1.

Faza de soc medular din cadrul sindromului de sectiune medulara totala are urmatoarele
caracteristici:

a. Paraligie flasca, masiva in leziunile dorsale si tetraplegie in leziunile cervicale

b. Semen de afectare a neuronului motor periferic si sub nivelul leziunii
c. Reflexe osteotendinoase vii, polikinetice si prezinta refleze patologice piramidale ca semn
Babinski
d. Anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate sublezional, limita superioara a anesteziei
corespunde nivelului lezional

2. Sindromul medular de afectare a cordonului posterior se caracterizeaza prin:

a. Disociatie de sensibilitate tabetica

b. Pierderea sensibilitatii profunde constiente contralateral leziunii
c. Tulburari afazice de sensibilitate superficiala, contralateral leziunii
d. Disociatie de sensibilitate siringomielica

3. In sindromul frontal de regiune premotorie apar urmatoarele semen neurologice:

a. Refleze de eliberare frontala

b. Tulburari psihice de tip déjà vu
c. Tulburari afazice in leziunile frontale ale emisferei dominante
d. Tulburari de sensibilitate superficiala

4. Sindromul parietal de emisfera dominanta ( sindromul Gerstmann) cuprinde:

a. Hemipareza/plegie contralateral
b. Dezorientare corporala stanga-dreapta
c. Afazie motorie Broca
d. Hemihipoestezie superficiala omolateral

5. Tabloul clinic in cazul herniilor cerebrale prin angajarea amigdalelor cerebelare cuprinde:

a. Afectarea nervilor cranieni VI, VII

b. Stare comatoasa cu agravare progresiva si rapida
c. Tulburari cardio-respiratorii deosebit de grave
d. Apraxia constructive

6. Un pacient in varsta de 19 ani prezinta de 1 saptamana febra moderata (37,5-38,5C),

transpiratii. Se adreseaza Clinicii Neurologie acuzand cefalee atroce, fotofobie, rahialgii si
radiculalgii. La examenul neurologic s-a pus in evidenta redoare de ceafa. Se practica punctie
lombara care evidentiaza: 500 leucocite, proteinorahie crescuta, glicorahie foarte scazuta,
aspect xantocrom. Suspectam:
 a. Meningita bacteriana
b. Meningita virala
c. Meningita TBC
d. Hemoragie subarahnoidiana

7. Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia sindromului meningean sunt adevarate:

a. Cefaleea se amelioreaza la miscarile passive stanga-dreapta ale extremitatii cefalice

b. Varsaturile sunt spontane, neprecedate de greturi
c. Contractura musculara paravertebral ava imprima bolnavilor pozitii caracteristice
d. In sindroamele meningeene usoare este caracteristica prezenta la debut a crizelor epileptic

8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre deutoneuronul caii sensibilitatii:

a. Pericarionul sensibilitatii superficiale este situate in cornul anterior din maduva spinarii
b. Nuclei Goll si Burdach din bulb contin pericarionul sensibilitatii proprioceptive constiente
c. Se afla la nivelul nucleilor ventrali posteriori ai talamusului pentru toate tipurile de
sensibilitate
d. Sensibilitatea proprioceptive inconstienta isi are pericarionul la nivelul coloanei Clarke si
nucleul Bechterew din maduva spinarii

9. Disociatia siringomielica este caracterizata prin:

a. Pierderea sensibilitatii tactile si pastrarea sensibilitatii algice

b. Pierderea sensibilitatii profunde
c. Apare in boli precum sifilis tertiar
d. Pierderea sensibilitatii termice si algice cu pastrarea celei profunde

10. Este adevarat despre sindroamele sensitive de trunchi cerebral:

a. Tulburarile de sensibilitate de la nivelul hemicorpului sunt ipsilaterale leziunii

b. Tulburarile de sensibilitate sunt intotdeauna controlaterale leziunii, datorita incrucisarii
fasciculului spino-talamic
c. Tulburarile de sensibilitate au character altern si intereseaza fibrele fasciculului
spinotalamic, lemniscul medial si nucleul senzitiv al trigemenului
d. Tulburarile de sensibilitate la nivelul hemifetei sunt controlaterale leziunii din trunchiul
cerebral

11. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate despre sindromul senzitiv cortical:

a. Sensibilitatea termo-algezica este cel mai frecvent afectata

b. Este specifica hemihipoestezia superficiala controlaterala leziunii ce cuprinde fata si
trunchiul
c. Frecvent se asociaza si alte semen corticale precum afazia
 d. Nu apar in traumatisme

12. Urmatoarele afirmatii legate de sindromul Wallenberg sunt false:

a. Este secundar ocluziei arterei cerebelare postero-inferioare sau arterei vertebrale

b. Este secundar ocluziei arterei bazilare
c. Tulburarile de sensibilitate imbraca un character altern de disociatie tabetica
d. Tulburarile de sensibilitate sunt de tipul disociatiei siringomielice

13. Este fals despre sindromul locked-in:

a. Apare in cazul leziunii bilaterale la nivelul puntii

b. Deficitul motor este intotdeauna present
c. Constienta este pastrata
d. Pacientul poate comunica prin miscari de negatie si de afirmatie ale capului

14. Sindromul Millard Gubler se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. Este cel mai frecvent sindrom mezencefalic

b. Ipsilateral apare pareza faciala ipsilaterala
c. Contralateral apare hemipareza cu hemihipoestezie superficiala
d. Se asociaza frecvent cu semen de afectare a nervilor IX si X

15. Un pacient in varsta de 78 de ani, cunoscut hipertensiv, fara tratament la domiciliu se prezinta in
serviciul de urgenta acuzand instalarea in mod brusc a unui deficit motor al membrelor drepte.
La examenul neurologic, pacientul prezinta strabism divergent ochi drept, ptoza palpebralaochi
drept si deficit motor la nivelul hemicorpului stang. Simptomatologia este compatibila cu care
din urmatoarele sindroame?

a. Sindromul Foville mijlociu

b. Sindormul Weber
c. Sindromul Parinaud
d. Sindromul Anton-Babinski

16. Este adevarat cu privire la simptomatologia din cadrul sindromului cerebellar

a. Este ipsilateral leziunii in cazul afectarii cerebelare si a cailor cerebelare din bulb si punte
b. Este ipsilateral leziunii in cazul afectarii subtalamusului
c. Este contralateral leziunii in cazul afectarii talamusului si a nucleului rosu
d. Este contralateral leziunii in cazul afectarii uneia dintre emisferele cerebelare

17. Caracteristicile tremorului din afectarea cerebelara sunt:

a. Tremorul este postural, ritmic, de intensitate mica

 b. Tremorul este intentional
c. Tremorul creste in intensitate la sfarsitul unei miscari cand pacientul tinde sa atinga tinta
d. Tremorul apare la mentinerea unei posture

18. Urmatoarea afirmatie este adevarata cu privire la sindromul de neocerebel:

a. Mers ebrios, cu baza larga de sustinere

b. Prezenta nistagmusului
c. Hipertonie musculara
d. Apaxie mai exprimata la nivelul membrelor superioare

19. Un pacient in varsta de 66 de ani, hipertensiv, prezinta in mod brusc tulburari de echilibru, vertij,
iar la examenul neurologic se evidentiaza nystagmus nesistematizat, proba Romberg pozitiva
nesistematizata, usoara hemiparezan dreapta. La acest pacient putem suspecta:

a. Sindrom vestibular central de cauza vasculara

b. Sindrom vestibular periferic de cauza locala
c. Sindrom de paleocerebel
d. Sindrom de neocerebel

20. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sindromul vestibular periferic:

a. Vertijul este de mica intensitate comparativ cu vertijul din sindromul vestibular central
b. La mobilizarea extremitatii cefalice apare accentuarea simptomatologiei vertiginoase
c. Niciodata nu se asociaza cu tulburari auditive
d. Proba Romberg si proba Barany sunt positive de partea leziunii

21. Un pacient in varsta de 25 de ani prezinta de 2 ani episode de vertij accentuate la mobilizarea
capului, insotite de greturi si varsaturi si tulburari auditive de tipul hipoacuziei in criza. Se
prezinta in serviciul de urgenta unde examenul neurologic evidentiaza nystagmus orizontal spre
dreapta, hipoacuzie cu acufene, proba Romberg pozitiva spre stanga, vertij intens, transpiratii,
tahicardie. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Pacientul prezinta un sindrom vestibular central prin infarct bulbar stang

b. Pacientul prezinta sindrom vestibular periferic labirintic
c. Pacientul prezinta simptome compatibile cu diagnosticul de scleroza multipla
d. Pacientul prezinta sindrom vestibular periferic retrolabirintic bilateral

22. Un student aflat in sesiunea de examene este adus la serviciul de urgenta dupa prima criza
epileptica majora. Fara antecedente personale patologice, nu a dormit de 2 zile, a consumat
cantitate mare de cafea, este somnolent, nu are semne neurologice. C einvestigatii si
tratamente recomandati in acest caz?

a. Examen echo-doppler carotidian urgent

 b. Examen CT cranian
c. Nu este nevoie de tratament antiepileptic urgent daca criza nu se repeat
d. Indifferent de rezultatul examenului CT cranian, tratament antiepileptic cu carbamazepine
3x200 mg/zit imp de cel putin 2 ani

23. Pacient in varsta de 65 de ani, fara antecedente patologice, acuza de o zi scurte episode
repetate de parestezii faciobrahiale la nivelul hemicorpului stang:

a. Aceste manifestari sunt crize epileptic focale secundare unui process expansiv temporal
stang
b. Un examen CT cranian este indicat de urgenta
c. Un atac ischemic tranzitor in teritoriul arterei cerebrale anterioare drepte este foarte
probabil
d. Se impune diagnosticul diferential intre crizele focale epileptic si atacuri ischemice tranzitorii

24. Boala epileptica se caracterizeaza prin:

a. Paroxisme de semne neurologice cu durata de 30-60 de minute, cel mai frecvent diferite de
fiecare data la acelasi pacient
b. Crize epileptic neprovocate, recurente
c. Lipsa semnelor clinic, EEG si imagistice suggestive pentru o afectiune neurologica
d. Crize grand mal cu risc scazut de recurenta peste 40 de ani

25. Un pacient cunoscut cu epilepsie prezinta 5 crize grand mal repetate in decurs de 15 minute
dupa un sindrom febril de cateva zile. Masuri imediate in aceasta situatie:

a. Bolnavul trebuie asezat in siguranta in pat, tratat cu antibiotic si se asteapta ameliolarea

b. Bolnavul trebuie sa ajunga rapid intr-un serviciu de urgenta cu posibilitati de terapie
intensiva si consult neurologic
c. Doza medicamentului antiepileptic trebuie modificat urgent
d. Bolnavul trebuie trimis la un medic internist pentru elucidarea cauzei sindromului febril

26. Care sunt semnele clinic suggestive pentru pareza de nerv sciatic popliteu intern?

a. Mers stepat
b. Pareza flexiei plantare
c. Abolirea reflexului achilian si medioplantar
d. Pareza extensiei plantare

27. Urmatoarele afirmatii despre pareza faciala periferica sunt adevarate:

a. Se asociaza cu hemiplegie controlaterala daca etiologia este reprezentata de un infarct

pontin lateral
b. Deficitul motor are o distributie radiculara asimetrica
 c. Apar fasciculatii musculare in teritoriul de inervatie implicat
d. Deficitul motor are o distributie intermediara intre cea radiculara si cea nervoasa periferica

28. Poliradiculonevrita acuta de tip Guillain-Barre are urmatoarele caracteristici clinic si paraclinice:

a. Afecteaza doar fibrele motorii determinand paralizii

b. Apare disociatia albumin-citologica la examenul LCR
c. Reflexele osteotendinoase sunt nemodificate
d. Pot apare semne de afectare vegetative

29. Sindromul de neuron motor periferic prin lezarea radacinii anterioare poate apare in
urmatoarele afectiuni:
a. Hernii de disc
b. Siringomielie
c. Scleroza laterala amiotrofica
d. Poliradiculoneuropatia acuta demielinizanta

30. Paralizia nervului radial se caracterizeaza prin:

a. Dificultatea de extensie a policelui, a falangelor proximale ale degetelor, a pumnului si

cotului
b. Tulburari de sensibilitate localizate pe fata volara degetelor IV, V
c. Atitudine de grifa cubitala a palmei
d. Atitudine particulara in gat de lebada al mainii

31. Care din urmatoarele manifestari clinice sunt sugestive pentru scleroza laterala amiotrofica?

a. Deficit motor cu evolutie fluctuant, care debuteaza simetric, de obicei distal

b. Deficit motor proximal, predominant la nivelul centurilor
c. Amiotrofii in absenta tulburarilor sensitive
d. Fasciculatii generalizate

32. Tratamentul poliradiculonevritei acute inflamatorii demielinizante (Gullain- Barre) consta in

administrarea urmatoarelor grupe medicamentoase:

a. Antibioticoterapie
b. Imunoglobuline intravenos 0,4 g/kgc/zit imp de 5 zile
c. Imunosupresoare
d. Plasmafereza

33. Urmatoarele afirmatii referitoare la polineuropatii sunt adevarate:

a. Deficitul motor este simetric distal

 b. Atrofiile pot apare precoce in evolutia bolii
c. Apar manifestari sensitive, simetrice, distale
d. Sunt caracteristice fasciculatiile musculare

34. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la scleroza laterala amiotrofica?

a. Este o afectiune autoimuna

b. Exista exclusive semne de sindrom de afectare a neuronului motor periferic
c. Se detecteaza in ser anticorpii anti receptor de acetilcolina
d. Nu apar semne sensitive

35. Care din urmatoarele sunt caracteristicile semiologice ale sindromului de neuron motor
perifieric:

a. Atrofia musculara poate apare

b. Reflexele osteotendinoase diminuate sau abolite
c. Fasciculatiile musculare care apar indeferent de localizarea leziunii
d. Hipoestezie cu character ectomelic
36. Pot cauza sindrom de neuron motor periferic , urmatoarele afectiuni:

a. Scleroza multipla recurrent remisiva

b. Hernia de disc cervicala
c. Scleroza laterala amiotrofica
d. Crizele epileptic generalizate repetitive

37. In cazul unei hernia de disc lombare cu compresia radacinii L5 putem gasi urmatoarele:

a. Limitarea flexiei plantare a piciorului

b. Hipoestezia in partea posterioara a gambei
c. Mersul pe calcai este imposibil
d. Mers stepat
38. Sindromul de neuron motor periferic al membrelor inferioare apare in urmatoarele afectiuni:

a. Hemoragie cerebrala
b. Poliradiculonevrita acuta
c. Scleroza multipla
d. Leziuni medulare

39. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza tabloul clinic al nevralgiei trigeminale primare:

a. Durerea este de intensitate mica, continua, pe fondul careia apar paroxisme dureroase
b. Reflexe trigeminale sunt prezente
c. Nu apar tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului afectat
d. Durerea este lancinanta, de scurta durata
40. Care dintre urmatoarele afirmatii snt corecte referitor la accidentele vasculare cerebrale
ischemice cardioembolice?

a. Reprezinta 20-40% dintre AVC ischemice, avand de regula severitatea crescuta

b. De regula, AVC ischemice prin acest mechanism au localizare diferita comparative cu AVC
majore aterotrombotice
c. Prezinta o tendinta mai crescuta spre transformarea hemoragica
d. Cauza lor cea mai frecventa este formen ovale persistent

41. Cresterea reactiva a tensiunii arteriale sistemice in conditiile unui AVC ischemic acut reprezinta:

a. Un foramen adaptative de redresare a perfuziei cerebrale in contextual aparitiei unei

rezistente crescute in teritoriul vascular din focarul ischemic
b. Reprezinta esecul mecanismul de autoreglare a circulatiei cerebrale
c. Daca nu depaseste o anumita limita care ar duce la alterarea suplimentara a autoreglarii
circulatiei cerebrale, nu trebuie scazuta in primele ore de la producerea AVC ischemic acut
d. Reprezinta un fenomen nociv si necesita tratament medicamentos agresiv pentru
restabilirea tensiunii normale
42. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte referitor la infarctele lacunare cerebrale:

a. In peste 85% din cazuri ele sunt consecinta bolii de vase mici generate de alterare predilecta
de tip atherosclerotic a acestor artere la bolnavii cu HTA cronica
b. In 10-15% din cazuri pot fi consecinta unor emboli de tip aterotrombotic din portiunea
poroximala a arterelor cervicocerebrale mari sau chiar a unor emboli cardiogene de mai kici
dimensiuni
c. Afecteaza cu predilectie cortexul cerebral
d. Un numar foarte mare de infarcte lacunare sunt silentioase clinic si nu reprezinta
importanta clinica

43. Care sunt afirmatiile corecte despre anastomozele leptomeningeale?

a. Sunt realizate in spatial subarahnoidian intre ramurile corticale ale celor 3 artere cerebrale
majore (artera cerebrala medie, anterioara si posterioara)
b. Teritoriiile de granita intre aceste artere sunt afectate mai frecvent in cazul atacurilor
inschemice cardioembolice
c. Nu pot contribui la mentinerea viabilitatii unor zone de tesut cerebral cortico+subcortical in
interiorul unui infarct cerebral
d. Teritoriile de granita intre aceste artere au vulnerabilitatea crescuta in special in cazul
AVCurilor prin mechanism hemodinamic

44. Referitor la masurile terapeutice specific in cazul unui AVC ischemic acut, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
 a. Tromboliza se poate efectua pana la 4,5 ore de la debutul simptomatologiei, daca exista
semen clinic de AVC intr-un teritoriu dependent de sistemul carotidian
b. In timpul trombolizei, TA trebuie mentinuta peste 185/110 mmHg, sa asigure presiunea de
perfuzie
c. Dupa tromboliza nu se administreaza timp de 24 de ore nici un agent antiaggregant
plachetar
d. Dupa 6 ore de la debutul simptomatologiei se poate efectua tromboliza numai daca
simptomatologia pacientului merge progresiv

45. In primele 24 de ore de la producerea unui AVC ischemic sunt recomandate urmatoarele:

a. TA se mentine in jurul valorilor de 120/70 mmHg, pentru a preveni transformarea

hemoragica
b. Anticoagularea terapeutica cu heparine cu masa moleculara mica
c. Valorile TA nu se scad brusc
d. Daca valorile TA sunt scazute, se recomanda administrarea de solutii de expandare a
volumui plasmatic

46. Diagnosticul AVC hemoragic:

a. Examenul CT cerebral transeaza diagnosticul precoce dintre un AVC ischemic si un AVC

hemoragic
b. La examenul CT cerebral se evidentiaza leziune hipodensa
c. AVC ul hemoragic nu se evidentiaza imagistic in primele ore de la debut
d. Debutul este cel mai adesea brutalm, cu cefalee si frecvent asociaza alterarea starii de
constienta
47. Sindromul de artera cerebeloasa postero-inferioara se poate manifesta prin:

a. Vertij, nistagmus, ataxie

b. Pareza faciala periferica
c. Dizartrie
d. Sindromul Horner controlateral leziunii

48. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte referitor la preventia secundara dupa AVC
ischemic

a. Terapia antiagreganta plachetara este obligatorie chiar daca pacientul are indicatie de
tratament anticoagulant
b. Terapia anticoagulanta cu dicumarinice (cu INR intre 2-3) sau cu anticoagulante non anti
vitamina K este recomandare de linie I ls pacientii cu fibrilatie atriala, daca nu avem
contraindicatii
c. Endarterectomia este metoda de electie in cazul stenozelor extracraniene simptomatice
intre 70-99% ale arterei carotida interna
d. Endarterectomia trebuie efectuata in primele 24 ore dupa debutul simptomatologiei AVC
49. Caracteristicile infarctelor cerebrale care se produc prin tromboza de ax arterial vertebro-bazilar
sunt:

a. Sunt de extrema gravitate, au o mare mortalitate si putine resurse terapeutice

b. Alterarea starii de constienta si modificrile pupilare sunt rare
c. Se pot manifesta prin deficite neurologice bilaterale, uneori precedate de atacuri ischemice
tranzitorii repetate
d. Apar semne de suferinta a trunchiului cerebral manifestate prin alterarea functiilor nervilor
cranieni, de regula controlateral leziunii vasculare

50. Hemoragia subarahnoidiana debuteaza de obicei cu urmatorul tablou clinic caracteristic:

a. Deficit neurologic focal (ex. Hemipareza), urmat de alterarea rapida a starii de constienta
b. Cefalee atroce instalata brutal,m descrisa tipic drept cea mai intensa durere de cap din viata
c. Cefalee cu agravare progrsiva, fara fotofobie, fara redoare de ceafa
d. Tulburari de vedere

51. Cea mai frecventa forma de hemoragie cerebrala intraparenchimatoasa este:

a. Hemoragia secundara tumorilor cerebrle metastatice

b. Hemoragia cerebrala aparuta ca urmare a bolii de vase mici determinate de hipertensiunea
arteriala cronica
c. Hemoragia secundara angiopatiei amiloide familiala determinata genetic
d. Hemoragia cerebrala secundara malformatiilor arterio-venoase

52. Sunt caracteristice pentru migrena:

a. Cefalee de intensitate mare

b. Cefalee de intensitate medie
c. Cefaleea are caracter de hemicranie
d. Cefaleea nu este influentata de efortul fizic

53. In tratamentul crizei migrenoase se pot utiliza:

a. Amitriptilina
b. Sumatriptanul
c. Propanolol
d. Aspirina
54. Diagnosticul de boala Parkinson incipienta este plauzibil daca la primul consult pacientul
prezinta:
a. Bradikinezie, tremur de repaus, hiposomie
b. Tremur de actiune, hipotensiune ortostatica, hiposomie
c. Tremur de actiune, fatigabilitate, constipatie
d. Bradikinezie, rigiditate, constipatie
55. Trebuie reconsiderat diagnosticul de boala Parkinson daca:

a. Pacientul nu prezinta tremur de repaus

b. Simptomatologia este asimetrica la debut
c. Trtamentul de substitutie dopaminergica este ineficient
d. Pacientul prezinta efecte adverse la medicatia dopaminergica

56. Tratamentul de substitutie dopaminergica in boala Parkinson are urmatoarele dezavantaje:

a. Beneficii simptomatice evidente, dar de scurta durata

b. Tratamentul de lunga durata duce la complicatii motorii(fluctuatii motorii si diskinezii)
c. Nu amelioreaza toate simptomele bolii
d. Nu poate fi folosit in combinatii terapeutice

57. In stadiile avansate ale bolii Parkinson:

a. Apar frecvent episoade psihotice si sindrom demential

b. Complicatiile motorii sunt rare
c. Poate fi nevoie de utilizarea terapiilor asistate de dispozitiv(levodopa gel intestinal,
stimulare cerebrala profunda)
d. Se pot utiliza doze mare de agonisti dopaminergici fara efecte adverse notabile

58. Diagnosticul de certitudine in boala Parkinson este sustinut de:

a. Progresia rapida a simptomatologiei

b. Ameliorarea prompta si de durata a simptomatologiei la tratamentul cu levodopa
c. Modificari specifice la examenul CT/MRI cerebral
d. Aparitia diskineziilor induse de levodopa

59. O pacienta tanara de 23 de ani se afla in fata primului puseu de scleroza multipla care consta
intr-o parapareza spastica. Urmatoarele sfaturi sunt utile:

a. Se impune tratament cu Mestinon 3x1 tb/zi

b. Se administreaza Solumedrol 1g/zi, 5 zile consecutiv
c. Parapareza spastica apare frecvent in tabloul clinic de scleroza multipla impunandu-se
efectuarea unui examen IRM spinal
d. Pacienta are nevoie de repaus, simptomatologia diminuandu-se dupa odihna

60. O pareza faciala poate reprezenta un puseu de scleroza multipla daca:

a. Examenul IRM cerebral deceleaza o demielinizare pontina omolaterala

b. Examenul IRM cerebral deceleaza o demielinizare cerebrala
c. Examenul IRM cerebral deceleaza o demielinizare spinala
d. Examenul IRM cerebral deceleaza o demielinizare parietala
61. Etiopatogenia scleroze multiple:

a. Este clara, se datoreaza prezentei Atc anti-receptor de acetilcolina

b. Este intr-o permanenta dezbatere, rolul celulelor T activate fiind esential in declansarea
demielinizarii sistemului nervos central
c. Se studiaza mai usor datorita introducerii rezonantei magnetice cerebrale in practica clinica
si in cercetare
d. Timusul restant produce o reactivare imuna celulara intensa

62. Urmatoarele medicamente sunt contraindicate la pacientii cu miastenia gravis

a. Corticoterapia
b. Antiagregantele
c. Antiparkinsonienele de substitutie
d. Decontracturantele musculare