Disertatie 12345678910

Sistemul naţional de evaluare a conformităţii
1
2
Introducere
„Banii nu conduc
lumea- standardele o conduc”
Există multe lucruri ce ne despart în această lume. Ideile politice, ambiţiile
naţionale, conceptele religioase, ignoranţa şi neajunsurile umane generale care fac
lumea să mocnească în conflicte şi divizare.
Organismul Naţional de Standardizare încearcă să îmbunătăţească situaţia înpreună
cu companiile, organizaţiile, oamenii de ştiinţă şi autorităţiile locale din Republica
Moldova şi de peste hotare .
Toţi suntem înconjuraţi de standarde fără a ne gîndi prea mult la ele.
Percepem normal faptul că putem călători de-a lungul Europei cu trenul, cu toate că
într-un moment dat ezistau diferite lăţimi ale şinilor în diferite ţări şi chiar pe
teritoriul aceleiaşi ţări. O călătorie cu trenul putea să presupună multe schimbări ale
trenurilor. Datorită unui standard comun, astăzi noi nu avem această problemă.
Standartele fac lumea să funcţioneze. Iar disciplina crează libertate.
În același timp, toate țările, și toate sectoarele de piață, au înregistrat o
creștere a numărului de reglementări tehnice voluntare și obligatorii, standarde,
proceduri de inspecție, certificare şi încercare. În general, acestea sunt introduse
pentru a satisface cerințele legitime de calitate și de securitate pe care consumatorii,
întreprinderile, autoritățile de reglementare și alte organizații le au faţă de bunuri și
servicii, indiferent de țara lor de origine.
Este vital, nu numai pentru persoane fizice și organizații, ci şi pentru
sănătatea economică la nivel național și internațional, ca produsele și serviciile să
poată trece frontierele pentru a satisface cererea la nivel mondial, fără a provoca un
risc pentru sănătatea și securitatea persoanelor sau a mediului.
Dar, în aceste condiții economice pline de provocări, este de asemenea vital
ca aceste reglementări și standarde - care pot varia de la țară la țară – să nu fie
prohibitiv de costisitoare sau împovărătoare pentru mediul de afaceri și ca acestea
să nu reprezinte bariere tehnice care să împiedice accesul la piețele interne sau
oportunitățile de export.
3
Evaluarea conformității este un instrument care ajută companiile nu numai să

se conformeze efectiv și eficient cu reglementările și standardele, dar, de asemenea,
să obţină şi un avantaj competitiv din aceasta, care să le permită extinderea pe noi
piețe.
Funcţionând în interes public, în toate sectoarele de piaţă, fiabilitatea și
integritatea organismelor de evaluare a conformității, care sunt organizații care
verifică conformitatea și conformarea cu standardele și reglementările prin
încercare, verificare, inspecţie și etalonare.
Întreprinderile care furnizează sau primesc rezultatele evaluării conformității
acreditate pot furniza dovezi credibile de conformare cu standardele internaționale,
care pot fi utilizate pentru a le distinge de concurenții lor.
Structura tezei. Scopul şi sarcinile cercetărilor efectuate de către autor au
determinat următoarea structură a tezei:
În capitolul I. " Sistemul Naţional de Asigurare a conformităţii produselor " din
Republica Moldova. Este prezentată istoria apariţiei Centrului Naţional de
Evaluare a Conformităţii produselor, competenţa organelor de evaluare a
conformităţii, principiile generale şi rolul lor în cadrul societăţii.
În capitolul II. " Cadrul legal al documentaţiei de conformitate”
În cadrul acestui capitol sunt prezentate documentele referitoare la conformitate,
inclusiv şi modalitatea de acordare a unui certificat de conformitate.
În capitolul III. “ Dimensiunea teoretică a calitaţii şi cerinţele generale de calitate”,
care cuprinde un şir de criterii necesare ce ţin de asigurarea calităţii generale unui
produs.
În capitolul IV. “Studiu comparativ între planul de conformitate al Republicii
Moldova şi cel European“ . În acest capitol sunt prezentate concepţele de evaluare
a conformităţii produselor lactate european şi cel din Republica Moldova.
Identificarea unor recomandări care pot favoriza pozitiv activitatea domeniului de
fabricare a laptelui şi produselor lactate în Republica Moldova.
4
Capitolul I. Sistemul Naţional de Asigurare a conformităţii

produselor
1.1 Istoricul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii
În perioada anilor 1991-1992 în cadrul Guvernului RSSM activau două

Departamente separate - Departamentul de Stat pentru Standardizare şi Metrologie
şi Departamentul de Stat pentru Supraveghere Tehnică, şi în septembrie 1992 în
urma comasării acestor două Departamente a fost fondat Departamentul de Stat
pentru Standardizare, Metrologie şi Supraveghere Tehnică (DSSMST) cu funcţii de
bază a Organismelor Naţionale de Standardizare, Metrologie, Certificare şi
funcţiilor de supraveghere şi control.
În anul 2002 în cadrul Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare,
Metrologie, Supraveghere Tehnică şi Protecţia Consumatorilor s-a instituit Oficiul
relaţii cu consumatorii.
La 13.03.2003 a fost adoptată Legea privind protecţia consumatorilor
nr.105-XV din 13.03.2003 în redacţie nouă (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2003, nr. 126 - 131, art. 507). Întru executarea prevederilor articolului 4
alin. (6) al Legii privind protecţia consumatorilor a fost adoptată Hotărîrea DSM nr.
1430 - ST din 10 decembrie 2003 referitor la crearea Comisiei departamentale
pentru examinarea contractelor-tip încheiate cu consumatori de către agenţii
economici furnizori de servicii, care în conformitate cu legislaţia sînt monopolişti.
În cadrul Oficiului relaţii cu consumatorii s-a deschis linia directă de telefon
pentru informarea şi consultarea consumatorilor.
În urma schimbărilor care au avut loc conform Hotărîrii de Guvern nr.586 din
16.06.2005, a fost reorganizat în Serviciul Standardizare şi Metrologie, în cadrul
căruia activau două Inspectorate Principale de Stat - în Standardizare, Metrologie şi
Protecţia Consumatorilor şi pentru Supraveghere Tehnică a Obiectelor Industriale
Periculoase.
La data 04.04.2008 Serviciului Standardizare şi Metrologie a fost lichidat,
fiind aprobat Regulamentul Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea
Pieţei, Metrologie şi Protecţie a Consumatorilor cu preluarea funcţiilor şi
5
atribuţiilor în domeniul supravegherii pieţei şi în domeniul protecţiei

consumatorilor de la Serviciul Standardizare şi Metrologie, ce este funcţionabil
pînă în prezent.
Istitutul Naţional de Standardizare şi Metrologie (INSM) a fost recunoscut de
Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) în calitate de Autoritate de
Întregistrare (Registration Authority) pentru gestionarea Identificatoarelor de
Obiecte (OID) în Republica Moldova.
Astfel la momentul actual sistemul dat se prezintă sub următoarea schemă:
Figura 1.1. Structura Sistemulul Naţional de Standardizare
Structura acestui lanţ intervine cu scopul de a elimina dificultăţile care apar

în exercitarea funcției de control și supraveghere a pieței, oferiă consumatorilor un
spectru mai larg de drepturi;
Contribuie la sporirea gradului de protejare a drepturilor şi intereselor
legitime ale consumatorilor. Ca efect general are conştientizarea de către agenţii
6
economici a necesităţii dezvoltării unui mediu de afaceri sănătos, inclusiv a unui

nivel înalt de dezvoltare şi siguranţă a produselor alimentare.
1.2 Organismele de evaluare a conformităţii produselor
În scopul asigurării activităţii de evaluare a conformităţii produselor, în

Republica Moldova se instituie Sistemul Naţional de Acreditare şi Sistemul Naţional
de Evaluare a Conformităţii, care reprezintă structuri organizatorice separate, cu reguli
şi proceduri proprii, menite să asigure conlucrarea tuturor participanţilor şi
coordonarea respectivă a activităţii de evaluare a conformităţii. 1
Societatea Americană pentru Calitate (American Society for Quality) prezintă
următoarea definiție referitor la organul de evaluare a conformităţii ca fiind :"Un sistem
formalizat care documentează structura, responsabilitățile și procedurile necesare
pentru a realiza managementul calității în mod eficace."O definiție alternativă care
evidențiază necesitatea îndeplinirii condițiilor de calitate prescrise de standarde
internaționale (ISO).
Prestarea serviciilor calitative în domeniul evaluarii conformităţii are ca scop
dezvoltarea armonioasă a întreprinderii şi creării suportului normativ, metodologic şi
instituţional pentru asigurarea calităţii şi competitivităţii produselor autohtone,
protecţiei consumatorilor şi circulaţiei libere a produselor la nivel regional şi
internaţional.
Organismul naţional de
Organele odministraţiei Organisme de evaluare a
evaluare a conformităţii(1)
publice centrale(2) conformităţii(3)
Figura 1.2 Componenţa organimelor de evaluar a conforităţii
(1) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii elaborează şi

implementează politica de stat în domeniul asigurării conformităţii produselor,
stabileşte principiile şi regulile de asigurare a conformităţii în Republica Moldova.
(2) Organele administraţiei publice centrale elaborează şi aprobă
reglementările tehnice pentru domeniile respective. Pot propune Organismului
Naţional de Evaluare a Conformităţii recunoaşterea activităţilor de evaluare a
1
Legea cu privire la evaluarea conformităţii nr. 186-XV din 24.04.2003.
7
conformităţii ale altor state şi aderarea la sisteme de evaluare a conformităţii

regionale şi internaţionale. Participă la pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru
activităţi în domeniul evaluării conformităţii;
(3) Organismele de certificare, în conformitate cu domeniul de acreditare:
a) înregistrează, examinează sau refuză cererile;
b) eliberează, refuză eliberarea, suspendă sau retrag certificatele de conformitate în
baza rezultatelor certificării conformităţii;
c) ţin Registrul produselor certificate;
d) efectuează evaluarea periodică a produselor pentru care au eliberat certificate de
conformitate.
Principiile pe care se bazează evaluarea conformităţii sînt:
a) reprezentarea intereselor publice privind protejarea pieţei interne şi contribuţia
la promovarea principiului liberei circulaţii a produselor ce corespund cerinţelor
esenţiale prescrise;
b) accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a conformităţii al tuturor
solicitanţilor;
c) aplicarea unor proceduri identice la evaluarea conformităţii produselor
omogene;
d) competenţă, imparţialitate şi independenţă faţă de posibila prevalare a oricăror
interese specifice;
e) transparenţă, credibilitate şi accesul publicului la informaţia privind activitatea
de evaluare a conformităţii;
f) asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional şi comercial;
g) examinarea imparţialăa contestaţiilor;
h) inadmisibilitatea cumulării în cadrul unui organism a funcţiilor de certificare şi
acreditare;
i) inadmisibilitatea cumulării în cadrul unui organism a funcţiilor de certificare şi
supraveghere a pieţei;
j) armonizarea cu regulile europene şi internaţionale de evaluare a conformităţii;
k) caracterul voluntar al acreditării.2
2
Legea privind securitatea generală a produselor nr. 422-XVI.
8
Standardizarea este recunoscută astăzi ca fiind disciplina esenţială pentru toţi

agenţii economici, care trebuie să depună eforturi pentru cunoaşterea motivaţiilor şi
a implicaţiilor acesteia. Acum 20 de ani standardizarea era un domeniu rezervat
doar câtorva specialişti. Astăzi, companiile au preluat standardizarea ca un element
tehnic şi comercial major. Ele conştientizează faptul că trebuie să joace un rol activ
în acest domeniu sau să fie gata să accepte standardizarea care se desfăşoară fără
contribuţia lor sau fără luarea în considerare a intereselor lor. 3
1.3 Competenţele Organismului Naţional de Asigurare a Conformităţii

Produselor
Sfera de reglementare stabileşte cadrul legal pentru evaluarea conformităţii

produselor, utilajelor, proceselor, tehnologiilor, sistemelor de producţie şi lucrărilor
potenţial periculoase, software, sistemelor calităţii şi serviciilor (denumite în
continuare produse), utilizate în Republica Moldova în scopul asigurării securităţii
naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eredităţii, sănătăţii
şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. Domeniul legii cuprinde toate
produsele plasate pe piaţă şi/sau utilizate în Republica Moldova . 4
Abordarea evaluării conformităţii este importantă şi necesară, întrucât poate

implica tot globul. La baza asigurării conformităţii produselor se află standardul.
Definiția unui standard
Ghidul ISO 1996 definește standardul ca fiind un document, stabilit prin

consens și aprobat de către un organism recunoscut, care asigură, pentru uz comun
și repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activități sau rezultatelor
lor, cu scopul de a se obține gradul optim de ordine într-un anumit context.5
Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte standardul ca fiind

normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea, caracteristicile, forma u
nui produs; document în care sunt consemnate aceste norme.
3
Bohosievici C. Asigurarea calităţii. Chişinău, 2000.
4
Axinte E. Asigurarea calităţii. Chişinău, 2002.
5
Ghidul ISO-1996
9
Conținutul unui standard: Standardele variază după caracter, subiect sau

volum. Standardele furnizează soluţii pentru asigurarea calităţii şi siguranţei în
sectorul alimentar, simplificând deasemenea şi regulile pentru exporturile de
mărfuri, pentru împiedicarea creării de bariere tehnice în calea comerţului .
• sunt coerente și consecvente : standardele sunt elaborate de către comitetele

tehnice care sunt coordonate de către organismul naţional de evaluare a
conformităţii;
• standardele reflectă rezultatele activității desfășurate în comun ce implică toate

părțile competente și sunt validate prin consens pentru a reprezenta toate interesele
relevante: producători, utilizatori, laboratoare, autorități, consumatori etc.
 sunt procese active : standardele se bazează pe experiența reală și conduc la

rezultate materiale în practică (produse – atât bunurile, cât și serviciile,
metodele de încercare etc.); ele stabilesc un compromis între cele mai
ridicate nivele de progres și constrângerile economice ale timpului;
 sunt actualizate : standardele sunt revizuite periodic sau după cum dictează
circumstanțele pentru a le asigura actualitatea și, de aceea, evoluează
împreună cu progresul social și tehnologic;
 au statut de referințe în contracte comerciale și în instanță în cazul unei
dispute;
 au recunoaștere națională sau internațională : standardele sunt documente
care sunt recunoscute ca valabile la nivel național, regional sau internațional,
după caz;
 sunt disponibile pentru oricine : standardele pot fi consultate și achiziționate
fără restricție. Ca regulă generală, standardele nu sunt obligatorii, acestea
având o aplicare voluntară. În anumite cazuri, implementarea poate fi
obligatorie (cum ar fi în domeniile legate de securitate).
Un factor pentru selectarea strategică a companiilor : participarea la

standardizare înseamnă introducerea soluțiilor adaptate la competența unei
companii și echiparea acelei companii pentru a putea concura într-un mediu
10
economic competitiv. Asta înseamnă să acționezi în spiritul standardizării, nu să

suporți costurile.
Rolul standardelor:
Un standard reprezintă un nivel de experiență și tehnologie. Acesta este un

document de referință folosit, în special, în contextul contractelor publice sau în
cadrul comerțului internațional, pe care se bazează majoritatea contractelor
comerciale. Standardele sunt folosite de către industriași ca și referință indiscutabilă
ce simplifică și clarifică relațiile comerciale dintre partenerii economici.
Standardele sunt documente care se folosesc din ce în ce mai mult pentru factorii
economici, standardele sunt:
 un factor de raționalizare a producției : standardul face posibilă stăpânirea

caracteristicilor tehnice, pentru a satisface clientul, pentru a valida metodele
de fabricație, pentru creșterea productivității, dând un sentiment de securitate
operatorilor și instalatorilor;
 un factor de clarificare a tranzacțiilor : în fața unei oferte supraaglomerate de
produse sau servicii, care pot avea valori practice extrem de diferite,
existența sistemelor de referință facilitează o mai bună evaluare a ofertelor și
reducerea incertitudinilor, ajută la definirea necesităților, optimizează
relațiile cu furnizorii, elimină necesitatea unor încercări suplimentare;
 un factor de inovare și dezvoltare a produselor : participarea la activitatea de
standardizare favorizează anticiparea și prin aceasta asigură progresul
simultan al produselor. Standardele au un rol favorabil în inovare datorită
transferului de cunoștințe;
 un factor de transfer al noilor tehnologii : standardizarea facilitează și
accelerează transferul de tehnologie în domeniile care sunt esențiale atât
pentru companii, cât și pentru persoane fizice .
Dreptul de autor şi dreptul de utilizare a standardelor se împart în 2 segmente

diferite, astfel la nivel naţionalse tratează în modul următor:
Standardul conform prevederii legale este o operă colectivă. Includerea unui

standard național în programul național de standardizare și elaborarea acestuia se
11
face sub autoritatea organismului național de standardizare, care îl și publică. Prin

urmare, standardul național este o operă protejată încă din faza de proiect, dreptul
de autor aparținând organismului național de standardizare.
Standarde internaționale: Din faza de proiect în cadrul comitetului tehnic,

standardele internaționale sunt protejate prin drept de autor, aparținând
organismelor internaționale de standardizare. Exploatarea drepturilor de autor este
în mod automat transferată către organismele naționale de standardizare, membre
ale ISO și CEI, pentru elaborarea standardelor naționale. Organismul național de
standardizare este obligat să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura
protecția proprietății intelectuale.
Fiecare proiect de standard și fiecare standard internaţional publicat poartă

menţiunea de exploatare a drepturilor de autor, constând în simbolul internaţional al
dreptului de autor, numele editorului şi anul publicării. Reproducerea standardelor
Standardul nu poate fi copiat, reprodus electronic sau transmis, în tot sau în parte,
sub orice formă şi prin orice mijloace, electronic sau mecanic, inclusiv prin
fotocopiere şi microfilm, fără acordul scris al organismului naţional sau
internaţional de standardizare în cauză, decât dacă nu este prevăzut altfel. 6
Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii are următoarele atribuţii: 7
 elaborează şi propune Guvernului spre aprobare politica de stat în domeniul

asigurării conformităţii produselor;
 implementează politica de stat în domeniul evaluării conformităţii produselor,
coordonează şi monitorizează procesul de evaluare a conformităţii;
 stabileşte reguli şi proceduri de evaluare a conformităţii produselor în domeniul
reglementat, inclusiv reguli şi proceduri de evaluare periodic a produselor
certificate, de evaluare periodică a organismelor de evaluare a conformităţii
desemnate şi notificate pentru activitate în domeniul reglementat;
 stabileşte reguli şi proceduri de recunoaştere a certificatelor şi mărcilor de
conformitate din alte state, de certificare a experţilor în domeniul evaluării
6
Hotărîrea Guvernului Nr. 1828 din 20.08 2002
7
Legea cu privire la evaluarea conformităţii nr. 186-XV din 24.04.2003
12
conformităţii produselor, de eliberare a autorizaţiilor de activitate în domeniul

reglementat, de utilizare a mărcii naţionale de conformitate SM;
 la propunerea organelor administraţiei publice centrale, desemnează organismele
de evaluare a conformităţii pentru activităţi în domeniul reglementat, le
înregistrează în Registrul de stat al Sistemului Naţional de Evaluare a
Conformităţii şi eliberează autorizaţia respectivă;
 ţine şi actualizează Registrul de stat al Sistemului Naţional de Evaluare a
Conformităţii;
 coordonează elaborarea de către autorităţile competente a reglementărilor
tehnice privind procedurile de evaluare a conformităţii produselor;
 deţine dreptul exclusiv de elaborare şi editare a formularelor certificatelor de
conformitate;
 deţne dreptul de proprietate asupra mărcii naţionale de conformitate SM,
stabileşte imaginea grafică, dimensiunile şi regulile de utilizare a acestei mărci,
aplicate pentru marcarea produselor certificate şi declarate;
 reprezintă Republica Moldova în organizaţiile regionale şi internaţionale în
domeniul evaluării conformităţii produselor;
 înaintează Guvernului propuneri privind aderarea la sistemele regionale şi
internaţionale de certificare;
 încheie, în modul stabilit, cu organisme internaţionale, regionale şi organisme
naţionale ale altor state acorduri de recunoaştere reciprocăa activităţilor în
domeniul evaluării conformităţii produselor;
 public în Monitorul Oficial al Republicii Moldova lista organismelor de evaluare
a conformităţii, desemnate şi înregistrate în Registrul de stat al Sistemului
Naţional de Evaluare a Conformităţii;
 suspendă sau retrage autorizaţia de desemnare a organismelor de evaluare a
conformităţii în caz de nerespectare a regulilor stabilite în Sistemul Naţional de
Evaluare a Conformităţii şi a criteriilor stabilite la art.21; (din legea2003)
 suspend sau retrage certificatul de conformitate, precum şi suspendă sau retrage
dreptul de aplicare a mărcii naţionale de conformitate SM, în caz de nerespectare
13
de către organismele de evaluare a conformităţii a regulilor stabilite în Sistemul

Naţional de Evaluare a Conformităţii;
 examinează, în modul stabilit, contestaţiile furnizorilor. 8
Capitolul II. Cadrul legal al documentaţiei de conformitate
2.1 Tehnica de emitere a declaraţiei de conformitate
8
Legea cu privire la evaluarea conformităţii nr. 186-XV din 24.04.2003
14
Ansamblul proceselor manageriale între care sunt interferențe, al

documentelor asociate acestora și al elementelor de natură structurală ale
organizației, conduc la un sistem de perspectivă înaltă, astfel totalitatea
documentaţiei reflectă în general imaginea unei firme. În sistemul de activitate sunt
utilizate foarte multe documente care se referă în special la produs incluzînd
următoarele noţiuni fundamentale:
1. Conformitate - îndeplinirea condiţiilor prescrise pentru un produs;
2. Neconformitate: nesatisfacerea de către produs a condiţiilor specificate, sau,

atunci când este aplicabil, absenţa sau deficienţa, în implementare sau menţinere, a
unuia sau a mai multor elemente ale sistemului calităţii / sistemului de management
al calităţii al furnizorului, sau o situaţie care, e baza dovezilor obiective, ar putea
genera dubii semnificative în ceea ce priveşte conformitatea produsului livrat de
furnizor.
3.Declaraţie de conformitate - asigurare scrisă prin care furnizorul confirmă cu

certitudine că produsul este conform cond Declaraţia de conformitate are scopul de
a asigura conformitatea cu cerinţele specificate faţă de produse, corespunzător
identificate, şi de a defini responsabilitatea emitentului pentru această conformitate.
O declaraţie de conformitate poate să se refere atît la un tip de produs
concret, cît şi la un grup de produse omogene, pentru care sînt stabilite cerinţe unice
care trebuie atestate. În acest caz producătorul trebuie să asigure că toate produsele
din grup sînt conforme
Producătorul este responsabil pentru întocmirea, menţinerea, anularea sau
retragerea declaraţiei de conformitate, precum şi poartă răspundere pentru
conformitatea produselor la care se referă declaraţia de conformitate.
Conform legislaţiei naţionale aceasta poate fi emisă de către agenţii
economici înregistraţi ca persoane juridice în Republica Moldova, indiferent de
forma de proprietate. Declaraţia de conformitate poate fi utilizată de una singură sau
împreună cu alte documente privind evaluarea conformităţii.
Pentru emiterea declaraţiei de conformitate producătorul trebuie:
a) să deţină în cadrul întreprinderii un laborator de încercări competent sau să
15
deţină un contract cu un laborator de încercări competent;

b) să aibă sistem de management al calităţii sau al securităţii alimentare,
certificate de organisme de certificare a sistemelor de management acreditate în
Republica Moldova sau sau să deţină certificate de conformitate pentru produsele
respective.
În conţinutul declaraţiei se poate face referire şi sepoate include rezultate ale
evaluării conformităţii .
Completarea acesteia se emite în baza documentaţiei tehnice. Documentaţia tehnică
trebuie să fie elaborată, acumulată, actualizată permanent şi păstrată de către
producător pentru a demonstra conformitatea produselor cu cerinţele aplicabile şi a
permite asigurarea trasabilităţii la declaraţia de conformitate şi la produsul la care se
referă.
Documentaţia tehnică trebuie să includă:
a) desсrierea obiectului declaraţiei;
b) informaţia privind proiectul produsului
c) documentele normative pentru producere şi/sau pentru produs;
d) rezultate ale evaluării conformităţii produsului (rapoarte ale încercărilor
tuturor indicilor supuşi verificării obligatorii (încercări de recepţie, periodice
sau de inspecţie etc.);
e) certificat de conformitate pentru sistemele de management al calităţii sau
certificat de conformitate pentru produse;
f) identificarea organismelor de evaluare a conformităţii antrenate, ale căror
rezultate se utilizează, precum şi identificarea statutului lor de acreditare şi
desemnare;
În documentaţia tehnică, la decizia producătorului, suplimentar pot fi incluse
şi alte documente care direct sau indirect atestă conformitatea produselor cu
cerinţele în vigoare. Termenul de valabilitate al declaraţiei de conformitate pentru
produsele fabricate se stabileşte de către producător.
Persoanele responsabile care au emis declaraţia de conformitate trebuie să
facă accesibilă documentaţia tehnică autorităţilor de reglementare relevante atît cît
este necesar pentru satisfacerea cerinţelor de reglementare. Producătorul poate pune
documentaţia tehnică la dispoziţia oricărei alte persoane sau organism solicitant.
16
Structura şi conţinutul trebuie să conţină suficientă informaţie pentru a identifica

emitentul declaraţiei, produsul la care se referă declaraţia, reglementarea tehnică sau
standardul cu care se declară conformitatea şi persoana responsabilă care a semnat
declaraţia.
Reglementarea tehnică sau standardul cu care este conform produsul se
prezintă în declaraţia de conformitate prin indicativul sau numărul său, titlul şi
data/anul aprobării. Documentul respectiv se întocmeşte pe foaia cu antet a
întreprinderii şi se semnează de conducătorul întreprinderii sau de o altă persoană
responsabilă delegată oficial de către conducător. La decizia producătorului, poate fi
prezentată pe două file, în cazul în care spaţiul unei file nu este suficient pentru a
prezenta toată informaţia necesară.
Declaraţiei de conformitate trebuie să-i fie atribuit un număr de identificare
unic conform regulilor sistemului de management al calităţii din cadrul
întreprinderii. Declaraţia de conformitate împreună cu documentele în baza cărora a
fost emisă se păstrează de către producător nu mai puţin de cinci ani după fabricarea
ultimului lot de produse, dar la decizia emitentului perioada de păstrare poate fi
prelungită.
Producătorul ţine un registru în care înregistrează toate declaraţiile de
conformitate emise (elementele declaraţiei de conformitate: produsele la care se
referă declaraţia, documentele în baza cărora se emite declaraţia, reglementările
tehnice sau standardele cu care este conform produsul, valabilitatea declaraţiei etc.)
Producătorul care a emis declaraţia de conformitate asigură respectarea continuă a
conformităţii produselor cu cerinţele reglementării tehnice sau standardului la care
se referă declaraţia de conformitate.
Responsabilul de registru răspunde conform legislaţiei în vigoare pentru
conformitatea produselor pentru care a emis declaraţie de conformitate.
Declaraţia de conformitate însoţeşte produsele plasate pe piaţa internă în
conformitate cu prevederile legislaţiei.
Declaraţiile de conformitate emise de producători înregistraţi în afara
Republicii Moldova nu sînt valabile pe piaţa internă a Republicii Moldova.
Dacă se modifică cerinţele documentelor normative indicate în declaraţia de
conformitate, precum şi în cazul modificării statutului juridic al emitentului, acesta
17
trebuie să întocmească pentru produs o declaraţie de conformitate nouă, anulînd-o

pe cea anterioară. În declaraţia de conformitate nou-emisă se face menţiunea că
aceasta substituie declaraţia anulată.
Controlul produselor a căror conformitate a fost asigurată prin declaraţia de
conformitate se efectuează de către autorităţile competente în cadrul controlului şi
supravegherii de stat asupra produselor respective.
Dacă producătorul sau autorităţile competente depistează pe piaţă produse
care nu corespund prevederilor declaraţiei de conformitate, producătorul trebuie să
retragă produsele neconforme de pe piaţă şi de la consumatori şi să anuleze
declaraţia de conformitate. Despre faptul anulării declaraţiei de conformitate
producătorul trebuie să informeze autorităţile în modul stabilit şi consumatorii prin
mijloace mass-media.
Copia declaraţiei de conformitate poate fi prezentată în materiale publicitare,
cataloage, pagini web, instrucţiuni de exploatare ale produselor la care se referă
declaraţia de conformitate. Producătorul poate publica în mijloacele mass-media
declaraţiile sale de conformitate pentru informarea consumatorilor. Multiplicarea
declaraţiilor de conformitate se efectuează de către emitentul declaraţiei,
autentificînd fiecare copie cu ştampila întreprinderii. [Anexa 1]
2.2 Mecanismul de acordare a certificatului de conformitate

Certificarea efectuează în scopul de a se asigura încrederea că organizația este
capabilă să livreze/presteze produse/ pe baza unor standarde de calitate naţionale/
internaționale (ISO) sau a altor documente normative. Certificarea calității se
efectuează la nivel național sau internațional de către un organism de certificare
recunoscut (acreditat), pe baza standardelor. Ca urmare a certificării se realizează
atât scopuri externe (satisfacția clienților, publicitate, aliniere la directive
comunitare etc.), cât și scopuri interne (realizarea obiectivelor calității, creșterea
eficacității și eficienței, performanțe etc.). Metodologia certificării calității implică
următoarele etape principale:
 pregătirea documentaţiei;
 examinarea documentelor SMC;
18
 efectuarea procedurii de certificare;

 acordarea certificatului și supravegherea respectării condițiilor certificării (de
exemplu, anual sau de două ori pe an).
Certificarea calității se face prin acordarea "Certificatului de conformitate" .
Certificat de conformitate – document eliberat în baza regulilor în vigoare de
certificare a conformităţii, care atestă că un produs identificat corespunzător a fost
supus procedurilor de certificare a conformităţii şi că, la momentul efectuării
certificării conformităţii, produsul este conform cerinţelor prescrise;
Organismul de Certificare Produse ( OCP) dispune de politici şi proceduri

proprii, administrate în mod nediscriminatoriu, asigurând accesul la serviciile de
certificare, nestânjenit şi necondiţionat din punct de vedere financiar, comercial sau
de altă natură, al tuturor furnizorilor interesaţi în certificarea conformităţii
produselor .
Accesul la serviciile organismului de certificare este liber pentru orice solicitant
indiferent de mărimea organizaţiei respective, de afilierea la diverse asociaţii sau
grupuri de interes sau de numărul de certificate deja emise de către organism.
Conditiile financiare depind doar de amploarea activităţilor implicate, criteriile dupa
care aceste condiţii se impun fiind aceleaşi pentru toţi solicitanţii.
Structura OCP garantează imparţialitatea, confidenţialitatea şi independenţa
în stabilirea politicilor, în procesul de evaluare a conformităţii şi în procesul de
luare a deciziilor privind certificarea. OCP dispune de personal suficient, având
studiile, instruirea, cunoştinţele tehnice şi experienţa necesare pentru efectuarea, în
mod uniform şi eficace, a funcţiilor aferente certificării.
De asemenea, dispune de infrastructură, respectiv, clădirile, spaţiul de lucru şi
utilităţile asociate, software-ul, serviciile suport de transport şi de comunicare,
asigurate şi menţinute de INSM, pe timp nelimitat şi în mod necondiţionat de
rezultatele activităţii de certificare. OCP răspunde, în limitele legale, pentru
activităţile desfăşurate de către personalul utilizat în certificare şi/sau de
organismele şi laboratoarele cu care colaborează.
Procesul general de certificare al unui produs este:

19
a) prezentarea cererii pentru certificare

(îcontinuare - cerere);
b) analiza cererii şi a documentelor prezentate;
c) luarea deciziei asupra cererii;
d) identificarea produsului;
e) prelevarea mostrelor;
f) efectuarea încercărilor mostrelor;
g) evaluarea procesului de producţie
h) examinarea rezultatelor evaluării
i) luarea deciziei privind eliberarea sau refuzul
j) eliberarea certificatului sau refuzul eliberării;
k) evaluarea periodică a produselor certificate
Figura 2.1. Mecanismul de certificare a unui produs
Domeniul de activitate al OCP îl constituie certificarea produselor din

domeniul alimentar. Criteriile de evaluare a produselor sunt cele din documentele
de referinţă declarate ca naţionale, cele din standardele aplicabile (SM, GOST-uri,
române, europene, ISO sau CEI adoptate identic sau armonizate) precum şi modul
de organizare privind calitatea procesului de producţie aferent. OCP asigură
existenţa în cadrul organismului a standardelor şi reglemetărilor faţă de care se va
efectua certificarea conformităţii.
20
Pentru ca un produs să poată fi avizat drept corespunzător in vederea

obţinerii certificării trebuie să treacă cu succes prin etapele de certificare. OCP
efectuează certificarea conformităţii produselor noi, fabricate în Moldova sau în alte
ţări.
Schemele de certificare se stabilesc luînd în consideraţie specificul
procesului de fabricare a produselor, încercărilor, furnizării şi utilizării produselor
concrete şi eventualele riscuri, nivelul necesar de argumentare.
În cazul în care, pe parcursul desfăşurării procesului de certificare, se
modifică datele iniţiale ale certificării, se poate schimba schema de certificare
aleasă.
OCP acordă certificarea pentru:
- produse si/sau familii de produse noi fabricate în serie;
- loturi de produse noi;
- importuri conform contractelor.
În cazul unei familii de produse solicitantul va preciza explicit fiecare
element în cererea de certificare.Certificarea unui lot de produse deja fabricate se
aplică la solicitarea producatorului, distribuitorului sau importatorului şi se rezumă
la evaluarea lotului respectiv.
Certificarea produselor de import din domeniul reglementat se efectuează
după aceleaşi reguli ca şi produsele autohtone. OCP nu efectuează certificarea
conformităţii produselor uzate sau recondiţionate.
Pentru a obţine un certificat de conformitate producătorul trebuie să solicite cererea.
Activităţile desfăşurate în scopul obţinerii certificatului de conformitate cuprind mai
multe etape mai sus menţionate.
Cererea de certficare se completează de solicitant şi se semnează
dereprezentanţii legalizaţi al întreprinderii.Cererea se inregistrează numai în cazul
anexării tuturor documentelor necesare pentru certificare (dovada serveşte semnarea
ei de către şeful sectorului de certificare /expertul în domeniu). La inregistrare,
cererii i se atribuie un număr unic la care se va face referire pe totparcursul
certificării, respectînd cerinţele stabilite în documentele OCP. OCP declanşează
procedura de certificare numai după primirea de la solicitant a urmatoarelor
documente completate:
21
 Cererea pentru certificare,

 Anexa la cerere (după caz),
 Chestionarul de autoevaluare (după caz),
 Alte documente conform listei de documente anexe cenrtu cerificarea
produselor.
OCP poate refuza o cerere de certificare dacă în urma analizei condiţiilor
solicitantului rezulta ca organismul nu are capacitatea tehnica de a procesa cererea.
OCP examinează cererea şi într-un termen maximum de 15 zile de la data
îndeplinirii ogligaţiilor contractuale ia decizia asupra cererii şi informează despre
aceasta solicitantul.
Activitatea de certificare se efectuează în bază de contract. Condiţiile
contractului sunt stabilite în conformitate cu cerinţele standardului SM SR EN
45011:2003 ”Cerinţele generale pentru organismele care aplică sisteme de
certificare aproduselor”.
Contractul de prestări servicii se redactează în două exemplare, ambele cu
aceeaşi putere juridică, cîte un exemplar pentru fiecare parte. Lucrările de certificare
se iniţiază numai după semnarea contractului de ambele părţi şi achitarea plăţii
integrale pentru lucrările de certificare. Termenul de semnare a contractului şi
achitării plăţii pentru servicii este de 15 zile, în caz contrar cererea se anulează.
Orice deţinărori de certificat implică atît drepturi cît şi obligaţiuni.
Astfel solicitanţii de certificare au următoarele drepturi:
 să solicite certificarea produselor lor;
 să aibă acces la documentele informative ale OCP;
 să fie informaţi asupra modificărilor survenite la tarifele de certificare
precum şi în regulile generale de certificare ale organismului;
 să li se asigure confidenţialitatea informaţiilor furnizate în timpul procesului
de certificare;
 să conteste, pe motive bine întemeiate, componenţa echipei de evaluare;
 să formuleze opinii la rapoartele de evaluare;
 să convină cu OCP asupra activităţilor de interes comun (stabilirea
laboratorului de încercări, evaluare, etc.)
22
 să conteste deciziile OCP referitoare la certificare.

Obligaţiile acestora sunt:
 să-şi însuşească şi să respecte regulile generale pentru certificare ale OCP;
 să transmită la OCP Cererea pentru certificare şi Chestionarul de
autoevaluare;
 să pună la dispoziţia OCP documentaţia aferentă produsului de certificat;
 să permită accesul echipei de evaluare a OCP la documente, înregistrări şi în
toate locurile unde se desfăşoară activităţi legate de produsul care face
obiectul certificării;
 să pună la dispozitia reprezentanţilor OCP personal şi mijloace necesare
pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a evaluarii şi supravegherii;
 să asigure transportul eşantioanelor prelevate pentru încercări la sediul
laboratorului convenit.
 să întreprindă acţiunile corective şi preventive rezultate în urma activităţiilor
privind certificarea.
 să pună la dispoziţia OCP informaţiile privind reclamaţiile clienţilor
referitoare la produsele care fac obiectul certificării şi modul de soluţionare a
acestora.
Etapa următoare după ce a fost depusă cererea este analiza acesteia.
Analiza cererii de certificare se efectuează de expertul nominalizat de şeful
sectorului pentru rezolvarea cererii de certificare, aşa numitul responsabil de dosar.
În urma examinării cererii şi documentelor anexate la cerere, responsabilul de dosar
întocmeşte decizia asupra cererii, care se aduce la cunoştinţa solicitantului.
Termenul de iniţiere a lucrărilor de certificare nu trebuie să depăşească 15 zile .
Pentru rezolvarea cererii responsabilul iese la locul depozitării produsului
solicitat certificării şi efectuează identificarea produsului şi prelevează mostre
pentru încercări de laborator, cu documentarea actului de prelevare a mostrelor şi
raportului de evaluare a produsului.
Pentru schemele de certificare – identificarea produselor şi prelevarea mostrelor
pentru încercări de laborator se efectuează în procesul evaluării procesului de
producere.
23
În cazul depistării unor neconformităţi se întocmesc fişe de neconformitate şi

ca urmare procesul de certificare se stopiază pînă la înlăturarea neconformităţilor
depistate.
Dacă neconformităţile depistate nu pot fi înlăturate într-un termen scurt (ce
nu depăşeşte termenul de 30 zile) se ia decizia de refuz in certificare. Plasarea
mostrelor prelevate pentru încercări de laborator în scopul certificării se efectuează
de solicitantul certificării. Analiza rezultatelor se efectuează de OCP în timp ce nu
depăşeşte termenul de 3 zile de la prezentarea rapoartelor de încercări în OCP.
Prelevarea mostrelor repetate in cazul rezultatelor de laborator negative se
efectuează numai în cazurile stabilite de documentul normativ pentru produsul
supus certificării.
Decizia se bazează pe evaluarea făcuta de către Comitetul Tehnic, pe
rezultatele încercărilor asupra produsului şi pe evaluarea privind documentaţia
aferentă produsului etc.Hotărîrea asupra certificării se ia de către conducătorul
OCP în baza recomandării Comitetului Tehnic şi raportului de evaluare final,
întocmit de către expertul în domeniu.
Responsabilitatea deciziei privind acordarea/refuzarea certificării revine
Conducătorului OC. Certificatul de conformitate se întocmeşte conform regulilor
stabilite in Organismul Naţional de Evaluarea Conformităţii, pentru grupe de
produse omogene care sunt fabricate de acelaşi producător şi certificate la unele şi
aceleaşi cerinţe aledocumentelor normative.
Folosirea certificatului de conformitate pentru produse este permisă numai în
condiţiile respectării Acordului dintre solicitant şi OCP. Termenul de valabilitate al
certificatului de conformitate pentru produse se stabileşte pornind de la schema de
certificare aplicată:
 pe termenul de valabilitate al produselor sau termenul de garanţie
stabilit de documentele normative sau de producător - pentru loturi de
produse;
 1 an pentru produse importate conform contractului, cu evaluarea
periodică o dată pe an;
24
 1 an pentru întreprinderile producătoare care nu dispun de Laborator

de Incercări acreditat/atestat, sistem de management certificate, dar
au contract cu un laborator acreditat pentru fectuarea încercărilor de
laborator, cu evaluarea periodică o dată pe an;
 3 ani pentru întreprinderile producătoare care certifică produsele de
mai mulţi ani în şir, dispun de Laborator de Incercări acreditat sau
atestat, cu evaluarea periodică o dată pe an;
 5 ani pentru întreprinderile producătoare care sunt înzestrate cu utilaj
şi tehnologii moderne şi care au implementat şi certificate un sistem
de management al calităţii conform standardului internaţional ISO
9001 şi/sau un sistem de management al siguranţei alimentului
confom standardelor internaţionale ISO seria 22000, cu evaluarea
periodică o dată pe an .
Termenul de valabilitate al certificatului de conformitate nu se prelungeşte. La
expirarea termenului de valabilitate al certificatului de conformitate se depune o
cerere pentru desfăşurarea procedurilor de certificare.
Eliberarea Certificatului de Conformitate solicitantului se efectuează de
persoana responsabilă deinchiderea lucrărilor pentru serviciile prestate. Închiderea
lucrărilor se efectuează cînd lucrul este îndeplinit în volum deplin
(conform solicitării din cererea de certificare), plata pentru serviciile prestate este
achitată de solicitant în mod deplin şi solicitantul a semnat cu OCP un acord de
utilizare a CC şi mărcii naţionale de conformitate (MC) (în cazul certificării
produsului din domeniul reglementat).
Titularii de certificate de conformitate pentru utilizarea mărcii SM pentru
produse poartă intreaga răspundere pentru activitaţile proprii, documentele emise şi
calitatea produselor certificate şi nu se pot prevala de documentele de certificare
obţinute de OCP pentru a fi exoneraţi în vreun fel de răspunderea ce le revine
conform legilor în vigoare.
După acordarea certificării,OCP va supraveghea periodic activităţile
specifice ale titularului pentru a verifica stabilitatea procesului şi mentinerea
condiţiilor care au condus la obţinerea certificarii, conform prevederilor .
25
În cazul în care, în timpul actiunilor de supraveghere, sunt constatate abateri majore

de la prevederile documentelor de referinţă, OCP poate suspenda sau retrage şi
anula certificatul de conformitate pentru produse.
OCP îşi rezervă dreptul de a preleva de pe piaţă, de pe fluxul de fabricaţie sau din
stocurile producatorului produse pentru a fi încercate, pentru activităţi legate de
certificare şi supraveghere.
În baza rezultatelor evaluării de supraveghere OCP ia decizia asupra
certificării conform procedurii OCP „Acordarea, menţinerea, extinderea,
suspendarea, anularea şi reînnoirea certificării”. Dacă pe durata de valabilitate a
certificării la titular intervin modificări care afectează în mod semnificativ concepţia
produsului sau specificaţia, sau schimbări în standardele faţă de care este certificată
conformitatea, sau schimbări privind propietatea, structura sau conducerea
furnizorului, dacă sunt relevante, sau în cazul oricărei alte informaţii care arată că
produsul nu mai îndeplineşte condiţiile sistemului de certificare atunci se va face o
reevaluare a certificării Cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea perioadei de
valabilitate, titularul poate solicita reînnoirea certificarii. Reînnoirea se executa prin
depunerea repetată a cererii pentru certificare .
Există situaţii cînd se poate suspenda certificarea şi anume în următoarele
cazuri:
 nu respectă condiţiile iniţiale care au stat la baza certificarii;
 nu a rezolvat în intervalul de timp convenit neconformităţile depistate în
urma efectuării auditurilor/încercarilor;
 a efectuat modificari în procesul de fabricaţie sau în sistemul calităţii şi nu
le-a comunicat la OCP intr-o săptămână;
 nu aplica modificarile introduse de OCP în cerintele pentru certificare;
 nu se supune acţiunii de supraveghere;
 nu-si achită obligaţiile financiare;
În cazul aparitiei uneia din situaţiile prezentate anterior, OCP atenţionează în
scris titularul cu privire la suspendarea certificării pe o perioada de 30 de zile,
perioadă în care acesta are obligaţia de a rezolva problemele semnalate. Dacă în
interval de 30 de zile titularul efectueza modificarile corespunzatoare,OCP dispune
26
verificarea acestora şi îl anunţă în scris despre revocarea suspendarii. Dacă în

interval de 30 de zile titularul nu întreprinde nici o acţiune, OCP anunţă
în scris prelungirea suspendarii. Perioada maximă de suspendare este de 6 luni şi nu
conduce la prelungirea corespunzatoare a duratei de valabilitate a certificării.
Din momentul suspendarii certificarii, titularul nu are voie sa facă nici o
referire la certificat şi poate face apel la Comisia de Apel pentru tratarea apelurilor,
reclamatiilor si contestatiilor al OCP. Organismul de Certificare Produse constată
neîndeplinirea condiţiilor pentru restabilirea valabilităţii certificării, dispune
retragerea şi anularea certificarii.
Retragerea şi anularea certificariise efectuiaza atunci cand titularul:
 nu a rezolvat problemele care au dus la suspendarea certificarii în
termen de 6 luni;
 renunta în scris la certificat;
Toate cheltuielile prilejuite de verificarea conditiilor privind decizia de
retragere şi anulare a certificarii se suportă de către titular.
Titularii au următoarele drepturi:
 să facă referiri la certificat în corespondenţă, contracte sau alte documente;
 să utilizeze certificatul ca mijloc de publicitate în vederea promovării
produselor certificate;
 să aplice marca SM pe produse, pe ambalajele acestora sau pe documentele
referitoare la acestea, dar numai pentru produsele certificate din domeniul
reglementat;
 să solicite în scris reînoirea certificării;
 să solicite în scris extinderea certificării şi la alte produse sau fabricarea
produsului certificat şi la alte sedii decat cele evaluate initial;
 să renunţe la certificat înainte de expirarea perioadei pentru care a fost
acordată;
 să aibă posibilitatea audierii de către conducerea OCP înainte de luarea
deciziei de suspendare sau retragere şi anulare a documentelor de certificare;
 să utilizeze o copie a certificatului ca document de însoţire numai pentru
produsul/lotul de produse certificat;
27
 să faca apel împotriva hotărarii de suspendare/retragere şi anulare a

certificarii.
Pe lîngă drepture sus menţionate mai dispun şi de următoarele obligaţiuni:
 să menţină condiţiile de realizare a produsului pentru care i-a fost acordat
certificatul; să păstreze înregistrări în acest sens şi să le prezinte OCP în
timpul supravegherii;
 să notifice OCP orice modificare care afectează în mod semnificativ
concepţia, specificaţia sau schimbări ale documentelor de referinţă faţă de
care s-a făcut certificarea sau schimbări privind proprietatea, structura sau
conducerea sa, dacă sunt relevante, sau în cazul oricărei alte informaţii care
arată că produsul nu mai îndeplineşte condiţiile sistemului de certificare.
 să transmită certificatul înapoi la OCP atunci când a renunţat la acesta şi să
se supuna deciziei OCP privind comercializarea produselor marcate deja şi
aflate în stoc ;
 să dea explicaţiile cerute de conducătorului OCP atunci cand se dovedeste că
a utilizat incorect certificatul obţinut;
 să nu facă nici o referire la certificat pe perioada suspendării/retragerii şi
anularii acestuia;
 să păstreze înregistrările referitoare la produsele certificate;
 la suspendarea sau anularea certificării să returneze orice documente de
certificare, aşa cum este silicitat de OCP.
Evaluarea conformităţii - activitatea al cărei scop este determinarea direct sau
indirect a faptului că sînt respectate condiţiile aplicabile (prelevarea mostrelor,
încercări şi inspecţie, evaluarea, verificarea, declaraţia de conformitate, certificarea,
înregistrarea, acreditarea şi omologarea, precum şi combinaţiile acestora); Multe di
aceste proceduri se pot efectua în cadrul laboratoarelor .
Producătorii pot avea nevoie de sprijinul tehnic al laboratoarelor de încercări

independente, fie pentru dezvoltarea unor produse noi, fie în etapa de marketing şi
export. Multe ţări industrializate au făcut eforturi substanţiale pentru a dezvolta
reţele de laboratoare care furnizează asigurarea calităţii serviciilor de încercare (în
special în termeni legaţi de calitatea rezultatelor pe care îşi bazează deciziile). La
28
nivel internaţional, această activitate se încadrează în domeniul de aplicare al

International Laboratory Accreditation (ILAC).
Unul dintre obiectivele acestei coordonări este de a asigura companiilor un
acces îmbunătăţit la serviciile acestor laboratoare care vor acoperi cel mai probabil,
necesităţile acestora legate de încercare şi vor optimiza utilizarea acestor mijloace.
La nivel naţional, există mai multe laboratoaere , în cadrul cărora se poate efectua
cercetări de evaluare la următoare produse
 mezeluri şi produse din carne;
 conserve din carne şi subproduse (inclusiv carne de păsări);
 semifabricate din carne;
 lapte şi produse din lapte;
 hrană pentru copii;
 paste făinoase, pîine, produse de panificaţie, uleiuri vegetale, produse ale
industriei morăritului;
 produse de cofetărie şi patiserie;
 ape minerale naturale potabile, băuturi nealcoolice, bere;
 produse alcoolice;
 oţet;
 tutun şi articole din tutun;
 margarină, grăsimi de culinărie şi de patiserie, spreduri;
 fructe şi legume proaspete;
 fructe şi legume congelate;
 fructe şi legume uscate;
 sucuri de fructe;
 legume şi fructe murate;
 gemuri, jeleuri, dulceţuri, marmeladă, paste şi piureuri de fructe;
 fructe de culturi nucifere;
 cafea, ceai şi produsele prelucrării lor;
 aluat, semifabricate din aluat congelate;
 drojdii pentru panificaţie.
29
 cereale, culturi oleaginoase, leguminoase şi produsele prelucrării lor;
2.3 Beneficiile certificării sistemelor de management

Sistemul standardelor implimentate este un ansamblu de elemente prin

intermediul cărora se asigură exercitarea procesului de management in vederea
creşterii profitabilităţii economice.
Beneficiile certificării sistemului de management al calităţii conform ISO 9001:
• creşterea credibilităţii şi a încrederii partenerilor de afaceri în serviciile şi
produsele oferite;
• îmbunătăţirea imaginii organizaţiei şi facilitarea accesului pe piaţa concurenţială
printr-o poziţionare avantajoasă;
• conducerea activităţii întregii organizaţii într-un mod planificat şi sistematic,
conform principiilor managementului calităţii;
• crearea cadrului pentru îmbunătăţirea continuă a proceselor interne;
• adaptarea activă şi sistematică la modificările condiţiilor pieţei;
• îmbunătăţirea performanţei produselor şi serviciilor livrate clienţilor;
• creşterea satisfacţiei clienţilor prin îndeplinirea cerinţelor acestora;
• avantaje economice generate de scăderea numărului de clienţi ce migrează către
alte companii şi scăderea nemulţumirilor clienţilor;
• transparenţa şi eficienţa proceselor interne ale organizaţiei.
ISO 9001:2008 are în vedere o abordare bazată pe managementul proceselor
organizaţiei şi, de aici, o structură mult mai logică, orientarea către client şi
evaluarea satisfacţiei acestuia, precum şi angajamentul top managementului pentru
o îmbunătăţire continuă a serviciilor şi produselor oferite beneficiarilor.
Sistemului de management al mediului conform ISO 14001 are următoarele
beneficii ale implementării şi certificării:
 reducerea costurilor;
 reducerea costurilor de gestionare a deşeurilor;
 economii ale consumului de energie şi de materiale;
 stabilirea cadrului necesar pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor
privind mediul;
30
 reducerea riscului de îmbolnăvire;

De asemeni există următoarele beneficii pe piaţă:
 îmbunătăţirea imaginii publice în faţa organelor şi organizaţiilor de
reglementare, a clienţilor şi a societăţii;
 folosirea avantajelor pe pieţe noi;
 păstrarea pieţelor deja cîştigate.
Beneficiile pentru clienţi se prezintă după cum urmează:
 creşterea încrederii clienţilor în probitatea furnizorului;
 preţuri competitive datorită minimizării cantităţii de deşeuri;
 utilizare mai bună a surselor financiare.
Beneficiile pentru angajaţi sunt următoarele:
• îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă;
• îmbunătăţiri posibile ale sănătăţii şi creşterea calităţii vieţii;
• angajamentul privind o politică de îmbunătăţire a calităţii mediului va duce la
creşterea implicării angajaţilor.
Beneficiile pentru mediu :
• reducerea de consumuri, emisii, deşeuri, utilizării energiei şi impactului asupra
ecosistemelor;
• relaţii mai bune cu autorităţile din domeniul protecţiei mediului;
• creşterea abilităţii de a înţelege mai bine cerinţele legislative şi o abordare
sistematică în atingerea lor.
O organizaţie îşi poate mări eficienţa mecanismelor de protecţie a mediului
prin implementarea şi certificarea unui sistem de management al mediului în baza
unor reguli acceptate în plan internaţional, şi anume seria de standarde ISO 14000.
Standardul ISO 14001 cere organizaţiei să acorde o atenţie deosedită tuturor zonelor
în care activităţile sale au un impact asupra mediului.
Avantajele implementarii unui sistem de management al sigurantei
alimentului bazat pe principiile ISO 22000 (HACCP):
 Este un sistem preventiv care reduce pînă la dispariţie riscurile alimentare;
Reprezintă un angajament al organizaţiei care va îmbunătăţi imaginea
acesteia;
31
Reduce necesitatea şi costurile testării finale a produsului;

 Creşte încrederea consumatorilor în produs;
 Reduce drastic posibilitatea apariţiei accidentelor care pot duce la
contaminarea produselor;
 Pe termen lung scad costurile legate de pierderile de materie primă şi
rechemarea produselor din piaţă;
 Recunoasterea oficială a capabilităţii organizaţiei de a produce distribui
comercializa alimente sigure pentru consumatori;
 Mai bună comunicare cu autorităţile;
 Asigurarea conformării la legislaţia în vigoare;
 Mai bună imagine în piaţă şi avantaj concurenţial;
 Asigură credibilitate produselor organizaţiei pe piaţă;
Este comparabil pentru garantarea Siguranţei produselor cu aplicarea unui sistem
conform seriei standardelor ISO;
Este parte integrantă a celorlalte sisteme de management din cadrul organizaţiei;
Asigură un răspuns rapid la problemele privind siguranţa alimentelor. ISO 22000
poate fi implementat în orice organizaţie care face parte din lanţul alimentar şi care
are ca obiectiv optimizarea corelaţiei calitate/preţ şi asigurarea inofensivităţii
alimentelor prin aplicarea acestui mecanism eficient.
Capitolul III. Dimensiunea teoretică a calităţii. Cerinţe generale de

asigurare a calităţii
3.1 Noţiune fundamentală despre calitatea unui produs
Calitatea reprezintă o latură esenţială a produselor În conformitate cu

standardele, “calitatea reprezintă ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale
unui produs care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesităţile
exprimate sau implicite ale clientului”.
De menţionat că dicţionarele sau literatura de specialitate oferă
numeroase alte definiţii ale calităţii, ca de exemplu:
 Calitatea este satisfacerea clientului ;
32
 Calitatea este aptitudinea de a fi corespunzător utilizării;

 Calitatea este ceea ce clientul e dispus să plătească în funcţie de
ceea ce obţine şi valorifică.
Esenţial este ca în calitate de producători, furnizori sau prestatori de servicii să
determinăm necesităţile clienţilor noştri şi să le satisfacem la un anumit preţ. Prin
urmare, să numim şi următoarea definiţie calităţii:
Calitatea este aptitudinea de utilizare potrivită şi valoarea oferită pentru

banii cheltuiţi, toate acestea având în vedere, permanent, „satisfacerea
clienţilor”.
Rezultă de aici că termenul de calitate are un înţeles mai larg cuprinzând o
latură tehnică sau intrinsecă strict legată de caracteristicile produsului, un grad de
utilitate ce se referă la măsura în care acesta satisface necesităţile clientului şi
evident, o componentă economică determinată de costurile implicate de
procurarea şi utilizarea produsului .
Evident toate aceste elemente şi cu precădere raportul preţ – calitate,
corelate cu alte elemente precum o promovare a produsului sau serviciului vor
determina succesul acestuia pe piaţă.
Competitivitatea unei firme e determinată de oferta sa, ce trebuie să fie
caracterizată printr-un produs atractiv, având o calitate adecvată, la un preţ
competitiv, şi având ca prim obiectiv satisfacerea necesităţilor clientului.
Calitatea totală reprezintă un nou model evolutiv de management care
include practici, instrumente şi metode de angrenare a întregului personal, având
ca obiectiv satisfacerea clientului într-un mediu aflat într-o schimbare continuă.
Calitatea totală poate fi definită ca un ansamblu de principii şi metode reunite într-o
strategie globală, pusă în aplicare într-o societate comercială pentru a îmbunătăţi
calitatea produselor, calitatea funcţionării sale, precum şi calitatea obiectivelor
sale. Scopul aplicării strategiei calităţii totale este dezvoltarea întreprinderii,
asigurarea rentabilităţii acesteia, satisfacerea şi atragerea spre fidelitate a
clienţilor.9
9
Managementul calitatii totale, Ed. Economica, Bucuresti, 1999
33
Realizarea produsului se referă la ansamblul proceselor utilizate pentru a crea

produsul. Inițial este necesară planificarea realizării produsului, proces care are ca
rezultat documentul numit planul calității; acesta descrie modul de aplicare a SMC
la procesele de realizare a produsului. Procesele referitoare la relația cu clientul se
desfășoară cu angajamentul direct al managementului de la cel mai înalt nivel.
Proiectarea și dezvoltarea produsului este următoarea etapă în procesul global de
realizare a produsului și cuprinde:
 planificarea proiectării și dezvoltării produsului, cu precizarea etapelor de
proiectare/dezvoltare;
 analiza, verificarea și validarea fiecărei etape;
 stabilirea responsabilităților și autorității pentru proiectare și dezvoltare.
Termenii "proiectarea și dezvoltarea produsului" au următoarele semnificații:
proiectarea creează soluția conceptuală a produsului, iar dezvoltarea transformă
soluția într-un model funcțional complet.
Planificarea proceselor de realizare a produsului cuprinde următoarele:
 stabilirea obiectivelor calității și a cerințelor pentru produs;
 stabilirea proceselor și documentelor necesare, necesitatea alocării resurselor
pentru a asigura aplicarea cerințelor pentru produs;
 activitățile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspecția și încercările
produsului, precum și criteriile de acceptare a produsului;
 disponibilitatea înregistrărilor corespunzătoare și necesare.
Procesul de aprovizionare este o etapă premergătoare procesului de producție al
produsului de realizat. Este necesar să fie stabilite cerințele de aprovizionare care se
referă la:
 cerințe pentru aprobarea produsului de aprovizionat, a procedurilor,
proceselor și echipamentelor furnizorului;
 cerințe pentru calificarea personalului;
 cerințe pentru sistemul de management al calității, al furnizorului.
Organizația trebuie să specifice și să implementeze inspecțiile sau alte verificări
necesare ale produsului aprovizionat.
34
Procesul de producţie şi procesul de furnizare a serviciului. Organizația trebuie

să proiecteze procesul de producție al produselor de tip "produs material", respectiv
procesul de furnizare a unui serviciu, în condiții controlate. Condițiile controlate
includ: disponibilitatea informațiilor despre caracteristicile produsului,
disponibilitatea instrucțiunilor de lucru pentru operații și procese, disponibilitatea
echipamentelor, a dispozitivelor de măsurare și monitorizare, implementarea
activităților de livrare și post-livrare. Organizația trebuie să valideze procesele de
producție, respectiv de furnizare de servicii, în sensul de a se demonstra
capabilitatea acestor procese de a obține rezultatele planificate.
Organizația trebuie să mențină identificarea și trasabilitatea produsului pe
durata realizării acestuia, atunci când este necesar. Este necesar să fie
asigurată păstrarea produsului, care se referă la identificarea, manipularea,
depozitarea și protecția acestuia. Dintre activitățile desfășurate ca și cerințe ale
SMC, în timpul desfășurării procesului de producție, fac parte și ținerea sub control
a dispozitivelor de măsurare și de monitorizare, care implică identificarea,
etalonarea sau verificarea, protejarea acestora împotriva deteriorării.
Măsurarea, analiza şi îmbunătăţirea este o etapă importantă în analiza
performanțelor implementate, având ca obiectiv demonstrarea conformității
produsului, asigurarea conformității SMC și îmbunătățirea eficacității . Procesele
corespunzătoare acestei etape sunt:
 monitorizarea și evaluarea proceselor urmărește utilizarea metodelor care să
demonstreze capabilitatea proceselor de a obține rezultatele planificate;
 monitorizarea și evaluarea produselor trebuie trebuie efectuată în timpul
procesului de realizare a produsului, pentru verificarea îndeplinirii cerințelor
specificate pentru produs. Trebuie menținute dovezile conformității cu
cerințele de acceptare;
 auditul intern ;
 ținerea sub control a produselor neconforme. Este necesară elaborarea de
proceduri documentate pentru identificarea și prevenirea utilizării, livrării
sau procesării neintenționate a produselor neconforme;
35
 analiza datelor trebuie să demonstreze eficacitatea și posibilitățile de

îmbunătățire continuă a eficacității. Datele rezultă din activitățile de
monitorizare și evaluare;
 îmbunătățirea continuă a eficacității SMC este posibilă prin stabilirea și
aplicarea acțiunilor corective pentru eliminarea cauzelor neconformităților,
precum și prin aplicarea de acțiuni preventive pentru a preveni apariția
neconformităților potențiale. Trebuie menținute înregistrări ale rezultatelor
acțiunilor corective și preventive întreprinse.
3.2 Cerinţe tehnologice generale de asigurare a calităţii

Conformitatea se realizează în funcţie de anumite tipuri de sisteme
referenţiale: standarde, specificări sau reguli tehnice, o planificare a condiţiilor,
normelor, nivelelor de competenta.În fiecare caz sunt folosite diferite tehnici care
respect sistemele referenţiale: teste, audiţii, inspecţii, evaluări.
1) În încăperile în care sînt preparate, tratate sau procesate produse alimentare,
trebuie să permită aplicarea bunelor practici de igienă a produselor alimentare,
incluzînd protecţia împotriva contaminării între/şi în timpul operaţiunilor, în
special:
a) suprafeţele pavimentului trebuie să fie menţinute în stare bună şi să fie uşor de
curăţat şi, după caz, de dezinfectat.
b) suprafeţele pereţilor trebuie să fie menţinute în stare bună şi să fie uşor de
curăţat, iar atunci cînd este necesar, de dezinfectat. Aceasta necesită utilizarea unor
materiale impermeabile, nonabsorbante, lavabile şi netoxice, precum şi o suprafaţă
netedă pînă la o înălţime adecvată efectuării diferitelor operaţiuni.
c) plafoanele sau, acolo unde nu există plafoane, suprafaţa interioară a
acoperişului şi accesoriile suspendate trebuie să fie construite şi finisate astfel încît
să se prevină acumularea de murdărie şi să se reducă condensul, creşterea de
mucegaiuri şi împrăştierea de particule;
d) ferestrele şi alte deschizături trebuie să fie construite pentru a se preveni
acumularea de murdărie. Cele ce pot fi deschise în afară trebuie, după caz, să fie
echipate cu plase împotriva insectelor, care să poată fi uşor demontate pentru
36
curăţare. În cazul în care deschiderea ferestrelor ar putea avea ca rezultat

contaminarea, ferestrele trebuie să rămînă închise şi fixate în timpul producţiei;
e) uşile trebuie să fie uşor de curăţat, iar în cazul în care este necesar, de
dezinfectat. Pentru aceasta este necesară utilizarea unor suprafeţe netede şi
nonabsorbante;
f) suprafeţele, inclusiv suprafeţele echipamentelor din spaţiile în care sînt
manipulate produse alimentare şi, în special, suprafeţele ce intră în contact cu
produsele alimentare trebuie să fie menţinute în stare bună şi trebuie să fie uşor de
curăţat, iar în caz de necesitate, de dezinfectat. Pentru aceasta este necesară
utilizarea unor materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune şi netoxice.
Cerinţe pentru instalaţii mobile şi/sau temporare. Instalaţiile pentru vînzare,
în măsura în care este practicabil în mod rezonabil, trebuie să fie astfel amplasate,
concepute, construite, menţinute curate şi în stare bună, încît să se evite pericolul
contaminării, în special, de către animale şi dăunători. În special, în caz de
necesitate, trebuie să fie:
a) disponibile instalaţii respective pentru menţinerea igienei corespunzătoare a
personalului, incluzînd facilităţi automate pentru spălarea şi uscarea igienică a
mîinilor, spaţii sanitare igienice şi vestiare;
b) suprafeţe în contact cu produse alimentare în bună stare de întreţinere şi uşor
de curăţat, iar în cazul în care este necesar, de dezinfectat. Pentru aceasta este
necesară utilizarea unor materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune şi
netoxice.
c) elaborate instrucţiuni adecvate pentru curăţarea şi, după caz, dezinfecţia
ustensilelor şi a echipamentului de lucru;
d) elaborate instrucţiuni adecvate pentru curăţarea igienică a produselor
alimentare;
e) disponibilă o sursă adecvată de apă fierbinte şi/sau de apă potabilă rece;
f) disponibile mijloace şi/sau spaţii adecvate pentru depozitarea igienică,
colectarea şi eliminarea substanţelor periculoase şi/sau necomestibile şi a deşeurilor
(lichide sau solide);
g) disponibile instalaţii adecvate şi/sau dispozitive pentru menţinerea şi
monitorizarea condiţiilor adecvate de temperatură pentru produse alimentare;
37
h) plasate astfel încît să se evite, pe cît este, practic, posibil, pericolul
contaminărilor alimentare.
Mijloacele de transport şi/sau containerele utilizate pentru transportul
produselor alimentare trebuie să fie menţinute curate şi în bună stare de întreţinere
şi funcţionare pentru ca produsele alimentare să fie protejate împotriva contaminării
şi, după caz, să fie concepute şi construite pentru a se permite igienizarea şi/sau
dezinfecţia adecvată.
Recipientele din vehicule şi/sau containere nu trebuie să fie utilizate pentru
transportul altor materii decît produsele alimentare, în cazul în care această utilizare
poate avea ca rezultat contaminarea. În cazul în care mijloacele de transport şi/sau
containerele sînt utilizate şi pentru transportul altor materiale decît produse
alimentare sau pentru transportul simultan al unor produse alimentare diferite,
trebuie să existe, după caz, o separare eficientă a produselor.
Produsele lactate de formă lichidă, de granule sau de pudră, în vrac, trebuie să
fie transportate în recipiente şi/sau containere. Astfel de containere trebuie să fie
marcate, în mod vizibil, cu litere ce nu pot fi şterse, în una sau mai multe limbi de
circulaţie internaţională, pentru a se scoate în evidenţă că acestea sînt utilizate
exclusiv pentru transportul produselor alimentare, sau trebuie să fie marcate cu
inscripţia “numai pentru produse alimentare”.
În mijloacele de transport şi/sau containere produsele alimentare trebuie
aranjate şi protejate astfel încît să se reducă la minimum pericolul de contaminare.
Mijloacele de transport şi/sau containerele utilizate pentru transport de produse
alimentare trebuie să permită menţinerea produselor alimentare la temperaturi
corespunzătoare şi să permită ca aceste temperaturi să fie monitorizate.
Cerinţe pentru echipamente: Toate articolele, instalaţiile şi echipamentele cu care
produsele lactate vin în contact trebuie:
a) să fie igienizate eficient şi, după caz, dezinfectate. Igienizarea şi dezinfecţia
trebuie să aibă loc cu o frecvenţă suficientă pentru a se evita orice pericol de
contaminare;
b) să fie astfel construite, confecţionate din astfel de materiale şi să fie menţinute
în bună ordine, stare de funcţionare şi condiţii de întreţinere, încît să se reducă la
minimum orice pericol de contaminare;
38
c) cu excepţia containerelor nereturnabile şi a materialelor de împachetare, să fie

astfel construite, confecţionate din astfel de materiale şi să fie menţinute în bună
ordine, stare de funcţionare şi condiţii de întreţinere, încît să permită să fie păstrate
curate şi, în caz de necesitate, dezinfectate;
d) să fie instalate astfel încît să se permită igienizarea adecvată a echipamentului
şi a zonei înconjurătoare.
Igiena personalului: Fiecare persoană care lucrează în zona de manipulare a
produselor alimentare trebuie să aibă permis medical, să fie supusă controlului
medical la angajarea în cîmpul muncii şi, periodic, să menţină un grad ridicat de
curăţenie personală şi să poarte îmbrăcăminte adecvată, curată şi, după caz,
echipament de protecţie.
Nici unei persoane care suferă de o boală sau este purtătoare a unei boli ce
poate fi transmisă prin produse alimentare ori care suferă de o altă afecţiune, cum ar
fi leziuni infectate, infecţii ale pielii, abcese sau diaree, nu trebuie să i se permită să
manipuleze produse alimentare ori să intre în vreo zonă de manipulare a produselor
alimentare, de orice capacitate, dacă există posibilitatea de contaminare directă sau
Orice persoană astfel afectată şi angajată într-o unitate din domeniul
alimentar şi care este posibil să intre în contact cu produsele alimentare trebuie să
raporteze imediat agentului economic cu activitate în domeniul alimentar boala sau
simptomele, iar dacă este posibil, cauzele acestora.
Cerinţe aplicabile ambalării şi împachetării produselor alimentare: Materialul
utilizat pentru ambalare şi împachetare nu trebuie să prezinte o sursă de
contaminare. Materialele de ambalare trebuie să fie depozitate astfel încît acestea să
nu fie expuse unui pericol de contaminare. Operaţiunile de ambalare şi împachetare
trebuie să fie efectuate astfel încît să se evite contaminarea produselor. După caz şi,
în special, în cazul recipientelor metalice şi din sticlă, trebuie să fie asigurată
integritatea şi igiena acestora.
Tratamentul termic : Orice proces de tratare termică utilizat pentru procesarea
produselor lactate trebuie:
a) să asigure o temperatură respectivă pentru toate părţile produsului tratat,
pentru o perioadă de timp dată;
b) să prevină contaminarea produsului în timpul procesului.
39
Pentru a se asigura că prin procesul utilizat se îndeplinesc obiectivele dorite,

agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să controleze cu
regularitate parametrii principali relevanţi (în mod special temperatura, presiunea,
ermeticitatea şi parametrii microbiologici), inclusiv prin utilizarea unor dispozitive
automate; Procesul utilizat trebuie să fie conform unui standard recunoscut
internaţional (de exemplu, pasteurizare, temperatură ultraînaltă – UHT).
Cerinţe de comercializare: Produsele se ambalează în ambalaje de desfacere şi de
transport. În timpul depozitării, transportării şi comercializării, ambalajul de
desfacere, materialele de ambalaj şi modul de ambalare trebuie să asigure
menţinerea calităţii şi siguranţa produselor lactate.
Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie
curate, uscate, în stare bună, neinfectate şi fără miros străin.
Etichetarea produselor trebuie să fie în conformitate cu prevederile Hotărîrii
Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 „Despre aprobarea Normelor privind
etichetarea produselor alimentare şi Normelor privind etichetarea produselor
chimice de menaj”, Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele
alimentare şi Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor.
Pe etichetă, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorului, împreună sau lîngă
denumirea produsului lactat, se vor introduce cuvinte sau fraze suplimentare cu
privire la natura adevărată a produsului (de exemplu: se indică dacă este produs
lactat reconstituit sau recombinat etc., conform indicelui terminologic din capitolul
II), tipul de tratament termic la care a fost supus, condiţiile fizice şi alte
caracteristici specifice produsului respective.
Originea laptelui şi a produselor lactate trebuie să fie precizată în cazul în care nu
provine de la speciile de bovine.
Transportarea şi depozitarea produselor trebuie efectuată în conformitate cu
Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară,
Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 173 din 14 iulie 2006
„Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate
pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a
produselor pe bază de lapte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.54-
56, art.216), numai cu mijloace autorizate sanitar de către autoritatea sanitar-
40
veterinară, care să asigure, pe toată perioada transportării, păstrarea nemodificată a

caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice, microbiologice, precum şi
protecţia împotriva prafului, dăunătorilor şi altor posibilităţi de alterare şi
contaminare.
Nu se admite transportarea şi depozitarea produselor împreună cu produsele
nealimentare sau produsele cu miros specific. Eticheta trebuie să fie
amplasată astfel încît să nu poată fi separată de recipient şi informaţia de pe ea să nu
poată fi ştearsă. Eticheta trebuie să conţină, în mod obligatoriu, informaţiile
prevăzute de reglementările în domeniul alimentar aplicabile, inclusiv:
a) denumirea sub care este comercializat produsul alimentar;
b) lista ingredientelor;
c) cantitatea netă, volumul;
d) data fabricării şi termenul de valabilitate;
e) condiţiile de păstrare;
f) instrucţiunile de folosire;
g) denumirea şi adresa producătorului şi/sau a importatorului, distribuitorului;
h) date privind identificarea lotului;
i) denumirea ţării de origine;
j) alte informaţii specifice.
Informaţia de pe eticheta produselor alimentare va fi amplasată la loc vizibil,
astfel încît, în condiţii obişnuite de cumpărare şi utilizare, consumatorul să o
poată citi şi înţelege.
3.3 Conformitatea produselor lactate

Produsele lactate, inclusiv cele importate, pot fi plasate pe piaţă internă doar
dacă sunt conforme cerinţelor esenţiale prescrise în lege. Conformitatea produselor
lactate se asigură de către producător sau importator. Producătorul sau importătorul
solicită unui organism de certificare acreditat şi desemnat pentru activitate în
domeniul respectiv, efectuarea certificării produselor lactate cu evaluarea procesului
de producere.
Procedura desfăşurată de certificare se aprobă de către Organismul Naţional de
Asigurare a Conformităţii Produselor, în coordonare cu autoritatea de reglementare
41
în domeniul produselor alimentare. Organismul de certificare desemnat efectuează

sau dispune efectuarea de evaluări periodice asupra produselor lactate la intervale
de timp aleatorii.
În contextul evaluării produselor lactate, pentru verificarea menţinerii
conformităţii produselor lactate cu cerinţele aplicabile se ia o mostră din produsul
finit, prelevat de la locul de producere sau din partidă destinată comercializării, este
supusă încercărilor conforme regulilor şi metodelor aprobate în ordinea stabilită sau
încercărilor cu efect echivalent. În cazul în care produsele lactate nu sunt conforme
cerinţelor prescrise, orgnismul de certificare desemnat, care a efectuat procedurile
de certificare respective, trebiue să informeze, în modul stabilit, producătorul,
importatorul şi organele de supraveghere a pieţii privind neconformitatea constatată.
Producătorul sau importatorul de produse lactate elaborează documentaţia
tehnică:
a) o descriere generală a produsului;
b) reţete şi instrucţiuni tehnologice;
c) certificat de conformitate eliberat conform schemelor care prevăd
evaluarea procesului de producere a produselor lactate sau certificat de conformitate
pentru sisteme de management al calităţii sau siguranţei alimentare;
d) rapoartele de încercări pentru produse lactate;
e) alte documente, la decizia producătorului sau importatorului,
relevante pentru atestarea conformităţii produsului.
Producătorul sau importatorul de produse lactate deţine documentaţia tehnică o
perioadă de minimum 5 ani de la data fabricării ultimului lot de produse lactate şi,
la solicitare, o pune la dispoziţie organelor de supraveghere şi control.
Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea evaluării conformităţii
produsului . Producătorul sau importatorul de produse lactate, în baza documentaţiei
tehnice, întocmeşte o declaraţie de conformitate şi aplică marca naţională de
conformitate SM pe fiecare ambalaj de desfacere a produselor lactate.
Modul de întocmire şi emitere a declaraţiei de conformitate se efectuează
conform regulilor stabilite în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a
Conformităţii Produselor. Produsele lactate se plasează pe piaţă împreună cu
declaraţia de conformitate, trebuie să aplice, sub marca naţională de conformitate
42
SM, numărul de identificare al organismului de certificare desemnat, care a efectuat

certificările respective.
Producătorul sau importatorul păstrează un exemplar al declaraţiei de
conformitate împreună cu documentaţia tehnică, în baza cărei a fost eliberată
declaraţia de conformitate. Producătorul de paorduse lactate, în documentaţia
tehnică prevede toate măsurile necesare pentru ca procesul de producere să asigure
conformitatea produselor lactate fabricate cu cerinţele prezentei reglementări
tehnice.
Desemnarea organismului de certificare se face de către Organismul Naţional
de Asigurare a Conformităţii Produselor la propunerea autorităţii de reglementare în
domeniul produselor alimentare. Pentru produsele lactate, originare din alte ţări la
documentele prevăzute pentru iniţierea procedurii de evaluare a conformităţii,
suplimentar, se prezintă autorizaţia de import, emisă în baza executării a condiţiilor
de producere, depozitare, transportare, comercializare, etc de autoritatea de
reglementare în domeniul produselor alimentare.
Conformitatea poate fi asigurată şi prin utilizarea standardelor naţionale.
Producătorul sau importatorul produselor lactate, pentru a benefecia de prezumţia
conformităţii este în drept să indice în documentele de însoţire, că proprietăţile
acestora sunt conforme cu unul sau mai multe standarde.
Lista standardelor se aprobă de autoritatea de reglementare în domeniul
produselor alimentare cu avizarea Organismului Naţional de Standardizare şi se
publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi Buletinul de standardizare –
publicaţie oficială a Organismului Naţional de Standardizare. Toate standardele
autohtone, care reglementează produsule din domeniul dat, devin voluntare în
utilizare.
43
Capitolul IV.Prevederile şi respectarea normelor de

conformitate în cadrul S.A”Fabrica de brînzeturi” din Cahul
4.1 Descrierea S.A “Fabrica de brînzeturi “ din Cahul
Industria de fabricare a produselor lactate este unul din sectoarele prioritare ale
unei ţări, datorită importanţei sale pentru alimentarea populaţiei. Activităţile
industriei de fabricare a produselor lactateţtin de prelucrarea termică a laptelui, a
produselor auxiliare şi a produselor finite din lapte. În Republica Moldova industira
de fabricare a produselor lactate inregistrează una din cele mai mari progrese din
industria alimentară .Întreprinderile industriei dispun de un sortiment diversificat de
produse lactate, principala caracteristică a carora este că sunt produse tradiţionale cu
un termen de păstrare mic. Produsele lactate tradiţionale sunt orientate mai mult pe
piaţa internă, foarte puţin la export.
Societatea pe acţiuni „Fabrica de brânzeturi din Cahul” datează începând cu
anul 1940, fondată în baza acordului interguvernamental de colaborare între ex
URSS şi RDG fiind declarată ca întreprindere experimentală. Întreprinderea, în
primii zece ani a fost ca un punct de achiziţionare a laptelui, pe parcurs ea se
44
lărgeşte, are loc modernizarea fabricii cu utilaje şi angajarea personal industrial

productiv si neproductiv. Începând cu 1 ianuarie 1992 a fost pusă legea cu privire la
S.A. Această lege stabileşte bazele juridico organizatorice, economice ale creării
funcţionării şi încetarea activităţii SA pe teritoriul Republicii Moldova. Legea
defineşte SA ca întreprindere ce dispune de capital statutar.
Întreprinderea posedă cu drept de proprietate, bunuri care sunt separate de bunurile
acţionarilor, are dreptul în numele propriu să dobândească şi să exercite drepturi
patrimoniale.
Strategia economică . Volumul de vânzare anual este în creştere, atât datorită
volumului produselor lactate cât şi datorită majorării volumului de produse pe
teritoriul Republicii Moldova.
S.A. „Fabrica de brânzeturi” dispune de două magazine specializate în or.
Cahul repartizate în diferite sectoare ale oraşului. Aceasta permite sporirea
vânzărilor de asemenea sunt prestate unele servicii cumpărătorilor particulari, ce nu
au posibilitatea de a se deplasa la magazinul specializat aflat în incinta
întreprinderii. Volumul vânzărilor magazinelor specializate reprezintă 50% din
vânzările anuale pe teritoriul Republicii Moldova şi 20% din totalul vânzări.
Analiza fiecărui tip de profit al întreprinderii poartă caracter concret, deoarece
permite managerilor să determine posibilităţile şi direcţiile principale de
diversificare a activităţii de bază.
Se află în sudul Moldovei, la periferia oraşului Cahul, strada Păcii, nr.3 vis-a-
vis de fabrica de piine „Cahul –Pan”.Intreprinderea fiind situata intr-o zona bogata
cu materie prima, ea mai dispune si de drumuri internationale, apraoape de frontiera
cu Romania,care este un mare avantaj fiindca se va preconiza pe viitor colaborarea
cu investitorii si tehnologii din Romania dar mai apoi si exportarea unei cantitati
importante de produse lactate. Cum am mai afirmat anterior ,produsele obtinute in
cadrul intreprinderii au o valoare nutitiva testul de mare care va acoperi necesarul
de proteine pe care il poate oferi produsele lactate.Se atrage atentia asupra calitatii
materiei prime ,materialelor principale ,auxiliare ,deoarece produsele finite depind
în mare masură de acestea.
45
La momentul actual de către S.A”Fabrica de brinzeturi din Cahul” sunt

fabricate următoarele produse:
 Lapte
 Unt
 Smantană
 Cascaval
 Brânzeturi
Lapte produs de secreţie fiziologică normală a glandelor mamare, obţinut din
mulsul unuia sau mai multor animale, fără orice fel de adaosuri sau extracţii din el,
destinat consumului direct sau prelucrării ulterioare;
Lapte de consum – lapte normalizat, supus unui tratament termic
corespunzător, ambalat în recipiente de desfacere şi destinat comercializării;
Lapte integral – lapte tratat termic care, în privinţa conţinutului de grăsimi,

îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:
 Lapte integral standardizat – lapte cu un conţinut de grăsimi de cel
puţin 3,50 % (m/m). Se poate prevedea o categorie suplimentară de lapte integral cu
un conţinut de grăsimi de minimum 4,00 % (m/m) sau mai mult;
 Lapte integral nestandardizat – lapte cu un conţinut de grăsimi care nu
a fost modificat de la stadiul de mulgere, prin adăugarea sau îndepărtarea de
grăsimi, amestecarea cu lapte al cărui conţinut de grăsimi naturale a fost modificat.
Cu toate acestea, conţinutul de grăsimi nu poate fi mai mic de 3,50 % (m/m);
lapte semidegresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsimi a fost redus la
cel puţin 1,50 % (m/m) şi la cel mult 1,80 % (m/m);
Lapte degresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsimi a fost redus
la cel mult 0,50 % (m/m);
Lapte fermentat – produs lactat obţinut la fermentarea laptelui, care poate fi
obţinut din produse din lapte prin acţiunea microorganismelor starter ce conduc la
reducerea pH-ului, cu sau fără coagularea proteinei (precipitarea izoelectrică).
Aceste microorganisme starter trebuie să fie viabile, active şi în cantităţi abundente
pînă la expirarea termenului de valabilitate a produsului. Dacă produsul a fost supus
46
tratamentului termic după fermentare, condiţia de viabilitate a microorganismelor

nu se aplică.
Unt – produs gras obţinut exclusiv din lapte şi/sau produse obţinute din
lapte, în general, în formă de emulsie de tip apă în grăsime;
Unt topit – produs fabricat prin tratamentul termic al untului, în urma căruia
are loc eliminarea totală a plasmei, avînd proprietăţi organoleptice specifice;
Unt din lapte de vaci – unt produs în bază de lapte şi/sau produse obţinute din lapte
provenit de la vaci;
unt din smîntînă dulce – unt din lapte de vaci, produs din smîntînă dulce
pasteurizată;
Unt din smîntînă fermentată – unt din lapte de vaci, produs din smîntînă
fermentată;
Smîntînă dulce – produs obţinut din lapte sub forma unei emulsii de tip grăsime în
apă, cu un conţinut minim de grăsime lactată de 10 %;
Smîntînă dulce preparată – produs lactat obţinut prin normalizarea smîntînii dulci,
smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate prin prelucrări şi
procese adecvate pentru obţinerea calităţilor caracteristice;
Smîntînă fermentată – produs lactat obţinut prin fermentarea smîntînii dulci,
smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate cu acţiunea
microorganismelor respective, care duc la scăderea pH-ului, cu sau fără coagulare.
Conţinutul microorganismelor specifice este indicat pe ambalaj în mod direct
sau indirect ori în alt loc corespunzător cerinţelor de vînzare; microorganismele
trebuie să fie vii, active şi abundente în produs pînă la data expirării termenului de
valabilitate. În cazul în care produsul a fost supus tratamentului termic după
fermentare, cerinţele despre viabilitatea microorganismelor nu se aplică;
Smîntînă dulce acidifiată – produs lactat obţinut prin acidifierea smîntînii dulci,
smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate, cu acţiunea acizilor
şi/sau regulatoarelor de aciditate pentru scăderea pH-ului, cu sau fără coagulare;
Brînzeturi – produse maturate sau nematurate, moi, semitari, tari sau extra tari, care
pot fi acoperite şi în care conţinutul de proteină/cazeină nu depăşeşte conţinutul
acestuia în lapte, obţinute prin modurile următoare:
47
a) coagularea completă sau parţială a proteinelor din lapte, lapte smîntînit

sau parţial smîntînit, smîntînă dulce, zer, zară sau orice combinare a acestora, cu
acţiunea enzimelor sau altor agenţi de coagulare, şi înlăturarea parţială a zerului,
respectînd principiile de concentraţie a proteinelor lactice (în particular cantitatea de
cazeină) şi, prin urmare, conţinutul de proteină în brînzeturi va fi considerabil mai
ridicat decît conţinutul proteinei în materiile lactate prime din care au fost preparate
brînzeturile;
b) prelucrarea tehnică, care include coagularea proteinei laptelui şi/sau produselor
obţinute din lapte,
brînzeturi maturate – brînzeturile care, imediat după fabricare, nu sînt gata pentru
consum, urmînd să fie păstrate un anumit timp la temperatură şi condiţii speciale
pentru ca să se producă schimbările biochimice şi fizice caracteristice pentru tipul
respectiv de produs;
Brînzeturi cu mucegai maturate – brînza maturată pentru care maturarea se termină
odată cu dezvoltarea mucegaiurilor caracteristice în interiorul produsului şi/sau la
suprafaţa lui;
Brînzeturi nematurate – brînzeturi care după fabricare sînt gata pentru consum;
brînza proaspătă – produs lactat cu un conţinut înalt de proteine, obţinut în urma
fermentării laptelui în prezenţa culturilor de bacterii acidolactice, cu sau fără
folosirea clorurii de calciu, fermentarea de cheag sau pepsină şi cu separarea
parţială a zerului;
Brînzeturi tari şi semitari – brînzeturi ce se caracterizează printr-o formă bine
determinată, corespunzătoare fiecărui sortiment, cu pasta omogenă şi elastică, cu
ochiuri de fermentare de diferite dimensiuni, repartizate în funcţie de sortiment, cu
coaja tare şi elastică;
Brînzeturi moi – brînzeturi cu pasta bine legată, la unele sortimente cu goluri de
fermentaţie, cu coaja moale sau fără coajă;
Brînzeturi în saramură – brînzeturi cu cheag care se maturizează şi se păstrează în
saramură;
Chefir – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter din
granule de chefir, constituite din levuri care fermentează lactoza (Kluyveromyces
marxianus) şi care nu fermentează lactoza(Saccharomyces unisporus,
48
Saccharomyces cerevisiae şi Saccharomyces exiguus), şi culturi de Lactobacillus

kefiri, specii din genul Leuconostoc, Lactococcus şi Acetobacter, ce se află în relaţii
simbiotice specifice;
Lapte acru – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de
lactococi mezofili;
Lapte covăsit – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui înăbuşit cu culturi
starter de Streptococcus thermophilus, cu sau fără culturi de Lactobacillus
delbrueckii subsp. bulgaricus;
4.2 Cerinţe generale ale laptelui şi produselor lactate
Considerat un „univers alimentar”, laptele este un aliment complet şi

dneînlocuit, datorită multiplelor sale efecte benefice, cum ar fi:
 acţiune mineralizantă la tineri;
 antidecalcifiantă la adulţi;
 protecţie antitoxică la persoanele care lucrează în medii toxice etc.
Laptele este denumit şi „Sângele Alb” prin valoarea sa hrănitoare. Are peste o
sută de substanţe nutritive necesare vieţii omului (20 aminoacizi, peste 10 acizi
graşi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine).
Figura 4.1 laptele integral de vaci

49
La plasarea pe piaţă, produsele trebuie să respecte prevederile Legii nr. 78-XV

din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, Legii nr. 105-XV din 13 martie
2003 privind protecţia consumatorilor, Legii nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu
privire la evaluarea conformităţii produselor şi Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie
2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
Producătorul trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor timp de 3 ani, care ar

permite trasabilitatea pentru identificarea materiilor prime utilizate, metodelor şi
condiţiilor de producţie, loturilor şi tipurilor de produse şi, la cererea organelor de
control – să ofere dovezi documentare despre respectarea cerinţelor.
Întreprinderea de fabricare a produselor trebuie să dispună de spaţii de
depozitare separată a materiilor prime şi produselor finite, care să comunice direct şi
în flux tehnologic continuu cu sălile de producţie prin trasee scurte.
Echipamentul tehnologic şi recipientele care vin în contact cu materiile prime şi
produsele finite trebuie să fie confecţionate din materiale fără efecte toxice,
conforme cerinţelor stabilite de organul central de specialitate al administraţiei
publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, în conformitate cu Regulile şi normativele
sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite în sectorul alimentar nr.
06.10.3.67 din 2004, aprobate de Ministerul Sănătăţii (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2005, nr. 168-171, art.583).
Materia primă (laptele natural, smîntîna dulce naturală, untul, grăsimile) şi
semipreparatele folosite la fabricarea produselor lactate trebuie să fie păstrate la
temperatura de cel mult +4°C.
Materia primă folosită la fabricarea produselor lactate trebuie să fie în
conformitate cu Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr.173
din 14 iulie 2006 cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile
de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui. Apa potabilă
utilizată la fabricarea produselor lactate trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în
Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007. Laptele fabricat de către S.A”
Fabrica de Brînzeturi # din Cahul este cartea de vizită a acesteia, care corespunde
SM -1277 care prevede următorii indici:
50
Producţia «Fabricii de brânzeturi din Cahul» a cucerit demult încrederea

populaţiei din raioanele de sud ale Moldovei. S-a specializat în producerea mai
multor tipuri de caşcaval şi produse lactate (brânză de vaci şi produse din brânză,
unt, produse acido-lactate etc.) - produse ecologic pure, cu proprietăţi gustative şi
nutritive de excepţie. Anual întreprinderea prelucrează 3.200 tone lapte, volumul
producţiei fiind estimat la circa 9 mln. lei. Laptele, reprezentând materia primă
esenţială, este colectat direct de la producători (gospodării agricole şi persoane
fizice), prelucrarea lui realizându-se în conformitate cu cerinţele timpului. In cadrul
întreprinderii lucrează 70 specialişti cu bogată experienţă în domeniu. Pentru a-şi
extinde piaţa de desfacere, «Fabrica de brânzeturi din Cahul» îşi modernizează
liniile tehnologice: a montat o nouă linie de ambalare a producţiei finite în peliculă
de polietilenă şi în pahare de polisterol si de împachetare în regim de vid a
produselor de dimensiuni mici. Se preconizează şi lărgirea sortimentului de produse
din brânză, ralierea lor la standardele internaţionale ale calităţii, extinderea arealului
de colaborare cu parteneri din Republica Moldova şi din ţările învecinate .
Indicii organoleptici şi fizico-chimici ai laptelui de consum, trebuie să
corespundă indicilor din următoarul tabel:
Caracteristici organoleptice pentru laptele de consum
Tabelul4.1
Denumirea indicilor Caracteristicile

Aspectul exterior şi consistenţa Lichid netransparent, omogen fără sediment,
nefilant
Gust şi miros Pur, fără miros şi gust străin, necaracteristic
laptelui proaspăt. Pentru laptele înăbuşit – gust
bine pronunţat de pasteurizare, pentru laptele
fabricat cu adaos de produse lactate praf sau
concentrate – gust dulcişor
Culoare Albă, cu o nuanţă puţin gălbuie, pentru laptele
înăbuşit – cu nuanţă cremă, pentru laptele
degresat – cu o nuanţă albăstruie, pentru laptele
cu ingrediente – cu nuanţă caracteristică pentru
ingredient
Sursa: Hotărîrea Guvernului 611 din 05.07.2010
51
Caracteristici fizico-chimice pentru laptele de consum

Tabelul 4.2
Fracţia Densitatea Aciditatea, Substanţa Fracţia Fosfataza

masică g/cm2, min. °T, max. uscată masică de
de degresată proteină, %
grăsime, (inclusiv
% proteine)
0,05-9,0 1,024-1,030 16-20 nu mai puţin nu mai puţin Lipsă
de 8,2 de 2,8
Sursa:Cerinţe thnologice a laptelui şi produselor lactate
Astfel pentru fiecare produs lactat fabrica dispune de reglementări conform

produsului.
Astfel cerinţele de calitate pentru brînzeturi sunt: Materia primă pentru producerea
brînzeturilor trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui.
Ingredientele permise la producerea brînzeturilor:
1) culturi starter de microorganisme lactice şi/sau producătoare de gust şi aromă
şi alte culturi de microorganisme inofensive;
2) enzime inofensive potrivite;
3) sare alimentară iodată;
4) apă potabilă;
5) alţi aditivi alimentari autorizaţi de organul central de specialitate al administraţiei
publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.
La etichetarea brînzeturilor, în denumirea produsului trebuie să fie inclus
cuvîntul „brînză”, însoţit de termeni de descriere, după cum urmează:
Categoriile de brînzeturi
Tabelul 4.3
În conformitate cu tăria În conformitate cu
Baza lactată degresată, % Denumirea principiile de maturare
< 50 Extra tare Maturată
54 – 69 Tare/semitare Nematurată/proaspătă
> 67 Moale În saramură

Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în
procente de masă, procente de grăsime în substanţa uscată sau în grame la o
porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
52
În plus, pot fi folosiţi următorii termeni, după cum urmează:

Brînzeturile în funcţie de procentul de grăsime
Tabelul 4.4
Foarte gras (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare
sau egală cu 60%)
Gras (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare
sau egală cu 45% şi mai mică sau egală cu 60%)
Semigras (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare
sau egală cu 25% şi mai mică de 45%)
Parţial smîntînit (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare
sau egală cu 10% şi mai mică de 25%)
Smîntînit (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mică
de 10%)
Sursa: Reglementarea tehnică a laptelui şi produselor lactate
Pentru brînzeturile, pe fiecare ambalaj se indică data fabricării (ziua, luna) şi
numărul lotului. Materia primă pentru producerea brînzei nematurate, inclusiv a
brînzei proaspete trebuie să constituie laptele .
Ingredientele permise pentru brînza proaspătă:
1) culturi starter de microorganisme lactice şi/sau producătoare de gust şi aromă şi
alte culturi de microorganisme inofensive;
2) enzime coagulante naturale sau alte enzime inofensive potrivite;
4) apă potabilă;
5) gelatină şi amidon: pot fi utilizate ca stabilizatoare, cu condiţia să fie adăugate
numai în cantităţi funcţional necesare;
6) oţet;
7) făină de orez, de cereale sau de cartofi: pot fi utilizate ca agenţi antiaglomeranţi
numai pentru prelucrarea suprafeţei bucăţilor feliate sau tăiate în bucăţi mici, cu
condiţia că sînt adăugate numai în cantităţi funcţional necesare.
Denumirea produsului trebuie să fie „brînză proaspătă”. Cantitatea de grăsime
lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de
grăsime în substanţa uscată sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor
este stabilită.
Caracteristici organoleptice pentru brînzeturi
53
Tabelul 4.5
Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Brînzeturi tari
Aspect exterior Coaja curată, netedă, fără strat gros sub coajă,
fără deteriorări, acoperită cu compoziţie de
parafină, polimerică sau mixtă (polimerică cu
parafină) sau acoperită cu folie din material
polimeric
Consistenţa Plastică, omogenă în toată masa. Se admite
pastă densă, puţin fărîmiciosă la îndoire
Aspect în secţiune Desen ce constă din ochiuri de fermentare cu
formă rotundă, ovală sau neregulată. La unele
sortimente se admite lipsa desenului
Gust şi miros Caracteristic brînzeturilor, slab acidulate, fără
gust şi miros străin. Se admite gust puţin
amărui
Culoarea pastei De la albă pînă la galben deschis, uniformă în
toată masa
Brînzeturi semitari
Aspect exterior Coaja curată sau cu mucegai, fără strat gros sub
coajă, fără deteriorări, poate fi acoperită cu
compoziţie de parafină, polimerică sau mixtă
(polimerică cu parafină) sau acoperită cu folie
din material polimeric
Consistenţa Plastică, omogenă în toată masa
Aspect în secţiune Desen ce constă din ochiuri de fermentare cu
formă rotundă, ovală sau neregulată. La unele
sortimente se admite lipsa desenului
Culoarea pastei De la albă pînă la galben deschis, sortimentele
cu mucegai – cu culoarea miceliului
Gust şi miros Caracteristic brînzeturilor, slab acidulat, fără
gust şi miros străin. Se admite gust puţin
amărui
Brînzeturi moi
Aspect exterior Fără coajă. Se admit pete galbene de grăsime
pe suprafaţa
Consistenţa Omogenă în toată masa, potrivit de compactă,
uşor fărîmicioasă
Gust şi miros Slab acidulat, fără gust şi miros străin
Brînzeturi topite
Aspect exterior Suprafaţa curată, netedă, fără deteriorări. Se
admite stratificarea neînsemnată a suprafeţei
Gust şi miros Curat, caracteristic sortimentului, fără miros
străin. Pentru sortimentele afumate – cu gust şi
miros slab de afumat
54
Consistenţa Pentru brînzeturile topite în formă de bucăţi –

fină sau puţin densă, plastică, omogenă în toată
masa, îşi păstrează forma la tăiere.
Pentru brînzeturile topite în formă de pastă – de
la moale plastică pînă la fină onctuoasă,
omogenă în toată masa
Desen Lipseşte. Se admite prezenţa golurilor mici
Culoare De la alb pînă la galben intensiv, uniformă în
toată masa; pentru sortimentele afumate – pînă
la brun deschis
Brînză proaspătă
Aspect şi consistenţa Moale, onctuasă sau fărămicioasă cu sau fără
particule perceptibile de proteină
Gust şi miros Slab acidulat, fără gust şi miros străin
Culoare De la albă pînă la galben deschis
Normele legale stabileşte proprietăţile fizice, chimice ale brînzeturilor. Conform

următorului tabel:
Caracteristicile fizico-chimice pentru brînzeturi

Tabelul 4.6
Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Brînzeturi tari şi semitari
Fracţia masică de grăsime în substanţă uscată 1,0 – 60,0
(inclusiv proteine), % şi mai mult
Fracţia masică de substanţă uscată degresată 49,0 – 56,0 (brînzeturi tari)
(inclusiv proteine), %, min. 54,0 – 69,0 (brînzeturi semitari)
Fracţia masică de umiditate, % 30,0 – 55,0
Fracţia masică de NaCl, % 1,5 – 4,0
Brînzeturi topite
Fracţia masică de grăsime în substanţă uscată, % 20,0 - 70,0
Fracţia masică de substanţă uscată degresată
34,0
(inclusiv proteine), %, min.
Fracţia masică de umiditate, % 35,0 - 70,0
Fracţia masică de NaCl, % 0,2 - 4,0
Brînzeturi moi
Fracţia masică de umiditate, % 30,0 – 80,0
Fracţia masică de grăsime în substanţă uscată 1,0 – 60,0
(inclusiv proteine), % se admite şi mai sus
Fracţia masică de NaCl, % 0,4 – 5,0
Pentru brînzeturi în saramură:
5,0 – 7,0
* În brînzeturile cu fracţia masică de grăsime mai mare de 36%, fracţia masică de proteine
trebuie să fie de minim 16%.
55
Brînza proaspătă
Fracţia masică de grăsime, % 0,1 – 35,0
Fracţia masică de proteine, %, min. 8,0
Fracţia masică de substanţă uscată degresată, %, 13,5
min.
Sursa: Reglementărea tehnică a laptelui şi produselor lactate
Un alt produs foarte apreciat pe piaţa locală este smîntîna, care corespunde Hotărîrii
de Guvern Nr.611 din 05.07.2010. şi are următoarele cerinţe:
Materia primă pentru producerea smîntînii dulci preparate şi smîntînii fermentate
trebuie să constituie:
1) laptele supus tratamentului mecanic sau fizic înainte de prelucrarea smîntînii
dulci;
2) untul, produsele din grăsime lactată, laptele praf, smîntîna dulce praf şi apa
potabilă – pentru smîntîna dulce fabricată;
3) zara concentrată sau uscată – pentru smîntîna fermentată.
Ingredientele permise:
 produse obţinute din lapte sau zer, care conţin nu mai puţin de 35% (m/m) de
proteine lactice (inclusiv cazeina, produsele proteice din zer, concentratele şi
amestecurile lor) şi din lapte praf – în calitate de agenţi de îngroşare şi
stabilizatori, cu condiţia că se adaugă numai în cantităţi funcţional necesare,
care nu depăşesc 20 g/kg, respectiv, ca orice stabilizatori şi agenţi de
îngroşare autorizaţi;
 gelatină şi amidon – în calitate de stabilizatori, cu condiţia că se adaugă
numai în cantităţi funcţional necesare, respectiv, ca orice stabilizatori şi
agenţi de îngroşare autorizaţi;
Pentru smîntîna fermentată:
 culturi starter de microorganisme inofensive autorizate;
 cheag şi alte enzime coagulante inofensive autorizate, potrivite pentru
îmbunătăţirea texturii, fără realizarea coagulării enzimatice;
 clorură de natriu.
Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în
procente de masă, procente de volum sau grame la o porţiune dacă cantitatea
porţiunilor este stabilită.
56
Cerinţe de calitate pentru unt : Materia primă pentru producerea untului şi a pastei
de unt trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui.
Ingredientele permise la fabricarea untului:

2) culturi starter de microorganisme acidolactice şi/sau bacterii producătoare
de gust şi aromă;
3) apă potabilă.
La etichetare, denumirea produselor trebuie să corespundă indicelui terminologic
şi definiţiilor cu privire la tipurile de unt.
Pe etichetă se indică dacă untul sau pasta de unt sînt sărate sau nesărate; pentru
untul şi pasta de unt sărate se indică conţinutul de sare.
Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului în procente
de masă sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
Caracteristici fizico-chimice pentru unt şi pastă de unt din lapte de vacă
Tabelul 4.7
Tipul de unt Fracţia masică de Aciditatea titrabilă a

plasmei, ºT
grăsime, % umiditate, % din din
smîntîn smîntînă
ă dulce fermentată
Unt topit Min. 99,0 Max. 1,0
Unt clasic din
smîntînă dulce şi din
smîntînă fermentată:
nesărat De la 80,0 pînă la De la 18,5 pînă la Max. 26 De la 40,0
85,0 inclusiv 14,0 inclusiv pînă la
65,0
sărat De la 80,0 pînă la De la 17,5 pînă la Max. 26 De la 40,0
57

65,0
Unt din smîntînă
dulce şi smîntînă
fermentată cu
conţinut redus de
grăsime: De la 50,0 pînă la De la 46,0 pînă la 30,0 De la 40,0
nesărat 79,0 inclusiv 19,5 inclusiv pînă la
65,0
De la 50,0 pînă la De la 45,0 pînă la 30,0 De la 40,0

sărat 79,0 inclusiv 18,5 inclusiv pînă la
65,0
Pastă de unt din
smîntînă dulce şi din
smîntînă fermentată:
nesărată De la 39,0 pînă la De la 56,0 pînă la 33,0 De la 40,0
65,0
sărată De la 39,0 pînă la De la 55,0 pînă la 33,0 De la 40,0
65,0
Indicii microbiologici ai produselor trebuie să fie în conformitate cu următorii

indicatori:
Criterii de siguranţă a laptelui şi produse lactate
Tabelul 4.8
Plan de
prelevare Limite Etapă
Categori Metodă Acţiune în
de probe (2) căreia i
a de analitic cazul
Microorganis (1) se
produse ă de rezultatelor
me aplică
alimentar referinţ nesatisfăcătoa
3 criteriu
e n c m M ă() re
l
1 2 3 4 5 6 7 8 9
2.2.1. Enterobacteria 5 2 < 5/ml ISO Sfîrşitul Controlul
Lapte ceae 1/m 2152 procesului eficienţei
pasteuriza l 8-1 de tratamentul
t şi alte fabricaţie ui termic şi
produse prevenirea
lactate recontamin
58
lichide ării,
pasteuriza precum şi
te (4) controlul
calităţii
materiilor
prime
2.2.2. E.coli (5) În timpul Ameliorare
Brînzeturi procesului a igienei
din lapte de producţiei
sau zer ce fabricaţie, şi a
a fost ISO cînd se selecţiei
100 1000
supus 1664 preconizea materiilor
5 2 ufc/ ufc/
unui 9-1 ză că prime
g g
tratament sau 2 numărul
termic de E. coli
este cel
mai ridicat
(6)
2.2.3. Stafilococi EN/I În timpul Ameliorare
104 105
Brînzeturi coagulazo- SO procesului a igienei
5 2 ufg/ ufg/
din lapte pozitivi 6888- de producţiei
g g
crud 2 fabricaţie, şi a
2.2.4. Stafilococi cînd se selecţiei
Brînzeturi coagulazo- preconizea materiilor
din lapte pozitivi ză că prime. În
ce a fost numărul cazul în
supus de care se
unui stafilococi detectează
tratament este cel valori
termic mai ridicat >105 ufc/g,
EN/I
mai slab lotul de
100 1000 SO
decît brînzeturi
5 2 ufg/ ufg/ 6888-
pasteuriza trebuie
g g 1 sau
rea (7) şi testat
2
brînzeturi pentru
maturate enterotoxin
din lapte e
sau zer stafilococic
care a fost e
supus
pasteuriză
rii (7)
2.2.5. Stafilococi 5 2 10 100 EN/I Sfîrşitul Ameliorare
Brînzeturi coagulazo- ufg/ ufg/ SO procesului a igienei
nematurat pozitivi g g 6888- de producţiei.
e sub 1 sau fabricaţie În cazul în
formă de 2 care se
59
pastă detectează
moale valori 105
(brînzeturi ufc/g, lotul
proaspete) de
brînzeturi
trebuie
testat
pentru
enterotoxin
e
stafilococic
e
2.2.6. Unt E. coli (5) Sfîrşitul Ameliorare
şi procesului a igienei
smîntînă de producţiei
fabricate fabricaţie şi a
din lapte selecţiei
care a fost ISO materiilor
10 100
supus 1664 prime
5 2 ufc/ ufc/
unui 9-1
g g
tratament sau 2
termic
inferior
celui de
pasteuriza
re
2.2.7. Enterobacteria Sfîrşitul Controlul
Lapte praf ceae procesului eficienţei
şi zer ISO de tratamentul
praf(4) 5 0 10 ufc/g 2152 fabricaţie ui termic şi
8-2 prevenirea
recontamin
ării
Stafilococi 5 2 10 100 EN/I Sfîrşitul Ameliorare
coagulazo- ufc/ ufc/ SO procesului a igienei
pozitivi g g 6888- de producţiei.
1 sau fabricaţie În cazul în
2 care se
detectează
valori >
105 ufc/g,
lotul de
brînzeturi
trebuie
testat
pentru
enterotoxin
60
e
stafilococic
e
2.2.8. Enterobacteria Sfîrşitul Ameliorare
Îngheţată ceae procesului a igienei
10 100 ISO
(8) şi de producţiei
5 2 ufc/ ufc/ 2152
deserturi fabricaţie
g g 8-2
lactate
congelate
Formule ceae procesului a igienei
de început de producţiei
deshidrata fabricaţie pentru
te şi reducerea
produse contaminăr
alimentare ii (9)
ISO
dietetice 1 Absenţa în
0 2152
pentru 0 10 g
8-1
scopuri
medicale
speciale
destinate
sugarilor
sub şase
luni
Formule ceae procesului a igienei
de ISO de producţiei
Absenţa în
continuare 5 0 2152 fabricaţie pentru
10 g
deshidrata 8-1 reducerea
te contaminăr
ii
2.2.11. Bacillus cereus 5 1 50 500 EN/I Sfîrşitul Ameliorare
Formule prezumtiv ufc/ ufc/ SO procesului a igienei
de început g g 7932 de producţiei.
deshidrata (10) fabricaţie Prevenirea
te şi contaminăr
produse ii.
alimentare Selectarea
dietetice materiei
pentru prime
scopuri
medicale
speciale
destinate
sugarilor
sub şase
61
luni
Regulamentul sanitar prevede următoarele nveluri maxime ale contaminananţilor în

lapte:
I. Micotoxine
Aflatoxine
Tabelul 4.9
Nr. Denumirea produselor alimentare Niveluri maxime, micrograme per

d/o kilogram (µg/kg)
B1 Suma M1
dintre B1,
B2, G1 şi G2
1 Lapte neprelucrat, lapte tratat termic - - 0,05
şi lapte destinat fabricării produselor
lactate
II. Metale şi arsen

Secţiunea 1. Plumb (Pb)
Tabelul
15
Nr. Denumirea produselor alimentare Niveluri maxime,
miligrame per kg
d/o
(mg/kg) greutate
umedă
1 Lapte neprelucrat, lapte tratat termic şi lapte destinat 0,02
fabricării produselor lactate
Arsen (As)
Nr. Denumirea produselor alimentare Niveluri
d/o maxime
(mg/kg
greutate
umedă)
1 Lapte neprelucrat, lapte tratat termic şi lapte pentru 0,1
fabricarea produselor lactate
62
Aditivii în lapte şi produse lactate
Conservanti permişi de lege în lapte si produse lactate sunt : acid sorbic si sarurile
lui E 200 - E 203, nizina E 234, nitrat de sodiu sau de potasiu E 251 - E 252, acid
propionic si sarurile lui E 281 - E 283), substante tampon (Saruri ale acidului citric
E 331 - E 333) si altii.
Conform reglementărilor normative coloranţii nu sunt permişi în următoarele

produse:
Lapte pasteurizat sau sterilizat
Branzeturi maturate şi nematurate (nearomatizate)
Unt.
4.3 Studiu comparativ între laptele de consum european şi cel de la „Fabrica

de brînzeturi din Cahul”
Pentru a se alinia la standardele de calitate UE, o companie trebuie să

indeplinească toate criteriile de calitate UE pentru materia primă – laptele – pe tot
parcusul procesului de producţie, să se asigure ca toate materiile prime sunt
conforme, să respecte in totalitate legislaţia in vigoare, şi să se asigure că produsele
finite sunt sigure pentru consum uman. Acest proces incepe de la fermă care oferă
laptele, care trebuie şi ea să respecte standarde de calitate stricte, şi culminează cu
produsele finite care ajung la consumatori (lapte si produse lactate).
Piaţa de lactate din Romania nu este înca aliniată 100% la standardele

europene de calitate, deoarece procesul este complex şi de lungă durată, solicitand
investiţii mari din partea fermierilor şi a producătorilor de lactate.
Astfel, pentru a atinge standardele europene de calitate, compania trebuie să

indeplinească anumite conditii stricte:
1. Standarde microbiologice: materie primă de calitate A – lapte de cea mai bună

calitate
2. Trasabilitatea laptelui – adică posibilitatea de a reconstitui din ce materii prime
63
(de la ce sursă/furnizor) şi ingrediente a fost fabricat si ambalat produsul, pe ce

utilaj s-a produs, cand a fost produs, cu ce maşina a fost transportat, în ce condiţii a
fost păstrat.
3. Repectarea cerintelor legale in ceea ce priveşte normele de igienă, atat la fermă –

sursa laptelui, cat şi la fabrica de prelucrare.
Pentru respectarea standardelor UE şi atingerea parametrilor de calitate, trebuie să

se asigure un proces de producţie ce respectă condiţiile de igienă şi trasabilitate a
laptelui. Circuitul inchis al laptelui pană la sistemul de stocare şi răcire asigura
reducerea la minim a apariţiei riscului de contaminare.
Deoarece centrele de colectare a laptelui de la micii producători nu pot asigura un

lapte de calitate din punct de vedere microbiologic şi al trasabilitatii, ele nu
reprezintă o sursa de lapte pentru certificarea la standarde europene.
Ce inseamna laptele de calitate UE (calitate A)?

1. Numarul total de germeni ≤ 100 000 /ml
2. Celule somatice ≤ 400 000 /ml
Laptele se testează săptamanal la fiecare fermă, de la care se preia lapte cu control
interlaboratorial la fiecare recepţie.
Numarul total de germeni indică gradul de igienăa in obţinerea laptelui. Numărul

ridicat de celule somatice presupune existenţa laptelui provenit de la animale
bolnave cu afecţiuni mamare. Nivelul celor doi indicatori reflectă rezultatul
activităţii microbilor.
De aceea, numărul de celule somatice, precum şi numărul total de germeni care se

regăsesc în lapte, califică această materie primă ca fiind conforma sau nu cu
normele europene şi corespunzătoare sau nu pentru procesul de producţie al
lactatelor.
În Romania, industria laptelui şi a lactatelor nu este conformă în totalitate cu acest

standard;
64
La acest moment este permis un număr total de celule somatice de pana la 1 000
000, spre deosebire de normele europene care accepta un numar total de 400 000!!!
În Romania, nu toţi producătorii indeplinesc 100% parametrii UE pentru lapte,

aceştia beneficiind de o perioadă de tranziţie în care trebuie să ajungă la aceşti
parametri.
Concluzii şi recomandări
Creşterea nivelului de calitate, dezvoltare şi protecţie reprezintă una din priorităţile
de dezvoltare a RM şi este destinată pentru asigurarea creşterii economice,
dezvoltării sectorului de fabricare a produselor lactate care conduce la respectărea
drepturilor şi intereselor atît a producătorilor, consumatorilor cît şi a organelor
abilitate.
Problema asigurării unei legislaţii stricte în domeniu conformităţii, dar nu direcţia

dată ar fi cheia spre success ci o lege împrumutată şi bine evoluată.
Politica strategică a Organismului de Certificare a produselor are grad sporit

de pericol deoarece pot pune ericol vieţi umane, permanent activităţile sale şi
procesul de prestare a serviciilor au ca scopul demonstrării, că organismul de
certificare menţine o poziţie de terţă parte aplicând un sistem de certificare
consecvent şi demn de încredere, facilitând astfel acceptarea acestuia la nivel
naţional şi internaţional
Organismul de certificare, la toate nivele structurale, concentrează eforturile
sale în scopul asigurării satisfacţiei clientului prin îndeplinirea solicitărilor acestuia,
dar care nu intră în contradicţie cu legislaţia şi documentaţia normativă în vigoare.
Transparenţa tuturor organelor abilitate şi fără principia de interese.
Informarea şi consultarea producătorilor cît şi consumatorilor constituie elemente

esenţiale de protecţie , deoarece fiecare consumăm produse alimentare şi cu cît
vom fi informaţi mai mult va creşte şi calitatea produselor.
Inovațiile legislative şi instituționale acordă un spectru larg de confuziuni, cheltuieli

suplimentare şi incorectitudini;
Armonizarea cadrului legislativ este absolut esențială pentru a asigura un mediu

favorabil de executare a sarcinilor de către autoritatea de conformitate.
65
Funcțiile de control și penalizare a agenților economici garantează o eficacitate

sporită a activității de producere.
.Elaborarea unui program naţional de dezvoltare pentru îmbunătăţirea calităţii

laptelui, bazat pe liste de verificare a parametrilor critici, formarea/instruirea unor
consuiltanţi tehnici pe probleme de calitate a laptelui crud.
Implementarea unui sistem de management al calităţii înseamnăintroducerea în
organizaţie a modului de lucru şi de a gândi care asigurăsuccesul sistemului în

cauză. Avantajele imediate, dar mai ales cele pe termen mediu şi lung pledează în
favoarea implementării acestor sisteme.
Sprijinirea Ministerului în realizarea sarcinilor legate de colectarea corectă şi

transmiterea de date referitoare la piaţa laptelui.
Extinderea activităţii laboratoratoarelor de testare a calitatii laptelui în

majoritatea raionelor ţării.
Instruirea unor experţi in pregătirea şi distribuirea probelor de lapte în

vederea realizării testelor inter-laborator.
.Susţinerea fermierilor de lapte prin intermediul unui program de studii
referitoare la calitatea acestuia.
Ajustare treptată a legislaţiei RM cu cea din Uniunea Europeană.
Acordarea unor finanţări şi susţinerea producătorilor spre ieşirea pe piaţa
UE.
Necesitea sistării activităţii pe o perioadă scurtă de timp în cazul depistării
unor neconformităţi grave ( în loc de smîntînă chefir sau zer, sau unt cu
grasimi vegetale), astfel ca întreprinderea să piardă ceva din cifra de afaceri
nu amenzile prevăzute de lege în mărime de 1000 sau 2000 lei.
66
Bibliografie
I. Acte legislative
1. Legea cu privire la evaluarea conformităţii nr. 186-XV din 24.04.2003.

2. Legea privind activitatea de reglementare tehnică nr. 420.
3. Legea privind securitatea generală a produselor nr. 422-XVI.
4. "Regulile generale de certificare a produselor în cadrul Sistemului Naţional de
Asigurare a Conformităţii Produselor".
5. "Regulile generale de declarare a conformităţii produselor de către producător în
cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor".
6. "Regulile generale de examinare de tip a produselor în contextul reglementărilor
tehnice".
7. Legea Republicii Moldova privind produsele alimentare Nr 78-XV din
18.03.2004;
8. Regulamentul sanitar privind contaminanţii din produsele alimentare Hotărîrea
Guvernului nr.520 din 22.06.2010;
9. Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor
de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi
animală pentru animale Hotărîrea Nr. 1191 din 23.12.2010
10. Reguli generale de igienă a produselor alimentare, Hotărîrea Guvernului nr. 412
din 25.05.2010;
11. Norme fundamentale de radioprotecţie. Cerinţe şi reguli igienice. NFRP-2000;
12. Hotărîrea Guvernului nr. 996 din 20.08.2003 Normele privind etichetarea
produselor alimentare;
13. Hotărîrea medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr. 05-00 din
17.12.2002 8. „Reguli şi norme sanitare privind aditivii alimentari”;
14. “Reguli şi normative sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite în
sectorul alimentar” nr. 67 din 2004;
II. Literatura de specialitate
15.Axinte E. Asigurarea calităţii. Chişinău, 2002.
16.Bohosievici C. Asigurarea calităţii. Chişinău, 2000.
17.Cănănău N. Calitate totală: Concepţii de bază. Chişinău, 1998.
18.Chirilă V. Managementul calităţii. Chişinău, 2002.

19.L. CRĂCIUN - Managementul producţiei,Ed.PrintExpert,Craiova 2008
20. Managementul calitatii totale, Ed. Economica, Bucuresti, 1999,

67
68
69
Sistemul naţional de evaluare a conformitaţii
70

Disertatie 12345678910

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie 12345678910

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul naţional de evaluare a conformităţii

Evaluarea conformității este un instrument care ajută companiile nu numai să

Capitolul I. Sistemul Naţional de Asigurare a conformităţii

1.1 Istoricul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii

În perioada anilor 1991-1992 în cadrul Guvernului RSSM activau două

atribuţiilor în domeniul supravegherii pieţei şi în domeniul protecţiei

Figura 1.1. Structura Sistemulul Naţional de Standardizare

Structura acestui lanţ intervine cu scopul de a elimina dificultăţile care apar

economici a necesităţii dezvoltării unui mediu de afaceri sănătos, inclusiv a unui

1.2 Organismele de evaluare a conformităţii produselor

În scopul asigurării activităţii de evaluare a conformităţii produselor, în

Sistemul naţional de evaluare a conformităţii

(1) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii elaborează şi

conformităţii ale altor state şi aderarea la sisteme de evaluare a conformităţii

Standardizarea este recunoscută astăzi ca fiind disciplina esenţială pentru toţi

1.3 Competenţele Organismului Naţional de Asigurare a Conformităţii

Sfera de reglementare stabileşte cadrul legal pentru evaluarea conformităţii

Abordarea evaluării conformităţii este importantă şi necesară, întrucât poate

Definiția unui standard

Ghidul ISO 1996 definește standardul ca fiind un document, stabilit prin

Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte standardul ca fiind

Conținutul unui standard: Standardele variază după caracter, subiect sau

• sunt coerente și consecvente : standardele sunt elaborate de către comitetele

• standardele reflectă rezultatele activității desfășurate în comun ce implică toate

 sunt procese active : standardele se bazează pe experiența reală și conduc la

Un factor pentru selectarea strategică a companiilor : participarea la

economic competitiv. Asta înseamnă să acționezi în spiritul standardizării, nu să

Un standard reprezintă un nivel de experiență și tehnologie. Acesta este un

 un factor de raționalizare a producției : standardul face posibilă stăpânirea

Dreptul de autor şi dreptul de utilizare a standardelor se împart în 2 segmente

Standardul conform prevederii legale este o operă colectivă. Includerea unui

face sub autoritatea organismului național de standardizare, care îl și publică. Prin

Standarde internaționale: Din faza de proiect în cadrul comitetului tehnic,

Fiecare proiect de standard și fiecare standard internaţional publicat poartă

Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii are următoarele atribuţii: 7

 elaborează şi propune Guvernului spre aprobare politica de stat în domeniul

conformităţii produselor, de eliberare a autorizaţiilor de activitate în domeniul

de către organismele de evaluare a conformităţii a regulilor stabilite în Sistemul

Capitolul II. Cadrul legal al documentaţiei de conformitate

2.1 Tehnica de emitere a declaraţiei de conformitate

Ansamblul proceselor manageriale între care sunt interferențe, al

1. Conformitate - îndeplinirea condiţiilor prescrise pentru un produs;

2. Neconformitate: nesatisfacerea de către produs a condiţiilor specificate, sau,

3.Declaraţie de conformitate - asigurare scrisă prin care furnizorul confirmă cu

deţină un contract cu un laborator de încercări competent;

Structura şi conţinutul trebuie să conţină suficientă informaţie pentru a identifica

trebuie să întocmească pentru produs o declaraţie de conformitate nouă, anulînd-o

2.2 Mecanismul de acordare a certificatului de conformitate

 efectuarea procedurii de certificare;

Organismul de Certificare Produse ( OCP) dispune de politici şi proceduri

Procesul general de certificare al unui produs este:

a) prezentarea cererii pentru certificare

c) luarea deciziei asupra cererii;

f) efectuarea încercărilor mostrelor;

g) evaluarea procesului de producţie

h) examinarea rezultatelor evaluării

i) luarea deciziei privind eliberarea sau refuzul

j) eliberarea certificatului sau refuzul eliberării;

k) evaluarea periodică a produselor certificate

Figura 2.1. Mecanismul de certificare a unui produs

Domeniul de activitate al OCP îl constituie certificarea produselor din

Pentru ca un produs să poată fi avizat drept corespunzător in vederea

 Cererea pentru certificare,