UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

– FACULTATEA DE DREPT–
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
TEMA 1
 
DREPT CONSTITUȚIONAL
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
GHIȚĂ ALEXANDRU-ROBERTO
 
INVAȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ
 
ANUL 1, SERIA II, GRUPA 112
 
 
 
 Analiza Deciziei CCR nr. 539 din 17 septembrie 2018  referitoare  la constituționalitatea  Legii de
revizuire a Constituției Romainei
 
 
1.AUTORUL SESIZĂRII
 
Curtea Constituțională se pronunță din oficiu în temeiul articolului 146 litera l) din Constituție
coroborat  cu prevederile articolului 23 din Legea nr. 47/1992  privind organizarea și funcționarea
Curții Constituționale.
   Competența Curții Constituționale este susținută de legea nr. 3/2000  privind organizarea și
desfașurarea referendumului, ce prevede faptul că „Proiectul legii constituționale, adoptat de către
fiecare Cameră a Parlamentului sau de către Camerele reunite în caz de divergență conform art. 151
alin. (2) din Constituția României, republicată, se trimite de îndată Curții Constituționale, care
procedează potrivit legii.”

2.OBIECTUL SESIZĂRII

 Obiectul sesizării îl constituie  Legea de revizuire a Constituiției României, adoptată de Camera

Deputaților în ședința din 9 mai 2017 și de Senat în ședința din 11 septembrie  2018, formată din
două articole:

         Art.1 -are în vedere modificarea art. 48 din Constituția României prin înlocuirea sintagmei „între
soți” din actuală normă constituțională cu sintagma „între un bărbat și o femeie”

         Art.2 - stabilește organizarea unui referendum național în vederea revizuirii Constituției în formă
adoptată de cele două Camere ale Parlamentului.

   Legea de revizuire a Constituției a fost adoptată cu respectarea prevederilor  art.151 alin.1 din
Constituiția României .

3.MOTIVAREA SESIZĂRII

   În temeiul art. 146 din Constituția României coroborat cu art.23 din Legea nr.47/1992, Curtea
Constituțională se pronunță, din oficiu, asupra  legi de modificare a Constituției. . Motivarea
sesizării surprinde un parcurs amplu aflat sub obligativitățile articolelor 19-23 din Legea anterior
menționată:

         Inițiativa legislativă se exercită în baza art.150 din Constituție de către un număr minim de
500.000 de cetățeni cu drept de vot, provenind din cel puțîn jumătate din județele țării cu
condiția anexă de a există cel puțîn 20.000 de semnături în cadrul fiecărui județ, la care se
adaugă și municipiul București.

         Curtea este obligată că în termen de 10 zile de la depunerea în cadrul său a propunerii

legislative, împreună cu avizul Consiliului Legislativ, să se pronunțe asupra respectării
dispozițiilor contituționale privind revizuirea. Pronunțarea Curții asupra propunerii
legislative se realizează cu votul a două treimi din numărul judecătorilor, urmând că decizia
astfel luată să fie comunicată inițiatorilor proiectului de lege sau a propunerii legislativă.
 

         Procedura parlamentară de adoptare a propunerii de revizuire de către Camera Deputaților și

de Senat, cu condiția întrunirii unei majorități de cel puțîn două treimi din numărul
membrilor din fiecare cameră, ori în cazul unui dezacord, a cel puțîn trei pătrimi din numărul
senatorilor și deputaților(art 151 alin.1 și alin.2);

         Dupa adoptarea legii de revizuire de către Parlament, Curtea are îndatorirea de a se sesizează
din oficiu în baza legii 47/1992 art.23 alin.1 în termen de 5 zile de la adoptarea legii de
revizuire a Constituției cu privire la respectarea tuturor procedurilor și a limitelor
constituționale.

4.DECIZIA CURȚÎI

Curtea Constituțională a României a constatat  respectarea integrală a dispozițiilor

constituționale referitoare la revizuire în cadrul Legii de revizuire a Constituției României. Decizia
Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie, conform art. 147 alin. 4) din Constituție.

5.MOTIVAREA DECIZIEI

  Curtea urmează să verifice dacă există diferențe de conținut între legea constituțională și
inițiativa cetățenească de modificare a art. 48 alin. 1) din Constituția României. Analizând
comparativ cele două texte, instanța constată că nu există nicio diferență de conținut normativ,
singurele distincții fiind cele de redactare.

Curtea Constituțională  a decis că pe parcursul procesului de revizuire a Constituției

României în care această intervine pentru verificare din oficiu sunt respectate  limitele procedurale,
atât din punct vedere formal cât și material.
Curtea Constituțională admite că Legea de revizuire a Constituției ce face obiectul
examenului de constituționalitate îndeplinește cerința adoptării de fiecare Cameră a Parlamentului
cu majoritatea impusă, respectiv două treimi din numărul membrilor fiecăreia dintre acestea.
Singura concluzie admisibilă este aceea că Legea de revizuire a Constituției, în forma adoptată de
cele două Camere ale Parlamentului respectă procedurile de revizuire prevăzute in mod expres în
art. 151 alin. 1) din Legea fundamentală.
Curtea Constituțională, în baza celor reținute în paragraful 30 al Deciziei nr 580/2016, reia
principiul potrivit căruia aspectele legate de oportunitatea revizuirii Constituției nu pot fi analizate
de instanța de contencios constituțional, acestea revenind Parlamentului, în calitate de organ
reprezentativ suprem și cetățenilor, cărora li se recunoaște prerogativa suverană de a-și exprima
direct voința în cadrul referendumului ce constituie ultima etapă a adoptării legii constituționale. Pe
de altă parte, Curtea subliniază faptul că Legea de revizuire a Constituției se referă la dreptul de
căsătorie și la relațiile de familie ce decurg din căsătorie, iar alte drepturi fundamentale nu sunt
susceptibile de a fi reprimate de această lege și nu pot face, prin urmare, obiectul controlului de
constituționalitate al acesteia.