ECONOMIE ŞI

ORGANIZAŢII
MONDIALE

LECT. DR. GICA CULIŢĂ

SUA
 SUA se află în fruntea grupului marilor ţări industriale, cu o populație ce se
estimează că a depășit 331.005.000 milioane locuitori în prezent, pe locul
III mondial ca suprafață și populație (după China 1,439 mld loc și India
1,380 mld loc în anul 2020).
 Speranța de viață medie este de 82 ani.
 PIB/loc este de doar 65.111 dolari în anul 2019, nu cel mai ridicat din lume,
în pofida faptului că țara este cea mai puternică economie a lumii (locul 7
mondial după Luxemburg, Elveţia, Norvegia, Irlanda, Qatar, Islanda).
 Nici locuitorii săi nu sunt în topul celor mai fericiți, SUA fiind pe locul 15,
având în față multe state eurpone nordice, Canada și chiar Mexic, ce ocupă
poziția 14.
 Ca structură, 74 % din populație sunt albi, 12,6% negrii, 5,2 asiatici etc.
Condiţii istorice favorabile:
 - nu a cunoscut feudalismul, trecând direct la capitalism. Acest lucru a
permis ca, de la început, societatea americană să se dezvolte ca o societate
civilă deschisă realizării fiecărui cetăţean. Lincoln -"an almost chosen
nation"- atracție.
 - într-un timp relativ scurt a fost creată o piaţă internă uriaşă, care a
stimulat puternic creşterea economică.
 - Standardizarea şi producţia de serie mare au apărut de timpuriu, fiind
impuse de talia pieţei americane.
 - dorindu-şi o dimensiune cât mai mare ţării lor, americanii n-au ezitat să
recurgă la metodele specifice pieţei libere, cumpărând cu plata "cash"
câteva dintre statele care compun confederaţia: Louisiana - de la Napoleon
(1804), Oregon - de la Anglia (1846), California - de la Mexic (1848),
Alaska - de la Rusia ţaristă (1867).
Date isorice
 SUA este stat federal compus din 50 de state federale din
care 48 continentale învecinate iar 2, Alaska şi Hawai,
sunt exclave.
 13 din aceste state federale şi-au câştigat independenţa
de sub ocupaţia colonială, în majoritate engleză, în 1776.
 A urmat o perioadă de lupte interne ce au în prim plan
problema abolirii sclaviei, susţinută de statele nordice, şi
obţinută abia în 1865 prin al 13-lea Amendament
introdus de Abraham Lincoln.
Factori în favoarea păstrării statutului
SUA
 SUA poate rămâne puterea dominantă a economiei mondiale
deoarece:
 Statele Unite au, faţă de Japonia, un avantaj comparativ dat.
SUA posedă unele dintre cele mai mari resurse naturale din lume.
 Cele mai puternice STN ale lumii, generatoare ale globalizării.
 Pe planul cercetării ştiinţifice fundamentale, SUA deţin un
avantaj substanţial. Revoluţia ştiinţifico-tehnică a pornit din Statele
Unite. Cei mai mulţi deţinători ai premiului Nobel (371) sunt
americani dar mulți nu sunt practic născuți acolo (Linus Pauling,
Leontief – ec. 73, Obama 2009, Theodore Roosvelt 1906).
 Rolul internaţional al dolarului SUA continuă să fie mult mai
important decât cel al yenului sau yuanului (0,15 dolari la 1 yuan
chinez//0,00956 dolari la 1 yen japonez). Euro luptă, cu un raport
1 euro = 1,23 dolari, pentru a deveni cât mai utilizat la nivel
global. Faptul că dolarul este principalul instrument internaţional
de plată şi de rezervă oferă agenţilor economici americani un cert
avantaj.
 Poziţia economică a SUA este consolidată de marele lor
potenţial militar, cel mai ridicat din lume. Pe acest plan,
Japonia nu contează însă China, prin populaţia numeroasă şi
cheltuielile militare în creştere ar putea să reprezinte o
ameninţare.
 Globalizarea limbii engleze reprezintă un atu major al firmelor
americane în tranzacţiile internaţionale. Limba engleză, ca
vehicul de cultură, facilitează expansiunea modului de viaţă
american până şi în ţări cu vechi tradiţii, cum este Japonia.
TOP primele 5 economii
mondiale, după PIB nominal
2019/2020
http://statisticstimes.com/economy/projected-world-gdp-ranking.php

United
21,439.45 1 22,321.76 1 North America
States
China 14,140.16 2 15,269.94 2 Asia
Japan 5,154.48 3 5,413.05 3 Asia
Germany 3,863.34 4 3,982.24 4 Europe
India 2,935.57 5 3,202.18 5 Asia
Ordinea economică mondială
 Dat fiind potenţialul său economic şi militar uriaş,
SUA reprezintă o superputere mondială.
 În condiţiile ultimelor evoluţii ale economiei
mondiale, poziţia de lider mondial al SUA pare fi
pusă în discuţie mai degrabă de China sau de
Uniunea Europeană. De altfel, în termeni PPP,
China conduce clasamantul PIB la PPP, grafice
pagina următoare.
Cele mai mari economii după PIB,
la PPP, anul 2020, estimări FMI - stânga
 JAPONIA
 Japonia este o țară prin excelență insulară, situată în nord-
vestul oceanului Pacific.
 Japonia este fără îndoială statul care a înregistrat cea mai
rapidă tranziție de pe glob de la o putere medievală la una
modernă.
 Timp de trei decenii a avut o creștere economică rapidă:
10 % în anii ‘60, 5 % în anii ‘70 și 4 % în anii ‘80.
Miracolul japonez
 Când vorbesti despre civilizaţii nu poţi să nu te
gândesti la Japonia, un loc aparte, în care suferinţa
unui război mondial a accentuat spiritul incredibil
de dur al localnicilor, cei care au stiut să-și
protejeze valorile si, în acelasi timp, să-şi
construiască viitorul cu încrâncenarea proverbială.
Din aceste motive, dezvoltarea spectaculoasă a
Japoniei este cunoscută la nivel mondial ca
 «miracolul japonez».
Respect pentru tradiţii – cultul muncii
 Conservatori până la extrem, japonezii si-au păstrat tradiţiile
neatinse, de la onoarea vechilor samurai și ritualul ceaiului
până la sacrul împărat, dar au desăvârsit civilizaţia până la
detaliu, construind lucruri aproape imposibil de imaginat
pentru alţii și lăsându-se pradă miracolelor electronice.
 Împăratul Japoniei a rămas simbolul unităţii naţionale, el
conducând statul împreună cu primul-ministru desemnat de
Dietă. Respectul imens pe care japonezii îl acordă casei
imperiale se regăsește și în data la care se sărbătorește ziua
naţională: 23 decembrie, ziua de naștere a singurului împărat
în viaţă de pe Pământ. Împăratul AKIHITO, al 125-lea
împărat descendent în linie directă din împaratul Jimmu.
Populaţia
 Japonia este una dintre cele mai populate țări ale lumii. Populația
este de 126,6 milioane locuitori, avand o densitate foarte mare,
apox 335 loc/km2.
 După numărul de locuitori, Japonia ocupă locul 11 în lume, după
China, India, Statele Unite ale Americii, Indonezia, Brazilia,
Pakistan, Nigeria, Bangladesh, Rusia (143,9 mil. loc), Mexic.
 În prezent, orașele japoneze se caracterizează printr-un amestec
de trăsături tradiționale și stil american, îndrazneț și puternic.
 În Japonia se găsesc peste 150 de orașe cu peste 100.000
locuitori și 7 metropole cu peste 1 milion de oameni fiecare,
dintre care un megalopolis, orasul-port-capitala, Tokio.
Tokio – 37.393.000 loc.
Marile oraşe ale lumii
 Conform statisticilor publicate de ONU, aglomerarea metropolitană din jurul capitalei nipone se află pe
primul loc în lume ca număr de locuitori, începând din anii 1950.
 În anul 2019 zona metropolitană Tokyo avea aproximativ 37,3 de milioane de locuitori iar în 2020 primele
10 oraşe ale lumii erau:

 Tokyo (Population: 37,435,191)

 Delhi (Population: 29,399,141)
 Shanghai (Population: 26,317,104)
 Sao Paulo (Population: 21,846,507)
 Mexico City (Population: 21,671,908)
 Cairo (Population: 20,484,965)
 Dhaka (Population: 20,283,552)
 Mumbai (Population: 20,185,064)
 Beijing (Population: 20,035,455)
 Osaka (Population: 19,222,665)

https://worldpopulationreview.com/world-cities/
Bombele nucleare
 Aventura militaristă a Japoniei i-a produs o
suferință unică la nivel mondial - efectele
dezastruoase ale exploziilor atomice la Hiroshima
(6 aug 45 – Little Boy) şi Nagasaki (9 aug 45 – Fat
Man – 18 km în atmosferă).
 Energiile concentrate spre refacerea întregii ţări şi
dezvoltarea susţinută a economiei au permis
Japoniei să devină o putere economică de o
importanţă recunoscută, cu o intensă viaţă culturală.
Economie dezvoltată
 Japonia este a treia putere economică a lumii, după SUA și China.
 Această poziție îi este adusă de locuri fruntașe în anumite industrii
precum: producția de oțel, industria de construcție a navelor oceanice
și a autoturismelor, industria de prelucrare a petrolului. Japonia ocupă
locul 3 în producţia mondială de peşte după China şi Peru.
 Agricultura asigură ¾ din necesităţile populaţiei în produse
alimentare.
 Agricultura japoneză dispune de puţine terenuri arabile, care însă sunt
lucrate cu multă grijă. Ramura principală este cultura plantelor:
orezul, bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grîul,
cartoful, sfecla de zahăr, soia şi diverse legume.