CONSTITUIREA IMPERIILOR

COLONIALE (SEC.17-SEC.18)
PASCAL ARINA
IMPERIU COLONIAL

• ÎN PERIOADA SECOLELOR XVI-XIX, MARILE PUTERI EUROPENE, STATELE

UNITE ALE AMERICII ȘI JAPONIA ÎȘI VOR CREA PROPRIILE IMPERII
COLONIALE: UNELE MAI MARI (MAREA BRITANIE, FRANȚA, SPANIA), IAR
ALTELE MAI MICI (OLANDA, BELGIA, ITALIA, GERMANIA). PRIMELE AU FOST
SPANIA ȘI PORTUGALIA, CARE ȘI-AU FORMAT IMPERIILE COLONIALE ÎN
URMA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE DIN SECOLELE XV-XVI. UNELE
ÎȘI VOR PIERDE O PARTE DIN TERITORII ÎN FAVOAREA CELORLALTE IMPERII
COLONIALE (OLANDA, FRANȚA, SPANIA). TOATE IMPERIILE ÎȘI VOR PIERDE
MARE PARTE DINTRE COLONII ÎN SECOLUL XX, LA SFÂRȘITUL CELUI DE-AL
DOILEA RĂZBOI MONDIAL (ÎN TIMPUL LUI SAU DUPĂ RĂZBOI).
IMPERIUL OLANDEZ

• IMPERIUL OLANDEZ (NEERLANDEZĂ NEDERLANDS-KOLONIALE RIJK) A CONSTAT DIN

TERITORIILE DE PESTE MĂRI CONTROLATE DE REPUBLICA OLANDEZĂ ȘI MAI TÂRZIU, DE
ȚĂRILE DE JOS MODERNE, DIN SECOLUL AL XVII-LEA PÂNĂ ÎN SECOLUL AL XX-LEA. OLANDEZII
AU CREAT UN IMPERIU COLONIAL DUPĂ PORTUGALIA ȘI SPANIA, DAR ACESTA S-A BAZAT PE
CUCERIREA MILITARĂ A UNOR AȘEZĂRI DEJA EXISTENTE PORTUGHEZE ȘI SPANIOLE, ȘI NU PE
DESCOPERIRI NOI ȘI COLONIZĂRI. PENTRU A REALIZA ACEST LUCRU, EI AU FOST AJUTAȚI DE
ABILITĂȚILE LOR ÎN NAVIGAȚIE ȘI COMERȚ, PRECUM ȘI DE CREȘTEREA BRUSCĂ A
NAȚIONALISMULUI CARE ÎNSOȚEȘTE LUPTA PENTRU INDEPENDENȚĂ DIN SPANIA. ALĂTURI DE
BRITANICI, OLANDEZII AU CONTROLAT INIȚIAL NOILE TERITORII PRIN INTERMEDIUL UNOR
COMPANII DE STAT CAPITALISTE, CUM AR FI COMPANIA OLANDEZĂ A INDIILOR DE EST SAU
COMPANIA OLANDEZĂ A INDIILOR DE VEST. EXPLORATORI OLANDEZI CA WILLEM BARENTS,
HENRY HUDSON ȘI ABEL TASMAN AU DEZVĂLUIT EUROPENILOR NOI TERITORII IMENSE.
Henry Hudson (c. 1560 – iunie 1611) a fost
un celebru navigator și explorator arctic
englez.
Abel Janszoon Tasman (n. 1603, Lutjegast, Groningen, Olanda - d. 
10 octombrie 1659, Batavia, insula Java) a fost navigator și comerciant
 olandez, explorator al Australiei și Oceaniei.
Este celebru pentru călătoriile sale din 1642 și 1644, aflat în serviciul 
Companiei Olandeze a Indiilor de Est, fiind primul european cunoscut
care a ajuns în insulele Tasmania și Noua Zeelandă.
Compania Olandeză a Indiilor
de Vest a luat ființă în anul 1621,
ea avea monopolul comerțului
asupra coloniilor olandeze din 
Africa de Vest și America de care
aparținea și Guyana Olandeză.
CREȘTEREA PUTERII OLANDEZE

• CA REZULTAT A PROBLEMELOR CAUZATE DE RIVALITATE

DINTRE COMPANII, ÎN 1602, LA AMSTERDAM, ESTE
FONDATĂ COMPANIA OLANDEZĂ A INDIILOR DE EST(
NEERLANDEZĂ VERENIGDE OOST-INDISCHE COMPAGNIE,
VOC). ACESTEIA ÎI ESTE ACORDATĂ CARTA CE ÎI OFEREA
DREPTURI EXCLUSIVE ASUPRA EXPLOATĂRII PENTRU O
PERIOADĂ INIȚIALĂ DE 21 DE ANI A EMISFEREI SITUATE
ÎNTRE CAPUL BUNEI SPERANȚE ȘI 
STRÂMTOAREA MAGELLAN. DIRECTORILOR COMPANIEI
I S-AU OFERIT DREPTUL DE A CONSTRUI CETĂȚI ȘI
FORTIFICAȚII, A ÎNCHEIA TRATATE, PENTRU A ÎNROLA
PROPRIA ARMATĂ ȘI MARINĂ CU SCOPUL DE A SE APĂRA
[5]. COMPANIA A FOST ÎNFIINȚATĂ CA O SOCIETATE PE

ACȚIUNI, CA ȘI RIVALA SA ENGLEZĂ, 

COMPANIA ENGLEZĂ A INDIILOR DE EST, FONDATĂ DOI
ANI MAI DEVREME. ÎN 1621, ESTE ÎNFIINȚATĂ 
COMPANIA OLANDEZĂ A INDIILOR DE VEST CE AVEA
MONOPOL ASUPRA AMERICII, ATLANTICULUI ȘI COASTEI
DE VEST A AFRICII, TERITORIILE CARE NU ERAU
CONTROLATE DE COMPANIA OLANDEZĂ A INDIILOR DE
EST
RĂZBOIUL OLANDEZO-PORTURGHEZ
• RĂZBOIUL OLANDEZO-SPANIOL PENTRU TERITORIILE
OLANDEZE A FOST O PARTE A RĂZBOIULUI PENTRU
INDEPENDENȚĂ ȘI LIBERTATE RELIGIOASĂ, ÎN TIMPUL 
RĂZBOIULUI DE OPTZECI DE ANI . ȚĂRILE DE JOS AU FOST
PROPRIETĂȚI AI CASEI DE HABSBURG  SPANIOLE DIN 1555,
CÂND CAROL AL V-LEA A ÎMPĂRȚIT IMPERIUL HABSBURGIC
ÎNTRE FIUL ȘI FRATELE SĂU ÎN URMA ABDICĂRII SALE.
• ÎN 1566, ÎN CELE ȘAPTESPREZECE PROVINCII , IZBUCNEȘTE O
REVOLTĂ OLANDEZĂ, PARTE A RĂZBOIULUI DE OPTZECI DE
ANI, MARCAT DE JEFUIRI ALE COLONIILOR DIN AMERICA ȘI 
ASIA ȘI CHIAR O INVAZIE A FILIPINELOR.
• DIN 1517, LISABONA ERA SINGURA PIAȚĂ EUROPEANĂ A
PRODUSELOR DIN INDIA, DE UNDE FIECARE NAȚIUNE
EUROPEANĂ CUMPĂRA MIRODENIILE ȘI PRODUSELE UTILE.
DATORITĂ RĂZBOIULUI DINTRE REGATUL SPANIEIȘI 
ȚĂRILE DE JOS, REGATUL PORTUGALIEI , CARE ERA O
PROPRIETATE A RAMUREI HABSBURGE SPANIOLE DIN 1580, A
ÎNTRERUPT TRANSPORTURILE COMERCIALE SPRE OLANDA,
CARE S-A VĂZUT OBLIGATĂ SĂ ÎȘI PROCURE SINGURĂ
PREȚIOASELE MIRODENII INDIENE. CU AJUTORUL LUI 
CORNELIS DE HOUTMAN , CARE A REUȘIT SĂ OBȚINĂ RUTELE
PORTUGHEZE COMERCIALE, ȚĂRILE DE JOS A ÎNCEPUT ÎN 1595
 PROPRIILE CĂLĂTORII PENTRU A-ȘI ACHIZIȚIONA PRODUSELE
ORIENTALE.
 DOMINE ASIA DE SUD, ANGAJÂNDU-SE ȘI ÎN ACTIVITĂȚI PIRATEREȘTI
. UNIUNEA IBERICĂ NU A FOST TOCMAI PROFITABILĂ PENTRU
PORTUGALIA, DEOARECE S-A ANGAJAT ÎN RĂZBOIUL LUI 
FILIP AL II-LEA CU PROVINCIILE UNITE ȘI ȘI-A PERICLITAT POZIȚIA DE
PUTERE COLONIALĂ. ACESTEIA I-AU FOST AFECTATE INTERESELE
DIN INDIA, CEYLON, AFRICA, AMERICA ȘI JAPONIA. SPRE EXEMPLU,
COROANA PORTUGHEZĂ A PIERDUT PENTRU LUNG TIMP CONTROLUL
ASUPRA A PĂRȚI DIN BRAZILIA ÎN FAȚA FRANȚEI ȘI OLANDEI, CARE
S-A A AVUT ACCES LA PLANTAȚIILE DE TRESTIE DE ZAHĂR. ÎN 1637, 
JOHN MAURICE, PRINȚ DE NASSAU-SIEGEN, A FOST NUMIT
GUVERNATOR PESTE POSESIUNILE OLANDEZE DIN BRAZILIA DE
CĂTRE COMPANIA OLANDEZĂ A INDIILOR DE VEST. ACEȘTIA ȘI-AU
EXTINS POSESIUNILE DIN SERGIPE ÎN SUD PÂNĂ LA 
SÃO LUÍS DE MARANHÃO ÎN NORD, OCUPĂ ȘI CASTELUL ELMINA,
SAINT THOMAS ȘI LUANDA, ÎN ANGOLA, PE COASTA DE VEST A
AFRICII. 
• DUPĂ DIZOLVAREA UNIUNII IBERICE ÎN 1640, PORTUGALIA ȘI-A
REDOBÂNDIT PROVINCIILE PIERDUTE AL IMPERIULUI PORTUGHEZ.
OCUPAȚIA OLANDEZĂ DIN BRAZILIA A FOST LUNGĂ ȘI
SUPĂRĂTOARE PENTRU LISABONA. ȚĂRILE DE JOS AU REUȘIT SĂ
OCUPE BAHIA (ȘI CAPITALA SALVADOR), PERNAMBUCO (ȘI CU
CAPITALA RECIFE), PARAÍBA, RIO GRANDE DO NORTE, CEARÁ, ȘI 
SERGIPE, ÎN TIMP CE FLOTA NEERLANDEZĂ JEFUIA VASELE
PORTUGHEZE ÎN OCEANELE ATLANTIC ȘI INDIAN. PRINTR-O
INTERVENȚIE MILITARĂ RAPIDĂ ȘI PUTERNICĂ, STATUL IBERIC
RECUPEREAZĂ BAHIA ȘI IMPORTANTA SA CAPITALĂ, SALVADOR ÎN 
1625. CU AJUTORUL BAHIEI, PORTUGALIA A REUȘIT ÎN DOUĂ DECENII
SĂ RECUPEREZE CELELALTE ZONE DE COASTĂ BRAZILIENE ȘI SĂ
 RIVALITATEA CU MAREA BRITANIE ȘI FRANȚA (1652-
1795)
• ÎN 1651, PARLAMENTUL ENGLEZ SEMNEAZĂ PRIMUL NAVIGATION ACTS, PRIN CARE COMERȚ DINTRE
COLONIILE ENGLEZE ȘI ALTE PUTERI COLONIALE SĂ FIE MICȘORAT. DECIZIA ANGLIEI A IMPLICAT-O
ÎNTR-UN CONFLICT DIRECT CU OLANDA, UN PRINCIPAL COMERCIANT CU COLONIILE BRITANICE, CE VA
RĂMÂNE ÎN ISTORIE CA RĂZBOAIELE ANGLO-OLANDEZE. ACESTE OSTILITĂȚI I-AU OFERIT ANGLIEI
TITLUL DE MARE PUTERE NAVALĂ, DEȚINUT PÂNĂ ATUNCI DE IMPERIUL OLANDEZ [8][9].
• AL DOILEA RĂZBOI ANGLO-OLANDEZ S-A PRECIPITAT ÎN 1664, CÂND FORȚELE ENGLEZE AU CAPTURAT 
NEW NETHERLAND. NEW NETHERLAND A FOST O COLONIE OLANDEZĂ DIN AMERICA DE NORD, CE
CUPRINDEA NEW YORK, NEW JERSEY, DELAWARE, CONNECTICUTȘI PĂRȚI DIN PENNSYLVANIA ȘI 
RHODE ISLAND. PRIN TRATATUL DE LA BREDA DIN 1667, NEW NETHERLAND ESTE CEDATĂ ANGLIEI ÎN
SCHIMBUL COLONIEI SURINAME, CUCERITĂ DE ȚĂRILE DE JOS ÎN ACELAȘI AN. RECUCERIREA NEW
NETHERLAND DE CĂTRE FORȚELE OLANDEZE ÎN 1673, A PORNIT AL TREILEA RĂZBOI ANGLO-OLANDEZ.
DAR ÎN ACELAȘI TIMP ANGLIA PREIA DIN NOU CONDUCEREA COLONIEI, CE VA MARCA SFÂRȘITUL
COLONIZĂRII OLANDEZE A AMERICII DE NORD, DAR INFLUENȚA ACESTEIA RĂMÂNE PRIN LIMBĂ ȘĂ
RELIGIE PENTRU MULT TIMP[10]. ÎN AMERICA DE SUD, COLONIA FRANCEZĂ CAYENNE ESTE PRELUATĂ DE
ȚĂRILE DE JOS ÎN 1658. ÎNSĂ, ESTE RETURNATĂ FRANȚEI ÎN 1664, DEOARECE ERA NEPROFITABILĂ. ESTE
RECAPTURATĂ DE PROVINCIILE UNITE ÎN 1676, ÎNSĂ, ESTE RETURNATĂ UN AN MAI TÂRZIU, PERMANENT
DE ACEASTĂ DATĂ. PRIN REVOLUȚIA GLORIOASĂ DIN 1688, WILLIAM DE ORANIAURCĂ PE TRONUL
MARII BRITANII, PRELUÂND COROANELE ANGLIEI, SCOȚIEI ȘI IRLANDEI ȘI ÎNCHEÂND UN RĂZBOI DE
OPT DECENII, DAR CONFLICTUL CU REGATUL FRANȚEIPERSISTĂ.
• ÎN TIMPUL REVOLUȚIEI AMERICANE, MAREA BRITANIE DECLARĂ RĂZBOI OLANDEI, 
AL PATRULEA RĂZBOI ANGLO-OLANDEZ, ÎN CARE FORȚELE BRITANICE OCUPĂ COLONIA NEERLANDEZĂ 
CEYLON. PRIN PACEA DE LA PARIS DIN 1783, CEYLONUL ESTE RESTITUIT OLANDEZILOR, IAR 
NEGAPATNAM ESTE CEDAT REGATULUI UNIT.
ERA NAPOLEONIANĂ (1795-1815)

• ÎN 1795, ARMATA REVOLUȚIONARĂ FRANCEZĂ INVADEAZĂ PROVINCIILE UNITE, TRANSFORMÂNDU-L ÎNTR-UN 

STAT SATELIT AL FRANȚEI SUB NUMELE DE REPUBLICA BATAVĂ. MAREA BRITANIE, CE SE AFLA ÎN RĂZBOI CU
FRANȚA, OCUPĂ ÎN GRABĂ COLONIILE OLANDEZE DIN ASIA, AFRICA DE SUD ȘI CARAIBE.
• CONFORM TRATATULUI DE LA AMIENS SEMNAT DE REGATUL UNIT ȘI FRANȚA ÎN 1802, COLONIA CAPULUIȘI
INSULELE DIN INDIILE DE VEST OLANDEZE SUNT RETURNATE REPUBLICII. CEYLONULUI NU I-A FOST
REABILITATĂ STĂPÂNIREA OLANDEZĂ, DEVENIND O COLONIE A COROANEI BRITANICE. COLONIA CAPULUI
ESTE REINVADATĂ DE BRITANCI ÎN 1803, DUPĂ CE OSTILITĂȚILE ANGLO-FRANCEZE REÎNCEP, IAR ÎN 1811
CAPTUREAZĂ INSULA JAVA.
• ÎN 1806, NAPOLEON BONAPARTE DIZOLVĂ REPUBLICA BATAVĂ ȘI ÎNTEMEIAZĂ UN REGAT PENTRU FRATELE
SĂU, LOUIS, REGELE OLANDEI. LOUIS ÎȘI PIERDE PUTEREA ÎN 1810, CÂND REGATUL SĂU INTRĂ SUB OCUPAȚIA
DIRECTĂ A FRANȚEI PÂNĂ LA LIBERAREA SA ÎN 1813. ÎN 1814, ANGLIA ȘI ȚĂRILE DE JOS SEMNEAZĂ 
TRATATUL ANGLO-OLANDEZ, PRIN CARE TOATE COLONIILE ÎI SUNT RETURNATE OLANDEI, CU EXCEPȚIA
COLONIEI CAPULUI ȘI GUYANEI.
PERIOADA POST-NAPOLEONIANĂ
• DUPĂ ÎNFRÂNGERE FINALĂ A LUI NAPOLEON ÎN 1815, GRANIȚELE EUROPEI SUNT REDESENATE PRIN CONGRESUL DE LA VIENA. PENTRU
PRIMA DATĂ DE LA DECLARAȚIA DE INDEPENDENȚĂ FAȚĂ DE SPANIA DIN 1581, OLANDA ESTE REUNITĂ CU ȚĂRILE DE JOS DE SUD ÎNTR-
O MONARHIE CONSTITUȚIONALĂ, SUB NUMELE DE REGATUL UNIT AL ȚĂRILOR DE JOS. UNIUNEA A DURAT DOAR 15 ANI. ÎN 1830, O
REVOLUȚIEI ÎN JUMĂTATE DE SUD A ȚĂRII A CREAT UN NOU STAT INDEPENDENT, BELGIA. 
• FALIMENTARA COMPANIE A INDIILOR DE EST ESTE DESFIINȚATĂ PE 1 IANUARIE 1800 ȘI TERITORIILE DIN POSESIA ACESTEIA SUNT
NAȚIONALIZATE CA INDIILE DE EST OLANDEZE. RIVALITATEA DINTRE MAREA BRITANIE ȘI OLANDA ÎN ASIA DE SUD-EST CONTINUĂ PRIN
PORTUL SINGAPORE, CE VA FI CEDAT COMPANIEI ENGLEZĂ A INDIILOR DE EST ÎN 1819 DE CĂTRE SULTANUL DE JOHORE. ÎN CIUDA
TRATATULUI OLANDEI CU ANTERIORUL SULTAN, CARE LE OFEREA REGIUNEA, ȚĂRILE DE JOS SESIZEAZĂ IMPOSIBILITATEA SCOATERII
PORTULUI SINGAPORE DE SUB DOMINAȚIA BRITANICĂ. NEÎNȚELEGERILE DIN ASIA, OCEANUL INDIAN ȘI PACIFIC VOR FI REZOLVATE PRIN 
TRATATUL ANGLO-OLANDEZ DIN 1824. CONFORM TERMENILOR ACESTUIA, ZONA SE ÎMPARTE ÎN DOUĂ SFERE DE INFLUENȚĂ; UNA
BRITANICĂ ASUPRA INDIEI ȘI PENINSULEI MALACCA ȘI UNA OLANDEZĂ ASUPRA ARHIPELAGURILOR DIN SUD. 
• DOMINAȚIA OLANDEZĂ A FOST FRAGILĂ PE PARCURSUL ISTORIEI, DAR A FOST EXTINSĂ PE PARCURSUL SECOLULUI AL XIX-LEA. ÎN 
SECOLUL AL XX-LEA, EXTINDEREA STĂPÂNIRII NEERLANDEZE ASUPRA ARHIPELAGULUI CUPRINDEA ÎNTREGUL TERITORIU AL 
INDONEZIEIMODERNE. ÎNCEPÂND CU INSULA JAVA, COLONIALISMUL OLANDEZ CUPRINDEA CELELALTE INSULE PRECUM BORNEO ȘI 
SUMATRA.
• ÎN 1871, COASTA DE AUR OLANDEZĂ ESTE VÂNDUTĂ COROANEI BRITANICE.
• COMPANIA OLANDEZĂ A INDIILOR DE VEST A FOST DIZOLVATĂ ÎN 1791, IAR COLONIILE DIN SURINAME ȘI CARAIBE AU FOST
NAȚIONALIZATE. ECONOMIA ACESTORA SE BAZA PE COMERȚUL CU SCLAVI ȘI MĂRFURI, DAR INDEPENDENȚA STATELOR DIN 
AMERICA LATINĂ FAȚĂ DE SPANIA A SCĂZUT PROFITABILITATEA. AȘA CĂ NEGUSTORII AU EMIGRAT ÎN AMERICA DE SUDȘI 
STATELE UNITE, LĂSÂND ANTILELE CU O POPULAȚIE SCĂZUTĂ ȘI VENITURI MICI CE AU NECESITAT SUBVENȚII DE LA GUVERNUL
OLANDEZ. ADMINISTRAȚIA ANTILELOR ȘI SURINAMULUI AU FOST UNITE ÎN PERIOADA 1825 - 1845. ABOLIREA SCLAVIEI DIN INDIILE DE
VEST OLANDEZE A CAUZAT CERERILE DE DESPĂGUBIRE A DEȚINĂTORILOR DE SCLAVI, IAR ÎN SURINAME AU EMIGRAT MUNCITORI
CHINEZI CE CĂUTAU LOCURI DE MUNCĂ.
DECOLONIZAREA (1942–1975) (INDONEZIA )

• ÎN IANUARIE 1942, JAPONIA A INVADAT INDIILE OLANDEZE ORIENTALE. OLANDEZII S-AU PREDAT DOUĂ LUNI MAI TÂRZIU ÎN JAVA,
INDONEZIENII I-AU PRIMIT INIȚIAL PE JAPONEZI CA LIBERATORI. STRUCTURILE COLONIALE OLANDEZE ECONOMICE, POLITICE ȘI
SOCIALE AU FOST DEMONTATE ÎN TIMPUL OCUPAȚIEI NIPONE, CREÂND UN REGIM JAPONEZ. ÎN DECENIILE CE AU URMAT
CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL, OLANDEZII AU ÎNFRÂNT MICILE MIȘCĂRI NAȚIONALISTE, NAȚIONALISMUL INDONEZIAN
FORMÂNDU-SE DE-A LUNGUL OCUPAȚIEI JAPONEZE. ÎNSĂ, PARTIDUL COMUNIST INDONEZIAN FONDAT DE SOCIALISTUL OLANDEZ
HENK SNEEVLIET ÎN 1914, A ÎNCHEIAT O ALIANȚĂ STRATEGICĂ CU SAREKAT ISLAM ȘI A FOST UN IMPORTANT LUPTĂTOR
ÎMPOTRIVA OCUPAȚIEI JAPONEZE A INDIILOR ORIENTALE OLANDEZE. NIPONII AU ÎNCURAJAT ȘI SPRIJINIT NAȚIONALISMUL
INDONEZIAN, ÎN CARE NOILE INSTITUȚII INDIGENE AU FOST CREATE ȘI LIDERI NAȚIONALIȘTI, PRECUM SUKARNO, AU FOST
PROMOVATE. INTERNAREA TUTUROR CETĂȚENILOR OLANDEZI A ÎNSEMNAT CĂ TOATE POZIȚII DE CONDUCERE ȘI
ADMINISTRATIVE AU FOST UMPLUTE DE INDONEZIENI, DEȘI FUNCȚIILE IMPORTANTE AU FOST ÎNCĂ DEȚINUTE DE JAPONEZI.

• LA DOUĂ ZILE DUPĂ CAPITULAREA JAPONIEI ÎN AUGUST 1945, SUKARNO ȘI COLEGUL SĂU, LIDERUL NAȚIONALIST HATTA, AU
DECLARAT UNILATERAL INDEPENDENȚA INDONEZIANĂ. TIMP DE PATRU ANI JUMĂTATE A URMAT UN CONFLICT MILITAR,
DEOARECE OLANDEZII AU ÎNCERCAT SĂ RESTABILEASCĂ STATUTUL DE COLONIE A INDONEZIEI. FORȚELE OLANDEZE ÎN CELE DIN
URMĂ AU REOCUPAT CEA MAI MARE PARTE A TERITORIULUI COLONIALE ȘI O LUPTĂ DE GHERILĂ A URMAT. MAJORITATEA
INDONEZIENILOR ȘI, ÎN CELE DIN URMĂ, AVIZUL INTERNAȚIONAL AU FAVORIZAT INDEPENDENȚA, IAR ÎN DECEMBRIE 1949,
ȚĂRILE DE JOS AU RECUNOSCUT OFICIAL SUVERANITATEA INDONEZIANĂ. ÎN CONFORMITATE CU TERMENII ACORDULUI DIN 1949,
VESTUL NOII GUINEI A RĂMAS SUB AUSPICIILE NOII GUINEI OLANDEZE. NOUL GUVERN INDONEZIAN, SUB CONDUCEREA
PREȘEDINTELUI SUKARNO, AU EXERCITAT PRESIUNI PENTRU ÎNCORPORAREA VESTULUI NOII GUINEI ÎN TERITORIUL INDONEZIEI.
ÎN URMA PRESIUNII STATELOR UNITE, ȚĂRILE DE JOS, AU TRANSFERAT REGIUNEA DISPUTATĂ PRIN ACORDUL DE LA NEW YORK
DIN 1962.
SURINAME ȘI ANTILELE OLANDEZE

• ÎN 1954, ÎN CADRUL "CARTEI PENTRU REGATUL ȚĂRILOR DE JOS", ȚĂRILE DE JOS, SURINAME ȘI ANTILELE

OLANDEZE (LA ACEA DATĂ, INCLUDEA ȘI ARUBA), AU DEVENIT UN REGAT COMPOZIT. FOSTELE COLONII ȘI-AU
ACORDAT AUTONOMIE, CU EXCEPȚIA ANUMITOR ASPECTE, DE APĂRARE, AFACERI EXTERNE ȘI CETĂȚENIE. ÎN 
1969, TULBURĂRILE DIN CURAÇAO A ADUS MARINA DIN ȚĂRILE DE JOS PENTRU A POTOLI REVOLTELE. ÎN 1973,
NEGOCIERILE AU ÎNCEPUT ÎN SURINAME PENTRU INDEPENDENȚĂ, PRECUM ȘI INDEPENDENȚA DEPLINĂ A
FOST ACORDATĂ ÎN 1975, CU 60.000 DE EMIGRANȚI CARE AU AVUT POSIBILITATEA DE A SE MUTA ÎN ȚĂRILE DE
JOS. ÎN 1986, ARUBEI I S-A PERMIS DE A SE SEPARA DE FEDERAȚIA ANTILELOR OLANDEZE, ȘI A FOST PRESATĂ
DE CĂTRE ȚĂRILE DE JOS PENTRU A TRECE LA INDEPENDENȚĂ ÎN TERMEN DE ZECE ANI. CU TOATE ACESTEA,
ÎN 1994, S-A CONVENIT CĂ STATUTUL SĂU CA UN TĂRÂM DE SINE STĂTĂTOR AR PUTEA CONTINUA[13]. 
• PE 10 OCTOMBRIE 2010,ANTILELE OLANDEZE AU FOST DIZOLVATE. ÎN VIGOARE LA ACEA DATĂ, CURAÇAO ȘI 
SINT MAARTEN AU ADERAT LA STATUTUL DE ȚARĂ ÎN CADRUL ACELUIAȘI REGAT DE CARE ARUBA DEJA SE
BUCURA. INSULELOR BONAIRE, SINT EUSTATIUS ȘI SABA LI S-AU ACORDAT UN STATUT SIMILAR CU
MUNICIPALITĂȚILE OLANDEZE, IAR ACUM SUNT DENUMITE UNEORI CA ȚĂRILE DE JOS CARAIBIENE.