UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Specialitatea – 0421.1 Drept

CURRICULUM

LA STAGIILE DE PRACTICĂ

AUTOR:
Mariana GRAMA,
doctor în drept, conferenţiar universitar

APROBAT la şedinţa
Consiliului Facultăţii de Drept din 18.09.2019

CHIŞINĂU – 2019
 I. PRELIMINARII
Tendinţele evoluţiei lumii contemporane ne impun să acceptăm diversitatea ca una dintre
dimensiunile ei fundamentale. Diversitatea este un indiciu al dezvoltării, al democraţiei, al
acceptării noului. În acest context apare necesitatea reglementării unor procese în diverse domenii
de activitate. Printre domeniile prioritare ale funcţionării macro-sistemului social se înscrie şi
sistemul educaţional. Deja în anii ’70 ai sec. al XX-lea sistemul educaţional a fost recunoscut, la
nivel mondial, drept o pârghie de bază a evoluţiei social-economice, acest fapt fiind determinat de
creşterea rolului tehnologiilor moderne şi a ştiinţei în toate domeniile activităţii umane.
Actualmente, educaţia prin şi pentru ştiinţă, prin şi pentru practică este unul dintre principiile
fundamentale ale sistemului de învăţământ. În aceste condiţii creşte considerabil rolul
universităţilor, ca instituţii de culturalizare a societăţii, de formare a specialiştilor, de promovare a
inovaţiilor ştiinţifice, valorilor general-umane, dimensiunilor unei societăţi moderne.
Creşterea cererii determină creşterea ofertei şi, ca urmare, în Republica Moldova s-a mărit
considerabil numărul instituţiilor superioare de învăţământ, s-a modificat structura tradiţională a
sistemului de pregătire a cadrelor. Unele universităţi au cedat monopolul asupra facultăţilor
„tradiţionale”, acceptînd diversitatea şi concurenţa.
Aceeaşi calificare profesională atribuită de către diferite instituţii de învăţămînt ar presupune,
logic, aceleaşi (sau aproximativ aceleaşi) condiţii de formare profesională şi aceeaşi parametri
comportamentali. Deci, în condiţiile diversităţii, apare necesitatea reglementării procesului de
învăţămînt, în scopul asigurării calităţii produsului final – absolvenţii instituţiei.
În acest sens şi stagiile de practică prevăzute de planul de învăţământ al Facultăţii de Drept a
Universităţii de Stat Din Moldova îşi au rolul său deosebit.
Practica studenţilor facultăţii de drept constituie o parte integrantă a procesului de pregătire al
cadrelor juridice de o înaltă calificare.
În conformitate cu planul de învăţământ de la Ciclul I – Licență, studenţii facultăţii de drept,
secţia cu frecvenţă la zi petrec trei stagii de practică (practica de inițiere în specialitate, practica de
specialitate, practica de cercetare). Stagiile de practică se petrec după studierea disciplinelor
fundamentale, cursurilor speciale, susţinerea examenelor şi evaluărilor curente, conform planului de
învăţământ.
Studenţii facultăţii de drept îşi pot petrece stagiile de practică în diverse organe de drept cum
ar fi de exemplu: judecătoriile Republicii Moldova; organele procuraturii ale Republicii Moldova;
ministere şi departamente; organe ale administrării locale şi centrale; oficiile juridice (birouri,
grupe) ale asociaţiilor de producere, ştiinţifice de producere, agricole, etc.
Scopurile principale ale stagiilor de practică constau în consolidarea şi aprofundarea
cunoştinţelor juridice general-teoretice şi speciale căpătate în decursul anilor de studii, obţinerea
abilităţilor şi deprinderilor de bază într-un domeniu de formare profesională.
O particularitate esenţială a stagiilor de practică o constituie şi caracterul ei ştiinţific, adică
studierea şi cercetarea literaturii de profil, legislaţiei în vigoare şi practicii aplicării ei în activitatea
organelor de drept naţionale pentru a folosi rezultatele acesteia în procesul scrierii tezei de licenţă
şi în ulterioara angajare în câmpul muncii.

2
 II. COMPETENȚE PROFESIONALE

Competențe profesionale dezvoltate în cadrul practicii

l. Cunoașterea legislației Republicii Moldova, a legislației europene și a celorlalte

instrumente juridice internaționale;
2. Cunoașterea conceptelor, teoriilor, paradigmelor și metodologiilor din domeniul
juridic;
3. Utilizarea cunoștințelor necesare în culegerea datelor și informațiilor referitoare
la o problemă de drept concretă;
4. Utilizarea metodelor aplicate in domeniul dreptului;
5. Aplicarea tehnicilor și instrumentelor specifice din domeniul juridic în
soluționarea unor probleme de ordin practic;
6. Utilizarea unei game variate de tehnici, metode și procedee în vederea
identificării soluțiilor interpretative ale actelor normative;
7. Depistarea problemelor de drept propuse spre soluționare în procesul activității
juridice.

III. ADMINISTRAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

În conformitate cu planul de învăţământ al Facultăţii de Drept studenţii efectuează

următoarele stagii de practică:
Evaluarea
Săptămâni

Nr. de ore
Semestrul

Forma de
evaluare

Stagiile de
credite
Nr. de

Perioada Responsabili
practică

II 1 60 2
Practica de iniţiere mai Şefii de
IV 2 60 2 Portofoliu
în specialitate departamente
VI 2 60 2
Practica de ianuarie- Şefii de
VIII 10 450 15 Portofoliu
specialitate aprilie departamente
Şefii de
Susţinerea
Practica de departamente /
VIII 4 mai-iunie 180 6 tezei de
cercetare conducătorii
licenţă
ştiinţifici

IV. DESCRIEREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiile de practică sunt parte integrantă obligatorie a procesului educaţional şi se realizează în
scopul aprofundării cunoştinţelor teoretice acumulate de către studenţi pe parcursul anilor de studii,
formării competenţelor stabilite prin Cadrul Naţional al Calificărilor, exersării abilităţilor şi
deprinderilor de bază în domeniul de formare profesională.

3
 A) Obiectivele stagiului de practică

- acumularea și consolidarea deprinderilor de activitate practică;

- studierea direcţiilor de bază ale activităţii instituţiilor de petrecere a practicii (structura,
competenţa, funcţiile, volumul de lucru, drepturile şi obligaţiile), precum şi anumite aspecte
speciale ale activităţii instituţiei sau organizaţiei date;
- colectarea materialului practic necesar pentru teza de licenţă şi pentru pregătirea referatelor
ştiinţifice la conferinţa de totalizare a stagiilor de practică;
- utilizarea în practică a cunoştinţelor teoretice obţinute în cadrul studiilor la facultatea de drept
din domeniul dreptului penal, procedurii penale, criminalisticii, dreptului civil, procedurii civile,
dreptului internaţional etc.;
- explicarea principiilor de organizare şi activitate ale instituţiilor şi organizaţiilor în cadrul
cărora studentul îşi petrece stagiul de practică;
- selectarea materialului ilustrativ, necesar pentru predarea cursurilor de profil şi petrecerea
orelor practice (date statistice, scheme, modele de documente procesuale s.a.);
- generalizarea datelor practicii judiciare cu scopul utilizării lor în materialele de dare de seamă
şi elaborarea tezei de licenţă;
- estimarea locului cunoştinţelor şi abilităţilor, deprinderilor obţinute în cadrul stagiului de
practică;
- formularea propunerilor vizând perfecționarea domeniului de activitate în care a fost încadrat
studentul;
- argumentarea concluziilor la care s-a ajuns pe parcursul stagiilor de practică;
- elaborarea proiectelor de cercetări ştiinţifice care ar avea ca obiect de studiu tematica
cercetată pentru elaborarea tezei de licenţă;
- aprofundarea practică a argumentelor logico-juridice fundamentate pe interpretarea legislaţiei
Republicii Moldova, jurisprudenţei Curţii Constituţionale, jurisprudenţei Curţii Europene a
Drepturilor Omului, altor acte internaţionale.

B) Produsele activităţii studentului- stagiar

PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Cerinţe pentru elaborarea Portofoliului de practică:

- Portofoliul de practică trebuie să fie întocmit conform rigorilor stabilite;

- Portofoliul de practică trebuie să fie însoţit de diverse acte normative, procedurale, de
interpretare sau aplicare a normelor de drept (nu mai puţin de 5);
- Elaborarea unui plan de activitate pentru perioada stagiului de practică;
- Determinarea scopului realizării stagiului de practică.
Grila de evaluare:
Criterii de evaluare Foarte bine Bine Satisfăcător
(10-9) (8-7) (6-5)
Criteriul 1. Conţinutul - Completarea tuturor -Se conţin greşeli -Completarea
Portofoliului compartimentelor nesemnificative; Portofoliului este cu
este corectă; -Datele sunt parţial greşeli esenţiale,

4

Criteriul 2. Corectitudinea
şi raţionalitatea planului de
activitate realizat de
studentul stagiar
Criteriul 3. Corectitudinea
întocmirii actelor care
însoţesc Portofoliul de
practică
Criterul 4. Diversitatea
activităţilor în care a fost
implicat
Criteriul 5. Gradul de
implicare a studentului
stagiar în activitatea
organului sau instituţiei în
care îşi desfăşoară stagiul de
practică
- Complexitatea incomplete; neîngrijit,
datelor prezentate; - În portofoliu se incomplet;
-Acurateţea întocmirii conţin cel puţin 7 acte - În portofoliu se
portofoliului; procedurale, extrase conţin cel puţin 5
-În portofoliu se din acte normative, acte procedurale,
conţin cel puţin acte din acte de extrase din acte
procedurale, extrase interpretare sau normative, din acte
din acte normative, aplicare a normelor de de interpretare sau
din acte de drept. aplicare a normelor
interpretare sau de drept.
aplicare a normelor de
drept.
-Planul de activitate -Planul de activitate -Planul de activitate
elaborat corespunde elaborat nu elaborat nu
pe deplin obiectivelor corespunde pe deplin corespunde în cea
stagiului de practică; obiectivelor stagiului mai mare parte
-Planul de activitate de practică; obiectivelor
este elaborat corect şi -Planul de activitate stagiului de practică;
în conformitate cu este elaborat cu unele -Planul de activitate
prevederile actelor greşeli, dar în cea mai a fost elaborat fără a
normative care mare parte în se ţine cont de
reglementează conformitate cu prevederile
activitatea organului prevederile actelor actelor normative
de drept sau a normative care care reglementează
instituţiei unde reglementează activitatea organului
studentul stagiar face activitatea organului de drept sau a
stagiul de practică. de drept sau a instituţiei unde
instituţiei unde studentul stagiar
studentul stagiar face face stagiul de
stagiul de practică. practică.
Fiecare document Documentele conţin Documentele nu
conţine toate elementele necesare, conţin toate
elementele necesare dar claritatea elementele, nu sunt
pentru documentul conţinutului este suficient de clare
dat, conţinutul fiind insuficientă după conţinut
clar expus.
A îndeplinit cel puţin A îndeplinit cel puţin A îndeplinit cel
3 activităţi. 2 activităţi. puţin o activitate.
-A participat activ la -A participat activ, dar A fost mai puţin
diverse activităţi cu abateri neesenţiale; activ şi a descris
alături de tutorele de -A descris cu unele foarte succint şi
practică; ezităţi activităţile neclar activităţile în
-A descris clar şi pe desfăşurate. care a fost implicat.
deplin activităţile în
care a fost implicat.
5
Criteriul 6. Răspunsul la
întrebările conducătorului
stagiului de practică
Criteriul 7. Realizarea
scopului şi obiectivelor
stagiului de practică
A răspuns corect la A greşit la cel mult 2 A greşit la cel mult
toate întrebările puse întrebări. 5 întrebări.
de coordonatorul de
practică.
Scopul şi obiectivele Scopul şi obiectivele Scopul şi obiectivele
stagiului de practică stagiului de practică stagiului de practică
au fost realizate de nu au fost realizate de în cea mai mare
deplin. deplin. parte nu au fost
realizate.

V. LOCUL DESFĂŞURĂRII PRACTICII ŞI OBIECTIVELE

A) PRACTICII DE INIŢIERE

LOCUL DESFĂŞURĂRII OBIECTIVELE

ORGANELE PROCURATURII:
1. Procuratura Generală.
2. Procuratura municipiului
Chișiănu.
3. Procuratura Anticorupție
4. Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și
Cazuri Speciale
ORGANELE JUDECĂTOREŞTI:
1. Curtea Supremă de Justiţie.
2. Curțile de Apel.
3. Judecătoriile.
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să determine sfera de activitate a procuraturii;
- să definitiveze conţinutului şi conceptele aplicate în
activitatea procuraturii;
- să însuşească particularităţile activităţii
procurorului;
- să distingă atribuţiile procurorului şi a ofiţerului de
urmărire penală;
La nivel de aplicare:
- să caracterizeze principiile activităţii procuraturii;
- să opereze corect cu procedeele tactice aplicate de
procurori;
La nivel de integrare:
- să estimeze importanţa activităţii procuraturii;
- să aprecieze rolul activităţii procuraturii în sistemul
altor organe de drept.
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să determine sfera de activitate a judecătorilor;
- să definitiveze conţinutul activităţii de administrare
a instanţei de judecată de către preşedintele
instanţei de judecată;
- să determine obiectivele activităţii jurisdicţionale
ale judecătoriei;
La nivel de aplicare
- să utilizeze corect principiile interpretării normelor
probatoriului în cadrul procesului de administrare a
probelor;
- să opereze corect cu procedeele tactice ale utilizării
probelor;
- să deosebească principiile de utilizare a probelor în
procesul de probaţiune;
6

B) PRACTICII DE SPECIALITATE
LOCUL DESFĂŞURĂRII
ORGANELE PROCURATURII:
1. Procuratura Generală.
2. Procuratura municipiului
Chișinău.
3. Procuratura Anticorupție.
4. Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și
Cazuri Speciale
ORGANELE JUDECĂTOREŞTI:
1. Curtea Supremă de Justiţie.
2. Curțile de Apel.
3. Judecătoriile.
- să aplice metode eficiente de administrare a
probelor;
La nivel de integrare
- să aprecieze importanţa teoriei probelor pentru
realizarea scopurilor procesului penal;
- să ia decizii optime în cadrul procesului de
administrare a probelor.
OBIECTIVELE
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să determine sfera de activitate a procuraturii;
- să definitiveze conţinutului şi conceptele aplicate în
activitatea procuraturii;
- să însuşească particularităţile activităţii
procurorului;
- să distingă atribuţiile procurorului şi a ofiţerului de
urmărire penală;
- să identifice principiile activităţii de profilaxie a
procuraturii;
La nivel de aplicare:
- să facă generalizări asupra direcţiilor de activitate
ale procuraturii;
- să opereze corect cu procedeele tactice aplicate de
procurori;
La nivel de integrare:
- să estimeze importanţa activităţii procuraturii;
- să aprecieze rolul activităţii procuraturii;
- să facă propuneri de lege ferenda vizînd structura şi
atribuţiile procuraturii;
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să determine sfera de activitate a judecătorilor;
- să definitiveze conţinutul activităţii de administrare
a instanţei de judecată de către preşedintele
instanţei de judecată;
- să determine obiectivele activităţii jurisdicţionale
ale judecătoriei;
- să distingă particularităţile procesului probatoriu în
cadrul procesului penal;
- să delimiteze corect noţiunile de instanţă
judecătorească şi judecătorie;
La nivel de aplicare
- să argumenteze importanţa probelor în procesul
penal;
7
 - să utilizeze corect principiile interpretării normelor
probatoriului în cadrul procesului de administrare a
probelor;
- să opereze corect cu procedeele tactice ale utilizării
probelor în procesul penal;
- să deosebească principiile de utilizare a probelor în
procesul de probaţiune;
- să interpreteze corect normele dreptului procesual
penal care vizează admisibilitatea probelor în
procesul penal;
- să aplice metode eficiente de administrare a
probelor;
La nivel de integrare
- să estimeze rolul teoriei probelor în ştiinţa procesul
penal;
- să aprecieze importanţa teoriei probelor pentru
realizarea scopurilor procesului penal;
- să ia decizii optime în cadrul procesului de
administrare a probelor;
- să elaboreze proiecte de cercetări ştiinţifice ce ar
avea ca obiect de studiu arii problematice ce ţin de
conţinutul disciplinei Teoria probelor în procesul
penal.
BIROURILE DE AVOCAŢI La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
(CABINETELE AVOCAȚILOR) - să distingă principalele direcţii de activitate ale
avocaturii;
- să descrie obiectivele realizării principiilor de
activitate de către avocaţi;
- să determine competenţa avocaţilor şi a
persoanelor care acordă asistenţă juridică prin
reprezentanţă în bază de procură;
- să definească conceptele fundamentale ale
Dreptului procesual penal aplicat de către avocaţi
in procesul de înfăptuire a justiţiei;
La nivel de aplicare:
- să caracterizeze particularităţile aplicării legii
procesual penale în timp, spaţiu şi asupra
persoanelor;
- să argumenteze esenţa unor acţiuni ale subiecţilor
implicaţi în activitatea de urmărire penală şi
judecare a cauzelor penale sau nepenale;
- să poată aplica noile instituţii ale dreptului
procesual penal în procesul de aplicare a legilor
în instanţa de judecată sau în cadrul urmăririi
penale;
- să aplice cunoştinţele teoretice faţă de situaţiile

8
 din practica judiciară;
- să aplice metode eficiente de autoinstruire
juridică;
La nivel de integrare:
- să stabilească locul şi rolul actelor de procedură
penală în cadrul sistemului de drept continental
din care face parte RM;
- să stabilească corelaţia între doctrina şi practica
ramurilor de drept studiate;
- să aprecieze rolul avocaţilor în cadrul procesului
penal şi a procesului civil;
- să elaboreze propuneri de lege ferenda în cazul în
care observă o lacună în reglementare;
- să-şi estimeze responsabilitatea proprie faţă de
consecinţele erorilor determinate de aplicarea
incorectă a legii;
- să perfecţioneze continuu capacitatea de a lua
decizii legale în situaţii concrete ale urmăririi
penale şi judecării cauzelor.
ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
PENITENCIARELOR - să distingă obiectivele realizării activităţii de
corectare şi reeducare a persoanelor care-şi
execută sentinţele privative de libertate în cadrul
instituţiilor penitenciare;
- să definească conceptele fundamentale ale
dreptului şi principiilor drepturilor omului
necesare a fi respectate şi faţă de deţinuţii din
penitenciare;
La nivel de aplicare:
- să caracterizeze particularităţile aplicării legii de
executare a sancţiunilor de drept penal;
- să argumenteze esenţa unor acţiuni ale subiecţilor
implicaţi în activitatea de executare a pedepselor
în cadrul instituţiilor penitenciare;
- să utilizeze noile instituţii ale Dreptului
execuţional în procesul de aplicare a legilor în
instituţiile penitenciare;
- să generalizeze perspectivele dezvoltării dreptului
execuţional ca instrument de realizare a politicii
punitive a statului;
- să aplice cunoştinţele teoretice faţă de situaţiile
din practica judiciară;
La nivel de integrare:
- să stabilească locul şi rolul instituţiilor
penitenciare în sistemul de executare a
sancţiunilor de drept penal;

9

ORGANELE MINISTERULUI
AFACERILOR INTERNE ALE
REPUBLICII MOLDOVA
ISPECTORATUL NAȚIONAL DE
PROBAȚIUNE (birourile teritoriale de
probațiune)
- să aprecieze rolul departamentului instituţiilor
penitenciare din cadrul Ministerului justiţiei;
- să elaboreze propuneri de lege ferenda în cazul în
care observă o lacună în reglementarea activităţii
de executare a sancţiunilor privative de libertate
în cadrul instituţiilor penitenciare din RM;
- să estimeze continuu capacitatea de a lua decizii
legale în situaţii concrete în activitatea sistemului
penitenciar.
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să determine obiectul de activitate a organelor de
urmărire penală;
- să definească conţinutul şi conceptele aplicate în
activitatea organelor de urmărire penală;
- să distingă particularităţile activităţii ofiţerului de
urmărire penală;
- să identifice importanţa activităţii MAI;
- să opereze corect cu procedeele tactice aplicate de
MAI;
- să distingă corect atribuţiile lucrătorului operativ
şi a ofiţerului de urmărire penală;
La nivel de aplicare:
- să aplice corect principiile activităţii MAI;
- să identifice principiile activităţii de profilaxie a
MAI;
La nivel de integrare:
- să stabilească formele şi metodele de interacţiune
a organelor MAI;
- să aprecieze importanţa activităţii organelor MAI;
- să aprecieze cauzele aplicării arestului
administrativ de către organele MAI;
- să facă propuneri de lege ferenda vizînd structura
şi atribuţiile MAI.
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să distingă și să înțeleagă esența tipurilor de
probațiuni în conformitate cu Legea cu privire la
probațiune ;
- să identifice subiecții probațiunii, stabilind
corelația între categorii de subiecți și tipuri de
probațiuni;
- să cunoască organizarea activității de probațiune
și statutul personalului organelor de probațiune.
La nivel de aplicare:
- să stabilească importanța principiilor probațiunii
în activitatea practică de probațiune;
10
 - să analizeze activitățile desfășurate de consilierii
de probațiune în cadrul fiecărui tip de probațiune;
- să realizeze corelația între prevederile legii
penale naționale și activitățile concrete derulate
în cadrul sistemului național de probațiune;
- să argumenteze relevanța tipurilor de probațiuni
în vederea reintegrării în comunitate a subiecților
probațiunii;
- să analizeze implicațiile multidimensionale ale
probațiunii, atât juridico-penale, cât și sociale.
La nivel de integrare:
- să evidențieze propuneri de lege ferenda în
vederea îmbunătățirii prevederilor legale la acest
capitol;
- să estimeze importanța și valoarea instituției
probațiunii ca parte integrantă a sistemului de
justiție penală;
- să evalueze impactul activității probațiunii asupra
ratei recidivei la nivel național.
NOTARIATUL La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să identifice obiectul şi metodele de studiu ale
disciplinei;
- să determine corelaţia dintre doctrina şi practica
notarială;
- să identifice temeiurile juridice de îndeplinire a
actelor notariale;
- să descrie sistemul actelor normative în domeniu;
- să delimiteze fiecare categorie de acte notariale.
La nivel de aplicare:
- să determine tipurile şi conţinutul actelor notariale;
- să clasifice actele notariale;
- să evidenţieze particularităţile fiecărui tip de act
notarial;
- să interpreteze normele dreptului material la
îndeplinirea actelor notariale;
- să aplice metodele comparative cu privire la
legislaţia notarială naţională şi a altor state
(România, Rusia, Ukraina ş.a.);
- să explice procedura de îndeplinire a fiecărui tip de
act notarial;
- să întocmească acte notariale corespunzătoare.
La nivel de integrare:
- să determine locul notariatului în sistemul
organelor ocrotirii normelor de drept;
- să aprecieze locul şi importanţa notariatului în
doctrina şi practica notarială şi judiciară;

11

MINISTERUL AFACERILOR
EXTERNE ŞI INTEGRĂRII
EUROPENE AL REPUBLICII
MOLDOVA
1. Misiunile diplomatice
consulare ale RM în străinătate
sau peste hotare
2. Oficiile consulare ale RM de la - să distingă prevederile legislaţiei naţionale şi
frontiera de stat a RM
ORGANELE VAMALE
1. Serviciul vamal al Republicii
- să evalueze normele, coliziile normelor de drept în
domeniul dreptului civil şi notariatului;
- să propună soluţii în caz de colizie a normelor de
drept;
- să propună proiecte de norme noi, care ar urma să
fie incluse în legea cu privire la notariat.
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să relateze despre rolul Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene, ca organ specializat
cu atribuţii în exterior;
şi - să definească funcţiile şi principiile activităţii
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene;
internaţionale care stau la baza activităţii
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene;
- să distingă aspectele activităţii diplomatice.
La nivel de aplicare:
- să determine importanţa aplicării principiilor
fundamentale ale dreptului internaţional;
- să utilizeze corect formulele de dresare şi
corespondenţă diplomatică;
- să explice aplicabilitatea procedeelor diplomatice
de susţinere a dialogului cu un reprezentant oficial
al altui stat sau organizaţii internaţionale;
- să utilizeze principiile aplicabile tacticii
negocierilor;
La nivel de integrare:
- să evalueze în aspect comparativ activitatea
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene al Republicii Moldova cu organele
similare ale altor state;
- să implementeze bunele practici ale altor state în
domeniul relaţiilor internaţionale;
- să evalueze şi să aplice principiile şi uzanţele
internaţionale în activitatea practică a Ministerului
Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a
misiunilor diplomatice;
- să decidă asupra funcţiilor misiunilor diplomatice
şi consulare;
- să aprecieze importanţa strategiilor şi programelor
naţionale în contextul relaţiilor bilaterale şi
multilaterale internaţionale.
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să determine conţinutul activităţii vamale;
12
 Moldova
2. Birourile vamale
3. Posturile vamale
ORGANELE ADMINISTRAŢII
PUBLICE CENTRALE:
1. Preşedintele Republicii Moldova
2. Parlamentul Republicii Moldova - să determine obiectivele activităţii legislative şi
3. Guvernul Republicii Moldova
4. Ministerele
5. Serviciile publice
- să determine drepturile şi obligaţiile organelor
vamale;
- să determine drepturile şi obligaţiile
colaboratorilor din organele vamale;
- să determine rolul serviciului vamal în realizarea
activităţii vamale;
- să caracterizeze principiile activităţii organelor
vamale;
- să identifice instrumentele de tehnică vamală în
reglementarea operaţiunilor de import-export;
La nivel de aplicare:
- să aprecieze procedura de vămuire pentru fiecare
tip de regim vamal şi destinaţie vamală;
- să opereze corect cu procedura de acordare a
liberului de vamă;
- să caracterizeze principiile de aplicare a metodelor
de stabilire a valorii în vamă;
La nivel de integrare:
- să estimeze rolul organelor vamale în realizarea
politicii vamale şi a activităţii vamale;
- să ia decizii optime în cadrul autorizării trecerii
mărfurilor peste frontiera vamală;
- să aprecieze importanţa sistemului vamal în
reglementarea activităţii economice externe;
- să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifice ce ar
avea ca obiect de studiu activitatea vamală.
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să determine sfera de activitate ale fiecărei
autorităţi;
executive;
- să distingă atribuţiile Preşedintelui Republicii
Moldova, Parlamentului Republicii Moldova,
Guvernului a Ministerelor şi a altor servicii
publice;
- să însuşească particularităţile activităţii organelor
care exercită puterea legislativă şi a organelor care
exercită puterea executivă ;
La nivel de aplicare:
- să caracterizeze principiile care guvernează
activitatea puterii legislative şi executive;
- să aprecieze procedura elaborării şi adoptării
legilor în Republica Moldova;
- să argumenteze locul şi rolul instituţiei şefului
statului în cadrul sistemului organelor de stat;
- să aprecieze importanţa serviciilor publice într-un
13

AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE:
1. Consiliul raional
2. Preşedintele raionului
3. Consiliul municipal
4. Primăria mun. Chişinău
(Preturi, alte primării)
5. Unitatea administrativ-
teritorială cu statut juridic
special Gagauz Yeri
SECŢIILE JURIDICE ALE
DIFERITOR INSTITUŢII,
ORGANIZAŢII, ÎNTREPRINDERI DE
STAT ŞI PRIVATE, SOCIETĂŢI
COMERCIALE, COMPANII
INTERNAŢIONALE
stat democrat;
La nivel de integrare:
- să estimeze rolul Parlamentului în cadrul
procesului de instituire a organelor administraţiei
publice centrale;
- să estimeze oportunitatea activităţii ministerelor
şi a altor servicii publice în Republica Moldova;
- să elaboreze proiecte de acte juridice în
domeniile respective;
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să determine principiile administrării publice
locale;
- să distingă sfera de competenţă a unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul unul şi doi;
- să caracterizeze modul de formare a Consiliilor
locale;
- să identifice atribuţiile delegate de stat unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul unul şi doi;
- să identifice statutul juridic consiliului local
(consilier) şi a primarului la nivelul unu;
La nivel de aplicare:
- să distingă particularităţile desemnării
primăriilor, preşedintelui de raion, a constituirii
Consiliilor locale.;
- să aprecieze importanţa actelor emise de
autorităţile publice locale;
La nivel de integrare:
- să estimeze importanţa creării Ministerelor şi a
altor servicii publice;
- să elaboreze proiecte de decizii şi dispoziţii.
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să identifice domeniul de activitate al secţiei
juridice respective;
- să caracterizeze coraportul dintre activitatea
secţiei respective cu alte secţii din cadrul
instituţiei, organizaţiei, societăţii comerciale,
întreprinderii sau companiei internaţionale;
La nivel de aplicare:
- să aplice cunoştinţele teoretice în activitatea
secţiei juridice;
- să argumenteze importanţa activităţii secţiei
juridice;
La nivel de integrare:
- să estimeze oportunitatea activităţii secţiei
juridice;
- să aprecieze direcţiile de activitate ale secţiei
14
 juridice;
- să elaboreze proiecte de decizii, dispoziţii,
regulamente.

C) PRACTICII DE LICENŢĂ

LOCUL DESFĂŞURĂRII OBIECTIVELE

DEPARTAMENTELE FACULTĂŢII La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
DE DREPT ALE USM; - să reproducă conceptele de bază asupra cărora s-
BIBLIOTECI; au efectuat cercetările;
SĂLI DE INTERNET - să definească instituţiile principale ale dreptului
asupra cărora s-au efectuat cercetările;
- să interpreteze ideile principale cuprinse în teza
de licenţă;
La nivel de aplicare:
- să clasifice normele şi instituţiile cercetate în teza
de licenţă;
- să generalizeze în caz de necesitate datele
statistice şi cele ale practicii judiciare utilizate în
teza de licenţă;
- să compare normele şi instituţiile de drept
utilizate în teza de licenţă cu norme şi instituţii
asemănătoare din alte sisteme de drept, legislaţia
altor state, norme şi instituţii analogice existente
în diverse perioade de dezvoltare a statului şi
dreptului;
- să argumenteze concluziile la care s-a ajuns pe
parcursul cercetării şi recomandările făcute în teza
de licenţă;
- să explice în caz de necesitate scopul şi obiectul
de cercetare, noţiuni, concepte utilizate sau
acceptate de licenţiat în teza de licenţă;
La nivel de integrare:
- să formuleze în caz de necesitate propuneri de
lege ferenda şi concepte teoretice;
- să estimeze aplicabilitatea teoretică şi practică a
cercetării întreprinse de licenţiat;
- să decidă în discuţie asupra unor noţiuni şi
concepte cercetate în teza de licenţă.

VI. MONITORIZARE

1. Conducerea nemijlocită a stagiilor de practică este efectuată de către profesori,

conferenţiari şi lectori ai departamentelor Facultăţii de drept a Universităţii de Stat din
15
Moldova, care sunt numiţi în calitate de conducători ai practicii, iar la locul de petrecere a
practicii – de către specialiştii de înaltă calificare cu studii juridice superioare, ce posedă o
bogată experienţă de activitate în domeniul asistenţei juridice, numiţi de conducătorul
organizaţiei, întreprinderii, instituţiei date printr-un ordin în calitate de conducători ai
practicii.

Atribuțiile coordonatorul practicii de la departamentul de specialitate:

- va stabili relaţii cu instituţiile-bază pentru realizarea practicii de specialitate;
- va cere administraţiei instituţiei-bază să asigure condiţii de efectuare a practicii de specialitate;
- va stabili relaţii cu îndrumătorul (mentorul) din unitatea-bază şi, în comun, vor elabora
programul practicii de specialitate;
- va participa la repartizarea studenţilor-stagiari în instituţiile ce constituie baza de efectuare a
practicii;
- va urmări respectarea termenelor şi realizarea obiectivelor practicii;
- va asigura colaborarea studentului-stagiar cu administraţia unităţii de practică;
- va monitoriza şi acorda studentului-stagiar ajutorul metodic necesar;
- va verifica disciplina şi respectarea normelor securităţii muncii de către studentul-stagiar;
- va evalua, împreună cu specialistul îndrumător din unitatea-bază, realizarea stagiului de
practică de către studentul-stagiar;
- va participa la rezolvarea, în caz de necesitate, a problemelor cu care, eventual, se va confrunta
studentul în cadrul practicii;
- va realiza seminarul de instructaj pentru a furniza informaţii studenţilor despre obiectivele şi
modalitatea de desfăşurare a practicii de specialitate.
- va organiza conferinţa de totalizare a rezultatelor practicii de specialitate şi evaluarea finală a
activităţii studentului-stagiar realizată pe parcursul practicii.
- va întocmi un raport cu privire la realizarea practicii de specialitate.

Atribuțiile Decanatului:
- va contribui la organizarea practicii de specialitate prin identificarea instituţiilor-bază pentru
realizarea practicii;
- va ordinele de repartizare a studenţilor în unităţile de practică;
- va contribui la organizarea seminarelor de instructaj pentru iniţierea studenţilor în problematica
practicii, dar şi a conferinţelor de totalizare a rezultatelor practicii de specialitate;
- va întocmi un raport cu privire la realizarea practicii de specialitate pentru Secţia
Managementul calităţii: dezvoltare curriculară şi evaluare.

Coordonatorul stagiilor de practică „Secţia Managementul calităţii: dezvoltare

curriculară si evaluare”, de comun acord cu decanatele:
-va elabora Regulamentul cu privire la practica de specialitate şi va urmări respectarea
prevederilor acestuia;
-va monitoriza elaborarea programului/ curriculumului stagiilor de practică;
-va coordona încheierea contractelor de colaborare / convenţiile cadru de parteneriat cu
instituţiile-bază de realizare a stagiilor de practică.
-va determina împreună cu coordonatorul responsabil de la departament instituţiile-bază pentru
realizarea practicii de specialitate;
- va coordona activitatea tuturor factorilor implicaţi în realizarea practicii de specialitate;
-va monitoriza evidenţa şi controlul activităţii studenţilor stagiari.
16
 Departamentele de specialitate:
-vor participa la organizarea practicii de specialitate;
-vor propune coordonatori pentru studenţii repartizaţi la practica de specialitate;
-vor verifica activitatea coordonatorilor de practică pe întreaga perioadă de desfăşurare a
acesteia;
-vor participa la organizarea şi realizarea seminarului de instructaj pentru studenţi şi a conferinţei
de totalizare a rezultatelor practicii;
-vor elabora curiculumul stagiilor de practică împreună cu coordonatorii de la facultate;
-vor evalua procesul de desfăşurare şi rezultatele practicii de specialitate în cadrul şedinţelor de
departament;
-vor întocmi un raport cu privire la realizarea practicii de specialitate pentru Secţia
Managementul calităţii;
-vor propune Secţiei Managementul calităţii: dezvoltare curriculară şi evaluare sugestii de
remaniere ameliorativă a practicii de specialitate.

2. Drepturile şi obligaţiunile studenţilor practicanţi

Petrecând stagiul de practică studenţii sunt obligaţi:
1. să se prezinte la locul de petrecere a practicii în termenii prevăzuţi de rectorat;
2. să îndeplinească conştiincios toate însărcinările primite din partea conducătorului de la
departamentul responsabil de stagiul de practică;
3. să facă cunoştinţă cu locul petrecerii practicii, programului ei, să capete de la conducător
informaţia necesară pentru colectarea materialelor şi oformarea documentaţiei de dare de
seamă;
4. să respecte regulamentul interior de lucru a organului de drept, al autoadministraţiei locale şi
administraţiei centrale, ministerului, departamentului, întreprinderii, instituţiei sau
organizaţiei unde-şi petrece stagiul de practică, să respecte disciplina de muncă;
5. să studieze documentele juridice principale privind activitatea organului de drept respectiv,
hotărîrile, instrucţiile, ordinele s.a. acte normative;
6. să facă cunoştinţă şi să participe la aplicarea legislaţiei în ramură, să facă propuneri în
direcţia perfecţionării ei, să folosească acest material la scrierea tezei de licenţă;
7. împreună cu serviciul juridic al organului de drept, ministerului, departamentului să
participe activ la elaborarea actelor normative, care reglementează relaţiile sociale,
economice, etc. la elaborarea propunerilor privind perfecţionarea sistemului de conducere
ramural, la determinarea drepturilor subunităţilor ramurale ale ministerului,
departamentului, întreprinderilor, instituţiilor, persoanelor oficiale cu funcţii de răspundere;
8. să participe la lucrul de vizare a proiectelor instrucţiilor, indicaţiilor şi ale altor documente
cu caracter juridic, precum şi la introducerea modificărilor sau la anularea ordinilor şi ale
altor acte normative.
9. să studieze experienţa consultanţilor juridici, petrecerii seminarelor, consfătuirilor, lucrul de
reciclare a cadrelor juridice;
10. să facă cunoştinţă cu organizarea lucrului privind evidenţa şi păstrarea actelor normative în
ministere, departamente, etc. cu măsurile aplicate la asigurarea secţiilor juridice,
consultanţilor juridici a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţilor cu materiale legislative;
11. să participe la soluţionarea litigiilor în judecătorii ş.a. organe;
12. să facă cunoştinţă şi să participe la sintetizarea şi analiza rezultatelor soluţionării litigiilor, a
cauzelor judiciare şi arbitrare ,să folosească acest material la scrierea tezei de licenţă;
17
 13. să participe la analiza materialului informativ despre activitatea juridică a întreprinderilor,
instituţiilor,organizaţiilor;
14. să însuşească ordinea pregătirii şi formării proiectelor de ordine, instrucţiilor cu caracter
juridic, exercitarea supravegherii asupra corespunderii lor normelor de drept, luarea de
măsuri în cazul contravenirii lor, însuşirea ordinii de pregătire şi oformarea a proiectelor de
hotărâri emise de organele de conducere ale organelor unde studentul îşi petrece stagiul de
practică;
15. să facă cunoştinţă şi să participe la elaborarea contractelor, întocmirea proceselor de
divergenţă asupra proiectelor contractelor;
16. să studieze ordinea de pregătire a materialelor pe cauzele civile, cauzele penale în instanţa
de judecată , organe ierarhice superioare, să cerceteze modul de examinare a lor, să participe
împreună cu consultantul juridic la soluţionarea cauzelor patrimoniale şi ale litigiilor de
muncă în judecată şi arbitraj;
17. împreună cu consultantul juridic să participe la controlul exercitat asupra respectării
legislaţiei de către lucrători şi organele de conducere, la examinarea plângerilor şi cerilor
muncitorilor şi funcţionărilor, la acordarea ajutorul necesar comisiilor pentru soluţionarea
litigiilor de muncă;
18. să facă cunoştinţă cu lucrul de secretariat, de evidenţă a activităţii secţiei juridice (ordinea
corespondenţei, înregistrarea, circulaţia şi păstrarea documentelor), sistematizarea şi
păstrarea actelor legislative;
19. să completeze agenda practicii cu menţionare lucrului efectuat, să-l prezinte conducătorului
spre a fi semnat.

V. EVALUARE

Etapa de raportare și evaluare presupune: completarea de către studentul-stagiar a portofoliului

stagiului de practică prin care se demonstrează realizarea obiectivelor; susținerea publică de către
stagiar a raportului privind stagiul de practică în cadrul departamentelor de specialitate (conform
orarului prestabilit); aprecierea rezultatelor stagiului de practică.
În acest scop, studentul-stagiar va prezenta la departamentele de specialitate portofoliul
stagiului de practică, care conține:
1) raportul cu privire stagiul de practica care să conţină informaţii despre activitatea concretă
pe care desfăşurat-o studentul-stagiar, descrierea succintă a specificului activităţii instituţiei-bază,
probleme legate de securitatea muncii, concluzii şi sugestii de realizare a stagiului de practică;
2) agenda stagiului de practică (în care studentul-stagiar va înscrie observaţii asupra activităţii
instituţiei-bază);
3) referinţa cu privire la activitatea studentului-stagiar (semnată de tutorele de practică din
cadrul unității bază);
4) alte mențiuni și observații.
Portofoliul poate fi însoțit de documente procesuale, sintetizări, generalizări ş.a. materiale ce
oglindesc munca depusă.
Evaluarea stagiilor de practică se realizează atât pe perioada de desfășurare a practicii
(evaluarea curentă), cât și la finalizarea acestei activități (evaluarea finală).
Evaluarea curentă, pe durata practicii, se realizează de către conducătorul de practică desemnat
din cadrul departamentelor Facultății de Drept (USM) şi de către mentorul (tutorele) de practică
delegat din cadrul unității de petrecere a stagiului, luându-se în considerare participarea studentului
la activitățile proiectate în cadrul unității-bază şi formarea de către acesta a deprinderilor de
18
executare și coordonare a operaţiunilor incluse în programul practicii.
La evaluarea finală, stagiile de practică se apreciază cu note de către responsabilul desemnat în
acest scop din cadrul departamentelor, ţinându-se cont de: referinţa mentorului (conducătorului) de
practică din cadrul unității-bază despre activitatea stagiarului; calitatea susţinerii publice a
raportului, rezultatele realizării sarcinilor individuale, aprecierea conducătorului de practică din
cadrul departamentelor.
Notele obţinute de către studentul-stagiar pentru stagiul de practică se includ în rezultatele
sesiunii respective de examinare și se iau în considerare la calculul mediei reuşitei academice a
studentului.
În termen de 10 zile după expirarea termenilor stagiului de practică conducătorul practicii din
cadrul facultăţii prezintă darea de seamă despre rezultatele stagiului de practică în care o atenţie
deosebită trebuie să se acorde termenilor practicii, analizei problemelor mai complexe, precum şi
faptului cum a fost îndeplinit curriculumul stagiului de practică.
Totalizarea stagiilor de practică se realizează în cadrul conferințelor, seminarelor, dezbaterilor
la nivel de departamente ori de facultate.

19