FIŞA DE CARACTERIZARE ȘI EVALUARE

Strada Leonida, nr. 20, cod postal 020555, sector 2 BUCURESTI, Romania
1. LOCALIZARE ADMINISTRATIVĂ/AMPLASAMENT

1.1. Unitate administrativ-teritorială Municipiul București

1.2. Adresă poștală Strada Leonida, nr. 20, cod postal 020555, sector 2
1.3. Număr / numere cadastrale 227434
1.4. Carou topografic (1:500) 10_A_3

2. REGIMJURIDIC

2.1. Tip de proprietate Privata

2.2. Proprietar(i) -
2.3. Utilizator(i) -
2.4. Servituți Din informatiile extrase de pe Google Earh, la adresa respectiva exista o
singura cutie postala, deci presupunem ca locuieste o singura familie.
2.5. Monument istoric Nu este monumet istoric
2.6. Sit arheologic -
2.7. Zonă construită protejată Nu face parte dintr-o zona construita protejata

3. DESCRIEREA IMOBILULUI

3.1. Suprafața parcelei 311 mp

3.2. Numărul și lungimea
aliniamentelor parcelei
3.3. Numărul și denumirea corpurilor
de clădire din imobil
3.4. Destinația, amplasareași
descrierea sumară a corpurilor de
clădire din imobil
Un singur aliniament stradal de aproximativ 10 m.
Exista un copr principal de clădire (C1) + o anexa (A1)
C1: Locuinta unifamiliare aflata la strada, fara retragere de la
aliniamentul parcelei, alipita la limita de est a parcelei, cu regim de
inaltime de P+1(cca 7m la cornisa). Lungimea cladirii in adancimea
parcelei fiind de aprox 15 m si latimea acesteaia de 8 m. Suprafata
construita fiind de cca 123 mp cu un perimetru de cca 52ml.

3.5. Alte construcții (anexe Exista o anexe precare, de dimensiuni considerabile.

gospodărești, construcții A1. Anexa gospodareasca pentru diferite depozitari si un posibil parcaj
temporare etc.) autoa, retrasa de la strada cca 20 m, si cu un regim de inaltime de 3 m la
cornisa. Volumul este alipit la limita din spate, inchizand calcanul
exsisten. Masoara in lungime 6m cu o latime de 4,5m. Aria toata este de
cc27mp.
3.6. Indici urbanistici ai imobilului POT = cca48%
CUT = cca 0.8
3.7. Împrejmuiri Imobilul de la nr 21 este invecinat pe latura vestica de o servitute de
trecere spre lotul din centrul insulei, iar pe latura estica se invecineaza cu
lotul de la nr 22, constructia principala a acestuia nu se lipeste la calcanul
generat de asezarea C1, din planurile istorice putem determina ca prima
constructie a fost cea aferenta lotului 20 iar mai apoi cea de pe lotul
invecinat. Acest lucru demonstreaza o inabilitate de intelegere a sensului
de asezare tipic locului, acela cu case grupate la calcan. Imobilul de la nr
22 genereaza o imagine nefavorabila datorita pozitionarii tangentiale cu
corpul de la nr 21
 3.8. Spații plantate (curți, grădini, Suprafata libera a parcelei este de cca 115mp din totalul de cca 311mp.
arbori importanți) Aceasta suprafata este partial verde. Nu exista arbori importanti pe situl
acesta.
3.9. Amenajări semnificative în Imobilul de la nr 20 nu prezinta amenajari exterioare semnificative.
imobil Acesta se prezinta intr-o stare deplorabila din toate punctele de vedere.

4. ISTORICUL IMOBILULUI
4.1. Data / perioada configurării Din sursele cartografice, cladirea principala, C1 nu apare decat dupa
parcelei în forma actuală planul de la 1911, ea fiind o constructia realizata in perioada interbelica.
Aeasta se pastreaza intr o stare foarte apropiata de cea originala, la nivel
de materiale, neexistand interventii majore la nivel de fatade. Alte
informatii legate de interior nu se cunosc.
4.2. Operațiuni urbanistice și/sau Insula marginita de strada Leonida a fost supusa de la inceput unor ample
cadastrale care au condus la modificari parcelare.
configurația actuală a parcelei și Initial, in planurile de la 1852 loturile sunt total diferite, majoritatea
data / perioada lor avand capat de lot zone agricole.
Incep sa apara primele parcelari care se regasesc mai apoi si in planurile
din 1911 dar si in cele din 1895. Parcela se formeaza in starea actuala in
jurul anilor 1880-1890.
4.3. Adrese anterioare ale imobilului Credem ca strada Leonida a avut acelasi nume de la inceput; nr 20.
4.4. Proprietari / utilizatori anteriori ai In planurile istorice de la 1911, imobilul de la nr 20 figureaza ca un teren
imobilului intravilan neconstruit, acesta fiind in proprietatea familie Gh. Similescu.
4.5. Funcțiuni / destinații anterioare Inainte de constructia de locuinta unifamiliare, pe lot nu se remarca o alta
ale imobilului constructie majora, planurile dinainte de 1911 figureaza terenul ca fiind
unul neconstruit.
4.6. Datarea corpurilor de clădire și Imobilul apare pentru prima data in planurile de la 1930 intr-o
amenajărilor actuale din imobil configuratie asemanatoare cu cea de astazi.
4.7. Datarea etapelor / intervențiilor Nu avem date exacte despre acest imobil de la nr 20 insa cu ajutorul
semnificative asupra corpurilor planselor istorice putem sa deducem ca nu exsista modificari majore la
de clădire din imobil niveul constructiei principale, singura modificare notabila estea cea a
aparitiei anexei A1 in spatele lotului.

4.8. Construcții dispărute din imobil Nu exista constructii demolate

4.9. Arhitecți, constructori, antreprize, -
comanditari, ctitori, meșteri, alți
actori semnificativi implicați în
construirea în imobil
4.10. Persoane și evenimente -
semnificative asociate istoriei
imobilului

5. DESCRIEREA CLĂDIRILOR (C1)

5.1. Tipul și funcțiunea clădirii Locuinta unifamiliara datorita unicei cutii postale prezenta in imaginile de
pe Google Maps. Imobilul a fost realizat in acest scop si isi pastreaza
functiunea pana in ziua de astazi
5.2. Configurație planimetrică La nivel planimetric, volumul are doua planuri principale, unul de parter
si unul al etajului, exsistand si un pod luminat de cele 3 lucare.
Constructia prezinta un subsol neiluminat. In planul parteruli sunt
configurate foyer-ul de acces cu nodul de scara, din suprafata construita
 putem estima ca la nivelul parterului sunt un numar de 3-4 saloane,
exsistand si o curte de lumina ce imparte calcanul in 2. La nivelul etajuli
superior exista o terasa neinchisa in partea din spate a casei. La nivelul
mansardei se presupune ca exsista spatii ample de depozitare, cel mai
probabil spatiul nu este destinat locuirii, asemenea si subsolul(acesta fiind
neiluminat)
5.3. Configurația fațadelor Fatada de la strada: Dispunea de 2 goluri mari, incadrate de 2 frontoane
ce se repeta pe aceasi pozitie si la nivelul superior. Cele de la ultimul
nivel sunt decorate cu un detaliu de influenta bizantina ce se imbina cu
detaliul cornisei, o serie de 3 arce de influente bizantine deasupra ferestrei
principale, badijonate de o florescenta cu aceasi sursa de inspiratie.
Fatada laterala: Dispune de alte 2 goluri majore tratate similar cu golurile
de la strada, in centrul fatadei exsista un volum ce tine intrarea si foyer ul
cu nodul de scara, mai apoi in partea din spatele casei, la etaj apare o
terasa neacoperita cu elemente florescente in parapetul ce tine mana
curenta, acesta este din aceasi materialitate ca si fatada(tencuiala cu
elemente de ipsos)
Fatada din spate. Prezinta o serie de 2 goluri majore ce raman in aceasi
pozitie si la etaj, iar pe partea estica prezinta o iesire de serviciu catre
curtea din spatele casei, tipic caselor Bucurestene ce se lipesc la calcan.

5.4. Configurația acoperișului / Din Google Earth se poate observa starea precara a acoperisului, iar intr
învelitorii un studiu mai amanuntit pe pozele de pe teren, se remarca o abandonare
in ingrijirea materiei, deoarece aceasta pare a fi cea originala, dar pe
parcursul timpului a ajuns la o stare de degradare avansata. Cel mai
probabil podul sufera de infiltratii si materia este in punctul de a se pierde
daca nu vor exsista interventii majore. Geometria acoperisului este un
tipica, cu cate o apa inclinata catre cele 3 fatade si mici lucarne ce aduc
lumina in pod.
5.5. Încadrare stilistică Cladire studiata este de o factura a eclectismului de scoala Franceza, dar
cu elemente remarcabile de decoratie bizantica(arcele decorate ale
ferestrelor de la etajul 1, cornisa decorata cu florescente caracteristice
aceleasi influente prezentate mai sus) de asemenea se remarc o atentie
speciala si pentru volumul casei, intrarea fiind marcata de volumul iesit
inafara pe fatada lunga, decorat cu blazoane laterale. Putem afirma ca
obiectul studiului este o fuziune intre 2 limbaj europene, unul dintre ele
foarte popular in epoca (eclectismul) iar cel de-al doilea caracteristic
influentelor Bucurestene de la inceputul secolului 20.
5.6. Materiale și tehnici de construcție Casa cel mai probabil este realizata pe o structura de zidarie portanta, cu
elemente de samburi si centrui de BA, planseele fiind realizate din BA.
La niveulu fatadelor, este prezenta o tencuiala alba-gri iar detaliile sunt
realizate din ipsos turnate la matrita. Ferestrele au tamplaria originala din
lemn, tamplarie dupbla cu sticla simpla. Acoperisul este realizat integral
din lemn si acoperit cu elemente ceramice de invelitoare specifie
perioadei. Nu exsista elemente de feronerie sau alte materiale de decoratie
decat cele expuse mai sus.
5.7. Alte detalii semnificative In ceea ce privesc detaliile cladirii, aceasta a fost bogat incarcata cu
decoratiuni de bun gust, specifice perioadei in care a fost realizata casa.
Au existat ancadramente specifice stilului, in jurul golurilor si al cornisei.
Din pacate nu avem date si nici de pe google maps sau earth nu se pot observa fatadele corpurilor secundare pentru a realiza o
analiza elocventa asupra acestora.
6. STARE DE CONSERVARE (C1)

6.1. Starea generală de conservare Mica

6.2. Avarii structurale vizibile Exsista degradari la nivel de tencuiala pe fatade, bucati majore din
aceasta au cazut, tamplariile de lemn necesita interventii de montare dar
si de vopstorie, culoarea originala se pastreaza pana astazi. Acoperisul are
nevoie de o remondare si de asemenea de inlocuirea elementelor ce au
fost afectate de intemperii(sipcile si capriorii de lemn, elementele
ceramice)
6.3. Starea fațadelor și elementelor In prezent, cladirea principala, C1,se aflta intr o stare precara, necesitand
constitutive ale acestora, avarii interventii imediate, pentru a impiedica avansarea degradarilor. Situatia
constatate de la interiorul casei nu este vizibila, dar cel mai probabil exsista
inflitratii la nivelul planseelor si a subsolului(acesta pate suferi de
inundatii si se recomanda o camasuire a peretilor cu BA)
Cu toate acestea constructia ramane intr o stare buna de restaurare si
multe din elementele specifice se pastreaza.
.
6.4. Starea acoperișului și elementelor In afara faptului ca estetic acoperisul se prezinta intr-o stare precara,
constitutive ale acestuia, avarii structural nu avem de unde sa stim starea lui, Din imaginile din satelit,
constatate acesta pare inreg, fara lipsuri sau urme de coroziune excesiva.
6.5. Lucrări recente asupra Inafara montarii burlanelor de scurgere nu exsista alte lucrari recente ale
construcțiilor imobilului, astfel el se pastreaza in starea originala.
Din pacate nu avem date si nici de pe google maps sau earth nu se pot observa fatadele corpurilor secundare pentru a realiza o
analiza elocventa asupra acestora
7. EVALUAREA CULTURALĂ A IMOBILULUI

7.1. Valoarea culturală a corpurilor de Mica. Imobilul fiind construit in perioada interbelica
clădire cf. OMCC 2260/2008
7.1.1. Vechime Mica. Imobilul are o vechime de cca80-90 de ani
7.1.2. Valoare arhitecturală, urbanistică și Valoare arhitecturala este data de vestigiile materiale inca prezente la nivel de
artistică fatada si posibil la nievelul interiorului. Acest imobil are si o valoare urbanistica
de incadrare in zona, respectand reguli normale de asezare in sit dar si aliniament
de fatada si regim de inaltime.
7.1.3. Raritate și unicitate Mica
7.1.4. Valoare memorial-simbolică Medie – este caracteristica arhitecturii bucurestene interbelice
7.2. Valoarea culturală a altor Mica – Imobilul prezinta alte cateva corpuri secundare care dintr-o prima
construcții sau elemente din vedere de pe google earth, par fara valoare arhitecturala, acestea nu mai
imobil prezinta elemente de arhitectura specifice sau recognoscibile din acest
punct de vedere.
7.3. Valoarea culturală a spațiilor Spatiul liber al parcelei nu reprezinta o valoare culturala. Acesta fiind
libere / plantate din imobil ocupat de mici gradini de flori si portiuni pavate pentru traversarea
longitudinala a terenului.
7.4. Alte elemente cu valoare -.
culturală
7.5. Valoarea culturală globală a Nula
imobilului

Elaborat,
stud. arh. Ciulei Sebastian - Cosmin
stud. arh. Busuioc Flavius - Florin
Data,
 18.06.2020
ANEXĂ: