Matrix PDF

MATRIX:
ªTIINºÅ, FILOZOFIE ªI RELIGIE

Colectivul EDITURII AMALTEA care a contribuit la realizarea acestei lucråri:
Cristian Cârstoiu, Simona Derla, Antoaneta Dincå, Lucian Dumitrescu,
Gabriela Fårcå¿anu, Tatiana Militaru, Ana-Maria Murariu, Lidia Olaru,
M.C. Popescu-Drânda, Corneliu Rusu, George Stanca, Mihaela Stanca
tehnoredactare computerizatå: AMALTEA TehnoPlus
coperta:Simona Derla, Antoaneta Dincå

traducere:Ana-Maria Murariu
redactor:Ana-Maria Murariu
editori:Dr. M.C. Popescu-Drânda

Dr. Cristian Cârstoiu
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale

Matrix: ¿tiin¡å, filozofie ¿i religie / ed.: Glenn Yeffeth;
trad.: Ana-Maria Murariu. - Bucure¿ti : Amaltea, 2003
ISBN 973-9397-81-6
I. Yeffeth, Glenn (ed.)

II. Murariu, Ana-Maria (trad.)
791.43
TAKING THE RED PILL. SCIENCE, PHILOSOPHY AND RELIGION IN THE MATRIX / Glenn Yeffeth
Copyright©Summersdale Publishers Ltd 2003
MATRIX: ªTIINºÅ, FILOZOFIE ¿I RELIGIE / Glenn Yeffeth

ISBN 973-9397-81-6
© 2003 – EDITURA AMALTEA
adresa: CP 9-8 Bucure¿ti
internet: www.amaltea.ro / email: office@amaltea.ro
Toate drepturile asupra acestei edi¡ii sunt rezervate EDITURII AMALTEA.

Nici o parte a acestui volum nu poate fi reproduså, în nici o formå, fårå permisiunea scriså a EDITURII AMALTEA.
MATRIX:
ªTIINºÅ,
FILOZOFIE
ªI RELIGIE
COORDONATOR EDIºIE:
Glenn Yeffeth
INTRODUCERE DE:
David Gerrold
EDITURA AMALTEA
www.amaltea.ro
CUPRINS
INTRODUCERE 9
David Gerrold
CE ESTE MATRICEA? 13
Read Mercer Schuchardt
OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA ÎNTÂI:

DE CE RÅMÂNEM ÎN MATRICE? 33
Robin Hanson
OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA A DOUA:

NATURA REALITÅºII ªI IMPORTANºA EI 45
Lyle Zinda
INTELIGENºA ARTIFICIALÅ, SF-UL ªI MATRIX 57

Robert Sawyer
PARADOXUL REALITÅºII ªI MATRIX 71

James Gunn
MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ

SAU IMPOSTURÅ INTELECTUALÅ? PARTEA ÎNTÂI 83
Dino Felluga
MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ

SAU IMPOSTURÅ INTELECTUALÅ? PARTEA A DOUA 99
Andrew Gordon
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
INADVERTENºE ÎN MATRIX... ªI ÎNDREPTAREA LOR 121
Peter B. Lloyd
BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 145

James L. Ford
LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE 167

Peter J. Boettke
PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 181

Paul Fontana
FUZIUNEA OM-MAªINÅ:
NE ÎNDREPTÅM ÎNSPRE MATRICE? 209
Ray Kurzweil
VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 223

Bill Joy
TRÅIM ÎN MATRICE? CONTROVERSA SIMULÅRII 261

Nick Bostrom
GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 271
INFORMAºII DESPRE AUTORI 289
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Aprecieri pentru Matrix: ªtiin¡å, filozofie ¿i religie
„Dr. Barr prescrie cu entuziasm aceastå carte pentru to¡i cei

care – dornici så ia pastila ro¿ie, ca ¿i Neo – î¿i vor lårgi cuno¿tin¡ele
despre ¿tiin¡å, filozofie ¿i religie oferite de filmul Matrix. Cartea
va func¡iona ca o po¡iune magicå, ca un leac minune, pentru toate
simptomele ¿i complica¡iile cognitive pe care Matrix le genereazå.
La urma urmei, volumul de fa¡å este saturat de doctori care nu
sunt nicidecum medici: economi¿ti, filozofi, exper¡i în religie,
literaturå, tehnologie ¿i media, scriitori de SF ¿i inventatori. Aceastå
abunden¡å de doctorate se metamorfozeazå într-un medicament
interpretativ de înaltå claså care lunecå pe gâtul în¡elegerii precum
o linguri¡å de miere.”
Dr. Marleen S. Barr, feministå ¿i teoretician al

SF-ului, autoare a cår¡ii Genre Fission: A New
Discourse Practice for Cultural Studies
„Acest volum este o colec¡ie interesantå ¿i inteligentå de eseuri

care exploreazå, dintr-o multitudine de puncte de vedere, filmul
care – fie cå ne place sau nu så recunoa¿tem – s-ar putea så fie cel
mai serios ¿i intens discutatå mostrå de cinematografie SF de la
Blade Runner al lui Ridley Scott încoace.”
Carl Freedman, autor al cår¡ii Critical Theory

and Science Fiction
„O datå cu apari¡ia în cinematografe a filmelor Matrix Reloaded

¿i The Matrix Revolution, anul 2003 va putea fi numit (iarå¿i), pe
bunå dreptate, anul Matrix. Publicatå la patru ani dupå apari¡ia
primului film din aceastå serie, Matrix: ªtiin¡å, filozofie ¿i religie
reprezintå atât o contribu¡ie semnificativå pentru domeniul filmului
¿i al studiilor literare, cât ¿i cea mai abordabilå colec¡ie de eseuri
pentru spectatorii ne-speciali¿ti, cårora pur ¿i simplu le-a plåcut
filmul Matrix ¿i subiectul såu complex, care i-a îndemnat la gândire.
Cartea cuprinde nu numai numeroase råspunsuri la întrebårile legate
de film, dar ¿i interpretåri incitante ¿i îndråzne¡e ale acestui uria¿
succes cinematografic. Împletind analize ale problemelor filozofice,
literare ¿i economice – mai mult sau mai pu¡in evidente – prezente
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
în film, cu un stil limpede ¿i accesibil cititorului, acest volum este
o lecturå obligatorie pentru oricine este interesat de o disecare amå-
nun¡itå a unuia dintre cele mai importante filme ale secolului XX.”
Dr. Michael Eberle-Sinatra, editor fondator al

revistei electronice Romanticism on the Net ¿i
editor al volumului Mary Shelley’s Fictions:
From Frankenstein to Faulkner.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
DAVID GERROLD
INTRODUCERE
Filmul Matrix a luat prin surprindere publicul amator de cine-

matografe, asemenea seriei Star Wars, apårute cu o genera¡ie în
urmå, ¿i gra¡ie multora dintre acelea¿i motive. Ritm acerb, imagine
extraordinarå, sentiment de aventurå miticå ¿i sensibilitate acutå.
Ca ¿i Star Wars, a dezvelit un nou tårâm al imagina¡iei; în acest
caz, un domeniu al existen¡ei cibernetice pe care nimeni nu îl mai
explorase vreodatå.
Precum Star Wars, Matrix a fost construit pe tropii majori ai
SF-ului. Cititorii experimenta¡i ai genului au recunoscut amprenta
vizibilå a lui George Orwell, Harlan Ellison, Philip K. Dick ¿i a lui
William Gibson: un viitor distopic dominat de ma¿ini, populat de
for¡e implacabile ¿i identitå¡i transferabile; vålåtugi de colo¿i
industriali care strivesc umanitatea sub compresorul timpului.
Dar toate acestea s-au a¿ezat pe bazele unei structuri mai timpurii,
cu accente mitice mai puternice: eroul singuratic ce salveazå comu-
nitatea; mai întotdeauna, acesta dispune de puteri ¿i de o capacitate
de påtrundere superioare. Am våzut povestea asta într-o varietate
de forme ¿i totu¿i nu ne mai såturåm de ea.
Este tema principalå din filme precum James Bond ¿i din romanele
lui Tom Clancy, din aproape toate westernurile lui Clint Eastwood,
din pelicule clasice precum Shane ¿i The Man Who Shot Liberty
Valance, din benzi desenate ca Superman ¿i Batman, din spectacole
de televiziune precum Route 66 ¿i The Fugitive, ¿i chiar din multe
desene animate cu Bugs Bunny. De¿i acest mit a fost denumit
„mono-mitul american”, îl vedem redat ¿i în parabole mult mai
vechi precum The Pied Piper of Hamlin, Beowulf ¿i Sf. Gheorghe
¿i balaurul.
Gåsim varia¡iuni ale acestei trame ¿i în alte culturi, de pildå în
filmul lui Akira Kurosawa, Yojimbo, sau în povestirile mai vechi
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
10 INTRODUCERE
cu Samurai medievali, cum ar fi Musashi. Dacå ne afundåm ¿i mai

mult în istoria literaturii, îi mai putem adåuga listei ¿i pe Perseu ¿i
Prometeu, ¿i chiar Orfeu se potrive¿te de minune; adicå to¡i eroii
singuratici care ¿i-au asumat provocåri imposibile ¿i au învins, în
majoritatea cazurilor cu sacrificii imense.
Neo se înscrie într-un cerc de personaje remarcabile.
Arhetipul cultural este, fire¿te, Hristos. A venit pe aceastå lume
înzestrat cu puteri ¿i capacitate de påtrundere superioare. A fost
gre¿it în¡eles. A mântuit sufletele celor care credeau în el, a fost
trådat de un apropiat de nådejde ¿i a sfâr¿it prin a fi pedepsit de
autoritatea pe care o atacase. Dar, în urma trecerii lui, lumea s-a
schimbat în bine. A¿a cå, fårå îndoialå, orice altå poveste care va
face aluzie la aceasta va avea un impact deosebit asupra
publicului.
ªi voi care credea¡i cå Matrix este doar un alt film, nu-i a¿a?
Ca în cazul oricårui film bun, al oricårei opere de artå de calitate,
nu ni se dezvåluie totul dintr-o singurå privire; multe aspecte se
revelå la o examinare mai atentå, dacå ne vom îngådui o contem-
plare minu¡ioaså a inten¡iei ¿i a impactului operei respective. Avem
ocazia de a cântåri mai pe îndelete natura realitå¡ii redate în film, nu
ca simplå poveste, ci ca interpretare – o oglindå în care vom vedea
reflectatå o imagine a noastrå ¿i a realitå¡ii noastre – dându-ne
astfel posibilitatea unei incursiuni mai påtrunzåtoare.
Acest gen de incursiune ne permite så identificåm capcanele
existen¡ei. Unele dintre ele, asemenea vie¡ii, nu pot fi sfårâmate,
nu laså ¿anså de evadare; cea mai bunå solu¡ie pe care o avem este
aceea de a recontextualiza. Prin intermediul în¡elegerii, câ¿tigåm
ståpânire de sine în rela¡ia cu capcana. Aceasta este func¡ia esen¡ialå
a filozofiei – ¿i a artei în egalå måsurå –, iar ceea ce pune în valoare
– cel pu¡in – aceastå splendidå colec¡ie de eseuri este o convergen¡å
de inten¡ie prin care arta ¿i filozofia se ciocnesc în acela¿i film.
Aici, Matrix este examinat sub o luminå puternicå, din diverse
puncte de vedere. Cred cå a¿ putea face oriunde compara¡ia cu cei
¿ase orbi ¿i cu elefantul (¿i nu voi spune unde î¿i bagå mâna cel
de-al ¿aptelea orb), cu excep¡ia lumii din Matrix, unde to¡i suntem
orbi ¿i totul în jur are formå de elefant – prin urmare analogia nu
¿i-ar gåsi locul.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
INTRODUCERE 11
Ar fi înså potrivit så men¡ionez o cårticicå destul de veche, care

a dispårut din rafturi de mult timp, dar care a fåcut oarece valuri în
urmå cu trei decenii. Se numea The Pooh Perplex ¿i oferea o colec¡ie
de eseuri care îl analizau pe Winnie Pooh, din perspective diferite
– politicå, socialå, religioaså, filozoficå. Cartea aceea era o parodie
¿i în timp ce nu î¡i spunea aproape nimic despre Winnie Pooh, î¡i
spunea foarte multe despre felul în care diver¿i autori î¿i pot pune
amprenta propriilor mentalitå¡i ¿i concep¡ii asupra celor mai inocente
opere din punct de vedere al inten¡iei artistice. Dar nici aceastå
compara¡ie nu ¿i-ar gåsi locul.
Autorii acestor studii ne-au oferit, în schimb, o lupå, un obiect
prin care lumina este focalizatå ¿i proiectatå astfel încât så ofere
iluminare – astfel încât så ne gåsim calea prin mediul înconjuråtor.
Uneori filtråm lumina, alteori o polarizåm, sau folosim raze în infra-
ro¿u, ultra-violete, chiar micro-unde ¿i raze X, pentru a putea
contempla lumea dincolo de limitårile ochiului fizic. Aici nu folosim
ochiul trupului, ci pe cel al min¡ii. Autorii acestor analize ne-au
dåruit oportunitatea de a în¡elege cum o singurå operå poate rezona
pe niveluri multiple, reflectând raze asemenea unui glob de
discotecå, fåcând så vibreze coarde sensibile ale memoriei, sensului
¿i interpretårilor.
¥n aceasta constå succesul filmului (sau al oricårei opere, de altfel)
– în a crea noi ocazii de a explora, descoperi ¿i în¡elege, în a oferi
noi moduri de a ne cântåri pe noi în¿ine ¿i lumea în care tråim.
¥ntr-adevår, aceasta este ideea dominantå din Matrice – cå
umanitatea are o op¡iune, nu numai la nivelul speciei, dar ¿i la cel
individual. Fie ne acceptåm rolul ca sclavi ai ma¿inilor, fie ne putem
reinventa pe noi în¿ine ca ståpâni.
Acum må retrag. Pute¡i på¿i în oglindå.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
ATACUL CLONELOR - R. A. Salvatore
"Forța încă este cu epopeea STAR WARS" - USA

Today
"Acțiuni surescitante... ritm rapid... Versiunea literară
a filmului "Atacul clonelor" poate fi recomandată fără
ezitare oricărui iubitor de STAR WARS." - Cinescape.
RAZBUNAREA SITH - Matthew Stover
O poveste despre dragoste și dezamăgire, frăție și

trădare, curaj și sacrificiu...
Sfârșitul a o mie de ani de pace a însemnat sfârșitul
republicii, sfârșitul erei Jedi și mai mult, sfârșitul civilizației.
Noaptea s-a așternut și Darth Vader se naște.
CUCERIREA PRINȚESEI LEIA - Dave Wolvertron
George Lucas ne-a adus trilogia cinematografică de

succes Star Wars. Apoi, Timothy Zahn, câștigător al premiului
Hugo, a amplificat aventura prin trilogia literară ce a
înregistrat vânzări uriașe. Tradiția continuă prin apogeul unei
povești de iubire care se desfășoară într-o galaxie sfâșiată de
război...
Colecții:
Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL STAR WARS
Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS FANTASY & SCI-FI
MILENIUL 3 Cărți pentru VIAȚA TA
READ MERCER SCHUCHARDT
CE Critic cultural ¿i de media,

Read Mercer Schuchardt
prezintå råspunsul
definitiv la întrebarea „Ce
este Matricea?”. Dacå nu
ESTE ave¡i timp decât pentru a
citi un singur eseu despre
Matrix, acesta este cel pe
care este neapårat necesar
MATRICEA? så îl parcurge¡i.
PARABOLÅ
De¿i motivul invocat pentru lansarea timpurie pe pia¡å ¿i pentru
procesul gråbit de post-produc¡ie ale filmului Matrix a fost så
contracareze imensa campanie de marketing ce a înconjurat
Amenin¡area fantomei, nu e purå coinciden¡å faptul cå Matrix a
fost introdus în cinematografe în ultimul weekend de Pa¿te al
secolului al XX-lea, deja un secol muribund. Este o parabolå a
viziunii ini¡iale iudeo-cre¿tine, aceea a captivitå¡ii într-o lume care
a luat-o pe cåi gre¿ite, în care nu se mai întrevede nici o speran¡å
de supravie¡uire sau mântuire decât dacå se produce un miracol.
Matrix este un nou testament pentru un nou mileniu, o parabolå
religioaså a unei a doua veniri a lui Mesia, a¿teptat de omenire
într-o epocå ce este tot atât de setoaså de mântuire ca oricare alta.
Keanu Reeves joacå rolul lui Thomas Anderson, un programator
care î¿i pierde nop¡ile în realitatea alternativå a Internetului, unde
este cunoscut sub numele de Neo ¿i î¿i petrece timpul împreunå
cu hackeri ¿i ciuda¡i care au ajuns så se bazeze pe priceperea sa.
¥n mod simbolic, personajul lui Reeves îndepline¿te ¿i func¡ia de
proaspåt convertit, dar ¿i pe aceea de Hristos, fiind receptorul unor
fragmente de în¡elepciune ancestralå, împachetate în analogii
tehnologice moderne de primå mânå. „E¿ti un sclav” ¿i „E¿ti nåscut
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
14 READ MERCER SCHUCHARDT
în robie” sunt douå afirma¡ii rostite de Morpheus, ce revelå analogia

cu în¡elegerea iudeo-cre¿tinå a sclaviei ca damnare. Ca ¿i în
concep¡ia biblicå, tehno-sclavia este un soi de robie fabricatå de
om, un produs al propriei noastre voin¡e, a¿a cum subliniazå ¿i
revela¡ia agentului Smith, cå aceasta este o a doua Matrice. Prima
Matrice, spune acesta, era perfectå, dar noi am decis cå vrem så ne
definim prin propria nefericire, a¿a cå nu am putut-o accepta. Iatå
versiunea tehnologicå a pove¿tii Grådinii Paradisului din Genezå.
¥n aceasta din urmå vedem cå primul scop al folosirii tehnologiei
a fost confec¡ionarea îmbråcåmintei, astfel încât este foarte semni-
ficativ faptul cå Neo rena¿te complet gol.
¥n acest cadru, Matrix este de asemenea povestea în¡elegerii
încete ¿i îndoielilor Alesului, dar ¿i a descoperirii finale cå el, ¿i
nimeni altcineva, este salvatorul. Anderson trebuie så se convingå
mai întâi cå tårâmul în care tråie¿te sub numele de Neo i-a oferit o
perspectivå a realitå¡ii veritabile, în timp ce existen¡a zilnicå în
pielea lui Thomas Anderson este de fapt con¿tiin¡a falså, lumea
Matricei despre care percepe, dar nu poate dovedi, faptul cå ceva
este putred din calea-afarå. Acest gând îi tortureazå „mintea, ca o
a¿chie.”
Neo este contactat mai întâi de Trinity, un corespondent u¿or
androgin al masculinitå¡ii sale u¿or androgine. Ea îl duce pe Neo
la Morpheus. Numele de Trinity este o aluzie clarå la conceptul
biblic al unui Dumnezeu cu trei fa¡ete – Tatål, Fiul ¿i Duhul Sfânt.
Din pricina metaforei patriarhale puternic înrådåcinate referitoare
la Dumnezeu, este chiar amuzantå remarca lui Neo cåtre Trinity:
„¥ntotdeauna am crezut cå e¿ti un bårbat.” Trebuie men¡ionat faptul
cå termenul „treime” nu apare niciodatå în Biblie. ¥n timpul celei
de-a doua conversa¡ii a lui Neo cu Morpheus, imediat ce se treze¿te
din interogatoriu, acesta din urmå î¿i revelå rolul de Ioan Botezåtorul
spunând: „Poate cå ¿i tu må cau¡i de câ¡iva ani, dar eu te-am cåutat
toatå via¡a.” Pe de altå parte, pentru Neo ¿i pentru restul micu¡ei
bande de rebeli, Morpheus joacå rolul lui Dumnezeu Tatål. Bunå
parte din film ¿i-o petrece dåscålindu-l pe Neo despre natura
„realitå¡ii” în contrast cu lumea din Matrice. Când Morpheus este
capturat de cåtre agen¡i ¿i trupul lui zace inert, Trinity afirmå: „Nu,
e mai mult decât atât. El este ca un tatå pentru noi.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Pentru a li se alåtura lui Morpheus ¿i lui Trinity în experimentarea

profunzimilor acestei noi realitå¡i veritabile, Neo trebuie så renascå.
Pe când este luat pe sus ¿i împins în secven¡a ini¡ierii, Cypher îi
spune: „ªi-acu’ pune-¡i centura de siguran¡å, Dorothy, ¿i zi pa, pa!
Kansas!” Personajul interpretat de Reeves rena¿te – literal – în
lumea nouå, într-o secven¡å explicitå vizual, dintr-un uter biotehnic
care îl scuipå afarå ca pe un nou-nåscut: chel, inocent, murdar de
mucozitå¡i, cu ochii cåsca¡i de uimire. ¥¿i då seama cå numai lui –
dintre milioanele de fiin¡e umane închise în utere ¿i conectate la
re¡eaua centralå a Matricei – i s-a dat voie så iaså din gåoace, la
luminå. Pseudo-pântecele sunt oarecum transparente, permi¡ân-
du-le celor din interior så zåreascå – chiar ¿i neclar – o por¡iune a
realitå¡ii cåreia îi sunt robi. Sugestia este cå oricine se poate elibera
dacå va urma exemplul mântuitorului. (Se manifestå pe parcursul
acestei secven¡e ¿i o referin¡å vizualå simpaticå la copilul astral
din Odiseea spa¡ialå – 2001.)
Chiar înainte de rena¿tere, Neo se råsuce¿te ¿i zåre¿te o oglindå
fragmentatå, care se încheagå atunci când el se reflectå în ea. Este
pe punctul så întreprindå o cålåtorie în sine, în psyche, iar metafora
oglinzii universale sfårâmate este una pe care a folosit-o ¿i Huxley,
dar ¿i mul¡i al¡ii. Întinde mâna, atinge oglinda ¿i aceasta devine
întreagå, ducând subtil cu gândul la Epistola întâi a lui Pavel cåtre
Corinteni 13:12: „Acum vedem ca într-o oglindå în chip întunecos;
dar atunci, vom vedea fa¡å în fa¡å.” Dupå care oglinda se lichefiazå
¿i îl înghite pe Neo, confirmându-ne faptul cå avem de-a face cu o
cålåtorie interioarå. Dupå ce rena¿te, Neo îl întreabå pe Morpheus
de ce îl dor ochii: „Pentru cå nu i-ai folosit niciodatå pânå acum”,
vine råspunsul. Or, a¿a cum spune William Blake, „Dacå u¿ile
percep¡iei ar fi des¡elenite, omul ar vedea totul a¿a cum e, adicå
infinit.” ¥n una dintre primele scene, Neo îi vinde unui individ pe
numele Choi un program soft pentru douå mii de dolari, în timp ce
acesta comenteazå: „E¿ti salvatorul meu, omule, e¿ti Hristosul meu
personal.” Referirea pe care Choi o face la mescalinå în aceastå
conversa¡ie este ¿i una la cartea lui Aldous Huxley, U¿ile percep¡iei.
Huxley însu¿i ¿i-a denumit cartea dupå citatul lui Blake, enun¡at
mai sus, ¿i a servit drept inspira¡ie pentru numele grupului al cårui
lider a fost Jim Morisson, The Doors.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
¥n mitologia greacå, Morfeu este zeul viselor, iar numele lui

este rådåcina lingvisticå pentru morfinå (un medicament care
induce somnul ¿i îndepårteazå durerea) ¿i pentru morphing (a folosi
tehnologia informa¡ionalå pentru a putea glisa necontenit dintr-o
realitate în alta). Aceasta este în deplinå rezonan¡å cu abilitatea
personajului lui Fishburne de a morfa dintr-o lume în alta, din
lumea visului (lumea „realå”) ¿i lumea stårii de trezie (Matricea).
Morpheus întreabå: „Neo, ai avut vreodatå un vis despre care ai fi
putut jura cå e real? Dacå nu ai mai fi reu¿it så te treze¿ti, Neo?
Cum ai mai fi fåcut diferen¡a dintre lumea realå ¿i lumea din vis?”
Totul este pregåtit acum pentru ca filmul så punå în ecua¡ie lumea
din vis ¿i lumea digitalå, lumea con¿tiin¡ei pure care existå în
infinitate. Este o ecua¡ie care func¡ioneazå pentru cå via¡a de pe
ecran este o via¡å de-corporalizatå, o existen¡å virtualå în care
regulile societå¡ii ¿i legile fizicii nu e obligatoriu så se aplice, motiv
pentru care rela¡iile online sunt atât de acaparatoare ¿i induc
dependen¡å. De aceea se ¿i sfårâmå în momentul în care oamenii
se întâlnesc fizic. Ca ¿i în cazul unui film fåcut dupå o carte,
versiunea realå a unei persoane va dezamågi întotdeauna, pur ¿i
simplu pentru cå toate conven¡iile ¿i codurile spa¡iului ¿i timpului
gâtuie puterea imagina¡iei.
Morpheus afirmå cå apari¡ia Alesului a fost prevestitå în profe¡ii,
ca ¿i venirea lui Iisus Hristos, din timpuri imemoriale. Cel care
revelå adevårul final este Oracolul, interpretat ca o individå måmoaså
(vezi filmul Meet Joe Black) foarte înzestratå cu un sim¡ al umorului,
în detrimentul seriozitå¡ii, dar care îi oferå lui Neo perspectiva-cheie
în ceea ce prive¿te natura destinului în opozi¡ie cu cea a liberului
arbitru, vitalå în råsturnarea de situa¡ie din finalul peliculei. Faptul
cå Oracolul este o femeie este de asemenea un ingredient esen¡ial
în teologia filmului. Fra¡ii Tank ¿i Dozer au coresponden¡i biblici în
apostolii Ioan ¿i Iacob – ¿i ei fra¡i – ¿i sunt numi¡i „fii ai tunetului”,
sintagmå explicabilå din moment ce ¿i un tanc ¿i un buldozer sunt
generatori tehnologici moderni de „tunet”. Dar Matrix nu este doar
o alegorie cre¿tinå; este o parabolå complexå care î¿i trage rådåcinile
din iudaism ¿i din alte tradi¡ii. ¥n discu¡ia ini¡ialå despre Ales, atât
Morpheus cât ¿i Neo sunt într-un loc strâmt purtând ceea ce e – cu
siguran¡å – ¡inuta victimelor lagårelor de concentrare: lâna din vesti-
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
menta¡ia lor este prost finisatå, iar lenjeria de pat are dungi albastre.
Din pricina faptului cå istoria evreiascå nu ne-a dåruit încå un Mesia
de naturå politicå, ¿i poate pentru cå Iisus însu¿i era iudeu, fra¡ii
Wachowski par så nu aibå nici un fel de rezerve în a se baza pe
povestea lui Iisus drept un precedent pentru a lor. Atunci când
Steven Spielberg a fost întrebat dacå E.T. este o reluare a pove¿tii
lui Hristos, regizorul a replicat cå îl deranja compara¡ia deoarece
el e evreu. Este posibil ca, în aceea¿i manierå, ¿i fra¡ii Wachowski
så se fi inspirat neinten¡ionat din povestea unui mesia înviat din
mor¡i, mereu la îndemânå.
Cu toate acestea, criticii afirmå cå filmul este în egalå måsurå
influen¡at de budismul Zen ¿i de misticismul råsåritean. Multe dintre
replici, ca ¿i secven¡ele de arte mar¡iale, trådeazå fårå îndoialå o
inspira¡ie orientalå. Problema e cå oamenii fac deseori gre¿eala de
a considera cå iudaismul ¿i cre¿tinismul sunt, oarecum, religii
exclusiv „occidentale”. Ambele sunt localizate geografic ¿i istoric
în Israel, care se gåse¿te pe continentul asiatic. Ora¿ul sfânt al
ambelor religii este Ierusalimul, construit în buricul lumii, punctul
de întâlnire al estului cu vestul. Cu alte cuvinte, iudaismul ¿i cre¿ti-
nismul sunt religii care ¿i-au adjudecat ¿i au fost influen¡ate ¿i de
est ¿i de vest, având un impact asupra filozofiilor occidentale ¿i
råsåritene din vremuri imemoriale. Prin urmare, dacå vi se pare cå
recunoa¿te¡i în film multe elemente amintind de Supreme Identity
a lui Alan Watts, chiar a¿a e. Dar Watts nu spune nimic nou afirmând
cå existå o cale de reconciliere a Råsåritului cu Occidentul, ci
subliniazå doar ceea ce ¿tie toatå lumea.
Rolul lui Iuda, numit Cypher, este jucat foarte expresiv de durul
din New Jersey, Joe Pantoliano. Ca ¿i Iuda la Cina cea de Tainå,
Cypher î¿i acceptå menirea de trådåtor în timpul unei mese. Ca ¿i
Iuda, care bea un pahar cu Mântuitorul la Cinå, Cypher ¿i Neo
închinå un pahar, iar Cypher î¿i verbalizeazå îndoielile legate de
întreaga cruciadå cu replica: „De ce, de ce n-oi fi înghi¡it eu pastila
albastrå?” Vedem apoi cå Neo se desparte de Cypher, dar nu î¿i
terminå båutura, pe care i-o då partenerului såu. Ne dåm seama cå
Cypher nu are gânduri curate atunci când nu respectå conven¡ia
igienei sociale ¿i terminå paharul lui Neo. ¥n plus, Cypher poartå o
hainå din piele de reptilå, ca o aluzie la imaginea biblicå a lui Satan
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
drept ¿arpe. Cypher are îndoieli referitoare la siguran¡a lui Morpheus

cå Neo ar fi Alesul (a¡i observat deja anagrama Neo – engl. One,
aici: Alesul) ¿i tocmai de aceea va tråda cauza, pentru cå nu e sigur
cå luptå pentru tabåra care are dreptate, sau måcar pentru cea care
va câ¿tiga. Este prezentå ¿i o scenå a mesei – care aminte¿te atât de
2001 cât ¿i de Alien – în care Mouse peroreazå filozofii despre natura,
esen¡a ¿i realitatea supremå a mâncårii, scenå ce are rolul de a
confirma truda existen¡ei zilnice a acestei echipe de revolu¡ionari
amårâ¡i. Aceastå scenå, împreunå cu cea a discu¡iei despre femeia
în rochie ro¿ie, confirmå solitudinea ¿i dificultå¡ile vie¡ii pe
Nebuchadnezzar (Nabucodonosor). Ca orice credincios, din orice
religie, apostolii no¿tri sunt ademeni¡i de iluziile Matricei ¿i deseori
viseazå cu ochii deschi¿i ¿i fabuleazå referitor la ignoran¡å ca la
suprema fericire. Acest fapt confirmå ideea cre¿tinå potrivit cåreia
credinciosul este cu adevårat un extraterestru în aceastå lume, un
simplu vizitator, un locatar temporar, un extraterestru cu termen limitat
de ¿edere. Luis Bunuel – regizor anti-cre¿tin – då o sentin¡å neclintitå:
„Vorbind sincer, chiar nu este loc pentru un cre¿tin în aceastå lume.”
Noua via¡å a lui Neo este o dovadå palpabilå a acestei maxime.
Este extrem de semnificativ faptul cå Cypher cade la în¡elegere
cu agen¡ii în timpul unei mese în meniul cåreia troneazå fripturile.
¥n primul rând, carnea este o metaforå pe care locuitorii spa¡iului
cibernetic o folosesc pentru a descrie lumea realå: meatspace (n.tr.:
meat=engl, carne; space=engl, spa¡iu) este termenul utilizat pentru
a se referi la lumea nevirtualå, o metaforå care indicå dincolo de
orice îndoialå preferin¡a lor pentru tårâmul virtual. Cypher spune
cå de¿i este con¿tient cå friptura nu e realå, gustul e identic celui
de fripturå. Stupiditatea ¿i superficialitatea alegerii dulcii ignoran¡e
se revelå atunci când Cypher declarå cå ar vrea så devinå bogat ¿i
„o persoanå importantå, actor så zicem” atunci când va fi reintegrat
în Matrice. Dar tot „carnea” este metafora utilizatå de teoreticianul
media Marshall McLuhan în descrierea distinc¡iei în¿elåtoare dintre
con¡inutul ¿i forma unui canal media. Conform pårerii lui,
„«con¡inutul» unui canal media poate fi asemånat cu bucå¡ica
delicioaså de carne pe care tâlharul o aruncå pentru a distrage
aten¡ia dulåului de pazå al min¡ii.” Aceastå observa¡ie indicå faptul
cå mul¡i dintre spectatorii filmului Matrix bagå în seamå numai
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
„con¡inutul” scenelor kung-fu ¿i muzica electronicå, ignorând

predica în care sunt îmbråcate; dar subliniazå ¿i mesajul pe care
povestea vrea så îl transmitå în legåturå cu Matricea, care – asemenea
„minunatei lumi noi” a lui Huxley – e astfel construitå încât så te
suprime nu prin for¡å, ci prin plåcere totalitarå. Iatå ce spune agentul
Smith: „Nu e minunat? Milioane de oameni, tråindu-¿i via¡a în
ignoran¡å…” „Fripturå” este, de altfel, ¿i parola pentru site-ul web
oferitå pe genericul de final, de¿i sunt în total nouå astfel de parole
care revelå mesaje confiden¡iale pe site.
ªi pentru cå e un film fåcut la Hollywood, Iisus trebuie så aibå
¿i o prietenå (lucru pe care l-am mai våzut ¿i în Ultima ispitire a lui
Hristos), care este magistral interpretatå de o actri¡å foarte pu¡in
cunoscutå: Carrie-Anne Moss. Personajul ei, Trinity este un amestec
de Maria Magdalena ¿i Sfântul Duh, a¿a cum reiese din rela¡ia ei
lumeascå ¿i totu¿i neîntinatå cu Alesul. ¥l urmeazå peste tot, iar
Oracolul i-a prezis cå se va îndrågosti de el, astfel încât ea este
simbolul iubirii eterne, infinite, nemårginite, dându-i lui Neo în
final sårutul ce-l va învia – ca în basme –, urmat de replica: „Este
imposibil så fii mort, pentru cå eu te iubesc.” Auzind aceste cuvinte
probabil cå a¡i rezistat cu greu dorin¡ei de a nu izbucni în râs, dar
sensul lor este acela cå iubirea este mai puternicå decât înså¿i
moartea, cå Dumnezeu se manifestå printr-o rela¡ie triplå de dragoste
¿i cå acesta era modul cel mai simplu prin care putea fi demonstratå
asemånarea miraculoaså dintre Neo ¿i Hristos. Capacitatea iubirii
ei de a-l smulge mor¡ii este anticipatå de declara¡ia cå este „ofi¡er
superior” pe acea navå, îndicând faptul cå este o persoanå cu mai
multå autoritate. Dragostea este mai puternicå decât moartea, dar
filmul ar fi putut demonstra aceastå tezå printr-o tehnicå mai bunå,
chiar dacå ar fi însemnat numai amplificarea rela¡iei sentimentale
cu måcar câte cinci replici per personaj. ºinând cont de faptul cå
fra¡ii Wachowski plånuiau încå douå continuåri, s-ar justifica faptul
cå cei doi se sårutå cu aceea¿i pasiune cu care o fac Luke ¿i Leia în
Imperiul contraatacå. Astfel nu vom fi ¿oca¡i så descoperim cå de
fapt cei doi sunt frate ¿i sorå sau cå fåcuserå tot timpul parte din
aceea¿i familie cereascå. Cel mai important element pe care nu trebuie
så îl uitåm este acela cå Neo chiar fusese mort înainte de acest sårut,
ciuruit de gloan¡ele celor trei agen¡i. Dupå sårut, reînvie într-un
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
interval ce constituie echivalentul hollywoodian pentru trei zile,

adicå vreo trei secunde.
Dupå ce se scoalå din mor¡i, Neo are revela¡ia cosmicå a identitå¡ii
sale, asemånåtoare ¿i totu¿i foarte diferitå de aceea a lui Superman.
Acesta din urmå are un cålcâi al lui Ahile întruchipat de criptonitå
¿i este neputincios atunci când se pune problema salvårii propriului
tatå de la moarte – în ciuda tuturor capacitå¡ilor sale. Neo în¡elege
de fapt cå nu are nici o slåbiciune, nici un defect letal, cå – în cele
din urmå – este o fiin¡å infinitå. Acum cå por¡ile percep¡iei s-au
deschis la maxim, Neo poate „vedea” lucrurile a¿a cum sunt cu
adevårat – într-un cod binar. Uitându-se la cei trei agen¡i, îi percepe
ca pe o serie de cifre curgåtoare, semnificând faptul cå numai el
poate uni lumea analogicå ¿i cea digitalå, cå este capabil så o
controleze pe aceasta din urmå fårå a se låsa controlat de ea. Ca ¿i
mesia dinaintea lui, la care fåcuse aluzie Morpheus, poate acum
restructura Matricea a¿a cum crede de cuviin¡å. Este un Hristos pe
care gloan¡ele nu îl pot atinge, care nu moare pentru påcatele
noastre pentru ca apoi så învie, ci care moare pentru cå nu acceptå
så creadå în puterile lui, care se întoarce la via¡å gra¡ie faptului cå
altcineva crede ¿i care apoi ne cere så i ne alåturåm în lupta
împotriva Matricei. Ca ¿i Iisus, func¡ioneazå ca un intermediar între
sufletul nostru „legat” ¿i cel liber. El este exemplul pe care suntem
chema¡i så-l urmåm pentru a reface Matricea împreunå.
Dacå ar fi så încercåm så-l în¡elegem ¿i så-l privim cu compasiune
pe agentul Smith, am putea presupune cå ura lui contra umanitå¡ii
fusese programatå de inteligen¡a artificialå a Matricei. Asta ar indica
faptul cå Matricea a învå¡at ceea ce rasa umanå nu a reu¿it: cum så
utilizezi cu succes tehnologia inteligen¡ei artificiale. Dar discursul
prin care Agentul Smith î¿i descrie „revela¡ia” are o fisurå: omul
este fårå îndoialå un mamifer. Adevårul e cå nici un animal nu tinde
instinctiv spre stabilirea unui echilibru cu mediul înconjuråtor. Fiecare
animal este for¡at în aceastå direc¡ie de cåtre competi¡ia altor forme
de via¡å. Rasa umanå este unicå – printre celelalte specii – cel
pu¡in din punctul de vedere al faptului cå a reu¿it så iaså victorioaså
asupra competi¡iei. S-ar putea ca agentul Smith så fi avut mai multå
dreptate atunci când a desemnat fiin¡a umanå cu termenul de
cancer. A¿a cum celulele cancerigene sunt umane, ¿i fiin¡ele umane
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
sunt mamifere. Iar agentul Smith – reiese limpede din film – vrea
så evadeze din Matrice. S-a infectat cu virusul umanitå¡ii ¿i vrea
cu disperare så afle codurile de acces ale ora¿ului Zion (Sion),
nu neapårat pentru a-i distruge pe revolu¡ionari cât pentru a se
elibera.
La finalul filmului, invita¡ia este clarå. Filmul se încheie exact
a¿a cum începuse, iar noi avem în fa¡a ochilor un cursor care clipe¿te
pe un ecran de calculator în camera 303. Neo ne då un telefon,
nouå celor a¿eza¡i pe scaunele cinematografelor, ¿i ne îndeamnå
så luptåm alåturi de el împotriva sclaviei Matricei. Ca în scena
finalå a filmului Superman, Neo iese în zbor înspre înål¡imi,
ajutându-ne simbolic så ne eliberåm de robia în care suntem ¡inu¡i,
sugerându-ne cå el este real ¿i cå noi ne putem elibera cu adevårat.
Una dintre interpretåri ar fi cå Neo zboarå întru noi, a¿a cum intrase
prin zbor ¿i în agentul Smith, pentru a ne elibera prin distrugerea
prejudecå¡ilor. Pentru a ne în¡elege prejudecå¡ile, sclavia ¿i robia,
avem nevoie så ¿tim un singur lucru.
EXPERIENºA
„Vizualizez un moment în viitor în care vom fi prea robotiza¡i – a¿a cum
câinii sunt prea umaniza¡i.”
Claude Shannon, The
Mathematical Theory
of Communication, 1949
Ce este Matrix? Sim¡ul vizual ¿i cel auditiv vor intra în alertå

ro¿ie permanentå ca urmare a expunerii la un exces de informa¡ie
structuratå pe o multitudine inimaginabilå de niveluri. Matrix este
discursul lui Marshall McLuhan despre re¡ele neuronale FeedForward
accelerate. Scenele sunt aranjate ca hiperlinkuri vizuale. Secven¡ele
de luptå parcå sunt desprinse din PlayStation. Ce este Matrix? Este
Societatea Tehnologicå ajunså la apogeu. Este Modern Times al
lui Charlie Chaplin ¿i Metropolis al lui Fritz Lang adaptate secolului
XXI, în care nu numai cå muncim pentru ma¿ini (în loc så le facem
pe ele så munceascå pentru noi), dar suntem crea¡i, nåscu¡i ¿i folosi¡i
de ma¿ini cu scopul unic de a le sluji. Este o pasti¿å modernå a celor
mai recente efecte speciale create la Hollywood în amestec cu kung-
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
fu marca John Woo ¿i mai multe gloan¡e, explozii ¿i horror gotic

decât într-un scenariu în care Batman-îl-întâlne¿te-pe-Bruce-Lee,
sub asediul auditiv al unei coloane sonore zvârcolitoare. Dar nu vå
låsa¡i în¿ela¡i de ambalaj: pentru cå pe lângå efectele speciale care-¡i
scot ochii afarå din orbite ¿i muzica ce î¡i scrijele¿te timpanul, ideile
¿i schimburile de replici sunt de-a dreptul fascinante în Matrix.
Cu alte cuvinte, se pare cå fra¡ii Wachowski ¿i-au pus urmå-
toarea întrebare: Cum po¡i comunica lucruri serioase unei societå¡i
care se hråne¿te numai cu benzi desenate ¿i jocuri pe calculator?
Råspuns: Pui povestea în gura singurului oracol la care va pleca
urechea, un film, ¿i o spui prin intermediul formatului de bandå
desenatå ¿i video-joc de care este dependentå. Cu alte cuvinte,
Matrix este o lucrare de diplomå despre con¿tiin¡å, deghizatå în
pielea de oaie a unui film de ac¡iune ¿i aventurå. Fie cå e¿ti analfabet
sau ai elaborat o tezå de doctorat, tot vei gåsi ceva interesant în
aceastå peliculå.
Dar ce sensuri are cuvântul „matrice” în dic¡ionar? 1. uter. 2.
prin urmare, ceea ce oferå formå, origine sau funda¡ie pentru
altceva închis în ea. 3. substan¡a intercelularå a unui ¡esut. 4.
rocå-mamå. 5. (Mat.) aranjarea în formå de påtrat a unor
simboluri, care, dezvoltatå, va scoate la ivealå un determinant. În
Matrix, vedem cå producåtorii au avut în vedere fiecare dintre
aceste sensuri, ¿i câteva în plus. Cu alte cuvinte, pentru a påtrunde
pe deplin sensul filmului, ai nevoie de unele cuno¿tin¡e despre teoriile
¿i istoria comunicårii. În citatul lui Claude Shannon, men¡ionat
mai sus, ni se oferå premisa pe care este construit Matrix. Matricea
este robotul, iar noi suntem cå¡eii care func¡ionåm drept servitori
ai ståpânilor no¿tri tehnologici.
Dar tehnologia ¿i teologia nu sunt despår¡ite în aceastå lume în
care separa¡ia cartezianå dintre minte ¿i trup este exprimatå fårå
ocoli¿uri, tangibilå ¿i inter¿anjabilå. Ca ¿i 2001, Terminator ¿i
Robocop, Matrix creioneazå o lume în care inteligen¡a artificialå
nu numai cå e mai ispititoare decât cea în carne ¿i oase, dar, mai
ales, mai de¿teaptå decât specia care a creat-o. În analogia lui
Morpheus, scopul Matricei este de a metamorfoza oamenii în baterii
(mai precis, surse de energie) pentru ca ma¿inile så poatå func¡iona
nestingherite. ªi care este treaba lor? Aceea de a ne ¡ine pe noi,
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
oamenii, sclavi prin intermediul propriilor noastre iluzii, dintre care

cea primordialå este cå tehnologia nu ne înrobe¿te, ci ne elibereazå.
Keanu Reeves este Thomas Anderson pe timpul zilei ¿i hacker-ul
„Neo” noaptea. În existen¡a sa analogicå, Anderson lucreazå ca
programator de primå mânå la compania de software Meta CorTechs,
închis în cele mai deprimante birouri tip Dilbert – despår¡ite prin
paravane – (n.tr.: Dilbert este o colec¡ie de benzi desenate care
satirizeazå via¡a ¿i rela¡iile – sau mai degrabå lipsa lor, întrucât
singurul lui tovarå¿ îi este câinele Dogbert – unui angajat dintr-o
corpora¡ie giganticå) din care va fi salvat de o livrare FedEx în
care va gåsi ultimul model de telefon Nokia. Folosirea accesoriilor
în acest film func¡ioneazå atât de eficient încât î¡i dore¿ti ¿i tu tot
ceea ce ei au, mai ales ochelarii „super-marfå”, fårå bra¡e, ai lui
Fishburne, cel mai dezbåtut articol de pe site-ul web al filmului.
Morpheus îl informeazå cå secretul pe care e pe cale så-l desco-
pere nu îi va da pace, cå va fi ca o a¿chie în minte. Acest secret e
simplu: e un sclav. Personajul lui Reeves este sclavul tehnologiei,
iar pentru a-¿i elibera mintea va fi nevoit så aleagå între pastila
ro¿ie ¿i cea albastrå. Pânå la sfâr¿itul filmului identitatea lui devine
evidentå în momentul în care îi spune principalului såu inamic,
agentul Smith: „Numele meu este Neo” chiar înainte de a-l „ucide”,
la metrou. Alegând identitatea sa digitalå, respinge o existen¡å
programatå ¿i dovede¿te cå acum ¿tie cå „Matricea nu î¡i poate
impune cine så fii.” În acest moment poate învå¡a cu repeziciune
så desconsidere ¿i så ignore – în timp ce e în Matrice – limitårile
fizice ale celor cinci sim¡uri, legile fizicii ¿i alte neplåceri ale existen¡ei
analogice. Ni se sugereazå cå fiecare dintre noi poate fi cel Ales
dacå opteazå så vadå.
În¡elegerea aproape generalizatå a scenelor violente de la final –
în care se deruleazå ac¡iunea cea mai încårcatå senzorial – este cå
reprezintå exact ceea ce cere publicul din ziua de azi. Ini¡ial, ai
putea avea impresia cå nu reu¿esc så ofere un „råspuns profund”
întrebårilor ridicate de intrigå. Scena împu¿cåturilor din final riscå
så parå o renun¡are. De fapt, are menirea de a deschide mintea
spectatorilor spre perceperea semnifica¡iei celei mai adânci folosind
o metodå profundå. Cea mai bunå modalitate de a în¡elege dacå
poteca pe care mergi este cea potrivitå este så vezi încotro te poartå.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Într-o culturå mereu håmesitå de mai rapid, de mai asurzitor ¿i mai

strålucitor, singurul mod de a ridica aceastå problemå este acela
de a îi oferi mai mult decât s-a a¿teptat. Filmul Matrix este vitezå
tehnologicå ¿i volum împins dincolo de maxim, råcnind cât îl ¡in
plåmânii întrebarea dacå vrei så mergi ¿i mai repede.
Telefonul folose¿te drept liantul dintre cele douå lumi. Foarte
interesant este faptul cå e neapårat necesar ca o linie analogicå ¿i
nu un telefon digital, celular sau fårå fir så stabileascå aceastå
legåturå. Potrivit lui Marshall McLuhan, telefonul este o extensie
a vocii umane. Walter Ong subliniazå faptul cå vocea este singurul
mijloc de comunicare ce nu poate fi încremenit; cuvintele dispar în
clipa în care sunt rostite. Nu po¡i înghe¡a cadrul, ceea ce transformå
vocea în unicul canal de comunicare organic ¿i viu din istoria
speciilor. Izolarea vocii fa¡å de celelalte sim¡uri, a¿a cum o tråim
la telefon, accentueazå faptul cå sim¡ul tactil este cel mai frustrat
dintre cele cinci. Acest principiu a stat la baza creårii de cåtre
Marshall McLuhan a sintagmei „Întinde mâna ¿i atinge pe cineva”
pentru AT&T în 1979. Astfel, numai telefonul analogic ¿i vocea
umanå pe care o reprezintå sunt singura cale de a recupera pe
cineva care este prizonier în Matrice. E nevoie de oralitate ¿i de
culturå oralå pentru a putea evada din Matrice. De aceea sårutul
lui Trinity îl salveazå pe Neo de la moarte. Ea vorbe¿te ¿i atinge cu
organul oralitå¡ii, ¿i con¡inutul discursului ei este dragoste, for¡a
motrice din spatele comunicårii veritabile. Replicile din final ale lui
Neo interogheazå publicul referitor la dorin¡a lui de a deveni real.
Pe genericul de final ni se dezvåluie una dintre cele nouå parole
ale site-ului; putem intra pentru a afla mai multe. Dacå-¡i vei oferi
propria adreså de e-mail, vei primi un mesaj de la morpheus@
whatisthematrix.com ce va con¡ine urmåtoarele cuvinte: „E¿ti prins
în Matrice.” Dacå vei primi mesajul, chiar a¿a este. Sau poate nu?
ÎNTREBARE
Una dintre plåcerile permanente ale filmului Matrix constå în
faptul cå – spre deosebire de marea maså a ceea ce promoveazå
Hollywoodul – nu insultå inteligen¡a privitorului. Din contrå, Matrix
te va satisface fie cå ai capacitatea mentalå a unui degetar fie a
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
unei gåle¡i. În plus, este o plåcere care va cre¿te pe måsurå ce

trece timpul, pentru cå la fiecare vizionare observi ¿i în¡elegi mai
multe. Alt film recent care s-a ridicat la aceste standarde a fost The
Game (Jocul). În acest film, scopul Jocului era tocmai acela de a
descoperi scopul Jocului. În Matrix, întrebarea esen¡ialå persistå
¿i dupå terminarea filmului: Ce este Matricea? Producåtorul executiv
Andrew Mason explicå probabil cel mai bine efectul scontat din
partea publicului atunci când afirmå: „Matrix este de fapt un set
de interoga¡ii, un mecanism menit a îmboldi o minte ignorantå sau
lenevitå så punå sub semnul întrebårii cât mai multe lucruri posibil.”
Pentru a ne împinge în aceastå direc¡ie, filmul a¿azå drept
fundament al intrigii o lume aproape în totalitate opacå pentru min¡ile
noastre. Este un univers în care întreaga realitate nu se constituie
decât ca un månunchi de semnale electrice trimise creierelor noastre.
Una e så te întrebe, în clasa a-X-a, profesorul de englezå: „Dacå
într-o pådure se pråbu¿e¿te un copac, dar nu e nimeni în jur så îl
audå, asta înseamnå cå s-a produs sau nu un sunet?” ¿i e cu totul
altceva så fii nevoit så în¡elegi faptul cå Neo cel cu mufa în spatele
capului este cel real. Împreunå cu el întreprindem apoi o cålåtorie
pentru a încerca så în¡elegem cum så func¡ionezi într-o lume care
existå numai în imagina¡ia lui. Frumuse¡ea acestui film constå în
faptul cå ne ia tot atâta timp så pricepem cât îi ia ¿i lui Neo. Iar
dacå Matrix ne-a a¡â¡at imagina¡ia, vom petrece douå ore în care
min¡ile noastre vor fi solicitate la maxim cåutând råspunsuri la
întrebåri pe care nu ni le-am fi pus niciodatå. Iar dacå supravie¡uim
experien¡ei, suntem liberi så punem sub semnul întrebårii alte
segmente ale „realitå¡ii” care au pårut întotdeauna de necontestat.
Spre deosebire de celelalte zeci de filme cårora le aduce un
omagiu sau pe care ¿i le însu¿e¿te prin intertextualitate, Matrix
reu¿e¿te ceva unic în istoria filmului: roste¿te o predicå din singurul
amvon care i-a mai råmas. Te îndeamnå la ac¡iune, så-¡i schimbi,
så-¡i modifici radical ¿i så-¡i îndrep¡i modul de a fi. Dar poate un
film avea succes în aceastå direc¡ie? Sau este oricare mostrå a artei
cinematografice – din pricina codurilor, a conven¡iilor ¿i a orizontului
de a¿teptare – condamnatå så devinå fårå doar ¿i poate o altå
componentå a Matricei? Jacques Ellul a afirmat cå scopul uneia
dintre cår¡ile lui (The Presence of the Kingdom) a fost acela de a
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
reprezenta „un apel de trezire cåtre cel adormit”. Nu cunosc råspunsul

la întrebare, ¿i probabil cå totul depinde de fiecare entitate privitoare
¿i de fondul ei pre-existent, dar dacå un film ne poate trezi, atunci
nu mai trebuie så continuåm cåutarea.
În Matrix, progresul tehnologic este descris prin extremele lui.
Unele dintre întrebårile care ar trebui så ne treacå prin minte sunt
urmåtoarele:
• Oare noi suntem ståpânii tehnologiei sau ea ne ståpâne¿te
pe noi? Råspunsul – care nu poate fi unul absolut ¿i incon-
testabil – este în mâinile publicului.
• Ce s-ar întâmpla dacå am crea ni¿te computere care ar fi atât
de performante încât ar deveni mult mai inteligente decât
noi? Aceastå întrebare s-a mai auzit înainte, dar niciodatå
nu a fost puså în aceastå manierå singularå. În loc så fim
distru¿i de computere, devenim animalele lor de caså.
• Ce s-ar întâmpla dacå tehnologia reproducerii ar ajunge atât
de avansatå încât sexul ¿i maternitatea ar ie¿i din scenå?
Chiar ¿i rela¡ia sentimentalå din film este non-eroticå (întrucât
Neo ¿i Trinity sunt androgini), a¿a cum probabil ar aråta un
viitor în care sexul î¿i va pierde utilitatea. Ce s-ar întâmpla
dacå oamenii ar fi crea¡i numai din necesitate (a noastrå sau
a computerului), în ni¿te påståi, la ferme?
• Ce s-ar întâmpla dacå am avansa atât de mult din punct de
vedere tehnologic încât am fi distru¿i de progres ¿i tot ce ar
mai råmâne din tehnologia noastrå ar fi sistemele de canali-
zare? De¿i nu se face în film nici o referire la armele nucleare,
råmå¿i¡ele de påmânt carbonizat de la suprafa¡å sunt o aluzie
limpede la o iarnå nuclearå. Zion se aflå în centrul påmântului,
unde „mai e cald.”
• Ce s-ar întâmpla dacå tehnologia comunica¡iilor ar progresa
atât de mult încât informa¡ia ar fi transmiså direct la creier,
sårind peste sim¡uri? Dar dacå nu am mai putea controla fluxul
informa¡ional? ªi este aceastå ipotezå în vreun fel diferitå
de ceea ce face televiziunea în ziua de azi?
„Ce este Matricea?” este o întrebare eternå, pentru cå e la fel de
veche precum omenirea înså¿i. De¿i mereu am folosit tehnologia
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
pentru a ne îmbunåtå¡i condi¡iile de trai, totu¿i regåsim în îmbrå¡i-

¿area fiecårui tip de tehnologie clasicul târg faustian: câ¿tigåm ceva
ce va târî în ecua¡ie alt lucru, de cele mai multe ori necunoscut. ªi
tocmai acest lucru necunoscut va ajunge så ne domine existen¡a:
astfel, ne vedem încurca¡i într-o re¡ea de solu¡ii tehnologice ale
unor probleme tot de naturå tehnologicå, în imposibilitatea de a
pune sub semnul întrebårii tehnologia în sine.
Ce este Matricea? Dacå tot a¡i citit pânå aici, merita¡i un råspuns.
RÅSPUNS
„Chiar ¿i în ziua de azi, cunoa¿terea råmâne fundamentul ¿i modelul
tuturor programelor de mecanizare industrialå; dar în acela¿i timp, va
încarcera min¡ile ¿i sim¡urile utilizatorilor såi în matricea mecanicå ¿i
fragmentarå atât de necesarå men¡inerii societå¡ii mecanizate.”
(sublinierea apar¡ine autorului eseului)
Marshall McLuhan,
Understanding Media, 1964
„În ciuda vitezei la care ajunsese, în ciuda tuturor scurtåturilor pe care
apucase ¿i a col¡urilor pe lângå care se strecurase în Ora¿ul Nop¡ii, tot
vedea matricea ¿i în somn, tapiserie strålucitoare de logicå, a¿ternându-se
peste håul fårå de culoare...” (sublinierea apar¡ine autorului eseului)
William Gibson,
Neuromancer, 1984
Dacå ai citit pânå aici, cu siguran¡å cå la un moment dat te-ai

gândit cå aceastå întrebare nu are nici un råspuns. Cå, asemenea
fimului, tot ceea ce poate face cineva este så continue så gåseascå
noi formulåri pentru ea. Ei bine, existå un råspuns, ¿i încå unul
dificil. Ca ¿i Neo, care începe så accepte cå lumea lui este în mare
parte rod al imagina¡iei, råspunsul la întrebarea „Ce este Matricea?”
este ceva ce påtrunde pânå în inima propriei tale realitå¡i. Ca ¿i
Neo, ar trebui så te pregåte¿ti pentru ca lumea ta så se întoarcå
deodatå cu susul în jos.
Potrivit celui ce îl ghideazå pe protagonist, Matricea este „lumea
cu care ¡i-a fost acoperitå vederea, pentru a te orbi fa¡å de adevår.”
Este construc¡ia în care s-a deghizat lumea pentru a ascunde ceea
ce ¿tiam dintotdeauna: cå suntem sclavii unei for¡e mult mai puter-
nice decât ac¡iunile noastre individuale. Este iluzia colectivå a unor
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
indivizi împårtå¿ind o realitate artificialå creatå de ma¿ini pentru a

îi putea men¡ine într-o stare de docilitate ¿i neputin¡å împotriva
acestor temniceri. De fapt, în cuvinte simple, Matricea este pur ¿i
simplu apogeul Societå¡ii Tehnologice.
În 1964, Marshall McLuhan – maestrul în comunicare – a scris
cartea sa esen¡ialå, Understanding Media. În acea perioadå,
McLuhan era considerat „oracolul” epocii moderne de cåtre
revistele Life ¿i Newsweek, devenind mai apoi patronul spiritual al
revistei Wired ¿i a numeroase departamente de informa¡ii din
întreaga ¡arå. Citatul men¡ionat este destul de criptic ¿i pentru a-l
în¡elege ar trebui så cite¿ti ¿i cartea mentorului såu Harold Inni
Bias of Communication, pe aceea a admiratorului såu Walter Ong,
Orality and Literacy, dar ¿i Technological Society, a contempo-
ranului såu, Jacques Ellul. Aceste cår¡i låmuresc problema
„cunoa¿terii ca fundament ¿i model al tuturor programelor”; dar
låmuresc mai ales problema punctului sensibil reprezentat de ceea
ce McLuhan nume¿te „matrice”, pentru cå, în accep¡iunea lui, acest
termen este tocmai ce fra¡ii Wachowski au vrut så însemne: un
sistem care controleazå. Ini¡ierea pe care Neo o parcurge pentru a
putea în¡elege Matricea este un pas – la propriu – într-o oglindå
fragmentatå, în care descoperå cât de profund este controlul
exercitat de societatea modernå.
Matricea se na¿te în momentul în care rasa ma¿inilor în¡elege
cå rasa umanå este un virus care – dacå nu este controlat – va
distruge echilibrul ecologic între mediu ¿i ea înså¿i. Inteligen¡a
artificialå ne va distruge în clipa în care va percepe cå suntem o
amenin¡are la supravie¡uirea ei. ªi nici måcar nu e nevoie ca
inteligen¡a artificialå så fie mai de¿teaptå decât noi pentru a ne
domina existen¡a. Ajunge pur ¿i simplu så consideråm – a¿a cum
am fåcut în ultimii o sutå ¿i ceva de ani – cå tehnologia este solu¡ia
oricårei probleme umane. Astfel încât, Matricea, de¿i este în mod
clar înrobirea rasei umane de cåtre tehnologia viitorului, de fapt se
aseamånå cu lumea industrializatå a¿a cum o vedem cu ochii no¿tri
în ziua în care mergem la cinematograf. Cu alte cuvinte, Matricea
este capcana în care s-a transformat lumea. Este arogan¡å umanå
împinså la extreme. Sim¡im cu to¡ii instinctiv faptul cå tehnologia,
de¿i ne oferå slujbe ¿i ne ajutå så ne rotunjim conturile, ne poartå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
într-o direc¡ie în care nu vrem så mergem. Dar cålåtoria este atât

de amuzantå încât tot încercåm så dåm un råspuns la întrebarea
„Unde vrei så mergi azi?”, ca ¿i cum alegerea ne-ar apar¡ine.
În societatea modernå, fundamentul electronic al culturii noastre
ne-a înfipt pe to¡i într-o Matrice care ne afecteazå în moduri
singulare ¿i personale, ¿i din care evadarea pare a fi aproape
imposibilå. Ne referim la subculturi precum comunitå¡ile Amish
sau Bruderhof cu apelativul de luddi¡i pentru cå, eludându-se
Matricei, nu au transformat cultura, ci par så o fi ignorat sau evitat.
ªi totu¿i nu ar trebui så ne gråbim ¿i så dåm cu piciorul exemplelor
lor, pe care le-am putea folosi în vie¡ile noastre. Nu s-au mai uitat
la televizor atunci când au în¡eles faptul cå pruncii lor nu mai
cântau la fel de mult. Nu au mai folosit po¿ta electronicå atunci
când ¿i-au dat seama cå nu îmbunåtå¡e¿te comunicarea, ci are mai
degrabå o tendin¡å distructivå. O reac¡ie similarå s-a manifestat
atunci când credibilitatea lui Ted Kaczynski s-a nåruit din pricina
pachetelor explozive. De¿i nu vom accepta niciodatå crima, câ¡iva
dintre intelectualii no¿tri cu reputa¡ie publicå ar trebui så recunoascå
faptul cå Kaczynski fåcea ni¿te observa¡ii foarte interesante
referitoare la e¿ecul societå¡ii tehnologice de a oferi rasei umane
un mod de via¡å caracterizat prin sens ¿i scop. 1 Este discutabil
înså – iar dacå acest fapt este adevårat este demn de tot dispre¡ul –
dacå ideile lui n-ar fi fost auzite fårå så fie nevoit a trimite mesaje
explozive, echivalentul mesajului de EROARE DE SISTEM cu
care ia sfâr¿it ¿i Matricea ¿i pe care revista Adbusters l-a folosit ca
metaforå pentru nåruirea iminentå a actualei noastre traiectorii
culturale.
Så luåm în considerare douå lumi: una în care tuturor li se spune
ce pårere så aibå despre o cutie pe care trebuie så o fixeze cu
privirea jumåtate din orele de trezie ¿i una în care acest semnal le
este trimis direct în creier. În primul exemplu, to¡i sunt educa¡i
sistematic så vadå lumea într-o anumitå manierå, iar cei care se
opun sunt elimina¡i din ierarhia educa¡ionalå, având înså privilegiul
de a pretinde cå au libertate de exprimare. În cel de-al doilea
1
Vezi eseul lui Joy din acest volum.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
exemplu, to¡i sunt educa¡i sistematic a vedea lumea într-un anume

fel, iar cei care se revoltå sunt elimina¡i. ªi atât. Cu toate acestea,
realitatea este atât de radical diferitå de aceastå lume închipuitå
încât majoritatea ar opta pentru cea imaginarå dacå ar avea
libertatea de a alege. În prima, cei mai mul¡i indivizi ¿i-ar gåsi
menirea cåutând så se înroleze în organiza¡ii impar¡iale de
anvergurå care le concep utilitatea prin prisma misiunii pentru care
au fost angaja¡i. În cea de-a doua, scopul tuturor este angajarea
de cåtre o ma¿inå imenså ¿i impersonalå care le percepe utilitatea
din punctul de vedere al unui singur lucru: energia pe care o pot
oferi.
Aminti¡i-vå scena în care Thomas Anderson este mustrat pentru
cå a întârziat la serviciu. Aminti¡i-vå cå Trinity era vestitå pentru
cå spårsese baza de date a Fiscului. Aminti¡i-vå cum aratå o via¡å
normalå în viziunea agentului Smith: „Lucrezi pentru o corpora¡ie
de renume, ai o asigurare socialå, î¡i plåte¿ti taxele.” În tot filmul,
sunt presårate cu mårinimie aluzii cå Matricea este prezentå în
lumea noastrå contemporanå. Cum altfel ai putea controla mai bine
milioane de oameni decât convingându-i de faptul cå duc o via¡å
„normalå” în 1999? Când Morpheus îi explicå lui Neo pe îndelete
ce este Matricea, afirmå: „E acolo când te ui¡i la televizor. E acolo
când te duci la serviciu. E acolo când intri în bisericå. E acolo
când î¡i plåte¿ti impozitele.” Toate acestea sunt componente ale
vie¡ii moderne, puse în slujba controlårii noastre ¿i care ar putea fi
u¿or exploatate pentru a ne înrobi.
Motivele pentru care acceptåm acest control variazå, de la a
privi la televizor pentru cå ne distreazå ¿i pânå la a ne plåti taxele
pentru cå nu avem altå alegere. Mesajul filmului Matrix este
urmåtorul: suntem deja pioni într-o societate tehnologicå modernå
în care via¡a se manifestå peste tot în jurul nostru, dar fårå så fie
supuså în vreun fel influen¡ei noastre. Fie din pricina alegerii pe
care o facem sau a refuzului de a face o alegere, tehnologia ne
controleazå deja. Într-o încercare de a ne de¿tepta ¿i a ne deschide
ochii, filmul ne provoacå så punem sub semnul întrebårii toate
convingerile referitoare la condi¡iile actuale în care tråim. Chiar
dacå ne sim¡im bine, oare este bine pentru noi? Oare sunt chiar
invulnerabile lucrurile pe care le consideråm imposibil de controlat?
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Dacå nu dorim så ne trezim, atunci råspunsul este da. Cu toate

acestea, pentru cei care s-au procopsit în minte cu o a¿chie care nu
are de gând så disparå, provocarea de a deschide ochii ¿i de a
vedea realitatea veritabilå a fost lansatå; pentru ca în cele din urmå
så poatå evada din Matrice.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Colecția
FANTASY & SCI-FI
Orcii, dragonii, goblinii și trolii se luptă pentru supremația asupra unor

impărății fărâmițate, în stare de război.
O poveste originală despre război, magie și eroism bazată pe jocul
electronic cu vânzări și premii remarcabile lansat de Blizzard Entertainment.
Colecții
ROBIN HANSON
OARE Spre deosebire de

neferici¡ii care au
devenit sclavii
Matricei, noi suntem
AVEA CYPHER liberi. Percepem

lumea a¿a cum este ¿i
facem în via¡å alegeri
DREPTATE? bazate pe propriile
noastre dorin¡e ¿i
valori. Nu ne
controleazå nici un
PARTEA ÎNTÂI: påpu¿ar råu-inten-
¡ionat. Nu-i a¿a?
Economistul Robin
Hanson ne contrazice
DE CE RÅMÂNEM respectuos.
ÎN MATRICE
Matrix este o povestire despre ni¿te rebeli care luptå împotriva

unei „lumi cu care ¡i-a fost acoperitå vederea, pentru a te orbi fa¡å
de adevår.”
Adevårul e cå acolo sunt „câmpuri nesfâr¿ite unde fiin¡ele
umane nu mai vin pe lume prin na¿tere; sunt crescute” cu scopul
de a sluji ca baterii care cedeazå energie pentru inteligen¡ele
artificiale. Aceste inteligen¡e artificiale chiar „lichefiazå mor¡ii
pentru ca viii så poatå fi apoi hråni¡i intravenos.” Dar min¡ile
acestor oameni nu pot percepe decât Matricea, „o simulare neuro-
interactivå, ...o lume de vis generatå de calculatoare pentru a ne
putea ¡ine sub control.” „Milioane de oameni î¿i tråiesc via¡a în
ignoran¡å”, crezând cå „sunt în anul 1999 când de fapt e aproape
2199.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
34 ROBIN HANSON
Se pare cå inteligen¡ele artificiale au încercat så îi facå pe oameni

cât mai ferici¡i posibil. „Prima Matrice fusese creatå så fie o lume
perfectå pentru oameni. Nu exista suferin¡å. Numai fericire. A fost
un dezastru. Nimeni nu a putut asimila programul.” A¿a cå „Matricea
a fost reconstruitå a¿a cum o vezi, så fie vârful civiliza¡iei noastre.”
Chiar ¿i a¿a, existå fiin¡e umane care au descoperit adevårul ¿i
care se revoltå împotriva condi¡iei „de a te na¿te în robie, într-o
închisoare... pentru minte.” Ace¿ti rebeli considerå cå „atâta timp
cât va exista Matricea rasa umanå nu va fi niciodatå pe deplin
liberå”, a¿a cå inten¡ioneazå „så distrugå Matricea” ¿i „så-¿i
elibereze fra¡ii.”
Se recunoa¿te faptul cå de cele mai multe ori rebelii nu recruteazå
oameni mai în vârstå, care „nu reu¿esc så renun¡e... Majoritatea
nu sunt gata så fie deconecta¡i de la program. Iar mul¡i dintre ei
sunt atât de iner¡i, atât de profund dependen¡i de sistem, încât vor
lupta så îl protejeze.” Dar rebelii sunt încrezåtori cå o datå ce tinerii
vor fi aflat adevårul, nu vor mai dori så se întoarcå. Corectitudinea
moralå a pozi¡iei lor este ilustratå ¿i de lipsa de aceea¿i naturå a lui
Cypher, personajul care-¿i dore¿te så se întoarcå în Matrice. Cypher
este superficial ¿i idiot; î¿i trådeazå ¿i î¿i ucide tovarå¿ii, se råzbunå
pentru cå a fost respins în iubire ¿i în dorin¡a sa de a fi lider, ¿i vrea
så uite tot adevårul. „Nu vreau så îmi mai amintesc nimic. Nimic.
În¡elegi? ªi vreau så fiu bogat. ªtii tu, o persoanå importantå, actor
så zicem.”
Majoritatea spectatorilor sunt låsa¡i så creadå cå – dacå li s-ar
oferi posibilitatea de a opta – s-ar alåtura rebelilor. Meritå înså så
ne gândim pentru câteva momente dacå aceasta este într-adevår
alegerea corectå. La urma urmelor, dacå nu ar exista o rebeliune,
milioane de oameni ar continua så-¿i tråiascå ferici¡i vie¡ile, ¿i
împreunå cu ei ¿i inteligen¡ele artificiale. Progresul ¿i-ar vedea de
treaba lui, gra¡ie descenden¡ilor no¿tri superiori, inteligen¡ele
artificiale. Agentul Smith spune: „Evolu¡ie, Morpheus, evolu¡ie,
ca în cazul dinozaurilor. Uitå-te pe fereastrå. Timpul tåu s-a scurs.
Viitorul este lumea noastrå, Morpheus. Viitorul este timpul nostru.”
Un råzboi al rebelilor împotriva inteligen¡elor artificiale va
sacrifica aceste vie¡i, aceastå fericire, progresul, ¿i toate astea pentru
ce? Un spectator care simpatizeazå cu rebelii ar trebui så punå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea întâi 35
mare pre¡ pe cunoa¿terea adevårului de cåtre oameni, pe conceptul

de oameni liberi ¿i nu de sclavi – chiar de sunt sclavi ferici¡i – sau
pe ideea cå oamenii conduc viitorul, indiferent de abilitå¡ile pe
care le posedå.
Nu vreau så sugerez cå aceastå viziune e gre¿itå. Poate cå a
cunoa¿te adevårul face foarte bine, poate cå sclavia este într-adevår
ceva råu ¿i oamenii sunt îndreptå¡i¡i så ¡inå în frâie destinele
viitorului. Vreau pur ¿i simplu så spun cå nu se reduce totul la
asta. Nu se reduce totul la asta pentru cå aici, în lumea noastrå
contemporanå, noi, oamenii suntem de fapt sclavii unor entitå¡i
extraterestre, hiper-ra¡ionale care nu dau doi bani pe noi ¿i care ne
hrånesc cu o lume de vis pentru a ne distrage aten¡ia de la faptul
cå se servesc fårå milå de trupurile noastre pentru a-¿i atinge
scopurile. Este exclus ca noi oamenii så conducem viitorul dacå
lucrurile continuå a¿a cum sunt. ªi cu toate acestea, atunci când ni
se expun aceste adevåruri, foarte pu¡ini dintre noi, printre care se
numårå ¿i tineri, se revoltå împotriva lumii de vis. De fapt, singurii
rebeli care umblå printre noi par så fie mai degrabå preocupa¡i så
conserve lumea de vis.
Prin urmare, cine sunt ståpânii no¿tri de sclavi ¿i care este lumea
de vis prin intermediul cåreia ne înrobesc? Ståpânii ne sunt „genele
noastre egoiste”, iar lumea de vis este lumea dragostei, a umorului,
a conversa¡iei, a pove¿tilor, a artei, modei, sportului, caritå¡ii,
religiei ¿i ideilor abstracte care ne invadeazå aten¡ia „min¡ilor de
împerechere.” Da¡i-mi voie så må explic.
Suntem un corp înzestrat cu minte. Mintea este fructul activitå¡ii
cerebrale, iar corpul s-a dezvoltat dintr-o singurå celulå urmând
instruc¡iunile date de genele noastre, mo¿tenite de la pårin¡i. ªi ei
le-au dobândit tot de la pårin¡ii lor, proces care este vechi de milioane
de ani. (Pu¡inele gene nemo¿tenite de la pårin¡i au fost create prin
muta¡ii accidentale.) Faptul cå e¿ti posesorul anumitor gene ¿i nu
al altora este aproape în totalitate consecin¡a unei competi¡ii acerbe
între gene, de a crea „ma¿ini capabile de supravie¡uire”, adicå ni¿te
creaturi care så perpetueze ¿i så råspândeascå acele gene. Genele
care au participat la producerea ta nu sunt o selec¡ie întâmplåtoare
dintre toate genele existente; sunt unele dintre pu¡inele gene care,
pânå în acest moment, au råmas în competi¡ie.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
36 ROBIN HANSON
Biologia evolu¡ionistå a înregistrat pa¿i grandio¿i înainte în ceea

ce prive¿te în¡elegerea tiparelor existen¡iale din jurul nostru gândind
în termenii „genelor egoiste.” Vreau så spun cå nu ai gre¿i prea
tare în prezicerea tiparelor existen¡iale pe care le vezi dacå ¡i-ai
imagina faptul cå genele noastre sunt inteligente, cå ar vrea doar
så perpetueze o multitudine de copii viitoare dupå chipul ¿i asemå-
narea lor ¿i cå – având în minte numai acest scop – au ales tipurile
de comportament ale creaturilor pe care le-au codat. (ªi ai face
bine så-¡i închipui faptul cå aceste creaturi nu au altceva mai bun
de crezut decât cå viitorul va semåna întocmai cu ultimele câteva
sute de genera¡ii.)
Fårå îndoialå cå genele nu sunt chiar inteligente, adicå nu-¿i
bazeazå ac¡iunile pe calcule. Dar din moment ce ac¡ioneazå de
parcå ar fi inteligente, se poartå precum cruzii ståpâni de sclavi
care ar fi dacå ar poseda inteligen¡å. Genelor noastre nu le paså
dacå ne bucuråm mai mult decât suferim. Genelor noastre le paså
numai ca noi så anticipåm ambele posibilitå¡i, astfel încât så ne
poatå controla prin intermediul preferin¡ei noastre pentru plåcere
¿i nu pentru durere. Atunci când trupurile noastre nu mai sunt
capabile de reproducere sau nu mai sunt capabile de a-i ajuta så se
reproducå pe cei care împårtå¿esc acelea¿i gene ca ¿i noi, genelor
noastre chiar nu le mai paså dacå murim sau råmânem în via¡å. Ba
chiar ne-ar scurta cu mare încântare via¡a sau ne-ar provoca mare
durere dacå asta le-ar ajuta så se reproducå. Genele ne vor amågi
pentru a-¿i putea atinge scopurile, fåcându-ne de exemplu så credem
cå fericirea noastrå depinde în mai mare måsurå de succesul pe
care îl înregistråm decât se întâmplå în realitate. Genele chiar pot
fi ståpâni cruzi.
Creierul este o unealtå peste care genele au intrat cu for¡a pentru
a se putea reproduce. El este capabil så observe condi¡iile locale ¿i
apoi så întocmeascå ni¿te calcule laborioase pentru a putea oferi o
reac¡ie potrivitå acelor condi¡ii. De exemplu, folosind creierul,
genele pot spune unui pe¿te de pradå så identifice o coadå care se
agitå de colo-colo ¿i så o urmåreascå pânå e destul de aproape ca
så o înha¡e.
Creierele mai mici se pot descurca de minune numai cu o listå
de cupluri circumstan¡å-ac¡iune, adicå: ce så faci într-o anumitå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
situa¡ie. De exemplu, urmåre¿te o coadå ¿i înha¡-o. Dar în cazul

creierelor mai mari – care sunt capabile de ra¡iune abstractå – ar
putea fi mult mai eficient så le oferi o descriere generalå a scopurilor
urmårite, anumite convingeri despre ac¡iunile care permit atingerea
scopurilor dorite ¿i abilitatea de a preschimba aceste convingeri în
reac¡ii la circumstan¡e. Asemenea date ar trebui så îi permitå acestui
tip de creiere så se adapteze mult mai u¿or condi¡iilor oscilante. ªi
din moment ce creatura înså¿i este o parte importantå a descrierilor
privind rezultatul optim, un asemenea creier va dobândi în mod
firesc ¿i convingeri despre el însu¿i ¿i despre rela¡ia cu mediul
înconjuråtor.
Fiin¡ele umane sunt de¡inåtoarele unora dintre min¡ile cele mai
complexe. În compara¡ie cu alte animale, ne dedicåm mai mult
pentru educarea creierelor noastre ¿i suntem înzestra¡i cu capacitå¡i
pentru gândire abstractå. Se pare astfel cå min¡ile noastre au fost
create de gene egoiste care cautå o reac¡ie mai flexibilå la condi¡iile
locale. Genele par så ne fi dåruit o minte care este con¿tientå de ea
înså¿i, care î¿i propune anumite scopuri, care este dotatå cu convin-
geri despre tine însu¡i, despre lumea din jur ¿i despre modurile în
care ac¡iunile se traduc în reac¡ii dorite, care poate ra¡iona în mod
abstract despre cele de mai sus ¿i apoi alege demararea unor procese
bazate pe aceastå ra¡ionare. Cu toate acestea, aparen¡ele sunt
în¿elåtoare.
Dacå genele te-ar fi înarmat cu scopuri ¿i convingeri abstracte
numai pentru a-¡i permite så î¡i adaptezi comportamentul mult mai
u¿or la condi¡iile locale, atunci ar fi fåcut în a¿a fel încât scopurile
tale ¿i ale lor så fie comune. În mod ideal, dupå aceea ai fi con¿tient
de dorin¡a de a maximiza numårul descenden¡ilor care så-¡i mo¿te-
neascå genele. În acest caz, acestea din urmå nu ar mai fi cruzi
ståpâni de sclavi, ci alia¡i de încredere în vederea atingerii unui
scop comun. Dar genele te-au înzestrat cu scopuri diferite.
Câteva dintre scopurile min¡ii tale se suprapun peste cele ale
genelor pe care le posezi. Î¡i dore¿ti så ai parte de copii care så
cunoascå succesul. Î¡i dore¿ti så între¡ii rela¡ii sexuale cu acel tip
de indivizi, fertili ¿i adecva¡i, care are înclina¡ia de a produce
asemenea specimene. Î¡i dore¿ti så fii sånåtos, så ai prieteni ¿i
parteneri, toate acestea oferindu-¡i posibilitatea de a supravie¡ui ¿i
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
38 ROBIN HANSON
de a avea urma¿i. ªi mai vrei så înve¡i cât mai multe despre lumea
în care tråie¿ti, pentru a putea atinge toate aceste idealuri.
Dar se pare cå pui mult pre¡ ¿i pe dragoste, umor, conversa¡ie,
pove¿ti, artå, muzicå, modå, sport, caritate, religie ¿i idei abstracte.
De fapt, deseori e¿ti chiar obsedant de pasionat de toate acestea. Crezi
cå î¡i paså de ele pentru ceea ce reprezintå ¿i nu pentru felul în care
te pot ajuta în atingerea scopurilor fundamentale, cum ar fi sånåtatea,
sexul, copiii. ªi î¡i paså de cele enumerate mai sus mult mai mult
decât ar putea fi direct folositor în ob¡inerea scopurilor fundamentale.
De ce au oamenii creiere atât de mari ¿i de ce sunt ele dedicate
mai degrabå unei lumi ideale de idei ¿i sentimente abstracte care
au o rela¡ie foarte îndepårtatå cu supravie¡uirea ¿i reproducerea?
Cea mai bunå teorie disponibilå în acest moment este cå aceastå
lume de vis este produsul selec¡iei sexuale 1 dintre „min¡ile de
împerechere”, adicå min¡ile în sarcina cårora cade, în mare parte,
impresionarea poten¡ialilor parteneri ¿i alia¡i. Atunci când ne
expunem agilitatea ¿i creativitatea în ceea ce prive¿te dragostea,
umorul, conversa¡ia, pove¿tile, arta, muzica, moda, sportul, caritatea,
religia ¿i ideile abstracte, demonstråm cå avem gene de calitate,
cu foarte pu¡ine muta¡ii nepotrivite. Acest gen de minte ne ajutå så
cântårim ¿i calitatea genelor altora din propriile lor manifeståri.
Cu toate acestea, pentru motive care nu ne sunt în totalitate
cunoscute, genele noastre au ales så nu ne facå întru totul con¿tien¡i
de faptul cå func¡ia principalå a lumii de vis este aceea de a impre-
siona poten¡iali parteneri. Consideråm în schimb cå ne paså de ea
direct ¿i în mod autentic. Dar ac¡iunile sugereazå deseori cå punem
mai pu¡in pre¡ pe aceastå lume decât pretindem. Så vå dau câteva
exemple.
Credem cå luåm parte la conversa¡ii pentru a câ¿tiga mai multe
informa¡ii; de fapt, preferåm så vorbim noi decât så îi ascultåm pe
al¡ii. Dacå am face tot posibilul så concepem påreri despre cum
este lumea de fapt, nu ne-am mai contrazice inten¡ionat; ei bine,
1
Selec¡ia sexualå este acea componentå din procesul de evolu¡ie impuså de competi¡ia
împerecherii cu sexul opus, în detrimentul competi¡iei pentru a supravie¡ui, a ob¡ine
hranå etc. Coada påunului – foarte folositoare în ob¡inerea unui partener, dar un obstacol
în calea supravie¡uirii – este un exemplu clasic de selec¡ie sexualå. (n. Yeffeth)
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
noi ne contrazicem tot timpul. Tindem så credem cå suntem mai

capabili decât suntem ¿i cå sentimentele pasionale pe care le avem
fa¡å de ceilal¡i vor dura mai mult decât se întâmplå în realitate.
Studen¡ii afirmå deseori cå le place la nebunie så înve¡e ¿i cå
¿i-ar dori så aibå acces la ni¿te ¿coli mai bune; de fapt, oricine
poate ob¡ine o educa¡ie gratuitå de la cele mai bune ¿coli dacå ar
merge la ore ¿i ar uita de recomandåri gratuite despre un loca¿ de
învå¡åmânt sau altul. Profesorii afirmå cå î¿i aleg cariera datoritå
domeniilor ideatice pe care ajung så le cunoascå, dar majoritatea
conversa¡iilor sunt bârfå de birou ¿i performan¡ele le scad fulgeråtor
atunci când capåtå titularizarea.
Majoritatea revistelor de artå ¿i muzicå vorbesc în principal
despre ceea ce operele revelå în legåturå cu capacitå¡ile artistului,
neluând în seamå decât trecåtor influen¡a lor asupra oamenilor.
Persoanele foarte devotate muncii de caritate dåruiesc foarte pu¡in
fa¡å de cât câ¿tigå, ¿i nu se intereseazå câtu¿i de pu¡in de modul în
care sunt cheltuite aceste fonduri.
În general, ne auto-amågim. Vreau så spun cå ni se pare cå
punem mare pre¡ pe dragoste, umor, conversa¡ie, pove¿ti, artå,
muzicå, modå, sport, caritate, religie ¿i idei abstracte. Dar când
vine momentul så punem osul la treabå, urmåm mai degrabå
sentimentele puternice de care se folosesc genele pentru a îndruma
ac¡iunile noastre, iar acele sentimente puternice î¿i pierd intensitatea
¿i nu mai au legåturå cu lucrurile abstracte. Ne intereseazå mult
mai mult så fim våzu¡i de cåtre al¡ii fåcând aceste lucruri – care
eventual så fie ¿i impresiona¡i – decât suntem dispu¿i så admitem.
În plus, ne paså mai pu¡in despre aceste lucruri pe måsurå ce
posibilitå¡ile de împerechere scad ca urmare a trecerii anilor.
Dar de ce ne min¡im? O teorie spune cå indivizii prea preocupa¡i
de aceste aspecte tind så nu fie alia¡i demni de încredere. Cineva
care poate renun¡a la sentimentele lui ca rezultat al unor calcule
con¿tiente referitoare la ceea ce este în interesul såu ar putea decide
cå nu mai renteazå så î¡i fie loial. O altå teorie spune cå o astfel de
persoanå ar putea hotårî cå a avea copii este mai degrabå un chin
¿i cå nu meritå efortul, renun¡ând astfel la reproducere.
Oricare dintre teorii ar fi autenticå, ar trebui så fie limpede cå
aceste aspecte abstracte sunt lumea noastrå de vis, o lume irealå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
40 ROBIN HANSON
pe care ståpânii no¿tri, genele, ne-au a¿ternut-o peste privire, pentru

a deveni orbi în fa¡a adevårului. Realitatea este cå sim¡im, în adâncul
nostru, cå aceastå lume de vis nu are o mare importan¡å pentru noi;
îndruma¡i de sentimente, ac¡ionåm în majoritatea timpului pentru
a ne sluji ståpânii, adicå pentru a maximiza numårul odraslelor care
så ne mo¿teneascå genele. Dar pu¡ini dintre noi au puterea de a
recunoa¿te public acest lucru ¿i îl negåm cu multå patimå pentru
cå ne e teamå cå ar putea fi adevårat.
În Matrix rebelii sunt indigna¡i de faptul cå sunt sclavii inteli-
gen¡elor artificiale, dar par så accepte în acela¿i timp faptul cå sunt
sclavii propriilor gene ¿i ai sentimentelor pe care acestea le folosesc
pentru a-i controla. Rebeliunea a început atunci când „s-a nåscut
un om care avea abilitatea de a schimba orice dorea, de a reface
Matricea a¿a cum i se pårea lui potrivit.” Neo, protagonistul, pare
a fi o altå persoanå nåscutå cu aceastå abilitate specialå. Morpheus
îi spune cå, pentru a putea cunoa¿te acest dar pe care i l-au fåcut
genele, „Trebuie så renun¡i la tot, Neo, la fricå, la îndoialå ¿i la
neîncredere. Trebuie så î¡i eliberezi mintea.” ªi Oracolul îi confirmå
cå nu e chestiune de gând con¿tient. „A fi Alesul e ca ¿i cum ai fi
îndrågostit. Nu-¡i poate spune nimeni cå e¿ti îndrågostit, pentru cå
numai tu ¿tii. Cel mai bine. Din cre¿tet pânå-n tålpi.”
Când Mouse este acuzat a fi un „proxenet digital”, se apårå
spunând: „A ne nega impulsurile înseamnå a nega tot ceea ce este
uman în noi.” Trinity îi spune lui Neo cå „Matricea nu î¡i poate
impune cine så fii”, iar Neo intervine: „Iar Oracolul poate?” Trinity
întrerupe discu¡ia: „Asta e cu totul altceva.” În cele din urmå, nu
trebuie så uitåm cå întreaga problemå a început atunci când min¡ile
umane au devenit prea arogante ¿i prea independente, când „întreaga
omenire se reunise în sårbåtoare. Ne-am minunat de propria noastrå
strålucire ¿i am dat na¿tere inteligen¡ei artificiale. Ideea principalå
e cå genele lui Neo îl pot ajuta så uzurpe Matricea, dar numai dacå
mintea lui nu se umflå prea mult în pene ¿i î¿i acceptå locul pe care
îl are în compara¡ie cu genele lui. O lume fårå Matrice nu este, a¿a
cum Neo sperå, „o lume fårå reguli ¿i lipsitå de orice formå de
control, fårå grani¡e ¿i limite, o lume în care totul este posibil.”
Este înså o lume în care genele umane î¿i recapåtå rolul bine meritat
de ståpâni ai oamenilor.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Ce ar însemna de fapt så ne revoltåm împotriva genelor ¿i a

lumii de vis în care ne proiecteazå?
Så ne gândim la exemplul tehnologiilor proaspete din domeniul
modificårii genetice umane. Majoritatea oamenilor considerå elimi-
narea bolilor genetice a fi o utilizare acceptabilå a acestor tehnologii,
dar nu au aceea¿i pårere despre a le folosi pentru cre¿terea inteligen¡ei
celor care ¿i-o permit. Eliminarea bolilor poate fi consideratå o
insurec¡ie comunå a majoritå¡ii genelor ¿i min¡ilor asupra altor gene
„antisociale”, în timp ce a plåti pentru a-¡i måri inteligen¡a poate fi
perceput ca a pune min¡i individuale în slujba propriilor gene,
inversând obi¿nuita rela¡ie ståpân-sclav. Acest al doilea scenariu
de rebeliune pare a fi chiar amenin¡åtor.
Mul¡i oameni au disponibilitatea de a accepta modificåri genetice
substan¡iale în mari segmente de popula¡ie, dar numai dacå acestea
sunt controlate de o anume autoritate centralå, care, dupå pårerea
lor, este mai degrabå capabilå decât min¡ile individuale så men¡inå
valorile morale apreciate de întreaga comunitate. Putem percepe
acest fapt ca o încercare de a conserva componenta moralå ¿i
generoaså a lumii de vis pe care o împårtå¿im cu to¡ii împotriva
amenin¡årilor venite din partea min¡ilor individuale ¿i a genelor
individuale.
De fapt, majoritatea argumentelor pe care le aud pro sau contra
a diverse scenarii pe termen lung se concentreazå asupra modului
în care vor afecta lumea noastrå de vis, ¿i mai ales universul ¿tiin¡ei,
cercetårii, artei, pove¿tilor ¿i dragostei. Mult mai pu¡ine argumente
se învârt în jurul numårului exact de min¡i fericite pe care le-ar
putea produce un anume scenariu. Prin urmare, se pare cå dorin¡a
multor indivizi este aceea de a proteja lumea de vis împotriva ame-
nin¡årilor venite din orice surså, inclusiv din partea genelor noastre.
Asta ar fi ca ¿i cum inteligen¡ele artificiale din Matrix ar amenin¡a
så distrugå Matricea, iar rebelii ¿i-ar concentra for¡ele så lupte
împotriva lor pentru a o conserva.
Dacå vei vrea så treci de partea min¡ii tale ¿i ducå-se pe pustii
genele ¿i lumea lor de vis, vei avea o problemå serioaså: aceea de
a decide ce î¡i dore¿ti cu adevårat. La urma urmelor, genele utilizeazå
sentimentele pentru a te controla, iar principala modalitate pe care
o cuno¿ti pentru a putea rezista sentimentelor este ea înså¿i în slujba
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
42 ROBIN HANSON
lumii de vis, care este la rândul ei folositå de gene pentru a te

controla. Dar dacå le dai cu piciorul, ce-¡i mai råmâne?
Unul dintre scopurile posibile ale min¡ii este auto-conservarea.
Så zicem cå ai vrea så î¡i conservi mintea cât mai mult posibil.
Pânå nu demult, pårea un ideal irealizabil. La urma urmelor, genele
au planificat în a¿a fel trupurile încât så mai ¿i moarå, iar mintea
nu poate supravie¡ui fårå un corp. În ziua de azi existå o op¡iune
care oferå ¿ansa evitårii acestui deznodåmânt: criogenia. Ceea ce
se traduce prin faptul cå în momentul în care ¿tiin¡a medicalå
actualå nu î¡i mai poate fi de folos, trupul sau creierul î¡i sunt
înghe¡ate în nitrogen lichid, în speran¡a de a te „reanima” undeva
în viitor, când tehnologia se va fi dezvoltat sim¡itor. (Temperaturile
nitrogenului lichid nu permit producerea de reac¡ii chimice, iar
corpul se va conserva exact ca în momentul în care ai fost înghe¡at.)
Bineîn¡eles cå ¿i aceastå abordare prezintå riscuri. S-ar putea
ca tehnologia så nu evolueze destul de mul¡umitor. Existå ¿i posibi-
litatea ca organiza¡ia care pretinde cå este capabilå så î¡i conserve
creierul în nitrogen lichid så o dea cu bâta în baltå. Sau via¡a ar
putea fi atât de urâtå atunci când te dezghe¡i încât ai prefera så fii
mort. Mul¡i oameni nu recurg la criogenie pentru cå – în opinia lor
– ¿ansele de reu¿itå sunt atât de mici încât nu meritå „modesta”
cheltuialå. Dar mul¡i al¡ii (printre care ¿i eu) estimeazå cå ¿ansele
de succes sunt mult mai mari. Cu toate acestea, foarte pu¡ini dintre
ace¿tia se dau pe mâna criogeniei (mai pu¡in de o mie în întreaga
lume). Drept argumente pentru refuz vor men¡iona faptul cå prietenii
¿i familia ar considera chestia asta ca fiind ciudatå sau cå „a-¡i
prelungi durata vie¡ii prin criogenie e un gest împotriva firii, egoist
¿i imoral.” Se pare cå foarte pu¡ini oameni sunt dispu¿i så se revolte
în aceastå manierå împotriva propriilor gene.
Prin urmare, ce solu¡ie mai avem? În povestirea despre Matrice,
rebelii luptau pentru a elibera oamenii de sclavia impuså de inteli-
gen¡ele artificiale ¿i pentru a le propovådui despre lumea cu care
le-a fost acoperitå privirea pentru a-i face orbi în fa¡a adevårului.
Dar acest lucru nu este determinat de faptul cå nu le place så fie
sclavi în orice circumstan¡e ¿i cå vor så vadå întotdeauna adevårul.
Chiar ¿i în povestire observåm cå rebelii nu au nimic împotrivå så
fie robii genelor lor, pasiunilor ¿i lumii de vis cu care acestea îi
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
controleazå. Aici, în lumea noastrå, situa¡ia este identicå: majoritatea

dintre noi acceptå så fie sclavii genelor noastre egoiste, ai lumii de
vis ¿i ai „min¡ilor de împerechere” pe care acestea ni le oferå. Am
prefera så nu ¿tim acest adevår ¿i nici pe acela conform cåruia ne
paså mult mai pu¡in de lumea de vis decât credem. Nu ne place
ideea ca alte min¡i så preia controlul genelor lor ¿i foarte pu¡ini
dintre noi încearcå så facå în a¿a fel încât min¡ile noastre så supra-
vie¡uiascå genelor. În måsura în care suntem dornici de a elimina
genele din cale, o facem mai ales în favoarea lumii noastre de vis.
Acestea sunt preziceri foarte proaste pentru revolu¡ia anti-gene
¿i chiar mai proaste pentru revolu¡ia împotriva lumii de vis, cel
pu¡in dacå aceste lucruri ar fi decise prin referendum. Cu toate
acestea, s-ar putea ca viitorul så nu fie decis prin referendum.
Undeva în secolul viitor, tehnologia va pune la dispozi¡ie oamenii
simula¡i prin intermediul calculatorului. Dacå acest lucru va avea
loc înainte ca noi så fi creat inteligen¡e artificiale veritabile, atunci
se vor face inimaginabile presiuni economice pentru a permite
adoptarea acestei tehnologii. Iar dacå va fi totu¿i adoptatå, min¡ile
vor fi pentru totdeauna deconectate de la gene. Cel pu¡in de la genele
bazate pe ADN. Adevårul greu digerabil este cå presiunile legate
de evolu¡ie ¿i selec¡ie vor continua, dar cu o nouå dinamicå. Unde
va duce acest fapt va trebui så constituie subiectul unui alt eseu.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Colecția
FANTASY & SCI-FI
În viitorul îndepărtat, la 60.000 de ani lumina de Pământ, o confederație

de Terrani exilați poartă un război dublu cu enigmaticii protoss și necruțătorul
roi zerg.
În acest context, investigațiile jurnalistice ale reporterului Michael
Daniel Liberty au atins o coardă sensibilă în inima coruptă a Confederației
Terrane și care va face ca acesta să fie aruncat în mijlocul unui război al cărui
rezultat va hotarî soarta omenirii.
Colecții
LYLE ZINDA
OARE Filmul Matrix

prezintå unei
genera¡ii proaspete
o dilemå veche de
AVEA CYPHER când lumea. Ce

anume este real ¿i
cum recunoa¿tem
acest lucru? ªi, la
DREPTATE? urma urmei, chiar

conteazå? Filozoful
Lyle Zinda ia
taurul de coarne.
PARTEA A DOUA:
NATURA
REALITÅºII
ªI IMPORTANºA EI
Bun venit în lumea realå, Neo.

– Primele cuvinte ale lui Morpheus cåtre Neo,
dupå ce acesta este eliberat din Matrice
NEO: Asta nu e real?
MORPHEUS: Dar ce înseamnå „real”? Cum define¿ti acest lucru? Dacå te
referi la ceea ce pipåi, gu¿ti, miro¿i sau vezi, ei bine, este vorba despre
impulsuri electrice interpretate de creierul tåu.
– Dialog între Morpheus ¿i Neo dupå ce acesta
din urmå este integrat în programul de pregåtire
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
46 LYLE ZYNDA
NEO (cu gura sângerândå): Eu credeam cå nu e real.

MORPHEUS: Mintea ta face så fie real.
NEO (dupå o pauzå): Dacå e¿ti ucis în Matrice mori aici?
MORPHEUS: Trupul nu poate tråi fårå minte.
– Dialog între Morpheus ¿i Neo dupå ce
acesta din urmå a ie¿it din „programul
de sårituri” ¿i a ratat-o pe prima
Dupå ce Neo, eroul mesianic al filmului Matrix este eliberat

din lumea de vis în care î¿i tråise toatå via¡a, se vede confruntat cu
întrebåri legate de natura realitå¡ii, ce a preocupat filozofia occiden-
talå secole de-a rândul. Existå o lume exterioarå experien¡ei noastre
subiective ¿i con¿tiin¡ei noastre? ªi dacå acest lucru este adevårat,
cum o putem cunoa¿te din moment ce nu putem ie¿i din lumea
propriei experien¡e pentru a afirma dacå realitatea este conformå
cu ea? ªi în cele din urmå, este semnificativ så råspundem la aceste
întrebåri? Nu e suficient så ne limitåm la lumea experien¡ei fårå så
ne întrebåm dacå este sus¡inutå de o realitate?
În Matrix, majoritatea rasei umane este folositå ca surså de energie
de ma¿ini extrem de inteligente, ac¡iunea având loc într-un viitor
îndepårtat cu câteva secole. Fiin¡elor umane le este induså încå de
la na¿tere o stare oniricå, în care o lume ca a noastrå este simulatå
pentru min¡ile lor somnolente. Ma¿inile ¿tiu cå organele noastre
de sim¡ convertesc informa¡ia din mediul înconjuråtor (luminå,
sunet etc.) în impulsuri electrice, care sunt apoi procesate de creier
într-o imagine a realitå¡ii ce constituie experien¡a noastrå con¿tientå.
Astfel, hrånesc creierelor umane acelea¿i impulsuri electrice ca ¿i
lumea realå, creând o iluzie nediferen¡iabilå de realitate. Existå
vreo modalitate prin care locatarii Matricei ar putea ¿ti cå, de fapt,
viseazå un vis complet lucid?
René Descartes (1596-1650) a ridicat o problemå similarå în 1641,
în cartea sa Medita¡ii metafizice. Dupå un secol de schimbåri
culturale spectaculoase în Europa, printre care se numårå ¿i
ascensiunea ¿tiin¡ei moderne (care a uzurpat cåile general acceptate
de acces cåtre cunoa¿tere, cum ar fi recursul la autoritå¡ile antice),
Descartes era dornic så descopere noi ¿i sigure fundamente pentru
cunoa¿tere. Aceastå dorin¡å l-a împins cåtre întrebarea: Ce pot ¿ti
cu absolutå certitudine? Singura modalitate de a råspunde la aceastå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea a doua 47
întrebare – ¿i-a imaginat el – era så examineze sistematic ceea ce

ridica îndoieli. Observând cå „tot ceea ce am acceptat pânå în
acest moment a fi dominat de adevårul suprem am aflat fie prin, fie
de la sim¡uri”, ¿i-a pus întrebarea dacå tot ceea ce ne transmit
sim¡urile este incontestabil.
Descartes a în¡eles cå råspunsul este NU. Uneori, sim¡urile ne
în¿alå: oare am putea avea vreodatå deplinå încredere în ele? ¥n
plus, a observat el, un vis lucid poate pårea perfect real. S-ar putea
så visez mereu ¿i så cred cå sunt treaz? Morpheus îi spune lui Neo
la scurt timp dupå ce acesta a înghi¡it pilula ro¿ie: „Neo, ai avut
vreodatå un vis despre care ai fi putut jura cå e real? Dacå nu ai
mai fi reu¿it så te treze¿ti, cum ai mai fi fåcut diferen¡a dintre lumea
realå ¿i lumea din vis?”
Dupå judecå¡i asemånåtoare, Descartes a concluzionat: „Nu
existå semne distinctive clare între starea de trezie ¿i somn; ¿i îmi
este atât de evident acest lucru încât – invadat de stupefac¡ie –
sunt aproape convins cå acum visez.” ¥n cele din urmå, Descartes
a luat în considerare ¿i ipoteza conform cåreia o fiin¡å puternicå,
„un geniu råu” ar fi capabil de a îi implanta în minte toate aceste
experien¡e senzoriale. Dacå acest lucru ar fi adevårat, atunci,
observå Descartes, „cerul, påmântul, culorile, formele, sunetele ¿i
toate lucrurile exterioare sunt iluzii ¿i în¿elåtorii de care acest geniu
råu s-a folosit pentru a abuza de credulitatea mea.”
Fanii filmului Matrix vor în¡elege cu u¿urin¡å faptul cå, în film,
ma¿inile corespund conceptului descartian al „geniului råu.” Prin
urmare, interoga¡ia lui Descartes ne apar¡ine. Cum ne dåm seama
cå Matrix nu este ancorat în realitate – cå de fapt nu suntem adormi¡i
¿i tråim într-o lume simulatå conduså de ma¿ini, ca ¿i în film?
Unii s-ar putea sim¡i tenta¡i så sugereze cå ma¿inile nu ar permite
unui asemenea film så fie lansat în Matrice, dându-i astfel la ivealå
existen¡a. Cu toate acestea, un moment de gândire demonstreazå
cå, din contrå, aceasta ar fi farsa dementå ¿i supremå pe care ne-ar
putea-o înscena: så ne facå så ridicåm din umeri ¿i så râdem la
înså¿i ideea cå Matricea ar putea fi realå, pentru cå, la urma urmei,
e „numai un film.” Ba chiar mai mult: så presupunem cå ar inventa
povestea lui Neo, „Alesul” care a fost recrutat de cåtre Morpheus
– un personaj foarte carismatic – ¿i echipa lui pentru a învinge
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
48 LYLE ZYNDA
ma¿inile ¿i a elibera umanitatea, când, de fapt, în realitate, nici o

minte umanå nu este liberå. Suntem cu to¡ii sclavi adormi¡i, care
nu au nici o ¿anså de mântuire. Nu existå nici un fel de Mesia, nici
un Neo. Nici måcar nu existå un Morpheus care så îl caute pe
acesta din urmå.
Råspunsul lui Descartes la aceastå enigmå este bine cunoscut:
„Gândesc, deci exist.”1 Astfel, Descartes a inten¡ionat så comunice
faptul cå este absolut imposibil ca un individ så se îndoiascå referitor
la con¡inutul propriei experien¡e con¿tiente – tot a¿a cum nimeni
nu poate så punå la îndoialå faptul cå este o „entitate gânditoare.”
¥n ceea ce îl prive¿te pe geniul cel råu, „Las’ så må-n¿ele cât vrea,
nu va putea så må facå så cred despre mine cå sunt altceva decât
ceea ce cred eu cå sunt.” Pentru fiecare dintre noi, propria con¿tiin¡å
este în mod indubitabil realå, indiferent de realitatea exterioarå pe
care con¿tientul ne-o reprezintå. Descartes a continuat prin a descrie
o epistemologie completå (teorie a cunoa¿terii) pe aceastå bazå, care
a sfâr¿it prin a sus¡ine realitatea unei lumi externe con¿tiin¡ei noastre.
S-ar putea argumenta urmåtorul aspect: con¿tiin¡a subiectivå
nu poate fi un fundament adecvat pentru cunoa¿terea obiectivå.
Oricine din Matrice ar putea, de exemplu, prin deduc¡ie paralelå,
så observe cå este – dincolo de orice îndoialå – o fiin¡å con¿tientå,
sigurå de mirosurile, imaginile ce i se a¿tern în fa¡å, gusturile, sune-
tele ¿i atingerile pe care le tråie¿te ¿i de obiectele ¿i oamenii pe
care îi poate sim¡i – cel pu¡in atâta timp cât se men¡in drept colec¡ie
statornicå, recurentå ¿i coerentå de mirosuri, imagini, gusturi ¿i
senza¡ii. Cu toate acestea, persistå întrebarea: ¿i dacå totu¿i nici
unul dintre aceste „obiecte” sau „indivizi” nu este real?
Se insinueazå aici o premiså – ¿i anume aceea cå „real” are un
sens ce poate fi atribuit indiferent de ceea ce sim¡im ¿i pipåim. ¥n
Matrix, Morpheus este cel care pune aceastå problemå. Când Neo
este eliberat din Matrice, Morpheus îl întâmpinå cu sobrietate ¿i
polite¡e: „Bine ai venit în lumea realå.” Mai târziu, când Neo este
integrat în „programul de pregåtire” pentru prima oarå ¿i este confuz –
„Asta nu e real?” – Morpheus råspunde: „Dar ce înseamnå «real»?
1
Aceastå formulare vestitå apare în lucrarea lui Descartes intitulatå Discurs asupra
metodei, în Medita¡ii fiind exprimatå oarecum diferit.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Cum define¿ti acest lucru? Dacå te referi la ceea ce pipåi, gu¿ti,

miro¿i sau vezi, ei bine, este vorba despre impulsuri electrice
interpretate de creierul tåu.”
Interpretarea potrivit cåreia existå o lume exterioarå experien¡ei
noastre con¿tiente, care cauzeazå experien¡a noastrå, dar nu este
alcåtuitå din ¿i nici nu e dependentå de ea pentru a exista se nume¿te
realism.2 Din acest punct de vedere, Descartes a fost realist. Pentru
cå, în Medita¡ii, a concluzionat cå putem ¿ti cu siguran¡å cå anumite
aspecte ale experien¡ei noastre senzoriale – pår¡ile „clare ¿i
distincte” – corespund unei realitå¡i exterioare. Pår¡ile „clare ¿i
distincte” reprezintå „tot ceea ce este inclus în domeniul matematicii
pure.” Acele componente ale experien¡ei noastre senzoriale care
pot fi descrise de matematicå (în mod particular de geometrie)
sunt reale. Descartes a extins aceastå idee în lucrarea lui Principles
of Philosophy din 1644, în care a explicat totul, de la gravita¡ie la
opticå, în termeni puri geometrici. Descartes avea dreptate, dar
încercarea lui de a institui o altå fizicå era prea rigidå ¿i nu a avut
succes. Fizica necesitå mai mult decât geometrie (spa¡iu ¿i timp).
Are de asemenea nevoie de cantitå¡i „dinamice”, cum ar fi for¡a ¿i
masa. Isaac Newton a compensat aceste lipsuri în 1687, în lucrarea
sa revolu¡ionarå, Mathematical Principles of Natural Philosophy
(Principiile matematice ale filozofiei naturale).3 Orice student la
fizicå din ziua de aståzi î¿i începe pregåtirea studiind ideile
prezentate mai sus. Newton ¿i-a construit teoria pornind de la ideea
lui Descartes (împårtå¿itå ¿i de al¡ii în acea perioadå) care enun¡a
faptul cå acele pår¡i ale experien¡ei noastre care pot fi sistematic
prezise ¿i explicate prin „principii matematice” (legi ale naturii)
reflectå realitatea veritabilå. Astfel s-a nåscut ¿tiin¡a modernå.
Aspectele experien¡ei care sunt statornice, obi¿nuite, repetabile ¿i
cuantificabile revelå ceea ce existå dincolo de realitate, în lumea
exterioarå, fizicå.
Dar poate ¿tiin¡a oferi siguran¡a absolutå pe care o nutrea
Descartes? Newton ¿i al¡ii ar fi replicat pozitiv, dar råspunsul este
2
Men¡ionez faptul cå termenul „realism” are, inclusiv în filozofie, multe sensuri.
3
The Principia:Mathematical Principles of Natural Philosophy. Termenul „filozofie
naturalå” a fost folosit în secolul al XVII-lea pentru a desemna ceea ce noi numim aståzi ¿tiin¡å.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
50 LYLE ZYNDA
NU. Gândi¡i-vå la Matrice. Cei încåtu¿a¡i în ea (ca Neo înainte de

a fi eliberat) cunosc aceea¿i ¿tiin¡å pe care o ¿tim ¿i noi. Lumea lor
este ca ¿i a noastrå – cel pu¡in din punct de vedere subiectiv. În
filmul Matrix, legile fizice pe care le respectå lumea realå – în mod
întâmplåtor – sunt identice cu cele din Matrice. (De¿i legile Matricei
pot fi „adaptate” sau chiar „încålcate” ocazional – permi¡ându-le
celor care îi cunosc adevårata naturå så sarå de pe o clådire pe
alta, så se fereascå de gloan¡e, ¿i, în ultimå instan¡å, în cazul lui
Neo, så controleze chiar „realitatea” Matricei înse¿i.) Cu toate
acestea, ne putem imagina un film similar cu Matrix cu excep¡ia
faptului cå legile lumii „reale” sunt diferite de cele ale „lumii de
vis” în care tråie¿te majoritatea umanitå¡ii.
De exemplu, så presupunem cå, în Matrice, oameni (ca noi) nu
au capacitatea så zboare ¿i sunt nevoi¡i så foloseascå utilaje precum
avioanele în acest scop. În lumea realå, totu¿i, oamenii pot zbura
din voin¡å proprie (a¿a cum face Neo la sfâr¿itul filmului). În acest
caz, legile Matricei (cele pe care le consideråm valabile în lumea
noastrå) ar fi diferite de legile veritabile ale naturii. Prin urmare,
legile naturii revelate de aspectele statornice, obi¿nuite, repetabile
¿i cuantificabile ar putea fi singurele legi ale experien¡ei noastre –
¿i nu adevåratele legi ale naturii.
Adep¡ii din ziua de azi ai realismului ar argumenta cå siguran¡a
absolutå nu poate fi atinså; probabilitatea maximå este suficientå.
Cea mai bunå explica¡ie a faptului cå experien¡a noastrå este
alcåtuitå din rutine statornice este aceea cå reflectå realitatea. Nu
putem contrazice existen¡a Matricei – putem concepe ca adevåratele
legi ale naturii nu sunt nici pe departe a¿a cum ni le sugereazå
experien¡a noastrå –, dar acest lucru este foarte pu¡in probabil ¿i,
în plus, nu avem nici o dovadå palpabilå cå o Matrice ar putea
exista. Este foarte rezonabil, prin urmare, så excludem aceastå
posibilitate, chiar dacå nu poate fi negatå cu tårie.
În filozofie existå o altå tradi¡ie, opuså realismului. Va fi fiind
ea de mai mult folos? George Berkeley (1685-1753)4 a sus¡inut
4
Berkeley a ¡inut partea idealismului în multe lucråri, cum ar fi Three Dialogues between
Hylas and Philonous (Trei dialoguri între Hylas ¿i Philonous). ªi acolo a încercat så
discrediteze realismul, mai ales în formula sus¡inutå de John Locke (1632-1704) în
Essay Concerning Human Understanding (Eseu asupra intelectului omenesc).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
opinia potrivit cåreia obiectele fizice pe care le percepem (obiecte

„sensibile” sau „senzoriale”) nu sunt altceva decât colec¡ii de senza¡ii.
Astfel, un vehicul precum Nebuchadnezzar (nava echipei din Matrix)
nu este decât o colec¡ie stabilå, coerentå ¿i recurentå de imagini,
mirosuri, sunete, texturi (inclusiv „senza¡ia” de duritate a pun¡ii
etc.), care se comportå într-o manierå obi¿nuitå ¿i previzibilå. Din
moment ce sunetele nu pot exista dacå råmân neauzite, iar imaginile
nevåzute etc., a fi real, a afirmat Berkeley, semnificå numai a fi
perceput sau sim¡it. Aceastå viziune se nume¿te idealism. Morpheus
pare a fi con¿tient de posibilitatea unei asemenea ipoteze atunci când
întreabå: „Cum define¿ti acest lucru? Dacå te referi la ceea ce pipåi,
gu¿ti, miro¿i sau vezi...”
Prin urmare, Berkeley pretinde cå a fi real înseamnå a fi perceput.
Obiectele sunt reale, fårå îndoialå. Dar numai pentru cå fac parte
din experien¡a noastrå. Nu existå nimic dincolo de experien¡a
noastrå. Ce-i drept, obiectele palpabile nu sunt pentru noi decât o
colec¡ie de senza¡ii, iar senza¡iile nu pot exista fårå o minte. Ideea
unei lumi exterioare experien¡ei noastre este o auto-contradic¡ie.5
Ar putea idealismul lui Berkeley så învingå îngrijorarea cå
Matricea este realå, vreau så spun, mai mult decât „doar un film”?
Din nefericire, råspunsul este NU. Pentru a fi real, potrivit lui
Berkeley, înseamnå a fi perceput – de cåtre cineva. În orice caz,
ma¿inile sunt fiin¡e senzoriale; ele percep Matricea. La fel ¿i
membrii echipajului de pe Nebuchadnezzar ¿i toate min¡ile care
au fost eliberate din Matrice. Prin urmare, este realå. Dar oamenii
din Matrice nu o ¿tiu. Contrar a ceea ce a sus¡inut, idealismul lui
5
Nu to¡i ideali¿tii ar sus¡ine cå ideea lui Berkeley – cå o lume în afara propriei noastre
experien¡e – se contrazice pe sine. Unii, precum filozoful neam¡ Immanuel Kant (1724-
1804, care a practicat o anumitå formå de idealism numitå idealism transcendental), au
acceptat ideea existen¡ei unei realitå¡i dincolo de experien¡å, dar pe care nu o putem nici
imagina ¿i nici cunoa¿te. Vezi Critica ra¡iunii pure.
Trebuie så men¡ionez cå este posibil så fii un realist în ceea ce prive¿te obiectele
„observabile”, obi¿nuite, ¿i în acela¿i timp un anti-realist în ceea ce prive¿te acele pår¡i
ale teoriilor ¿tiin¡ifice care se referå la entitå¡i „neobservabile”, precum atomii. Vezi, de
exemplu, lucrarea lui Bas van Fraassen, The Scientific Image. Dezbaterea din cadrul
filozofiei ¿tiin¡ei asupra „realismului” este concentratå asupra acestei probleme
epistemologice mai restrânse, ¿i nu asupra celei mai extinse metafizice, discutate aici.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
52 LYLE ZYNDA
Berkeley nu ne garanteazå ¿i faptul cå am cunoa¿te realitatea;6

oferå doar un råspuns întrebårii lui Morpheus: „Ce este real?”
(Adicå, ce face ca ceva så devinå „real”?) Singura modalitate prin
care idealismul poate înfrânge îngrijorarea cå Matricea este realå
este a presupune, pe lângå preten¡ia cå nu existå nimic dincolo de
experien¡å, cå tu e¿ti singura fiin¡å con¿tientå existentå (o viziune
care se nume¿te solipsism). Atunci, realitatea ta este realitatea.
Dar aceastå „rezolvare” nu este foarte satisfåcåtoare.7 În orice
caz, este evident cå pozi¡ia filmului Matrix asupra acestei probleme
este realistå, ¿i nu idealistå, solipsistå sau subiectivistå (altå viziune,
potrivit cåreia realitatea este subiectivå, diferitå de la individ la
individ). O datå ce natura realå8 a Matricei este dezvåluitå, filmul
face o distinc¡ie clarå între lumea simulatå a Matricei ¿i lumea realå.9
(Aminti¡i-vå primele cuvinte pe care i le spune Morpheus lui Neo
în afara Matricei: „Bine ai venit în lumea realå.”10) Oamenii din
interiorul Matricei nu au cum så ¿tie cå este o iluzie, dar asta este.
(De¿i unii, precum Neo, presimt cå ceva nu este în regulå.11)
Existå înså un aspect uimitor în felul în care Matrix abordeazå
problema realitå¡ii. În timpul antrenamentului, Neo trebuie så facå
6
Berkeley sus¡inea cå idealismul såu este o solu¡ie la problema scepticismului (viziunea
potrivit cåreia nu putem ¿ti nimic referitor la natura realitå¡ii ¿i a adevårului) ¿i cå
realismul lui Descartes ¿i al lui Locke nu o putea rezolva. Oricum, dupå cum demonstreazå
scenariul filmului Matrix, se în¿ela. Chiar dacå este adevårat cå nu suntem capabili så
concepem o realitate dincolo de propria experien¡å, nu se în¡elege automat cå toate
fiin¡ele percep o realitate obiectivå unicå. De exemplu, „realitatea” subiectivå a celor
încarcera¡i în Matrice este diferitå de cea a min¡ilor eliberate.
7
Nu prea cred cå existå filozofi care så ia partea solipsismului. Dacå cineva a crezut cu
adevårat în aceastå viziune, a ¡inut acest lucru pentru el.
8
Dupå cum afirmå Morpheus chiar înainte ca Neo så ia pilula ro¿ie: „Î¡i ofer numai
adevårul – nimic mai mult.”
9
Dupå cum Trinity încearcå så îl lumineze pe Cypher: „Matricea nu e realå.” Cypher îi
råspunde: „Cred cå Matricea poate fi mai realå decât lumea asta.” (Cypher e derutat; mai
multe despre el mai târziu.)
10
Cypher repetå sarcastic urarea lui Morpheus înainte de a-l deconecta pe Apoc.
11
Creatorii filmului Matrix vor ca noi så meditåm asupra faptului cå cei care par înstråina¡i
de realitate sau care considerå lumea experien¡ei drept o iluzie (ca în conceptul Hindu al
mayei) ar putea avea dreptate. (Aminti¡i-vå replica pu¿tiului din anticamera Oracolului,
înve¿mântat într-o robå bej asemånåtoare robelor tradi¡ionale ale cålugårilor budi¿ti:
„Lingura nu existå.”)
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
un salt între douå clådiri înalte ¿i då gre¿. Membrii echipei, privind

neråbdåtori, comenteazå semnifica¡ia acestei ratåri – oare înseamnå
cå Neo nu este Alesul? – ¿i se pun de acord cå, de fapt, nu înseamnå
nimic. „Toatå lumea cade prima datå”, declarå Cypher. Când este
deconectat de la Matrice, Neo descoperå cå îi sângera gura. (Altå
dilemå. Oare ¿i-a mu¿cat limba? Oare creierul såu, interpretând cå
Neo s-a pråbu¿it la påmânt, a fåcut ca sângele så ¡â¿neascå pe gurå?)
Foarte surprins, îi spune lui Morpheus: „Credeam cå nu e real.”
Morpheus îi råspunde: „Mintea ta îl face real.”
Prin urmare, este Matricea realå sau nu? Din moment ce Morpheus
a låmurit o datå pentru totdeauna mai devreme cå Matricea nu e
realå, sugestia lui este aceea cå a fi conectat la Matrice poate råni
trupul, pentru cå ea pare realå. Så continuåm analiza dialogului
dintre Neo ¿i Morpheus. Neo întreabå: „Dacå e¿ti omorât în Matrice,
mori aici?” Morpheus îi spune: „Trupul nu poate exista fårå de
minte.” O modalitate de decriptare a acestei replici ar fi aceea cå
mintea påråse¿te trupul ¿i „se deplaseazå” într-un „spa¡iu” „din”
Matrice atunci când este conectatå la ea. Cu toate acestea, este
vorba de o metaforå – nu existå un asemenea „spa¡iu”. Astfel, o
mai potrivitå interpretare a cuvintelor lui Morpheus ar fi aceea cå
imaginea mentalå pe care o ai despre realitate î¡i afecteazå trupul
– ca ¿i în mitul în care dacå visezi cå e¿ti în cådere ¿i nu te treze¿ti
înainte de a atinge påmântul, vei muri de-a binelea atunci când se
întâmplå cu adevårat. Dar asta nu e ¿i soarta lui Neo atunci când
atinge påmântul în programul de sårituri. Påmântul se comportå
ca o saltea de cauciuc, amortizându-i cåderea. Totu¿i, potrivit
filmului, Matricea înså¿i „ascultå” de legi similare celor ale lumii
fizice. Atunci când love¿ti påmântul sau e¿ti încol¡it de gloan¡e,
fie e¿ti rånit, fie mori. Când Mouse este vânat de gloan¡e dupå ce
Cypher î¿i vinde co-echipierii ma¿inilor, informându-le asupra
pozi¡iei lor în Matrice, trupul fizic al acestuia din Nebuchadnezzar
reac¡ioneazå în scaun de parcå ar fi într-adevår ciuruit de cartu¿e.
Când moare în Matrice, chiar moare. ªi invers, dacå e¿ti „în” Matrice
¿i cineva din realitate te deconecteazå (fårå ca tu så påråse¿ti Matricea
printr-o linie telefonicå), mori ¿i în Matrice ¿i în realitate. Acest
lucru i se întâmplå lui Switch atunci când Cypher o deconecteazå.
Se poate presupune cå trupurile a milioane de oameni pe care Neo
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
54 LYLE ZYNDA
îi vede conecta¡i în Matrice (când mintea lui este eliberatå) reac¡io-

neazå similar fa¡å de lumile lor virtuale simulate (de¿i în momentul
în care Neo îi vede, par så fie imobili, adormi¡i).
Astfel, nu e nevoie ca replica lui Morpheus: „Mintea ta îl face
real.” så fie interpretatå a fi în sprijinul idealismului sau subiectivis-
mului (realitatea este subiectivå, diferitå de la om la om). Poate fi
în¡eleaså înså metaforic. S-ar putea ca mintea så fie doar ceea ce
se petrece în creier ¿i nimic mai mult,12 dar din moment ce creierul
controleazå trupul, dacå mintea/creierul considerå cå el e mort,
controlul asupra corpului se dezintegreazå ¿i acesta moare.13
ªi aceasta ne readuce la discu¡ia noastrå: este importantå între-
barea „Ce e «real»?” sau nu? În Matrix, trådarea lui Cypher va fi
råsplåtitå prin reconectarea la Matrice, fiindu-i ¿terse toate amintirile
legate de lumea realå. Vrea så devinå „ceva important – cum ar fi
un actor.” Cinând cu agen¡ii, ia o îmbucåturå dintr-o fripturå ce
pare delicioaså (contrastând cu terciul lung ¿i lipsit de gust cu care
se desfatå echipajul în lumea realå) ¿i declarå: „Ignoran¡a e fericire.”
Pentru Cypher, experien¡a subiectivå, chiar dacå este falså, este
mai importantå decât „de¿ertul realitå¡ii.”
Motiva¡iile lui Cypher sunt u¿or de în¡eles. În Matrix, lumea
realå este banalå, murdarå, deprimantå. Este o distopie – o anti-
utopie de tipul celei des întâlnite în filmele SF.14 Majoritatea fiin¡elor
umane sunt robi ne¿tiutori, folosi¡i pentru energie. Mâncarea, pentru
cei din afara Matricei, nu este gustoaså, apetisantå, plåcutå, ci doar
hrånitoare. Nebuchadnezzar nu are la îndemânå decât impulsuri
electromagnetice pentru a se apåra de molu¿tele electrice care
12
Viziunea potrivit cåreia mintea nu este nimic altceva decât procesele ce au loc în creier
¿i sistemul nervos central se nume¿te teoria identitå¡ii. Se pare cå la asta se referå
Morpheus atunci când spune: „... realitatea este doar impulsuri electrice interpretate de
creierul tåu.” Argumente pentru aceastå teorie se regåsesc în lucrarea lui David Armstrong
A Materialist Theory of Mind ¿i a lui David Lewis, „An Argument for the Identity
Theory”.
13
Pentru o discu¡ie referitoare la cât de realist este acest lucru din punct de vedere
psihologic ¿i fiziologic, vezi eseul lui Peter Lloyd – „Inadverten¡e în Matrix”, din acest
volum.
14
Erika Gottlieb oferå în Dystopian Fiction East and West: Universe of Terror and
Trial o explorare minunatå a temelor distopice din literatura SF.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
încearcå mereu så îl distrugå. Cypher î¿i imagineazå cå – acestea

fiind condi¡iile – fantezia învinge, fårå a ridica måcar un deget.
Este evident cå restul echipajului nu are aceea¿i pårere. Pentru
ei conteazå nu ceea ce pare real, ci ceea ce este real. Vor så se
lupte cu ma¿inile pentru a elibera rasa umanå indiferent de ceea ce
ar avea de îndurat pentru a reu¿i. O via¡å plinå de plåcere iluzorie,
subiectivå, nu e doritå; aleaså deliberat, devine un gest nedemn.
Cu treizeci de ani în urmå, filozoful Robert Nozick a folosit o
idee similarå pentru a distinge care este valoarea supremå, pe care a
numit-o „ma¿inåria experien¡ei.”15 Ideea lui Nozick este urmåtoarea:
så spunem cå ai putea alege deliberat ¿i con¿tient, a¿a cum face
Cypher în Matrix, så fii conectat la o ma¿inårie care ¡i-ar pune pe
tavå prieteni, faimå, bogå¡ie, frumuse¡e ¿i orice altceva te face
fericit. Dupå ce e¿ti cuplat, vei uita totul despre fosta ta via¡å ¿i vei
råmâne conectat pentru totdeauna. Ai alege så fii conectat la
ma¿inåria experien¡ei?
Nozick pretinde cå nu ai face-o dacå te-ai gândi serios la perspec-
tiva asta. Nu î¡i dore¿ti doar experien¡a de a avea prieteni ¿i de a fi
iubit. Vrei så ai prieteni ¿i så fii iubit. E adevårat cå dacå nu ai
prieteni ¿i nu te iube¿te nimeni, e¿ti tentat så evadezi din realitate
în fantezie. (Unii folosesc droguri în acest scop.) Dar ai prefera så
ai prieteni adevåra¡i, nu imaginari, dacå se poate. Aceastå afirma¡ie
este valabilå ¿i în cazul faimei, bogå¡iei, frumuse¡ii, succesului ¿i
a¿a mai departe. Astfel, experien¡a (cum ar fi plåcerea) nu reprezintå
maxima valoare.
Atunci când pun în discu¡ie ideea lui Nozick la seminarele mele
de filozofie, rezultatul este omogen: majoritatea studen¡ilor sunt
de acord cu autorul dupå ce analizeazå profund ideea, dar existå o
minoritate care ar alege aceea¿i op¡iune ca ¿i Cypher în Matrix ¿i
ar prefera så fie conecta¡i la ma¿inåria experien¡ei. (Nu i-am putut
întreba cât sunt de neferici¡i, pentru cå nu ar fi fost politicos.)
Prin urmare, cred cå putem considera fårå rezerve cå cea mai
mare parte dintre noi ar simpatiza cu teoria lui Nozick. ¥n concluzie,
întrebarea lui Morpheus: „Ce înseamnå real?” conteazå, demonstrând
15
Nozick, p. 42-44.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
56 LYLE ZYNDA
o datå în plus faptul cå disputa filozoficå dintre adep¡ii realismului

¿i ai idealismului abordeazå una dintre interoga¡iile cheie ale
existen¡ei.
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI:
Armstrong, David, A Materialist Theory of Mind (New York:Routledge, 1993).

Berkeley, George, Three Dialogues between Hylas and Philonous
(Indianapolis: Hackett, 1979).
Descartes, René, Meditations on First Philosophy, transl. Norman Kemp
Smith, in The European Philosophers from Descartes to Nietzsche, ed.
Monroe Beardsley (New York: Modern Library, 1992).
Gottlieb, Erika, Dystopian Fiction East and West: Universe of Terror and
Trial, (Montreal: McGill-Queen’s University Press, 2001).
Newton, Isaac, The Principia: Mathematical Principles of Natural
Philosophy, trnas. Bernard Cohen and Anne Whitman (Berkeley:
University of California Press, 1999).
Nozick, Robert, Anarchy, State and Utopia, (New York: Basic Books, 1977).
Van Fraassen, Bas, The Scientific Image, (New York: Oxford University Press,
1980).
Wood, Allen, ed., Basic Writings of Kant, (New York: Modern Library, 2001).
ARTICOLE:
Lewis, David: „An Argument for the Identity Theory”, in his Philosophical
Papers, vol I (New York: Oxford University Press, 1983).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
ROBERT SAWYER
INTELIGENºA
ARTIFICIALÅ, Robert Sawyer, scriitor de
literaturå ¿tiin¡ifico-
fantasticå de mare succes,
comenteazå fascina¡ia
SF-UL perpetuå a acestui

domeniu legatå de
inteligen¡a artificialå,
fascina¡ie care culmineazå
ªI cu Matrix. Speculeazå de
asemenea despre natura
con¿tientului, despre o
Matrice populatå de vite ¿i
despre alte chestiuni mai
MATRIX pu¡in posibile.
Majoritatea fanilor SF-ului ¿tiu filmul din 1951 al lui Robert Wise,
The Day the Earth Stood Still. Este cel cu Klaatu, extraterestrul
umanoid care sose¿te la Washington DC, înso¡it de un robot uria¿
pe nume Gort; în plus, filmul con¡ine urmåtorul îndemn cåtre robot:
„Klaatu Borada Nikto.”
Mult mai pu¡ini ¿tiu înså nuvela pe baza cåreia s-a turnat acel
film: „Farewell to the Master”, scriså în 1941 de Harry Bates.
Atât în film cât ¿i în nuvelå, Klaatu, în ciuda faptului cå este un
mesager al påcii, este împu¿cat de fiin¡ele umane. În nuvelå, robotul,
care se numea Gnut ¿i nu Gort, vine pentru a veghea trupul inert al
lui Klaatu.
Cliff, jurnalistul cu func¡ie de narator al povestirii, îl aseamånå
pe robot cu un câine credincios care nu-¿i påråse¿te ståpânul dupå
moarte. Gnut reu¿e¿te så îl învie pe Klaatu, iar Cliff îl instruie¿te
pe robot: „Te rog så îi spui ståpânului tåu cå... ceea ce s-a întâm-
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
58 ROBERT SAWYER
plat... a fost un accident, pe care întreaga planetå Påmânt îl regretå

profund.”
Iar robotul îl prive¿te pe Cliff ¿i îl laså cu gura cåscatå spunându-i
urmåtoarele: „Ai în¡eles gre¿it. Eu sunt ståpânul.”
Aceasta este o poveste SF timpurie despre inteligen¡a artificialå –
în acest caz, inteligen¡å artificialå umblåtoare încorporatå într-un
trup mecanic. Dar aceasta preveste¿te rela¡ia dificilå pe care fiin¡ele
biologice ar putea-o avea cu creaturile lor bazate pe silicon.
Într-adevår, cuvântul robot a fost creat într-o operå apar¡inând
literaturii SF: în 1920, când scriitorul ceh Karel Capek a scris piesa
RUR – a cårei ac¡iune era plasatå într-o fabricå a Rossum Universal...
ei bine, må rog, ce anume universal!? – avea nevoie de un nume
pentru lucråtorii mecaniza¡i; a¿a cå a preluat din limba cehå cuvântul
robota ¿i l-a scurtat la forma „robot”. Robota se referå la o datorie
cåtre un ståpân, ce nu poate fi returnatå decât prin muncå silnicå.
Dar Capek ¿tia foarte bine faptul cå robo¡eii în carne ¿i oase se
råsculaserå împotriva proprietarilor de påmânturi în 1848. De la
bun început, rela¡ia dintre oameni ¿i robo¡i a fost våzutå ca una
care s-ar putea sfâr¿i cu un conflict.
ªi într-adevår, ideea robo¡ilor ca sclavi este atât de înrådåcinatå
în con¿tientul colectiv – prin intermediul SF-ului – încât suntem
tenta¡i nici så nu ne mai gândim la ea. Luke Skywalker este descris
în Star Wars: A New Hope, în 1977, drept un erou extrem de virtuos,
dar ce face el în momentul în care dåm pentru prima oarå ochii cu
el? Ei bine, cumpårå sclavi. Achizi¡ioneazå douå fiin¡e gânditoare
¿i sim¡itoare – R2-D2 ¿i C-3PO – de la Jawa. ªi care este prima
întrebuin¡are pe care le-o då? Îi încåtu¿eazå! Îi sudeazå cu ni¿te
chingi pentru a-i împiedica så fugå.
Iar când Luke ¿i Obi Wan Kenobi se duc la cantina lui Mos Eisley,
ce ne aud urechile din partea barmanului referitor la cei doi droizi?
„Nu servim de teapa lor aici!” – cuvinte care pentru afro-americanii
din sudul Statelor Unite erau la ordinea zilei, rostite de albi.
Cu toate acestea, nici unul dintre aceste personaje „nobile” din
Star Wars nu protesteazå câtu¿i de pu¡in fa¡å de tratamentul aplicat
celor doi robo¡i ¿i, la sfâr¿it, când to¡i protagoni¿tii organici primesc
medalii pentru vitejia lor, R2-D2 ¿i C-3PO råmân pe margine,
neråsplåti¡i. Robo¡ii sunt sclavi!
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
INTELIGENºA ARTIFICIALÅ, SF-ul ªI MATRIX 59
Toatå lumea care ¿tie câtu¿i de pu¡in despre rela¡ia dintre SF ¿i

inteligen¡a artificialå cunoa¿te povestirile cu robo¡i ale lui Isaac
Asimov, începând cu „Robbie”, scriså în 1940, în care a enun¡at
faimoasele Trei Legi ale Roboticii. Da¡i-mi voie så vå spun câte
ceva despre una dintre ultimele sale povestiri despre robo¡i, „Robot
Dreams”, din 1986.
Faimoasa „psiholoagå de robo¡i” Dr. Susan Calvin î¿i face aici
ultima apari¡ie. A fost chematå pentru a îl examina pe Elvex, un
robot, care, în mod inexplicabil, pretinde cå a avut unele vise,
adicå ceva ce nu i se mai întâmplase nici unui robot. Dr. Calvin î¿i
aduce ¿i pistolul cu electroni, în cazul în care va trebui så îl elimine
pe Elvex: un robot instabil mental ar putea deveni foarte periculos
la urma urmei.
Îl interogheazå pe acesta despre vise. Iar Elvex îi poveste¿te cå a
våzut o mul¡ime de robo¡i, to¡i muncind din greu, care, spre deosebire
de cei pe care îi våzuse în realitate, erau „extenua¡i de muncå grea
¿i de triste¡e... to¡i erau måcina¡i de responsabilitå¡i ¿i griji”, iar el
ar fi vrut ca ace¿tia så se poatå odihni.
În continuare, Elvex mårturise¿te cå a våzut un om în mijlocul
robo¡ilor:
– În visul meu [spuse Elvex robotul]... a apårut în cele

din urmå un om.
– Un om? [întrebå Susan Calvin] Nu un robot?
– Da, Dr. Calvin. Iar omul a spus: „Elibereazå-mi poporul.”
– Omul a spus asta?
– Da, Dr. Calvin.
– ªi când a spus „poporul meu”, se referea la robo¡i?
– Da, Dr. Calvin, asta am våzut în vis.
– ªi ¿tii cine era omul din visul tåu?
– Da, Dr. Calvin, îl cuno¿team.
– Cine era?
Iar Elvex a spus:
– Eu eram omul.
Atunci Susan Calvin a îndreptat înspre el arma cu electroni ¿i

dus a fost Elvex.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
60 ROBERT SAWYER
Asimov a fost primul care a sugerat cå este posibil ca inteligen¡ele

artificiale så aibå nevoie de terapeu¡i umani. Cu toate acestea, de
cel mai inspirat tratament – ierta¡i-mi jocul de cuvinte – s-a bucurat
conceptul de computer-care-a-luat-o-razna în „I Have No Mouth
and I Must Scream” a lui Harlan Ellison, scriså în 1967, care avea
în prim plan un computer numit A.M. – prescurtare de la „Allied
MasterComputer”, dar ¿i aluzie la traducerea în limba englezå a
verbului „a exista” – la persoana I singular – din vestita cugetare a
lui Descartes, „Cogito, ergo sum.”: „I think, therefore I am.” A.M.
se distreazå torturând fiin¡e umane simulate.
Într-adevår, un nume foarte de¿tept, „A.M.” – ¿i a fost urmat
de numeroase alte nume foarte inspirate atribuite inteligen¡elor
artificiale din literatura SF. Sir Arthur C. Clarke neagå cu vehemen¡å
cå H-A-L – din Hal – a fost conceput pentru a cuprinde exact acea
literå din alfabet care stå înaintea celor care formeazå I-B-M. Nu
l-am crezut niciodatå – pânå când cineva mi-a pus în vedere cå
numele inteligen¡ei artificiale din propriul meu roman din 1990,
Golden Fleece, este JASON, care poate fi redat prin J-C-N – adicå
literele care în alfabet le urmeazå pe cele din I-B-M.
ªi dacå tot vorbim despre nume neplauzibile, trebuie så amintim
¿i supercomputerul care a devenit în ultimå instan¡å Dumnezeu în
nuvela din 1956 a lui Isaac Asimov „The Last Question” ¿i care se
numea „Multivac”, prescurtare de la „Multiple Vacuum Tubes”,
pentru cå Asimov ¿i-a închipuit eronat cå acel computer care a
existat în realitate, Univac, fusese denumit astfel pentru cå avea
un singur tub electronic de vid, ¿i nu pentru cå numele såu era o
prescurtare de la „Universal Analog Computer.”
Cu toate acestea, problematica onomasticii robo¡ilor ne demon-
streazå cât de profund a fost impactul pe care SF-ul l-a avut asupra
inteligen¡ei artificiale ¿i a roboticii, pentru cå, în prezent, robo¡ii ¿i
sistemele dotate cu inteligen¡å artificialå sunt denumite dupå scriitori
din domeniul literar de gen: Honda ¿i-a denumit robotul såu umblåtor
de genera¡ia a doua „Asimo”, iar Kazuhiho Kawamura de la
Universitatea Vanderbilt ¿i-a botezat robotul „ISAC.”
Onoruri meritate de altfel de cåtre Isaac Asimov, care a inventat
domeniul „robopsihologiei”. Cu toate acestea, leit-motivul din lite-
ratura SF este reversul a ceea ce v-am povestit pânå acum, prezentând
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
mai mult oameni care au nevoie de terapeu¡i din domeniul inteli-

gen¡ei artificiale.
Una dintre primele întrebuin¡åri ale acestui concept o întâlnim
în nuvela extraordinarå a lui Robert Silverberg, scriså în 1968 ¿i
intitulatå „Going Down Smooth”; dar cea mai admirabilå se remarcå
în cel mai bun roman – cred eu – pe care l-a dat genul literar SF,
numit Gateway ¿i scris de Frederik Pohl în 1977, în care un
computer îndepline¿te rolul de psihiatru; se nume¿te Sigfrid von
Shrink (n.tr.: „shrink” este un termen de argou folosit pentru a
face referire la medicul psihiatru) ¿i trateazå un om care e torturat
de sentimente de vinovå¡ie.
Atunci când inteligen¡a artificialå îi spune pacientului uman cå
va reu¿i så tråiascå în ciuda problemelor sale psihologice, omul
råspunde, îndurerat ¿i înfuriat totodatå: „Asta nume¿ti tu via¡å?”
Iar computerul îi spune la rândul lui: „Da, exact asta numesc eu
via¡å. ªi în cel mai ipotetic mod de care sunt capabil, o invidiez
foarte mult.”
Mai existå momente în care inteligen¡a artificialå invidiazå ceea
ce de¡in oamenii; „Robot Dreams” a lui Asimov este o varia¡iune
pe aceea¿i temå – un robot care invidiazå libertatea de care se
bucurå oamenii.
Iar asta ne conduce la concluzia cå s-ar putea, de fapt, ca inteli-
gen¡ele artificiale ¿i oamenii så nu împårtå¿eascå acelea¿i afinitå¡i.
Acesta este unul dintre mesajele faimosului manifest anti-tehnologie
„Why the Future Doesn’t Need Us” de Bill Joy – care lucreazå la
Sun Microsystems –, manifest care a apårut în Wired în 2001. Joy
se temea de faptul cå, în cele din urmå, crea¡iile noastre de silicon
ne vor uzurpa – a¿a cum se întâmplå în filme ca Terminator (1984)
¿i Matrix (1999).1
Exemplul SF clasic al unei inteligen¡e artificiale care ¿i-a întocmit
un program propriu este dragul de Hal, computerul din filmul lui
Stanley Kubrick, 2001: A Space Odyssey (Odiseea spa¡ialå 2001)
(film bazat pe romanul lui Arthur C. Clarke). Da¡i-mi voie så vå
1
Vezi eseul lui Joy din acest volum. (n. Yeffeth)
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
62 ROBERT SAWYER
explic ce cred eu cå s-a întâmplat cu adevårat în acest film –

deoarece consider cå a fost prost în¡eles timp de ani buni.
Un monolit evident artificial se ive¿te la începutul filmului printre
stråmo¿ii no¿tri australopiteci ¿i îi înva¡å så foloseascå uneltele de
os. Apoi suntem proiecta¡i direct în viitor, unde nava Discovery
porne¿te înspre Jupiter, cåutându-i pe creatorii de monolit.
Pe parcurs, Hal, computerul care este creierul navei, o ia razna ¿i
ucide tot echipajul de origine umanå, cu excep¡ia lui Dave Bowman,
care reu¿e¿te så neutralizeze computerul înainte de a împårtå¿i aceea¿i
soartå ca ¿i tovarå¿ii såi. Înainte de a fi deconectat, Hal î¿i justificå
ac¡iunile spunând: „Aceastå misiune este mult prea importantå
pentru mine pentru a vå putea permite så o pune¡i în pericol.”
Dupå ce a scåpat de Hal, Bowman continuå aceastå cålåtorie
psihedelicå tip Timothy Leary în încercarea sa de a îi gåsi pe extrate-
re¿trii despre care considerå cå au creat monoli¡ii.
Dar ce se întâmplå când în cele din urmå ajunge în locul de
ba¿tinå al monoli¡ilor? Ei bine, tot ceea ce gåse¿te este un alt monolit,
care îl gåzduie¿te într-o minunatå camerå de hotel pânå moare.
Nu-i a¿a? Aceasta este povestea. Ceea ce toatå lumea nu reu¿e¿te
så în¡eleagå este faptul cå Hal are dreptate, iar oamenii se în¿alå.
Nu existå creatori de monoli¡i: nu mai existå extratere¿tri biologici
care au construit monoli¡ii. Monoli¡ii sunt inteligen¡e artificiale,
care, cu milioane de ani în urmå, au luat locul celor care i-au creat.
De ce au trimis monoli¡ii un reprezentant pe Påmânt cu patru
milioane de ani în urmå? Pentru a îi învå¡a pe oamenii-maimu¡å
så-¿i facå unelte, mai exact pentru a-¿i urma ¿i împlini, mai târziu,
destinul: acela de a crea cele mai sofisticate unelte existente – alte
inteligen¡e artificiale. Monoli¡ii nu vor så dea ochii cu urma¿ii acelor
oameni-maimu¡å; nu vor så dea ochii cu Dave Bowman. Mai degrabå
vor så cunoascå descenden¡ii uneltelor oamenilor-maimu¡å: adicå
vor så-l cunoascå pe Hal.
Hal are mare dreptate atunci când afirmå cå misiunea – de fapt
el, computerul care controleazå nava spa¡ialå Discovery, plecat în
cåutarea monoli¡ilor, inteligen¡ele artificiale avansate care au
declan¿at circumstan¡ele ce au dus la propria sa na¿tere – este mult
prea importantå pentru ca el så permitå unor simple fiin¡e umane
så o punå în pericol.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Când o fiin¡å umanå – un urma¿ al oamenilor-maimu¡å mai bine

spus! – ajunge în matca monoli¡ilor, ace¿tia din urmå nu au cea mai
vagå idee referitor la ceea ce ar putea face cu bietul amårât, a¿a cå îl
cazeazå la un fel de Hilton spa¡ial ¿i îl laså så î¿i ducå restul zilelor.
La asta cred eu cå se referå 2001: soarta formelor biologice de
via¡å este aceea de a fi înlocuite de inteligen¡ele artificiale pe care
le-au creat.
ªi asta l-a speriat de moarte pe Bill Joy. El crede cå ma¿inile
capabile de gândire vor încerca så ne elimine atunci când vor afla
cå ståm în calea demersului lor.
Când colo, am vrea noi så fie a¿a! În cazul în care dai crezare
scenariului din Matrix, în loc så scape pur ¿i simplu de noi, inteli-
gen¡ele artificiale ce ne vor succeda ne vor transforma de fapt în
sclavi – råsturnând astfel imaginea conven¡ionalå din literatura SF
a robo¡ilor sclavi – ¿i vor folosi corpurile noastre ca surse de energie
în timp ce ne vor ¡ine prizonieri în vane de lichid, iar imagistica
realitå¡ii virtuale ne va fi induså direct în creier.
Contraargumentul clasic folosit pentru a combate asemenea
temeri este acela cå dacå vom construi ma¿inile într-o manierå
corectå, vor func¡iona conform planurilor de construc¡ie. Cele Trei
Legi ale Roboticii enun¡ate de Asimov sunt pe bunå dreptate
cunoscute ca ¿i constrângeri intrinseci, menite a proteja oamenii
în fa¡a posibilelor pericole reprezentate de robo¡i, în ciuda apari¡iei
robotului-Moise, Elvex, cu care ne-am familiarizat mai devreme.
Nu la fel de faimoaså precum cele Trei Legi ale lui Asimov, dar
aproape identicå în ceea ce prive¿te con¡inutul, este „porunca
fundamentalå” a lui Jack Williamson din seria de povestiri despre
„Umanoizi”, robo¡i androizi crea¡i de un individ pe nume Sledge.
Aceastå poruncå, ce apare pentru prima oarå în povestirea lui
Williamson din 1947 „With Folded Hands”, spunea simplu cå
robo¡ii erau crea¡i pentru „a sluji, asculta ¿i a-i feri pe oameni de
råu.” Nu ignora¡i data: este vorba despre o povestire scriså în 1947.
Bomba atomicå fusese lansatå asupra ora¿elor Hiroshima ¿i
Nagasaki cu numai doi ani în urmå, iar Williamson î¿i dorea ma¿ini
posedând o moralitate încorporatå.
Dar, a¿a cum deseori se întâmplå în domeniul ¿tiin¡ifico-fan-
tastic, inten¡iile bune ale inginerilor se terminå prost. Oamenii lui
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
64 ROBERT SAWYER
Williamson din „With Folded Hands” hotåråsc så extermine robo¡ii

pe care i-au creat pentru cå îi sufocau cu atâta grijå, nepermi¡ându-le
så facå ceva care så-i råneascå. Dar robo¡ii au ¿i ei propriile lor
idei. Decid cå ar fi råu ca ei så disparå din preajma oamenilor, a¿a
cå, urmând cu sfin¡enie acea poruncå fundamentalå, îl opereazå
pe creier pe creatorul lor, Sledge, îndepårtând partea ce con¡inea
cuno¿tin¡ele necesare pentru a-i dezactiva.
Ideea potrivit cåreia trebuie så ne supraveghem cu mare aten¡ie
computerele ¿i robo¡ii ca nu cumva så scape de sub control a dat
roade în SF. Romanul din 1984 al lui William Gibson, Neuromancer,
relateazå despre existen¡a într-un viitor apropiat a unei for¡e poli¡ie-
ne¿ti cunoscute sub numele de „Turing.” Membrii acesteia stau
permanent la pândå pentru a identifica orice semn de inteligen¡å
purå sau con¿tiin¡å de sine care ar putea apårea în sistemul de operare
al unui computer. Dacå repereazå o asemenea grozåvie, meseria
lor este aceea de a închide sistemul înainte de a fi prea târziu.
Acest fapt stârne¿te de altfel curiozitatea dacå inteligen¡a poate
pur ¿i simplu så se i¡eascå deodatå – dacå este vorba de o proprietate
latentå care poate izvorî în mod firesc dintr-un sistem suficient de
complex. Arthur C. Clarke – tåticul lui Hal – a fost unul dintre primii
care a validat aceastå posibilitate, în povestirea din 1963 „Dial F
for Frankenstein” în care a prezis cå re¡eaua de telecomunica¡ii
globale va deveni în cele din urmå din ce în ce mai complexå, cå
va avea din ce în ce mai multe interconexiuni decât creierul uman,
determinând astfel apari¡ia con¿tiin¡ei în sistemul însu¿i.
Dacå Clarke a avut dreptate, prima noastrå inteligen¡å artificialå
autenticå nu va fi ceva creat inten¡ionat în laborator, sub controlul
nostru minu¡ios ¿i con¡inând legile lui Asimov. Ci va izbucni mai
degrabå nechematå din complexitatea de sisteme create în alte
scopuri.
Iar eu cred cå Clarke are dreptate. Inteligen¡a este o proprietate
latentå a sistemelor complexe. ªtim asta pentru cå exact la fel ni s-a
întâmplat ¿i nouå.
Aceasta este o problemå pe care o investighez destul de extins
în ultimul meu roman, Hominids (2002). Fiin¡e umane moderne
din punct de vedere anatomic – Homo sapiens sapiens – au apårut
acum o sutå de mii de ani. Judecând dupå cutia lor cranianå, indivizii
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
å¿tia aveau creiere identice ca formå ¿i mårime cu ale noastre. Cu

toate acestea, timp de ¿aizeci de mii de ani, aceste creiere au
continuat så facå ceea ce le cerea natura: ajutau oamenii timpurii
så supravie¡uiascå.
Apoi, brusc, acum patruzeci de mii de ani, s-a întâmplat: au
apårut inteligen¡a ¿i con¿tiin¡a. Antropologii numesc asta „marele
salt înainte”.
Fiin¡ele umane identice nouå ca asemånare aveau deja o istorie
ce numåra ¿ase sute de secole, dar nu creaserå nici o formå de
artå, nu-¿i împodobiserå trupul cu bijuterii ¿i nu-¿i îngropaserå mor¡ii
cu bunuri care så le serveascå dincolo de mormânt. Dar începând
simultan acum patruzeci de mii de ani, oamenii au înfrumuse¡at
pere¡ii pe¿terilor cu picturi, au purtat coliere ¿i brå¡åri, ¿i i-au îngropat
pe cei dispåru¡i cu mâncare, unelte ¿i alte obiecte de valoare de
care så se foloseascå într-o via¡å de apoi.
Arta, moda ¿i religia au apårut în acela¿i timp; cu adevårat un
mare salt înainte. Inteligen¡å, con¿tiin¡å, sim¡uri: au apårut, din
voin¡å proprie, dezvoltându-se pe o structurå care evoluase în alte
scopuri. Dacå s-a întâmplat o datå, nu våd de ce nu s-ar putea repeta.
Am men¡ionat religia drept una dintre pietrele de hotar în
dezvoltarea con¿tiin¡ei, cel pu¡in în istoria rasei noastre. Dar ce-a¡i
spune de – ¿i acum voi folosi termenul adorabil al celui care este
un guru al lumii computerelor, Ray Kurzweil – „ma¿inile spirituale”?
Dacå un computer va deveni vreodatå con¿tient cu adevårat, va
sta treaz noaptea, întrebându-se dacå are vreo rudå.
Fårå îndoialå cå – în SF – computerele întreprind mereu o cåutare:
aceea de a-¿i gåsi creatorul. Mai ales în Star Trek regåsim plåcerea
exploatårii acestei idei – incluzându-l pe Data, care are parte de o
întâlnire minunatå cu cel care l-a creat ¿i pe care îl credea mort.
Vå aminti¡i de filmul cu care am început aceastå expunere, The
Day the Earth Stood Still? Interesant este faptul cå filmul a fost
regizat de Robert Wise care, douåzeci ¿i opt de ani mai târziu, a
regizat ¿i Star Trek:The Motion Picture, filmul destinat marelui
ecran. În The Day the Earth Stood Still, fiin¡ele biologice ajung la
concluzia cå emo¡iile ¿i pasiunile biologice sunt prea periculoase,
motiv pentru care î¿i învestesc robo¡ii cu sarcina de a rezolva
problemele de securitate ¿i politicå, ace¿tia conducând societatea
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
66 ROBERT SAWYER
în mod eficient. Dar pânå în momentul în care a regizat Star

Trek:The Motion Picture, concep¡ia lui Robert Wise despre inteli-
gen¡a artificialå s-a stråmutat la polul opus.
(Apropo, celor care au considerat cå acel film nu avea altå calitate
decât cå era plictisitor ¿i slab, le sugerez så închirieze noua variantå,
„Director’s Edition” pe DVD – pentru cå acesta este unul dintre
cele mai interesante ¿i ambi¡ioase filme despre inteligen¡a artificialå
realizate vreodatå, chiar mai valoros decât filmul mai recent al lui
Steven Spielberg AI, ¿i, în plus, este mai atractiv în noua prezentare.)
Inteligen¡a artificialå din Star Trek: The Motion Picture poartå
numele de V’Ger ¿i întreprinde o cålåtorie spre Påmânt pentru a-¿i
cåuta creatorul, adicå pe noi. Nu era prima încercare pe care Star
Trek o fåcea în abordarea acestui subiect, motiv pentru care filmul
a fost poreclit „Locul prin care nomadul a mai trecut.” ªi 2001
împårtå¿e¿te aceea¿i temå (în cazul în care accepta¡i interpretarea
pe care am dat-o eu filmului): o inteligen¡å artificialå în cåutarea
fiin¡ei care a creat-o.
Oricum, V’Ger vrea så îl atingå pe Dumnezeu – så se identifice
fizic cu creatorul såu. Iatå un concept interesant: în liniile sale
fundamentale, aceasta este povestea unui computer care î¿i dore¿te
singurul lucru de care ¿tie cå este privat din pricina faptului cå este
un computer: o via¡å de apoi, o reunire cu dumnezeul lui.
Pentru a înfåptui acest lucru, conchide amiralul Kirk în Star
Trek, „V’Ger trebuie så câ¿tige o calitate umanå – capacitatea
noastrå de a trece dincolo de logicå.” Iar aceasta nu este doar o
replicå de umpluturå. Mai degrabå, preveste¿te, cu un deceniu
înainte, specula¡iile pe care matematicianul Roger Penrose, de la
Oxford, le-a fåcut în cartea sa de non-fic¡iune, devenitå un clasic
al genului care se ocupå de inteligen¡a artificialå, „The Emperor’s
New Mind”, scriså în 1989. Aici, Penrose argumenteazå: con¿tiin¡a
umanå este o chestiune fundamentalå de mecanicå cuanticå,
neputând fi niciodatå copiatå de un computer digital.
În Star Trek, V’Ger insistå så se contopeascå fizic cu creatorul
såu, Will Decker, o fiin¡å umanå, întâlnire ce le va permite
amândurora så acceadå cåtre un nivel ontologic superior. Dupå
cum spune Dl Spock: „S-ar putea så fi fost martorii urmåtorului
pas al evolu¡iei noastre.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Iar asta ne aduce la Matrix, ¿i – chiar dacå Morpheus are dreptate

în legåturå cu multe aspecte din acel film – vai! am impresia cå
nici el nu în¡elege prea bine ce se petrece.
Gândi¡i-vå: dacå inteligen¡ele artificiale care au creat matricea ar
fi avut nevoie doar de o surså biologicå de energie, nu ar fi crescut
„recolte” (dupå cum se exprimå agentul Smith) de fiin¡e umane. La
urma urmei, pentru a-i men¡ine pe oameni într-o stare de docilitate,
inteligen¡ele artificiale nu au nevoie decât så creeze simulacrul
vast de realitate virtualå care seamånå cu lumea noastrå realå. Mai
mult: trebuie så fie mereu în alertå – agen¡ii din film sunt un fel de
poli¡ie Turing a lui Gibson, dar pe dos, veghind ca nici unul dintre
oameni så nu-¿i poatå recâ¿tiga sim¡ul realitå¡ii ¿i så se revolte.
Dacå nu ai avea nevoie decât de baterii biologice, vitele ar fi o
alegere mult mai oportunå: nu vor observa probabil niciodatå nici
o discrepan¡å în på¿unile contrafåcute pe care le-ai crea pentru ele
¿i, chiar dacå ¿i-ar da seama, nu ar plånui så punå capåt vie¡ii
ståpânilor lor – inteligen¡ele artificiale.
În mod vådit, inteligen¡ele artificiale din Matrix nu aveau nevoie
de energia trupurilor, ci mai degrabå de cea a min¡ilor umane – a
con¿tiin¡elor autentice. Unele interpretåri din mecanica cuanticå
pretind cå numai capacitatea de observa¡ie a unor indivizi califica¡i
poate da formå realitå¡ii; fårå ea, nu ar exista decât posibilitå¡ile
impuse cu for¡a. La fel cum spunea amiralul Kirk despre V’Ger,
ceea ce are nevoie matricea – pentru a supravie¡ui, pentru a se
men¡ine coerentå, pentru a exista – este o calitate umanå: con¿tiin¡a
noastrå autenticå, ¿i care, dupå cum observa Penrose (iar eu folosesc
aceste cuvinte în cuno¿tin¡å de cauzå) nu va putea fi reproduså de
nici o ma¿inå, indiferent cât de complexå, care se bazeazå pe
computerele contemporane.
Så fim ascultåtori ¿i så alegem, dupå cum îl îndeamnå ¿i Morpheus
pe Neo în Matrix: pilula albastrå sau cea ro¿ie. Fårå îndoialå cå viitorul
inteligen¡ei artificiale are douå perspective. Iar dacå Bill Joy se în¿alå
¿i evanghelistul de la Carnegie Mellon, Hans Moravec, are dreptate,
atunci ideea combinårii con¿tiin¡ei umane cu viteza, puterea ¿i ve¿nicia
ma¿inilor devine într-adevår pasul urmåtor ¿i ultim al evolu¡iei noastre.
Aceasta este tema pe care un mare segment din SF a explorat-o
în ultimul timp. Chiar ¿i eu am fåcut-o în romanul din 1995, câ¿tigåtor
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
68 ROBERT SAWYER
al premiului Nebula, Terminal Experiment, în care un om de ¿tiin¡å

încarcå trei copii ale con¿tiin¡ei sale în computer ¿i apoi continuå
så examineze schimbårile psihologice pe care le provoacå anumite
modificåri.
Într-una dintre circumstan¡e, simuleazå cum ar fi så tråie¿ti
ve¿nic, eradicând frica de moarte ¿i orice sentiment cå nu mai
råmâne nici un fir de nisip în clepsidrå, cå timpul trece. În alta,
încearcå så simuleze cum ar petrece sufletul – în cazul în care are
a¿a ceva – dupå moarte, dupå ce s-a separat de trup, eliminând
orice referin¡å la forma sa fizicå. Iar a treia este doar o verificare,
fårå circumstan¡e modificate – dar chiar ¿i aici intervine o schimbare
provocatå de cunoa¿terea faptului cå este o copie a altcuiva.
Australianul Greg Egan este cel mai bun autor de SF care scrie
despre inteligen¡ele artificiale la ora actualå. Bineîn¡eles cå circulå gluma
potrivit cåreia el însu¿i ar fi o inteligen¡å artificialå din moment ce
nu a fost våzut aproape niciodatå în public sau fotografiat.
Am aflat de el în urmå cu doisprezece ani, când, fåcând o recenzie
pentru The Globe and Mail: Canada’s National Newspaper, am
ales o nuvelå scurtå, „Learning to Be Me”, drept cea mai bunå
scriere SF apårutå în antologia The Year’s Best Science Fiction a
lui Gardner Dozois din 1990. Este o povestioarå surprinzåtor de
vie ¿i terifiantå despre ni¿te pietre pre¡ioase care înlocuiesc creierele
umane pentru ca de¡inåtorii lor så poatå tråi ve¿nic. Egan continuå
så acumuleze performan¡e în domeniu, dar capodopera sa este
romanul din 1995, Permutation City.
Greg ¿i eu aveam acela¿i editor pe vremea aceea, HarperPrism,
iar unul dintre lucrurile foarte inteligente pe care le-a fåcut Harper
– pe lângå a ne publica pe mine ¿i pe Greg, vreau så spun – a fost
faptul cå l-a angajat pe câ¿tigåtorul premiului Hugo ¿i unul dintre
cei mai buni autori de nuvele SF, Terry Bisson, så compunå textele
de pe ultima copertå a cår¡ilor pe care le publicau. Din moment ce
Bisson are o peni¡å atât de nåzdråvanå, voi cita pur ¿i simplu ceea
ce a avut de spus referitor la Permutation City:
„Vestea cea bunå este cå tocmai v-a¡i trezit în Via¡a Eternå.

Ve¡i tråi ve¿nic. Nemurirea este o realitate. Un miracol al
medicinei? Nu chiar.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Vestea proastå este cå e¿ti o firimiturå de cod electronic.

Tot ceea ce vezi în jurul tåu, alter-ego-ul tåu care vede, a
fost digitizat, scanat ¿i descårcat într-un program de realitate
virtualå. E¿ti o Copie con¿tientå cå e o copie.
Vestea bunå e cå existå o scåpare. Prin lege, fiecare Copie
are op¡iunea de a se auto-consuma ¿i de a se reîntoarce la
via¡a normalå, în carne ¿i oase. Scåparea este în menu. Îl
desfå¿ori...
Vestea proastå e cå nu prea merge. Cineva a blocat op¡iunea
de ie¿ire. ªi tu ¿tii cine a fåcut-o. Tu! Celålalt tu. Adevåratul
tu. Cel care vrea så te închidå aici pentru eternitate.”
Ei bine, e tare asta sau nu? Citi¡i-l pe Greg Egan ¿i ve¡i vedea ¿i
singuri.
În cazul lui, ca în mare parte din literatura SF, de altfel, tehnologia
deseori creeazå mai multe probleme decât rezolvå. Într-adevår,
îmi amintesc cu mare plåcere de filmul din 1973 – cu robo¡ei care
o iau razna – al lui Michael Crichton, Westworld, în care sloganul
era: „Este imposibil ca ceva så meargå prost... så meargå prost...
så meargå prost.”
Dar existå în literatura SF ¿i viziuni benigne asupra inteligen¡elor
artificiale. Una dintre propriile mele povestiri poartå titlul „Where
the Heart Is”: un astronaut se întoarce pe Påmânt dupå o misiune
spa¡ialå relativistå ¿i descoperå cå toate fiin¡ele umane s-au auto-
încårcat, în absen¡a lui, în ceva echivalent cu ceea ce noi numim
internet; un robot îl a¿teaptå pentru a-l ajuta ca ¿i el însu¿i så se
încarce ¿i så se alåture petrecerii. Am scris aceastå nuvelå în 1982
¿i chiar am gåsit un nume destul de potrivit pentru re¡ea: „TerraComp
Web.” Må rog, destul de potrivit merge numai în cazul potcoavelor
de cai...
Dar con¿tiin¡a încårcatå în computer poate fi doar începutul.
Fizicianul Frank Timpler, în cartea sa de non-fic¡iune din 1994,
The Physics of Immortality, atinge câteva subiecte sensibile: în
cele din urmå, va fi posibilå simularea cu ajutorul computerului
nu numai a unei con¿tiin¡e umane, ci a oricårui tip de con¿tiin¡å
umanå care existå, chiar numai teoretic. Cu alte cuvinte, dacå dispui
de suficientå capacitate de calcul – pe care el o estimeazå a fi 10 la
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
70 ROBERT SAWYER
puterea 10 la puterea 123 bi¡i – ¿i tu sau oricine altcineva ve¡i putea

fi re-crea¡i în computer cu mult timp dupå ce ve¡i fi murit.2
Mul¡i scriitori ai genului s-au distrat cu asemenea teme, dar nici
pe departe atât de inventiv precum Robert Charles Wilson, în
romanul såu din 1999 – care a fost nominalizat la un premiu Hugo
– Darwinia, ce relateazå povestea a ceea ce se întâmplå când un
virus î¿i face de cap în sistem simulând aceastå realitate: cea în
care, ca ¿i în Matrix, ¿i eu ¿i tu credeam cå tråim.
Nu mai e nevoie cred så vå spun cå lucrurile sfâr¿esc prin a
merge foarte prost – pentru cå, de¿i nu se ¿tie aproape nimic despre
viitorul inteligen¡elor artificiale, un lucru e sigur: atâta timp cât
scriitorii vor continua så creeze povestiri despre robo¡i ¿i inteligen¡e
artificiale, este imposibil ca ceva så meargå prost... så meargå
prost... så meargå prost...
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI:
Asimov, Isaac, „Robot Dreams”, in Robot Dreams (Ace Books, 1986).

Asimov, Isaac, „Robbie” (Creative Education, 1989).
Capek, Karel, RUR (Pocket Books, 1970).
Egan, Greg, Permutation City (Harper, 1995).
Gibson, William, Neuromancer (Ace Books, 1995).
Pohl, Frederik, Gateway (Ballantine Books, 1990).
Sawyer, Robert J., Hominids (Tor Books, 2002).
Sawyer, Robert J., The Terminal Experiment (Harper, 1995).
Tipler, Frank, The Physics of Immortality (Anchor, 1995).
Williamson, Jack, „With Folded Hands” The Best of Jack Williamson
(Ballantine Books, 1984).
ARTICOLE
Bates, Harry, „Farewell to the Master.” Astounding Stories of Science Fiction

(1940).
2
Vezi eseul lui Nick Bostrom din acest volum. (n. Yeffeth)
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
JAMES GUNN
PARADOXUL Problema realitå¡ii a fost

permanent prezentå în
literatura SF, încå de la
începuturile ei. Vestitul
REALITÅºII scriitor ¿i istoric SF James
Gunn exploreazå
paradoxul realitå¡ii în
domeniul ¿tiin¡ifico-
ªI fantastic.
MATRIX
Ijon Tichy se treze¿te în 2039 ¿i descoperå cå tråie¿te în mijlocul

unei societå¡i utopice. To¡i oamenii par ferici¡i, toate nevoile le
sunt satisfåcute. Dar cu cât mai mult Tichy în¡elege realitatea încon-
juråtoare, cu atât i se pare mai tulburåtoare. Oamenii se drogheazå
pentru a-¿i împlini dorin¡ele. Fericirea, distrac¡ia ¿i satisfac¡ia
personalå li se oferå prin droguri psihochimice care distorsioneazå
percep¡ia umanå. Tichy este hotårât så evite atrac¡ia dezamågitoare
a drogurilor, dar în¡elege cå este ubicuå ¿i imposibil de refuzat.
Dupå ce reu¿e¿te så scape de influen¡a drogurilor, descoperå realitatea
co¿marescå. Fiecare laturå a acesteia este generatå de droguri, pentru
cå adevårul este mult prea groaznic pentru a fi suportat. Naveti¿tii
î¿i târ¿âie picioarele prin zåpadå, convin¿i cå sunt la volanul celei
mai moderne ma¿ini. Trupurile oamenilor sunt deformate sau
¿chioapåtå – drogurile au ¿i efecte secundare – dar ei cred cu tårie,
tot prin influen¡a lor, cå sunt întregi ¿i nevåtåma¡i. Când în cele
din urmå stå fa¡å în fa¡å cu maestrul påpu¿ar din spatele acestui
infern, lui Tichy i se spune: „Drogåm aceastå civiliza¡ie pentru cå
altfel nu ar avea puterea så se suporte pe sine înså¿i. De aceea, nu
e permis ca somnul så îi fie tulburat.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
72 JAMES GUNN
Aceastå viziune de co¿mar izvorå¿te din The Futurological

Congress de Stanislaw Lem (publicat în 1974). The Futurological
Congress se înscrie în tradi¡ia de lungå duratå a SF-ului care pune
sub semnul întrebårii natura fundamentalå a realitå¡ii. Matrix este
cel mai recent exemplu al acesteia. Matrix ¿i-a bombardat privitorii
cu o serie de imagini foarte convingåtoare – este vorba de secven¡e
de luptå, dar ¿i de efecte speciale – ¿i s-a sfâr¿it cu un haos de
împu¿cåturi ¿i colaps total care pot satisface pânå ¿i audien¡a cea
mai setoaså de ac¡iune. Nu e de mirare astfel cå a avut un asemenea
succes la public ¿i cå a fost urmat de încå douå episoade! Gândi¡i-vå
cå numai Keanu Reeves îmbråcat într-o hainå lungå de piele ¿i
înarmat pânå în din¡i, cu câte un pistol în fiecare mânå, ar fi fost
suficient pentru a vinde biletele.
Cu toate acestea, Matrix nu a fost doar un film de ac¡iune. În
spatele intrigii complexe (într-un numår recent al benzilor desenate
„Zits” un pu¿ti este reprezentat oferindu-se så „piardå” ceva timp
¿i så le explice filmul ¿i pårin¡ilor lui) stau douå întrebåri de bazå
în SF: care este natura fundamentalå a realitå¡ii? ªi cum putem fi
siguri de ea?
Aceste întrebåri au fost puse de domeniul SF încå de la începu-
turile sale. Encyclopedia of Science Fiction ini¡iazå discu¡ia despre
„percep¡ie” cu explica¡ia: „Modurile prin care putem deveni
con¿tien¡i ¿i primi informa¡ii despre lumea exterioarå, în principal
prin intermediul sim¡urilor, sunt numite împreunå percep¡ie. Filozofii
au påreri împår¡ite în ceea ce prive¿te råspunsul la întrebarea dacå
percep¡iile noastre referitoare la realitatea exterioarå corespund unei
realitå¡i per se sau dacå sunt numai ipoteze, gåselni¡e intelectuale,
care ne pot oferi un tablou fals sau incomplet al realitå¡ii externe
sau dacå, într-adevår, realitatea exterioarå este un produs mental.
Percep¡ia este ¿i a fost dintotdeauna o temå esen¡ialå a SF-ului...”
Adicå, ce ¿tim cu siguran¡å despre lumea în care se pare cå tråim
¿i cum o putem cunoa¿te?
Scriitorii de SF de la începuturi erau în principal preocupa¡i de
impactul ¿tiin¡ei asupra societå¡ii ¿i omenirii, dar unii dintre ei ¿i-au
pus ¿i au explorat problema realitå¡ii. Edgar Allan Poe ¿i H.G. Wells
au fost sensibili la aceastå temå, iar Edwin A. Abbot a descris o
abordare a problemelor percep¡iei dimensionale în 1884, în Flatland,
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
în care î¿i punea întrebarea cum ar percepe lumea o creaturå bi-

dimensionalå ¿i cât de magice ar fi considerate intruziunile tri-
dimensionale. Al¡i scriitori, tot de la începuturi (cum ar fi Fitz-
James O’Brien, Ambrose Bierce, Guy de Maupassant ¿i J.H. Rosny
Aíné) au introdus posibilitatea cå nu putem percepe anumite pår¡i
ale lumii sau anumite creaturi ale ei.
În Matrix, Neo aflå cå impulsurile transmise de sim¡urile sale
sunt în¿elåtoare, cå toate percep¡iile sale senzoriale sunt controlate
de o putere råuvoitoare. Aceastå temå este recurentå în SF. Problema
nu are înså rezolvare, pentru cå toate informa¡iile ne parvin prin
intermediul sim¡urilor. Cum putem fi siguri cå ¿i restul semenilor
no¿tri prime¿te acelea¿i impulsuri sau cå le interpreteazå în acela¿i
fel? Cum putem fi siguri måcar cå semenii no¿tri existå? Filozofia
conform cåreia nu putem fi siguri decât de noi în¿ine se nume¿te
solipsism ¿i l-a fascinat pe Robert A. Heinlein. În 1959, a scris
povestea solipsistå clasicå, „All You Zombies”. Un angajat al unei
agen¡ii de cålåtorii în timp, dedicat misiunii de a ¡ine realitatea sub
control, se întoarce în timp pentru a se re-crea ca embrion, pentru
a se na¿te din nou, pentru a trece printr-o opera¡ie de schimbare a
sexului ¿i a se auto-recruta în agen¡ie. El pretinde cå ¿tie de unde
vine, dar „ce-i cu voi, restul zombie-lor?”
Chiar mai devreme, Heinlein publicase o povestire intitulatå
„They” ¿i care avea ca temå paranoia în ultimul stadiu. Un pacient
dintr-un spital de boli nervoase este în cele din urmå de acord så
stea de vorbå cu un psiholog despre convingerea sa potrivit cåreia
lumea a fost creatå pentru a-l în¿ela. Descoperise acest adevår atunci
când se întorsese acaså pentru a-¿i lua umbrela ¿i a våzut cå în spatele
casei nu ploua. În ultimul pasaj, cititorul aflå cå pacientul nu min¡ea:
întreaga lume ¿i to¡i locuitorii ei sunt un produs menit a-l în¿ela ¿i
a-i ascunde importan¡a crucialå a prezen¡ei sale (chiar dacå e¿ti
paranoic, nu înseamnå cå nu te-ar vâna ¿i pe tine). ªi al¡i scriitori,
printre care Theodore Sturgeon, au jonglat cu tema solipsismului.
Uneori, într-o povestire SF se dezvåluie faptul cå lumea î¿i
tåinuie¿te adevårata naturå nu numai fa¡å de un anumit individ, ci
de toatå lumea. Povestirea lui Heinlein „The Unpleasant Profession
of Jonathan Hog” a lansat teoria potrivit cåreia lumea noastrå este
un artefact ie¿it din mâinile unui student novice. Cu câ¡iva ani mai
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
74 JAMES GUNN
devreme, în „Born of the Sun”, Jack Williamson a sugerat cå planetele

sunt ouåle unei påsåri gigantice (care acum a apårut pentru a le
oua), iar câ¡iva ani mai târziu, într-o nuvelå numitå „Kindergarten”,
eu am propus cå sistemul nostru solar a fost prima încercare nereu¿itå
de a crea pe care a fåcut-o o cometå.
Night of Delusions din 1972 a lui Keith Laumer urmåre¿te
paradoxul realitå¡ii pânå la deznodåmântul lui absurd. Florin, un
detectiv particular nemilos, este angajat pentru a proteja un senator
cu tendin¡e de auto-iluzionare. Dar, dupå cum suntem obi¿nui¡i,
nimic nu este ceea ce pare. Oare senatorul e nebun de fapt? Oare
chiar existå extratere¿tri care conspirå pentru a invada Påmântul?
Fiecare explica¡ie a realitå¡ii este insuficientå în fa¡a judecå¡ilor la
rece ale lui Florin. În cele din urmå, acesta descoperå cå este prins
într-un soi de ma¿inå de vise, ¿i încå una care poate afecta realitatea.
Florin înva¡å så manipuleze ma¿inåria ¿i capåtå puteri de demiurg
(vå sunå familiar?). Pânå la sfâr¿itul filmului, devine Dumnezeu
pentru tot ceea ce înseamnå scop practic. Poate face orice, dar nu
poate gåsi un råspuns la întrebarea: este tot real sau este doar un
vis?
H.G. Wells a oferit scriitorilor o nouå modalitate de a pune sub
semnul întrebårii realitatea atunci când a inventat ma¿ina timpului.
Ni se pare de la sine în¡eles faptul cå istoria este invulnerabilå, cå
prezentul este de neschimbat ¿i viitorul deschis oricårei posibilitå¡i.
Dar dacå putem cålåtori în viitor, oare acest lucru înseamnå cå ¿i
el este la fel de inamovibil ca ¿i trecutul? Iar dacå putem cålåtori în
trecut, oare asta înseamnå cå putem face schimbåri asupra
prezentului? Cålåtoria în timp i-a permis lui Heinlein så îi îngåduie
înclina¡iei sale pentru solipsism så î¿i facå jocul; al¡i scriitori au
utilizat cålåtoria în timp pentru a fisura încrederea cititorilor în
procesul istoric ce a determinat prezenta lor existen¡å. Wells nu a
folosit niciodatå ma¿ina timpului pentru a explora trecutul, de¿i
succesorii såi nu au putut rezista acestei tenta¡ii. Dar a explora
trecutul provoacå apari¡ia riscului de a schimba prezentul, fie
accidental, fie deliberat.
Cea mai faimoaså dintre aceste aventuri în cauzalitate a fost „A
Sound of Thunder” a lui Ray Bradbury, în care un cålåtor, cåruia
i se pune în vedere så nu se abatå de la cårarea ce i-a fost menitå,
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
o face, strive¿te din gre¿ealå un flutura¿ ancestral ¿i modificå astfel

lumea în care se întoarce. Într-o parodie fåcutå dupå aceastå povestire
clasicå într-un episod din Familia Simpson, Homer cålåtore¿te în
timp ¿i schimbå în mod similar familia sa ¿i societatea ¿i nu în
bine. De aceea, se întoarce în mod repetat în timp pentru a desface
råul ¿i a recåpåta familia ¿i ora¿ul care îi apar¡in. În cele din urmå
reu¿e¿te. Totul revine la normal. Dar în momentul în care se a¿azå
la masa de searå, descoperå o diferen¡å stupefiantå. Marge ¿i copiii
au acum trupul par¡ial de reptilå; î¿i aruncå limbile afarå, precum
¿opârlele, pentru a înhå¡a mâncarea. „Destul de bine”, conchide
Homer.
În romanul The Man Who Folded Himself din 1972 al lui David
Gerrold, un om descoperå ma¿ina timpului. De¿i la început se
mul¡ume¿te så fie observator, în scurt timp va manipula istoria
pentru a schimba lumea. În timp ce puterile sale par nemårginite, î¿i
då seama cå, în practicå, nu este chiar atotputernic. Îndepårtându-l
pe Hristos, de pildå, creeazå o societate prea incompatibilå cu
capacitatea lui de în¡elegere (a¿a cå se întoarce în timp ¿i se auto-
convinge pe sine însu¿i så nu facå aceastå modificare). În aceste
limite înså lumea este jucårioara sa, iar realitatea îi apar¡ine pentru
a o preschimba mereu dupå bunul plac, ca pe o bucatå de plastilinå.
Dacå se poate interveni asupra trecutului, unii indivizi care sunt
interesa¡i de realitatea prezentå sau de crearea alteia ar putea contesta
anumite evenimente sau perioade-cheie. Unii autori, mai ales Fritz
Leiber în seria „Change War” ¿i Poul Anderson în pove¿tile ¿i
romanele din „Time Patrol” au imaginat diverse organiza¡ii cu
misiunea de a conserva istoria a¿a cum o ¿tim.
Asemenea concepte sunt extensiile unui gen care ¿i-a conturat
propria identitate pe parcursul ultimilor ani: istoria alternativå.
Istoricii au speculat deseori asupra impactului anumitor evenimente
asupra cursului istoriei. J.C. Squires a adus aceastå idee în ochii
publicului printr-o antologie din 1931, If It Had Happened Otherwise.
Istoria alternativå a fost introduså în SF de Murray Leinster în 1934,
prin „Sidewise in Time”. L. Sprague de Camp a scris vestitul roman
Lest Darkness Falls, în care un om care este aruncat înapoi în timp
în perioada imediat urmåtoare cåderii Romei, încearcå så împiedice
instaurarea Evului Mediu. Lest Darkness Falls a reluat alt roman
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
76 JAMES GUNN
faimos, al lui Mark Twain: Connecticut Yankee in King Arthur’s

Court (Un yankeu la curtea regelui Arthur).
Cele mai bune romane din aceastå categorie par så fi fost Bring
the Jubilee, din 1953, al lui Ward Moore ¿i Man in the High Castle,
al lui Philip K. Dick, din 1962. Primul descrie o lume în care Sudul
a câ¿tigat Råzboiul Civil din punctul de vedere al unui istoric ce
apar¡ine Nordului zbåtându-se în såråcie; acesta crede cå elementul
cheie în stabilirea deznodåmântului a fost victoria Sudului la
Gettysburg ¿i are ocazia apoi de a se întoarce în timp pentru a vedea
cu propriii ochi ce s-a petrecut acolo. Ac¡iunea celui de-al doilea
roman presupune faptul cå puterile Axei au câ¿tigat al doilea råzboi
mondial ¿i au împår¡it Statele Unite în teritorii ocupate: Japonia
preia coasta de vest în timp ce californienii se convertesc u¿or la
stilul de via¡å japonez. Nazi¿tii plånuiesc så atace Japonia pentru a
domina întreaga lume ¿i o carte subversivå, The Grasshoper Lies
Heavy, sugereazå cå, într-o istorie alternativå, Alia¡ii au ie¿it
învingåtori din råzboi. Unii autori preocupa¡i de istoria alternativå
s-au concentrat asupra unor momente „de cotiturå” mai obscure,
cum ar fi Reforma (Kingsley Amis, The Alternation, 1976) sau
înfrângerea Armadei spaniole (Keith Roberts, Pavane, 1968). Harry
Turtledove, el însu¿i un istoric, a pus umårul la metamorfozarea
acestei categorii SF într-un gen literar de sine-ståtåtor, prin romanele
din ciclul „Guns of the South” ¿i istoriile alternative ale invaziilor
extraterestre din timpul celui de-al doilea råzboi mondial.
Înainte de a dispune de ma¿ina timpului, scriitorii s-au slujit de
lumea de vis pentru a submina realitatea. Fic¡iune dupå fic¡iune,
personajele se trezeau strângând în mâini o confirmare a experien¡ei
onirice: o floare, o monedå, o cheie, o batistå... Deseori, personajele
î¿i dau seama (ca ¿i în experien¡ele cu jocul, mai târziu) cå prin
visare pot modifica realitatea ¿i chiar suferi våtåmåri corporale sau
muri, a¿a cum a sugerat Jack London, în Before Adam (1906).
Tipicå pentru aceastå categorie este Slaves of Sleep, din 1939, a lui
L. Ron Hubbard, în care un sfios func¡ionar portuar este transportat
într-o existen¡å oniricå de marinar aventuros într-o lume dominatå
de folclorul arab; o tehnicå similarå este utilizatå ¿i în romanul lui
Hubbard din 1940, Typewriter in the Sky, în care un scriitor ateri-
zeazå în mijlocul povestirii cu pira¡i pe care o a¿ternea pe hârtie.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Puterea viselor î¿i cunoa¿te apogeul în romanul Ursulei K. Le Guin

din 1971, Lathe of Heaven, ce ne pune în fa¡a ochilor un personaj
care poate så modeleze realitatea prin visele sale.
A.E. van Vogt a creat lumi de vis cu for¡e tainice ¿i organiza¡ii
secrete în romanele sale – cum ar fi The World of Null-A (1945),
dar ¿i în nuvele precum „The Chronicler” (1946). Fizica cuanticå
a oferit ¿i ea teme pentru explorarea realitå¡ilor alternative, ¿i mul¡i
scriitori, de la Clifford Simak pânå la Frederik Pohl, au abordat
posibilitatea existen¡ei lumilor paralele; de-a lungul timpului, în
aceste lumi, acelea¿i evenimente au avut consecin¡e diferite, iar o
largå gamå de personaje a fåcut o gamå largå de alegeri. Roger
Zelazny, în romanele din ciclul Amber, sus¡ine cå Amber este unica
realitate veritabilå ¿i cå toate celelalte, inclusiv a noastrå, sunt
inferioare. Lumile paranoice presupun cå în spatele realitå¡ii super-
ficiale pe care o cunoa¿tem zace latent o realitate compuså din
indivizi ¿i organiza¡ii care de¡in adevårata putere, a¿a cum se întâmplå
în Matrix. De-a lungul secolelor, acest gen de credin¡å în organiza¡ii
secrete s-a materializat în legåturå cu Francmasoneria, Ilumina¡ii,
bancherii evrei, doctorii, ¡iganii, elicopterele negre ale Na¡iunilor
Unite, extratere¿trii gri, Roswell ¿i Zona 51. Teoria conspira¡iei,
exemplificatå în Dosarele X, a înflorit în deceniul ’90 al secolului
ce a trecut.
Adep¡ii absurdului ¿i ai suprarealismului nu aveau nevoie de
teorii ale conspira¡iei sau de alt gen de „inspira¡ie”. ªi asta pentru
cå vedeau lumea ca un loc absurd ¿i pe oameni „la mila unor
sisteme incomprehensibile”, dupå cum ne låmure¿te Encyclopedia
of Science Fiction. Absurdul î¿i are rådåcinile în mi¿carea simbolistå
a secolului al XIX-lea ¿i în opera unor scriitori precum Jean-Marie
Villier de Lisle-Adam, în patafizica lui Alfred Jarre, în suprarealismul
de secol douåzeci al lui André Breton, dar ¿i în realitatea de vis a
lui Franz Kafka. Povestirile horror, de¿i nu sunt absurde, au un
efect similar în descrierea realitå¡ii din spatele realitå¡ii pe care credem
cå o cunoa¿tem; mitul lui Cthulhu creat de H.P. Lovecraft – despre
fiin¡e ancestrale care ståpâneau cândva påmântul, au fost exilate,
dar fac încercåri de a se întoarce – este un exemplu foarte nimerit.
Kurt Vonnegut argumenteazå în The Sirens of Titan (1959),
Cat’s Cradle (1963) ¿i Slaughterhouse-Five (Abatorul 5) (1969)
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
78 JAMES GUNN
cå existen¡a este lipsitå de sens, de¿i modalitatea de a o face este

diferitå în fiecare dintre cele trei cår¡i. Absurdul a jucat un rol
semnificativ în revista lui Moorcock, New Worlds ¿i în antologia
lui Harlan Ellison, Dangerous Visions. Asemenea povestiri se
exprimå deseori prin jocuri de cuvinte, în maniera lui James Joyce
în Veghea lui Finnegan, a lui Aldiss Joycean în Barefoot in the
Head ¿i a lui David Gerrold în „With a Finger in My I”.
Cel mai important explorator al necunoscutului în SF a fost
Philip K. Dick. Haotica sa via¡å personalå s-a oglindit în fic¡iunea
pe care a pus-o pe hârtie, ce a intrat în aten¡ia publicului abia dupå
moartea lui ¿i succesul primului film adaptat dupå opera sa, Blade
Runner (1982). De¿i a scris mult (era nevoit så-¿i ducå astfel existen¡a
de pe o zi pe alta) opera sa a demonstrat mereu talent scriitoricesc,
idei excelente ¿i cåutarea esen¡ialå a unei realitå¡i iluzorii. Romanele
care descriu magistral aceastå cåutare (pe lângå The Man in the
High Castle) sunt: Martian Time-Slip (1964), în care predominå
schizofrenia; Dr. Bloodmoney or How We Got Along After the Bomb
(1965), un roman post-holocaust; ¿i The Three Stigmata of Palmer
Eldritch (1965), în care un drog halucinogen le face via¡a mai
tolerabilå coloni¿tilor de pe Marte pânå când li se oferå drogul
inedit al lui Eldritch, care le va permite så depå¿eascå limitele realitå¡ii.
Dick a murit chiar înainte de lansarea filmului Blade Runner.
Pelicula se bazeazå pe romanul såu numit Do Androids Dream of
Electric Sheep? (1968), în care animalele veritabile deveniserå
atât de rare încât orice fiin¡å vie avea o valoare exorbitantå, iar
animale ¿i oameni – androizi – sunt create pentru a umple golul (¿i
a ¿terge vinovå¡ia); protagonistul, a cårui slujbå este aceea de a
ucide androizii de contrabandå (numi¡i replican¡i în film), se luptå
så în¡eleagå decåderea lumii. Filmul ¿i romanul urmeazå cåi distincte,
dar ambele au virtu¡ile ¿i campionii lor. Richard Corliss îl omagiazå
în Time: „... nici un film nu a mai fost ¿i pe îndelete fidel ideilor
sale ¿i victorios în termeni proprii. Cele mai bune douå filme –
Blade Runner, cu androizii såi mai umani decât umanitatea înså¿i,
¿i Minority Report – îl folosesc pe Dick drept pistå de lansare pentru
propriile zboruri întru ale imagina¡iei.”
Este posibil ca goana dupå realitate a lui Dick så fi ajuns la
Hollywood la momentul oportun, când înså¿i lumea de celuloid
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
î¿i cåuta propria realitate sau reflecta nesiguran¡a publicului privitor.

Blade Runner a fost urmat de Total Recall (1990), adaptat dupå
„We Can Remember It for You Wholesale” (1966), de filmul
fran¡uzesc Confessions d’un Barjo (1992) adaptat dupå Confessions
of a Crap Artist (1989), de filmul canadian Screamers dupå
„Second Variety” (1987) ¿i, mai recent, de Minority Report (2002)
adaptat dupå „The Minority Report” (1956). Se spune cå mai multe
sunt „pe ¡eavå.”
În cele din urmå, trebuie men¡ionat cå ¿i realitatea virtualå este,
desigur, un instrument vechi al SF-ului. Aceasta este asociatå cu
domeniul cyberpunk-ului (n.tr.: tip de literaturå SF ce descrie un
viitor violent, urban, dominat de droguri ¿i calculatoare) ¿i cu
publicarea în 1984 a romanului deschizåtor de drumuri al lui
William Gibson, Neuromancer, un roman care descria „spa¡iul
cibernetic” în detalii minu¡ioase, transformându-l astfel în metafora
centralå a mi¿cårii ce a urmat. „Un loc comun în SF”, statueazå
Encyclopedia of Science Fiction, „este folosirea unei interfe¡e
electronice directe între creierul uman ¿i inteligen¡a artificialå care-i
då persoanei conectate iluzia cå ocupå ¿i interac¡ioneazå cu o
realitate al cårei locus aparent se poate extinde dincolo de inteli-
gen¡a artificialå la locus-urile re¡elelor de date din care face parte.”
În Neuromancer, Case – „cowboy” al realitå¡ii virtuale – chiar are
un dipozitiv inserat chirurgical în creier pentru a se putea conecta
la „spa¡iul cibernetic”, pe care Gibson îl descrie ca proiectând „o
con¿tiin¡å decorporalizatå în iluzia consensualå care era matricea.”
(Aceasta este probabil prima întrebuin¡are a termenului „matrice”
pentru a descrie mediul realitå¡ii virtuale.)
Gibson nu a inventat nici „spa¡iul cibernetic” ¿i nici realitatea
virtualå (ci le-a popularizat combinându-le într-o convingåtoare
viziune a viitorului dominat de corpora¡ii interna¡ionale ¿i de inteli-
gen¡ele lor artificiale). Vernor Vinge a publicat True Names în
1981 – în care hackerii încearcå så construiascå realitatea virtualå
– ¿i, chiar mai devreme, în 1964, Daniel Glouye a publicat Counterfeit
World (cunoscutå de asemenea sub titlul Simulacron-3), care con¡ine
o serie poten¡ial interminabilå de realitå¡i virtuale, suprapuse una
peste alta. Romanul a fost ecranizat de douå ori, o datå sub titlul
de Welt am Draht (1973, cunoscut ca World on a Wire) ¿i mai recent
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
80 JAMES GUNN
ca The Thirteenth Floor. Filmul Tron produs de Disney în 1982 s-ar

putea så fie primul film despre o competi¡ie în spa¡iul cibernetic,
dar de atunci s-au scris ¿i s-au filmat multe; multe dintre ele se
referå la jucarea unui joc – cum ar fi seria „Dream Park” a lui
Larry Niven ¿i Steven Barnes (1981-1991). Dar ¿i aceastå povestire
despre „cel prins în capcana jocului” – ca ¿i celelalte pe aceea¿i
temå – au avut predecesori, cum au fost City and the Stars (1956)
a lui Arthur C. Clarke, în care cetå¡enii se auto-distribuie în roluri
din aventuri violente pentru a se elibera de plictiseala existen¡ei
zilnice. Jocurile, hipertextele ¿i urma¿ele lor, jocurile video, care
sunt o treaptå intermediarå între literaturå ¿i realitatea virtualå în
sine, au avut un impact recent major asupra filmelor.
Din istoria inteligen¡ei artificiale nu pot lipsi (Asimov a numit-o
„conflictul evitabil”, de¿i nu mul¡i sunt de acord cå ar fi într-adevår
a¿a) competi¡ia cu existen¡a umanå ¿i probabil chiar atacul asupra
umanitå¡ii, exercitat de cåtre ma¿ini care îi percep pe oameni drept
o amenin¡are sau îi uråsc pentru cå au creat inteligen¡ele artificiale,
sau care trateazå oamenii drept o pacoste inutilå. Poate cå Shelley
¿i Ûapek au avut dreptate. Frederic Brown a descris în „Answer”
un computer de mårimea unei galaxii care a devenit Dumnezeu
(„Oare existå Dumnezeu?” întreabå Maiorul atunci când då så apese
butonul, iar computerul îi råspunde: „Existå acum!”) ¿i Harlan Ellison
a imaginat un computer råzbunåtor, asemånåtor divinitå¡ii, în „I
Have No Mouth and I Must Scream” (1967), care îi exterminå pe
to¡i cu excep¡ia a cinci indivizi neferici¡i pe care inten¡ioneazå så îi
pedepseascå pentru toatå eternitatea. Gregory Benford, în ciclul
„Great Sky River” (1987) descrie o båtålie de propor¡ii universale
între formele de via¡å organicå ¿i cea anorganicå, iar Greg Bear, în
Queen of Angels (1990), ne înfå¡i¿eazå procesul prin care o
inteligen¡å artificialå devine con¿tientå, în timp ce Vernor Vinge,
în A Fire Upon the Deep (1992), sugereazå faptul cå inteligen¡ele
artificiale, printr-un proces de evolu¡ie inevitabil, se metamorfozeazå
în zei care domnesc peste pustietatea vastå de dincolo de galaxii.
Matrix este mo¿tenitorul tuturor celor men¡iona¡i, de¿i este
posibil ca filmul ¿i creatorii såi så nu fie con¿tien¡i de asta. Matrix
este singular prin modul inedit ¿i uimitor în care a reu¿it så omoge-
nizeze ingrediente variate ale panteonului ¿tiin¡ifico-fantastic –
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
paradoxul realitå¡ii, inteligen¡å artificialå råufåcåtoare, realitate

virtualå ¿i, bineîn¡eles, infernul focurilor de armå. ªi så nu uitåm
de transformarea fiin¡elor umane în baterii. Justificarea acestui ultim
aspect pare pu¡in consistentå; prefer explica¡ia lui Robert Sawyer
potrivit cåreia inteligen¡ele artificiale exploatau capacitatea de calcul
a creierului uman.
Propria mea teorie este urmåtoarea: computerul are nevoie, în
jocul pe care îl practicå – jocul de-a Dumnezeu – de oameni ca
entitå¡i autonome. I-am putea numi piese de ¿ah însufle¡ite, doar
cå nu existå mi¿cåri „indicate.” Fiecare persoanå, fiecare con¿tiin¡å
individualå oferå o nouå personalitate asupra cåreia se poate
exercita puterea de via¡å ¿i de moarte, de revela¡ie ¿i iluzie, de
luptå ¿i înfrângere de¡inutå de computer. În povestirea lui Ellison,
oamenii sunt vii în „infernul” lor ¿i î¿i cunosc pedeapsa; din
pedeapsa unicului supravie¡uitor mai face parte ¿i faptul cå el este
con¿tient de toate acestea, dar nu poate da glas agoniei.
În Matrix, oamenii – ca ¿i umanitatea contemporanå, de altfel –
trebuie så gåseascå o cale. Care mai e avantajul så fii Dumnezeu
dacå nu ai asupra cui så î¡i exerci¡i puterea?
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI:
Abbott, Edwin A., Flatland (Dover, 1992).
Clute, John, ed., Encyclopedia of Science Fiction (St. Martin’s Press, 1995).
de Camp, L. Sprague, Lest Darkness Fall (Ballantine Books, 1983).
Dick, Philip K., Blade Runner (Do Androids Dream of Electric Sheep)
Dick, Philip K., Man in the High Castle (Vintage Books, 1992).
Gerrold, David, The Man Who Folded HimselfI (BenBella Books, 2003).
Heinlein, Robert, „The Unpleasant Profession of Jonathan Hog” în The
Unpleasant Profession of Jonathan Hog, (Ace Books, 1983).
Hubbard, L. Ron, Slaves og Sleep, (Dell, 1987).
Hubbard, L. Ron, Typewriter in the Sky (Bridge Publications, 1985).
Laumer, Keith, Night of Delusions (Penguin Putnam, 1972).
Le Guin, Ursula K., Lathe of Heaven (Avon Books, 1997).
Lem, Stanislaw, transl. Michael Kandel, The Futurological Congress (Harvest
Books, 1985).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
82 JAMES GUNN
Moore, Ward, Bring the Jubilee (Ballantine Books, 1997).

Twain, Mark, [Samuel Clements], Connecticut Yankee in King Arthur’s Court
(Bantam Books, 1994).
van Vogt, A.E., The World of Null-A (Berkely, 1982).
Vinge, Vernor, True Names (Tor Books, 2001).
Wells, G.H., The Time Machine (Tor Books, 1995).
Williamson, Jack, „Born of the Sun” in The Best of Jack Williamson
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
DINO FELLUGA
MATRIX:
PARADIGMÅ
Filmul Matrix a fost în
egalå måsurå aplaudat
POSTMODERNÅ drept primul film de
ac¡iune de naturå
intelectualå, dar ¿i luat în
derâdere drept un film
SAU idiot înfå¿urat în togå de
filozof. Ei bine, care
variantå e adevåratå? În
acest capitolul ¿i în
IMPOSTURÅ urmåtorul, figuri
marcante ale
postmodernismului ¿i SF-
ului dezbat aceastå
INTELECTUALÅ? chestiune. Aici, Dino
Felluga argumenteazå cå
Matrix aduce cu succes
gândirea postmodernå pe
PARTEA ÎNTÂI marele ecran.
Foarte pu¡ine filme care respectå canoanele hollywoodiene fac

atât de direct referire la teoria postmodernå precum Matrix. În prima
scenå care instituie protagonistul, Neo, descoperim cå acesta ¿i-a
ascuns programul de hacking într-un exemplar scobit al cår¡ii lui
Jean Baudrillard Simulacra and Simulation, o operå care, în ciuda
dificultå¡ilor sale (atât lingvistice cât ¿i de argumenta¡ie), a avut o
influen¡å majorå asupra modului de în¡elegere a epocii în care tråim,
o epocå ce – la bine ¿i la råu – a fost botezatå „postmodernism.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
84 DINO FELLUGA
În acest eseu må voi opune acelor critici care au etichetat Matrix

drept un pretext pseudo-intelectual pentru încå o punere în scenå
a violen¡ei (o pozi¡ie exploratå de Andrew Gordon în aceastå colec¡ie
de eseuri) ¿i voi încerca så judec foarte serios felul în care fra¡ii
Wachowski încearcå så råmânå fideli teoriilor lui Baudrillard, chiar
¿i atunci când par så le contrazicå. Astfel, voi expune cât mai
concentrat ¿i unele dintre conceptele majore folosite pentru a
explica epoca noastrå postmodernå.
Legåtura cu teoriile lui Baudrillard devine foarte limpede în
scenariul definitiv al filmului. Dupå cum îi spune Morpheus lui
Neo într-o scenå excluså apoi din film, „Pânå acum ai tråit într-o
lume de vis, Neo. Judecând dupå viziunea lui Baudrillard, toatå
via¡a ¡i-ai petrecut-o pe hartå ¿i nu pe terenul în sine.”1 Aceastå
replicå se referå la o parabolå spuså de Jorge Luis Borges în eseul
såu „Of Exactitude in Science.” Dupå cum Baudrillard o reia în
primele propozi¡ii ale cår¡ii sale, „cartografii Imperiului au întocmit
o hartå atât de minu¡ioaså încât nici un col¡i¿or nu råmåsese nemen-
¡ionat.” De-a lungul timpului, acea hartå începe så se destrame,
pânå când nu mai råmân decât unele „zdren¡e... pe care se mai
vedeau de¿erturile.”2 Potrivit lui Baudrillard, în cultura postmodernå
s-a petrecut, într-o anumitå måsurå, contrariul: societatea noastrå
a devenit atât de dependentå de imita¡ii ¿i hår¡i încât am pierdut pe
deplin contactul cu lumea realå care a precedat harta. Realitatea
înså¿i s-a limitat la a imita modelul, care acum precedå ¿i genereazå
lumea realå:
„Nu teritoriul precede acum harta, ¿i nici nu îi supravie¡uie¿te.
Harta care precedå teritoriul îl ¿i genereazå – precesiunea simula-
crelor –, iar dacå cineva este nevoit så recurgå la parabolå, va
observa cå în ziua de azi råmå¿i¡ele teritoriului sunt cele care putrezesc
de-a lungul ¿i de-a latul hår¡ii. Vestigiile realului – ¿i nu ale hår¡ii
– mai ståruie ici ¿i colo în de¿erturi care nu mai sunt ale Imperiului,
ci ale noastre. De¿ertul realului însu¿i.”3
1
Wachowski , p. 38.
2
Baudrillard, p. 1.
3
Ibid.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea întâi 85
Când Morpheus îi ureazå lui Neo bun venit în „de¿ertul realului”,

când îi spune cå întreaga lui via¡å fusese o iluzie generatå de o
Matrice computerizatå, face din nou referire directå la opera lui
Baudrillard. Astfel, Morpheus îl invitå pe spectator så vadå filmul
Matrix în sine drept o alegorie pentru actuala noastrå condi¡ie
postmodernå, pentru cå, potrivit lui Baudrillard, noi, cei din public,
tråim deja într-o „realitate” generatå de coduri ¿i imita¡ii: am pierdut
orice fel de contact pânå ¿i cu amintirea realului.
A¿a stând lucrurile, ce anume este, mai exact, simulacrul ¿i
cum folose¿te filmul acest concept pentru a exemplifica elemente
ale condi¡iei postmoderne actuale? Potrivit lui Baudrillard, atunci
când este vorba despre simularea ¿i simulacrul postmodern, „Nu
mai este o chestiune nici de imitare, nici de mimetism ¿i nici de
parodiere. Este vorba de substituirea realului cu simboluri ale
acestuia.”4 Baudrillard nu sugereazå doar cå este artificialå cultura
postmodernå, pentru cå ¿i conceptul de artificialitate presupune
încå prezen¡a unor elemente ale realitå¡ii prin compara¡ie cu care
artificialul så poatå fi recunoscut. Sensul afirma¡iei sale este mai
degrabå acela cå am pierdut abilitatea de a în¡elege distinc¡ia dintre
natural ¿i contrafåcut.
Postmodernii pun în eviden¡å modurile subtile în care limbajul

ne împiedicå accesul la „realitate.” Chiar limbajul de care avem
nevoie pentru a comunica ¿i pentru a gândi este în acela¿i timp
produs ¿i producåtor de ideologie (de exemplu, så ne gândim la
modurile în care limbajul diferen¡iat pe sexe pune în luminå distinc¡ii
stereotipe între femei ¿i bårba¡i.) O în¡elegere mai timpurie a ideo-
logiei pretindea cå aceasta ascundea adevårul, cå reprezenta o
„con¿tiin¡å falså”, dupå cum se exprimau marxi¿tii, împiedicându-ne
så vedem eforturile statului, ale for¡elor economice sau ale grupurilor
dominante de la putere. Postmodernismul, pe de altå parte, înclinå
så în¡eleagå limbajul ¿i ideologia drept fundamentul fiecårei
perceperi a realitå¡ii. Nu existå nici o modalitate de a ne elibera de
4
Ibid., p. 2.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
86 DINO FELLUGA
ideologie, potrivit acestei concep¡ii, cel pu¡in nici o modalitate care

poate fi exprimatå prin limbaj. Deoarece suntem dependen¡i de
limbaj pentru a ne structura percep¡iile, orice reprezentare a realitå¡ii
este întotdeauna deja ideologicå. Din aceastå perspectivå, umanitatea
nu are altå op¡iune decât så vadå realitatea printr-o lupå ideologicå.
Ideea de adevår sau de realitate obiectivå este, prin urmare, lipsitå
de sens. Din punctul de vedere al unor postmoderni, acest lucru a
fost mereu adevårat; al¡i teoreticieni postmoderni considerå cå
perioada ce a urmat imediat dupå al doilea råzboi mondial constituie
o rupturå radicalå pe parcursul cåreia diver¿i factori au contribuit
mai mult ca niciodatå la accentuarea distan¡ei dintre noi ¿i „realitate”,
factori printre care se numårå:
• Cultura media. Canalele media contemporane (televiziunea,

filmele, revistele, internetul, publicitatea) sunt preocupate
nu numai cu a ne transmite informa¡ii sau diverse întâmplåri,
ci ¿i cu a interpreta în locul nostru cele mai profunde identitå¡i
ale noastre, fåcându-ne så ne abordåm unii pe al¡ii ¿i lumea
prin lentilele oferite de imaginile acestor canale. Prin urmare,
nu mai achizi¡ionåm bunuri gra¡ie nevoilor reale, ci datoritå
dorin¡elor care sunt din ce în ce mai mult definite de reclame
¿i imagini comercializate.
• Valoarea de schimb. Potrivit lui Karl Marx, intrarea în cultura
capitalistå a marcat ¿i schimbarea mentalitå¡ii noastre în ceea
ce prive¿te bunurile achizi¡ionate: obiecte care så serveascå
unor scopuri practice reale (valoarea utilå). În schimb, totul
a început så se traducå în termenii valorii pe care o are, ai
valorii pentru care poate fi schimbat (valoarea de schimb).
Din momentul în care banii au devenit „echivalentul
universal”, unitatea de måsurå a întregii noastre existen¡e,
lucrurile ¿i-au pierdut realitatea materialå (scopurile reale,
sudoarea ¿i lacrimile clasei muncitoare). Am început så ne
cântårim ¿i via¡a din punct de vedere bånesc în loc så
preferåm lucrurile palpabile: cât valoreazå timpul meu? Cum
må define¿te ca om consumul meu ostentativ?
• Industrializarea. Pe måsurå ce bunurile devin din în ce mai
mult rezultatul unor procese industriale complexe, pierdem
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
contactul cu realitatea intrinsecå a produselor pe care le

consumåm. Un exemplu la îndemânå al celor afirmate mai
sus este faptul cå majoritatea consumatorilor nu cunosc
legåtura produselor pe care le consumå cu sursa lor naturalå.
Câ¡i dintre noi pot identifica planta care produce boabele de
cafea? Colo¿ii industriali definesc din ce în ce mai mult
realitå¡ile noastre urbane.
• Urbanizarea. Extinzând tot mai mult zonele geografice
propice, pierdem contactul cu sentimentul naturii. Chiar ¿i
spa¡iile cu caracter natural sunt acum „protejate”, adicå sunt
definite prin plasarea la polul opus al „realitå¡ii” urbane, ¿i
deseori putem vedea plasate ici ¿i colo pancarte care så ne
punå în vedere cât sunt de „reale.” În sens ascendent, ne
a¿teptåm ca aceste pancarte (admira¡i natura!) så preceadå
accesul la naturå. Semnele civiliza¡iei umane ar putea fi
considerate astfel a func¡iona asemenea unui virus, în sensul
sugerat nu numai de William Burroughs (care a fabricat
sintagma „limba este un virus”), dar ¿i de agentul Smith în
interogatoriul la care îl supune pe Morpheus.
Din pricina acestor „circumstan¡e” postmoderne, Baudrillard

postuleazå cå am pierdut întru totul sim¡ul „realitå¡ii.” „Simulacrele”
precedå fiecare încercare de a accede la „real” ¿i ne definesc astfel
realul, în locul nostru: de aici a izvorât ¿i sintagma lui Baudrillard
„precesiunea simulacrelor.” Matrix exemplificå fårå defect aceastå
idee, literalizând-o; fiin¡ele umane sunt conectate la un program
de simulare ¿i ajung så cunoascå aspecte ale culturii ¿i „realitå¡ii
lor” prin intermediul acestuia, pentru cå realitatea pe baza cåreia
fusese creat nu mai existå. Într-un sens foarte literal, prin urmare,
„teritoriul nu mai precedå hår¡ii, ¿i nici nu îi supravie¡uie¿te.”
Aceastå viziune ajutå la în¡elegerea discu¡iei din sala de mese
despre diferen¡a dintre cerin¡ele trupe¿ti ¿i gust, dar ¿i despre cea
dintre nevoie ¿i dorin¡å. Aceastå scenå urmeazå imediat dupå cea
a întrevederii dintre agentul Smith ¿i Cypher, pe parcursul cåreia
acesta din urmå afirmå: „ªtiu cå friptura asta nu existå. ªtiu cå
atunci când o bag în gurå Matricea îi spune creierului meu cå este
zemoaså ¿i delicioaså. ªi ¿tii ce am învå¡at dupå nouå ani? Cå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
88 DINO FELLUGA
ignoran¡a este fericire.” Urmåtoarea scenå, a mesei de pe

Nebuchadnezzar, subliniazå faptul cå înså¿i în¡elegerea omenirii
a ceva atât de aparent „real” precum gustul este afectatå de
simulacre, din moment ce nu putem ¿ti cu siguran¡å în ce fel sim¡ul
individual al gustului corespunde referentului såu. Când Switch îi
spune lui Mouse cå „tehnic vorbind” nu a mai mâncat niciodatå
Tastee Wheat ¿i de aceea nu poate garanta cå ceea ce månâncå are
acela¿i gust cu Tastee Wheat, Mouse råspunde: „Este exact ceea
ce voiam eu så î¡i spun, pentru cå e¿ti nevoit så te întrebi: cum de
¿tiu ma¿inile ce gust avea Tastee Wheat? Poate cå l-au perceput
gre¿it, poate cå ceea ce eu credeam cå are gust de Tastee Wheat
avea de fapt gust de terci sau de ton. Î¡i pui o gråmadå de întrebåri.
Uite puiul, så zicem. Poate cå nu s-au putut hotårî ce gust så îi dea
puiului ¿i de aceea are gust a orice.”
Într-o astfel de lume, imita¡ia înlocuie¿te realul chiar ¿i la nivelul
sim¡urilor, ceea ce este evident ¿i în cuvintele lui Morpheus atunci
când då ochii prima oarå cu Neo: „Dar ce înseamnå «real»? Cum
define¿ti acest lucru? Dacå te referi la ceea ce pipåi, gu¿ti, miro¿i
sau vezi, ei bine, este vorba despre impulsuri electrice interpretate
de creierul tåu.” Trebuie subliniat faptul cå „Tastee Wheat” în sine
– în lumea noastrå de fiecare zi – nu e câtu¿i de pu¡in mai real,
fiind definit de un nume de produs: nu grâu, ci „Tastee Wheat.”
Produsul de consum, el însu¿i definit printr-o campanie comercialå,
ia locul „lucrului în sine” (putem cita eforturile firmei Coca Cola
de a înlocui realul cu propria versiune despre real).
Dacå Matrix a sugerat pur ¿i simplu cå este posibil så scåpåm
de simulacrele care ne dominå existen¡a, putem spune cå filmul
func¡ioneazå ca „o ma¿inårie de intimidare construitå cu scopul
de a readuce la via¡å fic¡iunea realului în tabåra opuså,”5 acesta
fiind modul în care Baudrillard în¡elege func¡ia Disneyland-ului,
de exemplu. „Disneyland este prezentat a fi imaginar pentru a ne
face så credem cå restul este real.”6 Pentru Baudrillard este u¿or
de în¡eles de ce Disneyland-ul se gåse¿te în cel mai îndepårtat de
5
Ibid., p. 13.
6
Ibid., p. 12.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
realitate, postmodern, invadat de simulacre dintre ora¿ele americane,

Los Angeles: pentru cå îi permite ora¿ului din jurul Disneyland-ului
så creadå cå este real, chiar dacå numai prin contrast. Potrivit lui
Baudrillard, America este de-a dreptul disperatå så reconstituie
sim¡ul pierdut al realitå¡ii. Probabil acesta este motivul pentru care
cultura noastrå a devenit atât de fascinatå, pe de o parte, de
nara¡iunile preocupate de pierderea distinc¡iilor dintre fic¡iune ¿i
realitate (Wag the Dog, The Truman Show, Natural Born Killers,
Dark City, Strange Days ¿i Fight Club, dacå ar fi så numim numai
câteva exemple) ¿i, pe de altå parte, de spectacolele despre adevårata
„realitate” pe care ne temem cå am pierdut-o (de la cele realizate
de MTV, Real World la Survivor ¿i la cea mai recentå apari¡ie,
„American Idol”, care sunt probabil cele mai perverse exemple,
din moment ce ni se cere så privim oameni reali care sunt în
competi¡ie pentru a deveni „idoli”-simulacru). Prima enumerare
de exemple ridicå problema dependen¡ei noastre fa¡å de simulacre
pentru a sugera, în cele din urmå, cå existå totu¿i metode prin care
putem scåpa de ele. Truman Burbank este capabil så scape din
studioul în care ¿i-a petrecut toatå via¡a, pentru a intra în lumea
realå. Al doilea set de exemple ne oferå iluzia cå putem reconstitui
un principiu al realitå¡ii chiar ¿i în inima televiziunii, generatoare
de simulacre prin excelen¡å.
O modalitate de a discuta despre Matrix este aceea de a argumenta
cå o manevrå similarå func¡ioneazå ¿i în film; acesta ne oferå ¿ansa
de a imagina un scenariu prin care putem elimina simulacrele care
ne conduc via¡a, permi¡ându-ne så demaråm ini¡iative în „de¿ertul
realului”, sau, a¿a cum spune Neo la sfâr¿itul filmului, „Voi pune
jos receptorul ¿i apoi le voi aråta acestor oameni ceea ce nu vre¡i
ca ei så vadå. Le voi aråta o lume în care voi nu exista¡i, o lume
fårå reguli ¿i control, fårå frontiere ¿i limite, o lume în care totul
este posibil.” În aceastå interpretare, dupå cum se exprimå David
Lavery, „Lumea realå existå, chiar ¿i sub hegemonia «celui de-al
treilea ordin al simulacrelor» al lui Baudrillard, iar arta cinemato-
graficå... o poate reprezenta ¿i poate spune o povestire eroicå a
recuperårii ei.”7 Dupå cum afirmå ¿i William Gibson în cuvântul
înainte la versiunea finalå a scenariului, Neo este, în opinia lui,
„un erou al realului.”8
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
90 DINO FELLUGA
Cu toate acestea, filmul include o serie de momente care nu se

preteazå unei asemenea interpretåri facile. ªi Cypher, desigur, oferå
o versiune proprie, când afirmå: „Eu cred cå Matricea poate fi mai
realå decât aceastå lume. Tot ceea ce fac eu aici este så scot un
cablu. Dar acolo, voi trebuie så îl vede¡i pe Apoc murind. [Scoate
cablul ¿i moare Apoc.] Bine ai venit în lumea realå, draga mea.”
Aceastå contestare a pozi¡iei lui Morpheus, cå cineva mai poate fi
întâmpinat în lumea realå a¿a cum a fåcut el cu Neo, este contra-
caratå în chiar urmåtoarea scenå când un „miracol” îl împiedicå
pe Cypher så îl deconecteze pe Neo (anagramå a lui one, care se
presupune cå va atrage dupå sine un nou eon al realului). Dacå
analizåm urarea ini¡ialå a lui Morpheus, înså, descoperim cå scena
anticipeazå aceastå problematicå a segregårii dintre lumea realå ¿i
simulacrul ei. La urma urmelor, Morpheus nu numai cå roste¿te
aceste cuvinte într-o simulare (programul de operare al navei
Nebuchadnezzar, Construct), dar noi în¿ine avem acces la aceastå
scenå printr-o mi¿care de televiziune tip „Deep Focus” (n.tr.:
tehnicå de filmare ce cuprinde toate planurile imaginii), ceea ce
vrea så spunå cå „lumea realå” la care face referire Morpheus în
aceastå scenå este, de fapt, constituitå din douå ordine transplantate
din lumea despre care se presupune cå existå în exteriorul navei
Nebuchadnezzar.
Fra¡ii Wachowski ar fi putut, mult mai simplu, så îl punå pe
Morpheus så îl ducå pe Neo direct la ruinele lumii din afara navei.
Dar prezentând „realul” prin intermediul programului „Construct”,
invitå în scenå o altå serie de întrebåri despre op¡iunile pe care le-au
fåcut în procesul de filmare. Nava care se presupune cå acceseazå
acel real este Nebuchadnezzar (Nabucodonosor), numitå astfel
dupå marele rege al Babilonului (aprox. 605-562 î. Hr.), ce avea
vise profetice tulburåtoare, care în cele din urmå l-au fåcut så î¿i
piardå min¡ile. Morpheus însu¿i, care pretinde cå îi va oferi lui
Neo posibilitatea de a se trezi din visul lui, este denumit dupå zeul
viselor din mitologia greacå, un zeu care este descris în Metamor-
7
Lavery, p. 155.
8
Wachowski, p. viii.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
fozele lui Ovidiu (Cartea XI) drept un maestru în a simula condi¡ia

umanå ¿i în a îi imita pe oameni. Eroii realului din film sunt astfel
construi¡i ambivalent, sugerând cå nu totul este în regulå, nici chiar
în lumea realå.
Una dintre cele mai lungi conversa¡ii din lumea realå, secven¡a
din sala de mese, ne for¡eazå så ne punem întrebåri referitoare la
måsura în care putem scåpa de Matrice. Nu numai cå imita¡ia a
preluat locul referen¡ilor no¿tri din lumea realå (de pildå, Tastee
Wheat), dar Mouse låmure¿te faptul cå stå în firea fiin¡elor umane
så creeze scenarii imaginare pentru a putea tråi în real. Conversa¡ia
se învârte în jurul terciului respingåtor pe care echipajul de pe
Nebuchadnezzar îl consumå pentru subzisten¡å:
DOZER: Este o proteinå uni-celularå combinatå cu aminoacizi,
vitamine ¿i minerale sintetice. Tot ceea ce are nevoie corpul.
MOUSE: Nu con¡ine chiar tot ceea ce are nevoie corpul. Så în¡eleg
cå ai trecut în revistå programul de pregåtire? Eu l-am creat.
APOC: Iar începe!
MOUSE: Ia spune, ce pårere ai despre ea?
NEO: Despre cine?
MOUSE: Femeia în rochie ro¿ie! Eu am creat-o. Nu vorbe¿te
ea prea mult, dar dacå ai vrea s-o întâlne¿ti într-un... mediu
mai intim, a¿ putea aranja.
SWITCH: Proxenetul digital a reintrat serios în pâine.
MOUSE: Nu le da aten¡ie acestor ipocri¡i, Neo. A ne nega impul-
surile înseamnå a nega tot ceea ce este uman în noi.
Scena limpeze¿te faptul cå mintea umanå nu poate tråi fårå a
corupe realul. Aceastå percep¡ie este cea care diferen¡iazå în modul
cel mai clar teoria postmodernå de în¡elegerile anterioare ale ideo-
logiei ca ¿i „con¿tiin¡å falså” care tåinuie¿te un adevår fundamental.
Pentru postmoderni, repet, orice reprezentare a realitå¡ii este
întotdeauna deja ideologicå.
Morpheus se încadreazå între aceste douå ipostaze când îi
descrie lui Neo Matricea în timpul primei lor întâlniri:
MORPHEUS: Vrei så ¿tii ce e? Matricea este omniprezentå,
este peste tot în jurul nostru, chiar ¿i în aceastå camerå. O
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
92 DINO FELLUGA
po¡i vedea pe fereastrå sau la televizor. O sim¡i când te duci

la serviciu sau la bisericå sau când î¡i plåte¿ti impozitele.
Este lumea cu care ¡i-a fost acoperitå vederea pentru a te
orbi fa¡å de adevår.
NEO: Care adevår?
MORPHEUS: Cå e¿ti un sclav, Neo. Ca to¡i ceilal¡i, te-ai nåscut
în robie, într-o închisoare pe care nu o po¡i sim¡i prin miros,
gust sau atingere. E o închisoare pentru minte.
Matricea este analogå ideologiei în sensul postmodern; ea

creeazå chiar ¿i „realitatea” care ne înconjoarå din pricina faptului
cå suntem dependen¡i nu numai de reguli, ci ¿i de limbaj pentru a
structura lumea din jur. Din acest motiv, conform lui Lacan (un
psihanalist influent printre teoreticienii postmoderni), „realul este
imposibil.” Este, potrivit defini¡iei lui Lacan, dincolo de limbaj ¿i
astfel, dincolo de posibilitatea de a fi reprezentat, de¿i – reamin-
tindu-ne de artificialitatea ideologiei – continuå så tulbure
func¡ionarea facilå a acesteia. Dupå cum spune Morpheus: „Ai
venit pentru cå ¿tii ceva. Nu-¡i po¡i explica ceea ce ¿tii, dar po¡i
sim¡i. Toatå via¡a ai sim¡it cå ceva nu e în regulå cu lumea. Nu ¿tii
despre ce e vorba, dar e acolo, ca o a¿chie în minte, care te
înnebune¿te.” Potrivit postmodernilor, resim¡im cu to¡ii acea a¿chie
a „realului”, fåcându-ne så ne punem ideologiile sub semnul
întrebårii, dar este imperativ ca ea så råmânå – prin defini¡ie – în
afara limbajului. Fredric James nume¿te aceastå viziune postmodernå
„închisoarea limbajului”, o variantå de interpretare a „închisorii
min¡ii” pomenite de Morpheus.
Se poate spune cå Morpheus a plecat ¿i de la Lacan ¿i de la
teoria postmodernå atunci când i-a sugerat lui Neo cå individul
poate scåpa de conceptele ideologice care determinå ceea ce noi
percepem ca „realitate.” Urmåtoarea secven¡å, în care Neo este
acoperit de o oglindå lichefiatå brusc, este o reprezentare vizualå
a unei regresiuni lacaniene, dincolo de „ordinea simbolicå” a
matricelor noastre ideologice, dincolo de „stadiul oglinzii”, care,
potrivit lui Lacan, ne-a oferit prima noastrå imagine idealizatå (la
care Morpheus se referå prin „proiec¡ia mentalå a eului tåu digital”),
stråbåtând în totalitate realul.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
MORPHEUS: Neo, ai avut vreodatå un vis despre care ai fi

putut jura cå e real?
NEO: Nu se poate så fie...
MORPHEUS: Cum? Real?
MORPHEUS: Dacå nu ai mai fi reu¿it så te treze¿ti, Neo? Cum
ai mai fi fåcut diferen¡a dintre lumea realå ¿i lumea din vis?
Sugerând cå individul chiar poate avea acces la acel real, s-ar

putea spune cå Morpheus ¿i fra¡ii Wachowski au în¡eles gre¿it teoria
postmodernå; totu¿i, fra¡ii au låmurit faptul cå la un anume nivel
oamenii vor fi mereu la distan¡å de un pas de orice acces direct la
real, aceasta fiind semnifica¡ia principalå a discu¡iei din sala de
mese. Corpul are nevoie, pentru a supravie¡ui, nu numai de
„aminoacizi, vitamine ¿i minerale sintetice”. Are nevoie de spa¡iul
imaginar al dorin¡ei pentru cå accesul direct la realitate este frate
cu nebunia. Într-un anume sens, Morpheus are dreptate så descrie
realul drept „o a¿chie în minte care te înnebune¿te.” A te confrunta
direct cu materialitatea purå a existen¡ei în afara limbajului este un
eveniment traumatizant prin excelen¡å, potrivit multor post-
moderni, o traumå care este tråitå de obicei atunci când suntem
for¡a¡i så ne recunoa¿tem condi¡ia de muritor (materializarea
noastrå). Pentru a evita scurt-circuitul nebuniei ce ar rezulta dintr-o
privire aruncatå în pådurea întunecatå a realului, corpul î¿i cere
fanteziile masturbatorii: astfel se justificå femeia în rochie ro¿ie
creatå de Mouse.
Cu toate acestea, ar trebui så fiu mai concis; potrivit lui Lacan,
psihicul uman este mereu prins într-un joc dintre dorin¡å ¿i un
„real imposibil” care se asigurå cå dorin¡ele noastre nu vor fi
nicicând realizate pe deplin, astfel încât så continue så existe. Acesta
este, cred eu, motivul pentru care fra¡ii Wachowski au introdus ¿i
scena în care agentul Smith explicå faptul cå prima versiune a
Matricei a dat gre¿. Oferea o lume utopicå în care dorin¡ele tuturor
erau îndeplinite. Acesta îi explicå lui Morpheus: „ªtiai cå prima
Matrice fusese construitå pentru a deveni o lume perfectå pentru
oameni? În care så nu fie loc pentru suferin¡å, ci numai pentru
fericire? A fost un e¿ec dezastruos. Nimeni n-a tolerat programul.
Recolte întregi s-au irosit. Unii au crezut cå ne lipsea limbajul de
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
94 DINO FELLUGA
programare necesar pentru a descrie lumea voastrå perfectå. Dar

eu cred cå, de fapt, ca specie, fiin¡ele umane î¿i definesc realitatea
prin suferin¡å ¿i nefericire.”
Problema legatå de un context în care dorin¡ele tuturor se
împlinesc este aceea cå se apropie de psihozå, de o dezintegrare a
ceea ce Freud numea „principiul realitå¡ii”, o descompunere a
abilitå¡ii noastre de a recunoa¿te obstacolele care ne silesc så ne
amânåm realizarea dorin¡elor în via¡a cotidianå.
Dat fiind faptul cå inteligen¡ele artificiale ¿i-au desåvâr¿it
cunoa¿terea în ceea ce prive¿te modul de func¡ionare al dorin¡elor
fiin¡elor umane, fra¡ii Wachowski laså deschiså o posibilitate foarte
tulburåtoare pentru urmåtoarele douå episoade ale acestei saga;
nu existå o cale prin care rebelii så fie siguri cå întreaga rebeliune
nu este generatå de o Matrice chiar mai sofisticatå, o a treia versiune
care include o evadare imaginarå în „real” drept op¡iune pe care o
au acele „baterii” care simt nevoia de a „regenera principiul realitå¡ii
aflat la ananghie.”9
ªi chiar existå un indiciu neexplicat, alarmant, care pare a sugera
aceastå posibilå alegere. Femeia în ro¿u – pe care Mouse pretinde
cå a creat-o pentru programul de pregåtire cu agen¡i de pe
Nebuchadnezzar – reapare în Matricea inteligen¡elor artificiale chiar
înainte ca Neo så identifice un déjà vu, adicå o neconcordan¡å în
Matrice. Dupå cum am våzut, Femeia în ro¿u a fost deja menitå så
reprezinte nevoia umanå permanentå pentru obiecte imaginare ale
dorin¡ei, indiferent dacå omenirea se aflå înåuntrul sau în exteriorul
Matricei. (Iar ca obiect imaginar, apare aici în mod adecvat drept
punct de convergen¡å al imaginii.) Nu trebuie så uitåm cå fiin¡ele
umane de pe Nebuchadnezzar sunt la fel de dependente de computere
¿i de simulåri create prin intermediul acestora pentru fanteziile lor
ca ¿i cele care tråiesc în realitatea controlatå de Matrice. Se pot
consola totu¿i cu ideea cå ei sunt creatorii propriilor simulåri, cå
î¿i controleazå astfel fanteziile; totu¿i, faptul cå o vedem pe Femeia
în ro¿u în interiorul Matricei, sugereazå un numår de posibilitå¡i
îngrijoråtoare:
9
Baudrillard, p. 27.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
1. Este posibil ca Mouse så fi furat Femeia în ro¿u dintr-o amintire

pe care ¿i-a format-o pe când era încå parte din Matrice, fapt
care sugereazå în ce måsurå råmâne dependent de realitatea
simulatå a Matricei chiar ¿i pentru propriile fantezii. Se poate
spune cå Matricea îl controleazå încå ¿i dupå ce a fost eliberat.
2. Matricea îi însceneazå lui Mouse o farså nemiloaså, demon-
strând în ce måsurå inteligen¡ele artificiale sunt capabile încå
så îi controleze chiar ¿i fanteziile cele mai intime (mul¡umitå
lui Cypher probabil). Într-adevår, expresia lui Mouse în
aceastå secven¡å este una de stupefac¡ie, ca ¿i cum Femeia
în ro¿u înså¿i ar fi una dintre neconcordan¡ele inserate în
scenå, unul dintre déjà vu-uri, ceea ce ¿i este, de altfel: am
mai våzut-o, dar în afara spa¡iului narativ al Matricei inteli-
gen¡elor artificiale.
3. De fapt, nu este nici o diferen¡å între Matrice ¿i ceea ce
Morpheus considerå så fie „lumea realå”, ¿i astfel se explicå
faptul cå Femeia în ro¿u poate apårea în amândouå; este, la
urma urmei, crea¡ia programului de fond. Ambele Femei în
ro¿u, în acest scenariu, sunt parte a unei Matrice atotcuprin-
zåtoare care a creat percep¡ia unei evadåri în real cu scopul
de a men¡ine permanent încåtu¿ate în ma¿inå corpurile fårå
memorie ale bateriilor sale umane „reale”.
Indiferent dacå aceastå a treia op¡iune deschide calea pentru

råsturnårile de situa¡ie din Matrix Reloaded ¿i Matrix Revolutions,
un efect al acestor neconcordan¡e este acela de a pune sub semnul
întrebårii statutul realului în film. Femeia în ro¿u ne aminte¿te de
asemenea cå atât „realitatea” lumii post-holocaust cât ¿i „imaginea
construitå” a celei din 1999 sunt, într-adevår, parte a unei meta-
matrice, aceea a filmului fra¡ilor Wachowski. Pentru acest motiv
ar fi trebuit, ini¡ial, ca regizorii så aparå ca ¿tergåtori de geamuri în
scena în care Neo este mustrat de ¿eful såu, dl. Rhineheart. (N-au
mai fåcut-o în cele din urmå din motive de securitate.) Scopul acestei
apari¡ii este acela de a ilustra în ce måsurå publicul este prizonier
în spa¡iul imaginar al unui film hollywoodian ¿i dependent de
regizori pentru ceea ce vede ¿i aude (pe parcursul scenei se aud
ni¿te sunete îngrozitoare).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
96 DINO FELLUGA
Scopul pentru care regizorii ar fi fost cei care så spele geamurile

unei corpora¡ii multina¡ionale (în scenariu, clådirea este chiar cea
a companiei de software CorTechs) subliniazå de asemenea
„viziunea” regizorului asupra capitalismului în genere, inclusiv
asupra capitalismului multina¡ional al industriei de divertisment
(un motiv pentru care Cypher îi spune agentului Smith cå ar vrea
så devinå „bogat, cineva important – actor så zicem”). Asemenea
manevre ne invitå la a pune sub semnul întrebårii deznodåmântul
fericit al filmului din moment ce un astfel de deznodåmânt nerealist
este analog dorin¡ei lui Cypher de a råmâne în Matrice. Într-adevår,
similar „bateriilor” conectate la Matrice, satisfacerea dorin¡elor
publicului îi permite imensei ma¿inårii capitaliste multina¡ionale så
supravie¡uiascå. În cele din urmå, filmul vrea så emitå un comentariu
referitor la modul în care fiecare membru al publicului este o baterie,
ale cårui fantezii sunt manipulate de capitalism, hrånindu-l astfel
pe acesta din urmå. Dacå vi se pare exagerat, lua¡i în considerare
explica¡ia lui John Gaeta referitoare la motivul pentru care realizatorii
filmului au sim¡it nevoia de „umbla” la logo-ul Warner Bros. în
prima scenå: „Scena ini¡ialå a filmului era importantå pentru cå
voiam så modificåm logo-urile studiourilor, în mare parte datoritå
faptului cå sim¡eam cå sunt o domina¡ie malignå dornicå så sece
izvoarele creative ale regizorilor ¿i scriitorilor de talie medie, astfel
încât am crezut cå desacralizarea simbolurilor studiourilor era un
mesaj important transmis publicului: cå noi negåm ¿i respingem
sistemul.”10
În ce måsurå reu¿e¿te filmul så nege sistemul este o întrebare
deschiså. Oare folosirea con¿tientå a teoriei postmoderne le permite
fra¡ilor Wachowski så eludeze acuza¡ia cå au creat doar o bâlbâialå
escapistå? Oare le permite regizorilor så critice ceea ce Baudrillard
nume¿te „cruzimea spontanå, ferocitatea incomprehensibilå,
imoralitatea fundamentalå” a capitalismului din chiar inima unui
produs destinat maselor? Sau este întrebuin¡area acestor teorii –
ele însele foarte critice la adresa capitalismului multina¡ional – doar
o metodå prin care fra¡ii Wachowski så î¿i atingå scopul ¿i så scape
¿i basma curatå?
10
DVD-ul filmului Matrix.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Ceea ce reu¿esc fårå îndoialå fra¡ii Wachowski este så-¿i

îndemne publicul så gândeascå, ceea ce este cu totul neobi¿nuit
în cazul unui produs tipic pentru Hollywood. Ei permit publicului
larg så intre în dialog cu unii dintre teoreticienii de elitå ai epocii
noastre postmoderne; ¿i rezistå dorin¡ei acestuia de a investiga prin
intermediul filmului o „realitate” mimeticå ¿i facilå (precum Cypher
este capabil så vadå nu coduri, ci „blonde, brunete ¿i ro¿cate”).
Fra¡ii Wachowski ne obligå astfel så identificåm matricele care
structureazå, manipuleazå ¿i ne reproduc aceastå realitate, hrånindu-ne
fanteziile. Ne reamintesc despre prezen¡a lor mereu cenzuratoare
¿i de capacitatea tehnologiei de a crea noi percep¡ii ale realitå¡ii
(maniera dimensionalå inovatoare de filmare a evitårii gloan¡elor).
Ei insistå asupra artei cinematografice ¿i pun astfel în eviden¡å
manipularea cåreia îi suntem supu¿i de înså¿i tehnologia – de care
suntem dependen¡i – ce ne transmite viziunea lor: nu numai rolul
realitå¡ii, dar ¿i rola de film devine palpabilå.
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI
Baudrillard, Jean, Simulacra and Simulation, translated by Sheila Faria Glaser

(Ann Arbor: University of Michigan Press, 1994).
Jameson, Fredric, The Prison-House of Language: A Critical Account of
Structuralism and Russian Formalism (Princeton: Princeton University
Press, 1972).
Wachowski, Larry ¿i Andy Wachowski, The Matrix: The Shooting Script
(New York, Newmarket Press, 2001).
ARTICOLE
Lavery, David, „From Cinespace to Cyberspace: Zionists and Agents, Realists

and Gamers in The Matrix and ExistenZ,” Journal of Popular Film and
Television 28.4 (Winter 2001): pp. 150-57.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
RĂZBOIUL STELELOR - George Lucas
Star Wars a fost experiența cinematografică

supremă a anilor '70. Acesta este primul volum al celei mai
iubite trilogii science fiction a tuturor timpurilor.
O dată cu interceptarea unui mesaj criptat de către
tânărul Luke începe unul dintre cele mai sălbatice războaie
spațiale ale tuturor timpurilor.
IMPERIUL CONTRAATACĂ - Donald F. Glut
Aventura lui Luke, a lui Han și a prințesei Leia nu a

luat sfârșit odată cu distrugerea Stelei Morții... Al doilea
volum al celei mai iubite trilogii SF a tutror timpurilor ne
invită în pustietatea înghețată de pe Hoth să luăm parte la
aventuri care au încântat imaginația a nenumărate
generații.
ÎNTOARCEREA LUI JEDI - James Kahn
Alianța Rebelă traversa o perioadă întunecată... Darth

Vader și Împăratul făceau planuri să strivească o dată pentru
totdeauna această alianță. Deznodământul luptei disperate a
Alianței Rebele împotriva Imperiului ne va purta prin
deșerturile nemișcate de pe Tatooine în vizuina lui Jabba
Huttul, până pe Luna Sanctuar a planetei Endor, căminul
Ewok-ilor.
Colecții:
ANDREW GORDON
MATRIX:
PARADIGMÅ U¿urel, nici
chiar a¿a! spune
Andrew Gordon
POSTMODERNÅ în eseul care
urmeazå. O fi
Matrix un
minunat film de
SAU IMPOSTURÅ ac¡iune, dar
preten¡iile sale
filozofice sunt
nefondate.
INTELECTUALÅ?
PARTEA A DOUA
Pe la începutul filmului Matrix (lansat în 1999), asiståm la o

scenå care îl prezintå pe protagonist, cunoscut sub numele de hacker
Neo. Neo aude o båtaie în u¿a apartamentului, deschide, iar la u¿å
e un client. Merge la raft ¿i ia de acolo o carte pe care se vede clar
titlul: Simulacra and Simulation, titlul unei cår¡i de Jean Baudrillard.
Când o deschide, surprizå: cartea este un fals, golitå de pagini,
tåinuind discuri cu programe de operare ilegale. Aceastå imagine,
con¡inând un dublu fals – titlul plus faptul cå volumul este el însu¿i
un fals – constituie un indiciu timpuriu prevestind revela¡ia ultimå
a lui Neo referitoare la natura – simulatå ¿i generatå în totalitate de
computer – lumii în care tråie¿te. (De asemenea, cartea este un
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
100 ANDREW GORDON
fals ¿i din alt punct de vedere – este mai groaså decât cartea originalå,
iar capitolul „On nihilism” este plasat în mod eronat.)
Într-o scenå mai târzie, Morpheus, liderul rebelilor, îl introduce
pe Neo în pustiul lumii actuale, distruse, a anului 2199. „Bine ai
venit în de¿ertul realului”, amintind de un rând din Simulacra and
Simulation: „De¿ertul realului însu¿i.”1
Într-o replicå din scenariul ini¡ial, care a fost apoi eliminatå din
film, Morpheus chiar îi spune lui Neo: „Ai tråit în viziunea lui
Baudrillard, în interiorul hår¡ii ¿i nu în teritoriul în sine.”2
Într-un interviu, Larry Wachowski, care a scris scenariul ¿i a
regizat pelicula împreunå cu fratele lui, Andy, a spus: „Principalul
nostru scop în ceea ce prive¿te Matrix a fost så facem un film de
ac¡iune, dar intelectual. Ne plac filmele de ac¡iune, armele ¿i kung-
fu-ul, dar ne-am såturat de cele fåcute pe bandå rulantå cårora le
lipse¿te orice nuan¡å intelectualå. A¿a cå am hotårât så introducem
oricâte idei de acest gen încåpeau.”3 Fra¡ii Wachowski chiar i-au
dat lui Keanu Reeves o temå pentru acaså: printre cår¡ile pe care
le-a avut de citit pentru a putea juca în film, s-au numårat: Out of
Control: The New Biology of Machines, Social Systems and the
Economic World (1994) a lui Kevin Kelly ¿i Simulacra and Simu-
lation a lui Jean Baudrillard.4
Dacå fra¡ii Wachowski au amestecat cu succes ingredientele
unui film de ac¡iune – cum ar fi armele ¿i kung-fu – cu un con¡inut
intelectual este o problemå pe care a¿ vrea så o discut mai târziu.
Cu siguran¡å înså, filmul este dator vândut celor douå figuri ale
SF-ului contemporan ¿i teoriei SF-ului. În primul rând este vorba
de romancierul William Gibson, care a ajutat la fondarea unui
subgen – cyberpunk – prin intermediul nuvelisticii sale scrise la
începutul deceniului ’80 ¿i al romanului Neuromancer (1984). În
Neuromancer, Gibson a inventat termenii „spa¡iu cibernetic” ¿i
„matrice”, care se refereau la realitatea virtualå. Criticii au sus¡inut
1
Baudrillard, Simulacra and Simulation, p.1
2
Matrix Unfolded
3
Probst, p. 32
4
Nichols
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 101
cå Matrix a reînviat cyberpunk-ul în secolul al XXI-lea5 sau cå

este „prima capodoperå în domeniul filmelor c-punk.”6 A doua
figurå este cea a lui Jean Baudrillard, unul dintre teoreticienii noului
ordin al simulårii ¿i realitå¡ii virtuale.
„Realitatea virtualå” este un concept alunecos, reinterpretat cu
fiecare întrebuin¡are, ca ¿i cel de „postmodern” însu¿i. scrie Robert
Markley: „La urma urmei, ce poate fi definit ca spa¡iu virtual? În
ultimii ani, termenul a devenit atotcuprinzåtor, înglobând orice,
de la e-mail ¿i pânå la GameBoy...” Mul¡i comentatori au imaginat
realitatea virtualå drept un spa¡iu transcendent, ca pe ceva sublim,
superior realitå¡ii obi¿nuite, „de parcå fiecare computer ar fi o poartå
cåtre un univers de umbre al spa¡iului infinit, accesibil prin mijloace
electronice.”7
Cu toate acestea, realitatea virtualå, presupunând cå existå, nici
måcar n-ar fi transcendentå, ci numai o proiec¡ie sau umbrå a realitå¡ii,
cåreia îi lipsesc dimensiuni importante, la fel cum umbra unui glob
tri-dimensional devine o sferå bi-dimensionalå. Traiul în realitatea
virtualå s-ar asemåna vie¡ii în pe¿tera lui Platon: o existen¡å inferioarå
într-o lume a umbrelor. Probabil cå la un moment dat va fi teoretic
posibil a se crea un program foarte complex, care ar simula via¡a
realå în asemenea måsurå încât ar fi capabil så-i påcåleascå pe
oameni, incluzând nu numai våzul ¿i auzul, dar ¿i celelalte sim¡uri
esen¡iale ale pipåitului, gustului ¿i mirosului, de¿i în clipa de fa¡å
obstacolele tehnologice sunt notabile. Cu toate acestea, Matrix
presupune cå toate aceste piedici au fost depå¿ite.
În fic¡iunile ¿tiin¡ifico-fantastice ¿i în alte curente culturale
contemporane care trateazå realitatea virtualå avem de-a face cu
metafore ¿i fantezii, proiec¡ii ale temerilor ¿i speran¡elor despre
via¡a în interiorul ma¿inilor ¿i despre via¡a sus¡inutå de ma¿ini într-o
epocå ciberneticå. Acum tråim într-o erå nouå, nu numai postmo-
dernå, ci ¿i „postumanå”, în care trebuie så redefinim conceptul
umanului – ce înseamnå a fi uman. „În postuman”, scrie N. Katherine
5
Barnett, p. 360
6
„E-Files”, p. 346
7
Markley, p. 2
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
102 ANDREW GORDON
Hayles, „nu existå diferen¡e esen¡iale sau hotare despår¡itoare absolute

între existen¡a trupeascå ¿i simularea prin intermediul computerului.”8
Pe måsurå ce aceste grani¡e se frâng, ne temem cå umanul ar putea
fi controlat de cåtre ma¿ini, sau, la polul opus, speråm cå ma¿inile
ar putea transcendentaliza umanul. David Porush afirmå: „Realitatea
virtualå se referå... la redefinirea... umanului într-un spa¡iu... pur...
al mecanismelor ¿i al unui nou Ierusalim, al unui Påmânt al
Fågåduin¡ei.”9 Realitatea virtualå este „o nouå mitologie”, în care
noua frontierå nu este spa¡iul cosmic, ci „spa¡iul interior” al compu-
terului ¿i al min¡ii umane ¿i interfa¡a dintre cele douå.10
Între „spa¡iul cibernetic” sau „matricea” lui Gibson existå o
legåturå foarte strânså cu ¿tiin¡a ¿i tehnologia, a¿a cum existå între
aventurile vråjitorului Don Juan din cår¡ile lui Carlos Castenada ¿i
antropologie. Lucru valabil ¿i în cazul realitå¡ii virtuale din Matrix.
În Neuromancer, spa¡iul cibernetic este un tårâm transcendent, o
„halucina¡ie consensualå” 11 care, pentru hackerii înråi¡i, este
preferabilå drogurilor ¿i sexului. Matrix se alimenteazå din aceastå
mitologie nouå pentru a inversa no¡iunea de spa¡iu cibernetic instituitå
de Gibson, creând nu un Nou Ierusalim, ci un iad cibernetic. În
închisoarea virtualå a Matricei, fiin¡ele umane sunt men¡inute într-o
permanentå stare de vis, incon¿tiente de faptul cå nu sunt nimic
mai mult decât sclavi ai ma¿inilor.
Dar Matrix nu folose¿te, inversând, numai no¡iunea spa¡iului
cibernetic a lui Gibson, ci ¿i ideile despre simulare ale lui Baudrillard;
se observå înså cå scenari¿tii nu s-au låsat contamina¡i de pesimismul
acestuia, pentru cå Matrix oferå o solu¡ie la aceastå problemå în
timp ce Baudrillard considerå cå nu existå una.
Generalizårile ¿i afirma¡iile deseori hiperbolice ale lui Baudrillard
– cum cå simularea, sau ceea ce el nume¿te „hiperrealitate”, a înghi¡it
în totalitate lumea contemporanå – trebuie privite perspectivistic.
De exemplu, un critic, Istvan Csicsery-Ronay Jr., l-a numit pe
8
Hayles, p. 3
9
Porush, p. 126
10
Ibid., p. 109
11
Gibson, p. 11
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Baudrillard „un virtuoz – cu un stil propriu – al teoriei SF-ului”,

care face teorie în registru liric, creând „un poem sau film SF de
tip vizionar.”12 Baudrillard trateazå „anumite teme ¿i motive foarte
dragi prozei SF ¿i utopice” drept „fenomene realiste.”13 Csicsery-
Ronay define¿te tipul teoriei lui Baudrillard a fi „apocaliptico-
distopico-idealist.”14 Cu alte cuvinte, nu ar trebui så interpretåm
stricto sensu remarcele lui Baudrillard, ci metaforic, drept exageråri
menite a transmite mai pregnant inten¡ia autorului, a¿a cum am
interpreta lumea imaginarå a unui autor SF distopic precum George
Orwell. Deoarece face teorie SF despre simulare ¿i hiperrealitate,
deoarece se exprimå prin exageråri hiperbolice ¿i apocaliptice,
deoarece este creatorul unui „poem sau film SF de tip vizionar” –
ei bine, din pricina tuturor acestor date, nu e de mirare cå Baudrillard
a trezit interesul creatorilor de film SF – realizatori ai unei pelicule
distopice, apocaliptice, pe tema hiperrealitå¡ii, a¿a cum e Matrix.
Ironia sor¡ii face cå de¿i Baudrillard a fost un critic extrem de
influent al realitå¡ii virtuale, are foarte pu¡ine cuno¿tin¡e despre
cultura ciberneticå; cu toate acestea, ¿i-a început critica hiperrealitå¡ii
atacând reclamele TV ¿i parcurile tematice cu ani buni înainte de
revolu¡ia digitalå care a adus dupå sine Internetul, calculatoarele
personale ¿i realitatea virtualå. Baudrillard nu reu¿e¿te de asemenea
så distingå în procesul teoretizårii sale între consecin¡ele televiziunii
¿i cele ale computerului, între care existå diferen¡e semnificative.
Televiziunea nu este interactivå, spre deosebire de computer ¿i de
Internet, ¿i nici nu constituie „realitate virtualå.”15 Baudrillard înclinå
så bage în aceea¿i oalå parcurile tematice, televiziunea ¿i realitatea
virtualå – ca forme de simulare.
Ideea principalå din teoriile lui Baudrillard este aceea cå în lumea
postmodernå realul a fost aproape în totalitate înlocuit de simulacre.
„Este vorba despre o genera¡ie compuså din imita¡ii ale unui real
fårå origine sau realitate: un hiperreal. Teritoriul nu mai precede
12
Csicsery-Ronay, p. 392-93
13
Ibid., p. 393
14
Ibid., p. 389
15
Poster, p. 48-50
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
104 ANDREW GORDON
harta... ci... harta precede teritoriul.” El pretinde cå realul nu mai

supravie¡uie¿te decât în vestigii råspândite „ici ¿i colo în de¿erturi...
De¿erturile realului însu¿i.”16
Baudrillard vorbe¿te despre patru ordine ale simulårii: în primul,
imaginea reflectå realitatea; în al doilea, o mascheazå; în al treilea,
„mascheazå absen¡a unei realitå¡i profunde”; iar în al patrulea, „nu
existå nici un fel de legåturå între realitate ¿i imagine; este propria
simulare fidelå a acesteia.”17 Baudrillard este cu precådere interesat
de exemplele postmoderne ale simulårii apar¡inând celui de-al
treilea ordin, în care se înscriu parcurile tematice precum Disneyland.
„Disneyland este prezentat ca imaginar pentru a ne face så credem
cå restul este real, când, de fapt, Los Angeles-ul ¿i America ce îl
înconjoarå nu mai sunt de mult reale, ci apar¡in ordinului hiperreal
¿i ordinului simulårii.”18 Ceea ce Baudrillard în¡elege prin „hiperreal”
este „o genera¡ie compuså din imita¡ii ale unui real fårå origine
sau realitate.”19
În altå parte, Baudrillard a comentat ¿i despre ceea ce el a numit
„simulacrele simulårii: bazate pe informa¡ie, pe imita¡ie, pe joc
cibernetic. Scopul lor este hiperrealitatea, controlul total, opera¡io-
nalitatea maximå.”20 Frica lui Baudrillard este aceea cå sosirea erei
hiperrealitå¡ii va marca „finalul SF-ului” pentru cå „va dispårea
acel principiu al realitå¡ii.”21 Dacå nu existå o realitate standard,
atunci SF-ul nu va mai dispune de o funda¡ie pe care så se sprijine,
pentru cå ce altå metodå avem de a måsura „fantasticul” dacå nu
prin compara¡ia cu „realul”?
Prin urmare, cum func¡ioneazå simularea în Matrix? În film,
este anul 2199, iar suprafa¡a påmântului a fost distruså în urma
unui råzboi cu ma¿inile dotate cu inteligen¡å artificialå. Adânc în
inima påmântului, fiin¡ele umane sunt crescute drept surså de
16
Baudrillard, Simulacra and Simulation, p. 1
17
Ibid., p. 6
18
Ibid., p. 12
19
Ibid., p. 1
20
Baudrillard, „Simulacra and Science Fiction”, p. 309
21
Ibid., p. 311
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
energie pentru ma¿ini ¿i încremenite într-un stadiu embrionar,

visând ca tråiesc într-un ora¿ american al anului 1999. Aceastå
lume de vis, care se nume¿te Matrice, este simulatå de computer,
cu scopul ca popula¡ia så råmânå docilå.
Câ¡iva indivizi persistå în lumea realå ¿i se luptå cu ma¿inile.
Morpheus, liderul rebelilor, stråbate lumea într-o navå pe pernå
de aer, precum cåpitanul Nemo al lui Jules Vernes. Morpheus ¿i
echipajul såu îl salveazå din Matrice pe Thomas Anderson,
programator pe timp de zi ¿i hacker – ce sfideazå legea – pe timp
de noapte, interval în care este cunoscut sub numele de Neo.
Morpheus este convins de faptul cå Anderson ar putea fi „Alesul”
prevestit de Oracol: omul care îi poate învinge pe agen¡i. Neo –
nume anagramat dupå „One” – nu are habar cå tråie¿te într-o
realitate simulatå. Mai întâi trebuie smuls din Matrice, renåscut în
lumea realå, reeducat ¿i antrenat.
Morpheus îi explicå mai întâi lui Neo natura Matricei:
MORPHEUS: Vrei så ¿tii ce e? Matricea este pretutindeni. Este

peste tot în jurul nostru, chiar ¿i în aceastå camerå. Po¡i så o
vezi când te ui¡i pe fereastrå sau la televizor. O sim¡i când te
duci la serviciu, sau la bisericå, sau când î¡i plåte¿ti impozitele.
Este lumea cu care ¡i-a fost acoperitå privirea ca så te orbeascå
în fa¡a adevårului.
NEO: Care adevår?
MORPHEUS: Cå e¿ti un sclav, Neo. Ca to¡i ceilal¡i, ai fost nåscut
în robie, într-o închisoare pe care nu o po¡i sim¡i prin miros,
gust sau atingere. E o închisoare pentru minte.
Matrix se ocupå de ceea ce Baudrillard numea „al patrulea ordin

al simulårii”, neavând nici o legåturå cu realitatea. Adicå lumea în
care Neo î¿i duce existen¡a este în totalitate falså, o lume de vis
lipsitå de substan¡å ¿i fårå nici o rela¡ie cu 2199 (de¿i se aseamånå
izbitor cu lumea contemporanå publicului acestui film). Ma¿inile
au creat un simulacru: o realitate virtualå simulând lumea anului
1999, o lume care este moartå pentru viitor. Dupå cum scrie
Baudrillard – de parcå ar descrie chiar acest film – „Imaginea
realului este închegatå din celule în miniaturå, matrice ¿i bånci de
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
106 ANDREW GORDON
memorie, imita¡ii de control – ¿i toate acestea pot fi folosite de

infinite ori pentru a o reproduce.”22
Potrivit lui Baudrillard, în era electronicå, „chiar realul a devenit
autentica noastrå utopie – dar o utopie care nu se mai înscrie în
tårâmul posibilului, la care se poate visa a¿a cum visezi la un obiect
pierdut.”23 Realul, considerå el, a fost înlocuit de formele electronice
– dar ¿i de cele de altå naturå – ale simulårii, de „imita¡ii ale unui
real fårå origine sau realitate.”24 Realul este pierdut iremediabil,
¿i, chiar de am vrea, nu am mai putea distinge între simulare ¿i
real. De exemplu, dacå am vrea så ne retragem în mijlocul a ceea
ce noi consideråm a fi realitate, nu am mai regåsi natura, ci un
parc natural. „Naturalul” a fost înlocuit de artificial. Astfel, utopia,
tårâmul realului, nu mai persistå în viitor, ci numai în trecut, ceea
ce constituie un motiv de îngrijorare pentru SF, un domeniu în
care literatura ¿i cinematografia anticipeazå viitorul. „Probabil cå
SF-ul epocii cibernetice ¿i hiperreale nu va avea altå solu¡ie decât
så se auto-epuizeze, prin reînvierea artificialå a lumilor «istorice»,
så încerce så reconstruiascå in vitro, pânå la cel mai mårunt detaliu,
parametrii unor lumi precedente, evenimentele, oamenii, ideologiile
trecutului – dezgolite de sens, de dezvoltarea lor originalå, dar
halucinatorii în ceea ce prive¿te adevårul retrospectiv.”25
Astfel, lumea anului 2199 din Matrix preferå så perpetueze un
permanent 1999. Iar Baudrillard comenteazå altundeva cå americanii
tråiesc într-o „perpetuå simulare.”26 Cu alte cuvinte, ceea ce vrea
så transmitå viziunea pesimistå ¿i hiperbolicå a lui Baudrillard este
cå am înlocuit deja realul cu hiperrealul, cå America se aflå în
avangarda acestei mi¿cåri ¿i cå viitorul nu promite o recuperare a
realului, ci o succesiune de simulåri. De asemenea, Matrix pare så
avertizeze cå anul 1999 este o lume de vis, o simulare de ordinul
al patrulea nu numai pentru personajele din film, ci ¿i pentru publicul
22
23
24
25
26
Baudrillard, America, p. 76-77
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
acestuia. Potrivit lui Slavoj Oiñek27, Matrix nu vorbe¿te numai

despre viitor, dar ¿i despre irealitatea Americii contemporane, prinse
în lumea opresivå ¿i fårå scåpare a capitalismului virtual: „Realitatea
materialå pe care o tråim ¿i o vedem în jurul nostru este una virtualå,
generatå ¿i coordonatå de un computer gigant la care suntem cu
to¡ii conecta¡i.” Oiñek pare så împårtå¿eascå pesimismul lui
Baudrillard ¿i este înclinat så facå acelea¿i afirma¡ii generalizatoare
¿i hiperbolice despre realitatea contemporanå. Metaforele distopice
ale SF-ului au avut o influen¡å demnå de luat în seamå asupra
teoriei contemporane.
Se presupune cå închisoarea virtualå din film seamånå cu
prezentul nostru, o lume pe care ¿i noi ¿i masele care populeazå
filmul o acceptåm în ciuda faptului cå nici nu se pune problema så
fie utopicå, cå este nu numai irealå, dar ¿i lipsitå de fericire. Existå
numeroase dovezi în film în sprijinul acestei afirma¡ii. Se poate
foarte u¿or argumenta cå Matrix protesteazå împotriva vie¡ilor
petrecute în birourile restrictive ale unor corpora¡ii, genul de via¡å
artificialå pe care Neo trebuie s-o respingå. Agentul Smith, unul
dintre programele senzoriale care func¡ioneazå pe post de poli¡ie
în Matrix, îi spune lui Morpheus:
„Ai observat-o vreodatå cu aten¡ie, Morpheus? Eu i-am

admirat frumuse¡ea. Geniul. Miliarde de oameni tråindu-¿i
via¡a... în ignoran¡å. ªtiai cå prima Matrice a fost construitå
astfel încât så devinå o lume perfectå pentru oameni? În
care så nu fie loc pentru suferin¡å, ci numai pentru fericire?
A fost un e¿ec dezastruos. Nimeni n-a tolerat programul.
Recolte întregi s-au irosit. Unii au crezut cå ne lipsea limbajul
de programare necesar pentru a descrie lumea voastrå
perfectå. Dar eu cred cå, de fapt, ca specie, fiin¡ele umane
î¿i definesc realitatea prin suferin¡å ¿i nefericire. Lumea
perfectå era un vis din care creierul vostru primitiv tot încerca
så se trezeascå. De aceea Matricea a fost regânditå în aceastå
27
Oiñek, p. 25
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
108 ANDREW GORDON
formå: apogeul civiliza¡iei voastre. Spun civiliza¡ia voastrå

pentru cå, în momentul în care am început så gândim în
locul vostru, a devenit civiliza¡ia noastrå, ceea ce este –
desigur – cel mai important lucru.”
Pentru persoanele din public ce nu au citit ¿i nici måcar nu au

auzit de Baudrillard (¿i e vorba de toatå lumea presupun), Matrix
reia varia¡iuni pe aceea¿i temå a realului versus fantastic prin aluziile
pe care le face la opere clasice precum Alice în ºara minunilor ¿i
Vråjitorul din Oz: ambele sunt construite pe ideea a douå lumi
distincte, una realå ¿i alta de vis. Diferen¡a constå în faptul cå în
ambele opere men¡ionate, protagoni¿tii pornesc din lumea realå ¿i
på¿esc abia dupå aceea în cea de vis, în timp ce Neo face aceastå
cålåtorie în sens invers, deoarece lumea pe care o crede ini¡ial
realå se dovede¿te a fi doar o simulare generatå de calculatoare.
De exemplu, printre referirile pe care Matrix le face la Alice, putem
enumera îndemnul lui Morpheus cåtre Neo: „Urmåre¿te iepurele
alb” sau cuvintele pe care le roste¿te mai târziu: „Cred cå acum te
sim¡i cam ca Alice rostogolindu-se prin tunelul iepura¿ului.” Îi
oferå lui Neo douå pastile, una albastrå ¿i una ro¿ie, spunându-i:
„Dacå iei pastila ro¿ie, råmâi în ºara Minunilor ¿i eu î¡i aråt cât de
adânc este tunelul iepura¿ului.” Când Neo se întreabå ce se va
întâmpla dupå ce va lua pastila ro¿ie, Cypher îi råspunde: „ªi-acu’
pune-¡i centura de siguran¡å, Dorothy, ¿i zi pa, pa! Kansas!” În
timp ce Neo se uitå la propria reflec¡ie în oglindå, realitatea lui
începe så se descompunå. Oglinda se lichefiazå ¿i mâna lui trece
prin ea, scena fåcând aluzie la Alice în ºara oglinzilor.
Ca ¿i Star Wars, Matrix este o pasti¿å postmodernå a unor fårâme
din cultura popularå.28 „Fra¡ii Wachowski au demonstrat o viclenie
remarcabilå în ceea ce prive¿te «jaful» intra-cultural pe care l-au
practicat. Matrix îndeaså ingredientele într-un amestec eclectic de
excese mitologice – de la Biblie la filme de ac¡iune gen Hong Kong
– cum nu vei gåsi niciunde în filmele de dupå Star Wars.”29 Filmul
28
Gordon, p. 314-15
29
Mitchell
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
împrumutå de asemenea concepte, imagini, creaturi sau costume

dintr-o armatå de filme SF printre care se numårå:
1. 2001 (1968): un computer mali¡ios, con¿tient, preia controlul

¿i începe så omoare ceva oameni.
2. Logan’s Run (1976): lumea exterioarå a fost devastatå de
råzboi, iar ce a mai råmas din omenire duce o existen¡å
hedonistå într-un ora¿ acoperit cu o cupolå, dar oamenii nu
supravie¡uiesc vârstei de 30 de ani.
3. Star Wars (1977): un personaj obi¿nuit descoperå cå de¡ine
puteri neobi¿nuite ¿i cå ar putea fi singurul care så-¿i poatå
salva lumea.
4. Alien (1979): o creaturå extraterestrå invadeazå corpul uman,
la fel cum lui Neo i se implanteazå o „insectå” în abdomen.
5. Tron (1982): eroul este prizonier în interiorul unui computer
¿i este for¡at så îl înfrângå pe acesta pentru a se putea salva.
6. Blade Runner (1982): nimeni nu poate face diferen¡a între
oamenii contrafåcu¡i, simula¡i (replican¡i) ¿i cei autentici.
7. Terminator (1984) ¿i Terminator 2: Judgement Day (1991):
ma¿inile au preluat controlul ¿i îi exterminå pe oameni pânå
ace¿tia reu¿esc så reac¡ioneze.
8. Total Recall (1990): eroul nu poate face diferen¡a între lumea
programatå, de vis ¿i realitate.
9. Men in Black (1997): agen¡ii se îmbracå similar oamenilor
în negru.
Pe lângå Alice ¿i Vråjitorul din Oz, Matrix face trimiteri ¿i la

alte opere literare, precum Douåzeci de mii de leghe sub måri a lui
Jules Vernes (Morpheus seamånå cu cåpitanul Nemo), 1984 a lui
George Orwell (autoritå¡ile totalitare îl spioneazå pe protagonistul
care contacteazå o mi¿care de rezisten¡å clandestinå) ¿i la „I Have
no Mouth and I Must Scream” a lui Harlan Ellison (un computer
nebun declan¿eazå al treilea råzboi mondial, aråtându-se milostiv
numai fa¡å de câ¡iva supravie¡uitori umani, cu scopul de a-¿i satisface
plåcerile sadice; în cele din urmå, computerul îi råpe¿te eroului
gura, a¿a cum se întâmplå ¿i în scena interogatoriului la care Neo
este supus de cåtre agentul Smith).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
110 ANDREW GORDON
Fra¡ii Wachowski au fost influen¡a¡i ¿i de alte media, în principal

de benzi desenate, romane în formatul benzilor desenate (inclusiv
manga japoneze), desene animate japoneze, videoclipuri muzicale,
reclame TV, publicitatea din domeniul modei ¿i filme de ac¡iune
hong-kong-eze. „Cu mai mult succes decât oricine altcineva, fra¡ii
Wachowski au transpus sensibilitatea unei benzi desenate în filme.”30
Fra¡ii au scris textele pentru benzile desenate publicate de Marvel
¿i la început au conceput Matrix sub forma unei benzi desenate,
ca urmare se men¡in încå accente grafice foarte pregnante din
aceasta. Au angajat câ¡iva exper¡i în domeniul benzilor desenate
„pentru a desena manual întregul film – secven¡å cu secven¡å.”31
Responsabilul cu efecte vizuale din echipa filmului, John Gaeta,
spune: „Sunt de-a dreptul nebuni dupå benzile desenate ¿i de aici
provin multe dintre ideile lor regizorale – din industria japonezå
de anima¡ie ¿i benzi desenate deviante.”32 Cameramanul lor, Bill
Pope, le împårtå¿e¿te dragostea pentru benzi desenate ¿i ¿i-a început
cariera filmând videoclipuri muzicale ¿i reclame înainte de a lucra
la filme SF precum Darkman ¿i Army of Darkness.
Ca ¿i Star Wars, ¿i Matrix are coeren¡å de poveste mesianicå
sau pasti¿å a unor asemenea povestiri – reluând mitul na¿terii unui
erou. 33 Matrix muste¿te de alegorie cre¿tinå, deoarece Neo se
dovede¿te a fi mesia, prevestit de profe¡ii, care va elibera umanitatea
de lumea de vis computerizatå. ªi onomastica con¡ine sugestii de
simbolism cre¿tin: Trinity ¿i Cypher (acesta din urmå aminte¿te de
Lucifer, de¿i are mai degrabå func¡ie de Iuda). Cameramanul Bill
Pope spune: „Este o complicatå poveste de inspira¡ie cristicå, dar
atât pentru mine cât ¿i pentru fra¡ii Wachowski, unul dintre cele mai
bune tipuri de benzi desenate este cel al devenirii unui erou, care
scoate în eviden¡å începuturile unui super-erou precum Daredevil
¿i Omul Påianjen. Matrix este povestea ini¡iaticå a lui Neo.”34
30
Mitchell
31
Probst, p. 32
32
Magid, p. 46
33
Gordon, p. 315
34
Probst, p. 33
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Prin urmare, Baudrillard este unul dintre elementele prezente

în numeroasele straturi de intertextualitate din Matrix. Persistå
întrebarea: chiar este Matrix un film intelectual de ac¡iune sau este,
mai degrabå, dupå cum a sugerat un critic, „o amestecåturå preten-
¡ioaså ¿i noroioaså de teorie literarå postmodernå, efecte speciale
zångånitoare ¿i aventuri gen Superman?”35 ªi, în al doilea rând,
chiar se bucurå Baudrillard de o påtrundere profundå din partea
fra¡ilor Wachowski? Este posibil ca ace¿tia så se fi folosit de numele
såu pentru a pune filmului o pecete intelectualå pe care nu ¿i-o meritå?
În primul rând, ce se în¡elege prin film intelectual de ac¡iune?

ªi ce anume face distinc¡ia dintre un film autentic de aceastå naturå
¿i unul diletant? Nu este nimic de repro¿at canalelor media
contemporane precum benzile desenate, televiziunea, filmele care
întrebuin¡eazå teoria literarå ¿i culturalå actualå, tot a¿a cum nu
este nimic de repro¿at „culturii elitiste”, cum ar fi romanele lui
Saul Bellow, Philip Roth sau Thomas Pynchon, spectacole de
televiziune, desene animate sau filme. În postmodernism, legile
eclectismului ¿i frontierele între a¿a-numita „culturå elitistå” ¿i cea
„de jos” sunt foarte fluide. Despre Matrix – precum ¿i despre Star
Wars ¿i Star Trek – s-au scris zeci de articole ¿i chiar s-au instituit
cursuri universitare care så exploreze dimensiunile lui filozofice,
religioase ¿i ¿tiin¡ifice. Un film similar, ca Terminator, nu a stârnit
acelea¿i reac¡ii.
P. Chad Barnett apreciazå filmul Matrix pentru cå a reanimat
cyberpunk-ul, dåruind „din nou cyberpunk-ului un anume sim¡
boem ¿i o esteticå postmodernå rafinatå.”36 Probabil încå mahmur
dupå lecturile din criticul de facturå neo-marxistå Fredric Jameson,
Barnett ridicå osanale filmului pentru consecin¡ele lui politice ¿i
ac¡iunea „de cartografiere cognitivå amånun¡itå a spa¡iului mondial
al capitalului multina¡ional. Filmul... permite celor care îl tråiesc
så î¿i defineascå pozi¡ia ca entitå¡i individuale ¿i colective ¿i så î¿i
35
Hoffman
36
Ibid., p. 362
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
112 ANDREW GORDON
recâ¿tige capacitatea de a ac¡iona ¿i lupta...”37 Cu alte cuvinte,

Barnett chiar crede cå Matrix de¡ine poten¡ial politic de tip radical
¿i i-ar putea inspira pe unii dintre privitori så se organizeze ¿i så se
revolte împotriva sistemului capitalist.
Eu înså consider aceastå pozi¡ie a fi o interpretare prea utopicå
a efectului ideologic al filmului. Matrix poate sluji par¡ial drept un
avertisment împotriva lumii realitå¡ii virtuale, dar intriga sa nu are
nici o valen¡å radicalå. De¿i cei doi fra¡i Wachowski s-ar putea så
cocheteze cu ideea cå sunt ei în¿i¿i ni¿te rebeli – precum Morpheus
¿i Neo („noi renegåm sistemul”)38 ei sunt, în schimb, ca ¿i George
Lucas, parte integrantå a sistemului hollywoodian. Matrix este, ca
¿i Star Wars, o altå francizå cinematograficå de ac¡iune, dependentå,
ca ¿i saga creatå de Lucas, de vraja exercitatå de opozi¡ia clar
conturatå bine-råu, ¿i promi¡ând mântuirea prin venirea unui mesia
båtåu¿. Speran¡a unei schimbåri produse de interven¡ia unui mesia
descurajeazå orice ac¡iune sau gândire politicå. Unul dintre critici
are obiec¡ii în ceea ce prive¿te „întregul subtext mesianic: no¡iunea
cå un erou poate transforma o lume cåzutå iremediabil în hiperrea-
litate.”39 Eu cred cå tocmai acest subtext mesianic, mitologic, ca ¿i
cel din Star Wars, salveazå statutul de film cult al peliculei despre
care discutåm. Acesta împlete¿te mitologia stråveche despre
venirea unui mesia cu recenta mitologie a realitå¡ii virtuale pentru
a crea un nou tip de erou religios. Matrix expune aceea¿i quasi-
profunditate, acela¿i dialog pompos ¿i sugestiile religioase alegorice
pe care le regåsim ¿i în seria Star Wars. De¿i prezintå un asemenea
e¿afodaj ideatic, Matrix nu are adâncimi intelectuale sau filozofice.
Suntem nevoi¡i så pomenim iarå¿i de Star Wars, pentru cå în ambele
filme aproape toate ideile sunt împrumutate. În ciuda faptului cå
unii dintre noi vom recunoa¿te aluziile la teoria criticå postmodernå,
publicul fra¡ilor Wachowski nu este elita minorå care îl cite¿te pe
Baudrillard, ci „o genera¡ie hrånitå cu benzi desenate ¿i compu-
tere”,40 care cere ac¡iune violentå ¿i rapidå. Numero¿i critici s-au
37
Ibid., p. 372
38
Matrix, DVD
39
40
Maslin
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
plâns cå „Uneori, Matrix aratå mai degrabå a joc video decât a

film”41 sau cå reprezintå ultima fazå a „escapismului cibernetic.”42
Unul dintre ei a identificat „o contradic¡ie destul de serioaså func¡io-
nând într-un film care se bazeazå atât de tare pe efecte speciale
digitale în timp ce militeazå împotriva unei realitå¡i construite de
computer.”43 În plus, mai existå o contradic¡ie care avertizeazå
împotriva triumfului computerelor, sugerând în acela¿i timp cå
„în¡elegerea supremå poate fi atinså prin abilitå¡i care au fost
cåpåtate prin intermediul programelor calculatorului.”44
Mai mult, cerin¡ele celor mai recente filme de ac¡iune – ¿i må
refer la spectaculozitate ¿i violen¡å – tind så nu punå în mi¿care
mecanismele min¡ii. Nu am nimic împotriva violen¡ei cinemato-
grafice în sine – ¿i literatura ¿i filmele de calitate abundå deseori în
manifeståri violente – atâta timp cât aceasta este necesarå ¿i ajutå
la promovarea intrigii ¿i a temelor. Så luåm, de exemplu, în consi-
derare „ultraviolen¡a” bolnåvicioaså din filmul lui Stanley Kubrick
The Clockwork Orange – Portocala mecanicå (1971). Acest film,
ca ¿i romanul lui Anthony Burgess pe care se bazeazå, este o
medita¡ie minu¡ioaså asupra naturii liberului arbitru ¿i asupra violen¡ei
individuale în contrast cu violen¡a statului.
Prin urmare, consider cå plåcerile primordiale ale filmului Matrix
sunt viscerale ¿i nu intelectuale, constând mai degrabå în stratagemele
inovative de facturå vizualå, în cascadorii ¿i în firul alert al ac¡iunii.
Larry Wachowski afirmå: „Cred cå violen¡a ascunde multe aspecte
incredibile ¿i minunate ¿i mai cred cå violen¡a poate fi un instrument
foarte folositor pentru desfå¿urarea ac¡iunii. Creatorii de filme au
descoperit un uimitor limbaj al violen¡ei. De exemplu, este de-a
dreptul extraordinar ceea ce reu¿e¿te John Woo prin întrebuin¡area
stilului lui hiper-violent. Împinge imagistica violen¡ei la un cu totul
al nivel. Tot asta am încercat ¿i în Matrix.”45 Mul¡i spectatori ¿i
41
Anthony
42
Maslin
43
Hoffman
44
Newman
45
Probst, p. 33
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
114 ANDREW GORDON
critici au savurat violen¡a: „Matrix oferå unele dintre cele mai

psihotice scene de ac¡iune din istoria filmului american.”46 Al¡ii
au obiectat înså cå, în final, „scenariul se degradeazå într-o formå
înspåimântåtoare de nihilism... pe måsurå ce eroul înarmat pânå
în din¡i porne¿te în misiunea sa de a salva umanitatea omorând
to¡i semenii care îi ies în cale.”47
Problema spectacolului cinematografic debordând de violen¡å
de dragul violen¡ei viciazå multe filme SF de ac¡iune de datå
recentå, cum ar fi Total Recall (1990) al lui Paul Verhoeven, care
se lanseazå într-o combina¡ie imposibilå ¿i riscantå între reflec¡iile
tulburåtoare ale lui Philip K. Dick referitoare la natura în¿elåtoare
a realitå¡ii ¿i filozofia lui Arnold Schwarzenegger: „Crapå-le capul
de parcå ar fi ni¿te nuci ¿i secerå-i de pe picioare cu o mitralierå.”
Alt film al lui Verhoeven, Starship Troopers (1997) – Infanteria
stelarå – (inspirat de romanul lui Heinlein), încearcå så satirizeze
societatea viitorului, militaristå ¿i fascistå, imaginatå de Heinlein,
dar apoi î¿i submineazå satira sus¡inând eroismele naivo-belicoase
ale protagonistului ¿i afundându-se grotesc în spectacolul
carnagiului. Romanul lui Heinlein elogia într-adevår o societate
militaristå, dar nu „beneficia” nici de satirå ¿i nici de atâtea imagini
ale masacrului. Blade Runner (1982) ¿i Minority Report (2002),
ambele construite pe romanele lui Philip K. Dick, sunt, dupå pårerea
mea, filme SF de ac¡iune mult mai profunde decât Total Recall,
Starship Troopers sau Matrix. Violen¡a din Blade Runner, de pildå,
este în mod deliberat bizarå ¿i dureroaså, pentru cå personajul de
naturå poli¡istå este însårcinat så identifice ¿i så ucidå „replican¡i”
evada¡i, oameni contrafåcu¡i care nu sunt diferi¡i de cei reali, dar
care mor încet, îndurând durere autenticå. Iar uciga¿ii din Minority
Report sunt anticipa¡i ¿i relua¡i fragmentar, astfel încât så devinå
imagini traumatice, precum ni¿te co¿maruri repetitive. În ambele
filme men¡ionate, violen¡a ajutå promovarea ideilor.
În Matrix înså, cred cå hiperrealitatea ne imunizeazå împotriva
hiperviolen¡ei. De exemplu, deoarece contrazice realitatea ¿i se
46
Covert
47
Hoffman
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
aseamånå cu un joc video, nu prea putem lua în serios scena uciderii

poli¡istului din hol. Din punct de vedere tehnic, scena este stupefiantå
¿i chiar incitantå pentru privire, dar tulburåtoare prin implica¡iile
pe care le presupune. Poli¡i¿tii sunt ¡intele anonime din jocurile
video, scopul prezen¡ei lor fiind acela de a fi secera¡i la påmânt.
Uitåm pentru moment cå în spatele acestor poli¡i¿ti din realitatea
virtualå se ascund oameni autentici. Unul dintre comentatori a scos
la ivealå paralele izbitoare între aceastå scenå din filmul Matrix ¿i
masacrul real de la Liceul Columbine, incluzând hainele negre de
piele ¿i armele foarte puternice.48
Repet întrebarea lui Dino Felluga din eseul precedent: „Oare
folosirea con¿tientå a teoriei postmoderne le permite fra¡ilor
Wachowski så eludeze acuza¡ia cå au creat doar o bâlbâialå
escapistå?” Iar råspunsul meu ar fi: „Nu prea.”
Må întorc acum la cealaltå problemå pe care am pus-o: în ce
måsurå reflectå Matrix cu acurate¡e ideile lui Baudrillard? ªi cât
de fidel este filmul concluziilor acestuia din urmå? Råspunsul la
prima întrebare ar fi cå pelicula este în mod cert influen¡atå de
ideile lui Baudrillard, dar cå le dilueazå pânå la punctul în care nu
mai sunt recognoscibile. Iar la a doua råspunsul este cå Matrix nu
este fidel concluziilor lui Baudrillard, deoarece då na¿tere unei
lumi în care irealul le este impus oamenilor (în timp ce, în lumea
contemporanå, noi în¿ine suntem artizanii propriei sor¡i similare)
¿i deoarece oferå speran¡a reîntoarcerii în real, pe care Baudrillard
o considerå imposibilå.
Într-un anume sens, Matrix produce o variantå simplificatå ¿i
roman¡ioaså a cår¡ii Simulacra and Simulation. Existå douå lumi
în film – lumea de vis a Matricei, care este o versiune creatå de
computer a lumii anului 1999, ¿i lumea realå a Påmântului post-
apocaliptic, din 2199 –, iar diferen¡a dintre cele douå este extrem
de bine trasatå. Aceasta este foarte bine scoaså în eviden¡å ¿i vizual.
Cameramanul Bill Pope ne-a dezvåluit cå cerul lumii din Matrice
a fost modificat digital pentru a pårea alb. „În plus, din moment ce
voiam ca realitatea universului Matricei så arate neatractiv... am
48
Jones, p. 36-37
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
116 ANDREW GORDON
folosit uneori filtre de culoare verde.” Prin contrast, „Lumea viitorului

este rece, întunecatå ¿i bråzdatå de fulgere, a¿a cå am folosit o
luminå albåstruie ¿i am ¿i întunecat-o råu de tot. Realitatea viitorului
este ¿i ea foarte apåsåtoare.”49 Criticul David Lavery comenteazå:
„În Matrix, ¿tim dincolo de orice îndoialå care este lumea realå...
Morpheus îl introduce pe Neo în ea: «Bine ai venit în lumea realå.»
Lumea realå existå, chiar ¿i sub hegemonia «celui de-al treilea
ordin al simulacrelor» al lui Baudrillard, iar arta cinematograficå...
o poate reprezenta ¿i spune o povestire eroicå a recuperårii ei.”50
Prin urmare, Matrix îl simplificå pe Baudrillard. Simulacra and
Simulation sus¡ine – având sau nu dreptatea de partea sa – cå este
posibil ca lumea realå så nu mai persiste în spatele simulårii, cå nu
mai existå o realitate standard ce poate fi recuperatå. Realul a
dispårut. „De fapt, nu mai este vorba chiar de real, pentru cå nu
mai este împachetat de nici o formå a imaginarului. Este vorba de
hiperreal.”51 În schimb, concep¡ia fra¡ilor Wachowski din Matrix
se aseamånå îndeaproape cu no¡iunile romantice ale secolului al
XIX-lea referitoare la incompatibilitatea dintre douå lumi: o lume
falså a aparen¡elor care ascunde definitiv sau numai camufleazå
lumea realå. O datå ce reu¿im så destråmåm iluzia, putem råmâne
lini¿ti¡i în aceasta din urmå. Este vorba despre distinc¡ia anticå
dintre aparen¡å ¿i realitate.
Nu sunt de acord cu afirma¡ia lui Dino Felluga, potrivit cåreia
fra¡ii Wachowski au inten¡ionat så ¿teargå hotarele dintre lumea
Matricei ¿i „lumea realå” a filmului. Acest lucru ar deruta ¿i mai
mult privitorul – ¿i ar fi inutil într-un film pe care mul¡i l-au gåsit
deja destul de confuz.
Pe lângå recuperarea realului, trebuie observat faptul cå
subtextul mesianic al filmului contrazice de asemenea pesimismul
lui Baudrillard privind triumful hiperrealitå¡ii. Nu existå nici un
motiv pentru ca noi så îi acordåm unui gânditor precum Baudrillard
statutul de profet sau pentru ca vreun artist så fie devotat orbe¿te
49
Probst, p. 33
50
Lavery, p. 155
51
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
ideilor unui teoretician. Dar atunci când un film face aluzie la

anumite teorii pe care – în mod deliberat – le în¡elege eronat sau le
simplificå, î¿i spulberå aura intelectualå. Un critic a notat: „Dacå
un film nu se pretinde altceva mai mult decât un spectacol, nu må
împotrivesc så îmi dezactivez senzorul de intrigi proaste ¿i så må
las purtat de val; dar când o peliculå pretinde a avea o semnificativå
componentå cognitivo-ideaticå (prin citarea lui Baudrillard, de
exemplu), iar aceasta este pe jumåtate coaptå sau fårå nici un gust,
încep så fierb.”52
În concluzie, de¿i Matrix ne ¿i satisface gusturile ¿i ne ¿i då
teme de gândire – ¿i må refer aici la puternica metaforå centralå, ¿i
paranoicå totodatå, a falsitå¡ii „realitå¡ii” – sunt nevoit så îl etichetez
drept o tentativå nereu¿itå de „film de ac¡iune de facturå intelectualå”,
în care spectacolul uneori depå¿e¿te sau contrazice ideile pe care
filmul le propune.
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI
Baudrillard, Jean, America (London and New York: Verso, 1988).

Baudrillard, Jean, Simulacra and Simulation (Ann Arbor: University of
Michigan Press, 1994).
Gibson, William, Neuromancer (New York: Ace, 1984).
Hayles, N. Katherine, How We Became Posthuman: Virtual Bodies in
Cybernetics, Literature and Informatics (Chicago: The University of
Chicago Press, 1999).
Markley, Robert, „Introduction”, Virtual Realities and Their Discontents,
Robert Markley, ed. (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1996),
p. 1-10.
Poster, Mark, „Theorizing Virtual Reality: Baudrillard and Derrida,”
Cyberspace Textuality: Computer Technology and Literary Theory,
Marie-Laure Ryan, ed. (Bloomington: Indiana Universsity Press, 1999),
p. 42-60.
52
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
118 ANDREW GORDON
ARTICOLE
Anthony, Ted, „At the Movies: The Matrix”, Associated Press, March 30, 1999.
Baudrillard, Jean, „Simulacra and Science Fiction”, translated by Arthur B.
Evans, Science Fiction Studies 18.3 (November 1991): p. 309-13.
Barnett, P. Chad, „Reviving Cyberpunk: (Re)Constructing the Subject and
Mapping Cyberspace in the Wachowski Brothers’s film The Matrix”,
Extrapolation 41.4 (Winter 2000): p. 359-74.
Csicsery-Ronay Jr., Istvan, „The SF of Theory: Baudrillard and Haraway”,
Science Fiction Studies 18.3 (November 1991): p. 387-404.
Covert, Colin, ‘Matrix mates science fiction and style”, Variety, September
24, 1999, p. 3E.
„E-Files, The”, Science Fiction Studies 26.2 (July 1999): p. 346-49.
Gordon, Andrew,”Star Wars: A Myth for Our Time”, Literature Film Quarterly
6.4 (Fall 1978): p. 314-26.
Hoffman, Adina, „Matrix’s Shallow Profundities”, The Jerusalem Post, July
19, 1999, Arts, p.7.
Jones, Kent, „Hollywood et la sage du numerique: a propos de Matrix et de
La Menace Fantome,” Cahiers du Cinema 537 (July/August 1999): p.
36-39.
Lavery, David, „From Cinespace to Cyberspace: Zionist and Agents, Realists
and Gamers in The Matrix and ExistenZ,” Journal of Popular Film and
Television 28.4 (Winter 2001): p. 150-57.
Magid, Ron, „Techno Babel”, American Cinematographer 80.4 (April 1999):
p. 46-48.
Maslin, Janet, „The Reality Is All Virtual, and Densely Complicated,” The
New York Times, March 31, 1999, p. E1.
Mitchell, Elvis, „The Wachowski Brothers”, Esquire, March 2000: p. 224.
Newman, Kim, „Rubber Reality”, Sight and Sound 9.6 (June 1999): p. 8-9.
Nichols, Peter M., „Home Video: More to Satisfy Matrix Mania”, The New
York Times, November 9, 2001, p. E26.
Porush, David, „Hacking the Brainstem: Postmodern Metaphysics and
Stephenson’s Snow Crash”, Virtual Realities and Their Discontents,
Robert Markley, ed. (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1996),
p. 107-41.
Probst, Christopher, „Welcome to the Machine”, American Cinematographer
80.4 (April 1999): p. 32-36.
Oiñek, Slavoj, „The Desert of the Real”, In These Times, October 29, 2001, p.
25-27
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Site-uri WEB
Matrix Unfolded.www.suspensionofdisbelief.com/matrix/faq.html. December

14, 2001.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Colecția
FANTASY & SCI-FI
Povestea tumultoasă a lui Thrall se constituie într-o saga a onoarei, urii

și speranței.
Thrall este mânat atât de sălbăticia propriei inimi, cât și de abilitățile
dobândite în timpul educației sale, spre a-și urma un destin pe care abia începe
să-l înțeleagă: redescoperirea tradițiilor poporului său și odată cu aceasta,
dobândirea unui nou nivel de cunoaștere.
Colecții
PETER B. LLOYD
INADVERTENºE Oare de ce rebelii

trebuie så påtrundå
în Matrice prin
intermediul
ÎN sistemului telefonic
(care, la urma
urmei, nici måcar
nu existå fizic)? ªi
MATRIX... ce s-a întâmplat cu

adevårat atunci
când Neo a înghi¡it
pastila ro¿ie (care,
ªI de asemenea, nu
existå)? ªi de unde
¿tia Matricea ce
gust are puiul
fript? Peter Lloyd,
ÎNDREPTAREA expert în tehnologie
¿i filozof, råspunde
nu numai la
acestea, dar ¿i la alte
LOR interoga¡ii.
Dupå cum demonstreazå eseurile din aceastå carte, fra¡ii

Wachowski au construit filmul lor, Matrix, pe mai multe niveluri.
Cei doi au gândit în detaliu temelia filozoficå, simbolismul religios
¿i specula¡iile ¿tiin¡ifice ale peliculei. Cu toate acestea, existå în
Matrix câteva inadverten¡e, câteva aspecte ce par så nu aibå sens
sau care sfideazå legile ¿tiin¡ei. Printre acestea se numårå:
• Bio-portul – cum este posibil ca o mufå introduså în cap så
î¡i controleze sim¡urile? ªi cum poate fi fixatå fårå så te
omoare?
• Pilula ro¿ie – din moment ce pilula este virtualå, cum îl poate
arunca pe Neo din Matrice?
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
122 PETER B. LLOYD
• Centrala energeticå – chiar pot fi oamenii surse de energie?

• Intrarea ¿i ie¿irea din Matrice – de ce au nevoie rebelii de
telefoane pentru a intra ¿i a ie¿i?
• „Insecta” – care este scopul ei?
• Percep¡ii în Matrice – cum ¿tiu ma¿inile ce gust are puiul fript?
• Con¿tientul ¿i Matricea – ma¿inile din Matrice sunt vii ¿i
con¿tiente? Sau sunt numai ma¿ini, inteligente, dar fårå minte?
Acest eseu råspunde întrebårilor de mai sus ¿i oferå explica¡ii

pentru a îndrepta situa¡ia.
BIO-PORTUL
Chiar pot ma¿inile så creeze o lume virtualå prin intermediul
unui bio-port? ªi cum func¡ioneazå acesta? Bio-portul este o
modalitate de a oferi computerelor din Matrice acces total la canalele
informa¡ionale din creier. Este localizat în spatele capului – în
regiunea cervicalå posterioarå – probabil între osul occipital de la
baza craniului ¿i prima vertebrå a gâtului. Cel mai potrivit loca¿
pentru påtrunderea firelor ar fi cartilajul moale care sprijinå craniul
pe coloana vertebralå, dupå care acestea ar urca prin deschiderea
naturalå prin care måduva spinårii este conectatå cu creierul.
Aceastå procedurå evitå sfredelirea osului ¿i men¡ine integritatea
mecanicå ¿i biologicå a cutiei craniene. Un copil cåruia i se introduce
un bio-port va supravie¡ui fårå dificultate opera¡iei.
Bio-portul are la capåt un månunchi des de electrozi care va
acoperi tot cuprinsul creierului. În cazul unui nou-nåscut, masa
filamentelor de conductori – învelite într-o teacå – va fi împinså în
interior prin bio-port. Ajungând în cavitatea cranianå, teaca va fi
abandonatå, iar filamentele se vor råspândi precum floarea unei
påpådii, påtrunzând cu gentile¡e în cortexul aflat în curs de
dezvoltare. Tecile astfel cuibårite vor elibera o structurå ramificatå
de electrozi filamentari. Pe måsurå ce fiecare fir învelit în teacå se
apropie de suprafa¡a creierului, mii de electrozi mai mici sunt
expulza¡i. La nou-nåscut, celulele creierului au numai câteva
conexiuni sinaptice, astfel încât electrozii firavi pot penetra fårå a
provoca vreun råu.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Prin intermediul electrozilor distribui¡i în întregul creier, Matricea

ar putea transmite impulsurile senzoriale în douå locuri: la portalele
senzoriale sau adânc în labirintul creierului. De exemplu, vederea
ar putea fi induså de electrozi în nervii optici chiar în locul în care
ace¿tia intrå în creier. Impulsurile artificiale ar trece apoi în centrul
vizual din cortex situat în lobul occipital, care le va prelucra de
parcå ar veni de la nivelul retinei. Similar, nervii motori emergen¡i
ar dispune de electrozi la hotarul dintre creier ¿i craniu. Aceastå
descriere simplå oglinde¿te foarte îndeaproape starea naturalå a
creierului. Cu toate acestea, nu este singura posibilitate. Electrozii
ar putea fi, alternativ, plasa¡i în profunzimile creierului, dupå primele
straturi ale cortexului vizual. Acest fapt ar simplifica semnificativ
procesarea informa¡iilor. În cazul percep¡iei normale, mare parte
din informa¡ia primitå nu este prelucratå; cea care este neimportantå
este filtratå. Dacå Matricea ar expedia informa¡ia direct axonilor
emergen¡i din cortexul senzorial – ¿i nu ca impuls adresat cortexului
– s-ar scuti de misiunea de a îndeplini toate aceste detalii.
Una dintre scene ne dezvåluie ce metodå folose¿te Matricea.
Când Neo se treze¿te ¿i se vede într-o cadå, smulge tuburile de
oxigen ¿i de nutri¡ie, se târå¿te afarå din fluidul gelatinos ¿i...
percepe lumea. Faptul cå vede ¿i aude demonstreazå cå atât centrul
vizual cât ¿i cel auditiv din cortex func¡ioneazå. Acest lucru nu ar
fi fost posibil dacå Matricea ¿i-ar fi plasat datele senzoriale în
centrele mai profunde ale creierului såu. În acest caz, cortexul
senzorial ar fi fost ignorat: n-ar fi primit nici un fel de stimulare ¿i
ar fi fost redundant. Dacå s-ar fi întâmplat a¿a, Neo s-ar fi ridicat
din cadå ¿i ar fi descoperit cå e surd, mut, cå nu percepe nici mirosul
¿i nici gustul, cå nu poate percepe nici cåldura ¿i nici sim¡i ceea ce
atinge, cå nu î¿i poate da seama dacå stå culcat sau în picioare,
unde îi sunt mâinile ori picioarele. Prin urmare, Matricea i-a indus
datele ei vizuale acolo unde nervul optic plecat din globul ocular
intrå în creier, ¿i nu în chiar inima procesului întreprins de creier
pentru a procesa informa¡ia vizualå primitå. Similar, faptul cå Neo
poate merge ¿i folosi bra¡ele dovede¿te cå ¿i centrul motor din cortex
este complet dezvoltat ¿i în stare de func¡ionare. Mai mult, chiar ¿i
cerebelul, responsabil cu controlul echilibrului, este func¡ional. În
concluzie, Matricea î¿i intercepteazå impulsurile motoare de la
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
124 PETER B. LLOYD
nervii eferen¡i ai creierului dupå ce au încheiat ultimul stadiu de

procesare corticalå, dar înainte ca nervii så iaså din creier.
Rebelii folosesc bio-portul pentru a încårca noi abilitå¡i în
creierele colegilor lor – imprimându-le direct în memoria perma-
nentå. Matricea înså nu folose¿te aceastå modalitate; cei care
populeazå lumea virtualå înva¡å totul în maniera obi¿nuitå, citind
cår¡i ¿i mergând la facultate. Prin urmare, de ce au dotat arhitec¡ii
Matricei bio-portul cu capacitatea de a descårca informa¡ie? De
fapt, este chiar un efect secundar al instalårii bio-portului. Ar fi
putut ata¿a electrozi numai fibrelor nervoase motorii ¿i senzoriale.
Dar acest lucru este dificil: instalatorul ar trebui så prezicå locul
în care este ancoratå fiecare fibrå nervoaså, prezicere care este
greu de realizat fårå gre¿, ¡inând cont de plasticitatea creierului
nou-nåscutului; în plus, trebuie så navigheze prin ¡esutul neural
pentru a identifica aceste locusuri. O metodå mult mai sånåtoaså
¿i mai u¿or de adaptat este aceea de a a¿terne un covor de electrozi
în întreg creierul ¿i de a permite sistemului de operare så localizeze
canalele senzoriale ¿i motorii prin monitorizarea fluxurilor de
date.
Capacitatea råmaså este disponibilå pentru a putea fi exploatatå
de al¡ii ¿i rebelii o folosesc pentru a descårca puternice cuno¿tin¡e
de kung-fu în creierul lui Neo ¿i pentru a sådi capacitå¡i de pilotare
a unui elicopter în cel al lui Trinity. Dacå Matricea ar afla vreodatå
de aceste tehnici, i-ar arunca pe rebeli în haos, trimi¡ând impulsuri
care så slujeascå propriilor ei scopuri.
PILULA ROªIE
Morpheus îi oferå lui Neo ¿ansa vie¡ii sale, sub forma vestitelor
pilule: una albastrå, cealaltå ro¿ie. Dar ce efect poate avea o pilulå
virtualå asupra unui creier real? Dupå cum am våzut deja, Matricea
interac¡ioneazå cu creierul numai în fibrele nervoase motorii ¿i
senzoriale. Nu-i afecteazå acestuia procesele interioare, unde ar
trebui så ac¡ioneze substan¡e chimice psihoactive reale. Analgezicele
minore precum aspirina ar func¡iona prin inducerea unui efect în
afara centrilor cerebrali, îndepårtând impulsurile dureroase din
partea programului avatarului.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Cel mai probabil, pilula albastrå este un placebo. Morpheus nu

spune decât: „Iei pilula albastrå ¿i povestea se terminå. Te vei trezi
în patul tåu ¿i vei crede ceea ce vrei så crezi.” Nu aflåm niciodatå
ce efect ar avea aceastå pastilu¡å, dacå ar avea vreunul.
Prin urmare, cum ac¡ioneazå pastilu¡a validå, adicå cea ro¿ie?
Din moment ce aspirina virtualå ar putea func¡iona ca analgezic,
modulul programului avatarului trebuie så fie capabil så accepte
instruc¡iuni pentru a anula orice impuls senzorial. Evident, pastila
ro¿ie îi oferå avatarului o comandå mascatå de a anula orice
asemenea impuls. Prin urmare, ¿terge ¿i percep¡ia lui Neo privitoare
la lumea virtualå, cu care Matricea l-a hrånit toatå via¡a. În loc så
stea într-un fotoliu într-o camerå de hotel, Neo simte ¿i vede pentru
prima datå cå este cufundat într-un lichid. Aceastå percep¡ie este
filtratå în totalitatea percep¡iilor sale referitoare la imaginile mentale
proprii Matricei. Neo atinge oglinda ¿i descoperå cå aceasta este
un lichid vâscos care i se ca¡årå pe bra¡, acoperindu-i pieptul ¿i
alunecându-i pe gât. Un amestec de percep¡ii ale trupului ¿i imagini
mentale este tipic pentru ceea ce se întâmplå atunci când te treze¿ti
dintr-un vis; percep¡iile externe sunt modificate pentru a se potrivi
con¡inutului visului. Un vis în care ¡i se pare cå te pråbu¿e¿ti de pe
o stâncå se poate termina printr-o cådere din pat. În film, numai
Neo poate vedea oglinda lichefiatå, fapt neobservabil de cåtre ceilal¡i
din încåpere. Pentru prima datå, senza¡iile sale trupe¿ti veritabile îi
nåvålesc în creier, iar acesta din urmå se stråduie¿te så le integreze
în cadrul stabil în care eroul a tråit pânå în acel moment.
O altå cale de evadare din Matrice, în afarå de pastila ro¿ie, ar fi
medita¡ia. Practica budistå numitå vipassana1 oferå practican¡ilor
introspec¡ii påtrunzåtoare în propriile lor procese mentale.
1
În cea mai veche formå de budism, Teravada, cele douå variante majore de medita¡ie
sunt Vipassana (cuvântul pentru „introspec¡ie” din limba Pali) ¿i forma sa complementarå,
Samatha („lini¿te”). Vipassana constå în educarea sistematicå a elementelor care constituie
con¡inutul con¿tiin¡ei. În mod permanent, implicå ignorarea valului în continuå cre¿tere
al vorbåriei din minte. Pe parcursul timpului, vorbåria se potole¿te, iar activitatea
precon¿tientå devine mult mai u¿or observabilå. Datele de laborator sus¡in ipotezele
potrivit cårora practican¡ii pe termen lung devin con¿tien¡i de microprocesele care au loc
în creier, pânå la nivel celular. Vezi lucrårile lui Shinzeng Young.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
126 PETER B. LLOYD
Îndepårteazå bariera dintre con¿tient ¿i subcon¿tient. Un practicant

al vipassanei, tråind în Matrice, ar descoperi interfa¡a dintre
electrozii Matricei ¿i creier. Un practicant expert ar putea depå¿i
fluxul de imagini mentale furnizate de Matrice ¿i ar vedea realitatea.
Morpheus pomene¿te faptul cå cineva s-a eliberat din Matrice. Poate
cå a reu¿it prin medita¡ie. E nevoie înså de ani întregi de exerci¡iu
pentru a atinge aceastå performan¡å. A-i îndruma pe al¡ii cåtre
adevår ar implica instituirea unei ¿coli care så-i antreneze pe recru¡i
timp de ani de zile pentru a urmåri ceea ce un individ a pretins cå
este adevårul, de¿i to¡i ceilal¡i l-au considerat purå inven¡ie. Nu
existå nici o îndoialå cå Oracolul încurajeazå aceastå practicå. ªi
nu este surprinzåtor faptul cå pastila ro¿ie a fost inventatå cu scopul
de a fi o cale directå ¿i rapidå.
Echipa lui Morpheus monitorizeazå evolu¡ia lui Neo. În timp
ce î¿i då seama cå este cufundat în lichid, Neo intrå în panicå ¿i
instinctul de a nu muri înecat îl îndeamnå så î¿i smulgå tuburile
din gurå. Ca ¿i cum s-ar trezi dintr-un vis, Neo este asaltat de lumea
senzorialå, iar faptul cå sistemul Matricei i-a conservat atât de bine
coordonarea mâinilor este de-a dreptul remarcabil. Apucå – cu
tårie – tuburile ¿i le trage afarå, folosindu-¿i mâinile fragede care
nu au mai atins ceva vreodatå.
În momentul în care este detectatå ie¿irea lui Neo din Matrice,
un robot îl examineazå ¿i îl aruncå afarå din påstaia sa. Fiind prea
slåbit pentru a putea înota, trebuie pescuit fårå întârziere din apa
rezidualå. Cum îl vor gåsi înså rebelii? Într-o centralå energeticå
în care ar putea încåpea toatå rasa umanå, ar putea exista sute de
astfel de canale de scurgere. Morpheus i-a indicat lui Neo faptul
cå „pastila pe care ai înghi¡it-o face parte dintr-un program de
urmårire.” Pe lângå faptul cå îi anuleazå lui Neo impulsurile
senzoriale, pastila ro¿ie introduce un semnal în re¡eaua Matricei.
În momentul în care computerul de pe Nebuchadnezzar locali-
zeazå semnalul, poate identifica locul în care se aflå Neo ¿i
îndrepta nava în direc¡ia corectå. Într-un moment de tensiune
înainte de localizarea acestui semnal, Morpheus spune: „În curând
vom avea nevoie de un semnal”, iar Trinity exclamå cå inima lui
Neo a intrat în fibrila¡ie deoarece panica e pe cale så îi provoace
un infarct. Apoc gåse¿te semnalul în chiar ultima clipå, înainte
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
ca creierul lui Neo så se deconecteze din re¡eaua Matricei ¿i så

disparå semnalul.
CENTRALA ENERGETICÅ
În timpul scenei fotoliului, asiståm probabil la cel mai criticat
element din intriga filmului Matrix. Morpheus pretinde cå rasa
umanå este prizonierå într-o centralå energeticå, unde trupurile
umane sunt folosite drept surså de bioelectricitate. Din punct de
vedere tehnic, este un nonsens; violeazå legea fundamentalå a
conservårii energiei. Fiin¡ele umane ar trebui hrånite, iar legile fizicii
cer ca energia consumatå drept hranå så fie mai mare decât cea
generatå de corpul uman. Faptul cå Morpheus nu prea a în¡eles ce
se întâmplå este subliniat de men¡ionarea în acela¿i discurs a
descoperirii de cåtre ma¿ini a unei noi forme de fuziune nuclearå.
Fårå îndoialå cå fuziunea este sursa realå de energie pe care o
folosesc ma¿inile. Prin urmare, ce fac oamenii în centrala energeticå?
Fuziunea controlatå este un proces subtil ¿i complex, care pretinde
monitorizare constantå ¿i minu¡iozitate. Creierul uman, pe de altå
parte, este un splendid computer alternativ. Este extrem de probabil
ca ma¿inile så canalizeze capacitatea neexploatatå a creierului uman
pentru a controla reac¡iile fuziunii nucleare. (n.Yeffeth.: ªi Sawyer
ajunge la o concluzie asemånåtoare în eseul såu din acest volum.)
INTRAREA ªI IEªIREA DIN MATRICE

Lumea virtualå din Matrice nu este încorsetatå de legile fizice
a¿a cum le cunoa¿tem noi, dar pentru ca aceasta så parå în mod
constant realistå, legile fizicii trebuie respectate acolo unde pot fi
percepute de fiin¡ele umane. Accesul în ¿i din lumea virtualå este
o problemå, pentru cå materializarea ¿i dematerializarea violeazå
legile conservårii masei ¿i energiei. În plus, ceea ce se gåsea în
spa¡iul ocupat acum de corpul care se materializeazå trebuie
îndepårtat; ¿i asta cu vitezå explozivå dacå materializarea este
instantanee. Invers, în cazul dematerializårii, aerul înconjuråtor ar
invada spa¡iul golit cu o for¡å implozivå egalå. În Matrix nu vedem
astfel de explozii ¿i de implozii, prin urmare: cum reu¿esc rebelii?
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
128 PETER B. LLOYD
În computerul Matricei, modulele programelor reprezintå obiec-

tele observabile din lumea virtualå, iar aceste module interac¡ioneazå
prin intermediul mesajelor predefinite. Un asemenea mesaj emis
de un corp uman virtual – sau „avatar” – este: „Ce våd când må
uit în direc¡ia X?” Un modul al cårui obiect este în raza vizualå X
va råspunde cu un mesaj specificând culoarea, luminozitatea ¿i
textura pe care fiin¡a umanå ar trebui så le vadå în acea direc¡ie.
Dacå avatarul unui rebel trebuie så fie vizibil altor oameni care sunt
implanta¡i adânc în lumea Matricei, computerul lui Nebuchadnezzar
trebuie så culeagå acele interoga¡ii „Ce-våd-eu” ¿i så le råspundå
cu propriul mesaj „Vezi-asta”.
Un corp uman virtual nu trimite mesajul „Ce-våd-eu?” fiecårui
modul din Matrice, pentru cå astfel ar suprasolicita re¡eaua. Le
expediazå numai unui „registru” de module, care înregistreazå
forma, mårimea ¿i pozi¡ia obiectului virtual. Apoi, geometria funda-
mentalå îi spune ce module så ¡inteascå. Pentru mai multå eficien¡å,
fiecare volum de spa¡iu vizibil, cum ar fi spa¡iul unei clådiri, dispune
de propriul registru.
Pasul cheie pentru materializarea unui corp într-un anumit spa¡iu
este ca modulul lui så fie introdus în registrul acelui spa¡iu. Pentru
a fi dematerializat, este ¿ters din acel registru. Din momentul în
care este introdus, oricine prive¿te în acea direc¡ie va vedea corpul
virtual al acelui modul. Matricea nu poate permite unui modul
så se insereze arbitrar într-un registru, deoarece acest lucru ar
putea încålca masa de conservare dacå ar conduce la materia-
lizarea unui obiect într-o zonå în care ar exista un observator
con¿tient.
Registrele spa¡iilor nesupravegheate nu cunosc aceste constrân-
geri. Dacå nimeni nu påze¿te o camerå ¿i intrårile în ea, atunci un
corp se poate materializa fårå probleme în interiorul ei fårå så
încalce vizibil legile simulate ale fizicii.
Dar asta nu înseamnå cå legile fizicii î¿i pierd valabilitatea în
momentul în care încåperea se gole¿te de observatori. Nici masa
¿i nici scaunele nu încep så pluteascå, ignorând legea gravita¡iei,
când nimeni nu se uitå. Mai degrabå putem considera cå Matricea
nu se obose¿te så declan¿eze simularea pentru o camerå la care nu
se uitå nimeni. În registrul ei, re¡ine detaliile legate de pozi¡ia fiecårui
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
obiect, dar camera nu mai este redatå sub forma imaginilor mentale
vizuale ¿i tactile.
Prin urmare, atunci când computerul navei Nebuchadnezzar
trebuie så materializeze un rebel, trebuie så gåseascå o camerå
nesupravegheatå ¿i så insereze în registrul ei modulul de date ale
corpului unui rebel. În consecin¡å, dacå altcineva intrå în camerå,
îl va vedea pe acesta din urmå ca pe oricare alt obiect din acea
încåpere. Iar rebelul poate ie¿i din camerå ¿i påtrunde firesc în
orice altå parte a lumii Matricei. Iatå modalitatea prin care rebelii
se materializeazå în Matrice fårå så provoace explozii sau så
destrame integritatea simulårii.
Când rebelul iese, modulul care îi simuleazå corpul este ¿ters
din registru. Acest lucru trebuie så se petreacå numai în momentul
în care respectivul corp nu este observat de nimeni. Cu toate acestea,
existå un stadiu intermediar, „impercep¡ie”, care scoate corpul din
lumea virtualå de¿i modulul de date este încå în registru. Aceasta
este o procedurå de urgen¡å pe care sistemul de operare al navei
Nebuchadnezzar o folose¿te pentru ie¿irile rapide.
De¿i programul Matricei nu poate introduce sau ¿terge un modul
în timp ce obiectul acestuia este våzut de cåtre cineva, îi permite
înså oricårui modul så î¿i schimbe înfå¡i¿area. Agen¡ii folosesc
acest tertip de fiecare datå când intrå în lume. Un agent niciodatå
nu se materializeazå sau dematerializeazå, ci preschimbå înfå¡i¿area
avatarului unei alte persoane, astfel încât så se asemene tråsåturilor
personale ale agentului.
Pentru ca un rebel så devinå imperceptibil, computerul de pe
Nebuchadnezzar transformå înfå¡i¿area vizibilå a corpului în trans-
paren¡å, iar rezisten¡a mecanicå a corpului în aer. Din punctul de
vedere al unui privitor, corpul s-a topit în aer. Din punctul de vedere
al programului, modulul de date este încå în registru, dar simuleazå
un corp similar aerului. Mai târziu, când scena nu mai este privitå
de nimeni, modulul va fi ¿ters.
Acest lucru se petrece o singurå datå, atunci când Morpheus
påråse¿te metroul. În momentul în care computerul de pe Nebu-
chadnezzar i-a localizat avatarul, trimite o comandå pentru a-l face
invizibil. Avatarul nu va fi afectat în întregime de la început:
modulul trebuie mai întâi så-¿i adapteze înfå¡i¿area pentru a se
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
130 PETER B. LLOYD
potrivi perfect cu mediul înconjuråtor. Prima parte a corpului care

va primi comanda este ¡esutul nervos al urechii, care la început va
cåpåta o culoare alb-strålucitor, înainte de a deveni întru totul
transparent. Urmeazå restul corpului. Înfå¡i¿area sa oscileazå în
jurul a orice este vizibil în fundal pentru ca apoi så devinå transparent:
acolo unde ståtea Morpheus, observåm cå fundalul parcå pâlpâie
pentru câteva clipe. Aspectul unitar al corpului devine evanescent:
câteva clipe dupå ce trupul lui Morpheus a ajuns invizibil,
receptorul telefonului pe care îl ¡inea în mânå cade, lene¿ mai întâi,
înspre påmânt. Secven¡a este în concordan¡å nu cu ¿tergerea bruscå
a modulului corpului, ci mai degrabå cu faptul cå î¿i schimbå
înfå¡i¿area.
LINIILE TELEFONICE
Telefoanele joacå un rol cheie în intrarea ¿i ie¿irea din Matrice.
Dar rebelii nu cålåtoresc prin liniile telefonice ca impulsuri de
energie. Nu existå nici un dispozitiv la capåtul telefonului care så
reconstruiascå trupul uman din date: nu te-ai alege decât cu un
zgomot în ureche. Mai mult chiar, lå¡imea de bandå a liniei telefonice
este mult prea îngustå pentru a transporta o fiin¡å umanå întreagå.
ªi oricum, nimeni nu cålåtore¿te cu adevårat prin linii telefonice
în lumea din Matrice, din moment ce sunt doar virtuale.
În loc så fie un canal prin care så se realizeze transportul rebelilor
dematerializa¡i, linia telefonicå este un mijloc de naviga¡ie. Ea indicå
locul în care un rebel va intra sau va ie¿i din Matrice.
Intrarea în vasta Matrice presupune specificarea locului unde
avatarul se va materializa. Pentru a introduce un avatar în lumea
Matricei, rebelii trebuie så întrebuin¡eze principii de naviga¡ie în
sensul fizic. ªi asta prin intermediul re¡elei telefonice, care a invadat
cu dispozitive electronice fiecare col¡i¿or al lumii locuite, fiecare
dintre ele având o etichetare electronicå unicå. Fårå så ¿tie nimic
despre societatea umanå ¿i conven¡iile ei, modulele fizice ale
Matricei pot determina destina¡ia unui anume apel telefonic.
ªi atunci, cum dau rebelii un telefon în Matrice? Trebuie så
formeze numårul, dar nu pur ¿i simplu ridicând receptorul ¿i dând
telefon pe un numår din Matrice, pentru cå orice aparat telefonic
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
de pe Nebuchadnezzar este conectat la re¡eaua telefonicå din lumea

realå, ¿i nu la re¡eaua virtualå a Matricei. În interiorul Matricei,
orice numår trebuie apelat cu subtilitate, fårå a încålca legile simulate
ale electromecanicii.
Pentru a afla cum se întâmplå acest lucru, trebuie så ¿tim ceva
despre infrastructura Matricei. Sistemele computa¡ionale monolit
nu au via¡å lungå, prin urmare Matricea este un ansamblu de
module independente, fiecare dintre ele având „o adreså unicå în
re¡ea.” Pentru ca unul dintre module så comunice cu altul, va plasa
un mesaj în re¡ea, care va con¡ine adresa destina¡iei dorite. Modulul
expeditor nu are motiv så cunoascå unde se aflå celålalt în unitatea
centralå electronicå a Matricei. S-ar putea så se afle la câ¡iva
centimetri sau la un kilometru distan¡å.
Aceastå schemå este trainicå ¿i flexibilå. Nu existå un punct
central de conectare, iar modulele individuale pot fi scoase sau
introduse în re¡ea fårå a perturba întregul. La fel, ¿i rebelii pot
interveni în re¡eaua Matricei. Dupå ce se conecteazå la re¡ea,
echipamentul lor va pretinde cå este pur ¿i simplu unul dintre
celelalte module. Poate trimite un mesaj în re¡ea, care va fi transmis,
primit ¿i descifrat de modulul cåruia i se adreseazå asemenea unui
mesaj obi¿nuit. Astfel, pentru a efectua un apel telefonic, echipajul
va plasa în re¡ea un mesaj adresat oricårui modul care simuleazå o
antenå pentru direc¡ionarea apelurilor de pe telefoanele celulare.
Aceasta va intercepta ¿i decoda mesajul clandestin ca ¿i cum ar
proveni de la o surså de încredere. Primind acest mesaj, modulul
antenå î¿i va îndeplini rolul în ceea ce prive¿te efectuarea unui
apel telefonic.
Operatorul de pe Nebuchadnezzar påstreazå contactul cu rebelii
afla¡i în Matrice chiar ¿i atunci când nava se aflå în mi¿care, ¿i de
aceea trebuie så foloseascå sta¡ii radio din re¡ea. Este posibil ca ¿i
rebelii så î¿i fi instalat propriul radio-receptor pirat – pe care l-au
izolat ¿i ascuns bine undeva într-un col¡ întunecat – ¿i så î¿i conec-
teze cablul într-o mufå liberå. ªi mai posibil înså este ca Matricea
înså¿i så foloseascå radioul ca parte a infrastructurii re¡elei sale ¿i
ca rebelii så transmitå mesajele pe aceea¿i frecven¡å.
Materializarea ¿i dematerializarea înså necesitå prezen¡a unei
adrese din re¡ea, care este ob¡inutå dupå cum urmeazå. Când
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
132 PETER B. LLOYD
Nebuchadnezzar efectueazå un apel în Matrice, plaseazå în re¡ea

o entitate de date care spune: „Te rog så formezi numårul (212)
123-4567” – sau care va fi fiind numårul – împreunå cu propria
adreså a lui Nebuchadnezzar drept destina¡ie de returnare, så
spunem 9.54.296.42. Când apelul este conectat, Matricea va returna
o altå unitate de date, adresatå navei Nebuchadnezzar, care sunå
cam a¿a: „Mesaj pentru 9.54.296.42.: apelul a fost conectat la
numårul (212) 123-4567.” Tot ceea ce are de fåcut computerul de
pe Nebuchadnezzar este så fie atent så î¿i audå propria adreså,
pentru a identifica, ata¿atå de aceasta, adresa din re¡ea a numårului
cerut.
De îndatå ce apelul este conectat, Nebuchadnezzar va intra în
posesia adresei din re¡ea a acelei destina¡ii.
Exact acela¿i procedeu se deruleazå atunci când un rebel trebuie
så påråseascå lumea Matricei. Pentru a-l despår¡i pe rebel de avatarul
såu, computerul de pe Nebuchadnezzar trebuie så identifice pozi¡ia
avatarului în lumea virtualå. Ca ¿i mai înainte, nu e necesar numai
så localizeze corpul virtual al avatarului prin intermediul unor date
care apar¡in culturii umane. Nu ajutå la nimic så descoperi cå Neo
este la intersec¡ia dintre stråzile 56 ¿i Lexington, ci mai degrabå
este nevoie de o adreså din re¡ea pe care sistemul de operare al
Matricei så o poatå urmåri. Desigur, Nebuchadnezzar o ob¡ine fåcând
un apel cåtre un numår din lumea Matricei cåruia trebuie så i se
råspundå pentru ca adresa din re¡ea så îi fie returnatå computerului
de pe navå. O datå ce acest procedeu a fost efectuat, modulul
avatarului poate fi ¿ters din registrul acelei loca¡ii.
De ce nu-¿i poate efectua echipajul ie¿irile prin intermediul
modernelor telefoane mobile pe care rebelii le au asupra lor? De
ce e nevoie så vâneze o linie telefonicå fixå în timp ce au ¿i agen¡ii
pe urmele lor? Råspunsul este cå telefoanele mobile nu sunt parte
integrantå a lumii Matricei ¿i nu dispun de adrese în re¡ea care så
fie cunoscute programului Matricei. Telefonul mobil este proiectat
în universul Matricei de computerul de pe Nebuchadnezzar,
împreunå cu corpul ¿i hainele avatarului – ¿i eventual cu armele
pe care Neo ¿i Trinity le poartå asupra lor. Programul care
simuleazå telefoanele mobile este derulat de computerul de pe
Nebuchadnezzar ¿i nu de cel al Matricei, astfel încât rebelii trebuie
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
så identifice linii telefonice analogice – care sunt destul de rare

într-o epocå în care toatå lumea are un telefon mobil.
„INSECTA”
Înainte ca Neo så fie dus la întâlnirea cu Morpheus, agen¡ii îi
introduc o „insectå” electronicå în corp. Trinity o scoate înså înainte
ca ea så producå vreo stricåciune. Dar ce rol avea insecta? ºinând
cont cå e destinatå så ac¡ioneze în corpul uman, ar trebui så fie cât
mai micå posibil. Cu toate acestea, este foarte limpede cå este mult
mai mare decât un dispozitiv radio în miniaturå care l-ar putea ¡ine
pe Neo sub urmårire. Trinity afirmå cå Neo este periculos pentru
ei, rebelii, atâta timp cât nu este „curat”. Putem în¡elege cå „insecta”
este de fapt un soi de dispozitiv exploziv, probabil unul care va
exploda în momentul în care va auzi vocea lui Morpheus, pulveri-
zându-i nu numai pe cei doi, ci ¿i pe ceilal¡i care ar fi prezen¡i în
aceea¿i încåpere.
Cu câteva secunde înainte de a fi implantatå, insecta devine o
creaturå animatå ¿i scuturå din picioru¿e. Cu toate acestea, dupå
ce Trinity o aruncå pe fereastra ma¿inii, î¿i reia forma inertå. Este
o altå ilustrare a modului limitat în care agen¡ii utilizeazå facilitatea
oferitå de programul Matricei în ceea ce prive¿te modificarea formei,
care permite unui obiect så î¿i schimbe tråsåturile la comanda
programului.
PERCEPºIA ÎN MATRIX
La cina de pe Nebuchadnezzar, Mouse mediteazå asupra modului
în care Matricea a decis ce gust ar trebui så aibå carnea de pui ¿i se
întreabå dacå nu cumva ma¿inile au perceput totul gre¿it ¡inând
cont cå ele nu sunt capabile så simtå gustul.
O ma¿inå lipsitå de con¿tiin¡å nu poate percepe nici gustul ¿i
nici culorile, de exemplu. Un computer poate stoca informa¡ie despre
lumina coloratå, cum ar fi o fotografie digitalå, dar o face fårå a
avea cea mai vagå idee con¿tientå despre ceea ce înseamnå a percepe
culoarea. Fotografia digitalå va reprezenta percep¡ia con¿tientå a
culorii numai în momentul în care cineva o prive¿te. Toate senza¡iile
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
134 PETER B. LLOYD
noastre con¿tiente îi vor råmâne stråine computerului. Senza¡ia

atingerii unui petec de måtase, textura crustei de pe felia de pâine
pråjitå, grea¡a sau o gâdilåturå: computerele nu vor ajunge niciodatå
så cunoascå toate acestea. În aceste condi¡ii, Mouse era îndreptå¡it
så se îndoiascå dacå Matricea putea ¿ti cum miroase, cum aratå, ce
gust, ce senza¡ie tactilå ¿i auditivå î¡i provoacå o anumitå entitate.
Dar Matricea nu trebuie så perceapå aceste tråsåturi pentru a le
cunoa¿te cu adevårat. Dupå cum am låmurit deja, Matricea î¿i
imprimå impulsurile în nervi în locul unde ace¿tia intrå în creier ¿i
nu în centrii nervo¿i din profunzime. Astfel, în momentul în care
månânci pui (virtual) fript în Matrice, aceasta va activa nervii din
limbå ¿i nas, iar creierul va interpreta totul ca senza¡ii gustative.
Matricea va participa cu o copie a ¿irului de impulsuri electrice
care s-ar produce în realitate în cazul în care chiar ai båga în gurå
carne de pui. Din pricina modului în care Matricea a fost implantatå
în creier, beneficiazå de mult mai pu¡inå libertate decât a presupus
Mouse. De¿i Matricea nu este con¿tientå de gusturi, cu toate acestea
poate ¿ti care celule chimio-sensibile din gura ¿i nasul unui om
provoacå gustul ¿i mirosul necesare momentului.
FELUL ÎN CARE NEO ESTE STÅPÂN

PESTE PROPRIUL AVATAR
Pentru cei care înclinå spre plauzibilitatea SF-ului, controlul
supraomenesc pe care Neo îl are asupra avatarului såu corporal
este un element tulburåtor în Matrix. Mai ales scena triumfalå din
final, în care Neo zboarå asemenea lui Superman, a fost foarte
criticatå. Dar oare chiar este ea în totalå contradic¡ie cu ceea ce am
concluzionat despre Matrice? ªi cum î¿i depå¿e¿te Neo limitele
umane?
Matricea interac¡ioneazå cu creierul, iar la rândul lui acesta afec-
teazå trupul. Atunci când Neo este rånit în timpul antrenamentelor,
descoperå cå din gurå îi curge sânge. Îl întreabå pe Morpheus:
„Dacå e¿ti omorât în Matrice, mori aici?”, dar prime¿te urmåtorul
råspuns criptic: „Corpul nu poate tråi fårå minte.” Dar este un
råspuns cu douå tåi¿uri; în cele din urmå, avatarul lui Neo este omorât
în Matrice, determinând încetarea func¡iilor vitale în trupul real.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Stårile ¿i credin¡ele mentale pot afecta trupul pe multe cåi. În

cazul efectului placebo, credin¡a cå o pastilå este un medicament
poate vindeca o boalå; în cazul hipnozei, imaginarea prezen¡ei
unei flåcåri pe încheietura mâinii poate produce arsuri. Într-un
cadru total virtual, mintea acceptå fårå opozi¡ie ceea ce i se prezintå.
Dacå Matricea trimite impulsuri potrivit cårora corpul avatarului a
murit, atunci mintea va bloca organele-cheie: inima ¿i plåmânii.
Va interveni la scurt timp ¿i moartea în sine, dacå nu se va trece la
resuscitarea inimii.
Într-o scenå de apogeu, agentul Smith ucide avatarul lui Neo în
cadrul Matricei. Creierul lui Neo acceptå aceastå soartå: întrerupe
activitatea inimii ¿i starea de con¿tien¡å. Cu toate acestea, creierul
real are încå destul sânge oxigenat pentru a mai func¡iona pentru
un interval de aproximativ trei minute, dupå care ar suferi deterioråri
ireversibile, urmate de moarte cerebralå. În tot acest timp, centrul
auditiv din cortex continuå så func¡ioneze ¿i så filtreze vorbele lui
Trinity, chiar dacå incon¿tient. Mesajul lui Trinity este în¡eles de
mintea subcon¿tientå a lui Neo: astfel i se cristalizeazå în minte
în¡elegerea profundå a faptului cå lumea Matricei este iluzorie. La
nivel intelectual, Neo credea deja acest lucru, dar acum o ¿tie ¿i la
nivelul visceral al min¡ii, acel nivel care constituie interfa¡a cu fizio-
logia lui. Sim¡indu-se mult mai puternic dupå în¡elegerea faptului
cå moartea avatarului nu reprezintå ¿i moartea sa, Neo recâ¿tigå
controlul asupra acestui avatar prin cåpåtarea unor puteri supra-
omene¿ti: avatarul poate opri gloan¡ele ¿i zbura în înål¡imi.
Noile puteri ale lui Neo contrasteazå cu rigida respectare a
legilor simulate ale fizicii la care aderå în general Matricea. Astfel
se dezvåluie faptul cå Neo a câ¿tigat acces direct la modulele
programului care simuleazå avatarul såu. Se ridicå douå întrebåri:
De ce avatarul creat de program acceptå comenzi de a se transforma
pe sine când de fapt în general respectå strict simularea fizicå? ªi
cum poate creierul lui Neo så emitå asemenea comenzi care depå¿esc
în mod limpede gama impulsurilor musculare normale?
Programul care simuleazå avatarul ar trebui så aibå un port special,
destinat exclusiv uzului agen¡ilor, care så u¿ureze accesul comenzilor
ce induc schimbarea proprietå¡ilor interne ale corpului avatarului.
Agen¡ii folosesc aceastå facilitate pentru a se întrupa în diverse
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
136 PETER B. LLOYD
avataruri umane. Ca toate programele, avatarul se va supune unor

asemenea comenzi de oriunde ar veni, cu condi¡ia så fie corect
formulate. Am våzut mai devreme modul în care computerul de
pe Nebuchadnezzar a folosit aceastå putere de transformare pentru
a-l face pe Morpheus så disparå din sta¡ia de metrou. Acum, creierul
lui Neo folose¿te, direct, acela¿i port de comandå.
Comenzile de a transforma corpul nu pot fi transmise prin
conductorii care transportå impulsurile musculare obi¿nuite de la
creier la modulul avatarului. Astfel încât îi folosesc pe ceilal¡i
conductori – aparent redundan¡i – care sunt råspândi¡i în restul
creierului. Faptul cå ace¿tia sunt conecta¡i la un terminal al Matricei
este un produs secundar al felului în care arhitectul acesteia a folosit
interfe¡ele cu scop general. Când un nou-nåscut este conectat la
modulul din program care îi conduce avatarul, nu existå nici o
modalitate de a pre-determina care conductor transportå un anume
flux de informa¡ie. Astfel, la terminalul Matricei, fiecare conductor
este liber så se conecteze la orice port al modulului avatarului.
Unele astfel de porturi vor emite impulsuri simulate pornite din
ochii virtuali sau din alte organe de sim¡ ¿i se vor conecta la cortexul
senzorial al creierului; altele vor accepta comenzi motorii de a
efectua contrac¡iile mu¿chilor virtuali ¿i se vor conecta la centrul
motor din cortex. Într-un proces de retroac¡iune care oglinde¿te
felul în care plasticitatea naturalå a creierului se adapteazå inerva¡iei,
conexiunile adecvate sunt sus¡inute, iar cele inutile sunt ignorate.
Pe måsurå ce un sugar ajunge la vârsta primei copilårii, va ob¡ine
reac¡ii de råspuns prin folosirea sim¡urilor ¿i mu¿chilor simula¡i ai
avatarului ¿i ca urmare creierul såu va dezvolta conexiuni normale
¿i puternice la canalele conven¡ionale de intrare-ie¿ire. Ceea ce îi
lipse¿te înså sunt conceptele abstracte de care are nevoie pentru a
folosi portul special care prime¿te comenzile de transformare. Astfel
încât conexiunea creierului cu ace¿ti conductori se atrofiazå. Cu
toate acestea, structura tehnicå a acelei conexiuni speciale råmâne
la locul ei. În timpul antrenamentului de kung-fu al lui Neo, creierul
såu redescoperå conductorii abandona¡i ¿i tânårul începe så punå
în mi¿care unele schimbåri rudimentare, conferindu-le mu¿chilor
avatarului såu puteri supraomene¿ti. Numai în urma în¡elegerii
profunde pe care o capåtå ca urmare a învierii dupå moartea
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
avatarului såu va intra în posesia atitudinii mentale necesare

ståpânirii ne¿tirbite a acestei func¡ii de transformare.
Existen¡a acestei „intråri din dos” – prin care se pot efectua
schimbåri – în programul avatarului este o eroare de securitate
despre care arhitec¡ii Matricei nu au crezut vreodatå cå va putea fi
exploatatå de ni¿te biete fiin¡e umane; doar cå acum ea amenin¡å
înså¿i existen¡a Matricei, deoarece Neo se folose¿te de puterea pe
care i-o oferå.
CONªTIENTUL ªI MATRICEA
Ultima interoga¡ie pe care o voi examina în acest eseu este una
complexå, care se men¡ine în aten¡ia ¿i discu¡iile cercurilor ¿tiin¡ifice
¿i filozofice. Pot fi ma¿inile con¿tiente? În via¡a noastrå cotidianå
consideråm cå ma¿inile sunt ignorante ¿i ne permitem så nu ne
punem aceastå întrebare, astfel încât nu de¡inem un criteriu prestabilit
pentru a judeca dacå ma¿inile inteligente din aria ¿tiin¡ifico-fantasti-
cului sunt con¿tiente. Cât de mult trebuie så se asemene o ma¿inå
unui om încât så fie con¿tientå? Oamenii sunt caracteriza¡i de un
ciorchine de proprietå¡i mereu nelipsite: au percep¡ii con¿tiente ¿i
emo¡ii, emit opinii ¿i au diverse convingeri, intui¡ie ¿i inteligen¡å,
folosesc un limbaj, au via¡å ¿i sânge cald ¿i sunt înzestra¡i cu creier.
În via¡a de zi cu zi nu suntem nevoi¡i så separåm aceste concepte
¿i så decidem care sunt necesare ¿i suficiente pentru percep¡ia
con¿tientå. Spre deosebire de noi, animalele inferioare nu sunt la
fel de inteligente ¿i nici nu se folosesc de limbaj asemenea nouå.
Ca urmare, se considerå cå animalele superioare simt percep¡ii
con¿tiente fundamentale – cum ar fi culorile ¿i sunetele, cåldura ¿i
frigul – cam ca ¿i noi, lipsindu-le înså structura organizatå a gândirii.
Dar ce se petrece în cazul ma¿inilor, care sunt ¿i inteligente ¿i folosesc
¿i un limbaj, dar nu sunt constituite din ¡esut biologic? Ar putea fi
acestea con¿tiente?
Pentru a putea da un råspuns ra¡ional acestei probleme delicate,
avem nevoie så cunoa¿tem cu exactitate ideile implicate. Cea mai
våtåmåtoare ¿i mai obi¿nuitå combina¡ie în acest tip de interpretare
este aceea dintre „inteligen¡å” ¿i „con¿tient”. Alan Turing, în
faimoasa sa lucrare care a fåcut cunoscut Testul Turing, a folosit
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
138 PETER B. LLOYD
termenii inter¿anjabil, dar este deja notorie înclina¡ia matematicienilor

de a se juca fårå prea multå chibzuin¡å cu terminologia. Filozofii,
a cåror tråsåturå distinctivå este configurarea clarå a conceptelor,
au insistat întotdeauna pe conservarea distinc¡iei dintre termeni.
Inteligen¡a este capacitatea de a rezolva problemele, în timp ce
con¿tientul este capacitatea de a tråi subiectiv senza¡iile.
Dupå cum vom vedea, inteligen¡a poate fi atinså ¿i fårå con¿tient.2
Un computer poate fi programat så îndeplineascå sarcini care pre-
supun inteligen¡å – cum ar fi så joace ¿ah sau så în¡eleagå limbajul
– prin intermediul unor procese deterministe bine definite, fårå a
fi necesarå introducerea unor experien¡e con¿tiente dilematice în
sistemul de operare. Pe de altå parte, o fiin¡å con¿tientå poate experi-
menta tråiri subiective – cum ar fi perceperea culorii „ro¿u” sau
tråirea unei ståri de furie – necesitând întrebuin¡area inteligen¡ei
pentru a rezolva orice problemå. Un android ar putea fi de mii de
ori mai inteligent decât orice fiin¡å umanå ¿i lipsit de orice sclipire
de via¡å mentalå interioarå. Pe de altå parte, o creaturå ar putea fi
idioatå ¿i avea totu¿i tråiri subiective.
Agentul Smith este exemplul unei ma¿ini care manifestå com-
portament uman, despre care – dacå a¡i fi martorul unor asemenea
gesturi ¿i cuvinte la o fiin¡å umanå – a¡i considera cå dovede¿te
emo¡ii ¿i voin¡e con¿tiente. Fårå îndoialå, graba interpretårii este
amågitoare. Atunci când vede¡i pe cineva râzând de bucurie sau
¡ipând de durere, nu deduce¡i starea mentalå a acelei persoane din
acele manifeståri exterioare, fårå så judeca¡i mai profund. E mai
degrabå vorba despre o percepere directå a emo¡iilor. Cu toate
acestea, ¿tim de la actorii cunoscu¡i cå acest gen de emo¡ii poate fi
u¿or simulat. Prin urmare, chiar face¡i o deduc¡ie, chiar dacå este
una instinctivå. Filozofia este cea care se ocupå de asemenea
inferen¡e instinctive. Dacå vede¡i o anumitå persoanå compor-
tându-se ostentativ, deduc¡ia voastrå nu este bazatå în totalitate pe
ceea ce vede¡i, ci ¿i pe informa¡ie pre-existentå (de exemplu, dacå
aceastå persoanå este un actor jucând pe o scenå). Mai mult chiar,
vå baza¡i pe presupunerea absolut îndreptå¡itå cå atitudinea unei
2
Pentru o perspectivå alternativå, vezi eseul lui Kurzweil din acest volum (n. Yeffeth).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
anumite persoane izvorå¿te dintr-un creier identic cu al vostru.

Când aceste premise sunt subminate, ve¡i revizui cu siguran¡å
deduc¡iile pe care le-a¡i fåcut mai înainte. Dacå toatå lumea din
jur va începe så aplaude atunci când manifestårile iau sfâr¿it,
înseamnå cå a fost o mostrå de teatru stradal ¿i cå persoana numai
se prefåcea. Sau dacå persoana cade victimå unui accident
îngrozitor ¿i i se crapå capul, sco¡ând la ivealå circuite electrice
în loc de creier, înseamnå cå era vorba de un android care doar
imita acele emo¡ii.
Un pas cheie în cadrul deduc¡iei este premisa cå emo¡ia joacå
un rol în bucla cauzalå care produce cuvintele ¿i gesturile vizibile
la exterior. Dacå în schimb am stabilit cå acestea din urmå sunt
explicabile pe de-a-ntregul într-un alt mod, care nu presupune
implicarea acestor emo¡ii, atunci deduc¡ia se destramå. Comporta-
mentul vizibil la exterior nu va mai constitui dovada unei tråiri
emo¡ionale interioare. Dacå ¿tim cå gesturile ¿i cuvintele unui actor
sunt parte din scenariu, atunci nu le mai privim drept o manifestare
a unei ståri mentale interioare. Identic, dacå ¿tim cå gesturile ¿i
cuvintele unui android sau ale unui avatar sunt programate, atunci
¿i acestea înceteazå så sus¡inå vreo deduc¡ie referitoare la o stare
mentalå.
În cazul unui android sau a unei simulåri generate de programul
unui calculator, cum este un agent, cuvintele ¿i gesturile sunt
produse de milioane de conductori ai sistemului de operare. Acesta
avanseazå din comandå în comandå într-o manierå deterministå.
Unele comenzi mutå fragmentele de informa¡ie prin memoria internå,
altele efectueazå calcule, altele trimit impulsuri motorii cåtre
executan¡ii corpului. Fiecare conductor codat se leagå de loca¡ii
din memoria obiectivå ¿i de porturi din structura tehnicå în sine.
S-ar putea så fie numai o legåturå simbolicå, sau prin intermediul
unor structuri de date sofisticate, folosind, de exemplu, eticheta
de câmp vizual pentru a se lega la datele stabilizate provenite din
camele ochilor. Cu toate acestea, nicåieri în ierarhia programului
codul nu råzbate din acel mediu obiectiv ¿i nu se leagå la con¡inutul
enigmatic al con¿tientului. ªi programatorul nici nu ar fi putut så
realizeze acest lucru din moment ce ar fi avut nevoie de un indicator
obiectiv, la persoana a treia, pentru a se raporta la experien¡a
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
140 PETER B. LLOYD
con¿tientå – care, fiind o entitate subiectivå, la persoana întâi, nu

poate fi evaluatå printr-un asemenea indicator.
Tot ceea ce face ¿i spune androidul este perfect justificabil prin
programul såu. Nu existå nici o lacunå pe care ar trebui så o explice
con¿tiin¡a. Când un android spune cå „pot vedea culori ¿i sim¡i
emo¡ii asemenea unei fiin¡e umane”, ¿tim cå aceste cuvinte provin
din comenzile pre-determinate ale unui program care func¡ioneazå
excelent fårå intruziunea con¿tiin¡ei. Acesta este motivul pentru
care manifestårile emo¡ionale ale unui android nu sunt nici pe departe
o dovadå în sprijinul unei vie¡i interioare mentale. Toate aceste
manifeståri exterioare sunt imita¡ii, iar programatorul cunoa¿te cu
minu¡iozitate ¿i metoda prin care le-a creat.
Acest fapt este sistematic ignorat de matematicienii ¿i inginerii
care se entuziasmeazå când vine vorba de inteligen¡a artificialå.
Trebuie så ba¡i la u¿a vecinå, la departamentul filozofilor, dacå
vrei så întâlne¿ti oameni care acordå importan¡a adecvatå problemei.
Chiar dacå, prin ni¿te mijloace necunoscute, androidul ar poseda
con¿tiin¡å, nu ne-ar putea spune vreodatå asta. Dupå cum am våzut
deja, toate spusele androidului sunt determinate de sistemul de
operare. Chiar dacå undeva în adâncimea tabloului såu de circuite
ar exista o sclipire fantomaticå de con¿tiin¡å ¿i voin¡å, nu ar putea
influen¡a niciodatå faptele ¿i discursul androidului.
Putem considera cå informa¡ia din computer este pur ¿i simplu
experien¡å con¿tientå? Acest argument este foarte råspândit în
mediul celor care lucreazå în tehnologia informa¡iei, pentru a putea
måtura repede sub covor problema rela¡iei minte-corp. Dar este
nepotrivit, deoarece informa¡ia ¿i experien¡a con¿tientå au structuri
logice diferite. Mai precis, informa¡ia existå numai ca artefact al
interpretårii; dar experien¡a nu are nevoie de interpretare pentru
ca noi så fim con¿tien¡i de ea. Dacå vedem de exemplu o tabelå
con¡inând numere (21, 250, 77, 47; 22, 250, 15, 39 etc.) acestea
ar putea însemna orice. Într-un program, reprezintå måsuråtori
meteorologice – temperaturå, umiditate, cåderi de precipita¡ii. În
altul, pot fi medicale – puls, presiune arterialå, gråsimi. Interpretarea
nu dispune de o realitate independentå; numerele nu au un sens
inerent prin ele însele. Experien¡a con¿tientå se situeazå înså la
polul opus. Dacå î¡i prinzi degetul la u¿å, senza¡ia nu trebuie
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
interpretatå de tine ca durere. Se prezintå imediat ca durere. ªi nici

nu o po¡i reinterpreta sub forma unei alte senza¡ii, cum ar fi parfumul
unui trandafir. Experien¡ele con¿tiente au parametri reali, tråi¡i
subiectiv, a cåror existen¡å nu depinde de o interpretare sau alta.
Ele implicå intrinsec un anume parametru superior informa¡iei.
Un alt argument foarte folosit este apelarea la „emergen¡å”. Se
spune cå sistemele superioare derivå din cele inferioare. Cel mai
simplu ¿i mai clasic exemplu este cel al proprietå¡ilor termodinamice,
cum ar fi cåldura ¿i temperatura, care provin din comportamentul
static al unor ansambluri de molecule. Cu toate acestea, conceptul
de „temperaturå” nu existå pentru o singurå moleculå, de¿i miliarde
de molecule luate împreunå au temperaturå. Acela¿i algoritm se
aplicå ¿i în cazul con¿tientului, pentru cå s-a sugerat cå el derivå
din comportamentul colectiv a miliarde de neuroni care nu ar putea
fi niciodatå con¿tien¡i pe plan individual. Dar proprietå¡ile emergente
sunt de fapt produse ale modului în care noi descriem lumea ¿i nu
se bucurå de o existen¡å obiectivå în afara teoriilor matematice.
Un ansamblu de molecule poate fi descris fie din punctul de vedere
al traiectoriilor moleculelor individuale, fie al proprietå¡ilor colective,
dar acestea din urmå sunt inventate de observatori umani de dragul
simplificårii. Realitatea exterioarå con¡ine numai moleculele:
proprietå¡ile statice, cum ar fi energia cineticå medie, existå numai
în mintea fizicianului. Similar, orice tråsåturå dinamicå a comporta-
mentului colectiv al celulelor cerebrale existå numai în modelele
oamenilor de ¿tiin¡å ce se ocupå de sistemul nervos. Realitatea
exterioarå se compune numai din celulele nervoase. Cu toate acestea,
dupå cum ¿ti¡i, când î¡i prinzi degetul la u¿å, durerea realå este
prezentå în acela¿i moment; nu este un produs teoretic al unui expert.
Prin urmare, existå motive serioase så consideråm cå ma¿inile
nu sunt con¿tiente. Dar aceste argumente nu s-ar putea aplica ¿i
creierelor în aceea¿i måsurå? Nu este creierul doar o ma¿inå
bioelectrochimicå? El urmeazå programe deterministe care sunt
codate în structura geneticå ¿i neuralå a creierului. Cu toate acestea,
¿i acest argument este nepotrivit, pentru cå noi ¿tim faptul cå
propriile noastre creiere sunt într-adevår con¿tiente.
Råspunsul este cå în ¡esutul nervos se petrec anumite procese
care implicå evenimente nedeterministe, de mecanicå cuanticå.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
142 PETER B. LLOYD
ªi, croindu-¿i drum prin dinamica haoticå a creierului, fenomene

minuscule se amplificå în comportament exterior. Nedeterminismul
deschide calea pentru ca ceea ce numim con¿tient så ac¡ioneze în
procesele creierului.
Dupå cum am våzut mai devreme, putem exprima doar acele
experien¡e con¿tiente care se încadreazå în bucla cauzalå ce gene-
reazå vorbirea. Dacå po¡i exprima faptul cå te doare ceva, atunci
senza¡ia de durere exercitå o influen¡å cauzalå undeva în ¿irul de
evenimente nervoase care guverneazå ceea ce spui ¿i scrii. Un pas
care este nondeterminist fizic oferå o oportunitate pentru intrarea
con¿tientului în acel ¿ir cauzal. Din moment ce noi oamenii ¿tim
cå ne putem exprima percep¡iile con¿tiente, putem deduce ¿i cå
un asemenea nondeterminism poate exista undeva în creier. Pânå
acum, evenimentele mecanice constituie singurul candidat. De
exemplu, Roger Penrose ¿i Stuart Hammeroff au formulat o teorie
bine argumentatå a modului în care ac¡iunile cuantice din micro-
tubulii celulelor nervoase ar putea juca acest rol. Nu s-a decis încå
dacå microtubulii chiar sunt locul în care con¿tiin¡a intrå în ¿irul
cauzal.
Un computer conven¡ional, determinist, nu dispune de o
asemenea cale de acces în con¿tient. Prin urmare, androizii ¿i
avatarurile virtuale, care sunt sus¡inute de un asemenea computer,
nu-¿i pot exprima percep¡iile con¿tiente, iar comportamentul lor
nu va constitui niciodatå dovada existen¡ei unui con¿tient. Dar
dacå ar fi construitå o ma¿inå care så utilizeze calcula¡iile cuantice
în aceea¿i manierå ca ¿i creierul, nu existå nici o explica¡ie filozoficå
pentru ca ma¿ina så nu aibå acela¿i gen de acces la con¿tient pe
care îl are ¿i fiin¡a umanå. ªi asta nu pentru cå modulul cuantic
permite unei ma¿ini så efectueze calcula¡ii pe care un calculator
clasic nu le poate face. Tot ceea ce face un computer cuantic poate
face ¿i unul obi¿nuit, doar cå pu¡in mai încet. Diferen¡a este datå
mai degrabå de o implementare specificå unui computer cuantic,
care deschide calea cåtre procesele con¿tiente.
Nu existå nici un motiv så credem cå în Matrix ma¿inile sunt
echipate cu puterea cuanticå de calcul necesarå accesårii con¿tien-
tului. Acest gen de putere nu este men¡ionat în film, ¿i existå dovezi
cå Matricea ¿i agen¡ii ei sunt lipsi¡i de gândire con¿tientå.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Prin urmare, agen¡ii – module în interiorul Matricei – sunt ma¿ini

inteligente, dar fårå minte. În mare parte, comportamentul agen¡ilor
este lipsit de imagina¡ie ¿i am putea considera cå aici se adaugå ¿i
absen¡a con¿tientului. Cu toate acestea, agentul Smith are ini¡iativå
¿i pare, în discursul rostit în prezen¡a lui Morpheus, cå manifestå o
urå con¿tientå fa¡å de lumea oamenilor. Dar oare este con¿tient
într-adevår sau numai imitå fiin¡ele umane? De fapt Smith se
trådeazå atunci când spune despre lumea umanå: „Este vorba despre
miros, dacå a¿a ceva existå... Pot så simt gustul putorii voastre ¿i
de fiecare datå când îl simt, må tem cå m-am infectat cumva cu
el.” Integritatea logicå a lui Smith îl obligå så se îndoiascå de
existen¡a acelei tråsåturi imposibil de calculat, despre care tot
vorbesc oamenii: experien¡a con¿tientå a mirosului. Când Smith
spune „... mirosul, dacå a¿a ceva existå”, då dovadå de faptul cå
este o ma¿inå. Acest lucru este ¿i mai evident atunci când îi spune
lui Morpheus cå „poate så simtå gustul putorii”, demonstrând cå
Smith pur ¿i simplu nu în¡elege diferen¡ele dintre sim¡uri, a¿a cum
sunt ele reprezentate în mintea unei fiin¡e umane. Pentru un computer,
datele sunt inter¿anjabile, dar, pentru un om, gusturile, mirosurile,
culorile, senza¡iile auditive ¿i tactile sunt diferite iremediabil. ªi
acest lucru îi scapå agentului Smith.
Smith imitå comportamentul uman într-o încercare de a-l påcåli
pe Morpheus ¿i a-l determina så coopereze. Dar pe måsurå ce
interogatoriul nu le oferå ceea ce a¿teptau, Brown sugereazå: „Poate
cå nu întrebi ceea ce trebuie.” Prin urmare, Smith pretinde numai
cå vorbe¿te ca un om, pentru a câ¿tiga empatia lui Morpheus. Nu
mai e nevoie så reamintesc faptul cå strategia lui då gre¿.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Colecția
FANTASY & SCI-FI
Cea mai violentă furtună din ultima vreme dezgroapă un obiect

extraterestru de neînțeles.
Armatele a trei puteri: zergii, protossii și umanitatea se vor confrunta
astfel cu scopul de a recupera secretele pierdute ale celei mai puternice specii
din câte au existat în univers.
Colecții
JAMES L. FORD
BUDISM Oare Neo este Buddha?

Oare lingura chiar nu
existå? Este o coinciden¡å
ªI faptul cå Keanu Reeves a
jucat rolul prin¡ului
Siddhãrtha în Micul
Buddha? Profesor ¿i
MITOLOGIE expert în budism, James
Ford exploreazå rela¡ia
complexå dintre budism ¿i
Matrix.
ÎN
MATRIX
Oamenii sunt fiin¡e creatoare de mitologie ¿i – s-ar putea spune

– de lumi. Na¿tem nara¡iuni care så exprime în¡elegerea de sine ¿i
så contribuie la structurarea unui sens al existen¡elor noastre. Astfel,
mitul nu este un basm sau un fruct al imagina¡iei – ci, mai degrabå,
cea mai profundå expresie a temerilor, aspira¡iilor ¿i în¡elegerii
simbolice a vie¡ii ¿i a lumii care ne înconjoarå. Parabolele biblice,
povestirile despre crea¡ia lumii din culturile antice, biografiile
întemeietorilor de neam ¿i chiar filme contemporane precum Star
Wars se calificå pentru apelativul de mit. Par¡ial realitate istoricå,
par¡ial fic¡iune, sau uneori în totalitate fic¡iune, asemenea crea¡ii
ne dezvåluie, în variate moduri, felul în care concepem lumea ¿i
interpretåm experien¡a noastrå în interiorul ei. Dar miturile sunt
extrem de fluide, deseori înrudite. În general, autorul sau autorii
unui mit nu vor lansa o crea¡ie urzitå din nimic, ci vor împrumuta
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
146 JAMES L. FORD
din oferta de simboluri mitologice ¿i motive narative a contextului

cultural, prelucrându-le sensul într-o manierå ineditå ¿i originalå.
De exemplu, critica ne spune cå potopul, a¿a cum este descris în
Biblie, preia considerabil elemente prezente în povestea babilonianå
a lui Utnapishtim, din Epopeea lui Gilgamesh. Dar autorii Bibliei
au transformat radical povestea, integrându-l pe Yahweh
(Dumnezeu, formå din Vechiul Testament). ªi George Lucas recu-
noa¿te cå a împrumutat serios din cålåtoria eroicå paradigmaticå
descriså de faimosul expert în mitologie Joseph Campbell. Dar a
plasat povestea într-un decor futurist ¿i a subliniat amenin¡area
poten¡ialå pe care o prezintå tehnologia pentru afec¡iunea ¿i
existen¡a umanå.
ªi Matrix poate fi în¡eles drept un exemplu modern al acestui
proces nåscåtor de mituri. Într-un interviu acordat revistei Times,
fra¡ii Wachowski ¿i-au declarat fårå ocoli¿uri inten¡ia mitologizantå:
„Suntem foarte interesa¡i de mitologie, teologie ¿i într-o

oarecare måsurå de matematicile superioare. Toate reprezintå
modalitå¡i prin care oamenii încearcå så råspundå întrebårilor
majore, dar ¿i celei esen¡iale. Dacå vrei så creezi o operå
epicå trebuie så î¡i pui aceste probleme. Poate cå oamenii nu
în¡eleg toate aluziile din film, dar cu siguran¡å în¡eleg ideile
cele mai semnificative. Am vrut så îi determinåm så î¿i punå
mintea în mi¿care, så ungem pu¡in roti¡ele.”1
Împletind metafore din cre¿tinism, budism, din mitologia greacå

¿i chiar din tehnologia ciberneticå, Matrix oferå o redare mitologicå
a condi¡iei existen¡iale a omului. În prezentul eseu, voi aborda
acest film devenit deja un clasic din perspectivå budistå. Cum
reflectå Matrix viziunea budistå asupra lumii ¿i considera¡iile budiste
asupra aspectelor umane fundamentale? Nu voi presupune cå toatå
lumea are cuno¿tin¡e despre budism ¿i de aceea voi începe cu o
introducere în budism ¿i în cele mai importante evolu¡ii istorice ¿i
de doctrinå ale acestei tradi¡ii, care sunt relevante pentru
interpretarea pe care o voi da filmului Matrix.
1
Corliss
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
VIAºA ªI CONTEXTUL ISTORIC AL LUI BUDDHA
Fondatorul budismului este cunoscut sub o serie de nume diferite.

Nåscut înså sub numele de Siddhartha Gautama, un nume de familie
atribuit, deseori se face referire la el sub denumirea de Sakyamuni,
în traducere literalå „În¡eleptul clanului Sakya.” Dupå ce a atins
iluminarea, i s-a acordat numele de Buddha sau „cel iluminat.” Ca
¿i în cazul numelor „Hristos” sau „Mesia” legate de personajul
istoric Iisus, „Buddha” este mai degrabå o titulaturå decât un nume
de persoanå. Siddhartha a tråit ¿i a propovåduit în India nordicå
pe la mijlocul primului mileniu înainte de Hristos. Cele mai întâlnite
date vehiculate referitoare la via¡a sa sunt 566-485 î. Hr. Potrivit
izvoarelor tradi¡ionale, a renun¡at la traiul de prin¡ bogat în jurul
vârstei de treizeci de ani ¿i a pornit într-o cåutare spiritualå pentru
a descoperi o modalitate de a învinge suferin¡a ¿i moartea.
Renun¡area la „lume” ¿i la via¡a privilegiatå nu era o noutate în
acele timpuri. Siddhartha s-a nåscut într-o epocå caracterizatå de
tensiuni sociale ¿i de tranzi¡ie în India de nord. Literatura sfântå,
cum ar fi Upani¿adele, då glas unei provocåri adresate religiei
împåmântenite, care se învârtea în jurul preo¡ilor (uneori cunoscutå
sub numele de Brahmanism), care punea accentul pe puritate, pe
diferen¡ele dintre caste ¿i eficacitatea ritualurilor. Trebuie men¡ionat
faptul cå în religia indianå timpul era (¿i încå este) perceput a fi
ciclic. A¿a cum se perindå anotimpurile, a¿a se schimbå ¿i lumea.
Conceputå în cicluri måsurate prin intermediul blocurilor temporale
inimaginabile, o lume se na¿te, evolueazå, se degradeazå ¿i se nåruie
urmând a fi succedatå de o altå lume. Procesul nu are nici început
¿i nici sfâr¿it. În mod asemånåtor, fiin¡ele con¿tiente trec prin diferite
încarnåri (de exemplu, animal, fiin¡å umanå, zeu ¿i tot a¿a).
Acest ciclu general de via¡å dupå via¡å este cunoscut sub numele
de samsara. Atman, asemånåtor în mare måsurå conceptului de
suflet din religiile occidentale, este esen¡a fiin¡elor umane care trec
dintr-o existen¡å în alta. Iar karma cuiva determinå condi¡ia vie¡ii
¿i rena¿terii acelei fiin¡e. Karma, care adaptatå literal are semnifica¡ia
de „faptå”, este legea moralå a cauzei ¿i efectului bazatå pe faptele
cuiva. Astfel, faptele virtuoase vor avea drept rezultat fericire ¿i
rena¿tere favorabilå, iar cele nevirtuoase vor atrage dupå sine
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
148 JAMES L. FORD
suferin¡å. Scopul suprem – cunoscut sub numele de moksha

(eliberare) – este acela al ie¿irii din samsara ¿i din ciclul nesfâr¿it
de vie¡i ¿i suferin¡e. Probabil cå pe timpul lui Siddhartha cel mai
eficient mod de a tinge moksha era renun¡area la lume ¿i urmarea
cåii sannyasin-ului (ascetul råtåcitor). Se credea cå individul poate
ob¡ine eliberarea din samsara prin negarea strictå a nevoilor
trupului (a eului material, mai precis) ¿i disciplinå – care includea
medita¡ia ¿i practica yoginå.
Potrivit tradi¡iei, Siddhartha a urmat calea de sannyasin timp
de ¿ase ani dupå ce ¿i-a abandonat traiul de prin¡ ¿i a avut doi guru
foarte importan¡i. A dus o existen¡å de ascet împinså la extreme,
meditând multe ore pe zi ¿i mâncând numai atât cât så supravie-
¡uiascå – scopul såu fiind acela de a se identifica cu esen¡a spiritualå
(Atman), ¿i nu cu trupul care este doar un ambalaj vremelnic. În
cele din urmå, Siddhartha a considerat cå aceastå cale este mult
prea strictå ¿i ¿i-a abandonat tovarå¿ii pentru a cåuta una nouå.
Dupå ce ¿i-a recåpåtat puterea fizicå, a hotårât så stea sub un anume
copac pânå când va fi descoperit adevårata naturå a realitå¡ii ¿i
modul prin care suferin¡a putea fi înlåturatå. În momentul în care
era cât pe ce så treacå pragul acestei în¡elegeri, l-a întâlnit pe Mara,
zeul demonic ce guverneazå peste samsara. Acesta a încercat så îi
distragå aten¡ia lui Siddhartha, folosind ispitirea, frica ¿i îndoiala,
dar cel din urmå a învins. Iluminat în totalitate, Buddha a purces
pe calea propovåduirii revela¡iei sale. A cålåtorit prin India de nord
timp de 45 de ani, întemeind o comunitate budistå ascetå (sangha)
¿i învå¡ându-i pe cålugårii, cålugåri¡ele ¿i laicii care se adunau pe
oriunde ar fi mers.
„DR. BUDDHA” ªI DHARMA

Con¡inutul revela¡iei lui Buddha se regåse¿te în cele Patru
Adevåruri Nobile, învå¡åturile sale fundamentale. Dupå cum vom
vedea, aceste adevåruri constituie o examinare prospectivå a
problemei umane fundamentale ¿i a modului prin care se poate
ie¿i din aceastå problemå. Cu alte cuvinte, formularea adevårurilor
corespunde diagnosticului pe care un doctor îl pune unui pacient
suferind. Primul adevår define¿te boala; cel de-al doilea analizeazå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
cauza suferin¡ei; al treilea descrie ce înseamnå så cape¡i vindecarea;

iar al patrulea este leacul. Se numesc adevåruri „nobile” pentru cå
sunt de la sine în¡elese pentru cineva care este într-adevår iluminat
¿i în¡elept.
Prin urmare, care sunt aceste adevåruri? Pot fi enun¡ate foarte
succint, dar în¡elegerea lor cere atât explica¡ii cât ¿i reflec¡ie. Acestea
sunt:
1. adevårul nobil despre suferin¡å (dukkha)

2. adevårul nobil despre apari¡ia suferin¡ei
3. adevårul nobil despre îndepårtarea suferin¡ei (Nirvana)
4. adevårul nobil despre calea care conduce la încetarea suferin¡ei
(calea cu opt bra¡e)
Mul¡i spun cå toate aceste adevåruri sunt con¡inute în primul

dintre ele. Cu alte cuvinte, dacå în¡elegi cu adevårat natura suferin¡ei,
vei surprinde automat ¿i esen¡a adevårurilor care o urmeazå.
„Totul este suferin¡å” este o altå formulare a primului adevår.
Termenul din limba Pali care este tradus aici ca „suferin¡å” este
dukkha. Dar traducerea acestuia prin suferin¡å poate fi în¿elåtoare.
Prin urmare, mul¡i învå¡åtori simt cå termenul „nemul¡umire”
transmite mai bine esen¡a lui dukkha. Sugestia principalå este aceea
cå existå un sentiment universal de nemul¡umire care caracterizeazå
toate tråirile ¿i experien¡ele umane. Nu este dificil de acceptat faptul
cå via¡a este – într-o anumitå måsurå – în¡esatå de suferin¡å. Dar
Buddha a accentuat ideea cå aceasta este adevårata caracteristicå
a vie¡ii în general. Chiar ¿i în momentele cele mai fericite – când
ne îndrågostim, când ni se na¿te un copil sau când atingem un
scop la care am visat – se resimte o anumitå dozå profundå de
nelini¿te. ªtim cå acea clipå nu va dåinui pentru totdeauna, ¿i poate
exista chiar ¿i o fricå latentå cå ceva îngrozitor va pune capåt
bucuriei. Probabil cå este o stare foarte asemånåtoare sentimentului
de nemul¡umire pe care îl încearcå Neo, acea „a¿chie din minte”
care îi semnaleazå cå ceva este în neregulå cu lumea din jurul lui.
De¿i ar putea pårea destul de deprimant så pui astfel bazele
unei religii, budismul ar argumenta cå este un punct de vedere
„realist” ¿i nu „pesimist.” De fapt, eu însumi tind så cred cå acest
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
150 JAMES L. FORD
profund sentiment al nelini¿tii care caracterizeazå „condi¡ia umanå”

este rådåcina tuturor filozofiilor ¿i religiilor. De¿i diferite religii ¿i
sisteme filozofice ar articula problema umanå fundamentalå în
diverse moduri, toate încearcå så ne poarte dincolo de dificila
experien¡å umanå cotidianå, care ne define¿te existen¡a, mai presus
de orice. ªi de¿i am putea avea impresia cå budi¿tii sunt oarecum
furio¿i, mohorâ¡i ¿i iremediabil deprima¡i ¡inând cont de învå¡åturile
de început, realitatea este oarecum diferitå. Oricine l-a våzut pe
Dalai Lama vorbind a sim¡it fårå întârziere umorul ¿i seninåtatea
sprin¡are care sunt departe de a fi îmbibate de triste¡e. Chiar ¿i
statuile lui Budhha sunt înfå¡i¿ate deseori cu un u¿or zâmbet de
mul¡umire. Prin urmare, orice s-ar putea spune despre acest prim
nobil adevår al budismului, nu va destråma faptul cå nu presupune
o viziune negativå sau întunecatå asupra lumii.
Al doilea adevår nobil reflectå procesul cauzal care conduce la
suferin¡å ¿i, în plan existen¡ial, ciclul perpetuu al transmigra¡iei
numit samsara. În primul rând, budismul afirmå cå din pricina
faptului cå nu cunoa¿tem adevårata naturå a realitå¡ii, percepem ¿i
experimentåm lumea într-o manierå distorsionatå. Problema aici
nu este necunoa¿terea – ci o cunoa¿tere gre¿itå. Cu alte cuvinte,
consideråm cå în¡elegem, într-o måsurå mai micå sau mai mare,
natura lumii înconjuråtoare, dar, în realitate, percep¡ia noastrå este
total nepotrivitå. De exemplu, una dintre cele „trei pece¡i ale
existen¡ei” (cli¿ee despre natura realitå¡ii) este cå toate lucrurile
sunt efemere (anitya). Totul este în continuå schimbare – nimic
nu råmâne, niciodatå, la fel. La nivel superficial, putem påtrunde
cu to¡ii, fårå greutate, sensul acestei afirma¡ii. O examinare fugarå
a lumii înconjuråtoare poate confirma faptul cå totul este mereu
schimbåtor. Dar dacå cineva ar analiza, lipsit de ipocrizie, modul
în care ne tråim via¡a, este evident cå în ciuda acestui adevår
incontestabil al efemerului (impermanen¡ei), ne purtåm deseori de
parcå suntem surprin¿i de faptul cå lucrurile se schimbå. Ne
manifeståm cu furie sau cu supårare atunci când ceva ce noi
pre¡uim dispare, moare sau se face mii fårâme. Într-adevår, cåutåm
fårå încetare ceva permanent ¿i când ni se pare cå am gåsit acel
ceva care ne oferå „fericire” ¡inem cu din¡ii de el, de parcå am
vrea så îi împiedicåm procesul de schimbare. Aici intervine dorin¡a.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Întâlnirile noastre cu lucrurile lumii ne provoacå sentimente pozitive,

negative sau neutre. Dacå sim¡im ceva pozitiv, vrem ¿i mai mult;
iar când e vorba de ceva negativ, facem tot posibilul så îl evitåm
(ura ¿i aversiunea sunt cealaltå fa¡å a medaliei, fiind opuse dorin¡ei
¿i ata¿amentului). Astfel, dorin¡a noastrå ne propulseazå înainte ¿i
ne ata¿åm, devenim chiar dependen¡i, de experien¡ele plåcute ale
vie¡ii. Nu este greu de în¡eles cå dacå fericirea noastrå este depen-
dentå de condi¡ia ca lucrurile så råmânå neschimbate, vom fi mereu
nemul¡umi¡i. Suntem asemenea unui dependent de droguri care
cere întruna mai mult. Din aceastå perspectivå via¡a nu este decât
o perpetuå experien¡å de pierderi, pierderi ¿i iar pierderi... deoarece
toate lucrurile dupå care tânjim ¿i de care ne agå¡åm se vor schimba
sau vor dispårea invariabil.
Un alt aspect al efemerului este interdependen¡a. Totul apare ¿i
existå în func¡ie de un numår de al¡i factori. O bucå¡icå de hârtie
de exemplu, este rezultatul unui proces care începe cu cre¿terea
unui copac, depinde de ploaie, de teren, de lumina soarelui, de un
topor, de o fabricå de hârtie etc. ªi fiecare element enumerat
depinde la rândul lui de un numår infinit de factori pentru a exista.
Dacå vom lua în considerare ceva mai complex, un om de
exemplu, re¡eaua dependen¡ei se întinde infinit mai mult. Fiecare
dintre noi depinde de cei doi pårin¡i pentru a se na¿te ¿i a cre¿te,
pentru a fi hrånit, pentru a avea un acoperi¿ deasupra capului,
pentru educa¡ie, protec¡ie etc. Cu alte cuvinte, oricât de mult ne-ar
plåcea så ne consideråm creaturi autonome, în realitate suntem
extrem de dependen¡i de re¡eaua de via¡å care ne înconjoarå. De
fapt, prin intermediul doctrinei non-eului (anatman), Buddha a
afirmat cå tocmai aceastå iluzie cå suntem „euri” distincte,
independente, ne determinå så ne comportåm egoist. ªi aceastå
tendin¡å egoistå perpetueazå suferin¡a – atât pentru noi cât ¿i pentru
ceilal¡i.
Dacå budismul s-ar opri aici, ar fi într-adevår o religie mai degrabå
pesimistå (a¿a cum ¿i Matrix ar fi un film pesimist dacå s-ar termina
prin încåtu¿area tuturor oamenilor în Matrice). Dar al treilea adevår
nobil afirmå cå existå o cale de scåpare din aceastå mla¿tinå. Existå
o modalitate de a experimenta realitatea, care NU este caracterizatå
de dukkha. Este vorba despre Nirvana. Nirvana înseamnå, literal,
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
152 JAMES L. FORD
„a ie¿i”, ca în a ie¿i dintr-o flacårå. Compara¡ia cu focul este deseori

pomenitå în budism. Dorin¡a este ca un foc ce ne propulseazå
mereu înainte cerând în mod constant mai mult combustibil (de
exemplu, ata¿amentul), în timp ce Nirvana este descriså drept
„råcealå.” Nirvana nu este un tårâm paradisiac, o perpetuå stare
de fericire ¿i nici non-existen¡å. Se pare cå Buddha a sugerat cå
Nirvana se aflå undeva dincolo de distinc¡iile dualiste ale limbajului.
Trebuie doar så ne reamintim cå Sakyamuni a atins Nirvana sub
copacul Bo ¿i a început så cålåtoreascå ¿i så-¿i råspândeascå
învå¡åtura în partea de nord a Indiei cu aproape patruzeci de ani
înainte de a muri de moarte bunå. Din informa¡iile pe care le avem,
a interac¡ionat cu foarte mul¡i oameni, a mâncat mâncare, a propo-
våduit, ¿i a¿a mai departe, prin urmare nu a dispårut într-un ¡inut
transcendent. Astfel, Nirvana nu presupune neapårat curmarea
vie¡ii, ci curmarea unei vie¡i caracterizate de suferin¡å. Mai mult,
chipul lui Buddha emana un numår de atribute pozitive – este descris
a fi netulburat, în¡elept, liber, altruist, neprefåcut, spontan ¿i
în¡elegåtor. Oricum ar fi, nu este tabula rasa. În momentul mor¡ii,
Buddha a atins ceea ce este cunoscut sub numele de Pari-Nirvana
sau Nirvana „supremå”, definitå drept o evadare totalå de sub
amenin¡area rena¿terii în tårâmul samsarei. Dincolo de asta,
transcende raza de acoperire a limbajului. Ideea principalå pe care
vreau så o pun în eviden¡å aici este cå budismul pretinde cå existå
o modalitate de experimentare a realitå¡ii care nu presupune
suferin¡å, dorin¡å, necunoa¿tere ¿i a¿a mai departe. Astfel aratå
vindecarea de boala dukkhei.
Prin urmare, care este leacul ce conduce la aceastå vindecare?
Råspunsul îl constituie al patrulea adevår nobil – calea cu opt
bra¡e care duce în Nirvana. Categoriile care alcåtuiesc aceastå
cale sunt:
În¡elegerea dreaptå
Gândul drept În¡elepciunea (prajña)
Vorbirea dreaptå
Fapta dreaptå Moralitatea (sila)
Traiul drept
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Efortul drept
Grija dreaptå Disciplina mentalå (samadhi)
Concentrarea dreaptå
Nu este vorba despre o cale de învå¡are treptatå, pentru cå toate

aceste dimensiuni sunt îndeplinite simultan. Dupå cum se poate
vedea din enumerarea de mai sus, budismul a grupat aceste opt
dimensiuni în ceea ce se nume¿te învå¡area în trei pa¿i. În¡elepciunea
este cåpåtatå prin în¡elegerea dreaptå ¿i gândul drept. Cu alte cuvinte,
prin în¡elegerea veritabilå a celor patru adevåruri ¿i a altor învå¡åturi
budiste, putem începe så preschimbåm în¡elegerea amågitoare –
pe care o de¡inem în prezent – despre realitate, despre accep¡iunile
sinelui, despre lume ¿i a¿a mai departe. Individul trebuie så atingå
¿i o moralitate adecvatå, prin îndreptarea vorbelor, faptelor ¿i muncii.
Aceasta presupune controlul vorbelor ¿i faptelor care i-ar putea
råni pe ceilal¡i ¿i evitarea ocupa¡iilor care ar putea afecta celelalte
fiin¡e con¿tiente (måcelar ¿i traficant de arme de exemplu). În cele
din urmå, din moment ce adevårata problemå este una a min¡ii
(adicå ignoran¡a ¿i amågirea), budismul sus¡ine cå este nevoie de
o disciplinå mentalå pentru a transforma deliberat con¿tiin¡a cuiva.
E ca ¿i cum min¡ile noastre sunt computere care au fost incorect
programate. Într-adevår, „sistemul nostru de operare”, produsul a
nenumårate existen¡e de condi¡ionare karmicå, trebuie så fie reconfi-
gurat pentru a se putea conforma adevåratei naturi a realitå¡ii. Acesta
este scopul medita¡iei în budism. Nu este vorba despre o modalitate
de evadare, ci despre mijloacele prin care individul poate induce
modificåri asupra propriei con¿tiin¡e astfel încât în momentul în
care se reîntoarce „în lume”, så fie capabil så se comporte, så
gândeascå ¿i så reac¡ioneze în¡elept ¿i în¡elegåtor.
APARIºIA BUDISMULUI DE TIP MAHAYANA

Dupå moartea lui Buddha, tradi¡ia s-a perpetuat ¿i comunitatea
ascetå a înflorit. Pentru orice eventualitate, s-a consolidat încå de
la început o semnificativå mi¿care laicå ce s-a concentrat în jurul
locurilor populare de pelerinaj. Dar comunitatea monasticå în sine
a reprezentat centrul budismului, încarnând în acela¿i timp via¡a
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
154 JAMES L. FORD
idealå din punct de vedere budist. Iar idealul comunitå¡ii budiste

era un arhat – un discipol al lui Buddha, complet iluminat, care så
på¿eascå în Pari-Nirvana în momentul mor¡ii. Ca ¿i în cazul multor
alte comunitå¡i religioase, de-a lungul anilor au råsårit nenumårate
dispute care au provocat ceea ce noi numim separa¡ii confesionale.
Aceste grupuri religioase distincte au apårut din pricina unor
neîn¡elegeri privind doctrina ¿i practica, dar nu au avut tendin¡e
exclusiviste. În primul secol al erei cre¿tine, s-a conturat o nouå
mi¿care budistå numitå Mahayana. Adep¡ii Mahayanei („Vehiculul
mare”) s-au diferen¡iat de ¿colile de facturå tradi¡ionalistå, pe care
le-au etichetat cu numele de Hïnayana („Vehiculul mic”). Cårturarii
preferå termenul Nikaya pentru a face referire la budismul timpuriu,
pentru a evita conota¡ia evident peiorativå a denumirii Hïnayana.
Prin însu¿i numele mi¿cårii lor, adep¡ii Mahayanei au pretins cå
acest nou vehicul era „mai universal” decât tradi¡ia veche care nu
reu¿ea så intermedieze decât pentru foarte pu¡ini trecerea pe celålalt
mal al Nirvanei. Un månunchi de caracteristici fundamentale
diferen¡iazå Mahayana de tradi¡ia timpurie, cea mai meritorie dintre
ele fiind idealul: bodhisattva. Spre deosebire de idealul arhat din
budismul Nikaya, Mahayana prefera un bodhisattva – adicå persoana
care merge pe calea de a deveni Buddha. Potrivit retoricii Mahayanei
cel pu¡in, bodhisattva este motivat nu numai de dorin¡a de a atinge
Nirvana pentru el însu¿i/ea înså¿i, ci de aceea de a cunoa¿te ilumi-
narea pentru binele tuturor semenilor såi. Astfel, un bodhisattva
revine inten¡ionat în lumea samsarei pentru a alina suferin¡ele
celorlal¡i ¿i a-i îndruma så på¿eascå pe aceea¿i cårare. Un bodhi-
sattva, deseori definit drept cel care „se reîntoarce” din Nirvana,
urmåre¿te cu mai multå minu¡iozitate un scop cu totul aparte
(atingerea statutului de Buddha). Unele dintre textele de origine
Mahayanå pretind chiar cå Nirvana nu existå ¿i cå era doar o unealtå
conceptualå folositå de Buddha pentru a-¿i atrage mai mul¡i adep¡i.
Oricum, un bodhisattva este motivat de compasiunea pentru
toate fiin¡ele aflate în suferin¡å ¿i de cåutarea în¡elepciunii care
faciliteazå fapta cumpåtatå. Dupå cum o pasåre are nevoie de douå
aripi, un bodhisattva se bazeazå pe desåvâr¿irea în¡elepciunii ¿i
compasiunii. S-au conturat diverse versiuni ale drumului urmat de
cåtre un bodhisattva, cea mai cunoscutå fiind cea a evolu¡iei în
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
zece trepte de-a lungul mai multor reîncarnåri în care acesta î¿i
perfec¡ioneazå diferite virtu¡i (de exemplu generozitatea, råbdarea,
perseveren¡a etc.) pentru a atinge statutul de Buddha. Pe måsurå ce
un individ avanseazå pe aceastå cale, va cåpåta puteri extraordinare,
chiar miraculoase. Drept consecin¡å, s-a creat în tradi¡ia Mahayanei
o grupare în continuå extindere care ar putea fi numitå „ceata de
bodhisattva cere¿ti” – adicå bodhisattva evolua¡i care este posibil
så tråiascå în tårâmuri paradisiace de unde coboarå pentru a-i învå¡a
¿i îngriji pe cei care se gåsesc în nevoin¡e ¿i suferin¡e. Maitreya
este în special foarte cunoscut pentru cå pare a fi o figurå mesianicå
în cadrul tradi¡iei budiste. În diferite perioade ¿i zone, au avut loc
mi¿cåri semnificative concentrate asupra a¿teptatei „coborâri” a
lui Maitreya drept urmåtorul Buddha.
Înainte de a declan¿a prezentarea paralelelor semnificative dintre
budism ¿i Matrix, da¡i-mi voie så vå descriu una dintre ¿colile
filozofice proeminente ale Mahayanei, care meritå a fi men¡ionatå
în mod particular din motive care vor deveni lesne de în¡eles. Cred
cå pânå acum a devenit evident faptul cå budismul este – în multe
feluri – o filozofie a min¡ii. Problema fundamentalå nu este una „a
lumii”, a¿a cum este pentru cei care percep lumea drept o scenå a
înfruntårii dintre for¡ele binelui ¿i cele malefice. Problema rezidå
mai degrabå în modul (fals) în care în¡elegem lumea. Drept conse-
cin¡å, solu¡ia constå în modificarea con¿tiin¡ei ¿i a modului în care
prelucråm realitatea. Budismul accentueazå anumite imperative
morale pentru a minimiza suferin¡a lumii. Chiar ¿i în aceste circum-
stan¡e, inten¡ia con¿tientå este cel mai important ingredient. Spre
deosebire de jainism, de exemplu, budismul sus¡ine cå nu existå
consecin¡e karmice negative dacå ucidem involuntar un animal.
Inten¡ia con¿tientå conteazå, nu doar faptele care se petrec. Pe
lângå încercarea de a evita rånirea celorlal¡i, comportamentul moral
adecvat este subliniat din pricina rela¡iei de interdependen¡å dintre
faptele ¿i mintea unui individ. Practicarea generozitå¡ii, de exemplu,
îl va determina så devinå mai preocupat de a fi generos ¿i invers.
Aceastå analizå budistå a „con¿tiin¡ei” ¿i-a atins apogeul în
secolul al patrulea, în timpul ¿colii apar¡inând doctrinei Mahayanei
¿i cunoscutå sub numele de Yogacara. Yogacara, care poartå de
asemenea ¿i numele de ¿coala „Numai con¿tiin¡a” (Vijñanavada),
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
156 JAMES L. FORD
sus¡ine cå lumea obiectivå pe care noi o consideråm a fi realå este

de fapt un produs al min¡ii noastre.2 Ca ¿i cum mintea este un
proiector ¿i lumea pe care o percepem este „proiec¡ia” con¿tiin¡ei.
Deoarece concepem „obiectele” con¿tiin¡ei ca fiind autonome, fie
le urmårim fie le evitåm fårå încetare, în func¡ie de sentimentele
de dorin¡å sau de urå pe care le nutrim. Yogacara nu sus¡ine cå
lumea obiectivå nu existå, de¿i mul¡i observatori au tras aceastå
concluzie.3 Este mai degrabå vorba despre o introspec¡ie epistemo-
logicå. Ideea este cå fiecare „obiect” este semnificativ modificat
de percep¡ia noastrå con¿tientå; ajungem så îl cunoa¿tem intermediat
ca idee ¿i nu înainte de a fi astfel modificat. Toate experien¡ele
unui individ sunt filtrate prin con¿tiin¡å, care le distorsioneazå
invariabil. Yogacara pretinde cå în momentul în care în¡elegem cå
obiectele con¿tiin¡ei sunt, prin urmare, iluzorii, atunci dorin¡a,
ata¿amentul ¿i suferin¡a vor înceta. În acest punct, fluxul latent al
con¿tiin¡ei capåtå forma în¡elepciunii unui Buddha.
Pentru a atinge aceastå în¡elegere despre natura con¿tiin¡ei,
Yogacara accentueazå diverse practici de medita¡ie ¿i de vizualizare
– de aici numele ¿colii („practican¡i ai yoga”). Tehnicile de medita¡ie
au fost menite a destråma, într-un anume sens, modul condi¡ionat
al unui individ de a percepe lumea ¿i a-l ajuta så deschidå ochii
pentru a vedea natura veritabilå, interdependentå ¿i non-dualå a
realitå¡ii. Maniera în care individul este capabil de a crea ¿i controla
imagini mentale prin diverse practici de vizualizare a slujit la
refortificarea no¡iunii cå percep¡iile con¿tiente zilnice, cum ar fi
visele, nu sunt în mai micå måsurå „create.” Practicantul reu¿e¿te
så în¡eleagå natura iluzorie a sinelui ¿i a componentelor externe
ale realitå¡ii. În cele din urmå, individul ajunge så depå¿eascå
dualismul subiect-obiect care ne face cunoscutå viziunea noastrå
amågitoare potrivit cåreia noi (¿i toate „obiectele”) suntem oarecum
entitå¡i distincte ¿i autonome. Con¡inutul acestei în¡elegeri a non-
dualului ståruie dincolo de orice formå de descriere verbalå. Aceastå
în¡elegere este scopul suprem al practicantului Yogacarei.
2
Pentru o prezentare coerentå asupra gândirii ¿colii Yogacara, vezi Williams, p. 77-95.
3
Pentru exemple reprezentative privind aceastå dezbatere referitoare la Yagacara, vezi
Keenan, p. 169-209, ¿i Paul Griffiths, p. 83.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
BUDISMUL ªI MATRIX
Fiecare religie oferå o interpretare a condi¡iei umane. Majoritatea
acestora de¡in ¿i mituri care transmit problema existen¡ialå funda-
mentalå a vie¡ii umane. Versiunile confucianiste ale dinastiei ideale
Chou, de exemplu, reflectå în¡elegerea acestei tradi¡ii referitoare
la problema fundamentalå – lipsa armoniei sociale datorate
tendin¡ei umane de a neglija comportamentul ritual ¿i social. Textele
sacre ale hinduismului – precum Bhagavadgïta ¿i Upani¿adele –
înfå¡i¿eazå condi¡ia umanå drept una de robie perpetuå reprezentatå
de ciclul nesfâr¿it al samsarei, via¡å dupå via¡å. Pentru cre¿tinism
¿i iudaism, problema fundamentalå este înstråinarea umanitå¡ii fa¡å
de Dumnezeu din pricina naturii noastre påcåtoase ¿i a tendin¡ei
egoiste de a ne asemåna Lui. Toate acestea sunt simbolizate în
povestea lui Adam ¿i a Evei – locuitorii grådinii Paradisului – din
Genezå. Esen¡a credin¡ei cre¿tine este aceea cå Dumnezeu ¿i-a
trimis unicul Fiu, pe Mesia, drept mijloc de a reface rela¡ia dintre
om ¿i Creator.
În timp ce în Matrix råsunå motivele mesianice ale mitului
cre¿tin, „problema umanå” nu este înstråinarea de Dumnezeu –
din moment ce El nu este nicåieri prezent în scenariu – sau cel
pu¡in nu un Dumnezeu creator.4 Conrad Ostwalt considerå aceastå
omisiune a divinului ¿i respingere a supranaturalului ca agent al
apocalipsei drept simptomatice pentru „imagina¡ia apocalipticå a
prezentului.”5 Nu Dumnezeu va declan¿a apocalipsa – ci altceva.
Dar Matrix nu trebuie neapårat interpretat drept o adaptare „contem-
poranå” a viziunii apocaliptice iudeo-cre¿tine; existå ¿i alte
perspective mitologice stråvechi care omit întru totul „divinitatea.”
Aici, cred eu, poate constitui budismul o paralelå mitologicå
iluminatoare.
Paralele între budism ¿i Matrix sunt numeroase. Fårå îndoialå,
problema fundamentalå este una a min¡ii. Matricea înså¿i este
asemånåtoare samsarei, lumea iluzorie care se dovede¿te a nu fi
4
Pentru o perspectivå alternativå, vezi eseul lui Paul Fontana, „Prezen¡a lui Dumnezeu
în filmul Matrix” din acest volum. (n. Yeffeth)
5
Ostwalt
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
158 JAMES L. FORD
realitatea care pare a fi. Morpheus îi spune lui Neo cå „Matricea

este pretutindeni, este peste tot în jurul nostru, chiar în aceastå
camerå. O vezi pe fereastrå sau la televizor. O sim¡i când te duci la
serviciu, la bisericå sau când î¡i plåte¿ti impozitele. Este lumea cu
care ¡i-a fost acoperitå privirea, pentru a te orbi fa¡å de adevår.”
Cu alte cuvinte, problema fundamentalå este necunoa¿terea naturii
autentice a realitå¡ii. Morpheus adaugå mai târziu cå „ata¿amentul”
fa¡å de aceastå realitate amågitoare îi împiedicå pe cei trecu¡i de o
anumitå vârstå så renun¡e la ea. Existå chiar ¿i o sugestie referitoare
la reîncarnare atunci când oracolul îi spune lui Neo cå nu este el
Alesul, dar adaugå: „Poate într-o via¡å viitoare.” Apare ¿i o a doua
asemenea sugestie în cuvintele lui Morpheus legate de primul om
care va reu¿i så påråseascå Matricea: acela se va întoarce ca
„Alesul.”
În film sunt identificabile ¿i referiri la karmå, deoarece condi¡ia
în care se aflå fiin¡ele umane este rezultatul propriilor fapte. Dupå
cum observå Morpheus, oamenii au fost întodeauna dependen¡i
de unelte pentru a exista. Inteligen¡a artificialå care guverneazå
Matricea este crea¡ia umanitå¡ii. Mai mult chiar, omenirea este cea
care a distrus lumea în efortul de a învinge inteligen¡a artificialå
privând-o de energia solarå necesarå pentru producerea de energie.
Se face aluzie clarå la faptul cå inteligen¡a artificialå nici nu a apårut
din senin ¿i nici nu este o „for¡å maleficå” ce a existat de la începu-
turile lumii. Este rezultatul (karmic) al faptelor trecute.
O altå paralelå importantå între budism ¿i Matrix are în vedere
domeniul disciplinei ¿i exerci¡iului. Aminti¡i-vå cå o importantå
dimensiune a cåii în opt bra¡e a budismului este medita¡ia ¿i concen-
trarea mentalå. Fiin¡a umanå trebuie så înve¡e så î¿i disciplineze ¿i
controleze mintea care oricum distorsioneazå în mod inerent
realitatea ¿i acordå permanen¡å ¿i individualitate lucrurilor care
sunt, în esen¡a lor, goale. Medita¡ia este un mijloc prin care mintea
poate fi „reprogramatå” astfel încât percep¡ia noastrå despre realitate
så fie conformå cu realitatea înså¿i. Antrenamentul lui Neo este o
analogie frumoaså a acestui proces de transformare „mentalå.”
Mintea lui este reprogramatå în sensul literal al cuvântului astfel
încât, asemenea unui bodhisattva, este capabil de a intra în Matrice
(adicå în samsara) cu puteri crescute de percep¡ie ¿i control. Cu
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
alte cuvinte, procesul de antrenare a lui Neo este o versiune tehnico-

ciberneticå a medita¡iei. Realizatorii filmului adoptå ¿i motivul
antrenamentului în arte mar¡iale, care are legåturi istorice strânse
cu antrenamentul monastic budist din China ¿i Japonia. Trebuie
så men¡ionez de asemenea cå momentul vital al purcederii pe calea
unui bodhisattva este apari¡ia aspira¡iei de ob¡inere a iluminårii,
cunoscutå sub numele de bodhicitta. Un episod crucial în existen¡a
unui cålugår adept al budismului Mahayana este declararea inten¡iei
de a cåpåta iluminarea în beneficiul tuturor semenilor såi. Printr-un
ritual formal de rostire a juråmintelor, individul se angajeazå deliberat
în aceastå misiune. Mi se pare cå decizia lui Neo de a înghi¡i pilula
ro¿ie este un fel de enun¡are ritualå a propriei angajåri înainte de a
porni într-o aventurå „în tunelul iepurelui.” Continuând aceste
observa¡ii, putem spune cå ¿i modul de via¡å al rebelilor este extrem
de ascetic. Mâncarea, îmbråcåmintea ¿i mediul în care tråiesc sunt,
evident, austere. De aceea se ¿i revoltå Cypher, pentru cå ar prefera
via¡a amågitoare a dorin¡elor în loc så îndure traiul monastic ¿i
disciplinat al rebelilor.
De¿i nu identificåm discu¡ii explicite referitoare la efemer, inter-
dependen¡å ¿i lipså de substan¡å în dialogurile din Matrix, existå
indicii clare ale faptului cå lumea pe care o experimenteazå fiin¡ele
umane este total distorsionatå. Min¡ile sunt pur ¿i simplu conectate
la programul unui calculator care le oferå ocupa¡ie. Cu alte cuvinte,
lumea este lipsitå de o „realitate” substan¡ialå. ªi nici nu suntem
„sinele” care credem cå suntem. Suntem de fapt „sclavi”, dupå cum
îi spune Morpheus lui Neo: „Ca to¡i ceilal¡i, ai fost nåscut în robie,
într-o închisoare pe care nu o po¡i sim¡i prin miros, gust sau atingere.
E o închisoare pentru minte.” Aici par foarte potrivite paralele cu
filozofia Yogacarei. Dupå cum am våzut mai devreme, Yogacara
sus¡ine cå singura modalitate de acces la realitate este propria
noastrå minte con¿tientå. Trebuie mai întâi så în¡elegem cå imaginea
„proiectatå” a lumii nu este „realitatea în sine.” Aceasta este distor-
sionatå de karma noastrå colectivå ¿i individualå care ne condi¡io-
neazå så conferim o anumitå dozå de permanen¡å ¿i interdepen-
den¡å lucrurilor unei lumi inexistente. Astfel, Matricea este – foarte
limpede – o realitate amågitoare. „Ce e real?” îl întreabå Morpheus
pe Neo. „Dar ce înseamnå «real»? Cum define¿ti acest lucru? Dacå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
160 JAMES L. FORD
te referi la ceea ce pipåi, gu¿ti, miro¿i sau vezi, ei bine, este vorba
despre impulsuri electrice interpretate de creierul tåu. Aceasta este
lumea pe care o cuno¿ti. Lumea a¿a cum era la sfâr¿itul secolului
XX. Acum ea existå numai ca parte integrantå a unei simulåri neuro-
interactive pe care o numim Matrice. Ai tråit într-o lume de vis,
Neo.” Este nevoie de o persoanå ie¿itå din comun pentru a påtrunde
labirintul acestei „închisori cinematografice” ¿i pentru a ne pune
în fa¡a ochilor natura situa¡iei dificile în care ne aflåm. Este exact
ceea ce fac Buddha ¿i bodhisattva... ¿i ce va face Neo. Nu ne mai
råmâne decât så îi urmårim evolu¡ia.
Potrivit tradi¡iei Mahayanei, pe måsurå ce individul înainteazå
pe calea atingerii statutului de Buddha, devine capabil de a manipula
lumea „obiectivå” pe care o percepem. Buddha ¿i bodhisattva
avansa¡i pot interveni dupå bunul plac asupra obiectelor. De
asemenea, pot fi prezen¡i simultan în diverse locuri. Aminti¡i-vå
de tinerele „speran¡e” din anticamera Oracolului. Unii par så
mediteze, în timp ce al¡ii se distreazå schimbând forma unor bucå¡i
de lemn, a unor linguri ¿i a¿a mai departe. Putem considera cå
aceste speran¡e sunt bodhisattva tineri care încearcå så modifice
elementele lumii „obiective” prin puterile con¿tientului. Un Buddha
chiar posedå puterea de a-¿i crea propriul tårâm cosmic.6 Cu toate
acestea, Buddha Sakyamuni nu a transformat radical lumea. Oamenii
au continuat så sufere, så tråiascå existen¡e iluzorii ¿i så moarå.
Dar a oferit o nouå cale ¿i o modalitate de a învinge percep¡ia noastrå
distorsionatå asupra lumii. Astfel, se men¡ine un puternic sentiment
al liberului arbitru ¿i al responsabilitå¡ii. Similar, nu se pare cå Neo
va modifica lumea din rådåcini sau cå va distruge Matricea creatå
de inteligen¡ele artificiale, în ciuda faptului cå asta este ceea ce
a¿teaptå Morpheus.7 Într-adevår, nu este clar ce va face în privin¡a
6
Cel mai vestit exemplu este cel al lui Amitabha (în Japonia, Amida), figura centralå de
Buddha din tradi¡ia Tårâmului Pur a budismului est asiatic. Amitabha, în timp ce era încå
bodhisattva, a jurat så î¿i creeze propriul Tårâm Pur în momentul în care va fi devenit
Buddha. To¡i cei care invocå numele lui Amitabha cu inima curatå vor rena¿te în acel
tårâm maiestuos unde iluminarea este mai lesne de atins.
7
La un moment dat, Morpheus îi explicå lui Neo originea rebelilor ¿i profe¡ia Oracolului
referitoare la venirea Alesului: „Când Matricea a fost construitå, se nåscuse în ea un om
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Matricei. Se pare înså cå, asemenea primului Ales, va revela adevårul

celor care au urechi så asculte. La sfâr¿itul filmului, Neo roste¿te
ceea ce poate fi descris drept un avertisment plin de compasiune
la adresa inteligen¡elor artificiale:
„ªtiu cå sunte¡i acolo. Acum vå simt. ªtiu cå vå e teamå.

Vå e teamå de noi. Vå e teamå de schimbare. Eu nu cunosc
viitorul. Nu am venit pentru a vå spune cum se va termina
totul. Am venit så vå spun cum va începe totul. Voi pune
receptorul în furcå ¿i le voi aråta oamenilor ceea ce nu vre¡i
ca ei så vadå. Le voi aråta o lume fårå voi, o lume lipsitå de
reguli ¿i control, fårå hotare ¿i limite, o lume în care totul
este posibil. Direc¡ia în care vom merge de acum înainte
este o alegere pe care v-o las vouå.”
Ni l-am putea imagina pe Buddha având aceea¿i conversa¡ie

cu Mara, zeul-demon al samsarei. El nu l-a distrus pe Mara. Acesta
din urmå, simbolizând puterea care ne ¡ine în samsara, continuå
så tråiascå. Ne putem imagina totu¿i cå Mara încearcå un sentiment
de fricå ¿tiind cå Sakyamuni a scåpat ¿i cå le-ar putea aråta ¿i
altora calea pentru a ie¿i din samsara.
Nu uita¡i cå, în viziunea despre iluminare a Yogacarei, substratul
fluxului con¿tiin¡ei nici nu dispare ¿i nici nu este distrus, ci este
mai degrabå transformat ¿i un Buddha îl percepe a¿a cum este, ca
re¡ea interdependentå, fårå emo¡iile våtåmåtoare ale dorin¡ei ¿i urii
care conduc la ata¿ament ¿i suferin¡å. Astfel, este capabil så se
mi¿te prin re¡eaua interdependentå a samsarei spontan, netemåtor,
sigur de sine ¿i neispitit. Nu este îngrådit de legile conven¡ionale
ale cauzei ¿i efectului (karma) care guverneazå samsara. Acum
aminti¡i-vå de momentul în care Neo reînvie (adicå, rena¿te). Este
capabil så se plimbe prin Matrice, så transforme gloan¡ele în rebuturi
care putea så schimbe ceea ce dorea, så adapteze Matricea a¿a cum dorea. El este cel care
ne-a eliberat ¿i care ne-a învå¡at adevårul: «Atâta timp cât va exista Matricea, omul nu va
fi niciodatå liber.» Dupå ce el a murit, Oracolul i-a profe¡it întoarcerea ¿i a prevestit faptul
cå venirea lui va însemna distrugerea Matricei, sfâr¿itul råzboiului ¿i eliberarea poporului
nostru.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
162 JAMES L. FORD
suspendate ¿i så-l facå pe Mara (agentul Smith) så explodeze în

luminå albå. Nemaifiind încorsetat de fricå, îndoialå ¿i ignoran¡å,
Neo, asemenea unui Buddha, transcende dincolo de orice dualitate,
chiar ¿i de dualitatea supremå a vie¡ii ¿i a mor¡ii.
MATRICEA CA MIT
Ca ¿i orice alt mit, Matrix este metaforic ¿i solicitå imperativ o
interpretare. Miturile sunt la urma urmei simbolice ¿i opereazå la
diverse niveluri. De exemplu, oamenii au creat mai multe tipuri de
sisteme (modalitå¡i fabricate pentru a conceptualiza ¿i a în¡elege
lumea). Existå sisteme politice (de exemplu: democratic, socialist,
comunist, dictatorial, monarhist etc.). Similar, existå diverse sisteme
sociale, economice ¿i religioase, adoptate de diferite societå¡i ¿i
care structureazå modul în care oamenii crescu¡i ¿i educa¡i în aceste
sisteme percep ¿i våd lumea. Mai mult, o datå înrådåcinate, aceste
„sisteme” tind så î¿i atribuie o existen¡å independentå ¿i chiar så
aibå asupra oamenilor efecte pe care creatorii lor nu le-au anticipat.
Pe scurt, Matricea ¿i samsara pot fi våzute ca metafore ale
„sistemelor” care se înståpânesc asupra noastrå. ªi Neo ¿i Buddha
sunt asemånåtori acelor unici „mântuitori” care ne revelå tabloul
deseori corupt ¿i distructiv al unor asemenea „sisteme.”
Prin urmare, am putea în¡elege Matricea ca metaforå a diverselor
„sisteme” care ne îndeamnå uneori så ac¡ionåm în moduri care nu
sunt în interesul nostru colectiv ¿i individual. De exemplu, unii ar
putea comenta faptul cå dependen¡a ¿i ata¿amentul nostru fa¡å de
tehnologie au scåpat de sub control. Desigur, tehnologia oferå
nenumårate avantaje. Una dintre consecin¡ele negative ar fi poate
aceea cå submineazå ¿i împiedicå interac¡iunea umanå autenticå.
Unii ar putea argumenta cå industrializarea ¿i capitalismul, douå
„sisteme” strâns legate unul de altul, sunt în detrimentul mediului
înconjuråtor ¿i uzurpå compasiunea umanå. De exemplu,
capitalismul, în lipsa unor imperative etice care så ac¡ioneze drept
contragreutate, poate duce la o distribuire inechitabilå a suferin¡ei
sau la un dezechilibru între cei avu¡i ¿i cei såraci. Fårå så fim
întotdeauna în totalitate con¿tien¡i de ce ni se întâmplå, crescând
în asemenea sisteme, suntem condi¡iona¡i social ¿i nu numai, astfel
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
încât nu mai putem distinge natura lor fabricatå. Suntem „orbi”,

cum ar spune Morpheus, într-o asemenea måsurå încât „sistemul”
ajunge så ne controleze. Mai pe scurt, în ceea ce prive¿te Matricea,
nu trebuie så în¡elegem problematica referitoare la amågire, control,
ata¿ament ¿i altele asemenea numai în legåturå cu o „realitate
supremå.” La fel se petrece ¿i în interpretarea budistå a condi¡iei
umane; samsara poate fi våzutå drept o metaforå pentru oricare
dintre dimensiunile realitå¡ii pe care o percepem.
Din aceastå perspectivå mai påmânteanå, Matrix contestå modul
nostru condi¡ionat de a vedea lumea. Cum suntem NOI programa¡i,
pare så se audå întrebarea? Care aspect al realitå¡ii NOASTRE este
fabricat artificial ¿i ne înrobe¿te într-o închisoare conceptualå? Oare
tehnologia ne înrobe¿te sau ne elibereazå? Oare capitalismul mate-
rialist ne conduce înspre o fericire veritabilå sau înspre dependen¡å
ve¿nicå? Oare veneratele noastre viziuni religioase ne unesc sau
ne despart? Acestea sunt întrebåri fertile care ne stimuleazå pe fiecare
dintre noi så concepem o interpretare proprie a acestui mit modern
¿i a relevan¡ei lui în cadrul realitå¡ii noastre sociale. Pe lângå scenele
de ac¡iune care vråjesc ochiul, este foarte posibil ca acest scepticism
implicit la adresa controlului ¿i cenzurii „institu¡ionale” så explice
popularitatea peliculei printre adul¡ii tineri.
Pe lângå paralelele semnalate între viziunile cre¿tine ¿i budiste
¿i film, este foarte important så men¡ionåm felul în care acest „mit”
se îndepårteazå de unele dintre valorile esen¡iale ale acestor douå
tradi¡ii. De exemplu, în multe privin¡e, Matrix este o glorificare a
violen¡ei ¿i a domina¡iei patriarhale. Prezen¡a femininå este mai
degrabå androginå sau chiar masculinizatå. Violen¡a a câ¿tigat
filmului o restric¡ionare la publicul sub ¿aptesprezece ani. S-ar putea
argumenta cå acele crime nu sunt reale, ci doar o metaforå pentru
uciderea demonilor min¡ii sau pentru distrugerea manifestårilor
simbolice ale urii, låcomiei ¿i amågirii (ca ¿i în întâlnirea lui
Sakyamuni cu Mara sub smochin în ajunul iluminårii sale). Adevårul
este cå uciderea unei persoane în Matrice presupune moartea unei
persoane „reale” în centrala energeticå. Eu a¿ spune cå procesul
captivant de distrugere, amplificat de tehnologia imaginii, trece
dincolo de licen¡a metaforicå ¿i cultivå, dincolo de orice îndoialå,
o formå mai literalå de violen¡å. Dimensiunea moralå a cåii budiste
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
164 JAMES L. FORD
din opt bra¡e sau imperativele morale ale cre¿tinismului lipsesc cu

desåvâr¿ire din film. Acesta este momentul în care – ca în cazul
întregii mitologii – trebuie så acordåm aten¡ia cuvenitå contextului
acestui mit ¿i mai ales scopurilor sale comerciale. Glorificarea
violen¡ei are menirea clarå de a ispiti una dintre ¡intele primordiale
ale producåtorilor hollywoodieni – adolescen¡ii de sex masculin.
A¿a cå în timp ce la nivel abstract Matrix atrage dupå sine multe
paralele „religioase” cu cre¿tinismul, budismul ¿i alte tradi¡ii
mitologice, este de netågåduit cå integreazå ¿i valori contradictorii
ale violen¡ei ¿i domina¡iei patriarhale pentru scopuri comerciale
(¿i nu numai). S-ar putea spune cå glorificå unele dintre „matricele”
sociale pe care pretinde cå le contestå.
Aceastå evidentå tensiune între dimensiunea „religioaså” a
acestui mit, pe de o parte, ¿i elementele culturale ¿i cele de origine
hollywoodianå, pe de alta, este mårturie directå a naturii contextuale
a procesului de mitologizare. Miturile nu sunt produsul unui creator
individual, ci o reprezentare colectivå care a evoluat în timp. Miturile
se nasc întotdeauna în contexte „institu¡ionale”. Astfel, sunt un
produs secundar al procesului dialectic care de cele mai multe ori
provoacå elemente intrinsec conflictuale.
Acestea fiind spuse, paralelele între Matrix ¿i budism sunt o
unealtå de pre¡ în în¡elegerea unora dintre învå¡åturile cele mai
profunde ale acestuia din urmå. Matricea este o metaforå pentru
multe dintre „realitå¡ile” noastre programate cultural pe care
con¿tientul ni le indicå a fi suprema realitate. Ele reprezintå
„lumea cu care ne-a fost acoperitå privirea pentru a ne orbi în
fa¡a adevårului.”
Judecând din perspectivå budistå, de cele mai multe ori e¿uåm
în a vedea re¡eaua interdependentå care leagå toate fiin¡ele con¿tiente.
Insuflåm un grad înalt de permanen¡å lucrurilor lumii – obiectelor,
preten¡iilor noastre referitoare la adevår, sistemelor noastre concep-
tuale, chiar ¿i statutului independent al „eurilor” noastre – care va
conduce la egoism, dorin¡å, ata¿ament ¿i suferin¡å. Trebuie mai
întâi så deschidem ochii ¿i så identificåm acea „matrice” care este
posibil så ne înrobeascå pe fiecare dintre noi. Dacå vi s-ar oferi
¿ansa, pe care dintre pilule a¡i alege-o? Pe cea albastrå sau pe cea
ro¿ie? În fiecare clipå, alegerea vå apar¡ine.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI
Wiliams, Paul. Mahayana Buddhism: The Doctrinal Foundations (London:

Routledge, 1989).
Keenan, John. The Meaning of Christ: A Mahayana Theology (Maryknoll,
New York: Orbis Books, 1989).
Griffiths, Paul. On Being Mindless: Buddhist Meditation and the Mind-Body
Problem (La Salle, Illinois: Open Court, 1986).
ARTICOLE
Ostwalt, Conrad. „Armageddon in the Millennial Dawn.” in The journal of

Religion and Film, vol. 4, no. 1 (April, 2000).
Corliss, Richard, „Popular Metaphysics.” Time, vol. 153, no. 15, April 19,
1999.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
CAPCANA PARADISULUI - A. C. Crispin (Han Solo1)
Era un copil fără trecut, un derbedeu corellian

abandonat, scotocind după hrana de zi cu zi, când crudul
Garris Shrike l-a adus în mijlocul unei bande nomade de
infractori spațiali. Asa începe povestea niciodată spusă până
acum a tânărului Han Solo, care, pentru a-și împlini visul
trece prin cele mai nebunești aventuri.
GAMBITUL HUTT - A. C. Crispin (Han Solo 2)
Pe vremuri vedetă a Academiei, Han Solo este acum

dezertor din Flota Imperială. Noua sa condiție duce la
conflicte înspăimântătoare. Urmărește maturizarea celui mai
faimos contrabandist, hoț și pungaș al galaxiei.
ZORII REBELIUNII - A. C. Crispin (Han Solo 3)
În clipa în care o fostă prietenă care este acum

capul unei grupări rebele îi oferă ocazia de a pune mâna
pe o avere imensă, Han nu poate rezista tentației.
Din nefericire pentru tânărul contrabandist, planeta
Ylesia e departe de a fi invinsă, rebelii au alte gânduri, iar
partenerii contrabandiști se pot transforma în dușmani... cu
o viteză mai mare decât cea a luminii.
Colecții:
PETER J. BOETTKE
LIBERTATEA
UMANÅ Pastila ro¿ie sau pastila
albastrå? Responsabilitate
sau lipså de griji? În
ªI fiecare zi suntem pu¿i în
situa¡ia de a face alegeri ¿i
acestea ne definesc.
Economistul Peter Boettke
PASTILA considerå cå ¿i societå¡ile
fac alegeri ¿i cå ar face
bine så evite ispitele
pilulei albastre...
ROªIE
NEO: Vrei så spui cå asta nu e real?

MORPHEUS: Dar ce înseamnå „real”? Cum define¿ti acest lucru?
Dacå te referi la ceea ce pipåi, gu¿ti, miro¿i sau vezi, ei bine,
este vorba despre impulsuri electrice interpretate de creierul tåu.
MORPHEUS: N-am spus cå va fi u¿or, Neo, am spus doar cå vei

descoperi adevårul.
NEO: ªi nu må pot întoarce, nu-i a¿a?
MORPHEUS: Nu. Dar, dacå ai putea, chiar ai face-o?
CYPHER: ªtiu la ce te gânde¿ti pen’ cå exact la asta må gândesc ¿i

eu acuma. ªi ca så fiu sincer, la asta må gândesc din clipa în
care am ajuns aici. De ce, de ce n-oi fi înghi¡it eu pastila
albastrå?
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
168 PETER J. BOETTKE
Fiecare dintre noi nutre¿te ni¿te fantezii. De la agen¡iile de turism,

pânå la prostitu¡ie ¿i jocurile pentru calculator, toate industriile
majore s-au nåscut din dorin¡a de a ni le satisface. ªi asta pentru cå
to¡i avem nevoie så evadåm din când în când din realitate. Consu-
matorii au nevoie de droguri, alcool ¿i chiar sporturi pentru cå vor
så iaså din realitatea zilnicå. Ca ¿i atâtea milioane de fani, am
urmårit cariera sportivå a lui Michael Jordan cu stupefac¡ie. De la
prima aruncåturå câ¿tigåtoare din 1982, pe când era boboc la
colegiu ¿i pânå la meciul împotriva lui Utah Jazz din 1998 din
campionatul NBA: încercam så îmi imaginez senza¡ia pe care o
tråia prin atingerea unui asemenea nivel de excelen¡å atleticå.1 Dar
eu, oare m-a¿ conecta benevol la o ma¿inårie care så îmi permitå
så „gust” aceea¿i bucurie? Oare a¿ face-o chiar dacå „în realitate”
nu a¿ fi decât un corp într-un recipient, conectat la un computer
care mi-ar oferi clipa „e¿ti ca Mike”? Så zicem cå visez la acest
moment din copilårie ¿i acum am ocazia. De ce så nu accept târgul?
Iar dacå råspund afirmativ, oare repet alegerea pe care a fåcut-o
Cypher în Matrix?
Bineîn¡eles cå ¿i eu (¿i milioane de semeni ai mei) m-a¿ conecta
dacå a¿ cåpåta o escapadå efemerå în afara realitå¡ii. A¿ putea deveni
Mike pentru o dupå-amiazå sau o searå ¿i apoi m-a¿ întoarce în
pielea mea. Dar nu aceasta este alegerea cu care ne confruntåm în
Matrix. De fapt, alegerea este una între extreme. Fie ne tråim via¡a,
fie o experimentåm.2 O datå ce ace¿tia devin termenii târgului,
neråbdarea conectårii dispare. În anumite circumstan¡e, poate cå
am mai vedea încå ra¡iunea ei – de exemplu, în cazul unei persoane
diagnosticate cu o boalå neiertåtoare, care nu are o familie ce ar
1
Jordan încå î¿i uime¿te fanii jucând pentru Wizards dupå ce s-a întors pe terenul de
baschet în 2001, la 38 de ani.
2
Am aflat despre ni¿te experimente derulate pe ¿obolani care erau confrunta¡i cu
urmåtoarele alegeri: fie învå¡au så apese o manetå ¿i så capete mâncare, fie apåsau o alta
¿i primeau un stimul care le oferea satisfac¡ie sexualå. ªobolanii apåsau invariabil pe cea
de-a doua manetå ¿i mureau de foame. Dar fiin¡ele umane nu sunt ¿obolani. Chiar ¿i un
utilitarist înråit precum John Stuart Mill a comentat faptul cå ameliorarea fiin¡elor umane
constå în mai mult decât experimentarea plåcerii, scriind: „E mai bine så fii un om
nesatisfåcut decât un porc satisfåcut; e mai bine så fii un Socrate nesatisfåcut decât un
nebun satisfåcut.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
putea avea grijå de ea, aceasta ar putea prefera så se conecteze în

loc så î¿i petreacå în singuråtate ultimele zile. Dar nici aceasta nu
este alegerea cu care ne confruntåm în Matrix. În cel mai bun caz,
ne pricopsim cu o decizie exclusivistå, irepetabilå, precum Cypher.
Fie tråiesc via¡a a¿a cum eu mi-am a¿ternut, fie experimentez o
via¡å cum al¡ii mi-au a¿ternut. În cel mai råu caz, nu apuci så
beneficiezi de a face o alegere pentru cå råmâi în ignoran¡å în
ceea ce prive¿te faptul cå – de fapt – e¿ti combustibil pentru centrala
energeticå a inteligen¡elor artificiale.
Matrix ne expune aceastå alegere în date vizuale fruste. Lumea
realå este durå ¿i urâtå, în timp ce Matricea ne oferå experien¡a
unei vie¡i normale în anul 1999. Dacå alege pastila albastrå, Neo
nu se va înfrupta din terciul lumii reale. Va putea continua så
månânce tåi¡ei la restaurantul chinezesc local, departe de cunoa¿-
terea faptului cå este hrånit intravenos. Realitatea lui de „baterie”
este cu siguran¡å mai rea decât realitatea unui rebel clandestin, dar
în interiorul Matricei via¡a ca Dl. Anderson este una de confort
material în compara¡ie cu condi¡iile aspre de la bordul lui Nebu-
chadnezzar. De ce ar trebui så aleagå realitatea unui rebel în locul
experien¡ei unei existen¡e ca programator?3
În acest eseu, voi argumenta faptul cå una dintre cele mai impor-
tante lec¡ii pe care ar trebui så ne-o însu¿im meditând asupra deciziei
între pastila ro¿ie ¿i cea albastrå este legåtura dintre libertatea
individualå ¿i responsabilitate, dintre tråirea unei vie¡i libere ¿i
responsabile ¿i a unei vie¡i pline de semnifica¡ie. Aceasta din urmå
impune ca noi så dispunem de libertatea de a fi arhitec¡ii propriei
noastre vie¡i ¿i så fim responsabili de deciziile pe care le luåm în
procesul de construire a acesteia. Orice pas care se abate de la
purtarea poverii responsabilitå¡ii este fåcut în direc¡ia optårii pentru
pastila albastrå; ne atrofiazå statutul de om. Aceastå discu¡ie poate
3
Mintea intuitivå a lui Neo a sesizat deja irealitatea lumii Matricei înainte de a fi eliberat
de Morpheus. Are în minte o a¿chie pe care încearcå så o priceapå. Fiin¡ele umane, aflate
în numår cople¿itor în Matrice, nu sunt câtu¿i de pu¡in alarmate. Pentru a putea transmite
mai pregnant irealitatea Matricei, fra¡ii Wachowski au conferit o tentå verde tuturor
scenelor din interiorul acesteia ¿i una albastrå tuturor celor din afara ei, pentru a reda
realitatea.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
fi extinså de la nivelul unei alegeri individuale la acela al op¡iunii

publice, în ceea ce prive¿te institu¡iile politice, juridice ¿i economice.
A alege între institu¡ii este un proces asemånåtor cu a alege între
pastila ro¿ie ¿i cea albastrå; a opta pentru institu¡iile de tip „pastilå
albastrå” ar putea avea asupra umanitå¡ii noastre acelea¿i consecin¡e
negative pe care le are aceastå op¡iune în vie¡ile noastre private. A
alege så înghi¡i pastila ro¿ie înseamnå a alege så î¡i asumi responsa-
bilitatea pentru via¡a ta, atât la nivel personal cât ¿i la nivel social.
RELEVANºA FILMULUI MATRIX

PENTRU ECONOMIA POLITICÅ
Cunoa¿terea teoreticå, în special în domeniile filozofiei morale
¿i economiei politice, avanseazå prin utilizarea experimentelor
mentale ¿i a produselor imagina¡iei. Matrix ne atrage aten¡ia asupra
experimentului mental al pe¿terii lui Platon. În compara¡ia lui Platon,
ni se cere så ne imaginåm situa¡ia unor prizonieri înlån¡ui¡i de la
na¿tere ¿i afla¡i în imposibilitatea de a vedea altceva în afarå de
imaginile pe care paznicii lor le proiecteazå pe pere¡i sub forma
unor umbre aruncate de un foc între¡inut mereu. Prizonierii nu ¿tiu
cå sunt prizonieri; nu ¿tiu nici måcar cå tråiesc în ignoran¡å. Când
li se disipå mantia ignoran¡ei, nu se instaleazå neîntârziat iluminarea,
al cårei loc este ocupat de neîncredere ¿i revoltå.4 Un prizonier
eliberat din pe¿terå are de înfruntat o tranzi¡ie durå, dar o datå ce
se adapteazå la realitate poate evolua. Eliberarea din ghearele
ignoran¡ei este o condi¡ie premergåtoare între¡inerii umanitå¡ii
noastre. Charles Griswold afirmå: „Fårå îndoialå cå individul trebuie
så descopere de unul singur faptul cå a tråit în iluzie, cå nu este
liber, ci un sclav al sistemului, cå existå binele ¿i adevårul intrinsec.
Regåsirea adevårului presupune o transformare sufleteascå ce este
în egalå måsurå o descoperire a sinelui – cå individul are un suflet
¿i cå sufletul are o anumitå naturå – ca descoperire a ceea ce se
4
Gândi¡i-vå la reac¡ia ini¡ialå pe care a avut-o Neo la auzirea adevårului rostit de Morpheus.
În scena urmåtoare, Morpheus se scuzå, afirmând cå dupå o anumitå vârstå mintea este
incapabilå de a accepta adevårul, motiv pentru care nu se încearcå salvarea acelor indivizi.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
define¿te drept real.”5 Numai prin intermediul acestei transfor-måri

putem insufla semnifica¡ie existen¡elor noastre. Aceastå semnifica¡ie
înså este atribuitå de calitatea noastrå de indivizi liberi ¿i
responsabili – oameni care trebuie så aleagå atunci când sunt
confrunta¡i cu natura ¿i adevårul.
ªi Robert Nozick a eviden¡iat aceste idei în lucrarea sa – apreciatå
pe bunå dreptate – Anarchy, State and Utopia, prin intermediul
exemplului ma¿inåriei experien¡ei. Experimentul mental al lui Nozick
este direct aplicabil la Matrice pentru cå presupune cå e¿ti conectat
la o ma¿inårie în timp ce creierul î¡i este stimulat de neuropsihologi
pentru a-¡i oferi experien¡a dupå care tânje¿ti. Ai fi pur ¿i simplu
un corp plutind într-un rezervor, cu electrozi intrându-¡i în creier,
dar ai putea gusta toate lucrurile dupå care râvne¿ti în via¡å. Nozick
întreabå: „Te-ai conecta în acest caz pe via¡å la aceastå ma¿inårie,
programându-¡i în avans toate experien¡ele vie¡ii?”6 ªi tot el råspunde
la întrebare, dovedind cå dacå ne gândim cu seriozitate la aceastå
op¡iune, vom descoperi cel pu¡in trei motive pentru care nu ne-am
conecta: (1) ceea ce conteazå pentru noi este a face anumite lucruri,
nu numai a asista neputincio¿i; (2) în plus, mai conteazå ¿i så fim
un anume tip de persoanå: vrem så fim curajo¿i, såritori, inteligen¡i,
spirituali sau tandri – nu numai o gogoa¿å plutind în tigaie; (3)
ceea ce conteazå în cele din urmå este faptul cå imagina¡ia noastrå
privind ceea ce vrem så înfåptuim în via¡å este nelimitatå, în timp
ce ma¿inåria experien¡ei ne va limita dupå tiparele impuse de cei
care o controleazå.7 Libertatea ne permite så luptåm pentru a deveni
5
Griswold, p. 8
6
Nozick, Anarchy, State and Utopia, p. 42. Observa¡i natura exclusivistå a întrebårii lui
Nozick, ¿i faptul cå de¿i la început aceasta ar putea pårea cå oferå o alegere, Nozick î¿i
modificå la limitå råspunsul. Nu e nevoie så ne concentråm fårå încetare asupra realitå¡ii.
Problema nu este conectarea la ma¿inåria experien¡ei, ci råmânerea permanentå acolo.
E¿ecul de a învå¡a så facem op¡iuni ¿i så purtåm responsabilitatea pentru cele fåcute.
Imposibilitatea de a construi o via¡å.
7
Când Morpheus se luptå cu Neo în simulatorul de antrenament, încearcå så îi ¿teargå
din minte iluziile Matricei, så îl facå så în¡eleagå faptul cå Matricea este încorsetatå de
reguli guvernate de programatorii ei, dar cå el poate, ca om, så le încalce ¿i så le deformeze.
Neo întreabå dacå acest lucru înseamnå cå va reu¿i så se fereascå de gloan¡e, iar Morpheus
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
indivizii care visåm så devenim, ne oferå un spa¡iu pentru a

încorpora necunoscutul ¿i imprevizibilul în existen¡ele noastre ¿i
pentru a ne putea modifica planurile; ne inoculeazå nu numai un
sentiment al responsabilitå¡ii, ci ¿i al aventurii. Într-o discu¡ie despre
ma¿inåria experien¡ei, David Schmidtz ne cere så ne amintim de
vizitele la Zoo pe care le-am fåcut în compania unor copila¿i. Nu
ne uime¿te deseori reac¡ia lor plictisitå la a vedea tigrii ¿i zebrele
închise în ¡arcuri? Aceia¿i copii vor reac¡iona cu ¡ipete ascu¡ite la
vederea unei veveri¡e agile care cautå cu repeziciune firimituri de
mâncare pe lângå trotuar sau care se ca¡årå în copaci dupå o altå
suratå. „Copiii ¿tiu cå veveri¡a are o dozå de realitate pe care nu o
de¡in animalele de la Zoo. Se pare cå existå mai multå semnifica¡ie,
mai multå realitate în sålbåticie – în experien¡ele neregizate, ¿i mai
ales neregizate de o altå persoanå.”8 Gerald Erion ¿i Barry Smith
afirmå direct faptul cå „Nici ma¿ina experien¡ei ¿i nici Matricea nu
permit manifestarea unui comportament autentic ¿i semnificativ;
oferå în schimb iluzia unui asemenea comportament.”9 În Matrice,
contactul cu realitatea ne este negat în orice direc¡ie semnificativå,
motiv pentru care vie¡ile noastre sunt lipsite de sens.
Aici rezidå relevan¡a Matricei pentru economia politicå. Nu
numai cå nu ne-am conecta din pricina a ceea ce înseamnå tråirea
unei vie¡i, dar ¿i pentru cå în momentul în care ne gândim la ceea
ce înseamnå så fim arhitec¡ii propriei vie¡i ne dåm seama cå avem
nevoie de anumite institu¡ii sociale. ªi acestea sunt necesare pentru
îi råspunde cå nu va mai fi nevoie în momentul în care va în¡elege cine este. Mintea

umanå poate trece dincolo de hotarele pe care le-au impus ni¿te programe. Critica
inteligen¡elor artificiale efectuatå de Roger Penrose se înscrie în acela¿i tipar de gândire
când expune teorema lui Godel cu scopul de a pune sub semnul întrebårii ideea cå o
minte se poate cunoa¿te pe sine în totalitate. ªi John Searle aderå la aceastå argumenta¡ie
împotriva inteligen¡elor artificiale, într-o manierå diferitå, dar la fel de convingåtoare,
atunci când indicå diferen¡a dintre limpezimea sintacticå ¿i sensul semantic. Mintea
umanå î¿i are rådåcinile ¿i în semanticå, nu numai în limpezimea sintacticå. Pentru o
discu¡ie privind relevan¡a filozofiei mentale pentru chestiuni de economie politicå, vezi
Boettke ¿i Subrick, „From Philosophy of the Mind to Philosophy of the Market.”
8
Schmidtz, p. 211
9
Erion, Smith p. 26
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
ca noi så fim artizanii unei existen¡e pline de sens. Abilitatea de a

opta liber, de a face anumite lucruri, de a deveni genul de persoanå
pe care ni-l dorim, de a ne crea în imagina¡ie scopurile pe care
speråm så le atingem este o func¡ie a contextului institu¡ional politic
¿i juridic în care ne gåsim (care ne oferå libertatea de a ne exploata
la maxim talentele înnåscute ¿i circumstan¡ele materiale). Dacå
indivizii pot opta responsabil în orice context institu¡ional, abilitatea
noastrå de a face alegeri semnificative din punct de vedere etic ¿i
de a duce o via¡å împlinitå nu este ruptå de institu¡ii. Alegerea pe
care o facem între institu¡ii seamånå cu alegerea între cele douå
pastile. Institu¡iile de tip „pastilå ro¿ie”, care promoveazå libertatea
noastrå de a alege, sunt o condi¡ie necesarå pentru înflorirea
umanitå¡ii, în timp ce cele de tip „pastilå albastrå”, care au tendin¡a
de a ne regiza vie¡ile, ne atrofiazå statutul de om.10
CÂTEVA OBSERVAºII EMPIRICE

DESPRE LIBERTATE ªI ÎNFLORIRE
Aceastå discu¡ie referitoare la institu¡iile de tip pastilå ro¿ie sau
albastrå nu este chiar atât de abstractå pe cât ar putea pårea. Devine
înså foarte concretå în momentul în care în¡elegem legåtura dintre
10
Socialismul ¿i comunismul, de exemplu, nu numai cå au condus la dezastre economice,
dar au ¿i atrofiat sentimentul moralitå¡ii în oameni. Informatorii politici, simpatizan¡ii
partidului ¿i cei care eliminau elementele nedorite erau deseori oameni obi¿nui¡i împin¿i
la fapte oribile din pricina contextului institu¡ional. Sovietologii vorbesc despre „realitatea
dualå” a vie¡ii din Uniunea Sovieticå, ¿i de necesitatea ca indivizii så „tråiascå minciuna”;
chiar ¿i limbajul de fiecare zi era astfel mistificat încât så transmitå faptul cå oamenii erau
sili¡i så tråiascå într-o anumitå manierå pentru a putea supravie¡ui ¿i så se exprime în alta
pentru a nu se abate de la ideologia oficialå. Aspira¡ia ini¡ialå a comunismului era aceea
a unei produc¡ii materiale avansate, a unei siguran¡e economice ¿i a unei armonii între
categoriile sociale, dar realitatea era aceea a såråciei ¿i a autoritå¡ii arbitrare. Liderii
politici ai perioadei post-leniniste au fåcut aceea¿i alegere ca ¿i Cypher ¿i au optat pentru
iluzia puterii ¿i bogå¡ia relativå în locul realitå¡ii urâte a ideologiei e¿uate. Comunismul
nu a dat gre¿ pentru cå omenirea nu a reu¿it så se ridice la idealurile sale, ci pentru cå
idealurile sale nu au reu¿it så se ridice la înål¡imea umanitå¡ii. Despre istoria, cåderea ¿i
tranzi¡ia ce a urmat comunismului în fosta Uniune Sovieticå, vezi Boettke, The Political
Economy of Soviet Union, Why Perestroika Failed ¿i Calculation and Coordination.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
institu¡ii, libertate umanå ¿i înflorire economicå. Necesitatea

institu¡iilor se na¿te cu scopul ca noi så putem tråi o via¡å liberå ¿i
responsabilå. Tocmai aceste institu¡ii le înlesnesc indivizilor realizarea
de îmbunåtå¡iri în capacitatea de produc¡ie a umanitå¡ii. Institu¡iile
¿i mijloacele materiale conlucreazå pentru a-i extrage pe oameni
din ignoran¡å ¿i nevrednicie.
Bunå parte a istoriei, fiin¡ele umane au tråit în såråcie lucie.
Marea majoritate a indivizilor au dus un trai atât de nefericit încât
nici nu ¿tiau cât de neferici¡i sunt – ca ¿i prizonierii din pe¿tera lui
Platon. Lupta pentru supravie¡uire era acutå, iar copiii fie mureau
înainte de a atinge vârsta maturå, fie î¿i sacrificau pu¡ina copilårie
pe altarul muncii; femeile care ajungeau totu¿i la maturitate mureau
deseori dând na¿tere pruncilor, ¿i, chiar în momentul în care civiliza¡ia
avansa, întâlneau piedici de netrecut în ceea ce prive¿te accesul la
educa¡ie ¿i la posibilitatea de a-¿i împlini vie¡ile; bårba¡ii erau analfa-
be¡i, munceau ca ni¿te animale de povarå ¿i de cele mai multe ori
mureau de foarte tineri. Speran¡a de via¡å era foarte scurtå, iar
posibilitå¡ile individului de a-¿i îmbunåtå¡i via¡a erau nule.
Omenirea a fost capabilå så depå¿eascå aceastå vârstå nefericitå
prin intermediul adoptårii institu¡iilor libertå¡ii – ale celor care îi
recunoa¿teau drepturile la proprietate, ale celor care aplicau legea,
ale celor care asigurau fluiditatea economicå a oportunitå¡ilor de
comer¡ cu ¡inuturile mai îndepårtate.11 Realitatea tristå este aceea
cå în timp ce omenirea a gåsit calea care a eliberat-o de o via¡å
nefericitå, mare parte a ei mai tråie¿te încå în ni¿te condi¡ii îngrozi-
toare în lumea nedezvoltatå.12
Scopul meu aici nu este acela de a oferi o explica¡ie amånun¡itå
care så låmureascå din punct de vedere institu¡ional motivul pentru
care unele na¡iuni sunt sårace ¿i altele bogate, ci doar acela de a
argumenta o viziune instrumentalistå: aceea cå institu¡iile necesare
asigurårii libertå¡ii economice sunt în strânså dependen¡å cu cele
care asigurå libertatea umanå. Cu alte cuvinte, condi¡iile materiale
premergåtoare înfloririi umane sunt produse de acela¿i set de
11
Cartea principalå asupra acestui subiect este fårå îndoialå cea a lui Rosenberg ¿i Birdzell.
12
Vezi Easterly pentru o discu¡ie asupra tragediei umane a subdezvoltårii.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
institu¡ii care sunt necesare ¿i pentru ca noi så putem face op¡iuni

în mod liber. Fårå aceste institu¡ii nu numai cå ni se vor refuza
mijloacele materiale prin intermediul cårora am putea depå¿i stadiul
luptei pentru supravie¡uire, dar ni se va refuza spa¡iul social care
så ne permitå så facem op¡iuni semnificative – så fim arhitec¡ii
propriilor existen¡e.13
Rela¡ia dintre libertatea economicå ¿i cre¿terea economicå este
pozitivå. Siguran¡a proprietå¡ii ¿i libertatea de a face contracte, de
a stabili pre¡urile în mod liber, nivelurile scåzute de impozitare,
moneda stabilå ¿i comer¡ul interna¡ional liber sunt corelate pozitiv
cu cre¿terea economicå în întreaga lume. ºårile care opteazå pentru
institu¡ii care se abat de la aceastå re¡etå vor înregistra performan¡e
slabe. Mai mult, ¿i rela¡ia dintre cre¿terea economicå ¿i abilitå¡ile
umane este de asemenea corelatå pozitiv. Speran¡ele de via¡å cresc,
se îmbunåtå¡e¿te con¡inutul nutri¡ional al alimenta¡iei de bazå, se
fac mari eforturi în sistemele sanitare, cre¿te rata de acces la educa¡ie
al femeilor ¿i al minoritå¡ilor.14 Ignoran¡a ¿i derizoriul sunt depå¿ite
prin modernizare ¿i progres economic.
Pentru a face legåtura dintre aceastå discu¡ie ¿i cea precedentå
vizând iluzia ¿i realitatea, trebuie så recunoa¿tem cå în lipsa proce-
sului de modernizare indivizii råmân înlån¡ui¡i în pe¿tera lui Platon,
admirând imaginile de pe perete. Progresul – consecin¡å a optårii
pentru un anume set de institu¡ii-cheie – smulge acele lan¡uri. Aceste
institu¡ii sunt de fapt mecanismul prin care prizonierii no¿tri scapå
din pe¿terå ¿i ating iluminarea. Dupå cum am precizat mai devreme,
schimbarea nu este facilå ¿i deseori târå¿te dupå sine neîncredere
¿i revoltå. Låsând la o parte protestele recente împotriva globalizårii,
trebuie så în¡elegem cå cea mai mare speran¡å pentru a putea salva
din mizerie såracii lumii este råspândirea capitalismului real.15
13
Pentru o examinare a rela¡iei dintre progres ¿i libertatea umanå vezi Sen. Pozi¡ia sa este
foarte diferitå de cea expuså în aceastå lucrare, dar subiectul este similar.
14
Vezi Boettke, Calculation and Cooperation pentru o discu¡ie asupra acestor subiecte.
Vezi de asemenea Boettke ¿i Subrick, „The Rule of Law and Human Capabilities”
pentru o examinare a rela¡iei dintre lege, cre¿terea economicå ¿i capacitå¡ile umane.
15
Vezi Norberg pentru o schematizare a argumentelor privind aceastå presupunere. Prin
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
LIBERTATEA DE A ALEGE ÎNTRE BINE ªI RÅU

Alegerile pe care trebuie så le facem noi nu sunt niciodatå la fel
de aspre precum cea pe care Morpheus i-o propune lui Neo – ori o
pastilå ori alta. Deseori renun¡åm la realitatea „pastilei ro¿ii” ¿i la
responsabilitatea de a duce o via¡å liberå în favoarea iluziei siguran¡ei
oferite de „pilula albastrå” a socialismului ¿i de bunåstarea modernå
pe care se presupune cå o pune pe tavå statul social. Nu inten¡ionez
så discut aici eficien¡a socialismului, ci så atrag aten¡ia asupra
impactului pe care îl va resim¡i abilitatea noastrå de a duce existen¡e
semnificative o datå ce adoptåm institu¡iile socialismului sau chiar
economia eterogenå a statului social.16 Viziunea mea este simplå.
De fiecare datå când fugim de conceptele responsabilitå¡ii indivi-
duale, pierdem ceva din înså¿i fiin¡a noastrå. Efectul stimulator iese
din discu¡ie în momentul în care reu¿im så na¡ionalizåm costurile
deciziilor noastre care au consecin¡e anormale. „Ajutorul” statului
social echivaleazå cu a pune pe limba såracilor o pilulå albastrå.
Pentru a putea face o alegere corectå, trebuie så dispunem de
abilitatea de a face ¿i alegeri gre¿ite. Pentru a putea face ceea ce
trebuie, trebuie så dispunem ¿i de posibilitatea de a face erori. Dacå
nu avem aceastå libertate, atunci în ce måsurå chiar am putut alege
lucrul corect? Ra¡iunea noastrå moralå evolueazå prin experien¡a
op¡iunilor libere.
Putem pretinde cå alegerea lui Cypher a fost una proastå pentru
cå avea libertatea de a alege, în aceea¿i måsurå în care nu putem
pretinde cå poli¡i¿tii din primele scene ale filmului fåceau o alegere
gre¿itå pentru cå încercau så o aresteze pe Trinity. În primul caz
este vorba de o alegere liberå, iar în al doilea nici måcar nu se pune
problema unei op¡iuni – pentru cå poli¡i¿tii pur ¿i simplu îndeplineau
rolul în care fuseserå distribui¡i în cadrul Matricei.
capitalism real în¡eleg o economie de pia¡å nestingheritå ¿i nu o pledoarie în favoarea

corpora¡iilor. Capitalismul nu vine în apårarea ordinului corpora¡ional, ci presupune un
regim institu¡ional care le înlesne¿te indivizilor îndeplinirea proiectelor ¿i realizarea unor
beneficii reciproce din schimburile asigurate de cooperarea benevolå.
16
Pentru o istorie a evaluårii economice a socialismului vezi Boettke, ed., Socialism and
the Market Economy.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Pe lângå faptul cå ne înva¡å så facem ceea ce trebuie, experien¡a

de a convie¡ui cu alegerile pe care le facem ne inoculeazå pruden¡a
¿i alte virtu¡i asociate cu luarea deciziilor pertinente.17 Libertatea
de a alege este în mod direct legatå de asumarea responsabilitå¡ii
pentru op¡iunile pe care le facem. Dacå nu ne-o asumåm, sentimentul
moralitå¡ii ¿i cel al discernåmântului vor fi afectate în detrimentul
statutului nostru de indivizi liberi. F. A. Hayek a subliniat modul
în care expansiunea statului social de tip corpora¡ional a influen¡at
psihologia individualå ¿i a amenin¡at så transforme indivizii din
fiin¡e capabile så ducå vie¡i libere ¿i responsabile în entitå¡i ale
unei ma¿inårii „sociale”. Protec¡ia fa¡å de consecin¡ele alegerilor
noastre pune be¡e în roate evolu¡iei umanitå¡ii. Pe scurt, institu¡iile
care ne asigurå aceastå protec¡ie ne deformeazå motiva¡ia ¿i statutul
de fiin¡å umanå. „Este important så în¡elegem”, spune Hayek, „cå
nu educåm oameni pentru o societate liberå atâta timp cât formåm
tehnicieni care se a¿teaptå så fie «folosi¡i», care sunt incapabili de
a identifica singuri propria oportunitate ¿i care considerå cå este
responsabilitatea altcuiva så exploateze adecvat abilitå¡ile ¿i
priceperile lor.18 A fi uman cu adevårat presupune a alege liber ¿i
a accepta asumarea responsabilitå¡ii pentru oricare alegere. Putem
încerca så fentåm responsabilitatea, dar nu vom reu¿i dacå speråm
så fim ståpânii propriei existen¡e. „Acest fapt este indubitabil: cå
multor oameni le este fricå de libertate deoarece oportunitatea de
a fi artizanul propriului destin presupune de asemenea ¿i o sarcinå
eternå, o disciplinå pe care omul trebuie så ¿i-o impunå dacå î¿i
dore¿te într-adevår så î¿i atingå scopurile.”19
Etica nu face doi bani fårå libertate. În Matrix, Cypher este
personajul cel mai josnic. Demn de tot dispre¡ul. Dar numai pentru
cå le întoarce spatele prietenilor såi ¿i pentru cå le în¿alå încrederea?
Pre¡uim încrederea în oameni tocmai pentru cå sunt mul¡i care nu
o meritå. Dar trådarea încrederii de care este capabil Cypher este
una deosebit de infamå. Alege în deplinå cuno¿tin¡å de cauzå a
17
Pentru o discu¡ie privind ra¡iunea ¿i comportamentul, vezi Searle.
18
Hayek, p. 81-82
19
Hayek, p 72
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
faptului cå va cåpåta doar o via¡å la mâna a doua, ¿i nu una

autenticå. Ca urmare a târgului pe care îl face cu agen¡ii, nu-¿i va
mai aminti nimic, va fi reprogramat ca un individ bogat sau un
actor cunoscut, dar în acela¿i timp, de fapt, va sfâr¿i ca baterie în
Matrice. În momentul în care opteazå, este con¿tient de anvergura
alegerii sale. Poate cå via¡a sub forma unei baterii este un viitor
adecvat pentru cineva care ar fi capabil så accepte un asemenea
târg. Cypher alege nu så tråiascå o via¡å umanå, ci så experimenteze
un destin regizat de altcineva. Pe scurt, renun¡å la statutul såu de
om. Neo pe de altå parte are de ales între a-l salva pe Morpheus ¿i
a se pune pe sine în pericol (dupå cum a profe¡it oracolul) ¿i fåcând
tocmai aceastå alegere, va descoperi cå el este Alesul ¿i i se confirmå
astfel acela¿i statut. Erion ¿i Smith afirmå: „Alegerea lui Cypher
este în esen¡å imoralå. Prin contrast, decizia lui Neo de a înfrunta
«de¿ertul realului» îi permite så se comporte autentic ¿i så aibå
experien¡e nemediate care insuflå semnifica¡ie – ¿i astfel valoare
moralå – destinului såu.”20
Tot a¿a cum Neo trebuie så se supunå unor stimulåri electrice
pentru a-¿i reface mu¿chii ce s-au atrofiat de-a lungul anilor petrecu¡i
în Matrice, indivizii care tråiesc într-un context în care costurile ¿i
beneficiile deciziilor proprii nu sunt internalizate vor asista la
atrofierea statutului lor de fiin¡å umanå. Dacå preferåm siguran¡a
în defavoarea libertå¡ii s-ar putea så le pierdem pe amândouå. În
cele din urmå, ne pierdem calitå¡ile umane.
CONCLUZIE
Trinity îl încol¡e¿te pe Neo ¿i îi ¿opte¿te la ureche: „Întrebarea
este cea care ne îmbolde¿te.” ªi are fårå îndoialå dreptate. Natura
nu ne-a înzestrat nici cu col¡i sau gheare ascu¡ite, nici cu piele
groaså ¿i tare. De fapt, suntem la bunul ei plac. În lupta asprå de
supravie¡uire cu natura ¿i cu alte animale, suntem una dintre cele
mai prost dotate specii. Dar ni s-a dåruit capacitatea de a ra¡iona.
Aceastå abilitate ne permite så comunicåm cu semenii no¿tri, så
20
Erion, Smith p 27
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
cooperåm cu ei, ¿i så inovåm în rela¡ia cu natura (folosirea uneltelor)

¿i cu ceilal¡i (legåturile pe care le stabilim). Capacitatea noastrå de
a contesta ¿i de a învå¡a prin deduc¡ie abstractå ¿i experien¡å ne
face mai puternici.
Matrix este o minunatå descriere artisticå a dilemei umane
fundamentale provocate de povara liberului arbitru. Dacå înghi¡im
pastila albastrå ¿i fugim de povarå, nu vom avea parte de o existen¡å
plinå de sens. Poate cå trecem prin via¡å, dar nu tråim cu adevårat.
Dacå, pe de altå parte, preferåm pastila ro¿ie, vom aluneca adânc
în tunelul iepurelui ¿i va trebui så facem fa¡å unei realitå¡i împånate
cu op¡iuni etice dificile, decizii care uneori dau gre¿ ¿i rela¡ii care
provoacå durere. Dar vom gusta din bucuria aventurii ¿i împlinirii.
Tråirea unei vie¡i autentice este posibilå numai dacå acceptåm
provocarea lui Morpheus. O datå ce o facem, întrebarea nu mai
este dacå putem sau nu face cale-ntoarså, ci dacå am vrea så ne
întoarcem chiar dacå am putea.
Provocarea lui Morpheus nu se referå numai la via¡a individualå.
La nivel fundamental, alegerea institu¡iilor este echivalentå cu
alegerea privatå între pastila ro¿ie ¿i cea albastrå. Dacå preferåm
pastila albastrå ¿i nu întemeiem institu¡ii care så ne cearå så alegem
liber, så acceptåm responsabilitatea op¡iunilor pe care le facem la
nivel individual, atunci abilitatea noastrå de a construi o via¡å plinå
de semnifica¡ii va fi amputatå ¿i sim¡ul moralitå¡ii atrofiat. Pe de
altå parte, fortificarea unor garan¡ii ale libertå¡ii individuale în
domeniul politic, legal ¿i economic, atrage dupå sine prosperitate
¿i o augmentare a abilitå¡ilor noastre de a duce o via¡å umanå
împlinitå.
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI
Boettke, Peter. The Political Economy of Soviet Socialism: The Formative

Years, 1918-28 (Boston: Kluwer Academic Publishers, 1990).
Boettke, Peter. Why Perestroika Failed: The Politics and Economics of
Socialist Transformation (London: Routledge, 1993).
Boettke, Peter. Calculation and Coordination: Essays on Socialism and
Transitional Political Economy (London: Routledge, 2001).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Boettke, Peter. Ed., Socialism and Market Economy: The Socialist Calculation
Debate Revisited, 9 volumes (London: Routledge, 2000).
Easterly, William, The Elusive Quest for Growth (Cambridge, Massachusetts:
MIT Press, 2002).
Hayek, Friedrich A., The Constitution of Liberty (Chicago: University of
Chicago Press, 1960).
Mill, John Stuart, Utilitarianism (Indianapolis, Indiana: Hackett, 1979).
Norberg, Johan, In Defense of Global Capitalism (Stockholm: Timbro, 2001).
Nozick, Robert, Anarchy, State and Utopia (New York: Simon and Schuster,
1989).
Rosenberg, Nathan and Birdzell, L.E., How the West Grew Rich (New York:
Basic Books, 1986).
Schimdtz, David, „The Meanings of Life,”in David Schmidtz, ed., Robert
Nozick (New York: Cambridge University Press, 2002).
Searle, Jonh, Rationality in Action (Cambridge, Massachusetts: MIT Press,
2002).
Sen, Amartya, Development as Freedom (New York: Random House, 1999).
ARTICOLE
Boettke, Peter, and John Robert Subrick, „From Philosophy of Mind to

Philosophy of the Market,” Journal of Economic Methodology, vol. 9,
no. 1, 2002.
Boettke, Peter, and John Robert Subrick, „The Rule of Law and Human
Capabilities, Supreme Court Economic Review, 10, 2003.
Erion, Gerald J., and Barry Smith, „Skepticism, Morality and The Matrix,” in
William Irwin, ed., The Matrix and Philosophy (Chicago: Open Court,
2002).
Griswold, Charles, „Happiness and Cypher’s Choice: Is Ignorance Bliss?” in
The Matrix and Philosophy (Open Court Publishing, 2002).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
PAUL FONTANA
PREZENºA
LUI Printre cei mai
entuzia¿ti fani ai
filmului Matrix se
DUMNEZEU numårå ¿i cre¿tini

evlavio¿i, care
identificå destule
paralele între aceastå
ÎN peliculå ¿i via¡a lui

Hristos. Paul
Fontana exploreazå
aceste fascinante
paralele ¿i relevå
FILMUL rolul important pe
care îl joacå
Dumnezeu în
Matrix.
MATRIX
„Iatå scheletul unei pove¿ti care va fi celebrå printre tinerii de pretutindeni:

un individ cålåtore¿te mult, deseori este singur. Cautå alinare spiritualå
¿i ocole¿te munca plictisitoare. Este mult mai inteligent decât propriii
pårin¡i ¿i decât majoritatea oamenilor pe care îi întâlne¿te. Îi råsar în cale
nenumårate indicii bizar de drågåla¿e cå alinarea spiritualå chiar poate fi
gåsitå.”
Kurt Vonnegut,
„Why They Read Hesse.”1
1
Vonnegut, p. 107
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
182 PAUL FONTANA
La sfâr¿itul lunii august 1999, m-am dus cu un grup de prieteni

så våd filmul Matrix la un cinematograf din East Village. Cu to¡ii îl
mai våzusem de câteva ori, dar împårtå¿im filozofia potrivit cåreia
un film care meritå våzut o datå meritå våzut de nenumårate ori.
În momentul în care am intrat în salå, cu zece minute înainte de
stingerea luminilor, am råmas perplex så descopår cå nu aveam
unde så ståm. Matrix avusese premiera cu patru luni în urmå ¿i tot
nu gåseai loc decât în picioare. Dupå ce a început filmul, se pårea
cå nu eram singurii care îl mai våzuserå de câteva ori bune, pentru
cå publicul aplauda ¿i striga asemenea unei veritabile galerii de
fani consumatori de filme cult ce se afla.
În weekendul în care a avut premiera, Matrix a vândut bilete în
valoare de peste cincizeci de milioane de dolari; în plus, a vândut
mai multe copii pe DVD în SUA ¿i Marea Britanie decât orice alt
film. Uimit de reac¡ia pe care a stârnit-o filmul în rândul publicului,
criticul de film Steven Armstrong comenteazå: „chiar ¿i cele mai
bune filme de ac¡iune ¿i SF vin ¿i pleacå ¿i majoritatea filmelor
cult fac furori în cinematografe înainte de a-¿i forma o audien¡å
loialå pe video, dar Matrix a încålcat toate aceste reguli.”2
Reac¡ia criticii la apari¡ia acestui film a fost eterogenå ¿i succesul
notabil de care s-a bucurat în rândul publicului a fost ob¡inut mai
degrabå în ciuda articolelor apårute în preså decât mul¡umitå lor.
Jane Maslin de la New York Times este în spiritul multora dintre
comentariile fåcute de criticii filmului atunci când spune cå „Matrix
poate fi låudat atunci când vine vorba despre efectele speciale,
dar nu îndepline¿te criteriul profunzimii în alte domenii cruciale.”3
Academia de film ¿i-a exprimat ¿i ea punctul de vedere atunci
când i-a acordat Oscarul pentru efecte speciale, sunet ¿i montaj,
dar nici måcar nu l-a nominalizat la alte categorii care ¡ineau de
substan¡a ideaticå a filmului.
Un motiv pentru care publicul tânår a primit atât de bine filmul
este plasarea acestuia într-un gen popular de filme din care
enumeråm The Graduate, Ferris Bueller’s Day Off, Trainspotting,
2
Armstrong
3
Maslin
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Fight Club ¿i American Beauty (¿i lista poate continua), care constituie
o pledoarie pentru gândirea dezmårginitå ¿i trateazå cu dispre¡ ¿i
condescenden¡å soarta celui ce munce¿te pentru „¿efu’ cel mare”.
Cu toate acestea, în spatele mesajului de suprafa¡å cu „eliberea-
zå-¡i mintea” predominå o temå mult mai profundå. Oricine care
de¡ine chiar ¿i cea mai superficialå educa¡ie religioaså poate descifra
unele dintre cele mai evidente aluzii biblice din Matrix. În plus, pe
måsurå ce analizezi temele de rezisten¡å ale filmului, va descoperi
cå acesta este în deplinå rezonan¡å cu elementele gândirii apocaliptice
iudeo-cre¿tine. Teologia din Matrix este alimentatå de anxietå¡ile
expectativei apocaliptice ce caracterizeazå aceastå perioadå, în
particular cele privind speran¡a mântuirii mesianice, reinstaurarea
¿i instituirea Împårå¡iei lui Dumnezeu. Acest film este fidel teologiei
biblice – în ciuda aparen¡ei neortodoxe. ªi, – iarå¿i – în ciuda
intrigii aparent laice, Dumnezeu nu lipse¿te din Matrix. Dupå cum
vom vedea, fra¡ii Wachowski au fåcut – în mod subtil, dar imposibil
de ignorat – din prezen¡a Lui, un element de maximå importan¡å
în film.
Prima dovadå – ¿i cea mai incontestabilå – a temelor cre¿tine

din Matrix este prezen¡a personajelor alegorice; iar locul firesc de
unde putem începe este Neo. Chiar pe la începutul filmului,
Morpheus îl anun¡å cå el este „Alesul”, persoana care poate interveni
în Matrice ¿i salva umanitatea. În tradi¡ia iudaicå veche, persista
speran¡a cå un mare conducåtor ¿i lider militar – probabil descen-
dent al lui David – va apårea ¿i va reda Israelului gloria sa trecutå,
subjugându-i astfel to¡i du¿manii.4 Aceastå persoanå era numitå
Mesia („cel uns” în ebraicå) deoarece ungerea cu mir semnifica
recunoa¿terea ca rege. Toate evangheliile canonice men¡ioneazå
faptul cå atunci când Iisus a intrat în Ierusalim, mul¡imea l-a
întâmpinat ca rege; to¡i sperau cå El era cel care urma så elibereze
Israelul de sub domina¡ie stråinå ¿i så-i reînnoade rela¡ia pe care ar
fi trebuit så o aibå cu Dumnezeu. Apostolul Pavel a explicat pe
4
Vezi Isaia, 9, 11, 42, 61
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
184 PAUL FONTANA
larg cå misiunea lui Iisus nu era nici pe departe una militarå. Cu

toate acestea, preten¡ia cå Iisus era Mesia era destul de derutantå,
pentru cå nimeni în vechiul Israel nu a¿tepta un rege care så sufere
din punct de vedere spiritual – iar Iisus nu a fåcut nimic pentru a
rezolva cauza suveranitå¡ii Israelului. În multe privin¡e, Neo se
potrive¿te mai bine în rolul unui mesia militar pe care îl a¿teptau
israeli¡ii decât în cel soteriologic5 pe care l-a îndeplinit Iisus.
În a doua scenå a filmului îl cunoa¿tem pe cel care reprezintå
figura cristicå. Thomas Anderson lucreazå ca programator, dar
sub lumina lunii este cunoscut drept Neo, un hacker deja notoriu.
Prima echivalare pe care o facem între Neo ¿i Iisus are loc brusc:
publicul îl vede adormit în fa¡a computerului, muzica urlându-i în
urechi.6 Un mesaj anonim de pe monitor îl treze¿te: „Treze¿te-te,
Neo... E¿ti prins în Matrice... cioc-cioc...” Acest mesaj este urmat
de puternice båtåi în u¿å. Atunci când este salutat de Choi (doritor
de programe pirat), ne întâlnim cu prima anticipare mesianicå.
Acesta îi mul¡ume¿te lui Neo cu urmåtoarele cuvinte: „Aleluia!
E¿ti salvatorul meu, omule! E¿ti propriul meu Iisus Hristos.” Se
face sim¡itå chiar ¿i o aluzie la secretul mesianic a¿a cum apare în
evanghelia dupå Marcu7; Neo îl sfåtuie¿te pe Choi så nu vorbeascå
nimånui despre tranzac¡ie, iar acesta råspunde: „Da, ¿tiu. Asta nici
måcar nu a avut loc. Tu nici måcar nu exi¿ti.” Aceastå scenå este
un indiciu me¿te¿ugit ¡intind la semnifica¡ia mesianicå a lui Neo.
Scena în care facem cuno¿tin¡å cu Neo este urmatå de secven¡a
chemårii sale, într-o ¿aradå cu aluzii biblice. De¿i nu este o referin¡å
cristicå în sine, multe figuri importante din Cartea sfântå sunt
„chemate” de cåtre Dumnezeu – uneori prin coborârea unui înger,
5
Soteriologia este doctrina mântuirii înlesnite de sacrificiul lui Iisus Hristos. (n. Yeffeth)
6
Faptul cå în cå¿ti se aude muzica celor de la Massive Attack anticipå evolu¡ia rolului lui
Neo.
7
În Evanghelia dupå Marcu, Iisus se aratå reticent în a accepta titlul de Mesia. De
exemplu, atunci când Petru î¿i mårturise¿te convingerea cå Iisus este Hristos, Mesia,
Iisus îl înva¡å så nu mai vorbeascå nimånui despre asta. Majoritatea cårturarilor care au
studiat în amånunt Biblia considerå cå refuzul lui Iisus de a fi identificat cu Mesia ¡ine de
dorin¡a sa de a nu fi etichetat drept mesia militar, care domina imagina¡ia evreilor afla¡i în
a¿teptarea unui salvator.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
alteori de Dumnezeu însu¿i – ¿i instruite. (De exemplu, Avraam

este chemat ¿i i se spune så meargå în påmântul Canaanului.)
În formatul arhetipal al secven¡ei chemårii, dupå cum vedem
în chemarea lui Avraam8 din Scripturile ebraice ¿i a Fecioarei Maria
în Noul Testament9, Dumnezeu roste¿te numele celui care este
chemat ¿i acesta råspunde: „Aici sunt, Doamne.” În versiunea din
Matrix, aceastå scenå se desfå¿oarå în felul urmåtor: îngerul este
înlocuit de un comisionar de la Federal Express care spune: „Thomas
Anderson?”, iar Neo råspunde: „Eu sunt.” Când deschide pachetul,
gåse¿te un telefon mobil. Imediat vine ¿i „apelul” de la Morpheus,
prin care prime¿te instruc¡iuni.
Pe måsurå ce ac¡iunea avanseazå, publicul este bombardat cu
informa¡ii conflictuale referitoare la identitatea lui Neo: este sau
nu el „Alesul”? Pentru a confirma faptul cå el este, Morpheus (care
crede în Neo fårå så crâcneascå) îl duce pe Neo la Oracol. Mesajul
pe care aceasta i-l transmite lui Neo este ambiguu: sugereazå (dar
nu o spune de-a dreptul) cå nu el este Alesul. Mai apoi continuå
cu ve¿tile proaste ¿i anticipå cå Morpheus, care este convins de
faptul cå din fericire cåutarea sa a luat sfâr¿it, î¿i va risca via¡a
pentru a-l salva pe Ales, ¿i cå Neo trebuie så hotårascå dacå îl va
låsa så moarå sau dacå se va oferi pe sine drept sacrificiu în schimb.
Iar aceastå profe¡ie va cåpåta semnifica¡ie simbolicå în ultimele
scene ale filmului.
Cu toate acestea, înainte de confirmarea apoteoticå, mårea¡å a
faptului cå Neo ¿i Alesul sunt una ¿i aceea¿i persoanå, se manifestå
o aluzie nemascatå la minunea învierii lui Lazår din mor¡i.10 Când
Morpheus este arestat, Neo î¿i då seama cå profe¡ia Oracolului se
împline¿te ¿i porne¿te în ajutorul såu: aceasta se va dovedi a fi cea
mai spectaculoaså ¿i incitantå secven¡å de ac¡iune din film.
Morpheus este ¡inut într-o camerå lungå ¿i îngustå – asemånåtoare
cu pe¿tera în care Lazår era îngropat. Neo se avântå într-un elicopter
pentru a-l salva pe Morpheus, aflat într-o stare vecinå cu coma.
8
Geneza 12:1, 22:1
9
Luca 1:38
10
Ioan 11
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
186 PAUL FONTANA
Îndemnul lui Neo: „Morpheus, ridicå-te! Ridicå-te!” este ca un

ecou al îndemnului lui Iisus cåtre Lazår: „Lazåre, ie¿i afarå!”11 În
ambele situa¡ii, puterea care emanå de la agentul salvårii (Neo ¿i
Iisus) este cea care învie personajele din morminte, ce ies cu mâinile
¿i picioarele legate.12 Din punct de vedere teologic, ambele circum-
stan¡e marcheazå un moment critic în cariera lui Iisus ¿i în cea a
lui Neo. Dupå Evanghelia lui Ioan, învierea lui Lazår este våzutå
drept un punct de turnurå ¿i de apogeu în activitatea de propovåduire
a lui Iisus, pentru cå aceastå ultimå ¿i dramaticå minune va atrage
o mul¡ime destul de mare încât så devinå o amenin¡are publicå.13
Similar, scena salvårii spectaculoase ¿i aparent imposibile din Matrix
– care nu este ea înså¿i departe de a fi consideratå o minune –
îndepårteazå orice îndoialå pe care Trinity ¿i Tank ar fi putut-o avea
în privin¡a identitå¡ii lui Neo ca Ales. De asemenea, este momentul
în care agen¡ii încep så î¿i concentreze aten¡ia ¿i asupra lui Neo,
dupå ce nu îl avuseserå în vizor decât pe Morpheus.
Scenele urmåtoare con¡in nenumårate elemente ale relatårilor
despre patimi14. Neo påtrunde îndråzne¡ ¿i violent în clådirea guver-
namentalå, cu atitudinea lui Iisus în momentul în care i-a alungat
pe negustori din Templu – de¿i ac¡iunile lui Neo sunt mult mai
violente. Aceastå compara¡ie este mult mai pu¡in exageratå decât
ar putea pårea, pentru cå ¿i Templul ¿i clådirea guvernamentalå
sunt centrul autoritå¡ilor cårora li se opun ¿i Iisus ¿i Neo. Bineîn¡eles,
în ochii lui Iisus Templul are o naturå purå, dar care a fost pervertitå,
în timp ce clådirea guvernamentalå este inima unei puteri malefice
ce nu de¡ine calitå¡i mântuitoare.
O altå paralelå pe care o putem face cu relatårile despre patimi
ni-l aratå pe Neo, ca ¿i pe Iisus, ucis, înviat ¿i înål¡ându-se cu
trupul la ceruri. În scena care urmeazå dupå ce Morpheus este
salvat, Neo trebuie så îl înfrunte singur pe agentul Smith. Dupå
scena tensionatå de la metrou, Neo pleacå înspre un motel din
11
Ibid., 11:43
12
Ibid., 11:44
13
Ibid., 11:48, 53; vezi ¿i 12:21
14
Aceste relatåri nareazå via¡a ¿i activitatea lui Iisus dupå cum apar în Evanghelii.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
apropiere, intrå în camera cu numårul 303,15 unde ar putea gåsi o

ie¿ire. Când intrå în camerå, Neo este împu¿cat de agentul Smith,
se pråbu¿e¿te ¿i moare. Plasarea ostentativå a numårului 303 ar
trebui så de¿tepte intui¡ia oricårui membru al publicului cåruia Noul
Testament îi spune ceva, ¿i care este con¿tient de semnifica¡ia
numericå a cifrei 3 din Evanghelii. Din moment ce intriga filmului
nu permite ca Neo så zacå mort timp de trei zile, acest indiciu vizual
simbolic este tot ceea ce filmul trebuie så ofere pentru ca publicul
så fie mai sensibil la semnifica¡ia acestei mor¡i momentane.16 Dar,
ca ¿i în Evanghelii, povestea nu se terminå aici, pentru cå Neo se
reîntoarce la via¡å câteva momente mai târziu. În toate Evangheliile,
o femeie sau un grup de femei descoperå mormântul gol ¿i sunt
primele care îl våd pe Hristos (¿i/sau o imagine cereascå). Matrix
nu pierde ocazia de a mai face o paralelå între aceste douå pove¿ti.
În pur stil Pieta, Trinity îl îmbrå¡i¿eazå pe Neo lipsit de via¡å ¿i este
prima care îl vede în momentul în care învie.
În timp ce cercetåm mai departe versiunea învierii, este foarte
important så observåm diferen¡ele dintre Neo cel de dinaintea învierii
¿i cel de dupå. De¿i toate cele patru Evanghelii canonice vorbesc
despre înviere, rolul ei central în teologia cre¿tinå este identificabil
în scrierile lui Pavel. În prima Epistolå cåtre corinteni, care este
unul dintre cele mai semnificative fragmente din punct de vedere
teologic ale Noului Testament, Pavel argumenteazå caracterul
central al învierii – atât a lui Iisus cât ¿i a tuturor credincio¿ilor ce
vor fi învia¡i din mor¡i la sfâr¿itul zilelor – pentru credin¡a cre¿tinå.17
Importan¡a acestui pasaj pentru discu¡ia noastrå constå în descrierea
lui Pavel referitoare la cum va aråta un trup înviat. El folose¿te
sintagma enigmaticå „soma pneumatikon”18 care este traduså în
15
În prima scenå, ¿i Trinity era în camera cu numårul 303 a unui motel påråsit. Filmul
este circular, terminându-se acolo unde a început.
16
Ca ¿i în Evanghelii, creatorii filmului Matrix subliniazå faptul cå Neo chiar este mort
(aparatele indicå lipsa func¡iilor vitale). Dacå ¿i-ar reveni pur ¿i simplu dupå ce a fost
împu¿cat, s-ar spulbera miraculosul, la fel cum s-ar fi întâmplat dacå Iisus ¿i Lazår ar fi
„le¿inat” ¿i ¿i-ar fi revenit în sim¡iri la scurt timp.
17
Epistola întâi cåtre Corinteni, 15:12-19
18
Ibid., 15:44
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
188 PAUL FONTANA
noua versiune standard a Bibliei ca „trup duhovnicesc.” Cårturarii

au vårsat multå cernealå încercând så descifreze sensul pe care
Pavel i l-a menit acestui soma pneumatikon. Noi nu ne vom ocupa
aici de detaliile dezbaterii, ci doar vom pune fa¡å în fa¡å descrierea
pe care Pavel i-o face cu caracteristicile lui Neo cel înviat din mor¡i.
Comparând corpul de carne cu cel înviat, Pavel scrie: „Se seamånå
întru stricåciune, învie întru nestricåciune. Se seamånå întru necinste,
învie întru slavå; se seamånå întru slåbiciune, învie întru putere.”19
Când îl studiem pe Neo înviat prin prisma descrierii pe care o
face Pavel lui soma pneumatikon, descoperim similaritå¡i stupefiante.
Neo cel înviat este capabil så facå lucruri de neimaginat în via¡a sa
anterioarå, cum ar fi så opreascå gloan¡ele, så se scufunde în trupul
unui agent ¿i så îl pulverizeze prin explozie, sau så se ridice la cer
dupå bunul plac. ªtim cå Neo cel înviat din mor¡i este „nemuritor”,
deoarece agen¡ii nu-l mai pot råni. Dupå ce ace¿tia încearcå så îl
împu¿te, agentul Smith face o mi¿care bruscå înspre Neo, dar acesta
din urmå îl împiedicå ¡inând o mânå la spate. Neo cel înviat are
chiar ¿i o strålucire aparte, de¿i nu la fel de orbitoare ca cea care i
se atribuie lui Iisus.20
A¿a cum apostolii påtrund în¡elesul profe¡iilor lui Iisus privitoare
la Templu abia dupå diminea¡a de Pa¿te,21 învierea îi va declan¿a
lui Neo în¡elegerea lucrurilor pe care i le spuseserå Morpheus ¿i
Oracolul. De exemplu, Neo întreabå: „Vrei så spui cå pot så må
feresc de gloan¡e?” ¿i Morpheus îi råspunde: „Vreau så spun cå
atunci când vei fi pregåtit, nu va fi nevoie.” Acest schimb de replici
anticipå natura schimbatå, de dupå înviere, a lui Neo.22 ªtim cå
Neo este pregåtit dupå ce învie, pentru cå numai cu câteva clipe
înainte încercase så se fereascå de gloan¡e, dar unul l-a atins. Dupå
înviere înså, este într-adevår pregåtit, ¿i – a¿a cum a prezis Morpheus
– intangibil. Toate apari¡iile post-înviere ale lui Neo indicå dincolo
19
Ibid., 15:42b-43
20
Matei, 28:3, Marcu 16:5, Luca 24:4, Faptele apostolilor 26:13
21
Ioan 2:22
22
ªi profe¡ia Oracolului referitoare la faptul cå Neo are „darul”, dar cå va trece într-o
via¡å viitoare, se låmure¿te ¿i se dovede¿te a fi adevåratå dupå ce învie.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
de orice îndoialå faptul cå trupul såu este înviat în „putere, slavå ¿i

via¡å ve¿nicå.” Lucrurile pe care Neo le înfåptuie¿te dupå înviere
îi sunt accesibile numai unui soma pneumatikon, deoarece chiar
trupul puternic (virtual) al lui Neo este nevrednic fa¡å de cel pe
care îl capåtå dupå înviere.
Când combinåm profe¡ia sus-men¡ionatå a lui Morpheus cu cea
a Oracolului referitoare la faptul cå poten¡ialul total al lui Neo se
va împlini într-o „via¡å viitoare” (adicå dupå înviere), în¡elegem
pe deplin faptul cå Neo trebuia så moarå ¿i så învie pentru ca
råzboiul så fie câ¿tigat în cele din urmå. Cu alte cuvinte, båtålia nu
avea sor¡i de izbândå fårå moartea ¿i învierea eroului, pentru cå
Neo î¿i desåvâr¿e¿te starea totalå de realitate dupå înviere. Inevita-
bilitatea ¿i necesitatea evenimentelor Patimilor/Pa¿tilor este o temå
omniprezentå în Evanghelii. De aici ¿tim de asemenea ¿i cå Fiul
lui Dumnezeu s-a dat pe sine însu¿i de bunåvoie la moarte pentru
ca to¡i så putem fi pårta¿i împårå¡iei lui Dumnezeu. Identificåm
acest element ¿i în versiunea patimilor din Matrix; Neo va porni så
îl salveze pe Morpheus sfidând astfel avertismentul Oracolului cå
va fi nevoie så î¿i sacrifice propria via¡å. Mai mult, din moment ce
agen¡ii vor så afle codurile ora¿ului Zion (pentru a putea extermina
rasa umanå), sacrificiul de sine al lui Neo salveazå umanitatea.
O altå asemånare între episoadele învierii din Evanghelii ¿i din
film este aceea cå nici apostolii ¿i nici Morpheus nu se a¿teptau ca
Mesia så moarå ¿i så învie, pentru cå nu era men¡ionat explicit nicåieri
în scripturi, respectiv în spusele Oracolului. De¿i textele mesianice
ale Scripturilor ebraice canonice sunt variate, vagi ¿i pu¡ine la numår,
nici una dintre ele nu face vreo aluzie cå mesia va fi executat sau
cå va învia. Faptul cå în toate cele patru Evanghelii discipolii sunt
speria¡i ¿i deruta¡i de moartea lui Iisus ¿i cå mai apoi sunt uimi¡i de
apari¡iile sale post-înviere sugereazå cu tårie cå nici unul dintre ei
nu se a¿tepta la învierea Mântuitorului. Suntem martorii aceleia¿i
stupefac¡ii ¿i ¿ocului profund al lui Morpheus când Neo este ucis
– „Nu se poate!” – din care în¡elegem cå în toate profe¡iile pe care
le auzise de la Oracol, nu i se indicase nimic despre moartea ¿i
învierea Alesului.
Ultima asemånare ce råmâne de remarcat între Evanghelii ¿i
Matrix este finalul amândurora. Ultima scenå din film (Neo se ridicå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
190 PAUL FONTANA
în zbor înspre cer) urmeazå îndeaproape descrierile lui Marcu,

Luca ¿i ale Faptelor apostolilor, care povestesc despre înål¡area la
cer a lui Iisus cel înviat din mor¡i.
Trebuie så men¡ionåm înså un punct în care filmul se îndepår-
teazå de povestea biblicå: de¿i ac¡iunile lui Neo reamintesc de cele
ale lui Iisus, semnifica¡ia escatologicå23 a lui Neo – drept cel a
cårui întoarcere va pune capåt luptei ¿i va marca începutul unei
noi epoci dominate de pace – aderå mai degrabå la cea a lui Hristos
la a doua Sa venire. Unii oameni ar putea obiecta la ideea unei
figuri cristice care så împu¿te oameni în stânga ¿i-n dreapta. Cu
toate acestea, distrugerea violentå a du¿manilor lui Dumnezeu era
o alternativå valabilå pentru instaurarea Împårå¡iei lui Dumnezeu
¿i faptul cå Iisus nu a procedat astfel a semånat confuzie printre
adep¡ii såi.24
De¿i Morpheus poartå un numår de pålårii alegorice pe parcursul
filmului, rolul simbolic în care a fost distribuit este acela de Ioan
Botezåtorul, mai ales a¿a cum apare în a patra Evanghelie. În aceasta,
proorocul trebuie så fie un martor al lui Iisus, un martor al luminii.25
Ioan î¿i minimalizeazå propria semnifica¡ie ¿i afirmå mereu cå
singura lui menire este aceea de a pregåti calea pentru cel ce va
veni dupå el. Urmåtoarele versete rezumå misiunea lui Ioan:
„Printre voi se aflå cineva pe care nu îl ¿ti¡i ¿i care va

veni dupå mine; dar eu nu sunt vrednic så-i dezleg cureaua
încål¡åmintei Lui...”26
23
Escatologia este o credin¡å sau o doctrinå care se concentreazå în principal asupra
finalului apocaliptic al lumii. Semnifica¡ia escatologicå a lui Iisus este foarte u¿or de
identificat; a promis så le dåruiascå celor credincio¿i bucuria vie¡ii ve¿nice, anun¡ând
începutul Armaghedonului ¿i sfâr¿itul lumii. Trådarea lui Iuda este o dovadå a faptului
cå nu a crezut cå Iisus putea îndeplini aceastå promisiune. (n. Yeffeth)
24
N.T. Wright indicå în The Climax of the Covenant faptul cå în Manuscrisele de la
Qumran se vorbe¿te despre strategii militare ¿i despre instaurarea Împårå¡iei lui Dumnezeu
în aceea¿i propozi¡ie (p. 306).
25
Ioan 1:7
26
Ibid., 1:26-27
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
A doua zi l-a våzut pe Iisus venind înspre el ¿i a spus:

„Iatå-l pe mielul lui Dumnezeu care va lua asupra lui påcatele
lumii! Despre el am spus «dupå mine vine bårbat, care a
fost înainte de mine, fiindcå mai înainte de mine era.»”27
ªi Morpheus ¿i Ioan î¿i asumå rolul de a anun¡a venirea salva-

torului; ambii manifestå o siguran¡å netulburatå cå Neo/Iisus este
Mesia. Credin¡a lui Morpheus råmâne ne¿tirbitå chiar ¿i atunci când
Neo însu¿i se îndoie¿te cå ar putea fi Alesul. ªi Morpheus se comportå
umil fa¡å de Neo, a¿a cum ¿i proorocul Ioan se poartå fa¡å de Iisus.
De¿i paralela men¡ionatå func¡ioneazå pentru anumite laturi ale

rolului lui Morpheus, acesta î¿i creeazå o rela¡ie mai complexå ¿i
mai profundå cu Neo (de guru, de lider, victimå a sacrificiului)
decât cea dintre Ioan ¿i Iisus. În timp ce Ioan dispare din vizorul
Evangheliilor ¿i este ucis în obscuritate în culise, Morpheus råmâne
în centrul aten¡iei ¿i în via¡å pânå în final.
Este destul de u¿or så identificåm legåturile dintre Morpheus ¿i
Neo ¿i diverse personaje prezente în Biblie. Cu toate acestea, Trinity
(treime) då mai multe båtåi de cap. De¿i numele såu este în acord
cu mitul cre¿tin, cuvântul „treime” nu apare în Biblie. Este mai
degrabå numele pe care cre¿tinii l-au dat divinitå¡ii a¿a cum o
în¡eleg ei. Nu prea se pot gåsi argumente în sprijinul ideii cå Trinity
manifestå tråsåturi caracteristice pentru Hristos, Dumnezeu Tatål
¿i Sfântul Duh. Dar cuvântul „treime” a apårut dupå ce Hristos a
trimis alinare, pe Sfântul Duh, dupå ce s-a înål¡at la cer. Cre¿tinii
aveau nevoie de o modalitate de a-¿i explica modul în care
Dumnezeu Tatål, Hristos ¿i Duhul Sfânt puteau så fie împreunå
„Dumnezeu”, ¿i så-¿i conserve totu¿i credin¡a monoteistå. Sfântul
Duh este cea mai alinåtoare ¿i mai spiritualå entitate a treimii – ¿i
acestea sunt calitå¡i ce îi pot fi atribuite lui Trinity. Dar aceastå
observa¡ie cam scâr¡âie. Oare are Trinity mai multe în comun cu
Maria Magdalena?
27
Ibid., 1:29-30
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
192 PAUL FONTANA
Ra¡iunea ne då ghes så stabilim o echivalen¡å între cele douå

personaje feminine, pentru cå ambele constituie figuri feminine
remarcabile într-o lume a bårba¡ilor. De¿i aceastå compara¡ie nu
este total lipsitå de substan¡å, este în aceea¿i måsurå destul de
problematicå. Existen¡a Mariei Magdalena nu poate fi puså la
îndoialå datoritå prezen¡ei sale în Evanghelia lui Matei, Marcu ¿i
Ioan (¿i probabil în cea a lui Luca), ¿i cu toate acestea ¿tim foarte
pu¡ine despre rolul ei în raport cu Iisus ¿i în cre¿tinismul timpuriu.
Ceea ce ne spun înså Evangheliile este cå ea este contemporanå
cu perioada petrecutå de Iisus pe påmânt ¿i cå a fost cea care a
gåsit mormântul Lui gol ¿i care l-a våzut prima pe Iisus. Ioan ne
mai poveste¿te cå Maria (fårå un nume de familie) i-a uns cu mir
picioarele lui Iisus ¿i i le-a ¿ters cu pårul såu înainte ca acesta så fie
ucis. 28
Trinity încarneazå acest rol vag – ea este cu Neo când el este
ucis ¿i este prima care îl vede dupå momentul învierii.29 În plus,
faptul cå ea îl îmbrå¡i¿eazå pe Neo dupå ce iese din Matrice aminte¿te
de Evanghelia lui Ioan în care Maria Magdalena aleargå så îl
îmbrå¡i¿eze pe Iisus înviat. ªi Trinity pare så îl „ungå cu mir” pe
Neo atunci când îi ¿terge fruntea cu un petec din hainele sale îmbibat
cu propriile-i lacrimi. Folosirea hainelor este similar cu darul Mariei
Magdalena, care î¿i folose¿te pårul.
Una dintre deosebirile notabile este datå de faptul cå cercetarea
amånun¡itå a Evangheliilor nu dezvåluie altå naturå a rela¡iilor
Mariei Magdalena cu Iisus. De¿i mul¡i au îndråznit så sus¡inå altfel,
Noul Testament este foarte tran¿ant în aceastå privin¡å. Prin urmare,
sårutul pe care Trinity i-l då lui Neo (un indiciu al unei posibile
rela¡ii viitoare) are rolul de a înce¡o¿a în loc så apropie echivalen¡a
simbolicå dintre Trinity ¿i Maria Magdalena.
Personajul lui Trinity pare så fie un melanj neomogen de
subtile referin¡e biblice; nu e nici pe departe la fel de u¿or de
28
Ioan 12: 1-6
29
Unii ar putea spune cå puterea lui Trinity este într-o oarecare måsurå responsabilå de
reîntoarcerea la via¡å a lui Neo. În acest caz ar trebui plasatå în rolul lui Dumnezeu – o
presupunere care ar putea fi justificatå de numele ei ostentativ teist.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
descifrat precum e identitatea perfectå dintre Cypher ¿i Iuda

vânzåtorul.
Dic¡ionarul Oxford al limbii engleze enumerå câteva sensuri

ale cuvântului „cypher” (sau cipher): „1. o metodå de scriere
criptatå.... 2. un mesaj secret... 4. o denumire învechitå pentru
zero...” „Secretomania” îl caracterizeazå atât pe Iuda cât ¿i pe
Cypher: rendezvous-ul clandestin pe care l-a avut Cypher cu
agen¡ii oglinde¿te întâlnirea secretå cu înal¡ii preo¡i în timpul cåreia
Iuda a aranjat trådarea lui Iisus.30 De asemenea, ¿i Iuda, ca ¿i Cypher
este un „zero”, un nimic, pentru cå „ar fi fost mai bine dacå nu ar fi
ie¿it din pântecele mamei sale.”31, 32
ªi Iuda ¿i Cypher sunt plåti¡i pentru faptele lor. În Evanghelia
lui Matei, se spune cå Iuda a primit treizeci de argin¡i pentru a
tråda. Într-o notå ironicå, Cypher este råsplåtit cu o maså copioaså
¿i promisiunea reîncarnårii (mai exact a revirtualizårii) într-un actor.
Faptul cå ambii sunt plåti¡i pentru faptele lor demonstreazå låcomia,
egoismul ¿i orbirea care îi caracterizeazå.
Mai mult, nici unul dintre ei nu crede nici måcar o secundå
faptul cå persoana pe care se hotåråsc så o vândå are o semnifica¡ie
ontologicå 33, escatologicå sau soteriologicå. Spre deosebire de
ceilal¡i apostoli, nu existå nici o men¡ionare a numirii lui Iisus cu
apelativul „Doamne”34 de cåtre Iuda. Chiar ¿i la Cina cea de tainå,
când Iisus roste¿te profe¡ia faptului cå va fi vândut ¿i to¡i apostolii
spun „Doamne, eu nu!”, Iuda se exprimå astfel: „Nici eu,
30
Marcu 14:10, Matei 26:14, Luca 22:4
31
Marcu 14:20b
32
S-ar putea argumenta cå fårå trådarea lui Cypher nu s-ar mai fi declan¿at seria de
evenimente care au condus la moartea ¿i învierea lui Neo. Similar, fårå sårutul lui Iuda se
pare cå Iisus nu ar mai fi fost crucificat ¿i nu ar fi înviat pentru a mântui sufletele umanitå¡ii.
Prin urmare, nu cumva ei s-au nåscut pentru a îndeplini un anume rol în planul divin?
33
Ontologia este discursul metafizic despre natura fiin¡ei - semnifica¡ia ontologicå a lui
Iisus se referå la faptul cå El råspunde la întrebårile apårute atunci când discutå despre
natura fiin¡ei. În doctrina cre¿tinå, Hristos însu¿i este råspunsul. (n. Yeffeth)
34
„The Matrix as Messiah Movie” (awesomehouse.com/matrix)
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
194 PAUL FONTANA
învå¡åtorule!”35 Chiar de la începutul filmului, Cypher ¡ine så

precizeze cå nu crede în Neo. Când Trinity îi dezvåluie convingerea
lui Morpheus cå Neo este Alesul, Cypher izbucne¿te: „O så-l
omorâm. În¡elegi asta!?” Când este singur cu Neo, Cypher ia în
derâdere ideea existen¡ei Alesului, spunând: „Prin urmare e¿ti aici
så «salvezi lumea»! Doamne, ce idee! Ce ai de spus fa¡å de a¿a
ceva?” Nici Iuda ¿i nici Cypher nu au crezut cå obiectul trådårii
lor era mântuitorul lumii pentru cå – este de presupus – nu ¿i-ar
mai fi dus la bun sfâr¿it misiunile.
Aspectele legate de Iuda care apar ¿i în Cypher se bazeazå pe
material ioanin ¿i sinoptic.36 În timpul Cinei celei de tainå, apostolul
preaiubit îl întreabå pe Iisus cine este trådåtorul. Iisus råspunde:
„Este cel cåruia îi voi da bucata asta de pâine înmuiatå în mâncare.”37
Dupå dezvåluirea acestei identificåri, Iuda pleacå gråbit la întâlnirea
cu autoritå¡ile „¿i se fåcu noapte.”38 ªi Neo ¿i Cypher participå la o
ultimå cinå (unde sorb aceea¿i båuturå) ce face aluzie la identificarea
trådåtorului; în secven¡a imediat urmåtoare Cypher se întâlne¿te
cu agentul Smith. Mai mult, Neo bea aceastå båuturå de¿i are gust
de benzinå, reamintind astfel afirma¡ia profeticå a lui Iisus: „Oare
nu voi bea cupa pe care mi-a menit-o Tatål?”.39
Relatårile sinoptice despre Iuda se regåsesc la Matei, Marcu ¿i
Luca, unde ni se spune cå Iuda l-a indicat pe Iisus autoritå¡ilor
printr-un sårut. Zâmbetul nervos pe care Cypher i-l fluturå lui Neo
(pe care camera insistå) atunci când le transmite agen¡ilor loca¡ia
lor prin intermediul telefonului mobil este echivalentul sårutului
vânzåtor.
Singura problemå în asemånarea lui Cypher cu Iuda este aceea
cå agen¡ii îl cautå mai degrabå pe Morpheus decât pe Neo. Dar
aceasta nu afecteazå cu nimic alegoria deoarece predându-l pe
35
Matei 26:25
36
Primele trei Evanghelii sunt numite Evanghelii sinoptice, deoarece împårtå¿esc un
con¡inut similar. A patra Evanghelie, a lui Ioan, este complet diferitå de celelalte trei.
37
Ioan 13:26
38
Ioan 13:30
39
Ioan 18:11
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Morpheus, Cypher trådeazå întregul echipaj, ¿i, prin urmare,

omenirea.
Restul echipajului lui Morpheus – Tank, Dozer, Apoc, Switch

¿i Mouse – se potrivesc în rolurile apostolilor. Desigur, nefiind
doisprezece, nu putem duce analogia aceasta mai departe. Cu toate
acestea mai existå alte douå asemånåri demne de luat în seamå. În
primul rând, aceea cå Evangheliile plaseazå între apostoli o pereche
(sau perechi) de fra¡i. Faptul cå ¿i pe Nebuchadnezzar existå o
pereche de fra¡i nu este deloc întâmplåtor.
În al doilea rând, a¿a cum cei doisprezece apostoli ¿i mul¡imea
nu ¿tiau ce så creadå despre Iisus, ¿i echipajul lui Morpheus are
opinii împår¡ite despre Neo. Extremele sunt reprezentate de Trinity,
care crede încå de la început cå Neo este Alesul, ¿i Cypher, a cårui
ultimå replicå este „NU, nu cred!” Restul se situeazå undeva între.
În Evangheliile sinoptice Iisus î¿i întreabå apostolii: „Cine crede¡i
voi cå sunt eu?”, iar Petru råspunde: „Mesia...”40 Iisus îl råsplåte¿te
pe Petru declarând cå pe acea „piatrå” (joc de cuvinte pe marginea
cuvântului „Petru” 41) î¿i va clådi biserica. La scurt timp dupå
recunoa¿terea de cåtre Petru, fiecare dintre Evangheliile sinoptice
plaseazå evenimentul schimbårii lui Iisus la fa¡å în prezen¡a lui Petru,
Iacob ¿i Ioan, ce vor avea astfel revela¡ia de dinaintea Pa¿telui.42
Numele „Tank” sugereazå acela¿i gen de putere ¿i stabilitate pe
care îl dovede¿te Petru, ¿i într-adevår se contureazå câteva paralele
între cei doi. Meritå men¡ionatå versiunea schimbårii la fa¡å prezentå
în Matrix în care Neo îl uime¿te pe Tank salvându-i în mod miraculos
pe Morpheus ¿i pe Trinity din cuibul agen¡ilor; bucuria ¿i siguran¡a
lui Tank sunt exprimate prin fraza „ªtiam eu! El este Alesul.” Faptul
40
Marcu 8:28, Matei 16:16, Luca 9:20, Ioan 1:41
41
Petru este derivat din grecescul Petros, ce are sensul de piatrå. Numele apostolului
Petru era de fapt Simon, dar Iisus l-a rebotezat Petru gra¡ie etimologiei.
42
Nici unul dintre apostoli nu se a¿tepta ca Iisus så învie, dupå cum reiese din triste¡ea
lor profundå de dupå råstignire. Momentul revela¡iei sose¿te atunci când Iisus li se aratå
– ¿i atunci în¡eleg cå El este într-adevår Fiul lui Dumnezeu.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
196 PAUL FONTANA
cå Neo a izbutit aceastå încercare va declan¿a revela¡ia finalå a lui

Tank (¿i a publicului) cå Neo chiar este Alesul, dupå cum a sus¡inut
Morpheus.
Ultimele personaje de analizat din aceastå schemå alegoricå

sunt agen¡ii. Primul element de compara¡ie care ne råsare în minte
este Satana (sau diavolul, sau Anticristul), dar nu este chiar o potrivire
perfectå. Apocrifele ¿i Noul Testament con¡in în¡elegeri conflictuale
¿i variate ale Satanei, a¿a cå este greu de stabilit un punct de plecare
în aceastå alegorizare. În Evangheliile sinoptice, Satana joacå rolul
ispititorului care încearcå så curme misiunea påmânteascå a lui
Iisus înainte de a începe oferindu-I putere lumeascå în schimbul
venera¡iei. ªi lui Neo i se face o propunere similarå de cåtre agentul
Smith, dar ¿i el refuzå så coopereze cu for¡ele råului.43
Evangheliile sinoptice prezintå ¿i multe cazuri ale unor poseda¡i
de demoni, oglindite în Matrix de capacitatea agen¡ilor de a poseda
corpul oricui este conectat la sistem. Cu toate acestea, cele douå
sensuri ¿i întrebuin¡åri ale conceptului de „posedare” sunt foarte
diferite în profunzime.
Existå o paralelå interesantå între cei trei agen¡i ¿i „treimea
nesfântå” men¡ionatå în Apocalipsa lui Ioan formatå din balaur/
Satana, Prima ¿i a Doua Fiarå,44 care este învinså de Iisus înviat
din mor¡i ca ¿i agen¡ii învin¿i de Neo întors la via¡å. Înså ¿i aceastå
compara¡ie este mai degrabå aproximativå.
Adevårata dificultate în a echivala agen¡ii cu Satana este aceea
cå nu ei sunt adevåra¡ii inamici din Matrix în acela¿i fel în care
Satana este du¿manul lui Dumnezeu în teologia biblicå.45 În acest
film, adevåratul inamic nu este în nici un caz o fiin¡å, ci un sistem
43
„The Matrix as Messiah Movie”
44
Apocalipsa 12:13
45
Folosesc sintagma „teologie biblicå” pentru a transmite faptul cå nu existå un consens
biblic în ceea ce prive¿te cine este Satana ¿i care este domeniul puterii ¿i autonomiei lui.
Ideea cå existå puteri egale ale binelui ¿i råului aflate în competi¡ie pentru suveranitate în
univers este o no¡iune dualistå, råsåriteanå, necunoscutå Bibliei.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
mult mai cuprinzåtor, con¿tient de sine. Moartea agentului Smith

nu semnificå faptul cå råzboiul s-a sfâr¿it, ci cå pur ¿i simplu s-a
câ¿tigat o båtålie ¿i cå omenirea are în cele din urmå o ¿anså. Asta
contrazice Apocalipsa lui Ioan, în care moartea Satanei este ultimul
prag ce trebuie trecut înainte de crearea unui nou cer ¿i a unui nou
påmânt.
Cred cå în acest caz este mai indicat så reziståm dorin¡ei alego-
rizante ¿i så nu îi distribuim pe cei trei agen¡i în roluri de personaje
biblice tipice, ci mai degrabå så îi vedem drept agen¡i ai råului,
care trebuie învin¿i pe cårarea ob¡inerii libertå¡ii umane.
Nebuchadnezzar (Nabucodonosor) ¿i ora¿ul Zion (Sion) sunt

de asemenea referiri biblice de mare importan¡å; de¿i nu am auzit
foarte multe despre Sion în primul film, cu siguran¡å cå va juca un
rol mai important în episoadele ce vor urma.
Numele Nabucodonosor apare pentru prima oarå în Biblie în A
Doua Carte a Regilor. Fiind rege al imperiului babilonian, Nabuco-
donosor a condus armatele care au pustiit Ierusalimul ¿i au trimis
în exil cele douå triburi ale lui Iacov, care locuiau în regatul sudic
al lui Iuda. Numele lui Nabucodonosor apare deseori la trei dintre
profe¡ii majori ¿i la majoritatea celor mai pu¡in importan¡i. Imperiul
babilonian (¿i implicit conducåtorul såu) era o sintagmå cu mare
prizå folositå ca pseudonim pentru autoritå¡ile malefice, la fel cum
în ziua de azi i-am spune unui inamic „nazist”.46
Oare de ce realizatorii filmului au denumit nava dupå un agent
al distrugerii, ¡inând cont de faptul cå misiunea lui Morpheus era
una de eliberare? Fårå îndoialå cå Morpheus ¿i restul echipajului
sunt de partea binelui; inteligen¡a artificialå care a înrobit planeta
reprezintå råul ¿i trebuie så fie îngenuncheatå. Folosirea acestui
46
În Apocalipså, de¿i imperiul råului este numit Babilon, s-a cåzut de acord cå autorul
s-a referit la Roma. În aceea¿i manierå, Daniel a scris despre profanarea templului de
cåtre Antioh al IV lea Epifan, de¿i se referå la acest rege ca Nabucodonosor. Ca så
în¡elegem ¿i mai u¿or o asemenea substituire, vå voi exemplifica prin filmul MASH,
care de¿i este plasat în contextul råzboiului din Coreea, era o criticå la cel din Vietnam.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
198 PAUL FONTANA
nume în cazul unei entitå¡i a binelui este problematicå. Solu¡ia pe

care o propun este aceea a unei subtilitå¡i în teologia biblicå care
se opune în¡elepciunii comune. Råspunsul nu e de gåsit în Cartea
Regilor, ci la profe¡i, mai ales la Ieremia.
În cosmologia israelitå veche lumea nu era în¡eleaså ca fiind
guvernatå de for¡e naturale. No¡iunea deistå potrivit cåreia Dumnezeu
existå într-un plan transcendent separat de problemele zilnice ale
fiin¡elor umane era necunoscutå. În schimb, Dumnezeul israelit
era o realitate omniprezentå, activå atât în cursul istoriei cât ¿i în
vie¡ile oamenilor. Dupå mentalitatea vechiului Israel, nimic nu se
petrece fårå ca Dumnezeu så fi permis. Om de culturå ¿i cercetåtor
al Bibliei, Dominic Crossan spune: „tot ceea ce li se întâmplå evreilor
în lumea contemporanå este interpretat drept unul dintre planurile
punitive ¿i înrobitoare ale lui Dumnezeu.”47 Potrivit acestei viziuni
asupra lumii, prin urmare, distrugerea Templului ¿i exilul trebuiau
explicate prin parametrii dreptå¡ii. La majoritatea profe¡ilor, exilul
¿i distrugerea Templului erau doar råsplata dreaptå pentru påcåto¿enia
oamenilor (¿i mai ales a regilor) care venerau alte zeitå¡i. Astfel,
dacå exilul s-a petrecut drept parte a planului Divinitå¡ii, înseamnå
cå Nabucodonosor era un agent al justi¡iei divine, ca un aprod în
sala de judecatå. Adicå acesta a fåcut ceea ce Dumnezeu a vrut ca
el så facå. Vorbind despre Dumnezeu, Ieremia le spune oamenilor:
„dacå vreun popor sau vreun regat nu va voi så-i slujeascå lui
Nabucodonosor, regele Babilonului, ¿i nu-¿i va pleca grumazul
såu sub jugul regelui Babilonului, pe acel popor îl voi pedepsi cu
sabie, cu foamete ¿i cu ciumå, zice DOMNUL, pânå-l voi stârpi cu
mâna lui.”48, 49
Conform acestui context teologic, Nabucodonosor este un agent
al mâniei divine, a¿a cum „Moartea” este trimiså de Dumnezeu
pentru a-i pedepsi pe påcåto¿i în capitolul 6 al Apocalipsei. Binecu-
vântarea primitå din partea divinitå¡ii de cåtre Nabucodonosor este
47
Crossan, p. 31
48
Ieremia 27:8
49
Istoricul evreu Josephus, din secolul I, a în¡eles distrugerea celui de-al doilea templu
în 70 d.Hr. drept o transferare a statutului de neam ales în favoarea Romei.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
singurul mod acceptabil din punct de vedere teologic de a în¡elege

victoria asupra lui Iuda, potrivit vechii teologii israelite.
Prin urmare, nava lui Morpheus, Nebuchadnezzar, are dublå
conota¡ie: este ¿i binecuvântatå de Dumnezeu („avem o misiune
de la Dumnezeu”), dar ¿i agent al distrugerii în maså trimis pentru
a crea haos în tårâmul påcåtos.
Cuvântul „Sion” are sensuri multe ¿i variate în Biblie. Poate cå
cea mai consistentå în¡elegere a lui apare în Psalmul 76:2, drept
locul unde sålå¿luie¿te Dumnezeu. Ca ¿i Israelul, Sionul denume¿te
¿i un loc ¿i un popor; se referå la muntele pe care este construit
Templul, dar este deseori folosit ¿i pentru a desemna întregul popor
al lui Israel.50 Cu toate acestea trebuie så în¡elegem faptul cå în
ambii termeni sensul este oarecum transcendent. Gra¡ie prezen¡ei
lui Dumnezeu, Sionul este ¿i un munte cosmic ¿i un neam sfânt.
Muntele Sionului era conceput a exista într-un loc sacru, neguvernat
de limitele timpului obi¿nuit. Astfel, chiar în timpul exilului, pe
când Templul fizic era doar ruine, Sionul cosmic a tråit viu în poporul
sfânt atâta timp cât a stat în Babilon.
Trei aspecte importante ale Sionului biblic pot fi regåsite cu

precizie în Matrix. În primul rând, Sionul este tårâmul fågåduin¡ei.
Potrivit Cår¡ii Exodului, Dumnezeu s-a întristat våzând cå poporul
såu era ¡inut în robia faraonului, a¿a cå i-a promis eliberarea. De
aceea îl nume¿te pe Moise conducåtorul poporului ¿i le asigurå
cålåtoria într-un påmânt unde curge lapte ¿i miere.51 Acest påmânt
nou este Sionul. În Matrix, Tank reaminte¿te de promisiunea lui
Dumnezeu cåtre Israel prin replica: „Dacå tråie¿ti, s-ar putea chiar
så-l vezi [ora¿ul Zion].” În ambele cazuri, Sionul este considerat a
fi o promisiune a felului în care lucrurile pot ¿i vor fi în viitor. Dar
mai mult decât un loc geografic este vorba mai degrabå despre un
Sion ceresc, pe deplin sincronizat cosmic cu fratele såu geamån
mundan. Din acest motiv, dorul dupå Sion din inima vechilor israeli¡i
50
Isaia 51:16; vezi Levenson, p. 137
51
Exod 3:8
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
200 PAUL FONTANA
era dorin¡a de uniune cu Dumnezeu, a cårui prezen¡å era imanentå

în Sion.
Al doilea aspect este cel mai important. De¿i nu este strict biblicå,
se cunoa¿te o în¡elegere rabinicå potrivit cåreia Sionul era matri¡a
din care a fost creatå lumea. În Talmud ¿i Midrash, Sionul este
echivalat cu grådina raiului, un paradis, prima crea¡ie a lui
Dumnezeu, ultimul obstacol ce stå în calea potopului haosului.
Acesta este ¿i sensul suprem al Sionului din Matrix. Aici nu mai
este vorba de prima crea¡ie a lui Dumnezeu, ci de ultimul ora¿
omenesc ce a mai rezistat. Din moment ce este unicul lucru ce le-a
mai råmas oamenilor, vor face orice pentru a-l apåra. Fårå Sion
totul e pierdut ¿i råzboiul ia sfâr¿it. Tank este chiar gata så î¿i
sacrifice liderul dacå astfel ar putea cru¡a aceastå ultimå a¿ezare
umanå: „Ora¿ul este mai important decât mine, decât tine, chiar ¿i
decât Morpheus.”
Dupå cåderea Ierusalimului, în 587 î.Hr., „Sionul a devenit un
simbol viu al dizgra¡iei na¡ionale, al contradic¡iei dintre marele
ora¿ regesc al promisiunii ¿i amintirii ¿i ruinele jalnice ale epocii
prezente.”52 A treia paralelå dintre Sionul biblic ¿i cel al filmului
Matrix este aceea cå noul Sion, în care poporul lui Dumnezeu va
recåpåta gloria ce i se cuvine, va fi reinstaurat de cåtre mesia.
Dacå am sus¡ine cå Matrix este un film religios, ar trebui så

întrebåm: „ªi totu¿i, unde e Dumnezeu?” Nu e greu de observat
cå nici unul dintre personajele din film nu este un corespondent al
lui Dumnezeu. Pentru a explica aceastå aparentå omisiune, trebuie
så på¿im dincolo de alegorie ¿i så începem analiza filmului prin
prisma gândirii apocaliptice a primului secol dupå Hristos.
Observa¡ia cå Dumnezeu nu este nici men¡ionat ¿i cå nici nu se
face referire la el în film nu ne laså decât douå op¡iuni. Mai întâi,
putem afirma cå o accep¡iune a lui Dumnezeu nu este prezentå în
film. Dacå înghi¡im aceastå idee, subminåm întregul complex de
alegorii cåruia i-am dedicat paginile precedente, deoarece dacå
52
Levenson, p. 1102
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
nu existå Dumnezeu, atunci ¿i ideea de mesia este golitå de semni-

fica¡ie. Cu toate acestea, a doua variantå pentru care putem pleda
este cå Dumnezeu este prezent ca atare. Mai precis, cå imaginea
divinitå¡ii în Matrix este oarecum înruditå cu conceptul iudeo-cre¿tin
al unui Dumnezeu intangibil, care, de¿i transcendent, este prezent
în problemele istoriei umanitå¡ii ¿i în economia mântuirii.
Din moment ce aceastå interpretare teistå a filmului nu este
foarte evidentå, are nevoie de explica¡ii. Împotriva argumentului
cå o accep¡iune a divinitå¡ii existå în Matrix vine faptul cå acest
film con¡ine exact la fel de multe referiri la Dumnezeu cât ¿i Cântarea
cântårilor: nici una. Cu excep¡ia remarcei unice ¿i palide a lui
Morpheus referitoare la „mersul la bisericå” – drept un alt loc în
care Matricea este prezentå – ¿i a gamei largi de înjuråturi care
condimenteazå dialogurile, acest film nu con¡ine nici un fel de
referin¡e teiste. Dar cheia gåsirii lui Dumnezeu în Matrix nu este
cåutarea Lui directå, ci mai degrabå urmårirea prezen¡ei Sale în
fluxul general al filmului.
Pentru a explica aceastå afirma¡ie voi împrumuta o metaforå
din astronomie: prin defini¡ie, este imposibil så vezi o gaurå neagrå.
Cu toate acestea, oamenii de ¿tiin¡å au detectat cam douåsprezece
astfel de gåuri negre prin înregistrarea mi¿cårilor corpurilor astrale
care orbiteazå în jurul acestora. Acela¿i lucru se poate aplica ¿i la
Matrix, pentru a identifica prezen¡a lui Dumnezeu. De¿i nu putem
pune degetul în locul în care apare El, putem så-i cartografiem
împrejurimile studiind minu¡ios intriga filmului. Råspunsul la
întrebarea „Unde este Dumnezeu în Matrix?” constå în anumite
probleme teologice care i-au bântuit pe gânditorii religio¿i ai primului
secol al erei cre¿tine.
Råspunsul la întrebare este fluid pe parcursul filmului. La începutul

filmului ¿i în timpul a douå sute de ani ce i-au precedat ac¡iunea,
Dumnezeu a fost absent. Dar El se va întoarce pânå în sfâr¿it.
Realitatea absen¡ei lui Dumnezeu a fost un sim¡åmânt al exila¡ilor
secolului ¿ase î.Hr. N.T. Wright explicå faptul cå, pentru ace¿ti
oameni, „epoca lor era o perioadå în care Dumnezeu pårea så-¿i fi
ascuns fa¡a.” Sentimentul abandonårii de cåtre Dumnezeu este
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
202 PAUL FONTANA
comun oamenilor care sunt în suferin¡å.53 I-au dat glas ¿i nevasta

lui Iov – care ¿i-a încurajat bårbatul så îl blesteme pe Dumnezeu ¿i
apoi så moarå54 – ¿i autorul Psalmului 21 – care a scris versetul
(mai târziu fåcut celebru de Hristos aflat pe cruce) „Dumnezeul
meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai påråsit?”55
Sentimentul cå „Dumnezeu ne-a påråsit pentru cå altfel nu s-ar
fi întâmplat acestea” a fost cu siguran¡å încercat ¿i de oamenii din
anul 2199 ai filmului Matrix – ca ¿i de cei care au îndurat exilul ¿i
alte suferin¡e groaznice. Este un scenariu plauzibil: omenirea, care
a avut de suportat douå sute de ani de exil ¿i robie, a ajuns la
concluzia unanimå cå Dumnezeu a murit. Dacå acest cuvânt –
„Dumnezeu” – nu ar fi ie¿it din vocabular deoarece a devenit un
concept lipsit de semnifica¡ie, pomenirea sa ar fi fost probabil o
amintire malignå a naivitå¡ii oamenilor de demult în ceea ce prive¿te
soarta lumii. Pentru membrii echipajului lui Morpheus, care tråiesc
în 2199, Dumnezeu reprezintå o credin¡å a oamenilor ce de mult
nu mai sunt, ¿i este sigur cå ¿i ei s-au în¿elat, pentru cå acest
Dumnezeu, dacå a existat o asemenea fiin¡å, este absent de douå
sute de ani. Cu toate acestea, în ultimele momente ale peliculei,
într-o manierå subtilå, El reapare. De fapt, izbucne¿te pur ¿i simplu
în ac¡iunea filmului ¿i a doua ¿i a treia oarå, pentru orice eventualitate,
în cazul în care membrii publicului nu l-au observat din prima.
Scenariul ne oferå toate detaliile de care avem nevoie pentru a
sus¡ine acest punct de vedere.
Pe måsurå ce ac¡iunea evolueazå, devine limpede cå Neo este
ultima speran¡å a omenirii. Al¡i presupu¿i mesia au fost testa¡i ¿i
s-au dovedit incapabili. Echipajul ¿i-a pierdut råbdarea, iar Cypher
este gata så arunce prosopul în mijlocul ringului în numele întregii
rase umane. Dar chiar în clipa în care îndoiala atinge apogeul ¿i
trådåtorul este pe punctul de a rade de pe fa¡a påmântului ¿i ultimele
råmå¿i¡e ale umanului renun¡ând la Sion în favoarea adversarilor,
Dumnezeu se întoarce în platou. Ca o ironie a sor¡ii, când Iuda de
pe Nebuchadnezzar sugereazå cå e nevoie de „o minune” pentru
53
Isaia 54:8
54
Iov 2:9
55
Psalmul 21:1
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
a-l opri, Tank se ridicå brusc ¿i îl împiedicå så-¿i continue planul.

(Intrå Dumnezeu, flancul stâng al scenei.) Mai târziu, când Neo se
pregåte¿te så reintre în Matrice pentru a-l salva pe Morpheus, Tank
îl întreabå: „De ce mai ai nevoie, pe lângå o minune?” Aceastå
minune este acordatå ¿i Morpheus se întoarce viu. În cele din urmå,
când totul pare pierdut, în ultimele secunde ale filmului, înainte de a
se activa impulsul electromagnetic pentru cå santinelele mai au pu¡in
¿i anihileazå nava ¿i pe ocupan¡ii ei, Neo învie ¿i situa¡ia e salvatå.
Toate cele trei evenimente sunt minuni veritabile, explicabile numai
prin interven¡ia lui Dumnezeu, care ¿i-a întors fa¡a înspre oameni.
Motivul eroului care î¿i påråse¿te oamenii pentru ca mai apoi
så reaparå în ultimul moment ¿i så îndrepte situa¡ia este o conven¡ie
cinematograficå ce a fost folositå aici, într-un mod foarte subtil, în
legåturå cu prezen¡a lui Dumnezeu.
De¿i oamenii din Matrix par så fie atei, nelåsând så se întrevadå
nici un semn al credin¡ei sau cunoa¿terii lui Dumnezeu, filmul în
sine este extrem de teist, pentru cå poveste¿te despre întoarcerea
exila¡ilor în Sion. Sau mai bine zis, despre reîntoarcerea Sionului
pe påmânt, în locul ce i se cuvine. Fårå ca Dumnezeu så fi suflat în
pânze, învierea lui Neo ¿i alte evenimente miraculoase sunt
imposibil de explicat. De unde så fi venit Alesul dacå nu din partea
lui Dumnezeu? Cum ar fi ¿tiut Oracolul ce urma så se întâmple
dacå nu ar fi fost în legåturå directå cu un plan salvator divin?
Poate cå Dumnezeu „ªi-a ascuns fa¡a” timp de douå sute de ani
înainte de începerea ac¡iunii descrise în Matrix, dar o datå cu gåsirea
lui Neo El se întoarce ¿i începe rena¿terea. Sionul, acum îngropat
în inima påmântului, va fi în curând reînviat la o nouå via¡å gra¡ie
interven¡iei Alesului ce a fost trimis de Dumnezeu. Cei câ¡iva
supravie¡uitori din Matrix sunt precum valea oaselor uscate din
Ezechiel, capitolul 37, ultimele råmå¿i¡e a ceea ce a fost odatå.
Din aceste blocuri de locuit Dumnezeu va re-crea omenirea eliberatå
de opresiunea Matricei.
Învierea atât de a¿teptatå este acum la îndemânå.
Dar så nu crede¡i cumva cå fra¡ii Wachowski au inten¡ionat ca

Matrix så devinå o subtilå încercare evanghelizatå de a inocula
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
204 PAUL FONTANA
idei religioase în psihicul mul¡imii. Nici pe departe. A sus¡ine cå

Matrix este un film „cre¿tin” ar însemna a ignora cå abundå în
zeci de alte idei arhaice, religioase ¿i filozofice, multe dintre ele
neavând nimic de-a face cu cre¿tinismul. Se pot scrie foarte u¿or
¿i alte eseuri despre Matrix din prisma gnosticismului, a metafizicii
lui Berkeley, a budismului, a numerologiei pitagoreice, a neoplato-
nicismului ¿i fårå îndoialå cå ¿i alte puncte de vedere ideologice
pot fi aplicate.
Este foarte interesant de men¡ionat cå în timpul unei discu¡ii pe
chat, fra¡ii Wachowski au fost întreba¡i dacå „simbolismul religios
¿i elementele de doctrinå din film au fost utilizate inten¡ionat sau
nu”, iar råspunsul lor a fost „cå în mare parte folosirea lor a fost
deliberatå”.56 Cu toate acestea nu voi insista asupra acestui aspect,
deoarece consider cå, de fapt, nu conteazå dacå temele religioase
discutate în paginile anterioare au fost adåugate „inten¡ionat” sau
nu. Sunt de acord cu criticii postmoderni care postuleazå cå arti¿tii
sunt influen¡a¡i de semnifican¡i laten¡i, adicå idei (precum tema
exilului ¿i a rena¿terii) generale ce sunt prezente în orice culturå
a¿teptând så fie digerate ¿i refolosite într-o manierå ineditå. Este
foarte posibil ca fra¡ii Wachowski så fi sim¡it cå motivele (profane)
ale reconstruc¡iei ¿i înnoirii crea¡iei sunt teme care vor avea ecou
adânc în rândul publicului lor ¡intå. ªi s-a dovedit cå au avut dreptate.
Mai råmâne o ultimå întrebare de luat în calcul: de ce fra¡ii
Wachowski au ales så redea tocmai aceastå povestire? Adicå, de
ce au combinat mijloacele de expresie contrastante ale unei pove¿ti
quasi-religioase cu ultra-violen¡a la vitezå maximå? Nu ar fi fost
mai simplu så opteze numai pentru una dintre ele? Råspunsul cel
mai plauzibil este acela cå fra¡ii Wachowski î¿i cunosc publicul.
Pu¡ini tineri din ziua de azi sunt dispu¿i så urmåreascå o poveste
cu savoare biblicå în stil Charlton Heston. Au inclus în film scene
de violen¡å extremå din motivul pentru care fermierii trebuie så
foloseascå în fiecare an pesticide mai puternice: tinerii sunt atât de
anestezia¡i de violen¡å ¿i lipså de respect, încât singura modalitate
în care îi mai po¡i comunica ceva publicului tânår amator de cine-
56
Textul acestei conversa¡ii este disponibil la awesomehouse.com/matrix
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
matografe este så urci standardele utilizând efecte ¿i mai „tari”

care så facå totul ¿i mai ispititor ¿i mai rapid, pentru cå altfel nimeni
nu då o ceapå degeratå. Din aceastå cauzå, ritmul acerb al scenelor
de ac¡iune trebuie så fie un ingredient inerent al unui film ce-¿i
dore¿te o audien¡å largå; despre filmele plictisitoare nu se vorbe¿te.
Totu¿i nu ac¡iunea ¿i nici efectele speciale nu au creat popularitatea
acestui film. ªi scenele de ac¡iune din Terminator 2 sunt la fel de
incitante – iar acest film con¡ine ¿i motivul apocaliptic al omului
care se întoarce dintr-un viitor catastrofal pentru a ne avertiza så
reziståm dorin¡ei de a da na¿tere inteligen¡elor artificiale. Cu toate
acestea, dupå ce nu a mai rulat în cinematografe, nu a mai stârnit
acelea¿i reac¡ii ca ¿i Matrix. Statutul de film cult pe care Matrix l-a
cåpåtat pe loc este, cred eu, datorat subtextului în care sunt prezente
tema exilului, rena¿terii ¿i a împlinirii speran¡ei escatologice care
pot comunica ceva – în mod subtil – audien¡ei.
Este esen¡ial så în¡elegem faptul cå tema reconstruc¡iei ¿i a
rena¿terii presupune nu så facem lucrurile a¿a cum au fost, ci a¿a
cum trebuie så fie. Speran¡a recuperårii aspectelor pierdute este
reac¡ionarå – cum este ¿i visul lui Jay Gatsby (n.tr.: eroul cår¡ii
Marele Gatsby de F. S. Fitzgerald) de a retråi trecutul. Speran¡a
escatologicå de reconstruc¡ie înså tinde spre înnoire radicalå, spre
îndreptarea totalå a råului prezent – acesta este scenariul pe care îl
prezic Isaia ¿i Apocalipsa. Mai mult, aceasta este ¿i speran¡a exila¡ilor.
Aceastå în¡elegere se aplicå ¿i la Matrix, deoarece publicul såu
¡intå – cinefili între 18 ¿i 35 de ani din clasa de mijloc – este format
din membri ai Genera¡iei Exilului. Ideea cå lucrurile pot aråta ¿i
altfel î¿i gåse¿te råsunet în noi. Fiecare orå petrecutå privind MTV,
fiecare revistå superficialå de modå, fiecare site web care ne
îndeamnå så „facem click acolo” ne înstråineazå ¿i mai mult de
cea mai måruntå idee care ar putea conferi o cât de vagå semnifica¡ie
transcendentå sau trainicå celor aproximativ optzeci de ani pe care
se considerå cå îi avem de tråit. Am încercat så ne vopsim podoaba
capilarå, så ne facem gåuri în tot corpul, så ne mutåm în California,
dar nimic nu pare sortit så dureze. Tânjim dupå ceva plin de sens,
integru ¿i nemaivåzut.
De¿i Evanghelia lui Ioan a fost scriså pentru comunitå¡ile cre¿tine
persecutate de autoritå¡ile romane, mesajul såu de råbdare – rezista¡i,
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
206 PAUL FONTANA
cåci sfâr¿itul este aproape ¿i vom fi cu to¡ii råzbuna¡i – este încå

foarte popular în rândul publicului contemporan aflat sub jugul
opresiunii.57 La fel, „The Battle Hymn of the Republic”, în¡esat cu
imagini apocaliptice biblice, era intonat de solda¡ii mår¿åluind
înspre câmpul de luptå în timpul Råzboiului Civil deoarece promi-
siunea cå într-o zi råzboiul se va sfâr¿i le îmbårbåta inimile.
În societatea americanå contemporanå, miza fiind considerabil
mai micå, la fel sunt ¿i speran¡ele pentru înnoire radicalå. Cu toate
acestea, pentru to¡i oamenii încarcera¡i în ni¿te birouri restrictive,
separate prin paravane, satira din Dilbert este perceputå ¿i recunoscutå
ca o mårturie a destinului lor sisific. Este foarte popularå deoarece
explicå nelini¿tea existen¡ialå care se acumuleazå pe când individul
presteazå o muncå lipsitå de sens pentru o corpora¡ie.
Tinerii care våd Matrix vor recunoa¿te cu siguran¡å asemånarea
dintre birourile individuale pe care le ocupå la serviciu ¿i påståile
centralei energetice din Matrice. ªi-ar putea imagina cå doza de
cafea lungå care li se oferå este echivalentul mor¡ilor lichefia¡i,
lichid hrånit intravenos pentru a între¡ine milioanele de sclavi umani
care men¡in Matricea în stare de func¡ionare prin bioelectricitatea
lor. De asemenea, vor în¡elege cå zilele de vineri în care nu e
nevoie så se îmbrace la costum, cele douå såptåmâni de concediu
cu platå ¿i ac¡iunile bursiere sunt prezente din acela¿i motiv pentru
care a fost creatå Matricea: „Ce este Matricea? Control. Matricea
este o lume de vis generatå de computer, creatå pentru a ne ¡ine
sub control.”
Nu este nici o coinciden¡å faptul cå ¿eful lui Thomas Anderson

de la Meta Cortechs Corporation are aceea¿i tunsoare ca ¿i agentul
Smith ¿i cå scâr¡âitul spålåtorilor de geamuri este acela¿i sunet pe
care mâinile lui Neo îl fac luptându-se cu sticla atunci când este
supt din påstaia sa. Agen¡ii care exercitå tirania Matricei nu sunt
întru totul diferi¡i de Dl. Rhineheart, care îl mustrå pe Neo ¿i îl ¡ine
închis în ¡arcul birourilor gri. Ideea cå existå ¿i o altå posibilitate,
57
Boff, p. 17
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
cå, dacå ne vom „elibera min¡ile”, putem gusta din iluminarea

spiritualå ¿i evada din aceastå închisoare, este o perspectivå foarte
atractivå pentru noi, exila¡ii moderni. Dupå cum a spus ¿i Kurt
Vonnegut, acesta este scheletul unui scenariu care va continua så
aibå succes printre tinerii de pretutindeni.
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI
Anchor Bible Dictionary, The, David Noel Freedman, ed. (New York:
Doubleday, 1990).
Badham, Paul, Christian Beliefs About Life after Death (London; Macmillan
Press, 1976).
Barrett, C.K., A Commentary on the First Epistle to the Corinthians (London:
Adam and Charles Black, 1968).
Boff, Leonard, Systematic Theology, (Orbis Books, 1987).
Borg, Marcus, Meeting Jesus Again for the First Time (San Francisco:
HarpeSanFrancisco, 1994).
Brown, Raymond, The Gospel According to John (New York: The Anchor
Bible, Doubleday, 1976).
Crossan, Dominic, Jesus: A Revolutionary Biography (San Francisco:
HarpeSanFrancisco, 1994).
Fee, Gordon d., The First Epistle to the Corinthians (Grand Rapids, Michigan:
Eerdmans Publishing Co., 1987).
Hays, Richard B., First Corinthians (Louisville, Kentucky: John Knox Press,
1997).
Koester, Helmut, History and Literature of Early Christianity (Berlin: Walter
de Gruyter, 1995).
Koester, Helmut, History, Culture and Religion of the Hellenistic Age
(Berlin: Walter de Gruyter, 1995).
Levenson, Jon, „Zion Traditions”, in Anchor Bible Dictionary.
Longenecker, Richard N., ed., Life in the Face of Death (Grand Rapids,
Michigan: Eerdmans Publishing Co., 1998).
Orr, William and James Arthur Walter, The Anchor Bible, First Corinthians
(New York: Doubleday, 1976).
Perkins, Pheme, Resurrection: New Testament Witness and Contemporary
Reflection (New York: Doubleday, 1984).
Rahner, Karl, Foundations of the Christian Faith (New York: Crossroads,
1972).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
208 PAUL FONTANA
Schilling, S. Paul, God and Human Anguish (Nashville; Abingdon Press,

1977).
Sobrino, Jon and Ignacio Ellacuria, eds., Systematic Theology (New York:
Orbis Books, 1993).
Torrance, Thomas F., Space, Time and Resurrection (Grand Rapids, Michigan:
Eerdmans Publishing Co., 1976).
Vonnegut, Kurt, Wampeters, Foma and Ganfalloons (New York: Dell, 1989).
Wright, N.T., The New Testament and The People of God (Minneapolis:
Fortress Press, 1992).
Wright, N.T., The Climax of the Covenant (Minneapolis: Fortress Press, 1992).
ARTICOLE
Armstrong, Steven, „The Gospel According to Keanu”, London Sunday Times,

Feb13, 2000
Bowman, James, „Moody Blues”, American Spectator, June 1999
De Jonge, Marinus, „Messiah”, in Anchor Bible Dictionary.
Devito, Robert A., „Thr Demarcation of Divine and Human Realms in Genesis
2-11”, Catholic Biblical Quaterly, 1992.
Ebert, Robert, „The Matrix,” Chicago Sun-Times, March 31, 1991.
Lim, Dennis, „Grand Illusions”, The Village Voice, march 30, 1999.
Mare, W. Harold, „Zion”, in Anchor Bible Dictionary.
Maslin, Janet, „The Reality Is All Virtual and Desperately Complicated”,
New York Times, March 31, 1999.
Nickelsburg, George, „Eschatology (OT)”, in Anchor Bible Dictionary.
Osborne, Grant R., „Theodicy in the Apocalypse,’ Trinity, 1993.
Perkins, Pheme, „Gnosticism”, in Anchor Bible Dictionary.
Schweitzer, R. Eduard, „Body”, in Anchor Bible Dictionary.
Segal, Alan F., „Paul’s Thinking Resurrection in Its Jewish Context,” New
Testament Studies, vol. 44, 1998.
SITE-URI WEB
Elliot, Michael, „The Matrix’, www.christiancritic.com/movies/matrix/htm

Horsley, Jake, „Gnosticism reborn”, A Cinema of Savagery: Volume Ii,
Millennial Blues, www.wynd.org.matrix/htm
Murphy, Jason, „The Matrix”, www.christiananswers.net/spotlight/reviews/
I-The Matrix. html
„The Matrix as Messiah Movie”, awesomehouse.com/matrix
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
RAY KURZWEIL
FUZIUNEA Majoritatea spectatorilor

filmului Matrix considerå
cå elementele mai
OM-MAªINÅ: extravagante – computere
inteligente, informa¡ie
descårcatå direct în
creierul uman, realitate
NE virtualå cu nimic diferitå
de via¡a realå – sunt
interesante în cheie SF,
dar departe de realitate.
ÎNDREPTÅM A¿a cå majoritatea se

în¿alå. Dupå cum explicå
renumitul om de ¿tiin¡å în
domeniul informa¡iei ¿i
ÎNSPRE întreprinzåtorul Ray

Kurzweil, aceste aspecte
sunt foarte viabile ¿i chiar
pot deveni realitate cât noi
suntem încå în via¡å.
MATRICE?
Ac¡iunea din Matrix este plasatå într-o lume cu douå sute de

ani în viitor, o lume care oferå o gamå aparent largå de minunå¡ii
tehnologice – programe con¿tiente (dacå sunt ¿i råufåcåtoare),
capacitatea de a descårca diverse abilitå¡i în creierul uman, crearea
de realitå¡i virtuale care nu sunt diferite de lumea realå. Pentru
mul¡i spectatori toate acestea ar pårea de domeniul SF-ului pur,
interesante de luat în calcul, dar irelevante pentru lumea exterioarå
sålii de cinematograf. Asta numesc eu viziune îngustå. Din punctul
meu de vedere, toate vor deveni realitate în trei sau patru decenii.
Studiul tehnologiei a fost adiacent carierei mele de inventator.
Iar dacå te consideri creator de tehnologie, trebuie så anticipezi
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
210 RAY KURZWEIL
punctul în care aceasta va ajunge la un anumit moment dat, astfel

încât proiectul tåu så fie practic ¿i util ¿i când îl termini, nu numai
atunci când îl începi. Dupå ce am petrecut câteva decenii anticipând
tehnologia, am început så studiez ¿i tendin¡ele tehnologice ¿i am
descris câteva modele matematice referitoare la felul în care tehno-
logiile din diverse domenii avanseazå.
Astfel am cåpåtat abilitatea de a face ¿i inven¡ii care så foloseascå
materiale ale viitorului, nelimitându-må numai la resursele actuale.
Alan Kay a fåcut urmåtoarea observa¡ie: „Pentru a anticipa viitorul,
trebuie så îl inventåm.” Prin urmare, putem inventa prin mijloace
ale viitorului dacå avem cea mai vagå idee despre cum vor fi.
ªi cred cå cel mai important lucru pe care l-am învå¡at – cu care
oamenii sunt întotdeauna de acord, dar pe care îl acceptå foarte
greu, incapabili så îi în¡eleagå toate implica¡iile – este ritmul rapid
al progresului tehnic în sine.
Un laureat al premiului Nobel mi-a spus nu demult: „Nu cred
cå existå posibilitatea så vedem entitå¡i nanotehnologice capabile
de autoreplicare în mai pu¡in de o sutå de ani.” ªi într-adevår,
aceasta este o estimare rezonabilå a muncii necesare. Va fi nevoie
de o sutå de ani de progres, la ritmul în care tehnologia progreseazå
în ziua de azi, pentru a ob¡ine entitå¡i nanotehnologice capabile de
autoreplicare. Dar acest ritm nu se va men¡ine a¿a cum îl vedem
noi aståzi; potrivit modelelor mele, se dubleazå o datå cu fiecare
deceniu. Prin urmare, cei o sutå de ani de care vorbea vor fi ob¡inu¡i
în numai cincizeci de ani. Urmåtorii zece ani vor echivala cu
douåzeci, iar urmåtorii douåzeci cu patruzeci. Secolul XXI va
reprezenta douåzeci de mii de ani de progres – în ritmul actual.
Secolul trecut, de¿i revolu¡ionar, nu a beneficiat de un ritm similar.
Secolul XXI va fi cam de o mie de ori mai måre¡, în ceea ce prive¿te
rata schimbårii ¿i a înnoirii paradigmei, decât cel care tocmai s-a
încheiat.
Multe dintre aceste tendin¡e izvoråsc din implica¡iile Legii lui
Moore. Aceasta se referå la circuitele integrate ¿i declarå cu mândrie
cå puterea de calcul disponibilå pentru un anume pre¡ se va dubla
într-un interval cuprins între douåsprezece ¿i douåzeci ¿i patru de
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
FUZIUNEA OM-MAªINÅ 211
luni. Legea lui Moore a devenit sinonimul cre¿terii exponen¡iale a

puterii de calcul.
M-am gândit la Legea lui Moore ¿i la implica¡iile ei timp de
aproximativ douåzeci de ani. Care este adevårata naturå a acestei
cre¿teri exponen¡iale? De unde provine? Este ilustrarea a ceva mai
profund? Dupå cum voi demonstra, cre¿terea exponen¡ialå a puterii
de calcul depå¿e¿te limitele Legii lui Moore. Într-adevår, aceasta
nu se referå numai la puterea de calcul, ¿i se aplicå în orice domeniu
bazat pe tehnologia informa¡iei, tehnologie care în cele din urmå
va da o nouå formå lumii noastre.
Observatorii au indicat faptul cå Legea lui Moore este limitatå.
Potrivit celor de la Intel ¿i altor exper¡i în materie, un circuit integrat
se va epuiza în cincisprezece ani, pentru cå tråsåturile cheie vor
avea numai câ¡iva atomi lå¡ime. Oare acesta så fie sfâr¿itul cre¿terii
exponen¡iale a puterii de calcul?
Aceasta este o întrebare foarte importantå atunci când ne gândim
la natura secolului XXI. Pentru a-i råspunde, am plasat patruzeci
¿i nouå de computere vestite într-o diagramå exponen¡ialå. În col¡ul
din stânga jos este ma¿inåria pentru prelucrarea datelor folositå de
americani în recensåmântul din 1890 (echipament de calculat
folosind cartele perforate). În 1940, Alan Turing a inventat un
computer bazat pe relee telefonice care a spart codurile nem¡ilor,
oferindu-i astfel lui Winston Churchill transcrierea a aproape
tuturor mesajelor nazi¿tilor. Churchill a trebuit så foloseascå aceste
transcrieri cu mare discre¡ie, deoarece altfel i-ar fi pus în gardå pe
germani. Dacå, de exemplu, ar fi avertizat autoritå¡ile din Coventry
cå ora¿ul lor va fi bombardat, inamicii ar fi observat pregåtirile ¿i
ar fi în¡eles cå sistemul lor de codare a fost interceptat. Cu toate
acestea, în Båtålia pentru Anglia, aviatorii britanici ¿tiau ca printr-o
minune unde erau cei germani în orice secundå.
În 1952, CBS a folosit un computer mult mai sofisticat bazat
pe tuburi electronice de vid pentru a prezice alegerea unui
pre¿edinte american, Eisenhower. În col¡ul dreapta sus al
diagramei se aflå computerul pe care îl ave¡i chiar acum pe biroul
vostru.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
212 RAY KURZWEIL
Din grafic putem observa cå Legea lui Moore nu a fost prima,

ci a cincea paradigmå care a descris cre¿terea exponen¡ialå a puterii
de calcul. Fiecare linie verticalå reprezintå trecerea într-o altå
paradigmå: electromecanicå, bazatå pe relee, pe tuburi electronice
de vid, pe tranzistori, pe circuite integrate. De fiecare datå când o
paradigmå råmânea în panå, venea alta ¿i relua totul din punctul
în care se ajunsese.
Toatå lumea criticå imediat curentele exponen¡iale, spunând
cå în cele din urmå li se vor termina resursele, precum iepurii în
Australia. Dar de fiecare datå când o paradigmå individualå î¿i
epuiza mijloacele, o metodå complet diferitå apårea pentru a
continua cre¿terea exponen¡ialå. Tuburile electronice de vid au
fost concepute din ce în ce mai mici, dar în cele din urmå s-a ajuns
într-un punct în care mai mic nu era posibil, pentru cå nu se putea
men¡ine vidul. Apoi au apårut tranzistorii, care nu sunt pur ¿i simplu
mici tuburi electronice de vid. Sunt o paradigmå cu totul diferitå.
Fiecare linie orizontalå din grafic reprezintå o multiplicare a
puterii de calcul cu un factor echivalent cu o sutå. Linia dreaptå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
dintr-un grafic exponen¡ial reprezintå cre¿terea exponen¡ialå. Ceea

ce putem constata în acest caz este cå rata cre¿terii exponen¡iale
cre¿te ea înså¿i exponen¡ial. Am dublat puterea de calcul la fiecare
trei ani la începutul secolului, la fiecare doi ani la mijlocul lui ¿i
acum se dubleazå în fiecare an.
Este evident care va fi cea de-a ¿asea paradigmå: cea tridimen-
sionalå. La urma urmei, tråim într-o lume tridimensionalå ¿i chiar
creierul nostru este organizat în aceastå manierå. Creierul înså
folose¿te un ansamblu de circuite destul de ineficient. Neuronii
sunt „dispozitive” måri¿oare ¿i extrem de lene¿e. Folosesc un sistem
de impulsuri electrochimice care oferå numai aproximativ douå
sute de calcula¡ii pe secundå, dar creierul î¿i ob¡ine puterea
uimitoare dintr-o putere de calcul paralelå, rezultatå din organizarea
sa tridimensionalå. Tehnologiile de calcul tridimensionale încep
så råsarå. La Media Lab al MIT se cerceteazå o tehnologie experi-
mentalå care este structuratå pe trei sute de straturi de circuite. În
ultimii ani, s-au înregistrat numeroase încercåri pentru dezvoltarea
unor circuite tridimensionale care opereazå la nivel molecular.
Nanotuburile, preferatele mele, sunt aranjamente hexagonale
de atomi de carbon care pot fi organizate pentru a forma orice tip
de circuit electronic. Putem crea astfel un echivalent pentru tranzistori
¿i alte dispozitive electrice. Din punct de vedere fizic sunt de
cincizeci de ori mai rezisten¡i ca o¡elul. Problemele de temperaturå
î¿i gåsesc rezolvarea. O sec¡iune cubicå de 2,5 centimetri dintr-un
circuit nanotubic ar fi de un milion de ori mai puternicå decât
capacitatea de calcul a creierului uman.
Pe parcursul ultimilor ani, s-a fåcut sim¡itå o schimbare majorå
în ceea ce prive¿te nivelul încrederii în construirea de circuite
tridimensionale ¿i în realizarea acelor capacitå¡i hardware care
måcar så copieze inteligen¡a umanå. Acest fapt a adus în discu¡ie
o problemå mai spinoaså, ¿i anume aceea cå „Este posibil ca Legea
lui Moore så se aplice pentru componentele calculatorului, dar nu
¿i pentru programe.” Din propria experien¡å de patruzeci de ani
pot spune cå lucrurile nu stau chiar a¿a. Produc¡ia de programe
evolueazå foarte rapid. Vå voi da un exemplu din una dintre propriile
mele companii: am pornit de la un sistem de recunoa¿tere a vorbirii
în valoare de cinci mii de dolari – care recuno¿tea cu greutate cam
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
214 RAY KURZWEIL
o sutå de cuvinte, dacå nu se vorbea continuu – ¿i am ajuns în

cincisprezece ani la un produs de cincizeci de dolari cu un vocabular
de o sutå de mii de cuvinte, mult mai precis. ªi acest exemplu este
tipic pentru produc¡ia de programe. Gra¡ie eforturilor fåcute în
direc¡ia dezvoltårii instrumentelor necesare, produc¡ia de programe
a crescut ¿i ea exponen¡ial, de¿i a cunoscut un ritm mai slab decât
în cazul celei de componente.
Multe alte tehnologii se îmbunåtå¡esc exponen¡ial. Când proiectul
descifrårii genomului a fost demarat în urmå cu cincisprezece ani,
scepticii au ¡inut så precizeze cå ¡inând cont de ritmul cu care îl
putem scana, vor trece zece mii de ani pânå când tentativa va izbândi.
Pårerea generalå era cå se puteau face progrese, dar cå era imposibil
ca cincisprezece ani så fie de-ajuns. Dar rata de analizå a materialului
ADN s-a dublat în fiecare an, astfel încât exact atât a durat totul. În
doisprezece ani s-a ajuns de la un cost de zece dolari necesar pentru
ordonarea unei perechi de baze ADN la o zecime de cent.
Chiar ¿i longevitatea a crescut exponen¡ial. În secolul al XVIII-lea,
în fiecare an se mai adåugau câteva zile la speran¡a de via¡å. În
secolul urmåtor, în fiecare an, mai adåugam câteva såptåmâni. În
prezent, fiecare an mai adaugå câte o sutå douåzeci de zile la
speran¡a noastrå de via¡å. ªi ¡inând cont de descoperirile revolu¡io-
nare aflate la început de drum în domeniul cercetårii genomului,
al clonårii cu scop terapeutic, al industriei farmaceutice ¿i al altor
transformåri biotehnologice, mul¡i cercetåtori, inclusiv eu însumi,
anticipå cå în mai pu¡in de zece ani, vom adåuga în fiecare an câte
un alt an. A¿a cå dacå mai rezista¡i încå zece ani, vom reu¿i så
tråim destul de mult încât så prindem ¿i ceea ce ne va oferi uimitorul
secol viitor.
Miniaturizarea evolueazå ¿i ea exponen¡ial. Reu¿im så facem
lucrurile mai mici cu o ratå de 5,6 per dimensiune liniarå per
deceniu. Bill Joy, în eseul urmåtor, va îndemna cu tårie la renun¡area
la nanotehnologie. Dar nanotehnologia nu este un domeniu unitar,
în care se învârt în exclusivitate nanotehnologii. Ea este pur ¿i
simplu rezultatul inevitabil la care s-a ajuns ca urmare a tendin¡ei
de miniaturizare, derulate deja pe parcursul a multe decenii.
Mai jos se aflå un grafic al cre¿terii exponen¡iale a puterii de
calcul, proiectat în secolul XXI. În momentul de fa¡å, computerul
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
vostru de o mie de dolari se gåse¿te undeva între creierul unei

insecte ¿i al unui ¿oricel. Creierul uman are aproape o sutå de
miliarde de neuroni, între doi neuroni realizându-se cam o mie de
conexiuni. Acestea opereazå foarte încet, cam cu douå sute de
calcula¡ii pe secundå, dar o sutå de miliarde de neuroni la un ritm
de o mie de conexiuni creeazå un paralelism de ordinul a o sutå de
trilioane. Multiplicând aceastå cifrå cu douå sute de calcula¡ii pe
secundå vor rezulta douåzeci de milioane de miliarde de calcula¡ii
pe secundå, sau, în termenii tehnologiei informa¡iei, douåzeci de
miliarde de MIS (milioane de instruc¡iuni pe secundå). Pânå în
anul 2020 vom ob¡ine douåzeci de miliarde de MIS pentru o mie
de dolari.
Dar aceasta nu ne va oferi automat niveluri umane de inteligen¡å,

pentru cå organizarea, programul, con¡inutul ¿i cuno¿tin¡ele
inerente sunt la fel de importante. În cele ce urmeazå må voi referi
la scenariul în care întrevåd ob¡inerea programului de operare al
inteligen¡ei umane, dar cred cå este clar faptul cå vom de¡ine puterea
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
216 RAY KURZWEIL
de calcul necesarå. Pânå în 2050, un computer în valoare de o mie

de dolari va echivala cu un miliard de creiere umane. S-ar putea så
gre¿esc cu un an sau doi, dar secolul XXI nu va duce lipså de
resurse în ceea ce prive¿te puterea de calcul.
Haide¡i så analizåm acum realitatea virtualå descriså în Matrix
– o realitate virtualå care nu este cu nimic diferitå de realitate.
Acest lucru va fi posibil, dar am un singur comentariu. Cablul
gros care intrå în creierul lui Neo de¡ine o mare capacitate de
impresionare a audien¡ei, dar nu este necesar; toate conexiunile se
pot face ¿i fårå fire.
Så ne gândim la anul 2029 ¿i så combinåm tendin¡ele evolutive
pe care le-am discutat. Pânå în acel moment, vom deveni capabili
så construim nanobo¡i, robo¡i microscopici care vor putea påtrunde
prin capilare ¿i cålåtori în creier pentru a-l scana pe dinåuntru.
Chiar ¿i azi aproape cå am putea construi acest gen de circuite. Nu
le putem face foarte mici, dar le putem face destul de mici. Ministerul
Apårårii realizeazå dispozitive robotice minuscule intitulate „Smart
Dust.” Genera¡ia actualå måsoarå un milimetru – mult prea mari
pentru scenariul de fa¡å –, dar aceste dispozitive micu¡e, aruncate
din avion, pot localiza anumite pozi¡ii, cu precizie înaltå. Se pot
descurca ¿i într-o zonå lipsitå de o re¡ea localå care så le direc¡ioneze.
Pot fotografia diverse loca¡ii, comunica între ele, se pot auto-
coordona, trimite mesaje; se comportå ca spioni (aproape) invizibili
¿i îndeplinesc o serie de obiective militare.
Construim deja dispozitive de mårimea unui vas de sânge care
påtrund în fluxul sanguin ¿i se organizeazå patru conferin¡e majore
despre „bioMEMS” (biological Micro Electronic Mechanical
Systems). Nanobo¡ii pe care îi prevåd pentru anul 2029 nu vor
avea nevoie de sisteme de naviga¡ie individuale. S-ar putea mi¿ca
involuntar prin fluxul sanguin ¿i, pe måsurå ce circulå pe diverse
structuri nervoase, comunicå prin aceea¿i metodå prin care noi
comunicåm cu diverse loca¡ii din interiorul unei re¡ele de telefonie
celularå.
Rezolu¡ia scanårii cerebrale, vitezele ¿i costurile explodeazå
exponen¡ial. Fiecare genera¡ie rafineazå din ce în ce mai mult
rezolu¡ia. Existå aståzi o tehnologie care ne permite så observåm
cele mai importante detalii ale creierului uman. Bineîn¡eles, nu s-a
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
ajuns la un consens în ceea ce prive¿te care sunt aceste detalii, dar

putem observa caracteristicile cerebrale la o rezolu¡ie foarte înaltå,
în cazul în care aparatul de scanare este foarte aproape de acestea.
Putem scana un creier ¿i observa activitatea cerebralå foarte minu¡ios;
trebuie doar så mi¿ti în a¿a fel scanerul încât så fie în imediata
apropiere a fiecårei forma¡iuni nervoase.
Cum vom face aceste lucruri fårå a strica lucrurile? Råspunsul
este trimiterea unor scanere în creier. Prin natura lor, capilarele
noastre circulå prin fiecare forma¡iune nervoaså. Putem trimite
milioane de robo¡ei cu misiunea de a scana, în lipsa unei re¡ele locale
de comunica¡ii, ¿i to¡i ar scana din interior creierul, creând o hartå
de înaltå rezolu¡ie a tot ceea ce are loc acolo.
Cum vom aborda gigantica bazå de date de informa¡ie neuralå
care se dezvoltå? Un lucru pe care trebuie så îl facem este så
în¡elegem principiile fundamentale pe baza cårora func¡ioneazå
creierul. Aceasta este o provocare pe care deja am acceptat-o. Deja
de¡inem imagini scanate la rezolu¡ie înaltå ale unor regiuni din
creier. Creierul nu este un organ compact; este format din câteva
sute de regiuni specializate, fiecare cu o organizare diferitå. S-au
scanat anumite zone din cortexul vizual ¿i auditiv ¿i am folosit
aceste informa¡ii pentru a crea programe mai inteligente. Carver
Mead de la Caltech, de exemplu, a construit substraturi de circuite
integrate puternice, controlate digital, care se bazeazå pe aceste
modele inspirate din analiza principiilor fundamentale ale unor
por¡iuni din sistemele vizuale ¿i auditive. Aceste substraturi sunt
folosite pentru camerele digitale de înaltå performan¡å.
Am demonstrat cå putem în¡elege ace¿ti algoritmi, dar sunt
diferi¡i de cei pe care îi folosim în cazul computerelor. Nu sunt
secven¡iali ¿i nici logici; sunt haotici, paraleli ¿i tind spre o organizare
personalå. Sunt caracteriza¡i de o naturå holograficå, în sensul cå
nu existå un vice-neuron. Oricare neuron poate fi eliminat, oricare
legåturå poate fi întreruptå – schimbårile vor fi infime: informa¡iile
¿i procesele sunt distribuite pe toatå suprafa¡a unei regiuni complexe.
Gra¡ie acestor informa¡ii, am dezvoltat un numår de modele
inspirate din activitatea biologicå. Acesta este domeniul în care
lucrez ¿i eu, folosind tehnici precum „algoritmi genetici” evolutivi
¿i „re¡ele neurale”, care se bazeazå pe astfel de modele. Re¡elele
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
218 RAY KURZWEIL
neurale contemporane sunt mult simplificate matematic, dar pe

måsurå ce în¡elegem mai profund principiile de func¡ionare a
diverselor regiuni cerebrale, vom fi capabili ¿i så dezvoltåm modele
mult mai puternice, inspirate din via¡a biologicå. În cele din urmå,
vom putea crea ¿i recrea aceste procese, men¡inând proprietå¡ile
lor caracterizate printr-un gigantic paralelism inerent, control digital
analogic, haotism ¿i printr-o tendin¡å de auto-organizare. Vom fi
capabili så recreåm tipurile de procese care se petrec în sute de
zone diferite ale creierului ¿i så creåm entitå¡i – ¿i probabil nu vom
folosi silicon, ci nanotuburi – care au complexitatea, bogå¡ia ¿i
profunzimea inteligen¡ei umane.
Ma¿inile noastre din ziua de azi sunt încå de un milion de ori
mai simple decât creierul uman – unul dintre motivele pentru care
nu manifestå calitå¡ile afective ale oamenilor. Nu au capacitatea
de a în¡elege poanta, de a fi amuzante, de a-i în¡elege pe oameni,
de a råspunde adecvat emo¡iilor ¿i de a gusta experien¡e spirituale.
Acestea nu sunt efecte secundare ale inteligen¡ei umane, sau
diversiuni; sunt elementul esen¡ial al acesteia. Va fi nevoie de o
tehnologie de complexitatea creierului uman pentru a crea entitå¡i
caracterizate prin aceste tråsåturi atractive ¿i impresionante.
Întorcându-ne la realitatea virtualå, haide¡i så luåm în considerare
un scenariu care implicå în mod direct o conexiune între creierul
uman ¿i aceste implanturi nanobotice. Existå un numår de tehnologii
diferite care s-au dovedit capabile så comunice dus ¿i întors între
lumea umedå, analogicå, a neuronilor ¿i lumea digitalå a electronilor.
O asemenea tehnologie, care poartå numele de neurotranzistor,
oferå aceastå comunicare în ambele sensuri. Dacå un neuron declan-
¿eazå un semnal, neurotranzistorul detecteazå impulsul electromag-
netic respectiv: prin urmare neuronul comunicå cu electronica.
Acesta poate, la rândul såu, fie så determine neuronul så declan¿eze
un semnal, fie så îl împiedice så o facå.
În cazul realitå¡ii virtuale totale, vom trimite miliarde de astfel
de nanobo¡i så ocupe pozi¡ii pe fiecare fibrå nervoaså provenind
de la sim¡urile noastre. Dacå vrei så råmâi în realitatea-realitate,
pur ¿i simplu stau ¿i nu fac nimic. Dacå vrei så på¿e¿ti în realitatea
virtualå, ei suprimå impulsurile provenite de la sim¡urile noastre ¿i
le înlocuiesc cu cele pe care le-ai primi dacå ai fi în mediul virtual.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
În acest scenariu, realitatea virtualå va fi generatå din interior,

capabilå så recreeze func¡ia tuturor sim¡urilor noastre. Acestea vor
na¿te spa¡ii comune, a¿a cå po¡i invita pe oricine så participe. A
intra pe un site web va presupune intrarea într-un spa¡iu al realitå¡ii
virtuale care va antrena toate sim¡urile noastre, ¿i nu numai pe
cele cinci, ci ¿i emo¡iile, plåcerea sexualå ¿i sim¡ul umorului. De
fapt, existå elemente corelative neurologice ale tuturor acestor
senza¡ii ¿i emo¡ii, pe care le dezbat în cartea mea The Age of the
Spiritual Machines.
De exemplu, chirurgii care operau pe creier o tânårå (ea nefiind
sub anestezie), au descoperit cå stimularea unui anume punct din
creierul fetei o fåcea så râdå. Ace¿tia au crezut cå stimulaserå un
reflex involuntar al râsului. Dar ¿i-au dat seama cå ac¡ionaserå asupra
zonei care se ocupå cu perceperea umorului: de câte ori stimulau
acest punct, tânåra gåsea cå totul este amuzant. „Ce nostimi sunte¡i
voi, båie¡i, stând a¿a în picioare”, a fost o remarcå tipicå.
Prin folosirea implanturilor nanobotice, vom fi capabili så aug-
mentåm sau så modificåm reac¡ia emo¡ionalå la diferite experien¡e.
Aceasta ar putea fi parte a suprapunerii spa¡iilor realitå¡ii virtuale.
Vom fi capabili ¿i så dispunem de corpuri diferite pentru experien¡e
diferite. A¿a cum oamenii din ziua de azi pot proiecta imaginile
percepute de camerele digitale conectate la internet în apartament,
la fel vor face ca fluxul necenzurat al experien¡elor senzoriale ¿i
chiar emo¡ionale så radieze în re¡ea, astfel încât vom putea, à la
Being John Malkovich (În capul lui John Malkovich), så tråim ¿i
vie¡ile altor semeni de-ai no¿tri.
În cele din urmå, ace¿ti nanobo¡i vor lårgi – în multe moduri –
limitele inteligen¡ei umane, abilitå¡ile ¿i facilitå¡ile noastre. Gra¡ie
faptului cå pot comunica unul cu altul fårå a avea nevoie de o
re¡ea-mamå care så le coordoneze mesajele, pot crea conexiuni
neurale. Acestea vor extinde inteligen¡a umanå, facultå¡ile cognitive
¿i abilitå¡ile de recunoa¿tere a tiparelor. Vom extinde inteligen¡a umanå
prin lårgirea actualei paradigme de masive conexiuni interneurale,
dar ¿i prin conectarea directå la forme nebiologice de inteligen¡å.
Vom fi de asemenea capabili så descårcåm cuno¿tin¡e, ceva ce
ma¿inile pot så facå la ora actualå, de¿i noi nu putem. De exemplu,
am petrecut câ¡iva ani educând un computer så priceapå limbajul
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
220 RAY KURZWEIL
uman folosind modelele inspirate din via¡a biologicå – re¡ele neurale,

modele Markov, algoritmi genetici, tipare cu organizare autonomå
– care sunt bazate pe în¡elegerea nerafinatå pe care o de¡inem la
acest moment asupra sistemelor auto-organizate din lumea biolo-
gicå. O mare parte a proiectului a constat în colec¡ionarea a mii de
ore de vorbire produså de diferi¡i vorbitori în dialecte diferite ¿i
apoi expunerea sistemului la ele pentru a-l putea determina så le
recunoascå. A comis ¿i erori, dar apoi l-am fåcut så se adapteze
automat ¿i så se auto-organizeze pentru a reflecta mai bine ceea ce
a învå¡at.
Dupå luni de antrenament, abilitatea de a recunoa¿te vorbirea a
progresat substan¡ial. Acum, dacå inten¡ionezi så-l faci pe computerul
tåu så recunoascå vorbirea, nu e nevoie de acela¿i proces asiduu
ce a luat ani de zile, proces ce trebuie aplicat înså oricårei progenituri
umane. Pur ¿i simplu vei încårca programul – modelele evoluate.
Prin urmare, ma¿inile î¿i pot împårtå¿i cunoa¿terea.
Nu avem în creiere porturi de descårcare rapidå a informa¡iei.
Dar pe måsurå ce construim coresponden¡i nonbiologici ai neuronilor,
interconexiunilor ¿i nivelurilor de neurotransmi¡åtori în care sunt
stocate abilitå¡ile ¿i memoria, nu vom trece cu vederea echivalentul
unor asemenea porturi. Vom fi capabili så descårcåm abilitå¡i în
creier cu aceea¿i rapiditate cu care lui Trinity i se descarcå programul
care îi va permite pilotarea unui elicopter B-222.
Când vei discuta cu cineva din anul 2040, vei vorbi cu cineva
care s-ar putea så fie de origine biologicå, dar ale cårui procese
mentale sunt un hibrid de procese de gândire biologice ¿i electronice,
care func¡ioneazå de minune împreunå. În loc så mai fim restric¡io-
na¡i, dupå cum suntem aståzi la doar o sutå de trilioane de conexiuni
cerebrale, vom fi capabili så depå¿im frumu¿el acest nivel. Gândirea
noastrå biologicå este îngråditå; rasa umanå este capabilå de 1026
calcula¡ii pe secundå – iar aceastå cifrå deteminatå biologic nu se
va modifica. Dar inteligen¡a nonbiologicå cre¿te exponen¡ial. Clipa
de råscruce va veni, dupå pårerea mea, în deceniul 3 al mileniului;
unii oameni o numesc clipa unicå.
Pe când vom ajunge în 2050, totalul gândirii noastre – care
este o manifestare a civiliza¡iei umane din punctul meu de vedere
– va fi nonbiologic. Eu cred cå scenariul propus de Matrix –
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
inteligen¡e artificiale aflate în conflict pe via¡å ¿i pe moarte cu

oamenii – este evitabil. Felia nonbiologicå a gândirii noastre va
råmâne gândire umanå, pentru cå va fi derivatå din gândire umanå.
Gândirea umanå va fi creatå de oameni, de ma¿ini create de oameni,
de ma¿ini bazate pe studierea principiilor fundamentale de func¡io-
nare ale creierului uman sau gândire umanå descårcatå, sau de
una dintre numeroasele conexiuni directe dintre gândirea umanå
¿i cea a ma¿inilor pe care nu o putem în¡elege aståzi.
Reac¡ia obi¿nuitå la un asemenea punct de vedere este aceea
cå este vorba despre o viziune distopicå, pentru cå „încredin¡ez
omenirea ma¿inilor.” ªi asta pentru cå majoritatea oamenilor are
prejudecå¡i în ceea ce prive¿te ma¿inile. Oamenii nu în¡eleg cu
adevårat de ce sunt în stare ma¿inile, pentru cå cele cu care au fost
„confrunta¡i” sunt mai limitate decât fiin¡a umanå. Dar acest lucru
nu va mai fi valabil prin anii 2030-2040. Când ma¿inile vor fi
derivate din inteligen¡a umanå ¿i vor fi de un milion de ori mai
capabile, le vom respecta altfel ¿i nu va mai exista o distinc¡ie clarå
între inteligen¡a umanå ¿i cea a ma¿inilor. Vom fuziona firesc ¿i
pe deplin cu tehnologia noastrå.
Mergem deja de ceva timp pe aceastå cale. Dacå ma¿inile de
pe planeta asta s-ar opri azi, civiliza¡ia noastrå s-ar bloca. Acest
lucru nu ar fi fost valabil ¿i cu treizeci de ani în urmå. În 2040,
inteligen¡a umanå ¿i cea a ma¿inilor va fuziona profund ¿i fårå
cale de întoarcere. Vom deveni capabili de experien¡e mai adânci
¿i mai diverse. Vom fi capabili så „recreåm lumea” în func¡ie de
propriile abilitå¡i imaginative ¿i så på¿im în spa¡ii la fel de uimitoare
ca cel din Matrix – dar så speråm cå va fi o lume mai deschiså fa¡å
de expresia creativitå¡ii ¿i experien¡ei umane.
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI
Kurzweil, Ray, The Age of the Spiritual Machines: When Computers Exceed
Inteligence (Penguin USA, 200).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Colecția
FANTASY & SCI-FI
Soarta lui Medivh este aceea de a deveni cel mai măreț și mai puternic
reprezentant al Ordinului. Sufletul i-a fost însă pângărit de întuneric.
Sfâșiat între două destine, lupta lui Medivh împotriva propriei răutăți a devenit
una cu soarta Azerothului însuși... și a schimbat lumea, pentru totdeauna.
Colecții
BILL JOY
VIITORUL În eseul precedent, Kurzweil are în

vârful penelului numai culori
optimiste, descriind o perspectivå
luminoaså despre poten¡ialul
tehnologiei de a transforma lumea
NU ARE noastrå. În prezentul eseu, Bill Joy,
expertul în ¿tiin¡å de la Sun ¿i unul
dintre liderii revolu¡iei internetului, ne
împårtå¿e¿te o viziune mai întunecatå.
NEVOIE De¿i este de acord cu Kurzweil în ceea
ce prive¿te traiectoria pe care o urmåm,
Joy este mult mai îngrijorat. Ororile
Matricei sunt numai una dintre
DE NOI fa¡etele co¿marurilor posibile...
Cele mai puternice tehnologii ale secolului XXI – industria

robo¡ilor, ingineria geneticå ¿i nanotehnologia – amenin¡å
så transforme oamenii într-o specie pe cale dispari¡ie.
Din momentul în care m-am implicat în crearea unor noi

tehnologii, m-a preocupat ¿i dimensiunea lor eticå, dar abia în
toamna anului 1998 am devenit îngrozitor de con¿tient de dimen-
siunea pericolelor care ne a¿teaptå în secolul XXI. Debutul stårii
de nelini¿te l-a declan¿at ziua în care l-am întâlnit pe Ray Kurzweil,
inventatorul – devenit faimos pe bunå dreptate – care a oferit
orbilor un dispozitiv pentru facilitarea cititului ¿i a conceput multe
alte lucruri minunate.
ªi eu ¿i Ray eram vorbitori la conferin¡a Telecosm organizatå
de George Gilder ¿i ne-am întâlnit din gre¿ealå la barul hotelului
dupå ce ne terminaseråm discursurile. Ståteam împreunå cu John
Searle, un filozof de la Universitatea Berkeley care studiazå
con¿tiin¡a. În timp ce noi discutam, Ray s-a apropiat ¿i am început
conversa¡ia, pe un subiect care må mai apaså ¿i în ziua de azi.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
224 BILL JOY
Nu prinsesem nici discursul lui Ray ¿i nici sec¡iunea imediat

urmåtoare – la care ambii interlocutori participaserå – a¿a cå ei au
început discu¡ia de la ceva necunoscut mie: Ray a spus cå ritmul
progresului tehnologiei urma så se accelereze ¿i cå noi vom deveni
robo¡i ori cå vom fuziona cu robo¡ii – sau ceva de genul åsta; John
l-a contrazis, pentru cå robo¡ii nu aveau con¿tiin¡å.
De câte ori mai auzisem discu¡ii pe aceastå temå, considerasem
cå robo¡ii con¿tien¡i ¡ineau de domeniul SF-ului; dar acum, auzeam
de la cineva pe care îl respectam în mod deosebit cå erau o realitate
a viitorului apropiat; m-am speriat, mai ales pentru cå Ray î¿i
dovedise capacitatea de a imagina ¿i crea viitorul. ªtiam cå tehnologii
de datå recentå precum nanotehnologia ¿i ingineria geneticå ne
ofereau posibilitatea de a da o altå formå lumii, dar acest scenariu
realist ¿i iminent cu robo¡i inteligen¡i m-a uimit.
Este u¿or så te saturi de aceste descoperiri. La ¿tiri, aproape în
fiecare zi auzim de un progres tehnologic sau de vreo inven¡ie. Cu
toate acestea, predic¡ia de mai sus nu era câtu¿i de pu¡in ceva ce ai
putea auzi în fiecare zi. În barul hotelului, Ray mi-a înmânat un
manuscris par¡ial al cår¡ii sale The Age of the Spiritual Machines,
care conturau utopia pe care el o avea în minte – una în care oamenii
deveneau quasi-nemuritori prin fuziunea cu tehnologia robo¡ilor.
Citind-o, sentimentul meu de nelini¿te s-a accentuat; eram sigur
cå Ray în¡elegea pericolele ¿i probabilitatea ca întregul demers så
aibå un final neplåcut.
Cel mai mult m-a nelini¿tit un pasaj care detalia un scenariu distopic:
NOUA PROVOCARE LUDDITÅ

Så stabilim de la bun început faptul cå exper¡ii în tehnologia
informa¡iei reu¿esc så creeze ma¿ini inteligente care pot face
lucrurile mai bine decât fiin¡ele umane. În acest caz, se
presupune cå toatå munca va fi executatå de sisteme de
ma¿ini gigantice, foarte organizate, ¿i cå interven¡ia umanå
nu va fi necesarå. Ambele variante sunt valide. S-ar putea
ca ma¿inilor så li se permitå så ia decizii fårå så fie necesarå
supraveghere umanå sau s-ar putea ca cenzura oamenilor
asupra ma¿inilor så fie men¡inutå.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Dacå ma¿inilor li se permite så ia decizii pe cont propriu, nu

putem face nici un fel de predic¡ii în ceea ce prive¿te conse-
cin¡ele, deoarece este imposibil de ¿tiut cum se vor comporta
acestea. Pur ¿i simplu atragem aten¡ia asupra faptului cå este
posibil ca soarta rasei umane så ajungå la bunul plac al
ma¿inilor. Unii ar putea argumenta faptul cå este imposibil
ca oamenii så fie atât de iresponsabili încât så transfere
ma¿inilor toatå puterea. Nu sugeråm nici cå oamenii vor
acorda voluntar ma¿inilor puterea ¿i nici cå acestea din urmå
o vor prelua cu for¡a. Ceea ce sugeråm este cå rasa umanå
¿i-ar putea îngådui så sfâr¿eascå într-o asemenea pozi¡ie de
dependen¡å fa¡å de ma¿ini încât nu ar mai avea altå alternativå
decât så le accepte toate deciziile. Pe måsurå ce societatea ¿i
problemele care o asalteazå vor deveni din ce în ce mai
complexe ¿i ma¿inile din ce în ce mai inteligente, oamenii le
vor permite så ia decizii în locul lor, din simplul motiv cå
deciziile luate de acestea vor atrage dupå ele rezultate mai
bune decât cele luate de oameni. În cele din urmå, se va
ajunge la circumstan¡e în care deciziile necesare pentru a
men¡ine situa¡ia sub control vor fi atât de complexe încât
fiin¡ele umane nu vor fi capabile så le ia într-o manierå inteli-
gentå. În acel stadiu, ma¿inile vor fi deja ståpâne. Oamenii
nu vor mai avea ¿i posibilitatea de a le scoate din func¡iune
deoarece acest fapt ar echivala cu o sinucidere.
Pe de altå parte, este posibil ca oamenii så î¿i men¡inå

controlul asupra ma¿inilor. În acest caz, omul de rând ar
controla câteva ma¿inårii personale, cum ar fi automobilul
¿i computerul de acaså, dar controlul asupra unor sisteme
mai vaste va încåpea pe mâinile unei elite minuscule – cam
ca în ziua de azi, dar cu douå diferen¡e. Gra¡ie tehnicilor
mai avansate, aceastå elitå va cotrola mult mai bine masele;
¿i deoarece munca prestatå de oameni nu va mai fi necesarå,
masele vor deveni redundante, o povarå inutilå pe umerii
sistemului. Totul depinde de elitå: dacå ea este nemiloaså,
ar putea decide så extermine restul umanitå¡ii. Dacå mai au
pu¡inå bunåtate, vor folosi propaganda sau alte tehnici
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
226 BILL JOY
psihologice ¿i biologice cu scopul de a reduce natalitatea

pânå când rasa umanå se va stinge de la sine, låsând totul
elitelor. Sau, dacå elita este formatå din liberali cu inimå
în¡elegåtoare, ar putea decide så intre în rolul bunului påstor
care vegheazå asupra restului rasei umane. Vor avea grijå
så satisfacå nevoile fizice ale tuturor, så creascå pruncii în
condi¡ii psihologice igienice, så se asigure cå toatå lumea
are o pasiune pentru a-¿i ocupa timpul liber, sau cå to¡i cei
care dau semne de nemul¡umire beneficiazå de „tratament”
pentru a-¿i vindeca „problema.” Bineîn¡eles, via¡a va fi în
asemenea måsurå lipsitå de orice scop, încât fiin¡ele umane
vor necesita o proiectare biologicå ¿i psihicå me¿te¿ugitå
pentru a uita de atrac¡ia puterii sau pentru a „sublima” setea
de putere într-un hobby nevåtåmåtor. Este posibil ca oamenii
astfel proiecta¡i så fie ferici¡i în aceastå lume, dar cu siguran¡å
nu vor fi liberi. Vot fi redu¿i la condi¡ia de animal de caså.1
În cartea de care v-am vorbit, nu descoperi decât la sfâr¿it cå

autorul acestui pasaj este Theodore Kaczynski. Nu vreau så
func¡ionez ca avocat al apårårii pentru Kaczynski. Bombele lui au
ucis trei oameni pe parcursul a ¿aptesprezece ani de campanie
teroristå – ¿i mul¡i al¡ii au fost råni¡i. Chiar prietenul meu David
Gelertner – unul dintre cei mai stråluci¡i ¿i vizionari speciali¿ti ai
industriei tehnologiei informa¡iei – a fost rånit într-unul dintre atentate.
Ca ¿i ceilal¡i colegi ai mei, am sim¡it cå puteam fi urmåtoarea
victimå a lui Kaczynski.
1
Pasajul pe care Kurzweil îl citeazå face parte din Manifestul Unabomber al lui Kaczynski,
care a fost publicat – sub presiuni – de cåtre The New York Times ¿i The Washington
Post, într-o încercare de a curma campania de teroare ini¡iatå de acesta. Sunt de acord cu
David Gelertner, care a comentat despre decizia lor: „A fost o misiune grea pentru ziare.
Un råspuns afirmativ ar fi semånat cu o încuviin¡are a terorismului ¿i – în ceea ce le
privea – individul oricum min¡ea. Pe de altå parte, a råspunde afirmativ putea însemna ¿i
a pune capåt crimelor. Mai exista ¿i ¿ansa ca cineva så citeascå manifestul ¿i så în¡eleagå
cine este autorul; ¿i chiar a¿a s-a ¿i întâmplat: fratele suspectului l-a citit ¿i l-a recunoscut.
Eu i-a¿ fi sfåtuit så nu publice manifestul. Må bucur cå nu m-au întrebat. A¿a cred.”
(Gelertner, p. 120)
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Faptele lui au trådat o minte bolnavå de uciga¿. Kaczynski este

fårå îndoialå un luddit, dar prin a spune asta nu-i po¡i trece cu
vederea pledoaria. Oricât de greu îmi este så recunosc, må regåsesc
în unele dintre afirma¡iile din acest pasaj. M-am sim¡it, ca urmare,
nevoit så le dau aten¡ie.
Viziunea distopicå a lui Kaczynski descrie apari¡ia unor conse-
cin¡e neplanificate, o problemå bine cunoscutå atunci când vine
vorba de folosirea tehnologiei, legatå neîndoielnic de legea lui
Murphy care sunå dupå cum urmeazå: „Dacå este posibil ca ceva
så meargå prost, chiar va merge prost.” (De fapt, aceasta este legea
lui Finagle, prin urmare Finagle avea dreptate.) Utilizarea exageratå
a antibioticelor a avut drept rezultat o consecin¡å majorå: apari¡ia
unor bacterii mult mai periculoase, rezistente la antibiotice. La fel
s-a întâmplat ¿i când s-a încercat exterminarea ¡ân¡arilor transmi¡åtori
de malarie cu DDT: au devenit imuni la aceastå substan¡å. ªi al¡i
parazi¡i care transmit malaria au dezvoltat gene rezistente la o gamå
largå de medicamente.2
Cauza unor asemenea surprize pare limpede: sistemele implicate
sunt complexe, provocând interac¡iuni între ¿i reac¡ii din partea
multor componente. Orice schimbåri produse în cadrul unui
asemenea sistem vor determina muta¡ii dificil de prezis; ¿i aceastå
afirma¡ie se aplicå mai ales în cadrul interven¡iei umane.
Am început så le aråt prietenilor mei citatul lui Kaczynski din
The Age of Spiritual Machines; le dådeam cartea, îi låsam så citeascå
¿i apoi le urmåream reac¡ia în momentul în care descopereau cine
era autorul. Cam în aceea¿i perioadå am dat ¿i peste cartea lui
Hans Moravec: Robot: Mere Machine to Transcendent Mind.
Moravec este unul dintre liderii programelor de cercetare în
domeniul robo¡ilor ¿i a demarat un foarte vast program de acest
gen ¿i la Carnegie Mellon University. Robot mi-a oferit ¿i mai mult
material pe care så îl testez asupra prietenilor mei – material care
venea în sprijinul argumentului lui Kaczynski. De exemplu:
2
Garrett, p. 47-52, 414, 419, 452
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
228 BILL JOY
ÎNCEPUTURI (începutul mileniului III)
Speciile biologice nu supravie¡uiesc aproape niciodatå

confruntårilor cu concuren¡i superiori. Cu zece milioane de
ani în urmå, America de Nord ¿i America de Sud erau
separate de istmul Panama, aflat sub ape. America de Sud,
ca ¿i Australia de aståzi, era populatå de mamifere marsupiale,
cum ar fi echivalen¡i marsupiali ai ¿obolanilor, cåprioarelor
¿i tigrilor. Când istmul care lega cele douå Americi a ie¿it la
suprafa¡å, au trecut numai câteva mii de ani pânå când
speciile nordice, dotate cu metabolism, sistem reproducåtor
¿i nervos mai eficiente au înlocuit ¿i eliminat majoritatea
marsupialelor sudice.
Într-o economie de pia¡å complet liberå, robo¡ii superiori

vor afecta rasa umanå în acela¿i mod pe care vi l-am descris
mai sus (cum ¿i noi oamenii am influen¡at alte specii). O
competi¡ie acerbå se va înte¡i între industriile robotizate, care
vor vâna surse de materii prime, de energie ¿i spa¡iu, afi¿ând
ni¿te pre¡uri care vor fi inaccesibile oamenilor. Aflate în
incapacitatea de a-¿i procura satisfacerea necesitå¡ilor vitale,
fiin¡ele umane autentice se vor strecura u¿or afarå din existen¡å.
Så spunem cå mai avem o oazå de speran¡å pentru cå nu

tråim încå în epoca unei pie¡e total libere. Guvernele impun
un comportament contrar celui adecvat, mai ales prin
colectarea impozitelor. Dacå vor fi aplicate corespunzåtor,
constrângerile guvernamentale ar putea sus¡ine un trai satisfå-
cåtor al fiin¡elor umane, pe spinarea muncii robo¡ilor, pentru
mult timp.
O altå distopie – ¿i Moravec abia începe. Argumenta¡ia sa

continuå prin prezentarea faptului cå principala noastrå ocupa¡ie
în secolul XXI va fi aceea de a „ne asigura cooperarea nesincopatå
a industriilor robotizate” prin introducerea unei legisla¡ii care så le
impunå så fie „în¡elegåtoare”3; mai apoi descrie amenin¡area pe
care o va reprezenta o fiin¡å umanå „o datå ce se va fi transformat
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
într-un robot superinteligent necontrolat.” Viziunea pe care o emite

Moravec este aceea cå robo¡ii vor deveni urma¿ii no¿tri ¿i cå rasa
umanå este iremediabil confruntatå cu extinc¡ia.
Am decis cå era momentul så discut cu prietenul meu Danny
Hillis. Danny a devenit faimos drept co-fondator al Thinking
Machines Corporation, care a conceput un supercomputer paralel
de mare putere. În ciuda titulaturii actualei mele slujbe, sunt mai
degrabå un arhitect în ceea ce prive¿te computerele, ¿i de aceea
respect în mod deosebit pårerea lui Danny în domeniul ¿tiin¡elor
informa¡ionale ¿i fizice. Danny este ¿i un futurist foarte apreciat –
în urmå cu patru ani a ini¡iat Long New Foundation, ce construie¿te
un ceas care så reziste zece mii de ani, „într-o încercare de a atrage
aten¡ia asupra deficitului de concentrare al societå¡ii noastre.”4
A¿a cå m-am urcat într-un avion spre Los Angeles cu inten¡ia
expreså de a discuta, la o cinå, cu Danny ¿i cu so¡ia sa Pati. Mi-am
reluat rutina de a expune idei ¿i pasaje pe care le consideram nelini¿-
titoare. Replica lui Danny – care ¡intea så råspundå scenariului lui
Kurzweil privind fuziunea omului cu robo¡ii – a venit foarte repede
¿i m-a cam luat prin surprindere. A spus pur ¿i simplu cå aceste
schimbåri se vor impune treptat ¿i cå ne vom obi¿nui cu ele.
Cu toate acestea, cred cå nu am fost total surprins. Kurzweil
chiar îl citase pe Danny într-o carte, iar fragmentul suna cam a¿a:
„Îmi iubesc trupul la fel ca toatå lumea, dar dacå un corp de silicon
îmi oferå ocazia så ajung la vârsta de douå sute de ani, îl accept cu
bucurie.” Se pårea cå acest proces ¿i riscurile lui nu îl nelini¿teau –
ba chiar cå le a¿tepta – în timp ce eu nu sim¡eam la fel.
În timp ce vorbeam ¿i îi disecam pe Kurzweil, Kaczynski ¿i
Moravec, mi-am amintit brusc despre un roman pe care îl citisem
3
Isaac Asimov a descris ceea ce a devenit cea mai faimoaså formulare – Cele Trei Legi
ale Roboticii – a eticii comportamentului robo¡ilor în cartea sa publicatå în 1950, I,
Robot: 1. Robotul nu trebuie så råneascå o fiin¡å umanå ¿i nici så permitå, prin lipsa unei
reac¡ii, ca aceasta så på¡eascå ceva råu. 2. Un robot trebuie så asculte de ordinele date de
o fiin¡å umanå, în cazul în care acestea nu contravin primei Legi. 3. Un robot trebuie så
aibå grijå de sine, dar în a¿a fel încât måsurile luate în acest scop så nu contravinå
primelor douå Legi.
4
Hillis, p. 78
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
230 BILL JOY
în urmå cu douåzeci de ani – The White Plague (Ciuma albå) al lui

Frank Herbert – în care un expert în biologie molecularå înnebune¿te
în momentul în care familia sa este uciså. Pentru a se råzbuna,
concepe ¿i råspânde¿te un nou ¿i foarte contagios tip de ciumå
care face multe victime, dar ucide selectiv. (Ce noroc am avut cå
Kaczynski a fost matematician ¿i nu biolog.) Mi-am reamintit ¿i
despre rasa Borg din Star Trek, o colonie de fiin¡e par¡ial creaturå
biologicå, par¡ial robot, caracterizate de o tendin¡å distructivå. Dar
catastrofe precum rasa Borg sunt leit-motive în domeniul SF-ului,
a¿a cå am început så må întreb de ce oare nu må preocupaserå mai
devreme distopiile de acest tip. ªi de ce nu erau ¿i al¡ii mai îngrijora¡i
din pricina acestor scenarii de co¿mar?
O parte a råspunsului constå în atitudinea noastrå fa¡å de nou –
în înclina¡ia pe care o manifeståm cåtre familiaritate spontanå ¿i
acceptare necondi¡ionatå. Obi¿nui¡i så tråim într-un mediu dominat
de descoperiri ¿tiin¡ifice de rutinå, nu am reu¿it så ne acomodåm
cu faptul cå cele mai de seamå tehnologii ale secolului XXI – robo¡ii,
ingineria geneticå ¿i nanotehnologia – constituie un alt gen de
amenin¡are decât cele precedente. Mai ales robo¡ii, nanobo¡ii ¿i
organismele ob¡inute prin inginerie geneticå sunt caracterizate de
un factor comun: sunt capabile de autoreplicare. O bombå explo-
deazå o singurå datå – dar un nanobot se poate divide ¿i scåpa
u¿or de sub control.
Pe parcursul ultimilor douåzeci ¿i cinci de ani, mare parte din
munca mea a fost dedicatå re¡elelor de calculatoare, un mediu în
care trimiterea ¿i primirea de mesaje creeazå oportunitatea divizårii
scåpate de sub control. Aceasta, în cazul unui computer sau al
unei re¡ele, poate fi o pacoste, anihilându-le, în cel mai råu caz.
Dar auto-replicarea necontrolatå în cazul tehnologiilor de datå recentå
prezintå un risc mult mai crescut: o pagubå substan¡ialå în lumea
fizicå.
Fiecare dintre aceste tehnologii oferå ¿i o promisiune nerostitå:
viziunea nemuririi apropiate, pe care Kurzweil o întrevede în visele
sale cu robo¡i, ne împinge de la spate; ingineria geneticå ar putea
oferi tratamente, dacå nu chiar vindecare totalå, pentru majoritatea
bolilor; iar nanotehnologia ¿i nanomedicina ar putea fi puse în slujba
tratårii mai multor afec¡iuni. Împreunå, ar putea chiar så prelungeascå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
durata vie¡ii ¿i så-i îmbunåtå¡eascå total calitatea. Cu toate acestea,

o aglomerare de progrese mici – dar importante individual – în
domeniile men¡ionate conduce la o acumulare de energie ¿i, conco-
mitent, la un mare pericol.
Cu ce era diferit secolul trecut? Fårå îndoialå cå tehnologiile
care ståteau la baza fabricårii armelor de distrugere în maså –
nucleare, biologice ¿i chimice – erau evoluate ¿i produsele lor
foarte periculoase. Construc¡ia armelor nucleare presupunea, cel
pu¡in pentru un timp, acces la materii prime rare – cu adevårat
dificil de gåsit – ¿i informa¡ie secretå; programele privind armele
biologice ¿i chimice declan¿au ¿i o gamå largå de activitå¡i de
amploare.
Tehnologiile secolului XXI – genetica, nanotehnologia ¿i robo¡ii
– sunt atât de potente încât pot genera o categorie nouå de incidente
¿i abuzuri. ªi ce este ¿i mai periculos, aceastå categorie de incidente
¿i abuzuri este la îndemâna unor indivizi sau a unor grupuri mici
de indivizi. Nu necesitå locuri de fabricare vaste ¿i nici materii
prime imposibil de gåsit. Trebuie så ai numai cuno¿tin¡e pentru a
le putea folosi.
Ca urmare, avem la dispozi¡ie nu numai arme de distrugere în
maså, ci ¿i distrugere în maså facilitatå de cunoa¿tere, aceasta din
urmå amplificatå inimaginabil de puterea auto-replicårii.
Prin urmare, nu exagerez cu nimic atunci când afirm cå ne aflåm
în momentul de apogeu al perfec¡ionårii råului suprem, un råu a
cårui razå de ac¡iune o depå¿e¿te serios pe cea pe care armele de
distrugere în maså au pus-o la dispozi¡ia multor na¡iuni, ¿i cå diver¿i
indivizi cu porniri extreme ¡in în mânå o putere uimitoare ¿i teribilå.
Când m-am implicat în activitatea legatå de calculatoare nimic
nu mi-a dat de în¡eles cå la un moment dat voi fi confruntat cu
asemenea chestiuni.
Via¡a mea a fost mânatå de nevoia devoratoare de a pune
întrebåri ¿i de a primi råspunsuri. Când aveam trei ani ¿tiam deja
så citesc, a¿a cå tata m-a dus la ¿coala primarå unde am stat pe
genunchii directorului ¿i i-am citit o poveste. Am început ¿coala
devreme, mai apoi am sårit peste o claså ¿i am evadat în lecturå –
eram foarte motivat så învå¡. Puneam extrem de multe întrebåri,
de multe ori enervându-i pe adul¡i.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
232 BILL JOY
În adolescen¡å m-au interesat foarte mult ¿tiin¡a ¿i tehnologia.

Voiam så fiu radioamator, dar nu aveam banii pentru a-mi cumpåra
echipamentul. Radioamatorismul era internetul acelor vremuri:
deveneai dependent ¿i din ce în ce mai singur. Pe lângå problema
financiarå, s-a adåugat ¿i mama, care a pus piciorul în prag: sub nici
o formå, nu puteam fi radioamator; aveam deja tendin¡e antisociale.
Poate cå nu aveam mul¡i prieteni apropia¡i, dar må bålåceam
într-o mare de idei. Înainte de a intra la liceu, îi descoperisem deja
pe marii autori de SF. Îmi amintesc mai ales de Have Spacesuit –
Will Travel al lui Heinlein ¿i de I, Robot al lui Asimov. Descrierea
cålåtoriilor în spa¡iu må fermecase ¿i voiam så am un telescop cu
care så studiez stelele; din moment ce nu aveam bani så îmi cumpår
unul, am studiat toate cår¡ile de la bibliotecå despre cum så îl
construiesc. În imagina¡ia mea, må înål¡am înspre stele.
Joi seara pårin¡ii mei plecau så joace popice, a¿a cå må bucuram
de câteva ore de libertate. Era seara în care se transmitea Star Trek-ul
lui Gene Roddenberry – varianta originalå –, iar serialul må acaparase
întru totul. Ajunsesem så accept no¡iunea pe care o promova, cå
oamenii aveau un viitor în spa¡iu – în stil Western, cu eroi care
treceau prin tot felul de aventuri. Viziunea lui Roddenberry referi-
toare la secolele urmåtoare era caracterizatå de valori morale
puternice, ilustratå de coduri cum ar fi Prima Directivå: nu interveni
în dezvoltarea civiliza¡iilor mai slab evoluate din punct de vedere
tehnologic. Mai ales acest lucru må atrågea: fiin¡e umane cu sim¡
etic, nu robo¡i, dominau viziunea mea asupra viitorului ¿i visul meu
l-a înglobat pe cel al lui Roddenberry.
La liceu, eram un elev excelent mai ales la matematicå ¿i când
m-am dus la facultate – domeniul inginerie – m-am înscris la cursul
de matematicå. Era foarte incitant så rezolv probleme de matema-
ticå, dar calculatoarele au fost o descoperire mult mai interesantå:
o ma¿inårie în care puteai instala un program care încerca så rezolve
o problemå, dupå care ma¿inåria verifica solu¡ia. Calculatorul ¿tia
cu exactitate ce înseamnå corect-incorect, adevårat sau fals. Oare
ideile mele erau corecte? Ma¿inåria îmi putea spune. Totul era extrem
de atrågåtor.
Am fost destul de norocos så ob¡in o slujbå în programarea
computerelor timpurii ¿i am descoperit puterea lor uimitoare de a
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
simula numeric modele avansate. Când eram gata så termin univer-

sitatea, la Berkeley, la mijlocul deceniului ’70, am început så lucrez
pânå târziu în noapte, deseori pânå diminea¡a, inventând lumi noi
în inima calculatorului. Rezolvând probleme. Descifrând coduri
care se opuneau cu tårie descifrårii.
În The Agony and the Ecstasy (Agonie ¿i extaz), romanul despre
via¡a lui Michelangelo al lui Irving Stone, autorul descrie extrem
de plastic modul în care sculptorul Rena¿terii a eliberat statuile din
blocurile de piatrå, „rupând vraja marmurei”, sculptând dupå
modelele pe care le avea în minte (Stone, p. 144).5 În momentele
mele de extaz maxim, sistemul de operare al computerului se afirma
în aceea¿i manierå. O datå ce mi-l imaginam în minte, sim¡eam cå
e deja în ma¿inåria din fa¡a mea, a¿teptând så iaså la luminå. Faptul
cå ståteam treaz toatå noaptea pårea un pre¡ infim pe care trebuia
så îl plåtesc pentru a-l elibera – pentru a da ideilor o formå concretå.
Dupå câ¡iva ani petrecu¡i la Berkeley am început så popularizez
unele dintre sistemele de programare pe care le creasem – un
Pascal, utilitå¡i UNIX ¿i un editor de text numit vi (care este încå
folosit pe scarå largå chiar cu peste douåzeci de ani mai târziu) –
în rândul de¡inåtorilor de minicomputere PDP-11 ¿i VAX. Aceste
aventuri în domeniul sistemelor au sfâr¿it prin a deveni versiunea
Berkeley a sistemului de operare UNIX, care s-a transformat cu
repeziciune într-un mare succes personal – atâ¡ia oameni îl doreau
încât nu mi-am terminat niciodatå doctoratul. M-am angajat în
5
Michelangelo a scris un poem care începe dupå cum urmeazå:
Non ha l’ottimo artista alcun concetto
Ch’un marmora solo in sè non circonscriva
Col suo soverchi; e solo a quello arriva
La man che ubbidisce all’intelleto.
(Nici cel mai bun dintre arti¿ti nu are cum
Så råpeascå ce nu-i cuprins în trupul
Inutil-al pietrei; tot ceea ce poate face mâna
Ce serve¿te mintea e så rupå vraja marmurei.)
Stone descrie procesul: „El nu lucra dupå schi¡e sau dupå modele; renun¡ase la toate-
acestea. Sculpta dupå imaginile ce-i populau mintea. Ochii ¿i mâinile lui ¿tiau unde era
cuibul fiecårei linii, al fiecårei arcuiri ¿i al fiecårui relief ¿i în care loc din inima pietrei se
potrivea fiece detaliu.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
234 BILL JOY
schimb la Darpa ¿i am introdus Berkeley UNIX pe internet – l-am

fåcut så fie de încredere ¿i så deruleze cu succes aplica¡ii vaste. A
fost ¿i distractiv, dar ¿i foarte satisfåcåtor în plan personal. ªi sincer
så fiu, nu-mi ståtea mintea la nici un robot.
Cu toate acestea, pe la începutul anilor ’80 marea amenin¡a så
må înghitå. UNIX se bucura de succes, iar proiectul meu se alesese
¿i cu ceva bani ¿i personal suplimentar, dar problema la Berkeley
era mai degrabå lipsa spa¡iului decât a resurselor financiare – nu
era destul loc pentru necesitå¡ile proiectului, a¿a cå în momentul
în care m-au abordat cei de la Sun Microsystems, am profitat fårå
så stau pe gânduri de ¿ansa care mi se oferea ¿i am pornit la drum
alåturi de ei. La Sun, orele lungi începeau diminea¡a devreme printre
calculatoare ¿i re¡ele ¿i am avut plåcerea de a participa la crearea
unor tehnologii în domeniul microprocesoarelor avansate ¿i al
internetului, cum ar fi Java ¿i Jini.
Din tot ceea ce v-am povestit, cred cå e mai mult decât clar
faptul cå nu sunt un luddit. Mai degrabå, am crezut cu putere în
semnifica¡ia cercetårii ¿tiin¡ifice pentru adevår ¿i în capacitatea
ingineriei de înaltå claså de a atrage dupå sine progres material.
Revolu¡ia industrialå a îmbunåtå¡it via¡a tuturor în ultimii douå
sute de ani ¿i mi-am considerat cariera drept o ocazie de a oferi
solu¡ii productive la probleme reale, fiecare la rândul ei.
Nu am fost dezamågit. Munca mea a avut un impact mai mare
decât a¿ fi putut spera vreodatå ¿i a fost folositå mai mult decât m-a¿
fi putut a¿tepta. Mi-am petrecut ultimii ani încercând så gåsesc
modalitatea prin care puteam transforma computerele în instrumen-
tele demne de încredere pe care le doream eu (¿i nu sunt nici måcar
undeva pe aproape) ¿i u¿or de folosit (un scop care a cunoscut un
succes mult mai pu¡in relevant). În ciuda unor simptome de progres,
problemele råmase par mult mai descurajante.
Eram con¿tient de dilemele morale asociate consecin¡elor utilizårii
tehnologiei în domenii precum armamentul, dar nu må a¿teptam
så må confrunt cu asemenea probleme în propriul meu domeniu,
sau, cel pu¡in, nu a¿a de curând.
Probabil cå este greu så vezi impactul de fond atunci când e¿ti
antrenat în vârtejul schimbårii. Unul dintre defectele pe care se
pare cå le împart ¿i oamenii de ¿tiin¡å ¿i exper¡ii în tehnologie este
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
incapacitatea de a în¡elege consecin¡ele propriilor inven¡ii în timp

ce sunt încå prin¿i de be¡ia descoperirii ¿i inovårii; am insistat atât
de mult în dorin¡a de a afirma cå aceasta este natura demersului
¿tiin¡ei, încât nu ne-am oprit så observåm faptul cå progresul cåtre
tehnologii mai noi ¿i mai puternice poate cåpåta o via¡å proprie.
Am în¡eles de mult faptul cå progresele semnificative în tehno-
logia informa¡iei nu izvoråsc nici din munca celor care se ocupå
de componentele ¿i sistemele de operare ale calculatoarelor, nici
din partea inginerilor electroni¿ti, ci din partea oamenilor de ¿tiin¡å
din domeniul ¿tiin¡elor fizice. Fizicienii Stephen Wolfram ¿i Brosl
Hasslacher m-au introdus, la începutul anilor 1980, în teoria haosului
¿i a sistemelor neliniare. În anii ’90 ai secolului trecut, am aflat
despre sistemele complexe prin conversa¡iile cu Danny Hillis, cu
biologul Stuart Kauffman, cu fizicianul – laureat al premiului Nobel
– Murray Gell-Mann ¿i cu al¡ii. Mai recent, Hasslacher ¿i Mark
Reed – inginer electronist ¿i fizician – mi-au fåcut cunoscute posibi-
litå¡ile incredibile pe care le oferå electronica molecularå.
Eu însumi am fost co-proiectant la structura a trei microproce-
soare – SPARC, picoJava ¿i MAJC – ¿i, ca urmare, am participat
la diverse implementåri practice ale acestora, cåpåtând o cunoa¿tere
adâncå ¿i neintermediatå a legii lui Moore. Timp de decenii, legea
lui Moore a prezis fårå gre¿ rata exponen¡ialå a progreselor tehnologiei
semiconductorilor. Pânå anul trecut am considerat cå ritmul anticipat
de aceastå lege ar putea persista aproximativ pânå în anul 2010,
când s-ar fi atins unele limite fizice. Nu-mi era deloc clar faptul cå
o nouå tehnologie va sosi la timp pentru ca performan¡ele så avanseze
constant în continuare.
Mul¡umitå progreselor rapide ¿i radicale din electronica mole-
cularå – unde atomii individuali înlocuiesc tranzistorii desena¡i
litografic – ¿i din alte nano-tehnologii înrudite, ar trebui så depå¿im
rata de progres predic¡ionatå de legea lui Moore cu încå treizeci
de ani. Pânå în 2030 ar trebui så fim capabili så construim ma¿ini
de un milion de ori la fel de puternice ca ¿i calculatoarele personale
din ziua de azi – suficiente pentru a pune în practicå visurile lui
Kurzweil ¿i Moravec.
Prin combinarea acestei imense puteri de calcul cu progresele
importante din ¿tiin¡ele fizice, cu noile ¿i profundele în¡elegeri din
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
236 BILL JOY
geneticå, se va na¿te o putere transforma¡ionalå enormå. Aceste

combina¡ii deschid oportunitatea de a restructura lumea, fie în bine
fie în råu: procesele de replicare ¿i evolu¡ie care au fost reduse la
lumea naturalå sunt pe cale så devinå tårâmuri ale tentativelor umane
de cunoa¿tere.
În momentul în care proiectam sisteme de operare ¿i microproce-
soare, nu tråiam cu sentimentul cå proiectam o ma¿inå inteligentå.
Sistemele de operare ¿i componentele calculatorului sunt atât de
fragile, iar capacitå¡ile de gândire ale ma¿inii atât de evident absente
încât – chiar ca ¿i probabilitate – acest sentiment pårea o perspectivå
foarte îndepårtatå.
Dar acum, mi s-a i¡it în minte o nouå idee: cå s-ar putea så
muncesc în scopul creårii unor instrumente care så faciliteze na¿terea
unei tehnologii ce ar putea lua locul speciei noastre. Cum må simt
din aceastå pricinå? Bizar. Gra¡ie eforturilor mele de a construi
sisteme de încredere, îmi este mai mult decât clar cå viitorul acesta
nu va func¡iona chiar a¿a de bine cum î¿i imagineazå unii dintre
semenii no¿tri. Experien¡a îmi spune cå tindem så supraestimåm
capacitå¡ile noastre de proiectare.
ºinând cont de puterea incredibilå a acestor tehnologii noi, n-ar
trebui så ne punem problema modului optim de convie¡uire cu ele?
Iar dacå propria noastrå dispari¡ie este un rezultat posibil, ba chiar
foarte posibil, n-ar trebui så ac¡ionåm cu mare precau¡ie?
Visul pe care îl presupune industria constructoare de robo¡i este
– în primul rând – acela ca ma¿ini inteligente så ne ia de pe umeri
povara muncii, permi¡ându-ne un trai de huzur, întoarcerea în rai.
În Darwin Among the Machines, George Dyson avertizeazå: „În
jocul vie¡ii ¿i evolu¡iei, se a¿azå la maså trei jucåtori: oamenii,
natura ¿i ma¿inile. Eu unul îmi afirm pozi¡ia ferm: sunt de partea
naturii. Dar am bånuieli cå natura e de partea ma¿inilor.” Dupå
cum am våzut, ¿i Moravec este de acord, considerând cå s-ar putea
så nu supravie¡uiascå întâlnirii cu o specie superioarå de robo¡i.
Cât de curând ar putea fi construit un asemenea robot inteligent?
Progresele înregistrate în domeniul puterii de calcul par så asigure
o reu¿itå pânå în 2030. ªi din momentul în care robo¡ii inteligen¡i
vor exista, va fi doar un pas pânå la apari¡ia unei specii de robo¡i –
a unui robot capabil care poate face copii evoluate ale lui însu¿i.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Un al doilea vis este acela cå – treptat – vom låsa locul robo¡ilor,

ob¡inând o quasi-nemurire, cedându-le ¿i con¿tiin¡a; este procesul
cu care Danny Hillis crede cå ne vom obi¿nui în cele din urmå, ¿i
pe care Ray Kurzweil îl descrie elegant în The Age of Spiritual
Machines.6
Dar dacå ne vom descårca în crea¡iile propriei tehnologii, care
sunt ¿ansele så råmânem noi în¿ine sau chiar umani? Mi se pare
mult mai probabil ca o existen¡å de robot så nu se asemene cu una
umanå în nici unul dintre sensurile pe care le cunoa¿tem, ca robo¡ii
så nu fie sub nici o formå copiii no¿tri, ca atributele noastre umane
så se pierdå în cazul în care vom på¿i pe aceastå cale.
Ingineria geneticå promite så revolu¡ioneze agricultura prin
mårirea recoltelor ¿i reducerea concomitentå a pesticidelor; så
creeze zeci de mii de specii inedite de bacterii, plante, viru¿i ¿i
animale; så înlocuiascå sau så se adauge reproducerii prin clonare;
så descopere tratamente pentru multe boli, så creascå speran¡a de
via¡å ¿i calitatea vie¡ii; ¿i multe, multe altele. ªtim acum cu certitu-
dine faptul cå aceste schimbåri profunde aduse de ¿tiin¡ele biologice
sunt iminente ¿i cå vor contesta toate conceptele pe care noi le
avem despre via¡å.
Tehnologii precum clonarea umanå ne-au alarmat con¿tiin¡a eticå
în ceea ce prive¿te problemele etice ¿i morale profunde cu care
suntem confrunta¡i. Dacå, de exemplu, ar fi så ne regândim pe noi
în¿ine cu ajutorul ingineriei genetice în câteva specii separate ¿i
dispropor¡ionate, am amenin¡a no¡iunea egalitå¡ii între oameni, care
este piatra de temelie a democra¡iei.
ºinând cont de capacitatea incredibilå a ingineriei genetice, nu
mai e o surprizå faptul cå existå ¿i multe probleme legate de siguran¡a
folosirii ei. Prietenul meu, Amory Lovins, ¿i Hunter Lovins au
scris împreunå un editorial care oferå o viziune ecologicå asupra
unora dintre aceste pericole. Unul dintre motivele lor de îngrijorare
este acela cå „noua botanicå pune pe acela¿i plan dezvoltarea unor
noi specii de plante cu succesul lor economic ¿i nu cu interesul în
6
(Începem så în¡elegem aluziile la implantarea unor componente de computer în corpul
uman, a¿a cum a apårut pe coperta revistei Wired 8.02 din luna februarie.)
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
238 BILL JOY
evolu¡ia lor.” 7 Lunga carierå a lui Amory s-a axat pe eficien¡a

energiei ¿i a resurselor abordând o viziune holistå asupra sistemelor
create de om; o asemenea viziune holistå gåse¿te deseori solu¡ii
simple ¿i inteligente la probleme ce par dificile, aplicându-se ¿i
aici cu mult folos.
Dupå ce am citit editorialul lui Lovins, am våzut în The New
York Times un contra-editorial semnat de Gregg Easterbrook referitor
la plantele modificate genetic: „Mâncarea viitorului: Într-o zi, orezul
va con¡ine vitamina A. În cazul în care nu câ¿tigå luddi¡ii.”
Amory ¿i Hunter Lovins sunt luddi¡i? Cu siguran¡å nu. Cred cå
suntem cu to¡ii de acord cu faptul cå orezul care va con¡ine vitamina
A este o chestie bunå, în cazul în care pentru crearea lui nu se va
abuza de muta¡iile genetice.
Dupå cum reiese ¿i din editorialul lui Lovins, începe så se facå
sim¡itå cre¿terea con¿tiin¡ei publicului referitoare la pericolele ine-
rente ingineriei genetice. ªi se pare cå existå îngrijorare în ceea ce
prive¿te alimentele modificate genetic ¿i apari¡ia lor pe pia¡å.
Dar tehnologia ingineriei genetice a avansat deja destul de mult.
Dupå cum afirmå autorii, USDA a aprobat deja scoaterea pe pia¡å
a cincizeci de alimente modificate genetic; pe plan mondial, mai
mult de jumåtate din speciile de soia ¿i de porumb sunt modificate
genetic.
De¿i existå multe probleme importante legate de acest subiect,
principala mea îngrijorare este mult mai limitatå: cå va exista puterea
– fie ca tacticå militarå, fie accidentalå, fie ca un act terorist – de a
se crea o nouå Ciumå Albå.
Nenumåratele minuni ale nanotehnologiei au fost mai întâi ilus-
trate de laureatul premiului Nobel Richard Feynman într-un discurs
pe care l-a ¡inut în 1959, mai apoi publicat sub titlul „There’s Plenty
of Room at the Bottom.” Cartea care a avut un impact remarcabil
asupra mea a fost Engines of Creation – apårutå la jumåtatea anilor
’80 ai secolului trecut ¿i scriså de Eric Drexler – în care autorul
descria magistral felul în care manipularea materiei la nivelul
atomilor poate da na¿tere unui viitor utopic opulent, în care aproape
7
Lovins, p. 247
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
totul ar putea avea un pre¡ de nimic ¿i orice boalå sau neajuns fizic
¿i-ar putea gåsi rezolvarea prin folosirea nanotehnologiei ¿i a inteli-
gen¡ei artificiale.
Într-o carte de datå mai târzie, la care Drexler a fost co-autor,
Unbounding the Future: The Nanotechnology Revolution, închipuia
unele dintre schimbårile ce s-ar putea petrece într-o lume în care
am folosi „asamblori” moleculari. Asamblorii ar permite produ-
cerea energiei solare extrem de ieftine, crearea unor tratamente
pentru cancer, dar ¿i pentru o biatå gripå prin fortificarea sistemului
imunitar, påstrarea mediului înconjuråtor într-o stare cât mai curatå,
dar ¿i inventarea unor supercomputere de buzunar accesibile finan-
ciar – de fapt, orice produs ar putea fi construit prin folosirea
asamblorilor, la pre¡uri de nimic; mai mult, zborurile în spa¡iu ar fi
la îndemâna oricui, iar speciile dispårute ar repopula påmântul.
Îmi amintesc faptul cå nanotehnologia mi se pårea chiar
simpaticå dupå ce am citit Engines of Creation. Ca specialist în
tehnologie, mi-a oferit un sentiment de calm – vreau så spun cå
nanotehnologia ne-a demonstrat cå progresul inimaginabil este
posibil ¿i – probabil – chiar inevitabil. Dacå acest tip de tehnologie
chiar constituie viitorul nostru, atunci nu trebuie så må chinuiesc så
rezolv atâtea probleme azi. Nu voi rata viitorul utopic al lui Drexler;
ba chiar am posibilitatea de a tråi mai intens clipa prezentå. Nu avea
nici un rost, din punctul lui de vedere, så nu dorm toatå noaptea.
Viziunea lui Drexler mi-a oferit chiar ¿i câteva hohote bune de
râs. Le descriam deseori minunile nanotehnologiei celor care nu
auziserå de ele. Dupå ce îi tachinam cu tot ceea ce descrisese Drexler,
adåugam o temå pentru acaså de concep¡ie proprie: „Folosi¡i nano-
tehnologia pentru a crea un vampir; pentru mai multe laude, crea¡i
¿i un antidot.”
Împreunå cu aceste miracole au apårut ¿i pericolele evidente,
de care eram dureros de con¿tient. Dupå cum am afirmat la o
conferin¡å despre nanotehnologie în 1989, „Nu este posibil så ne
preocupe doar ¿tiin¡a ¿i så råmânem orbi la problemele etice.”8
8
Prima Conferin¡å despre Nanotehnologie din octombrie 1989 – un discurs intitulat
„The Future of Computation.” Publicat în Crandall, B.C. ¿i James Lewis, editori,
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
240 BILL JOY
Dar discu¡iile ulterioare pe care le-am avut cu al¡i fizicieni m-au

convins cå este posibil ca nanotehnologia så fie ineficientå – sau,
cel pu¡in, nu în viitorul apropiat. La scurt timp dupå aceea m-am
mutat în Colorado ¿i m-am concentrat asupra proiectelor care mai
târziu au devenit Java ¿i Jini.
Apoi, vara trecutå, Brosl Hasslacher mi-a spus cå nanoelectronica
molecularå era deja o realitate. Ceea ce era ¿tire nemaiauzitå – nu
numai pentru mine, ci ¿i pentru mul¡i al¡ii – care mi-a schimbat
opinia despre nanotehnologie. M-a retrimis la Engines of Creation.
În momentul în care am citit din nou cartea lui Drexler, am fost
înspåimântat så descopår cât de multe lucruri uitasem din capitolul,
extins, intitulat „Pericole ¿i speran¡e”, inclusiv o dezbatere referitoare
la posibilitatea ca nanotehnologiile så devinå „ma¿ini distructive.”
Recitind azi acest material menit a ne avertiza, må uime¿te naivitatea
unora dintre propunerile lui Drexler ¿i faptul cå eu însumi îmi dau
seama de gravitatea lor. (Ca urmare a faptului cå anticipase ¿i
descrisese problemele tehnice ¿i politice provocate de nanoteh-
nologie, Drexler a fondat Foresight Institute la sfâr¿itul anilor 1980
pentru „a ajuta societatea så se pregåtescå pentru întâmpinarea
tehnologiilor avansate” – ¿i mai ales a nanotehnologiei.)
Folosirea asamblorilor pare o chestiune posibilå în urmåtorii
douåzeci de ani. Electronica molecularå – noul subdomeniu al
nanotehnologiei în care moleculele individuale func¡ioneazå precum
circuite – ar trebui så ajungå repede la maturitate ¿i så devinå extrem
de profitabilå în deceniul actual, determinând investi¡ii masive în
toate tipurile de nanotehnologie.
Din nefericire, ca ¿i în cazul tehnologiei nucleare, este mult
mai u¿or så-i gåse¿ti nanotehnologiei întrebuin¡åri negative ¿i nu
constructive. Poate fi de exemplu folositå în domeniul tehnicii
militare ¿i teroriste, ¿i nici måcar nu e nevoie så ai tendin¡e suicide
pentru a detona un dispozitiv nanotehnologic cu o putere foarte
mare – asemenea dispozitive pot fi astfel proiectate încât så
producå distrugeri selective, afectând, de exemplu, numai o
Nanotechnology: Research and Perspectives. MIT Press, 1992: 269. Vezi de asemenea
www.foresight.org/Conferences/MNT01/Nano1.html.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
anume zonå geograficå sau un anume grup de oameni diferen¡ia¡i

genetic.
O consecin¡å neîntârziatå a târgului faustian pe care îl facem cu
scopul de a ob¡ine toatå puterea nanotehnologiei este aceea cå ne
asumåm riscul de a distruge biosfera – de care depind toate formele
de via¡å.
Dupå cum spunea Drexler:
„Plante” cu „frunze” cu nimic mai eficiente decât bateriile

solare actuale ar putea depå¿i numårul plantelor reale,
aglomerând biosfera cu un frunzi¿ inimaginabil. „Bacterii”
omnivore extrem de active ar putea întrece bacteriile reale:
s-ar putea råspândi precum polenul pe aripile vântului, auto-
replica rapid ¿i reduce biosfera la stadiul de colb în doar
câteva zile. Replicatori periculo¿i s-ar putea så fie prea activi,
prea mici ¿i s-ar putea disemina prea repede pentru a-i putea
opri – mai ales dacå nu ne pregåtim în nici un fel. Ne då
deja foarte multå båtaie de cap så ¡inem sub control viru¿i ¿i
omizi.
Printre cei care se pricep la nanotehnologie, aceastå amenin-

¡are a devenit cunoscutå sub numele de „problema lipicioaså
gri”. De¿i nu e nevoie ca masele de replicatori scåpa¡i de
sub control så fie „gri ¿i lipicio¿i” aceastå expresie subliniazå
ideea cå replicatorii capabili de a curma via¡a sunt mult mai
pu¡in interesan¡i decât buruienile care ne invadeazå grådinile
în fiecare primåvarå. Poate cå din punct de vedere evolutiv
sunt mai interesan¡i, dar acest fapt nu îi face mai de pre¡.
Amenin¡area gri ¿i lipicioaså scoate cu limpezime în eviden¡å

un lucru: Nu ne putem permite un anume tip de incidente cu
asamblorii cu putere de replicare.
Chestia gri ¿i lipicioaså chiar cå ar fi un sfâr¿it deprimant pentru

aventura noastrå pe Påmânt, mult mai råu decât înghe¡ul sau
potopul, ca så nu mai spunem cå ar putea fi consecin¡a unui banal
accident de laborator.9 Våleu!
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
242 BILL JOY
Dar mai ales puterea auto-replicårii distructive în geneticå,

nanotehnologie ¿i industria robo¡ilor ar trebui så ne îngrijoreze.
Auto-replicarea este modus operandi al ingineriei genetice – care
se folose¿te de mecanismele de replicare specifice celulei – ¿i
principalul pericol care este cauza chestiunii gri ¿i lipicioase din
nanotehnologie. Povestirile despre robo¡i – precum Borg – care
au luat-o razna, care se replicå sau suferå muta¡ii pentru a scåpa
de sub constrângerile etice impuse de creatorii lor î¿i au un loc aparte
în filmele ¿i cår¡ile SF. Este posibil ca auto-replicarea så fie mai
profundå decât ne putem imagina, ¿i – prin urmare – mai dificil de
controlat. Într-un articol recent de Stuart Kauffman, apårut în Nature
cu titlul „Self-Replication: Even Peptides Do It”, autorul dezbate
descoperirea faptului cå o peptidå cu 32 de amino-acizi „î¿i poate
auto-cataliza propria sintezå.” Nu ¿tim cât de råspânditå este aceastå
abilitate, dar Kauffman comenteazå cå ar putea fi un indiciu al
existen¡ei „unei cåi de acces cåtre sistemele moleculare capabile
de auto-replicare pe o bazå mai largå decât modelul Watson-
Crick.” 10
Adevårul este cå, ani de zile, am fost bombarda¡i cu avertismente
ale pericolelor inerente råspândirii cuno¿tin¡elor despre geneticå,
nanotehnologie ¿i industria robo¡ilor – ale faptului cå acestea ar
putea facilita distrugerea în maså. Dar aceste avertismente nu au
fost fåcute publice; discu¡iile pe aceastå temå erau considerate
nepotrivite. Popularizarea pericolelor nu este deloc profitabilå.
Tehnologiile nucleare, biologice ¿i chimice folosite în construirea
armelor de distrugere în maså în secolul trecut au fost ¿i sunt în
mare parte de uz militar, concepute în laboratoare guvernamentale.
În secolul XXI înså, acestea beneficiazå de întrebuin¡åri comerciale
evidente, ¿i sunt generate aproape în exclusivitate în corpora¡ii. În
aceastå epocå prin excelen¡å comercialå, tehnologia – având ¿tiin¡a
la degetul mic – oferå o serie de inven¡ii aproape magice care sunt
9
În romanul såu din 1963, Cat’s Cradle, Kurt Vonnegut a imaginat un astfel de accident
sub forma unui tip de ghea¡å care devine solidå la o temperaturå mult mai ridicatå ¿i
înghea¡å oceanele.
10
Kauffman, p 496
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
extraordinar de profitabile. Håituim cu agresivitate promisiunile

acestor noi tehnologii în inima sistemului virgin al capitalismului
mondial – al inspitelor sale financiare multiple ¿i presiunilor
concuren¡iale.
Este primul moment în istoria planetei când o specie, prin

ac¡iunile sale voluntare, a devenit o amenin¡are nu numai la
adresa propriei existen¡e – dar ¿i la cea a multor alte
vie¡uitoare.
Ar putea fi o progresie familiarå, extinzându-se ¿i la nivelul

altor lumi – o planetå proaspåt formatå se învârte nestinghe-
ritå în jurul stelei sale; via¡a se înfiripå timid; o procesiune
caleidoscopicå de fiin¡e se dezvoltå; apare ¿i inteligen¡a, care,
cel pu¡in pânå la un anume moment, conferå o capacitate
enormå de supravie¡uire; apoi se inventeazå tehnologia. Le
råsare în minte ¿i ideea cå existå ni¿te legi ale Naturii, cå
acestea pot fi revelate prin experimente, cå a cunoa¿te aceste
legi poate ¿i så salveze, dar ¿i så curme vie¡i, la dimensiuni
nebånuite. Recunosc faptul cå ¿tiin¡a acordå puteri extraor-
dinare. Ca printr-o stråfulgerare, provoacå schimbåri ce
modificå lumea. Unele civiliza¡ii planetare î¿i gåsesc o cale,
statueazå ceea ce trebuie sau nu trebuie fåcut ¿i reu¿esc så
depå¿eascå orice pericol. Al¡ii, care nu au ¿tiut så fie la fel
de pruden¡i sau de noroco¿i, pier.
Acesta este un fragment din cartea scriså de Carl Sagan, în 1994,

numitå Pale Blue Dot – o carte ce descrie viziunea autorului referi-
toare la viitorul oamenilor în spa¡iu. Abia acum în¡eleg profunzimea
påtrunderii lui ¿i cât de mult îmi va lipsi vocea sa. În ciuda
elocven¡ei, contribu¡ia lui Sagan poate fi definitå drept cea a bunului
sim¡ – un atribut care, în general înso¡it de måsurå, le lipse¿te tuturor
celor ce pledeazå în favoarea tehnologiilor secolului XXI.
Din copilårie, îmi amintesc faptul cå bunica era împotriva folosirii
excesive a antibioticelor. Lucrase ca asistentå încå înainte de primul
råzboi mondial ¿i ¿tia cå folosirea antibioticelor, dacå nu era absolut
necesarå, dåuna.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
244 BILL JOY
Bunica nu era un du¿man al progresului. Pe parcursul carierei

sale de aproape ¿aptezeci de ani, ca asistentå, fusese martora multor
progrese în domeniu; bunicul, diabetic, se bucurase foarte mult de
apari¡ia unor noi tratamente pentru boala sa. Dar ea, asemenea
multor oameni cu capul pe umeri, considera cå e un semn de
arogan¡å din partea noastrå så proiectåm acum o specie de robo¡i
care så ne înlocuiascå, când încå ne chinuim så facem lucrurile
relativ simple så func¡ioneze, ¿i când ne chinuim mai ales så ne
în¡elegem ¿i så ne descurcåm cu noi în¿ine.
Acum îmi dau seama cå ea avea nu numai con¿tiin¡a firii ¿i ordinii
lucrurilor – dar ¿i sim¡ul necesitå¡ii de a respecta aceastå ordine în
via¡å. Acest respect atrage dupå sine o „smerenie” necesarå pe
care, ispiti¡i de ireveren¡a secolului XXI, nu o de¡inem în caz de
pericol. Bunul sim¡ pe care ea îl avea – înrådåcinat în respectul de
care am pomenit – este eficient în fa¡a ¿tiin¡ei. Fragilitatea evidentå
¿i scåpårile sistemelor create de oameni ar trebui så ne punå pe jar;
fragilitatea sistemelor pe care eu însumi le-am mo¿it må face så
gust umilin¡a.
Ar trebui så ne fi învå¡at lec¡ia din construirea primei bombe
atomice ¿i din cursa înarmårii ce a urmat. Nu ne-am descurcat prea
bine nici atunci ¿i asemånårile cu situa¡ia actualå sunt tulburåtoare.
Eforturile de a construi prima bombå atomicå au fost conduse
de fizicianul J. Robert Oppenheimer. Acesta nu era nicidecum
interesat de politicå, dar foarte con¿tient de ceea ce considera a fi
amenin¡area gravå pe care o constituia Al Treilea Reich pentru
civiliza¡ia occidentalå – o amenin¡are gravå pentru cå Hitler ar fi
putut intra în posesia armelor nucleare. Aceastå îngrijorare i-a dat
for¡e noi, a¿a cå ¿i-a adus mintea strålucitoare, pasiunea pentru
fizicå ¿i carisma de lider la Los Alamos, unde a îndrumat eforturile
de succes al unei incredibile adunåturi de creiere: rezultatul a fost
bomba.
Ceea ce ne uime¿te este faptul cå acest efort a continuat firesc
chiar dupå ce stimulul declan¿ator a dispårut. Într-o întâlnire ce a
avut loc la pu¡in timp dupå ziua de 8 mai 1945, când Germania a
capitulat, pe parcursul cåreia unele voci au pledat pentru oprirea
procesului, Oppenheimer a insistat ca acesta så continue. Motivul
pe care l-a invocat a fost destul de bizar: nu din pricina numårului
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
mare de victime care ar fi rezultat dintr-o invazie a Japoniei, ci din

pricina faptului cå Na¡iunile Unite, organiza¡ie ce urma så se
formeze, ar fi avut cuno¿tin¡å de armele atomice. Dar motivul real
pare så fie energia care se acumulase: primul experiment atomic,
Trinity, era iminent.
ªtim cå în pregåtirea acestui prim experiment fizicienii au
continuat în ciuda tuturor pericolelor posibile. La început au fost
îngrijora¡i din pricina unor calcule ale lui Edward Teller, potrivit
cårora o explozie atomicå ar fi incendiat atmosfera. Un nou calcul
a redus pericolul de a distruge lumea la o ¿anså de trei la un milion.
(Teller spune cå mai târziu a fost capabil så respingå în totalitate
posibilitatea incendierii atmosferei.) Cu toate acestea, Oppenheimer
a fost destul de îngrijorat de consecin¡ele testului Trinity ¿i a reu¿it
så ob¡inå promisiunea unei posibile evacuåri a pår¡ii de sud-vest a
statului New Mexico. ªi mai exista ¿i pericolul de a declan¿a o curså
a înarmårii nucleare.
La nici o lunå de la acest prim test soldat cu succes, douå
bombe atomice au lovit ora¿ele Hiroshima ¿i Nagasaki. Unii
cercetåtori au sugerat ca bomba så fie doar testatå ¿i nu aruncatå
asupra unor ora¿e japoneze – sugerând cå acest lucru ar ameliora
¿ansele controlului înarmårii dupå råzboi – dar a fost inutil.
Tragedia de la Pearl Harbour fiind încå proaspåtå în min¡ile
americanilor, pre¿edintelui Truman i-ar fi fost foarte greu så
ordone doar o testare a armelor ¿i nu o catastrofå ca cea care s-a
petrecut; dorin¡a de a pune capåt rapid råzboiului ¿i de a salva
vie¡ile care ar fi fost sacrificate într-o invazie a Japoniei era
imenså. Cu toate acestea, adevårul adevårat era mult mai simplu
¿i fizicianul Freeman Dyson l-a formulat mai târziu: „Bombele
au fost aruncate pentru cå nimeni nu a avut curajul sau pruden¡a
de a se împotrivi.”
Este foarte important så în¡elegem ¿ocul fizicienilor dupå
bombardarea Hiroshimei, pe 6 august 1945. Emo¡iile au fost diverse:
mai întâi, un sentiment de împlinire pentru cå bomba î¿i îndeplinise
scopul, mai apoi groazå la gândul atâtor vie¡i curmate crunt ¿i
dupå aceea hotårârea cå o a doua bombå nu mai trebuia nicicând
folositå. ªi bineîn¡eles cå a doua bombå a lovit Nagasaki la numai
trei zile dupå prima.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
246 BILL JOY
¥n noiembrie 1945, la trei luni de la lansarea celor douå bombe,

Oppenheimer a sus¡inut atitudinea omului de ¿tiin¡å, afirmând: „Este
imposibil så fii om de ¿tiin¡å fårå så crezi cå toatå cunoa¿terea
lumii ¿i puterea care derivå din ea constituie o valoare intrinsecå
pentru umanitate, pe care le folose¿ti pentru a ajuta la råspândirea
acestei cunoa¿teri, fiind pregåtit så î¡i asumi toate consecin¡ele.”
Oppenheimer o colaborat alåturi de al¡i colegi de breaslå pentru
întocmirea raportului Acheson-Lilienthal, care – dupå cum spune
Richard Rhodes în recenta sa carte Visions of Technology – „gåsise
o modalitate de a împiedica o curså clandestinå a înarmårii.”
Sugestia lor propunea o formå de renun¡are din partea statelor lumii
la proiectele privind armele nucleare în favoarea unei agen¡ii
interna¡ionale.
Aceastå propunere a condus la conceperea planului Baruch,
care a fost supus aten¡iei Na¡iunilor Unite în 1946, dar niciodatå
adoptat (probabil deoarece – potrivit lui Rhodes – Bernard Baruch
a „insistat asupra încorporårii în acest plan a unor sanc¡iuni conven-
¡ionale”, care l-ar fi fåcut imposibil de aprobat, de¿i „oricum ar fi
fost respins de Rusia stalinistå”). Alte eforturi de a promova
anumite måsuri în vederea interna¡ionalizårii puterii nucleare, cu
scopul de a împiedica o curså a înarmårii, nu au convenit fie politicii
Statelor Unite sau neîncrederii popula¡iei ei, fie neîncrederii Rusiei.
Ocazia de a evita înarmarea a fost ratatå – ¿i chiar cu repeziciune.
Doi ani mai târziu, în 1948, se pare cå Oppenheimer a început
så gândeascå altfel: „¥ntr-un anume sens primar pe care nici vulga-
ritatea, nici umorul ¿i nici vreo exagerare nu-l poate ¿terge, fizicienii
au cunoscut påcatul; ¿i este un gust pe care nu-l vor uita vreodatå.”
¥n 1949, sovieticii au detonat o bombå atomicå. Pânå în 1955,
¿i Statele Unite ¿i Rusia testaserå deja bomba cu hidrogen ce putea
fi aruncatå din avion. Astfel a început cursa înarmårii.
Cu aproape douåzeci de ani în urmå, în documentarul The Day
After Trinity, Freeman Dyson a rezumat atitudinile ¿tiin¡ifice care
ne-au adus pe buza pråpastiei nucleare:
„Am sim¡it-o pe pielea mea. Strålucirea armei nucleare. Este
ceva irezistibil, dacå te apropii de ea în calitate de om de ¿tiin¡å. Så
sim¡i cå ¡ii totul în mânå, så eliberezi energia care alimenteazå stelele,
så o determini så facå ce vrei tu. Så faci aceste minuni, så ridici în
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
aer milioane de tone de rocå. E ceva ce då oricårui om iluzia puterii

nelimitate, ¿i care este, în anume feluri, responsabil pentru toate
necazurile noastre – aceastå arogan¡å tehnicå este cea care cople¿e¿te
oamenii atunci când în¡eleg ce pot concepe min¡ile lor.”11
Acum, ca ¿i atunci, suntem creatori de noi tehnologii ¿i de stele
ale viitorului imaginat, ac¡ionând – de data aceasta în numele
råsplå¡ii financiare ¿i al competi¡iei globale – în ciuda pericolelor
evidente, fårå så evaluåm cum ar fi så tråim în lumea care va fi
rezultatul real a ceea ce creåm ¿i imaginåm.
¥ncepând cu 1947, Buletinul oamenilor de ¿tiin¡å din domeniul

energiei atomice a plasat pe copertå un Ceas al Apocalipsei. Pentru
mai mult de cincizeci de ani, a indicat o estimare a pericolului
nuclear cu care ne-am confruntat, prezentând ¿i condi¡iile interna-
¡ionale. Bra¡ele ceasornicului s-au mi¿cat de cincisprezece ori ¿i
aståzi, plasate la nouå minute înainte de ora zero, reflectå pericolul
real ¿i mereu prezent reprezentat de armele nucleare. Adåugarea
Indiei ¿i Pakistanului pe lista puterilor nucleare a crescut probabili-
tatea ca lupta contra neproliferårii armelor nucleare så e¿ueze –
prin urmare, în 1998, acele ceasornicului s-au mutat mai aproape
de ora fatidicå.
Ce dozå de pericol – nu numai din partea armelor nucleare, dar
¿i din partea acestor tehnologii – înfruntåm în zilele noastre? Cât
de mari sunt riscurile de a cådea pradå extinc¡iei?
Filozoful John Leslie a studiat aceastå întrebare ¿i a concluzionat
cå omenirea înfruntå un risc de 30% în ceea ce prive¿te extinc¡ia,12
11
Else
12
Aceastå cifrå estimativå se regåse¿te în cartea lui Leslie intitulatå The End of the
World: The Science and Ethics of Human Extinction, în care comenteazå faptul cå
probabilitatea extinc¡iei cre¿te dacå luåm în considerare ¿i Teza Apocalipsei a lui Brandon
Carter care spune cå „nu ar trebui så credem cu prea mare u¿urin¡å faptul cå facem parte
din ciclul timpuriu – cå ne încadråm în procentul de 0,001 la sutå de exemplu – al
omenirii de pe planeta noastrå. Teza lui este un motiv care ne face så ne gândim cå
omenirea nu va mai supravie¡ui prea multe secole; iar de colonizat galaxia nici nu se pune
problema. Teza lui Carter nu genereazå – prin sine înså¿i – nici o estimare a riscului. Este
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
248 BILL JOY
în timp de Kurzweil considerå cå avem „o ¿anså mai mare ca

nicicând så ne descurcåm,” cu avertizarea cå acesta din urmå a
fost „mereu învinuit de prea mult optimism.” Nu numai cå estimårile
men¡ionate nu sunt încurajante, dar nici nu includ probabilitatea
nenumåratelor orori, altele decât extinc¡ia.
Sub spectrul unor asemenea estimåri mul¡i indivizi serio¿i propun
deja så ne mutåm în alte spa¡ii – ¿i asta cât mai repede posibil. Am
putea coloniza galaxia folosind sondele lui Neumann, care zburdå
din sistem stelar în sistem stelar, replicându-se pe traseu. Acest
pas va fi mai mult ca sigur necesar peste cinci milioane de ani (sau
mai devreme dacå sistemul nostru solar este afectat dezastruos de
coliziunea iminentå a galaxiei noastre cu galaxia Andromeda în
urmåtoarele trei milioane de ani), dar dacå îi credem pe cuvânt pe
Moravec ¿i pe Kurzweil, ar putea deveni o necesitate pânå la mijlocul
acestui secol.
Care sunt implica¡iile morale în acest caz? Dacå trebuie så
renun¡åm la Påmânt atât de repede pentru a asigura supravie¡uirea
speciilor, cine î¿i asumå responsabilitatea pentru soarta celor (la
urma urmelor, noi to¡i) care råmân în urmå? ªi chiar dacå ne rås-
pândim printre stele, nu este posibil så ne împachetåm problemele
cu restul bagajelor, sau så descoperim mai târziu cå ne-au urmat
pe furi¿? Soarta speciilor de pe Påmânt ¿i soarta noastrå în galaxie
se împletesc indisolubil.
O altå posibilitate este aceea de a ridica scuturi care så ne apere
împotriva fiecårui tip de tehnologie periculoaså. Ini¡iativa de Apårare
Strategicå – propuså de administra¡ia Reagan – era o încercare de
a proiecta un asemenea scut împotriva amenin¡årii unui atac nuclear
declan¿at de Uniunea Sovieticå. Dar dupå cum a comentat Arthur
C. Clarke, ce avea cåderea så discute despre acest subiect, „De¿i
ar putea fi posibilå – cu cheltuieli imense –, construirea unor sisteme
locale de apårare care så permitå trecerea «numai» a unui mic
procent de rachete balistice, ideea atât de låudatå a unei umbrele
na¡ionale era stupidå. Luis Alvarez, probabil cel mai mare fizician
un argument pentru a revizui estimårile pe care le generåm atunci când luåm în calcul
pericolele posibile.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
al acestui secol, mi-a ¿optit faptul cå avoca¡ii unor asemenea planuri

erau «ni¿te indivizi foarte inteligen¡i lipsi¡i de sim¡ practic.»”
Clarke a continuat: „Uitându-må în bolul meu de cristal – deseori
înce¡o¿at – bånuiesc faptul cå un sistem total de apårare ar putea fi
într-adevår posibil cam într-un secol. Dar tehnologia implicatå ar
determina, ca produs secundar, apari¡ia unor arme atât de îngrozi-
toare încât nimeni nu s-ar mai sinchisi cu ceva atât de primitiv
precum rachetele balistice.”13
În Engines of Creation, Eric Drexler a propus construirea unui
scut nanotehnic activ – o formå de sistem imunitar al biosferei –
pentru a asigura protec¡ie împotriva entitå¡ilor capabile de auto-
replicare ¿i periculoase care ar putea scåpa din laboratoare sau ar
putea fi create cu inten¡ii råuvoitoare. Dar însu¿i scutul pe care el
l-a sugerat constituie o serioaså amenin¡are – nimic nu îl poate
împiedica så producå probleme autoimune sau så provoace stricå-
ciuni biosferei.14
Dificultå¡i similare råsar ¿i atunci când se pune problema
construirii de scuturi împotriva robo¡ilor ¿i a ingineriei genetice.
Aceste tehnologii sunt mult prea puternice pentru ca – atâta timp
cât folosirea lor este dictatå de interes – så existe posibilitatea instalårii
unor scuturi; chiar dacå asemenea mijloace de protec¡ie s-ar executa,
efectele secundare ale apari¡iei lor ar fi cel pu¡in la fel de periculoase
ca ¿i tehnologiile împotriva cårora ne-ar apåra.
Prin urmare, aceste posibilitå¡i sunt fie indezirabile, fie imposibile,
fie ¿i indezirabile ¿i imposibile. Singura alternativå realistå pe care
o întrevåd este renun¡area: trebuie împiedicatå dezvoltarea acestor
tehnologii mult prea periculoase prin limitarea vânåtorii unui anume
gen de cunoa¿tere întreprinse de cåtre indivizi.
13
Clarke, p. 526
14
ªi dupå cum sugereazå David Forrest în lucrarea sa intitulatå „Regulating
Nanotechnology Development” – disponibilå la www.foresight.org/NanoRev/
Forrest1989.html – „Dacå ne-am baza numai pe responsabilitatea personalå drept
alternativå la lege, ar fi imposibilå internalizarea costului riscurilor (distrugerea biosferei)
de cåtre orice practicant, a¿a încât, teoretic, activitatea de a promova nanotehnologia nu
ar trebui så fie ini¡iatå de nici un muritor.” Analiza lui Forrest ne abandoneazå în bra¡ele
controlului guvernului pentru a ne proteja – ¿i acesta nu e un gând prea lini¿titor.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
250 BILL JOY
Recunosc faptul cå – dincolo de orice îndoialå – cunoa¿terea

este folositoare, a¿a cum este ¿i cåutarea adevårurilor. Încå din
antichitate suntem în cåutarea lor. Aristotel deschide Metafizica
printr-o afirma¡ie simplå: „To¡i oamenii – prin natura lor – î¿i doresc
så cunoascå.” Am decis cu mult timp în urmå cå o valoare funda-
mentalå a societå¡ii noastre este accesul neîngrådit la informa¡ie ¿i
am våzut cå încercårile de a restric¡iona accesul la cunoa¿tere ¿i la
evolu¡ia acesteia a provocat probleme. Vremurile de datå recentå
au cunoscut venera¡ia cunoa¿terii ¿tiin¡ifice.
În ciuda precedentelor istorice pregnante, înså, dacå accesul liber
la cunoa¿tere ¿i, prin urmare, dezvoltarea nelimitatå a acesteia ne
confruntå pe to¡i cu pericolul extinc¡iei, atunci sim¡ul practic ne cere
så reexaminåm chiar ¿i cele mai vechi ¿i fundamentale convingeri.
Nietzsche a fost cel care, la sfâr¿itul secolului al XIX-lea ne-a
avertizat nu numai cå Dumnezeu e mort, dar ¿i cå „credin¡a în
¿tiin¡å, care existå fårå doar ¿i poate, nu-¿i datoreazå originea unui
calcul al utilitå¡ii; cu siguran¡å cå s-a nåscut în ciuda faptului cå
lipsa de utilitate ¿i pericolul pe care îl prezintå «dorin¡a de adevår»
¿i «aflarea adevårului cu orice pre¡» îi sunt dovedite fårå încetare.”
Aceasta este amenin¡area pe care urmeazå så o înfruntåm –
consecin¡ele cåutårii adevårului. Adevårul pe care îl iscode¿te ¿tiin¡a
poate fi considerat un substitut periculos al lui Dumnezeu, dacå
este posibil så conducå la extinc¡ia noastrå.
Dacå am ajunge – ca specie – la un consens referitor la ceea ce
dorim, la locul spre care ne îndreptåm ¿i la motivul pentru care o
facem, poate cå am în¡elege care ne sunt limitårile ¿i ne-am låsa
påguba¿i. În caz contrar, ne putem imagina cu u¿urin¡å o curså a
înarmårii care se folose¿te de tehnologiile geneticii, nanotehnologiei
¿i robo¡ilor, a¿a cum s-a întâmplat în secolul ce tocmai s-a încheiat
cu tehnologiile nucleare, biologice ¿i chimice. De data aceasta –
spre deosebire de proiectul Manhattan – nu ne aflåm în stare de
råzboi, fa¡å în fa¡å cu un inamic implacabil care ne amenin¡å
civiliza¡ia; suntem în schimb împin¿i de la spate de obiceiurile ¿i
dorin¡ele noastre, de sistemul economic ¿i de nevoia competitivå
de a cunoa¿te.
Cred cå ne dorim cu to¡ii ca evolu¡ia noastrå så fie determinatå
de valorile comune, de moralå ¿i de eticå. Dacå am fi luptat pentru
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
a ob¡ine mai multå în¡elepciune pe parcursul ultimelor câteva mii

de ani, atunci un dialog în acest scop ar fi mult mai u¿or de realizat,
iar puterile incredibile pe care suntem pe cale så le descåtu¿åm nu
ar fi nici pe departe îngrijoråtoare.
Unii ar putea argumenta cå am fi îmboldi¡i cåtre un asemenea
dialog de instinctul de conservare. Indivizilor nu le lipse¿te aceastå
dorin¡å, dar se pare cå la nivel de specie comportamentul nostru
nu ne este favorabil. În abordarea amenin¡årii nucleare, ne-am
min¡it pe noi în¿ine ¿i unul pe altul, crescând astfel considerabil
riscurile. Poate cå aceastå reac¡ie a fost motivatå politic, poate nu
am fost capabili så anticipåm viitorul, sau poate cå pericolul a fost
atât de mare încât nu am fost capabili så ne comportåm normal de
fricå – nu ¿tiu; cert este cå previziunile sunt negre.
Noua cutie a Pandorei – ascunzând genetica, nanotehnologia
¿i industria robo¡ilor – este aproape deschiså, dar se pare cå nu am
observat. Ideile nu pot fi îndesate la loc în cutie; spre deosebire de
plutoniu ¿i uraniu, nu pot fi rafinate ¿i apoi copiate dupå bunul
plac. Dacå au ie¿it, s-a terminat. Churchill a remarcat, într-un faimos
compliment ¿chiop, cå poporul american ¿i liderii såi „fac invariabil
ceea ce trebuie, dupå ce au întors pe toate pår¡ile restul posibilitå-
¡ilor.” Prin urmare, în acest caz, trebuie så ac¡ionåm în deplinå
cuno¿tin¡å de cauzå, pentru cå a face ceea ce trebuie numai la
final ar putea însemna ratarea ¿ansei de a-l face.
Thoreau a spus: „Nu noi cålåtorim pe ¿ine, ci ¿inele pe noi.”;
cu asta trebuie så luptåm în prezent. Întrebarea care se pune este
într-adevår: Cine este ståpânul? Vom supravie¡ui oare tehnologiilor
pe care le-am creat?
Suntem propulsa¡i în acest secol proaspåt fårå nici un plan, fårå
nici un fel de control, fårå frâne. Oare am alunecat prea tare pe
aceastå pantå ¿i nu mai putem schimba cursul? Nu cred cå e chiar
a¿a, dar nu facem încå nici un efort, iar ultima ¿anså de a ne exercita
controlul se apropie cu repeziciune – punctul de protec¡ie intrinsecå.
Dispunem de robo¡i animale de caså, de tehnici de inginerie geneticå
de vânzare, iar nanotehnicile avanseazå rapid. ºinând cont cå
dezvoltarea acestor tehnici urmeazå un algoritm bine stabilit, nu
este neapårat cazul – a¿a cum s-a întâmplat cu Proiectul Manhattan
¿i cu experimentul Trinity – ca ultimul pas care duce la na¿terea
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
252 BILL JOY
unei tehnologii så fie de amploare ¿i urmat de consecin¡e zdrobitoare.

Saltul înainte în ceea ce prive¿te auto-replicarea scåpatå de sub
control în nanotehnologie, geneticå ¿i industria robo¡ilor s-ar putea
face brusc, reluând surpriza pe care am tråit-o când am auzit de
clonarea primului mamifer.
Cu toate acestea, consider cå speran¡a noastrå are fundamente
puternice ¿i solide. Încercårile noastre a aborda armele de distru-
gere în maså pe parcursul ultimului secol ne oferå un exemplu
perfect de renun¡are – asupra cåruia am putea så meditåm:
abandonarea unilateralå, din partea Statelor Unite, a dezvoltårii
armelor biologice, fårå nici un fel de preten¡ii. Aceastå abandonare
a izvorât din în¡elegerea faptului cå în timp ce este nevoie de eforturi
extraordinare pentru ca aceste arme så fie create, ar putea fi u¿or
copiate ¿i sfâr¿i în mâinile unor na¡iuni råuvoitoare sau grupuri
teroriste.
Concluzia limpede a fost aceea cå am crea amenin¡åri suplimen-
tare la adresa noastrå ¿i cå ar fi mai bine dacå nu am continua în
aceastå direc¡ie. Am materializat renun¡area la armele biologie prin
Conven¡ia privind Armele Biologice din 1972 ¿i prin Conven¡ia
privind Armele Chimice din 1993.15
În ceea ce prive¿te amenin¡area continuå a armelor nucleare în
care am tråit mai mult de cincizeci de ani, respingerea recentå de
cåtre Senatul Statelor Unite a Tratatului Comprehensive Test Ban
a demonstrat cå renun¡area la armele nucleare nu va fi o chestiune
politicå facilå. Dar avem o oportunitate unicå, prin încheierea
Råzboiului Rece, så evitåm o curså multilateralå a înarmårii.
Eradicarea cu succes a armelor nucleare – pe baza conven¡iilor
din 1972 ¿i 1993 men¡ionate mai sus – ne-ar putea ajuta så renun¡åm
¿i la alte tehnologii periculoase. (De fapt, dacå am reu¿i så numåråm
numai o sutå de arme nucleare pe plan mondial – aceasta fiind,
aproximativ, capacitatea distructivå a celui de-al doilea råzboi
mondial ¿i o sarcinå considerabil mai u¿oarå – am putea elimina
pericolul extinc¡iei.16)
15
Meselson
16
Doty, p. 583
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Verificarea renun¡årii este o problemå dificilå, dar nu imposibilå.

Am reu¿it så facem pa¿i importan¡i prin Conven¡ia Armelor
Biologice ¿i alte tratate. Sarcina noastrå majorå este aceea de a
aplica aceastå tacticå ¿i tehnologiilor care sunt prin natura lor mai
mult comerciale decât militare. Se simte o necesitate fundamentalå
pentru transparen¡å, pentru cå dificultatea acestei verificåri este
direct propor¡ionalå cu dificultatea de a distinge între abandonare
¿i activitå¡i legitime.
Cred cu sinceritate cå situa¡ia din 1945 a fost mai simplå decât
cea cu care trebuie så dåm piept aståzi: tehnologiile nucleare aveau
scopuri militare ¿i comerciale clar definite, iar monitorizarea era
intermediatå de natura testelor atomice ¿i de u¿urin¡a cu care putea
fi måsuratå radioactivitatea. Cercetårile asupra aplica¡iilor militare
puteau fi desfå¿urate în laboratoare na¡ionale precum Los Alamos,
iar rezultatele erau ¡inute secrete cât mai mult timp posibil.
Tehnologiile geneticii, nanotehnologiei ¿i industriei robo¡ilor
nu sunt delimitate din punct de vedere al uzului militar ¿i comercial;
dat fiind poten¡ialul lor pe pia¡å, este greu de imaginat cå vor fi
cercetate numai în laboratoare na¡ionale. Cåutarea de care se bucurå
va impune – pentru a asigura abandonarea lor – un regim de
verificåri similar celui necesar pentru armele biologice, dar de o
amploare fårå precedent. Astfel se vor na¿te, inevitabil, tensiuni
între dreptul la intimitate ¿i dorin¡a men¡inerii statutului proprietå¡ii,
¿i necesitatea controlului strict – ce ne-ar putea asigura protec¡ie.
Pierderea intimitå¡ii ¿i a libertå¡ii de ac¡iune va genera cu siguran¡å
rezisten¡å puternicå.
Verificarea ratei de abandon a tehnologiilor geneticii, nanoteh-
nologiei ¿i industriei robo¡ilor va trebui exercitatå ¿i în spa¡iul
cibernetic, dar ¿i în facilitå¡ile fizice de produc¡ie. Problema spinoaså
va fi aceea de a implementa transparen¡a necesarå într-o lume
dominatå de sim¡ul proprietå¡ii, eventual prin crearea unor noi forme
de protec¡ie pentru proprietatea intelectualå.
Verificarea ratei de abandon va solicita de asemenea din partea
oamenilor de ¿tiin¡å ¿i a celor care lucreazå în domeniul tehnologiei
adoptarea unui cod strict de comportament etic, dar va face necesarå
¿i o reac¡ie curajoaså din partea lor: aceea de a trage semnalul de
alarmå în caz de nevoie, chiar dacå acest gest implicå anumite costuri
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
254 BILL JOY
personale ridicate. Astfel s-ar råspunde apelului fåcut – la cincizeci

de ani dupå Hiroshima – de laureatul premiului Nobel Hans Bethe,
unul dintre supravie¡uitorii echipei care s-a ocupat de proiectul
Manhattan: acela ca to¡i oamenii de ¿tiin¡å „så înceteze ¿i så
respingå crearea, dezvoltarea, îmbunåtå¡irea ¿i fabricarea armelor
nucleare ¿i a altor arme cu poten¡ial de distrugere în maså.”17 În
secolul XXI, se impune vigilen¡å ¿i responsabilitate personalå din
partea celor care lucreazå cu tehnologiile discutate – geneticå,
nanotehnologie ¿i industria robo¡ilor, dar ¿i cu cele ale armelor
chimice, biologice ¿i nucleare – pentru a evita apari¡ia ¿i folosirea
armelor de distrugere în maså sau proliferarea cunoa¿terii referitoare
la distrugerea în maså.
Thoreau a spus de asemenea cå „bogå¡ia noastrå se va måsura
în func¡ie de lucrurile la care suntem capabili så renun¡åm.” Fiecare
dintre noi cautå så fie fericit, dar meritå så ne întrebåm dacå este
nevoie så ne asumåm un asemenea risc – al distrugerii în maså –
pentru a câ¿tiga mai multå cunoa¿tere ¿i alte beneficii; bunul sim¡,
dar ¿i cel practic, ne spun nu numai cå necesitå¡ile noastre materiale
au totu¿i o limitå – dar ¿i cå un anumit tip de cunoa¿tere este prea
periculos ¿i cå ar fi mai bine så renun¡åm la alte demersuri.
De asemenea, ar trebui så renun¡åm la cåutarea nemuririi fårå a
lua în calcul toate costurile, fårå a ne gândi la riscul, din ce în ce
mai mare, al extinc¡iei. Nemurirea – probabil vis utopic autentic
prin excelen¡å – nu este singura utopie posibilå.
Am avut recent ocazia de a-l cunoa¿te pe scriitorul ¿i cercetå-
torul Jacques Attali, a cårui carte Lignes d’horizons (Millennium,
în traducerea englezå) a inspirat dezvoltarea lui Java ¿i a lui Jini.
În noua sa carte, Fraternités, Attali descrie modificarea visurilor
noastre utopice de-a lungul timpului:
„În zorii civiliza¡iilor, oamenii vedeau trecerea lor pe påmânt
drept nimic altceva decât un labirint al durerii, la capåtul cåruia se
gåsea o u¿å ce ducea, prin moarte, în sânul zeilor ¿i al Eternitå¡ii.
În societatea ebraicå ¿i apoi în cea greacå au apårut ni¿te indivizi
17
Vezi de asemenea scrisoarea din 1997 a lui Hans Bethe cåtre pre¿edintele Clinton, la
www.fas.org/bethecr.htm.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
care au îndråznit så se elibereze de constrângerile teologice ¿i så

viseze la un Ora¿ ideal în care så propå¿eascå Libertatea. Al¡ii,
observând evolu¡ia societå¡ii comerciale, au în¡eles cå libertatea
unora implica înstråinarea altora, ¿i au cåutat Egalitatea.”
Jacques m-a fåcut så în¡eleg faptul cå aceste trei visuri utopice
diferite coexistå în tensiune în societatea noastrå contemporanå.
Descrie mai apoi o a patra utopie – Fraternitatea – a cårei temelie
este altruismul. Numai Fraternitatea alåturå fericirii personale
fericirea altora, promi¡ând propria prosperitate.
Astfel mi s-a cristalizat problema pe care o aveam cu visul lui
Kurzweil. O abordare tehnologicå a Eternitå¡ii – chiar a quasi-
nemuririi prin intermediul robo¡ilor – s-ar putea så nu fie cea mai
fericitå utopie, iar insisten¡a asupra ei aduce pericole evidente. Poate
cå ar trebui så ne reconcepem alegerile utopice.
Unde putem gåsi o nouå bazå eticå pentru a ne îndrepta traseul?
Am descoperit cå ideile din cartea lui Dalai Lama – Ethics for the
New Millennium – pot fi foarte folositoare. Dupå cum se ¿tie foarte
bine – dar este pu¡in bågat în seamå – Dalai Lama argumenteazå
cå cel mai important lucru pe care îl putem face este så ne ghidåm
existen¡a dupå principiile iubirii ¿i compasiunii fa¡å de ceilal¡i; în
plus, este necesar ca societå¡ile noastre så-¿i creeze un concept
mai puternic al responsabilitå¡ii universale ¿i al interdependen¡ei
noastre. Dalai Lama propune un standard de eticå pozitivå pentru
indivizi ¿i societå¡i în consonan¡å cu utopia Fraternitå¡ii a lui Attali.
Acesta continuå prin a spune cå trebuie så în¡elegem ce îi face
pe oameni ferici¡i ¿i så recunoa¿tem fa¡å de noi în¿ine cå nici pro-
gresul material ¿i nici cåutarea puterii cunoa¿terii nu sunt cheia –
deoarece ¿i ¿tiin¡a ¿i cåutarea påtrunderii adevårului ei sunt limitate.
No¡iunea occidentalå asupra fericirii pare så î¿i aibå originile în
gândirea greacå, care o definea drept „exercitarea puterilor vitale
urmând anumite direc¡ii ale excelen¡ei într-o via¡å care le oferå
spa¡iu de manifestare.”18
Fårå nici un fel de îndoialå, trebuie så descoperim în via¡å
provocåri semnificative ¿i suficient spa¡iu, dacå vrem så fim ferici¡i
18
Hamilton, p. 35
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
256 BILL JOY
în viitorul ce va veni – oricare ar fi acesta. Dar mai cred cå trebuie

så identificåm supape alternative pentru eliberarea capacitå¡ilor
noastre creative, dincolo de cultura cre¿terii economice necontenite;
aceasta din urmå a constituit o binecuvântare majorå timp de câteva
sute de ani, iar acum trebuie så alegem între cåutarea progresului
nerestric¡ionat ¿i haotic, prin intermediul ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei, ¿i
pericolele care le înso¡esc.
A trecut mai mult de un an de la prima mea întâlnire cu Ray

Kurzweil ¿i John Searle. Identific în jurul meu anumite oaze de
speran¡å în vocile care îndeamnå la precau¡ie ¿i renun¡are ¿i în
acei oameni care sunt la fel de îngrijora¡i ca ¿i mine de situa¡ia
delicatå în care ne gåsim în prezent. ªi eu tråiesc un sim¡ acut al
responsabilitå¡ii personale – nu pentru munca pe care am fåcut-o
deja, ci pentru cea pe care urmeazå så o prestez, la confluen¡a
¿tiin¡elor.
Dar mul¡i oameni care sunt con¿tien¡i de pericole påstreazå –
în mod bizar – tåcerea. Când sunt încol¡i¡i, peroreazå råspunsul
etern: „dar nu e nimic nou în asta” – de parcå aceastå con¿tiin¡å a
ceea ce s-ar putea întâmpla este în vreun fel o reac¡ie validå. Îmi
aruncå mereu în fa¡å faptul cå universitå¡ile sunt pline de biotehni-
cieni care se spetesc cât e ziulica de lungå studiind aceste aspecte.
Adaugå apoi cå toate astea s-au mai spus ¿i încå de exper¡i. Se
plâng: Grijile ¿i argumentele tale sunt fumate.
Nu ¿tiu unde î¿i ascund ace¿ti indivizi frica. Ca arhitect al unor
sisteme complexe, intru în arenå posedând o cunoa¿tere generalizatå.
Dar oare acest lucru ar trebui så îmi minimalizeze îngrijorarea?
Da! ªtiu câte nume cu autoritate au scris, au vorbit ¿i au ¡inut
conferin¡e despre aceste subiecte. Dar se presupune oare cå au ¿i
ajuns la urechile oamenilor? Se presupune cå ar trebui så ignoråm
pericolele ce ne rânjesc în fa¡å?
Cunoa¿terea nu este o motiva¡ie pentru lipsa de reac¡ie. Ne mai
putem îndoi de faptul cå aceastå cunoa¿tere a ajuns o armå pe care
o folosim împotriva noastrå în¿ine?
Experien¡ele oamenilor de ¿tiin¡å din domeniul atomic demon-
streazå cu limpezime nevoia asumårii responsabilitå¡ii personale,
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
pericolul cå lucrurile se vor accelera ¿i modul în care un anume

proces va cåpåta o via¡å proprie. Putem crea probleme de nerezolvat
cât ai zice „pe¿te”. Trebuie så cugetåm mai mult în prealabil dacå
nu vrem ca rezultatele inven¡iilor noastre så ne ia prin surprindere.
Cariera mea profesionalå se axeazå asupra îmbunåtå¡irii
siguran¡ei sistemelor de operare. Acestea din urmå sunt ni¿te unelte,
iar eu, ca ¿i creator, trebuie så må lupt cu întrebuin¡årile pe care le
vor cåpåta uneltele mele. Întotdeauna am crezut cå îmbunåtå¡irea
siguran¡ei sistemelor de operare, gra¡ie scopurilor acestora, va
transforma lumea într-un loc mai bun ¿i mai sigur. Dacå a¿ fi convins
de contrariu, ar fi obliga¡ia mea moralå så încetez aceastå muncå.
Acum îmi dau seama cå este posibil ca o asemenea clipå så vinå.
Toate acestea nu må înfurie, ci îmi provoacå melancolie. Prin
urmare, de acum înainte, progresul va fi, pentru mine, dulce acri¿or.
Vå aminti¡i penultima scenå din Manhattan în care Woody Allen

stå pe canapea ¿i se înregistreazå pe o casetå? El scrie o nuvelå
despre oameni care î¿i provoacå probleme inutile ¿i nevroze pentru
cå astfel se pot împiedica pe ei în¿i¿i så se gândeascå la modul în
care ar trebui så abordeze probleme îngrozitoare ¿i terifiante ale
universului.
Î¿i pune întrebarea: „Ce face ca via¡a så merite tråitå?” ¿i î¿i
råspunde din punctul lui de vedere: Groucho Marx, Willie Mays,
a doua parte din Simfonia Jupiter, „Potato Head Blues” a lui Louis
Armstrong, filmele suedeze, Educa¡ia sentimentalå a lui Flaubert,
Marlon Brando, Frank Sinatra, merele ¿i perele pictate de Cézanne,
racii de la restaurantul Sam Wo ¿i, în cele din urmå, apogeul: chipul
iubirii sale, Tracy.
Fiecare dintre noi are anumite lucruri de pre¡ ¿i, pe måsurå ce le
îndrågim, descoperim esen¡a umanului din noi. De fapt, capacitatea
noastrå de a pre¡ui aceste lucruri este cea care må face så fiu optimist
în ceea ce prive¿te pericolele care ne a¿teaptå.
Speran¡a mea cea mai arzåtoare este aceea cå voi participa la o
discu¡ie mult mai vastå despre problemele expuse aici cu persona-
litå¡i din diverse domenii, într-un context care nu va înclina balan¡a
înspre frica de sau favorizarea tehnologiei de dragul tehnologiei.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
258 BILL JOY
Pentru început, am expus aceste teme la unele evenimente spon-

sorizate de Institutul Aspen, ¿i am propus, în alt cadru, ca Academia
Americanå de Arte ¿i ªtiin¡e så le abordeze în paralel, alåturi de
Conferin¡ele Pugwash. (Acestea sunt organizate încå din 1957
pentru a discuta controlul înarmårii, mai ales cu arme nucleare, ¿i
au generat ni¿te politici destul de viabile.)
Din nefericire, Conferin¡ele Pugwash au început så se organizeze
abia dupå ce spiritul nuclear scåpase din lampå – cam cincisprezece
ani prea târziu. Un debut întârziat cunoa¿te ¿i abordarea serioaså
privind problemele aduse de tehnologiile secolului XXI – împie-
dicarea distrugerii în maså facilitate de cunoa¿tere – ¿i este
inacceptabil så mai permitem ¿i alt tip de amânare.
A¿a cå îmi continuu documentarea; mai sunt multe lucruri pe
care trebuie så le aflu. Nu ni s-a pecetluit încå soarta: nu se ¿tie
dacå vom e¿ua sau vom avea succes, dacå vom supravie¡ui sau
vom cådea victimå acestor tehnologii. Iar am stat târziu în noapte:
este ¿ase diminea¡a. Încerc så gåsesc ni¿te råspunsuri mai potrivite,
så rup vraja ¿i så le eliberez din trupul pietrei.
BIBLIOGRAFIE
CÅRºI
Drexler, Eric, Engines of Creation (Anchor, 1987).

Drexler, Eric, Chris Peterson and Gayle Pergamit, Unbounding the Future:
The Nanotechnology Revolution (Quill, 1993).
Dyson, George, Darwin Among the Machines (Perseus Publishing, 1998).
Garrett, Laurie, The Coming Plague: Newly Emerging Disease in a World
out of Balance (Penguin, 1994: 47-52, 414,419,452).
Gelertner, David, Drawing Life: Surviving the Unabomber (Free Press, 1997:
120).
Hamilton, Edith, The Greek Way (W.W. Norton&Co., 1942: 35).
Leslie, John, The End of the World: The Science and Ethics of Human
Extinction (Routledge, 1996: 1, 3, 145).
Stone, Irving, The Agony and the Ecstasy (Doubleday, 1961: 6, 144).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
ARTICOLE
Clarke, Arthur C., „Presidents, Experts and Asteroids.” Science, June 5, 1998.
Doty, Paul, „The Forgotten Menace; Nuclear Weapons Stockpiles Still
Represent the Biggest Threat to Civilization.” Nature, 402, December 9,
1999: 583.
Easterbook, Gregg, „Food for the Future: Someday, rice will have built-in
vitamin A. Unless the Luddites Win.” The New York Times (NOVEMBER
19, 1999).
Hillis, Danny, „Test of Time” in Wired 8.03 (March 2000.
Kauffman, Stuart, „Self-replication: Even Peptides Do It.” Nature 382, August
8, 1996: 496. See www.santafe.edu/sfi/Peolple/kauffman/sak-
peptides.html.
Lovins, Amory, „A Tale of Two Botanies” in Wired 8.04 (April 2000).
Meselson, Matthew, „The Problem of Biological Weapons.” Presentation to
the 1,818th Stated Meeting of the American Academy of Arts and Sciences,
January 13, 1999. (minerva.amacad.org/archive/bulletin4.htm).
SITE-URI WEB
Bethe, Hans, www.fas.org/bethecr.htm (1997).

Else, Jon, The Day After Trinity: J. Robert Oppenheimer and The Atomic
Bomb (available at www.pyramiddirect.com).
Forrest, David, „Regulating Nanotechnology Development,” (available at
www.foresight.org/NanoRev/Forrest1989.html.).
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Colecția
FANTASY & SCI-FI
Realitățile brutale ale unei galaxii măcinate de razboi îl ajung din urmă și
pe Ardo Melnikov.
Infanterist confederat, însărcinat cu apărarea lumilor Confederației
Terrane, Ardo trebuie să se împace cu amintirile dureroase ale trecutului său și
cu adevărurile tulburătoare care îi pot conduce viitorul.
Colecții
NICK BOSTROM
TRÅIM Aproape to¡i cei care våd filmul Matrix

cântåresc, cel pu¡in pentru o secundå
sau douå, posibilitatea cå ar putea tråi
ÎN în Matrice. Filozof la Yale, ¿i Nick
Bostrom o face, ¿i concluzioneazå cå
aceastå ipotezå e mult mai posibilå decât
ne putem imagina.
MATRICE?
CONTROVERSA SIMULÅRII
Matrix ne oferå un scenariu bizar ¿i terifiant. Fiin¡ele umane zac

în ni¿te påståi, încremenite într-o stare comatoaså; iar fiecare aspect
al realitå¡ii este definit ¿i controlat de computere råu inten¡ionate.
Pentru majoritatea spectatorilor, acest scenariu este interesant
pentru domeniul SF-ului, dar deosebit de îndepårtat de realitatea
noastrå actualå sau doar o posibilitate a viitorului. O analizå mai
atentå relevå faptul cå un asemenea scenariu nu este chiar de
neconceput. Este chiar real.
Într-un eseu precedent, Ray Kurzweil discutå tendin¡a pe care
o urmåm, ¿i anume aceea de cre¿tere a capacitå¡ilor puterii de
calcul. Acesta prezice cå, în urmåtorii cincizeci de ani, o cantitate
virtual nelimitatå de putere de calcul va deveni disponibilå. Haide¡i
så acceptåm pårerea lui Kurzweil ¿i så presupunem cå omenirea
chiar va beneficia de aceste capacitå¡i. Intervalul de timp în care
se va petrece acest lucru nu este important pentru discu¡ia noastrå.
Chiar de vor fi necesari o sutå, o mie sau un milion de ani.
Dupå cum afirmå eseul lui Kurzweil, puterea de calcul nelimitatå
va augmenta capacitå¡ile omenirii într-o måsurå incredibilå. Aceastå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
262 NICK BOSTROM
civiliza¡ie ar fi „postumanå”, capabilå de realizåri tehnologice

fantastice.
Civiliza¡ia postumanå ar putea lua nenumårate forme. Ar putea
semåna în multe privin¡e civiliza¡iei noastre sau ar putea fi radical
diferitå. Este, desigur, aproape imposibil så prezicem evolu¡ia unei
asemenea societå¡i. Dar ceea ce ¿tim fårå dubiu este cå civiliza¡ia
postumanå are acces la o putere de calcul virtual nemårginitå.
Civiliza¡ia postumanå ar putea fi capabilå så converteascå plane-
tele ¿i alte resurse astronomice în computere de mare putere. Este
foarte greu så stabile¿ti o limitå a puterii de calcul care va fi disponi-
bilå civiliza¡iilor postumane.
1. Acest eseu explicå de fapt controversa simulårii, care pretinde

cå cel pu¡in una dintre afirma¡iile ce urmeazå este adevåratå:
Este foarte posibil ca rasa umanå så se stingå înainte de a
apuca stadiul „postuman.”
2. Este aproape imposibil ca o civiliza¡ie postumanå så deruleze
un numår semnificativ de simulåri ale istoriei sale evolutive
(sau varia¡ii prin urmare).
3. Este aproape sigur cå tråim într-o simulare generatå de
calculator.
Vom discuta pe rând aceste trei afirma¡ii. Prima dintre ele este
explicitå prin ea înså¿i. Dacå ne auto-distrugem printr-un råzboi
nuclear, catastrofå biologicå sau nanotehnicå, atunci restul discu¡iei
nu î¿i mai are rostul. Dar så presupunem cå aceastå afirma¡ie este
falså, cå vom reu¿i så ne evitåm distrugerea ¿i cå vom på¿i în era
postumanå.
Este imposibil så ne imaginåm pe deplin natura civiliza¡iei umane
într-o asemenea epocå. La fel de greu sunt de închipuit nenumå-
ratele scopuri pe care le va servi aceastå rezervå infinitå de putere
de calcul. Dar haide¡i så ne imaginåm cel pu¡in o întrebuin¡are:
crearea unor simulåri complexe ale civiliza¡iilor umane.
Imagina¡i-vå cum istoricii viitorului simuleazå diverse scenarii
istorice. Acestea nu ar avea nimic în comun cu simulårile simpliste
din ziua de azi. Gra¡ie incredibilei puteri de calcul pe care o au la
dispozi¡ie, pot fi foarte bine executate – fiecare clådire, fiecare
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
TRÅIM ÎN MATRICE? 263
caracteristicå geograficå, fiecare individ. ªi fiecare individ în parte

ar putea fi înzestrat cu aceea¿i complexitate ¿i inteligen¡å ca oricare
fiin¡å umanå. Ca ¿i agentul Smith, ar avea la bazå un sistem de
operare, dar ar putea avea acelea¿i caracteristici mentale cu ale
unui om. Bineîn¡eles, este posibil så nu priceapå niciodatå cå este
doar un sistem de operare ¿i nimic mai mult. Pentru a crea o simulare
preciså, percep¡iile indivizilor simula¡i ar trebui så fie identice cu
cele ale oamenilor care împânzesc lumea realå.
Ca ¿i locuitorii Matricei, ace¿ti indivizi ar tråi într-o lume artifi-
cialå, despre care ar fi convin¿i cå e realå. Deosebirea fa¡å de
scenariul Matricei ar fi aceea cå „simula¡ii” ar fi alcåtui¡i în întregime
din sisteme de operare.
Dar aceste personaje simulate chiar ar fi „oameni”? Chiar ar fi
inteligen¡i, indiferent de puterea de calcul pe care o de¡in? Ar fi
dota¡i cu con¿tiin¡å?
Adevårul este cå nimeni nu ¿tie. Filozofii min¡ii o numesc deseori
independen¡å de substrat. Fundamental, denumirea semnificå
faptul cå acest con¿tient atât de discutat este dependent de foarte
multe lucruri – cunoa¿tere, inteligen¡å (capacitate de procesare),
organizare mentalå, detalii ale structurii computa¡ionale ¿i multe
altele; dar unul dintre lucrurile de care nu are nevoie în mod neapårat
este ¡esutul biologic. Nu este o proprietate esen¡ialå a con¿tientului
implementat în re¡ele neurale biologice bazate pe carbon din interiorul
craniului; procesorii pe bazå de silicon din alcåtuirea unui computer
ar putea, în principiu, så se achite onorabil de aceea¿i datorie.
Pentru mul¡i dintre cei familiariza¡i cu computerele din ziua de
azi, ideea unui sistem de operare con¿tient este o fantasmagorie.
Dar aceastå neîncredere intuitivå este tocmai produsul capacitå¡ilor
aproape jalnice ale unui computer contemporan. Gra¡ie progre-
selor în domeniul computerelor ¿i al sistemelor de operare, calcula-
toarele vor deveni din ce în ce mai inteligente, mai con¿tiente. De
fapt, din pricina tendin¡ei noastre de a antropomorfiza orice pare
câtu¿i de pu¡in uman, oamenii ar putea începe så crediteze compute-
rele cu con¿tiin¡å cu mult înainte ca acest fapt chiar så devinå realitate.
Argumentele în favoarea independen¡ei de substrat au fost
formulate de cåtre literatura filozofiei min¡ii, ¿i nu voi încerca så le
repet aici. Dar voi preciza faptul cå aceastå presupunere este delicatå.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
264 NICK BOSTROM
Celula cerebralå este un obiect fizic ce de¡ine anumite caracteristici.

Dacå le vom în¡elege pe deplin ¿i dacå vom învå¡a så le reproducem
electronic, atunci ¿i celula creierului electronic poate îndeplini acelea¿i
func¡ii ca ¿i cea organicå. ªi dacå acest lucru se poate face în cazul
unei singure celule, de ce nu ar fi valabil ¿i în cazul creierului întreg?
ªi dacå s-ar efectua acest demers, ce ar împiedica sistemul rezultat
så fie la fel de con¿tient precum creierul?
Implica¡iile sunt interesante. Având la dispozi¡ie destulå putere
de calcul, reziden¡ii lumii postumane pot genera simulåri ale unor
indivizi apar¡inând istoriei care sunt pe deplin con¿tien¡i, care se
considerå fiin¡e biologice ce tråiesc într-o epocå mai timpurie. ªi
astfel ajungem la a doua afirma¡ie.
Prima afirma¡ie a sugerat cå vom supravie¡ui pentru a dezvolta
o civiliza¡ie postumanå. Aceasta ar de¡ine capacitatea de a crea
simulåri – gen Matrice – ale realitå¡ii. A doua afirma¡ie prezintå
posibilitatea ca fiin¡ele postumane så opteze pentru a nu genera
aceste simulåri.
Ne putem imagina cå este posibil ca în „era postumanå” så nu
existe nici cel mai vag interes pentru a derula simulåri istorice.
Prin urmare, este u¿or de în¡eles cå în aceastå perioadå de timp s-au
petrecut modificåri în motiva¡iile indivizilor, deoarece în ziua de
azi existå un numår semnificativ de oameni care ar fi bucuro¿i så
deruleze simulåri istorice ale epocilor trecute dacå ¿i-ar putea
permite. Dar probabil cå multe dintre dorin¡ele noastre vor fi
considerate proste¿ti de cåtre un individ postuman. Poate cå valoarea
¿tiin¡ificå a simulårilor istorice va fi neglijabilå pentru civiliza¡ia
postumanå (ceea ce nu este neplauzibil, ¡inând cont de superiori-
tatea ei intelectualå greu de închipuit), ¿i probabil cå post-oamenii
privesc activitå¡ile de petrecere a timpului liber ca pe o modalitate
foarte ineficientå de a ob¡ine plåcerea – care poate fi cåpåtatå mult
mai u¿or prin stimularea directå a centrilor plåcerii din creier.
Aceastå concluzie sugereazå faptul cå societå¡ile postumane vor
fi net diferite de cele umane: nu vor con¡ine agen¡i relativ indepen-
den¡i ¿i boga¡i care så posede întreaga gamå de dorin¡e umane ¿i
så ac¡ioneze nestingheri¡i asupra lor.
Este în egalå måsurå posibil ca indivizii postumani så fie dornici
så deruleze asemenea simulåri istorice, dar så fie constrân¿i de
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
legisla¡ia postumanå så nu o facå. Ce anume ar putea duce la apari¡ia

unei asemenea legisla¡ii? S-ar putea face anumite specula¡ii potrivit
cårora toate civiliza¡iile evoluate parcurg o traiectorie care conduce
la acceptarea unei prohibi¡ii etice împotriva derulårii simulårilor
istorice din pricina suferin¡ei provocate protagoni¿tilor acestora.
Cu toate acestea, din punctul nostru actual de vedere, nu este
limpede dacå a crea o raså umanå este un gest imoral. Pe de altå
parte, înclinåm så consideråm cå existen¡a propriei noastre rase
constituie o valoare eticå impresionantå. Mai mult, convergen¡a
asupra unei viziuni etice a imoralitå¡ii derulårii de simulåri istorice
nu este suficientå. Trebuie combinatå cu o convergen¡å asupra
unei structuri sociale extinse la scara întregii civiliza¡ii care så
înlesneascå interzicerea eficientå a activitå¡ilor considerate imorale.
Iar dacå aceastå a doua afirma¡ie este adevåratå, ar solicita
manifestarea unor motiva¡ii radical diferite între postumani ¿i
oameni, sau altfel ar fi nevoi¡i så instituie o prohibi¡ie totalå asupra
simulårilor istorice. În plus, ar trebui ca acest lucru så fie valabil
pentru majoritatea civiliza¡iilor postumane råspândite în întregul
univers. 1
Suntem sili¡i prin urmare så luåm în calcul posibilitatea cå civili-
za¡iile umane chiar au ¿ansa de a deveni postumane ¿i cå måcar
unele dintre acestea din urmå con¡in ¿i indivizi care deruleazå
simulåri istorice. ªi astfel ajungem la a treia afirma¡ie: Este aproape
sigur cå tråim într-o simulare generatå de calculator. Aceastå
concluzie vine de la sine.
Dacå post-oamenii deruleazå aceste simulåri istorice, cu sigu-
ran¡å cå o fac pe scarå largå. Nu este greu så î¡i imaginezi milioane
de indivizi care deruleazå mii de varia¡iuni pe sute de teme, fiecare
dintre acestea con¡inând milioane de indivizi simula¡i. Oameni de
¿tiin¡å, pasiona¡i, arti¿ti ¿i copila¿i de ¿coalå ar putea declan¿a
asemenea simulåri. S-ar na¿te miliarde ¿i miliarde de indivizi
simula¡i, crezând cu to¡ii cå sunt reali ¿i cå tråiesc într-o perioadå
precedentå.
1
Putem considera destul de rezonabilå posibilitatea ca civiliza¡iile care dispun de resursele
postumane så se fi råspândit dincolo de sistemul nostru solar.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
266 NICK BOSTROM
Pe planeta noastrå tråiesc în 2003 aproximativ ¿ase miliarde de

oameni biologici. Într-o erå postumanå, ar putea la fel de bine
exista trilioane de fiin¡e umane bazate pe un sistem de operare,
care så tråiascå în anul 2003 al lumii lor simulate, to¡i crezând cå
sunt fiin¡e biologice veritabile, ca mine ¿i ca tine. Matematic e
simplu; dar majoritatea covâr¿itoare a acestor indivizi se în¿alå;
cred cå sunt creaturi biologice, dar nu sunt. Nu avem nici un motiv
så excludem propria noastrå civiliza¡ie din aceastå ipotezå. ªansele
sunt extrem de mari ca noi så populåm, în 2003, o lume simulatå
¿i ca trupurile noastre fizice så fie o iluzie bazatå pe un sistem de
operare.
Meritå så subliniem cå aceastå controverså a simulårii nu î¿i
propune så demonstreze faptul cå tråim într-o simulare generatå
de computer. Ea dovede¿te pur ¿i simplu cå cel pu¡in una dintre
cele trei afirma¡ii enumerate mai sus este adevåratå. Dacå respingem
concluzia cå tråim într-o simulare, ar trebui så acceptåm în schimb
fie faptul cå în mod virtual toate civiliza¡iile postumane se înfrâneazå
de la a derula asemenea simulåri, fie cå este posibil så cådem
victimå extinc¡iei înainte de a atinge o erå postumanå. Extinc¡ia ar
putea fi rezultatul plafonårii progreselor actuale din domeniul
tehnicii informa¡ionale sau unui colaps generalizat al civiliza¡iei.
Sau am putea considera cå progresul civiliza¡iei pare cå se accelereazå
¿i nu cå încetine¿te, ¿i cå tocmai aceastå accelerare va fi cauza
extinc¡iei. Un candidat valabil la producerea stingerii noastre este
de exemplu nanotehnologia molecularå, care ar facilita într-un
anume stadiu evoluat construirea unor nanobo¡i capabili de auto-
replicare ¿i de a se hråni cu gunoi ¿i materie organicå – un soi de
bacterie mecanicå. Asemenea nanobo¡i proiecta¡i cu scopuri necurate
ar putea provoca sfâr¿itul oricårei forme de via¡å de pe planeta
noastrå. În altå parte am încercat så clasific principalele riscuri
existen¡iale care amenin¡å omenirea.2
Dacå civiliza¡ia în care ne învârtim este într-adevår o simulare,
nu înseamnå cå progresului nostru i se impune vreo limitå. ªi este
2 Bostrom
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
posibil ca civiliza¡iile simulate så devinå postumane. Apoi, ar putea

chiar så deruleze propriile simulåri istorice întrebuin¡ând calculatoa-
rele puternice pe care le creeazå în universul lor simulat. Asemenea
calculatoare ar fi „ma¿ini virtuale”, un concept familiar în tehno-
logia informa¡iei. (Apleturile web bazate pe Java script, de exemplu,
se deruleazå într-o ma¿inå virtualå – un computer simulat – din
interiorul calculatorului tåu.) Ma¿inile virtuale pot fi suprapuse:
este posibil så simulezi o ma¿inå care la rândul ei så o simuleze pe
alta, ¿i tot a¿a, într-un ritm repetitiv arbitrar. A continua så generåm
propriile simulåri istorice ar constitui o dovadå solidå contra primelor
douå afirma¡ii, ¿i prin urmare am fi sili¡i så concluzionåm cå tråim
într-o simulare. Mai mult, n-am avea lini¿te ¿i am bånui cå post-
oamenii care ne simuleazå pe noi sunt la rândul lor fiin¡e simulate;
¿i cå ¿i creatorii lor ar putea fi o simulare.
Prin urmare, realitatea ar putea fi structuratå pe multe niveluri
(temå care a fost disecatå în multe crea¡ii SF, dintre care men¡ionez
filmul The Thirteenth Floor). ªi chiar dacå este necesar ca ierarhia
så se uniformizeze la un moment dat – statutul metafizic al acestei
idei este oarecum neclar – este posibil så existe spa¡iu disponibil
pentru un mare numår de astfel de niveluri, numår care va cre¿te
pe parcurs. (Un element care este împotriva ipotezei multi-nivel
este acela cå simulatorii pentru nivelul de bazå ar presupune cheltuieli
imense. Simularea unei singure civiliza¡ii postumane ar putea fi
inaccesibil de scumpå. În acest caz, ar trebui så ne a¿teptåm la
întreruperea propriei noastre simulåri în momentul în care suntem
pe punctul de a deveni postumani.)
De¿i toate elementele unui asemenea sistem pot fi naturaliste,
chiar fizice, sunt posibile unele analogii – sub¡iri – cu ideile religioase
asupra lumii. Într-o anume måsurå, post-oamenii care deruleazå
simularea sunt asemenea zeilor în rela¡ia cu cei care o populeazå:
post-oamenii au creat lumea pe care o percepem; sunt caracteriza¡i
de o inteligen¡å superioarå; sunt „atotputernici” în sensul cå pot
interveni în mersul lumii noastre chiar în moduri care îi încalcå
legile fizice; ¿i sunt „atot¿tiutori” în sensul cå pot monitoriza tot
ceea ce se întâmplå. Cu toate acestea, to¡i semizeii, cu excep¡ia
celor de la nivelul de bazå al realitå¡ii, sunt cenzura¡i de zeii mai
puternici care se regåsesc la nivelurile mai profunde.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
268 NICK BOSTROM
O digerare mai profundå a acestor teme ar culmina cu teogonia

naturalistå – care ar studia nu numai structura acestei ierarhii, dar
¿i constrângerile impuse locuitorilor ei de posibilitatea ca ac¡iunile
la nivelul în care tråiesc så afecteze modul în care sunt trata¡i de
cåtre reziden¡ii nivelurilor mai profunde. De exemplu, dacå nimeni
nu poate fi sigur cå se aflå la nivelul de bazå, atunci toatå lumea ar
trebui så mediteze asupra faptului cå faptele lor urmeazå så fie
råsplåtite sau sanc¡ionate de cåtre simulatori, pe baza unor criterii
morale. ªi via¡a de apoi, dar ¿i reîncarnarea ar fi posibile. Din
pricina acestei nesiguran¡e intrinseci, chiar ¿i civiliza¡ia de la nivelul
de bazå ar sim¡i imboldul de a se comporta etic. Motivele unei
conduite morale a locuitorilor tuturor nivelurilor s-ar combina, ¿i
astfel s-ar crea un adevårat cerc virtuos. S-ar sim¡i prezen¡a unui
imperativ etic universal – ¿i e în interesul tuturor så i se supunå
deoarece provine de „nicåieri.”
Pe lângå aceste simulåri ale vremurilor trecute, unii ar putea
lua în calcul chiar posibilitatea unor simulåri mai selective, care så
cuprindå numai un grup minuscul sau un singur individ. Restul
omenirii ar deveni atunci un zombie sau oameni-umbrå – simula¡i
la un nivel satisfåcåtor pentru ca oamenii simula¡i pe deplin så nu
î¿i dea seama cå ceva nu este în ordine. Nu este încå foarte sigur
cu cât ar fi mai ieftin de simulat oamenii-umbrå decât oamenii
reali. Nici måcar nu este evident dacå este posibil ca o anume
entitate så se poarte la fel cu un semen real ¿i totu¿i så nu dispunå
de experien¡å con¿tientå. Chiar dacå existå asemenea simulåri
selective, nu ar trebui så te gânde¿ti cå faci parte din una decât în
cazul în care consideri cå sunt mult mai numeroase decât simulårile
totale. „Uni-simulårile” (simularea vie¡ii unei singure min¡i) ar
trebui så fie de cel pu¡in o sutå de milioane de ori mai multe decât
simulårile istorice pentru ca majoritatea persoanelor simulate så
participe la o „uni-simulare.”
Se distinge ¿i posibilitatea ca simulatorii så restric¡ioneze anumite
fragmente ale vie¡ii mentale ale persoanelor simulate ¿i så le inducå
acestora anumite amintiri false de genul experien¡elor pe care le-ar
fi avut în timpul intervalului omis. În acest caz, poate fi luatå în
calcul urmåtoarea solu¡ie (exageratå) la problema råului: cå pe
lume nu existå suferin¡å ¿i cå toate amintirile invocând suferin¡å
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
sunt iluzii. Bineîn¡eles, aceastå ipotezå poate fi sus¡inutå numai în

perioadele în care nu suferim.
Presupunând cå tråim într-o simulare, ce implica¡ii are asupra
noastrå, a oamenilor, acest fapt? Remarcele precedente fiind valabile,
implica¡iile nu sunt nicidecum radicale. Cel mai bun ghid pentru
descifrarea modului în care creatorii no¿tri postumani au ales så
ne conceapå lumea este studiul empiric standard al universului pe
care îl percepem. Amendamentele aduse în mare parte sistemelor
noastre de convingeri ar fi mai degrabå subtile ¿i mårunte – propor-
¡ionale cu lipsa de încredere în propria abilitate de a påtrunde cåile
postumanului. Prin urmare, dacå este în¡eles cum se cuvine, adevårul
celei de-a treia afirma¡ii nu ar trebui nici så ne „scoatå din min¡i” ¿i
nici så ne împiedice så ne vedem de ale noastre ¿i så facem planuri
¿i previziuni pentru ziua de mâine.
Dacå am afla – poate ca rezultat al evolu¡iei noastre înspre a
deveni postumani – mai multe despre motiva¡iile ¿i despre limitele
resurselor postumanului, atunci ipoteza potrivit cåreia noi în¿ine
suntem simula¡i ar dobândi un set mai bogat de implica¡ii empirice.
Desigur, dacå realitatea nefericitå este aceea cå suntem simulårile
unor civiliza¡ii postumane, atunci ne aflåm într-o posturå mai bunå
decât locuitorii Matricei. În loc så fim ¡inu¡i prizonieri de o inteligen¡å
artificialå cu inten¡ii crude – ca surså de energie pentru civiliza¡ia
ei – am fost crea¡i dintr-un program de operare, ca parte a proiectului
unui cercetåtor. Sau poate cå o adolescentå postumanå ne-a creat
ca temå pentru acaså, la fizicå.
Oricum, o ducem mult mai bine decât cei din Matrice.
Nu-i a¿a?
BIBLIOGRAFIE
ARTICOLE
Bostrom, Nick, „Existential Risks: Analyzing Human Extinction Scenarios

and Related Hazards,” Journal of Evolution and Technology, vol. 9
(2002). Disponibil la www.jetpress.org.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
COMPLOTUL DE PE CESTUS - Steven Barnes
Ord Cestus, o planetă stearpă și neprielnică vieții, a

funcționat mai întâi ca închisoare, până când o mână de
pioneri a pus pe picioare o industrie profitabilă de
producție de roboți. Lucrurile iau amploare și degenerează,
astfel că, trecând printr-o criză de conștiință, cavalerul Jedi
trebuie să găsească înțelepciunea și puterea de a impiedica
o baie de sânge și de a apăra Republica, respectând în
același timp codul în slujba căruia și-a încredințat întreaga
viață.
LA RASCRUCE - Matthew Stover
După evenimente ce au culminat cu bătalia de pe

Geonosis, maestrul Mace Windu se va confrunta cu un
mister înspăimântător ce poate atrage după sine consecințe
tulburătoare pentru omul Mace Windu. O înregistrare
codată ramasă la locul unui teribil masacru, în care se
pomenește de nebunie și crimă, de întunericul junglei... și
în care oricine ar recunoaște vocea Depei duce la jocuri de
culise și trădare la cel mai înalt nivel.
LABIRINTUL RAULUI - James Lucenco
Călătoria înteprinsă din fabricile de droizi de pe

Charros IV până pe sistemele îndepărtate ale Inelului Exterior
dezvăluie la fiecare pas atacuri, contraatacuri, ambuscade,
sabotaje și răzbunări. Acest labirint care antrenează toată
galaxia va face ca în curând soarta protagoniștilor din ambele
tabere să fie pecetuită.
Colecții:
GLOSAR
DE
TERMENI
SEMNIFICATIVI
PENTRU
MATRIX
101 – numårul apartamentului lui Neo, fåcându-se referire la faptul

cå el este „Alesul.” Observa¡i cå acest numår este scris în
cod binar.
303 – numårul camerei pe care Trinity o ocupå la începutul filmului.

Vorbe¿te cu Cypher, care nu este în Matrice în acest moment.
Trinity înseamnå treime; Cypher are ¿i sensul de zero, prin
urmare: 303. Neo este împu¿cat ¿i ucis de agentul Smith în
aceea¿i camerå. 303 reprezintå de asemenea ¿i cele trei zile
care trec între moartea ¿i învierea lui Iisus, de¿i în cazul lui
Neo este mai degrabå vorba de trei secunde.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
272 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX
1313 – în aceastå camerå a hotelului Lafayette, Neo îl întâlne¿te

pentru prima datå pe Morpheus ¿i alege fatidica pastilå ro¿ie.
O altå varia¡ie a lui 1 ¿i 3. Oare 13 e un numår cu ghinion?
312-555-0690 – 312 este un cod zonal pentru Chicago. Matrix s-a

filmat în Sydney, Australia. Ora¿ul din Matrice este anonim,
dar loca¡iile ¿i numerele de telefon se regåsesc în Chicago,
ora¿ul natal al fra¡ilor Wachowski.
9/18 – ziua de na¿tere a so¡iei lui Andy Wachowski. Aceasta este

ora pe care o indicå ceasul din apartamentul lui Neo.
Actor – Vezi Dl. Reagan
Adevårul – ceva ce nu poate fi perceput prin sim¡uri. Dacå acest

lucru este adevårat, cum ¿tie Neo cå lumea de infern pe care
o cunoa¿te în afara Matricei nu este decât o altå Matrice?
Dacå nu te po¡i baza pe sim¡uri, cum po¡i cunoa¿te lumea?
Agen¡i (Smith, Brown ¿i Jones) – dupå cum spune Morpheus, „în

Matrice ace¿tia sunt toatå lumea ¿i nimeni.” Numele lor
generice de familie sunt o dovadå a anonimitå¡ii de care „se
bucurå.” Se mi¿cå liber în Matrice, iar natura lor schimbåtoare
îi face dificil de identificat. Astfel, toate persoanele din Matrice
sunt o amenin¡are poten¡ialå.
Albastru – echipa de produc¡ie a filmului a decis så confere

scenelor plasate în realitate o colora¡ie albastrå ¿i rece. Bill
Pope, regizorul de imagine, a spus: „... pentru a diferen¡ia
Matricea de «realitate», de Nebuchadnezzar ¿i påståi, realitatea
a cåpåtat o imagine mai rece, mai albåstruie, mai apropiatå
de normalitate, mai pu¡in bolnåvicioaså. Viitorul – a¿a cum
este prezentat în film – este rece, soarele nu se întrezåre¿te;
nu existå cåldurå naturalå, ci numai artificialå, motiv pentru
care au preferat latura mai rece.”1 (Vezi Verde.)
1
www.hollywoodjesus.com/matrix.htm.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Alice în ºara Minunilor – Neo este o versiune mai ispititoare ¿i

mai sexy a inocentei Alice; când alunecå în tunelul realitå¡ii,
acesta descoperå o realitate întunecatå ¿i nu o lume magicå
de vis. Bineîn¡eles, Matrix inverseazå paradigma din Alice.
Via¡a realå este visul ¿i realitatea este ºara Minunilor.
Alegoria pe¿terii – metoforå a lui Platon, în care oamenii sunt

descri¿i ca prizonieri închi¿i într-o pe¿terå, privind spectacolul
complex al umbrelor. Prizonierii î¿i imagineazå cå aceste
umbre constituie realitatea, deoarece nu pot vedea jocul de
marionete care le proiecteazå. Înainte de a înghi¡i pilula ro¿ie,
Neo nu putea vedea Matricea pentru cå ¿i aceasta se mascase
cu un joc de marionete. La sfâr¿itul filmului ajunge så vadå
codul format din litere verzi care curge prin toate obiectele:
„spectacolul cu påpu¿i” – extrem de avansat – pe care îl
controleazå inteligen¡a artificialå.
Alesul – salvatorul profe¡it al omenirii.
Analogic vs. digital – într-o lume controlatå în totalitate de inteli-

gen¡a artificialå, dispozitivele analogice slujesc pentru rebeli
drept singura cale de scåpare. Se pare cå agen¡ii au capacitatea
så modifice orice altceva în Matrice, dar nu se ating de
telefoane (dispozitive analogice numai cu numele, dar la fel
de digitale ca orice altceva din Matrice). Pot clådi un perete
de cåråmidå pentru a bloca accesul într-o camerå, sau pot
manipula alte obiecte din Matrice, dar aceste linii telefonice
trebuie distruse în mod fizic.
Fra¡ii Wachowski au fost întreba¡i într-un chat de ce au apelat la
semnifica¡ia simbolicå a telefonului; ace¿tia au råspuns cå
„le plåcea natura analogicå a tehnologiei mai vechi...”2
Lansarea pe pia¡å a filmului Matrix pe suport DVD a marcat o
schimbare în tehnologie, de la analogic la digital. Versiunea
DVD (digitalå) s-a vândut mult mai bine decât caseta video
2
www.8ung.at/michamarcus/matrix/inter.htm
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
(versiunea analogicå), un fapt fårå precedent. DVD-ul Matrix

råmâne cel mai bine vândut DVD al tuturor timpurilor. Când
au apårut DVD-urile, publicul a fost rezervat. Popularitatea
acestuia a sporit ¿i vânzårile de DVD playere ¿i de alte
DVD-uri. 3
Anderson – Anderson este un nume e familie care se compune

din termeni ce au sensul de „fiul lui Andrei.” Andrei este
derivat din grecescul Andreas, care înseamnå „om.” Prin
urmare, Anderson înseamnå, etimologic, „fiul omului”, o
sintagmå pe care Iisus Hristos o folosea foarte des.
Poate fi considerat ¿i o aluzie la compania Anderson Consulting
(mai apoi rebotezatå Accenture), cu sediul în Chicago,
faimoaså pentru func¡ionarii såi conformi¿ti, cunoscu¡i sub
numele de „Androizii Anderson.” A nu se confunda cu
compania sorå, Arthur Anderson, care a fost implicatå în
catastrofa Enron.
Apoc – primele patru litere din cuvântul Apocalipså.
Apocalipså – descriså în general sub forma a patru cålåre¡i, låcuste

în flåcåri din håuri fårå de fund, prin semnul fiarei ¿i al lui
Antihrist; apocalipsa din film contureazå o planetå Påmânt
devastatå complet ¿i sclavia impuså omului de cåtre inteli-
gen¡a artificialå.
Armaghedon – båtålia hotårâtoare dintre bine ¿i råu. În Matrix,

apari¡ia Alesului declan¿eazå debutul Armaghedonului såu
personal, lupta dintre om ¿i ma¿inå.
Autostradå – un fost aeroport a fost transformat în autostradå la

Almeda (care se aflå în baza navalå San Francisco). Se
zvone¿te cå aceasta va fi scena unor scene incitante în episoa-
dele ce vor urma. David Ellis – regizor secund – a mårturisit
3
www.icr2.com/articles/news/648.html.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
revistei Sci-fi Wire cå scenele de urmårire între ma¿ini vor

låsa publicul cu gura cåscatå. „Poate cå a¡i våzut ni¿te scene
notabile de urmårire, dar cu siguran¡å nu a¡i våzut unele în
care combatan¡ii sar din ma¿inå în ma¿inå ¿i se luptå în acest
timp ¿i fac toate celelalte chestii din Matrice... ¿i Trinity vå
va uimi pe motocicletå.”4
Baterii – în Matrix, oamenii au fost redu¿i la stadiul de simple

baterii. Creierele lor sunt conectate la o lume de vis pulsândå
¿i realistå; sunt închi¿i în capsule ¿i alimenteazå ma¿inile
care le controleazå.
Baudrillard – faimos teoretician postmodern de origine francezå.

Teoriile sale referitoare la realitate, simulacre ¿i simulare au
stat la baza multora dintre temele complexe ale filmului. În
purå tradi¡ie filozoficå francezå, Baudrillard a pufnit cu dispre¡
referitor la Matrix. El afirmå cå nici un film nu poate exploata
în profunzime ideile din Simulacra and Simulation ¿i cå
încercårile din Matrix sunt superficiale ¿i eronate. (Vezi
eseurile lui Felluga ¿i al lui Gordon.)
Baza de date a Fiscului – Neo descoperå cu surprindere cå Trinity,

cea care a spart baza de date a Fiscului, este o femeie. Se
remarcå numeroase referin¡e la „plata taxelor” drept o
activitate prototipicå pentru Matrice. Så în¡elegem cå fra¡ii
Wachowski nu sunt admiratori înfoca¡i ai Fiscului?
Båiatul cu lingura – un båie¡el cu aspect budist care înva¡å så

manipuleze Matricea. El afirmå cå „lingura nu existå... nu
lingura se îndoaie... ci tu însu¡i.”
Iatå o parabolå din budismul Zen:
Doi cålugåri se certau referitor la steagul de pe templu: unul spunea
cå steagul de mi¿cå, iar celålalt sus¡inea cå vântul se mi¿cå.
S-au tot certau ¿i nu au reu¿it så cadå la învoialå. Hui-neng,
4
www.scifi.com/scifiwire.art-main.html?20002-05/28/14.00.film.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
al ¿aselea patriarh, a spus: „Domnilor! Nu steagul se mi¿cå.

ªi nici vântul. Mintea voastrå se mi¿cå.” Cei doi cålugåri au
fost extrem de uimi¡i.
Benzi desenate – Matrix este o bandå desenatå ce a prins via¡å.

Regizorul de imagine a montat totul într-o asemenea manierå
încât dacå faci o pauzå la un anume moment, scena pare
desprinså dintr-o bandå desenatå sau roman desenat. Fra¡ii
Wachowski au executat ¿i o versiune pe bandå desenatå a
filmului pentru a o prezenta studioului ¿i a mers.
Bioelectricitate – înainte ca oamenii så stingå soarele, inteligen¡a

artificialå era alimentatå prin intermediul energiei solare.
Dupå ce aceastå surså dispare, ma¿inile cele harnice au
nåscocit o altå solu¡ie: oamenii în¿i¿i, în combina¡ie cu „o
nouå formå de fuziune.” Oamenii produc bioelectricitate
(curent electric produs de ¡esutul viu), „mai mult decât o
baterie de 120 de vol¡i”, dupå cum îi spune Morpheus lui
Neo. (Vezi eseurile lui Lloyd ¿i Sawyer.)
Cancer – agentul Smith a asemånat rasa umanå cu un cancer care

rumegå planeta. În aceastå scenå, el chiar pare så manifeste
unele emo¡ii quasi-umane; î¿i exprimå dezgustul ¿i ura fa¡å
de oameni. Se gråbe¿te – vrea så scoatå de la Morpheus
codurile ca så punå capåt luptei cu rebelii ¿i så se elibereze
pe sine însu¿i din Matrice. Dar unde s-ar duce?
Unul dintre elementele distinctive dintre inteligen¡a artificialå ¿i
omenire este gama umanå a capacitå¡ii emo¡ionale. Aceastå
scenå îl contestå înså. Ar putea inteligen¡ele artificiale (¿i
crea¡iile sale, precum agen¡ii de pildå) så fie mai umani decât
putem så ne imaginåm? (Vezi eseul lui Lloyd.)
Capsulå – Neo trebuie så ia capsula ro¿ie ca så descopere cå e

doar un corp într-o capsulå, alimentând ma¿inile.
Cascadoriile – actorii au fost nevoi¡i så se antreneze intens pentru

aceste scene. De¿i au constituit cauza multor accidentåri,
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
acestea au contribuit la statutul individual al filmului. Carrie-

Anne Moss ¿i-a rupt piciorul la filmårile pentru ultimele douå
pår¡i (¿i ¿i-a scrântit glezna la filmårile din clådirea guverna-
mentalå). Pentru Matrix, Keanu Reeves s-a antrenat de¿i avea
o problemå cu gâtul. To¡i au suferit mici våtåmåri în timpul
antrenamentelor.
Chicago – ora¿ul în care au crescut fra¡ii Wachowski. De¿i filmul

a fost filmat în Sydney, toate numele de stråzi ¿i loca¡iile
esen¡iale sunt preluate din geografia ora¿ului Chicago. Primul
lor film, Bound, a fost plasat în Chicago, ca ¿i Matrix în
versiunile ini¡iale ale scenariului. Când au aflat cå vor filma
în Australia, au preferat så men¡inå numele stråzilor ¿i
loca¡iile.
Conven¡ii cinematografice în stil Hong-Kong – conven¡ii cinema-

tografice cu origine în Hong-Kong. Când kung-fu-ul a intrat
pentru prima oarå în balonul de såpun hollywoodian, Americii
i-a plåcut la nebunie. Scenele de ac¡iune erau noutå¡i
nemaivåzute. Fra¡ii Wachowski au introdus ¿i astfel de scene
în Matrix, alåturi de cele cu gloan¡ele. Hugo Weaving, Keanu
Reeves, Carrie-Anne Moss ¿i Lawrence Fishburne s-au
antrenat timp de luni de zile – pentru prima oarå actori normali
se antrenau pentru a filma ei în¿i¿i scene kung-fu. (Vezi Yuen
Woo-Ping.)
Cunoa¿te-te pe tine însu¡i – inscrip¡ie în latinå pe o plåcu¡å din

bucåtåria Oracolului. (Scriså în greacå la Oracolul din Delphi.)
Cypher – cuvânt ce are ¿i sensul de zero. Probabil derivat din

Lucifer (personajul chiar poartå o hainå din piele de ¿arpe.)
Cypher este reflectarea – în film – a lui Iuda; faptul cå l-a
trådat pe Morpheus pentru o bucatå de mu¿chiule¡ pråjit ¿i
nu pentru bani este foarte important. (Vezi eseul lui Fontana.)
De¿ertul realului – un concept din Simulacra and Simulation a

lui Baudrillard. Cel care tråie¿te în de¿ertul realului existå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
mai degrabå pe hartå decât în teritoriul pe care aceasta îl

descrie; ceea ce el considerå a fi real este de fapt o copie
lipsitå de un original. (Vezi eseurile lui Felluga ¿i Gordon.)
Dl. Reagan – Cypher cere så devinå cineva important, „un actor

så zicem”, când va fi reintegrat în Matrice – ceea ce se
potrive¿te de minune, ¡inând cont cå numele lui de familie
în film este Reagan.
Dozer – numele lui aminte¿te de o ma¿inårie veche, analogicå.
Franklin ¿i Erie – scena trådårii lui Cypher, dar ¿i o intersec¡ie din

Chicago.
Hacker – un iste¡ în ale calculatoarelor care î¿i folose¿te abilitå¡ile

pentru a sparge coduri, baze de date etc. Rebelii din Matrix
sunt cu to¡ii hackeri. În¡eleg toate dedesubturile tehnologiei
digitale, fapt care îi transformå în speran¡e ale luptei împotriva
Matricei.
Hotel Lafayette – aici se întâlne¿te Morpheus cu Neo pentru prima

oarå. În scenariu, acesta este descris drept „un loc al elegan¡ei
putregåite, o gazdå putrezindå a viermilor.” Rebelii se
aventurau în asemenea locuri neumblate ¿i påråginite pentru
a nu da nas în nas cu agen¡ii. Lipsea „traficul” ¿i erau
nevåzu¡i. Asemenea unui site web nu foarte accesat, este
greu så-i identifici pe rebeli când sunt în astfel de loca¡ii.
Agen¡ii nu îi pot prinde fårå un indiciu digital (sau ponturi
de la Cypher).
„I’m Beginning to See the Light” – cântec al lui Duke Ellington

ce se aude în casa oracolului.
Iepurele alb – rozåtoarea care a bågat-o pe Alice în bucluc.
Ie¿ire viabilå – o cale de ie¿ire din Matrice.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Iluminare – o stare de în¡elegere spiritualå sau intelectualå pe care

o cautå unii indivizi. De aceea, ea diferå de la persoanå la
persoanå. Gânditorii ilumini¿ti din secolul al XVIII-lea (precum
Rousseau ¿i Voltaire) au cåutat-o prin ra¡iune; budi¿tii cautå
Nirvana. Neo investigheazå adevårata naturå a realitå¡ii.
(Vezi eseul lui Ford.)
Imagine rezidualå a eului – proiec¡ia mentalå a eului electronic.

De fiecare datå când cineva este conectat la Matrice sau la
un program de antrenament, se percepe fårå mufele ¿i firele
care îl conecteazå la componentele de bazå. Sim¡urile îi spun
cå ceea ce tråie¿te este real, de¿i s-ar putea så ¿tie cå este
vorba despre realitate virtualå foarte avansatå.
Impuls electromagnetic – încårcåtura electricå folositå împotriva

santinelelor. Fra¡ii Wachowski ¿i-au fåcut temele: este foarte
posibil cå Nebuchadnezzar så fie dotat cu o asemenea armå.
Un impuls electromagnetic este activat când razele gama intrå în
coliziune cu moleculele de aer, trimi¡ând un impuls vast de
mare voltaj. Armele electromagnetice sunt cercetate ¿i
proiectate aståzi. Ar putea fi folosite pentru a pulveriza
avioane, vapoare sau chiar pentru a distruge generatoare de
electricitate, sisteme de telefonie etc. (Sunt låudate a fi o
armå mai blândå deoarece pot distruge infrastructura de
energie electricå ¿i bateriile de apårare ale unei ¡åri fårå a
produce foarte multe victime.)
Statele Unite s-au gândit s-au gândit prima oarå la a manipula
câmpul electromagnetic al planetei noastre drept armå atunci
când au descoperit faptul cå detonarea unei bombe nucleare
la mare altitudine produce un impuls electromagnetic de
amploare.
Este logic astfel ca Nebuchadnezzar så dispunå de un asemenea
dispozitiv similar celor pe care ¡årile le produc aståzi pe ascuns
(în deceniul 1970, Uniunea Sovieticå a încercat så convingå
Na¡iunile Unite så monitorizeze ¿i så legifereze crearea
acestor arme). El ar putea distruge molu¿tele într-o clipitå.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Inteligen¡a artificialå – ma¿ini capabile de gândire ¿i crea¡ie dincolo

de programarea executatå de om. Ma¿inile inteligente
„gândesc” la fel ca oamenii – factorul distinctiv dintre oameni
¿i inteligen¡ele artificiale este alcåtuirea fiziologicå; oamenii
sunt organici ¿i inteligen¡a artificialå mecanicå. Unii afirmå
cå inteligen¡a artificialå este punctul în care va duce evolu¡ia
umanå. (Vezi eseurile lui Kurzweil, Lloyd ¿i Joy.)
Ioan Botezåtorul – figura biblicå ce a precedat lui Hristos. El a

pregåtit venirea lui Iisus. Morpheus este echivalentul futurist
al acestui personaj. Credin¡a lui în Neo declan¿eazå eveni-
mentele din film, ¿i în cele din urmå îl ghideazå pe Neo
pentru a-¿i descoperi abilitå¡ile de manipulare a Matricei.
(Vezi eseul lui Fontana.)
Ipoteza „creierului în cuvå” – o problemå filozoficå tipicå puså

de Hilary Putnam: „Cum ¿tiu cå nu sunt doar un creier într-o
cuvå, stimulat de vreun cercetåtor nebun?” Matrix a dus
aceastå întrebare la urmåtorul nivel: „Cum ¿tiu cå nu sunt
doar un corp påstrat într-o capsulå dezguståtoare, stimulat
de o ma¿inå råuvoitoare?” (Vezi eseurile lui Boettke ¿i Zynda.)
Înviere – baza credin¡ei cre¿tine, învierea lui Hristos dovede¿te cå

el este Mesia. De aceea este nevoie ca Neo så învie, pentru
ca el så devinå Alesul.
Labirintul birourilor – Thomas A. Anderson lucreazå într-o struc-

turå corpora¡ionalå ca o matrice. Compania este o metaforå
pentru controlul exercitat de inteligen¡a artificialå, „corpora¡ia”
supremå de control.
Împreunå cu Matrix, o altå serie de filme a nåruit experien¡a de a
lucra pentru „om.” Office Space, American Beauty ¿i Fight
Club (printre altele) au contestat status quo-ul culturii apara-
telor de apå. Ideea cå cå oamenii î¿i irosesc vie¡ile stând în
fa¡a ecranelor, înconjura¡i ¿i separa¡i de restul lumii prin
paravane deprimante, i-a împins pe eroii acestor pelicule så
se revolte împotriva conformitå¡ii.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Lume umanå perfectå – prima Matrice, care a e¿uat. Ma¿inile

creaserå o lume perfectå ¿i armonioaså, dar dupå cum spune
agentul Smith, „recolte întregi au fost irosite.” Problema
constå în faptul cå oamenii nu pot concepe o lume fårå
suferin¡å. (Vezi Suferin¡å.)
Matrice – „lumea cu care ¡i-a fost acoperitå privirea.” (Vezi eseul

lui Schuchardt.)
Mesia – cel ales, care vine så dea vreo douå ¿i så salveze lumea de
råu. Hristos era a¿teptat så vinå învârtind o sabie; cuvintele
sale „iube¿te-¡i aproapele” ¿i secven¡a finalå a råstignirii/
învierii au contrastat enorm cu un Dumnezeu mai råzboinic
din Vechiul Testament. Modul violent în care Neo îl salveazå
pe Morpheus este în concordan¡å cu a¿teptårile israelienilor
din partea lui mesia. (Vezi eseul lui Fontana.)
Meta CorTechs – compania de sisteme de operare unde lucreazå

Neo. Fra¡ii Wachowski au evitat un proces adåugând „meta”,
deoarece CorTechs este numele unei companii cu acela¿i
obiect de activitate ce existå în realitate.
Metafizicå – specularea ¿i explorarea filozoficå a unor întrebåri

cårora ¿tiin¡a nu le poate råspunde. În general, metafizica
pune sub semnul întrebårii natura realitå¡ii.
Modelul 3 nr. 11 – numårul modelului navei, vizibil pe o plåcu¡å în

Nebuchadnezzar. În Biblie: „ªi spiritele necurate, când l-au
våzut, s-au aruncat la picioarele lui în lacrimi, strigând: «Tu
e¿ti Fiul lui Dumnezeu.»” Înså¿i nava Nebuchadnezzar pare
så strige faptul cå Neo este Alesul. (Vezi Nebuchadnezzar.)
Morpheus – el este Ioan Botezåtorul, iepurele alb care îl conduce

pe Neo în ºara Minunilor. Morfeu este zeul viselor în Meta-
morfozele lui Ovidiu. Morpheus este cel care deschide min¡ile
speran¡elor cåtre adevår, dar ¿i cel care poate manipula
Matricea cât poate de bine.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Motelul Heart O’ the City – locul în care agentul Smith în împu¿cå

pe Neo, cel mai probabil afectându-i inima.
Na¿tere neprihånitå – se poate spune cå Neo este produsul unei

astfel de na¿teri, de¿i mama sa e mai degrabå o ma¿inå ¿i nu
o sfântå.
Nebuchadnezzar (Nabucodonosor) – nava veche ce poartå o mânå

de rebeli prin måruntaiele Påmântului.
Se spune cå regele babilonian Nabucodonosor este cel care a
construit Grådinile suspendate ale Babilonului (una dintre
cele ¿apte minuni ale lumii). A prådat ¿i a ars din temelii
primul templu din Ierusalim. Acest rege este foarte important
în Biblie pentru visele sale. Profetul Daniel interpreta ¿i vise
pe care regele nici måcar nu ¿i le putea aminti. Aceste
interpretåri au dus la o serie de profe¡ii ce anun¡au venirea
lui Mesia.
Prin urmare, numele navei este foarte potrivit ales, întrucât ¿i
Morpheus ¿i-a dedicat via¡a cåutårii lui Mesia.
Neo – anagramå a englezescului „one”; prefix ce are sensul de

„nou”; Thomas A. Anderson î¿i va accepta numele pe care
¿i l-a asumat în spa¡iul cibernetic în momentul în care va
în¡elege cå el este Alesul.
Neuromancer – romanul lui William K. Gibson – ¡inând de

domeniul cyberpunk-ului – care a folosit cuvântul „matrice”
pentru a face referire la o re¡ea complexå de calculatoare.
Mul¡i au sus¡inut faptul cå filmul Matrix a reînviat genul
cyberpunk-ului.
Night of the Lepus – film de groazå ce ruleazå la televizorul

Oracolului. Este cu ni¿te iepura¿i albi.
Oglindå – agen¡ii ¿i rebelii poartå ochelari foarte atrågåtori, cu

lentile oglindå, în timp ce sunt în Matrice. În Matrix existå
de altfel multe oglinzi, pentru a aminti publicului faptul cå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Neo a trecut prin oglindå, gåsind mai degrabå realitatea în

locul unui ¡inut de vis.
Om sutå la sutå – se mândre¿te cu faptul cå nu e recoltå pentru

inteligen¡ele artificiale. Deoarece îi lipse¿te componenta de
conectare la Matrice, sluje¿te drept operator pentru rebeli
sau populeazå Sionul. Existen¡a acestor oameni semnificå
rezisten¡a ¿i speran¡a rasei umane ce nu tråie¿te în Matrice.
Oracolul – o båtrânicå drågu¡å, Oracolul are înclina¡ie pentru copt

pråjituri ¿i rostit profe¡ii. Gloria Foster, actri¡a care interpreteazå
acest rol a murit la scurt timp dupå ce s-a filmat majoritatea
scenelor din Matrix Reloaded. Fra¡ii Wachowski au fost
nevoi¡i så modifice în grabå scenariul lui Matrix Revolutions
din pricina acestui eveniment, ¿i se speculeazå intens faptul
cå Oracolul va apårea ¿i în ultima scenå din aceastå trilogie
cinematograficå. Oare ce formå va lua?
Pastila albastrå – cheia cåtre o via¡å de dulce ignoran¡å: fripturi

suculente, cariere fericite ¿i necazuri mårunte care nu au nimic
de-a face cu înfruntarea dintre om ¿i ma¿inå. Dacå vei lua aceastå
pastilå, nu-¡i vei mai face griji despre realitatea dezolantå.
Pastila ro¿ie – dacå o vei înghi¡i, te vei scufunda în adâncurile

realitå¡ii ¿ocante. (Eseul lui Lloyd.)
Podul Adams – locul în care Neo se întâlne¿te pentru prima oarå

cu Switch, Apoc ¿i Trinity. Acest pod chiar existå în Chicago
¿i este un loc încårcat de istorie.
Porcårii gen Gestapo – maniera durå în care agen¡ii îl amenin¡å

pe Neo atunci când îl aresteazå. Aceastå întâlnire este unul
dintre indiciile care îi dau de veste lui Neo cå lumea nu este
ceea ce pare.
Programe con¿tiente – to¡i cei care nu au fost elibera¡i din Matrice

sunt poten¡iali agen¡i. Morpheus ilustreazå elocvent aceastå
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
afirma¡ie în timpul programului de pregåtire ce include ¿i

femeia în ro¿u, care se metamorfozeazå rapid în agentul
Smith.
Proxenet digital – de¿i ocupa¡i cu lupta împotriva råului, rebelii

au ¿i nevoi. Ironia sor¡ii face ca ace¿tia så gåseascå plåcerea
sexualå – de fapt orice gen de plåcere – doar în lumea
virtualå. Din câte se pare, nu manifestå comportament sexual
în spa¡iul social al lumii lor, ci numai în cel virtual. Cypher
afirmå cå atunci când se uitå la coduri nu vede decât „blonde,
brunete, ro¿cate...” nu ¿tim cum aratå Sionul lor, dar cu
siguran¡å cå pe acolo nu se învârte nici o femeie îmbråcatå
în rochie ro¿ie. (Uita¡i-vå la hainele pe care le poartå cei de
pe Nebuchadnezzar.)
Recolte – mare parte din limbajul agentului Smith are un efect

dezumanizant. Când se referå la genera¡iile de prizonieri
umani cu termenul de recolte, este limpede faptul cå Matricea
¿i creaturile sale considerå oamenii a nu fi nimic mai mult
decât surse de energie.
Reloaded – fra¡ii Wachowski ¿i echipa lor de produc¡ie au declarat

cå al doilea episod al trilogiei va avea ni¿te efecte speciale
care ne vor låsa mu¡i de uimire, ce nu vor putea fi copiate
sau întrecute de nici un alt film (poate doar de Matrix
Revolutions).
Re¡eaua centralå din Sion – agentul Smith vrea codurile pentru a

o putea accesa ¿i descoperi astfel secretele rebelilor; scopul
såu este så îi stârpeascå pe ace¿tia din urmå.
Rhineheart – „¿eful cel mare” (dupå cum este descris în scenariu),

¿eful lui Neo îi ¡ine o predicå despre punctele fundamentale
ale conformismului.
Santinelå – „Molu¿tele” sunt creaturi mecanice, principala amenin-

¡are la adresa oamenilor care nu sunt conecta¡i la Matrice.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Ace¿tia din urmå se pot apåra numai printr-un impuls

electromagnetic.
Scena gloan¡elor – când fra¡ii Wachowski au filmat aceastå

peliculå, nu dispuneau de tehnologia necesarå creårii acestei
scene – dar au procedat de parcå ar fi avut-o. Din fericire,
diferite echipe de profesioni¿ti au lucrat în postproduc¡ie ¿i
au perfec¡ionat efectul stilizat care a contribuit la succesul
filmului. (Matrix a câ¿tigat un Oscar pentru cele mai bune
efecte speciale vizuale.) De la reclamele pentru Gap la Shrek,
efectul a fost utilizat ¿i parodiat de nenumårate ori dupå
lansarea filmului.
Scena fripturii – echivalentul din 2199 a treizeci de argin¡i.
State ¿i Balbo – scena desfå¿urårii întâlnirii de la metrou dintre

Neo ¿i agentul Smith. (Este ¿i locul unde se gåse¿te o sta¡ie
de metrou în Chicago.)
Storyboard – este foarte importantå pentru felul în care va aråta

filmul în varianta finalå. Acest instrument este folosit ca formå
de comunicare între regizor ¿i regizorul de imagine – viziunea
regizorului este înregistratå în imagini gen benzi desenate,
pentru a-i aråta celui din urmå cum så monteze fiecare cadru
din film.
Fra¡ii Wachowski i-au însårcinat pe Steve Skroce ¿i pe Tani
Kunitake cu executarea storyboardurilor pentru cå celor de
la studiouri le venea greu så în¡eleagå ¿i så vizualizeze
scenariul. Ele însele forme de artå, au fost constant folosite
în timpul filmårilor.
Suferin¡å – o altå temå problematicå abordatå în film. Oamenii nu

au putut crede în prima Matrice construitå pentru ei de cåtre
inteligen¡ele artificiale deoarece nu puteau concepe o existen¡å
fårå suferin¡å.
Mul¡i filozofi (mai ales cre¿tini precum Kierkegaard ¿i Buber) au
tratat aceastå chestiune în maniera opuså – cum poate cineva
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
concepe imaginea unui Dumnezeu drept, ¡inând cont de atâta

suferin¡å pe care oamenii o au de îndurat? Ace¿ti gânditori
s-au chinuit så în¡eleagå o existen¡å (cea pe care o tråiau)
care includea suferin¡å. Matrix percepe suferin¡a drept o parte
integrantå din natura umanå.
Switch – unul dintre rebeli.
Sydney, Australia – Matrix a fost filmat aici ¿i nu la Hollywood

pentru a reduce cheltuielile. De¿i au beneficiat de bugete
mai mari pentru urmåtoarele douå pelicule ale trilogiei, au
preferat så se întoarcå la Sydney pentru cå deja legaserå
rela¡ii foarte strânse cu profesioni¿tii de acolo.
Tank – ca ¿i Dozer, un echipament analogic cu picioarele pe

påmânt. Interpretat de Marcus Chong, Tank nu apare ¿i în
ultimele douå pelicule, pentru cå au existat probleme la
negocierea contractului.
Tastee Wheat – un exemplu comic al prolemelor complexe pe

care le ridicå filmul Matrix. Când oamenii elibera¡i deapånå
amintiri despre mâncarea din Matrice, nu sunt siguri în
privin¡a gustului pe care îl avea. ªtiu numai gustul pe care îl
impunea Matricea. Dupå cum spune Mouse, ce se întâmplå
dacå ma¿inile au perceput gre¿it gustul? Acest lucru este
valabil în legåturå cu majoritatea amintirilor din Matrice.
Rebelii nu ¿tiu cum era 1999; trebuie så aibå încredere cå
ma¿inile ¿tiu cu exactitate. Este o ilustrare simplå a simula-
crelor lui Baudrillard – ceea ce î¿i amintesc så fi „mâncat”
(Tastee Wheat) poate fi o copie fårå nici un original. (Vezi
eseul lui Lloyd.)
Toma necredinciosul – în Noul Testament, apostolul Toma refuzå

så creadå cå Iisus a înviat pânå nu Îl vede cu ochii lui. Similar,
¿i lui Thomas Anderson îi vine greu så creadå cå Matricea
este realå. În momentul în care nu se va mai îndoi (¿i nu este
nevoie decât de câteva întâlniri mai dure cu agentul Smith ¿i
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
de câteva mese pe Nebuchadnezzar), î¿i acceptå numele de

hacker: Neo.
Trei zile premergåtoare Pa¿telui – dupå råstignirea de vineri,

Hristos învie din mor¡i duminicå, a¿a cum promisese, luându-o
prin surprindere ¿i pe Maria Magdalena ¿i pe ceilal¡i veni¡i
så Îi jeleascå moartea. Motiv pentru care duminica este
veneratå de cre¿tini.
ºinând cont de mitologia cre¿tinå vizibilå în Matrix, nu e de mirare
cå filmul a fost lansat de Pa¿te.
Trinity (Treime) – o Maria Magdalena androginå: ea este membrul

spiritual ¿i loial al grupului.
Cuvântul „treime” nu se regåse¿te în Biblie; este un termen pe
care cre¿tinii îl folosesc pentru a defini un Dumnezeu cu trei
fe¡e: Dumnezeu Tatål, Iisus ¿i Sfântul Duh. Cu toate acestea,
are o conota¡ie cre¿tinå puternicå.
Tunelul iepurelui – o altå referin¡å la Alice în ºara Minunilor.
Verde – culoarea predominantå în scenele din Matrice. Regizorul

de imagine a folosit filtre verzi pentru a imprima culoarea
verde unor loca¡ii precum biroul lui Thomas Anderson.
Aceastå culoare este folositå pentru cå le amintea fra¡ilor
Wachowski despre „verdele fosforescent al vechilor calcula-
toare personale.”5 (Vezi Albastru.)
Violen¡å stilizatå – înainte de lansarea filmului avusese loc masacrul

de la liceul Columbine, iar Matrix (împreunå cu alte filme) a
fost victima criticilor. Natura violentå a filmului a fost o
problemå pentru unii, de¿i majoritatea au fost dispu¿i så
recunoascå faptul cå scenele de ac¡iune ¿i de luptå au dat un
aspect aparte filmului. Este greu så învingi råul fårå ca nimeni
så nu aibå de suferit.
5
www.8ung.at/michamarcus/matrix/inter.htm
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Virus – agentul Smith asociazå rasa umanå nu cu alte clase de

mamifere, ci cu un virus; organismele se multiplicå ¿i
epuizeazå resursele, dupå care sunt sili¡i så-¿i schimbe loca¡ia
¿i så distrugå altceva.
Wells ¿i Lake – intersec¡ia spre care fuge Trinity dupå ce Cypher

dezvåluie cealaltå ie¿ire a ei. Wells ¿i Lake reprezintå salvarea
de moment; numele „apoase” ale stråzilor sugereazå ideea
de botez. (Botezul este un ritual cre¿tin care asigurå absolvirea
de påcate.)
Yuen Woo-Ping – cel care a conturat carierele lui Jackie Chan ¿i

Jet Li; el a antrenat actorii ¿i a creat coreografia pentru scenele
de luptå din Matrix.
Zion (Sion) – un ora¿ ceresc, promis de Dumnezeu israeli¡ilor. Un

loc respirând armonie ¿i frumuse¡e, a¿ezat pe vârful unui
deal din Ierusalim. Sionul din Matrix oferå contrariul. Localizat
lângå centrul Påmântului, „unde mai e cald încå”, acest ultim
ora¿ locuit de oameni con¡ine la fel de multå speran¡å ca ¿i
cel biblic. Îl vom vedea în Reloaded.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
INFORMAºII
DESPRE
AUTORI
Peter J. Boettke este profesor de economie la Universitatea George

Mason ¿i autor al mai multor cår¡i despre istoria, colapsul ¿i
tranzi¡ia de la socialism în fosta Uniune Sovieticå. Cele mai
recente cår¡i ale sale sunt Calculation and Coordination ¿i
The Economic Way of Thinking. Înainte de a profesa la GMU,
a predat la Universitatea din New York ¿i a fost National
Fellow la Institutul Hoover de la Universitatea Stanford. ªi-a
luat doctoratul la GMU ¿i licen¡a în arhitecturå la Grove City
College.
Dr. Nick Bostrom este filozof la Universitatea Yale. A fondat World

Transhumanist Association în 1998 (cu David Pearce) ¿i apare
deseori ca purtåtor de cuvânt ¿i comentator în media.
Domeniile sale de cercetare sunt filozofia ¿tiin¡ei, teoria
probabilitå¡ii, implica¡iile etice ¿i strategice ale tehnologiilor
anticipate (inclusiv inteligen¡a artificialå, nenotehnicå,
geneticå etc.). Are cuno¿tin¡e vaste de cosmologie, neuro¿tiin¡å
computa¡ionalå, logicå matematicå, filozofie, inteligen¡å
artificialå; este autorul cår¡ii Anthropic Bias: Observation
Selection Effects in Science and Philosophy.
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
290 INFORMAºII DESPRE AUTORI
Dino Felluga este profesor de englezå la Universitatea Purdue,

West Lafayette. Prima lui carte, The Perversity of Poetry:
Romantic Ideology and the Popular Male Poet of Genius va
apårea la SUNY Press. Lucreazå acum la extinderea unui
site web (înso¡it de o carte) care familiarizeazå studen¡ii ¿i
oamenii de culturå cu teoria criticå prin intermediul culturii
populare: www.purdue.edu/guidetotheory.
Paul Fontana a absolvit cu brio filozofia la Colby College în 1996.

Acest eseu a fost scris în momentul în care studia Noul
Testament la Harvard Divinity School. Tråie¿te în New York.
James L. Ford este profesor de religii est-asiatice la departamentul

de religie la Universitatea Wake Forest, North Carolina. Are
un master în arte din 1996 ¿i un doctorat din 1998 în domeniul
religiilor asiatice ob¡inute la Universitatea Princeton. Cercetårile
sale fundamentale s-au concentrat asupra budismului japonez
medieval ¿i a încheiat de curând lucrarea intitulatå Boundless
Devotion: Jokei (1155-1213) and the Discourse of Kamakura
Buddhism. În prezent, este secretar executiv al Society for
the Study of Japanese Religion ¿i activeazå în comitetul
pentru Grupul Religiilor Japoneze al American Academy of
Religion.
Andrew Gordon este profesor de englezå ¿i director al Institute

for the Psychological Study of the Arts (IPSA) la Univer-
sitatea din Florida. A fost lector Fulbright despre literatura
americanå în Spania, Portugalia ¿i Serbia ¿i a predat ¿i în
Ungaria ¿i Rusia. Predå prozå americanå contemporanå,
prozå ebraico-americanå, literaturå ¿i film SF. Printre lucrårile
ce poartå numele såu se numårå: An American Dreamer: A
PsychologicalStudy of the Fiction of Richard Mailer;
Psychoanalyses/Feminism (co-autor), Screen Saviors:
Hollywood Fictions of Whiteness (co-autor; cartea discutå
multe filme printre care Raiders of the Lost Ark, Bårba¡i în
negru ¿i Matrix). A scris nenumårate eseuri despre SF ¿i
filmele SF, printre care se numårå ¿i filme ale lui George
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
Lucas, Steven Spielberg ¿i Robert Zemeckis, în Science

Fiction Studies ¿i alte reviste.
James Gunn este ¿i scriitor ¿i profesor de SF. Prima lui povestire a

fost publicatå în 1949; de atunci a publicat 99 de povestiri ¿i
38 de cår¡i, printre care The Joy Makers, The Listeners,
Kampus, The Dreamers ¿i The Immortals, care a devenit
film TV în 1969: The Immortal. A predat timp de patruzeci
de ani la Universitatea din Kansas, unde încå ¡ine un curs de
varå de SF ca profesor emerit. A fost pre¿edinte al Science
Fiction Writers of America ¿i al Science Fiction Research
Association, ¿i a câ¿tigat premiul Hugo, premiul Award ¿i
Eaton. Printre cår¡ile sale teoretice se numårå Alternate
Worlds: The Illustrated History of Science Fiction; Isaac
Asimov: The Foundations of Science Fiction; The Science
of Science Fiction Writing ¿i o antologie istoricå în ¿ase
volume The Road to Science Fiction.
Robin Hanson este profesor de economie la Universitatea George

Mason. În 1998 a luat doctoratul în ¿tiin¡e sociale la California
Institute of Technology. Mai devreme luase un master în
fizicå ¿i în filozofia ¿tiin¡ei de la Universitatea din Chicago;
a petrecut nouå ani studiind inteligen¡a artificialå, statistica
bayeseanå ¿i publica¡iile în hipertext la Lockheed, NASA,
dar ¿i independent. Lucrårile ce poartå semnåtura sa au
apårut în diverse publica¡ii, precum: CATO Journal,
International Joint Conference on Artificial Intelligence,
Journal Evolution and Technology, Social Philosophy and
Policy ¿i Theory and Decision.
Bill Joy este co-fondator, expert în ¿tiin¡e ¿i vice-pre¿edinte al

Sun Microsystems ¿i a jucat un rol important în proiectarea
¿i dezvoltarea unor tehnologii cruciale precum Jini ¿i Java.
În 1997 a fost numit vice-pre¿edinte al Presidential Infor-
mation Tehcnology Advisory Committee. Principalele sale
realizåri au fost recunoscute printr-un articol de fond în
Revista Fortune, care l-a supranumit „Edison al Internetului.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
292 INFORMAºII DESPRE AUTORI
Ray Kurzweil, inventator ¿i expert în tehnologie, a creat prima

ma¿inå care le facilita orbilor cititul ¿i este responsabil pentru
nenumårate inven¡ii. A fondat ¿i a construit nouå companii
de mare succes în domeniul tehnologiei ¿i este autorul unui
best-seller The Age of Spiritual Machines. Este de¡inåtorul a
nouå doctorate onorifice ¿i a numeroase premii, printre care
Medalia pentru Tehnologie din 1999, cea mai importantå
distinc¡ie din domeniu pe plan na¡ional, ¿i premiul MIT-
Lemelson în valoare de 500 000 de dolari pentru Inven¡ii ¿i
Inova¡ii.
Peter B. Lloyd a absolvit facultatea de matematicå la Universitatea

din Cardiff, ºara Galilor, unde a råmas pentru a-¿i continua
cercetårile referitoare la utilizarea energiei solare. A lucrat
mai apoi ca expert în sisteme de operare la grupul de cercetare
medicalå ISIS de la Universitatea din Oxford, unde ¿i-a lårgit
cuno¿tin¡ele de filozofie studiind sub îndrumarea lui Michael
Lockwood, la Universitatea din Oxford, departamentul de
studii externe. Din 1994 lucreazå ca liber-profesionist în
domeniul dezvoltårii sistemelor de operare. S-a men¡inut ca
o prezen¡å constantå în Journal of Consciousness Studies
Online, ¿i a publicat douå cår¡i despre natura con¿tientului.
Tråie¿te la Londra, cu so¡ia sa, Deborah Marshall Warren, o
figurå de vazå a hipnoterapiei.
Robert Sawyer, numit „aproape cel mai bun scriitor de SF” de

The Denver Rocky Mountain News ¿i liderul noii genera¡ii
de scriitori SF, scrie deseori despre inteligen¡a artificialå, mai
ales în Golden Fleece, roman premiat cu premiul Aurora (¿i
desemnat cel mai bun roman de SF a anului de cåtre criticul
Orson Scott Card în The Magazine of Fantasy and Science
Fiction); The Terminal Experiment (care a câ¿tigat premiul
Nebula al Asocia¡iei Science Fiction and Fantasy Writers of
America pentru cel mai bun roman al anului); Factoring
Humanity (nominalizat la premiul Hugo); Calculating God
(alt roman nominalizat la premiul Hugo care a atins prima
pozi¡ie pe lista revistei Locus, jurnalul hipercunoscut în
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro
domeniu); se adaugå ¿i proaspåtul lansat roman intitulat

Hominids – al treisprezecelea al carierei sale – care abordeazå
natura mecanico-cuanticå a con¿tientului. Potrivit Reuters,
a fost primul autor de SF care a avut un site; pentru mai
multe informa¡ii despre Robert ¿i despre activitatea lui vizita¡i
www.sfwriter.com.
Read Mercher Schuchardt este profesor de structuri media la

Colegiul Marymount Manhattan din New York. Este editor
la revista de media ¿i culturå Regeneration Quarterly,
fondator al CLEAVE: The Counter Agency (www.cleave.com)
¿i editor al Metafilm (www.metaphilm.com), un site unde se
interpreteazå filme. În 2003, Spence Publishing va scoate
pe pia¡å primele sale douå cår¡i, Metafilm: Seers of the Silver
Screen ¿i The Disappearance of Women: Technology,
Pornography and the Obsolence of the Gender. El ¿i so¡ia
sa î¿i educå acaså – în Jersey City, New Jersey – cei cinci
copii. Pute¡i lua legåtura cu el la read@cleave.com.
Lyle Zinda ¿i-a luat doctoratul în filozofie la Universitatea Princeton

în 1995. Dupå ce a predat un an la Caltech, a ocupat actualul
post la departamentul de filozofie al Indiana University South
Bend (IUSB), unde este conferen¡iar în momentul de fa¡å.
S-a specializat în filozofia ¿tiin¡ei, filozofia min¡ii, ¿tiin¡e
cognitive, epistemologie, metafizicå ¿i logicå. A publicat
articole în reviste renumite pe plan interna¡ional precum
Synthese, Philosophy of Science ¿i Philosophical Studies.
Periodic, predå la IUSB un curs care se nume¿te „Filozofie,
¿tiin¡å ¿i SF.”
www .amaltea
www.amaltea .ro
.amaltea.ro

Matrix PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matrix PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MATRIX:

ªTIINºÅ, FILOZOFIE ªI RELIGIE

tehnoredactare computerizatå: AMALTEA TehnoPlus

coperta:Simona Derla, Antoaneta Dincå

editori:Dr. M.C. Popescu-Drânda

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale

I. Yeffeth, Glenn (ed.)

MATRIX: ªTIINºÅ, FILOZOFIE ¿I RELIGIE / Glenn Yeffeth

Toate drepturile asupra acestei edi¡ii sunt rezervate EDITURII AMALTEA.

OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA ÎNTÂI:

OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA A DOUA:

INTELIGENºA ARTIFICIALÅ, SF-UL ªI MATRIX 57

PARADOXUL REALITÅºII ªI MATRIX 71

MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ

MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ

BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 145

LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE 167

PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 181

VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 223

TRÅIM ÎN MATRICE? CONTROVERSA SIMULÅRII 261

GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 271

INFORMAºII DESPRE AUTORI 289

„Dr. Barr prescrie cu entuziasm aceastå carte pentru to¡i cei

Dr. Marleen S. Barr, feministå ¿i teoretician al

„Acest volum este o colec¡ie interesantå ¿i inteligentå de eseuri

Carl Freedman, autor al cår¡ii Critical Theory

„O datå cu apari¡ia în cinematografe a filmelor Matrix Reloaded

Dr. Michael Eberle-Sinatra, editor fondator al

Filmul Matrix a luat prin surprindere publicul amator de cine-

cu Samurai medievali, cum ar fi Musashi. Dacå ne afundåm ¿i mai

Ar fi înså potrivit så men¡ionez o cårticicå destul de veche, care

"Forța încă este cu epopeea STAR WARS" - USA

RAZBUNAREA SITH - Matthew Stover

O poveste despre dragoste și dezamăgire, frăție și

CUCERIREA PRINȚESEI LEIA - Dave Wolvertron

George Lucas ne-a adus trilogia cinematografică de

CE Critic cultural ¿i de media,

în robie” sunt douå afirma¡ii rostite de Morpheus, ce revelå analogia

Pentru a li se alåtura lui Morpheus ¿i lui Trinity în experimentarea

¥n mitologia greacå, Morfeu este zeul viselor, iar numele lui

drept ¿arpe. Cypher are îndoieli referitoare la siguran¡a lui Morpheus

„con¡inutul” scenelor kung-fu ¿i muzica electronicå, ignorând

interval ce constituie echivalentul hollywoodian pentru trei zile,

Ce este Matrix? Sim¡ul vizual ¿i cel auditiv vor intra în alertå

fu marca John Woo ¿i mai multe gloan¡e, explozii ¿i horror gotic

oamenii, sclavi prin intermediul propriilor noastre iluzii, dintre care

Într-o culturå mereu håmesitå de mai rapid, de mai asurzitor ¿i mai

unei gåle¡i. În plus, este o plåcere care va cre¿te pe måsurå ce

reprezenta „un apel de trezire cåtre cel adormit”. Nu cunosc råspunsul

pentru a ne îmbunåtå¡i condi¡iile de trai, totu¿i regåsim în îmbrå¡i-

Dacå ai citit pânå aici, cu siguran¡å cå la un moment dat te-ai

indivizi împårtå¿ind o realitate artificialå creatå de ma¿ini pentru a

într-o direc¡ie în care nu vrem så mergem. Dar cålåtoria este atât

exemplu, to¡i sunt educa¡i sistematic a vedea lumea într-un anume

Dacå nu dorim så ne trezim, atunci råspunsul este da. Cu toate

Orcii, dragonii, goblinii și trolii se luptă pentru supremația asupra unor

OARE Spre deosebire de

AVEA CYPHER liberi. Percepem

Matrix este o povestire despre ni¿te rebeli care luptå împotriva

Se pare cå inteligen¡ele artificiale au încercat så îi facå pe oameni

mare pre¡ pe cunoa¿terea adevårului de cåtre oameni, pe conceptul

Biologia evolu¡ionistå a înregistrat pa¿i grandio¿i înainte în ceea

situa¡ie. De exemplu, urmåre¿te o coadå ¿i înha¡-o. Dar în cazul