NEAGU

DJI.J\ARA
riscut la Bucuregti in r9r5, intr-o familie de
eici la sflrtitul secolului al XVIII-lea, care a O SCURTA ISTORIE
i de seaml. LicenEiat la Sorbona (istorie, 1937)
rgao). Participi la campania din Basarabia gi
ftrie r94r); rinit in apropiere de Odessa. Intrat
ILUSTRATA
rl de Exteme ln r94j, este trimis curier diplo-
mineaga zilei de 23
IRSS. l.a Stockholm, ^ugt)str944,
in legituri cu
funclioneazi ca secretar
A ROMANILOR
['rie ry47, cAnd comunigtii preiau gi Extemele.
Fmiin 196r in divene organizaEii ale diasporei.
ba Niger, unde va sta zj de ani ln calitate de
nridic al Ministerului nigerian al Afacerilor
profesor de drept internalional qi de istorie
ea din Niamey. in 1972, obline doctoratul de
i de filozofie a istoriei, sub indrumarea lui
rziu, ob$ne gi o diplomi a INALCO de la
rgeneral al Casei Rominegti de la Paris, pini
infrri Este membru de onoare al Institutului
-din la;i al Institutului de htorie ,N. Iorga"
9i
tn via$ la aproape roz ani, la z5 ianuarie zor8.
t l-cbvitmmain en matilre de nationalitd (tezL
s a trois bisnriqtes. Essai d'6tadt comparle des
id de Academia Francezi); in rominegte,
z IJ* sndit cornparat al cfuilizagiilor; Le pay
tiht Lcs hincipautls danabiennes dans lapre-
;h rominegte, intre Orimt ;i Occident. f,drite
& O satrai istoie a romlnilar pwe*ini
tpircnh; Mircza cel Bdtrdn;i lupult ca
b Dladlt Vampirrl; insemn,irile lai Georges
i $ gti nzi fuo&eate ; Amintili din pibeSte;
t*-Pob-Niantq et retour ou Souoenirs de 4z
ifr iUb adafinAil Thocomrius- Negru Vodd,
d b hry*aile finii Ronfue;ti ; Rdzboiul de
ry-ryi $ praniseh begemorizi atnericane. Eseu
tft -biaii ao;' in lara Rom,tneasc'd? Saga
pf0th, RATWB ditic;ln mei neprietcnilor hi
;i
ptcidclaSn&troln din zjatgast 1944;i anelz HUMANITAS
a Jb pcajaz dranaticci toastrc capitalii. BUCURE$TI
I

CUPRINS

Cuadnt inainte

I. iNCEPUTURILE

Geto-dacii 13

Roma 14

Dacia, colonie romanl t6

Nivilirea barbarilor 23

Legiunile romane se retrag din Dacia 24

,Zece adevilruri despre continuitate" 28
Primii barbari in pi4ile noastre
Slavii 42
A stipinit laratul protobulgar
qi in pi4ile noastre? 44
Cele doui faze ale cr€ltinirii rominilor 47
Ungurii 52
Cumanii 58
Revolta Asinegtilor 9i ,,regatul vlahilor
9i al bulgarilor" t9
lnvazia mongoli 6r
Diploma loanililor (rr+) - o ,radiografie"
a Olteniei gi Munteniei inainte de descilecat 6y

rr. NA9TER3A STATELOR

ROMANE'TI MEDIEVALE 7o

Fost-a descilecat? 7o
Cine a fost Basarab Intemeietorul? 7r
Momentul r3o 78
Urmagii lui Basarab. Anul r3;9:
alegem definitiv intre Roma gi Constantinopol 8z

34' cuPRrNS
|!illlF-

Descilecatul in Moldova
84
Sistemul de succesiune la tron
85
Adunirile de stiri
88
Marii-boieri
88
Boierii mici
9t
Rolul Bisericii
9t
Mogneni ;i rdzeEi
y7
Rumini sau vecini
*
!iganii roo
Oastea
IO2
Oragele
rqt
Remarci despre regimul feudal
rot

III. ROMANIISUB ,TURCOCRATIE-.

APARITIA PUTERII OTOMANE

Mircea cel Mare (zis 9i Betran..)

"cel tr4
in al doilea stat romanesc, Moldova I2I
Dinastia angevind in Ungaria si starea romAnilor
din fudeal. Iancu de Hunedoara r25
Mad Dracul;i Vlad Jepeg rro
Matei Corvin
ry6
$tefan cel Mare IJ8
Petru RareE
r44
Sflrgit de veac rulbure in Moldova
w
fara RomAneasci de la Neagoe Basarab
la Petru Cercel
IF
Transilvania in veacul al XW-lea.
Urmirile dezastrului de la Mohrics rtt
Protesrantismul. Schimbiri mari in Europa
rt8
Culturd qi politici r5r
Mihai Viteazul ;i vitejii lui 164
Coalifa iniliati de impiratul Rudolf II rG
Mihai stipin pe Transilvania;i Moldova 172

IV. EV MEDIU PRETUNGIT

iN lAmE RoMANE ,78

Privire asupra Transilvaniei

in secolul al XVIIlea r78
Asediul Vienei in r58j qi urmirile sale.
Pacea de la Karlowitz (1699)
t7g

CUPRINS 346
r Moldova t{ ,,Unirea" cu Roma r8z
eesiune la tron
dri
r Marea riscoalL dinry84 ilt
I Veacul al XVII-lea
I in lara Romineasci;i Moldova r88
ID Avint cultural in veacurile al XVI-lea Ei al XVII-lea r90
lD Ti:rcii ne impun domni striini r97
esi
frnt
ln , $erban Vodi Cantacuzino rg8
* Constantin Brincoveanu,
D iscusit om politic, ctitor 9i martir
D Dimitrie Cantemir, intelectual de talie europeani,
q dar politician nerealist 204
l rqgimul feudal
ry . Paqalic sau lari autonomi cu domni striini? zo8
Veacul fanariolilor (r7n-r8zr) ztt
B -TLRCOCRATTE". Rizboaiele austro-ruso-turce t8
rERII OTOMANE Bucovinei (1775).
"Ripirea"
Pierdem pentru prima oari Basarabia (r8rz)
e (zis ,si BitrAn")
"cel El Popoarele cregtine se revolti impotriva turcilor.
romiioesc, Moldova rlf
ni in Ungaria gi starea rominilor
Eteria ;i Tirdor Vladimirescu (r8zr)

Iancrr de Hunedoara
Soarta rominitilii sud-dunirene.
xlt
t/lad lepeg fuomAnii in Grecia gi in diaspori
!p
tfi
4 V. ROMANII iN TEZA MODERNIZARII 46
t1+
ulbure in Moldova Domniile pamAntene in Principate 46
r/g
S de la Neagoe Basarab Infl uenf a fr ancezd. dominanti 48
c€l Ocupalia rusi din r8z8-r834.
ry
reacul al XVI-lea. Regulamentele Organice
zastrului de la Moh6cs Revolulia de la 1848 in Principate - neizbutitd
ryt
in Moldova, victorioasi timp de trei luni
Schimberi mari in Europa
ci
$ in lara Romineasci.' Rolul francmasoneriei 2'45
nft
i vitejii lui t6q 1848 in Ardeal: ungurii qi romnnii -
de impiratul Rudolf II t66 in tabere opuse
Transilvania gi Moldova w Principatele intre 1848 qi 1859. Preliminariile Unirii.
Rizboiul Crimeii (r85a-r8y6) 2t6.

ETUNGIT Unirea Principatelor (1859) 2t9

VANr -7c
Domnia lui Cuza ' z6t
'D.t.on"r." lui Cuza 26t
msilvaniei Cum s-a ales un domn striin in 1866 266
XVII-lea
r 1683 si urmirile
4 Interesul de a avea o monarhie de origine striini 268
sale. Carol I domn zTcf
Gulowiz (1599) t7g Rizboiul de Independeng $877) 272

CUPRINS 146 347 cuPRrNS

tlllFrF

VI. ROMANIA CONTEMPORANA.

CAROL I, REGE AL ROMANIEI
278

incepe inflorirea culturali a RomAniei

z8r
O umbra mare in tablou: chestiunea agrara
286
Cele doui r azb oaie balcanice (r9tz_r9tj). p acea
de la Bucuresti si anexarea Cadrilaterului
288
Poate fi ,,obiectiv.. istoricul contemporaneitilii? 292
Consideralii asupra intregii perioade
ryr4_r99ri
,,Rizboiul de saptezeci gi gapte de ani.. 293
Primul Rizboi Mondial (r9r4-r9rg)
29t
RomAnia in razboi
299
Dificile negocieri de pace la Versailies
304
Marea Unire din r9r8
30t
Situalia interni la inceputurile RomAniei Mari.
Reforma agrari
308
Viaga politici in perioada interbelici.
Partide vechi gi noi
31r
Situalia politici in Europa anilor,3o.
Ascensiunea partidelor de extremi dreapti
314
Migcarea legionari
(Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier)
' Insta.urarea dictaturii regale
3r5
320
Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939).
Izbucneste al Doilea Rizboi Mondial
323
Ultimatumul sovietic (26 iunie ry4o).
Diktat-ul de la Viena $o august r94o)
325
Generalul Antonescu
gi,,Statul Nalional-Legionar..
328
Rizboiul din Risirit (iunie r94r)
i3r
2J august 1944 - arestarea lui Antonescu
gi
"risturnarea alianlelor,. 334
SituaEia intemalionali dupd, r94y.
Acordul de la Ialta (februarie 1941)
33t
Instalarea fo4ati a sistemului comunist 339
 I. INCEPUTURILE

Daci avegi in fagi o harti frzici, aRomAniei, observagi

cum arati Podigul Transilvaniei: s-ar zice cd, tara
noastra este un fel de mare cerc in jurul Tiansilvaniei.
Ei bine, acolo s-a niscut neamul romnnesc.
Cine locuia pe podigul T?ansilvaniei acum vreo
doui mii cinci sute de ani? - fiindci a incerca sa
vedem cine a fost acolo mai inainte e o intreprindere
prea grea. Nu putem, in cadrul unei lucriri atat de
succinte, sI impingem studiul in preistorie. intr-ade_
vdr, in spafiul in care locuim astazi, arheologia ne
revela urme de striveche prezenti umani, de mii gi
Ceramicd de tip Cucwnni, poate zeci de mii de ani. Cum n-avem insi, deocam_
datdnd de cdtna mii dt ani dati, nici un mijloc de a identifica rasa sau rasele
acelor strivechi locuitori, de a pitrunde cAt de cAt
morayurile 9i credinlele lor, gi, inci mai pu1in, limbile
vorbite, descrierea acelor civilizatii ce se pierd in
negura vremurilor ne-ar fi de prea pulin folos pentru
a ingelege cum au aparut, in acest spatiu, cei ce pot fi
considerati cu mai multi probabilitate ca strimogii
nogtri. Cert este doar, din numeroasele urme arheo_
logice de pe tot teritoriul gdrli, ca s-au succedat va-
luri-valuri de migragii gi din sud, gi din vest, gi din est,
gi e cu neputinfi si deduci numai din forma locuin-
gelor gi a mormintelor, ori din stilul uneltelor sau al
ceramicii ce fel de rase au fost gi cum s-au amestecat
sau cum s-au nimicit una pe alta. Si ne limitim asadar
la evocarea acelor popoare cdtorasavantii din veacul
al XIX-lea le-au zii ,,indo-.uropene.., fiindci au im-
pinzit spre apus Europa intreagi., si au ajuns spre
miazdzi qi risdrit pAni in India.

iNcnpurunnE ro
 Acum vreo patru-cinci mii de ani, pornind de pe
IRILE teritoriul unde se afl5 acum Bielorusia, Ucraina de
vest si Polonia, s-au urnit cu incetul, insa intr-un
elan neinfrAnat, semintii vorbind aceea;i limbl, care
au ajuns si stipAneasca cu vremea intregul nostru
continent. Nu erau de o singurd rasi (adicd, in ter-
meni de antropologie, nu aparlineau cu tofii ace-
luiagi tip fizic). S-a creztJt, in secolele trecute, cd
indo-europenii, la origine, seminau toli cu scandi-
navii de azi, ca erau inalti, blonzi si cu craniul do-
licocefal, adica, vdzut de sus, oval ca un ou. Era o
o hart; fizicd. a Rominiei, observali
conceplie gregiti: indo-europeana a fost doar o
ul Transilvaniei: s-ar zice ca gara
limbi. Arheologia a adus dovada ci in leaginul ori-
. de mare cerc in jurul Transilvaniei.
ginar s-au aflat fel de fel de popoare care, traind de Carul de bronz dt la Bujoru,
nascut neamul romAnesc.
e podiqul Transilvaniei acum vreo
mii de ani impreuni sau in vecinitate, au ajuns si judelul Tlleorman, ap arpindnd
vorbeasca aceeagi limba. $i din semintiile acestea de cult uri i a rheologice Basa rabi.
ute de ani? - fiindci a incerca si datat in secolul
acolo mai inainte e o intreprindere limbi indo-europeana, care s-au revarsat in valuri Poate.fi al
VIII-lea i.Cr., a;adar cu
tem, in cadrul unei lucriri atAt de succesive, gi la intervale cnteodati mari, asupra Euro- mai bine de doud secole inainte
rgem studiul in preistorie. intr-ade- pei, impingAnd sau nimicind alte etnii mai vechi sau de prima menyionare a getilor
care locuim asti.zi, arheologia ne contopindu-se cu ele, s-au niscut aproape toate po- in Istornle lui Hero do t -
raveche prezen+a uman5, de mii gi poarele care traiesc astizi in Europa.
de ani. Cum n-avem insi, deocam-
iloc de a identifica rasa sau rasele
ocuitori, de a pitrunde cit de cAt
lingele lor, qi, inci mai pu1in, limbile
:a acelor civilizalii ce se pierd in
r ne-ar fi de prea pulin folos pentru
aparut, in acest spafiu, cei ce pot fi
ai multi probabilitate ca stramogii
loar, din numeroasele urme arheo-
reritoriul farii, ca s-au succedat va-
:aiii qi din sud, gi din vest, gi din est,
si deduci numai din forma locuin-
Ltelor,ori din stilul uneltelor sau al
e rase au fost gi cum s-au amestecat
icit una pe alta. Si ne limitim agadar
: popoare ctrrora sayanfii din veacul
is ,ildo-europene", fiindci au im-
Europa intreaga, gi au ajuns spre
pani in India.
INCEPUTURILE IO
Spadd fu s copeitd la B ene; ti, Zic aproape toate, fiindci, au rimas mici nuclee ne-
injudetul Sibiu. Dateazd din schimbate dinaintea venirii indo-europenilor, iar
perioada tdrzie a epocii
dupi acegtia au mai yenit cateva popoare de limbi
bronzului, iar urmele de pe
hii; arahi cd afostfohsitd tn diferiti. Care sunt acestea din urmi? De pilddfin-
luptd. Iandezii, estonienii, ungurii Ei turcii. Iar dinainte de
indo-europeni cine a mai rd.mas? Dupi limbi, ar fi
doar bascii, care formeazS, gi asttrzi un grup etnic
compact in nordul Spaniei si sud-vestui Frangei.
Unii antropologi susgin ci qi Sicilia ar fi majoritar
populati cu semingii anterioare valului indo-euro-
pean; sicilienii au adoptat insi limba dominatorilor
romani, si n-a rimas nici o urmi a vreunei limbi
anterioare idiomurilor indo-europene.

Fibuld de argint dacicti din

Tian s ila ani a, undt au fo x
descopeite ;i alte piese de
o rfeztr dr i e a s en dn dt o ar e.
Fibulele erau folo site pentru a
prinde pdrtilz de aestimentalie
ale anwi costumfeminin sau
masculin,

INCEPUTURILE T2

tc, fiindca au remas mici nuclee ne-
rtea venirii indo-europenilor, iar
nai venit citeva popoare de limbi
rt acestea din urmi? De plldd f;n-
i, ungurii Ei turcii. Iar dinainte de
ne a mai rimas? Dupi limbi, ar fi
formeazd;i astizi un grup etnic
lul Spaniei qi sud-vestui Franlei.
. sustin ci qi Sicilia ar fi majoritar
ingii anterioare valului indo-euro-
r adoptat insd limba dominatorilor
imas nici o urma a vreunei limbi
urilor indo-europene.
\
t
INCEPUTURILE t2
Geto-dacii
Si revenim la spagiul calpato-dunirean. Aici sursele
arheologice gi documentare ne reveli, veniti probabil
deja din al doilea sau chiar al treilea mileniu inainrea
erei noastre, pfezenta unei ramuri indo-europene. Pe
reprezentanlii ei unii i-au numit daci (in special in
Transilvania), alfi i-au numit ge;i (in Muntenia, Do-
brogea qi pAni in Basarabia).
Iar la sud de ei se giseau tracii. Mulgi istorici cred,
Inel dacic de argint
din secolul I d.Cr.
p baza unei singure propozigii a istoricului grec Face parte din tezaurul
Herodot (secolul al V-lea i.Cr.), ci gi geto-dacii erau o de la M,igur4 judcyul
ramuri a tracilor. Astizi se pare ci nu e chiar aga. fu fi Tileorman.
fost rude apropiate ale tracilor, dar limbile (puginul cit
a mai rimas din aceste limbi) nu se potrivesc suti la
mti, nu avem la geto-daci aceleagi nume de localitili, Dacia preistoricd,
din paleoliti
pirui la 5rz t.Cr.
Rugjinoasa
'\o _
\o
Fedeleyni
o Localit4i mai importante'unde s-au ficut
descoperiri gi sdpituri preistorice
t3 GETO-DACrr

Thrabostes, adicii nobil dac
nu avem aceleasi nume de regi ca la traci qi, mai cu
seami, la traci se cunosc numele azeci de zeitap, daci,
nu chiar sute, pe cAnd geto-dacii par a nu fi avut decAt
o singurd zeitate principali: Zalmoxis. Un neam erau
deci acegti geto-daci, alt neam, mai la sud, erau tracii,
unde sunt Bulgaria gi Turcia de azi, gi algii illyrii, mai
la vest, unde e Albania, gi unde a fost Iugoslavia.
in secolul I i.Cr., aceste triburi geto-dace se unesc
sub un singur rege, pe care-l cheami Burebista. E pri-
ma dati cind strimogii nogtri apar in istorie unili gi
avAnd un rege care indrizne;te si se lupte cu Roma.
Stip6nirea lui Burebista se intindea 9i peste multe alte
triburi, de dincolo de Nistru Ei pAnd in Pannonia - dar
el rnoare asasinat, in acelaqi an cu Caesar (aa i.Cr.)!

Roma

Romanii sunt tot un popor indo-european, stabilit pe

teritoriul Italiei de azi. Au pornit de la un ora$, Roma,
al cirui qinut inconjuretor se chema Latium (de unde
cuvAntul Intini), gi in trei-patru sute de ani, din jurul
oraqului Roma, incetul cu incetul construiesc o ade-

Lupoaica dz pe Capitoliu,
sirnbolul oiginii legendare a
Romei ;i al caractmtlui etem
al CetQii fi al inperiuluL
Statuia dateazd din secolul
al Vl-lea i.Cr, dar gemenii
Romulis;i funus aufost
ad^dugatj tn secolal aJ W-ka.
Mai multe copii ale statuii
se g,isesc si in Romdnia.

lNcnpurunnr r4
nume de regi ca la traci qi, mai cu
:unosc numele a zeci de zeitdyi, daca
irrd geto-dacii par a nu fi avut decit
lnncipali: Zalmoxis. LJn neam erau
rci, alt neam, mai la sud, erau tracii,
ia si Turcia de azi, gi allii illyrii, mai
bania, gi unde a fost Iugoslavia.
)r., aceste triburi geto-dace se unesc
e, pe careJ cheami Burebista. E pri-
imogii nogtri apar in istorie unili qi
re indrazneqte si se lupte cu Roma.
:ebista se intindea gi peste multe alte
r de Nistru qi pini in Pannonia - dar
in acelagi an cu Caesar (aa i.Cr.)!
un popor indo-european, stabilit pe
: azi. Au pomit de la un oras, Roma,
rnjurator se chema Latium (de unde
'i in trei-patru sute de
ani, din iurul
ncetul cu incetul construiesc o ade-
iNcrpuruRrrE I4
;::aii imparatie. Cuceresc mai intAi toati Italia, pe
*:::i Spania, pe urma Gallia (Franla de azt), de ase-
*:irea tot nordul Africii.
\-a sunt cunoscute luptele dintre romani si carta-
Cartaginezli erau de rasi semiti., deci inrudili
=:rezi.
--; arabii si cu evreii, mari negustori, care se stabili-
ucri unde e astdzi Tunisia. Luptele dintre romani si
;artaginezi au durat zeci de ani (Hannibal, genialul
:eneral cartaginez, a fost cAt pe ce sa cucereasci Italia
roati), dar, in cele din urmd, romanii au iegit invin-
gitori si, necrufatori, au ras de pe fa,ta pimAntului
:iinica cetate Cartagina.
Iata-i pe romani punind piciorul in Africa, iar in
:nomentul care ne prive;te pe noi, adici momentul
;ind se vor arita interesati gi de teritoriul locuit de
geto-daci, romanii au ajuns cea mai mare putere din
lume, cu exceptia, poate, in Extremul Orient, a impe-
riului chinez, care se formeaza cam in acelagi timp cu
imperiul roman. Romanii sunt atunci stapAni - priviqi
harta Europei - pe tot inconjurul Mediteranei. Impe-
riul lor e ca o largi verigd, un colac in jurul Mirii Me-
diterane: Italia, Hispania, Gallia, tot nordul Africii;
au cucerit gi Grecia si Asia Mici 9i Syria, gi iati-i la
Dunare, vecini cu dacii.
De ce au inceput romanii sa-i atace pe daci? Tre- Pondwri, adic,i mdswri pentru
buie spus de la inceput ci dacii erau agresivi.Ydzdnd greatdte, descoperite la
bogifile impirSliei romane, ficeau mereu incursiuni Callatis, colonie greceascd de
pustiitoare peste Dunire, in regiuni stipAnite acum de la Marea Neagr,i, Mangalia
de astdzi. Celrectangular; din
romani, si care de veacuri se aflau sub influenta civi-
bronz, poarta insemnelt lui
lizatoare a Greciei. De altfel, Ei romanii au fost in-
Heracle. Celdlalt, rotund, este
fluengaEi de cultura elenicd; de aceea se vorbe;te adesea din plumb are ambelefeye
;i
despre ,,civllizatra greco-romani". Romanii au fost decorate, dup,i curn aedem
intAi de toate ostasi, iar marea culturi le-a venit de la chiar din desen.
greci. Grecii aveau si la noi, in Dobrogea, ,,agenqii" de
comer!, adici porturi cu o micd colonie in jur. Ati
auzit de Tomis, vechiul nume al oragului Constanfa,
Ei de Histria, mai la nord. Erau si alte colonii de-a
lungul coastei Mirii Negre, la sud, in Bulgaria de azi,
Ei spre nord, pAni in Crimeea. Influenla greceasca
ajunsese deci in oarecare masuri gi la geto-daci.
Ii
 $i iatn acum cA se ivesc du;minia gi rizboiul intre
daci Ei romani. Aceasta se petrece o prime datd inainte
de Cristos, in vrernea lui Burebista. Ostilitilile vor
reincepe la sfhrgitul secolului I d.Cr., iar legiunile ro_
mane sunt chiar invinse la un moment dat, sub un
impirat slab, Domitianus. Dar soarta se schimbd cAnd
a;unge imperat liaianus, unul dintre cei mai gloriogi
Denar (monedd de argtnt) impdragi ai Romei. in Dacia se afla iardqi un rege care
cu chipul lai Titus Flaaius
reusise si-i uneasci pe daci, pe un teritoriu insi mai
Domitianus. El este tmpdratul
care a Partat un rdzboi cu
mic, care nu depigea Tisa la apus, nici Siretul la risi_
dacii in anii 85-88 d.Cr rit. Se numea Decebal - nume pe care si-l luase, si avea
probabil o semnificatie in limba daci. (Decebal pro_
nun$m noi acum, dar in vreme a aceea,,c., se pronunta
,,k"; Dekebalos era scris pe greceste sau latinegte.)
Decebal nu a vrut sd accepte influenla romani de
-
fapt ar fi fost un ,,protectorat" - gi continuat unel-
tirile impotriva Romei. "

Dacia, colonie romand

Un aureus emis de imparatii Traianus hotirigte sa porneasci rlzboipentru a aduce

Traian intre anii nz $ n7 Dacia sub ascultare romani. Privili iariqi harta. Tot im-
d.Cr. Pe aaers, portretul
periul roman era ca un colac in jurul Mediteranei, dar
irnp dra talui. Tix tul, tradu s,
in s eamnd, irnp tiratul Tiai anu s
parci Dacia ar fi mai departe de centru, spre nord-est,
Aagustas, cuceritor al in afara,,colacului". Dacia Ei Britannia apar ca,,iegin-
Germaniei;i al Daciei, preot, duri", ,,hernii" ale cordonului imperiului din jurul
tribun, consul pentra a sasea .Mediteranei. De aceea vor fi gi primele pirisite cind
oard, pdrinte al patiei".
presiunea barbari ya cre$te.
Pe rezters, Colwmna lui
Ti,aian, cu textul care, tradus,
inseamnd,,Senatul ;i poporul
roman, celui mai bun
principe*.

INCEPUTURILE t6
 ci se ivesc dugminia gi rizboiul intre
\ceasta se petrece o priml dati inainte
.remea lui Burebista. Ostilitifle vor
;inrl secolului I d.Cr., iar legiunile ro-
r invinse la un moment dat, sub un
rmitianus. Dar soarta se schimbi cAnd
Traianus, unul dintre cei mai glorioqi
rei. in Dacia se afla iariEi un rege care
uci pe daci, pe un teritoriu insi mai
r{ea Tisa la apus, nici Siretul la risi-
:cebal - nume pe care gi-l luase, si avea
rificafie in limba daci. (Decebal pro-
n, dar in vremea aceea ,,c" se pronunta
era scris pe grecegte sau latinegte.)
Traianus a dus un prim rizboi, in ror-roz d.Cr., l-a Scm,i de luptd din timpul
mt sd accepte influen;a romani - de invins pe Decebal gi i-a impus un tratat prin care acest prirnulai r,izboi dacic,
l oprotectorat" - si a continuat unel- rege al dacilor se angaja si-qi distrugi cetifile, si nu asa cutn apare pe Columna
Romei. faci alianld cu dugmanii Romei, si accepte arhitecgi qi Iui Tiaian
ingineri romani si o oarecare supraveghere etc. De
fapt, si devina un client al Romei. Dar Decebal n-a
'romhnd respectat tratatul, a reclidit cetili, a ciutat alianle,
pini departe, cu dugmanii Romei; atunci Traianus,a
;te sa porneasci rdzboi pentru a aduce hotlrnt o a doua campanie de cucerire a Daciei ;i
are romani. Privili iarigi harta. Tot im- inli.turarea lui Decebal.
Razboiul are loc in ro5-ro5 d.Cr. Traianus a pus
r ca un colac in jurul Mediteranei, dar
pe un arhitect grec din Syria, Apollodor din Damasc,
mai departe de centru, spre nord-est,
si clideasci un pod peste Dunire, la Drobeta, acolo
ui'. Dacia gi Britannia apar ca ,,iegin-
unde e acum Tirrnu-Severin, pod care a fost privit ca
ale cordonului imperiului din jurul
o adevarata minune pentru acea vreme. Pitrunde in
: aceea vor fi gi primele pirisite cAnd
Dacia cu legiunile lui, iar alt corp de armatd trece
ri va creste. Dunirea din Scythia Minor (Dobrogea). Au loc lupte
crincene si, in cele din urmi, romanii cuceresc capi-
tala Sarmizegetusa, iar Decebal se sinucide, pentru a
nu cldea in mAinile invingitorului qi a nu fi adus ca
rob in cortegiul triumfal al lui Traianus la Roma.
Pentru a reconstitui acest rizboi intre romani si
daci, avem la Roma un monument, rimas intreg pini
in zilele noastre printr-o adevirati minune, Columna
Traiana, pe care se incolicesc, de jos in sus, basore-
liefuri povestind toata desflgurarea cuceririi Daciei, Decebal, relief de pe Columna
ca intr-o ,,bandi desenata" in care putem nu numai lui Ty'aian

INCEPUTURILE 6 17 DACIA, COLONIE nOURNA

urmiri fazele fizboiului, ci gi descoperi care erau por-
tul si armele din ambele tabere, chiar si portul fe-
meilor dace, si ce fel de vite se cregteau in tari etc.
Columna Traiani e o adevi.rati comoari pentru isto-
rici si etnologi.
Iati acum aceasti mare !ari., destul de populati,
deveniti colonie romani. Ce inseamni colonie ro-
mani? inseamnd ci regatul lui Decebal va trece de-a-
cum sub administrarea directi a Romei. provincia
,,Dacia" nu cuprindea toate teritoriile ce vor fi mai
tArziu locuite de romnni; ea se limita la Oltenia de azi
gi cam doui treimi din Transilvania. Scythia Minor
era deja integrati in provincia romani Moesia (nord-
estul Bulgariei de azi). La risirit de Olt qi de Carpali
erau cnteva intdrituri gi avanposturi, pentru a rczista
atacurilor dacilor nesupusi qi ale altor triburi. in pro-
vincia propriu-zisi, un intreg aparatadministrativ se
va instala, alaturi de legiunile menite sd asigure pacea
inluntru gipazagranilelor. Se vor construi orage dupi
tipul ,,urbelor" romane qi o regea de drumuri care si
le lege. in fine, gi mai cu seami, romanii vor proceda la

iNcrpurunrrn 18

:boiului, ci gi descoperi care erau por-
n ambele tabere, chiar gi portul fe-
ce fel de vite se cregteau in tari etc.
,i e o adevarata comoari pentru isto-
:easti mare 1ari, destul de populati,
e romani. Ce inseamni colonie ro-
i ci regatul lui Decebal va trece de-a-
fstrarea directi a Romei. Provincia
rindea toate teritoriile ce vor fi mai
romini; ea se limita la Oltenia de azi
imi din Transilvania. Scythia Minor
i in provincia romani Moesia (nord-
le azi). La rasirit de Olt gi de Carpali
rituriEi avanposturi, pentru a rezista
rr nesupuqi gi ale altor triburi. in pro-
isi, un intreg aparat administrativ se
i de legiunile menite si asigure pacea
granitelor. Se vor construi oraEe dupi
romane si o retea de drumuri care si.
mai cu seami, romanii vor proceda la
incrputururn 18
l:llhrr.*-
o intensi colonizare cu elemente din afara provinciei. Duebal - care, la Roma, ar.fi
intr-adevir, dupi ce au frcut mii de prizonieri, dupi ce trebuit sd inpodobeascd alaial
au omorAt mii de luptitori daci, dupi ce alte mii vor fi triumfal -, c,Lnd e pe calt sdfie
fugit peste munli (dar n-au putut lua cu ei pe toatd caPtarat de armditorii
romani, alege sd se sinuci&i.
lumea, au rimas femei, copii, batrini), invingitorii au
Scena este,fdrd tndoiaLi, una
purces la repopularea provinciei cu colonigti romani.
dintre cele mai emolionante
Cine si fi fost acegti colonigti? de pe Colamna lui Tiaian.
Iati o explicdlie pe care mi-a sugerat-o un profesor
francez de istorie antica, Jdr6me Carcopino, care a
descoperit un lucru la care nu se gAndise nimeni pAnd
atunci. De ce a putut veni atAta lume in Dacia in
pufini ani? Fiindcd acolo se gasea aur.
Decebal avea un tezaut colosal, pe care-l ascunsese
sub un riu, dar unul dintre captivii luali de romani a
dezviluit taina. Iar romanii au gisit acolo aur in can-
titili uriaEe. Apoi se gtie ci se putea extrage aur din
Munlii Apuseni.
Carcopino a avut o idee foarte simpli: ,,Ia sa vid
cum arita moneda romani inainte de Traianus Ei ce
devine ea in timpul domniei lui Traianus" - si con-
stata ca, de unde banul de aur inainte de Traianus era
t9 DACIA, COLONIE nOltRtrtA