Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Semio Complet Corectat PDF
Semio Complet Corectat PDF
o ramura a stiintelor
medicale ce se ocupa de clasificarea bolilor: C. o disciplina medicala de baza ce integreaza
informatiile precli nice pentru a fundamenta majoritatea bolilor medicale si chirurgicale D. o
disciplina medicala ce studiaza omul si integreaza in mediul extern prin trainile si experienta
medicului; E. o disciplina medicala care observa, interpreteaza semnele si simptomele omului
bolnav;
3. Simptomele pot fi descrise cat mai complet prin una din frazele de mai jos A. o manifestare
anormala observata de familie; B. o anomalie clinica descrisa de pacient sub forma unor
senzatii C. un fenomen biologic obisnuit pentru majoritatea oamenilor; D. o anomalie functionala
care apare la cel putin 25% din pacientii respectivi; E. o reprezentare grafica a severitatii bolii
durerii.
7. Asociati sediul leziunilor inflamatorii 1. leziuni ale tinnpanului si urechi medii, 2. leziuni ale
pavilionului urechii 3. leziuni ale stancii mastoide; si u. tipuri de cefaleel durere: a. durere
auriculara; b. durere osoasa c, durere somatica care sunt asocierile corecte: Ar a-1, b-2, c-3. B
a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-1, c-3 D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
8. Asocierea unei cefaleei varsaturi explozive fara grea sugereaza: A. migrena comuna: B.
cefaleea vasculara nemig noasa: C. hipertensiunea intracraniana D. cefaleea occipitala, E.
nevralgia de trigemen;
9. Caracterele semiologice durerii sunt descrise cel mai bine prin: A. localizarea, intensitatea,
iradierea, continuitatea, periodicitatea, severitatea, manifestari asociate; B. localizarea,
iradierea, durata, severitatea, calitatea asocierea cardiovasculare, semne reactii de aparare: C.
topografia, intensitatea, perio- dicitatea manifestari asociate, reactiile de aparare sl fuga din fata
durerii D. topografia, intensitatea logia, calitatea, conditii de ame- iorare si agravare,
manifestarile asociate atitudinea fata de durere E. topografia, durata calitatea, de asocierea
generale, atitudinea si trairile psihologice
10. C.d.u. afirmati NU caracterizeaza durerea de tip nevralgic. A. iradiaza pe traiectul unui nerv.
B. este accentuata de compresia in puncte de sensibilitate (Valleix) C. este accentuata de
miscare. D. este calmata de aplicatii reci. E. este accentuata de imobilizare
11. C.d.u. afirmati NU caracterizeaza durerea viscerala? A. este profunda; B. este difuza C.
este bine localizata E. este originara in nociceptori visceral
12. C.du. asocieri de semne simptome pot fi intalnite in migrena clasica: A. greata varsatura; B.
HTA Si hipercapnia C. cianoza si cefalee; D. greata poliurie; E insomnie si tremor de repaus;
13. Ce tip de cefalee asociaza fenomene vegetative de tip lacri mare si rinoree in timpul crizei:
A. cefaleea psihogena; B. cefaleea din nevralgia de trigemen C. cefalee din meningita; D.
cefalee .cluster headache"; E. cefaleea din nevrita retro- bulbara;
14. Claudicatia intermitenta este: A. o durere bine localizata, per sistenta, intensa; B. o durere
pulsatila, accentuata sincron cu activitatea cardiaca: C. durere persistenta bine localizata, putin
intensa.D. o durere localizata intr-o masa musculara, aparuta in timpul efortului si care cedeaza
in repaus. E. o durere imprecis localizata, cu senzatie de constrictie, cedeaza a apasare
15. Definitia durerii. A. este o experienta senzitiva sau senzoriala neplacuta produsa de factori
externi: B, este o experienta senzitiva si emotionala neplacuta asociata cu leziune tisulara
actuala sau potentiala C. este o reactie de aparare a organismului la agresiunea factorilor de
mediu externi si interni. manifestata prin modificarea parametrilor vitali; D. este o experienta
fizica la contactul cu facto de mediu potential patogeni; E. este o experienta fizica sau
emotionala neplacuta indusa de mecanisme patogene externe sau interne
16. Durerea somatica superficiala: A. durere bine localizata, suprafata corpului, intensitate
proportionala cu severitatea stimulului, calitate corelata cu natura stimulului B. durere localizata
cutaneo mucos, pe o suprafata mica extraordinar de intensa, cu senzatie de arsura si durata
mare C, durere localizata pe un hemicorp, intensitate si calitate proportionala cu stimulul
producator, durata relativ scurta corelata cu natura stimulului; D. durere localizata relative bine
pe o suprafata variabila, cu intensitate mare sau foarte mare, calitate corelata cu natura
stimulului si invariabil asociata cu manifestari vegetative; E. durere bine localizata pe un
segment al corpului, intensitate mical medie, calitate propor tionala cu severitatea stimulului,
variabil manifestari vegetative sau viscerale
17. Migrena A. nu este pulsatila; B. este de intensitate mical medie si nu afecteaza activitatile
cotidiene C. este bine localizata hemicranie;D. iradiaza obisnuit, spre zona gatului E. este
originara in nociceptorii viscerali de la nivelul capului
18. Migrena: A. este o durere pulsatila; B. este de intensitate mica si nu afecteaza activitatile
cotidiene; C. este localizata exclusiv la nivelul scalpului parieto-occipital; D. iradiaza, obisnuit,
spre zona gatlejului; E. nu are manifestari generale;
20. Despre coilonichie este falsa: A. reprezinta inversul unghiei hipocratice din punct de vedere
al modificarilor de forma care apart B. defineste deformarea unghiei cu aparitia unei concavitai
transversale C. defineste deformarea unghiei aparilia unei convexitati transversale; D. se
insoteste de subtierea si fragilizarea unghiei E. poate apare in anemiile feriprive
21. Despre hipertricoza este falsa: A. dezvoltarea excesiva a parului respecta arealul normal al
pilozi B. dezvoltarea excesiva a parului apare in zone normal nepiloase C. poate fi localizata
sau generat lizata D. poate apare dupa fracturi traumatisme E. poate fi congenitala;
22. Despre hipocratismul digital este falsa A. face parte din osteoartropatia hipertrofianta
pneumica; B. aspectul este de .deget in bat de tobosar C. apare hipertrofia osoasa falangei
distale a tesutului subunghial si unghia hipocratica;D. poate sa apara in tumorile pulmonare E.
este caracteristic cirozei hepatice;
23. Despre modificarile de culoare ale unghiilor este falsa: A. leuconichia apare in insuficienta
hepatica; B. unghiile galbene apar in ocronoza C, unghiile negre apar in excesul de acid
homogentizinic. D. unghiile brune apar in hemo- Cromatoza E. liniile Mees apar la nivelul
unghiilor in intoxicatia cu fluoruri
24. Despre unghia hipocratica A. apare modificarea curburi unghiei atat in sens transversal, cat
si longitudinal B. unghia apare convexa: este si sub denumirea de unghie in sticla de ceas"; D.
in asociere cu hipertrofia osoasa a falangel distale si a tesutului subunghial realizeaza
hipocralismul digital; E. este cunoscuta si sub denumirea de coilonichie;
25. Despre unghiile normale este falsa: A. sunt formatiuni cornoase; B. sunt transparente; C.
sunt usor curbate transversal; D. sunt subtiri: E. sunt opace, avand culoare roz.
26. Liniile Mees care pot apare la nivelul unghiilor reprezinta: dungi albe, longitudinale care pot
apare in intoxicatia cu arsenic. B. hemoragii "n flacara" aparute In longitudinal al unghiei in
endocardita bacteriana C. dunga maro care traverseaza unghia de la un capat la altul si care
pot apare in melanom. D dungi albe, transversale care ntoxical E. dunga de demarcatie de la
nivelul unghiei jumatate alba, jumatate rosie care poate apare in hipoproteinemie:
27. Modificarile din onicogriloza includ, cee. A. ingrosarea unghie B. opacifierea unghiei C.
coloratia galben-bruna a unghie D. fragilizarea unghiei;E. accentuarea curburi unghiei E
28. Onicomadeza defineste: A. desprinderea unghiei de patul unghial B, caderea unghiei C.
lipsa unghiei; D. ingrosarea unghiel: E. subtierea unghiei.
30. Semnele de virilizare includ, ngrosarea vocii B. amenoree C. atrofia glandelor mamare; D.
dezvoltarea musculaturii E. hipertricoza;
31. Uf.d.f.d. fiziologia reglarii greutatii s.c.f.g e. A. Individui sanatos isi mentine greutatea
corporala B. la un punct de echilibru foarte: C. stabil, in conditiile in care, in: D. mod normal,
aportul de calorii si nivelul de activitate: E, nu variaza de la o zi la alta
32. R.l. fiziologia reglarii greutatii, U.a.S.c.cae. A. din cauza importantei fiziologice a mentineri
depozitelor de energie, scaderea in greutate voluntara este dificil de realizat si de mentinut; B.
centrii hipotalamici ai foameil alimentatiei si satietatii joaca un roi central in reglarea apetitului si
a metabolismului C. hipoglicemia stimuleaza centrul satietatii D. a-MSH actioneaza prin recep-
torul MCAR al nel pentru a scadea apetitul. E. reducerea tesutului adipos se asociaza cu terea
productiei de leptina
33. R.I. fiziologia reglarii greutatii, U.a.S.c.cse. A. apetitul si metabolismul sunt reglate de o
retea complexa de factori nervosi si hormonali;B. hipoglicemia suprima secretia de insulina,
reducand utilizarea glucozei C. neuropeptida Y din hipotalamus are o actiune puternica de
stimulare a apetitului. D. deficitul de leptina reduce apetitul E. deficitul de leptina induce
raspunsuri adaptive, printre care inhibarea hormonilor hipotalamici TRH (hormonu eliberator de
tirotropona ) si GnRH (hormonul eliberator de gonadotropina):
34. U.fd.f.d. fiziologia reglarii greutatii s.c.fc.e. A. Neuropeptide cum ar fi: B. hormonul eliberator
de corticotropina (CRH). C. hormonul stimulator al melanocitelor a (a-MSH) si: D. CART
(peptida a carei transcriere este reglata de cocaina si de amfetamina). E. induc cresterea
apetitului actio- nand centra asupra centrilor foame
35. C.d.u. NU este o peptida reduce gastrointestinal ingestia de alimente semnaland salietatea
A. grelina B. GLP-1 (giucagon-like peptide-1); C. glucagon. D. somatostatina, E. colecistokinina:
36. R.l. leptina, u.a.S.c.c.e. A. este produsa de tesutul adipos B. joaca un rol esential in
homeostazia pe termen lung a greutatii. C. creste ingestia de alimente; neuropeptidei Y din
hipotalamus; E. activeaza o serie de cai nervoase care schimba comportamentul de cautare a
hranei.
41. R. scaderea in greutate, u.a.s.c.c.e A. pierderea a >5% din greutatea corporala in decurs de
<6-12luni ar trebui sa determine investigatii suplimentare. B. la cei mai multi indivizi. aproximativ
jumatate din energia este utilizata pentru procese bazale, cum ar fi procesele intelectuale
43. c.d.u. NU este o cauza tipica de scadere in greutate: A. scaderea ingestiei de hrana; B.
malabsorbtie: C. pierderea de calorii. D. sezutul in fotoliu; E. cresterea necesarului de energie.
44. C.d.u. NU afecteaza absorbtia: B.colecistita acuta C. Sprue celiac, D. leziuni de iradiere; E.
infectie
46. C.d.u. NU este o cauza de pierdere neta de calorii: B. aportul alimentar; C, diareea D.
glicozuria din DZ; E. drenajul prin fistula:
49, RI cauzele scaderii in greutate, u.a.s.c.cae. A. DZ nou instalat este adesea insotit de
scadere in greutate; B. depresia si izolarea pot provoca scadere in greutate marcata, in special
la varstnici; C. FNT-a mobilizeaza preferential grasimea, dar cruta muschii scheletici D cancerul
care produce cel mai adesea scadere in greutate la varstnici este cel prostatic; E. BPOC
produce scadere in efortul greutate prin excesiv exercitat de muschii respiratori
50. F.d.u. mecanisme ale scaderii n greutate 1. glicozurie si lipsa actiunilor anabolice ale
insulinei 2. anorexie si cresterea cheltuielii energetice in repaus. 3. anorexie, lipsa resurselor si
a suportului si urmatoarele stari patologice DZ netratat; b. izolarea (mai ales la varstnici) c,
boala pulmonara cronica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c 2: a-2, b-3,
c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
51. F.d.u. mecanisme ale scaderii greutate: 1. cresterea metabolismului 2. cheltuielii energetice
in repaus; 3. intoleranta digestiva (anorexie. greata, varsaturi. si urmatoarele stari patologice: a.
hipertiroidism; b. insuficienta renala; c, insuficienta cardiaca care sunt asocierile corecte: a-1, b-
2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
52. F.d.u. mecanisme ale scaderi in greutate 1. cresterea metabolismului; 2. anorexie, lipsa
resurselor, 3. citokine proinfiamatoare, catabolism crescut, anorexie; si urmatoarele stari
patologice: a. depresia (mai ales la varstnici); b. boli autoimune sistemice C. feocromocitom:
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3. B. a-1, lb-3, c-2 D. a 2, b 3, c-1 E. a-3, b-2, c-1 53.
R.l. cele mai frecvente cauze de scadere in greutate in functie de varsta (asadar cele care
trebuie vizate in mod special in demersul diagnostic) fd.u. categorii de varsta: 1. la varstnici 2. la
persoane mai tinere si urmatoarele stari patologice: a. depresie; b. tulburari psihiatrice, inclusiv
tulburari de alimentatie; c, DZ; d. afectiuni gastrointestinale care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-1, c 2, d-2, B. a-1, b-2, c-1, d-2, C.a-1, b-2, c-2, d-1 D. a 2, b-1. c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1
54. R.d. cele mai frecvente cauze de scadere in greutate in functie de varsta (asadar cele care
trebuie vizate in mod special in demersul diagnostic) f.d.u.categorii de varsta 1. la varstnici 2. la
persoane mai tinere; si urmatoarele stari patologice: a. hipertiroidism; b. lipsa suportului familial;
c. infectie, mai ales cu HIV; d. cancer. care sunt asocierile corecte: A. a-1. b 1, c 2, d-2; B. a-1,
b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
55. Citokine care, pot induce pierdere ponderala (mergand pana la casexie) s.u.cea: A. factorul
de necroza tumorala-a (FNT-o); B, IL-6 si IL-1 C. grelina D. factorul neurotrofic ciliar; E. factorul
inhibitor din leucemie:
56. Efecte ale citokinelor care pot nduce pierdere ponderala (mergand pana la casexie) S.u Cie.
A. anorexie; B. febra; C. cresterea contractilitatii miocardice D. modularea reactiilor imune si
inflamatoare: E. diverse modificari metabolice specifice
57. Stari patologice in care cresc citokinele care pot induce pierdere ponderala s.u.cae. A.
cancer. B. stari septice:C sindromul de intestin iritabil: D.SIDA; E. ICCg
58. R.l. cauzele scaderil in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice: 2. afectiuni
cardiace; 3. afectiuni ale cavitatii bucale si ale dintilor. si urmatoarele cauze: a. boala cardiaca
ischemica; b. disguezie; C. Cancer colonic care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2,
b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
59. RI, Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categori 1. afectiuni neoplazice; 2. afectiuni cardiace;
3. factori legati de varsta; si urmatoarele cauze: a. modificari fiziologice; b. cancer gastric c.
insuficienta cardiaca congestiva care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C.
a-2, b-3, c-1: D, a 3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
60. R.l. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice: 2. afectiuni
respiratorii: 3. factori legati de varsta; a. cancer hepatobiliar; b. diminuarea gustului si a
mirosului; c.emfizem; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B, a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
61. R.I. cauzele scaderii In greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice. 2. afectiuni
respiratorii. 3. factori legati de varsta; si urmatoarele cauze: a. invaliditati functionale; b. neoplazi
hematologice; c, boala pulmonara obstructiva Cronica care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1; D. a-3; b-1; c-2
62. R.I Cauzele scaderii in greutate, f.d.U. categorii 1. afectiuni neoplazice; 2. infectii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice; si urmatoarele cauze a, accident vascular cerebral b. cancer
pulmonar c. HIV care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-1, c-3.
D.a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
63. R.I. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice: 2. infecii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice, si urmatoarele cauze: a. boala Parkinson; b. cancer mamar.
care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2. b-3, c-1 D a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;
64. R Cauzele scaderii in greutate, fd.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice; 2. infectii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice: si urmatoarele cauze: a, boli neuromusculare: b. cancer
genitourinar, c. parazitoze; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2
65. R. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice; 2. infectii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice; si urmatoarele cauze: a. Cancer ovarian b. endocardita
bacteriana subacuta; c. dementa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2
D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c 2;
66, RI, Cauzele scaderii in greutate, fd.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice 2. medicamente; 3,
factori sociali; si urmatoarele cauze a. b. cancer de prostata; antibiotice care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D.a 3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
67. R.l. cauzele scaderii In greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni endocrine metabolice 2.
medicamente; 3. factori social si urmatoarele cauze: a. hipertiroidism b. dificultati economice; c,
AINS re sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2
E. a-3, b-2, c-1
69. R.I. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni endocrine si metabolice 2.
medicamente; 3. tulburari psihiatrice si comportamentale urmatoarele cauze: a. feocromocitom:
b. anxietate; c. metformin; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b 3, c-2; C a 2,
b-3, c-1 D, a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
70. RI, cauzele scaderii in greutate, f.du. categorii. 1. afectiuni endocrine si metabolice 2r
medicamente; 3. tulburari psihiatrice si comportamentale; urmatoarele cauze: insuficienta
corticosuprarenaliana c. levodopa care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b 3, c-1; D.a-3, b-1, c-2;
71. RI. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni digestive; 2. medicamente 3.
tulburari psihiatrice si comportamentale; a. alcoolism; b. malabsorbtie c. IECA; care sunt
asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2: D. a 3, b-1, c-2;
72. R.l. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categori: 1. afectiuni digestive, 2. afectiuni ale cavitatii
bucale si ale dintilor: 3. tulburari psihiatrice si comportamentale urmatoarele cauze: a. tulburari
de alimentatie; b. dentitie incompleta; c. obstructie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c 2 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3. b-2, c-1
73. R. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni digestive; 2. afectiuni ale cavitatii
bucale si ale dintilor; si 3. tulburari psihiatrice comportamentale si urmatoarele cauze: a. anemie
permicioasa; b. cari de aportul alimentar); care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1
74. R.l, cauza scaderii in greutate involuntare, f.d.u. inceputuri de fraza 1. se poate depista;2.
ramane obscura si urmatoarele sfarsituri de fraza a. la 75% din pacienti; b. in ciuda
investigatiilor extensive c. la 25% din pacienti. d. prin istoric examen fizic investigati diagnostice
directionate care sunt asocierile corecte: a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1. b-2, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1,
d 1:
75. R.I. evaluareal diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.cale. A. pacientii la care nu se
reuseste descoperirea unei cauze au mortalitate superioara celor la care se identifica o boala
organica B. inainte de a se efectua o evaluare extensiva este important sa se confirme
scaderea ponderala C. este importanta masurarea obiectiva de rutina a greutatii in cadrul
consultatiei medicale D la femei trebuie efectuata examinare pelviana, doar daca nu au
histerectomie. E. scaderea in greutate poate fi prima manifestare in tumorile digestive (de tub
digestiv, ficat si pancreas);
76. R.I. evaluareal diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.c.ea A. pacient care au Cauze
medicale de scadere in greutate au de obicei manifestari care sugereaza afeclarea unui anumit
sistem/ aparat B. inainte de a se efectua o evaluare extensiva, este impor. timp in care s-a
produs; c. anamneza pe aparate trebuie se focalizeze pe manifestar bolilor cunoscute ca
produc de obicei scadere in greutate; D. examinarea neurologica trebuie sa includa evaluarea
starii mentale E tumorile digestive afecteaza aportul de alimente doar tardiv in evolutia bolii
77. R.I. evaluareal diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.cae. A. cancerul pulmonar poate
sa nu produca simptome respiratorii. pacientilor care afirma scadere in greutate semnificativa,
aceasta este confirmata cand este masurata obiectiv C. examenul fizic trebuie sa inceapa cu
masurarea greutati si determinarea semnelor vitale (hemodinamice, respiratorii); D. investigatiile
paraclinice confirma sau infirma diagnosticele posibile sugerate de istoric si de examenul fizic.
E. indicatorii tumorali pot sugera o s neoplazie oculta, dirijand eventual investigatiile imagistice:
78. R.I. evaluarea diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.ce, cancerul pulmonar A. trebuie
avut in vedere a pacientii cu istoric de fumat B. nu rareori, pacientii la care s-a produs o scadere
in greutate semnificativa nu sunt constienti de aceasta C. la barbati trebuie efectuata
examinarea rectala, incluzand examinarea prostatei D. examinarea neuropsihica tree buie sa
includa si teste de depistare pentru depresie, E. la toti pacientii, determinarile includa glucoza
electroli calciu, analize renale si hepatice;
79. Uf.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.cf.c.e. A. Daca nu se gaseste cauza; B. scaderii in
greutate, se C. recomanda urmarirea clinica: D. atenta si efectuarea unei baterii complete E. de
investigatii suplimentare.
82. U.f.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.c.f.cae. A. In absenta unei masurari obiec tive a
greutatii, scaderea; B. in greutate a unui pacient; c. poate fi confirmata prin faptul c ca trebuie D.
stranga cureaua mai mult E E. sau hainele iau ramas mici. diagnosticarea L
83. U.f.d.f.d scaderii in greutate s.c.f.ce A. Scaderea greutate poate fi, B. prima manifestare in
hipertiroidismul subclinic/ frust; C, mai ales la pacientii tineri; D. care se pot prezenta cu scadere
in greutate si astenie; E. si cu putine alte manifestari de tireotoxicoza.
84. R.I. cauza scaderii in greutate, f.d.u. manifestari care sugereaza afectarea unui anumit
aparat/ organ hiponatremie 1. hiperpigmentatie, si hiperkalemie; 2. pneumonie post-obstructiva,
dispnee, tuse, hemoptizie; 3. greatal varsaturi, tulburari de tranzit, anemie feripriva; urmatoarele
cauze: a. cancer pulmonar b. insuficienta cortico- suprarenaliana; c. cancer digestiv; care sunt
asocierile corecte:b. a-2;b-3;c-1 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3. b-2, c-1 85. Scaderea in
greutate poate fi prima manifestare in: A. boli infectioase trenante B. tumori digestive C.
cancerul pulmonar; D. hipertiroidismul subclinicl frust; E. boala Cushing
86. Scaderea in greutate poate fi prima manifestare in boli infectioase trenante, cum s.u.cae. A.
infectia cu HIV; B. tuberculoza C, amigdalita acuta D. infectii fungice; E. infectii parazitare; 87.
R.I. evaluarea scaderii In greu f.d.u metode de culegere a informatiilor 1. istoric simptome
generale 2. istoric; 3. examenul fizic elemente care pot directiona evaluareasi u. elemente de
diagnostic: a. marirea (uniforma sau neuniforma) a tiroidei; b. boli anterioace; c, febra; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; a-3, b-2, c-1 E. a-3;b-2;c-1
90. R.. evaluarea scaderii in greutate, f.d.u. metode de culegere a informatiilor: 1. istoric
simptome respiratorii 2. istoric 3. examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea si u.
elemente de diagnostic a. tuse b. anomalii cardiace: c. factori de risc pentru infectia cu HIV care
sunt asocierile corecte: A a-1, b-3, c-2, B. a-2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1;D. a-3, b-1, c-2. E. a 3, b-
2, c-1;
93. R.I. evaluarea scaderii in greutate. f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric 2.
istoric simptome digestive 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la toti pacientii; si u.
elemente de diagnostic: a. biochimie serica; b. dificultate in alimentatie; c. manifestari de demen
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c 1
94. R. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor. 1. istoric 2. istoric
-simptome digestive; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la toti pacientii si u.
elemente de diagnostic a. aspecte financiare care pot afecta aportul de alimentei b. hormon
stimulator al tiroidei c. disfagie; care sunt asocierile corecte: A a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
95. R., evaluarea scaderii In greutate, f.d.u metode de culegere a informasiilor: 1. istoric
simptome digestive 2. examenul fizic piele; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la
toti pacientii: si u. elemente de diagnostic: a. analiza urine b. anorexie; C. paloare; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 E. a 3, b-2, c-1: D.a-3;b-1;c-2
97. R.I. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor 1. istoric
simptome digestive 2. examenul fizic-piele; 3. investigatii suplimentare la pacientii cu risc pentru
infectie cu HIV si u. elemente de diagnostic: a. modificari de tranzit intestinal b. turgescenta: c.
anticorpii fata de HIV; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3 B. a-1, b-3, c-2;C. a 2, b-1, c-
3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
98. R.l. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informasiilor: 1. istoric 2.
examenul fizic -piele; 3. investigatii suplimentare daca sunt prezente semne sau simptome
gastrointestinale: si u. elemente de diagnostic: a. cicatrici de la interventii chirurgicale
anterioare; b. calatori inferioara; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c 2; C.
a 2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
100. R.L evaluarea scaderii in greutate, f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric; 2.
examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea; 3. investigatii suplimentare; si u.
elemente de diagnostic: a. candidoza orala: b. TC toracic C. Consum de alcool Care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B, a-2, b-1, d-3 C, a 2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; a 3, b-2, c-1
101. RI, evaluarea scaderii in greutate f.d.u. metode de culegere a informatiilor:1. istoric: 2.
examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea; 3. investigalii suplimentare; si u.
elemente de diagnostic: a. medicamente; b. indicatoril tumorali, c. leziuni dentare care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
102. R. starea de hidratare, u.a.S.c.c.e.: A. proportia de apa din greutatea organismului creste
pe masura ce avansam in varsta; B. la nou-nascuti apa reprezinta 75-78% din greutatea orga-
nismului; C. la femeia adulta, apa reprezinta 55% din greutatea organismului; D. din spatiul
extracelular, 75% reprezinta compartimentul extravascular (interstitial); E. substanta
fundamentala a tesutului conjunctiv este formata din proteoglicani hidratati
103. R.I. starea de hidratare, u.a.S.C.Cee. A. pe masura ce imbatranim, ne uscam B. la varsta
de un an, apa reprezinta 65% din greutatea organismului. C la femei, proportia de apa din
greutatea organismului este mai mica decat la barbat intrucat proportia de tesut adipos este mai
mare D. din spatiul extracelular, 25% compartimentul intravascular (vascular) E. tesut conjunctiv
este alcatult din celule fibre substanta fundamentala;
104. R.I. starea de hidratare, u.a.S.c.gae. A. apa reprezinta -60% din greu- tatea organismului,
B, proportia de apa din greutatea organismului este cu atat mai mica cu cat proportia de tesut
adipos este mai mica C. din apa totala a organismului. doua treimi reprezinta compar timentului
spatiului intracelular.D. tesutul interstitial contine tesut conjunctiv. E. deshidratarea reprezinta
scaderea apei interstitiale sub nivelul necesar pentru hidratarea maximala a proteoglicanilor,
105. R.I. starea de hidratare, S.C A la tineri proportia de apa este mai mica B. la barbatul adult,
apa reprezinta 60% din greutatea organismului; C. din apa totala a organismului, o treime
reprezinta Compari mentul spatiul extracelular, D. tesut conjunctiv este alcatuit din trei
componente; E. edemul apare cand cantitatea de apa interstitiala creste peste nivelul necesar
pentru hidratarea maximala a proteoglicanilor.
106. Uf.d.f.d. starea de hidratare s.c.f.c e A. In mod normal, cantitatea de; B. apa din tesutul
interstilial; C. este exact cat poate fi legata; D. de protetoglicani atunci cand acestia E. sunt
hidratati minimal
107. R.L deshidratare, u.a.s.c.gee. derea cantitalji totale de apa din organism: B, limba uscata
este un semn relevant pentru deshidratare doar in masura in care pacientul respira pe gura C.,
corectarea rapida 2 mEq/L/ h) a deshidratarii hiponatremice poate produce mielinoliza centrala,
mai ales pontina; D. in deshidratarea hipernatremica, rehidratarea trebuie facuta lent (in 248 de
ore). E. dintre diuretice, tiazidele determina hiponatremie mai frecvent furos emidul
108. RI deshidratare, u a-s.c.c.e. A. deshidratarea presupune scaderea volumului de lichid atat
intracelular, cat si extracelular, B. clasificarea deshidratarii se face in functie de osmolaritate si
de severitate C. pentru siguranta, cresterea natremie in deshidratarea sa depaseasca 10-12
mEq/Lu/zi; D. hipoaldosteronismul provoaca deshidratare hiponatremica, asociata cu
hiperkalemie si hiperkaliurie E. tiazidele nu reduc hipertonia medulara
109. R. deshidratare, u.a.s.cge. A manifestarile clinice ale deshidratarii sunt mai ales consecinta
nivelului sodiului; B. sodiul seric poate fi folosit drept indicator al osmolaritatii (in masura in care
glicemia este normala); C.corectarea natremiei n deshidratarea hiponatremica este preferabil sa
se realizeze cu cel -putin 8 mEq/Uzi; D. SPSC (sindromul de pierdere de sare cerebrala) este
un diagnostic de excludere si poate fi confundat cu sindromul de secretje inadecvata de ADH;
E. furosemidul creste hipertonia medulara
110. F.d.u. afirmatiil evenimente care explica de ce diureticele tiazidice produc mai frecvent
hiponatremie decat furosemidul: a. hipertonia medulara nu este influentata (nu este scazuta), b.
apa este reabsorbita din tubul colectar cand acesta traverseaza medulara hipertona; c, apa
reabsorbita in circulatie dilueaza sodiul plasmatic; d. tiazidicele actioneaza in tubul distal, care
este situat in corticala care este lantul cauzall logic just; E. d-a-b-c
111. F.d.u. afirmatii evenimente care explica de ce furosemidul produce mai rar hiponatremie
decat diureticele tiazidice: a. actioneaza la nivelul ansei Henle, care traverseaza medulara b.
sodiul plasmatic nu este diluat; c, scade hipertonia medulara: d. scade reabsorbtia apei din
tubul colector cand acesta traverseaza medulara hipotona; e impiedica trecerea sodiului din
lumenul ansei Henle in medulara; care este lantul cauzall logic just: A. a-e-c-d-b
112, R cauzele deshidratarii f.d.u. categori ingestiei: 2. cresterea eliminarii digestive 3.
deplasarea lichidului in alte compartimente; urmatoarele stari patologice: a. revarsate lichidiene;
b. scaderea senzatiei de sete; c. varsaturi, diaree; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, lb-3, c-2; C. a-2, b-1. c-3; D, a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
113. R. cauzele deshidratarii. f.d.u. categorii: 1. scaderea ingestiei; 2. cresterea eliminarii. 3.
deplasarea lichidului n alte compartimente prin scurgere din prin cresterea permeabilitatii: si
urmatoarele stari patologice: a. imposibilitatea de a se b. pierderi insensibile; C. arsuri; care
sunt asocierile corecte: A a-1, b-2, c-3 a-1, b-3, c-2; C., a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a 3, b-1,
c-2
114. R cauzele deshidratarii f.d.u. categorii 1. scaderea ingestiei. 2. cresterea eliminarii renale;
3. deplasarea lichidului in alte compartimente si urmatoarele stari patologice: b. ascila. c,
diureza excesiva. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C.a-2, b-1. c-3.
D. a-3, b-1, G-2; E. a-3, b-2, c-1;
115, R. cauzele d f.d.u. categorii 1. scaderea ingestiei. 2. deplasarea lichidului in alte
compartimente prin scurgere din capilare prin cresterea permeabilitaji. 3. deplasarea lichidului in
alte compartimentes urmatoarele stari patologice b. intoleranta digestiva (anorexie, c. obstructie
digestiva: d. stari septice; care sunt asocierile corecte: A. a 1, lb-2, c-3, d-1 B. a-1, b-3, c-1, d-2;
C. a 2, b-1, c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-1. d-2. a-3, b-1, c 2, d-1
116. RI. manifestarile clinice ale deshidratarii, f.d.u. categorii 1. scaderea turgescentei cutanate;
2. semne care reflecta hipovolemia; 3. semne care reflecta hipoperfuzia renala secundara
hipovolemiei si urmatoarele manifestari: a. oliguriel anurie, IRA: b. puls diminuat, filiform, pana
ia nepalpabil la periferie. c. pliu cutanat lenes; d. hipotensiune, initial doar in ortostatism, ulterior
si in clinostatism. care sunt asocierile corect A. a 2. b-1, c 2, d-3; B. a 2, b-1, c-3, C. a-2, b-2, c-
1, d.3 D. a-3, b-1, c 2, d-2. E. a-3, b-2, c-1, d-2;
117. R.I. manifestarile clinice ale deshidratarii, f.d.u. categorii: 1. semne observabile prin
palpare, inspectie; 2. semne care reflecta hipovolemia; 3. semne care reflecta stimularea
simpatica secundara hipovolemiei; si urmatoarele manifestari a. insuficienta a multiple organe
moarte; b. tahicardie c, axile uscate, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1. c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
118. R.I. manifestarile clinice ale deshidratarii, fd.u, categorii: 1. semne observabile prin
palpare, inspectie: 2. semne care reflecta hipoperfuzia cerebrala secundara hipovolemiei.3.
semne care reflecta stimularea simpatica secundara hipovolemiei. si urmatoarele manifestari:
a., limba uscata; b, tahipnee c. lipotimie (presincopa), sincopa; care sunt asocierile corecte: A,
a-1, b-2, c-3; B.a- 1, b 3, c-2; a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
119. RI. manifestarile clinice ale deshidratarii. fd.u. categorii: 1. semne observabile prin palpare,
inspectie; 2. semne care reflecta hipoperfuzia cerebrala secundara hipovoleniei: 3. semne care
reflecta hipovolemia; si urmatoarele manifestari: a. soc hipovolemic; b. letargie, obnubilare,
coma; c. globi oculari hipotonil deprimabil care sunt asocierile corecte: B. a 1, b-3, c-2 C. a 2, b-
1, c-3; D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
120. R.I. clasificarea deshidratarii in functie de osmotaritate (apreciata prin nivelul natremiei,
f.d.u. categorii 1. izonatremica. 2. hiponatremica (hipotona); 3. hiper natremica (hipertona); si
urmatoarele trasaturi: a. natremie <130 mEq/L b. natremie >150 mEq/L; c. natremie 130-
150 mEq/L; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3;B. a-2, b-1, c-3; C a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1. c-2, E. a-3, b-2, c-1;
121. R.I. clasificarea deshidratarii functie osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei), f.d.u.
categorii: 1. izonatremica; 2. hiponatremica 3. hipernatremica urmatoarele trasaturi: a. pierdere
excesiva de sodiu (fala de apa); b. pierdere proportionala de apa si sodiu; c, pierdere excesiva
de apa (fata de sodiu) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3; B, a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3 D, a 3, b 1, c 2; E, a 3, b 2, c-1;
122. R.l. clasificarea deshidrataril in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul notremiei),
fd.u, categorii 1. izonatremica: 2, hiponatremica 3, hipernatremica: trasaturi a, apa
intravasculara trece in spatiul extravascular: b, afectare similara a compartimentelor
intravascular extravascular: c, apa este trasa din celule osmotic in spatiul extracelular: care sunt
asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-3; B. a-2. b-3, c-1 C. a-2, b-3, c-1 D. a 3. b-1.c-2; E, a 3, b-2, c-
1.
123. R.I. clasificarea deshidratarii In functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei).
categorii 1. izonatremica; 2. hiponatremica: 3, hipernatremica: si urmatoarele trasaturi: a.
pierdere de fluid hiperton; b. pierdere de lichid hipoton; c. pierdere de fluid izoton; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3. C.a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b 2, c-1;
124. RI. clasificarea deshidratari In functie de osmolaritat (opreciata prin nivelul natremiei) f.d.u.
categorii: 1. hiponatremica; 2, hipernatremica; si urmatoarele trasaturi: a. rehidratarea rapida
delermina edem cerebral b, 5-10% din cazuri. c. anorexie fara greata. hipertermie prin
perturbarea termoreglarii, delir somnolenta coma, respiratie Cheyne- Stokes d. hiperhidratare
intracelulara;care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2,
c-2, d-1i 2, b 1. c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1
125. R.I, clasificarea deshidratarii in functi de osmotaritate (apreciata prin nivelul natremiei),
f.d.u. categorii 1. hiponatremica; 2. hipernatremica; le trasaturi a. apa extravasculara trece in
spatiul intravascular; b. crampe musculare, apatie, convulsii c. rehidratarea trebuie facuta lent
(in 248 de ore). d. poate fi consecinta respectarii stricte a unui regim desodat, care sunt
asocierile corecte: A. a 1. b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d 1 D a 2, b-1, c-2,
d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1
126. R.I. clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei
f.d.u. categorii: 1. hipernatrenica 2. hipoemaatremica: si urmatoarele trasaturi a. osmolii idiogeni
trag apa inapoi in celula pentru a mentine volumul de fluid intracelular. b. hipovolemie excesiva
fata de cantitatea de lichid pierduta; c. semne de hipertensiune intracraniana cu edem cerebral;
d. hipovolemia este mai putin importanta care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-
1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2 e D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1
127. RI. clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei).
f.d.u. categorii 1. hiponatremica 2. hipernatremica si urmatoarele trasaturi a. lipsa senzatiei de
sete; b., la rehidratare rapida, osmolaritatea intracelulara crescuta poate duce la un influx masiv
de apa c. 5-10% din cazurimai ales pontina: care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-1, d-2; B.
a-1, b 2, c-2, d-1; nc. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a 2. b-2, c-1, d-1 128. R.I.
clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei). f.d.u.
categorii: 1, hiponatremica 2. hipernatremica si urmatoarele trasaturi a. apa poate migra in
celule; b. pacientul resimte sete; c. umflarea celulei cu ruperea membrane d. ia corectare, este
de dorit ca natremia sa se modifice cu s10- 12 mEqMLlzi, preferabil cu s8 mEq/L/zi care sunt
asocierile corecte: A. 8-1, b-2, c 1. d-2; B. a-1; b-2;c-2;d-1 D. a-2, b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1,
d-1;
129. R.I. clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei),
f.d.u. categorii 1. izonatremica; 2. hiponatrernica 3. hipernatremica urmatoarele trasaturi a.
pentru a compensa, celulele pot genera particule active osmotic (osmoli idiogeni) b.
deshidratare celulara; c. cea mai frecventa forma (80%) d. hipertensiune intracraniana (cefalee,
varsaturi neprecedate de greata). care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-1. d-3; B. a 3. b-1,
c-3, d-2; C.a-3, b-2, c-3, d-1; D.a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c 2, d-1;
130, F.d.u. evenimentel manifestari care pot sa apara in deshidratarea hiponatremica: a.
hipovolemie excesiva fata de cantitatea de lichid pierduta: b. pierdere excesiva de sodiu (fata de
apa) c. hiponatremied. apa intravasculara trece in spatiul extravascular, care este cauzal corect:
C. b-c-d-a
131. F.d.u. evenimente manifestari care pot sa apara In deshidratarea hiponatremica: a.
hiperhidratare intracelulara, b. migreaza in celule; C. crampe musculare, apatie, convulsii,
hipertensiune intra- craniana, edem cerebral, care este lanul cauzal corect: C. b-a-c
132. F.d.u. evenimentel manifestari care pot sa apara in deshidratarea hipernatremica: a.
hipovolemia este mai putin de sodiu) c. hipernatremie: d. apa extravasculara trece in spatiul
intravascular care este lantul cauzai corect C. b-c-d-a
133. F.d.u evenimentel manifestari care pot sa apara in deshidratarea hipernatremica: a.
deshidratare celulara b. pentru a compensa, celulele osmotic (osmoli idiogeni): c. apa este trasa
din celule osmotic in spatiul extracelular. d. cresterea osmolaritatii intracelulare trage apa inapoi
in celula pentru a mentine volumul de fluid intracelular: care este lantul cauzal corect: D. c-a-b-d
134. F.d.u. evenimentel manifestari deshidratarea hipernatremica la rehidratare rapida: a.
umflarea celulei;a. excretia unui solvit activ osmotic si putin sau deloc reabsorbabi b. sonda
nazogastrica: c. sindromul .pierdere de sare cerebrala" (SPSC), d. arsuri; care sunt asocierile
corecte: A. a 2, b-1. c-3, d-3; B. a 3, b-1, c-2, d-3; C. a-3, b-2, c-1, D, a-3, b-2, c-3, d-1 E. a-3, b-
3, c-2, d-1;
135. R.l. doua cause ale hiponatremiei fdu categorii: 1.SPSC si SIADH; 2. SPSC; 3. SIADH si
urmatoarele trasaturi a.hiponatremie asociata cu hipervolemie; b. cauzat de leziuni
cerebrale(hemoragie, traumatism, tumora, inflamatie); c. concentratie urinara a sodiului este
<100uEq/l intrucat odata cu sodiu se pierde si apa; care sunt asocierile corecte: D. a-3;b-1; c-2
136. R.l. doua cause ale hiponatremiei fdu categorii 1. SPSC, 2.SIADH si urmatoarele trasaturi
a.concentratia urinara a sodiului este >100 mEq/l; b. hiponatremia corectabila prin restrictie de
lichide; c.natriureza neadecvata in asociere cu leziuni cerebrale; d.hiponatremie asociata cu
hipovolemie care sunt asocierile adecvate: E. a-2;b-2;c-1;d-1
137. R.l. cauzele deshidratarii hiponatremice, fdu cai de pierdere a lichidului: 1.cutanata ;
2.digestiva; 3.renala si urmatoarele stari patologice: a.excretia unui solvit active osmotic si putin
sau deloc reabsorbabil; b.sonda nazogastrica; c.sindromul de :pierdere de sare cerebrala”;
d.arsuri care sunt asocierile corecte: D. a-3;b-2;c-3;d-1
138. R. Cauzele deshidratarii pierdere f.d.u. cai de a lichidului: 1. cutanata 2. digestiva 3. renala;
si urmatoarele stari patologice: a. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata;
b. stoma digestiva; c. transpiratii. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2
C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E, a-3, b-2, c-1
139. R.l. Cauzele deshidratarii hiponatremice, f.d.u. cai de pierdere a lichidului: 1. digestiva; 2.
renala; si urmatoarele stari patologice: a, diaree b. scaderea aldosteronului sau a efectelor
renale ale acestuia; c. varsaturi, d. tratament diuretic, mai ales cu tiazide care sunt asocierile
corecte: A a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1
140. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii hiponatremice 1. excretia unui solvit activ osmotic si
putin sau deloc reabsorbabil, 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata; 3.
scaderea addosteronului sau a efectelor renale ale acestuia; si urmatoarele stari patologice: a.
boala Addison; b. glicozuriei c. boala chistica a medularei; care sunt asocierile corecte:A. a-1, b-
2, c-3; C, a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
141. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii hiponatremice: 1. excretia unui solvit activ osmotic
putin sau deloc reabsorbabil 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata: si
urmatoarele stari patologice: a. faza de vindecare a NTA; b. aturie (ARTp sau alcaloza
metabolica) C. cetonurie; d. nefropatie de reflux; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-
2; B. a 1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a 2, b-1, c-1, d-2 a-2. b-1. c-22, d-1
142. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii hiponatremice: 1. excretia unui solvit activ osmotic si
putin sau deloc reabsorbabil 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata 3.
scaderea aldosteronului sau a efectelor renale ale acestuia; si urmatoarel e stari patologice a.
insuficienta cortico- suprarenaliana: b. nefropatii interstitiale; c. cetoacidoza prin privare de
alimente; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, C-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
143. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii onatremice 1. excretia unui solvit activ osmotic si
pujin sau deloc reabsorbabil 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata; 3.
scaderea aldosteronului sau a efectelor renale ale acestuia si urmatoarele stari patologice: a.
nefropatii tubulointerstitiale (mai ales producatoare de acidoza renala tubulara de tip 4): b.
cetoacidoza diabetica sau alcoolica c. uropatie post-obstructiva; care sunt asocierile corecte:A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3. b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1;
144. Rt. cauzele deshidratarii hipernatremice, f.d.u. categorii: 1. poliurie prin pierdere osmotica
de apa; 2. poliurie prin secretiel actiune deficitara a ADH, 3. transpiratie; 4. respiratie; si
urmatoarele stari patologice: a, mentinere gurii deschise la comatosi b. cetoacidoza diabetica; c,
diabet insipid central; d. febra: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a-3, b-1, C-
4, d-2; C.a-4, b-1, c-2, d-3 D. a 4. b-2, c-3, d-1 E. a-4, b-3, c 2, d-1
145. R.I. cauzele deshidratarii hipernatremice, f.d.u. categorii: 1. poliurie prin pierdere osmotica
de apa; 2. poliurie prin secretiel aciune delicitara a ADH 3. transpiratie si urmatoarele stari
patologice: a. hiperpirexiel soc termic; b. manitoi administrat intravenos; c, diabet insipid
nefrogen; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b 3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
146. U.d.f.d. edem si la RHS in general s.cf.g.e.: A. Edemul trebuie incadrat; B. intr-o viziune
mai arya, C.Intrucat se reiera ia presiunea osmotica; D. a intregului tesut interstitial; E. cu
exceptia celui subcutanat.
147. R.l. edem si la RHS in general, u.a.s.c.c.e.: A. pacientul poate sesiza acumu larea de apa
prin faptul ca nu-si mai poate scoate verigheta de pe deget; B. apa (si solvitii difuzibili) trec din
compartimentul vascular in cel extravascular pe la extremitatea arteriala a capilarelor.C. pentru
acumularea de lichid in peritoneu se foloseste curent termenul de ascita: D. la producerea
edemului din a doua jumatate a ciclului menstru al (edem catamenial) contribuie inflamatia
sistemica; resorbtia E. dupa edemului, tegumentul prezinta pliuri longitudinale fine;
148. R edem la RHS in general, u.a.s.c.c.e.: reprezinta cresterea A. edemu cantitatii de apa din
tesutu interstitial: B la nstituirea tratamentului diuretic se poate produce in primele zile o
crestere. in greutate in ciuda unei reduceri sesizabile edemelor; C. apa (si solvitii difuzibil) revin
in compartimentul vascular pe la extremitatea venoasa a capdarului, chid intr-o acumularii de
seroasa, se foloseste de multe ori termenul revarsat lichidian Sau pur Simplu lichid, E. ia
producerea edemului din obezitate contribuie excesul de hormoni feminini;
149. R edem la RHS in general, U.a.s.c, s.: A. cresterea cantitatii de proteo glicani din josutul
interstitial nu reprezinta edem; B. greutatea la cara se ajunge dupa eliminarea intregii cantitati
de apa retinute in spatiul interstitial se numeste greutate uscata C. apa (si solvitii difuzibili) revin
in compartimentul vascular si prin imfatice D. cand nu se cunoaste cauza acumularii de lichid in
pleura termenul corect este pleurezie; E. edemul vechi este cartonat, dur prin acumulare de
macrofage:
151. R. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ce A. mixedemul localizat este in mod tipic
periorbital, dar poate sa apara si in regiunea pretibiala B.edemul poate masca o reducere
importanta a yesutului adipos (si adesea si a celui muscular); C. cresterea fluxului limfatic se
produce drept raspuns la cresterea transsudarii de lichid in spatiul interstitial; D. exista doua
categorii de mecanisme prin care poate sa apara exces de apa in interstitiu E. in etapa de
preedem apare oligurie si crestere in greutate de 4-6 kg, fara edem vizibil,
152. R.l. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ce. A. pielea de deasupra zonei edematiate pare
ingrosata, desi in realitate este adesea subtiata din cauza nutritiei deficitare; B. cele mai
frecvente boli edematoase cronice sunt IC si colita ulceroasa: C. cresterea fluxului mfatic se
produce in masura in care nu exista un blocaj al Canalelor limfatice D. excesul de apa din
interstitiu poate fi produs prin modificarea presiunilor care deplaseaza apa prin bariera dintre
compart mentul vascular si cel interstitial; E. edemul asimetric produs de decubitul preferenjal
pe o parte poate induce in eroare cu privire la etiologia edemului;
153. R.I. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ge. A. distributia edemului ofera nformalii
importante cu privire la cauza B. in cele mai frecvente boli edematoase cronice se produce
adesea o crestere importanta a tesutului adipos (si frecvent si a celui muscular) C. exista
schimburi ample intre compartimentele vascular si ex travascular: D. excesul de apa din
interstitiu poate fi produs prin cresterea permeabilitatii bariere dintre compartimentul vascular si
cel interstitial E. edemu asimetric produs de decubitul preferential pe o parte poate sugera
edemul nu ar fi generalizat, ci localizat;
154. R edem si la RHS In general, u a.S.C. .e. A. edemu insuficienta din cardiaca este mai
important la membrele inferioare; B. edemu nseamna exces de apa in tesutul interstitial C.
acumularile de apa in seroase nu reprezinta edem propriu-zis; D. Cel mai important criteriu de
clasificare a edemului este localiZarea E. edemu nefrotic afecteaza in special pleoapele mod
organele genitale externe data fiind laxitatea tesutului conjunctiv din aceste teritorii;
156. R edem si la RHS in general, u.a.S.c.c.e. A. edemul sistemic devine evident la examenul
fizic abia dupa ce s- au acumulat cativa (4-6) litri de apa in spatiul interstitial, B. apa in exces din
interstitiu provine din vasele de sange C. acumularile de apa in seroase pot fi considerate
ocalizari/ forme particulare ale edemului D. criteriul de clasificare edemului cel mai relevant
pentru depistarea cauzei si instituirea unui tratament este mecanismul E. o cauza tipica de
edem nefrotic este GPLM, care de obicei determina si insuficienta renala; 157. R edem si la
RHS in general, u.a.s.c.cae. A. prima manifestare a RHS poate sa fie scaderea in greutate
aparent inexplicabila; B. apa in exces din compartimentul extravascular provine din
compartimentul vascular; C. cand apa se acumuleaza In seroase din cauze sistemice, va fi
bogata in proteine; D. edemul poate fi clasificat d.p.d.v. al localizarii drept situat la membreie
inferioare sau la fata E. edemul din GNDA este prototipul de edem nefritic; 158. R.l. edem si la
RHS in general, u.a.S.c.c.e A. printre primele manifestari ale RHS se afla adesea reducerea
cantitatii de urina mergand pana la oligurie; B. apa in exces din interstitiu provine in cea mai
mare parte din capilare; C. cand apa se acumuleaza in seroase din cauze sistemice, va fi un
exsudat D. paralizia produce edem unilateral prin scaderea drenajului limfatic si venos pe
partea afectata; E, in edemul nefritic temperatura cutanata este crescuta N
159. R edem si la RHS in general, U.a.s.c.cue. A, pacientul poate sesiza acumu- larea de apa
prin faptul nu-l mai incape incaltamintea (mai ales catre sfarsitul zilei); B. trecerea apei din vas
in interstitiu se produce mai ales la capilarelor intrucat acestea au peretele cel mai subtire C.
acumularea de apa in seroase din cauze sistemice se numeste hidropericard hidrotorace
respectiv hidroperitoneu. u D. administrarea de hormon de crestere poate provoca edem; E
edemul nefritic se asociaza, in mod caracteristic, cu poliurie
160, RI, edem si la RHS in a general, u.a.s.c.cae. u A. pacientul poate sesiza acumularea de
apa prin faptul ca ramane urma de la sosete pe glezneB. peretele capilarelor reprezinta bariera
separa spatiul care vascular de cel interstitial; C. dintre denumirile de hidrotorace, hidropericard
si hidroperitoneu, prima nu este folosita in mod curent: D. la producerea edemului din sarcina
contribuie excesul de hormoni feminin E. edemul nefritic se asociazia in mod caracteristic cu
proteinurie ecu hipoalbuminemie:
161. F.d.u. affirma r I. starea normala a tesutului subcutanat: a. moleculele de proteoglicani din
tesutul interstitial sunt strans lipite una de cealalta (tesutul subcutanat este compact); b.
proteoglicanii nu sunt separati intre ei prin apa libera; C. tesutul subcutanat este elastic (revine
imediat la forma initiala dupa ce este deformat). d. la comprimarea tesutului subcutanat, prin
apasarea cu degetul, nu groapa; care este inlantuirea logica justa: B. b-a-c-d E, d a c b
162. F.d.u. afirmati r.I. tesutul subcutanat edematiat a. la comprimarea tesutului subcutanat, prin
apasarea cu b. apare apa libera care separa moleculele de proteoglicanii c. tesutul subcutanat
isi pierde elasticitatea, devine plastic; care este inlan!uirea logica justa: D. b-c-a
163. R.I. deosebirea dintre edem si starea normala a tesutului subcutanat, fd. cele doua stari 1.
in mod normal; 2. cand se instaleaza edemul; urmatoarele caracteristici: a. la comprimarea
tesutului subcutanat, prin apasarea cu degetul, ramane groapa; b. moleculele de proteoglicani
mplutesc" in apa; c. fiind compact, tesutul subcutanat este elasticid. proteoglicanii nu sunt
separati intre ei prin apa libera; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1. b-2, c-
2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a 2. b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1. d-1 164. R.I. deosebirea dintre
edem si starea normala a tesutului subcutanat, f.d. cele doua stari: 1. in mod normal 2. cand se
instaleaza edemul 3. in cazul edemul infiamator, si urmatoarele caracteristici a. apare apa libera
care separa moleculele de proteoglican b. la comprimarea tesutului subcutanat, prin apasarea
cu degetui, nu ramane groapa. c. moleculele de proteoglicani din tesutul interstiliai sunt strans
lipite una de cealalta; d. fiind elastic, tesutul subcutanat revine imediat la forma initiala care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B a-1, b-2, c-1. d-3 C. a-2; b-3; c-1; d-1 d-2, b-3, c-1, d-1
a-3, b-1, c 2, d-1 E. a-3, b-2, c-1, d-1
165. R.I. deosebirea dintre edem si starea normala a tesutului subcutanat, f.d., cele doua stari:
1. in mod normal; 2. cand se instaleaza edemu; 3. in cazul edemul inflamator; si urmatoarele
caracteristici: a. intrucat moleculele de proteoglicani sunt strans impachetate, tesutul subcutanat
este compact si isi pastreze forma: b. la comprimarea tesutului subcutanat, prin apasarea cu
degetul, nu ramane groapa; c. tesutul subcutanat isi pierde elasticitatea, devine plastic; d.
acumularea de apa in tesutu subcutanat este insotita de proteine si de celule; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-1; C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-
3, d-1 E. a-3, b-2, c-1, d-1
166. F.d.u. evenimente care apar dupa episoade repetate prelungite de edem si mai ales in
cazul edemului cronic:a. depunere de colagen; b. difuziunea dificila a oxigenului prin grosimea
stratului de edem; c. ingrosarea indurarea tesutului subcutanat; d. hipoxie locala; e. pielea de
deasupra zonei edemaatiate pare ingrosata; Care este lantul cauzal corect:. F.d.u. evenimente
care apar dupa episoade repetate si prelun- gite de edem si mai ales in cazul edemului cronic:
a. tulburari trofice si favorizarea infectiilor cutanate si subcutanate; b. difuziunea dificila a
substantelor nutritive; c. dermita, celulita: d. nutritie deficitara; e. roseata caldura locala; care
este lantul cauzal corect: B. b-d-a-c-e
168. F.d.u. evenimente care apar dupa episoade repetate si prelungite de edem si mai ales in
cazul edemului cronic: a. difuziunea dificila a substantelor nutritive; b. nutritie deficitara: c.
disparitia glande sudoripare Sebacee d. piele uscata; care este lantul cauzal corect: A. a-b-c-d
169. Tulburari trofice care apar ca urmare a edemului cronic S.u.c.e A. disparitia anexelor pielii,
B. piozitate excesiva C. piele ingrosata hipercheratoza E. ulceratii: F. leziuni cutanate greu
vindecabile;
170. R.I. evidentierea edemului rin examen fizic, u.a.s.cc.e. A pentru evidentierea godeului,
trebuie sa apese cu degetul tegumentul (cel mult o secunda );B, la pacientul mergator, edemul
se evidentiaza prin apasare pe regiunea sacrata: C. uneori edemul devine evident Cu ocazia
efectuarii unei alte manevre de examen fizic; D. evidentierea edemului este mai dificila la
peretele al bdominal din cauza inexistentei unui plan dur subiacent. E la gamba, edemul se
evidentiaza cel mai bine in regiunea posterioara
171. evidentierea edemului prin examen fizic, u.a.s.c.cae. A. pentru evidentierea godeului,
examinatorul trebuie sa apese pe tegumentul situat deasupra unui plan moal B. la pacientul
alitat, edemul se evidentiaza prin apasare pe Stern C. la pacientul cu edem, palparea spatiilor
intercos tale in cadrul tale examenului toracelui poate lasa amprente pe tegumentele toracelui
D. la fata, demonstreaza edemuli se face prin evidentierea -godeului E la san, edemul se
evidentiaza cel mai bine in cadranul supero-extern
172. R.I evidentierea edemului prin examen fizic, u.a.S.c.c.e. A. evidentierea edemului se face
comprimand perseverent si progresiv tesutul subcutanat pe planul dur subiacent; degete va
capata aspect de coaja de portocala (porii cutanati devin evidenti); C. la pacientul cu edem,
poate ramane o amprenta pe torace in urma apasarii ferme si prelungite cu stetoscopul: D.
edemul bratului se evidentiaza cel mai bine in regiunea anterioara E. Ia membre, edemul see
evidentiaza cel mai bine pe fetele de extensie;
173. R.I. evidentierea edemului prin examen fizic, u.a.s.c.c.e. A. pentru decelarea unui edem
incipient, se apasa anterior si superior de maleola mediala B. dupa strangerea intre doua
degete a pliului cutanat dintr-o zona edematiata tegumentul pacientului ramane amprentatC.
evidentierea edemului se face usor. la nivel sacrat intrucat exista un plan dur subiacent; D. la
coapsa, edemul se evidentiaza cel mai bine in regiunea supero-externa E. la pacientul care se
deplaseaza, edemul se observa initial premaleolar, ulterior retrotibiali
174. U.fd.f.d. evidentierea edemului in absenta unui plan dur subiacent s.c.f.c.e.: A.
Demonstrarea edemului peretelui abdominal B, se face prin apasarea ferma cu degetele
subombilical C. cu evidentierea aspectului de .coaja de portocala; D. urmata de desprinderea
dege- telor si observarea; E. persistentei aspectului de coaja de portocala
175. U f.d.f.d. evidentierea edemului in absenta unui plan dur subiacent s.cf.c.. A. Pentru
evidentierea godeului. B. examinatoru strange ntre doua degete C.(de obicei, police si inelar) D.
ferm si persistent pliul cutanat E. din ragiunea unde vrea sa deceleze prezenta edemului.
176. Pentru c.du. regiuni evidentierea edemului nu se face prin pensarea pliuiui cutanat intre
doua degete A. coapsa B. regiunea pretibiala; C. peretele abdominal D. membrul superior; E.
sani
177. U.f.d.f.d. evidentierea edemului cu ocazia efectuarii unor alte manevre de examen fizic
s.cf.cae, A. Edemul poate deveni evident, B. in urma palpari spatiilor ntercostale C. (pentru
evidentierea modului in care acestea expansioneaza: D. in inspiratie) tegumentele toracelui
pacientului; E. inrosindu-se dupa presiunea exercitata de degetele examinatorului
178. U.fd.fd. evidentierea ede mului cu ocazia eiectuarii unor alte manevre de examen fizic
s.cs.f cae. A. La auscultatia inimii B. ramane urma de la stetoscop;C. dupa apasarea mai ferma
si mai indelungata pe toracele pacientului: D. mai ales la auscultatia unor focare mai sus
situate; E. in special a celui apexian.
179. F.d.u. aspecte legate de localizarea edemului. a. asimetrie corporala (un san/membru mult
mai marel gros decat celalalt); b. pacientul are decubit preferential pe o parte sau pe alta: c.
acumularea de lichid va fi mult mai evidenta pe partea decliva; d. risc de confuzie cu alte
patolog care este lantul cauzal/ logic just : B. b-c-a-d
180. R. confuziile pe care le poate genera decubitul preferential pe o parte, f.d.u. nceputuri de
fraza 1. edernatierea excesiva a unui san; 2. edematierea excesiva a unui membru inferior.
membru superior: si urmatoarele sfarsituri de fraza a. poate duce la confuzia cu un edem
limfatic; b. poate duce la confuzia cu o tromboza venoasa profunda: c. poate duce la confuzia
cu o tumora mamara: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c 3: C. a 2. b-3, c-
1; D. a 3, b-1, c-2; E. a 3. b-2, c-1;
181. R.I. localizarea la fata a edemului f.d.u. inceputuri de 1. este mai frecvent intalnita la
pacienti 2. poate fi observata si la pacienti 3. din cauza ortopneei, este foarte rar observata la
pacientii. 4. intrucat adesea fata este emaciata, este foarte rar observata la pacientii si
urmatoarele sfarsituri de fraza a. cu patologie renala: b. cu edem carential;c. cirotici d. cardiaci
care sunt asocierile corecte: A a 1. b-2, c-4, d-3; C. a b-3. c-1.d4: D. a-2. b4.c-1. d-3; E. a-, b-
1.c-2, d-3;
182 RI. localizarea la fata a edemului . A se constata fata umflata; B. edemul se observa mai
ales in jurul ochilor C. apa se acumuleaza mai ales acolo unde tesutul conjunctiv este mai lax
adica mentonier D. Localizarea faciala a edemului este mai evidenta seara: E. in timpul
clinostatismului nocturn scade afluxul de sange spre partea superioara a corpului;
183. U fdfd. edemul s.cfge A. Cresterea in greutate care insoteste formarea edemului: B este de
regula sesizata inca de la inceput intrucat C. expansiunea tesutului subcutanat se produce D in
zona abdomenului si a coapselor teritorii E. tinute de obicei sub observatie de cei ingrijorai de
greutatea lor
185. RL valorie presiuni hidrostatice (ph) si ale presiuni oncotice (po).fdlu, compartimente: 1. la
extremitatea arteriala a 2. la extremitatea venoasa a 3. in urmatoarele valori orientative: b. po.
28 mmHg. c.ph. -30 mmHg care sunt asocierile corecte: A a 1. b-2, c-3 B: a-1, b-3, c2: C. a 2, b-
3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E a 3, b-2, c-1:
186. RJ. valorie p h. si ale po.1. la extremitatea arteriala a capilarului 2. la extremitatea venoasa
a capilarului 3. in interstitiu; si urmatoarele valori orientative: a. p.o. 28 mmHg b. p.o. 6 mmHg;
10 mmHg care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-3, c-1 D. a 3. b-1, c-2; E. a-3.
b-2, c-1;
187. R.I. valorile p.h. si ale p.0. considerand sensul pozitiv al presiunii dinspre vas spre
interstitiu, f.d.u.compartimente: 1, la capatui arterial al capilarului; 2. in capilar (la ambele
capete); 3. la capatul venos al capilarului; si urmatoarele valori orientative (in (mmHg) a. lichidul
este impins din was spre interstitiu cu o presiune de 35-22 13 b. lichidul este atras din vas spre
interstitiu cu o presiune de 15-22= -7 c. p.h. neta 10 (-5) 15; d. p.h. neta 30 - (-5) 35; e. p.o. neta
- 28+6 -22; care sunt asocierile corecte: A, a 1. b-1. c-2, d-3. e-3; B a-1, b-3, c-3, d-1, e-2; C. a-
1, b-3, c-3, d-2, e-1; D. a 3, b-1, c 2, d-1, e-3; E. a-3, b-2, c-1, d-1, e-3, 188. C.d.u. substante nu
poate trece liber prin peretele capilarelor: A. apa B. albumine; C. ureea D. electroliti E. molecule
cu <30 A (200 A pentru capilarul hepatic).
189. F.d.u evenimente r.l. fiziologia (normala a) tesutului interstitial si a cavitatilor seroase: a. nu
se acumuleaza proteine in interstitiu; b. limfaticele din tesut indeparteaza micile cantitati de
proteine scurse din vase; c. p.o. este mare in vas si mica in nterstitiu d. lichidul ramane in
capilare; care este succesiunea logica: B. b-a-c-d
190. R. fiziologia tesutului interstitial si a cavitatilor seroase f.d.u. cauze 1.in interstitiu ph este
negativa 2. nu se pierd proteine din vas; 3. exista un echilibru intre cantitatea de lichid care
patrunde in spatiul interstitial si cea care il paraseste: b. p.o. tisulara este scazuta, c. spatiul
vascular si cel extravascular isi mentin dimensiunile; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3 B. a-1, b 3, c 2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
191. R fiziologia tesutulu interstitial si a cavitatilor seroase, f.d.u. Cauze: 1 in cavitatile seroase
p.h. este negativa 2. jonctiunile stranse ale endoteliului capilar sunt impermeabile pentru
proteine: 3. seroasele sunt cavitati virtuale si nu contin tesut interstitial; si urmatoarele
consecinte: a, cele doua foite ale seroasei stau lipite una de cealalta; b. nu se pierd proteine din
vas; c. acumularile de apa in seroase nu reprezinta edem propriu-zisi care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
192. U.f.d.f.d., denumirea acumu. larii de lichid in seroase s.c.f.c e. A. Acumularea sistemica de
lichid (avand un unic mecanism) B. atat de mare incat pacientul are edem generalizat asociat;
C. cu transsuedate in s D. se numeste anasarca, termen indeobste rezervat pentru; E. RHS de
cauza hepatica.
193. U.fd.f.d. denumirea acumularii de lichid in seroase s.c.f.c.e A. Termenul de anasarca este
folosit pentru acumularea; B. de lichid de cauza hepatica; C. intrucat In acest caz exista treiD.
mecanisme separate, si nu unul singur cu actiune sistemica; E. care explica prezenta ascitei, a
lichidului pleural si a edemului.
194. R.I. clasificarea edemului pe baza mecanismului si a localizarii f.d.u. Inceputuri de fraza: 1.
edemu prin scaderea p.o. din Vasi 2. edemul inflamator. 3. edemul prin cresterea p.h. din Vasi
si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. poate fi doar sistemic; b. poate fi doar local. c. poate fi atat
sistemic, cat si care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1. c-3 E.
a-3. b-2, c-1
195. R.I. clasificarea edemului pe baza mecanismului si a localizarii, f.d.u. inceputuri de fraza: 1.
edemul prin cresterea permeabilitatii barierei indusa hormonal 2. edemul inflamator din cadrul
reactiilor anafilactice; 3. edemul produs de paralizie; si urmatoarele sfarsituri de fraza a. poate
cuprinde mai multe teritorii b. poate fi doar sistemic; c. poate fi unilateral care sunt asocierile
corecte: A. a-1 b-3 c-2 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2 b-3 c-1 E. a-3 b-1 c-2
197. Elemente care favorizeaza aparitia edemului s.u.c.e. A. cresterea ADH: B. a p.o.
intravasculare C. cresterea fluxului limfatic; albuminelor D. cresterea lichidul interstitial; E.
permeabilitatea capilarelor pentru apa si electroliti,
203. Circumstante care induc sau nism S.U.C.e. A. cresterea volemiei si/sau a VSCE B. a doua
parte a ciclului menstrual C. cresterea FSR; D. carenta de proteine; E. Sarcina
204. Scaderea fluxului sanguin renal (a perfuziei renale) determina u. efecte, Cae. A. scaderea
angiotensinei B. cresterea Na la nivelul maculei densa C. contractia mai intensa a arteriolei
eferente decat a celei aferente; D. scaderea natriuriei; E. secretie de ADH;
205. Scaderea fluxului sanguin or renal (a perfuzie renale) determina u. efecte, ce. A. cresterea
reninei; B. Scaderea natremiei C. scaderea kalemiei; D. scaderea kaliuriei E. stimularea
osmoreceptorilor hipotalamici
206. R.I. diferentierea starilor care produc de cele care nu produc edem, f.d.u. circumstante: 1.
scaderea VSCE produce edem 2. scaderea volemiei nu produce si u. situatiil stari patologice: a.
dieta hiposodata: b. insuficienta cardiaca stanga c. arsurilel hemoragiile masive, deshidratarea;
d. retentia de lichid in cavitatea peritoneala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1. c-2, d-2 B.
a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2. d-1 D. a 2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1
207. R.l. presiunile care deplaseaza apa intre cele doua compartimente ale spatiului extrace-
lular, f.d.u. categorii: deplaseze catre interstitiu; 2. presiuni care fac apa sa se deplaseze catre
vas; urmatoarele presiuni: a. p.h. interstitiala. numita si tensiune tisulara; b. p.o. din vas; c. p.o.
interstitiala: d. p.h. din vas; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-
2 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a 2. b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
208. F.d.u. presiuni care deplaseaza apa intre cele doua compartimente ale spatiului extrace 1.
p.o. interstitiala: 2. p.h. din vas; 3. p.h. interstitiala 4. p.o. din vas; si urmatoarele caracterizari a.
presiunea care absoarbe apa din vas in interstiliu si o tine in iinterstitiu b. presiunea care
impinge apa din vas c, presiunea care absoarbe apa din interstitiu in vas si o tine in Vas. d.
presiunea care impinge apa in Vas care sunt asocierile corecte:A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-1, b-3,
c 2, d-4: C. a-2, b-3, c-1, d-4; D. a-4, b-2, c-1, d-3 E. a-4, b-3. c-1, d-2;
209. Uf.d.f.d. mecanismul edemului s.c.f.c.e, A. Cand excesul p h. din vas sau sistemic; apa in
B. se produce retentie de intregul organism, invariabil; C. insotita de cationul si anionu avand
concentratia cea D. mai mica in mediul extracelular (Na si Cl stare numita E. retentie hidrosalina
(RHS)
213. R.l. mecanismele implicate in producerea RHS, u.a.s.c.c.e: A. SRAA este implicat mai ales
prin vasopresina, B. SRAA actioneaza si local intrarenal; C. pe langa SRAA mai sunt si alti
factori care contribuie la RHS; D. concentratia endotelinei creste in IC; E. cresterea endotelinei
contribuie la edemul din IC
214. . R.l. mecanismele implicate in producerea RHS, u.a.s.c.c.e: A.aldosteronul este hormonal
care elimina Na din organism; B. AT2 induce constrictia arteriolei eferente prin activarea
receptorilor AT2 de tip 1; C. principalul factor care mai contribuie la RHS pe langa SRAA este
arginine-vasopresina numita si ADH; D. cresterea endotelinei contracareaza vasoconstrictia
renala din IC; E. exista si factori care inhiband natriureza tind sa contrabalanseze RHS
215. R.l. felul in care PNUA contracareaza retentia de Na si cresterea presiunii arteriale din
starile hipervolemice fdu mecanisme generale: 1.excretie de Na si apa; 2. Dilatatie arteriolara si
venoasa si mecanisme particulare; a. inhibarea reabsorbtiei Na in tubul prximal; b. cresterea
filtrarii glomerulare; c. inhibarea eliberarii reninei si ALDO; d. antagonizarea actiunii factorilor
umorali vasoconstrictori (AT2 AVP); e. antagonizarea actiunilor vasoconstrictoare ale sistemului
simpato-adrenergic care sunt asocierile corecte: A. a-1;b-1;c-1;d-2;e-2
216. factori care participa la producerea reactiei imediate vasoconstrictoare induse de scaderea
VSCE sunt urmatorii c.e.: A. reactia simpatoadrenergica; B. angiotensina; C. PNU; d. AVP; e.
endotelina
217. Fdu evenimente implicate in producerea edemului: a. scaderea FSR; b. RHS; c. punerea in
miscare a SRAA; d. diminuarea VSCE si care este lantul cauzal correct: E.d-a-c-
218. F.d.u. evenimente implicate in producerea edemului: a. activarea osmoreceptorilor din
hipotalamus; b. cresterea presiunii osmolice plasmatice. C. Creste secretia de AVP: care este
lantul cauzal corect: C. b-a-c
220. F.d.u evenimente care explica felul care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. vasoconstrictie neosmoticacresterea rezistentei arteriale sistemice si
renale; c. activarea receptorilor ventriculari si arteriali. d. scaderea debitului cardiac, care este
lantul cauzal corect: E. d-c-a-b
221. F.d.u. evenimente Care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. vasoconstrictie neosmotica, cresterea rezisteniei arteriale sistemice si
renale, activarea SRAA: b. activarea receptorilor ventriculari si arteriali; c. scaderea debitului
cardiac, d. stimularea SN simpatic; care este lantul cauzal corect: D. c-b-d-a
222. F.d.u. evenimente Care explica felul in care erea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului a. SRAA b. retentie renala de Na cresterea rezistentei arteriale sistemice
si renale, c. scaderea debitului cardiac; d. activarea receptorilor ventriculari si arteriali. e.
restabilirea si mentinerea VSCE care este lantul cauzal corect: C. c-d-a-b-e
223. F.d.U. evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului. a. activarea receptorilor ventriculari si arieriali. b. retentie renala de Na.
cresterea rezistentei arteriale sistemice si renale; c. restabilirea si mentinerea VSCE d.
scaderea debitului cardiac e. activarea SRAA: D. d-a-e-b-c
224. F.d.u, evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului a. arteriolodilatatia sistemica. b. cresterea debitului cardiaci c. restabilirea
si mentinerea VSCE: care este lantul cauzal corect: A.a-b-c
225. F.d.u. evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. anteriolodilatatia sistemica; b. restabilirea si mentinerea VSCE: c.
activarea baroreceptorilor arterial d. retentie de apa, cresterea rezistentei arteriale sistemice si
renale; e. stimularea neosmotica a AVP; care este lantul cauzal corect: D. a-c-e-d-b
226. F.d.u evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului a. stimularea neosmotica a AVP, cresterea rezistentei arteriale sistemice
si renale, activarea SRAA: b. atatia sistemica c. activarea baroreceptorilor arterial d. stimularea
SN simpatic; e. restabilirea si mentinerea VSCE; care este lantul cauzal corect: B. b-c-d-a-e
227. F.d.u. evenimente care explica felul in care umplereaarteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. retentie de Na cresterea rezistentei arteriale sistemice renale: b.
activarea baroreceptorilor arteriali: c. activarea SRAA: d. arteriolodilatatia sistemica; e.
restabilirea si mentinerea VSCE care este lantul cauzal corect: D.d-b-c-a-e
228. R.I. starile patologice care produc edem prin umpiere defi citara (absoluta sau relativa) a
patului arterial, fd.u. categorii: 1. scaderea debitului cardiac, 2. arteriolodilatatie sistemica:
urmatoarele stari patologice: a. deplasarea in alte compartimente a lichidului intravascular; b.
arteriolodilatataare; C. Sepsis d. scaderea volumului de lichid extra celular. care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a
2. b-2, c-1, d-1;
229. R.I. starile patologice care produc edem prin umplere defi- patului arterial, f.d.u. categorii:
1. scaderea debitului cardiac prin afectiuni cardiace; 2. scaderea debitului cardiac prin
deplasarea in alte compartimente a lichidului intravascular. 3. arteriokodilatatia sistemica si
urmatoarele stari patologice: a. IC cu debit cardiac scazut b. ciroza C. Sarcina; d. scaderea p.o.,
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3. c-3, d-2; B. a 2, b-1, c 3, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-3; D. a-
3, b-1, c 2, d-3; E. a 3, b-2, c-1, d-3;
230. R.I. starile patologice care produc edem prin umplere deficitara a patului arterial 1.
scaderea debitului cardiac prin afectiuni cardiace; 2. scaderea debitului cardiac prin deplasarea
in alte compartimente a lichidului intravascular; 3. a sistemica; si urmatoarele stari patologice: a.
tamponada cardiaca: b. IC cu debit crescu C. Cresterea permeabilitatii capilare; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B.a-1, b-3, c-2 C.a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
231. R starile patologice care produc edem prin umplere deficitara (absoluta sau relativa) a
patului arterial, f.d.u. categorii: 1. scaderea debitului cardiac prin afectiuni cardiace; 2.
arteriolodilatatia sistemica: 3. scaderea debitului cardiac prin deplasarea in alte compartimente
a lichidului intravascular; si urmatoarele stari patologice: a. fistula arteriovenoasa: b. sindromul
nefrotic; c. pericardita constrictiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2,
C D a-2, b-3, c-1
232. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u as.c cue. A. peptidele natriuretice
(PNU) tind contrabalanseze RHS prin favorizarea natriurezei; B. cresterea PNU in ICCg si in
ciroza cu ascita este insuficienta pentru a impiedica formarea edemului C. vasoconstrictia ca
raspuns la scaderea VSCE vizeaza redistri- buirea VSCE catre teritoriile vitale D. stimularea
adrenergica determina vasoconstrictie renala; E. AVP creste diureza apoasa;
233. RI. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. PNU este de fapt o
polipeptida: B. pe vas, PNU actioneaza similar endotelinei C. reactia simpatoadrenergica la
scaderea VSCE include activarea nervilor simpatici renali: D. stimularea adrenergica creste
transportul de sodiu si fluid prin epiteliul tubului proximal: E. AT2 are efect vasoconstrictor
generalizati
234. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.g.e, A. distensia atriala
determina eliberarea PNU atriale (PNU-A) B. este secretat de miocitele atriale si ventriculare; C.
activarea nervilor simpatici renali ca raspuns la scaderea VSCE contribuie la stimularea SRAA:
D. umpierea arteriala deficitara actioneaza avand ca punct de plecare fie scaderea debitului
cardiac, fie arteriolodilatatia sistemica E AT2 este activa in special pe arteriolele aferente:
235. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. retentia de Na
determina elberarea PNU-A; B. actioneaza deficitar In IC, ntrucat apare rezistenta actiunea
periferica a PNU C. reactia mai lenta la scaderea VSCE consta in RHS: D. AT2 care intra in
circulatia sistemica stimuleaza productia de aldosteron de catre zona glomerulosa din
corticosupra- renala E. constrictia arteriole eferente indusa de AT2 creste p.h. din capilarele
peritubulare;
236. RI. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e.: A. un precursor al PNU-A
cu greutate moleculara mare este depozitat in granulele secretorii din miocitele atriale; B. in
starile edermatoase creste responsivitatea la actiunile PNU. C. RHS ca raspuns la scaderea
VSCE vizeaza Cresterea volemiei pentru a se obtine o umplere mai adecvata a patului arterial.
D. stimularea productiei aldosteron de catre AT2 induce hiperaldosteronismul secundar
caracteristic pentru multe stari edematoase; E. RHS indusa de hiperaldosecundar secundar are
o contributie importanta la produ cerea edemului;
237. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e. A. PNU-A contracareaza
retentia de Na si cresterea presiunii arteriale din starile hiper. volemice: B. factorii umorali
implicati producerea RHS au ca actiuni generice retentia de Na si de apa si vasodilatatia; C.
RHS ca raspuns la scaderea VSCE contribuie la producerea edemului D. in starile edematoase
caracte- rizate prin hiperaldosteronism secundar, blocarea actiunii aldosteronului produce o
diurezamoderata E. in IC apare hiperaldosteronism secundar ca urmare a scaderii VSCE
238. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e. A. PNU-A creste excretia
de sodiu factorii care contrabalanseaza apoasa B.vasoconstrictie; C. RHS este mediata in
primul rand de SRAA D. spironalactona si amiloridu sunt medicamente care blocheaza actiunea
aldosteronului E. in sindromul nefrotic apare hiperaldosteronism urma scaderii VSCE
239. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. PNU-A scade filtrarea
glomerulara B. pe langa acesti factori umorali, la producerea anumitor forme de edem contribuie
si scaderea volumului sanguin circulant eficient (V SCE); C. SRAA este pus in miscare de
scaderea fluxului de sange renal ca urmare a diminuarii VSCE: D. spironolactoria este un
antagonist al aldosteronului; E. in ciroza hepatica apare hiperaldosteronism secundar scaderii
VSCE
240, R.I. diversii factori implicai in producerea edemului, u.a.s.c.c.e, PNU- A -creste reabsorbtia
sodiului in tubul proximal, B. scaderea VSCE contribuie la producerea edemului mai ales in IC si
in ciroza hepatica:C. RHS este mediata si de AVP; D. impiedica actiunea aldosteronului
canalelor epiteliale pentru Na E. hiperaldosteronismul secundar este un contribuitor important
RHS produsa de scaderea
243. Ru- diversi factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e. A. PNU-A determina
dilatatie arteriolara si venoasa; B., scaderea VSCE poate surveni prin scaderea cantitatii de
sange trimise in patul arterial (prin scaderea debitului cardiac). C. secretia de AVP este scazuta
de PNU-A; D. AINS pot produce vasodilatalie renala prin privarea de prostaglandine vasoactive;
E. stimularea celulelor juxtaglomerulare prin cantitatea scazuta de Na produce bucla de reactie
tubuloglomerulara;
244. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. PNU-A antagonizeaza
aciunile vasoconstrictoare ale AT2. ale AVP si ale sistemului simpato- adrenergic scaderea
VSCE poate surveni prin cresterea volumului patului arterial (vasodilatatie sistemica cu
scaderea rezistentei vasculare sistemice) C. secretia de AVP este stimulata de activarea
osmoreceptorilor din hipotaiamus prin cresterea presiunii osmotice plasmatice. D. ciclosporina
produce vasodilatatie renala: E in citoplasma celulelor juxta- glomerulare pot fi observate
granule secretorii care contin
245. RI diversi factori implicati in producerea edemului. u.a.s.c.cie. A. PNU cerebrala (PNU-B)
este strans inrudita cu PNU-A: B. umpierea patului arterial este deficitara si in caz de
hipovolemie; C. secretia de AVP este stimulata direct de scaderea presiunii ntravasculare; D. in
ciroza hepatica se produce vasodilatatie renala simultan cu vasodilatatia sistemica: E.masa
moleculara de aproximativ 40 kDa
246. RI. diversi factori implicati in producerea edemului. U.a.s.c.cae. A. PNU-B este depozitata
primul rand in miocardul ventricular. B. in hipovolemie se produce scaderea nu doar a VSCE, ci
a volumului de sange in ansamblu C. scaderea presiunii intravasculare activeaza i din vene, T D
angiotensinogenul este o a globulina sintetizata de plasmocite E. sistemul simpato-adrenergic
include terminatiile nervoase sim- patice si calecolaminele circulante
247. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e.: A. PNU-B este eliberata
cand creste presiunea diastolica ventriculara B. in hipovolemie nu doar patul arterial, ci si cel
venos si capilar sunt umplute deficitar, C. la multi pacienti cu IC. scaderea VSCE reprezinta un
stimul neosmotic pentru secretia de AVP; D. renina taie din substratul ei, angiotensinogenul, o
deca- peptida, angiotensina 1; E. edemul de hipoproteinemie apare in gastrita autoimuna.
248. R.I. diversi factori implicati in producerea edemului, uas.c Cie. A PNU este eliberat daca
sodiul este deficitar: B. scaderea vsCE tinde produca hipotensiune; C. la pacientii cu VSCE
scazut nu se produce o scadere normala a AVP la reducerea osmolaritatii; D. din angiotensina
1, prin taierea a doi aminoacizi rezulta o octapeptida, AT2; E. edemul de permeabilitate este
edemul produs de cresterea per- meabilitatii capilare;
249. RI. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.ce A. PNU este eliberat cand
atriul este destins; produca hipoperfuzie: C. cresterea AVP secundara sca- derii umplerii
arteriale contribuie la formarea edemului si la hiponatremie: D. aldosteronul creste re absorbia
Na tubul colector, E. cresterea p.h interstitiale favorizeaza formarea edemului;
250. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.as.c cae. A. PNU-B are actiuni
similare cu PNU-A: B. la scaderea vsCE organismul raspunde printr-o reactie imediata si printr-
o reactie mai lenta. C. umplerea arteriala deficitara determina activarea axei neuro- umorale (si
retentje hidrosalina renala D. aldosteronul scade excretia K de catre tubul colector. substante cu
masa moleculara mica si medie, dar nu contine proteine si nici celule;
251. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, uas.c.c.e. A nivelurile circulante ale
PNU-A si PNU-B sunt crescute in ICCg i in ciroza cu ascita. B.reactia imediata la scaderea
VSCE consta in vasoconstricie,- C. umplerea arteriala deficitara determina stimulare
adrenergica; D. cresterea osmolaritatii inhiba secretia de AVP, E. transsudatul iese din vasul de
sange sub actiunea p h. crescute sau a p.o. scazute,
253. Scaderea fluxului sanguin renal determina u. modificari, cae. A. cresterea reninei; B
scaderea natremiei: C. scaderea kalemiei; D. scaderea kaliuriei E. edem doar daca balanta
hidro- salina este pozitiva;
254. RI. cauza care a produs scaderea fluxului sanguin renal (FSR), f.d.u. circumstante: 1.
scaderea VSCE sau a volemiei; 2. scaderea volemiei cu balanta hidrosalina negativa: 3.
scaderea vsCE cu balanta si urmatoarele trasaturi: a. deshidratare, hemoragie b.edeme c.
retentie de Na (in tubul proximal) si deci de apa; d. nu apar edeme: e. perpetuarea retentiei de
Na (in tubui proxima) si deci de apa; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-2, d-3. e-3; B. a-
1, b-3, c-2, d-2, e-3; C, a-2. b-2, c-3. d-1. e-3; D.a-2, b-3, c 1, d-2, e-3; E.a-3, b-1, c-2, d-3, e-2;
255. R.d. fichidul prezent simultan in cavitatile peritoneala, pleurala si pericardica, U.a.S A.
poate reprezenta anasarca sau poliserozita B. poate fi transsudat Sau exsudat: c prin definitie,
In anasarca este totdeauna un exsudat D. se asociaza intotdeauna cu edeme in poliserozita
dar nu si in anasarca, E. poate sa apara prin cresterea p.h. sau printr-un process inflamator
sistemic;
256. R.I. anasarca, u.a.s.c.cae. A. edemul este generalizati B. de obicei edemul este dur si lasa
greu godeu intrucat este vechi C. se asociaza cu revarsate lichidiene in cavitatile serosae D. de
obicei, edemul nu apare pe peretele abdominal deoarece acientul este in decubit dorsal: E. de
obicei edemul nu apare la nivelul sanilor, deoarece pacienta este in ortopnee;
257. R.l. revansatele din cavitatile seroase din anasarca, u a.s.c.cae. A. seroasele sunt
dependente din punct de vedere fiziologic de spatiul interstitial: B. fichidul este serocitrin; C.
lichidul este bogat in proteine; D. aspectul lichidului indica transudat: E. aparitia lichidului are o
cauza generala
258. F.d.u. tipuri de edem: 1. edemul renal; 2. edemul venos; 3. edemul vechi; urmatoarele
trasaturi a. localizat, pielea se fichenifica in fazele avansate b. cartonat, dur prin acumulare de
fibroblast c. temperatura normala, culoare normala sau alba, pufos; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3. b-2, c-1; C. a-2;b-3;c-1
259. F.d.u. tipuri de edem: 1. edemul inflamator; 2. edemul recent: 3. edem vechi, in fazele
avansate. urmatoarele trasaturi: a. pielea este uscata, pigmentata, pare ingrosata, see
descuameaza b. moale, aspect lucios, uneori se observa picaturi de lichid transsudand prin
piele; c. rosu, dureros, cauza locala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a 2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1; D, a-3, b-1, c E. a-3; b-2; c-1
260. RI. teritoriul unde se observa edemul, u.a.s.c.c.e A. cel renal se observa initial
retromaleolar B cel cardiac se observa initial la fata; C cel inflamator se observa pretibial D, cel
venos se observa sacrat E. cel hepatic se observa la membrele inferioare, de obicei dupa
constituirea ascitei,
261. F.d.u. evenimente legate de activarea SRAA: a. activarea SRAA: b. renala c. absenta
prostaglandinelor vasodilatatoarei d. AINS care este lantul cauzal corect: E. d-c-b-a
262. F.d.u. evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului in
starile cu VSCE scazut: a. scade tensiunea (intinderea) la care sunt supuse celule
juxtaglomerulare (care actioneaza ca baroreceptori): b. scade presiunea din lumen si tensiunea
din peretele arteriolelor renale; c. umplerea deficitara a arteriolelor renale: d. creste sinteza si
eliberarea de renina e. perfuzie renala deficitara; care este lantul cauzal corect: E. e-c-b-d-a
263. F.d.u. evenimente Care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului
in starile cu VSCE scazut: a. perfuzie renala deficitara; b. scade cantitatea de Na care ajunge in
tubul distal la nivelul densa; din macula c. producie eliberare de menina d. scade filtrarea
glomerulara; e, stimularea celulelor f. scade presiunea de perfuzie glomerulara; care este lantul
cauza corect A. a-f-d-b-e-c
264. F.d.u. evenimente care explica felul in care sraa este implicata in producerea edemului in
starile cu VSCE scazut: a, AVP creste reabsorbtia de apa libera din tubii distali si din tubii
colectori; b. creste apa totala din organism; c. secretie de AVP: d. perfuzie renala deficitara; e.
stimularea receptorilor V2; care este lantul cauza corect D. d-e-c-a-b
265. F.d.u. evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului In
starile cu VSCE scazut: a. eliberarea reninei; b. activarea receptorilor B- adrenergici din celulele
juxtaglomerulare c. activarea sistemului simpato- adrenergic; d. scade inhibitia exercitata prin
baroreflex asupra centrului vasomotor, care este lantul cauzal corect E. d-c-b-a
266. F.d.u. evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului:
a. AT2 stimuleaza productia de aldosteron; b. creste osmolaritatea; c. retentie de apa; d,
aldosteronul creste reabsorbtia Na de catre tubul colector. e. secretie de AVP, care este lantul
cauzal corect: A. a-d-b-e-c
267. F.d.u. evenimente Care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului
a. creste p o, din capilarele peritubulare b. constrictia arteriolei eferente indusa de AT2 c. creste
reabsorbtia de sare si apa din tubul proximal si din ramul ascendent al ansei Henle;d. creste
proportia de apa care paraseste capitarele glornerulare; e. creste presiunea glomerulara; f.
creste concentratia proteinelor ramase in vas (la iesirea din ghemui glomerular si deci la
intrarea in capilarele peritubulare) care este lantul cauzal corect: B. b-e-d-f-a-c
268. F.d.u evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului in
starile cu VSCE scazut la pacienti cu IC a. creste nivelul plasmatic al aldosteronului. b. scade
perfuzia hepatica (mai ales in timpul efortului); c, scade catabolismul hepatic al aldosteronului;
d. retentie de Na': e, aldosteronul persista mai mult timp in circulatie care este lantul cauzal
corect: B. b-c-e-a-d
271. F.d.u. evenimente care Na din starile cu exces de mineralocorticoizi: a. creste presiunea
arteriala sistemica b. cresterea volemiei prin RHS; c. creste natriureza; d. creste presiunea de
filtrare glomerulara: e, creste filtrarea giomerulara; care este lantul cauzal corect: B. b-a-d-e-c
272. R hiperaldosteronismul secundar (HAS) din starile cu VSCE scazut, u.a.s.c.cse. A. este un
contribuitor important la RHS sila aparitia edemului in IC. sindromul nefrotic, ciroza epatica B,
de obicei restabileste VSCE C. produce retentie de lichid, care insa este pierdut prin rinichi.
D.lichid in interstigiul periferic si in seroase in ICCg si in sindromul nefrotic: E. contribuie la
acumularea lchidului in cavitatea peritoneala in ciroza hepatica
273. F.d.u. evenimente legate de Has din starile cu VSCE scazut: a. lichidul retinut este pierdut
in interstijul periferic; Continua c. retentie de lichid in tentativa de a restabili VSCE d. nu se
produce natriureza prin presiune si se perpetueaza activarea SRAA care este lantul cauzal
corect:C. c-a-d-b
274. Care dintre umatorii nu este un hormon steroid apt produca prin cresterea reabsorbtiei
renale de Na A. glucocorticoizi: B. amilorid C. steroizi anabolizantii D. estrogen E.
progesteronice;
275. R. edemul prin cresterea p.h. din vas, f.d.u. categorii: 1. genera 2.loca si urmatoarele stari
patologice: a. glomerulonefritele difuze acute; b. bolile limfatice (obstructie mfatica) c. IC d.
bolile venoase (obstructie venoasa sau insuficienta venoasa); care sunt asocieriie corecte: A. a-
1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c 1,d-2; D. a 2. b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-
1;
276. R. edemul general prin cresterea p h. din vas, f.d.u categori: 1. RHS primara; 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd: 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism anterograd; urmatoarele stari patologice: a. afectiuni
renale; b. cresterea presiunii venoase sistemice c. arteriolodilatatie. care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b-2, c-1
277. R.U. edemul general prin cresterea p h. din vans, f.d.u. categori 1. RHS primaran 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd; 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism anterograd: si urmatoarele stari patologice: b. tratament cu
nifedipina c. afectiuni cardiacecare sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3: B. a-1. b-3, c-2; C. a
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
278. R. edemul general prin cresterea p.h. din vas, f.d.u categori 1. RHS primara; 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd; 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism a si urmatoarele stari patologice: a. IC congestiva; b.
tratament cu felodipina; c. IRA: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 D a
2, b-3, c-1; E, a 3, b-2, c-1;
279. R edemul general prin cresterea p h. din vas, f.d.u. categori 1. RHS primara; 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capitare prin mecanism retrograd: 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism anterograd; si urmatoarele stari patologice: a. tratament cu
amiodipina; b. IRC care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b 3, c-2 C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c 2 E. a 3. b-2, c-1;
280. F.d.u. evenimente r edemu prin cresterea p.h. din vas: a. sechestrarea de lichid in
interstitiu; b. scaderea VSCE c. cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd: d. RHS
e. cresterea presiunii venoase sistemice prin patologie cardiaca care este lantul cauzal corect:
E. e-c-a-b-d
281. F.d.u. evenimente r.l edemul prin cresterea p.h. din vas: a. RHS b. cresterea presiunii din
capilare prin mecanism anterograd; c, scaderea VSCE; d. sechestrarea de lichid in interstiju e.
arteriolodilatatie; care este tul cauzal corect: E. e-b-d-c-a
282. F.d.u evenimente care explica edemul prin cresterea p.h. din vas a pacienui tratati cu
antihipertensive, mai ales cu vasoditatatoare: a. creste transsudarea de apa din capilare b. aflux
crescut de sange catre capilare; c. creste presiunea in capilare; d. edem: e. arteriolodilatatie;
care este lantul cauzal corect: E. e-b-c-a-d
283. C.d.u. NU este un vasoditatator care poate produce edem prin aflux crescut de sange
catre capilares A. triamteren; B. hidralazina; C. metildopa D. minoxidil. E. antagonisti a-
adrenergici; F. blocant de canale de calciu dihidropiridinic,
284. Despre edemul cardiac, u.a.S.C.Cze. A. este dureros; B. in patogeneza intervin cresterea
presiunii venoase centrale scaderea debitului cardiac C.dispneea se accenlueaza; D. lasa
godeu, fiind moale: E. devine dur in fazele avansate prin proliferarea fibroblastilor.
285. Despre edemul cardiac U.a.S.c.c.e A. are cauza locala B. este cald capilaraD. este relativ
dur fata de alte tipuri de edem, mai ales daca s-a instalat progresiv; E. se asciaza cu o crestere
a filtrarii glomerulare:
286. Despre edemul cardiac, E A apare mai intai retromalelolar, unde este mai evident
dimineata; B. in mod caracteristic apare. C. in fazele avansate se evidentiaza pretibial D. cand
se instaleaza acut, este moale si deplasabil; sociaza cu hipoperfuzie E. see a renala, care
induce RHS;
287. Despre edemul cardiac, u.a.S.C.Cae. A. IC poate fi sistolica sau diastolica B. ICD
determina cresterea presiunii din capilarele pulmonare; C. cardiomegalia poate fi consta- tata
clinic, pe radiografie si la ecocardiografie; n decubit. E. la pacientul mergator, edemul se
dispune in portiunile inferioare ale membrelor inferioare;
288. Despre edemul cardiac, U.a.S.C.Cee. A. in IC sistolica ventriculul see goleste insuficient B.
ICD produce edem prin cresterea transsudarii de lichid din capilare in interstitiul sistemic; C.
ecocardiografia este utila in diagnosticarea IVS si a afectiunilor care o provoaca D. radiografia
loracica evideniaza ingrosare peribronsica; E la pacientul mergator, edemul se dispune initial la
gambe. ulterior retromaleolar;
289. Despre edemul cardiac A., in IC sistolica ramane mult sange in ventricul la sfarsitul
Sistolei; B. la producerea edemului din IVD participa atat RHS prin ambalarea SRAA, cat si
scaderea presiunii din capilarele sistemice; C. in MS socul apexian este uneori deplasat sau
dischinetic: D. radiografia toracica evidentiaza accentuarea desenului vascular in zonele
pulmonare superioare; E.la pacientul edemul se dispune pe peretele abdominal
290. Despre edemul cardiac A. in IC sistolica exista o cantitate mare de sange in ventricul In
diastola B. in IC usoara cresterea volumului diastolic ventricular reduce contractia ventriculara;
C. IVD izolata apare cel mai adesea in cadrul unui cord pulmonar cronic decompensati D.
radiografia toracica evidentiaza linii Kerley B; E. In formele severe edemul poate ajunge pana la
peretele toracic
291. Despre edemul cardiac, u.a.S.C.Cae. A. in IC diastolica ventriculul se B. in usoara
cresterea mica a volumului total de sange poate compensa deficitul de sange din patul arteria
stabilind o noua stare de echilibru C. in IVD. creste presiunea in venele jugulare si
suprahepalice; D. cand este sever, edemu pulmonar interstitial poate produce edem alveolar
(EPA); E initial edemul la membrele inferioare se observa doar dimineata
292. Despre edemul cardiac. U.a.S.c C. e. A. in IC atat sistolica, cat si diastolica creste
presiunea dias- tolica din ventricu B. hepatomnegalia de staza este dureroasa in cazul ca este
C. in IVD, prin transmitere retrograda, creste presiunea din venele cave si din tributarele
acestora D. cresterea presiunii din capila- rele pleurale duce la acumularea de lichid in spatiul
pleural; E. in general edemul de la mai bine seara intrucat a avut timp peste zi sa se acumuleze:
293. Despre edemul cardiac. A. activarea SRAA are intensitate maxima In faza timpurie a
insuficientei cardiace acute Severe; B. in IC moderata si severa perpetuarea retentiei
hidrosaline la acumularea suplimentara de sange in circulatia venoasa C, in mod caracteristic
edemul cardiac se asociaza cu cianoza centrala in formele mai severe, D. edemul poate
cuprinde coapsele si peretele abdominal; E. hidrotoracele poate deteriora si mai mult functia
respiratorie;
294. Despre edemul cardiac, A. activarea SRAA este mai putin intensa la pacientii cu IC
cronica, Stabila. compensala. B. contractia ejectial golirea) deficitara a VS determina
acumularea de sange in teritoriul venos. C, in VS sunt caracteristice episoadele de dispnee
paroxistica nocturna; D. cresterea cantitatii de apa din tesutul interstitial impiedica difuziunea
oxigenului si a substantelor nutritive E adesea singurul element bioumoral care reflecta staza
hepatica este bila neconjugala crescuta
295. Despre edemul cardiac. u.a.S.c Cae. A. RHs din ic se produce IVS. nu doar in ICG B.
relaxarea (umplerea) deficitara a VS determina acumularea de sange in teritoriui venos; C. in
IVS, dispneea este initial la efort usor: D. impiedicand distensia plama hidrotoracele poate nulu
produce sau agrava hipoxemia; E. edemul cardiac vechi este moale, pufos, deplasabil; 296.
Despre edemul cardiac, u.a.S.c Cie. A. in ICG edemul este mai evident ne si cresterea presiunii
venoase sistemice in IVS B.acumularea de sange din teritoriul venos se asociaza cu cresterea
VSCE C. pe masura IVS agraveaza, dispneea apare la eforturi din ce in ce mai mici; D.
hidrotoracele poate accentua dispneea E. la pacientul alitat, edemul see dispune mai ales in
regiunea cea mai joasa a spatelui: sacrat;
297. Despre edemul cardiac,A. In ICD creste presiunea venoasa sistemica (in venele cave) B.
de obicei. in IVS apare cardiomegalie: C. in formele grave de IVS, dispneea apare chiar si in
repausi D. ca orice edem de enerala, se dispune decliv E. cresterea enzimelor de colestaza
este intotdeauna insotita de cresterea bilirubinei directe;
300. R.I. IVS, f.d.u. cauze: 1. scaderea debitului cardiac stang 2. scaderea perfuziei renale; 3.
reduce irigatiei periferice si urmatoarele consecinte a. scaderea TAS b. ambalarea SRAA: c.
raceala si cianoza extremitatilor, re sunt asocierile corecte:A. a 1, b-2, c-3 a-1, b-3, c-2 C. a 2, b
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
301. R.I. IVS, f.d.u. cauze: 1. scaderea debitului cardiac stang 2. scaderea perfuziei renale; 3.
scaderea TAS si cresterea si urmatoarele consecinte: a. vasoconstrictie periferica: b. oligurie
si/sau retentie azotala: c. scaderea TA diferentiale: care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
302. R. IVS, f.d.u. cauze: 1. scaderea debitului cardiac stang 2. vasoconstrictie periferica: 3.
scaderea vsCE. si urmatoarele consecinte a. scaderea amplitudinii pulsului: b. cresterea TAD c,
scaderea perfuziei renale i are sunt asocierile corect A a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-1,
c 3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
303. F.d.U. evenimente r I. IVS: a. contractie sau relaxare deficitara a VS; b. cresterea presiunii
in artera pulmonara c, cresterea presiunii in capilarele pulmonare: d. acumularea de sange in
venele puimonare: re este lantul cauzal corect A. a-d-c-b
304. F.d.u. evenimente r.l. IVS a. cresterea presiunii in artera pulmonara b. cresterea presiunii
diastolice in VD c. edem periferic; d. impiedicarea golirii VD; e. cresterea presiunii venoase
sistemice: care este lantul cauzal corect; A. a-d-b-e-c
305. F.d.u. evenimenter.1. Ivs: a. galop protodiastolic. b. cantitate mare de sange restanta in VS
la sfarsitul Sistole c. limitarea umplerii protodiastolice a VS d. debitului cardiac care este lantul
cauzal corect: E. d-b-c-a
306. F.d.u. evenimente r.1. IVS: (la examenul a. clinic, radiologic ecografic); b. dilatarea c.
cantitate mare de sange restanta in VS la sfarsitul sistole d. scaderea debitului cardiac stang:
care este lantul cauzal corect: E. d-c-b-a
307. F.d.u. evenimente r I. IVS: a. extremitati reci si cianotice; b. debit cardiac stang scazut c.
irigatie periferica redusa: care este lantul cauzal corect: C. b-c-a
308. F.d.u. evenimente r.l. IVS: a. Scaderea VSCE. b. scaderea debitului cardiac stang; c.
ambalarea SRAA: d. scaderea perfuziei renale; care este lantul cauzal corect. B. b-a-d-c
309, F.d.u evenimente care explica de ce in ICG edemul este mai evident decat in IVS: a.
cresterea presiunil din capilarele sistemice; b. cresterea transsudarii de lichid din capilare in
inters sistemic; c. cresterea presiunii venoase sistemice fin venele cave); d. edem; care este
lantul cauzal D. c-a-b-d
310. F.d.u evenimente r.l. IVD izolata: a. turgescenta venelor jugulare; b. scaderea debitului
anterograd al VD; c, cresterea presiunii din venele cave si din tributarele acestora;d, cresterea
presiunii din venele jugulare e. cresterea presiunii din AD: care este lantul cauzal corect: A. b-e-
c-d-a
311. F.d.u. evenimente r.l. IVD izolata a. cresterea presiunii din veneie cave si din tributarele
acestora: b. cresterea presiunii din venele suprahepatice, c. scaderea debitului anterograd al
VD d. cresterea presiunii din AD: e. hepatomegalie de staza: care este lantul cauzal corect: B.
c-d-a-b-e
312. F.d.u evenimente r.l. IVD izolata: a. cresterea presiunii din capilarele sistemice; b.
cresterea presiunii din veneie sistemice c. cresterea presiunii din venele cave si din tributarele
acestora; d. cresterea transsudarii lichidului din vas in interstitiu; e. edem periferic; care este
lantul cauzal corect: D. c-b-a-d-e
313. F.d.u evenimente r.I. IVD izolata a. cresterea presiunii din venele cave si din tributarele
acestora; b. cresterea presiunii din venulele si din capilarele sistemice; c. discromie de staza pe
tegumentele gambelor d. repetate mici efractii vasculare: care este lantul cauzal corect: A. a-b-
d-c
314. F.d.u. evenimente r.l. IVD izolata. a. scaderea debitului anterograd al VD;b. Impiedicarea
drenari limfei din ductul toracic. c. staza limfatica d. scaderea drenarii de proteine din Mesuturii
e. area edemului f. cresterea presiunii venoase sistemice care este lantul cauzal corect: A. a-f-
b-c-d-e
315. F.d.u evenimente r.I. IVD izolata: a. activarea SRAA, oligurie, retentie azotata b. scade
cantitatea de sange care ajunge in circulatia pulmonara, in AS, in VS si in circulatia sistemica; c.
scade perfuzia renala: d. scade debitul anterograd al VD: care este lantul cauzal corect: D. d a c
b E. d-b-c-a
316. F.d.u. evenimente r.I. IC a. cantitate mica de Hgb oxigenata disponibila pentru a furniza
oxigen tesuturilor, c. o cantitate mica de sange circula lent prin capitarele sistemice d. debit
cardiac scazut si circulatie incetinita a sangelui. e. culoare cianotica a sangelui din capilare; f.
desaturare excesiva a Hgb: care este lantul cauzal corect: C. d-c-a-f-e-b
317. F.d.u. evenimente r.I. IVS: a. respiratie dificila (dispnee). b, creste p.h. in capilarele
pulmonare c. creste transsudarea lichidului din capilare; d. edem pulmonar interstitial;
pulmonara: f. scade complianta pulmonara: care este lantul cauzal corect: C. e-b-c-d-f-a
318. F.d.u. evenimente r... IVS: a. creste presiunea venoasa pulmonara: b. raluri de staza
bazale bilaterale; c. edem pulmonar interstitial d, creste transsudarea lichidului din capilare; e.
creste p.h. in capilarele pulmonar care este lantul cauzal corect: A. a-e-d-c-b
319. F.d.u. evenimente r.I. IVS: a. foarte rar edemul cardiac se observa la fata; b. dispnee
agravata in decubit; c. pacientul are tendinta de a sta cu trunchiul ridicat pentru a respira mai
bine (ortopnee). d. jichidul nu va transsuda in interstitiul situat mai sus de nivelui toracelui; care
este lantul cauzai corect: C. b-c-d-a
320. F.d.u. evenimente r.I. un cerc vicios care poate agrava IVS: a. hipoxie cardiaca; b.
hipoxemiei c. edem pulmonar interstitial Sever d. perturbarea suplimentara a functiei cardiace e.
perturbarea schimbului de gaze f. agravarea edemului pulmonar interstitial; care este lanul
cauzal corect: C. c-e-b-a-d-f
321. R.I. manifestarile asociate cu edemul cardiac, f.d.u. cauze: 1. transsudarea de lichid in
lumenul bronsic; 2. alveolele se umplu cu lichid 3. presiune crescuta in capilarele pleurale, si
urmatoarele consecinte:a. hidrotorace; b. raluri crepitante; c, raluri bronssice umede
(subcrepitante); care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1 D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
322. R.I. manifestarile asociate cu edemul cardiac, f.d.u. cauze: 1. ingustarea lumenului bronsic
prin edemul din perete: 2. complianta pulmonara redusa, hidrotorace: 3. transsudarea de lichid
in cavitatea pleurala; si urmatoarele consecinte: a. matitate cu diminuarea murmurului vezicular,
b. dispnee; c. raluri bronssice uscate (sforaitoare si suieratoare) care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C3 D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, c-1
323. F.d.u. evenimente legate de edemul cardiac vechi: a. furnizare deficitara de oxigen si
substante nutritive catre teritoriul subcutanati b. productie de colagen: c. debit cardiac scazut
difuziune deficitara prin stratul de edem: d. interstitiul va fi populat cu celule care necesita putin
oxigen: fibroblasti; care este lantul cauzal corect: D. c-a-d-b
324. F.d.u. evenimente legate de edemul cardiac vechi: a. edemul nu este foarte mare lasa
godeu greu; b. productie de colagen: c. fibrazare interstitiala; d. tesutul interstitial devine mai
rigid, mai putin distensibil, dar si mai putin comprimabil; e. proliferarea fibroblastilor In teritoriul
subcutanat. care este lantul cauzal corect: E. e-b-c-d-a
325. Tulburari trofice care apar In asociere cu edemul cardiac vechi S.u.Cae. A piele lucioasa B.
ingrosarea pielii, C. disparitia anexelor pielii; D. hipercheratoza E. vindecarea dificila a unor
leziuni banale:
326. Manifestari bioumorale asociate edemului cardiac Cae. A retentie azotata cu creatinina
Crescuta fata de uree: B. hiperuricemie: C. adesea hiponatremie (din cauza deshidratarii) D.
uneori enzime hepatice crescute secundar staze hepatice cronice; E. enzime de colestaza
crescute, chiar cresterea bilirubinei directe
327. R.I. edemul din GNDA (edemul nefritic), u.a.s.c.ce A. capilarele glomerulare sunt intesate
de celule inflamatoare inghesuite una intr-alta; B. edemul nefritic se asociaza in mod
caracteristic cu hematurie; C. edemul este alb deoarece un strat de Vesut subcutanat mai gros
se interpune intre vasele din derm piele; D ortopneea este caracteristica; E.cresterea presiunii
int lare provoaca transsudarea de lichid in interstitiu sistemic si pulmonar
328, R.I. edemul din GNDA (edemul nefritic), u.a.s.c.ce.: A. edemul este moale si pufos, intrucat
este provocat de e B. edemul nefritic se asociaza in mod caracteristic cu HTA si alte semne de
RHS; C. decubitul din timpul noptii face ca dimineata edemul sa fie mai accentuat la fata; D.
manifestarile RHS pot merge pana la edem cerebral E. RHS duce la cresterea presiunii din
vasele de sange (artere, vene, capilare);
329. R.I. edemnul din GNDA (edemul nefritic), u.a.s.c.cae.A. edemul din IRA are un mecanism
similar cu cel din GNDA, in masura in care exista oligurie sau anurie; B. in cazurile mai grave,
apare retentie azotata (IRA). C. pe radiografia toracica, se observa congestie pulmonara, dar nu
cardiomegalie; D. manifestarile RHS pot ajunge pana la anasarca; E VSCE este scazut:
330. F.d.u. evenimente legate de edemul din GNDA (edemul nefritic) a. scade fluxul de sange
prin glomerul; b. scade filtrarea glomerulara; c. curgerea sangelui prin capilarele glomerulare
este impiedicata, d. RHS; e. Se activeaza SRAA: f. capilarele glomerulare sunt blocate de
acumularea de celule inflamatoare; care este lantul cauzal corect E. f-c-a-b-e-d
331. F.d.u. evenimente legate de edemu din GNDA (edemu nefritic) a. creste presiunea din
capilare; b. transsudarea de lichid in interstitiul sistemic si pulmonar. c. edeme, edem pulmonar,
edem cerebral d. RHS e. creste volemia: care este lantul cauzal corect: D. d-e-a-b-c
332. F.d.u. evenimente legate de edemul din GNDA (edemul nefritic) a. creste volemia. b.
creste presiunea din artere; c, HTA: d. RHS; care este lantul cauzal corect: E. d-a-b-c
333. Manifestari ale RHS asociate edemului nefritic s.u.cae. A hipotensiune arteriala; B. edem
cerebral. C. edem periferic; D. edem pulmonar. E. lichid in seroase:
334. F.d.u. variante de edem prin cresterea p.h. din capilarele Sistemice: 1. edemul din IC
congestiva: 2. edemul nefritic: si urmatoarele trasaturi: a. rareori cuprinde fata; b. diferenta in
saturatia cu oxigen dintre sangele arterial si cel venos este normala: c. debitul cardiac scazut. d.
este alb (nu este cianotic); care sunt asoci corecte: M B, a 1, b-2, c-1, d 2: C. a-2. b-1. c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1:
335. F.d.u. variante de edem prin cresterea p h. din capilarele sistemice: 1. edemul din IC
congestiva: 2. edemul nefritic; si urmatoarele trasaturi: a. nu se asociaza cu hipoperfuzie
periferica; b. debitul cardiac este normal sau Chiar crescut c. diferenta in saturatia cu oxigen
dintre sangele arterial si cel venos este crescuta: d.se a cu ortopnee sociaza care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1. d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2 b-1 c-1 d-2 D. a-2, b-1, c 2,
d-1 E. a-2, b-2, c-1. d-1
336. F.d.u. variante de edem prin cresterea p.h. din capilarele sistemice 1. edemul din ic
congestiva: 2. edemul nefritic; si urmatoarele trasaturi a. este cianotic; b. nu se as cu ortopnee
c. dimineata este mai accentuat la fata; d. se asociaza cu hipoperfuzie periferica care sunt
asocierile corecte: A. a 1. b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a 2. b-2, c-1.
d-1
337. R l. edemul din IRC A. cauza retentiei de sare si apa este primar renala: B. la pacienti cu
IRC secundaran HTA. adesea apare retinopatie hipertensiva; C. edemul poate fi predominant
D. in cazurile avansate poate sa frecatura pericardica: E, in mod caracteristic, anemia este
microcitara
338. R.H. edemul din IRC, A. tensiunea arteriala poate fi crescuta; B. la pacientii cu IRC
secundara diabetului, adesea apare retinopatie diabetica; C. dispneea poate fi prezenta, dar in
general este mai putin importanta decat in IC: D, in mod caracteristic apare alcaloza metabolica.
E de obicei apare hipokalemie:
339. R1. manifestarile asociate cu edemul din IRC, fd.u. categorii: 1. clinice 2. paraclinice si
urmatoarele manifestari: a. agitatie sau i ale picioarelor. b. scaderea poftei de mancare: C.
hiperkalemie; d. anemie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c 2, d-1; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a 2, b-2, c-1. d-1;
340. R.d. manifestarile asociate cu edemul din IRC, f.d.u. categorii: 1. clinice 2. paraclinice si
urmatoarele manifestari: a. gust alterat; b. acidoza metabolica: C. proteinurie: d. dispnee care
sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1: C. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-
1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
341. R.l. manifestarile asociate cu edemul din IRC, fd.u. categorii: 1. clinice: 2, paraclinice. si
urmatoarele manifestari: a. frecatura pericardica: b. perturbarea somnului. c. hiperfosfatemie d.
eventual hematurie care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1,
b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a 2. b-2, c-1. d-1;
342. R.L manifestarile asociate cu edemul din IRC, f.d.u. categorii: 1. clinice 2. paraclinice: si
urmatoarele manifestari: a. gust metalic sau de peste: b. retentie azotata. c. concentrare dificila
d. hipocalcemie. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2.d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-
2, c-2, d-1; D. a 2, b-1. c-1. d-2; E. a-2, b-2, c-1. d-1;
343. R.I. afectiunile venoase care pot produce edem local prin cresterea p.h. din capilare.
u.a.S.c.C-e. A. edemul poate fi acut, cum este cazul in tromboza venoasa profunda B. in
insuficienta venoasa cronica edemul este cronic; C. vena poate fi comprimata extrinsec sau
invadata tumoral. D. compresia extrinseca a unei vene poate fi exercitata de catre une tumorala
E vena trombozata poate comprima artera adiacenta;
344. U1.d.f.d. edemul local prin cresterea p.h. s.c.f.ces: A. Edemul poate apara B, prin
mentinerea unei parti din corp mult timp in poziie ridicata; C, cel mai adesea un membru D.
afectat de ischemie periferica; E.pacientii cu tromboz venoasa profunda
345. U.fd.fd. edemul local prin cresterea p h. s.c.ficae. A. Pacientul cu arteriopatie oblite- ranta;
B. tine membrul afectat in sus : general atarnand peste n marginea D. pentru a ameliora
durerea E. prin cresterea gravitationala a fluxului arterial.
346. R.l. edemul din tromboza venoasa profunda (TVP) s.cGea A. edemul se asociaza cu
durere provocata de inflamatia interstitiala B. edemul este unilateral: C. poate fi afectat si unul
dintre membrele superioare; D. culoarea membrului afectat este modificata E. RHS are
mecanism similar cu cel din alte acumulari locale de lichid (ascita, hidrotorace): F. durerea la
flexia dorsala a piciorului (semnul Homans) este ne si nu ajuta la punerea diagnosticului: 347.
Despre edemul din TVP, in unele cazuri, si limfaticele pot fi obstruate, A. Ceea ce amelioreaza
edemul: B. edemul este limitat la membrul afectati C durerea este accentuata cand membrul
respectiv este tinut rdicat, D. de obicei, tegumentul local este palid E. evenimentul primar nu
este RHS. ci acumularea de lichid intr-un anumit teritoriu in membrul edematiat F. strangerea
moletului este dureroasa
348. Despre edemul din TVP. A. edemul apare in masura in care capacitatea limfaticelor de a
drena lichidul excesiv este depasita (limfatice umplute maximal) B. afectat este cel mai adesea
unul dintre membrele superioare; C. in mod caracteristic, apare circulatie colaterala venoasa: D.
foarte rar apare paloare locala; E. fichidul acumulat in membrul edematiat este sustras din
volumul de lichid intravascular;
349. Despre edemul din TVP. u.a.S.C.cale. ortostatism; A. se accentueaza in B. daca obstructia
profunda venele superficiale dilatate se pot transforma varicose C. partile moi afectate au
turgescenta scazuta D. diametrul circumferinta gambe este crescuta E. tegumentul poate avea
o tenta eritematoasa, provocata de inflamatie
350. R.I. explicatia manifestarilor asociate cu edemul din TVP, fd.u. Cauze 1. comprimarea
axului arterial prin presiunea mare exercitata de edem 2. tensiune tisulara crescuta; 3. devierea
sangelui prin reteaua venoasa superficiala: si urmatoarele consecinte: a. durere b. paloare
locala c. circulatie colaterala venoasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2 C.a-2, b-1 c-3, D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
351. F.d.u. evenimente legate de edemul din TVP: a. creste tensiunea tisulara; b. durere locala:
c. creste presiunea venoasa in amonte de obstacoli d. obstacol venos: e. Creste presiunea in
teritoriu capilar drenat de acea vena f. creste transsudarea de lichid din vase in interstiliul local;
care este lantul cauzal corect: D. d-c-e-f-a-b
352. F.d.u. evenimente legate de edemul din TVP: a. inceteaza transferul net de lichid din
capilar in vas; b. p.h. a lichidului interstitial ajunge contrabalanseze p.h. crescuta din capilare; C.
nu se mai acumuleaza lichid suplimentar in interstiju; d. creste p.h. a lichidului interstitial
(tensiunea tisulara); care este lantul cauzal corect D. d-b-a-c
353. F.d.U. evenimente legate de edemul TVP: a. acumularea locala de lichid; b. scade
volemia; c. RHS pana la corectarea deficitului volemic,d. activarea SRAA: care este lantul
cauzal corect: A. a-b-d-c
354. R. edemul din insuficienta venoasa cronica, u.a.s.c.c.e.: A. in mod caracteristic apare
discromie de staza: B.adesea apar tulburari trofice; C.pilozitatea devine excesiva: D.leziuni
aparent usoare se pot agrava, mergand pana la ulcer de gamba (ulcer varicos); E.tegumentul
membrului afectat are adesea o tenta palida;
355. R.I. edemul din insuficienta venoasa cronica, u.a.s.c.cae. A edemul este moale, pufos: B.
pielea este si lucioasa; C. leziunile, fie si banale, Se vindeca foarte greu; D. edemul este
una dintre manifestarile sindromului posttrombotic: E. cianoza se observa mai ales in portiunile
proximale ale membrului afectat
356. F.d.u. evenimenter l. edemul din insuficienta venoasa cronica: a. reactie fibroasa; b.
celulita indurativa. c. episoadele repetate de inflamatiel infectie subcutanata: care este lantul
temporal corect: D. c-a-b
357. R edemul catamenial u.a.S.C.C e. A. de obicei este sever. B. adesea este insotit de
tulburari psihoemotionale;C. se observa mai ales la fata.D. apare in prima jumatate a ciclului
menstrual E. de obicei se asociaza cu hiperaldosteronism primar,
358. R.I. mecanismul edemului produs de excesul de hormoni feminini, fd.u. Cauze: 1.
progesteronul si/sau estrogen 2. arteriolodilatatie: 3. relaxarea peretelui venosi a. cresterea
permeabilitatii capilare b. hiperaldosteronism secundar c. creste presiunea in capilare (prin
mecanism retrograd) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3: B. a-1, b-3, c 2, C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3. c-1: E. a-3, b-2, c-1;
359. R.I. mecanismul edemului produs de excesul de hormoni feminini, f.d.u. cauze: 1. creste
permeabilitatea capilara; 2. arterioladilatatie, 3. creste presiunea in capilare; si urmatoarele
consecinte: a. se scurg lichid si proteine in spatiul interstitial, b. creste presiunea In capilare
(prin mecanism anterograd); c. creste transsudarea de lichid din vas in interstitiu; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1 E. a-3, b-1,
c-2
360. F.d.u. evenimente legate de edemul produs de excesul de hormoni feminini: a. creste
transsudarea de lichid din vas in interstitiu: b. aflux crescut de sange spre capilare c. creste
presiunea in capilare; d. arteriolodilatatie; care este lantul cauzal corect: D. d-b-c-a
361. F.d.u. evenimente legate de edemul produs de excesul de hormoni feminini: a. scade
intoarcerea venoasa; b. creste presiunea venoasa; c. relaxarea peretelui venos; d. creste
transsudarea de lichid din vas in interstitiu; e. creste presiunea in capilare; care este lantul
cauzal corect: C. c-a-b-e-d
362. R.l. edemul de sarcina (Edsa), u.as.c.cae.: din A, de obicei, Edsa apare primul trimestru B.
EdSa este relativ dur; C. in patogeneza sunt implicati hormonii feminini; D. compresia vci nu
este suficitenta pentru a explica EdSas E. prognosticul Edsa se agraveaza daca se asociaza cu
HTA:
363. R.L edemul de sarcina (Edsa), ua.s.c.cae: A, cel mai adese Edsa este sever B. Edsa se
observa mai ales la fata C. In patogeneza intervine si HAS: D, de obicei, Edsa este cianotic E.
prognosticul agraveaza daca se asociaza cu proteinurie;
364. R.I. eclampsie u.a.s.c.cae. A. apare in sarcina B. poate fi considerata o forma de
encefalopatie hipertensiva, care poate merge pana la coma si deces C. in patogeneza intervine
hipopeefuzia placentara prin exces de vasoconstrictoare deficit vasodilatatoare si formarea de
microtrombi D. se asociaza cu hipotensiune; E, in mod caracteristic apar edeme generalizate.
365. R.I. eclampsie u.a.s.c.cae. A caracteristica este aparitia convulsiilor petit mat la o femeie
cu preeclampsie; B. prognosticul este benign: C. in patogeneza intervine activarea trombocitara
si endoteliala, precum si dezechilibrul substanlelor vasoactive; E. in mod caracteristic apare
proteinurie Rasp. corect: A,B,D !!! D. este mai frecventa la multipare
366. Rul. preeclampsie u.a.s.cce. A. definitorie este aparitia convulsiilor. B. este mai frecventa
la nulipare; C. se asociaza cu HTA: D. in mod caracteristics apare proteinurie; E in mod
caracteristics apar edeme faciale;
367. R.I. manifestarile sindromului mediastinal din obstructia de vena cava superioara.
u.a.s.c.c.e. A. apare edem in pelerina; B. edemul este limitat la fata, gat, spate superior si
membrele inferioare; in C., apare circulatie venoasa colaterala cavo-cava D. este caracteristica
cianoza localizata in zona edematiata; E. sclerele sunt icterice:
368. R.I edemul in pelerina. A afecteaza jumatatea inferioara a toracelui si membrele inferioare;
B. o cauza tipica suntlimfoamele; C, este provocat de compresia venei cave inferioare; D. apare
in cadrul sindromului mediastinal E. de obicei este cartonat;
369. R.I. edemul din obstructia limfatica acuta, u.a.s.c.cae. A. de obicei, este consecinta unei
limfangite B. adesea apare in cadrul unei infectii sistemice: C. poate fi provocat de un erizipel;
D. se asociaza cu semne de infectiei inflamatie; E. se remite dupa rezolvarea infectiei F. de
obicei este simetrie
370. R edemul din obstructia limfatica cronica, u a.s.c cale. A. este provocat de infiltrarea
tumorala sau de rezectia noduli lor limfatici regionali, filarioza etc. B. initial edemul este moale,
ulterior devine cartonat, cu chenifica pastoasa D. pielea pare subtiata, punctata de depresiunile
lasate de foliculii pilosi (.piele de porc"); E. vasele limfatice superficiale dilatate cu peretele
destins (sau chiar dilacerat) pot sa apara ca niste traiecte proeminente, semi transparente:
371. F.d.u. afirmatii r.l. edemul din obstructia limfatica a. blocarea fluxului limfatic; b. cresterea p
o. a lichidului interstitial. c, agravarea retentiei de lichid; d. limfedemul nu poate fi tratat; e.
cresterea concentraliei proteinelor din lichidul interstitial; care este inlantuirea logica justa:
373. RI. factorii care d p o. din vas, u.a.s.c.cae.: A. principalul determinant al p.o. din sange sunt
albuminele: B. numarul de molecule de albumine este mult mai mic decat numarul de molecule
de globuline pentru o cantitate data de C. o molecula de albumina este (mult) mai mica decat
una de globulina; D. nivelul presiunii osmotice este dat de greutatea moleculara moleculelor
care o exercita; E. moleculele mici care trec liber prin peretele vasului nu contribuie la p.o.
intravasculara
374. R.I. factorii care determina p o. din vas, u.a.s.c.cae. A. albumine au masa molelculara
(mult) mai mica decat a globulinelor. B. in aceeasi cantitate de proteine incap (mult) mai puine
molecule de albumine decat de globuline; C. moleculele de albumine sunt mult mai numeroase
decat cele de globuline D. nivelul presiunii osmotice depinde de masa dimensiunea moleculelor
care o exercita. E. moleculele mici sunt principalul determinant al presiunii osmotice, dar nu
influenteaza p o.
375. F.d.u. afirmatii r.l. p.o. din Vas albbuminele sunt principal determinant al presiunii coloid-
osmotice (oncotice) din sange: b. albuminele au masa moleculara (mult) mai mica decat a
globulinelor. C. numarul de molecule de albumine este mult mai mare decat numarul de
molecule de globuline pentru o cantitate data de care este inlantuirea logica justa: C. b-c-a
376. F.d.u. afirmatii r.l. p.o. din vas: A. incap (mult) mai multe molecule de albumine decat de
globuline in aceeasi cantitate de proteine: b. o molecula de albumina este (mult) mai mica decat
una de c. albuminele sunt prin determinant al presiunii coloid- osmotice a sangelui; d.
moleculele de albumine sunt mult mai numeroase decat cele de globuline e, nivelul presiunii
osmotice este dat de numarul de molecule care o exercita si nu de masal dimensiunea acestor
molecule; care este cea mai adecvata inlantuire deductiva A. b-a-d-e-c
377. U.f.d.f factorii care determina p.o. din vas s.c.f.cale. A. Un numar mare de molecule; B.
exercita mici presiune osmotica mai mica C. decat un numar mic de molecule mari chiar daca;
D. masa totala a moleculelor mici este egala E. cu cea a molecuielor mari.
378. R.I. edemul prin scaderea p.o. din vas, u.a.s.c.c.e.: A. este determinat de scaderea
cantitatii de albumina din sange: B. este intotdeauna un edem general C. trebuie diferentiat de
cauzele mai rare de edem facial; D. dimineata este mai accentuat la fatai din cauza activarii
suplimentare a SRAA E. edemul este generalizat, dar este in special evident la tesuturile foarte
moi de la fata (mai ales de la pleoape),
379. R.l. edemul prin scaderea p.o. din vas, u.a.s.c.c.e.: A. hipoalbuminemia de obicei nu ia
este suficienta prin ea insasi pentru a determina edem interstitial pulmonar B. accentuarea
matinala la fata a edemului este valabila mai ales pentru edemul nefrotic; C. edemul din
malnutritie este mai accentuat la fata seara: D. edemul cirotic preponderent la fata E. cauze mai
rare de edem facial sunt trichineloza reactile alergice, mixedemul;
380. C.d.u. stari patologice este cea mai putin susceptibila provoace edem facial: A. edem
Quincke: B. sindrom nefrotic: C. insuficienta cardiaca; D. rectocolita ulcerohemoragica; E. boala
Ménétrier,
381. U.fd.f.d. edemul prin scaderea p.o. din vas s.c.fcse. A. Edemul se datoreaza faptului apa
nu mai este tinuta in vas; B. ci se pierde din vas in interstitiu si in seroase: C. ceea ce creste
presiunea din vase, in masura in care D. aceasta nu este modificata prin alt mecanism, asa
cum: E. este adesea cazul in glomerulopatiile care produc sindrom nefrotic. 382. R.I. cauzele
edemului prin scaderea p.o. din vas, f.d.u. categori 1. intra prea putin 2. se pierde prea mult; 3.
se sintetizeaza prea putin; si u. trasaturv manifestari a. aport alimentar insuficient, b. pierderi
renale sau intestinaie prea mari c, insuficienta hepatica care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
C-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, C-1 E. a-3, b-2, c-1;
383. R cauzele edemului prin scaderea po. din vas, f du. categorii: 1. intra prea putin; 2. se
pierde prea mult 3. se sintetizeaza prea putin: si u. trasaturi manifestari. a. sinteza hepatica
deficitara; b. statut socioeconomic defavorabit c, stare catabolica severa: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1. c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
384. R.l. cauzele edemului prin scaderea p.o. din vas, f.d.u. categorii 1. intra prea putin 2. se
pierde prea multi 3. se sintetizeaza prea putin si u. trasaturil manifestari: a. ciroza hepatica; b.
malnutritie proteica; c. boli inflamatoare intestinale; d. sindrom netrotic; care sunt asocierile
corecte: A. a 1. b-2, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c 2, d-2; C. a-2, b-1. c-2, d-3; D. a 2, b 2, c-1, d-3; E, a
3, b-1, c-2, d-2;
385. F.d.u. evenimente r.I. edemul prin scaderea p.o. din vas: a. hipoalbumine mie severa apa
poate fi retinuta in Compartimentul vascular, fiind pierduta in interstitiu; c. scade presiunea
coloid- osmotica d. scad volumul de sange arterial total si cel efficient, e, odata cu apa, in
interstitiu scapa si NaCl care este lantul cauzal corect: A. a-c-b-e-d
386. F.d.u. evenimente r.I. edemul prin scaderea p.o. din vas: a. retentie de Na si apa: b. Na si
apa se pierd in continuare in interstitiu; c. scade perfuzia renala: d. activarea SRAA e. scad
volumul de sange arterial total si cel eficienti care este lantul cauzal corect: E. e-c-d-a-b
387. R.I. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, A. scade capacitatea ficatului de a
sintetiza albumina B. obstructia biliara determina colestaza C. deficitul functional hepatic
responsabil pentru hipoalbuminemie este de obicei prima manifestare a bolii D. dispneea apare
doar in cazurile cu ascita masiva care impiedica miscarea diafragmeiE. blocajul intrahepatic
impiedica efluxul atat al sangelui port, cat si al limfei
388. RI. edemul hepatic manifestarile asociate acestuia U.a.S-C.C.e. A. ciroza hepatica
inseamna fibrozarea ficatului: B. edemul este consecinta insuficientei hepatice: C. in mod
caracteristic, edemul se asociaza si cu alte elemente care semnaleaza hepatopatie Cronica
D.determinand hiperventilatie, dispneea poate provoca acidoza respiratorie; E. RHS este
localizata initial in sistemul port si teritoriul drenat de acesta
389. R.I edemu hepatic si manifestarile asociate acestuia, .a.S.C.C e A. VSCE scade prin
sechestrarea de lichid in amonte de circulatia porta si prin vasoconstrictia sistemical B. in
general, in evolutia unei ciroze hepatice, aparitia HTP apare dupa instalarea insuficientei
hepatice; C. vasoconstrictia renala contribuie la retentia de Na D. cel mai adesea exista un
istoric de consum excesiv de etanol E. RHS este localizata initial in viscerele abdominale si mai
ales in cavitatea peritoneala:
390. R.I edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, U.a.S.C.C e.: A. cresterea presiun
sulare creste formarea de limfa hepatica B. consecintele HTP (cum este ascita) preced
consecintele si insuficientei hepatice (cum este a, edemul hepatic) C. scaderea VSCE induce a
vasodilatatie renala D. poate sa apara contractura Dupuytren. E. RHS este reprezentata initial
mai ales de ascita
391. R.I edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, u.a.S.c.c.e A. limfaticele hepatice
sunt blocate de procesul fibrotic caracteristic pentru ciroza;B. de obicei pacientii care dezvolta
edem hepatic au deja ascita C. vasoconstrictia renala este contracarata partial de efectul
vasodilatator renal al prostaglandinelor (PGE2 si PGI2); D. presiunea in sistemul vascular este
in general mai mare decat in bolile renale sau cardiace formatoare de edem: E. RHS este
localizata ulterior in interstitiul sistemic;
392. R.I. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, u.a.S.C.Cae. A. absenta proteinuriei
deosebeste hipoalbuminemia din insuficienta hepatica de cea din SdNf; B. pacientii cu edem
hepatic au de obicei un abdomen proeminent C. prostaglandinele vasodilata toare (PGE2 si
PGI2) sunt produse in exces in ciroza; D. tensiunea arteriala este scazuta, prin contrast cu
tensiunea arteriala crescuta din bolle renale producatoare de edem; E. in mod caracteristic,
jugularele sunt turgescente ;
395, R.d. edemul hepatic manifestarile asociate acestuia, A. Scaderea colesterolului este cel
mai sensibil indicator al disfunctei hepatice; B. multi pacienti cu edem hepatic au amiotrofie
legata de excesul de estrogeni; C. rareori apare dispnee; D. RHS este localizata initial in aval
de blocajul intrahepatic; E. edemul este de obicei alb, moale pufos:
396. Modificari caracteristice pentru ciroza hepatica s.u.cae. A. fibroza in spatiul port si in
tobulul hepatic; B. obstructia intrahepatica ramificatiilor venei porte: C. congestia tractului
digestiv. D. inhibarea SRAA: E scaderea metabolizarii aldoste- ronului
397. Modificari caracteristice pentru ciroza hepatica s.u.gue: A. cresterea presiuni in sistemul
port B. cresterea perfuziei renale; C. inhibarea SN simpatic renal: D. hipoalbuminemie; E.
scaderea metabolizarii estroge nilor,
398. F.d.u. evenimente r.I. edemul hepatic: a. presiune intraabdominala crescuta b. contribuie la
formarea edemului c, ascita in cantitate mare; d. impiedicarea intoarcerii venoase din membrele
inferioare care este lantul cauzal corect: C. c-a-d-b
399. F.d.U. evenimente r.I. edernul hepatic a. jugulare neturgescente: b. presiunea linde sa
scada in sistemul vascular; c. presiunea este scazuta in Vene d. lichidul extracelular este
sechestrat in cavitatea abdominala (ascita). care este lantul cauzal corect: E. d-b-c-a
400. F.d.u. evenimente r.I. edemul hepatic a. tendinta la hipokalemie: b. presiunea este
scazuta in artere: c. presiunea tinde sa scada in sistemul vascular. d. hiperaldosteronism
secundar; e. lichidul extracelular este sechestrat in cavitatea abdominala (ascita); care este
lantul cauzal corect: E. e-c-b-d-a
401. R.l. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze 1.
vasodilatatie sistemica 2. obstructia sinusoidelor hepatice 3. activarea SRAA; si urmatoarele
consecinte: a. impiedicarea fluxuiui de sange venos prin ficat b. scade VSCE; c. retentie de Na
in rinichi. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2, C. a-2, b-1, c-3; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
402. R.l. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze: 1.
scade volumul de sange care ajunge in patul arterial 2. scaderea metabolizarii hepatice 3.
impiedicarea fluxului de sange venos prin ficat; si urmatoarele consecinte: a. scade VSCE ul b.
acumularea sangelui in sistemul venos port si in viscerele abdominale; c. acumularea de
substante vasodilatatoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; c. a-2,
b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
403. R.I. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze: 1.
acumularea sangelui in sistemul venos port; 2. cresterea aldosteronului prin activarea SRAA: 3.
fibrozarea ficatului; si urmatoarele consecinte: a. HTP; b. retentie de Na in rinichi. c. obstructia
sinusoidelor hepatice; re sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1:
404. RI. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze: 1.
scade VSCE 2. acumularea sangelui in amonte de ficati 3. scaderea metabolizarii hepatice; si
urmatoarele consecinte: a. scade volumul de sange care ajunge in patul arterial; b. activarea
SRAA: C. acumularea aldosteronului care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-
3 C. a-2. b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
405. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. Cauze: 1. scaderea metabolizarii
hepatice a hormonilor steroizi; 2. trombocitopenie, scaderea factorilor de coagulare; 3.
hipersecretie de aldosteron scaderea metabolizarii hepatice a aldosteronului: si urmatoarele
consecinte: a. hiperaldosteronism; b. gingivoragii; c. eritroza palmara, buze carminate care sunt
asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1 D. a 3, b-1. c-2; E. a-3, b-2,
c-1
410. F.d.u. afirmatii r.l. edemul hepatic a. in general, in evolutia unei ciroze hepatice, aparitia
HTP precede instalarea insuficientei hepatice b. de obicei, pacientii care dezvolta edem hepatic
au deja ascita c. deficitul functional hepatic responsabil pentru hipoalbuminemie apare de obicei
in faze mai avansate ale d. pacientii cu edem hepatic au de obicei un abdomen proeminenti e.
consecintele HTP (cum este ascita) preced consecintele insuficientei hepatice (cum este
edemul hepatic); care este inlantuirea logica just C. c-a-e-b-d
411. C.d.u. Nu este unul din cele patru sindroame in care pot f grupate manifestarile de
hepatopatie cronica: A. sindromul de HTP; B. sindromul de retentie hidrosalina; C. sindromul de
citoliza hepatica; D. sindromul de colestaza E. sindromu de insuficienta hepatica
412. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP; 2. citoliza
hepatica: 3. insuficienya hepatica; si urmatoarele manifestari: a. circulatie colaterala de tip
porto-cav pe peretele abdominal b. transaminaze crescute; c. scaderea factorilor de coagulare:
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1;
413. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, fd.u. sindroame: 1. HTP 2. insuficienta
hepatica semne ale excesului de estrogeni. 3. insuficienta hepatica; si urmatoarele manifestari:
a. macrocitoza prin deficit de folat b. ginecomastie (la barbati); c, asterixis care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3: B. a-1, b-3, c-2: C. a-2 b-1 c-3 D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
414. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP; 2. insuficienta
hepatica; 3. insuficienta hepatica faze mai avansate; si urmatoarele manifestari: a. alter area
constientei; b. colesterol scazut; c. hipofibrinogenemie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
415. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP: 2. insuficienta
hepatica; 3. colestaza si urmatoarele manifestari: a. manifestari de encefalopatie hepatica; b.
hipoalbuminemie: C. icter. d. excesul de estrogeni consecintele acestuia; care sunt asocierile
corecte: A a-1, b-2, c-3. d-2; B. a-2, b-1, c-3, d-2; C. a 2, b-3, c-1, d-2; D. a 2, b-3, c-2, d-1; E. a
3, b-2, c-1, d-2;
416. R., manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. insuficienta hepatica-
semne ale excesului de estrogeni 2. insuficienta hepatica; si urmatoarele manifestari: a.
scaderea transferinemiei; b. limba si buze carminate; c. gamma-glutamil transpeptidaza
crescuta; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a 2, b-
3, c-1 E. a-3. b-2, c-1
417. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame:1. insuficienta hepatica
semne ale excesului de estrogeni; 2. insuficienta hepatica; 3. colestaza si urmatoarele
manifestari: a. fosfataza alcalina crescuta; b. scaderea nivelului plasmatic la a- si B-globulinelor;
c. angioame stelate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
418. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP: 2. colestaza; 3.
insuficienta hepatica: si urmatoarele manifestari: a. scaderea proteinelor sintetizate de ficat; b.
hiperbilirubinemie; c. cresterea Y-globulinelor: care sunt asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3. B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3, D. a 2. b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
419. Glomerulopatii care produc in mod tipic sindrom netrotic S.u.ce A. GPLM B.
glomerukopatia membranoasa; C.GNDA; D.glomenuloscleroza diabetica E. amiloidoza
420. F.d.u. evenimente r.I. edemul nefrotic: a. scaderea p.o. din vas; b. alterarea BFG c.
pierderea de proteine prin BFG; d. transsudarea apei din vas in interstitiu: e. hipoproteinemie;
care este lantul cauzal corect: B. b-c-e-a-d
422. R.I. edemul nefrotic A. proteinele se pierd prin BFG alterata B. apar modificari bioumorale
prin pierderea de proteine implicate in metabolismuV transportul lipidelor, vitaminelor,
hommanilor, oligoelementelor, C. in mod caracteristic, apare hipoalbuminemie (<3.5 g/dL); D.
modificarile din GPLM sunt vizibile doar prin microscopie electronica. E. de obicei, GPLM
determina hematurie;
423. R.I. edemul nefrotic, u-a.S.c Cue. A. proteinuria masiva determina scaderea p.0. a plasmei
B. apar modificari bioumorale produse de pierderea anumitor proteine implicate in controlul
coagularii C. majoritatea glomerukopatiilor producatoare de SdNf provoaca si HTA si/sau
hematurie si/sau insuficienta renala (SdNf impur); D. in mod tipic, GPLM determina SdNf pur
(mai ales la adult); E in mod tipic, in GPLM apare hipovolemie. care tinde creasca TA;
424. R.I edemul nefrotic, A. edemul este dur, cartonati B. proteinuria este masiva (>3,5 g pe 24
de ore); C. deprimarea functiei renale duce La scaderea edemului; D. in SdNf pur nu apar HTA,
hematurie sau insuficienta renala E. de obicei, in GPLM leziunile s sunt atat de discrete, incat
prin bariera de filtrare scapa proteine, dar nu si hematii,
425. R. edemul nefrotic u.a.s.c cue.A. edemul este mai accentuat dimineata la membrele
inferioare, seara la fata; a B. proteinuria masiva determina hipoalbuminemie; C. daca
deprimarea functiei renale este suficient de severa apar si e manifestari de IR D. de obicei,
GPLM nu determina HTA. a E. de obicei, in GPLM nu scapa e hematii prin bariera de filtrare
intrucat sunt mult mai mari decat moleculele de albumine;
426. F.d.u. afirmatii r.l. manifestari asociate cu edemul nefrotic: sinteza hepatica de proteine; e
b. exces relativ de globuline fata I de albumina c. albumina se pierde renal mai mult decat
globulinele; e d. ficatul produce atat albumina cat si a- B-globuline: t care este iantul cauzal logic
just: A. a-d-c-b
427. R.I manifestarile asociate edemului nefrotic, f.d.u. Cauze: 1. hipoproteinemie: 2. pierderea
unor proteine implicate in metabolismul lipoproteinelor. 3. pierderea unor factori anticoagulanti si
urmatoarele consecinte: a. tromboze; b. dislipidemie (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie).
c, scaderea p.o. a plasmei: care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3. B. a-1, b-3, c-2 C. a-2,
b-3 c-1 D. a-3, b-1, c-2 E, a-3, b-2. c-1
428, R. manifestarile asociate edemului nefrotic, f.d.u. cauze: 1. scaderea p.o. a plasmel; 2.
pierderea transferinei. 3. prin BFG, albumina se pierde mai mult decat globulinele si
urmatoarele consecinte a. anemie feripriva; b, edema c. aspect in cocoasa al electroforezei
proteinelor plasmatice (prin cresterea relativa a a-2 si B-globulinelor); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3: C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3. b-2, c-1; 429.
R.I. manifestarile asociate edemului nefrotic, f.d.u. Cauze: 1. proteinurie masiva; 2. pierderea
globulinei transportoare 3. fuga apei din vas in interstitiu si urmatoarele consecinte: a.
hipovolemie b. hipoproteinemie; c. scaderea nivelului hormonilor tiroidien care sunt asocierile
corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3. b-1, c-2; E a-3, b-2, c-1
430. R. edemul din malnutritia proteica (edemul carential) A. edemul este alb, moale si B.
edemul ester consecinta scaderii p.o plasmatice prin hipoalbuminemie; C. apare la persoanele
care se priveaza de alimente perioade indelungate cu scop terapeutic (post) D. deficitul de
vitamine si oligoelemente (de exemplu zinc asociat provoaca leziuni Cutanate E. deficitul de
Vitamina B1 determina hipochinezie
431. R.I. edemul din malnutritia proteica (edemu! carential), A. edemul se asociaza CU
hipoalbuminemie. proteinurie si fara semne de suferinta hepatica sau renala; B. apare la
persoanele dezavan- tajate material si psihic, C. la formarea edemului ar putea contribui si
hipokalemia si defi citul caloric (prin perturbarea functiei cardiace); D. in unele cazuri se poate
asocia si deficit de vitamina B1 E.afectarea cardiaca din beriberi este o IC cu debit scazut din
cauza multiplelor fistule arteriovenoase periferice
432. R.l. persoanele predispuse la edem carential, f.d.u. categorii: 1. persoanele dezavantajate
material 2. persoanele dezavantajate psihic urmatoarele exemple: a. prizonierii b. batrani C.
anorexie, d. psihoze are sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1. c.2. d-2; B. a 1, b-2, c-1, d-2; C. a-
1, b-2, c 2, d-1; D. a 2. b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
434. F.d.u. afirmatii r.I. edemu carential: a. scaderea perfuziei sistemice eficiente si VSCE: b.
accentueaza formarea edemului; c. multiple fistule arteriovenoase periferice; d. in unele cazuri
se poate asocia si deficit de vitamina B1; e. IC cu debit crescut; care este lantul cauzal corect:
D. d-c-e-a-b
435. U f.d.f.d. edemul carential s.cf.cae. A. Edemul carential se distribuie gravitational si, ca
urmare; B. la persoanele imobilizate la pat se dispune pe abdomen; C. iar la persoanele care se
deplaseaza se observa;D. dimineata mai mult la fata E. iar seara mai ales la membrele
inferioare.
436. U.f.d.f.d. edemul carential s.cf. cee. A. La reluarea alimentatie B. edemul se poate
accentua initial (edem de realimentare); C. dat fiind aportul de Nacl (si apa) odata cu alimentele
si D. eliberarea crescuta de insulina; E. care scade reabsorbtia tubulara de Na 437. U.f.d.f.d.
edemul din bolile digestive cu pierdere de proteine s.c.f.c.e A. Edemul de hipoproteinemie apare
in B. bolile inflamatoare intestinale; C. mai ales boala Crohn: D. prin pierderea de proteine in; E
interstitiu, proteinele exsudand din cauza inflamatiei.
438. U fdf.d. edemul din bolile digestive cu pierdere de proteine s.c.f.c.e A. Edemul din bolile
inflamatoare intestinale se asociaza; B. cu alte manifestari caracteristice acestor boli. C.
constipatie: D. dureri abdominale: E. manifestari sistemice etc.
439. U d.f.d. edemul de permeabilitate s.c.f.c.e. A. Forma tipica este edemul inflamator, dar
scurgerea de; B. fluid si proteine in interstitiu printr-un perete capilar: C. hiperpermeabil este
implicata probabil si in patogeneza D. edemului asociat cu activarea SRAA posibil si E. in cea a
edemului idiopatic.
440. F.d.u. afirmatii r.I. edemul inflamator: a. fluidul interstijal b. excesul de lichid interstitial este
absorbit in vasele limfatice; c. scade usor presiunea din interstitiut din jur); d. creste tensiunea
radiara asupra filamentelor de ancorare atasate de celulele endoteliale ale capilarelor limfatice;
e, creste diametrul volumul mfaticelor; care este lantul cauzal corect: A. a-d-e-c-b
441. F.d.u. afirmatii r.l. edemul inflamator: a. fluidul interstitial expansioneaza. b. scade
rezistenta la fluxul limfei c. fluxul limfatic este facilitat; d. creste tensiunea radiara asupra
filamentelor de ancorare atasate de celulele endoteliale ale capilarelor limfatice: e. creste
diametrull volumul limfaticelor care este lantul cauzal corect: A. a-d-e-b-c
442. U.fd.f.d. edemul inflamator s.cf.c.e. A. Organizarea filamentelor de ancorare B. cuplata cu
jonctiunile suprapuse intrepatrunse; C. dintre celule endoteliale limfatice adiacente;
unidirectionala; E. care favorizeaza fluxul retrograd din capilaru limfatic inapoi in spatiul
interstitial
443. U.fd.f.d. edemul inflamator s.c.fc.eu A. In cazul edemului hidrostatic oncotic, filamentele B.
de ancorare atasate de celulele endoteliale ale capilarelor limfatice sunt distruse, ceea ce C.
favorizeaza cresterea fluxului limfatic, in masura in care D. acesta nu este stanjenit prin alte
mecanisme, de exemplu; E, prin scaderea presiunii in vena cava superioara.
445, R edemul inflamator. u.a.s.c.cue. A. edemul inflamator este de obicei localizat intrucat
apare ca reactie secundara a inflamatiei;B. durerea este generata de actiunea PGE, atat
periferica, cat si centrala C. data fiind prezenta proteinelor si a celulelor edemul este moale D.
cresterea permeabilitatii peretelui capilar poate fi indusa de tratamentul cu Ac monoclonal OKT3
E. unii dintre mediatorii inflamatori atrag leucocitele in tesutul lezat.
446. R.l. edemul inflamator, U.a.S.C. Cee. A. degradarea matrice creste coloid osmotica
presiunea efectiva a interstitiului B. actiunea periferica a PGE2 asupra neuronilor senzoriai
atenueaza durerea: C. edemul inflamator nu asa godeu la apasare; D. edemul inflamator se
produce in starile inflamatoare caracteri- zate de patrunderea leucocitelor in tesuturi; E. avand
actiune fagocitara, leucocitele elibereaza diverse enzime hidrolitice;
447. R.I. edemul inflamator, u.a.S.c.cae. A. roseata este consecinta scaderii fiuxului de sange in
tesutul inflamat: B. actiunea centralia a PGE asupra maduvei spinarii si a creierului provoaca
durere; C. edemul se asociaza cu semnele clasice de inflamatie: D. inflamatia este o reaclie
caracteristica la leziunea tisulara; i E. avand actiune fagocitara, leucocitele elibereaza diverse
specii reactive de oxigen si de azot;
449. R.I. edemul inflamator u.a.S.c.cae. A edemul este consecinta cresterii afluxului de sange in
capilare si a permeabilizarii peretelui B. scopul organismului este de a aduce la locul unei
agresiuni apa C. cresterea permeabilitatii peretelui capilar poate fi indusa si de imunoterapii D.
unii dintre mediatorii inflamatori cresc permeabilitatea microvasculara E. avand complianta
redusa, interstitiul poate acomoda un volum mai mare de lichid extracelular in matrice cu o
crestere mica a p h. interstitiale,
450. R.I. edemul inflamator u.a.S.C.Se. A. cresterea permeabilitatii micro-vasculare contribuie la
producere edemului B. inflamaja este caracteristica pentru reactia imuna C. cresterea
permeabilitatii peretelui capilar poate fi indusa de tratamentul cu interieukina 2 D. unii dintre
mediatorii inflamatori provoaca vasodilatatie; E, scaderea compliantei interstitiale scade
eficienta p.h. in prevenirea formari edemului;
451. Uf.d.f.d. palogeneza edemului inflamator sc ce. A. Leucocitele elibereaza diverse enzime
hidrolitice si specii; B. reactive de oxigen si de azot C. care induc sinteza componentelor
matricei extracelulare; D. si a filamentelor de ancorare; E. care se ataseaza de celulele
endoteliale limfatice.
453. R.l. cauzele edemul inflamator, f.d.u. categorii 1. evenimentel agresiuni fizice; 2.
evenimentel agresiuni chimice:3. evenimente/ agresiuni inlectioase; urmatoarele cauze: a.
traumatisme termice sau mecanice: b. virusuri, bacterii: C. medicamente; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B a-1, b-3, c-2; C. a-2 b-1 c-3 D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b2, c-1;
455. Utd.f.d. inflamatia s.cf.c A. Dintre mediatorii inflamatiei B. PGE2 are o importanta: C.
aparte intrucat este implicata in toate procesele; D. care suprima semnele clasice de inflamatie.
E. roseata, tumefactie si durere.
456. U.f.d.f.d. edemul inflamator s.c.f.c.e. A. Cresterea compliantei tisulare este accentuata de
ruperea: B. conexiunilor pe care le formeaza fibroblasti cu fibrele conjunctive (mai ales de
colagen) din spatiile interstitiale: C. care in mod normal ajuta la compactarea matrice
extracelulare prin impunerea D. de tensiune asupra acestor componente fibrilare; E, ceea ce
creste capacitatea gelului matricea de a expansiona prin preluare de lichid,
457. F.d.u. afirmatii r.I. edemul inflamator: a. scurgerea proteinelor (si a altor macromolecule) in
interstitiul din b. permeabilizarea sau ruperea barierei endoteliale (se poate produce chiar
lezarea endoteliului capilar); c, fortele oncotice sunt deplasate din vas in interstitiu: d. lichidul
urmeaza proteinele, trecand in interstitiu care este lanjul cauzal corect:B. b-a-c-d
458. F.d.u afirmatii r.I. edemul inflamator: a. din vasul de sang ies celule e impreuna cu plasma
(exsudat); b. scopul organismului este de a aduce la locul unei agresiuni celule inflamatoare,
care provin din sange; c. celulele inflamatoare trebuie sa traverseze peretele vaselor de sange;
d. celulele inflamatoare trebuie treaca din vase in tesuturi: e. avand permeabilitate crescuta,
peretele capilar poate fi traversat de proteine (care au dimensiuni mult mai mici decat niste de
ser. trebuie sa capilar creasca suficient pentru a permite iesirea unor celule care este lantul
cauzall logic just B. b-d-c-f-e-a
459. Caracteristici ale edemului inflamator su,ce. A. este alb. B. este moale: C. este localizat D.
poate sa apara in contextul unel afectiuni generale, E. permeabilitate capilara crescuta 460.
Caracteristici ale edemului inflamator s.u.c.e. A. este cald. B. este dureros; C tipic, este
consecinta unei patologii sistemiee; D lasa usor godeu E presiune oncotica tisulara scazuta
461. R.I. edemul parietal asociat inflamatiilor profunde, u.a.s.cce. A. este un edema parietal
supraiacent teritoriului profund afectat B. este rosu C. este moale: D., lasa godeu E.
permeabilitatea capilara este crescuta; associat
463. R.I. edemul din tromboflebita superficiala TFS), u.a.s.c.cae. A. apare cianoza locala B. se
pot observa varice (si chiar eczema varicoasa), care preced C. temperatura locala este crescuta
D. frecvent apare la membrul Superior E. poate sa apara in urma cateterizarii unei vene
superficiale:
464. R.I. edemul Quincke U.a.S.C.Cae. A este nepruriginos indolor, B. poate avea orice
localizare cutanata, dar apare mai ales la inferioare; C. mucoasele si semimucoasele nu sunt
afectate; D. este persistent. E o complicatie periculoasa este edemul subglotic,
465. R.l edemul Quincke u.a.s.c.cae.' A. este rozat B. adeseori are tendinta la simetrie C. se
mai numeste edemul catamenial; D. dureaza mai multe saptamani, E. se asociaza cu atopia:
466. R.l. edemul idiopatic U.a.S.C.C.e A. se produce aproape exclusiv la barbati B. episoadele
de edem sunt insotite adesea de distensie abdominala C. variatiile mari ale greutatii sugereaza
cresterea permeabilitawi capilare. D. permeabilitatea capilara excesiva pare sa fie ameliorata pe
vreme calda (mai ales vara). E. in patogeneza ar putea interveni scaderea activitatii
dopaminergice;
467. R.l. edemul idiopatic, u.a.S.c.cae. A. episoadele de edem apar periodic B. se produc
variatii circadiene ale greutatii legate de RHA ortostatica C. cresterea permeabilitatii capilare
pare fluctueze in severitate D. se pare se produce si o scadere a volemiei. E. cresterea excretiei
urinare de kalikreina si kinina ar putea avea importanta patogenica;
468. R.l. edemul idiopatic u.a.S A. episoadele de edem nu sunt legate de ciclul menstrual; B.
pacienta creste in greutate cateva kilograme dupa un ortostatism de cateva ore; C.
permeabilitatea capilara caldura D scaderea volemie activeaza SRAA si inhiba eliberarea AVP:
E. in unele cazuri ar putea fi indus de diuretice;
469. U f.d.f.d. edemul idiopatic s.cf.ce.: A. Edemul idiopatic are mecanism neclar si. B. trebuie
deosebit de edemuls C. catamenia (premenstrual ciclic); D. in care RHS este consecinta; E.
cresterii p.h. din venele sistemice.
470. F.d.u. evenimente legate de edemul idiopatic: a. mecanismele de retinere a sarii directe
ale diureticelor. b. hiperplazie juxtaglomerulara; c. usoara hipovolemie: d. hipermeninemie
cronica; e. administrarea cronica de diuretice care este lantul cauzal corect: E. e-c-d-b-a
471. F.d.u. evenimente legate de edemul idiopatic: a. oprirea brusca a diureticelor la pacient cu
hiperplazie tratamentului diuretic cronic b. retentie lichid; c. factorii care retin Na' raman
necontracarat d, edem care este lantul cauzal Corect A. a-c-b-d
472. R.I. edemul pulmonar necardiogen (EPNC). u.a.s.c.cae. A. presiunile hidrostatice sunt
crescute B. la aparitia EPNC contribuie cresterea fortelor superficiale; C. morfopatologic Se
constata membrane hialine in alveole; D. tabloul clinic variaza de la cienta respiratorie. E.
radiografia toracica evidentiaza infiltrate alveolare difuze:
473. R.I. edemul pulmonar necardiogen (EPNC), u.a.s.c.cse. A. disfunctia surfactantului Care
captuseste alveolele este implicata in aparitia EPNC; B. la aparitia EPNC contribuie
propensiunea alveolelor de a colaba la volume pulmonare reduse: C. inflamatia interstitiala va
duce in timp la fibroza pulmonara; D auscultatia plamanilor este dominata de raturi bronsice, in
ciuda imaginii radiologice; E. dupa introducerea TC. S-a observat distributia edemului alveolar
este mai eterogena e decat se credea pana acum:
474. F.d.u. evenimente legate de edemul pulmonar necardiogen: a. lichidul se deplaseaza din
vas In interstitiul pulmonar. b. proteinele si alte macromolecule scapa din capilare in interstitiu.
c. lezarea peretelui capilarelor pulmonare: d. acumulare de apa in plamani; care este lantul
cauzal corect :D. c-b-a-d
475. F.d.u. evenimente legate de a edemul pulmonar necardiogen a. perfuzarea unor teritorii
neventilate (mecanism de sunt intrapulmonar), b. spatiile aeriene nu mai sunt ventilate; C.
hipoxemie si scaderea compliantei pulmonare.. care este lantul cauzal corect: B. b-a-c
476. R.l. Cauzele edemului pulmonar necardiogen f.d.u categorii 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare prin intermediul cailor respiratorii, capilarelor pulmonare de catre
mediatori ajunsi In plamani pe cale circulatorie; si u. staril situatii patologice: a. aspiratie. b.
inhalarea de fum: c. administrare intravenoasa de droguri, de exemplu, heroina; d. pancreatita;
e. stare septica; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1, c 2, d-2. e-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; D. a-2, b-1. c-1, d-2, e-2. E. a-2, b-1, c 2, d-2, e-1;
477. R Cauzele edemului pulmonar necardiogen f.d.u categori 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare prin intermediul cailor respiratorii 2. lezatea indirecta a peretelui
capilarelor puimonare de catre mediatori ajunsi in plamani pe cale circulatorie; 3. modificarea
acuta a presiunilor vasculare pulmonare (uneori asociata si cu lezarea capilarelor) si u. staril
situatii patologice: a. derivatie cardiopulmonara; b. pneumonie: c. descarcari vegetative bruste
in edemul pulmonar neurogen si in cel de altitudine; d. traumatism netoracic; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-1, c 2, d-3; B.a-2, b-1, c 3, d-2; C.a-2, b-2, c-1, d-3 D. a-2, b-2, c-3,
d-1; E. a-2. b-3, c-1, d-2;
478. R.l. cauzele edemului pulmonar necardiogen, f.d.u categori 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare prin intermediul cailor respiratori 2. lezarea indirecta a peretelui
capilarelor pulmonare de catre mediatori ajunsi in plamani pe cale circulatorie; 3. modificarea
acuta a presiunilor vasculare pulmonare (uneori asociata si cu lezarea capilarelor) si u. stari
situatii patologice: a. reacti de leucoaglutinare; b. toxicitatea oxigenului; c. oscilatii bruste ale
presiunii pleurale asociate cu lezarea trecatoare a capilarelor pulmonare in edemul pulmonar de
reexpansiune; care sunt asocierile corecte: A. a-1 b-3 c-2 B.a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
479. R. Cauzele edemului pulmonar necardiogen f.d.u categori 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare drept consecinta a unui traumatism toracic nepenetrant 2. lezarea
indirecta a peretelui capilarelor pulmonare de catre mediatori ajunsi in plamani pe cale
circulatorie 3. modificarea acuta a presiunilor vasculare pulmonare (uneori asociata si cu
lezarea capilarelor) si u. starif situatii patologice: a., contuzie toracica; b. presiune crescuta in
arterele pulmonare: embolism pulmonar (poate contribui si leziunea de reperfuzie) c, transfuzii
multiple; care sunt asocierile corecte: A a-1. b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2; C.a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3 b-1 c-2
480.R.l. evaluarea pacientului cu edem, u.a.s.c.cae. A. este foarte utila evaluarea presiunii
Venoase centrale PVC)B. turgescenta jugularelor indica PVC crescuta mai ales daca dispare la
inspiratie: C. ascita poate sa apara si in IC congestiva veche, severa; D. turgescenta jugularelor
permite diferentierea ascite secundare unei hepatopatii de cea din ICG; E. pentru a stabili cauza
unui edem generalizat, prima intrebare este daca se asociaza sau nu cu lichid pleural
482. U.f.d.f.d estimarea PVC s.c.f.cae. A. Pentru estimarea PVC; B. se ridica pacientul fata de
planul orizontal C. pana cand apare distensia jugularelor si se: D masoara distanta pe verticala;
E. pana la nivelul patului
483. C.d.U. NU este una dintre cele mai frecvente cauze de edem generalizat: A. afectiuni
renale: B. afectiuni cardiace, C. ciroza hepatica; D tromboflebita superficiala; E. malnutritie
proteica;
484. R.I. diagnosticul diferential al edemului localizat, f.d.u manifestari 1. durere, caldura si
roseata locala 2. cianoza locala, circulatie colaterala venoasa: 3. edem limitat la un membru
inferior sau la unul sau ambele membre superioare; si urmatoarele variante de edem: a. edem
prin obstructie venoasa; b. edem inflamator; c. edem prin obstructie venoasal mfatica; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1
486. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat a. edem prin
scaderea p.o. intravasculare: b. sindrom nefrotic; c. investigatii vizand patologia glomerulara
specifica: d. proteinurie importanta (>3,5g/ 24 ore) e. hipoalbuminemie importanta (<2.5) E.
e-a-d-b-c
487. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat a.
proteinurie mica sau absenta b. hipoalbuminemie importanta (<2,5 g/dL) c. edem prin
scaderea p o. intravasculare: d. probabil ciroza hepatica; e. analize bioumoraie sugestive pentru
hepatopatie f. confirmare prin elemente de examen fizic si imagistice; ce secventa este
recomandabila: B. b-c-a-e-d-f
488. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat: a.
edem prin scaderea po. intravasculare; b. proteinurie mica sau absenta: c, hipoalbuminemie
importanta (<2,52g/dL) d. probabil malnutritie, e, analize bioumorale nesugestive pentru
hepatopatie; f. istorice ce secventa este recomandabila: B. c-a-b-e-d-f
489. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat: b. semne de IC
congestiva (hepatomegalie, jugulare turgescente) prezente; c. IC congestiva: ce secventa este
recomandabila: A. a-b-c
490. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat: a.
analize de urina (proteinurie, hematurie, cilindri hematici etc.). coroborate si de analize
bioumorale caracteristice: b. semne de ICCg absente; c. posibil boala renala (mai ales daca
exista oligurie importanta sau anurie); d. fara hipoalbuminemie. ce secventa este
recomandabila: E. d-b-c-a
491. U.f.d.f.d diagnosticul dilerential al edemului pulmonar (EP) s.c.fgae. A. Istoricul este
esential in diferentierea EP cardiogen B. de cel necardiogen intrucat: C. evalueaza
probabilitatea de boala cardiaca subiacenta D. desi nu permite identificarea starilor patologice
asociate E. cu EP necardiogen.
492. R.I. utilitatea examenului fizic in diferentierea edemului pulmonar cardiogen de cel
necardiogen, f.d 1. edemul pulmonar cardiogen: 2. edemul pulmonar necardiogen; si
urmatoarele caracteristici: a. examenul pulmonar poate fi relativ normal in stadiile timpurii;b.
semne de crestere a presiun intracardiace (galop protodiastolic, vene jugulare turgescente,
edem periferic); c. raluri crepitante si/sau sibilantel suieratoare la auscultatia toracelui. d. tablou
clinic dominat de semn ale starii patologice declansatoare care sunt asocierile corecte: A. a 1,
b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2. b-1. c-1, d-2; D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1;
493. R. utilitatea radiografie toracice in diferentierea edemulu pulmonar cardiogen de cel necar
diogen, f.d. 1. edemul pulmonar cardiogen; 2. edemul pulmonar necardiogen si urmatoarele
caracteristici: a. frecvent, revarsatele lichidiene pleurale b: infiltratele alveolare distribuite relativ
uniform pe intreaga arie pulmonara c. marirea siluetei cardiace; d. ingrosarea desenului
nterstitia e. fara cardiomegalie, care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-1, c-2, d-1. e-2. B. a-1, b-
1, c-2, d-2, e-1; C a-1, b-2, c-1. d-1, e-2; D. a-1, b-2, c-1,d-2, e-1 E. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
494. R.I. utilitatea radiografie toracice in diferentierea edemului pulmonar cardiogen de cel
necar- diogen, f.d. 1. edemul pulmonar cardiogen. 2. edemul pulmonar necardiogen; si
urmatoarele caracteristici a. infiltrate alveolare perihilare; b. dimensiunea inimii este c.
redistribuirea desenului vascular spre campurile superioare d. doar rareori revarsate lichidiene
pleurale; care sunt asocierile corecte: A.a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1. d-2; C. a-1, b-2, c-2.
d-1: D. a-2, b-1, c-1. d-2 E. a 2, b-2, c-1. d-1
496. R. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, 1. cardiac 2. hepatic 3.
renal si urmatoarele trasaturi: a. gust alterat (metalic sau ae peste) b. dispnee la efort c,
hipofibrinogenemie; care sunt asocierile corecte: C. a-2, b-1. C-3 D. a-2, b-3, c-1 E, a-3, b-1, c-
2;
497. RI. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac: 2. mai ales
hepatic, dar si cardiac 3. renal, hepatic; urmatoarele trasaturi: a. ortopnee b. c. perturbarea
tiparului de somn: care sunt asocierile corecte: A. a-1 b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3;
E. a 3, b-1, c-2;
498. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat 1. cardiac;2. hepatic; 3.
renal, hepatic; si urmatoarele trasaturi: a. Concentrare dificila; b. dispnee paroxistica nocturna c.
eritem palmar, care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;
499. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac 2. hepatic;
3. renal; a. presiune venoasa jugulara crescuta b. contractura Dupuytren: C. picioare agitate
sau mioclonii; care sunt asocierile corecte: A, a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
500. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac. 2.
hepatic, 3. renal si urmatoarele trasaturi: a. dispneea poate fi prezenta, dar in general mai putin
importanta decat in tipul asociat cel mai adesea cu dispnee; b. galop protodiastolic. c. angioame
stelate, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b 2, c-1
501. RJ. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac 2. hepatic
3. renal si urmatoarele trasaturi: a. cresterea tensiunii arteriale are acelasi mecanism ca si
edemul; b. ginecomastie la barbati; c. uneori soc apexian deplasat sau dischinetic; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b 3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
502. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat f.d.u 1. cardiac 2. hepatic,
3. mai ales renal, dar si cardiac. si urmatoarele trasaturi a. retinopatie hipertensiva; b. asterixis;
c. cianoza periferica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2. B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, c-1;
503. R. diferentierea celor trei cauze principale de edem gene- ralizat, fd. 1. cardiac 2. hepatic;
3. mai ales renal, dar si cardiac, a. extremitati reci b. retinopatie diabetica i c. hipoalbuminemie
fara proteinurie: re sunt asocierile corecte: A. a 1. b-3, c 2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a
3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
504. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d. 1. cardiac, renal; 2.
hepatic, renal, 3. renal si urmatoarele trasaturi: a. fetor uremic; b. hiperuricemie: c. semne de
encefalopatie; care sunt asocierile corecte: i A. a-1, b 3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c 2; E. a-3. b-2, c-1
505. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac. 2.
hepatic; 3. renal; si urmatoarele trasaturi: a. frecatura pericardica in cazurile avansate:b.
scaderea transferinemiei. c, adesea raport plasmatic ureel creatinina crescut care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2,
c-1
506. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.u 1. cardiac: 2.
hepatic, 3. renal a. albuminurie: b. enzime hepatice crescute, in functie de cauza si de acuitatea
leziunii de organi c. tensiunea arteriala diferentiala (presiunea pulsului) mica; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c 1 E, a-3, b-2, c-
1;
507. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. hepatic 2. renal 3.
cardiac, hepatic; si urmatoarele trasaturi: a. hiponatremie: b. hipoalbuminemie prin proteinurie:
c. tensiunea arteriala in general mai scazuta decat in celelalte doua tipuri; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c 3; B. a 2 b-1, c-3; E. a-3, b-2, c-1
508. R. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d 1. hepatic; 2. rena 3.
renal, dar si cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. scaderea apetitului, b. anemie (de obicei normo
citara). c, hipocolesterolemie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2, C. a-
2, b-1, c-3 D a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
509. RI. diferentierea celor trel cauze principale de edem generalizat, f.d 1. cardiac 2. hepatic;
3. renal si urmatoarele trasaturi a. uneori enzime hepatice crescute prin congestie hepatica; b.
dispnee prin ascita masiva; c. uneori retentie azotata prin leziune renala intrinseca re sunt
asocierile corecte: A. a. 1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1
510. RI. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. hepatic; 2. renal; 3.
hepatic, dar si cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. hiperfosfatemie: b. tendinta la hipokalemie; c,
alcaloza respiratorie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3 a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1. c-2; E. a 3. b-2, c-1;
511. RI, diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac 2. renal; 3.
cardiac, hepatic; si urmatoarele trasaturi a. edemul afecteaza rareori fata (dat fiind pozitia
predominanta a pacientului); b. retentie azotata prin scaderea VSCE c. acidoza metabolica:
care sunt asocierile corecte: A a-1, b-3, c-2; B.a-2. b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E.
a-3, b-2, c-1;
512. R.I. diferentierea principalelor cauze de edem generalizat, f.d.: 1. renal, si urmatoarele
trasaturi a. poate predomina edemul periorbital: b. hiperkalemie: c. macrocitoza prin deficit de
folat d. cel mai adesea istoric de consum excesiv de alcool care sunt asocierile corecte: A. a-1.
b-1, c-2. d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a 2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
513. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f, d 1. hepatici 2. renal si
urmatoarele trasaturi: a. presiune venoasa jugulara normala sau scazuta b. adesea asociat cu
ascita, c. hipocaicemie. d. semne si simptome uremice: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-1,
c 2, d-2; a-1, b-2, c-1, d-2; B. C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, C2, d-1; E. a-2, b 2, c 1, d-1;
515. R.I. mixedem u.a.S.c Cae A. se produce infiltrare cu mucopolizaharide; B. edemele sunt
false intrucat nu este apa C., in hipotiroidia avansata edemul lasa godeu D. tegumentele apar
subtiate E edemele sunt moi
517. R.I reglarea temperaturi ale, u.a.s.c.cae. A. temperatura este controlata de hipotalamus B.
centrul termoreglator este situat in hipotalamusu anterior preoptic si posterior. C. neuron
hipotaiamici termoreglatori primesc semnale de la receptorii termici din piele si din mucoase D.
semnalele de la termoreceptorii din piele sunt transmise prin nervii periferici E. pentru a mentine
temperatura normala, centru termoreglator al hipotaiamusului i ntegreaza Cele 2 tipuri de
semnale pe care le primeste;
518. U f.df.d. reglarea temperaturii corporale s.c.f.c.e.: A. In mod norma temperatura corpului
este mentinuta in ciuda variatiilor ambientale; B. intrucat centru hipotalamic C. productia
excesiva de caldura D. (prin activitatea metabolica musculara si hepatica); E. disiparea de
caldura prin piele si mictiune.
519. R. valorile normale patologice ale temperaturii orale (t.o) a persoanele sanatoase de 18-40
de ani, u.a.s.c.c A. to. medie este 36,8° t 0,4°C; B. t.o. este mai joasa dimineata (6.00) C. to,
este mai inalta dupa- amiaza (16.00-18.00); D. to. maxima normala este 37,2°C la ora 6.00 si
37,7°C la ora 16.00 E. to. maxima normala este 38,2 la ora 16.00;
520, R.I. variaja circadiana a temperaturii, u.a.s.c.c.e. A in mod normal, este de 1.5 C; B. la
unele persoane in convalescenta unei boli febrile, poate ajunge pana la 1.0 C; C. in timpul unei
boli febrile, se mentine de obicei, dar la niveluri mai inalte, febrile, D. nivelul ei pare fie stabilita
in copilaria timpurie; E. poate fi de mai multe grade in anumite tipuri de febra:
521. R.I. temperatura corporala normala si patologica. u.a.s.c.cae. A. intr-o ambianta neutra
termic, metabolismul produce mai putina caldura decat este necesara pentru a mentine
temperatura centrala intre 36,5-37,5°C; B. persoanele varstnice pot avea o capacitate redusa
de a dezvolta febra; C. a femeile care au menstruatie, temperatura matinala este in general mai
mare din cele doua saptamani dinainte de ovulatie;D dupa ovulatie, temperatura se mentine la
nivelul crescut pana la urmatoarea ovulatie; E. temperatura Corporala este infiuenlata si de
sarcina;
522. RI. temperatura corporala normala si patologica, ua.s.c.ce. A. febra este definita drept t o.
>37.2 C dimineata si >37,7°C Seara B. persoanele varstnice pot face doar o febra modesta
chiar si In infectiile severe; C la ovulatie, temperatura scade. cu -0,6°C D. temperatura corporala
scade in perioada postprandiala: E. temperatura corporala este influentata de disfunctiile
endocrinologice;
523. F.d.u. evenimente legate de febra: a. vasoconstrictie periferica; b. devierea sang din
periferie elui catre organele interne, c. activarea neuronilor din centrul vasomotor. d. scade
pierderea de caldura prin piele, iar individului i se face frig e ridicarea nivelului de referinta
hipotalamic; care este lantul temporal corect. : E. e-c-a-b-d
524. F.d.u. evenimente legate de a. scaderea pierderii de caldura prin piele; b, individul incepe
sa tremure de frig (frison) c. vasoconstrictie periferica (resimtita initial la maini si picioare) d.
creste productia de caldura in muschi; e. individul are senzatie de frig, care este lantul temporal
corect: C. c-a-e-b-d
526. R.I febra si frison, a.S.C C.e. A febra reprezinta cresterea temperaturii corpului peste
nivelul de referinta hipotalamic B. cresterea temperaturii corporala din febra depaseste variatia
zilnica normala C. in majoritatea cazurilor de febra, nivelul de referinta hipotalamic este urcat cu
1-2°C; D. cresterea temperaturii se realizeaza prin procese fiziologice care conserva sau produc
caldura E. frisonul nu este obligatoriu daca mecanismele de pastrare a caldurii ridica
temperatura sangelui suficient.
527. U.f.d.f.d. febra s.c.f.cae. A. Procesele fiziologice prin care caldura este conservata
(vasodilatalie); B. sau produssa (termogeneza musculara, hepatica etc.); C. continua pana cand
D. temperatura sangelui care iriga neuronii hipotalamici E. corespunde noului nivel de referinta
al termostatului.
528. U.f.d.f.d. febra s.c.f.cee.: A. Dupa atingerea echilibrului. B. termic la noul punct de r
Crescut C. hipotalamusul mentine tempe- ratura la nivel febril. D. prin alte mecanisme Edecat in
starea normala (afebrila).
533. R.I. valorile anormal crescute ale temperaturii, u.a.s.c.c.e. A. de obicei, febra infectioasa nu
depaseste plafonu termic natural de 41,1°C; B. o febra >41,5°C se numeste hiperpirexie C,
hiperpirexia cel mai apare adesea a pacientii cu infecti Severe: D. febra hipotalamica poate
avea un substrat organic sau functional E. cei mai multi pacienti cu leziuni temperaturi
hipotalamice au Corporale subnormal nu supranormale:
534. R.. valorile anormal crescute ale temperaturii, U.a.s.c.cie. A. mentinerea febrei sub
"plafonul termic" natural ar putea fi mediata prin neuropeptide care functioneaza drept
antipiretice centrale; B. hiperpirexia poate sa apara la pacientii cu infectii severe; C. rareori,
nivelul de referinta hipotalamic creste in urma unei tulburari hipotalamice; D. urcarea nivelului
termostatului hipotalamic printr-o afectiune hipotalamica Se numeste hipertermie maligna: E.
leziunile hipotalamice care pot provoca febra hipotalamica sunt traumatisme, hemoragii, tumori;
hipertermia
539. Uf.d.fd. socul termic s.c.f.cae. uscata, se pot A. Intr-o ambianta disipa maxim 600 kcal/ h
prin B. sudoratie, necesitand productia a 1 L de transpiratie; C. proces facilitat intr-un mediu cu
umiditate crescuta: D. ca urmare efortul intr-un mediu cu temperatura si umiditate crescute E.
favorizeaza socul termic.
540. C.d.u. NU face parte dintre categoriile de persoane cele mai expuse la soc termic: A.
varstnice B, imobilizate la pat. C, care sunt imbracate gros; care iau medicamente anti-
colinergice, antiparkinsoniene sau diuretice E. care stau in incaperi prost ventilate, fara aer
conditionat:
541. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic, 2. hipertermia indusa de medicamentel droguri
3. sindromul serotoninergic si urmatoarele trasaturi a. se deosebeste de sindroniul malign
neuroleptic prin manifestari precum diareea, tremuraturile si miocioniile: b. apare cel mai
adesea dupa medicamente psihotrope sau droguri c. se produce intr-un mediu cald; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2,
c-1
542. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic. 2. sindromul neuroleptic malign; 3. hipertermia
maligna; si urmatoarele trasaturi: a. apare la persoanele care au o anumita anomalie mostenita,
rara, a reliculului sarcoplasmic din muschii scheletici; b. este provocava de medicamente
neuroleptice; un mediu cu temperatura si umiditate crescute; care sunt asocierile corecte:A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2 b-1 c-3 D. a 2, b 3, c-1 E, a 3, b-2, c-1;
543. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. hipertermia maligna 2. sindromul neuroleptic malign; 3.
termic; si urmatoarele trasaturi: a. favorizatlla de anticolinergice nclusiv antihistaminice
antiparkinsoniene, diuretice, fenotiazine intracelular dupa administrarea de anestezice
inhalatoare (halotan etc.) sau succinilcolina; c. manifestari extrapiramidale (printre care, redoare
musculara in Teava de plumb"), tulburarea reglarii vegetative; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1i- D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1 544. F.d.u. cauze
ale hipertermiei 1. soc termic; 2. sindromul neuroleptic malign; 3. hipertermia maligna; si
urmatoarele trasaturi: a. apare de obicei la persoane foarte tinere sau varstnice: b. este
provocat/a de oprirea medicamentelor dopaminergice; c. cresterea temperaturii (in cateva
minute) prin contractie musculara s care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3; D., a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
545. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic; 2. sindromul neuroleptic malign; 3, hipertermia
maligna; urmatoarele trasaturi: a. redoare musculara, cresterea metabolismului muscular, b.
apare mai ales in timpul valurilor de caldura; c. cresterea generarii de caldura si scaderea
disiparii de caldura prin inhibarea receptorilor centrali dopaminergici din hipotalamus; care sunt
asocierile corecte:A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3 b-1 c-2 E. a-3, b-2, c-
1;
546. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic; 2. sindromul serotoninergic. 3, hipertermia
maligna; si urmatoarele trasaturi: a. se poate produce chiar si la persoane sanatoase d
transpiratia este blocata; b. provocat/a de inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei. IMAO si de
alte medicamente serotoninergice (precum antidepresivele triciclice): c.cresterea
metabolismului muscular, cu acidoza instabilitate cardiovasculara care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1 547. F.d.u.
cauze ale hipertermiei: 1. soc termic; 2. sindromul serotoninergic; 3. hipertermia maligna;
urmatoarele trasaturi: a. se aseamana prin multe trasaturi (inclusiv hipertermia) cu sindromul
malign neuroleptic b. acidoza sisau instabilitatea cardiovasculara duc adesea la deces, c.
blocarea transpiratiei prin deshidratare sau prin medicamente cu efect (advers) anticolinergic
(de exemplu, antihistaminice); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3. C, a
2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1
548. F.d.u. tulburari de temperatura induse de medicamentel droguri 1. soc termic. 2.
hipertermia indusa de medicamentel droguri. 3. sindromul neuroleptic malign; si urmatoarele
(categori de) medicamentel droguri. a. droguri: feniciclidina. dietila- mida acidului sergic (LSD)
metilenedioximetamfetamina (necstasy"), cocaina,b, oprirea medicamentelor dopaminergice; c,
cel mai adesea medicamente psihotrope sau droguri, dar si alte medicamente (salicilati, litiu,
anticolinergice, simpatomimetice) d, medicamente care blocheaza transpiratia prin efect
(advers) anticolinergic (de exemplu, antihistaminice); care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c
2, d-3; B. a 2, b-2, c-3, d-1; C. a 2. b-3. c-1, d-2; D. a-2, b-3, c 2, d-1 E. a 3, b-2, c-1, d-2
550. R.I. cauzele hipertermiei f.d.u. 1. endocrinopati care cresc termogeneza 2. leziuni ale SNC;
si urmatoarele stari patologice: a. hemoragie cerebrala b. leziune hipotalamica d. stare
epilepticai e, tireotoxicaza care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1. b-2, c-1,
d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1D, a-2, b-1, c 2, d-2, e-1 E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;
551. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza febrei: a. pirogenii ajung in circulatia sistemica
b. eliberarea de adenozin-5 monofosfat ciclic (AMPc c, activarea receptorului EP-3 pentru
PGE2 de pe celulele gliale: d. pirogenii interactioneaza cu receptori de pe endoteliul capilarelor
care inconjoara centrii de reglare hipotalamici: e, eliberarea de prostaglandina E2 (PGE2) de pe
versantul cerebral al endoteliuiui hipotalamic; care. este inlantuirea temporalal cauzala corecta:
A.a-d-e-c-b
552. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza febrei: a. AMPc activeaza terminatiile neuronale
din centrul termoregiator, b. febra C. eliberarea de adenozin-5'- monofosfat ciclic (AMPc); d.
conservarea caldurii si productia de caldura; e. ridicarea nivelului de referinta pentru termostatul
hipotalamic care este inlantuirea temporalal cauzala corecta: C. c-a-e-d-b
554. R.I. factori implicati In patogeneza febrei, u.a.s.c.cae. A. pirogeni nteracioneaza receptori
de pe endoteliul capilarelor care in centri de reglare hipotalamici: B, receptori de tip Toll sunt
identici cu receptorii pe care actioneaza citokinele; C. organul vascular al laminei terminale este
implicat in produ- cerea febrei, dar si in reglarea osmolaritatii sangelui; D. PGE2 atinge
concentraliile maxime in proximitatea capilarelor care inconjoara centrii termo- reglatori
hipotalamici; E. daca gena pentru receptorul EP-3 lipseste, pirogenii declanseaza febra
necontrolata F. AMPc ridica direct sau indirect nivelul de referinta pentru termostatul hipotalamic
555. R. factori implicati in patogeneza febrei, u.a.s.c.g.e.: A. pirogenii exogen produs microbieni)
actioneaza pe receptori de tip Toll; B. distrugerea organelor vasculare circumventriculare
determina cresteri incontrolabile ale febrei C. dintre cei patru receptori pentru PGE2 EP-3 este
implicat in producerea febrei: D. AMPC are rol de neurotrans- mitator; E. AMPc poate actiona si
indirect, determinand eliberarea altor neurotransmitatorii 556. R. febrei patogeneza u.a.S.C.C.e
A. pirogenii sunt substante care produc febra B. endotaxina inhiba eliberarea de C. toxinele
streptococilor din grupele A si B sunt numite Super antigene, D. factorul de necroza tumorala
(FNT) si interferonul (IFN) a sunt citokine pirogene; E. producia de citokine in SNC este
stimulata de diverse evenimente generatoare de nflamatie
557. R. patogeneza febrei A. pirogenii exogeni sunt produsi bacterieni, toxine bacteriene sau
microorganisme intregi; B. endotoxina provoaca leucocitoza; C, superantigenele sunt toxine
bacteriene care inhiba activarea celulelor T D. leucocitoza cu neutrofilie din infecti este produsa
de IL 1 si IL-6 E. printre citokinele produse in SNC se afla IL-1, FNT,
559. R.l. patogeneza febre A. endotoxina este foarte pirogena. bacteriile gram pozitive produc
pirogenii C. pirogen endogen sunt cito- kinele pirogene; D.artralgiile care adesea insotesc febra
sunt provocate de miozita si artrita infectioasa E. hemoragiile cerebrale pot induce productia de
citokine in SNC
561. R.I. citokine, u.a.s.c.c.e. A. citokinele sunt proteine gigante care regleaza procesele imune,
inflamatoare si hematopoetice B. monocitele/ macrofagele celulele endoteliale sunt doar doua
dintre multele tipuri de celule care produc citokine; C. sinteza si eliberarea citokinelor
(generatoare de febra) poate fi stimulata de procese infectioase sau nelnfectioase: D. virusurile
si produsii bacterieni si fungici sunt factori infectiosi care stimuleaza sinteza si eliberarea de
citokine; E. diverse procese neinfectioase cresc eliberarea de IL-1. FNT, IL-6
562. C.d.u. NU face parte dintre procesele neinfectioase Care cresc productia de citokine: A.
procese inflamatoare (care elibereaza mediatori ai infiamatie): B. viroze C. traumatisme; D.
necroza tisulara; E. reacti imune (complexe antigen-anticorp)
563. Uf.d.fd. patogeneza febrei: A. o parte din PGE2 produsa in periferie (sub: B. actiunea
citokinelor pirogene ajunse in circulatia sistemica); C. eludeaza probabil mecanismele de
distrugere din plamani; D. si ajunge in hipotalamus prin carotida interna: E. find principalul
contribuitor la producere febrei.
564. U fd.fd. patogeneza febrei s.cfgae. Citokinele produse in SNC; B. pot ridica nivelul de
referinta C. doar prin intermediul organelor circumventriculare. D. explicand hiperpirexia; E. din
hemoragiile traumatismele sau infectiile SNC.
565. Uf.d.fd. patogeneza febrei s.cf.ce necesara pentru a provoca: B. febra este cu cateva
ordine de marime mai mica; C. daca citokinele sunt injectate direct in creier. D. sau circulatia
sistemica.
566. Categori de pacient predispusi la febrilitate desi au o infectie s.u.c e. A. nou nascuti B.
varstnici C. pacienti insuficienta hepatica cronica; D. pacienti cu insuficienta renala Cronica; E
pacientii care iau neuroleptice
567. RI. evaluarea pacientului cu febra sau hipertermie u.a.S-C-Cae. A. in cadrul istoricului
trebuie stabilita cronologia evenimentelor care au precedat febra B. monitorizarea febrei trebuie
facuta folosind de fiecare data aceeasi modalitate de masurare a temperaturii. C determinarea
citokinelor circulante la pacientii cu febra are o mare utilitate d.nivelurile sanguine ale citokinelor
pinogene se coreleaza strans cu febra E. indicatorii inflamatori sunt utili mai ales pentru
detectarea unei boli oculte
568. R.I. evaluarea pacientului cu febra sau hipertermie, u.a.s.c.c.e. A. pacientul trebuie
interogat cu privire la expunerea la alte persoane infectate sau la vectori de boala B,
neutropenia exclude o infectie C. nivelurile sanguine ale citoki- nelor pirogene sunt adesea sub
imita de detectare D. la pacientii subfebrili, valoarea Cea mai mare are determina proteine rea
reactive a VSH: E. granulatiile toxice si corpii Dohle sunt sugestive pentru o infectie bacteriana.
570. R.. sistematizarea tiparelor de febra in functie de periodicitate, f.d.u. variante: 1. febra
zilnica; 2. intervale febrile de una sau mai multe zile alternand cu intervale afebrile si
urmatoarele tipare de febra: b, febra in cocoasa".c. febra ondulanta d. febra remitenta; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1. b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; E. a-2, b-1. c-2.
d-1:
571. R.l. sistematizarea tiparelor de febra in functie de periodicitate, f.d.u. variante: febra zilnica:
2. intervale febrile de una sau mai multe zile alternand cu intervale afebrile; si urmatoarele
tipare de febra: a. febra intermitenta; b. febra inversa; c. febra recurenta; d. febra continua; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a 1, b-2, c-2, d-1; C, a 2, b-1, c-1, d-2: D. a-2, b-
1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1
572. R.I sistematizarea tiparelor de febra zilnica, f.d.u. variante: 1. se refera la tiparul circadian
al febrei si la amplitudinea oscilatiilor febrile; 2. se refera la tiparul circadian al febre 3. se refera
la amplitudinea oscilatiilor febrile. si urmatoarele tipare de febra. a. febra inversa; b. febra
remitenta; c. febra hectica; d. febra continua: care sunt asocie corecte: rile A. a-1, b-3, c-2, d-3
B. a 2. b-1, c 3, d-3; D. a-3, b-1, c-2, d-3. E. a-3, b-3, c-1, d-2;
573. R.I. caracteristicile diverselor tipare de febra, f.d. 2.febra neregulata 3. febra remitenta; 4.
febra inversa si urmatoarele caracteristici: a. oscilatii relativ mari (>1°C, dar de obicei <2C),
febra este mai mare seara decat dimineata; b. mai mare dimineata decat Seara c. doua sau mai
multe episoade febrile d. febra nu urmeaza un tipar anume (este nesistematizata)care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B. a 3. b-1, c-2, d-4 C. a-3, b4, c-1. d-2, D. a-3. b-4, c-2,
d-1: E. a-4. b-3, c-1, d-2,
574. R.I. caracteristicile diverselor tipare de febra, f.d.: 1. febra intermitenta neregulata; 2. febra
continua; 3. febra hectica: urmatoarele caracteristici a. oscilaji foarte mari 2-3 C, uneori chiar
pana la 5 C); b. variatii mari, perioadele febrile cu durata de una sau mai multe zile alterneaza
cu perioade afebrile de durate variabile c. oscilatii mici(<1°C). care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2; C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1: 575. R.I.
caracteristicile diverselor tipare de febra, f.d.: 1. febra intermitenta sistematizata 2. febra
ondulanta 3. febra sin cocoasa si urmatoarele caracteristici a. variati mari, perioadele febrile
alterneaza cu perioade afebrile de durata constanta: b. dupa ascensiunea initiala urmeaza o
perioada de afebrilitate, apoi reaparitia febrei: c. perioadele febrile alterneaza cu perioade
afebrile care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c 3: D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, c-1; B.a-1;b-
3;c-2
576. R.L conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, fd.: 1.
febra “in cocoasa"; 2. febra hectica; 3. febra ondulanta Pel-Ebstein; 4. febra remitenta. si
urmatoarele conditii patologice a. bronhopneumonie. c. tuberculoza cavitara d. boala Hodgkin;
Care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-4, c-3, d 2: B. a-3, b-2, c-1. d-4;C. a-3, b-4, c 2, d-1; D. a
4. b-1, c 2, d-3; E. a 4. b-3, c-1, d-2;
577. R.I. conditiile patologice asociate In mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1.
febra in cocoasa 2. febra intermitenta neregulata; 3. febra ondulanta; si urmatoarele conditii
patologice: b. leptospiroze; c. angiocolita; care sunt asocierile corecte: A a-1. b-3, c-2 B. a-2, b-
1. c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3 b-1 c-2 E. a-3, b-2, c-1;
578, R.I. conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1.
febra nin cocoasa 2. febra intermitenta neregulata: 3. febra ondulanta si urmatoarele conditii
patologice: a. endocardita bacteriana b, viroza C. cancer de diverse tipuri, care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C, a 2, b 3. c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
579, R. conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d. 1. febra
continua, 2. febra intermitenta neregulata; 3. febra recurenta: si urmatoarele conditi patologice:
a. erizipei b. infectii biliare; c. borelioze; care sunt asocierile corecte: A. a-1.b-2, c-3 B. a-1 b-3,
c-2. C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1
580. R. conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1.
febra continua; 2. febra intermitenta neregulata; 3. febra remitenta, hectica sau neregulata; si
urmatoarele conditii patologice: a. pielonefrita; b. tifoida; c. stari septicel septicemi care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1. b-3, c 2: C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1: E. a-3, b-1,
c-2; patologice
581. R.I. conditiile asociate in mod caracteristic diverse tipare de febra, fd. 1. febra continua 2.
febra intermitenta sistematizata 3. febra remitenta: si conditii patologice: a. malarie: c.
pneumonie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1 D. a-
3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
582. R conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1. febra
continua: 2. febra inyersa; .3. febra remitenta: si urma&tnarele conditii patologice: caviara b.
supurati c. tifos exantematic: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, c 2 D a 2,
b-3, c-1 E. a-3, b-1, C-2;
584. Despre etiologia febrei este falsa A febra nu apare in infectile localizate B. febra apare in
infectiile generalizate, C. febra poate insoti neoplaziile; D. febra apare in bolile neurologice care
E. febra poate insoti bolile auto- immune:
585. Despre febra “in dromader" este falsa:A este o varianta de febra recurenta B. prezinta 2
episoade febrile separate de afebrilitate; C. apare de obicei in virozele respiratorii D. prezinta 2
episoade febrile, primul cu valori mai mari; E. prezinta 2 episoade febrile, al doilea cu valori mai
mari
586. Despre febra intermitenta u.a.S.c.cae. A. este un tip de febra cu variatii mari in care
perioadele febrile Sun intrerupte de perioade afebrile B. este un tip de febra in care valorile
minime ajung in domeniul normalului: C. are ca varianta febra hectica; D. este un tip de febra cu
variatii mari in care valorile minime raman in domeniul febrei E. poate fi sistematizata sau
nesistematizata:
587. Despre febra Pel-Ebstein este falsa A. este un tip de febra ondulanta; B. apare in boala
Hodgkin; C. prezinta perioade febrile pre- lungite (3-10 zile) separate prin perioade de
afebrilitate (3-10 zile); D. este un tip de febra neregulata; E. perioadele febrile au ascensiune
scadere progresive:
588. Despre frison ua.s.c.cae. A. este perceput ca o senzatie de frig intens; B. apare. in
perioada de efervescenta a starii febrile C. se manifesta sub forma contractiilor musculare
ntense Continue D. este insotit de vasoconstrictie cutanata si paloare; E. are ca efect cresterea
temperaturi
589. Despre hipotermie ca semn de infectie severa este falsa: A. poate apare la nou-nascuti; B.
poate apare la cei tratati cronic cu glucocorticoizi, C. poate apare insuficienta renala; D. poate
apare la cei cu insuficienta hepatica; E, apare intotdeauna la pacientul imunocompetent
590. Din punct de vedere al manifestarilor neuropsihice sindromul febril poate include, C.e A.
cresterea pragului convulsiv la pacientul epileptic; B. insomnie C. intabilitate D. delir; E.
halucinatii
591. Dintre efectele pozitive ale febrei poate face parte: A, Scaderea virulente unor bacterii: B.
cresterea consumului de oxigen C. cresterea necesarului caloric; catabolismului D. accelerarea
muscular E. cresterea riscului convulsiv:
592. Printre efectele negative ale febrei se afla u Cue. A. cresterea consumului de oxigen si a
necesitatilor calorice: catabolismului B. cresterea muscular C. scaderea acuitatii psihice; D.
cresterea riscului convulsivi E. inhibarea prolifera unor bacteri;
593. Febra continua defineste: A cresterea persistenta a temperaturii cu variat zilnice 1 C. fara a
se ajunge insa la valori normale B. cresterea persistenta a tempe raturii cu variatii zilnice 1 C,
ajungandu-se la valori normale; C. cresterea persistenta a temperaturii cu variatii zilnice ce nu
depasesc 1 C D. febra cu curba nesistematizabila; E. febra care persista mai mult de 2
saptaman
594. Febra de resorbtie poate aparea in u. situatii, c,e. A. afectiuni tisulare necrotice B. infarctul
miocardic; C. infarctul pulmonar, D. hematoame extinse E, fenomene de idiosincrazie
596. Febra remitenta defineste: A. febra in care varia e zilnice sunt 1 C. valorile minime
atingand valori normale B. febra in care variatiile zilnice sunt 1 c, valorile minime ramanand in
domeniul febrel; C. febra In care variatiile zilnice sunt 1 C. valorile minime ramanand in
domeniul febrei. D. febra sustinuta "in platou"; E. febra in care exista variatii mari intrerupte de
perioade afebrile de 1-2 zile;
602. Care dintre urmatorii nu este Un pirogen endogenA PG: B, IL1,6: C. FNT-a D. toxine ale
microorganismelor; E. interferonul
603. Care dintre urmatorii nu este un pirogen exogen: A. microorganisme: B. toxine bacteriene;
C. anumite medicamente: D. anumite substante chimice; E. prostaglandinele: 604. Reactantil de
faza acuta ai inflamatiei care cresc in febra sunt urmatorii, cae. A. proteina C reactiva; B.
fibrinogenul; C. VSH-ul D a2-globulinele; E. monocitele
605. Temperatura corporala normala: A. este constanta pe 24 de ore; B. are o variatie diurna cu
valori maxime dimineata (orele 03-06);.C are o variatie diurna cu valori maxime seara (orele 18-
21) D. este de circa 37 C central E. este de circa 37,5 C axilar;
607. Ambliopia reprezinta: A. pierderea in timp a acuitatii vizuale a globului ocular strabic prin
suprimarea la nivel cortical a imaginii formate de catre acesta. la copiii cu strabism; B. pierderea
in timp a acuitatii vizuale a giobului ocular strabic, prin suprimarea la nivel cortical a imaginii
formate de catre acesta, la adultii cu strabism; C. pierderea in timp a acuitatii vizuale a globului
ocular sanatos, prin suprimarea la nivel cortical a imaginii formate de catre acesta, la copiii cu
strabism;D. pierderea In timp a acuitatii vizuale a globului ocular sanatos, prin suprimarea la
nivel cortical a imaginii formate de catre acesta. la adulti cu strabism; e E. scadere acuitatii
vizuale bilateral, la pacientii cu strabism;
609. Cea mai frecventa cauza a otitei externe este infectia: A. cu pneumococ. B. cu stafilococ
auriu; C. cu Pseudomonas Aeruginosa D. micotica a Canalului auditiv extern E. cu herpes
simplex;
610. Cea mai frecventa cauza de anosmie este A. abuzul de cocaina; B. traumatismele nazale,
cu fracturarea piramidei nazale; C. rinita vasomotorie: D polipoza nazala;
611. Cea mai frecventa cauza de orbire secundara afectarii corneei este data de cheratita: A cu
pneumococ: B. cu virus herpes simplex; C. Fungica D. cu Pseudomonas Aeruginosa; E.
gonococica
614. Clinic, in glaucomul cu unghi inchis pot aparea, cue. cefalee B mioza intensa C. varsaturi
D. durere intensa oculara: E. cornee cu aspect fumuriu"
615. Clinic, in otita extema domina A. febra B. otoreea; C. disfonia D. otalgia E. edemul
pavilionului;
618. Despre scieromalacia perforans este adevarat ca A. reprezinta o infectie a comeei care
apare la pacienti cu diabet zaharat; B. reprezinta o infectie sclerala grava ce apare in
sclerodermie; C. este intens dureroasa si este nsosita de fotofobie. D apare in poliartrita
reumatoida E. apare cel mai frecvent la barbati infectati HIV;
619. Despre torus-ul palatin este adevarat ca A. apare la nivelul palatului moale. la aproximativ
20% din populatie: B. determina sialoree: C. are risc crescut de malignizare; D. este o
excrescenta lobulata a osului palatin; E. apare la pacientii infectati HIV;
620. Despre xantelasme este adevarat ca:A. reprezinta depuneri cutanate de cupru B. au
culoare bruna, nu sunt bine circumscrise; C. se pot asocia cu dislipidemie; D. apar cel mai
frecvent la nivelul aripilor nazale: E. apar la nivelul mucoasei bucale si sunt glande sebacee
ectopice;
621. Despre xerostomie este adevarat ca A. apare in urma hipersecretiei glandelor salivare: B.
apare datorita igienei orale deficitare C. predispune la aparitia cand dozei orale si a cariilor
dentare: D. predispune la aparitia leukoplakiei; E. se asociaza cu macroglosie;
622. Dintii Hutchinson A. sunt incisivi ce prezinta eroziuni determinate de refluxul de suc gastric.
B. sunt dinti ce prezinta incizuri sau abraziun provocate de traumatisme repetate C. apar in
sarcoidoza; D. apar in sifilisul secundar E. apar in sifilisul congenital;
623. Durerea la presiunea aplicata pe tragus sau la tractionarea pavilionului apare in A. otita
medie purulenta; B. otita externa: C. otita medie seroasa D. otoscleroza; E. prezenta tofilor
gutosi;
626. Epiphora reprezinta: A. protruzia unui glob ocular; B. inflamatia cronica a margin unei
pleoape; c. intoarcerea marginii pleoapei expunerea exterior conjunctivei D. lacrimarea excesiva
ce apare in obstructii ale canalului lacrimal E. placa usor elevata, galbena. bine circumscrisa,
situata la nivelul nazale a pleoapei; apare in dislipidemii
627. Esotropia reprezinta: A. devierea temporala a unui glob B. devierea supero-extema a unui
glob ocular. C. devierea infero-externa a unui lob ocular: D devierea nazala a unui globo ocular:
E. devierea supero-interna a unui glob ocular.
628. Gustul este detectat la nivelul limbii dupa cum urmeaza: A. sarat la nivelul varfului limbii;
B., dulce la nivelul marginilor limbii, C. dulce si amar la baza limbii. D. amar si acru la baza limbii
E. amar si sarat la baza limbii
629. Halitoza: A. este un miros neplacut al respiratiei, determinat cel mai frecvent de o igiena
precara a cavitatii bucale; B. este minos neplacut al respiratiei, determina cel mai frecvent de o
afectiune nazala: C. este un miros neplacut al respiratiei, determinat cel mai frecvent de o
afectiune pulmonara cronica D. este un miros neplacut al respiratiei, care apare cel mai frecvent
in diabet E. este un miros neplacut al respiratie care apare cel mai frecvent in uremie;
630. Hemianopsia bitemporala are in: A leziuni ale chiasmei optice; B. leziuni ale nervului optic;
C. leziuni ale radiatiilor optice; D. leziuni ale cortexului occipital E. glaucom
633. Hipopion-ul reprezinta: A. un inel corneean de culoare gri verde ce apare in boala Wilson.
B. prezenta sangelui in camera anterioara a globului ocular, C. prezenta unui corp strain intra-
ocular, D. prezenta puroiului in camera anterioara a globului ocular: E. constrictie pupilara
bilaterala
634. in boala Basedow pot aparea, A. exoftaimie; B. cresterea de volum a tiroidei: C. tegumente
reci, aspre: D. tegumente calde, umede; E. intoleranta la cald
636. Inelul Kayser-Fleischer: A. are culoare albastra si apare in boala Wilson B. apare la nivelu
are Sulu culoare verde si semnifica intoxi- catie acuta cu fier, c. se gaseste la nivelul irisulu are
culoare verde galbuie si apare in hemocromatoza: D. se gaseste la periferia corneei, are
culoare verde-galbuie si apare in hemocromatoza; E. se gaseste la periferia corneei, are
culoare verde galbuie si apare in boala Wilson
637. Inelul Kayser-Fleischer: A. apare prin depunere de fier in membrana Descemet B. apare la
persoane varstnice, la periferia corneei si are aspect argintiu C. semnifica prezenta unei
dislipidemii; D, apare prin depunere de cupru la nivelul corneei E. apare in boala Wilson, prin
depunere de cupru a nivelul irisului;
638. In cazul nodulilor tiroidieni. c.d.u. elemente ridica suspiciunea de malignitate A. nodul mobil
la palpare, consistenta dura. adenopatie bilaterala, disfagie B. nodul mobil la palpare,
consistenta moale, adenopatie unilaterala, disfagie; C. nodul imobia la palpare, consistenta
moale, adenopatie unilaterala, aerofagie; D. nodul imobil la palpare. consistenta dura
adenopatie unila terala, disfagie; E. nodul imobil la palpare, consistenta moaie, adenopatie
bilate rala, disfagie;
639. in otita acuta externa apar A. canal auditiv extern edematiat, durere la presiune exercitata
asupra tragusului, otoree, febra.B perforatia timpanului R. corect: B. canal auditiv extern edematiat, otalgie
accentuata la presiune exercitata asupra tragusului,
otoree, febra, perforatia timpanului
C. canal auditiv extern normal, durere la presiunea exercitata asupra tragusului, febra, otoree,
timpan de aspect normal D. otalgie, otoree, febra, scaderea acuitati auditive prin perforatia
timpanului. E. durere la presiunea exercitata pe procesul mastoid. febra. perforatia marginala
timpanului, otoree.
640. La auscultatia tiroidei, se poate auzi un suflu Sincron cu sistola) in A. gusa endemica: B.
tiroidita Hashimoto C gusa din boala Basedow. D. prezenta unui chist tiroidian simplu, cu
diametrul de 3 cm; E. prezenta unui cancer tiroidian (nodul de 2,5 cm), cu adenopatie later
ocervicala asociata;
641. La pacienti cu surditate de conducere unilaterala, testul Rinne va fi: A. negativ la nivelul
urechii sanatoase si pozitiv la nivelul urechii afectate: B. negativ la nivelul urechi sanatoase si
indiferent la nivelul celei afectate C. pozitiv la nivelul urechii si indiferent la nivelul celei afectate
D. indiferent la nivelul urechii sanatoase si pozitiv la nivelul celei afectate: E. pozitiv la nivelul
urechi sanatoase si negativ la nivelul celei afectatei
642. Leucoplakia A este o zona eritematoasa, nedureroasa cu papule care sangereaza usor la
atingere si are un potential ridicat de malignizare; B. este o zona alba, indurata, dureroasa care
apare la nivelul mbil gingiilor obrajilorl pacientii cu infecie candidozica orala C. este o hiperplazie
localizata a mucoasei orale, cu aspect de masa pseudotumo rala rosie. moale, care sangereaza
usor. apare in urma unui traumatism sau a unei iritati locale; D. este o leziune nodulara ulcerata
ce apare cel mai frecvent la nivelul fetelor laterale ate limbil E. este o placa alba, indurata.
nedureroasa, situata la nivelul obrajilorl limbiil gingiilor, cu potential de malignizare, care apare
la barbati 40 ani. fumatori, consumatori de etanol sau cu infectie HIV 643. Limba geografica: A.
este rosie, granulara, cu aspect de zmeura si este o leziune preneoplazica; B. este o limba cu
numeroase fisuri, ce apare la persoanele varstnice: C. este o limba cu depozite albe pe fata
dorsala, care apare la persoanele cu o igiena orala deficitara D, are aspect de harta prin
allernanta de zone depapilate cu zone normale si are risc de transformare neoplazica: E.are
aspect de harta prin alternanta de zone depapilate cu zone normale si este benigna
644. Limba zmeurie apare in: A. rinita alergica: B. boala Basedow: C. scarlatina D. herpangina
E. candidoza orala;
645, Limba zmeurie: A. apare caracteristic in candidoza orala B. apare caracteristic in infectia
HIV; c apare in scarlatina; D. apare la varstnicii cu o igiena precara a cavitatii bucale; E. apare
in rujeola;
646. Lizereul gingival: A. este o coloratie albastra cu dispunere liniara la nivelul gingiilor ce
apare in boala Addison B. apare in gingivita acuta necrozanta, in urma consumului de
metamfetamine C. apare posttraumatic D. apare in intoxicatia cu fier. E. apare in intoxicatia cu
plumb;
647. Localizarea cea mai frecventa a cancerului cavitatii bucale este la nivelul: A. buzelor: B.
palatului moale C. palatului dur; D. gingiilor; E. limbii;
649. Principala cauza a aparitiei cataractei este: A. diabetul zaharat: B. expunerea la radiatii C.
postmedicamentoasa (corticosteroizi) D. expunerea indelungata si neprotejata la soare; E
inaintarea in varsta:
650. Principala manifestare care apare in afectiunile nazale este: A. rinoreea apoasa; B.
epistaxisul. C. obstructia nazala; D. pruritul mucoasei nazale: E. stranutul
651. Principala manifestare in sinuzita este cel mai frecvent: A. rinoreea apoasa:B. tusea C.
durerea localizata de obicei in aria de proiectie a sinusului afectat, care se accentueaza la
aplecarea capului inainte; D. secretia nazala purulenta; E. febra
652. Principalele simptome din afectiunile oculare sunt, A. pierderea vederii. B. dismetria C.
diplopia D. lacrimarea E. durerea oculara;
653. Sindrom Claude-Bernard- A. apare prin stimularea ganglionului stelat si consta in triada:
mioza, ptoza palpebrala, exof- talmie B. apare prin stimularea ganglionului stelat si consta in
triada: midriaza, ptoza palpebrala, enoftalmie C. apare prin paralizia ganglionului stelat (invazie
tumorala de exemplu) si consta in triada: midriaza, ptoza palpebrala, exoftalmie D. apare prin
paralizia ganglionului stelat (invazie tumorala de exemplu) si consta in triada mioza, ptoza
palpebrala, enoftalmie E. apare prin paralizia ganglionului stelat (invazie tumorala de exemplu)
si consta in triada mioza, ptoza palpebrala, exoftalmie
654. Secretia nazala din rinita alergica este A. mucopurulenta asociata cu prurit al mucoasei
nazale; B. sangvinolenta (in alergia la acarieni); C. mucopurulenta, asociata cu febra, cefalee
frontala; D. apoasa, asociata cu stranut prurit al mucoasei nazale; E. apoasa in alergia la
graminee mucopurulenta in alergia la polenuri;
655. Semnul Pamberton pozitiv poate sugera: A. prezenta unui nodul tiroidia autonom B.
tiroidita Hashimoto la debut; C. cancer al istmului tiroidian D. persistenta canalului tireogios; E.
gusa intratoracica;
657. Strabismul reprezinta: A. nealinierea globilor oculari, cu aparitia in timp a cecitatii bilaterale;
B. alinierea ncorecta a globilor oculari avand ca rezultat magini neclare formarea unei duble
diplopie C. nealinierea globilor oculari, cu aparitia la adulti a ambliopiei, D. nealinierea giobilor
oculari, cu aparitia unor miscari repetitive ale globilor oculari, rapide in directia privirii: E.
nealinierea globilor oculari, cu aparitia unor miscari repetitive ale globilor oculari, rapide in
directia opusa privirii.
658. Surditatea de conducere poate aparea, cu exceptia: A. datorita unui corp strain intra-
auricular,B. in urma tratamentului cu medicamente din clasa aminoglicozidelor, C. datorita
aparitiei otosclerozei, D. datorita unui dop de cerumen: E. secundara unei infectii otice (otita
medie):
659. Tinnitus-ul reprezinta A. un zgomot perceput de pacient in absenta unei stimulati auditive
externe B. o senzatie de rotire (ce apare in timp ce pacientul este in repaus); C. cefalee
puisatila, sincrona cu bataile cordului ce apare in unele tumori cerebrale sau mal formatii
vasculare cerebrale; D. scaderea acuitatii auditive prin expunerea de lunga durata la zgomot
intens; E. durere otica datorata unei afectiuni inflamatorii locale sau iradiata la distanta
660. U.f.d.f.d. dispneea s.c.f.c.e.: A. Respiratia este controlata prin mecanisme centrale si
periferice B. ventilatia care adecvat nevoilor metabolice C. din timpul activitatii fizice; D. si scad
ventilatia sub nevoile; E. metabolice in situatii cum ar fi anxietatea si frica.
661. R.LA felul in care un individ normal isi percepe respiratia, f.d.u. situati 1. in repaus; 2. in
timpul unui efort usor pana la moderat 3. in timpul si dupa un efort epuizant. si urmatoarele
caracteristici: a. stie ca senzajia neplacuta este adecvata pentru nivelul efortului trecatoare; b.
nu resimte nici un disconfort. c. poate deveni constient in mod neplacut de respiratie; d. poate
deveni constient de respiratie; e. nu este constient de actul respiratiei care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c 2, d-3, e-3; B. a 2, b-3, c 3, d-2, e-1; C. a-3, b-1, c-3, d-2, e-2; D. a 3. b-2,
c-3, d-2, e-1; E. a-3, b-3, c 2, d-1, e-2;
662. R.I. dispnee, u.a.s.c.c.e. A. dispneea este un simptom cardinal al bolilor cardiace si
respiratorii. B dispneea este adesea perceputa drept durere. atenta pentru a stabili in ce masura
descrierile mai obscure reprezinta cu adevarat dispnee; D. este foarte importanta evaluarea
simptomelor asociate dispneei: E. exista situatii in care respiratja pare laborioasa, dar nu apare
dispnee;
663. R.I. dispnee, u.a.s.c.c.e A. dispneea este definita drept constientizarea anormala, intr-un
mod neplacut, a respiratiei, B. spre deosebire de durere implica atat perceptia senzatii, cat si
reactia la acea perceptie C. este esentiala stabilirea circumstantelor in care apare dispneea; D.
hiperventilatia asociata cu acidaza metabolica este de regular insotita de dispnee; E. unii
pacienti cu respiratie aparent normala se pot plange de dispnee;
664. R. felul in care este resimtita dispneea de catre pacient, f.d.u. categorii: 1. senzatii
neplacute legate de respiratie pe care le pot resimti pacienti 2. expresii verbale folosite de
pacienti pentru a descrie senzatiile neplacute legate de respiratie, si urmatoarele descrieri: a.
strangere b. sufocare c. nu pot sa-mi umplu pieptul cu aer; d..nu primesc destul aer"; care sunt
asocierile corecte A a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c 2,
d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1:
665. R. felu in care este resimtita dispneea de catre pacient, f.d.u. categorii: 1. senzatii
neplacute legate de respiratie pe care le pot resimti pacientii; 2. expresii verbale folosite de
pacienti pentru a descrie senzatiile neplacute legate de respiratie si urmatoarele descrieri a..nu-
mi ajunge aerul b. oboseala in piept: c. apasare d..aerul nu-mi ajunge pana in plamani"; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C a-1, b-2, c-2, d-1 D, a 2, b-1,
c-1. d-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1;
666. R.I. dispnee, u a.s.c-ce. A. gradarea dispneei se bazeaza pe cantitatea de efort fizic a
produce necesar pentru senzatia de dispnee b. unele tipare de dispnee nu sunt legate de efortul
fizic; c. episoadele nocturne de dispnee paroxistica severa sunt caracteristice pentru TEP; D.
platipneea/ ortodezoxia este caracteristica pentru sindromul hepatorenal; E. una dintre
substantele vasodilatatoare implicate in producerea platipneei ar putea fi serotonina
667.Ufdfd platipnee scfce: A. platipneea/ortodezoxiadin; B. sindromul hepatopulmonar poate fi
explicate; C. prin perfuzarea unor spatii; D. aeriene in deficit fata de ventilatie; E. echivaland cu
suntarea intrapulmonara a sangelui
668. Cdu patologii nu poate explica episoadele dispneice bruste si neasteptate in repaus: A.
emboli pulmonare; B. pneumotorace spontan; C. hipercapnie secundara tinerii respiratiei; D.
anxietate; E. emfizem pulmonar
669. R.l. diversele aspect care trebuiesc avute in vedere in evaluarea/ cuantificarea severitatii
dispneei fdu afirmatii generale: 1. Este important ca medicul sa aiba o perceptive clara asupra
conditiei fizice generale a pacientului, asupra istoricului professional si asupra obiceiurilor
recreationale; 2. Trebuie luata in consideratie variatia individuala in perceptive si in tolerarea
suferintei; 3. La unii pacienti cu boala pulmonara sau cardiac capacitatea de a face effort poate
sa fie redusa din cauza altor boli; si urmatoarele exemple: a. la pacientii cu forme severe de
insuficienta vasculara periferica nu se poate constata aparitia dispneei la mers in ciuda unui
deficit grav al functiei pulmonare sau cardiac; b. pacientii stoici pot tolera o dispnee severa fara
sa s e planga in timp ce persoanele extravertite pot face mare caz de o dispnee usoara c.
aparitia dispneei dupa o de 3 km la un alergator antrenat poate semnifica o afectiune mult mai
grava decat un grad similar de dispnee ia o persoana sedentara dupa ce a alergat 50 de metri;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D, a 2, b-3, c-1; E.
a-3, b-2, c-1
670. R.I. diversele aspecte care trebuie avute in vedere in evaluareal cuantificarea severitati
dispneei, f.d.u. afirmatii generale: 1. la unii pacienti cu boala pulmonara sau cardiaca,
capacitatea de a face efort altor bol 2. trebuie luata in considerare variatia interindividuala in
perceptie si in tolerarea suferintei; 3. este important ca medicul sa aiba o perceptie clara asupra
conditiei fizice generale a pacientului, asupra istoricului profesional si asupra obiceiurilor
recreationale; urmatoarele exemple: a. la pacientii cu forme severe de poate constata aparitia
dispneei la mers in ciuda unui deficit grav al funciei pulmonare sau cardiace b. unii pacienii cu
boala severa se pot plange do de dispnee usoara, iar altii cu boala usoara pot resimti dispnee
mai severa; c, o femeie de la tara s-a prezentat la medic pentru dispnee dupa 30 de minute de
sapat in gradina, in timp ce medicul si-a dat seama pe el nu ar tine puterile sa sape nici 10
minute care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1,
c-2 E. a-3, b 2, c-1
673. F.d.u. evenimente care ar putea explica mecanism platipneei (ortodezoxiei): a. in pozitie
ridicata, diafragma se deplaseaza in jos: b. scade oxigenarea sangelui arterial c. cresterea
suntarii dreapta-spree stangal perfuziei in raport cu ventilatia; d. intinderea structurilor
ntratoracice e, largirea calor de comunicare; care este lantul cauzal corect.A. a-d-e-c-b
674. R.I. mecanismele dispneei. u.a.s.c.c.e. (LMEMR = lucrul mecanic efectuat de muschii
respiratori) A. dispneea apare ori de cate ori efortul de respiratie si deci LMEMR este excesiv.
B. LMEMR creste atunci cand ventilatia este excesiva fata de nivelul de activitate: C. dispneea
poate fi provocata de stimularea combinata a recepto- rilor localizati la mai multe niveluri D,
cresterea sarcinii respiratori reduce descarcarea de impulsuri din centrul respirator. E. dispneea
este caracterizata de deprimarea centrilor respiratori din trunchiul cerebral
675. Uf.d.f.d mecanismele dispneei s.c.f.c.e.: A. Data fiind lipsa variatiilor interindividuale: B
exista in general o corelatie; C. Slaba intre severitatea D. dispneei si magnitudinea tulburarilor
functiei pulmonare: E. sau cardiace care o provoaca.
676. U.f.d.f.d mecanismele dispneei A. Muschi respiratori sunt obligati sa genereze o forta; B.
crescuta pentru a produce o anumita modificare de volum, C. daca peretele toracic este mai
compliant, daca plamanii D. sunt mai putin complianti E daca rezistenta la fluxul de aer este
scazuta.
677. U.fdf.d. mecanismele dispnee s.cs.fi.g.e. (LMEMR lucrul mecanic efectuat de muschii
respiratori) A. Daca se creste sarcina. B. respiratorie de exemplu prin adaugarea unei
rezistenle; C. la gura se produce oscadere a descarcarii de impulsuri D. din centrui respirator;
E. care este cresterea LMEMR.
678. U.f.df.d. mecanismele dispneei s.c.fsce. (LMEMR lucrul mecanic efectuat de muschii
respirator) A. Teoria LMEMR nu explica diferenta de perceptie;B. dintre o respiratie profunda cu
o sarcina mecanica normala; C. si o respiratie de profunzime normala cu o sarcina mecanica
crescuta, intrucati D. desi LMEMR poate fi acelasi in cele doua cazuri, respiratia; E normala cu
sarcina crescuta nu genereaza disconfort.
682. Activarea excesiva anormala a centrilor respiratori din trunchiul cerebral este produsa de stimuli
transmisi de lal prin diverse structuri si cai, incluzand u.ce: A. receptori intratoracici pe calea nervilor
recurenti B. nervi somatici aferenti, in special de la muschii respiratori si de la perete toracic, dar si
de la alti muschi scheletici si articulatii; C. chemoreceptori din creier, din glomusul aortic si din
glomusul carotidian, dar si din diverse alte locuri din sistemul circulator D. centri corticali mai inalti E.
(probabil si) fibre aferente din nervii frenici.
683. R.I. asocierea dintre desrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
1. cresterea travaliului/ efortului respirator sau nu poate trage aer adanc in piept, respiratie
nesatisfacatoare sau sete de aer, nevoia (imperioasa) de a respira (in formele moderate si severe)
2. cresterea travaliului/ efortului respirator 3. respiratie grea, rapida, nevoia de a respira mai mult; si
u. mecanisme/ patologii: a. BPOC; b. lipsa de antrenament c. miopatie; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
684. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri 1. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie nesatisfacatoare 2. nu poate trage aer
adanc in piept, respiratie nesatisfacatoare sau strangere/ constrictie toracica sau cresterea
travaliului/ efortului respirator (in formele moderate si severe); 3. sete de aer, nevoia (imperioasa) de
a respira sau strangere/ constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologi a. insuficienta ventriculara
stanga b. astm c. restrictia peretelui toracic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
685. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri:
1. cresterea travaliului/ efortului respirator, 2. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie
nesatisfacatoare; 3. cresterea travaliului/ efortului respirator sau sete de aer, nevoia (imperioasa) de
a respira, si u. mecanismel patologi: a. obstructia cailor respiratorii moderata sau severa; b.
reducerea volumului current prin boli restrictive; c. afectarea pompei ventilatorii; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
686. R.l. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri
1. cresterea travaliului/ efortului respirator; 2. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie
nesatisfacatoare 3. strangerel constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologii: a. fibroza pulmonara;
b. bronhoconstrictie c. boala neuromusculara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
687. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri: 1.cresterea travaliului/ efortului respirator; 2. sete de aer, nevoia (imperioasa) de a respire
3. strangere/ constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologii a. ischemie miocardica b. cifoscolioza;
c. cresterea impulsului de a respira, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C.
a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
688. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri: 1. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie nesatisfacatoare; 2. sete de aer, nevoia
(imperioasa) de a respira; 3. strangere/ constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologii: a. edem
interstitial pulmonar; b. embolism pulmonar; c. hiperinflatie (toracele este deja plin cu aer); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
689. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.с.с.е. А.senzatiile respiratorii sunt produse de interactiunile
dintre eferente si aferente, precum si de prelucrarea integrativa a acestora in creier B. cortexul motor
raspunde la aferentele din centrii de control trimitand eferente C. cresterea rigiditatii (scaderea
compliantei) aparatului respirator poate obstructiona pompa ventllatorie; D. hiperinflatia produce
pacien tului senzatia de constrictie
toracica; E. metaboreceptorii sunt activati probabil de modificari in mediul biochimic local al tesutului
activ
in timpul efortului;
692. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.с.с.е. A. o anumita stare patologicàa poate determina dispnee
in circumstante diferite prin mecanisme diferite; B. aferentele implicate in producerea senzatiei de
dispnee constau in impulsurile senzoriale venite de la receptorii din tot corpul; C. daca aferentele si
eferentele nu se potrivesc, se genereaza un semnal de eroare si intensitatea dispneei scade D.
receptorii vasculari pulmonari sunt activati de modificarile acute ale presiunii din artera pulmonara E.
integrarea eferentelor si a aferentelor intervine in producerea senzatjei de dispnee atunci cand
exista concordanta intre eferente si reaferente
693. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e. A. o anumita stare patologica poate determina dispnee
printrunul sau mai multe mecanisme; B. descarcarea corolar trimisa de cortexul motor catre cortexul
senzorial contine informatii privitoare la aferentele primite de la receptori;C. chemoreceptorii sunt
localizati in muschii periferici; D. receptorii J si receptorii vasculari pulmonari contribuie la setea de
aer E. anxietatea acuta poate creste severitatea dispneei prin alterarea interpretarii datelor
senzoriale
694. R.l. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. la producerea senzatiei de dispnee participa
eferentele motorii, aferentele senzoriale si felul in care cele doua sunt integrate; В.eferentele trimise
de cortexul motor includ o descarcare corolar catre muschii ventilatori; C. chemoreceptorii sunt
activati de hipoxemie D. cand sunt stimulati prin bronhospasm, mecanoreceptorii din plamani
determina o senzatie de sete de aer E. anxietatea acuta amelioreaza dispneea prin bronhodilatatie
adrenergica,
695. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. Anxietatea acuta poate; B. creste severitatea dispneei
prin generarea, C. unor tulburari electrolitice D. care contracareaza anomaliile fiziologice; E. din
sistemul respirator.
696. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. aferentele de la receptori din tot sistemul respirator se
proiecteaza direct in cortexul senzorial; B. cand pompa ventilatorie este obstructionata, la
producerea dispneei participa si eferentele motorii; C. chemoreceptori sunt activati de hipocapnie D.
hiperinflatia produce pacientu-lui senzatia ca nu poate sa respire suficient de adanc; E. la pacientii
cu flux expirator redus, cresterea frecventei respi-ratorii ca urmare a anxietatii ajuta la diminuarea
hiperinflatiei;
702. U.f.d.f.d. descarcarile corolar s.c.f.c.e A. Cand o comanda motorie initiaza o descarcare
electrica
spre un organ, sunt trimise; B. simultan semnale (descarcarile corolar) catre aria motorie a
cortexului, prin care sunt C. transmise informati importante care servesc drept mecanisme
de retroactiune ajutand la; D. automonitorizare, astfel incat sa poata fi produse correct secvente
motorii coordonate; E. aceste descarcari corolar ajutand la deosebirea impulsurilor autogenerate
(interne) de raspunsurile motorii externe
703. Aferente senzoriale implicate in producerea dispneei include informatjile venite de la u. tipuri de
receptori, c.e.. A. chemoreceptorii; B. mecanoreceptori; C. receptorii K; D. receptorii vasculari
pulmonari; E. metaboreceptorii;
704. in mod caracteristic, IC poate determina u.c.e. A. dispnee, ortopnee, dispnee paroxistica
nocturna; B. oboseala, slabiciune, astenie C. respiratie Küssmaul D. simptome abdominale E.
simptome neuropsihice;
705. R.I. dispneea din IC, A. in IC, dispneea este cel mai frecvent simptom; B. principala diferenta
fata de
dispneea oamenilor sanatosi consta in asocierea cu durere precordiala; C. nivelul de efort la care
apare dispneea este folosit in cuantificarea IC; D. in formele usoare-medii de IC, dispneea apare
numai la efort;
E. IC este cuantificata drept clasa 4 daca dispneea apare in repaus
706. R.I. dispneea din IC, u.a.s.с.с.е.: A. in IC, dispneea are un tipar diferit de cel din astmul bronsic
necomplicat B. in evaluarea nivelului de effort la care apare dispneea trebuie tinut cont de
antrenamentul anterior al pacientului; C. IC este considerata a fi de clasa 1/ 2/ 3 dupa cum dispneea
apare la efort mare/ mediul mic; D. dispneea de efort reprezinta doar o accentuare a fenomenului
care apare, in mod fiziologic, la orice om efectuand un efort suficient de mare; E. in formele severe
de IC, dispneea dispare in repaus;
707. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza dispneei cardiace a. creste travaliul muschilor
respiratori; b. edem pulmonar interstitial; c. creste presiunea in capilarele pulmonare d. creste
presiunea in venele
pulmonare; care este lantul cauzal corect: A. ab d-c; B. a d c-b; C. da-b-c E. d c b-a;
708. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza dispneei cardiace: a. congestia (hiperemia pasiva a)
vaselor pulmonare; b. respiratia rapida si superficiala caracteristica pentru dispneea cardiaca; c.
activarea receptorilor din plamani d. edem pulmonar interstitial; care este lantul cauzal corect A. a-b-
c-d B. a-c-d-b C. a-d-b-c D. a-d-c-b; E. bcad;
711. R.I. ortopneea din IC, u.a.s.c.c.e.: A. ortopneea reprezinta dispneea care apare in pozitie
culcata (dispnee de decubit); B. ortopneea este un simptom care apare, in evolutia IC, mai devreme
decat dispneea de effort C. pacientul este obligat sa doarma pe mai multe perne; D. in timpul noptii,
cand se ridica pe perne, pacientul se trezeste cu dispnee si/sau tuse (tusea nocturna a cardiacului);
E. cu timpul, pacientul tolereaza mai bine clinostatismul;
712. R.I. mecanismul dispneei de decubit din IC, ua.s.c.ce: A. dispneea se datoreaza redis-tribuirii
sangelui din teritoriile inferioare spre torace; B. dispneea se asociaza cu cresterea cantitati de sange
din torace C. diafragma este impinsa spre abdomen D. in ortostatism dispneea se amelioreaza E. in
IC de lunga durata, simptomele determinate de congestia pulmonara tind sa creasca in intensitate
713. R.i. mecanismul dispneei de decubit din IC, u.a.s.c.c.e A. dispneea se datoreaza redistribuirii
lichidului interstitial dintorace in abdomen В.creste p.h. din capilarele pulmonare C. in ortostatism
cresc intoarcerea venoasa si presiunea din capilarele pulmonare D. multi pacienti afirma ca
dispneea li se amelioreaza daca stau in fata ferestrei deschise; E. pe masura ce functia VD se
deterioreaza, simptomele deter minate de congestia pulmonara se agraveaza
714. R.I. dispneea paroxistica nocturna (DPN) a cardiacului, u.a.s.c.c.e. A. DPN consta in crize
severe de dispnee si tuse care survin noaptea; B. in formele severe, DPN poate sa fie insotita de
respiratie suieratoare C. DPN asociata cu respiratjie suieratoare este denumita astm bronsic D. nu
exista o deosebire fundamentala intre ortopnee si DPN; E. hipoxemia nocturna apare mai ales la
pacientii cu edem pulmonar interstitial marcat
715. R.I. dispneea paroxistica nocturna (DPN) a cardiacului u.a.s.c.c.e. A. criza de dispnee trezeste
pacientul din somn B. este probabil ca respiratia suieratoare este provocata de bronhospasm; C.
congestia bronhopulmonara explica dispneea, tusea si respiratia suieratoare D. durata decubitului
nocturn pana la aparitia crizei de DPN poate f folosita pentru a estima gravitatea IC; E. hipocapnia
nocturna apare mai ales cand complianta pulmonara este mult scazuta;
716. R.I. dispneea paroxistica nocturna a cardiacului, u.a.s.c.ce A. criza de dispnee poate genera
anxietate; B. respiratia suieratoare este probabil consecinta ingustari lumenului bronsic prin edemul
inflamator din peretele bronsic; C. simptomele persista pentru un timp dupa ce pacientul se ridica in
sezut D. cresterea ventilatjiei prin depresia nocturna a centrului respirator din timpul somnului poate
fi suficienta pentru a determina hipoxemie; E. functia ventriculara poate sa fie deprimata noaptea
prin reducerea stimularii colinergice a functiei miocardice
717. R.l. dispneea cardiaca, f.d cele doua forme caracteristice: 1. ortopneea2. dispneea paroxistica
nocturna; si urmatoarele trasaturi a. dispneea este absenta cat timp pacientul sta in sezut (mai ales
cu picioarele atarnand la marginea patului) b. survine la pacientul treaz; c. survine in timpul nopti: d.
se acumuleaza o cantitate mai mica de apa in interstitiul pulmonar; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
718. R.I. dispneea cardiaca, f.d. cele doua forme caracteristice: 1. ortopneea 2. dispneea paroxistica
nocturna; si urmatoarele trasaturi: a. se manifesta in timpul zilei; b. se acumuleaza o cantitate mai
mare de apa in interstitiul pulmonar, c. criza de dispnee este prelungita; d. este precedata de o
perioada de abolire a constiintei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-
2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
719. F.d.u. evenimente legate de dispneea paroxistica nocturna: a. criza de dispnee dureaza mult
timp dupa ridicarea in sezut; b. abolirea constiintei din timpul noptii; c. acumularea unei cantitati mari
de apa in interstitiul pulmonar; care este inlantuirea logica justa: A. a bC; B. b a C C. b-c-a D. c a-b
E. c-b-a
720. R.l. edemul pulmonar acut (EPA), u.a.s.c.c.e A. EPA este o forma severa de astm cardiac; B.
EPA se manifesta prin dispnee extrema C. ralurile apar intai la varfuri si progreseaza ulterior spre
baze D. EPA se distinge prin aparitja edemului interstitial E. fluidul transsudat in alveole este
expectorat ca sputa serohemoragica;
721. R.I. EPA, u.a.s.c.c.e A. EPA este provocat de cresterea accentuata a presiunii in capilarele
pulmonare; unilaterale situatia se agraveaza; transsudarea in alveole a unui B. EPA se asociaza cu
raluri C. ralurile coboara pe masura ce D. edemul alveolar consta in fluid mucopurulent; E. EPA este
letal daca nu este tratat prompt;
722. R.I. ralurile provocate de IVSs u.a.s.с.се. A. sunt raluri umede; B. corespund termenului
romanesc (probabil cel mai adesea incorect) de ,subcrepitante de staza" C. ralurile de staza apar in
forme mai severe de IVS decat ralurile alveolare D. cea mai mare parte a sangelui venit la bronhii
prin arterele bronsice este drenat prin venele bronsice; E. se aud cel mai bine in expiratie
723. R.l. ralurile provocate de IVS, u.a.s.c.c.e A. de regula, au intensitate mare B. denumirea
corecta este ,,raluri de staza" C. ralurile alveolare apar in formele usoare de IVS; D. sunt generate
cel mai adesea prin destinderea spatiului pleural; E. sunt frecvente cand creste presiunea din venele
si capila rele pulmonare;
724. R.I. ralurile provocate de IVS u.a.s.с.с.е. A. au sonoritate de ronflante; B. originea lor este in
bronhile mari C. de regula, se ausculta la varfurile campurilor pulmonare D. cea mai mare parte a
capilarelor bronsice dreneazà in AD E. lipsesc in unele cazuri de IC de lunga durata datorita scaderi
drenajului limfatic al lichidulu alveolar
725. R.I. ralurile provocate de IVS u.a.s.c.c.e A. sunt denumite ,crackles" sau ,rales" in textele
anglofone B. cel mai adesea, sunt generate rin barbotarea aerului prin chidul transsudat in lumenul
bronhiilor medii si mici; C. frecvent, sunt insotite de hipersonoritate la percutia bazelor pulmonare; D.
raluri similare pot sa apara in multe alte afectjiuni (nu doar in IVS); E. denumirea de ,subcrepitante
de staza" este cel mai adesea incorecta;
726. Referitor la ralurile provocate de IVS, fiind date urmatoarele cauze 1. peretele alveolar este
mult mai subtire decat cel bronsio; 2. cea mai mare parte a sangelui venit la bronhii este drenat prin
venele pulmonare 3. creste drenajul limfatic al lichidului alveolar; si urmatoarele consecinte: a.
ralurile din IVS pot avea originea in bronhii; b. este putin probabil ca lichidul sa transsudeze in
bronhii inainte de a transsuda in alveole c. in unele cazuri de IC de lunga durata lipsesc ralurile; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1
727. U.f.d.f.d. ralurile provocate de IVS s.c.f.се. A. La producerea ralurilor din IVS; B. ar putea
contribui si dilatarea cailor respiratorii mici prin C. distensia venelor, capilarelor D. si a interstitiului
pulmonar; E. (competitie pentru spatjiu in cadrul cavitatii toracice)
728. F.d.u. evenimente care explica aparitia ralurilor bronsice in IVS a. cresterea presiunii din
capilarele bronsice (majoritatea drenand in AS) b. transsudarea de lichid in lumenul bronhiilor c.
cresterea presiunii din AS; d. barbotarea aerului prin lichidul din lumenul bronsic e. subcrepitante de
stazà care este lantul cauzal corect: A. ae-b-dc B. b-a e-c-d C. c a-b-d-e;
729. R.I. localizarea ralurilor de aza din IC, u.a.s.c.c.e. a.in general, ralurile se ausculta in zonele
cele mai declive, care variaza in functie de pozitja pacientului; b.tinand cont de pozitia predominanta
a pacientului cardiac ralurile se ausculta de regula bilateral, simetric, la varfurile plamanilor C. daca
pacientul sta cu trunchiul ridicat, ralurile se ausculta I bazele campurilor pulmonare; D. la pacientul in
decubit dorsal ralurile se ausculta pe intreaga lungime a marginilor laterale ale spatelui; E. la
pacientul in decubit lateral ralurile se aud la plamanul decliv
730. R.I. ralurile din edemul pulmonar acut, u.a.s.c.c.e. ralurile se ausculta pe o suprafata mare; B.
suprafata pe care pot fi auscultate ralurile se extinde progresiv (de la baze catre varfuri), pe masura
ce starea pacientului se amelioreaza; C. pe langa ralurile umede medi fine, se ausculta adesea si
raluri umede groase suieratoare (sibilante) D. adesea se aud si raluri uscate E. frecvent, inspiratia
devine suieratoare
731. R.I. manifestarile clinice ale cordul pulmonar cronic (CPC) determinat de boala vasculara
pulmonara (BVP), u.a.s.с.се: A. dispneea si tahipneea sunt caracteristice pentru HTAP de terminata
de BVP B. dispneea si tahipneea pot sa apara chiar si in repaus; C. durerea toracica anterioara e fi
determinata de dilatatia acuta a radacinii aortei; D. tusea este absenta; cresterea presiunii venoase
sistemice poate determina edeme gambiere
732. R.I. manifestarile clinice ale CPC determinat de boala vasculaA. dispneea si tahipneea pot sa
B. dispneea si tahipneea nu sunt ra pulmonara, u.a.s.c.ce. : apara la efort mic; ameliorate in sezut;
C. tusea este insotita de expectoratie abundenta; D. durerea toracica anterioara poate fi determinata
de ischemia E. cresterea presiunii venoase sis temice poate determina hepatomegalie;
733. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.с.с.е.: A. bolile parenchimatoase pulmonare difuze
pot avea evolutie acuta sau cronica; B. prezenta unei anomalii a pere telui toracic poate fi de obicei
decelata prin examen fizic C. ortopneea este consecinta actiunii fortelor gravitationale cand
pacientul se afla in decubit D. dispneea nocturna este patognomonica pentru IVS E. diagnosticul de
dispnee cardi ca se bizuie pe recunoasterea bolii cardiace F. EcoCG transtoracica este foarte utila in
stabilirea diagnos ticului de boala cardiaca organica
735. R.I. cauzele obstructiei cailor respiratorii mari extratoracice, f.d.u. categorii 1. acute 2. cronice si
urmatoarele cauze a. tumori, b. angioedem glotic c. stenoza fibrotica dupa si traheostomie sau
intubatie endotraheala prelungita; d. aspiratie de corpi straini (alimente etc); care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-
2, c-1, d-1;
736. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii 1. obstructia cronica a cailor respiratorii
intratoracice; 2. obstructia acuta a cailor respiratorii extratoracice; 3. boli ale peretelui toracic; si
urmatoarele stari patologice: a. angioedemul glotic; b. bronsita cronica; c. pectus excavatum; care
sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-
1;
737. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. boli ale peretelui toracic; 2. obstructia
cronica a cailor respiratorii intratoracice; 3. obstructia acuta a cailor respiratorii extratoracice; si
urmatoarele stari patologice a. aspiratia de corpi straini (alimente etc.); b. bronsectazile; c. spondilita
anchilozanta; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, C-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-2, C-1;
738. R.i. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. obstructia cronica a cailor respiratorii
extratoracice; 2. boala parenchimatoasa asociata cu obstructia cailor respiratorii; 3. sindrom
restrictiv extraparenchimatos si urmatoarele stari patologice: a. stenoza fibrotica dupa traheostomie
b. emfizemul; c. cifoscolioza severa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C.
a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
739. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. sindrom restrictiv extraparenchimatos;
2. boli pulmonare vasculare ocluzive; 3. obstructia cronica a cailor respiratorii extratoracice si
urmatoarele stari patologice: a. stenoza fibrotica dupa intubatje endotraheala prelungita; b.
trombembolismul pulmonar cronic, c. pectus excavatum; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
740. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. boli ale peretelui toracic; 2. sindrom
restrictiv extraparenchimatos 3. obstructia acuta si intermitenta cailor respiratorii intratoracice; si
urmatoarele stari patologice: a. astmul; b. cifoscolioza severa; c. spondilita anchilozanta; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
741. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. obstructja cailor respiratorii
extratoracice mari; intratoracice pulmonare inflamatoare 2. obstructja cailor respiratorii 3. bolile
parenchimatoase fibrozante difuze; si urmatoarele stari patologice a. limitarea severa a fluxului
expirator si hiperinflatje pulmonara; b. plamanii sunt mai rigizi; c. stridor care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
742. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. obstructia cailor respiratorii
extratoracice mari; 2. obstructia cailor respiratorii intratoracice 3. bolile parenchimatoase pulmonare
inflamatoare/ fibrozante difuze si urmatoarele trasaturi: a. cel mai adesea expiratia este prelungita b.
plamanii au complianta scazuta c. retractia foselor supraclaviculare la inspiratie; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
743. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. angioedemul glotic; 2.
afectiunile cailor respiratorii intratoracice; 3. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoare/
fibrozante difuze si urmatoarele trasaturi: a. obstructia se poate produce acut si intermitent sau
poate fi prezenta cronic cu agravare in timpul infectilor respiratorii; b. provoaca sindrom restrictiv
parenchimatos; c. istoric alergic si prezenta unor leziuni urticariene; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
744. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. astmul; 2. emfizemul pulmonar
3. bolile pulmonare vasculare ocluzive; si urmatoarele trasaturi: a. boala parenchimatoasa prin
definitie, insotita insa intotdeauna de obstructia cailor respiratori; b. episoadele repetate de dispnee
de repaus apar adesea cu ocazia emboliilor pulmonare recurente c. obstructia acuta intermitenta cu
respiratie suieratoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
745. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita cronica; 2. emfizemul
pulmonar; 3. bolile pulmonare vasculare ocluzive si urmatoarele trasaturi a. caracteristica este
dispneea de efort datand de multi ani si progresand pana la dispnee de repaus b. tuse productiva
cronica; c. descoperirea unei surse a emboliilor este foarte utila in a ridica suspiciunea de
diagnostic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;
746. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. bronsectaziile; 2. emfizemul
pulmonar, 3. bolile pulmonare vasculare ocluzive; si urmatoarele trasaturi a. tuse cronica cu
expectoratie; b. boala parenchimatoasa pulmonara distructiva difuza; c. descoperirea unei tromboze
venoase profunde este foarte utila in a ridica suspiciunea de diagnostic; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
747. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita cronica; 2. pneumonia
acuta; 3. bolile pulmonare vasculare ocluzive si urmatoarele trasaturi: a. raluri bronsice (mai ales
sforaitoare) distribuite difuz in ambele campuri pulmonare; b. boala parenchimatoasa pulmonara
inflamatoare C. sursa emboliilor este cel mai adesea o tromboza venoasa profunda la unul dintre
membrele inferioare sau in pelvis; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
748. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. bronsectaziile 2. sarcoidoza; 3.
bolile pulmonare vasculare ocluzive; si urmatoarele trasaturi a. nivelul gazelor in sangele arterial
este, de cele mai multe ori, anormal, dar volumele pulmonare sunt, in multe cazuri, (aproape)
normale b. boala parenchimatoasa pulmonara inflamatoare/ fibrozanta difuza c. raluri bronsice
localizate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1 E. a-3, b-2, c-1;
749. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. pneumoconioza; 3. cifoscolioza severa; si urmatoarele trasaturi a.
boala parenchimatoasa pulmonara inflamatoare/ fibrozanta difuza; b. agravarea tusei si a dispneei;
c. determina dispnee si poate reduce ventilatia suficient pentru a produce cord pulmonar cronic si
insuficienta respiratorie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
750. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoarel fibrozante difuze 3.
pectus excavatum; si urmatoarele träsaturi: a. poate determina dispnee, dar nu produce cord
pulmonar cronic, nici insuficienta respiratorie b. cresterea expectoratiei c. pacienttii sunt adesea
tahipneici cu valorile Pco2 si Po2 arterial sub normal; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
751. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoare/ fibrozante difuze 3.
spondilita anchilozanta; si urmatoarele trasaturi: a. transformarea purulenta a expectoratiei
suplimentar Pco2 si Po2 nu produce cord pulmonar b. efortul adesea reduce c. poate determina
dispnee, dar cronic si insuficienta respiratorie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
752. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoare fibrozante difuze; 3.
bolile neurologice sau musculare determinand slabiciunea sau paralizia muschilor respiratori; si
urmatoarele trasaturi a. poate provoca insuficienta respiratorie si dispnee, dar cel mai adesea
afecteaza mai pregnant alte organe sau sisteme; b. paroxisme nocturne de dispnee cu respiratie
suieratoare ameliorate de tuse si de eliminarea sputei; c. volumele pulmonare sunt reduse care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
753. R.l. obstructia cailor respiratorii, u.a.s.с.се: A. obstructia fluxului de aer se poate produce
oriunde, de la caile respiratorii extratoracice pana la cele mici de la periferia plamanului; B. un semn
caracteristic pentru obstructia cailor respiratori extratoracice mari este respiratia suieratoare
(,wheezing"); C. retractia foselor supraclaviculare la expiratie este un semn caracteristic pentru
obstructia cailor respiratorii extratoracice mari, D. in obstructia cailor respiratorii extratoracice mari,
simptomul cardinal este tusea; E. obstructia acuta a cailor respiratorii extratoracice mari repre zinta
o urgenta medicala;
754. La un pacient cu obstructie bronsica cronica, infectile intercu rente determina in mod
caracteristic u. manifestari, c.e A. agravarea tusei; b.reducerea expectoratiei; C. transformarea
purulenta a expectoratiei D. agravarea dispneei E. paroxisme nocturne de dispnee cu respiratie
suieratoare agrava te de tuse si de eliminarea sputei;
755. O fraza r.l. bolile obstructive ale cailor respiratorii intratoracice consta inceputuri de sintagme 1.
desi o caracteristica a acestor din trei sintagme f.d.u boli o constituie 2. senzatia pe care o are
pacientul consta adesea in; 3. mai degraba decat si u. sfarsituri de sintagme a. limitarea severa a
fluxului expirator asociata cu hiperinflatie pulmonara; b. incapacitatea de a trage suficient aer in piept
c. dificultatea in eliminarea aerului din piept care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, C-1
756. U.f.d.f.d. cauzele dispneei cardiace s.c.f.c.e. A. La pacientii cu boala cardiaca dispneea de efort
apare cel mai; B. adesea drept consecinta a cresterii presiunii arteriale pulmonare, cauzate; C. de
disfunctia VS sistolica (insuficienta de pompa) D. de disfunctia VS diastolica (complianta VS
redusa); E. sau de boala aortica.
757. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS a. cresterea efortului de
respiratie b. dispnee c. scaderea compliantei plamanilor, d. cresterea acuta a p.h. din patul vascular
pulmonar (vene (capilare); e. transsudarea de lichid in spatiul interstitial; care este lantul cauzal
corect: A. c-a-b-d-e B. d-bc a-e; C. d e a-C-b D. d-e-c-a-b E. e-ac d-b
758. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS: a. transsudarea de lichid in
spatiul interstitial; b. stimularea receptorilor J (juxtacapilari) din spatiul interstitial alveolar; c. senzatie
de dispnee d. cresterea p.h. din patul vascular pulmonar care este lantul cauzal corect: A. ac bd; B.
ba cd C. c-a-b→d D. da-bc; E. d-ba-C
759. U.f.d.f.d. explicarea dispneei provocate de IVS s.c.f.c.e A. Cresterea acuta a p.h. din; B. patul
vascular pulmonar (in vene si ulterior in capilare) duce; C. in timp la subtierea peretilor vaselor
pulmonare mici D. si la proliferarea celulelor si a tesutului muscular perivascular; E. pentru ca peretii
vaselor sa poata rezista la presiunea crescuta cronic.
760. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS: a. dispnee; b. reducerea
suplimentara a compliantei parenchimului pulmonar c.creste efortul de respiratie; d.ingrosarea
peretilor vaselor pulmonare mici si proliferarea celulelor si a tesutului fibros perivascular; e.
cresterea cronica a p.h. din patul vascular pulmonar care este lantul cauzal corect: A. b-cd ea; B. ce
dba; C. d-b-ec a D. e b-d-a E. e d b-c a
761. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei dir IVS: a. dispnee; b. comprimarea
cailor respiratorii mici c. expansiunea spatiului interstitial si a celui vascular (vene si mai ales
capilare) in volumul limitat al cavitatii toracice d. cresterea efortului de respiratie e. cresterea
rezistentei cailor respiratorii mici; care este lantul cauzal corect: A. b cd e-a B. c b-e-d-a C. c e d b a
D. d c e-b a E. e-db c a
762. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS: a. reducerea lumenului cailor
respiratorii mici; b. cresterea volumului de inchidere pulmonar; c. cresterea efortului de respiratie d.
distensia interstitiului (prin lichidul transsudat), a venelor si a capilarelor pulmonare in cadrul cavitatii
toracice; e. dispnee care este lantul cauzal corect: A. a-b-c d-e C. c b-d a e; D. c d-a-b-e E. d a-bc-e;
763. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IC congestiva avansata: a. creste
presiunea in venele intercostale (vene sistemice) care dreneaza pleura parietala si in venele
pulmonare care dreneaza pleura viscerala; b. creste transsudarea de lichid irn spatiul pleural; c.
creste presiunea venoasa atat pulmonara, cat si sistemica; d. compresia extrinseca a plamanului e.
hidrotorace f. agravarea dispneei si afectarea suplimentara a functiei pulmonare care este lantul
cauzal corect A. a-d-fb e c B. b-c e-a-f d C. c a-b-e d-f D e c a b f d E. e f b a C d
764. F.d.u. evenimente care explica agravarea in decubit a dispneei din IVS (inducand ortopneea):
a. cresterea volumului de inchidere pulmonar; b. comprimarea a cailor respiratorii mici; c. scaderea
capacitatii vitale d. distensia interstitiului, venelor si capilarelor pulmonare in cadrul cavitatii toracice
e. creste suplimentar presiunea venoasa si capilara pulmonara; f. sangele din abdomen si din
membrele inferioare se redistribuie catre torace care este lantul cauzal corect: A. a e-d-f -b C. d-f a e
c b D. e-d-a-f bc E. f e d b a c
765. R.I. dispneea paroxistica nocturna (DPN), u.a.s.c.c.e. A. DPN este numita si astm cardiac;
pacientul din somn; torace scade noaptea B. crizele apar noaptea, trezind C. volumul total de sange
din torace scade noaptea D. cand doarme, pacientul poate tolera o congestie pulmonara relativ
severa; E. pacientul se trezeste cu senzatie de sufocare
766. R.i. dispneea paroxistica nocturna (DPN), u.a.s.c.c.e. A. DPN consta in crize de dispnee
severa, crizele sunt precipitate de muli care agraveaza congestia pulmonara preexistentà C. in
timpul decubitului nocturn se resoarbe partial edemul din teritoriile declive in timpul zilei; D. pacientul
se trezeste doar cand se acumuleaza secretile bronsice E. pacientul se trezeste cu respiratie
suieratoare;
767. F.d.u. evenimente legate de dispneea nocturna din bronsita cronica: a. dispnee si respiratie
suieratoare, ambele ameliorate de tuse si de eliminarea sputei; b. hipersecretie de mucus (inclusiv
noaptea) c. obstructia bronsica se accentueaza d. mecanismele normale de eliminare miscarea
cililor si tusea sunt deprimate in cursul noptii; e. dupa mai multe ore de somn, secretiile se
acumuleaza; care este lantul cauzal corect: A. a-Ce-b-d B. b d-c a-e; C. b-d-e c a D. cd e-b a, E. e a
dbC
768. R.I. crizele de dispnee nocturna din astmul bronsic, u.a.s.c.c.e A. crizele sunt legate de
variatiile circadiene ale gradului de obstructie bronsica; B. agravarile nocturne se produc mai ales
intre orele 22.00-0.00; C. accentuarea nocturna a obstructiei bronsice este uneori suficient de
severa pentru a trezi pacientul; D. pacientul se trezeste cu senzatie de sufocare (dispnee extrema):
E. pacientul se trezeste cu respiratie suieratoare; F. crizele nocturne de astm nu au componenta
inflamatoare; G. in cele mai multe cazuri, inhalarea de bronhodilatatoare nu amelioreaza
simptomele;
769. Elemente sugestive pentru diagnosticul de dispnee cardiaca, S.u.c.e. A. istoric de infarct
miocardic; B. galopuri (protodiastolic sau presistolic) C. semne de dilatare a ventriculului stang D.
tuse cu expectoratie mucopurulenta E. edem periferic F. semne radiologice de IC;
770. C.d.u. NU este un semn radiologic de insuficienta cardiaca: A. edem pulmonar interstitial B.
redistribuire a vascularizatiei pulmonare; C. acumulare de lichid in septurile interalveolare D.
acumulare de lichid in cavitatea pleurala; E. cresterea transparentei pulmonare
771. Elemente ecocardiografice care sustin etiologia cardiaca a dispneei s.u.c.e. A. dilatarea AD; B.
dilatarea VS C. hipertrofia VS D. scaderea fractiei de ejectie a VS E. tulburarile de cinetica parietala
a VS
772. R.I. diferentierea dintre dispneea cardiaca si cea pulmonara, f.d.u. inceputuri de fraza 1. atat
dispneea cardiaca, cat si dispneea din BPOC 2. dispneea din BPOC; 3. dispneea cardiaca si
urmatoarele sfarsituri de fraza a. se amelioreaza dupa eliminarea secretilor b. se asociaza cu
productie de sputa; c. pot/ poate trezi pacientii noaptea din somn; d. se amelioreaza de ridicarea
trunchiului la verticala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. a-2,
b-1, c-3, d-2; D.a-2, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-2, c-2, d-1
773. R.I. deosebirea dispneei cardiace de cea respiratorie, u.a.s.с.с.e: A. la cei mai multi pacienti cu
dispnee exista semne clinice evidente de boala cardiaca si/sau pulmonara B. PNU poate fi crescut si
afectiunile respiratorii, mai ales in absenta CPC; C. testele functionale pulmonare pot fi utile in a
decela originea dispneei la pacientii la care etiologia dispneei nu este clara; D. determinarea FE in
repaus si in timpul efortului se poate face prin Eco sau prin TC; E. de obicei, pacientul anxios sau
simulant se plange de dispnee severa, dar pare sa respire fie fara efort, fie total neregulat F. testul
de efort cardiorespirator este util in diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara;
774. R.I. deosebirea dispnee cardiace de cea respiratorie, A. PNU crescut este sugestiv pentru
originea cardiaca a dispneei; B. determinarea FE in repaus si in timpul efortului este utila in
diagnosticul diferential al dispneei; C. observarea atenta in timpul executarii unui test de efort
faciliteaza adesea identificarea pacientului anxios sau simulant D. testul de efort cardiorespirator
evalueaza capacitatea maxima de efort, simultan cu inregistrarea a diversi parametri; E. testul de
efort cardiorespirator este contraindicat la pacienti care au semne de boala atat pulmonara, cat si
cardiaca;
775. U.f.d.f.d. deosebirea dispneei cardiace de cea respiratorie s.c.f.c.e. A. Diferentierea dispneei;
B. cardiace de cea respiratorie; C. este mai putin dificila; D. cand cele doua coexista; E. in bolile
care afecteaza atat inima, cat si plamanii
777. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii 1. boala cardiaca 2. boala pulmonara; 3.
anomali ale peretelui toracic; 4. tulburari psihoemotionale; si urmatoarele afectiuni: a. BPOC b.
anxietate C. boala coronariana; d. cifoscolioza; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3, d-4; B.
a-2, b-3, c-1, d-4; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-1, c-3, d-2;
778. R.I. utilitatea determinarii fractiei de ejectie in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. variante
1. dispnee prin IVS; 2. dispnee produsa de o boala pulmonara severa; 3. dispnee psihogena sau
simulata; si urmatoarele caracteristici: a. fractia de ejectie a ventriculului stang este scazuta; b.
fractia de ejectie a ventriculului stang si ventriculului drept sunt normale in repaus si in timpul
efortului c. fractia de ejectie a ventriculului drept poate fi scazuta in repaus sau poate scadea in
timpul efortului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
779. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonarä; 2. afectiune cardiaca; si urmatoarele criterii: a. desaturarea hemoglobinei
este nesemnificativa; b. FC depaseste
85% din FC maxima prezisa; c. scade volumul expirator maxim intr-o secunda; d. pragul anaerob
este atins repede; e. nu apare ischemie pe ECG; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-2, d-1,
e-1;
780. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonarãa; 2. afectiune cardiaca; si urmatoarele criterii a. scade pulsul de O2 (raportul
dintre consumul de O2 s frecventa cardiaca, un indicator al volumului-bataie); b. scade TA c. este
atinsa sau chiar depasita ventilatia maxima prezisa; d. spatiul mort se mentine sau creste care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-
1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
781. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonara; 2. afectiune cardiaca; si urmatoarele criterii a. apare bronhospasm (cu
scaderea VEMS); b. desaturarea hemoglobinei este semnificativa (<90%) c. scade consumul
maximal de 2, d. nu este atinsa ventilatia maxima prezisa; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-
2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
782. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonara; 2. afectiune cardiovasculara; si urmatoarele criterii: a, FC nu atinge
85% din FC maxima prezisa; b. TA creste excesiv; c. apare hipoxemie; d. pe ECG apar semne de
ischemie, eventual si aritmii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
783. R.I. respiratia CheyneStokes, u.a.s.c.c.e. A. este numita si respiratie periodica sau respiratie
acidotica B. este caracterizata de cresterea sensibilitatii centrului respirator la P arterial; CO2 C.
apare cel mai adesea la pacientii cu ateroscleroza cerebrala si alte leziuni cerebrale; D. la
declansarea ei pare sa contribuie si scurtarea timpului de circulatie de la plamani la creier in cadrul
IC; E. apare in special la pacientii cu HTA asociata cu BCI ori cu boala cerebrovasculara;
784. F.d.u. evenimente constituind ciclul care se tot repeta al respiratiei Cheyne-Stokes a.
stimularea centrului respirator deprimat; b. hipoxemie si hipercapnie C. apnee, d. hipocapnie e.
hiperventilatie; f. deprimarea centrului respirator; care este lantul temporal corect: A. c-b-a-ed-f-c; B.
c b e da-f c C. c d-f-b-e-C D. cd b e a-fc; E. c-f ad-be C
785. R.I. dispneea psihogena, u.a.s.c.c.e A. dispneea resimtita de un pacient cu anxietate este dificil
de evaluat; B. hiperventilatia diferentiaza dispneea indusa de embolile pulmonare recidivante de cea
psihogena; C. asocierea hiperventilatiei cu durere in piept si modificari ECG este numita si astenie
neurocirculatorie D. cand dispneea psihogena este insotita de durere in piept, acestea este adesea
apasatoare, persistenta si localizata retrosternal E. modificarile ECG de tip repolarizare precoce
infirma natura psihogena a dispneei; F. anxietatea si depresia in asociere cu o boala cardiaca sau
pulmonara pot intensifica dispneea;
787. U.f.d.f.d. diagnosticul diferential al dispneei s.c.f.c.e A. Dispneea este consecinta anomalilor in
functia aparatului respirator si a celui; B. cardiovascular, anomalii care; C. produc dispnee prin
scaderea impulsului de a respira; D. cresterea efortuluil travaliului respirator si/sau stimularea; E.
receptorilor din inima, plamani sau sistemul vascular.
788. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functie de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii 1. crescut; 2. normal; 3. scazut; si urmatoarele stari patologice: a. obezitate b.
anemie; c. HTA d. IVS cu disfunctje sistolica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-
1, b-1, c-3, d-2; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-1, b-3, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-3, d-1;
789. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functie de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii: 1. crescut; 2. normal; 3. scazut; si urmatoarele stari: a. lipsa de antrenament: b.
hipertiroidie c. boala coronariana; d. cardiomiopatie hipertrofica; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-2; C. a-1, b-3, c-2, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-3; E. a-2, b-1, c-3, d-2;
790. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functje de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii: 1. crescut; normal; 3. scazut; si urmatoarele stari patologice: a. boli care produc
disfunctie diastolica b. stenoza aortica; c. cardiomiopatie dilatativa; d. sunturi intracardiace care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. a-2, b-2, c-1, d-3; D. a-2, b-2, c-3, d-
1 E. a-2, b-3, c-2, d-1;
791. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functie de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii: 1. crescut 2. normal 3. scazut si urmatoarele stari patologice: a. valvulopatii
decompensate; b. fistule arteriovenoase c. boli care produc HVS d. pericardita constrictiva; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-2, c-1, d-3; C. a-2, b-2, c-3, d-1 D. a-2, b-3, c-1, d-
2; E. a-3, b-1, c-2, d-2;
792. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului respirator in functie de structurile pe care le afecteaza,
f.d.u. niveluri anatomo-fiziologice: 1. centrii de control; 2. pompa ventilatorie; 3. schimbul de gaze si
urmatoarele structuri: a. alveolele, vascularizatia pulmonara, parenchimul pulmonar din jur b. oasele
si muschii care formeaza peretele toracic, caile respiratorii, pleura c. structurile nervoase implicate in
comandal/ stimularea respiratiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
793. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea hipoxemiei din emfizem a. scade timpul de
tranzit prin capilarele alveolare (imputinate) b. effort c. creste viteza sangelui; d. scade timpul
disponibil pentru difuziunea prin MAC; e. oxigenare deficitara a sangelui; care este inlantuirea
temporaläl cauzala corecta: A. a-d e c-b; B. b-c-a-d-e C. c-d e-b-a; D. d c ab-e; E. e a-c-db;
794. R.I. mecanismele care pot produce senzatia ca trebuie sa depuna prea mult efort pentru a
respira (dispnee), f.d.u. categorii: 1. cresterea activitatii/ stimularea centrilor de control 2.
cresterea discrepantei dintre rezistenta care trebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta
pompei ventilatorii; si urmatoarele mecanisme: a. stimularea receptorilor periferici (metabosi
chemoreceptori) prin hipoxie tisulara periferica; b. stimularea receptorilor pulmonari c.
accentuarea hipoxemiei si/sau hipercapniei d. cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii e.
scaderea performantei pompei ventilatorii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-1, c-1, d-2,
e-1;
795. R.I. accentuarea hipoxemiei si/sau hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u.
stari/situatii patologice: 1. BPOC; 2. emfizem; 3. pneumonie;si urmatoarele mecanisme: a.
hipoxemie prin alterarea schimbului de gaze b. la producerea hipoxemiei contribuie si scaderea
difuziunii prin MAC, data fiind scaderea numarului de capilare alveolare Semiologie
cardiorespiratory c. hipoxemie si hipercapnie prin scaderea ventilatiei; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, C-1;
796. R.I. accentuarea hipoxemiei si/sau hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u. stari/
situatii patologice: 1. astm sever, 2. emfizem; 3. edem pulmonar si urmatoarele mecanisme: a.
hipoxemie prin alterarea schimbului de gaze; b. la producerea hipoxemiei contribuie oxigenarea
deficitara a sangelui prin scaderea timpului de tranzit prin capilarele alveolare; c. hipoxemie si
hipercapnie prin scaderea ventilatiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-
3 C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1; 797. R.l. accentuarea hipoxemiei si/sau
hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u. stari/ situati patologice: 1. BPOC; 2. emfizem 3.
aspiratia continutului digestiv si urmatoarele mecanisme a. la producerea hipoxemiei contribuie
cresterea vitezei de tranzit a sangelui prin capilarele alveolare (imputinate); b. hipoxemie si
hipercapnie prin discrepanta ventilatie-perfuzie c. hipoxemie prin alterarea schimbului de gaze
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;
798. R.I. accentuarea hipoxemiei silsau hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u. stari/
situatii 1. astm sever 2. emfizem 3. altitudine inalta; si urmatoarele mecanisme: a. hipoxemie si
hipercapnie prin discrepanta ventilatie-pern b. la producerea hipoxemiei contribuie scaderea
timpului disponibil pentru difuziunea prin MAC, mai ales la efort: prin C. hipoxemie prin scaderea
O le In aerul inspirat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
799. F.d.u. evenimente care constituie unul dintre mecanismele pneei prin stimularea recep
torilor pulmonari a. creste presiunea in interstitjul pulmonar, b. creste presiunea in AS; c. creste
presiunea in capilarele alveolare d. edem pulmonar interstitial cardiogen; e. creste presiunea din
venele pulmonare care este lantul cauzal corect: A. a d-c e-b; B. b-ec a-d C. c ea-b d D. d be-c-a
800. U.f.d.f.d dispnee. s.cf.с.e:: A. In bolile vaselor pulmonare mecanismele adesea pacientul
hiperventileaza; B. si poate sa apara hipoxemie; C. dar administrarea de oxigen suplimentar D.
reduce mult severitatea dispneei si a hiperventilatiei; E. demonstrand ca principal m canism al
dispneei este hipoxemia.
801. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categori: 1. dispnee prin boala cardiacà; 2.
dispnee prin boala respiratorie 3. dispnee in absenta unei bo cardiace sau respiratorii; si
urmätoarele stari patologice a. anemie, b. astm bronsic; c. boala coronariana; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
802. RI. diagnosticul diferentia al dispneei, f.d.u. categori: tia: ua n 1. dispnee prin boala
cardiaca; 2. dispnee prin boala respiratorie; 3. dispnee in absenta unei boli cardiace sau
respiratori; urmatoarele stari a. lipsa de antrenament: b. valvulopatie c. pneumopatie interstitjala
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1
803. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii 1. dispnee prin boala cardiaca; 2.
dispnee prin boalà respiratorie; 3. dispnee in absenta unei boli cardiace sau respiratorii; si
urmatoarele stari patologice: a. pleurezie masiva; b. cardiomiopatie C. obezitate care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-
2;
804. U.f.d.f.d. perturbarile gazelor sanguine din bolile respiratorii s.c.f.c.e. A. In bolile respiratorii,
hipoxemia B. apare mult mai rar decat hipercapnia intrucat O2 si CO2 C. au modalitäti diferite de
a se lega de hemoglobinà; D. O2 legandu-se de catenele laterale ale inelului tetrapirolic; E. iar
CO, legandu-se de atomii de azot ai inelului tetrapirolic
805. R.i. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei u.a.s.с.ce: A. disfunctia diastolica
poate oduce dispnee de efort in astm, senzatia de constrictie toracica si hiperventilatja sunt
provocate probabil de stimularea receptorilor pulmonari; C. toate bolile respiratoni, dacã sunt
suficient de grave, produc hipoxemie si/sau hipercapnie D sunturile intracardiace stangaspre-
dreapta pot duce la debt cardiac crescut si la dispnee: E. receptori pulmonan monari pot stimulati
de bronhospasmul acut sau de reducerea presiuni in circulatia pulmonara
806. R.I. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.c.c.e. disfunctia diastolica
explica dispneea cardiaca la pacienti cu functie sistolica normala B. majoritatea bolilor respiratorii
se asociaza cu alterarea proprietatilor mecanice ale peretelui acic si/sau ale plamanilor; C. in
bolile vaselor pulmonare, stimularea receptorilor pulmonari este consecinta cresterii presiunii din
artera pulmonara D. in stadile lor tardive, sunturile stanga-spreintracardiace dreapta pot fi
complicate de instalarea HTAP; E. bolile cailor respiratori implicate cel mai frecvent in
producerea senzatjei de dispnee sunt bronsectaziile;
807. R.I bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei u.a.s.с.с.e. : A. in astm, pacientii
acuza senzatie de constrictje toracica chiar si atunci cand functia pulmonara este in limite
normale; B. alterarea proprieatilor mecanice pulmonare sunt consecinta leziunilor cailor
respiratorii si/sau ale parenchimului pulmonar; C. in bolile pericardice creste presiunea
intracardiaca si din vasele pulmonare; D. instalarea HTAP contribuie la producerea dispneei; E.
in bolile cailor respiratorii, obstructia fluxului de aer este mai pregnanta in inspiratie
808. R.I. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.с.с.е.: A. bronhospasmul
acut este caracteristic pentru BPOC; B. perturbarea schimbului de gaze este unul dintre
principalele doua mecanisme prin care bolile car diovasculare produc dispnee C. pericardita
constrictiva creste presiunea intracardiaca si din vasele pulmonare D. stimularea receptorilor
pulmonari produce hiperventilatie si dispnee E. senzatia ca trebuie sa depuna prea mult efort
pentru a respira produce dispnee
809. R.I. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.c.c.e A. de obicei, pacientii
cu bronhospasm acut hiperventileaza; B. stimularea receptorilor pulmonari si/sau vasculari este
unul dintre principalele doua mecanisme prin care bolile cardiovasculare produc dispnee C.
tamponada cardiaca scade presiunea intracardiaca si din vasele pulmonare; D. in obezitate, la
producerea dispneei participa scaderea compliantei peretelui toracic si limitarea miscarii
diafragmei prin grasimea abdominala; E. scaderea performantei pompei ventilatorii face ca,
subiectiv, pacientul sa aiba senzatja caa efortul de a respira este prea mare
810. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara si in interstitiul pulmonar, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea directa
a presiunii in circulatia pulmonara; 2. cresterea presiunii dirn circulatia pulmonara ca urmare a
cresterii PTDVS; si urmatoarele stari patologice: a. stenoza mitrala; b. insuficienta mitrala; c.
cardiomiopati d. valvulopatii aortice; e. boala coronarianàa; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; E.
a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;
811. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari, f.d.u. stari
patologice: 1. astm 2. edem pulmonar cardiogen; 3. lichid pleural in cantitate mare; pneumopatii
interstitiale si urmatoarele trasaturi: a. ameliorarea hipoxemiei are un impact redus asupra
intensitatii dispneei; b. bronhospasm acut; c. atelectazie prin compresie extrinseca; d. cresterea
presiunii in circulatia pulmonara si in interstitiul pulmonar; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, C-3, d-4 B. a-1, b-3, c-4, d-2; C. a-2, b-1, c-3, d-4; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1, c-3, d-2;
812. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea presiunii in circulatia pulmonara
si in interstitiul pulmonar 2. cresterea presiunii in circulatia pulmonara dar fära edem pulmonar
interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. valvulopatii mitrale b. boli pericardice c. cresterea
debitului cardiac in obezitate d. disfunctie diastolica a VS; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-1, d-2 B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
813. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea presiunii in circulatia pulmonara
si in interstitiul pulmonar 2. cresterea presiunii in circulatia pulmonara dar fara edem pulmonar
interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. sunturile intracardiace stangaspre-dreapta b.
cantitate mare de sange ramasa in VS la sfarsitul sistolei; c. disfunctie sistolica a VS; d. boli ale
vaselor pulmonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2,
b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
814. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara f.d.u. mecanisme (PTDVS presiunea telediastolica din VS): 1.
cresterea directa a presiunii dirn circulatia pulmonara din cauza obstacolului valvular 2. cresterea
PTDVS prin disfunctie diastolica; 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar fara edem
pulmonar interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. ingrosarea peretelui VS; b. boala
tromboembolica pulmonara; c. stenoza mitrala; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
815. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea directa a presiunii din circulatia
pulmonara din cauza jetului de regurgitare 2. cresterea PTDVS prin disfunctie diastolica 3.
cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar fara edem pulmonar interstitial si urmatoarele stari
patologice: a. HTAP primara; b. insuficienta mitrala c. HTA; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-
2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
816. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatjia pulmonara, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica;
disfunctie diastolica; pulmonara, dar fara edem 2. cresterea PTDVS prin 3. cresterea presiunii in
circulatia pulmonar interstitial si urmatoarele stari patologice a. vasculita pulmonara; b. stenoza
aortica; c. cantitate mare de sange ramasa in VS la sfarsitul sistolei care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
817. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica,
2. cresterea PTDVS prin disfunctie diastolica; 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar
fära edenm pulmonar interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. afectarea ischemica a
miocardului; b. pericardita constrictiva; c. cardiomiopatie hipertrofica; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;
818. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica;
2. cresterea PTDVS prin disfunctie diastolica; 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar
fara edem pulmonar interstitial si urmatoarele stari patologice: a. afectarea directa a miocardului
in cardiomiopatia dilatativa; b. sunturile intracardiace stangaspre-dreapta c. peretele VS se
relaxeaza deficitar din cauza ischemiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
819. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea recep torilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara f.d.u. mecanisme 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica; 2.
cresterea presiunii in circulatia pulmonara (dar fara edem pulmonar interstitial) asociata scaderea
debitului cardiac 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara (dar fära edem pulmonar
interstitial) prin cresterea debitului cardiac; si urmatoarele stari patologice: a. boala coronariana
b. obezitate; c. tamponada cardiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
820. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitati centrilor de control consecutivà
stimularii receptorilor periferici prin hipoxie tisulara periferica, f.d.u stari patologice sau fiziologice:
1. boli pericardice; 2. IVS prin disfunctie sistolica; 3. deconditionarea cardiovasculara; si
urmatoarele trasaturi: a. scaderea debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare; b.
scaderea debitului cardiac prin scaderea functiei de pompa a VS c, instalarea timpurie in cursul
efortului a metabolismului anaerob care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
821. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitati centrilor de control consecutiva
stimulärii receptorilor periferici prin f.d.u. stari patologice sau fiziologice: 1. scäderea compliantei
pericardului; 2. boala coronariana; 3. lipsa de antrenament; si urmatoarele trasaturi a. scaderea
debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare b. scaderea debitului cardiac prin scaderea
functiei de pompa a VS C. stimularea chemoreceptorilor si a metaboreceptorilor consecutiva
instalarii precoce a metabolismului anaerob; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; 2, b-3, c-1; 3, b-1, c-2;
822. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitatii centrilor de control
consecutiva stimularii receptorilor periferici prin hipoxie tisulara periferica, f.d.u. stari patologice
sau fiziologice: 1. pericardita constrictiva; 2. cardiomiopati 3. anemie usoara pana la moderata; si
urmatoarele trasaturi: a. scaderea debitului cardiac prin scaderea functiei de pompa a VS b.
scaderea debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare; c. stimularea metaboreceptorilor
desi saturatia cu oxigen a Hgb este normala care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
823. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitatii centrilor de control
consecutiva stimularii receptorilor periferici prin hipoxie tisulara periferica, f.d.u. stari patologice
sau fiziologice: 1. tamponada cardiacaa; 2. valvulopatii 3. anemie usoara pana la moderata; si
urmatoarele trasaturi: a. scaderea debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare; b.
stimularea metaboreceptorilor intrucat cantitatea de Hgb este insuficienta pentru a furniza
oxigenul necesar tesuturilor; c. scaderea debitului cardiac prin scaderea functiei de pompa a VS;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, C-1;
824. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitatii/ stimularea centrilor de control,
f.d.u. mecanisme 1. stimularea receptorilor periferici (metabosi chemoreceptori) prin hipoxie
tisulara periferica (acidoza lactica); 2. stimularea directa a centrilor de control (fara sa existe
hipoxemie sau hipercapnie); si urmatoarele stari patologice: a. deconditionarea/ lipsa de
antrenament cardiovasculara; b. scaderea debitului cardiac; c. anemie usoara pana la moderata
d. medicamente (de exemplu, aspirina); e. cresterea progesteronului (de exemplu, in sarcina);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2; C. a-1, b-2, c-1,
d-2, e-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;
825. R.I. producerea senzatjei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta care
trebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. mecanisme 1.
cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii; 2. scaderea performantei pompei ventilatori si
urmatoarele trasaturi: a. alterarea transmiterii impulsului motor prin boli neurologice; b. scaderea
fortei muschilor ventilatori prin afectare directa; c. cresterea rezistentei la destindere a
continatorului; d. cresterea rezistentei la umplere a plamanilor; e. cresterea rezistentei la flux a
cailor respiratorii care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1 D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;
826. F.d.u. evenimente care vizeaza unul dintre mecanismele dispneei a. compresie extrinseca a
plamanilor; b. atelectazie partiala c. stimularea receptorilor pulmonari d. dispnee e. lichid pleural
in cantitate mare; care este lantul cauzal corect A. a-b-e-c d B. b a e cd C. c a b-e d D. c e b-a d
E. e-a--b-c d
827. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii,
f.d.u mecanisme 1. cresterea rezistentei la destindere a continatorului; 2. cresterea rezistentei la
umplere a plamanilor 3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii; si urmatoarele trasaturi a.
scaderea compliantei peretelui toracic; b.bolile cailor respiratori; c. hiperinflatia din bolile
obstructive pulmonare d. presiune exterioara asupra plamanilor; e. boli ale parenchimului
pulmonar; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-3; C. a-1,
b-2, c-1, d-3, e-1 D. a-1, b-3, c-1, d-2, e-1; E. a-1, b-3, c-2, d-1, e-1;
829. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatori,
f.d.u. mecanisme: 1. rigidizarea peretelui toracic; 2. cresterea rezistentei la umplere a plamanilor;
3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii; si urmatoarele stari patologice: a. hiperinflatia
din astm; b. cifoscolioza c. BPOC (incluzand bronsita cronica si emfizemul) care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
830. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii,
f.d.u. mecanisme 1. scaderea compliantei peretelui toracic si limitarea miscarii diafragmei; 2.
cresterea rezistentei la umplere a plamanilor; 3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii si
urmatoarele stari patologice: a. hiperinflatia din BPOC; b. astm c. obezitate; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
831. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii,
f.d.u. mecanisme 1. scaderea compliantei plamanilor 2. cresterea rezistentei la umplere a
plamanilor prin hiperinflatie 3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii; si urmatoarele stari
patologice: a. pneumopati interstitiale; b. emfizem; c. bronsectazii care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
832. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre trebuie invinsa de
pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea rezistentei
opuse pompei ventilatorii; 2. scaderea performantei pompei ventilatorii; si urmatoarele trasaturi a.
poate fi produsa de crestere rezistentei la flux a cailor respiratorii, de cresterea rezistentei la
destindere a continatorului sau de cresterea rezistentei la umplere a plamanilor; b. scade
capacitatea de a efectua travaliu respirator c. poate fi produsa de alterarea transmiterii impulsului
motor sau de scaderea fortei muschilor ventilatori; d. creste travaliului respirator; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-2,
d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
833. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta care
rebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. boli: 1. boli ale
parenchimului pulmonar; 2. bolile obstructive pulmonare; 3. miastenie grava; si urmatoarele
trasaturi a. cele mai frecvente sunt astmul si BPOC b. scaderea performantei pompei ventilatorii;
c. creste ventilatia prin stimularea receptorilor pulmonari; d. pot fi provocate de infectii, expunere
profesionala, boli autoimune care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-2, c-3, d-
1 C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-1
834. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta car trebuie
invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. boli 1. pneumopatii
interstitiale 2. bolile obstructive pulmonare; 3. sindrom Guillain-Barré; si urmatoarele trasaturi: a.
creste travaliul respirator prin cresterea rigiditatii (scaderea compliantei) plamanilor b. scaderea
performantei pompe ventilatorii c. cresterea rezistentei la umplere a plámanilor prin hiperinflatie;
d. este caracteristica hiperventilatia (mai ales formele usoare si moderate de boalä) care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-2, c-3, d-1 C. a-1, b-3, c-2, d-1 D. a-2, b-3, c-1,
d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;
835. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta care
trebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. boli 1. boli ale
parenchimului pulmonar PPI; 2. bolile obstructive pulmonare; 3. miopatii; si urmatoarele trasaturi
a. scaderea performantei pompei ventilatorii; b. distensia plamanilor si a peretelui toracic; c. in
mod caracteristic, din cauza hiperventilatiei apare hipocapnie; d. hipoxemie prin discrepanta
ventilatie-perfuzie si distrugerea si/sau ingrosarea barierei alveolo-capilare; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-1, d-2; B. a-1, b-3, c-2, d-1 C. a-3, b-1, c-1, d-2; D. a-3, b-1, c-2, d-1 E. a-
3, b-2, c-1, d-1;
836. F.d.u. evenimente care explica dispneea din boe obstructive pulmonare a. in bolile
obstructive pulmonare (formele moderate sau severe); b. creste sarcina rezistiva si elastica (care
reflecta rigiditatea sistemului) asupra muschilor ventilatori; c. hiperinflatia dinamica a plamanilor
cu si a peretelui toracic d. pacientul are senzatia ca nu poate respira suficient de adanc; care
este lantul cauzal corect: A. a b c d B. a c-b-d C. c a-b-d D. c d-a-b E. d-a c+b;
837. F.d.u. evenimente care explica dispneea din pneumopatiile interstitiale a. dispnee b. creste
impulsul de a respira; c. hipoxemie; d. discrepanta ventilatie-perfuzie si distrugerea si/sau
ingrosarea barierei alveolo-capilare care este lantul cauzal corect: b c da B. b d c a D. d-b-Ca E.
d c-b-a;
838. F.d.u. evenimente care explica unul dintre mecanismele dispneei: a. efortul de a respira
devine excesiV, b. dispnee; c. creste discrepanta dintre performanta pompei ventilatorii si
rezistenta care aceasta trebuie sa o invinga; d. creste rezistenta pe care trebuie sa o invinga
pompa ventilatorie sau scade performanta pompei ventilatorii, care este lantul cauzal corect A. b-
cda B. b-dc a C. c a bd D. d a b c; E. d C a-b
839. F.d.u. evenimente care explica unul dintre mecanismele dispneei a. hiperinflatia dinamica a
plamanilor si a peretelui toracic; b. obstructia fluxului de aer, mai pregnanta in expiratie; c. (cand
boala este moderata sau severa) creste sarcina rezistiva si elastica (care reflecta rigiditatea
sistemului) asupra muschii ventilatori; d. pacientul are senzatia ca nu poate respira suficient de
adanc; care este lantul cauzal corect: A. a-dbc B. ba cd C. c d a-b D. d a -b c; E. d+b-c-a;
840. R.I. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.с.с.e. : A. istoricul trebuie sa includä descrierea
de catre pacient in proprile cuvinte a felului in care simte disconfortul respirator B. fenomenul
Raynaud sugereaza spondilita anchilozanta, potential responsabila de fibroza pulmonara; C. TC
toracica este utila pentru evaluare suplimentara a parenchimului si a vaselor pulmonare D. la
evaluarea toracelui se urmareste simetria miscarii E. in evaluarea pacientului cu dispnee este
importanta masurarea frecventei respiratorii
841. R.l. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.c.c.e. A. istoricul trebuie sa includa efectul
pozitjei asupra dispneei; B. examenul fizic trebuie inceput in timpul interogarii pacientului C.
examinarea abdomenului se face cu pacientul in decubit ventral; D. folosirea muschilor ventilatori
accesori este un semn de travaliu respirator crescut; E. observarea cianozei poate
842. R.i. evaluarea pacientului cu A. istoricui trebuie sa includa orienta diagnosticul; dispnee,
u.a.s.c.c.e. efectul dispneei; infectilor asupra B. dupa istoric si examen fizic, se va efectua o
radiografie toracica; C. pacientii cu dispnee de efort trebuie observati in timp ce merg pentru a
reproduce simptomele D. pozitia trepiedului este un semn de presiune venoasa crescuta; E. la
inspectja toracelui se urmäreste simetria miscarii;
843. R.I. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.с.с.e: A. istoricl trebuie sa includã efectul
factorilor ambientali asupra dispneei B. testele de bronhoprovocare sunt utile la pacientii cu
simptome intermitente sugestive pentru astm confirmate de examenul fizic si de probele
functionale pulmonare C. este bine ca pacientii cu dispnee de efort sa fie observati in timp ce
merg pentru a descoperi noi semne absente in repaus D. pacientul in pozitia trepiedului sta in
sezut, proptindu-se cu mainile de genunchi sau de marginea patului; E. la inspectia toracelui se
pot observa semne de hiperinflatie;
845. R. efectul pozitiei asupra dispneei, f.d.u. variante: 1. ortopnee 2. platipnee; si urmatoarele
stari patologice: a. sindromul hepatopulmonar cu fistule arterio-venoase intrapulmonare; b.
obezitate, ascita masiva; c. mixom atrial stang; d. IVS care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
846. R.I. efectul pozitiei asupra dispneei, f.d.u. variante: 1. ortopnee; 2. platipnee; si urmatoarele
stari patologice: a. fistule arterio-venoase intrapulmonare prin metabolizare deficitara a
substantelor vasodilatatoare; b. comunicarea interatriala; c. criza de astm declansata de RGE d.
jenarea mecanica a miscarii diafragmei care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1,
b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
847. R.I. determinismul temporal al dispneei, f.d.u. variante: 1. dispnee nocturna; 2. dispnee in
episoade acute, intermitente 3. dispnee persistenta, cronica; si urmatoarele stari patologice a.
BPOC b. IVS; c. episoade de embolism pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
848. R.l. determinismul temporal al dispneei, f.d.u. variante: 1. dispnee nocturna; 2. dispnee in
episoade acute, intermitente 3. dispnee persistenta, cronica; si urmatoarele stari patologice: a.
astm; b. episoade de ischemie miocardicaa c. PPI; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
849. R.l. determinismul temporal al dispneei, f.d.u. variante: 1. dispnee nocturna; 2. dispnee in
episoade acute, intermitente 3. dispnee persistenta, cronica si urmatoarele stari patologice: a.
boala tromboembolica cronica; b. bronhoconstrictie favorizata de vagotonie c. episoade de
bronhospasm; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
850. R.l. rolul examenului fizic in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1. incapacitatea
pacientului de a rosti fraze complete inainte de a se opri pentru a respira adanc; 2. semne de
travaliu respirator crescut; 3. puls paradoxal; si urmatoarele stari patologice: a. afectjune care
stimuleaza centrii de control b. tamponada cardiaca; c. boli pulmonare obstructive; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-
1;
851. R.I. rolul examenului fizic diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. incapacitatea
pacientului de a ZIc 1 In rosti fraze complete inainte de a se opri pentru a respira adanc; 2.
semne de travaliu respirator crescut 3. angioame stelate; si urmatoarele stari patologice a.
cresterea rigiditatii plamanilor sau a peretelui toracic; b. ciroza; c. perturbarea pompei ventilatori
cu scaderea capacitatii vitale; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
852. R.I. rolul examenului fizic in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1. semne de
travaliu respirator crescut 2. puls paradoxal; 3. ginecomastie si urmatoarele stari patologice: a.
ciroza b. BPOC c. rezistenta crescuta opusa pompei ventilatorii; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, -1;
853. R.I. rolul examenului fizic in diagnosticul diferential al dispneei, b-2, с f.d.u. semne: 1.
semne de travaliu respirator crescut 2. puls paradoxal; 3. paloarea semimucoaselor
(conjunctivelor, buze); si urmatoarele stari patologice: a. criza acuta de astm; b. anemie; c.
cresterea rezistentei cailor respiratorii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
854. R.I. rolul percutiei toracelui diagnosticul diferential al dispe el f.d.u. semne: 1. matitate
elastica; 2. matitate lemnoasa; 3. hipersonoritate si urmatoarele stari patologice: a. emfizem b.
condensare; c. revarsat lichidian pleural; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
855. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1.
expiratie prelungita; 2. raluri alveolare 3. raluri uscate interstitiale; si urmatoarele stari patologice
a. fibroza pulmonara b. boli pulmonare obstructive; c. pneumonie care sunt asocierile corecte A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
856. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. raluri
bronsice 2. raluri alveolare; 3. scaderea murmurului vezicular; si urmatoarele stari patologice: a.
emfizem; b. alveolita fibrozanta; C. boli pulmonare obstructive; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
857. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. raluri
sforaitoare; 2. raluri suieratoare; 3. raluri alveolare; si urmatoarele stari patologice a. boli
pulmonare obstructive, mai ales astm bronsic; b. EPA c. boli pulmonare obstructive, mai ales
bronsita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
858. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. raluri
alveolare (crepitante); 2. raluri uscate interstitiale 3. scaderea murmurului vezicular; si
urmatoarele stari patologice: a. lichid in alveole; b. PPl; с. lichid pleural; care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
859. F.d.u. elemente care explica un semn fizic abdominal asociat cu dispneea: a. anxietate si
dispnee marcata; b. edem pulmonar acut c. abdomenul bombeaza in expiratie si se retracta in
inspiratie d. pacientul are tendinta de a inspira predominant costal si supraclavicular; care este
inlantuirea logica justa: A. b a d-c; B. b d a c; C. bd-c-a D. d-bc a; E. d-cb a;
860. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. jugulare
turgescente 2. galop protodiastolic de Vs 3. bombarearetractia abdomenului in timpul
expiratieiinspiratiei; si urmatoarele stari patologice: a. cresterea presiunii in inima dreapta; b.
edem pulmonar acut; c. disfunctje predominant sistolica a VS care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;
861. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. edeme
periferice 2. galop presistolic de Vs; 3. hipocratism digital; si urmatoarele stari patologice a.
cresterea presiunii in inima dreapta b. fibroza pulmonara interstitiala; c. disfunctie predominant
diastolica a VS; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
862. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1.
hepatomegalie de staza; 2. sufluri valvulare; 3. hipocratism digital; si urmaatoarele stari
patologice: a. valvulopatii; b. cresterea presiunii in inima dreapta; c. cancer pulmonar; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
863. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1.
accentuarea componentei pulmonare a Z2 (Z2 al doilea zgomot cardiac) 2. miscare paradoxala a
abdomenului 3. tumefactie sau deformare articulara; si urmatoarele stari patologice: a. afectare
pulmonara in cadrul unei boli autoimune de tesut conjunctiv b. slabiciune diafragmatica; C.
cresterea presiunii in inima dreapta care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
864. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. galop de
VD; 2. miscare spre interior a abdomenului in inspiratie; 3. semne de sindrom Raynaud; si
urmatoarele stari patologice: a. cresterea presiunii in inima dreapta b. slabiciune diafragmatica;
C. afectare pulmonara in cadrul sclerozei sistemice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
865. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari: 1. volumele
pulmonare crescute (hiperinflatie) 2. spatile aeriene diminuate; 3. revarsat lichidian pleural
bilateral; si urmatoarele stari patologice: a. edem interstitial; b. ICG c. boala pulmonara
obstructiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
866. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari 1. accentuarea
desenului interstitial; 2. dilatarea arterelor pulmonare centrale (bombarea arcului mijlociu stang);
3. revarsat lichidian pleural bilateral; si urmatoarele stari patologice: a. HTAP; b. boli autoimune
de tesut conjunctiv; c. pneumopatie interstitiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
867. R. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari: 1. spati aeriene
scazute; 2. reducerea desenului interstitial; 3. revarsat lichidian pleural unilateral; si urmatoarele
stari patologice a. emfizem; b. fibroza interstitiala; c. carcinom pulmonar; care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
868. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari 1. volumele
pulmonare scazute; 2. modificari ale parenchimului pulmonar 3. revarsat lichidian pleural
unilateral si urmatoarele stari patologice: a. disfunctie diafragmatica; b. pneumopatie interstitiala,
emfizem; c. embolism pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
869. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari: 1. volumele
pulmonare scazute; 2. silueta cardiaca marita; 3. revarsat lichidian pleural unilateral si
urmatoarele stari patologice a. cardiomiopatie dilatativa; b. pneumonie limitarea miscarii peretelui
toracic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;
870. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei f.d.u. modificari: 1. desen vascular
proeminent in zonele superioare 2. silueta cardiaca marita; 3. revarsat lichidian pleural unilateral;
si urmatoarele stari patologice: a. hipertensiune venoasa pulmonara b. valvulopatie c.
insuficienta cardiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
871. R.I. rolul investigatilor paraclinice in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
electrocardiograma 2. ecocardiografia; 3. radiografia toracica; si urmatoarele aspecte/ afectiuni
evaluate prin aceste tehnici: a. infarct miocardic acut sau sechelar; b. valvulopatiile cardiace; c.
silueta cardiaca marita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
872. R.l. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
electrocardiograma; 2. radiografia toracica; 3. testele de bronhoprovocare; si urmatoarele
aspecte/ afectiuni evaluate prin aceste tehnici: a. parenchimul pulmonar; b. astm; c. semne de
hipertrofie ventriculara care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
873. R.I. rolul investigatilor paraclinice in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
electrocardiograma 2. radiografia toracica 3. tomografia computerizata; si urmatoarele aspecte/
afectjuni evaluate prin aceste tehnici: a. boala pulmonara interstitiala (de electie); b. volumele
pulmonare c. TEP; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
874. R.I. rolul investigatiilor para clinice in diagnosticul diferential a dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
ecocardiografia 2. radiografia toracica; 3. tomografia computerizata; si urmätoarele aspectel
afectiuni evaluate prin aceste tehnici a. cancer pulmonar (de electie); b. disfunctja sistolica si
diastolica, c, vasele pulmonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
875. R.I. rolul investigatilor para clinice in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
ecocardiografia; 2. radiografia toracica; 3. tomografia computerizata; si urmatoarele aspectel
afectjuni evaluate prin aceste tehnici: a. HTAP b. embolism pulmonar (de electje); C. revarsat
lichidian pleural; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
876. R.I. tuse u.a.s.c.c.e A. tusea este o expiratie exploziva care incepe cu o inspiratie
superficiala; B. tusea curata arborele traheobronsic de secretii si de material strain C. pacientii
solicita asistenta medicala atunci cand tusea le genereaza disconfort D. ingrijorarea cu privire la
cauzáa (in special frica de cancer) este un motiv pentru care pacientii cu tuse se prezinta la
medic; E. ca reflex defensiv are atat cai aferente, cat si eferente
877. R1. tuse u.a.s.с.с.е.. A. tusea ofera un mecanism protector normal pentru arborele
traheobronsic B. este unul dintre cele mai frecvente simptome pentru care pacientii solicita
asistenta medicala; C. pacientii solicita asistenta medicala atunci cand tusea le perturba modul
de viata norma D. tusea poate fi initiata fie voluntar, fie reflex; E. ramul eferent include nervul
glosofaringian si nervi spinli
878. Ramul aferent al tusei include receptori din distributia senzoriala a urmatorilor nervi, c.e. A.
trigemen; B. glosofaringian; C. oculomotor; d.superior; E. vag;
879. F.d.u. evenimente care constituie mecanismul tusei a. crestere marcata a presiunii
intratoracice b. ingustarea traheei; c. inchiderea glotei, relaxarea diafragmei si contractia
muschilor expiratori; d. flux de aer rapid prin trahee si bronhii; e. inspiratje adanca; f. deschiderea
glotei care este lantul temporal corect: A. a d e c-b-»f B. c f a e b-d; C. d e b+a f D. e c-a-b f d E.
fC b e-a-d
880. F.d.u. elemente implicate in mecanismul tusei a. contractia muschilor expiratori impotriva
glotei inchise; b. diferenta de presiune mare dintre caile respiratorii si atmosfera cuplata cu
ingustarea traheei c. forte de forfecare, care ajuta la eliminarea mucusului si a materialelor
straine d. flux de aer rapid prin trahee; care este inlantuirea temporala/ cauzala corecta: A. a bd
c; B. a-Cb d C. ba d C; D. cb-da E. d a c-b;
881. R.I. factorii iritanti care pot initia tusea, f.d.u. categorii 1. origine exogena; 2. origine
endogena; si urmatorii factori: a. continut gastric; b. secretii din caile respiratorii superioare c.
corpi straini; d. gaze, fum, praf; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1,
d-2; C. a-1, b-2, C-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
882. U.f.d.f.d. cauzele tusei s.c.f.c.e. A. Cand tusea este declansata de secretile din caile
respiratorii; B. superioare (ca in cazul secretiilor retronazale); C. sau de continutul gastric; D. (ca
in cazul refluxului gastroesofagian) E. factorul initiator este de regula evident si usor de rezolvat
883. U.f.d.f.d. cauzele tusei A. Expunerea indelungata la iritanti endogeni; B. produce o reactie
inflamatoare in caile respiratorii; C. care inhiba tusea; D. si poate sensibiliza caile respiratorii la
alti iritanti; E. generand hipersensibilitate
884. R.I. cauzele tusei, u.a.s.c.c.e A. factori iritanti care pot initja tusea pot afecta receptorii din
caile respiratorii superioare sau din tractul respirator inferior B. tusea poate fi declansata de
secretile din caile respiratorii superioare C. tusea poate fi declansata de D. astmul este o cauza
rara de E. principalele mecanisme prin iritatia prin continut gastric; tuse care o afectiune poate
determina tuse sunt inflamatia, dilatarea infiltrarea si compresia cailor respiratorii;
885. R.I. cauzele tusei, u.a.s.c.c.e. A. receptorii din caile respiratorii superioare care pot declansa
tusea sunt situati in special in nas B. factori iritanti care pot initia tusea ajung in tractul respirator
inferior prin inhalare sau aspiratie; C. RGE este o cauza de tuse adesea neglijata; D. bradikinina
sau substanta F sunt, ambele, catabolizate de enzima de conversie a angiotensinei; E. inflamatia
care produce tuse este cel mai adesea determinata de boli autoimune;
886. R.I. cauzele tusei, u.a.s.c.c.e A. factori iritanti care pot initia tusea ajung in tractul respirator
inferior pe calea arborelui traheobronsic B. tusea poate fi declansata de secretiile retronazale C.
cand tusea este initiata de factori endogeni, acestia pot trece neobservati si tusea poate persista;
D. blocantii receptorilor pentru angiotensina (BRA) provoaca adesea tuse; E. infectile respiratorii
care provoaca tuse merg de la bronsita virala sau bacteriana pana la bronsita de
hipersensibilitate
887. U.f.d.f.d. cauzele tusei s.c.f.c.e.: A. Tusea determinata de RGE; B. se datoreaza exclusiv
iritatiei receptorilor din caile respiratorii; conutului gastric, intrucat; reflex mediat adrenergic; C.
superioare sau aspiratiei contiD. poate contribui si un mecanism E. declansat de prezenta
acidului in gura.
888. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita virala; 2. tuberculoza 3. anevrism aortic;
si u. trasaturi/ manifestari: a. rareori cauza de tuse, prin compresia cailor respiratorii; b. infiltrarea
cailor respiratorii cu granuloame poate declansa tuse; c. inflamatia cailor respiratorii persista
uneori mult timp dupa rezolvarea simptomelor acute tipice; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
889. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita virala; 2. pneumonia; 3. reflux
gastroesofagian; si u. trasaturi/ manifestari: a. poate contribui si un mecanism reflex mediat vagal
declansat de prezenta acidului in esofagul distal; b. boala parenchimatoasa pulmonara care
poate produce tuse c. tuse prelungita care poate dura mai multe saptamani dupa episodul acut;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;
890. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. infectia cu B. pertussis; 2. formatiune tumorala
extrinseca; 3. PPI si u. trasaturi/ manifestari: a. compresia cailor respiratori; b. boala
parenchimatoasa pulmonara neinfectioasa care poate produce tuse c. este una dintre cauzele
trecute cu vederea de tuse persistenta la adulti; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
891. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. infectia cu B. pertussis; 2. bronsectazii; 3.
tratament cu lECA; si u. trasaturi/ manifestari: a, tusea apare la 5-20% dintre pacientii b. de
obicei, diagnosticul se pune insa pe baza tabloului clinic c. bronhoree purulenta; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-
1
892. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. carcinom bronsic; 2. astm; 3. abces pulmonar; si
u. trasaturi/ manifestari: a. boala parenchimatoasa pulmonara care poate produce tuse, b.
infiltrand peretele cailor respiratori, se asociaza adesea cu tuse c. unii pacienti se prezinta cu
tuse fara sa aiba respiratie suieratoare sau dispnee care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
893. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. astm 2. insuficienta cardiaca congestiva; 3.
bronsectazii; si u. trasaturi/ manifestari a. de obicei, contextul clinic este sugestiv pentru
diagnostic b. tuse, probabil drept consecintä a edemului interstitial si peribronsic; C. tuse cu
expectoratie purulentaä in cantitate crescuta care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
894. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. infectja cu B. pertussis; 2. neoplasm; 3. astm; si
u. trasaturi/ manifestari: a. infiltrand peretele cailor respiratorii, se asociaza adesea cu tuse b. in
varianta ,,tusigena" diagnosticul este mai dificil, necesitand demonstrarea hiperreactivitati
bronsice; c. adesea, mai ales la adulti, suieratura inspiratorie tipica este absenta, simptomele
find mai estompate si mai necaracteristice care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
895. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice: 1. infectia cu B. pertussis; 2. astm; 3. tratament cu
IECA; si u. trasaturi/ manifestari: a. paroxisme de tuse urmate de voma, cianoza, rinoree
persistentàa b. dispnee in accese paroxistice, c. tuse neproductiva provocata de bradikinina sau
de substantar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
896. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stán patologice 1. tumora carcinoida; 2. adenopatie mediastinala; 3.
tratament cu IECA; si u. trasaturi/ manifestari: a. compresia cailor respiratorii. b. tusea se
instaleaza de obicei din prima saptamana c. infiltrand peretele cailor respiratorii, se asociaza
adesea cu tuse care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
897. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice: 1. sarcoidoza endobronsica; 2. tumora
mediastinala; 3. tratament cu IECA; si u. trasaturi/ manifestari: a. compresia cailor respiratorii; b.
infiltrarea cailor respiratorii cu granuloame poate declansa tuse c. tusea poate sa apara si dupa
mai multe luni (S 6 luni); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
898. F.d.u. evenimente care explica tusea din bronsectazii a. tuse cu expectoratie purulenta in
cantitate crescuta; b. staza secretiilor; c. dilatatii bronsice; d. colonizarea cu microorganisme;
care este lantul cauzal corect A. a bc-d; B. c abd; C. c b-d a D. d b a-c; E. d c a-b;
899. R.I. clasificarea tusei in functie de expectoratie, f.d.u. variante 1. umeda (cu expectoratie);
2. uscat a, seaca, iritativa (fara expectoratie) si urmatoarele stari patologice: a. compresii pe caile
respiratori; b. faza initiala a unei traheobronsite, bronsite sau pneumonii acute C. perioadele de
acutizare ale unei bronsite cronice d. iritatie pleurala; e. faza secretorie a unei (traheo)bronsite
acute care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2 C. a-2, b-2,
c-1, d-1, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;
900. U.f.d.f.d. tusea uscata, seaca s.c.f.c.e A. Apare in faza de stare; B. a unei traheobronsite
acute C. sau a unei bronsite acute; D. (cand exista doar inflamatie a mucoasei, fara secretie) E.
sau a unei pneumonii acute.
901. U.f.d.f.d. tusea iritativa s.c.f.c.e. A. Poate fi produsa de iritatia pleurala B. fie inflamatoare, in
pleurite; C. fie mecanica, in timpul unei punctii pleurale cand; D. acul atinge pleura visceralä; E.
mai ales inainte de evacuarea lichidului
902. R.I clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante 1. tuse faringiana 2. tuse
laringiana latratoare; 3. tuse laringiana bitonala; si urmatoarele stari patologice a. consecinta a
paraliziei coardei vocale stangi; b. pentru fi produsa de compresia traheobronsica (manifestare a
sindromului mediastinal) c. declansata de secretii retronazale sau de faringite; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2, E. a-3, b-2, c-
1;
903. R.l. clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante de tuse laringiana: 1.
ragusita; bitonala; 2. 3. surda (pana la afona); si urmatoarele stari patologice a. sonoritate
redusa, stinsa sau chiar disparuta b. de obicei prin procese compresive intratoracice (adenopatii,
tumori, anevrisme etc.); c. produsa de inflamatia laringiana care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
904. R.I. clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante de tuse laringiana:
latratoare; 2. bitonala 3. afona; si urmatoarele stari patologice: a. consecinta distrugerii corzilor
vocale; b. sonoritate stridenta (taiere cu un fierastrau); c. de obicei manifestare a sindromului
mediastinal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
905. R.i. clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante de tuse laringiana: 1.
latratoare 2. bitonala; 3. surda; si urmatoarele stari patologice: a. consecinta a afectarii corzilor
vocale b. compresie pe recurentul stang; c. consecinta a ingustarii cai respiratorii superioare
(laringe, trahee, bronhii mari) prin procese inflamatoare sau compresive; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
906. R.I. clasificarea tusei in functie de timbru, c.d.u. nu este o categorie adecvatà: A. faringiana
B. ragusita C. latratoare D. bitonala E. surda;
907. U.f.d.f.d. tusea cavernoasa s.c.f.c.e. A. Are timbru metalic, gaunos si; B. semnaleaza
caverna (de regula TBC) pulmonara mica care C. joaca rolul de cavitate de rezonanta dar care
trebuie sa; D. fie izolata de calea respiratorie; E. pentru ca aerul sa poata reverbera (in aceasta
cavitate)
908. R.I. clasificarea tusei in functie de tipar, f.d.u. variante: 1. moniliforma; 2. chintoasa; 3.
convulsiva (magareasca); si urmatoarele stari patologice: a. accese sustinute de tuse, fiecare
expiratie find o sacada de tuse superficiala, de mica intensitate b. spasmul glotic face ca
inspiratia laborioasa si adanca (pacientul se chinuieste sa traga aer in piept) sa devina
zgomotoasa, suieratoare; c. se asociaza cu distensia jugularelor, congestionarea ochilor si
invinetirea fetei; d. accesele includ o expiratie profunda hasurata de sacade succesive de tuse,
urmata de o inspiratie adanca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-3,
d-2; C. a-3, b-1, c-3, d-2; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1
909. R.l. clasificarea tusei functie de tipar, f.d.u. variante: 1. moniliforma; 2. convulsiva si
urmätoarele stari patologice: a. contracttile violente ale in dreptilor abdominali pot produce
varsatura; b. apare la pacient cu stare grava, de obicei cu bronhopneumonie; c. expiratia consta
intr-o succesiune de sacade de tuse si se face pana la golirea completa a aerului din plamani; d.
tusea se accentueaza in perioadele de eliminare a expectoratiei, urmand un ciclu nictemeral;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-
2, b-1, c-2, E. a-2, b-2, c-1, d-1
910. R.I. clasificarea tusei in functie de tipar, f.d.u. variante: 1. moniliforma; 2. chintoasa 3.
convulsiva si urmatoarele stari patologice: d-1 tuse in accese; a. b. efortul expirator creste
presiunea in torace suficient pentru a determina staza venoasa in extremitatea cefalica c. este
destinata eliminarii expectoratiei purulente d. propriu-zis, o varianta de tuse chintoasa, cu
diferenta ca este mult mai intensa, mai profunda si asociata cu spasm glotic; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-1, c-2, d-3; E. a-
3, b-1, c-3, d-2;
912. R.I. clasificarea tusei in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante: 1. tuse emetizanta;
2. tuse sincopala; si urmatoarele stari patologice: a. declanseaza reactja fireasca de golire a unui
stomac supraincarcat b. reactie vagala la un efort de tuse violent; c. comprimarea stomacului
prin contractia repetata, intensaa muschilor abdominali in cadrul efortului de tuse; d. apare mai
ales la persoane cu flux cerebral deja scazut din cauza ateromatozei; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-
2, b-1, c-2, d-1;
913. R.I. clasificarea tusei in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante 1. tuse emetizanta; 2.
tuse sincopala si urmatoarele stari patologice: a. apare mai ales la persoane b. este mai
frecventa la tusitorii c. iritatia stomacului printr-o d. mai rar poate fi vorba de tuse varstnice;
cronici (bronsitici cronici); fistula eso-bronsica; declansata reflex prin distensia (cu alimente,
secretii) a stomacului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C.
a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
914. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante 1. nocturna, dupa
2-3 ore de somn 2. matinala; 3. pozitionala; si urmatoarele explicatii: a. congestionarea
plamanilor suficient pentru a declansa tuse; b. modificarea localizarii secretilor cand pacientul
trece in clinostatism; C. eliminarea secretiilor acumulate peste noapte care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
915. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante: 1. matinala 2.
pozitionala 3. nocturna, in a doua parte a nopti; si urmatoarele explicati a. eliminarea (la trecerea
din clinostatism in ortostatism) a secretilor acumulate; b. iritarea de catre exsudat a noi teritorii
pleurale; c. predominanta vagala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
916. R.l. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteazáa, f.d.u. variante 1. pozitionala; 2.
nocturna, spre dimineata; 3. continua si urmatoarele explicatii: a. patrunderea secretiilor in
arborele bronsic cand pacientu trece in clinostatism; b. iritatie bronsica permanenta; c.
acumularea a suficiente secretii in bronhii;
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E.
a-3, b-2, c-1
917. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante: 1. pozitionala 2. la
efort; 3. nocturna, in a doua parte a noptii; si urmatoarele stari patologice: a. astm bronsic; b.
(uneori in) boli respiratorii cronice c. (uneori in) pleurezie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
918. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteazàa, f.d.u. variante: 1. nocturna,
dupa 2-3 ore (sau mai putin) de somn; 2. continua; 3. pozitionala: si urmatoarele stari patologice:
a. supuratii bronho-pulmonare b. compresii traheobronsice; c. valvulopatii mitrale; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
919. R.l. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante 1. nocturna, spre
dimineata 2. la ingestia de alimente/ lichide 3. pozitionala; si urmatoarele stari patologice: a.
fistule digestivo-respiratori eso-traheale sau eso-bronsice): b. bronsita cronica; c. abces
pulmonar; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
920. R.I. clasificarea tusei in unctie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante: 1. vesperala
(asociata si cu febra) 2. la efort 3. matinala; si urmatoarele stari patologice: a. boala cardiaca; b.
TBC pulmonara; c. bronsita cronica, bronsectazii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;
921. Referindu-ne la clasificarea tusei in functie de factorii care influenteaza, f.d.u. variante: 1.
boli cardiace cu IVS; 2. tulburari motorii neuromusculare 3. bronsectazii; si urmatoarele stari
patologice: a. pozitionala; b. la ingestia de alimente/ lichide; c. nocturna, dupa 2-3 ore (sau mai
putin) de somn; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
922. R.I. clasificarea tusei in functie de durata, f.d.u. variante: 1. <3 saptamani; 2. 3-8 saptamani;
3. >8 saptamani; si urmatoarele tipuri de tuse: a. cronica; b. acuta; c. subacuta: care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-
1;
923. R.I. clasificarea tusei in functie de durata, f.d.u. variante: 1. tusea acuta, 2. tusea subacuta;
3. tusea cronica, si urmatoarele trasaturi: a. este provocata cel mai adesea de infectii respiratorii
superioare (in special raceala comuna, sinuzita bacteriana acuta si infectiile cu B. pertussis); b.
daca nu este in mod clar postinfectioasa, trebuie avute in vedere diversele cauze de tuse cronica
c. apare in cadrul sindromului tusei de cai respiratorii superioare; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; a-2, b-3, c D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
924. R.I. clasificarea tusei in functie de durata, f.d.u. variante: 1. tusea acuta; 2. tusea subacuta;
3. tusea cronica; si urmatoarele trasaturi: a. poate fi simptomul de prezentare al unor boli mai
grave: pneumonie, TEP, ICCg; b. este adesea post-infectioasa determinata de inflamatia
persistenta a cailor respiratorii, asociata sau nu cu secretii retronazale c. la un fumator, ridica
suspiciunea de BPOC sau de cancer bronsic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-
1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
925. Care dintre urmatorii germeni nu este unul dintre cei incriminati in inflamatia persis-tenta
postinfectioasa a cailor respiratorii la pacientii cu tuse subacuta: A. virusuri; B. E. coli C. B.
pertussis; D. Mycoplasma; E. Chlamydia;
926. R.I. cauzele de tuse cronica la un nefumator cu radiografie toracica normala si care nu ia un
IECA, f.d.u. evaluari de prevalenta: 1. printre cele mai frecvente cauze, 2. cauza mai rara; 3.
cauza mai rara si necaracteristica si urmatoarele cauze: a. secreti retronazale; b. astm; c. cancer
bronhopulmonar; d. RGE; e. bronsita eozinofilica (in absenta astmului); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-1, e-2; B. a-1, b-3, c-2, d-1, e-1; C. a-2, b-1, c-3, d-1, e-1; D. a-3, b-1,
c-1, d-2, e-1; E. a-3, b-1, c-2, d-1, e-1;
928. R.I. evaluarea pacientului cu tuse, u.a.s.с.с.е.: A. primul aspect care trebuie stabilit prin
istoric este asocierea cu manifestari articulare; B. dintre asocierile etiologice furnizate de istoric,
cele mai frecvente sunt: fumatul, ßblocantele si IACRS C. investigatile functionale pulmonare
sunt utile pentru evaluarea anomaliilor functionale care insotesc anumite afectiuni care pot
produce tuse; D. investigatile functionale pulmonare sunt utile pentru diagnosticarea
bronsectazilor si a tumorilor pulmonare; E. tendinta de a-si drege glasul frecvent este sugestiva
pentru PPI
929. R.l. evaluarea pacientului cu tuse, u.a.s.c.c.e. A. continuarea investigatilor este justificata
mai ales daca tusea este acuta B. daca pacientul ia un IECA sau fumeaza, intai se opresc acesti
factori potential cauzali C. daca tusea este insotita de expectoratie, este necesar examenul
sputei, macroscopic si microscopic, D. metacolina are efect bronhodilatator E. senzatia de
,"gadilatura in gat" este sugestiva pentru sarcoidoza;
930. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse: a. este o tuse acuta; b. prezinta
febra t junghi toracic; c. se va efectua radiografia toracica d. este posibil sa fie o pneumonie e.
tusea dureaza de mai putin de 3 saptamani ce secventa este recomandabila: A. ac e b-d; B. bC-
e-a-d C. c eb a d; D. e-a-b d-C E. e-b d ac;
931. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse: a. tusea dureaza de mai putin
de 3 saptamani; b. se opreste urmarirea pacientului; c. este o tuse acuta; d. tratament
simptomatic, observare e. simptomele se remit; f. nu prezinta febra junghi toracic; ce secventa
este recomandabila: A. ac f d e-b; B. b-f-a-c-d-e C. c a d fb-e D. e-a-b dc f E. f ed a-b c
932. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse considerata acuta: a.
simptomele nu se remit; b. tratament simptomatic, observare timp de 3 saptamani; c. se aplica
protocolul de investigati pentru tusea subacuta; d. nu prezinta febra t junghi toracic; e. tusea
dureaza de mai mult de 3 saptamarni ce secventa este recomandabila: A. a-c-b e d; B. bc a e-d;
C. c bd-e a D. db a-e C E. e-c ab d
933. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse datand de >3 saptamani, f.d.u. constatari: 1. simptome
sugestive pentru o infectie acuta de cai respiratorii superioare (IACRS) la debutul tusei 2. tuse
sezoniera sau asociata cu respiratie suieratoare; 3. scurgere nazala, tendinta de asi drege glasul
frecvent, senzatia de .gadilatura in gat 4. pirozis sau senzatie de regurgitare; si u. suspiciuni de
diagnostic care decurg din acestea: a. astm b. reflux gastroesofagian; c. secretii retronazale;
inflamatia postinfectioasa persistenta a cailor respiratorii (asociata sau nu cu secreti retronazale);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-4, c-3, d-1 D. a-
3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1, c-2, d-3;
934. Informatii/ intrebari utile in evaluarea unui pacient cu tuse datand de >3 saptamani s.u.c.e.
A. daca au (pre)existat simptome sugestive pentru o IACRS la debutul tusei B. daca este
asociata cu simptome sugestive pentru secretii retronazale; C. daca este asociata cu febra sau
sputa; D. daca pacientul consuma alcool; E. daca pacientul are factori de risc pentru infectia cu
HIV;
935. Informati/ intrebari utile in evaluarea unui pacient cu tuse datand de-3 saptamani s.us.е.. A.
daca este sezoniera; B. daca este asociata cu scurgere nazala C. daca este asociata cu
simptome sugestive pentru ulcer gastric; D. daca pacientul are boli asociate sau factori de risc
pentru anumite boli; E. daca pacientul are expuneni ambientale
936. Informatil intrebari utile in evaluarea unui pacient cu tuse datand de >3 saptamani s.u.c.e A.
daca este asociata cu respiratie suieratoare B. daca este asociata cu tendinta de a-si drege
glasul frecvent sau cu senzatia de "gadilatura in gat" C. daca este asociata cu durere
abdominale sau diaree D. caracterul sputei (daca exista E. daca pacientul ia un blocant de calciu
sau fumeaza;
937. R.I. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. inceputuri de frazàa: 1. examenul fizic general; 2.
examenul orofaringelui; 3. examenul toracelui; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. poate gasi o
cauza de tuse sistemica sau nepulmonara, cum ar fi lC sau neoplasm nepulmonar primar, b.
poate descoperi patologie a cailor respiratori superioare ori inferioare sau a parenchimului
pulmonar; c. poate identifica semne sugestive pentru secretii retronazale: mucus sau eritem
orofaringian sau aspect de .piatra de pavaj" al mucoasei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
938. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari la auscultatia toracelui 1. stridor
inspirator 2. sforaituri, suieraturi, expiratie suieratoare 3. crepitati si urmatoarele tipuri de
patologie: a. patologie a parenchimului pulmonar: PPI, pneumonie, edem pulmonar, b. patologie
a cailor respiratori superioare c. patologie a cailor respiratorii inferioare; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
939. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani: a. intai se
opreste fumatul sau IECA b. se continua evaluarea cu o radiografia toracica; C. pacientul ia un
IECA sau fumeaza; d. tusea persista; ce secventa este recomandabila A. a-c-b-d B. ba-d-c; C. b-
d c a; D. c-a-d-b; E. d-c-b a;
940. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani: a. tusea a fost
precedata de o ACRS b. se opreste urmarirea pacientului c. tusea dispare odata cu rezolvarea
secretiile retronazale; d. este posibil sa fie declansata de secreti retronazale; e. tratament pentru
secretile retronazale; ce secventa este recomandabila: A. a-d-e-c-b B. b e-d-c-a C. c-b-d-a-e; D.
d-a-b e c E. e c ab-d;
941. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani a. tusea a fost
precedata de o IACRS b. este posibil sa fie declansata de secreti retronazale c. evaluare pentru
hiperreactivitatea cailor respiratorii (HRCR); d. tusea persista dupa rezolvarea prin tratament a
secretilor retronazale e. investigatiile se continua, luandu-se in considerare in primul rand HRCR,
dar si infectia cu B. pertussis ce secventa este recomandabila A. a-b-d e c; B. a d-e-b-c; C. d c a-
be; D. d c b a e; E. e ab-d
942. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani. a. tusea nu a
fost precedata de o ACRS b. se considera ca tusea este totusi de cauza respiratorie superioara
(secretie retronazala) c. se continua investigatiile pentru eventualitatea unui astm; d. se
efectueaza radiografia toracica si nu se descopera anomalii radiologice; e. tusea persista dupa
tratamentul vizand secretia retronazala; ce secventa este recomandabila: A. a db e-c B. b-d e-c-
a D. c d-eb a E. c e a d-b
943. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani fara anomalii
radiologice si la care s-au exclus drept cauza secretile retronazale: a. tusea persista dupa
tratamentul pentru astm; b. se continua investigatiile pentru eventualitatea unui astm; c. se
recurge la EDS, Rx baritata d. se are in vedere posibilitatea unei bronsite eozinofilice
neastmatice; e. se ia in calcul posibilitatea unei BRGE; f. tusea persistä dupa tratamentul pentru
bronsita eozinofilica; ce secventa este recomandabila: A. a b-f c ed B. b-a d f e c C. d-b-f a C e;
D. ea-b c d-f
944. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani a. anomalii
radiologice care pot sugera sau confirma cauza tusei; b. in functie de tipul de anomali se
continua investigatile cu TC examen de sputa, bronhoscopie, probe functionale etc. c. se
efectueaza radiografia toracica; d. tusea nu a fost precedata de o ACRS ce secventa este
recomandabila: A. a-c-d-b B. b a c d C. cb d a; D.d-c-a-b E. d c b a
945. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica: 1. masa/
formatiune intratoracica; 2. leziuni interstitiale 3. imagini in ,fagure de miere" sau imagini chistice
si urmatoarele stari patologice: a. bronsectazii; b. tumora; C. PPI; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
946. R.I. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica: 1. opacifiere
localizata a parenchimului pulmonar 2. leziuni alveolare difuze; 3. adenopatie hilara simetrica
bilaterala si urmatoarele stari patologice: a. alveolite b. sarcoidoza; c. condensare; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1,
c-2;
947. R.l. evaluarea unui paciernt cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica 1. formatiune
tumorala intratoracica; 2. patologie interstitiala difuza 3. imagini in ,fagure de miere" sau imagini
chistice ((bronsectazii); si urmatoarele investigatii efectuat in continuare: a. TC, bronhoscopie; b.
TC, probe functionale c. examen de sputa, de bronhoscopie care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
948. R.I. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica 1. opacifiere
localizata a parenchimului pulmonar (condensare); 2. patologie alveolara difuza (alveolita); 3.
adenopatie hilara simetrica bilaterala ((sarcoidoza); si urmatoarele investigatii de efectuat in
continuare: a. TC b. examen de sputa, eventual TC bronhoscopie; c. TC, probe functionale; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1;
949. R.I. rolul investigatilor functionale pulmonare in evaluarea unui pacient cu tuse de >3
saptamani, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. obstructja reversibila a fluxului de aer, 2. evidentierea
unui tipar restrictiv 3. provocarea la stimul bronhoconstrictor; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a.
poate evidentia HRCR caracteristica pentru astm; b. sugereaza o PPI difuza; c. este
caracteristica pentru astm; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
950. R.l. rolul investigatilor functionale pulmonare in evaluarea unui pacient cu tuse de >3
säptämani, f.d.u. inceputuri de fraza 1. constatarea HRCR; 2. masurarea volumelor pulmonare si
a capacitätii de difuziune 3. masurarea fluxurilor de aer (mai ales FEF) si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. confirma suspiciunea de astm; b. poate evidentjia astmul; c. poate evidentia o PPl;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;
951. F.d.u. constatari si decizii legate de investigatile functionale pulmonare in evaluarea unui
pacient cu tuse de >3 saptamani: a. masurarea fluxurilor de aer (mai ales FEF) b. confirmarea
diagnosticului de astm c. obstructie reversibila a fluxului de aer; d. pe baza prevalentei, se
suspecteaza intai astmul; ce secventa este recomandabila A. a-b-c d B. b C a d C. b d a-C D. c
bad E. d-acb;
952. F.d.u. constatari si decizi legate de investigatilile functionale pulmonare in evaluarea unu
pacient cu tuse de >3 saptamani a. masurarea fluxurilor de aer (mai ales FEF); b. test de
provocare la stimul bronhoconstrictor (metacolina, inhalare de aer rece); c. fluxurile sunt
normale, dar se suspecteaza astm d. constatarea HRCR confirma suspiciunea de astm; e. pe
baza prevalentei, se suspecteaza intai astmul; ce secventa este recomandabila A. a-e-b-dc B. b
d-e a c C. c-ba d e D. d e-a-C-b E. e a-c b d
953. F.d.u. constatari si decizii legate de investigatiile functionale pulmonare in evaluarea unui
pacient cu tuse de >3 saptamani: a. se infirma astmul b. evidentierea unui tipar restrictiv
sugereaza o PPI difuza; c. pe baza prevalentei, se suspecteaza intai astmul; d. se masoara
volumele pulmonare si capacitatea de difuziune e. masurarea fluxurilor de aer i testul de
provocare la bronhoconstrictori sunt negative (fluxuri normale, fära HRCR) ce secventa este
recomandabila: A. a-bd-Ce B. b-a e-d C. c e a d -b D. d e a cb; E. e d-b a-C
954. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari la examenul sputei 1. sputa purulenta;
2. hemoptizie; 3. mai mult de 3% eozinofile pe frotiul din sputa la un pacient fara astm; si
urmatoarele stari patologice: a. bronsita eozinofilica; b. bronsita cronica, bronsectazl, pneumonie,
abces pulmonar, c. bronsita cronica, bronsectazi pneumonie, abces pulmonar tumora
endobronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
955. R.I. tehnicile de evaluare a unui pacient cu tuse, f.d.u. inceputuri de fraza 1. coloratjile
(Gram si acidalcoolo-rezistente) si culturile; 2. bronhoscopia flexibilàa; 3. TC de inalta rezolutje;
si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. poatel pot evidentia un agent patogen infectios particular; b.
poate confirma prezenta pneumopatilor interstitiale si sugereaza adesea un diagnostic pe baza
tiparului anormal specific; c. inspectia mucoasei cailor respiratorii poate evidentia aspectul
caracteristic al sarcomului Kaposi endobronsic la pacienti cu SIDA; d. este procedura de electie
pentru efectuarea examenului citologic si histologic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2,
d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-2 C. a-1, b-3, c-2, d-2; D. a-2, b-3, c-2, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-2;
956. R.I. tehnicile de evaluare a unui pacient cu tuse, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. examenul
citologic din sputa; 2. inspectia mucoasei traheobronsice prin bronhoscopie flexibila; 3. TC de
inalta rezolutie; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este procedura de electie pentru confirmarea
diagnosticului de bronsectazi; b. poate furniza diagnosticul de cancer pulmonar c. poate
evidentia granuloame endobronsice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
957. R.I. tehnicile de evaluare a unu inceputuri de fraza: 1. bronhoscopia flexibila; pacient cu
tuse, f.d.u. 2. biopsia din leziunile endobrons transbronsica a interstitjiului pulmonar 3. TC de
inalta rezolutie si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este procedura de electie pentru evidentierea
cailor respiratorii dilatate, b. este procedura de electie pentru vizualizarea unei tumori
endobronsice c. poate/ pot confirma diagnosticul de sarcoidoza; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
958. R.I. complicatile tusei, u.a.s.с.се. A. disconfortul dureros al peretelui toracic si abdominal
reprezinta o complicatie rara a tusei; B. ocazional, paroxismele de tuse pot precipita o sincopa C.
sincopa de tuse poate f consecinta scaderii marcate a presiunilor intratoracice si alveolare D.
tusea poate provoca fracturi costale la pacienti altminteri normali E. la pacientii cu fracturi costale
ca urmare a tusei trebuie avute in vedere leziuni osoase neoplazice (mielom multiplu, metastaze
osteolitice);
959. R.I. complicatiile tusei, u.a.s.c.c.e A. printre complicatiile obisnuite ale tusei se afla
incontinenta urinara si starea de epuizare; B. paroxismele de tuse pot provoca sincopa prin
reactie vagala (manevra Valsalva); C. sincopa de tuse poate f consecinta cresterii intoarcerii
venoase si a debitului cardiac; D. osteoporoza previne aparitia de fracturi costale in urma
acceselor de tuse E. aparitia de fracturi costale ca urmare a tusei este un fenomen obisnuit;
960. R.I. expectoratie, u.a.s.c.c.e A. in practica, aspectul expectoratiei are (cu anumite exceptii) o
B. aspectul expectoratiei are un C. diversele tipuri de expectoratie utilitate redusa grad redus de
specificitate caracteristica sunt rareori intalnite in practica; D. vomica reprezinta eliminarea relativ
brusca a unei cantitati foarte mari de sputa; E. prin vomica se poate elimina puroi, tesut
pulmonar distrus sau continutul unei bule de emfizem;
961. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante ара; 2. sange proaspat: 3.
fibrina, leucocite, hematii degradate si u. tipuri de expectoratie: a. sputa ruginie/ caramizie din
pneumonia lobara; b. hemoptizie c. sputa seroasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
962. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante 1. mucus 2. sange rosu
aprins; 3. puroi densificat cu aspect de monede si u. tipuri de expectoratie: a. sputa numulara; b.
sputa mucoasa; c. hemoptizie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
963. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante: 1. puroi; 2. apa si hemati;
3. mucus densificat, in cantitate mare, cu aspect de mulaje bronsice; si u. tipuri de expectoratie:
a. sputa purulenta; b. serohemoragica; c. sputa pseudomembranoasa care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
964. R.l. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante: 1. sange; 2. mucus
densificat, in cantitate mica, sub forma de dopuri; 3. fibrina, piocite, germeni fagocitati sau liberi;
si u. tipuri de expectoratie: a. sputa perlata b. sputa purulenta; c. sputa sanguinolenta; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
965. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de aspect, f.d.u. variante 1. transparenta-albicioasa;
2. spuma rozata; 3. albicioasa-galbuie 4. galben-verde sau verde; si u. tipuri de expectoratie: a.
purulenta, b. seroasa c. mucoasa d. serohemoragica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3, d-4; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1, c-3, d-2;
966. R.I. felul in care continutul expectoratjei i influenteaza aspectul, f.d.u. variante: 1. colonii
fungice; 2. reziduu tabagic; 3. fragmente de tesut pulmonar distrus; si urmatoarele aspecte: a.
culoare negricioasa; b. culoare rosu-brun, aspect de zeama de prune c. aspect granular, cu
bulgari albgalbui care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
967. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. seroasa 2.
numulara; 3. fragmente de tesut pulmonar; si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie
abcedata; b. bronsita, bronsectazii; c. staza cardiaca in IVS; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
968. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. fragmente de tesut
pulmonar; 2. serohemoragica; 3. membrana proligera, vezicule fice, scolecsi plutind intr-un lichid
transparent; si urmatoarele stari patologice: a. abces pulmonar; b. edem pulmonar acut; c. chist
hidatic deterjat intr-o bronhie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
969. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. mucoasa; 2.
vomica 3. purulenta; si urmatoarele stari patologice: a. bronsita cronica; b. colectie purulenta
(pulmonara, pleurala, mediastinala, subdiafragmatica) deschisa intro bronhie c. infecti
pulmonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
970. R.l. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. cu miros fetid; 2.
perlata 3. numulara; si urmatoarele stari patologice: a. tuberculoza cavitara; b. sfarsitul unei crize
de astm bronsic; c, infectii cu germeni anaerobi; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
971. R.I. relatia dintre caracterul continutul sputei si cauza, f.d.u. variante 1.
pseudomembranoasa; 2. sanguinolenta cu sange vechi degradat, ruginiul caramiziu; 3.
fragmente de tesut pulmonar; si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie lobara; b. bronsitàa;
c. cancer pulmonar necrozat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
972. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. sanguinolenta cu
sange vechi, degradat, rosu inchis, brun, negricios, 2. cu reziduu tabagic; 3. purulenta; si
urmatoarele stari patologice: a. sfarsitul unei hemoptizii; b. fumat cronic c. infectii bronsice; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1;
973. R.I. relatia dintre caracterul continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. cu miros fetid; 2.
fragmente de tesut pulmonar; 3. purulenta; si urmatoarele stari patologice: a. proces distructiv al
parenchimului pulmonar; b. bronsectazii; c. abces pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
974. in legatura cu relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1.
purulentä; 2. sanguinolenta cu sange vechi degradat, rosu inchis, brun, negricioS 3. granulara,
continand bulgari alb-galbui; si urmatoarele stari patologice: a. micoza pulmonara; b. bronsita,
pneumonie c. infarct pulmonar care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
975. R.I. expectoratie, f.d.u inceputuri de fraza: 1. poate fi prezenta in; 2. in general este absenta
in; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. patologia care nu intra in contact cu spatile aeriene; b.
patologia bronsica si alveolara; c. patologia care afecteaza spatile aeriene d. patologia
interstitiala, pleurala, compresii extrinseci; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-
1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
976. R.l. hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. hemoptizia reprezinta expectorarea de sange din tractul
respirator B. cea mai de temut cauza este tuberculoza pulmonara; C. la un pacient cu hemoptizie
se cauta sistematic o sursa de sangerare de la gural nas pana la alveole D. sangerarea difuza in
spatiul alveolar nu se prezinta intotdeauna cu hemoptizie E. pneumonia tuberculoasa are o
tendinta mai accentuata dea forma caverne;
977. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. sangele poate proveni de oriunde, de la alveole pana la nas
B. gradul de urgenta depinde mai ales de aspectul sangelui expectorat; C. stabilirea cauzei se
bazeaza in primul rand pe identificarea continutului sputei, D. sangerarea difuza in spatiul
alveolar poate avea cauze inflamatoare sau nu E. suctionarea cailor respiratorii, mai ales la
pacientii intubati, poate produce hemoptizie prin traumatizarea cailor respiratorii;
978. RI. hemoptizie, u.a.s.с.с.е.: A. se poate rezuma la sputa cu B. gradul de urgenta depinde de
C. numai sangerarea din surse D. hemoragia alveolara difuza urme de sange severitatea bolii
pulmonare subiacente subglotice se numeste hemoptizie; (HAD) aparuta timpuriu dupa un
transplant medular poate f catastrofala si amenintatoare de viata; E. endometrioza pulmonara
este cea mai frecventa cauza de hemoptizie la femei inainte de menopauza;
979. R1. hemoptizie, u.a.s.с.с.е.. A. hemoptizia poate ajunge pana la eliminarea unor cantitati
mari de sange curat; B. de regula, pacientul nu se alerteaza daca expectoreaza o cantitate mica
de sange; C. HAD trebuie suspectata la pacientii cu dispnee si hipoxemie instalate brusc la
cateva zile dupa o interventie ortopedica; D. o pneumonie produce hemoptizie doar daca nu
abcedeaza E. hemoptizia catameniala este sugestiva pentru embolia pulmonara
980. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. cand sangele eliminat este in cantitate mare, poate fi
amenintatoare de viata; B. de obicei, pacientul evalueaza cu fidelitate cantitatea de sange
expectorata C. pacientii cu tratament antitrombocitar sau anticoagulant au risc crescut de
hemoptizie D. tendinta la abcedare si cavitare au mai ales pneumonile cu Streptococcus
pneumoniae; E. chiar dupa o evaluare amanuntita, la o proportie importanta de pacienti ( 30%)
nu se poate identifica o etiologie a hemoptiziei;
981. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. poate consta in sange curat (neamestecat cu secreti), de
culoare brun-caramizie B. indiferent de volumul hemoptiziei, manevrele de diagnostic si
tratament trebuie intreprinse urgent si expeditiv; C. la pacienti cu tratament antitrombocitar sau
anticoagulant, hemoptizia poate fi declansata de orice proces iritativ alveolar; D. tendinta la
abcedare si cavitare au mai ales pneumoniile cu coci gram pozitivi; E. hemoptizia de cauza
necunoscuta este numita si idiopatica sau criptogena;
982. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e.. A. are ca substrat o boala grava doar cand este in cantitate
mare B. unele etiologii pot fi sugerate de istoricul pacientului, incluzand expunerile ambientale,
profesionale C. sangerarea difuza in spatiul alveolar este numita si hemoragie alveolara difuza
(HAD); D. pneumoniile cu Haemophilus influenzae au o tendinta necrozanta mai accentuata E.
hemoptizia zisa idiopatica apare de obicei la pacientii cu valvulopatie mitrala;
983. R.l. hemoptiziile cu sursa traheobronsica, f.d.u. cauze: 1. iritarea/ lezarea mucoasei
bronsice; 2. hipocoagulabilitate 3. ruptura vaselor in caile respiratorii; si urmatoarele consecinte
a. sangerari bronsice mai mari; b. hemoptizie in urma unor iritatii bronsice minore c. sangerari
bronsice mici; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
984. F.d.u. afirmatii r.l. originea hemoptizilor: a. cel mai adesea hemoptiziile provin din bronhile
mici si medii; b. ruptura vaselor in caile respiratorii poate fi produsa de leziuni (inflamatoare,
iritative etc.) mai putin severe c. in bronhiile mai mici, vasele de sange sunt situate mai aproape
de spatiul aerian (din calea respiratorie); care este inlantuirea logica justa: A. a-b c; B. a-C b; C.
b-a o D. b-c a E. c-b-a
985. R.I. felul in care bronsectazile predispun la hemoptizii, f.d.u. consecinte: 1. arterele bronsice
ajung mai aproape de suprafata mucoasei; 2. producerea hemoptiziilor; si urmatoarele cauze: a.
inflamatia cronica din peretele bronhiilor b. distrugereal subtierea/ deformarea peretelui bronsic;
c. dilatarea bronhiilor d. situarea arterelor bronsice in proximitatea suprafetei mucoasei care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1,
d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
986. R.I. hemoptizile cu sursa traheobronsica, u.a.s.с.Се. A. orice infectie a cailor respiratorii
poate provoca hemoptizie; B. alveolele sunt cea mai frecventa sursa de hemoptizie; C. situarea
arterei si venei bronsice in proximitatea bronhiei faciliteaza producerea hemoptiziilor; D.
tuberculoza bronsica poate produce bronsectazi E. fibroza chistica se prezinta adesea cu
hemoptizie;
987. R.I. hemoptiziile cu sursa traheobronsica, u.a.s.с.с.е. A. hemoptiziile provin mai ales din
bronhiile mari B. cel mai adesea bronsita acuta este determinata de o infectie virala; C. la
pacientii cu bronsita cronica, suprainfectia bacteriana poate produce hemoptizie D. hemoptizia
din tuberculoza bronsica poate fi consecinta bronsectaziilor; E. bronsectaziile sunt caracteristice
pentru astmul bronsic
988. R.l. hemoptiziile cu sursa traheobronsica, u.a.s.c.c.e. A. leziunile bronsice care produc
hemoptizie pot fi de natura inflamatoare, neoplazica sau iritativa; B. contiguitatea dintre bronhie
si vase in cadrul pachetului bronhovascular faciliteaza producerea hemoptiziilor C. sangerarile
mai mari sunt produse de obicei prin iritarea mucoasei bronsice D. hemoptizia din fibroza chistica
este uneori amenintatoare de E. bacteriile care provoaca cel mai adesea suprainfectie in bronsita
cronica sunt stafilococul si viata Klebsiella;
989. U.f.d.f.d. relatia dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie s.c.f.c.e. A. Hemoptizia
insoteste mai; B. frecvent carcinomul cu celule scuamoase, C. si carcinomul microcelular; D.
intrucat acestea sunt mai adesea situate periferic E. si au deja dimensiuni mari cand devin
manifeste
990. R.I. relatia dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie u.a.s.с.с.e. : A. anxietatea pe care,
in general o provoaca hemoptizia (fie si minima) tine de gandul ca ar fi produsa de o bronsita; B.
doar la ~10% din cazurile de cancer bronhopulmonar hemoptizia este o manifestare inaugurala
C. cancerul bronsic poate provoca hemoptizie in cantitate mare prin invadarea vaselor hilare; D.
friabilitatea mucoasei predispune tumorile carcinoide la hemoptizie E. pacientii cu hemoptizie si
noduli pulmonari multipli trebuie sus pectati de metastaze pulmonare
991. R.I. relatia dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. cancerul
bronhopulmonar este principala cauza de hemoptizie B. orice cancer pulmonar poate provoca
hemoptizie; C. cancerul bronsic poate provoca hemoptizie amenintatoare de viata prin
distrugerea peretelui vaselor hilare; D. tumorile carcinoide se pot prezenta cu hemoptizie; E.
printre cancerele care metasta zeaza de obicei in plamani se afla cel renal, mamar, colonic,
testicular, tiroidian;
992. R.I. relatja dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie u.a.s.c.c.e A. hemoptizia este de
regula m nifestarea inaugurala a canceru lui bronhopulmonar B. probabilitatea de a provoca
hemoptizie este mult mai mare pentru cancerele situate in caile respiratorii distale C. tumorile
carcinoide apar aproape intotdeauna ca leziuni endobronsice cu mucoasa friabila; D.
metastazele pulmonare pot sangera; E. melanomul este unul dintre cancerele care
metastazeaza de obicei in plamani;
993. F.d.u. evenimente r.l. hemoptizile de cauza cardiovasculara: a. presiune diastolica crescuta
in VS si in AS; b. cand presiunea este suficient de mare, capilarele pulmonare se rup c. sangele
ajunge in alveole si este eliminat prin tuse d. transmiterea presiunii crescute din AS in venele si
in capilarele pulmonare; e. insuficienta ventriculara stanga; care este lantul cauzal corect: A. a b
e c d B. bcdea C. c a-b d-e; D. d a eb E. e ad-bc;
995. U.f.d.f.d. s.c.f.c.e hemoptizia Cand presiunea din capilarele iar pulmonare este suficient de;
B. mare, acestea se rup, sangele ajunge in alveole C. si este eliminat, de obicei, ca; d. spuma
rozata sau ca secreti cu striuri sanguinolente; E. si mai ales ca sputa ruginie.
996. U.f.d.f.d s.c.f.c.e hemoptizia A. Uneori jetul de regurgitare mitrala este astfel directionat; B.
incat provoaca o crestere localizata a presiunii; C. in capilarele pulmonare ale lobului superior; D.
ceea ce produce hemoptizie; E. si un aspect nodular pe radiografie.
998. F.d.u. afirmatii care explica raritatea hemoptiziei la pacienti cu HTAP de alta cauza decat
TEP a. de obicei, arteriolele pulmonare au peretele ingrosat si lumenul ingustat b. scade
probabilitatea de a se rupe capilarele pulmonare C. scade tensiunea din peretele capilarelor
pulmonare; care este lantul cauzal corect: A. a-c-b B. b ac; C. b-c-a D. c-a-b E. c-b-a
999. F.d.u. afirmatii care explica raritatea hemoptiziei la pacient cu HTAP de alta cauza decat
TEP: a. scade fluxul de sange prin capilarele pulmonare; rupe capilarele pulmonare au lumenul
ingustat; D. scade probabilitatea de a se C. de obicei arteriolele pulmonare d. scade presiunea
din capilarele pulmonare care este lantul cauzal corect A. a c d-b; B. b d a-»c C. c a-db; D. c-d-a-
-b; E. dca-b
1001. R.I. hemoptizia masiva (HM), u.a.s.c.c.e. A. HM poate fi imediat amenintatoare de viata; B.
sangele poate umple caile respiratorii si spatile alveolare C. HM poate produce insuficienta
respiratorie severa; D. pacientul poate ajunge sa se inece cu sangele aspirat; E. HM produce
adesea decompensare hemodinamica
1005. R.I. cea mai frecventa cauza a hemoptiziei in tarile dezvoltate, u.a.s.с.се: A. este infectia
bronsica; B. afecteaza mai ales bronhiile mici C. este cel mai adesea virala sau bacteriana; D.
poate sa fie o bronsita acuta; E. poate fi acutizarea unei bronsite cronice;
1006. R.I. cele mai frecvente cauze ale hemoptiziei in functie de zona geografica, f.d.u. categorii
1. cea mai frecventa cauza in tarile dezvoltate; 2. probabil a doua cauza ca frecventa in tarile
dezvoltate; 3. una dintre cele mai frecvente cauze in tarile mai putin dezvoltate; si urmatoarele
stari patologice: a. tuberculoza (mai ales cea cavitara); b. bronsectaziile carcinomul bronsic; d.
infectia bronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-3, d-1; B. a-3, b-1, c-2, d-3; C. a-3,
b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1;
1007. R.I. clasificarea hemoptiziei pe baza locului de origine, f.d.u. categorii 1. sursa
parenchimatoasa pulmonara; 2. sursa traheobronsica (caile respiratorii) 3. sursa primar
vasculara; si urmatoarele stari patologice: a. lezarea arterelor pulmonare in timpul
cateterismului; b. cresterea presiunii in venele si capilarele pulmonare; c. leziune pulmonara
localizata, d. inflamatie bronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3 B. a-1, b-3,
c-3, d-2 C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;
1008. R.I. clasificarea hemoptiziei pe baza locului de origine, f.d.u. categorii: 1. sursa
parenchimatoasa pulmonara 2. sursa traheobronsica (caile respiratorii) 3. sursa primar
vasculara; si urmatoarele stari patologice: a. embolismul pulmonar b. leziune pulmonara difuza;
c, neoplasm bronsic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1009. R.I. clasificarea hemoptiziei pe baza locului de origine, f.d.u. categorii: 1. sursa
parenchimatoasa pulmonara; 2. sursa traheobronsica (caile respiratori) 3. sursa primar
vasculara; si urmatoarele stari patologice a. malformatile arterio-venoase pulmonare b. leziune
alveolara; c. iritarea mucoasei bronsice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2,
b-1, C-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
1010. F.d.u. evenimente care explica hemoptizia prin leziune parenchimatoasa pulmonara loca
lizata: a. distrugerea parenchimului pulmonar; b. infectie pulmonara; c. erodarea vaselor de
sange; d. hemoptizie care este lantul cauzal corect: A. ab c-d; B. b a-cd C. b-c a d; D. c-a-bd;
E. c-b a-d
1011. F.d.u. evenimente care explica hemoptizia prin leziune parenchimatoasa pulmonara loca
lizata a. predispozitie la hemoptizie cu ocazia unor infectii ulterioare; b. leziuni cicatriciale; c.
deformarea arhitecturii pulmonare d. pneumonii severe care este lantul cauzal corect: A. a-c-
b-d; B. b c a-d C. c b a-d D. C-b-d-a E. d b c-a
1012. R.I. hemoptizia prin leziune parenchimatoasa pulmonara f.d.u. categorii: 1. leziune
localizata; 2. proces care afecteaza difuz parenchimul; si urmatoarele stari patologice: a.
abces pulmonar; b. tuberculoza; c. hemosideroza pulmonara idiopatica; d. coagulopatie care
sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2,
b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1014. R.I. hemoptizia prin leziune parenchimatoasa f.d.u. categorii: 1. leziune localizata; 2.
proces care afecteaza difuz pulmonara parenchimul; si urmatoarele stari patologice: a.
pneumonita lupicaa; b. sindrom Goodpasture; c. traumatism pulmonar prin contuzie d. infectie
pulmonara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2,
c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1015. R.l. hemoptizia prin leziune alveolara, f.d.u. categori 1. cauze inflamatoare de hemoragie
alveolara capilarite alveolare 2. cauze neinflamatoare cel mai adesea leziune inhalatoare 3.
hipocoagulabilitate si urmatoarele stari patologice: a. perioada timpurie dupa un transplant
medular b. vasculite afectand vasele mici: vasculita granulomatoasa (Wegener), poliangeita
microscopica c. inhalarea de droguri (de exemplu, cocaina); d. coagulopatie; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, C-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-1 C. a-2, b-1, c-3, d-1; D. a-3, b-1,
c-1, d-2; E. a-3, b-1, c-2, d-1;
1016. R.I. hemoptizia prin leziune alveolara, f.d.u. categorii: 1. cauze inflamatoare de
hemoragie alveolara capilarite alveolare; 2. cauze neinflamatoare cel ma adesea leziune
inhalatoare 3. hipocoagulabilitate; si urmatoarele stari patologice: a. boala autoimuna sistemica
(de exemplu lupus eritematos sistemic) b. pneumonie de orice tip; c. inhalare de substante
toxice; d. tratament antitrombocitar care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1, b-
2, c-3, d-1 C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-3; E. a-2, b-3, C-1, d-1
1017. R.I. hemoptizia prin leziune alveolara, f.d.u. categorii 1. cauze inflamatoare de
hemoragie alveolara capilarite alveolare 2. cauze neinflamatoare cel mai adesea leziune
inhalatoare: 3. hipocoagulabilitate si urmatoarele stari patologice: a. leziune termica (prin
expunere la foc); b. trombocitopenie c. Ac fata de membrana bazalä alveolara (boala
Goodpasture); d. tratament anticoagulant care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-3; .B.
a-2, b-3, C-1, d-3; d-3; C. a-3, b-1, c-2, D. a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;
1018. R.I. hemoptizia cu sursa traheobronsica (caile respiratori), f.d.u. categorii 1. inflamatie 2.
neoplasm; 3. iritarea mucoasei bronsice; si urmatoarele stari patologice: a. sarcom Kaposi; b.
bronsita acuta; c. traumatism al cailor respiratorii; d. carcinom bronsic; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-1, c-3, d-2 D. a-2, b-3, c-1, d-2 E.
a-3, b-2, c-1, d-2;
1019. R.I. hemoptizia cu sursa traheobronsica (cäile respiratori), f.d.u. categorii 1. inflamatie 2.
neoplasm; 3. iritarea mucoasei bronsice; si urmatoarele stari patologice a. metastaza
carcinomatoasa endobronsica b. bronholitiaza c. bronsita cronica; care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1020. R.I. hemoptizia cu sursa traheobronsica (caile respiratori). f.d.u. categorii: 1. inflamatie
2. neoplasm; 3. iritarea mucoasei bronsice si urmatoarele stari patologice a. corp strain; b.
bronsectazii; c. tumora carcinoida bronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c1;
1021. U.f.d.f.d. hemoptizia A. Trebuie inceput prin a stabili daca sangerarea provine cu; nu din
rinofaringe (epistaxis) (hematemeza ca manifestare; inferioare masive), in care; terapeutica ar
fi diferita. B. adevarat din tractul respirator si C. sau din tractul gastrointestinal D. a unei
hemoragii digestive inferioare masive E. caz abordarea diagnostica s
1022. R.l. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. istoricul si examenul fizic pot
sugera sursa de sangerare; B. sangele care provine din tractul gastrointestinal are aspect rosu
deschis si pH acid; C. examenul fizic cardiac trebuie sa vizeze semne de HTAP, stenoza
mitrala, IC D. daca radiografia si TC toracica si analizele din sange, sputa si urina nu sunt
lamuritoare, se efectueaza RMN; E. radiografia toracica este utila pentru a cauta o formatjune
tumorala
1023. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. in cazul unei radiografii toracice
normale, istoricul de bronsita si factorii de risc pentru cancer orienteaza investigatile ulterioare
B. este posibil ca sangele sa provina din tractul digestiv; C. examenul fizic trebuie sa includa
inspectia narilor pentru a elimina riscul de confuzie cu hematemeza D. evaluarea diagnostica a
hemoptiziei incepe cu probe ventilatori, adesea urmate de pletismografie E. radiografia toracica
este utila pentru a cauta modificari suges tive pentru bronsectazii;
1024. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. trebuie inceput prin a stabili daca
sangerarea provine cu adevarat din tractul respirator B. dintre factorii cauzali care orienteaza
diagnosticul etiologic al hemoptiziei cel mai important este diabetul; C. examenul fizic trebuie
sa includa examenul tegumentelor si mucoaselor D. daca nu se identifica o sursa de
sangerare pe radiografia toracica, se efectueaza o analiza a gazelor din sange; E. radiografia
toracica este utila pentru a cauta leziuni parenchi matoase focale sau difuze;
1025. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, ua.s.с.се. A. este posibil ca sangele sa provina
din rinofaringe; B. fumatul este factor de risc in primul rand pentru bronsectazii si pentru
pneumonie C. examenul fizic trebuie inceput cu evaluarea semnelor vitale si a saturatiei cu
oxigen D. dupa identificarea unei surse de sangerare pe radiografia toracica, se efectueaza
adesea si o TC toracica; E. radiografia toracica este utila pentru a depista o sangerare focala
sau difuza sau o zona de pneumonita;
1032. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a. evaluare
ORL sau gastroenterologica; b. elemente sugestive pentru o sursa de sangerare respiratorie
superioara sau digestiva; c. istoric si examen fizic ce secventa este recomandabila: A. ab c; B.
a-c-b; C. b-c-a; D. c a-b E. c b a;
1038. R.i. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice a. evaluarea
ulterioara vizeaza diagnosticul sugerat de TC; b. modificari sugestive pe un anumit diagnostic
la TC; C. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie inferioara d.
leziuni parenchimatoase la radiografia toracica; ce secventà este recomandabila A. ac+d b; B.
b-d-c a C. c d+b-a D. d-b ac; E. dc a-b;
1040. R.I. elemente furnizate de istoric sugestive pentru sursa unei hemoptizii, f.d.u. categorii:
1. descrierea hemoptiziei; 2. circumstantele hemoptiziei; si urmatoarele elemente a. vechimeal
repetitivitatea; b. caracterul; c. factori cauzali/ declansatori d. volumul; e. simptome sugestive
asociate; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-42; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; C. a-
2, b-1, c-1, d-1, e-2; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1
1041. R.I. felul in care caracterul hemoptiziei orienteaza diagnos ticul etiologic, f.d.u. variante 1.
secretii (muco)purulente cu striuri sanguinolente 2. spuma rozata; 3. secreti cu miros fetid; 4.
sange curat si urmatoarele stari patologice a. edem pulmonar acut b. bronsita, bronsectazi; C.
sursa de sangerare mare; d. abces pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-4, d-3;
B. a-3, b-1, c-2, d-4; C. a-3, b-2, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-2, c-3, d-1; ll urma
1042. R.I. felul in care vechimeal repetitivitatea hemoptiziei orien teaza diagnosticul etiologic,
f.d.u variante: 1. productie de sputa cronica, cu o schimbare recenta in cantitate sau aspect 2.
productjie de sputa cronica, in cantitate mare 3. hemoptizie lunara (catameniala) la o femeie;
si urmatoarele stari patologice: a. acutizarea unei bronsite cronice b. endometrioza pulmonara;
c. bronsectazi care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1043. R.I. felul in care simptome sugestive asociate orienteaza diagnosticul etiologic al hemo
ptiziei, f.d.u. variante 1. febra, frisoane asociate cu tuse si/sau dispnee si/sau junghi toracic; 2.
febra, tuse 3. febra, frisoane, junghi toracio, eventual dispnee; 4. hemoptizie dupa junghi
toracic i dispnee instalate brusc; si urmatoarele stari patologice a. pneumonie, bronsita acuta,
acutizarea unei bronsite cronice; c. infectie respiratorie; d. trombembolism pulmonar; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-4, c-1, d-3; B. a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-2,
c-4, d-1 E. a-4, b-1, c-3, d-2;
1044. R.I. felul in care istoricul orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante 1.
istoric de boli neoplazice; 2. istoric de boli renale; 3. istoric de tratament cu anticoagulante; si
urmatoarele stäri patologice a. hemoptizie secundara unei coagulopati; b. recidiva de cancer
pulmonar, metastaza endobronsica de la un cancer nepulmonar; c. boala Goodpasture; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-1, c-2;
1045. R.Il. felul in care istoricul rienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante: 1.
istoric de boli vasculare 2. istoric de boli reumatologice; 3. istoric de tratament cu medicamente
care pot induce trombocitopenie si urmatoarele stari patologice: a. LES cu pneumonita lupica;
b. tromboza venoasa profunda; c. hemoptizie secundara unei coagulopati care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1046. R.I. felul in care istoricul orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante:
1. istoric de boli renale; 2. istoric de SIDA 3. istoric de boli bronhopulmonare si urmatoarele
stari patologice: a. angeita granulomatoasa Wegener; b. sarcom Kaposi endobronsic sau
parenchimatos pulmonar, c. bronsita cronica, bronsectazii; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1047. R.I. felul in care istoricul orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante:
1. istoric de boli renale; 2. istoric de boli care induc tulburari de hemostaza 3. istoric de
transplant medular recent si urmatoarele stari patologice: a. hemoptizie secundara unei
coagulopatii b. HAD ca manifestare a unui sindrom pneumo-renal; c. HAD de cauza
inflamatoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1048. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari 1. hipocratism digital 2. semne de staza periferica; 3. telangiectazii
cutaneomucoase; si urmatoarele stari patologice: a. boala Osler-Rendu-Weber; b. insuficienta
cardiaca globala; с. carcinom bronsic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1049. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari: 1. frecatura pleurala; 2. jugulare turgescente 3. leziuni cutanate; si urmatoarele stari
patologice: a. sarcom Kaposi; b. embolism pulmonar; c. insuficienta cardiaca globala; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;
1050. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari 1. crepitante localizate sau difuze 2. hepatomegalie de staza; 3. leziuni cutanate si
urmatoarele stari patologice: a. sangerare alveolara; b. lupus eritematos sistemic; C.
insuficienta cardiaca globala, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1051. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari 1. semne de obstructie a fluxului de aer 2. hipocratism digital 3. crepitante localizate
sau difuze si urmatoarele stari patologice a. bronsita cronica; b. proces parenchimatos care
produce sangerare; c. bronsectazii; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1052. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari: 1. edem unilateral la un membru inferior 2. hipocratism digital; 3. raluri bronsice mai
groase sau mai fine, mai degraba umede (subcrepitante), dar si uscate (sforaitoare), cu sau
fara respiratie suieratoare si urmatoarele stari patologice: a. boli pulmonare supurative sau
neoplazice b. bronsectazii, c. tromboza venoasa profunda; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1053. Referindu-ne la felul in care examenul fizic orienteaza diag nosticul etiologic al
hemoptiziei, f.d.u. modificari: 1. telangiectazii cutaneomucoase; 2. edem simetric al membrelor
inferioare; 3. raluri bronsice si crepitante; si urmatoarele stari patologice: a. bronsectazii cu
pneumonie peribronsectatica; b. insuficienta cardiaca globala; c. malformatii arterio-venoase
pulmonare; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1054. F.d.u. variante de anemie care pot sa apara la un pacient cu hemoptizie 1. anemie de
boala cronica; 2. anemie feripriva; 3. anemie posthemoragica; si urmatoarele stari patologice:
a. sindrom Goodpasture b. boli sistemice; c. sangerarea masivà; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1055. R.I. utilitatea hemoleuco gramei la un pacient cu hemoptizie, fiind dati urmatori parametri:
1. Hgb; 2. trombocite 3. leucocite si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie, b. anemie c.
tulburare de hemostaza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1056. F.d.u. investigatii de labo rator utile in stabilirea etiologiei unei hemoptizii: 1.
coagulograma; 2. teste vizand functia renala cu analiza urinei; 3. Ac anticitoplasma neutrofilelor
(ANCA), Ac anti-MBG (AMBG) si Ac antinucleari (AAN); si urmatoarele stari patologice: a.
sindroame pneumorenale; b. vasculita de vase mici; c. tulburare de hemostaza, tratament
anticoagulant care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1057. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii clinice a. se cauta ANCA, AMBG si AAN b.
teste vizand functia renala si analiza urinei, c. suspiciune de vasculita de vase mici; d.
insuficienta renala acuta sau hematurie si/sau cilindrii hematici in urina; ce secventa este
recomandabila: A. a-d-b-c; B. b d c a C. cd b-a D. d a-b c E. db-c a;
1058. F.d.u. investigatile imuno ogice utile in stabilirea etiologiei unei hemoptizii 1. Ac
anticitoplasma neutrofilelor (ANCA); 2. Ac anti-MBG (AMBG) 3. Ac antinucleari (AAN): si
urmatoarele stari patologice: a. boala lupica; b. angeita granulomatoasa, poliangeita
microscopica; c. sindrom Goodpasture care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1061. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e. A. pacientii cu policitemia vera devin cianotici la saturatii ale
Hgb (S ao2) mai mari decat in cazul celor cu hematocrit normal; B. detectarea corecta clinica
prezentei si a gradului cianozei este dificila, fapt dovedit de investigattile oximetrice C.
sulfhemoglobinemia apare de obicei dupa expunerea la frig; D. suntarea sangelui venos siste
mic catre teritoriul arterial se realizeaza prin sunturi dreapta spre-stanga cardiace sau pulmo
nare E. eritrocianoza este caracte ristica pentru policitemia vera;
1062. R.l. cianoza, u.a.s.c.c.e A. in general, cianoza devine vizibila cand concentratia hemo
globinei reduse din sangele capilar scade sub 4 g/dL; B. la unele persoane, cianoza centrala
poate fi detectata cu fidelitate cand Sao2 scade la 85% C. sulfhemoglobina provoaca cia noza
la o concentratie sanguina mai mica decat methemoglobina; D. discrepanta ventilatie-perfuzie
determina perfuzarea spatilor aeriene ventilate deficitar; E. roseaja pletorica din policitemia
vera are o tenta cianotica
1063. R1. cianoza, u.a.s.с.с.е.: A. factorul determinant pentru aparitia cianozei este procentul
de Hgb redusa; B. la unele persoane, in special la cele de culoare, cianoza centrala nu poate fi
detectata decat dupa ce Sao2 a scazut pana la 75%; C. prezenta in circulatie a methe
moglobinei in mici cantitati (1,5 g/dL) produce cianoza; D. prezenta si severitatea cianozei prin
mecanism de sunt depind de dimensiunea relativa a suntului fata de fluxul sistemic; E. in
diagnosticul diferential al cianozei este importanta diferentierea de alte coloratii asemanatoare
ale pie
1064. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e. A. gradul cianozei depinde de pigmentatia naturala a pieli B. la
persoanele de culoare, entru detectarea cianozei este mai utila examinarea pielii decat a
mucoasei bucale si a conjunctivelor C. prezenta in circulatjie a sulfhemoglobinei in cantitati mici
(0,5 g/dL) produce cianoza; D. prezenta si severitatea cianozei prin mecanism de sunt depind
de saturatia in oxigen a Hgb din sangele venos E. carboxihemoglobina (COHgb) determina o
culoare vinetie a pieli,
1065. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e A. cianoza poate fi generalizata B. policitemia secundara indusa
C. formele anormale de Hgb pot fi (centrala) sau localizata (care include cianoza periferica): de
hipoxemia cronica poate ameliora cianoza; identificate prin spectroscopie; D. in ciroza, cianoza
poate f produsa de fistule arterio venoase pulmonare; E. diferentierea cianozei centrale de cea
periferica poate fi dificila clinic, mai ales in situatiile cand cele doua pot coexista;
1066. R.l. cianoza, u.a.s.с.се.. A. gradul cianozei depinde de starea capilarelor cutanate; B. la
pacientii cu hipoxemie acuta apare adesea policitemie secun dara C. variantele nefunctionale
de Hab nu se asociaza cu hipocratism digital; D. in ciroza, cianoza poate f produsa de
anastomoze intre vena cava si vena pulmonara E. cianoza centrala si cea peri ferica pot
coexista in cazul socului cardiogen asociat cu EPA
1067. RI. cianoza, u.a.s.с.с.e. : A. cianoza este mai adesea des coperita de un membru al
familiei decat de pacient, mai ales daca este recent instalata B. cianoza periferica este cianoza
localizata care vizeaza toate teritoriile periferice C. methemoglobinemia poate fi ereditara sau
dobandita; D. probabil cea mai frecventa cauza de cianoza periferica este insuficienta cardiaca
E. cianoza periferica se asociaza cu degete hipocratice;
1068. R.I. cianoza, uas.cc.e: A. gradul cianozei depinde de B. de obicei, cianoza apare dupa
C. sulfhemoglobinemia este o tul grosimea pielii; depasirea altitudinii de 4000 m; burare
dobandita arterioloconstrictie excesiva pro D. fenomenul Raynaud consta in vocata de
expunerea la caldura; E. cianoza centrala acuta nu se asociaza cu degete hipocratice;
1069. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e A. cianoza prin mecanism de sunt nu este influentata de adminis
trarea de oxigen; B. prezenta hipocratismului digital la un pacient cu BPOC trebuie sa ridice
suspiciunea de cancer bronhopulmonar С.carboxihemoglobinemia nu este o veritabila cianoza;
D. cianoza prezenta inca de la nastere sau din copilaria timpurie este provocat de obicei de
BPOC; E. cianoza prin sunt apare precoce in DSA;
1071. U.f.d.f.d. cianoza la pacientii cu anemie severa s.c.f.c.e A. Daca Hgb este mult scazuta
chiar daca procentul B. de Hgb redusa din cantitatea totala de Hgb este foarte mare; C. (adica
saturatia in O2 a Hgb din sangele arterial este foarte; D. scazuta) cantitatea absoluta de Hgb
redusa poate fi mare; E. iar cianoza este evidenta.
1072. U.f.d.f.d. cianoza la pacientii poliglobulici s.c.f.c.e. A. Daca Hgb este mult crescuta; B.
(cum este cazul in policitemii, mai ales in policitemia vera); C. cantitatea de Hgb redusa poate
fi suficienta pentru aparitia D. cianozei doar daca exista o E. desaturare semnificativa a
sangelui arterial.
1073. U.f.d.f.d cianozei s.c.f.c.e A. Cresterea cantitatii de Hgb redusa B. din vasele
cutaneomucoase care produce cianoza poate fi; C. determinata fie de scaderea cantitatii de
sange venos D. ca urmare a constrictiei venule lor si a extremitatilor venoase ale capilarelor; E.
fie de scaderea Sao2 din sangele capilar mecanismele
1074. C.d.u. teritorii este cel mai putin adecvat pentru observarea cianozei: A. buze B. paturi
unghiale C. urechi D. abdomen; E. proeminente malare
1075. R.I. cauzele cianozei, f.d.u. categorii: 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
localizata; si urmatoarele stari patologice: a. anomalii ale hemoglobinei (cianoza
hemiglobinica); b. tulburari circulatorii care vizeaza un membru sau o portiune dintr-un
membru; c. scaderea saturatiei in oxigen (Sao2) a sangelui arterial (cianoza hemoglobinica);
d. tulburari circulatorii care vizeaza toate teritorile periferice (cianoza periferica) care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-
2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1076. R.I. cauzele cianozei, f.d.u. categorii: 1. cianoza generalizata (centrala); 2. cianoza
localizata; si urmatoarele stari patologice: a. debit cardiac scazut; b. scaderea proportiei de O2
din aerul inspirat (Flo2); c. suntarea sangelui venos sistemic catre teritoriul arterial; d.
obstructie venoasa (TVP); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-
1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1077. R.I. cauzele cianozei, f.d.u. categorii 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
localizata; si urmatoarele stari patologice: a. redistribuirea fluxului de sange de la extremitati;
b. obstructia arterialä; c. functie respiratorie deficitara; d. anomalii ale hemoglobinei; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1078. R.I. cauzele cianozei gene. ralizate, f.d.u. categorii 1. scaderea saturatiei in oxigen
(Sao2) a sangelui arterial; 2. anomalii ale hemoglobinei; si urmatoarele stari patologice: a.
scaderea proportiei de O2 din aerul inspirat (Flo2); b. sulfhemoglobinemie c. suntarea sangelui
venos sistemic catre teritoriul arterial: d. methemoglobinemie; e. carboxihemoglobinemie; f.
functie respiratorie deficitara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2; B. a-1,
b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, f-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1; E. a-2, b-1, c-
1, d-1, e-2, f-2;
1079. R.I. cauzele cianozei gene ralizate, f.d.u. categorii 1. functie respiratorie deficitara; 2.
suntarea sangelui venos sistemic catre teritoriul arterial; si urmatoarele stari patologice a.
cardiopatii congenitale cianogene, b. hipoventilatie alveolara; c. scaderea difuziunii oxigenului;
d. fistule arteriovenoase pulmonare (macrosau microscopice); e. discrepanta ventilatie-perfuzie
(perfuzarea spatiilor aeriene ventilate deficitar); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-
2, e-1; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-1,
c-2, d-1, e-1;
1080. R.I. cauzele cianozei gene ralizate prin functie respiratorie deficitara, f.d.u. categorii: 1.
acuta; 2. cronica si urmatoarele stari patologice a. BPOC b. edem pulmonar, c. fibroza
pulmonara; d. pneumonie masiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-
2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
1081. R.l. fistulele arteriovenoase pulmonare, u.a.s.c.c.e. A. pot fi congenitale sau dobandite;
B. pot fi izolate sau multiple; C. pot fi microscopice (mici sunturi multiple intrapulmonare) sau
masive, D. produc cianoza a carei seve ritate depinde de dimensiunea si numarul lor E. sunt
mai frecvente in scleroza sistemica;
1082. F.d.u. evenimente r.l. una dintre cauzele cianozei centrale: a. scade presiunea
atmosferica: b. scade proportia de O2 din aerul inspirat (Flo2); c. scade Pao2 d. (daca nu
exista o crestere compensatorie suficienta a ventilatiei alveolare) scade Po2 alveolara; e.
scade Sao2; f. altitudine inalta; care este lantul cauzal corect: A. b a d-f e; B. c e-fd-a+b D.
ead-b E. f-a-b d-c-e
1083. R.I. cauzele cianozei localizate, f.d.u. categorii: 1. tulburari circulatorii care vizeaza un
membru sau o portiune dintr-un membru; 2. tulburari circulatorii care vizeaza toate teritoriile
periferice (cianoza periferica) si urmatoarele stari patologice: a. obstructie arteriala, b.
redistribuirea fluxului de sange de la extremitati; c. debit cardiac scazut; d. obstructie venoasa
(TVP): care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2,
d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
1084. F.d. principalele doua tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
periferica pri scaderea debitului cardiac si urmatoarele trasaturi: a. nu dispare la masareal
Incalzirea unui teritoriu periferic extremitatea unui deget sau lobul urechii); b. afecteaza limba si
mucoasa bucala c. sangele pleaca neoxigenat din d. este rece; e. depinde de lungimea
circuitului vascular care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1,
e-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;
1085. F.d. principalele doua tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
periferica prin scaderea debitului cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. este provocata de
oxigenarea deficitara a sangelui arterial; b. nu depinde de lungimea circuitului vascular c. se
observa doar la extremitati (patul unghial de la degete); d. dispare la incalzirea unui teritoriu
periferic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1
1086. F.d. principalele doua tipuri de cianoza 1. cianoza generalizata (centrala); 2. cianoza
periferica prin scaderea debitului cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. poate fi provocata de
prezenta unui derivat anormal de hemoglobina; b. dispare la masarea unui teritoriu periferic
(extremitatea unui deget sau lobul urechii (semnul Lewis); c. este calda d. nu se observa in
teritorile apropiate de inima, cum sunt limba si mucoasa bucala (sublingual, de exemplu) care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2,
b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
1089. F.d.u. evenimente r.l. cianoza centrala: a. vasodilatatie periferica; b. extremitatile sunt
cianotice, calde si transpirate/ umede; C. hipoxemie (eventual si hipercapnie) care este lantul
cauzal corect: A. a bc; B. a C-b C. b-c-a D. c-a-b; E. c-b-a
1090. F.d.u. evenimente r.l. cianoza periferica: a. vasoconstrictie periferica pentru a redistribui
sangele spre organele vitale b. scaderea debitului cardiac; c. extremitatile sunt reci si
cianotice; care este lantul cauzal corect: A. a-b C B. aC-b C. b a C D. b c-a E. c ab;
1091. R.I. cianoza periferica, u.a.s.c.c.e. A. depinde de lungimea circuitului vascular, B. este
rece C. afecteaza limba; D. dispare la frecarea lobului urechii; E. poate fi o consecinta
retrograda a ICS si anterograda a ICD;
1092. R.I. cianoza centrala, u.a.s.c.ce. A. nu depinde de lungimea circu itului vascular B. este
calda; C. afecteaza mucoasa bucala; D. nu dispare la frecarea lobului urechii; E. poate f
consecinta anterograda a ICS
1093. F.d.u. cardiopatii congeni tale cianogene: 1. tetrada Fallot; 2. triada Fallot; 3. sindrom
Eisenmenger, si urmatoarele caracteristici: a. HTP secundara cu inversarea suntului si aparitia
cianozei; b. stenoza pulmonara DSA + HVD; c. stenoza pulmonara+ DSV+ aorta calare pe
SIV/ DSV+ HVD; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1094. C.d.u. elemente nu este definitoriu pentru tetrada Fallot: A. stenoza pulmonara; B. DSV;
C. hipocratism; D. aorta calare pe SIV (de fapt, pe DSV); E. HVD;
1095. F.d.u. evenimente r.l tetrada Fallot: a. HVD cu ingrosarea peretilor conului de ejectie al
VD; b. ingustarea tractului de evacuare al VD; c. stenoza pulmonara d. accentuarea obstructiei
la evacuarea VD; e. accentuarea suntului dreapta spre-stanga care este lantul cauzal corect:
A. a e d c b B. b c ea-d; C. c a-b-d e D. d eacb; E. e-b-d a C
1096. R.I. tetrada Fallot, u.a.s.с.с.e. : A. cianoza este generalizata si se instaleaza precoce; B.
cianoza este influentata in primul rand de severitatea DSV; C. hipocratismul digital este tipic; D.
dezvoltarea copilului poate f deficitara din cauza hipoxemiei; E. in mod caracteristic, cianoza
poate diminua in ortostatism;
1097. F.d.u. afirmati care explica diminuarea cianozei in pozitia pe vine" la copii cu tetrada
Fallot a. creste rezistenta vasculara b. scade cantitate de sange c. scade magnitudinea
suntului d. creste cantitate de sange care este lantul cauzal/ logic just: periferica; ejectata in
aorta; dreapta-spre-stanga; ejectata in artera pulmonara; a-b-d C B. b a-cd; C. b»cad D. c-b
d a; E. da C b A. a-b-d-c
1098. F.d.u. evenimente care explica cresterea rezistentei vasculare pulmonare in cardio patile
congenitale caracterizate prin debit crescut in circulatia pulmonara (DSA, DSV) a. suntul este
stanga-spre-dreapta b. in timp, apar modificari proliferative (musculatura neteda) si fibroase in
microvasele (arteriole si capilare) pulmonare; c. initial, presiunea este mai mare in cavitatile
stangi d. presiune crescuta asupra peretelui vaselor mici pulmonare pulmonara; pulmonare
e. creste rezistenta vasculara f. supraincarcarea circulatiei care este lantul cauzal corect: B. c
b-f e d a C. c d-a-feb E. c f a e d-b R. corect: A. c-a-f-d-b-e
1099. F.d.u. evenimente care explica aparitia sindromului Eisenmenger secundar cardio patiilor
congenitale caracterizate prin debit crescut in circulatia pulmonara (DSA, DSV) a. presiunile
din cavitatile drepte depaseasca presiunile din cavitatile stangi; b. cresc presiunile din cavitatile
drepte; c. apare cianoza; d. inversarea suntului (devine dreapta-spre-stanga); e. HTAP
secundara; f. rezistenta vasculara pulmonara crescuta care este lantul cauzal corect: A. a-d-b-
e-f E. f e b a-d-C
1100. R.I. determinata de obstructia arte riala, f.d.u. variante 1. obstructia arteriala cronica; 2.
obstructia arteriala acuta; si urmatoarele trasaturi: a. provocata de arteriopatia cianoza
localizata obliteranta, cel mai adesea secundara aterosclerozei; b. cianoza membrului afectat,
asociata cu scaderea temperaturii cutanate; c. provocata, de regula, de o embolie d. initial
paloare si raceala, ulterior se poate instala cianoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-
2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1101. F.d.u. evenimente r.l cianoza localizata la un membru: a. tegumentul capata o tenta
cianotica; b. congestie pasiva locala; c. creste cantitatea totala de Hgb redusa din vasele
regiunii respective d. obstructie venoasa: care este lantul cauzal corect: A. a-db c B. b c d-a;
D. cd-a-b; E. d-b c a;
1103. F.d.u evenimente care explica cianoza periferica a. debit cardiac scazut; b.
vasoconstrictie periferica; c. desaturare excesiva a sangelui in teritoriile periferice; d. flux de
sange redus si iincetinit in teritorile periferice; e. tensiunea arteriala scazuta; care este lantul
cauzal corect: A. a-e-b-d-c B. b-a-e d ; C. c-ea-bd D. dCe-b a E. eda-cb
1104. R.I. cianoza periferica, f.d.u. modificari vasculare 1. vasoconstrictjie cronica; 2.
vasoconstrictie acuta; si urmatoarele trasaturi: a. desi sangele pleaca din inimä normal
oxigenat (Sao2 normala), este desaturat excesiv in teritoriile periferice; b. tesuturile periferice
extrag o cantitate anormal de mare de O2 din sange, C. in socul cardiogen sau hipovolemic;
d. in IC congestiva; e. apare mai degraba paloare decat cianoza; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; C. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1 D. a-1, b-2, c-1, d-
2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;
1105. R.I. cianoza, f.d.u. cauze: 1. In socul septic nu apare cianoza: 2. in IC congestiva irigatia
cutanata scade 3. in anemie cianoza poate s treaca neobservata, desi Sao2 este scazuta; si
urmatoarele consecinte: a. sangele este deviat de la piele spre organele vitale (sistemul nervos
central si inima); b. se produce vasodilatatie (nu vasoconstrictie) periferica; c. cantitatea totala
de Hgb fiind prea mica, cantitatea de Hgb redusa este insuficienta; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
1106. F.d.u. evenimente care explica intensificarea la efort a cianozei prin mecanism de sunt:
a. extragere crescuta a O2 din sange de catre muschii care fac efort b. sangele venos care se
intoarce la inima dreapta este mai nesaturat decat in repaus; c. suntarea sangelui venos
nesaturat intensifica cianoza; care este lantul cauzal corect: A. a b C D. c a-b
1107. F.d.u. evenimente care explica cianoza din methemoglo binemie: a. Hgb elibereaza cu
dificultate oxigenul catre tesuturi; b. Hgb are afinitate crescuta pentru oxigen c. functionarea
insuficienta a mecanismelor antioxidante; d. Hgb contine Fe3 (forma oxidata a Hgb) in loc de
Fe2 (forma redusa a Hgb) e. deficit enzimatic congenital; care este lantul cauzal corect A. a-c
d e-b B. b d-e a-c; C. c-e-a-b-d; D. d a-b e-c; E. e c db-a,
1108. F.d.u. evenimente care explica cianoza din methemoglo binemie: a. expunere excesiva la
agenti oxidanti (substante chimice medicamente) oxigenul catre tesuturi; oxidata a Hgb) in loc
de Fe2* b. Hgb elibereaza cu dificultate c. Hgb contine Fe (forma (forma redusa a Hgb); d.
Hgb are afinitate crescuta pentru oxigen; care este lantul cauzal corect: A. a bc+d; B. a-c-d-b;
C. b-c-d a; D. c-b d a; E. d b-a c;
1109. F.d.u. evenimente care explica cianoza din sulfhemoglo binemie: a. expunerea la
anumite medicamente b. Hgb nu mai poate fi convertita la normal; c. Hgb nu mai poate
transporta oxigen, d. sulful se leaga de hem; care este lantul cauzal corect: A. a c b-d B. a-d-
b-c C. b a cd D. b-c d a; E. c a-b d;
1111. R.I. explicatia culorii pacientului cu policitemia vera, f.d.u. cauze 1. cantitate mare de
Hgb; 2. cantitate mare de Hgb redusa; 3. roseata pletorica avand o tenta cianotica; si
urmatoarele consecinte a. eritrocianoza; b. tenta cianotica; c. cantitate mare de Hgb redusa; d.
roseata pletorica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-2, b-1, c-1, d-3; C. a-
2, b-1, c-3, d-1 D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;
1112. R.I. diagnosticul diferential al cianozei si al cauzelor acesteia, f.d.u. trasaturi: 1. cianoza
prezenta inca de la nastere sau din copiläria timpurie; 2. cianoza apare tardiv, dupa instalarea
HTAP 3. eritrocianoza (roseata pletorica avand tenta cianotica) si urmatoarele stari patologice:
a. policitemia vera b. cardiopatie congenitala cianogena, de exemplu tetrada Fallot c.
cardiopatie congenitala de tip DSA/ DSV care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
1114. R.l. hipocratismului digital, u.a.s.c.c.e A. pledeaza pentru cianoza cen trala cronica,
veche; B. apare uneori la pacientii cu boala pulmonara, cum ar fi emfizemul pulmonar; C.
consta in tumefactia globu loasa a segmentelor distale ale degetelor de la maini si picioare; D.
se asociaza cu spongiozitate crescuta a tesutului moale de la baza unghiei; E. poate fi ereditar
(idiopatic) sau dobandit
1118. Afectiuni cu care se asociaza osteoartropatia hiper trofica s.u.c.e. A. cancer pulmonar
primar; B. metastaze pulmonare C. mezoteliom; D. emfizem pulmonar; E. ciroza hepatica;
1119. R.I. osteoartropatia hiper trofica, u.a.s.c.c.e A. consta in formarea de os nou subperiostal
in oasele late; B. poate provoca hipocratism digital; C. diagnosticul poate fi confirmat prin
radiografii osoase D. provoaca durere si modificari de tip artritic cu distributie simetrica; E.
modificarile artritice apar la articulatiile mari ale membrelor cu exceptia soldurilor (umeri,
genunchi, glezne, pumni si coate);
1120. F.d.u. demersuri/ constatari in diagnosticarea unei cianoze: a. se determina Pao2 si Sao
b. examinare spectroscopica a sangelui pentru variante anormale de hemoglobina; c.
mecanismul ramane neclar ce secventa este recomandabila: A. a b C; D. b c a C-a
R.corect: B. a-c-b
1121. in multe cazuri, cianoza este consecinta mai multor meca nisme f.d.u. stari patologice: 1.
in IC globala; 2. in CPC decompensat 3. IVS severa cu soc cardiogen s EPA si u. mecanisme
ale cianozei: a. cianoza centrala prin oxigenare deficitara a sangelui si poliglobulie, cianoza
periferica prin staza venoasa sistemica (prin IVD) si consum periferic excesiv (in muschii
respiratori); b. cianoza centrala prin oxigenare deficitara a sangelui (consecinta retrograda a
IVS) si cianoza periferica prin debit cardiac scazut (consecinta anterograda a IVS) C. cianoza
periferica atat prin scaderea debitului cardiac (prin IVS), cat si prin staza venoasa sistemica
(prin IVD): care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1122. C.d.u. mecanisme de producere a cianozei nu este caracteristic pentru CPC decom
pensat A. sunt intrapulmonar; B. cianoza centrala prin oxigenare deficitara a sangelui; c.
cianoza centralä prin poli globulie; D. cianoza periferica prin staza venoasa sistemica
(secundara IVD) E. cianoza periferica prin consum periferic excesiv (in muschii respiratori)
1123. Caracteristicile cianozei periferice s.u.c.e A. este rece; B. poate fi localizata C. nu este
influentata de adminis trarea de oxigen D. poate figeneralizata E. asociata cu manifestari de
afectare respiratorie
1128. Despre cianoza centrala u.a.s.c.c.e. A. este calda; B. se intalneste in boli cardiace
congenitale; C. poate sa dispara la administra rea de oxigen; D. se poate ameliora temporar
prin activarea locala a circulatii; E. este generalizata; Durerea toracica Dr.D.D., Dr.M.M.M.
1129. R.. durerea toracicàa (DurTor), u.a.s.c.c.e. A. DurTor apare in afectjuni ale organelor din
intregul torace si abdomen; B. dintre afectiunile care provoaca DurTor, potential de evolutie
grava au mai ales cele respiratorii; C. DurTor provocata de StAo este o durere de tip anginos
D. DurTor de cauza esofagianáa poate fi dificil de distins de durerea miocardica E. in general,
afectiunile organelor subdiafragmatice durere abdominala asociata sau nu cu disconfort toracic
determina
1130. R.I. durerea toracica, u.a.s.c.c.e. A. DurTor are implicatii prognos tice care variaza de la
benigne pana la amenintatoare de viata; B. dintre afectiunile care provoaca DurTor, potential
de evolutie grava au mai ales SCA (ischemia acuta miocardica si mai ales IMA), DAo si TEP;
C. DurTor din StAo are duratàa, caracter si localizare similare celor din angina stabila; D. in
sindromul Mallory-Weiss DurTor este provocata de dilacerarea mucoasei esofagiene din cauza
RGE; E. DurTor produsa de afectiunile organelor subdiafragmatice este dependenta de efort;
1132. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. afectiune musculoscheletica; 2. pneumonie sau pleurita; 3. ulcer peptic, si urmatoarele
trasaturi asociate: a. ameliorata de alimente sau antiacide; b. dispnee, tuse, febra, raluri
crepitante, uneori frecatura pleurala; c. agravata de miscare, poate f reprodusa prin apasarea
pe anumite puncte/ teritorii la examenul fizic care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1133. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. disectie de aorta; 2. stenoza aortica; 3. angina instabila; si urmatoarele trasaturi asociate: a.
suflu sistolic, cu maxim intarziat, cu iradiere pe arterele carotide; b. favorizata de HTA silsau de
o boala congenitala de tesut conjunctiv, de exemplu sindrom Marfan; c. dure de tip anginos,
care apare insa la niveluri de efort mai mici sau chiar in repaus; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
1134. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. disectie de aorta; 2. pericardita; 3. tulburari emotionale sau psihiatrice si urmatoarele
trasaturi asociate: a. durerea poate fi ameliorata de ridicarea in sezut si de aplecarea in fata,
frecatura pericardica; b. simptomele pot fi precipitate de factori situationali, o anamneza atenta
descopera adesea anxietate sau depresie c. suflu de insuficienta aortica, frecatura pericardica
tamponada pericardica, disparitia pulsurilor periferice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1135. R.I. träsaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. pneumotorace spontan; 2. colecistopatie; 3. infarct miocardic acut si urmatoarele trasaturi
asociate a. durerea nu este ameliorata de nitroglicerina, pot fi prezente semne de IC sau
aritmii; b. dispnee, scaderea zgomotelor respiratorii (a murmurului vezicular) pe partea
afectata; c. in mod caracteristic, durerea poate sa apara dupa masa; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1136. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze
1. hipertensiune pulmonara; 2. spasm esofagian; 3. herpes zoster; si urmatoarele trasaturi
asociate: a. eruptie veziculoasa in zona dureroasa; b. durere foarte asemanatoare cu durerea
anginoasa; c. dispnee, semne de presiune venoasa crescuta (edem distensia venelor
jugulare); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
1137. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. embolism pulmonar 2. angina stabila; 3. reflux gastroesofagian; si urmatoarele trasaturi
asociate: a. agravata de decubitul postprandial, ameliorata de antiacide b. declansata de efort,
expunere la rece sau stres psihologic, galop presistolic sau suflu de regurgitare mitrala in
timpul durerii; c. dispnee, tahipnee, tahicardie, hipotensiune; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1
1138. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. 10-60 min, uneori mai mult; 2. 10-20 min; 3. variabila si urmatoarele
cauze a. herpes zoster; b. reflux gastroesofagian; c. angina instabila; care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1139. R.I. träsaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. 2-10 min; 2. prelungita, legata de mese; 3. variabila si urmatoarele
cauze: a. angina stabila; b. colecistopatie c. hipertensiune pulmonara; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1140. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. 2-30 min; 2. prelungita; 3. variabila, poate fi trecatoare capricioasa; si
urmatoarele cauze: a. tulburari emotionale sau psihiatrice; b. ulcer peptic; c. spasm esofagian;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
1141. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata: 1. instalare brusca a unei dureri care nu cedeaza la nimic; 2. ore-zile,
poate fi episodica; 3. variabila, adesea peste 30 min; si urmatoarele cauze: a. pericardita; b.
disectie de aorta; c. infarct miocardic acut; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1142. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. instalare brusca, cateva minute pana la cateva ore 2. episoade
recurente, ca in angina stabila; 3. variabila; si urmatoarele cauze a. embolism pulmonar, b.
stenoza aortica; c. pneumonie sau pleurita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-
2, b-1, C-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1143. R.I. träsaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata: 1. 2-10 min; 2. instalare brusca, dureaza cateva ore; 3. variabila; si
urmatoarele cauze: a. angina stabila; b. afectiune musculoscheletica; c. pneumotorace
spontan: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1144. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. torace anterior, adesea cu iradiere in spate, interscapular; 2. ca la durerea
anginoasa (avand substrat similar) 3. retrosternal; si urmatoarele cauze: a. disectjie de aorta;
b. spasm esofagian; C. Stenoza aortica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2,
b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1145. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari 1. adesea laterotoracic, pe partea afectata 2. retrosternal sau spre apexul cardiac,
poate iradia in umarul stang; 3. ca in angina stabila; si urmatoarele cauze a. pericardita b.
embolism pulmonar c. infarct miocardic acut; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1146. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. distributie dermatomerica; 2. retrosternal, epigastru, subxifoidian 3. ca iin angina
stabilä; si urmatoarele cauze: a. angina instabila; b. reflux gastroesofagian; c. herpes zoster;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;
1147. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. epigastru, retrosternal; 2. retrosternal, adesea cu diverse iradieri, poate fi resimtita
doar in zona de iradiere; 3. unilaterala, adesea localizata; si urmatoarele cauze a. ulcer peptic;
b. angina stabila; c. pneumonie sau pleurita; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-
1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1148. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari 1. epigastru, cadranul superior drept, retrosternal 2. iradiere in gat, mandibula. umeri,
brate, adesea pe stanga; 3. variabila; si urmatoarele cauze a. angina stabila; b. afectiune
musculoscheletica c. colecistopatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1149. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. laterotoracic, pe partea afectata; 2. retrosternal; 3. variabila, capricioasa,
migratorie, uneori retrosternala, si urmatoarele cauze a. pneumotorace spontan; b. tulburari
emotionale sau psihiatrice c. hipertensiune pulmonara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1150. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. surda; 2. pleuritica; 3. ascutita sau arzatoare; si urmatoarele cauze: a. herpes
zoster; b. afectiune musculoscheletica; c. pneumonie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1151. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. de tip anginos 2. pleuriticàa; 3. ascutita; si urmatoarele cauze: a. pleurita b.
pericardita; c. stenoza aortica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1152. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. arsura, presiune; 2. pleuritica; 3. similar cu cea anginoasa, dar adesea mai
severa; si urmatoarele cauze: a. colecistopatie b. infarct miocardic acut; c. pneumotorace
spontan care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, C-1
1153. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. pleuritica 2. presiune, constrictie, arsura; 3. arsura; si urmatoarele cauze: a.
reflux gastroesofagian; b. embolism pulmonar c. spasm esofagian; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
1154. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. arsura 2. presiune, constrictie strangere, greutate, arsura; 3. rupere/ sfasiere, ca
un pumnal; si urmatoarele cauze: a. ulcer peptic b. disectie de aorta; C. angina stabila; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-
3, b-2, c-1
1155. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. similar cu cea anginoasa, dar adesea mai severa; 2. presiune; 3. variabila,
capricioasa; si urmatoarele cauze: a. angina instabila; b. tulburari emotionale sau psihiatrice;
c. hipertensiune pulmonara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2; DurTor de cauza cardiaca
1156. U.f.d.f.d. la DurTor provocata de StAo s.c.f.c.e A. Survine in episoade recurente, mai
adesea legate de efort; dintre fluxul coronarian; aortic este scazut) ventricul dilatat si solicitat;
B. cand se atenueaza discrepanta C. scazut (deoarece tot fluxul D. si necesarul de irigatie al
unui E. sa munceasca suplimentar
1157. R.I. pericardita si la DurTor pe care o provoaca, u.a.s.c.c.e A. se considera ca cea mai
mare parte a pericardului este insensi bila la durere B. de obicei, pericardita infecti oasa
afecteaza si suprafetele pleurale alaturate, ceea ce explica durerea C. aferentele senzoriale de
la pleura parietala adiacenta peri cardului pleaca in diverse directii; D. durerea este ameliorata
de manevre care duc la miscarea reciproca a suprafetelor pleurale E. durerea este foarte
intensa in uremie
1158. R.l. DurTor din pericardita, u.a.s.c.c.e A. este probabil cauzata de infla matia pleurei
parietale adiacente pericardului inflamat; B. este intensa mai ales in TmpC; C. este ameliorata
de respiratjia adanca; D. de obicei dureaza cateva minute E. adesea, se asociaza frecatura
pericardicàa;
1159. R.I. DurTor din pericardita, u.a.s.c.c.e. A. este numita durere pericardica; B. este mai
rara si mai usoara in afectiunile care provoaca doar inflamatie locala (precum IMA); C. de
obicei este absenta in afectiunile cu evolutie acuta; D. este agravata de schimbarea pozitiei E.
poate fi episodica;
1160. R.I. DurTor din pericarditàa, u.a.s.c.c.e. A. este mai frecventa si mai intensa in
pericardita infectioasa; B. este agravata de tuse C. este intensa mai ales fi absenta in
afectiunile care provoaca doar inflamatie locala; D. poate fi resimtita in zone care se intind de
la umar si gat pana la abdomen si spate E. mai rar, este un disconfort dureros persistent care
mimeaza IMA; DurTor de cauza aortica
1161. R.I. disectia de aorta (DAo), u.a.s.c.C.e. A. DAo este o afectjune cu B. de regula DAo
evolueaza C. durerea nu este ameliorata de D. localizarea durerii se coreleaza evolutie
potential catastrofala torpid, asimptomatic; nicio manevra fiziologica; de obicei cu locul si cu
extindere disectiei E. sindromul Marfan este un factor de risc pentru DAo;
1162. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e. A. DAo consta in separarea intimei de partea exterioara a peretelui
aortic printr-un hematom care se extinde progresIV B. durerea din DAo atinge tardiv
severitatea maxima; C. durerea este ameliorata la aplecarea in fata; D. in mod tipic, durerea
migreaza odata cu propagarea disectiei E. in cadrul DAo acute pot sa apara hipotensiune,
slabiciune sincopa;
1163. R.I. DAo, u.a.s.с.с.е.: A. hematomul poate incepe cu o B. spre deosebire de durerea din
C. caracterul durerii este sugestiv ruptura a intimei aortei BCI, durerea din DAo se instaleaza
insidios pentru procesul care se produce n peretele aortei; D. de regula, durerea este locali
zata in regiunea anterioara sau posterioara a toracelui; E. DAo acuta se poate asocia cu HTA
(mai degraba drept factor cauzal);
1164. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e. A. hematomul poate incepe cu o ruptura a vasa vasorum din media
aortei B. adesea pacientul se prabu seste din cauza intensitatii dureri; C. durerea are caracter
de sfasiere", ,,rupere", interscapular; poate pune diagnosticul de DAo D. rareori, durerea este
localizata E. tehnici neinvazive prin care se sunt: EcoCG, TC, RMN;
1165. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e de cele mai multe ori DAo are o evolutie cronica; B. durerea este
persistenta, nu scade in intensitate un pumnal", pentru DAo; C. durerea poate fi resimtita ca
D. HTA este un factor de risc E. radiografia toracica pune diag nosticul de certitudine
1166. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e. A. DAo determina DurTor (foarte) severa; B. durerea este
ameliorata de repaus, C. adesea, durerea este asociata cu transpiratie D. miopatiile
congenitale sunt un factor de risc pentru DAo; E. aortografia este o tehnica invaziva care
permite punerea diagnosticului de DAo
1167. O fraza r.l. durerea din DAo este alcatuita din patru propoziti f.d.u. inceputuri de fraza 1.
disectile care incep in; 2. si se extind sprę 3. determina durere in; 4. care se extinde in si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. aorta descendenta; b. aorta ascendenta; c. spate,
interscapular; d. toracele anterior; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a-2, b-
1, c-4, d-3 C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-2, c-4, d-1 E. a-3, b-4, c-1, d-2;
1168. R.I. anevrismul aortei toracice, u.a.s.c.c.e A. in unele cazuri este asimpto matic B. poate
provoca dureri (si alte C. daca provoaca durere, aceasta D. eventuala durere este fugace, E.
durerea, daca apare, este simptome) prin compresia struc turilor adiacente; este profunda
oscilanta uneori severa; DurTor de cauza pleuropulmonara
1169. R.I. TEP masiv, u.a.s.c.c.e. A. simptomele se instaleaza progresi B. apare dispnee
severa; C. scade Pao2 din cauza scaderii difuziunii prin MAC; D. creste Paco2 din cauza
hiperventilatiei; E. apare durere de tip visceral;
1170. R.l. durerea din TEP masiv, u.a.s.с.ce A. este localizata laterotoracic; B. este
determinata, posibil, de distensia arterei pulmonare . este asemanatoare cu durerea din IMA
D. se instaleaza brutal; E.dureaza zile-saptamani;
1172. R.l. manifestarile TEP, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. embolile masive; 2. emboliile mai
mici; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. produc infarcte pulmonare focale b. sunt mai
frecvente; c. produc colaps sistemic cu presiune crescuta in venele sistemice; d. sunt mai rare;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; a-
2, b-1, c-2, d-1; a-2, b-2, c-1, d-1;
E
1173. F.d.u. consecinte antero grade (in aval) ale TEP masiv: a. tahicardie b. scade volumul
bataie al VS; c. scade fluxul de sange catre AS si VS; d. hipotensiune mergand pana la colaps
cardiovascular; care este lantul cauzal corect: A. a-b C d B. a d-bC; C. b-ad-+c D. c b-d a; E.
d c a--b
1174. F.d.u. consecinte retro grade (in amonte) ale TEP masiv: a. semne de insuficienta
ventriculara dreapta; b. dilatarea si chiar decompensarea VD; c. creste presiunea in VD; d.
insuficienta tricuspidiana; care este lantul cauzal corect: A. a d-bc; B. ba-c-d; C. cadb; D. c b-
a-d E. c da-b;
1175. R.I. manifestarile TEP masiv, f.d.u. categorii 1. in aval; 2. in amonte; si urmatoarele
manifestari: a. hipotensiune mergand pana la colaps cardiovascular b. semne de insuficienta
ventriculara dreapta,; C. tahicardie; d. semne de insuficienta tricuspidiana; e. creste presiunea
in AD si in venele sistemice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-2,
c-1, d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; D. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
1176. R.l. manifestarile TEP, f.d.u. categorii 1. semne de insuficientä ventriculara dreapta; 2.
semne de insuficienta tricuspidiana; si urmatoarele manifestari: a. suflu sistolic parasternal
stanga jos; b. jugulare turgescente; c. jugulare pulsatile cu unde v" proeminente pe pulsul
venos jugular, d. galop presistolic audibl parasternal stanga jos e. hepatomegalie pulsatila; f.
hepatomegalie dureroasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; B. a-2, b-
1, c-2, d-1, e-2, f-1; C. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-1; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1; E. a-2, b-2, c-2,
d-1, e-1, f-1;
1177. F.d.u. consecinte retro grade (in amonte) ale TEP: a. inflamatia pleurei viscerale; b.
infarct pulmonar foca c. inflamatia pleurei parietale (prin contiguitate); d. TEP mio; e. durere
laterotoracica; care este lantul cauzal corect: A. a c d e-b; B. bd ac e C. cd-b a-e D. d b a c e;
E. d-b ec a,
1178. R.I. TEP mic, u.a.s.c.c.e A. daca segmentul pulmonar infarctizat este adiacent pleurei
apare durere retrosternala; B. pacientul are dispnee, tahip nee, C. de multe ori apare tuse,
uneori cu hemoptizie; D. de obicei, pacientul este tahi cardic; E. adesea apare anxietate (care
poate fi unicul simptom);
1179. R.l. durerea din pneumonie/ pleurita, u.a.s.c.c.e A. are durata variabila B. are caracter
pleuritic; C. de obicei este ascutita, ca un pumnal; D. este agravata de expiratie si de tuse E.
de regula este localizata uni lateral;
1181. C.d.u. este cea mai rara cauza de durere esofagiana: A. refluxul continutului acid din
stomac; B. ischemie C. spasm D. obstructie; E. leziune (inflamatoare, trauma tica);
1182. F.d.u. situatii in care este favorizat RGE (si care exacer beaza durerea provocata de
acesta): 1. cand creste presiunea intraabdominala; 2. in timpul noptii, daca pacientul a mancat
seara tarziu; 3. decubitul dorsal; si urmatoarele explicati: a. gravitatia b. cand incep miscarile
propulsive ale stomacului continutul este impins nu numai spre pilor, ci si spre cardie, daca
pacientul este in decubit dorsal; c. presiunea crescuta asupra stomacului; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1183. F.d.u. situatii in care este favorizat RGE (si care exacer beaza durerea provocata de
acesta): 1. dimineata devreme; 2. la aplecarea in fata; 3. cand stomacul se umple excesiV si
urmatoarele explicati: a. presiunea crescuta asupra stomacului si gravitatia b. stomacul nu
contine alimente care ar putea tampona acidul gastric c. presiunea crescuta din stomac; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3,
b-2, c-1;
1184. R.I. durerea provocata RGE, ua.s.с.с.е.: A. este un disconfort localizat profund
retrosternal (subxifoi dian), epigastric; B. in general, dureaza cel mult
10 minute C. apare mai ales dupa ingerarea unei cantitati mari de alimente D. este ameliorata
cand pacientul ingera ceva (mancare, saliva); E. este favorizata de combinatile de alimente cu
timpi de digestie foarte diferiti:
1185. R.I. durerea provocata RGE, u.a.s.c.c.e A. urca retrosternal; B. este agravata mai ales
de decubitul dorsal si de aplecarea in fata; C. este o durere legata mai ales de pozitie D. se
agraveaza cand pacientul inghite in sec; E. poate fi exacerbata de alcool durerea provocata 1186
RGE, u.a.s.c.c.e A. are caracter de arsura; B. se amelioreaza daca pacientul se intinde pe
spate; C. depinde mai ales de tipul alimentelor D. este ameliorata de antiacide si de
antisecretoare gastrice E. poate fi exacerbata de aspirina;
1187. R.I. durerea provocataa RGE, u.a.s.c.c.e A. dureaza zeci de minute sau chiar ore B.
este accentuata de orice creste presiunea in/ asupra stomacului C. ceea ce irita esofagul sunt
mai ales alimentele acide D. este favorizata de combinatile de alimente incompatibile; E. poate
fi exacerbata de alimente iritante
1188. R.l. durerea din spasmul esofagian, u.a.s.c.c.e A. survine doar in prezenta refluxului
acid; B. nu poate fi distinsa de durerea anginoasa; C. ameliorarea la medicamente
administrate antianginoase sublingual o diferentiaza de durerea anginoasa D. dependenta de
pozitie o diferentiaza de durerea din RGE; E. are caracter de presiune, stran gere, arsura;
1189. R.I. durerea din spasmul esofagian, ua.s.ссе. A. este constrictiva B. este ameliorata
rapid de medicamentele antianginoase (nifedipina, nitrati) administrate sublingual C. este
influentata mai ales de pozitie D. dureaza 2-30 minute; E. este localizata precordial; DurTor de
cauza digestiva subdiafragmatica
1190. R.I. durerea din ulcerul peptic, u.a.s.c.c.e A. in UG, este declansata de ingestia de
alimente B. in UD, este ameliorata de ingestia de alimente si de antiacide si dispare la 60-90
min dupa mese; C. este prelungita; D. are caracter de arsura E. este localizata epigastric sau
1191. R.I. durerea din afectiunile A. durerea este ameliorata de retrosternal biliare, u.a.s.c.c.e
ingestia de alimente colecisto chinetice (grasimi); C. durerea are carauer de arsura C. durerea
are caracter de arsura, presiune; D. durerea este localizata in epigastru, hipocondrul drept,
retrosternal; E. diagnosticul este facilitat de examinarea ecografica a abdo menului; DurTor de
cauza neuro musculo-scheletica
1192. R.I. DurTor de cauza neuro musculo-scheletica, u.a.s.c.c.e A. durerea este variabila ca
durata B. este descrisa ca durere pur si simplu sau uneori ca senzatie de contractura,
tensiune; C. localizarea este variabila oriunde in torace, anterior, lateral sau posterior D. este
agravata de miscare, dar nu este influentata de apasarea zonei respective E. unii dintre
pacientii care au simultan astfel de afectiuni ischemie miocardica confundã simptomele celor
doua sin droame
1193. R.I. DurTor de cauza neuro musculo-scheletica, f.d.u. stari patologice/ cauze 1.
discopatia cervicala; 2. crampe ale muschilor intercostali 3. artrozal periartrital bursita de umar
4. spondiloza cervicala sau toracica; si urmatoarele trasaturi: a. este starnita de ridicarea
bratului; b. apare la mobilizarea coloanei vertebrale; c. este cauzata de compresia radacinilor
nervoase d. are distributjie metamerica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-4, c-2, d-3; B. a-
2, b-3, c-1, d-4; C. a-2, b-3, c-4, d-1; D. a-3, b-2, c-4, d-1; E. a-3, b-4, c-1, d-2;
1194. R.I. DurTor din herpes zoster, u.a.s.c.c.e A. poate precede (cu ore-zile saptamani)
aparitia leziunilor cutanate B. are durata variabila; C. este ascutita sau ca o arsura; D. este
bilaterala, localizata pe un dermatonm E. se asociaza cu eruptie veziculara pe un fond
eritematos
1195. R.I. sindroamele costo condrale si condrosternale, u.a.s.c.c.e. A. sunt cea mai frecventa
cauza de durere toracica anterioara de origine musculoscheletica; B. de regula sunt prezente
semne fizice de constocondrita, cum ar fi tumefactie, roseata si caldura sindrom Tietze); C.
durerea este de obicei treca D. unii pacienti pot resimtio E. apasarea pe articulatile con toare si
ascutita; durere surda, care tine mai multe ore drosternale si costocondrale poate reproduce
durerea
1196. R.I. DurTor asociata tulbu rarilor emotionale si psihice u.a.s.с.с.е. A. majoritatea
pacientilor care se prezinta la departamentul de urgenta cu DurTor acuta au tulburare de
panica sau alte B. adesea, durerile dureaza C. uneori durerea este resimtita D. adesea,
durerile sunt localizate tulburari emotionale; cateva zeci de minute; pe o suprafata mai mare;
chiar in inima"; E. suprasolicitarile financiare, relationale, familiale, profesio nale, afective,
emotionale etc pot precipita si intretine durerile;
1197. R.I. DurTor asociata tulbu rarilor emotionale si psihice, u.a.s.с.с.e. : A. simptomele
pacientilor cu tulbu rari psihoemotionale sunt foarte variabile B. durerile pot fi trecatoare
(dureaza fractiuni de secunde sau secunde); C. durerea poate fi resimtita in tot pieptul sau
chiar in tot toracele D. in unele cazuri durerile sunt localizate retrosternal, mai ales daca
pacientul refuza sa admita ca ar avea boala coronariana; E. un istoric atent poate culege
simptome sugestive pentru diferite tulburari depresive si/sau anxioase
1198. R.I. DurTor asociata tulbu rarilor emotionale si psihice u.a.s.с.с.e": A. durerea are durata
variabila; B. practic orice tip de senzatie este posibil; C. durerea poate fi resimtita pe o regiune
mica, chiar punctiforma; D. durerile foarte tipice ca durata localizare, iradiere, caracter fac cert
diagnosticul de boala coro nariana E. durerile pot
1199. R.I. DurTor asociata u.a.s.c.c.e localizate oriunde tulburarilor emotionale si psihice, A.
durerile pot fi trecatoare (dureaza fractiuni de secunde sau secunde); B. caracterul durerii este
variabil; C. durerile pot fi migratorii; D. ECG poate fi dificil de interpretat, atunci cand hiper
ventilatia sterge modificarile ischemice E. diverse fobii se pot asocia cu DurTor
1200. R.I. DurTor asociatàa tulburarilor emotionale si psihice, u.a.s.с.с.е. A. durerile tin de
regulä cateva zile; B. localizarea este variabila; C. durerea poate fi resimtita drept durere pur si
simplu, strangere viscerala, durere ascutita etc.; D. factorii conjuncturali pot preci pita si
intretine durerile E. elementele depresive si/sau anxioase sugereaza ca durerile sunt, de fapt,
tulburari somato forme
1201. R.I. manifestarile depresive si anxioase care se pot asocia cu DurTor, f.d.u. categorii 1.
tulburari depresive; tulburari anxioase; si urmatoarele tulburari: a. tulburare de doliu; b.
tulburare de pierdere; c. agorafobie; d. atacuri de panica; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-
1
1202. R.I. manifestarile depresive si anxioase care se pot asocia cu DurTor, f.d.u. categori: 1.
tulburari depresive 2. tulburari anxioase; si urmatoarele tulburari a. claustrofobie b. pierderea a
ceva/ cuiva la care a tinut foarte mult; c. fobii sociale; d. tulburare de despartire; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, C-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1; Diagnosticul diferential al DurTor
1203. R.I. diagnosticul diferential al DurTor, u.a.s.c.c.e A. cauzele DurTor pot fi clasificate drept
organice (toracice sau abdominale superioare) si psiho emotionale B. daca DurTor este
recurenta/ episodica, nu se pot exclude diagnosticele cardiovasculare potential grave, dar
acestea sunt mai putin probabile; C. afectiuni amenintatoare de viata sunt in primul rand cele
cardiovasculare: IMA, DAo si pneumonie, D. chiar daca NTG nu ameliorea za durerea,
diagnosticul de boala coronariana nu se poate exclude; E. diagnosticul probabil de DAo
impune urgent investigatii ima gistice care sa confirme DAo;
1204. F.d.u. afirmatii vizand diagnosticul diferential al DurTor: a. este prudent sa se efectueze
ECG, Rx pulmonar, determinarea INM, examinarea simetrica a pulsului/ TA; b. diagnosticele
potential amenintatoare de viata trebuie avute in vedere chiar si atunci cand au o probabilitate
scazuta; c. trecerea peste un diagnostic de IMA, DAo, TEP sau pneumotorace poate avea
consecinte grave; care este inlantuirea logica justa: E. c-b a
1205. F.d.u. categorii de patologie pe care le avem in vedere evaluarea unui pacient cu DurTor:
a. afectiuni potential grave (inclusiv amenintatoare de viatã) care necesita spitalizare urgenta si
interventie terapeutica energica; b. afectiuni cronice susceptibile de a genera complicatii grave;
c. afectiuni acute care necesita un tratament specific d. alte afectiuni cronice tratabile; in ce
ordine trebuie luate in considerare: A. a b c-d B. a d-b->c; C. b c d-a D. cd ab; E. db-a C
1206. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica; 2.
afectiuni cronice, susceptibile de a genera complicatii grave 3. afectiuni cronice tratabile si
urmatoarele stari patologice: a. stenoza aortica; b. BCI acuta (SCA) c. periartrita
scapulohumerala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1207. R.i. cauzele de DurTor f.d.u. categorii 1. afectiuni potential grave (inclusiv amenintatoare
de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeuticàa energica 2. afectjuni
acute care necesita un tratament specific; 3. afectjiuni cronice tratabile; si urmatoarele stari
patologice: a. disectia de aorta; b. costocondrita c. pneumonie care sunt asocierile corecte A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, C-1;
1208. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica; 2.
afectiuni acute care necesitàa un tratament specific; 3. afectiuni cronice tratabile; si
urmatoarele stari patologice: a. discopatie cervicala; b. trombembolism pulmonar; C. Zoster;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
1209. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica 2.
afectiuni acute cu potential de complicati severe, in care DurTor este atipica; 3. afectiuni
cronice tratabile; si urmatoarele stäri patologice: a. pneumotorace b. pancreatita acuta; c.
reflux gastroesofagian; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, C-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1210. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viatä) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica 2.
afectiuni cronice tratabile; 3. afectiuni cronice tratabile, in care DurTor este atipica; si
urmatoarele stari patologice: a. IMA b. pancreatita cronica; c. spasm esofagian; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2,
c-1;
1211. R.l. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viatã) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica; 2.
afectiuni cronice tratabile, dar cu potential de evolutie acuta si complicatii, in care DurTor este
atipica; 3. afectiuni cronice tratabile; si urmatoarele stari patologice: a. colecistopatie b. angina
instabila; c. tulburari psihoemotionale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
1212. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii 1. afectiuni cronice, susceptibile de a genera
complicatii grave 2. afectiuni acute care necesita un tratament specific; 3. afectiuni cronice
tratabile, dar cu potential de evolutie acutà si complicatii, in care DurTor este atipica; si
urmatoarele stari patologice: a. ulcer peptic; b. BCI cronica (angina stabila) c. pericardita care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-
3, b-1, c-2;
1213. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii 1. afectiuni cronice, susceptibile de a genera
complicatii grave; 2. afectiuni acute care necesita un tratament specific; 3. afectjuni cronice
tratabile; si urmatoarele stari patologice: a. pleurita; b. HTAP; c. afectiuni musculoscheletice;
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, C-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1 D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
1214. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. localizari: 1. toracica; 2.
abdominala superioara; si urmatoarele afectjuni: a. pancreatita; b. afectiuni musculoscheletice;
c. colecistopatie; d. ulcer peptic; e. afectiuni esofagiene; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-2, d-1, e-2; B. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E.
a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;
1215. R.1. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u stari patologice 1. reflux
gastroesofagian 2. periartrita de umar 3. pancreatita; si urmatoarele caracteristici a. durere
accentuata de ridicarea bratului si/sau de presiunea pe umar b. sunt utile Eco si TC; C. durere
accentuata de decubit dorsal sau de aplecarea in fata; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2,
c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1216. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1. reflux
gastroesofagian; 2. discopatie cervicala; 3. pericardita si urmatoarele caracteristici: a. durere
accentuata de miscarea gatului si/sau de presiunea pe ceafa sau umar; b. este utila
endoscopia digestiva superioara c. cauza poate fi sugerata de istoric, de examenul fizic si de
ECG care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1217. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1. afectiuni
musculoscheletice; 2. ulcer 3. pericardita si urmatoarele caracteristici: a. durere accentuata de
miscarea cutiei toracice si/sau de presiunea pe peretele toracic b. necesita evaluarea atenta a
TA; c. este utila endoscopia digestiva superioarà care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1218. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1. reflux
gastroesofagian; 2. colecistopatie 3. pericardita; si urmatoarele caracteristici: a. durere
accentuata de decubit, mese abundente b. este utila endoscopia digestiva superioara Eco; c.
la nevoie, se solicita Eco pentru detectarea semnelor de tamponada pericardica iminenta; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-
3, b-1, c-2;
1219. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1.
costocondrita; 2. pancreatita 3. pericardita; si urmatoarele caracteristici a. radiografia toracica
este utila pentru a evalua posibilitatea unei boli pulmonare; b. durere accentuata de miscarea
cutiei toracice si/sau de presiunea pe peretele toracic; c. este utila determinare amilazemiei,
lipazemiei care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1220. R.l. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e A.
caracterele durerii sunt rele vante numai in context B. evaluarea riscului de afectiuni
amenintatoare de viata se face prin istoric, examen fizic si investigatii de laborator C. riscul de
complicatii amenin atoare de viata este mare chiar si la pacienti cu ECG normala; D. un rezultat
normal la scinti grafie miocardica de perfuzie creste probabilitatea de boala coronariana E.
daca se constata asimetrie de puls/ TA, diagnosticul probabil este StAo;
1221. R. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.с.с.е.. daca
durerea este atipica probabilitatea de durere coro nariana este redusa chiar daca pacientul are
multipli factori de risc, B. intensificarea treptata a simpto melor intr-un interval de minute
sugereaza pericardita acuta; C. riscul de complicatii amenin tatoare de viata este mare chiar si
la pacienti care au modificari ST-T nespecifice pe ECG; D. multi medici administreaza, ca test
diagnostic, NTG sublingual sau antiacide E. IMA si modificari ECG de tip IMA pot sa apara si in
DAo;
1222. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.с.с.е. A. la
un barbat de varsta medie obez si fumator, probabilitatea de durere coronariana este mica
daca durerea este atipica; B. durerea trecatoare sau care dureaza ore fara a fi asociata cu
modificari ECG este foarte probabil de origine ischemica C. la pacientii cu modificari ECG
absente sau nespecifice, s poate efectua eventual test ECG de efort; D. este gresita ideea ca
raspunsul la NTG (administrata sublingual) sau antiacide poate servi la stabilirea
diagnosticului; E. in DAo, pe radiografia toracica se poate observa dilatarea aortei:
ascendenta, aorta descendenta toracica
1223. R.l. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e A.
chiar daca durerea este tipica, radacina, aorta robabilitatea de durere coro nariana este mare
chiar daca pacientul nu are factori de risc; B. asimetrial diferenta de TA intre membre
sugereaza TEP; C. o singura determinare a INM are o sensibilitate redusa in diagnosticarea
IMA sau in prezicerea complicatiilor; D. reactia dureri la NTG sublingual sau antiacide nu
clarifica diagnosticul E. absenta semnelor Rx nu este suficienta pentru a exclude DAo;
1224. R.. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e. A. la
o femeie tanara, probabilitatea de durere cord nariana este mare daca durerea este tipica B.
daca exista o cauza traumatica evidenta efectuarea ECG este obligatorie C. pacientul poate fi
trimis acasa pe baza unei singure valori negative a INM; D. scaderea durerii la administrare de
antiacide se poate datora efectului placebo; E. durerea din TEP poate avea caracter pleuritic
1225. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.с.се.. A. in
primul rand trebuie avutei vedere principalele cauze grave potential amenintatoare de viata; B.
modificarile ECG de ischemie sau de IMA indica risc inalt de IMA sau de angina pectoral
instabila C. testele de provocare sunt obli gatorii la pacientul cu durere in desfasurare D. daca
durerea scade la adminis trare de antiacide, se poate exclude ischemia miocardica; E. durerea
din TEP poate mima un IMA sau o DAo;
1226. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e. A.
evaluarea functiei respiratorii si hemodinamice este utila pentru aprecierea riscului de afectjiuni
amenintatoare de viata B. absenta modificarilor ECG exclude ischemia miocardica acuta C. la
pacientul cu durere in desfasurare nu se poate efectua scintigrafie miocardica de perfuzie; D.
diagnosticul de IMA se confirma prin masurarea in plasma a INM (troponina, NT ProBNP); E.
pentru confirmarea diagnosti cului de TEP se poate efectua, la rigoare, arteriografie pulmonara
1227. R.I. evaluarea riscului de afectiuni amenintatoare de viata, f.d.u. categorii de metode de
examinare: 1. istoric; 2. examen fizic; 3. investigatii de laborator; si u. informatii/ investigatii: a.
TA la ambele membre superioare si inferioare pentru eventualitatea DAo; b. caracterul,
localizarea, durata durerii; c. ECG care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1228. R.l. evaluarea riscului de afectiuni amenintatoare de viata, f.d.u. categorii de metode de
examinare: 1. istoric; 2. examen fizic; 3. investigatii de laborator si u. informati/ investigatii a.
Rx toracic; b. examinarea toracelui: scaderea murmurului vezicular, frecatura pleurala, semne
de pneumotorace, embolie pulmonara, pneumonie sau pleurezie; c. modul in care a inceput
durerea; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1229. R.l. evaluarea riscului de afectiuni amenintatoare de viata, f.d.u. categorii de metode de
examinare: 1. istoric; 2. examen fizic; 3. investigatii de laborator; si u. informati/ investigatii: a.
INM; b. factorii declansatori ai dureri; c. examinarea cordului: suflu sistolic si diastolic, frecatura
pericardica, zgomote 3 si 4; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1230. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. pentru confirmare se efectueaza ECG, INM b. probabilitate de sindrom
coronarian instabil (angina instabila sau IMA); c. durerea seamana cu durerile anterioare, dar
este mai intensa, de durata mai lunga, cedeaza mai greu, d. pacient cunoscut cu BCI; ce
secventa este recomandabila: A. a-c b-d; B. a-d-b C. b-d-a-c; D. c-b d--a E. d C b a
1231. R.I. pacientul cu DurTor care nu este cunoscut cu BCI sau este cunoscut cu BCI, dar
durerea nu seamana cu durerile ante rioare, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. nu se exclud/e 2.
trebuie avuta/e in vedere mai ales 3. trebuie avutale in vedere doar in ultima instanta; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. o suferinta coronariana b. DAo, TEP, alte afectiuni
pleuropulmonare, afectjuni digestive superioare (mai ales esofagiene) c. afectiuni
musculoscheletice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1232. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. diagnostic de angina stabila: b. durerea nu este mai intensa, nu dureaza mai
mult, nu cedeaza mai greu; c. durerea are aceleasi caracter ca si durerile anterioare; d.
pacient cunoscut cu BCI; ce secventa este recomandabila: A. a d-bc; B. b d a C C. cd a-b D.
d-bc a; E. dC-b-a
1233. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. elevare de segment ST b. modificari ECG noi (fata de ECG anterioare) c.
probabilitate de IMA; d. este necesara determinarea INM pentru confirmare (sau infirmare) ce
secventa este recomandabila: A. a-dcb; B. b a c d; C. badc D. c d-b a; E. da-cb;
1234. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. modificari ECG noi (fata de ECG anterioare); b. NU elevare de ST, ci doar
deprimari de ST si/sau negativare de T; c. este necesara determinarea INM pentru
eventualitatea unui IMA; d. probabilitate de angina instabila; ce secventa este recomandabila:
A. a-b-dc B. b d-c a; C. c db-a; D. d c-a-+b E. d c-b a;
1235. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. (mai ales daca) durerea persistal recidiveaza; b. de prudenta se pot recolta
INM; C. probabil NU este sindrom coronarian instabil; d. se efectueaza ECGe si determinari
de INM repetate; e. NU exista modificari ECG noi (fata de ECGe anterioare) ce secventa este
recomandabila: A. b a-d-c-e; B. c ad-b-e C. c e-d-b-a D. dc b-a-e E. e c b-ad
1236. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou apäruta, in desfasurare, f.d.u. constatari
1. modificari inexistente anterior 2. asimetrie de puls/ TA 3. manifestari pleuro-pulmonare TVP,
trombofilie si urmatoarele stari patologice: a. DAo b. IMA; C. TEP; care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1237. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfäsurare, cu modificari
ECG inexistenteanterior, f.d.u constatari 1, probabilitate mare (75%) de IMA; 2. probabilitate
mai mica (20%) de IMA; si urmatoarele modificari ECG a. elevari de ST in cel putin 2 derivatii;
b. unde Q > 0,04 sec; c. deprimari de ST de cel putin 1 d. negativare de unde T care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1238. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare s.c.f.c.e A.
Daca se suspecteaza TEP; B. cu atentie, examinatorul va palpa pulsul si va determina
frecventa cardiaca; C. comparativ, la cele doua membre superioare si la; D. membrele
superioare fata de carotide pentru; E. eventualitatea unei asimetrii.
1239. F.d.u. constatari/ concluzi clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. se examineaza pulsul si TA comparativ la cele doua membre superioare si la
membrele superioare fata de membrele inferioare b. investigatii imagistice care sa confirme
DAo c. se constata asimetrie; d. diagnostic probabil de DAo; ce secventa este recomandabilä:
A. a-b-dc; B. a-C d b; C. b-a-d-c D. c b-d-a E. d bC a
1240. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. diagnostic probabil de DAo; b. pacientul instabil hemodinamic; c. Eco
transesofagiana pentru confirmare; d. asimetrie de puls/ TA; ce secventa este recomandabila:
A. a c-d-b B. b c a d C. c-b-d-a D. c»db a E. d a-b-c;
1241. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. pacientul stabil hemodinamio; b. TC cu substanta de contrast sau RMN
pentru confirmare c, asimetrie de puls/ TA; d. diagnostic probabil de DAo; ce secventa este
recomandabila: A. a-d-c-b; B. b C a-d; C. b-d-a c; c-d-a-b; E. d-a b c;
1242. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. inceputuri
de fraza 1. asimetria de puls 2. istoricul de sindrom Marfan; 3. TC cu substanta de contrast
sau RMN; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. indica un diagnostic probabil de DAo; b. sustine
diagnosticul probabil de DAo c. confirma DAo la pacientul stabil hemodinamic care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-
2, c-1;
1243. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. inceputuri
de fraza: 1. asimetria de TA; 2. debutul brutal si caracterul (intensa, persistenta, sfasietoare)
dureri 3. Eco transesofagiana; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. confirma DAo la pacientul
instabil hemodinamic b. sustine diagnosticul probabil de DAo c. indica un diagnostic probabil
de DAo care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
1244. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. inceputuri
de fraza: 1. asimetria de TA/ puls; 2. istoricul de HTA; 3. aortografia si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. indica un diagnostic probabil de DAo b. se foloseste mai rar la ora actuala pentru
confirmarea DAo; c. sustine diagnostic probabil de DAo; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c1;
1245. R.l. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza 1. ridica suspiciunea de TEP:; 2. intareste suspiciunea de TEP; si urmatoarele
inceputuri de fraza: a. prezenta semnelor ECG de suprasolicitare dreapta b. istoricul de
trombofilie; c. asocierea cu simptome respiratori d. semne de HTAP la Eco; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
1246. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza 1. ridica suspiciunea de TEP 2. intareste suspiciunea de TEP; 3. confirma
diagnosticul de TEP; si urmatoarele inceputuri de fraza: a. deviatie axiala dreapta pe ECG b.
TC spirala de inalta rezolutie cu reconstructie, echivaland cu o arteriografie prin TC; c.
caracterul pleuritic al durerii; d. tuse asociata; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-3, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-2, b-1, c-3, d-1; E. a-2, b-3, c-1, d-1
1247. R.l. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfäsurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza: 1. ridica suspiciunea de TEP; 2. intareste suspiciunea de TEP; 3. este mai putin
demna de incredere in confirmarea diagnosticului de TEP; si urmatoarele inceputuri de fraza
a. hemoptizia asociata; b. unda P inalta pe ECG c. scintigrafia pulmonara (de perfuzie si de
ventilatie) d. dilatarea cavitatilor drepte la Eco care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-
2; B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-3, b-1, c-2, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-2;
1248. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfäsurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza: 1. ridica suspiciunea de TEP; 2. intareste suspiciunea de TEP; 3. confirma
diagnosticul de TEP; si urmatoarele inceputuri de fraza: a. arteriografia pulmonara b. istoricul
de tromboza venoasa profunda; c. aparitia BRD pe ECG; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, C-2; E. a-3, b-2, c-1;
1249. C.d.u. NU sustine diag nosticul de BCI la un pacient cu DurTor: A. este cunoscut cu BCI
B. are dureri tipic anginoase (prin caracter, localizare, iradiere, durata); C. are modificari
ischemice pe ECG, D. are un suflu sistolic rugos parasternal sus; E. are factori de risc pentru
BCI;
1250. F.d.u. constataril concluzi clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica: a. agravare la efort, ameliorare in repaus b. pentru confirmare este utila ECG,
eventual ECG de efort sau chiar coronarografie; c. se sustine diagnosticul de durere
coronariana; d. probabil durere coronariana; e. pacientul este cunoscut cu BCI ce secventa
este recomandabila: A. a db e c; B. a-d-eb C. b ae d D. e-b c-a-d; E. e-c-a d-b .d.u. 1251
constatari/ concluzi clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/ episodica: a. pentru
confirmare sunt utile ECG, eventual ECG de efort sau chiar coronarografie b. probabil durere
coronariana; C. Se sustine diagnosticul de durere coronariana; repaus caracter, localizare,
iradiere, d. agravare la efort, ameliorare in e. are dureri tipic anginoase (prin durata); ce
secventa este recomandabilà: A. acd-e-b; B. b cd e-a; C. c e a-d-b; D. d-b e c-a; E. e-b-d a c;
1252. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica: a. agravare la efort, ameliorare in repaus b. modificari ischemice; c. este necesara
ECG d. se sustine diagnosticul de durere coronariana e. probabil durere coronariana; f.
durerile NU sunt tipic anginoase (prin caracter, localizare, iradiere, durata) ce secventa este
recomandabila A. a -efc b-d B. d c af e-tb C. df e a-C-b D. e c a d-b f
1253. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica: a. este necesara ECG de efort; b. agravare la efort, ameliorare in repaus, c. pe
ECG nu apar modificari ischemice; d. probabil durere coronariana e. durerile nu sunt tipic
anginoase (prin caracter, localizare iradiere, durata); ce secventa este recomandabila: A. a c e
d-b; B. b-c d e a C. b d-e-c a; D. e-b a-d c; E. e-b-d a;
1254. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica: a. se sustine diagnosticul de durere coronariana; b. probabil durere coronariana; C.
agravare la efort, ameliorare iin repaus, d. are modificari ischemice pe ECG ce secventa este
recomandabila: A. a-bc-d B. b a-c d C. cbd a; D. db-ac; E. d c-a-b
1255. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica: a. este necesara ECG de efort pentru a sustine diagnosticul de durere coronariana
b. agravare la efort, ameliorare in repaus, c. probabil durere coronariana; d. nu are modificari
R.corect: C. b-c-d-a
ischemice pe ECG; ce secventa este recomandabila: A. a d-C-b B. b-a-dc E. da-C
1256. R.I. factori de risc pentru BCI care sustin diagnosticul de durere coronariana la un pacient
cu DurTor recurenta/ f.d.u. categorii 1. neinfluentabili 2. influentabili si urmatorii factori de risc:
a. profil psihologic caracteristic; b. sex (barbati > femei); c. varsta (>40 ani la barbati); d. istoric
de HTA; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
1257. R.I. factori de risc pentru BCI care sustin diagnosticul de durere coronariana la un pacient
cu DurTor recurental episodica, f.d.u. categorii 1. neinfluentabili 2. influentabili; si urmatorii
factori de risc: a. varsta (>50 ani la femei); b. fumat; C. obezitate, diabet, dislipidemie d.
antecedente familiale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1258. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodicàa: a. cu toate acestea, intotdeauna se va avea in vedere si durerea coronariana; b.
se va efectua eventual si ECG de efort; c. durerea NU are dependenta de efort (agravare la
efort, ameliorare in repaus); d. se va efectua ECG; ce secventa este recomandabila: A. b-c a
d; C. c a-b-d E. d c b a; R.corect: D. c-a-d-b
1259. R.I. DurTor recurental epi sodica nedependenta de efort, dar agravata la miscarea
toracelui, f.d.u. categorii de manifestari care indica o afectiune respiratorie: 1. simptome
respiratorii; 2. modificari de tip acut/ recent pe Rx pulmonara; si urmatoarele manifestari: a.
condensare b. tuse; c. dispnee d. bombarea arterei pulmonare; e. revarsat pleural; f.
hemoptizie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2, f-1; B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2,
f-1; C. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1;
1260. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica fära dependenta de efort: a. agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); b.
probabilitate de afectiune respiratorie c. semne/ simptome respiratorii si/sau modificari de tip
acut/ recent pe Rx pulmonara; d. probabilitate de durere pleuritica sau musculoscheletica; ce
secventa este recomandabila: A. a-dc-b B. b dC a C. c-d-b-a; dca-b; E. d cb a
1261. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica datorata probabil unei afectiuni respiratorii a. bioumoral fara sindrom inflamator sau
leucocitoza b. probabil boala infectioasa; c. febra/ frisoane d. posibil afectiune virala; ce
secventa este recomandabila: A. a-c-b-d; B. b»cd a; C. c ab-d; D. c-b a-d; E. d b a c
1262. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica datorata probabil unei afectjuni respiratorii: a. la nevoie, se efectueaza TC
bronhoscopie, Eco, toracenteza; b. pneumonie, eventual pleurezie, posibil asociate unei alte
afectiuni bronhopulmonare (bronsectazii, abces, tumora etc.); c. bioumoral: sindrom inflamator,
leucocitoza; d. probabil boala infectioasa; e. in general, diferentierea se poate face prin
radiografia pulmonara; f. febral frisoane; ce secventa este recomandabila: A. ad-c-f b-e B. b e
a-c-d-f C. c-+b-fad e D. d-f-b a -e-c; R.corect: E. f-d-c-b-e-a
1263. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica datorata probabil unei afectiuni respiratorii: a. posibil TEP, dar si pleurezie; b. pentru
confirmare: Eco, toracenteza; C. probabilitate de pleurezie; d. de regula, diferentierea se poate
face prin Rx pulmonar; e. fara febra/ frisoane; ce secventa este recomandabila: A. a-c-e+bd B.
b ecd a C. c d-a e-b; D. dc e-b-a E. e a-d cb;
1264. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica datorata probabil unei afectiuni respiratorii: a. fara febral frisoane b. probabilitate de
TEP: c. posibil TEP, dar si pleurezie; d. de regula, diferentierea se poate face prin Rx
pulmonar, e. pentru confirmare: TC, scintigrafie, angiografie pulmonara; ce secventa este
recomandabila: A. a c dbe; B. b d-a c e C. c a-e-b-d D. d-a-b-e-c; E. e dc-b a
1265. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica fara dependenta de efort: a. probabil afectiune musculoscheletica, dar se pastreaza
in minte ideea de TEP b. probabilitate de durere pleuritica sau musculoscheletica; c. agravare
la miscarea toracelui (respiratie, tuse); d. fara semne/ simptome respiratorii si/sau modificari de
tip acut/ recent pe Rx pulmonara; ce secventa este recomandabila: B. b C a-d C. cb da; D. c
d-b a E. d-b Ca
1266. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica fära dependenta de efort: a. se iau in considerare DAo si cauze digestive superioare;
b. probabilitate de DAo; c. Eco, eventual TC, RMN pentru confirmare d. asimetrie de puls/ TA;
e. fara agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); ce secventa este recomandabila: A. a
cdbe B. b a c-d e; C. c d-a-b-e D. d-a-c-b-e E. e a-d-b c;
1267. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurentäl
episodica fara dependenta de efort: a. daca totusi suspiciunea de DAo este mare b. fara
asimetrie de puls/ TA; c. se iau in considerare DAo si cauze digestive superioare d. se recurge
la Eco, eventual TC, RMN; e. fara agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); ce
secventa este recomandabila: A. a-db e B. b-a e-d-c C. c d-a-b e; D. d a ebc; E. ec-b a d
1268. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica fara dependenta de efort: a. se iau in considerare cauze digestive superioare; b.
fara agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); c. fara asimetrie de puls/ TA sau alte
elemente care sa indice DAO; d. vor fi luate in considerare DAo si cauze digestive superioare:
ce secventa este recomandabila: A. ac b-d; C. b dC a D. c-bd a E. d a c b
1269. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodicàa suspectata a avea o cauza digestiva superioara: a. agravare la decubit/ aplecare in
fata silsau dupa mese abundente b. probabilitate de BRGE; c. endoscopie, Rx baritat pentru
confirmare; ce secventa este recomandabila B. acb; C. b c-a D. c a-b E. c ba;
R.corect: A. a-b-c
1270. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica suspectata a avea o cauza digestiva superioara: a. amilaza, lipaza crescute; b. fara
elemente care sa indice o patologie esofagiana; c. necesare Eco, TC pentru a identificarea
eventualelor leziuni pancreatice si/sau a patologiei biliare asociate; d. probabil pancreatita ce
secventa este recomandabila: A. a-d-c-b; B. ba-d-c C. bd-a c; D. bd c a; E. d b-c a;
1271. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica suspectata a avea o cauza digestiva superioara: a. Eco, eventual TC pentru
confirmare b. fära elemente care sa indice o patologie esofagiana; c. amilaza, lipaza normale;
d. posibil patologie biliara; ce secventa este recomandabila: A. a-b d-c; B. acd-b; C. b C da D.
c a bd E. d-a b c;
1272. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu durere toracica persistenta
(ore-zile): a. probabil nu este de cauza miocardica b. modificari sugestive pentru o pericardita;
c. Eco pentru confirmare (sau infirmare) d. ECG ce secventa este recomandabila: A. abc d; B.
a d-bc; C. c b a-d D. c-b-d a; E. d c b a;
1273. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu durere toracica persistent
(ore-zile) a. fara modificari de pericardita; b. se iau in calcul cauze pleuropulmonare,
musculoscheletice, digestive superioare; c. ECG, eventual si Eco; d. durere probabil
necardiaca; e. probabil nu este de cauza miocardica; ce secventa este recomandabila: A. a d
c-b-e; B. b d c e a C. c e ab d; D. d b e c a; E. e-c-a-d-b; Palpitatiile Dr.D.D., Dr.M.M.M.
1274. R.I. palpitati, u.a.s.c.ce. A. reprezinta perceperea consti enta a batailor inimii; B. pot fi
intermitente sau sustinu te, regulate sau neregulate C. potentarea postextrasistolica consta in
cresterea frecventei cardiace (FC) dupa o extrasistola:; D. extrasistolele care nu provoacàa
descarcarea nodului sinoatrial sunt mai ales cele supraventricu lare E. perceptia excesiva a
unui RS este mai frecventa la pacientii cu tulburari psihoemotionale;
1275. Care dintre descrierile de mai jos este cea mai putin susceptibila sa traduca prezenta
palpitatilor pacientul simte: A. ca inima se bate/ zbate; B. izbitura in piept; C. ca nu are aer D.
falfaiala in piept; E. ca inima i se opreste;
1276. Care dintre descrierile de mai jos este cea mai putin susceptibila sa traduca prezenta
palpitatilor pacientul simte A. ca inima pulseaza; B. fluturare in piept; C. inima in gat; D.
constrictie in piept E. ca inima face pauze
1277. R.I. cauzele palpitatiilor, u.a.s.с.с.е.. A. palpitatile pot fi cauzate de practic orice aritmie
cardiaca si de diverse alte afectiuni cardiace, dar si necardiace B. palpitatile dependente de
pozitie pot fi consecinta unei leziuni organice cardiace (de exemplu, stenoza mitrala); C.
cresterea catecolaminelor poate determina palpitati inducand bloc atrioventricular D. dupa
tahicardia sinusala, aritmile care provoaca cel mai frecvent palpitatii sunt atriala si tahicardia
ventriculara fibrilatia E. pacientii cu tulburari psihiatrice au o probabilitate mai mare de a
declara ca palpitatile sunt insotite de simptome auxiliare
1278. R.I. cauzele palpitatilor u.a.s.c.c.e. A. o cauza frecventa de palpitati este lipsa competitiei
din partea altor stimuli senzoriali B. cauzele palpitatilor pot clasificate drept cardiace si
necardiace; C. cresterea catecolaminelor poate determina palpitatii inducand tahicardie
sinusala D. cardiopatile care nu dilata VS determina palpitatii probabil prin aritmiile asociate E.
la majoritatea persoanelor dir populatia generala, palpitatile au o cauza cardiaca organica
1279. R.I. cauzele palpitatilor, u.a.s.c.c.e. A. palpitatiile pot fi cauzate de modificarea ritmului
ori a frec ventei cardiace; B. leziunile organice adiacente inimii (de exemplu, o formatiune
tumorala mediastinala) deter mina, in mod caracteristic, palpi tati dependente de efort C.
majoritatea aritmilor sunt resimtite ca palpitati; D. palpitatile sunt adesea mani festari ale unor
afectiuni psihiatrice E. instalarea si terminarea treptata sugereaza mai degraba tahi cardie
ventriculara
1280. R.I. cauzele palpitatilor u.a.s.с.се. A. palpitatile pot fi cauzate de cresterea forte
contractiilor cardiace B. cresterea catecolaminelo poate provoca palpitatii fie generand aritmi,
fie crescand frecventa cardiaca si contracti litatea miocardului C. anumite substante pot
provoca palpitatii generand aritmii si/sau crescand forta si/sau frecventa contractiei cardiace
D. dintre afectiunile psihiatrice, palpitatile se asociaza mai ales cu schizofrenia si tulburarea
compulsiva; E. instalarea brusca si terminarea dupa cateva minute poate reflecta o tahiaritmie
ventriculara sau supraventriculara sustinuta;
1281. R.I. cauzele palpitatilor, u.a.s.c.c.e palpitatile pot fi cauzate de practic orice aritmie
cardiaca si de diverse alte afectiuni cardiace si necardiace; B. CMH, prolapsul de valva mitrala
(PVM) si mixomul atrial determina palpitatii probabil prin aritmiile asociate C. cresterea
catecolaminelor poate determina o stare cardio vasculara hiperdinamica; D. palpitatile pot fi
provocate de aritmii supraventriculare sau ventriculare E. pacienti cu tulburari psihiatrice au o
probabilitate mai mica dea declara ca palpitatile dureaza mai mult de 15 minute;
1282. R.I. substratul palpitatilor, f.d.u. cauze/ circumstante 1. ventricul stang mult marit; 2.
individul sta in pat, chinuindu se sa adoarma; 3. cresterea nivelului de catecolamine si u.
explicatii pentru palpitatii: a, lipsa competitiei din partea altor stimuli senzoriali; b. miscarile
ample ale peretelui ventricular c. cresterea frecventei extrasistolelor care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1283. R.I. substratul palpitatilor, f.d.u. cauze: 1. modificarea frecvente cardiace 2. cresterea
nivelului de catecolamine; 3. cresterea fortei contractilor cardiace si u. explicatii pentru
palpitati: a. tahicardia sinusala; b. batai cardiace prea rapide sau prea lente c. bataie cardiaca
puternica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1284. R.I. substratul palpitatiilor, f.d.u. cauze: 1. modificarea ritmului cardiac; 2. cresterea
nivelului de catecolamine 3. ventricul stang mult marit; si u. explicatii pentru palpitati: a.
cresterea fortei contractilor cardiace b. constientizarea batailor inimii prin contactul cu peretele
toracic; c. batai neregulate care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1285. R.I. substratul psihic al palpitatilor la majoritatea persoa nelor care le acuza, f.d.u.
inceputuri de propozitie: 1. palpitatile reprezinta fie..., fie.... 2. nu exista semne sugestive
pentru... sau pentru..., si urmatoarele sintagme care le completeaza a. tahicardie sinusala b.
perceptie excesiva a unor batai cardiace normale; c. stari patologice care determina eliberarea
de catecolamine; d. aritmii majore; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-
2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
1286. Cauze necardiace ale palpi tatiilor s.u.ee. A. cauze psihoemotionale/ psihi atrice B.
situatii care cresc nivelul sau activitatea catecolaminelor C. situatii care, determinand
hipertensiune, induc tahicardie D. substante care pot determina aritmii E. contractii spontane
ale mus chilor scheletici ai peretelui toracic;
1287. U.f.d.f.d. cauzele cardiace ale palpitatilor s.c.f.c.e. A. Afectiunile care determinã dilatarea
marcata a VS; B. cum ar fi StAo; C. pot determina constientizarea (uneori dependenta de
pozitjie) a batailor cardiace D. prin contactul cu peretele; E. toracic din cauza miscarilor reduse
ale peretelui ventricular
1288. R.I. cauzele necardiace ale palpitatilor, f.d.u. categorii 1. situatii care cresc nivelul
catecolaminelor 2. situatii care, determinand hipotensiune, induc tahicardie; 3. false palpitatii;
si urmatoarele stari/ circumstante: a. contractii spontane ale muschilor scheletici ai peretelui
toracic b. febra c. suprasolicitare fizica (efort) sau psihica (stres); care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1289. R.I. cauzele necardiace ale palpitatilor, f.d.u. categorii: 1. situati care cresc nivelul
catecolaminelor 2. situatii care cresc activitatea catecolaminelor 3. situatii care, determinand
hipotensiune, induc tahicardie; si urmatoarele staril circumstante: a. feocromocitom; b.
hipoglicemie; c. tireotoxicoza; d. mastocitoza sistemica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
1, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-2, b-1, c-3, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;
1290. R.I. substantele care pot determina mecanisme fiziopatologice: 1. actiune pe receptorii
nicotinici; 2. antagonizarea receptorilor aritmii, f.d.u adenozinici; 3. hiperactivitate
simpatoadrenergica; si urmatoarele substante: a. cafea, ceai, aminofilina; b. tutun; c. tiroxina,
adrenalina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1291. R.l. substantele care pot determina aritmi, mecanisme fiziopatologice: 1. efect
anticolinergic 2. efecte multiple, incluzand urn f.d.u efect direct asupra conducerii cardiace 3.
hiperactivitate simpatoadrenergica; si urmatoarele substante: a. cocaina, efedrina, amfetamine;
b. alcool c. atropina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1292. Factori care pot juca un rol in efectul aritmogen al alcoolului sunt urmatorii, c.e A.
posibila prezenta a unei cardio miopatii subclinice producand tulburari de conducere; B. excesul
de potasiu si/sau magneziu; C. starea hiperadrenergica care insoteste sevrajul de alcool; D.
neuropatia vegetativa; E. un efect direct al alcoolului asupra conducerii cardiace;
1294. Uf.df.d. palpitatii s.cf.се.| A. in cazul palpitatilor asociate cu aritmii, este adesea util ca; B.
pacientul sa incerce sa reproduca ritmul palpitatilor batand in masa; C. (manevra care poate
ajuta medicul sa determine caracterul oricarei aritmii cardiace); D. sa invete sa-si ia pulsul in
afara accesului de palpitatii; E. astfel incat sa poata relata mai corect FC aproximativa si daca
ritmul era regulat.
1295. C.d.u. aspecte este cel mai putin relevant in descrierea de catre pacient a palpitatilor: A.
felul in care incep; B. alimentele care le influenteaza; C. durata D. simptomele asociate; E.
circumstantele in care se produc;
1296. F.d.u. evenimente care explica palpitatile induse de extrasistole: a. extrasistola este
urmata de o pauza compensatorie b. creste umplerea VS C. extrasistola nu provoaca
descarcarea nodului sinoatrial d. creste volumul si contractilitatea VS; e. prima bataie dupa
pauza este neobisnuit de puternica; care este lantul cauzal corect: A. ab-d c e B. a d-be c; C.
b-a-c e-d D. ca-b-d e; E. d-c a e-b;
1297. R.l. diagnosticul diferential (orientativ) al palpitatilor in functie de modul in care pacientul
le descrie, f.d.u. descrieri 1. ritmul batailor cardiace este regulat, iar frecventa este normala 2.
ritmul batailor cardiace este regulat, iar frecventa este rapida 3. ritmul batailor cardiace este
neregulat, pacientul percepand cate o bataie sarita, cate o singura bataie puternica sau d
senzatie de ,fluturare" 4. ritmul batailor cardiace este neregulat, pacientul percepand sarje (mai
lungi sau mai scurte) de batai rapide si neregulate si urmatoarele diagnostice a. extrasistole
atriale sau ventriculare b. fibrilatie atriala c. perceptie excesiva a unui RS; d. tahiaritmii
ventriculare sau supraventriculare sustinute sau nesustinute; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-4, c-3, d-2; B. a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-3, c-
1, d-2;
1298. F.d.u. simptome care pot insoti palpitatiile semnaland o boala cardiaca organica 1.
sincopa, ameteala, dispnee 2. angina pectorala sau dispnee 3. dispnee secundara presiunii
crescute din atriul stang si din capilarele pulmonare si urmatoarele trasaturi: a. se asociaza cu
tahiaritmiile sustinute mai ales la pacienti cu BCI b. indica deteriorare hemodinamica,
crescand probabilitatea unei cauze cardiace a palpitatilor; c. se asociaza cu palpitatiile mai
ales la pacienti cu disfunctie ventriculara (sistolica sau diastolica), secundara unei valvulopatii
sau unei cardiomiopatii a inimii stangi; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1299. U.f.d.f.d. cauzele cardiace ale aritmilor s.c.f.c.e. A. La pacientii cu disfunctie ven triculara
(sistolica sau diastolica), cardiomiopatie; B. hipertrofica, stenoza aortica; C. sau stenoza
mitrala, cu sau fara BCI, palpitatile D. pot fi insotite de dispnee; E. secundara compliantei
reduse a VS
1300. R.I. abordarea pacientului cu palpitatii, ua.s.с.с.е. A. primul scop in evaluarea paci entilor
cu palpitatii este identifi carea aritmiilor cu prognostic grav (inclusiv, amenintatoare de viata); B,
boli cardiace aritmogene asociate cu un risc crescut sunt BCI (in primul rand), valvulo patiile,
cardiomiopatiile etc., C. in mod caracteristic, la pacientii cu BCI tahiaritmiile sustinute pot fi
insotite de angina pectorala sau dispnee; D. riscul cel mai mare de aritmii ventriculare drept
cauza a palpi tatilor il au pacientii cu valvulo pati; E. in functie de frecventa episoa delor de
palpitatii monitorizarea ECG se poate face continuu sau intermitent (in timpul simptomelor);
1301. R.l. abordarea pacientului cu palpitati, u.a.s.c.c.e. A. riscul este mare la pacientii cu
leziuni cardiace organice (mai ales daca se asociaza cu IC); B. probabilitatea unei cauze car
diace este mai mare daca se asociaza simptome indicand deteriorare hemodinamica: sin copa,
ameteala, dispnee C. examenul clinic si ECG vor fi focalizate asupra stratificarii pacientilor in
functie de riscul de avea diverse afectiuni cardiace aritmogene; D. cei mai multi pacienti cu
palpitatii au boala cardiaca organica E. examenul fizic este util in a stabili daca palpitatiile au ca
substrat o aritmie si daca aceasta produce consecinte hemodinamice
1302. C.d.u. elemente de examen fizic este cel mai putin util in a stabili daca o aritmie este
cauza palpitatilor si daca aceasta produce consecinte hemo dinamice A. TA; B. pulsul; C.
evaluarea presiunii venoase jugulare si a pulsului venos jugular; D. auscultatie toracelui si a
inimii; E. examenul abdomenului
1303. F.d.u. investigatii utile la un pacient cu palpitatii 1. ECG de repaus; 2. ECG de efort; 3.
monitorizarea ECG continua (Holter); 4. tehnologii care permit inregistrarea ECG in momentul
simptomelor, si urmatoarele indicatii: a. daca se stie ca efortul induce aritmial palpitatile; b.
pentru documentarea aritmiei; c. daca palpitatile sunt zilnice; d. daca palpitatiile nu sunt zilnice;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-3, c-2, d-4; C. a-2, b-1, c-3, d-4; D.
a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-3, c-1, d-2;
1304. U.f.d.f.d. investigarea unui pacient cu palpitatii s.c.f.c.e. A. In functie de frecventa episoa
delor de palpitatii; B. se poate recurge fie la monitorizarea ECG continua (Holter); C. fie la
tehnologii care permit inregistrarea ECG in afara epi soadelor simptomatice; D. prin pastrarea
inregistrarii dintr un anumit interval de timp cand pacientul apasa pe un; E. buton sau prin
transmiterea telefonica a inregistrarii cand se produc simptomele.
1409. R.l. clasificarea cauzelor de durere abdominala (DurAbd. f.du. categorii: 1. durere cu originea in
abdomen; 2. durere de cauza metabolica/ endocrina: 3. durere de cauza neurologica: si urmatoarele stari
patologice: a. diabet; b. inflamatia peritoneului parietal C. Cauza care sunt asocierile corecte: A. a-1, b
2, c-3; B a-1, b-3, c-2; a-2,b-1. c-3: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1410. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere cu originea in abdomen; 2. durere de
cauza metabolica. 3. durere de cauza neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. inflamalia unui
viscer: b. radiculita de la un proces infectios sau de la o artrita interapofizara de vecinatate; uremie, C.
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1411. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u.categorii. 1. durere cu originea in abdomen: 2. durere de
cauza metabolica: 3. durere de cauza neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. distensia unui viscer
cavitar prin obstrucie mecanica; b. hiperlipemie; c. compresia maduvei spinarii. care sunt asocierile
corecte:a-1. b-2, c-3 a-1, b-3, c 2 D. a-2, b 3, c 1 E. a-3, b-2, c-1;
1412. R.I.clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere cu originea in abdomen 2. durere de
cauza metabolica/ endocrina: 3. durere de cauza neurologica: si urmatoarele stari patologice: a. distensia
capsulei unui viscer plin prin inflamatie, congestie, hemoragie b. hiperparatiroidism c. compresia unei
radacini nervoase care sunt asocierile corecte: AL a-1, b 2,c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1. c-
2; E. a-3, b-2, c-1;
1413. R.l. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii 1. durere cu originea in abdomen; 2. durere de
cauza metabolica/ endocrina 3. durere cu substrat psihic: si urmatoarele stari patologice: a. insuficienta
corticosuprarenaliana acuta b. tulburari functionale, afectiuni psihosomatice; c. tulburari vasculare
(ischemie, hemoragie) afectand un viscer; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 a
2, b-3, c-1 a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
1414. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere cu originea in abdomen; 2. durere de
cauza metabolica; 3. durere cu substrat psihic; si urmatoarele stari patologice: a. tulburari psihiatrice; b.
afectarea peretelui abdominal c. febra mediteraneana familiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2: E. a-3; b-2; c-1
1415. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza metabolica; 3. durere de cauza toxica; si urmatoarele stari
patologice a. porfirie; b. saturnism; c. afectiune cardiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1416. R.l. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: a. porfnei 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza metabolica; 3. durere de cauza toxica; si urmatoarele stari
patologice: a. deficienta inhibitorului C'1- esterazei (edem angioneurotic); b. muscatura/ intepatura de
insectal animal (paianjen vaduva neagra, serpi); C. afectiune pleuro-pulmonara, care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1417. R.l. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza neurologica; 3. mecanisme incerte si urmatoarele stari patologice
a. sevraj de la narcotice b. afectiune esofagiana; c. herpes zoster; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1418. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza neurologica; 3. mecanisme incerte si urmatoarele stari patologice
a. insolatie; b. afectiune genitala; c. tabes dorsal; E. a-3, b-1, c-2
1419. F.d.u. mecanisme ale DurAbd 1. inflamatia; 2. distensia; si urmatoarele structuri care pot fi
afectate. a. unui viscer cavitar prin obstructie mecanica: b. peritoneului parietal. c. unui viscer; d. capsulei
unui viscer plin prin inflamatie, congestie, hemoragie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-
2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1. d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
1420. F.d.u. mecanisme ale DurAbd: 1. tulburari vasculare; 2. afectarea peretelui abdominal; si
urmatoarele stari patologice: a. embolism sau tromboza: b. traumatism muscular. c. torsionarea
mezenterului d. ruptura vasculara care sunt asocierile corecte: ALL a-1. b-2, c-1, d-2 B a-1, b-2, c-2, d-
1 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1. c-2, d-1 E.a-2, b-2, c-1, d-1
1421. F.d.u. mecanisme ale DurAbd 1. tulburari vasculare; 2. afectarea peretelui abdominal; si
urmatoarele stari patologice: a. ocluzie prin presiune sau prin torsiune b. drepanocitoza: c. infectie
musculara; d. tractiunea mezenterului. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-
22 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D.a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b 2, c-1, d-1
1422. F.d.u. cauze ale DurAbd prin inflamatia peritoneului parietal 1. contaminare bacteriana 2. iritatie
chimica; si urmatoarele stari patologice a. pancreatita; b. apendice (sau alt viscer) perfora c, boala
inflamatoare pelviana; d. ulcer perforat; e. durere la mijlocul ciclului de ovulatiei care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b 2, c-2, d-2, e-1; B. a-2, b-1, c-1, d 2, e-2 C. a 2, b-1, c 2, d-2, e-1; D. a 2, b-2,c-1, d-2, e-
1; E. a 2, b 2, c 2, d-1, e-1;
1423. F.d.u. cauze inflamatoare ale DurAbd 1. contaminarea bacteriana a peritoneului parietal 2. iritatia
chimica a peritoneului parietal 3. inflamatia unui viscer. si urmatoarele stari patologice: a. apendice
perforat sau alt viscer perforat; b. febra tifoida; C. pancreatita: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1
1424. F.d.u.cauze inflamatoare ale DurAbd: 1. contaminarea bacteriana a peritoneului parietal 2. iritatia
chimica a peritoneului parieta 3. inflamatia unui viscer; si urmatoarele stari patologice: a. durere la
mijlocul ciclului, b. tiflita c. boala inflamatoare pelviana; care sunt asocierile corecte: a-1, b-3, c-2 B. a
2. b-1, C-3; C. a-22, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1425. F.d.u.Cauze inflamatoare ale DurAbd 1. iritatia chimica a peritoneului parietal 2. inflamatia unui
viscer. si urmatoarele stari patologice: a. durere de ovulatie; b. boala inflamatoare colonica: c. apendicita
d. ulcer perforat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a 1, b-2, c-1, d-2 a-1,b-2, c-2, d-
1 D. a-2, b-1. c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1426. R.I. DurAbd prin distensie, f.d.u. categorii 1. obstructie mecanica a unui viscer cavitar; 2. distensia
capsulei unui viscer parenchimatos prin inflamatie 3. distensia capsulei unui viscer parenchimatos prin
congestie; si urmatoarele stari patologice: a. hepatita acuta. b. obstructial ocluzia intestinului subtire sau
gros c. tromboza acuta de vena renala (in cadrul sindromului nefrotic) care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1,b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
1427. R.I. DurAbd prin distensie, f.d.u.categorii: 1. obstructie mecanica a unui viscer cavitar; 2. distensia
capsulei unui viscer parenchimatos prin inflamatie 3. distensia capsulei unui viscer parenchimatos prin
hemoragie; si urmatoarele stari patologice: a. hemoragie intrahepatica; b. obstructia arborelui biliar, c.
glomerulonefrita acuta; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1. c-2; a-3, b-
2, c-1
1428. R DurAbd prin distensief.d.u. categorii: 1. obstructie mecanica a unui viscer cavitar, 2. distensia
capsulei unui viscer parenchimatos prin congestie; 3. distensia capsujei unui viscer parenchimatos prin
hemoragie; si urmatoarele stari patologice: a. obstructia ureterului. b. staza hepatica acuta c. hemoragie
intrarenala; Care sunt asocierile corecte: AL a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2 C. a-2, b-3,c-1 D. a-3, b-1, c-
22 E. a-3, b-2, c-1
1429. RI. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala. f.d.u. categorii 1. cardiaca 2. pleuro-
pulmonara; 3. esofagiana si urmatoarele stari patologice: a. embolie pulmonara; b. spasm esofagian c.
infarct miocardic acut; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E.a-3, b-
2, c-1
1430. R.I. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala f.d.u. categorii 1. cardiaca 2. pleuro-
pulmonara: 3. esofagiana; si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie, b. ruptura esofagiana; c.
miocardita, endocardita: care sunt asocierile corecte: A. a-1,b-2, c-3; B. a 2. b-1, c-3; Ce a-2, b 3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1431. R.I. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala fd.u.categorii: 1. cardiaca 2. pleuro-
pulmonara 3. esofagiana si urmatoarele stari patologice: a. inflamatie esofagiana (esofagita); b.
pneumotorace: C. pericardita: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;C. a 2, b-3, c-
1 a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1432. R.I. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala f.d.u. categorii: 1. cardiaca 2. pleuro-
pulrmonara: genitala: 3. si urmatoarele stari patologice: a. pleurita, pleurezie, empiem; b. IC congestiva si
diversele ei cauzei c. torsionarea funiculului spermatic care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-33 B. a-
1,b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1433. R.I.durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal Cae. u.a.S A. este constanta B. este
transmisa prin nervii somatici care nerveaza peri- toneul parietal, C. se amelioreaza la schimbarea pozitiei
D. este ameliorata de palpare; E, se instaleaza progresiv atunci cand este provocata de un agent iritant
chimic; F. are o intensitate care depinde de viteza cu care materialul iritant este aplicat peritoneului;
1434. R., durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal, u.a.S.C.Cze. A. este ascutita si se
accentueaza periodic; este localizata la distanta de regiunea inflamata; C, este ameliorata de miscare; D.
se instaleaza lent atunci cand este provocata de un agent activ enzimatic; este de ia inceput de mare
intensitate atunci cand este provocata de urina;
1435. R.I. durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal. U.a.S.c.gae. A. are o irtensitate care
depinde de tipul si de cantitatea de material la care este expus peritoneul intr-un anumit interval de timp
B se amelioreaza la presiune/ apasare C. este ameliorata de tuse: este mai putin intensa cand este
provocata de secretia pan- creatica decat de bila; E. este de la inceput de mare intensitate atunci cand
este provocata de sange;
1436. R.. durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal. u.a.s.c.C.e. A. este perceputa la
distanta de zona bolnava; B. este accentuata de modificarea tensiunii peritoneului C. este ameliorata de
stranut, D. este mai putin intensa (cel putin initial) cand este produsa prin perforarea stomacului decat
prin perforarea colonului; E. este chinuitoare atunci cand 1 este produsa de ruptura vezicii p
1437. U.fd. d. tabloul clinic al ale s.c.f cale. nflamatiei peritone A. Ulcerul peptic perforat; B. poate avea
tablouri clinice complet diferite, in functie; C. de rapiditatea cu care D. sucul gastric acid patrunde; E. in
duoden
1438. U.f.d.f.d. tabloul clinic al inflamatiei peritoneale s.cf.c.e. A. Eliberarea brusca in cavitatea
peritoneala; B. a unei cantitati mici de secretie gastrica infestata bacterian. provoaca mai putina durere,
D. decat aceeasi cantitate de materii fecale; neutre, chiar daca sterile.
1439. R. mecanismele durerii peritoneale, fiind dat urmatorii agenti declansatori: 1. secresie gastrica. 2.
materii fecale. 3. bila si urmatoarele caracteristici: a. initial, provoaca putina durere; b. la eliberarea
brusca in cavitatea peritoneala, provoaca de la inceput durere intensa; c continutul este steril si fara
enzime putemice: care sunt asocierile corecte: C. a-2, b-1, c-3
1440.R.I. mecanismele durerii peritoneale, fiind dati urmatorii agenti declansatori: 1. materii fecale 2.
secresia pancreatica; 3. sangele si urmatoarele caracteristici a. continutul este adesea atat de bland incat
ramane nedetectat in cazul in care contactul cu peritoneul nu a fost brusc si masiv. b. ar el au activitate
enzimatica marcata c. continutut este neutru, chiar daca puternic contaminat care sunt asocierile
corecte: A, a 1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a 2. b-3, c-1 E a-3, b-2, c-1:
1441. RL mecanismele dureri peritoneale, find day urmatori si urmatoarele caracteristici a. este adesea
atat de blanda incat ramane nedetectata in cazul in care contactul cu peritoneul nu a fost brusc b. este
sterila, dar acida; c declanseaza de la inceput durere si inflamatie intense; care sunt asocierile corecte:
A a-1. b-2, c-3. B. a-1, b-3, c-2. C. a 2. b-1.c-3. D. a-2.b-3, c-1; E. a-3, b-1,c-2
1443. R.L mecanismele durerii peritoneale, fd.u. variante de 1. declanseaza de la inceput inflamatie si
durere intense prin mecanism biologic biochimic. 2. este adesea atat de blanda incat ramane nedetectava
in cazul in care contactul cu peritoneul nu a fost brusc si masiv (caz in care se poate produce si
deteriorare hemodinamica); 3. este puyn iritanta; si urmatorii agenti declansatori: b. secretia pancreatica:
c. sangele; care sunt asocierile corecte: B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 la-3, b-1, c-2 a-3. b-2, c-1
1444. F.d.u. evenimente fiziopato- logice r.I. etiologia peritonitei: a. contaminare bacteriana a
peritoneulu b. boala inflamatoare pelviana; c, intensitatea durerii creste; d. initial durerea este de
intensitate redusa: e, multiplicarea bacteriilor f. elaborarea unor substante care este inlantuirea
temporala/ cauzala corecta B. b-a-d-e-f-c
1445. R.I. diferenta dintre durerea din peritonita si cea din colica, f.d.u.categorii de pacienti: 1. durerea
determinata de inflamatia peritoneului; 2. durerea determinata de colica unui organ abdomina! si
urmatoarele caracteristici: a. pacientul sta linistit in pat. prefera sa evite miscarea b. in mod caracteristic,
durerea este insotita de contractura musculaturii abdominale: c. durerea este acuta, de mare intensitate,
cu accentuari periodice; d. durerea este constanta, surda de intensitate moderata; e. pacientul se
zvarcoleste neincetat, negasindu-si locul de durere; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-
2; B. a-1, b 2, c 1, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2 E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
1446. R.I. contractura musculaturii abdominale care insoteste infla- matia peritoneala, u.a.s.c.cue. A.
reprezinta spasmul tonic reflex al musculaturii abdominale; B, intensitatea ei nu depinde de localizarea
procesului infiamator. C. intensitatea depinde integritatea sistemului imunitar D. in mod caracteristic,
este foarte intensa in cazul unui ulcer perforat in bursa omentala: E, poate fi minima sau absenta atunci
cand intervine efectul protector al viscerelor de deasupra
1447. RI. contractura musculaturi abdominale care insoteste infla- matia peritoneala, u.a.s.c.gae. A. este
un semn caracteristic de iritatie peritoneala B. este localizata in partea opusa a teritoriului afectat, C.
intensitatea ei depinde de viteza cu care se dezvolta procesul inflamator peritoneal; D, in mod
caracteristic, este foarte intensa in cazul unui apendice retrocecal perforat; E este adesea mult
accentuata in cazul unui proces care se dezvolta lent; F. este excesiva la pacientii obnubilati
1448. Categorii de pacienti la care contractura musculaturii abdo- minale care insoteste de obicei
inflamatia peritoneala poate fi minima sau nedecelabila s.u.cae. A. grav bolnavi. B. tarati C. tineri: D.
obnubilati E. psihotici
1449. U f.d.f.d. semnele infla- matiei peritones.cf.gue. ale O urgenta abdominala; B. catastrofala, cum ar
fi o colica biliara, poate fi insotita de: C. durere si/sau de spasm muscular minime sau D. nedetectabile
pacienti obnubilati, grav bolnavi; E tarati, varstnici sau la pacientii
1450. R durerea determinata de obstructia unui viscer cavitar abdominal, u.a.s.c.cue. A, este descrisa
clasic ca fiind intermitenta sau colicativa: B. poate sa nu aiba caracter de colica crampa, ceea ce poate
induce in eroare; C. este determinata de distensia segmentului din aval de zona de obstructie D. poate fi
constanta, cu doar rare exacerbari E este mai bine localizata decat durerea produsa de inflamatia
peritoneului parietal
1451. R.I. durerea determinata de ocluzia ntestinului subtireu.a.S.C.C.e.: A este de obicei subombilicala.
B. este precis iocalizata C, de obicei, are caracter inflama- tori D, in timp, natura ei colicativa se
accentueaza; E. se poate extinde in regiunea lombara inferioara daca strangu larea se adauga la ocluzie
(sau o provoaca);
1452. R.I. natura durerii in ocluzia intestinului subtire, f.d.u. stari patologice: 1. ocluzia intestinului
subtire: 2. strangularea suprapusa ocluziei de intestin subtire; si urmatoarele caracteristici a. durerea se
poate extinde la regiunea lombara inferioara b. durerea este provocata de distensia acuta a unui organ
cavitar c. durerea este colicativa si localizata mai ales peri- sau supraombilicali d. la producerea durerii
participa tractiunea exercitata asupra radacinii mezenterului. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-
1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1: C. a-2, b-1, c 1, d-2; D. a 2, b 1, c 2, d-1: E. a 2, b 2, c-1, d-1;
1453. F.d.u. evenimente care explica natura durerii in ocluzia intestinala a. estomparea naturii colicative a
dureri b. dilatarea progresiva a intestinului; c. durere colicativa; d. reducere tonusului muscular intestinal
e. destinderea acuta a intestinului f. ocluzie intestinala: care este inlantuirea temporala/ cauzala corecta:
E. f-e-c-b-d-a
1454. R. durerea colicativa provocata de obstructia colonica, A. este de intensitate mai mare decat cea
produsa de ocluzia intestinului subtire; B. are printre cauze neoplasmul colonic C. se asociaza cu distensia
uneori impresionanta, a colonului proximal de obstructie: D este de obicei localizata in epigastru. E.
frecvent iradiaza lombar
1455. R caracterele diferentia toare ale durerii bilio-pancreatice, f.d.U. constatari: 1. distensia brusca a
arborelui biliar produce o durere mai degraba constanta decat colicativa 2. exista o variatie considerabila
in caracterele durerii determinate de obstructia tractului biliar (atat a canalului cistic, cat si a caii biliare
Comune 3. durerea determinata de distensia ductelor pancreatice este similara cu cea provocata de
distensia ductului biliar Comun si urmatoarele consecinte: a. diferentierea intre durerea produsa de
distensia acuta a colecistului si cea determinata de distensia ductului biliar comun este dificila sau chiar
imposibila b. durerea pancreatica este dificil de deosebit de cea biliara: c. termenul de colica biliara este
derutant care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; a-1, b-3, C-2 a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3. b-
2, c-1
1456. RJ. caracteristicile diferen- tiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica, f.d 1. distensia ductelor pancreatice; 2. distensia ductului biliar comun; 3. distensia brusca a
arborelui biliar, si urmatoarele trasaturi ale durerii: a. adesea localizata in epigastru si iradiind spre
portiunea superioara a regiunii lombare; b. foarte frecvent, accentuata in decubit dorsal; c. mai degraba
constanta decat colicativa care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2 a-2, b-1, c-3 a-3, b-
1. c-2; E. a-3, b-2, c-1
1457. R.I. caracteristicile diferen- tiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica, f.d.: 1. distensia acuta a colecistului. 2. distensia ductului biliar comun; 3. distensia ductelor
pancreatice; si urmatoarele trasaturi ale durerii: a. de obicei, este resimtita in cadranul superior drept cu
iradiere spre regiunea posterioara dreapta a toracelui sau spre varful scapulei drepte; b. durere similara
cu cea provocata de distensia ductului biliar comun: c. este dificil (daca nu imposibil) sa o diferentiem, pe
criterii clinice, de durerea produsa de distensia acuta a colecistului; re sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3,
c-2
1458. R.I. caracteristicile diferentiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica, f.d. 1. distensia acuta a colecistului; 2. obstructia tractului biliar (atat a canalului cistic, cat si
a caii biliare comune); 3. distensia treptata a arborelui biliar. si urmatoareie trasaturi ale durerii: a. desi
considerata tipica. iradierea subscapulana este adesea absenta b. absenta sau redusa la un usor
disconfort in epigastru sau in cadranul superior drept c. caracter foarte variabil: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1. b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3; D. a 2. b-3, c-1E. a-3, b-1, c-2;
1459. R.I. caracteristicile diferen- tiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica. f.d 1. distensia ductului biliar comun 2. distensia ductelor pancreatice 3. carcinomul de cap
de pancreas; si urmatoarele trasaturi ale durerii a. absenta sau redusa la un usor disconfort in epigastru
sau in cadranul superior drept b. foarte frecvent, ameliorata in pozitie ridicata c. desi considerata
caracteristica, iradierea lombara este adesea absenta; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a
1, b-3, c-2. C. a-2, b 3, c-1 D. a-3,b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1
1460. R.H. caracterele diferentiate ale dureril provocate de obstructia acuta a diferitelor portiuni ale
ureterului, f.d 1. portiunea intravezicala: 2. jonctiunea pieloureterala; 3. restul ureterului, urmatoarele
trasaturi ale durerii. a. durere severa suprapubiana si in flanc, care iradiaza spre organele genitale (penis,
scrot. labii) sau portiunea supero- mediala a coapsei; b. durere in unghiul Costovertebral; c. durere in
flanc, extinsa adesea in hemiabdomenul de aceeasi parte care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2. C-3 B. a
1, b-3, c-2: C. a-2, b-1, c-3 D. a-3,b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1:
1461. R. obstructia evacuarii vezicii urinare cu distensia vezicii urinare, u-a.S.C.C.e. A. determina durere
suprapubiana surda, de obicei de intensitate joasa B. pacientul obnubilat poate sa nu acuze in mod
specific durere; C. este o situatie intalnita mai ales la femeile tinere cu cistita acuta: D. o complicalie
obisnuita este infectia urinara, adesea inalta E. adesea produce stare septica si febra, inducand o stare de
hiperalerta la pacientul varstnici
1462. U.f.d.f.d. obstructia evacuarii vezicii urinare s.c.f.c.e. A. La pacientul cu obstructia evacuarii vezicii
urinare; B. si stare de constienta alterata; c. prin obnubilare febrila ori. D. patologie neurologica sau
psihiatrica E durerea vezicala este simptomul care atrage atentia.
1463. F.d.u. evenimente legate de obstructia evacuarii vezicii urinare la pacientul varstnic: a. la pacientul
varstnic, poate duce la alterarea starii de constienta b. febra inalta c. infectie urinara, adesea inalta, cu
stare septica; d. unica manifestare poate fi agitatia e. perceptia durerii este perturbata care este lantul
cauzal corect: C. c-b-a-e-d
1464, R ocluzia arterei mezenterice superioare si la durerea determinata de aceasta u.a.S.C.C.e. A. poate
fi produsa de embolie sau de tromboza: B. initial durerea poate fi, in egala masura, severa sau usoara; C.
daca durerea este severa, pacientul se va prezenta rapid la medic D. caracterul colicativ al durerii exclude
o cauza vasculara; E. dupa cateva zile se instaleaza semnele de inflamatie peritoneala sau se produce
colapsul vascular,
1465. R.I. ocluzia arterei mezen- i terice superioare si la durerea determinata de aceasta, a A. produce
initial DurAbd difuza; e B. adesea durerea este usoara, mai ales initial, motiv pentru care u pacientul nu se
prezinta imediat la medic s C. durerea poate fi aparent ne- semnificativa, mai degraba dis- te confort
decat durere D. initial, durerea este provocata de inflamatia peritoneului: e E. durerea poate dura 2-3 zile
pana cand apar complicatiile ia
1466. U..d.f.d. cauzele vasculare ale DurAbd s.c.f.cee. ia A. La un pacient, mai adesea; B. varstnic cu
factori de risc pentru boala vasculara; C. aparitia unei dureri abdominale difuze, continue. D. insotite de
sensibilitate sau de contractura la palparea abdo- menului este foarte; E. caracteristica pentru ocluzia
arterei mezenterice superioare.
1467. R.. ruptura unui anevrism aortic abdominal si la durerea determinata de aceasta. u.a.s.cce. A.
iminenta de ruptura produce DurAbd in fosa iliaca stanga. B. durerea iradiaza in regiunea sacrata, flanc
sau organele genitale, distributie a durerii care trebuie sa sugereze acest diagnostic; C. durerea poate fi
severa (aducand pacientul la medic); D. durerea poate fi usoara sau moderata E. durerea poate persista
timp de mai multe zile pana sa se produca ruptura si colapsul circulator.
1468. R.I.DurAbd parietala u.a.s.c.cne. A. de obicei, este constanta si are caracter de disconfort B.
miscarea, ortostatismul prelun- accentueaza si apasarea disconfortul si spasmut muscular, C. poate fi
provocata de un hematom al tecii muschiul drept abdominal, cel mai adesea la ora actuala din cauza
deficitului de proteina C sau Sia D. daca se asociaza cu aparitia unei formatiuni in cadranele inferioare ale
abdomenului trebuie avut in vedere un hematom muscular; E. enzimele musculare crescute pot sugera o
miozita drept cauza a DurAbd
1469. Uf.d.f.d. DurAbd parietala scfce A. Cand este provocata de o, B. miozita, poate fi diferentiata de
durerea cu aceeasi localizare; C. provocata de o patologie; D. intraabdominala prin afectarea simultana E.
a organelor digestive.
1470. Afectiunile intratoracice care mimeaza cel mai adesea o urgenta abdominala s.u.ce. A. infarct
miocardic; B. infarct pulmonar, C. traheobronsita; D. pericardita E. boala esofagiana.
1471 U.f.d.f.d. DurAbd iradiata s.c.f.cse. A. Daca anamneza si examenul fizic efectuate initial nu au B.
permis stabilirea originii unei dureri abdominale superioare (abdomen, torace etc.); C. poate fi necesara
tinerea paci- entului sub observatie timp de mai multe saptamani D. interogandu-l si examinandu repetat
si efectuand, eventua E. investigatii suplimentare (indicate de noile date furnizate de examenul clinic)
1472. R. DurAbd radiata, u.a.S.C.Ce A. o durere avand originea in torace poate iradia in abdomen; u B.
ulcerul perforat poate produce complicatii intratoracice; C. patologia abdominala adesea oracica, coexista
cu patologie i iar cele doua pot fi dificil sau imposibil de diferentiat D. spasmul muschilor abdominali
determinat de durerea de cauza abdominala diminueaza la inspi "ratie E. durerea iradiata in abdamen de
la coloana vertebrala este inten- sificata la stranut n
1473. R. DurAbd iradiata. pt u.a.S.c.g.e. a A. o durere avand originea in e coloana vertebrala poate iradia
in abdomen B. a orice pacien cu DurAbd e trebuie avuta in vedere posibilita- i, tea unei patologii
intratoracice, in special daca durerea este in abdomenul inferior te C. pacientul cu patologie biliara a
cunoscuta adesea are durere epigastrica in timpul unui infarct miocardic D. palparea zonei din abdomen
in care este resimtita iradierea unei dureri accentueaza Oraclce durerea E. durerea iradiata in abdomen
de ea la coloana vertebrala este intensificata la scremut
1474. R. DurAbd radiata u.a.S.C.C, e A. o durere avand originea organele genitale poate iradia in abdomen
B. pleurita diafragmatica dreapta determina durere in hipocondrul drept iradiata subclavicular. C. durerea
din colica biliara poate fi resimtita In regiunea precor diala la un pacient care a avu anterior angina
pectorala. D. palparea zonei din abdomen in care este perceputa o durere cu originea in abdomen de
regula "amelioreaza durerea; E durerea iradiata in abdomen de la coloana vertebrala este aso- ciata cu
hipoestezie in derma- toamele afectate
1475. R. DurAbd adiatau.a.S.c.c.ea: A. iradierea in abdomen a durerii toracice poate pune probleme
dificile de diagnostic; B. pneumonia supradiafragmatica dreapta determina durere in hipocondrul drept
iradiata supra- clavicular. C. durerea de origine toracica iradiata in abdomen este adesea insotita de
scaderea excursiilor respiratorii durerea iradiata in abdomen de la coloana vertebrala este produsa de
obicei prin inflamatia radacinilor nervoase; E. durerea iradiata In abdomen de la testicule sau de ia
veziculele seminale este de obicei accen- tuata de apasarea. fie si usoara, pe aceste organe;
1476. R DurAbd radiata u.a.S.c.cae. A. bolile abdominale superioare pot produce complicatii intra-
toracice B. infarctul pulmonar supradia- fragmatic drept determina durere in hipocondrul drept iradiata
supraclavicular, C. afectiunile intraabdominale generatoare de durere limiteaza miscarile respiratorii mai
putin decat o patologie toracica; D. durerea iradiata in abdomen de la coloana vertebrala este ame-
liorata, in mod caracteristic, de miscari care cresc presiunea intra abdominala E. durerea iradiata in
abdomen de la testicule sau de la veziculele seminale este surda si imprecis localizata
1477. RI. DurAbd iradiata u.a.S.c.cae. A. colecistita acuta poate produce complicatii intratoracice; B.
durerea din colica biliara poate fi resimtita in umarul stang la un pacient care a avut anterior d angina
pectorala; C distensia acuta a arborelui biliar extrahepatic provoaca ab durere in hipocondrul drept, cu
iradiere supraclaviculara. aparentul spasm al muschilor abdominali determinat de si durerea toracica
iradiata se a. accentueaza la inspiratie E. durerea iradiata in abdomen de p la coloana vertebrala este
inten- i sificata tuse
1478. Bolile intratoracice care a mimeaza cel mai adesea o e urgenta abdominala s.u.ce. A. infarct
mezenteric B.infarct pulmonar, C. astm bronsic D. pericardita E. boala esofagiana;
1479. F.d.u. fragmente dintr-o ca fraza r.L. punerea diagnosticului la un pacient cu DurAbd a. In timpul
careia; b. Tinerea sub observatie deliberata si planificata pe o perioada de cateva ore: c. decizia finala cu
privire la originea DurAbd poate necesita; d. furnizeaza indicii care faciliteaza e. interogarea si examinarea
repetata a pacientului. f. punerea diagnosticului sau selectarea investigatiilor adecvate care este cea mai
corecta reconstructive: C. c-b-a-e-d-f
1480. R.l. durerile abdominale asociate cu anomalii metabolice, u.a.S.C.C, e. ca A. DurAbd de origine
metabolica A. poate simula aproape orice alte B tip de boala intratabdominala; B. la producerea DurAbd
de cauza metabolica pot contribui E. mai multe mecanisme; C. ori de cate ori cauza DurAbd ab este
neclara, trebuie avuta in 1 vedere si o cauza metabolica: D. daca la un pacient cu DurAbd 3. de origine
incerta, se descopera o anomalie metabolica, aceasta este cauza cea mai probabila si E. adesea,
diferentierea DurAbd a de cauza metabolica de durerea de cauza intraabdominala este dificila:
1481. R.l. crizele metabolice abdominale,f.d.u. stari patologice: deficitul de C1-esteraza: 2. hiperlipemie;
3. uremie urmatoarele caracteristici a. DurAbd este nespecifica, iar durerea si sensibilitatea la palpare isi
modifica adesea localizarea si intensitatea, b. se asociaza cu edem angioneurotic si, adesea, cu episoade
de DurAbd severa; c. anomalia metabolica poate determina un proces patologic ntraabdominal
(pancreatita acuta), care poate duce la laparotomie inutila daca boala metabolica nu este recunoscuta:
Care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c 3 B. a 1. b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 a-3, b-1,c-2
1482. R. crizele metabolice abdominale, f.d.u. stari patologice 1. febra mediteraneana familiala: 2.
porfirie 3. durerea din diabet; si urmatoarele caracteristici: a. durerea este de obicei dificil de deosebit de
cea din ocluzia intestinala. deoarece hiperperistaltismul sever este o trasatura importanta a amandurora;
b. durerea este nespecifica, iar durerea si sensibilitatea la paipare adesea isi modifica localizarea si
intensitatea; c. DurAbd este o manifestare caracteristica, asociata cu care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2;E. a-3, b-2, c-1;
1483. R.I. crizele metabolice abdominale, f.d.u. starii patologice 1. febra mediteraneana familiala 2. colica
3. muscaturile paianjenului vaduva neagra (Latrodectus mactans) si urmatoarele caracteristici: a. DurAbd
si sindrom inflamator bioumoral, datorata unui defect genetic care duce la hiperproductia de IL-1 b.
durerea este de obicei dificil de deosebit de cea din ocuzia intestinala, deoarece hiperperistaitismul sever
este o trasatura importanta a amandurora; c. produc durere intensa si rigiditate a muschilor abdominali,
ai pieptului si ai spatelui, o regiune rareori afectata de bolile intraabdominaie: re sunt asocierile corecte A
a b-2, c-3 8. a 1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1.c-2; E. a-3, b-2, c-1
1484. R.I. DurAbd in context metabolic, f.d.u. etape ale unui lant de situatii si optiuni diagnostice: a.
corectarea anomaliilor metabolice b. pacient cu acidoza diabetica si DurAbd c. de exemplu, o apendicita
acuta sau o ocluzie intestinala: d. DurAbd nu se rezolva prompt; e. trebuie suspectata a patologie
organica subiacenta care este inlantuirea temporala/ logica justa B. b-a-d-e-c
1485. R.I. DurAbd cauzalgica (nevralgica), u.a.s.c.c.e. A. poate fi produsa de leziuni ale nervilor senzoriali;
B. poate fi declansata de stimuli norma C. adesea este prezenta in repaus; D. se asociaza cu iritatie
peritoneala; E de regula este insolita de distensia abdomenului:
1487. R DurAbd cauzalgic (nevralgica), U.a.s.c.cae.' de obicei este resimtita difuz 1 tot abdomenul, B.
poate fi declansata de mod ficarea usoara a temperaturii C. poate fi provocata de palpare fie si blanda D.
limiteaza respiratia; E, are drept cauza o lezium veche a nervilor motori
1488. Durerea avand originea i nervii spinali sau in radacinil acestora poate fi provocata de u stari
patologice, A. herpes zoster; B, compresiune prin osteofit (secundare unei artrite). C. hernierea nucleului
pulpos; D. tumori E. diabet; F. sifilis
1489. R.l. DurAbd avand origine in nervii spinali sau in radacinile acestora, u.a.s.c.cse, A. se instaleaza
brusc: B. nu este influentata de aportu de alimente C. nu impiedica respiratia; D. asocierea cu spasm
muscula sever este caracteristica pentru crizele gastrice de tabes dorsal); nu este influentata de miscarea
coloanei vertebrale;
1490. R. DurAbd avand originea in nervii spinali sau in radacinile acestora. u.a.S.c.c.e. A, inceteaza brusc.
B. nu este insotita de distensie abdominala C este agravata de respiratie D. spasmul muscular asociat este
accentuat de palparea ab domenului: E. este de obicei limitata la cateva dermatoame
1491. R.l. DurAbd avand originea in nervii spinali sau in radacinile acestora, U.a.s.c.c.e. A. este lancinanta
ascutita: B. nu modifica respiratia; C. poate fi insotita de spasm muscular sever D. spasmul muscular
asociat este accentuat de palparea abdo- menulu E. foarte frecvent este Insotita de hiperestezie cutanata
1492. R.I. DurAbd de natura func- tionala. U.a.s.c.cae. A. nu se conformeaza niciunuia dintre tiparele
uzuale de DurAbd B. mecanismul este dificil de definit C. cauzele S. sau ale bolilo functionale inrudite nu
sun cunoscute D. diagnosticul de S este ur diagnostic de excludere; E. nu este influentata de factori
psihici;
1493. R sindromul de intestin iritabil (SII), u.a.S.c.ce A. Sil este o tulburare functionala gastrointestinala B.
SIl este caracterizat de DurAbc si de tulburari de tranzit C. diagnosticul de Sil se pune pe baza criteriilor
clinice; diagnosticul de Sli presupune evidentierea unor anomalii organice specifice: E. cauza Sli nu este
cunoscuta:
1494. R. manifestarile sindro de mului ritabil ntestin a.S.c.c.e A. episoadele de dureri abdo- minale sunt
adesea provocate de ingestia de alimente grase: B. tipul si localizarea durerii variaza mu C greata
varsaturile Sun frecvente D. sensibilitate la palpare loca- lizata este caracteristica: contractura
musculaturii abdo minale este prezenta in majori tatea cazurilor,
1495. F.d.u. aspecte/ evenimente r.I. pacientul cu DurAbd prin hemoragie intraabdominala ex-
sanguinanta: a. fara o ECG este dificil de decis daca hipotensiunea este consecinta unei deficit de pompa
cardiaca sau a unei hemoragii masive b. interventia chirurgicala este inceputa prea tarziu pentru a mai
putea salva pacientul c. se iroseste timp pretios pentru efectuarea de ECGe d. putini chirurgi sunt dispusi
sa intervina inainte de a avea o ECG. care este succesiunea logica/ temporala cea mai susceptibila de a fi
intalnita in practica: B. a-d-c-b
1497. R evaluarea pacientului DurAbd hemoragie Cu prin intraabdominala exsanguinanta. u.a.S.c.c.e este
obligatoriu un examen clinic (anamneza examen fizic atent si detaliat B. este o situatie relativ rara, din
fericire C. este necesara interventie chi- rurgicala imediata: D. interventia chirurgicala inainte de
efectuarea unor investigatii paraclinice detaliate se poate solda cu decesul pacientuiui. E. cauza poate fi
un anevrism aortic rupti
1498. U.fd.fd. evaluarea paci- entului cu DurAbd s.c.fc.e. A Cu exceptia pancreatitei acute: B. afectiunile
abdominale dure roase C. nu necesita o interventie chi- rurgicala atat de urgenta; D. incat sa nu permita
un istoric si un examen fizic atente si E. sistematice, chiar daca starea pacientului pare foarte severa
1499. R. evaluarea pacientului cu DurAbd.fd.u. afirmati generale 1. in multe cazuri exista o discrepanta
intre aparenta severitate a manifestarilor si severitatea reala a patologiei subiacente; 2. diagnosticul
de .abdomen acut sau .abdomen chirurgicar este inacceptabil si induce in eroare si urmatoarele exemple
a. Cele mai catastrofale evenimente pot fi precedate de cele mai subtile manifestari, b. manifestari foarte
spectaculoase pot avea ca substrat tulburari functionale; c. cele mai usoare dureri abdominale pot fi
manifestarea unei patologii care impune interventie chirurgicala urgenta; d. cele mai evident acute
abdomene pot sa nu necesite interventie chirurgicala; care sunt asocierile corecte: a-1, b-1, C-2, d-2 B. a-
1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2 E. a 2, b-1, c 2, d-1;
1500. R. evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e. A. un examen clinic (istoric si examen fizic)
meticulos si detaliat este foarte important B. hemoragia digestiva mpune waproape intotdeauna interven
chirurgicala C. nicio investigatie nu poate inlocui un istoric sistematic si detalia D. la o femeie, este
esential un istoric menstrual exact; E. o mare atentie trebuie acordata regiunilor extraabdominale care ar
putea fi raspunzatoare pentru DurAbd
1501. R evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.g.e.: A. uneori abordarea fara pripa este imposibila data
fiind necesitatea unei intervenii terapeutice urgente B. termenul abdomen acut" este echivalent cu
termenul abdo men chirurgical C. un istoric sistematic si detaliat este laborios si consumator de timp,
motiv pentru care nu prea este agreat. D. in majoritatea cazurilor de DurAbd acuta diagnosticul se pune
relativ usor; E. folosirea calculatorului este esentiala pentru stabilirea diag- nosticului;
1502. R evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e A. abordarea fara pripa, in general recomandata la
evaluarea unu pacient, este uneori imposibila; B. interpretarea corecta a une dureri abdominale acute
este dificila; C., in multe cazuri exista o discre- panta intre aparenta severitate a manifestarilor si
severitatea reala a patologiei subiacente; D. un istoric sistematic si detaliat este mai valoros decat orice
investigatie de laborator sau radiologica E. S o cauza rara de este DurAbd F. este putin probabil ca
analgezia nosticul:
1503. R evaluarea pacientulu cu DurAbd, u.a.s.cs.c e. A. regimul de urgenta necesar pentru hemoragia
intraabdomi nala exsanguinanta nu este necesar si pentru hemoragia digestiva B. orice pacient cu DurAbd
recent instalata necesita evaluare diag- nostica neintarziata si temeinica C. un istoric sistematic si detaliat
necesita timp si rabdare, motiv pentru care este destul de rar practica D. in muite cazuri de DurAbd
cronica diagnosticul este mai dificil de stabilit E. narcoticele sau analgezicele trebuie evitate inainte de
stabili rea unui diagnostic definitiv sau a unui plan definitiv de investigatii
1504. R.I. evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e.: A. in majoritatea cazurilor, un istoric sistematic si
detaliat este suficient pentru punerea diagnostic de o acuratete rezonabila; B. diagnosticul de nabdomen
acut" sau abdomen chirurgical" este inacceptabil si induce in eroare; C. succesiunea cronologica a
evenimentelor in istoricul este putin pacientulu importanta decat localizarea dureri D. diagnosticul de Sil
trebuie ntotdeauna avut in vedere E. localizarea durerii poate ajuta in ingustarea diagnosticului
diferential;
1505. C.d.u. conditii este cea mai putin mportanta pentru sa fie apt sa examinatorul discearna
diagnosticul din informatiile furnizate de pacientul cu DurAbd: A. este suficient de deschis la minte B. nu
este grabit C. foloseste computerul, D. pune intrebarile adecvate; E. stie/ are rabdare sa asculte;
1506. R.I. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
inferior drept sau stangi 2. cadranul superior drept. 3. epigastru sau cadranul superior stang si
urmatoarele etiologii a. boala inflamatoare colonica; b. patologie pleuropulmonara; c. gastrita care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 EL a-3, b-2, c-1
1507. R diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept sau stang 2. cadranul superior drept; 3. epigastru sau cadranul superior stang; si urmatoarele
etiologii: a. hernie inghinala: b. pleurita, pleurezie: c. patologie gastrica; care sunt asocierile corecte: a-
1. b-2, c-3; a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a 3,b-2, c-1;
1508. R.I. diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie d localizare, f.d.u. localizari 1. cadranul inferior
drept sau stang. 2. cadranul superior drept. 3. epigastru sau periombilical si urmatoarele etiologii a. nefro
aza b. pneumonie; c. anevrism aortic rupt, care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2 C. a-
2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1 E.a-3, b-2, c-1;
1509. R. diagnosticele difere tiale ale DurAbd in functie d localizare. f.d.u. localizari: 1. cadranul inferior
drept sau stang 2. cadranul superior drept; 3. epigastru si/sau cadranul superior stang silsau drept. si
urmatoarele etiologii a. pancreatita b. salpingita: c. sindrom Budd-Chiari: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1,c-3; D. a 2. b-3, c-1 CE, a 3, b-1, c-2
1510. R. diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie d localizare, f.d.u. localizari 1. cadranul inferior
drept sau stangi 2. cadranul superior stang; 3. epigastru si/sau cadranul superior stang; si urmatoarele
etiologii a. ulcer gastric. b. abces splenic; c. sarcina ectopica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-
3 B. a-2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, C1
1511. R.I.diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie d localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept, 2. cadranul superior stang; 3. epigastru si urmatoarele etiologii: a. boala de reflux gastroesofagian
b. infarct splenic; c. apendicita care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3:B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1512. R.I.diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie de localizare. f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept, 2. cadranul superior stang. 3. epigastru si urmatoarele etiologii a. limfadenita mezenterica: b.
patologie splenica; c. esofagita care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1,b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2. E. a-3, b-2, c-1
1513. R diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept; 2. cadranul superior stang: 3. epigastru si urmatoarele etiologii: a. ruptura splenica; b. tiflita, c.
infarct miocardic, care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3. c-2; a-2, b 3, c-1; D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1;
1514. R diagnosticele diferen. tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul inferior
stang 2. difuza nelocalizata; 3. epigastru si urmatoarele etiologii a. boala psihiatrica; b. diverticulita; c.
patologie cardiovasculara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a b-3, c 2 C. a 2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1515. R. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd fn functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranui
superior drept sau stangi 2. difuza nelocalizata 3. epigastru; si urmatoarele etiologii: a. abces
subdiafragmatic; b. boli metabolice (diabet); c. patologie esofagiana: care sunt asocierile corecte: A, a-
1. b-2, c-3; B. a-1. b-3, c 2 C. a 2, b 1, c-3; D.a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
1516. R.I. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, fd.u. localizari: 1. cadranui
superior drept sau stang 2. difuza nelocalizata; 3. epigastru; si urmatoarele etiologii: a. diabet; b.
patologie gas giana c. patologie subdiafragmatica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b
3, c-2; C, a 2, b-1, c-3. D. a2, b3, c1 E. a-3,b-1, c 2:
1517. RJ. diagnosticele diferen- iale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
superior drept 2. difuza nelocalizata: 3. epigastru si urmatoarele etiologii a. pericardita b. colangita; c.
febra mediteraneana familiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; Ce a-2, b-3. c-
1 a-3, b-2, c-1
1518. R.I.diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.iocalizari: 1. cadranul
superior drept 2. difuza nelocalizata; 3. epigastru; si urmatoarele etiologii a. ischemie mezenterica: b.
ulcer peptic, c. colecistita care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C.a-2, b 3, c-1 E...a-
3, b-2, c-1;
1519. R diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
superior drept 2. difuza nelocalizata; 3. periombilical sau difuza nelocalizata: si urmatoarele etiologii a.
gastroenterita; b. empiem; C. malarie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 1, b-3, c-2. C. a
2, b-1. c-3; D. a-2,b-3. c-1 E. a-3, b-1, c-2;
1520. R.1. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
superior drept; 2. difuza nelocalizata; 3. periombilical sau difuza nelocalizata: si urmatoarele etiologii: a.
patologie de tub digestiv, mai ales intestin; b. hepatita; c. ocluzie intestinala: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c 3 B. a 1, b-3. c-2; a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1:
1521. R.. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul
superior drept; 2. difuza nelocalizata; 3. periombilicat: si urmatoarele etiologii a. peritonita b. apendicita
in faza timpurie; C. patologie biliara; care sunt asocierile corecte: D. a2, b3, c1
1522. R. diagnosticele diferen- iale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. iocalizari: 1. cadranul
superior drept; 2. diverse localizari, frecvent in cadranul inferior stang, dar si difuza nelocalizata: 3.
periombilical: si urmatoarele etiologii a. patologie intestinala: b. patologie hepatica; c. sindromul de
intestin iritabil; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-2, b-1, C-3 C. a-2, b 3, c-1 D.a-3, b-1, c-2;
1523. R.I. examenul fizic la un pacient cu DurAbd c.d.u. elemente nu poate fi fumizat de inspectie A.
facies; B. pozitia in pat; C. felul in care respira; D. miscarea abdomenului cu res- piratia. E. sensibilitate la
decompresie
1524. R. demonstrarea sensi- bilitatii la decompresie la pacient suspicionat de peritonita, fd.u. manevre 1.
examinatorul ridica brusc mana dupa ce a apasat progresiv profund pe peretele abdominal 2.
examinatorul percuta bland abdomenul si urmatoarele caracteristici: a. este manevra de sensibilitate la
decompresie in miniatura: b. poate induce spasm protector, devenind pozitiva si in dureri abdominale
neinsotite de iritatie peritoneala: c. este o manevra inutil de brutala durere intensa). chiar daca
spectaculoasa pedagogica d. poate oferi o informatie mai corecta si cu o localizare mai care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-1, d-2; a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c 2,d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1;
C.a-2,b-1,c-1,d-2
1525. R. demonstrarea sensi- bilitatii la decompresie la pacien suspicionat de peritonita, f.d.u. manevre 1.
examinatorul ridica brusc mana dupa ce a apasat progresiv profund pe peretele abdominal; 2.
examinatorul percuta bland abdomenul 3. examinatorul ii solicita pacientului sa tuseasca; si urmatoarele
caracteristici: a. poate fi pozitiva si la persoane fara boala organica, dar anxioase si speriate de durerea lor
abdominala; b. poate evidentia sensibilitatea la decompresie fara a mai fi necesara plasarea mainii pe
abdomen c. furnizeaza informatii cu atat mai nespecifice, cu cat este mai nemilos efectuata d. ofera
aceeasi informatie fara a chinui pacientul; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-2, c-
3, d-1: C. a-1,b-3, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-3, d-1;
1526. Uf.df.d. examenul fizic la un pacient cu DurAbd s.cf.ce A. Sensibilitatea la examinarea rectala sau
pelviana in absenta altor semne abdominale B. poate fi provocata de patologii cu indicatie chirurgicala C.
cum ar fi colecistita perforata; D. esofagita E. chistui ovarian torsionat etc.
1527. Uf.d.f.d. examenul fizic la un pacient cu DurAbd s.c.f.cae. A. Daca palparea abdomenului
declanseaza durere, pentru; B. diferentierea dureri gastro- intestinale de cea hepatobiliara C. i se poate
solicita pacientului sa efectueze o miscare; D. care contracareaza refluxul gastroesofagian; E. de exemplu,
sa inspire profund.
1528. Uf.d.f.d. examenul fizic la un pacient cu DurAbd s.cf.c.e.A. La pacientul cu muschii abdo- minali
contractati; B. palparea abdomenului va declansa in continuare durere: C. daca aceasta este de origine
viscerala, dar nu si daca este de origine parietala; D. intrucat muschii parietali: E. contractati comprima
suplimen- tar zona dureroasa.
1529. F.d.u. evenimente revela- oare pentru utilitatea auscultatie a un pacient cu DurAbd a. portiunea
proximala a intestinului (in amonte de obstructie) se destinde si se edematiaza: b. ocluzie intestinala; c.
auscultatia devine in mod fals sugestiva pentru peritonita; d. zgomotele peristaltice scad (pierzandu-si
caracterul de borborisme) sau dispar: care este lantul cauzai corect. B. b- a-- d-act
1530. R utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd. u.a.S.c.c.e. A. simpla inspectie a pacientului
este neinformativa: B. o palpare brutala poate rata un colecist palpabil daca muschii abdominali sunt prea
relaxati C. este importanta evaluarea starii de hidratare a pacientului D. in unele cazuri de ocluzie
intestinala, zgomotele peristaltice pot fi scazute pana la disparije E. distributia timpanismului poate
sugera sediului obstacolului
1531. U.f.d.f.d. utilitatea exame- nuiui fizic la un pacient cu A. intr-o ocluzie intestinala B. distensia si
edemaierea C. portiunii de intestin situate; D. in aval de obstructie poate; E. duce la accentuarea zgomo-
telor peristaltice.
1532. R utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd, u.a.S.C.Cle. AL examinarea furnizeaza cu atat
mai multe informatii, cu cat este mai viguroasa si mai rapida; B. ca Cazul anamneze trebuie alocat timp
suficient pentru examenul fizic; C. in semiologia clasica se acorda multa importanta auscultatie
abdomenului; D. scaderea pana la disparitie a zgomotelor peristaltice este clasic. semn de considerata
peritonita E. matitatea produsa de ascita ibera in cavitatea peritoneala se deplaseaza spre zonele declive
ale abdomenului in functie de pozitia pacientului
1534. R.. utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd, u.a.S.c.cale. Durerea abdominala A.
sensibilitatea la decompresie e infirma peritonita B. semnele abdominale pot fi e aproape sau total
absente in cazurile de peritonita pelviana; C. auscultatia abdomenului este Cea mai importanta manevra
de examen fizic la un pacient cu DurAbd D. zgomotele peristaltice pot fi normale la pacienti cu patologii
catastrofale precum ocluzia de intestin subtire strangulata; E. cand lichidul de ascita este in i cantitate
mica, poate fi evidentiat daca pacientul este asezat in pozitii speciale si se percuta zona cea mai sus
situata a peretelui abdominal F. in cazul formatiunilor hipo- gastrice (vezica, uter, ovar maritel destinse
mita supe- rioara a matitatii este de obicei concava
1535. R utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd. u.a.s.c.cale, A. examinarea brutala a unu
pacient cu inflamatie peritoneala de catre un medic faciliteaza evaluarea ulterioara de catre alti medici B.
examinarea pelviana si rectala sunt obligatorii la oricare pacient cu DurAbd C. zgomotele peristaltice pot
fi normale la pacienti cu severe, cum ar fi apendicita perforata D. percutia abdomenului include percutia
bazelor toracelui (mai ales posterior si lateral) intrucat vizeaza organe abdominale: ficatul si splina; E.
pneumoperitoneul este mai frecvent consecinta unei perfo ratii colonice;
1536. U.f.d.f.d. percutia abdo- menului s.c.f.c.e. A. Timpanismul la percutia anumitor zone ale
abdomenului poate sa apara; B. la persoane fara patologie f organica de tub digestiv. C. ca fenomen
cvasifiziologic; D. in zonele unde se acumuleaza E. gaz din cauza fenomene inflamatoare sau ischemice
1537. R 1. felul in care distributia timpanismului la percutia abdo- menului) poate sugera sediul (si chiar
natura) patologiei, f.d.u, ocalizari 1. epigastru si hipocondrul stang cu extindere la baza hemitoracelui
stang. 2. diverse portiuni ale cadrului 3. pe intregul cadru colic (distensia generala a colonului). si
urmatoarele stari patologice: a. ileus, infarct intestinal, megacolon toxic; b. stomac destins; c. ocluzie
colonica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,b-1. c-2; E. a-
3, b-2, c-1
1538. R.I. distributia timpanismului (la percutia abdomenului) ca fenomen cvasifiziologic, f.d.u. localizari:
1. in fosa iliaca dreapta: 2. in epigastru 3. in hipocondrul drept/ stangi sl u. segmente din tubul digestiv
unde se acumuleaza gazul a. unghiul hepatic splenic al colonului; b. punga cu aer a stomacului; C. cecul
care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3 B. a 1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, C-2 E. a3 b2 c1
1540. R percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritatel timpanism prin excesul de gaz in
cavitatea peritoneala 2. hipersonoritatel timpanism prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului
digestiv destins ca Urmare a unei ocluzii mecanice 3. matitate fixa si urmatoarele stari patologice a.
volvulus b. pneumoperitoneu c. glob vezical; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;
1541. R.l. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prirn excesul de gaz in
cavitatea peritoneala 2. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului
digestiv destins ca urmare a unei ocluzii mecanice; 3. matitate fixa; si urmatoarele stari patologice: a.
invaginare b. colon (mai ales in sigmoid) destins cu materii fecale la pacienti constipati de multa
vreme); c. perforatie digestiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1542. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz in
cavitatea peritoneala 2. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului
digestiv destins prin ileus secundar contactului cu un proces inflamator generalizat 3. matitate fixa; si
urmatoarele stari patologice a. ulcer perforat; b. peritonita; c. formatiune solida sau lichida; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1543. R.I. percutia abdomenului f.d.u. constatari 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca fenomen cvasifiziologic; 2. hipersonoritate/ timpanism
prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului digestiv destins prin ileus secundar contactului cu un
proces inflamator localizat; 3. matitate fixa; si urmatoarele stari/ circumstante: a. acumulare de gaz in
unghiul hepatic/ splenic al colonului; b. acumulare de material solid sau lichid intr-un organ (colon
vezica); C. pancreatita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1544. R.i. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca fenomen cvasifiziologic; 2. matitate fixa; 3. matitate fixa
cu limita superioara de obicei convexa; si urmatoarele stari patologice: a. organ marit/ destins: ficat,
splina, rinichi, uter, vezica, colon; b. formatiune hipogastrica (vezica, uter, ovar marite/ destinse) c.
acumulare de gaz in punga cu aer a stomacului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
1545. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca fenomen cvasifiziologic; 2. matitate fixa; 3. matitate
deplasabila; si urmatoarele staril circumstante: a. acumulare de gaz in cec; b. ascita libera in cavitatea
peritoneala; c. rinichi polichistic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1546. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz dintr-
un segment al tubului digestiv destins ca urmare a unei ocluzii mecanice: 2. matitate fixa; 3. alternanta
de zone mate si sonore si urmatoarele staril circumstante: a. stenoza pilorica (maligna sau benigna); b.
sarcina; c. ocluzie intestinala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1547. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca urmare a unei ocluzii mecanice; 2. matitate fixa 3.
alternanta de zone mate si sonore si urmatoarele stari patologice: a. TBC peritoneala; b. ocluzie
intestinala (de exemplu tumorala); c. leiomiofibrom uterin; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1548. U.f.d.f.d. detectarea prin percutie a lichidului de ascita s.c.f.c.e A. Cand ascita este in cantitate
mare (3-7 L) se distribuie B. pe flancuri si epigastric cu C. marginea superioara concava in jos si adesea in
concavitatea D. matitatii se constata timpanism sau hipersonoritate; E. datorita colonului ascendent si
descendent plin cu gaz, plutind in lichidul de ascita.
1549. U.f.d.f.d. detectarea prin percutie a lichidului de ascità s.c.f.c.e.: A. Cand ascita este masiva; B.
adica lichidul este in cantitate foarte mare (peste 2 L); C. se constata matitate la percutie pe intreaga
arie abdominala; D. avand insa la periferie o zoná de sonoritate/ timpanism; E. determinata de aerul
intestin.
1550. R.I. felul in care distributia matitatii la percutia abdomenului depinde de cantitatea de lichid de
ascita, f.d.u. evaluari cantitative 1.0,5 L (cantitate foarte mica); 2. 1,5-3 L (cantitate moderata) 3.7 L
(cantitate foarte mare); si urmatoarele zone unde poate fi detectata matitatea: a. doar periombilical
daca pacientul sta pe coate si genunchi; b. pe intreaga arie abdominala; c. pe ambele flancuri cand
pacientul sta pe spate, pe un singur flanc cand pacientul sta pe partea respectiva; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1551. R.I. felul in care distributja matitatii la percutia abdomenului depinde de cantitatea de lichid de
ascita, f.d.u. evaluari cantitative: 1. 0,5-1,5 L (cantitate mica); 2. 3-7 L (cantitate mare); 3. >7 L (ascita
masiva) si urmatoarele zone unde poate fi detectata matitatea a. pe intreaga arie abdominala; b.
suprapubian daca pacientul sta in picioare c. pe flancuri si suprapubian (cu marginea superioara
concava in sus) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1552. R.I. cauzele deplasarii in sus a limitei superioare a matitatii hepatice, f.d.u. categorii: l. patologie
supradiafragmatica; 2.patologie diafragmatica 3. patologie subdiafragmatica; si urmatoarele stari
patologice a. paralizie frenica; B. pleurala (pahipleurita, lichid), ateleçtazie; C. formatiuni hepatice
(tumora abces, chist), ascita masiva; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2,
b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1553. R.l. modificari ale matitäti hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
deplasarea limitei superioare in jos, 3. deplasarea limitei inferioare in jos, si urmatoarele stari
patologice: a. pahipleurita; b. hepatomegalie; c. emfizem care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1554. R.I. modificari ale matitati hepatice, f.d.u. variante 1. deplasarea limitei superioare in sus, 2.
deplasarea limitei superioare in jos 3. deplasarea limitei inferioare in jos, si urmatoarele stari
patologice: a. lichid pleural; b. impingerea ficatului de catre o formatiune subdiafragmatica; c.
pneumotorace; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1555. R.I. modificari ale matitatii hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
deplasarea limitei superioare in 3. deplasarea limitei inferioare in jos si urmatoarele stari patologice: a.
ptoza hepatica b. impingerea ficatului de catre o colectie (abces) subdiafragmatica c. atelectazie care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1556. R.I. modificari ale matitatii hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
disparitja limitei superioare; 3. deplasarea limitei inferioare in Jos, si urmatoarele stari patologice: a.
paralizie frenica; b. pneumoperitoneu; c. formatiune subhepatica care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
1557. R.l. modificari ale matitati hepatice, f.d.u. variante 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
disparitia limitei superioare; 3. deplasarea limitei inferioare in jos, si urmatoarele stari patologice: a.
colectie subhepatica; b. formatiune hepatica (tumora,abces, chist); c. insinuarea temporara a colonului
intre ficat si peretele abdominal prin distensia gazoasa a colonului (aerocolie); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1558. R.I. modificari ale matitati hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in Sus, 2.
disparitjia limitei superioare; 3. deplasarea limitei inferioare in jos; si urmatoarele stari patologice: a.
insinuarea permanenta a colonului intre ficat si peretele abdominal (sindromul Chilaiditi) b. ascita
masiva; c. plastron colecistic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1559. R.I. rolul investigatilor paraclinice in evaluarea paci- entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e.. A. investigatile
paraclinice pot avea mare valoare, dar rareori pun diagnosticul; B. nu rareori, numarul de leucocite este
normal in ciuda existente unei perforatii viscerale; C. amilazemia poate fi crescuta in multe alte boli
decat pancreatita; D. radiografia abdominala simpla (pe gol) de obicei nu este necesara la pacientii cu
apendi- cita acuta sau hernii externe strangulate; E. laparoscopia este in special utila pentru
diagnosticarea bolilor etajului abdominal superior;
1560. R.I. rolul investigatilor paraclinice in evaluarea paci entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e A. investigatile
paraclinice pot orienta diagnosticul, de exemplu n pancreatita B. prezenta anemiei poate fi mai utila
decat numarul de leucocite, mai ales in combinatie cu istoricul; C. amilazemia poate fi crescuta irn ulcer
perforat, ocluzie intestinala strangulata, colecistita acuta; D. daca exista orice suspiciune de obstructie
colonica, adminis trarea orala a sulfatului de bariu este obligatorie; E. colonoscopia poate fi folosita
pentru explorarea lumenului intestinal in cautare de tumori, displazii vasculare etc.
1561. R.I. investigatjilor paraclinice in evaluarea paci ntului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e o leucocitoza marcata
poate sa apara si in pancreatita colecistita acuta, boala inflamatoare pelviana, infarct intestinal B.
analiza urinei poate evidentja tarea de hidratare С.cresterea amilazemiei nu exclude necesitatea unei
operatii; D. daca se suspicioneaza obstruc- tie colonica (fära perforatie), in gografia poate pune
diagnosticul E. scintigrafia (HIDA) poate ajuta la diferentierea colecistitei acute de hepatita acuta;
1562. R.I. rolul investigatilor paraclinice in evaluarea pa entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e. leucocitoza
marcata (>20.000/yL) este sugestiva pentru perforatie viscerala; B. analiza urinei poate exclude o boala
renala severa, o infectie urinara ori un diabet dezechilibrat C. determinarea lipazei serice poate avea
acuratete mai mare decat cea a amilazei serice; D. radiografia abdominala simplä (pe gol) trebuie
efectuata cu pacientul atat in ortostatism, cat si in decubit lateral; E. lavajul peritoneal, ca metoda de
diagnostic, se mai practica la ora actuala doar in cazurile de ocluzie intestinala; F. enteroscopia poate fi
folosita pentru explorarea lumenului intestinal in cautare de tumori displazii vasculare etc.;
1563. R.I. rolul investigatiilor paraclinice in evaluarea paci entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e A. leucocitoza
este de obicei ingurul element necesar pentru decide daca operatjia este indicata sau nu; B. nivelurile
serice ale ureei, glucozei si bilirubinei pot fi utile; C. radiografia abdominala simpla oate fi utila in ocluzia
intestinala, ulcerul perforat etc., D. in majoritatea situatiilor, lavajul peritoneal, ca metoda de diag-
nostic, nu poate fi inlocuit de ecografie, TC si laparoscopie; E. videocapsula poate fi folosita pentru
explora rea lumenului intestinal in cautare de tumori, displazii vasculare etc.;
1564. U.f.d.f.d. evaluarea pacien- tului cu DurAbd s.c.fc.e. A. Rareori, este necesara inves tigarea cu
bariu; B. sau cu substanta de contrast hidrosolubila C. a tractului digestiv superior; D. pentru a
evidentia o ocluzie intestinala partiala E. dupa ce aceasta a fost demonstrata prin alte metode de
diagnostic.
1565. R.I. pacientul cu DurAbd, pentru detectarea careia dintre u anomalii ecografia nu este prima
investigatie imagistica recoman- data A. colecist destins, litiaza biliara; B. pancreas marit, C. ovar marit;
D. sarcina tubara; E. ocluzie intestinala
1566. R.I. pacientul cu DurAbd pentru detectarea careia dintreu anomalii laparoscopia nu este o
investigatie utila endoscopica A. chisturi ovariene B. sarcina tubara; C. pancreatita acuta; D. salpingita;
E. apendicita acuta;
1567. R.I. pacientul cu DurAbd pentru detectarea careia dintre u anomalii TC nu este o investigatie utila:
A. un pancreas marit; B. splina rupta ingrosarea peretelui colonic sau apendicular D. ulcer peptic; E.
infiltrarea liniara a mezo- colonului sau mezoapendicelui caracteristica pentru diverticulità sau
apendicita;
1568. U.f.d.f.d. evaluarea paci- entului cu DurAbd s.c.f.c.e Uneori, in ciuda tuturor efor- turilor, la prima
examinare nu se poate pune un diagnostic; B. definitiv, care sa includa localizarea anatomica a leziunii
C. dar de obicei se poate decide totusi daca o interventie chirur- gicala este indicata sau nu; D. iar daca
exista dubi, pacientultrebuie externat E. pana cand se lämureste diag- nosticul si se stabileste conduita
terapeutica Disfagia
1569. R.I. disfagie si la termeni asociati, u.a.s.c.c.e. A. disfagia este senzatia de blocare sau obstructie a
trecer alimentelor prin gura, faringe sau esofag B. afagia este produsa de obicei de un cancer esofagian;
C. leziunile inflamatoare dureroa- se care produc odinofagie pot determina si refuzul de a inghit D. la
pacientii cu dificultatea initierea inghitirii, inghitirea se desfäsoara normal odatà initiatà E. directionarea
gresita a bolulu alimentar este caracteristica pentru disfagia esofagianá;
1570. R.i. disfagie si la termeni asociati, u.a.s.c.ce A. afagia reprezinta obstructia esofagiana completa B.
rareori, odinofagia si disfagia se asociaza; C. fagofobia si/sau refuzul de a inghiti pot så aparå in paralizia
faringiana din cauza fricii de durere D. directionarea gresità a bolului alimentar poate determina regur-
gitare nazala; E. pacientii cu hipersensibilitate esofagiana percep coborarea bolului alimentar prin esofag
1571. R.I. disfagie si la termenii asociati, u.a.s.c.c.e. A mai general, prin disfagie se intelege dificultate la
inghitire: B. afagia reprezinta o urgentä medicala C. dificultatea la initierea inghitirii apare in tulburari
ale fazei voluntare a inghitirii; D. directjionarea gresita a bolului alimentar poate determina aspi- ratie
laringiana si pulmonara in timpul inghitirii; E. hipersensibilitatea esofagiana determina obstructie
esofagi- ana
1572. Afectjuni care pot sa provoace fagofobie si/sau refuzul de a inghiti s.u.c.e A. isterie; B. rabie; C.
botulism; D. paralizie laringiana; E. esofagita de reflux;
1573. Fiind dati urmatorii termeni referitori la tulburari de deglutitje 1. disfagie, 2. afagie; 3. glob
faringian; si u. trasaturi (definitorii): a. senzatia de blocare/ obstructie b. trecerii alimentelor prin gura,
faringe, sau esofag a bolului alimentar c. senzatia de corp strain in gåt, dar fara dificultate la inghitire;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2,
c-1;
1574. Find indicati urmät termeni referitori la tulburari de deglutitie: 1. disfagie 2. odinofagie; 3.
fagofobie Si u. trasaturi (definitorii). a. dificultate la inghitire; b. durere la inghitire; C. teama de
inghitire care Sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1;
1575. Fiind propusi urmatori termeni referitori la tulburari de deglutitie 1. afagie; 2. nod in gat 3.
hipersensibilitatea esofagiana; si u. trasaturi (definitorii) a. perceptia coborarii bolului alimentar prin
esofag, neinsotita de blocarea alimentelor sau de obstructie; b. obstructie esofagiana completa; c.
senzatia de corp strain in gat, dar fara dificultate la inghitire; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1576. R.I. globul faringian, u.a.s.ссе. A. reprezinta senzatia constanta de corp strain in gat; dificultate la
inghitire; tulburari emotionale, cu predi- B. de regula este insotit de C. apare in special la persoane cu
lectie la femei; D. se asociaza cu anomali la tranzitul baritat sau la manometrie E. la unii pacienti poate
coexista cu esofagita de reflux;
1577. Transportul normal al bolu- lui alimentar in cadrul deglutitiei depinde de uce A. dimensiunea
bolului; B. dimensiunea limbii; C. forta contractiei peristaltice D. relaxarea normala a SES; E. relaxarea
normala a SEl;
1578. R.I. clasificarea disfagiei pe baza sediului anatomic, f.d.u categorii 1. orala; 2. esofagiana; si u.
mecanisme/ caracteristici: a. bolul scapa prea repede in faringe b. deficit in formarea si controlul
bolului alimentar, c. strictura d. inel esofagian inferior; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1579. R.I. clasificarea disfagiei pe baza sediului anatomic, f.d.u. categorii: 1. orala; 2. faringiana; 3.
esofagiana; si u. mecanisme/ caracteristici: a. acalazie b. propulsie linguala sau faringiana deficitara; c.
stagnarea in gura si/sau scurgerea din gura a alimentelor care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1580. R.I. clasificarea disfagiei pe baza sediului anatomic, f.d.u categorii: 1. orala 2. faringiana; 3.
esofagiana; si u. mecanisme/ caracteristici a. obstructie la nivelul SES; b. dificultate la initierea reflexului
de inghitire c. cancer esofagian; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1581. F.d.u. evenimente r.l. disfagia de cauza orala a. mecanismele de protectie pentru caile respiratorii
nu au timp sa intervina; b. aspiratjie in laringe si/sau regurgitare in cavitatea nazala; c. bolul scapa prea
repede in faringe care este lantul cauzal corect: A. a b-C B. ac-b; C. b a-C D. b-c-a E. c-a-b
1582. F.d.u. evenimente r.l. disfagia de cauza faringiana: a. propulsie linguala sau faringiana deficitara
si/sau obstructie la nivelul SES; b. regurgitare nazala si aspiratie laringiana in timpul inghitirii; c. staza
alimentelor in faringe; care este lantul cauzal corect: A. a c b; B. b-a-c C. b-c-a D. c- a- b; E. c- b- a;
1583. R.I. clasificarea disfagiei pe baza mecanismuluif.d.u categorii 1. mecanica: 2. motorie si urmatoarele
mecanismel cauze: a. lumen prea ingust. b. slabiciunea contractiilor peristaltice (determinand contractii
neperistaltice); c. bol prea mare; d. relaxare sfincteriana deficitara: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1.d-2; C. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1;
1584. R. fiziopatologia si cauzele disfagiei orale si faringiene (orofaringiene), u.a.s.c ce. A. disfagia este
produsa cel mai adesea prin leziuni musculare; B. leziunile metabolice si infec joase sunt cele mai
frecvente cauze de disfagie; C. disfagia mecanica este provo- cata de ingustarea lumenului D. disfagia
motorie poate fi provocata perturbarea efortului voluntar necesar pentru pregatirea bolului alimentar; E.
disfagia motorie poate fi provocata de boli neuromuscu lare care afecteaza diverse etape sau aspecte ale
procesului de deglutitie
1585. Disfagia orofaringiana motorie poate fi provocata de boli neuromusculare care afecteaza u. etapel
aspecte ale procesului de deglutitie, ce A. relaxarea SE B. pregatirea bolului alimentar: C. initierea
reflexului de inghitire; D. trecerea la momentul potrivit a bolului alimentar prin faringe; E. impiedicarea
patrunderii ali- mentelor in nas sau in laringei
1586. R.U. clasificarea cauzelor disfagiei orofaringiene. f.d.u.criteri 1. in functie de structurile afectate 2.
in functie de natural originea leziunilor. si urmatoarele categorii a. de irigatie (vasculare); b. muscular e C.
nervoasei d. metabolice e. degenerative; care sunt asocierile corecte: A.a-1. b-2, c-2, d-1, e-2; B. a-1. b-
2, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-1, c-1, d 2, e-2;D. a 2, b-1, c-2, d-1, e-2; E. a 2, b-2, c-1, d-1, e-2;
1587. R.L clasificarea cauzelor disfagiei orofaringiene, f.d.u criteri 1. in functie de structurile afectate; 2. in
functie de natural originea leziunilor. si urmatoarele categori a. iatrogene. b. nervoase c. infectioase: d.,
orofaringiene care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a 1, b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1. c-1, d-
2; D. a-2, b-1, c-2, d-1: E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1588. R.I. natural originea leziuni- lor care provoaca disfagia oro- faringiana, f.d.u. evaluari de incidenta 1.
cele mai frecvente; 2. mai rare; urmatoarele tipuri de leziuni a. Fnetabolice b. infectioase; c.
degenerative; d. iatrogene; e, vasculare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2. c-1. d-2, e-1 B. a 2. b-1,c-
1, d-1, e-2; C. a 2, b-1, c-1, d-2, e-1; D. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1: E. a-2,b-2, c-1, d-1, e-1;
1589. R.I. mecanismele disfagiei orofaringiene, f.d.u.categorii 1. disfagie mecanica; 2. disfagie motorie; si
urmatoarele stari patologice: a. afectiunil leziuni ale cortexului cerebral si ale trunchiului cerebral b.
ingustare intrinseca; c, defecte parietale congenitale; d. afectiuni leziuni neuromuscular e care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1,c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b 1, c 1, d-2; E.a-2, b-
2, c-1, d-1
1591. R mecanismele disfagiei motori orofaringiene, f.d.u categorii de afectiunil leziuni: 1. ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral 2. ale nervilor cranieni 3. neuromusculare: si urmatoarele niveluri la
care este situata patologia a. leziuni suprabulbare; e b. leziuni in nuclei din trunchiul cerebral sau pe
traiectoria pana a musch C. perturbarea neurotransmiterii la piacile terminale motorii. care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3,c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1592. Nervii cranieni implicati in producerea disfagiei motorii oro- faringiene sunt urmatorii, cae.
A. NC3 B. NC7 ei C. NC9t D. NC10; E. NC12
1593. R.l.mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.u categori: 1. defect parietal congenital 2.
ingustare intrinseca inflamatoare: 3. ingustare intrinseca tumorala; si urmatoarele stari patologice: a.
leziuni buloase cutaneomucoase: b. tumori benigne; c. cheiloschizis (buza de iepure) care sunt as A. a-
1. b-2, c-3; B. a-2, b-1, C-3 E. a-3, b 2, c-1 Rasp corect: C. a-2,b-3,c-1
1594. R.l.mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene, f.d.u categori: 1. defect parietal congenital; 2.
ingustare intrinseca inflamatoarei 3. ingustare intrinseca tumorala; si urmatoarele stari patologice: a.
tumori maligne; b. palatoschizis (gura de lup); c. leziune chimica, termica; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b 1. c-2; E. a-3,b-2, c-1;
1595. R.I. mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.ucategori: 1. defect parietal congenital: 2.
ingustare intrinseca printr-o membrana; 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a.
sindrom Plummer-Vinson; b. laringoschizis; c. abces/ formatiune tumorala retrofaringgiana care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 C., a 2, b-1, c-3 D. a 2, b-3, c-1; E., a 3. b-2, c-1
1596. R mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.u categori 1. ingustare intrinseca inflamatoare
2. ingustare intrinseca prin stricturi 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a. infectie
virala (VHS, varicela- zoster, VCM b. micrognatie congenitala; c. diverticul Zenker. care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b 1, c-3 C. a-2, b-3, c-1
1597. R mecanismele disfagie mecanice orofaringiene. f.d.u categori 1. ingustare intrinseca inflamatoare:
2. ingustare intrinseca prin stricturi 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a. ingestie de
substante caustice; b. infectie bacteriana (abces periamigdalian); c. afectiuni tiroidiene (gusa); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 1, b-3,c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a 2, b 3, c-1; E. a-3, b-1. c-2;
1598. R mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.u categori 1. ingustare intrinseca inflamatoare;
2. ingustare intrinseca prin stricturi; 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a. osteofite
vertebrale: b. sechele post-iradiere; c. infectie fungica (Candida); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 C. a-2. b 3, c-1: D. a-3, b-1, C-2 E. a 3, b 2, c-1
1599, R mecanismele disfagiei motorii orofaringiene f.d.u categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei, 2. afectiunil leziuni ale
contexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale; 3. afectiuni leziuni ale nervilor
Cranien neuropatie si urmatoarele stari patologice: a. demente, inciusiv boala Alzheimer, b. neurosifilis: c.
diabet care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3 C. a 2. b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-
2, c-1
1600. R.. mecanismele disfagiei motorii orofaringiene. f.d.u. categori cerebral si ale trunchiulu cerebral cu
deteriorarea constientei sau cognitiei. 2. afectiunil leziunl aie contexului cerebral si ale trunchiului
cerebral cu functii cognitive normale 3. afectiunil leziuni neuromusculare: si urmatoarele stari patologice
a. boala cerebrovasculara; b. allerarea starii de constienta; c. miastenie grava; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3. B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D.a-2, lb-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
1601. R.I. mecanismele disfagiei motor orofaringiene, f.d.u categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei; 2. afectiunil leziuni ale
cortexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive (relativ) normale (pot exista anumite
disfunctii 3. afectiunil leziuni neuromusculare; si urmatoarele stari patologice: a. boala Parkinson si alte
leziuni extrapiramidale; b. encefalopatie metabolica; c. sindrom Eaton-Lambert; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2 C. a2 b1 c3 D. a 3, b-1, c 2, E. a-3, b-2, c-1;
1602. R.I. mecanismele disfagiei motor orofaringiene. f.d.u categori 1. afectiunifieziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei. 2. afectiuni leziuni ale
cortexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 3. afectiunil leziuni
neuromusculare; si urmatoarele stari patologice a. toxina botulinica b. scleroza multipla (paralizie bulbara
si pseudobulbara). C. encefalita care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-1, c-3 E. a-3, b-2, c-1
1603. R mecanismele disfagiei motori orofaringiene f.d.u categori 1. afectiuni ieziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei. 2. afectiunil leziuni ale
contexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 3. afectiunil leziuni
neurormuscularei si urmatoarele stari patologice: a. aminoglicozide si alte medicamente b. meningita; c.
scleroza laterala amiotrofica (boala de neuron motor) care sunt asocierile corecte: C. a 2, b-3, c-1 D. a
3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1604. R.. mecanismele disfagiei motorii orofaringiene,f.du categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei; 2. afectiunii leziuni ale
cortexuiui cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale; 3. afectiuni leziuni musculare;
si urmatoarele stari patologice: a. poliomielita si sindrom post- poliomielitic; b. polimiozital
dermatomiozita; c. accidente cerebrovasculare multiple (mai ales in acunarismul cerebral); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1,b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b 3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
1605. R.I.mecanismele disfagiei motor orofaringiene. f.d.u categorii: 1. afectiunil leziuni ale contexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu sau fara deteriorarea constientei sau cognitie 2. afectiunil leziuni ale
nervilor Cranieni 3. afectiunil leziuni musculare miozita ei si urmatoarele stari patologice: a. sarcoidoza; b.
meningita bazilara (inflamatoare cronica, neoplazica); c. traumatism cerebral; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b 2, c-1
1606. R.l. mecanismele disfagie motorii orofaringiene f.d.u categori: 1. afectiunil leziuni ale nervidor
Cranien 2. afectiunil leziuni musculare miopatie metabolica: 3. afectiunil leziuni musculare miopatii
primare; si urmatoarele stari patologice: a. lezarea trunchiului unui nerv Cranian b. distrofie miotonica; c.
miopatie mitocond riala d. sindrom Guillain-Barré care sunt asocierile corecte: A.a-1, b 1, c 2, d-3; B. a-
1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-1, b-3, c 2, d-1 E. a 2, b-3, c-1, d-1.
1607. R.I. mecanismele disfagiei motori orofaringiene f.d.u. categori 1. afectiunif leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 2. afectiunil leziuni ale nervilor cranieni
neuropa tie 3. afectiunil leziuni musculare: si urmatoarele stari patologice: a. paralizie cerebrala; b.
miopatie tiroidiana; c. disautonomie familiala: d. rabie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d 3.
B. a-1, b 2, c-1, d-3 C. a-1, b-3, c 2, d-1; D. a 2, b-3, c-1, d-1
1608. R. mecanismele disfagie f.d.u. orofaringiene, motori categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 2. afectiunil leziuni ale nervilor cranieni
neuropatie 3. afectiunil leziuni musculare; si urmatoarele stari patoiogice a. sarcoidoza; b. miopatie
oculotaringiana; C. tetanos care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c 2, D. a-2, b-3, c-1 E. a-
3, b-2, c-1
1609. R.I. cele mai frecvente Cauze disfagiei orofaringiene f.d.u.categorii: 1. iatrogene; 2. neurologice: 3.
organice si urmatoarele cauze: a. afectarea structurilor orofaringiene b. afectarea structurilor nervoase
prin leziuni vasculare sau degenerative c. interventiile chirurgicale sl iradierea, adesea pentru cancer
localizat la cap sau gat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 ei D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3,b-2, c-1
1610. R.I. cele mai frecvente Cauze disfagiei orofaringiene. f.d.u.categorii: 1. neurologice. 2. organice
urmatoarele stari patologice: a. spasm/ fibroza Cricofaringianai b. sclerozai laterala amiotrofica; c.
accidente vasculare cerebrale: d. boala Parkinson, e, boli neoplazice; f, diverticul Zenker, care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2. f-2; C. a-1. b-2, c-1, d-2, e-1, f2; D.
a 2, b-1,c-1, d-1, e-2, f-2; E. a 2. b 1. c-2, d-2, e-1. f1;
1611. U f.d.f.d. Cauzele neuro logice ale disfagiei orofaringiene s.cf.ce A. Lateralizarea disfagiei, B.
faringiene inseamna fie leziune faringiana functionala C. fie patologie neurologica care afecteaza selectiv.
D. nucleii din trunchiul cerebral. E. sau nervii cranieni ipsilaterali.
1613. C.d.u manifestari NU este caracteristica pentru diverticulul Zenker A. disfagie; B. regurgitarea
resturilor alimen. tare C. aspiratie D. halitoza E. pirozis
1614. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, u.a.s.c.cae. A. cauzele
neurologice asociaza cu aspiratie malnutritie; B. una dintre Cauze est diverticulul Zenker. C. la tranzitul
baritat, mul cricofaringian contractat apar ca o proeminenta in dreptu portiunii inferioare a cartilajulu
roid D. spasmul cricofaringian poate t un fenomen normal: E. daca fibroza Survine muschiu cricofaringian
acesta poate constitu o proeminenti persistenta pe peretele faringian anterior;
1615. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, u.a.S.c.cse. A. nuclei bulba
nerveaza direc orofaringele; B. diverticul Zenker este un diver ticul de pulsiune situat imedia sub
muschiului crico-faringian; C. spasmul cricofaringian poate semnala distensibilitate excesiva a
cricofaringianului, D. tranzitul baritat evidentiaza un spasm cricofaringian trecator la s5% din indivizii fara
disfagie: E. manifestarile disfagiei orofarin- giene sunt aceleasi indiferent de sediu
1616. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, U.a.S.c.cae. A. cortexul cerebral
are un rol important in functia de inghitire si B. diverticul Zenker apare intr-o (numita dehiscenta Killian)
C. distensibilitatea redusa a cricofaringianului previne formarea unui diverticul Zenker, D. chiar daca
tranzitul baritat evidentiaza un spasm CriCO- faringian trebuie excluse alte etiologii ale disfagiei: E.
disfagia determinata de un accident cerebrovascular se amelioreaza de obicei in timp, desi adesea nu
complet
1617. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, U.a.S-C.Cea A. reprezentarea
corticala asime- trica a disfagia aparuta ca urmare a accidentelor cerebrovasculare corticale uni laterale;
B. in spasmu cricofaringian, la inghitire muschii suprahioidieni se contracta normal, dar muschiul
cricofaringian nu se relaxeaza; C. unii dintre pacientii cu spasm cricofaringian spun ca li se opreste
mancarea in gat. D. spasmul cricofaringian poate fi prevenit prin efectuarea unei manevre Valsalva: E.
pacient polimiozita pot raspunde la tratamentul bolii,
1618. R.I. disfagia orofaringiana si la cele mai frecvente cauze ale acesteia, u.a.s.c.c.e. A. diverticul Zenker
apare la varstnici; B. in spasmu cricofaringian tranzitul baritat, muschiul crico- faringian contractat apare
ca o peretele proeminen pe posterior al faringelui C. majoritatea persoanelor CU spasm cricofaringian
trecator acuza disfagie severa: D. spasmul cricofaringian poate fi provocat de boli neuro-musculare; E. la
pacientii cu miastenie grava si polimiozita moartea este adesea provocata de complicatii pulmonare:
1619, R. manifestarile disfagiel orofaringiene, f.d.u. cauze 1. leziuni ale nervilor cranieni 2. diverse boli
neuromusculares care produc paralizie faringiana; 3. paralizia muschilor suprahioidien si urmatoarele
manifestari: a. SES nu se deschide la inghitire, producand disfagie Severa: b. disfagie, disfonie, dizartrie: c.
disfagie, regurgitare nazala si aspiratie in timpul inghitirii; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3 B. a-
1, b-3,c-2; D. a-2, b-3, c-1 E. a 3, b-1, c 2
1620. R manifestarile disfagie orofaringiene, f.d.u. cauze: 1. leziune unilaterala a motoneuronilor; 2.
paralizia muschilor oral 3. patologie care afecteaza muschii laringieni sau corzile vocale; si urmatoarele
manifestari a. paralizie faringiana unilaterala: b. dificultate la initierea inghitirii si scurgerea alimentelor
din gura; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c 2 C. a 2,b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-1, c-2;
1621. R.l. disfagia orofaringiana si la investigarea acesteia, u.a.s.c.cae. A. tranzitul baritat poate fi folosit
pentru investigarea tractul digestiv superior. B. a Inghitirii nu dureaza mai mult de o secunda; C. fiecare
latura a faringelui este inervata de nervi contralaterali; D. videoradioscopia se poate efectua numai la
pacientii con- stienti si cooperanti; examinarea videoradio- scopica se observa atent undele de contractie
faringiene; manometria poate evidential amplitudine redus faringiene esofagiene supe- rioare
1622. R.I. disfagia orofaringiana si la investigarea acesteia, u.as.c ces A. paralizia muschilor suprahioi.
dieni produce disfagie usoara. B. pentru detectarea si analizarea anomaliilor functie orale faringiene este
necesara video- radioscopie cu secventializare rapida C. investigarea videoradioscopica a deglutitiei
folosind bariu de diverse consistente poate evi- dentia dificultali in faza orala a deglutitiei D. la
examinarea videoradio- scopica se observa atent deschiderea SES la inghitire. E. manometria poate
evidentia presiune SES redusa, care nu scade suplimentar la inghitite;
1624. R.I. disfagia esofagiana u.a.S.c Ce. A. la aduit, lurmenul esofagian se poate destinde pana la 4 cm in
diametru. B. disfagian este ntotdeauna prezenta cand esofagut nu se poate destinde mai mult de 1,3 Cnn
C. leziunile musculaturi Strate esofagiene afecteaza portiunea abdominala a esofaguiui D. lipsa de
relaxare a SEI poate duce in timp la disparitia peristaltismului: E. disfagia determinata de dispa- ritia
inervatiei inhibitoare este asociata cu BRGE
1625. R. disfagia esofagiana.u.a.S.c. C. e. A. cand esofagul nu se poate dilata mai mult de 2,5 cm in
diametru poate sa apara disfagie pentru alimentele solide normale B. leziunile circumferentiale au o
probabilitate mai mica de a produce disfagie decat leziunile care afecteaza doar o portiune din
circumferinta peretelui esofa gian; C. leziunile musculatur striate esofagiene afecteaza si muschii
orofaringien D. disfagia determinata de slabi- ciunea muschilor esofagieni este adesea asociata cu
simptome de BRGE E. disfagia determinata de dispa- ritia inervatiei inhibitoare poate fi asociata cu durere
in piept.
1626. R. cauzele disfagiei esofa- giene. u.a.S.c Cae. A. carcinomul este una dintre cele mai frecvente cauze
ale disfagiei esofagiene; B. slabiciunea contractiei muscu lare poate fi provocata de slabiciunea musculara
(ca in scleroza sistemica C. spasmul esofagian difuz este produs de perturbarea inervatiei inhibitoare
numai pentru SEI; D. disfagian motorie esofagiana poate fi provocata de anomalii de peristaitism E.
manifestarile cinice ale afec- tiunilor esofaguiui cervical sunt de obicei eclipsate de cele ale disfagiei
orofaringiene;
1627. R. cauzele disfagiei esofa- giene, u.a.S.C.Cee. A. stricturile benigne (peptice, caustice) sunt cauze
rare ale disfagiei esofagiene; B. slabiciunea contractiei mUSCU- lare poate fi provocata de perturbarea
efectului colinergic; C. acalauzia este produsa de perturbarea inervatiei inhibitoare atat pentru corpul
esofagian, cat si pentru SEI: D. disfagian motorie esofagiana poate fi provocata de inhibarea deglutitiei
determinata de boli ale musculaturii striate sau netede esofagiene; E. bolile segmentului esofagian cu
musculatura neteda afecteaza portiunea toracica a esofagului si SE F. miopatia viscerelor cavitare este o
miopatie congenitala care urinara
1628. R. Cauzele disfagiei esofagiene, u.a.s.c.g.e A. inelul esofagian inferior este una dintre cele mai
frecvente cauze ale disfagiei esofagiene; B. perturbarea nervatie toare poate produce contractii
neperistaltice si incontinenta SEI; C. acalazia poate fi primara sau secundara D. afectiunile esofagului
cervical asociaza cu tulburari se motorii orofaringiene; E. in afectiunile esofagului toracic disfagia apare
cand contractiile peristattice sunt slabe sau absente sau cand contractiile sunt neperistaltice; F. miopatia
viscerelor Cavitare aboleste functia motorie a orga- nelor afectate, determinand con- tractia acestora;
1629.C.d.u. afectiuni care nu produce acalazie secundara: A. boala Chagas B. scleroza sistemica; C.
carcinom D. limfom E. sindrom de pseudo-obstructie intestinala neuropatica;
1630. R.I. clasificarea in functie de mecanism a cauzelor disfagie esofagiene, fd.u. categorii 1. disfagie
mecanica; 2. disfagie motorie; urmatoarele stari patologice: a. defecte parietale; b. compresie extrinseca;
c. boli ale musculaturii netede sau ale nervilor excitatori: d. afectiuni ale inervatiei nhibitoare e. ingustare
intrinseca: care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1, c-1. d-2, e-2 B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2 C. a-1, b-1, c-2, d-
2, e-1 D. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2 E. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1;
1631. R. Cauzele disfag mecanice esofagiene f.d.u categori 1. defect parietal; 2. ingustare intrinseca prin
membrane si inele: 3. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; si urmatoarele stari patologice: b.
sechela postoperatorie; c. esofagita eozinofilica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1632. R Cauzele disfag esofagiene f.d.t mecanice categori 1. defect parietal; 2. ingustare intrinseca prin
membrane si inele: 3. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; urmatoarele stari patologice: a. fistula
traheo-esofagiana; b. sechela post-iradiere; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a 2. b-1. c-3; C.
a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1633. R.I. Cauzele disfag mecanice esofagiene. f.d categorii: 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; 3. compresie extrinseca prin structuri
cardiovasculare: si urmatoarele stari patologice: a. infectie fungica (Candida); b. sechela dupa leziuni
caustice; c. artera subclavie dreapta aberanta: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3. D. a-2, b-3, c-1
1634. R Cauzele disfag mecanice esofagiene. f.d.u categorii 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare: 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; 3. compresie extrinseca prin structuri
cardiovasculare; si urmatoarele stari patologice: a. dextropozitia arcului aortic; b. efect advers
medicamentos; c, boli buloase cutaneomucoase; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 1, b-
3. c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a 3, b-2, c-1
1635. R.I. cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. categorii: 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne postinflamatoare 3. compresie extrinseca
prin structuri cardiovasculare; si urmatoarele stari patologice: a. dilatarea AS b. boala Crohn; c.
agresiuni caustice, chimic termice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1636. R.I. cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. categorii 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne postinflamatoare 3. compresie extrinseca
prin structuri cardiovasculare si urmatoarele stari patologice: a. anevrism aortic (disfagie lusoria) b.
esofagita eozinofilica; c. sechela dupa candidoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1637. R.l. cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u categorii: 1. ingustare intrinseca prin membrane
si inele 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne postinflamatoare; 3. compresie extrinseca; si
urmatoarele stari patologice: a. formatiune tumorala mediastinala posterioara; b. afectiuni
cutaneomucoase; c. anomalii congenitale sau leziuni inflamatoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1638. R.I cauzele disfagiei mecanice esofagiene f.d.u.categor 1. ingustare intrirfseca prin membrane si
inele; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari
patologice: a. hematom fibroza dupa vagotomie: b. sechela dupa leziune schemica c. inel de mucoasa
esofagian inferior (inel Schatzki: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3. c-2; C. a-2, b-1, c-
3;D. a-2, b 3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
1639. R.I. Cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. cauze de ingustare intrinseca: 1. esofagita
inflamatoare; 2. membrane si inele; 3. stricturi benigne; si urmatoarele stari patologice: a. afectiuni
mucoase b. anomalie congenitala; C. viroza (VHS, varicela-zoster VCM); care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1640. R. Cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. cauze de ingustare intrinseca: 1. esofagita
inflamatoare; 2. strictura benigna; 3. neoplazie si urmatoarele stari patologice: a. tumori benigne sau
maligne; b. infectie bacteriana; c. sechela, dupa leziuni peptice; care sunt asocierile corecte: B. a-2, b-1, c-
3 C. a 22, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1641. R.l. cauzele disfagiei motorii esofagiene, f.d.u. categorii: 1. boli ale musculaturii netede sau ale
nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI; 2. tulburari iatrogene ale
musculaturii netede sau ale nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SE 3. boli ale
musculaturii netede sau ale nervilor excitatori contractie musculara amplificata; si urmatoarele stari
patologice a. SEI hiperton, contractii excesive ale SEU b. neuromiopatie metabolica; c. medicamente
anticolinergice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 D. a-3, b-1. c-2.
1642. R.I. cauzele disfagiei motorii esofagiene, fd.u. categori: ale musculaturii netede sau ale nervilor
excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI: 2. tulburari iatrogene ale musculaturii
netede sau ale nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI; 3. afectiuni ale i
inhibitoare si urmatoarele stari patologice: a. scieroza sistemica (si boli autoimune inrudite); b.
neuromiopatie amiloidozzica c. spasm esofagian difuz; d. medicamente relaxante ale musculaturii netede
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2 B. a-1, b-2, c 3. d-1 C. a-1. b-3, c-1, d-2 D. a-1, b-3, c-2, d-
1 E. a-3. b-1, c-1, d-2;
1643. R.l. cauzele disfagiei motorii esofagiene,f.d.u. categorii 1. boli ale musculaturii netede sau ale
nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI, 2. boli ale musculaturii netede sau
ale nervilor excitatori 3. afectiuni ale inervatiei si inhibitoare stari patologice urmatoarele a. peristaltism
hipertensiv. b. neuromiopatie etanolica; c. miopatia viscerelor cavitare; d. acalazie care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-1, d-2; B. a-2, b-1, c-1, d-3 C. a-3, b-1. c-1, d-2; D. a b-1, c 2, d 1 E. a-3, b-2, c-1 d-1;
1644. R.I. cauzele distagiei motorii f.d.u. categori 1. boli ale musculaturii netede sau ale nervilor excitatori
contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI, 2. boli ale musculaturii netede sau ale nervilor
excitatori contractie musculara excesiva: 3. afectiuni ale inervatiei nhibitoare si urmatoarele stari
patologice: a. neuromiopatie diabetica; b. inel esofagian inferior contractil (muscular) c. distrofie
miotonica; d. esofag spargator de nuci. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-2, c-1, d-
3 C. a-1. b-2, c-3, d-1; D. a-1, b-3, c-1, d-2 E. a-3, b-1, c-1,d-2,
1645. R rolul istoricului la un pacient cu disfagie, u.a.s.c.cae. A, sediu disfagiei descris de pacient ajuta la
deterninarea localizarii obstructiei esofagiene B. leziunea esofagiana este nivelul sau deasupra localizarii
percepute a disfagiei C. germen oportunisti care pot provoca esofagita la pacienwi cu imunodeficienta
sunt streptococii pneumococii, D. sarcomu Kaposi este una dintre neoplaziile pot care provoca disfagie in
mod caracteristic la pacientii cu SIDA; E. sughitul poate sa apara (rareori) in asociere cu leziuni esofagiene
proximale;
1646. Uf.d.f.d. rolul istoricului la un pacient cu disfagie s.cf.cue, A. Indic diagnostice mportante pot fi
furnizate; B. de manifestarile asociate; C. de cantitatea de alimente; D., care provoaca disfagia si de; E.
evolutia in timp a disfagiei.
1647. R.I. rolul istoricului la un pacient cu disfagie, u.a.s.c.ce A. istoricul are de obicei utilitate redusa B. la
pacientii cu imunodeficienta, trebuie avuta in vedere afectarea esofagului nfecti prin oportuniste Sau
tulburari funcionale; C. printre neoplaziile care pot provoca disfagie in mod carac teristic la pacientii cu
SIDA se afla neurinoamele: D. scaderea in greutate severa, disproportionata fata de gradul disfagiei, este
un contra- argument pentru diagnosticul de carcinom; E. in scleroza sistemica, lichidele provoaca distagie
mai ales cand pacientul este in pozitie ridicata;
1648. Elemente anamnestice su- gestive pentru cauza stricturii esofagienes.u.cue. A. intuba je
nazogastrica prelungita; B. ingestie de substante de con- trast radiologice C. ingestia unei cantitati
excesive de apa la administrarea medica- mentelor, D. radioterapie anterioara; E. boli cutaneomucoase
asociate;
1649. R.I. felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei fd.u manifestari asociate 1.
regurgitarea nazala la inghitire; 2. simptome laringiene; 3. durere in piept, si urmatoarele stari patologice
a. spasm esofagian difuz; b. diverse afectiuni neuromusculare; c. paralizie faringiana: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, C-2 C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1650. R.I. felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei fd.u.manifestari asociate: 1.
aspiratia traheobronsica la inghitire 2. disfonie precedand disfagia; 3. durere in piept. si urmatoarele stari
patologice: a. fistula traheo-esofagiana; b. tulburari motorii esofagiene cu hipertonie; c. afectiune
iaringiana: care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a 2.b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a
3, b-2, c-1
1651. R felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiel f.d.u. manifestari asociate 1.
aspiratie traheobronssica nelegata de inghitire; 2. raguseala aparuta dupa disfagie 3. durere in piept: si
urmatoarele stari patologice: a. bol alimentar (prea) mare blocand esofagul; b. afectarea nervului
laringian recurent prin extinderea unui carcinoma esofagian; C. acalazie care sunt asocierile corecte: A. a-
1. b-2, c-3 C. a-2. b-1, c-3, D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1652. R.l felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei, f.d.u manifesta asociate 1.
aspiratie traheobronsica nelegata de inghitire: 2. raguseala; 3. pirozis si reflux precedand cu mult timp
instalarea disfagiei; si urmatoarele stari patologice: a. diverticul Zenker; b. taringita produsa de refluxul
gastroesofagian: c. strictura peptica: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1
1653. R.l. felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei. f.d.u. manifestari asociate: 1.
aspiratie traheobronsica nelegata de inghitire; 2. sughitt 3. odinofagie: si urmatoarele stari patologice: a.
reflux gastroesofagian; b. leziune esofagiana distala; c. esofagita infectioasa (candidozica, herpetica) sau
medicamentoasa: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3,c-2 C. a-2, b-1. c-3 E. a-3, b-2, c-
1:
1654. R felul in care istoricu! D a diagnosticul etiologic E al disfagiei, f.d.u. manifestari asociate 1.
raguseala 2. scaderea in greutate severa, disproportionata fata de gradul disfagie 3. raluri suieratoare
unilaterale; si stari patologice: a. carcinom; b. formatiune tumorala mediastinala afectand esofagul si o
bronhie mare; c. afectiuni neuromusculare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, a-3 B.a-2, b-1, c-
3 C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1.
1655. R utilitatea tipului de alimente care provoaca disfagie in punerea diagnosticului f.d.u Variante 1.
numai solide: 2. si lichide, nu doar solide; 3. in egala masura solide si lichide chiar de la inceput si
urmatoarele diagnostice: a. disfagie mecanica cu lumen care nu este ingustat sever, b obstructie
avansata; c. disfagie motorie determinata de acalazie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-
1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2.b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
1656. R.I. utilitatea tipului de alimente Care provoaca disfagie in punerea diagnosticulu f.d.u. Variante 1.
numai solide: 2. solide independent de pozitia pacientului, iar lichidele doar in decubit dorsal; 3. in egala
masura solide si lichide chiar de la inceput si urmatoarele diagnostice: ingustarea usoara-moderata a
lumenului de SED: c. scleroza sistemica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1...b-3, c-2; C. a-
2, b-1. E. a-3, b-2, c-1i ari
1657. R. utilitatea duratei si a evolutiei disfagiei in punerea diagnosticului, fd.u. variante: 1- lent
progresiva, devenind treptat mai persistenta 2. trecatoare 3. episodica pentru solide, datand de cativa
ani. si urmatoarele diagnostice: a. afectiune esofagiana benigna; b. strictura peptica, de exemplu la
pacientii cu scleroza sistemica: C. proces infiamator. care sunt asocierile corecte: A. a-1.b-3. c-2 B. a 2, b-
1, c-3; C. a 2, b-3. c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
1659. R.I. rolul examenului fizic in evaluarea unui pacient cu disfagie, f.d.u. tipuri de disfagie: 1. disfagia
orala si faringiana: 2. disfagia esofagiana si urmatoarele caracteristici: a. examenul fizic este important; b.
afectiunile cele mai relevante sunt limitate la esofag; C. examinarea nodulilor limfatici si a ficatului poate
evidentia eventuale metastaze d. este de obicei una dintre manifestarile unei afectiuni mai extinse; e.
examenul fizic este mai putin uti care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 2, d-1. e-2; B. a 1, b-2, c-2, d-
2, e-1; C. a-2, b-1, c 2, d-1, e-2 D. a 2, b-1. c-2, d-2, e-1; E. a 2, b-2, c-1, d-2, e-1;
1660. R.I. rolul examenului fizic in evaluarea unui pacient cu disfagie orala sau faringiana, u.a.s.c.c.e.: A.
trebuie cautate semne .de paralizie faciala B. trebuie cautate semne de boala neuromusculara
generalizatai C. inspectia gatului poate evi- dentia marirea tiroidei sau anomalii ale coloanei vertebrale;
D. nspectia gurii si a faringelui poate demonstra leziuni care impiedica trecerea alimentelor: E. pot fi
prezente complicat pulmonare cum ar fi pneumonia de aspiratie acuta sau cronica;
1661. Boli sau categorii de boli care pot afecta esofagul si pe care examinarea pielii si a membrelor le
poate sugera s.u.cae. A. scleroza sistemica; B. boli autoimune de tesut conjunctiv C. tulburari motorii
esofagiene cu hipertonie; D. pemfigoid E. epidermoliza buloasa;
1662. Semne de paralizie bulbara sau pseudobulbara s.u.g.e.: A. dizartrie B. disfonie; C. ptoza D.
hipertrofia limbii; reflexului E. diminuarea mase- terian (mandibular): investigarea
1663. U.f.d.f.d. disfagiei s.c.f.cae.: A. Investigarea disfagiei este importanta deoarece; B. este principalul
simptom al unor afectiuni neoplazice: C. si chiar daca nu are o cauza neoplazica; D. este de obicei
manifestarea E. unei boli pentru care nu exista tratament.
1664. R., evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.C ea. majoritatea cazurilor disfagia este provocata de
o afectiune benigna; B. daca datele de istoric suge- reaza disfagie esofagiana meca- nica, cea mai utila
investigatie este radiografia baritata; C. EDS permite prelevarea de biopsii de mucoasa: D. daca exista o
suspiciune de tulburare motorie esofagiana, se efectueaza manometrie fagiana E. radiografia baritata
poate furni za informalii suplimentare utile in cazul hemiei paraesofagiene;
1665. R.I. evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.cae. A. datele de istoric trebuie sa dirijeze demersul
diagnostic, storicu B. daca esofagiana motorie, disfagie principala investigatie este EDS C. EDS permite
interventii tera- peutice de dilatare a esofagului; D. radiografia baritata nu poate furniza nformatii
suplimentare utile in cazurile cu leziuni subtile sau complexe E. in unele cazuri, poate fi utila TC
1666. R.. evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.c.ea: A. daca datele de istoric sugerea- za disfagie
orala sau faringiana, procedura de e este EDS B. EDS permite vizualizarea mai buna a leziunilor mucoasei
decat radiografia baritata. C. evaluarea disfagiei inexplicabi le trebuie sa includa prelevarea biopsiilor din
mucoasa eso- endoscopic leziuni evidente: D. radiografia baritata poate furni- za informatii supiimentare
utile in cazul stricturilor esofagiene; E. in unele cazuri, poate fi utila a ecografia endoscopica
1667.R.I. evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.cas. A. demersul diagnostic difera dupa cum
suspecteaza Se disfagie oralal faringiana sau esofagiana pe baza istoricului: B. daca datele de istoric
sugereaza disfagie orala sau faringiana, in anumite circum stanse poate fi importan nt evaluarea ORL si
neurologica; C. EDS este cea mai util r, investigatie doar daca disfagia este mecanica D. daca disfagia nu
este explicati adecvat prin endoscopiei st efectueaza manometrie eso e fagiana; E. radiografia baritata
poat e furniza informatii suplimentar utile in diverticulelo esofagiene e
1668.U.f.d.f.d evaluarea o- pacient cu disfagie s.cf.cae. A. intrucat esofagita eozinofilica; B. este o cauza
tot mai rara de disfagie la adulti se recomanda c. ca evaluarea disfagiei inexpli D. prelevarea de rutina a
biopsiilor din mucoasa esofagiana: se observa E. chiar daca nu endoscopic leziuni evidente.
1669. U f.d.f.d evaluarea unui pacient cu disfagie s.cfcae. A. Daca istoricul sugereaza dis- fagie esofagiana
motorie; B. principala investigatie este manometria esofagiana: C. deoarece afectiunile neoplazice
inflamatoare; D. pot induce modificari de tip: E. acalazie sau spasm esofagian.
1670. F.d. greata, varsaturi si simptomele de care acestea trebuie diferentiate (toate, simp- tome reflect
and inversarea direc- tranzitului oro-eso-gastric) 1. 3. regurgitare 4. ruminatie: si urmatoarele trasaturi
definitorii: a. regurgitarea repetata a continutului stomacului, care poate fi remestecat si reinghijit,
fenomen in care intervine si un control voluntar, absent in cazul varsaturilor; b. trecerea fara efort a
continutului gastric in gura; c. senzatie subiectiva reflectand nevoia de a vomita d. expulzarea orala a
continutului gastrointestinal ca urmare a contractiilor musculaturii tubului digestiv si a peretelui
toracoabdominal care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a 2,b-1, c-4, d-3; C. a 2. b-3. c-1, d-
4; D. a-2, b-4, c-1, d-3; E. a-4, b-3, c-1, d-2;
1671. C.d.u probabilitatea are cea mai mica de a provoca greata si varsaturi: e A. afectiuni digestive e B.
afectiuni extradigestive; or C. medicamente D. toxine circulante, ui E. agenti prokinetici
1675. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectiuni obstructive 2.
afectiuni inflamatoare; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii; si urmatoarele stari patologice: a.
obstructie pilorica b. varsaturi functionale C. pseudoobstructie intestinala; d. pancreatita; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-3, d-2; C. a-2, b-3, c-1, d-3; D. a-2, b-3, c-3, d-1; E. a-
3, b-3, c-1, d-2;
1676. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectiuni obstructive 2.
afectiuni inflamatoare; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii; si urmatoarele stäri patologice a.
ocluzie intestinala (inaltá, joasã) b. dispepsie functionala c. sindromul varsaturilor ciclice; d.
gastropareza; e. apendicita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-3, d-3, e-2 B. a-2, b-3, c-3, d-1, e-
3; C. a-3, b-3, c-1, d-2, e-3; D. a-3, b-3, c-3, d-1, e-2 E. a-3, b-3, c-3, d-2, e-1;
1677. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectiuni obstructive; 2.
afectiuni inflamatoare; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii si urmatoarele stari patologice: a.
hepatita b. reflux gastroesofagian; c. sindrom de artera mezenterica superioara d. colecistita e. greata
cronica idiopatica; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-1, d-2, e-3; B. a-2, b-3, c-2, d-1, e-3; C. a-3,
b-2, c-2, d-1, e-3; D. a-3, b-2, c-3, d-2, e-1; E. a-3, b-3, c-1, d-2, e-2;
1678. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi prin perturbarea functiei senzorio- motorii a
tubului digestiv, f.d.u. categorii: 1. afectjuni organice; 2. tulburari functionale in care greata/ varsaturile
pot sa aparã, fara a fi caracteristice 3. tulburari functionale in care greatal varsaturile sunt principalul
simptom si urmatoarele stari patologice: a. greata idiopatica cronica; b. gastropareza c. dispepsia
functionala d. sindromul varsaturilor ciclice; care sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-3, b-1, c-
2, d-3; C. a-3, b-1, c-3, d-2 D. a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;
1679. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi prin perturbarea functiei senzorio- motorii a
tubului digestiv, f.d.u categorii 1. afectiuni organice; 2. tulburari functionale in care greata/ varsaturile
pot sa apara, fara a fi caracteristice; 3. tulburari functionale in care greata/ varsaturile sunt principalul
simptom; si urmatoarele stari patologice: a. sindromul de intestin iritabil b. pseudoobstructia
intestinala; c. varsaturile functionale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
1680. F.d.u. tulburari functionale care provoaca greata si varsaturi prin perturbarea functiei senzorio-
motorii 1. greata idiopatica cronica; 2. varsaturile functionale 3. sindromul varsaturilor ciclice; si
urmatoarele trasaturi a. greata fara varsaturi care survine de cateva ori pe saptamana; b. unul sau mai
multe episoade de varsaturi pe saptamana in absenta unei tulburari de alimentatie sau a unei boli
psihiatrice c. aparitia periodica a unor episoade bine demarcate de greata si varsaturi incoercibile; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1681. R.I. afectiunile intraperito- neale care provoaca greata si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. varsaturile pot fi
principalul simptom in afectiunile obstruc tive si inflamatoare ale viscerelor cavitare si solide; B.
cresterea in greutate poate provoca sindromul de artera mezenterica superioara C. infectiile intestinale
sunt cauze frecvente de varsaturi acute, in special la varstnici; D. infectile intestinale oportuniste E.
gastropareza idiopatica are
1682. R.I. afectiunile intraperito- provoaca varsaturi la persoanele cu imunodeficienta; probabil
etiologie infectioasa; neale care provoaca greatas varsaturi, u.a.s.c.c.e mezenterica superioara trece
peste duoden si poate comprima duodenul B. perioadele indelungate de activitate care impiedica
repausul la pat poate provoca sindromul de artera mezenterica superioara; C. perturbarea functiei
senzori- omotorii intestinale este o cauza frecventa de greata si varsaturi D. gastropareza determina
golirea intarziata a stomacului de alimente E. gastropareza idiopatica poate sa fie precedata de un
prodrom viral;
1683. R.I. afectiunile intraperito- neale care provoaca greata si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. pseudoobstructia
intestinala poate fi manifestarea para neoplazica a unui cancer precum carcinomul pulmonar micro-
celular B. printre germenii oportunisti care produc enterita se afla taphylococcus aureus si Bacillus
cereus C. dintre bolile inflamatoare intestinale obstructia tranzitului intestinal este produsa mai ales
colita ulceroasa D. gastropareza idiopatica apare in absenta unei boli sistemice E. in refluxul
gastroesofagian sunt caracteristice greata si varsa- turile
1684. R.I. pseudoobstructia intes- tinala, A. este caracterizata de exacer u.a.s.с.се. barea activitatii
motorii intestinale si colonice B. poate fi idiopatica; poate fi mostenita ca o miopatie sau neuropatie
visce- rala familiala; D. poate fi provocata de o boalä sistemica E. poate fi o manifestare paraneo-
plazica a unui cancer precum carcinomul pulmonar microcelular;
1685. C.d.u. NU este o consecinta a pseudoobstructiei intestinale: A. retentie de reziduuri alimen- tare;
B. retentie de secreti; C. depopulare bacteriana; D. malabsorbtia principiilor nutri- tive E. fermentatie
intestinala exce- siva;
1687. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si värsaturi, f.d.u. categorii 1. boala cardiaca; 2. afectiuni
intracerebrale; 3. medicamente; si urmatoarele stari patologice: a. digoxin; b. abces cerebral; c.
cardiomiopatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1688. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categori 1. boala cardiaca; 2. afectiuni
intracerebrale 3. medicamente si urmatoarele stari patologice: a. infarct miocardic; b. hidrocefalie; c.
hipoglicemiante orale care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, C-1; E. a-3, b-2, c-1;
1689. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. boala cardiaca; 2. afectiuni
intracerebrale; 3. medicamente si urmatoarele stari patologice: a. contraceptive orale; b. insuficienta
cardiaca; c. blocarea drenajului lichidului cefalorahidian; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1690. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u categorii 1. afectarea functionala a
urechi interne (a labirintului); 2. boala psihiatrica 3. afectiuni endocrine/ metabolice si urmatoarele
stari patologice: a. rau de miscare b. anorexie nervoasa; c. sarcina; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1691. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectarea inflamatoare a
urechii interne (a labirintului); 2. boala psihiatrica; 3. afectiuni endocrine/ metabolice; si urmatoarele
stari patologice: a. uremie; b. labirintita c. bulimie nervoasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-
2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1692. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectarea inflamatoare a
urechii interne (a labirintului); 2. boala psihiatrica 3. afectiuni endocrine/ metabolice si urmatoarele
stari patologice: a. boala Ménière; b. depresie; c. cetoacidoza; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1; RI. cauzele extraperito- neale de
greaja si vársaturi, f.d.u categorii 1. afectarea labirintului; 2. boala psihiatrica; 3. afectiuni endocrine/
metabolice; si urmatoarele stari patologice: a. neoplasm de ureche interna; b. anxietate; c. afectiuni
tiroidiene; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1
1694. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectjuni intracerebrale; 2.
medicamente; 3. afectjuni endocrine/ metabolice si urmaatoarele stari patologice: a. neoplazie
cerebrala primara sau secundara (metastaze); b. afectjuni paratiroidiene c. chimioterapie
antineoplazica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1695. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u categorii: 1. toxine; 2. medicamente 3.
afectjuni endocrine/ metabolice; si urmatoarele stari patologice: a. etanol; b. antibiotice C. insuficienta
cortico- suprarenaliana care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1696. R.l. neale de gre neale dcauzele extraperito- categorii: categori. greatà si värsaturi, f.d.u.
afectiuni intracerebrale 2. medicamente, 3. toxine; si urmätoarele stari patologice: d. antiaritmice
cardiace b. insuficienta hepatica; c, hemoragie cerebrala; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B.
a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
1697. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin obstructia stomacului; viscerali aferenti: senzoriomotorii a tubului 2. actiune asupra nervilor 3.
perturbarea functiei digestiv prin gastroparezã; si urmatoarele stari patologice: a. insuficienta vascularã
mezenterica b. boala ulceroasa; c. colica biliarà; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2 C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
1698. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin obstructia stomacului; 2. iritatie visceralä localizata, uneori asociata cu ileus 3. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza; si urmatoarele stari patologice: a. boli sistemice
care afecteaza inervatjia sau musculatura peretelui tubului digestiv; b. colecistita; c. cancer gastric care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
1699. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; uneori asociatà cu ileus; senzoriomotorii a tubului 2. iritatie viscerala localizata,
3. perturbarea functiei digestiv prin pseudoobstructie intestinalã si urmatoarele stari patologice a.
aderente b. boala sistemica; c. pancreatita, care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1700. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. iritatie viscerala localizata, uneori asociata cu ileus; 3. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza produsa de o boala sistemica afectand inervatia sau
musculatura peretelui tubului digestiv si urmatoarele stari patologice: a. scleroza sistemica; b.
apendicita; c. tumori benigne sau maligne; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1701. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. infectiile intestinale bacteriene; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a
tubului digestiv prin gastropareza produsa de o boala sistemica afectand inervatia sau musculatura
peretelui tubului digestiv si urmatoarele stari patologice: a. volvulus b. enterita cu Staphylococcus
aureus, Bacillus cereus; c. amiloidoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1702. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u mecanisme: 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. infectile intestinale virale; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a tubului
digestiv prin pseudoobstructie intestinala si urmatoarele stari patologice: a. telescopare b. miopatie
viscerala familiala (mostenitä) c. enterite virale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1703. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. infectiile intestinale oportuniste; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a
tubului digestiv prin pseudoobstructie intestinala; si urmatoarele stari patologice: a. boli inflamatoare
intestinale (mai ales boala Crohn); b. neuropatie viscerala familiala (mostenita); c. enterite cu VCM,
VHS; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-2, c-1;
1704. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza; 2. comprimarea duodenului; 3. perturbarea
functiei senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza produsa de o boala sistemica afectand
inervatia sau musculatura peretelui tubului digestiv; si urmatoarele stari patologice: a. sindromul de
artera mezenterica superioara; b. adenocarcinom pancreatic; c. diabet; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1705. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme: 1. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza; 2. perturbarea functiei motorii intestinale si
formare de stricturi; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a tubului digestiv prin pseudoobstructie
intestinala si urmatoarele stari patologice: a. vagotomie b. iradierea abdominala; c. manifestare
paraneoplazica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1706. R.I. sindromul varsaturilor ciclice, u.a.s.c.c.e: A. este o tulburare rara, de etiologie necunoscuta B.
se asociaza puternic cu migrena C. unele cazuri ar putea fi variante de migrena; D. apare cel mai adesea
la varstnici; E. au fost descrise cazuri la adulti in asociere cu golirea gastrica rapida si cu utilizarea
cronica de canabis.
1707. R.I. afectiunile extra- peritoneale care provoaca greataa si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. infarctul
miocardic produce greata si varsaturi prin intarzierea golirii gastrice B. varsaturile postoperatorii apar
dupa 25% din interventiile chirurgicale C. varsaturile postoperatorii apar mai frecvent la femei; D.
hipertensiunea intracraniana produce varsaturi marcate cu sau fara greata; E. afectiunile urechii interne
pot provoca greata si varsaturi; F. in bolile psihiatrice poate sa apara greata semnificativa
1708. R.I. afectjunile extra- peritoneale care provoaca greata si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. insuficienta
congestiva produce greata si cardiaca uri prin staza din peretele a9aarsáturile postoperatori a gastric;
B. ai adesea dupa laparotom ce i dupa interventi ortopedice: C. in general, afectiunile turi prin spasmul
piloric; arsa. D. o cauza importanta de grea cerebrale produc greata si väa- varsaturi sunt afectunieal si
nului echilibrului si ale cailor transmitere; E. gr eata din bolile psihiatrice golire poate fi asociata cu
gastrica intarziata;
1709. R.I. medicamentelear provoaca varsaturi, fd asupra carora actioneazá: Zone 1. stomac; 2. aria
postrema; si urmatoarele medicamente: a. analgezice; b. eritromicina c. medicamente
antiparkinsoniene; d. digoxin; e. opioizi, are sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-
2, c-2, d-2, e-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1
1711. F.d.u. tipuri de greata E. antiemetice varsaturi provocate de chimio- terapia antineoplazica: 1.
acute; 2. intarziate 3. anticipatorii; si urmatoarele caracteristici: a. raspunde adesea mai bine la
tratament anxiolitic decat la antivomitive; b. in primele cateva ore dupa administrare independenta de
serotonina d. mediata prin cai serotoninergice 5-HT3 care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-3 B.
a-1, b-1, c-3, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-3; D. a-3, b-1, c-1, d-2; E. a-3, b-1, c-2, d-1;
1712. F.d.u. tipuri de värsaturi provocate de greatä/ terapia antineoplazica 1. acute 2. intarziate; 3.
anticipatori; si urma toarele caracteristici: preced administrarea; b. dup a una sau mai multe zile; c
determinata de medicamente C. pu ternic emetogene (cum ar f cisplatina); care sunt asocierile corecte
a-1, b-2, C-3; a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1713. R.I. greata din sarcina u.a.s.c.c.e A. cauza ar putea fi o substanta provenind din placenta (gonado-
tropina corionica, estradiol etc.); B. sarcina este cea mai frecventa cauza endocrina de greata; C. greata
survine la 70% din femei in primul trimestru; D. hiperemeza graviditatii este o forma severa de greata
de sarcina; E. hiperemeza graviditatii poate produce edeme severe;
1715. R.l. greata provocata de toxine, u.a.s.с.с.e: A. toxinele circulante provoaca greata actionand
asupra mucoasei gastrice; B. toxinele care provoaca greatà pot fi endogene sau exogene C. in
insuficienta hepatica fulmi- nanta, greata este cauzata de toxine exogene; D. in enterocolitele
bacteriene greaja este produsa de entero- toxine; E. etanolul este o cauza frecventà de greata si
värsaturi;
1716. Elemente furnizate de c importante pentru stabilirea cauzei gretei/ varsaturilor s.u.c.e A.
caracterul temporal al s melor, to- ig B. intervalul de timp de la ingestia de alimente dupa care apar
varsaturile C. aspectul continutul lichidului de varsatura; D. felul in care palparea influ- enteaza durerea
abdominala; E. simptomele asociate
1717. R.I. modul in care caracterul temporal al simptomelor suge- reaza cauza gretei/ varsäturilor, f.d.u.
variante: 1. mai degraba acute; 2. mai degraba cronice; si urmatoarele cauze: a. toxine; b. boli
preexistente; c. boli in evolutie d. infectii gastrointestinale; e. medicamente care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2 C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; E. a-2,
b-1, c-2, d-1, e-1;
1718. R.I. modul in care intervalul de timp de la ingestia de alimente dupa care apar varsaturile suge-
reaza cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante: 1. pana intr-o ora; 2. mai mult de o ora; 3. multe ore
sau chiar zile; si urmatoarele cauze: a. ocluzie intestinalàa; b. forme severe de gastropareza; c.
obstructie pilorica, gastropareza; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2
1719. R.I. felul in care aspectul continutul lichidului de varsatura sugereaza cauza gretei/ värsã- turilor,
f.d.u. variante reziduuri de alimente ingerate cu multe ore sau chiar zile anterior 2. hematemeza 3.
bilios; si urmatoarele cauze a. patologie care nu determina obstructia evacuarii stomacului; b. sindrom
Mallory-Weiss c. forme severe de gastropareza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1720. R.I. felul in care aspectul/ continutul lichidului de varsatura sugereaza cauza gretei/ varsa- turilor,
f.d.u. variante: 1. hematemeza; 2. fecaloid; 3. alimente nedigerate; si urmätoarele cauze a. ocluzie
intestinala distala; b. diverticul Zenker; C. ulcer; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1721. R.l. felul in care aspectul/ continutul lichidului de varsatura sugereaza cauza gretei/ varsa- turilor,
f.d.u. variante: 1. hematemeza 2. fecaloid 3. alimente nedigerate; si urmatoarele cauze: a. ocluzie
colonica; b. acalazie; c. cancer digestiv superior care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1722. R.l. felul in care influenta varsaturii asupra durerii abdomi- nale sugereaza cauza gretei/ var-
saturilor, f.d.u. variante: 1. dupa varsatura, durerea abdominala se amelioreaza; 2. dupa varsatura,
durerea abdominala nu se amelioreaza; si urmatoarele cauze: a. ocluzie intestinala; b. obstructie de tub
digestiv; c. pancreatita d. colecistita; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-
1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1723. R.I. modul in care simpto- mele asociate sugereaza cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante: 1.
scadere in greutate 2. febra; 3. dureri de cap sau modificari de camp vizual; 4. vertij sau tinitus; si
urmatoarele cauze: a. patologie a urechii interne (labirintului) b. sursa intracraniana; c. cancer sau
obstructie digestiva; d. inflamatje; care sunt asocierile corecte: A a-1, b-2, c-3, d-4 B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-1, c4, d-2 E. a-4, b-3, c-1, d-2;
1724. R.I. utilitatea examenului fízic la un pacient cu greata/ varsaturi, f.d.u. inceputuri de fraza 1.
hipotensiunea ortostatica si scaderea turgescentei cutanate indica; 2. modificarile la examenul
pulmonar sugereazà; 3. sånge in materile fecale sugereazà drept cauzã; si urmatoarele sfärsituri de
fraza: a. aspiratia lichidului de vårsaturà; b. hipovolemia; c. leziune a mucoasei prin ulcer, ischemie,
tumora care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, -1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, -1
1725. R.l. modul in care examenul fizic sugereazà cauza greteil värsaturilor, f.d.u. variante: 1. zgomote
intestinale de tonalitate inalta; 2 clapotaj la miscarea laterala bruscà a pacientului 3. edem papilar,
reducerea campului vizual, anomalii neurologice focale; si urmatoarele cauze: a. gastroparezà sau
obstructje pilorica; ocluzie intestinalä b. c. afectiuni neurologice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2
1726. R.I. modul in care examenul rizic sugereaza cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante 1. absenta
zgomotelor intestinale (la auscultatia abdomenului) 2. durere la palpare sau aparare involuntara; 3.
palparea unei formatiuni abdominale sau a unei adenopatii; si urmatoarele cauze a. inflamatie b.
neoplasm; c. ileus; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1727. R.I. investigati le diagnos- tice la pacientii cu greata/ varsaturi, u.a.s.c.c.e.: A. radiografia
abdominala trebuie facuta in decubit dorsal si in ortostatism; B. gastropareza se diagnosti- cheaza de
obicei prin scintigrafie gastrica; C. prin scintigrafia gastrica se evalueaza vascularizatia stoma- cului D.
tranzitul anormal al bariului poate sugera pseudoobstructia intestinala; E. pseudoobstructia intestinalä
poate fi sugerata de ingustarea intestinului subtire la radiografia cu substanta de contrast;
1728. U.f.d.f.d diagnostice la pacientii cu greata/ varsaturi s.c.f.c.e.: A. Daca investigatiile initiale nu au
pus diagnosticul sau pentru; B. confirmarea acestuia, sunt necesare investigatii bioumorale C. pentru
detectarea unor eventuale anomali anatomice D. iar daca acestea sunt absente este necesara
investigarea; E. motilitatii pentru a detecta o eventuala tulburare motorie investigatile
gastrointestinale
1729. R.I diagnostice la pacientii cu greatä/ varsaturi, f.d.u. categorii: 1. investigati initiale; 2.
investigatii imagistice 3. investigat pentru motilitatea investigatile gastrointestinala; si urmatoarele
investigatii: a. electrogastrografia b. ecografie abdominala; c. EDS angiografie mezenterica (clasica sau
prin RMN); e. analize bioumorale uzuale; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-2, d-2, e-3; B. a-2, b-
1, c-2, d-3, e-2; C. a-2, b-2, c-3, d-2, e-1; D. a-2, b-3, c-2, d-2, e-1; E. a-3, b-2, c-2, d-2, e-1;
1730. R.I. investigatile diag nostice la pacientii cu greata/ varsaturi, f.d.u. categorii 1. investigatii initiale
2. investigatii imagistice 3. investigatii pentru motilitatea gastrointestinala; si urmatoarele investigati: a.
radiografie baritata scintigrafie gastricaa o. manometria de intestin subtire d. TC abdominala; e. analize
hormonale specifice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3, e-2; C. a-
2, b-3, c-3, d-2, e-1; D. a-3, b-1, c-2, d-3, e-2; E. a-3, b-3, c-2, d-2, e-1;
1731. R.I. investigatile diag nostice la pacientii cu greata/ varsaturi, f.d.u. categorii: 1. investigati initiale
2. investigatii imagistice; 3. investigati pentru motilitatea gastrointestinala si urmatoarele investigati: a.
teste respiratorii izotopice; TC craniocerebral; c. colonoscopie d. analize serologice specifice; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-3, b-2, c-1, d-2; E.
a-3, b-2, c-2, d-1;
1732. R.i. investigatile diag nostice la pacientii cu greata varsaturi, f.d.u. categorii: 1. investigatii initiale;
2. investigatii imagistice 3. investigatii pentru motilitatea gastrointestinala si urmatoarele investigat a.
metode cu capsula telemetrica; b. TC sau RMN craniocerebral c. radiografia abdominala simpla, d.
irigografie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-2 C. a-2, b-2, c-3, d-1; D.
a-2, b-3, c-1, d-2 E. a-3, b-2, C-1, d-2
1733. R.I. utilitatea analizelor bioumorale la un pacient cu greata/ varsaturi, f.d.u. variante: 1.
hipokalemie; 2. anemie feripriva; 3. cresterea enzimelor pancreatice; si urmatoarele stari patologice a
pierdere de lichide digestive; b. boala pancreatica; c. sangerare cronica prin leziune a mucoase; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1734. R.I. utilitatea analizelor bioumorale la un pacient cu greata/ varsaturi, f.d.u. variante 1. alcaloza
metabolica; 2. anemie feripriva; 3. anomalii ale biochimiei hepatice; si urmatoarele stari patologice: a.
boala hepatobiliara b. pierdere de acid gastric; c. ulcer/ cancer sangerand cronic care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1735. R.I. modul in care investigatii initiale sugereazä cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante: 1.
anomalii la investigatiile hormonale sau serologice specifice; 2. niveluri hidro-aerice intestinale cu
scaderea cantitatii de aer din colon pe radiografia abdominala; 3. anse intestinale dilatate difuz, pline
cu aer pe radiografia abdominala; SI urmatoarele stari patologice a. ocluzie intestinala; b. ileus C, boli
endocrine, boli autoimune sistemice, manifestari paraneoplazice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1736. R.I. felul in care se aleg investigatile imagistice in functie de cauza suspectata a gretei/
varsaturilor, f.d.u. suspiciuni: 1. ulcer, cancer; 2. ocluzie colonica; 3. patologie intracraniana: si
urmatoarele investigatii: a. colonoscopie sau irigografie; b. endoscopie digestiva superioara c. TC sau
RMN craniocerebral; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1737. R.I. felul in care se aleg investigatiile imagistice in functje de cauza suspectata a grete/
varsaturilor, f.d.u. suspiciuni: 1. ocluzie (partiala) de intestin subtire 2. procese inflamatoare
intraperitoneale 3. ischemie mezenterica; si urmatoarele investigatii a. radiografie baritata a
intestinului subtire b. ecografie abdominala sau TC c. angiografie mezenterica (clasica sau prin RMN);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2,
c-1;
1738. R.I. investigarea motilitati gastrointestinale pentru a detecta o eventuala tulburare motorie la
pacientii cu greatal varsaturi, f.d.u. stari patologice 1. gastropareza 2. pseudoobstructie intestinala; si
urmatoarele investigatii a. metode cu capsula telemetrica; b. teste respiratorii izotopice; c. scintigrafie
gastrica; d. radiografia baritata a intestinului subtire; e. electrogastrografie f. manometria de intestin
subtire; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2; B. a-1, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2 C. a-1, b-
1, c-2, d-1, e-2, f-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1, f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-1;
1739. R.I. electrogastrografie, u.a.s.c.c.e. A. este un test neinvaziv; B. exploreaza undele rapide din
activitatea electrica gastrica C. foloseste electrozi cutanati plasati periombilical D. ar putea fi o metoda
alternativa de diagnosticare a dispepsiei functionale; E. este disponibila doar in centre specializate
1740. R.I. manometria de intestin subtire, u.a.s.c.c.e A. poate confirma diagnosticul de
pseudoobstructie intestinala B. caracterizeaza suplimentar anomalia motorie drept neuro- patica sau
miopatica: C. identifica anumite tipare con- tractile caracteristice diferite dupa cum anomalia motorie
este de cauza neuronala sau muscu- lara D. ofera informatii care trebuie confirmate prin biopsie intesti-
nala deschisa; E. nu este disponibila pe scara larga, fiind o investigatie spe- cializata; Indigestia
1741. R.I. indigestie, u.a.s.c.c.e.. A. indigestia este un termen ne- specific care cuprinde diverse
simptome abdominale superioare B. indigestia se refera, in general, la simptome considerate a-si avea
originea in regiunea gastro- duodenala C. unii pacienti nu pot manca pana la capat o masa din cauza
aparitiei timpurii a senzatiei de lin D. indigestia este un termen ne- specific adesea considerat echi-
valent cu cel de dispepsie E. o buna parte din simptome ar putea fi explicate prin golirea precoce a
stomacului
1742. F.d. cele trei categorii de simptome incluse in termenul de indigestie: 1. disconfort epigastric; 2.
simptome care exprima inversarea tranzitului digestiv 3. simptome care exprima (par sa exprime)
umplerea excesiva a stomacului si u. grupe de simptome: a. senzatjie de plin postprandial, satietate
precoce, balonare eructatie, anorexie, greata; b. arsura, roadere, durere; c. greata, varsaturi, pirozis,
regurgitare, eructatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1743. R.I. cauze de indigestie, f.d.u. evaluari de incidenta: 1. cel mai adesea; 2. mai rar si urmatoarele
stari patologice a. dispepsie functionala; b. boli organice mai severe; c. reflux gastroesofagian; d. boala
ulceroasa peptica; e. cancer digestiv superior care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-
1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; D. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;
1744. R.I. factorii cauzali favori- zanti pentru RGE u.a.s.c.c.e. A. cresterea tonusului SEl in scleroza
sistemica poate favoriza RGE B. la multe persoane apar frecvente episoade de relaxare trecatoare a SEI,
in timpul carora acidul gastric patrunde in esofag; C. cei mai multi pacienti cu RGE au hernie hiatala; D.
unii pacienti au senzatje de pirozis desi expunerea la acid a esofagului este normala (pirozis functional);
E. progesteronul poate provoca/ favoriza refluxul acid prin hiper- tonia SEI;
1745. R.I. factorii cauzali/ favori- zanti pentru RGE u.a.s.c.c.e. A. in sarcina creste tonusul SEI ceea ce
poate favoriza RGE B. ingerarea unor cantitati exce- sive de alimente poate creste presiunea in stomac
suficient pentru a depasi trecator functia de bariera a SEl; C. la majoritatea persoanelor cu hernie
hiatala pirozisul este simptomul dominant; D. senzatia de pirozis se poate datora perceptiei exagerate a
unui pH esofagian normal (hipersensibilitate viscerala); E. etanolul poate provocal favori- za refluxul
acid prin relaxarea SEI
1746. R.I. factorii cauzali/ favori- zanti pentru RGE u.a.s.c.c.e.. A. scaderea tonusului SEl se poate
petrece la pacientii fara vreo afectiune sistemica; B. scaderea motilitatii esofagiene si cresterea secretiei
salivare poate prelungi expunerea la acid C. in unele cazuri de indigestie cauza refluxului acid ar putea
perturbarea motilitatii gastrice; D. nitratii si blocantii canalelor de calciu pot provocal favoriza reflux
acid prin relaxarea SEl; E. tutunul poate provoca/ favoriza refluxul acid prin relaxarea SEI;
1747. R.I. factorii cauzali favori- zanti pentru RGE u.a.s.с.с.е. A. rolul herniei hiatale in produ- cerea RGE
este controversat; B. aerofagia previne producerea RGE; C. hipersensibilitatea viscerala poate contribui
la senzatia de pirozis D. teofilina si cafeina pot provoca/ favoriza refluxul acid prin relaxa- rea SE E.
refluxul acid poate fi favorizat de factori genetici;
1748. R.l. factorii cauzali/ favori zanti pentru dispepsia functionala (DF), u.a.s.c.c.e. A. este discutabil
daca pertur- barea motilitatii gastrice intervine in producerea simptomelor, B. golirea gastrica este
intarziata la 25-50% dintre pacientii cu DF; C. hipersensibilitatea viscerala ar putea interveni in geneza
simptomelor din DF D. factorii psihologici au un rol minor, E. pacientii cu DF acuza adeseao senzatie
generala de disconfort fizic si psihic;
1749. R.I. factorii cauzali/ epsia favorizanti pentru disp functionala (DF), u.a.s.cc.e: A. exista doar o
slaba corelatie intre severitatea simptomelor si gradul disfunctiei motorii; B. la unii pacienti cu balonare,
greata si satietate precoce cauza ar putea fi relaxarea postprandi- ala excesiva a fornixului gastric; C.
pacientii cu DF resimt disconfort in urma distensiei fornixului gastric la presiuni mai mici decat la
persoanele sana- toase D. DF se accentueaza la stres; E. AINS determina dispepsie;
1750. U.f.d.f.d. rolul H-py in DF s.cf.се. A. Infectia cu Helicobacter pylori; B. are un rol major in DF, pe
langa faptul ca; C. este in mod cert implicata; D. in etiologia boli ulceroase peptice, care poate; E.
produce simptome dispeptice
1752. R.I. boala de reflux gastro- esofagian (BRGE), u.a.s.с.се. A. In populatia generala, 40% din
persoane relateaza pirozis lunar iar 7-10% zilnic; B. BRGE este frecventa; C, pirozisul este provocat in
majoritatea cazurilor de refluxul acid excesiv; D. 10% din pacienti au pirozis functional; E. pirozisul
functional este cel care apare in urma unei expuneri excesive a esofagului la acid;
1754. U.f.d.f.d. dispepsia func- ionala (DF) s.c.f.c.e. A. DF este definita drept B. simptome dispeptice
supara- toare C. cu durata de cel mult 3 luni; D. si instalate de cel putin 6 saptamani; E. avand o cauza
organica
1755. R.l. dispepsia functionalà (DF), u.a.s.c.c.e simptomele dispeptice sunt frecvente in populatie B. in
populatia generala, aproape 25% din persoane au simptome dispeptice cel putin de sase or pe an C.
numai 10-20% dintre persoa- D, la 60% din persoanele cu E. la majoritatea pacientilor, DF F. uneori DF
este consecinta unei nele cu simptome dispeptice se prezinta la medic; simptome dispeptice cauza este
DF: evolueaza catre ulcer; infecti anterioare (ca si in cazul gastroparezei idiopatice) gastrointestinale
1756. R.I. boala ulceroasa, u.a.s.c.c.e A. ulcere esofagiene apar la 5% dintre pacientii cu BRGE B.
vindecarea ulcerelor esofagiene poate duce la uni pacienti la formarea de stricturi; C. esofagita
neeroziva poate t diferentjata de cea eroziva sau ulceroasa pe baza simptomelor D. dintre pacientii cu
simptome dispeptice, ~15-25% au ulcere gastrice sau duodenale E. gastrinomul este o tumora
endocrina care produce necontrolat serotonina; F. numai o mica parte din persoanele infectate cu H-py
sau care iau AINS dezvolta ulcer
1757. R.I. etiologia ulcerelor gastrice sau duodenale, f.d.u. evaluari de incidenta: 1. cel mai adesea; 2.
mai rar; si urmatoarele stari/ circumstante a. boala Crohn; b. administrarea de AINS c, infectia cu H-py
d. sindrom Zollinger-Ellison (gastrinom) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2 B. a-1, b-2, c-2,
d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1758. R.I. cancer ca substrat al simptomelor u.a.s.c.c.e. A. multj pacienti dispeptici se tem dispeptice ca
au cancer 8. fumatul este printre cei mai importanti factori de risc pentru carcinomul scuamos
esofagian acalazia este un factor de risc pentru cancerul esofagian; D. esofagul Barrett reprezintà
metaplazia scuamoasa a esofa- gului; E. adenocarcinomul gastric este mai prevalent la anumite popula-
ii asiatice;
1759. R.I. cancer ca substrat al simptomelor u.a.s.с. се. dispeptice A, mai putin de 2% din pacientii cu
simptome dispeptice au cancer gastric sau esofagian B. consumul de etanol previne carcinomul
scuamos esofagian; C. o boala rara care predispune la carcinom esofagian este chera- todermia familiala
(tiloza), in care apare hipercheratoza palmo- plantara D. dintre pacientii cu BRGE, 8- 20% dezvolta
metaplazie intesti- nala a esofagului; E. simptomele dispeptice pot avea ca substrat un adenocarcinom
gastric,
1760. R.l. cancer ca substrat al simptomelor u.a.s.с.с.e. : dispeptice carcinomul scuamos esofagian
apare cel mai adesea la persoane cu istoric de fumat sau de consum de etanol; B. ingestia anterioara de
sub stante caustice creste riscul de cancer esofagian; C. adenocarcinomul esofagian apare de obicei ca
o complicatie a spasmului esofagian; D. metaplazia intestinala a esofa- gului predispune la adenocarci
E. simptomele dispeptice pot avea
1761. R.I. diversele forme de nom esofagian, ca substrat un limfom gastric; esofagita in diagnosticul
dispepsiei diferential a u.a.s.c.c.e.: esofagita de reflux alcalina produce simptome similare cu cele din
BRGE B. esofagita de reflux alcalina apare la pacientii care au sufer interventii chirurgicale pentru boala
ulceroasa peptica; C. infectiile esofagiene oportuniste fungice sau virale pot produce pirozis sau
disconfort toracic; D. esofagita infectioasa provoaca adesea odinofagie mentoasa si cea eozinofilica;
s.c.f.c.e E. cele mai frecvente forme de esofagita sunt cea medica
1762. U.f.d.f.d. colica biliara A. Majoritatea pacientilor cu colica biliara veritabila; B. relateaza episoade
de durere cu durata limitata; C. resimtita in hipocondrul drept sau in epigastru; D. dar mai ales senzatie
de arsura continual cronica; E. greata sau balonare.
1763. R.I. diversele cauze care intra in diagnosticul diferential al dispepsiei, u.a.s.с.се. A. deficitul de
lactaza se mani- festa prin meteorism, flatulenta disconfort abdominal si diaree dupa ingestia de
lactoza; B. deficitul de lactaza apare la 15- 25% din persoanele caucaziene provenind din Europa nordica
si este mai rar la afro-americani si la asiatici C. intoleranta la fructoza sau sorbitol are manifestari
similare celor din deficitul de lactaza; D. proliferarea bacteriana in intestinul subtire poate produce
dispepsie, adesea asociata cu disfunctie intestinala, distensie si malabsorbtie E. printre etiologiile
extrape- ritoneale ale indigestiei se afla ICCg si tuberculoza.
1764. R.I. cauzele de dispepsie sau de disconfort abdominal, f.d.u. categorii: 1. digestive - tub digestiv
(boli vasculare); 2. digestive - tub digestiv (boli infiltrative); 3. digestive -glande anexe; si urmatoarele
cauze: a. pancreatita cronica; b. gastroenterita eozinofilica; c. ischemia mezenterica; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1765. R.l. cauzele de dispepsie sau de disconfort abdominal, f.d.u. categorii 1. sistemice (boli
infiltrative); 2. digestive - tub digestiv; 3. musculare si urmatoarele cauze: a. sarcoidoza; b.
suprasolicitarea peretelui abdominal c. boala celiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, G-3 B. a-
1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, G-1 D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2, C-1
1766. R.I. cauzele de dispepsie sau de disconfort abdominal, f.d.u. categorii: 1. digestive - tub digestiv
2. digestive-glande anexe 3. nedigestive - endocrine si urmatoarele cauze a. cancerul pancreatic b. boli
paratiroidiene; c. boala ulceroasa: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-
1, c-3 D. a-2, b-3, C-1 E. a-3, b-2, C-1
1767. R.I. cauzele de dispepsie sau de disconfort abdominal, f.d.u. categorii: 1. digestive - tub digestiv;
2. digestive -glande anexe; 3. nedigestive - endocrine; si urmatoarele cauze: a. carcinomul
hepatocelular; b. boala Ménétrier; c. boli tiroidiene care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2,
b-1, C-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1768. RI. pirozis, u.a.s.с.с.е.: A. este o senzatie de caldura retrosternala care urca din epigastru, uneori
pana in gat; B. senzatia poate fi si descendenta; C. aparel se accentueaza cand stomacul este gol; D.
apare/ se accentueaza cand pacientul sta in picioare; E. nu apare in somn;
1769. R.I. evaluarea pacientului cu indigestie, u.a.s.c.c.e A. durerea in piept constrictiva la un pacient cu
BRGE creeaza riscul de confuzie cu angina pectorala B. examenul fizic este decisiv in punerea
diagnosticului de BRGE; C. in DF apare uneori sensibilitate la palparea epigastrului D. este importanta
diferentierea cauzelor functionale de cele organice pe baza datelor de istoric si de examen fizic; E.
disfagia sugereaza obstructie esofagiana benigna sau maligna
1770. R.I. evaluarea pacientului cu indigestie, u.a.s.c.c.e A. durerea in piept constrictiva este
caracteristica pentru dischi- nezile esofagiene cu hipermotili- tate/ hipercontractilitate B. examenul fizic
este de obicei C. uneori in DF apare distensie D. odinofagia sugereaza esofagita E. la examenul fizic se
pot normal in DF abdominala de reflux constata leziuni dentare produse de contactul prelungit si
repetat cu acidul gastric;
1771. U.f.d.f.d. examenul fizic in BRGE s.c.f.c.e. A. Modificari la examenul fizic care pot fi produse de
anumite; B. complicati/ consecinte ale; C. BRGE sunt eritemul perioral:; D. respiratia suieratoare E.
leziunile dentare.
1772. R.I. BRGE u.a.s.c.c.e. A. simptomul cel mai caracteristic este pirozisul; B. mai rar, poate sa apara
durere in piept constrictiva; C. unul dintre simptome asociate este regurgitarea acida; D. o asociere
caracteristica este cu asialie E. unii pacienti nu relateaza pirozis, ci durere abdominala sau alte
simptome
1773. Complicatii s.u.c.e A. glosita; ale BRGE astm B. C. tuse D. bronsita E. disfonie
1774. U.f.d.f.d. DF s.c.f.c.e. a unii pacienti predomina; B. o senzatie intermitenta de durere sau arsura
epigastrica C. nu generalizata sau localizata in alte regiuni, iar DF; D. adesea coexista/ alterneaza; E. cu
alte tulburari functionale digestive, cu exceptia Sll
1775. Uf.df.d. DF s.c.ce: A. La unii pacienti apare, de cateva ori pe saptamana; B. un disconfort
postprandial constand in senzatie de gol; C. dupa ingerarea unor cantitäti obisnuite de alimente si; D.
satietate precoce care determi na ingestia unor cantitati exce- sive de alimente; E. in asociere cu
balonare, eructa ti sau greata.
1778. R.I. investigatiile diagnos- tice la pacientii cu dispepsie, u.a.s.c.c.e. A. in alegerea investigatilor
trebuie avut in vedere ca simptomele dispeptice sunt rare B. se efectueaza un numar limitat de
investigati diagnostice, dirijate de examenul fizic; C. la un pacient cu varsta <55 ani si fara factori de
alarma demersul diagnostic depinde de prevalenta infectiei cu H-py in populatia locala D. presiunea
scazuta a SEl la manometria esofagiana ajuta la selectarea pacientilor care necesita interventie
chirurgicala; E. la pacientii cu BRGE $ simptome atipice diagnosticul poate fi lamurit prin radiografie
baritata;
1779. R.l. investigatile diagnos- tice la pacientii cu dispepsie u.a.s.c.c.e A. in alegerea investigatilor
trebuie avut in vedere ca in majoritatea cazurilor este vorba de BRGE sau de DF B. persoanele la care se
efectu- eaza investigatii diagnostice sunt selectate pe baza istoriculu C. in BRGE se efectueaza mano-
metrie esofagiana cand trata- mentul chirurgical nu este indicat D. evidentierea unor tulburari ale
peristaltismului esofagian la manometria esofagiana poate influenta decizia de a interveni operator E.
testul Bernstein consta in instilare de ser fiziologic, iar apoi de apå distilata in esofag
1780. R.I. investigatjile diagnos- tice la pacienti cu dispepsie, u.a.s.c.c.e A. dupa excluderea factorilor de
alarma, pacientii cu BRGE tipica nu necesita evaluare suplimentara; B. la toate persoanele care acuzã
dispepsie trebuie efectuatà o investigatie completa; C. presiunea crescuta a SEI la manometria
esofagiana poate prezice insuccesul tratamentului medicamentos D. evidentierea unor tulburàri ale
peristaltismului esofagian la manometria esofagiana poate modifica tipul de operatie ales E. testul
Bernstein poate stabili dacà disconfortultoracic altminteri inexplicabil, este provocat de spasmul
esofagian;
1781. U.f.d.f.d. pacienti cu dispepsie s.c.f.c.e A. Dupa excluderea factorilor de alarmå B. pacientii cu
BRGE tipica; C. se trateaza empiric; D. cu medicamente antispastice; E. eventual si prokinetice
1782. C.d.u. NU este un test pentru detectarea H-py A. test respirator la uree B. testul Bernstein; C.
determinarea antigenului in scaun D. test serologic din sange (determinarea Ac fata de H-py) E. teste
invazive care presupun endoscopie si biopsie:
1783. U.f.d.f.d. investigarea paci- entilor cu dispepsie s.c.f.ce A. La pacientii cu dispepsie, endoscopia
digestivà superioará B. este indicata pentru a exclude leziunile mucoasei C.in cazurile cu simptome
tipice susau D.cu simptome care raspund la tratamentul empiric E. si/sau fära factori de alarmà
1784. U.f.d.f.d. investigarea pach or cu dispepsie s.c.f.ce A. Endoscopia digestiva superi- oarà este
indicata pentru pirozis recent instalat mai ales pacientii in vårsta sub 50 ani; C. pentru depistarea
refluxului gastroesofagian; D. intrucat s-a demonstrat prin studii controlate ca aceasta E. atitudine are
beneficii clinice si ca este rentabila financiar.
1785. U.f.d.f.d. investigarea paci- entilor cu dispepsie s.c.f.c.e A. La pacientii cu simptome re- fractare la
medicamente; B. sau cu simptome atipice (precum balonarea) C. se poate recurge la monitoriza- rea
ambulatorie a pH-ului esofa- gian, D. folosind un cateter E. sau endoscopia digestiva supe- roara.
1786. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabilã a. pacient
cu varsta >55 ani sau care are factori de alarma b. risc crescut de cancer si ulcer; c. se incepe cu EDS ce
secventa este recomandabila: A. a-b-c B. a C- b; C. b a+c D. c a- b; E. c-b-a
1787. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varstàa
<55 ani si fara factori de alarma: a. nu este necesara alta interventie; b. simptomele se rezolva; c,
prevalenta scazuta (<10%) a H-py in populatjia locala; d. tratament antisecretor de proba timp de 4
saptamani, preferabil cu inhibitor de pompa de protoni; ce secventa este recomandabila: A. a- b-d-c; a-
c-d-b; D. c d b-a; E. d-a cb;
1788. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varsta <55
ani si fara factori de alarma, la care simptomele nu s-au rezolvat prin antisecretor a. tratament de
eradicare a infectiei; b. se testeaza pentru prezenta H- py (chiar daca H-py are preva- lenta scazuta in
populatia locala) c. test pozitiv pentru H-py d. daca simptomele nu se rezolva; e. EDS ce secventa este
recomandabila A. b- c a-d-e B. b d a e c; C. dea-b D. d-e c a-b; E. e a c d- b
1789. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varsta <55
ani si fära factori de alarma, la care simptomele nu s-au rezolvat prin tratament anti- secretor: a. se
testeaza pentru prezenta H py: b. simptomele se rezolva; c. nu este necesara alta interventie; d.
tratament de eradicare a infectiei; e. test pozitiv pentru H-py ce secventa este recomandabila: A. a-e d-
b C B. b a- c d e C. c-b e-d- a; D. d e a-c-b; E. ec- b d-a
1790. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varsta <55
ani si fära factori de alarma si revalenta crescuta a H-py (210%) in populatia locala: a. EDS b. testare
pentru H-py: c. tratament antisecretor; d. daca simptomele nu se rezolva; e. test negativ pentru H-py;
ce secventa este recomandabila: A. a-b-c-d-e B. b-e-c-d-a; C. d-+b e c-a D. e-a d-+b- c; E. e-b-d c-a
1791. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varsta <55
ani si fara factori de alarma si prevalenta crescuta a H-py (>10%) in populatia locala a. daca simptomele
persista in ciuda tratamentului pentru H-py, b. daca simptomele nu se rezolva; c. testare pentru H-py
d. tratament antisecretor e. test pozitiv pentru H-py f. EDS; ce secventa este recomandabila: C. C-e-a-d-
b-f
1792. R.I. investigatile suplimentare indicate daca exista elemente sugestive pentru o anumita patologie,
f.d.u circumstante/ suspiciuni: 1 la un pacient care relateaza hemoragie; 2. pentru suspiciunea de
atologie pancreatica si/sau biliara; 3. daca se suspecteaza proliferare bacteriana in intestinul subtire; si
urmatoarele investigatii: a. analize bioumorale pentru pancreas si ficat; b. hemoleucograma pentru a
exclude anemia; C. test respirator dupa ingestia de glucide; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1793. R.I investigatiile suplimentare indicate daca exista elemente sugestive pentru o anumita patologie,
f.d.u suspiciuni: 1. daca se suspecteaza o boala endocrina; 2. daca apar anomalii la analizele bioumorale
pentru pancreas si ficat 3. la un pacient cu disconfort postprandial si la care tratamentul medicamentos
s-a dovedit ineficient si urmatoarele investigatii a. TC sau ecografie abdominala; b. scintigrafie de golire
gastrica (pentru a depista o eventuala gastropareza) c. teste pentru tiroida, calcemie; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1794. R.I. investigatiile suplimen- tare indicate daca exista elemente sugestive pentru o anumita pato
logie, f.d.u. suspiciuni la un pacient cu suspiciune de boala celiaca; 2. daca se suspecteaza intoleranta la
diverse glucide (de exemplu, deficit de lactaza); 3. la un pacient cu BRGE la care se intentioneaza o
interventie chirurgicala; si urmatoarele investigati: a. test respirator dupa ingestia de glucide daca se
suspecteaza; b. scintigrafie de golire gastrica (pentru a depista o eventuala gastropareza); c. teste
serologice specifice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1795. R.l. diaree, u.a.s.с.с.e.: A. diareea reprezinta eliminarea de scaune lichidiene sau nefor mate cu
frecventa crescuta; B. pentru adultii cu dieta occiden tala tipica, eliminarea a mai mult de 200 g de
scaun pe zi poate f considerata diaree C. scaderea consistentei inseam- na ca scaunul devine mai lichid;
D. diareea prin prea plin poate sa apara la pacientii din centrele de ingrijire din cauza impactarii
materiilor fecale E. mai mult de 90% dintre cazurile de diaree acuta sunt functionale;
1796. R.I. diaree, u.a.s.c.c.e. in tarile dezvoltate cantitatea de scaun eliminat zilnic nu depaseste 200 g
B. de obicei pacientul relateaza si scaderea consistentei i cresterea frecventei scaunului; C. frecventa
normala a scaunelor variaza intre trei pe zi si unu pe saptamana D. impactarea materiilor fecale (usor
detectabila prin tuseu rectal) poate fi urmata de diaree; E. diareea de cauza infectioasa este adesea
insotita de varsaturi, febra si durere abdominala; F.mai putin de 10% dintre cazurile de diaree acuta
sunt provocate de medicamente ingestie de toxice, ischemie s.a
1797. Factorii care influenteaza cantitatea, consistenta si frecven- ta scaunelor sunt urmatorii, c.e A.
continutul in proteine al dietei B. sexul (la barbati cantitatea de scaun este mai mare decat la femei) C.
medicamentele ingerate; D. efortul fizic, activitatea fizica; E. solicitarea psihica, emotile, tensiunile
1798. R.I. hiperdefecatie si incon- tinenta, u.a.s.c.c.e A. au prevalenta comparabila cu sau mai mare
decat cea a diareii cronice B. sunt doua stari frecvent intal- nite, de care diareea trebuie diferentiata; C.
de obicei sunt asociate cu eliminarea unei cantitati de scaun totalizánd mai mult de 200 g/zi; D. trebuie
intotdeauna avute in vedere la pacientii care acuza diaree" deoarece demersurile diagnostice si
terapeutice difera E. in general, un istoric si un examen fizic atente permit dife- rentierea acestor stari
de diareea veritabila;
1799. F.d. cele doua stari de care trebuie diferentiata diareea: 1. hiperdefecatia (pseudodiareea); 2.
incontinenta de materii fecale; si urmatoarele caracteristici: a. este adesea asociata cu defecatie
imperioasa cand insoteste Sll sau proctita; b. una dintre cauzele cele mai frecvente sunt afectjunile
neuromusculare c. consta in eliminarea involuntara a continutului recta d. poate avea ca substrat
particularitati/ tulburari psihoemotionale; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2,
c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1800. F.d. cele doua stari de care trebuie diferentiata diareea: 1. hiperdefecatia (pseudodiareea); 2.
incontinenta de materii fecale si urmatoarele caracteristici: a. poate sa apara si in hipertiroidism b.
poate fi agravata sau provocata de diaree si de defecatja imperioasa, mai ales daca acestea sunt severe;
c. consta in eliminarea frecventa a unor mici cantitati de scaun; d. una dintre cauzele cele mai frecvente
este patologia anorectala organica: care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
1801. R.I. clasificarea diareei irn functie de durata, f.d.u. variante: 1. acuta 2. persistenta; 3. cronica; si
urmatoarele evaluari de durata: a. >4 saptamani; b. <2 saptamani c. 2-4 saptamani; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1; Diareea acuta
1802. F.d.u. evenimente/ stari patologice r.l. diareea acuta infectioasa: a. mucoasa intestinala se apara
prin mecanisme imune si neimune, b. infectarea sau lezarea acuta a mucoasei intestinale, c. agentul
patogen ingerat depaseste mecanismele de aparare ale mucoasei gazdei; d. diaree care este lantul
cauzal corect: A. a c b-d; C. c d-a-b;
1803. R.I. diareea acuta infecti- oasa (DAI), u.a.s.c.c.e. esea, DAI transmite pe cale fecal-orala; 5. de
obicei, DAl apare prin ingestia de alimente sau apa contaminate cu agenti patogen din materii fecale
umane sau animale; mecanismul de producere e genera trasaturi clinice poate specifice care pot fi
utile in stabilirea diagnosticulu D. bacterile invazive care produc inflamatie provoaca simptome
(värsaturi, sangerare etc.) de severitate invers proportionala cu gradul inflamatiei E. SIl postinfectios
este recunos- cut drept complicatje a diareii infectioase;
1804. R.I. microflora colonica rezidenta, u.a.s.c.c.e. A. include >500 specii bacteriene distincte; B. este
principala cauza de diaree la persoanele imunocompetente C. favorizeaza infectia cu germeni patogeni;
D. perturbarea ei prin antibiotice poate duce la diaree ca urmare a proliferari unor bacterii patogene E.
diminuarea ei favorizeazà per- sistenta unor reziduuri alimenta- re care pot produce diaree
1805. R.I. microflora colonica rezidenta, u.a.s.c.c.e. A. este necesara pentru fiziologia normala a
colonului B. poate impiedica proliferarea agentilor patogeni ingerat C. perturbarea ei prin antibiotice
poate duce la diaree prin scaderea functiei digestive D. participa la digestial descom- punerea
alimentelor (care ajung pana in colon) E. reducerea ei prin antibiotice inhiba proliferarea lui
Clostridiunm difficile;
1806. Mecanismele de aparare imune si neimune ale mucoasei gazdei includ u.c.e A. secretia
bicarbonat; B. enzimele digestive; C. secretia de mucus; D. peristaltismul; E. capacitatea inhibitoare a
florei rezidente
1807. R.I. diareea acuta infecti- oasa apoasa, f.d.u. variante etiologice 1. toxina (preformata, bacteri
producatoare de enterotoxina); 2. bacterii enteroaderente si urmatoarele caracteristici: a. manifestari
de infectie (febra mai inalta); b. manifestari mai mult de iritatie gastrointestinala, decat de infectie c.
simptome gastrice (varsaturi marcate); d. manifestari de iritatie mai putin proeminente (diaree mai
putin abundenta, varsaturi mai putin importante); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.
a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1808. R.I. diareea acuta infecti- oasa apoasa, f.d.u. variante etiologice: 1. toxina (preformata, bacterii
producatoare de enterotoxina); 2. bacterii enteroaderente; si urmatoarele caracteristici a. manifestari
mai mult de infectie decat de iritatie b. manifestarile de infectie mai putin proeminente (febra minima
sau absenta); c. manifestari de iritatie gastrointestinala (diaree abundenta, apare brusc la cateva ore
dupa ingestia de alimente, asociata cu varsaturi marcate d. simptome colonice (crampe abdominale si
balonare mai intense); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1,
C-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1809. R.I. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. variante etiologice: 1. enterotoxina sau bacterii
enteroaderente 2. bacterii enteroaderente 3. bacterii invazive si Entamoeba histolytica si urmatoarele
caracteristici: a. diaree apoasa abundenta (determinata de hipersecretia intestinului subtire); b. diaree
apoasa mai putin abundenta, varsaturi mai putin importante, crampe abdominale si balonare mai
intense, febrã mai inalta; c. febra inalta si durere abdominala cu diaree sanguinolenta (numità
dizenterie); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
1810. R.l. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. variante etiologice 1. toxine bacteriene preformate sau
bacterii producatoare de enterotoxina; 2. bacterii producatoare de citotoxina si bacterii invazive; 3.
Yersinia si urmatoarele caracteristici: a. invadand mucoasa ileonului terminal si a colonului proximal,
provoaca febra inalta si durere abdominala marcata cu sensibilitate la palpare care seamana cu
apendicita acuta; b. febra inalta si durere abdominalà; c. diaree apoasa abundenta care apare brusc la
cateva ore dupa ingestia de alimente, asociatàa cu varsaturi marcate si febra minima sau absenta; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1811. R.I. diareea acuta infecti- oasa si la felul in care anumite trasaturi faciliteaza diferentierea unei
anumite variante etiologice fata de celelalte, f.d.u. träsäturi 1. diaree apoasa (eventual cu
grunji)apoasa-hemoragica 2. diaree marcata-severausoara- moderata-marcata 3. febra marcata-
severausoara- moderata; si urmatoarele variante etiologice a. toxina preformata, bacterie
enteroaderentain celelalte cazuri b. toxina preformatain celelalte cazuri, c. bacterii invazive care
produc inflamatiein celelalte cazuri; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1812. R.I. felul in care tipul diareii poate orienta diagnosticul etiolo- gic in diareea acuta infectioasa,
f.d.u. variante 1. apoasa abundenta; 2. apoasa cu grunji (ca un terci); 3. doar uneori hemoragica; 4.
initial apoasa, ulterior devine rapid hemoragica; 5. apoasa pana la hemoragica, in functie de gradul
inflamatiei; si urmatoarele variante etiologice: a. bacterii invazive b. toxina preformata c. bacterie
enteroaderenta; d. Clostridium difficile producator de citotoxine; e. Escherichia coli hemoragica
producatoare de citotoxine; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-3, d-5, e-4; B. a-2, b-5, c-1, d-4, e-
3; C. a-4, b-1, c-2, d-3, e-5; D. a-5, b-1, c-2, d-3, e-4; E. a-5, b-4, c-3, d-2, e-1;
1813. R.I. diareea acuta infecti- oasa provocata de bacterii inva- zive si la felul in care severitatea
inflamatiei este sugerata de caracterul diareii, f.d.u. variante: 1. diaree apoasa; 2. diaree apoasa sau
hemoragica; 3. diaree hemoragica; si u. grade de severitate: a. inflamatie severa; b. inflamatie usoara;
c. inflamatie moderata; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1814. R.I. diareea acuta infecti- oasa si la felul in care severitatea febrei sugereaza etiologia, f.d.u.
variante: 1. absenta-usoara (cand diareea este severa) 2. absenta-moderata; 3. usoara-moderata; 4.
marcata-severa; si urmatoarele variante etiologice: a. citotoxina; b. toxina preformata c. bacterii
invazive care produc inflamatie; d. bacterii enteroaderente; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-
4, d-2; B. a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-4, c-1, d-2; D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-1, c-3, d-2;
1815. R.l. diareea acuta infecti- oasa si la felul in care severitatea durerii abdominale sugereaza
etiologia, f.d.u. variante: 1. usoara-moderata; 2. usoara-marcata; 3. moderata-severa, proportionala cu
severitatea inflamatiei; 4. marcata-severa; si urmatoarele variante etiolog a. toxine b. bacterii invazive;
C. citotoxina; d. bacterii enteroaderente; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-3,
c-4, d-2 C. a-4, b-1, c-2, d-3; D. a-4, b-2, c-3, E. a-4, b-3, c-2, d-1
1816. R.I. diareea acuta infect- oasa provocata de bacterii inva- zive si la felul in care severitatea d-1;
inflamatiei este sugerata de severitatea durerii abdominale. f.d.u. variante 1. durere moderata-marcata;
2. durere moderata-severa; 3. durere marcata-severa; si u. grade de severitate: a. inflamatie variabila
b. inflamatie severa; c. inflamatie usoara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
1817. R.I. diareea acuta infecti- oasa si la felul in care severitatea varsaturilor sugereaza etiologia, f.d.u.
variante: 1. usoare 2. usoare-marcate in functie de severitatea procesului patologic; 3. moderate-
severe 4. marcate-severe si urmatoarele variante etiologice a. enterotoxina b. bacterii enteroaderente
citotoxine; c. bacterii invazive care produc inflamatie; d. toxina preformata care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c-3, d-1; C. a-3, b-1, c-2, d-4; D. a-3, b-1, c-4, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-4;
1818. oasa provocata de bacterii inva zive R.i. diareea acuta infecti Si la felul in care severitatea ta de
inflamatiei este sugera severitatea varsaturilor, f.d.u. variante: 1. varsaturi usoare-marcate; 2. varsaturi
absente-marcate 3. varsaturi absente-usoare; si u. grade de severitate: a. inflamatje severa; b.
inflamatie moderata: c. inflamatie usoara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1819. R.l. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. perioade de incubatie: 1. S1 zi [ore putinemulte (incubatie
scurtalunga)] 2. s3 zile; 3. S8-11 zile; si urmatoarele variante etiologice: a. toxina preformata. b.
enterotoxina, citotoxina, bacterii invazive care produd inflamatie usoara; c. bacterie enteroaderenta,
bacterii invazive care produc inflamatie variabila si severa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1820. R.I. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. mecanisme patogene: 1. producator de toxina - toxina
preformata, cu incubatie scurta (1-8 ore); 2. enteroaderent (tulpini enteropatogene si enteroaderente
3. invaziv, producand inflamatie minima; si urmatoarele variante etiologice a. virusuri (de exemplu
virusul Norwalk); b. E. coli, Giardia, Cryptosporidium, helminti; c. Bacillus cereus Staphylococcus
aureus care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-
3, b-2, c-1;
1821. R.l. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. mecanisme patogene: 1. producator de toxina - toxina
preformata, cu incubatie lunga (8-24 ore); 2. producator de citotoxina; 3. invaziv, producand inflamatjie
variabila; si urmätoarele variante etiologice: a. Salmonella, Campylobacter, Aeromonas spp, Vibrio
parahaemolyticus, Yersinia; b. Clostridium difficile, E. coli hemoragica; c. Clostridium perfringens; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1822. R.l. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. mecanisme patogene: 1. producator de toxina -
enterotoxina; 2. invaziv, producand inflamatie minima; 3. invaziv, producand inflamatie severa si
urmatoarele variante etiologice: a. virusuri (de exemplu Rotavirus) si virusul Norwalk; b. Vibrio cholerae,
Escherichia coli enterotoxigena, Klebsiella pneumoniae, Aeromonas spp; c. Shigella spp, E. coli
enteroinvaziva, Entamoeba histolytica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3; B. a-2, b-1, c-3; C.
a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1823. R.l. trasaturile clinice ale diareii infectioase acute in functie de agentul cauzal si de meca- nismul
patogen al acestuia, f.d.u. variante 1. Bacillus cereus, Staphylococcus aureus (producator de toxina -
toxina preformata) 2. E. coli, Giardia, Cryptosporidium, helminti (tulpini enteropatogene si
enteroaderente) 3. Rotavirus si virusul Norwalk (invaziv, producand inflamatie minima); si urmatoarele
tablouri clinice: a. incubatie: 1-8 zile, varsaturi: absente-usoare, durere abdo- minala: usoara-marcata,
absenta-moderata, diaree febra: usoara-moderata, apoasa cu grunji (ca un terci); b. incubatie: 1-3 zile,
varsaturi: usoare-marcate, durere abdominala: moderata-marcata febra: marcata-severa, diaree:
usoara-marcata, apoasa; c. incubatje scurta (1-8 ore), varsaturi: marcate-severe durere abdominala:
usoara- moderata, febra: absenta- usoara, diaree: marcata-severa, apoasa care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1824. R.l. trasaturile clinice ale diareii infectioase acute in functie de agentul cauzal si de mecanis- mul
patogen al acestuia, f.d.u. variante: 1. Clostridium perfringens (producator de toxina - toxina
preformata); 2. Clostridium difficile producator de citotoxina 3. Salmonella, Campylobacter, Aeromonas
spp, Vibrio parahaemolyticus, Yersinia (invaziv, producand inflamatie variabila); si urmatoarele tablouri
clinice a. incubatjie: 12 ore-11 zile varsaturi: absente-marcate, durere abdominala: moderata- severa,
febra: marcata-severa, diaree: usoara-severa, apoasa sau sanguinolenta b. incubatie lunga (8-24 ore),
varsaturi: marcate-severe durere abdominala: usoara- moderata, febra: absenta- usoara, diaree:
marcata-severa apoasa; c. incubatie: 1-3 zile, varsaturi: absente-usoare, durere abdominala: marcata-
severa, diaree: usoara-marcata, de obicei apoasa, uneori sanguinolenta; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1825. R.I. trasaturile clinice ale diareii infectioase acute in functie de agentul cauzal si de mecanis- mul
patogen al acestuia, f.d.u. variante 1. Vibrio cholerae, Escherichia coli enterotoxigena, Klebsiella
pneumoniae, Aeromonas spp (producätor de toxina- enterotoxina) 2. E. coli hemoragica producatoare
de citotoxina: 3. Shigella spp, E. coli enteroinvaziva, Entamoeba histolytica (invaziv, producand
inflamatie severa); si urmatoarele tablouri clinice: a. incubatie: 12 ore-8 zile, varsaturi: absente-usoare
durere abdominalä: marcata- severa, febra: marcata-severa, diaree: usoara-moderata, sanguinolenta;
b. incubatie: 12-72 ore, varsaturi: absente-usoare, durere abdominala: marcata-severa, diaree: usoara-
marcata, initial apoasa, devine rapid sanguinolenta; c. incubatie: 8-72 ore, varsaturi: moderate-severe,
durere abdominala: usoara-moderata, febra: absenta-usoara, diaree: marcata-severa, apoasa; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1826. F.d.u. manifestari sistemice care pot insoti sau urma o diaree infectioasa: 1. sindrom Reiter
(artrita, uretrita si conjunctivita); 2. tiroidita, pericardita si glomerulonefrita autoimuna; 3. sindrom
hemolitic-uremic (care are o mortalitate inalta); si urmatorii agenti etiologici: a. Salmonella,
Campylobacter Shigella, Yersinia b. E. coli (0157:H7) si Shigella enterohemoragica; c. Yersinia; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1827. C.d.u. NU reprezinta o infectie sistemica in care diareea acuta poate fi un simptom major: A.
pneumonia pneumococica; B. hepatita virala; C. listerioza; D. legioneloza; E. sindrom de soc toxic.
1828. RI. diareea acuta de alte cauze decat infectioase, u.a.s.c. A. efectele secundare ale medicamentelor
sunt o cauza rara de diaree acuta; B. numeroase medicamente pot produce diaree; C. diareea acuta
poate fi un simptom in boala grefa conta contragazda D. toxinele din vietati marine produc intoxicatii
precum ciguatera si scombroid E. diareile inflamatoare cronice (cum sunt BIC) pot avea un debut brusc, in
loc de insidios, si diverse alte manifestari care simuleaza o infectie;
1829. R.l. diareea acuta de alte cauze decat infectioase, u.a.s.c.c.e. A. etiologia medicamentoasa poate fi
sugerat de asocierea temporala dintre utilizarea medicamentelor si debutul simptomelor: B. diverticulita.
colonica nu provoaca diaree acuta C. diverse toxine pot provoca decompensare sistemica; D. afectiunile
care determina diaree cronica pot fi confundate initial cu o diaree acuta; E. decizia de a evalua o diaree
acuta depinde de severitatea si durata ei si de diversi factori care in de gazda:
1830. R. colita ischemica u-a.S.c. Cee. A. poate fi ocluziva Sau neocluziva B. apare in mod tipic la persoane
cu varsta sub 50 ani: C. se prezinta adesea cu durere abdominala inferioara acuta urmata de diaree
apoasa, apoi sanguinolenta: D. determina in general modificari inflamatoare acute in sigmoid sau in
colonul stang; E. de regula afecteaza rectul.
1831. R.l. cauzele neinfectioase de diaree acuta, f.d.u. categorii 1. medicamente: 2. toxine si urmatorii
agenti etiologici. a. bronhodilatatoare; b. AINS c. antibiotice, chimioterapice d. arsenic; e. insecticide
organofosforice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2 C. a-1, b-1,
C-2, d-2, e-1 D. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1 E. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1
1832. R cauzele neinfectioase de diaree acuta, f.d.u. categorii: 1. medicamente; 2. toxine urmatorii agenti
etiologici a. toxine din vietati marine, b. antiaritmice cardiace, antihipertensivei c. antiacide, laxative; d.
ciuperci din genul Amanita altele e. anumite antidepresive; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-
2, e-2 B. a 1. b-2, c 2, d-1, e-1 C. a-2, b-1, c 1, d-2, e-1; D. a 2. b-1. C-2, d-1, e-1 E. a 2. b-2, c-1, d-1, e-1;
1833. U.f.df.d evaluarea pacientului cu diaree acuta s.c.f.cae. A. Majoritatea episoadelor de diaree acuta
B. sunt usoare si autolimitate C. motiv pentru care nu sunt necesare investigatii etiologice; D. dar este
necessar tratament specific, intrucat costul E. si potentiala morbiditate a acestora sunt nejustificate
1834. U.f.d.f.d. evaluarea pacientului cu diaree acuta s.cf.cse. A. in unele cazuri de diaree febrila de
severitate moderata B. asociata cu leucocite (sau niveluri crescute ale proteinelor leucocitare) in materiile
fecale; C. sau cu sange macroscopic, D. se poate recurge direct la antibioterapie empirica de proba E. dar
intotdeauna sunt necesare si investigatii etiologice.
1835. Printre indicatiile pentru evaluarea unui pacient cu diaree acuta se aflau.c.e. A. scaune cu mucus;
B. febra >38,5°C; C. tratament cu antibiotice in ultimele 12 luni D. durere abdominala severa asociata la
pacienti>50 ani
1836. Printre indicatiile pentru evaluarea unui pacient cu diaree acuta A. diaree abundenta cu
deshidratare B. durata 2 luni fara ameliorare: C. noi focare de boala in comunitate D. pacienti tineri; E.
pacienti cu imunodeficienta;
1837. R.I. diagnosticul in diareea acuta s.u.c.e. A. investigatia esentiala la pacientii suspectai de
infectioasa acuta severa este analiza microbiologica a scaunului. B. tehnicile moleculare constau in
identificarea in scaun a unor secvente de ADN unice pentru diversi agenti patogeni C. daca analiza
scaunului nu este lamuritoare. se recurge irigografie D. la nevoie se practic sigmoidoscopie flexibila cu
biopsii si EDS cu aspirate si biopsii duodenale; E. un anumit context clinic si epidemiologic poate sugera
un agent enteropatogen specific
1838. R.I. diagnosticul in diareea acuta prin analiza microbiologica a scaunului, f.d.u. tehnici: 1. culturi 2.
examen microscopic direct: 3. teste imunologice si urmatorii agenti etiologici sau produsi ai acestora: a.
anumite toxine bacteriene (C. difficile), antigene virale (Rotavirus) si antigene de protozoare (Giardia, E.
histolytica b. oua si paraziti; c. bacterii si virusuri, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2 D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1839. R.I. diagnosticul in diareea acuta prin teste imunologice din scaun, f.d.u. categorii 1. anumite toxine
bacteriene: 2. antigene virale; 3, antigene de protozoare; si urmatorii agenti etiologici: a. Giardia, E.
histolytica; b. Rotavirus: ic. C. difficile care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b
3, c-1D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1
1840. Printre cele cinci grupuri de persoane cu risc crescut de a dezvolta diaree acuta se afla: A. calatori
turisti: B. cei care consuma anumite alimente C. persoane cu boli autoimune D. persoanele care solicita
consultatii in centre de diagnostic private E. persoanele institutionalizate;
1841. R.I. grupurile cu risc crescut de a dezvolta diaree, u.a.S.c.c.e. A. aproape 40% dintre persoanele
regiunile care endemice din America Latina, Africa si Asia dezvolta asa-numita diareea calatorulii B. pe
vasele de croaziera apar epidemii de gastroenterita determinata de virus Ebstein-Barr C. imunodeficienta
secundara este mult mai frecventa decat cea primara; D. la pacientii cu SIDA, anumite bacterii transmise
veneric pe cale rectala pot produce gastroenterita E. pacientii cu hemocromatoza trebuie sa evite
consumul de orez fiert,
1842. R.I. grupurile cu risc crescut de a dezvolta diaree, ua.s.c.cse, A. adenovirus este cea mai frecventa
cauza de gastroenterta virala la oamenii B. la cei care dezvolta diaree dupa consumul anumitor alimente,
diareea apare la scurt timp dupa un picnic, banchet. masa la restaurant C. la persoanele cu
imunodeficienta agentii patogeni intestinali obisnuiti provoaca adesea o diaree mai severa si mai
prelungita; D. pacientii cu hemocromatoza sunt in special predispusi la infectii intestinale invazive sau
chiar letale cu enterococ si la infecti cu Yersinia; E. diareea infectioasa este una dintre cele mai frecvente
infectii nosocomiale in multe spitale si institutii de ingrijire pe termen lung
1843. RI. diareea care apare la calatori/ turisti, f.d.u. destinati turistice:1. regiunile endemice din America
Latina, Africa si Asia 2. Rusia (mai ales St. Petersburg), zone salbatice (campare, inot); 3. Nepal 4. vase de
croaziera urmatorii agenti etiologici: a. Cyclospora b. Giardia c. cel mai adesea Escherichia coli
enterotoxigena sau enteroagregativa, dar si Campylobacter, Shigella, Aeromonas, norovirus. Coronavirus
si Salmonella; d. virusul Norwalk: care sunt asocierile corecte: A. a-3, b-1, c 4, d-2; B. a 3. b-2, c-1, d-4; C.
a-3. b-2, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-3, c 2, d-1;
1844. R. diareea care apare la cei care consuma anumite alimente, f.d.u. alimente: 1. carnea de pui, 2.
orez prajit 3. oua; si urmatorii agenti etiologici a. Salmonella, Campylabacter, Shigella b. Bacillus cereus; c.
Salmonella Care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2. b-3, c-1 E. a-
3, b-1, c-2
1845. R. diareea care apare la cei care consuma anumite alimente. f.d.u. alimente: 1. hamburger
insuficient preparat termic; 2. maioneza sau crema: 3. vietati marine, mai ales consumate crude si
urmatorii agent etiologici: a. E. coli enterohemoragica (O157:H7); b. Vibrio spp. Salmonella sau virus
hepatitic A c. Staphylococcus aureus sau Salmonella; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b 2, c-1
1846. R.l. Imunodeficienta drept factor de risc pentru diaree, f.d.u. variante 1. imunodeficienta primara;
2. imunodeficienta secundara; si urmatoarele stari patologice: a. SIDA: b. deficit de IgA; c. boala
granulomatoasa cronica: d. imunosupresie medicamentoasa; e. varsta inaintata f. hipogamaglobulinemie:
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1. C-2, d-2, e-2, f-1; B. a 1. b-2, c-1, d 1, e-2, f-2; C. a-1, b-2, c-1, d-2,
e-1.f2: D. a-2, b-1. c-1, d-2, e-2. f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f 1;
1847. R. diareea care apare la persoanele cu SIDA f.d.u categorii: 1. germeni oportunisti: 2. virusuri 3.
protozoare; si urmatorii agenti etiologici: a. VCM, adenovirus, VHS; b. Cryptosporidium, lsospora belli.
Microsporidia, Blastocystis hominis: c. Mycobacterium spp.; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c- 3: D. a-2, b-3, c-1: E. a-3, b-1, c-2;
1848. R.l. diareea care apare la persoanele cu imunodeficienta f.d.u. categorii: 1. pacientii cu SIDA 2.
pacientii cu hemocromatoza; 3. persoanele institutionalizate; si urmatorii agenti etiologici: a. diverse
microorganisme, cel mai adesea de Clostridium difficile b. Vibrio spp., Yersinia; c. germeni oportunisti,
anumite virusuri, protozoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1;
D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1849. R.I. diareea care apare la persoanele cu imunodeficienta, categorii: 1. pacientii cu SIDA (bacterii
transmise veneric pe cale rectala)2. persoanele care frecventeaza centre de ingrijire de zi si membrii
familie 3. pacientii din spitale si institutii de ingrijire pe termen lung: si urmatorii agenti etiologici: a.
Shigella, Giardia, Cryptosporidium, Rotavirus; b. Neisseria gonorrhoeae, Treponema pallidum, Chlamydia
c, diverse microorganisme, cel mai adesea de Clostridium difficile; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3 B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a 3. b-2, c-1
1850. Uf.d.f.d. cauzele diarei s.c.f.c e. A. Daca circumstantele indica un anumit agent patogen sau un grup
de posibili agenti patogeni. B. fie poate sa nu mai fie necesar tot setul de investigatii de rutina; C. fie in
unele cazur indicate culturi speciale pentru; D. diverse tulpini de E. coli (enterohemoragica etc.), E. specii
de Vibrio, streptococ.
1851. R.I. cauzele de diaree persistenta, f.d.u. categorii: 1. cauza frecventa; 2. trebuie avut e in vedere
mai ales la pacientii care au primit antibiotice 3. alta cauza care trebuie luata in seama; si urmatorii agenti
etiologici: a. Giardia b. C. difficile c. E. histolytica, Cryptosporidium, Campylobacter etc.; care sunt
asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1.c-2;
1852. U.f.d.fd cauzele diareii s.c.f.cae. A. Cautarea unor leziuni organice prin tehnici; B. imagistice
(sigmoidoscopie TC abdominala); C. pentru a exclude o BIC; D. de regula nu este necesara: E. la pacientii
cu diaree persistenta de cauza neclara.
1853. U.fd.fd. cauzele diareii A. Cautarea unor leziuni organice prin tehnici imagistice; B. poate fi necesara
ca abordare: C. initiala la pacientii suspectati de diaree acuta neinfectioasa; D. cum ar fi cea delerminata
de E. colita ischemica, diverticulita sau sindromul de intestin iritabil.
1854. R.I. diareea cronica U.a.s.c.cae. A. o diaree care dureaza >4 saptamani justifica evaluarea pentru a
exclude o patologie subiacenta grava; B. spre deosebire de diareea acuta, majoritatea cauzelor de diaree
cronica sunt infectioase: C. clasificarea diareii cronice in functie de mecanismul fiziopatologic faciliteaza
abordarea rationala a tratamentului; D. multe boli provoaca diaree prin mai multe mecanisme: E.
malabsorbtia acizilor biliari poate induce diaree prin stimularea secretiei colonice;
1855. F.d.u. afirmatii rI. diareea secretorie: a. osmolaritatea scaunului este explicata de electroligii
endogeni b. nu exista un solvit malabsorbit; c. nu exista gaura osmotica fecala; care este inlantuirea logica
justa: A. abc; B.acb; C. bac; D. bca; E. cab;
1856. F.d.u. afirmatii r.l. una dintre formele de diaree secretorie: a. suprafata mucoasei intestinale
disponibila pentru reabsorbtia lichidelor a electrolitilor secretati devine insuficienta; b. scade suprafata
mucoasei intestinale: c. apare diaree de tip secretor. care este inlantuirea logica justa A. abc; B. bac; C.
bca; D. cab; E. cba;
1857. F.d.u. afirmatii r.I. una dintre formele de diaree secretorie: a. ileonul terminal este lezat sau
rezecat;b. biliari dihidroxi raman neabsorbiti: c. acizii biliari stimuleaza secretia colonica: d. diaree
coloreica: care este inlantuirea logica A. a- b-c- d B. b- c-a-d C. bdca D. c-d- b-a E. dbca;
1858. F.d.u. afirmatii r.l. una dintre formele de diaree secretorie: a. stimularea secretiei colonice de catre
acizii biliari: b. ileon terminal cu aspect normal, dar disfunctional; c. malabsorbtia acizilor biliari; d. diaree
secretorie aparent idiopatica (fara un substrat morfopatologic evident); care este inlantuirea logica justa:
A. abcd B. a c-d-b C. bcad D. dabc E. dbac;
1859. F.d.u. afirma r I. una dintre formele de diaree secretorie: a. perturbarea absorbtiei de sodiu si apa
b. diaree de tip secretor. c. Consum cronic de etanol: d. lezarea enterocitelor; care este inlantuirea logica
justa: D. cdab
1860. F.d.u. afirmatii rI. una dintre formele de diaree secretorie: a. ocluzia intestinala incompieta: b.
cresterea eliminarii de materii fecale; c. hipersecretiei de lichide d. diaree. care este inlantuirea logica
justa: B. acbd
1861. R.l. cauzele diareii secretorii, f.d.u. categorii 1. laxative stimulante: 2. ocluzia intestinala incompleta:
3. scaderea suprafetei mucoasei intestinale: urmatoarele cauze: a. acid ricinoleic, b. strictura unei stome;
c. leziuni ale mucoasel intestinale; d. Senna care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-3: B. a-1, b-2, c-
3, d-1: C. a-1, b-3, c 2, d-1 D. a-2 b-3 c-1 d-1; E. a-3, b-1, c-1, d-2:
1862. R.L cauzele diareii Secretorii, f.d.U. categorii 1. laxative stimulante: 2. ocluzia intestinala
incompleta; 3. scaderea suprafetei mucoasei ntestinale si urmatoarele cauze: a. impactarea fecala: b.
Cascara c. fistule enterocolice: d. ulei de ricin; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-1, c-3, d-2 B. a-1, b-2,
c-3, d-1 C. a-1, b-3, c 1. d-2. D. a 2, b-1, c-3, d-1; E. a-3 b-2 c-1 d-1;
1863. R. cauzele diareii secretorii, f.d.u. categorii 1. laxative stimulante: 2. ocluzia intestinala incompleta
3. scaderea suprafetei mucoasei intestinale; si urmatoarele cauze: a. Bisacod b. rezectie intestinala; c,
scoarta de crusin (Frangulae cortex) d. tumora care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1. b-3,
c-1, d-2; C. a-1. b-3, c-2, d-1; D. a-2, b 3, c-1, d-1 E. a-3, b-1, c-1, d-2;
1864. R.I. diareea secretorie u.a.S.c.cae. A. cauza este perturbarea transportului apei si electrolitilor prin
mucoasa enterocolonica; B. in mod caracteristic, apare gaura osmotica fecala; C. poate fi provocata de
utilizarea nejustificatal excesival repetata a laxativelor stimulante; D. defectele congenitale de absorbtie a
electroliilor pot provoca diaree apoasa de la nastere E. insuficienta corticosuprarenaliana poate produce
diaree apoasa asociata cu depigmentare cutanata.
1865. R.I. diareea secretorie A. se elimina materii fecale apoase. In cantitate mare; B. hormonii sunt cea
mai frecventa cauza de diaree secretorie: C. lezarea enterocitelor prin consum cronic de etanol poate
accentua absorbtia de sodiu si D. absorbtia electrolitilor din tubul digestiv este mediata de anumiti
transportori ionici specifici; boli manifestarile E. printre Addison se afla diareea apoasa si
hiperpigmentatia cutanata:
1866. R. diareea secretorie u.a.S.C.Cae. A. eliminarea scaunelor diareice este dureroasa B. tumorile
carcinoide metastatice gastrointestinale pot produce parte a sindromului carcinoid C, la diareea
secundara consumului cronic de etanol contribuie incetinirea tranzitului intestinal D. rareori, defecte ale
anumitor specifici transportori ionicl determina diaree apoasa de la nastere E. poate fi consecinta unor
substante endogene cu efect laxativ:
1867. R.. diareea secretorie:A. scaunele diareice nu persista chiar daca se sisteaza aportul alimentar, B.
rareori tumorile carcinoide bronssice primare pot produce diaree apoasa, izolata sau cat parte a
sindromului carcinoid; C. ingestia din greseala a anumitor toxine ambientale poate determina forme
cronice de diaree mai degraba decat acute D. deficitul de antiport (schimbator ionic) Cl/ HCO3 provoaca
diaree asociata cu acidoza e E. prin efectul laxativ, acizii biliari dihidroxi pot provoca o diaree secretorie;
1869. R. diareea secretorie A. osmolaritatea scaunului este explicata de electroliii endogeni B. sute de
medicamente au ca efect advers diareea; C. uneori, anumite infect bacteriene persistente pot produce o
diaree de tip secretor; D. deficitul de antiport (schimbator ionic) Na H provoaca diaree asociata cu
alcaloza: E. lezarea sau rezectia jejunului proximal poate determina diareea secretorie prin scaderea
suprafetei mucoasei intestinale;
1870. R.I. diareea secretorie prin scaderea suprafetei mucoase intestinale, u.a.S.c.cae. A. reabsorbtia
insuficienta a lichidelor si electrolitilor secretati poate produce diareei B. spre deosebire de alte forme de
diaree secretorie, acest tip de dupa ingestia de alimente; C. leziunile eale din ileita Crohn pot determina o
diaree de tip secretor, D. acizii biliari dihidroxi ramasi neabsorbiti inhiba secretia colonica E. ocluzia
intestinala incompleta in determina poate paradoxal, cresterea eliminarii de materii fecale din cauza
hipersecretiei de lichide;
1871. R.I. diareea secretorie de cauza hormonala, f.d.u. stari patologice 1. tumori carcinoide: 2. gastrinom
3. carcinom medular tiroidian; urmatoarele trasaturi a. diaree asociata cu episoade de inrosire, respiratie
suieratoare, dispnee, pe langa valvulopatii ale inimii drepte b. la producerea diareii ar putea contribui alte
substante secretagoge secretate simultan cu gastrina; c, se poate prezenta cu diaree apoasa provocata
decalcitonina, alte peptide secretorii, sau prostaglandine; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3: B.
a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
1872. R.I. diareea secretorie de cauza hormonala, fd.u. star patologice: 1. tumora carcinoida 2. VIPom 3.
carcinom medular tiroidian; urmatoarele trasaturi: a. rareori pot apara leziuni cutanate pelagroide ca
urmare a supraproductiei de serotonina, care duce la depletia de niacina: b. apare cel mai adesea
sporadic, dar in 25-50% din cazuri in asociere cu alte tumori neuroendocrine C. sindromul diaree-apoasa-
hipokalemie-aclorhidrie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b 3, c-2; C.a 2, b-1, c-3 D. a-2,
b-3, c-1; E. a 3. b-1, c-2;
1873. R.I. diareea secretorie de cauza hormonala f.d.u stari patologice 1. tumora carcinoida: 2. VIPom 3.
carcinom medular tiroidian: a. provoaca holera pancreatica. b. diareea este provocata de eliberarea in
circulatie a unor substante puternic secretagage produse de intestin c. in 25-50% din cazuri este parte a
sindromului de neoplazii endocrine multiple tip 2a; care sunt asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3; B. a 2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3 b-1 c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1874. R.I. diareea secretorie de cauza hormonala, f.d.u Stari patologice 1. gastrinom. 2. VIPom; 3.
carcinom medular tiroidian: si urmatoarele trasaturi a, una dintre cele mai frecvente tumori
neuroendocrine;b. diareea importanta este adesea asociata cu boala metastatica si prognostic
defavorabil: C. este produs de un adenom pancreatic non-B-celular care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1875. R diareea secretorie de cauza hormonala f.d.u. stari patologice: 1. gastrinom 2. VIPom 3.
mastocitoza sistemica; urmatoarele trasaturi a. poate fi asociata cu urticarle pigmentara; b. secreta VIP si
multi alti hormoni peptidici. c. se prezinta de obicei cu ulcere peptice refractare: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b 1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1;
1876. R diareea secretorie de f.d.u star patologice 1. gastrinom: 2. VIPom; 3. mastocitoza sistemica; si
urmatoarele trasaturi: a. diareea apare la < o treime din cazuri si poate fi singura manifestare clinica la
10% din cazuri, b. poate provoca diaree secretorie (mediata de histamina): c. diareea secretorie este
adesea masiva, volumul scaunului depasind 3 L/zi; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3,
c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b-2, c-1;
1877. R.l. diareea secretorie de cauza hormonala, fd.u. stari patologice: 1. gastrinom, 2. VIPom 3. adenom
vilos colorectal mare; si urmatoarele trasaturi:a. diareea este cel mai adesea provocata de maldigestia
grasimilor din cauza inactivairii enzimelor pancreatice prin pH-ul scazut din duoden: b. rareori apare o
diaree secretorie care poate provoca c, secreta polipeptida pancreatica, secretina, gastrina, polipeptida
inhibitoare pentru (numita si peptida insulinotropica dependenta de glucoza), neurotensina. calcitonina si
prostaglandine; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1. c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2
E. a-3, b-2, c-1;
1878. in legatura cu diareea secretorie de cauza hormonala, fd.u. stani patologice: 1. carcinom medular
tiroidian; 2. VIPoma 3. tumora carcinoida: si urmatoarele trasaturi a. Se poate asocia cu feocromocitom si
tumori paratiroidiene cu hiperparatiroidism b. poate produce: deshidratare ameninjatoare de viata,
disfunctie neuromusculara (din cauza hipokalemiei. hipomagnezemiei sau hipercalcemiei asociate),
inrosire, hiperglicemie c. diareea este provocata de eliberarea in circulatie de serotonina, histamina,
prostaglandine si diverse kinine; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3: B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-3, c-
1; D. a-3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1879. R.I. diareea secretorie de cauza hormonal fd.u. stari patologice: 1. VIPom: 2. mastocitoza sistemica;
3. adenom vilos colorectal mare; si urmatoarele trasaturi a. rareori apare o diaree secretorie care pare sa
fie mediata de prostaglandine (poate fi inhibata de AINS) b. poate provoca diaree infiamatoare
(determinata deinfiltrare intestinala cu mastocite); c. au fost raportate volume zilnice de pana la 20 L;
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1 b-3 c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1880. U.f.d.f.d. diareea osmotica s.cf.c.e. A. Determinarea osmolaritatii fecale este obligatorie intrucat B.
doar daca este masurata imediat dupa evacuare; C. osmolaritatea fecala poate fi gresita, deoarece: D.
glucidele sunt metabolizate de bacteriile colonice; E. determinand scaderea osmolaritatii.
1881. R diareea osmotica, u.a.S-C.Ce. cata de solviti ingera putin absorbabili si activi osmotic; B. in mod
caracteristic, diareea osmotica se opreste cand inceteaza ingestia substantei cauzatoare C. laxativele care
contin Mg PO4 pot provoca diaree osmotica D. diareea osmotica poate apara dupa ingestia de glucide
slabl incomplet absorbite; E. deficitul de lactaza afecteaza predominant persoanele caucaziene;
1882. RI. diareea osmotica. U.a.S.c.c.e A. diareea osmotica este provocata de substante insolubile care
precipita in lumenul intestinal B. gaura osmotica este calculata drept osmolaritatea (de obicei 290
mosmov kg) [2 fecala a sodiului potasiului). C. malabsorbtia giucidelor poate fi determinata de defecte
dobandite sau congenitale ale dizaharidazelor si ale altor enzime din marginea in perie; D. fiind absorbite
deficitar. sorbitolul, lactuloza si fructoza pot provoca diaree osmotica; E. deficitul de lactaza este una
dintre cele mai frecvente cauze de diaree cronica la adulti;
1883. R.I. diareea osmotica, u.a.S.c.cae. A. diareea osmotica este cantitativ proportionala cu cantitatea de
solvit ingerata: B. unele antiacide, laxative suplimente nutritive pot induce diaree osmotica prin
continutul in compusi cu aluminiu, C. malabsorbtia glucidelor pro- voaca diaree osmotica cu pH scazut: D.
medicamentele, guma, bom boanele indulcite cu glucide slab absorbabile pot provoca diaree osmotica E.
simptomele deficitului de actaza depind de cantitatea totala de lactoza ingerata;
1884. R.I. diareea osmotica u.a.S-C Cae. A. in mod caracteristic. diareea osmotica este agravata de oprirea
aportului alimentar. B. ingestia de produsi cu calciu poate induce diaree osmotica caracterizata de un
scaun cu gaura osmotica importanta 50 mosmol/L C. defectele dobandite sau congenitale ale
dizaharidazelor si ale altor enzime din marginea in perie duc la diaree osmotica cu un pH scazut: D. fiind
absorbit deficitar. polietilenglicolul poate provoca diaree osmotica E. la majoritatea pacientilor cu deficit
de lactaza, suplimentele enzimatice sunt inutile intrucat acestia invata sa evite laptele;
1885. R.I. steatoree, u.a.s.c.c.e.: A malabsorbtia grasimilor poate provoca diaree cu scaun caracteristic; B.
efectele osmotice ale acizilor grasi sunt anulate de hidroxilarea bacteriana C. maldigestia apare cand cel
putin 30% din functia secretorie a pancreasului este pierduta; D. in ciroza biliara si in o biliara poate sa
apara o steatoree usoara; E. un tablou clinic si histologic similar cu boala Whipple este nfectia provocata
Cu Mycobacterium avium-intracellulare la pacienti cu SIDA
1886. R.I. steatoree, u.a.s.c.cae A. in mod caracteristic scaunul este gras si malodor. B. steatoreea este
definita drept o cantitate excesiva de grasime in scaun C. maldigestia intraluminala este cel mai adesea
provocata de sindromul de intestin iritabil: D. unul dintre mecanisme prin poate care fundoplicatura
provoca steatoree este incetinirea golirii gastrice; intestinala E. limfangiectazia congenitala este o boala
rara care provoaca steatoree prin obstrucia limfaticelor.
1887. R.I. u.a.S.c steatoree: A in mod caracteristic, scaunul pluteste in apa din toaleta B. in mod normal
cantitatea de grasime din scaun depaseste 7g/zi C. somatostatinomul este cea mai frecventa cauza de
insuficienta exocrina pancreatica: D. numeroase medicamente pot provoca steatoree prin malabsorbtie
E. sprue tropical poate produce un tablou histopatologic si clinic similar cu boala celiaca:
1888. R.I. steatoree, u.a.s.c.ce. A. malabsorbtia grasimilor provoaca adesea crestere in greutate B. o
diaree cu tranzit rapid poate determina cresterea grasimi fecale pana la 14 g/zi; C. pancreatita cronica
este de obicei consecinta abuzului de etanol D. colchicina poate provoca stea- toree prin E. sprue tropical
apare la persoanele care domiciliaza sau calatoresc in climate tropicale;
1889. R.I. steatoree, u a-s.c.Ce. A. malabsorbtia grasimilor provoaca adesea carente nutritive din cauza
malabsorbtiei concomitente a aminoacizilor si a vitaminelor B. in bolile intestinului subtire grasimea
fecala este in medie 15-25 g/zi; C. pancreatita cronica este o cauza rara de insuficienta pancreatica D.
colestiramina poate provoca steatoree prin malabsorbtie; E. debutul insidios si lipsa de raspuns la
antibiotice sugereaza ca sprue tropical are o etiologie infectioasa;
1890. R.I. steatoree, U.a.s.c.cae. A. cresterea cantitati de materii fecale este determinata de efectele
osmotice ale acizilor grasi si, intr-o mai mica masura, de grasimea neutra; pancreatica B. in nsuficienta
seste adesea 32 g/zi; C. proliferarea bacteriana in intestinul subtire este mai frecventa la copii D.
neomicina poate provoca stea- toree prin malabsorbtiei E. obstructia limfaticelor determina steatoree,
dar afecteaza mai ales absorbtia glucidelor si a amino acizilor
1891. C.d.u. manifestari nu poate fi atribuita obstructiei limfaticelor: A. mal absorbtia grasimilor: B.
pierderi intestinale de proteine; C. edem prin hipoproteinemie; D. limfocitopenie E. accelerarea golirii
gastrice:
1892. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. categori 1. pre-mucoasa (intraluminala), 2. mucoasa 3. post-mucoasa:
a. maldigestie; b. obstructie limfatica; c. malabsorbye; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; c. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3. c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1893. R.l. cauzele steatoreii, fd.u. mecanisme 1. maldigestia intraluminala; 2. malabsorbtia 3. obstructia
limfaticelor dobandita e si urmatoarele stari patologice: a. infectie; b. numeroase medicamente, de
exemplu colestiramina; e c. insuficienta exocrina pancreatica o care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; a D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1; e
1895. RI. cauzele steatoreii, fd.u. mecanisme 1. maldigestia intraluminala; 2. malabsorbtia 3. obstructia
limfaticelor. si urmatoarele stari patologice: a, diverse enteropatii, mai ales boala celiaca: b. ciroza sau
obstructia biliara; c. abetalipoproteinemia; d. limfangiectazia intestinala congenitala (boala rara); care
sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-2, d-3 B. a-2, b-2, c-1, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-2, b-3, c-2, d-1 E.
a-3, b-1, c 2, d-2;
1896. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. mecanisme 1. maidigestia intraluminala; 2. malabsorbtia; 3. obstrucia
limfaticelor dobandita: si urmatoarele stari patolog a. infectii, in special cu protozoare cum ar fi Giardia;
b, traumatism c. enteropatia prin hipersensibilitatea la gluten; d. chirurgie bariatrica; care sunt asocierile
corecte: A. a 2, b-2, c-1, d-3; B. a 2, b 2, c-3, d-1; C. a 2, b-3, c-1, d-2; D. a-2, b 3, c 2, d-1; E. a 3, b-1, c-2. d-
2;
1897. R.l. cauzele steatoreii, f.d.u. mecanisme 1. maldigestia intraluminala; 2. malabsorbtia. 3. obstructia
limfaticelor dobandita: si urmatoarele stari patologice: a. numeroase medicamente, de exemplu
colchicina; b. tumor C. sprue tropical d. interventii chirurgicale vizand scaderea in greutate; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a 2. b-2, c-1, d-3; C. a-2, b-3. c-1. d-2; D. a-2, b-3, c-2, d-1; E. a-3,
b-2, c-2, d-1:
1898. R.l. cauzele steatoreii, fd.u mecanisme 1. maldigestia intraluminala, 2. malabsorbtia si urmatoarele
stari patologice: a. boala Whipple; b. diverse interventii chirurgicale c. numeroase medicamente, de
exemplu neomicina; d. proliferarea bacteriana din intestinul subtire; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-1. C-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1. d-2, E. a-2, b-1, c 2, d-1
1899. R. steatoreea prin maldigestie intraluminala, f.d.u. mecanisme 1. insuficienta exocrina pancreatica
2. proliferarea bacteriana din intestinul subtire; si urmatoarele stari patologice a. ansa oarba: b.
pancreatita cronica; C. dismotilitate de intestin subtire: d. obstructia ductului pancreatic: care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1. c-1, d-2 E. a-2,
b-1, c 2, d-1;
1900. R.I. steatoreea prin maldigestie intraluminala, f.d.u mecanisme 1. insuficienta exocrina pancreatica;
2. proliferarea bacteriana din intestinul subti si urmatoarele stari patologice: a. fibroza chistica b.
diverticu c. staza intestinala; d. somatostatinom; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1,
b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D., a 2, b-1.c-1, d-2, E. a-2, b-2, c-1, d-1
1901. F.d.U. evenimente care pot duce la steatoree: a. perturbarea formarii miceliilor, b. proliferarea
bacteriana din intestinul subtire; c. grasimile nu mai pot fi digerate: d. deconjugarea acizilor biliari: e,
grasimile nu mai pot fi emulsionate; care este lantul cauzal corect: A. acdeb B. bdaec C. cdeab D. dbeac E.
ebdac
1902. F.d.u. evenimente care pot duce la steatoree: a. abuzul de etanol b, pancreatita cronica; c.
maldigestie intraluminala; d. insuficienta pancreatica: care este lantul cauzal corect: B. abdc
1903. F.d.u. evenimente care pot duce la steatoree: a. proliferare bacteriana in intestinul subtire; b. staza
intestinala c. maldigestie intraiuminala: d. ansa oarba care este lantul cauzal corect E. dbac
1904. F.d.U. evenimente care pot duce la steatoree: a. diverticul b. maldigestie intraluminala: c.
proliferare bacteriana in intestinul subtire: d. staza intestinala; care este lantul cauzal corect: A. adcb
1905. F.d.u. evenimente care pot duce la steatoree: a, dismotilitatea intestinului intestinul subtire; c.
maldigestie intraluminala; d. staza intestinala. care este lantul cauzat corect: B. adbc
1906. F.d.u. evenimente care pot duce la steatoree: a. ciroza sau obstructie biliara: b. scade cantitatea de
acizi biliari care ajung in lumenui intestinal; c. maldigestie intraiuminala; care este lantul cauzai corect: A.
abc
1907. F.d.u. evr care pot enimente duce la steatoree a. maldigestia intraiuminala; b. colecistectomiei c.
bila nu mai este depozitata in perioada interprandiala; d. scade cantitatea de acizi biliari disponibili
pentru digestie; care este lantul cauzal corect: B. bcda
1908. R.I. boala celiaca; u.as.c.ceee: A. este enteropatia care provoaca cel mai adesea steatoree; B. este
produsa de hipersensibili C. este caracterizata de hiperplazie viloasa si atrofia criptelor din intestinul
subtire proximal D. prevalenta este mull mai mare decat s-a crezut pana acum (afecteaza 25% din
populatie): E. poate mima un SII;
1909. R.l boala celiaca, uas.c.cae. A. provoaca steatoree prin mal absorbtie; B. afecteaza toate varstele; C.
se poate prezenta cu steatoree asociata cu multiple carente nutritive mai mult sau mai putin Severe D.
steatoreea nu lipseste din tabloul clinic; E. are multe alte manifestari gastrointestinale si extraintestinale,
1911. R. abetalipoproteinemie. u.a.S.c Cue. A. este o boala rara. B. apare la copii; C. defectul de formare a
chilomicronilor se asociaza mal absorbtia grasimilor; D. dislipidemia duce la aparitia leucocitelor
polisegmentate; E. manifestari caracteristice sunt ataxia si retinita pigmentara;
1912. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. stari patologice: 1. pancreatita cronica; 2. boala celiaca: 3. boala
Whipple si urmatoarele manifestari a. atrofie viloasa si hiperplazia criptelor din intestinul subtire proximal
b. de obicei cont a abuzulu secinta de etanol; c. cauza mai rara de steatoree care apare de obicei la
barbati tineri sau de varsta medie: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1 b-3 c-2; C. a-2, b-1,
c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, C-2
1913. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. Stari patologice 1. pancreatita cronica: 2. boala celiaca 3. boala
Whipple; si urmatoarele manifestari: a. se poate prezenta cu steatoree asociata cu multiple carente
nutritive mai mult sau mai putin severe, dar adesea se prezinta fara steatoree b. este adesea asociata cu
artralgii, febra, adenopatie oboseala extrema. c. cea mai frecventa cauza de insuficienta pancreatica; care
sunt asocierile corecte: A. a-1 b-2 c-3 ; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2 b-1 c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2
1914. RI, cauzele steatoreii, fdu. stari patologice: 1. proliferarea bacteriana din intestinul subtire; 2. boala
celiaca 3. boala Whippie; si urmatoarele manifestari: a. poate afecta sistemul nervos Central si
endocardul b. deconjugarea acizilor biliari; C. prevalenta este mult mai mare decat s-a crezut pana acum:
afecteaza -1% din populatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. 8-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1915. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. stari patologice: 1. proliferarea bacteriana din intestinul subtire; 2.
boala celiaca: 3. infectia cu Mycobacterium avium-intracellulare la pacienti cu SIDA: si urmatoarele
manifestari: a. tablou clinic si histologic similar celui din boala Whipple; b. perturbarea formarii miceliilor,
c. poate mima un Sil; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1916. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. stari patologice 1. proliferarea bacteriana in intestinul subtire; 2. boala
celiaca; 3. abetalipoproteinermia urmatoarele manifestari: a. boala rara, care apare la copii; b. pe langa
steatoree, are multe alte manifestari gastrointestinale si extraintestinale; c. grasimile nu mai pot fi
emulsionate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3 c 2: C. a 2, b-1, c-3; D, a 2, b-3, C-1 E.
a-3, b-2, c-1
1917. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u stari patologice: 1. ciroza; 2. sprue tropical; 3. abetalipoproteinemia
urmatoarele manifestari: a. scade cantitatea de acizi biliari care ajung in lumenul intestinal; b. defect de
formare a chilomicronilor asociat cu malabsorbtia grasimilor; c. poate produce un tablou histopatologic si
clinic similar cu boala celiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b 3, c-1;
D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2, c-1;
1918. R.l. cauzele steatoreii, fd.u. stari patologice 1. obstructia biliara; 2. sprue tropical; 3.
abetalipoproteinemia si urmatoarele manifestari: a. acantocite, ataxie, retinita pigmentara; b. apare la
persoanele care domiciliaza sau calatoresc in climate tropicale: c. scade cantitatea de acizi biliari care
ajung in lumenul intestinal; care sunt asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D.
a-3 b-1 c-2; E. a-3, b-2, c-1
1919. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u stari patologice: 1. colecistectomie 2. sprue tropical; 3. obstructia
limfaticelor. si urmatoarele manifestari a. pierderi intestinale de proteine; b. scaderea cantitatii de acizi
biliari disponibili pentru digestie, bila nemaifiind depozitata in perioada interprandiala: c. debutul abrupt
si raspunsul la antibiotice sugereaza o etiologie infectioasa care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B.
a-2, b 1, c-3 C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1920. R.l. cauzele steatoreii. f.d.u. stari patologice 1. fundoplicatura 2. boala Whipple; 3. obstructia
limfaticelor. si urmatoarele manifestari: a. edem prin hipoproteinemie:b. determinata de de bacilul
Tropheryma whipplei; c. unul dintre mecanisme ar putea fi golirea gastrica rapida care sunt asocierile
corecte: A. a-1 b-3 c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
1921. R.l. cauzele steatoreii, f.d.u. stari patologice 1. boala celiaca: 2. boala Whipple 3. obstructia
limfaticelor. si urmatoarele manifestari: a. infiltrat histiocitar in mucoasa intestinului subtire; b. e prin
hipersensibilitate la gluten; c. limfocitopenie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3. c-2; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1;
1922. C.d.u. NU face parte dintre mecanismele recunoscute ale diareii inflamatoare: A. exsudarea prin
mucoasa nfamata B. malabsorbtia grasimilor, C. perturbarea absorbtiei lichidelor si electrolitilor. D.
spasmul sfincterian; E. hipersecretie sau hipermotilitate produse de citokine si de alti mediatori
inflamatori eliberatii
1923. U f.d.f.d. diareea inflamatoare s.c.fc.e. A. Orice persoana de varsta celi B. putin medie, cu diaree
cronica de tip inflamator. C. trebuie investigata pentru; D. a exclude un SII: E. mai ales daca materiile
fecale nu contin sange.
1924. R diareea inflamatoare, U.a.S.C.cae. A. in general, diareile inflamatoare sunt insotite de manifestari
de inflamatie: B. mecanismul caracteristic este exsudarea prin mucoasa inflamata: C. in functie de
localizarea leziunii, mecanismul diareii poate include hipersecretie sau hiper. D. cand inflamatia este
severa pierderea de proteine prin exsudare poate produce sindrom nefrotic E. rareori apare o alergie
alimentara veritabila, apta provoace diaree cronica;
1925. R. diareea inflamatoare, A. in general, diareile inflamatoare sunt insotite de durere, febra si/sau
sangerare. B. in functie de localizarea leziunii, mecanismul diareii poate include tulburari de absorbtie
(grasimi, lichide, electroliti); C. trasatura comuna la analiza scaunului este prezenta hematilor; D. la adulti
poate sa apara hipersensibilitate la anumite alimente E. iradierea pentru cancere gastrointestinale poate
provoca enterocolita;
1926. Manifestari extraintestinale asociate BIC idiopatice s.u.cae. A. uveita B. poliartralgii C. hepatopatie
colestatica (colangita sclerozanta primara); D. eritem polimorf, E. piodermie gangrenoasa:
1927. R. cauzele de diaree inflamatoare, f.d.u. categorii: 1. BIC idiopatice colita microscopica 2. tulburari
de imunitate; 3. infecti si urmatoarele stari patologice a. colita colagenoasa b. forme primare sau
secundare de imunodeficienta; c, diaree Brainerd: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2 C. a-2, b-3, C-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1928. R cauzele de diaree nflamatoare, f.d.u. categori 1. BIC idiopatice colita microscopica: 2. tulburari de
imunitate; 3. infecti a. gastroenterita eozinofilica; b. enterocolita bacteriana (bacterii invazive); c. colita
limfocitara; d. sindrom Behcet; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c 2, d-2 C. a-2,
b-3, c-1. d-2; D. a-2, b-3, c-2, d-1; E. a-3. b-2, c 2, d-1
1929. R. cauzele de diaree in- flamatoare, f.d.u. categorii: 1. BIC idiopatice; 2. tulburari de imunitate; 3.
infectii si urmatoarele stari patologice: a. enterocolita virala b. colita ulceroasa; c. hipersensibilitatea la
anumite alimente; d. boala Crohn; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3, c-1, d-2; B. a 2, b-1, c-3, d-1 C,
a 2, b 3, c-1, d-1 D. a-3, b-1, c-1, d-2 E. a-3, b-1, c-2, d-1
1930. R.. cauzele de diaree in- flamatoare, f.d.u. categorii. 1. BIC idiopatice; 2. tulburari de imunitate; 3.
infecti si urmatoarele stari patologice: cronica: c. colita microscopica; d. hipogamaglobulinemie; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-1, c 2, d-3 B. a 2, b-1, c 3, d 2; C. a-2, b-2, c-3, d-1 D. a 2. b-3, c-1, d-2; E. a 2, b-
3, c 2, d-1
1931. C.d.u. clase de medicamente nu este recunoscut a fi asociat cu colita microscopica: A. AINS; B.
antibiotice C. statine; D. inhibitori ai pompei de protoni (IPP): E. inhibitori selectivi ai recaptarii
serotoninei (ISRS);
1932. C.d.u. NU este o manifestare a gastroenteritei eozinofilice A. diareei B. durere C. icter. D. varsaturi.
E. ascita
1933. RI, diareea inflamatoare, f.d.u. stari patologice: 1. BIC idiopatice; 2. colita microscopica; 3.
gastroenterita eozinofilica; si u. trasaturil manifestari:a. poate coexista cu simptome care sugereaza SII
sau sprue celiac b. pacientii afectati au adesea istoric de atopie; c. in primul rand boala Crohn colita
ulceroasa: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-
3, b-2, c-1
1934. R.I. diareea inflamatoare. f.d.u. stari patologice: 1. BIC idiopatice 2. colita microscopica; 3.
gastroenterita eozinofilica; si u. trasaturil manifestari: a. printre cele mai frecvente cauze organice de
diaree cronica la adulli. b. de obicei raspunde bine la medicamente anti-inflamatoare (de exemplu,
bismut), la agonistul opioid loperamida sau la budesonid c. pacientii afectati au adesea cristale Charcot-
Leyden (provenind din eozinofile) la examenul microscopic al scaunului care sunt asocierile corecte: A. a-
1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1. c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, C-2
1935. R. diareea inflamatoare, fd.u. stari patologice: 1. BIC idiopatice; 2. imunodeficient (primara sau
secundara) 3. gastroenterita eozinofilica; si u. trasaturil manifestari: a. diaree infectioasa prelungita;
severitate de la usoare pana la fulminante si ameninjatoare de viata c. eozinofilia periferica apare la 50-
75% din pacienti. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1 b-3 c-2; C. a-2 b-1 c-3; D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2
1936. R.I. diareea inflamatoare, f.d.u. stani patologice: 1. colita microscopica; 2. hipogamaglobulinemie;
3. sindrom Cronkhite-Canada; si u. trasaturil manifestari a. include colita limfocitara colita colagenoasa b.
diareea este foarte frecventa si adesea este consecinta giardiazei: c, polipi hamartomatosi in tot tubul
digestiv (mai ales stomac si colon), care rareori progreseaza la cancer: care sunt asocierile corecte: A. a-1.
b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a 3. b-2, c-1
1937. R diareea inflamatoare, f.d.u. Stari patologice: 1. colita microscopica, 2. gastroenterita eozinofilica
3. sindrom Cronkhite-Canada: siu. trasaturi manifestari: a. este tot mai mult recunoscuta drept cauza de
diaree apoasa cronica, in special la femei de varsta medie si la cele care iau anumite medicamente, b.
infiltrarea cu eozinofile a mucoasei, muscularei sau seroasei la orice nivei ai tractului gastrointestinal. c.
polipi hamartomatosi si diaree cronica cu pierdere de proteine; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1. c-31 D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2
1938. R.I. diareea nflamatoare f.d.u. stari patologice: 1. colita microscopica: 2. gastroenterita eozinofilica;
3. sindrom Cronkhite-Canada; siu. trasaturil manifestari a. diaree, durere, varsaturi. ascita: b. diagnosticul
se pune prin examen histopatologic (necesita biopsie), intrucat macroscopic colonul are aspect normal; c.
polipi, diaree, alopecie, atrofie unghiala, pigmentare cutanata care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-
3; B. a 2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
1939. R. diareea Brainerd u.a.S.C.C.e.A. este o entitate patologica din ce in ce mai frecvent diagnosticata;
B. este caracterizata prin debut progresiv si persistenta cel putin 4 saptamani. C. este probabil provocata
de un agent care nu pare sa se transmita de la o persoana la alta: D. se rezolva de la sine: E. poate fi
asociata cu inflamatie discreta a intestinului subtire distal sau a colonului proximal
1940, R. diareea Brainerd u.a.s.c.ce A. este apoasa, exploziva; B. poate dura cel mult 1-3 luni; C. cauza
este necunoscuta, probabii infectioasa: D. este probabil provocata de un agent pe care fierberea apei
pare sa-l inactiveze E. nu raspunde la antibiotice;
1941. F.d.u stari patologice, una dintre formele de diaree prin dismotilitate: a. proliferare bacteriana: b.
staza intestinala: c. neuromiopatie viscerala primara; d. diaree: care este lantul cauzal corect: B. cbad;
1942. F.d.u. stari patologice ru. una dintre formele de diaree prin dismotilitate: a. staza intestinala; b.
pseudoobstructie intestinala idiopatica dobandita: c. proliferare bacteriana; d. diaree; care este lantul
cauzal corect. B. bacd;
1943. In c.d.u. situatii cauza diareii nu este hipermotilitatea: A. hipertiroidism B. sindrom carcinoid. C.
pseudoobstructie intestinala, D. administrare de prostaglandine; E. tratament cu prokinetice;
1944. R.I. diareea prin dismotilitate, u.a.s.c.gue. A. tranzitul rapid poate insoti multe forme de diaree
drept un fenomen secundar sau contribuitor B. trasaturile scaunului sugereaza adesea o diaree
inflamatorie: C. tranzitul rapid este suficient. pentru a nu lasa timp indeajuns pentru producerea digestiei.
D. Sil (inclusiv post-infectios) este foarte frecvent prevaienta 10%. incidenta 1-2% pe an; E. anumite
medicamente (prostaglandline agenti prokinetic) pot produce hipermotilitate
1945. R. diareea prin dismotilitate, u.a.S.c.g A. dismotilitatea primara este rareori cauza de diaree
adevarata B. prezenta steatoreii obliga la cautarea altei cauze pentru diaree C. neuropatia vegetativa
diabetica (asociata celei periferice) poate produce diaree prin dismotilitate intestinala; D. SII este
caracterizat de diminuarea reactiilor motorii si senzoriale intestinale la diversi E. perturbarea tranzitului
digestiv dupa vagotomie poate provoca diaree
1946. Simptome de scaun frecvent din Sll in mod tipic au u. caracteristici, cae. A. predomina noaptea; B.
alterneaza cu perioade de constipatie C. sunt insotite de durere abdom nala accentuata de defecatie; D.
deseori determina scadere in E. rareori reprezinta diaree veritabila
1947. R. diareea autoindusa U.a.S.C A. reprezinta pana la 15% din cazurile de diaree inexplicabila care
sunt trimise pentru diagnosticare in centrele specializate: B. poate fi o tulburare de alimentatie; C. de
obicei sunt femei, adesea cu istoric de boala psihiatrica si/sau care solicita excesiv evaluarii si ingrijiri
medicale; D. contaminarea scaunului cu apa este sugerata de o osmolaritate foarte ridicata a scaunului;
E. pacientii care isi recunosc comportamentul beneficiaza de consiliere psihiatrica
1949. RI. diareea autoindusa U.a.S.C.C.e. A pacientul minte Sau isi provoaca intentionat diareea; B. unii
pacienti adauga fraudulos apa ori urina la scaunul trimis pentru analize C. evaluarea poate fi dificila; D.
frecvent se prezinta cu hiperkalemie E. adesea, pacientii neaga astfel de comportamente:
1950. C.d.u. obiective nu poate fi atins in cadrul evaluarii initiale a pacientului cu diaree cronica prin
istoric, examen fizic si investigatii biou morale de rutina: A. definirea mecanismuiui diareei B. identificarea
unor manifestari asociate utile pentru stabilirea diagnosticului; C. evaluarea starii hidroelectrolitice a
pacientului D. stabilirea leziunilor morfopatologice subiacente diareii. E evaluarea stari nutritionale a
pacientului
1951. R.1. evaluarea pacientuiui cu diaree cronica, u.a.S.c.c.e. A. multe dintre metodele paraclinice de
investigarea a unei diarei cronice sunt costisitoare si invazive B. evaluarea diagnostica trebuie sa fie
dirijata rational de un istoric si un examen fizic atente. C. intai se exclude o cauza iatrogena D.
medicamentele si interventile chirurgicale pot provoca diaree; E. manifestarile sugestive pentru
malabsorbtie indica mai probabil patologie colonica;
1952. Uf.d.f.d. evaluarea pacientului cu diaree cronica s.cf.ce.A Daca la diversele investigatii B. nu se
constata nicio anomalie: C se administreaza antibiotice. D, si se efectueaza coproculturi lunar,
considerandu-se ca: E. este vorba de diaree infectioasa oculta.
1953, F.d.u demersuri, constatari sl concluzii care tin de strategia initiala in evaluarea unui pacient cu
diaree cronica: a, fara sange in scaun sau trasaturi de malabsorbtie: b, fara efect: c, diete de excludere
(tactoza, sorbitol etc.) d. posibil diaree functionala, inclusiv SII; e, investigatii limitate pentru boli organice
ce secventa este recomandabila: A. acbde;
1954, R strategia initiala in evaluarea pacientului cu diaree cronica, fd.u. constatari 1. fara sange in scaun
sau trasaturi de malabsorbtie: 2. sange in scaun; 3. dietele de excludere nu au efect: si u. investigatii
concluzii: a. posibil diaree functionala inclusiv SII; b. se incearca diete de excludere (lactoza, sorbitol etc.);
c. colonoscopie, biopsie; care sunt asocierile corecte: A. a. 1, b-3, c 2 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1;
1955. R strategia initiala in evaluarea pacientului cu diaree cronica, fd.u. constatari: 1. durerea este
agravata inainte de scaun si ameliorata de evacuarea scaunului t senzatie de evacuare incompleta: 2. fara
sange In scaun sau manifestari de malabsorbtie, dietele de excludere nu au efect, 3. trasaturi sugestive
pentru mal absorbtie; si u. investigatiil concluzii a. tehnici imagistice, anti biopsie, aspiratie:b. tablou clinic
sugestiv pentru diaree functionala, inclusiv Sll; c. investigatii limitate pentru boli Organice care sunt
asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1956. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree cronica: a. pie biopsie b.
daca se constata anemie, microcitoza, hipocromie, hipoalbuminemie, exces de grasimi in scaun; c. teste
de triaj simple pentru a dirija alegerea unor investigati mai complexe d. investigarea intestinului subtire
prin radiografie, biopsie. aspirat, masurarea grasimii din scaun pe 48 de ore e. daca prin strategia initiala
nu se depisteaza cauza diarei ce secventa este recomandabila: E. ecbad
1957. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree cronica: a. tratament adecvat
vitezei tranzitului; b. fara anomalii ale intestinului subtire si grasimea din scaun <14 g/zi. c. tranzit
intestinal complet, C. bca;
1958. R.l. strategia ulterioara in evaluarea pacientului cu diaree cronica, f.d.u. constatari/ circumstante;
1.daca prin strategia initiala nu se depisteaza cauza diareii; 2. grasimea din scaun >20g/zi; 3. hipokalemie,
si u. investigatiil concluzii: a. volumul, osmolaritatea, pH-ul scaunului, teste de depistare pentru laxative si
pentru hormoni b. teste de triaj simple pentru a dirija alegerea unor investigasii mai complexe. c. probabil
disfunctie pancreatica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1959. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. modificari examenul fizic 1. trasaturi generale
sugestive pentru malabsorbtie 2. trasaturi generale sugestive BIC pentru 3. trasaturi sugestive pentru o
neuropatie vegetativa: 4. trasaturi sugestive pentru vasculita sau o boala autoimuna de tesut conjunctiv.
si urmatoarele stari patolog a. dermatita herpetiforma, edem; b. anemie, edem, hipocratism digital c.
modificari la piele, maini, articuiati d. modificari la pupile, hipotensiune oriostaticaa care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a-2, b-1, c-1, d-3; D. a-3, b-2, c-4, d-1; E. a-4, b-1, c 3,
d-2
1960. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice. f.d.u. categorii de modificari la examenul fizic 1. la
palparea abdomenului; 2. la examenul toracelui 3. la examenul general; si urmatoarele modificari: a.
formatiune tumora a, durere hepatomnegalie. b. adenopatii, formatiune tumorala tiroidiana; c. respiratie
suieratoare, sufluri cardiace care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D.
a-3, b-1, c-2 E. a 3, b-2, c-1;
1961. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice, modificari se constata prin examen local A. anomalii ale
sei rectale B. defecte functionale rectale, C. pancreatita cronica;D. perturbarea functiilor sfincterului anal
(laxitate); E. fistule perianale;
1962. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. manifestari cutaneomucoase de boala sistemica: 1.
dermatita herpetiforma: 2. eritem nodos 3. inrosire 4. ulceratii orale; si urmatoarele stari patologice: a.
colita ulceroasa: b, boala celiaca: d. BIC sau boala celiaca: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-4, C-2, d-
3; B. a 2, b-1, c-3, d-4 C. a-3, b-1. c-4, d-2 D. a-4, b-1, c 3, d-2; E. a 4. b-2, c-1, d-3;
1963. R.I. importanta istoricului in depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. 1. descrierea diareei 2.
circumstantele diarei si urmatoarele elemente: a. factori care agraveaza (in special alimentari);
caracteristicile scaunului c. durata d. debut; e. tipar, f. factori care amelioreaza care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-1, -2; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1; C. a-1, b-1, c-2, d-2, e 1. f-1; D. a-2, b-1,
c-1, d-1, e-1, f-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1, f1;
1964. R.1. rolul istoricului in depistarea Cauze une diarei cronice, fd.u. categorii: 1. simptome asociate; 2.
manifestari extraintestinale; 3. expuneri: si urmatoarele elemente: a. b. calatorie c. incontinenta fecala;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b 1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
1965. R. rolul istoricului in depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. categorii: 1. simptome asociate: 2.
manifestari extraintestinalei 3. expunerii si urmatoarele elemente: a. medicamente; b. ulcere aftoase
orale; c. durere care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-2, c-1
1966, R rolul istoricului in depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. categorii 1. simptome generale
asociate 2. expuneri; 3. antecedente familiale: si urmatoarele elemente: a. Contacte cu persoane care au
diaree; b. febra c. BIC la membrii familiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C.
a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1
1967. R. rolul jstoricului in depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. categorii: 1. simptome generale
asociate; 2. manifestari extraintestinale 3. antecedente familiale urmatoarele elemente a. scadere in
greutate: b. modificari cutanate; c. sprue la membrii familiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2 b-1 c-3 D. a 2. b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1968. R.E. depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. modificari bioUmorale: 1, anemie 2. leucocitoza
periferica, cresterea VSH si/sau a proteinei C-reactive 3. Ac fata de transglutaminaza tisulara si
urmatoarele stari patologice: a, boala inflamatoare; b. boala celiaca c. afectiune asociata cu pierdere de
sange sau carente nutritive; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, 3 C. a 2. b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c 2, E. a-3, b-2, c-1
1969. La un pacient cu diaree cronica, eozinofilia poate semnifica uce. A. neoplazie; B. sindrom de intestin
iritabil C. vasculite: D. alergie E. gastroenterita eazinofilica:
1970. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.f.ce. A. Daca la prima consultatie, un anumit
diagnostic specific pare; B. probabl este justificat un tratament de proba C. care poate fi foarte rentabil;
D. intrucat poate fi definitiv, E. indica nvestigatile care trebuie efectuate.
1971. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice printr-un tratament de proba administrat inainte de a
efectua investigatii, f.d.u. situatii1. diaree apoasa cronica, care inceteaza la oprirea aportului alimentar la
un tanar sanatos 2. balonare si diaree persistente dupa o excursie la munte; 3. diaree postprandiala
persistenta dupa o rezectie ileala si u. diagnostice Cele mai probabile (orient and alegerea tratamentului
de proba): a. deficit de lactaza; b. giardiaza c. malabsorbtie de acizi biliari; care sunt asocierile carecte: A.
a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2, C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
1972. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice printr-un tratament de proba administrat inainte de a
efectua investigatii. f.d.u. situasii: 1. diaree apoasa cronica, care inceteaza la oprirea aportului alimentar
la un tanar altminteri sanatos 2. balonare si diaree persistente dupa o excursie la munte; 3. diaree
postprandiala persistenta dupa o rezectie ileal si U. tratamente de proba a. metronidazol; b. dieta fara
lactoza C. Colestiramina care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2. C. a-2 b-1 c3; D. a 2,
b-3, c-1; E. a-3 b-1 c-2;
1973. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree cronica: a. investigatii
suplimentare; b. la prima consultatie, un anumit diagnostic specific pare probabil c. daca simptomele
persista (nefiind influentate de tratamentul de proba); d. este justificat un tratament de proba; ce
secventa este recomandablia: B. bdca
1974. U.f.df.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.f.cae. A. Chiar daca anumite diagnostice pot fi
sugerate de la prima consultatie; B. de exemplu, BIC idiopatica; C. pot fi necesare evaluari suplimentare
focalizate; D. pentru a confirma diagnosticul si a stabi severitatea Sau extinderea bolii E. desi acestea nu
influenteaza alegerea tratamentului optim.
1975. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree cronica: a. evaluare initiala prin
sigmoidoscopie flexibila cu biopsii colorectale; b. pacientul va fi tratat empiric/ simptomatic (cu
antispastice, antidiareice, agenti de volum, anxiolitice, antidepresive); c. suspiciune de SII; d. daca nu se
evidentiaza anomalii e. pacientului i se pot da asigurari ca nu are o patologie grava; ce secventa este
recomandabila: B. cadeb;
1976. R.d. evaluarea suplimentara a pacientului cu diaree cronica, U.a.S.c Cae.A. diareea cronica asociata
cu hematochezie obliga la efectuarea de investigatii microbiologice din scaun si colonoscopie; B,
determinarea lactazei biopsia de intestin subtire este o obligatorie in investigatie evaluarea unei diarei
cronice; C. investigatiile microbiologice trebuie testul antigenic pentru Giardia; D. in testelor
interpretarea poate sa apara respiratorii confuzie atunci cand exista tulburari ale tranzitului intestinal E.
cele mai frecvente cauze ale diareii osmotice sunt intoleranta la fructoza si ingestia de (laxative cu)
magneziu
1977. R. I. evaluarea suplimentara a pacientului cu diaree cronica, A. cam in doua treimi din cazuri, cauza
diarei Cronice ramane neclara dupa consultatia initiala: B. investigaliile microbiologice trebuie ncluda
culturi bacteriene din materiile fecale: C. cel mai sensibil test pentru giardiaza este examenul microscopic
D. daca istoricul alte Sau modificari o indica, trebuie efectuate teste de depistare pentru hormoni
peptidici, E. un test direct pentru insuficienta pancreatica exocrina este testul de stimulare la
somatostatina
1978. RI. evaluarea suplimentara a pacientului cu diaree cronica, A. cand cauza diare cronice ramane
neclara dupa consultatia initiala, sunt necesare investigati suplimentare. B. investigatiile microbiologice
scopic pentru oua si paraziti; C. culturile bacteriene din materiile fecale trebuie efectuate si pe medii
pentru Aeromonas si Pleisiomonas D. un pH fecal scazut sugereaza malabsorbtia grasimilor; E. exista o
varianta a testului de stimulare la secretina-colecistokinina care se poate efectua endoscopic;
1979. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice pe baza investigatiilor suplimentare, f.d.u. situatii: 1. daca
evaluarea cantitativa a scaunului colectat in 24 de ore demonstreaza o greutate a scaunului > 200 g/zi; 2.
in evaluarea suplimentara a diareii osmotice; 3. in cazurile de steatoree dovedita si urmatoarele concluziil
atitudini: a. ar trebui efectuate teste pentru ingestia de produsi cu magneziu b. trebuie efectuate analize
suplimentare din scaun; C. trebuie efectuata endoscopia cu biopsie de intestin subtire (inclusiv aspiratie
pentru Giardia si culturi cantitative); care sunt asocierile corecte: A a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-
1, c-3 D. a 3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
1980. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice pe baza investigati or suplimentare, f.d.u. situati 1. pentru
diareile secretoare (diarei apoase cu gaura osmotica normala); 2. daca nivelurile fecale ale magneziului
sau laxativelor sunt crescute 3. daca endoscopia cu biopsie de intestin subtire nu lamureste cauza unei
steatorei si urmatoarele concluzii atitudini. a. se va efectua o radiografie de intestin subtire; b. trebuie
avuta in vedere ingestia din greseala sau clandestina; c. trebuie avute in vedere posibilele efecte
secundare ale medicamentelor sau utilizarea clandestina de laxative; care sunt asocierile corecte: A a-1,
b-2, c-3 B. a 1, b-3, c 2 C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1
1981. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice pe baza investigaliilor suplimentare, fd.u, situatii 1. in
evaluarea suplimentara a diareii osmotice; 2. daca se banuieste utilizarea clandestina de laxative; 3. daca
se descopera sange sau leucocite in scaun; urmatoarele concluzii atitudini a. ar trebui efectuate teste
pentru b. ar trebui suspectata diaree cronica de tip inflamator, c. trebuie solicitat ajutor psihiatric care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3. D. a-2, b-3, c-1 E. a 3, b-2, c-1;
1982. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.f.cae. A. Colectarea scaunului pentru evaluarea
cantitativa si analize; B. poate oferi date obiective importante, care pot C. fie stabili un diagnostic D. fie
caracteriza tipul de diaree; E. ceea ce permite oprirea investigatiilor.
1983. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient care acuza diaree: a. se evalueaza
cantitativ scaunul colectat in 24 de ore; b. este necesara confirmarea diareii d. sunt necesare analize
suplimentare din scaun; e. istoricul sugereaza diareei ce secventa este recomandabila E. ebacd;
1984. Analize suplimentare din scaun care trebuie efectuate daca diareea este confirmata s.u.c.e.: A.
concentratia electrolitilor, pH; B. leste pentru hemoragii oculte; C. examen microscopic pentru leucocite
sau test pentru proteinele leucocitare; D. determinarea cantitativa proteinelor, E. test de depistare
pentru taninuri:
1985. Uf.df.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.f.c.e.: A. Proliferarea bacteriana in intestinul
subtire poate fi exclusa B. prin aspirate intestinale urmate de culturi cantitative sau prin C. teste
respiratorii la lactoza; D. incluzand masurarea in scaun; E. a azotului, metanului sau a altor metaboliti (de
exemplu, CO2)
1986. R.l. utilizarea testelor pentru hormoni peptidici in depistarea cauzei unei diarei cronice, fd.u.
categori 1. nivelul seric pentru 2. nivelul urinar pentru: si urmatorii hormoni: a. hormoni tiroidieni,
hormonul stimulator al tiroidei (TSH): b. gastrina, VIP, calcitonina; C. histamina; d. acidul 5-
hidroxiindolacetic: care sunt asocierile corecte: A., a-1, b-1. c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2 b-1 c-1 d-2;
D. a 2, b-1. c-2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1
1987. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.cf.c.e.: A. Endoscopia digestiva atat superioara, cat
si inferioara; B. cu biopsii si radiografiile; C. baritate pentru stomac; D. sunt utile pentru a exclude o boala
organica E. sau inflamatoare oculta.
1988. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.fc.e. A. Malabsorbtia lactozei poate fi confirmata
prin testul; B. respirator la lactoza sau prin; D. urmata de observarea efectului unei provocari cu lactoza E.
de exemplu, un litru de lapte. CCCCCCC R.corect: C. dieta de proba cu lactoza
1989. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree Cronica steatoree dovedita a. daca
aceasta procedura nu este lamuritoare; b. trebuie efectuate endoscopia cu biopsie de intestin subtire
(inclusiv aspiratie pentru Giardia si culturi cantitative): c. daca investigatiile pentru intestinul subtire sunt
negative pancreatica d. trebuie efectuate teste directe pentru insuficienta pancreatica exocrina e. se va
efectua o radiografie de intestin subtire; ce secventa este recomandabila: B. baecd;
1990. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.fc.e.: A. Testele indirecte pentru insufi cienta
pancreatica exocrina; B. cum ar fi evaluarea activitatii pepsinei fecale; C. sau testul la bentiromida; D. au
cazut in desuetudine: E. deoarece au sensibilitate specificitate crescute
1991. Investigati care ar trebui efectuate la pacientii suspectati de diaree cronica inflamatoare S.U.C, e A,
culturi din scaun; B. examen microscopic pentru oua si paraziti C. teste pentru toxina stafilococica D.
colonoscopie cu biopsii; E. investigarea cu substanta de Contrast a subtire intestinului (daca este
indicata); 1992. R.I. constipatie, u.a.s.c.cae. A. trebuie analizate cu atentie simptomele relatate de
pacient pentru a stabili ce intelege prin constipatie sau dificultate la defecagie B. scaunele mici,
fragmentate (in scibale) sunt mai usor de evacuat decat scaunele normale; C. iar scaunele moi, apoase se
asociaza cu tranzit rapid D. nevoia de clisma sau de dezimpactare digitala ofera o confirmare a
perceptiilor paci entului de defecatie dificila E. factorii psihosociali si culturali sunt importan in
determinismul constipatiei;
1993. R.I. constipatie, u.a.s.c.cae. A. se vorbeste despre constipatie la persoanele care au mai putin de
trei scaune pe saptamana; B. frecventa scazuta a scaunului este singurul criteriu pentru diagnosticul de
constipatie C. forma si consistenta scaunului sunt bine corelate cu timpul trecut de la defecatia
anterioara; D. o persoana ai carei parinti au acordat mare importanta defecatiei zilnice va deveni foarte
ingrijorata daca intr-o zi are doua Scaune E. unii adulti ignora in mod obisnuit senzatia de defecatie sau
intarzie sa ii dea curs.
1994. R. constipatie, u.a.s.c.e A. cei mai multi oameni au cel mult trei scaune pe saptamana; B. scaunele
foarte mari sunt mai dificil de evacuat decat scaunele normale. C. scaunele tari, fragmentate (in scibale)
se asociaza cu tranzit rapid D. senzatia de scaun tare sau de excesiva este Scremere excesiva este mai
dificil de evaluat obiectiv. E. unii copii retin scaunul pentru a dobandi atentie sau din cauza fricii de
durerea produsa de iritatia anala:
1995. Multi pacienti constipati au frecventa normala a defecatiei, dar inteleg prin constipatie una sau mai
multe dintre u.c.e. A. scremut excesiv: B. senzatie de balonare; C. scaune tari; D. senzatie de plin in
abdomenul E. senzatie de evacuare incompleta:
1996. C.d.u. tipuri de defecatie nu este inclus in termenul de constipatie (inteles in sensul cel mai
cuprinzator): A. trenanta prelungita; B. dificila C. rara; D. aparent incompleta; E. imperioasa;
1997. R Cauzele constipatiei, u.a.S.c Cue. A. constipatia recent instalata poate fi un simptom de boala
organica semnificativa cum ar fi o tumora sau o strictura; B. constipatia cronica este provocata cel mai
adesea de o formatiune care obstrueaza colonul C. medicamentele sunt una dintre cauzele constipatiei
recent instalate D. constipatia de orice cauza poate fi accentuata de spitalizare si de bolile cronice
invalidante fizic sau mental E. circumstantele care determina inactivitate sau imobilitate fizica
amelioreaza constipatia oricare ar fi cauza acesteia
1998. Ufd.fd. cauzele constipatiei cronice A. in general, constipatia cronica este provocata de perturbarea
B. tranzitului Colonic absorbtiei intestinale prin C. tulburari neurogastroenterologice, prin medicamente
ori, D. prin varsta avansata sau in asociere cu un mare numar de E. boli sistemice care afecteaza tractul
gastrointestinal.
1999. R.I cauzele constipatiei recent instalate, f.d.u. categorii 1. obstructie cotonica; 2. spasmul
sfincterului anal; si urmatoarele stari patologice: a. hemoroizi durerosi, b. fisura anala; c. strictura
(ischemie, inflamatoare); d. neoplasm; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, C-2, d-2; B. a-1, b-2, c 2, d-
1 C. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, C2, d 1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
2000. R.l cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categorii: 1. tulburari funetionale; 2. tulburari ale evacuarii
rectale; 3. afectiuni endocrine; si urmatoarele stari patologice: a. Sarcina; b. SII (cu predominanta
constipatiei, cu alternanta constipatie diaree); c. disfunctia planseului pelvian; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1;
2001. R. cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categorii: 1. tulburari ale evacuarii rectale; 2. afectiuni
psihiatrice; 3. boala neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. boala Parkinson; b. depresie (si
medicamente antidepresive); C. anism care sunt asocierite corecte: A. a-1, b 2, c-3, B. a 2, b-1, c 3, C. a-2,
b 3. c-1; D. a-3, b 1, c 2, E. a-3, b-2, c-1;
2002. R. cauzele constipatiei cronice, f.d.U. categorii: 1. afectiuni endocrine; 2. medicamente: 3. tulburari
ale evacuarii rectale; si urmatoarele stari patologice:a. antidepresive; b. sindrom de perineu coborat: c,
hipercalcemie; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3. B. a-2, b-1, c-3. C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, C2:
E. a-3, b-2, c-1;
2003. R. Cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categori 1. tulburari ale evacuarii rectale; 2. boala
neurologica; 3. pseudo-obstructie colonica: si urmatoarele stari patologice: a, constipatie cu tranzit lent b.
traumatism al coloanei vertebrale c. prolaps de mucoasa rectala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c 3; B. a-1 b-3 c-2 c.a 2. b-1, c-3; D, a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
2004. R. Cauzele constipatie cronice, fd.u. categorii. 1. pseudo-obstnuctie colonica; 2. tulburari ale
evacuarii rectale: 3. medicamente: si urmatoarele stari patologice: a. blocanti de Ca b. megacolon; C.
rectocel care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a 2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, C-1 D. a-2 b-3 c-1; E. a-3, b-
2, c-1;
2005. R.I. cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categorii: 1. pseudo-obstructie colonica 2. afectiuni
endocrine; 3. boala neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. boala Hirschsprung; lb. hipotiroidie c.
scleroza multipla; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c 3: D. a 2, b 3, c-
1; E. a 3, b-2, c-1
2006. R. cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categorii 1. pseudo-obstructie colonica cauza rara de
megacolon; 2. afectiuni psihiatrice; 3. boala musculara generalizata;si umatoarele stari patologice: a.
boala Chagas; b. tulburari de alimentatie: c, scleroza sistemica progresiva; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2 b-1 c-3; D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1
2007. R.I. substratul formelor functionale de constipatie, f.d.u. categori 1. tulburari de tranzit constipatia
idiopatica (fara o cauza identificabila). 2. tulburari de evacuare obstructia evacuarii si urmatoarele
trasaturi: a. de obicei, poate fi corectata prin reantrenarea prin biofeedback a defecatiei perturbate; b.
poate determina intarzierea tranzitului colonic; c. tranzitul este prelungit (adesea in colonul proximal), in
corelatie cu o frecventa scazuta a contractiilor propulsive; d. golirea colonului ascendent si transvers este
intarziata; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2,
b-1, c-1. d-2 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
2008. Investigatii de baza in evaluarea pacientului cu constipatie s.u.cae. A. date clinice (istoric, examen
fizic), B. date bioumorale; C. radiografie toracica; D. radiografie abdominala; E. investigatii pentru
excludere unei obstructi mecanice (de exemplu, angiografie);
2009. F.d.u. investigatii, constatari decizii in evaluarea unui pacient cu constipaie: a. investigatii clinice si
paraclinice de baza b. tranzit colonic normal c. posibil tulburare intestinala funcionala; ei ce secventa este
recomandabila: A. abc;
2010. F.d.u. investigatii, constatari si decizi in evaluarea unui pacient cu constipatie: a. investigatii clinice
si paraclinice de baza: b. afectiune cunoscuta: c, tratament; d. tranzit colonic anormal (lent) ce secventa
este recomandabila: B. adbc;
2011. F.d.u. investigatii, constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu constipaie: a. manometrie
anorectala si testul de expulzare a balonului b. tratament c. investigatii clinice si paraclinice de baza d.
tranzit colonic anormal (lent) e, afectiune necunoscuta; C. cdeab;
2012. F.d.u. investigatii, constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu constipatie: a. tratament:
program de reabilitare, chirurgie etc.; b. tranzit colonics anormal (lent): testul c. manometrie anorectala
si de expulzare a balonului anormale; d. afectiune necunoscuta: e. investigatii clinice si paraclinice de
baza; f. masurarea unghiului rectoanal. proctografie de defecatie: ce secventa este recomandabila: D.
ebdcfa;
2013. R... evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u categori 1. leziune care poate fi identificata
prin irigografie: 2. aspect esential pe care trebuie sa-l vizeze istoricul 3. semn de alarma: si urmatoarele
aspecte a. anemie;b. strictura suficient de importanta pentru a produce constipatie: c. dieta care sunt
asocierile corecte: A. a-1, bo 3. c-2 B. a 2, b-1, c-3 C. a 2, b 3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E, a 3, b-2, c-1
2014. R evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. categorii: 1. aspect esential pe care trebuie
sa-l vizeze istoricul 2. semn de alarma 3. leziune care poate fi identificata prin irigografie; urmatoarele
aspecte: a. aspectele psihosociale b. scadere in greutate: c. dilatatia colonica, inclusiv in cadrul
megacolonului si a colonului catartic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2,
b-1, c 3: D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
2015. R. evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. categor 1. aspect esential pe care trebuie
sa-l vizeze istoricul. 2. semn de alarma. 3. una dintre cele mai relevante modificari evidentiabile prin
defecografie: si urmatoarele aspecte: a. eventuale medicamente; b. sangerare rectala; c. modificari ale
unghiului rectoanal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c 2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2016. R. evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, tdu. a categori u. 1. una dintre cauzele de
constipatie; 2. una dintre masurile igieno-dietetice simple la care e raspunde constipatia 3. una dintre
cele mai relevante modificari evidentiabile prin defecografie si urmatoarele aspecte a. Cancer b.
cresterea cantitatii de fibre din dieta (15-25 g/zi); c, defecte anatomice ale rectului, cum ar fi prolapsul
mucoasei interne: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-
2; E. a-3, b-2, c-1
2017. R evaluareal tratarea pacientulu cu constipatie, f.d.u. categor 1. una dintre cauzele de constipatie;
2. una dintre manevrele/ interventiile care poate fi efectuata prin colonoscopie; 3. una dintre cele mai
relevante modificari evidentiabile prin defecografie: a. enterocel sau rectocel: b. biopsierea leziunilor
mucoasei: c, depresie: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2. c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a 3, b-2, c-1
2018. R evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. categori 1. una dintre cauzele de constipatiei
2. una dintre manevrelel interventiile care poate fi efectuata prin colonoscopie; 3. stare patologica
remediabila chirurgical evidentiabila prin defecografie; urmatoarele aspecte: a. telescopare severa, pe
intreaga grosime cu obstructia evacuari b. polipectomie; c. hipotiroidie; a Care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1; D a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
2019, R evaluareal tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. 1. una dintre masurile igieno- dietetice
simple la care raspunde constipatia:2. una dintre manevrele/ interventiile care poate fi efectuata prin
colonoscopie; 3. stare patologica remediabila chirurgical evidentiabila prin defecografie si urmatoarele
aspecte: a. hidratare abundenta: b, dilatarea stricturilor. c. obstructia completa a evacuarii din cauza
obturarii in forma de painie a canalului anal prin telescopare care sunt asocierile corecte: A, a-1. b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2, C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
2020. R.. evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. categori 1. una dintre masurile igieno-
dietetice simple la care raspunde constipatia; 2. leziuni care pot fi identificate prin irigografie: 3. stare
patologica remediabila chirurgical evidentiabila prin defecografie urmatoarele aspecte: a. rectocel extrem
de mare: la tentativele de defecatie, bariul trece preferential in rectocel in loc fie expulzat prin anus; b.
toate leziunile de mucoasa suficient de importante pentru a produce constipatie C. exercitii fizice care
sunt asocierile corecte: A. a-1,b2,c-3; B. a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-3, c-1: E. a 3. b-2, c-1;
2021. U f.df.d. evaluareal tratarea pacientul cu constipatie s.cs.f.c.e.: A. Scaderea in greutate, sangerarea
rectala si anemia; B. sunt semne de alarma care; C. obliga fie la defecografie; D. fie la colonoscopie, mai
ales la pacientii trecuti de 40 de ani E. pentru a exclude leziuni organice (cancer, stricturi).
2022. R.I. evaluareal abordareal tratarea pacientului cu constipatie A. semnele de alarma obliga la
investigati imagistice vizand colonul, mai ales la pacientii sub 40 ani ce intelege pacientul prin constipatie
C. tuseul rectal trebuie sa excluda impactarea materiilor fecale: D. colonoscopia poate demonstra
pigmentarea mucoasei colonului (melanoza colonica); E. colonoscopia este eficienta pentru ca permite
vizualizarea directa si efectuarea anumitor manevrel interventil.
2025. RI. evaluarea/ abordarea/ tratarea pacientului cu constipatie A. istoricul trebuie sa exploreze
simptomele pacientului. B. o componenta esentiala a examenului fizic este tuseul rectalC. tuseul rectal
poate evidenia un tonus crescut al sfincterului anal: D. pentru depistarea abuzului de antrachinonice este
obligatorie colonoscopia; E. nu exista semnale de alarma si nu s-a depistat nimic la investigati inseamna
ca nu este necesar, tratamenti
2026. Printre diversele semnificatii pe care pacientu le atribuie termenului de constipatie se afla A.
frecventa scazuta (de exemplu, mai putin de trei scaune pe saptamana) B. consistenta scazuta a
scaunelor. C. scremere excesiva (efort excesiv la defecatie): D. defecatie prelungita; E. nevoia de a sustine
perineu F. nevoia de a ajuta defecatia prin introducerea unui deget in anus-rect;
2027. U.f.d.fd. evaluarea pacientului cu constipatie s.c.f.ce, A. Semne de alarma care obliga irigografie B.
fie la colonoscopie; C. mai ales la pacientii tineri: D. pentru a exclude leziuni organice (cancer, stricturi
sunt E. scaderea in greutate, pruritul anal, anemia.
2028. U.f.d.f.d. evaluarea pacientului cu constipatie s.c.f.cae. A. irigografia are avantaje faa de
colonoscopie la pacientul cui B. constipaje izolata intrucat este mai putin costisitoare si C. identifica toate
leziunile de mucoasa sau stricturile; D. suficient de importante pentru a produce constipatie; E. ca si
ingustarea colonului, inclusiv in cadrul megacolonului si a colonului catartic.
2029. RI. colonul catartic, u.a.S.C.Cae. A. este o afectiune rara; B. consta in lezarea inervatiei colonice din
cauza abuzului cronic de laxative osmotice; C. se caracterizeaza prin subtierea peretelui si perturbarea
functiei colonului. D. provoaca evacuarea pleta a materiilor fecale; E, se asociaza cu diverse senzatii
abdominale (meteorism, plenitudine, durere);2030. F.d.u. etape in abordarea unui pacient cu constipatie
a. regim de antrenare a ntestinului b. daca pacientul nu raspunde: c. initial doar administrare de fibre; d.
se recurge la tratament; e. nu exista semnale de alarma si nu s-a depistat nimic la investigati; ce secventa
este recomandabila: E. edcba; BBBBBBBBBB 2030. r. corect: E. e-d-c-b-a
2031. R.I. tratamentul pacientului cu constipatie u.a.s.c.c.e. A. initial se recurge doar la administrare de
fibre; B. daca pacientul nu raspunde administrare de fibre. se trece la un regim de antrenare a intestinului
C. lubiprostona este un analog prostaglandinic induce care secretie intestinala prin blocarea canalului
pentru clor; D. dupa micul dejun, se ecomanda ca pacientul sa petreaca 15-20min pe toaleta: E. cat timp
pacientul se afla pe toaleta, nu trebuie sa existe factor care sa-l distraga si trebuie sa se screama cat mai
mult
2034. R.I. pacientii cu constipalie care nu raspund la metode terapeuticr simple sau care terapeutice
tratament excesiv necesita u.a.s.c.cse.A, reprezinta o proportie mica (probabil <5%) din totalul pacientilor
B. tratamentul pe termen lung cu laxative potente poate produce sindromul de abuz de laxative; C. se
presupune ca acesti pacienti au constipatie severa sau dificil de tratat si ar trebui investigati suplimentar,
suplimentara a D. observarea acestor pacieni poate uneori evidentia o cauza omisa anterior; E, alegerea
unui tratament rational este ajutata de evaluarea functiei fiziologice a colonului si a planseului pelvian si a
starii psihologice F. o cauza poate fi identificatai la marea majoritate a celor care ajung intr-un centru de
referinta tertiar,
2035. C.d.u. NU este indeobste o cauza omisa in evaluarea uzuala a unui pacient cu constipatie refractarai
la tratament si pe care observarea ulterioara/ suplimentara a pacientului o poate uneori evident ia A.
tulburare de evacuare B. abuz de laxative; C. simulare D. tulburare psihologica E. tumora anala;
2036. R. felul in care se abordeaza putinele cazuri de constipatie severa, u.a.S.c.c.ea: A. in cazurile de
constipatie severa se poate recurge la metode de masurare a tranzitului Colonic B. senzatia de evacuare
incompleta a rectului infirma diagnosticul de SII C. cea mai frecventa cauza de obstructie a evacuarii este
tonusul scazut al muschiulu puborectal D. una dintre investigatile imagistice dinamice este colonoscopia
E. scintigrafia (in timpul expulzari unui scaun artificial) evalueaza cantitatea de scaun artificial evacuata
2037. R.I. felul in care se abordeaza putinele cazuri de constipatie severa, u.a.s.c.c.e. A. in cazurile de
constipatie severa se poate recurge la investigatii vizand segmentul anorectal si planseul pelvian B.
constipatia poate avea substrat psihoemotional C. nerelaxarea muschiului puborectal poate identificata
prin defecografie D. una dintre investigatiile imagis tice dinamice este scintigrafia (in timpul expulzarii
unui scaun artificial); E. indreptarea unghiului rectoanal cu mai mult de 15 (la proctografia de defecatie)
in timpul defecatiei confirma disfunctia planseului pelvian;
2038. Uf.d.fd. felul in care se abordeaza putinele cazuri de constipatie severa s.cf.cae. A. Constipatia
poate avea ca; B. substrat diverse tulburari psihologice care pot raspunde la C. interventii chirurgicale sau
de alta: D. natura, ducand la restabilirea; E. calitatii vietii pacientilor
2039. R. I. felul in care se abordeaza putinele cazuri de constipatie severa, u.a.S.c.c.e. A. simptomele
distunctiei planseului pelvian trebuie diferentiate de senzatia de evacuare incompleta a rectului; B.
miscarea muschiului puborectal spre anterior in timpul scremerii coordonarea demonstreaza adecvata a
muschilor planseului pelvian C. pentru depistarea lipsei de relaxare a muschiului puborectai este necesara
o colonoscopie D. RMN ofera mai multe informatii despre structura si functia planseului pelvian a
colorectului distal si a sfincterului anal E. electromiografia este mai utila la pacientii cu incontinenta decat
la cei cu simptome de obstructie a defecaliei.
2040. R. metodele de inves- tigatie aplicate in cazurile de constipatie severa, f.d.u. categorii. 1. masurarea
tranzitului colonic; 2. investigatii vizand segmentul anorectal si planseul pelvian; urmatoarele metode: a,
urmarirea evacuarii din colon a unei substante radioopace ingerate b. radioscintigrafia c. masurarea
coborarii perineale. d. se solicita pacientului sa se screama pentru a evacuadegetul examinatorului in
timpul tuseului rectal; e. testul de expulzare a balonului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
e-2; B. a-1, b 2, c-1, d-2, e-2 C. a 2, b 1, c-1, d-2, e-2; D. a 2, b-1, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1,d-2, e-1;
2041. Investigati vizand segmentul anorectal si planseul pelvian S.U.C.e. A. masurarea coborarii perineale;
B. testul de prin evacuare scremere a degetului examinator in timpul tuseului rectal. C. testul de
expulzare a balonului: D. manometria anorectala: E. colonoscopie
2042. Caracteristici ale investigatiilor cu substante radioopace vizand tranzitul s.u.cae. A. dificil de
efectuat; B. repetabile C. in general lipsite de riscuri; D. foarte scumpe; E. fidele F. greu aplicabile in
evaluarea pacientilor constipati n practica clinica
2043. Referitor investigatia cu substanta radioopaca pentru constipatie, u.a.s.c.cae. A. este o metoda
validata foarte simpla B. pacientu ingereaza o substanta radioopaca: C.radiografie abdominala pe gol,
care trebuie sa arate eliminarea din colon a intregii cantitati de substanta D. in timpul investigaiei nu
trebuie utilizate laxative sau clisme; E. acest test nu furnizeaza informatii utile despre profilul tranzi tubui
prin stomac sau prin intestinui subire;
2044. R.I. radioscintigrafie ca metoda de investigare a constipa- tiei, u.a.s.c.cae. A. se foloseste o capsula
cu eliberare intarziata continand particule marcate radioactiv: B. permite caracterizarea functiei colonice
drept normala, acce- lerata sau intarziata C. este folosita pentru a caracte- riza neinvaziv functia colonica
urmarind-o pe parcursul a 24-48 ore;D. genereaza o expunere severa la iradiere; E. este dezavantajoasa
prin costul relativ mare si nevoia de substante specifice preparate intr-un laborator de medicina nucleara
2045. U f.d.f.d. radioscintigrafia A. Radioscintigrafia evalueaza pe langa tranzitul colonic; B. si tranzitul
gastric si cel al intestinului subtire; C. ceea ce poate fi important la -20% din pacientii cu tranzit. colonic
intarziat: D. la care acesta reflecta E. o tulburare de motilitate restransa la colon.
2046. Manifestari care sugereaza disfuncia de planseu pelvian S.u.c, e. A. incapacitatea de a evacua rectul
B. senzatie persistenta de plenitudine suprapubiana: C. durere abdominala; D. necesitatea de a extrage
scaunul din rect cu degetul. E. necesitatea de a aplica presiune pe peretele anterior al vaginului F.
necesitatea de a sustine timpul scremeri penneul (efortului de defecatie), G. necesitatea de a face efort
de defecatie excesiv,
2047. C.d.u. tulburari decelabile la evaluarea psihologica este cea mai putin relevanta pentru constipatie
A. tulburari de alimentatie; B. probleme legate de cine define C. depresie: E. tulburari de stres post-
traumatic; DDDDDDDDDDD R. corect: D. paranoia
2048. F.d.u investigatii vizand segmentul anorectal si planseul pelvian la un pacient cu constipalie. 1. se
solicita pacientului sa se screama pentru a evacua degetul examinatorului in timpul tuseului rectal 2.
masurarea coborarii perineale; si urmatoarele caracteristici a. evidentiaza felul in care se misca muschiul
puborectal in timpul scremerii.b. detecteaza coborarea neadecvata sau balonizarea perineala in timpul
scremerii; c. este relativ usor de efectuat clinic prin plasarea pacientului in decubit lateral stang si
observarea perineului d. un test clinic simplu care se poate face in cabinet pentru a evidentia lipsa de
relaxare a puborectal: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2,
d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1;
2049. R. Investigarea unui pacient cu constipatie, f.d.u constatari la masurarea coborarii perineale 1.
coborare neadecvata 2. balonizare perineala in timpul scremerii fata de reperele osoase si urmatoarele
caracteristici a. sugereaza coborare perineala excesiva; b. <1,5 cm; c. un semn de disfunctie a planseului
pelvian; d. >4 cm. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1. c-2, d-2; B. a-1, b-2, c 1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
2050. R. testul de expulzare a balonului la pacientii cu constipatie, u.a.s.c.c.e.: A. este una dintre
investigatiile vizand segmentul anorectal planseul pelvian; B. este un important test de depistare pentru
disfunctia anorectala: C. inainte de introducerea in rect, balonul din varful cateterului este umflat cu 50
mL de apa; D. in decubit lateral, se determina greutatea necesara pentru a facilita expulzarea balonului;
E. daca este pozitiv, este necesara evaluarea rectului sfincterului anal si planseului pelvian
2051. R.I. testul de expulzare a balonului la pacienti cu constipatie, u.a.s.c.cae. A. este un test global de
evacuare B. presupune introducerea in rect a unui cateler urinar avand la varf un balon; C. in mod
normal, pacientul poate evacua balonul sezand pe toaleta sau stand in decubit lateral stang D. in mod
normal expulzarea balonului are loc cu o greutate adaugata de cel putin 200 g. E. daca este pozitiv,
impune cautarea unei cauze pentru obstructia defecatiei,
2052. U.f.d.f.d. investigarea constipatiei s.c.f.cie.: A. Daca testul de expulzare a balonului este pozitiv; B.
la pacient suspectati de obstructie a defecatiei; C. see va efectua o evaluare anatomica a rectului; D. si a
sigmoidului si o evaluare: E. a relaxarii diafragmei
2053. Ufdf.d. manometria ano-rectala s.c.f.c.e A. Poate descoperi un tonus excesiv al sfincterului anal B.
in repaus (peste 80 mmHg) Sau la contractie C. sugerand anism (incontinenta sfincterului anal) si
identifica si; D. sindroame rare, cum ar fi boala Hirschsprung a adultului E. prin exacerbarea reflexului
inhibitor rectoanal.
2054. R.I. defecografie, uas.c.cae. A. este o irigografie dinamica, incluzand vizualizari laterale efectuate in
timpul expulzarii bariului B. evidentiaza anomalii usoare la multi pacienti C. la majoritatea pacientilor
identifica stari patologice remediabile chirurgical D. necesita un radiolog implicat si cu experienta; E.
evidentiaza anomalii care sunt patognomonice pentru disfunctia planseului pelvian:
2056. U.f.d.f.d. investigarea constipatiei s.cf.c.e. A. Lipsa semnelor neurologice la membrele inferioare; B.
sugereaza orice denervatie demonstrata a muschiului. C. puborectal este provocata de un traumatism
medular D. sau de intinderea nervului obturator prin scremere: E. (efort de defecatie) cronica, de lunga
durata.
2057. u. afectiuni neurologice este cel mai putin asociata cu constipatia A. traumatismele maduvei
spinarii B. epilepsia C. boala Parkinson D. scleroza multipla; E. neuropatia diabetica
2059. Cele cinci moduri in care se poate prezenta hemoragia digestiva (HD) s.u.c.e. A. hematemeza; B.
melena C. hemoptizie; E. simptome caracteristice pentru pierderea de sange acuta sau cronica (anemie);
2060. F.d.u. moduri in care se poate prezenta HD: 1. hematemeza: 2. hematochezie: 3. hemoragie
digestiva oculta; si u. trasaturi (definitorii): a. eliminarea de sange rosu aprins sau brun din recti b.
eliminarea prin varsatura de sange proaspat (rosu) sau degradat (in zat de cafea) c. poate fi depistata
testarea scaunului pentru prezenta sangelui; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;B. a-1, b-3, c-2 C.
a-2, b-1. c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2
2061. F.d.u. moduri in care se poate prezenta HD: 1. melena; 2. hemoragie digestiva oculta; 3. simptome
caracteristice pentru pierderea de sange acuta sau Cronica si u. trasaturi (definitorii): a. Scaun negru ca
smoala, urat mirositor b. absenta unor sangerari evidente, sangerarea este sugerata de deficitul de fier; c.
ameteala, sincopa, angina, dispnee, fatigabilitate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1,
c-3; C. a-2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
2062. R... HD, u .a.s.c.cae. A. HD (hemoragia din tractul gastrointestinal) se poate prezenta drept HD
superioara (HDS) sau inferioara (HDI); B. in formele severe de HDS se poate produce decesul rareori Insa
prin exsanguinare C. cel mai adesea, decesul este provocat de prabusirea tensiunii arteriale: D.
mortalitatea la pacientii cu varsta <60 ani in absenta unei boli concomitente importante este <1%, E.
incidenta spitalizarilor pentru HDI este aproximativ o cincime din cea pentru HDS; RASPUNSUL E C, VEZI
CERINTA
2063. R.l. sursele digestive superioare de HD, f.d.u. categorii de 1. cauze mai frecvente; 2. cauze mai putin
frecvente: si urmatoarele stari patologice: a. varice esofagiene; b. anomalii/ leziuni vasculare; c. ulcere d.
neoplasme care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2 B. a-1, lb-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a 2,
b-1, c 2, d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1:
2064. R sursele digestive superioare de HD, f.d.u. categorii de incidenta: 1. cauze mai frecvente; 2. cauze
mai putin frecvente; 3. cauze mai putin frecvente leziuni vasculare; si urmatoarele stari patologice: a.
sindromul Mallory-Weiss; b. sangerare din calea biliara (hemobilie) c, gastropatia asociata cu prolapsul
gastric; d. vas aberant din mucoasa care sangereaza printr-un defect de mucoasa punctiform (leziunea
Dieulafoy) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-2 C. a-1, b-3, c 2, d-2; D. a-2,
b-3, c-1, d-2 E. a-3, b-1, c-2, d-2;
2065. R.I. sursele digestive superioare de HD. fd.u. categorii de incidenta: 1. cauze mai frecvente; 2. Cauze
mai putin frecvente: 3. cauze mai putin frecvente leziuni vasculare; urmatoarele stari patologice: a.
duodenita b. gastropatia hemoragica sau eroziva c. fistule aortoenterice d. ectazia vasculara gastrica
antrala (GAVE, stomac pepene) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-1. c-2, d-3; C. a-
2, b-2, c-1, d-3; D. a-2, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-2, c-2, d-1;
2066. R.l: sursele digestive superioare de HD, f.d.u. categorii de incidenta: 1. cauze mai frecvente; 2.
cauze mai putin frecvente 3. cauze mai putin frecvente leziuni vasculare; si urmatoarele stari patologice
a. sangerare din ductul pancreatic (hemosuccus pancreaticus). b. esofagita eroziva: c. telangiectazia
hemoragica ereditara (Osler-Weber-Rendu); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 2, b-1, c-3 C.
a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b-2, c-1
2067. F.d.u. evenimente legate de sindromul Mallory-Weiss: a. varsaturi, reflex de voma sau tuse; b.
suprasolicitare mucoasei la jonctiunea gastroesofagiana (de obicei pe versantul gastric) c. sfasierea
mucoasei d. hematemeza; care este lantul cauzal corect: A. abcd;
2068. R. surse digestive superioare hemoragiei digestive U.a.S.c.cse. A. ectaziile vasculare sunt cea mai
frecventa cauza de HDS (50% din cazuri) B. prevalenta ulcerelor determinate de Helicobacter pylori este
in scadere; C. HTP poate determina HD prin gastropatie si enterocolopatie portal hipertensiva; D.
pacientii cu hemoragie variceala au evolutie mai favorabila decat pacienti cu alte surse de HDS E.
sangerarea provocata de esofagita este insuficienta pentru a produce anemie feripriva
2069. R.I. surse digestive superioare hemoragiei digestive, u.a.s.c.gze. A. proportia ulcerelor determinate
de AINS este in crestere B. proportia varicelor printre cauzele de HDS variazaa mult (-5-30%) in functie de
populatie C. HTP poate duce la formarea de varice mai ales in stomac, dar si in esofag, intestinul subtire si
gros D. esofagita eroziva produce de obicei HD masiva; E. prolapsul stomacului proximal in esofag la
reflexul de voma se produce in special la fumatori;
2070. R.I. sindromul Mallory Weiss, u.a.s.c.gue. A. este responsabil de -5-15% din cazurile de HDS; B.
apare mai ales la pacientii C. apare in urma efortului de an varsa, icni, tusi;D. este provocat de
suprasolicitarea mecanica a mucoasei la jonctiunea gastroesofagiana, de obicei pe versantul esofagian; E.
consta in hematemeza prin sfasierea mucoasei la jonctiunea gastroesofagiana;
2071. R.I. gastropatia hemoragica sau eroziva, u.a.s.c.c.e.: A. termenul se refera la hemoragii si eroziuni
subepiteliale vizualizate endoscopic; B. frecvent se foloseste denumirea de gastrita C. fiind leziuni ale
mucoasei. sangerarea este masiva D. o cauza frecventa este ingestia de alcool E. dintre pacientii care iau
cronic AINS, jumatate au eroziuni, iar 15-30% au ulcere:
2072. R.I., gastropatia hemoragica A. de obicei sangerarea este usoara si doar rareori importanta; B.
denumirea de gastrita este mai adecvata intrucat eziunea primara este inflamatoare: C. o cauza frecventa
este consumul de AINS D. stresul este printre cauzele obisnuite E. pana la 20% din alcoolicii cu simptome
de HDS au semne de hemoragii sau eroziuni subepiteliale;
2073. Circumstante in care apar leziuni ale mucoase gastrice provocate de stres s.u.c.e A. traumatisme
severe; B. interventii psihoterapeutice; C. arsuri afectand mai mult de o treime din suprafata corporala;
D. patologie majora E. boala medicala severa (care presupune dependenta de ventilator, coagulopatie);
2074. R.l. leziunile mucoasei gastrice provocat de stres, e u.a.S.C.cae. A. asfel de leziuni apar doar la
pacientii extrem de bolnavi B. nu se produce sangerare semnificativa decat daca apar uiceratii, C.
mortalitatea este mare din cauza severitatii hemoragiei; D. incidenta acestei forme de HD a scazut mult in
ultimii ani. E. scaderea incidente se datoreaza cel mai probabil ingrijirii mai bune a pacientilor critici;
2075. R.I. sursele din intestinul subtire ale HD, u a.s.c Gea A. aceste surse sunt cele situate dincolo de
teritoriul acoperit de un endoscopo obisnuit. B. aceste surse sunt raspunzatoare pentru majoritatea
cazurilor de HD de cauza neclara; C. AINS pot provoca eroziuni si ulcere in intestinul subtire; D. AINS sunt
probabil o cauza frecventa de HD cronica obscura E. frecventa diverticulului Meckel drept cauza de
sangerare creste cu varsta:
2076, R.I. sursele din intestinul subtire ale HD, u.a.s.c.cae. aceste surse sunt dificil de diagnosticat. B.
sangerarea din intestinul subtire este frecventa; C. cele mai frecvente cauze sunt tumorile, ectaziile
vasculare si eroziunile si ulcerele provocate de ANS D. coxibii afecteaza intestinul subtire mai mult decat
AINS traditionale E. diverticului Meckel este cea mai frecventa cauza de HDI semnificativa la copiii
2077. RI. Cauzele din intestinul subtire ale HD obscura f.d.u. e, categorii de incidenta: 1. cele mai
frecvente: 2. mai frecvente la varsta <40-50 ani: 3. mai putin frecvente: si urmatoarele stari patologice: a.
ectazi vasculare b. tumori; C. Chisturi de duplicare; d. infectie; e. varice de intestin subire; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3, e-3: B. a-1. b-3. c-2, d-3, e-3; C. a-1, b-3, c-3, d-2, e-3; D. a 2. b-1, c
3, d-3, e-3; E. a-3, b-3, c-1, d-3, e-2;
2078. RI, cauzele din intestinul sublime ale HD obscure, f.d.u. 1. cele mai frecvente: 2. mai frecvente la
varsta>50-60 ani; 3. mai putin frecvente. si urmatoarele stari patolog a. ectazii vasculare; b. telescopare
C. tumori d. diverticule; e, ischemie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 3, d-2, e-3; B. a-2. b-3, c-1,
d-3, e-3 C. a 3, b-1, c-2, d-3, e-3; D. a-3, b-1, c-3, d-2, e-3; E. a 3, b-3, c 3, d-2, e-1;
2079. R.l. cauzele din intestinul subtire ale HD obscure, f.d.u. categorii de incidenta: 1. cele mai frecvente:
2. mai putin frecvente; si urmatoarele stari patologice: a. vasculita; b. eroziuni si ulcere de intestin subtire
provocate de AINS d. ectazii vasculare; e, diverticul Meckel; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2,
d-2, e-2; B. a-2, b-1, c 2, d-1, e-2; C. a-2, b-1. c-2, d-2, e-1: D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1
2080. Tumori din intestinul subtire recunoscute drept cauze ale HD obscure s u.cse. A sarcom B. leiomiom
C. limfom D. polipi benigni E. carcinoid; F. metastaze G. lipom
2081. R.I. sursele colonice ale hemoragiei digestive, u.a.s.c.cae. A. probabil cea mai frecventa cauza de
HDI sunt diverticulele, B. fisurile anale provoaca durere si sangerare masiva; C. neoplasmele sunt in primu
rand leiomiosarcoame: D. ectaziile vasculare sunt situate mai ales in colonul distal; E. ectaziile vasculare
sunt sursa HD mai ales la pacientii sub 60 de ani.
2082. R.I. sangerarea diverticulara, u.a.s.c.cae. A. incepe insidios; B. de obicei este dureroasa; C. uneori
este masiva; D. adesea are originea in colonul drept. E. de regula este minora sau oculta
2083, R sangerarile din ectazii vasculare ale colonului drept la varstnici u.a.S.C.Cee. A. pot fi manifeste,B.
pot fi oculte C. tind sa fie cronice D. de regula sunt semnificative hemodinamic; E. pot provoca anemie
feripriva:
2084. R.l. sursele colonice ale hemoragiei digestive, fd.u categori 1. leziuni locale anale, care necesita
rareori spitalizare: 2. printre cele mai frecvente cauze de HDI la adulti. 3. cauze rare si urmatoarele stari
patologice a. vasculita b. hemoroizi c. ulcere sau colita induse de AINS d. neoplasme; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, C2, d-3: B. a-1, b-3, -3, d-2 C. a-2. b-1, c-3, d-3 D. a-3, b-1, c-3. d-2: E. a-3, b-3, C-2, d-1
2085. R.I. sursele colonice ale hemoragiei digestive fd.u. categorii 1. leziuni locale anale, care 2. printre
cele mai frecvente cauze de HDi la adulti; 3. cauze rare urmatoarele stari patologice: a. traumatisme. b.
colita c. fistule aortocolice; d. fisurile anale: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 3, d-2 B. a-3. b-1. c
2, d 3: C. a-3, b-1, c-3, d-2 D. a-3, b-2, c-3, d-1 E. a-3, b 3, c-2. d-1:
2086. R sursele colonice ale hemoragiei digestive fd.u. categori 1. printre cele mai frecvente cauze de HDI
la adulti 2. cauze rare; 3. printre cele mai frecvente cauze colonice de HD semnificativa la copii si
adolescenti; si urmatoarele stari patologice: a. BIC b. varice (cel mai adesea rectale), c sangerare dupa
polipectomie; d. diverticulele; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d 3 B. a-1. b-2, c-3, d-2;C. a-1,
b-3, c-2, d-2; D. a 2, b-1, c 2, d-3 E. a-3, b-2, c-2, d-1;
2087. R.I. sursele colonice ale hemoragiei digestive f.d.u. 1. printre cele mai frecvente cauze de HDI la
adulti: 2. cauze rare; 3. cele mai frecvente cauze colonice de HD semnificativa la copil si adolescenti; si
urmatoarele stari patologice: a. ectazii vasculare; b. hiperplazie nodulara limfoida; c. polipi juvenilir d.
sindromul ulcerului rectal solitar. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c 3, d-2; C. a
1, b-3, c-2, d-2; D. a-2, b 3, c-1, d-2 E. a-3, b-2, c-1, d-2;
2088. R.I colita ca sursa a digestive f.d.u categorii de incidenta: 1. cel mai adesea; 2. uneori si urmatoarele
forme de colita: a. ischemica; b. infectioasa; c. post-iradiere, d. prin BIC idiopatica: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1. b-2, c-1, d-2 C. a 2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-
1;
2089, R., diferentierea HDS de HDI, u.a.S.c.c.e. A. hematemeza indica o sursa Gl superioara de sangerare
(sub ligamentul Treitz); B. hematochezia inseamna de obicei o sursa superioara de C. leziunile sangerande
ale intestinului subtire se pot prezenta ca melena sau hematochezie; D. hipovolemia poate determina
scaderea ureei plasmatice. E. un aspect bilios exclude sangerarea dintr-o leziune postpilorica;
2090. R.I. diferentierea HDs de HDI, u.a.s.c.caea. A. melena inseamna ca sangele a fost prezent in tractul
Gl pentru cel mult 14 ore: B. o leziune Gl superioara poate sangera atat de intens incat sangele nu
ramana suficient in intestin pentru a se produce melena: C. zgomotele intestinale diminuate sunt
sugestive pentru HDS; D. absorbtia aminoacizilor rezultati prin digestia proteinelor din sangele ajuns in
lumenul intestinal poate determina cresterea ureei plasmatice: E. fiind incorecta in -50% din cazuri,
raportarea bilei in aspirat nu este demna de incredere in stabilirea locului sangerarii
2091. R. diferentierea HDS de HDI U.a.s.c Cue. A. cu cat sediul sangerarii a fost mai distal cu atat este mai
probabil sa se produca melena: B. cand hematochezia este simp- tomul la prezentare al unei HDS, este de
sanger area obicei usoara C. cresterea nivelului plasmatic al ureei indica HDI: D. un aspirat nazogastric
nesanguinolent poate fi prezent la <18% din pacientii cu HDS, de obicei dintr-o sursa gastrica; E. in cazul
unui aspirat care nu este macroscopic sanguinoient este obligatorie testarea pentru sange acult;
2092. F.d.u. evenimente care se petrec in urma unei HDS: a. hipovolemie; b. disfunctie renala acuta: c.
hipotensiune; d. creste ureea plasmatica; e, scade perfuzia renala. care este inlantuirea temporalal
cauzala corecta: A. acedb;
2093. F.d.u. evenimente care se petrec in urma unei HDS: a. cresterea ureei plasmatice; b. digestia
proteinelor din sangele extravazat; c. sangele ajunge in lumenul intestinal d. absorbtia aminoacizilor, e.
metabolizarea aminoacizilor absorbiti care este inlantuirea temporala cauzala corecta: C. cbdea;
2094. R.I. evaluarea pacientilor cu HD acuta, u.a.S.C.Ce A. masurarea frecventei cardiace si a tensiunii
arteriale este cea mai buna metoda de a evalua initial pacientul cu HD; B. tahicardia sugereaza o hemo-
ragie importanta: C. in cazul unei hemoragii masive, chiar si in decubit dorsal D. in episod de unul
sangerare severa, hemoglobina este scazuta inca de la la prezentarea initiala: E. pe masura ce fluidul
extravascular intra in spatiul vascular pentru a restabili volemia, hemoglobina creste;
2095. R.I. evaluarea pacientilor cu HD acuta, U.a.S.c Cae. A. primul gest care trebuie facut in evaluarea
pacientului cu HD este masurarea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale; B. hemoglobina scade
imediat C. hemoragia clinic semnificativa determina modificari posturale ale frecventei cardiace sisau ale
tensiunii arteriale; D. intrucat pacientul pierde sange integral, initial scad proportional volumul plasmatic
si ce eritrocitar, E. scaderea hemoglobinei poate sa dureze pana la 72 de ore:
2096. F.du. evenimente care se petrece in urma unei HD acute: a. pacientul pierde sange integral; b. scad
proportional volumul plasmatic cel eritrocitar; hemoglobina scade; d. initial hemoglobina poate fi
normala sau doar minim e. fluidul extravascular intra in spatiul vascular pentru a restabili volemia; care
este inlantuirea temporalal cauzala corecta A. abdec;
2097. R. evaluarea pacientului tipic cu HD lenta, cronica, u.a.S.c.c.e. A. hemoglobina este scazuta; B.
tensiunea arteriala este scazuta C. frecventa cardiaca este adesea normala, dar poate fi scazuta din cauza
anemiei: D. o data cu instalarea anemiei feriprive, VEM creste E. la pacientul anemic scade largimea
benzii de distributie a hematiilor.
2098. R.I. evaluarea pacientului cu HDS, u a.s.c. A. de obicei istoricul si examenul fizic nu au valoare
diagnostica B. EDS este investigatia de electiela pacientii cu HDS pentru sursa HDS: C. EDS ar trebui
amanata la pacientii instabili hemodinamic; D. este de dorit ca EDS fie efectuata cat mai devreme si in
cazurile de HDS mai usoara; E. EDS faciliteaza luarea deciziilor terapeutice;
2099. R. evaluarea pacientului cu HDS. c.d.u. elemente nu indica instabilitatea hemodinamica A. anemia
B. hipotensiunea C. tahicardia D. modificarile posturale ale tensiunii arteriale: E. cresterea frecventei
cardiace in ortostatism si scaderea ei in clinostatism;
2100. R.I. evaluarea pacientului cu HDI, u.a.S.C.Ce. A. in evaluarea pacientului cu HDI se Incepe prin a se
stabili daca pacientul este sau nu stabil hemodinamic; B. sigmoidoscopia este investigatia de electie in
cazul unei sangerari intense; C. pregatirea pentru colonoscopie se poate realiza prin administrarea orala a
unei solutii de lavaj colonic D. scintigrafie cu hematii marcate permite vizualizari repetate in interval de
pana la 24 ore; E. in HDI activa, angiografia permite manevre terapeutice;
2104. R.I. evaluarea unui pacient cu HDI, f.d.u. investigatii;1. EDS pentru a exclude o sursa
GI superioara 2. colonoscopie: 3. demersul diagnostic pentru sangerare oculta; si
urmatoarele tipuri de pacienti a. instabil hemodinamic. b. stabil hemodinamic, varsta <40 ani,
cu anemie feripriva, sangerare abundenta sau istoric familial de cancer colonic; c. stabil
hemodinamic in varsta de >40 ani, colonoscopia nu identifica locul sangerarii, iar sangerarea
persista d. instabil hemodinamic la care EDS nu a descoperit o sursa GI superioara si la
care exista ragaz pentru efectuarea lavajului colonic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b
2, c 3, d-2 B. a-2, b-1, c 2, d-3 C. a-2, b-2, c-3, d-1 D. a 2, b-3, c-2, d-1 E. a-3, b-2, c-2, d-1
2105. R.I. evaluarea unui pacient cu HDI, f.d.u. investigatii: 1. angiografie 2. colonoscopiei 3.
sigmoidoscopie (colonoscopie dupa unii specialisti); si urmatoarele tipuri de pacienti: a.
stabil hemodinamic, varsta <40ani, fara anemie feripriva, sangerare abundenta sau istoric
familial de cancer colonic b. stabil in varsta de >40 ani c. instabil hemodinamic la care EDS
nua descoperit o sursa Gl superioara si la care nu exista ragaz pentru efectuarea lavajului
colonic (sangerarea este prea mare); d. stabil hemodinamic in varsta de >40 ani,
colonoscopia identifica locul sangerarii, dar sangerarea persista, care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c-1, d-2 C. a-1, b 3, c 2, d-1 D. a-3, b 1, c 2, d-1 E.
a-3, b-2, c-1. d-1
2106. u. circumstante, invest gatii si constatari in evaluarea unui pacient cu HDI, instabil
hemodinamic: a. angiografie b. EDS pentru a exclude o sursa Gl superioara; c. daca
rezultatul este negativ, d. nu exista ragaz pentru efectuarea lavajului colonic (sangerarea
este prea mare); ce secventa este recomandabila: C. bcda;
2107. F.d.u. circumstante, investigatii si constatari in evaluarea unui pacient cu HDI, instabil
hemodinamic: a. EDS pentru a exclude o sursa Gl superioara; b, daca rezultatul este negativ
c, evaluarea Imagistica a tractului Gl inferior, preferabil prin colonoscopie d. exista ragaz
pentru efectuarea lavajului colonic; ce secventa este recomandabila: A. abdc;
2108, F.d.u. circumstante, investigatii si constatari In evaluarea unui pacient cu HDI, stabil
hemodinamic: a. sigmoidoscopie (colonoscopie dupa unii specialisti). b. varsta <40 ani; c, nu
exista anemie feripriva, istoric familial de cancer colonic sau sangerare abundenta: ce
secventa este recomandabila: D. bca;
2109. F.du. circumstante, investigatii si constatari in evaluarea unui pacient cu HDI, stabil
hemodinamic a. varsta <40 ani: b. exista anemie feripriva, istoric familial de cancer colonic
sau sangerare abundenta; c. colonoscopie: ce secventa este recomandabila: A. abc;
2110. F.d.u. circumstante, investigatii si constatari in evaluarea unui pacient cu HDI, stabil
hemo dinamic, in varsta de >40ani: a. colonoscopie; b. locul sangerarii este identificat; c,
sangerarea persista; d, angiografie: ce secventa este recomandabila: A. abcd;
2111. F.d.u. circumstante. investigatii si constatari In evaluarea unui pacient cu HDI, stabil
hemodinamic, in varsta de >40 ani: a. demersul diagnostic pentru sangerare oculta b.
Sangerarea persista. c locul sangerarii nu este identificat; ce secventa este recomandabila:
E. dcba;
2112. Rl cautarea sursei unei HD, fdu. categori de investigatii: 1. investigatii de rutina:
2.tehnici imagistice mai noi, in curs de evaluare; si urmatoarele tehnici: a. enterografia prin
RMN: b. enterografia prin TC c radiografia cu substanta de contrast; d. endoscopia; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2: B. a 1. lb-2, c-1.d-2; C. a 2, b-1.c-1.d-2; D. a-2,
b-1, c-2, d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1;
2119. U.1.d.f.d investigarea HD de origine neciara s.c.fce. A. Cand toate investigatiile sunt
nelamuritoare, este indicata B. repetarea endoscopieila C. pacienti cu sangerare severa;
D. recidivanta sau persistenta E. necesitand transfuzii repetate.
2121. R. enteroscopia prin impingere, u.a.S.C.cae. A. este in general urmatorul pas daca
endoscopia si radiografia cu substanta de contrast nu identifica sursa unei HD B. se
efectueaza cu un enteroscop special conceput sau cu un colonoscop C. permite inspectarea
intregului duoden si a unei parti din jejun; D. poate identifica sediul sangerari la
majoritatea pacientilor cu HD obscura E. este de obicei ultima investigatie la care se
recurge in HD de origine neclara;
2124. R.I. HD oculta, u.a.s.c.c.e. A. se manifesta printr-un test pozitiv pentru hemoragii
oculte in scaun sau prin anemie posthe B., in genera investigarea trebuie sa inceapa
cu angiografie: C. colonoscopia trebuie efectuata mai ales la pacientii sub 40 de ani;
D. in cazul unei colonoscopii negative, multi specialisti efectueaza EDS numai daca
pacientul are anemie feripriva sau simptome Gl superioare; E. dintre pacientii fara leziuni la
colonoscopie 25-40% au anomalie observabila la EDS F. in cazu colonoscopii unei negative
unii specialisti recomanda EDS la toti pacientii
2125. F.d.u demersuri constatari in evaluarea unui pacient cu HD oculta: a. (la pacientii cu
anemie feripriva) enteroscopie, capsula video endoscopica si/sau enterocliza b. daca
evaluarea colonului este negativa c, test pozitiv pentru hemoragii oculte in scaun; d, EDS e.
daca endoscopia standard nu este lamuritoare; f. colonoscopie (mai ales la pacientii >40);
ce secventa este recomandabila: B. cfbdea;
2126. U.f.d.f.d. icter s.c.f.c.e.: A. Icterul este o coloratie B. galbena/ galbuie a tesuturilor; C.
si a fluidelor biologice D. produsa de depunerea sau prezenta bilirubinei; E. indiferent daca
exista sau nu hiperbilirubinemie.
2127. R.I. icter, ua.s.cce. A. icterul este atat simptom, cat si semn, intrucat poate fi constat
atat de pacient, cat de medic B. icterul dispare de indata ce se normalizeaza bilirubina;
C. icterul semnaleaza de obicei o patologie care afecteaza direct sau indirect structurile
hepato-biliare: D. mai rar, icterul este un semn de hemoliza E. hiperbilirubinemia este
consecinta dezechilibrului dintre productia si eliminarea bilirubinei;
2130. R. ndicatiile orientative pe care examenul fizic le poate da despre nivelul u.a.S.c.g.e.
A. continand multa elastina sclerele au afinitate scazuta pentru bilirubina B. o
hiperbilirubinemie de 3.0 mg/dL nu este decelabila prin examen fizic. C. icterul scleral este
mai dificil decelabi intr-o camera cu iluminare fluorescenta: D. o hiperbilirubinemie mai
mportanta determina coloratie galbena a pielii, E. o hiperbilirubinemie severa trenanta poate
produce chiar o coloratie verde a pielii.
2132. R.I. indicatiile orientative per care examenul fizic le poate da despre nivelul
hiperbilirubinemiei. f.d.u. variante: 1. icterul sesizabil doar la sciere; 2. coloratie galbena a
pielii. 3. coloragie verde a pielii. si urmatoarele estimari ale severitati hiperbilirubinemiei: a.
usoara b. severa si trenanta; C. important care sunt asocierile corecte: A a-1, b 2, c-3 B. a 1,
b-3, c-2; C. a 2, b-1, c 3 D. a-2, b-3, c-1; E. a 3, b-2, c-1
2133. R.I. diferentierea situatiilor care produc coloratie galbena. u-a-s.ce cae. An putinele
situatii care produc coloratie galbena pot fi diferentiate de icter pe baza distributiei
pigmentului si a istoricului; B. expunerea excesiva la fenoli poate coloratie C. chinacrina
produce o coloratie galbena a piel dar nu si scierelor la o buna parte din pacienii
tratati: D. carotenodermia se diferentiaza de icter pe baza distributiei pigmentului E.
expunerea excesiva la fenoli si administrarea de chinacrina se diferentiaza de icter pe
baza distributiei pigmentului.
2134. F.d.u. situatii care produc coloratie galbena: 1. icter 2. carotenodermie: 3. administrare
de chinacrina; si u. caracteristici diferentiatoare a. coloratia galbena a pielii este uniform
distribuita pe tot corpul si afecteaza in primul rand sclerele; b. coloratia galbena afecteaza
pielea si scierele, iar istoricul este sugestiv; c. coloratia galbena este mai intensa si mai
vizibila pe palme, talpi, frunte, pliuri nazolabiale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2; carotenodermie,
2135. R. u.a.S.c.cae. cantitati A. ingerarea unor crescute de legume fructe care contin
caroten poate produce coloratie galbena prin depunerea de caroten; B. carotenodermia
este usor de diferentiat de icter pe baza c. alimente bogate in caroten sunt: morcovi
egumele frunzoase, dovleceii, piersicile, portocalele etc.; D. coloratia galbena este mai
intensa si mai vizibila in anumite zone (prin concentrarea pigmentului)E. coloratia galbena
afecteaza mai ales sclere
2136. R.I. felul in care icterul schimba culoarea urinei si a scaunului, u.a.s.c.Ce. A.
urobilinogenul este puternic colorat si se decoloreaza prin oxidare B. urobilina are
culoare galbena (datorita unui sistem de duble legaturi conjugate) si imprima urinei culoarea
galbena caracteristica C. urina devine hipercroma in ambele variante de hipe emie
(conjugata si neconjugata): D. bilirubinuria semnifica hemoliza; E. in icterul colestatic
bilirubina nu ajunge in intestin, ceea ce duce la cresterea cantitatii de urobilinogen:
2137. F.d. cele doua forme de bilirubina 1. bilirubina neconjugata; 2. bilirubina conjugata;
urmatoarele caracteristici: a. trece prin filtrul glomerular, b. nu poate colora urina; c, nu este
legata de proteine; d. este lipofila: care sunt asocierile corecte: A. a-1.b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-
2, c-2, d-1 C. a 2, b-1, c-1, d-2. D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1
2138. F.d. cele doua forme de bilirubina 1. bilirubina neconjugata; 2. bilirubina conjugata; si
urmatoarele caracteristici a. nu este lipofila; b. poate colora Urinal c, nu trece prin filtrul
glomerular; d. este legata de proteine care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-1, c 2, d-2 B. a-
1, b 2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1: D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1;
2139. RI. felul in care se schimba culoarea urinei si a scaunului In diversele tipuri de icter,
f.d.u. Variante: 1. hemoliza; 2. colestaza si urmatoarele caracteristici: a. stercobilina
abundenta in Scaun b. scaunul decolorat;c. cantitate mare de bilirubina conjugata in urina; d.
urina hipercroma: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; c,
a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
2140. R.I. felul in care se schimba culoarea urinei si a scaunului in diversele tipuri de icter,
f.d.u variante 1. hemoliza 2. colestaza si urmatoarele caracteristici a. stercobilina lipseste din
scaun; b. scaunul intens colorat; c. urina contine multa urobilina (provenita din urobilinogen),
d. urina hipercroma; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d 2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 D.
a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1 C.a2b1c1d2
2141. R., evaluarea unui pacient cu icter, u.a.S.c.cae A. icterul poate fi constatat clinic sau
paraclinic; B. evaluarea primara a unul pacient cu icter trebuie sa includa istoricul, examenul
fizic si anumiti parametri bioumorali:c. hiperbilirubinemie neconjugate izolate sunt
medicamentele: D. calculi de bilirubinat de calciu (la pacientii cu hemoliza cronica) pot
produce coledocolitiaza E. determinarea timpului de pro- trombina este unul dintre testele
biochimice utile in evaluarea initiala a icterului;
2142. R.L evaluarea unui pacient cu icter, u.a.S.c.cae. A. pentru identificarea cauze se
recurge la istoric, examen fizic si investigatii paraclinice (biochimice si imagistice): B. putine
afectiuni pot produce hiperbilirubinemie izolata C. in cazul afectiunilor colestatice. se
incepe prin a se stabili daca sunt de cauza infectioasa sau D. testele biochimice ofera
indicii cu privire la durata si severilatea E. determinarea albuminemie este unul dintre testele
biochimice utile in evaluarea initiala a icterulu
2143. R.I. evaluarea unui pacient cu icter, U.a.s.c.cae. A. icterul poate fi constatat clinic la
examenul fizic; B. la un pacient cu icter istoricul trebuie sa includa variatiile Sezoniere;
C. in cadru primei etape de investigarea a unui icter, se stabileste daca hiperbilirubinemia
este preponderent conjugata sau neconjugata; D. intr-un caz de hiperbilirubinemie
neconjugata izolata, see incepe prin a stabili daca este vorba de un deficit enzimatic
hepatic E. determinarea nivelului plasmatic al enzimelor hepatobiliare este unul dintre
testele biochimice utile in evaluarea initiala a icterului
2144. R. evaluarea unui pacient cu icter, u.a.S.c.c.e A. icterul poate fi constatat paraclinic
Cresterea bilirubinei pe analize bioumorale efectuate pentru alt motiv sau de rutina pacientii
cronica,B. apar frecvent calculi de colesterol; C. enzimele folosite in mod curent
evaluarea initiala pentru (enzimele hepatobiliare) icterulu sunt ALT, AST, FAlc, GGT; D. in
cadrul prime etape de investigarea a unui icter, se stabileste daca celelalte teste biochimice
hepatice sunt anormale E. testele biochimice permit de obicei diferentierea unui proces
hepatocelular de unul colestatic;
2145. R.I. evaluarea unui pacient cu icter, usa s.c.ce A. examenul general trebuie sa tionale
a pacientului B. bilirubinemia totala si directa) reprezinta unul dintre testele biochimice utile
in evaluarea initiala a icterului; C. daca nu este vorba de hiperbilirubinemie neconjugata se
stabileste daca este o afectiune primar hepatocelulara sau colestatica D. la pacienti cu hiper
bilirubinemie neconjugata prin hemoliza cronica, coledocolitiaza poate duce la
hiperbinrubinemie conjugata E. functia hepatica se evalueaza, de obicei, prin masurarea
nivelului plasmatic al transaminazelor,
2146. In cadrul evaluanii unui pacient cu icter, clinicianul trebuie sa raspunda succesiv (pe
baza datelor clinice si paraclinice) la f.d.u anumite intrebari inceputuri de intrebari: 1. este
hiperbilirubinemia; 2. daca este izolata, este hiperbilirubinemia, 3. daca hiperbilirubinemia
este asociata cu modificarea testelor hepatice, indica acestea o afectiune; 4. testele
hepatice indica o afectiune colestatica, este aceasta si u. sfarsituri de intrebari: a.
hepatocelulara sau colestatica? extrahepatica?; c. izolata sau insotita de modificarea
testelor hepatice? d. neconjugata sau conjugata?; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 3, c
2, d-4, B. a-2, b-4, c 3, d-1, C. a-3, b-1, c 2, d-4; D. a-3, b4, c-1, d-2; E. a-3, b-4, c 2, d-1;
2147. F.d.u. intrebari, constatari concluzii in evaluarea unui pacient cu icter: a. este
hiperbilirubinemie izolata; b. cresterea bilirubinei este insotita de modificarea testelor
hepatice? c. NU d. hiperbilirubinemia este prin cresterea bilirubinei neconjugate sau
conjugate? ce secventa este recomandabila: C. bcad
2149, Care dintre urmatorii parametri bioumo sunt cei mai rali putin relevanti in evaluarea
unui pacient cu icter: A. bilirubina cu fractiuni; B. aminotransferaze: C. enzime de colestaza:
D. timp de protrombina, albumina (pentru evaluarea functiei hepatice) E. creatinina, uree
(pentru evaluarea funciei renale):
2150. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter: a. crestere
izolata a bilirubinei (fara modificarea celorlalte teste hepatice b. hiperbilirubinemie indirectal
neconjugata (bilirubina conjugata <15%); c. icter constatat clinic sau paraclinic: d.
examen clinic si investigati paraclinice; e, hemoliza, medicamente, tulburari ereditare ce
secventa este recomandabila:
2153. R.l. evaluarea pacientului cu icter, f.d.u, constatari 1. cresterea bilirubinei neinsotita de
modificarea celorlalte teste hepatice 2. cresterea bilirubinei asociata cu transaminaze
disproporionat crescute fata de enzimele de colestaza: 3. cresterea bilirubinei asociata cu
enzime de colestaza disproportional crescute faya de transami naze U concluzii care
orienteaza investigatiile ulterioare: a. tipar colestatic, b. tipar hepatocelular, c.
hiperbilirubinemie izolata; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-3, C-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1;
2155. F.d.u. investigatii, constatari concluzii in evaluarea unui pacient cu icter asociat cu
modificarea testelor hepatice cu tipar hepatocelular: a. din nou, rezultate negative; b. teste
autoimune; c. teste virusologice suplimentare: d. rezultate negative; e. biopsie hepatica; ce
secventa este recomandabila: A. bdcae;
2156. RI. evaluarea unui pacient cu icter asociat cu modificarea testelor hepatice cu tipar
hepato- Celular c.d.u. nu reprezinta un test virusologic suplimentar (ci de prima intentie). A.
ADN de VCM; B. AgHBs C. antigen capsidic al VEB; D. Ac anti VHD (daca este indicat) E.
IgM anti VHE (daca este ndicat)
2159. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter teste
hepatice de tip colestatic: a. ecografie; b. ducte biliare dilatatenedilatate, c. imagistica pentru
tractul biliar extrahepaticserologie pentru patologie hepatica sau biliara intrahepatica; d.
colestaza extrahepaticaintrahepatica ce secventa este recomandabila: A. abdc;
2160. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter si teste
hepatice de tip colestatic: a. ecografie b.TC, colangio pancreatografie retrograda
endoscopica (CPRE) c. colestaza extrahepatica; d. ducte biliare did atate: B. a- d- c-b;
2161. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter si teste hepatice de tip
colestatic: a. colestaza intrahepatica; b. rezultate negative: c. ducte biliare nedilatate la
ecografie; d. teste serologice: Ac serologie (AAM). pentru hepatita: VHA. VEB toxicitate
medicamentoasa:e. colangio-pancreatografie RMN (CPRM), biopsie hepatica; ce secventa
este recomandabila: C. c-a- d-b- e
2162. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter si teste
hepatice de tip colestatic: a. biopsie hepatica; b. la testele serologice: AAM pozitivi c. ducte
biliare nedilatate la ecografie; d. colestaza intrahepatica: C. cdba;
2164. F.d.u. intrebari, constatari si cancluzii in evaluarea unui pacient cu icter: a. este vorba
de o afectiune hemolitica sau de eritropoeza ineficienta? b. hiperbilirubinemie neconjugata
izolata c. este vorba de hemoliza sau nu? d. analizele din sange indica hemoliza ce
secventa este recomandabila: B. bcda;
2170, R. Cauzele cterului hemolitic, f.du. categorii: 1. eri ineficienta 2. afectiuni hemolitice
mostenite; 3. afectiuni hemolitice dobandite; si urmatoarele stari patologice a. deficit de folat;
b. anemia acantocitara c. drepanocitoza care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-
2, b-1.c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
2171. R.I. cauzele icterului hemolitic, f.d.u. categorii 1. eritropoeza ineficienta; 2. afectiuni
hemolitice mostenite. 3. afectiuni hemolitice dobandite; si urmatoarele stari patologice: a.
talasemie; b. tulburari ale membranei eritrocitare (sferocitoza) c. hemoglobinuria paroxistica
nocturna; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
2172. R.I. cauzele icterului hemolitic, f.d.u. categorii: 1. eritropoeza ineficienta; 2. afectiuni
hemolitice mostenite; 3. afectiuni hemolitice dobandite; si urmatoarele stari patologice a.
hemoliza imuna b talasemie c. deficit sever de fier. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1.c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2176. F.d.u. intrebari, constatari concluzii in evaluarea unui pacien cu icter: a. este vorba de
hemoliza sau nu?; b. deficit in preluarea conjugarea hepatica a bilirubinei c. analizele din
sange infirma hemaliza d. hiperbilirubinemie neconjugata izolata e. efect medicamentos sau
boli genetice; ce secventa este recomandabila: D. dacbe;
2177. F.d.u. mutatii genetice care scad conjugarea bilirubinei: 1. mutatii in gena pentru
bilirubina-UDPGT care suprima activitatea enzimei. 2. mutatii in gena pentru bilirubina-
UDPGT care scad activitatea enzimei 3. mutatii in regiunile care pentru bilirubina UDPGT
care scad activitatea bilirubina- UDPGT si urmatoarele stari patologice: a. Crigler-Najar tip 1;
b. sindrom Gilbert: Crigier-Najjar tip 2; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3: B. a 1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a 3. b-1, d-2; E. a-3, b-2, c-1
2178. R. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, f.d.u, sindroame: 1. Crigler-
Najjar tip 1 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert; si urmatoarele caracteristici: a. de
obicei, hiperbilirubinemia este fluctuanta b. mutatii in gena pentru bilirubina UDPGT care
suprima activitatea enzimei c, afectiune ceva mai frecvent decat varianta mai grava. d. s-a
crezut este mai frecvent la persoanele cu fond psihoemotional mai sensibil, care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-3, d-2 B. a-3, b-1, c 2, d-3; C. a-3, b-2, c-1, d-3 D. a 3, b 3,
c-1, d-2, E. a-3, b-3, c 2, d-1;
2179. R.1. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, f.d.u, sindroame 1.
Crigler-Najjar tip 1 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert: si urmatoarele caracteristici: a.
hiperbilirubinemie neconjugata b. neputand conjuga deloc bilirubina, hepatocitele nu o pot
excreta c. mutatii in gena pentru bilirubina-UDPGT care scad activitatea enzimei; d. icter mai
frecvent vizibil la persoanele cu fond psihoemotional mai sensibil (predispuse la stres); care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 2, d-3; B. a-2, b-1, c-3, d-3; C. a-2, b-3, c-3, d-1 D. a-3,
b-1, c-2, d-3; E. a-3, b-2, c-3, d-1;
2180. R.I. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, f.d.u. sindroame: 1.
Crigler-Najjar tip 1: 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert: si urmatoarele caracteristici a.
afecti foarte rara, care une afecteaza nou-nascutii. b. pacientii supravietuiesc pana la varsta
adulta: c. mutasii in regiunile care controleaza transc gene pentru bilirubina-UDPGT care
scad activitatea bilirubina- UDPGT d. de regula, hiperbilirubinemia nu depaseste 6 mgidL;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3 B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a 2. b-1, c 3, d-3;
D. a 3, b-1, c 2, d-3; E. a 3, b-2, c-3, d-1;
2181. R.l. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, 1.d.u. sindroame: 1.
Crigler-Najjar tip 1 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert si urmatoarele caracteristici: a.
bilirubinemia are valori de 6.25 mg/dL. b. din cauza lipofiliei, bilirubina neconjugata se
depune in nuclei bazali (si in hipocamp): c. este foarte frecvent;d. hiperbilirubinemia creste
cand pacientul nu mananca; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1. c-3, d-3; B. a 2. b-3, c-
3, d-1; C. a 3, b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-2, c-3, d-1 E. a 3. b-3, c-2, d-1
2182. R.l. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin. f.d.u. sindroame: 1.
Crigler-Najjar tip 1; 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert: si urmatoarele caracteristici a.
poate apara icter nuclear in urma unui stres (boala intercurenta, interventie chirurgicala) b. in
conditii bazale, insesizabila; c. are predominanta masculina (raport M:F = 2 - 7:1): d. icter
sever (bilirubina >20 mgldL) care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-3, d-3 B. a-2, b-3, d-
3, d-1 C. a-3, b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-2, C-3, d-1 E. a-3, b-3, c-2, d-1;
2183. R mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, f.d.u. sindroame: 1. Crigler-
Najjar tip 1; 2. Crigler-Najar tip 2; 3. sindrom Gilbert si urmatoarele caracteristici b.
administrarea de fenobarbital creste activitatea enzimei, ceea ce scade bilirubinemia; c.
disfunctia neurologica secundara icterului nuclear determina adesea moartea in copilarie d.
creste pacientul trece printr-o perioada stresanta care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3, d-3 B. a-1, b-3, c 2, d-3; C. a-1, b-3, c-3, d-2 D. a-3, b-1, c-3. d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-3;
2187. R.I. rolul istoricului in evaluarea afectiunilor icterigene f.d.u. categorii: 1. expunere la
substante chimice sau cu rol terapeutici 2. expuneri parenterale; 3. simptome insotitoare; si
urmatoarele elemente: a. tatuaje b. anorexie; c. suplimente alimentare; d. prurit care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-1, d-3; B. a 3. b-1. c-2, d-3; C. a 3. b-1.c-3, d-2; D. a-3, b-2,
c-1, d-3: E. a 3. b-3, c 1, d-2;
2189. R.l. rolul istoricului in evaluarea afectiunilor icierigene, fd.u. categori 1. diverse
expuneri anterioare; 2. rapiditatea instalarii, ritmul de 3. simptome insotitoare: si urmatoarele
elemente: a. sunt nespecifice, dar pot sugera un anumit diagnostic; b. pot diferentia cauzele
acute de cronice, benigne de maligne; c. pot sugera cauze viraie sau care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, C-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2190, RI rolul istoricului in stabilirea etiologiei unui icter f.d.u. cauze: 1. virusuri, 2.
hepatotoxine: si urmatoarele elemente: a. expunere la persoane purtatoare. b. expunere la
alimente posibil C. expuneri parenterale d, consum de alcool care sunt asocierile corecte: A.
a-1,b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1; C. a-2, b-1, c-1. d-2; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a-2. b-2,
c-1, d-1;2191. RI. rolul istoricului in stabilirea etiologiei unui icter, fd.u. cauze 1. virusuri 2.
hepatotoxine; 3. hepatotoxine, virusuri. urmatoarele elemente: a. expunere profesionala; b.
expunere la persoane cu icter c. Calatorii recente; d. expunere la substante chimice sau cu
rol terapeutic; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-3, d-2; B. a-2, b-2, c 3, d 1: C. a-2,
b-3, c-1, d-2; D. a 2, b-3, c 2, d-1; E. a-3. b-1, c 2, d-2;
2192. R.l. rolul istoricului in evaluarea afectiunilor icterigene. f.d.u. simptome insotitoare: 1.
artralgii si mialgii precedand icterul 2. durere severa instalata brusc in hipocondrul drept si
frisoane; 3. scadere in greutate, absenia durerii si urmatoarele stari patologice: a. afectiune
neoplazica; b. coledocolitiaza colangita ascendenta c. hepatita, fie virala, fie
medicamentoasa, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-1,
c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
2193. R.I. semnele de hepatopatie cronica care pot fi decelate prin examenul fizic general la
un pacient cu icuer, f.d.u. categorii: 1. consecinte ale hiperplaziei vasculare secundare
excesului de estrogeni. 2. consecinte ale excesului de estrogeni; 3. consecinte ale proliferarii
fibroblastilor si diferentierii lor in miofibroblasti, in asociere cu depunere de colagen 3; si
urmatoarele semne: a, contracturi Dupuytren; b. ginecomastie; C. hemangioame stelate;
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-
2; E. a-3, b-2, c-1
2194. R.I. semnele de prin cronica care pot fi la un examenul fizic general pacient cu icter,
fd.u. categorii: 1. consecinte ale hiperplaziei vasculare secundare excesului de estrogeni. 2.
consecinte ale excesului de estrogen 3. semne de hipertensiune si urmatoarele semne: a.
atrofie testiculara; b. eritem palmari c. care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a 1, b-
3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1:
2195. R.l. semnele de hepatopatie cronica care pot fi decelate prin fizic general la un
examenul pacient cu icter, f.d.u. categorii: 1. consecinte ale hiperplaziei vasculare
secundare excesului de estrogen 2. manifestari ale consumului excesiv de alcool 3. semne
de hipertensiune urmatoarele semne: a. circulatie colaterala portocava; b. buze carminate; c.
hipertrofie parotidiana; care sunt asocierile corecte: A. a 1. b-3, c-2 B. a-2, b-1, C-3 C. a-2,
b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
2196. R.I. rolul examenului fizic general in evaluarea afectiunilor icterigene, f.d.u. semne: 1.
semne de hepatopatie cronica; 2. nodul periombilical (nodulul sorei Mary Joseph); 3.
emacierea muschilor temporali si proximal si urmatoarele stari patologice: a. boala de lunga
durata, cum ar fi cancerul pancreatic; b. ciroza alcoolica avansata (Laennec) c. cancer
abdominal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 2, B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2 E. a 3. b-2, c-1;2197, R. rolul examenului fizic evaluarea afectiunilor general
icterigene, f.d.u. semne: 1. semne de hepatopatie cronica; 2. distensia venelor jugulare; 3,
emacierea muschilor temporali si urmatoarele stari patologice: a. boala de lunga durata, cum
ar fi ciroza c, congestie hepatica secundara insuficientei cardiace drepte; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b 3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b
2, c-1;
2198. R. rolul examenului fizic general in evaluarea afectiunilor icterigene, f.d.u. semne: 1.
adenopatie supraclaviculara (Virchow) 2. revarsat lichidian pleural drept, in absenta ascitei
evidente clinica 3. distensia venelor jugulare; si urmatoarele stari patologice a. ciroza
avansata, IC congestiva: b. congestie hepatica secundara pericarditei constrictive c, cancer
abdominal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-22, c-3 B. a 2. b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
2199. R. evaluarea pacientului cu icter, c.d.u. aspecte nu poate fi stabilit prin examenul fizic
al abdomenului: A. dimensiunea si consistenla ficatului B. daca exista splenomegalie (splina
palpabila): C. daca exista semne de IC: D. daca exista ascita: E. daca exista durere
2200. R.I. rolul examenului fizic al abdomenului in evaluarea afecti unilor icterigene, f.d.u.
semne: 1. ascita 2. durere marcata la palpare in cadranul superior drept, care impiedica
inspiratia (semnul Murphy) 3. hepatomegalie dureroasa la palpare 4. lob stang hepatic marit
(la palparea epigastrului);si urmatoarele stari patologice: a. ciroza. b. hepatita virala: c,
colangita ascendenta: d. cancer cu metastazare peritoneala; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-4, c-2, d-3; B. a-3, b-4, c-1, d-2; C. a-3, b-4, c-2, d-1 D. a-4, b-1, c-2, d-3 E. a-4, b-3,
c-2, d-1
2238. R.i. colestaza intrahepatica, A. in unele cazuri, cauza sindro- mului disparitiei ductelor biliare
ramane necunoscuta; B. VHB si VHC pot produce hepatità fibrozantà colestatica C. sindromul Stauffer
reprezinta colestaza intrahepatica asociata cu cancer cu celule renale D. obstructia arborelui bilila
extrahepatic poate fi produsa de metastaze in noduli limfatici din hilul hepatic E. ciroza biliara primara
este o boalà infectjoasa care afecteazã predominant barbati tineri.
2239. C.d.u. NU este o cauzã recunoscuta a sindromului disparitiei ductelor biliare: A. respingerea
cronica a trans- plantelor hepatice B. consumul de etanol; C. boala grefa-contra-gazda dupa transplant
medular D. sarcoidoza (rareori) E. medicamente (clorpromazina)
2240. R.I. colestaza de sarcina, u.a.s.c.c.e A. apare in primul trimestru B. se agraveazá dupa nastere: C.
are cauza necunoscuta; D. este probabil mostenita; E. poate fi amelioratà de adminis- trarea de
estrogeni;
2241. C.d.u virusuri este cel mai putin susceptibil sa produca hepatita colestatica: A. VHB, VHC; B. VHA
C. VEB D. VCM; E. virus urlian;
2242. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica.: 1. cancer de prostata; 2. sindromul
disparitjei ductelor biliare 3. boala Weil (forma severa de leptospiroza); si urmatoarele caracteristici: a.
icter cu insuficienta renala, febra, cefalee si mialgii; b. tablou histologic similar cu cel din ciroza biliara
primara c. neoplazie recunoscuta ca poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
2243. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica 1. ciroza biliara primara; 2. sindromul
disparitjei ductelor biliare 3. cancer gastrointestinal si urmatoarele caracteristic a. neoplazie
recunoscuta ca poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica b. o forma aparte este ductopenia
biliara a adultului, care poate fi neevolutiva; c. diagnosticul se bazeaza pe determinarea anticorpilor
antimitocondriali care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-
3, C-1; E. a-3, b-2, c-1;
2244. F.d.u. afectiuni care produd colestaza intrahepaticàa: 1. ciroza biliara primara; 2. colestaza de
sarcina; 3. cazuri severe de malarie cu Plasmodium falciparum; si urmatoarele caracteristici: a. poate fi
declansata de administrarea de estrogeni; b. icter asociat cu disfunctie hepatica, provocat de o
combinatie de hiperbilirubinemie indirecta prin hemoliza si icter colestatic si hepatocelular; c. anticorpii
antimitocondriali sunt prezenti la 95% din pacienti; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2,
b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2245. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica 1. colangita sclerozanta primara; 2. colestaza
intrahepatica progresiva familiala 3. forma severa de malarie cu Plasmodium falciparum; si urmatoarele
caracteristici a. evolutje nefavorabila cand icterul este insotit de encefalopatie si insuficienta renala b.
afectiune mostenita care produce colestaza intrahepatica; c. poate produce distrugerea si fibrozarea si
a ductelor biliare mai mari; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2246. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. colangita sclerozanta primara; 2. colestaza
recidivanta benigna; 3. ciroza biliara primara si urmatoarele caracteristici a. poate afecta doar ductele
intrahepatice, in care caz se prezinta drept colestaza intrahepatica; b. boala autoimuna care afecteaza
predominant femeile de varsta medie, distrugand progresiv ductele biliare interlobulare; c. afectjune
mostenita care produce colestaza intrahepatica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
2247. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. colangita sclerozanta primara,; 2. boala
Hodgkin; 3. stare septica; si urmatoarele caracteristici: a, la 95% din pacienti sunt afectate ductele
biliare atat intrahepatice, cat si extrahepatice b. neoplazie recunoscuta ca poate avea icterul ca
manifestare paraneoplazica; c. printre principalele cauze de colestaza la pacientii din sectia de terapie
intensiva; care sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;
2248. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. colangita sclerozanta primara; 2. cancer
tiroidian medular; 3. ficat de soc; si urmatoarele caracteristici: a. neoplazie recunoscuta ca poate avea
icterul ca manifestare paraneoplazica; b. printre principalele cauze de colestaza la pacientii din sectia
de terapie intensiva; c. diagnosticul se pune prin vizualizarea arborelui biliar care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2249. F.d.u. situati/ afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. cancer cu celule renale; 2. nutritie
totala parenterala; 3. colangita sclerozanta primara; si urmatoarele caracteristici: a. printre principalele
cauze de colestaza la pacientii din sectia de terapie intensiva; b. modificarile patognomonice sunt
stricturi multiple ale ductelor biliare cu dilatati in amonte de stricturi; c. neoplazie recunoscuta ca
poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2250. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. boala venoocluziva; 2. sarcom renal; 3.
colangita sclerozanta primara; si urmatoarele caracteristici: a. una dintre cele mai probabila cauze de
icter dupa transplant medular b, aproximativ 75% din pacientii au boala inflamatoare colonica; c.
neoplazie recunoscuta ca poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2251. F.d.u. afectjiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. boala grefa-contra-gazda; 2. sindromul
disparitiei ductelor biliare 3. limfom cu celule T; si urmatoarele caracteristici: a. neoplazie recunoscuta
cã poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica; b. una dintre cele mai probabila cauze de icter
dupa transplant medular; c. afectjune rara, in care biopsia hepatica evidentiaza scaderea numarului
ductelor biliare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-1, c-2;
2252. U.f.d.f.d. curabilitatea can- cerului din sfera bilio-pancreatica s.c.f.c.e. A. Cancerul ampular are cel
ma mare procent de vindecare chi- rurgicala; B. dintre toate tumorile care se prezinta cu icter dureros
C. spre deosebire de neoplazile pancreatice sau de cai biliare; D. (colangiocarcinomul si cancerul de
colecist) E. care sunt rareori rezecabile, dar au prognostic favorabil.
2256. F.d.u. afectiuni care produc colestaza extrahepatica: 1. cancerul ampular; 2. colangita sclerozanta
primara; 3. sindromul Mirizzi; si urmatoarele caracteristici a. are cel mai mare procent de vindecare
chirurgicala dintre toate tumorile care se prezinta cu icter nedureros b. stricturile clinic importante pot
fi limitate la arborele biliar extrahepatic; c. calcul infundibular sau cistic care comprima calea biliara
principala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;
2257. F.d.u. afectjiuni care produc colestaza extrahepatica: 1. cancerul de colecist; 2. colangita
sclerozanta primara; 3. sindromul Mirizzi; si urmatoarele caracteristici: a. in timp, poate sa apara o
fistula colecistocoledociana; b. rezecabilitatea este rara, prognosticul este defavorabil; c. uneori exista o
strictura dominanta a carei rezolvare prin dilatatii endoscopice repetate poate ameliora mult
simptomele; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-
2; E. a-3, b-2, c-1;
2258. F.d.u. afectiuni care produc colestaza extrahepatica: 1. cancerul pancreatic 2. pancreatita cronica;
3. sindromul Mirizzi; si urmatoarele caracteristici a. rezecabilitatea este rara, prognosticul este
defavorabil; b. provoaca rareori stricturi ale coledocului distal in portiunea unde acesta traverseaza
capul pancreasului, c. icterul obstructiv poate fi si consecinta fibrozei determinate de colecistita
cronica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E.
a-3, b-1, c-2;
2259. R.I. sindromul Mirizzi, u.a.s.c.c.e A. este o complicatie frecventa a litiazei biliare B. consta in
compresia extrinseca a caii biliare principale prin calcul infundibular sau cistic C. este provocat de un
calcul care se blocheaza in ductul cistic sau D. in timp, poate sa apara o fistula E. icterul obstructiv poate
fi si in colul colecistului colecistocoledociana; consecinta fibrozei determinate
2260. R.I. colangiopatia SIDA, A. este provocata de obicei de de colecistita cronica; u.a.s.c.c.e. infectja
epiteliului biliar cu VCM sau Cryptosporidium В.colangiografic are aspect similar cu cel din CSP C. FAlc
nu este crescuta; D. bilirubina este adesea aproape normala E. de obicei nu apare icter; Marirea
abdomenului
2261. R.I. märirea abdomenului si A. marirea abdomenului este la cauzele acesteia, u.a.s.c.c.e. frecvent
intalnita in practica; B. in bolile sistemice, marirea abdomenului poate fi mani festarea initiala; C.
pneumoperitoneul produce de obicei o distensie masiva a abdomenului D. retentia de urina este
provoca- ta uneori de vezica neurogena; E. o aparenta distensie abdo- minala poate fi produsa uneori
de rectitudinea coloanei lombare
2262. R.I. marirea abdomenului si la cauzele acesteia, u.a.s.c.c.e. A. marirea abdomenului poate avea
numeroase cauze, de la patologie locala (abdominalä) pana la boli sistemice; B. de multe ori marirea
abdom- enului are un substrat benign; C. retentia de urina este provoca- ta cel mai adesea de un
obstacol supravezical; D. in multe cazuri, nu se poate gasi o cauza precisa a distensiei abdominale E.
stabilirea cauzei maririi de volum a abdomenului incepe cu
2263. U.f.d.f.d. marirea abdomenului s.c.f.c.e. A. La un pacient care acuza marirea abdomenului B.
trebuie tinut cont ca aceasta nu este reala; C. ci reprezinta doar senzatia subiectiva de durere
abdominala; D. provocata de perturbarea tranzitului intestinal pentru materiile fecale E. pe langa
cresterea volumului de gaz din intestin.
2264. R.I. gazulintestinal, u.a.s.c.c.e A. in mod normal, intestinul subtire contine aproximativ 200 mL de
gaz; B. una dintre cauzele cresterii cantitati de gaz din intestin este aerofagia (inghitirea de aer); C.
aerofagia poate duce la cresterea cantitatii de hidrogen, dioxid de carbon si metan din intestinul
subtire D. anxietatea poate provoca aerofagie, insotita de eructatii repetate E. fermentarea lipidelor
este una dintre sursele importante ale gazului intestinal
2265. U.f.d.f.d. cresterea cantitatii de gaz intestinal s.c.f.c.e A. Cresterea cantitatii de gaz intestinal
poate rezulta; B. prin metabolizarea de catre celulele intestinale C. a substantelor fermentabile in; D.
exces, cum ar fi glucoza; E. cu productie de oxigen si azot.
2266. C.d.u. NU reprezinta o cauza de aerofagie: A. fermentare bacteriana exce- siva B. inghitirea cu
läcomie a alimern- telor C. mestecarea de guma; D. fumat E. anxietatea;
2267. U.f.d.f.d. explicatia simpto- melor din SIl s.c.f.c.e A. La persoanele cu SII si meteorism, senzatia;
minala este provocata; proportjei de metan din gazul B. subiectiva de presiune abdo- C. in primul rand
de cresterea intestinal; D. si eventual de perturbarea tranzitului intestinal al gazului; E. si nu de
cresterea volumului de gaz.
2268. Componente majore ale gazului intestinal s.u.c.e.: A. azot B. oxigen; C. dioxid de carbon; D.
hidrogen; E. butan
2269. R.l. gazul intestinal, f.d.u. surse: 1. provine din aerul atmosferic (prin inghitire); 2. produs in
lumenul intestinului prin fermentatie bacteriana; SI si urmatoarele gaze: a. azotul; b. oxigenul c.
metanul d. dioxidul de carbon; e. hidrogenul care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-
1, b-2, c-2, d-2, e-1; a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;
2270. U.f.d.f.d. marirea abdo- menului s.c.f.c.e. A. Marirea abdomenului poate f provocata; B. de
cresterea cantitatii de materii fecale din colon; C. in contextul unei constipatii severe sau al unei ocluzii
intestinale, situatjie; D. in care adesea apar si dureri abdominale, greata si varsaturi E. iar diagnosticul
se pune prin analize bioumorale.
2271. U.f.d.f.d. marirea abdo- menului s.c.f.c.e. A. in sarcina, distensia abdomi- nala este prima data; B.
observata, de obicei, la 16-18 saptamani de gestatie; C. cand uterul depaseste pelvisul si incepe sa
expansioneze in; D. abdomen, dar poate fi observata si mai devreme E. ca urmare a retentiei de lichid
si a contracturii muschilor abdo- minali.
2272. R.I. cauzele maririi abdome- nului, f.d.u. categorii 1. cresterea continutului intestinal prin material
gazos (flatus); 2. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, generalizata 3. cresterea
continutului intraabdominal prin material solid, asimetrica si urmatoarele cauze: a. organomegalie
(hepatomegalie splenomegalie) b. acumularea de lichid in cavitatea peritoneala c. (inghitirea de aer);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1
2273. R.l. cauzele mariri abdome- nului, f.d.u. categori: 1. cresterea continutului intestinal prin material
gazos (flatus) 2. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, localizata/ delimitata,
simetrica; 3. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, localizata/ delimitata,
asimetricaa; si urmatoarele cauze: a. anevrism aortic abdominal; b. aerofagia c. distensia vezici urinare
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-
1;
2274. R.I. cauzele maririi abdome- nului, f.d.u. categorii 1. cresterea continutului intestinal prin material
gazos (flatus) 2. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, localizata/ delimitata,
simetrica 3. cresterea continutului intraabdominal prin material solid, simetrica; si urmatoarele cauze:
a. sarcina b. glob vezical; c. metabolizarea de catre bacterii a substantelor fermentabile in exces, care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
2275. R.l. cauzele maririi abdome- nului, f.d.u. categorii 1. cresterea continutului intestinal prin material
solid si/sau lichid 2. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, localizata/ delimitata,
simetrica; 3. cresterea continutului intraabdominal prin material solid, asimetrica; si urmatoarele
cauze: a. cresterea cantitatii de materi fecale din colon; b. formatiune tumoralàa abdominala maligna
sau benigna c. retentie de urina (acuta sau cronica) care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
2276. R.I. cauzele maririi abdomenului, f.d.u. categorii: 1. cresterea continutului intraabdominal prin
material gazos intraabdominal prin material 2. cresterea continutului lichid, localizatal delimitata,
asimetrica; 3. cresterea continutului intraabdominal prin material solid, asimetrica; si urmatoarele
cauze: a. colectie lichidianal semisolida (poate fi si simetrica); b. marirea de volum/ distensia unui
organ, c. pneumoperitoneu care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2277. R.I. cauzele maririi abdome- nului, f.d.u. categorii: 1. cresterea continutului intraabdominal prin
material lichid, generalizata; 2. cresterea continutulu intraabdominal prin material lichid, localizata/
delimitata, asimetrica; 3. cresterea grosimii peretelui; si urmatoarele cauze: a. grasime b. ascita; c.
abcese, chisturi; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2278. F.d.u. evenimente legate de marirea abdomenului a. cresterea in greutate b. senzatia de marire
de volum a abdomenului; c. cresterea circumferintei abdomenului; d. cresterea grasimii abdominale;
care este lantul cauzal corect: A. a-d-c-b; B. b- d a c; C. c+b- a-d D. cb-d a E. d-b- a-C
2279. R.I. cresterea grasimi abdominale, u.a.s.c.c.e, A. poate fi perceputa drept marire de volum a
abdomenului B. este provocata cel mai adesea de secretia inadecvata de hormoni tiroidieni; C.
adesea este consecinta dietei incorecte silsau a sedenta- rismului D. uneori cauza este o boala
endocrina cum ar fi boala Addison; E. se asociaza cu risc crescut de rezistenta la insulina si de boala
cardiovasculara;
2280. U.f.d.f.d. marirea abdo- menului s.c.f.c.e A. Distensia abdominala, obiecti- vata prin reducerea;
B. circumferintei abdominale poate fi consecinta lipsei de; C. coordonare dintre contractia D.
diafragmei si relaxarea muscu- laturii paravertebrale; E. ca raspuns la cresterea volumului
intraabdominal.
2281. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi doar o
senzatie subiectiva; 2. poate consta intr-o tumefactie localizata; 3. poate fi fara o veritabila crestere in
volum a cavitatii peritoneale, dar cu cresterea circumferintei abdominale si urmatoarele sfarsituri de
fraza: a. cand este asociata cu obezitatea si cresterea grasimii abdominale b. cand este produsa de
organomegalie c. fara cresterea efectiva a circumferintei abdominale sau tumefactie localizata; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2282. R.l. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi obiectiva; 2.
poate consta intr-o tumefactie localizata; 3. poate fi doar aparenta; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a.
cand este produsa de o tumora sau o hernie din cauza lordozei lombare; circumferintei abdominale si
b. cand abdomenul proemineaza c. asociata cu cresterea eventual, disconfort/ durere; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2283. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza 1. poate fi doar o
senzatie subiectiva; 2. poate fi obiectiva si asociata cu cresterea circumferintei abdominale 3. pacientul
poate sesiza o tumefactie localizata; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. provocata de o tumora; b.
adesea insotita de disconfort abdominal (mai rar durere) c. adesea descrisa drept senzatie de umflare,
plenitudine, balonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
2284. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi doar o
senzatje subiectiva; 2. poate fi obiectiva si asociata cu durere abdominala; 3. pacientul poate sesiza o
tumefactie localizata si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. provocata de organomegalie; b. cand este
produsa de peritonita, infectie intraabdominala, pancreatita; c. cand este de obicei trecatoare; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; cart D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
2285. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi doar o
senzatie subiectiva; 2. poate fi obiectiva si asociata cu durere localizata; 3. pacientul poate sesiza o
tumefactie localizata si urmatoarele sfarsituri de fraza a. provocata de o hernie; b. adesea asociata cu o
tulburare gastrointestinala functionala; c. cand este produsa de afectarea unui organ abdominal; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2286. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi doar o
senzatie subiectivà; durere localizata crestere in volum a cavitatii 2. poate fi obiectiva si asociata cu 3.
poate fi fara o veritabila peritoneale si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. cand este produsa de
hepatomegalie, splenomegalie tumora colonica; b. neinsotita de semne fizice obiective de crestere a
circumferintei abdominale sau de tumefactie localizata; c. cand este asociata cu obezitatea si cresterea
grasimi abdominale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
2287. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi obiectiva si
asociata cu cresterea circumferintei abdominale 2. poate fi obiectiva si asociata (rareori) cu durere la
ciroticul cu ascita 3. poate fi doar aparenta, farã o veritabila crestere in volum a cavitatii peritoneale si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. abdomenul fiind doar proeminent din cauza lordozei lombare b.
situatie in care trebuie avute in vedere: pancreatita, carcinom hepatocelular, peritonita c. pacientul
fiind nevoit sa-si largeasca imbracamintea sau cureaua, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c1;
2288. Aparenta marire a abdo- menului care reprezinta de fapt doar o senzatje subiectiva are u.
trasaturi, c.e. A. adesea este descrisa drept senzatie de umflare, plenitudine, balonare B. este de obicei
persistenta; C. este adesea asociata cu o tulburare gastrointestinala functi- onala D. este insotita de
semne fizice obiective de crestere a circum- ferintei abdominale E. nu este insotita de tumefactie
localizata;
2289. La pacientii la care marirea abdomenului este o realitate obiectiva, u.a.s.c.c.e A. poate fi
perceputa ca senzatie de balonare/ umflare/ plenitudine abdominala B. se asociaza cu cresterea cir-
cumferintei abdominale, sesizata de pacient C. obliga pacientul sa-si lärgeasca imbracamintea sau
cureaua; D. in general nu este insotita de disconfort abdominal; E. este de regula insotita de durere
cand este provocata de ascita la un cirotic;
2290. R.l. situatia in care marirea abdomenului este o realitate obiectiva, f.d.u. inceputuri de fraza 1.
asocierea cu durere abdominala sugereaza; 2. durerea localizata este determinata de obicei de; 3. cand
apare la pacientul cirotic cu ascita, durerea este provocata de obicei de; si urmatoarele sfärsituri de
fraza: a. infectie intraabdominala, peritonita, pancreatita; b. pancreatita, carcinom hepatocelular,
peritonita; c. afectarea unui organ abdominal (de exemplu, hepatomegalie, splenomegalie tumora
colonica); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
2291. La pacientii la care marirea abdomenului este fara o veritabila crestere in volum a cavitatii
peritoneale, u.a.s.c.c.e A. de obicei diferentierea se poate face pe baza istoricului si a examenului fizic:
B. poate fi asociata cu cresterea grasimii abdominale C. cand este asociata cu obezita- tea, nu este
insotita de o crestere reala a circumferintei abdominale D. poate fi doar aparenta in cazul lordozei
lombare; E. lordoza lombara face ca abdo- menul sa proemineze, fara cres terea veritabila a
circumferintei abdominale
2292. U.f.d.f.d. marirea abdo- menului s.c.f.c.e.: A. Adesea, o marire importanta a abdomenului B.
poate trece neobservata timp de saptamani sau luni; C. fie din cauza obezitatii coexis- tente D. fie a
acumularii rapide a lichidului de ascita; E. fara durere sau simptome de localizare
2293. U.f.d.f.d. distensia abdomi- nala s.c.f.c.e A. Distensia abdominala progre- siva poate fi; B. asociata
cu o senzatie C. de tractiune sau intindere D. in epigastru si o vaga; E. durere de spate joasa.
2294. Consecinte ale cresteri presiunii intraabdominale la paci- entii cu ascita in tensiune sau tumori
abdominale s.uce. A. indigestie B. greata si varsaturi din cauza refluxului gastroesofagian; C. hernii ale
peretelui abdominal (inghinale si ombilicale) recent instalate D. dispnee, ortopnee si tahipnee din
cauza coborarii a diafragmei; E. hiperinflatie pulmonara;
2295. RI. importanta unui revärsat lichidian pleural coexis- t ent ascitei, u.a.s.c .ce A. poate contribui la
dificultatea B. este localizat mai adesea pe respiratorie partea stangà C. este produs probabil prin
transsudarea lichidului din capilarele pleurale D. poate fi (foarte) mare, acoperind cea mai mare parte
din plaman; E. cand este masiv, este numit si hidrotorace hepatic
2296. R.I. rolul istoricului in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, f.d.u. categorii: 1. simptome
sugestive pentru cancer 2. factori de risc pentru hepatopatie cronicã; si urmatoarele elemente: a.
anorexie b. transpiratii nocturne; consum excesiv de alcool; antecedente familiale de hepatopatie care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-1, c-2, d-1;
2297. R.I. rolul istoricului in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, f.d.u. categori 1. simptome
sugestive pentru cancer 2. factori de risc pentru hepatopatie cronica; 3. simptome de hepatopatie
cronicà si urmatoarele elemente: a. hepatita virala (episoade anterioare de) icter c. pierdere in
greutate steatohepatità nealcoolica care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-2 B a-2, b-2, c-1, d-3
C. a-2, b-3, c-1, d-2 D. a-3, b-2, c-1, d-2 E. a-3, b-2, c-2, d-1
2298. R.I. rolul examenului clinic n stabilirea cauzei márini abdo- menului, f.d.u. informati obtinute prin
istoric 1. factori de risc pentru hepatopatie cronica; 2. absenta tranzitului pentru materii fecale sau
gaze asociata cu greata sau varsaturi sugereazà; 3. flatulentä; si urmatoarele stari patologice sugerate
de acestea: a. cresterea productiei intestinale de gaz; b. constipatie severa; c. ascita cirotica; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2299. R.I. rolul examenului clinic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, f.d.u. informatii obtinute prin
istoric: 1. absenta tranzitului pentru materii fecale sau gaze asociatàa cu greata sau varsaturi
sugereaza; 2. eructatii; 3. modificari de tranzit intestinal; si urmatoarele stari patologice sugerate de
acestea a. ocluzie intestinalä; b. tumora colonica cu metastaze peritoneale C. ileus (absenta
peristaltismului); d. aerofagie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-1, d-2; C.
a-1, b-3, c-2, d-1 D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;
2300. R.I. stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. simptome ale unor boli care pot provoca ascita: 1.
dispnee, oboseala, edeme; 2. subfebrilitate, transpiratii vesperale; 3. episoade anterioare de
hematurie, edeme; si urmatoarele boli a. tuberculoza b. sindrom nefrotic; c. insuficienta cardiaca: care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2301. R.l. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e. А.examenul fizic
trebuie sa vizeze abdomenul, dar si desco- perirea unor eventuale semne de boala sistemica; B.
absenta matitatii la percutia abdomenului exclude ascita C. palparea abdomenului poate D. trebuie
incercat sa se determi- abdomenului exclude ascita; detecta zone de sensibilitate; ne daca formatjiunea
tumorala detectata prin palpare se depla- seaza cu respiratia; E. semnul sloiului de gheata reprezinta
scaderea temperaturii cutanate abdominale cand ascita este masiva;
2302. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e A. intai se
efectueaza inspectia pentru a detecta o distensie neuniforma sau o formatiune tumorala B. pentru ca
ascita sa poata fi detectata prin percutie (cu paci- entul in decubit dorsal) este necesara o cantitate de
lichid de cel putin 500 mL; C. palparea abdomenului poate detecta o formatiune tumorala D. palparea
abdomenului este adesea dificila cand ascita este masiva; E. ficatul, splina si colecistul trebuie sa
coboare la inspiratie;
2303. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e. A. observand
conturul abdominal se poate diferentia marirea de volum localizata de cea genera lizata produsa de
ascita este fixa detecta splenomegalie; B. cand este prezenta, matitatea C. palparea abdomenului
poate D. singura metoda de a palpa ficatul sau splina cand ascita este masiva poate fi prin plasarea
pacientului in pozitia genupectorala; E. ficatul, splina si colecistul coboara la inspiratie doar daca sunt
invadate de o tumora care depäseste limitele organului;
2304. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e. A. in ascita, lichidul
se distribuie gravitational in zonele cele mai declive, ceea ce face flancurile sa bombeze В.faptul ca
matitatea este deplasabila demonstreaza ca lichidul este inchistat C. palparea abdomenului poate
detecta hepatomegalie D. o usoara splenomegalie in asociere cu ascita poate f singurul semn de ciroza
oculta; E. ficatul, splina si colecistul pot sa nu coboara la inspiratie daca nu sunt fixate prin adeziuni
sau prin invazie neoplazica
2305. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.с.с.e. : A. un chist
ovarian suficient de mare produce de obicei distens abdominala difuza Bpercutia poate evidentia
marirea sau micsorarea ficatului C. palparea abdomenului poate detecta un ficat nodular B. ugerand
ciroza sau tumora; D. palparea blanda poate detecta un ficat pulsatil (asociat ascitei); E. o formatiune
tumorala fixata care nu coboara cu respiratjia este posibil sa fie retroperito neala
2306. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e A. o tumefactie
localizata abdo- ala poate fi produsa de un uter marit; B. disparitia matitatii hepatice normale poate fi
produsa de necroza hepatica masiva; C. semnul valului necesita 21,5 L de lichid pentru a putea
evidentiat; D. un ficat pulsatil (asociat ascitei) semnifica pericardita constrictiva; E. examinarea rectala
si pelviana este obligatorie
2307. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e. A. efectuata atent,
percutia poate diferentia marirea abdominala generalizata de o tumefactie localizata B. disparitia
matitatii hepatice normale poate fi produsa de gaz liber in cavitatea peritoneala, in urma ocluziei
unui viscer cavitar C. la pacientii obezi, cantitätile mici de lichid pot fi mai usor de evidentiat; D.
trebuie incercat sa se determi- ne daca formatiunea tumoraláa detectata prin palpare este solida sau
chistica; E. durerea la palpare in special daca nu este localizata, poate indica un proces inflamator cum
ar fi un abces;
2308. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e A. o tumefactie
localizata abdo- minala poate fi produsa de o vezica destinsa B. percutia poate diferentia marirea
abdomenului prin gaz intestinal (timpanism) de cea produsa de lichid sau de o formatiune solida
(matitate) C. la pacientii obezi, cantitatile mici de lichid adesea pot f detectate doar prin radiografie
abdominala D. trebuie incercat sa se determi- ne daca formatiunea tumoralä detectata prin palpare
este neteda sau neregulata; E. examinarea rectala si pelviana poate descoperi formatjuni de natura
tumorala sau infectioasa;
2309. R.l. rolul inspectiei generale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1.
adenopatie, in special supraclaviculara (adenopatie Virchow); 2. eritem palmar, angioame stelate,
ginecomastie 3. jugulare turgescente, semnul Kussmaul (distensia jugularelor la inspiratie); si
urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. cresterea presiunii venoase centrale b. ciroza; c.
metastaza ganglionara dintr-un cancer abdominal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2310. R.l. rolul inspectiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. abdomen
destins, uneori in tensiune 2. vene superficiale dilatate in jurul ombilicului cu directia fluxului de sange
dinspre ombilic spre periferie 3. abdomenul cu zone proeminente; si urmatoarele stari patologice
sugerate de acestea: a. ocluzie intestinala; b. HTP c. ascita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2311. R.l. rolul inspectiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului f.d.u. modificari: 1. abdomen cu
pielea intinsa; 2. ,capul Meduzei"; 3. zone proeminente care deformeaza peretele abdominal; si
urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. anse intestinale mult destinse; b. HTP C. ascita;
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
2312. R.I. rolul inspectiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. abdomen cu
flancurile bomband 2. colaterale venoase subombilicale cu flux dinspre partea inferioara a
abdomenului spre ombilic 3. o formatiune epigastrica, cu unde peristaltice evidente deplasandu-se de
la stanga la dreapta; si urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. obstructie de vena cava
inferioara; b. obstructie pilorica; c. ascita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2313. R.l. rolul inspectiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. ombilic destins,
uneori chiar proeminent (eversat) 2. colaterale venoase supraombilicale cu flux descendent spre
ombilic; 3. formatjune nodulara vizibila in cadranul superior drept, care are contact diafragmatic (se
deplaseaza cu respiratia); si urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. ascita b. obstructie de
vena cava superioarà; c. ficat cu metastaze; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
2314. R.l. rolul auscultatiei cardi- ace in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. semne care pot
indica etiologia cardiaca a ascitei 1. pocnitura pericardica 2. galop protodiastolic drept; 3. suflu sistolic
parasternal stanga jos; si urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. insuficienta tricuspidiana;
b. insuficienta ventriculara dreapta c. pericardita constrictiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
2315. R.I. rolul auscultatjiei abdo- minale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1.
zgomote intestinale de tonalitate inalta localizate; 2. un suflu abdominal 3. frecätura (ca cea produsa de
frecarea a doua bucati de piele) in dreptul unui ficat marit; si urmatoarele stari patologice sugerate de
acestea: a. frecarea peretelui abdominal de un nodul de suprafata; b. repermeabilizarea venei c. faza
timpurie a ocluziei ombilicale in conditii de HTP; intestinale care sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2316. R.I. rolul auscultatjiei abdo- minale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1.
absenta zgomotelor intestinale; 2. un suflu aspru in dreptul unui ficat marit 3. clapotaj; si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: a. faza tardiva a ocluziei intestinale b. cantitate crescuta de lichid
si gaz intr-un viscer cavitar dilatat; c. rareori, la pacientii cu carcinom hepatocelular vascularizat care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
2317. R.I. rolul auscultatiei abdo- minale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: .
absenta zgomotelor intestinale; 2. un suflu aspru in dreptul unui ficat marit; 3. clapotaj si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: b. slomacul destins din cauza b. stomacul destins din cauza unei
stenoze pilorice; c. hepatita alcoolica (rareori); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2318. R.I. rolul percutiei in stabi- rea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. tumefactie
localizatàa abdominala; 2. matitate deplasabila; 3. disparitja matitätii hepatice normale si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: a. uter marit; b. perforatia unui viscer cavitar ichid liber in
cavitatea peritoneala care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2319. R.I. rolul percutiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. tumefactjie
localizata abdominala; 2. disparitia matitäti hepatice normale 3. timpanism; si urmatoarele stari
patologice sugerate de acestea: a. marirea abdomenului prin gaz intestinal b. necroza hepatica masiva;
c. chist ovarian care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2320. R.l. rolul percutiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. tumefactie
localizata abdominala 2. disparitja matitatii hepatice normale 3. matitate si urmatoarele stari
patologice sugerate de acestea: a. vezica destinsa; b. marirea abdomenului prin lichid sau formatiune
solida; c. gaz liber in cavitatea peritoneala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2321. R.I. rolul palpar in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1. semnul valului; 2.
semne de HTP si ficat cu consistenta foarte tare si/sau suprafata nodulara la palpare; 3. organele
subdiafragmatice (ficatul, splina, colecistul) nu coboara la inspiratie; si urmatoarele stari patologice
sugerate de acestea: a. fixare prin adeziuni sau prin invazie neoplazica (tumora care depaseste limitele
organului de origine); b. o cantitate de ascita 21,5 L; C. infiltrare tumorala a ficatului; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2322. R.I. rolul palparii in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1. ficat cu consistenta
foarte tare si/sau suprafata nodulara la palpare insotit de ascita 2. o formatiune tumorala fixata care nu
coboara cu respiratia; 3. hepatomegalie pulsatila asociata cu ascita si urmatoarele stari patologice
sugerate de acestea: a. tumora posibil retroperitoneala; b. insuficienta tricuspidiana, de obicei asociata
cu insuficienta cardiaca dreapta, c. ascita probabil neoplazica (metastaze peritoneale); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
2323. R.l. rolul palparii in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1. ficat nodular; 2.
nodul tare periombilical (nodulul sorei Mary Joseph); 3. durerea localizata la palpare; si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: a. ciroza; b. proces inflamator (cum ar fi un abces); c. boala
metastatica de la tumora primara pelviana sau gastrointestinala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
2324. R.I. rolul palparii in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. ficat nodular; 2.
semne de HTP si ficat cu consistenta renitenta (normala) la palpare 3. durere la palpare; si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: a. tumora hepatica; b. obstructie extrahepatica a fluxului portal;
c. intinderea peritoneului visceral; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
2325. R.l. rolul palparii in stabi- rea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. semne de HTP si
ficat cu consistenta tare la palpare; 2. un ficat pulsatil (asociat ascitei) 3. durere la palpare; si
urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. ciroza drept cauza probabila a HTP: b. flux
retrograd din VD in AD, VCI si venele suprahepatice; c. necroza tumorala care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2326. F.d.u. etape in manevra de detectare a semnului sloiului de gheata": a. organul marit revine la
suprafata lichidului b. organul marit izbeste mana care palpeaza c. organul marit reculeaza sub mana
care palpeaza, scufundandu-se in lichidul peritonea d. cu un gest relativ brusc, mana palpeaza organul
marit; care este lantul temporal corect: A. a c b-d B. b a-d-C C. c d-b a D. d-b-ac E. d-c a-b
2327. R.I. rolul investigatilor para- clinice in stabilirea cauzei maririi abdomenului, u.a.s.с.се. A. se
incepe cu radiografie baritata a tubului digestiv; B. ecografia este utila pentru a detecta ascita C.
splenomegalia poate fi detec- tata prin ecografie D. TC nu vizualizeaza corect retroperitoneul,
pancreasul si nodulii limfatici; E. investigatiile bioumorale trebuie sa includa analizele biochimice
hepatice
2328. R.I. rolul investigatilor para clinice in stabilirea cauzei maririi abdomenului, u.a.s.c.c.e radiografia
abdominala simpla se efectueaza cu pacientul in ortostatism si in decubit dorsal; B. ecografia poate
detecta ascita doar cand exista cel putin 500 mL lichid C. ecografia este adesea utila pentru a evidentia
si evalua eventuala nodularitate a ficatului; D. TC este inferioara ecografiei in vizualizarea
retroperitoneului pancreasului si nodulilor limfatici E. gradientul de presiune venos hepatic reprezinta
diferenta de presiune dintre vena porta si vena splenica;
2329. R.I. rolul investigatilor para- clinice in stabilirea cauzei maririi abdomenului, u.a.s.c.c.e. radiografia
furnizeaza informatii valoroase despre dimensiunea ficatului si a splinei; B. ecografia este adesea utila
pentru a evidentia o formatiune tumorala; C. ecografia este investigatia de electie pentru depistarea
adeno- patile retroperitoneale D. TC este mai putin fidela decat ecografia in detectarea forma
tiunilor tumorale E. in anumite cazuri, masurarea gradientului de presiune venos hepatic se poate
realiza prin nulareal cateterizarea venei hepatice
2330. R.l. rolul investigatiilor para clinice in stabilirea cauzei man bdomenului, u.a.s.c.c.e A.radiografia
poate evidentia un colon stenozat din cauza une colite ulceroase altminteri nesus- pectate B.
ecografia permite masurarea dimensiunilor ficatului si splinei C. ecografia este investigatia etalon in
evaluarea leziunilor pancreatice; D. TC poate detecta modificari asociate cu ciroza avansata si cu HTP:
E. cresterea gradientului d presiune venos hepatic infirmã ciroza drept cauza a ascitei;
2331. RI rolul investigatilor paraclinice in stabilirea cauzei maririi abdomenului, u.as.c A investigarea
tractului digestiv cu substante de contrast este de obicei necesara pentru desco perirea unei tumori
digestive primare B. ecografia poate evidentia o hepatomegalie C. TC furnizeaza informati similare
ecografiei D. pentru evaluarea functiei hepatice sunt utile transamina- zele E. biopsia hepatica poate
fi necesara in unele cazuri pentru a confirma ciroza
2332. R.l. rolul radiografiei abdo- minale simple in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u,
modificari: 1. anse intestinale dilatate, cu niveluri hidroaerice; 2. voalare abdominala difuza si stergerea
marginilor psoasului; 3. hemidiafragma dreapta neregulata si ascensionata; si urmatoarele stari
patologice sugerate de acestea a. ascita; b. ocluzie intestinala sau ileus; c. abces hepatic sau carcinom
hepatocelular care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-
1; E. a-3, b-2, c-1;
2333. R.I. rolul investigatiilor biou- morale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1.
albuminemie scazuta citopenii (trombocitopenie leucopenie, eventual si anemie); 3. nivelul seric crescut
al amilazei si al lipazei i urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. pancreatita acuta; .
hipersplenism determinat de HTP, indicand ciroza C. insuficienta hepatica sugerand ciroza (drept cauza
a ascitei); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, C-1;
2334. R.I. rolul investigatiilor biou- morale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1.
timp de protrombina crescut; leucocitoza, anemie sau trombocitoza; 3. proteinurie (pe
24 de ore) masiva, si urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. sindrom nefrotic (drept cauza
a ascitei); b. insuficienta hepatica sugerand ciroza (drept cauza a ascitei); с. infectie sistemica; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
Ascita
2335. R.I. patogeneza hiperten- siunii portale prin cresterea rezistentei hepatice, f.d.u. inceputuri de
fraza 1. dezvoltarea fibrozei hepatice definitorie pentru ciroza; 2. activarea celulelor stelate hepatice
(care mediaza fibrogeneza) 3. scaderea productiei de sintetaza a oxidului nitric endotelial; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. determina contractia fibrelor musculare netede si fibroza; b. perturba
arhitectura normala a sinusoidelor hepatice si impiedica fluxul de sange normal prin ficat c. creste
vasoconstrictia intrahepatica prin reducerea productiei de oxid nitric; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2336. F.d.u. evenimente r.l. patogeneza hipertensiunii portale: a. scade productia de oxid nitric b. creste
vasoconstrictia intrahepatica c. creste rezistenta hepatica; d. scade productia de sintetaza a oxidului
nitric endotelial; care este lantul cauzal corect: A. a-b-c-d B. a-cdb; D. da-b-c E. d-cb-a
2337. F.d.u. evenimente r.l patogeneza hipertensiunii portale: a. arteriolodilatatie splanhnica; b. creste
fluxul prin vena porta; c, factori umorali vasodilatator; care este lantul cauzal corect: A. a-b C B. aC-b C.
B-a-c D. b ca; E. C-a-b
2338. R.I. patogeneza ascitei in ciroza hepatica, u.a.s.c.c.e A. in ciroza, ascita este produsa de HTP
(cresterea presiunii din vena portã) si de RHS renala; B. presiunea este raportul dintre rezistenta si flux
C. presiunea din vena porta poate creste prin cresterea rezistentei hepatice sau prin cresterea fluxului
prin vena porta; D. scaderea VSCE este perceputa de organism in ansamblu si de rinichi in particular
drept hipovo- lemie E. retentia hidrosalina renala este consecinta retentiei hidrice prin aldosteron si a
retentiei saline prin AVP;
2339. U.f.d.f.d. patogeneza ascitei in ciroza hepatica s.c.f.c.e. A. In ciroza, ascita este adesea refractara
la tratament B. deoarece este consecinta unei combinati de factori: obstructia C. drenajului limfatic
hepatic; D. hipertensiunea portala si; E. hipergamaglobulinemia.
2340. U.f.d.f.d. patogeneza hiper- tensiunii portale din ciroza s.c.f.c.e A. Aparitia cirozei se asociaza cu;
B. cresterea nivelurilor circulante sistemice ale oxidului nitric; hepatica) si cu; de crestere vascular
endotelial; tumorala C. (in paralel cu cresterea intra-hepatica D. scaderea nivelurilor factorului E. si
ale factorului de necroza
2341. F.d.u. evenimente r.l. patogeneza hipertensiunii portale din ciroza: a. vasodilatatjie arteriala
splanhnicaa b. scaderea VSCE c. acumularea sangelui in viscerele abdominale d. cresterea nivelurilor
circulante ale un factori vasodilatatori; care este lantul cauzal corect: A. a-d-b c B. b a-c d C. cd-a-b D.
d-a- b-c E. d-a-c+b
2342. R.l. evenimentele implicate in patogeneza hipertensiunii portale din ciroza, f.d.u. cauze: 1.
eliberarea de AVP 2. scaderea VSCE perceputa drept hipovolemie 3. activarea sistemului nervos
simpatic; si urmatoarele consecinte: a. activarea sistemului nervos simpatic b. activarea SRAA; c.
vasoconstrictie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-2, c-1
2343. R.I. evenimentele implicate in patogeneza hipertensiunii portale din ciroza, f.d.u. cauze: 1.
scaderea VSCE perceputa de rinichi drept hipovolemie 2. cresterea nivelului angiotensinei (in cadrul
activarii SRAA); 3. eliberarea de AVP; si urmatoarele consecinte: a. activarea SRAA; b. eliberarea de
AVP: c. retentie de apa libera; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2
2344. R.I. evenimentele implicate in patogeneza hipertensiunii portale din ciroza, f.d.u. cauze: 1.
activarea sistemului nervos simpatic 2. scaderea VSCE perceputa drept hipovolemie 3. cresterea
nivelului aldosteronului (in cadrul activarii SRAA); si urmatoarele consecinte: a. vasoconstrictie b.
retentie salina renala; c. eliberarea de AVP care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2345. R.l. cauzele ascitei, u.a.s.c.c.e A. in absenta cirozei, ascita poate avea cauze neoplazice sau infla-
matoare B. ascita de cauza neoplazica poate fi prin cancere primar peritoneale sau prin carcino- matoza
peritoneala metastatica.; C. metastazele peritoneale pot avea ca punct de plecare un cancer abdominal
sau extra- abdominal D. ascita de cauza inflamatoare poate fi infectioasa sau neinfecti- oasa E. ascita
inflamatoare ne infecti- oasa poate sa apara in cadrul poliserozitei din spondilita anchilozanta;
2346. R.I. cauzele neoplazice ale ascitei, f.d.u. categorii 1. cancere primar peritoneale 2. carcinomatoza
peritoneala metastatica de la cancere abdominale 3. carcinomatoza peritoneala metastatica de la
cancere extraabdominale; si urmatoarele stari patologice: a. adenocarcinom gastric; b. cancer ovarian;
C. Cancer pulmonar; d. mezoteliom; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3 B. a-1, b-3, c-3, d-
2; C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-1, c-2, d-3; E. a-3, b-1, c-3, d-2;
2347. R.l. cauzele neoplazice ale ascitei, f.d.u. categorii 1. cancere primar peritoneale; 2. carcinomatoza
peritoneala metastatica de la cancere abdominale; 3. carcinomatoza peritoneala metastatica de la
cancere extraabdominale si urmatoarele stari patologice: a. sarcom peritoneal b, cancer mamar; c.
adenocarcinom colonic; d. melanom care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-
3 C. a-1, b-3, c-3, d-2; D. a-2, b-1, c-3, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;
2348. R.I. patogeneza ascitei in absenta cirozei, f.d.u. stari patologice: 1. infiltrarea tumorala a
peritoneului; 2. peritonita tuberculoasa; 3. afectiuni pancreatice si urmatoarele trasaturi: a. ascita este
bogata in proteine, find exsudata de tuberculi care infiltreaza peritoneul b. atragerea lichidului din
spatiul extracelular in peritoneu contribuie la producerea ascitei; c. la aparitia ascitei contribuie in
primul rand secretia unui lichid bogat in proteine de catre celulele tumorale d. ascita este produsa de
scurgerea enzimelor pancreatice in peritoneu; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1,
b-3, c-1, d-2; C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-3; E. a-3, b-1, c-1, d-2;
2349. R.I. cauzele ascitei, f.d.u. stari patologice: 1, marea majoritate (-80%); 2, in 10-15% din cazuri; 3.
cauze mai rare; 4. cauze rare si urmatoarele trasaturi a. sunt produse de ciroza; b. IC congestiva de
lunga durata, carcinomatoza peritoneala ciroza asociata cu o alta boala; c. hipotiroidie, febra
mediteraneana familiala; d. infiltrare metastatica masiva a ficatului, infectie (tuberculoza Chlamydia),
pancreatita, boala renala (sindrom nefrotic); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-1, b-
3, c-2, d-4; C. a-3, b-1, c-2, d-4; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-3, b-2, c-4, d-1
2350. F.d.u. etape in evaluarea unui pacient cu abdomen marit: a. suspiciune de ascita; b. necesitatea
stabilirii etiologiei ascitei c. efectuarea paracentezei; d. confirmarea ascitei prin Eco; ce secventa este
recomandabila: A. a d-b c; B. b-d a c; C. c-b- d a D. c d-a-b E. d a b c
2351. R.l. paracenteza, u .a.s.с.с.e: A. reprezinta extragerea de lichid ascitic din cavitatea peritoneala; B.
face parte din evaluarea de rutina a pacientului cu ascita; C. presupune introducerea unui ac sau a unui
mic cateter transcutanat; D. uneori se efectueaza sub- ombilical; E. complicatile sunt frecvente;
2352. R.I. paracenteza, u.a.s.c.c.e. A. in scop diagnostic este necesara extragerea a 2-3 L de lichid; B.
se efectueaza la patul pacientului; C. de obicei se prefera cadranele inferioare, mai ales cel stang; D.
este o procedura lipsita de riscuri chiar si la pacientii cu coagulopatie E. hipotensiunea si sindromul
hepatorenal drept complicati apar doar cand se extrage o cantitate prea mica de lichid;
2354. Motivele pentru care se prefera cadranul inferior stang pentru efectuarea paracentezei s.u.c.e. A.
colonul este situat mai superficial; B. stratul de lichid de ascita este mai gros C. colonul are perete mai
subtire D. riscul de a perfora peretele colonic este mai mic; E. peretele abdominal este mai gros;
2355. Complicati posibile ale paracentezei s.u.c.e. A. hematoame ale peretelui abdo- minal B. infectie;
C. hipertensiune D. sindrom hepatorenal; E. aparitial agravarea encefalo- patiei;
2356. Examinarea lichidului de ascita include u. aspecte, c.e. aspectul macroscopic; continutul in
proteine si nivelul albuminei; С.celularitatea cu numaratoare de leucocite; D. colorati Gram i pentru
germeni acid-alcoolo-rezistenti; E. examenul histopatologic din piesa de biopsie;
2357. R.I. ascita chiloasa, u.a.s.c.c.e. A. lichidul este tulbure/ opac, alb laptos sau cremos; B. la examenul
biochimic, se constata continutul crescut de trigliceride, de obicei peste 1000 mg/dL; C..microscopie,
frotiul colorat Sudan evidentiaza celule mezo- teliale D. lichidul chilos poate fi confundat cu lochidul
tulbure din cauza hematiilor E. trigliceridele pot fi crescute si in ascita din sindromul nefrotic (intrucat
sunt scazute si in ser)
2358. R.I. ascita chiloasa, u.a.s.c.c.e. A. principala cauza este acumu- rea de limfa toracica sau
intestinala; B. pentru punerea diagnosticului este necesara o concentratie de trigliceride de >1000
mg/dL; C. cauza cea mai frecventa este ruperea sau obstructia limfa ticelor; D. pentru diferentierea de
lichidul pseudochilos, este adesea util sa se efectueze alcalinizare si extractie in eter a specimenului; E.
denumirea de ascita chiloas se aplica mai ales in cazul sindromului nefrotic;
2359. R.I. diagnosticul diferential daca lichidul de ascita este tulburel opac, alb, laptos sau cremos, f.d.u.
variante: 1. pseudochilos; 2. chilos; si urmatoarele caracteristici: a. dupa extractia in eter, lichidul se
clarifica; b. aspectul lichidului se datoreaza continutului mare in trigliceride; c. aspectul lichidului se
datoreaza numarului mare de leucocite sau de celule tumorale d. la alcalinizare si extractie in eter,
bazele tind sa dizolve proteinele celulare reducand astfel turbiditatea care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, C-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
2360. Cele mai frecvente cauze de rupere sau obstructie a limfaticelor s.u.c.e A. ciroza; B. tumora; C.
traumatism; D. infectiil infestatii (tuberculoza, candidoza); E. anomalii congenitale;
2361. R.I. aspectul macroscopic al lichidului de ascita, f.d.u. variante: 1. lichid tulbure/ opac, alb, laptos
sau cremos, 2. lichid tulbure; 3. lichid negru si urmatoarele explicatji a. melanom metastatic b. celule
tumorale in lichid; c. ascita chiloasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
2362. R.I. aspectul macroscopic al lichidului de ascita, f.d.u. variante: 1. lichid tulbure; 2. lichid brun
inchis; 3. lichid negru; si urmatoarele explicatii: a. perforatie de tract biliar (concentratie mare de
bilirubina); b. infectie; c. necroza pancreatica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-
3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
2363. Analize care trebuie efec- tuate din lichidul ascitic s.u.c.e. A. nivelul gama-globulinelor; B. nivelul
proteinelor totale; C. numaratoare de celule; D. formula leucocitara; E. frotiu colorat Gram si cultura;
2364. F.d.u. afirmatii despre GASA (gradientul de albumina ser-ascita) a. GASA reflecta gradientul de
p.o., care contrabalanseaza p.h. portala; b. GASA reflecta p.h. din sinusoidele hepatice; c. GASA se
coreleaza direct cu presiune portala; d. GASA se coreleaza cu gradientul de presiune venos hepatic
care este inlantuirea logica justa: A. a-b-d c; B. b-c-a-d C. c d- b a D. d-b- c a E. d c b-a;
2365. C.d.u. patologii nu repre- zinta o cauza de ascita cu GASA crescut (cauzata de cresterea p.h. din
sinusoidele hepatice): A. ciroza; B. hipertensiune venoasa siste- mica; C. peritonita TBC; D. sindrom
Budd-Chiari; E. metastaze hepatice masive;
2366. R.I. etiologia ascitei, f.d.u. categorii 1. GASA crescut + obstacol intrahepatic sinusoidal 2. GASA
crescut+ cresterea presiunii venoase in venele sistemice; 3. GASA scazut, patologie primar peritoneala;
si urmatoarele stari patologice a. IC congestiva; b. hepatita alcoolica; c. peritonita tuberculoasa; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2367. R.I. etiologia ascitei, f.d.u. categorii: 1. GASA crescut+ obstacol intrahepatic sinusoidal 2. GASA
crescut+ cresterea presiunii venoase in venele sistemice 3. GASA scazut, patologie primar peritoneala;
si urmaatoarele stari patologice: a. metastaze hepatice masive; b. peritonita bacteriana; c. valvulopatie
a inimii drepte; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2368. R.l. etiologia ascitei, f.d.u. categorii: 1. GASA crescut+ obstacol intrahepatic sinusoidal 2. GASA
crescut + cresterea presiunii venoase in venele sistemice 3. GASA scazut si urmatoarele stari patologice:
a. pancreatita; b. pericardita constrictiva; c. sindrom de obstructie sinusoidala (boala venoocluziva);
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2,
c-1;
2369. R.I. etiologia ascitei, f.d.u. categorii 1. GASA crescut + cresterea presiunii venoase doar in venele
hepatice (nu si in cele sistemice); 2. GASA scazut, patologie primar peritoneala 3. GASA scazut, boala
sistemica; si urmatoarele stari patologice: a. carcinomatoza peritoneala b. sindrom nefrotic; c. sindrom
Budd-Chiari; d. poliserozita in cadrul unei boli autoimune sistemice; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-3, c-2, d-3 B. a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-3, b-1, c-2, d-3 D. a-3, b-1, c-3, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-3;
2370. R.I. peritonita tuberculoasa, u.a.s.с.с.е. A. diagnosticarea se realizeaza cel mai eficient prin
paracenteza; B. cultura pentru bacili acid- alcoolo-rezistenti are o Sb de 35- 50%; C. biopsia peritoneala
se poate efectua fie percutan, fie laparos- copic, D. granuloamele evidentiate histo- patologic pot
contine bacili acid- alcoolo-rezistenti E. modificarile histopatologice caracteristice la coloratii adec- vate
permit inceperea prompta a tratamentului antituberculos
2371. R.I. peritonita tuberculoasa, u.a.s.с.се. A. un frotiu pentru bacili acid- Icoolo-rezistenti are o Sb de
doar 0-3%; B. diagnosticarea se realizeaza cel mai bine prin biopsie peritoneala; C. examinarea
histologica eviden- tiaza intotdeauna granuloame; D. culturile din lichidul peritoneal i biopsiile pentru
TBC permit nceperea prompta a tratamentu- lui antituberculos E. in absenta cirozei, un nivel crescut
al adenozin-deaminazei in lichidul ascitic areoSb >90% pentru TBC cand se foloseste un prag de 30-45
U/L
2372. R.I. utilitatea nivelului proteinelor din lichidul de ascita in , f.d.u stabilirea etiologiei, categorii: 1.
nivelul crescut al proteinelor din lichidul de ascita 2. nivelul scazut al proteinelor din lichidul de ascita; si
urmatoarele caracteristici: a. sinusoidele hepatice sunt normale b. sinusoidele hepatice nu permit
trecerea proteinelor in lichidul de ascita; c. sinusoidele hepatice permit trecerea proteinelor in lichidul
de ascitã d. sinusoidele hepatice sunt afectate (comprimate, invadate, leziuni cicatriciale); re sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 2, b-
2, c-1, d-1;
2373. R.I. utilitatea nivelului proteinelor din lichidul de ascita in stabilirea etiologiei, f.d.u categorii 1.
crescut (22,5 g/dL) 2. scazut (2,5 g/dL) si urmatoarele stari patologice: a. ciroz b. IC congestiva; c. faza
tardiva a sindromului Budd-Chiari d. metastaze hepatice masive; e. sindrom de obstructie sinusoidalã;
f. faza timpurie a sindromului Budd-Chiari care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2; B. a-
1, b-1, c-2, d-2, e-1, f-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2; D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-
1, f-2;
2374. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e A. daca se suspecteaza
infectie, se efectueaza frotiu colorat Gram si cultura din lichidul de ascita; B. GASA reflecta gradientul
de р.о., care insa contrabalanseaza p.h. portala; C. ciroza ascitogena fara insufi- cienta hepatocelulara
(albumina normala) este intotdeauna aso- ciata cu HTP; D. rareori, ascita apare in asociere cu tumori
ovariene benigne, mai ales fibroame (sindrom Meigs) E. GASA crescut indica in primul rand o
patologie primar peritoneala (mai ales infectioasa sau neoplazica) drept cauza a ascitei
2375. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e A. randamentul diagnostic
este maxim daca inocularea lichidului ascitic in recipientele de cultura se face in conditile sterile dirn
laborator B. GASA reflecta p.h. din sinusoidele hepatice; C. evaluarea ascitei include obligatoriu teste
pentru functia hepatica D. in cadrul sindromului Meigs poate sa apara si hidrotorace E. pentru
diagnosticarea metasta- zelor peritoneale se recurge initial la biopsie peritoneala;
2376. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e. A. se masoara simultan
nivelul albuminei serice pentru a calcula gradientul de albumina ser- ascita B. GASA se coreleaza cu
gradien- tul de presiune venos hepatic C. evaluarea ascitei include obli- gatoriu o procedura imagistica
vizand ficatul (TC sau ecografie); D. sindromul Meigs reprezinta asocierea de tumori uterine benigne
(mai ales fibroame) cu hidrotorace si/sau ascita; E. daca citologia este negativa diagnosticarea
metastazelor eritoneale se poate face prin biopsie peritoneala F. in carcinomatoza peritoneala sunt
necesare investigati pentru stabilirea naturii si a sediului tumorii primare
2377. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.с.с.е.: A. GASA reprezinta
diferenta dintre concentratia albuminei in ser si in lichidul de ascita; B. GASA se coreleaza invers cu
presiunea portala C. depistarea imagistica (TC sau ecografie) a unor modificari nodulare in ficat este
sugestiva pentru HTP; D. uneori masurarea presiunii venoase hepatice blocate poate fi utila pentru a
demonstra HTP; E. in ascita cu GASA crescut, nivelul proteinelor din lichidul de ascita poate furniza
indicii suplimentare cu privire la etiologie F. pentru diagnosticul citologic al carcinomatozei peritoneale,
se extrag cel putin 50 mL de lichid si se trimit pentru prelucrare imediata;
2378. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita u.a.s.c.c.e. A. GASA este utila pentru a
stabili daca lichidul are caracter de transsudat sau de exsudat B. se considera GASA crescut cand este
21,1 g/dL; C. ca ultima investigatie, se poate recurge la biopsie hepatica, daca aceasta este indicata
clinic D. nivelul crescut al proteinelor din ichidul de ascita inseamna ca sinusoidele hepatice sunt
lezate E. localizarea scurgerii lichidului pancreatic permite efectuarea unei rezectii chirurgicale
2379. R.l. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e A. uneori, ascita apare ca o
modificare aparent izolata, in absenta unei boli subiacente evidente clinic; B. GASA este mult influentat
de diureza, C. biopsia hepatica (preferabil ghidata prin Eco sau TC) poate confirma diagnosticul de
ciroza si probabil ca va sugera etiologia; D. nivelul scazut al proteinelor din lichidul de ascita inseamna
ca sinusoidele hepatice sunt afectate (comprimate, invadate, leziuni cicatriciale) E. pentru localizarea
scurgerii lichidului pancreatic se recurge nitial la vizualizarea pancreasu- lui prin Eco sau TC;
2380. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e analiza atenta a lichidului
scitic poate directiona eva luarea etiologica; B. GASA crescut inseamna ca ascita este un exsudat; C.
cresterea presiunii venoase sistemice sugereaza congestie venoasa hepatica; D. peptida natriuretica
cerebrala (BNP) este un hormon natriuretic eliberat din peretii ventriculari intinsi prin dilatatia inimii; E.
daca neinvaziv nu s-a putut localiza scurgerea lichidului pancreatic, se vizualizeaza direct ductul
pancreatic prin CPRE; F. investigatii suplimentare sunt indicate doar in circumstante clinice specifice;
2381. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e. in decelarea cauzei ascitei,
este utila clasificarea lichidului drept transsudat sau exsudat B. GASA crescut exclude HTP drept cauza
a ascitei; C. sindromul Budd-Chiari necesita vizualizarea venelor hepatice cu tehnici imagistice
(ecografie Doppler, angiografie, TC, RMN); D. cresterea BNP este caracteris- tica pentru IC congestiva E.
daca se suspecteaza peritonita secundara perforarii unui viscer cavitar, se determina nivelul glucozei si
al LDH din lichidul de ascita
2382. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c A. lichidul de tip transsudat are
.c.e": GASA crescut si continut redus de proteine; B. GASA crescut inseamna ca ascita este cauzata de
cresterea p.h. din sinusoidele hepatice; C. sindromul Budd-Chiari consta in obstructia venelor hepatice
cel mai adesea prin invazie tumorala D. GASA crescut si pro-BNP seric crescut indica IC congestiva
drept cauza a ascitei; E. cand se suspecteaza ascita pancreatica, se determina nivelul amilazei din
lichidul de ascita;
2383. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e. A. lichidul de tip exsudat
are GASA scazut si continut scazut de proteine; B. GASA crescut este carac- teristic pentru ascita
cirotica necomplicata; C. mai ales pericardita constrictiva poate trece nediagnosticata; D. GASA scazut
sugereaza ca ascita nu este produsa de HTP cu acuratete >97%; E. in ascita pancreatica, nivelul amilazei
din lichidul de ascita este de obicei > 1000 mg/dL;
2384. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e. A. GASA este util pentru a
diferentia ascita determinata de HTP de cea de alte cauze; B. GASA crescut diferentiaza ascita produsa
de HTP de ascita de alta cauza in >97% din cazuri C. pentru punerea unui diagnostic definitiv de
pericardita constric tiva pot fi necesare investigatii imagistice cardiace si cateterism cardiac; D. GASA
scazut (1,1 g/dL) inseamna ca ascita reprezinta un transsudat; E. examenul citologic poate fi util in
diagnosticarea carcinomatozei peritoneale;
2385. U.f.d.f.d. investigarea unei ascite s.c.f.c.e. A. in cazul unei afectiuni; B. pancreatice ascita se
produce prin scurgerea lichidului; C. pancreatic continand enzime; D. din sistemul ductal pancreatic; E.
cel mai adesea din coada pancreasului.
2386. U.f.d.f.d. investigarea unei ascite s.c.f.c.e.. A. Daca ramane incerta cauza ascitei B. investigatia
etalon ramane; C. laparotomia/ laparoscopia; D. cu lavaj peritoneal; E. pentru examenul histopatologic
si cultura.
2387. U.f.d.f.d. investigarea unei ascite s.c.fc.e. Spre deosebire de peritonita bacteriana spontana" (PBS)
care poate complica ascita; B. cirotica, peritonita secundara este sugerata de C. nivelul crescut al
glucozei din; D. ascita nivelul LDH in ascita mai mic decat in ser, E. agent patogen unic pe cultura
din lichidul ascitic.
2388. Cel mai adesea, ascita este manifestarea unei boli deja cunos cute, care in majoritatea cazurilor
este una dintre u.c.e. A. ciroza; B. IC congestiva; C. sindrom nefrotic D. carcinomatoza metastazata; E.
febra mediteraneanàa;
2389. La un pacient cu ciroza, decompensarea ascitei poate fi produsa de u. patologii asociate cu ciroza
sau favorizate de ciroza A. carcinom hepatocelular ocult; B. tromboza de vena renala; C. peritonita
bacteriana spontana; D. hepatita alcoolica; E. infectie (virala, tuberculoza);
2390. U.f.d.f.d. etiologia ascitei s.c.f.c.e.: A. Daca un pacient cu ciroza compensata si ascita minima; B.
dezvolta ascita progresiva care este tot mai greu de controlat prin restrictie de sodiu sau diuretice C.
exista tentatia de a atribui D. dar aceasta poate fi produsa E. de regula independenta de ciroza
2391. U.f.d.f.d. etiologia ascitei agravarea tabloului clinic hepato- patiei progresive de o alta stare
patologica; ciroza s.c.f.c.e A. in majoritatea cazurilor, cauza ascitei este necunoscuta; B. motiv pentru
care, la pacientii cunoscuti cu boala ascitogena; C. aceasta trebuie exclusa drept cauza a ascitei,
intrucat de regula ascita D. este consecinta unui alt proces patologic, eventual; E. legat de boala de
baza.
2392. U.f.d.f.d. etiologia ascitei s.c.f.c.e.: Diferentierea diverselor cauze de ascita este necesara chiar
atunci cand etiologia ascitei pare B. evidenta, intrucat, de exempl la un pacient cu ICCg poate sa C.
apara ascita ca urmare a presiunii crescute din vena cavä nferioara transmise retrograd in
circulatia porta; D. iar la un pacient cu ciroz decompensarea ascitei poate f E. produsa de cresterea
presiuni din vena porta.
2393. U.f.d.f.d. etiologia ascitei s.c.f.c.e. Nesuspectarea unei alte cauze de agravare a ascitei la pacientii;
B. cu ciroza explica rata scazuta de succes in diagnosticarea C. peritonitei tuberculoase; D. sau a
cancerului gastric la; E. acesti pacienti ciroza predis- punand la ambele boli.
2394. R.I. faptul ca anumite tra saturi ale lichidului de ascita pot sugera anumite diagnostice, f.d.u
inceputuri de fraza: 1. lichidul sanguinolent cu proteine >2,5 g/dL; 2. lichidul tulbure cu predominanta
neutrofilelor (>250/UL) si un frotiu Gram pozitiv; 3. lichidul mucinos; si urmatoarele sfarsituri de fraza
a. este sugestiv pentru pseudomixom peritoneal; b. indica peritonita bacteriana; c. apare rareori in ciroza
necomplicata care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-2, c-1;
2395. R.l. faptul ca anumite träsa- turi ale lichidului de ascita pot sugera anumite diagnostice, f.d.u
inceputuri de fraza 1. lichidul sanguinolent cu proteine >2,5 g/dL; 2. lichidul cu predominanta
limfocitelor 3. lichidul mucinos; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. ridica suspiciunea de tuberculoza;
tuberculoasa sau neoplazica al stomacului sau colonului cu b. este sugestiv pentru peritonita c. apare
rareori carcinom coloid metastaze peritoneale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
2396. R.I. faptul ca anumite trasaturi ale lichidului de ascita pot sugera anumite diagnostice, u.a.s.c.c.e.
A. exista o mare variabilitate a lichidului in oricare dintre starile patologice producatoare de ascita B.
lichidul sanguinolent cu proteine >2,5 g/dL este sugestiv pentru ciroza necomplicata; C. fluid
tulbure cu predominanta neutrofilelor (>250/HL) si un frotiu Gram pozitiv indica necesitatea D. rareori,
lichidul ascitic poate E. aspectul mucinos este sugestiv pentru ascita pancreatica
2397. R.I. investigarea pacientului tratamentului antibiotic avea un aspect mucinos; pentru ascita
pancreatica cu ascita, u.a.s.c.c.e A. este foarte important ca, in fiecare caz, lichidul de ascita sa fie
examinat complet, deoarece uneori doar o singura analiza este anormala B. daca lichidul este un
transsudat tipic, un numar de leucocite 250/uL este tipic pentru ciroza C. la pacientul cu ascita
cirotica poate exista infectie peritoneala oculta cu cresteri masive ale numarului de leucocite din
lichidul peritoneal; D. in multe din cazurile de ascita cirotica cu infectie peritoneala oculta, frotiul
colorat Gram din lichidul de ascita poate fi negativ E. in ascita cirotica este obligatorie cultura atenta din
lichidul peritoneal pentru descoperirea unei eventuale
2398. U.f.d.f.d. investigarea paci- Este preferabil ca inocularea B. lichid de ascita sa se faca la C.
intrucat aceasta duce la o infectii peritoneale oculte entului cu ascita s.c.f.c.e. flacoanelor de hemocultura
cu; patul bolnavului crestere impresionanta a D. proportiei de culturi pozitive la cazurile de
peritonita tuber- culoasa: 90% fata de 40%; E. pozitivitate la culturile conven tionale efectuate de
laborator.
2399.U.f.d.f.d. investigarea paci- entului cu ascita s.c.f.c.e A. Vizualizarea directa a perito- neului (prin
laparoscopie) poate fi necesara intrucat, B. poate descoperi metastaze ovariene, tuberculoza; C. sau
metastaze hepatice si; D. permite prelevarea de biopsii sub vizualizare directa; E. ceea ce poate spori
acuratetea diagnostica a procedurii.
2400. R.l. aspectul macroscopic in functie de etiologia ascitei, f.d.u variante 1. sero-citrin sau icteric; 2.
tulbure sau purulent 3. tulbure, hemoragic sau chilos; si urmatoarele etiologii a. peritonita piogena; b.
ciroza; c. afectiuni pancreatice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2401. R.I. aspectul macroscopic in functie de etiologia ascitei, f.d.u variante 1. sero-citrin, hemoragic,
mucinos sau chilos 2. sero-citrin; 3. tulbure, hemoragic sau chilos; si urmatoarele etiologi: a.
pancreatita; b. insuficienta cardiaca congestiva; c. neoplasm care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2402. R.l. aspectul macroscopic in functie de etiologia ascitei, f.d.u. variante 1. sero-citrin, tulbure,
hemoragic, chilos 2. sero-citrin sau chilos; 3. tulbure, hemoragic sau chilos; si un a. pseudochist
pancreatic; b. peritonita tuberculoasa c. sindrom nefrotic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2403. R.I. continutul in proteine in functie de etiologia ascitei, f.d.u. variante 1 , proteine <2,5 g/dL
(95%), GASA >1,1 g/dL 2. proteine >2,5 g/dL, GASA <1,1 g/dL; 3. proteine in concentratie variabila,
adesea >2,5 g/dL, GASA <1,1 g/dL; si urmatoarele etiologii: a. ciroza b. peritonita piogena; c.
afectiune pancreatica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2404. R.I. continutul in proteine in functie de etiologia ascitei, f.d.u. variante 1, proteine >2,5 g/dL
(75%), GASA <1,1 g/dL; 2. proteine in concentratie variabila (1,5-5,3 g/dL), GASA >1,1 g/dL; 3.
proteine in concentratie variabila, adesea >2,5 g/dL, GASA <1,1 g/dL; si urmatoarele etiologii: a.
pancreatita b. neoplasm; c. insuficienta cardiaca congestiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-
2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2405. R.l. continutul in proteine in functie de etiologia ascitei, f.d.u. variante: 1, proteine
22,5 g/dL (50%), GASA <1,1 g/dL; 2, proteine 2,5 g/dL (100%), GASA <1,1 g/dl; 3. proteine in
concentratjie variabila, adesea >2,5 g/dL, GASA <1,1 g/dL; si urmatoarele etiologii: a. sindrom
nefrotic; b. peritonita tuberculoasa; c. pseudochist pancreatic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
2406. R.I. celularitate ascitei in functie de etiologie, f.d.u. variante: 1 rareon (1%) hematii > 10.000/ ul,
leucocite <250uL (90%). predomina celulele mezoteliale; 2. rareori hemati >10.000/L leucocite,
predomina neutrofilele 3. hemati in numår variabil, poate fi sanguinolent, leucocite in numar variabil:
si urmatoarele etiologi: a. afectiune pancreaticà; b. peritonità piogena; c. ciroza; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, C-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2407, R.I. celularitate ascitei in functie de etiologie, f.d.u. variante: 1. hematii > 10.000/ L (20%).
leucocite > 1000/ L (50%). diverse tipuri celulare 2. hematii >10.000/ L (10%). leucocite 1000/μL
(90%), de obicei celule mezoteliale mononucleare 3, hematii in numär variabil, poate fi sanguinolent,
leucocite in numår variabil; si urmatoarele etiologii a. insuficienta cardiaca congestiva; b. neoplasm;
C. pancreatita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
2408. R.I. celularitate ascitei in functie de etiologie, f.d.u. variante: 1. hematii >10.000JuL (7%),
leucocite >1 000/ L (70%), de obicei-70% limfocite, 2. foarte rar hematii 10.000/HL, leucocite
<250/HL, celule mezoteliale, mononucleare; 3. hematii in numar variabil, poate fi sanguinolent,
leucocite in numar variabil; si urmatoarele etiologi: a. pseudochist pancreatic b. peritonita tuberculoasa;
C. Sindrom nefrotic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
2409. R.l. investigatiile recoman- date in functie de etiologia suspectata a ascitei, f.d.u. suspiciuni: 1.
neoplasm; 2. peritonita piogena; 3. afectiune pancreatica; si urmatoarele investigatii: a. citologie (frotiu
sau bloc celular), biopsie peritoneala; b. coloratjie gram, cultura; C. determinarea amilazei in lichidul
ascitic si in ser; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2410. R.I. investigatile recoman- date in functie de etiologia suspectata a ascitei, f.d.u. suspiciuni: 1.
peritonita tuberculoasa; 2. sindrom nefrotic; 3. pancreatita, pseudochist pancreatic; si urmatoarele
investigatii: a. determinarea amilazei in lichidul ascitic si in ser; b. biopsie peritoneala, coloratie si
cultura pentru bacili acid- alcoolo-rezistenti; c. daca lichidul are aspect chilos, se va efectua extractie in
eter s frotiu cu coloratie Sudan; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
843 SEMIOLOGIE HEMATOLOGICĂ
Semiologie
generală Statura
1. Referitor la
nanism, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. poate fi armonic sau dizarmonic;
B. dezvoltarea sexuală nu este afectată;
C. uneori sunt prezente diverse malformaţii
(nanism transmis genetic, componentă a
unor sindroame malformative complexe);
D. pot să apară leziuni viscerale asociate
(renale, cardiace);
E. se poate asocia cu leziuni osoase
primare.
2. Referitor la
cauzele nanismului, fiind date
următoarele categorii:
1. nanism endocrin;
2. nanism secundar afecţiunilor osoase; şi
următoarele variante de nanism:
a. tiroidian;
b. suprarenalian sau epifizar
(macrogenitosomia);
o rahitic;
d. pottic (din morbul Pott);
e. hipofizar;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
B. a-1, b-2, o-1, d-2, e-1; "
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
D. a-2, b-1, 0-1, d-1, e-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1.
3. Fiind date următoarele tipuri de nanism:
1. macrogenitosomia;
2. nanism rahitic;
3. nanismul acondroplazic (Parrot);
4. nanismul hipofizar;
şi următoarele caracterizări:
844 Semiologie generala
B. a->c->b;
umfla burta;
D. în peritonita
C. b->a->c; acută abdomenul nu este
D. c-+a—>b; mobil cu respiraţia;
E. c—>b->a. E. în peritonita acută,
96. Fiind date contractura
următoarele afirmaţii
referitoare la poziţia pacientului cu pleurita/ musculaturii
pleurezia acută:
a. întrucât abdominale deasupra
cantitatea minimă/ mică de lichid peritoneului inflamat se numeşte „apărare
pleural nu afectează destinderea musculară".
plămânului; 99. Privitor la diverse poziţii antalgice,
b. deoarece următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
presiunea pe toracele afectat excepţia:
poate accentua durerea; A. în pleurita/ pleurezia acută, distensia
c. pacientul culcat pe partea sănătoasă; toracelui afectat este dureroasă;
d. drept urmare;
e. pacientul
B. durerea din colica renoureterală se
ameliorează la aplicarea unor sticle cu apă
încearcă să evite presiunea pe caldă pe zona lombară;
toracele afectat;
C. pacientul cu colică renoureterală nu-şi
care dintre următoarele înlănţuiri logice este
poate ameliora durerea în nicio poziţie;
cea justă:
D. pacientul cu peritonita acută stă pe
A. a—>d—>e—>b—>c;
spate, nemişcat, întrucât durerea
B. a—>e—>d—>c-*b;
abdominală este de mare intensitate;
C. c—>d—»e—*a—*b;
D. c—>d->e—*b—>a;
E. lipsa de supleţe a peretelui
E. e—>b—>d—>c—>a.
abdominal la
palpare este un semn de iritaţie
97. Referitor la (inflamaţie) peritoneală;
diverse poziţii antalgice, F. în artropatiile şoldului (coxofemurale),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu coapsa este în semiflexie pe bazin,
excepţia: adducţie şi rotaţie internă, iar gamba este
A. unii pacienţi cu pleurita/ pleurezie acută, flectată pe coapsă.
se ţin cu mâna de toracele afectat, pentru
a împiedica destindere acestuia;
100.Cu referire la diverse poziţii antalgice,
B. uneori, pacientul cu colică intestinală
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
se
A. durerea din
zvârcoleşte prin pat (sau prin cameră);
colica renoureterală se
C. în colica renoureterală, singurul lucru
ameliorează dacă pacientul stă în cada
care poate ameliora durerea este
plină cu apă fierbinte;
aplicarea unei pungi cu gheaţă;
D. în peritonita acută abdomenul nu se
B. pacientul cu
colică renoureterală se
destinde în timpul inspiraţiei;
E. înperitonita acută,
zvârcoleşte prin pat (sau prin cameră);
C. în peritonita
musculatura
acută, peretele abdominal
abdominală se contractă pentru a proteja
este tare („de lemn");
(„apăra") peritoneul inflamat.
D. în
98. Cu privire la
inflamaţia/ supuraţia psoasului,
diverse poziţii antalgice,
pacientul stă cu genunchiul (de partea
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
afectată) la piept;
excepţia: E. mobilitatea
A. în pleurita/ excesivă a abdomenului cu
pleurezia acută, distensia respiraţia este un semn de iritaţie
toracelui afectateste (inflamaţie) peritoneală.
excesivă; 101.Cu referinţă la diverse poziţii antalgice,
B. uneori, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
pacientul cu colică intestinală nu- excepţia:
şi poate găsi nicio poziţie care să -i A. uneori, pacientul cu colică intestinală nu-
amelioreze durerea; şi poate ameliora durerea în nicio poziţie;
C.
pacientul cu peritonita
860 Semiologie generala
d. obrajii supţi, nasul ascuţit, ochii înfundaţi în d. pliurile frunţii îngroşate, sprâncenele
orbite; care este lista de asocieri corectă: proeminente;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; care este lista de asocieri corectă:
B. a-1, b-4, c-3, d-2; A. a-1, b-2, c-4, d-3;
C. a-2, b-1, c-4, d-3; B. a-2, b-3, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-1, d-2; C. a-3, b-1, c-2, d-4;
E. a-4, b-2, c-3, d-1. D. a-3, b-4, c-1, d-2;
134. Referindu-ne la diferitele faciesuri şi la E. a-4, b-1, c-3, d-2.
manifestările asociate acestora, fiind date 137. Privitor la diferitele faciesuri şi la
următoarele condiţii patologice: manifestările asociate acestora, fiind date
1. boala Cushing; următoarele condiţii patologice:
2. cardiopatii congenitale cianogene; 1. boala Parkinson;
3. dermatomiozită; 2. faciesul pletoric;
4. mixedem; 3. miopatie;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 4. sclerodermie;
a. tegumente şi următoarele caracteristici/ descrieri:
uscate, infiltrate, aparent a. faţă roşie (din cauza excesului de
palide; sânge), adesea cu telangiectazii malare;
b. cianoză b. ptoză palpebrală bilaterală şi fruntea
marcată, evidentă mai ales la netedă; o facies c. facies bizantin
buze şi la limbă; bizantin;
c. vergeturi; d. dispare mimica, trăsăturile feţei sunt fixate,
d. culoare roşie-violacee a pleoapelor;
imobile şi nu mai reflectă stările emoţionale
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-2; ale pacientului;
B. a-2, b-3, c-1, d-4; care este lista de asocieri corectă:
C. a-3, b-1, c-4, d-2; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
D. a-4, b-2, c-1, d-3; B. a-2, b-1, c-4, d-3;
E. a-4, b-3, c-2, d-1. C. a-2, b-3, c-4, d-1;
135. Privitor la diferitele faciesuri şi la D.a-3, b-4, c-2, d-1;
manifestările asociate acestora, fiind date E. a-4, b-3, c-1, d-2.
următoarele condiţii patologice: 138. Privitor la diferitele faciesuri şi la
1. rubeoza diabetică; manifestările asociate acestora, fiind date
2. dermatomiozită; următoarele condiţii patologice:
3. boala Basedow; 1. miastenie;
4. oftalmoplegie externă; 2. mixedem;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 3. paralizie facială periferică;
a. ptoză 4. sclerodermie;
palpebrală bilaterală şi globi şi următoarele caracteristici/ descrieri:
oculari imobili (facies Hutchinson); a. faţă imobilă, inexpresivă, fără pliuri, fără
b. faţa în „lună plină"; mimică, cu telangiectazii malare;
c. culoare liliachie a pleoapelor; b. ochiul stă permanent deschis;
d. fanta palpebrală larg deschisă; c. strabism şi diplopie;
care este lista de asocieri corectă: d. aparenţă de somnolenţă din cauza
A. a-1, b-3, c-4, d-2; infiltrării tegumentelor perioculare;
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
care este lista de asocieri corectă:
C. a-3, b-2, c-1, d-4;
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
D. a-4, b-1, c-2, d-3;
B. a-2, b-4, c-3, d-1;
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
136. Privitor la diferitele faciesuri şi la D. a-3, b-4, c-1, d-2;
manifestările asociate acestora, fiind date E.a-4, b-3, c-1, d-2.
următoarele condiţii patologice:
1. acromegalie;
139. Privitor la diferitele faciesuri şi la
manifestările asociate acestora, fiind date
2. diabet;
următoarele condiţii patologice:
3. mixedem;
1. mixedem;
4. oftalmoplegie externă;
2. paralizie facială periferică;
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
3. pneumonia acută;
a. obraji roşii, dar fără telangiectazii;
4. sclerodermie;
b. trăsăturile feţei sunt grosiere;
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
c. pacientul ţine capul dat pe spate şi a. nu poate încreţi fruntea şi nu poate
încreţeşte voluntar fruntea străduindu-se zâmbi;
să deschidă ochii mai mult;
Faciesul 865
173. Referitor la faciesul din boala Parkinson, E. PFP poate fi produsă de tumori
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu compresive intracraniene.
excepţia: 178. Cu referire la paralizia facială periferică
A. mimica dispare; (PFP) şi la faciesul produs de aceasta,
B. trăsăturile feţei sunt fixate; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
C. faţa este imobilă; excepţia:
D. faţa pacientului reflectă intens stările A. PFP poate fi generată de afectarea
emoţionale ale acestuia; nervului facial oriunde pe traiectoria lui din
E. poate să apară tremor al buzelor. trunchiul cerebral până la faţă;
174. Paralizia facială periferică provoacă B. sunt paralizate anumite fibre musculare
următoarele manifestări, cu excepţia: care au rol sfincterian (de contenţie)
A. ptoză palpebrală; pentru glanda lacrimală;
B. accentuarea pliurilor feţei; C. pacientul nu poate zâmbi;
C. lagoftalmie (ochiul stă permanent D. muşchii motori ai globului ocular sunt
închis); paralizaţi;
D. incontinenţă lacrimală (epiforă); E. PFP poate fi produsă de tumori
E. „risus sardonicus". compresive extracraniene.
175. Referitor la paralizia facială periferică 179. Cu referinţă la paralizia facială periferică
(PFP) şi la faciesul produs de aceasta, (PFP) şi la faciesul produs de aceasta,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia: excepţia:
A. PFP este o leziune de neuron motor A. paralizia muşchilor de o parte a feţei, la
periferic; toate nivelurile;
B. hemifaţa apare aplatizată şi inexpresivă; B. hipotonia pleoapei superioare ar putea
C. testele uzuale vizând nervul facial sunt contribui la scurgerea lacrimilor pe obraz;
pozitive de partea bolnavă; C. pacientul nu poate ţuguia buzele
D. la încercarea de a umfla obrazul, aerul (fluiera);
scapă liber prin jumătatea gurii de partea D. cel mai adesea, PFP este de cauză
sănătoasă; inflamatoare;
E. o formă mai severă de PFP se poate E. PFP poate fi produsă de traumatisme.
datora infecţiei cu virusul herpes zoster. în 180. Despre paralizia facială periferică (PFP)
cadrul sindromului Ramsay-Hunt. şi faciesul produs de aceasta, următoarele
176. Cu privire la paralizia facială periferică afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
(PFP) şi la faciesul produs de aceasta, A. paralizia muşchilor de o parte a feţei, atât
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu din etajul superior, cât şi din cel inferior;
excepţia: B. muşchiul Horner este o ramură a
A. PFP poate fi consecinţa afectării muşchiului orbicular al ochiului care trece
nucleului motor al nervului facial din punte; prin spatele glandei lacrimale;
B. apare lagoftalmie („ochi de iepure"); C. pacientul nu poate umfla obrazul;
C. ridurile frunţii sunt accentuate; D. cel mai adesea, PFP este de cauză
D. când pacientul încearcă să închidă virală;
ochiul, nu reuşeşte, dar se poate observa E. PFP poate fi produsă de tumori
cum globul ocular se duce către în sus şi compresive tiroidiene.
înăuntru; 181. Referitor la paralizia facială periferică
E. în sindromul Ramsay-Hunt, PFP se (PFP) şi la faciesul produs de aceasta,
asociază cu erupţie veziculoasă în canalul următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
auditiv extern) şi/sau pe pavilionul urechii. excepţia:
177. Privitor la paralizia facială periferică A. se
(PFP) şi la faciesul produs de aceasta, deosebeşte de paralizia facială
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu centrală prin topografie;
excepţia: B. paralizia
A. PFP poate fi produsă prin afectarea muşchiului Homer explică
fibrelor motorii care pleacă din nucleul scurgerea lacrimilor pe obraz;
motor al facialului pentru a constitui nervul C. la
facial; încercarea de a strânge buzele, gura
B. dispare secreţia lacrimală; capătă o formă ovoidală;
C. pacientul nu poate închide ochiul; D. PFP apare
D. atunci când închidem ochii, reacţia adesea după expunere la
normală a globului ocular este de a se frig;
duce către în sus şi înăuntru;
Faciesul 871
PT 200
a. etilism; şi următoarele condiţii patologice:
b. tetradă Fallot; a. policitemia vera;
c. stenoză mitrală; b. cardiopatii congenitale cianogene;
care este lista de asocieri corectă: c. diabet;
A. a-1, b-2, c-3; care este lista de asocieri corectă:
B. a-1, b-3, c-2; A. a-1, b-2, c-3;
C. a-2, b-1, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
D. a-2, b-3, c-1; C.a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2. D. a-3, b-1, c-2;
199. Cu referire la culoarea diferitelor tipuri E.a-3, b-2, c-1.
de facies, fiind date următoarele culori/ 201. Referitor la clasificarea facies-urilor în
nuanţe: funcţie de volum/ dimensiuni, fiind date
1. cianotic; următoarele categorii:
2. icteric-palid; 1. volum/ dimensiuni reduse (facies supt,
3. roşu; ascuţit, tras);
şi următoarele condiţii patologice: 2. volum/ dimensiuni crescute (tumefiat,
a. ciroză; umflat, buhăit);
b. boală/ sindrom Cushing; şi următoarele tipuri de facies:
c o bronşita cronică; a. acromegalie;
b. stadiile tardive ale peritonitei acute;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1,
b-3, c-2; B.a-2, b-1, c-3; o boli respiratorii cu hipoventilaţie;
C. a-2, b-3, c-1; d. boală/ sindrom Cushing;
D. a-3, b-1, c-2; e. mixedem;
E. a-3, b-2, c-1. f. sclerodermie; R. corect: a-2,b-1,c-2,d-2,e-2,f-1,g-1,h-2
200. Referindu-ne la culoarea diferitelor tipurig. ciroză;
de facies, fiind date următoarele culori/ h. boli renale;
nuanţe: care este lista de asocieri
1. cianotic; corectă:
2. roşu;
3. vişiniu; PENTRU 203:
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2, g-2, h-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1, f-2, g-2, h-2; a. ochii înfundaţi în orbite;
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-2, g-1, h-2; b. culoare
D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-2, f-1, g-1, h-2; palidă-cenuşie, uneori cu o tentă
E. a-2, b-2, c-2, d-2, e-1, f-2, g-1, h-1. cianotică;
202. Cu privire la aspectul pacientului aflat în c. extremităţi (inclusiv urechi şi buze) reci;
PT 203
stadiile tardive ale peritonitei acute, d. nasul ascuţit;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu e. obrajii supţi;
excepţia: care este lista de asocieri corectă:
A. pacientul este tras la faţă; A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
B. faţa are un B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
aspect caracteristic, numit C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
hipocratic; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
C. obrajii cu supţi, iar nasul este ascuţit; E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1.
D. ochii sunt 204. Cu privire la aspectul (facial şi nu numai
înfundaţi în orbite din cauza al) pacientului cirotic, următoarele afirmaţii
deshidratării; sunt corecte, cu excepţia:
E. faţă are A. în mod caracteristic, faţa poate căpăta o
culoare palidă-cenuşie, uneori nuanţă pământie, teroasă;
cu o tentă cianotică; B. faţa este vultuoasă;
F. are C. faţa este emaciată prin atrofierea
extremităţile (inclusiv urechile şi muşchilor şi a ţesutului adipos;
buzele) reci din cauza hipotermiei. D. emacierea se explică atât prin amiotrofie,
203. Privitor la felul în care se explică cât şi prin dispariţia ţesutului adipos;
diferitele modificări care apar în cadrul E. întregul corp este emaciat;
faciesului hipocratic (din stadiile tardive ale F. de multe ori emacierea este vizibilă doar
peritonitei acute), fiind date următoarele la faţă torace şi membrele superioare;
anomalii fiziopatologice: G. emacierea corpului este foarte evidentă
1. deshidratare; în zona abdomenului;
2. vasoconstricţie periferică secundară H. emacierea membrelor inferioare poate
hipotensiunii; să treacă neobservată din cauza
şi următoarele modificări: edemului.
874 Semiologie dermatologică
E. eritem solar. B.
important să fie biopsiată o leziune
este
233. Date de istoric referitoare la evoluţia la care există probabilitatea cea mai mare
leziunilor necesare în diagnosticarea de a descoperi modificări diagnostice;
leziunilor cutanate sunt următoarele, cu C. alegerea leziunii celei mai adecvate
excepţia: pentru a fi biopsiată necesită cunoaşterea
A. localizarea la debut; atât a bolilor cutanate, cât şi a structurilor
B. modul în care a progresat erupţia; anatomice superficiale din diverse zone
C. modul în care s-a extins erupţia; ale corpului;
D. durata; D. o mică zonă de piele este anesteziată cu
E. perioadele lidocaină (xilină) 1 %, cu sau fără
de rezoluţie sau de adrenalină;
ameliorare în cazul unei erupţii acute. E. leziunea cutanată poate fi prelevată prin
234. Referitor la datele de istoric privind excizie sau excavare cu un bisturiu sau
simptomele asociate leziunilor cutanate şi prin ştanţare/ decupare cu un instrument
care sunt necesare în punerea asemănător cu o preducea;
diagnosticului, următoarele formulări sunt F. plaga rămasă după efectuarea biopsiei
corecte, cu excepţia: nu trebuie suturată.
A. senzaţii 237. Fiind date
resimiţite în zonele de piele următoarele etape ale unei
afectate; biopsii cutanate prin ştanţare/ decupare:
B. prezenţă a. baza fragmentului decupat este tăiată cu
unor simptome locale precum foarfecă;
oboseală, tuse, dispnee; b. fragmentul decupat este ridicat cu un
C. factori care ameliorează simptomele; forceps;
D. factori care agravează simptomele; c. preduceaua este rotită cu apăsare în jos
E. momentul până se ajunge la ţesutul subcutanat,
din zi când simptome sunt decupându-se un fragment de piele
cele mai severe. circular;
235. Referitor la tehnicile de diagnostic d. se aplică preduceaua pe suprafaţa pielii;
folosite în diagnosticul leziunilor cutanate, care este înlănţuirea temporală corectă:
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu A. a—»c—>b—>d;
excepţia: B. b->d-+a->c;
A. multe boli C. c->b-nj—a;
cutanate pot fi diagnosticate D. c->d->a-»b;
pe baza aspectului clinic macroscopic; E. d—>c—>b—*a.
B. uneori, 238. Referitor la
proceduri diagnostice relativ utilizarea preparării cu
simple pot furniza informaţii valoroase hidroxid de potasiu (KOH) în diagnosticul
pentru diagnosticarea leziunilor cutanate; leziunilor cutanate, următoarele afirmaţii
C. în cele mai sunt corecte, cu excepţia:
multe situaţii, procedurile A. pregătirea cu KOH este aplicată
diagnostice pot fi efectuate la patul leziunilor cutanate descuamate atunci
pacientului cu un echipament minim; când se suspectează o infecţie virală;
D. la diascopie B. KOH dizolvă cheratina şi permite
se observă în ce măsură vizualizarea mai uşoară a elementelor
leziunea îşi schimbă culoarea la apăsare; fungice;
E. la C. încălzirea lamei pentru scurt timp
diascopie, leziune roşie datorită accelerează dizolvarea cheratinei;
sângelui din vase nu se albeşte la D. când preparatul este privit sub
apăsare; microscop, hifele sunt observate mai uşor
F. lampa Wood
când intensitatea luminii este redusă şi
generează lumină
condensatorul este coborât;
ultravioletă de 360 nm (numită şi lumină
Abordarea pacientului cu afecţiune cutanata
879
2. trunchi; b. cheratoză
3. trunchi, faţă; seboreică;
şi următoarele afecţiuni: o angiom cireaşă;
a. dermita de stază;
Afecţiuni dermatologice frecvente 53
care listă de asocieri este corectă: 295. Cu referire la distribuţia obişnuită din
A. a-1, b-2, c-3; unele afecţiuni dermatologice frecvente,
B. a-1, b-3, c-2; fiind date următoarele variante:
C. a-2, b-1, c-3; 1. trunchi (tipar în pom de iarnă), pată
D. a-2, b-3, c-1; inaugurală urmată de multiple leziuni mai
E. a-3, b-1, c-2. mici;
292. Referitor la distribuţia obişnuită din 2. trunchi, mai ales piept;
unele afecţiuni dermatologice frecvente, 3. suprafeţele de extensie ale braţelor şi
fiind date următoarele variante: coapselor, fese;
1. orice zonă păroasă, oriunde; şi următoarele afecţiuni:
2. palme, tălpi, laturile degetelor de ia mâini şi a. cheratoză pilară;
de la picioare; b. dermatoză acantolitică tranzitorie;
3. oriunde (locul unor leziuni anterioare); c. pitiriazis rozat;
şi următoarele afecţiuni: care listă de asocieri este corectă:
a. eczemă dishidrotică; A. a-1, b-2, c-3;
b. foliculită de tip impetigo; B. a-1, b-3, c-2;
c. cheloid; C. a-2, b-3, c-1;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-3, D. a-3, b-1, c-2;
c-2; B.a-2, b-1, c-3; E. a-3, b-2, c-1.
C. a-2, b-3, c-1; 296. Privitor la distribuţia obişnuită din câteva
D. a-3, b-1, c-2; afecţiuni dermatologice frecvente, fiind date
E. a-3, b-2, c-1. următoarele variante:
293. Cu privire la distribuţia obişnuită din 1. dermită herpetiformă;
câteva afecţiuni dermatologice frecvente, 2. meningococemie fulminantă;
fiind date următoarele variante: 3. vasculita cutanată a vaselor mici; şi
1. respectă un dermatom, de obicei pe următoarele afecţiuni:
trunchi, dar poate fi oriunde; a. întreaga suprafaţă a pielii;
2. coate, genunchi, scalp, porţiunile inferioare b. coate,
ale spatelui, unghiile de la mâini (distribuţia genunchi, fese şi porţiunea
poate fi generalizată); posterioară a scalpului;
3. inghinal, axilă, gât; c. porţiunile
şi următoarele afecţiuni: inferioare ale membrelor
a. psoriazis; inferioare;
b. herpes zoster; care listă de asocieri este corectă:
c. acrocordoane (engl. skin tags); A. a-1, b-2, c-3;
care listă de asocieri este corectă: B. a-1, b-3, c-2;
A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-1, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1;
C. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.
D. a-3, b-1, c-2; 297. Privitor la distribuţia obişnuită din câteva
E. a-3, b-2, c-1. afecţiuni dermatologice frecvente, fiind date
294. Cu referinţă la distribuţia obişnuită din următoarele variante:
unele afecţiuni dermatologice frecvente, 1. faţă, trunchi, membrele sunt mult mai puţin
fiind date următoarele variante: afectate;
1. frunte, obraji, tâmple, buză superioară; 2. oriunde;
2. suprafaţa de extensie a membrelor, mai 3. încheietura mâinii, glezne, gură (distribuţia
ales inferioare; poate fi extinsă); şi următoarele afecţiuni:
3. piept, spate, abdomen, membre a. lichen plan;
proximal; b. varicelă;
şi următoarele stări patologice: a. melasmă; c. urticarie;
b. ţinea versicolor; care listă de asocieri este corectă:
c. xeroză; A. a-1, b-2, c-3;
care listă de asocieri este corectă: B. a-1, b-3, c-2;
A. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1;
C.a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.
D. a-3, b-1, c-2; 298. Cu privire la distribuţia obişnuită din
E. a-3, b-2, c-1. unele afecţiuni dermatologice frecvente,
fiind date următoarele variante:
1. buze, organele genitale; c. carcinom bazocelular;
2. picioare, inghinal, barbă, sau scalp; care listă de asocieri este corectă:
3. oriunde; A. a-1, b-2, c-3;
şi următoarele afecţiuni: B. a-1, b-3, c-2;
a. dermatofitoză (dermatofiţie); C. a-2, b-1. c-3;
b. herpes simplex; D. a-2, b-3, c-1;
c. dermatofibrom; E.a-3, b-1, c-2.
care listă de asocieri este corectă: 302. Cu referire la caracteristicile leziunilor
A. a-1, b-2, c-3; din câteva afecţiuni dermatologice
frecvente, fiind date următoarele variante:
B. a-1, b-3, c-2;
1. pete şi placarde eritematoase, descuamare
C. a-2, b-1, c-3;
şi lichenificare, prurit;
D. a-2, b-3, c-1;
2. leziuni indurate şi posibil hipercheratozice,
E. a-3, b-1, c-2.
adesea cu ulceraţie şi/sau crustă;
299. Referitor la caracteristicile leziunilor din 3. papule eritematoase cu un punct roşu
câteva afecţiuni dermatologice frecvente, central;
fiind date următoarele variante: şi următoarele afecţiuni:
1. comedoane deschise şi închise, papule
eritematoase, pustulă, a. carcinom cu celule
chisturi; scuamoase;
b. dermita atopică;
2. macule albe ca creta, depigmentare
c. muşcături de insecte;
frapantă ca urmare a dispariţiei
care listă de asocieri este corectă:
melanocitelor;
A. a-1, b-2, c-3;
3. zone eritematoase macerate cu pustulă
satelite, pete albe, friabile pe mucoase;
B. c
a-1, b-3, -2;
C.a-2, b-1, c-3;
şi următoarele afecţiuni:
D. a-2, b-3, c-1;
a. vitiligo;
E. a-3, b-1, c-2.
b. candidoză;
c. acnee vulgară; 303. Cu referinţă ia caracteristicile leziunilor
din câteva afecţiuni dermatologice
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2,
c-3; B.a-2, b-1, c-3; frecvente, fiind date următoarele variante:
C. a-2, b-3, c-1; 1. pete de eritem şi descuamare pe un fond
de hiperpigmentare asociat cu semne de
D. a b c -3, -1, -2; insuficienţă venoasă;
E. a-3, b-2, c-1. 2. placarde brune cu scuame grase aderente
(ca şi cum ar fi lipite);
300. Cu privire la caracteristicile leziunilor din
câteva afecţiuni dermatologice frecvente, 3. papule roşii, pline cu sânge;
fiind date următoarele variante: şi următoarele afecţiuni:
a. dermita de stază;
1.eritem, telangiectazii, papule, b. angiom cireaşă;
pustulă; c. cheratoză seboreică;
2. macule de culoarea pielii sau roşii-brune care listă de asocieri este corectă:
sau papule cu scuame uscate, rugoase, A. a-1, b-2, c-3;
aderente; B. a-1, b-3, c-2;
3. variază în funcţie de localizare, (de C. a-2, b-1, c-3;
exemplu, ţinea corporis - pată inelară D. a-2, b-3, c-1;
scuamoasă); E. a-3, b-1, c-2.
şi următoarele afecţiuni: 304. Despre caracteristicile leziunilor din
a. cheratoză actinică; câteva afecţiuni dermatologice frecvente,
b. dermatofitoză (dermatofiţie); fiind date următoarele variante:
c. rozacee; 1. vezicule profunde;
care listă de asocieri este corectă: 2. tumoră fermă, roz, violacee, sau brună;
A. a-1, b-3, c-2; 3. pustule foliculare (situate în orice zonă
B. a-2, b-1, c-3; păroasă);
C. a-2, b-3, c-1; 4. papule, vezicule, pustule, adesea cruste de
D. a-3, b-1, c-2; culoarea mierii;
E. a-3, b-2, c-1. şi următoarele afecţiuni:
301. Privitor la caracteristicile leziunilor din a. cheloid;
câteva afecţiuni dermatologice frecvente, b. foliculită;
fiind date următoarele variante: o eczemă dishidrotică;
1. eritem cu scuame grase galben-brune; d. impetigo;
2. papulă cu margine perlată, telangiectatică care listă de asocieri este corectă:
pe o zonă de piele lezată de soare; A. a-1, b-4, c-2, d-3;
3. papule excoriate, leziuni săpate în piele, B.a-2, b-3, c-1, d-4;
prurit; C. a-2, b-4, c-1, d-3;
şi următoarele afecţiuni: D.a-4, b-2, c-3, d-1;
a. scabie; E. a-4, b-3, c-2, d-1.
b. dermita seboreică;
305. Referitor la localizarea leziunilor din 364. Fiind date
dermita alergică de următoarele tipuri de leziuni
contact, fiind daţi cutanate:
următorii agenţi etiologici: 1. erupţiile figurate;
1. nichel; 2. erupţii anulare fără componentă migratorie
2. catarama de la pantof; evidentă;
3. iederă otrăvitoare; 3. poikilodermie;
şi următoarele localizări: 4. telangiectaziile periunghiale;
a. degete, lobii urechilor; şi următoarele caracteristici:
b. faţa dorsală a picioarelor; a. apare pe pielea lezată de radiaţia
c. suprafeţe expuse (neprotejate de haine); ionizantă (mai rar la ora actuală);
fazele de macule
1. boală Reiter;
2. sifilisul secundar; 368. Propuse fiind următoarele tipuri de
3. limfomul cutanat cu celule T; afecţiuni cutanate:
4. dermatomiozită; 1. pitiriazis rozat;
şi următoarele caracteristici: 2. sifilisul secundar;
a. 3. sindromul Sezary;
istoric de ulcere orale, conjunctivită, 4. lupus eritematos sistemic; şi următoarele
uveită, şi/sau uretrită; caracteristici:
a. trebuie trecute în revistă medicamentele
b.
este responsabil de până la un sfert din pacientului deoarece erupţia poate fi
cazurile de eritrodermie în unele serii de tratată prin simpla întrerupere a agentului
pacienţi; declanşator;
b. examinate cu lupa (mărire de 10x),
c. alopecie necicatricială;
d. telangiectazii periunghiale şi eritem vasele sanguine din repliurile unghiale
periunghial adesea însoţit de cuticule sunt tortuoase şi seamănă cu nişte
„zdrenţuite" şi sensibilitate dureroasă la „glomeruli";
vârfurile degetelor; c.
care listă de asocieri este corectă: leziunile progresează de la placarde şi
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
formaţiuni tumorale izolate
până ia
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-2, b-3,c-4,d-1; eritrodermie;
D. a-2, b-4, c-3, d-1;
E.a-3, b-4, c-1, d-2. d. condiloame late;
care listă de asocieri este corectă: b. la
A. a-1, b-4, c-3, d-2; examinarea cu lupa (mărire de 10x) a
B. a-2, b-1, c-4, d-3; vaselor sanguine din repliurile
C. a-4, b-1, c-2, d-3; unghiale,
D. a-4, b-1, c-3, d-2; se constată că buclele capilare sunt
PT 368 E.a-4, b-3, c-2, d-1. parţial dispărute, iar cele restante sunt
369. Fiind mult dilatate;
indicate următoarele tipuri de c. în stadiile
afecţiuni cutanate: timpurii, poate fi confundat cu
1. lichen plan; o eczemă sau cu psoriazisul;
2. sifilisul secundar; d. pete pe mucoase;
3. sindromul Sezary; care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-4, PT 370
c-3, d-2; B.a-3, b-2, c-1, d-4; C.a-3, b-2, c-4,
4. sclerodermie;
d-1;
şi următoarele caracteristici:
a. mai adesea, eritrodermia este prezentă D. a-3, b-4, c-1, d-2;
pe întreaga durată a bolii; E.a-4, b-1, c-3, d-2.
b. leziuni papuloase cu baza largă şi 371. Fiind desemnate următoarele tipuri de
umede; afecţiuni cutanate:
c. trebuie trecute în revistă medicamentele 1. limfomul cutanat cu celule T;
pacientului deoarece erupţia poate fi 2. sifilisul secundar;
tratată prin simpla întrerupere a agentului 3. eritrodermie idiopatică;
declanşator; 4. telangiectazia hemoragică ereditară; şi
d. la examinarea cu lupa (mărire de 10x) a următoarele caracteristici:
vaselor sanguine din repliurile unghiale, a. adenopatii, stare generală alterată,
se constată că buclele capilare sunt febră, durere de cap, mialgii;
parţial dispărute, iar cele restante sunt b. leziunile apar în general la vârsta adultă,
mult dilatate; sunt de culoare roşu închis şi de obicei
care listă de asocieri este corectă: uşor proeminente;
A. a-2, b-1, c-3, d-4; o adesea nu răspunde la terapia adecvată
B. a-2, b-3, c-4, d-1; pentru bolile inflamatoare; d. urmărirea în
C. a-3, b-1, c-4, d-2; timp este obligatorie pentru
D. a-3, b-2, c-1, d-4; a depista din timp posibila apariţie a unui
E. a-4, b-2, c-3, d-1. limfom cutanat; care listă de asocieri este
370. Indicate corectă:
fiind următoarele tipuri de A. a-1, b-4, c-2, d-3;
afecţiuni cutanate: B. a-2, b-4, c-1, d-3;
1. limfomul cutanat cu celule T; C. a-4, b-1, c-2, d-3;
2. sifilisul secundar; D. a-4, b-1, c-3, d-2;
3. sindromul Sezary; E.a-4, b-2, c-1, d-3.
4. dermatomiozită; 372. Desemnate fiind următoarele tipuri de
şi următoarele caracteristici: afecţiuni cutanate:
a. limfocite T 1. limfomul cutanat cu celule T;
atipice circulante, prurit şi 2. psoriazis;
adenopatie; 3. boala Lyme;
890 Semiologie dermatologica
c. nu există semne de inflamaţie în zonele d. leziunile lasă o scuamă albă fină când
afectate, dar se poate rezolva dacă boala sunt zgâriate şi au fluorescentă aurie la
de ţesut conjunctiv subiacentă devine examinarea în lumină ultravioletă;
inactivă; care listă de asocieri este corectă:
d. la aceşti pacienţi a fost detectat A. a-1, b-4, c-3, d-2;
mozaicism cromozomial; B. a-3, b-4, c-1, d-2;
care listă de asocieri este corectă: C. a-3, b-4, c-2, d-1;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; D. a-4, b-1, c-3, d-2;
B. a-1, b-3, c-2, d-4; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
C.a-2, b-3, c-1, d-4; 457. Referitor la afecţiunile cu
D. a-2, b-3, c-4, d-1; hipopigmentaţie, următoarele afirmaţii sunt
E.a-4, b-1, c-3, d-2. corecte, cu excepţia:
455. Propuse fiind următoarele boli cu A. bolile de hipopigmentaţie sunt adesea
hipopigmentaţie: clasificate drept difuze sau localizate;
1. leucodermia asociată cu melanomul; B. în bolile cu hipomelanoză localizată,
2. ţinea (pitiriazis) versicolor; zonele de afectare sunt macule sau pete
3. piebaldism; cu pigmentaţie redusă sau absentă;
4. hipomelanoză lui Ito; C. infecţiile cutanate se pot prezenta ca boli
şi următoarele caracteristici: cu hipopigmentaţie (de exemplu, lepra
tuberculoidă);
a. spre deosebire de vitiligo idiopatic,
D. zone localizate de hipopigmentaţie sunt
începe adesea pe trunchi şi apariţia ei ar
adesea observate după o inflamaţie
trebui să îndemne la căutarea unei boli
cutanată;
metastatice;
b. cauza
E. pielea de deasupra leziunilor active de
ar putea fi incapacitatea
sarcoidoză poate prezenta
melanoblaştiior de a supravieţui sau de a
hipopigmentaţie;
se diferenţia în melanocite în pielea
F. prezenţa unor zone localizate de
ventrală;
hipopigmentaţie exclude diagnosticul de
o tiparul leziunilor cutanate ar putea fi
limfom cutanat cu celule T.
rezultatul migrării a două clone de
458. Referitor la albinismul oculocutanat
melanocite primordiale cu potenţiale diferite (AOC), următoarele afirmaţii sunt corecte,
de formare a pigmentului; cu excepţia:
d. leziunile apar mai ales la adulţii tineri şi au A. AOC este exemplul clasic de
distribuţie în „şal"; hipopigmentaţie localizată;
care listă de asocieri este corectă: B. aspectul caracteristic al pacienţilor la
A. a-1, b-3, c-2, d-4; naştere este cu păr alb, ochi cenuşiu-
B. a-1, b-3, c-4, d-2; albaştrii şi piele roz-albă;
C. a-2, b-1, c-4, d-3; C. modificările oculare nu sunt influenţate
D. a-4, b-2, c-1, d-3; de gradul hipopigmentaţiei;
E. a-4, b-3, c-1, d-2. D. pacienţii cu activitatea tirozinazei
456. Fiind indicate următoarele boli cu complet absentă menţin fenotipul de la
hipopigmentaţie: naştere;
1. leucodermia asociată cu melanomul; E. scăderea pigmentului se observă uşor
2. ţinea (pitiriazis) versicolor; când pacienţii sunt comparaţi cu rudele lor
3. piebaldism; de gradul întâi.
4. lepra tuberculoidă;
şi următoarele caracteristici:
459. Cu privire la albinismul oculocutanat
(AOC), următoarele afirmaţii sunt corecte,
a. mutaţii în proto-oncogena c-kit care
cu excepţia:
codifică receptorul tirozinkinazic pentru A. cele mai frecvente forme sunt
factorul de creştere al celulelor stern; provocate
b. câteva pete asimetrice de de mutaţii în gena tirozinazei (tip I) sau în
hipomelanoză, cu anestezie, anhidroză şi gena P (tip 2);
alopecie; B. la pacienţii cu AOC tip IA, activitatea
c. apare şi la pacienţii care fac enzimatică este total absentă;
imunoterapie pentru melanom, datorită C. la naştere, diferitele forme de AOC
probabil faptului că limfocitele T citotoxice pot
recunosc antigene celulare de suprafaţa apărea similar;
comune pentru celulele de melanom şi D. pacienţii cu activitatea tirozinazei
pentru melanocite; scăzută dobândesc o anumită pigmentaţie
904 Semiologie dermatologica
D. la examinarea cu lampă
către un fung Malassezia;
A. în mod tipic, zonele afectate sunt A. sunt zone de piele subţiată şi netedă;
dispuse simetric; B. prezintă multiple adâncituri,
B. caracteristică este meşa de păr albă la corespunzând unor orificii
tâmple; foliculare
C. la examinarea cu lampă Wood se proeminente;
observă amplificare în cazul leucodermiei C. prezintă multiple proeminenţe mici şi
şi al maculelor hiperpigmentate; dure, corespunzând nevilor de ţesut
D. în patogeneză este posibil să intervină conjunctiv;
un defect de migrare al melanoblaştilor din D. sunt localizate de obicei pe faţă;
creasta neurală până la pielea E. pot apărea oriunde pe trunchi.
dorsală; 491. Privitor la scleroza tuberoasă,
E. au fost incriminate mutaţii în proto- următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
oncogena c-kit care codifică receptorul excepţia:
tirozinkinazic pentru tireoglobulină. A. cel mai timpuriu semn cutanat este o
487. Cu privire la piebaldism, următoarele pată în „frunză de frasin";
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: B. examinarea cu lampa Wood nu este
A. boala este congenitală, cu transmitere folositoare;
autosomal dominantă; C. dimensiunea medie a leziunilor este 1-3
B. de obicei, leziunile sunt stabile; mm;
D. până la 60% din copii (<18 ani) au
C. zonele de hipomelanoză conţin macule
rabdomioame cardiace detectabile
normal pigmentate şi hiperpigmentate de
ecocardiog rafie;
diverse dimensiuni;
E. polioza este o zaharidă anormală care
D. pe eşantionul de biopsie cutanată se apare la pacienţii cu scleroză tuberoasă.
constată hiperplazie melanocitară în 492. Semne cutanate suplimentare în
zonele hipomelanozice; scleroza tuberoasă sunt următoarele, cu
E. cauza ar putea fi incapacitatea excepţia:
melanoblaştilor de a supravieţui sau de a se A. angiofibroame multiple pe faţă (greşit
diferenţia în melanocite în pielea ventrală. numite în trecut adenoame sebacee);
488. Referitor la scleroza tuberoasă, B. fibroame gingivale;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu C. nevi de ţesut conjunctiv;
excepţia: D. zone de piele semănând cu pielea de
A. transmiterea este autosomală, boala fiind porc sau cu coaja de banană;
determinată de mutaţii în două gene E. pată circumscrisă de păr cenuşiu-alb.
diferite; 493. Semne cutanate suplimentare în
B. sunt caracteristice petele în „frunză de scleroza tuberoasă sunt următoarele, cu
frasin"; excepţia:
C. leziunile sunt adesea prezente la
A. adenoame sebacee multiple pe faţă;
naştere;
B. angiofibroame unghiale;
D. detectarea leziunilor este mai dificilă în
special la indivizii cu piele de culoare C. placarde fibroase pe frunte;
închisă; D. pete şagrin;
E. formele obişnuite ale leziunilor sunt E. polioză.
poligonală şi oval-lanceolată. 494. Manifestări sistemice caracteristice
489. Cu privire la scleroza tuberoasă, pentru scleroza tuberoasă sunt
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu următoarele, cu excepţia:
excepţia: A. crize convulsive;
A. leziunile sunt de obicei multiple; B. retardare mentală;
B. în cadrul leziunilor, pigmentul este C. hamartoame de sistem nervos central;
absent; D. hamartoame nazale;
C. se recomandă examinarea pacientului
E. angiomiolipoame uterine;
pentru descoperirea unor semne cutanate
F. limfangioleiomiomatoză producând
suplimentare;
chisturi multiple în parenchimul hepatic;
D. o pată în „frunză de frasin" pe scalp
determină polioză; G. rabdomioame laringiene.
E. zone de hiperpigmentare cu formă 495. Referitor la nevul depigmentat,
alungită, rotunjite la un capăt şi ascuţite la următoarele afirmaţii sunt corecte,
celălalt. cu
excepţia:
490. Referitor la petele „şagrin", următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
908 Semiologie dermatologica
536. Cu privire la stările (mai mult sau mai E. bolile autoimune cele mai frecvent asociate
puţin patologice) asociate cu cu hiperpigmentare difuză sunt ciroza biliară
hiperpigmentare cutanată, următoarele şi lupusul eritematos sistemic.
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: 539. Cu referinţă la stările (mai mult sau
A. cheratozele seboreice sunt forme de mai
hiperpigmentare localizată determinate de puţin patologice) asociate cu
proliferarea melanocitelor; hiperpigmentare cutanată, următoarele
B. în mod caracteristic, în cadrul afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
sindromului LEOPARD apar anomalii A. lentigourile sunt o formă de
electroencefalografice; hiperpigmentare localizată determinată de
C. în pigmentaţia după bleomicină, zonele leziuni epidermice;
de hiperpigmentaţie localizată de pe B. în sindromul LEOPARD apar anomalii
trunchi alcătuiesc un tipar reticulat ale organelor genitale (criptorhidie,
D. în boala Addison hiperpigmentaţia este hipospadias);
difuză, dar este accentuată pe faţă; C. în discheratoză congenitală,
E. hiperpigmentarea din melanomul leucoplachia se transformă adesea în
metastatic se datorează probabil depunerii carcinom bazocelular;
extinse de melanină. D. în boala Addison se produce o creştere a
537. Privitor la stările (mai mult sau mai activităţii melanocitelor stimulată
hormonal;
puţin
E. ciroza biliară şi sclerodermia apar uneori
patologice) asociate cu hiperpigmentare
asociate la acelaşi pacient.
cutanată, următoarele afirmaţii sunt
corecte,
540. Despre stările (mai mult sau mai
puţin
cu excepţia:
patologice) asociate cu hiperpigmentare
A. acanthosis nigricans este o formă de
cutanată, următoarele afirmaţii sunt corecte,
hiperpigmentare localizată determinată de
modificări epidermice;
cu excepţia:
A. nevul este o formă de
B. sindromul LEOPARD se asociază cu
hiperpigmentare
hipertelorism ocular;
localizată determinată de proliferarea
C. pacienţii care iau bleomicină au adesea
melanocitelor;
hiperpigmentare pe coate, genunchi şi
B. pacienţii cu sindrom LEOPARD au
articulaţiile mici ale mâinii;
creşterea întârziată;
D. în sindromul Nelson hiperpigmentaţia
C. în discheratoză congenitală, apare, în
este difuză, dar este accentuată, în mod
caracteristic, pe pliurile palmare, zonele mod caracteristic, distrofie unghială;
D. în sindromul Nelson se produce o
expuse la soare, cicatrici şi mucoasa
creştere a activităţii melanocitelor
bucală;
stimulată hormonal;
E. melanoza cutanată din melanomul
E. în ciroza biliară şi în sclerodermie,
metastatic este probabil consecinţa
pielea
concentraţiei scăzute de precursori
circulanţi ai melaninei. are o culoare brun închis, în special pe
pliurile palmare şi pe cicatrici.
538. Cu referire la stările (mai mult sau
541. Referitor la stările (mai mult sau mai
mai
puţin patologice) asociate cu
puţin patologice) asociate cu
hiperpigmentare cutanată, următoarele
hiperpigmentare cutanată, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: excepţia:
A. cheratoză pigmentată actinică este o A. melanomul este o formă de
formă de hiperpigmentare localizată hiperpigmentare localizată determinată de
determinată de creşterea producţiei de proliferarea celulelor spinoase;
pigment; B. hipoacuzia neurosenzorială este o
B. sindromul LEOPARD include stenoza trăsătură a sindromului Nelson;
mitrală şi stenoza aortică subvalvulară; O în discheratoză congenitală, apare, în mod
O în discheratoză congenitală, apare caracteristic, policitemie;
leucopiachie pe mucoasele bucală şi anală; D. în sindromul de ACTH ectopic se
D. în sindromul de ACTH ectopic produce o scădere a activităţii
hiperpigmentaţia este difuză, dar este melanocitelor;
accentuată pe pliurile palmare, zonele de E. în ciroza biliară, hiperpigmentarea este
frecare, cicatrici şi conjunctive; însoţită de cianoză.
Manifestări cutanate ale bolilor interne 915
555. Privitor la stările (mai mult sau mai 558. Despre stările (mai mult sau mai puţin
puţin patologice) asociate cu hiperpigmentare
patologice) asociate cu hiperpigmentare cutanată, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cutanată, următoarele afirmaţii sunt cu excepţia:
corecte, A. în sindromul Peutz-Jeghers lentigourile
cu excepţia: sunt un indicator de boală sistemică;
A. leziunile pigmentate determinate de B. în incontinenţa pigmentară, zonele de
proliferarea melanocitelor sunt lentigoul, hiperpigmentare localizată alcătuiesc un
nevul melanocitar şi melanomul; tipar în vârtej
B. spre deosebire de neurofibromatoză, C. cauzele de hiperpigmentare difuză pot fi
în împărţite în patru grupe principale;
sindromul McCune-AIbright maculele cafe- D. pielea pacienţilor cu melanoză
au-lait tind să respecte (nu depăşesc) linia determinată de un melanom metastatic
mediană; are culoare albastru turcoaz;
C. melasmă poate fi provocată de sarcină; E. hiperpigmentarea difuză poate avea
D. hiperpigmentare similară cu cea din cauze endocrine, metabolice, autoimune şi
pelagră apare la pacienţii cu deficit de medicamentoase.
vitamină B6, 559. Referitor la hiperpigmentarea difuză
E. în argiroză, pielea capătă o culoare determinată de medicamente sau de
brun- metale, fiind date următoarele mecanisme:
roşiatică. 1. inducerea formării pigmentului melanic;
556. Cu referire la stările (mai mult sau mai 2. granule galben-brune în macrofagele
puţin patologice) asociate cu dermice, reprezentând acumulări
hiperpigmentare cutanată, următoarele intralizozomale de lipide, medicament şi
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: metaboliţii acestuia;
A. la adult, lentigourile (pistruii) sunt 3. depunerea unui anumit medicament sau
legate metal în piele (derm);
cel mai adesea de expunerea la soare; şi următoarele medicamente/ metale:
B. sindroamele cel mai frecvent a. clofazimină;
asociate cu b. amiodaronă;
macule cafe-au-lait sunt neurofibromatoză c. arsenic anorganic;
şi sindromul McCune-AIbright; care listă de asocieri este corectă:
C. melasmă poate fi produsă de fenitoină; A. a-1, b-2, c-3;
D. hiperpigmentare similară cu cea din B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
pelagră apare în D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1.
asociere cu tumorile 560. Cu privire la hiperpigmentarea difuză
carcinoide funcţionale din cauza consumului determinată de medicamente sau de
crescut de niacină; E. în crisioză, pielea metale, fiind date următoarele mecanisme:
capătă o culoare găbui-aurie. 1. inducerea formării pigmentului melanic;
557. Cu referinţă la stările (mai mult sau mai 2. legarea medicamentului sau a metaboliţilor
puţin patologice) asociate cu lui de melanină: complexele conţinând
hiperpigmentare cutanată, următoarele melanină sau hemosiderină plus
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: medicamentul sau metaboliţii lui;
A. la adult, lentigourile (pistruii) sunt 3. depunerea unui anumit medicament sau
distribuite mai ales pe zonele acoperite; metal în piele (derm);
B. câteva macule cafe-au-lait pot să apară şi următoarele medicamente/ metale:
la indivizi normali; a. busulfan, ciclofosfamidă;
C. hiperpigmentarea difuză poate fi de b. clorpromazină;
intensitate egală pe întreaga suprafaţă a c. argint (argiroză);
corpului sau poate fi accentuată pe zonele care listă de asocieri este corectă:
expuse la soare; A. a-1, b-2, c-3;
D. tratament cu izoniazidă poate induce o B. a-1, b-3, c-2;
hiperpigmentare similară cu cea din C. a-2, b-1, c-3;
pelagră; D. a-2, b-3, c-1;
E. modificări de culoare la ochi apar după E. a-3, b-1, c-2.
administrarea de săruri de aur (sclere) şi 561. Privitor la hiperpigmentarea difuză
clofazimină (conjunctive). determinată de medicamente sau de
metale, fiind date
918 Semiologie dermatologica
607. Fiind date următoarele afecţiuni care 610. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
pot produce vezicule/ bule:
produce vezicule/ bule: 1. necroliză epidermică toxică;
1. necroliza epidermică toxică; 2. eritem multiform;
2. eritem multiform; 3. porfiria cutanată
3. bule de comă; tardivă; şi următoarele
şi următoarele trăsături: trăsături:
a. erupţia poate fi precedată sau însoţită de a. printre modificările asociate se află
febră, stare generală alterată, mialgii, hipertricoza regiunii malare laterale (la
durere în gât şi tuse; bărbaţi) sau a feţei (la femei);
b. leziunile apar la locurile de presiune; b. când cauza este virusul herpes simplex,
c. morbiditatea şi mortalitatea depind de leziunile apar la 7-12 zile după erupţia
extinderea necrozei epidermice; care listă de virală;
asocieri este corectă: c. medicamentele sunt principala cauză,
A. a-1, b-2, c-3; cel mai frecvent fenitoina, barbituricele,
B. a-2, b-1, c-3; carbamazepina, sulfonamidele,
C. a-2, b-3, c-1; penicilinele şi antiinflamatoarele
D.a-3, b-1, c-2; nesteroidiene;
E. a-3, b-2, c-1.
care listă de asocieri este corectă:
608. Fiind date următoarele afecţiuni care A. a-1, b-3, c-2;
pot B. a-2, b-1, c-3;
produce vezicule/ bule: C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
1. necroliză epidermică toxică;
E. a-3, b-2, c-1.
2. eritem multiform;
3. porfiria cutanată tardivă; şi
611. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
produce vezicule/ bule:
următoarele trăsături:
a. poate să apară stare septică; 1. necroliză epidermică toxică;
2. sindrom Stevens-Johnson;
b. în zonele expuse la soare (mai ales pe
3. porfiria cutanată tardivă;
faţă şi pe mâini), pielea devine foarte
şi următoarele afirmaţii:
fragilă, astfel încât traumatismele produc a. este cel mai adesea determinat de
eroziuni şi vezicule în tensiune; medicamente, mai ales de sulfonamide,
c. leziunile se rezolvă de obicei în 3-6 fenitoina, barbiturice, peniciline şi
săptămâni, dar pot recidiva, în special carbamazepina;
când sunt determinate de virusul herpes b. leziuni cutanate similare pot să apară în
simplex; formele acute severe de reacţie grefă-
care listă de asocieri este corectă: contra-gazdă (grad 4);
A. a-1, b-2, c-3; c. în zonele expuse la soare, apar
B. a-1, b-3, c-2; hiperpigmentare şi placarde sclerotice
C. a-2, b-3, c-1; ferme;
D. a-3, b-1, c-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-3, b-2, c-1. A. a-1, b-2, c-3;
609. Fiind date următoarele afecţiuni care B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
pot
D. a-3, b-1, c-2;
produce vezicule/ bule: E. a-3, b-2, c-1.
1. necroliză epidermică toxică;
612. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
2. eritem multiform;
3. porfiria cutanată tardivă; şi
produce vezicule/ bule:
1. eritemul multiform;
următoarele trăsături:
2. sindrom Stevens-Johnson;
a. printre cauze, alături de virusul herpes
3. porfiria cutanată tardivă;
simplex, se află vaccinările, radioterapia
şi următoarele trăsături:
şi expunerea la toxine ambientale;
a. leziunile primare sunt macule roz-roşii şi
b. pot fi afectate mucoasele şi tractul
papule edematoase, în centrul cărora
intestinal;
poate să apară o veziculă;
c. leziunile se vindecă prin cicatrizare cu
formare de leziuni de tip milia; b. caracteristice sunt
care listă de asocieri este corectă: macule întunecate
A. a-1, b-2, c-3; extinse şi afectare
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
mucoasă semnificativă;
c. creşterea uroporfirinelor urinare confirmă
D. a-2, b-3, c-1;
diagnosticul; care listă de asocieri este
E. a-3, b-2, c-1.
corectă:
Manifestări cutanate ale bolilor interne 925
791. Printre bolile asociate mai rar cu C. se poate asocia cu pancreatita acută
eritemul nodos se află următoarele, cu sau
excepţia: cronică;
A. coccidioidomicoză; D. poate fi însoţită de manifestări
B. infecţii respiratorii superioare;
generale,
C. histoplasmoză;
precum artrita sau febra;
D. infecţii cu Chlamydophila pneumoniae;
E. infecţii cu Mycoplasma pneumoniae.
E. poate afecta şi grăsimea viscerală
(fenomene inflamatoare).
792. Referitor la eritemul indurat (Erln) şi ia
vasculită nodulară (VaNo), următoarele 796. Circumstanţe în care apar noduli
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: eritematoşi subcutanaţi, sunt următoarele,
A. faţa este cea mai frecventă localizare a cu excepţia:
leziunilor de Erln; A. în PAN cutanată;
B. Erln şi VaNo au histologie similară; B. ca o manifestare de vasculită sistemică;
C. leziunile se pot ulcera, lăsând în urmă C. în boala Takayasu;
cicatrici permanente şi hiperpigmentare; D. în granulomatoza alergică;
D. VaNo este de obicei idiopatică; E. în granulomatoza Wegener.
E. VaNo mai este numită şi Erln de tip 797. Care dintre următoarele leziuni nu fac
Whitfield.
parte din tabloul caracteristic pentru PAN
793. Cu privire la eritemul indurat (Erln) şi la cutanată:
vasculită nodulară (VaNo), următoarele
A. noduli subcutanaţi;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. Erln şi VaNo reprezintă reacţii de B. ulcere dureroase;
hipersensibilitate la antigene endogene C. macule roz;
sau exogene; D. leziuni roşii-purpurii, cu tipar reticular;
B. iniţial, s-a considerat că Erln şi VaNo E. livedo reticularis.
reprezintă spectrul clinic al unei singure 798. Referitor la PAN cutanată, următoarele
entităţi patologice, dar ulterior au fost afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
separate; A. tiparul leziunilor este determinat de fluxul
C. Erln şi VaNo sunt forme de paniculită; sanguin accelerat prin plexul venos
D. Erln mai este numit şi Erln de tip Bazin; superficial orizontal;
E. Erln se asociază cu prezenţa ADN de B. majoritatea leziunilor apar pe membrele
Mycoplasma pneumoniae, identificat în inferioare;
leziunile cutanate prin reacţia polimerazică C. pe lângă leziunile cutanate, pot să apară
în lanţ (PCR). şi artralgii şi mialgii;
794. Cu privire la lupusul profund, D. nu apar semne de afectare sistemică;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu E. eşantioanele de biopsie cutanată din
excepţia: noduli evidenţiază modificările
A. leziunile sunt prezente mai ales pe caracteristice de vasculită.
porţiunea superioară a braţelor şi a
Leziuni cutanate roşii-brune
feselor;
B. leziunile apar mai ales în zonele cu ţesut
799. Referitor la leziunile cutanate roşii-
brune, fiind date următoarele afecţiuni:
muscular abundent;
C. se asociază atât cu forma cutanată, cât
1.sarcoidoză;
2. lupus vulgar;
şi cu cea sistemică de lupus;
3. sindrom Sweet;
D. lupusul profund este o formă de
4. urticarie pigmentată;
paniculită;
E. pielea de deasupra leziunilor poate fi şi următoarele caracteristici:
normală, eritematoasă sau cu leziuni de a. leziuni urticariene la stimuli mecanici
lupus discoid. (semnul Darier);
b. a fost raportat şi în asociere cu limfom,
795. Referitor la necroza grăsimii
mielom, sindroame mielodisplazice şi
subcutanate în cadrul unei boli pancreatice, tumori solide (mai ales de tract
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu genitourinar);
excepţia: c. este o formă de tuberculoză cutanată
A. este determinată probabil de amilaza care apare la individul infectat şi
circulantă; sensibilizat anterior;
B. poate să apară în asociere cu d. leziunile cutanate care, la diascopie
carcinomul (presiune cu o lamă de sticlă), au o
pancreatic; culoare reziduală galben-brună;
care listă de asocieri este corectă:
942 Semiologie dermatologica
vasculare; degeraturile.
C. înainte de apariţia erupţiei pacientul are 903. Referitor la cauzele ulcerelor cutanate,
adesea cefalee severă şi fotofobie; fiind date următoarele categorii:
D. leziunile iniţiale sunt macule şi papule 1. leziunile sunt consecinţa unor afecţiuni
eritematoase; primar cutanate;
E. cu timpul, leziunile se extind centrifug. 2. leziunile (de obicei, purpurice) apar în
899. Cu privire la febra pătată a Munţilor cadrul unor boli sistemice şi sunt localizate
Stâncoşi, următoarele afirmaţii sunt predominant pe porţiunile inferioare ale
corecte, membrelor inferioare;
3. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
cu excepţia:
şi sunt localizate predominant pe porţiunile
A. este o zoonoză;
inferioare ale membrelor inferioare, mai ales
B. este provocată de Chlamydia pe faţa plantară a picioarelor;
trachomatis; 4. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
C. erupţia este precedată de câteva zile de care afectează şi mucoasele;
febră şi frisoane; şi următoarele boli:
D. leziunile iniţiale sunt localizate în a. neuropatic;
porţiunile proximale ale membrelor; b. necroliză epidermică toxică;
E. în timp, leziunile devin purpurice. c. vasculită cutanată a vaselor mici;
900. Care dintre următoarele nu este o d. boală venoasă periferică;
localizare caracteristică pentru leziunile care listă de asocieri este corectă:
iniţiale din febra pătată a Munţilor Stâncoşi: A. a-1, b-3, c-2, d-4;
A. încheieturile mâinilor; B. a-1, b-4, c-3, d-2;
B. glezne; C. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. palme; D. a-3, b-2, c-4, d-1;
D. umeri; E. a-3, b-4, c-2, d-1.
E. tălpi. 904. Cu privire la cauzele ulcerelor cutanate,
901. Referitor la ecthyma gangrenosum, fiind date următoarele categorii:
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu 1. leziunile sunt consecinţa unor afecţiuni
excepţia: primar cutanate;
A. leziunile apar adesea pe faţă; 2. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
B. leziunile încep ca macule palide; şi sunt localizate predominant pe porţiunile
inferioare ale membrelor inferioare;
C. ulterior dezvoltă purpura şi necroză
periferică; 3. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
D. în interiorul leziunilor se pot forma şi care afectează şi mucoasele;
şi următoarele boli:
bule; a. boală arterială periferică;
E. de
b. hemoglobinopatii;
obicei apare la tineri fără patologie
c. paniculită;
preexistentă.
d. sindrom Behcet;
902. Referitor la agenţii infecţioşi implicaţi în
care listă de asocieri este corectă:
etiologia ecthyma gangrenosum, fiind date
următoarele categorii: A. a-1, b-2, c-2, d-3;
1. microorganismul asociat clasic cu; B. a-1, b-3, c-2, d-2;
2. alţi bacili gram-negativi care pot produce C.a-2, b-1, c-2, d-3;
D. a-2, b-2, c-3, d-1;
leziuni similare;
E.a-3, b-2, c-1, d-2.
3. la gazdele imunocompromise;
şi următoarele microorganisme: 905. Privitor la cauzele ulcerelor cutanate,
a. Candida; fiind date următoarele categorii:
b. fungi oportunişti; 1. leziunile sunt consecinţa unor afecţiuni
c. Klebsiella; primar cutanate, dar asociată şi cu boli
d. Escherichia coli; sistemice;
e. Serratia; 2. leziunile (de obicei, purpurice) apar în
f. Pseudomonas aeruginosa; cadrul unor boli sistemice şi sunt localizate
care listă de asocieri este corectă: predominant pe porţiunile inferioare ale
A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-3, f-2; membrelor inferioare;
B.a-2, b-1, c-3, d-2, e-2,f-3; 3. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
C. a-2, b-3, c-1, d-2, e-3, f-2; care afectează şi mucoasele;
D. a-3, b-2, c-3, d-1, e-2, f-2; 4. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
E. a-3, b-3, c-2, d-2, e-2,f-1. şi au distribuţie generalizată;
Ulcere şi următoarele boli:
a. vascuiopatie livedoidă;
958 Semiologie dermatologica
b. capacitatea de a decodifica prozodia obiectul cel mai lat de pe masă!" (pe masă
vorbită; aflându-se o carte şi un creion ascuţit);
c. pacientul denumeşte lingura drept E. „închideţi ochii!"
„obiectul cu care se mănâncă"; 1154. Fiind date următoarele categorii de
d. pacientul nu poate nici denumi corect un
obiect, nici indica obiectul corespunzător
întrebări/ comenzi pe care un
unei denumiri; neurolog mai
care este lista de asocieri corectă: puţin experimentat le foloseşte în cadrul
A. a-1, b-2, c-4, d-3; evaluării capacităţii de înţelegere:
B. a-1, b-3, c-2, d-4; 1. evaluarea capacităţii pacientului de a
C. a-1, b-3, c-4, d-2; urmări conversaţia solicitându-i-se să
D. a-2, b-4, c-3, d-1;
răspundă la întrebări cu răspuns univoc
E. a-3, b-1, c-2, d-4.
(„da/ nu");
1150. Referitor la diferenţierea afaziei fluente
de ce nefluentă pe baza caracteristicilor 2. evaluarea capacităţii pacientului de a
vorbirii, fiind date: urmări conversaţia cerându-i-se pacientului
1. vorbirea fluentă; să indice obiectele adecvate;
3. evaluarea înţelegerii unor structuri
2.vorbirea nefluentă; sintactice complexe prin folosirea unor
şi următoarele caracteristici: structuri întrepătrunse sau incluse una
a. dizartrică; într-alta;
b. întreruptă; 4. comandă neadecvată pentru testarea
c. intonaţie adecvată; capacităţii de înţelegere;
d. lungimea medie a frazelor sub 4 cuvinte; şi următoarele întrebări/ comenzi:
e. lungime adecvată a frazelor; a. „De unde se aprinde lumina în această
care este lista de asocieri corectă: cameră?";
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; b. „întoarceţi-vă pe o parte!";
B. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; c. „Un câine poate zbura?";
C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; d. „Ridicaţi-vă de pe scaun!";
e. „Dacă guma este în penar, iar penarul
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
este sub masă, unde se află guma faţă de
E.a-2, b-2, c-1, d-2, e-1. masă?";
1151. în evaluarea unui pacient cu afazie, se care este lista de asocieri corectă:
testează următoarele aspecte ale vorbirii, A. a-1, b-4, c-4, d-2, e-3;
cu excepţia: B. a-2, b-4, c-1, d-3, e-4;
A. înţelegerea; C. a-2, b-4, c-1, d-4, e-3;
B. eleganţa exprimării; D. a-3, b-4, c-4, d-1, e-2;
C. repetarea; E. a-4, b-4, c-1, d-2, e-3.
D. citirea;
E. scrierea. 1155. Date fiind următoarele categorii de
1152. Care dintre următoarele întrebări/ întrebări/ comenzi pe care un neurolog mai
comenzi nu este adecvată pentru testarea puţin experimentat le foloseşte în cadrul
capacităţii de înţelegere: evaluării capacităţii de înţelegere:
A. „Se vede soarele pe cer noaptea?"; 1. evaluarea capacităţii pacientului de a
B. „Pe ce ne putem aşeza în această urmări conversaţia punându-i întrebări cu
cameră?"; răspuns univoc („da/ nu");
C. „Dacă penarul se află sub carte, care 2. evaluarea capacităţii pacientului de a
obiect este deasupra?"; urmări conversaţia cerându-i-se pacientului
D. „întoarceţi cu vârful spre să indice obiectele adecvate;
dumneavoastră 3. evaluarea înţelegerii unor structuri
obiectul cel mai ascuţit de pe masă!" (pe sintactice complexe prin folosirea diatezei
masă aflându-se o carte şi un creion pasive;
ascuţit); 4. comenzi neadecvate pentru testarea
E. „Ridicaţi-vă de pe scaun!". capacităţii de înţelegere;
1153. Care dintre următoarele întrebări/ şi următoarele întrebări/ comenzi:
comenzi este inadecvată pentru testarea a. „Aşezaţi-vă pe scaun!";
capacităţii de înţelegere: b. „închideţi ochii!";
A. „Ninge vara?"; c. „Dacă un leu este mâncat de un tigru,
B. „Pe unde se poate intra în această care animal rămâne în viaţă?";
cameră?";
d. „Ninge vara?";
C. „Dacă un leu este mâncat de un tigru,
care animal rămâne în viaţă?"; e. „Pe unde poate intra aer în această
D. „Mutaţi în colţul din dreapta sus al cameră?";
mesei care este lista de asocieri corectă:
A. a-2, b-1, c-3, d-4, e-4;
Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice 987
B. a-2, b-1, c-4, d-3, e-4; d. vorbirea este concisă, telegrafică, dar
C. a-2, b-3. c-4, d-1, e-4; informativă;
D.a4,b-2, c-4, d-3, e-1; e. poate fi confundată cu o afecţiune
E. a-4, b-4, c-3, d-1, e-2. psihiatrică;
1156.Fiind date următoarele cele două tipuri care listă de asocieri este corectă:
de afazie: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
1. afazia Wernicke; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
2. afazia Broca; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
şi următoarele caracteristici: D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
a. pacienţii pot plânge uşor, se simt
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1.
frustraţi, deprimaţi, sunt conştienţi de
starea lor; 1159.Propuse fiind următoarele cele două
b. ordinea cuvintelor este anormală; tipuri de afazie:
c. este forma tipică de afazie fluentă; 1. afazia Wernicke;
d. debitul verbal este mare, dar sărac în 2. afazia Broca;
informaţii; şi următoarele caracteristici:
e. înţelegerea deficitară a limbajului vorbit; a. debitul verbal poate fi redus la o
care listă de asocieri este corectă: mormăială neinteligibilă;
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; b. debitul verbal este fluent;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1; c. pacientul poate să manifeste mânie
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; sau
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;
nerăbdare când examinatorul nu reuşeşte
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1.
să-i descifreze formulările parafazice;
1157.Date fiind următoarele cele două tipuri d. este forma tipică de afazie nefluentă;
de afazie: care listă de asocieri este corectă:
1. afazia Wernicke; A. a-1, b-1, c-2, d-2;
2. afazia Broca; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
şi următoarele caracteristici: C. a-2, b-1, c-1, d-2;
a. gesturile şi pantomima nu ameliorează D. a-2, b-1, c-2, d-1;
comunicarea; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
b. agramatism (desinenţele cuvintelor 1160.Fiind indicate următoarele cele două
declinabile sunt neadecvate); tipuri de afazie:
c. vorbirea este fluentă, dar există 1. afazia Wernicke;
probleme cu repetarea, denumirea, citirea 2. afazia Broca;
şi scrierea cuvintelor; şi următoarele caracteristici:
d. chiar şi atunci când limbajul spontan a. la unii pacienţi pot să existe agitaţie
este foarte dizartric, îşi pot menţine severă sau chiar comportamente
capacitatea de a articula relativ normal paranoide;
cuvintele când cântă; b. debitul verbal poate fi redus la un singur
e. este denumită incorect afazie senzorială cuvânt („da", „nu") care este emis cu
(de percepţie); diferite intonaţii în încercarea de a
care listă de asocieri este corectă: exprima aprobarea sau dezaprobarea;
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; o este denumită incorect şi afazie motorie (de
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1; expresie); d. se menţine intonaţia adecvată;
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; care listă de asocieri este corectă:
D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; A. a-1, b-1, c-2, d-2;
E.a-2, b-1, c-1, d-2, e-1. B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
1158.Fiind propuse următoarele cele două D. a-2, b-1, c-2, d-1;
tipuri de afazie: E. a-2, b-2, c-1, d-1.
1. afazia Wernicke;
1161. Indicate fiind următoarele cele două
2. afazia Broca; tipuri de afazie:
şi următoarele caracteristici: 1. afazia Wernicke;
a. este afectată înţelegerea limbajului atât 2. afazia Broca;
vorbit, cât şi scris; şi următoarele caracteristici:
b. terapia intonaţională a. vorbirea este nefluentă, laborioasă,
este o metodă de dizartrică;
recuperarea a b. păstrează capacitatea de a executa
funcţiei limbajului comenzi care vizează musculatura axială,
specifică pentru această formă de deşi alte comenzi nu le poate executa;
c. sunt deficitare fluenţa, capacitatea de a
afazie;
o pacientul pare să nu-şi dea seama că denumi şi de a repeta;
limbajul său este de neînţeles; d. limbajul conţine multe parafazii şi
perifraze;
care listă de asocieri este corectă:
988 Semiologie neurologică
PT 1188
1289. Fiind indicaţi următorii nervi cranieni b. i se cere pacientului să-şi încreţească
testaţi: fruntea;
1.NC1; c. se evaluează muşchii intrinseci care
2. NC6; controlează constricţia papilară şi
3. NC9 (funcţia motorie); acomodarea;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2,
şi următoarele manevre de evaluare:
c-3; B.a-2, b-1, c-3;
a. se evaluează muşchiul drept lateral;
C. a-2, b-3, c-1;
b. i se cere pacientului să identifice
substanţa mirosită; D. a-3, b-1, c-2;
c. se cere pacientului să deschidă gura larg E.a-3, b-2, c-1.
şi să spună „Ah... ah..."; 1293. Fiind daţi următorii nervi cranieni
care listă de asocieri este corectă: testaţi:
A. a-1, b-2, c-3; 1. NC4;
B. a-1, b-3, c-2; 2. NC7 (funcţia motorie);
C. a-2, b-1, c-3;
3. NC11;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1. şi următoarele manevre de evaluare:
a. se evaluează muşchiul oblic superior;
1290. Se propun următorii nervi cranieni b. se evaluează muşchiul trapez;
testaţi:
c. i se cere pacientului să-şi ţină ochii
1. NC2;
strânşi în timp ce examinatorul încearcă
2. NC7 (funcţia motorie);
să i deschidă;
3. NC9 (funcţia senzorială);
care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele manevre de evaluare:
A. a-1, b-2, c-3;
a. se evaluează acuitatea vizuală şi câmpul
vizual; B. a-1, b-3, c-2;
b. i se cere pacientului să dezgolească C. a-2, b-1, c-3;
dinţii (să-şi arate dinţii); D. a-2, b-3, c-1;
c. examinatorul atinge 1/3 posterioară a E. a-3, b-2, c-1.
limbii, palatul moale, peretele faringian 1294. Fiind daţi următorii nervi cranieni
posterior; testaţi:
care listă de asocieri este corectă: 1. NC5 (funcţia senzorială);
A. a-1, b-2, c-3; 2. NC8;
B. a-1, b-3, c-2;
3. NC11;
C. a-2, b-3, c-1;
şi următoarele manevre de evaluare:
D. a-3, b-1, c-2;
a. reflexul corneean (închiderea bruscă a
E. a-3, b-2, c-1.
ochilor la atingerea corneei);
1291. Se indică următorii nervi cranieni b. examinatorul îşi pune mâinile pe umerii
testaţi: pacientului, palpează marginea trapezului
1. NC3; (între police şi index), îi cere pacientului
2. NC7 (funcţia motorie); să ridice umerii împotriva rezistenţei;
3. NC11 drept/stâng; c. se evaluează auzul; care listă de asocieri
şi următoarele manevre de evaluare: este corectă:
a. i se cere pacientului să întoarcă spre A. a-1, b-2, c-3;
stânga/ dreapta capul împotriva B. a-1, b-3, c-2;
rezistenţei opuse de examinator; C. a-2, b-1, c-3;
b. i se cere pacientului să umfle obrajii D.a-2, b-3, c-1;
împotriva rezistenţei opuse de E. a-3, b-1, c-2.
examinator; 1295. Fiind daţi următorii nervi cranieni
c. se evaluează muşchii extrinseci ai testaţi:
globului ocular drept medial, superior, 1. NC5 (funcţia senzorială);
inferior şi oblic inferior; 2. NC8;
care listă de asocieri 3. NC12;
este corectă: A. a-1, b-2, c-3; şi următoarele manevre de evaluare:
a. se ating bilateral fruntea, obrazul,
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1; mandibula;
D. a-3, b-1, c-2; b. se evaluează echilibru şi simţul poziţiei
E. a-3, b-2, c-1. (postură, mers);
c. i se cere pacientului să deschidă gura,
1292. Se enumera următorii nervi cranieni iar examinatorul inspectează limba (pe
testaţi: care pacientul o ţine în repaus pe
1. NC3; planşeul gurii) pentru fasciculaţii;
2. NC7 (funcţia motorie); care listă de asocieri este corectă:
3. NC11; A. a-1, b-2, c-3;
şi următoarele manevre de evaluare: B.a-2, b-1, c-3;
a. se evaluează muşchiul C. a-2, b-3, c-1;
stemocleidomastoidian; D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1008 Semiologie neurologica
a. pozitiv/ normal (CA > CO); şi mai precis, întâi cu ochii deschişi, apoi
b. negativ/ anormal (CO > CA); cu ochii închişi;
c. lateralizare în urechea stângă; care listă de asocieri este corectă:
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, c-3;
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1;
D.a-2, b-3, c-1; E.a-3, b-2, c-1.
E. a-3, b-2, c-1.
1356.Cu privire la evaluarea funcţiei
Funcţia cerebelului cerebelului, fiind date următoarele teste:
1354.Manifestări ale sindromul cerebelos 1. testul index-la-nas;
sunt următoarele, cu excepţia: 2. testul călcâi-la-genunchi;
A. ataxie (incoordonare); 3. test pentru evidenţierea
B. tremurătura de repaus; adiadocochineziei;
C. dismetrie cu hipermetrie; şi următoarele manevre/ caracteristici:
D. adiadocochinezie; a. în caz de leziune cerebeloasă, pacientul
E. asinergie; nimereşte cu degetul pe lângă şi apare un
tremur al degetului pe măsură ce se
F. hipertonie. apropie de ţintă;
1355.Referitor la evaluarea funcţiei b. pacientul face în aer mişcări rapide de
cerebelului, fiind date următoarele teste: pronaţie şi supinaţie ale mâinii;
1. testul călcâi-la-genunchi; c. pacientul trebuie să alunece cu călcâiul
2. testul index-la-nas; pe marginea anterioară a tibiei
3. test pentru evidenţierea contralaterale (mişcarea trebuie să fie
adiadocochineziei; rectilinie);
şi următoarele manevre/ caracteristici: care listă de asocieri este corectă:
a. în caz de leziune cerebeloasă, călcâiul A. a-1, b-2, c-3;
oscilează de o parte şi de alta; B. a-1, b-3, c-2;
b. pacientul îşi atinge succesiv, rapid vârful C. a-2, b-1, c-3;
policelui cu vârful Fiecăruia dintre celelalte D.a-2, b-3, c-1;
degete de la aceeaşi mână; E. a-3, b-2, c-1.
c. pacientul atinge 1357.Privitor la evaluarea funcţiei
succesiv cu indexul cerebelului, fiind date următoarele teste:
vârful nasului şi indexul examinatorului - i 1. testul călcâi-la-genunchi;
se cere să facă mişcarea cât mai repede 2. test care evidenţiază dismetria;
3. test pentru evidenţierea adiadocochineziei; b. testul călcâi-la-genunchi;
şi următoarele manevre/ caracteristici: c. evidenţiază adiadocochinezia;
a. testul index-la-nas; care listă de asocieri este corectă:
b. pacientul stă pe spate şi trebuie să-şi A. a-1, b-2, c-3;
atingă cu călcâiul genunchiul B. a-1, b-3, c-2;
contralateral; C. a-2, b-3, c-1;
c. pacientul îşi loveşte succesiv o palmă D. a-3, b-1, c-2;
(sau coapsa) alternant cu faţa şi cu dosul E.a-3, b-2, c-1.
celeilalte mâini (pronaţia şi supinaţia 1359. Referitor la testul Romberg,
mâinii în succesiune rapidă); următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
care listă de asocieri este corectă: excepţia:
A. a-1, b-2, c-3; A. pacientul stă în faţa examinatorului cu
B. a-1, b-3, c-2; picioarele lipite (eventual cu membrele
C. a-2, b-1, c-3; superioare depărtate, cu palmele în sus) şi
D. a-2, b-3, c-1; cu ochii închişi;
E. a-3, b-2, c-1. B. dacă pacientul îşi menţine echilibrul,
1358. Cu referire la evaluarea funcţiei testul Romberg este negativ;
cerebelului, fiind date următoarele teste: C. testul Romberg este pozitiv dacă
1. test de evaluare a mişcărilor rapide pacientul începe să se balanseze şi este
alternante; obligat să-şi depărteze picioarele pentru a-
2. test care evidenţiază dismetria; şi menţine echilibrul;
3. testul călcâi-la-genunchi; D. testul poate fi sensibilizat cerându-i
şi următoarele manevre/ caracteristici: pacientului să îndepărteze mult picioarele;
a. în caz de leziune E. examinatorul trebuie să ţină mâinile de o
cerebeloasă, pacientul parte şi de alta a pacientului, la mică
nu nimereşte genunchiul cu călcâiul;
Manifestărileafecţiunilormusculare 1019
pentru care individul respectiv nu are F. stări inflamatoare sistemice pot provoca
antrenament); mialgii generalizate.
E. febra musculară este consecinţa
acumulării de acid lactic în muşchi;
1450.Cu privire la durerea musculară E. pielea care acoperă leziunile musculare
(mialgia), următoarele afirmaţii sunt corecte, este adesea edemaţiată.
cu excepţia: 1454. Cu privire la trichineloză,
A. mialgiile din viroze (ca şi din alte boli următoarele
febrile) sunt probabil consecinţa eliberării afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
de interleukine; A. apare edem facial;
B. în ischemia periferică cronică, localizarea B. eozinofilia este maximă în prima
mialgiei este în funcţie de nivelul săptămână;
obstrucţiei arteriale; C. este consecinţa ingestiei de carne de
C. luesul secundar şi terţiar poate provoca porc infestată cu Trichinella spiralis;
mialgii; D. în primele 48 ore predomină mialgiile;
D. în unele situaţii (diverse viroze, între care E. uneori apar paralizii flasce (de cauză
gripa), mialgiile febrile s-ar putea datora şi musculară sau neurologică).
unei miozite difuze; 1455. Privitor la trichineloză, următoarele
E. mialgia asociată cu slăbiciune, afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
sugerează o afecţiune neurologică A. mialgiile sunt caracteristice;
primară; B. cresc enzimele de miocitoliză;
F. curbatura reprezintă mialgiile difuze din C. este consecinţa ingestiei de carne de
bolile acute febrile mai ales infecţioase porc preparată termic excesiv;
(mai adesea virale). D. după primele 48 ore, apar edem al feţei,
1451. Privitor la durerea musculară dureri şi tumefacţii musculare;
(mialgia), E. biopsia din marele pectoral poate
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu pune
excepţia: diagnosticul doar în prima săptămână.
A. mialgiile din bolile 1456. Care dintre următoarele nu este
febrile nu sunt însoţite caracteristică pentru boala insulelor
de obicei de afectare musculară; Bornholm:
B. în ischemia A. febră;
periferică acută, cianoză B. durere retrosternală accentuată de efort;
este manifestare inaugurală;
C. provocată de virusul Coxsackie B;
C. flegmoanele
D. mialgii toracice;
musculare se manifestă prin
E. pleurodinie.
tumefacţie, durere, uneori supuraţie;
D. ischemia periferică 1457. Referitor la boala insulelor
determină durere în Bornholm,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
membrul inferior la mers;
excepţia:
E. claudicaţia
A. este numită şi pleurodinia epidemică;
intermitentă este
caracteristică pentru ischemia periferică B. este afebrilă;
cronică. C. se caracterizează prin dureri în
1452. Referitor la ischemia periferică acută, articulaţiile sternocostale;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu D. durerile sunt de mare intensitate;
excepţia: E. este provocată de virusul gripal.
A. absenţa pulsului; 1458. Referitor la torticolisul acut,
B. la început, cianoză locală; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
C. impotenţa funcţională a membrului excepţia:
ischemiat; A. este o contractura musculară
D. durere instalată acut; nedureroasă;
E. căldură locală. B. afectează muşchiul trapez;
1453. Referitor la trichineloză, următoarele C. poate avea o cauză banală;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: D. se poate asocia cu nevralgia occipitală;
A. este provocată de Trichinella spiralis; E. poate fi o consecinţă a spondilozei
B. tumefacţiile musculare sunt însoţite de lombare;
edem cutanat supraiacent; F. poate avea o cauză potenţial severă;
C. în evoluţia bolii, pot să apară paralizii G. se poate asocia cu o hernie de disc
spastice; cervicală.
D. este o boală febrilă;
Durereamusculara(mialgia) 1024
B. 1536.
diverse tipuri de Fiind date cele două forme de miozita
tumori musculare sunt osificantă:
fibromiomul, rabdomiomul, angiomul, 1. miozita osificantă localizată;
rabdomiosarcomul; 2. miozita osificantă generalizată; şi
C. hematomul următoarele caracteristici:
muscular apare după un a. este numită şi sindromul omului rigid
traumatism minor la pacienţii cu sindrom (împietrit);
hemoragipar, de exemplu în urma b. contracţia musculară este dureroasă;
tratamentului cu anticoagulante; c. apare prin calcificarea hematomului;
D. hematomul d. se manifestă prin multiple mase
muscular poate să apară musculare calcificate;
după un traumatism minim sau după e. apare după traumatisme musculare;
injecţii i.m.; care listă de asocieri este corectă:
E. prin puncţie se A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
poate confirma B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
diagnosticul de hematom muscular: se C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
extrage sânge proaspăt; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
F. hematomul E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1.
muscular este caracteristic
pentru hemofilie. Fibrozita/ fibro
1533.Referitor la tumorile musculare, miozita/
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu fîbromialgie
excepţia: 1537. Referitor la fibromialgie/ fibromiozita
A. sunt foarte frecvente; (FM), următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
B. de obicei, sunt maligne; excepţia:
C. cele mai frecvente tumori musculare A. FM este cea mai frecventă afecţiune
benigne sunt fibromiomul, rabdomiomul şi
reumatologică;
angiomul;
D. miosarcomul este o tumoră rară; B. FM este cea mai frecventă afecţiune
E. miosarcomul are o malignitate redusă. care ajunge în atenţia reumatologului;
1534.Referitor la miozita osificantă C. simptomele
localizată, următoarele afirmaţii sunt musculoscheletice constau
corecte, cu excepţia: în durere cronică şi inflamaţie articulară;
A. apare după traumatisme (eventual D. majoritatea pacienţilor au agitaţie
repetate); psihomotorie;
B. se produce tumefacţia şi indurarea E. denumirea de fibrozita/ fibromiozita este
muşchiului traumatizat; mai corectă decât cea de fibromialgie;
C. procesul patologic iniţial este probabil un F. FM se poate manifesta prin diverse
infarct muscular; simptome nespecifice care par să
D. după aproximativ o lună, hematomul sugereze o afecţiune sistemică.
iniţial se calcifică; 1538. Cu privire la fibromialgie, următoarele
E. apare ca o formaţiune dură, de
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
consistenţă osoasă;
A. cele trei simptome cardinale sunt
F. la contracţia muşchilor respectivi durerea durerea, redoarea şi oboseala;
se atenuează.
1535. Referitor la miozita B. se asociază cu alte
osificantă
maladii cunoscute
generalizată progresivă, pentru patogeneză lor inflamatoare;
următoarele C.
musculoscheletică
redoarea difuză
este
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: minimă sau absentă la reluarea activităţii
A. iniţial, apar tumefacţii musculare în după un repaus prelungit;
diverse zone; D. examenele paraclinice sunt normale;
B. zonele afectate iniţial sunt mai frecvent E. diagnosticul se
membrele inferioare; bazează pe simptome şi
C. ulterior, apar zone de induraţie pe prezenţa modificărilor obiective la
(osificare), vizibile şi radiologie; examenul fizic şi la investigaţiile
D. în final, induce o stare de infirmitate paraclinice.
gravă; 1539. Despre fibromialgie, următoarele
E. este numită şi „omul de piatră". afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
Formaţiunilemusculare 1035
autoimune, fiind date următoarele maladii D. a-3, b-2, c-1, d-4, e-5;
autoimune: E. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2.
1. polimiozită; 1643. Privitor la criteriile de diagnostic/
2. LES; manifestările caracteristice ale maladiilor
3. poliartrita reumatoidă; autoimune, fiind date următoarele maladii
4. spondilita anchilozantă; autoimune:
5. sclerodermia liniară; 1. polimiozită;
şi următoarele criterii/ manifestări: 2. LES;
a. dungi de piele 3. poliartrita reumatoidă;
îngroşată, în mod tipic, la 4. spondilita anchilozantă;
unul sau la ambele membre inferioare; 5. artrita reactivă;
b. durere de spate cuşi următoarele criterii/ manifestări:
durată >3 luni înainte a. precedată de un episod de infecţie
ca pacientul să vină la medic; intestinală sau genitală;
c. pe electromiogramă b. pe electromiogramă, fibrilaţii spontane
apar potenţiale de de repaus;
durată scurtă şi de amplitudine redusă; c. durerea de spate cu redoare matinală
d. pete eritematoase >30 min la bărbat tânăr;
circulare în relief cu d. afectarea a cel puţin trei regiuni
descuamare cheratozică articulare: cel puţin trei regiuni articulare
aderentă şi observate de un medic simultan, au
obturare foliculară, uneori şi leziuni tumefiere de părţi moi sau exsudat
cicatriciale atrofice; articular, nu doar excrescenţe osoase;
e. pe radiografiile de e. fotosensibilitate: expunerea la lumină
mână sau de pumn, ultravioletă determină erupţia;
apar eroziuni sau decalcificări osoase care la este lista de asocieri corectă:
nivelul sau adiacent articulaţiilor afectate; A. a-1, b-4, c-3, d-2, e-5;
care este lista de asocieri corectă: B. a-2, b-3, c-4, d-5, e-1;
A. a-1, b-4, c-5, d-3, e-2; C. a-3, b-5, c-4, d-1, e-2;
B. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2; D. a-4, b-1, c-3, d-2, e-5;
C. a-5, b-1, c-3, d-4, e-2; E. a-5, b-1, c-4, d-3, e-2.
D. a-5, b-3, c-4, d-2, e-1; 1644. Cu privire la criteriile de diagnostic/
E. a-5, b-4, c-1, d-2, e-3. manifestările caracteristice ale bolilor
1642. Privitor la criteriile autoimune, fiind date următoarele maladii
de diagnostic/ autoimune:
manifestările caracteristice ale maladiilor 1. polimiozită;
autoimune, fiind date următoarele maladii 2. LES;
autoimune: 3. poliartrita reumatoidă;
1. polimiozită; 4. spondilita anchilozantă;
2. LES; 5. artrita reactivă;
3. spondilita anchilozantă şi artrita reactivă;şi următoarele criterii/ manifestări:
4. poliartrita reumatoidă; a. bărbat tânăr cu
5. sindrom Reiter; durere de spate asociată
cu durere alternantă în cele două fese;
şi următoarele criterii/ b. pe biopsie, atrofie
manifestări: de fibre musculare
fibre musculare în regenerare;
şi
hepatice, mai ales creşterea fosfatazei O. îngustarea/ ocluzia lumenului cu sau fără
alcaline; tromboză determină ischemierea diverselor
D. uneori, teritorii/ organe;
creşterea IgG şi a E. simptomele generale pot să apară cu luni
complementului; înainte ca afectarea vaselor să fie
E. enzimele musculare evidentă şi pot trece treptat în simptomele
(creatinkinaza) sunt determinate de îngustarea lumenului
mult crescute. vascular şi de ischemia de
1950.Referitor ia diagnosticul de arterita cu organ;
celule gigante (ACG), următoarele afirmaţii F. hipertensiunea poate contribui la leziunile
sunt corecte, cu excepţia: renale, cardiace şi cerebrale.
A. diagnosticul de ACG poate fi sugerat de 1955. Cu privire la arterita Takayasu,
combinaţia febră + anemie + VSH următoarele afirmaţii sunt corecte,
crescută ± simptome de polimialgie cu
reumatică la un pacient >50 ani; excepţia:
B. într-o suspiciune de ACG, tratamentul nu A. are o puternică
se începe înainte de a avea rezultatul predilecţie pentru
biopsiei; ramurile carotidei;
C. susţinut de ameliorarea marcată a B. artera pulmonară poate fi afectată;
simptomelor la tratament cortizonic. C. este o panarterita cu
D. cel mai adesea, PMR apare izolată; infiltrate
E. aproximativ 10-20% din pacienţii care inflamatoare mononucleare şi uneori cu
iniţial se prezintă cu trăsături de PMR celule gigante;
izolată dezvoltă ulterior ACG. D. este o boală
sistemică cu simptome
1951.Cu privire la diagnosticul de arterita cu
generale;
celule gigante (ACG), următoarele afirmaţii
E. pulsurile sunt în
sunt corecte, cu excepţia:
mod obişnuit absente la
A. diagnosticul de ACG poate fi confirmat
vasele afectate;
prin biopsierea muşchilor feţei;
F. modificările
B. diagnosticul de ACG poate fi ajutat de
paraclinice de inflamaţie
ecografia arterei temporale;
sistemică constau în creşterea VSH,
C. ACG este strâns asociată cu PMR;
anemie uşoară, creşterea
D. PMR poate să apară la 40-50% din
imunoglobulinelor.
pacienţii cu ACG;
E. ACG şi PMR reprezintă probabil două
1956. Privitor la arterita Takayasu,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
faţete ale aceluiaşi proces patologic.
excepţia:
1952.în PMR redoarea şi durerea musculară A. leziunile apar mai ales în teritoriul distal;
afectează mai ales următoarele teritorii, cu B. este o boală rară;
excepţia: C. mecanismul patogen este probabil imun;
A. gât;
D. simptome generale includ stare generală
B. palme;
alterată, febră, transpiraţii nocturne,
C. partea de jos a spatelui;
artraigii, anorexie şi scădere în greutate;
D. şolduri;
E. în mod caracteristic, pulsul este absent
E. coapse.
la artera subclavie, de unde denumirea de
1953.Polimialgia reumatică (PMR) izolată şi boala fără puls.
este un diagnostic clinic pus pe următoarele 1957. Referitor la corelaţia dintre
elemente, cu excepţia:
localizarea
A. claudicaţia membrului superior;
leziunilor şi manifestările arteritei Takayasu,
B. simptome tipice de redoare şi durere în
fiind date următoarele localizări:
muşchii centurii pelviene şi scapulare;
1. artera subclavie;
C. VSH crescută;
2. artera carotidă comună;
D. absenţa trăsăturilor clinice sugestive
3. aorta abdominală,
pentru arterita cu celule gigante;
E. răspuns terapeutic prompt la doze mici
trunchiul celiac sau artera mezenterică
superioară;
de prednison.
4. artera iliacă;
1954.Referitor la arterita Takayasu,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu 5. artera pulmonară;
excepţia: şi următoarele manifestări:
A. este o boală inflamatoare şi stenozantă a a. claudicaţia braţului;
arterelor mici; b. durere în piept atipică;
B. mai este denumită şi sindromul de arc c. claudicaţia membrului inferior;
aortic; d. accidente vasculare cerebrale;
C. apare mai ales la femei adolescente sau e. greaţă;
tinere, mai ales asiatice. care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-5, d-2, e-4;
B. a-1, b-5, c-4, d-2, e-3;
C. a-2, b-5, c-4, d-3, e-1; E. a-5, b-4, c-1, d-2, e-3.
D. a-4, b-3, c-2, d-1, e-5; 1961. Referitor la punerea diagnosticului de
E.a-4, b-5, c-1, d-3, e-2. arterita Takayasu, fiind date următoarele
1958. Cu referire la corelaţia dintre începuturi de frază:
localizarea leziunilor şi manifestările 1. diagnosticul trebuie să fie suspectat
arteritei Takayasu, fiind date următoarele puternic la o femeie tânără (mai ales de
localizări: origine asiatică) care se prezintă cu;
1. artera subclavie; 2. diagnosticul este confirmat prin tiparul
2. artera vertebrală sau artera carotidă caracteristic la arteriografie care include;
comună; şi următoarele criterii:
3. aorta abdominală, trunchiul celiac sau a. dilataţii poststenotice, anevrisme;
artera mezenterică superioară; b. discrepanţe între valorile tensiunii
4. artera renală; arteriale măsurate la diverse membre;
5. artera pulmonară; c. sufluri arteriale;
şi următoarele manifestări: d. stenoze sau chiar ocluzie;
a. tulburări de vedere; e. neregularitatea pereţilor vasului;
b. dispnee; f. pulsuri periferice diminuate sau
c. fenomen Raynaud; absente;
d. hipertensiune; g. semne de circulaţie colaterală crescută;
e. vărsături; care listă de asocieri este corectă:
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-5, c-4,A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1, f-2, g-2; B.a-2, b-1, c-1,
d-3, e-2; B.a-2, b-5, c-1, d-4, e-3; d-2, e-2, f-1, g-2; C.a-2, b-1,c-1,d-2, e-2,f-2,g-1;
C. a-3, b-5, c-1, d-4, e-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2, g-1;
D. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1, g-2.
E. a-5, b-2, c-3, d-4, e-1. 1962. Referitor la purpura
1959. Cu privire la corelaţia dintre Henoch-Schonlein
localizarea (PHS), următoarele afirmaţii sunt corecte,
leziunilor şi manifestările arteritei Takayasu, cu excepţia:
fiind date următoarele localizări: A. este denumită şi purpură anafilactoidă;
1. artera carotidă comună; B. purpură palpabilă apare
2. arcul sau rădăcina aortei; mai ales pe faţă
3. trunchiul celiac sau artera mezenterică şi pe membrele superioare;
superioară; C. PHS pare să fie mai frecventă primăvara
4. artera renală; (schimbarea alimentaţiei?, infecţiile
5. arterele coronare; respiratorii?);
şi următoarele manifestări: D. majoritatea copiilor cu PHS au
a. durere în piept anginoasă; poliartralgii, fără artrită francă;
b. insuficienţă cardiacă congestivă; E. la adulţi, boala renală poate avea
c. retenţie azotată; evoluţie mai insidioasă, motiv pentru care
d. durere abdominală; nu este necesar să fie urmărită;
e. sincopă; F. specimenul de biopsie cutanată poate fi
care este lista de asocieri corectă: util pentru confirmarea vasculitei
A. a-1, b-3, c-5, d-2, e-4; leucocitoclazice cu depunere de IgA şi de
B. a-2, b-1, c-5, d-4, e-3; C3 la MIF.
C.a-2, b-3, c-4, d-5, e-1; D.a-3, 1963. Cu privire la purpura Henoch-
b-5, c-2, d-4, e-1; E. a-5, Schonlein (PHS), următoarele afirmaţii sunt
b-2, c-4, d-3, e-1. corecte, cu excepţia:
1960. Privitor la corelaţia dintre A. este un sindrom vasculitic sistemic (care
localizarea afectează vasele mici) caracterizat prin
leziunilor şi manifestările arteritei Takayasu, manifestări cutanate, articulare, digestive
fiind date următoarele localizări: şi renale;
1. artera vertebrală; B. PHS apare de obicei la copii, mai ales de
2. artera carotidă comună; 4-7 ani, dar şi la copii mici, ca şi la adulţi;
3. aorta abdominală; C. apare prin depunere de complexe imune
4. arcul sau rădăcina aortei; (mai ales cu IgA);
5. arterele coronare; D. la adulţi, simptomele de început sunt, cel
şi următoarele manifestări: mai adesea, intestinale, mai rar cutanate
şi articulare;
a. atacuri ischemice tranzitorii;
E. unele studii (dar nu toate) au sugerat că
b. ameţeală;
boala renală ar fi mai frecventă şi mai
c. infarct miocardic;
severă la adulţi;
d. durere abdominală;
F. biopsia renală este rareori necesară
e. insuficienţă aortică;
pentru diagnostic, dar poate furniza
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-3, c-5,
informaţii prognostice la unii pacienţi.
d-4, e-2; B.a-2, b-1, c-5, d-3, e-4;
C. a-2, b-3, c-4, d-1, e-5;
D. a-5, b-2, c-3, d-1, e-4;
1088 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice
secundară într-o serie de boli de ţesut 1999. Referitor la cauzele durerii osoase,
conjunctiv; fiind date următoarele categorii:
E. vasculită secundară 1. infecţioase nespecifice;
apare şi în unele 2. infecţioase specifice;
afecţiuni digestive cu patogeneza imună 3. neoplazii primare osoase;
(colita ulceroasă, ciroză biliară primară) 4. neoplazii hematologice;
sau nu, ca şi în diverse alte boli.
şi următoarele stări patologice:
a. mielom multiplu;
Semiologia oaselor b. TBC;
c. osteomielită acută;
Durerea osoasă d. osteosarcom;
1997. Referitor la durerea osoasă şi la bolile care listă de asocieri este corectă:
care o provoacă, următoarele afirmaţiiA.sunt a-1, b-2, c-3, d-4;
corecte, cu excepţia: B. a-1, b-3, c-2, d-4;
A. în fracturi, durerea este ascuţită şi este C. a-3, b-4, c-2. d-1:
precedată un de D. a-4, b-2, c-1, d-3;
traumatism; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
2000.Cu privire la cauzele durerii osoase,
B. uneori durere este
fiind date următoarele categorii:
profundă şi
1. infecţioase nespecifice;
sfredelitoare;
2. infecţioase specifice;
C. durere poate fi surdă
3. neoplazii secundare osoase;
sau ascuţită şi
4. neoplazii hematologice;
intensă;
şi următoarele stări patologice:
D. în leucemiile acute,
a. leucemii acute;
leziunile osoase se
asociază cu modificări radiologice şi b. metastaze carcinomatoase;
c. osteomielită cronică;
însoţite sau nu de dureri;
d. sifilis secundar sau terţiar;
E. rareori în leucemiile
care listă de asocieri este corectă:
acute, pe lângă
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
durere apar şi fracturi patologice;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
F. în mielomul multiplu
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
durerea este
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
provocată de hipercalcemie;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
G. în sifilisul congenital
tardiv apar leziuni 2001. Caracteristici ale
osoase echivalente/ similare cu cele din osteomielitei acute,
sifilisul terţiar. sunt următoarele, cu excepţia:
A. infecţie de obicei streptococică în
1998. Referitor la durerea osoasă, metafiza oaselor lungi;
fiind date B. semne locale de
următoarele afecţiuni: inflamaţie: durere,
1. fracturi; edem inflamator, roşeaţă, temperatură
2. tumori osoase maligne; locală crescută, impotenţă funcţională;
3. infecţii acute (osteomielită acută); C. sensibilitate intensă la atingere, care se
4. infecţii cronice (osteomielită cronică, TBC); intensifică pe măsură ce infecţia persistă;
şi următoarele caracteristici: D. amplificarea durerii la mişcare;
a. nelegată de mişcare, în repaus cu E. agravare nocturnă, din cauza congestiei.
accentuare nocturnă, încât pacientul nu 2002. Trăsături ale osteomielitei
poate dormi;
acute, sunt
b. nelegată de mişcare, permanentă cu
accentuare progresivă sau în accese următoarele, cu excepţia:
foarte intense şi de scurtă durată; A. contaminare prin
c. uneori legată de mişcare; contiguitate sau prin
d. legată de mişcare; metastazare de la distanţă în cadrul unei
care listă de asocieri este corectă: septicemii;
B. la ora actuală, incidenţă mai mare la
A. a-2, b-1, c-4, d-3;
vârstnici;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C. simptome generale: febră, frisoane,
C. a-3, b-2, c-1, d-4; alterarea stării generale;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; D. împăstare dură locală;
E. imobilizarea voluntară a membrului
E.a-3, b-4, c-1, d-2.
afectat din cauza durerii.
Durereaosoasă 1093
2027
E. circulaţia locală este crescută (turn-over B. radiografia este pozitivă încă din fazele
tisular mult accelerat faţă de un os timpurii ale OP;
normal); C. absorbţiometria cu raze X de o singură
F. temperatură locală crescută; energie (SEXA) poate fi folosită pentru
G. reţea venoasă evidentă; estimarea masei sau densităţii scheletice;
H. de obicei este prezentă adenopatie. D. OP primară nu are o cauză definită;
2024. Semnele de fractură E. PTH stimulează activitatea enzimei care
spontană sunt (ca realizează în rinichi conversia vit.D din
şi la fractura posttraumatică) următoarele, forma inactivă [25(HO)vit.D] în forma
activă [1,25(HO)2vit.D].
cu excepţia:
A. durere vie, în punct fix; 2028. Privitor la OP,
B. echimoză tardivă; următoarele afirmaţii
C. alungirea regiunii; sunt corecte, cu excepţia:
D. impotenţă funcţională; A. creşte marcat riscul de fractură;
E. mobilitate anormală; B. primele modificări radiologice apar în
F. întreruperea continuităţii osului; primele luni de evoluţie;
G. crepitaţie osoasă. C. tomografie computerizată cantitativă este
utilă în estimare masei densităţii osoase;
2025. Cauze de fractură
D. OP primară este forma cea mai
spontană pe os
frecventă de OP;
patologic sunt următoarele, cu excepţia:
E. în OP de vârstă, scăderea densităţii
A. tumorile osoase primare sau metastatice;
osoase se datorează în mai mică măsură
B. metaplazia mieloidă cu mielofibroză;
creşterii numărului de osteoclaşti decât în
C. osteoporoza, osteomalacia senilă;
OP de menopauză.
D. osteopatia fibrochistică Recklinghausen;
E. boala sclerelor albastre (osteopsatiroza 2029. Cu referire la OP,
Lobstein). următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
Osteoporoza (OP) A. o clasificare utilă este în funcţie de scorul
T;
2026. Referitor la OP, B. câteva tehnici neinvazive sunt disponibile
următoarele afirmaţii la ora actuală pentru estimarea masei sau
sunt corecte, cu excepţia: densităţii scheletice;
A. OP reprezintă C. ecografia este cel mai fidel instrument de
reducerea masei (sau a evaluare a densităţii osoase;
densităţii) osoase sau prezenţa unei D. OP primară se mai numeşte şi OP de
fracturi de fragilitate; involuţie;
B. scorul T exprimă E. în OP de vârstă scade calcitonina,
creşterea densităţii hormon care inhibă resorbţia osoasă
osoase peste media adultului tânăr, realizată de osteoclaşti.
exprimată în deviaţii standard (DS);
2030. Referitor la
C. absorbţiometria cu
clasificarea osteoporozeile
raze X de energie
în funcţie de scorul T, fiind date următoarele
duală (de două energii) (DEXA) este
diagnostice:
folosită pentru estimarea masei sau
1. normal;
densităţii scheletice;
2. osteopenie;
D. din punct de vedere
3. osteoporoză;
etiologic,
4. osteoporoză stabilită;
osteoporoza se clasifică în primară şi
şi următoarele valori ale scorului T:
secundară;
a. sub -2,5 DS;
E. OP juvenilă şi
b. sub -2,5 DS, asociat
idiopatică a adulţilor tineri
cu fracturi
este o formă de OP primară.
RASP 2027. Cu privire la OP,
osteoporotice;
DREAPTA următoarele afirmaţii
c. între -1 şi -2,5 deviaţii standard DS;
d. peste -1 DS;
SUS PT 2027 sunt corecte, cu excepţia: care listă de asocieri este corectă:
A. reducerea ţesutului osos este însoţită de
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
deteriorarea arhitecturii scheletului;
B. a-1, b-4, c-2, d-3;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
D. a-3, b-4, c-2, d-1; 2031. Referitor la
E. a-4, b-3, c-1, d-2. clasificarea osteoporozei,
fiind date următoarele criterii de clasificare:
DE LA 2030
1. în funcţie de tipul de os care este afectat;
Osteoporoza(OP) 1097
PT 2040
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, c-3; b. imobilizare;
B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; c. glucocorticoizi;
D. a-3, b-1, c-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-3, b-2, c-1. A. a-1, b-2, c-3;
2038. Cu privire la cauzele B. a-1, b-3, c-2;
osteoporozei C. a-2, b-1, c-3;
secundare, fiind date următoarele categorii: D. a-2, b-3, c-1;
1. boli endocrine; E. a-3, b-1, c-2.
2. boli digestive; 2041. Cu referinţă la
3. mod de viaţă defectuos; cauzele osteoporozei
şi următoarele stări patologice: secundare, fiind date următoarele categorii:
a. fumat; 1. boli endocrine;
b. hipotiroidism; 2. medicamente administrate cronic;
c. ciroză biliară primitivă; 3. mod de viaţă defectuos;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele stări patologice:
A. a-1, b-2, c-3; a. hrănire deficitară;
B. a-1, b-3, c-2; b. acromegalie;
C. a-2, b-3, c-1; c. hormoni tiroidieni;
D. a-3, b-1, c-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-3, b-2, c-1. A. a-1, b-2, c-3;
2039. Privitor la cauzele B. a-1, b-3, c-2;
osteoporozei C. a-2, b-1, c-3;
secundare, fiind date următoarele categorii: D. a-3, b-1, c-2;
1. boli endocrine; E.a-3, b-2, c-1.
2. boli digestive; 2042. Despre cauzele
3. mod de viaţă defectuos; osteoporozei
şi următoarele stări patologice: secundare, fiind date următoarele categorii:
a. malabsorbţia de vitamina D; 1. boli hematologice;
b. alcoolism; 2. medicamente administrate cronic;
c. hipogonadism; 3. mod de viaţă defectuos;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele stări patologice:
A. a-1, b-2, c-3; a. aport redus de calciu;
B. a-1, b-3, c-2; b. mielom multiplu;
C. a-2, b-3, c-1; c. heparină;
D. a-3, b-1, c-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-3, b-2, c-1. A. a-1, b-2, c-3;
2040. Cu referire la cauzele B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
osteoporozei
secundare, fiind date următoarele categorii: D. a-2, b-3, c-1;
1. boli endocrine; E. a-3, b-1, c-2.
DREAPTA 2. medicamente administrate cronic; 2043. Referitor la cauzele
3. mod de viaţă defectuos; osteoporozei
SUS şi următoarele stări patologice: secundare, fiind date următoarele categorii:
a. diabet zaharat tip 1;
1. boli hematologice; 3. mod de viaţă defectuos;
PT 2043 2. medicamente administrate cronic; şi următoarele stări patologice: PT 2044
3. mod de viaţă defectuos; a. metotrexat;
şi următoarele stări patologice: b. anemii cronice;
a. anticonvulsivante; c. scorbut;
b. dietă vegetariană; care listă de asocieri este corectă:
c. leucemii; A. a-1, b-2, c-3:
care listă de asocieri este corectă: B. a-1, b-3, c-2;
A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-1, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; D. a-3, b-1, c-2;
C. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.
D. a-3, b-1, c-2; 2045. Privitor la cauzele
E. a-3, b-2, c-1. osteoporozei
2044. Cu privire la cauzele secundare, fiind date următoarele categorii:
osteoporozei 1. anomalii genetice de ţesut conjunctiv;
secundare, fiind date următoarele categorii: 2. boli autoimune;
1. boli hematologice; 3. mod de viaţă defectuos;
2. medicamente administrate cronic; şi următoarele stări patologice:
Rahitismul 1099
PT 2054
679. Fiind date urmatoarele leziuni de culoarea pielii: 1. noduli reumatoizi; 2, chisturi
epidermoide de incluziune; 3. neurofibroame; 4, carcinoamele bazocelulare; si urmatoarele
caracteristici a, cand sunt oase, pot semnala un sindrom Gardner; b. biopsiile evidentiaza
granuloame cu celule dispuse in palisada: c. se prezinta ca noduli sau papule moi; d, apar
drept papule translucide, cu marginile rotunjite: i care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-
2, c-4, d-3; B. a-1, b-4, c 2, d-3; C. a-2, b-1, c 3, d-4; D. a-3, b-1, c 2, d-4; E. a-4, b-1, c 2, d-
3.
680. Fiind date urmatoarele leziuni de culoarea pielii 1, chisturi epidermoide de incluziune;
2. lipoamei 3. neurofibroame; 4. carcinoamele bazocelulare; urmatoarele caracteristici a,
apar can noduli subcutanati mobili avand consistenta cauciucata, fluctuenta; centrala; c.
apar can noduli subcutanati, mobili, fermi, cu suprafata usor lobulata: d. prezinta semnul
butonierei", adica, se invagineaza in piele la presiune intr-o maniera similara cu o hemie (ca
la manevra de reducere a unei hernii); care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-4, c 2, d-
3 B. a 2, b-3, c 4, d-1; C. a 3, b-1, c 2, d-4; D. a-4, b-1, c 3, d-2; E. a-4, b-2, c-1, d-3.
682. Fiind date urmatoarele leziuni de culoarea pielii: 1. chisturi epidermoide de incluziune,
2, noduli reumatoizi 3, angiofibroame; 4, tricolernoame: a. contin un material branzos, care
se scurge in afara la incizare: b. cand apar in numar mare pe fata, sunt caracteristici e
pentru boala Cowden c. sunt multipli e si localizati te in mijlocul obrajilor in scleroza
tuberoasa; d. au consistenta ferma si localizare in special la coate; d care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-4, c-3, d-2; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-4, b-2, c-3, d-1 E. a-4, b-3, c-1,
d-2.
.684. Referitor la leziunile de culoarea pielii, fiind date urmatoarele afectiuni.1. scleroza
tuberoasa 2. boala von Recklinghausen; 3. sindromul MEN tip 2b; 4. boala Cowden; si
urmatoarele trasaturil leziuni: a. carcinom medular tiroidian la >75% din pacienti; mucoasei
b. aspect in piatra de pavaj al bucale c. noduli Lisch multipli; d. multiple si localizate in
mijlocul obrajilor, f care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a 2, b-3, c-1, d-
4; C. a-3, b-1, c-4, d-2, D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-1, c 2, d-3.
685. Cu privire la leziunile de culoarea pielii, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. sindromul
MEN tip 1: 2. sindromul MEN tip 2b; 3. sindromul de carcinom bazocelular nevoid; 4, boala
Cowden; si urmatoarele trasaturil leziuni: a. numit si sindromul hamartoamelor multiple, b.
angiofibroame multiple si localizate in mijlocul obrajilor; c. neuroame multiple; d. chisturi de
maxilar si medulobiastoame; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-2,
b-3, c-4, d-1; C. a-3, b-4, c-2, d-1; D. a-4, b-1, c-2, d-3; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
686. Privitor la leziunile de culoarea pielii. fiind date urmatoarele afectiuni: 1. boala von
Recklinghausen; 2. sindromul MEN tip 2b; 3. sindromul de carcinom bazocelular nevoid 4.
boala Cowden; si urmatoarele trasaturi leziuni: a. proeminenta osului frontal si adancituri
punctiforme pe palme si plante; b. determinat de mutatii in gena PTEN c. neurofibroame
multipled. habitus marfanoid; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4.B. a-2,
b-1, c-3, d-4; C. a 2, b-3, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-2, c-1, d-3. pielii,
687. Cu referire la leziunile de culoarea fiind date urmatoarele afectiuni: 1. boala von
Recklinghausen; 2. sindromul MEN tip 2b; 3. sindromul de carcinom bazocelular nevoid: 4.
boala Cowden: si urmatoarele trasaturi leziuni a. proces de calcificare afectand falx cerebri
si diaphragma sellae; b. cheratoze pe palme, talpi si fata dorsala a mainilor, c. cel putin 6
maculele café-au-lait masurand 1.5 cm; d. buze proeminente; Ucare lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a 2. b-1, c 3, d-4 C. a-2, b-3, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-1, d-2;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
688.Cu referinta la leziunile de culoarea pielii, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. boala von
Recklinghausen; 2. sindromul MEN tip 2b; 3. boala Cowden; si urmatoarele trasaturil leziuni:
b. boala fibrochistica si carcinom mamar. carcinoame tiroidiene; c. intestinale d. pistrui axilari
t care lista de asocieri este corecta: A. a 1, b-2, c 3, d-3; B. a 2, b-3, c-1, d-3; C. a 3, b-1, c 2,
d-3; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1.
697. Referitor la neuroame, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. sunt proliferari
benigne de fibre nervoase. B. sunt papule femme; C. au culoarea piel D. apar mai frecvent
in zonele de plica; E. se prezinta uneori ca degete rudimentare supranumerare. F. cand
sunt numeroase, sugereaza un sindrom MEN tip 2b.
700. Referitor la tumorile anexelor pielii, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
pluripotente din A. provin din celulele epiderm B. unele provin din celule care se pot
diferentia in componente ale firului de par; C. unele sunt proliferari ale celulelor diferentiate
catre tesut glandular sebaceu, apocrin sau eccrin; D. pot fi constituite din celule
nediferentiate; E. includ carcinoamele spinoceluiare si tricolemoamele
703. Manifestari care apar in cadrul sindromului de carcinom bazocelular nevoid sunt
urmatoarele, cu exceptia: A. chisturi de maxilar, B. ulcerati pe palme si plante; C. retractia
osului frontal; D, meduloblastoame; E. proces de calcificare afectand omentul.
706. Cele mai frecvente leziuni urmatoarele interne din boala Cowden sunt cu exceptia: A.
mastoza fibrochistica; B. carcinom mamar, C. adenoame tiroidiene; D. carcinoame
pulmonare , E.. polipoza vezicala
707. Fiind date urmatoarele manifestari care apar in boala Cowden: a. boala fibrochistica si
carcinom mamar; b. poli poza gastrointestinala: c. adenoame si carcinoame tiroidiene, e,
care este ordinea descrescatoare a frecventei: A. abc B. acb C. bac D. bca E. cab
708. Referitor la leziunile cutanate roz, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. amiloidoza
sistemica primara; 2. reticulohistiocitoza multicentrica 3. mucinoza papulara si urmatoarele
caracteristici:a. leziuni roz si translucide localizate de obicei pe fata (mai ales ocular si
perioral) si in zonele de plica; b.inrudita cu scleromixedemul, dar cu manifestari mai
localizate si mai putin severe, C. se asociaza o poliartrita care poate determina macroglosie;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, C-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-
3, d-1; D. a-3, b-1, c-1, d-2, E. a-3, b-2, c-1, d-1
709. Cu privire la leziunile cutanate roz, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. amiloidoza
sistemica primara; 2. reticulohistiocitoza multicentrica; 3. scleromixedem; si urmatoarele
caracteristici: a. caracteristica este purpura de ciupire": b. forma mai sclerotica si mai difuza
de mucinoza papulara, c, histopatologic, papulele contin celule gigante caracteristice (si care
nu apar pe biopsiile din nodulii reumatoizi); d. pe biopsie apar depozite omogene in derm si
in peretii vaselor de sange; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-1; B. a-1, b-
3, c 2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-3; D. a-3, b-1, c-1, d 2; E. a-3, b-2, c-1, d-1.
710. Privitor la leziunile cutanate roz, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. amiloidoza
sistemica primara; 2. amiloidoza maculara; 3. mucinoza papulara (lichen mixedematos); 4.
scleromixedlem; si caracteristici. a. depuneri de epidermica alterata determinand leziuni roz
localizate mai ales pe portiunea superioara a spatelui; b. papule de culoarea roz pana la
nuanta pielii, ferme, cu diametrul 2-5 mm si adesea cu o dispunere liniara; c. eruptie
papulara insotita de o induratie eritematoasa extinsa a pielii, mai ales pe biopsie depozite in
jurul vaselor de sange sau in celule adipoase individuale la 40- 50% din pacienti, care lista
de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-3, c-4, d-2; C. a-2, b-3, c-4, d-1; D.
a-3, b-1, c 2, d-4; E. a-4, b-2, c-1, d-3.
711. Cu referire la leziunile cutanate roz, fiind 2. amiloidoza sistemica primara; 3. mucinoza
papulara; 4. scleromixedem; si le caracteristici: alterata determinand leziuni roz, localizate
de obicei pe membrele inferioare; b. pielea aderand strans la tesutul subcutanat; c.
electroforeza cu imunofixare evidentiaza un varf monoclonal de lgG, de obicei cu un lant
usor d. peretii vasculari afectati au fragilitate crescuta care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-4, c-3, d-2; B. a 2, b-3, c 4, d-1; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a-3, b-1, c 2, d-4; E. a-4, b-3,
c 2, d-1.
712. Cu referinta la leziunile cutanate roz. fiind date urmatoarele afectiuni: 2. mucinoza
papulara; 3. scleromixedem (lichen mixedematos generalizat); a. eruptie papulara insotita de
induratie a fetei si a membrelor. b, electroforeza proteinelor serice evidentiaza un varf
monoclonal de lgG c, esantioanele de biopsie din papule mucina d. dupa traumatisme
minore apar petesii si purpura nu doar pe pielea cu leziuni, ci si pe pielea clinic normala;care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c 3, d-2; B. a 2, b-2, c-1, d-3; C. a-2, b-3, c-2, d-1;
D. a-3, b-1. c-2, d-2; E. a-3, b-2, c-2, d-1.
713. Despre leziunile cutanate roz, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. amiloidoza sistemica
primara 2. reticulohistiocitoza multicentrica; 3. mucinoza papulara; si urmatoarele
caracteristici: a. manifestarile hemoragipare apar nu doar pe pielea cu leziuni, ci si pe pielea
clinic normala; fibroblasti si depunere de mucina in derm, in absenta unei boli tiroidiene: c.
un diagnostic rapid poate fi pus prin examinarea grasimii subcutanate abdominale: mucoase
si suprafetele de extensie aie mainilor si antebralelor. care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-3, c-1, d-2; B. a-1, b-3, c 2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-3; D. a 2, b-1, c 3, d-1; E. a-3, b-2,
c-1, d-1
719. Referitor la aspectul leziunilor cutanate din mucinoza papulara, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, cu exceptia: A. sunt de tip macular, B. sunt de culoarea roz pana la rosu;
C. au consistenta moale D. au diametrul de 2-5 cm; E. adesea au o dispunere liniara.
722. Referitor la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele leziuni: 1. xantoamei 2.
xantelasme; 3. xantoalme eruptive; 4. tofi gutosi; a. depunere de urat monosodici b. pe
boopsie, se observa celule spumoase c. apar mai ales pe suprafetele de extensie ale
membrelor si ale feselor; d. cel putin 50% din pacienti au profiluri lipidice normale; care lista
de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a-2, b 3, c-4, d-1; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a
3, b-1, c 2, d-4; E. a-4, b-1, c 3. d-2.
723. Cu privire la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele leziuni: 1. xantoame
eruptive; 2. xantelasme; 3. tofi gutosi: si urmatoarele caracteristici: a. sunt cea mai frecventa
forma de xantoamei b. leziuni ferme, de culoare galbena, cu dimensiunile de la 1 mm pana
la 7 cm; c. dintre xantoame, este cel mai putin specific semn pentru hiperlipemie;
trigliceridelor serice; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-3 B. a-1, b-2, c-3,
d-1; C. a-1, b-3, C-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-3; E. a-3, b-1, c-1, d-2.
724. Privitor la leziunile cutanate galbene, 1. xantoame 2. xantoame eruptive; 3. tof gutosi;
si urmatoarele caracteristici: a. biopsia evidentiaza acumulari de macrofage cu citoplasma
plina de lipide. b. localizare periarticulara, in special la maini si picioare, ureche, olecranon,
bursele prepatelare; cretos; d. grupuri de papule galbene cu halouri eritermatoase, care lista
de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c 3, d-3; B. a-1, b-3, c-3, d-2; C. a 2, b-3, c-3, d-1; D. a
3, b-1, c 2, d-3; E. a-3, b-2, c-1, d-3.
725. Referitor la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. ciroza biliara
3. pseudoxanthoma elasticum; 4. carcinom sebaceu; urmatoarele caracteristici a. depunere
anormala de calciu pe fibrele elastice din piele, din ochi si din vasele de sange hiperlipemie
cu xantoame tuberoase si plane asociate; c. placarde rosii brune, cu centru galben atrofic
(transparent), telangiectazii, margine eritematoasa; d. tumora rara, formata din celule ale
anexelor pielii diferentiate catre un anumit tip de tesut glandular; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1. b-3, c 4. d-2; B. a-3, b-1, c 2, d-4; C. a-3, b-4, c 2, d-1; D. a-4, b-1, c-2, d-3
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
726. Cu privire la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. mielom 2.
necrobioza lipoidica; 3. a elasticum: 4. hiperplazie sebacee; si urmatoarele caracteristici a.
apar xantoame plate si normolipemie; b. proliferare a celulelor anexelor pielii diferentiate
catre un anumit tip de tesut glandular, relativ frecventa, observata de obicei pe fafa; c. in
ochi, depunerea de calciu din membrana Bruch determina dungi angioide si coroidita; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-1, b-4, c-3, d-2; C. a-3, b-1, c 2, d 4;
D. a-4, b-2, c-3, d-1 E. a-4, b 3, c-1, d-2.
727. Privitor la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. mielom 2.
sindrom Torre;3. pseudoxanthoma elasticum si urmatoarele caracteristici a. proliferari de
tesut sebaceu (unul sau mai multe adenoame, eventual carcinoame sau hiperplazie), uneori
cheratoacantoame; b. depunere anormala de calciu pe fibrele elastice din arterele din inima,
rinichi, tract gastrointestinal si membre, c. pe biopsia din piele se observa fibre elastice
umflate si ingramadite neregulat cu depunere de calciu; d. pot sa apara xantoame plate cu
diametrul >12 cm, cel mai adesea pe portiunea superioara a trunchiului sau pe partile
laterale ale gatului; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b 2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c 2,
d-3; C. a 2, b-1, c-3, d-3; D. a-2, b-3, c 3, d-1; E. a-3, b-3, c 1, d-2.
728. Cu referire la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. diabetul
zaharat necontrolat; 2. sindrom Torre 3. pseudoxanthoma elasticum; a. cel mai frecvent
context clinic pentru xantoamele eruptive; b. sunt afectate mai ales zonele de plica (gat,
axile, fosele antecubitale, inghinal); c. leziunile vasculare determina angina, hiperiensiune,
sangerare gastrointestinalai i claudicatie; d. carcinoame multiple ale tractului gastrointestinal
(mai ales colon), ca si cancere de laringe, tract genitourinar si endometru: care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-3, d-2; B. a-3, b-1, c 2, d-3; C. a-3, b-1, c-3, d-2; D. a-3,
b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2.
729. Despre leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. necrobioza
lipoidica; 2. adenom sebaceu; 3. pseudoxanthoma elasticumi a. cand pielea este sever
afectata, apar pliuri cutanate redundante, care atarna b. tumora rara, formata din celule ale
anexelor pielii diferentiate catre glande sebacee; c, leziunile apar la pacienti care au diabet
zaharat sau ii dezvolta ulteriori. d. leziunile vasculare pot determina sangerare
gastrointestinala si claudicatie A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c 3, d-1
D. a-3, b-1, C-3, d-2 E. a 3, b-2, c-1, d 3.
730 cu referinta la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. necrobioza
lipoidica; 2. guta tofacee; 3. pseudoxanthoma elasticum 4. administrarea pe termen lung de
D- penicilamina urmatoarele caracteristici a. in majoritatea cazurilor (90%)leziunile apar pe
fata anterioara a gambelor; b. diagnosticul poate fi stabilit prin examinarea la microscopul cu
lumina polarizata a continutului aspirat dintr-o leziune c. modificari cutanate de tip
pseudoxanthoma elasticum, ca si alterari ale fibrelor elastice din organele interne; forma
placarde reticulate care au un aspect similar cu cel al pielii de gaina jumulite; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a 1, b-3, c-2, d-4; C. a 2, b-3, c-4, d-1 D. a-3,
b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-1, c 3, d-2.
733. Referitoria relatia dintre dislipidemie si aparitia xantoamelor, fiind date urmatoarele 1.
xantoamele eruptive; 2. xantelasma, xantoamele tendinoase si xantoamele plane: 3.
xantoamele tuberoase; a. sunt asociate cu hipertrigiiceridemie (tipurile 1, 3, 4 si 5 de
dislipidemie); b. sunt frecvent asociate cu hipertrigliceridemie, dar apar si la pacientii cu
hipercolesterolemie (tipul 2 de dislipidemie). c. sunt asociate cu cresterea B- lipoproteinelor
(LDL) (mai ales tipurile 2 si 3 de dislipidemie), care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3,
c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
734. Care dintre urmatoarele zone este cea mai putin caracteristica pentru localizarea tofilor
gutosi A. helixul de la ureche; B. olecranonul;C. bursele prepatelare: D. periarticular, in
special la maini si la E. abdomen
735. Despre tofii gutosi, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. reprezinta
depunere de urat monosodic; B. au consistenta moale; C, au culoare galbena: D. daca se
rup, din ei se scurge sebum: E 7 cm. ler variaza de la 1 mm pana la
736. Leziunile de necrobioza lipoidica au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. In
majoritatea cazurilor (90%), apar pe fata posterioara a gambelor. B. prezinta zone de
atrofie, unde tegumentul devine opac; C. la periferie au zone de culoare galbena; D. in
cadrul placardului se pot dezvolta si ulceratii,
737. Despre leziunile de necrobioza lipoidica urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. pacientii pot avea diabet zaharat sau il dezvolta ulterior; B. se prezinta ca un placard rosu
brun cu centru galben atrofic; C. au o margine palida; D. prezinta telangiectazii. E. la
biopsie, se constata proliferarea colagenului
741. Care dintre urmatoarele leziuni nu este asociata cu sindrom Torre: A. unul sau mai
multe adenoame sebacee; B. carcinoame sebacee C. hiperplazie sebacee; D.
cheratoacantoame; E. angiofibroame.
743. Fiind date urmatoarele categorii de cauze ale leziunilor cutanate de culoare rosie 1.
cauze frecvent intalnite ale papulelor rosii 2. cauze obisnuite ale nodulilor subcutanati
erilematosi a. acnee chistica;b. chisturi epidermoide de incluziune inflamate; c.
hemangioamele in cireasa, d. muscaturile de artropode; e. furuncule; A. a-1, b 2, c-1, d-2, e-
2; B. a 2, b-1, c 2, d-1, e-2, C. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; D. a 2, b-2, c-1, d 2, e-1; E. a-2, b-2, c-
2, d-1, e-1.
744. Fiind date urmatoarele leziuni cutanate de culoare rosie: 2. angiocheratoameie din
boala Fabry; a. sunt localizate cel mai frecvent pe portiunile inferioare.ale trunchiului; b. sunt
leziuni de culoare rosu pana la rosu-albastru, de mici dimensiuni (1-3 mm) benigna de; C.
reprezinta doar o proliferare capilare; d. sunt papule mici, de culoare rosu aprins, in forma de
dom care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b 2, c-1, d-2; C. a-1, b-2,
c 2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1.
317. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
variante 1. leziuni cutanate papuloscuamoase in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 2. telangiectazii liniare in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3.
hipopigmentatie localizata in cadrul unor boli sistemice; 4. leziuni veziculoase/
buloase in cadrul unei boli cutanate primar vezicante (autoimune); si
urmatoarele cauze a. acnee rozacee.b. epidermoliza asociata cu boala c. boala
Bowen (carcinom cu celule scuamoase in situ)-asociat cu expunerea cronica la
soare si cu expunerea la arsenic. d. lepra tuberculoida si nedeterminata; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-4, c 2, d-3; B. a 2, b-1, c-3, d-A; C. a-2,
b-4, c-1, d-3; D. a-4, b-1, c 2, d 3;
323. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
Variante: 1. leziuni cutanate.papuioscuamoase in cadrul unor boli sistemice; 2.
poikilodermie in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3. hiperpigmentare
localizata prin proliferarea melanocitelor in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 4. leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor infectii cutanate; si
urmatoarele cauze: a. poikilodermie vasculara atrofica; b. Herpes simplex virus;
c. lentigo: d. boala Reiter. care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d4;
B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a 2, b-4, c-1, d-3; D. a-2, b-4, c 3, d-1; E. a-A, b-2, c-3,
d-1.
329. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
Variante: 1. eritrodermie in cadrul unor boli sistemice; 2. poikilodermie in
cadrul unor boli sistemice; 3. hiperpigmentare localizata si difuza in cadrul unor
afectiuni primar cutanate; 4. leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor boli
metabolice sistemice; si urmatoarele cauze: a. porfirie variegata; b.
medicamente; c. limfom cutanat cu celule T. d. dermatomiozita: A. a-1, b-3, c-
4, d-2; B. a-2, b-3, c-4, d-1; C. a-4, b-1, c-2, d-3; D. a-4, b-2, c-3, d-1 E. a-4, b-
3, c-1, d-2.
341. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
Variante: 1. leziuni cutanate figurate migratoare in cadrul unor boli sistemice: 2.
hipopigmentatie localizata in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3.
hiperpigmentare difuza in cadrul unor boli metabolice; 4. exantem morbilliform;
si urmatoarele cauze: a. porfirie cutanata tardiva; b. infectie cu adenovirus; c.
psoriazis pustulos; d. postinflamatoare; care lista de asocieri este corecta: A. a-
1, b-3, c-2, d-4: B. a 2. b-1. c-3, d-4; C. a-3, b-4, c-1, d-2; D. a-4, b-1, c 2, d-3;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
347. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
Variante: 1. leziuni cutanate figurate nemigratoare in cadrul unor boli sistemice;
2. hipopigmentatie difuza cu albinism oculocutanat (numar normal de
melanocite)in cadrul unor boli sistemice; 3. hiperpigmentare difuza in cadrul
unor boli autoimune;4. exantem morbiliforms si urmatoarele cauze: a. sindrom
Hermansky-Pudlak b. mycosis fungoides; c. boala acuta grefa contra gazda d.
ciroza biliara; A. a-2, b-1. c-4, d-3; B. a-3, b-1. c-2, d-4 C. a-3, b-1, c-4, d-2; D.
a-4. b-1, c-3, d-2; E. a 4, b-3, c-1, d-2.
1039. Cauze obisnuite ale leziunii de neuron motor central sunt urmatoarele, cu except
A. ruperea unei artere cerebrale; B. obstruarea unei artere cerebrale C. tromb plecat
din atriul stang D. cheag de sange format in ventriculul drept E. emboi de
colesterol desprins dintr-o placa de aterom situata in aval de locul leziunii.
1041. Cu privire la diferitele tipuri de deficit motor, umatoarele afirmati sunt corecte,
cu exceptia: A. hemiplegia se asociaza adesea cu afectarea portiunii superioare a
teritoriului facialului pe partea opusa leziunii cerebrale; B. tetraplegia se produce
prin adfectatea ambelor fascicule piramidale la afectarea ambelor nivel medular,
adesea prin leziuni C. paraplegia si tetraplegia sunt consecinta lezanii neuronului
motor central in cortexul cerebral D. fracturile vertebrale si morbul Pott pot
provoca tetraplegie sau paraplegie; E. data fiind localizarea medulara a leziunii, la
pacient cu paraplegie si tetraplegie exista adesea si leziuni aie neuronului motor
periferic
1042. Referitor la cauzele leziunii de neuron motor periferic, fiind date urmatoarele
categori 1. leziunea corpului celular din coarnele anterioare ale maduvei; 2. leziunea
axonilor in cadrul trunchiurilor nervoase periferice si urmatoarele afectiuni: a.
poliomielita anterioara (acuta sau cronica); b. polineuropati c. neuropatii: d. scleroza
laterala amiotrofica (boala de neuron motor); care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c 2, d-2. B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-
2, c-1. d-1.
1043. Referitor la diferentele dintre leziunile de neuron motor periferic si central, fiind
date: 1. leziune de neuron motor central 2. leziune de neuron motor periferic; 3.
leziune de neuron motor atat central, cat si periferic; si urmatoarele trasaturi cu care
acestea pot fi asociate: a. pierderea controlului voluntar: b. arcul reflex absent c.
spasticitate musculara; d. tonusul muscular scazute. reflexe patologice prezente f.
atrofie musculara usoara sau absenta; care este lista de asocieri A. a-1, b-2, c-1.d-1, e-
3, f2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1. f3; C. a-1, b-2, c-2, d-3, e-1, f1; D. a-2, b-2, c-1, d-3, e-
1, f-1: E. a-3, b-2, c-1, d-2, e-1, f1.
1044. Referitor la diferentele dintre leziunile de neuron motor periferic si central, fiind
date: 1. leziune de neuron motor central; 2. leziune de neuron motor periferic; si
urmatoarele trasaturi: a. atrofie musculara marcata b. tonusul muscular crescut,
spastic; c. reflexe patologice absente d. flacciditate musculara; e. arcul reflex prezent;
A. a 1, b-2, c-2, d-1, e-2; B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; C, a 2, b-1, c 2, d-1, e-2; D. a 2, b-
1, c 2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2.
1045. Referitor la localizarea deficitului motor in functie de sediul leziunii, fiind date
urmatoarele tipuri de leziune: 1. paralizie partiala sau completa 2. paralizie spastica
sub nivelul leziunii (este intrerupt axonul NMC) si paralizie flasca in toti muschii
inervati din segmentele lezate (este lezat NMP): 3. paralizie flasca; si urmatoarele
localizari a. leziune toracica b leziune sacrata c. leziune cervicala d. leziune medulara;
A. a-2, b-1, c-2, d-3; B. a 2, b-2, c-1, d-3; C. a 2, b 2, c 3, d-1; D. a- 2 b-3, c 2, d-1; E.
a-3, b-1, c 2, d-2 Cresterea motilitatii: miscarile involuntare
1064. Referitor la deosebirile dintre convulsiile tonice si cele clonice, fiind date: 1.
convulsiile tonice 2. convulsiile clonice; urmatoarele caracteristici a. imobilizarea cu
rigidizare a segmentelor interesate b. apar in epilepsie, tetanos, tetanie; c. apar in
epilepsie, d. contractie musculara violentasi durabila; e. contractii musculare de scurta
durata: f. contractii musculare care apar brusc, exploziv, fiind separate de scurte
intervale de rezolutie musculara; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c 2, c-
1, e-2, f-2; B. a-1. b-2, c-1. d-2, e-1, f-2; C. a 2, b-1, c-1, d-1, e-2, f2; D. a-2, b-2, c-1,
d-1, e-1, f2: E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f1.
1072. Referitor la miscarile corelce except ia: A. fac parte din sindromul
extrapiramidal hipoton-hiperchinetic; (B. sunt lente si trenante; C. sunt relativ
brustel smucite; D. diminua la repaus si la izolare; E. provoaca un mers dansant
(topait);F. sunt generate de leziuni in nucleul caudat si in putamen.
1082. Fiind date urmatoarele variante de distributie a miscarilor din balism 1. limitate
la un membru 2. limitate la o parte a corpului, 3. limitate la ambele picioare; 4.
generalizate; si urmatoarele denumiri: a. hemibalism (majoritatea cazurilor); b.
bibalism; c. monobalism; d. parabalismi care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3,
c-4, d-2; B. a-1, b-4, c-3, d-2; C. a 2, b-3, c-4, d-1; D. a 2, b-4, c-1, d-3; E. a-4, b-3, c
2, d-1.
1093. Referitor la diferentele dintre cele doua tipuri de ataxie, fiind date: 1. ataxie
,,motorie"; 2. ataxie senzoriala si urmatoarele trasaturi: a. tulburarile de mers se
amelioreaza daca i se permite pacientului priveasca picioarele in timpul mersului; b.
una dintre cauze sunt leziunile cailor centrale vestibulare; c. mers dezordonat, cu baza
larga de sustinere. d. una dintre cauze sunt leziunile coloanelor posterioare ale
maduvei; e. in timpul mersului centrul de greutate este pozitionat defectuos, fiind
deviat intr- o parte sau in alta fata de pozitia adecvata unui mers normal care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-1, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d 1, e-2; C. a-1, b-2, c-1,
d-2, e-1; D. a 2. b-1, c-1, d-1, e-2; E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1.
1094. Cu privire la diferentele dintre cele doua tipuri de ataxie, fiind date: 1. ataxie
motorie 2. ataxie senzoriala si urmatoarele trasaturi: a. una dintre cauze sunt leziunile
cerebeloase; b. tulburarile de mers se accentueaza daca i se solicita pacientului sa
inchida ochii; c. in timpul mersului, pune picioarele la un tipar regulat; d. mers cu
baza larga de sustinere pacientui ridica mult picioarele in timpul mersulu e. una dintre
cauze este influxul proprioceptiv anormal din membrele inferioare; A. a 1, b-1, c 2, d-
2, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a 2, b-1, c-2, d 2, e-1; D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; E.
a 2, b-2, c-2, d-1, e-1.
1095. Care dintre urmatoarele circumstante este cea mai putin susceptibila afecteze
mersul: A. durere de cap; B. durere articulara; C. claudicatie a coapsei sau a
membrului inferior: D. afectiune osoasa: E. tulburari vestibulare; F. afectiuni
extrapiramidale; G. afectiuni piramidale.
1096. Fiind date urmatoarele boli care pot produce mers palologic: 1. arteriopatia
obliteranta; 2. ataxie senzoriala; 3. artroza (coxofemurala) dureroasa; 4. hemiplegie; si
urmatoarele caracteristicil descrieri ale mersului a. taraste membrului inferior
contralateral (sau coseste cu el) si tine cotul si pumnul flectate, cu antebratul in dreptul
abdomenului; b. se apleaca in fata in timpul mersului (ca si cum ar saluta), c. ridica
piciorul mult si izbeste de podea (cu toata talpa) ca si cum ar fi nesigur de localizarea
lui; d. pacientul incepe sa schiopateze dupa o anumita distanta de mers (claudicatie
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a 2, b-1, c-3, d-4; C. a-3, b-
1, c-4, d-2; D. a-4, b-2, c 3, d-1; E. a-4, b-3, c-2, d-1
1097. Fiind date urmatoarele boli care pot produce mers patologic: 1. boala Parkinson;
2. osteomalacie: 3. tabes (afectarea nervoasa in cadrul sifilisului tertiar); si
urmatoarele caracteristicil descrieri ale mersului: a. mers talonat (izbeste cu calcaiul in
sol din cauza simtului proprioceptiv deficitar); b. se inclina spre spate si lateral cand
intr-o parte, cand in cealalta, rezultand mersul de rata c. mers tarsit cu pasi manunti,
grabiti, capul dupa centrul de greutate); care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b 1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.
1098. Date fiind urmatoarele boli care pot produce mers patologic 1. paralizie de nerv
peronier; 2. luxatie coxofemurala congenitala unilaterala; 3. isterie si urmatoarele
caracteristici descrieri ale mersului: a. de multe ori nu ridica piciorul complet, varful
acestuia ramanand in contact cu in mersului (taraste varful piciorului pe sol);b. mers
dragand (taraste piciorul, simuland o leziune): c. se inclina spre spate si lateral de
partea leziunii in timpul mersului; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3;
B. a 1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, C-3; D. a-2 b- 3 c-1; E. a-3, b-1, c-2
1099. Date fiind urmatoarele boli care pot produce mers patologic: 1. luxatie
coxofemurala congenitala bilaterala 2. paralizie de nerv peronier. 3, parapareza
spastica; 4. arteriopatia obliteranta; si urmatoarele caracteristicil descrieri ale
mersului: a. se inclina spre spate si lateral cand intr- o parte, cand in cealalta, rezultand
mersul de rata b. mers cu miscari lente, intepenite/ rigide, cu pasi mici: c. mers stepat
(ridica mult piciorul si il pune jos atingand podeaua intai cu varful); d. ischemia
musculara permite numai o anumita cantitate de efort, care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1. b-3, c-2, d-4; C. a-3. b-4, c-2, d-1; D. a-4, b-3, c-
1, d-2; E. a-4, b-3, c-2, d-1
1100. Referitor la felul in care se explica diferite tipuri de mers patologic, fiind date
urmatoarele afectiuni: 1. ataxie senzoriala: 2. hemiplegie, 3. paralizie de nerv peronier,
4. parapareza spastica; si urmatoarele explicatii: a. membrul inferior fiind intepenit in
extensie, pacientul nu poate aduce piciorul in fata decat tarandu-l sau purtandu-l prin
lateral intr-un arc de cerc b. piciorul ramane in extensie (in flexie plantara) din cauza
slabiciunii flexorilor dorsali ai piciorului; c. deficitul simtului proprioceptiv (din cauz
unei leziuni situate la diferite niveluri ale fie nesigur de pozitia piciorului.d. leziunea
medulara intrerupe axonil neuronilor motori centrali la un anumit nivel din maduva;
care este lista de asocieri corecta: A. a 2, b-1, c-4. d-3; B. a 2, b-3, c-1, d-4: C, a 3, b-
2, c-4, d-1; D, a-3, b-4, c 2, d-1: E. a-4, b 3, c 2, d-1
1101. Referitor la felul In care se explica mersul pacientului cu ataxie senzoriala, fiind
date urmatoarele niveluri la care se poate localiza deficitul simtului proprioceptiv: 1.
neuropatie periferica bilaterala si/sau degenerarea (demielinizarea) cordoanelor
posterioare (ca si a tracturilor piramidale) ale maduvei spinarii; 2. demielinizarea
cordoanelor posterioare ale maduvei, a radacinilor dorsale si a ganglionilor radacinilor
dorsale; 3. polineuropatie distala simetrica: urmatoarele boli: a. diabet b. sifilis c.
anemie pernicioasa. care este lista de asocieri corecta: A, a 1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, C-2
C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
1392. Date fiind urmatoarele afectiuni musculare: 1. boala insulelor Bornholm 2. miastenia
grava 3. miozita osificanta generalizata progresiva;4. miozita osificanta localizata; si
urmatoarele caracteristici: a. hematom muscular posttraumatic, care dupa aproximativ o luna
se calcifica; b. este numita pleurodinia epidemica: c. infirmitate grava (omul de piatra) d.
afecteaza initial si preponderent muschii extrinseci ai globului ocuiar, care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c 2, d-4; B. a-1, b-4, c 3, d-2; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a 3, b-2,
c-4, d-1; E. a-4, b-1, c 3, d-2.
1393. Referitor la frecventa manifestarilor initiale din miastenia grava, fiind date 1. la doua
treimi dintre pacienti 2. la o sesime dintre paciente; 3, la 10%; si urmatoarele manifestari: a.
slabiciunea membrelor: b. slabiciunea muschilor orofaringieni c. tulburari motorii oculare
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-
3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.
1394. Fiind date urmatoarele grupe musculare care pot fi afectate in miastenia 1. extensorii
degetului 2. extensorii gatului; 3. oculomotori; 4. orofaringieni; a. nu poate tine capul ridicat;
b. dificultate la varbire c. dificultate in a desface pumnul d. ptoxa palpebrala care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4 B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a-4, b-
2, c-3, d-1; E. a-4, b-3, c-1, d 2.
1395. Date fiind urmatoarele grupe musculare care pot fi afectate in miastenia grava 1.
flexorii coapsei,2. oculomotori 3. orofaringieni; manifestari: a. strabism b. dificultate la
inghitire; c. dificultate in a urca scarile; d. dificultate la mestecarea alimentelor tari, fibroase;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c 1,
d-3; D. a 2, b-3, c 3, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-3.
1396. Referitor la miastenia grava, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. primii
afectati sunt muschii inervati de nervii spinali; B. evolutia este ascendenta; D.
miastenia este mai accentuata dimineata; E. simptomele se agraveaza dupa
administrarea unor inhibitori de colinesteraza. C. repausul accentueaza manifestarile
rasp. corect 1396: toate abcde
1397. Caracteristici ale slabiciunii musculare exceptia: A. fluctueaza ca severitate in timpul
zilei; B. se manifesta ca o oboseala generalizata C. cel mai adesea, afecteaza intai
muschii membrelor: D. este mai severa dimineata si se amelioreaza in a doua parte a
zilei; E. se amelioreaza odata cu utilizarea muschilor afectati.
1401. Miastenia grava are urmatoarele trasaturi, cu exceptia: A. agentii care impiedica
degradarea acetilcolinei scad forta musculara; B. caracteristici sunt autoanticorpii fata de
receptorul pentru acetilcolina si cei fata de tirozinkinaza specifica receptorului muscular; C.
initial, boala afecteaza, cel mai adesea, muschii trunchiului; D. primii afectati sunt
muschi inervati de nervii ocular, facial si glosofaringian; E. 65% dintre paciente au
hiperplazie timica, iar 10% au timom.
1405. Referitor paralizia periodica familiala, urmaloarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. este o boala cu determinism genetic, B. se trateaza prin administrare de glucoza; C.
crizele apar la intervale de zile pana la ani D. cel mai adesea, substratul bolii este
degenerarea miocitelor; E. este afectata doar musculatura inervata de nervii cranieni;
F. muschii nu mai raspund la stimulare electrica G. cel mai frecvent, este asociata cu
hiponatremie.
1407. Manifestari ale botulismului sunt A. initial constipatie, ulterior diaree: B. diplopie; C.
febra D. afectarea musculaturii oculare extrinseci E. mioza
1412. Cu privire la botulism urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este provocat
de toxina botulinica, una dintre cele mai potente substante toxice (pentru om, doza ietala
este probabil sub 1 ug) B. Clostridium botulinum prolifereaza in mediul anaerob al
conservelor de carne; C. initial pacientul prezinta cefalee, adinamie (slabiciune, oboseala
marcata) si ameteala; D. gura uscata si dificultatea la inghitit (disfagie) si la vorbit (disfonie)
se explica prin afectarea nervilor cranieni, E. tardiv sunt afectati muschii oculari.
1416. Manifestari ale intoxicatiei acute cu exceptia: A. uscaciunea gurii. B. piele uscata;
C. hipersecretie bronssica; D. bronhodilatatie. E. detresa respiratorie F. moarte prin
insuficienta renala.
1417. Fiind date cele doua consecinte principale ale intoxicatiei acute cu organo- fosforice:
1. suprastimularea receptorilor muscarinici; 2. suprastimularea receptorilor nicotinici din
muschii scheletici; si urmatoarele manifestari: a. hipersecretie bronsica (bronhoree), b.
paralizie; c. hipersudoratie; d. insuficienta respiratorie; care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b 2, c 1, d-2; C. a 2, b-1, c 1, d-2; D. a-2, b-1, C-2, d-1 E. a-2, b-2,
c-1, d-1.
1418. Date fiind cele doua consecinte principale ale intoxicatiei acute cu organo- fosforice:
1. suprastimularea receptorilor muscarinici. 2. suprastimularea receptorilor nicotinici din
muschii scheletici; si urmatoarele manifestari: a. bronhoconstrictie; b. crampe. c. fasciculatii;
d. hipersalivatie; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a 1, b-2, c-2, d-1D. a 2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1. polmiozita
1419. Referitor la dermatomiozita/ polimiozita (DM/ PM), urmatoarele afirmatii sunt corecte,
cu exceptia: A. disfagia este un semn incipient B. de obicei, artritele evolueaza cu
distrugere articulara; C. dizartria si disfonia sunt frecvente: D. predominant afectata
este musculatura distala E. localizarea caracteristica a leziunilor cutanate faciale este
malara.
1420. Care dintre urmatoarele manifestari cardiace nu este caracteristica pentru DM PM: A.
miocardita; B. tulburari de ritm; C. tulburari de conducere, D. Insuficienta cardiaca E.
stenoza mitrala.
1423. Referitor la localizarea manifestarilor cutanate/ subcutanate din DM/ PM: 1. pleoape;
2. periunghial; 3. umeri: 4. tesuturile moi; si urmatoarele leziuni: a. eruptie liliachie; b.
telangiectazii: c. eritem in sal; d. calcificari care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c
3, d-4; B. a-1, b 4, c-3, d-2; C. a-4, b-1, c-2, d-3; D. a-4, b-1, c-3, d-2; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
1424. Cu privire la localizarea manifestarilor cutanate/ subcutanate din DM/ PM, fiind date
urmatoarele localizari: 1. pleoape, 2. articulatiilor MCF si lFP (semn Gottron), 3. gat 4. palme
si degete; si urmatoarele leziuni a. dermatita exfoliativa; b. edem c. eruptie eritemato-
maculo-papulo scuamoasa d. eritem in V care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c 2,
d-4; B. a-3, b-4, c 2, d-1 C. a-4, b-1, c 2, d-3; D. a-4, b-2, c-1, d-3; E. a-4, b-3, c-2, d-1
1430. Cu privire la DM/ PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. creatinuria
semnaleaza necrozele musculare: B. edemul apare in DM acuta, in timp ce poikilodermia
apare in dermatomiozita cronica C. in mod caracteristic, sunt afectati muschii netezi ai
tubului digestivi D. 20% dintre pacienti pot prezenta o neoplazie care precede miozita; E.
apare disfagie pentru solide si lichide.
1432. Cu privire la PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. rareori apar
disfonie si dizartrie; B. anomalii ale capilarelor apar mai ales in DM asociata cu alte boli de
colagen sau cu sindrom Raynaud; C. articulatiile nu sunt afectate morfologic sau
functional, D. In mod caracteristic, poikilodermia se asociaza cu edem E. eruptia are un
aspect eritemato-maculo-scuamos.
1433. Privitor la PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:A. rareori apar tulburari
de ritm si de conducere cardiace; B. exista o serie de autoanticorpi specifici pentru PM; C.
eritemul facial se dispune periorbitar, pe gat in V, pe umeri in Sal; D. afectarea interstitiul
pulmonar duce la cresterea capacitatii de difuziune; E. apar calcificarile in tegument,
subcutanat, in fascii.
1434. Referitor la PM, sunt corecte, cu exceptia: A. electromiograma este utila pentru
selectarea muschiului in vederea biopsiei; B. poate sa apara fotosensibilizare; C. printre
anomaliile imunologice nespecifice se afla factorul reumatoid si complexele imune circulante
D. hiper-Y-globulinemia poate sa apara ca o anomalie imunologica nespecifica; E.
diagnosticul pozitiv este suspicionat pe baza disfunctiei musculare cu slabiciune
simetrica a musculaturii distale a membrelor
1435. Cu referire la PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. apare o eruptie
eritematoasa pe fata, scalp, ceafa B. miaigiile sunt caracteristice; C. patul unghial este
hiperemic prin dilatarea anselor capilare; D. cand sunt prezente manifestarile cutanate,
boala se numeste dermatomiozita E. valorile CK pot fi normale in formele incipiente de
boala.
1438. Referitor la PM sunt corecte, cu exceptia: A. extrem de rar, valorile CK pot fi normale:
B. caracteristica este slabiciunea simetrica a musculaturii distale a membrelor; C.
manifestari articulare constau in artralgii, artrite acute sau cronice neerozive; D. regurgitarea
lichidelor pe nas este un semn de gravitate si de prognostic sever, E. manifestarile cutanate
pot aparea inainte, in timpul sau dupa aparitia manifestarilor musculare.
1439. Cu privire la PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. valorile CK pot fi
normale atunci cand exista atrofii musculare severe B. afectarea muschilor intercostali, a
diafragmei si a interstitiului pulmonar produce o disfunctie ventilatorie restrictiva; C. eritemul
are o nuanta rosu-violaceu-liliachiu; D. la pleoape, eruptia se asociaza cu edem E. pe fata
palmara a articulatiilor MCF IFP (semnul Gottron) apar pete de culoare rosu-violet,
scuamoase
1440. Care dintre urmatoarele enzime nu este in mod caracteristic cresouta in PM: A. CK; B.
LDH C. AST, ALT; D. aldolaza E. leucil-amino-peptidaza.
1442. Care dintre urmatoarele probe de laborator are valori crescute in PM, fara a fi un
indicator inflamator A. VSH B. LDH. C. fibrinogen; D. a2 globulinele. E. proteina C reactiva.
1774. Referitor la manifestarile cardiace din exceptia: A. cea mai frecventa manifestare
cardiaca este pericardita; B. LES favorizeaza producerea evenimentelor coronariene severe,
inclusiv a infarctului miocardic acut; C. afectarea coronariana este cauzata de lupica, D.
ateroscleroza este accelerata de leziunile oxidative afectand cronic structurile lipidice si, in
general, tesuturile; E. cel mai adesea sunt afectate valvele tricuspida si pulmonara; F.
de obicei sunt afectate valvele aortica sau mitrala.
1775. Cu privire la manifestarile cardiace din LES, urmatoarele afirmati sunt corecte, cu
exceptia: A. pericardita este de obicei benigna; B. LES poate induce moartea subita de
cauza coronariana la persoane tinerei C. ateroscleroza accelerata apare mai ales la
pacientii care iau AINS; D. infarctul miocardic este cel mai adesea provocat de
vasculita; E. aritmille pot avea ca substrat miocardita; F. Insuficientele valvulare pot sa
apara si in absenta endocarditei Libman-Sacks (si Ac-aFL au fost implicati in etiologia
leziunilor valvulare).
1776. Privitor la manifestarile cardiace din LES, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. manifestari cardiace mai severe sunt miocardita, endocardita si afectarea
Coronariana. B. uneori afectarea pericardica duce la 1 tamponada; C. infarctul miocardic
se produce de obicei din cauza emboliilor coronariene; D. afectarea endocardica poate
duce la insuficiente valvulare, E. miocardita poate provoca moarte subita; bine prin TC. ,
F….
1777. Cu referire la manifestarile cardiace din LES, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. endocardita lupica (Libman-Sacks) este consecinta infectiei
streptococice; B. pericandita constrictiva este frecventa; C. inflamatia cronica
franeaza progresia aterosclerozei. D. evenimentele embolice pot fi consecinta afectarii
endocardice; E. miocardita poate duce la insuficienta cardiaca cardiaca.
1780. Privitor la manifestarile gastrointestinale din LES, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
cu exceptia: A. greata, uneori cu varsaturi si diaree poate semnala o reactivare a LES; B.
vasculita mezenterica produce adesea ischemie mezenterica; C. pseudoocluzia intestinala
apare radiologic sub forma unor anse spastice; D. pancreatita acuta poate fi severa; E.
ascita apare la <5% din pacienlii cu LES.
1783. Fiind date urmatoarele categorii de manifestari oculare din LES: 1. manifestari care
rareori ameninta vederea; 2. manifestari severe 3. complicatii posibile ale tratamentul
cortizonic; si urmatoarele manifestari oculare: a. glaucom; b. nevrita optica; C. episclerita: d.
sindromul sicca: e. cataracta f. conjunctivita; g. vasculita retiniana; h. xeroftalmie; A. a-1, b-2,
c-1, d-1, e-2, 3, g 1, h 3: B. a-1, b-3, c-1, d-2, e-1, f-3, g 2, h-1; C. a-3, b-2, c-1, d-1, e-3, f-1,
g-2, h-1; D. a-3, b-2, c-1, d 2, e-1, f1, g-1, h-3; E. a-3, b-3, c-1, d-1, e-2, f 1, g 2, h 1.
1786. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand ScIS sunt corect formulate, cu exceptia: A.
SclS este o boala sistemica acuta; B. de etiologie necunoscuta; C. caracterizata prin
ingrosarea pielii (sclerodermie) si D. leziuni caracteristice in multiple organe interne E. mai
ales in plamani, tractul gastrointestinal, inima si splina
1787. Care dintre urmatoarele nu face parte dintre organele cel mai frecvent afectate de
ScIS A. plamani; B. tractul gastrointestinal; C. ficat. D. inima. E. rinichi
1788. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice care apar in SclS: a. alterari
functionale si structurale extinse in multiple paturi vasculare; b. fibroza; c. inflamatie; d.
disfunctie progresiva a organelor corecta: A. abdc B. acdb C. cadb D. cbad E. cdab
1794. Cu privire la diferentele dintre cele doua forme principale de Scls. fiind date 1. ScIS
difuza cutanata; 2. ScIS limitata cutanata; si urmatoarele caracteristici: a. afectarea cutanata
cuprinde degetele. membrele, fata si trunchiul b. calcinoza cutanata este frecventa si
importanta c. fenomenul Raynaud precede afectarea cutanata si este asociat cu ischemie
critica; d. fenomenul Raynaud se instaleaza in acelasi timp cu afectarea cutanata; e.
hipertensiunea arteriala pulmonara este frecventa, se instaleaza tardiv si poate fi
manifestare izolata, f. afectarea cutanata cuprinde doar degetele, antebratele si fata; g.
hipertensiunea arteriala pulmonara apare doar uneori, asociata cu fibroza pulmonara; cazuri
si este usoara a care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f 2, g-1, h-2; C.
a-1, b-2, c 2, d-1, e 2, f2. g-1, h-1: D. a 2, b-1, c-2, d-2, e-1, f1, g-1, h 2;E. a-2, b-2, c-1, d-1,
e-2, f-2, g-1, h-1.
1795. Referitor la diferentele dintre cele doua forme principale de ScIS, fiind date cele doua
variante: 1. ScIS difuza cutanata; 2. SclS limitata cutanata; si urmatoarele caracteristici: a.
fibroza pulmonara apare doar uneori si este moderata b. progreseaza rapid; c. autoanticorpi
caracteristici sunt cei antitopoizomeraza I (Scl 70); d. criza renala sclerodermica este foarte
rara; e. progreseaza lent f. criza renala sclerodermica apare la 15% din pacienti si se
instaleaza timpuriu; g. fibroza pulmonara este frecventa, timpurie si severa; h. autoanticorpii
caracteristici sunt cei anticentromer; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2,
e-1, f-2, g 2, h-2; B. a-1, b-1, c 2, d-2, e-1, f-2, g-1, h 2; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f1, g-1, h-
2; D. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1, f-2, g-2, h-1;
1799. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice care fac parte dintr-o a. paloare: b.
cianoza c. eritem: care este inlantuirea temporala corecta A. abc B. acb C. bca D. cab E.
cba
1806. Cu referinta la afectarea cutanata in exceptia: A. cel mai frecvent sunt afectate
degetele de la mana; B. fata dorsala a degetelor devine neteda prin disparitia pliurilor
transversale C. articulatiile mainii, coatelor si genunchiior dezvolta contracturi D. edemul
este inlocuit treptat de ingrosare subcutanata E. obliterarea glandelor sudoripare si
sebacee duce la cresterea secretiei de transpiratie si de sebum.
1807. Despre afectarea cutanata in ScIS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
la mana, muschii se hipertrofiaza B. la inceput tegumentul este edematiat se pot
hiperpigmenta; C. faza edematoasa dureaza cateva saptamani sau luni E. apar creste de
piele ingrosata la gat.
1808. Referitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
obliterarea foliculilor pilosi, 2. esofagita peptica, 3. malabsorbtie. a. stricturi esofagiene; b.
diaree cronica; c. pierderea parului; A. a-1, b 2, c-3 B. a 2, b-1, c-3 C. a-2, b 3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2, E. a-3, b-2, c-1.
1809. Cu privire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
aderenta ferma a pielii la muschiul platysma subiacent. 2. esofagita peptica 3. malabsorbtie
si urmatoarele consecint a. ulceratii esofagiene; b. scadere ponderala si malnutritie; c. creste
de piele ingrosata la gat; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a 3, b 2, c-1.
1810. Privitor la explicatia manifestarilor din SclS, fiind date urmatoarele cauze: 1. creste de
piele ingrosata la gat; 2. esofagita peptica; 3. malabsorbtia grasimilor, si urmatoarele
consecinte: a. steatoree; b. limitarea extensiei gatului: c. sangerari esofagiene care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-
3, b-2, c-1.
1811. Cu referire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
degetele dezvolta contracturi, fixandu-se in semiflexie; 2. esofagita peptica persistenta; 3.
staza enterala; si urmatoarele consecinte: a. scade mobilitatea maini; b. proliferare
bacteriana c. metaplazia Barrett a esofagului; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3,
c 2: B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D, a 3, b-1, c 2 E, a 3, b-2, c-1
1812. Cu referinta la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze:1. scade
mobilitatea mainii; 2. intarzierea golirii stomacului; 3. proliferare bacteriana; si urmatoarele
consecinte: a. senzatie de plin in epigastru; b. atrofie musculara prin neutilizare; c.
deconjugarea sarurilor biliare; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1813. Despre explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. obliterarea
glandelor sudoripare si a glandelor sebacee; 2. scade motilitatea esofagiana; 3.
deconjugarea sanurilor biliare; si urmatoarele consecinte: a. malabsorbtia grasimilor, b.
disfagie (mai ales pentru solide); c. diminuarea secretiei de transpiratie si de sebum. care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-
2 E. a-3, b-2, c-1.
1814. Referitor la explicatia manifestarilor din Scis, fiind date urmatoarele cauze: 1.
diminuarea secretiei de transpiratie si de sebum 2. stricturi post-esofagita; 3. constipatie
cronica si impactare fecala; si urmatoarele consecinte: a. obstructie intestinala mecanica; b.
ingustarea esofagului inferior. c. piele uscata; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, C-2 C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1.
1815. Cu privire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. la
pacientii cu piele de culoare inchisa, depigmentare de tip vitiligo care nu afecteaza zonele
perifoliculare 2. RGE cu aspiratie pulmonara;3. telescoparea unei anse intestinale; si
urmatoarele consecinte: a. raguseala b. piele cu aspect de "sare-si-piper"; c. obstructie
intestinala mecanica: care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1; E. a 3, b-2, c-1.
1816. Privitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze 1. pielea
foarte Intinsa; 2. RGE cu aspiratie pulmonara; 3, diverticule si urmatoarele consecinte a.
perforatie si sangerare, b. tuse cronica; c. aspect lucios al pielii; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
1817. Cu referire la explicatia manifestarilor din ScS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
telangiectazii maculare pe mucoase; 2. RGE cu aspiratie pulmonara; 3. pneumatoza
intestinala; si urmatoareie consecinte: a. pneumonita de aspiratie agravand BPI; b.
pneumoperitoneu benign fara continuitate cu lumenul intestinal; c, hemoragii; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-2, c-1.
1818. Cu referinta la explicatia manifestarilor din ScS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
distrugerea pielii atrofiate; 2. satietate precoce: 3. atrofierea si fibrozarea musculaturii netede
digestive; si urmatoarele consecinte: a. scaderea peristaltismului, b. reducerea aportului
alimentar; c. ulceratii cutanate;care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1,
C-3 C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1.
1819. Despre explicatia manifestarilor din Scis, fiind date urmatoarele cauze: 1. calcificari
paraspinale; 2. scaderea motilitatii gastrice; 3. vasospasm coronarian intermitent; si
urmatoarele consecinte: a. satietate precoce silsau senzatie de plin, greul greata in
epigastru; b. lezarea muschiului cardiac, c. complicatii neurologice; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-
1
1820. Referitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
mobilitate redusa absenta a fetei 2. ectazii vasculare gastrice si intestinale; 3. hipertrofia
secundara hipertensiunii; si urmatoarele consecinte a. diastolica; b. sangerare
gastrointestinala: c. facies inexpresiv. A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
1821. Cu privire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
scleroza dermica; 2. sangerare gastrointestinala; 3. fibroza miocardica: si urmatoarele
consecinte: a. disparitia anexelor pielii; b. disfunctia diastolica: c. anemie; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1; a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1
1822. Privitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date umatoarele cauze: 1. Ingrosarea
pielii si fibrozarea tendoanelor subiacente: 2. scaderea intestinala 3. hipertensiune arteriala
sistemica; si urmatoarele consecinte: a. contracturi ale incheieturilor mainii. coatelor si
genunchilor. b. constipatie; c. hipertrofie ventriculara stanga; care lista de asocieri este
corecta: Aa-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2.
1823. Cu referire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. leziuni
proliferativ-obliterante ale arteriolelorl arterelor mici: 2. laxitatea sfincterului anal; 3. fibrozza
miocardica: si urmatoarele consecinte: a. Incontinenta fecala; b. hipertensiune arteriala
pulmonara; c. tulburari de ritm si de conducere; A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.
1824. Cu referinta la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
fibroza pulmonara interstitiala; 2. laxitatea sfincterului anal; si urmatoarele consecinte: a.
sindrom ventilator restrictiv; b. prolaps anal; c. anomalii ale functiei ventriculului stang; A. a-
1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
1825. Despre explicatia manifestarilor din ScS, fiind date urmatoarele cauze: 1. reducerea
tonusului sfincterului esofagian inferior, eliminarea cu dificultate a continutului gastric refluat,
intarzierea golirii slomacului; 2. atonie intestinala 3. fibroza miocardica, si urmatoarele
consecinte: a. insuficienta cardiaca; b. BRGE c. meteorism/ balonare: A. a-1, b-2, c-3; B. a
2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
1826. Referitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. reflux
gastroesofagian; 2. malabsorbtia vitaminei B12; 3. sindrom de tunel carpian: si urmatoarele
consecinte: a. neuropatie senzitivo-motorie mediana; b. anemie; c. esofagita peptica, care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c 3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, C-
2 E. a-3, b-2, c-1.
1827. Cu privire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. reflux
gastroesofagian; 2. malnutritie; 3. resorbtii osoase, si urmatoarele consecinte: a. pierderea
epifizelor distale (acro-osteoliza) b. arsuri retrosternale (pirozis); c. anemie care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-
3, b-2, c-1.
1828. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice legate de afectarea pielii in ScIS: a.
diminuarea secretiei de transpiratie si de sebum b. piele uscata;c. obliterarea glandelor
sudoripare si a glandelor sebacee; care este inlantuirea cauzala corecta: A. abc B. acb C.
bac D. cab E. cba.
1829. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice legate de afectarea gatului in ScIS:
a. limitarea extensiei gatului; b. aderenta ferma a pielii la muschiul platysma subiacent; c.
creste de piele ingrosate la gat care este inlantuirea cauzala corecta: A. abc B. acb C. bac
D. bca E. cba.
1830. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice legate de afectarea degetelor mainii
in ScIS: a. atrofie musculara prin neutilizare; b. scade mobilitatea mainii; c. degetele
dezvolta contracturi, fixandu-se in semiflexie; care este inlantuirea temporalal cauzala
corecta: A. acb B. bac C. bca D. cab E. cba.
1831. Referitor la afectarea fetei in SclS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
fata cu aspect caracteristic de cap de soarece; B. buzele stranse impiedica deschiderea
larga a gurii. C. teiangiectaziile maculare nu depasesc 2 mm in diametru; D. ulceratiile
apar si pe fata volara a varfurilor degetelor, E. in piele si in tesuturile moi apar depuneri
calcare, de dimensiuni variabile.
1832. Cu privire la afectarea fetei in Scis, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:A.
pielea este fixata, stransa, intinsa, fara pliuri; B. apertura bucala scade mult (microstomie).
C. telangiectaziile maculare apar frecvent, mai ales in ScIS-lc; D. ulceratiile apar si in
fosele antecubitale; E. depunerile calcare sunt vizibile radiologic.
1833. Privitor la afectarea fetei in SclS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pielea este permanent umeda B. microstomia interfereaza cu alimentatia si cu igiena
bucala C. sunt caracteristice telangiectaziile maculare atat pe tegumente, cat si pe mucoase;
D. ulcerele cronice sunt dureroase; E. de obicei, depunerile calcare nu sunt dureroase
1834. Cu referire la afectarea fetei in ScIS, exceptia: A. pielea este lucioasa deoarece este
foarte intinsa, nu din cauza secretiei de sebum, care este redusa/ absenta B. pilozitatea se
accentueaza C. telangiectaziile maculare sunt proeminente pe fata (inclusiv buze, ca siin
cavitatea bucala) si pe mainli D. ulcerele cronice se pot infecta secundar, E. uneori
depunerile calcare fistulizeazala suprafata.
1820. in mod obisnuit, in CMD apar pe radiografia toracica u. modificari,
A. marirea siluetei cardiace;
B. dilatarea VS
C. cardiomegalie globala;
D. semne de HTAP;
E. disparitia desenului pulmonar interstitial;
F. semne de edem alveolar in decompensarile acute severe;
1822. Aspecte caracteristice pentru CMD demonstrabile atat prin EcoCG, cat si prin
ventriculografie radioizotopica s.U.c.e.:
A. dilatarea VS;
B. pereti ventriculari normali;
C. pereti ventriculari mult ingrosati.
D. pereti ventriculari subtiati
E. disfunctie diastolica;
F. cresterea FE;
1910. In CMR, la investigatiile paraclinice (Ecg pe ECG, Cat ia cateterismul cardiac), apar u.
modificari, cee.
A. ECG adesea hipervoltaj;
B. Ecg modificari nespecifice de faza terminala (ST-T);
C. Ecg diverse aritmii;
D. Cat - cresterea DC;
E. Cat - scad presiunile telediastolice din ventriculii drept si stang;
1912. R.I. modificarile care apar la investigatiile imagistice (Rx pe radiografia toracica, Eco
la EcoCG) in CMR, ua.s.c.ce.
A. Rx: este prezenta calcificarea pericardica;
B. Eco, TC, RMN: in mod tipic, peretii ventriculari stangi apar ingrosati asimetric;
C. Eco, TC RMN volumele ventriculare apar crescute;
D. Eco, TC, RMN: functia sistolica este mult deprimata R. corect: A,B,C,D,E,F
E. Eco, TC. RMN: atrille apar de obicei mici;
F. Eco Doppler: se evidentiaza scaderea ponderii umplerii diastolice timpurii,
1991. RI, modificarile segmentelor ST (pe ECG) din pericardita acuta In comparatie cu cele
din IMA, fd. cele doua patologii
1. in pericardita acuta fara cantitate mare de lichid;
2. in IMA:
si urmatoarele trasaturi
a. elevarea segmentelor ST este, de obicei, convexa In sus;
b. deprimarea reciproca a segmentelor ST este de obicei mai proeminenta;
c. deprimari reciproce ale segmentelor ST apar numai in avR si uneori in V1;
d. elevarea segmentelor ST se produce pe un teritoriu extins, care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a 1, 2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d.2
E. a-2, b-2, c-1, d-1
1992. R. modificarile segmentelor ST (pe ECG) din pericardita acuta in comparatie cu cele
din IMA, f.d. cele doua patologii
1. in pericardita acuta fara cantitate mare de lichidi
2. In IMA: si urmatoarele trasaturi
a. segmentele ST revin la normal dupa cateva zile;
b, elevarea segmentelor ST are, adesea, concavitatea in sus,
c, elevarea segmentelor ST este limitata la un anumit teritoriu;
d, segmentele ST elevate revin la normal in interval de cateva ore. care sunt asocierile
corecte:
A, a-1, b-1, c-2, d-2.
B. a 1, b 2, c-1, d 2
C, a 2, b-1, c-1, d.2
D. a-2, b 1, c 2, d-1
E, a 2, b-2, c-1, d-1
1995. F d. cele patru stadii prin care trec, in mod tipic, modificarile ECG din pericardita
acuta:
1. stadiul 1
2. stadiul 2
3. stadiul 3
4. stadiul 4 si urmatoarele modificari:
a. elevare extinsa a segmentelor ST, deprimari reciproce de ST in si uneori deprimarea
segmentului PR;
b. segmentele ST revin la normal (dupa cateva zile de la debutul stadiul anterior)
c. undele T se inverseazal negati. veaza (se poate instala cu o anumita latenta fata de
stadiul anterior);
d, ECG revine la normal (la saptamani sau luni dupa debutul pericarditei acute); care sunt
asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c 3, d-4
.B. a 3, b-1, c 4, d 2:
C. a 3, b-2, c-4, d-1;
D. a-4, b 1, c 2, d 3
E. a 4, b-3, c 1, d 2;
2007. R.I. aspectele care pot sa apara pe radiografia In caz de revarsat pericardic,
u.a.s.c.c.e.
A. silueta cardiaca poate fi normala sau aproape normala;
B. frapeaza contrastul dintre cardio- megalie si prezenta incarcarii vasculare
C. umbra cardiaca poate avea configuratie in normale ale siluetei
D. contururile
E. examinarea radioscopica poate evidentia amplificarea pulsatiilor ventriculare
2213. In CPC determinat de BvP asociata cu HTAP severa, sunt frecvente si/sau
caracteristice u. aspecte ECG, c.e.
A. unda P larga
B. deviatie axiala stanga: R.corect: A,B,C,D,F,G
C. semne de HVS;
D.unda S adanca in derivatia V1
E. tipar qR in V1 sau V3R:
F. unde T negative si deprimare de ST in derivatiile precordiale stangi
G. tipar de suprasolicitare ventriculara atribuit anomaliilor de conducere din miocardul
hipertrofiat
2215. R.I. modificarile EcoCG ca racteristice pentru CP cronic deter minat de BVP, u.a.s.c.e
A. cavitate VD se dilata
B. deplasarea sistolica spre VS SIV semnaleaza suprasolicitare
C. SIV are miscare paradoxala;
D. Scade PAP.
E. scade presiunea sistolica din VD
2217. R.l rolul scintigrafiei in diagnosticul CPC determinat de BVP, f.d.u. Inceputuri de fraza:
1. determinarea FE a VD (FEVD);
2. In mod normal, vizualizarea VD;
3. lipsa cresterii FEVD la efort; si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a, se poate realiza prin ventriculografie radioizotopica;
b. nu se poate realiza prin scintigrafie;
c. este un argument de HTAP care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-2, c-1
2218. R.l. rolul scintigrafiei in diagnosticul CPC determina de BVP, f.d.u. inceputuri de fraza:
1. In mod normal, vizualizarea VD;
2. lipsa cresterii FEVD la efort;
3. vizualizarea ventriculului hipertrofiat: si urmatoarele sfarsituri de fraza
a. se poate realiza folosind radioizotopii taliu 201 sau sestamibi;
b. indica disfunctie VD intrinseca;
c, este impiedicata de preluarea mult mai mare a radioizotopilor de catre VS care sunt
asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1. c-3
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2
E. a 3, b-2, c-1
2219, R.l rolul scintigrafie in diagnosticul CPC determinat de BVP, f.d.u. inceputuri de fraza:
1. diagnosticarea CP;
2. lipsa cresterii FEVD la efort;
3. vizualizarea ventriculului hipertrofiat si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. se poate realiza prin scintigrafie;
b.este sugestiva pentru HTAP
c, poate fi facilitata de scintigrafia miocardica de perfuzie cu taliu 201 sau cu sestamibi; care
sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1
D. a 3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c 1;
2255, U.f.d.f.d. modificarile ECG caracteristice pentru CPC secundar BPOC s.c.f.c.e.
A. Axul electric al inimii tinde;
B. spre orizontala din cauza
C. modificarii pozitiei anatomice;
D. a inimii si a suprasolicitarii.
E. inimii drepte prin HTAP.
2256. R.I. modificarile ECG caracteristice pentru CPC secundar BPOC, u.a.s.c c.e.
A. ECG este foarte sensibila In evidentierea dilatarii inimii drepte
B. plamanii destinsi mascheaza semnele de supraincarcare a VD;
C. adesea, dominanta undei S (fata de unda R) se extinde in derivatiile precordiale pana in
V3 sau chiar
D. aritmiile sunt frecvente
;E. aritmii care apar frecvent sunt FIA si tahicardia atriala multifocala:
2258. R.I. rolul cateterismului inimii drepte (CatID) in CPC secundar BPOC, u.a.s.c.c.e.
A. Cat ID poate fi realizat la patul bolnavului;
B. termodilutia poate fi folosita pentru masurarea presiunii partiale a oxigenului;
C. pentru masurarea DC se foloseste un cateter multilumen directionat de flux, cu balon la
vari echipat cu termocupluri:
D. la pacientii cu CPC necomplicat, PAP blocata este, de obicei, crescuta chiar si in repaus,
E. CatID poate fi util in evaluarea severitatii HTAP;
F. CatID permite aprecierea modului in care PAP se modifica la inhalarea de oxigen.
expectata fiind o crestere;
2410. R.l. rolul arteriografiei renale (a.r.) in diagnosticarea HTRV, U.a.S.C Cue.
A. a.r. poate stabili prezenta unei leziuni arteriale renale;
B. a.r. nu dovedeste leziunea este raspunzatoare de HTA R.corect: C, D
C. la indivizi normotensivi, a r. descopera rareori leziuni stenozante ale arterelor renale;
D. masurarea gradientului presional transiezional in cazul unei leziunii arteriale renale
prezice cu siguranta raspunsul la revascularizare;
E. a.r. poate avea efecte nocive prin nefrotoxicitatea substantei de contrast
2415. R. pacientii cu obstructie reel si la care se masoara Venele renale, fd.u. categori
(RNR2VR. raportul dintre nivelurile reninei din cele doua vene renale)
1. pacientii cu RNR2VR lateralizat
2. pacientii cu RNR2VR lateralizat pregatiti corect inainte de prele- varea sangelui din venele
renale;
3. pacientii cu RNR2vR netateralizati si u. evaluari cu privire la proportia celor care au un
beneficiu semnificativ (controlul TA) in urm unei proceduri de revascularizare:
a.50-60%
b. chiar pana la 90%;
c, cel putin 80%; care sunt asocierile corecte:
A. a 1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1
2416. Masuri care trebuie luate in prealabil in cadrul investigarii HTRV, pentru pregatirea
corecta a pacientului inainte de prelevarea sangelui din vena renala s.u.cae.
A. intreruperea medicamentelor care suprima renina cu cel putin 10 zile inainte;
B. intreruperea medicamentelor p. blocante cu cel putin 24 ore inainte;
C. intreruperea medicamentelor blocante ale canaielor de calciu cu cel putin 3 zile inainte;
D. restrangerea aportului de potasiu cu cel putin 4 zile inainte;
E. administrarea unui inhibitor al enzimei de conversie cu cel putin 24 ore inainte.
2499, R I. evaluarea unui AnAO abdominal (AAA), f du. tehnici imagistice neinvazive:
1. Eco abdominala
2. radiografia abdominala;
3. RMN urmatoarele trasaturi:
a. este indicata (pentru posibila depistare a AAA) la pacientii cu leziuni
ateroscierotice sau anevrismale ale arterelor periferice
b. are acuratete in evaluarea localizarii a dimensiunii AAA;
c. poate detecta trombul parietal
d. nu poate vizualiza -25% din AAA: dimensiunile transversala si longitudinala ale
AAA care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c 2, d 3, e-1; B. a-1, b-3, c-1, d-2.e-1; C. a 2, b 1, c 1, d-1, e-3; E. a 2, b-
3, c-1, d-1, e-1;
2531. R.l. aspectele radiolog ECG care pot sa apara DAo, f.d.u. Inceputuri de fraza
1. aorta descendenta mai larga decat aorta ascendenta pe radiografia toracica;
2. IMA, pe ECG;
3. absenta semnelor de ischemie pe ECG si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. poate aparea in DAo afectand orificiul coronarian drept sau stang
b. este sugestiva pentru disectia aortei toracice descendente.
c. este utila pentru diferentierea DAo de IMA: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
2532. R. aspectele radiologice si ECG care pot sa apara in DAo, f.d.u. incep de fraza
1. aorta descendenta mai larga decat aorta ascendenta pe radiografia toracica
2. largirea mediastinului superior pe radiografia toracica;
3, cresterea INM; si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. poate aparea in DAo afectand orificiul an drept sau stang
b. este sugestiva pentru disectia aortei ascendente:
c. este sugestiva pentru disectia aortei toracice descendente; care sunt asocierile corecte
: A. a 1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
2533. F.d.u. categorii de investigali utilizabile pentru diagnosti carea DAO doar sugera
diagnosticul de DAo;
1.tehnica noninvaziva care poate doar sugera diagnosticul de DAo
2. tehnica neinvaziva prin care se poate pune diagnosticul de DAo;
3. tehnica invaziva prin care se poate pune diagnosticul de DAo; si u, tehnici de diagnostic:
a. EcoCG
b. RMN
c. radiografie toracica;
d, TC
e, aortografie, care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-2, d-2, e-3; B. a 1, b-2, c 2, d 3, e-2 C. a 2, b-2, c-1, d-2, e-3;D. a 2, b-2, c-1,
d-3, e-2; E. a 2, b-3, c-1, d-2, e-2;
2539. R.l. rolul diverselor tehnici neinvazive in diagnosticarea DAo, fd.u. metode de
investigatie:
1. Eco transesofagiana;
2. RMN
3. TC si RMN: si urmatoarele trasaturi
a. utilale in recunoasterea ulcerelor penetrantei
b. poate pot detecta si fluxul de sange
c. acuratete mai mica in identifi carea disectiilor crosei aortice: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b 2, c-3: B. a 1, b-3, c-2 C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b 2, c-1;
2540. R.l. rolul diverselor tehnici neinvazive In diagnosticarea DAo, f.d.u. metode de
investigatie:
1. Eco transesofagiana;
2. Eco;
3, TC RMN; urmatoarele trasaturi
a. mai putin adecvatale la pacientii instabili,
b. furnizeaza informatii important cu privire la prezenta si la severi- tatea insuficientei aortice
a revarsatului pericardic;
c. necesita indemanare mai mare si cooperare din partea pacientului; care sunt asocierile
corecte:
A. a-1. b-2, c-3;B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b 3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1:
2541. R., rolul diverselor tehnici neinvazive in diagnosticarea DAo, f.d.u. metode de
investigatie:
1. Eco transtoracica;
2. RMN
: 3. TC si RMN; si urmatoarele trasaturi:
a. mai putin utilale pentru detectarea disectiei crosei aortice a aortei toracice descendente;
b. utilale in recunoasterea hemoragiei intramurale;
c. permitle diferentierea disectiei anterograde fata de cea retrograda (intrucat poate detecta
si fluxul de
d. poatel pot fi efectuatale simplu si rapid; care sunt asocierile corecte:
A. a-1. b-1, c-2, d-3; B. a-1.b-1. c-3, d-2; C. a-1, b-2. c 1, d-3; D. a-1. b-3, c-2, d-1 E. a-2, b-
1, C-3, d-1
2600. R.L. folosite pentru a diagnostica boala arteriala periferica (BAP). fd.u. denumiri (unele
incomplete):
1. analiza Doppier;
2. inregistrarea digitala;
3. test de efort
4. masurarea pe diverse segmente; urmatoarele atribute: si
a. a tensiunii arteriale;
b. folosind, de obicei, un covor rulanta
c. a volumului pulsului:
d. a formei undel de viteza a sangelui. care sunt asocierile corecte:
A. a 1. b-2, c-4, d-3: B. a 1, b-3, c 4. d-2; C. a-1, b-4, c 2, d-3 D., a 3, b-4, c-2, d-1; E. a 4. b-
3, c 2, d-1
2601. R.I. investigatiile neinvazive folosite in diagnosticul BAP, fd.u. denumiri (unele
incomplete):
1. oximetrie;
2. (teste de) hiperemie;
3. Eco duplex; si urmatoarele atribute:
a. transcutanata;
b. care combina Eco-2D cu examenul Doppler:
c. reactiva; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b 1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2
2603. Rd. rolul investigaliilor neinvazive in diagnosticul BAP f.d.U. inceputuri de fraza:
1. examenul clinic.
2. aplatizarea progresiva a ive conturului vitezelor Doppler; ala
3. plasarea mansetelor pneumatice de-a lungul m.i. si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. este/ sunt, de obicei, suficienta/e pentru a stabili diagnosticul de
b. permite evaluarea presiunii sistolice din diverse segmente ale m.i.;
c. dovedeste/ dovedesc prezenta si indica localizarea stenozelor semnificative hmd. care
sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1
2604. R.. rolul investigatiilor neinvazive in diagnosticul BAP, f.d.u. nceputuri de fraza:
1. Eco Duplex;
2. plasarea succesiva a mansetelor sfigmomanometrului de-a lungul picioarelor si utilizarea
unui dispozitiv Doppler pentru a ausculta sau a inregistra fuxul de sange de la arterele
dorsala a piciorului (pedioasa) si tibiala posterioara
3. cresterea insuficienta a volumului mi. la fiecare unda de pulsi
a. permitle inregistrarea neinvaziva a TA din diverse segmente ale
b. indica BAP semnificativa;
c. este/ sunt adesea utilale pentru detectarea leziunilor stenotice atat la artere native, cat si
la protezele arteriale; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2. C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
2227. La producerea HTAP din CPC provocat de o BPPC concura urmatorii factori, cea
A. hipoxia
B. acidoza R. corect: C, E
C. hipocapnia
D. pierderea de vase mici din patul vascular;
E. Scaderea DC
2228. R.l. pacientii cu BPPC, care dintre urmatorii factori mecanici contribuie la disfunctia
cardiaca a accentua HTAP:
A. vasoconstrictia pulmonara;
B. reducerea suprafetei de sectiune totale a patului vascular pulmonary
C. hipervascozitatea sanguina;
D. stanjenirea contractiei inimii prin compresia externa exercitata de plamanul hiperinflat
E. Intinderea (alungirea) capilarelor pulmonare:
2229. RI. verigile patogenice care pot contribui la producerea HTAP la pacientii cu BPPC,
t.d. cauze:
1.persistenta stimulilor vasoconstrictori
2. efectele mecanice exercitate de volumul pulmonar crescut;
3. leziunile pulmonare distructive din emfizem:
4. diverse evenimente care pot determina hipoventilatie alveolara (infectie respiratorie acuta
sa.); si urmatoarele consecinte:
a. ingrosare mediei artereior
b. compresia externa asupra vaselor pulmonare;
c. pierderea de vase mici. hipercapnie care sunt asocierile corecte:
A. a-1. b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-3, c 2, d 4; C. a-2, b 3, c 4. d-1 D. a-2, b-4, c 1, d-3 E. a 4. b-1,
c 2, d-3;
2236. RI, afectarea inimii stangi la pacientii cu CPC secundar BPOC, f.d.u. evenimente:
a. fumat excesiv;
b. disfunctie ventriculara stanga:
C. cresterea PAP;
d. boala coronariana
e. Cresterea presiunii din AS; care este lantul cauzal corect:
A.a-d-b-e-c B.b-d-c-a-e C.b-d-e-c-a D.b-e-a-d-c E.c-d-a-e-b
2241. R.l. modificarile morfopatologice care apar in CPC secundar BPOC, f.d.u. teritorii:
1. ventriculul drept.
2. arterele pulmonare musculare:
3. vasele mici si capilarele: si urmatoarele modificari
a. hipertrofierea progresiva
b.fibroza, modificari belastice care se continua in arteriolei
c. disparitie in regiunile de hiperinflatie pulmonara. care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1
2242. R modificarile morfopatologice care apar in CPC secundar BPOC, fd.u. teritori
1. arterele pulmonare principate;
2. arterele pulmonare musculare;
3. arteriolele;
4. vasele mici si capilarele; si e modificari
a. media se muscularizeaza
; b. deformare
C, dilatare:
d. muschii longitudinali devin proeminenti; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, C-2, d-4; B. a-2, b-3, c-1, d-4: C. a 3, b-4, c-1, d 2 D. a-4, b-2, c 3, d-1 E. a-4, b-
3, c 2, d-1
2243. In mod caracteristic, istoricul pacientilor avand CPC secundar BPOC include u.c.e
A. tuse seaca, iritativa;
B. durere toracica;
C. respiratie Cheyne-Stokes.
D. spitalizari de urgenta din cauza infectiilor respiratorii:
E. episoade de scadere a capaci tatii vitale corelate cu scaderi mai putin importante ale
VEMS
F. acutizari ale disfunctiei respirator rii necesitand ventilatie mecanica:
2248. R.L. fizice care a semnelor secundar pot sa apara in CPC BPOC, fd.u. cauze.
1. cresterea dc
2. fumat excesiv timp de multi ani;
3. instalarea unei infectii si urmatoarele consecinte.
a. accentuarea edemul periferic,
b. pete de nicotina pe degete;
c, piele calda care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2: C. a-2, b-1, c-3; D., a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
2249. R.I. fiziopatologia semnelor fizice care pot sa apara in CPC secundar BPOC, fd.u.
cauzel mecanisme
1. IVD
2. scaderea compliantei VD;
3. regurgitare tricuspidiana; si urmatoarele semne fizice pe care acestea le pot induce:
a. reflux hepatojugular,
b. suflu sistolic;
c. galop protodiastolic drept: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c 3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, C-2
2250, R.l. fiziopatologia semnelor fizice care pot apara in CPC secundar BPOC, f.d.u.
Cauze:
1. obstructia fluxului de aer;
2. hipercaprie;
3. bronsita cronica; si urmatoarele consecinle:
a. semne de DC crescut:
b. raiuri bronsice;
c. distensia toracelui care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b 2, c-3; B. a 2. b-1, c 3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
2251. R. fiziopatologia semnelor fizice care pot sa apara In CPC secundar BPOC, fd.u,
cauze
1. bronsita cronica;
2. cresterea DC;
3. instalarea FIA; si urmatoarele consecinte:
a. raluri sforaitoare si suieratoare;
b. accentuarea edemul periferici
c. pulsul arterial saltator, care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2 C. a 2, b-1, C-3 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
2252. R. fiziopatoiogia semnelor fizice care pot apara in CPC secundar BPOC, u. Cauze:
1. hipoxemie;
2. raluri pulmonare zgomotoase;
3. cresterea presiunii intratoracice;si urmatoarele consecinte
a. semne de DC crescut;
b. auscultatie cardiaca dificila;
C. accentuarea semnelor de hiperpresiune venoasa sistemica care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, C-2 C. a-2, b-1, c-3 E. a-3, b-1, C2
2255. U f.d.f.d modificarile ECG caracteristice pentru CPC secundar BPOC s.c.f.c,e.
A. Axul electric al inimii tinde;
B. spre orizontala din cauza
C. modificarii pozitiei anatomice;
D. a inimii si a suprasolicitarii.
E. inimii drepte prin HTAP.
2256. R.l. modificarile ECG carac. teristice pentru CPC secundar BPOC, u a.s.c.ce.
A. ECG este foarte sensibila in evidentierea dilatarii inimii drepte
B. plamanii destinsi mascheaza. semnele de supraincarcare a VD;
C.de unda R) se extinde in derivatiile precordiale pana in V3 sau chiar V4
D. aritmiile sunt frecvente;
E. aritmii care apar frecvent sunt FIA, si tahicardia atriala multifocala
2258. R.I. rolul cateterismului inimii drepte (CatID) in CPC secundar BPOC, u.a.s.c.cale.
A. CatID poate fi realizat la patul bolnavului fi folosita
B. termodilutia poate pentru masurarea presiunii parti ale a oxigenului;
C. pentru masurarea DC se folo. seste un cateter multilumen directionat de flux, cu baion
varf si echipat cu termocupiuri:
D. la pacientii cu CPC necomplicat, PAP blocata este, de obicei, crescuta chiar si in repaus,
E. CatID poate fi util in evaluarea severitatii HTAP;
F. CatID permite aprecierea modului in care PAP se modifica la inhalarea de oxigen,
expectata fiind o crestere CPC determinat de bolile pulmonare neobstructive
2259. R.l. CPC secundar unor afectiuni respiratorii restrictive, f.d cele doua tipuri de
mecanism res trictiv:
1. restrictie intrinseca (parenchimatoasa):
2. restrictie extrinseca (extraparenchimatoasa); si urmatoarele aspecte clinice:
a. hiperventilatie;
b, DC normal sau scazut
c, hipoventilatie,
d.DC normal sau crescut care sunt asocierile corecte:
A. a 1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b 2, c-2, d-1 C. a 22, b-1, c-1, d-2; D., a 2, b-1, c-2, d-1 E. a-22,
b-2, c-1, d-1
2260, F.d.u. evenimente care pot f provocate de bolile pulmonar restrictive extrinseci:
a. scade amplitudinea miscarilor respiratori
b. scade ventilatia alveolara;
c. retentie de apa;
d, hipercapnie:
e, boala restrictiva extrinseca;
f, retentie de bicarbonat g. retentie de sodiu; care este inlantuirea temporala/ cauzala
corecta
A.e-a-b-d-f-g-c B.e-b-g-f-d-a-c C.e-d-cb-f-g-a D.e-f-g-b-d-c-a E. e-g-b-a-f-d-c
2261. R.I. CPC secundar unor afectiuni respiratorii restrictive, fd. cele doua tipuri de
mecanism restrictiv:
1. restrictie intrinseca (parenchimatoasa);
2. extrinseca (extraparenchimatoasa); si urmatoarele aspecte clinice:
a. intre manifestarile clinice predomina RHS (edern periferic etc.)
b. hipocapnie;
c. intre manifestarile clinice, predomina disponeea;
d. hipercapnie care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1. c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-
1, c 2, d-1;
2262. R.I. etiopatogenia HTAP (si deci a CPC) in alte boli decat cele obstructive pulmonare,
f.d.u. mecanisme fiziopatologice:
1. hipoxie cronica si policitemie;
2. hipoventilatie alveolar
3, hipoventilatie alveolara prin afectarea pompei ventilatori si urmatoarele afectiuni situatii:
a. altitudine inalta;
b. obstructia cailor aeriene superioare
c, miopatii afectand muschii respiratori; care sunt asocierile corecte:
A. a 1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-22 E. a-3, b-2, c-1
2263. R.1. etiopatogenia HTAP (si deci a CPC) in alte boli decat cele obstructive pulmonare,
fd.u. mecanisme fiziopatologice
1. hipoventilatie alveolara prin mecanism restrictiv extrinsec
2. hipoventilatie alveolara prin afectarea pompei ventilatorii:
3, distorsionarea si obliterarea vaselor pulmonare (boalapulmonara restrictiva intrinsecal
parenchimatoasa): urmatoarele boli:
a. obezitate,
b. fibroza pulmonara interstitiala:
c, boala neurologica determinand scaderea fluxului neuronal catre muschii respiratori: care
sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-22 C. a-2, b-1, c-3; E. a-3, b-2, c-1
2264. F.d.u, mecanisme fiziopatologice ale HTAP (si ale CPC) in alte boli decat cele
obstructive pulmonare.
1. hipoventilatie alveolara;
2. hipoventilatie alveolara (mecanism restrictiv extrinsec) si/sau compresia vaselor
pulmonare
3. reducerea patului vascular pulmonar (boala pulmonara restrictiva intrinseca); urmatoarele
boli
a. tulburarile controlului ventilator,
b. mixedem
c. rezectie pulmonara;
d. cifoscoitoza care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-1, c-3, d-2; C. a-1, b-3, c-1, d-2 D. a 2, b 3, c-1, d-1; E. a 3, b-
1, c-1, d-2;
2265. F.d.u mecanisme fiziopato- logice ale HTAP (si ale CPC) in alte boli decat cele
obstructive pulmonare
1. hipoventilatie alveolara
2. hipoventilatie alveolara (mecanism restrictiv extrinsec) sisau compresia vaselor
pulmonare.
3. distorsionarea si obliterarea vaselor pulmonare (boala pulmonara restrictiva intrinseca); si
urmatoarele boli
a. pneumoconloze
b. sindromul apneel de somn,
c. deformarile peretelui toracic; care sunt asocierile corecte
A a-1, b-3, c-22 B. a 2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1
2266. Tabloul boli Monge (rau de munte cronic, care apare la locui torii de la altitudini inalte)
include
A. hipercapnie
B. manifestari de hipervascozitate sanguina determinate de anemia secundara;
C. HTA sistemica:
D. cord pulmonar acut;
E, stare confuzionala.
F. pierderea acuitatii mentale;
G. tulburari neuropsihice provocate de hipercapnie sisau de hipervascozitatea sanguina:
2271. La pacienti cu DZ pragul pentru diagnosticarea BCI trebuie sa fie scazut mai ales
cand acestia au urmatori factori de risc, gue.
A. istoric indelungat de dz;
B. hipertensiune arteriala;
D. hiperlipermie
E. ciroza hepatica;
2272. Unii pacienti cu DZ nu au BCI, dar au o disfunctie miocardica de tip CMR,
caracterizata de suce,
A. leziuni aterosclerotice severe in arterele coronare mari (epicardice).
B.relaxare anormala a miocardului:
C. scaderea presiunii de umpiere ventriculare stangi
D. fibroza interstitiala;
E. cresterea cantitatii de elastina, glicoproteine, trigliceride si colesterol in interstitiul
miocardic;
F. In unele cazuri, subtierea intimei. depozite hialine si modificari inflamatoare in arterele
mici intramural
2276. R.l. anomaliile CVe care apar la pacientii obezi, fd.u. Inceputuri de fraza
1. cresterea DC;
2. supraincarcarea de volum
3. cresterea presiuni de umpiere a si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. este adesea in jurul limitei superioare a normalului.
b. poate duce la hipertrofie cardiaca excentrica cu dilatare cardiaca si functie ventriculara
anormala
c. pare sa fie necesara pentru a sustine nevoile metabolice ale iesutului adipos excesiv:
d. este excesiva la efort; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c 3, d-2 C. a 2. b-1, c-3, d-3; D. a 2, b-3, c-3, d-1 E. a 3, b-2,
c-1, d-3;
2279, Sindromul Pickwick se deosebeste de boala cardiaca secundara obezitatii severe prin
u. anomalii,
A. apnee centrala;
B. hipoxemie:
C. HTA sistemica;
D. cord pulmonar,
E. hipoventilatie alveolara de cauza bronhopulmonara
1.
Rl patologia CVa in functe de structurile afectate fdu structuri si leziuni:
abdominal c. Se face cu pacientul atat culcat cat si ridicat care sunt asoc
c-2
brat c. este necesara pentru a evalua permeabilitatea arterelor : A. a-1 b-2 c-3
12. Rl aspectele care pot fi sesizate la examenul fizic general al unui pacient cu o
13. Rl aspectele care pot fi sesizate la examenul fizic general al unui pacient cu o
afectiune CVa fdu stari patologice: 1. DC scazut 2. Sunt dreapta spre stanga
15. Fdu semne sesizabile la examenul fizic general al unui pacient cu o afectiune
3 c-2 d-1
16. Fdu semen sesizabile la examenul fizic al abdomenului in cadrul unei boli
17. Fdu anomalii sesizabile la examenul fizic al abdomenului in cadrul unei boli
18. Fdu anomalii sesizabile la examenul fizic al abdomenului in cadrul unei boli
96. Variantele normale de localizare ale socului apexian pot avea u. repere c.e:
A. linia medioclaviculara stangå;
B. lateral de linia medioclavicularã
C. s.i.c. 5, dar si 6;
D. suprafata care nu depaseste 1
cm in diametru;
E. 2 cm lateral de linia medioclaviculara stanga in decubit lateral stang
105. F.d.u. stari patologice CV care pot genera modificari decela bile prin palpare:
1. hipertrofie ventriculara dreapta
2. ITr severa cu AD gigant;
3. anevrism de aorta
si u. modificàri palpatori
a. pulsatji sistolice parasternal dreapta jos
b. pulsatii sistolice in furculija sternala;
c. pulsati parasternal stanga jos sincrone cu socul apexian
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2:
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;
108. R.l. pulsatile care se pot palpa parasternal stanga la pacienti cu IMt severa, u.a.s.c.c.e
A. survin mai devreme decat socul apexian al VS
B. sunt sincrone cu undele a de pe curba de preslune a AS
C. corespund Impingerii in tata a
D. se coreleaza cu expansiunea diastolica a AS dilatat
E. sunt provocate de umplerea AS
cu sangele regurgitat din VS;
111. F.d.u. pozitil in care se recomandà sa fie plasat pacientul atunci cand se palpeaza diferitele
focare/ zone in cadrul examinarii aparatului CV
1. cel mai bine cu pacientul In
pozitie ridicatà si aplecat in fata;
2. pacientul in decubit dorsal si in
decubit lateral stang
3. pacientul in decubit dorsal
si u. focarel zone palpate
a. subxifoidian;
c. parastemal dreapta sus (focarul
d. parastemal dreapta jos
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3, d-3
B. a-2, b-3, c-1, d-3;
C. a-3, b-1, c-2, d-3;
D. a-3, b-2, c-1, d-3;
E. a-3, b-3, C-2, d-1;
112. F.d.u. pozitii in care se recomanda sa fie plasat pacientul atunci cand se palpeaza diferitele
focarel zone in cadrul examinarii aparatului CV:
1. cel mai bine cu pacientul in
pozitie ridicata si aplecat in fata;
2. pacientul in decubit dorsal si in
decubit lateral stáng;
3. pacientul in decubit dorsal;
Si u. focare/ zone palpate
a. parasternai stànga jos
c. parasternal stanga sus (focarul
puimonar);
d. suprasternal;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B. a-1, b-3, c-2, d-3;
C. a-1, b-3, c-3, d-2
D. a-3, b-2, c-1, d-3;
E. a-3, b-3, c-2, d-1
114. F.d.u. poziti in care se pot palpa freamate legate de patologia cardiaca:
1, freamat la apexul VS:
2. freamat care traverseaza palma (iradiaza) càatre latura dreapta a gatului
3. freamat care traverseazà palma (iradiaza) catre latura stánga a
gatului;
4. freamat parasternal stánga in
si urmatoarele stari patologice:
a. stenoza pulmonara
b. defect septal ventricular;
c. insuficientà mitrala;
d. stenoza aortica
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3, d-4
B. a-1, b-3, c-4, d-2
C. a-2, b-3, c-4, d-1:
D. a-3, b-2, c-1, d-4
E. a-3, b-4, c1, d-2
115. R.l. percutia ariei precordiale
A. ar trebui realizata la fiecare pacient pentru identificarea pozitiei si dimensiunii inimii (normale
sau anormale)
B. identificarea corecta a pozitiei si a dimensiunii inimii presupune corelarea cu pozitia ficatului si
a splinei, decelate tot prin percutie;
C. la pacientii cu pozitie normalá a inimii, aduce informatii importante
in plus fatä de inspectie si palpare in identificarea cardiomegaliei;
D. in mod normal, marginea dreapta a matitati cardiace depaseste cu 2 cm marginea dreapta a
ster
E. in mod normal, marginea stangå a matitatii cardiace urmeaza o linie care uneste socul
apexian cu a
patra articulatie condrosternala;
F. dilatatia VD se deceleazà usor prin percutie
116. F.d.u. stari patologice care pot produce modificari la percutia ariei precordiale (AMC aria
matitätii cardiace)
1. dilatatia AD;
2. dilatatia VD
3. pneumotorax stang;
si urmatoarele afirmatii:
a. poate impinge VS spre stanga;
b. AMC este marita spre dreapta
c. reducerea AMC
care sunt asocierile corecte:
Percutia ariei precordiale
A. a-1, b-3. c-2
B. a-2, b-3, c-2
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2,1
117. F.d.u. stàri patologice care pot produce modificari la percutia ariei precordiale:
1. dilatatia aortei
2. dilatatia VS
3. revarsat pleural stang mare
si urmatoarele modificari
a. AMC märitä spre stanga
b. extinderea AMC spre dreapta in
c. obliterarea marginii stängi a
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;
118. F.d.u. stari patologice care pot produce modificari la percutia ariei precordiale:
1. dilatatia arterei pulmonare
2. emfizem pulmonar
3. revarsate pericardice importante
si urmatoarele modificari
a. palparea socului apexian in
interiorul AMC;
b. reducerea AMC
c. extinderea AMC spre stänga in
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;
119. F.d.u. stari patologice care pot produce modificari la percutia ariei precordiale:
1. dilatatia VD
2. hipertrofierea concentrica a VS
3, tipic in revärsatele pericardice.
dar si in IC globala severã;
si urmatoarele afirmatii
a. AMC este global marita;
b. AMC nu este sesizabil marita;
c. AD poate fi impins spre dreapta
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3:
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;
123. Principii care trebuie respectate pentru a obtine maxim de informatie din auscultatia
cardiacã
A. pentru a evita zgomotele care pot sã distraga, auscultatia trebuie realizatà intr-o camera
liristita
B. trebuie observata influenta manevrelor fiziologice si/sau farmacologice
C. palparea socului apexian poate f utilä pentru pozitionarea in cadrul revolutiei cardiace a unui
semn
auscultator
D. este foarte utilä palparea simultana a pulsului arterial si observarea PVJ
E. atentia nu trebuie focalzata asupra unei faze anume a ciclul cardiac
127. Referitor intensitatea Z1 (si la felul in care este influentata de diversi factori), u.a.s.c.c.e.
A. variaza invers proportional cu distanta dintre valvulele mitrale la inceputul sistolei ventriculare
B. variaza direct proportional cu viteza cu care creste presiunea in
C. variaza invers proportional cu mobilitatea vMt
D.variaza direct proportional cu cantitatea de tesut, aer sau fluid dintre inima si stetoscop;
E. este influentata de prezenta sau absenta unei leziuni organice avMt
A.abdec
134. Referitor intensitatea Z1 (si la felul in care este influentata de diversi factori), u.a.s.c.c.e
A. variaza invers proportional cu frecventa cardiaca;
B. variaza invers proportional cu
C. variaza direct proportional cu intervalului PR
D. variaza invers proportional cu intervalul dintre contractia atriala s cea ventricularå
E. variaza direct proportional cu durata umplerii ventriculare
F. variaza direct proportional cu permeabilitatea orificiului mitral:
C. eadbfc
137. Situatii care pot explica cresterea intensitatii zgomotelor cardiace (mai ales a Z1) s.u.c.e
A. bradicardie,
B. alungirea diastolei;
C alungirea intervalului de timp dintre contractia atriala si cea ventricuíara
D. cresterea fluxului transvalvula AV prin cresterea DC
E. cresterea lenta a presiunii in VS
F. hipervagotonie
G. anevrism arteriovenos
a. hipertensiune arterialå
b. insuficientá aortica
c. aterom aortic
d. stenoza aortica cu calcificari valvulare severe
e. hipotensiune arteriala, soc care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1. c-2, d-2, e-2;
B. a-1, b-2,c-1, d-2, e-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
D. a-2, b-1, o-2, d-2, e-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
145, In c.d.u. stari patologice intensitatea P2 scade (in loc sa creasca, asa cum este cazul in
celelalte):
A. cardiopatii congenitale cu supra incarcarea circulajiei pulmonare
B. stenoza pulmonarã
C. HTAP
D. stenoza mitrala in faze avansate de evolutie
E. cord pulmonar cronic
146. R.I. evenimentele fiziologice subiacente componentelor, audibile sau nu, ale zgomotelor
cardiace
1. Z1; 2. Z2
si u. evenimente fiziologice
a. inchiderea valvei aortice
b. Inchiderea valvei tricuspide;
C. deschiderea valvei pulmonare;
d. deschiderea valvei mitrale;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;
147. R.l. evenimentele fiziologice subiacente componentelor, audibile sau nu, ale zgomotelor
cardiace
1. Z1; 2. Z2; 3. Z4
si u. evenimente fiziologice
a. inchiderea valvei puimonare;
b. deschiderea valvei aortice;
c. contractia atrialã
care sunt asocieriie corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1
148. R.I. evenimentele fiziologice subiacente componentelor, audibile sau nu, ale zgomotelor
cardiace
1. Z1; 2. Z2; 3. Z4
si u, evenimente fiziologice
a. deschiderea valvei tricuspide;
b. inchiderea vaivei mitrale;
C. varful umplerii rapide ventriculare
care sunt asocierile corecte:
А, a-1, b-2, С-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
155. F.d.u. evenimente care se petrec in VD legate de cea mai frecventa cauza a dedublari largi
a Z1
a. dedublarea larga a Z1;
b. bloc de ram drept complet
c. Intarzie depolarizarea miocardului VD
d. intårzie inceputul contractiei VD
e intarzie incoputul cresteri presiunii din VD
f. Intarzie inchiderea valvei tricuspide:
care este lantul cauzal corect:
A. bcdefa
156. F.d.u. evenimente fiziologice legate de Z2 si acronimul APTM (inversul lui MTPA)
a. inchiderea valvei aortice;
b. inchiderea valvei pulmonare
c. deschiderea valvei tricuspide;
d. deschiderea valvei mitrale
care este ordinea corecta in care se
produc aceste evenimente
A. abcd
E. e c-d-b-a
171. RJ. dedublarea larga (si care persista in expir) a Z2, f.d.u mecanisme vizånd VD
1. activarea intarziata a VD;
2. prelungirea contractjei VD prin
supraincarcare de presiune;
3. prelungirea contractiei VD prin
supraincarcare de volum;
si urmatoarele stari patologice
a. extrasistole ventriculare stangi;
b. stenoza pulmonarà; c. IVD
care sunt asocierile corecte:
A.a-1, b-2, c-3;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
172. R.l. dedublarea patologica a Z2, u.a.s.с.с.e. :
A. este larga in StAo;
B. este fixå In DSV:
C. in StMt poate fi confundata cu galopul protodiastolic
D. la un pacient In pozitie ridicatã persistenta in expir a dedublari Z2 este, de obicei, anormala;
E. in HTAP, dedublarea Z2 poate f diminuatà, normala sau crescuta;
179. R.I. cauzele dedublaril inverse (paradoxale) ale Z2, f.d.u mecanisme vizand VS
1. prelungirea sistolei VS cauzata
de cresterea postsarcin
2. prelungirea sistolei VS cauzatã
de scaderea fortei de contractie
3. prelungirea sistolei VS cauzata
de cresterea presarcini
si urmatoarele stari patologice:
a. insuficienta ventriculara stanga;
b. stenoza aortica
c. boala cardlaca ischemica
d. sunt mare aorto-pulmonar;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-2, d-3;
B. a-2, b-1, c-2, d-3;
C. a-2, b-2, c-1, d-3
D. a-2, b-3, c-1, d-2;
E. a-3, b-2, c-2, d-1;
180. R.l. cauzele dedublari inverse (paradoxale) ale Z2, f.d.u mecanisme vizand VS:
1. prelungirea sistolei VS cauzatã
de cresterea presarcinii
2. depolarizarea intarziata a VS
3. prelungirea sistolei VS cauzata
de cresterea postsarcinii
si urmatoarele stari patologice
a. obstructie severa la ejectia in
b. bloc de ram stång;
C. cresterea volumului de sange pe
care trebuie sa-l ejecteze VS
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D a-3, b-1, c-2
E. a-3 b-2, c-1
181. R.I. cauzele dedubiärii inverse (paradoxale) ale Z2, f.d.u mecanisme vizand VS:
1. prelungirea sistolei VS cauzatã
de scaderea fortel de contractie
2. prelungirea sistolei VS cauzatã
de cresterea postsarcini
si urmatoarele stäri patologice
a. ExV dreapta;
b. HTA sistolica
c. cardiomiopatie dilatativa
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;
182. R.l. situatilile care pot produce sau nu ritm in trei timpi fiziologic (R3TF), f.d.u, categoii
1. poate detemina R3TF:
2. nu poate determina R3TF
si u. evenimente fiziologice
a. dedubiarea Z2 b. Z4 c. zgomotul de deschidere a unei valve AV.
e. dedublarea Z1;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, o-1, d-2, e-1
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1
183. F.d.u. stari patologice care pot genera ritm in trei timpi patologic:
1. stenoza valvulara pulmonara;
2. cardiomiopatie dilatativa
3. hipertrofie ventriculara stanga,
si u. zgomote patologice
a. sunet (clic) de ejectie puimonar,
b. galop protodiastolic;
c. galop presistolic
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
184. F.d.u. starí patologice care pot genera ritm In trei timpi patologic
1. pericardita constrictiva cronica;
2. prolaps de valvà mitrala;
3. stenoza valvulara aortica,
si u. zgomote patologice
a, clic mezo- sau telesistolic;
b. pocnitura pericardica;
c. sunet (clic) de ejectie aortic
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c1
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1
185. F.d.u. stari patologice care pot genera ritm in trei timpi patologic:
1. stenoza mitrala;
2. VS dilatat si hipochinetic difuz;
3. stenoza aortica
si u. zgomote patologice
a. galop protodiastolic
b. galop presistolic
c. pocnitura de deschidere a unei
valve AV,:
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;
189. F.d. cele doua variante de galop protodiastolic (diferentiate prin ventriculul in care se
produc)
1. galop protodiastolic drept
2. galop protodiastolic stang;
si urmatoarele trasaturi
a. se aude mai bine cu pacientul in
decubit lateral stang: 2
b. se asociaza in mod caracteristic CU İMt severa
c. zona de auscultatie maxima este
parasternal stanga jos sau imediat sub xifoid;-丶
d. de obicei, se accentueaza la inspiratie
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, o-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2.c-1, d-1;
190. F.d. cele doua variante de galop protodiastolic (diferentiate prin ventriculul in care se
produc):
1. galop protodiastolic drept
2. galop protodiastolic stang
si urmatoarele trasaturi:
a. se asociaza in mod caracteristic
b. in expiratie se poate auzi mai
c. adesea este insotit de un sufu sistolic de ITr functionala
d. focarul de auscultatie maximã este la apex;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1;
193. U.f.d.f.d Z4
A. Insoteste adesea sindromul de preexcitatie, chiar in absenta
B. unei boli cardiace clinic
C. detectabile, probabil fiindca;
D. AS are ragaz pentru o;
E. contractie completa inainte sã survina contractia ventriculara
198, R.l. starile patologice cu care se asociaza in mod caracteristic zgomotele de galop, f.d
1. galop presistolic drept
2. galop presistolic stäng:
si urmatoarele stari patologice
a. stenoza pulmonara;
b. cardiomiopatie hipertrofica
c. hipertensiune arteriala;
d. hipertrofie de VD;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-2, c-1, d-1
199. R.i. starile patologicel evenimentele cu care se asociaza, in mod caracteristic, zgomotele de
galop, f.d. cele doua tipuri de galop
1. galop presistolic;
2. galop protodiastolic
sł u. stari patologice/ evenimente
a. IMt cronicå;
b. cresterea postsarcinii VS
c. sfårsitul umplerii rapide;
d. contractia atriala;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2
B. a-1, b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2
D. a-2, b-1, c-2, d-1
E. a-2, b-2, c-1, d-1;
200. R.I. starile patologice cu care se asociaza, in mod caracteristic, zgomotele de galop, f.d.
cele doua
tipuri de galop:
1. galop presistolic
2. galop protodiastolic
si urmatoarele stari patologice
a. cardiomiopatie dilatativa;
b. hipertensiune arterialä;
c. infarctul miocardic (faza
timpurie);
d. VS cu pereti subtiri, necompliant, hipochinetici;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B. a-1. b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;
Suflurile cardiace
216. R.I. suflurile cardiace,
A. la multi pacienti, un suflu cardiac
este singurul sau cel mai evident
semn la examenul fizic
B. suflurile semnaleaza curgere
sanguina turbulenta:
C) majoritatea suflurilor cardiace
unt telesistolice
D) majoritatea suflurilor au intensitate mare
E un suflu cardiac inseamnå obligatoriu patologie cardiaca
F. cea mai utila clasificare a su
flurilor cardiace este In functie de
momentul in care apar in ciclul
cardiac
329. R.l. felul in care sunt modificate suflul si clicul din PVM la
diferite manevre, f.d.u. variante:
1. clicul si suflul se apropie de Z1
suflul devine mal intens si mai lung
2. intensitatea suflului creste
3. intàrzie inceputul suflului
(deoarece umplerea ventriculara creste)
si urmatoarele manevre:
a. efort izometric
b. cresterea postsarcinii sistemice;
c. manevrele care scad volumul VS
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
a-2, b-1, c3;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
330. R.I. felul in care sunt modificate suflul si clícul din PVM la
diferite manevre, f.d.u. variante
1. clicul si suflul se indeparteaza
de Z1, suflul devine nai putin
intens si mai scurt
2. clicul si suflul se apropie de Z1,
suflui devine mai intens si mai lung
3. intensitatea suflului scade
si urmatoarele manevre
a. ridicarea picioarelor
b. manevra Valsalva
c. vasodilatatie:
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;
331. R.I. felul in care sunt modificate suflul si clicul din PVM la
diferlte manevre, í.d.u. variante:
1. intensitatea suflului scade
2. clicul si suflul se indeparteazä
de Z1, suflul devine mai putin
intens si mai scurt
3. intensitatea suflului creste
(deoarece creste impedanta la
evacuarea VS vasodilatatia din
muschi activi fiind asociatä cu
vasoconstrictie in teritoriile
inactive);
si urmåtoarele manevre:
a la inhalare de nitrit de amil
b la ghemuire;
c. la efortut izometric
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D, a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-1, c-2
332. R.l. felul in care sunt modificate suful si clicul din PVM la
diferite manevre, f.d.u. variante
1. intensitatea suflului creste
2. clicul si suflul se indepårteazáà
de Z1, suflul devine mai putin
intens si mai scurt,
3. clicul si suflul se apropie de Z1,
suflul devine mai intens si mai lung
si urmatoarele manevre
a. la manevrele care cresc volumul VS
b. la administrare de agenti presori;
c. in ortostatism;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, C-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
B.c b a e d f
C. c-b d e-a-f
c vasodilatatie
d. creste reflex DC
e. creste fluxul přin valva mitrala
f. scade postsarcina (rezistenta
vasculara perifericā)
care este inläntuirea temporala/cauzala corecta:
A. b c d f a
B.b c f d e a
C.b c f e d a
Aebcda
Bebdca
C. e c b d a
392. R.I. suflurile mezodiastolice care pot saà apara in lAo severa, f.d. cele doua forme clinice:
1. lAo acuta severa
2. IAo cronica severà
si urmätoarele tipuri de sulurt:
a. suflul Austin Flint
b. suflu determinat de cresterea
presiunli diastolice din VS peste
nivelul presiunii din AS
c. suflu de regurgitare mitralà
d. suflu determinat de conflict presional de la nivelul valvulei mitrale anterioare dintre fluxurile de
sange patrunzand in VS simultan din aortà si din AS
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E, a-2, b-2, c-1, d-1 ;
395. F.d.u. repere temporale si evenimente legate de suflul presistolic produs de stenoza
usoaraa unei valve AVe (mai ales a vTr) (GPTVAV = gradientul presional transvalvular AV)
a. se aude un suflu presistolic;
b. GPTVAV creste, devenind semnificativ
c. sufiui mezodiastolic (uruitura diastolica) de umplere este slab sau inaudibil
d. In prima parte a diastolei, in timpul umplerii pasive
e. in telediastola, in timpul contractiei atriale
f. GPTVAV este minim;
care este inläntuirea temporalà/
D. dfceba
396. R.l. stenoza usoara a unel valve AVe (mai ales a valvei tricuspide), f.d.u. repere temporale
1. in prima parte a diastolei, In timpul umplerii pasive;
2. in telediastola, in timpul contractiel atriale;
si urmatoarele evenimente
a. gradientul presionai transvalvular AV (GPTVAV) este minim;
b. se aude un sufilu presistolic;
c. GPTVAV creste, devenind semnificativ
d. suflul mezodiastolic (uruitura diastolica) de umplere este slab sau inaudibil
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1;
410. F.d.u. evenimente din evolutia pacientilor cu persistenta canalului arterial daca suntul este
mare si ramane necorectat:
a. scade sau dispare componenta diastolica a suflului si sufluf ramane limitat la sistola;
b. diminueaza sau dispare gradientul presional diastolic dintre aorta
c. creste, reactiv, RVPu si produce
d. sunt mare stanga-spre-dreapta cu fiux excesiv in circulatia pulmonara
care este inlantuirea temporala!
cauzalã corecta:
E. dcba
411. F.d.u. evenimente din evolutia pacientilor cu persistenta canalului arterial daca suntul este
mare si
ramåne necorectat:
a. sunt dreapta-spre-stanga;
b. in timp apare HTAP
c. diminueaza, iar apoi se inverseaza gradientul presional sistolic dintre aorta si aPu
d. cianoza diferentiala a m.i.,
care este inlantuirea temporala/
cauzala corecta
B. bcad
412. R.I. ruptura unui anevrism congenital de sinus Valsalva si auscultatia pe care o genereaza,
u.a.s.с.с.e-
A se poate produce fie spontan fie ca o complicatie a Endinf
B. se creeazà o fistula de inaltà presiune intre aorta si o canerå cardiaca, de obicei a inimii
stangi,
C. suful are intensitate maximå parasternal dreapta sau stanga
D. suflut este adesea insotit de un
E. componenta sistolica este mai puternicà decat componenta diastolica
2264. F.d.u. mecanisme fiziopatologice ale HTAP (si ale CPC) in alte
bolil decat cele obstructive pulmonare:
1. hipoventilatie alveolara;
2. hipoventilatie alveolarã
(mecanism restrictiv extrinsec)
si/sau compresia vaselor
3. reducerea patului vascular
pulmonar (boala pulmonara
restrictiva intrinsecã);
si urmatoarele boli:
a. tulburarile controlului ventilator
b. mixedem
c. rezectie pulmonara;
d. cifoscolioza;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-3
B. a-1, b-1, c-3, d-2
C. a-1, b-3, c-1 , d-2;
D. a-2, b-3, c-1, d-1;
E. a-3, b-1, c-1, d-2;
2265. F.d.u. mecanisme fiziopatologice ale HTAP (si ale CPC) in alte
boli decat cele obstructive pulmonare
1. hipoventilatie alveolara;
2. hipoventilatie alveolarã
(mecanism restrictiv extrinsec)
sil/sau compresia vaselor
pulmonare
3. distorsionarea si obliterarea
vaselor pulmonare (boala
pulmonara restrictiva intrinseca);
si urmatoarele boli:
a. pneumoconioze;
b. sindromul apneei de somm
c. deformarile peretelui toracic
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c2
E. a-3, b-2, c-1;
Limfedemul
2791. F.d. cele doua categorii de
limfedem
1. limfedemul primar;
2. limfedemul secundar
si u. caracteristici etiologice:
a. poate fi determinat de hipoplazia
sau agenezia vaselor imfatice;
b. poate fi determinat de obstructia
vaselor limfatice;
c. poate fi determinat de lezarea
sau obstructia canalelor limfatice
anterior normale
d. este o afectiune dobandita
care sunt asocierilie corecte
A-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;
563. R.l. diferentierea dintre manifestarile ICD si cele ale ICS, U.a.S.c.c.e A. cand
este afectat mai ales VD (ICD) domina manifestarile de taza periferica, B. In HTAP
secundara TEP, manifestarile ICS sunt mai importante decat cele ale ICD C.
stenoza pulmonara valvulara congenitala, frecvent apar simptome determinate de
staza venoasa pulmonar D. In IC de lunga durata, excesul de fluid nu mai este
localizat exclusiv spatele ventriculului insuficient; E. dintre cele doua forme de IC,
doar ICD duce la cresterea presiunii venoase sistemice;
568. F.d.u. evenimente atribuite IC retrograde (atat drepte, cat si stangi). a. creste
presiunea in sistemul venos situat in amonte de atriu (si de ventriculul
corespunzator); b. se produce retentie hidrosalina; c. creste presiunea in atriu; d.
creste transsudarea de lichid in spatiul interstitial e. creste presiunea in sistemul
capilar situat in amonte de atriu: D. caedb
582. R.I ajustarile neuroumorale din cadrul ICCg, u.a.s.cs.c e.: A. activarea SRAA
creste secretia de renin sinteza de angiotensina si secretia de aldosteron: B. se
produce retentie de sodiu si apa C. in formele usoare de ic scade capacitatea de a
excreta apa D. in formele severe de IC apare hipernatremie; E. scaderea VSCE
provoaca modificarile renale si hormonale caracteristice ICCg, F. activitatea SRAA
creste pe masura ce ic se cronicizeaza;
624. R.I. felul in care se distribuie edemul cardiac, f.d.u. inceputuri de fraza 1. dat
fiind caracterul lui hidrostatic, edemul este: 2. seara, edemul este mai evident; 3. la
pacientul care prefera decu bitul lateral pe o anumita parte, edemul este; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. decliv b. Ia membrele inferioare; c. asimetric care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-
2; E. a 3. b-2, c-1
625. R.l. felul in care se distribuie edemul cardiac, f.d.u. inceputuri de 1. dimineata,
edemul este; 2. la pacientii alitati, edemul apare, la inceput; 3. rareori si doar tardiv in
evolutia Ic, edemul apare; a. distribuit in functie de pozitia (predominanta) in care
doarme pacientul, b. la brate si la fata; c. in regiunea sacrata; Care sunt asocierile
corecte: A. 1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, C-2 C.a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-
1
626. R.I. felul in care se distribuie edemul cardiac, f.d.u. inceputuri de 1. dimineata,
edemul este mai evident: 2. la pacientii care se deplaseaza, edemul apare, la
inceput; 3. in masura in care pozitia pacientului este simetrica, edemul este
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. simetric b. in refiunea pretibiala si la glezne c. in
zonele care au fost declive in cursul noptii: E. a-3, b-2, c-1
729. R.l. durerea provocata de ischemia coronariana (si la felul in care pacientul o
descrie), u.a.s.c.g.e. A. in multe cazuri, pacientul acuza disconfort in piept B.
deseori, pacientul afi senzatie de sufocarel inabusire insotind sau inlocuind durerea;
C. senzatiile de intepatura nu re prezinta, in general, durere coronariana D. unii
pacienti o descriu ca fiind ascusita, referindu-se insa mai mult la intensitate, decat la
caracter.E. folosirea pumnului strans pentru a indica locul durerii este sugestiva
pentru senzatia de intepatura
730. R.l. durerea provocata de ischemia coronariana (si la felul in care pacientul o
descrie), A. adesea durerea este ascutita, fugace B. unii pacienti nu afirma durere, ci
o senzatie vaga/ nedeslusita de anxietate, neliniste, disconfort C. de obicei, pacientul
indica locul durerii cu varful degetului D. adesea durerea este surda prelungita E. de
obicei, durerea este punctiforma
733. U.f.d.f.d. durerea coronariana s.c.f cue. A. Rareori durerea produsa de ischemia
miocardica este; B. perceputa pe o suprafata mica; C. net delimitata uneori chiar, D.
punctiforma, cand se asociaza: E. cu senzatie de constrictie.
734. Rareori este determinata de ischemia miocardica durerea care are localizari,
submamar stang; B difuza retrosternalas in dreptul inimii; D. laterotoracic; E. pe o
suprafata mica, net delimitata;
735. R.I. localizarea durerii din angina pectorala, u.a.s.c.ce. A. cel mai adesea, este
localizata in emitoracele stang, in dreptul inimii; B. iradiaza in umeri si brate (mai
ales pe dreapta); C. nu iradiaza in bratul drept; D. radiaza mai ales pe fata radiala
antebralului si a mainii E. durerea in zona de iradiere este In piept F. durerea
coronariana iradiaza rareori sau deloc sub linia ombilicala G. daca este pe o
suprafata mica si/sau clar localizata in dreptul inimi, este in mod cert anginoasa:
737. C.d.u. Iradieri este cea mai putin probabila pentru durerea coronariana pentru:
A. spate B. gat; C maxilar, dint; D. fosa iliaca stanga: E. epigastru;
738. R.l. durerea din angina pectorala stabila, u.a.s.c.cae. A. creste, iar apoi
descreste progresiv, fara a ajunge sa fie severa, de obicei; B. poate fi provocata de
efort (efort fizic, alergat, act sexual); C. nu este influentata de starea psihica D. poate
fi declansata de o masa grea/ copioasa E. apare si in repausi
739. RI. durerea din angina pectorala stabila, u.a.S.c.cae. A, cel mai adesea, are ca
substrat morfopatologic placi de aterom care obstrueaza coronarelei B. nu apare in
repaus, spre deosebire de durerea din API si din iMA;C.in general, dureaza >1 minut
dar <10minute: D. este ameliorata de frig: E. angina nocturna (de decubit) se
amelioreaza imediat la ridicarea in sezut:
740. R.I. durerea din angina pectorala stabila, u as.c cue. A. tipic, dureaza 15-20
minute B. uneori este deciansata de efectuarea brusca a unui efort cu care pacientul
nu este obisnuit: C. poate fi provocata de stari de tensiune. incordare, manie, teama,
frustrare; D. se amelioreaza la NTG sublingual ( au si angina nocturna); E. este
ameliorata de repaus
743. F.d.u. evenimente care explica apariga anginei la un nivel fix de efort: a. afluxul
de sange catre miocard este fixat la un anumit nivel b. placi de aterom stabile: d.
angina apare, in mod predictibil la un anumit nivel de efort. e. cresterea nevoii de
oxigen peste acel nivel care este inlantuirea temporalal cauzala corecta: B. badec
744. R.I. pragul de aparitie a durerii (p.a.d.) in APS u.a.s.c.c.e A. p.a.d. variaza de la
persoana la persoana B. p.a.d se mentine constant pe parcursul unei zile; C. p.a.d
nu este influentat de factori psihoemotional; D. la multi pacienti, angina se produce
dupa o anumita cantitate, relativ constanta, de activitatel efort E. la pacientii cu prag
fix de declansare a durerii anginoase, aportul de oxigen la nivelul miocardului este
fix:
745. R.I. diferite aspecte ale APS. A. pragul de declansare a dureril anginoase este
fix la unii pacienti variabil la al B. la pacientii cu prag fix de declansare a durerii
anginoase, ischemia este provocata de cresterea nevoil de oxigen a miocardului. C.
antecedente familiale de BCI prematura inseamna aparitia BC inainte de 45 ani la
rude de sex feminin silsau inainte de 55 ani la rude de sex masculin: D. prezenta
factorilor de risc pentru ateroscleroza creste probabilitatea ca o durere in piept sa fie
de cauza ischemica; E. severitatea anginei poate fi cuantificata (usoara, moderata.
severa) in functie de nivelul de efort la care apare (mare, moderat, mic);
746. U.f.d.f.d. variatia pragului de aparitie a dureri in APS s.cf.c.e.: A. Unii pacienti
pot avea dimineata angina la eforturi minore: B. (scurta plimbare, toaleta, barbierit) in
timp ce in restul zilei: C. tolereaza eforturi mult mai mari fara sa apara dureri
anginoase; D. durerea aparand doar la eforturi neobisnuite, la mese grele: E. sau la
expunerea la cald.
747. R.l. variatia pragului de aparitie a dureri MPAD) in APS, A, la unii pacie ni,
VPAD se produce in cursul unei zile B. la unii pacienti, VPAD se produce de la o zi la
alta C. VPAD este determinata de varia tia aportului de oxigenl fluxului de sange prin
coronare; D. VPAD este legata de variatia tonusului arterelor coronare: E. dimineata,
cand este mai odihnit pacientul poate realiza eforturi mai mari, pentru ca ulterior in
cursul ei, pe masura ce se acumuleaza; oboseala, sa tolereze eforturi din ce in ce
mai mici
748. Aspecte atipice care au fost riana descrise la durerea coronariana A. poate
avea localizari atipice; B. poate avea caracter atipic; C. poate sa nu fie strict legata
de factori declansatorii D. se poate accentua sau remite pe mani luni E. nu este
influentata de anotimp;
750. R.I. examenul fizic la pacientii cu APS, f.d.u. explicatii 1. disfunctie miocardica
sistolica sau diastolica 2. ischemie asociata cu StAo, CMH 3. ischemie severa cu
disfunctie miocardica si IVS (rareori in APS, mai frecvent in SCA: si u. elemente de
examen fizic: a. semne de edem pulmonar interstitial (mai ales raluri de staza
pulmonara) sau chiar alveolar (tablou de edem pulmonar acut) b. suflu sistolic
parasternal moderat intens; c. galop protodiastolic sau galop presistolic; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3. B. a-1, b-3, c-2 C, a 2, b-1, c-3 D. a-2, b 3, c-1; E.
a-3, b-2, c-1;
752. R.l. semnificatia elementelor de examen fizic In BC fd.u 1. soc apexian slab sau
absent; 2. suflu sistolic apical permanent 3. suflun arteriale; si urmatoarele
semnificati: a. ateroscleroza periferica ocluziva: b. disfunctia muschilor papilari in
urma unui infarct miocardic anterior, c, achinezie de VS care sunt asocierile corecte:
A. a-1,b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E a-3, b-2, c-1
753. R.l. semnificatia elementelor de examen fizic in BCI, fd.u. descoperiri 1. socul
apexian dublu; 2. suflu sistolic apical trecator, 3. xantoame, xantelasma si
urmatoarele semnificatii: a. dislipidemie: b. dischinezie ventriculara; c. ischemie
miocardica acuta producand disfunctia muschilor papilari care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c 3; E. a-3, b-1, c-2;
755. R.l. elemente de inspectie legate de AP, f.d.u, categorii: 1. semne legate de
factorii de risc; 2. semne ale unor afectiuni care pot favoriza crizele anginoase; si
urmatoarele elemente: a. paloare; b. pete nicotinice pe degete. c. leziuni cutanate
diabetice; d. semne de afectiune tiroidiana e, xantoame,xantelasma; care sunt
asocierile corecte: A. a 1, b-1, c 2, d-1, e 2; B. a 1, b-2, c-1, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-2,
d-1. e-1; E. a-2, b 1, c 1, d 2, e -1
761. C.d.u. afectiuni este cea mai putin susceptibila sa provoace dureri anginoase
In absenta unor leziuni coronariene: A. stenoza aortica B., IAo C. HTAP D.
cardiomiopatie hipertrofica:E. pericardita tuberculoasa:
762. La pacientul coronarian, criza anginoasa poate provoca aparitia urmatoarelor
semne, ce. A. galop protodiastolic. B. galop presistolic, C. semne palpatorii legate de
dischinezia peretelui posterior D. suflu sistolic aortic; E. raluri de staza pulmonare; F.
edeme periferice;
763. Semne bioumorale semnaland afectiuni care favorizeaza BCI A. la analizele din
urina silsau din sange, semne ale unor boli care favorizeaza ateroscleroza, B.
glicozurie; C. scaderea epurarii (clearance-ului) creatininei; D. hipercolesterolemie,
mai ales cu cresterea fractiunii HDL E. hipoglicemie;
816. R.I. disconfortul toracic produs de ischemia miocardica (DTPIM), A. DTPM este
resimtit mai ales In piept sau in bray umar (mai ales pe stanga) B. cand are caracter
de durere, DTPIM consta mai adesea intr-o senzatie de constrictie sau de apasare
C. DTPIM poate sa nu fie descris ca o durere, ci doar ca un discon- fort, care este
echivaientul dureril D. cand DTPIM este descris drept disconfort (nu durere) se
prefera termenul disconfort ischemic; E. dependenta de efort a DTPIM este eseniala
pentru diagnosticul de BC F. asocierea DTPIM cu indicatori de necroza miocardica
crescuti este esentiala pentru diagnosticul de IMA;
819. F.d. cele trei forme de BCI caracterizate prin disconfort anginos: 1. angina
pectorala instabila : 2. angina pectorala stabila; 3. IMNEST; si u. trasaturi definitorii:
a. este ameliorata In interval de 5- 10 min de repaus si/ sau de nitroglicerina
sublingual si este in mod reproductibil asociat cu suprasolicitare fizica (efort cea mai
frecventa situatie) sau psi hoemotionala (stres etc.). b. are trasaturile durerii din API
c. survine cu un tipar crescator (adica, evident mai severa, mai prelungita sau mai
frecventa si nou instalata (de maxim 4-6 saptamani) si/sau apare in repaus (sau ia
efort minim), de obicei durand 10 min, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a 2, b 3, c 1; E. a 3, b-2, c-1;
824. R.I. procesele care contribuie la aparija API/ IMNEST, fd.u. 1. cu agravarea
leziunii 2. fara agravarea leziunii si urmatoarele procese: a. obstructie mecanica
progresiva; b. scaderea furnizarii de oxigen catre miocard; c. obstructive mecanica
brusca d. cresterea necesarului miocardic de oxigen; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a 2, b-1, c-1, d 2 D. a 2, b-1, c 2, d-1 E. a-2,
b-2, c-1, d-1;
825. R.I. procesele care contribuie la aparitia. API/ IMNEST. f.d.u. categori 1.
scaderea furnizarii de oxigen catre miocard (fara agravarea leziunii corona riene); 2.
obstructie mecanica brusca. 3. obstructie mecanica progresiva si urmatoarele stari
patologice: a. obstructie dinamica; b. embolizarea in aval a unor agregate
trombocitare sisau a unor fragmente de aterom dintr-o leziune proximala c,
avansarea rapida a restenozarii dupa o interve coronara percutana: care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 1, b 3, c-2. C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b 3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1;
826. R.l. procesele care contribuie la aparitia API/ IMNEST. fd.u. categori 1.
scaderea furnizarii de oxigen catre miocard (fara agravarea leziunii coronariene) 2.
obstructie mecanica brusca; 3. obstructie mecanica progresiva; si urmatoarele stari
patologice: avansarea rapida a aterosclerozei coronariene; b. ruptura sau eroziunea
placii cu tromb neocluziv suprapusi c. scaderea capacitati sangelui de a transporta
oxigen care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2. b-1, c-3;C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b 2, c-1
827. R.I. procesele care contribuie e la aparitia API/ IMNEST fara agravarea leziunii
coronariene, f.d.u. categorii 1. scaderea capacitatii sangelui de a transporta oxigen;
2. cresterea necesarului miocardic de oxigen; 3. obstructie dinamica; a. spasm
coronarian (angina Prinzmetal); b. anemie; c. tahnicardie; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
831. F.d.u tipuri de trombi vizualizati prin angioscopie la pacientii cu SCA: 1. trambi
albi; 2. trombi rosii, si urmatoarele trasaturi: a. mai frecventi in API IMNEST: b. mai
frecventi la paciensi cu IMEST acut c. bogati in hematii; d. bogati in trombocite: care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1. b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2 E, a 2, b-1, c-2, d-1;
832. R. durerea din API, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. durerea este similara cu cea din
APS, prin; 2. durerea este mai mare decat cea din APS, prin si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. localizare; b. durata (10-20 minute); c. intensitate d. caracter: care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1; C.a-2, b-1, c 1, d-2; D. a
2, b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1
833, R.. disconfortul toracic anterior care apare in API/ IMNEST. u.a.s.c Cele. A,
este manifestarea clinica distinctiva; B. iradiaza in gat, umarul stang si in te fi inlocuit
de echivalente e angina cum ar fi greata si disconfortul epigastric; D. se declanseaza
la niveluri de efort mai mici sau chiar in repaus; E. este adesea insotit de simptome
precum transpiratie. dispnee greata, ameteala;
R. corect: C. poate fi inlocuit de echivalente de angina
cum ar fi greata si disconfortul epigastric
834. R.I. disconfortul toracic anterior care apare in APV IMNEST. u.a.S.c.cae. A. In
mod tipic este localizat retrosternal sau uneori periombilical; B. este de obicei
suficient de sever pentru a fi considerat dureros; C. este inlocuita de echivalente de
gina mai frecvent la barbati D. se declanseaza la niveluri de efort progresiv mai mici
in saptamanile zilele precedente; E. este putin sau deloc ameliorat de nitroglicerina
sublingual
835. R.l, examenul fizic la pacienii cu API/ IMNEST, f.d.u. evaluari de 1. de obice 2.
adesea; 3. daca pacientul are o zona mare de ischemie miocardica sau un IMNEST
mare urmatoarele variante de examen fizic: a. asemanator cu cel de la pacientii cu
angina stabila; b. irelevant; c. asemanator cu cel de la pacientii cu IMEST mare: care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
836. R.I. examenul fizic a un pacient cu IMNEST mare, fd.u. mecanisme cauze 1.
decompensare ventriculara stanga: 2. rigidizarea miocardului afectat; 3.
suprastimulare simpatica. si u. manifestari (consecinte) a. transpiralie. b. galop
protodiastolic; c. raluri bazale d. raceala extremitatilor; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-3, d-2; B. a 2. b-1, c-3, d-3 C., a 2, b-3, c-1, d-3 D. a-3, b-2, c-1, d-3;
Ea-3, b-3, c 2, d-1;
837. R.I. examenul fizic la un pacient cu IMNEST mare, f.d.u. mecanismel Cauze: 1.
decompensare ventriculara stanga 2. rigidizarea miocardului afectati 3.
suprastimulare simpatica; si u. manifestari (consecinte): a. tahicardie sinusala b.
paloare c. galop presistolic, d. hipoTA: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3,
d-3 B. a-2, b-1, c-3, d-3; D. a-3, b-1, c-3, d-2 E. a3b3c2d1
838. F.d.U. modificari ECG care pot sa apara in API/ IMNEST: 1. deviatiile nou
aparute ale e segmentului ST, chiar si numai de 0.05 mV 2, modificarile de unda T 3.
diverse modificari de faza terminala (ST-T); il si urmatoarele trasaturi: a. se produc la
30-50% din pacieni cu API, in functie de severitatea prezentarii clinice; b. sunt mai
putin specifice pentru ischemie: c. sunt un predictor important de evolutie
nefavorabila la pacienii cu trasaturile clinice de API; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b 1, c 2 E. a-3, b 2, c-1
839. F.d.u. modificari ECG care pot sa apara in API/ IMNEST: 1. modificarile de
unda T 2. negativarile de unda T noi si adanci (>0,3 mV). 3. deprimarea segmentului
ST, elevarea trecatoare de ST si/sau negativarea (inversarea) undei T. urmatoarele
trasaturi: a. este/ sunt specificale pentru ischemie b. se produce la 30-50% din
pacienti cu API, in functie de severitatea prezentarii ciinice: c. estel sunt sensibilale
pentru ischernie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, C-2 E. a-3, b-2, c-1;
840. Rl INM la pacienti cu API/ IMNEST, u.a.s.c.cte. A. cei mai folositi INM sunt CK-
MB si troponina cardiaca (TnC); B. pacientii cu API care au INM crescuti au un risc
crescut de infarct miocardic recurent: C. nivelurile crescute INM diferentiaza pacientii
cu SCA de cei cu API; D. exista o relatie inversa intre gradu cresterii troponinei si
mortalitate E. pericardita poate produce cresteri minore ale troponinei in primul rand
prin tulburarile hmd. pe care le induce
841. R. INM la pacientii cu API/ IMNEST, u.a.s.c.c.e A. pacientii cu API care au INM
crescuti au un risc crescut de moarte: B. troponina este un indicator mult mai
specific, dar mai putin sensibil al necrozei miocardice decat CK- MB C. pozitivitatea
INM este esentiala pentru diagnosticul de API D. endocardita poate produce cresteri
minore ale troponinei in primul rand pron miocardita asociata; E. chiar si la pacientii
fara istoric si/sau simptome clare de ischemie miocardica, cresterile fie si minore ale
troponinei inseamna SCA:
842. C.d.u. Situalii NU a fost (Inca) incriminata in producerea unor cresteri minore
ale TnC la pacientii fara SCA: A. IC congestiva B. miocardita: C. endocardita: D.
pericardita: E. embolism pulmonar F. determinari fals pozitive; G hipertensiune
arteriala;
843. R.I. felul in care se explica mici cresteri ale TnC la pacientii fara SCA, f.d.u.
cauze: 1. suprasolicitarea miocardului: 2. inflamatie miocardica: a. pericardita: b.
endocardita c. ic congestiva; d. TEP. e, miocardita; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-2, d 1, e-2, B. a-2, b-1, c 2, d 1, e-2; C. a 2, b-1, c 2, d 2, e-1; D. a 2, b 2,
c-1, d-1, e-2; E. a 2, b-2, c-1, d-2, e-1;
885. U.fd.f.d. factorii favorizanti precipitanti ai IMA s.c.f.cae. A. IMA poate urma dupa
o perioada (ore zile saptamani) de; B. suprasolicitare fizica si sau: C.
psihoemotionala, drept. D. consecinta a modificarii echilibrului fluidocoagulant, E.
asociata scaderii indicatorilor de nflamatie
886. R.I. dure rea din MA U.a.S.C.C.e.: A. este cel mai frecvent simptom B. adesea,
pacientul afirma ca este cea mai mare durere pe care a simtit-o vreodata; C. In
general este localizata in hemitoracele stang in dreptul D. are localizare si caracter
similare durerii din angina pectorala; E. are durata mai lunga decat dure rea din
angina pectorala;
887. R.I. durerea din MA u.a.S.c.c.e A. poate avea intensitate foarte mare. B. poate
fi localizata in epigastrul retroxifoidian C. iradiaza deseori in hipogastru: D. are
intensitate mai mare decat durerea din angina pectorala: E. are durata variabila. de
obicei sub 30 minute;
888. R.I. durerea din iMA, f.d.u. inceputuri de fraza 1. localizarea retroxifoidiana si
refuzul pacientului de a accepta face o criza cardiaca (un atac de cord); 2, o durere
retrosternala cu durata mai mare de 30 minute asociata cu transpiratie; 3. o durere
retroxifoidiana care iradiaza in hipogastru. si urmatoarele sfarsituri de fraza a.
sugereaza puternic un IMA: b. provoaca adesea confuzia cu o indigestie c, nu
sugereaza un iMA; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a
2, b-3, c-1 D. a-3. b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1;
889. R.I. caracterul durerii din IMA, fd.u. categori 1. trasatura caracteristica: 2.
trasatura mai putin caracteristica, intalnita uneori, si urmatoarele caractere ale
durerii: a. profunda, viscerala; b. arsura C. apasare, greutate, strivire; d. junghi,
impunsatura: e. strangere, constricie, gheara care sunt asocieriie corecte: A. a-1, 1,
c-1, d-2, e-2; B. a 1, b-1, c-2, d-1, e-2; C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1 D. a-1, b-2, c-2, d-1,
e-1: E. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1;
890. R.l. iradierea durerii din IMA. f.d.u. evaluari de incidenta: 1. uneori 2. mai rar. 3.
rareori sau deloc: si urmatoarele locuri de iradiere: a. in spate si/ sau in abdomen; b.
in gat (chiar pana in regiunea occipitala) si/sau in mandibuia dinti c. in brate: d.
subombilic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-2, d-3 B. a 2, b-1, c 3. d-2; C.
a 2, b-2, c-1, d-3 D. a 2, b 2, c-3, d-1 E. a-3, b-2, c-2, d-1;
891. Simptome care pot insoti durerea din IMA s.u.cae. A. slabiciune, astenie B.
transpiratie. C. diaree D. anxietate E. senzatia de moarte iminenta;
893. C.d.u. afectiuni care provoaca durere toracica este cea mai putin susceptibila
de a fi confundata cu un IMA: A. pericardita acuta; B. embolie pulmonara acuta de
aorta; D. costocondrita E. pneumonie acuta:
898. U.f.d.f.d. explicatia durerii din IMA s.c.f.c.e. A. Au fost descrisi diversi mediatori
algogeni: potasiu, substanta P (o tahikinina); B. si alte kinine (intre care bradi kinina),
prostaglandine; dintre acestia sunt implicati in D. geneza durerii ischemice, dar este
cert potasiul (alaturi de; E. se elibereaza in cantitati modeste sau deloc in urma
lezarii ischemice a celulelor.
911. R.I. INM utilizati in diagnosticarea A, u.a.s.c A. INM sunt proteine eliberate in
sange in cantitati mari din miocardul necrotic dupa un IMA B. varful de concentratie
se coreleaza puternic cu dimensiunea infarctului C. in mod curent se folosesc CK/
CKMB si TnC; D. cresteri caracteristice se produc la practic tot pacientii cu lMA
demonstrat clinic. E. In majoritatea situatiilor, INM sunt esentiali in luarea deciziilor
terapeutice;
913. Uf.d.f.d. utilizarea INM in dia MA s.cf.cae. A. Testele rapide care se pot efectua
la patul pacientului din: B. sangele integral pot facilita C. deciziile de tratament, fiind
utile; D. in special ia pacientii cu; E. modificari ECG caracteristice pentru IMA.
916. Care dintre urmatorii factori nu influenteaza ritmul eliberarii INM: A. localizarea
intracelulara; B. greutatea moleculara; C. fluxul de sange local; D. fluxul limfatic
local; E. dimensiunea infarctului:
917. Situatiil afectiuni necardiace. care pot determina cresterea CK A. efort muscular
excesiv B boli musculare;C. hipotiroidismul, dar nu si hipertiroidismul D. convulsii E.
injectii intramusculare
919. RI. situatii afectiuni necar. diace care pot determina cresterea CK, f.d.u.
mecanisme: 1. distrugeri musculare de cauza mecanica 2. distrugeri musculare in
cadrul unor miopatii 3. rupturi de fibre musculare; si urmatoarele situatii afectiunl: a.
efort muscular excesiv; b. hipotiroidism (dar si hipertiroidism). C. traumatisme; care
sunt asocierile corecte: B. a 2, b-1, c-3 C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a 3, b 2, c-
1
920. R.I. situatii/ afeciuni necardiace care pot determina cresterea CK, f.d.u.
mecanisme: 1. distrugeri musculare prin Compresie prelungita; 2. distrugeri
musculare in cadrul unor miopatii; 3. rupturi de fibre musculare; uni. a. imobilizare
prelungita; b. polimiozita; c, culturism; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3.
C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;
921. R. situatii afectiuni necardiace care pot determina cresterea CK, f.d.U.
mecanisme: 1. distrugeri musculare prin compresie prelungita 2. distrugeri
musculare in cadrul unor miopatii 3. rupturi de fibre musculare: si urmatoarele situatii
afectiun a. distrofii musculare; b. imobilizare prelungita; C, convulsii care sunt
asocierile corecte:A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E.
a-3, b-2, c-1
924. F.d.u. evenimente care pot duce la diagnosticul gresit de IMA: a. administrarea
intramusculara a unui antalgic sedativ. b. diagnostic eronat de IMA c. durere toracica
necardiaca; d. crestere a CK de 2-3 ori. care este lantul temporal corect.C. cadb
928. Uf.df.d. valoarea CKMB in diagnosticarea IMA s.c.f.cue. A. Multe centre prefera
masurarea nivelului seric al TnC sau l); B. pentru diagnosticarea IMA; C. dar si
determinarea este acceptata in continuare. D. astfel incat, la ora actuala, ambele
variante sunt admise: E. din punct de vedere clinic.
929. U.f.d.f.d. valoarea CKMB in diagnosticarea IMA s.c.f.cae. A. Chiar daca este
stabilita originea miocardica a cresterii; B. CKMB, nu avem certitudinea
diagnosticului de IMA, intrucat: C. cauza cresterii CKMB poate; D. sa fie un
traumatism miscular; E. o miocardita, o pericandita, o cardioversie electrica,
930. R.l. valoarea CKMB in diagnosticarea IMA, u.a.s.c.c.e A. Cand este eliberata in
circulatie; B. CKMB2 (forma miocardica a CKMB) este clivata de; D. un rest de lizina
de la capatul amino E. rezultand izoforma CKMB1
931. R.I. valoarea CKMB in diagnosticarea IMA u.a.s.c.cae. A. Izoforma CKMB1 are
aceeasi mobilitate electrofonetica ca si; B. CKMB2, ceea ce permite calcularea unui
C. raport CKMB2/ CKMB1, a carui valoare depasind 1; D. este foarte sensibila
pentru C diagnosticul de IMA; E. mai ales la 24-48 de ore de la producerea ocluziei
coronariene
933, Uif.d.f.d utilitatea TnC in diagnosticarea IMEST s.cf.ce. A. TnC sunt utile in
mod deosebit; B. cand se suspecteaza clinic o miocardita sau un C. IMA mic, in care
caz cresterile, D. de CK si de CKMB pot sa; E. nu atinga pragul de diagnostic.
935. Uf.d.f.d. rolul TnC in diagnosticarea IMA s.c.f.c.e.: A. TnC nu sunt de ales in
cazul B. durerilor ischemice recidivante; C. la scurt timp (cateva zile) dupa un IMA,
intrucat este; D. de dorit un INM a carui crestere; E. este foarte persistenta.
936. U.f.d.f.d. rolul TnC in diagnosticarea IMA s.c.f.cale. A. Este preferabil ca
determinarea B. TnC sa fie dublata de; C. masurarea CK/ CKMB de; D. fiecare data
cand se fac determinari la pacientii cu IMA ia care; E. se urmareste evolutia INM
937. R.I. rolul TnC in diagnosti carea IMA, u.a.S.c.c.e. A. determinarea TnC are o
mare utilitate diagnostica in IMA. B. cresterea TnC prognostic nefavorabil numai in
prezenta unor valori crescute ale CK CKMB C. TnC raman crescute mai putin timp
decat CK sau CKMB; D. TnC raman crescute cel mult 7 zile dupa un IMA: E. In
cazul durerilor ischemice reci- divante la scurt timp (cateva zile) dupa un IMA, se
prefera determinarea troponinei fata de CKMB; rolul TnC in diagnostic
938. R.l. rolul TnC in diagnosticarea IMA, u.a.s.c.c e. A. TnC cresc la -1/3 din
pacientii considerati a avea nefiind asadar specifice pentru iMA B. TnCI ramane
crescuta pana la 7- 10 zile dupa IMA, iar TnCT, pana a 10-14 zile C. daca restul
contextului este adecvat, pacientii cu tnc crescute trebuie considerati ca avand IMA
daca CKMB este crescuta; D. TnC este mult mai specifica decat LDH in diagnosticul
tardiv mai mult de 1-2 zile) al iMA; E. este preferabila determinarea tnc fata de
CKMB la pacientul prezinta manifestari sugerand un nou IMA;
939. R.I. rolul mioglabinei in diagnosticul lMA, ua.s.c.ce. A. este unul dintre cei mai
precoce indicatori ai necrozei miocardice; B. este eliberata in sange la cateva ore
dupa producerea necrozei iocardice; C. este foarte utila in diagnostirea IMA
deoarece are specificitate cardiaca; D. este excretata lent in urina E. revine la
normal dupa 3-4 zile de la producere infarctului;
2513. R.I. trasaturile durerii din DAo acuta, fd.u. evaluari de Incidenta: 1. de regula:
2. adesea; 3. in mod tipic, si urmatoarele trasaturi: interscapulara, este foarte severa,
sfasietoare, se asociaza cu transpiratie; b. este localizata in regiunea anterioara sau
posterioara a toracelui si se instaleaza brusc: c. migreaza odata cu propagarea
disectiei; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c 3; B. a-1, b-3, c 2; C. a 2, b-1, c-
3; D. a 3, b-1, C-2;E. a 3, b-2, c-1
2514, R. L. trasaturile durerii din DAo acuta, fd.u. evaluari de incidenta, u.a.S.C.cae.
A adesea este asociata cu transpiratiei B. adesea este foarte severa si are caracter
intepator. C. de regula este localizata in hipogastru D. frecvent este localizata in
regiunea interscapulara: E de regula se instaleaza progresiv. F. in mod tipic are
localizare fixa
2515. R.l. trasaturile durerii din DAo acuta, f.d.u. evaluari de incident a: 1. in mod
tipic, 2. de regula 3. adesea; urmatoarele trasaturi a. este localizata in regiunea
interscapulara b, este asociata cu transpiratie c. migreaza odata cu propagarea
disectiei d, se instaleaza brusc: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B.
a 2, b-1, c-3, d-3; C. a-3, b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-2, c-3, d-1 E. a-3, b-3, c-1, d-2;
2516. R.L trasaturile durerii din DAo 1. in mod tipic, 2. de regulat 3- adesea;
urmatoarele trasaturi: a. este localizata in regiunea anterioara sau posterioara a
toracelui, b. este foarte severa; c. migreaza odata cu propagarea diseciei; d. este
sfasietoare; care sunt asocierile corect A. a-1, b 2, c 3, d-3; B. a 1, b-3, c-2, d-3; C. a
2. b-1, C-3, d-3; D. a-2, b-3, c 1. d-3; E. a 3, b-1, c 2, d-3;
2521. R.I. manifestarile clinice din cadrul DAo care tin de IAo, u.a.S.C.Cae. A. pulsul
arterial devine saltator, B. creste TAD; C. se poate ausculta un suflu sistolic D. suflul
de IAo pe care-l provoaca iradiaza, in mod caracteristic, parasternal stanga; E. pot
apara semne de ICcg; F. manifestarile clinice depind de severitatea regurgitarii
2522. F.d.u. evenimente care pot duce la evolutia severa a unei DAo acute a.
Suprasolicitarea VS b. dispnee severa cu ortopnee, EPA d. deteriorarea aparatului
valvular e. propagarea retrograda a disectiei care este lantul cauzal corect. E. e-d--
c-a--b;
2523. F.d.u. evenimente care pot duce la evolutia grava a unei DAo a. hematom
disecant retrograd; b. ruperea hematomului in spatiul pericardic. c. frecatura
pericardica, TmpC; d. colaps cu jugulane turgescente; e. hemopericard; care este
lantul cauzal corect: A. a-- b- e-c- d
2524. F.d.u. artere a caror ociuzie poate produce complicatii in cadrul unei DAO: 1.
carotide 2. subclaviel 3. arterele renale; si U. consecinte ischemice: b. dispare pulsul
la un brat sau la ambele: c, accident vascular cerebral; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, 3: B. a-2, lb-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b 2, c-1;
2525. F.d.u. artere a caror ocluzie poate produce complicatii in cadrul unei DAo: 1.
arterele carotide: arterele spinarii, 3. arterele renale si u. consecinte ischemice: a.
paraplegie; b. hemianestezie c. hematurie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2,
c-3 B, a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1. c-3; D., 2, b 3, c-1i a E. a-3, b 1. c-2,
2526. F.d.u. artere a caror ocluzie. poate produce complicatii in cadrul unei DAO: 1.
arterele carotide; 2. arterele mezenterice; 3. coronarele: si u. consecinte ischemice:
a. ischemie miocardica (pana la ima) b, hemiplegie c. ischemie intestinala: care sunt
asocieriie corecte: A. a-1, b-3, c 2: C. a 2, b-3, c 1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1
2528. F.d.U. structuri a caror compresie poate produce complica- tii in cadrul unei
DAo: 1. ganglioni cervicali superiori. 2. bronhie 3. vena cava superioara; si
urmatoarele consecinie: a. sindromul Horner, b. obstructie respiratorie: c. circulatie
venoasa colaterala pe umeri : care sunt asocierile corecte:A. a-1, b 2, c-3; B. a-1, b-
3. c-2; C. a-2, b-1, C-3 D. a 2. b-3, c-1: E. a-3, b-2, c-1;
2529. F.d.u. structuri a caror compresie poate produce complica- tii in cadrul unei
DAo 1. nervul recurent. 2. vena cava superioara, 3, esofag urmatoarele consecine:
a. congestia extremitatii cefalice b. raguseala: c. disfagie; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1
2530. R.I. revarsatul lichidian A. este vizibil radiologic; B. de obicei, este pe partea
stanga C. este, in mod tipic, purulent, D, el singur, nu semnifica ruptura peretelui
aortic in pleura; E. semnifica ruptura daca este insotit de HTA;
588. R.I. dispneea din ic, f.d.u. 1. In IC, dispneea; 2. fiind estimata in functie de
nivelul de efort la care apare, dispneea, 3. in formele severe de IC, dispneea;
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. trebuie evaluata tinand cont de antrenamentul
anterior al pacientului, b. apare in repaus:c. are un tipar diferit de cel din astmul
bronssic necomplicat care sunt asocierile corecte: A a 1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c.2 C.
a 2, b 3, c-1 D. a-3, b-1.c 2: E. a 3, b-2, c-1:
589. R.L dispneea din IC, fd.u. inceputuri de fraza: 1. In formele usoare medii de PC.
dispreea. 2. pe masura ce ic se agraveaza, dispneea din IC: urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. se deosebeste de dispneea oamenilor sanatosi in primul rand prin nivelul
de efort la care apare b. apare la eforturi din ce in ce mai mici. c, apare numai la
efort; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; C. a 2, b 3, c-1 E. a 3, b-2, c-1
590. R.I. dispneea din IC. f.d.u. Inceputuri de fraza: 1. in formele usoare-medii de
IC, 2. In IC, dispneea; 3. survenind la un nivel de efort mai mare sau mai mic,
dispneea: de fraza a. este cel mai frecvent simptom: b. reprezinta doar o accentuare
a fenomenuiui care apare, in mod fiziologic, la orice om efectuand un efort suficient
de mare: c. este folosita in cuantificarea IC care sunt asocierile corecie: A. a-1, b-3,
c-2; B. a-2, b-1, c 3: D., a 3, b-1, c-2; E. a 3. b-2, c-1;
591. Rd. cuantificarea IC stangi in functie de nivelul de efort la care apare dispneea,
f.d.u. grade de severitate: 1. IC clasa 1 2. lic clasa 2: 3. IC clasa 3; 4. IC clasa 4 si
urmatoarele niveluri de efort: a. dispnee la eforturi mici b. dispnee la eforturi mari. c.
dispnee la eforturi medii d, dispnee in repaus. care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-
1, c-3, d-4: B. a-3b-1, c-2, d-4 C. a-3, b-2, c-4, d-1;E. a 4. b-2, c-1, d-3;
594. R.L rolul oboselii muschilor respiratori in patogeneza dispneei din ic, un
a.s.c.ce. A. travalul muschilor respiratori creste pe masura ce creste complianta
pulmonara; B. dispneea se coreleaza cu scaderea consumului de oxigen al
muschilor respiratori. C. scazand DC (in conditii de IC). scade cantitatea de oxigen
furnizata muschilor respiratorii D. hipoxia muschilor respiratori sporeste
fatigabilitatea acestora; E. oboseala muschilor respiratori genereaza senzatia de
dispnee;
595. R.I ortopneea din IC, A ortopneea reprezinta dispneea care apare in ortostatism
B. In evolutia IC, ortopneea apare inainte de dispneea de efort; C. Pacientul este
obligat sa doarma pe mai multe perne; D. In timpul noptii cand se ridica pe penrne,
pacientul se trezeste cu dispnee si/sau tuse E. cu timpul, pacientul nu mai tolereaza
deloc clinostatismul si trebui sa-si petreaca noaptea in sezut
596. U fd.fd. dispneea de decubit din IC: A. In ortostatism cresc intoarcerea venoasa
si PCP: B. iar dispneea se amelioreaza. C. motiv pentru care multi pacienti. D.
afirma ca dispneea se. E. amelioreaza daca stau in fata ferestrei deschise.
597. RL mecanismul disponeei de decubit din ic asc ce. A., dispneea se datoreaza
redistribuiri sangelui (si a lichidului interstial) din abdomen si din membrele inferioare
spre torace: B. In decubit scade cantitatea de sange din torace C. in pozitie culcata,
creste presiunea hidrostatica din capilarele D. cand pacientul sta intins, diafragma
este impinsa in torace: E. in IC de lunga durata, simptomele determinate de
congestia pulmonara tind sa se amplifice pe masura ce functia VD se deterioreaza
602. RI. edemul pulmonar acut, A. este o forma severa de astm bronsic; B. este
provocat de cresterea accentuata a presiunii in capilarele pulmonare C. se distinge
prin aparitia edemului interstitial D. se manifesta prin dispnee extrema E. se
asociaza cu raluri pe ambele campuri pulmonare, intai la varfuri si coborand ulterior
spre baze, pe masura ce situatia se agraveaza F. se asociaza cu transsudarea in
alveole a unui fluid serohemoragic, expectorat de pacient ca sputa serohemoragica;
G. este letal daca nu este tratat
618. R.L ralurile pulmonare care apar in IC, u.a.s.c.c.e. A. in practica, sunt denumite
de obicei subcrepitante de staza B. raluri uscate; C. ar putea fi explicate prin
destinderea zgomotoasa a interstitiului pulmonar necompliant din cauza edemului D.
adesea, sunt insotite de matitate la percutia bazelor pulmonare E. lipsesc la unii
pacienti cu IC de lunga durata. E. extinderea ralurilor din EPA se face de la varfuri
F.
catre baze
619. R.l. ralurile pulmonare care apar In IC, u.a.S.c.cae. A. sunt desemnate prin
termenul de "rales" in textele de limba engleza; B. ar putea fi cauzate de barbotarea
aerului prin lichidul transsudat in lumenul bronhiilor medii mici, C. de regula, se
ausculta la bazele campurilor pulmonare: D. sunt frecvente cand presiunea din
venele si din capilarele pulmonare este scazuta E. cresterea drenajului limfatic al
lichidului alveolar poate duce la disparitia lor in IC acuta
b-1, c-3, d-2; E.a-3, d-2; D.a-4, b-1, c-2, d-3; E.a-4, b-3, c-2,
b-2, c-1, d-3. d-1.
67. Referindu-ne la felul In care se 70. Fiind enumerate urmatoarele
explica modificari
unele modificari aparute la palparea constatate la palparea toracelui:
toracelui, fiind date urmatoarele stari 1 .crepitatii la palparea tegumentului;
patologice: 2.formatiune tumorala costala ferma;
1 .productia ectopica de gonadotropina 3.ginecomastie;
corionica; 2.metastaze osoase; 4.spatii intercostale Ingustate;
3.gangrena gazoasa; si si urmatoarele stari patologice:
urmatoarele modificari: a.emfizem subcutanat;
a.emfizem subcutanat; b.metastaza osoasa;
b.ginecomastie (ca manifestare c.atelectazie;
paraneoplazica In cadrul cancerului d.seminom;
bronhopulmonar); c.fracturi costale pe care lista de asocieri este corecta:
os patologic; care lista de asocieri este A. a-1, b-2, c-4, d-3;
corecta: B. a-2, b-1, c-3, d-4;
A. a-1, b-2, c-3; C.a-3, b-4, c-1, d-2;
B. a-2, b-1, c-3; D.a-4, b-2, c-1, d-3;
C.a-2, b-3, c-1; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
D.a-3, b-1, c-2; 71. Fiind propuse urmatoarele modificari
E.a-3, b-2, c-1. constatate la palparea toracelui:
68. Fiind date urmatoarele modificari 1 .cracmente;
aparute 2.ginecomastie (asociata cu degete
la palparea toracelui: hipocratice);
1 .ginecomastie (prin metabolizare 3.mici formatiuni nodulare In tegument; si
insuficienta a hormonilor urmatoarele stari patologice:
corticosuprarenalieni); 2.ginecomastie a.fracturi costale;
(asociata cu tesut b.cancer pulmonar;
corticosuprarenalian ectopic); 3.emfizem c. metastaze de la un cancer de san;
subcutanat; si urmatoarele stari care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
patologice: a.tumora testiculara b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1;
feminizanta; b.infectie cu germeni D.a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
anaerobi; c. retropneumoperitoneu In 72. Fiind indicate urmatoarele modificari
scop diagnostic; d.ciroza hepatica; care constatate la palparea toracelui:
lista de asocieri este corecta: 1 .sensibilitate dureroasa focala;
A. a-1, b-3, c-2, d-3; 2.ginecomastie; 3.formatiune fluctuenta;
B. a-2, b-1, c-3, si urmatoarele stari patologice: a.sindrom
d-3; Klinefelter; b.costocondrita; c.osteita
C.a-2, b-3, c-3, d-1; necrozanta; care lista de asocieri este
D.a-3, b-2, c-3, d-1; corecta:
E.a-3, b-3, c-1, d-2. A. a-1, b-2, c-3;
69. Date fiind urmatoarele modificari B. a-1, b-3, c-2;
constatate la palparea toracelui: C.a-2, b-1, c-3;
1 .hiperestezie cutanata; D.a-3, b-1, c-2;
2.durere spontana, accentuata la palpare; E.a-3, b-2, c-1.
3.ginecomastie; 73. Fiind indicate urmatoarele modificari
4.spatii intercostale largite; constatate la palparea toracelui:
si urmatoarele stari patologice: 1 .spatii intercostale Ingustate;
a.tumora testiculara feminizanta; 2.sensibilitate dureroasa focala;
3.ginecomastie;
b.emfizem pulmonar; si urmatoarele situatii/stari patologice:
c.infectie/supuratie subiacenta; a.pahipleurita retractila;
d.nevralgie intercostala; care lista de b.tratament cu digoxin;
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-4, d- c. sindrom adipozogenital;
3; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-3, b-4, c-1,
Examenul fizic al aparatului respirator 265
81. Referitor la mecanismele scaderii c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1,
transmiterii vibratiilor vocale, fiind date c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
urmatoarele niveluri unde transmiterea 84. Fiind propuse urmatoarele informatii
poate fi perturbata: obtinute prin palparea toracelui:
1 .prin aerul si prin tesutul pulmonar 1 .vibratii vocale diminuate;
interpus Intre bronhii si peretele 2.vibratii vocale normale; si
toracic; urmatoarele stari patologice:
2.printr-o structura interpusa Intre a.emfizem;
plamani si peretele toracic; b.atelectazie cu cai respiratorii blocate; c.
3.prin caile aeriene; pneumopatii interstitiale;
4.prin peretele toracic avand grosime d.pneumotorace; e.astm;
crescuta; si urmatoarele f.condensare cu cai respiratorii blocate;
circumstante: care lista de asocieri este corecta:
a.lichid pleural; A. a-1, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2;
b.emfizem (inclusiv cel senil); B.a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1;
c.tesut adipos si/sau muscular excesiv; C.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1,f-1;
d.obstructie endobronsica; D.a-2, b-1, c-1, d-1, e-1, f-2;
care lista de asocieri este corecta: E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-1.
A. a-1, b-2, c-3, d-4; 85. Date fiind urmatoarele variante de
B.a-2, b-1, c-4, d-3; transmitere a vibratiilor vocale:
C.a-2, b-3, c-4, d-1; 1. normala;
D. a-3, b-4, c-1, d-2; 2.diminuata;
E.a-4, b-3, c-2, d-1. 3.accentuata;
82. Fiind propuse urmatoarele modificari si urmatoarele stari/circumstante:
ale a.revarsat lichidian pleural; b.sindrom de
vibratiilor vocale: condensare cu bronhie obstruata;
1 .scazute prin emfizem; c.varsta Inaintata; d.astm;
2.scazute la bazele plamanilor; 3.scazute e.perete toracic subtire;
prin grosimea excesiva a f.tesut adipos excesiv;
peretelui toracic; si care lista de asocieri este corecta:
urmatoarele circumstante: a.la A. a-1, b-2, c-2, d-2, e-2, f-3;
femei; B. a-2, b-2, c-2, d-1, e-3,
b.la indivizii cu tesut muscular dezvoltat; f-2;
c.la persoanele cu tesut adipos excesiv; C.a-2, b-2, c-2, d-3, e-1,
d.la varstnici; f-2;
care lista de asocieri este corecta: D.a-2, b-3, c-2, d-2, e-2,
A. a-1, b-2, c-3, d-3; f-1;
B.a-1, b-3, c-2, d-3; E. a-3, b-2, c-1, d-2, e-2,
C.a-2, b-3, c-1, d-3; f-2.
D.a-2, b-3, c-3, d-1; 86. Fiind date urmatoarele variante de
E.a-3, b-1, c-3, d-2. transmitere a vibratiilor vocale:
83. Fiind indicate urmatoarele modificari 1.normala;
ale 2.diminuata;
vibratiilor vocale: 3.accentuata;
1 .Intarite; si urmatoarele stari/circumstante: a.tesut
2.scazute sau absente; si muscular excesiv; b.condensare
urmatoarele stari/circumstante: pulmonara cu bronhie libera;
a.lichid pleural; c.pneumotorace; d.emfizem pulmonar;
b.obstructie endobronsica; e.pneumopatii interstitiale; f.la femei (mai
c. perete toracic subtire; ales la bazele plamanilor); care lista de
d.condensare pulmonara cu cai asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-2,
respiratorii d-2, e-2, f-3; B.a-1, b-2, c-3, d-2, e-2, f-2;
permeabile; care lista de asocieri este C.a-2, b-1, c-3, d-2, e-2, f-2; D.a-2, b-3,
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-2; E. a-3, b-2, c-2, d-1,
e-2, f-2.
Examenul fizic al aparatului respirator 267
87. Referitor la datele obtinute prin d-3, e-2; D.a-3, b-1, c-2, d-3,
palparea e-2; E. a-3, b-2, c-2, d-3, e-1.
toracelui, fiind date urmatoarele 90. Fiind date urmatoarele calitati ale
variante: sunetului obtinut la percutia toracelui:
1 .freamat pectoral normal; 1 .sonor;
2.freamat pectoral crescut; 2. mat;
3.freamat pectoral scazut; si 3.hipersonor;
urmatoarele stari patologice: si urmatoarele conditii (patologice sau
a.pneumotorace; b.revarsat nu):
pleural; a.pneumotorace;
c.sindrom de condensare cu bronhie b.revarsat lichidian pleural;
libera; c.condensare pulmonara;
d.pneumopatii interstitiale; d.emfizem;
care lista de asocieri este corecta: e.plaman normal;
A. a-1, b-3, c-2, d-3; care lista de asocieri este corecta:
B.a-2, b-3, c-1, d-3; A. a-1, b-3, c-3, d-2, e-2;
C.a-2, b-3, c-3, d-1; B. a-2, b-1, c-3, d-2, e-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3; C.a-2, b-2, c-3, d-1,
E.a-3, b-3, c-2, d-1. e-3; D.a-3, b-2, c-2,
88. Cu privire la datele obtinute prin d-3, e-1; E. a-3, b-3,
palparea c-1, d-2, e-2.
toracelui, fiind date urmatoarele variante: 26
1 .freamat pectoral normal; 2.freamat 91. Referitor la sonoritatea care se poate
pectoral crescut; decela la percutia toracelui, fiind date
3.freamat pectoral scazut; si urmatoarele variante:
urmatoarele stari patologice: 1 .sonoritate normala;
a.emfizem; 2.hipersonoritate;
b.sindrom de condensare cu bronhie 3.matitate;
obstruata; si urmatoarele stari (patologice sau nu):
c. pneumonie a.astm;
lobara; d.astm; b.condensare;
care lista de asocieri este corecta: c. revarsat lichidian pleural;
A. a-1, b-3, c-3, d-2; d.emfizem;
B.a-2, b-3, c-1, d-3; care lista de asocieri este corecta:
C.a-2, b-3, c-3, d-1; A. a-1, b-3, c-3, d-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-3;
E.a-3, b-3, c-2, d-1. C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-3, d-2;
Percutia E.a-3, b-2, c-3, d-1.
I
aceeasi semnificatie; c. echivalentul e-5; D.a-4, b-2, c-5, d-1, e-3; E.a-5, b-1,
romanesc are o semnificatie c-3, d-4, e-2.
mai restransa; d.echivalentul romanesc 122. Cu privire la denumirea zgomotelor
are aceeasi supraadaugate care pot sa apara la
semnificatie; auscultatia plamanilor In diverse stari
e.are aceeasi semnificatie In ambele patologice, fiind dati urmatorii termeni
limbi; care lista de asocieri este corecta: (anglofoni sau nu):
A. a-1, b-5, c-2, d-3, e-4; 1 .crackles;
B. a-2, b-1, c-3, d-4, e-5; 2.wheezes;
C.a-3, b-4, c-5, d-1, e-2; 3.rhonchi;
D.a-4, b-2, c-1, d-5, e-3; 4.frecatura pleurala;
E. a-5, b-3, c-4, d-2, 5.stridor;
e-1. si urmatoarele stari patologice: a.boli
120. Referitor la denumirea ralurilor care care duc la umplerea alveolelor cu lichid;
apar In diverse stari patologice, fiind dati b.leziuni neoplazice pleurale; c.
urmatorii termeni anglofoni: bronsita;
1 .crackles; d.obstructia intraluminala a cailor
2.wheezes; respiratorii prin neoplasm sau secretii;
3.rhonchi; e.obstructiile traheale; care lista de
4.frecatura pleurala; asocieri este corecta: A. a-1, b-4, c-3,
5.stridor; d-2, e-5; B.a-2, b-4, c-5, d-1, e-3; C.a-3,
si urmatoarele stari patologice: a.pleurita b-4, c-5, d-2, e-1; D.a-4, b-5, c-2, d-1,
de cauza infectioasa sau nu; e-3;
b.obstructiile laringiene (la un copil mic E.a-5, b-4, c-1, d-3, e-2.
care are crup); c.bronhospasm; 123. Referitor la caracteristicile normale
d.lichid liber In lumenul cailor ale
respiratorii; murmurului vezicular, urmatoarele
e.boala pulmonara interstitiala; care lista afirmatii
de asocieri este corecta: sunt corecte, ce.:
A. a-1, b-3, c-2, d-5, e-4; A. are componenta inspiratorie mai scurta
B. a-2, b-4, c-5, d-3, decat cea expiratorie;
e-1; B. are componenta inspiratorie mai putin
C.a-3, b-2, c-4, d-1, intensa decat cea expiratorie;
e-5; C. este ceva mai intens la baza
D. a-4, b-5, c-2, hemitoracelui drept fata de
d-3, e-1; contralateral;
E.a-5, b-1, c-3, d-4, D.este mai intens In axile;
e-2. E. este mai putin intens subclavicular;
121. Referitor la denumirea zgomotelor F. este mai suflant la varful hemitoracelui
supraadaugate care pot sa apara la stang fata de cel drept.
auscultatia plamanilor In diverse stari 124. Legat de felul In care se explica
patologice, fiind dati urmatorii termeni diferenta dintre lungimea inspiratiei si a
(anglofoni sau nu): expiratiei la persoanele sanatoase, fiind
1 .crackles; dati
2.wheezes; cei doi timpi respiratori:
3.rhonchi; 1
4.frecatura pleurala; .inspiratia;
5.stridor; 2.expiratia;
si urmatoarele stari patologice: a.edem si urmatoarele caracteristici: a.consta
sau colaps al cailor respiratorii; b.crup (la doar In relaxarea muschilor
copii mici); c.microatelectazie; inspiratori; b.murmurul vezicular este
d.pahipleurita; mai intens; ceste pasiva; d.este activa;
e.mucus liber In lumenul cailor e.dureaza mai mult deoarece presupune
respiratorii; care lista de asocieri este efort muscular; care lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4, e-5; B.a-2, este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
b-5, c-1, d-4, e-3; C.a-3, b-1, c-2, d-4, B.a-1, b-2, c-1, d-1, e-2; C.a-1, b-2, c-2,
274 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
d-1, e-1; D.a-2, b-1, c-1, d-1, e-2; E.a-2, si urmatoarele sfarsituri de fraza:
b-1, c-2, d-1, e-1. a.sunt suficient de apropiate de peretele
125. Referitor la murmurul vezicular, toracic si suficient de mari pentru ca,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: sumat, zgomotul produs de trecerea
A. este atribuit trecerii aerului prin aerului prin ele sa poata fi auzit cu
bronhiile stetoscopul aplicat pe peretele toracic;
segmentare; b.sunt prea departe de peretele toracic
B. la batrani este adesea redus din cauza pentru ca zgomotul produs de trecerea
Ingrosarii pleurei; aerului prin ele sa fie auzit;
C. poate fi diminuat prin interpunerea unei c.trecerea aerului prin ele produce un
structuri gazoase, lichide sau solide; zgomot intens;
D. intensificarea lui Intr-o zona de plaman d.sunt prea mici pentru ca trecerea
sanatos poate fi expresia unei respiratii aerului
forte care compenseaza diminuarea prin ele sa poata fi auzita; e.sunt
ventilatiei dintr-un teritoriu pleuro- conductele aeriene cele mai
pulmonar lezat; apropiate de peretele toracic;
E. la pacientii cu durere pleuritica, poate fi care lista de asocieri este
intensificat din cauza miscarilor corecta:
respiratorii A. a-1, b-2, c-3, d-1, e-3;
ample. B. a-1, b-3, c-1, d-2,
126. Referitor la mecanismul formarii e-3;
murmurului vezicular, fiind date C.a-2, b-1, c-1, d-3,
urmatoarele e-3;
Inceputuri de fraza: D.a-2, b-3, c-3, d-1,
1 .zgomotul produs de trecerea aerului e-1;
printr-o structura tubulara; 2.zgomotul E. a-3, b-1, c-1, d-3,
produs de trecerea aerului e-2.
printr-o bronhie; 3.stratul de aer din 128. Cateva dintre modificarile tipice ale
plamani interpus Intre o murmurului vezicular sunt urmatoarele,
bronhie si peretele toracic; si ce.:
urmatoarele sfarsituri de fraza: a.este cu A. este diminuat la copii;
atat mai subtire/gros cu cat B. este diminuat la persoane slabe;
aceasta este situata mai Ceste diminuat In plamanul contralateral
periferic/central; b.este cu atat mai intens unei pleurezii masive;
(si mai audibil) cu D.este Inasprit In faza timpurie a unei
cat aceasta are diametrul mai mare; bronsite acute;
ceste mascat mai mult sau mai putin, In E.e ste Intarit In criza severa de astm
functie de grosimea stratului de aer din bronsic.
plamani interpus Intre aceasta si 129. Printre modificarile tipice ale
peretele murmurului
toracic;
vezicular se afla urmatoarele, ce.:
care lista de asocieri este corecta: A. este intens la batrani;
A. a-1, b-2, c-3; B. este intens la persoane musculoase;
B. a-1, b-3, c-2;
Ceste intens In zona cu infiltrat bacilar
C.a-2, b-3, c-1;
a picai;
D.a-3, b-1, c-2;
D. este intens pe hemitoracele
E. a-3, b-2, corespunzator unei bronhii principale
c-1. obstruate;
127. Cu privire la mecanismul formarii E. este mai intens la persoane slabe.
murmurului vezicular, fiind date
130. Referitor la mecanismele diferitelor
urmatoarele
modificari ale murmurului vezicular, fiind
Inceputuri de fraza: date urmatoarele variante:
1.bronhiile mari; 1 .transmitere redusa prin interpozitia
2.bronhiolele terminale; unei
3.ductele alveolare si structuri lichide; 2.transmitere redusa
bronhiolele respiratorii; prin interpozitia unei
Examenul fizic al aparatului respirator 275
structuri solide; e-2; C.a-2, b-1, c-2, d-3, e-1; D.a-2, b-2,
3.producere diminuata prin limitarea c-1, d-1, e-3; E.a-3, b-1, c-2, d-2, e-1.
algica 133. Fiind date urmatoarele modificari ale
a miscarilor respiratorii; 4.producere murmurului vezicular:
diminuata prin colabarea 1.aspru;
structurilor unde se formeaza; 2.intens, cu caracter dulce;
si urmatoarele stari patologice: 3.diminuat;
a.traumatism toracic; b.revarsat si urmatoarele circumstante: a.In faza
lichidian pleural; c.pahipleurita; incipienta a unei pneumonii; b.la copii;
d.obezitate; e.atelectazie; c.la persoanele musculoase;
care lista de asocieri este corecta: A. a-2, d.In bronsita acuta; e.la
b-4, c-1, d-3, e-2; B.a-2, b-4, c-3, d-1, persoanele slabe; f.la obezi;
e-2; care lista de asocieri este corecta:
C. a-3, b-1, c-2, d-2, A. a-1, b-1, c-3, d-1, e-2, f-3;
e-4; B. a-1, b-2, c-3, d-3, e-1, f-1;
D.a-3, b-4, c-2, d-2, C.a-2, b-3, c-1, d-1, e-1, f-3;
e-1; D.a-3, b-1, c-1, d-1, e-3, f-2;
E.a-4, b-1, c-2, d-2, E.a-3, b-2, c-1, d-3, e-1, f-1.
e-3.
134.Referitor la murmurul vezicular
131. Cu privire la mecanismele diferitelor normal,
modificari ale murmurului vezicular, fiind urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
date urmatoarele variante: 34
1 .transmitere redusa prin interpozitia
A. este aspru;
unei
B. se produce In bronhiile segmentare;
structuri gazoase; 2.transmitere redusa Ceste intens si dulce la copii;
prin interpozitia unei D.are componenta inspiratorie de 2-3 ori
structuri solide; mai lunga decat cea expiratorie; E. este
3.producere diminuata prin mai intens la expiratie.
lezarea/distrugerea ireversibila a
structurilor unde se formeaza; 135.In mod tipic, urmatoarele afirmatii
4.producere diminuata prin scaderea despre murmurul vezicular sunt corecte,
fortei miscarilor respiratorii; ce.:
A. este normal In astm;
5.producere diminuata prin reducerea B. este Inlocuit de suflu tubar In
fluxului de aer care ajunge la bronhiole; pneumopatiile interstitiale;
si urmatoarele stari patologice: C. este Inlocuit de suflu pleuritic In
a.obstructie bronsica; b.musculatura sindromul de condensare cu bronhie
dezvoltata; c.miastenie; libera;
d.pneumotorace; e.emfizem; D. este accentuat In sindromul de
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, condensare cu bronhie obstruata;
b-5, c-3, d-4, e-2; B.a-2, b-5, c-1, d-3, E. este scazut In emfizem;
e-4; C.a-4, b-2, c-5, d-3, e-1; D.a-5, b-2, F. este Inlocuit de suflu tubar In
c-3, d-1, e-4; E.a-5, b-2, c-4, d-1, e-3. pneumotorace;
132. Fiind date urmatoarele modificari ale G.este accentuat In revarsatele pleurale.
murmurului vezicular: 136.Referitor la murmurul vezicular, fiind
1 .abolit; date urmatoarele variante:
2.diminuat; 1.normal;
3.Inlocuit de suflu tubar; si 2.Inlocuit de suflu tubar;
urmatoarele stari patologice: 3.diminuat;
a.atelectazie partiala; b.emfizem
si urmatoarele stari patologice:
pulmonar; e.atelectazie totala;
d.pleurezie masiva; a.astm;
b.sindrom de condensare cu bronhie
e.sindrom de condensare tipic, cu
bronhie libera; libera;
c.emfizem;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-3, d-2, e-1; B.a-1, b-3, c-2, d-1, d. pneumotorace;
care lista de asocieri este corecta:
276 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
1.CPT este crescuta; 2.CPT este scazuta; A. In plamanii cu leziuni ale cailor
si urmatorii factori care le pot induce: respiratorii, pe masura ce presiunea
a.accentuarea reculului spre interior a transpulmonara scade, reducerea
plamanilor; fluxului
b.muschii inspiratori sunt mai putin de aer poate limita cantitatea de gaz
capabili sa depaseasca reculul elastic care
spre interior al plamanilor; poate fi inspirata;
c. plamanii devin mai complianti; B. slabiciunea muschilor inspiratori poate
d.plamanii devin mai putin rigizi; determina cresterea VR masurat;
care lista de asocieri este corecta: C.capacitatea de a depasi stimulii
A. a-1, b-2, c-1, d-2; senzoriali
B.a-1, b-2, c-2, d-1; de la alveole este determinanta pentru
aptitudinea unui individ de a exercita un
C. a-2, b-1, c-1, efort expirator Indelungat;
d-2; D.a-2, b-1, D. unul dintre principalii doi
c-2, d-1; E.a-2, b-2, determinanti ai
c-1, d-1. CPT este rigiditatea cailor respiratorii;
238. Referitor la CPT la VR, urmatoarele E.fenomenul de Inchidere a cailor
afirmatii sunt corecte, ce.: respiratorii poate explica sporirea CPT.
A. peretele toracic devine foarte compliant 241. Fiind date urmatoarele fragmente
la volume pulmonare scazute (sub VR); dintr-o
B. capacitatea unui individ de a exercita fraza referitoare la independenta de
un efort a
efort expirator Indelungat nu depinde de fluxului expirator fortat (FEF):
forta musculara a acestuia; a.pana la atingerea unui anumit nivel de
C. unul dintre cei doi factori care efort;
influenteaza volumul de gaz continut In b.FEF va creste;
plamani la VR este capacitatea c.folosind intensitate musculara
plamanilor crescatoare; d.efortul suplimentar la
de a se goli pana la un volum mic; orice volum
D.unul dintre principalii doi determinanti ai pulmonar dat;
CPT este forta muschilor expiratori; e.dincolo de care;
E. fenomenul de Inchidere a cailor f.daca un individ efectueaza o serie de
respiratorii poate explica limitarea manevre expiratorii fortate; g.nu va mai
fluxului inspirator. creste FEF; care este cea mai corecta
239. Cu privire la mecanica ventilatiei, reconstructie:
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: A. a—>b—>e—>d—vc—>g—>f;
A. unul dintre cei doi factori care B. d->a->g->f->e->b->c;
influenteaza volumul de gaz continut In C.d—>g—>e->c->b—>f—>a;
plamani la VR este capacitatea D.f—>c—>b—>a->e—>d->g;
individului E. f—>e—>d—>g—>b—>c—>a.
de a exercita un efort inspirator 242. In timpul fazei independente de efort
Indelungat; a
B. In plamanii cu leziuni ale cailor FEF, scaderea fluxului realizabil la orice
respiratorii, pe masura ce presiunea volum pulmonar dat poate fi indusa de
transpulmonara scade, deschiderea procesele fizice care produc
cailor urmatoarele
respiratorii poate limita cantitatea de gaz modificari, ce.:
care poate fi expirata; A. cresterea reculului elastic al
C.leziunile intrinseci ale cailor respiratorii plamanilor;
pot determina scaderea VR masurat; B. scaderea rezistentei la fluxul de aer a
D.volumul de repaus al plamanilor este cailor respiratorii dintre zona alveolara
reprezentat de VR; si
E. masuratorile dinamice ale functiei sediul fizic al limitarii fluxului;
ventilatorii sunt efectuate punand C. scaderea compliantei peretelui cailor
individul respiratorii pana la locul limitarii fluxului;
sa expire pana la CPT, iar apoi sa D. rigidizarea peretilor cailor respiratorii;
efectueze o inspiratie fortata pana la VR. E. cresterea obstructiei cailor respiratorii.
240. Referitor la mecanica ventilatiei, Metode de masurare
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
Tulburarile functiei ventilatorii 293
D.a-2, b-1, c-2, d-1; 280. Fiind date urmatoarele etape ale
E.a-2, b-2, c-1, d-1. procedurii de masurare a presiunii
276. Referitor la evaluarea functiei expiratorii maxime (PEM):
mucociliare, fiind date urmatoarele a.se obtureaza caile respiratorii;
Inceputuri de fraza: b.pacientul inspira pana la CPT; c.
1.functia mucociliara se poate evalua; pacientul Incearca sa expire maximal;
2.frecventa cu care se misca cilii care este Inlantuirea temporala corecta:
epiteliului A. a—>b->c;
bronsic poate fi estimata; si urmatoarele B. b-»a->c;
sfarsituri de fraza: a.prin obtinerea unor C.b->c—>a;
specimene prin periaj D.c->a-»b;
la bronhoscopie; E. c—>b—»a.
b.urmarirea ritmului de eliminare a
acestora din arborele bronsic; c.prin
Aspecte patologice
evaluarea acestora in vitro; d.prin 281. Referitor la tiparele de disfunctie
inhalarea unor microsfere marcate ventilatorie, urmatoarele afirmatii sunt
cu izotopi radioactivi; care lista de corecte, ce.:
asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; A. Incadrarea Intr-un anumit tipar de
B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; disfunctie ventilatorie se face pe baza
D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-1, c-2, d-1. analizei gazelor sanguine;
B. principalele doua forme de disfunctie
277. Defecte ale functiei mucociliare se
ventilatorie sunt cea restrictiva si cea
asociaza cu urmatoarele stari
obstructiva;
patologice,
ce.: C.In linii mari, bolile care determina
A. bronsita cronica; disfunctie restrictiva pot fi Impartite In
B. tuse cronica la fumatori; doua subgrupuri, In functie de
localizarea patologiei;
C. fibroza chistica;
D. sindromul cililor hiperkinetici; D. principalele doua categorii de boli
E. sindromul Kartoffel. pulmonare obstructive sunt cele
parenchimatoase si cele
278. Referitor la masurarea presiunilor extraparenchimatoase; E.In fazele
maxime inspiratorie (PIM) si expiratorie tardive ale bolii obstructive,
(PEM), fiind date urmatoarele categorii: raportul VEMS/CV poate fi normal.
1 .etapa In cadrul masurarii PIM;
2.etapa In cadrul masurarii PEM; 282. Referitor la FEM (fluxul expirator
maxim), urmatoarele afirmatii sunt
3.etapa In cadrul masurarii atat a PIM, cat
corecte,
si a PEM; si urmatoarele etape:
ce.:
a.pacientul inspira complet pana la
A. acronimul echivalent din limba engleza
CPT;
este PEF (peak expiratory flow = fluxul
b.pacientul Incearca sa inspire
expirator de varf);
maximal;
B. scaderea FEM indica patologie
c. pacientul expira complet pana la VR;
intrinseca
d.se obtureaza caile respiratorii; a cailor aeriene si/sau reducerea
e.pacientul Incearca sa expire maximal; reculului
care lista de asocieri este corecta:
elastic al plamanului;
A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-3;
B.a-1, b-2, c-2, d-3, e-1; C.In astm, valoarea FEM nu este
C.a-2, b-1, c-1, d-2, e-3; corelata cu VEMS;
D.a-2, b-1, c-1, d-3, e-2; D. exista dispozitive simple de
masurare a
E. a-2, b-3, c-1, d-2, e-1. FEM la domiciliu;
279. Fiind date urmatoarele etape ale E. la astmatici, masurarea FEM la
procedurii de masurare a presiunii domiciliu
inspiratorii maxime (PIM): permite identificarea episoadelor de
a.se obtureaza caile respiratorii; bronhospasm si monitorizarea
b.pacientul Incearca sa inspire maximal; raspunsului
c. pacientul expira complet pana la VR; la tratament.
care este Inlantuirea temporala corecta: 283. Referindu-ne la tiparele de
A. a—>b—>c; disfunctie
B. a-*c—>b; ventilatorie, fiind date urmatoarele
C.b—>c—>a; Inceputuri de fraza:
D.c-»a->b;
E. c->b->a.
Tulburarile functiei ventilatorii 299
5'4 RUJ!"! c-j' q-5' D'91' P-5'c-3' q-j: C' 9 -3' p -^f' c -5' q - j:
B' 9 -5' P -4 ' c -3'q-«:
4' j ujujHa:
V 9-J' P-5' c-*' q-3!
C9L6 |I8{9 qG 980CJ6U G8{G COLGCfS:
C9|Cn|69S9 bAb"' 4!!Uq q9|6 nLUJ9|09L6|G C9LG
[qAUxe^ujg]: q-LGS!8|6ufg AgscnigLg brt|uJougi.g
lUJGlAIUG JU GCrigfjg bl-lu C9LG 8G
[ujujHd]:
330' ye46U(OL |9 aGUJUi4!cg4!9 C064!C!Gurn|ri! 90 cbLGsinuG cgbpLg bn|Luou9L9 piocgrg
E' 9 -3' P -S'c-j' q-S' [ujuDHa]:
D ' 9 -3' P -J ' c-3' q-5: P'bL68jnU69 9I46U9|9 bn|UJ0U9L9 UJGqjG
C' 9 -5' p-3' c-3' q-j: B' g-qGpipi cgLqigc \uJ!u]:[r
9-V p-3' c-3' q-5: UJSSnLS 9|G 9CG3{0L9:
V 9-J'P-5' c -3' q-3! ai nLUJ9f03LG|G seLuu^csf!! ai nuifsf! qe
C9L6 |I8{9 qG 980CIGU GSfS COLGCfS: ^DC:
q'cuJ3\8:
3bCbB:
cujujHa\(r\uj!u): 5'bVb!
pq AU x 8\CUJ8:
gqAu \cuJs:
in|pnL9U|G ciLcnigfiGi bn|UJ0U9L6
69
Tulburarile functiei respiratorii 308
PA02 - Pa02 este crescuta, scaderea P02 438. Referitor la investigarea unui pacient
nu este corectabila cu 02; si urmatoarele cu
optiuni diagnostice: a.inhalare de fum hipoxemie, fiind date urmatoarele
(provenind de la un foc); b.edem constatari:
pulmonar (cardiogen sau necardiogen); 1 Paco2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 nu
c. boala neuromusculara; care lista de este crescuta; 2.PaCo2 nu este crescuta,
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; PA02 - Pao2 este
B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, crescuta, scaderea P02 nu este
c-1; E. a-3, b-1, c-2. corectabila cu 02; 3.PaCo2 nu este
436. Referitor la investigarea unui pacient crescuta, PA02 - Pa02 este
cu crescuta, scaderea P02 este corectabila
hipoxemie, fiind date urmatoarele cu 02;
constatari: si urmatoarele optiuni diagnostice:
1 Paco2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 nu a.alveolele perfuzate nu sunt ventilate;
este crescuta; b.proportia scazuta de 02 In amestecul de
2.Paco2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 este gaze inspirat;
crescuta, scaderea P02 nu este c. boala pulmonara interstitiala;
corectabila cu 02; 3.PaCo2 nu este care lista de asocieri este corecta:
crescuta, PA02 - Pa02 este A. a-1, b-2, c-3;
crescuta, scaderea P02 este B.a-1, b-3, c-2;
corectabila C.a-2, b-1, c-3;
cu 02; D.a-2, b-3, c-1;
si urmatoarele optiuni diagnostice: E.a-3, b-2, c-1.
a.defect septal interatrial asociat cu 439. Referitor la investigarea unui pacient
hipertensiune pulmonara; cu
b.respiratie In aer rarefiat; hipoxemie, fiind date urmatoarele
c.astm; constatari:
care lista de asocieri este corecta: 1 .PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 nu
A. a-1, b-2, c-3; este crescuta;
B.a-1, b-3, c-2; 2.PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 este
C.a-2, b-1, c-3; crescuta, scaderea P02 nu este
D.a-2, b-3, c-1; corectabila cu 02;
E.a-3, b-1, c-2. 3.Pa 2 nu este crescuta, PA0 - Pa 2 este
C0 2 0
medulare; b.abces cerebral; c.doze D.a-4, b-1, c-2, d-2, e-1, f-3;
excesive de anestezice; d.deformari ale E.a-4, b-2, c-1, d-3, e-1, f-2.
coloanei; e.paralizie bilaterala de frenic 470.Privitor la patologia extrapulmonara
(traumatica); f.traumatisme ale cailor care poate produce insuficienta
respiratorii respiratorie
superioare; care lista de asocieri este (de regula, de tipul 2), fiind date
corecta: A. a-1, b-5, c-3, d-1, e-4, f-2; urmatoarele categorii: 1 .afectarea
B.a-2, b-1, c-1, d-4, e-3,f-5; C. a-3, b-1, pompei ventilatorii la nivel cerebral;
c-5, d-1, e-4, f-2; 2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
D.a-4, b-2, c-5, d-3, e-1, neuro-muscular; 3.afectarea
f-1; E.a-5, b-1, c-4, d-3, componentei pasive a pompei
e-2, f-1. ventilatorii;
468.Cu privire la patologia 4.mecanism obstructiv superior; si
extrapulmonara urmatoarele situatii: a.sclerodermie;
care poate produce insuficienta b.ingestie excesiva de alcool; c.tumori
respiratorie benigne ale cailor respiratorii superioare;
(de regula, de tipul 2), fiind date d.intoxicatie cu arsenic; e.hipertensiune
urmatoarele categorii: intracraniana; f.stenoza traheala; care
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-4,
cerebral; c-3, d-4, e-1, f-2; B.a-2, b-4, c-1, d-4, e-3,
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel f-1 C.a-3, b-1, c-4, d-2, e-1,f-4: D. a-3,
neuro-muscular; 3.afectarea b-4, c-1, d-1, e-2, f-4; E.a-4, b-1, c-2, d-3,
componentei pasive a pompei e-4, f-1.
ventilatorii; 4.mecanism 471. Cu referire la patologia
obstructiv superior; si extrapulmonara
urmatoarele situatii: a.distrofii care poate produce insuficienta
musculare; b.cifoza; respiratorie
c. paralizie de corzi vocale; (de regula, de tipul 2), fiind date
d.intoxicatie cu barbiturice; urmatoarele categorii:
e.doze excesive de miorelaxante; 1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
f.traumatisme bulbare; care lista cerebral;
de asocieri este corecta: A. a-1, 2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
b-2, c-2, d-3, e-1,f-4; B.a-1, b-3, neuro-muscular; 3.afectarea
c-1, d-2, e-4, f-2; C.a-2, b-3, c-4, componentei pasive a pompei
d-1, e-2, f-1; D.a-3, b-2, c-2, ventilatorii; 4.mecanism obstructiv
d-4, e-1, f-1; E.a-4, b-1, c-3, d-2, superior; si urmatoarele situatii: a.doze
e-1, f-2. excesive de aminoglicozide; b.tumori
469.In privinta bolilor extrapulmonare maligne ale cailor respiratorii
care superioare; c.artrita
produc insuficienta respiratorie (de crico-aritenoidiana;
regula, d.spondilita anchilozanta;
de tipul 2), fiind date urmatoarele e.status epilepticus;
categorii: f.hiposodemie;
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
cerebral; b-2, c-3, d-4, e-1, f-4; B.a-2, b-3, c-4, d-4,
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel e-1,f-1 C.a-2, b-4, c-4, d-3, e-1, f-1 D.a-3,
neuro-muscular; 3.afectarea b-4, c-1, d-1, e-4, f-2; E.a-4, b-4, c-2, d-1,
componentei pasive a pompei e-1, f-3.
ventilatorii; 4.mecanism 472. Cu referinta la patologia
obstructiv superior; si extrapulmonara
urmatoarele situatii: care poate produce insuficienta
a.traheomalacie; b.scleroza respiratorie
multipla; c.miastenie grava;
(de regula, de tipul 2), fiind date
d.doze excesive de curarizante;
urmatoarele categorii:
e.intoxicatie cu sedative;
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
f.scolioza; cerebral;
care lista de asocieri este
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4,
neuro-muscular;
e-2, f-1; B.a-2, b-3, c-2, d-1, e-4,
f-1; C.a-3, b-2, c-1, d-2, e-1,M;
321 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
1 .pH = 7,58, P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 respiratorie cronica; care
= 48, HC03" = 42; 2.pH = 7,50, P02 = lista de asocieri este corecta
96, Sa02 = 98%, Pc02 = 28, HCO3" = 20; A. a-1, b-3, c-2, d-4 B.a-1,
3.pH = 7,50, P02 = 78, Sa02 = 92%, PC02 b-4, c-3, d-2 C.a-2, b-3, c-1,
= 50, HCO3' = 37; si urmatoarele stari d-4 D.a-3, b-1, c-4, d-2
patologice: a.alcaloza metabolica E.a-4, b-2, c-3, d-1.
reziduala dupa compensarea unei 501. Fiind date urmatoarele exemple de
acutizari de afectiune respiratorie alterari acido-bazice (P02 si P002 sunt
cronica; b.alcaloza metabolica; exprimate In mmHg, iar HC03" In
c.alcaloza respiratorie; care lista de mEq/L):
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; 1.pH = 7,49, P02 = 86, Sa02 = 92%, PC02
B.a-1, b-3, c-2; =
C.a-2, b-1, c-3; 34, HCO3" = 20; 2.pH = 7,36, P02 = 55,
D.a-2, b-3, c-1; Sa02 = 88%, PC02 =
E. a-3, b-1, c-2. 74, HCO3" = 33;
499. Fiind date urmatoarele exemple de 3.pH = 7,29, P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02
alterari acido-bazice (P02 si P&02 sunt 24, HC03" = 12;
exprimate In mmHg, iar HC03" In 4.pH = 7,58, P02 = = 90, Sa02 = 96%,
mEq/L): 48, HCO3" = 38;
1 .pH = 7,29, P02 = 30, Sa02 = 66%, si urmatoarele stari patologice: a.cetoza
Pc02 = diabetica; b.criza usoara de astm
60, HCO3" = 23; 2.pH = 7,30, P02 = 46, bronsic; c.varsaturi incoercibile;
Sa02 = 78%, PC02 = d.bronsita cronica; care lista de asocieri
64, HCO3" = 28; este corecta:
3.pH = 7,29, P02 = 94, Sa02 = 96% C02, P. A. a-1, b-3, c-2, d-4;
A. P02 = 55, Sa02 = 88%, PC02 = 74, HC03" 519.Care dintre urmatorii parametri nu se
= 33, pH = 7,36; potriveste cu tabloul umoral al unei
B. P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 = 24, HC03" afectiuni
= 12, pH = 7,29; respiratorii obstructive acute:
C. P02 = 46, Sa02 = 78%, PC02 = 72, A. P02 = 48;
= 28, pH = 7,30; B. Sa02 = 78%;
D. P02 = 96, Sa02 HCCV = 98%, PC02 = C.Pco2 = 66;
= 20, pH = 7,50; D.HCO3" = 38;
E. P02 = 90, Sa02 = 96%, PC02 = 44, HC03" E.pH = 7,32.
= 30, pH = 7,52. 520.Care dintre urmatoarele tablouri este
515. Care dintre urmatorii parametri nu se cel
potriveste cu tabloul umoral al unei mai caracteristic pentru o criza de isterie
uremii: (P02 si Pco2 sunt exprimate In mmHg, iar
A. P02 = 92; HCO3" In mEq/L):
B. Sa02 = 90%; A. P02 = 55, Sa02 = 88%, PC02 = 74, HC03"
C. PC02 = 24; = 33, pH = 7,36;
D. HCO3" = 28; B. P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 = 24,
E. pH = 7,29. = 12, pH = 7,29;
C. P02 = 46, Sa02 HCO3-= 78%, PC02 =
516. Care dintre urmatoarele tablouri este
= 28, pH = 7,30;
cel
D. P02 = 96, Sa02 72, HCO3-= 98%, PC02
mai caracteristic pentru o afectiune = 20, pH = 7,50;
respiratorie cronica (P02 si Pco2 sunt
E. P02 = 90, Sa02 = 96%, PC02 = 44,
exprimate In mmHg, iar HC03" In mEq/L): HCO3"
A. P02 = 55, Sa02 = 88%, PC02 = 74, HC03" = 30, pH = 7,52.
= 33, pH = 7,36; 521.Care dintre urmatorii parametri nu se
B. P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 = 24, HC03" potriveste cu tabloul umoral al unei
= 12, pH = 7,29; stenoze
C. P02 = 46, Sa02 = 78%, PC02 = 72, pilorice:
= 28, pH = 7,30; A. P02 = 90;
D. P02 = 96, Sa02 HCO3-= 98%, PC02 = B. pH = 7,29;
= 20, pH = 7,50;
C.Sa02 = 96%;
E. P02 = 90, Sa02 = 96%, PC02 = 44, HC03" D.PC02 = 44;
= 30, pH = 7,52.
517. Care dintre urmatorii parametri nu se E. HCO3" = 30.
potriveste cu tabloul umoral al unei 522.Care dintre urmatoarele tablouri este
afectiuni cel
respiratorii cronice: mai caracteristic pentru o stenoza
A. P02 = 55; pilorica
B. Sa02 = 88%; (P02 Si Pco2 sunt exprimate In mmHg, iar
C.PC02 = 24; HCO3" In
D.HCO3" = 33; mEq/L):
E. pH = 7,36. A. P02 = 55, Sa02 88%, Pco2 = HCO3
518. Care dintre urmatoarele tablouri este = 74, "
cel = 33, pH = 7,36;
mai caracteristic pentru o afectiune B. P02 = 94, Sa02 96%, PC02 = HCO3
respiratorie obstructiva acuta (P02 si = 24,
Pco2 "
sunt exprimate In mmHg, iar HC03" In = 12, pH = 7,29;
mEq/L): C. P02 = 46, Sa02 78%, Pco2 = HCO3
A. P02 = 55, Sa02 = 88%, PC02 = 74, HC03" = 72, "
= 33, pH = 7,36; = 28, pH = 7,30;
B. P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 = 24, HC03" D. P02 = 90, Sa02 96%, PC02 =
= 12, pH = 7,29
HC03"
= 44,
C. P02 = 48, Sa02 = 78%, PC02 = 66, HCO3-
= 28, pH = 7,32 = 30, pH = 7,52;
D.P02 = 96, Sa02 = 98%, PC02 = 28, HC03" E. P02 = 96, Sa02 98%, = 28, h
= 20, pH = 7,50; = PC02
E. P02 = 90, Sa02 = 96%, PC02 = 44, HC03" = 20, pH = 7,50.
= 30, pH = 7,52.
330
urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1.TC toracica;
2.testele functionale pulmonare;
3.scaderea fluxului expirator fortat;
4.bronhoscopia;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.evalueaza obiectiv alterarea functiei
pulmonare ca urmare a unei boli
respiratorii;
Introducere 332
supusa sputa, urmatoarele afirmatii sunt 585. Cu privire la compozitia sputei, care
corecte, ce.: dintre urmatoarele asocieri nu este
A. pentru decelarea virusurilor se folosesc corecta:
metode speciale; A. neutrofile - inflamatii acute;
B. examenul direct din sputa se face dupa B. eozinofile - alveolita de
colorare cu albastru de metilen sau hipersensibilizare;
Gram; C. cristale Charcot-Leyden - astm;
C. culturile permit identificarea germenului D. spirale Curschmann - insuficienta
si cardiaca;
efectuarea antibiogramei; E. fibre elastice - abcesul pulmonar.
D. coloratia citologica a sputei pentru 586. Referitor la examenul citologic din
celule sputa, fiind date urmatoarele modificari:
maligne permite evaluarea neinvaziva 1 .cristale Charcot-Leyden;
pentru suspiciunea de bronsectazii; 2.polimorfonucleare;
E. analiza microbiologica a sputei poate 3.celule alveolare Incarcate cu
include coloratia si cultura pentru hemosiderina; si urmatoarele
micobacterii sau fungi, cultura pentru stari patologice: a.inflamatii
virusuri si coloratia pentru Pneumocystis acute;
jiroveci. b.astm;
583. Cu privire la investigatiile la care este c. insuficienta cardiaca; care
supusa sputa, urmatoarele afirmatii sunt lista de asocieri este corecta:
corecte, ce.: 112
A. In mod obisnuit, examenul A. a-1, b-3,
bacteriologic c-2; B.a-2, b-1,
include examenul direct si microscopie c-3; C.a-2, b-3,
electronica; c-1; D.a-3, b-1,
B. pentru depistarea Mycobacterium c-2; E. a-3,
tuberculosis se pot folosi medii de b-2, c-1.
cultura 587. Cu privire la examenul citologic din
speciale (mai ales geloza/agar); sputa, fiind date urmatoarele modificari:
C. coloratia citologica a sputei pentru 1 .fibre elastice;
celule 2.eozinofile;
maligne foloseste metoda traditionala 3.spirale Curschmann;
Papanicolaou; 4.celule tumorale (Papanicolaou,
D. tehnicile traditionale de coloratie si de includere
cultura sunt suplimentate In unele cazuri la parafina); si urmatoarele
prin tehnici imunologice si prin metode stari patologice: a.astm bronsic,
de alveolita de
biologie moleculara; hipersensibilizare;
E. sondele de ADN reprezinta una dintre b.abcesul pulmonar;
metodele de biologie moleculara folosite c.astm; d.neoplasm;
In care lista de asocieri este corecta:
analiza sputei. A. a-1, b-4, c-2, d-3;
584. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza B.a-2, b-1, c-3, d-4;
vizand un caz particular de analiza C.a-3, b-2, c-1, d-4;
microbiologica a sputei sunt corect D.a-4, b-1, c-3, d-2;
formulate, ce.: E.a-4, b-3, c-2, d-1.
A. In cazul sputei obtinute pentru
evaluarea Toracenteza
pneumoniei cu Pneumocystis jiroveci; 588. Referitor la toracenteza, urmatoarele
B. de obicei, la un pacient afirmatii sunt corecte, ce.:
imunocompetent; A. In cazul unui revarsat lichidian mare,
C. sputa trebuie sa fie colectata prin punctionarea lichidului pleural se poate
expectoratie spontana; face pentru ameliorarea dispneei;
D. iar pentru detectarea B. prelevarea de lichid pleural In scop
microorganismelor; diagnostic se poate face fie orb, fie dupa
E. trebuie folosita coloratia Gram. localizarea revarsatului prin RMN;
Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
pot constitui >50% din totalul celulelor; E. numarul eozinofilelor poate fi crescut
D.In mod caracteristic, In pleureziile hemoragice (neoplasm,
polimorfonuclearele infarct pulmonar).
sunt degradate In piocite In pleurezia 619. Cu privire la citologia lichidului
asociata pancreatitei; E. celule maligne pleural,
sunt descoperite In urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
lichidul pleural la peste 60% din A. aspectul rozat al unora dintre
pleureziile transsudate
neoplazice (la 75% daca se practica se datoreaza numarului mare de
aspiratii repetate). eozinofile;
616. Referindu-ne la examenul citologic al B. polimorfonuclearele sunt frecvent
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii crescute tardiv In pleurezia tbc;
sunt C.de obicei, limfocitele sunt >50% din
corecte, ce.: totalul celulelor In pleureziile maligne;
A. de obicei, leucocitele sunt <1000/pL In D. plasmocitele pot fi >50% din totalul
pleurezia parapneumonica; celulelor In pleureziile postembolice;
B. plasmocitele pot fi >50% din totalul E.In mod caracteristic, eozinofilele sunt
celulelor In pleureziile neoplazice; scazute In pleureziile fungice.
C. lichidul pleural este adesea franc 620. Referitor la examenul citologic al
hemoragie In pleurezia postembolica; lichidului pleural, fiind date urmatoarele
D.cand eozinofilele sunt >10% din totalul variante:
celulelor, se considera ca este vorba de 1 .eritrocitele >10.000/pL; 2.leucocite
o pleurezie cu eozinofile; <1000/uL; 3.plasmocitele pot fi >50% din
E. de obicei, celule maligne se cauta totalul celulelor; si urmatoarele optiuni
dupa centrifugarea lichidului etiologice: a.transsudate; b.exsudate;
anticoaguiat si eventual refrigerat c. pleureziile tuberculoase, neoplazice si
(pentru a facilita degradarea structurilor postembolice; care lista de asocieri este
celulare). corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
617. Despre examenul citologic al C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1; E.a-3,
lichidului b-1, c-2.
pleural, urmatoarele afirmatii sunt 621. Cu privire la examenul citologic al
corecte, lichidului pleural, fiind date urmatoarele
ce.: variante:
A. de obicei, leucocitele nu depasesc 1.numarul de hematii nu are valoare
1000/pL In pleurezia postembolica; diagnostica; 2.mezoteliile sunt rareori
B. In pleurezia neoplazica, lichidul pleural prezente, mai
este rareori franc hemoragie; frecvente In cele vechi; 3.plasmocitele
C. mezoteliile sunt invariabil prezente In sunt caracteristice si
transsudate; numeroase; 4.polimorfonuclearele sunt
D.eozinofilia din lichidul pleural se numeroase si
asociaza Intotdeauna cu eozinofilie degradate In piocite; si
sanguina; urmatoarele optiuni etiologice:
E. celule maligne trebuie diferentiate de a.transsudate; b.empiem;
eozinofilele modificate de inflamatie. c.alte tipuri de pleurezie decat
618. Referitor la examenul citologic al postembolica, neoplazica si traumatica;
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii d.mielom multiplu;
sunt care lista de asocieri este corecta:
corecte, ce.: A. a-1, b-2, c-3,
A. de obicei, leucocitele nu depasesc d-4; B.a-2, b-4,
1000/pL In pleurezia neoplazica; c-1, d-3; C.a-3,
B.In pleurezia posttraumatica, lichidul b-1, c-4, d-2;
pleural este, In mod caracteristic, franc D.a-4, b-2, c-1,
purulent; d-3; E.a-4, b-3,
C. mezoteliile sunt mai frecvente In c-2, d-1.
transsudatele nou instalate; 622. Cu referire la examenul citologic al
D. polimorfonuclearele sunt numeroase lichidului pleural, fiind date urmatoarele
mai variante:
ales In pleureziile inflamatoare cronice; Leritrocite >100.000/pL (lichidul pleural
Tehnici de prelevare a materialelor biologice 348
d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, 1 .efectul termic al luminii coerente;
d-1; 2.efect termic;
D.a-2, b-1, c-2, d-1; 3.efectul termic al curentului electric;
E.a-2, b-2, c-1, d-1. 4.efect citotoxic;
642. Cu referire la indicatiile si urmatoarele tehnici:
bronhoscopiei, a.diatermie;
fiind date cele doua forme: b.terapie cu laser;
1 .bronhoscopie flexibila; 2.bronhoscopie c.coagulare cu plasma de argon;
rigida; si urmatoarele indicatii: d.radioterapie endobronsica; care lista de
a.diagnosticul bronsectaziilor; asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3,
b.descoperirea si Indepartarea unui d-4; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-2, b-4, c-3,
cheag de sange mare situat proximal; d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4, b-3, c-2,
c.biopsierea unor tumori situate pe d-1.
trahee; d.lamurirea unor simptome 646. Cu privire la tratament paliativ In
respiratorii neexplicate (hemoptizie, cancerul endobronsic, fiind date
respiratie suieratoare); care lista de urmatoarele mecanisme:
asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; 1 .efect termic;
B.a-1, b-2, c-1, d-2; 2.efect mecanic;
C.a-1, b-2, c-2, d-1; 3.efectul termic al curentului electric; si
D.a-2, b-1, c-2, d-1; urmatoarele tehnici: a.crioterapie;
E.a-2, b-2, c-1, d-1. b.montare de stent endobronsic;
643. Privitor la indicatiile bronhoscopiei, c.electrocauterizate;
fiind care lista de asocieri este corecta:
date cele doua forme: A. a-1, b-2, c-3;
1 .bronhoscopie flexibila; 2.bronhoscopie B.a-1, b-3, c-2;
rigida; si urmatoarele indicatii: C.a-2, b-1, c-3;
a.Indepartarea secretiilor din bronhiile D.a-2, b-3, c-1;
distale; E.a-3, b-1, c-2.
b.descoperirea si rezecarea unei tumori 647. Fiind date urmatoarele tehnici de
mari situate proximal; c.biopsierea prelevare de material biologic:
tumorilor bronsice carcinoide; 1 .lavaj, periaj si biopsie din suprafata
d.prelevarea de probe pentru examenul leziunii; 2.lavaj bronsic;
bacteriologic; care lista de asocieri este 3.periaj si biopsie transbronsice;
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, 4.bronhoscopia cu fluorescenta;
c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, si urmatoarele caracteristici:
c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1. a.folosit/a/e pentru leziuni superficiale
644. Fiind date urmatoarele indicatii proximale vizualizate direct (situate In
terapeutice ale bronhoscopiei flexibile: caile respiratorii proximale);
1 .Indepartarea de secretii sau corpi b.fac/e parte dintre tehnicile noi,
straini promitatoare, care nu sunt Inca
aspirati; 2.oprirea unei hemoragii; disponibile pe scara larga, folosite
3.realizarea si mentinerea patentei cailor pentru detectarea timpurie a leziunilor
respiratorii partial sau complet endobronsice maligne;
obstinate, c.se efectueaza sub ecran radiologie
mai ales de tumori; si urmatoarele pentru a se stabili cand/daca
instrumente: a.forceps trecut prin extremitatea instrumentului a ajuns In
endoscop; b.balon (atasat unui cateter leziune;
trecut prin d.consta/constau In instilarea de ser
endoscop) cu efect compresiv cand fiziologic steril printr-un canal al
este bronhoscopului peste suprafata unei
umflat endobronsic; c.stent montat leziuni;
endobronsic; care lista de asocieri este care lista de asocieri este corecta:
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
C.a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.a-3, B.a-1, b-4, c-3, d-2;
b-2, c-1. C.a-2, b-4, c-1, d-3;
645. Referitor la tratament paliativ In D.a-3, b-4, c-2, d-1;
cancerul endobronsic, fiind date E. a-4, b-1, c -3, d-2.
urmatoarele mecanisme:
Tehnici de prelevare a materialelor biologice 352
sau la autopsie deoarece este foarte care este lista de asocieri corecta:
rapid A. a-2, b-1, c-3, d-4;
urmata de faza urmatoare; c. B.a-2, b-3, c-1, d-4;
bacteriile dispar, aceasta faza C.a-2, b-4, c-1, d-3;
semnificand succesul mijloacelor de D.a-3, b-4, c-2, d-1;
aparare In stapanirea infectiei; d.In E.a-4, b-3, c-1. d-2.
culturile efectuate din secretiile 757. Referitor la leziunile morfopatologice
alveolare apar uneori bacterii; care este caracteristice pentru diferitele faze
lista de asocieri corecta: clasice
A. a-1, b-4, c-3, d-2; de evolutie ale unei pneumonii, fiind
B. a-2, b-3, c-4, date
d-1; cele patru faze:
C.a-3, b-4, c-2, 1 .prima faza;
d-1; 2.a doua faza;
D.a-4, b-1, c-3, 3.a treia faza;
d-2; 4.a patra faza;
E.a-4, b-2, c-1, d-3. si urmatoarele leziuni morfopatologice:
755. Referitor la tiparele de evolutie ale a.predominanta leucocitelor In exsudatul
diferitelor pneumonii, fiind date: alveolar;
1.pneumonia de ventilator (la pacientii cu b.hiperemie capilara cu edem alveolar
respiratie asistata); 2.pneumoniile acelular sau paucicelular; c.
nosocomiale; resorbtia exsudatului alveolar;
3.pneumoniile comunitare bacteriene; d.predominanta hematiilor In exsudatul
4.pneumoniile virale si cu Pneumocystis; alveolar;
si urmatoarele caracteristici: care este lista de asocieri corecta:
a.In ciuda aspectului radiologie, procesul A. a-1, b-3, c-2, d-4;
patologic este localizat mai degraba In B.a-2, b-4, c-3, d-1;
alveole decat In interstitiul pulmonar; C.a-3, b-1, c-4, d-2;
b.urmeaza mai frecvent un tipar lobar; D.a-3, b-2, c-4, d-1;
c.din cauza mecanismului de E.a-4, b-3, c-2, d-1.
microaspiratie, cel mai frecvent este 758. Cu privire la istoria naturala (evolutia
tiparul de bronhopneumonie; clasica, In absenta tratamentului
d.bronsiolita respiratorie (inflamatia antibiotic)
bronhiolelor respiratorii) poate preceda a PFL, urmatoarele afirmatii sunt
aparitia unui infiltrat vizibil radiologie; corecte,
care este lista de asocieri corecta: ce.:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; A. parcurge 4 faze, uneori precedate de
B.a-2, b-1, c-3, d-4; un
C.a-3, b-1, c-4, d-2; prodrom de tip virotic;
D.a-4, b-2, c-1, d-3; B. are o prima faza, de 3-4 zile, de
E.a-4, b-3, c-2, d-1. hiperemie capilara cu exsudarea
756. Referitor la istoria naturala (evolutia plasmei
clasica, In absenta tratamentului In alveole;
antibiotic) Care o a doua faza, de hepatizatie aiba;
din pneumonia franca lobara, fiind date D. faza de hepatizatie rosie are
cele durata de 7-
patru faze: 10 zile si reprezinta a doua parte a
1.prima faza (cu durata de 1-2 zile); 2.a perioadei de stare;
doua faza (cu durata de 7-10 zile, In E. are o a treia faza, de hepatizatie
prima parte a perioadei de stare); 3.a galbena,
treia faza (In ultimele zile ale perioadei In ultimele zile ale perioadei de stare;
de stare); 4.a F. a patra faza (si ultima) este faza de
patra faza; rezolutie.
si urmatoarele denumiri alternative:
a.faza de rezolutie; Manifestari clinice
b.faza de hepatizatie cenusie; 759. Fiind date urmatoarele categorii In
c.faza „congestiva" (de hiperemie care
capilara cu edem alveolar); pot fi Impartite manifestarile unei
d.faza de hepatizatie rosie;
Pneumonia (Pn) 360
PnCom; 4.severitatea unei PnCom; si constienta; c.se poate auzi sau nu suflu
urmatoarele sfarsituri de fraza: a.poate tubar; d.vibratiile vocale pot fi Intarite sau
include hipotensiune si semne de diminuate; care este lista de
insuficienta de organ; b.poate varia de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
la indolenta pana la c-4, d-3; B.a-2, b-3, c-4, d-1;
fulminanta; C.a-4, b-1, c-3, d-2; D.a-3, b-2,
c. poate varia de la usoara pana la fatala; c-1, d-4; E.a-1, b-4, c-2, d-3.
d.poate sa nu fie atat de evidenta si 768. Cu privire la manifestarile clinice ale
poate consta, initial, In stare de pneumoniei, fiind date urmatoarele
confuzie nou instalata sau agravata si Inceputuri de fraza:
putine alte manifestari; 1 .In functie de cantitatea de exsudat
care este lista de asocieri corecta: din alveole;
A. a-1, b-2, c-4, d-3; 2.In functie de leziunile cerebrale
B. a-1, b-4, c-2, preexistente; 3.In functie de gradul
d-3; condensarii
C.a-2, b-3, c-4, d-1; pulmonare; si urmatoarele sfarsituri de
D.a-3, b-2, c-1, d-4; fraza: a.febra Inalta poate determina
E.a-4, b-3, c-2, d-1. alterarea
766. Referitor la manifestarile clinice ale mai mare sau mai mica a starii de
pneumoniei, fiind date urmatoarele constienta;
Inceputuri de fraza: b.ralurile crepitante pot fi mai mult sau
1 .In functie de severitatea infectiei; 2.In mai putin evidente;
functie de nivelul febrei; 3.In functie de c.se poate auzi sau nu suflu tubar;
gradul condensarii care este lista de asocieri corecta:
pulmonare; 4.In functie de A. a-1, b-2, c-3;
permeabilitatea bronhiei; si urmatoarele B.a-1, b-3, c-2;
sfarsituri de fraza: a.pacientul poate sa fie C.a-2, b-1, c-3;
mai mult sau mai D.a-2, b-3, c-1;
putin tahicardie; b.vibratiile vocale pot E.a-3, b-2, c-1.
fi Intarite sau 769. Fiind date urmatoarele concluzii pe
diminuate; c. pacientul poate sa aiba care
dispnee de la le poate permite examenul fizic la un
minima pana la suficient de severa pacient cu pneumonie:
Incat 1.condensare pulmonara; 2.condensare
sa-l Impiedice sa vorbeasca In fraze pulmonara cu bronhie libera;
complete; 3.condensare pulmonara cu bronhie
d.se poate auzi respiratie suflanta sau obstruata si/sau lichid pleural; 4.lichid
suflu tubar; pleural;
care este lista de asocieri corecta: si urmatoarele constatari la examenul
A. a-2, b-3, c-1, d-4; fizic:
B.a-2, b-4, c-1, d-3; a.cresterea vibratiilor vocale;
C.a-3, b-1, c-2, d-4; b.scaderea vibratiilor vocale;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; c. suflu tubar;
E. a-4, b-2, c-1, d-3. d.matitate lemnoasa;
767. Cu referire la manifestarile clinice ale e.submatitate/matitate elastica; care este
pneumoniei, fiind date urmatoarele lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3,
Inceputuri de fraza: d-2, e-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3, e-2; C.a-2,
1 .In functie de gradul condensarii b-3, c-2, d-4, e-1; D.a-3, b-4, c-1, d-2,
pulmonare, de permeabilitatea e-2; E. a-4, b-2, c-1, d-2, e-3.
bronhiei si 770. Fiind date urmatoarele semne
de cantitatea de lichid pleural; 2.In auscultatorii din pneumonia franca
functie de varsta; 3.In functie de prezenta lobara:
sau absenta 1 .crepitante;
lichidului pleural; 4.In functie de 2.suflu tubar;
permeabilitatea bronhiei; si urmatoarele 3.frecaturi pleurale;
sfarsituri de fraza: a.semnele la examenul si urmatoarele caracterizari/evenimente
fizic difera; b.febra Inalta poate determina asociate:
alterarea
mai mare sau mai mica a starii de
Pneumonia (Pn) 362
C. de regula, apare a doua sau a treia zi C.respiratia suflanta se aude mai ales In
dupa debut; inspir;
D. resimtita In umar sugereaza afectarea D. ibratiile vocale se transmit normal;
lobului superior; E. la percutie, se constata matitate neta;
E. la copii, este adesea resimtita In umar. F. In mod caracteristic, se ausculta raluri
805. Cu privire la sputa din PFL, crepitante.
urmatoarele 809. Elemente de inspectie caracteristice
afirmatii sunt corecte, ce.: pentru perioada de debut (prima faza) a
A. are culoare caramizie din cauza PFL sunt urmatoarele, ce.:
continutului mare de leucocite; A. herpes nazolabial;
B. este aderenta din cauza continutului B. paloare faciala;
mare de trombocite; C. congestia obrazului pe partea opusa
C.de regula, apare din prima zi de boala; opusa pneumoniei;
D.In mod tipic, este initial mucoasa; D.cianoza;
E.devine ulterior seroasa; E. respiratii ample;
F. evolueaza In paralel cu leziunile F. bradipnee.
histopatologice. 810. Referitor la simptomele
806. Referitor la evolutia sputei In PFL, caracteristice
fiind perioadei de debut (primei faze) a PFL
date urmatoarele variante: urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
1 .absenta sputei; A. de regula, primul care apare este
2.sputa ruginie (hematii); junghiul;
3.sputa mucopurulenta (leucocite); B. febra nu depaseste 38,5°C;
4.sputa diminueaza progresiv, C.de obicei, tusea apare din prima zi; D.In
pierzandu-si general, mai ales In perioada initiala,
treptat caracterul purulent; si fazele de tusea este productiva; E. dispneea este
evolutie ale PFL: a.faza de „congestie" consecinta obstructiei
(de hiperemie bronsice.
capilara); 811. Referitor la simptomele
b.faza de prodrom; c.faza de hepatizatie caracteristice
rosie; d.faza de rezolutie; e.faza de perioadei de debut a PFL urmatoarele
hepatizatie cenusie; care este lista de afirmatii sunt corecte, ce.:
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-4, e-3; A. frisonetele initiale sunt urmate de o
B.a-1, b-2, c-4, d-1, e-3; C.a-1, b-3, c-4, stare
d-2, e-1; D.a-1, b-4, c-1, d-3, e-2; E. a-2, subfebrila;
b-3, c-1, d-4, e-1. B. pacientul prezinta mai multe frisonete
807. Referitor la perioada de debut (prima scurte;
faza) a PFL, urmatoarele afirmatii sunt C.In mod tipic, febra este remitenta;
corecte, ce.: D.In timpul febrei pot aparea tulburari
A. se produce hiperemie inflamatoare In neuropsihice si miscari involuntare ale
capilarele interstitiului pulmonar cu mainilor numite asterixis;
scaderea densitatii parenchimului E. In cele mai multe cazuri, dispneea
pulmonar; este de tip expirator.
B.In alveole Incepe sa patrunda exsudat 812.Cu privire la prima parte a perioadei
inflamator, de la Inceput bogat In celule; de
C. caile aeriene sunt libere; stare (de hepatizatie rosie) a PFL,
D. radiologie se constata hiperaeratia urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
teritoriului respectiv; A.In alveole exista un exsudat fibrino-
E.pacientul are stare generala alterata. hematic, cu hematii distruse,
808. Referitor la datele de examen fizic hemoglobina
din libera si pneumococi;
perioada de debut (prima faza) a PFL, B.febra este remitenta;
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: C.In general, pacientul este bradipneic;
A. murmurul vezicular are tonalitate si D.daca apare, dispneea are caracter
intensitate crescute (respiratia Inalta) si inspirator;
timbrul uneori Inasprit; E.In mod tipic, sputa este mucopurulenta;
B. pe masura ce scade densitatea F. radiologie, se observa o opacitate
parenchimului pulmonar, poate sa apara triunghiulara cu baza spre hil si varful
respiratie suflanta;
369 Sindroame de condensare
C.d->c->a,e->f->b; urmatoarele,
D.e-+b-►c->f-»a,d; ce.:
E. A. septicemie;
f—>b—>e—>d—>c—>a. B. abcese cronice multiple;
C. pericardita autoimuna;
Pneumonia cu Klebsiella D.artrita;
837.Cateva dintre circumstantele tipice E. meningita;
care F. soc cardiogen;
favorizeaza pneumonia cu Klebsiella G.coagulare intravasculara diseminata;
sunt H. insuficienta renala cronica;
urmatoarele, ce.: I.scleroza renala.
A.denutritie;
B. fumat; Pneumoniile virale
C.boli cronice debilitante; 843. Referitor la clasificarea virusurilor ca
D.fondul tarat al pacientului; agenti etiologici ai pneumoniei, fiind
E. expunerea la frig. date
838.Cu privire la pneumonia cu urmatoarele categorii:
Klebsiella, 1.pneumonia este o manifestare
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: primara a bolii;
A. are o tendinta necrozanta, toxica si 2.pneumonia este parte a unei boli
septicemica; multisistemice; 3.pneumonia poate fi
B. se cronicizeaza rareori; atat manifestarea
C. mortalitatea este redusa; primara a bolii, cat si parte a unei boli
D. provoaca frecvent dispnee; multisistemice; si urmatoarele
E. poate duce la obstructie bronsica prin tipuri de virusuri: a.virusul
spasm muscular. herpes simplex; b.hantavirus;
c.virusul sincitial respirator;
839.Referitor la manifestarile pneumoniei
d.citomegalovirus;
cu
e. irusul varicelo-zosterian;
Klebsiella, urmatoarele afirmatii sunt
f. irusuri paragripale; care este lista de
corecte, ce.:
A. cianoza este frecventa; asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-3, d-2, e-2,
f-1; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-3, f-1; C.a-1,
B. starea generala este grava; b-2, c-3, d-1, e-2, f-1; D.a-2, b-1, c-1, d-3,
Ceste caracteristica sputa e-2, f-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-3.
mucopurulenta;
D. sputa este fluida; 844. Cu privire la clasificarea virusurilor
E. radiologie, se constata, In mod tipic, o ca
opacitate lobara sau segmentara. agenti etiologici ai pneumoniei, fiind
date
840.Cu privire la examenul fizic din urmatoarele categorii:
pneumonia cu Klebsiella, urmatoarele
1 .pneumonia este o manifestare
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sindromul de condensare este, cel mai primara a bolii;
adesea, tipic; 2.pneumonia este parte a unei boli
multisistemice; 3.pneumonia poate fi
B. matitate poate fi discreta sau franca;
atat manifestarea
CIn majoritatea cazurilor, apare suflu
primara a bolii, cat si parte a unei boli
tubar; multisistemice; si urmatoarele
D. frecvent, apare respiratie suflanta; tipuri de virusuri: a.rinovirus;
E. dintre zgomotele supraadaugate, cel b.virusul Epstein-Barr;
mai frecvent se ausculta crepitantele. cspecii de paramixovirus (pojar);
841. Cateva dintre complicatiile d.citomegalovirus;
respiratorii/ e.virusuri gripale;
pulmonare ale pneumoniei cu Klebsiella f.adenovirusuri;
sunt urmatoarele, ce.: care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
A. bronholitiaza; b-2, c-2, d-3, e-1, f-1; B.a-2, b-1, c-2, d-1,
B. detresa respiratorie; e-1, f-3; C.a-2, b-1, c-3, d-2, e-1, f-1;
C. insuficienta respiratorie acuta; D.a-2, b-3, c-1, d-1, e-2, f-1; E.a-3, b-1,
D. emfizem pulmonar; c-1, d-2, e-2, f-1.
E. piopneumotorax. 845.Cateva dintre manifestarile care
842. Cateva dintre complicatiile tipice ale preced
pneumoniei cu Klebsiella sunt
373 Sindroame de condensare
158 cat
B. bradipnee; si de agentul declansator;
C.paloare; D. „plamanul de fermier" este PHS
D.adinamie; determinata de inhalarea de antigene
E. sputa mucoasa; din
F. pe radiografia pulmonara, opacitati Ingrasamintele chimice;
diseminate bilateral, de intensitate E.PHS poate sa apara In contextul unor
mare. preocupari care nu tin de profesia
865. Cu privire la morfopatologia pacientului;
bronhopneumoniei, urmatoarele F. prevalenta PHS variaza In functie de
afirmatii expunerea ambientala si de antigenul
sunt corecte, ce.: specific implicat.
A. este caracteristic sa apara un bloc unic 869.Cu privire la PHS, urmatoarele
de condensare; afirmatii
B. apar focare de bronhoalveolita de sunt corecte, ce.:
aceeasi varsta; A.este o afectiune degenerativa
C. fiecare focar lezional este centrat de o a
bronhie mare; plamanului;
D. focarele nu conflueaza; B.apare la indivizii susceptibili;
E. focarele conflueaza Intr-un bloc de C. este indusa de inhalarea repetata a
condensare omogen, segmentar sau diverse gaze poluante;
lobar. D. denumirea diferitelor forme de PHS
866. Cu privire la examenul fizic din este,
bronhopneumonie, urmatoarele afirmatii de obicei, sugestiva pentru cauza care o
sunt corecte, ce.: determina;
A. de regula, percutia evidentiaza o unica E. anumite profesii predispun la aparitia
zona de matitate; PHS;
B. In mod caracteristic, ralurile sunt F. boala cultivatorului de ciuperci este
exclusiv provocata de inhalarea unor proteine
bronsice; provenind de la Klebsiella pneumoniae.
C.se ausculta subcrepitante de diverse 870.Antigenele care determina „plamanul
intensitati; de
D.nu apar raluri uscate; fermier" provin din urmatoarele surse,
E. de regula, se ausculta suflu tubar. ce.:
867. Printre complicatiile A. actinomicete termofile;
bronhopneumoniei B. stafilococi coagulazo-pozitivi;
se afla urmatoarele, ce.: C. microorganisme din genul
A. insuficienta respiratorie; Actinomyces;
B. insuficienta cardiaca; D. polenul de Micropolyspora faeni;
C. insuficienta renala cronica; E. specii de Aspergillus.
D. hipertensiunea arteriala; 871.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
E. socul hipovolemic; vizand PHS sunt corect formulate, ce.:
F. abcedarea; A.In Statele Unite;
G.septicemia; B. cele mai frecvente forme de PHS sunt;
H.metastazele septice (creier, rinichi C. plamanul vanatorului;
etc). D.plamanul avicultorului si;
E.plamanul muncitorului textil.
Pneumonita de Etiologie
hipersensibilitate (PHS) 872.Bacteriile termofile si sporii de fungi
868. Referitor la PHS, urmatoarele sunt
afirmatii implicati In etiologia urmatoarelor forme
sunt corecte, ce.: de
A. mai este numita si angeita PHS, cu exceptia:
granulomatoasa si alergica; A. boala cultivatorului de ciuperci;
B. plamanul de fermier;
B. principalul teritoriu afectat sunt
C.bagasoza;
bronhiile D. boala cultivatorilor de trestie de zahar;
mari; E. plamanul avicultorului.
C. factori raspunzatori pentru aparitia
PHS
legati atat de gazda (susceptibilitate),
377 Sindroame de condensare
889. Referitor la tabloul clinic al PHS, 892. Referitor la manifestarile PHS, fiind
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: date
A. este
A. este cel
celalalunei
uneipneumonii
pneumoniibacteriene
bacteriene; urmatoarele forme de
B. variaza de la pacient la pacient; prezentare: 1.In forma acuta;
C. este corelat
Ceste corelat cucudurata,
durata,dardar
nu nu
si cu
si intensitatea
cu 2.forma subacuta;
expunerii la antigenul
intensitatea cazual
expunerii la antigenul 3.forma cronica;
D.este
cauzal;influentat
D.estedoar de factori
influentat ambientali.
doar de factori si urmatoarele caracteristici:
ambientali; E. poate evolua acut, a.adesea apare insidios, Intr-un interval
subacut sau cronic. de
890. Referitor la evolutia PHS, cateva saptamani; b.In timp, se poate
urmatoarele agrava pana la
afirmatii sunt corecte, ce.: hipertensiune pulmonara si
A. manifestarea clinica avand cea mai insuficienta
mare respiratorie cu dependenta de oxigen
valoare predictiva pentru mortalitate suplimentar; c.In mod tipic, se manifesta
A. manifestarea clinica avand cea mai mare
este prin tuse,
valoare
dispneea;predictiva pentru mortalitate este dispnea febra, frisoane, stare generala alterata
B. la
B. la unii
unii pacienti,
pacienti,o o
forma
formasubacuta
subacutase poate
se si
instala in prelungirea debutului acut,
poate instala In prelungirea debutului mai ales dispnee;
daca
acut,expunerea la antigen inceteaza d.de obicei, manifestarile dispar In
C. la majoritatea pacientilor cu forme acute
mai ales daca expunerea la antigen interval de cateva saptamani sau luni,
sau subacute, manifestarile dispar in cateva zile,
Inceteaza;
saptamani sau luni, chiar daca expunerea la
daca agentul cauzal nu mai este inhalat;
Cla majoritatea
antigenul pacientilor cu forme
cauzal persista care este lista de asocieri corecta:
acute sau subacute, manifestarile
D. transformarea intr-o forma cronica a bolii A. a-1, b-3, c-2, d-2;
se produce, de obicei, la pacientii cu expunere B.a-2, b-1, c-3, d-2;
dispar In cateva zile, saptamani sau
luni, chiar
scurta daca expunerea la agentul
la antigen. C. a-2, b-2, c-1, d-3;
cauzal persista; D. a-2, b-3,
D.a-2, b-3, c-1,
c-1,d-2.
d-2;
D. transformarea Intr-o forma cronica E.a-3, b-2, c-2, d-1.
a bolii 893.Cu privire la manifestarile PHS, fiind
se produce, de obicei, la pacientii cu date urmatoarele forme de prezentare:
expunere scurta la antigen; 1.forma acuta;
E.nu se cunoaste frecventa cu care 2.forma subacuta;
evolueaza spre cronicizare. 3.forma cronica;
891. Referitor la corelatia dintre 4.forma indolenta, lent progresiva; si
parametrii urmatoarele caracteristici: a.adesea este
cantitativi si temporali ai expunerii la dificil sau imposibil de diferentiat clinic de
antigen si manifestarile PHS, fiind date fibroza pulmonara determinata de o larga
urmatoarele forme clinice: varietate de cauze;
1 .forma acuta; b.simptomele constau mai ales In tuse si
2.forma acuta trecand Intr-o forma dispnee; c. simptomele apar
subacuta; 3.forma subacuta; 4.forma la 6-8 h dupa
cronica; expunerea la antigen; d.se manifesta
5.forma indolenta, lent progresiva; si prin tuse si dispnee de efort
urmatoarele variante de expunere la instalate treptat, fara un istoric de
antigen: manifestari acute sau subacute; care
a.expunere prelungita la doze mici de lista de asocieri este cea mai corecta: A.
antigen; a-1, b-2, c-3, d-4; B.a-2, b-3, c-1, d-4;
b.expunere persistenta la doze mari de C. a-3, b-2,
C.a-3, b-2, c-1,
c-1,d-4.
d-4; D.a-4, b-1, c-3, d-2;
antigen; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
c. expunere persistenta la doze 894.Cu referire la manifestarile PHS,
moderate de antigen; d.expunere fiind
prelungita la antigen; e.expunere la date urmatoarele forme de prezentare:
doze mari de antigen; care este lista de 1.forma acuta;
asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-2, d-3, 2.forma subacuta;
e-5; B.a-2, b-4, c-1, d-3, e-5; Ca-4, b-3, 3.forma cronica;
c-5, d-1, e-2; D.a-4, b-5, c-1, d-2, e-3; 4.forma indolenta, lent progresiva; si
E. a-5, b-2,
E.a-5, b-2, c-3,
c-3,d-4,
d-4,e-1.
e-1. urmatoarele caracteristici:
381 Sindroame de condensare
C. fibrozainterstitiala
C.fibroza interstitiala este
esteabsenta
absenta; E. a-3, b-2,
D. rareoriapar
D.rareori apar granuloame
granuloame peribronsice
peribronsice; c-1.
E.E. granuloamele au
granuloamele au tendinta
tendintalalanecrozare
necrozare 916. Referitor la granuloamele din PHS,
(ramolire)
(ramoli re). urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
913. Referitor la compozitia celulara a A. conglomerate;
A. conglomerate
infiltratului alveolar interstitial din faza B. au tendinta la necroza
activa B.C.ausunt distribuite
tendinta sistemic in parenchim
la necroza;
a PHS, fiind date urmatoarele evaluari D. invadeaza
C.sunt peretii
distribuite vasculari
sistemic In parenchim;
de E. densitatea celulelor
D.invadeaza peretii vasculari; este mare
frecventa: E.densitatea celulelor este mare.
1.tipic; 2. 917. Referitor la regula de prezicere
uneori;
pentru
si urmatoarele tipuri de celule: diagnosticul clinic de PHS conceputa de
a.neutrofile; Grupul International de Studiu pentru
b.eozinofile; PHS,
166 urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
c.plasmocite; d.limfocite; care este lista A. se bazeaza pe sase
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; predictori
B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; semnificativi;
E. a-2, b-2,
D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2,c-1,
c-1,d-1
d-1. B. a fost conceputa retrospectiv;
914. Referitor la leziunile histopatologice C. a fost ulterior validata pe o cohorta
din separata;
timpul fazei active a PHS, fiind date D. are o Inalta valoare predictiva In
urmatoarele evaluari de frecventa: diagnosticarea PHS;
1 .cel mai adesea (si E. obliga la efectuarea investigatiilor
tipic); 2.de obicei; invazive;
3.la aproximativ jumatate din cazuri;
4.uneori; 5.rareori; F.permite
F. permiteun undiagnostic
diagnosticferm fermchiar
chiarsisi atunci
si urmatoarele leziuni: a.infiltrat cand
atunci doar o parte dintre criterii sunt indeplinite
cand doar o parte dintre criterii sunt
interstitial constand din plasmocite, Indeplinite.
limfocite si uneori eozinofile si neutrofile;
b.fibroza interstitiala; c. bronsiolita 918. Printre predictorii stabiliti de Grupul
obliteranta cu pneumonie organizata International de Studiu pentru PHS se
(BOPO); d.un anumit grad de bronsiolita; afla
e.granuloame peribronsice laxe, fara urmatorii, ce.:
tendinta la necroza; care este lista de A. expunerea la un antigen cunoscut;
asocieri corecta: A. A.a-1,
a-1,b-4,
b-4,c-5, d-3,
c-5, e-2
d-3, B. anticorpi fata de antigen cu valoare
e-2; B.a-2, b-5, c-3, d-1, e^; C.a-3, b-5, predictiva pozitiva;
c-2, d-4, e-1; D.a-4, b-3, c-1, d-2, e-5; E. C.episoade simptomatice repetate;
a-5, b-1, c-4, d-2, e-3. D. raluri
D.raluri uscate
uscate fine
fine( cu
(cucaracter
caracter de de
trosnitura)
expiratorii
trosnitura) expiratorii;
915. Referitor la triada de leziuni E. aparitia
aparitia simptomelor la 4-8 zilezile
dupa
E. simptomelor la 4-8 dupa
morfopatologice care pledeaza (fara a fi expunere
specifice) pentru PHS (In faza activa a expunere;
F. crestere
F. crestere inIngreutate
greutate.
bolii), fiind date urmatoarele categorii:
1 .leziuni bronsice; 2.leziuni interstitiale 919. Referitor la elementele folosite In
difuze; 3.leziuni interstitiale focale; si mod
urmatoarele leziuni: a.granuloamele; uzual In stabilirea diagnosticului de
b.bronsiolita mononucleara; c. infiltrate PHS,
interstitiale limfoplasmocitare; care este fiind date urmatoarele categorii:
lista de asocieri corecta: 1 .element/e care genereaza
A. a-1, b-2, c-3; suspiciunea
B. a-2, b-1, de diagnostic; 2.element/e crucial/e In
c-3; sustinerea
C.a-2, b-3, diagnosticului; 3.element/e
c-1; ideal/e In stabilirea
D. a-3, b-1, b-1,
D.a-3, c-2
diagnosticului; si urmatoarele elemente:
c-2; a.identificarea unui anticorp fata de acel
antigen;
385 Sindroame de condensare
PT 977
D.In ultimii 25 de ani, incidenta a.carcinom nediferentiat;
carcinomului microcelular a fost In b.tumora mucoepidermoida;
E. CaBrPu-NMC
crestere; include toate tipurile principale c.tumora glandulara bronsica;
de carcinom bronhopulmonar
E.CaBrPu-NMC includealtele
toate decat cel
tipurile d.adenocarcinom (inclusiv
microcelular, cu exceptia variantelor ale
principale de carcinom bronhopulmonar acestora bronhioloalveolar);
(corect: ca sidecat
altele variantele mixte ale acestora)
cel microcelular, cu exceptia e.carcinom epidermoid sau scuamos;
variantelor ale acestora; care este lista de asocieri corecta: A. a-
F. diversele tipuri de CaBrPu difera In ce 1, b-1, c-2, d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-1,
priveste modificarile In oncogene si In d-2, e-2; C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; D.a-2,
genele supresoare tumorale. b-2, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2,
E.a-2, b-2, c-2,
c-2, d-1,
d-1,e-1
978. Hormoni peptidici a caror producere e-1.
deosebeste CaBrPu-MC de 982. Cu privire la clasificarea
CaBrPu-NMC morfopatologica a CaBrPu, fiind date
sunt urmatorii, ce.: urmatoarele categorii:
A. hormon adrenocorticotrop (ACTH); Lface parte din cele patru tipuri celulare
B.
B. (peptida Inrudita
(pepida inrudita cu)cu) parathormonul
parathormonul (PTH) principale de CaBrPu; 2.nu este unul
(PTH); dintre principalele tipuri celulare de
C.arginin-vasopresina (AVP); CaBrPu; si urmatoarele tipuri
D. factor natriuretic atrial (ANF); histologice: a.tumora carcinoida;
E. peptida eliberatoare de gastrina (GRP). b.carcinom cu celule mici (microcelular,
979. Referindu-ne la CaBrPu, care dintre numit si cu celule In boabe de ovaz);
urmatoarele variante histopatologice nu e.carcinom adenoid chistic; d.carcinom
face parte din categoria carcinom cu celule mari; care este lista de asocieri
nemicrocelular: corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2,
A. carcinom scuamos; c-2, d-1;
B. adenocarcinom; C.a-2, b-1, c-1,
C.carcinom cu celule mari; D. a-2, b-1,
d-2; D.a-2, b-1,c-2, d-1
D.carcinom cucu celule in boabe de ovaz c-2, d-1; E.a-2, b-2,
D.carcinom celule In boabe de ovaz;
E. carcinom bronhioloalveolar. c-1, d-1.
983.Referitor la proportia diferitelor tipuri
980. Referitor la clasificarea
histologice In ansamblul cazurilor de
morfopatologica
a CaBrPu, fiind date urmatoarele CaBrPu, fiind date urmatoarele valori:
1.32%;
categorii:
2.29%;
1 .nu este cuprins de termenul CaBrPu; 3.9%;
2.este inclus In termenul CaBrPu; si 4.0,1%;
urmatoarele tipuri histologice: a.carcinom
si urmatoarele tipuri histologice:
epidermoid (scuamos); b.tumora stromala
a.carcinom mucoepidermoid;
(sarcom); c.mezoteliom;
b.adenocarcinom (si toate subtipurile);
d.adenocarcinom (inclusiv cel
c.sarcoame si alte tumori ale tesuturilor
bronhioloalveolar); e.carcinom cu
moi;
celule mici (microcelular,
numit si cu celule In boabe de ovaz); d.carcinom cu celule mari; e.carcinom cu
f.limfom; celule scuamoase
(epidermoid); care este lista de asocieri
g.carcinom cu celule mari; care este lista
corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-4; B.a-2,
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
b-4, c-3, d-4, e-1; C.a-3, b-4, c-2, d-1,
e-2, f-1, g-2; B.a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-2,
e-4; D. a-4, b-1,
D.a-4, b-1, c-4,
c-4, d-3,
d-3, e-2;
e-2 E.a-4, b-2,
g-1; C.C.a-2,
a-2,b-1,
b-1, c-1,
c-1,d-2,
d-2,e-2,
e-2,f-1, g-2g-2;
f-1,
c-1, d-4, e-3.
D.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2, g-2; E.a-2,
b-2, c-2, d-1, e-1, f-2, g-1. 984.Cu privire la proportia diferitelor
tipuri
981. Referitor la clasificarea
morfopatologica histologice In ansamblul cazurilor de
a CaBrPu, fiind date urmatoarele CaBrPu, fiind date urmatoarele valori:
categorii: 1.18%;
2.11,0%;
1 .face parte din cele patru tipuri celulare 3.3%;
principale de CaBrPu;
4.1,0%;
2.nu este unul dintre principalele tipuri
5.<0,1%;
celulare de CaBrPu; si urmatoarele tipuri
histologice:
395 Sindroame de condensare
L n
guccmi pLOupobniujougL (C9B b )
D' nU9 q|U4L6 4OLUJGIG q6 bL6S6U4gL6 6346 A. daca semnele sau simptomele
36 sugereaza prezenta metastazelor
qiu bnuc4 qe Aeq6L6 p!340|oa|c: C CBV
bLGS|U4g qG optcet iu 40LUJ9 bnLS B' un 6346 cerebrale sau osoase;
3 B. este necesar sa se efectueze
93oqg4 cn 4nujg4n|! VI IC 9b9L6 cg obgcj4g4G iu
B. este necesar sa se efectueze scintigrafie
scintigrafie
cerebrala
cerebrala sau TC osoasa;
osoasa
"34ic|g UJ94S,,: GbjqeLUJjc):
LGC6b(oin| b6U4m 49C4om| qG clg3{glg g4|LUjg4!! sau TC
snu4 C0LGC4G' c-6- (EGEB = C. ca si radiografii pentru orice leziuni
71a osoase suspecte;
C. detectarea metastazelor abdominale D. iar orice leziuni accesibile suspecte a fi
maligne trebuie biopsiate;
oculte;
D. decelarea determinarilor secundare din E. chiar daca demonstrarea unei afectari maligne
E.chiar daca demonstrarea unei afectari
ficat sau din corticosuprarenale; nu influenteaza
maligne tratamentul
nu influenteaza tratamentul.
E. planificarea radioterapiei curative. 1101.Fiind date urmatoarele etape din
1097. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza cadrul stadializarii CaBrPu:
a.se descopera o formatiune tumorala pe
vizand stadializarea CaBrPu sunt corect
radiografia toracica sau la TC; b.se
formulate, ce.:
A. A.
biopsierea
biopsierea nodulilor
nodulilor limfatici
limfaticiprin
prin
efectueaza evaluarea initiala; c.se
pleuroscopie (corect: mediastinoscopie investigheaza mediastinul; d.nu se
pleuroscopie;
descopera contraindicatii evidente
sauB.toracoscopie)
pentru a stabili prezenta sau absenta
B. pentru a stabili
afectarii prezenta N1;
ganglionare sau absenta pentru o abordare curativa; care este
afectarii
C.nu ganglionare
este necesara N1 (corect:
pentru aN2 sesau N3)lua succesiunea temporala cea mai
putea susceptibila de a fi Intalnita In practica:
C. nu este necesara pentru
In considerare o abordare a se chirurgicala
putea lua in
A.A. a-b-d-c
a—>b—>d—>c;
considerare
curativa;o abordare chirurgicala curativa B. a->d->c-»b;
D.pentru pacientii cu CaBrPu-NMC de
C.b-»d-+a->c;
stadiu clinic I, II, sau III; D.c—>b—>a->d;
E. E.
doardoaratunci
atunci cand
candrezultatul
rezultatullalaPET PETeste
este E. d—»a—>b—>c.
pozitiv
pozitiv.
1098. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza 1102.Urmatoarele fragmente ale unei
fraze
referitoare la stadializarea CaBrPu sunt
referitoare la stadializarea CaBrPu sunt
corect formulate, ce.:
corect formulate, ce.:
A.
A. oo mediastinoscopie preoperatorieeste
mediastinoscopie preoperatorie este
A. la pacientii care se prezinta cu o
obligatorie
obligatorie;
formatiune tumorala;
B. la pacientii cu noduli limfatici de
B. pe radiografia toracica sau la TC;
dimensiuni normale (la TC);
C.care sunt PET-negativi; C. si care,
C.si care, dupa
dupa evaluarea
evauarea initiala,
initiala, au
au contraindicatii
D. deoarece descoperirea
D.deoarece micrometastazelor
descoperirea evidente
contraindicatii evidente;
D. pentru o abordare curativa;
este de natura sa schimbe tratamentul
micrometastazelor este de natura preoperator
sa
E.
E.In in etapa
etapa urmatoaretrebuie
urmatoare trebuie investigat
investigat
al bolii schimbe tratamentul preoperator al bolii;
abdomenul
abdomenul.
E. iar intraoperator nu trebuie
E.iar intraoperator nurealizata biopsierea 1103.Referitor
trebuie realizata
la investigarea
biopsierea nodulilor limfatici.
nodulilor limfatici
1099. Urmatoarele fragmente ale unei mediastinului
fraze In cadrul stadializarii CaBrPu,
urmatoarele
referitoare la stadializarea CaBrPu sunt
afirmatii sunt corecte, ce.:
corect formulate, ce.:
A. abordarile variaza de la un centru al
A. In cazul ca natura leziunilor
A. in cazul ca natura leziunilor extratoracice altul;
extratoracice
detectate prin TC
detectate prineste
TC neechivoca
este neechivoca;
B. se efectueaza TC toracica si
A. abordarile variaza de la un centru la altul
B. histologia celor suspecte trebuie mediastinoscopie pentru tumorile de pe
B. se efectueaza
partea stanga; TC toracica si mediastinoscopie
confirmata;
pentru
C.se tumorile
recurge de pe partea stanga
la mediastinotomie pentru
C. C.prin
prin proceduri
proceduricum cumararfi fiscintigrafia
scintigrafia;
C. se
leziunilerecurge
de pelapartea
mediastinotomie
dreapta; pentru leziunile
D.daca la pacientul respectiv s-ar avea In
vedere un tratament curativ; E. chiar si de pe partea dreapta
D. explorarea mediastinului este
E.Inchiar si in unor
prezenta prezenta unor determinari
determinari D. explorarea mediastinului este rareori necesara
rareori
necesara;
E. pentru stadializarea mediastinului, in unele
secundare
secundare extratoracice
extratoracice.
E.pentru
1100. Urmatoarele fragmente ale unei centre sestadializarea
recurge directmediastinului, In
la toracoscopie
unele centre se recurge direct la
fraze toracoscopie.
vizand stadializarea CaBrPu sunt corect
formulate, ce.:
1104.Urmatoarele fragmente ale unei B. au contraindicatii pentru chirurgie
fraze curativa;
referitoare la stadializarea CaBrPu sunt C.daca C. dacaauaumetastaze
metastaze intratoracice
intratoracice;
corect formulate, ce.: D. revarsatpleural
D.revarsat pleuraldede orice
orice cauza
cauza;
A. la pacientii
A. pacientiicare
caresese
prezinta cu boala
prezinta cu boala E.sau
E. sauleziuni
leziunimaligne
maligneextratoracice
extratoracice
extratoracica
extratoracica; depasind limitele unui
depasind limitele unui camp
camp de de radioterapie
B. si care deci sunt candidati la radioterapie
suportabil suportabil.
chimioterapie neoadjuvanta + chirurgie; 1108.Referitor la stadializarea dinaintea
C. C.sau
sau la la chirurgiecurativa
chirurgie curativa+-± chimioterapie Inceperii tratamentului la pacientii cu
chimioterapie; CaBrPu, fiind date urmatoarele categorii
D.D.nu
nu mai
maisunt
suntnecesare
necesare investigatii
investigatii de
suplimentare
suplimentare; pacienti:
E.E.indiferent
indiferentde desimptomele
simptomele specifice
specifice. 1 .toti pacientii;
1105. Referitor la stadializarea CaBrPu, 2.pacientii cu CaBrPu-NMC avansat sau
fiind cu
date urmatoarele atitudini: CaBrPu cu histologie necunoscuta;
1 .se fac toate procedurile generale de 3.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
stadializare; contraindicatii pentru chirurgie curativa
2.se fac toate procedurile generale de sau radioterapie ± chimioterapie;
stadializare + bronhoscopie flexibila; 4.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
3.se fac toate procedurile generale de contraindicatii pentru chirurgie
stadializare + toracenteza cu examen curativa,
citologic (si inserarea unui tub toracic de dar la care starea functionala
drenaj daca acesta este indicat); cardiorespiratorie indica un risc
si urmatoarele situatii: chirurgical
a.CaBrPu-NMC nevindecabil + crescut;
pneumonita; si urmatoarele proceduri de stadializare:
b.CaBrPu-NMC nevindecabil; a.teste functionale pulmonare si
c. CaBrPu-NMC nevindecabil + obstructie masurarea
a cailor respiratorii; gazelor din sangele arterial; b.radiografii
d.CaBrPu-NMC nevindecabil + ale leziunilor osoase suspecte
hemoptizie; detectate prin scintigrafie sau prin
e.CaBrPu-NMC nevindecabil + lichid simptome; c.test cutanat (IDR) pentru
pleural; tuberculoza; d.anamneza si examen fizic
care este lista de asocieri corecta: complete; e.toracenteza diagnostica si
A. a-1, b-3, c-2, d-2, e-2; terapeutica
B.a-2,
B. a-2, b-1,
b-1, c-2,
c-2, d-2,
d-2,e-3 daca exista un revarsat pleural; f.
e-3; biopsie aspirativa transtoracica pe ac fin
C.a-2, b-2, c-1, d-3, e-2; sau biopsie transbronsica cu forcepsul
D.a-2, b-2, c-3, d-1, e-2; a
E.a-3, b-2, c-2, d-2, e-1. leziunilor periferice daca materialul de
1106. Urmatoarele fragmente ale unei la
fraze bronhoscopia flexibila de rutina este
privitoare la stadializarea CaBrPu sunt negativ;
corect formulate, ce.: care este lista de asocieri
A. daca se descopera radiologie o leziune corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-3, e-
izolata; 4, f-1; B.a-1, b-1, c-4, d-2, e-3,
B. cum ar fi o suprarenala marita; f-1; C.a-1, b-2, c-3, d-1, e-1, f-4;
C. natura maligna a acesteia trebuie D. a-3,b-1,
D.a-3, b-1, c-1,
c-1, d-1,
d-1,e-2,
e-2,f-4f-4;
confirmata; E.a-3, b-1, c-4, d-1, e-2, f-1.
D. prinRMN;
D.prin RMN 1109.Cu referire la stadializarea dinaintea
E. Inainte de respingerea unei tentative Inceperii tratamentului la pacientii cu
curative. CaBrPu, fiind date urmatoarele categorii
1107. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza de
despre atitudinea terapeutica In CaBrPu pacienti:
sunt corect formulate, ce.: 1 .toti pacientii;
A. pacientii cu CaBrPu-NMC;
2.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3;
contraindicatii pentru chirurgie curativa B. a-1,bb-2,
B.a-1, c-3,
-2, c-3, d-1,
d-1, e-1
e-1;
sau pentru radioterapie ± chimioterapie; C.a-1, b-3, c-1, d-2, e-1;
3.pacientii cu CaBrPu-MC dovedit; D.a-2, b-1, c-1, d-1, e-3;
4.pacientii cu CaBrPu cu histologie E.a-2, b-1, c-3, d-1, e-1.
necunoscuta sau cu CaBrPu-NMC Intr-o 1111.Facand referinta la stadializarea
faza avansata; dinaintea Inceperii tratamentului la
si urmatoarele proceduri de stadializare: pacientii
a.biopsie aspirativa pe ac fin cu CaBrPu, fiind date urmatoarele
transtoracica sau biopsie cu forcepsul categorii
transbronsica din leziunile periferice de pacienti:
daca bronhoscopia flexibila este 1 .toti pacientii;
negativa si nu exista alt material pentru 2.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
un diagnostic histologic; b.TC sau RMN contraindicatii pentru chirurgie curativa
cerebral indiferent daca exista sau nu sau radioterapie ± chimioterapie;
manifestari sugestive pentru metastaze; 3.pacientii cu CaBrPu-NMC avansat sau
c. determinarea starii functionale/de CaBrPu cu histologie necunoscuta;
invaliditate si a scaderii In greutate; si urmatoarele proceduri de stadializare:
d.teste de coagulare; a.determinarea glucozei si a electrolitilor
e.radiografie toracica; serici, inclusiv a calciului;
f.radiografie baritata daca exista b.biopsierea leziunilor suspectate de
simptome esofag iene; cancer accesibile daca nu s-a pus Inca
care este lista de asocieri corecta: un diagnostic histologic sau daca
A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-1, f-1; deciziile de tratament sau de stadializare
B.a-1, b-4, c-1, d-1, e-2, f-3; s-ar baza pe prezenta sau absenta
C.a-2, b-1, c-1, d-4, e-3, f-1; cancerului Intr-o anumita leziune;
D.a-2, b-1, c-4, d-1, e-3, f-1; c. bronhoscopie flexibila daca aceasta
E. a-4,bb-3,
E.a-4, c-1,
-3, c-1, d-2.,
d-2, e-1,e-1,
f-1. f-1 este indicata de hemoptizie, obstructie,
1110. Referindu-ne la stadializarea pneumonita sau de absenta unui
dinaintea Inceperii tratamentului la diagnostic histologic de cancer;
pacientii cu CaBrPu, fiind date d.test de efort cardiorespirator daca
urmatoarele categorii de pacienti: 1 .toti starea functionala a pacientului sau
pacientii; testele functionale pulmonare sunt la
2. pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au limita;
contraindicatii pentru radioterapie ± e.investigatii pentru detectarea
chimioterapie si care sunt candidati metastazelor In creier (TC sau RMN)
pentru radioterapie curativa (dar nu si sau In oase (scintigrafie) daca exista
pentru chirurgie din cauza disfunctiei vreun semn care sa le sugereze;
cardiorespiratorii); care este lista de asocieri corecta:
3. pacientii cu CaBrPu-MC dovedit; si A. a-1,
A. a-1, b-1,
b-1,cc-3, d-2,
-3, d-2, e-1
e-1;
urmatoarele proceduri de stadializare: B.a-1, b-2, c-1, d-3, e-1;
a.hemoleucograma cu determinarea C.a-1, b-3, c-1, d-1, e-2;
numarului de trombocite; D.a-2, b-1, c-3, d-1, e-1;
b.biopsie aspirativa transtoracica pe ac E.a-3, b-1, c-1, d-1, e-2.
fin sau biopsie transbronsica cu 1112.Referitor la stadializarea dinaintea
forcepsul a leziunilor periferice daca materialul Inceperii tratamentului la pacientii cu
de la bronhoscopia flexibila de rutina este CaBrPu, fiind date urmatoarele categorii
negativ; de
c. aspiratie si biopsie de maduva osoasa pacienti (TmEP = tomografie cu emisie
(daca hemoleucograma din sangele de
periferic este anormala); pozitroni):
d.teste functionale pulmonare si 1 .toti pacientii;
masurarea gazelor din sangele arterial 2.pacientii cu CaBrPu-NMC avansat sau
daca exista manifestari de insuficienta cu
respiratorie; CaBrPu cu histologie necunoscuta;
e.TC toracica si abdominala cu 3.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
substanta de contrast; contraindicatii pentru chirurgie curativa
care este lista de asocieri corecta: si
la care starea functionala 1 .TC
cardiorespiratorie permite interventia abdominala;
chirurgicala; 4.pacientii cu CaBrPu-NMC 2.TC cerebrala;
care nu au 3.biopsia si aspiratia din maduva
contraindicatii pentru chirurgie curativa osoasa;
sau radioterapie ± chimioterapie; 4.TC toracica;
si urmatoarele proceduri de stadializare: si urmatoarele comentarii:
a.electrocardiograma; a.se efectueaza rareori;
b.TmEP pentru evaluarea mediastinului si b.data fiind frecventa mare a
pentru detectarea metastazelor; metastazelor
c.testele functionale renale si hepatice; hepatice si corticosuprarenale; c.daca
d.biopsierea leziunilor suspectate de simptomele sau alte modificari
tumora accesibile, pentru a obtine un sugereaza afectarea maligna a acestor
diagnostic histologic sau daca optiunile teritorii;
terapeutice ar fi influentate de d.este utila In planificarea campurilor
descoperirea tumorii; pentru radioterapia toracica; care este
e.bronhoscopie flexibila cu lavaj, periaj si lista de asocieri corecta:
biopsiere a leziunilor suspecte, In afara A. a-1, b-3, c-4, d-2;
de cazul ca acestea sunt contraindicate B. a-2, b-4, c-1,
din motive medicale sau nu ar influenta d-3;
optiunile terapeutice (de exemplu, la un C. a-3, b-1,
C.a-3, b-1,c-2,c-2,
d-4
pacient de stadiu foarte tardiv); d-4;
f.evaluarea chirurgicala a mediastinului D.a-3, b-4, c-2,
prin mediastinoscopie sau toracotomie; d-1;
care este lista de asocieri corecta: E.a-4, b-2, c-3,
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3, f-4; d-1.
B.a-1, b-3, c-1, d-4, e-1, f-2; 1115.Fiind date urmatoarele etape din
C. a-1, b-4,
C.a-1, b-4, c-1,
c-1,d-2,
d-2,e-1,
e-1,f-3f-3; evaluarea unui pacient cu CaBrPu:
D.a-2, b-1, c-4, d-3, e-1, f-1; a.se urmareste un pacient cu CaBrPu de
E.a-3, b-1, c-4, d-1, e-2, f-1. orice tip histologic; b.se detecteaza
1113. Referitor la stadializarea dinaintea celule maligne; c.se examineaza citologia
tratamentului la pacientii cu CaBrPu-MC, lichidului
fiind date urmatoarele metode: cefalorahidian; d.se efectueaza o TC
1 .TC toracica; sau RMN cerebrala
2.bronhoscopie flexibila cu lavaj si biopsii; In cautarea metastazelor cerebrale; e.se
3.scintigrafie (osoasa); 4.TC toracica si tine cont de faptul ca metastazele
abdominala; si urmatoarele comentarii: medulare sau meningeale sunt adesea
a.pentru a determina extinderea tumorii asociate cu metastaze cerebrale; f.se
Inainte de tratament; b.daca efectueaza o TC sau o RMN pentru
simptomele sau alte modificari coloana;
sugereaza afectarea maligna a g.se constata (oricand In evolutia bolii)
acestor semne sau simptome de compresie a
teritorii; maduvei spinarii sau de leptomeningita;
cea parte a evaluarii initiale generale h.se efectueaza radioterapie la locul
pentru CaBrPu de orice forma compresiei si chimioterapie intratecala
histologica; (de obicei cu metotrexat);
d.sunt foarte utile pentru a evalua si care este succesiunea temporala cea mai
urmari susceptibila de a fi Intalnita In practica:
raspunsul tumorii la tratament; A.a->g-»f->c-»b-»h->e->d;
A. a-g-f-c-b-h-e-d
care este lista de asocieri B. b—>g—>a-»d—>f->e—>h—>c;
corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; C.d—>e—>a—>c—>h—>b-+f—>g;
B. a-2,b-3,
B.a-2, b-3,c-1,
c-1,d-4;
d-4 C.a-3, b-4, D.e->a->d-+h->f—>g—>c-»b;
c-2, d-1; D.a-4, b-1, c-3, d-2; E. f—>d—>-a—>c—►e->b—>g—>h.
E.a-4, b-3, c-2, d-1. 1116.Referitor la determinarile
1114. Referitor la stadializarea dinaintea metastatice
tratamentului la pacientii cu CaBrPu-MC, la pacientii cu CaBrPu (p-CaBrPu),
fiind date urmatoarele metode: urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.
A.p-CaBrPu-MC
p-CaBrPu-MC au au rareori metastaze
rareori metastaze d-3, e-2; D.a-3, b-1, c-2, d-2, e-3; E.a-3,
hepatice
hepatice; b-2, c-3, d-1, e-2.
BB.metastazele
metastazelecerebrale apar la 100%
corticosuprarenale din
sunt rare 1120.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
p-CaBrPu-MC
la p-CaBrPu-MC: vizand stadializarea fiziologica la
C. metastaze cerebrale apar la 10% din p- pacientii
CaBrPu-MC; cu CaBrPu sunt corect formulate, ce.:
D. la p-CaBrPu, indiferent de forma A. In luarea deciziei operatorii la pacientii
histologica, metastazele In maduva cu
spinarii sau In leptomeninge se asociaza CaBrPu, ca si In pregatirea
adesea cu cele cerebrale; preoperatorie;
B. trebuie tinut cont de faptul ca acestia
E.E.p-CaBrPu
p-CaBrPu (inclusiv
(inclusiv p-CaBrPu-MC)
p-CaBrPu-MC) au au
au
adesea metastaze doar inInmaduva
adesea metastaze doar maduvaosoasa
adesea;
osoasa.
1117.La pacientii cu CaBrPu-NMC, C. problemegenitale;
C.probleme genitale
contraindicatii majore pentru chirurgie D. diverse alte probleme legate de boala
curativa sau tratament exclusiv pulmonara obstructiva cronica;
radioterapie E. ca si alte probleme medicale, In
sunt urmatoarele, ce.: general.
A. metastaze extratoracice; 1121.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
B. paralizie de coarda vocala si, In despre stadializarea fiziologica la
majoritatea cazurilor, de nerv frenic; pacientii
C.tamponada cardiaca; cu CaBrPu sunt corect formulate, ce.:
D.metastaze In plamanul contralateral; A. la pacientii cu CaBrPu la care se
E. metastazeIn
E.metastaze innodulii
noduliilimfatici
limfaticihilari;
hilari intentioneaza o interventie chirurgicala;
F. afectarea arterelor pulmonarelobare.
F. afectarea arterelor pulmonare lobare B. trebuie luate o serie de masuri pentru a
1118.In cazul pacientilor cu le ameliora starea preoperatorie, In
CaBrPu-NMC, sensul
contraindicatii majore pentru chirurgie ca;
curativa sau tratament exclusiv C. trebuie tratate problemele corectabile;
radioterapie D. trebuieoprita
D.trebuie opritamedicatia
medicatia
sunt urmatoarele, ce.: cardiovasculara
cardiovasculara;
A. sindrom de vena cava superioara; E. si trebuie instituit tratament fizic toracic
B. revarsat pleural malign; adecvat.
C.tumora la distanta mai mare de 2 cm 1122.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
C. tumora la distanta mai mare de 2 cm referitoare la stadializarea fiziologica la
de
de carina
carina; pacientii cu CaBrPu sunt corect
D.D.tumora
tumora endobronsica
endobronsicaunilaterala
unilaterala; formulate,
E.E.metastaze
metastazeinInnodulii
noduliilimfatici
limfaticimediastinali ce.:
ipsilaterali
mediastinali A. la un coronarian avand cancer
ipsilaterali. pulmonar
1119.Fiind date urmatoarele variante de trebuie avut In vedere faptul ca;
interpretare a unui revarsat pleural la B. un infarct miocardic In ultimele 3 luni;
pacientii cu CaBrPu: Ceste o contraindicatie pentru chirurgia
Leste malign; 2.este considerat malign; toracica;
3.nu este considerat malign; si D. deoarece induce o probabilitate de
urmatoarele variante de lichid pleural: 20%
a.revarsat pleural hemoragie fara alta de deces;
etiologie probabila, cu citologie negativa; E. printrombembolism
E.prin trombembolismpulmonar.
pulmonar
b.transsudat pleural cu citologie negativa, 1123.La pacientii cu CaBrPu se
la un pacient cu insuficienta cardiaca; c. recomanda
revarsat pleural cu citologie pozitiva; corectarea preoperatorie a urmatoarelor
d.transsudat pleural cu citologie negativa, probleme, ce.:
la un pacient cu sindrom nefrotic; A. anemia;
e.exsudat pleural fara o cauza evidenta, B. tulburarile hidroelectrolitice;
cu citologie negativa; care este lista de C.infectiile;
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-3; D.aritmiile;
B.a-2, b-2, c-3, d-3, e-1; C.a-2, b-3, c-1, E. manifestarile
E. manifestarile paraneoplazice.
paraneoplazice
C. a-2, b-3, c-1, d-3, e-2
1124.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza 2.este o contraindicatie relativa pentru
vizand stadializarea fiziologica la chirurgia toracica (recomandarea
pacientii chirurgiei necesita o judecata atenta);
cu CaBrPu, sunt corect formulate, ce.: 3.nu contraindica efectuarea unei
A.
A. intrucat
Intrucateste
esteintotdeauna
Intotdeaunaposibil sa sesa
posibil prezica
se pneumonectomii;
prezica; si urmatoarele situatii:
B
B.inIntimpul operatiei
timpul operatiei; a.pacientul nu este capabil sa
C.daca va fi necesara o lobectomie sau o se deplaseze singur;
pneumonectomie; b.infarct miocardic In ultimele 6 luni;
D. o abordare prudenta este de a c.VEMS = 1,1-2,0 L;
restrange d.VEMS *80% din valoarea prezisa;
chirurgia rezectionala; care este lista de asocieri corecta:
E.la pacientii care
E. la pacientii careararputea
puteatolera
toleracel
celputin A. a-1,
A. a-1,b-2,b-2,
c-2, d-3
c-2,
putin
o lobectomie d-3; B.a-2, b-1, c-3,
0 lobectomie. d-2; C.a-2, b-2, c-3,
1125.Printre contraindicatiile majore de d-1; D.a-2, b-3, c-1,
ordin d-2; E.a-3, b-2, c-2,
fiziologic pentru chirurgia toracica d-1.
(pacient 1128.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
neoperabil, chiar daca tumora ar fi vizand stadializarea fiziologica a
rezecabila) se afla urmatoarele, ce.: pacientilor
A. aritmii majore necontrolate; cu CaBrPu sunt corect formulate, ce.:
B. VEMS sub
B.VEMS sub 2,5
2.5 L;
L A. lapacientii
A.la pacientii cucu functie
functie pulmonara
pulmonara
(PCO2 repaus
C.retentie C02 (Pco2In in repaussubsub45 normala, dar
normala, dar cu
cutumora
tumorarezecabila
rezecabila;
mmHg); 45mmHg) B. se poate efectua un test de efort
D. DPCO2
D.DP peste
C0 peste 40%
40%; cardiorespirator ca parte a evaluarii
E. hipertensiune arterialasistemica
E. hipertensiune arteriala sistemica. fiziologice;
1126.Referitor la stadializarea fiziologica C. ceea ce permite o estimare a
a consumului
pacientilor cu CaBrPu, fiind date maximal de oxigen (V02max);
urmatoarele concluzii: D.ale carui valori scazute (<15 mL/kg pe
1 .este o contraindicatie majora minut);
pentru chirurgia toracica; E.prezic
E. prezic un
un risc
risc redus
redus dede complicatii
complicatii
2.este o contraindicatie relativa pentru postoperatorii
postoperatorii.
chirurgia toracica (recomandarea
chirurgiei necesita o judecata atenta); Neoplasmele pulmonare
3.nu contraindica efectuarea unei
pneumonectomii; benigne
si urmatoarele situatii: 1129.Referitor la neoplasmele pulmonare
a.VEMS <1 L; benigne, urmatoarele afirmatii sunt
b.VEMS >2,5 L; corecte,
c. infarct miocardic In ultimele 3 luni; ce.:
d.VEMS <, 80% din valoarea prezisa; A. includ o serie de tumori pulmonare
care este lista de asocieri corecta: foarte
A. a-1, b-2, c-3, d-1; rare;
B. a-1,
B. a-1, b-3, c-1, d-2
b-3, c-1, B. se pot prezenta ca formatiuni tumorale
d-2; centrale simptomatice;
C.a-2, b-1, c-1, d-3; C. celelocalizate
C.cele localizate central,
central, nu sunt
sunt de
deobicei
D.a-2, b-3, c-1, d-1; accesibile bronhoscopiei
obicei accesibile flexibile flexibile;
bronhoscopiei
E.a-3, b-1, c-2, d-1. D.pot fi descoperite Intamplator, ca noduli
1127.Cu privire la stadializarea fiziologica pulmonari solitari (situatie In care sunt
a evaluate corespunzator);
pacientilor cu CaBrPu, fiind date E. de principiu, abordare terapeutica
urmatoarele concluzii: (chirurgicala) este aceeasi pentru toate
1 .este contraindicatie majora pentru aceste tipuri de neoplasme.
chirurgia toracica; 1130.Cu privire la neoplasmele
pulmonare
benigne, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, radiografii;
ce.: D. pot
D.pot fi fiasimptomatice
asimptomatice la ladescoperire,
descoperire,mai
A. reprezinta <5% din totalul tumorilor alesales
mai cele cele
localizate centralcentral; E.
localizate
pulmonare primare; E. demersul
demersul diagnostic
diagnostic depinde
depinde in primul
In primul
B.90%
B. 90% sunt
suntteratoame
teratoame sau hamartoame
sau hamartoame; rand de forma histologica a tumorii
rand de forma histologica a tumorii.
C.cele centrale pot fi vizibile sau nu pe
Neoplasmele pulmonare benigne neoplasme pulmonare PT 1134
1131.Referitor la neoplasmele benigne foarte rare:
pulmonare 1 .tumori epiteliale; 2.tumori
benigne, fiind date urmatoarele mezenchimale; 3.tumori de origine mixta;
categorii In si urmatoarele variante histologice:
functie de localizare: a.pseudolimfoame; b.hemangioame;
1.localizare centrala; c.fibroame;
2.localizare periferica; si 203
urmatoarele caracteristici: d.teratoame; e.polipi fibroepiteliali; care
a.In general, sunt descoperite este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
Intamplator; c-3, d-2, e-2; B.a-2, b-1, c-2, d-2, e-3; C.
b.de regula, sunt vizualizate prin C. a-2,
a-2, b-2,
b-2, c-2,c-2, d-3,
d-3, e-1D.a-2, b-3, c-2,
e-1;
bronhoscopie flexibila; d-1, e-2; E. a-3, b-2, c-1, d-2, e-2.
c. adesea, sunt simptomatice; 1135.Referitor la adenoamele bronsice,
d.de obicei, aparea noduli pulmonari urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
solitari la radiografie sau TC; care este A.cel
A. celmai
maiadesea,
adesea, sunt
sunt localizate
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, periferic
periferic;
c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, B. In mod obisnuit, sunt situate
D. a-2, b-1,
c-2, d-1; D.a-2, b-1, c-1,
c-1,d-2
d-2; E.a-2, b-2, endobronsic;
c-1, d-1. C. reprezinta 50% din totalul
1132.Care dintre urmatoarele manifestari neoplasmelor
este cea mai putin susceptibila sa se pulmonare benigne;
datoreze unei tumori pulmonare D.apar la pacienti cu varsta Intre 15 si 60 de
benigne: ani;
A. obstructie respiratorie; E. trebuie considerate ca potential
B. tuse; maligne;
C.hemoptizie; F.In
F. in general,
general, au
au ritm
ritm dedecrestere
crestererapid
rapid;
D.pneumonita; G.de obicei, sunt vizibile prin
durere retrosternala
E. durere retrosternala. bronhoscopie
1133.Fiind date urmatoarele categorii de flexibila.
neoplasme pulmonare benigne foarte 1136.Cu privire la adenoamele bronsice,
rare: urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
1 .tumori epiteliale; A.
A.varsta
varsta medie
medie a a pacientilor estede
pacientilor este de20
20
2.tumori mezenchimale; de
de ani
3.altele; ani;
si urmatoarele variante histologice: B. la momentul diagnosticarii, pacientul
a.endometrioza; b.condroame; poate avea simptome de cativa ani;
c.leiomioame; d.papiloame bronsice; C.bronhoscopistul trebuie sa tina cont de
e.lipoame; faptul ca adenoamele bronsice pot
care este lista de asocieri corecta: sangera abundent la biopsiere;
A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-2; D.carcinoidele pulmonare metastatice pot
B. a-2, b-1, c-2, d-2, avea o evolutie indolenta;
e-3; E. unele carcinoide pulmonare
C.a-2, b-2, c-3, d-2, metastatice
e-1; se comporta precum un CaBrPu-MC.
D.a-2, b-3, c-1, d-2, 1137.Fiind date urmatoarele forme de
e-2; adenoame bronsice:
E.E. a-3, b-2,c-2,c-2,
a-3, b-2, d-1, d-1,
e-2 1.tumori carcinoide;
e-2. 2. tumori adenochistice (sau
1134.Fiind propuse urmatoarele categorii cilindroame); 3.tumori
de mucoepidermoide; si urmatoarele
proportii (raportate la
ansamblul cazurilor de adenoame B. pot recidiva dupa extirparea
bronsice): chirurgicala;
a.80-90%; C. pot metastaza;
b. 10-15%; D. pot produce sindroame
c.2-3%; paraneoplazice;
care este lista de asocieri corecta: E. pot
E. pot sangera
sangera abundent.
abundent
A. a-1,
A. a-1, b-2,
b-2, c-3;
c-3 1142.Spectrul tumorilor pulmonare
B.a-1, b-3, c-2; neuroendocrine include urmatoarele
C.a-2, b-1, c-3; entitati
D.a-2, b-3, c-1; patologice, ce.:
E.a-3, b-1, c-2. A. carcinoidul tipic;
1138.Fiind date urmatoarele manifestari B. carcinoidul atipic;
determinate de adenoamele bronsice: C. cancerul neuroendocrin cu celule mari;
1 .tuse cronica; D.CaBrPu-MC;
2.colabarea unui lob pulmonar; E.carcinomul
E. carcinomulscuamos.
scuamos
3.infectarea teritoriului pulmonar 1143.Fiind date urmatoarele categorii de
corespunzator (pneumonie); tumori pulmonare neuroendocrine
4.sangerare abundenta la biopsierea (TPNE):
bronhoscopica; si urmatoarele 1 .tumori de grad Inalt;
explicatii/mecanisme ale acestora: 2.tumori de grad scazut sau intermediar;
a.obstructie bronsica cu staza In amonte; si urmatoarele variante de TPNE:
b.hipervascularizatie; c. iritatia a.tumorile carcinoide atipice; b.cancerul
structurilor bronsice; d.oprirea ventilatiei neuroendocrin cu celule mari; c.tumorile
din cauza obstructiei bronsice; care este carcinoide tipice; d.CaBrPu-MC;
lista de asocieri corecta: care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2; A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-2, b-1, c-3, d-4; B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-3,b-4,
C.a-3, b-4,c-1,
c-1,d-2;
d-2 C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-4, b-1, c-2, d-3;
D. a-2,b-b-1,
D.a-2, c-2,d-d-1
1, c-2, 1;
E.a-4, b-2, c-3, d-1. E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1139.Fiind date urmatoarele manifestari 1144.Referitor la tumorile carcinoide
determinate de adenoamele bronsice: bronsice, urmatoarele afirmatii sunt
1 .constituirea unui abces pulmonar; corecte,
2.atelectazie; ce.:
3.hemoptizie recidivanta; si urmatoarele A. precum CaBrPu-MC, pot secreta
explicatii/mecanisme ale acestora: diversi
a.ruperea suprafetei tumorii, care este hormoni;
bogat vascularizata; b.obstructie B. pot produce ACTH si AVP;
bronsica cu staza In amonte; c.oprirea C.pot determina sindroame
ventilatiei din cauza obstructiei C. pot determina sindroame paraneoplazice,
paraneoplazice,
bronsice; care este lista de asocieri care
carepersista
persista dupa
dupa rezectia tumorii
rezectia tumorii;
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; D.rareori, pot da metastaze, dede
D. rareori, pot da metastaze, obicei
obicei In in creier
C.a-2, b-1, c-3; E. pot produce sindrom carcinoid, ca si
creier;
D.a-2, b-3, c-1; CaBrPu-MC
E. pot produce sindrom carcinoid, ca si
E. a-3,b-1,
E.a-3, b-1,c-2.
c-2 CaBrPu-MC.
1140.Urmatoarele fragmente dintr-o 1145.Manifestari ale sindromului
fraza carcinoid
despre adenoamele bronsice sunt sunt urmatoarele, ce.:
corect A. cianoza
A. cianozacutanata;
cutanata
formulate, ce.: B. bronhodilatatie;
B. bronhodilatatie
A. adenoamele bronsice de toate tipurile;
C. constipatie
C.constipatie;
B. sunt de obicei vizibile;
D. vasoconstrictie
D.vasoconstrictie;
C. prinTC;
C.prin TC
D.datorita localizarii lor endobronsice; E. leziuni
E. leziunivalvulare
valvularevenoase.
venoase
1146.Fiind date urmatoarele forme de
E.
E. sisi adesea
adeseaperiferice.
periferice tumori
1141.Argumente ca adenoamele pulmonare neuroendocrine:
bronsice 1 .carcinoidul tipic;
sunt potential maligne sunt urmatoarele, 2.carcinoidul atipic;
ce.: 3.cancerul neuroendocrin cu celule mari;
A. pot invada local; si urmatoarele caracteristici:
Tumorile pulmonare metastatice a.are un prognostic
semnificativ mai grav decat tumorile
406 Sindroame de condensare
Istoric interstitiale,
1206. Cu privire la durata manifestarilor fiind date urmatoarele variante:
In 1 .acuta;
pneumopatiile interstitiale, fiind date 2.subacuta sau episodica;
urmatoarele tipuri de 3.subacuta sau cronica;
prezentare/evolutie: 4.cronica;
1.acuta; si urmatoarele forme de PPI:
2.subacuta a.sindroamele hemoragice alveolare/
; 3. pulmonare;
cronica; b.pneumonie alergica (medicamente,
si urmatoarele durate: fungi, helminti);
a.luni pana la ani; c. lupusul eritematos sistemic;
b.saptamani pana la luni; d.pneumoconioze;
c.zile pana la saptamani; care este lista de asocieri corecta:
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3;
A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3, d-4;
B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-4, c-2, d-1;
D.a-3, b-1, c-2; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
E.a-3, b-2, c-1. 1210.Referitor la evolutia In timp a
1207. Cu privire la durata simptomelor In simptomelor In pneumopatiile
PPI, fiind date urmatoarele evaluari de interstitiale,
frecventa: fiind date urmatoarele variante:
Ieste obisnuita In majoritatea PPI; 1. acuta;
2.poate sa apara In toate PPI; 2.subacuta sau episodica;
3.neobisnuita, rara; 3.subacuta sau cronica; 4.
si urmatoarele tipuri de cronica;
prezentare/evolutie: si urmatoarele forme de PPI: a.bolile de
a.prezentare subacuta; tesut conjunctiv; b.pneumonie organizata
b.prezentare episodica; criptogena; cpolimiozita;
c.evolutie cronica; d.pneumonie interstitiala acuta; care este
d.prezentarea acuta; lista de asocieri corecta:
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4;
A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-2, b-1, c-3, C.a-2, b-1, c-4, d-3;
d-3; D.a-3, b-4, c-1, d-2;
C.a-2, b-3, c-1, E.a-4, b-2, c-3, d-1.
d-3; 1211.Referitor la evolutia In timp a
D.a-3, b-1, c-3, simptomelor In pneumopatiile
d-2; interstitiale,
E. a-3, b-2, c-1, fiind date urmatoarele variante:
d-3. 1 .acuta sau episodica;
1208. Cu privire la durata simptomelor In 2.subacuta; 3.cronica;
PPI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, 4.episodica;
ce.: si urmatoarele forme de PPI:
A. prezentarea acuta (zile pana la a.vasculite;
saptamani) este frecventa; b.pneumonie eozinofilica; c.fibroza
B. PPI cu evolutie acuta pot fi pulmonara idiopatica; d.PPI
confundate cu medicamentoasa; care este lista de
pneumoniile atipice din cauza asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2;
Ingrosarii B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-3, b-4, c-2, d-1;
desenului peribronhovascular pe D.a-4, b-1, c-3, d-2; E.a-4, b-2, c-1, d-3.
radiografia toracica; 1212.Referitor la evolutia In timp a
C. prezentarea subacuta (saptamani simptomelor In pneumopatiile
pana interstitiale,
la luni) apare In doar cateva dintre PPI; fiind date urmatoarele variante:
D.In majoritatea PPI simptomele si 1 .acuta sau episodica;
semnele au o evolutie cronica (luni 2.subacuta sau cronica;
pana la ani); E. prezentarile episodice 3.cronica; 4.episodica;
sunt frecvente. si urmatoarele forme de PPI:
1209. Referitor la evolutia In timp a a.sarcoidoza;
simptomelor In pneumopatiile
b.sindromul Churg-Strauss; d.PPI din poliartrita reumatoida;
c.pneumonita de hipersensibilitate; e.PPI din scleroza tuberoasa;
d.histiocitoza pulmonara cu celule f.PPI din sindromul Hermansky-Pudlak;
Langerhans; care este lista de asocieri care este lista de asocieri corecta:
corecta: A. a-1, b-4, c-2, d-3; B.a-2, b-3, A. a-1, b-1, c-3, d-4, e-2, f-2;
c-4, d-1; C.a-2, b-4, c-1, d-3; B.a-1, b-2, c-3, d-4, e-1, f-2;
D.a-3, b-2, c-1, C.a-1, b-4, c-2, d-3, e-1, f-2;
d-4; E.a-4, b-1, D.a-3, b-1, c-1, d-2, e-2, f-4;
c-3, d-2. E.a-4, b-2, c-1, d-1, e-2, f-3.
1213. Referitor la varsta la prezentare a 1216.Referitor la relevanta istoricului
pacientilor cu PPI, fiind date familial
urmatoarele In PPI, fiind date urmatoarele categorii
categorii: de
1.majoritatea pacientilor se prezinta la agregare familiala:
o 1 .cu tipar autosomal dominant de
varsta de 20-40 de ani; 2.majoritatea transmitere;
pacientilor se prezinta la o 2.cu tipar autosomal recesiv de
varsta >50 de ani; si urmatoarele transmitere;
variante de PPI: a.histiocitoza 3.asociata cu mutatii In gena proteinei C
pulmonara cu celule din surfactant; si urmatoarele variante de
Langerhans; b.limfangioleiomiomatoza; PPI: a.PPI din boala Niemann-Pick;
c. PPI asociate cu bolile de tesut b.PPI din sindromul Hermansky-Pudlak;
conjunctiv; d.fibroza pulmonara c.PPI din scleroza tuberoasa; d.fibroza
idiopatica; e.forme familiale/ereditare de pulmonara familiala; care este lista de
PPI; care este lista de asocieri corecta: asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-2;
A. a-1, b-1, c-1, d-1, e-2; B.a-1, b-1, c-1, B.a-2, b-2, c-1, d-3; C.a-2, b-3, c-1, d-2;
d-2, e-1; C.a-1, b-1, c-2, d-1, e-1; D.a-1, D.a-3, b-1, c-2, d-2; E.a-3, b-2, c-2, d-1.
b-2, c-1, d-1, e-1; E.a-2, b-1, c-1, d-1, 1217.Referitor la formele familiale de PPI,
e-1. fiind date urmatoarele variante de PPI:
1214. Cu privire la varsta la prezentare a 1.PPI din neurofibromatoza;
pacientilor cu PPI, fiind date 2.PPI din boala Gaucher;
urmatoarele 3.sarcoidoza;
categorii: 4.fibroza pulmonara familiala;
1 .majoritatea pacientilor se prezinta la si urmatoarele afirmatii:
o a.In ultimii ani s-a identificat din ce In ce
varsta de 20-40 de ani; 2.majoritatea mai mult o agregare familiala; b.prezinta
pacientilor se prezinta la o agregare familiala cu tipar
varsta >50 de ani; si autosomal recesiv de transmitere; c.
urmatoarele variante de PPI: prezinta agregare familiala cu tipar
a.boala Gaucher; b.fibroza autosomal dominant de transmitere;
pulmonara idiopatica; d.este caracterizata de cateva tipare de
c.sarcoidoza; pneumonie interstitiala (PI): PI
d.sindrom Hermansky-Pudlak; e.fibroza obisnuita,
pulmonara idiopatica familiala; care este PI nespecifica si PI descuamativa; care
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1, este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3,
d-1, e-2; B.a-1, b-1, c-1, d-2, e-1; C.a-1, c-4, d-2; B.a-2, b-4, c-3, d-1; C.a-3, b-1,
b-1, c-2, d-1, e-1; D.a-1, b-2, c-1, d-1, c-4, d-2; D.a-3, b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-3,
e-1; E.a-2, b-1, c-1, d-1, e-1. c-2, d-1.
1215. Referitor la distributia pe sexe a 1218. Referitor la relevanta fumatului In
PPI, istoricul pacientilor cu PPI, fiind date
fiind date urmatoarele categorii: urmatoarele categorii:
1 .exclusiv la femei Inainte de 1 .pacientii sunt aproape Intotdeauna
menopauza; actuali sau fosti fumatori; 2.65-75% din
2.mai frecventa/e la femei; pacienti au istoric de fumat; si
3.mai frecventa/e la barbati; urmatoarele variante de PPI: a.sindrom
4.mai frecventa/e la barbati (din cauza Goodpasture; b.pneumonie interstitiala
expunerilor profesionale); si descuamativa; c. histiocitoza pulmonara
urmatoarele variante de PPI: cu celule
a.limfangioleiomiomatoza; Langerhans; d.bronsiolita respiratorie;
b.pneumoconiozele; e.fibroza pulmonara idiopatica;
c.PPI din majoritatea bolilor de tesut f.proteinoza alveolara pulmonara; care
conjunctiv; este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1,
418 Sindroame de condensare
C.a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; care este lista de asocieri corecta:
D.a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; A. a-1, b-1, c-2, d-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-2, e-1. B.a-1, b-2, c-2, d-1;
1241.Cu privire la explorarile functionale C.a-2, b-1, c-1, d-2;
pulmonare (EFP) la pacientii cu PPI, D.a-2, b-1, c-2, d-1;
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: E.a-2, b-2, c-1, d-1.
A. rezultatele EFP s-au dovedit a avea 1244. Cu privire la scaderea DPCo la
valoare prognostica la pacientii cu pacientii cu PPI, urmatoarele afirmatii
pneumonii interstitiale idiopatice; sunt
B. semnificatia prognostica a rezultatelor corecte, ce.:
de A. este rara In majoritatea PPI;
la EFP este evidenta mai ales In B. cand apare, este patognomonica
fibroza pentru
pulmonara idiopatica si In pneumoniile PPI;
interstitiale nespecifice; C.In parte, se datoreaza Ingrosarii
C. masurarea functiei pulmonare nu membranei alveolo-capilare (cu
permite obliterarea
evaluarea extinderii leziunilor unitatilor alveolo-capilare);
pulmonare; D.principala cauza este reducerea
D. majoritatea formelor de PPI produc un irigatiei
defect obstructiv; unitatilor alveolo-capilare;
E. volumele pulmonare cresc pe masura E. severitatea ei se coreleaza puternic cu
ce stadiul bolii.
rigiditatea pulmonara se accentueaza 1245. In reducerea DPCo la pacientii cu
In PPI
paralel cu progresia bolii. sunt implicate urmatoarele verigi
1242.Modificari spirometrice patogene,
caracteristice la ce.:
pacientii cu pneumopatii interstitiale A. complianta pulmonara crescuta;
sunt B. fibroza;
urmatoarele, cu exceptia: C.infiltratul celular;
A. capacitatea pulmonara totala D.cresterea ventilatiei;
crescuta; E. reducerea fluxului de sange;
B. volumul rezidual crescut; F. discrepanta dintre ventilatie si perfuzie;
C. capacitatea reziduala functionala G.fenomenul de sunt (amestecarea
crescuta; sangelui oxigenat cu sange
D. raportul VEMS/CVF scazut; neoxigenat).
E. VEMS crescut In corelatie cu 1246. Fiind date urmatoarele evenimente
scaderea implicate In producerea anomaliilor
CPT; gazelor
F. CVF scazuta, dar fara corelatie cu arteriale la pacientii cu PPI:
scaderea CPT. a.complianta redusa; b.fibroza si/sau
1243. Cateva afectiuni susceptibile a infiltrat celular; c.scaderea presiunii
provoca partiale a oxigenului In sangele arterial
leziuni pulmonare interstitiale produc sistemic; d.mentinerea unui flux sanguin
(cu o adecvat;
anumita frecventa, mai mare pentru e.reducerea ventilatiei;
cele cu f.pe versantul venos al circulatiei
prevalenta mai redusa) opacitati pulmonare se amesteca sange
interstitiale neoxigenat (de tip venos) cu sange
pe radiografia toracica si scaderea oxigenat;
fluxului g.discrepanta ventilatie-perfuzie;
de aer; fiind date urmatoarele evaluari h.sangele trece fara a fi oxigenat;
de care este lantul temporal/cauzal corect:
frecventa: A. b->a->e-»d-+g-»h-»f->c;
1. rareori; B. d—>g—>b->c->h—>e—>a->f;
2.frecvent; C.e->c->g->b->f->'h->d->a;
si urmatoarele afectiuni: D.f->b->a->g->c->e->h->d;
a.limfangioleiomiomatoza; E. f—►h—>c—>b—<-d—»-e—►a-^g.
b.pneumonita de hipersensibilitate; 1247. Cu privire la determinarile gazelor
c.scleroza tuberoasa; din
d.sarcoidoza;
sangele arterial la pacientii cu PPI, D. scaderea excesiva a
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: frecventei
A. In repaus, P02 din sangele arterial respiratorii;
poate E. recrutarea insuficienta a volumului
fi normala sau redusa (hipoxemie); curent.
B. In mod caracteristic, apare 1250.Fiind date urmatoarele fragmente
hipercapnie; dintr-
C. principala cauza a hipoxemiei este o fraza referitoare la utilitatea testului de
reducerea ventilatiei alveolare; efort la pacientii cu PPI:
D. principala modificare acido-bazica a.monitorizarea raspunsului la tratament;
este b.si pentru;
acidoza respiratorie; ceste o metoda excelenta pentru; d.In
E. un nivel normal al oxigenului arterial special la pacientii cu fibroza pulmonara
(sau idiopatica; e.urmarirea activitatii bolii;
al saturatiei cu oxigen) In repaus f.evaluarea repetata a schimbului de
exclude gaze; g.In repaus si la efort; care este
hipoxemia semnificativa In timpul cea mai corecta reconstructie:
efortului A. a—>c—►e-^b—>f->g—>d;
sau al somnului; B. a—>g—>c—>e->b—>f—>d;
F. retentia de C02 este frecventa; C.e-»g-»d->c-»a-»b->f;
G.de obicei, retentia de C02 apare din D.f—>c-+e—»g—>b—>a—>d;
stadiile initiale ale bolii. E. f—>g—>c—>e->b—>e->d.
1248. Fiind date urmatoarele afirmatii 1251.Cu privire la utilizarea testului de
legate mers
de justificarea si de utilitatea testului de In evaluarea capacitatii de efort a
efort la pacientii cu PPI: pacientilor cu PPI, urmatoarele afirmatii
a.In repaus hipoxemia nu este sunt corecte, ce.:
Intotdeauna prezenta; A. este folosit din ce In ce mai mult;
b.se masoara gazele din sangele B. consta Intr-o proba de mers cu durata
arterial; c.se pot detecta anomalii In de
schimbul de gaze; 60 de minute;
d.este util sa se efectueze un test de C. este folosit pentru a obtine o evaluare
efort; e.hipoxemia severa indusa de globala a capacitatii de efort
efort poate submaximal
ramane nedescoperita; care este cea la pacientii cu PPI;
mai corecta Inlantuire logica: D. distanta de mers se coreleaza invers
A. a,e-+d->b->c; cu
B. functia pulmonara bazala;
b—>e—»c—> E. nivelul desaturarii de oxigen a sangelui
-d,a; C.c— arterial se coreleaza direct cu functia
»b,d—►e pulmonara bazala.
—>a; 1252.Referitor la rolul lavajului
D.d-*a->e,c->b; bronhoalveolar (LBA) In PPI,
E. urmatoarele
e—>d-+a,c—>b afirmatii sunt corecte, ce.:
. A. In anumite boli, analiza citologica a
1249. Modificari constatate la testul de fluidului obtinut prin LBA poate fi utila In
efort diagnosticul diferential;
apte sa furnizeze informatii utile despre B. LBA nu este util In diagnosticul
anomaliile fiziologice si despre sarcoidozei si al leziunilor maligne;
extinderea C. diagnosticarea sindroamelor
bolii la pacientii cu PPI, sunt cu
urmatoarele, hemoragie alveolara difuza
ce.: poate
A. desaturarea de oxigen a sangelui beneficia de LBA;
arterial; D. Inca nu este clar rolul LBA In
B. cresterea insuficienta a spatiului mort stabilirea
la stadiului bolii;
efort; E. nu este Inca bine definit rolul LBA In
C. scaderea raportului dintre volumul aprecierea raspunsului la tratament.
spatiului mort si volumul curent; 1253. Cu privire la rolul lavajului
bronhoalveolar (LBA) In PPI,
424 Sindroame de condensare
urmatoarele fiind
afirmatii sunt corecte, ce.: date urmatoarele stari patologice:
A. analiza citologica a fluidului obtinut 1 .carcinom cu celule alveolare;
prin 2.pneumopatie eozinofilica;
LBA poate fi utila In diferentierea 3.infectii oportuniste;
diverselor tipuri de PPI; 4.azbestoza; 5.berilioza;
B. LBA nu este folositor In diagnosticul si urmatoarele modificari la
proteinozei alveolare; LBA: a.fungi;
C.diagnosticarea pneumonitei de b.celule maligne;
hipersensibilitate poate beneficia de c. particule de praf, corpi feruginosi;
LBA; d.eozinofile >25%;
D.Inca nu este clar rolul LBA In evaluare e.test de transformare a limfocitelor la
progresiei bolii; beriliu pozitiv; care este lista
E. utilitatea LBA In evaluarea clinica si In de asocieri corecta: A. a-1, b-4,
alegerea si urmarirea tratamentului nu c-5, d-3, e-2; B.a-2, b-5, c-3,
este Inca bine stabilita. d-1, e-4; C.a-3, b-1, c-4, d-2,
1254. Referitor la valoarea diagnostica a e-5; D.a-4, b-2, c-1, d-5, e-3; E.
lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI, a-5, b-3, c-2, d-4, e-1.
fiind 1257.Referitor la valoarea diagnostica a
date urmatoarele stari patologice: lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI,
1 .sarcoidoza; fiind
2.toxicitate medicamentoasa; date urmatoarele stari patologice:
3.pneumonia lipoida; 1.sindroame cu sangerare alveolara
4.histiocitoza pulmonara; difuza; 2.limfom pulmonar; 3.silicoza;
si urmatoarele modificari la LBA: 4.pneumonie organizata; si
a.globule de grasime In macrofage; urmatoarele modificari la LBA:
b.limfocitoza, raport CD4:CD8 >3,5 cel a.celule maligne;
mai specific element diagnostic; b.particule de praf la microscopie optica cu
c.pneumocite de tip II atipice lumina polarizata; c. macrofage
hiperplazice; spumoase, caracteristic este
d.la microscopia electronica (costisitoare tiparul mixt de celularitate crescuta,
si dificil de efectuat), granule Birbeck In raport
macrofagele obtinute prin LBA; CD4:CD8 scazut; d.macrofage Incarcate
care este lista de asocieri corecta: cu hemosiderina,
A. a-2, b-1, c-3, d-4; hematii;
B.a-3, b-1, c-2, d-4; care este lista de asocieri corecta:
C.a-3, b-1, c-4, d-2; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
D.a-4, b-2, c-1, B.a-1, b-4, c-2, d-3;
d-3; C.a-2, b-3, c-4, d-1;
E.a-4, b-3, c-2, D.a-2, b-4, c-1, d-3;
d-1. E.a-3, b-1, c-4, d-2.
1255. Referitor la valoarea diagnostica a 1258. Referitor la valoarea diagnostica a
lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI, lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI,
fiind fiind
date urmatoarele stari patologice: date urmatoarele stari patologice:
1 .pneumonita de hipersensibilitate; 1 .lipoidoza;
2.infectii oportuniste; 3.histiocitoza 2.infectii oportuniste;
pulmonara; 4.limfangita carcinomatoasa; 3.proteinoza alveolara;
si urmatoarele modificari la LBA: 4.leziune alveolara difuza;
a.limfocitoza marcata (>50%); b.numar si urmatoarele modificari la LBA:
crescut de celule Langerhans CD1+; c. a.pneumocite de tip II atipice
Pneumocystis jiroveci; hiperplazice;
d.celule maligne; b.efluent laptos, macrofage spumoase
care este lista de asocieri corecta: si material intraalveolar
A. a-1, b-2, c-3, d-4; lipoproteinaceu [pozitiv la coloratia
B.a-1, b-3, c-2, d-4; PAS (periodic acid-Schiff)];
C.a-2, b-4, c-1, d-3; c. celule transformate caracteristice
D.a-3, b-1, c-2, d-4; infectiei cu citomegalovirus;
E.a-4, b-1, c-3, d-2. d.acumularea unui lipopigment specific In
macrofagele alveolare; care
1256.Referitor la valoarea diagnostica a
este lista de asocieri corecta: A.
lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI,
a-1, b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-1,
c-3, d-4; C.a-2, b-4, c-1, d-3; E. infectie.
D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-3, 1263.Fiind date urmatoarele fragmente
c-2, d-1. dintr-
1259. Cu privire la rolul bronhoscop iei o fraza referitoare la diagnosticarea PPI:
flexibile In diagnosticul PPI, a.bronhoscopia flexibila;
urmatoarele b.adesea procedura initiala de electie
afirmatii sunt corecte, ce.: este; c.cu obtinerea unor biopsii de
A. este cea mai eficienta metoda pentru dimensiuni
confirmarea diagnosticului; adecvate din multiple locuri, de obicei
B. dintre toate metodele, este cea mai din
eficienta In evaluarea activitatii bolii; doi lobi;
C.poate identifica un proces patologic d.daca nu se poate pune un diagnostic
mai specific, este indicata; e.cu
tratabil decat cel suspectat initial; multiple biopsii pulmonare
D.permite prelevarea de biopsii, care transbronsice (4-8 esantioane de
trebuie obtinute dupa de Inceperea biopsie); f.prin toracotomie deschisa;
tratamentului; g.biopsia pulmonara chirurgicala; h.prin
E. este utila In punerea unui diagnostic chirurgie toracica asistata video sau; care
definitiv, In absenta caruia evolutia este cea mai corecta reconstructie:
ulterioara a bolii sub tratament este A. a->f-»c—►d-»g—►h-+e->b;
dificil B. b—>a—>e—>d—>g—>h—>f—>c;
de interpretat. C.b—>g—>f—>e—>d—>a—>h—*c;
1260. Urmatoarele fragmente dintr-o D.b—>g—>h—>c—>d->a—>f-»e;
fraza E. d—>a—>e—>h—>g—>f—>b—>c.
vizand rolul bronhoscopiei flexibile In 1264.Printre contraindicatiile relative
diagnosticul PPI sunt corect formulate, pentru
ce.: biopsia pulmonara se afla urmatoarele,
A. un diagnostic definitiv prin ce.:
bronhoscopie A. boala cardiovasculara severa;
flexibila; B. aspect imagistic In „fagure de miere";
B. evita confuzia si anxietatea; C. semne radiologice de boala difuza In
C.care ar aparea In momentul stadiul incipient;
diagnosticarii bolii; D. functie pulmonara normala;
D. daca pacientul raspunde la tratament E. elemente care denota un risc
sau; chirurgical
E. daca sufera efecte adverse severe ale major, mai ales la tineri.
acestuia. Fibroza pulmonara idiopatica
1261.Pentru care dintre urmatoarele
suspiciuni de diagnostic se potriveste (FPI)
cel 1265.Cu privire la FPI, urmatoarele
mai bine ideea ca bronhoscopia afirmatii
flexibila sunt corecte, ce.:
permite uneori identificarea unui proces A. este cea mai frecventa forma de
patologic mai tratabil decat cel banuit pneumonie interstitiala idiopatica;
initial: B. diferentierea ei de alte forme de fibroza
A. pneumonita de hipersensibilitate pulmonara este un pas important In
cronica; evaluarea oricarui pacient care se
B. limfangita carcinomatoasa; prezinta
C.pneumonia organizata criptogena; cu PPI;
D.PPI asociata cu bronsiolita Ceste provocata de germeni atipici;
respiratorie; D. este putin responsiva la tratament;
E.are un prognostic prost.
E. sarcoidoza.
1266.Care dintre urmatoarele manifestari
1262.Bronhoscopia flexibila cu multiple nu
biopsii pulmonare transbronsice este este Indeobste atribuita FPI:
adesea procedura initiala de electie, A. dispnee la efort;
mai B. tuse neproductiva;
ales cand se suspecteaza urmatoarele,
C. raluri sforaitoare (ronflante);
ce.:
D.raluri uscate (ca niste trosnituri)
A. sarcoidoza;
inspiratorii;
B. limfangita carcinomatoasa;
E. hipocratism digital.
C. pneumonie pneumococica;
D. sindrom Goodpasture;
426 Sindroame de condensare
1267.Printre caracteristicile modificarilor corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2,
care apar la TCIR In FPI se afla c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1,
urmatoarele, ce.: c-1, d-2; E.a-2, b-1, c-2, d-1.
A. radiotransparente; 1271. Modificari evidentiate frecvent la
B. nodulare; testele functionale pulmonare In FPI
C. parcelare; sunt
D. predominant apicale; urmatoarele, ce.:
E. predominant perihilare. A. tipar obstructiv;
1268.Referitor la aspectele care apar la B. cresterea DPCo;
TCIR In FPI, fiind date urmatoarele C. hipoxemie arteriala ameliorata de efort;
categorii: D. cresterea volumului rezidual;
1.modificari tipice pentru FPI; E. cresterea capacitatii pulmonare totale.
2.modificari frecvente In FPI; 1272. Cu privire la punerea
3.modificari atipice care ar trebui sa diagnosticului de
sugereze alte diagnostice; pneumonie interstitiala obisnuita,
si urmatoarele caracteristici/modificari: urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
a.distributie predominant bazala; (HP
b.adenopatie hilara proeminenta; c.zone = histopatologic):
extinse cu aspect de „geam mat"; A. esentiala este identificarea tabloului
d.bronsectazii de tractiune; care este clinic
lista de asocieri corecta: caracteristic;
A. a-1, b-3, c-3, d-2; B. biopsiile transbronsice sunt suficiente;
B. a-2, b-1, c-3, C.de obicei, nu este necesara biopsia
d-3; chirurgicala; D. aspectul HP caracteristic se
C.a-2, b-3, c-1, observa cel
d-3; mai bine ia microscopie electronica;
D.a-3, b-1, c-2,
E. caracteristica morfopatologica
d-3;
distinctiva consta Intr-un tablou eterogen
E.a-3, b-3, c-2, In care alterneaza zone cu histologie
d-1. diferita.
1269.Cu referire la aspectele care apar
1273. Referitor la tiparul HP caracteristic
la pentru pneumonia interstitiala obisnuita
TCIR In FPI, fiind date urmatoarele (PIO), urmatoarele afirmatii sunt corecte,
categorii: ce.:
1.modificari tipice pentru A. este principalul criteriu de diagnostic
FPI; 2.modificari frecvente pentru PIO;
In FPI; B. la microscopie optica de joasa
3.modificari atipice care ar trebui sa rezolutie,
sugereze alte diagnostice; si are un aspect omogen;
urmatoarele caracteristici/modificari: C. zonele de inflamatie interstitiala au, de
a.opacitati nodulare; b.imagine In obicei, o distributie continua;
„fagure de miere"; c.opacitati reticulare; D. modificarile histopatologice afecteaza
d.distribuite predominant In zonele cel
superioare ale plamanilor; mai sever zonele perihilare;
care este lista de asocieri E. extinderea proliferarii fibroblastice nu
corecta: A. a-1, b-3, c-3, d-2; are
B.a-2, b-1, c-3, d-3; C.a-2, b-3, relevanta prognostica.
c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-3;
1274. Fiind date urmatoarele afirmatii
E.a-3, b-2, c-1, d-3.
referitoare la tabloul HP al PIO:
1270. Cu privire la aspectele care apar a.In mod obisnuit, si alte trasaturi
la histopatologice sunt prezente In
TCIR In FPI, fiind date urmatoarele aceste
categorii: afectiuni;
1.modificari tipice pentru FPI; b.totusi;
2.modificari atipice care ar trebui sa c.dar;
sugereze alte diagnostice; si d.drept urmare;
urmatoarele caracteristici/modificari: e.un tipar fibrotic cu unele trasaturi
a.opacitati parcelare; similare
b.distributie predominanta In zona cu PIO poate fi prezent In stadiile
mijlocie; c.adenopatie mediastinala cronice
proeminenta; d.distributie predominant ale catorva boli specifice; f.tiparul HP
subpleurala; care este lista de asocieri caracteristic pentru PIO este
principalul criteriu de diagnostic 3.zonele cu modificari In „fagure de
pentru miere"; si urmatoarele trasaturi: a.sunt
PIO; formate In principal dintr-o retea densa de
g.termenul de PIO este folosit pentru colagen;
acei pacienti la care leziunea este b.frecvent, sunt delimitate de epiteliu
idiopatica, nefiind asociata cu o alta bronsiolar;
stare patologica; c.constau dintr-un infiltrat
h.ceea ce permite diferentierea acestor limfoplasmocitar
leziuni de tiparul de tip PIO; In septurile alveolare; d.sunt formate din
care este cea mai adecvata Inlantuire spatii aeriene chistice
logica: fibrotice;
A. e—>b-»f—►c-»a—>d->g—>h; care este lista de asocieri corecta:
B. A. a-1, b-3, c-2, d-3;
f—>c—>e—>b—»a—> B.a-2, b-1, c-3, d-3;
h—>d-»g; C.a-2, b-3, c-1, d-3;
O D.a-3, b-2, c-3, d-1;
f->d—>g—>b—►e->c—> E.a-3, b-3, c-1, d-2.
a—>h; 1278.Un tipar fibrotic cu unele trasaturi
D.g->b->e->c->a-+d->f->h; similare cu PIO poate fi prezent In
E.g—»d—►f-^b—>e—►c—>a—>h. stadiile
1275. Principalul criteriu de diagnostic cronice ale urmatoarelor boli, ce.:
pentru A. anumite pneumoconioze;
PIO este reprezentat de un tablou B. pneumonita de iradiere;
histopatologic constand In alternanta C. pneumopatia indusa de nitroglicerina;
de D.sarcoidoza;
zone avand urmatoarele aspecte, ce.: E. pneumonia eozinofilica organizata
A. zone de plaman normal; cronica.
B.zone de inflamatie bronsica; 1279. Un tipar fibrotic cu unele trasaturi
C. focare de fibroblasti asemanatoare cu PIO poate fi prezent In
necrozati; stadiile cronice ale urmatoarelor boli,
D.zone de proliferare ce.:
reticulinica; A. silicoza;
E. zone cu modificari In „fagure de B. anumite pneumopatii medicamentoase;
C. pneumopatia indusa de aspiratia
miere".
cronica;
1276.Fiind date urmatoarele zone care
D. pneumonita cronica de
alterneaza pe o proba histopatologica
hipersensibilitate;
prelevata de la un pacient cu PIO:
E. histiocitoza pulmonara cu celule
1 .zonele de inflamatie interstitiala;
Langerhans.
2.zonele de fibroza;
3.zonele cu modificari In „fagure de 1280. Deteriorari acute ale starii clinice la
miere"; 4.zonele de fibroza si cele cu pacientii cu FPI pot fi determinate de
modificari In urmatoarele stari patologice, ce.:
„fagure de miere"; si urmatoarele A. infectii;
trasaturi: a.se caracterizeaza si prin B. embolii pulmonare;
hiperplazia C. emfizem pulmonar;
pneumocitelor de tip 2; b.sunt adesea D. staza pulmonara;
umplute cu mucina; c. contin, adesea, E. insuficienta cardiaca.
fibre musculare netede 1281. Referitor la exacerbarile/acutizarile
hiperplaziate; d.contin, Imprastiate, FPI, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
focare de fibroblasti ce.:
In proliferare; care este lista A. sunt frecvente;
de asocieri corecta: A. a-1, B. reprezinta faze accelerate de declin
b-3, c-4, d-2; B.a-1, b-4, c-3, clinic
d-2; C.a-2, b-4, c-3, d-1; D.a-3, rapid;
b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-1, c-2, C. nu influenteaza prognosticul;
d-3. D.proportia de pacienti la care se produc
1277.Fiind indicate urmatoarele zone variaza Intre 10-57%, variabilitatea
care tinand
alterneaza pe o proba histopatologica probabil de durata perioadei de urmarire
prelevata de la un pacient cu PIO: a
1 .zonele de inflamatie interstitiala; pacientilor;
2.zonele de fibroza;
428 Sindroame de condensare
E. In timpul lor, peste fundalul HP de E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1, f-1, g-1.
pneumonie interstitiala obisnuita survin 1285.Cu privire la forma idiopatica a
leziuni vasculare difuze. PINS,
1282. Exacerbarile/acutizarile FPI sunt urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
caracterizate de urmatoarele trasaturi, A. este o pneumopatie restrictiva acuta;
ce.: B. se prezinta cu un tablou histopatologic
A. agravarea dispneei In interval de similar cu FPI;
cateva Cde obicei, apare la o varsta mai
luni; avansata decat FPI;
B. opacitati difuze nou aparute pe D.cel mai adesea, apare la barbati
radiografie; fumatori;
C. agravarea hipercapniei; E. este adesea asociata cu o boala
D. absenta pneumoniei infectioase; febrila;
E. absenta insuficientei respiratorii; F. prognosticul este mai putin favorabil
F. absenta starii septice. decat In FPI.
1286.Referitor la modificarile TCIR In
Pneumonia interstitiala PINS,
nespecifica (PINS) fiind date urmatoarele evaluari de
1283. Cu privire la PINS, urmatoarele frecventa:
afirmatii sunt corecte, ce.: 1 .cel mai adesea;
A. reprezinta un subgrup de pneumonii 2.adesea; 3.
interstitiale idiopatice; uneori; 4.rareori;
B. nu poate fi deosebita clinic si si urmatoarele modificari: a.bronsectazii
patologic de tractiune; b.opacitati In „geam mat"
de celelalte forme de pneumonie bilaterale, subpleurale;
interstitiala; c. reducerea volumului lobilor inferiori;
C.pneumopatii interstitiale cu un tipar d.anomalii reticulare pot fi prezente;
histopatologic similar pot sa apara In e.imaginea In „fagure de miere"; f.arii
contextul altor afectiuni; parcelare de condensare a spatiilor
D.forma idiopatica este diagnosticata aeriene;
atunci care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
cand se poate identifica vreo afectiune b-2, c-3, d-4, e-3, f-3; B.a-1, b-3, c-3, d-2,
subiacenta; e-3, f-4; C.a-2, b-3, c-3, d-4, e-1, f-3;
E. la TCIR sunt caracteristice opacitatile D.a-2, b-4, c-1, d-3, e-3, f-3; E.a-3, b-1,
In c-2, d-3, e-4, f-3.
„fagure de miere" bilaterale, 1287.Referitor la modificarile
subpleurale. histopatologice
1284.Referitor la etiologia si la din PINS, urmatoarele afirmatii sunt
diagnosticele corecte, ce.:
diferentiale ale PINS, fiind date A. esentiala este uniformitatea afectarii
urmatoarele interstitiale pe Intreaga sectiune a
categorii: mostrei
1 .PPI de care trebuie (si poate fi) de tesut obtinute prin biopsie;
deosebita PINS; B. afectarea interstitiala poate fi
2.afectiuni In contextul carora poate sa predominant celulara sau fibrozanta;
apara un tipar histopatologic similar cu C.exista mai putina eterogenitate
cel din PINS; temporala
si urmatoarele afectiuni: si spatiala;
a.boli de tesut conjunctiv; D. imaginea In „fagure de miere" este
b.pneumonia interstitiala obisnuita; frecventa;
c. pneumonia interstitiala acuta; E. varianta celulara este cea mai
d.pneumonia interstitiala descuamativa; obisnuita.
e.pneumonita de hipersensibilitate 1288.Referitor la diferentele dintre PIO si
cronica; PINS, fiind date cele doua entitati
f.PPI medicamentoasa; patologice:
g.bronsiolita obliteranta cu pneumonie 1.pneumonia interstitiala obisnuita;
organizata idiopatica; 2.pneumonia interstitiala nespecifica; si
care este lista de asocieri corecta: urmatoarele caracteristici: a.uniformitatea
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2, g-2; aspectului histopatologic; b.prognostic
B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1, g-2; prost, mai ales cand survin acutizari;
C.a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2, g-1; c.zonele In „fagure de miere" fac parte
D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1, g-1; din tabloul histopatologic caracteristic;
d.cei mai multi pacienti raspund la B. de obicei, apare la un individ cu boala
tratament; pulmonara severa preexistenta;
care este lista de asocieri corecta: C. manifestari frecvente la prezentare
A. a-1, b-2, c-1, d-2; sunt
B.a-1, b-2, c-2, d-1; febra, tusea si durerea toracica;
C.a-2, b-1, c-1, d-2; D. majoritatea pacientilor dezvolta
D.a-2, b-1, c-2, d-1; insuficienta respiratorie, adesea fiind
E.a-2, b-2, c-1, d-1. necesara ventilatia mecanica;
1289.Cu privire la diferentele dintre PIO E. mortalitatea este mica (>60%).
si 1293.Privitor la PIA, urmatoarele afirmatii
PINS, fiind date cele doua entitati sunt corecte, ce.:
patologice: A. este caracterizata histopatologic (pe
1.pneumonia interstitiala obisnuita; proba prelevata prin biopsie pulmonara)
2.pneumonia interstitiala nespecifica; si de leziune bronsica difuza;
urmatoarele caracteristici: a.imaginea In
„fagure de miere" apare putin sau deloc; B. corespunde probabil sindromului de
b.eterogenitatea aspectului detresa respiratorie acuta idiopatica;
histopatologic; C.perioada prodromala dureaza de obicei
7-14 zile;
ctratamentul are eficienta redusa;
D. pe radiografia toracica se constata
d.majoritatea pacientilor au un
opacifierea difuza unilaterala a spatiilor
prognostic bun;
aeriene;
care este lista de asocieri corecta:
E. de regula, deteriorarea functiei
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
pulmonare continua chiar daca pacientii
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
Isi
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
revin.
D.a-2, b-1, c-1, d-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-1. 1294. Modificarile TCIR din PIA
au
Pneumonia interstitiala acuta urmatoarele caracteristici, ce.:
(PIA) A. unilaterale, asimetrice;
1290.Cu privire la PIA, urmatoarele B. parcelare;
afirmatii C. uneori, aspect de condensare a
sunt corecte, ce.: spatiilor
A. mai este numita si sindrom Hamman- aeriene;
Rich; D. de regula, aspect de „fagure de miere";
B. majoritatea pacientilor sunt mai tineri E. uneori, distributie
de predominant
30 de ani; subpleurala.
C. debutul este de obicei insidios; 1295. Cu privire la punerea diagnosticului
D.poate produce zone bilaterale de de
hiperaeratie (observabile la TCIR); PIA, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
E. majoritatea pacientilor supravietuiesc, ce.:
fiind In viata dupa 5 ani. A. necesita prezenta unui sindrom clinic
1291.Cu referire la PIA, urmatoarele de
afirmatii pneumonie franca lobara;
sunt corecte, ce.: B. necesita confirmarea histopatologica a
A. este cea mai frecventa forma de leziunii alveolare difuze organizate;
pneumopatie interstitiala; C. biopsia pulmonara este inutila;
B. este similara In prezentare cu D. principala modificarea la TCIR este
sindromul aspectul macronodular;
de hiperdistensie alveolara; E. probele ventilatorii sunt decisive.
Cde regula, Incepe In plina stare de Pneumonia organizata criptogena
sanatate; (POC)
D. majoritatea pacientilor au
hipercapnie 1296. Cu privire la POC, urmatoarele
moderata pana la severa; afirmatii sunt corecte, ce.:
E.au fost raportate recidive. A. este cunoscuta si sub denumirea (mai
sugestiva pentru procesul subiacent) de
1292.Referitor la PIA, urmatoarele bronsiolita obliteranta cu pneumonie
afirmatii organizata idiopatica (BOPO);
sunt corecte, ce.:
B. debutul este de obicei Intre 40-60 de
A. este o forma fulminanta de leziune
ani;
pulmonara;
430 Sindroame de condensare
C. la examenul fizic, sunt adesea f.la periferia plamanului; care este lista de
prezente asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-3,
raluri uscate (trosnituri) expiratorii; f-2; B.a-1, b-2, c-2, d-3, e-1, f-2;
D. cea mai frecventa disfunctie C a-1, b-2, c-2, d-3, e-2,
ventilatorie f-1; D.a-2, b-1, c-1, d-2,
pe care o produce este cea e-2, f-3; E.a-2, b-1, c-2,
obstructiva; d-1, e-2, f-3.
E. manifestarile radiologice 1301.Cu privire la tiparul histopatologic
sunt de
caracteristice. BOPO, fiind date urmatoarele categorii:
1297. Referitor la POC, urmatoarele 1 .BOPO criptogena/idiopatica;
afirmatii 2.BOPO secundara;
sunt corecte, ce.: si urmatoarele caracteristici:
A. este un sindrom clinicopatologic de a.poate sa apara ca afectiune primara;
etiologie necunoscuta; b.de obicei, leziunile sunt distribuite In
B. prezentarea poate fi cea a unei boli focare;
de tip c. poate sa apara, In focare, ca reactie
gripal cu tuse, febra, stare generala nespecifica la lezarea tesutului
alterata, oboseala si scadere In pulmonar In cadrul/adiacent altor
greutate; procese patologice;
C. functia pulmonara este de obicei d.nu se cunoaste cauza;
normala; e.poate sa apara ca o componenta a altor
D.cel mai frecvent dezechilibru In gazele afectiuni pulmonare primare;
sanguine pe care-l induce este f.leziunile pot fi parcelare sau difuze;
hipercapnia; E. volumul pulmonar care este lista de asocieri corecta:
apare mult diminuat la A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1, f-2;
examenul radiologie. B.a-1, b-2, c-1, d-1, e-2, f-2;
1298.Opacitatile pulmonare evidentiate C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1;
radiologie la pacientii cu POC au D.a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-1;
urmatoarele caracteristici, ce.: E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1.
A. au caracter alveolar; 1302.Afectiuni In cadrul carora poate sa
B. de regula, sunt unilaterale; apara tiparul histopatologic de BOPO
C.sunt parcelare sau difuze; sunt
D.nu recidiveaza; urmatoarele, ce.:
E.frecvent, sunt migratorii. A. echinococoza;
1299.In POC, TCIR evidentiaza B. granulomatoza
urmatoarele Wegener;
aspecte, ce.: C.limfom;
A. zone de condensare a spatiilor D. pneumonita de hipersensibilitate;
aeriene; E. pneumonie virala.
B. opacitati In „geam mat"; 1303.Fiind date urmatoarele fragmente
C.opacitati macronodulare; dintr-
D.Ingrosarea peretelui bronsic; o fraza referitoare la diagnosticul
E. dilatarea venelor pulmonare. diferential
1300.Referitor la localizarea leziunilor al BOPO (HP = histopatologic):
evidentiabile prin TCIR sau prin biopsie a.Intru cat;
pulmonara la pacientii cu POC, fiind b.trebuie exclusa (sau confirmata) o
date forma
urmatoarele Inceputuri de fraza: secundara de BOPO; c.trebuie reevaluat
1.modificarile evidentiate de TCIR apar atent orice pacient la
mai frecvent; care se descopera tiparul HP de BOPO;
2.biopsia pulmonara evidentiaza tesut d.tiparul HP de BOPO poate sa apara In
de cadrul altor afectiuni primare;
granulatie; 3.biopsia pulmonara e.drept urmare;
evidentiaza infiltrat care este cea mai corecta reconstructie:
inflamator cronic; si urmatoarele A. c—>a-+b->d—>e;
sfarsituri de fraza: a.In zonele inferioare B.
ale plamanilor; b.In caile aeriene mici; c—>a—>d—>b
c.In spatiile aeriene; —>e;
d.In alveolele din jurul teritoriilor cu C.c—>e—>d—>a
leziuni organizate; —>b;
e.In duetele alveolare; D.d—>e-+c—►a->b;
E.e->c—>b—►a->d. a.uscaciunea generala si lipsa secretiilor
din caile aeriene determina
PPI asociate cu diverse stari principalele
patologice probleme;
1304.Date fiind urmatoarele stari b.se acumuleaza macrofage de
patologice dimensiuni mari, Incarcate cu material
In care pot sa apara leziuni pulmonare lipidic (evidentiate In maduva drept
interstitiale: „histiocite albastre ca marea");
1.pneumonia interstitiala descuamativa; c.la pacientii cu astm, poate sa apara ca
2.polimiozita/dermatomiozita; reactie de hipersensibilitate la
3.limfangioleiomiomatoza pulmonara; Aspergillus sau la alti fungi;
4.boala Niemann-Pick; si d.se formeaza bule, a caror ruptura
urmatoarele caracteristici: produce pneumotorace; care este lista
a.apare o acumulare importanta de de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2;
macrofage In spatiile alveolare cu B.a-1, b-4, c-3, d-2; C.a-2, b-4, c-3, d-1;
fibroza D.a-3, b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-1, c-2, d-3.
interstitiala minima; b.apar 1307.Numite fiind urmatoarele stari
hepatosplenomegalie (cu patologice In care pot sa apara leziuni
trombocitopenie) si tulburari pulmonare interstitiale (PID =
neurologice; c.se produce obstructia pneumonia
venulelor cu interstitiala descuamativa):
hemoptizie; d.slabiciunea muschilor 1 .granulomatoza limfomatoida;
respiratori se 2.granulomatoza bronhocentrica;
asociaza cu atelectazie si infectii 3.PPI asociata cu bronsiolita respiratorie;
secundare; care este lista de asocieri 4.PPI asociata cu sindromul Sjogren;
corecta: si urmatoarele caracteristici:
A. a-1, b-4, c-3, d-2; a.principalele manifestari respiratorii sunt
B. a-2, b-4, c-3, d-1; raguseala, tusea si bronsita;
C.a-3, b-1, c-4, d-2; b.este o forma de limfom malign care
D.a-3, b-4, c-2, d-1; poate afecta virtual orice organ, dar cel
E.a-4, b-2, c-1, d-3. mai adesea plamanii, pielea si sistemul
1305.Indicate fiind urmatoarele stari nervos central;
patologice In care pot sa apara leziuni ceste considerata o varianta a PID si se
pulmonare interstitiale: prezinta clinic similar cu PID;
1.pneumonia interstitiala d.nu este o entitate clinica specifica, ci un
descuamativa; termen histologic descriptiv desemnand
2. polimiozita si dermatomiozita; un raspuns patologic neobisnuit si
3.limfangioleiomiomatoza pulmonara; nespecific la diverse agresiuni asupra
4.boala Niemann-Pick; si cailor aeriene;
urmatoarele caracteristici: care este lista de asocieri corecta:
a.cauza este deficitul de A. a-1, b-2, c-4, d-3;
sfingomielinaza; B.a-2, b-4, c-3, d-1;
b.leziunile de PPI sunt mai frecvente la C.a-3, b-1, c-2, d-4;
pacientii cu anticorp anti-Jo-1 (dirijat D.a-4, b-1, c-3, d-2;
Impotriva histidil-ARNt-sintetazei); E.a-4, b-3, c-1, d-2.
c.se produce obstructia venulelor cu 1308.Desemnate fiind urmatoarele stari
hemosideroza; patologice In care pot sa apara leziuni
d.apare exclusiv la fumatori; pulmonare interstitiale:
care este lista de asocieri corecta: 1.PPI asociata cu bronsiolita respiratorie;
A. a-1, b-4, c-2, d-3; 2.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
B.a-2, b-3, c-4, d-1; 3.boala Niemann-Pick; 4.granulomatoza
C.a-3, b-1, c-2, d-4; bronhocentrica; si urmatoarele
D.a-4, b-2, c-3, d-1; caracteristici: a.se acumuleaza
E. a-4, b-3, c-1, d-2. macrofage In alveolele peribronsice;
1306.Propuse fiind urmatoarele stari b.citoplasma celulelor afectate este
patologice In care pot sa apara leziuni destinsa prin lizozomi plini cu
pulmonare interstitiale: sfingomielina si colesterol;
1.PPI asociata cu sindromul Sjogren; c. proliferarea unor celule musculare
2.limfangioleiomiomatoza pulmonara; netede cu aspect imatur determina
3.boala Niemann-Pick; fenomene obstructive; d.aproximativ
4.granulomatoza bronhocentrica; jumatate din pacienti au astm
si urmatoarele caracteristici:
432 Sindroame de condensare
C.a-2, b-2, c-2, d-3, e-1; D.a-2, b-3, c-2, Care o sensibilitate apreciabila pentru
d-1, e-2; E.a-3, b-2, c-1, d-2, e-2. TVP proximala, dar nu si pentru cea
1507. Cu privire la investigatiile distala (de gamba) izolata;
paraclinice D.are o sensibilitate <50% pentru TEP;
folosite In TEP/TVP, fiind date E. se produce In multe boli sistemice.
urmatoarele 1511.Referitor la nivelul plasmatic al D-
categorii: dimerilor (si la importanta acestuia In
1.investigatii neimagistice; 2.investigatii diagnosticul TVP si al TEP), urmatoarele
imagistice neinvazive; 3.investigatii afirmatii sunt corecte, ce.:
imagistice invazive; si urmatoarele A. In mod normal, este <500 ng/mL;
investigatii: a.ecografia venoasa; B. In TVP si In TEP, creste ca urmare a
b.flebografia cu substanta de contrast; procesului de fibrinogeneza;
c.electrocardiograma; d.ecocardiog rafia; C.este normal la mai mult de 95% din
e.rezonanta magnetica nucleara toracica; pacientii fara TEP;
care este lista de asocieri corecta: D.Intre pacientii cu suspiciune clinica
A. a-1, b-2, c-2, d-2, e-3; joasa
B.a-2, b-1, c-2, d-2, e-3; de TVP, este normal la mai mult de 90%
C.a-2, b-2, c-3, d-2, e-1; dintre cei fara TVP;
D.a-2, b-3, c-1, d-2, e-2; E. cresterea lui are o mare specificitate
E. a-3, b-2, c-2, d-1, e-2. pentru diagnosticul de TEP;
1508. Cu privire la investigatiile F. este rareori crescut la pacientii
neimagistice spitalizati.
In TEP, urmatoarele afirmatii sunt 1512.Conditii, patologice sau nu, altele
corecte, decat TVP sau TEP, care se asociaza
ce.: cu
A. utilitatea lor este independenta de cresterea D-dimerilor sunt urmatoarele,
datele ce.:
clinice; A. infarctul miocardic acut;
B. semnificatia lor este influentata de B. pneumonia;
probabilitatea clinica de TVP sau de C. starile septice;
TEP; D. bolile neoplazice;
C. sunt lipsite de riscuri; E. orice tulburare somatoforma;
D. sunt relativ ieftine; F. starile postoperatorii;
E. au o specificitate ridicata. G.sarcina, mai ales primul trimestru.
1509.Cu privire la D-dimerii plasmatici (si 1513.Cu privire la utilitatea determinarii
la gazelor sanguine In TEP, urmatoarele
valoarea lor In diagnosticul TVP si al afirmatii sunt corecte, ce.:
TEP), A. Pa02 este adesea scazuta la pacientii
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: cu
A. una dintre tehnicile frecvent folosite TEP;
pentru determinarea lor cantitativa este B. la multi pacienti cu TEP, PaCo2 este
ELISA (enzyme-linked immunosorbent crescuta din cauza hiperventilatiei
assay); determinate de dispnee;
B. cresterea lor are o sensibilitate <50% C.determinarea gazelor sanguine are o
pentru TVP; mare utilitate diagnostica In TEP;
C. cresterea lor are o sensibilitate pentru D.cand exista suspiciunea de TEP,
TVP mai mare decat pentru TEP; determinarea Pa02 permite diferentierea/
D. la pacientii cu suspiciune de TVP sau depistarea pacientilor care au TEP cu
de adevarat;
TEP, masurarea lor este utila pentru E. masurarea gradientului de oxigen
punerea diagnosticului definitiv; alveolo-arterial este fidela In trierea
E. determinarea lor este utila mai ales la pacientilor banuiti de TEP pe baza
pacientii spitalizati. tabloului clinic.
1510.Referitor la cresterea D-dimerilor, 1514.Cu privire la testul calitativ de
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: aglutinare pe latex pentru determinarea
A. este consecinta proteolizei fibrinei sub D-
actiunea tripsinei; dimerilor la pacientii banuiti de TEP,
B. indica tromboliza endogena eficienta urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
din A. este mai scump decat testul ELISA;
punct de vedere clinic;
Trombembolismul pulmonar (TEP) si venos (TEV)
B. este recomandabil sa se foloseasca c-2, d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-1, d-3,
initial In trierea pacientilor; e-2; D.a-2, b-2, c-1, d-1, e-3; E.a-3,
C. rezultatul negativ permite excluderea b-1, c-2, d-1, e-2.
diagnosticului de TEP; 1518. Fiind date cele trei componente ale
D. daca este negativ, nu mai este necesar semnului S^Ta din cordul pulmonar
sa se efectueze un test ELISA; acut:
E. daca este pozitiv, testul ELISA va fi, de 1 .ST (unda S proeminenta In D1);
asemenea, pozitiv. 2.Q3 (unda Q In D3); 3.T3 (unda T
1515.Cu privire la testul cantitativ ELISA negativa In D3); si urmatoarele explicatii:
pentru determinarea D-dimerilor: a.suprasolicitarea VD trage axul inimii
A. valorile >500 ng/mL sunt considerate catre dreapta;
crescute; b.VD se dilata si Impinge In sus VS,
B. valorile sunt crescute doar la 50% astfel Incat septul interventricular se
dintre orizontalizeaza si unda
pacientii cu TEP; corespunzatoare depolarizarii septale
Care o sensibilitate scazuta; devine mai evidenta;
D.are o mare specificitate c.tiparul de suprasolicitare a VD este
pentru diagnosticarea TEP; vizibil In aceea dintre derivatiile
E. este mai putin sensibil decat testul de standard care reflecta cel mai direct
aglutinare pe latex; VD;
F. nu poate fi folosit pentru a exclude un care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
TEP. b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-3, c-1;
1516.Fiind date urmatoarele modificari 265
ale D.a-3, b-1, c-2;
bioindicatorilor cardiaci care se pot E.a-3, b-2, c-1.
produce 1519.Cu privire la modificarile ECG
In TEP: caracteristice pentru cordul pulmonar
1 .cresterea troponinei plasmatice; acut
2.cresterea (fragmentului N-terminal al determinat de TEP, urmatoarele afirmatii
pro)peptidei natriuretice cerebrale; sunt corecte, ce.:
3.cresterea bioindicatorilor cardiaci; A. aspectul din D3 este sugestiv pentru un
infarct anterior;
si urmatoarele evenimentele (cauze, B. unda R creste putin In amplitudine din
consecinte, concomitente): V,
a.microinfarcte de VD; pana In V4;
b.Intinderea/tensionarea miocardului; C. unda T din V4-V6 se negativeaza;
c.cresterea mortalitatii prin TEP; D.S1Q3T3 este o modificare relativ
d.cresterea frecventei principalelor specifica,
complicatii ale TEP; care este lista de dar putin sensibila;
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3; E. cea mai frecventa aritmie
B.a-1, b-3, c-2, d-3; C.a-2, b-1, c-3, d-3; este
D.a-3, b-1, c-2, d-3; E.a-3, b-2, c-3, d-1. bradicardia sinusala.
1517. Referitor la modificarile ECG 1520.Referitor la modificarile ECG
determinate de cordul pulmonar acut, atribuite
fiind cordului pulmonar acut determinat de
date urmatoarele categorii: TEP,
1 .semne de suprasolicitare/dilatare urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
acuta a VD; A. ECG poate sa fie normala;
2. semne de suprasolicitare/dilatare B. dintre tulburarile de ritm, cele mai
acuta a VD simuland un IMA anterior; frecvente sunt extrasistolele
3. semne care simuleaza un IMA ventriculare;
inferior; si urmatoarele semne: C. cea mai citata anomalie (cu exceptia
a.bloc de ram drept; tahicardiei sinusale) este aspectul Q1S3T3;
b.deviatie axiala dreapta; D.axa electrica este deviata la stanga;
c.unda Q si unda T negativa In D3; E. inversarea undei T In derivatiile
d.negativarea undei T In V1-V4; anterioare reprezinta, probabil, cea mai
e.unda R amputata (nu creste In frecventa anomalie;
amplitudine) In V1-V4; care F. dintre tulburarile de conducere, cea
este lista de asocieri corecta: A. mai
a-1, b-1, c-3, d-2, e-2; B.a-1, b-3,
256 Sindroame de condensare
tratament radical diferit) si pot fi B. EcoCG este utila pentru trierea rapida
diferentiate a
prin EcoCG; care este cea de-a cincea, pacientilor cu suferinta acuta la care
cu exista
un tablou distinct, greu de confundat cu suspiciunea de TEP;
al C.cel mai cunoscut semn indirect de TEP
celorlalte: la ETT este hipochinezia peretelui
A. infarctul miocardic acut; anterior al VS asociata cu motilitate
B. tamponada pericardica; normala a apexului VD;
C.disectia de aorta; D.ETE este indicata la pacientii cu
D.TEP complicat cu insuficienta cardiaca insuficienta renala;
dreapta; E. detectarea prin EcoCG a disfunctiei VD
E. TEP periferic recidivant. cauzate de TEP ajuta la stratificarea
1546.Cu privire la rolul ecocardiografiei riscului si la stabilirea prognosticului si a
(EcoCG) In diagnosticul TEP, tratamentului.
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce. (ETT =
EcoCG
transtoracica, ETE = EcoCG
transesofagiana):
A. EcoCG este demna de Incredere
pentru
diagnosticarea TEP acut;
scintigrafia pulmonara nu este
Sindroame de supuratie
A. reprezinta dilatatia anormala si
Bronsectaziile trecatoare
1561.Cu privire la bronsectazii, a bronhiilor;
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
459 Sindroame de supuratie
b-3, c-2; C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2; d.dilatatia bronhiilor;
E. a-3, b-2, c-1. e.constituirea bronsectaziilor; care este
1599. Date fiind urmatoarele cauze lantul temporal/cauzal corect: A. c—b—
neinfectioase ale bronsectaziilor: a—d—e;
1 .expunerea la o substanta toxica/iritanta; 280
2.deficitul de a1-antitripsina; B.
3.hipoplazia vaselor limfatice; a—>d—>b—>c—
si urmatoarele stari patologice (cauze, >e;
consecinte): C.c->d->a->b-ve;
a.aspiratia continutului gastric acid; D.d—>-a->b->c—
b.coloratia galbena a unghiilor; >e; E.
c.aparitia timpurie a emfizemului e—►a->b->c-»d.
panacinar; care este lista de asocieri 1603.Cu privire la bronsectaziile asociate
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; cu
C.a-2, b-1, c-3; D.a-3, b-1, c-2; E. a-3, aspergiloza bronhopulmonara alergica,
b-2, c-1. urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
1600.Fiind date urmatoarele evenimente A. inflamatia declansata de raspunsul
implicate In patogeneza bronsectaziilor imun
de poate avea efecte distructive asupra
cauza neinfectioasa: bronhiilor;
a.reactie inflamatoare severa In tractul B. raspunsul imun este raspunzator, cel
respirator; b.distrugerea peretelui putin partial, de aparitia bronsectaziilor;
bronsic; c. inhalarea/aspiratia unei C. raspunsul imun apare ca reactie la
substante toxice/ bacterii din genul Aspergillus;
iritante; D. microorganismele colonizeaza caile
d.constituirea bronsectaziilor; care este aeriene si declanseaza o reactie imuna;
lantul temporal/cauzal corect: E. pacientii au frecvent neutrofilie.
A. c—a—b—d; 1604.Cu privire la sindromul unghiilor
B. a—b—c—d; galbene, urmatoarele afirmatii sunt
C.a—d—c—b; corecte,
D.b—a—c—d; E.c—b—a— ce.:
d. A. vasele limfatice sunt hiperplazice;
1601.Cu privire la bronsectaziile asociate B. una dintre manifestarile tipice este
cu tromboza venoasa profunda;
expunerea la o substanta toxica/iritanta, C.din triada de manifestari caracteristice
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: face parte revarsatul pericardic;
A. substanta toxica/iritanta declanseaza o D.unghiile capata o coloratie galbena;
reactie imuna severa In tractul E.apar bronsectazii la aproximativ 40%
respirator; din
B. bronsectaziile pot sa apara In urma pacienti.
inhalarii de azot; 1605.Referitor la modul In care Incep, se
C. inhalate, gazele toxice pot provoca manifesta si evolueaza bronsectaziile,
inflamatia bronhiilor; fiind
D. continutul gastric acid aspirat In tractul date urmatoarele categorii:
respirator poate duce la aparitia 1 .modalitatea tipica de prezentare a
bronsectaziilor; bronsectaziilor; 2.evenimente care ar
E. continutul digestiv care patrunde In trebui sa ridice
tractul respirator este, de regula, steril. suspiciunea clinica de bronsectazie;
1602.Fiind date urmatoarele evenimente 3.simptome sistemice obisnuite;
implicate In patogeneza bronsectaziilor 4.bronsectazie initiata de un episod
prin infectios specific; S.absenta unui
mecanism imun: eveniment initiator
a.modificari distructive In peretele dramatic; 6.bronsectazie „uscata"
bronhiilor; Intr-un lob
b.inflamatie bronsica; superior; si urmatoarele manifestari:
c. raspuns imun In caile aeriene; a.tuse persistenta sau recurenta si sputa
Bronsectaziile 466
Sindroame obstructive
E. cu cat este mai severa, cu atat
Astmul genereaza un tablou auscultator mai
Introducere zgomotos.
1665.Cu privire la definitia astmului, 1667.Cu privire la astm, urmatoarele
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este dificil sa se cada de acord asupra A. caracteristica pentru astm este
definitiei astmului; obstructia
fluxului de aer;
B. nu exista un consens cu privire la
descrierea sindromului clinic si a B. gradul obstructiei variaza mult, atat
patologiei spontan, cat si la tratament;
bolii; C.Ingustarea cailor aeriene este de
C. enuntarea unei definitii clare, obicei
neechivoce reversibila;
si unanim acceptate a astmului depinde D. obstructia fluxului de aer poate sa aiba
de un grad de ireversibilitate la unii pacienti
Intelegerea corecta a etiologiei si a cu astm acut;
mecanismelor; E. simptomele cele mai caracteristice
sunt
D. un element caracteristic este inflamatia
tusea si expectoratia;
cronica specifica a mucoasei cailor F. astmul este o stare patologica
aeriene proximale; eterogena,
E. unul dintre principalele scopuri ale
In patogeneza careia factorii genetici
tratamentului este de a reduce
interactioneaza cu cei ambientali.
inflamatia
cailor aeriene. 1668.Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice definitorii pentru
1666.Referitor la obstructia bronsica la
patogeneza
pacientul In criza de astm bronsic, astmului:
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
a.aparitia simptomelor: respiratie
A. se produce mai ales In caile respiratorii suieratoare si dispnee; b.reducerea
mari; fluxului de aer; c.factori declansatori;
B. are mai multe mecanisme, dintre care d.tip special de inflamatie bronsica;
cel e.Ingustarea excesiva a bronhiilor;
mai putin reversibil este f.receptivitate crescuta (fata de
bronhoconstrictia; neastmatici) la o mare varietate de
Care printre cauze edemul inflamator al factori
mucoasei bronsice;
D.este cauzata In principal de secretia
bronsica;
477 Sindroame obstructive
2.factori de risc ambientali; 3.factori B. cea mai frecventa dintre bolile atopice
declansatori; si urmatorii factori: asociate cu astmul este conjunctivita
a.originea etnica (este posibil sa fie alergica;
implicata); C.In mod obisnuit, pacientii astmatici nu
b.efortul; au alte boli atopice;
c. infectiile respiratorii; D. majoritatea indivizilor atopiei devin
d.hiperventilatia; astmatici;
care este lista de asocieri corecta: E. alergenii care duc la sensibilizare sunt
A. a-1, b-2, c-3, d-3; de
B. a-1, b-3, c-2, d-3; obicei proteine cu activitate proteazica;
C.a-2, b-3, c-3, d-1; F. multi pacienti atopiei au un istoric
D.a-3, b-1, c-3, d-2; familial
E.a-3, b-3, c-1, d-2. de boli neoplazice.
1684.Cu referire la factorii de risc si la cei
1687.Printre alergenii cei mai frecventi
declansatori implicati In patogeneza se
astmului, fiind date urmatoarele afla urmatorii, ce.:
categorii: A. particulele de silicati din praful de
1 .factori de risc ambientali; casa;
2.factori declansatori; B. urina de pisica sau de caine;
si urmatorii factori: C.gandacii;
a.obezitatea (este posibil sa fie D. frunzele de graminee (iarba) si de
implicata); arbori;
b.vaporii de vopsele; E. rozatoarele (la persoanele care
c.pulverizatoarele domestice; lucreaza
d.infectiile virale din prima copilarie (este In laboratoare).
posibil sa fie implicate); care 1688.Cu privire la reactia de
este lista de asocieri corecta: A. hipersensibilitate de tip II, urmatoarele
a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, afirmatii sunt corecte, ce.:
d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, A. este mecanismul principal de
c-1, d-2; E.a-2, b-2, c-1, d-1. producere
1685.Cu privire la rolul atopiei In al urticariei;
patogeneza B. este mediata de histamina;
astmului, urmatoarele afirmatii sunt Ceste mediata de IgE;
corecte, D.se produce la 6-8 ore de la contactul
ce.: sensibilizant; E. este blocata de
A. atopia este principalul factor de risc antihistaminice.
pentru astm; 1689.Cu privire la reactia de
B. rinita alergica pare sa fie prezenta la 8- hipersensibilitate de tip I, urmatoarele
10% din pacientii astmatici; afirmatii sunt corecte, ce.:
C.dermita (eczema) atopica este una A. este mediata de IgG;
dintre comorbiditatile astmului; B. este mediata de complement;
D. se estimeaza ca atopia ar putea fi C. se produce la 6-8 ore de la contactul
prezenta la 4-5% din populatia tarilor sensibilizant;
dezvoltate; D.este blocata de cortizon;
E.o serie de factori ambientali sau E. este implicata In producerea urticariei.
genetici
predispun la aparitia astmului la indivizii 1690.Cu privire la astmul extrinsec,
atopiei; urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
F. atopia este provocata de producerea A. mai este numit si astm alergic;
determinata genetic a anticorpilor IgG B. mecanismul patogen este mediat de
specifici. IgG;
1686.Referitor la rolul atopiei In C. apare mai frecvent la adulti si varstnici;
patogeneza D. se asociaza cu istoric personal si/sau
astmului, urmatoarele afirmatii sunt familial de boli alergice (astm,
corecte, urticarie,
ce.: eczema etc);
A. indivizii neatopici au un risc crescut de E. testele cutanate la alergeni sunt
a negative.
dezvolta astm;
Astmul 480
care este lista de asocieri corecta: 3.volumul rezidual creste (mult) mai mult
A. a-1, b-2, c-3, d-3; decat capacitatea pulmonara totala; si
B.a-1, b-3, c-3, d-2; urmatoarele consecinte:
C.a-2, b-1, c-3, d-3; a.scade capacitatea vitala;
D.a-2, b-3, c-1, d-3; b.creste volumul rezidual;
E. a-3, b-3, c-1, d-2. c.creste raportul dintre volumul rezidual
1911.Referitor la modificarile probelor si capacitatea pulmonara totala;
ventilatorii In BPOC, fiind date d.creste capacitatea pulmonara totala;
urmatoarele care este lista de asocieri corecta: A. a-
Inceputuri de fraza: 1, b-2, c-1, d-3; B.a-1, b-3, c-2, d-1;
1.In general, scaderea fluxului de aer C.a-2, b-1, c-3, d-1; D.a-2, b-3, c-1, d-1;
concomitenta cu reducerea volumului E.a-3, b-1, c-1, d-2.
pulmonar; 1914.Fiind date urmatoarele modificari
2.In stadiile timpurii ale BPOC, scaderea fiziopatologice care pot explica efectul
fluxului de aer; pozitiv pe care hiperinflatia toracelui Il
3.In formele mai avansate de boala, poate
scaderea fluxului expirator; si avea asupra fluxului de aer din timpul
urmatoarele sfarsituri de fraza: respiratiei normale:
a.este evidenta, pe curba expiratorie, a.caile aeriene se largesc; b.se mentine
doar cand volumul pulmonar ajunge la fluxul expirator maxim; c. rezistenta
nivelul capacitatii reziduale functionale cailor aeriene scade; d.presiunea de
sau coboara sub aceasta (apropiindu-se recul elastic creste; e.volumul pulmonar
de volumul rezidual); creste;
b.este usor vizibila pe ramul expirator al care este Inlantuirea cauzala corecta:
curbei flux-volum; A. c—>a—>b—>e—>d;
c.se exprima prin deprimarea partii B.
terminale a ramului descendent al d-*c—>b—>a
curbei flux-volum; —>e
d.se observa pe Intreaga curba O
expiratorie; d-»e—>a-»c—>b
care este lista de asocieri corecta: D. e—>d—»a—>c—»b
A. a-1, b-2, c-3, d-2; E.e-»d->c—>b—>a.
B.a-2, b-1, c-2, d-3; 1915.Cu privire la hiperinflatia care
C.a-2, b-2, c-1, d-3; apare In
D.a-2, b-3, c-2, d-1; BPOC, urmatoarele afirmatii sunt
E.a-3, b-2, c-2, d-1; corecte,
1912.Fiind date urmatoarele evenimente ce.:
fiziopatologice care explica modificarile A. se produce timpuriu In evolutia bolii;
parametrilor ventilatori In BPOC: B. este regresiva;
a.obstructia cailor aeriene; C.ajuta la compensarea obstructiei cailor
b.scade capacitatea vitala; c.creste aeriene;
volumul rezidual; d.aerul ramane blocat D.determina bombarea diafragmei;
In plamani; care este Inlantuirea cauzala E. are efecte benefice asupra dinamicii
corecta: respiratiei.
A. a->d->c-+b; 1916.Fiind date urmatoarele afirmatii
B. b->c—>a—>d; referitoare la consecintele aplatizarii
C.b—>d—>c—>a; diafragmei:
D.c->d-»b-»a; a.este Impiedicata inspiratia;
E. d->b—►a->c. b.este stanjenita miscarea cutiei
1913.Referitor la felul In care se explica toracice;
modificarile volumelor pulmonare In c.presiunea abdominala pozitiva din
BPOC, timpul
fiind date urmatoarele inspiratiei nu este aplicata la fel de
cauze/mecanisme: eficient peretelui toracic3; d.se reduce
1 .„blocarea aerului"; zona de apozitie dintre
2.hiperinflatie;
3
In mod normal, distensia abdomenului antreneaza
expansiunea bazei toracelui, ceea ce ajuta la
inspiratie.
504 Sindroame obstructive
1937. Fiind date urmatoarele leziuni care B. hipertrofia musculaturii netede este
pot mai
sa apara In caile aeriene mari In BPOC: proeminenta decat In astm;
333 C. hiperreactivitate bronsica contribuie la
1. hipertrofie; 2.hiperplazie; 3.metaplazie cresterea fluxului de aer;
scuamoasa; si urmatoarele structuri pe D. efectul elastazei neutrofilelor asupra
care acestea le pot afecta: a.epiteliul secretiei bronsice depinde de actiunea
bronsic; b.giandele mucoase; c.celulele ei
caliciforme; d.musculatura neteda; care proteolitica;
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, E. elastaza neutrofilelor este unul dintre
c-2, d-3; B.a-1, b-2, c-1, d-3; C.a-2, b-1, cei
c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-1; E.a-3, b-2, mai potenti secretagogi cunoscuti.
c-1, d-1. 1941. Referitor la leziunile cailor aeriene
1938.Referitor la leziunile cailor aeriene mari
mari din BPOC, fiind date urmatoarele
din BPOC, urmatoarele afirmatii sunt cauze:
corecte, ce.: 1 .fumatul;
A. fumatul determina atrofierea glandelor 2.metaplazia scuamoasa;
mucoase; 3.hiperreactivitatea bronsica; si
B. tusea si hiperproductia de mucus sunt urmatoarele consecinte:
definitorii pentru emfizemul pulmonar; a.carcinogeneza;
C. tusea si sputa excesiva reflecta b.hipertrofierea glandelor mucoase;
cresterea c. limitarea fluxului de aer;
si extinderea structurilor producatoare care lista de asocieri este cea mai
de corecta:
mucus; A. a-1, b-3, c-2;
D. scade numarul celulelor B. a-2, b-1, c-3;
caliciforme; C.a-2, b-3,
E.In bronhii se produce metaplazie c-1;
intestinala, care predispune la D.a-3, b-1,
carcinogeneza. c-2;
1939.Cu privire la leziunile cailor aeriene E. a-3, b-2,
mari din BPOC, urmatoarele afirmatii c-1.
sunt 1942. Referitor la leziunile cailor aeriene
corecte, ce.: mari
A. fumatul determina reducerea celulelor din BPOC, fiind date urmatoarele
caliciforme; cauze:
B. leziunile cailor aeriene mari sunt 1 .fumatul;
responsabile de limitarea fluxului de aer 2.hipertrofierea glandelor mucoase;
la 3.metaplazie scuamoasa;
pacientii cu BPOC; 4.interventia
C.hiperreactivitatea bronsica este mai neutrofilelor; si
importanta decat In astm; urmatoarele consecinte:
D. hipertrofia musculaturii netede a.sputa purulenta;
contribuie b.tusea si productia de mucus;
la limitarea fluxului de aer; c. perturbarea functiei de curatare a
E. elastaza neutrofilelor inhiba secretia complexului mucociliar;
bronsica. d.hiperplazia celulelor caliciforme; care
lista de asocieri este cea mai corecta: A.
1940.Referitor la leziunile cailor aeriene a-1, b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.
mari a-3, b-1, c-2, d-4; D.a-3, b-4, c-1, d-2;
din BPOC, urmatoarele afirmatii sunt E.a-4, b-2, c-3, d-1.
corecte, ce.:
A. teritoriul de distributie al celulelor 1943. Referitor la leziunile cailor aeriene
caliciforme In arborele bronsic se mari
restrange; din BPOC, fiind date urmatoarele
cauze/
mecanisme:
Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) 509
B- Pco2 este
crescut; C. HC03"
este scazut;
D.In perioada de stare, acidoza
respiratorie este complet compensata
metabolic;
E.In primele momente ale unei
acutizari acidoza respiratorie se
decompenseaza;
F. ca disfunctie ventilatorie, predomina
sindromul restrictiv;
G.principalul mecanism al hipoxemiei
este cel de sunt.
Sindroame pleurale
a.tuberculoza; b.pneumonii virale; c.
Pleurita infarct pulmonar; care este lista de
2112. Referitor ia pleurita, urmatoarele asocieri corecta:
afirmatii sunt corecte, ce.: A. a-1, b-2, c-3;
A. reprezinta inflamatia pleurei, fiind B.a-1, b-3, c-2;
numita C.a-2, b-1, c-3;
si pleurezia uscata; D.a-3, b-1, c-2;
B. apar depozite fibrinoase la suprafata E.a-3, b-2, c-1.
pleurei; 2115.Pleurita poate fi produsa de
C. cel mai adesea, apare ca patologie urmatoarele patologii pulmonare, cu
primar pleurala; exceptia:
D. principalele simptome respiratorii sunt A. pneumonii virale;
dispneea si tusea; B. pneumonii bacteriene nespecifice;
E. principalul simptom general este C.tuberculoza pulmonara;
febra/ D. astm bronsic;
subfebra. E. emfizem pulmonar.
2113. Referitor la cauzele pleuritei, fiind 2116.Despre durerea din pleurita
date urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
urmatoarele categorii: A. este Intotdeauna de mare intensitate;
1 .patologie pulmonara inflamatoare; B. nu este influentata de miscarile cutiei
2.patologie pulmonara tumorala; toracice;
3.patologie pulmonara infectioasa Ceste unul dintre principalele simptome;
nespecifica; si urmatoarele afectiuni: D. este ameliorata de tuse;
a.pneumonii bacteriene; E.obliga pacientul sa respire amplu.
b.pneumonite neinfectioase 2117.Cu privire la durerea din pleurita
(autoimune etc); urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
c. cancer pulmonar; A. In formele usoare, se rezuma la jena
care este lista de asocieri corecta: la
A. a-1, b-2, c-3; respiratiile mai ample;
B.a-1, b-3, c-2; B. In formele severe, este resimtita ca un
C.a-2, b-3, c-1; junghi intens permanent;
D.a-3, b-1, c-2; C. se accentueaza la expiratie;
E.a-3, b-2, c-1. D.se accentueaza la imobilizarea
2114. Cu privire la cauzele pleuritei, fiind toracelui; E. de obicei, este localizata la
date urmatoarele categorii: distanta de procesul inflamator.
1 .patologie pulmonara infectioasa 2118.Cu privire la localizarea durerii din
nespecifica; 2.patologie pulmonara pleurita, urmatoarele afirmatii sunt
infectioasa corecte,
specifica; 3.patologie pulmonara ce.:
vasculara; si urmatoarele afectiuni: A. de obicei, este localizata In dreptul
procesului inflamator;
537
A. este diagnosticul cel mai frecvent D.de obicei, lichidul pleural contine
scapat predominant plasmocite; E. pentru
din vedere In diagnosticul diferential al evidentierea bacilului Koch,
unui pacient cu revarsat lichidian pleural trebuie utilizate coloratii speciale.
de cauza necunoscuta; 2238.Semne generale care, In mod
B. cel mai frecvent simptom este tusea; caracteristic, pot preceda aparitia
C. lichidul pleural este aproape pleureziei
Intotdeauna tuberculoase sunt urmatoarele, ce.:
un transsudat; A. dispnee;
D.la ora actuala, principalul instrument B. febra Inalta cu frison solemn;
folosit In stabilirea diagnosticului este C.transpiratii matinale;
scintigrafia pulmonara; D.hiperfagie;
E. la nevoie, pentru punerea
E. scadere In greutate.
diagnosticului
se recurge la ecografie; 2239.Cu referire la pleurezia
F. daca revarsatul lichidian pleural creste tuberculoasa,
In urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
dimensiuni In ciuda tratamentului A. daca apare, durerea este, In mod
anticoagulant, pacientul are probabil obisnuit, de tip nevralgic;
embolii recurente sau o alta boala; B. tusea este, de obicei, productiva;
G.daca un pacient considerat a avea TEP C.In lichidul pleural, neutrofilele devin
nu raspunde la tratament, trebuie avute predominante In fazele tardive;
In vedere diagnostice alternative, D. lichidul pleural se poate transforma
precum emfizemul pulmonar sau purulent;
bronsita cronica. E. la ora actuala, diagnosticul de
pleurezie
Pleurezia tuberculoasa tuberculoasa se stabileste, In primul
2236. Fiind date urmatoarele categorii de rand,
cauze de exsudat pleural la pacientul prin examinarea histopatologica a
tanar: materialului prelevat prin biopsie
1 .cea mai frecventa cauza In tara pleurala.
noastra 2240.Referitor la pleurezia tuberculoasa,
(si In alte tari In curs de dezvoltare); urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
2.cea mai frecventa cauza In Statele A. In tarile In curs de dezvoltare,
Unite (si In alte tari dezvoltate); tuberculoza este o cauza rara de
3.cauze mai putin frecvente; exsudat
4.cauze rare la ora actuala; si pleural;
urmatoarele cauze: B. poate Incepe cu durere toracica si/sau
a.lupus; dispnee;
b.pneumonie; C. expectoratia este aproape Intotdeauna
c. tuberculoza; prezenta;
d.sifilis secundar sau tertiar; D. pentru evidentierea bacilului Koch, cel
e.infarct pulmonar; mai adesea este suficienta examinarea
f.reumatism poliarticular acut; care este microscopica;
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-4, E. cel mai adesea, lichidul este purulent.
d-3, e-3, f-4; B.a-2, b-4, c-3, d-4, e-3, f-1; 2241.Cu referinta la pleurezia
C.a-3, b-2, c-1, d-4, e-3, f-4; D.a-4, b-1, tuberculoasa,
c-3, d-3, e-4, f-2; E.a-4, b-2, c-3, d-4, e-1, urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
f-3. A.In Statele Unite (si In alte tari
2237. Cu privire la pleurezia dezvoltate),
tuberculoasa, este relativ rara;
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: B. se considera ca este consecinta unei
A. tuberculoza este o cauza rara de reactii de hipersensibilitate la proteina
pleurezie la tineri; tuberculoasa In spatiul pleural;
B. poate fi precedata de alterarea starii C. poate sa apara In orice faza de evolutie
generale; a
C.aspectul hemoragie al lichidului pleural tuberculozei pulmonare;
exclude diagnosticul de pleurezie D.cel mai adesea are predominanta
tuberculoasa; neutrofilica;
Revarsatul lichidian pleural 545
B. cea mai frecventa cauza este mielomul B. este consecinta acumularii de sange In
multiplu; spatiul pleural;
C. a doua cauza ca frecventa sunt C. simptomul principal este durerea
metastazele carcinomatoase; toracica;
D. cauze obisnuite sunt tuberculoza, D. prin toracenteza se extrage un lichid
sarcoidoza si limfomul pleural; pleural purulent;
E. RLP sunt foarte frecvente In infectia cu E.la pacientii care nu au istoric de
Pneumocystis jiroveci. traumatism, este necesara o
2249. Referitor la cauzele lichidului limfangiografie si o TC, pentru decelarea
pleural la unor adenopatii mediastinale.
pacientii cu SIDA, fiind date urmatoarele Hemotoracele
categorii: 2252.Cu privire la hemotorace,
1 .cea mai frecventa cauza; urmatoarele
2.a doua cauza ca frecventa; afirmatii sunt corecte, ce.:
3.cauza obisnuita; A. consta In acumularea de sange In
4.cauza foarte rara; si spatiul
urmatoarele cauze: pleural;
a.limfomul; B. daca la o toracenteza cu scop
b.tuberculoza; diagnostic
c. criptococoza; se evidentiaza lichid pleural
d.pleurezia parapneumonica; sanguinolent,
e.infectia cu Pneumocystis jiroveci; In etapa imediat urmatoare se
f.sarcomul Kaposi; realizeaza
care este lista de asocieri corecta: analiza biochimica a lichidului pleural;
A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-3, f-3; C. diagnosticul de hemotorax se pune
B. a-2, b-3, c-3, d-3, e-1, cand
f-4; hematocritul lichidului pleural depaseste
C.a-3, b-3, c-3, d-2, e-4, jumatate din hematocritul sangelui
f-1; periferic;
D.a-3, b-4, c-1, d-3, e-2, D.cea mai frecventa cauza o reprezinta
f-3; tumorile;
E.a-4, b-1, c-2, d-3, e-3, E. o cauza mai rara o reprezinta ruptura
f-3. unui vas de sange.
Chilotoracele Alte cauze de revarsat lichidian
2250. Cu privire la chilotorace, pleural
urmatoarele 2253.Cu privire la cauzele mai rare de
afirmatii sunt corecte, ce.: revarsat lichidian pleural (RLP),
A. de obicei, este consecinta ruperii urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
duetului A. daca nivelul amilazei este crescut,
toracic; diagnosticul probabil este pancreatita
B. a doua cauza ca frecventa sunt acuta sau ruptura esofagiana;
traumatismele; B. diagnosticul de pleurezie lupica se
C. radiografia toracica evidentiaza, de pune
obicei, o cantitate minima de lichid cel mai bine prin evidentierea celulelor
pleural; lupice In lichidul pleural;
D. analiza biochimica a lichidului pleural C.sindromul de hiperstimulare ovariana
demonstreaza colesterol depasind 110 poate produce ascita si RLP;
mg/dL (1,2 mmol/L); D.o urmare nedorita a interventiilor
E. drenajul pleural extern prelungit poate chirurgicale toracice este RLP;
duce la malnutritie si la deficite E. RLP poate sa apara prin expunerea la
imunologice. radiatii;
2251. Cu referire la chilotorace, F. dupa operatia de transplant hepatic,
urmatoarele una
afirmatii sunt corecte, ce.: dintre reactiile adverse este RLP.
A. de cele mai multe ori este provocat de 2254.Cu referire la cauzele mai rare de
o revarsat lichidian pleural (RLP),
tumora mediastinala; urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
Revarsatul lichidian pleural 547
Tulburari de ventilatie
D. numeroasele entitati patologice apte sa
Hipoventilatia determine hVA cronica pot fi Impartite In
Definitie si etiologie 3
categorii In functie de localizarea
2320. Referitor la hipoventilatia alveolara defectului fiziopatologic;
(hVA), urmatoarele afirmatii sunt E. hVA cronica poate fi consecinta unor
corecte, defecte ale sistemului respirator
ce.: neuromuscular.
A. intervalul normal al PaCo2 este de 47-53
mmHg; 2322.Cu referire la hipoventilatia
B. indiferent de cauza, manifestarea alveolara
distinctiva a tuturor sindroamelor de (hVA), urmatoarele afirmatii sunt
hVA corecte,
consta In scaderea PCo2 alveolar (PACo2) ce.:
si prin urmare a PaCo2; A. afectiunile acute generatoare de hVA
C. hVA cronica poate fi produsa de un reprezinta urgente amenintatoare de
defect In sistemul metabolic de control viata;
B. cresterea PAco2 produce o crestere
respirator;
obligatorie a PA02;
D.unele sindroame de hVA implica
tulburari C. defectele aparatului ventilator
combinate afectand cate doua elemente reprezinta
ale sistemului respirator; una dintre cauzele hVA alveolare
E. In timpul somnului, se accentueaza cronice;
tulburarile gazelor din sangele arterial. D.cefaleea matinala este expresia
2321. Cu privire la hipoventilatia alveolara vasodilatatiei cerebrale nocturne;
(hVA), urmatoarele afirmatii sunt E. accentuarea nocturna a tulburarilor
corecte, gazelor din sangele arterial este
ce.: consecinta cresterii fiziologice a
A. prin definitie, hVA este prezenta cand impulsului respirator central In timpul
PaCo2 scade sub nivelul normal; somnului.
B. In sindroamele de hVA importante din 2323.Fiind date urmatoarele fragmente
punct de vedere clinic, PaCo2 are, de dintr-
obicei, valori de 45-50 mmHg; o fraza referitoare la unul dintre
C.afectiunile care produc hVA pot fi mecanismele hipoventilatiei alveolare:
acute a.desi plamanii sunt normali;
sau cronice;
557 Tulburari de ventilatie
C.In multe cazuri, prima suspiciune apare mai tardiva a unei boli cu leziuni mai
cand o crestere minora a sarcinii extinse;
ventilatorii mecanice produce 2.afectarea nervilor/muschilor respiratori
insuficienta respiratorie severa; poate fi o trasatura timpurie sau chiar
D.afectarea nervilor/muschilor respiratori izolata; si urmatoarele afectiuni:
poate fi o trasatura mai tardiva a unei a.paralizia diafragmatica idiopatica;
boli b.miopatia asociata cu deficienta de
cu leziuni mai extinse; maltaza acida a adultului;
E. sindromul postpolio este o forma de c.distrofiile musculare progresive;
insuficienta respiratorie acuta. d.miastenia grava;
2397. Cu privire la afectiunile respiratorii e.boala de neuron motor;
neuromusculare (ARNM), urmatoarele f.sindromul postpolio; care este
afirmatii sunt corecte, ce.: lista de asocieri corecta: A. a-1,
A. cateva afectiuni primare ale muschilor b-1, c-2, d-2, e-1, f-2; B.a-1,
respiratori produc un sindrom de b-2, c-2, d-1, e-2, f-1; C.a-2,
hipoventilatie cronica; b-1, c-1, d-2, e-1, f-2; D.a-2,
B. hipoventilatia se dezvolta de obicei Intr- b-1, c-2, d-2, e-1, f-1; E.a-2,
un interval de cateva zile; b-2, c-1, d-1, e-1, f-2.
C. adesea este sesizata pentru prima 2400.Referitor la slabiciunea
data diafragmatica
cand o obstructie usoara a cailor bilaterala, urmatoarele afirmatii sunt
respiratorii produce insuficienta corecte, ce.:
respiratorie usoara; A. platipneea este caracteristica;
D.cand afectarea nervilor/muschilor B. absenta trasaturilor distinctive nu
respiratori este o manifestare timpurie exclude
sau chiar izolata, boala subiacenta trece boala;
adesea nebanuita; C.radioscopic, se constata miscarea
E. sindromul postpolio se dezvolta dupa paradoxala a cutiei toracice;
20-30 ani de la recuperarea D.In timpul manevrei de ventilatie
dupa/vindecarea de poliomielita. maximala voluntara, ventilatia creste
2398. Cu privire la afectiunile respiratorii progresiv;
neuromusculare, urmatoarele afirmatii E. pe parcursul somnului REM, se
sunt produce o ameliorare a oxigenarii
corecte, ce.: sangelui arterial.
A. In general, hipoventilatia cronica apare 2401.Printre manifestarile caracteristice
doar daca exista slabiciune ale
semnificativa a slabiciunii diafragmatice bilaterale se
diafragmei; afla
B. In distrofiile musculare progresive, urmatoarele, ce.:
afectarea muschilor respiratori se A. miscarea paradoxala a abdomenului
asociaza cu un prognostic grav; In
C.In miastenia grava, afectarea muschilor ortostatism;
respiratori survine de obicei timpuriu; B. scaderea capacitatii vitale fortate In
D. In sindromul postpolio, afectarea ortostatism fata de clinostatism;
nervilor/ e.cresterea presiunilor inspiratorie
muschilor respiratori poate fi prima sau (Plmax) si expiratorie (PEmax) maxime;
chiar unica manifestare; D. accentuarea gradientului presional
E. miscarea paradoxala a diafragmei este transdiafragmatic;
sugestiva pentru hipoventilatia alveolara E. exagerarea reactiilor
primara. electromiografice
2399. Referitor la afectiunile respiratorii ale diafragmei la stimularea
neuromusculare, fiind date urmatoarele transcutanata
caracteristici: a nervului frenic.
1 .afectarea nervilor/muschilor 2402.Fiind date urmatoarele
respiratori este de obicei o trasatura evenimente
573 Tulburari de ventilatie
2507. Fiind date urmatoarele categorii f-1; D.a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1; E.a-2,
referitoare la ApSC: b-2, c-2, d-1, e-1, f-1.
1 .ApSC la indivizi normali; 2.ApSC 2509.Fiind date urmatoarele evenimente
secundara; 3.ApSC spontana; si care explica instabilitatea controlul
urmatoarele caracteristici: a.apare mai ventilator In ApSC spontana
frecvent la Inceputul somnului; b.poate fi normocapnica:
clasificata pe baza PCo2 arterial; c. apare a.apnee;
mai frecvent In bolile neurologice, b.PCo2 tinde sa scada sub pragul care
In special accident vascular cerebral; declanseaza ventilatia; ctendinta la
d.apare mai frecvent In perioadele REM hipocapnie; d.reactie hiperventilatorie
ale somnului; intensa; e.hipercapnie; f.hipocapnie
e.este rara; suplimentara; care este Inlantuirea
f.apare mai frecvent In insuficienta cauzala corecta:
cardiaca; A. a-»b-*e-»d->c->f;
g.se accentueaza trecator In urma B.
ascensiunii la altitudine; care este lista c-»b—>a->e—KJ
de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-1, —>f;
e-1, f-2, g-3; B.a-1, b-3, c-2, d-1, e-3, f-2, O
g-1; C. a-2, b-3, c-2! d-3, e-1, f-1, g-1; c—>d—>a-*b—>f—
D.a-3, b-1, c-1, d-2, e-2, f-3, g-1; E. a-3, >e;
b-2, c-1, d-1, e-1, f-3, g-2. D. c—>f—>a—>d—>b—>e;
2508.Fiind date urmatoarele variante de E.f—>e—>b->d—>a—»c.
apnee de somn centrala (ApSC): 2510.Referitor la ApSC spontana
LApSC spontana hipercapnica; normocapnica, urmatoarele afirmatii
2.ApSC spontana normocapnica; sunt
si urmatoarele caracteristici: a.apare In corecte, ce.:
asociere cu scaderea impulsului A. PCo2 arterial este crescut In starea de
ventilator; veghe;
b.Pco2 este normal sau scazut In starea de B. pacientii au reactii ventilatorii deficitare
veghe; la
c.In timpul somnului, pacientul respira hipercapnie;
aproape de sau sub pragul apneic C. controlul ventilator este instabil din
pentru cauza
Pco2i hipoventilatiei;
d.reactie ventilatorie energica la D. respira aproape de sau sub pragul lor
hipercapnie; e.blestemul Ondinei; apneic pentru PCo2 In timpul somnului;
f.hipoventilatie alveolara centrala; care E. tendinta apneica este sporita de cicluri
este lista de asocieri corecta: A. a-1, de
b-2, c-1, d-1, e-2, f-2; B.a-1, b-2, c-1, hiperventilatie indusa de trezire, care
d-2, e-1, f-2; C.a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, genereaza hipercapnie suplimentara.
Renourinar
A tuberculoza renala
C pielonefrita cronica
D nefroangioscleroza
E tumora gravitz
A oxalat de calciu
B urati
C fosfat de calciu
A proteinuria
B aminoaciduria
C glicozurie
D fosfaturie
E hemoglobinurie
A sindrom nefrotic
B ira
C irc
D amiloidoza renala
E nefropatie cu iga
C pielonefrita acuta
D cistita acuta
A proteinuria nefrotica
B hta
C anurie tranzitorie
E cilindri granulosi
E moale si alb
20 aparitia edemului nefritic are in prim plan una din anomaliile urmatoare
A cresterea ph
E hiperlipemie
A edem carential
B edem cardiac
C edem nefritic
D edem nefrotic
E edem neurotrofic
a. durere lombara
b febra
c frisoane
e hematurie macroscopica
b. diabetul insipid
c. potomania
e. megavezica congenitala
b.tuberculoza renala
c.pielonefrita acuta
d.tumora de uroteliu
e. pielonefrita cronia
a.tumora vezicala
b. cistita endocrina
c.hipetrofia prostata
d.infectia urinara
e.uretrita acuta
c.frecvent la ora actuala cu eprubete scurte din plastic avand zone marcate
impregnate
34. Cea mai frecventa cauza de durere renala tip colica ureterala A. infarctul renal
B. pielonefrita acuta C. necroza papilara D. litiaza urinara E. obstructie urinara
prin cheag de sange cunoscut si mai
35. Cel mai utilizat test pentru masurarea ratei de filtrare glomerulara este: A.
clearance-ul ureei B. clearance-ul creatininei endogene C. clearance-ul apei
libere: D. proba de concentrare E. nefrograma izotopica;
36. Cilindrii hematici pot apare in sedimentul urinar in una din u. situati A.
amiloidoza rena B. deshidratare moderata C. sindrom nefrotic pur: D. pielonefrita
acuta la tineri. E. glomerulonefrita acuta
37. Cistalgia NU poate apare in una din U. situatii: A. cistita acuta bacteriana: B.
tuberculoza cailor urinare inferioare C, retentia acuta de urina: D, anuria de cauza
renala; E. tumori uroteliale joase:
40. Colica renala tipica NU are in tabloul clinic unul din u. simptome A. polakiurie
B. greata C. febra D. hematurie E. disurie
41. Colica renala tipica NU are una din u. caracteristici: A. debut insidios; B.
intensitate mare; C. localizare unilaterala D. iradiere descendenta catre organele
genitale externe; E. durata relativ mare: minute-ore:
42. Diureza normala NU este caracterizata de una din u.: A. este relativ constanta
ca volum: B. poate varia proportional cu aportul si pierderile de lichide; C. creste
in timpul verii cand transpiratia este abundenta; D. nu depaseste 2500 mU zi; E.
43. Durerea din colica ureterala, are u. caracteristici, C.e A. este de obicei
unilaterala; B. este foarte intensa; descendent catre organele genitale externe, d)
este surda si nu iradiaza E. asociaza tulburari de mic
44. Examenul sumar de urina efectuat prin bandelete reactive NU ofera informatii
despre e: A. densitatea urinara B. prezenta si intensitatea PU. C. prezenta si
intensitatea HU D, prezenta si intensitatea LU E. prezenta si tipul cilindrilor
urinari. e,
51. Hematuria totala indolora este pentru: A. litiaza urinara, B. necroza papilara;
C. pielonefrita acuta; D. neoplasm renal E. cistita acuta
52. in c.d.u. situatii bolnavii sunt agitati, nelinistiti in cautarea unei pozitii
antalgice A.colica ureterala B.pielonefrita acuta C. GN acuta D. insuficienta renala
acuta; E. tuberculoza renala;
56. Oliguria fiziologica are caracteristici, C.e. A. este tranzitorie B.are miros
caracteristic de tip acidotic; C. are densitate crescuta D. urina este hipercroma; E.
are un volum mai mic de 800ml/ 24 ore:
57. Opsiuria reprezinta A. intarzierea eliminarii prin urina a lichidelor ingerate >4
ore; B. scaderea volumului mictiun <800ml/ 24h C. egalizarea diurezei diurne
nocturne D. eliminarea de cristale de colesterol in urina E. reducerea numarului
de mictiuni <4/ 24h;
63. Proteinuria fiziologica are valori de A. <100 mg/ 24h B. 250- 2.000 mg/ 24h; C.
3.500 mg/ 24h; D. <1000 mg/ 24h; E. <10 mg/ 24h e
64. Proteinuria fiziologica este este caracterizata de u.Ce A. este redusa cantitativ
(sub 150 mg/ 24 ore) B. este independenta de efort. alimentatie, plas- C. este
formata din proteine matice cu greutate moleculara mica D. are o componenta de
origine TammHorsfal E. poate fi determinata prin teste rapide de urina bandelete
reactive:
67. Radiografia renala simpla NU poate oferi informatii despre: A forma rinichilor;
i B. pozitia rinichilor, C. dimensiunile rinichilor D. functia rinichilor; E. aza urinara
68. Rinichiul cu sensibilitate crescuta se intalneste in: A. chistul renal solitar
localizat la polul inferior, B. tuberculoza renala: C. pielonefrita acuta; tumora de
urote E. pielonofrita cronica;
70. Tipurile uzuale de poliurie A. poliuria prin aport crescut de lichideB. poliuria
prin lipsa de concentrare renala C. poliuria osmotica; D. poliuria de stres; E.
poliuria prin exces de ADH:
71. Una din situatiile de mai jos NU poate produce urina de culoare rosie: A.
consumul de fructe de padure mure, afine, coacaze; B. prezenta fosfatilor in
cantitate mare C. administrarea de sulfamide sau nitrofurantoin D. prezenta
mioglobinei; E. hematuria microscopica
72. Urina hipercroma face parte din tabloul urinar al urmatoarelor situatii cu
exceptia A. hematurie: B. deshidratare, C. insuficienta renala cronica; D. ingestia
de fructe cu artociani (mure, afine); E. rabdomioliza
73. Urina tulbure NU poate avea drept cauza A. prezenta de leucocite in numar
mare B. prezenta sarurilor urinare (a fosfatilor) C.absenta leucocitelor (a enzi
melor leucocitare). D. proliferarea bacteriilor gram negative E. prezenta de
proteine in canti- tate mare;
75. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. Ir acuta sau rapid
progresiva 2. infectie urinara pielonefrita; 3. nefrolitiaza si u. asocieri de)
manifestari a. hematurie, leucociturie, mictiuni frecvente, mictiune imperioasa; b.
bacteriurie >10 colonii/mL; c. anurie, oligurie, scadere a RFG dovedita a fi
recenta; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, B. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
76. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice 1. IR acuta sau rapid
progresiva; 2. infeclie urinara pielonefrita; 3. obstructie de tract urinar, si u.
(asocieri de) manifastari: a. retentie azotata, oligurie, anurie, poliurie, nicturie; b.
agent infectios demonstrat in c. HTA, edeme, hematurie, proteinurie, leucociturie,
cilindri. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b 3, c-2 C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c- 1
79. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. IRC 2. infectie urinara
pielonefrita; 3. obstructie de tracturinar, si u. (asocieri de) manifestari: a. prostata
mare b. retentie azotata timp de >3 c, durere lombara sau in flanc, febra; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 D. a 3, b-1,
c-2 E. a-3, b-2, c-1;
80. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. IRC 2. infectie urinara
pielonefrita; 3. obstructie de tract urinar. si u. (asocieri de) manifestari a. febra,
hematurie, proteinurie usoara, eventual retenlie usoara; b. rinichi mari, durere
lombara in flanci c. simptome sau semne prelungite de uremie (mai ales anorexiel
greatal varsaturi. sisau astenie, dispnee); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; Be a-1, b-3, c-2 C.a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1;
81. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. IRC; 2. defecte
tubulare renale; 3. obstructie de tract urinar, le si u. (asocieri de) manifestari: a.
reziduu vezica! b. tulburari electrolitice, poliurie, nicturie, calcificari renale, rinichi
mari, defecte de transport tubular c. simptome sau semne de osteodistrofie
renala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, C-2, B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c 2. E. a-3, b-2, c-1
88. C.d.u. stari patologice produc relativ rar IRA prerenala: A. hipovolemia; B
debitul cardiac scazut; C. policitemia D. vasodilatatia sistemica; E. vasoconstrica
renala selectiva; e
89. Cel mai frecvert IRA post-renala este produsa de A. litiaza ureterala bilaterala;
B. calcul inclavat in colul vezical C. corp intrauretral; d.obstructie subvezicala
cauza prostatica; E. fibroza retroperitoneala;
112. R.I. HU, u.a.s.c.C.e. A. in mod normal. in urina se pierd cel putin 2 milioane
hemati pe zi; B. se pune diagnosticul de HU atunci cand se constata cel putin C.
une iorme de HU persistenta nu au ca substrat o boala Organica D. HU poate fi
consecinta unei e boli organice afectand aparatul ai urinar secundar, ir cadru!
unei afectiuni sistemice; E. HU microscopica (HUmi) inseamna pierderea prin
urina a 1000-1 mil. hemat iimU min;
113. R.l. HU, u.a.s.c.ce A., in caz de uretroragie, sangele se pierde doar intre
mictiunii B. HU de nivelul a 2(-5) hematil ni CMIR nu poate fi detectata cu
bandeleta reactiva C. cand HU este provocata de o boala organica primara a
apara tului urinar, leziunea se poate localiza la orice to- aparatului urinar. D.HU
poate fi sau nu ale (insotita de alte manifestari) (Huma) E. HU urina a nseamna
pierderea prin >1 mil. min;
114. R.l. HU, u.a.s.cce sugera A. prezenta HU poate fi te fie de aspectul urine
rezultatul pozitiv ale unei testari cu bandelete. B. o HU aproape intotdeauna o
boalal anomalie Organica afectand aparatul urinar; C. HU poate fi consecinta unei
boli organice afectand primar aparatul urinar, D. spunem despre HU ca este
izolata atunci cand apare intr-un Singur episod E. orice HU, indiferent de
cantitate de diagnostici
123. R.I. semnificatia morfologiei hematiilor din urina, f.d.u. inceputuri de fraza 1.
hematiile dismorfice, mici fragmentate, decolorate; 2. hematiile normale ca forma
si culoare 3. hematiile crenelate; 4. acantocitele (hematii in gogoasa, cu vezicule
membranare) urmatoarele sfarsituri de fraza a. cand sunt 5% dintre hermatiile
urinare, indica cu Sb 52- 73% si Sp 98-100% b. indica HUg (sau HU tubulo-
interstitial) c. indica Hung (de la nivelul cailor urinare: bazinet, ureter, vezica,
uretra, prostata). d. in urina concentrata nu sunt relevante pentru diagnosticul de
HUg; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-4 B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-3,
b-4, c-1, d-2 D. a-4, b-1, c 2, d 3; E. a-4, b-1, c-3, d-2;
137. R.I. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar, A. RRVS este bin
suportata de pacient; B. UIV este o investigatie radiologica cu substanta de
contrast radioopaca injectata intravenos; C. TC este recomandata in principal in
explorarea arterelor renale D. daca informatiile obtinute prin EcoRU sunt
insuficiente, se va Tace apel la alte tehnici imagistice (urografie, TC, RMN,
scintigrafie renala); E. arteriografia renala se reali. zeaza prin cateterism arterial
retrograd panae la nivelul emergentei arterelor renale;
153. R. Cauzele HU, f.d.u. categori 1. generaie 2. renale glomerulare (mai rare); 3.
renale neglomerulare; si urmatoarele stari patologice a. anomalii de coagulare; h.
administrare de ciclofosfamida; c. nefropatie interstitiala; d. glomerulonefrite
(glomerulopatii in care predomina fenomenele inflamatoare); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-1, c 3, d-2 C. a-1, b-2, c-1, d-3 E. a-3, b-1, c-
2, d-1
167. R.I. cauzele HU. u.a.s.c.c.e. determina HU; A. Orice forma de GN poate
determina hu B. GPI care determina mai frecvent HU sunt GPM, GSFS NIgA. C.
Huma cu cheaguri de are, de regula, o nu glomerulara, ci postrenala (din sistem
colector); D. HU totala capricioasa, indolora este patognomonica pentru can- carul
renal, E. NIgA manifestata doar prin HU nu impune tratament, ci doar urmarire;
168. R.l. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante 1.
leucociturie si bacteriurie 2. durere lombara necolicativa nefromegalie unilaterala;
3. semne de iritatie vezicala (polakiurie, disurie, dureri in hipogastru) a. infectie
urinara; b. tumora renala; c. tuberculoza urogenitala care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
175. Situatii tipice care pot provoca HU izolata pe unica analiza de urina s.u.cae. A.
menstruatie; B. boala virala; C. alergie; D. efort E. neoplasm renal.
181. U.f.d.f.d. HU izolata (fara proteinurie si fara alte celule sau cilindri) A. Cele
mai frecvente etiologii; B. ale HU glomerulare persistente sau semnificative C.
sunt nefropatia cu lgA D. nefrita ereditara si E. sindromul Goodpasture.
194 R.l. evaluarea unui pacient cu HU care NU are hematii leucociturie sau
cilindrurie, f.d.u. Situa 1. Ecot urografie pozitive; 2. Eco turografie negative, 3. Eco,
urografie si cistoscopie negative, TC renala pozitiva: 4. Eco, urograme si
cistoscopie negative, TC renala negativa; urmatoarele demersuri a. analize de
urina periodice; b. biopsierea leziunii renale, deseori o formatiune tumorala; c.
biopsie si evaluare urologica; d. dupa caz: pielografie retrograde sau arteriografie
sau punctie aspirativa din chist renal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-4, c 2,
d-3 B. a-3, b-1, c-2, d-4 C. a-3. b-1, c-4, d-2, D. a-3, b-4, c 2, d-1 E. a-4, b-3, C-2, d-
1;
197. Daca se efectueaza humi la testul cu bandelete, se repeat dupa cateva zile
examenul de urina cae A. dupa un efort intens B. dupa un contact sexual C. dupa
un traumatism care a afectat tractul D. in timpul menstruatiei E.dupa o perioada
de ortostatism prelung
198. R.l. evaluarea pacientului cu HU. u.a.S.c C.e. A. HU este sugerata de modi
ficarea de culoare a urinei B. HU trebuie confirmata prin depistarea hematiilor la
prob celor trei paha C. daca examenul de urina evidentiaza leucociturie silsau
bacteriurie prima nvestigatie care trebuie efectuata este RRVS este necesara
intrucat bandele tele au o Sb prea mica: E. riscul de cancer de vezica urinara
creste semnificativ cu varsta, mai ales dupa 65 de ani; D. determinarea cantitativa a HU este
necesara intrucat bandeletele au o Sb prea
mica
199. R.I. evaluarea pacientului cu HU, u.a.s.c.c.e.: A. de obicei, HUma este
sugerata de modificarea de culoare a urine B. in caz de HU macroscopica, poate fi
utila proba celor 3 pahare reactie C. bandeletele dau pozitiva la valori de 1-2
hemaiiil CMIR D. in HUg izolata este obligatorie PBR E. varsta de la care este
indicata cistoscopia este 50 de ani, mai ales la barba evaluarea unui
200. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu HU A. Daca la un pacient cu HUMI
confirmata se depisteaza : B. proteinurie la testarea cu C. determinarea tului
dintre proteinurie: D. si uricozurie exprimate in mg/dl D. dL E. este informativa cu
privire originea renala (sau nu) a HU evaluarea pacientulu
205. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu HU s.c.fce. A. Daca originea HUmi ramane
B necunoscuta; e B. dupa examinarea tractului C. urinar superior (imagistic); ei D,
si a urinei, trebuie investigat: E. aparatul cardiovascular.
206. R.I. evaluarea pacientului cu HU, u as c.ce A. in HU microscopica asimpto t
matica, cistoscopia este reco- mandata pentru persoanele sub 50 (40) de an B.
determinarea cantitativa a HU se face prin tehnicile Stansfeld- Webb sau Addis
Hamburger. C. daca proteinuria este >300 mg in 24 de ore, sursa probabila a
HU este rinichiul: D. examenul citologic al urinei se realizeaza 3 zile succesiv. E.
este obligatorie evaluarea de rutina screening) a populatiei asimptomatice
pentru depistarea HUm
209. U.f.d.f.d evaluarea unui pacient cu HU s.c.f.c.e. silsau proteinurie si/sau HTA;
C. pentru evaluare si o eventuala PBR, mai ales; D. daca la a doua determinare; E.
nivelul creatininemiei este in scadere HU cauzele
211. Factori de risc pentru carcinomul cu celule tranzitionale de vezica urinara sau
de tract urina: sunt urmatorii, Ce A. fumat; B. expunere la substante chimice
utilizate in anumite ramuri indus- triale (En marochinarie, industria vopselelor si a
cauciucului); C. doze mari de acetaminofen D. doze mari de prednison E. ingestie
de acid aristolochic Kpreparate fitoterapice pentru scadere ponderala);
212. R.I. rolul explorarii imagistice a tractului urinar in evaluarea pacientului cu
HU, u.a.s.c.c.e. A. daca TC nu este disponibila sau este prea costisitoare se
recomanda UIV; B. UIV este ae electie pentru a distinge tumorile solida de cele
chistice: C. se poate efectua ecografie in loc de TC, avar,du-se in vedere necesare
si alte studii imagistice D. ecografia nu expune pacientul la riscurile date de
substantele de contrast; E. ecografia detecteaza tumorile solide cu diametrul de
2-3 cm cu Sb 82% si Sp 91% (folosind TC drept standa:d).
216. F.d. cele 3 pahare din proba celor 3 pahare 1. in primul pahar. 2. in al doilea
pahar. 3. in al treilea pahar. a. urina evacuata la sfarsitul mictiunii; b. urina de la
inceputu! mictiunii; c. aproape tot restul urinei, cu exceptia celei evacuate la
sfarsitul mictiunii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2 E. a-3. b-2, c-1
217. R.I. proba celor 3 pahare, f.d.u. variante 1. HU initiala; 3. HU totala: si
urmatoarele trasaturi definitorii: a. in toate cele trei pahare; b. doar in al treilea
pahar. c. doar in primul pahar. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1,
b-3, c-2 C. a-2, b-1. c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
223. R.l. diagnosticul diferential al urinei hipercrome cand HU este infirmata prin
iar microscopie. estarea Cu bandeiete este 1. mioglobinurie (secundara
rabdomiolizei) 2. hemoglobinurie; si urmatoarele stari patologice a.
hemoglobinurie paroxistica, b. traumatisme musculare (caderi, ovituri, intepaturi
etc.); c. consum excesiv de alcool, i d. expunere la toxice; i care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-1, c 2, d 2. B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-
1, d-2, En a-2, b-2, c-1, d-1
224. R.I. diagnosticul diferential al urinei hipercrome cand Hu este niirmata prin
microscopies iar testarea cu bandelete este negativa, f.d.u. variante: 1.
mioglobinurie (secundara rabdomiolizei 2. hemoglobinurie si urmatoarele stari
patologice: a. rupturi musculare (convulsii); b. lizarea hematiilor de urina hipotona
din vezica urinara c. hemoliza, inclusiv accidente ari transfuzionale; ui d.
sindroame de strivire care sunt asocierile corecte: Manifestari ale a A. a-1, b-1, c
2, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1. c-1. d-2 E. a-2, b-1, c-2, d-1
226. R.I. diagnosticul diferential al urine percrome cand HU este infirmata prin
microscope iar estarea cu bandelete este negativa, f.d.u. variante: 1. urina bruna,
spumoasa; 2. urina inchisa la culoare, asociata sau nu cu oligurie: 3. urina rosiaiica
situatii/ stari urmatoarele sugerate de acestea: a, e directan indicand icter
mecanic: b. urina concentrata; c. administrarea anumitor medicamente
(aminofenazona rifampicina) sau inglerarea anumitor alimente (sfecla rosie); care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a 3. b-1.
c-2; E. a-3, b-2, c-1
227. R.l. diagnosticul diferential al urinei hipercrome cand HU este infirmata prin
microscopie, iar testarea cu bandelete este negativa, fd.u. variante: abundent
care se normalizeaza prin incalzire; 2. urina portocalie; 3. culoarea urinei se
inchide in si urmatoarele situatiil stari sugerate de acestea: a. urobilinurie,
indicand afectiuni hepatocelulare, hemoliza; b. porfirinurie indicand porfirii; c.
cantitate mare de urati in urina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-
1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
228. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu HUmi s.c.f.c.e.: A. HUmi sugerata de B. un
test pozitiv cu bandelete; C. trebuie confirmata de exami- narea microscopica:
centrifugate unnel prin descoperirea a; e E. cel putin 100 hematiil/CMIR
229. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu H Umi s.c.f.c.e. A. In cazul in care HUmi
dispare la repetarea examenului de B. urina sau este infirmata la C. evaluarea nu
se continua daca: D. paciertul are factori de risc; E. pentru cancerul de tract
urinar: fumat, toxice etc.
239. R.I. pacienti cu retentie azotata si/sau proteinurie si/sau HTA indrumati catre
nefrolog pentru evaluare si o eventuala PBR, f.d.u. rezultate la PBR: 1. pozitiva si
umaloarele staril situatii: a. HU idiopatica b. NTIA; c. HU de mars (alergatori,
soldati etc.) d. GP. e. HU familiala benigna; vasculita; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2. e-2, f-2; B. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f2; C. a 2, b-1, c-1, d-2, e-2,
f1: D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f1; E. a 2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1
245. U.f.d.f.d. evaluarea pacien tului cu HUmi la care s-a infirmat o infectie
urinara. o coagulopatie sau o glomerulopatie s.c.f.c.e A. Daca nu se descopera
leziuni la explorarea imagistica tractului urinar: B. examenul citologic al urinei nu
evidentiaza celulele neoplazice C. iar pacientul are factori de risc pentru cancerul
vezical D. nefrologii recomanda doar examen de urina anual, in timp ce multi
urologi E. se recomanda citoscopie la toate persoanele sub 40 ani.
HUma
257. U.f.d.f.d. evaluarea pact entulu cu HUmi confirmata Cee. A. Daca dupa
examinarea urinei pentru evidentierea HUg; B. si examinarea magistica a tractului
urinar superior, C. originea HUmi ramane, D. necunoscuta, trebuie investigat
tractul urinar inferior, E. mai ales pentru eventualitatea unei infectii urinare.
262. R.I. BFG, u.a.S.C-Cae. A. porii de -100 nm care strabat endoteliale fenestrate
Celulele reprezinta una dintre compo- nentele BFG B. diafragmele-fante dintre
pedi- E celele interdigitate ale celulelor epiteliale viscerale fac parte din BFG C.
moleculele care trec prin BFG sunt selectate in functie de dimensiune, sarcina si
functie; D. trecerea proteinelor de mari dimensiuni 100 kDa) este blocata de
MBG: E. toate proteinele cu greutate moleculara mica sunt impiedicate
traverseze BFG
263. R.I. BFG. u.a.s.c.c.e. A. MBG reprezinta una dintre ti componentele BFG; B.
selectivitatea in functie de dimensiuni si de forma este asigurata de MBG si/sau
de diafragmele-fante; C. fantele inguste dintre pedi celele podocitelor impiedica
trecerea majoritaii proteinelor. e D. doar cele mai mici proteine (<20 kDa)
reusesc sa traverseze BFG; E. sarcina cationica a anturilor e laterale ale heparan-
sulfatului impiedica traversarea MeG de catre proteinele plasmatice anfonice
266. C.d.u. tipuri de proteine nu scapa (in mici cantitati) in urina in mod normal A.
B2 microglobulina; B. globuline C. apoproteine D. enzime E. hormoni peptidici;
267. R.I. rolul BFG in impiedicarea filtrarii proteinelor, f.d.u. inceputuri de fraza: 1.
majoritatea proteinelor, 2. proteinele mari 3. unele din proteinele mici; a. ajung
pe versantul epitelial al MBG, dar nu depasesc fantele dintre pedicele te b. sunt
oprite de MBG: c. ajung pe versantul endotelial al care sunt asocierile corecte: re
A, a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c 3 de C. a-2, b-3, c-1; te D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
268. R.l. bandeleta reactiva folosita pentru evidentierea PU, A. bandeleta este
metoda prin ma e frecvent PU B. bandeleta este mult mai r sensibila la globuline
decat la i celelalte tipuri de proteine: e C. se produce c modificare de e culoare cu
atat mai intensa cu cat PU este mai mare: D. bandeleta poate subestima PU daca
sunt prezente cantitati mari de globuline; E. o cantitate mare de lanturi e usoare
in urina poate duce la subestimarea PU
269. R.l. bandeleta reactiva folosita pentru evidentierea PU, f.d.u. modificari de
culoare: 1. foarte slaba; 2. +1 3. +3 si urmatoarele evaluari semi cantitative ale PU
a. 30 mg/ dL; b. 10 mg/ dL; c. 300mg/dL; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c 1; E. a-3, b-2, c-1
270. R.l. bandeleta reactiva folosita pentru evidentierea PU, f.d.u. modificari de
culoare: 1. foarte slaba: 2. +2 3. +4 si urmaioarela evaluari semi- cantitative ale PU
a. 10 mg/ dL; b. 100 mg/dL c. 1000 mg/dL; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1
272. R.I. masurarea albuminuriei din 24 ore (prin test radioimun). f.d.u. variante:
1. 8-10 2. 30-300 3. >300 mg/ zi; si urmatoarele concluzii: a. microalbuminurie:
b. normal. c. proteinurie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, C-
2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, C-2
273. R.l. masurarea raportului albumina (detectata prin test radioimun) creatinina
f.d.u. Variante: 1. <30 mg/ g 2. 30-300 mg/ g: 3. >300 mg/ g a. proteinurie b.
normal c, microalbuminurie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
276. R.I. PU fiziologica, f.d.u. categorii de proteine care pot sa apara in mod
normal in urina: 1. proteine secretate de tubi. 2. proteine care pot scapa prin
filtrul glomerular; si urmatoarele proteine: a. IgA, b. Tamm-Horsfall C. enzime d.
B2-microglobulina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2 B. a-1, b-2, c-
1, d-2 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
277. R.I. PU fiziologica, f.d.u. categorii de proteine care pot sa apara in mod
normal in urina 1. proteine secretate de tubi. 2. proteing care pot scapa prin filtrul
glomerular, si urmatoarele proteine: a. ihurmoni peptidici; b. urokinaza: c.
apoproteine G. Tamm-Horsfall care sunt asocierile coiecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B.
a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1
278. R.I. PU, u.a.s.c.c.e. A. in mod normal, proteinele plas matice cu greutate
moleculara joasa sunt filtrate iar apo reabsorbite si metabolizate de epiteliul
tubular, B. in mod normal, in urina st mina in 24 de ore 1 g d creatinina si cel mult
30 mg d albumin C. o PU de peste 150 mg pe 24 de ore este considerata semni.
ficativa D. PU ortostatica poate atinge valori de 1-2 g/zi si se accentueaza dupa
repaus: E. febra si hipertermia pot provo- ca PU tranzitorte (nesustinuta);
279. R.l. Pu, u a.s.c.c.e. A PU este cea mai frecventa manifestare de laborator a
bolilor renale B. cantitatea de proteine eliminate prin urina in 24 de ore nu
depaseste, in mod normal, 150 C. PU semnificativa inseamna patologie de tract
urinar, D. ortostatismu efortul prelungit pot provoca PU tranzi- torie
(nesustinuta); E, in sens restrans, PU iznlata PU neinsotita de modificari ale
sedimentului
280. R.l. Pu tranzitorie, u.a.s.c.c.e.: A. are valori mici (c1g z); B. apare in diverse
situalii in care creste perfuzial presiunea in capilarele glomerulare; C. se asociaza
cu permeabilitate crescuta a peretilor capilarelor D. este o PU tubulara: E. nu
impune realizarea electro- forezei proteinelor urinare.
291. R.l. mecanismele prin care proteinele pot sa apara in urina, f.d.u. tipuri de PU
1. PU glomenulara 2. PU prin exces; 3. PU tisulara; si u. trasaturil stari asociate: a.
pielite, cistite, tuberculoza renourinara b. poate atinge cateva zeci de gramel zi; C.
a BFG: d. mioglobinurie sau hemoglobinurie prin distrugeri rnusculare sau
eritrocitare: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 2, d-2 B. a-22, b-1, c-2, d-3
C. a-2, b-1, c-3, d-2; D. a-3, b-1, c 2, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-2
292. R.I. mecanismele prin care e proteinele pot sa apara in urina, f.d.u. i de PU 1.
PU glomerulara; 2. PU prin exces; 3. PU tisulara; gi u. trasaturi stari asociate a.
cresterea permeablitatii pere,ilor capilare'or glomorulare; b. hiperproteinemie c.
secretie silsau eliberare (prin tractului urinar (tubuli sau din caile excretorii); d.
tumori uroepiteliale; care sunt asocierile corecte: A. a-1,b-2, c-3, d-3; B. a 1, b-3, c
2, d-3; C. a-3, b-1, c 2, d-3; D. a-3, b-2, c-1, d-3 E. a-3, b-3, c-1, d-2;
293. R.l. mecanismele prin care proteinele pot sa apara in urina, f.d.u. tipuri de
PU: 1. PU glomerulara 2. PU prin exces; 3. PU tisulara si u. trasaturi stari asociate:
a. proteinele plasmatice scapa prin BFG b. este redusa cantitativ (0,5-1.5 gl zi) c.
cantitate excesiva de proteine (normale sau nu) in sange, care traverseaza BFG; d.
procese inflamatorii sau tumorale ale tractului urinar; care sunt asocierile corecte:
A. a-1. b-3, c-2, d-3; B. a-1, b-3. c-3, d-2 C. a 2. b-3, c-1, d-3 D. a-3. b-2, c-3, d-1 E.
a-3, b-3, c-1, d-2;
294. R.l. mecanismele prin care proteinele pot sa apara in urina, f.d.u. tipuri de
PU: 1. PU glomenulara; 2. PU prin exces; 3. PU tubulara; si u. trasaturil stari
asociate: a. reabsorbtie tubulara insuficienta a proteinelor plasmatice cu greutate
moleculara joasa: b. consta din proteinele plasmatice obisnuite; c. nu implica
existenta unei leziuni primare glomerulare sau tubular e care sunt asocierile
corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1. D-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1,
c-2
295. R... PU prin exces, f.d.u. mecanisme 1. distrugere masiva si acuta a unor
celulel tesuturi. 2. productie monuclorala de lanturi usoare de si urmatoarele stari
patologice: b. neoplazii limfo-plasmocitare (mielomul multiplu, linfoame); c.
hemoliza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2, C. a
2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
296. U.f.d.f.d. PU prin exces s.c.f.c.e. A. Fiind prea mari pentru a razbate prin
BFG, lanturile; B. usoare de imunoglobulina; de C. depasesc capacitatea
reabsorbtie a tubului proximal D. si apar in urina finala: E. ca proteine Bence
Jones.
311. R.l. evaluarea unui pacient cu PU, f.d.u. variante: 1. macroalbuminurie fara
HU, cilindri hematici 2. macroalbuminurie fara HU. cilindri hematici, de PU
tranzitorie: 3. PU de nivel nefrotic fara HU, cilindri hematici si u. demersuri
diagnostice: a. DZ, HTA, GN, MM; b. SdNft c. PU posturala care sunt asocierile
corecte B. a-1, b-3 c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
312. R.I. evaluarea unui pacient cu PU, f.d.u. variante: 1. macroalbuminurie fara
HU, cilindri hematici, electroforeza proteinelor urinare pozitiva; 2.
macroalbuminurie fara HU, cilindri hematici, de PU tranzitorie; 3.
macroalbuminune cu cilindri hematici si u. demersuril diagnostice a. se urmeaza
etapele de evaluare ale unei he maturii: b. MM; c. PU de efort; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2;
E. a 3, b-2, c-1;
330. R.l. pacientul cu PU persis tenta izolata patologica 150 mg/ zi) <3.5 g/ zi,
f.d.u. rezultate la electroforeza proteinelor urinare: 1. lanturi usoare; 2. B2-
microglobuliran 3. >85% albumine (PU selectiva); 4. pe langa albumine, exista o
proportie importanta de globuline (PU neselectiva). si urmatoarele stari
patologice a. PU tubulara lereditara, congenitala, dobandita). b. leziuni severe ale
MeG c. GPLM d. mielom multiplu. macroglobulinemie Waldenstrom (limfom
limfoplasmocitar); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c-
1, d-3 C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a 4. b-1, c 2, d-3;
2. Cu privire la afectiunile digestive functionale urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. diareea apare, in
egala masura, ziua si noaptea; B. febra apare frecvent; C. durerea nu este influentata de defecatie; D. scaun
asemanator excrementelor de capra/ oaie; E. apare leucocitoza;
3. Referitor la manifestarile unui neoplasm digestiv urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in mod
caracteristic pacientul isi mentine greutatea; B. rareori apar hemoragii digestive; C. durerea este intotdeauna severa;
D. scaunele au calibrul normal; E. de obicei nu apare leucocitoza;
4. Cu privire la manifestarile unui neoplasm digestiv urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. apare
diareea nocturna; B. febra apare frecvent; C. constipatia este mai frecventa decat diareea; D. anemia este frecventa;
E. VSH nu este modificata;
5. Referitor la manifestarile unei o boli inflamatoare digestive urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
uneori apare pierderea in greutate; B. rareori apar hemoragii digestive; C. durerea poate sa fie localizata; D.
tulburarile de tranzit sunt dominate de constipatie; E. rareori prezinta leucocitoza;
6. Cu privire la manifestarile unei o boli inflamatoare digestive urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
diareea este numai ziua; B. febra apare rareori; C. durerea este usoara sau moderata; D. intotdeauna prezinta
anemie; E. VSH este rareori crescuta;
7. Referitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree, durere, sangerare;
2. durere, varsaturi, oprirea tranzitului; 3. icter obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. obstructie/ ocluzie digestiva;
b. boala inflamatoare colonica; c. carcinom ampular; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1,b-2, c-3; B. a-
2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,c-2; E. a-3, b-2, c-1;
8. Cu privire la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree, greata si varsaturi,
durere; 2. durere, febra; 3. icter obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. apendicita; b. colangiocarcinom; c. tulburare
functionala intestinala; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1,b-3, c-2; B. a-2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1,c-2; E. a-3, b-2, c-1;
9. Privitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. durere; 3. icter
obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. colangita; b. boala vasculara (de exemplu, anevrism de aorta abdominala);
c. boala celiaca; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,b-3, c-2; C. a-2, b-1,c-3; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
10. Cu referire la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. durere; 3.
icter obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. colangita sclerozanta; b. colita microscopica; c. diverticulita; care lista
de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
11. Cu referinta la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. icter obstructiv; 2.
durere; 3. diaree; si urmatoarele diagnostice: a. litiaza in caile biliare; b. litiaza renala; c. hipertiroidie; care lista de
asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
12. Despre cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. icter obstructiv; 3.
sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. stenoza amputara; b. insuficienta pancreatica; c. fisuri; care lista de asocieri
este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
13. Referitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. durere; 3. icter
obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. malabsorbtie; b. tumora pancreatica; o patologie ginecologica; care lista de
asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1. c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
14. Cu privire la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. greata si
varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. tumora endocrina; b. boala a sistemului nervos central; c.
diverticule; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-
2; E. a-3, b-2, c-1;
15. Privitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere, diaree, greata si
varsaturi, sangerare; 2. durere; 3. greata si varsaturi; si urmatoarele diagnostice: a. infectie intestinala (enterita,
colita); b. litiaza biliara; o boala endocrina; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1,c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1,c-2;
16. Cu referire la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere, diaree (uneori
sanguinolenta); 2. greata si varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. medicamente; b. ischemie
mezenterica; c. hemoroizi; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
17. Cu referinta la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere, sangerare; 2.
greata si varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. rau de miscare; b. leziuni vasculare (de exemplu,
angiodisplazii); c. boala ulceroasa; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1,c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
18. Despre cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere (pirozis), sangerare; 2.
greata si varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. neoplasm; b. sarcina; c. esofagita; care lista de
asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
19. Referitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere, varsaturi, icter
obstructiv; 2. greata si varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. tulburari de motilitate; b. pancreatita; c.
varice esofagiene; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
20. Fiind date urmatoarele tipuri de durere abdominala: 1. durerea viscerala; 2. durerea parietala; si urmatoarele
caracteristici: a. bine localizata; b. localizata pe linia mediana; c. descrisa precis; d. caracter difuz/ vag; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-
1, d-1;
21. Referitor la cauzele (digestive si nedigestive) de durere abdominala (DurAbd), fiind date urmatoarele categorii: 1.
boli inflamatoare care produc frecvent DurAbd; 2. alte cauze intraabdominale de DurAbd; 3. cauze viscerale
neinflamatoare de DurAbd; 4. cele mai frecvente cauze de DurAbd; 5. afectiuni nedigestive care pot produce DurAbd;
si urmatoarele grupuri de boli: a. litiaza biliara si pancreatita; b. afectiuni ale tractului genitourinar, ale peretelui
abdominal, ale toracelui sau ale coloanei vertebrale); c. SCI si dispepsia functionala; d. ulcerul peptic, apendicita,
diverticulita, bolile inflamatoare colonice, enterocolita infectioasa; e. ischemia mezenterica, neoplasmul intestinal;
care este lista de asocieri corecta: A. a-2, b-4, c-5, d-3, e-1; B. a-2, b-5, c-4, d-1, e-3; C. a-4, b-2, c-5, d-1, e-3; D. a-5,
b-1, c-2, d-4, e-3; E. a-5, b-3, c-4, d-2, e-1;
22. Referitor la pirozis, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: A. reprezinta o senzatia de arsura retrostemala;
B. este raportata intermitent de cel putin
40% din populatie; C. este de obicei provocat de reflux acid gastroesofagian excesiv; D. poate fi si consecinta
sensibilitatii crescute a terminatiilor nervoase din mucoasa esofagiana; E. apare doar cand mucoasa esofagiana este
iritata de acid;
23. Referitor la greata si varsaturi, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: A. cauze obisnuite sunt bolile
digestive, bolile endocrine, afectiunile oculare si boli ale sistemului nervos central; B. printre cauzele frecvente se afla
medicamentele, toxinele, infectiile acute sau cronice; C. dintre afectiunile digestive, legatura patogenica cea mai clara
o au cu bolile care produc obstructia mecanica a tractului digestiv inferior; D. pot fi proeminente si in tulburarile de
propulsie precum gastropareza si pseudoobstructia intestinala; E. sunt relatate frecvent de pacientii cu SCI si
tulburari functionale ale tubului digestiv superior (intre care greata cronica idiopatica si varsaturile functionale);
24. Referitor la tulburarile de tranzit, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. tulburarile de
tranzit sunt simptome frecvente la pacientii cu afectiuni digestive; B. cauze tipice de constipatie sunt obstructia
intestinala si tulburarile de motilitate colonice, C. constipatia poate fi produse de medicamente si de boli endocrine
cum ar fi hipertiroidia si insuficienta corticosuprarenaliana; D. multe afectiuni pot produce diaree, intre care boli
inflamatoare (infectioase sau nu), malabsorbtie, medicamente; E. sindrom de colon iritabil (SCI) produce constipatie,
diaree sau alternanta celor doua;
25. Referitor la definitia celor doua principale tulburari de tranzit, fiind date: 1. constipatie; 2. diaree; si urmatoarele
manifestari: a. senzatie imperioasa de defecatie; b. evacuare dificila (cu efort crescut) a scaunului; c. defecatie rara;
d. senzatie de evacuare incompleta persistenta la evacuarii repetate in interval scurt; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
26. Cu privire la definitia celor doua principale tulburari de tranzit, fiind date: 1. constipatie; 2. diaree; si urmatoarele
manifestari: a. eliminarea de scaune moi sau apoase; b. senzatia de evacuare incompleta; c. defecatie frecventa; d.
eliminarea de scaune tari; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
27. Referitor la manifestarile asociate tulburarilor de tranzit, fiind date urmatoarele inceputuri de fraza: 1. prezenta de
mucus in scaun; 2. prezenta puroiului; 3. aparitia steatoreei; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este caracteristica
pentru bolile inflamatoare; b. este caracteristica pentru malabsorbtie; c. este frecventa in SCI; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
28. Referitor la hemoragia digestiva, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: A. poate sa se produca in oricare
dintre segmentele tubului digestiv; B. cei mai adesea, hemoragia digestiva superioara (HDS) determina meiena sau
hematemeza; C. de obicei, hemoragia digestiva inferioara determina eliminarea de scaune de culoare rosu aprins
sau brun; D. o sangerare intensa dintr-o sursa localizata in tubul digestiv superior poate provoca eliminare rectala de
sange rosu in cantitate mare; E. o sangerare lenta din colonul ascendent poate produce meiena; F. in mod
caracteristic, sangerarea digestiva cronica lenta se poate prezenta cu anemie hemolitica;
29. Referitor la hemoragia digestiva, fiind date urmatoarele categorii: 1. cele mai frecvente cauze digestive
superioare; 2. cauze digestive superioare mai putin frecvente; 3. cele mai frecvente cauze digestive inferioare; 4.
cauze digestive inferioare mai putin frecvente; si urmatoarele grupe de cauze: a. hipertensiunea portala, cancerul,
rupturi la jonctiunea gastroesofagiana (in urma unui efort de varsatura sustinut) si leziuni vasculare; b. boala
ulceroasa, gastroduodenita si esofagita; c. neoplasm, bolii inflamatoare colonice, colita infectioasa, colita
medicamentoasa si alte leziuni vasculare; d. hemoroizi, fisuri anale, diverticule, colita ischemica si malformatii
arteriovenoase; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c^, d-3; B. a-1, b-3, c-4, d-2; C. a-1,b-4, c-2, d-3; D. a-
2, b-1, c-4, d-3; E. a-3, b-4, c-2, d-1;
30. Referitor la diversele simptome care pot sa apara in bolile digestive, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. icterul poate fi provocat de afectiuni prehepatice, intrahepatice sau posthepatice; B. afectiunile biliare
(litiaza coledociana, colangita, strictura si neoplasm) pot fi cauze posthepatice de icter; C. afectiunile pancreatice
(pancreatita acuta si cronica, strictura si cancer) pot fi cauze prehepatice de icter; D. afectiunile digestive pot produce
si simptome extraintestinale; E. bolile sistemice pot avea consecinte digestive;
31. Referitor la manifestarile afectiunilor digestive, fiind date urmatoarele inceputuri de fraza: 1. disfagia, odinofagia si
durerea in piept inexplicabila sunt caracteristice in; 2. scaderea in greutate, anorexia si oboseala sunt simptome
nespecifice in; 3. o senzatie de nod in gat apare in; 4. febra apare in; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. bolile
inflamatoare, dar si in cancere; b. afectiunile neoplazice si inflamatoare, tulburarile de motilitate intestinala, afectiunile
pancreatice, ale mucoasei intestinului subtire si psihiatrice; c. patologia esofagiana; d. afectiunile esofagofaringiene,
dar si in afectiunile digestive functionale; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-3, b-2, c-1,d-4; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-2, c-1, d-3;
32. Fiind date urmatoarele manifestari extraintestinale ale afectiunilor digestive: 1. prurit; 2. leziuni hepatobiliare,
cutanate, oculare, articulare; 3. dermatita herpetiforma; si urmatoarele afectiuni digestive: a. boala celiaca; b. bolile
inflamatoare colonice; c. icter; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
33. Referitor la consecintele digestive ale bolilor sistemice, fiind date urmatoarele afectiuni digestive: 1. ischemie
intestinala, cu durere si/sau sangerare; 2. ulcer gastric; 3. pancreatita; si urmatoarele stari patologice sistemice: a.
hipertrigliceridemie; b. stresul excesiv sau arsurile severe; c. lupusul sistemic; care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
40. Referitor la pirozis, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este caracteristic in esofagita
candidozica; B. se deplaseaza intotdeauna ascendent; C. consta intr-o senzatie de intepatura sau crampa; D. poate fi
asociat cu o senzatie de lichid cald urcand spre gat; E. cand este sever, poate iradia laterotoracic sau in unghiurile
mandibulei; F. este produs de scaderea sensibilitatii mucoasei esofagiene;
41. Circumstante/ substante crea agraveaza/ provoaca pirozisul sunt urmatoarele, cu exceptia: A. decubitul dorsal;
B. aplecarea in fata; C. scremutul; D. inainte de masa; E. solutii puternic acide;
42. Circumstante/ substante crea agraveaza/ provoaca pirozisul sunt urmatoarele, cu exceptia: A. pozitia de
decubit din timpul somnului; B. cresterea presiunii intratoracice; C. efortul de defecatie; D. solutii hiperosmolare
neutre; E. acid clorhidric 0,1 N instilat in esofag;
43. Pirozisul este ameliorat de urmatoarele gesturi/ substante, cu exceptia: A. antiacide; B. mentinerea trunchiului
in decubit; C. inghitirea in gol; D. solutii hiperosmolare; E. generarea unor unde peristaltice esofagiene cu directie
ascendenta;
44. Cu privire la odinofagie, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. semnifica durere la inghitire; B. este
caracteristica in esofagita infectioasa; C. este caracteristica in esofagita medicamentoasa; D. de obicei, nu apare in
EsRe necomplicata, in care pirozisul este caracteristic; E. este tipica in fazele initiale ale carcinomului esofagian;
45. Cu privire la odinofagie, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este caracteristica in esofagita cu
alta etiologie decat refluxul; B. este caracteristica in esofagita candidozica si in cea herpetica; C. este caracteristica in
EsRe necomplicata; D. ar trebui diferentiata de durerea in piept ca o crampa asociata cu impactarea unui bol
alimentar; E. poate sa apara in fazele tardive ale carcinomului esofagian, drept consecinta a sangerarii din tumora;
46. in mod caracteristic, odinofagia apare in urmatoarele afectiuni esofagiene, cu exceptia: A. esofagita neeroziva;
B. esofagita fungica; C. esofagita dupa ingestia de substante caustice; D. ulcer peptic gastric; E. perforatie
duodenala; F. carcinom esofagian in situ;
47. Referitor la durerea in piept esofagiana asemanatoare cu durerea cardiaca, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. este numita durere in piept necardiaca sau durere in piept atipica (DPA); B. este diferita de pirozis si de
odinofagie; C. se poate produce in boala de reflux gastroesofagian (BRGE); D. nu apare in tulburarile de motilitate
esofagiene cum ar fi spasmul esofagian difuz (SED); E. poate fi constanta si chinuitoare in carcinomul cu invazie
periesofagiana sau in ulcerul peptic esofagian;
48. Referitor la durerea toracica de cauza esofagiana si la diagnosticul ei diferential, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. durerea toracica de cauza esofagiana nu poate fi confundata cu durerea coronariana; B.
spasmul esofagian poate aparea spontan sau in timpul unei mese; C. de obicei, durerea toracica de cauza
esofagiana se manifesta ca pirozis sau odinofagie; D. cea mai frecventa cauza esofagiana de durere in piept este
acalazia; E. uneori mai multe tipuri de durere esofagiana pot coexista la acelasi pacient;
49. Referitor la DPA, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: AFECTIUNILE ESOFAGIENE
597 A. DPA impune efectuarea unor investigatii vizand BRGE; B. in cazurile de DPA este inutila investigarea motilitatii
esofagiene; C. cand este provocata de acalazie, DPA se asociaza de obicei cu dispnee; D. in unele cazuri de DPA
pot fi incercate relaxante ale musculaturii netede; E. boala coronariana ar trebui intotdeauna exclusa inainte ca
esofagul sa fie considerat drept cauza unei DPA;
50. Cu privire la DPA, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. adesea pacientii cu durere in piept nu sunt
capabili sa-si descrie durerea suficient de corect pentru putea fi clasificata; B. in cazurile de DPA se incearca adesea
un tratament cu inhibitori ai pompei de protoni (IPP); C. la unii pacienti cu DPA se descopera SED sau acalazie; D.
unii pacienti cu DPA au anomalii motorii esofagiene nespecifice cu semnificatie incerta; E. durerea in piept exclude
sindromul de hipersensibilitate esofagiana;
51. Referitor la sindromul de hipersensibilitate esofagiana (SHSE), urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. SHSE poate produce durere in piept atipica; B. SHSE poate fi demonstrat prin cresterea pragului pentru
producerea durerii in urma distensiei esofagului cu un balon; C. un tratament cu antidepresive in doze mici poate fi
util in cazurile de SHSE; D. multi dintre pacientii cu SHSE au si tulburari comportamentale si psihosomatice; E.
tulburarile psihice descrise cel mai frecvent la pacienti cu SHSE sunt schizofrenia, anxietatea si atacurile de panica;
52. Referitor la regurgitare, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. regurgitare este aparitia in
gura, in urma efortului de varsatura, a continutului gastric sau esofagian; B. in staza/ obstructia esofagiana distala,
materialul regurgitat consta dintr-un fluid foarte acru amestecat cu mucus sau din alimente nedigerate; C.
regurgitarea poate determina tuse cronica, laringita si aspiratie laringiana si pneumonie de aspiratie; D. regurgitarea
poate produce aspiratie laringiana, cu episoade de tuse si inecare, care trezesc pacientul din somn; E. sialoreea
(engl. „water brash") este secretia salivara excesiva care se produce drept raspuns la esofagita peptica;
53. Cu privire la regurgitare, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in mod caracteristic,
regurgitarea apare in staza/ obstructia esofagiana distala asociata cu acaiazie si cu diverticulele esofagiene de mari
dimensiuni; B. regurgitarea unui material insipid se produce in refluxul gastroesofagian sever asociat cu
incompetenta ambelor sfinctere esofagiene (superior si inferior); C. o complicatie severa a regurgitarii este
pneumonia de aspiratie; D. la unii pacienti, regurgitatia si ruminatia pot reprezenta o problema comportamentala; E.
sialoreea (engl. „water brash") este acelasi lucru ca si regurgitarea;
124. Referitor la trasaturile clinice ale BRGE, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. simptomele
caracteristice ale BRGE sunt durerea constrictiva si diareea; B. unii pacienti se prezinta cu durere in piept atipica; C.
disfagia persistenta este frecventa in formele necomplicate; D. disfagia care se agraveaza rapid asociata cu
pierderea in greutate sugereaza dezvoltarea unei stricturi fibroase; E. multi pacienti cu BRGE raman asimptomatici;
125. Cu privire la trasaturile clinice ale BRGE, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. pirozisul este
provocat de contactul materialului refluat cu mucoasa esofagiana sensibilizata prin inflamatie sau ulcerata; B. unii
pacienti nu acuza nici pirozis, nici durere in piept; C. de obicei, disfagia apare precoce (la cateva saptamani) dupa
declansarea pirozisului; D. sangerarea semnifica intotdeauna prezenta unui ulcer Barrett; E. multi pacienti cu BRGE
simptomatici se trateaza singuri si se adreseaza medicului abia cand apar simptome sau complicatii severe;
248. Referitor la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. durerea abdominala este
frecventa in multe afectiuni gastrointestinale, inclusiv in UD si in UG; B. doua treimi din pacientii cu UD descriu durere
inainte de culcare; C. dintre indivizii cu simptome ulceroase tipice, marea majoritate au crater ulceros la endoscopie;
D. modificarea intensitatii sau a distributiei durerii abdominale poate indica instalarea unei complicatii a ulcerului; E.
sensibilitatea (durerea) la palpare se constata de obicei paramedian stanga;
249. Cu privire la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. durerea abdominala are o
valoare predictiva inalta pentru prezenta UD sau a UG; B. o treime din pacientii cu dispepsie neulceroasa relateaza
ca se trezesc noaptea de durere; C. endoscopia descopera doar gastroduodenita la
40% din indivizii cu simptome ulceroase tipice; D. instalarea unor simptome asociate poate indica o complicatie a
ulcerului; E. zona sensibila (dureroasa) la palpare este situata de obicei imediat subxifoidian;
250. Privitor la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. complicatiile BUP sunt
intotdeauna precedate de simptome de avertizare; B. exista o corelatie puternica intre simptome si leziunile
patologice; C. in Statele Unite, endoscopia detecteaza ulcere la <30% din pacientii cu dispepsie; D. pierderea in
greutate din UG se explica prin ameliorarea durerii dupa ingestia de alimente; E. la cei mai multi pacienti, zona
sensibila (dureroasa) la palpare este situata paramedian dreapta;
10% din pacientii cu leziuni induse de AINS se prezinta cu o complicatie a BUP fara simptome premergatoare; B.
istoricul si examenul fizic sunt importante in abordarea pacientului suspectat de BUP; C. aparitia nocturna a durerii
diferentiaza net UD de dispepsia neulceroasa; D. in UG, pierderea in greutate este mai rara atunci cand exista
obstructie la evacuarea stomacului; E. UD activ este rareori asimptomatic;
252. Cu referinta la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. intervalul tipic de aparitie
a durerii in UD se coreleaza cu maximul secretiei acide stimulate de predominanta adrenergica nocturna; B. la
pacientii cu UG, greata apare mai rar decat la pacientii cu UD; C. mecanismul aparitiei durerii abdominale la pacientii
cu ulcer este necunoscut; D. aparitia gretii si/ sau a varsaturilor sugereaza ulcer complicat cu perforatie; E. recidiva
UD este de regula semnalata de reaparitia simptomelor;
253. Despre manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cel mai discriminant simptom
pentru UD este durerea care apare dupa mese; B. pierderea in greutate se produce mai rar la pacientii cu UG decat
la cei cu UD; C. activarea de catre acid a baroreceptorilor din duoden ar putea explica durerea ulceroasa; D.
examenul fizic este crucial in descoperirea unor semne de complicatie a BUP; E. disparitia simptomelor este un semn
sigur pentru vindecarea UD;
254. Referindu-ne la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. intervalul tipic de
aparitie a durerii in UD este intre 6 a.m. si 9 a.m. B. in mod tipic, pacientul cu UG are tendinta de a manca mai des
din cauza durerii; C. scaderea sensibilitatii duodenale la acizi biliari si la pepsina ar putea explica durerea asociata
ulcerului; D. durerea situata paramedian dreapta are o valoare predictiva inalta pentru BUP; E. absenta durerii
ulceroase exclude un UD hemoragie;
255. in privinta manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. tiparul durerii la pacientii cu
UG poate fi diferit de cel de la pacientii cu UD; B. tiparul durerii din UG determina cresterea poftei de mancare; C.
perturbarea motilitatii gastroduodenale ar putea fi una dintre explicatiile durerii abdominale la pacientii cu ulcer; D.
sensibilitatea (durerea) la palparea epigastrului este cel mai frecvent semn fizic in UD si in UG; E. absenta durerii
ulceroase exclude instalarea unei obstructii la evacuarea stomacului;
256. Care dintre urmatoarele tipuri de durere este cel mai rar intalnita in BUP: A. colicativa; B. ascutita; C. arzatoare;
D. imprecis definita; E. sfredelitoare;
257. Urmatoarele descrieri ale disconfortului abdominal sunt intalnite in mod obisnuit in BUP, cu exceptia: A.
presiune, apasare; B. plin, plenitudine; C. senzatie dureroasa nedefinita; D. foame (dureroasa); E. senzatie de
ciupire;
258. Referitor la durerea din UD, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cu localizare epigastrica, este
cel mai frecvent simptom; B. apare imediat dupa masa; C. este ameliorata cand inceteaza golirea stomacului in
duoden; D. adesea, este ameliorata de ingestia de antiacide E. apare in episoade care dureaza zile, saptamani sau
luni;
259. Cu privire la durerea din UD, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. uneori este localizata
paramedian dreapta; B. rareori, trezeste pacientul noaptea; C. adesea, este ameliorata la cateva minute dupa
ingestia de alimente D. este ameliorata de neutralizarea secretiei de acid clorhidric; E. isi schimba uneori caracterul,
ceea ce poate semnala instalarea complicatiilor;
260. Referitor la simptomele UG, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. durerea periombilicala este cel
mai frecvent simptom; B. in mod tipic, durerea este ameliorata de alimente; C. ameliorarea la antiacide este mai
evidenta decat in UD; D. greata si varsatura semnaleaza intotdeauna obstructie la evacuarea stomacului; E. in mod
caracteristic, durerea favorizeaza cresterea in greutate;
261. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand istoria naturala a UG sunt corect formulate, cu exceptia: A. in
evolutia sa naturala; B. UG are tendinta de a se vindeca dar; C. daca H-py este eradicat; D. tinde sa recidiveze; E. de
regula cu alta localizare;
409. Referitor la semnificatia diareii, fiind date urmatoarele _a: 1. diareea ca simptom; 2. diareea ca semn; si
urmatoarele _a: a. cresterea volumului si/sau a numarului scaunelor; b. scaderea consistentei scaunelor; c. cresterea
cantitativa excesiva a apei din scaun; GASTRITA 635 d. un scaun cu greutate >200-225 mL (sau grame) pe
24 ore, in conditiile unei diete de tip occidental; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-
2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
410. Referitor la semnificatia termenului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. diareea ca
simptom se refera la folosirea acestui termen de catre pacienti pentru asi descrie tiparul scaunelor; B. de obicei,
cresterea numarului de scaune este descrisa de pacienti drept diaree; C. diareea poate fi definita drept scaderea
cantitativa a apei din scaun; D. indivizii care consuma o dieta saraca in fibre pot avea in mod normal o greutate a
scaunului de pana la 400 g/ 24 ore; E. asocierea unor scaune frecvente, reduse cantitativ si relativ moi cu nevoia
imperioasa de defecatie sugereaza tiflita (inflamatia cecului);
411. Cu privire la semnificatia termenului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. clinicianul
trebuie sa clarifice intai ce intelege prin diaree pacientul; B. adesea, pacientii inteleg prin diaree scaderea
consistentei scaunelor; C. secretia intestinala excesiva de apa si electroliti indusa de enterotoxina scade dupa un
post prelungit; D. vorbim despre diaree atunci cand volumul (greutatea) scaunului depaseste
200-225 mL (grame) pe
24 ore, indiferent de dieta; E. este esential sa se stabileasca daca diareea este determinata de cresterea absorbtiei
unor principii nutritive sau de hipersecretia intestinala;
412. Privitor la semnificatia termenului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. diareea ca
semn se refera la definirea termenului pe baza unor repere obiective; B. uneori, prin diaree pacientii inteleg scaderea
volumului scaunelor; C. o greutate a scaunului de 400 g/ 24 ore inseamna diaree; D. la aproximativ 10% din pacientii
trimisi pentru evaluarea unei diarei neexplicate nu se constata o crestere a apei din scaun la o determinare
cantitativa; E. proctita determina o crestere a numarului de scaune, ca si a greutatii si a volumului total al scaunului;
413. Referitor la diaree si la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este
esential sa se stabileasca daca diareea pacientului este de tip osmotic sau secretor; B. prin diaree, pacientii pot
intelege scaderea consistentei scaunelor si/sau cresterea volumului si/sau a numarului scaunelor; C. mentinerea
cantitatii de scaun in timpul postului sugereaza ca diareea este probabil osmotica; D. la calcularea gaurii osmotice a
apei din scaun, concentratiile cationilor sunt dublate pentru a se estima concentratiile glucidelor neabsorbite; E. o
osmolaritate a scaunului scazuta la un pacient care acuza diaree reflecta malabsorbtia unor principii nutritive;
414. Cu privire la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. diferentierea diareii
osmotice de cea secretorie nu este intotdeauna precisa; B. diareea determinata de malabsorbtia lactozei se
accentueaza in timpul unui post prelungit; C. mentinerea cantitatii de scaun in timpul postului sugereaza ca diareea
este provocata de un principiu nutritiv din dieta; D. o gaura osmotica semnificativa in apa din scaun sugereaza ca
diareea este de tip secretor; E. o osmolaritate a scaunului sub 290 mosmol/ kg H20 la un pacient care afirma ca are
diaree exclude contaminarea scaunului cu urina;
415. Privitor la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. atat elementele
secretorii, cat si osmotice pot fi prezente simultan in aceeasi boala generatoare de diaree; B. diareea din deficitul
primar de lactaza inceteaza in timpul unui post prelungit; C. ameliorarea diareii in timpul unui post prelungit
sugereaza drept cauza o substanta secretagoga (luminala sau circulanta); D. constatarea unei osmolaritati crescute
a scaunului este suficienta pentru a stabili ca este vorba de o diaree osmotica; E. o osmolaritate a scaunului sub 290
mosmol/ kg H20 la un pacient care afirma ca are diaree poate indica o diaree simulata (artificiala);
416. Cu referire la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. la diferentierea
diareii osmotice de cea secretorie pot ajuta determinarea electrolitilor din scaun si observarea efectului pe care postul
il are asupra cantitatii de scaun; B. determinarile cantitative (electroliti, osmolaritate) din scaun se fac din proba
recoltata dimineata; C. la stabilirea mecanismului diareii este utila compararea si corelarea efectelor postului cu
informatiile obtinute prin masurarea osmolaritatii si a electrolitilor din scaun; D. la pacientii cu diaree, osmolaritatea
scaunului este aproape intotdeauna mai mica de 290-300 mosmol/ kg H20; E. diareea simulata (artificiala) este o
forma de sindrom Munchausen; F. enterotoxina de la E.coli este o substanta secretagoga luminala care poate induce
diaree secretorie;
417. Cu referinta la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. scaderea
substantiala a cantitatii de scaun in urma unui post prelungit (>24 ore) este o dovada ca diareea este legata de
malabsorbtia unui principiu nutritiv din dieta; B. gaura osmotica a apei din scaun este diferenta dintre osmolaritate si
suma concentratiilor principalilor cationi (Na+ si K+); C. la fiecare pacient cu diaree, osmolaritatea scaunului ar trebui
presupusa ca fiind cel mult 290-300 mosmol/ kg H20; D. pacientii cu sindrom Miinchausen pot simula diverse boli/
simptome (printre care si diareea) pentru a-si atrage reprobarea si antipatia celorlalti; E. peptida intestinala
vasoactiva poate induce diaree osmotica;
418. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza despre osmolaritatea scaunului diareic sunt corect formulate, cu exceptia:
A. masurarea electrolitilor si a osmolaritatii in scaun este necesara pentru compararea; B. concentratiilor Na* si K* din
scaunul lichid; C. cu densitatea scaunului; D. pentru a determina daca exista sau nu; E. o gaura osmotica
(semnificativa) in scaun;
419. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza referitoare la osmolaritatea scaunului diareic sunt corect formulate, cu
exceptia: A. la cresterea osmolaritatii scaunului; B. contribuie compusii rezultati prin degradarea bacteriana a
proteinelor neabsorbite; C. fie imediat inainte de defecatie; D. fie in recipientul cu scaun inainte de efectuarea analizei
chimice; E. chiar si atunci cand scaunul este refrigerat;
420. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza referitoare la mecanismul diareii sunt corect formulate, cu exceptia: A.
intrucat elemente atat ale diareii osmotice; B. adica, malabsorbtia unui principiu nutritiv din dieta; C. cat si ale diareii
secretorii pot fi prezente intr-un caz dat de diaree; D. dihotomia diaree secretorie/ diaree osmotica E. este usor de
facut in practica;
421. Referitor la semnificatia gaurii osmotice din apa din scaun in evaluarea unei diarei, fiind date urmatoarele
variante: 1. gaura osmotica >50; 2. gaura osmotica <25; si urmatoarele caracteristici: a. diareea este mai degraba de
cauza secretorie; b. gaura osmotica este semnificativa; c. diareea se datoreaza unui principiu nutritiv din dieta
neabsorbit; d. cantitatea de scaun nu scade substantial in timpul unei perioade de post; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
422. Cu privire la semnificatia gaurii osmotice din apa din scaun in evaluarea unei diarei, fiind date urmatoarele
variante: 1. gaura osmotica >50; 2. gaura osmotica <25; si urmatoarele caracteristici: a. cantitatea de scaun scade
marcat in timpul unui post prelungit; b. diareea se datoreaza malabsorbtiei unor acizi grasi si/sau a unor glucide; c.
gaura osmotica este nesemnificativa sau absenta: d. principiile nutritive nu sunt raspunzatoare pentru diaree; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E.
a-2, b-2, c-1, d-1;
423. Referitor la mecanismul diareii, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2. diaree secretorie; si
urmatoarele caracteristici ale diareii: a. gaura osmotica in apa din scaun este semnificativa; b. cantitatea de scaun se
mentine in timpul postului; c. este determinata de scaderea absorbtiei unuia sau a mai multor principii nutritive din
dieta; d. este cauzata de secretia excesiva de fluide si electroliti in intestinul subtire si/sau gros; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1,
d-1;
424. Cu privire la mecanismul diareii la un anumit pacient, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2.
diaree secretorie; si urmatoarele caracteristici ale diareii: a. postul prelungit (>24 ore) duce la reducerea cantitatii de
scaun; b. este indusa de peptida intestinala vasoactiva; c. este indusa de o substanta secretagoga luminala; d. in apa
din scaun exista una sau mai multe substante prezumtiv raspunzatoare pentru diaree; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
425. Privitor la mecanismul diareii la un anumit pacient, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2. diaree
secretorie; si urmatoarele variante de diaree: a. cu gaura osmotica >50; b. indusa de enterotoxina; c. indusa de o
substanta secretagoga circulanta; d. determinata de malabsorbtia lactozei; care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
426. Cu referire la mecanismul diareii la un anumit pacient, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2.
diaree secretorie; si urmatoarele caracteristici ale diareii: a. este indusa de enterotoxina de la E.coli; b. este numita si
diareea calatorului; c. in timpul postului scade substantial cantitatea de scaun; d. este pricinuita de absorbtia
deficitara a unor acizi grasi sau a unor glucide; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-
2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
427. Cu referinta la mecanismul diareii la un anumit pacient, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2.
diaree secretorie; si urmatoarele caracteristici ale diareii: a. este indusa de o substanta secretagoga luminala sau
circulanta; b. este consecinta deficitului primar de lactaza; c. nu este influentata de alimentatie/ postul prelungit; d.
gaura osmotica a apei din scaun este >50; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-
1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
432. Referitor la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. RCUH se poate prezenta
acut; B. anorexia, greata si/ sau varsaturile sunt caracteristice pentru formele limitate la rect; C. timpanismul hepatic
sugereaza proctosigmoidita; D. nevoia imperioasa de defecatie cu senzatia de evacuare incompleta sugereaza
extensia ileala a colitei; E. cand boala este severa, pacientii elimina un scaun lichid continand sange, puroi si materii
fecale;
433. Cu privire la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. severitatea simptomelor
nu este influentata de extinderea bolii; B. in formele moderate sau severe de RCUH, pacientul creste adesea in
greutate; C. megacolonul toxic cu perforatie produce, in mod caracteristic, durere la tuseul rectal; D. pacientii cu
proctita au de regula durere abdominala; E. diareea nu apare noaptea;
434. Privitor la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in momentul prezentarii la
medic, simptomele sunt de obicei prezente de saptamani sau luni de zile; B. cand boala este limitata la rect, palparea
cadrului colic (in cadrul examenului abdominal) este dureroasa; C. producerea perforatiei in cadrul unei colite toxice
este sugerata de diareea sanguinolenta; D. la pacientii cu proctita sau proctosigmoidita, tranzitul proximal este
accelerat; E. diareea este de regula inainte de mese;
435. Cu referire la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. uneori, diareea si
sangerarea sunt atat de intermitente si de usoare incat pacientul nu solicita asistenta medicala; B. distensia
abdominala este un semn specific pentru RCUH; C. pacientii cu proctita elimina de obicei scaun melenic; D. cand
boala se extinde dincolo de rect, sangele este de obicei sub forma de striuri la suprafata scaunului; E. in majoritatea
cazurilor de RCUH, durerea abdominala severa este caracteristica;
436. Cu referinta la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. constipatia apare mai
frecvent la pacientii cu afectare colonica proximala; B. in proctita, palparea fosei iliace drepte este dureroasa; C.
semnele fizice in RCUH sunt nespecifice; D. motilitatea colonica nu este influentata de inflamatie; E. la unii pacienti,
boala activa provoaca un vag disconfort abdominal inferior sau crampe usoare subxifoidiene;
437. Despre manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in cazurile usoare, se produce
pierdere in greutate; B. in proctita, se constata sange in canalul anal la tuseul rectal; C. la pacientii cu proctita,
sangele este fie amestecat cu scaunul, fie sub forma de striuri pe suprafata unui scaun normal sau tare; D. cand
boala se extinde dincolo de rect, constipatia este caracteristica; E. crampe abdominale intense apar frecvent in
formele usoare de boala;
438. Referindu-ne la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. febra apare de obicei
in formele usoare de RCUH; B. in colita toxica, durerea si sangerarea sunt severe; C. tenesmele sunt caracteristice
pentru afectarea colonului proximal; D. inflamatia intestinala provoaca tranzit incetinit; E. in formele severe de boala
nu apar dureri abdominale;
439. Simptomele majore ale RCUH sunt urmatoarele, cu exceptia: A. varsaturi; B. sangerare rectala; C. tenesme;
D. eliminarea de mucus; E. dureri/ crampe abdominale;
440. Care dintre urmatoarele simptome nu reprezinta o manifestare in formele moderate sau severe de RCUH: A.
anorexie; B. greata si/ sau varsaturi; C. febra; D. incetinirea tranzitului; E. pierdere in greutate;
498. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand BCr sunt corect formulate, cu exceptia: A. desi BCr se prezinta de
obicei ca inflamatie intestinala acuta sau cronica; B. procesul inflamator evolueaza spre unul din doua tipare de
boala; C. care difera prin tratament si prognostic; D. un tipar dilatativ; E. sau un tipar penetrant-fistulos;
499. Care dintre urmatoarele nu face parte dintre principalele manifestari clinice ale BCr: A. febra; B. durere
abdominala; C. diaree, de regula saguinolenta; D. oboseala generala; E. pierdere in greutate (uneori);
500. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza referitoare la ileocolita Crohn sunt corect formulate, cu exceptia: A.
intrucat cea mai frecventa localizare a inflamatiei; B. este ileonul proximai; C. ileocolita se prezinta de obicei cu un
istoric cronic; D. de episoade recurente de durere in cadranul inferior stang; E. si constipatie;
501. Care dintre urmatoarele manifestari ale ileocolitei Crohn este cel mai putin sugestiva pentru o apendicita acuta:
A. durere marcata in cadranul inferior drept; B. formatiune palpabila in cadranul inferior drept; C. febra; D.
leucocitoza; E. diaree;
502. Referitor la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in mare masura, termenul de
ileocolita Crohn se suprapune denumirii mai vechi de ileita regionala; B. scaderea in greutate este frecventa; C.
ileocolita Crohn poate produce o formatiune inflamatoare palpabila in cadranul superior stang al abdomenului; D.
adesea, diagnosticul se poate pune doar prin laparotomie; E. semnul radiologie al „snurului" semnifica lumenul
intestinal largit;
503. Cu privire la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. uneori manifestarile initiale
mimeaza, in mod caracteristic, proctita acuta; B. de obicei, durerea este agravata de eliminarea scaunului; C. poate
sa apara leucocitoza; D. formatiunea tumorala este formata din intestin inflamat, mezenter aderent si indurat si
adenopatii abdominale; E. ileocolita Crohn poate fi confundata cu o afectiune maligna;
504. Privitor la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. manifestarile includ semne si
simptome locale si generale; B. durerea este de obicei colicativa; C. de regula apare febra; D. extinderea formatiunii
tumorale poate provoca obstructia ureterului drept; E. de regula, ileocolita Crohn se prezinta ca febra de cauza
necunoscuta asociata cu pierdere in greutate;
505. Cu referire la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. manifestarile generale sunt
consecinta starii Inflamatoare sistemice si a scaderii tolerantei digestive; B. durerea este de obicei localizata in
cadranul inferior drept; C. edemul, ingrosarea si fibroza peretelui intestinal in cadrul formatiunii tumorale explica
semnul radiologie al „snurului"; D. in ileita regionala, tabloul clinic este intotdeauna dominat de diaree si de durerea
abdominala; E. ileocolita Crohn se poate prezenta cu febra de cauza necunoscuta asociata cu pierdere in greutate
mai ales la tineri si adulti;
506. Cu referinta la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. de obicei, durerea
abdominala precede defecatia; B. fistulele enterovaginale sunt rare; C. in mod tipic, pacientul creste in greutate; D.
salturile febrile sugereaza formarea unui abces intraabdominal; E. debutul poate sa fie acut, cu durere la palparea
cadranului abdominal inferior drept, febra si leucocitoza;
507. Factori care contribuie la scaderea in greutate in BCr sunt urmatoarele, cu exceptia: A. diareea; B.
malabsorbtia; C. anorexia, greata si varsaturile; D. frica de a manca; E. efectele anabolice ale procesului inflamator
colonie;
542. Referitor la manifestarile colonice si perianale ale BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pacientii se pot prezenta cu simptome generale, precum subfebrilitatea si starea generala alterata; B. sangerarea
macroscopica apare la aproximativ jumatate din pacientii cu boala exclusiv colonica; C. megacolonul toxic apare la
majoritatea pacientilor; D. varsaturile fecaloide sugereaza fistulizarea leziunilor colonice in ileon; E. nu la toti pacientii
cu fistula perianala se poate evidentia endoscopic inflamatie colonica;
543. Cu privire la manifestarile colonice si perianale ale BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pacientii se pot prezenta cu simptome colonice, cum ar fi diaree, crampe abdominale; B. majoritatea pacientilor au
sangerari masive; C. megacolonul toxic apare mai ales cand inflamatia este severa si boala de lunga durata D.
malabsorbtie prin proliferare bacteriana este caracteristica pentru fistulizarea leziunilor colonice in stomac; E. printre
leziunile perianale determinate de BCr se afla formatiunile cutanate sechelare posthemoroidale;
544. Privitor la manifestarile colonice si perianale ale BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pacientii se pot prezenta cu simptome rectale, de exemplu hematochezie; B. durerea abdominala este provocata de
trecerea materiilor fecale prin segmente ingustate si inflamate ale intestinului gros; C. stricturi colonice se pot forma
la 4-16% din pacienti; D. dintre femeile cu colita Crohn, 10% vor dezvolta fistula rectovaginala; E. leziunile perianale
pot duce la incontinenta de materii fecale si formare de stricturi colonice;
545. Cu referire la manifestarile colonice si perianale ale BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
sangerarea macroscopica este mai frecventa decat in RCUH; B. cresterea compliantei rectale este una dintre
cauzele diareii; C. daca endoscopul nu poate sa traverseze o strictura, trebuie avuta in vedere rezectia chirurgicala,
mai ales daca pacientul are simptome de ocluzie cronica; D. leziunile perianale sunt foarte rare; E. fistule anorectale
si abcese perirectale sunt o expresie a leziunilor perianale;
546. Manifestari determinate de leziunile perianale din BCr sunt urmatoarele, cu exceptia: A. formatiuni cutanate
sechelare posthemoroidale; B. constipatie; C. stricturi anale; D. fistule anorectale; E. abcese ischiorectale;
547. Referitor la afectarea gastroduodenala in BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pacientii cu BCr au de obicei o gastrita H-py-negativa; B. printre manifestarile leziunilor de tract digestiv superior se
afla diareea si durerea hipogastrica; C. bulbul este portiunea cel mai frecvent afectata; D. fistule afectand stomacul
sau duodenul isi au originea in intestinul subtire sau gros; E. fistulele care se deschid in stomac sau in duoden nu
semnifica neaparat afectarea tractului digestiv superior; F. pacientii cu BCr gastroduodenala avansata pot dezvolta
obstructie cronica a evacuarii gastrice;
548. Referitor la investigatiile paraclinice si la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. printre anomaliile bioumorale se afla cresterea VSH; B. endoscopia este utila pentru
biopsierea formatiunilor tumorale sau a stricturilor; C. capsula endoscopica are un randament mai bun in detectarea
leziunilor de BCr activa decat radiografiile seriate de intestin subtire; D. ulcerele aftoase sunt separate prin zone de
mucoasa normala; E. TC simpla este folosita pentru detectarea leziunilor intestinale;
549. Cu privire la investigatiile paraclinice ti la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. reactia inflamatoare sistemica se exprima si prin cresterea PrCR; B. endoscopia este utila
pentru inspectarea defectelor de umplere observate la irigografie; C. capsula endoscopica este utila mai ales in cazul
unei stricturi de intestin subtire; D. pe masura ce boala progreseaza, ulcerele aftoase se largesc si se
adancesc; E. fistulele si abcesele nu pot fi detectate prin TC simpla;
550. Privitor la investigatiile paraclinice si la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. hipoalbuminemia indica o severitate redusa; B. colonoscopia nu permite examinarea si
biopsierea ileonului terminal; C. retentia capsulei endoscopice survine la <1 % din pacientii suspectati de BCr; D. in
evolutia bolii, ulcerele aftoase se pot uni, formand ulcere longitudinale stelate, serpiginoase si liniare; E. RMN ar
putea sa se dovedeasca superioara pentru evidentierea leziunilor gastrice;
551. Cu referire la investigatiile paraclinice si la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. unul dintre indicatorii de boala severa este leucopenia; B. endoscopia digestiva superioara
este utila pentru diagnosticarea afectarii jejunoileale la pacientii cu simptome de tract digestiv superior; C. retentia
capsulei endoscopice se produce la 4-6% din pacientii cu BCr cunoscuta; O. inflamatia transmurala determina
scaderea diametrului luminai; E. RMN ar putea sa se dovedeasca superioara pentru evidentierea leziunilor perianale;
552. Cu referinta la investigatiile paraclinice si ia modificarile evidentiate de acestea in RC. r , urmatoarele afirmatii sunt
corecte. CU exceptia: A. cand boala este usoara, apare leucocitoza; B. stricturile ileale sau colonice pot fi dilatate cu
baloane introduse prin colonoscop; C. ulcerele aftoase sunt adesea multiple; D. leziunile „in piatra de pavaj" sunt
consecinta ulceratiilor longitudinale si transversale; E. inflamatia transmurala duce la cresterea distensibilitatii; F.
enterografia prin TC descrie clar inflamatia intestinului subtire;
553. Despre investigatiile paraclinice si ia modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. la endoscopie, se constata afectarea predominanta a rectului; B. aspectul endoscopic este
un bun indicator pentru remisiunea clinica; C. leziunile „in piatra de pavaj" afecteaza cel mai adesea intestinul gros;
D. pe masura ce ulcerele progreseaza in profunzime, scade riscul de formare a fistulelor; E. enterografia prin TC este
pe cale sa devina investigatia de prima linie pentru evaluarea suspiciunii de BCr si a complicatiilor acesteia;
554. Referindu-ne la investigatiile paraclinice si la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, cu exceptia: A. printre modificarile constatate la endoscopie se afla ulceratiile aftoase; B. endoscopiile
repetate sunt cel mai bun instrument pentru monitorizarea inflamatiei; C. modificarile macroscopice cele mai timpurii
in BCr colonica sunt fistulele; D. pe radiografie semnul „snurului" reprezinta zone lungi de inflamatie si fibroza
circumferentiala; E. capsula endoscopica este mai putin eficienta in detectarea leziunilor de BCr activa decat
enterografia prin TC;
555. Vizand investigatiile paraclinice si modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
cu exceptia: A. printre modificarile endoscopice caracteristice pentru BCr se numara fistulele; B. in mod
caracteristic, afectarea mucoasei este continua; C. capsula endoscopica este folosita pentru vizualizarea directa a
mucoasei gastrice; D. ulcerele aftoase sunt ulcere de mari dimensiuni; E. semnul radiologie al „coardei" reprezinta un
segment lung de intestin cu lumen largit; F. caracterul segmentar al BCr determina aparitia unor zone mari de intestin
normal sau dilatat intre segmentele afectate;
662. Referitor la sindromul de colon iritabil (SCI), urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. SCI este o
tulburare intestinala functionala caracterizata de durere sau disconfort abdominal si tulburari de tranzit provocate de
inflamatia peretelui intestinal; B. nu exista indicatori diagnostici clari pentru SCI, de aceea diagnosticul se bazeaza
pe manifestarile clinice; C. simptomele tind sa apara si sa dispara in timp; D. adesea manifestarile de SCI se
suprapun cu alte tulburari functionale cum ar fi manifestari de fibromialgie, dureri de cap, dureri de spate si simptome
genitourinare; E. severitatea simptomelor variaza si poate deteriora semnificativ calitatea vietii; F. in cercetarile de
fiziopatologie si in studiile clinice, o frecventa a durerii/ disconfortului de cel putin 2 zile pe saptamana este necesara
pentru eligibilitatea subiectului;
663. Referitor la criteriile de diagnostic Rome pentru SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
criteriile trebuie sa fie indeplinite pentru cel putin ultimele 3 luni; B. debutul simptomelor trebuie sa fie cu cel putin 6
luni inainte de diagnostic; C. termenul de disconfort abdominal se refera la senzatia neplacuta care nu este descrisa
ca durere; D. in punerea diagnosticului de SCI, durerea/ disconfortul abdominal este facultativ pentru; E. asocierea cu
modificari ale tranzitului intestinal este obligatorie;
664. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza continand criteriile de diagnostic Rome pentru SCI sunt corect formulate, cu
exceptia: A. diagnosticul de SCI se pune la pacientul cu durere sau disconfort abdominal recurent; B. cel putin 7
zile pe luna in ultimele 3 luni asociate cu doua sau mai multe dintre urmatoarele: C. ameliorare la defecatie; D. debut
asociat cu mentinerea frecventei scaunelor; E. debut asociat cu o schimbare in forma (aspectul) scaunelor;
666. Referitor la definirea SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. nevoia imperioasa de defecatie
este un simptom esential pentru diagnosticul de SCI; B. diareea sau constipatia nedureroase sunt suficient pentru a
se pune diagnostic de SCI; C. exista persoane care au episoade de diaree nedureroasa pentru care nu se poate gasi
nicio baza organica; D. diareea nedureroasa in episoade intermitente si neasociata cu leziuni organice ar putea
reprezenta o afectiune diferita de SCI; E. episoadele intermitente de diaree nedureroasa lipsite de o baza organica
sunt considerate de unii autori drept o
667. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand criteriile Rome de diagnostic pentru SCI sunt corect formulate, cu
exceptia: A. pentru a avea valoare diagnostica pentru SCI; B. meteorismul abdominal; C. trebuie sa fie agravat de
defecatie si/sau; D. sa fie asociat la debut; E. cu mentinerea aceluiasi tipar de scaune;
668. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand definirea SCI sunt corect formulate, cu exceptia: A. daca s-ar
iesi din cadrul impus de criteriile Rome de diagnostic pentru SCI; B. si s-ar pune diagnosticul de SCI si pacientilor; C.
cu episoadele intermitente de diaree dureroasa; D. asociata cu leziuni organice; E. acestia ar reprezenta mai putin de
20% din pacientii cu SCI;
669. Simptome care sustin diagnosticul de SCI, fara a reprezenta criterii de diagnostic sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. durerea abdominala; B. nevoia imperioasa de defecatie, C. dependenta durerii abdominale de tranzitul intestinal;
D. eliminarea de mucus; E. balonarea;
671. Referitor la disconfortul/ durerea abdominala din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in
conformitate cu criteriile de diagnostic actuale, nu are valoare diagnostica pentru SCI; B. cel mai adesea este
localizata in epigastru; C. poate sa apara ca acutizari pe un fundal de durere constanta; D. este prezenta aproape
numai cand pacientul este treaz; E. durerea este adesea ameliorata de stresul emotional;
672. Cu privire la disconfortul/ durerea abdominala din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este
foarte variabila in intensitate; B. este intotdeauna continua; C. poate fi suficient de usoara pentru a fi ignorata; D.
poate duce la treziri nocturne repetate la pacientii cu forme severe de SCI; E. se agraveaza dupa eliminarea de
flatus;
673. Privitor la disconfortul/ durerea abdominala din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este
foarte variabila in localizare; B. are caracter de crampa; C. poate fi suficient de intensa pentru a interfera cu
activitatile zilnice; D. nu este legata de alimentatie; E. este ameliorata de eliminarea de scaune;
674. Referitor la manifestarile SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. malnutritia determinata de
aportul caloric inadecvat este frecventa in SCI; B. simptomele nu depind de fazele ciclului menstrual; C. somnul este
foarte adesea perturbat de durere; D. durerea nocturna diferentiaza net afectiunile intestinale organice de cele
functionale; E. in mod caracteristic, pacienti cu SCI au o toleranta crescuta pentru durere;
676. Referitor la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. tulburarile de tranzit
sunt cea mai constanta trasatura clinica a SCI; B. la pacientii cu predominanta constipatiei (SCI-C), scaunele sunt de
obicei tari si groase; C. la unii pacienti, simptomul predominant este diareea (SCI-D); D. diareea poate fi agravata de
alimentatie; E. SCI provoaca adesea malabsorbtie;
677. Cu privire la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cel mai frecvent
tipar este constipatie alternand cu diaree, de obicei cu unul dintre aceste simptome predominand; B. retentia
materiilor fecale prin spasm colonie prelungit face ca scaunul sa fie apos; C. diareea determinata de SCI consta de
obicei din scaune moi abundente; D. in mod caracteristic, scaunul poate fi insotit de eliminarea de cantitati mari de
sange; E. SCI produce frecvent pierdere in greutate;
678. Privitor la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. la inceput, constipatia
poate fi episodica; B. majoritatea pacientilor au o senzatie de evacuare incompleta a scaunului; C. la cei mai multi
pacienti volumul unui scaun depaseste
500 mL; D. colita mucoasa este unul dintre termenii folositi in trecut pentru a descrie SCI; E. pe baza tiparului de
scaune, exista trei subtipuri de SCI: SCI cu predominanta diareii = SCI-D, SCI cu predominanta constipatiei = SCI-C
si SCI fara tulburare de tranzit;
679. Cu referire la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in evolutia SCI cu
predominanta constipatiei (SCI-C), constipatia devine in cele din urma permanenta; B. senzatia de evacuare
incompleta duce la abandonarea tentativelor de defecatie; C. diareea nocturna este caracteristica in SCI; D.
denumirea de colita mucoasa folosita in trecut pentru SCI este gresita, intrucat nu exista inflamatie colonica; E.
subtipurile de SCI definite pe baza tiparului de scaun sunt foarte stabile;
680. Cu referinta la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in timp,
constipatia devine tot mai putin responsiva la tratamentul cu laxative; B. pacientii avand constipatia drept simptom
predominant (SCI-C) pot avea saptamani sau luni de constipatie intrerupte de scurte perioade de diaree; C. diareea
se amelioreaza in perioadele de stres emotional; D. sangerarea este caracteristica pentru SCI; E. eterogenitatea si
istoria naturala variabila a scaunelor in SCI cresc dificultatea efectuarii studiilor fiziopatologice si a studiilor clinice;
683. Cu privire la simptomele legate de acumularea de gaz la pacientii cu SCI (p- SCI), urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. p-SCI afirma adesea eructatii sau flatulenta excesive; B. unii p-SCI cu eructatii si flatulenta
pot avea intr-adevar o cantitate mai mare de gaz in tubul digestiv; C. majoritatea p-SCI dezvolta simptome doar la o
distensie marcata a intestinului; D. la cei mai multi p-SCI toleranta pentru gazele intestinale este perturbata; E. la p-
SCI gazul tinde sa reflueze din portiunile proximale ale intestinului spre cele distale, ceea ce poate explica eructatiile;
684. Referitor la simptomele legate de alte segmente ale tubului digestiv care apar la pacientii cu SCI, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
25-50% din pacientii cu SCI acuza dispepsie, pirozis, greata si varsaturi; B. inregistrari ambulatorii indelungate au
evidentiat o incidenta mare a anomaliilor de motilitate ale intestinului subtire la pacientii cu SCI in timpul zilei (cand
pacientul este treaz); C. dispepsia functionala si SCI sunt doua boli care se exclud una pe cealalta; D. simptome de
dispepsie apar la
56% din pacientii cu SCI; E. simptomele abdominale functionale se pot schimba in timp; F. simptomele SCI sunt
prevalente la pacientii cu durere in piept necardiaca (posibil de origine esofagiana), sugerand suprapunerea cu alte
tulburari functionale ale tubului digestiv;
685. Cu privire la simptomele legate de alte segmente ale tubului digestiv care apar la pacientii cu SCI, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. prezenta simptomelor legate de alte segmente ale tubului digestiv sugereaza
ca, pe langa colon, pot fi afectate si alte regiuni ale tubului digestiv; B. tiparele motorii intestinale nocturne permit
punerea diagnosticului de SCI; C. prevalenta SCI este mai mare la pacientii cu dispepsie (32%) decat la cei care nu
relateaza simptome de dispepsie (8%); D. pacientii pot trece de la o forma de boala in care predomina simptomele
dispeptice la una in care predomina manifestarile de SCI si reciproc; E. dispepsia functionala si SCI sunt doua
manifestari ale unei unice tulburari a sistemului digestiv, mai cuprinzatoare;
1264. Referitor la simptomele litiazei biliare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. calculii biliari produc
de obicei simptome prin inflamatia sau obstructia declansate dupa ce au migrat in duetul cistic sau in coledoc; B.
obstructia duetului cistic sau a coledocului printr-o piatra produce cresterea presiunii intraluminale si distensia
colecistului, ameliorata rapid prin contractii biliare repetate; C. in colica biliara, durerea este intermitenta si fluctuanta;
D. la pacientii cu sau fara litiaza biliara, apar adesea simptome dispeptice (plenitudine epigastrica, eructatie,
flatulenta), care nu sunt insa specifice pentru calculii biliari; E. colica biliara poate fi declansata de o masa grasa;
1265. Cu privire la simptomele litiazei biliare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cel mai specific si
mai caracteristic simptom al litiazei biliare este greata; B. un episod de durere biliara persistenta durand mai mult de
5 ore trebuie sa ridice suspiciunea de colecistita acuta; C. febra sau frisoanele insotind durerea biliara inseamna de
obicei o complicatie, adica, colecistita, pancreatita sau colangita; D. colica biliara apare adesea in interval de cateva
ore dupa culcare; E. colica biliara poate fi declansata de o masa copioasa dupa o perioada de post prelungit;
1266. Privitor la simptomele litiazei biliare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. greata si varsaturile
insotesc adesea episoadele de durere biliara; B. acuzele de vaga plenitudine epigastrica, dispepsie, eructatie sau
flatulenta, In special dupa o masa grasa, nu trebuie confundate cu durerea biliara; C. colica biliara poate fi declansata
de o masa normala; D. cresterea bilirubinei serice si/ sau a fosfatazei alcaline sugereaza un caicul colecistic; E.
colica biliara nu apare noaptea;
1267. Durerea produsa de obstructia evacuarii colecistului are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. este o
durere somatica; B. este o senzatie de disconfort sau plenitudine severa; C. este constanta; D. este localizata in
epigastru sau in hipocondrul drept; E. adesea, iradiaza in hipogastru;
1268. Referitor la colica biliara, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este o durere constanta si adesea
de durata; B. incepe progresiv; C. poate persista cu mare intensitate timp de 30 min pana la 5 ore; D. cedeaza gradat
sau rapid; E. exprima obstructia evacuarii colecistului;
808. Referitor la trasaturile clinice ale peritonitei acute, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
manifestarile cardinale sunt durerea abdominala acuta si sensibilitate la palpare, de obicei cu febra; B. contractura
musculara este frecventa atat in peritonita localizata, cat si in cea generalizata; C. alcaloza marcata este o modificare
paraclinica frecventa, mai ales in peritonita generalizata; D. cand ascita este prezenta, paracenteza cu scop
diagnostic este esentiala; E. daca apare, lichidul de ascita are un nivel scazut de lactat dehidrogenaza;
809. Cu privire la trasaturile clinice ale peritonitei acute, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
localizarea durerii depinde de cauza subiacenta si daca inflamatia este localizata sau generalizata; B. peristaltismul
intestinal este abolit inca de la inceput; C. radiografia abdominala simpla (pe gol) poate evidentia dilatarea intestinului
gros si subtire cu edem al peretelui intestinal, sugerat de distanta dintre ansele adiacente ale intestinului subtire
umplute cu gaz; D. analizele care trebuie efectuate din eventualul lichid de ascita sunt citologia, biochimia si cultura;
E. daca apare, lichidul de ascita are caracter de exsudat;
810. Privitor ia trasaturile clinice ale peritonitei acute, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. peritonita
localizata apare cel mai adesea in apendicita si diverticulita necomplicata, iar semnele fizice sunt limitate la zona de
inflamatie; B. frecvent apar tahicardie, hipotensiune, oligurie si semne de deshidratare; C. pe masura ce boala
progreseaza, zgomotele intestinale se accentueaza; D. aerul liber sub diafragma este asociat cu perforatia unui
viscer; E. daca apare, lichidul de ascita contine de obicei sub 250 neutrofile/ pL; F. cultura din lichidul de ascita este
pozitiva daca apendicita este consecinta perforarii unui viscer cu lumenul populat bacterian;
811. Cu referire la trasaturile clinice ale peritonitei acute, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. peritonita
generalizata este asociata cu inflamatie extinsa si durere abdominala difuza la palpare si la decompresie; B.
leucocitoza (de obicei >20,000/ pL) este o modificare paraclinica frecventa, mai ales in peritonita generalizata; C. de
obicei peristaltismul intestinal se intensifica pe masura ce boala progreseaza; D. TC si/sau ecografia pot identifica
prezenta de lichid liber sau a unui abces; E. daca apare, lichidul de ascita are o concentratie crescuta de proteine; F.
la pacientii varstnici si cu imunosupresie, semnele de iritatie peritoneala pot fi mai dificil de detectat;
1329. Referitor la adenopatia din sifilisul primar, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este satelita
sancrului de inoculare; B. in cazul unui sancru pe buze, pe limba sau pe faringe, este localizata supraclavicular; C. in
general, sancrul este dureros; D. are dimensiuni mari; E. este asociata infectiei cu Treponema pallidum;
1330. Cu privire la adenopatia din sifilisul primar, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cel mai
adesea, este localizata laterocervical; B. de regula, sancrul este prezent; C. este unica sau multipla; D. consistenta
este fluctuenta; E. este foarte dureroasa;
1331. Cu privire la adenopatia din limfogranulomatoza veneriana, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. reprezinta reactia la patrunderea microorganismului prin leziunile mucoasei genitale; B. este localizata cervical; C.
nu fistulizeaza; D. este nedureroasa; E. lasa cicatrice deformante; F. este uni- sau bilaterala; 742 SEMIOLOGIE
HEMATOLOGICA G. este dura;
1332. Cu privire la adenopatia din sancroid, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. se asociaza cu unul
sau mai multe ulcere genitale nedureroase; B. nu abcedeaza; C. se poate deschide la piele; D. poate lasa in urma o
cicatrice permanenta; E. se asociaza cu infectia cu cocul grampozitiv Haemophilus ducreyi;
1333. Fiind date urmatoarele afectiuni venerice infectioase care se pot asocia cu adenopatie inghinala: 1.
limfogranulomatoza veneriana; 2. sancroid; 3. sifilis primar; si urmatoarele caracteristici: a. asocierea cu infectia cu
Treponema pallidum; b. combinatia de ulcer dureros cu adenopatie dureroasa este sugestiva; c. asocierea cu infectia
cu Chlamydia trachomatis; d. adenopatie ferma, putin dureroasa, asociata cu un sancru nedureros; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-3, b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-2, c-3, d-1; E. a-3, b-3, c-2,
d-1;
1334. Date fiind urmatoarele afectiuni venerice infectioase care se pot asocia cu adenopatie inghinala: 1.
limfogranulomatoza veneriana; 2. sancroid; 3. sifilis primar; si urmatoarele caracteristici: a. asocierea cu infectia cu
Treponema pallidum; b. adenopatie ferma, putin dureroasa, asociata cu un sancru nedureros; c. adenopatie inghinala
uni- sau bilaterala, dura, dureroasa, care fistulizeaza in multiple locuri, lasand cicatrice deformante; d. asocierea cu
infectia cu Haemophiius ducreyi; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a-2,
b-1, c-3, d-3; D. a-3, b-1, c-2, d-3; E.a-3, b-3, c-1, d-2;
1335. Referitor ia caracteristicile adenopatiilor din bolile maligne, fiind date urmatoarele conditii patologice: 1.
leucemie acuta; 2. limfom; 3. metastaze; si urmatoarele caracteristici: a. adenopatii mari, bine demarcate, simetrice,
mobile, nedureroase, de consistenta ferma, cauciucata; b. noduli limfatici duri, nedurerosi, imobili din cauza fixarii
la tesuturile inconjuratoare; c. noduli limfatici care se maresc rapid si devin durerosi; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E.a-3, b-2, c-1;
1336. Referitor la modul in care dimensiunile unei adenopatii sunt folosite pentru a ghida atitudinea clinica, fiind date
urmatoarele dimensiuni: 1. diametrul maxim >2 cm; 2. suprafata de sectiune maxima 51.0 cm2 (51.0 cm'x 1.0 cm); 3.
suprafata de sectiune maxima 1.0-2.25 cm ; 4. suprafata de sectiune maxima £ 2.25 cm (£1.5 cm x 1.5 cm); si
urmatoarele interpretari/atitudini: a. este unul dintre elementele care prezic ca rezultatul la examenul histopatologic
va fi o boala maligna sau granulomatoasa; b. valoare optima pentru a diferentia adenopatiile maligne sau
granulomatoase de alte cauze de adenopatie; c. dupa excluderea mononucleozei infectioase si/sau a toxoplasmozei,
pacientul trebuie observat daca nu dezvolta manifestarile unei boli sistemice subiacente; d. adenopatia are aproape
intotdeauna cauze benigne, nespecifice, reactive; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B. a-1, b-4,
c-3, d-2; C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-3, c-1, d-2;
1337. Referitor la semnificatia durerii ganglionare, fiind date urmatoarele categorii: 1. durere spontana; 2. de obicei,
durere la palpare; 3. durere redusa sau absenta; 4. durere absenta; si urmatoarele (categorii de) conditii patologice:
a. adenita acuta; b. adenopatie satelita unor procese inflamatoare acute; c. adenopatie in cadrul unor neoplazii
hematologice cu evolutie cronica/lenta; ADENOPATIILE 743 d. adenopatie satelita unor procese inflamatoare cronice; e.
adenopatie in cadrul unor boli sistemice; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-4; B. a-1, b-2, c-
4, d-3, e-4; C. a-2, b-4, c-1, d-4, e-3; D. a-4, b-3, c-1, d-4, e-2; E. a-4, b-4, c-1, d-3, e-2;
1338. Cu privire la semnificatia durerii ganglionare, fiind date urmatoarele categorii: 1. de regula, durere spontana; 2.
rareori, durere dupa consum de alcool; 3. durere redusa sau absenta; 4. durere absenta; si urmatoarele (categorii de)
conditii patologice: a. in boala Hodgkin; b. metastaze ganglionare; o adenita acuta supurata; d. boli de tesut
conjunctiv; e. tuberculoza; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-4; B. a-2, b-4, c-1, d-3, e-4; C. a-
2, b-4, c-1, d-4, e-3; D. a-3, b-1, c-2, d-4, e-4; E. a-4, b-4, c-3, d-1, e-2;
1339. Fiind date urmatoarele acuze care pot duce la descoperirea unei adenopatii toracice: 1. tuse sau respiratie
suieratoare; 2. raguseala; 3. disfagie; 4. umflarea gatului, fetei sau a bratelor; si urmatoarele explicatii: a. compresia
esofagului; b. compresia venei cave superioare sau a venei subclavii; c. compresia cailor aeriene; d. compresia
nervului laringian recurent; care este lista de asocieri corecta: A. a-2, b-1, c-3, d-4; B. a-2, b-4, c-3, d-1; C. a-3, b-2, c-
1, d-4; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-2, c-3, d-1;
1340. Referitor la diagnosticul diferential al adenopatiei mediastinale si hilare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. trebuie avute in vedere afectiuni pulmonare primare; B. unele boli sistemice afecteaza in mod
caracteristic nodulii limfatici mediastinali sau hilari; C. in regiunile endemice, histoplasmoza poate determina
afectarea unilaterala a ganglionilor limfatici paratraheali, mimand astfel un limfom; D. tuberculoza determina
intotdeauna adenopatie bilaterala; E. la fumatori, trebuie suspectat in primul rand un cancer pulmonar metastatic;
1341. Referitor la diagnosticul diferential al adenopatiei mediastinale in functie de varsta, fiind date urmatoarele
categorii de varsta: 1. la tineri; 2. la varstnici; 3. atat la tineri, cat si la varstnici; si urmatoarele conditii patologice: a.
carcinom metastatic (de obicei pulmonar); b. infectie fungica; c. tuberculoza; d. mononucleoza infectioasa; care este
lista de asocieri corecta: A. a-2, b-1, c-3, d-3; B. a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E.a-3, b-
3, c-2, d-1;
1342. Cu privire la diagnosticul diferential al adenopatiei mediastinale in functie de varsta, fiind date urmatoarele
categorii de varsta: 1. la tineri; 2. la varstnici; 3. atat la tineri, cat si la varstnici; si urmatoarele conditii patologice: a.
sarcoidoza; b. infectie cu virusul Epstein-Barr; c. cancer pulmonar primar; d. limfom; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-2, b-1, c-3, d-3; C. a-3, b-1, c-2, d-3; D.a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-2, d-1;
1343. Referitor la adenopatiile intraabdominale sau retroperitoneale, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. sunt de obicei maligne; B. tuberculoza se poate prezenta ca limfadenita mezenterica; C. in tarile civilizate,
cea mai frecventa cauza este tuberculoza; D. pot fi determinate de tumori cu celule germinate, mai ales la varstnici;
E. descoperirea lor se poate face ecografic, dar TC si RMN au acuratete mai mare;
1344. Referitor la rolul imagisticii in investigarea unei adenopatii, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
de obicei, radiografia toracica este negativa; B. descoperirea unui infiltrat pulmonar sau a unei adenopatii
mediastinale pe radiografia toracica sugereaza o cauza infectioasa, granulomatoasa sau maligna si este suficienta
pentru punerea diagnosticului; C. diverse tehnici imagistice (TC, RMN, ecografie, ecografie Doppler color) au fost
folosite pentru a diferentia adenopatiile benigne de cele maligne, mai ales la pacientii cu cancer de cap si gat; D.
RMN are o acuratete incomparabil mai mare decat TC in diagnosticarea metastazelor din ganglionii limfatici cervicali;
E. ecografia este utila mai ales in investigarea adenopatiilor abdominale;
1345. Referitor la interpretarea unui infiltrat pulmonar sau a unei adenopatii mediastinale descoperite prin radiografie
toracica la un pacient investigat pentru adenopatie, fiind date urmatoarele categorii de boli: 1. boli granulomatoase, 2.
boli infectioase; 3. boli maligne; si urmatoarele conditii patologice: a. sarcoidoza; b. cancer pulmonar metastatic; c.
boala limfoproliferativa; d. histoplasmoza; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-3, d-
2; C. a-2, b-3, c-1, d-3; D. a-3, b-1, c-3, d-2; E. a-3, b-2, c-3, d-1;
1346. Cu privire la interpretarea unui infiltrat pulmonar sau a unei adenopatii mediastinale descoperite prin radiografie
toracica la un pacient investigat pentru adenopatie, fiind date urmatoarele categorii de boli: 1. boli granulomatoase; 2.
boli infectioase; 3. boli maligne; si urmatoarele conditii patologice: a. tuberculoza; b. cancer pulmonar primar; c.
limfom; d. sarcoidoza; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a-2, b-1, c-3, d-
3; D. a-2, b-3, c-1, d-3; E. a-2, b-3, c-3, d-1;
1347. Referitor la raportul L/S determinat ecografic in cadrul investigarii unei adenopatii, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. se foloseste mai ales pentru adenopatiile cervicale; B. L reprezinta axa lunga, iar S
reprezinta axa scurta a ganglionului limfatic; C. raportul celor doua axe (L/S) ale ganglionului limfatic este folosit
pentru a diferentia adenopatiile maligne de cele benigne; D. o valoare mai mare de 2.0 are o sensibilitate si o
specificitate de 95% in diferentierea adenopatiilor benigne de cele maligne la pacientii cu cancer de cap si gat; E. are
specificitate si sensibilitate mai mica decat palparea sau decat masurarea unei singure axe (a oricareia dintre cele
doua);
1348. Referitor la utilitatea biopsiei in investigarea unei adenopatii, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. este un instrument diagnostic valoros; B. indicatiile pentru biopsierea unui ganglion limfatic sunt imprecise; C. in
evaluarea unui pacient cu adenopatie, decizia de a biopsia trebuie intotdeauna luata imediat; D. biopsia prompta ar
trebui efectuata daca istoricul pacientului si semnele fizice sugereaza o boala maligna; E. in practica medicului
generalist, mai mult de jumatate din pacientii cu adenopatii necesita biopsie; F. in serviciile de referinta (hematologie,
oncologie, ORL), procentul pacientilor cu adenopatii care necesita biopsie este muit mai mare decat practica
medicului generalist;
1349. Referitor la investigarea unei adenopatii izolate dure cervicale, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. daca se suspecteaza un cancer primar de cap si gat drept cauza, ar trebui efectuat un examen ORL
atent; B. orice leziune de mucoasa (descoperita prin examen ORL) suspecta de proces neoplazic primar trebuie
imediat cauterizata; C. daca la examenul ORL nu se detecteaza nicio leziune de mucoasa, nu mai este necesara
biopsierea adenopatiei; D. daca exista incertitudini cu privire la oportunitatea unei biopsii, este utila consultarea unui
hematolog sau a unui oncolog medical; E. aspiratia cu ac fin este de ales ca prima procedura diagnostica;
1350. Referitor la utilitatea aspiratiei cu ac fin in explorarea unei adenopatii cervicale, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. este de electie ca prima procedura diagnostica; B. furnizeaza suficient tesut pentru a
permite un diagnostic histopatologic precis; O de regula, reduce timpul pana la punerea diagnosticului definitiv; D. nu
trebuie folosita pentru nodulii tiroidieni; E. poate fi utila pentru confirmarea recidivei la pacientii al caror diagnostic
primar este cunoscut;
1351. Referitor la variabilele utile pentru identificarea pacientilor cu adenopatie periferica la care ar trebui efectuata
biopsie, fiind date urmatoarele categorii: 1. variabila cu valoare predictiva negativa (nu este necesara efectuarea
biopsiei); 2. variabila cu valoare predictiva pozitiva (este indicata efectuarea biopsiei); si urmatoarele variabile: a.
ganglion limfatic de dimensiuni mari (la ecografie: diametru >2 cm sau suprafata >2.25 cm2); b. consistenta nu este
dura; c. ganglioni limfatici sensibili sau durerosi; d. varsta >40 ani; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2,
d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; O a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-1, c-2, d-1;
1352. Care dintre urmatoarele circumstante NU pledeaza pentru biopsierea unui ganglion limfatic periferic: A.
dimensiunile ganglionului limfatic <1.0 cm2; B. localizarea supraclaviculara; O pacient varstnic; D. radiografie toracica
anormala; E. absenta durerii sau a sensibilitatii dureroase;
1353. Cu privire la variabilele utile pentru identificarea pacientilor cu adenopatie periferica la care ar trebui efectuata
biopsie, fiind date urmatoarele categorii: 1. variabila cu valoare predictiva negativa (nu este necesara efectuarea
biopsiei); 2. variabila cu valoare predictiva pozitiva (este indicata efectuarea biopsiei); si urmatoarele variabile: a.
localizarea supraclaviculara; b. varsta <40 ani; c. simptome ORL recente; d. consistenta dura; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-
1;
1354. Referitor la investigarea pacientilor cu adenopatie, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. difera
in practica medicului generalist fata de serviciile de specialitate; B. majoritatea pacientilor necesita o biopsie; C.
majoritatea necesita investigatii paraclinice; D. daca istoricul pacientului si semnele fizice indica o cauza benigna
pentru adenopatie, pacientul nu mai trebuie urmarit; E. pacientul trebuie instruit sa revina pentru reevaluare mai ales
daca adenopatia nu isi modifica dimensiunile;
533. Referitor la Bcr cu afectare predominant colonica urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. localizarea
leziunilor influenteaza manifestarile clinice; B. afectarea rectului este prezenta la toti pacientii cu BCr; C. absenta
sangerarii este explicata de afectarea continua a mucoasei; D.printre complicatiile anorectale care pot sa apara se
afla fistulele anorectale, fisurile anale si abcesele perirectale; E. episoadele repetate de inflamatie perirectala pot
duce la formarea de fistule perianale
534. Cu privire la BCr cu afectare predominant colonica, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
simptomele cele mai frecvente sunt diareea si varsaturile; B. sangerarea rectala este mai frecventa in BCr decat in
RCUH; C. este caracteristica afectarea discontinua a mucoasei; D. complicatiile anorectale pot precede debutul clinic
al bolii; E. episoadele repetate de inflamatie perirectala pot duce la formarea de cicatrici perianale
535. Privitor la BCr cu afectare predominant colonica, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. afectarile
extraintestinale sunt mai rare decat in BCr cu afectare predominanta a intestinului subtire; B. sangerarea rectala este
obligatorie pentru punerea de diagnostic de BCr; C. sunt afectate toate straturile peretelui intestinal; D. prezenta
fistulelor anorectale, a fisurilor anale si/sau abceselor perirectale trebuie sa ridice suspiciunea de BCr; E. peretii
colonului au tendinta de a se ingrosa, drept urmare dilatatia colonica este mai frecventa decat in RCUH
536. Cu referire la BCr cu afectare predominant colonica, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. artrita
este mai frecventa decat in BCr cu afectare predominanta a intestinului subtire; B. cand rectul este afectat,
sangerarea rectala este intotdeauna prezenta; C. pot sa apara complicatii anorectale frecvente; D. episoadele
repetate de inflamatie perirectala pot duce la ingrosarea peretilor canalului anal; E. afectarea extensive a colonului
poate duce la dilatatie colonica
549. Cu privire la investigatiile paraclinice s la modificarile evidentiate de acestea in BCr, u.a.s.c.c.e.: A. reactia
inflamatoare sistemica se exprima si prin cresterea PrCR; B. endoscopia este utila pentru inspectarea defectelor de
umplere observate la irigografie; C. capsula endoscopica este utila mai ales in cazul unei stricture de intestine
subtire; D. pe masura ce boala progreseaza, ulcerele aftoase se largesc si se adancesc; E. fistulele si abcesele nu
pot fi detectate prin TC simpla
675.F.d.u. aspecte caracteristice pentru SCI: a. retentie indelungata a materiilor fecale; b. spasm colonic prelungit; c.
deshidratare excesiva a materiilor fecale; d. scaunele tari si subtiri; care este inlantuirea cauzala corecta: A.a-d-c-b;
B. b-a-c-d; C. b-c-a-d; D. b-d-c-a; E. d-c-b-a;
682. R.l. simptomele legate de acumularea de gaz la pacientii cu SCI (p-SCI) u.a.s.c.c.e.: A p-SCI acuza adesea
distensie abdominala; B. p-SCI atribuie eructatiile si flatulenta unei cantitati crescute de gaze in tubul digestiv; C.
determinarile cantitative evidentiaza ca majoritatea p-SCI care acuza o cantitate crescuta de gaz genereaza o
cantitate de gaz intestinal mai mare decat normal; D. substratul simptomelor este mai degraba cresterea tolerantei la
distensia intestinului decat o cantitate anormala de gaz intraluminal; E. la cei mai multi p-SCI tranzitul pentru gazelle
intestinale este perturbat
749. R.l. manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. in mod caracteristic, apare o durere cu
character de crampa epigastrica; B.intestinul de deasupra obstructiei se contracta viguros incercand sa invinga
obstacolul; C. modificarea trasaturilor durerii o data cu instalarea strangularii faciliteaza punerea diagnosticului de
ocluzie; D. varsaturile au initial continut fecaloid; E. sughiturile sunt frecvente
750. R.l. manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. durerea tinde sa fie cu atat mai severa
cu cat ocluzia este mai joasa; B. durerea se accentueaza pe masura ce distensia intestinala progreseaza; C. intre
simptomele ocluziilor strangulate si cele ale ocluziilor nestrangulate exista diferente minore, dar inconstante in tiparul
durerii; D. in ocluziile inalte, varsaturile devin in timp fecaloid; E. cand ocluzia este incompleta, se opreste tranzitul
pentru materii fecale si gaze
751. R.l manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. durerea apare in paroxisme; B. pe
masura ce distensia intestinala progreseaza, motilitatea intestinului edematiat se accentueaza; C. de regula,
simptomele ocluziilor strangulate difera net de cele ale ocluziilor nestrangulate;D. cand ocluzia este situate jos in
ileon, varsaturile isi mentin si tardive caracterul bilio-mucos; E. mult timp dupa instalarea unei obstructii complete, se
mai poate inca evacua(spontan sau prin clisma) o anumita cantitate de materii fecale si gaze
752. R.l manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. pacientul se simte relativ confortabil in
intervalele dintre crizele dureroase; B. cand se produce strangularea, durerea devine difuza; C. varsaturile sunt
rareori prezente; D. cand ocluzia este situate jos in ileon, varsaturile capata in timp culoare galben-verzuie; E. cand
ocluzia este complete, poate sa apara uneori diaree;
753. R.l manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. in timpul paroxismelor de durere, nu se
aud zgomote intestinale; B. cand se produce strangularea, durerea capata caracter colicativ; C. varsaturile apar cu
atat mai devreme cu cat ocluzia este mai joasa; D. cand ocluzia este situata sus in jejun, varsaturile devin in timp urat
mirositoare; E. de regula apare sange in scaun
754. R.l manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. borborismele sunt determinate de
peristaltismul accentuat al intestinului din aval de obstructive; B. cand se produce strangularea, se accentueaza
componenta colicativa a durerii; C. varsaturile sunt cu atat mai reduse cantitativ cu cat ocluzia este mai inalta; D.
cand ocluzia este situate jos in ileon, caracterul varsaturilor se schimba in timp din cauza proliferarii bacteriene distal
de ocluzie; E. in cazurile de telescopare, apare sange in scaun
755. R.l manifestarile ocluziei colonice mecanice, u.a.s.c.c.e: A. de regula, durerea abdominala este continua, fara
caracter colicativ; B. varsaturile apar precoce; C. adesea, pacientul relateaza modificarea recenta a tranzitului
intestinal; D. constipatia este progresiva; E. volvulus-ul cecal nu se poate deosebi clinic de ocluzia colonica
756. R.l manifestarile ocluziei colonice mecanice, u.a.s.c.c.e: A. de obicei, durerea are intensitate mult mai mare
decat in ocluzia de intestine subtire; B. daca valve ileocecala isi mentine competenta, varsaturile domina tabloul
clinic; C. adesea, pacientul ofera un istoric de sange in scaun; D. se poate ajunge pana la blocarea completa a
tranzitului pentru materii fecale si gaze; E. volvulus-ul sigmoidian produce mai degraba un tablou de ocluzie
intestinala inalta
757. R.l manifestarile ocluziei colonice mecanice, u.a.s.c.c.e: A. acuzele dureroase sunt uneori absente la pacientii
varstnici stoici; B. varsaturile sunt de regula fecaloide; C. adesea istoricul include manifestari de carcinoma sau de
diverticulita (care sunt cele mai frecvente cause); D. instalarea simptomelor acute se poate intinde pe mai multe zile
(pana la o saptamana); E. volvulus-ul sigmoidina determina distensie moderata si durere intense
758. R.l manifestarile din ileusul adinamic (ca si in pseudo-ocluzia colonica), u.a.s.c.c.e.: A. absenta peristalticii face
ca simptomele sa fie de mare intensitate; B. pacientul acuza discomfort din cauza distensiei abdomenului; C.
varsaturile sunt de regula abundente; D. de obicei, varsaturile constau din continutul gastric si bila; E. sughitul este
frecvent
759. R.l manifestarile din ileusul adinamic (ca si in pseudo-ocluzia colonica), u.a.s.c.c.e.: A. durerea colicativa domina
tabloul clinic; B. abdomenul este destins si foarte dureros; C. varsaturile pot fi frecvente; D. varsaturile sunt de regula
fecaloide; E. tranzitul se poate opri complet sau nu
760. R.l semnele fizice ale ocluziei intestinale, u.a.s.c.c.e.: A. distensia abdominala este semnul distinctive al tuturor
formelor de ocluzie intestinala; B. in fazele initiale, mai ales in ocluziile de intestine subtire prin stangularea unei anse
inchise, distensia poate fi abia perceptibila sau absenta; C. in ocluzia strangulate, durerea la palpare si contracture
musculaturii abdominale sunt de la inceput foarte evidente; D. ocluziile strangulate sunt susceptibile sa dezvolte febra
mai devreme decat cele nestrangulate; E. instalarea socului, a durerii la palpare, a contracturii musculare si a febrei
inseamna adesea contaminarea peritoneului prin continut intestinal infectat; F. un abdomen linistit elimina
posibilitatea ocluziei;
761. Cu privire la semnele fizice ale ocluziei intestinale, u.a.s.c.c.e.: A. distensia abdominala este cea mai putin
marcata in cazurile de ocluzie inalta in intestinal subtire; B. in fazele timpurii ale ocluziei de intestin atat subtire, cat si
gros (inclusive strangulate), durerea la palpare si contracture musculaturii abdominale sunt de obicei minime; C. in
ocluzia strangulate, pacientul devine inalt febril din primele ore de evolutie; D. orificiile herniare ar trebui sa fie
intotdeauna examinate atent pentru prezenta unei formatiuni; E. prezenta unei formatiuni abdominale palpabile
semnifica de obicei o ocluzie de intestine subtire prin strangularea unei anse inchise; F. borborismele zgomotoase
sunt adesea absente in fazele tardive ale ocluziei atat strangulate, cat si nestrangulate
762. Privitor la semnele fizice ale ocluziei intestinale, u.a.s.c.c.e.: A. distensia abdominala este cea mai marcata in
ocluzia colonica; B. in fazele timpurii ale ocluziei de intestin atat subtire, cat si gros, temperature este rareori >37.8C,
mai ales in ocluziile nestrangulate; C. semnele si simptomele de soc apar foarte tarziu in ocluzia intestinala, inclusive
in cea strangulate; D. auscultatia poate evidentia borborisme zgomotoase, de tonalitate inalta concomitente cu
durerile colicative; E. un abdomen linistit stabileste diagnosticul de ileus adinamic; F. o formatiune abdominala
palpabila inseamna de obicei o ansa in tensiune plina cu lichid
763. C.d.u nu prezinta un semn de contaminarea peritoneului prin continutul intestinal infectat: A. soc; B. durere la
palpare; C. contracture musculara; D. febra; E. absenta tranzitului
770. R.l manifestarile clinice ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. istoricul si succesiunea simptomelor sunt trasaturi
diagnostice importante pentru apendicita; B. simptomul initial este aproape intotdeauna greata; C. secventa de
anorexie urmata de disconfort abdominal este sugestiva pentru apendicita acuta; D. succesiunea tipica a
simptomelor(durere periombilicala -> greata/ varsaturi -> durere in c.i.d.) apare la 90% din pacienti; E. la o pacienta
de sex feminine, prezenta simptomelor de apendicita acuta in succesiunea lor tipica este suficienta pentru a
recomanda explorarea chirurgicala
771. F.d.u simptome ale apendicitei acute: a. durere periombilicala imprecise localizata; b. greata si varsaturi; c.
durere in c.i.d.; care este succesiunea tipica din apendicita acuta: A. a-b-c; B. a-c-b; C. b-a-c; D. c-a-b; E. c-b-a
772. Privitor la durerea din fazele initiale ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. este de tip somatic; B. de obicei, este
localizata in hipogastru; C. poate fi insotita de nevoia imperioasa de a elimina scaun sau gaze; D. adesea are
character de crampa; E. poate sa fie trecuta cu vederea de indivizii stoici
773. C.r.l durerea din fazele initiale ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. este determinate in primul rand de distensia
lumenului appendicular; B. este transportata prin fibre A cu conducere rapida; C. este ameliorata de eliminarea de
scaun sau gaze; D. in general, este severa; E. poate sa nu fie observata daca apare in timpul somnului
774. Privitor la durerea din fazele initiale ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. uneori este trecuta cu vederea; B. este
posibil sa fie determinate si de contractiile apendicelui; C. de obicei, este précis localizata; D. dureaza de obicei 4-6
zile; E. rareori este de mare intensitate
775. R.l durerea care apare in fazele mai avansate ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. este explicate de extinderea
inflamatiei la peritoneul visceral; B. este mai usoara decat durerea din fazele initiale; C. este ameliorate de tuse; D.
de obicei, este localizata periombilical; E. este transmisa prin fibre C cu conducere lenta
776. Cu privire la durerea care apare in fazele mai avansate ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. are character
somatic; B. are character colicativ; C. este ameliorata prin miscare; D. este transmisa prin nervi viscerali; E. este
imprecise localizata
777. R.l manifestarile apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. pofta de mancare este crescuta; B. extreme de rar, greata si
varsaturile apar inainte de inceputul durerii; C. poate sa apara orice modificare de transit sau niciuna; D. un apendice
inflamat in contact cu vezica urinara poate produce diaree; E. perforatia este rara inainte de 24 ore dupa debutul
simptomelor
778. Cu privire la manifestarile apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. prezenta senzatiei de foame sustine diagnosticul de
apendicita acuta; B. varsaturile sunt de obicei autolimitate; C. modificarea tranzitului are valoare diagnostic ridicata;
D. un apendice inflamat in contact cu sigmoidal poate produce diaree; E. incidenta perforatiei poate ajunge pana la
80% dupa 48 ore
779. Privitor la manifestarile apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. durerea este localizatat initial in regiunea periombilicala
si migreaza ulterior spre c.i.d.; B. in mod tipic, sensibilitatea/ durerea la palpare se constata in punctual McBurney; C.
greata si varsaturile apar in 50-60% din cazuri; D. polakiurie si disurie apar daca apendicele se afla in contact cu
sigmoidal; E. apendicele inflamat poate fi situat in cadranul superior drept (mai ales la barbate), ceea ce poate
modifica tabloul clinic
782. R.l sensibilitatea/ durerea la palpare in apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. poate fi uneori absenta in stadiul
visceral timpuriu al bolii; B. are o valoare diagnostic redusa; C. apare in toate cazurile de apendicita acuta, mai
devreme sau mai tarziu; D. poate avea diverse localizari in functie de pozitia apendicelui; E. poate fi complet absenta
la nivelul peretelui abdominal daca apendicele are o pozitie retrocecala sau pelviana
783. Privitor la semnele fizice din apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. dupa debutul bolii, semnele fizice variaza in timp si
in functie de localizarea apendicelui; B. durerea la palpare nu sustine diagnosticul de apendicita; C. punctul
McBurney este localizat anatomic la o treime din distanta de la spina iliaca anterioara la ombilic; D. daca apendicele
are o pozitie retrocecala, singurul semn fizic poate fi durerea la palparea flancului; E. daca apendicele are o pozitie
pelviana, singurul semn fizic poate fi durerea la tuseul rectal sau vaginal
785. R.l semnele fizice din apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. semnele de iritatie peritoneala sunt adesea, dar nu
intotdeauna prezente; B. hiperestezia cutanata in cadranul inferior drept este esentiala pentru punerea diagnosticului;
C. o temperature >38.3C exclude diagnosticul de perforatie; D. contracture musculara si durerea la palpare se
atenueaza pe masura ce boala progreseaza spre perforatie si peritonita localizata sau difuza; E. o formatiune
palpabila (consecinta a perforatiei localizate) nu este de obicei detectabila mai devreme de 3 zile dupa debut
786. Cu privire la semnele fizice din apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. este cel mai probabil ca semnele de iritatie
peritoneala sa fie absente in fazele timpurii ale bolii; B. semnul psoasului si semnul obturatorului apar timpuriu si sunt
obligatorii pentru punerea diagnosticului; C. tahicardia este proportionala cu cresterea de temperature; D. distensia
abdomenului este frecventa inca din fazele timpurii; E. detectarea unei formatiuni in fosa iliaca dreapta mai devreme
de 3 zile dupa debutul simptomelor sugereaza cancer ovarian sau RCUH
787. Privitor la semnele fizice din apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. pacientul tine soldul drept flectat si efectueaza
miscari protejate din cauza iritatiei muschiului obturator intern; B. de regula, pacientul are febra inalta pana la
producerea perforatiei; C. cand apendicele inflamat se afla in imediata apropiere a peritoneului parietal anterior,
contractura musculara apare doar in fazele tardive; D. perforatia localizata poate duce la aparitia unei formatiuni
palpabile; E.foarte frecvent, durerea si sensibilitatea la palpare pot sa dispara imediat inainte de perforatie
788. R.l semnul psoasului in apendicita acuta, u.a.s.c.c.c.e: A. semnul psoasului indica iritatia muschiului iliopsoas
(care este situate retroperitoneal) de catre apendicele inflamat; B. semnul psoasului se poate obtine prin flexia pasiva
a coapsei la pacientul culcat pe o parte cu genunchii extinsi; C. aparitia durerii in c.i.d. la intinderea sau la relaxarea
iliopsoasului reprezinta semnul psoasului pozitiv; D. intinderea iliopsoasului (prin hiperextensia soldului) determina
frecarea de tesuturile inflamate din vecinatate; E. muschiul iliopsoas drept se afla sub apendice cand pacientul este
culcat pe spate
789. R.l semnul psoasului in apendicita acuta, u.a.s.c.c.c.e: A. semnul psoasului este pozitiv cand apendicele
inflamat este situate retrocecal; B. semnul psoasului se poate obtine solicitandu-I pacientului sa faca o miscare de
abductee a coapsei; C. durerea apare fiindca psoasul se invecineaza cu cavitatea peritoneala; D. contractia
iliopsoasului (prin flexia soldului) determina frecare de tesuturile inflamate din vecinatate; E. un semn al psoasului
pozitiv pe dreapta sugereaza apendicita
790. R.l semnul obturatorului (numit si semnul Cope) in apendicita acuta, c.d.u.a.s.c.c.e.: A. in caz de apendicita
acuta, apendicele inflamat si marit, ajunge in contact direct cu muschiul obturator intern; B. pacientul sta pe spate cu
soldul si gamba dreapta in extensie; C. examinatorul tine glezna dreapta a pacientului in mana dreapta si cu mana
stanga ii impinge genunchiul drept spre inferior; D. manevra de rotatie externa a coapsei intinde muschiul obturator
intern; E. manevra ar trebui efectuata la fiecare membru inferior, pe rand
791. R.l diferitele manevre utilizate in diagnosticul apendicitei acute, c.d.u.a.s.c.c.e.:A. semnul obturatorului indica
iritatia muschiului obturator intern de catre apendicele inflamat; B. apendicita acuta este sugerata de aparitia/
accentuarea durerii in/ din fosa iliaca stanga la palparea fosei iliace drepte; C. in caz de apendicita acuta, intinderea
muschiului obturator intern provoaca durere; D. aparitia durerii la rotatia interna a coapsei sugereaza apendicita; E.
aparitia durerii in fosa iliaca dreapta la intinderea sau la contractia iliopsoasului sugereaza apendicita acuta
792. R.l diagnosticul clinic al apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. daca palparea cadranului inferior stang determina
accentuarea durerii din cadranul inferior drept, spunem ca pacientul are semnul Rovsing pozitiv; B. diagnosticul se
bazeaza in primul rand pe criteria clinice; C. frecvent apare leucocitoza moderata de 10,000-18,000 celule/ul, cu
predominanta formelor tinere/ nesegmentate; D. absenta leucocitozei exclude o apendicita acuta; E. o leucocitoza
>20,000 celule/ul sugereaza perforatie probabila; F. anemia si prezenta de sange in scaun sugereaza ca diagnosticul
principal este carcinoma de cec, mai ales la indivizii varstnici; G. daca apendicele se afla in apropierea uterului drept
sau a vezicii, urina poate contine cateva leucocite sau hematii, dar este sterile; H. analiza urinei are utilitate maxima
in excluderea afectiunilor genitourinare care pot mima apendicita acuta
11
Evaluarea clinica in
bolile respiratorii