..

lenl

La lnceput nimeni nu avea siguranta c:l domnia hanovrienilor va rezistaIn timp, a$teptandu-se la o lovitur:l din partea iacobitilor (urma$ii lui James-Jacobus In latin:l -care se afla In exil). in Anglia comploturile iacobitilor au fost descoperite $i 1nn:lbu$ite,dar Contele de Mar i-a conferit lulJames sprijin $i i-a adus simpatia micilor nobili din Scotia de nord. Cu toate acestea, Mar nu a actionat destul de hot:lclt, iar dup:l pierderea b:lt:lliei de la Sheriffmuir, In noiembrie 1715, Iacobitii $i-au pierdut initiativa. cand i'b:ltclnul pretendent", cunoscut pentru exageratasa precautie, a sosit In Anglia, In decembrie, cauza sa era deja pierdut:l. Armata Iacobitilor s-a 1mpr:l$tiatf:lr:l nici o lupt:l, iar In februarie 1716 James a fugit lnapoi In Franta. O Incercare similar:l spijinit:l de Spania a avut loc In 1719, dar s-a dovedit a fi lnc:l un fiasco. O noua era Timp de cativa ani, asemenea amenint:lri au ascuns faptul c:l succesiunea Hanovrienilor insemna Inceputul unei noi ere -o er:lln care conflictele acerbe, deseori mortale ale secolului al 17-lea p:lreau tot mai irelevante. Succesiuneaa fost un mare triumf pentru partidul politic numit "Whigs" (Perucile) $i pentru Parlament, creandu-se un echilibru lntre fortele politice, ce puteau s:l l$i desf:l$oare activitatea f:lr:l conflicte violente. Stabilitateapolitic:l a fost favorabil:l dezvol-

, tarii rapide a comet1Ului,care era deja o tr:ls:!turn caracteristic:!a vietii britanice. Beneficiile comet1Ululerau apreciate.de toat:l lumea; pe ling:! b:lnci rnai exista o rudimentar:l burs:! de valori, ce i~i desf:!~uraactivitatea in cafenele, unde se vindeau ~i se cump:!rau aCtiuni. Consecintelenegative ale acestor speculatii au devenit evidente in 1720, clod aCtiunile de la South Sea Company au fost licitate la un pret exagerat cu putin inainte ca aceast:lcompanie s:! dea faliment, ruinand multi oameni ~i discreditand o seam:!de membri ai guvemului. Cel dintii prim ministru Criza l-a adus in prim plan pe Robert Walpole, care adesea e nurnit cel dintai prim ministru britanic; el a condus fiecare ramurn a administratiei intr-un mod cu totul nou. \Xlalpole nu a tolerat existenta rivalilor in Parlament;prin priceperea cu care s-a ocupat de alegeri ~i de membri parlamentului a reu~it s:! asigure o majoritate de incredere in CameraComunelor. Metodele sale au fost deseori criticate, dar s-au dovedit a fi un mijloc eficient de a mentinere ~i sustinere a guvemului, in conditiile inexistentei unui sistem politic disciplinat. Un factor decisiv l-a constituit folosirea "pozitiei" ~i protectiei -Coroana ii recompensa pe cei ce se dovedeau prieteni, adic:! loiali, ~i pe prietenii prietenilor cu posibilitatea de a se intalni cu persoane importante de la orice nivel, de la mari functionari ai statului pin:! la functionarii punctelor vamale locale. De~i putini membri ai Parlamentuluierau "cump:!rati" pe fat:!, cei mai multi au decis c:! era in interesullor s:! sustin:! Guvemul in majoritateaproblemelor. in timpul lui Walpole acestmod de abordare a devenit o adev:!rat:l art:l ~i a format baza aranjamentelor politice de la sfir~itul secolului xx.

De-a lungul secolului al XVI1I-lea Marea Britanie a avut perioade lungi de stabilitate fntrerupte doar de amenintari temporare cum au fost rebeliunile iacobite. P:rospera ~i puternica, aceasta tara a devenit o mare putere imperiala ~i a declan~at prima revolutie industriala a lumii.
A.n anul 1714 moare Regina Ana, ultimul I membru al dinastiei Stuart. jn ciuda tuturor
planurilor ~i comploturilor care l1 sustineau pe fratele ei vitreg, denumit "b~tranul pretendent", aflat in exil, pe tron s-a urcat f~rn nici un incident un print strnin, cea mai apropiat~ ruda de origine protestant~. Astfel Principele elector George de Hanovra -un stat de Irulrime mijlocie din nordul Germaniei -a devenit la timpul potrivit Regele George I al Marii Britanii, primul din viitoarea dinastie de Hanovra, in ciuda faptului c~ abia vorbea engleza. O Imaginea infa,i~eaza panica ce a cuprins Londra dupa falimentul companiei South Sea. Aceasta era o companie financiara al carei profit rezulta in principal din cre~terea continua a pre,ului ac,iunilor sale.

157

GEORGIENI

~I IACOBITI

Printul

Charles

Edward Stuart. Pentru sus1inatorii sai din Highlands era "Prin1ul Charlie cel Frumos". Oponen1ii sai il numeau "tanarul pretendent".

O Hotarat sa reca~tige pentru tatal sau coroana ce apar,inuse candva familiei, Charles Stuart debarca in Sco,ia, in iulie 1745.

Inceput sa se ' manifese mai agresiv, starnind

:f! ~ e ~ . 9 z

rivalitatea puterilor europene. Fortat sa intre 11;1 razboi Impotriva Spaniei(care ulterior s-a implicat Intr-un conflict de amploare mai mare cu Franta),Walpole a condus fara convingere ~i In cele din urma a demisionat. A fost urmat la conducere de adeptii sai, Pelhams,iar sistemul politic pe care il creasea raffias neschimbat.
in cei 20 de ani :In care s-a aflat la putere (1721-1742) Walpole a dus o politica centrata 1n jurul a doua elemente fundamentale: taxe interne mici ~i pace cu celalte state. Din fericire ~i mini~trii francezi doreau, din anumite motive\ pacea ~i astfel cele doua tari au reu~it sa actioneze :lmpreuna pentru :lmpiedicarea crizelor europene. Prosperitatea obtinuta prin aceasta politica a consolidat pozitia dinastiei de Hanovra iar iacobismul a devenit doar o amintire sentimentala, exceptie facand unele zone cum ar fi Highlands (Scotia de Nord). Perioada de pace a luat sfa~it cand ambitiile comerciale ~i imperiale ale Marii Britanii au O Cauza iacobita a fost definitiv pierduta, dupa ce armata luptatorilor din Highlands a avut parte de o infrangere rasunatoare in batalia de la Culloden.

O infringere definitiv3 Profitand de faptul ca cele mai bune trupe britanice luptau In Europa, Stuartii au mai facut o incercare de a recuceri tronul. De aceastadata In fruntea mi~carii s-a aflat Printul Charles Edward -numit ~i Charlie Cel Frumos -fiul "batranului pretendent". in iulie 1745 a debarcat cu pompa in Scotiainsotit de cativa adepti, l-a proclamat pe tatal sau rege, a adunat clanurile ~i a intrat in Edinburgh. Zece zile mai tarziu, in 21 septembrie, a ca~tigatbatalia de la Prestonpans~i a patruns in Anglia. Armata iacobita a Inaintat spre sud pana la Derby, dar In ciuda a~teptarilorenglezii nu li sau alaturat; pe de alta parte trupele hanovriene devenisera mult mai putemice o data cu reintoarcerea grabnica a trupelor britanice aflate pe continent. Pentru armata iacobita inaintarea insemna infcingere aproape sigura,

iar retragerea era o dovad~ c~ :incercarealor e~uase. Cu toate acestea s-au decis s~ se retrag~.indreptandu-se spre nord, Iacobitii au rnai avut dou~ victorii, dar:in 16 aprilie 1746,la Culloden Moor, annata lor a fost distrus~ de artileria Ducelui de Cumberland ~i de flintele arrnatei regulate. infrangeiea a fost deflnitiv~. Dup~ o serie de aventuri extraordinare"tanarul pretendent" a reu~it s~ fug~ din Scotia,dar cauza iacobi~ a fost pentru totdeauna pierdu~. Acesta a fost un punct de r~scrucein istoria Scotiei de Nord. Guvemul britanic a decis c~ aceast~ societate tribal~ nu mai putea fi tolera~. Cei care participaser~ la rebeliune au

158

fost aspru pedepsiti, dar cea mai important.t urmare a fost distrugerea sistemului de clanuri. pamftnturile ce formau proprietatea comuna a clanurilor au trecut in proprietatea $efllor de clan, care au fost incurajati sa renunte la arenda$i$i sa se apuce de oierit. Din aceastacauza zeci de mil de membri ai clanurilor au fost nevoiti sa emigreze in colonil; in Highlands a fost construit un sistem de drumuri, pentru a definitiva intrarea acestui teritoriu in civilizatia secolului al XVIII-lea. Reforma parlamentara Cfttiva ani mai tftrziu Marea Britanie a intrat in Razboi~l de Sapte Ani (1756-63) cu un con- ~ ducator de exceptie: William Pitt t:el Batcin :3 (mai tarziu Duce de Chatham). Rolul fortelor ~ britanice in conflictul european a fast limitat, .E dar luptete coloniale duse impotriva Frantei in ~ India, Canada$i Indille de Vest au dovedit ca ~ Mal'ea Britanie devenise cea mai dezvoltata ~
O Caricatura din 1798 reprezentand lupta pentru suprema1ie teritoriala dintre Anglia ~i Fran1a. Anglia a devenit cea mai mare putere comerciala, imperiala maritima. ~i,

apoi de a-l impiedica pe Wilkes sa devina membru al Parlamentului, au starnit numeroase discutii cu privire la libertatea cuvantului ~i la puterea parlamentara. In cele din urma Wilkes a ie~it victorios. S-a nascut ~i o campanie sub sloganul "Wilkes ~i libertatea!",in timpul careia oamenii au realizat ca Parlamentul, ce trebuia sa fie protectorullibertatilor, era de fapt corupt ~i nereprezentativ. Acesta a fost inceputul viitoarei reforme parlamentare. Prietenii regelui In 1770Regelea gasit un ministru ce satisfacea pretentiile sale, in persoana Lordului North.

putere imperial~, comercial~ $i maritim~. jn anii 1750 politica intern~ a intrat Intr-o perioad~ de instabilitate cand In partidul Whig, ce detinea majoritatea 1n Camera Comunelor, au ap~rut grup~ri rivale. jn 1760 s-a urcat pe tron un rege tan~r $i ambitios, George III, ho~rat s~ se implice activ 1n viata politic~. Oponentii s~i, obi$nuiti cu stilul mai pasiv al predecesorilor au calificat aceas~ atitudine ca fiind neconstitutional~. De$i legat de modul de comportare nu i se pot repro$a prea multe, s-a apreciat c~ George III a luat o serie de decizii gre$ite, ct!mar fiaceea de a-l numi pe ducele de Bute primministru. Bute, care fusese tutorele regelui, nu era membru al nici unei grup~ri politice, iar regele George III $i-a dat seama c~ nu putea guverna eficace f~r~ o majoritate solida 1n Camera Comunelor. jn anii 1760s-au perindat o serie de guverne Whig de scurt:1 dura~. Printre cele mai amintite evenimente ale vremii se numara calomniile aduse lui Bute $i regelui George III de John Wilkes, 1n periodicul 1be Nortb Briton. jncerc~rile repetate de a-l condamna $i mai

O Regele George III s-a implicat activ in viata politica. A fost sprijinit de o grupare politica numita "Prietenii regelui".

O Radica!u! John Wi!kes l-a defaimat pe rege in periodicul sau "The North Briton". Wi!kes a devenit capu! de afi~ a! unei campanii ce mi!ita pentru !ibertatea cuvantu!ui ~i reforma politica.

~ ~ II"

1"C)

GEORGIENI

$1 IACOBITI

O Sub guvernarea Lordului North ~i a ..Prietenilor regelui.' Marea Britanie a pierdut cele 1 3 colonii americane. Acest tablou intitulat ..Capitularea ora~ului Yorktown.' prezinta solda'ii britanici parasind liniile de aparare armele. ~i predand

Acestaa fannat gruparea "Prietenii regelui", ce l-a sustinut in fruntea guvemului rnai mult de zece ani. Amplificarea prablemelar din cele 13 calanii americane a atins in cele din unn:1 un punct culminant; atat pacea cat ~i rnzbaiul au fast tratate cu incampetent:I ~i inc:1p:1t:1nare ~i ca urrnare calaniile au fast pierdute. in incercarea de a se apune "Prietenilar regelui", partidul Whig a devenit refarrnatar,in fruntea alruia se aflau aratari strnluciti precum CharlesJames Fax ~i Edmund Burke. in 1783, la v~rsta de 24 de ani, devine prim ministru William Pin cel TaMr (fiul lui Chatham). El a guvemat intr-a periaad:l de stabilitate, ca-

racterizataprintr-un numar restransde reforme economice ~i reticenta fata de risc; a dovedit numeroase calitati administrative ~i sprijinit de rege ~i-a creat 0 reputatie foarte buna. Vantul schimbarii jn afara Parlamentului ideile radicale (cum ar fi extinderea gfl.\purilor cu drept de vot ~i reformarea modului de desf~urare a alegerilor) ca~tigau teren, mai ales dupa izbucnirea Revolutiei Franceze din 1789, care promova ideea de "Libertate, egalitate ~i fratemitate". Cu toate acesteasituatia s-a modificat radical cand, 1n 1793, 1ntre Anglia ~i Franta a izbucnit raz-

boiul. Din acest moment radicalismul a fost considerat nepatriotic ~i datorit:! noilor legi a fost dat uit:!rii pentru o perioada lunga de timp. Multi membri ai partidului Whigs l-au parasit pe Charles James Fox ~i s-au alaturat lui ~ Pitt ~i partidului Tory, ce detinea acum o majoritate cople~itoare. O alt:! consecinta: a razboiului a fost intensificarea problemei irlandeze. De~i Irlanda trecea printr-o perioada dificila -din punct de vedere economic era subordonat:! Angliei, iar marea majoritate a populatiei catolice era lipsit:! de drepturi civile -de-a lungul secolului al XVIIIlea a reu~it sa:.~idezvolte o identitate nationala; pentru o scurta perioada d~ timp a spe~t ca va .) .i ,t a .,

a e i
, o

;i LI ) I 0

160