Sunteți pe pagina 1din 8

SCHIZOFRENIA

TULBURARILE DIN SPECTRUL SCHIZOFRENIEI SI


ALTE TULBURARI PSIHOTICE, DSM,5
Schizofrenia

Alte tulburari psihotice

Tulburarea (de personalitate) schizotipala

Anomalii in unul sau mai multe din urmatoarele cinci domenii

-simptome pozitive:

-ideatie deliranta

-halucinatii

-gandire dezorganizata (discurs)

-comportament motor profund dezorganizat sau anormal,

-simptome negative

Termenul schizofrenie - “disocierea mintii”

DSM 5

-cel puţin 6 luni

- Include - cel puţin o lună de simptome ale fazei active

-1simptome pozitive

idei delirante

halucinaţii, limbaj dezorganizat, comportament catatonic sau flagrant dezorganizat

2.- simptome negative

Schizofrenia este

- o afectiune psihica cu evolutie:

- indelungata
- continua

- intermitenta

- remitenta

-caracteristica esentiala o constituie dezorganizarea personalitatii

 cea mai severa afecţiune psihiatrica

 repercusiuni grave atât pentru: bolnav, aparţinători

nu se poate prognoza niciodată evoluţia bolii

2.2. Simptomele sunt împarţite în pozitive si negative

Simptomele pozitive:

 halucinatiile

 diferite tipuri de delir

 gândire şi limbaj dezorganizat

 comportament dezorganizat

Simpomele negative :

alogia (reducerea comunicării)

aplatizarea afectiva

( faţa imobilă fără să exprime o emoţie, nu poate stabili un contact vizual)

anhedonie (inabilitatea simti placerea )

abulia (lipsit de vointa/incapacitate de a-şi atinge obiectivele)

IDEAȚIA DELIRANTĂ
Ideația delirantă constă în convingeri fixe care nu pot fi schimbate prin dovezi argumentate.Poate
cuprinde diverse teme (de persecuție , de referință , somatice, religioase , de grandoare).

- idei delirante de persecuție (convingerea că individul urmează să fie rănit , hărțuit sau altele de
acest tip, de către o persoană, organizație sau alte grupări)
-idei delirante de referință (convingerea că anumite gesturi, comentarii , replici din mediu și
altele de acest tip sunt adresate individului)

-idei delirante de grandoare (individul crede că are abilități , faimă excepționale)

-ideile delirante erotomane (individul are falsa convingere că o persoană este indragostită de el)

-ideile delirante nihiliste (reprezentate de convingerea că va avea loc o catastrofă majoră )

-ideile delirante somatice (se concentrează asuprea preocupării privind sănătatea și


funcționarea organelor)

Sunt considerate bizare dacă sunt în mod evident neplauzibile.

De ex. de idei delirante bizare ar fi convingerea că o forță exterioară i-a îndepărtat organele și
le-a înlocuit cu organele altcuiva , fără a lăsa nicio plagă sau cicatrice.

HALUCINAȚIILE
Halucinațiile sunt experiențe de tip perceptiv care apar în absența unui stimul extern.

Halucinațiile auditive sunt de obicei trăite ca voci , familiare sau nu , care sunt percepute separat
de gândurile individului.

Halucinațiile trebuie să apară în contextul clarității senzoriale ; care apar în momentul adormirii
(hipnagogice) sau la trezire (hipnapompice) sunt considerate ca experiențe normale.

Halucinațiile pot reprezenta un element normal al practicii religioase în anumite contexte


culturale.

GÂNDIREA (VORBIREA) DEZORGANIZATĂ


Gândirea dezorganizată (tulburarea gândirii formale) se deduce de obicei din discursul indvidului. Acesta
poate trece de la un subiect la altul (deraiere sau pierderea asociaților).

Răspunsurile la întrebări au legătură tangențial sau sunt complet fără legătură tangențial sau
sunt complet fără legătură cu acestea.

Gândirea și vorbirea mai puțin dezorganizate pot să apară pe parcursul perioadelor prodromală
și reziduală ale schizofreniei.

COMPORTAMENTUL MOTOR INTENS DEZORGANIZAT SAU


ANORMAL (INCLUSIV CATATONIA)
Comportamentul motor intens dezorganizat sau anormal se poate manifesta în diverse moduri, de la
“stupiditate” copilărească la agitație impredictibilă.
Anomaliile pot să apară în orice formă de comportament direcționat către un obiectiv ,
conducând la dificultăți în efectuarea activităților cotidiene.

Comportamentul catatonic constă într-o scădere importantă a reactivității la mediu.Acesta se


poate manifesta prin :

-rezistență la comenzi (negativism)

-menținerea unei posturi rigide, inadecvate sau bizare

-absența totală a răspunsurilor verbale și motorii (mutism și stupor)

Poate cuprinde și activitatea motorie excesivă și lipsită de scop , apărută fără o cauză evidentă (agitație
catatonică).

Alte forme de comportament catatonic sunt :

- mișcările repetitive stereotipe

- fixarea privirii

-grimasele faciale

-mutismul

-ecoul vorbirii

SIMPTOME NEGATIVE
Doua simptome negative sunt deosebit de frecvente în schizofrenie :diminuarea expresivității
emoționale și avoliția.

Diminuarea expresivității emoționale cuprinde reducerea expresivității emoșionale la nivelul feței , a


contactului vizual , intonației vorbirii (prozodie) și mișcării mâinilor , capului și feței care dau , în mod
normal, accentul emoțional al vorbirii.

Avoliția reprezintă o scădere a motivației de a iniția activități cu scop.

Individul rămâne așezat perioade lungi de timp și prezintă interes redus privind participarea la activități
profesionale sau sociale.

Alte simptome negative :

Alogia se manifestă prin scăderea debitului vorbirii.

Anhedonia constă în scăderea capacității de a simți plăcere


Lipsa de sociabilitate se referă la absența evidentă a interesului pentru interacțiunile sociale.

SIMPTOMELE PRODROMALE ȘI REZIDUALE


Pacientii prezintă forme ușoare ale simptomelor pozitive și negative , care sunt cunoscute sub numele
de simptome prodromale și reziduale

-simptomele prodromale sunt prezente înainte ca oamenii să intre în faza acută a schizofreniei

-simptomele reziduale sunt prezente la ieșirea lor din faza acută.

-În timpul fazelor prodromale și reziduale , schizofrenii își exprimă convingerea că nu delirează , car că
sunt neobișnuiți sau ciudați.

În timpul fazei prodromale , membrii familiei sau prietenii îl pot percepe pe schizofren ca “alunecând”
spre patologic.

CRITERII DE DIAGNOSTIC
DSM, 5
A.Două (sau mai multe) din următoarele citerii,fiecare manifestându-se o perioadă suficientă de timp în
interval de 1 lună (sau mai puţin dacă tratamentil este eficient).Cel puţin unul din ele trebuie să fie (1),
(2) sau (3).

1.Idei delirante.

2.Halucinaţii.

3.Vorbire dezorganizată (e.g., deraiere sau incoerenţă frecvente).

4.Comportament motor intens dezorganizat sau catatonic.

5.Simptome negative (i.e., diminuarea exprimării emoţiilor sau avoliţiei).

B. O perioadă semnificativă de timp de la debutul tulburării, nivelul de funcţionare în unul sau mai multe
domenii importante cum ar fi :

• profesional

• relaţii interpersonale

• autoîngrijire
• este mult sub nivelul atins înainte de debut (atunci când debutul se situează în copilărie sau
adolescenţă , nu se atinge nivelul aşteptat al funcţionării interpersonale, şcolare sau
profesionale).

C. Semnele perturbării se menţin continuu timp de el puţin 6 luni.

Această perioadă de 6 luni trebuie să cuprindă cel puţin o lună de simptome (sau mai puţin dacă
tratamentul este eficient) care îndeplinesc Criteriul A

D. Au fost excluse tulburarea schizoafectivă precum şi tulburarea depresivă şi bipolară cu


elemente psihotice.

E. Tulburarea nu poate fi atribuită efectelor fiziologice ale unei substanţe (ex. un drog de abuz, un
medicament) sau afecţiuni medicale.

F. Dacă există un istoric de tulburare din spectrul autismului sau de tulburare de comunicare cu
debut în copilărie, se va stabili diagnosticul adiţional de schizofrenie doar dacă, alături de celelalte
simptome necesare pentru stabilirea diagnosticului de schizofrenie, sunt prezente idei delirante si
halucinaţii semnificative pentru o perioadă de cel puţin o lună.

Primul episod , episod actual acut: Prima manifestare a tulburării care îndeplineşte criteriile privind
simptomele specifice de diagnostic si durată.

Primul episod, actual în remisiune parţială.

Primul episod, actual în remisiune completă.

Episoade multiple , în episod actual acut.

Episoade multiple, actual în remisiune parţială

Episoade multiple, actual în remisiune completă

ELEMENTE DE DIAGNOSTIC
Stabilirea diagnosticului - punerea în evidenţă a unei constelaţii de semne şi simptome asociate cu
afectarea funcţionării profesionale sau sociale.
ELEMENTE ASOCIATE CARE SUSŢIN
DIAGNOSTICUL
Indivizii cu schizofrenie pot manifesta:

-afecte inadecvate (ex., râd în absenţa unui stimul corespunzător);

-dispoziţie disforică, prezentă sub forma depresiei ,anxietăţii sau mâniei

-somn perturbat (ex., somn în timpul zilei şi activitate nocturnă);

- lipsă de interes pentru alimentaţie sau refuzul de a se alimenta.

- depersonalizare, derealizare şi preocupările somatice , uneori de proporţii delirante

frecvente anxietatea şi fobiile

deteriorarea cognitivă apare deseori în schizofrenie şi stă la baza afectării profesionale şi funcţionale ,
scăderea atenţiei, deficite cognitive sociale , ideaţie delirante care să o explice.

Lipseşte înţelegerea sau conştientizarea tulburării (ex. anosognozia), poate fi prezentă pe tot parcursul
bolii

• Ostilitatea şi agresivitatea pot să apară în schizofrenie

• Agresivitatea -frecventă la barbaţii tineri

• lipsa aderenţei la tratament, abuz de substanţe şi impulsivitate

• marea majoritate a indivizilor cu schizofrenie nu sunt agresivi şi devin mult mai frecvent victime

• studiile de neuroimagistică, neuropatologie şi neurofiziologie au pus în evidenţă


diferenţe , la nivelul mai multor regiuni ale creierului

• Sunt evidente: conexiunile de la nivelul substanţei albe şi volumul substanţei cenuşii în diferite
regiuni cum ar fi cortexul frontal şi temporal.

a fost observată reducerea globală a volumului cerebral

accelerarea reducerii acestuia cu vârsta

semnele neurologice: tulburări ale coordonării motorii

confuzie stânga-dreapta

dezinhibiţia mişcărilor asociate.


DEBUT ŞI EVOLUŢIE
• Simptomele psihotice -debutează tipic între sfărşitul adolescenţei şi mijlocul decadei a patra de
viaţă

• debutul înainte de adolescenţă este rar..

• primul episod psihotic se situează la începutul-mijlocul celei de-a treia decade la bărbaţi şi finalul
aceleiaşi decade la femei.

• Debutul poate fi brusc sau insidios, dar la majoritatea lent şi treptat.Jumătate din aceşti indivizi
acuză simptome depresive.

• Apare frecvent disfuncţia cognitivă , forma deteriorării cognitive stabile la adult.

-Evoluţia pare a fi favorabilă în aproape 20% din cazurile de schizofrenie

- un număr mic dintre indivizi prezintă remisiune completă

- mulţi dintre ei au o evoluţie cronică

Cazurile de debut tradiv (după vârsta de 40 de ani) sunt mult mai frecvente la femei.

FACTORI DE RISC ŞI PROGNOSTIC


Factori genetici şi fiziologici.

Factorii genetici au o contribuţie considerabilă în determinarea riscului pentru schizofrenie.

RISCUL DE SUICID
5-6% din decesele indivizilor cu schizofrenie sunt cauzate de suicid ,

-20% din pacienţii cu schizofrenie au una sau mai multe tentative de suicid

-mult mai mulţi prezintă ideaţie sucidară semnificativă clinic.

CONSECINŢE FUNCŢIONALE ALE SCHIZOFRENIEI


Schizofrenia se asociază cu disfuncţie socială şi profesională semnificativă clinic.

Performanţele educaţionale şi menţinerea unui loc de muncă sunt frecvent perturbate.