1.

ASPECTE GENERALE ALE BOLILOR INFECŢIOASE

1.1. INTRODUCERE –
BOLILE INFECŢIOASE EMERGENTE ŞI

REEMERGENTE ÎN PRAGUL MILENIULUI TREI

Conf.dr. Madelena I. Drăgan

Descoperirea VIH (HIV) în 1980, cu o suită de germeni oportunişti responsabili de o mare

varietate de entităţi nosologice, asociată cu un evantai de factori naturali, ecologici, socio-
economici, o tehnologie nouă bazată pe biologia moleculară şi o reţea de control a bolilor
transmisibile (CDC, Atlanta, SUA) a readus bolile infecţioase în prim plan.

Concepţii etiopatogenice noi ale procesului infecţios au apărut prin descoperirile noilor
agenţi patogeni:

• virusuri: HTLV-I, HTLV-II, HIV-1, HIV-2, VHC, VHE, VHS-6; v. oncogene (VEB, CMV, VHB,
VHC, VHG),

• bacterii H. pylori, Chlamidia pneumoniae, Afipia felis, Rochalimaea henslae, Ehrlichia

chaffeensis, Tropheryma whippelii;

• microsporidii - protozoare primitive;

• prioni (implicaţii în boala Creutzfeld-Jacob, Kuru, scrapie, encefalopatie spongiformă

bovină) (Tabel 1).

Eradicarea variolei pe glob printr-un program mondial a adus o stare de euforie

nejustificată (8 martie 1980). Raportul OMS (1996) anunţă "criza globală a bolilor infecţioase",
nici o ţără nefiind exceptată, prin revenirea în forţă a unor boli controlate (difteria), apariţia
unor boli cunoscute în teritorii indemne şi apariţia unor boli noi .

Factorii implicaţi în acest tablou morbid sunt:

 - modificări ecologice în ecosisteme (hantavirusuri, febre hemoragice);

- explozia demografică - BTS (boli cu transmitere sexuală), pandemia: infecţia cu VIH

(HIV)/SIDA;

- schimburi internaţionale intense-malarie (tânţari), i. cu hantavirusuri (rozătoare), holeră

(America de Sud); v. cholerae 0139;

- contaminarea produselor alimentare: E. coli 0157 H7 (SHU), encefalopatia bovină

spongiformă;

- VHB, C, D, G (transfuzii de sânge);

- medicamente imunosupresoare- infecţii oportuniste;

- antimicrobiene cu presiune selectivă - selecţia de şuse rezistente;

- mutaţii frecvente la virusuri ARN;

- degradarea sistemelor de sănătate-reducerea programelor de prevenire, slăbirea reţelei

de supraveghere şi de intervenţii, sanitaţie deficitară, măsuri insuficiente de control al
vectorilor;

- agenţi antropozoonotici noi sau reveniţi în actualitate.

TABEL 1.1 Boli infecţioase emergente

Anul Agentul Tipul Boala produsă la om

1973 Rotavirus Virus Diaree infantilă

1975 Parvovirus B 19 Virus Aplazia acută în anemia hemolitică cronică

1976 Cryptosporidium Parazit Diaree acută şi cronică

parvum

1977 Virusul Ebola Virus Febră hemoragică Ebola

1977 Legionella Bacterie Legioneloza

Pneumophila

1977 Virus Hantaan Virus Febră hemoragică cu sindrom renal (FHSR)

1977 Campylobacter Bacterie Patogen enteric prezent în lumea întreagă

Jejuni
1980 Virus limphotrop Virus Leucemie/limfom cu celule T
pentru celulele
umane T tip 1 (HTLV)

1981 Suşe toxigene de Bacterie Sindrom de şoc toxic

stafilococ auriu

1982 Escherichia coli Bacterie Colite hemoragice; Sindrom uremic hemolitic

0157: H7

1982 HTLV-2 Virus Leucemia cu celule păroase

1982 Borrelia Burgdorferi Bacterie Boala Lyme

1983 Virusul Virus Sindromul de imunodeficienţă umană (SIDA)

imunodeficienţei
umane (HIV)

1983 Helicobacter pilory Bacterie Ulcer peptic

1985 Enterocytozoon Parazit Diaree persistentă

bienensi

1986 Cyclospora Parazit Diaree persistentă

Cayotanensis

1986 Agentul Encefalitei Agent Encefalita spongiformă bovină

spongiforme bovine neclasic

1988 Virusul Herpes uman Virus Exantem subit

tip 6 (HHV-6)

1988 Virusul hepatitei E Virus Hepatită cu transmitere digestivă

1989 Ehrlichia Chaffeensis Bacterie Ehrlichoza umană

1989 Virusul hepatitei C Virus Hepatită cu transmitere parenterală

1991 Virusul Guanarite Virus Febră hemoragică de Venezuela

1991 Encephalitozoon Parazit Conjunctivită, parazitoză generalizată

hellmen

1991 Specie nouă de Parazit Babesioza atipică

babesia

1992 Bartonella henslae Bacterie Boala zgârieturilor de pisică, angiomatoză bacilară

1993 Virusul Sin Nombre Virus Sindromul pulmonar hantaviral

 1993 Encephalitozoon Parazit Parazitoză generalizată
cuniculi

1994 Virusul Sabia Virus Febră hemoragică Braziliană

1995 Virusul herpes uman Virus Asociat cu Sarcomul Kaposi la bolnavii cu SIDA
tip B

"Lupta împotriva bolilor infecţioase se apropie de sfârşit" a fost un slogan care costă în
prezent milioane de vieţi, aşa după cum reiese din raportul OMS (1996) prezentat de Dr. Hiroshi
Nakajima (subiect reluat cu ocazia Zilei mondiale a sănătăţii în anul 1997, având ca slogan,
"Bolile infecţioase: alertă mondială, ripostă mondială").

- În ultimele decenii s-au descris boli infecţioase noi denumite boli emergente; (Tabel
1.1)

- Boli infecţioase cu evoluţie locală s-au extins în ultimii ani la teritorii considerate la
adăpost (holera, febra galbenă): boli reemergente; (Tabel 1.2).

- S-a extins rezistenţa germenilor la antibiotice şi chimioterapice; "dinamica apariţiei

rezistenţei depăşeşte pe aceea a descoperirii de noi preparate active";

- Infecţiile nosocomiale s-au amplificat, îndeosebi în departamentele de terapie

intensivă;

- Bolile infecţioase persistă, evoluează şi prin potenţialul lor de diseminare în lume,

ameninţă (hepatitele virale, bolile transmise sexual - indeosebi infecţia cu HIV/SIDA, malaria,
tuberculoza, denga hemoragică) şi se răspândesc atât în ţările sărace cât şi în cele bogate;

TABEL 1.2 Boli infecţioase reemergente

 1. Boala diareică acută infecţioasă (virală, 4 miliarde episoade clinice anual
bacteriană, parazitară)

2. Tuberculoza 8,9 milioane cazuri noi şi un rezervor

(infectaţi) de cca1,9 miliarde

3. Viermi intestinali 1,4 miliarde de infectaţi

4. Malaria 500 cazuri noi anual

5. Hepatite virale 350 milioane purtători cronici de VHB

şi 100 milioane de VHC

6. Infecţiile tractului respirator inferior 350 milioane de episoade anual

7. Boli cu transmitere sexuală 330 milioane cazuri noi (1995)

8. Rujeola 42 milioane cazuri anual

9. Tusea convulsivă 40 milioane cazuri anual

10. Meningita cerebrospinală epidemică 350.000 cazuri noi anual

(meningococică)

- Bolile infecţioase reprezintă principala cauză de deces în anul 1995, (Tabel 1.3).

TABEL 1.3 Decese prin 10 boli infecţioase cel mai frecvent întâlnite pe glob (1995)

Boli infecţioase Decese

1. Infecţiile tractului respirator inferior 4,4 milioane

2. Boala diareică acută infecţioasă (inclusiv 3,1 milioane

holera, febra tifoidă, dizenteria)

3. Tuberculoza 3,1 milioane

 4. Malaria 2,1 milioane

5. Hepatita virală cu VHB peste 1,1 milioane

6. Infecţia cu HIV/SIDA peste 1 milion

7. Rujeola peste 1 milion

8. Tetanosul neonatorum

9. Tusea convulsivă 355.000

10 Viermi intestinali 155.000

.

- Evoluţiile socio-economice, demografice constituie factori determinanţi ai dinamicii

morbidităţii şi mortalităţii prin boli infecţioase.

- Creşterea demografică mondială asociată cu urbanizarea excesivă, creează aglomerări

de populaţie şi deteriorarea condiţiilor de igienă în unele ţări; migraţiile şi conflictele regionale
se adaugă la crearea condiţiilor propice pentru dezvoltarea epidemiilor.

- Asocierea factorilor specifici bolilor infecţioase cu evoluţiile socio-economice şi

demografice actuale influenţează negativ realizarea programelor de sănătate menite să
conducă la limitarea sau eradicarea unora dintre bolile infecţioase;

- Raportul OMS prezintă obiectivele prioritare menite să amelioreze indicii de

morbiditate şi mortalitate în bolile infecţioase, (Tabel 4).

Supravegherea epidemiologică pe plan naţional şi internaţional, cu raportare periodică

şi instituirea măsurilor eficace de combatere şi prevenire a bolilor infecţioase sunt încă
deficitare (holeră, gripă, i. cu HIV/SIDA). Probleme epidemiologice ridică în continuare:
epidemiile hidrice (holera, hepatita cu VHE), toxiinfecţiile alimentare, infecţiile nosocomiale cu
germeni rezistenţi la antibiotice.

Boli fără frontere administrative, ridică probleme internaţionale de rezolvare, limitare şi

control, cu costuri ce nu pot fi ignorate.
 TABEL 1.4 Boli programate pentru eradicarea şi eliminare

Prevalenţă estimativă - Obiectivul pentru anul 2000

1995

Dracunculoza 122 Eradicare

Poliomielita 82 Eradicare

Lepra 1.833 Eliminare

Tetanos neonatal 10.000 (1995) Eliminare

Boala Chagas 18.000 Eliminare

Tulburări de carenţă 655.000 (1993) Eliminare

de iod

PATOLOGIA - se află sub semnul reemergenţei bolilor infecţioase pe plan mondial,

constituind o preocupare peemanentă pentru OMS, în evaluarea strategiei pentru combaterea
lor în pragul mileniului trei.

Rujeola, în pofida existentei unui vaccin eficace, continuă să producă 1 milion de decese
anual, aşa cum reiese din datele celor 2 epidemii recente din Burkina Faso.

Bolile diareice acute constituie o problemă majoră de pediatrie, fiind răspunzătoare de 3

milioane decese la copii mici, iar holera cunoaşte o difuziune mondială, cu aparitia unei tulpini
noi (0 139) în anul 1992, în India. Virusul imunodeficienţei umane (VIH) va infecta 24 milioane
de adulti, din care vor deceda 4 milioane.