erioada interbelica

Aliante
Regional

Aliantele politico-militare
realizate de Romania in anii
interbelici au vizat obiectivele
de aparare fixate prin politica
generala a statului unitar, de
respingere a oricarei agresiuni,
de mentinere a pacii si
securitatii in sud-estul si estul
continentului, la nivelul intregii
Europe. Demersurile politicodiplomatice romanesti porneau
de la considerentul ca Romania,
in alianta cu alte state mici si
mijlocii din Europa de orientare
antirevizionista, putea juca un
rol important in contracararea
actiunilor agresive ale fortelor

Sistemul de aliante
politico-militare realizat de
Romania in anii interbelici s-a
materializat in alianta
defensiva bilaterala cu
Polonia, aliantele de
securitate colectiva cu statele
Micii Intelegeri (Romania,
Iugoslavia, Cehoslovacia) si
cu cele ale Intelegerii
Balcanice (Romania, Grecia,
Iugoslavia, Turcia),
aranjamentul politicodiplomatic cu Franta, toate cu
caracter defensiv.

Mica
Inteleger
e

Reuniunea Consiliului Permanent al Micii nelegeri,

Praga, 29 mai - 1 iunie 1933. Nicolae Titulescu, Edvard
Benes i Bogoljub Jevtic

Mica nelegere (cunoscut i sub

numele Mica Antant) a fost o organizaie
politic defensiv, o alian ntre
Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei i
Regatul Romniei. Format n 1920, Mica
nelegere a avut ca scop meninerea
integritii teritoriale a celor trei state, n
faa preteniilor revizioniste ale Ungariei i a
tendinelor restauratoare ale Habsburgilor.
Construit pe principii democratice, a fost
efectiv
a cincea
putere
european
i a avut real n
A constituit
pentru
mult
timp un obstacol
un pronunat
caracterCu
federal
. acestea, nu a reuit
faa
revizionitilor.
toate
s supravieuiasc nelegerilor dintre marile
puteri i a fost desfiinat n 1938, ca urmare a
Acordului de la Mnchen.

O Sistemul de organizare al lumii

europene creat de ctre Convenia

de la Paris, ca i Societatea
Naiunilor , nu oferea statelor
independente nou aprute ,
suficiente garanii mpotriva unor
eventuale ncercri de revizuire a
frontierelor desemnate prin
tratatele de pace..
Politica dus de Germania, Ungaria i Rusia
sovietic exprima nu doar nemulumirea fa de
tratatele de pace, ci i intenia de a cere, la
momentul oportun, nu numai revizuirea, ci chiar
lichidarea lor

O Se ajunge deci la o apropiere ntre

cehoslovaci, romni i iugoslavi, care,

chiar merg mpreun la Trianon n 4 iunie
1920. Mai mult, cautarea unei realizri de
alian regional este sporit de
ncercarea de restaurare ntreprins de
Carol de Habsburg, dar i de planul
francez de ntemeiere a unei confederaii
danubiene, care ar fi presupus o slbire a
suveranitii naionale a celor trei state.
Tratatul de la Trianon prevedea : partea de nord a
Republicii Croaia i Voivodinei intrau n cadrul Regatul
Srbilor, Slovacia i Rutenia (azi Regiunea Transcarpatia
din Ucraina) era cedt Cehoslovaciei, iar Transilvania i
partea rsritean a Banatului era recunoscut n cadrul
Romniei.

OPrimul pas a fost semnarea la 14 august 1920 a Conveniei

de alin cehoslovaco-iugoslav.
OTake Ionescu , ministrul de externe de atunci, plnuia

o alian mai mare care s includ i Polonia i Grecia.

Iugoslavia i Cehoslovacia erau i ele favorabile alierii
cu Polonia. Proiectul alinaei celor cinci s-a lovit de
nenelegerile cehoslovaco-poloneze, ntre care exista o
disput teritorial. Cu toate acestea, Polonia s-a artat
foarte dispus s se alieze cu Romnia.

O3 martie 1921, la Bucureti, cele dou

ri au semnat o Convenie de alina

defensiv romno-polon i o Convenie
militar.

O 23 aprilie se semneaz la Bucureti

Convenia de alina defensiv

romno-slovac, iar pe 7 iunie 1921
se semneaz Convenia de alian
romno-iugoslav ceea ce a dus la
nfpuirea Micii nelegeri, sau a
Antantei Balcanice , ca organizaie
politic. De asemenea a mai fost
denumit ca o Societate a
Naiunilor n Balcani.

Intelegerea
Balcanica

O nelegerea Balcanic a fost o

alian format la 9 februarie 1934 de

ctre Iugoslavia, Romnia, Grecia i
Turcia (fostul Bloc Balcanic) cu un
caracter defensiv, n cazul izbucnirii
unui rzboi, rile aliate i puteau
apra graniele. Era prin urmare n
armonie cu Mica nelegere, format
din Iugoslavia, Romnia, i
Cehoslovacia ce avea acelai caracter
defensiv. Ideea principal a acestor
nelegeri a fost de a creea o alian
a Balcanilor.

O Intelegerea Balcanica

O Ele doreau s i poata apar

graniele mpotriva oricrui inamic.

Singura ar ce nu a participat la
aceste aliane a fost Bulgaria, care
dei nu era o putere, cu o armata
mic, avea mari pretenii teritoriale.
Evenimentele din cadrul celui de-al
doilea rzboi mondial au dus la
dezintegrarea nelegerii Balcanice.

Timbru romnesc nfind

stemele statelor
cosemnatare ale nelegerii
Balcanice

9 februarie 1934: Pactul Intelegerii

Balcanice
Semnarea Pactului. De la stanga la dreapta:
Demetrios Maximos, Tevfik Rustu Aras, Nicolae
Titulescu si Bogoljub Jetvic, ministrii de Externe

Proiect realizat
Costnel
Laura
de :

XI A