Sunteți pe pagina 1din 35

I.

FUNDAMENTE ALE
CONCEPTELOR DE
DEZVOLTARE DURABILĂ ŞI
PROTECŢIA MEDIULUI

© Carmen Teodosiu
Corelaţia dintre problemele globale şi problemele de
mediu

Probleme globale Probleme de mediu


• Suprapopulare • Schimbări climaterice
• Lipsa hranei în anumite regiuni • Deprecierea stratului de ozon
• Poluare • Ploile acide şi acidifierea apelor de
• Schimbări climaterice suprafaţă
• Epuizare resurse naturale • Accidente (poluări) majore
• Instabilitate economică • Reducerea biodiversităţii şi a
• Dispariţia speciilor productivităţii ecosistemelor
(reducerea biodiversităţii) • Despăduriri masive
• Analfabetism • Instabilitatea zonelor de coastă
• Instabilitate socială şi politică • Deşeurile solide menajere şi industriale
• Sistem sanitar inadecvat • Stress-ul urban
• Ameninţare război nuclear • Riscul chimic
• Criminalitate ridicată • Poluarea apelor şi a aerului
• ... •…

© Carmen Teodosiu
Principalii factori de influenţă
ai deteriorării calităţii mediului

Explozie demografică

Creşteri ale consumului


şi producţiei

Creşterea poluării Reducerea capacităţii Scăderea resurselor


mediului de absorbţie a mediului naturale

Deteriorarea
ireversibilă a mediului
la nivel global

MIM I. © Carmen Teodosiu


Efectele cresterii demografice si a poluarii

2050- 10 miliarde de oameni


Resurse limitate si consum neuniform

Cărbune 150 ani

Gaz 100 ani


natural

Petrol 50 ani
Conceptul de dezvoltare durabilă

 Dezvoltarea care satisface Emisii şi Materiale


necesităţile generaţiilor deşeuri şi energie
actuale fără a compromite ECO-
şansele de dezvoltare ale MEDIUL EFICIENŢA ECONOMIA
generaţiilor viitoare (Raportul
Emisii şi DEZVOLTARE
Brundtland, 1987)
deşeuri DURABILĂ

Materiale şi Bunuri şi
energie servicii

SOCIETATEA

© Carmen Teodosiu
CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ
 Dezvoltarea în echilibru a celor trei componente (mediu, societate,
economie) presupune:

 Din punct de vedere economic:

 Economie Flexibilă

 Accesul liber la schimburi

 Din punctul de vedere al mediului:

 Prevenirea şi Controlul poluării

 Conservarea biodiversităţii

 Din punct de vedere social:

 Egalitatea şanselor

 Justiţie socială
© Carmen Teodosiu
Evoluţia conceptelor de integrare a componentei de
mediu în activităţile umane:
 Se remarcă 2 tipuri de eforturi pentru protecţia mediului:
 Eforturi voluntare
 Impuneri ale legislaţiei
 Stadiile evoluţiei
 Până în 1960 – eforturi voluntare sporadice ale industriei, marea
majoritate a industriei poluând masiv mediul;
 1960 – 1990 – Stadiul legislativ: creşterea masivă a numărului de
acte normative în domeniul protecţiei mediului. Apariţia unor concepte
precum:
 Controlul poluării

 Tratarea finală (end-of-pipe)

 Programe de prevenire a poluării

 După 1990 – Etapa durabilă, conform conceptului de dezvoltare


durabilă

© Carmen Teodosiu
Evoluţia conceptelor şi instrumentelor implicate în protecţia
mediului
Protecţia Proiectare, Producţie
mediului Durabilă, Consum Durabil
Sisteme complexe de management
integrat
Contabilizarea costurilor de mediu
Eco-proiectare / Evaluarea ciclului de viaţă
Sisteme de management de mediu
Prevenirea poluării
Controlul poluării (end-of-pipe)
Evacuare
necontrolată de
emisii şi deşeuri 1980 1990 2000 2010
Anticipativ, Proactiv
Răspunsul şi Nici un fel de Reactiv • Reducerea costurilor • Integrare maximă a
implicarea implicare, • Respectarea asociate poluării, problemelor de mediu în
unităţilor sporadice legislaţiei şi a • Îmbunătăţirea activ. firmei (la nivel
industriale actiuni voluntare reglementărilor imaginii, tehnologic, economic,
• PP şi CP social)
• Modernizare şi • Programe de
Dezvoltarea de conştientizare
tehnologii • Implicare socială,
nepoluante • Raportarea performanţelor
mediu
• Produse alternative
• Resurse de energie
© Carmen Teodosiu regenerabilă
Relaţiile sistemelor de producţie cu mediul înconjurător

© Carmen Teodosiu
Strategii de protecţie a mediului în relaţie cu
ciclul total de producţie
 Strategii cu focalizare asupra producţiei:
 Prevenirea şi controlul integrat al poluării
 Producţie durabilă (sustainable production)

 Strategii cu focalizare asupra produsului:


 Strategii integrate privind produsele (Integrated Product
Policies - IPP)
 Eco-design (eco-proiectare)
 Eco-etichetare
 Managementul ciclului de viaţă

 Economie liniara vs. Economie circulara

© Carmen Teodosiu
Strategii cu focalizare asupra producţiei:
Prevenirea şi controlul integrat al poluării

 Documente strategice:
 Directiva Europeană privind prevenirea, reducerea
si controlul integrat al poluării (Integrated Pollution
Prevention and Control Directive 96/61/EC din
24.09.1996)
 Ordonanţa de Urgenta a Guvernului (OUG) nr.
34/2002, aprobata prin Legea 645/2002 (include
conditiile pentru emiterea autorizatiei integrate de
mediu)
Strategii cu focalizare asupra producţiei:
Producţia Durabilă
Crearea unor bunuri şi servicii viabile din punct de vedere economic,
folosind procese şi sisteme nepoluante, conservând energia şi resursele
naturale, prezentand siguranta pentru angajati, comunitate şi
consumatori, recompensand creativitatea si fiind stimulative social pentru
cei implicati
(Lowel Center for Sustainable Production, 1998).
Companiile care doresc sa devină durabile (aspecte economice, de
mediu si sociale) trebuie să considere 6 aspecte principale ale producţiei
durabile in practicile zilnice:
 Energia şi utilizarea materialelor (resurselor)
 Protectia mediului înconjurător
 Echitatea socială şi dezvoltarea comunităţii
 Performanţa economică
 Angajaţii
 Produsele
Strategii integrate privind produsele
Integrated Product Policies - IPP

 Iniţiativă a UE de stimulare a consumului durabil


 Apariţia IPP are la bază următoarele:
 Producţia şi utilizarea bunurilor şi serviciilor determină apariţia
majorităţii impacturilor negative asupra mediului
 Aceste impacturi pot apărea la diferite momente din ciclul de
viaţă al produselor: extragerea materiilor prime, fabricaţie,
asamblare, transport şi distribuţie, marketing, vânzare, utilizare,
eliminare ca deşeu.
 Datorită numărului mare de produse şi impacturi, nu există o
strategie unificată care să adreseze aceste probleme într-o
manieră coerentă

© Carmen Teodosiu
Strategii integrate privind produsele
Integrated Product Policies - IPP
 Principii:
1. Orientarea către ciclul de viaţă al produsului
2. Orientarea către piaţă:
 Stimularea furnizării şi cererii de produse verzi
 Promovarea inovării produselor, tehnologiilor, vânzării
3. Implicarea părţilor interesate: producători, vânzători, consumatori,
organisme guvernamentale, ONG-uri, etc.
4. Îmbunătăţirea continuă a produsului pentru minimizarea
impacturilor pe tot ciclul de viaţă
5. Utilizarea coordonată a instrumentelor asociate
 Voluntare sau obligatorii
 de mediu sau economice,

© Carmen Teodosiu
Strategii integrate privind produsele
Integrated Product Policies - IPP

 Obiectiv general:
 Produse mai bune şi impacturi de mediu cât mai reduse pe
întreg ciclul de viaţă al acestora
 Definirea unor acţiuni coerente, utilizarea celor mai potrivite politici
şi instrumente şi implicarea tuturor părţilor interesate pentru
dezvoltarea de produse de înaltă calitate care să aibă impacturi
de mediu cât mai reduse
 Necesită îmbunătăţirea continuă a proiectării bunurilor, a producţiei
şi a marketingului produselor pentru succes ridicat la consumatori

© Carmen Teodosiu
Strategii integrate privind produsele
Exemplu : Utilizarea IPP pentru reducerea impacturilor
de mediu induse de telefoanele mobile
www.ec.europa.eu/environment/ipp/mobile.htm
 Obiectiv:
 Îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale telefoanelor mobile păstrând
performanţele economice ale producătorilor / distribuitorilor şi îmbunătăţind în
acelaşi timp calitatea produselor.
 Concentrare asupra etapelor ciclului de viaţă unde impacturile de mediu sunt
cele mai mari
 Participanţi:
 Producători: Nokia, Motorola, Panasonic
 Producători de componente: : Epson, Intel, AMD, Spansion
 Organizaţii guvernamentale: : UK Defra (Ministerul Mediului), European
Commission
 Institute de cercetare: Finish Environmental Institute
 Operatori de telefonie mobilă: Teliasonera, France Telecom/Orange, Vodafone
 Recyclers: Umicore
 ONG-uri: WWF
 Reprezentanţi ai consumatorilor: BEUC
© Carmen Teodosiu
Strategii integrate privind produsele
Exemplu : Utilizarea IPP pentru reducerea impacturilor
de mediu induse de telefoanele mobile
www.ec.europa.eu/environment/ipp/mobile.htm
 Etape:
1. Analiza impacturilor de mediu ale telefoanelor mobile pe întreaga lor durată de viaţă
2. Identificarea opţiunilor de minimizare a impacturilor asupra mediului
3. Analiza efectelor potenţiale de natură economică şi socială ale îmbunătăţirilor identificate
anterior
4. Selecţia opţiunilor viabile de îmbunătăţire a produselor / minimizare a impacturilor. Decizii
privind implementarea acestor măsuri
5. Implementarea măsurilor de îmbunătăţire a produselor / minimizare a impacturilor de
mediu

 Rezultate - Angajamente ale producătorilor:


 depăşirea standardelor curente prin eliminarea sau utilizarea limitată a unor materiale
periculoase utilizate în procesul de fabricaţie
 Reducerea consumului de energie prin echiparea mobilelor cu avertizoare la finalul
încărcării
 Dezvoltarea unor sisteme take-back pentru recuperarea / reciclarea mobilelor uzate
sau nedorite
 Asigurarea mai multor informaţii privind performanţele de mediu pentru consumatori
 Nokia estimează că dacă doar 10% din utilizatorii globali de telefoane mobile le-ar
scoate din priză la finalul încărcării, s-ar economisi energie pentru alimentarea a
© Carmen Teodosiu 60000 de case cu nivel de consum european timp de un an
Economia liniară

Extracție Prelucrare Distribuție Utilizare Depozitare

Cărbune 150 ani

Gaz 100 ani


natural

Petrol 50 ani

 21 miliarde de tone (cca 10%) de materiale utilizate in producție nu se regăsesc în produsul final

Raportul Institutului de Cercetare pentru Europa Durabilă, 2016


Economia liniară
 Marii producători s-au concentrat pe regiunile bogate în resurse iar
țările industrializate au beneficiat de o abundență de resurse materiale
și energie.

 Producătorii au fost motivați să adopte modele de afaceri care s-au


bazat pe utilizarea extensivă a materialelor, materialele fiind ieftine
comparativ cu forța de muncă.

 Consecința naturală a materialelor ieftine/ forță de munca scumpă 


neglijarea reciclării, refolosirii și generarea unor cantități mari de
deșeuri care ajung în mediu.

 Îmbunătățirea eficienței resurselor naturale  pierderi semnificative


de-a lungul lanțului valoric a companiilor care se bazau pe consum.
Economia liniară - Dezavantaje

 Pierderea valorii înglobate în materiale și produse  deșeuri


nevalorificate

 Epuizarea resurselor limitate  securitatea și stabilitatea furnizării de


materii prime

 Interdependența țărilor cu resurse diferite

 Generarea deșeurilor Durata de viață a produselor este în continuă


scădere, consumatorii își doresc mai rapid produsele noi;

 Degradarea mediului inconjurător și schimbări climatice


Economia circulară
 Economia circulară este o economie
care tinde spre zero deșeuri.

 Este un circuit economic în care, încă din


faza de proiectare, conceperea
produselor sau proceselor, se încadrează
în două categorii:

 fie utilizează o componentă


biodegradabilă;

 fie o componentă cu 100% potențial de


reciclare.
Economia circulară
 Prevede închiderea ciclurilor de viață ale produselor prin reutilizare, reciclare
mai intensă pentru a crea avantaje pentru mediu și economie

4 direcții principale:
• Deșeurile utilizate ca resurse;
• Focus pe faza de producție a economiei circulare
– închiderea ciclurilor de viață;
• Obiective clare (măsurabile) și instrumente
pentru managementul durabil al deșeurilor –
legislație nouă;
• Sprijin pentru consumatori în alegerea unor
produse și servicii sustenabile
Posibilităţi de reducere a poluării generate de un
sistem de producţie

© Carmen Teodosiu
© Carmen Teodosiu
Managementul de mediu- termen care descrie procesul de
abordare a problemelor de mediu: identificarea acestora,
evaluarea impactului/riscului, formularea programelor care să
susţină dezvoltarea durabilă, implementarea, evaluarea şi
corectarea lor

• Necesită colaborarea interdisciplinară (ştiinţe naturale,


inginereşti, sociale, economice, legislaţie, planificare)

• Necesită co-ordonarea, din punct de vedere al strategiilor, la


nivel regional, naţional sau internaţional

© Carmen Teodosiu
Costuri necesare armonizarii legislatiei nationale cu
acquis-ul comunitar de mediu

Defalcarea pe surse a costurilor de implementare


2004 - 2018
TOTAL 29,3 Miliarde Euro

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Alte Calitatea Deseuri Apa Controlul
sectoare aerului poluarii

Buget Fonduri UE Agenti econom ici Alte surse


Exemplu: SISTEMUL DUAL GERMAN

Sales
Packaging

Glass Paper / Yellow bin


Cardboard

Plastics Beverage Steel Aluminium


cartons (tinplate)
28
29
Rezultate ale sistemului dual
1997 cerinte
% 1997
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Glass Paper,carton Plastics Tinplate Composites Aluminium

30
31
ECOLOGIA INDUSTRIALĂ
 Consideră studiul multidisciplinar al sistemelor
economice şi industriale şi interacţiunile acestora cu
mediul natural sau economic
 Problemele abordate:
 modalitatea de funcţionare actuală a sistemelor industriale, ex:
producerea pesticidelor biodegradabile, a vopselelor pe bază de
apă;
 Influenţa noilor tehnologii asupra funcţionării sistemelor
tehnologice şi impactul lor asupra dezvoltării economice sau
asupra protecţiei mediului;
 Cele mai bune practici industriale privind producţia sau
proiectarea produsului pentru a minimiza impactul acestora
asupra mediului;
 Impactul materiilor prime, materialelor, tipurilor de energie
utilizată asupra sistemelor naturale şi, respectiv, asupra sănătăţii
oamenilor
 Managementul schimbărilor tehnologice, economice,
informaţionale, organizatorice şi legislative atunci când se
urmăresc atât progresul economic cât şi protecţia mediului
© Carmen Teodosiu
Studiu de caz : Parcul eco- industrial Kalundborg,
Danemarca
 Unităţile industriale care participă la acest “ecosistem
industrial” cunoscut şi sub denumirea de “simbioză
industrială” sunt:
 NOVO NORDISK- companie producătoare de produse
farmaceutice şi biotehnologice, care preia aburul “uzat” de la
centrala termică;
 ASNAES- centrală termică pe cărbune, furnizează abur pentru
rafinărie şi compania de produse farmaceutice şi căldură pentru
diferiţi consumatori urbani.
 STATOIL- rafinărie care furnizează centralei termice, necesarul
de gaz şi apă de răcire
 GYPROC- o fabrică de materiale de construcţii, care beneficiază
de “deşeurile” produse în rafinărie şi centrala termică

© Carmen Teodosiu
Studiu de caz 1: Parcul eco- industrial Kalundborg,
Danemarca
Fluxurile de materiale şi energie care sunt implicate în această simbioză

Apă Rafinăria căldură


Sere
STATOIL

căldură

Apă uzată
Apă de
răcire
Locuinţe
Abur

Gaz gaz
Lacul
Tissø
Centrala termică
Apă ghips GYPROC
ASNAES

căldură Fermă
piscicolă
Abur

Apă
cenuşă
Pavare
Ferme agricole drumuri
(fertilizatoare) NOVO
NORDISK

© Carmen Teodosiu