Sunteți pe pagina 1din 4

Capitolul 4.

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERȚII

4.4. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI

Datoriile fiscale privesc impozite, taxe şi contribuţii. În funcţie de modul de suportare de către
plătitori, acestea se grupează în două categorii:
a) Impozite şi taxe directe, suportate de cei care le plătesc: impozitul pe profit; impozitul pe venitul
microentităţilor; impozitul pe veniturile din salarii; impozitul pe dividende; impozite şi taxe locale etc.;
b) Impozite şi taxe indirecte, incluse în preţul bunurilor şi serviciilor: taxa pe valoarea adăugată;
taxele vamale; accizele; taxele pe jocuri de noroc; alte taxe: eliberare de licenţe, de autorizaţii de
funcţionare etc.
Creanţele fiscale în relaţie cu bugetul statului privesc subvenţiile de primit şi vărsămintele efectuate
în plus.
A. Contabilitatea impozitului pe profit
Baza legală a impozitului pe profit: Legea 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi
completările ulterioare.
1. Plătitorii impozitului pe profit: persoanele juridice române, inclusiv pentru activităţile
desfăşurate în străinătate; persoanele juridice străine pentru activităţile desfăşurate în România; persoanele
juridice române şi străine pentru activităţile în asociere cu persoane fizice rezidente şi nerezidente.
2. Cotele de impozitare. Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de
16% cu excepţiile prevăzute de lege.
3. Calculul profitului impozabil. Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice
sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care
se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Profitul = Venituri - Cheltuieli efectuate - Veniturile + Cheltuielile
impozabil realizate din în scopul realizării neimpozabile nedeductibile
orice sursă veniturilor
Exemple de venituri neimpozabile:
 dividendele primite de la o persoană juridică română,
 veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
 veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,
 veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile,
 pierderea fiscală din anii precedenţi ş.a.
Exemple de cheltuieli nedeductibile (integral sau parțial):
 cheltuielile cu impozitul pe profit;
 amenzile şi penalităţile datorate autorităţilor române/străine;
 cheltuielile al căror nivel a depăşit limita de deductibilitate, cum ar fi: cheltuielile de protocol, cu
perisabilităţile, cu sponsorizarea, cu amortizarea ş.a.
4. Calculul şi plata impozitului pe profit. Impozitul pe profit se calculează, se contabilizează şi se
plăteşte trimestrial. Calculul impozitului pe profit se face pe bază de date cumulate de la începutul anului
potrivit relaţiei:
Impozitul pe profit = Profit impozabil × Cota de impozitare
Întrucât impozitul pe profit se calculează trimestrial pe bază de date cumulate, pentru plata trimestrială se calculează
impozitul pe profit datorat după relaţia:
Impozitul pe profit Impozitul pe profit cumulat
Impozitul pe cumulat de la începutul _ de la începutul anului până
=
profit datorat anului până la finele la finele trimestrului
trimestrului curent precedent
Declararea şi plata trimestrială a impozitului pe profit se fac până la data de 25 inclusiv a primei luni
următoare încheierii trimestrelor I-III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal se
efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, respectiv 25 martie a
anului următor.
Conturile utilizate pentru evidenţierea impozitului pe profit sunt:
 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”, şi
 4411 „Impozitul pe profit”.
Exemplu: În trimestrul I N cheltuielile totale efectuate (clasa 6) sunt de 300.000 lei şi veniturile
totale realizate (clasa 7) sunt de 400.000 lei. Se consideră că toate cheltuielile şi veniturile sunt recunoscute
de fiscalitate, deci profitul contabil este egal cu profitul impozabil. Cota de impozitare este de 16%.
Operaţii contabile:
 Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli:
121 = % 300.000 lei
Profit sau pierdere Conturi din clasa 6 -
Cheltuieli

% = 121 400.000 lei


Conturi din clasa 7 Profit sau pierdere
- Venituri
 calculul şi înregistrarea impozitului pe profit: 100.000 lei × 16% = 16.000 lei:
691 = 4411 16.000 lei
Cheltuieli cu Impozitul pe profit
impozitul pe profit
 închiderea contului 691 prin contul 121:
121 = 691 16.000 lei
Profit sau pierdere Cheltuieli cu impozitul
pe profit
 plata impozitului pe profit:
4411 = 5121 16.000 lei
Impozitul pe profit Cheltuieli cu impozitul
pe profit

Variante:
a) Presupunem că în trimestrul al II-lea impozitul pe profit calculat, cumulat de la începutul anului
(ianuarie – iunie), este de 34.000 lei.
Operaţii contabile:
 impozitul datorat pentru trimestrul II este de: 34.000 lei – 16.000 lei = 18.000 lei:
691 = 4411 18.000 lei
Cheltuieli cu Impozitul pe profit
impozitul pe profit
 închiderea contului 691 prin contul 121:
121 = 691 18.000 lei
Profit sau pierdere Cheltuieli cu impozitul
pe profit
 plata impozitului pentru trimestrul al II-lea:
4411 = 5121 18.000 lei

b) Presupunem că în trimestrul al III-lea impozitul pe profit calculat, cumulat de la începutul anului


(ianuarie – septembrie), este de 25.000 lei.
Operaţii contabile:
 diferenţa dintre impozitul calculat cumulat de 25.000 lei şi impozitul plătit pentru trimestrele I
şi II de 34.000 lei, adică 9.000 lei, reprezintă impozit pe profit plătit în plus și care trebuie recuperat de
la buget:
4411 = 691 9.000 lei
Impozitul pe profit Cheltuieli cu impozitul
pe profit
 închiderea contului 691 prin contul 121:
691 = 121 9.000 lei
Cheltuieli cu Profit sau pierdere
impozitul pe profit
B. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată
TVA este o taxă generală de consum ce cuprinde toate fazele circuitului economic. Din punct de
vedere fiscal este un impozit indirect ce se aplică asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor
şi serviciilor.
Baza legală a TVA: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările
ulterioare.
1. Sfera de aplicare a operaţiilor supuse TVA: operaţiunile care au ca obiect transferul proprietăţii
bunurilor şi serviciilor şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
 constituie o livrare de bunuri sau prestare de servicii efectuată cu plată;
 locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
 operaţiunile să fie efectuate de persoane impozabile;
 operaţiunile să rezulte din activităţi economice: producţie, prestări de servicii, comerţ ş.a.
2. Faptul generator şi exigibilitatea
Faptul generator al taxei reprezintă momentul când apare obligaţia entităţii de a plăti TVA. Regula:
faptul generator ia naştere în momentul livrării bunurilor şi serviciilor.
Exigibilitatea reprezintă momentul când organul fiscal pretinde plata TVA. Regula: exigibilitatea
apare concomitent cu faptul generator.
3. Regimurile şi cotele de impozitare
Operaţiunile incluse în sfera TVA se împart în următoarele categorii: a) operaţiuni taxabile; b)
operaţiuni scutite cu drept de deducere; c) operaţiuni scutite fără drept de deducere; d) operaţiuni de import
şi achiziţii intracomunitare scutite de TVA; e) operaţiunile scutite fără drept de deducere, efectuate de
entităţile mici care aplică regimul special de scutire; f) operațiuni pentru care se aplică regimul special
pentru agricultori.
4. Baza de impozitare este constituită din: contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de
furnizor din partea cumpărătorului, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;
În baza de impozitare a TVA se cuprind şi impozitele şi taxele dacă prin lege nu se prevede altfel,
precum şi cheltuielile accesorii (comisioane, cheltuieli de ambalare, transport, asigurare), decontate
cumpărătorului.
5. Regimul deducerilor
Deducerea constă în scăderea TVA deductibilă din TVA colectată. Dreptul de deducere apare în
momentul în care TVA deductibilă devine exigibilă şi se exercită asupra operaţiunilor taxabile,
operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi altor operaţiuni prevăzute de Codul fiscal.
6. Regularizarea şi rambursarea taxei
Dreptul de deducere a TVA se exercită lunar / trimestrial prin scăderea TVA deductibilă din TVA
colectată pentru ansamblul operaţiilor efectuate în luna în cauză. Dacă TVA colectată este mai mare decât
TVA dedusă, diferenţa este TVA de plată. Dacă TVA dedusă este mai mare decât TVA colectată, diferenţa
este denumită „suma negativă a TVA”.
După determinarea TVA de plată sau a sumei negative a TVA pentru operaţiile din perioada fiscală
de raportare, se efectuează regularizarea TVA prin decontul de TVA, astfel:
 se determină suma negativă a TVA cumulată prin însumarea sumei negative a taxei din
perioada fiscală de raportare cu soldul sumei negative a taxei din decontul perioadei fiscale
precedente, dacă nu a fost solicitat a fi rambursat;
 se determină TVA de plată cumulată prin însumarea TVA de plată din perioada fiscală de
raportare cu TVA de plată neachitată din perioada fiscală anterioară (soldul TVA de plată);
 regularizarea diferenţelor:
- dacă TVA de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a TVA cumulată,
rezultă un sold de TVA de plată în perioada fiscală de raportare;
- dacă suma negativă a TVA cumulată este mai mare decât TVA de plată cumulată,
rezultă un sold al sumei negative al TVA în perioada fiscală de raportare.
Soldul negativ al TVA reprezintă TVA de recuperat care se poate regulariza în două modalităţi:
 prin solicitarea rambursării, bifând caseta corespunzătoare din decontul TVA;
 prin reportarea soldului sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare.
Contabilitatea operaţiilor privind TVA se realizează cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea
adăugată”.
 Contul 4423 „TVA de plată” (P). Este cont de datorii fiscale care înregistrează în credit, la
sfârşitul lunii, TVA de plată, iar în debit achitarea obligaţiei prin compensare cu suma negativă a TVA din
perioada precedentă şi prin plata diferenţei.
 Contul 4424 „TVA de recuperat”(A). Este cont de creanţe fiscale care înregistrează în debit, la
sfârşitul lunii, TVA de recuperat, iar în credit stingerea creanţei prin compensare cu TVA de plată din
perioada precedentă, prin compensare cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat şi/sau prin
încasarea diferenţei / sumei de la buget.
 Contul 4426 „TVA deductibilă” (A). Este cont de creanţe fiscale care înregistrează în debit, în
cursul lunii, TVA deductibilă aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate cu drept de deducere, iar în
credit, la sfârşitul lunii, TVA nedeductibilă trecută pe cheltuieli, TVA deductibilă compensată cu TVA
colectată şi TVA de recuperat de la buget. Nu are sold la sfârșitul perioadei.
 Contul 4427 „TVA colectată” (P). Este cont de datorii fiscale care înregistrează în credit, în cursul
lunii, TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor vândute impozabile, iar în debit, la sfârşitul lunii,
TVA colectată compensată cu TVA dedusă şi TVA de plată. Nu are sold la sfârșitul perioadei.
 Contul 4428 „TVA neexigibilă” (B). Este cont de creanţe sau de datorii fiscale cu funcţie
contabilă de activ sau de pasiv, după caz. Înregistrează în debit TVA neexigibilă aferentă: cumpărărilor
fără facturi; preţului cu amănuntul al mărfurilor vândute; TVA aferentă facturilor emise (înregistrată
anterior în credit);. În creditul contului se înregistrează TVA neexigibilă aferentă: vânzărilor fără facturi;
inclusă în preţul cu amănuntul al mărfurilor cumpărate; TVA aferentă facturilor sosite (înregistrată anterior
în debit).
Operaţiile contabile:
 cumpărarea de stocuri, imobilizări, servicii de la furnizori:
% = 401
Stocuri – cl. 3
Imobilizări – cl. 2
Cheltuieli – cl. 6
4426
 vânzarea de produse finite clienţilor interni:
4111 = %
Venituri – cl. 7
4427

Regularizarea TVA:
Cazul 1. TVA colectată mai mare decât TVA deductibilă
 compensarea TVA deductibilă cu TVA colectată:
4427 = 4426
TVA colectată TVA deductibilă
 evidenţierea TVA de plată (sold cont 4427):
4427 = 4423
TVA colectată TVA de plată
 plata către buget a TVA de plată:
4423 = 5121
TVA de plată Conturi la bănci în lei
Cazul 2. TVA colectată mai mică decât TVA deductibilă
 compensarea TVA deductibilă cu TVA colectată:
4427 = 4426
TVA colectată TVA deductibilă
 evidenţierea TVA de recuperat:
4424 = 4426
TVA de recuperat TVA deductibilă
 încasarea sumei negative a TVA de la buget:
5121 = 4424
Conturi la bănci în TVA de recuperat
lei

S-ar putea să vă placă și