. .

la SI
,
Cucerirea Normandii, din
1066, a dat Angliei o clasii
stiipiinitoare nouii ~i striiinii.
Regii normanzi au creat o O Anglia ~i
Normandia erau
monarhie puternicii, impli- dominate de castele
ciind ~i Anglia in ambifiile lor in aceasta perioada.
Cel mai mare castel
dinastice pe Continent. regal construit !n
Anglia pentru a
asigura securitatea
D upa ce l-a invins pe Harold in.bat:Ilia de ~arii impotriva
la Hastings, William Cuceritorul (1066- revoltelor a fost
1087) s-a incoronat la Westminster, Turnul Alb al
nind recunoscut rege de "parlamentul" anglo- Londrei, ridicat in
saxon. Acesta i-a legitimat pozitia, insa nu timpul lui William
putea ascunde faptul ca s-a suit pe tron prin Cuceritorul. Acesta a
intermediul fortei, distribuind prnzile de rnzboi fost primul castel de
sustinatorilor sai. De fapt, William urmarea piatra din Anglia.
inlaturarea vechii clase din conducerea statu-
lui ~i a bisericii, creand o societateape deplin O Aceasta scena
feudala, in care grupurile sociale dominante din tapiseria de la
erau formate din strnini provenind din Bayeux prezinta un
Normandia ~i alte regiuni ale Frantei. atac al cavalerilor ~i
arca~ilor normanzi la
Regele normand Hastings. Tapiseria
Totu~i, Wilhelm a fost capabil sa se foloseasca de la Bayeux rela-
de faptul ca putea controla intreaga tarn. El a teaza in cei 74 m de
pastrat o mare portiune de pamant pentru el material, povestea
insu~i, impartind ce rnmasesein parcele mici, cuceririi normande.
astfel incat proprietatile supu~ilor sai erau
prea impra~tiate pentru a constitui o
amenintare putemica.
Astfel, inca de la inceput, monarhia nor-

9 Aceastaefigiea
Cuceritorului din
Catedrala Wells in
Somerset, Anglia,
reprezinta o
marturie a simpatiei
cu care Biserica il
privea pe William.

rnandaa Angliei a fostmult rnai puternic;1decat
majoritatea monarhiilor de pe continent -cu
sigurant:l mult rnai puternic;1 decat monarhia
francez;1- iar 1n 1066Wilhelm a reu~its;1obtin;1
un jurnmant de credint:l de la toti vasalii din
tarn, cu implicatia nefeudal;1c;1loialiatealor era
1n primul rand fat:l de coroan;1,iar apoi fat:l de
lorzii de la care aveau pamanturile.
Din acest motiv monarhia englez;1 a fost
foarte putemic;1 comparat;1cu alte state feu-
dale. Totul continua s;1depind;1 de personali-
tatea regelui insu~i, ins;1 autoritatea coroanei
era 1nc;1u~or subminata de problema succe-
siunii la tron, sau cand un copil sau o per-
sonalitate necunoscuta ocupa tronul.
Timp de cativa ani dup;1 Cucerire au exis-
tat anumite neintelegeri intre rege ~i seniorii
sai, de vreme ce trebuiau sa formeze un front
comun impotriva noilor supu~i ostili: in
fiecare localitate normanzii ~i-au int:lrit poziti-
ile. Cavalerii calari in armuri erau de
neinlocuit in camp deschis, dar securitateaera
asigurata mai ales prin construirea de castele.
Acestea ofereau protectie impotriva atacurilor
nea~teptate, serveau drept re~edinte pentru
lorzi, iar prin dimensiunile lor simbolizau
suprematia in fata str:linilor .
Cea mai mare parte a castelelor normande
timpurii erau construite din lernn, ridicate in
graba din m0tive de securitate, ~i a trecut inca
un secol pana la aparitia castelelor de piatra.
Totu~i, cateva castele au fost construite din
piatr:l inca de la inceput, in special Tumul
Alb, inima Tumului Londrei de astazi.
69
 ANGLIA ~I NORMANDIA

O Avansarea Asemenea predecesorilor sai, Henric a

CUCERIREA NORMANDA Cuceririi Normande. lntarit In mod constant autoritatea coroanei
pamanturile pe care engleze. Realizarile sale au fost lnsa
William le-a daruit amenintate In momentul In care fiul sau
unor sus,inatori ai Wilhelm s-a lnecat In timpul unei calatorii cu
sai sunt de aseme- Corabia Alba (1120). Singura sa mo~tenitoare
nea ilustrate. Prin directa era fiica sa Matilda, sau Maud, iar In
Newcastie
distribuirea disper- aspra societate masculina din acele timpuri nu
Carlisle
Durham
sata a acestora. se era cu putinta ca o femeie, oricat ar fi fost de
urmarea ca magna'ii de~teapta,sa se impuna.
5
din regat sa nu Hotaclnd ca fiica sa sa 11urmeze la tron,
3 reprezinte o Henric i-a silit pe baroni sa o recunoascape
4
York
amenin'are pentru Matilda ca succesoarea sa, maritand-o cu unul
4 S rege. dintre cei mai puternici nobili francezi,
Geoffrey de Anjou. Dar, dupa moartea regelui,
Chec Lincoln 3
Lincoln

Derby
Derby -
Nottingham 5
Nottingham
Norwich
Shrewsbury
5hrewsbury

Leicester
Leicester
Ely

Hereford

bloucester
-

Card lIt -
. -~
: Hastings
WI","ester ,c+.

pamanturi oferite

1066 1 Robert of Mortain

1068 primavara 2 Hugh d'Avranches

1068vara Regiuni 3 William of Percy

cucerite
1069-1070 4 Gilbert de Gand

1070 5 Alan of Brittany

Conducerea normand~ a fost curand O Castelul Dover,

acceptat:l in sud ~i sud-est, sud-vestul ins~ a
trebuit s~ fie supus prin fort~. Nordul, In
ciuda unei supuneri aparente, a rnmas de
asemenea refractar, iar In 1069 a izbucnit o
rnscoal~ condus~ de contii locali, Edwin ~i
Morcar. Wilhelm a reu~it s~ o In~bu~e cu o
asprirne teribil~, pr~dand o suprafa~ Intins~
Intre York ~i Durham, ce s-a ref~cut dup~ mai
multe generatii. Dup~ aceasta,ultima opozitie
saxon~a fost condus~ de Hereward the Wake
din insula Ely, In zonele mi~~tinoaseaproape
imposibil de traversat, care nu au fost cap-
turate pan~ in anu11071.
Calea anglo-saxona
De~i normanzii dominau ordinea social~, iar
franceza devenise limba exclusiv~ a curtii, a
claselor sociale superioare, fiind folosit:l In
cele mai importante opere literare, Anglia
anglo-saxon~nu era Inc~ eliminat:l. Metodele
anglo-saxone de administratie ~i impozitare
au supravietuit; la fel s-a Int1mplat ~i cu sis-
temul guvemamentallocal, cu ~erifii, tribuna-
lele, juratii ~i districtele sale. Acestea erau
O Pecetea lui
William Cuceritorul.
Aceasta parte a
pecetei il infa1i~eaza
§ pe William ca rege
~ al englezilor.
° -
:! Cealalta parte a
~ pecetei se refera la
~ domnia sa peste
~ normanzi.
in stil original
anglo-normand,
a fost reconstruit
in timpul lui Henry
al 1I-lea, cand s-a
clad it o port,iune
~
masiva de aparare,
~
inconjurata
de turnuri. ~
principalele surse de informatii pentru celebra
Carte a judecatii de apoi (Domesday Book), o
cronica realizata in fiecare district, in care fig-
urau toate resursele regatului condus de
regele Wilhelm ~i completata in 1086.
Regele~i-a petrecut o rnare parte din dom-
nie luptand cu regele Frantei pe coastele
Canalului Manecii. jn calitate de duce al
Normandiei, William era vasalul regelui, dar a
ramas practic nesupus. Datorita faptului ca
era ~i rege al Angliei, resursele sale erau mult
mai mari decat ale celui mai putemic nobil,
lucru ce reprezenta o amenintare pentru
autoritatea ~i securitatea regelui francez.
Aceasta a fost sursa unor neintelegeri care au
durat atata timp cat regii Angliei au detinut
feude importante in Franta -o situatie care a
persistat timp de aproape 400 de ani.
Henryl
jn timpul domniei lui William al ll-lea (1087-
1100),Anglia ~i Norrnandia au fost pentru scurt
timp separate, insa fiul cel rnai tanar al lui
William Cuceritorul, Henry I (1100-35), a de-
venit rege al Angliei, iar in 1106 acestaa pre-
luat ~i conducereaNorrnandiei de la fratele sau.
a ap;lrut 1nc;l un pretendent la tron. ~tefan de
Blois, nepotul lui Henric ~i str:Inepotul lui
William Cuceritorul, i-a convins pe baroni ~i
Biserica s;l-l sprijine, fiind 1ncoronat sub nu-
mele de Regele ~tefan (1135-54). Acesta ~i-a
f;lcut repede atat de multi du~rnani 1ncat s;l o
1ncurajeze pe Matilda s;l-~i revendice propriile
sale drepturi, urmand apoi ani 1ntregi de r;lz-
boi civil, In care averi ale ambelor p;lrti erau
epuizate rapid. ~tefan a supravietuit, ins;l auto-
ritatea regal;l -~i O datl cu ea legea ~i ordinea
-dec;lzusern in asemenea IjR;lsurn 1ncat dom-
nia a ajuns s;l fie consideratA O simpl;l anarhie.
Henry al 11-lea
jn 1153 cand Henric, fiul Matildei, In varst;l de
20 de ani, a sosit In Anglia, a fost 1ntampinat
cu sperant;l ~i entuziasm. El ~i ~tefan au c;lzut.
de acord ca ~tefan s;l dornneasc;l pan;l la ~
sfar~itul vietii, avandu-l pe Henry drept succe-
sor. jn anul urm;ltor, Henry alll-lea (1154-89)
a devenit primul rege al dinastiei Angevin sau
Plantagenet. Fiind unul dintre cei mai impor-
tanti monarhi englezi din Evul Mediu, Henry
a restabilit ordinea, a supus nobilimea (silit;l
s;l distrug;l castelele neautorizate pe care ~i le

70