Garou
- Mănuşi sterile
- Seringi în funcţie de scop
- Medicamente
- Vacutainere
- Tăviţă renală
- Bandaj pentru locul puncţiei

38
c) Pregătirea psihică
- Se cere consimţământul pacientului
- Se explică tehnica care urmează a fi efectuată
d) Respectarea normelor de protecţie a muncii
Recoltarea sângelui se face respectând normele de asepsie şi antisepsie.

e) Pregatirea fizică
- Pacientul se aşează în poziţie confortabilă, se stabileşte locul
puncţiei şi
se examinează calitatea şi starea venelor
- Se dezinfectează locul ales cu mişcări circulare din interior spre
exterior

f) Execuţie
- Asistenta se spală pe mâini şi îmbracă mănuşile

- Se aplică garoul la 7-8 cm, deasupra locului puncţiei

- Se recomană ca pacientul să strângă pumnul pentru ca venele să

devină turgescente
- Se fixează vena cu policele mâinii stângi, exercitând o uşoară
compresiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- Se pătrunde în venă cu acul menţinând un unghi de aproximativ 30o,
cu bizoul şi gradaţiile seringii în sus, învingându-se o rezistenţă
elastică, până când acul înaintează în gol cca 1-2 cm
- Se verifică poziţia acului în venă prin aspiraţie în seringă

- Se cere bolnavului să deschidă pumnul şi se îndepărtează garoul

- Scopul urmărit: recoltarea sângelui pentru examenul de laborator,

administrarea medicamentelor
- Se retrage acul brusc şi se aplică un tampon steril imbibat cu alcool

- Se menţine tamponul 1-3 min, fără a se îndoi braţul

- Se aplică leucoplast la locul puncţionat

g) Incidente/ Accidente

39
 - Perforarea venei

- Hematom

- Ameţeli

- Paloare

- Lipotemie

h) Îngrijire după tehnică, notare, interpretare

- Se efectuează toaleta regiunii, se asigură o poziţie comodă în pat

- Se observă pacientul dacă nu prezintă semne de lipotemie, paloare şi

ameţeli
- În caz de hematom se comprimă locul puncţionat 1-3 minute

- Se eticheteză vacutainerele, se completează formularul penru

laborator

i) Reorganizarea locului
Se aruncă materialele folosite în recipientele colectoare specifice.
j) Observaţii
Recoltarea/Administrarea a decurs în limite normale. Pacienta nu prezintă
incidente/accidente specifice tehnicii.

7. Pregătirea pacientului şi participarea asistentei medicale la

diverse explorări clinice şi paraclinice

II.Rolul asistentei medicale în realizarea sondajului

duodenal

40
a) Definiţie, scop, loc

Sondajul duodenal constă în introducerea unei sonde Einhorn dincolo de

orificiul piloric, realizând o comunicare între duoden şi mediul exterior.
Scop:
explorator: - Extragerea conţinutului duodenal
- Aprecierea funcţiilor biliare şi a căilor extrahepetice
- Descoperirea unor modificări anatomo-patologice
- Evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau a căilor
biliare
b) Materiale şi instrumente necesare
- Muşama
- Şort de cauciuc

- Prosoape

- Sonda Einhorn sterilă

- Pensă hemostatică

- Tăviţă renală

41
 - Un pahar cu apă aromată

- Mănuşi

- Seringi, eprubete

- Sulfat de Mg 33%

- Hârtie de turnesol roşie şi albastră

c) Respectarea normelor de protecţie a muncii

- Sondajul duodenal se efectuează respectând normele impuse

d) Pregătirea psihică
- Se informează pacientul asupra tehnicii şi necesităţii acesteia

- Se obţine consimţământul şi colaborarea acestuia

e) Pregătirea fizică
- Pacientul nu va mânca în ziua respectivă

- Se va aşeza în poziţia şezând

- Se protejează cu muşamaua

- I se oferă tăviţa renălă şi este rugat să o ţină sub bărbie

f) Execuţie
- Asistenta se spală pe mâini şi îmbracă mănuşile

- Se umezeşte vârful sondei pentru a asigura înaintarea acesteia şi pentru a

reduce iritaţiile

- Se introduce sonda uşor, cu blândeţe prin nara selectată îndreptând-o spre

spate şi în jos înaintând încet până ajunge în faringe

- Se aşează pacientul în decubit lateral drept

- Se aşează o pernă sub hipocondrul drept

- Se împinge uşor sonda, favorizând înaintarea ei către pilor

- Se continuă introducerea sondei, cu răbdare şi concomitent cu acţiunea de

a înghiţi

42
 - Când sonda a ajuns la 75cm, indică faptul că a pătruns în duoden

Captarea bilei

 După 1-1½ ore de la pătrunderea sondei în stomac, apare la capătul

sondei bila A (coledociană), de culoare galben-aurie, care se colectează
intr-o eprubetă
 Se verifică reacţia sucului duodenal cu hârtioa de turnesol
 Se introduc prin sondă, cu seringa 40ml soluţie sulfat de Mg 33%,
încălzită la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei
veziculare
 Se închide extremitatea sondei prin înodare sau prin pensarea cu o pensă
anatomică
 După 15-30 min se deschide sonda şi se colectează 30-40 ml bilă
vâscoasă de culoare închisă castanie - bila B, (veziculară)
 La indicaţia medicului se pot recolta 3-5 ml bilă B într-o eprubetă sterilă
sau pe medii de cultură pentru examenul bacteriologic
 După evacuarea bilei B se colectează o bilă clară care provine direct din
ficat – bila C (hepatică), fiind în cantitate mai mare, aceasta se va colecta
într-un recipient corespunzător.
 Se extrage sonda dar, după ce se insuflă câţiva ml de aer şi se închide
capătul liber cu o pensă
 Extremitatea sondei se va ţine sub nivelul stomacului pacientului pentru a
împiedica scurgerea conţinutului ei în faringe sau în cavitatea bucală
 Conţinutul sondei se goleşte şi se aşează în tăviţa renală.
g) Accidente/ Incidente
- Innodarea sondei datorită contracţiilor pereţilor stomacali în timpul
senzaţiei de vărsături
- Greţuri şi vărsături
- Imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obstacol, precum spasm al
sfincterului Oddic.
h) Ingrijirea după tehnică, notare, interpretare
- Se oferă un pahar cu apă aromată

43
 - Se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie
- Se îndepărtează şortul din cauciuc
- Pacientul se aşează într-o poziţie comodă
- Se determină cantitatea de bilă obţinută
- Se etichetează recipientele şi se trimit probele la laborator
i) Reorganizarea locului
- Se reorganizează locul şi se notează efectuarea tehnicii în foaia de
observaţie
j) Observaţii
- Sondajul duodenal s-a executat în limite normale.

44
III.Rolul asistentei medicale în efectuarea examenului
ecografic

a) Definiţie, scopul şi locul

Examenul ecografic reprezintă examinarea neinvazivă care permite
vizualizarea structurlor din ţesuturile moi ale corpului, prin înregistrarea reflectării
undelor sonore îndreptate către ţesuturi.
Scopul constă în evaluarea motilităţii în timp real a unor organe, forme,
dimensiuni, poziţie.
Locul în care se va efectua examinarea va fi zona abdominală.
b) Materiale şi instrumente necesare
- Gel pentru realizarea contactului cu tegumentul;
- Prosop textil sau din hârtie pentru îndepărtarea gelului.

c) Respectarea normelor de protecţie a muncii

Examenul ecografic abdominal se realizează respectând normele de asepsie şi
antisepsie.
d) Pregătirea psihică
- Se cere consimţământul pacientului;
- Se informează pacientul asupra tehnicii efectuate;
- Se explică necesitatea acestui examen.

e) Pregătirea fizică

45
 - Se informează pacientul să nu mănânce înaintea efectuării examenului
ecografic, pentru ca stomacul să fie gol şi conţinutul gazos intestinal să
fie redus, permiţând vizualizarea adecvată.

f) Execuţie
- Se aşează pacientul în poziţie adecvată, de obicei decubit dorsal

- Se aplică gelul

- Examinatorul are grijă să asigure contactul permanent între transductor

şi tegument, la nevoie se aplică gel

- Se fac înregistrările digitale

- Se îndepărtează gelul după efectuarea examinării

- Se transportă pacientul la salon

g) Accidente/ Incidente
- Imaginile pot fi neclare, modificări de volum, formă, poziţie
- La apăsarea unei anumite zone cu transductorul poate apărea o durere
uşoară
h) Îngrijirea după tehnică, notare, interpretare
- Pacientul este transportat la salon, permiţându-i să mănânce

- Se notează în foaia de observaţie rezultatul examinării

i) Reorganizarea locului de muncă

- Foaia de observaţie se aşează în dosar

j) Observaţii
- Examinarea a decurs în limite normale

46
 8. Pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii .
I.PREGĂTIREA PREOPERATORIE

Bilanţul preoperator

Asistenta medicală va pregăti bolnavul prin:

a) Pregătirea generală
Asistenta medicală va nota în foaia de observaţie bilanţul clinic şi paraclinic al
bolnavului.

 Bilanţul clinic va conţine: antecedente familiale, patologice şi chirurgicale, vârsta,

greutatea, temperatura, starea de hidratare, starea diferitelor aparate, afecţiunile
prezente, valoarea tensiunii arteriale şi a pulsului.

 Bilanţul paraclinic reprezintă explorarea tuturor aparatelor.

Explorare/Analiză Mod de realizare Valori normale

Sistemul de coagulare:
 Timp de sângerare  Puncţie pe faţa 2’-4’
anterioară a lobului
urechii
 Timp de coagulare  Puncţie venoasă 3 ml 6’-12’
sânge simplu
 Timp Quick (de  Puncţie venoasă 4,5 ml 12’’-16’’
protrombină) sânge pe 0,5 ml oxalat
Na
 Timp Howell ‘’ ‘’ 60’’-120’’
Elemente figurate ale
sângelui:
 Leucocite  Puncţie venoasă 2 ml 4.000-10.000/mm3
 Hematii sânge în sticluţă 4-5 mil./mm3
 Trombocite EDTA 250.000-400.000/mm
47
  Hematocrit 36-46%
VSH  Puncţie venoasă fără 3-5 mm la 1 oră
stază 1,6 ml sânge pe 5-10 mm la 2 ore
0,4 ml citrat de Na
Grup şi Rh sanguin  Puncţie venoasă 2 ml
sânge simplu sau pe
fluorură de Na
Aparat respirator:
 Radiografie pulmonară
Aparat renal:
 Uree  Puncţie venoasă 4,5 ml 20-40 mg%
 Creatinină sânge pe 0,5 ml 0,6-1,3 mg%
 Acid uric fluorură de Na 3-7 mg%
 Glicemie
 Sumar urină  50-100 ml urina de
dimineaţă
Aparatul cardiovascular:
 EKG
Funcţie hepatică:
 TGO  Puncţie venoasă 5 ml 4-13 U.I.
 TGP sânge simplu 5-17 U.I.
 Timol  Puncţie venoasă 2 ml 1,5 U.MacLagan
 Sulfat Zn sânge simplu 10-40 U.Vernes
Electroforeza proteinelor  Puncţie venoasă 3 ml Albumine 60%
sânge simplu Globuline: α1= 3-4%

α2=9-11%
=12-14%
=15-18%
 Fibrinogen  Puncţie venoasă: 9ml 200-400 mg%
sânge + 1 ml citrat de
 Colesterol total Na 150-250 mg%
 Lipide totale  Puncţie venoasă: 5 ml 400-800 mg%
 Tubaj duodenal sânge simplu
 Ecografie  Bilă A, B, C.
hepatoabdominală
 Colecistografie
 Colangiografie
Alte constante:
 Ionogramă sanguină  Puncţie venoasă Na+=135-150mEq/1
K+=3,5-5 mEq/1
Ca+2=5-5,5 mEq/1
Cl-=95-110 mEq/1
 pH-ul sanguin  Puncţie venoasă fără
garou: sânge pe 7,3-7,4
48
 heparină în condiţii de
strictă anaerobioză sau
în seringi perfect
etanşe aduse pe ulei de
parafină.
 rezerva alcalină  Puncţie venoasă: 10 ml 57-75 vol CO2%
sânge pe 50 mg oxalat
de K

Bilanţul preoperator cuprinde examinari curente: HLG, grup sanguin, Rh, uree
sanguina, glicemie, VSH, TC, TS, timp Hawel, timp Quik, examen de urina, examne
radiologie, examne toracic, EKG, colecistografie. In funcţie de vârsta si stările biologice
existente, medicul poate sa solicite si alte examinari: fibrinogen si colesterol. Alimentatia din
preziua operaţiei este uşor digerabila, seara nu mai mănâncă, eventual primeşte o cana cu
ceai, pâine prajta, brânza de vaci. Se face o clisma evacuatoare seara si dimineaţa.
Ingijiri specifice: tratarea unei eventuale infecţii cu antibiotice prescrise de medic, dupa
antibiograma începând cu mai multe zile inainte de interventie si continuind dupa aceea.
Corectarea anemiei, deoarece in unele afecţiuni sângerarea este importanta si repetata ceea ce
predispune la complicaţii postoperatorii si tromboze. La nevoie se face transuzie. Pregatirea
psihica a pacientului: consta in informarea acestuia despre riscurile intervenţiei chirurgicale
si se cere consimţământul. Pentru minori si pacienţi in stare foarte grava este dat de de
familie si suprimam orice nelinişte. Se pune bolnavul in legătură cu persoanele cu interventie
asemanatoare si cu evoluţie favorabila. La indicaţia medicului se administreaza calmante. I se
acorda pacientului îngrijiri igienice, dus, baie generala sau parţiala, îngrijirea infecţiilor
stomatologice sau sau de alt tip. Urmarirea funcţiilor vitale si vegetative inclusiv notarea in
F.O.( facies, respiraţie, T.A., P, diureza). In dimineaţa intervenţiei, bolnavul se lasa sa
doarma mai mult, i se face toaleta, schimbarea lenjeriei de corp, la femei se indeparteaza
lacul de pe unghii, se prinde parul, se indepartectza protezele dentare mobile, se trimite
bolnavul sa urineze, se controleaza in salon funcţiile vitale, la indicaţia medicului se
administreaza un somnifer uşor si vagolitic (pentru eliminarea vărsăturilor), se conduce
pacientul până la sala de operaţie unde se da in grija asistentei de la sala pentru a nu creea
acestuia impresia ca este părăsit.

49
 Pregatirea camerei: patul cu lenjerie curata, sa fie prevăzut cu muşama si aleza, iar in
camera sa fie o temperatura de 18-2CrC. Pregatirea materialului pentru reanimare
postoperatorie, trusa de perfuzie si transfuzie, medicamente cardiotonice, sursa de oxigen,
aspiratorul, tensiometrul, termometrul, borcan pentru diureza si tavita renala.

II.ÎNGRIJIRI POSTOPERATORIE

Transportul pacientului din sala in salon, va fi făcut de către asistena, invelit cu o

patura.
Asistenta va urmării: pulsul la artera carotida, daca functioneaza perfuzia, daca pipa
Guedel este in gura. Trecerea bolnavului de pe brancarda pe pat va fi facuta cu blindete.
Perioada postoperatorie este o perioada critica si necesita supraveghere si indicaţii din partea
medicului reanimator. Faciesul si tegumentele, apariţia transpiraţiilor, constituie o urgenta ce
trebuie semnalata imediat medicului (soc). Cianoza demonstrează o proasta oxigenhre, in
acest caz se administreaza oxigen si se anunţa imediat medicul.

COMPORTAMENTUL: unii pacienţi sunt foarte agitati la trezire, incearca sa coboare

din pat sau sa-si smulgă pansamentul, vor fi imobilizaţi sau sedaţi.
RESPIRATIA: se urmăreşte daca se efectueaza cu dificultate (din cauza toxicului
anestezic), daca apare jena la respiraţie se vor aspira secreţiile.

PULSUL: dupa anestezia generala este in general bine bătut, daca este filiform se
anunţa medicul.

50
 T.A.: prabusirea ei trebuie semnalata imediat medicului.

FIXITATEA PANSAMENTULUI: imbibarea cu serozitate este fiziologica, daca

pansamentul se imbiba cu sânge se anunţa medicul. Poziţia tubului de dren, supravegherea
continututlui de dren, se va urmării evacuarea vezicii urinare, modul in care se evacueaza,
spontan sau prin sondaj, se combate durerea conform indicaţiilor primite.

COMBATEREA COMPLICAŢIILOR: vărsăturile se combat prin spalatura gastrica.

Medicamentele se administreaza numai la indicaţia medicului.

9. EDUCATIA PENTRU SĂNATATE A PACIENTILOR CU COLECISTITA

ACUTA

I.Rolul asistentei medicale în realizarea unui protocol educativ pacientului

cu colecistită acută

În timpul spitalizării şi la externare asistenta va explica faptul că pentru

prevenirea apariţiei complicaţiilor şi a recăderilor el trebuie să deţină o sumă de
cunoştinţe care îi vor permite să se îngrijească singur şi să-şi rezolve astfel problema
de sănătate.
Iniţial asistenta va evalua cunoştinţele pe care le are pacientul în momentul
respectiv, discutând cu acesta. Apoi va evalua motivaţia pe care o are bolnavul şi va
găsi un moment propice pentru realizarea unui plan de educaţie.
Asistenta medicală va stabili cu pacientul obiective foarte precise pe care, până
la ieşirea din spital, acesta le va atinge în întregime. Pentru aceasta asistenta medicală
va utiliza discuţia cu pacientul şi familia, pliante, reviste şi demonstraţia practică.

Pacientul cu colecistită acută va cunoaşte:

 evoluţia, tratamentul şi complicaţiile bolii;
 regimul dietetic în cursul spitalizării;
51
  regimul dietetic de cruţare după externare cu durata de 6 luni 1 an şi
necesitatea unei cure de balneoterapie de 2 ori/an;
 respectarea unui program de odihnă de 8 ore/noapte;
 evitarea efortului fizic prelungit;
 renunţarea la fumat şi la alcool;
 revenirea la control de două ori/an şi ori de câte ori starea lui o
necesită:

Asistenta medicală va comunica şi pacienţilor ce nu suferă de colecistită acută

modalitaţile şi conduita de prevenire a acestei afecţiuni.

52
CAPITOLUL IV

STUDII DE CAZ____

53
STUDIU DE CAZ I

Date fixe : Nume si prenume: M. C.

Nationalitate : Romana
Religie : Ortodox.
Limba vorbita : Romana
Varsta : 45 de ani.
Data nasterii : 01.09.1975.
Date variabile : Domiciliul : Suceava Stare civila : Casatorita.
Ocupatie : Casnica
Diagnostic internare : Suspect colecistita acuta.
Diagnostic externare : Colecistita acuta.
Data internarii : 11.02.2019;
Anamneza : Antecedente personale – Apendicectomie in urma cu 2 ani.
Antecedente heredo-colaterale – fara importanta.

Motivele Internarii : greturi, varsaturi frecvente cu gust amar, febra, durere in

hipocondrul drept, anxietate, agitatie si stare generala alterata.

Istoric : Pacienta M. C. in varsta de 45 de ani, se interneaza in serviciul nostru

pentru investigatii si tratament. In urma cu patru zile a consumat un meniu la o
aniversare in familie, dupa care s-a declansat simptomatologia de mai sus.

Investigatii : Examene laborator : Eritrocite 5,8 mg/mm3, Leucocite 7800

/mm3, HGB 9,9 g/dl; Teste biologice : glicemie 88 mg/dl, uree 0,9 mg/dl,
creatinina 0,9 mg/dl, GOT 38 u/l GPT 42 u/l, Calciu 12 mg %, Fe 0,9 mg/l, Mg
1,84 mg/l; Teste Imunologice; Ecografie abdominala.

54
Nr. Nevoia Diagnostic Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare
Crt afectată P.E.S autonome delegate
.
- Alterarea - Calmarea - Psihoterapia pacientului; Administrează Pacientul
1. Nevoia de a integrităţii durerii - Se încurajează pacientul să medicaţie la declară
evita fizice datorită - Pacientul sa comunice cu cei din jur şi să- recomandarea ameliorarea
pericolele procesului fie echilibrat şi exprime frica şi opiniile; medicului – durerii
inflamator, psihic - Determinare pacientul să Antialgice
manifestată participe la luarea deciziilor (Algocalmin);
prin durere în privind îngrijirile medicale; Antispastice
hipocondrul - Ajutare pacientul în (No-Spa sau
drept, jenă şi descrierea corectă a durerii, Piafen)
anxietate iar pentru localizare se va
folosi repere anatomice şi
descrierea intensităţii durerii
(intensa sau insuportabilă);
- Asistenta incearcă calmarea
durerii înainte de a se
intensifica;
- Supraveghează efectul
medicamentelor şi comunică
medicului schimbările în
starea acestuia;
- Aplică pungă cu gheaţă în
zona hipocondrului drept;
- Recomandă repaus la pat şi
odihnă pentru ameliorarea
durerii – pozitie antalgică.
2. Nevoia de a - Perturbarea - Pacientul să - Ajută pacientul în timpul - Administrează -Pacientul
bea si a alimentaţiei aibă o stare de vărsăturilor sprijinindu-l; tratamentul prezintă
manca datorită bolii bine, fără - Protejează patul cu muşama medicamentos îmbunătăţiri
1
 manifestată vărsături; şi aleză; la indicaţia în urma
prin greaţă, - Pacientul să - Aşează pacientul în poziţie medicului – tratamentului
vărsături fie echilibrat semişezând sau şezând; Antiemetice şi a respectării
frecvente şi hidroelectrolitic - Îi oferă tăviţă renală; (Metoclopramid dietei
disconfort şi nutriţional. - Îi recomandă să inspire 1 fiola i.m), indicate.
abdominal. profund pe nas; saruri minerale
- Opreşte aportul alimentar pe (Solutie Ringer)
cale orală;
- Montează abord venos;
- Recoltează analize de
laborator la indicaţia
medicului;
- Însoţeşte pacientul pentru
investigatii şi pregăteşte
documentaţia necesară în
vederea acestora;
- Se execută sondajul
duodenal;
- Îl învaţă să respecte dieta
prescrisă de medic (regim
alimentar cu alimente permise
şi interzise);
- Montează o perfuzie cu
soluţiile indicate de medic;
- După vărsături, asistenta
medicală oferă pacientului apă
aromată pentru a-şi clăti gura,
deoarece vărsatura biloasă
lasă în urma sa un gust amar.
3. Nevoia de - Hipertermie - Pacientul să-şi - Aerisirea salonului şi - Administrează - Pacientul îşi
a-şi datorită menţină asigurarea unui microclimat medicamente la menţine

2
 menţine afecţiunii temperatura în favorabil; indicaţia temperatura în
temperatur manifestată limite normale - Aplicarea compreselor reci medicului – limite
a în limite prin febră fiziologice; pe frunte, iar la ameliorarea antitermice şi normale.
normale moderată, - Pacientul să frisoanelor acoperirea antibiotice.
frisoane, stare aibă o stare depacientul cu o patură;
generală bine. - Se asigură ca pacientul să fie
alterată. hidratat corespunzător;
- Se face testarea sensibilităţii
la antibiotic (deoarece acesta
se va administra parenteral);
- Se recomandă schimbarea
lenjeriei de corp şi de pat de
cate ori este nevoie şi se educă
pacientul în menţinerea
igienei tegumentelor.
4. Nevoia de a - Dificultatea - Să beneficieze - Favorizarea unui climat - Administrează - Pacientul are
dormi şi a de a dormi şi a de somn corespunzător de linişte şi medicaţia un somn
se odihnii se odihnii corespunzător siguranţă; sedativă la corespunzător.
datorită cantitativ şi - Observă şi notează funcţiile indicaţia
durerii, calitativ. vitale şi vegetative (perioada medicului –
manifestată - Pacientul să de somn-odihnă şi Alprazolam sau
prin oboseală, fie odihnit. comportamentul pacientului). Dormicum.
nelinişte, somn - Înlătură factorii cauzatori
perturbat. pentru a putea pacientul să
doarmă, să se odihnească.
- Învţă pacientul tehnici de
relaxare şi exerciţii de
respiraţie.
- Observă dacă perioadele de
odihnă corespund necesităţilor
organismului.

3
 - Administrează medicaţia
indicată de medic şi observă
efectul acesteia.
5. Nevoia de a - Restricţia -Pacientul să - Recomandă pacientului - Pacientul
se mişca mişcării prezinte o bună repaus la pat pe o perioadă cât înţelege
datorită stării postură. mai îndelungată, deoarece importanţa
generale mişcarea exarcebează durerea; restricţiei
alterată - Educă pacientul să-şi ia o miscării.
manifestată poziţie adecvată în vederea
prin durere şi ameliorării durerii.
slăbiciune. -Recomandă pacientului să
evite efortul fizic, deoarece nu
îi este benefic.

Epicriza

La data 16.02.2019 pacienta prezinta stare generala imbunatatita , fara varsaturi si febra .

Pacienta s-a externat cu urmatoarele recomandari:

-la externarea din spital pacienta trebuie sa se prezinte la medicul de familie pentru supraveghere, se va prezenta la
medic periodic;
-va continua medicatia prescrisa postoperator;
-pacienta sa evite efortul fizic intens si excesiv;
-pacienta sa aiba o alimentatie bogata in vitamine, evitand excesul de grasimi;
-pacienta sa evite stresul si oboseala;

4
 STUDIU DE CAZ II
Date fixe : Nume si prenume: A. M.
Nationalitate : Romana
Religie : Ortodox.
Limba vorbita : Romana
Varsta : 47 de ani.
Data nasterii : 02.08.1973.
Date variabile : Domiciliul : Suceava
Stare civila : Vaduva.
Ocupatie : Casier.
Diagnostic internare : Suspect colecistita acuta; Diabet Zaharat tip I.
Diagnostic externare : Colecistita gangrenoasa supraacuta; Diabet Zaharat tip I.
Data internarii : 11.04.2019;

Anamneza : Antecedente personale – Diabet Zaharat tip I.

Antecedente heredo-colaterale – fara importanta.

Motivele Internarii : greturi, varsaturi bilioase, febra, frison, durere in

hipocondrul drept, anxietate, agitatie si stare generala alterata.

Istoric : Pacienta L.F. in varsta de 65 de ani, se interneaza in serviciul de

urgente cu urmatoarea simptomatologie : durere in hipocondrul drept, varsaturi
bilioase, febra, frison, stare generala alterata. A urmat tratament ambulator cu
antispastice uzuale, antialgice, antitermice, insa durerea nu a cedat. Starea
generala a pacientei se altereaza, motiv pentru care se interneaza in serviciul de
chirurgie pentru investigatii si tratament.

Investigatii : creatinine orator : Eritrocite 6,6 mg/mm3, Leucocite 9800 /mm3,

HGB 9,6 g/dl; Teste biologice : glicemie 110 mg/dl, uree 2,7 mg/dl, creatinine
0,9 mg/dl, GOT 35 u/l GPT 42 u/l, Calciu 12 mg %, Fe 0,8 mg/l, Mg 1,84 mg/l;
Teste Imunologice; Ecografie hepato-bilio-pancreatica; TS, TC.

1
Nr. Nevoia Diagnostic Obiective Interventii Interventii Evaluare
Crt afectata P.E.S autonome delegate
.
1. Nevoia de - Incapacitate - Să accepte - Pregăteşte preoperator pacientul - Efectuează la - Pacientul
a evita de a-şi păstra tratamentul si fizic şi psihic; indicaţia acceptă
pericolele sănătatea interventia - Recoltează analize de laborator; medicului intervenţia
datorită chirurgicala; - Montează abord venos; montarea chirurgicală.
procesului - Ameliorarea - Monitorizează şi notează funcţiile medicamentelo
inflamator durerii vitale; r perfuzabile cu
manifestat - Explică pacientului necesitatea ser fiziologic în
prin durere în semnării consimţămăntului în vederea
hipocondrul vederea intervenţiei laparoscopice; eliminării
drept, - Are obligaţia ca prin soluţiilor
anxietate comportamentul şi atitudinea ei să anestezice.
neliniştite şi înlăture starea de anxietate în care
agitaţie. pacientul se găseşte înainte de
operaţie;
- Pregăteşte pacientul pentru
operaţie în ziua – recomanda
repaus la pat, regim alimentar şi
efectuarea toaletei locale, clismă
evacuatorie şi sondă vezicală.
- Supravegherea pacientului
postoperatorie este sarcina
asistentei medicale fiind
permanentă în vederea depistării
complicaţiilor postoperatorii;
- Urmăreşte funcţiile vitale şi
vegetative şi starea generală a
pacientului;
- Calmarea durerii postoperatorii;

1
 supraveghează aspectul
pansamentului şi efectuează toaleta
plăgii în condiţii de perfectă
asepsie.
2. Nevoia de - Incapacitate - Pacientul să - Instituie perfuzie cu soluţii la - Administrează - Pacientul
a bea şi a de a se fie echilibrat indicaţia medicului; la indicaţia este
manca alimenta şi hidroelectrolitic - Explorează gusturile şi obiceiurile medicului echilibrat
hidrata si nutriţional. alimentare ale pacientului; soluţie Ringer hidroelectroli
datorită - Conştientizează pacientul asupra şi ser fiziologic. tic şi
intervenţiei importanţei respectării dietei pe nutriţional.
chirurgicale timpul spitalizării şi după externare
manifestate (alimente permise sau interzise);
prin restricţii - Pe langă dieta
alimentare. postcolecistectomiei să nu neglijeze
dieta pentru diabetul zaharat;
- Încurajează pacientul făcându-i
psihoterapie.
3. Nevoia de - Hipertermie - Combaterea Aeriseste incaperea, se asigura ca Administreaza Pacientul isi
a-şi datorită hipertermiei. pacientul este hidratat medicatie la mentine
menţine procesului - Combaterea corespunzator; in cazul aparitiei recomandarea temperatura
temperatur inflamator procesului frisoanelor acopera pacientul cu o medicului – in limite
a corpului manifestată inflamator. patura si daca are febra aplica Antibiotice si normale.
în limite prin comprese reci pe frunte, recomanda antitermice.
normale. subfebrilitate schimbarea lenjeriei de corp si de
şi stare pat la nevoie si invata pacientul sa-
generală si mentina igiena tegumentelor.
alterată. Face testarea sensibilitatii la
antibiotic.
4. Nevoia de Perturbarea Sa fie odihnit Inlatura factorii cauzatori pentru a Administreaza Pacientul
a dormi si somnului ajam aiba o favoriza un climat corespunzator de la indicatia beneficieaza
a se odihni datorita stare de liniste si siguranta pentru ca medicului de un somn
2
 interventiei confort. pacientul sa poata dormi si se sedative – corespunzato
manifestate odihneasca. Dormicum sau r.
prin durere, Il invata exercitii de respiratie si Alprazolam.
ajama a si tehnici de relaxare, monitorizeaza si
agitatie. noteaza functiile vitale si vegetative
pentru a favoriza odihna;
creeaza un climat de liniste si
siguranta corespunzator.
Observa daca perioadele de odihna
corespund necesitatilor
organismului.
5. Nevoia de Dificultate in Pacientul sa Efectueaza toaleta pe regiuni si Pacientul
a fi curat a urma prezinte educa pacientul sa aiba grija sa nu prezinta
prescriptiilor tegumente si umezeasca pansamentul pentru a nu tegumente si
de igiena, mucoase curate. preveni complicatii. mucoase
manifestata Il ajuta in suplinirea celorlalte nevoi curate.
prin carenta fundamentale;
de igiena. efectueaza pansamentul cu blandete
si supravegheaza ca acesta sa fie
intr-o stare adecvata;
recomanda pacientului sa utilizeze
lenjerie de corp din bumbac si
pijama cu nasturi.
6. Nevoia de Restrictia Evitarea Repaus absolut la pat Pacientul
a se misca miscarii pozitiilor Asistenta va avea grija ca intelege ca
si a avea o datorita bolii fortate pacientului sa-i fie asigurat un mobilizarea
buna manifestata Pacientul sa-si climat de liniste (salon aerisit si la pat pentru
postura prin mentina bine incalzit) Asistenta suplineste el este
imobilizare la celelalte nevoi pacientul in satisfacerea nevoilor importanta si
pat fundamentale sale si il serveste la pat cu cele are drept
satisfacute necesare rezultat o
3
 evolutie
favorabila a
bolii

Epicriza

Se decide externarea.
La data externarii 17.04.2019 pacienta prezinta stare generala buna , neprezentand greturi, varsaturi bilioase,
febra, frison, durere in hipocondrul drept, anxietate, agitatie , fiind tratata si consiliata corespunzator afectiunii.

Pacienta s-a externat cu urmatoarele recomandari:

- pacienta sa se prezinte la medicul de familie pentru supraveghere regulata;
- va continua tratamentul atat pentru celelalte afectiuni existente cat si tratamentul postoperator;
- va avea o igieza corespunzatoare;
- pacienta va respecta cu strictete regimul alimentar impus de afectiuni;
- pacienta este indrumata si incurajata psihic cat si sentimental.

4
STUDIU DE CAZ III

Date fixe : Nume si prenume:F. L.

Nationalitate : Romana
Religie : Catolic.
Limba vorbita : Romana
Varsta : 51 de ani.
Data nasterii : 11.06.1969.
Domiciliul : Falticeni
Stare civila : Casatorita.
Ocupatie :Infirmiera.
Diagnostic internare : Suspect colecistita acuta.
Diagnostic externare : Colecistita acuta litiazica.
Data internarii : 11.01.2019;

Anamneza : Antecedente personale – Menarha 11 ani; 4 nasteri.

Antecedente heredo-colaterale – Mama – BPOC; Tata – Ulcer gastric.

Motivele Internarii : greturi, varsaturi frecvente cu gust amar, febra, durere in

hipocondrul drept, anxietate, agitatie si stare generala alterata.

Istoric : Pacienta F. L. in varsta de 51 de ani, in urma cu o saptamana s-a trezit

cu o durere brusca in hipocondrul drept cu iradiere spre epigastru, care a crescut
in intesitate, insotita de febra, frison, greturi si varsaturi. A urmat tratament
ambulatoriu cu antialgice, antitermice, antispastice, starea generala s-a alterat,
motiv pentru care se interneaza in serviciul nostru pentru investigatii si
tratament.

Investigatii : Examene laborator : Eritrocite 5,2 mg/mm3, Leucocite 6600

/mm3, HGB 9,3 g/dl; Teste biologice : glicemie 98 mg/dl, uree 0,9 mg/dl,
creatinina 0,9 mg/dl, GOT 27 u/l GPT 31 u/l, Calciu 15 mg %, Fe 1,9 mg/l, Mg
1,73 mg/l; Teste Imunologice; Ecografie hepato-bilio-pancreatica.

1
Nr. Nevoia Diagnostic Obiective Interventii Interventii Evaluare
Crt afectata P.E.S autonome delegate
1. Nevoia de Deficit Pac. sa aiba o Oprirea alimentatiei pe cale orala; Se administreaza Pac. prezinta
a bea si a alimentar stare fara monteaza abord venos; recolteaza tratament imbunatatire
manca datorita varsaturi. analize de laborator la indicatia medicamentos la a starii in
afectiunii Pac. sa fie medicului; insoteste pac. pentru indicatia urma
manifestata echilibrat investigatii si pregateste medicului: tratamentului
prin greata, hidroelectrolitic documentatia necesara; instituie antiemetice
varsaturi si nutritional. perfuzie cu solutii la indicatia (Metoclopramid)
alimentare medicului; face psihoterapia pac.; si saruri minerale
si disconfort protejeaza patul cu musama si (solutie Ringer)
abdominal. aleza; in timpul varsaturilor ajuta
pacientul; il sprijina, oferindu-i
tavita renala; ii explica ca este
necesara o dieta alimentara.
2. Nevoia de Hipertermie Pacientul sa Aeriseste incaperea; se asigura ca La indicatia Pac. mentine
a-si datorita aiba o stare de pac. este hidratat corespunzator; medicului temperatura
mentine bolii, bine si sa-si pentru ameliorarea frisoanelor administreaza in limite
temperatu manifestata mentina acopera pac. cu o patura, iar in medicatie normale.
ra prin frison, temperatura in cazul febrei ii aplica comprese reci antitermica si
corpului febra si limite normale. pe frunte. Se va face testarea antibiotica.
in limite stare sensibilitatii la antibiotic pe care il
normale generala va administra parenteral; educa
alterata. pac. sa-si mentina igiena
tegumentelor si sa schimbe
lenjeria de corp de cate ori este
nevoie.
3. Nevoia de Dificultate Diminuarea Incurajeaza pac. sa isi exprima Administreaza Pac. declara
a evita de a-si durerii si frica si opiniile comunicand cu cei tratament la calmarea
pericolele pastra echilibrarea din jur; ajuta pac. sa descrie recomandarea durerii.
sanatatea psihica a localizarea durerii incercand medicala –
1
 datorita pacientului. calmarea acesteia inainte de a se antialgice si
procesului intensifica; face psihoterapia pac; antispastice.
inflamator aplica punga cu gheata in zona
exprimata hipocondrului drept; recomanda
prin pacientului sa instituie o pozitie
anxietate, pentru ameliorarea durerii
neliniste, explicandu-i ca este indicat
agitatie in repausul la pat si odihna.
hipocondru
drept.
4. Nevoia de Diminuarea Pacientul sa Recomanda pac. sa evite efortul Pac. intelege
a se misca miscarii prezinte o buna fizic; il invata sa ia o pozitie importanta
datorita postura. adecvata pentru ameliorarea restrictiei
starii durerii si ii explica ca repausul la miscarii si
generale pat este indicat pentru ca in colaboreaza.
alterate miscare durerea devine exarcebata.
manifestata
prin
slabiciune si
durere.
5. Nevoia de Deficit a Sa beneficieze Ofera un climat corespunzator de Administreaza Pac. are un
a dormi si dormi si a de somn liniste si siguranta. Observa si medicatia sedativa somn
a se se odihni corespunzator noteaza functiile vitale si la indicatia adecvat.
odihni datorita cantitativ si vegetative Inlatura factorii medicului si
durerii calitativ. cauzatori pentru odihna pac.Invata observa efectul
manifestata Pacientul sa fie pac. tehnici de relaxare si exercitii acesteia –
prin odihnit. de respiratie. Observa daca Alprazolam sau
oboseala, perioadele de odihna corespund Dormicum.
somn necesitatilor organismului.
perturbat.

2
Epicriza

La data de 16.01.2019 pacienta nu mai prezinta greturi, varsaturi, febra, durere in

hipocondrul drept, anxietate, agitatie in urma tratamentului chirurgical si
medicamentos.

Se decide externarea.

Pacienta s-a externat cu urmatoarele recomandari si sugestii:

-sa se prezinte la medicul de familie pentru a fi luata in evidenta si supravegheata corespunzator;
-sa evite suprasolicitarea si surmenajul;
- sa aiba alimentatia recomandata de medic;
-sa se odihneasca regulat si sa respecte orele de odihna;
-sa se prezinte la consultatii periodic.

2
 CONCLUZII

Colecistita acuta este o afectiune care se intalneste la orice varsta, cu maximum

de frecventa la varsta mijlocie. Gravitatea colecistitei acute este direct proportionala
cu forma anatomopatologica, cu intensitatea procesului obstructiv si infectios, cu
varsta, precum si cu dezechilibrele electrolitic si metabolic secundare.
Incidenta reala a colecistitei acute este greu de apreciat statistic, in aceasta
intervenind factori de eroare, formele cu intensitate redusa, sau cele cu tratament
exclusiv medicamentos. Cert este faptul ca pe masura prelungirii duratei medii de
viata, ea devine tot mai frecventa la 50-70 ani, exprimand si prin aceasta raportul
direct de cauzalitate cu litiaza biliara. In present numarul de interventii chirurgicale
prin care se extirpa vezicula biliara si canalul cistic (colecistectomie), este de 2 ori
mai mare ca cel al apendicectomiilor.

Colecistita acuta este o urgenta chirurgicala, in lipsa obstructiei biliare, a

pancreatitei, daca exista semne ca vezicula se goleste normal si ca inflamatia cedeaza,
se poate astepta sase saptamani pentru a efectua operatia in conditii optime pentru
pacient. Imediat dupa indepartarea ei, bila se va elimina continuu in intestinal subtire,
fara a afecta prin asta digestia. In timp, organismul isi regleaza productia de bila, si
eliminarea acesteia in duoden, procesul desfasurandu-se corelat cu mesele, oarecum
similar perioadei preoperatorii.

3
 BIBLIOGRAFIE

- URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

de Lucretia TITIRCA, Editura MEDICALA
- CHIRURGIE
sub redacţia Al. PRISCU, Editura Didactica si Pedagogica Bucureşti
- MEDICINA INTERNA
sub redacţia C. BORUNDEL, Editura ALL
- TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI
de dr. C. MOZES, L. CRÂINIC, Editura si Pedagogica Bucureşti
- ANA TOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Editura si Pedagogica Bucureşti
Imagini/fotografii- sursa internet