Imperiul colonial portughez

Imperiul Portughez (Imprio Portugus) a fost primul imperiu european modern, i, totodat, ultimul ce s-a
destrmat. A durat timp de aproape 6 secole, ncepnd din 1415 si pana in 1999.

Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare, din
forturi si din factorii comerciale, de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore, Madeira, insulele
Capului Verde, coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal, Mozambic, Mombasa, la
intrarea in Marea Rosie: Aden, insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz, Maskat, pe coasta
apuseana a Indiei: Diu, Goa, Calicut, in Peninsula Malacca, Indonezia. Din 1500 portughezii au
inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. Colonizarea va ncepe n jurul anului 1530.
n ciuda faptului c la nceput era considerat mai puin important, Brazilia a devenit apoi una dintre cele
mai importante colonii ale imperiului, deoarece de aici portughezii puteau s exporte aur, pietre preioase,
zahr, cafea i alte produse agricole.

Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi
din soldati, marinari, slujbasi, negustori, personal de intretinere. Imperiul colonial portughez era
condus de Coroana.Organul supreme era Casa de India, o intreprindere maritima, coloniala,
comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. Conducerea coloniilor era asigurata de un
vicerege al Indiilor, incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa, India,
Malaezia, Indonezia, Brazilia, ajutati de inspectori, comandanti de forturi, directori de factorii,
feluriti functionari judiciari, administrativi, vamali.
Din 1580 pn n 1640, tronul Portugaliei a fost ocupat de Habsburgii de Spania. Aceast perioad a
coincis cu declinul Imperiului Portughez. Tentativa olandez de a ocupa Brazilia i va face n cursul
secolului XVII s piard teritorii ca Celyon, Capul Bunei Sperane, o parte din India Oriental i controlul
comerului cu Japonia (datorit ocuprii oraului Nagasaki). Teritoriile portugheze n Oceanul Pacific s-au
redus la Macao i Timorul de Est.
n 1661 portughezii au cedat Bombay-ul (Mumbay, India) englezilor. n secolul urmtor englezii au reuit
s pun stpnire asupra Indiei reuind s reduc teritoriile prortugheze la Goa (actualmente cel mai mic
stat din India) i alte teritorii foarte mici.
Brazilia a rmas deci inima imperiului, devenind i destinaia unei migraii voluntar din Europa, i a uneia
forate de sclavi din Africa. Din 1815, Brazilia face parte din Regatul Unit al Portugaliei, Braziliei i Algarve
iar n 1822 devine independent odat cu crearea Imperiului Braziliei.
n anii urmtori, la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, celelalte naiuni europene, au nceput n mod
mai mult sau mai puin voluntar s abandoneze posesiunile lor coloniale. Portugalia dimpotriv, a decis
s se opun cu tenacitate la procesul de decolonizare, devenind astfel ultima putere colonial care-i
meninea controlul asupra coloniilor sale mai mari.
n 1961, n ciuda faptului c India ocupase Goa i alte posesiuni portugheze n regiune, n Africa cteva
grupuri rebele declanau un rzboi care a durat mai mult de un deceniu.
Costul unui rzboi dificil a dus la cderea regimului autoritar al lui Salazar n 1974 (Revolutia garoafelor
rosii ).
Imediat dup independena n Angola i Mozambic, ntre cele dou colonii majore, a izbucnit un rzboi
civil dur ntre forele guvernative comuniste (susinute de Uniunea Sovietic, Cuba i ali comuniti) i
forele rebele susinute de Zair, Africa de Sud i Statele Unite)

i Timorul de Est a devenit independent n 1974 dar a fost imediat ocupat de vecina sa, Indonezia,
pn n 1999.
Oficial, Imperul Portughez a disprut atunci cnd Portugalia a cedat Macao Chinei n 1999, n urma unui
contract ntre cele dou state

Imperiul Olandez (neerlandez Nederlands-koloniale Rijk) a constat din teritoriile de peste mri
controlate de Republica Olandez i mai trziu, de rile de Jos moderne, din secolul al XVIIlea pn n secolul al XX-lea. Olandezii au creat unimperiu colonial dup Portugalia i Spania, dar
acesta s-a bazat pe cucerirea militar a unor aezri deja existente portugheze i spaniole, i nu pe
descoperiri noi i colonizri. Pentru a realiza acest lucru, ei au fost ajutai de abilitile lor n
navigaie i comer, precum i de creterea brusc a naionalismului care nsoete lupta pentru
independen din Spania. Alturi de britanici, olandezii au controlat iniial noile teritorii prin
intermediul unor companii de stat capitaliste, cum ar fiCompania Olandez a Indiilor de
Est sau Compania Olandez a Indiilor de Vest.
Teritoriile ce au format mai trziu Provinciile Unite au fost iniial o federaie cunoscut sub
denumirea de Cele aptesprezece Provincii. n 1567, o revolt protestant ce a izbucnit n acest
zon a cauzat Rzboiul de Optzeci de Ani, revolta condus de William de Orania, ce a declarat
independena n 1581 prin Actul de Abjurare. Rezultatul revoltei a fost stabilirea unei republici
protestante independente n nord. Provinciile de coast precum Holland i Zeeland au fost
importante o perioad lung de timp pentru Coroana spaniol, datorit marilor centre comerciale.
Mulumit poziie geografice prielnice, n aceste regiunii se ntlneau drumurile comerciale ce legau
pieele Franei, Angliei, Germaniei i Balticii[1].
Accesul rapid i sigur ctre capitala olandez, i-a deschis Olandei cile comerciale
dinMediteran i Levant. n anii 1590, vasele olandeze ncep comerul cu coasteleBraziliei i Coasta
de Aur Olandez din Africa, iar Oceanul Indian le oferea o surs de mirodenii profitabil. Aceste
aciuni au dus Olanda ntr-o competiie direct cu Portugalia, care domina comerul cu aceste
regiuni de mai multe decenii.
Rzboiul olandezo-portughez dintre 1602 i 1663 s-a soldat cutratatul de la Haga, prin care regatul
iberic ceda insulele Ceylon i Malabar Olandei, care se vedea obligat s recunoasc stpnirea
portughez peste Brazilia iAngola. De asemenea, Noua Olanda (n Brazilia) a fost
vndut Lisabonei pentru 63 de tone de aur.
Acetia i-au extins posesiunile din Sergipe n sud pn la So Lus de Maranhon nord, ocup
i Castelul Elmina, Saint Thomas i Luanda, n Angola, pe coasta de vest a Africii.
Dup dizolvarea Uniunii Iberice n 1640, Portugalia i-a redobndit provinciile pierdute al Imperiului
Portughez. rile de Jos au reuit s ocupe Bahia (i capitala Salvador), Pernambuco (i cu
capitala Recife), Paraba, Rio Grande do Norte,Cear, i Sergipe, n timp ce flota neerlandez jefuia
vasele portugheze n Oceanele Atlantic i Indian.
n 1651, Parlamentul englez semneaz primul Navigation Acts, prin care comer dintre coloniile
engleze i alte puteri coloniale s fie micorat. Decizia Angliei a implicat-o ntr-un conflict direct cu
Olanda, un principal comerciant cu coloniile britanice, ce va rmne n istorie ca Rzboaiele Angloolandeze.
Al doilea Rzboi Anglo-olandez s-a precipitat n 1664, cnd forele engleze au capturat New
Netherland. New Netherland a fost o colonie olandez din America de Nord, ce cuprindea New
York, New Jersey, Delaware, Connecticut i pri dinPennsylvania i Rhode Island. Prin tratatul de la
Breda din 1667, New Netherland este cedat Angliei n schimbul colonieiSuriname, cucerit de
rile de Jos n acelai an. Recucerirea New Netherland de ctre forele olandeze n 1673, a pornit
Al treilea Rzboi Anglo-olandez. Dar n acelai timp Anglia preia din nou conducerea coloniei, ce va
marca sfritul colonizrii olandeze a Americii de Nord, dar influena acesteia rmne prin limb
religie pentru mult timp[10]. n America de Sud, colonia francez Cayenne este preluat de rile de
Jos n 1658. ns, este returnat Franei n 1664, deoarece era neprofitabil.
n timpul Revoluiei Americane, Marea Britanie declar rzboi Olandei, Al patrulea Rzboi Angloolandez, n care forele britanice ocup colonia neerlandez Ceylon. Prin pacea de la
Paris din 1783, Ceylonul este restituit olandezilor, iar Negapatnam este cedat Regatului Unit.
n 1795, armata revoluionar francez invadeaz Provinciile Unite, transformndu-l ntr-un stat
satelit al Franei sub numele de Republica Batav. Marea Britanie, ce se afla n rzboi cu Frana,
ocup n grab coloniile olandeze din Asia, Africa de Sud i Caraibe.

Conform tratatului de la Amiens semnat de Regatul Unit i Frana n 1802, Colonia Capului i
insulele din Indiile de Vest Olandeze sunt returnate Republicii.Ceylonului nu i-a fost reabilitat
stpnirea olandez, devenind o colonie a coroanei britanice. Colonia Capului este reinvadat de
britanci n 1803, dup ce ostilitile anglo-franceze rencep, iar n 1811 captureaz insula Java.
n 1806, Napoleon Bonaparte dizolv Republica Batav i ntemeiaz un regat pentru fratele su,
Louis, regele Olandei. Louis i pierde puterea n 1810, cnd regatul su intr sub ocupaia direct a
Franei pn la liberarea sa n 1813. n 1814, Anglia i rile de Jos semneaz tratatul angloolandez, prin care toate coloniile i sunt returnate Olandei, cu excepia Coloniei Capului i Guyanei.
Dup nfrngere final a lui Napoleon n 1815, graniele Europei sunt redesenate prinCongresul de
la Viena. Olanda este reunit cu rile de Jos de Sud ntr-o monarhie constituional, sub numele
de Regatul Unit al rilor de Jos. Uniunea a durat doar 15 ani. n 1830, o revoluiei n jumtate de
sud a rii a creat un nou stat independent,Belgia.
Companie a Indiilor de Est este desfiinat pe 1 ianuarie 1800 i teritoriile din posesia acesteia sunt
naionalizate ca Indiile de Est Olandeze.
portul Singapore, ce va fi cedat Companiei englez a Indiilor de Est n 1819.
Dominaia olandez a fost fragil pe parcursul istoriei, dar a fost extins pe parcursul secolului al
XIX-lea. n secolul al XX-lea, extinderea stpnirii neerlandeze asupra arhipelagului cuprindea
ntregul teritoriu al Indoneziei moderne. ncepnd cu insula Java, colonialismul olandez cuprindea
celelalte insule precum Borneo iSumatra.
n 1871, Coasta de Aur Olandez este vndut Coroanei britanice.
Compania Olandez a Indiilor de Vest a fost dizolvat n 1791, iar coloniile
din Suriname i Caraibe au fost naionalizate. Administraia Antilelor i Surinamului au fost unite n
perioada 1825 - 1845. Abolirea sclaviei din Indiile de Vest Olandeze a cauzat cererile de
despgubire a deintorilor de sclavi, iar n Suriname au emigrat muncitori chinezi ce cutau locuri
de munc.
n decembrie 1949, rile de Jos au recunoscut oficial suveranitatea indonezian. n conformitate cu
termenii acordului din 1949, vestul Noii Guinei a rmas sub auspiciile Noii Guinei Olandeze. Noul
guvern indonezian, sub conducerea preedintelui Sukarno, au exercitat presiuni pentru ncorporarea
vestului Noii Guinei n teritoriul Indoneziei. n urma presiunii Statelor Unite, rile de Jos, au
transferat regiunea disputat prin acordul de la New York din 1962.
Pe 10 octombrie 2010, Antilele Olandeze au fost dizolvate. n vigoare la acea dat, Curaao i Sint
Maarten au aderat la statutul de ar n cadrul aceluiai Regat de care Aruba deja se bucura.
Insulelor Bonaire, Sint Eustatius i Saba li s-au acordat un statut similar cu municipalitile olandeze,
iar acum sunt denumite uneori ca rile de Jos Caraibiene.

Imperiul britanic
Imperiul Britanic este numele atribuit Regatului Unit al Marii Britanii i Irlandei de
Nord i fostelor dominioane, colonii, i altor teritorii aflate sub stpnirea Coroanei
Britanice de la sfritul secolului al XVI-lea pn la mijlocul secolului al XX-lea. Apogeul
Imperiului Britanic a fost atins la nceputul secolului al XX-lea, cuprinznd peste 20%
din suprafaa uscat a Terrei i mai mult de 400 milioane de locuitori, fiind cel mai mare
imperiu din istorie.
Marea Britanie a avut primele tentative de a organiza colonii peste mari in sec. XVI.
Expansiunea maritima, condusa de ambitiile comerciale si de competitia cu Franta, s-a
accelerat in sec. XVII si a avut drept consecinta stabilirea de colonii in America de Nord
si in Indiile de Vest. Prin 1670 existau colonii britanice in New England, Virginia si
Maryland si asezari in Insulele Bermude, Honduras, Antigua, Barbados si Nova Scotia.
Jamaica a fost obtinuta prin cucerire in 1655, iar Hudsons Bay Company a fost
intemeiata in anii 1670 in spatiul in care a devenit NV Canadei. Compania Indiilor de Est
a inceput sa instituie posturi comerciale din India in 1600, iar asezariile din stramtori
(Penang, Singapore, Malacca si Labuan) au devenit britanice printr-o extindere a
activitatilor acestei companii. Prima asezare permanenta britanica de pe continentul
african a fost pe insula James, pe fluviul Gambia, in 1661. Comertul cu slavi a inceput
mai devreme in Sierra Leone, dar aceasta regiune nu a devenit o posesiune britanica
pana in 1787. Marea Britanie a achizitionat Capul Bunei Sperante (acum in Africa de
Sud) in 1806, iar interiorul Africii de Sud a fost dechis sub control britanic de pionierii
buri si britanici.
Puterea britania militara si navala, condusa de oameni ca Robert Clive, James Wolfe si
Eyre Coote, a castigat pentru Marea Britanie doua dintre cele mai importante parti ale
imperiului sau Canada si India.
Razboaiele napoleoniene au furnizat spatii suplimentare imperiului; Tratatul de la
Amiens (1802) a facut ca Trinidad si Ceylon (acum Sir Lanka) sa devina oficial teritorii
britanice, iar in Tratatul de la Paris (1814) Franta a cedat Tobago, Mauritius, Saint Lucia
si Malta. Malacca s-a alaturat imperiului in 1795, iar Sir Stamford Raffles a castigat
Singapore in 1819.
Noua Zeelanda a devenit oficial britanica in 1840, dupa care a urmat rapid colonizarea
sistematica. Partial din cauza presiunilor exerciate de misionari, controlul britanic a fost
extins in Fiji, Tonga, Papua si in alte insule din Oceanul Pacific, iar in 1877 s-a creat
Inalta Comisie Britanica pentru insulele din vestul Pacificului. La inceputul revoltei
indiene(1857), Coroana Britanica a acordat Companiei Indiei de Est autoritate
guvernamentala in India. Achizitia Birmaniei (Myanmar) a fost incheiata in 1886, iar
cucerirea Punjabului (1849) si a Baluchistanului (1854-1876) a oferit teritorii noi foarte
vaste in subcontinentul indian. Terminarea Canalului Suez (1869) de catre francezi
oferea Marii Britanii un drum maritim mult mai scurt catrea India. Marea Britanie a
raspuns la aceasta oportunitate prin extinderea portului Aden, prin infiintarea unui
protectorat in Somaliland (astazi Somalia) si prin extinderea influentei sale in seicatele
din Arabia de Sud si din Golful Persic. Coprul, care era, la fel ca Gibraltar si Malta, o
legatura in lantul de comunicare cu India prin Marea Mediterana, a fost ocupat in 1878.
Influenta britanica s-a extins si in late regiuni ale Orientului Indepartat, odata cu

dezvoltarea asezarilor de langa stramtoare si cu statele malaeziene federalizate, iar in

anii 1880 s-au infiintat protectorate in Brunei si Sarawak. Insula Hong Kong a devenit
britanica in 1841, iar un imperiu informal a operat in China prin intermediul porturilor
britanice si al marelui oras comercial Shanghai.
In sec. XIX insa, cea mai mare extindere a puterii britanice a avut loc in Afica. Marea
Britanie a fost recunoscuta ca forta conducatoare in Egipt din 1882 si in Sudan din
1889. In a doua jumatate a secolului, Royal Niger Company a inceput sa extinda
influenta britanica in Nigeria, iar Coasta de Aur (astazi Ghana) si Gambia au devenit de
asemenea, posesiuni britanice. Imperial British East Africa Company a operat in spatiile
care sunt acuma Kenya si Uganda, iar British South Africa Company a operat in zona
unde se afla acuma Zimbabwe, Zambia si Malawi. Victoria Marii Britanii in razboiul sudafrican (1899 1902) i-a permis sa anexeze Transvaalul si Statul Liber Orange in 1902
si sa creeze Uniunea Africii de Sud in 1910.
Lantul de teritorii britanice rezultat care se intindea din Africa de Sud catre nord, spre
Egipt a dat nastere in randul britanicilor la o viziune entuziasta a unui imperiu african
intins de la Cape la Cairo. Spre sfarsitul sec. XIX, Imperiul Britanic cuprindea aproape
un sfert din suprafata de uscat a lumii si peste un sfert din populatia sa totala.
Dupa Primul Razboi Mondial, sentimentul nationalist s-a dezvoltat rapid in multe dintre
aceste zone si s-a amplificat si mai mult dupa Al Doilea Razboi Mondial. Rezultatul a
fost ca, incepand cu India in 1947, li s-a acordat independenta, impreuna cu obtiunea
de a mentine asocierea cu Marea Britanie si cu alte foste teritorii dependente din
Commonwealthul Natiunilor. Independenta Indiei si a Pakistanului a fost urmata de cea
a Ceylonului (astzi Sri Lanka) si Birmania (Myanmar) in 1948. Coasta de Aur a devenit
prima colonie africana subsahariana (sub numele de Ghana) in 1957.Trecerea spre
autoguvernare a coloniilor britanice ramase in Africa, in Asia si in Caraibe s-a accelerat
in anii de dupa 1960 pe masura ce presiunea internationala crestea si notiunea de
independenta se raspandea in colonii, iar publicul Britanic, care isi pierduse aproape
total sentimentele imperialiste, a acceptat ideea de independenta a coloniilor ca pe o
concluzie evidenta.
Ultima colonie britanica semnificativa, Hong Kong, a revenit sub controlul Chinei in
1997.

Imperiul spaniol

Imperiul Spaniol (Spanish : Espaol Imperio ) , denumit n mod obinuit la timp cu monarhia spaniol , sau spaniol
Coroanei [ 1 ] teritorii cuprinse i colonii administrate de Coroanei spaniole n Europa , America , Africa , Asia i
Oceania . i are originea n epoca de explorare , dup descoperirea Americii ca unul dintre primele imperii globale .
n conformitate cu Habsburgii spanioli , Spania a ajuns la apogeul puterii sale politice i economice , [ 2 ] devenind
puterea la nivel global n primul rnd din timp. Ajunge teritorial Spania dincolo de Europa inclus jumtate din
America de Sud , America Centrala , Antilele Mari , Florida , teritorii n mare parte de astzi sud-vestul Statelor
Unite i un numr de arhipelaguri din Oceanul Pacific , inclusiv Filipine . Cea mai mare parte a Imperiului Spaniei a
avut loc timp de peste trei secole , ncepnd cu cltoriile de Christopher Columb n 1492 , i va dura pn la
spanioli rzboaiele americane de independen de la nceputul secolului al 19-lea . Dup rzboiul hispano-american
n 1898 , Spania a cedat , de asemenea, coloniile sale n Caraibe i Pacific . Ultimele sale colonii africane s-au
acordat independen n 1975 .

De la sfarsitul secolului al XV-lea inceputul secolului al XVI-lea , navigatorii spanioli au

organizat expeditii de explorare ale Americii Centrale, ale Golfului Mexic si a tarmurilor
nordice ale Americii de Sud.
Spaniolii condusii de Hernan Cortez , in decurs de numai doi ani (1519-1521) au cucerit
statul Aztec si capitala acestuia, Tenochtitlan.De asemenea spanioli au luat in stapanire
si Peru in 1532-1533, condusi de Francesco Pizarro si Diego Almagro, ajutati si de
luptele pentru putere intre fii Marelui Inca Huayna Capac, Huascar si Atahualpa.In
deceniile 4 si 5 ale secolului al XVI-lea , spaniolii si-au extins de asemenea stapanirea
in Chile si in Argentina.
Pamanturile erau propietate a Coroanei fiind detinute de noii stapanitorii sub forma de
concesiune funciara.Organul central suprem era Consiliul Indiilor, creat in anul 1511 si
reorganizat in 1524. Coloniile erau inpartite in doua viceregate: unul cuprinzand
posesiunile din Mexic si America Centrala; celalalt pe cele din America de Sud,
conduse de viceregi, numiti de suveran.
Luptele si represiunile din epoca cucerii, inrobirea si munca fortata, mai ales in mine,
abuzurile administratiei spaniole, destramarea violenta a structurilor sociale si a felului
de viata traditional, epidemiile provocate de bolile aduse din Europa, au provocat un
pronuntat si rapid regres demografic in rindul triburilor amerindiene. Spania ,ingrjijorata
de scaderea potentialului uman din coloniile spaniole a incercat sa ia unele masuri.