Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dreptul de proprietate
- limite -
PLAN
I. LIMITE LEGALE ÎN INTERES PRIVAT
1. Folosirea apelor
2. Picătura streşinii
3. Distanţa şi lucrările intermediare cerute pentru anumite construcţii, lucrări şi plantaţii
4. Vederea asupra proprietăţii vecinului
5. Dreptul legal de trecere
6. Alte limitări legale
II. LIMITELE CONVENȚIONALE
1. Inalienabilitatea voluntară
III. LIMITELE JUDICIARE
(1) Prin convenţie sau testament se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă numai pentru o durată de
cel mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim. Termenul începe să curgă de la data
dobândirii bunului.
(2) Dobânditorul poate fi autorizat de către instanţă să dispună de bun dacă interesul care a justificat
clauza de inalienabilitate a bunului a dispărut sau dacă un interes superior o impune.
(3) Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract atrage nulitatea întregului contract
dacă a fost determinantă la încheierea acestuia. În contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se
prezumă, până la proba contrară.
(4) Clauza de inalienabilitate este subînţeleasă în convenţiile din care se naşte obligaţia de a transmite în
viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă,
(5) Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprită prin stipularea inalienabilităţii.
INALIENABILITATEA CONVENȚIONALĂ
(clauza de inalienabilitate)
B. OPOZABILITATEA CLAUZEI DE INALIENABILITATE
Art. 628: Condiţii de opozabilitate
(1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocată împotriva dobânditorilor bunului sau a creditorilor
proprietarului care s-a obligat să nu înstrăineze decât dacă este valabilă şi îndeplineşte condiţiile de
opozabilitate.
(2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie să fie supusă formalităţilor de publicitate prevăzute
de lege, dacă este cazul.
(3) În cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, în mod corespunzător, regulile prevăzute pentru dobândirea
proprietăţii prin posesia de bună-credinţă.
(4) În cazul în care clauza de inalienabilitate a fost prevăzută într-un contract cu titlu gratuit, ea este opozabilă
şi creditorilor anteriori ai dobânditorului.
(2) Atât înstrăinătorul, cât şi terţul, dacă inalienabilitatea s-a stipulat în favoarea acestuia, pot să
ceară anularea actului de înstrăinare subsecvent încheiat cu nerespectarea clauzei.
(3) Nu pot fi supuse urmăririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, cât timp clauza
produce efecte, dacă prin lege nu se prevede altfel.
III. LIMITELE JUDICIARE
(1) Dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai
mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, instanţa de judecată poate, din
considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat,
precum şi la restabilirea situaţiei anterioare atunci când acest lucru este posibil.
(3) Dacă prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanţa poate să
încuviinţeze, pe cale de ordonanţă preşedinţială, măsurile necesare pentru
prevenirea pagubei.
IV. LIMITELE „EXTREME” ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ
3. Rechiziția
4. Confiscarea
5. Naționalizarea
6. Exproprierea
1. GARANTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:
Art. 44 - Dreptul de proprietate privată
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.
Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent
de titular. [...]
[art. 3, 4, 5, 6, 8 și 9 Constituția României; Legea nr. 33/1994 privind exproprierea
pentru cauză de utilitate publică; Legea nr. 132/1997 privind rechiziția de bunuri și
prestări de servicii în interes public]
4. CONFISCAREA
Art. 44 din Constituția României
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se
prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi
confiscate numai în condiţiile legii.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate
publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de
altă natură discriminatorie a titularilor.
6. EXPROPRIEREA
Art. 44 din Constituția României
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi
prealabilă despăgubire.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de
divergenţă, prin justiţie.
CODUL CIVIL:
Art. 863: Cazurile de dobândire a dreptului de proprietate publică
Dreptul de proprietate publică se dobândeşte:
b) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii;
LEGE NR. 33 DIN 27 MAI 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară
realizării unor obiective de interes național, județean și local
6. EXPROPRIEREA
A. Noțiune
CODUL CIVIL:
Art. 863: Cazurile de dobândire a dreptului de proprietate publică
Dreptul de proprietate publică se dobândeşte:
prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii;
Art. 562: Stingerea dreptului de proprietate
(3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu
justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. În caz de
divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabileşte pe cale judecătorească.
B. Obiect - art. 2 din Legea nr. 33/1994
C. Beneficiarul exproprierii – statul/u.a.t.
D. Procedura exproprierii
1. Etapa declarării utilității publice
2. Etapa administrativă
3. Etapa judiciară
E. Efectele mediate/imediate
SUCCES!