Produse și energie din resurse regenerabile

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” IAŞI

Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului
“Cristofor Simionescu”
Departamentul de Ingineria si Managementul Mediulu
Master
Managementul Mediului
.

LABORATOR – Produse și energie din resurse regenerabile

sl.dr.ing. Catalin Dumitrel
Balan

Studiul procesului de extracţie a uleiurilor

vegetale utilizate ca materie primǎ pentru
obţinerea de biodiesel
Produse și energie din resurse regenerabile

Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

România, amplasată geografic la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi

Polul Nord, are condiţiile climatice excelente pentru a cultiva un număr
impresionant de plante cu potenţial energetic. Se pot cultiva cu succes:
floarea-soarelui, soia, rapiţa, muştarul, şofrănelul, cânepa, macul,
ricinul şi chiar bumbacul.
Produse și energie din resurse regenerabile

Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

Dupa utilizare plantele oleaginoase se impart în:

• A. Plante tipice pentru producţia de ulei, precum: rapiţa, măslinul,
susanul, şofrănelul, ricinul, floarea-soarelui, crambe, perila, camelina.
 
• B. Plante cu utilizare mixtă: soia, bumbacul, macul, inul, cerealele
(porumb, sorg), nucul, alunele de pământ, dovleacul, cânepa, viţa-de-
vie şi unele plante oleo-eterice.
Toate aceste uleiuri pot fi folosite cu succes şi în diverse industrii,
inclusiv drept biocombustibili pentru motoarele de ardere internă de
tip biodiesel.
Produse și energie din resurse regenerabile

Principalele specii de plante oleginoase cultivate pe glob

Familia botanică Specia cultivată Denumirea populară Element morfologic Conţinut în
grăsimi [%]

COMPOSITAE Helianthus annus L. Floarea-soarelui Şofrănelul Fruct 30-57

Carthamus tinctorius L. Fruct 43-52

CRUCIFERAE Brassica napus L. Rapiţa Sămânţa 33-49

Sinapis alba L. Muştar alb Muştar negru Sămânţa 30-40
Sinapis nigra L Muştarul vînăt Sămânţa 42-49
Sinapis juncea L Sămânţa 30-40

EUPHORBIACEAE Ricinus communis L. Aleurites Ricinul Sămânţa 52-58

itacuceana Arborele kaitusi Fruct 56-60

LINACEAE Linus sp. L. Inul Sămânţa 39-47

PALMACEAE Cocos nucifera Cocotierul de ulei Fruct 40-42

Elacis giunensis Palmierul de ulei Fruct 40-45

PAPILONACEAE Arachis hypogea Alunele de pămînt Sămânţa 42-59

Glycine hispida Soia Sămânţa 19-24

PEDALIACEAE Sesamum indicum L. Susanul Sămânţa 50-60

OLEACEA Olea europaea L. Măslinul Fruct 20-57

Produse și energie din resurse regenerabile

Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

Clasificarea speciilor de plante oleaginoase după valoarea indicelui de iod a
uleiurilor pe care le produc
Specia vegetală Indicele de iod Grupa de sicativitate
 
Inul 168 – 192  
Cânepa 140 - 169 Uleiuri sicative
Floarea-soarelui 119 – 144  
Şofrănelul 115 – 155 Uleiuri semisicative
Soia 107 – 137
Susanul 103 – 112
Rapiţa 94 – 112  
Ricinul 81 – 86 Uleiuri nesicative
Măslinul 78 – 95
Arahidele 90 -103

Indicele de iod reprezintă masa de iod exprimată în grame care este consumată de către 100 de grame

dintr-o anumită substanță chimică.
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

• Extracția este o tehnică de separare și purificare folosită pentru a

izola o substanță dintr-un amestec solid sau lichid folosind ca agent de
extracție un solvent.

• Extracția se poate clasifica în functie de starea de agregare a

materialelor în: extracție solid - lichid și extracție lichid - lichid. În
funcție de caracteristicile procesului de extracție acesta poate fi
continuă sau discontinuă.
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

• Extracția solid-lichid se folosește când subtanța ce urmează a fi ex

trasă este inclusă într-un material solid
• Principalii factori care influenţează procesul de extracţie solid – lichid
sunt:
• solubilitatea solutului în solvent, poate fi influenţată prin alegerea unor
solvenţi adecvaţi;
• viteza de transfer a solutului în fază lichidă, depinde de mai mulţi factori şi
mărimi fizice, ca de exemplu dimensiunea particulelor materialului solid,
viteza de pătrundere a solventului în solid, difuzia substanţei de extras în
lichid, etc.
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

Un solvent bun pentru extracţie trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:
* să solubilizeze cu uşurinţă substanţa de extras;
* să fie selectiv;
* să nu reacţioneze cu substanţa de separat;
* să asigure o îndepărtare facilă după extracţie;
* să nu fie costisitori;
* să fie ușor de procurat.
Solvenţii utilizaţi în mod frecvent la extracțiile solid-lichid sunt: n-hexan, eter de petrol, diclormetan (CH 2Cl2),
triclormetan (CHCl3), sulfura de carbon (CS2), acetat de etil (CH3CH2COCH3), alcooli (etanol, metanol), apa.

Solvenţii se împart în două categorii: solvenţi protici şi solvenţi aprotici. Solvenţii care se folosesc pentru extracţia
uleiului fac parte din categoria solvenţilor aprotici. Aceştia formează legături de hidrogen cu moleculele substanţelor
dizolvate. Solvenţii aprotici se împart în două categorii: solvenţi nepolari şi solvenţi polari.
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

Transferul de masă al solutului între faza solidă şi solvent decurge prin

difuzie moleculară sau/şi convectivă şi este descris de legea lui Fick descrisa prin
ecuația:

în care: M – cantitatea de solut extras

τ - durata procesului de extracţie
D – coeficientul de difuzie al solventului
A – aria suprafeţei de contact dintre faza solidă şi faza lichidă
dC/dx – gradul de concentraţie al solutului între faza solidă şi faza
lichidă.
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

Coeficientul de difuzie (D) este o mărime caracteristică fiecărei substanţe,

fiind direct proporţional cu temperatura şi invers proporţional cu dimensiunea
moleculară. Coeficientul de difuzie în solide se calculează cu relaţia Einstein:

unde: R – constanta universală a gazelor

T – temperatura, ȋn grade K
NA- numărul lui Avogadro
η1 – vâscozitatea cinematică a lichidului
rs – raza moleculară a solutului
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

• Extracţia prin presare duce la obţinerea turtelor de furaje cu un

conţinut de 5-6% în ulei rezidual

• extracţia cu solvent duce la un reziduu cu un conţinut de numai 1- 2%

ulei.
Hexanul este în prezent, cel mai folosit solvent de extracţie pentru
seminţele oleaginoase.
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă
Materiale și echipamente necesare pentru realizarea aplicaţiei de laborator
Balon rodat cu fund plan 500 ml 1 Agitator de sticla 1

Prelungitor 1
Refrigerent p/apa c/furtune 1
Hartie de filtru 1 coala
Aparat Soxhlet 1
Balanta tehnica 1
Cuib de incalzire 1
Spatula 1 Cilindru gradat de 500 ml 1

Vas Erlenmeyer de 50 ml 2 Pipeta de 10 ml 1

Vas Erlenmeyer de 125 ml 2
Granule ponce 3
   
Exicator continand agent eficient de uscare 1
Materiale adiționale  
Rotaevaporator 1
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă
Materiale și echipamente necesare pentru realizarea aplicaţiei de laborator
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă
Materiale și echipamente necesare pentru realizarea aplicaţiei de laborator
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

Materiale și echipamente necesare pentru realizarea aplicaţiei de laborator

Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă
Materiale și echipamente necesare pentru realizarea aplicaţiei de laborator

Balon rodat cu fund plan 500 ml 1 Refrigerent, furtune 1

Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă
Materiale și echipamente necesare pentru realizarea aplicaţiei de laborator

Aparat Soxhlet 1
Cuib de incalzire 1
Extractorul Soxhlet

Reprezentarea schematică a
extractorului Soxhlet:
 
1: granule de piatră Ponce
2: Vas de încâlzire
3: Cale de distilare
4: Extractor
5: Solid/material de extracție
6, 7: Tub de sifonare
8: Adaptor pentru refrigerent
9: Refrigerent
10: Intrare apă de răcire
11: Ieșire apă de răcire
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor
din biomasă oleaginoasă
 Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

• Modul de lucru:
 
• Se montează sistemul prezentat în figura 1 după care se parcurg următorele
etape:
• 1) Se cântărește la balanța tehnică balonul cu fund rotund folosit la extracție
(mb0);
• 2) Se introduc în balon 300 ml solvent folosit la extracție (n-hexan, eter de
petrol) și nuclee de fierbere (bile de piatră Ponce, inele Rashing);
• 3) Se macină materialul vegetal (30 g);
• 4) Se încarcă materialul în cartușul de extracție. Se cântărește cartușul de
extracție înainte și după încărcărea probei (mc0, mc1);
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

Modul de lucru:
• 5) Cartușul cu materialul de extracție se introduce în camera de extracție a
aparatului Soxhlet;
• 6) Se deschide apa pentru a asigura răcirea/condensarea vaporilor de solvent în
refrigerent;
• 7) Încălziți cu atenție până la fierberea solventului, a cărui vapori trebuie să se
condenseze în refrigerent pentru a cădea apoi pe cartușul de extracție. În
momentul când camera de extracție se umple cu solvent și ajunge la partea
superioară a sifonului, solventul va refluxa/sifona în balon. Acest proces se repetă
continuu, cu fiecare refluxare se extrage mai mult ulei. Numarul de descărcări
(refluxări) poate varia ȋn funcţie de calitatea sau cantitatea probei luate ȋn lucru;
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

Modul de lucru:
• 8) Se va continua extracţia până când nu mai există ulei în extractor
(până cand solventul din extractor devine incolor).
• 9) La finalul experimentului se vor respecta următorii pași:
• a) se oprește sursa de încălzire;
• b) se inchide apa de răcire;
• c) se demontează cu atenție sistemul de extractie.
• 10) Se recuperează solventul utilizat prin concentrare la rotavapor
(sau prin distilare simplă);
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

• 11) Se usucă extractul obţinut cu sulfat de sodiu anhidru, apoi se

decantează şi se distilă solventul ȋntr-o distilare simplă, sau la
rotavapor lăsand aproximativ 5 ml de ulei. Extractul obţinut se
păstrează și se utilizează ulterior pentru a realiza o altă lucrare de
laborator în care să se compare randamentul de extracție și gradul de
puritate al extractului obținut.
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

Rezultate obţinute
• Conţinutul de ulei, exprimat ca procent de masă din cantitatea de
biomasă oleaginoasă iniţială, este egal cu w0:

• unde: m0 – este masa, în grame, a probei de analizat;

m1 – este masa, în grame, a extractului uscat.
Extracţia cu solvenţi selectivi a uleiurilor din biomasă oleaginoasă

https://www.youtube.com/watch?v=6hY4u9t8bEQ
Sa ne vedem curând!