Sunteți pe pagina 1din 64

Japonia

ara Soarelui Rsare

Harta lumii

Harta Japonia

Japonia face parte din Asia de Est si se intinde pe patru mari insule din Nordul Oceanului Pacific: Honshu, Hokkaido, Kyushu si Shikoku, pe langa numeroase alte insule mai mici. Cel mai apropiat teritoriu asiatic este Peninsula Coreana aflata la 200 de km distanta, tara neavand granite cu alte tari. Cei mai apropiati vecini sunt: Estul Rusiei in partea de nord-vest, peste marea Okhotsk si cea a Japoniei; Coreea de Sud si Coreea de Nord in partea de vest, peste Stramtoarea Coreei; China si Taiwan in partea de sud-vest, peste Marea Chinei de Est. Capitala si cel mai mare oras este Tokyo.

ar insular, situat la ,,Soare rsare", puternic industrializat (a doua putere economic a lumii) are totui ca simboluri naionale trei elemente naturale : crizantema, floarea de cire i vulcanul Fuji.

Relief
Suprafata Japoniei este de 370000Km2. Ocupa arhipelagul japonez,un arc insular lung de 2000Km,patru insule mari(I Honshu;I Khijushu;I Shikkaku;I Hokkaido)si insule mici(I Okinawa;I Ryu Kyu).Tarmuri foarte crestate,favorabile amenajarii porturilor si insulelor scaldate de Oceanul Pacific in E si Marea Japoniei in V. Japonia se desparte de peninsula Coreea prin stramtoarea Soya-ins Sahadin. Relieful este predominant muntos cu numerosi vulcani(Fuji San-3776m;Aso Sam),platouri vulcanice,putine campii litorale(Cp Sendai;CpSanto),constituind o regiune seismica puternica.

Harta vulcani

Aproximativ 3/4 din suprafaa Japoniei este presrat cu muni. Regiunea Chubu din centrul ins. Honshu este numit "Acoperiul Japoniei" i mai sunt muli muni mai nali de 3.000 m.

Cel mai nalt munte al Japoniei este Muntele Fuji (3.776 m.) pe marginea Prefecturilor Yamanashi i Shizuoka. Al doilea vrf nalt al Japoniei este Kitadake n prefectura Yamanashi, la 3.192 m., i al treilea vrf este Hotakadake la 3.190 m, la marginea dintre prefecturile Nagano i Gifu.
Dei este situat departe de Cercul de Foc al Pacificului, Japonia are mai multe zone vulcanice - de obicei considerate apte - din nord pn n sud. Din numrul total de vulcani, aproximativ optzeci sunt activi, incluznd Mt. Mihara pe insula Izu Oshima, Mt. Asama la marginea prefecturilor Nagani i Gunma, i Mt. Aso n Prefectura Kumamoto. Japonia are aproximativ 1/10 vulcani activi din cei 840 vulcani activi ai lumii, chiar dac are numai 1/400 din suprafaa pmntului. Mt. Fuji, inactiv din ultima erupie din 1707, nu d nici un semn c n-ar mai putea erupe nc odat n zilele noastre. Chiar dac vulcanii pot cauza mari pagube n timpul erupiilor mari, ei contribuie, fiind o surs de turism. Zone turistice, ca de exemplu Nikko, Hakone, Pen. Izu, sunt faimoase pentru verile lor calde i scenariul atractiv al munilor vulcanici. Toi aceti vulcani spun, de fapt, c scoara Pmntului de sub Japonia este instabil i plin de energie. Astfel, Japonia este una din acele ri care au mult de suferit de pe urma cutremurelor. n fiecare an au loc aprox. 1.000 de cutremure destul de puternice pentru a fi simite. n Ianuarie 1995, Marele Cutremur Hanshin-Awaji a ucis 6.000 de oameni, 40.000 fiind rnii iar 200.000 rmai fr case.

Oferind un peisaj natural exceptional, neintalnit in lume,Muntele Fuji este atractia turistica a Japoniei.El este un vulcan activ in adormire,ultima eruptie fiind in anul 1707,are o inaltime de 3.776 m,este inconjurat de o zona deluroasa si impresioneaza prin forma perfect conica care iese in evidenta.Poate fi vizitat numai in lunile iulieaugust,in celelalte luni vremea fiind neprielnica pentru escaladare.Muntele este considerat sacru in religia sintoista,iar pana in sec.XX femeile nu aveau voie sa-l urce

(-) Astfel, Japonia este una din acele ri care au mult de suferit de pe urma cutremurelor. n fiecare an au loc aproximativ 1.000 de cutremure destul de puternice pentru a fi simite

(+) Chiar dac vulcanii pot cauza mari pagube n timpul erupiilor mari, ei contribuie, fiind o surs de turism. Zone turistice, ca de exemplu Nikko, Hakone, Pen. Izu, sunt faimoase pentru verile lor calde.

Harta relief

Marea Japoniei si Groapa Japoniei


Marea Japoniei Asezare: Situata intre tarmul de est al Asiei, i-le Sahalin in N, Hokkaido si Honsu. Adancime medie: 1.725 m Adancime maxima: 3.669 m Vecini: In S comunica prin str. Coreii cu Marea Chinei de Est, in N prin str. Tatara si La Prouse cu Marea Ohotsk, iar prin str. Tsugaru cu Oc. Pacific. Groapa Japoniei Asezare: In Oc. Pacific, in E Arh. Japonez Adancime maxima: 9.985 m

Clima
Japonia are climat musonic. Vnturile sufl dinspre est n timpul verii i dinspre vest n timpul iernii. Marea Japoniei, care separ insulele de Asia, are un efect moderator asupra climei. Iarna nu este la fel de rece iar vara la fel de cald ca n China i Coreea. Ploile cad n principal n lunile de var n est, dar nordvestul primete ploaie de iarn adus de vnturi de peste Marea Japoniei. Hakodate, n nord, are temperatura medie de -3 grade C n ianuarie i 19 grade C n iunie, cantitatea de precipitaii fiind de 120 cm. Numerele corepunztoare pentru Tokyo sunt 3 grade C, 25 grade C i 150 cm de precipitaii. La Nagasaki, pe Kyushu, acestea devin 5 grade C, 26 grade C i circa 190 cm, inclusiv peste 30 cm n iunie .

(-)

De la sfritul verii spre Septembrie, Japonia este adeseori lovit de taifun.Taifunul se nate din mari mase de aer tropical cu presiune joas n Nordul Pacificului ntre latitudinile de aproximativ 5-20 de grade, i este aproape acelai fenomen ca uraganul i ciclonul din alte pri ale lumii.Cnd un taifun ncepe s ia form, se mic spre nord. n fiecare an, n timpul acestei perioade, mprejurul a 30 de tipuri de taifunuri, care de obicei 4 ating Japonia, cteodat cauznd mari distrugeri .

(+) Un avantaj major al Japoniei este diferena dintre cele patru anotimpuri. Din Nord spre Sud, Japonia acoper o latitudine de aproximativ 25 de grade i e influenat iarna, de vnturile sezoniere care bat dinspre Siberia, i vara de vnturile care bat dinspre Oc. Pacific.n ciuda suprafeei mici, Japonia este caracterizat de patru anotimpuri diferite ntre ele. Hokkaido, cu o vreme cu caracter subarctic, are o temperatur mai mare mai devreme, cu 8 grade, i o cantitate de precipitaii 1.150 milimetri. Partea Japoniei de la Oc. Pacific, de la regiunea Tohoku din nordul ins. Honshu spre Kyushu, aparine zonei temperate, cu veri calde, influenate de vnturile de la Oc. Pacific. Partea de la Marea Japoniei are un climat mult mai ploios i cu ninsoare, produse cnd vnturile reci i umede, care bat dinspre continent sunt oprite de Alpii Centrali i ali muni care sunt ca o coloan vertebral pentru Japonia. Insulele din sud-vestul Prefecturii Okinawa aparin climatului subtropical, avnd o temperatur medie de 22 grade i 2.000 mm de precipitaii.

Populatia
Japoniei este 113,2 mil loc. (1977) Densitatea este de 330 locuitori pe Km2. 75% locuieste in mediul urban ,25% in mediul rural Poporul japonez se caracterizeaza prin disciplina si un inalt nivel de instruire,acesta fiind principala bogatie a poporului. Populatie omogena,(japonezi) si populatie ainu in insulele Hokkaido

In Japonia se afl cea mai mare zon urban din lume. Conform statisticilor publicate de ONU, aglomerarea metropolitan din jurul capitalei nipone se afl pe primul loc n lume ca numr de locuitori, ncepnd din anii 1950, i se preconizeaz c va ocupa acest loc i n deceniile urmtoare. n anul 2005 zona metropolitan Tokyo avea aproximativ 35 de milioane de locuitori, depind zonele Ciudad de Mxico i New York, amndou cu aproximativ 19 milioane de locuitori.

(+) dezvoltarea industriei (-) procesul accelerat de mbtrnire a populaiei

Religia
Religia in Japonia este altfel inteleasa decat in alte zone ale globului, cel putin altfel decat in tarile crestine. Aici convietuiesc intro ciudata interconexiune trei mari categorii de religii: shintoismul - religia autohtona nipona; budismul - religie de origine indiana care si-a facut intrarea in Japonia sub forma influentelor chineze; precum si crestinismul un reprezentant minor, dar totusi prezent aici in Japonia. Cu toate aceste, daca intrebi un japonez oarecare care este religia sa, exista o probabilitate mare ca acesta sa iti raspunda ca nu are nici o religie.

Deoarece ii lipsesc anumite caracteristici considerate de cercetatori necesare unei religii, inca mai exista indoieli daca sa fie sau nu considerata ca atare. In principiu, Shintou (a se citi "shinto") este numele dat credintelor indigene ale japonezilor, ritualurilor inchinate spiritelor native, practicilor zilnice si modului traditional de gandire. Cu toate ca japonezii nu sunt cu constiinciozitate shintoisti, multe din obiceiurile specifice sunt inca practicate, din care as vrea sa enumar cateva, considerate de referinta: vizitarea unui altar (shrine) in timpul sarbatorilor de Anul Nou, participarea la festivale, rugaciunile adresate zeitatilor shintoiste pentru succes la examenele scolare, binecuvantarea copiilor de catre zeitati in cadrul sarbatorii Shichi-go-san

Orase
Capitala Japoniei:Tokyo(28 milioane locuitori). Orase:Osaka,Iokohama,Kyoto,Sapporo, Nagoya,Kobe, Fukuoka Hiroshima,Nagasaki n Japonia se gsesc peste 150 de orase cu peste 100.000 locuitori si 7 metropole cu peste 1 milion de oameni fiecare, dintre care un megalopolis, orasulport-capital, Tokio, cu o populatie de 11,8 milioane de locuitori si formeaz cu regiunea nconjurtoare si orasele nvecinate: Yokohama, Yokosuke, Kowasaki si Chiba-cea mai ntins aglomeratie urban din Asiapeste 16 milioane locuitori-si una dintre cele mai mari din lume. Aproape jumtate din populatie trieste n megalopolisul Tokio-Osaka-Nagoya din sud-estul insulei Honshu. Cea mai mare putere industriala,regasindu-se 5 din primele 10 porturi ale lumii.

Tokio

Tokio (sau Tokyo)este capitala Japoniei i cel mai mare ora al acesteia, cu 13.010.279 locuitori (2010), aproximativ 10% din populaia rii. Oraul se situeaz n partea de mijloc a insulei principale a arhipelagului japonez, Honshu. Aici se afl sediul Guvernului Japoniei i reedina mpratului. Tot numele Tokio este dat i uneia dintre cele 47 de prefecturi ale Japoniei, cuprinznd oraul Tokio, cteva zone nvecinate i o serie de insule de la sudul oraului. n zona metropolitan a oraului, cea mai mare din lume, locuiesc aproximativ 30.000.000 oameni. Oraul se ntinde pe o suprafa de 2187 km

Hidrografia

Munii Japoniei sunt binecuvntai cu multe ruri. Majoritatea rurilor Japoniei sunt repezi, apele lor ajungnd oceanul nu dup mult timp dup ce au prsit vile i bazinele munilor. Un exemplu de ru abrupt este Kurobe, care se vars n Marea Japoniei, dup ce plutete numai 83 de kilometri de la sursa sa, n Alpii Japoniei, la o altitudine de 2.900 m Rul cel mai lung al Japoniei este Shinano, care plutete 367 km de la munii din regiunea Chubu prin Prefectura Niigata spre Marea Japoniei. Al doilea n lungime este Tone, care plutete prin Cmpia Kanto spre Oc. Pacific, i al treilea n lungime este Ishikari, n Hokkaido, la 268 km. Multitudinea de ruri care izvorsc din muni nseamn mult pentru topografia Japoniei, deoarece nainte de vrsare formnd delte. Multe dintre cmpiile rii sunt mici. Cea mai mare fiind Cmpia Kanto, care include pri din prefecturile Tochigi, Ibaraki, Gunma, Saitama, Chiba, Tokyo i Kanagawa. Alte regiuni largi i joase sunt Cmpia Echigo (Prefectura Niigata), Cmpia Ishikari (Hokkaido) i Cmpia Nobi (Prefecturile Aichi i Gifu).

(+) Multitudinea de ruri creeaz mici i mari vi i bazine pentru pescuit (-) Fiind o zona cu puternica seisme se pot forma tsunami

Economia
Este dezvoltata si performanta avand toate ramurile dezvoltate.Japonia este a 2 putere economica a lumii dupa S.U.A.Japonia nu are resurse,fiind dependenta de importuri de petrol si minereuri,insa are productii insemnate de productii petrochimice.(otel,autoturisme).

Nivelul economiei japoneze, a veniturilor pe locuitor de peste 40.000 $ (locul I in lume), preturile, in special cele practicate in turism, sunt deosebit de ridicate. Acestea descurajeaza un segment important al populatiei globului, din moment ce anual Japonia este vizitata de circa 3,5 milioane de straini ce aduc 4,5 miliarde $, in timp ce Franta primeste peste 60 de milioane de turisti straini si circa 28 miliarde $.

PIB - Total $3800 miliarde (Locul 3)

Agricultura
Are terenuri agricole restranse,dar foarte fertile.Se practica pescuitul .Terenul arabil reprezinta 14,9% din suprafata tarii si este cultivat cu orez, grau, soia, orz, cartofi, ceai, sfecla de zahar, tutun. Plantatii de trestie de zahar si citrice. Pomicultura, viticlutura, legumicultura, floricultura, cresterea intensiva a animalelor: bovine, ovine, porcine, cabaline. Sericicultura are o veche traditie. Pescuitul este foarte dezvoltat.

Terenuri folosite

Silvicultura
67% din Japonia este mpdurit, n principal n regiunile deluroase, i copacii asigur materia prim pentru construcii, industriile celulozei i hrtiei i combustibili. Prin rempdurire versanii nu rmn goi. Pdurile sunt mixte, de conifere i foioase, iar sugi(cedrul japonez), hinoki(chiparosul japonez) i akaneatru(pinul rou) sunt deosebit de utili. Lemnul important este vital pentru nevoile industriale ale Japoniei. Japonia este al doilea mare productor de hrtie din lume, i un important productor de celuloz din lemn i de cherestea din conifere

Pescuitul
Japonia este prima ar din lume n ceea ce privete pescuitul, cu pn la 10 milioane de tone de pete capturai anual. Petii sunt importani n alimentaia japonezilor i, pe lng pescuitul n ocean exist multe pescrii n ape mici de coast. Crevetele sunt cele mai importante n apele mici, iar stridiile cu perle sunt o surs de venit valoroas. Macroul i tonul sunt importani n apele mai adnci, iar balenele mai sunt capturate de japonezi n ciuda opoziiei internaionale.

Transporturi
Foarte dezvoltate,autostrazi,importanta flota Cai ferate: 27.890 km (dintre care 1/3 electrice) viteza medie de trafic in Tokyo e de circa 19 km/ora! Si asta in conditiile in care majoritatea locuitorilor si vizitatorilor utilizeaza metroul si trenul subteran!

Transportul
Din cei 44.297 km de cale ferat, 11.649 km au fost electrificai, inclusiv Tokaido, legtura de mare vitez ntre Osaka i Tokyo. Oraele mari sunt legate prin trenuri expres moderne. Transportul naval este vital. Chiba, Tokyo, Yokohama ,Osaka, Kobe i Nagoya sunt porturi importante pe Honshu, iar Hakodate pe Hokkaido i Kitakyushu pe Kyushu.

(+) 67% din Japonia este mpdurit i copacii asigur materia prim pentru construcii In sud uneori este posibil dubla cultivare mecanizarea este rspndit. stridiile cu perle sunt o surs de venit valoroas trenuri expres moderne
(-) Cea mai mare parte a rii este prea muntoas pentru agriculur balenele sunt capturate de japonezi n ciuda opoziiei internaionale

Aeroporturi

Industria
Industrie dezvoltata cu ramuri de industrializare ridicata. Mare producatoare de energie electrica (381 mld. kW/h, 1974), otel (117,1 mil. t, 1974), aluminiu (1,1 mil. t, 1974), cupru, nave (supertancuri petroliere, vase moderne de pescuit, ocupand primul loc in lume aparataj electrotehnic, aparate de radio, elemente tranzistorizate, instrumente de precizie si aparate optice, material rulant, automobile, masini, unelte, instalatii industriale complete, masini textile, masini agricole, produse petroliere, cloranti, mase plastice, cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, produse din lemn, celuloza si hartie, ciment, produse din sticla si portelan, tesaturi de matase, bumbac, lana, incaltaminte, uleiuri vegetale, morarit, conserve de peste, vinuri, bere, zahar .

Industria Construcii de maini: autoturisme, nave maritime- Locul 1 pe Glob Industria Siderurgic: Locul 1 pe Glob Industrie chimic: ciment, textil Agricultura : cultura plantelor : orez , trestie , ceai , legume, pomi fructiferi , Sericicultura: cresterea viermilor de matase Pescuitul: Locul 3 pe glob Transporturile: foarte dezvoltate, rutiere, legatura dintre cele 4 insule se realizeaz prin tunele submarine (cel mai mare tunel are 54 km lungime), cele mai dezvoltate companii aeriene din Asia.

Harta industrie

Turismul
Turismul: foarte dezvoltat Strainii sunt pusi adesea in fata multor obiceiuri, traditionale in Japonia, pe care, cunoscandu-le, sfarsesc prin a le indragi. Ceremonia prepararii ceaiului ca si ikebana (arta aranjamentelor florale), se invata in scoli speciale, chiar de catre strainii, subventionatii de japonezi, pentru a raspandi in tarile lor de origine aceste minunate traditii. La Tokyo acestea sunt motive de atractii turistice costisitoare.

Baza materiala a turismului a inceput cu realizarea unei retele de hoteluri. Pe intreaga suprafata a tarii, la initiativa diferitilor intreprinzatori particulari, incurajati si sprijiniti de organele de conducere locale, sau construit hoteluri moderne, cu un grad ridicat de confort, cu asigurarea tuturor serviciilor, asigurarea unor conditii de tratament si, mai ales, asigurarea a tot ceea ce ajuta la relaxare si divertisment.

Un autobuz pentru turism este intotdeauna dotat cu un sistem de radioamplificare pentru stiri si muzica, dar si pentru a permite ghidului sa dialogheze cu turistii sau turistilor sa-si demonstreze calitatile vocale. Tot in autobuz mai exista si un televizor, un aparat video si un set de casete cu filme, care sa ajute pe ghid sa-i distreze pe turisti in momentele plicticoase ale calatoriei.

Ghizii turistici - in general fete tinere sub 30 de ani - poarta intotdeauna uniforma firmei ; ei poseda un set de palarioare de soare, gratuite si stegulete de aceasi culoare pe care le dau turistilor din grupul pe care-l au in grija sa le poarte pe timpul deplasarilor in punctele vizitate.

Una dintre atractiile pe care conteaza turismul nipon este Aula Marelui Buddha din Templul Todaiji, in care se afla o gigantica statuie a lui Buddha ce binecuvanteaza cu mana sa, ridicata, toti credinciosii ce vin sa o vada. Aula Marelui Buddha este cea mai mare constructie de lemn din lume, cantarind sute de tone. Ea a fost arsa din temelii si reconstruita de multe ori, iar azi masoara 58 de metri lungime, 51 de metri latime si o inaltime de 49 de metri - doua treimi din dimensiunea sa originala. Aula a fost construita in secolul al VIII-lea de Imparatul Shomu pentru a adaposti cea mai mare statuie de bronz din lume - Buddha - una din cele mai faimoase elemente vizuale ale Japoniei.
Buddha este asezat pe un piedestal de 21 de metri format din 56 petale de lotus din bronz, fiecare masurand 10 metri inaltime. Chipul este lung de 4,9 metri si lat de 3 metri. Mana dreapta a lui Buddha este ridicata cu palma orientata in exterior intr-un gest de binecuvantare care simbolizeaza linistea spiritului transmisa celor din jur. Iar postura mainii stangi semnifica implinirea dorintelor. In jurul capului se afla o aureola de lemn, aurita, pe care sunt reprezentate cele 16 incarnari ale lui Buddha si in spatele lui doua statiu ale miloasei zeite Kannon si ale Zeului Norocului. Templul Todaiji este templul principal al sectei japonezi budiste Kegon. Alte atractii din complexul templului sunt Pagodele si cele doua Aule

Comertul
Comertul exterior este motorul economiei japoneze.Japonia exporta nave,automobile,textile,produse electronice si electrotehnice,portelanuri, masini si utilaje, produse siderurgice si metalice, produse chimice, materiale de constructii, produse alimentare etc. si importa petrol, minereuri de fier si fier vechi,carbuni superiori si cocs,metale neferoase,precum si orez cauciuc,bumbac,lemn. grau, zahar, masini si utilaje etc. etc. Cu aproape 7% din comertul mondial,Japonia ocupa locul 3 in lume,dupa SUA si Germania.

Limbi vorbite
Limba de stat:

Japoneza (nipona) Limba japonez face parte din familia limbilor aglutinante i reflect structura ierahic a societii japoneze, cu forme verbale i cuvinte specializate n vocabule care indic statutul social al vorbitorului sau asculttorului. Lingvitii nu au czut de acord dac japoneza e o limb altaic, o rud a limbii coreene sau o limb izolat. Japoneza ncorporeaz multe elemente strine. Sistemul japonez de scriere folosete caracterele chinezeti kanji i dou seturi de silabare, pornind de la forme simplificate ale unor caractere chinezeti. Dei unele cuvinte sunt native, altele au fost mprumutate sau derivate din chinez. n perioada modern, limba japonez a mprumutat masiv cuvinte din mai multe limbi europene, din limba englez, n special.

Exploatari
Exploatari de carbuni, minereuri de cupru, zinc, plumb, aur, argint, sulf, cositor, petrol (toate acestea in cantitati moderate) si exploatarile forestiere.

Moneda/Sarbatori
Moneda: Yen Srbtori naionale Ziua Fondrii Naiunii : 11 februarie Ziua Constituiei : 3 mai Ziua Copiilor : 5 mai Ziua Culturii : 3 noiembrie Ziua Recunotinei Muncii : 23 noiembrie Ziua De Natere A mpratului:23 decembrie

Istoria
Primele urme de civilizatie in Japonia, ce dateaza de la sfarsitul neoliticului, sunt movile funerare acoperind un dolmen, continand vase de ceramica, asemenni celor chineze si statuette de lut ars. Acestea din urma au expresii grimasante, pentru a speria si alunga spiritele rele. Descoperirile arheologice au mai scos la iveala si sageti, armuri, coifuri, harnasamente su elemente de fier sau de bronz, precum si diferite obiecte de os, corn sau pietre pretioase. Aceste amulete erau socotite ca ar fi inzestrate cu puteri magice. Analizarea acestor amulere a dezvaluit amanunte importante despre societatea traditionala japoneza. In secolele I-III d.Hr. existau in Japonia, peste o suta de "regate" (clanuri) independente

Societatea japoneza era in primele timpuri constituita in clanuri, respectiv comunitati de familii avand un stramos comun si venerand zeul tutelar al clanului. Paralel cu clanurile, existau si alte comunitati formate pe criteriul indeletnicirilor. Astfel existau comunitati de agricultori, tesatori, pescari, olari, ghicitori, etc. Clanul cel mai puternic era cel imperial, dar acesta nu era guvernat direct ci prin intermediul altor capetenii de clanuri. Aceste capetenii detineau ereditar diferite functii inalte, administrative, sacerdotale, sau militare.

Mica nobilime era formata din oameni liberi, care aveau dreptul sa aiba un nume de familie, spre deosebire de membrii comunitatilor, sau de sclavi. Dupa nobili, urmau membrii corporaiilor profesionale, iar pe ultimul loc se aflu sclavii. Acestia erau putini la numar (aprox. 15% din populatie) si proveneau in mare parte din prizonierii de razboi. Imparatul, "Stapanul Suprem", se proclama descendent din zeita Soarelui Amaterasu, si ca atare era seful suprem al cultului. Pe aceste considerente de prestigiu ii recunosteau si celalalte clanuri suprematia si autoritatea. Aceasta autoritate, desi niciodata contestata, era in fapt limitata.

Conform legendelor i documentelor japoneze, ara Soarelui Rsare are o istorie de aproximativ dou milenii i jumtate. Pe teritoriul actual al Japoniei au trit oameni nc din paleolitic i neolitic. Exist un consens aproape unanim c poporul ainu, de origine necunoscut (studii genetice recente sugereaz legturi cu populaiile tungusice, altaice i uralice din Siberia), a locuit din cele mai vechi timpuri n insulele arhipelagului nipon, iar japonezii sunt rezultatul amestecului dintre acetia i diferite populaii malaeziene, provenite din insulele Pacificului, din Sud, ct i a unor rase mongoloide venite de pe continentul asiatic, din Coreea, China sau Mongolia. n secolul al V-lea .e.n. s-au constituit mici uniti statale n insula Kyushu i n regiunea Kinki (Kyoto-Osaka). Pe la mijlocul sec al VI-lea e.n. ncepe s se exercite influena chinez asupra Japoniei, att n organizarea statului i a societii, ct i n domeniul artelor i modului de via. Specialitii japonezi susin c istoria cultural propriu-zis a Japoniei a nceput odat cu preluarea valorilor spirituale din China - filozofia budist, diverse arte i motive artistice -, pe care japonezii le-au adaptat, impregnndu-le cu spiritul local i dndu-le strlucire de-a lungul secolelor. Istoria modern a Japoniei ncepe cu epoca Meiji (1867-1921), cnd are loc restaurarea puterii imperiale. Edo primete numele de Tokyo i devine capitala statului. Are loc o puternic dezvoltare a economiei, o perioad de modernizare, depind rapid structurile feudale. Devine un stat capitalist dezvoltat, care, pe plan extern, promoveaz o politic expansionist, ce marcheaz trecerea la imperialism. Restaurarea Meiji nu a fost o revoluie social, ci a fost o revoluie de sus[3]Ca urmare, Japonia nu a devenit o democraie ci era condus de o elit politic. mpratul nu mai era doar un simbol al statului ci lua parte activ la luarea hotrrilor cu ajutorul unui consiliu imperial, aa-numitul Genrin. n 1902 Japonia semneaz un tratat de alian cu Marea Britanie, fapt care i va fi de folos n iminentul rzboi ruso-japonez.

Ctignd rzboaiele cu China (1894-1895, obine insulele Formosa i Penghu) i cu Rusia arist (1904-1905, obine partea de sud a insulei Sahalin) Japonia devine ncet cu ncet o mare putere care nu mai putea fi ignorat de puterile occidentale. Dup instituirea protectoratului asupra Coreei (1905), Japonia o anexeaz n 1910. n Primul Rzboi Mondial (1914-1918) Japonia particip alturi de puterile Antantei. Economia continu s se dezvolte n ritm accelerat, concomitent cu pregtirile pentru rzboi. n 1931 Japonia ocup Manciuria, iar n 1937 declaneaz rzboiul pentru cucerirea Chinei. ns aventura militarist a Japoniei, care a suferit pentru prima dat n lume efectele dezastruoase ale exploziilor atomice la Hiroshima i Nagasaki, a avut ca deznodmnt capitularea necondiionat la 2 septembrie 1945. Energiile concentrate spre refacerea ntregii ri i dezvoltarea susinut a economiei au permis Japoniei s devin o putere economic de o importan recunoscut, cu o intens via cultural.

Harta istorica

Arta japoneza
Bucataria japoneza ofera mancaruri usor de gatit si usor de digerat.Se bazeaza in principal pe fructe de mare.Este o hrana lipsita de grasimi avand un rol important in mentinerea sanatatii si frumusetii. Primele elemente de art din arhipelagul japonez le gsim n perioada Jomon (cca. 8000 - cca. 300 .e.n.) cnd au fost confecionate vase de ceramic folosite pentru provizii i figurine din lut (dogu). Ceramica Jomon, deseori confecionat n form de flacr, este cea mai veche ceramic n lume descoperit pn la ora actual. Perioada Yayoi (cca. 300 .e.n. - cca. 300 .e.n.) a adus tehnicile de prelucrare a metalului pentru realizarea armelor din aram i a clopotelor din bronz (dotaku), precum i tehnica de prelucrare a ceramicii arse.

Guvernul i politica
n studiile academice, Japonia este, n general, considerat o monarhie constituional, bazat n mare parte pe sistemul britanic i avnd puternice influene ale unor ri din Europa continental legea civil, cum ar fi Germania i Frana. De exemplu, guvernul japonez a stabilit Codul Civil, Minpo, fcnd referin la Codul Civil francez din 1896. mpreun cu modificrile din al 2-lea Razboi Mondial, codul rmne valabil chiar i n ziua de azi n Japonia. Parlamentul Constituia Japoniei specific faptul c "cel mai nalt organism de putere n stat" este parlamentul bicameral, Dieta Japoniei. Dieta const din Camera Reprezentanilor (Camera inferioar sau Shgi-in) cu 480 de locuri, aleas prin vot popular, la fiecare patru ani sau la dizolvare, i o Camer a Consilierilor (Camera superioar sau Sangi-in) de 242 de locuri, ai crei membri alei popular au mandate de ase ani. Exist vot universal pentru aduli (peste 20 de ani), cu vot secret pentru toate oficiile elective. Cabinetul este compus dintr-un Prim Ministru i minitri de stat, i rspunde direct Dietei. Primul Ministru trebuie s fie membru al Dietei i este desemnat de colegii si. Primul Ministru are puterea de a numi sau demite minitri, majoritatea acestora fiind, obligatoriu, membri ai Dietei, toi membrii cabinetului trebuind s fie civili. Partidul Liberal Democrat (PLD) a fost la putere ntre 1955- 2009, cu excepia unui guvern de coaliie, format de partidele de opoziie n 1993; Din septembrie 2009 Partidul Democrat din Japonia, de orientare liberalsocial este la guvern, n coaliie cu Partidul Social-Democrat i cu Noul Partid al Poporului. Familia Imperial Casa Imperial a Japoniei este condus de mpratul Japoniei. Constituia Japoniei definete mpratul ca "simbol al statului i al unitii poporului". El execut datorii ceremoniale i nu are putere real, nici mcar n situaii de urgen. Suveranitatea este pus n minile poporului japonez prin constituie. Dei statutul su oficial este disputat, la ocazii diplomatice, mpratul tinde s se comporte (doar dac are susinere public) ca i cum ar fi ef de stat. n 2006, Japonia este singura ar din lume condus de un mprat. Floarea familiei imperiale japoneze este crizantema.

Parlamentul

Palatul Imperial din Tokyo este principala reedin a mpratului Casa Imperial a Japoniei este condus de mpratul Japoniei. Constituia Japoniei definete mpratul ca "simbol al statului i al unitii poporului". El execut datorii ceremoniale i nu are putere real, nici mcar n situaii de urgen. Suveranitatea este pus n minile poporului japonez prin constituie. Dei statutul su oficial este disputat, la ocazii diplomatice, mpratul tinde s se comporte (doar dac are susinere public) ca i cum ar fi ef de stat. n 2006, Japonia este singura ar din lume condus de un mprat. Floarea familiei imperiale japoneze este crizantema. Relaiile cu strintatea Japonia este stat membru ONU i un membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, i-a ctigat i statutul de membru permanent al "G8 Nations" (Grupul celor Opt Naiuni).

Vegetatia
Vegetaia se ncadreaz n subregiunea floristic chino-japonez. Caracteristic pentru aceasta zon sunt pdurile temperate umede i cele umede subtropicale. Cele temperate sunt reprezentate prin pduri de conifere, de foioase etc, iar cele subtropicale prin magnolii, bambui, liane, etc. Aproximativ 66% din suprafaa Japoniei este acoperit de pduri.

Fauna
Fauna aparine subregiunilor eurosiberian i chino-manciurian (ursul japonez, maimua japonez, cocoul japonez). Diversitatea i unicitatea peisajului arhipeleagului japonez a determinat considerarea a numeroase regiuni drept parcuri naionale.

Impartire teritoriala
Administrativ, Japonia se mparte n urmtoarele 47 de prefecturi :
1. Hokkaido 2. Aomori 3. Iwate 4. Miyagi 5. Akita 6. Yamagata 7. Fukushima 8. Ibaraki 9. Tochigi 10. Gunma 11. Saitama 12. Chiba 13. Tokio 14. Kanagawa 15. Niigata 16. Toyama 17. Ishikawa 18. Fukui 19. Yamanashi 20. Nagano 21. Gifu 22. Shizuoka 23. Aichi 24. Mie 25. Shiga 26. Kyoto 27. Osaka 28. Hyogo 29. Nara 30. Wakayama 31. Tottori 32. Shimane 33. Okayama 34. Hiroshima 35. Yamaguchi 36. Tokushima 37. Kagawa 38. Ehime 39. Kochi 40. Fukuoka 41. Saga 42. Nagasaki 43. Kumamoto 44. Oita 45. Miyazaki 46. Kagoshima 47. Okinawa

Cultura
Cultura Cultura japonez a evoluat foarte mult de-a lungul secolelor de la forma ei originar, cultura Jomon la un hibrid contemporan, care combin influene din ri din Asia, Europa i America. Iniial, China i Coreea au avut o influen puternic asupra dezvoltrii culturii Yayoi ncepnd cu anul 300 .H. i culminnd cu introducerea culturilor de orez, ceremonialului funerar, a olritului, picturii, scrisului, poeziei, etichetei de curte, a limbii chineze scrise i a budismului Mahayana

Resursele de subsol sunt n cantiti foarte mici dispune ns de mult sulf i calcar. Industria este complex i se bazeaz n cea mai mare msur pe importul de materii prime. nainte de rzboi, ea s-a dezvoltat printr-o planificare riguroas, import de tehnologii occidentale i mn de lucru ieftin. Dup rzboi, dezvoltarea a stat n umbra S.U.A., s-a investit n construcii civile, nu militare, i s-a pus baza pe libera iniiativ, dar ntr-o conlucrare bun cu statul. S-a folosit, totodat, ntreaga for de munc (omajul ajunge la cel mult 2%) n continuu calificat. Costul mare al energiei a obligat cutarea permanent a, fr a se neglija ns securitatea social i nvmntul. Energia este produs de tehnocentrale nucleare, geotermale(vapori din arealele vulcanice) i hidrocentrale (15%). Japonia domin pe plan mondial n multe ramuri : automobile, nave, motociclete, maini de cusut, instrumente muzicale, ciment. Ocup locul II sau III la alte produse : oel, hrtie, instrumente optice, fibre sintetice, electronice. Jumtate din producia naval a lumii este dat de Japonia, mrcile sale de automobile sunt arhicunoscute (Toyota, Nissan, Honda).
(+) tehnologiilor de vrf (-) Resursele de subsol sunt n cantiti foarte mici

Resurse de subsol

Harta minerale

Organizatii

Membra APEC,ONU(Japonia adera in anul 1956), 8G, Organizaia Mondial a Comerului (OMC) , Organizaia Hidrografic Internaional, Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic(1964), Organizaia Mondial a Sntii.

Zaharia Ema XI-F