MATERIALE DENTARE

CURS 2

MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE)

Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale.

Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara.

CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii:

1) starea de plasticitate:
a) plastice ;
b) neplastice (incrustatii).

Cele plastice pot fi:

 fizionomice: cimenturi silicat au origine
cimenturi silico-fosfat; minerala
rasini acrilice simple au origine
rasini epoxidice; organica
materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate)
rasini compozite ;
compomeri
 nefizionomice(metalice) – amalgame.

2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie:

 Clasice: cimenturi silicat
cimenturi silico-fosfatice
amalgame
aurul precipitat.
 Moderne: rasini acrilice armate ;
rasini compozite ;
cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.) ;
compomeri ;
ormoceri

Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara

 Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in

cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza
plastica de lucru (sculptare).
 Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte
sa nu se dizolve in mediul bucal
 Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi aderenta chimica (rasinile
armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura)
 Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute, apropiate tesuturilor dure dentare pentru
a opri transferul de caldura catre organul pulpar.
 Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .
 2

Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara

 Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute).

 Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.
 Prepararea, aplicarea, finisarea :sa se realizeza cat mai usor.

CIMENTURILE SILICAT

Reprezinta materialele plastice, estetice, utilizate in restaurarea coronara (pana in anii 1960).
Ultimele au fost inlocuite cu materiale moderne : rasini acrilice armate, mai ales rasini diacrilice
compozite.

Forma de prezentare :
a) sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material
plastic, sticla inchisa la culoare). Culoarea si denumirea se afla pe flacon,
nuante intre 16-18.
b) sistemul predozat (capsulat).Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un
microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol.

Denumiri comerciale:
a) FRITEX ;(Spofa)
FOSPHATZEMENT (Bayer)
FIXODONT (Detrey)

b) PHOSPHOCAP predozate
SILICAP (Vivadent)

Compozitia chimica :
pulberea : -cuart (bioxid de siliciu):31,5-41,6%
-alumina (oxid de aluminiu) :27,2-29,1% ;
-fluoruri :13,3-22% ;
-oxizi de calciu :7,7-9% ;
-oxizi de sodiu :7,7-11,3% ;
-oxizi de zinc :0,1-2,9% ;
-pentaoxid de fosfor :3,5-5,3%.
lichidul : -acid fosforic :48,8-55,5% ;
-neutralizanti: alumuniu:1,5-2%
zinc:4,2-9,1%.
Dozarea /Prepararea:
Dozarea: a)extemporanee:1,6 g pulbere/0,4 ml lichid.
b)industriala: in capsule.
a) extemporanee:dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lichid flacoanele sunt
prevazute cu picurator.Se aplica pe o placuta de sticla, hartie cerata la distanta una de cealalta..
Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.
Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte
impuritati ce exista pe partea mata a placutei.
 3

b) industriala :cantitatea cantarita farmaceutic se aplica in spatii separate intr-o capsula, din material
plastic.capsulele contin cele doua componente. Ajung in contact prin perforarea unei folii de
aluminiu.

Prepararea :
a) clasica (manuala);
b) moderna (cu mixere speciale );

a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau
agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu
aspect mat.Timpul de spatulare pana la 1 minut.
Aplicarea in cavitate : - ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con
care tinde sa revina la forma initiala.
b) cu mixere speciale (Silamat, Duomat, Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa prealabila
perforare a membranei din interiorul capsulei. Rezulta o pasta cu aspect cremos.Timp de
preparare : 10-20 secunde.

Avantajele prepararii moderne :

 se evita erorile dozarii extemporanee ;
 se scurteaza timpul de lucru, dar si priza ;
 se obtine o buna omogenizare.

Dezavantajele prepararii moderne :

 pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ;
 cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ;
 metoda este scumpa.

Tehnica de lucru:
 cimenturile silicat se aplica in cavitate dupa o prealabila conditionare a cavitatii ;
 se trateaza plaga dentinara (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ, CIS) ca baza
secundara) ;
 !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice
(sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii). Se infiltreaza cohorta microbiana si
ajunge la pulpa prin tubulii dentinari.
 aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii, usor in exces. Se mentine in
cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara (conformatoare de celuloid tip
coroane pe care le adaptam) ;
 finisare, prelucrare. Se indeparteaza excesul, prelucrarea primara la 10 minute de la priza
primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore.

Reactia de priza : reactie acido-bazica.

I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam
20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat.
II) reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata
particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand un gel
silicic (ce contine partile de sticla)
III) cimentul are structura stratificata :
1) particule de sticla ;
2) particule acoperite  de gelul silice ;
3) particule in gelul amorf ;
4) fosfatul de aluminiu.
 4

Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de :

 temperatura mediului ambiant ;
 marimea particulelor ;
 proportia pulbere-lichid ;
 timpul de preparare.

Proprietati :
 fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator
smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului. Se deterioreaza in timp scurt, devin opace in
contact cu mediul bucal, respiratia orala, la persoanele ce consuma citrice.
 stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita reactiei
exoterme (pierde apa). Contractia lineara :0,15-0,3% si contractia volumetrica :3-3,5%.
Apare fenomenul de separatie marginala.
 rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.Au rezistenta
mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.
 aderenta : se mentine datorita factorului mecanic (cavitati retentive), nu adera chimic.
 efect caripoprofilactic : prin continutul ridicat de flour ;
 biologic :sunt pulpotoxice(lichidul in exces).Se dizolva in mediul bucal (igiena precara, PH
acid).
 conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice
catre pulpa.

Indicatii:
 obturatii clasa III;
 obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ;
 obturatii clasa V (azi contraindicate)

Contraindicatii :
 cavitati clasa IV ;
 cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere ;
 marii consumatori de citrice.

Recomandari practice :
 alegerea culorii sa se efectueze in raport de dintii naturali, dupa umectarea acestora, intr-un
cabinet adecvat luminat, fundal corespunzator ;
 respectarea dozarii /prepararii dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC);
 aplicarea materialelor restaurative dupa conditionarea plagii dentinare (lineri+obturatie
secundara)
 se contraindica aplicarea silicatului, rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de
eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) ;
 prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute ;
b) ideala :la 24 ore.
 protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri .
 5

CIMENTURI SILICO-FOSFATICE

Istoric :
Introduse pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele
cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de
zinc).Se numesc si cimenturi semi-silicat.
Cu toate acestea prezinta :
Dezavantaje:
 contractia volumetricamai mare de :3-3,5%;
 rezistenta mecanica ;
 solubilitatea crescuta;
 opacitatea cimenturilor FOZ..

Compozitie chimica:
 ciment fosfat de zinc - substanta de baza
 oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice.
Aceste cimenturi sunt mai dureca cele FOZ, au o solubilitate mai mica si o transluciditate
acceptabila.

Denumiri comerciale :
TRANSLIT (Mertz)
ARISTOS (Spofa);
INFANTID (Spofa) ;
FELSERIT (Spofa)

Etapele :prepararea, tehnica de lucru, aplicarea diozarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat.

Indicatii :
Obturatii provizorii la dintii definitivi ;
Obturatii definitive la dintii temporari ;
Turnare modele (caracter istoric);
Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric).
 6

AMALGAME DENTARE

Materiale metalice, plastice, inestetice, utilizate in restaurari coronare directe.

Clasificarea amalgamelor dentare :

1. Dupa continutul de cupru (dupa Craig)

A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura
particule sferice.
B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6%  13%) : pilitura
particule sferice
faze dispersate (bifazice)non  2

2. Dupa numarul metalelor :

 binare: mercur+cupru (scoase din uz);70%Hg, restul Cu ;
 ternare:mercur+argint+staniu;
 cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc.
 cu 5-6 elemente.

3. Dupa generatie:
 conventionale (continut scazut de cupru) ;
 faze dispersate (bifazice) ; amestec de pilitura conventionala +particule sferice de Ag+Cu ;
 cu continut crescut de cupru :pilitura+amestec+particule sferice ;

Forma de prezentare :
 pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin
frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil.
particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este introdus
intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se
transforma in particule sferice(2-43)
 lichidul : mercurul, singurul metal lichid la temperatura mediului ambiant, se solidifica la
–38,90C. Fierbe la 356º C. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul, argintul, cuprul, staniul, zincul.
Nu se poate alia cu :nichelul, cromul, cobaltul, fierul.Este un metal greu, toxic.

Dozarea:
a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil
b)industriala – in capsule, se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate de
un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere.

Prepararea:
a)manuala: in mojar; dozarea se face functie de cavitate. Se impregneaza pilitura se amalgameaza
rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare.
b) mecanica : Avantaje: dozare exacta ;
nu se contamineaza partile reactante;
nu ne contaminam ;
plasticitate optima.
 7

Dezavantaje : metoda manuala :

dozare incorecta ;
plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur/pilitura
este de 40-45% mercur restul fiind pulbere.

Mecanismul de priza :
a) dizolvarea particulelor datorita mercurului ;
b) impregnare ;
c) amalgamare ;
d) cristalizare (priza).

Amalgame conventionale :
1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat)
(faza ) (faza 1) (faza2)
2) miezul amalgam +Hg 1+2+
3) 1+2 matrice continua de care se leaga particulele  nereactionate ;

Observatii :
Faza 2cea mai putin rezistenta la coroziune ;
Cele mai bune aliaje sunt cele non 2 (fara faza) ;
Amalgamele baza cupru (continut ridicat de cupru) sunt cele mai rezistente la coroziune . Faza
2 absenta.

Timpul de priza :
Influentat de :
 faza aliajului. Sunt amalgame faza - priza lenta
faza,-priza rapida.
 proportia pilitura /Hg ; Hg  priza ;
 dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta.
 durata prepararii (insuficient/excesiv) ;
 presiunea de condensare (robusta elimina Hg din amalgam).

Timpul de priza finala la 24 ore.(lent)

Nu se aplica amalgam in cavitatea netratata.

Forme conventionale :
dupa natura elementelor din compozitie :
 nobile:Au,Pt;
 seminobile : Ag, Pd ;
 baza cupru (moderne) : 2-7% Cu (continut)
40% Cu (continut )
Forme compozite :
A. Conventionale : b. Imbogatite cu cupru :
-Argint : 67-74% ; -Argint :69% ;
-Staniu :25-27% ; -Staniu :17% ;
-Cupru :6% ; -Cupru :13% ;
-Zinc :2% -Zinc :1%.
-Hg
 8

ADA, FDI, Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3%

 Argint:65%;
 Staniu:25%;
 Cupru:6%;
 Zinc:2%;
 Hg ;1-3%, Aur, Platina.

Rolul elementelor componente :

Argintul: rezistenta mecanica;
culoare;
micsorarea fluajului.
Staniul: creste viteza de amalgamare;
scade rezistenta mecanica ;
creste fluajul ;
Cuprul : creste duritatea ;
creste rezistenta mecanica;

Zincul: creste viteza de fuzionare,

creste dilatarea amalgamului,
creste rezistenta la coroziune.
Se va evita contaminarea amalgamelor ce contin Zn generand dilatari higroscopice accelerate.

Fluajul : capacitatea de deformare a unui metal sub actiunea unor forte ciclice (presiunea
mecanica ocluzala).

Denumiri comerciale :
Pulbere/Lichid
 HARPER ‘S
 OPTALOY
 INDILOY ;
 LUXALOY(Degussa)

Predozat
 AMALCAP;
 TYTIN.