Sunteți pe pagina 1din 2

Carol al V-lea a mo~tenit un

imperiu vast, carepitrea sit


domine Europa secolului XVI.
Dar dimensiunile imperiului
erau mai degrabit o sursit de
slitbiciune deciit de putere ~i,
timp de 36 ani, Carol a infrun-
tatimari dificultit(i.

F amilia Habsburgilor a devenit o forta In


Europa Centrala In secolul XV, cand ~i-a
concentrat puterea In jurul ducatului de
Austria. incepand cu 1438, capul familiei a
fost ales ~i 1mparat al Sfantului Imperiu
Roman, cu toate ca suveranitatea sa (asupra
unui teritoriu corespunzand Germaniei de
azi) aducea mai mult prestigiu decat autoritate
propriu-zisa.

O dinastie superioara
Dupa aproape un secol, aliantele matrimonia-
le ~i decesele din familiile rivale au facut din
Habsburgi dinastia cea mai puternica din
~)Europa, titlurile ~i teritoriile ajungand In
f mainile tanarului arhiduce Carol.
Nascut In 1500, Carol a devenit rege al
Spaniei In 1516. Trei ani mai tarziu, a mo~te-
nit teritoriile austriece ~i ducatul de Burgundia
de la bunicul sau Maximilian 1, precum ~i titlul

de imparat al Sfantului Imperiu Roman. Dupa O Carol al V-Iea, imparat al Sfantului Imperiu
Spania,a urmat sudul Italiei, Sicilia ~i Sardinia Roman, rege al Spaniei ~i al marelui Imperiu
~i marele Imperiu Spaniol care era creat In Spaniol din cele doua Americi ~i conducatorul
cele doua Americi; in calitate de duce de Austriei, ,arilor de Jos ~i Italiei. Acest imperiu
Burgundia, Carol a condus ~i J;arile de Jos vast era prosper, dar greu de controlat.
CBelgia~i Olanda). Aceste posesiuni l-au facut
pe Carol al V-lea conducatorul celui mai mare f:1cea In scopul finant:lrii de r:Izboaie au
imperiu european, de la cel condus de Carol devenit $i mai mari datorit:1 inflatiei din secolul
cel Mare In secolul al IX-lea. XVI, iar prosperitatea Indiilor $i a t:1rilor de Jos
Imperiul lui Carol al V-lea era prosper, nu era de ajuns pentru a-llmpiedica pe aces-
deoarece tarile de Jos deveniser:l centrul co- ta s:1 se afunde In datorii.
mertului european ~i cantitati din ce In ce mai Carol era un conduc:1tor cofi$tiincios, de$i
mari de aur ~i argint proveneau din exploa- nu str:Ilucit, lns:1 de-a lungul dornniei sale nu
tarea minelor din America Latina. Carol era a fost niciodat:1 capabil s:1-$i exploateze vic-
capabil sa-~i conduca provinciile indepartate toriile sau s:1-$iadune toate resursele pentru a
eficient, cu ajutorul membrilor loiali ai famili~i face fat:l unei probleme majore, deoarece
sale, fiind ajutat ~i de trupele spaniole. Intotdeauna ap:1rea O nou:1 criz:1 ce trebuia
rezolvat:1.
O sarcina nu prea u~oara O astfel de problem:1 era $ubrezirea
in ciuda avantajelor enumerate anterior, sarci- Sfantului Imperiu Roman, un grup de teritorii
na lui Carol nu era tocmai u~oar:l;imperiul nu cu sute de autorit:1ti separate. Acestea cuprin-
~ numai ca era vast, dar ~i inaccesibil. caile de deau cateva state rnari, ca Bavaria, Saxonia $i
.x comunicare intre majoljtatea regiunilor sale - Brandenburg, unde printii erau independenti
Spania,Italia, Austria ~i Olanda -erau lente ~i $i, prin urmare, ostili vis-a-vis de cre$terea
O Papa Paul allll-lea (centru) ii impaca pe dificile, chiar ~i atunci cand nu erau ameninta- autorit:1tii Imp:1ratului. Orice planuri de refor-
Carol al V-Iea (dreapta) ~i Francisc I al Fran1ei; ie de puteri Invecinate. De asemenea,datorita mare a imperiului se loveau de opozitia aces-
dar nu pentru mult timp. De~i Francisc s-a dimensiunilor imperiului, existau forte ostile - tora, iar Carol nu a reu$it s:1 creeze O "Nou:1
casatorit cu sora lui Carol in 1530, intre cei francezii, printii germani, luteranii, turcii -la Monarhie" centralizat:1 In Germania care s:1
doi au inceput in curand ostilita1ile. tot pasul. Cheltuielile excesive pe care Carol le poat:1 fi comparat:1 cu Anglia $i Franta.

115
IMPERIUL LUI CAROL AL V-LEA

Dificult~tile lui Carol erau intensificate de O Pictura reprezentand o lupta intre turci ~i
diviziunile religioase care fusesern provocate cre~tini. realizata de pictorul italian
de Reforma Protestant~, Inceput1ln 1517 de Tintoretto. Imperiul Otoman s-a dovedit a fi
Martin Luther. in 1521, In cadrul Dietei un inamic de temut.
(adun~rii) de la Worms, Carol a sustinut doc-
trina catolic~ traditional~, condarnnandu-l pe O Scena din batalia de la Pavia (1525), din
Luther, Ins:l Inainte de a trece la m~suri con- care Carol a ie~it triumfator impotriva regelui
crete a fast retinut de r~zboaiele franceze. francez Francisc I. Francisc a fost capturat
~i i-a platit lui Carol o rascumparare uria~a
Dusmani de temut pentru a fi eliberat.
Temandu-se ;~ nu fie Incercuiti, regii Frantei
deveniser~ cei mal mari du~mani ai
Habsburgilor. Prima confruntare Intre ace~tia
a avut loc In Italia (1522-29), unde Carol a
obtinut o vittorie decisiv~ la Pavia (1525).
Regele francez, Francisc I, a fost capturat ~i,
pentru a fi eliberat, a pl~tit o r~scump~rare
uria~~ ~i a semnat un tratat prin care ceda ter-
itorii imense lui Carol. ins~, la Intoarcerea In
propriul s~u regat, Francisc a Inc~lcat tratatul
~i a pl~nuit o nou~ aliant:1 anti-habsburgic~.
Unul din membrii acesteia t:ra Papa Clement
al VII-lea, a c~rui participare a dus la teribila
Asediere a Romei (1527) de c~tre mercenarii
germani Infuriati pentru c~ nu fusesern pl~titi.
Carol a ie~it din nou Inving~tor din
r~zboaie, iar cand pacea a fost stabilit~, In
1529, Habsburgii au primit Milan-ul, ~i au
reu~it s~-i expulzeze pe francezi din
Peninsula Italic~, unde ascendenta habsbur-
gic~ a corttinuat timp de secole. Aceasta a fost
probabil cea mai important~ realizare a lui
Carol, de~i-o Italie devastat~ ~i s~rncit~ nu mai
avea valoarea de odinioarn. Francisc a pomit
Inc~ dou~ r~zboaie Impotriva lui Caro.l (In
1536-38 ~i In 1542-44), f~r~ ca situatia s~ se
schimbe din punct de vedere material.
Un alt du~man al lui Carol a fost Imperiul
Otoman. F~cand presiuni asupra Europei de
Est, turcii i-au zdrobit pe unguri In b~t~lia de la
Mohacs (1526) ~i au asediat Viena. De~i asediul
a e~uat, turcii au rnmas In apropierea Europei.
in ultimii ani de domnie, Carol Quintul a
fost pe punctul de a lnregistra succese In
Gennania, profitand de annistitiile cu francezii
~i turcii pentru a lnfrange liga printilor protes-
tanti la Muhlberg (1547). Dar, ca lntotdeauna,
in aceast~ perioada, Carol s-a decis s~
abdice. in mod semnificativ, Carol ~i-a
imp~rtit imperiul enorm ~i tulburat intre
fratele s~u Ferdinand, care a devenit ducele
Austriei ~i viitor imp~rat. al Sfintului Imperiu
,
in zona mediteranean~, ace~tia au capturat succesullui Carol nu facea decatsa-i uneasca Roman, ~i fiul s~u Filip, care a primit Spania,
Rodos, Alger ~i Tunis dar, de~i Carol a reu~it s~ pe ceilalti du~mani ai sai. Franta i-a sub- ltalia ~i tarile de Jos. Carol s-a retrasin Spania,
recupereze Tunisul (1535), expeditia pentru ventionat pe printi ~i a intrat In razboi, care a unde a tr~it lini~tit pin~ la moartea sa, in
eliberarea Algerului a e~uat (1541). luat sfar~itIn 1555 prin pacea de la Augsburg. 1558.

116