UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ PATRIARHUL JUSTINIAN 
 
Str. Sf. Ecaterina, nr. 2, Sector IV, Bucureşti, Cod 040.155 Tel: 021.335.61.17;  
Fax: 021.335.41.83; ftoub@yahoo.com 
 
 

Grilă Istoria Bisericii Ortodoxe Române

1. Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei a avut loc la

a. 1359
b. 1381
c. 1369
d. 1401

2. Primul ierarh al Mitropoliei Ţării Româneşti a fost

a. Iosif Muşat
b. Antim Critopulos
c. Iachint de Vicina
d. Hariton de la Cutlumuş

3. Sediul Mitropoliei Ţării Româneşti, la 1359, s-a aflat la:

a. Argeş
b. Bucureşti
c. Târgovişte
d. Câmpulung

4. Domnitorul căruia i se datorează înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei a fost:

a. Basarab I
b. Neagoe Basarab
c. Nicolae Alexandru Basarab
d. Vladislav I

5. Numirea lui Iachint al Vicinei ca Mitropolit al Ungrovlahiei s-a făcut de către Patriarhul
ecumenic:
a. Calist
b. Filotei Kokinos
c. Daniil Kritopoulos
d. Hariton

6. Scrisoarea ctitoricească a lui Vladislav I către mănăstirea Cutlumuş a fost emisă la:
a. 1359
b. 1369
c. 1370
d. 1372

7. Mitropolitul Iachint al Ungrovlahiei a fost reclamat drept „călcător şi dispreţuitor” către

Patriarhia Ecumenică la:
a. 1370
b. 1372
c. 1381
d. 1401
8. Împărţirea Mitropoliei Ungrovlahiei s-a făcut la:
a. 1369
b. 1370
c. 1372
d. 1381

9. Mitropolitul Iachint a murit la:

a. 1369
b. 1370
c. 1372
d. 1381

10. Urmaşul Mitropolitul Iachint a fost, pe tronul Mitropoliei Ungrovlahiei a fost:

a. Hariton de la Cutlumuş
b. Nicodim de la Tismana
c. Antim Kritopoulos
d. Nifon II

11. Primul Mitropolit al celei de-a doua jumătăţi a Mitropoliei Ungrovlahiei sau a părţii
dinspre Severin a fost:
a. Nicodim de la Tismana
b. Macarie Ieromonahul
c. Antim Kritopoulos
d. Atanasie

12. Ctitorul bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” din Curtea de Argeş a fost:
a. Basarab I Întemeietorul
b. Nicolae Alexandru Basarab
c. Neagoe Basarab
d. Vladislav I

13. Domnul Ţării Româneşti care s-a adresat Patriarhiei Ecumenice pentru a solicita
înfiinţarea unei Mitropolii în ţara sa a fost:
a. Basarab I
b. Nicolae Alexandru Basarab
c. Neagoe Basarab
d. Matei Basarab

14. Nicolae Alexandru Basarab a domnit între:

a. 1310-1352
b. 1352-1364
c. 1364-1377
d. 1330-1352

15. Iachint de la Vicina a fost Mitropolit al Ungrovlahiei între:

a. 1330-1352
b. 1359-1372
c. 1370-1381
d. 1352-1364

16. Patriarhul care aprobă înfiinţarea celei de-a doua jumătăţi a Mitropoliei Ungrovlahiei a
fost:
a. Calist
b. Filotei Kokinos
c. Chiril Lucaris
d. Grigore Palama
17. Patriarhul Ecumenic Filotei Kokinos a timis în Ţara Românească spre a ancheta pe
mitropolitul Iachint pe:
a. Daniil Kritopoulos
b. Nicodim de la Tismana
c. Atanasie
d. Calist

18. Patriarhul ecumenic Filotei Kokinos a trimis pe dikeofilaxul Patriarhiei Daniil Kritopoulos
să ancheteze pe mitropolitul Iachint la data:
a. 1369
b. 1370
c. 1372
d. 1359.

19. Domnitorul Nicolae Alexandru Basarab a adus pentru tronul mitropolitan al nou
înfiinţatei Mitropolii a Ţării româneşti pe:
a. Iachint de la Vicina
b. Antim de la Constantinopol
c. Eftimie de la Târnovo
d. Nicodim de la Tismana

20. Primul mitropolit al Ţării Româneşti a fost adus la Curtea de Argeş de la:
a. Constantinopol
b. Vicina
c. Silistra
d. Câmpulung

21. Daniil Kritopoulos a fost trimis în Ţara Românească de către Patriarhia de Constantinopol
să ancheteze cazul lui:
a. Hariton
b. Nicodim de la Tismana
c. Iachint de Vicina
d. Atanasie

22. Jurisdicţia Mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei se întindea:

a. Peste toată Ungrovlahia
b. Peste jumătatea dinspre Severin
c. Peste Transilvania
d. Peste Dobrogea

23. Urmaşul mitropolitului Hariton a fost:

a. Antim Kritopoulos
b. Nicodim de la Tismana
c. Atanasie
d. Nifon II

24. Mitropolitul Hariton a păstorit între:

a. 1359-1370
b. 1372-1381
c. 1370-1381
d. 1364-1377

25. Mitropolitul Hariton a fost adus de la mănăstirea:

a. Marea Lavră
b. Cutlumuş
c. Hilandar
d. Vatoped
26. Marea Lavră a Ţării Româneşti a fost:
a. Mănăstirea Cutlumuş de la Athos
b. Tismana
c. Vodiţa
d. Cozia

27. În timpul mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei, va începe sprijinul oficial al Muntelui

Athos prin domnul:
a. Basarab I
b. Nicolae Alexandru Basarab
c. Vladislav
d. Mircea ce Bătrân

28. Nicolae Alexandru Basarab este ctitorul bisericii

a. Sf. Nicolae Domnesc de la Argeş
b. Cozia
c. Vodiţa
d. Tismana

29. În timpul mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei se face reorganizarea monahismului

românesc prin:
a. Călugărul Hariton de la Cutlumuş
b. Nicodim de la Tismana
c. Antim Kritopoulos
d. Macarie Ieromonahul

30. Urmaşul mitropolitului Antim al părţii dinspre Severin sau al celeilalte jumătăţi a
Ungrovlahiei a fost:
a. Hariton
b. Atanasie
c. Iachint
d. Nicodim de la Tismana

31. Domnul Ţării Româneşti s-a adresat pentru înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei:
a. Ţarului Serbiei
b. Patriarhului Bulgariei
c. Patriarhiei de Constantinopol
d. Papei de la Roma

32. Ştiri despre ajutorul pe care Vladislav l-a acordat mănăstirii Cutlumuş la 1369 se găsesc
în:
a. Actul de numire a mitropolitului Iachint din 1359
b. Scrisoarea ctitoricească din 1369
c. Scrisoarea mitropolitului Iachint către patriarhul ecumenic Filotei
d. Testamentul lui Hariton

33. Cel care a întemeiat statul independent Moldova a fost:

a. Bogdan I
b. Dragoş
c. Ştefan cel Mare
d. Gheorghe Rackozy

34. Cel care a stabilit scaunul domnesc la Suceava, desăvârşind organizarea politică -
administrativă a statului Moldova a fost:
a. Dragoş
b. Bogdan
c. Petru Muşat
d. Alexandru cel Bun
35. Domnii Moldovei din sec. al XIV-lea au fost îngropaţi în biserica:
a. Sf. Ioan cel Nou din Suceava
b. Sf. Trei Ierarhi din Iaşi
c. Sf. Paraschiva din Roman
d. Sf. Nicolae din Rădăuţi

36. Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi a fost ctitoria voievodului:

a. Bogdan I
b. Petru Rareş
c. Dragoş
d. Alexandru cel Bun

37. În a doua jumătate a sec. al XIV-lea, mitropolia Haliciului se afla în:

a. imperiul otoman
b. imperiul habsburgic
c. regatul Poloniei
d. imperiul ţarist

38. Mitropolia Moldovei este atestată documentar pentru prima dată:

a. în anul 1401, în gramata patriarhală din Constantinopol
b. în anul 1386, într-un manual de cancelarie bizantin
c. în anul 1359, în gramata patriarhală din Constantinopol
d. în anul 1453, într-un hrisov domnesc

39. Cei doi ierarhi moldoveni hirotoniţi de mitropolitul Antonie al Haliciului, în a doua
jumătate a sec. al XIV-lea, au fost:
a. Gherontie şi Iosif
b. Iosif şi Meletie
c. Antonie şi Mihail
d. Ghedeon şi Marcu

40. Cel care a aruncat, în anul 1394, anatema asupra ţării Moldovei, datorită refuzului
moldovenilor de a-l accepta pe scaunul ierarhic a fost:
a. mitropolitul Teodosie
b. mitropolitul grec Antonie
c. mitropolitul Iosif
d. mitropolitul grec Ieremia de Mitylene

41. Aplanarea conflictului dintre Patriarhia Ecumenică şi domnitorii Moldovei cu privire la

recunoaşterea mitropolitului Iosif a avut loc în timpul domniei lui:
a. Petru Muşat
b. Alexandru cel Bun
c. Ştefan cel Mare
d. Ştefan Muşat

42. Gramata patriarhală prin care era recunoscut mitropolitul Iosif al Moldovei a fost
redactată la:
a. 19 aug. 1459
b. 26 iul. 1401
c. 20 feb. 1370
d. 30 iul. 1399

43. Pentru verificarea validităţii hirotoniei mitropolitului Moldovei, Patriarhia Ecumenică a

trimis în Moldova pe:
a. Pavel din Alep
b. Ioan de la Suceava
c. ieromonahul Grigorie şi diaconul Manuil Arhon
 d. Nifon

44. Potrivit unei puternice tradiţii, reşedinţa primului mitropolit al Moldovei a fost la:
a. biserica Mirăuţi din Suceava
b. biserica Sf. Trei Ierarhi din Iaşi
c. mănăstirea Galata din Iaşi
d. biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi

45. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava suferise moarte martirică în sec. al:
a. XV-lea
b. XIV-lea
c. XVI-lea
d. XIII-lea

46. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava suferise moarte martirică în localitatea:
a. Cetatea Hotinului
b. Cetatea Soroca
c. Cetatea Albă
d. Cetatea Vadului

47. În calitatea sa de întîistătător al Bisericii din Moldova, mitropolitul Iosif a devenit:

a. sfetnic domnesc
b. ambasador al domnitorului în Polonia
c. ambasador al domnitorului în Constantinopol
d. exarh al plaiurilor

48. Lucrarea „Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceva” este:

a. o lucrare originală târzie în limba slavonă cunoscută în Moldova
b. prima lucrare originală în limba slavonă cunoscută în Moldova
c. o lucrare originală târzie în limba română cunoscută în Moldova
d. prima lucrare originală în limba română cunoscută în Moldova

49. Mitropolitul Iosif al Moldovei a păstorit în timpul domnitorului:

a. Petru Muşat
b. Ştefan Muşat
c. Roman Muşat
d. Alexandru cel Bun

50. Moaştele Sf. Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în sec. al:
a. XV-lea
b. XVI-lea
c. XIV-lea
d. XIII-lea

51. Moaştele Sf. Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava pentru:
a. a întări evlavia credincioşilor moldoveni
b. a consfinţi şi mai mult caracterul de scaun domnesc şi mitropolitan al oraşului
c. a le salva de pericolul invadatorilor păgâni
d. a fi duse ulterior în mitropolia Haliciului

52. Cu privire la hirotonia celor doi ierarhi români din Moldova, în a doua jumătate a sec. al
XIV-lea, din partea mitropolitului ortodox al Haliciului, Patriarhia Ecumenică a avut
următoarea atitudine:
a. a fost de acord cu această hirotonie, pentru că la vremea aceea, mitropolia Haliciului era sub
dependenţa canonică a Patriarhiei Ecumenice
b. nu a fost de acord cu această hirotonie, pentru că a fost săvârşită fără acordul prealabil ce trebuia
primit din Constantinopol
c. a fost de acord, pentru că astfel, putea fi întărită ortodoxia în Moldova
d. a fost de acord, pentru că astfel, putea fi evitat pericolul catolic din regatul maghiar
53. În anul 1370, era înfiinţată o episcopie catolică la Siret, prin grija domnitorului:
a. Bogdan
b. Dragoş
c. Laţcu Vodă
d. Petru Muşat