6.

Cauzele si etapele revoltei din Tarile de Jos

Filip era foarte preocupat de protestantii din Anglia,Franta si Tarile de Jos.Astfel a permis
turcilor sa lupte cu Persia si sa incheie armistitii cu Spania.In timpul domniei tatalui sau Tarile de Jos
erau centrul imperiului,insa Filip era altfel.Prioritatea sa era Spania,iar scopul lui era o stapanire
despotica si reintroducerea catolicismului in tarile protestante.1
Filip a facut multe greseli pe parcursul domniei sale provocand multe revolte.O numeste pe sora
sa Margareta,ducesa de Parma,guvernator general in Tarile de Jos fara sa tina cont ca ea si-a petrecut
toata viata in Italia.El formeaza si un consiliu consultativ intern din care faceau parte trei sustinatori ai
guvernarii centralizate.Nobilimea din Tarile de Jos condusa de Wilhelm de Orania a fost foarte
deranjata,mai ales ca Filip lasa si o garnizoana cu trupe spaniole ca semn de impunere a autoritatii
spaniole.Prin politica sa religioasa a vrut sa mareasca numarul episcopilor in Tarile de Jos.Inchizitia ia
amploare fiind date tot mai multe edicte impotriva ereziei.Toate aceste masuri au provocat o puternica
opozitie.2
Aceasta opozitie a fost centrata mai mult pe cardinalul Granvelle care contribuia la planurile lui
Filip de acaparare a tuturor fortelor cu influenta politica.In 1564 Granvelle paraseste Tarile de Jos,iar
consiliul intern nu va mai avea aceeasi putere aristocratii revenind la pozitiile lor traditionale de sfetnici
ai regentei.Acestia doreau sa imblanzeasca legile impotriva ereziei temanduse de un razboi civil.3
Refuzul lui Filip fata de cererile protestantilor a dat nastere unei aliante numite
“Compromisul”.Aceasta alianta a atras si multi nobili catolici fiind sprijinita mai apoi de imigrantii
francezi.Erezia nu mai era tratata la fel de aspru,iar preotii protestanti isi indemnau credinciosii la
revolta.4
Din cauza ezitarilor si intarzierilor lui Filip in luarea unei decizii,calvinistii reusesc sa iasa in
strada si sa distruga multe biserici catolice.Acest manifest care a avut loc in 1566 s-a numit “Furia
iconoclasta”.Metodele aplicate de Filip pentru a calma situatia o vor agrava de fapt.Il trimite pe ducele
de Alba care va condamna la moarte prin peste o mie de oameni pentru acea rascoala.Ducele de Alba
introduce un impozit de 10 % pe vanzari pentru a strange bani pentru armata.Aceasta masura provoaca
inca o rascoala in randul aristocratilor din nordul Tarilor de Jos,mai ales in Olanda si Zeelanda condusi
de Wilhelm de Orania.Alba este inlocuit de Luis de Requesens care face concesii cu rebelii prea
intarziate ca sa aiba vreun efect.Requesens moare in 1576 fiind urmat de Don Juan.5
Singurul care a bănuit - mai precis, a cunoscut (dat fiind faptul că o mare parte a corespondenţei
diplomatice dintre Filip al II-lea şi Don Juan de Austria a fost interceptată de Henric de Navarra şi pusă
la dispoziţia lui Wilhelm de Orania) - gândurile ascunse ale spaniolilor a fost Wilhelm de Orania, iar
dezvăluirea lor în faţa Statelor Generale a însemnat mobilizarea tuturor forţelor pentru bătălia decisivă.6

1
Jill Kilsby,Spania:marire si decadere,Ed.All,1998,p.96.
2
Ibidem,p.98.
3
Martyn Rady,De la revolta la independenta:Tarile de Jos,1550-1650,Ed.All,2001,p.21.
4
Ibidem,p.23.
5
Jill Kilsby,Spania:marire si decadere,Ed.All,1998,p.99.
6
EUROPA MODERNĂ (I)(Note dintr-un curs de Istorie modernă europeană, jum. sec. al
XVI-lea – începutul sec. al XIX-lea, an univ. 2009-2010),p.9.

1
 Wilhelm de Orania fuge in Germania si se converteste la luteranism.El isi va stabili relatii stranse
cu hughenotii francezi condusi de amiralul Coligny.Cu ajutorul lor si a Cersetorilor marii Wilhelm va
reusi sa cucereasca mare parte din Olanda si Zeelanda in 1572.7
Pana Don Juan a ajuns sa preia puterea,trupele spaniole din Tarile de Jos nu au fost platite si
mureau de foame ajungand sa atace mai multe orase din sud.Statele din sud se vor uni cu cele din nord
pentru a-i izgoni pe spanioli.Don Juan va face compromisuri cu rebelii prin Edictul Perpetuu din 1577
prin care trupele straine se retrageau.Calvinistii insa vor incalca edictul fiindca nu vor tolera
catolicismul,iar Don Juan va chema trupele spaniole pentru a cuceri Tarile de Jos.Armata va fii condusa
de Alessandro Farnese,fiul Margaretei.Don Juan moare in 1578 si este inlocuit de Farnese care si-a
dovedit calitatile militare si politice in luptele anterioare.El recucereste statele sudice,iar in 1585
Maastricht,Dunkirk,Ypres,Ghent,Ostende si Antwerp.Nu va putea cuceri Olanda,Zeelanda si Utrecht din
cauza implicarii Angliei in razboi prin tratatul de la Nonesuch prin care oferea ajutor militar.8
La 26 iulie 1581 Starile Generale ale Uniunii de la Utrecht proclama prin Declaraţia de la Haga,
decaderea lui Filip al II-lea din drepturile sale de suveran al provinciilor din nord, ceea ce a echivalat cu
o declarare a independentei. Astfel, in sistemul statelor europene si-a facut aparitia Republica Pro-
vinciilor Unite.
Orania l-a ajutat pe Anjou sa ajunga la tronul Tarilor de Jos pentru a calma intoleranta
calvinista.El nu a fost recunoscut de starile din Olanda si Zeelanda limitandu-i autoritatea.El incearca sa
puna mana pe putere printr-o lovitura militara nereusita.In 1583 paraseste Tarile de Jos si moare un an
mai tarziu.Moartea sa a fost urmata de asasinarea lui Orania.O data cu moartea sa Tarile de Jos s-au
divizat,iar toleranta religioasa nu s-a desavarsit nici in sudul catolic nici in nordul calvinist.9
Filip hotaraste in 1585 sa invadeze Anglia,iar in 1589 Farnese primeste ordin sa atace Franta
pentru a lupta cu catolicii care nu-l lasau pe Henric al IV-lea la tron,el fiind protestant.In acest timp
calvinistii din Tarile de Jos isi imbunatatesc apararea si cuceresc teritorii importante.Farnese moare in
1592.Filip ajunge la faliment in 1596 si renunta la campania impotriva rasculatilor.Filip ii da fiicei
sale,Isabela Tarile de Jos pentru a le conduce cu sotul ei Albert in speranta ca aceste state se vor uni,insa
statele nordice erau independente deja.10
Cauzele declansarii revolutiei in Tarile de Jos au fost: inlaturarea nobilimii autohtone de la
conducerea provinciilor, introducerea Inchizitiei şi proclamarea legilor exceptionale impotriva ereziei.
Revolta din Tarile de Jos a fost si un razboi de independenta, care a creat un stat nou, Republica
Provinciilor Unite, sau a Olandei. N-a modificat insa structura societatii si relatiile de proprietate,si n-a
facut decat sa confirme rolul vechilor institutii politice ale provinciilor, cu atributiile largite, dobandite
prin statutul de independenta,in locul celui anterior de autonomie locala.11
Victoria flotei olandeze la Gibraltar (1607) şi nevoia de pace a obligat, Spania sa incheie cu
Provinciile Unite un armistitiu pe 12 ani (9 aprilie 1609) şi să le recunoasca independenta. Spania a
recunoscut olandezilor liberul acces la toate marile. Cele doua state isi garantau reciproc libertatea
comertului, cu conditia ca, in coloniile iberice olandezii sa nu efectueze nici un trafic fara incuviintare.12

7
Martyn Rady,De la revolta la independenta:Tarile de Jos,1550-1650,Ed.All,2001,p.33.
8
Jill Kilsby,Spania:marire si decadere,Ed.All,1998,p.101.
9
Martyn Rady,De la revolta la independenta:Tarile de Jos,1550-1650,Ed.All,2001,p.64.
10
Jill Kilsby,Spania:marire si decadere,Ed.All,1998,p.102.
11
EUROPA MODERNĂ (I)(Note dintr-un curs de Istorie modernă europeană, jum. sec. al
XVI-lea – începutul sec. al XIX-lea, an univ. 2009-2010),p.11.
12
EUROPA MODERNĂ (I)(Note dintr-un curs de Istorie modernă europeană, jum. sec. al XVI-lea –
începutul sec. al XIX-lea, an univ. 2009-2010),,p.13.

2
Bibliografie:
 EUROPA MODERNĂ (I)(Note dintr-un curs de Istorie modernă
europeană, jum. sec. al XVI-lea – începutul sec. al XIX-lea, an
univ. 2009-2010).
 Martyn Rady,De la revolta la independenta:Tarile de Jos,1550-
1650,Ed.All,2001.
 Jill Kilsby,Spania:marire si decadere,Ed.All,1998.