Francis I

Androne Marius
Istorie, Anul I, Grupa A-M

29.05.2014
Regele Francisc I al
Franei
Seminarul de Istorie Medie Universal - Semestrul al II-lea
1.Anii dinaintea urcrii pe tron.
2.Primul rege renascentist al Franei
3.Relaiile internaionale
4.Francisc I n perspectiva contemporanilor
5.Concluzii
Cuprins
Francisc I, n limba francez Franois I, rege al Franei ntre 1515 i
1547, s-a nscut pe 12 septembrie 1494, ca fiu al lui Charles
dAngouleme i al Louisei de Savoia. De asemenea, a fost vrul
regelui Ludovic al XII-lea.
Dup ce tatl i-a murit pe 1 ianuarie 1496, la nici doi ani de la
naterea sa, Francisc a devenit Conte dAngouleme, iar n 1498,
datorit Legii Salice, conform creia o femeie nu putea s
moteneasc tronul n Frana, el a devenit pretendent la tron i
Duce de Valois, la vrsta de numai patru ani.
n 1505, dup ce regele Ludovic XII, fr motenitori la tron, s-a
mbolnvit, a dat ordin ca fiica sa, Claude, s se cstoreasc
urgent cu Francisc, ns ei au fost doar logodii, cstoria avnd
loc pe 18 mai 1514, dup moartea mamei ei, Anne de Bretagne.
1.Anii dinaintea urcrii pe tron
n 1515, Francisc devine regele Franei, dup moartea vrului i
socrului su, Ludovic al XII-lea.
Era un moment n care Renaterea i fcea apariia i n Frana,
Francisc promovnd artele i fiind considerat primul rege
renascentist al Franei.
Acest lucru este susinut de aducerea n Frana a multor lucrri
faimoase, dar i a unor reprezentani importani ai Renaterii,
precum Leonardo da Vinci, Benvenuto Cellini, Rosso, Romano i
Primaticcio.
Cei din urm au contribuit la decorarea palatelor lui Francisc.
-Francisc I a purtat o
coresponden cu Leonardo da
Vinci, pe care l-a convins s-i
petreac ultimii ani ai vieii n
Frana, perioad n care a pictat
poate cea mai reprezentativ
oper a Renaterii: Mona Lisa.
-Pictura de fa l prezint pe
Francisc stnd lng Leonardo
da Vinci, aflat pe patul de
moarte i a fost realizat de
Ingres, un pictor francez neo-
clasic.
Chteau
de
Chambord
Una dintre
capodoperele
Renaterii franceze,
posibil schiate de
Leonardo da Vinci.
Fontainebleu, palatul preferat al lui
Francisc I
n prima jumtate a domniei sale, Francisc a dorit s cucereasc
peninsula Italic i, n urma unor victorii de prestigiu, precum cea
de la Marignano, mpotriva mercenarilor elveieni, ncheie
tratatul de la Noyon cu Carol Quintul, prin care Habsburgii i
dinastia de Valois i mpreau Peninsula Italic.
Era doar o victorie aparent, ulterior Carol Quintul nclcnd
nelegerea i invocnd drepturi asupra unor teritorii stpnite de
Frana, ca Burgundia, Navarra, Roussillon i dorind s
recucereasc Milano.
Rzboiul dintre Francisc i Carol Quintul a renceput n 1521,
btlia decisiv avnd n loc n 1525, la Pavia, i ncheindu-se cu
o nfrngerea dezastruoas pentru francezi.
3.Relaiile internaionale
Aflat ntr-o situaie delicat, Carol Quintul fiind, pe lng regele
Spaniei, i mprat al Imperiului Romano-German (tron rvnit i
de regele francez), Francisc se vede nevoit s ncheie o serie de
aliane controversate.
Una dintre acestea este cea cu familia de Medici, care ocupa i
scaunul papal, prin Clement al VII-lea.
n 1533, la doar 14 ani, Caterina de Medici s-a cstorit cu al
doilea fiu al lui Francisc, Henric, viitorul rege Henric al II-lea al
Franei (1547-1559)

3.Relaii internaionale
Caterina de Medici i Henric al II-lea
al Franei
Cea de-a doua i poate cea mai controversat alian a lui Francisc I
a fost cea ncheiat cu Imperiul Otoman, condus de ctre faimosul
sultan Suleiman Magnificul.
Aceasta a fost numit prima alian diplomatic non-ideologic
dintre un imperiu cretin i un imperiu islamic i a generat un scandal
n epoc, fiind considerat o uniune profan ntre Crin i Semilun.
Aliana a fost ndreptat mpotriva Dinastiei de Habsburg, n faa
creia ambele mari puteri doreau s aib ctig de cauz.
Originile sale dateaz nc din 1526, cnd mama lui Francisc, pe
atunci nchis la Madrid, a trimis solie sultanului pentru a ajuta la
eliberarea sa.
Datorit ameninrilor lui Suleiman Magnificul, Carol Quintul l-a eliberat
pe Francisc.
3.Relaii internaionale
Relaii internaionale
Pictur a lui
Tiian, datnd
probabil din
1530, care i
nfieaz pe
Francisc I i
Suleiman
Magnificul.
Francisc a continuat s susin arta i s poarte btlii mpotriva
adversarilor si chiar i n ultimii ani ai vieii sale, oferindu-i sprijin
lui Suleiman Magnificul n numeroase ocazii.
Pe 31 martie 1547, a murit la Chteau de Rambouillet, n ziua n
care fiul i succesorul su, Henric al II-lea, mplinea 28 de ani.
Se spune c a murit plngndu-se de greutatea coroanei pe
care la nceput a considerat-o a fi un dar de la Dumnezeu.
A fost nmormntat alturi de soia sa, Claude, la Basilica Saint
Denis.
4.Ultimii ani
Am gsit curtea regelui la Fontainebleau, unde ne-am
prezentat Cardinalului, care ne-a gsit imediat locuine i
pentru acea noapte am fost foarte bine gzduii. A doua zi
dimineaa a venit un mic car, n care ne-am pus bagajele.
Apoi Cardinalul i-a spus Regelui despre noi, i el a dorit s
m vad pe dat. Am mers la Maiestatea sa, lund potirul i
vasul cu mine, i cnd am intrat la rege, i-am srutat piciorul
i m-a primit cu mult bunvoin. I-am mulumit Maiestii
sale pentru c m-a eliberat din nchisoare, spunnd c un
principe precum Maiestatea sa, un om cu atta buntate, este
obligat s elibereze oameni care au un oarecare talent, mai
cu seam oameni nevinovai precum sunt eu, i c astfel de
fapte generoase sunt scrise n cartea Domnului, aezate mai
presus dect oricare altele. (Benvenuto Cellini)
4.Francisc I n perspectiva
contemporanilor
nfiarea sa este ntru totul regal, cci, fr a-i fi vzut
vreodat chipul sau portretul, doar la simpla sa vedere cineva
va exclama Este regele. Toate micrile sale sunt att de
nobile i de maiestuoase, nct niciun alt principe nu-i poate fi
rival. Firea sa este robust, n pofida oboselii creia a trebuit
s-i fac fa mereu pe parcursul marurilor i cltoriilor.
Puini sunt oamenii care pot rezista la astfel de vitregii ale
sorii. Mnnc i bea zdravn, doarme nc i mai bine i,
ceea ce e mai important, i place s-i petreac timpul n
amuzamente i plceri. (Mariano Cavalli, 1546)
contemporanilor
De asemenea, Francisc a
fost prezent i n
binecunoscuta oper a lui
Franois Rabelais,
Gargantua i
Pantagruel, n care
autorul i exprim
admiraia pentru idealul
umanist al regelui, care a
adoptat o politic
moderat i tolerant n
epoc.
contemporanilor
1.Francisc I a fost un rege extrem de important al secolului XVI i
unul dintre principalii actori pe scena european.
2.Ca orice monarh, a avut parte de aprecieri (pentru importana
pe care a dat-o culturii franceze), dar i de controverse (din
cauza alianelor pe care le-a ncheiat).
3.n ciuda nfrngerilor suferite n faa lui Carol Quintul n prima
jumtate a domniei sale, Frana a rmas o mare putere n
Europa.
4. Datorit politicii sale tolerante, a contribuit la dezvoltarea
artei.
Concluzii
http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/francisc-i-le-
roi-chevalier - accesat la 27 mai 2014
http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/caterina-
medici-o-italianca-curtea-frantei - accesat la 26 mai 2014
Alexandru-Florin Platon, Laureniu Rdvan, Bogdan-Petru
Maleon, O istorie a Europei de Apus n Evul Mediu - De la Imperiul
Roman trziu la marile descoperiri geografice (secolele V-XVI),
Bucureti, ed. Polirom, 2010, p. 475
http://www.kirjasto.sci.fi/rabela.htm
Bibliografie

Francis I

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Francis I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Androne Marius

Istorie, Anul I, Grupa A-M

S-ar putea să vă placă și