Regiuni industriale pe Terra

Regiunea industrială reprezintă un spațiu ce concentrează activități, centre și

grupări de centre industriale cu un coeficient ridicat de industrializare,
urbanizare, căi de comunicații, resurse umane calificate (angajate) și cu
intense legături economice.

Factorii apariției și dezvoltării

Printre factorii care au condus la apariția și dezvoltarea unor regiuni
industriale pe suprafața globului putem enumera:

 existența resurselor naturale;

 existența forței de muncă calificată;
 existența unor porturi;
 existența unor centre (urbane) de consum.

Pentru a stabili tipul de regiune industrială, se au în vedere:

 resursele existente;
 volumul/structura/gradul de utilizare a materiilor prime;
 specializarea forței de muncă.

EUROPA

1. Regiunea industrială Rhin-Ruhr (Germania)

Una dintre cele mai reprezentative regiuni carbonifere este regiunea Ruhr.

Aceasta se conturează în anul 1837, fiind susținută de mai mulți factori printre
care: rezervele mari de cărbuni din zonă, prezența fluviului Rhin, specializarea
resurselor umane în diferite domenii.

Astfel, centrele din zonă sunt specializate în diferite domenii:

 siderurgie – centrele Duisburg, Dortmund, Dusseldorf;

 instalații industriale – Essen;
 petrochimie – Koln;
  chimie – Ludwigshafen, Frankfurt pe Main;
 industria electronică și electrotehnică – Koln, Essen și Oberhausen;
 automobile – Koln și Bochum;
 bere – Dortmund.

 Agricultura este o ramură de bază a economiei zonei Rhur-Rhin. Atfel, în

culoarul Rhinului și a afluenților acestuia (Neckar, Main, Mossel) se practică
pomicultura și viticultura.

Centrul de desfacere a vinurilor – Mainz;

      De asemenea, zona beneficiază de un important fluviu navigabil – Rhin –
alături de afluenții săi dintre care navigabili Main, Neckar, Moselle.
Principalul port fluviatil – Duisburg (cel mai mare din Europa), dar și Koln,
Ludwigshafen, Frankfurt pe Main. Unul dintre cele mai importante aeroporturi
din Europa – Frankfurt pe Main.
      Transformarea puternică a mediului înconjurător este marcată de halde de
steril dar și de modificarea calității aerului, apei și solului.

2. Regiunea industrială Ranstand-Holland (Olanda)

Continuă axa Rhenană din Germania.

 Apariția acestei regiuni urban-industriale a fost posibilă datorită, în primul

rând, rezervelor mari de gaze naturale din nordul Olandei – la Groningen –
dar și poziției geografice extrem de favorabile (ieșire la Marea Nordului) care
au favorizat din cele mai vechi timpuri comerțul.

Astfel, centrele din zonă sunt specializate în diferite domenii:

 complexul portuar Rotterdam-Europoort;
 petrolul extras din Marea Nordului este transportat prin conducte pentru
prelucrare la Rotterdam și Amsterdam;
 metalurgie – Amsterdam;
 industria constructoare de mașini – Amsterdam – Haarlem (nave,
autovehicule și avioane), Rotterdam și Dordrecht– nave;
 industria chimică și petrochimică – Rotterdam –
Europoort;  Amsterdam;
  important centrul comercial – Utrecht;
 prelucrarea diamantelor – centrul mondial – Amsterdam.

Orașul Rotterdam este în momentul de față cel mai mare port maritim la nivel

mondial (după traficul de marfă).

Din totalul suprafeței țării, 27% – teren cultivat, 32% sunt utilizate ca pășuni,
iar 9% sunt păduri.
Agricultura, foarte modernă, intensivă și foarte productivă ocupă 4% din forța
de muncă și produce 4% din produsul intern brut. Cea mai dezvoltată ramură
este creșterea vitelor prin pășunat și cultivarea florilor.
Se produc în cantități mari cartof, sfeclă de zahăr și cereale. Olanda se află
pe locul cinci în Europa la producția de unt, pe locul al patrulea la producția de
cașcaval și pe primul loc la producția de bulbi de flori.
Pe multe poldere se cultivă lalele, zambile și crini, mai ales în zonele Leiden și
Haarlem, de unde anual se exportă milioane de bulbi de flori. Un produs
important de export îl constituie zarzavaturile pentru salate, cultivate în
general în sere.
ASIA

1. Regiunea urban-industrială Chang Jiang (China)

Apariția și dezvoltarea acestei regiuni industrial-urbane au fost favorizate de

prezența unuia dintre cele mai mare fluvii de pe Terra. Pe de altă parte,
rezervele mari de cărbuni, dar și de petrol din nordul și estul Chinei, precum și
rezervele mari de minereuri din zonă, au condus la formarea unor adevărate
centre de prelucrare, specializate în diverse domenii.

În lungul axei Chang Jiang există patru poli industriali, și anume:

Shanghai – cel mai mare oraș al țării, cu o mare complexitate

funcțională; prin portul său (Wusong) este poartă de legătură la nivel
național și internațional; reprezintă cel mai mare centru industrial al
Chinei; siderurgie (în cooperare cu Japonia), neferoase, construcții de
mașini, petrochimie. Se află cea mai mare fabrică de biciclete din lume;
Nanjing– petrochimie, industria textilă și porțelan (tradiționale ultimile
două);
 Wuhan – important  centru siderurgic, șantier naval, industria
bumbacului și a mătăsii naturale;
Chongqing și Chengdu– siderurgie modernă, petrochimie, industria
textilă.

Agricultura este o ramură importantă a economiei zonei. Cultura bumbacului

și sericicultura (creșterea viermilor de mătase) se impun în zonă, dar se
cultivă și trestie de zahăr, ceai, orez.
     Problemele de mediu sunt destul de mari. Există o modificare a calității
apelor fluviului, poluare industrială (sub diferite forme), presiune umană mare.
    Orezăriile, atât prin suprafețele mari utilizate cât și prin factorul uman
(presiune umană), conduc la modificarea ecosistemelor naturale.
     De asemenea, se impun măsuri în timpul sezonului ploios, când ploile
musonice provoacă mari pagube materiale.
AMERICA
1. Regiunea urban-industrială Sf.Laurențiu-Marile Lacuri (Canada)
Apariția și dezvoltarea acestei regiuni industrial-urbane au fost favorizate de
prezența fluviului Sf. Laurențiu, de Marile Lacuri dar și de resursele importante
de fier din zonă.
S-au conturat numeroase zone industriale, cu funcții complexe, favorizate de
resursele de subsol, de sol, ape, dar și de resursa umană calificată.
Există cinci poli industriali.
 Montreal – funcție industrial – portuară (siderurgie, petrochimie, mobilă,
nave, automobile) dar și funcție comercială (pielărie, blănărie);
 Toronto – industria navelor și automobilelor, târg internațional de
grâne, mașini, blănuri;
 Quebec – funcție portuară și de transport (cel mai mare port al țării);
 Saguenay – lângă Quebec – cel mai important centru de prelucrare a
bauxitei de pe glob;
 Hamilton – industria siderurgică.
Regiunea se remarcă prin caracterul de piață națională și internațională (târg)
asociată cu o intensă activitate financiară pentru comercializarea produselor:
grâne, blănuri, mașini, resurse de subsol.
    Agricol: este dezvoltată ramura prelucrării și comercializării blănurilor pe
piața națională și internațională.
     Fiecare dintre orașe este specializat pe un anume tip de mărfuri. Astfel,
Quebec – specializat pe transportul de persoane, animale și lemn; Montreal –
cereale, petrol și lemn; Toronto și Hamilton – transportul cărbunilor și fierului.
     Probleme de mediu: poluare, modificarea calității aerului și apei, utilizarea
excesivă a apei din lacuri în diferite scopuri.

2. Regiunea industrială din Golful Mexic (SUA)

O regiune petrolieră bine conturată se află la Golful Mexic, în sudul Statelor
Unite ale Americii.
      Această regiune este împărțită de specialiști în ”Vechiul Sud” (partea
nordică a regiunii, cu centrul polarizator Dallas) și ”Noul Sud”, partea sudică
a regiunii, cu centrul polarizator New Orleans.
     Această zonă asigură peste 40% din totalul producției petrochimice a țării.
     Concomitent, se impun producțiile de energie electrică, siderurgie, utilaje
petroliere și materiale de construcții.
      Prezența altor resurse, precum sarea, dar și accesul la Golful Mexic care
a favorizat dezvoltarea porturilor, au impulsionat industria chimică, aluminiului,
constructoare de mașini și industria zahărului.
Există câteva centre polarizatoare:
 New Orleans: intensă activitate portuară, activități financiar-bancare; se
remarcă industria siderurgică și petrochimică; industria alimentară
(conserve, zahăr, cereale);
 Houston: centru reprezentativ al industriei petroliere, centru direcțional
al NASA, industria constructoare de mașini, a materialelor de
construcții;
 Tampa: important port; 
 Dallas: piață a produselor agricole (animale, bumbac); sediul
tranzacțiilor petroliere ale Texasului de Nord; bine reprezentată industria
constructoare de mașini și utilaj petrolier;
 Atlanta: piață a bumbacului, sediul companiei Coca Cola, industria
alimentară, avioane, industria textilă, confecții, încălțăminte;
 Corpus Christi – important port petrolier;
 Miami: complex militaro-industrial.
Agricultura este bazată pe citrice, trestie de zahăr, legume. Există probleme
de mediu legate de exploatările de petrol și gaze naturale.

Regiunea industrială Rhin-Ruhr-orașul

Duisburg

Valea Ruhr-Germania
Regiunea industrială Ranstad-Holland

Portul Rotterdam-cel mai mare port

maritim al lumii
Fluviul Chang Jiang

Toronto-cel mai mare oraș al Canadei

și unul dintre cele mai importante
centre urban-industriale din zona
Marilor Lacuri
 Fluviul Sf.Laurențiu-Canada

New Orleans

Houston-important centru petrolier

Sediul central al fabricii Coca-Cola
-Atlanta