Turismul religios prezintă o formă motivaţională de turism care are ca scop

vizitarea locaşelor şi obiectelor de cult cu sau fără participare la slujbe

divine. Turismul religios implică din partea turiştilor un nivel de cultură
ridicat, care să permită aprecierea obiectivelor vizitate din punctul de
vedere al arhitecturii, al valorii istorice şi cultural-artistice, al semnificaţiilor
spirituale şi religioase.

Moldova. Atît de mică şi atît de diversă, atît de cunoscută şi atît de

necunoscută totodată. Nu e nici un paradox aici, pentru că noi, fiind
cetăţeni ai R.M, în mare parte ne cunoaştem foarte puţin ţara natală.
Turismul religios este o forma de turism care exista, de secole si care mai
pastreaza inca unele trasaturi, in privinta pelerinajului propriu-zis, dar care
a evoluat enorm. Astazi turismul religios implica din partea turistilor un nivel
de instruire si un grad de cultura ridicate care sa permita aprecierea
obiectivelor cultural-religiose din punct de vedere al arhitecturii,
constructiei, valorii, semnificatiilor spirituale si continutului de obiecte de
arta. Se pastreaza inca pelerinajele determinate de traditiile religioase din
diferite tari, sau cele legate de evenimente si manifestari specifice.
Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic al edificiilor
religioase, care se impune prin atracţii de un pitoresc deosebit si ne invita
la cunoasterea tării noastre prin turismul de pelerinaj si cel religios.

A călători prin Moldova fără a vizita cel puţin o mănăstire ar însemna să

ratezi ocazia de a admira arhitectura fascinantă, originalitatea, cultura
ortodoxă, peisajele naturale unice, icoanele vechi şi moaştele sfinţilor,
precum şi multe alte atracţii. În prezent, rutele turistice integrează toate
locaşurile mai mari şi mai renumite. În Moldova, sfintele locaşuri au fost
dintotdeauna centre de educaţie şi iluminare. În mănăstiri erau copiate
cărţi, iar mai apoi au fost deschise tipografii. Prin străduinţele călugărilor
aici erau adunate biblioteci mari, erau întemeiate şcoli pentru copiii
ţăranilor, dar şi seminare teologice. Mănăstirile aşteaptă cu drag şi simpli
vizitatori, şi pelerini, şi turişti. Călugării şi maicile relatează celor sosiţi
despre istoria locaşului, le demonstrează relicvele sfinte şi îi servesc cu
bucate simple de la masa monahilor: miere adunată de la prisaca proprie,
pâine coaptă la brutăria proprie, dar şi vin mănăstiresc de unicat. Vizitând
mănăstirile din Moldova veţi afla multe lucruri curioase despre poporul
acesteia, religia, istoria şi sufletul lui.
1) Într-o zonă pitorească de codru, în centrul Moldovei, se găseşte una
dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată
în 1429). Ea a fost ctitorită de diferiţi domnitori, printre care şi Ştefan
cel Mare, şi timp îndelungat a servit drept reşedinţă a mitropolitului
Moldovei. Fiind închisă şi devastată în anii postbelici, ea se
redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curând un simbol
al renaşterii naţionale. La Căpriana a existat şi cea mai mare
bibliotecă mănăstirească din Moldova, cu preţioase daruri domneşti.
Tot aici mai puteţi vizita bisericile „Adormirea Maicii Domnului”
(1545), „Sfântul Nicolae” (1840), „Sfântul Gheorghe” (1903);
rezervaţia peisagistică „Căpriana-Scoreni”; stejarul lui Ştefan cel
Mare; cea mai veche rezervaţie din Moldova – „Codri”; mănăstirea
Răciula; fabrica de vin „Cojuşna”.
2) Mănăstirea Hîncu este una dintre cele mai bine amenajate şi vizitate
mănăstiri din Moldova. Lăcaşul a fost înfiinţat în anul 1678 şi a fost
iniţial un schit pentru femei. Pe parcursul sec. XVIII, schitul a fost
ruinat şi distrus de tătari şi, în cele din urmă, complet pustiit. Însă, în
sec. XIX, la insistenţa familiei Hîncu, schitul a fost restaurat şi
transformat în mănăstire, unde s-au stabilit cu traiul călugări. În
acelaşi timp au fost construite ambele biserici monastice din piatră –
biserica Adormirii Maicii Domnului, biserica Sfintei Paraschiva şi
încăperi auxiliare. Pe timpurile sovietice, pe teritoriul mănăstirii activa
sanatoriul Ministerului Sănătăţii. În preajma mănăstirii se găsesc mai
multe izvoare bogate în apă, unul dintre ele având o mineralizare
sporită.
3) Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Chișinău,
cunoscută colocvial ca Mănăstirea Ciuflea, este o mănăstire
de călugărițe din Republica Moldova.
În epoca sovietică, o bună perioadă de timp (începutul anilor '60 -
sfârșitul anilor '80 ai sec. al XX-lea) biserica Ciuflea a fost singura
biserică ortodoxă din Chișinău în care s-au oficiat
slujbele. Mănăstirea constituie un monument de arhitectură de
importanță națională, fiind introdusă în ″Registrul monumentelor de
istorie și cultură a municipiului Chișinău″, la inițiativa Academiei de
Științe a Moldovei.
Ea reprezintă un templu din piatră albă, cu nouă cupole aurite.
4) Mănăstirea Curchi este o mănăstire de călugări din Republica
Moldova, unul din cele mai însemnate monumente ale
arhitecturii basarabene. Este situată în Codrii Orheiului, pe teritoriul
satului Curchi, raionul Orhei. Ca ansamblu arhitectural s-a constituit
în secolele XVIII - XIX. Este compusă din cinci biserici, două clădiri
 cu chilii, stăreție, mai multe încăperi auxiliare, o livadă, un schit
cu arhondaric aflat la 500 m de Mănăstire și un bazin de piatră.
5) Mănăstirea rupestră Horodiste din Țipova este o mănăstire
rupestră de călugări din Republica Moldova. Teritoriul configuraţiei
naturale Ţipova se află pe malul drept al Nistrului între satele
Horodişte şi Ţipova, raionul Rezina. Partea de bază a configuraţiei
este alcătuită din terasele străvechi ale Nistrului şi albia pîrîiaşului
Ţipova, care formează în cursul său un canion cu adîncimea de
150−200 m. Acest pîrîiaş, la fel ca şi afluenţii săi, curge prin
defileurile pitoreşti, creînd o mulţime de cascade, o parte dintre care
izvorăsc din substraturile teraselor străvechi ale Nistrului, de la
adîncimea de 10-16 m. Malurile abrupte ale canioanelor pe alocuri
sînt mai proeminente, iar toltrele calcaroase au forme ciudate cu
grote şi peşteri. În perioada de iarnă terasele de pe fundul defileurilor
rîurilor se acoperă cu gheaţă, dar de pe ele continuă să cadă apa. În
februarie stratul de gheaţă atinge grosimea maximă, şi cascadele pe
timp însorit contribuie la crearea curcubeielor, ceea ce în combinaţie
cu ţinuta strălucitoare de zăpadă face ca peisajul să unul de poveste.
6) La Estul Republicii, pe malul drept al râului Nistru, este situată
mănăstirea Saharna, considerată, pe bună dreptate, printre cele
mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se găsesc
unicele în republică moaşte ale Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din
stânci – amprenta lăsată, potrivit unei legende, de Maica Domnului.
Pe stînciile din satul Saharna, se întind nişte peisaje de excepţie:
defileul stîncos şi împădurit al râuleţului Saharna (16 km lungime) ce
saltă peste 30 de praguri şi cascade. Tot aici se găseşte o staţiune
arheologică importantă, cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII
î.e.n.) şi o cetate de promotoriu geto-dacică (sec. IV-III î.e.n.), una
din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova.