Cruciada a IV-a (1202-1204) Cruciada a IV-a este legata de numele puternicului pontif Inocentiu al III-lea si de politica sa de a-si impune

suprematia asupra intregii lumi crestine, occidentale si orientale. In anul 1190 papa a inceput predicarea cruciadei, dar armata se aduna greu. La inceputul secolului al III-lea cruciadele isi pierdusera !a"a populara, intre cruciada populara si cea aristocratica distanta se adancise, paturile sarace nu mai a#eau incredere in actiunile no!ililor, de aceea, despre cruciada a IV-a a insemnat o a!atere fatisa de la scopul de cruciada. $ai intai, pentru ca e%peditia a fost planuita impotri#a &giptului, centrul unitatii musulmane, si nu ca o actiune de cucerire directa a Ierusalimului. In al doilea rand, e%peditia a inceput prin asediul cetatii 'ara (noiem!rie 1202), situata pe coasta (almatiei si stapanita de regele )ngariei, rege catolic aflat su! protectia scaunului apostolic. Cucerirea 'arei fusese ceruta cruciatilor de catre dogele Venetiei, *enric (andolo, in sc+im!ul transportarii trupelor pana la ,le%andria. In al treilea rand, in urma unei a!ateri de la planul initial al cruciadei, ca#alerii s-au indreptat spre -i"ant unde lupta pentru tron fa#ori"a o inter#entie. .i de data aceasta cruciatii erau indemnati de dogele Venetiei, care dorea sa-si sporeasca pri#ilegiile comerciale in Imperiul de /asarit. In luna mai a anului 1200, cruciatii, im!arcati pe #ase #enetiene, au sosit la Constantinopol, au cucerit orasul si au reinscaunat pe Isac al II-lea ,ng+elos, caruia apoi i-au pretins despagu!iri !anesti pentru a1utorul dat. Cum !a"ileul nu a putut ac+ita suma ceruta, in anul 1204 cruciatii au dat din nou asalt capitalei, au cucerit-o si au luat-o in stapanire. Consecinta cruciadei a IV-a a fost desfiintarea Imperiului !i"antin si impartirea lui in mai multe state2 Imperiul Latin de /asarit, imparat fiind ales -alduin de 3landra, 4iceea, &pirul si 5rape"untul. Venetia, dat fiind contri!utia pe care o adusese in aceasta e%peditie, primea pri#ilegii comerciale si stapaniri teritoriale intinse. Imperiul !i"antin a fost restaurat in anul 1261, dar el nu si-a mai gasit #italitatea din trecut. Cruciada a IV-a, prin efectele ei, a contri!uit la esecul final al cruciadelor.

Urmarile cruciadelor
Cruciadele au a#ut consecinte negati#e si po"iti#e, cele negati#e decurgand din distrugerile de !unuri si masacrele ce a#eau loc in timpul ra"!oaielor, din e%ploatarea populatiei supuse, cele po"iti#e constand in contactul dintre doua ci#ili"atii, care s-au influentat reciproc. .tatele crestine formate, desi au a#ut un caracter efemer, au contri!uit ca timp de doua sute de ani, "eci de mii de cruciati sa se deplase"e in 7rientul ,propiat si, o data cu ei, au patruns si mora#urile apusene, pe care clasa dominanta din 7rient le-a adoptat. La randul lor, feudalii apuseni au imprumutat forme ale rafinamentului si lu%ului oriental, pe care le-au adus apoi in &uropa. Cruciadele au contri!uit la de"#oltarea legaturilor dintre 7rient si 7ccident. /elatiile comerciale ale europei apusene cu orientul s-au accentuat, fapt de care au profitat orasele, mai ales cele din Italia si sudul 3rantei. In #eacul al III-lea, Venetia si 8eno#a faceau comert cu 7rientul prin porturile .iriei si &giptului. &le aduceau marfuri din 7rientul musulman, din C+ina, insulele .onde, din India. Venetia si 8eno#a au infiintat factorii comerciale la Caffa si la 5ana, de unde faceau negot cu /usia si 9olonia, astfel ca in perioada amintita se poate #or!i de o suprematie maritima si comerciala a celor doua orase in intreg !a"inul $editeranei. 9rin mi1locirea oraselor s-au raspandit unele procedee orientale in domeniul industriei te%tile si al prelucrarii metalelor. In &uropa s-au introdus unele culturi noi ca2 ore"ul, pepenele, caisul, lamaiul. (in punct de #edere politic, cruciadele au inlesnit, in &uropa apuseana, procesul de centrali"are si de afirmare a regalitatii, ca urmare a sla!irii unei parti a no!ilimii si a stir!irii adusa autoritatii papale. 9entru taranime e%peditiile in 7rient au insemnat o sporire a o!ligatiilor, pentru a acoperi c+eltuielile ce le faceau no!ilii. (ar, in acelasi timp, ele au stimulat procesul de eli!erare a taranilor din ser!ie, eli!erarea prin rascumparare fiind si ea o sursa de #enit. ,ceeasi ne#oie de !ani a facut ca no!ilii sa cede"e presiunii oraselor de a-si rascumpara li!ertatea. Cultura a fost si ea influentata de cruciade. (in a doua 1umatate a secolului al II-lea, se pun !a"ele oreintalisticii. Cunoasterea 7rientului a dat gandirii filosofice, incepand cu /a:mond Lulle si 5+omas d;,<uino un nou impuls si o noua orientare. Cruciadele au dus la im!ogatirea literaturii europene cu noi teme si la de"#oltarea ei in lim!a materna. ,r+itectura din secolele III- IV, mai ales in Italia, se resimte de influentele orientale, tot asa cum in .iria si 9alestina stilul renan si romanic din norul 3rantei au lasat #estigii (castelele -eaufort, =era>, I!elin, manastirea de langa -et+leem).

12021204 CRUCIADA A IV-A

&#eniment care a afectat profund Imperiul -i"antin, aceasta e%peditie militara a repre"entat o indepartare clara de la scopul initial al cruciadelor, teritoriul #i"at fiind acum nu ?tara .fanta@ aflata su! ocupatia musulmanilor, ci un stat crestin european, c+iar daca acest stat era de religie ortodo%a. Cruciada a fost organi"ata la c+emarea papei Inocentiu al III-lea si a fost deturnata de la traseul sta!ilit la inceput de dogele Venetiei, *enric (andolo, care a urmarit ca prin aceasta sa transe"e un #ec+i conflict al Venetiei cu Imperiul -i"antin pri#ind suprematia comerciala si maritima in "ona orientala a $editeranei. Venetiei ii re#enea sarcina de a transporta armata cruciata peste mare, pentru a putea de!arca in 9alestina.

9rofitand de datoria neplatita pe care cruciatii o a#eau, dogele Venetiei le-a cerut acestora sa ocupe cetatea 'ara, aflata su! stapanirea /egatului )ngariei, stat catolic, cu care Venetia se afla in conflict. )lterior, instigati de dogele Venetiei, cruciatii au acceptat sa se amestece in luptele pentru tron din Imperiul -i"antin, fapt care a culminat cu cucerirea Constantinopolului la 12 aprilie 1204 si 1efuirea lui sal!atica. $a1oritatea !ogatiilor si operelor de arta 1efuite au luat drumul Venetiei. Imperiul -i"antin a fost desfiintat, pe locul sau s-a format Imperiul Latin de /asarit, a#and ca prim imparat pe -aldouin de 3landra. Cele mai importante posesiuni !i"antine au intrat su! controlul Venetiei. 9ornind de la cele trei principate !i"antine care si-au pastrat independenta, &pir, 4iceea si 5rape"unt, Imperiul a fost refacut in 1261, fara a-si mai regasi niciodata stralucirea politica si militara.

Cruciada a patra
Cruciada a patra (1202A1204), con#ocatB iniial pentru recuceriea Ierusalimului printr-o in#a"ie a &giptului, a sfCrit Dn 1204 prin in#adarea, cucerirea i 1efuirea capitalei ortodo%iei i a Imperiului -i"antin, Constantinopol. ,ceasta este #B"utB ca unul dintre actele finale din $area .c+ismB.

Cuprins Alte ncercri de cucerire a Constantinopolului

Cruciada a IV-a i cucerirea Constantinopolului nu a fost un e#eniment DntCmplBtor. $ai multe e#enimente din #eacul comnen anunau tragedia din 1204. $ai DntCi $area .c+ismB din 10E4 a dus la o rupturB nu numai dintre -iserica 7rtodo%B i cea CatolicB, dar i dintre 7ccident i -i"an. Cei mai importani factori Dn cucerirea latinB a Constantinopolului au fost2
9apalitateaF tendina papei de a su!ordona imperiul sacerdoiului a tensionat nu numai -i"anul, ci i .fCntul Imperiu 8erman. 9olitica teritorialB a statului 9apal l-a adus faB Dn faB cu statele normande. ,cum papa oscila Dntre alian a cu -i"an ul sau cu norman"ii, i mai apoi germanii. 4orman"iiF instalarea norman"ilor Dn sudul Italiei a defa#ori"at politica !i"antinB Dn $editerana. (in patru rB"!oaie !i"antinonormande, trei au a#ut scopul anunat de a cuceri Constantinonpolul. 9rimul rB"!oi a fost pentru detronarea lui ,le%ios I Comnen. ,cesta n-a reuit, datoritB inter#eniei #eneiene. ,l doilea rB"!oi a fost iniiat de -o+emund de 5arent, dar a fost o DnfrCngere totalB. ,poi, Dn 114G, /oger II de .icilia atacB prin surprindere imperiul, 1efuind 8recia. Hn ultimul rB"!oi, norman"iii s-au aliat cu germanii i au pustiit din nou 8recia. VeneieniiF la Dnceput #asali imperiului, #eneienii au de#enit aliaii acestora i i-au a1utat pe !i"antini Dn luptele contra norman"ilor, deoarece #oiau sB-i impunB supremaia Dn ,driatica. ,le%ios I Comnen a Dnc+eiat tratate comerciale cu #ene ienii, dar urmaii sBi au dus o politicB anti-italianB, fapt ce a dus la rB"!oaiele !i"antino-#eneiene (112E-1126 Dntre dogele (omenico $ic+iel i DmpBratul Ioan II Comnen, culminCnd cu arestarea Dn 11G1 a tuturor negustorilor #eneieni de pe cuprinsul Imperiului de cBtre $anuel I. 5ot mai incomodai de !i"antini Dn comerul cu 7rientul, #eneienii s-au anga1at Dn cruciada a IV-a i au ane%at toate insulele din &gee i o mare influenB asupra statelor latine nou formate. .fCntul Imperiu 8ermanF la Dnceput aliate Dn #ederea eliminBrii statelor normande din Italia, cele douB imperii a1ung sB se dumBneascB Dn timpul celei de-a treia cruciade. 3rederic -ar!arossa intrB Dn rB"!oi cu grecii Dn tra#ersarea sa prin -alcani, cu scopul cuceririi Constantinopolelui. (ar germanul reuete doar sB primeascB un tri!ut gras. )rmaul acestuia, *enric VI, trimite un ultimatum DmpBratului !i"antin i cere un tri!ut de E.000 li#re de aur. *enric se Dm!arcB la $essina pentru a porni cucerirea Constantinopolului, dar sur#ine moartea sa neateptatB. Cruciada era numai amCnatB, nu i anulatB.

Pregtirea pentru cruciad

(upB eecul celei de-a treia cruciade, interesul europenilor pentru organi"area unei noi e%pediii Dmpotri#a musulmanilor a scB"ut e%trem de mult. Ierusalimul era controlat acum de dinastia ,::u!idB, cea care controla i .iria i &giptul, cu e%cepia a cCtor#a orae de-a lungul coastei mediteraneene, care DncB se mai aflau Dn stBpCnirea a ceea ce mai rBmBsese din /egatul Ierusalimului, acum cu capitala la ,cra. , treia cruciadB a pus de asemenea temeliile pentru un nou /egat al Ciprului. Inoceniu al III-lea s-a urcat pe tronul papal Dn 119I. &l era frBmCntat de eecul celei de-a treia cruciade, dar i de reunificarea -isericii creine. Hn august 119I, papa a c+emat la o nouB cruciadB. &l a mai perceput i o ta%B de cruciadB, care tre!uia plBtitB de toi prelaii, inclusi# de mBnBstiri i de ordinele ca#alereti, care erau scutite de alte ta%e. C+emBrile la luptB ale papei au fost ignorate de monar+ii europeni2 germanii luptau cu puterea papalB (de

aceea papa nici nu l-a c+emat pe DmpBratul german), iar ,nglia era anga1atB Dn rB"!oi cu 3rana. Hn cele din urmB, Dn principal datoritB predicilor lui 3ul> de 4euill:, a fost organi"atB o armatB cruciatB Dn timpul unui turnir organi"at la Jcr:-sur-.eine de 5+eo!ald al III-lea de C+ampagne, conte de C+ampagne Dn 1199. ,rmata era formatB Dn principal din no!ili din nordul 3ranei (aflai Dn re!eliune faB de opera de reconstrucie a statului, desfBuratB de regele 3ilip II ,ugust)2 din -lois, C+ampagne, ,miens, .aint-9ol, Ile-de-3rance i -urgundia. ,u sosit contingente i din alte regiuni ale &uropei 7ccidentale precum 3landra, $ontferrat, .fCntul Imperiu /oman sau din Veneia. 5+eo!ald a fost ales conducBtorul cruciadei, dar a murit Dn mai 1201 i a fost Dnlocuit de un conte italian, -onifaciu de $ontferratK1L. -onifaciu i ceilali lideri au trimis Dmputernicii la Veneia i 8eno#a pentru negocierea unor contracte pentru transportarea cruciailor Dn &gipt A o!iecti#ul cruciadei. )nul dintre negociatori a fost #iitorul istoric 8eoffro: de Ville+ardouin, mareal de C+ampagne. 8eno#a nu a fost interesatB, dar Veneia a fost de acord sB transporte 00.E00 de cruciai, un numBr neo!inuit de mare pentru acele #remuri. ,ceastB Dnelegere presupunea un an de "ile de pregBtiri din partea Veneiei, care tre!uia sB construiascB numeroase corB!ii i sB pregBteascB marinarii care sB le gu#erne"e, toate acti#itBile comerciale ale oraului tre!uind sB fie Dncetinite. ,rmata cruciatB era estimatB la 4.E00 ca#aleri (cu 4.E00 de cai), 9.000 scutieri i 20.000 infanteriti.

Asediul oraului Zara

(at fiind faptul cB nu fusese semnat un contract ferm cu pri#ire la plecarea tuturor cruciailor cu corB!iile #eneiene, muli luptBtori au ales sB plece din alte porturi, Dn special din $arsilia i 8eno#a. Hn 1201, cea mai mare parte a efecti#elor cruciate se afla Dn Veneia. (ar s-a constatat cB ea era mult mai micB (apro%imati# 12.000 soldai), iar #eneienii primeau mai puin de 1umBtate de !ani din suma con#enitB, i anume IE.000 de mBrci din argint, Dn timp ce cruciaii nu puteau plBti decCt cel mult E1.000 de mBrci, i asta doar dBcB ar fi fost dispui sB renune la numeroase alte c+eltuieli. Veneienii i-au pus pe cruciai su! consemn pe insula Lido pCnB cCnd a#eau sB se decidB asupra aciunilor #iitoare. (andolo i #eneienii au reuit sB foloseascB micarea cruciatB Dn propriul lor folos. (upB masacrul strBinilor din Constantinopol din 11I2, comercianii #eneieni din capitala !i"antinB fuserB e%pul"ai de repre"entanii dinastiei Comnen, care se !ucurase de spri1inul Dntregii populaii greceti.K2L ,ceste e#enimente le-au 1ustificat #eneienilor pBstrarea unei po"iii ostile faB de -i"an. &nrico (andolo, care se alBturase cruciailor Dn timpul unei ceremonii pu!lice Dn !iserica .an $arco di Vene"ia, a propus cruciailor ca Dn sc+im!ul celor 04.000 de mBrci care lipseau sB-i plBteascB transportul prin atacarea portului 'ara din (almaia (care Dn acele timpuri era o comunitate independentB care recunotea protectoratul regelui )ngariei &meric, i care fusese Dnainte de 11I6 o posesiunea #eneianB). Veneia depindea de apro#i"ionarea cu lemn pentru corB!ii pro#enit de pe Brmurile ,driaticii. /egele catolic al )ngariei fusese de acord sB se alBture cruciailor, dei mai degra!B din moti#e politice decCt din unele religioase, i tergi#ersase cCt mai mult cu putinB orice pregBtire de plecare Dn e%pediia militarB. $uli cruciai nu au fost de acord cu propunerea #eneianB i s-au Dntors la casele lor, printre acetia i .imon de $ontfort - #iitor conducBtor al cruciadei al!igensiene -, Dn #reme ce Dmputernicitul papal, cardinalul 9ierre Capuano susinea atacul de pe coasta (almaiei, pentru a Dmpiedica eecul Dntregii micBri. 9apa Inoceniu a fost foarte alarmat de turnura pe care o luaserB e#enimentele i a scris o scrisoare conducBtorilor cruciai, pe care i-a ameninat cu e%comunicarea. Coninutul scrisorii nu a fost dus la cunotina soldailor de rCnd, iar atacul asupra oraului 'ara s-a dat aa cum se plBnuise. Catolicii din 'ara le-au amintit atacatorilor cB sunt coreligionari, agBCnd steaguri cu crucea la ferestrele diferitelor clBdiri ale oraului i pe "idurile fortificaiilor, dar oraul a fost luat cu asalt i cucerit dupB un scurt asediu. ,tCt #eneienii cCt i restul cruciailor au fost e%comunicai imediat de Inoceniu al III-lea.

Diversiunea spre Constantinopol

Cucerirea Constantinopolelui de cruciaMi Dn 1204

-onifaciu a pBrBsit flota mai Dnainte de plecarea ei din Veneia pentru a-i #i"ita #Brul 3ilip de .Na!ia. $oti#ul acestei #i"ite este contro#ersat. 9oate papa a plecat deoarece aflase de planurile #eneienilor i dei nu era de acord cu ele, dorea sB e#ite e%comunicarea, ori poate a dorit sB se DntClneascB cu principele !i"antin ,le%ios ,ngelos, (care era fiul DmpBratului !i"antin detronat Isaac al II-lea ,ngelos) i cumnatul lui 3ilip. ,le%ius fugise la cumnatul sBu dupB ce tatBl sBu fusese detronat Dn 119E, dar Dn momentul de faB nu se tie cu certitudine dacB papa tia sau nu cB principele !i"antin se aflB la curtea .Na!iei. Ceea ce se tie Dn mod sigur este faptul cB ,le%ios fusese de acord ca dacB cruciaii Dl rBsturnau pe u"urpatorul tronului tatBlui sBu, sB reunifice !iserica !i"antinB cu /oma, sB plBteascB o mare sumB de !ani pentru organi"area e%pediiei spre &gipt i Dn plus sB se alBture i el Dn fruntea unui important corp de oasete cruciadei. 7ferta pBrea foarte tentantB pentru cruciada care era ameninatB cu rapida epui"are a fondurilor. /elaiile greco-romane erau foarte comple%e de la $area .c+ismB din 10E4. LuptBtorii primei i a celei de-a doua cruciade fBcuserB mari pagu!e Constantinopolului Dn trecerea lor spre ara .fCntB, iar grecii fuseserB acu"ai de trBdare de cBtre cruciai. )n mare numBr de negustori #enieni fuseserB atacai i deportai Dn timpul rBscoalelor anti-latine din capitala !i"antinB din 11I2. 9ropunerile pricipelui !i"antin ,le%ios pre#edeau restaurarea domniei tatBlui sBu Dn condiiile Dn care Constantinopolul nu ar fi fost prBdat. -onifaciu a fost de acord cu aceste codiii, iar papa i principele !i"antin s-au Dntors la Corfu pentru a a1unge din urmB flota #eneianB care plecase de1a de la 'ara. /estul conducBtorilor cruciai au acceptat pCnB Dn cele din urmB planul papal, dar muli dintre cruciaii de rCnd, care nu erau de acord cu propunerile, au de"ertat. 3lota a a1uns la Constantinopol la sfCritul lui iunie 1200. La Dnceput, cruciaii a#eau ca o!iecti# restaurarea domniei lui Isaac al II-lea, astfel DncCt ei sB se poatB !ucura de un generos suport financiar i de a1utorul unui important contingent !i"antin. Conon de -et+une a trimis un mesa1 care coninea aceste o!iecti#e am!asadorului lom!ard, care, la rCndul lui, l-a pre"entat DmpBratului ,le%ios al IIIlea ,ngelos, cel care u"urpase tronul frantelui sBu Isaac. CetBenii Constantinopolului nu erau deloc preocupai de soarta DmpBratului detronat i a fiului acestuia. )"urpBrile de tron Dntre clanurile no!ile !i"antine nu erau lucruri neo!inuite i, cel puin de aceastB datB, coroana rBmBsese Dn cadrul aceleiai aceiai familii. (e pe "idurile de apBrare ale oraului, cetBenii capitalei luau Dn derCdere mulimea pestriB a cruciailor, care se ateptaserB ca prinul ,le%ios sB fie primit cu entu"iasm. Cruciaii au de!arcat i au atacat colul de nord-est al fortificaiilor i au pro#ocat pierderi oraului care nu au fBcut decCt sB scadB pCnB la "ero popularitatea lui ,le%ios al III-lea, care a fugit din ora. 9rinul motenitor ,le%ios al IV-lea a de#enit coregent alBturi de tatBl sBu or!, Isaac.

Urmtoarele atacuri asupra Constantinopolului

,le%ios a IV-lea ,ngelos i-a dat seama Dn scurtB #reme cB promisiunile pe care le fBcuse erau greu de respectat, deoarece ,le%ios al III-lea reuise sB fugB cu o mare sumB de !ani, iar #isteria imperialB ducea lipsB de fonduri. Hn acel moment, DmpBratul a dat ordin ca numeroase odoare !isericeti romane i !i"antine sB fie topite pentru face rost de aur i argint. Hn oc+ii tuturor grecilor, o asemenea deci"ie era un semn de disperere al unui DmpBrat sla!, care merita sB fie pedepsit de (umne"eu pentru sacrilegiul fBcut. Istoricul !i"antin 4icetas C+oniates caracteri"a acel moment ca fiind Opunctul de cotiturB spre declinul statului romanO. ,le%ios al IV-lea a tre!uit sB facB faB urii crescCnde a constantinopolitanilor faB de OlatiniO, de altfel un sentiment reciproc. 5emCndu-se pentru #iaa lui, coDmpBratul a cerut cruciailor sB reDnnoiascB contractul pentru DncB ase luni, pCnB Dn aprillie 1204. Hn ora se mai manifestau rBscoale locale, iar, Dn august 1200, cruciaii au atacat o mosc+ee din capitalB, care a fost apBratB de o

forB com!inatB musulmano-greceascB. Veneienii, Dn Dncercarea lor de a iei din ora au iscat un incendiu, O$arele focO, Dn timpul cBruia o !unB parte a capitalei a fost distrusB. 7po"iia faB de domnia lui ,le%ius al IV-lea a crescut pCnB Dntr-acolo DncCt, unul dintre curtenii sBi, ,le%ios (ucas, l-a detronat pe DmpBrat i a poruncit sB fie ucis prin strangulare. (ucas s-a Dncoronat su! numele de ,le%ios al V-lea (ucas $urt"up+los. Isaac a murit la scurtB #reme dupB aceasta, nu se tie dacB din cau"e naturale sau nu. Cruciaii i #eneienii, DntBrCtai de moartea aa-"isului lor patron, au atacat DncB o datB oraul. 9e I aprilie, armata lui ,le%ius al V-lea s-a opus cu #ite1ie cruciailor, ceea ce nu i-a descura1at pe ultimii. 8recii au aruncat proiectile de mari dimensiuni asupra mainilor de asalt cruciate, distrugCnd multe dintre acestea. Vremea rea a fost un factor care a o!strucionat mult aciunile cruciailor. VCntul care !Btea cu putere dinspre Brm a Dmpiedicat cele mai multe corB!ii sB se apropie sufiecient de mult de "idurile oraului pentru a lansa un asalt. 4umai cinci turnuri ale fortificaiilor au fost implicate Dn lupte i niciunul dintre acestea nu a putut fi cucerit. 9CnB seara era e#ident cB atacul euase. Clerul catolic a discutat situaia i a +otBrCt care #a fi mesa1ul pe care tre!uie sB-l propo#BduiascB Dn rCndurile armatei demorali"ate. &i au tre!uit sB con#ingB cruciaii cB e#enimentele din 9 aprilie nu erau pedeapsa dumne"eiascB pentru un atac pBcBtos. &i au Dncercat sB con#ingB soldaii cB atacul era unul DndreptBit i cB e%istau sperane pentru reluarea cu succes a atacului. Conceptul conform cBruia (umne"eu punea la Dncercarea credina cruciailor prin eecuri temporare era un mi1loc folosit de o!icei de preoi pentru a e%plica cursul defa#ora!il a unor e#enimente. $esa1ul preoilor a fost menit sB Dm!Br!Bte"e i sB mo!ili"e"e la luptB cruciaii. ,firmaia cB atacul asupra Constantinopolului era de naturB spiritualB se !a"a pe douB argumente. Hn primul rCnd, grecii erau trBdBtori i ucigai de timp ce Di asasinaserB monar+ul de drept, ,le%ius al IV-lea. n al doilea rCnd, preoii au folosit cu#inte grele atunci cCnd au afirmat cB O... grecii sunt mai rBi decCt e#reiiO i au in#ocat puterea lui (umne"eu i a 9apei atunci cCnd au c+emet cruciaii la luptB. Hn ciuda faptului cB 9apa Inoceniu al III-lea le-a cerut cruciailor sB nu atace din nou, scrisoarea papalB a fost cen"uratB de preoi, iar cruciaii s-au pregBtit sB atace de pe uscat fortificaiile, Dn timp ce #eneienii s-au pregBtit sB atace de pe mare. ,rmata !i"antinB i garda imperialB formatB din mercenari #aregi erau pregBtii de luptB, dar ,le%ius al V-lea a fugit din ora Dn timpul nopii.

Cucerirea Constantinopolului
9e 12 aprilie, condiiile meteorologice s-au sc+im!at Dn fa#oarea cruciailor. )n #Cnt puternic din nord a permis corB!iilor #eneiene sB #inB suficient de aproape de "idurile oraului pentru a lansa un atac. (upB o scurtB !BtBlie, cam G0 de cruciai care au atacat dinspre continent au reuit sB intre Dn ora. )nii dintre cei intrai au reuit sB sape gBuri Dn "idul de apBrare, gBuri suficient de mari ca sB permitB atacatorilor sB se tCrascB DnBuntru. Veneienii au reuit de asemenea sB escalade"e "idurile dinspre mare, dei aici lupta cu #aregii a fost foarte sCngeroasB. Cruciaii au cucerit sectorul -lac+ernae din nord-#estul oraului i au folosit-o ca !a"B pentru lansarea atacurilor asupra restului capitalei !i"antine, dar Dn timp ce Dncercau sB se apere Dn spatele unui "id de foc, au reuit sB incendie"e cea mai mare parte a oraului. 9CnB la sfCritul "ilei de 12 aprilie, cruciaii au cucerit tot oraul. Cruciaii au pro#ocat pierderi uriae oraului i locuitorilor sBi dupB un 1af de trei "ile, Dn timpul cBruia numeroase opere de artB i de culturB anticB romanB i greacB au fost furate sau distruse. Hn ciuda 1urBmintelor i ameninBrii cu e%comunicare, cruciaii au desacrali"at fBrB scrupule lBcaurile de cult ale oraului, distrugCnd, pCngBrind sau furCnd tot ceea ce se putea. (upB cum afirma cronicarul C+oniates, cruciaii au plasat pe 5ronul 9atriar+al -i"antin o prostituatB. CCnd 9apa Inoceniu al III-lea a au"it de purtarea sBl!aticB a pelerinilor sBi, s-a simit foarte ruinat i i-a mustrat cu amBrBciune. Hn conformitate cu unele aran1amente care se pare cB e%istau de1a, imperiul a fost DmpBrit Dntre #eneieni i liderii cruciai, formCndu-se Imperiul Latin cu capitala la Constantinopol. -onifaciu nu a fost ales pe tronul imperial, dei se pare cB cetBenii capitalei Di erau fa#ora!ili. Veneienii considerau cB -onifaciu a#ea mult prea multe legBturi cu fotii conducBtori !i"antini, de #reme ce fratele lui, /ainier de $ontferrat, fusese cBsBtorit cu $aria Comnen, fostB DmpBrBteasB Dn anii 11G0 i 11I0. Hn loc de acesta, ei l-au pus pe tron pe -aldNin de 3landra. -onifaciu a fondat Dn sc+im! /egatul 5esalonicului, un stat #asal al Imperiului Latin. Veneienii au Dnfiinat (ucatul ,r+ipelagului Dn $area &gee. Hntre timp, refugiaii !i"antini au fondat propriile lor state succesoare, cele mai importante fiind Imperiul 4iceii su! conducerea lui 5+eodor Lascaris (o rudB a lui ,le%ius al III-lea), Imperiul 5re!i"ondei i (espotatul &pirului.

Urmri
4iciun cruciat de frunte nu a mai a1uns Dn ara .fCntB, iar insta!ilul Imperiu Latin a sleit cea mai mare parte a energiilor cruciate europene. $otenirea celei de-a patra cruciade a fost una amarB, a trBdBrii de cBtre latini a coreligionarilor !i"antini. &#enimentele din 1204 au fBcut ca sc+isma dintre #estul catolic i estul ortodocs sB fie

completB i ire#ersi!ilB. 9apa Inoceniu al III-lea, cel care fusese iniiatorul acestei e%pediii, critica #iolent cruciaii astfel2
OCum #a putea cu ade#Brat !iserica grecilor, indiferent de cCt de gra# este asaltatB de nenorociri i persecu ii, sB se reDntoarcB Dn uniune ecle"iasticB i de#oiune pentru .fCtul .caun, cCnd ea #ede Dn latini numai un e%emplu de pier"anie i de lucrBturB a Dntunericului, aa DncCt, pe !unB-dreptate, acum Di detestB pe latini mai mult decCt pe cCiniP (...) &i au furat #asele din argint din altare i le-au spart Dn !ucBi pentu ei. ,u #iolat locurile sfinte i au rBpit cruci i relic#e. O K0L

Imperiul Latin a tre!uit sB facB faB Dn scurtB #reme unui mare numBr de inamici, la care cruciaii nici nu s-au gCndit la Dnceput. Hn afara statelor greceti ale &pirului i al 4iceii, Imperiul latin a tre!uit sB facB faB unor mari presiuni din partea .ultanatului .elgiucid /Qm i a celui Imperiul Vla+o--ulgar. .tatele greceti se luptau atCt Dntre ele cCt i cu Imperiul Latin. ,proape toi liderii greci i latini implicai Dn e#enimete au fost ucii Dn scurtB #reme. ,le%ius (ucas a fost capturat de latini i a fost e%ecutat Dn Constantinopol. La scurtB #reme, i ,le%ius al III-lea a fost prins de -onifaciu i a fost trimis Dn e%il Dn sudul Italiei. -onifaciu a fost DnfrCnt de despotul &pirului, (ucas, rudB a lui ,le%ius (ucas, iar /egatul 5esalonicului a trecut din nou su! su"eranitatea !i"antinB Dn 1224. La un an de la cucerirea Constantinopolului, DmpBratul -aldNin a fost DnfrCnt la ,drianopol pe 14 aprilie 120E, a fost luat pri"onier, torturat i e%ecutat din ordinul arului #la+o-!ulgar IoniB Caloian. (iferitele fiefuri feudale franco-latine din Dntreaga 8recie A Dn mod special celoe din (ucatul ,tenei i din 9rincipatul $oreii A au generat o amplB influenB culturalB greceascB asupra 7ccidentului. , e%istat i un anumit impact france" asupra 8reciei. Hn 8recia mai pot fi gBsite ruinele impresionante ale fostelor castele i catedrale gotice latine. Imperiul Latin a fost Dnfiinat pe fundaii profund insta!ile. Constantinopolul a fost recucerit de greci su! conducerea lui $i+ail al VIII-lea 9aleologul Dn 1261 iar comerul cu #eneia a fost reluat. Hntr-o serie ironicB de e#enimente, pe la mi1locul secolului al V-lea, -iserica /omano-CatolicB a Dncercat sB organi"e"e o nouB cruciadB prin care sB restaure"e #ec+iul Imperiu -i"antin, care era treptat Dng+iit de turcii otomani. Hncercarea a euat lamenta!il, marea ma1oritate a !i"antinilor refu"Cnd sB accepte unirea !isericilor. Hntrun mod parado%al, grecii i ci#ili"atia !i"antinB !a"atB pe credina ortodo%B s-au aflat mult mai Dn siguranB su! dominaia otomanB decCt su! cea latinB. 8recii au preferat sB-i sacrifice li!ertatea politicB pentru a-i pBstra religia. La sfCritul secolului al IV-lea i Dnceputul celui de-al V-lea au fost organi"ate douB cruciade de )ngaria, 9olonia, ara /omCneascB i .er!ia. ,m!ele au fost "dro!ite de otomani. Hn timpul asediului Constantinopolului, alBturi de apBrBtorii greci ai cetBii au cB"ut la datorie i un numBr de geno#e"i i #eneieni. La opt sute de ani dupB a patra cruciadB, 9apa Ioan 9aul al II-lea i-a e%primat de douB ori regretele pentru e#enimentele din 1204. Hn 2001, el a scris ar+iepiscopului ,tenei2 O&ste tragic cB atacatorii, care tre!uiau sB asigure accesul li!er al cretinilor cBtre ara .fCntB, s-au Dntors Dmpotri#a frailor lor Dntru credinB. 3aptul cB ei au fost cretini latini Di umple pe catolici de regrete adCnci.OK1L. Hn 2004, Dn timpul #i"itei la Vatican a 9atriar+ului 7rtodo% al Constantinopolului -art+olomeN I, 9apa Iona 9aul al II-lea a spus2 OCum sB nu putem DmpBri, la o distanB de opt sute de ani, durerea i desgustulPO K2L K0L ,ceste spuse au fost considerate ca o scu"B adresatB -isericii 7rtodo%e 8receti pentru teri!ilul mBcel sB#Crit de rB"!oinicii celei de-a patra cruciade.OK4L Cruciada a patra poate fi consideratB ultima cruciadB de amploare organi"atB de papalitate, c+iar dacB ea a fost scBpatB de su! controlul .fCntului .caun. (upB eecul acestei cruciade, urmBtoarele e%pediii militare similare au fost organi"ate i conduse personal de monar+i #est-europeni, a#Cnd ca intB principalB &giptul. (oar cruciada a asea i-a atins scopul recuceririi Ierusalimului, i asta doar pentru scurtB #reme.

Cruciad
Cruciadele au fost e%pediii militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri i coloni"a regiuni din 7rientul ,propiat, Dndeose!i 9alestina i Ierusalimul. &le au apBrut Dntr o societate aflatB Dn plinB e%pansiune politicB i militarB i sunt o Dntregire a procesului de coloni"are petrecut Dn &uropa, la ele participCnd toate clasele i pBturile sociale.

Cruciada a IV-a (12 2-12 !"

Cruciada a patra este legatB de numele puternicului pontif Inoceniu al III-lea i de politica sa de a-i impune supremaia asupra Dntregii lumi cretine, occidentale i orientale. Hn anul 1190 papa a Dnceput predicarea cruciadei, dar armata se aduna greu. La Dnceputul secolului al III-lea cruciadele Di pierduserB !a"a popularB, Dntre cruciada popularB i cea aristocraticB distana se adCncise, pBturile sBrace nu mai a#eau Dncredere Dn aciunile no!ililor, de aceea, despre cruciada a IV a a Dnsemnat o a!atere fBiB de la scopul de cruciadB. $ai DntCi, pentru cB e%pediia a fost plBnuitB Dmpotri#a &giptului, centrul unitBii musulmane, i nu ca o aciune de cucerire directB a Ierusalimului. Hn al doilea rCnd, e%pediia a Dnceput prin asediul cetBii 'ara (noiem!rie 1202), situatB pe coasta (almaiei i stBpCnitB de regele )ngariei, rege catolic aflat su! protecia scaunului apostolic. Cucerirea 'arei fusese cerutB cruciailor de cBtre dogele Veneiei, &nrico (andolo, Dn sc+im!ul transportBrii trupelor pCnB la ,le%andria. Hn al treilea rCnd, Dn urma unei a!ateri de la planul iniial al cruciadei, ca#alerii s-au Dndreptat spre -i"an unde lupta pentru tron fa#ori"a o inter#enie. i de data aceasta cruciaii erau Dndemnai de dogele Veneiei, care dorea sB i sporeascB pri#ilegiile comerciale Dn Imperiul de /BsBrit. Hn luna mai a anului 1200, cruciaii, Dm!arcai pe #ase #eneiene, au sosit la Constantinopol, au cucerit oraul i au reDnscBunat pe Isaac al II-lea ,ngelos, cBruia apoi i au pretins despBgu!iri !Bneti pentru a1utorul dat. Cum !a"ileul nu a putut ac+ita suma cerutB, Dn anul 1204 cruciaii au dat din nou asalt capitalei, au cucerit o i au luat o Dn stBpCnire. Consecina cruciadei a IV-a a fost desfiinarea Imperiului !i"antin i DmpBrirea lui Dn mai multe state2 Imperiul Latin de /BsBrit, DmpBrat fiind ales -alduin de 3landra, 4iceea, &pirul i 5rape"untul. Veneia, dat fiind contri!uia pe care o adusese Dn aceastB e%pediie, primea pri#ilegii comerciale i stBpCniri teritoriale Dntinse. La cruciadB au mai participat Ludo#ic I de -lois i 8eoffroi de Ville+ardouin. Imperiul !i"antin a fost restaurat Dn anul 1261, dar el nu i-a mai gBsit #italitatea din trecut. Cruciada a IV-a, prin efectele ei, a contri!uit la eecul final al cruciadelor.

Cruciada a IV-a sau jaful solda!ilor lui "ristos# $mpotri%a cre&tinilor

'%enimentele ce urmau s se desf&oare $n Constantinopol( $n anul 1204( a%eau s rm)n $n istoria cre&tinismului drept unele dintre cele mai ad)nci rni* + lupt sf)nt, (upB eRecul cruciadei dintre anii 11I9-1192, papa InocenMiu III iniMia"B proiectul unei noi cruciade, cea intratB Dn istorie drept cea de-a patra cruciadB. HnsB ecoul acestei din urmB c+emBri la o luptB sfCntB, nu are efectul aRteptat de pontif. Cu toate acestea DnsB, ideea unei astfel de lupte este !ine primitB de conMii 5+i!aud de C+ampagne, Louis de -lois, -alduin de 3landra Ri fraMii sBi, *enric Ri &ustac+e. ,stfel 8eoffroi de Ville+ardouin, mareRal de C+ampagne, Dnc+eie la VeneMia un acord cu dogele &nrico (andolo. ,cordul pre#edea ca Dn sc+im!ul a IE.000 de mBrci de argint, Comuna lui .an $arco sB transporte Dn &gipt 4.E00 ca#aleri, 9.000 scutieri, 20.000 pedestraRi cu toate pro#i"iile necesare. ,cordul este acceptat de cruciaMi. HnsB moartea su!itB a contelui de C+ampagne, Dl plasea"B pe marc+i"ul -onifaciu de $ontferrat Dn rolul de conducBtor al e%pediMiei. 7 datB a1unRi la VeneMia, cruciaMii DntCmpinB pro!lema !anilor. ,ceRtia nu erau suficienMi pentru a acoperi suma con#enitB cu dogele. Hn acel moment dogele propune cucerirea cetBMii 'ara de pe coasta dalmatB. CruciaMii sunt scandali"aMi la au"ul propunerii, deoarece 'ara aparMinea regelui mag+iar care, de altfel, promisese sB ofere spri1in cruciadei. 9ontiful, de asemenea, se opune +otBrCt acestei idei. Cu toate acestea DnsB, armata cruciaMilor atacB 'ara Ri o cucereRte.

'lementul surpri- Hn mi1locul acestor e#enimente, DRi face apariMia un nou persona12 ,le%ios ,ngelos. ,cesta era fiul !asileului detronat, Isaac II ,ngelos, Ri cere a1utorul cruciaMilor. &l dorea eli!erarea tatBlui sBu Ri reinstaurarea lui pe tronul Imperiului. ,le%ios merge Dn 8ermania pentru a purta tratati#e cu 9+ilip de .Na!ia, fiul lui -ar!arossa Ri ginerele lui Isaac II ,ngelos. ,le%ios Di propune lui 9+ilip sB deturne"e e%pediMia cruciaMilor spre Constantinopol Dn #ederea resta!ilirii tatBlui sBu pe tron. 9rinMul inconRtient Di face lui 9+ilip promisiuni e%or!itante. Hn sc+im!ul ser#iciului adus lui Ri tatBlui sBu , ,le%ios se o!ligB la plata a 200 000 mBrci de argint, la unirea !isericii ortodo%e cu -iserica /omei Ri recunoaRterea supremaMiei papale, participarea la cruciadB cu 10 000 de oameni Ri la DntreMinerea permanentB Dn 9alestina a unei armate de E00 de ca#aleri. CruciaMii a1ung la Constantinopol, iau oraRul cu asalt Ri Dl detronea"B pe ,le%ios III ,ngelos. ,cesta fuge din oraR DmpreunB cu ultimii !anii ai tre"oreriei imperiale. La conducerea imperiului re#ine Isaac II ,ngelos DmpreunB cu fiul sBu, ,le%ios, care era garantul Dndeplinirii promisiunilor. )rmBtoarele luni sunt foarte grele pentru !i"antini. HmpBratul Di supune unor ta%e enorme Dn #ederea strCngerii !anilor necesari. Hn cele din urmB, se plBteRte 1umBtate din sumB. 9entru ca mai tCr"iu cruciaMii sB primeascB #estea cB imperiul nu mai are niciun !an de dat. Constantinopolul era acum su! o presiune enormB, atCt din interior, cCt Ri din e%terior. Hn interior are loc o re#oltB. ,le%ios Ri Isaac sunt detronaMi Ri e%ecutaMi. Locul lor este luat de ,le%ios (ucas $urt"up+los care duce o politicB anti-latinB. 9entru !i"antini, latini erau sursa tuturor nenorocirilor a!Btute asupra lor, inclusi# aducerea pe tron a lui Isaac care supune imperiul unor presiuni de nesuportat. .artitio Romaniae Hn ceea ce pri#eRte cruciaMii, acesta era momentul mult aRteptat pentru a putea cucerii Constantinopolul. 4erespectarea promisiunilor era moti#ul perfect. ,tCt #eneMienii, cCt Ri ceilalMi cruciaMi aRteptau acest moment de mult timp. .e reali"ea"B aRadar un program de cucerire Ri se scrie un document solemn, 9artitio /omaniae. ,cest document sta!ilea cotele ce re#in din pradB fiecBrei pBrMi. 9otri#it documentului #eneMienii primeau 0SI din teritoriile imperiale, iar cruciaMii ESI, dintre care 1S4 Di erau re"er#ate #iitorului DmpBrat. .u#eranul urma sB fie ales dintre cruciaMi, iar patriar+ul dintre #eneMieni. 5oate acestea fiind sta!ilite, cruciaMii pornesc lupta. Constantinopolul este asediat 0 "ile, dupB care este cucerit. $etropola-reginB al creRtinBtBMii este supusB unui 1af DnspBimCntBtor timp de 0 "ile de TsoldaMii lui *ristosT. @7raRul este despuiat de !ogBMiile, moaRtele sfinte Ri monumentele sale istorice, care iau drumul 7ccidentului.T Ui astfel Constantinopolul, marea capitalB a Imperiului -i"antin, cade rBsunBtor. + tra/edie 7are ar tre!ui sB ne surprindB e#enimentele celei de IV-a cruciadeP (acB pri#im Ri cercetBm puMin secolul precedent cruciadei am putea o!ser#a cu uRurinMB cCte#a semne care anunMau tragedia din anul 1204. ,ici putem enumera, fBrB sB ne sfiim, atacul lui /o!ert 8uiscard asupra Constantinopolului, urmat de cel al fiului sBu, -o+emund de 5arent Ri la fel Ri acMiunile Dntreprinse de Vil+elm II. 5oMi doreau cucerirea capitalei !i"antine. ,celaRi Mel l-au a#ut la un moment dat Ri 3rederic -ar!arossa sau fiul sBu, *enric VI. Hn ceea ce pri#eRte VeneMia Ri relaMiile acesteia cu imperiul era de aRteptat ca dogele sB profite din plin de situaMia creatB Dn 1204. (upB lo#itura primitB de VeneMia Dn 11G1 din partea Constantinopolului, acesta DRi propune cucerirea statului !i"antin Ri crearea unui imperiu comercial propriu care sB-i asigure monopolul comerMului Dn /BsBrit. ,stfel &nrico (andolo, sim!olul imperialismului comercial #eneMian, nu poate fi acu"at de nimic atunci cCnd a #B"ut Dn e%pediMia papalB, oca"ia perfectB pentru Dndeplinirea propriilor idealuri. (e altfel &uropa acelor timpuri pBrea mBcinatB, mai degra!B, de preocupBri materiale decCt de o!iecti#ele religioase care pBleau pe "i ce trecea.

Cei care a#eau interese materiale Dn imperiu erau mulMi. 4orman"ii, #eneMienii, papalitatea, imperiul roman de naMiune germanB, toMi doreau acelaRi lucru. Iar slB!iciunile interne ale Imperiului -i"antin au fBcut ca agresiunea latinB sB parB Ri mai feroce. .B fi fost un accident, sB fi fost un plan !ine gCnditP 4imeni nu se poate pronunMa cu e%actitate. InsB ceea ce este sigur este faptul cB, Dn anul 1204 a a#ut loc cea de a IV-a cruciadB. 7 cruciadB menitB sB eli!ere"e Locurile .finte, dar care, Dn cele din urmB, s-a transformat Dntr-o luptB a creRtinilor contra creRtinilor. 7 luptB care a produs o ranB adCncB Dn uni#ersul creRtinismului si care nu a facut decCt sB adCnceascB prBpastia dintre 7ccident si 7rient.

CIV
La sfarsitul primului mileniu al erei noastre, &uropa incearca sa se "mulga din inertia in care a "acut secole de-a randul si sa se eli!ere"e din claustrarea ce si-a impus-o sau i-a fost impusa dupa pra!usirea lumii romane. /egi cu feude putine si cu autoritate pe masura posesiunilor lor-ca *ugo Capet spre e%emplu-incep acum acea munca migaloasa si ane#oioasa, stropita din plin cu sange, pentru a duce la capat ceea ce istoria #a denumi mai tar"iu crearea statelor feudale centrali"ate. 3eudalii tre!uie sa tina piept atat regelui, care se straduieste sa le su!re"easca po"itiile, cat si orasele ce se ra"#ratesc pentru a o!tine mult ra#nita c+arta de comuna li!era. 9apa, in numele @pacii (omnuluiT, limitea"a principala preocupare a no!ililor2 ra"!oaiele. 7!ligata sa se supuna poruncilor !isericii no!ilimea incearca sa-si omoare timpul li!er organi"and partide de #anatoareWatat de pagu!itoare pentru loturile taranesti, petreceri ca#aleresti sau spectacole in cadrul carora tru!adurii canta frumusetea femeilor si #ite1ia ca#alerilor. Cam tot in aceasta #reme apare principiul intitulat @ma1oratul feudalT, conform caruia domeniul ereditar ramane mostenire primului nascut2 ceilalti copii de no!ili sunt ne#oiti fie sa im!race +aina mona+ala, fie sa-si puna sa!ia in slu1!a cui#a. (in moti#e lesne de inteles, su#eranii &uropei si 9apa spri1ina si !inecu#antea"a orice prile1 care-i ademeneste pe neastamparatii ca#aleri, in cautare de a#eri si a#enturi, dincolo de tarmurile continentului. Catre sfarsitul primului mileniu papalitatea incepe sustinuta si prelungita ei ofensi#a pentru cucerirea suprematiei uni#ersale. 9rimele atacuri sunt indreptate impotri#a Imperiului 8erman. )rmatoarele, cunoscute su! numele de cruciade, au ca o!iecti# eli!erarea @locurilor sfinteT si, e#entual, refacerea unitatii lumii crestine. .emnalul cruciadelor a fost dat in anul 109E la Conciliul de la Clermont de catre 9apa )r!an al-II-lea, care spunea printre altele2 @9amantul pe care-l locuiti este saracit. (in aceasta cau"a el #a pro#oca mari greutati. (e aceea #a ucideti intre #oi. Lasati la o parte dusmania care #a sla!este fortele si plecati spre locurile sfinteX/egatele ,siei asteapta sa le cuceriti.T In inc+eierea alocutiunii sale, papa are gri1a sa adauge ca @aceasta este #rerea (omnuluiT. In acasta epoca, procesul de aser#ire a taranimii cuprinsese intreaga &uropa. Ca urmare, situatia taranilor, cei mai multi dintre ei ser!i, de#enise de-a dreptul insuporta!ila. C+emarea adresata de 9apa &uropei pentru eli!erarea locurilor sfinte tre"este interes in mai toate statele &uropei si in toate straturile societatii. La apel au raspuns feudalii mari si mici, animati de dorinta de a se infrupta din fa!uloasa !ogatie a 7rientului, tarani ce #isea"a un petec de pamant negre#at de nici o o!ligatie feudala, su#erani a#enturieri ca /ic+ard Inima de Leu, sau rosi de #anitate si am!itie ca imparatul 3rederic I -ar!arosa, unele orase italiene ca 8eno#a, 9isa sau Venetia ce tintesc nu atat la eli!erarea Ierusalimului, ci mai ales la cucerirea unor teritorii situate in ,sia sau ,frica pentru a le transforma in mari antrepo"ite comerciale. (e fapt, cruciadele s-au do#edit a fi #erita!ile e%peditii militare de coloni"are, iar efectele lor s-au concreti"at atat in cucerirea unor cai comerciale importante din $area $editerana, cat si in sta!ilirea unui contact economic mai strans intre 7rient si 7ccident. 9entru a intelege mai !ine ce anume i-a manat pe cruciati dincolo de granitele &uropei se cu#ine sa mentionam in mod deose!it si spiritul religios, atat de puternic inradacinat in mentalitatea epocii. ,ceasta stare de profound misticism era permanent intretinuta de papalitate. Cunoscand toate acestea ne e%plicam de ce predicarea primei cruciade a starnit un mare rasunet si de ce la ea au participat feudali si tarani intr-un numar impresionant.

Cruciada a patra
9apa InocenMiu al III-lea a Dnceput sB propo#BduiascB organi"area unei noi cruciade Dn 119I. 7 armatB cruciatB condusB de contele italian -onifaciu de $ontferrat a negociat Dn 1200 cu (ogele VeneMiei pentru transportul cu corB!iile a 00.E00 de cruciaMi spre &gipt. CCnd, Dn 1201, o armatB de mai mici dimensiuni nu a putut plBti preMul original, #enMienii le-au propus cruciaMilor sB atace Dn sc+im! portul 'ara din (almaMia, o fostB proprietate #eneMianB, acum su! stBpCnirea regelui )ngariei &meric. Hntre timp, 9apa -onifaciu s-a DntClnit cu ,le%ius al IV-lea ,ngelus, fiul al !a"ileului de curCnd detronat, Isaac al

II-lea ,ngelus. ,le%ius s-a oferit sB reunifice !iserica !i"antinB cu cea catolicB, sB plBteascB uriaRa notB de platB a cruciadei Ri sB se alBture e%pediMiei din &gipt cu o armatB numeroasB, dacB soldaMii occidentali s-ar fi Dndreptat mai DntCi spre Constantinopol Ri l-ar fi repus pe tron pe tatBl sBu. -onifaciu a fost de acord, iar ,le%ius s-a Dntors DmpreunB cu papa ca sB se alBture flotei cruciate la Corfu. 3lota a a1uns la Constantinopol la sfCrRitul lui iunie 1200, iar cruciaMii au ocupat oraRul pe 12 aprilie 1204. Imperiul a fost DmpBrMit Dntre VeneMia Ri liderii cruciaMi, ultimii DnfiinMCnd Imperiul Latin al Constantinopolelui. 9ractic, niciun un cruciat important nu au mai a1uns Dn Yara .fCntB, iar Imperiul Latin A un stat artificial profund insta!il A a secBtuit de energia religios-militarB a &uropei 7ccidentale. , patra cruciadB a lBsat o moRtenire amarB a sentimentului de trBdare a coreligionarilor greci de cBtre catolicii occidentali, ca Ri a tBierii oricBror punMi pentru reconcilierea -isericii /omano-CatolicB cu cea 7rtodo%B. Cruciada a patra a fost ultima cruciadB importantB care a mai fost controlatB direct de papalitate. Cruciadele care au urmat au fost conduse de monar+i indi#iduali, fiind direcMionate Dn principal Dmpotri#a &giptului, doar una dintre ele, (cruciada a Rasea) reuRind sB readucB Ierusalimul su! controlul creRtinilor.

Cruciada IV 01202 - 12041

2copul ini!ial &i pre/tirea cruciadei
IniMiati#a de rB"!unare pentru DnfrDngerea celei de-a treia cruciade nu s-a lBsat mult timp aRteptatB. C+iar din primele "ile de pontificat, 9apa InocenMiu III (119I-1216) K1L a Dndemnat occidentul la organi"area unei noi cruciade, care ar urma sB lo#eascB Dn centrul de greutate al islamului - &giptul. 9rimii care au rBspuns c+emBrii, la sfDrRitul lui 1199, au fost france"ii, cu toate cB erau implicaMi Dn rB"!oi Dmpotri#a ,ngliei. 8ermanii, conduRi de regele 3ilip U#a!ul K2L, fiul lui 3riedric+ I -ar!arossa, erau Ri ei dispuRi sB participe, fiind plini de dorinMa de a se rB"!una pentru cele DntDmplate Dn cruciada III. 9entru a-Ri putea transporta armata Dn &gipt france"ii au apelat flota VeneMianB, cea mai mare forMB na#alB din epocB. Hn fe!ruarie 1201, VeneMia s-a anga1at ca Dn timp de un an sB pregBteascB o flotB capa!ilB de a transporta peste 00 000 de ostaRi. HncepDnd cu luna mai 1202 Dn VeneMia Dncep sB se adune cruciaMii din 3ranMa Ri 8ermania.

Rela!ia Vene!iei cu '/iptul &i Imperiul 3i-antin

Hn mai 1202 sultanul egiptean $ali> al-,dil K0L, fiind informat despre intenMiile europenilor, trimite Dn VeneMia o solie cu daruri !ogate, cBreia Di porunceRte sB-i con#ingB pe #eneMieni sB sc+im!e cursul cruciadei, ca aceasta sB nu mai repre"inte un pericol pentru &gipt. Hn sc+im! el oferea negustorilor din VeneMia (care a#ea am!iMia de a de#eni stBpDna mBrilor) un cartier Dntreg Dn ,le%andria, o mulMime de Dnlesniri comerciale, etc. Hntr-ade#Br, ar+i#ele confirmB cB Dntre 120E-121G VeneMia era pri#ilegiatB Dn relaMiile comerciale cu &giptul. )nii istorici pun la DndoialB #eridicitatea DnMelegerii dintre &gipt Ri VeneMia Ri cB aceasta ar fi dus la sc+im!area cursului cruciadei IV. 5otuRi, fiindcB nu se cunosc date conform cBrora egiptenii le-ar fi cerut #eneMienilor sB atace anume -i"anMul, posi!ilei DnMelegeri dintre cele douB pBrMi Di acordBm o importanMB secundarB. Imperiul -i"antin repre"enta pentru VeneMia un #ital domeniu de interes, fiindcB imperiul le oferea Dnlesniri comerciale Dn sc+im!ul DntBririi flotei !i"antine de cBtre #eneMieni K4L. Hmpotri#a acestei pre"enMe #eneMiene Dn -i"anM s-au opus cu tBrie DmpBraMii $anuil I Comnen (1140-11I0) Ri ,ndronic I Comnen (11I0-11IE), ceea ce a dus la urmBri gra#e pentru economia VeneMiei. ,Radar, DnfrDngerea militarB a Imperiului -i"antin era o pro!lemB de #iaMB Ri de moarte pentru cei din urmB.

2itua!ia politic $n 3i-an! &i impactul asupra mersului cruciadei

Hn 119E ,le%ie III ,ng+elos KEL l-a DnlBturat de pe tronul imperial pe fratele sBu, Isaac II ,ng+elos K6L. 3iul celui din urmB, ,le%ie KGL, a Dncercat ulterior sB-l repunB Dn drepturi pe tatBl sBu, ca sB primeascB Ri el succesiunea la

tron. 9entru aceasta el s-a folosit de legBtura de rudenie pe care o a#ea cu regele german 3ilip U#a!ul (care era cBsBtorit cu sora sa). Hn august 1202 prinMul ,le%ie se afla la curtea germanB, unde a sosit #iitorul conducBtor al cruciadei, -onifatie de $ontferrat KIL, pentru a duce tratati#e cu regele Dn pri#inMa organi"Brii cruciadei. 9ro!a!il anume aici s-a Ri definit scopul esenMial al cruciadei IV, anume cucerirea Constantinopolului. CDnd -onifatie de $ontferrat a a1uns la Vene"ia, l-a con#ins cu uRurinMB pe ducele &nrico (andolo K9L sB accepte noul plan de desfBRurare a cruciadei. ,cesta era Minut Dn secret, pe faMB fBcDndu-se niRte planuri de in#a"ie a &giptului.

4nceputul opera!iunilor militare

CruciaMii DncB nu-Ri ac+itaserB datoria pentru flota pregBtitB de #eneMieni, de aceea ducele s-a gDndit ca Dn loc de !anii rBmaRi sB se foloseascB de forMa militarB a cruciaMilor. (rept MintB a fost ales oraRul 'ara, aflat su! stBpDnire ungureascB. La 24 noiem!rie 1202 cetatea a fost cuceritB, iar cruciaMii s-au comportat cu populaMia creRtinB de aici e%trem de !ar!ar. ,rmata a rBmas aici pDnB Dn primB#arB. Hn ianuarie 1200 Dn 'ara a sosit solia regelui german, care anunMa cB Dntre el Ri prinMul !i"antin refugiat, ,le%ie, s-a format o alianMB Ri cB VeneMia face DnMelegere cu cruciaMii cu pri#ire la cucerirea Constantinopolului. ,cesta a fost momentul Dn care planul de cucerire s-a fBcut pu!lic. 9rintre altele Dn adresarea regelui se spunea cB dacB cruciaMii Dl #or pune Dn tron pe ,le%ie, acesta #a supune /omei -iserica /BsBritului. 5re!uie remarcat cB mulMi ca#aleri, a#Dnd simMul de onoare, au refu"at sB semne"e un asemenea plan, dar fiindcB el a fost semnat de cDMi#a conducBtori de #a"B, planul a fost acceptat. Hn luna aprilie cruciaMii au a1uns pe insula Corfu. ,ici le-a fost pre"entat formal prinMul ,le%ie, care a tre!uit sB semne"e anga1amente de a rBsplBti o mulMime de ca#aleri dupB cucerirea capitalei. CBtre 2E mai 1200 au fost re"ol#ate toate neDnMelegerile Ri cruciaMii au pornit spre Constantinopol.

Cucerirea Constantinopolului &i re%olta 5i-antinilor $mpotri%a noilor $mpra!i

Hn iunie 1200 cruciaMii, Dn numBr de 00 000, erau de1a aproape de Constantinopol. HmpBratul ,le%ie III ,ng+elos a putut aduna G0 000 de ostaRi, dar care se pare cB nu erau !ine organi"aMi. Hntre I Ri 1G iulie au a#ut loc lupte, Dn urma cBrora DmpBratul a fugit ruRinos din cetate, unde Ri-a lBsat soMia Ri copiii. 9oporul din cetate l-a eli!erat din temniMB pe tatBl prinMului ,le%ie, Isaac II, proclamDndu-l DmpBrat. Hn acest moment cruciaMii au Dnceput tratati#ele cu Isaac II-lea Dn pri#inMa remunerBrii promise de fiul sBu. La 1 august ,le%ie de#ine DmpBrat (,le%ie IV), DnsB de acum Dnainte #a a#ea dificultBMi Dn a rBsplBti cruciaMii. 3iindcB noii DmpBraMi pur Ri simplu nu erau Dn stare sB se rBsplBteascB dupB cum s-au DnMeles cu cruciaMii, cei din urmB s-au o!ligat sB rBmDnB Dn Constantinopol pentru DncB un an, Dn urma DnMelegerii dintre DmpBratul Isaac Ri ducele (andolo. 9oporul din capitala imperiului era frustrat de faptul cB DmpBratul ,le%ie IV apBrea Dn pu!lic Dn +aine latineRti Ri Dncon1urat de strBini, moti# pentru care Dn ianuarie 1204 a fost pregBtitB o re#oltB. CBlugBrii Ri oamenii simpli se adunau Dn pieMe pentru a alege un nou DmpBrat. Isaac II a decis sB c+eme cruciaMii Dn oraR pentru a institui ordinea. (espre acest fapt au aflat protestatarii, declanRDnd imediat re#olta #iolentB. Hn acest timp anar+ic pentru scaunul de DmpBrat a fost ales ,le%ie V (uca K10L, acesta DncepDnd sB DntBreascB "idurile cetBMii, Isaac II nu a re"istat tensiunii Ri a decedat, iar fiul sBu a fost DntemniMat Ri apoi omorDt.

Instaurarea stp$nirii latine $n Constantinopol

Hn martie 1204 Dntre (andolo Ri -onifatie a fost Dnc+eiatB o DnMelegere care a dat pe faMB toate scopurile cruciadei IV2 a) Cucerirea Constantinopolului Ri instaurarea administraMiei occidentale !) Zefuirea oraRului, !ogBMiile o!Minute sB fie DmpBrMite Dn 4 pBrMi, dintre care 0 sB re#inB VeneMiei, pentru recuperarea datoriei pe care o a#ea -i"anMul faMB de ei, iar a patra parte sB fie DmpBrMitB Dntre -onifatie Ri conducBtorii france"i c) (upB cucerire, 6 alegBtori #eneMieni Ri 6 france"i #or alege noul DmpBrat d) 4oul DmpBrat #a a#ea su! stBpDnire un sfert din imperiul, celelalte trei pBrMi urmDnd sB fie DmpBrMite Dntre #eneMieni Ri france"i e) 9artea din rDndul cBreia nu #a fi ales DmpBratul, #a a#ea dreptul la stBpDnirea asupra catedralei .fDnta .ofia din Constantinopol Ri la instaurarea patriar+ului din clerul MBrii sale f) etc., mai puMin importante La 12 aprilie, Dn timpul celui de-al doilea asalt, cetatea a fost cuceritB. ,le%ie (uca a fugit din oraR. 9oporul s-a retras Dn strBduMele Dnguste, de unde a Dncercat sB se opunB latinilor, dar fBrB succes. -onifatie a intrat Dn cetate la 10 aprilie, promiMDnd cruciaMilor 0 "ile de 1af, asta Dn condiMiile Dn care Dn timpul asaltului au ars 2S0 din oraR. Imaginea care a urmat e de nedescris, fericiMi erau consideraMi cei care au reuRit sB pBrBseascB cetatea fBrB a fi prinRi de latini. )nul din cei care au reuRit sB se refugie"e a fost Ri patriar+ul Ioan K11L, care a refu"at sB recunoascB supremaMia papalB. 3aMB de sfintele !iserici cruciaMii a#eau aceleaRi atitudini !ar!are, ei le distrugeau Ri 1efuiau tot ce e mai de preM din ele, distrugeau raclele cu sfinte moaRte etc. Cu aceste !ogBMii au fost Dmpodo!ite apoi !isericile apusene, iar clerul catolic numea cele DntDmplate drept furt sfDnt. ,ceeaRi soartB au a#ut-o !i!liotecile, monumentele artistice etc. -onifatie de $ontferrat pBrea a fi Dn drept sB fie pus Dn scaunul DmpBrBtesc, DnsB aceasta nu con#enea intereselor #eneMiene. 9DnB la urmB s-a decis ca DmpBrat sB de#inB -aldNin al 3landrei K12L, care a fost Dntronat la 9 mai 1204.

Re-insten!a 5i-antin &i aportul 6aratului Vla7o-3ul/ar

CDnd a #enit #or!a de DmpBrMirea imperiului Dntre ei, cruciaMii au DntDmpinat mari dificultBMi, fiindcB la acel moment imperiul era decapitat, dar pro#inciile nu a#eau de gDnd sB se conforme"e situaMiei din capitalB. Hn afarB de ,le%ie III Ri ,le%ie V care au pBrBsit Constantinopolul Dnainte de in#a"ia latinilor, titlul de DmpBrat a fost acordat Ri lui 5eodor Lascaris K10L, cel care a Dntemeiat Imperiul de la 4iceea (1204-1261) K14L. HnfrDngerea uRoarB a imperiului se e%plicB Dn primul rDnd prin situaMia din -alcani, unde Maratul Vla+o--ulgar, DncepDnd cu 11IE, a repre"entat permanent un duRman al imperiului. Yarul =alo:an K14L Ri-a dorit un terioriu cDt mai mare Dn -alcani, ceea ce la un moment dat a intrat Dn conflict cu interesele cruciaMilor. (e acest fapt s-au folosit intelectualii !i"antini care s-au refugiat Dn -ulgaria, reuRind sB-l con#ingB pe =alo:an sB de#inB apBrBtorul 7rtodo%iei Ri sB-Ri punB drept scop refacerea imperiului -i"antin. -aldNin Ri -onifatie au ocupat cDte#a cetBMi din -alcani, lBsDnd acolo garni"oane mici, ca sB se impunB Dn regiunile rBsBritene. (e acest fapt s-a folosit =alo:an, iniMiind o campanie militarB de amploare. CruciaMii, speriaMi de #eRtile din #estul Imperiului, Ri-au Dncetat acMiunile Dn ,sia $icB Ri s-au Dntors Dn -alcani. ,cestui fapt i se datorea"B Dn cea mai mare parte posi!ilitatea Dntemeierii Imperiului de la 4iceea. Hn primB#ara 120E cruciaMii au pornit Dmpotri#a lui =alo:an. La 1E aprilie a a#ut loc o !BtBlie su! ,drianopol, unde a fost nimicitB floarea ca#alerimii latine, iar u"urpatorul -aldNin a fost luat pri"onier. 8reReala lui =alo:an a constat Dn faptul de a le permite !ulgarilor sB se rB"!une pe greci pentru anii de aflare Dn componenMa Imperiului. ,ceRtia au Dnceput sB de#aste"e oraRele greceRti, care, la rDndul lor, au Dncetat sB acorde Dncredere lui =alo:an, cel din urmB pier"Dnd astfel cei mai utili aliaMi ai sBi, iar Constantinopolul aRa a Ri rBmas su! stBpDnirea catolicilor.

C/)CI,(, , 9,5/, UI C74.&CI4Y&L& .,L& 9r. dr. I7,4 7C5,VI,4 /)(&,4)

, patra cruciadB este una dintre cele mai importante din toate cruciadele ma1ore. &ste de asemeneauna dintre cele mai comple%e Ri cu siguranMB una care este uRor greRit DnMeleasB sau cel puMin este adeseoriDnMeleasB Dntr-o manierB simplistB. Ideea generalB este, pCnB la urmB, aceasta2 a treia cruciadB eRuCnd Dnrecuperarea Ierusalimului, 9apa a Dnceput aproape imediat sB predice pentru o nouB cruciadB. ,ceasta s-ado#edit a dura mai mult decCt a dorit cine#a pentru o #arietate de moti#e. ,tunci cCnd o nouB cruciadB eraDn organi"are, imediat Dn noul secol, Dn Constantinopol se desfBRurau e#enimente care #or face ca cruciada a patra sB ia o turnurB departe de 9alestina., patra cruciadB nu a recuperat Ierusalimul A de fapt nici nu a a1uns la 7utremer, ci cruciaMii ausfCrRit atacCnd Constantinopolul, e%pul"Cnd pe DmpBratul !i"antin Ri instalCnd pe unul de-al lor Dn #ec+eacapitalB a lui Constantin..e poate afirma cB ?1194, DmpBratul a Dnceput sB se preocupe de o nouB cruciadBT 1 . (e altfel, foartemulMi DmpBraMi au #isat sB eli!ere"e Ierusalimul. HnsB scopul nu a 1ustificat mi1loacele. ?Yelul no!il aleli!erBrii locurilor sfinte nu era DnsB singurul urmBrit. Cruciadele au repre"entat, pe tot parcursul e%istenMeilor Dn istorie, un succes Ri un mare a#anta1 pentru papalitate. 9e plan [intern\ puterile uriaRe de care dispune pontiful roman 1ucau un rol Dnsemnat Dn tranRarea disputelor permanente cu marii principi occidentali ce seopuneau tendinMelor de supremaMie laicB a /omeiT, afirmB /B"#an 4o#aco#sc+i 2 .Cucerirea Constantinopolului nu era pe agenda cruciadei a patra. Cum au putut lucrurile sB meargBatCt de rBuP , fost ca"ul unui oportunism cinic de la Dnceput la sfCrRitP , fost o conspiraMieP 7pMiunile suntmulte, iar actorii foarte mulMi. ,r tre!ui sB ne scufundBm Dn politica -i"anMului Dn 1190, ca Ri Dn pontificatullui InocenMiu III, de"organi"area Dn care se afla .fCntul Imperiu /oman dupB moartea lui *enric VI Ri rolulVeneMiei ca actor Dn centrul scenei.3amilia Comnen conducea -i"anMul Dn 109E, cCnd Dn prima cruciadB a Dnceput Ri ei DncB erau laconducere 90 de ani mai tCr"iu. )ltimul dintre Comneni a fost ,ndronicus Comnenus, un indi#id cu unistoric remarca!il DncB Dnainte de a a1unge la tron, Dn 11I2. &l a domnit cu o mCnB forte, iar cCnd pro#inciiles-au rBsculat, poporul din Constantinopol s-a re#oltat Ri l-a ucis pe ,ndronicus Dn 11IE. &l a fost succedatde cBtre Isaac II ,ngelus. Issac a#ea DnsB mCna plinB. -ulgaria s-a rB"#rBtit cu succes ca Ri .er!ia. CCMi#aani mai tCr"iu, 3rederic> *o+enstaufen a mBrRBluit prin Minutul sBu cu o armatB uriaRBF Issac a fost incapa!ilsB pre#inB cucerirea temporarB a ,drianopolelui Ri a 9+ilipolisului. La sfCrRit 3rederic> a continuat dar numai dupB ce Issac i-a acordat mai tot ceea ce a cerut. Issac a reuRit sB recupere"e cCte puMin din terenul pierdut, dar a pierdut controlul asupra palatului. Hn aprilie 11E9, fratele sBu ,le%ius III a u"urpat tronul Ri l-aor!it pe Issac 0 .,le%ius III ,ngelus nu a fost mai eficient decCt fratele sBu Ri a fost c+iar mai corupt. CCnd DmpBratul*enric VI l-a supus presiunilor el a instituit o ta%B specialB pentru a-l plBti. CCnd !ulgarii s-au rBsculat dinnou, ,le%ius nu a putut face nimic. Hn tot acest timp el a continuat sB usuce tre"oreria. Ui cCnd cea de-a patracruciadB s-a apropiat, el a opus o minimB re"istenMB, apoi a luat toMi !anii pe care a putut pune mCna Ri afugit Hn 119G, .fCntul Imperiu /oman nu putea sB facB multe Dn nici o pri#inMB. *enr: VI era .fCntulImpBrat /oman, regele .iciliei, regele -urgundiei, regele romanilor Ri regele Italiei. 3iul sBu era doar un copil Ri nu putea sB domneascB. Hn 8ermania au apBrut doi ri#ali2 9+ilip de .Na!ia Ri 7tto de -runsNic>.,mCndoi au fost aleRi de cCte o facMiune de prinMi germani. 4ici unul dintre aceRtia nu a reuRit sB-Ri facBsimMitB pre"enMa Dn Italia Ri nici Dn .icilia Ri c+iar Ri mai puMin decCt atCt nici unul nu se gCndea sB plece Dncruciade. &i ar fi putut sB acorde a1utor dar nu prea mult. 7tto era susMinut DnsB de papa InocenMiu III. ,proape imediat dupB ce a fost papB, InocenMiu III adecis cB DnsBRi papalitatea tre!uie sB-Ri asume conducerea urmBtoarei cruciade. Cruciada a patra ?a fost predicatB Dn ,pus de cel mai mare papB medie#al InocenMiu III (119IA 1216)T 4 . ?,cest papB a fost cel maimare teoretician al cruciadei, cel care a alcBtuit o doctrinB coerentBT E . &l a emis scrisoarea sa de cruciadB Dnaugust 119I, trimiMCnd-o tuturor ar+iepiscopilor din Vest. &l a transmis c+emarea la arme nu ca#alerilor Riregilor, ci conMilor Ri !aronilor Ri c+iar oraRelor. ,r+iepiscopii Ri episcopii !isericii tre!uiau sB contri!uie cusoldaMi sau cu o sumB ec+i#alentB Dn !ani 6 . ,r+iepiscopul C+r:sostomos, Dn cartea sa ?/elaMiile dintreortodocRi Ri romano-catolici de la cruciada a patra pCnB la contro#ersa isi+astBT, se apleacB asupra acesteicruciade cu o DnMelegere ce#a mai adCncB. ?&ste incorect Ri ine%act sB afirmi A scrie autorul A cB toMi cruciaMii, fBrB nici o e%plicaMie, erau numai rB"#rBtiMi, tCl+ari Ri mercenari a#i"i de pradB, mCnaMi de dorinMade a 1efui, #iola Ri prBda sau seniori mBrunMi, interesaMi doar de sporirea cu orice preM a stBpCnilor, a#erii Ri puterii lorT G .(e asemenea, pBrintele C+r:sostomos mai spune cB ?Dn opinia lui .ir .te#en /unciman,de#astarea Constantinopolului Ri cruciadele Dn general, repre"intB punctul final al separBrii dintre /BsBrit Ri,pusT I .(ata iniMialB sta!ilitB de InocenMiu pentru plecarea Dn cruciadB a fost martie 1199, dar nimeni nu a plecat. /ic+ard Ri 9+ilip au declarat armistiMiu, dar /ic+ard a murit Dn curCnd, iar rB"!oiul dintre ,nglia Ri3ranMa a pornit din nou. (oar Dn noiem!rie 1199 lor"ii cei mai semnificati#i au luat crucea Ri au adunatsuficienMi oameni pentru o armatB.,proape imediat InocenMiu a Dnceput sB piardB controlul cruciadei. &l a dorit ca toMi cruciaMii dintoatB &uropa sB se adune la VeneMia, Dn ca"ul Dn care acest oraR #a fi de acord sB furni"e"e #ase pentrut r a n s p o r t u l t r u p e l o r p e p B m C n t s f C n t . . e r # i c i u l u r m a s B f i e p l B t i t R i n u m a i V e n e M i a e r a D n s t a r e s B construiascB suficiente na#e pentru a transporta o DntreagB armatB cruciatB. InocenMiu a cerut VeneMiei sB participe la cruciadB, dar pentru ca VeneMia sB fie furni"orul primar de mi1loace de transport cursule#enimentelor a fost mult mai influenMat de cBtre VeneMia decCt de cBtre papa./elaMiile VeneMiei cu Constantinopolul nu erau !une. VeneMia a a#ut lung timp drepturi de comerMspeciale Dn oraR, dar mai tCr"iu aceasta Ri-a #B"ut pri#ilegiile erodate. HmpBratul &manuel a ordonat arestBriDn masB ale #eneMienilor din tot imperiul Dn 11G1 Ri toMi latinii din Constantinopol au fost masacraMi Dntr-ocri"B paro%isticB anti Vest. Issac II a reDnnoit pri#ilegiile acestora Ri la fel ,le%ius III, dar ultimul numai deformB. Hn practicB el +BrMuia #eneMienii Ri fa#ori"a 8eno#a Ri 9isa 9 .Hn mod clar VeneMia dorea mai mult decCt sB furni"e"e transport, ceea ce Di fusese oferit la Dnceput.&a a #B"ut o oportunitate de a cCRtiga teritorii de cCnd france"ii Ri #eneMienii au cB"ut de acord Dn mod secretcB o!iecti#ul cruciadei #a fi &giptul, gCndindu-se la marea !ogBMie a MBrii Ri la premiul pe care VeneMia Dl #acCRtiga respecti# 1umBtate din ,le%andria sau (amietta sau c+iar Cairo.Hnainte ca aceastB cruciadB sB porneascB, contele 5+eo!ald moare (1201). CruciaMii l-au ales atunci pe -onifaciu de $ontferrat (un marc+i"at Dn nord-#estul Italiei) ca Ri conducBtor al lor. -onifaciu a#eastrCnse legBturi cu 9BmCntul .fCnt. &l era un descendent al cruciaMilor. 3ratele sBu era tatBl regelui -aldNinV al Ierusalimului. )n alt frate era Conrad de $ontfferrat care a

sal#at 5irul de .aladin Ri care a fost asasinat Dn 1192. -onifaciu a adus DnsB Ri legBturi !i"antine. )n alt frate al sBu, /enier, era cBsBtorit cu ofiicB a lui $anuel Comneus. (eRi acesta a fost ucis Dn 11I0 el a oferit conducerea 5esalonicului DmpBratului&manuel, iar -onifaciu ar fi dorit sB recupere"e ceea ce el socotea cB era o a#ere a familiei. 7 altB legBturBera fBcutB cu -onifaciu Ri anume el era prieten apropiat cu 9+ilip de .Na!ia care era cBsBtorit cu Irenem,sora lui Issac ,ngelus. ,stfel -onifaciu aflat Dn fruntea cruciadei a#ea un interes Dn a susMine cau"a lui Issaccontra lui ,le%ius.CruciaMii s-au strCns DntCi la .oissons, iar apoi s-au mutat Dn sud la Citea% Dn septem!rie, unde s-aunit cu un numBr mare de !urgun"i. &i s-au mutat apoi Dn Italia nu ca o armatB compactB, ci Dn grupuriseparate DndreptCndu-se cBtre VeneMia Dn cursul toamnei Ri prin urmare DntCr"iind data plecBrii. $ai mult unnumBr de lideri au decis sB ridice pCn"ele din $arsilia Ri nu din VeneMia. 4umBrul de soldaMi care au a1uns laVeneMia a fost cu mult mai puMin decCt a fost originalul estimat./e"ultatul a fost cB pCnB Dn toamna lui 1201, cruciaMii erau DntCr"iaMi Ri Dn urmB cu plBMile, deoarececei care au sosit nu au putut sB plBteascB !anii ceruMi pentru o armatB mult mai mare. ,cordul iniMial a fostcalculat pentru o armatB de 00.E00 oameni din care se pare cB doar 11.000 au reRit sB a1ungB la VeneMia 10 .CruciaMii s-au strCns dar VeneMia nu a #rut sB-i transporte pCnB nu #a primi suma stipulatB Dn contract. VeneMienii erau oameni de afaceri practici Ri nici unul dintre ei nu era mai pragmatic decCt dogele &ric(andolo. 9rin urmare, cruciaMii au stat incapa!ili sB plBteascB tra#ersarea, nedorind sB plece acasB Ri Dn acesttimp fBcCnd datorii la localnici pe care de asemenea nu puteau sB le plBteascB. (ar dogele nu putea sB 1oace prea dur pentru cB papa InocenMiu III era de1a furios cu pri#ire la mersul lucrurilor Ri nu ar fi e"itat sB plase"e oraRul su! interdicMie.Hn spri1inul acMiunilor derulate de cBtre #eneMieni, istoricul italian 8ennaro $aria $onti ne oferB oserie de argumente 1ustificati#e 11 . ,stfel aflBm cB #eneMienii au oferit un nou anga1ament pentru a-l Dnlocui pe cel #ec+i. VeneMia a condus pentru o perioadB o !unB parte din coasta (almaMiei, Dn principal ca mi1loc dea asigura controlul ,driaticii Ri liniile sale de transport. (e curCnd DnsB regele )ngariei incitase la re!eliunioraRele dalmaMiene, oferindu-le protecMie. )nul dintre oraRele re!ele era 'ara pe care de 1E ani #eneMieniiDncercau sB-l recCRtige.(ogele a oferit o DntCr"iere Dn plata contractului (anularea sa fiind e%clusB). Hn sc+im! cruciaMii Di #or a1uta pe #eneMieni sB recucereascB 'ara. ConducBtorii cruciaMi au a#ut puMine opMiuni, alternati#a fiinda!andonarea cruciadei, DncBlcarea 1urBmCntului de cruciat Ri Dntoarcerea acasB faliMi Ri umiliMi. C+iar Ri aRamulMi din armatB au o!iectat #iguros, iar unii au refu"at sB meargB. (ar DnsuRi dogele a luat crucea Ri mulMi#eneMieni au urmat e%emplul sBu.Hn acest timp a a#ut loc o coincidenMB DntCmplBtoare. Issac III ,ngelus era or! Ri Dn Dnc+isoare DnConstantinopol, dar fiul sBu ,le%ius IV a reuRit sB fugB Dn #est. La Dnceputul lui 1202 pe cCnd cruciaMii se pregBteau Dn sfCrRit sB atace 'ara, tCnBrul ,le%ius era Dn Italia Ri a apelat la cruciaMi sB-l a1ute sBlDndepBrte"e pe u"urpatorul ,le%ius III Ri sB-l Dntrone"e pe el. (acB ei ar fi fBcut asta tCnBrul prinM a promis ocantitate e%tra#agantB de spri1in pentru cruciaMi Dn oameni, !ani, arme, na#e.,cest apel s-a potri#it atCt de !ine cu agenda principalilor lideri ai cruciadei DncCt mulMi istorici aumirosit un complot. 3ie ca prin RansB, fie prin planificare gri1ulie s-a DntCmplat ca -onifaciu de $ontferratsB fie !ucuros sB participe gCndindu-se cB ar putea recupera 5+esaloniculF Ri VeneMia ar fi fost !ucuroasBdeoarece prinMul le-a promis sB le restaure"e #ec+ile pri#ilegii Ri c+iar mai multe pe lCngB, iar restulcruciaMilor puteau sB se aRtepte la o reunire a resurselor estului Ri #estului care au fost Dn mod repetat promo#ate Dn gCndirea crucialB. .,stfel agenda a fost sta!ilitB DncB Dnainte ca flota sB ridice pCn"ele pe 1 octom!rie 1202. CruciaMii#or tre!ui sB capture"e ]ara pentru #eneMieni, apoi Constantinopolul pentru tCnBrul ,le%ius, iar apoi #or pleca cBtre 7utremer. Hn acest timp nu era clar dacB ultimul o!iecti# a rBmas &giptul, deoarece cei mai mulMilideri nu se gCndeau mai departe de Constantinopol. (rept urmare, cruciaMii au plecat cu o flotB uriaRB de peste 200 de na#e. 'ara nu era un oraR musulman, ci un oraR creRtin. 9apa InocenMiu a trimis scrisori plinede furie Dn care inter"icea Dn mod e%plicit atacarea 'arei de cBtre cruciaMi. (ar ameninMBrile papei au fostignorate, iar cruciaMii au de!arcat la 'ara Dn 10 noiem!rie. 4u toMi cruciaMii au cre"ut cB este o idee !unB sB atace niRte creRtini ca parte a cruciadei. 9e mBsurBce asediul oraRului Dncepea aceRti oameni au #or!it Dn mod desc+is. $ulMi au fost con#inRi Dn cadrul unui.inod general cB tre!uie sB facB aceasta pentru a plBti VeneMia, astfel DncCt Dntreaga #inB a cB"ut asupraVeneMiei. 5otuRi cCMi#a au refu"at sB participe la asediu. 7ricum oraRul s-a predat dupB numai douBsBptBmCni, apoi?...un oraR creRtin luat prin asalt unui monar+ creRtinT.CruciaMii au petrecut iarna la 'ara. ,ici a fost locul Dn care Dntreaga armatB a aflat despre oferta lui,le%ius. (in nou mulMi din armatB au o!iectat Ri unii dintre ei au refu"at sB meargB mai departe. (ar ma1oritatea armatei a rBmas. 9rin atacarea 'arei ei au fost automat e%comunicaMi conform ameninMBrilor papei InocenMiu astfel DncCt atacarea Constantinopolului cu greu ar fi putut sB le mai facB rBu. &i au trimisemisari la InocenMiu Ri au Dncercat sB se reconcilie"e. , rBmas un sc+im! de scrisori, dar InocenMiu se #aDndupleca doar puMin Ri #a inter"ice cruciaMilor atacarea Constantinopolului.?/epu!lica VeneMia socotind momentul fa#ora!il pentru cCRtigarea unor imense !eneficii, a Dndreptat cruciada a IV-a spre ConstantinopolT 14 . ,stfel cruciadele nu mai sunt un rB"!oi religios, ci de#in pe faMB o operaMiune economico-politicB 1E .5oate fBrB nici o RansB. ,rmata a na#igat pe mare Dn aprilie 1200. (upB capturarea insulei Corfu Dnmai Ri dupB DncB cCte#a opriri, aceasta a sosit la Constantinopol pe 24 iunie 1200. HmpBratul ,le%ius III acerut sB Rtie care sunt intenMiile cruciaMilor, iar aceRtia au rBspuns cB intenMionea"B sB-l detrone"e fiind untrBdBtor. CruciaMii au apelat apoi direct la oamenii din Constantinopol, dar grecii nu #or accepta pe nimenicare au fost susMinuMi de latinii urCMi. (acB cruciaMii DRi #or pune tCnBrul lor prinM pe tron, ei #or tre!ui sB ofacB cu forMa.Hn E iulie 1200, #eneMienii au putut sB rupB marele lanM care !loca portul, oferind posi!ilitatea cruciaMilor sB atace oraRul atCt de pe pBmCnt, cCt Ri de pe apB. 3rance"ii au tras lCngB palatul -lac+ernelor care este aRe"at aproape de Cornul de ,ur, Dn timp ce #eneMienii s-au pregBtit sB atace din direcMia portului.&i au construit platforme pe na#e Ri au montat catapulte pe punMi. Iar pe 1G iulie cruciaMii au atacat Dn forMB.,pBrBtorii pBrMii terestre erau 8arda Varangina (#aregii), garda palatului imperial ce era construitB dinmercenari engle"i Ri france"i Ri ei erau capa!ili sB-i respingB pe france"i. (ar #eneMienii, conduRi de &nrico(andolo Dn persoanB (care era cel puMin de I0 de ani) au fost capa!ili sB de!arce pe pla1ele Dnguste Ri sB urcesus pe scBri demonta!ile. &i au cucerit un numBr de turnuri, au co!orCt Dn oraR Ri au dat foc la o parte din el.Hn acelaRi timp, ,le%ius a adunat o mare armatB pentru un contraatac Dmpotri#a france"ilor. (inunele moti#e a a#ut o cBdere ner#oasB Ri nu a Dntreprins niciodatB atacul. Hn acelaRi timp #eneMienii s-auretras din secMiunea "idului pe care o deMineau, pentru cB ei nu lar fi putut pBstra fBrB nici o #ictorie Ri pe partea france"iilor. Hn pofida faptului cB asaltul cruciat a reuRit numai parMial, Dn acea noapte ,le%ius a luatdin !ogBMia sa Ri a pBrBsit oraRul DmpreunB cu fiica sa 16 .Cei ce au rBmas Dn palat au gCndit rapid Ri l-au scos pe Issac II ,ngelus din celula sa de Dnc+isoare.&i s-au dus apoi la latini Ri au declarat cB de #reme ce Issac era conducBtorul de drept, nu era ne#oie canimeni sB lupte Dn numele tCnBrului prinM. CruciaMii au rBspuns cB ei Di #or accepta pe Issac dacB fiul sBu #a finumit coDmpBrat. ,cordul a fost fBcut, iar ,le%ius a fost Dncoronat Dn 1 august 1200. ,le%ius IV a gBsitrapid Constantinopolul ca pe un loc neplBcut. Hn timp ce el DmpBrMea cadouri peste tot el nu a a#ut !anidestui ca sB-i plBteascB pe #eneMieni. 5a%ele pe care le-a impus pentru a strCnge !ani au fost amar resimMite de cBtre cetBMeni. )n grup a decis sB ardB o mosc+eie, dar flBcBrile au scBpat de su! control Ri o DntreagBsecMiune a oraRului a ars. (in punctul lor de #edere france"ii erau supBraMi cB marile promisiuni fBcute de,le%ius nu s-au Dmplinit. &i s-au a!Btut de la destinaMia lor, au riscat e%comunicarea Ri pentru ceP 9entru a fi pBcBliMi din nou de cBtre trBdBtorii 8reciei

1G .Issac II era or! Ri !BtrCn Ri a luat prea puMin parte la gu#ernare. 9e mBsurB ce lunile au trecut ,le%iusIV de asemenea s-a retras Dncet din #iaMa pu!licB petrecCnd din ce Dn ce mai mult timp Dn palat. 7 armatBstrBinB um!la prin oraR, cetBMenii erau mCnioRi Ri neliniRtiMi Ri nimeni nu conducea na#a. Hn aceastB atmosferB, un alt ,le%ius a pBRit Dn faMB Ri anume cel cunoscut de cBtre cruciaMi ca ,le%ius $ur"up+lus.,cest ,le%ius era mem!ru al familiei (ucas Ri era descendent al lui ,le%ius Comnen. $ai important, el s-a po"iMionat ca lider al fracMiunii antilatine Ri astfel a luat puterea Dn mod desc+is, l-a ucis pe,le%ius IV Ri l-a pus pe Issac Dnapoi Dn Dnc+isoare, unde acesta a murit. Ca Ri ,le%ius V el a DntBrit apBrareaoraRului, cei mai mulMi dintre latini retrBgCndu-se Dn acest timp din oraR Dn ta!Bra lor de la Cornul de ,ur.*BrMuiala !elicoasB dintre greci Ri latini era de acum desc+isB 1I .Hn fe!ruarie, liderii cruciaMi au decis cB #or captura din nou oraRul, dar de data aceasta #or instala unlatin ca DmpBrat. ,ceasta #a re"ol#a totul, din punctul lor de #edere. Lunga sc+imB din cadrul creRtinBtBMii#a fi astfel #indecatBF !ogBMia Imperiului de &st #a fi pusB la dispo"iMia efortului de a eli!era Ierusalimul RicruciaMii nu #or mai fi trBdaMi de cBtre greci fBrB credinMB.&i au planificat totul. Hn martie o comisie a sc+iMat un acord care descria detaliile. VeneMia #a primitrei sferturi din pradB pCnB la concurenMa sumei necesare de platB a datoriei cBtre cruciaMi, iar ceea ce rBmCne#a fi di#i"atB Dn mod egal. VeneMia #a recupera toate proprietBMile din cadrul imperiului pe care le-ar fideMinut #reodatB. (oispre"ece electori, Rase #eneMieni Ri Rase ne-#eneMieni #or alege un DmpBrat latin. HnsuMiDmpBratul #a primi un sfert din imperiu, iar restul se #a DmpBrMi egal Dntre #eneMieni Ri restul cruciaMilor. .e#or sta!ili clerici latini, iar -iserica 7rtodo%B 8reacB #a tre!ui sB le furni"e"e pBmCnturi Ri #enituri. )n patriar+ latin #a fi ales pentru Constantinopol. CruciaMii #or rBmCne pentru un an Dn est pentru a asista noulDmpBratF cei ce #or rBmCne dupB aceasta #or tre!ui sB depunB un 1urBmCnt de loialitate cBtre el 19 .&rau multe alte pre#ederi, dar acestea sunt suficiente Dn a arBta influenMa VeneMiei Dn aceste e#enimente. Hn esenMB VeneMia a luat prima parte, iar ceea ce a rBmas a fost di#i"at Dntre toMi ceilalMi. 4u se pomeneRte niciunde de Ierusalim Dn acest acord. HmpBratul a luat un sfert din imperiu, dar VeneMia a luat treiopMiuni. $ai mult, DmpBratul era foarte dependent de #asalii sBi pentru a apBra imperiul, Dn timp ce VeneMiaera o putere independentB Dn cadrul acestuia. .imilar, !iserica #a a#ea doar atCta proprietate DncCt sB sesusMinB singurB, cu tot surplusul de !ogBMie fiind di#i"at Dntre laici. , fost fBrB DndoialB cea mai !riliantBdiplomaMie a lui &nrico (andolo.CruciaMii au Dnceput asaltul lor pe 9 aprilie 1204. ,tacul iniMial a fost respins Ri cruciaMii au a#utne#oie de cCte#a "ile pentru a se regrupa. &i s-au Dntors la asalt pe 10 aprilie. (upB unele lupte aprige#eneMienii au putut trece peste "iduri Dn timp ce aproape Dn acelaRi timp alt grup a do!orCt una din porMiileoraRului. $ur"up+lus a a!andonat oraRul aproape imediat luCnd cu el ce#a !i1uterii Ri pe #Bdu#a Ri fiica lui,le%ius IV 20 . 9rima oarB cCnd cruciaMii au capturat oraRul, aceasta a fost fBcutB Dn numele lui ,le%ius IV, cuscopul de a elimina u"urpatorul Ri de a restaura DmpBratul de drept. (e aceastB datB atacul a fost de purBcucerire, iar latinii au 1efuit oraRul. , fost cea mai rea e%perienMB de 1af pe care oraRul a e%perimentat-o#reodatB.Constantinopol a fost cel mai !ogat oraR din creRtinBtate pentru cB Ri-a acumulat a#erea timp deaproape o mie de ani. VeneMia a organi"at ?o ade#BratB reMea de 1efuire a -i"anMului de cele mai preMioaserelic#eT 21 . ?/uRinea lumii creRtine apusene lo#ea mCrRa# tocmai nestemata creRtinismului, centrul Cruciada a I V 01202-12041predicata de papa inocentiu III ssustinuta de flota #enetiei cu intentia de a cuceri orientul ca ri#al al comertului mediteranean, ,1unsi la constantinipol cruciatii ocupara tronul imparatului !i"antin si fondara I$9&/I)L /7$,4 (& /,.,/I5 12041261 su! -audoin de 3landraimparat si #enetianul 5omas $orosino patriar+ latin ceea ce facu sa creasca dusmania dintre greci si italieni incit !i"antinii erau mai !ucurosi su! stapinire turceasca decit latina.. 1G

Geoffrey de Villehardouin, op. cit., p. 380 18