jndemnafi sii se revolte
fmpotriva stiipanirii spaniole,
olandezii ~i-au ca~tigat inde-
pendenfa dupii o luptii de 80 de
ani jn aceastii perioadii ei s-au
bucurat de timpuri prospere,
devenind cea mai importantii
nafiune comercialii din Europa.
An secolul XVI T~rile de Jos (Olanda mo-
I dem~ ~i Belgia) erau formate din 17 provin- .
cii separate, fiecare beneficiind de vechile
drepturi ~i traditii, fiind 1ns~supuse Ducelui
de Burgundia. incepand din 1556, acesteaau
devenit supuse Regelui Filip al lI-lea al
Spaniei, ale c~rui numeroase teritorii peste
care domnea l-au f~cut cel mai putemic con-
duc~tor din 1ntreagaEurop~. Revolta din cele
17 provincii 1mpotriva autorit~tii lui Filip a
avut consecinte profunde ~i de lung~ durat~.
Spaniolii au reu~it s~-~i mentin~ stapanirea
asupra sudului (Flandra), care a rnmas catolic
~i care a devenit independent (sub numele de
Belgia) abia in secolul XIX. paruI In 1581,
provinciile din nord s-au separat, formand o
republic~ protestant~: Provinciile Unite ale
Olandei, numite adeseori "Olanda", dup~
denumirea celei mai mari provincii olandeze. -
Cele 17 provincii erau foarte avansatedin
punct de vedere economic, cu ora~e fondate "'
O Olanda in 1648, a nul in care
den~a sa a fast recunascuta aficial.
cu mult timp in unna:;la lnceputul domniei lui
Filip, cel mai mare ora~, Antwerp, era centrul
commercial ~i fmanciar al Europei de Nord. in
alte zone agricultura, textilele, pescuitul ~i con-
struirea de vapoare erau importante, iar ora~ul
nordic Amsterdam avea un rol important in co-
mel1Ulprosper din Marea Baltica. Unul dintre
obiectivele lui Filip -care nu parea ira1;ional
din punctul sau de vedere -era sa m:lreasca
taxele pe acestebunuri prin abolirea privilegi-
ilor provinciilor; asemenea celorlalti monarhi
din vremea sa, dorea unirea $i centralizareare-
gatelor sale.in acestcaz, centralizareaInsemna
conducerea din lndepartatul Madrid, lucru
materializat de prezenta garnizoanelor spa-
niole in Tarile de ]os. Centralizareaimplica, de
asemenea,prinderea ~i arderea protestantilor
de catre Inchizi1;ie, procedura ce a devenit
foarte raspandit:lin aceastaepoca dura.
Rascoala calicilor
Datorita motivelor de mai sus, protestele
Impotriva politicii lui Filip s-au intensificat In
anul 1560, acestea fiind conduse de nobili,
cum ar fi Contele Egmont ~i Wilhelm de
Orania; ei ~i succesorii lor eraU cunoscuti -la
inceput lntr-un mod dispreWitor- sub numele
de Calici (1esGueux). Filip le-a raspuns printr-
indepen- o politica de represiune, trimitandu-l pe
Ducele de Alba, din Spania,cu o armat:l foarte
O Alessandro Farnese, Duce de Parma, a
reca~tigat provinciile sudice ale Olandei pen-
tru Spania.
O Fragment dintr-o pictura pe sticla infa,i-
~andu-1 pe Wilhelm I, prin'ul de Orania ~i pri-
mul guvernator al Republicii Olandeze, la ba-
talia de la Leiden din 1574, una dintre primele
victorii olandeze asupra stapanirii spaniole.
puteroica ~i instructiuni de a distruge orice
rezistenta. Alba a ascultat ordinele, creind un
"Consiliu singeros" ~i executindu-l pe
Egmont ~i pe al1;inobili modera1;i ~i loiali aces-
tuia. De~i s-a aflat in exil pentru o perioada de
timp, Wilhelm de Orania a reu~it sa se a~eze
in fruntea opozi1;iei. A fost poreclit Wilhelm
Tacituroul, datorit:l discre1;iei sale, ~i a reu~it sa
uneasca diferitele grupari de lupt:ltori.
in 1572, o astfel de grupare, o flot:l semi-
pirat:l de "calici maritimi", a opus rezistenta
printr-o revolt:l, ocupind ora~ul Brill. Dupa
aceasta au unnat o serie de alte revolte impotri-
va spaniolilor la care participau in cea mai mare
parte protestan1;i, majoritatea apal1inind unei
secte severe: cea calvinist:l. De~i se aflau inca in
minoritate, ace~tia au reu~it sa-~i sporeasca nu-
marul ~i influenta; acesta flind unul din mo-
tivele care au dus la divergente intre provinci-
ile din nord ~i cele din sud. in 1579, cele mai
radicale provincii nordice au fonnat Uniunea
de la Utrecht care, doi ani mai tarziu, a renuntat
la suveranitatea lui Filip, devenind o republica
olandeza, Provinciile Unite.
Lupta pentru supravietuire abia incepuse..
Trimis de Filip sa restabileasca pozitia spa-
niola, un soldat ~i om de stat competent,
Alessandro Faroese, Duce de Panna, a reu~it sa
ocupe majoritatea provinciilor din sud prin
concesii, indreptandu-se apoi hot:lrat spre
133
 44 EPOCA DE AUR A OLANDEI

-~~
jutorul
voltarea spectaculoa
.nt :rda Devenind protestan~
mt:1, Olanda a amlS oameni
ftigia' din sud, evrei, protestanti
I car< tribuit mult
Rezisten1;; Ilal
acesteia. Industria ( )landeza s-a dez-
ar mai impc navele olandeze tt ansp°rtau marta
in lntreaga lume. Fi ind coll.5tien1;ide
"sele : )erit11tiilor, oiandezi: i au dus r:lzboaie
lucele pentru 2 ca~tiga avantaje cc)merciale unice,
lile pe c~ incl~siv ( )u11rilzboaie lmpotr iva protestan1;i!or
je
in Illsecint:l uit, iar In din Angli ~nit, de asemenea, )nda-
lncheiat armistitiu ani. Cand torii unu mperil lbilind centre COlT rciale
sf: in 1621, ~)pania 5i Olanda In Indiil India, la Capul Bunei
tin raz )oi care a Sperante
In cele irulnd
illi LO de nari pro- profituri pe unna lh.'!-rult 1i india avilor
:liJ >recum ~i in mir, odeniik ~ntale
portii, Ra:
minare 1<: jE lpogeu la ncepu1 :ul sea:>1, XVII
Prnvinl e atat cultural
1.In rant )landezi erau ~i ru
Noua republic~ . Rembrandt, Hal: ~myeer ~i Ruysc
::estor luipte noua republi( ~i Leeuwen : erau pionieri ai
lpul

ma putere economica. Bloc intei, juristul Hug

Sctle mil dinw ndato~ drel= llui intc
O Realiz3rile alandeze au fast atat
",~,rWCA;{sj;$1!QAM culturale cat ~i materia le. Prin Baruch
O pana in 1625, ...'.i.'.~~~
Spinaza, Olanda a aferit a figur3 marcant3
colonia olandeza
New Amsterdam \t filasafiei eurapene.

cuprindea aproxima- ~poca de aur a fost Ilnsa d(

tiv 200 de locuitori.
ele din urrrul, un m]ic stat
in 1664, colonia a
resurse limitate, nu putc
cazut in mana brita-
t:lri invecinate. Ameninl
nicilor, care au rede.
Ludovic al XIV-lea al Frantei, C
numit-o New York.
tiirat.I intr-o ~erie de r:lzboaie el
O Vechea Casa de
au epuizat-o. Dep~~ita
economic de c~tre Fra I ~i Anglia, p"anil
Schimb din
Amsterdam, unde se
inceputul sec Dlului XV Olanda devenis~

aduceau mastre de
tara cu o ] >rosperital
indoiala, ad( ,ua putere
bunuri, jar camertul
se desfa~ura in aer
liber, a fast falasita I DATE IMPORTANTE
pana in anul 1835.
1556-98
O Detaliu a! Domn;a 'u; F;';p a' "-'ea a' Span;e;
chipuri!or olandeze
din tabloul 1567-75
Staalmasters de A'ba ,ncearca sa zdrobeasca rez;stenta
Rembrandt, pictat in o'andeza
1662, pentru 1579
Breasla Croitorilor Un;unea de 'a Utrecht
din Amsterdam. 1581
°'anda se dec/ara ;ndependenta
1585
Span;o';; captureaza Anvers-u'.
Exped;t;a eng'eza ,n scopu' spr;j;n;r;;
o'andez;'or
1609
Arm;st;t;u ,ntre Span;a ~; °'anda.
1621-48 Razbo;u' ;a sfar~;t. Tratatu'
de 'a Miinster
1652.54 si 1665-67
Razboa;e a~g'o-o'andeze
1672.78
°'andez;; fac fata atacur;'or franceze
1689
W;'he'm de Oran;a dev;ne
rege'e Ang';e;
1689-97 si 1702-13
°'andez;; part;c;pa ia coa';t;;'e europene I
,mpotr;va Frante; ~

~rsal~ 5 EPOCA RA11UNIi I