Japonia este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de

insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, la est de

Peninsula Coreeană. Este cunoscută în românește și sub numele
de Țara Soarelui Răsare. Potrivit legendei, Japonia a fost creată
de către zei care au înfipt o sabie în ocean, la scoaterea ei
formându-se patru picături ce au devenit insulele principale,
precum și o multitudine de insule mici (peste 5000).
Vegetația se încadrează în subregiunea floristică chino-japoneză.
Caracteristic pentru această zonă sunt pădurile temperate umede și cele
umede subtropicale. Cele temperate sunt reprezentate prin păduri de
conifere, de foioase etc, iar cele subtropicale prin magnolii, bambuși,
liane, etc. Aproximativ 66% din suprafața Japoniei este acoperită de
păduri.
În Japonia sunt identificate în jur de 140 de specii de animale. Singura
specie de primată este macacul japonez ce poate fi întâlnit și în nord.
Există 32 de specii de carnivore, printre care: ursul brun, hermina,
nurca, ratonul, vulpea, lupul, morsa și foca. În ape se găsesc crabi și
creveți. Mari grupuri de pești migratori sunt direcționate spre Japonia de
către Curentul Japoniei și Curentul Kuril. Speciile de insecte sunt
variate și în număr mare. Aici trăiesc peste 250 de specii de păsări și 8
specii de reptile.

Fauna aparține subregiunilor euro-siberiană și chino-manciuriană

(ursul japonez, maimuța japoneză, cocoșul japonez). Diversitatea
și unicitatea peisajului arhipelagului japonez a determinat
considerarea a numeroase regiuni drept parcuri naționale.
 Japonia este situată la limita nord-estică a zonei climatice
aflate sub influența musonului asiatic, care aduce o
cantitate mare de precipitații pe teritoriul țării. Clima este
influențată de prezența Curentului Japoniei (Kuroshio), un
curent cald iar nordul este dominat de Curentul Kuril
(Oyashio), un curent rece, care acționează în estul insulei
Hokkaido și la nord de Honshu. Umiditatea este destul de
ridicată tot timpul anului, cu precipitații ce variază, în
medie, de la 1000 la peste 2500 mm. Temperatura medie
variază de la 17°C, în porțiunile sudice, la 9°C, în
extremitatea nordică.

Sezonul taifunurilor începe din mai până în octombrie

și de obicei, în fiecare an, câteva taifunuri, caracterizate
de vânturi puternice și ploi abundente lovesc insulele.
Clima variază mult, de la temperată-rece în nord, cu
ierni aspre, la subtropicală în sud.
La 11 martie 2011 în Pacific, nu departe de orașul Sendai de pe
coasta de est a Japoniei, a avut loc cutremurul din Tōhoku
(2011), un cutremur de magnitudinea 8,9, cel mai mare
cutremur măsurat vreodată în Japonia. Seismul a fost urmat de
un tsunami distrugător.
 Dacă ai de gând să călătorești spre Țara soarelui răsare,
vei avea nevoie de ceva bani în numerar. Viața în Japonia
nu este ieftină, dar experiența unică o face să merite.
Moneda oficială în Japonia este a treia cea mai
tranzacționată monedă din lume.

Simbolul pentru Yen JPY, ¥, 円

Monede JPY-Monedele sunt în
denominațiuni de 1, 5, 10, 50, 100 și 500
de yeni.
Bancnote JPY-Bancnotele sunt
disponibile pentru sume mai mari - în
denominațiuni de 1.000, 2.000, 5.000 și
10.000 Yeni.
Interesează-te înainte de a merge în Japonia,
întrucât ai putea afla că ratele de schimb valutar
sunt mai bune acolo.
Deși lucrurile sunt pe cale să se schimbe, Japonia
încă e o societate care se bazează pe „numerar”.
Marii comercianți, hotelurile și restaurantele vor
accepta carduri de credit și de debit, dar micile
magazine nu. Fii pregătit și poartă tot timpul
numerar la tine.
Nu ești niciodată departe de un bancomat dacă ai
nevoie - există câteva linkuri în următoarea Dacă ai nevoie de numerar când ajungi, poți
secțiune pentru a ajuta să găsești unul în zonă în schimba o sumă mică în aeroport sau la hotel -
cazul în care rămâi fără bani „cash”. Unde se deși ratele de schimb sunt de obicei mai puțin
acceptă carduri, ar trebui să poți folosi orice favorabile decât în oraș. O altă opțiune în
furnizor major de carduri. aeroporturile internaționale este să folosești un
bancomat. Această opțiune este preferată de
mulți călători pentru comoditate și securitate.
Potenţialul natural reprezintă prin peisaje spectaculoase configuraţia
variată a reliefului, condiţiile climatice favorabile (frecvenţa redusă
a fenomenelor negative, absenţa temperaturilor excesive), valoarea
terapeutică şi abundenţa unor factori naturali, (ape minerale şi
termominerale, nămoluri curative, topoclimat şi microclimat, fauna
şi flora, etc.)
Mâncăruri japoneze
* sunt supele.Ingredientele pot fi pește alb, diferite moluște și
creveți,carne de pasăre, alge marine.
* sunt mâncăruri fripte (pește, moluște și crestacee, carne,
zarzavaturi).
* sunt mâncăruri fierte (condimentate cu sare, sos de soia, sake,
mirin, zahăr, oțet etc.).
* sunt mâncăruri prăjite în ulei
*sunt mâncăruri gătite cu aburi.
*sunt mâncăruri de orez amestecat cu alte ingrediente: (orez
amestecat cu fasole), (orez cu mazăre sau mlădițe de bambus),
(orez amestecat cu ciuperci sau castane).
*sunt mâncăruri unde în castron, peste orezul fiert, se pun tot
felul de alte ingrediente (șnițel pané).
*sunt mâncăruri de tăiței, servite reci sau calde.
*sunt mâncăruri pregătite într-o oală mare pe masă, în fața
oaspeților.
Ingredientele principale ale bucătăriei japoneze
tradiționale sunt peștele și alte produse marine,
zarzavaturile și orezul. Peștele este deseori
servit crud, ceea ce necesită ca el să fie foarte
proaspăt și să fie tăiat cu un cuțit bine ascuțit.
Condimentele principale sunt produse din soia.
Pentru a menține gustul original al
ingredientelor, bucătăria japoneză nu prea
folosește condimente iuți, ci mai mult plante
aromatice sau wasabi (hrean japonez), ghimbir,
sau semințe uscate și măcinate.
 Obiceiuri japoneze care te pot lua prin surprindere

Bacșișul nu este acceptat

Spre deosebire de celelalte țări din Europa sau din lume, în Japonia chelnerii nu primesc bacșiș,
pe care îl consideră chiar o insultă.
Angajații de la metrou care împing oamenii în vagoane
Japonezii sunt împinși de angajații (oshiya) de la metrou astfel încât nimeni să nu rămână pe
peron sau să fie prins între uși, la orele de vârf.
Dormitul în mijloacele de transport
În Japonia este aproape inevitabil să călătorești cu metroul și să nu vezi măcar câțiva călători
dormind cu o mână pe bara de lângă sau cu capul pe călătorul de alături.
Sorbitul tăiețeilor la masă
Cei care sorb tăiețeii arată în acest fel că s-au bucurat de masă. De aceea, sorbitul la masă este un
obicei apreciat de japonezi. În schimb, mâncatul pe stradă sau suflatul nasului în public sunt
obiceiuri pentru care ai putea primi eticheta de needucat.
 Japonia este țara cu unele dintre cele mai frumoase tradiții,datorită în primul rând
culturii unice moștenite din perioada antică,dar și a modului în care acestea au fost
păstrate și menținute de-a lungul timpului.

Ceremonia ceaiului este un ritual

tradițional influențat de budismul Zen prin
care ceaiul verde matcha— sau „roua
prețioasă lichidă”— este preparat într-o
manieră ceremonioasă de către o persoană
inițiată și servit unui grup mic de oaspeți
într-o atmosferă liniștită. Esența ceremoniei
ceaiului este armonia.
Festivalul Gion este unul din trei mari festivaluri japoneze. Cea mai spectaculoasă parte a
festivalului este procesiunea a 32 care, acoperite cu tapiserii vechi și scumpe.Evenimentul se
petrece anual pe parcursul lunii iulie în orașul japonez Kyoto. Carurile sunt iluminate de lanterne
și acompaniate de gonguri, flute și tambourine. Evenimentul este cunoscut și sub denumirea de
festival al hamo (hamo este o specie de pește, probabil țipar-de-mare, despre care se crede că este
cel mai gustos anume în această perioadă a anului).
Sărbătoarea Anului Nou
Japonezii sărbătoresc sfârșitul unui an și începutul
următorului cu mare fast și pasiune.Pe întâi ianuarie
familiile japoneze se reunesc pentru a bea, pentru a
mânca un anume tip de supă cu orez care, după
obicei, șterge orice amintire rea care a rămas din anul
precedent.
Japonezii își decorează ușa de la intrarea în casă cu
ramuri de pin și cu ghirlande de paie, care feresc, în
mod simbolic, de intrarea oricărui lucru necurat în
casele oamenilor. În Japonia, celebrarea Anului Nou
este cel mai important eveniment din calendar, toate
companiile și instituțiile guvernamentale oprindu-și
activitatea în primele trei zile ale anului.
Transport și infrastructură
Japonia are o rețea eficientă de transport public, mai ales in zonele metropolitane și între marile
orașe. Transportul public din Japonia se caracterizează prin punctualitate, prin servicii de calitate,
precum și prin faptul că este utilizat de un numar foarte mare de oameni.
Transportul feroviar
Cele mai mari patru insule ale Japoniei, sunt acoperite de o vastă rețea de căi ferate. Trenurile sunt
o modalitate foarte convenabilă pentru vizitatori de a călători în jurul Japoniei. Circa 70 la suta din
rețeaua de căi ferate japoneze este deținută și operată de către Căile Ferate Japoneze, în timp ce
restul de 30 la sută aparține zecilor de companii private de cale ferată. În Japonia, căile ferate
reprezintă principalul mijloc de transport folosit de călatori, în special pentru transportul în masă
și pentru transportul de mare viteză între marile orașe, precum și pentru transportul care face
legătura între zonele metropolitane.
Trenurile japoneze sunt renumite pentru că ajung întotdeauna în timpul prevăzut. Cinci stații au
fiecare în medie 2 milioane de călători pe zi, Japonia fiind țara cu cel mai mare grad de folosire a
căilor ferate pe cap de locuitor din lume. Lungimea totală a rețelei de căi ferate este de 23.670,7
km.
Prima cale ferată a fost construită între Tokyo și Yokohama în 1872. În momentul de față, Japonia
are una dintre cele mai dezvoltate rețele de transport din lume.
Trenurile de mare viteză sunt trenuri care pot dezvolta
viteze mai mari de 200 km/h. În mod normal, viteza lor
este între 200 km/h și 300 km/h, recordul unui tren pe
șine fiind al unui TGV: 574,8 km/h, dar trenurile
experimentale japoneze cu levitație magnetică JR-Maglev
au ajuns la 581 km/h.
Turismul în Japonia se caracterizează atât
printr-un sector vibrant intern, cât și prin vizita
a peste 8 milioane de turiști străini anual, ¾ din
aceștia veniind din Asia. După raportul dintre
numărul de turiști străini care vizitează Japonia
și cel al turiștilor japonezi care vizitează țări
străine, Japonia se află pe ultimul loc. Japonia
este cea mai populară destinație pentru călătorii
externe pentru coreenii de sud și taiwanezi. În
ultimii ani, Japonia a devenit destinație turistică
de iarnă pentru mulți vizitatori din țările
învecinate și australieni, care merg de exemplu
la schiat la Niseko în Hokkaidō.
Cum Japonia este o țară dezvoltată, și prețurile
sunt destul de mari în general. Hotelurile în
Japonia pot fi un pic cam scumpe, dar, ca în
orice țară, există variante pentru orice buget.
Cea mai ieftină variantă este, desigur, cazarea
la hostel. Dar într-un oraș ca Tokyo nici la
hostel nu e chiar ieftin să stai, prețurile putând
ajunge până la 50 de dolari pe noapte. În alte
orașe, de exemplu Kyoto, costa ceva mai
puțin.
La un hotel de 3-4 stele prețurile pe noapte
sunt în jur de 115 dolari. Dacă vrei să salvezi
ceva bani, poți opta pentru un hotel mai mic,
într-o zonă mai mărginașă a
orașului.Transportul public este foate eficient,
așa că nu trebuie obligatoriu să te cazezi în
zonele cu obiective turistice
La hotelurile de 5 stele, prețurile pleacă de la 350 de
dolari pe noapte pentru o cameră dublă, însă poți găsi și
oferte mai bune, dacă vanezi, de exemplu booking.com.
Există și varianta Airbnb, unde poți găsi apartamente în
zone bune la 100-150 de dolari pe noapte. Este o variantă
de luat în calcul, care îți poate salva, per total, câteva sute
de dolari.
O altă variantă de cazare este ryokanul, un fel de
pensiune tradițională japoneză, prețurile variind între 80
și 400 de dolari.
Deși poate nu tocmai pe gustul europenilor, obișnuiți cu
spații mai largi și cu un oarecare confort, mai puteți opta
și pentru hotelurile-capsulă. Camerele sunt minuscule,
cam de 2 metri lățime și un metru înălțime și costă între
30 și 75 de dolari de persoană pe noapte.
Turism durabil = dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi
marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială şi economică a
mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru
generaţiile viitoare.
Impactul turismului asupra mediului = presupune analiza relaţiei turist - rezervă
turistică - produs turistic.
Evoluţia actuală a turismului este caracterizată de profunda înnoire a ofertei turistice mondiale
în special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atât din punct de
vedere calitativ, cât şi cantitativ.
In acest sens se pot contura următoarele orientări:
-destinaţiile la mare distanţă, care permit să se realizeze o diversificare a locului de sejur în
extrasezon;
-vacanţele tematice (cultură, sport, descoperire ştiinţifică ) organizate la comandă pentru o
clientelă exigentă şi care efectuează mai multe călătorii turistice pe an;
-noile produse de loisir asociate cu cazarea turistică dispersată, care urmăreşte sentimentul de
autentic şi permite dezvoltarea schimburilor culturale şi informaţionale între turişti şi populaţia
locală.
Patru factori generali, determină şi influenţează direct activitatea turistică:
1.valoarea calitativă şi cantitativă a resurselor turistice;
2.creşterea economică generală, care determină în mare parte locurile de muncă şi
veniturile;
3.cursul de schimb valutar, care determină evoluţia puterii de cumpărare a
rezidenţilor şi nonrezidenţilor;
4.repartiţia, care determină evoluţia puterii de cumpărare a clienţilor.
Impactul pe care Japonia l-a avut asupra lumii
La ora actuală, Japonia este o naţiune în
moderne este enorm. Deşi această ţară ocupă
continuă ascensiune, un stat de care marile
mai puţin de a treia sută parte din suprafaţa
puteri ţin seama, şi, de asemenea, un stat care
uscatului, totuşi deţine o şesime din puterea
are un cuvânt de spus pe plan regional, cât şi
economică mondială. Economia Japoniei este
international.
susţinută în toate domeniile de la informatică
până la turism.

Istoria acestui stat este bogată şi este interesant

de urmărit cum Japonia s-a ridicat la un
asemenea rang de mare putere. Totuşi trebuie
reţinut că în cel de-al doilea război mondial a
suferit pierderi inestimabile, iar consecinţele au
fost pe termen lung. Dintre toate ţările de pe
planetă, Japonia a fost cea mai aproape de
anihilare. Este singura naţiune care a suportat
vreodată un atac nuclear.