1. Ce este semiologia? A. o stiinta a bolilor produse de factorii extern B.

o ramura a stiintelor
medicale ce se ocupa de clasificarea bolilor: C. o disciplina medicala de baza ce integreaza
informatiile precli nice pentru a fundamenta majoritatea bolilor medicale si chirurgicale D. o
disciplina medicala ce studiaza omul si integreaza in mediul extern prin trainile si experienta
medicului; E. o disciplina medicala care observa, interpreteaza semnele si simptomele omului
bolnav;

2. Semnul reprezinta: A. o manifestare clinica observata de medic; B. o caracteristica

morfologica specifica unei rase umane: C. un fenomen biologic neobisnuit. D. o anomalie
morfologica care apare la cel putin 25% din pacient respectiv E. o modificare a perceptiei
pacientului asupra propriilor functii

3. Simptomele pot fi descrise cat mai complet prin una din frazele de mai jos A. o manifestare
anormala observata de familie; B. o anomalie clinica descrisa de pacient sub forma unor
senzatii C. un fenomen biologic obisnuit pentru majoritatea oamenilor; D. o anomalie functionala
care apare la cel putin 25% din pacientii respectivi; E. o reprezentare grafica a severitatii bolii
durerii.

4. Sindromul reprezinta: de bolnav si prezentata prin propria imagine; B. o proiectie in exterior a

manifestarilor bolii, C, un complex de semne si simptome care apar de obicei impreuna D. un
amalgam de semne si simptome exprimate de pacient; E. toate semnele si simptomele care
apar la un moment dat.5. Asociati caracteristicile clinice: 1. localizare si iradiere precise; 2.
localizare modesta si iradiere la distanta 3. localizare incerta sisau la distanta de origine;
urmatoarele tipuri de durere: a. durere viscerala; b. durere referita: C. durere somatica; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; C. 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

6. Asociati manifestarile clinice: 1. hemicranie si varsatura; 2. pulsatila si intensa; 3. lacrimare si

rinoree; si u. tipuri de cefaleel durere: a. migrena clasica; b. cluster headache C. durerea
vasculara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

7. Asociati sediul leziunilor inflamatorii 1. leziuni ale tinnpanului si urechi medii, 2. leziuni ale
pavilionului urechii 3. leziuni ale stancii mastoide; si u. tipuri de cefaleel durere: a. durere
auriculara; b. durere osoasa c, durere somatica care sunt asocierile corecte: Ar a-1, b-2, c-3. B
a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-1, c-3 D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

8. Asocierea unei cefaleei varsaturi explozive fara grea sugereaza: A. migrena comuna: B.
cefaleea vasculara nemig noasa: C. hipertensiunea intracraniana D. cefaleea occipitala, E.
nevralgia de trigemen;

9. Caracterele semiologice durerii sunt descrise cel mai bine prin: A. localizarea, intensitatea,
iradierea, continuitatea, periodicitatea, severitatea, manifestari asociate; B. localizarea,
iradierea, durata, severitatea, calitatea asocierea cardiovasculare, semne reactii de aparare: C.
topografia, intensitatea, perio- dicitatea manifestari asociate, reactiile de aparare sl fuga din fata
durerii D. topografia, intensitatea logia, calitatea, conditii de ame- iorare si agravare,
manifestarile asociate atitudinea fata de durere E. topografia, durata calitatea, de asocierea
generale, atitudinea si trairile psihologice

10. C.d.u. afirmati NU caracterizeaza durerea de tip nevralgic. A. iradiaza pe traiectul unui nerv.
B. este accentuata de compresia in puncte de sensibilitate (Valleix) C. este accentuata de
miscare. D. este calmata de aplicatii reci. E. este accentuata de imobilizare

11. C.d.u. afirmati NU caracterizeaza durerea viscerala? A. este profunda; B. este difuza C.
este bine localizata E. este originara in nociceptori visceral

12. C.du. asocieri de semne simptome pot fi intalnite in migrena clasica: A. greata varsatura; B.
HTA Si hipercapnia C. cianoza si cefalee; D. greata poliurie; E insomnie si tremor de repaus;
13. Ce tip de cefalee asociaza fenomene vegetative de tip lacri mare si rinoree in timpul crizei:
A. cefaleea psihogena; B. cefaleea din nevralgia de trigemen C. cefalee din meningita; D.
cefalee .cluster headache"; E. cefaleea din nevrita retro- bulbara;

14. Claudicatia intermitenta este: A. o durere bine localizata, per sistenta, intensa; B. o durere
pulsatila, accentuata sincron cu activitatea cardiaca: C. durere persistenta bine localizata, putin
intensa.D. o durere localizata intr-o masa musculara, aparuta in timpul efortului si care cedeaza
in repaus. E. o durere imprecis localizata, cu senzatie de constrictie, cedeaza a apasare

15. Definitia durerii. A. este o experienta senzitiva sau senzoriala neplacuta produsa de factori
externi: B, este o experienta senzitiva si emotionala neplacuta asociata cu leziune tisulara
actuala sau potentiala C. este o reactie de aparare a organismului la agresiunea factorilor de
mediu externi si interni. manifestata prin modificarea parametrilor vitali; D. este o experienta
fizica la contactul cu facto de mediu potential patogeni; E. este o experienta fizica sau
emotionala neplacuta indusa de mecanisme patogene externe sau interne

16. Durerea somatica superficiala: A. durere bine localizata, suprafata corpului, intensitate
proportionala cu severitatea stimulului, calitate corelata cu natura stimulului B. durere localizata
cutaneo mucos, pe o suprafata mica extraordinar de intensa, cu senzatie de arsura si durata
mare C, durere localizata pe un hemicorp, intensitate si calitate proportionala cu stimulul
producator, durata relativ scurta corelata cu natura stimulului; D. durere localizata relative bine
pe o suprafata variabila, cu intensitate mare sau foarte mare, calitate corelata cu natura
stimulului si invariabil asociata cu manifestari vegetative; E. durere bine localizata pe un
segment al corpului, intensitate mical medie, calitate propor tionala cu severitatea stimulului,
variabil manifestari vegetative sau viscerale

17. Migrena A. nu este pulsatila; B. este de intensitate mical medie si nu afecteaza activitatile
cotidiene C. este bine localizata hemicranie;D. iradiaza obisnuit, spre zona gatului E. este
originara in nociceptorii viscerali de la nivelul capului
18. Migrena: A. este o durere pulsatila; B. este de intensitate mica si nu afecteaza activitatile
cotidiene; C. este localizata exclusiv la nivelul scalpului parieto-occipital; D. iradiaza, obisnuit,
spre zona gatlejului; E. nu are manifestari generale;

19. canitia defineste: A. pierderea parului epicraniano determinata genetic, B. pierderea

patologica dobandita a parului din hipotiroidie C procesul de albire a parului pornind de la un par
colorat D. pierderea generalizata tranzi torie a parului care apare dupa tratament citostatic;
trichia

20. Despre coilonichie este falsa: A. reprezinta inversul unghiei hipocratice din punct de vedere
al modificarilor de forma care apart B. defineste deformarea unghiei cu aparitia unei concavitai
transversale C. defineste deformarea unghiei aparilia unei convexitati transversale; D. se
insoteste de subtierea si fragilizarea unghiei E. poate apare in anemiile feriprive

21. Despre hipertricoza este falsa: A. dezvoltarea excesiva a parului respecta arealul normal al
pilozi B. dezvoltarea excesiva a parului apare in zone normal nepiloase C. poate fi localizata
sau generat lizata D. poate apare dupa fracturi traumatisme E. poate fi congenitala;

22. Despre hipocratismul digital este falsa A. face parte din osteoartropatia hipertrofianta
pneumica; B. aspectul este de .deget in bat de tobosar C. apare hipertrofia osoasa falangei
distale a tesutului subunghial si unghia hipocratica;D. poate sa apara in tumorile pulmonare E.
este caracteristic cirozei hepatice;

23. Despre modificarile de culoare ale unghiilor este falsa: A. leuconichia apare in insuficienta
hepatica; B. unghiile galbene apar in ocronoza C, unghiile negre apar in excesul de acid
homogentizinic. D. unghiile brune apar in hemo- Cromatoza E. liniile Mees apar la nivelul
unghiilor in intoxicatia cu fluoruri

24. Despre unghia hipocratica A. apare modificarea curburi unghiei atat in sens transversal, cat
si longitudinal B. unghia apare convexa: este si sub denumirea de unghie in sticla de ceas"; D.
in asociere cu hipertrofia osoasa a falangel distale si a tesutului subunghial realizeaza
hipocralismul digital; E. este cunoscuta si sub denumirea de coilonichie;

25. Despre unghiile normale este falsa: A. sunt formatiuni cornoase; B. sunt transparente; C.
sunt usor curbate transversal; D. sunt subtiri: E. sunt opace, avand culoare roz.

26. Liniile Mees care pot apare la nivelul unghiilor reprezinta: dungi albe, longitudinale care pot
apare in intoxicatia cu arsenic. B. hemoragii "n flacara" aparute In longitudinal al unghiei in
endocardita bacteriana C. dunga maro care traverseaza unghia de la un capat la altul si care
pot apare in melanom. D dungi albe, transversale care ntoxical E. dunga de demarcatie de la
nivelul unghiei jumatate alba, jumatate rosie care poate apare in hipoproteinemie:

27. Modificarile din onicogriloza includ, cee. A. ingrosarea unghie B. opacifierea unghiei C.
coloratia galben-bruna a unghie D. fragilizarea unghiei;E. accentuarea curburi unghiei E
28. Onicomadeza defineste: A. desprinderea unghiei de patul unghial B, caderea unghiei C.
lipsa unghiei; D. ingrosarea unghiel: E. subtierea unghiei.

29. Pahionichia defineste: A. ingrosarea unghiei. B. subtierea unghiei; C. caderea unghie D.

desprinderea unghiei de patu unghial. E. lipsa unghiei;

30. Semnele de virilizare includ, ngrosarea vocii B. amenoree C. atrofia glandelor mamare; D.
dezvoltarea musculaturii E. hipertricoza;

31. Uf.d.f.d. fiziologia reglarii greutatii s.c.f.g e. A. Individui sanatos isi mentine greutatea
corporala B. la un punct de echilibru foarte: C. stabil, in conditiile in care, in: D. mod normal,
aportul de calorii si nivelul de activitate: E, nu variaza de la o zi la alta

32. R.l. fiziologia reglarii greutatii, U.a.S.c.cae. A. din cauza importantei fiziologice a mentineri
depozitelor de energie, scaderea in greutate voluntara este dificil de realizat si de mentinut; B.
centrii hipotalamici ai foameil alimentatiei si satietatii joaca un roi central in reglarea apetitului si
a metabolismului C. hipoglicemia stimuleaza centrul satietatii D. a-MSH actioneaza prin recep-
torul MCAR al nel pentru a scadea apetitul. E. reducerea tesutului adipos se asociaza cu terea
productiei de leptina

33. R.I. fiziologia reglarii greutatii, U.a.S.c.cse. A. apetitul si metabolismul sunt reglate de o
retea complexa de factori nervosi si hormonali;B. hipoglicemia suprima secretia de insulina,
reducand utilizarea glucozei C. neuropeptida Y din hipotalamus are o actiune puternica de
stimulare a apetitului. D. deficitul de leptina reduce apetitul E. deficitul de leptina induce
raspunsuri adaptive, printre care inhibarea hormonilor hipotalamici TRH (hormonu eliberator de
tirotropona ) si GnRH (hormonul eliberator de gonadotropina):

34. U.fd.f.d. fiziologia reglarii greutatii s.c.fc.e. A. Neuropeptide cum ar fi: B. hormonul eliberator
de corticotropina (CRH). C. hormonul stimulator al melanocitelor a (a-MSH) si: D. CART
(peptida a carei transcriere este reglata de cocaina si de amfetamina). E. induc cresterea
apetitului actio- nand centra asupra centrilor foame

35. C.d.u. NU este o peptida reduce gastrointestinal ingestia de alimente semnaland salietatea
A. grelina B. GLP-1 (giucagon-like peptide-1); C. glucagon. D. somatostatina, E. colecistokinina:

36. R.l. leptina, u.a.S.c.c.e. A. este produsa de tesutul adipos B. joaca un rol esential in
homeostazia pe termen lung a greutatii. C. creste ingestia de alimente; neuropeptidei Y din
hipotalamus; E. activeaza o serie de cai nervoase care schimba comportamentul de cautare a
hranei.

. R.l. leptina, U.a.S.c.cae. A induce foame: B. aclioneaza asupra hipotalamusului C. creste

cheltuiala de energie. D. creste exprimarea a-MSH E. activeaza o serie de cai nervoase care
schimba metabolismul
38. R.l. Grelina u.a.s.c.c.e: A. este considerata contrapartea leptinei intrucat inhiba senzatia de
foame: B. creste inainte de mese si scade dupa mese; C. stimuleaza secretia homonului de
crestere din adenohipofiza D. Este produsa in principal de celulele Pl D1 situate in portiunea
fundica a stomacului si de celulele E din pancreas; E. este produsa si in nucleul arcuat din
hipotalamus

39. R.I. scaderea in greutate, u.a.S.c.c.e.: A. scaderea in greutate semnificativa neintentionata

la un individ anterior sanatos prevesteste adesea o boala sistemica subiacenta: B. odata cu
inaintarea in varsta, cheltuiaia de energie in repaus Creste C. cheltuiala de energie in repaus
este influentata de functia tiroidiana D. modificarile greutatii pot implica scaderea masei tisulare
sau a continutului de lichide din organism E. scaderea in greutate se produce cand cheltuiala de
energie depaseste cantitatea de energie disponibila pentru utilizare;

40. R. scaderea in greutate, u.a.S.C. Ce. A. examinarea medicala de rutina modificarilor

greutatii corporale; B. odata cu inaintarea in varsta. compozitia corpului se schimba: musculara
creste, iar masa tesutul adipos scade; C. aproximativ 40% din aportul caloric este cheltuit
pentru activitatea fizica D. un deficit de 3900 kcal se coreleaza in general cu pierdera a 0,5 kg
de grasime corporala; E. aportul de alimente poate fi influentat de o mare varietate de stimul
vizuali olfactivi si gustativi

41. R. scaderea in greutate, u.a.s.c.c.e A. pierderea a >5% din greutatea corporala in decurs de
<6-12luni ar trebui sa determine investigatii suplimentare. B. la cei mai multi indivizi. aproximativ
jumatate din energia este utilizata pentru procese bazale, cum ar fi procesele intelectuale

43. c.d.u. NU este o cauza tipica de scadere in greutate: A. scaderea ingestiei de hrana; B.
malabsorbtie: C. pierderea de calorii. D. sezutul in fotoliu; E. cresterea necesarului de energie.

44. C.d.u. NU afecteaza absorbtia: B.colecistita acuta C. Sprue celiac, D. leziuni de iradiere; E.
infectie

45. C.d.u. NU afecteaza absorbtia: B. tumori intestinale; C. boala inflamatoare colonica: D.

hipoaciditate gastrica; E. efecte ale medicamentelor;

46. C.d.u. NU este o cauza de pierdere neta de calorii: B. aportul alimentar; C, diareea D.
glicozuria din DZ; E. drenajul prin fistula:

47. R.I. scaderea in greutate semnificativa neintentionata u.a.S.C.C.eA. indica un prognostic

nefavorabil la diverse categorii de persoanel pacien B. este asociata cu mortalitate si
morbiditate crescute, mai ales la tineri, asociere care persista chiar si dupa luarea in
considerare a afectiunilor comorbide; C. previne infectiile; D. la pacientii neoplazici, se asociaza
cu o capacitate functionala scazuta E. la pacientii neoplazici, se asociaza cu supravie!uire mai
mica
48. R scaderea in greutate semnificativa neintentionata, u.a.S.c.g.e. A. este relativ frecventa, in
special la varstnici B. este asociata cu o mortalitate C. poate fi insotita si de deficite de vitamine
si de principii nutritive D. la pacienti neoplazici, se asociaza cu raspuns mai prost la
chimioterapie; E. depasind 4,5 kg (in 6 luni), see asociaza cu mortalitate mai mare in urma unei
interventii chirurgicale, chiar daca aceasta este electiva

49, RI cauzele scaderii in greutate, u.a.s.c.cae. A. DZ nou instalat este adesea insotit de
scadere in greutate; B. depresia si izolarea pot provoca scadere in greutate marcata, in special
la varstnici; C. FNT-a mobilizeaza preferential grasimea, dar cruta muschii scheletici D cancerul
care produce cel mai adesea scadere in greutate la varstnici este cel prostatic; E. BPOC
produce scadere in efortul greutate prin excesiv exercitat de muschii respiratori

50. F.d.u. mecanisme ale scaderii n greutate 1. glicozurie si lipsa actiunilor anabolice ale
insulinei 2. anorexie si cresterea cheltuielii energetice in repaus. 3. anorexie, lipsa resurselor si
a suportului si urmatoarele stari patologice DZ netratat; b. izolarea (mai ales la varstnici) c,
boala pulmonara cronica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c 2: a-2, b-3,
c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

51. F.d.u. mecanisme ale scaderii greutate: 1. cresterea metabolismului 2. cheltuielii energetice
in repaus; 3. intoleranta digestiva (anorexie. greata, varsaturi. si urmatoarele stari patologice: a.
hipertiroidism; b. insuficienta renala; c, insuficienta cardiaca care sunt asocierile corecte: a-1, b-
2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

52. F.d.u. mecanisme ale scaderi in greutate 1. cresterea metabolismului; 2. anorexie, lipsa
resurselor, 3. citokine proinfiamatoare, catabolism crescut, anorexie; si urmatoarele stari
patologice: a. depresia (mai ales la varstnici); b. boli autoimune sistemice C. feocromocitom:
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3. B. a-1, lb-3, c-2 D. a 2, b 3, c-1 E. a-3, b-2, c-1 53.
R.l. cele mai frecvente cauze de scadere in greutate in functie de varsta (asadar cele care
trebuie vizate in mod special in demersul diagnostic) fd.u. categorii de varsta: 1. la varstnici 2. la
persoane mai tinere si urmatoarele stari patologice: a. depresie; b. tulburari psihiatrice, inclusiv
tulburari de alimentatie; c, DZ; d. afectiuni gastrointestinale care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-1, c 2, d-2, B. a-1, b-2, c-1, d-2, C.a-1, b-2, c-2, d-1 D. a 2, b-1. c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1

54. R.d. cele mai frecvente cauze de scadere in greutate in functie de varsta (asadar cele care
trebuie vizate in mod special in demersul diagnostic) f.d.u.categorii de varsta 1. la varstnici 2. la
persoane mai tinere; si urmatoarele stari patologice: a. hipertiroidism; b. lipsa suportului familial;
c. infectie, mai ales cu HIV; d. cancer. care sunt asocierile corecte: A. a-1. b 1, c 2, d-2; B. a-1,
b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

55. Citokine care, pot induce pierdere ponderala (mergand pana la casexie) s.u.cea: A. factorul
de necroza tumorala-a (FNT-o); B, IL-6 si IL-1 C. grelina D. factorul neurotrofic ciliar; E. factorul
inhibitor din leucemie:
56. Efecte ale citokinelor care pot nduce pierdere ponderala (mergand pana la casexie) S.u Cie.
A. anorexie; B. febra; C. cresterea contractilitatii miocardice D. modularea reactiilor imune si
inflamatoare: E. diverse modificari metabolice specifice

57. Stari patologice in care cresc citokinele care pot induce pierdere ponderala s.u.cae. A.
cancer. B. stari septice:C sindromul de intestin iritabil: D.SIDA; E. ICCg

58. R.l. cauzele scaderil in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice: 2. afectiuni
cardiace; 3. afectiuni ale cavitatii bucale si ale dintilor. si urmatoarele cauze: a. boala cardiaca
ischemica; b. disguezie; C. Cancer colonic care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2,
b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

59. RI, Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categori 1. afectiuni neoplazice; 2. afectiuni cardiace;
3. factori legati de varsta; si urmatoarele cauze: a. modificari fiziologice; b. cancer gastric c.
insuficienta cardiaca congestiva care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C.
a-2, b-3, c-1: D, a 3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

60. R.l. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice: 2. afectiuni
respiratorii: 3. factori legati de varsta; a. cancer hepatobiliar; b. diminuarea gustului si a
mirosului; c.emfizem; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B, a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

61. R.I. cauzele scaderii In greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice. 2. afectiuni
respiratorii. 3. factori legati de varsta; si urmatoarele cauze: a. invaliditati functionale; b. neoplazi
hematologice; c, boala pulmonara obstructiva Cronica care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1; D. a-3; b-1; c-2

62. R.I Cauzele scaderii in greutate, f.d.U. categorii 1. afectiuni neoplazice; 2. infectii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice; si urmatoarele cauze a, accident vascular cerebral b. cancer
pulmonar c. HIV care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-1, c-3.
D.a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

63. R.I. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice: 2. infecii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice, si urmatoarele cauze: a. boala Parkinson; b. cancer mamar.
care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2. b-3, c-1 D a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

64. R Cauzele scaderii in greutate, fd.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice; 2. infectii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice: si urmatoarele cauze: a, boli neuromusculare: b. cancer
genitourinar, c. parazitoze; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2

C.b-3, c-1 a-3, b-1, e-2; E. a-3, b-2, c-1 D. a-3;b-1;c-2

65. R. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice; 2. infectii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice; si urmatoarele cauze: a. Cancer ovarian b. endocardita
bacteriana subacuta; c. dementa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2
D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c 2;

66, RI, Cauzele scaderii in greutate, fd.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice 2. medicamente; 3,
factori sociali; si urmatoarele cauze a. b. cancer de prostata; antibiotice care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D.a 3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

67. R.l. cauzele scaderii In greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni endocrine metabolice 2.
medicamente; 3. factori social si urmatoarele cauze: a. hipertiroidism b. dificultati economice; c,
AINS re sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2
E. a-3, b-2, c-1

68. R. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni endocrine si metabolice; 2.

medicamente; 3. tulburari psihiatrice si comportamentale; urmatoarele cauze: a. inhibitori ai
recaptarii serotonine b. DZ c. depresie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2 C.a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a 3, b-2, c-1;

69. R.I. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni endocrine si metabolice 2.
medicamente; 3. tulburari psihiatrice si comportamentale urmatoarele cauze: a. feocromocitom:
b. anxietate; c. metformin; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b 3, c-2; C a 2,
b-3, c-1 D, a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

70. RI, cauzele scaderii in greutate, f.du. categorii. 1. afectiuni endocrine si metabolice 2r
medicamente; 3. tulburari psihiatrice si comportamentale; urmatoarele cauze: insuficienta
corticosuprarenaliana c. levodopa care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b 3, c-1; D.a-3, b-1, c-2;

71. RI. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni digestive; 2. medicamente 3.
tulburari psihiatrice si comportamentale; a. alcoolism; b. malabsorbtie c. IECA; care sunt
asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2: D. a 3, b-1, c-2;

72. R.l. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categori: 1. afectiuni digestive, 2. afectiuni ale cavitatii
bucale si ale dintilor: 3. tulburari psihiatrice si comportamentale urmatoarele cauze: a. tulburari
de alimentatie; b. dentitie incompleta; c. obstructie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c 2 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3. b-2, c-1

73. R. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni digestive; 2. afectiuni ale cavitatii
bucale si ale dintilor; si 3. tulburari psihiatrice comportamentale si urmatoarele cauze: a. anemie
permicioasa; b. cari de aportul alimentar); care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1

74. R.l, cauza scaderii in greutate involuntare, f.d.u. inceputuri de fraza 1. se poate depista;2.
ramane obscura si urmatoarele sfarsituri de fraza a. la 75% din pacienti; b. in ciuda
investigatiilor extensive c. la 25% din pacienti. d. prin istoric examen fizic investigati diagnostice
directionate care sunt asocierile corecte: a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1. b-2, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1,
d 1:
75. R.I. evaluareal diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.cale. A. pacientii la care nu se
reuseste descoperirea unei cauze au mortalitate superioara celor la care se identifica o boala
organica B. inainte de a se efectua o evaluare extensiva este important sa se confirme
scaderea ponderala C. este importanta masurarea obiectiva de rutina a greutatii in cadrul
consultatiei medicale D la femei trebuie efectuata examinare pelviana, doar daca nu au
histerectomie. E. scaderea in greutate poate fi prima manifestare in tumorile digestive (de tub
digestiv, ficat si pancreas);

76. R.I. evaluareal diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.c.ea A. pacient care au Cauze
medicale de scadere in greutate au de obicei manifestari care sugereaza afeclarea unui anumit
sistem/ aparat B. inainte de a se efectua o evaluare extensiva, este impor. timp in care s-a
produs; c. anamneza pe aparate trebuie se focalizeze pe manifestar bolilor cunoscute ca
produc de obicei scadere in greutate; D. examinarea neurologica trebuie sa includa evaluarea
starii mentale E tumorile digestive afecteaza aportul de alimente doar tardiv in evolutia bolii

77. R.I. evaluareal diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.cae. A. cancerul pulmonar poate
sa nu produca simptome respiratorii. pacientilor care afirma scadere in greutate semnificativa,
aceasta este confirmata cand este masurata obiectiv C. examenul fizic trebuie sa inceapa cu
masurarea greutati si determinarea semnelor vitale (hemodinamice, respiratorii); D. investigatiile
paraclinice confirma sau infirma diagnosticele posibile sugerate de istoric si de examenul fizic.
E. indicatorii tumorali pot sugera o s neoplazie oculta, dirijand eventual investigatiile imagistice:

78. R.I. evaluarea diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.ce, cancerul pulmonar A. trebuie
avut in vedere a pacientii cu istoric de fumat B. nu rareori, pacientii la care s-a produs o scadere
in greutate semnificativa nu sunt constienti de aceasta C. la barbati trebuie efectuata
examinarea rectala, incluzand examinarea prostatei D. examinarea neuropsihica tree buie sa
includa si teste de depistare pentru depresie, E. la toti pacientii, determinarile includa glucoza
electroli calciu, analize renale si hepatice;

79. Uf.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.cf.c.e. A. Daca nu se gaseste cauza; B. scaderii in
greutate, se C. recomanda urmarirea clinica: D. atenta si efectuarea unei baterii complete E. de
investigatii suplimentare.

80. U.f.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.c.f.c.e.: A. Investigatiile imagistice; B. abdominale

prin TC sau RMN; relativ frecvent C. furnizeaza gnosticul; D in concordanta cu prevalenta
scazata a bolilor digestive E. la pacientii cu scadere in greutate.

81. U f.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.cf.cale. to pacientii, investigatiile B. paraclinice

trebuie sa includa; C. testele de depistare pentru cancer recomandate curent D. adecvate
pentru grupul de sex si de varsta E. cum ar fi scintigrafia si ecografia abdominala

82. U.f.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.c.f.cae. A. In absenta unei masurari obiec tive a
greutatii, scaderea; B. in greutate a unui pacient; c. poate fi confirmata prin faptul c ca trebuie D.
stranga cureaua mai mult E E. sau hainele iau ramas mici. diagnosticarea L
83. U.f.d.f.d scaderii in greutate s.c.f.ce A. Scaderea greutate poate fi, B. prima manifestare in
hipertiroidismul subclinic/ frust; C, mai ales la pacientii tineri; D. care se pot prezenta cu scadere
in greutate si astenie; E. si cu putine alte manifestari de tireotoxicoza.

84. R.I. cauza scaderii in greutate, f.d.u. manifestari care sugereaza afectarea unui anumit
aparat/ organ hiponatremie 1. hiperpigmentatie, si hiperkalemie; 2. pneumonie post-obstructiva,
dispnee, tuse, hemoptizie; 3. greatal varsaturi, tulburari de tranzit, anemie feripriva; urmatoarele
cauze: a. cancer pulmonar b. insuficienta cortico- suprarenaliana; c. cancer digestiv; care sunt
asocierile corecte:b. a-2;b-3;c-1 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3. b-2, c-1 85. Scaderea in
greutate poate fi prima manifestare in: A. boli infectioase trenante B. tumori digestive C.
cancerul pulmonar; D. hipertiroidismul subclinicl frust; E. boala Cushing

86. Scaderea in greutate poate fi prima manifestare in boli infectioase trenante, cum s.u.cae. A.
infectia cu HIV; B. tuberculoza C, amigdalita acuta D. infectii fungice; E. infectii parazitare; 87.
R.I. evaluarea scaderii In greu f.d.u metode de culegere a informatiilor 1. istoric simptome
generale 2. istoric; 3. examenul fizic elemente care pot directiona evaluareasi u. elemente de
diagnostic: a. marirea (uniforma sau neuniforma) a tiroidei; b. boli anterioace; c, febra; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; a-3, b-2, c-1 E. a-3;b-2;c-1

88. R. greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric simptome 2. istoric; 3.

examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea; si u. elemente de diagnostic: a. durere:
b. adenopatii: c. interventii chirurgicale; care sunt asocierile corecte: a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

89. R. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric

simptome respiratoriil cardiace, 2. istoric; 3. examenul fizic elemente care pot directiona
evaluarea; si u. elemente de diagnostic: a. anomalii respiratorii: b. boli la membrii familiei: c.
dispnee; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2: C. a-2, b 1, c-3; D., a 2, b
3, c-1 E.a-3, b-2, c-1

90. R.. evaluarea scaderii in greutate, f.d.u. metode de culegere a informatiilor: 1. istoric
simptome respiratorii 2. istoric 3. examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea si u.
elemente de diagnostic a. tuse b. anomalii cardiace: c. factori de risc pentru infectia cu HIV care
sunt asocierile corecte: A a-1, b-3, c-2, B. a-2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1;D. a-3, b-1, c-2. E. a 3, b-
2, c-1;

91. R. evaluarea scaderii Tn greutate, f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric

simptome cardiace; 2. istoric; 3. examenul fizic -elemente care pot directiona evaluarea; si u.
elemente de diagnostic: a. semne de depresie; b. palpitatii, c. examinarea detaliata a
abdomenului; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a 2,b-1; c-3 D. a-
2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

92. R.I. evaluarea scaderii in greutate, metode de culegere a informatiilor: 1.istoric; 2.

simptome; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la toti pacientii si u. elemente de
diagnostic: leucocitara; b. simptome de boala neurologic c. factori sociali: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3: B. a-1, b 3, c-2 D. a-2, b-3, c 1 E. a-3, b-2, c-1

93. R.I. evaluarea scaderii in greutate. f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric 2.
istoric simptome digestive 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la toti pacientii; si u.
elemente de diagnostic: a. biochimie serica; b. dificultate in alimentatie; c. manifestari de demen
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c 1

94. R. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor. 1. istoric 2. istoric
-simptome digestive; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la toti pacientii si u.
elemente de diagnostic a. aspecte financiare care pot afecta aportul de alimentei b. hormon
stimulator al tiroidei c. disfagie; care sunt asocierile corecte: A a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

95. R., evaluarea scaderii In greutate, f.d.u metode de culegere a informasiilor: 1. istoric
simptome digestive 2. examenul fizic piele; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la
toti pacientii: si u. elemente de diagnostic: a. analiza urine b. anorexie; C. paloare; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 E. a 3, b-2, c-1: D.a-3;b-1;c-2

96. R. evaluarea scaderii in greutate f.d.u. metode de culegere a informatiilor: 1. istoric

simptome digestive 2. examenul fizic piele; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la
toli pacienti si u. elemente de diagnostic: a. greata b. radiografie toracica; C. icter care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b 3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2,
c-1

97. R.I. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor 1. istoric
simptome digestive 2. examenul fizic-piele; 3. investigatii suplimentare la pacientii cu risc pentru
infectie cu HIV si u. elemente de diagnostic: a. modificari de tranzit intestinal b. turgescenta: c.
anticorpii fata de HIV; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3 B. a-1, b-3, c-2;C. a 2, b-1, c-
3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

98. R.l. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informasiilor: 1. istoric 2.
examenul fizic -piele; 3. investigatii suplimentare daca sunt prezente semne sau simptome
gastrointestinale: si u. elemente de diagnostic: a. cicatrici de la interventii chirurgicale
anterioare; b. calatori inferioara; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c 2; C.
a 2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

99. R. evaluarea scaderii in greutate, f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric; 2.

examenul fizic -piele: 3. investigatii suplimentare daca sunt prezente semne sau simptome
gastrointestinale u. elemente de diagnostic: a. investigatiile imagistice abdominale prin TC sau
RMN: b.fumat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D.
a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

100. R.L evaluarea scaderii in greutate, f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric; 2.
examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea; 3. investigatii suplimentare; si u.
elemente de diagnostic: a. candidoza orala: b. TC toracic C. Consum de alcool Care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B, a-2, b-1, d-3 C, a 2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; a 3, b-2, c-1

101. RI, evaluarea scaderii in greutate f.d.u. metode de culegere a informatiilor:1. istoric: 2.
examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea; 3. investigalii suplimentare; si u.
elemente de diagnostic: a. medicamente; b. indicatoril tumorali, c. leziuni dentare care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

102. R. starea de hidratare, u.a.S.c.c.e.: A. proportia de apa din greutatea organismului creste
pe masura ce avansam in varsta; B. la nou-nascuti apa reprezinta 75-78% din greutatea orga-
nismului; C. la femeia adulta, apa reprezinta 55% din greutatea organismului; D. din spatiul
extracelular, 75% reprezinta compartimentul extravascular (interstitial); E. substanta
fundamentala a tesutului conjunctiv este formata din proteoglicani hidratati
103. R.I. starea de hidratare, u.a.S.C.Cee. A. pe masura ce imbatranim, ne uscam B. la varsta
de un an, apa reprezinta 65% din greutatea organismului. C la femei, proportia de apa din
greutatea organismului este mai mica decat la barbat intrucat proportia de tesut adipos este mai
mare D. din spatiul extracelular, 25% compartimentul intravascular (vascular) E. tesut conjunctiv
este alcatult din celule fibre substanta fundamentala;
104. R.I. starea de hidratare, u.a.S.c.gae. A. apa reprezinta -60% din greu- tatea organismului,
B, proportia de apa din greutatea organismului este cu atat mai mica cu cat proportia de tesut
adipos este mai mica C. din apa totala a organismului. doua treimi reprezinta compar timentului
spatiului intracelular.D. tesutul interstitial contine tesut conjunctiv. E. deshidratarea reprezinta
scaderea apei interstitiale sub nivelul necesar pentru hidratarea maximala a proteoglicanilor,
105. R.I. starea de hidratare, S.C A la tineri proportia de apa este mai mica B. la barbatul adult,
apa reprezinta 60% din greutatea organismului; C. din apa totala a organismului, o treime
reprezinta Compari mentul spatiul extracelular, D. tesut conjunctiv este alcatuit din trei
componente; E. edemul apare cand cantitatea de apa interstitiala creste peste nivelul necesar
pentru hidratarea maximala a proteoglicanilor.
106. Uf.d.f.d. starea de hidratare s.c.f.c e A. In mod normal, cantitatea de; B. apa din tesutul
interstilial; C. este exact cat poate fi legata; D. de protetoglicani atunci cand acestia E. sunt
hidratati minimal
107. R.L deshidratare, u.a.s.c.gee. derea cantitalji totale de apa din organism: B, limba uscata
este un semn relevant pentru deshidratare doar in masura in care pacientul respira pe gura C.,
corectarea rapida 2 mEq/L/ h) a deshidratarii hiponatremice poate produce mielinoliza centrala,
mai ales pontina; D. in deshidratarea hipernatremica, rehidratarea trebuie facuta lent (in 248 de
ore). E. dintre diuretice, tiazidele determina hiponatremie mai frecvent furos emidul
108. RI deshidratare, u a-s.c.c.e. A. deshidratarea presupune scaderea volumului de lichid atat
intracelular, cat si extracelular, B. clasificarea deshidratarii se face in functie de osmolaritate si
de severitate C. pentru siguranta, cresterea natremie in deshidratarea sa depaseasca 10-12
mEq/Lu/zi; D. hipoaldosteronismul provoaca deshidratare hiponatremica, asociata cu
hiperkalemie si hiperkaliurie E. tiazidele nu reduc hipertonia medulara
109. R. deshidratare, u.a.s.cge. A manifestarile clinice ale deshidratarii sunt mai ales consecinta
nivelului sodiului; B. sodiul seric poate fi folosit drept indicator al osmolaritatii (in masura in care
glicemia este normala); C.corectarea natremiei n deshidratarea hiponatremica este preferabil sa
se realizeze cu cel -putin 8 mEq/Uzi; D. SPSC (sindromul de pierdere de sare cerebrala) este
un diagnostic de excludere si poate fi confundat cu sindromul de secretje inadecvata de ADH;
E. furosemidul creste hipertonia medulara
110. F.d.u. afirmatiil evenimente care explica de ce diureticele tiazidice produc mai frecvent
hiponatremie decat furosemidul: a. hipertonia medulara nu este influentata (nu este scazuta), b.
apa este reabsorbita din tubul colectar cand acesta traverseaza medulara hipertona; c, apa
reabsorbita in circulatie dilueaza sodiul plasmatic; d. tiazidicele actioneaza in tubul distal, care
este situat in corticala care este lantul cauzall logic just; E. d-a-b-c
111. F.d.u. afirmatii evenimente care explica de ce furosemidul produce mai rar hiponatremie
decat diureticele tiazidice: a. actioneaza la nivelul ansei Henle, care traverseaza medulara b.
sodiul plasmatic nu este diluat; c, scade hipertonia medulara: d. scade reabsorbtia apei din
tubul colector cand acesta traverseaza medulara hipotona; e impiedica trecerea sodiului din
lumenul ansei Henle in medulara; care este lantul cauzall logic just: A. a-e-c-d-b
112, R cauzele deshidratarii f.d.u. categori ingestiei: 2. cresterea eliminarii digestive 3.
deplasarea lichidului in alte compartimente; urmatoarele stari patologice: a. revarsate lichidiene;
b. scaderea senzatiei de sete; c. varsaturi, diaree; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, lb-3, c-2; C. a-2, b-1. c-3; D, a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
113. R. cauzele deshidratarii. f.d.u. categorii: 1. scaderea ingestiei; 2. cresterea eliminarii. 3.
deplasarea lichidului n alte compartimente prin scurgere din prin cresterea permeabilitatii: si
urmatoarele stari patologice: a. imposibilitatea de a se b. pierderi insensibile; C. arsuri; care
sunt asocierile corecte: A a-1, b-2, c-3 a-1, b-3, c-2; C., a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a 3, b-1,
c-2
114. R cauzele deshidratarii f.d.u. categorii 1. scaderea ingestiei. 2. cresterea eliminarii renale;
3. deplasarea lichidului in alte compartimente si urmatoarele stari patologice: b. ascila. c,
diureza excesiva. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C.a-2, b-1. c-3.
D. a-3, b-1, G-2; E. a-3, b-2, c-1;
115, R. cauzele d f.d.u. categorii 1. scaderea ingestiei. 2. deplasarea lichidului in alte
compartimente prin scurgere din capilare prin cresterea permeabilitaji. 3. deplasarea lichidului in
alte compartimentes urmatoarele stari patologice b. intoleranta digestiva (anorexie, c. obstructie
digestiva: d. stari septice; care sunt asocierile corecte: A. a 1, lb-2, c-3, d-1 B. a-1, b-3, c-1, d-2;
C. a 2, b-1, c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-1. d-2. a-3, b-1, c 2, d-1
116. RI. manifestarile clinice ale deshidratarii, f.d.u. categorii 1. scaderea turgescentei cutanate;
2. semne care reflecta hipovolemia; 3. semne care reflecta hipoperfuzia renala secundara
hipovolemiei si urmatoarele manifestari: a. oliguriel anurie, IRA: b. puls diminuat, filiform, pana
ia nepalpabil la periferie. c. pliu cutanat lenes; d. hipotensiune, initial doar in ortostatism, ulterior
si in clinostatism. care sunt asocierile corect A. a 2. b-1, c 2, d-3; B. a 2, b-1, c-3, C. a-2, b-2, c-
1, d.3 D. a-3, b-1, c 2, d-2. E. a-3, b-2, c-1, d-2;
117. R.I. manifestarile clinice ale deshidratarii, f.d.u. categorii: 1. semne observabile prin
palpare, inspectie; 2. semne care reflecta hipovolemia; 3. semne care reflecta stimularea
simpatica secundara hipovolemiei; si urmatoarele manifestari a. insuficienta a multiple organe
moarte; b. tahicardie c, axile uscate, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1. c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
118. R.I. manifestarile clinice ale deshidratarii, fd.u, categorii: 1. semne observabile prin
palpare, inspectie: 2. semne care reflecta hipoperfuzia cerebrala secundara hipovolemiei.3.
semne care reflecta stimularea simpatica secundara hipovolemiei. si urmatoarele manifestari:
a., limba uscata; b, tahipnee c. lipotimie (presincopa), sincopa; care sunt asocierile corecte: A,
a-1, b-2, c-3; B.a- 1, b 3, c-2; a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
119. RI. manifestarile clinice ale deshidratarii. fd.u. categorii: 1. semne observabile prin palpare,
inspectie; 2. semne care reflecta hipoperfuzia cerebrala secundara hipovoleniei: 3. semne care
reflecta hipovolemia; si urmatoarele manifestari: a. soc hipovolemic; b. letargie, obnubilare,
coma; c. globi oculari hipotonil deprimabil care sunt asocierile corecte: B. a 1, b-3, c-2 C. a 2, b-
1, c-3; D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
120. R.I. clasificarea deshidratarii in functie de osmotaritate (apreciata prin nivelul natremiei,
f.d.u. categorii 1. izonatremica. 2. hiponatremica (hipotona); 3. hiper natremica (hipertona); si
urmatoarele trasaturi: a. natremie &lt;130 mEq/L b. natremie &gt;150 mEq/L; c. natremie 130-
150 mEq/L; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3;B. a-2, b-1, c-3; C a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1. c-2, E. a-3, b-2, c-1;
121. R.I. clasificarea deshidratarii functie osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei), f.d.u.
categorii: 1. izonatremica; 2. hiponatremica 3. hipernatremica urmatoarele trasaturi: a. pierdere
excesiva de sodiu (fala de apa); b. pierdere proportionala de apa si sodiu; c, pierdere excesiva
de apa (fata de sodiu) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3; B, a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3 D, a 3, b 1, c 2; E, a 3, b 2, c-1;
122. R.l. clasificarea deshidrataril in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul notremiei),
fd.u, categorii 1. izonatremica: 2, hiponatremica 3, hipernatremica: trasaturi a, apa
intravasculara trece in spatiul extravascular: b, afectare similara a compartimentelor
intravascular extravascular: c, apa este trasa din celule osmotic in spatiul extracelular: care sunt
asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-3; B. a-2. b-3, c-1 C. a-2, b-3, c-1 D. a 3. b-1.c-2; E, a 3, b-2, c-
1.
123. R.I. clasificarea deshidratarii In functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei).
categorii 1. izonatremica; 2. hiponatremica: 3, hipernatremica: si urmatoarele trasaturi: a.
pierdere de fluid hiperton; b. pierdere de lichid hipoton; c. pierdere de fluid izoton; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3. C.a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b 2, c-1;
124. RI. clasificarea deshidratari In functie de osmolaritat (opreciata prin nivelul natremiei) f.d.u.
categorii: 1. hiponatremica; 2, hipernatremica; si urmatoarele trasaturi: a. rehidratarea rapida
delermina edem cerebral b, 5-10% din cazuri. c. anorexie fara greata. hipertermie prin
perturbarea termoreglarii, delir somnolenta coma, respiratie Cheyne- Stokes d. hiperhidratare
intracelulara;care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2,
c-2, d-1i 2, b 1. c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1
125. R.I, clasificarea deshidratarii in functi de osmotaritate (apreciata prin nivelul natremiei),
f.d.u. categorii 1. hiponatremica; 2. hipernatremica; le trasaturi a. apa extravasculara trece in
spatiul intravascular; b. crampe musculare, apatie, convulsii c. rehidratarea trebuie facuta lent
(in 248 de ore). d. poate fi consecinta respectarii stricte a unui regim desodat, care sunt
asocierile corecte: A. a 1. b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d 1 D a 2, b-1, c-2,
d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1
126. R.I. clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei
f.d.u. categorii: 1. hipernatrenica 2. hipoemaatremica: si urmatoarele trasaturi a. osmolii idiogeni
trag apa inapoi in celula pentru a mentine volumul de fluid intracelular. b. hipovolemie excesiva
fata de cantitatea de lichid pierduta; c. semne de hipertensiune intracraniana cu edem cerebral;
d. hipovolemia este mai putin importanta care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-
1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2 e D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1
127. RI. clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei).
f.d.u. categorii 1. hiponatremica 2. hipernatremica si urmatoarele trasaturi a. lipsa senzatiei de
sete; b., la rehidratare rapida, osmolaritatea intracelulara crescuta poate duce la un influx masiv
de apa c. 5-10% din cazurimai ales pontina: care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-1, d-2; B.
a-1, b 2, c-2, d-1; nc. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a 2. b-2, c-1, d-1 128. R.I.
clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei). f.d.u.
categorii: 1, hiponatremica 2. hipernatremica si urmatoarele trasaturi a. apa poate migra in
celule; b. pacientul resimte sete; c. umflarea celulei cu ruperea membrane d. ia corectare, este
de dorit ca natremia sa se modifice cu s10- 12 mEqMLlzi, preferabil cu s8 mEq/L/zi care sunt
asocierile corecte: A. 8-1, b-2, c 1. d-2; B. a-1; b-2;c-2;d-1 D. a-2, b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1,
d-1;
129. R.I. clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei),
f.d.u. categorii 1. izonatremica; 2. hiponatrernica 3. hipernatremica urmatoarele trasaturi a.
pentru a compensa, celulele pot genera particule active osmotic (osmoli idiogeni) b.
deshidratare celulara; c. cea mai frecventa forma (80%) d. hipertensiune intracraniana (cefalee,
varsaturi neprecedate de greata). care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-1. d-3; B. a 3. b-1,
c-3, d-2; C.a-3, b-2, c-3, d-1; D.a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c 2, d-1;
130, F.d.u. evenimentel manifestari care pot sa apara in deshidratarea hiponatremica: a.
hipovolemie excesiva fata de cantitatea de lichid pierduta: b. pierdere excesiva de sodiu (fata de
apa) c. hiponatremied. apa intravasculara trece in spatiul extravascular, care este cauzal corect:
C. b-c-d-a
131. F.d.u. evenimente manifestari care pot sa apara In deshidratarea hiponatremica: a.
hiperhidratare intracelulara, b. migreaza in celule; C. crampe musculare, apatie, convulsii,
hipertensiune intra- craniana, edem cerebral, care este lanul cauzal corect: C. b-a-c
132. F.d.u. evenimentel manifestari care pot sa apara in deshidratarea hipernatremica: a.
hipovolemia este mai putin de sodiu) c. hipernatremie: d. apa extravasculara trece in spatiul
intravascular care este lantul cauzai corect C. b-c-d-a
133. F.d.u evenimentel manifestari care pot sa apara in deshidratarea hipernatremica: a.
deshidratare celulara b. pentru a compensa, celulele osmotic (osmoli idiogeni): c. apa este trasa
din celule osmotic in spatiul extracelular. d. cresterea osmolaritatii intracelulare trage apa inapoi
in celula pentru a mentine volumul de fluid intracelular: care este lantul cauzal corect: D. c-a-b-d
134. F.d.u. evenimentel manifestari deshidratarea hipernatremica la rehidratare rapida: a.
umflarea celulei;a. excretia unui solvit activ osmotic si putin sau deloc reabsorbabi b. sonda
nazogastrica: c. sindromul .pierdere de sare cerebrala" (SPSC), d. arsuri; care sunt asocierile
corecte: A. a 2, b-1. c-3, d-3; B. a 3, b-1, c-2, d-3; C. a-3, b-2, c-1, D, a-3, b-2, c-3, d-1 E. a-3, b-
3, c-2, d-1;
135. R.l. doua cause ale hiponatremiei fdu categorii: 1.SPSC si SIADH; 2. SPSC; 3. SIADH si
urmatoarele trasaturi a.hiponatremie asociata cu hipervolemie; b. cauzat de leziuni
cerebrale(hemoragie, traumatism, tumora, inflamatie); c. concentratie urinara a sodiului este
<100uEq/l intrucat odata cu sodiu se pierde si apa; care sunt asocierile corecte: D. a-3;b-1; c-2
136. R.l. doua cause ale hiponatremiei fdu categorii 1. SPSC, 2.SIADH si urmatoarele trasaturi
a.concentratia urinara a sodiului este >100 mEq/l; b. hiponatremia corectabila prin restrictie de
lichide; c.natriureza neadecvata in asociere cu leziuni cerebrale; d.hiponatremie asociata cu
hipovolemie care sunt asocierile adecvate: E. a-2;b-2;c-1;d-1
137. R.l. cauzele deshidratarii hiponatremice, fdu cai de pierdere a lichidului: 1.cutanata ;
2.digestiva; 3.renala si urmatoarele stari patologice: a.excretia unui solvit active osmotic si putin
sau deloc reabsorbabil; b.sonda nazogastrica; c.sindromul de :pierdere de sare cerebrala”;
d.arsuri care sunt asocierile corecte: D. a-3;b-2;c-3;d-1
138. R. Cauzele deshidratarii pierdere f.d.u. cai de a lichidului: 1. cutanata 2. digestiva 3. renala;
si urmatoarele stari patologice: a. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata;
b. stoma digestiva; c. transpiratii. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2
C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E, a-3, b-2, c-1
139. R.l. Cauzele deshidratarii hiponatremice, f.d.u. cai de pierdere a lichidului: 1. digestiva; 2.
renala; si urmatoarele stari patologice: a, diaree b. scaderea aldosteronului sau a efectelor
renale ale acestuia; c. varsaturi, d. tratament diuretic, mai ales cu tiazide care sunt asocierile
corecte: A a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1
140. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii hiponatremice 1. excretia unui solvit activ osmotic si
putin sau deloc reabsorbabil, 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata; 3.
scaderea addosteronului sau a efectelor renale ale acestuia; si urmatoarele stari patologice: a.
boala Addison; b. glicozuriei c. boala chistica a medularei; care sunt asocierile corecte:A. a-1, b-
2, c-3; C, a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
141. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii hiponatremice: 1. excretia unui solvit activ osmotic
putin sau deloc reabsorbabil 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata: si
urmatoarele stari patologice: a. faza de vindecare a NTA; b. aturie (ARTp sau alcaloza
metabolica) C. cetonurie; d. nefropatie de reflux; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-
2; B. a 1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a 2, b-1, c-1, d-2 a-2. b-1. c-22, d-1
142. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii hiponatremice: 1. excretia unui solvit activ osmotic si
putin sau deloc reabsorbabil 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata 3.
scaderea aldosteronului sau a efectelor renale ale acestuia; si urmatoarel e stari patologice a.
insuficienta cortico- suprarenaliana: b. nefropatii interstitiale; c. cetoacidoza prin privare de
alimente; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, C-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
143. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii onatremice 1. excretia unui solvit activ osmotic si
pujin sau deloc reabsorbabil 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata; 3.
scaderea aldosteronului sau a efectelor renale ale acestuia si urmatoarele stari patologice: a.
nefropatii tubulointerstitiale (mai ales producatoare de acidoza renala tubulara de tip 4): b.
cetoacidoza diabetica sau alcoolica c. uropatie post-obstructiva; care sunt asocierile corecte:A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3. b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1;
144. Rt. cauzele deshidratarii hipernatremice, f.d.u. categorii: 1. poliurie prin pierdere osmotica
de apa; 2. poliurie prin secretiel actiune deficitara a ADH, 3. transpiratie; 4. respiratie; si
urmatoarele stari patologice: a, mentinere gurii deschise la comatosi b. cetoacidoza diabetica; c,
diabet insipid central; d. febra: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a-3, b-1, C-
4, d-2; C.a-4, b-1, c-2, d-3 D. a 4. b-2, c-3, d-1 E. a-4, b-3, c 2, d-1
145. R.I. cauzele deshidratarii hipernatremice, f.d.u. categorii: 1. poliurie prin pierdere osmotica
de apa; 2. poliurie prin secretiel aciune delicitara a ADH 3. transpiratie si urmatoarele stari
patologice: a. hiperpirexiel soc termic; b. manitoi administrat intravenos; c, diabet insipid
nefrogen; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b 3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

146. U.d.f.d. edem si la RHS in general s.cf.g.e.: A. Edemul trebuie incadrat; B. intr-o viziune
mai arya, C.Intrucat se reiera ia presiunea osmotica; D. a intregului tesut interstitial; E. cu
exceptia celui subcutanat.

147. R.l. edem si la RHS in general, u.a.s.c.c.e.: A. pacientul poate sesiza acumu larea de apa
prin faptul ca nu-si mai poate scoate verigheta de pe deget; B. apa (si solvitii difuzibili) trec din
compartimentul vascular in cel extravascular pe la extremitatea arteriala a capilarelor.C. pentru
acumularea de lichid in peritoneu se foloseste curent termenul de ascita: D. la producerea
edemului din a doua jumatate a ciclului menstru al (edem catamenial) contribuie inflamatia
sistemica; resorbtia E. dupa edemului, tegumentul prezinta pliuri longitudinale fine;

148. R edem la RHS in general, u.a.s.c.c.e.: reprezinta cresterea A. edemu cantitatii de apa din
tesutu interstitial: B la nstituirea tratamentului diuretic se poate produce in primele zile o
crestere. in greutate in ciuda unei reduceri sesizabile edemelor; C. apa (si solvitii difuzibil) revin
in compartimentul vascular pe la extremitatea venoasa a capdarului, chid intr-o acumularii de
seroasa, se foloseste de multe ori termenul revarsat lichidian Sau pur Simplu lichid, E. ia
producerea edemului din obezitate contribuie excesul de hormoni feminini;

149. R edem la RHS in general, U.a.s.c, s.: A. cresterea cantitatii de proteo glicani din josutul
interstitial nu reprezinta edem; B. greutatea la cara se ajunge dupa eliminarea intregii cantitati
de apa retinute in spatiul interstitial se numeste greutate uscata C. apa (si solvitii difuzibili) revin
in compartimentul vascular si prin imfatice D. cand nu se cunoaste cauza acumularii de lichid in
pleura termenul corect este pleurezie; E. edemul vechi este cartonat, dur prin acumulare de
macrofage:

150. R.I. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ce A. in hipotiroidie creste cantitatea de

proteoglicani din tesutul interstitial (mixedem); B. cantitatea de apa retinuta in spatiul interstitial
poate depasi C. unul dintre mecanismele prin care organismul previne acumularea de lichid in
spatiul interstitial este scaderea fiuxului limfatic D. cand nu se cunoaste cauza acumularii de
lichid in pericard, se foloseste termenul revarsat lichidian pericardic sau doar lichid pericardic; E.
dupa resorbtia edemului tegumentul ramane incretit"

151. R. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ce A. mixedemul localizat este in mod tipic
periorbital, dar poate sa apara si in regiunea pretibiala B.edemul poate masca o reducere
importanta a yesutului adipos (si adesea si a celui muscular); C. cresterea fluxului limfatic se
produce drept raspuns la cresterea transsudarii de lichid in spatiul interstitial; D. exista doua
categorii de mecanisme prin care poate sa apara exces de apa in interstitiu E. in etapa de
preedem apare oligurie si crestere in greutate de 4-6 kg, fara edem vizibil,

152. R.l. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ce. A. pielea de deasupra zonei edematiate pare
ingrosata, desi in realitate este adesea subtiata din cauza nutritiei deficitare; B. cele mai
frecvente boli edematoase cronice sunt IC si colita ulceroasa: C. cresterea fluxului mfatic se
produce in masura in care nu exista un blocaj al Canalelor limfatice D. excesul de apa din
interstitiu poate fi produs prin modificarea presiunilor care deplaseaza apa prin bariera dintre
compart mentul vascular si cel interstitial; E. edemul asimetric produs de decubitul preferenjal
pe o parte poate induce in eroare cu privire la etiologia edemului;

153. R.I. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ge. A. distributia edemului ofera nformalii
importante cu privire la cauza B. in cele mai frecvente boli edematoase cronice se produce
adesea o crestere importanta a tesutului adipos (si frecvent si a celui muscular) C. exista
schimburi ample intre compartimentele vascular si ex travascular: D. excesul de apa din
interstitiu poate fi produs prin cresterea permeabilitatii bariere dintre compartimentul vascular si
cel interstitial E. edemu asimetric produs de decubitul preferential pe o parte poate sugera
edemul nu ar fi generalizat, ci localizat;

154. R edem si la RHS In general, u a.S.C. .e. A. edemu insuficienta din cardiaca este mai
important la membrele inferioare; B. edemu nseamna exces de apa in tesutul interstitial C.
acumularile de apa in seroase nu reprezinta edem propriu-zis; D. Cel mai important criteriu de
clasificare a edemului este localiZarea E. edemu nefrotic afecteaza in special pleoapele mod
organele genitale externe data fiind laxitatea tesutului conjunctiv din aceste teritorii;

155. R edem si la RHS in general, U.a.S.C.Cae. A. edemul din IC se observa la membrele

inferioare in special dimineata. B. edemul nseamna excess de apa in compartimentul interstitia
sau extravascular. C. acumularile de apa in seroase pot insoti edemul atunci cand D. criteriul de
clasificare a edemului cu cea mai mare relevanta practica este mecanismul; E. edemul nefrotic
se asociaza cu hiperaldosteronismi

156. R edem si la RHS in general, u.a.S.c.c.e. A. edemul sistemic devine evident la examenul
fizic abia dupa ce s- au acumulat cativa (4-6) litri de apa in spatiul interstitial, B. apa in exces din
interstitiu provine din vasele de sange C. acumularile de apa in seroase pot fi considerate
ocalizari/ forme particulare ale edemului D. criteriul de clasificare edemului cel mai relevant
pentru depistarea cauzei si instituirea unui tratament este mecanismul E. o cauza tipica de
edem nefrotic este GPLM, care de obicei determina si insuficienta renala; 157. R edem si la
RHS in general, u.a.s.c.cae. A. prima manifestare a RHS poate sa fie scaderea in greutate
aparent inexplicabila; B. apa in exces din compartimentul extravascular provine din
compartimentul vascular; C. cand apa se acumuleaza In seroase din cauze sistemice, va fi
bogata in proteine; D. edemul poate fi clasificat d.p.d.v. al localizarii drept situat la membreie
inferioare sau la fata E. edemul din GNDA este prototipul de edem nefritic; 158. R.l. edem si la
RHS in general, u.a.S.c.c.e A. printre primele manifestari ale RHS se afla adesea reducerea
cantitatii de urina mergand pana la oligurie; B. apa in exces din interstitiu provine in cea mai
mare parte din capilare; C. cand apa se acumuleaza in seroase din cauze sistemice, va fi un
exsudat D. paralizia produce edem unilateral prin scaderea drenajului limfatic si venos pe
partea afectata; E, in edemul nefritic temperatura cutanata este crescuta N

159. R edem si la RHS in general, U.a.s.c.cue. A, pacientul poate sesiza acumu- larea de apa
prin faptul nu-l mai incape incaltamintea (mai ales catre sfarsitul zilei); B. trecerea apei din vas
in interstitiu se produce mai ales la capilarelor intrucat acestea au peretele cel mai subtire C.
acumularea de apa in seroase din cauze sistemice se numeste hidropericard hidrotorace
respectiv hidroperitoneu. u D. administrarea de hormon de crestere poate provoca edem; E
edemul nefritic se asociaza, in mod caracteristic, cu poliurie

160, RI, edem si la RHS in a general, u.a.s.c.cae. u A. pacientul poate sesiza acumularea de
apa prin faptul ca ramane urma de la sosete pe glezneB. peretele capilarelor reprezinta bariera
separa spatiul care vascular de cel interstitial; C. dintre denumirile de hidrotorace, hidropericard
si hidroperitoneu, prima nu este folosita in mod curent: D. la producerea edemului din sarcina
contribuie excesul de hormoni feminin E. edemul nefritic se asociazia in mod caracteristic cu
proteinurie ecu hipoalbuminemie:

161. F.d.u. affirma r I. starea normala a tesutului subcutanat: a. moleculele de proteoglicani din
tesutul interstitial sunt strans lipite una de cealalta (tesutul subcutanat este compact); b.
proteoglicanii nu sunt separati intre ei prin apa libera; C. tesutul subcutanat este elastic (revine
imediat la forma initiala dupa ce este deformat). d. la comprimarea tesutului subcutanat, prin
apasarea cu degetul, nu groapa; care este inlantuirea logica justa: B. b-a-c-d E, d a c b

162. F.d.u. afirmati r.I. tesutul subcutanat edematiat a. la comprimarea tesutului subcutanat, prin
apasarea cu b. apare apa libera care separa moleculele de proteoglicanii c. tesutul subcutanat
isi pierde elasticitatea, devine plastic; care este inlan!uirea logica justa: D. b-c-a

163. R.I. deosebirea dintre edem si starea normala a tesutului subcutanat, fd. cele doua stari 1.
in mod normal; 2. cand se instaleaza edemul; urmatoarele caracteristici: a. la comprimarea
tesutului subcutanat, prin apasarea cu degetul, ramane groapa; b. moleculele de proteoglicani
mplutesc" in apa; c. fiind compact, tesutul subcutanat este elasticid. proteoglicanii nu sunt
separati intre ei prin apa libera; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1. b-2, c-
2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a 2. b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1. d-1 164. R.I. deosebirea dintre
edem si starea normala a tesutului subcutanat, f.d. cele doua stari: 1. in mod normal 2. cand se
instaleaza edemul 3. in cazul edemul infiamator, si urmatoarele caracteristici a. apare apa libera
care separa moleculele de proteoglican b. la comprimarea tesutului subcutanat, prin apasarea
cu degetui, nu ramane groapa. c. moleculele de proteoglicani din tesutul interstiliai sunt strans
lipite una de cealalta; d. fiind elastic, tesutul subcutanat revine imediat la forma initiala care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B a-1, b-2, c-1. d-3 C. a-2; b-3; c-1; d-1 d-2, b-3, c-1, d-1
a-3, b-1, c 2, d-1 E. a-3, b-2, c-1, d-1

165. R.I. deosebirea dintre edem si starea normala a tesutului subcutanat, f.d., cele doua stari:
1. in mod normal; 2. cand se instaleaza edemu; 3. in cazul edemul inflamator; si urmatoarele
caracteristici: a. intrucat moleculele de proteoglicani sunt strans impachetate, tesutul subcutanat
este compact si isi pastreze forma: b. la comprimarea tesutului subcutanat, prin apasarea cu
degetul, nu ramane groapa; c. tesutul subcutanat isi pierde elasticitatea, devine plastic; d.
acumularea de apa in tesutu subcutanat este insotita de proteine si de celule; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-1; C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-
3, d-1 E. a-3, b-2, c-1, d-1

166. F.d.u. evenimente care apar dupa episoade repetate prelungite de edem si mai ales in
cazul edemului cronic:a. depunere de colagen; b. difuziunea dificila a oxigenului prin grosimea
stratului de edem; c. ingrosarea indurarea tesutului subcutanat; d. hipoxie locala; e. pielea de
deasupra zonei edemaatiate pare ingrosata; Care este lantul cauzal corect:. F.d.u. evenimente
care apar dupa episoade repetate si prelun- gite de edem si mai ales in cazul edemului cronic:
a. tulburari trofice si favorizarea infectiilor cutanate si subcutanate; b. difuziunea dificila a
substantelor nutritive; c. dermita, celulita: d. nutritie deficitara; e. roseata caldura locala; care
este lantul cauzal corect: B. b-d-a-c-e

168. F.d.u. evenimente care apar dupa episoade repetate si prelungite de edem si mai ales in
cazul edemului cronic: a. difuziunea dificila a substantelor nutritive; b. nutritie deficitara: c.
disparitia glande sudoripare Sebacee d. piele uscata; care este lantul cauzal corect: A. a-b-c-d

169. Tulburari trofice care apar ca urmare a edemului cronic S.u.c.e A. disparitia anexelor pielii,
B. piozitate excesiva C. piele ingrosata hipercheratoza E. ulceratii: F. leziuni cutanate greu
vindecabile;

170. R.I. evidentierea edemului rin examen fizic, u.a.s.cc.e. A pentru evidentierea godeului,
trebuie sa apese cu degetul tegumentul (cel mult o secunda );B, la pacientul mergator, edemul
se evidentiaza prin apasare pe regiunea sacrata: C. uneori edemul devine evident Cu ocazia
efectuarii unei alte manevre de examen fizic; D. evidentierea edemului este mai dificila la
peretele al bdominal din cauza inexistentei unui plan dur subiacent. E la gamba, edemul se
evidentiaza cel mai bine in regiunea posterioara

171. evidentierea edemului prin examen fizic, u.a.s.c.cae. A. pentru evidentierea godeului,
examinatorul trebuie sa apese pe tegumentul situat deasupra unui plan moal B. la pacientul
alitat, edemul se evidentiaza prin apasare pe Stern C. la pacientul cu edem, palparea spatiilor
intercos tale in cadrul tale examenului toracelui poate lasa amprente pe tegumentele toracelui
D. la fata, demonstreaza edemuli se face prin evidentierea -godeului E la san, edemul se
evidentiaza cel mai bine in cadranul supero-extern

172. R.I evidentierea edemului prin examen fizic, u.a.S.c.c.e. A. evidentierea edemului se face
comprimand perseverent si progresiv tesutul subcutanat pe planul dur subiacent; degete va
capata aspect de coaja de portocala (porii cutanati devin evidenti); C. la pacientul cu edem,
poate ramane o amprenta pe torace in urma apasarii ferme si prelungite cu stetoscopul: D.
edemul bratului se evidentiaza cel mai bine in regiunea anterioara E. Ia membre, edemul see
evidentiaza cel mai bine pe fetele de extensie;

173. R.I. evidentierea edemului prin examen fizic, u.a.s.c.c.e. A. pentru decelarea unui edem
incipient, se apasa anterior si superior de maleola mediala B. dupa strangerea intre doua
degete a pliului cutanat dintr-o zona edematiata tegumentul pacientului ramane amprentatC.
evidentierea edemului se face usor. la nivel sacrat intrucat exista un plan dur subiacent; D. la
coapsa, edemul se evidentiaza cel mai bine in regiunea supero-externa E. la pacientul care se
deplaseaza, edemul se observa initial premaleolar, ulterior retrotibiali

174. U.fd.f.d. evidentierea edemului in absenta unui plan dur subiacent s.c.f.c.e.: A.
Demonstrarea edemului peretelui abdominal B, se face prin apasarea ferma cu degetele
subombilical C. cu evidentierea aspectului de .coaja de portocala; D. urmata de desprinderea
dege- telor si observarea; E. persistentei aspectului de coaja de portocala

175. U f.d.f.d. evidentierea edemului in absenta unui plan dur subiacent s.cf.c.. A. Pentru
evidentierea godeului. B. examinatoru strange ntre doua degete C.(de obicei, police si inelar) D.
ferm si persistent pliul cutanat E. din ragiunea unde vrea sa deceleze prezenta edemului.

176. Pentru c.du. regiuni evidentierea edemului nu se face prin pensarea pliuiui cutanat intre
doua degete A. coapsa B. regiunea pretibiala; C. peretele abdominal D. membrul superior; E.
sani

177. U.f.d.f.d. evidentierea edemului cu ocazia efectuarii unor alte manevre de examen fizic
s.cf.cae, A. Edemul poate deveni evident, B. in urma palpari spatiilor ntercostale C. (pentru
evidentierea modului in care acestea expansioneaza: D. in inspiratie) tegumentele toracelui
pacientului; E. inrosindu-se dupa presiunea exercitata de degetele examinatorului

178. U.fd.fd. evidentierea ede mului cu ocazia eiectuarii unor alte manevre de examen fizic
s.cs.f cae. A. La auscultatia inimii B. ramane urma de la stetoscop;C. dupa apasarea mai ferma
si mai indelungata pe toracele pacientului: D. mai ales la auscultatia unor focare mai sus
situate; E. in special a celui apexian.

179. F.d.u. aspecte legate de localizarea edemului. a. asimetrie corporala (un san/membru mult
mai marel gros decat celalalt); b. pacientul are decubit preferential pe o parte sau pe alta: c.
acumularea de lichid va fi mult mai evidenta pe partea decliva; d. risc de confuzie cu alte
patolog care este lantul cauzal/ logic just : B. b-c-a-d

180. R. confuziile pe care le poate genera decubitul preferential pe o parte, f.d.u. nceputuri de
fraza 1. edernatierea excesiva a unui san; 2. edematierea excesiva a unui membru inferior.
membru superior: si urmatoarele sfarsituri de fraza a. poate duce la confuzia cu un edem
limfatic; b. poate duce la confuzia cu o tromboza venoasa profunda: c. poate duce la confuzia
cu o tumora mamara: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c 3: C. a 2. b-3, c-
1; D. a 3, b-1, c-2; E. a 3. b-2, c-1;

181. R.I. localizarea la fata a edemului f.d.u. inceputuri de 1. este mai frecvent intalnita la
pacienti 2. poate fi observata si la pacienti 3. din cauza ortopneei, este foarte rar observata la
pacientii. 4. intrucat adesea fata este emaciata, este foarte rar observata la pacientii si
urmatoarele sfarsituri de fraza a. cu patologie renala: b. cu edem carential;c. cirotici d. cardiaci
care sunt asocierile corecte: A a 1. b-2, c-4, d-3; C. a b-3. c-1.d4: D. a-2. b4.c-1. d-3; E. a-, b-
1.c-2, d-3;
182 RI. localizarea la fata a edemului . A se constata fata umflata; B. edemul se observa mai
ales in jurul ochilor C. apa se acumuleaza mai ales acolo unde tesutul conjunctiv este mai lax
adica mentonier D. Localizarea faciala a edemului este mai evidenta seara: E. in timpul
clinostatismului nocturn scade afluxul de sange spre partea superioara a corpului;

183. U fdfd. edemul s.cfge A. Cresterea in greutate care insoteste formarea edemului: B este de
regula sesizata inca de la inceput intrucat C. expansiunea tesutului subcutanat se produce D in
zona abdomenului si a coapselor teritorii E. tinute de obicei sub observatie de cei ingrijorai de
greutatea lor

184.edemul A La instituirea tratamentului diuretic se poate: B. produce in primele zile: C. o

scadere in greutate aparent D. tara edeme evidente: E si fara RHS.

185. RL valorie presiuni hidrostatice (ph) si ale presiuni oncotice (po).fdlu, compartimente: 1. la
extremitatea arteriala a 2. la extremitatea venoasa a 3. in urmatoarele valori orientative: b. po.
28 mmHg. c.ph. -30 mmHg care sunt asocierile corecte: A a 1. b-2, c-3 B: a-1, b-3, c2: C. a 2, b-
3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E a 3, b-2, c-1:

186. RJ. valorie p h. si ale po.1. la extremitatea arteriala a capilarului 2. la extremitatea venoasa
a capilarului 3. in interstitiu; si urmatoarele valori orientative: a. p.o. 28 mmHg b. p.o. 6 mmHg;
10 mmHg care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-3, c-1 D. a 3. b-1, c-2; E. a-3.
b-2, c-1;

187. R.I. valorile p.h. si ale p.0. considerand sensul pozitiv al presiunii dinspre vas spre
interstitiu, f.d.u.compartimente: 1, la capatui arterial al capilarului; 2. in capilar (la ambele
capete); 3. la capatul venos al capilarului; si urmatoarele valori orientative (in (mmHg) a. lichidul
este impins din was spre interstitiu cu o presiune de 35-22 13 b. lichidul este atras din vas spre
interstitiu cu o presiune de 15-22= -7 c. p.h. neta 10 (-5) 15; d. p.h. neta 30 - (-5) 35; e. p.o. neta
- 28+6 -22; care sunt asocierile corecte: A, a 1. b-1. c-2, d-3. e-3; B a-1, b-3, c-3, d-1, e-2; C. a-
1, b-3, c-3, d-2, e-1; D. a 3, b-1, c 2, d-1, e-3; E. a-3, b-2, c-1, d-1, e-3, 188. C.d.u. substante nu
poate trece liber prin peretele capilarelor: A. apa B. albumine; C. ureea D. electroliti E. molecule
cu &lt;30 A (200 A pentru capilarul hepatic).

189. F.d.u evenimente r.l. fiziologia (normala a) tesutului interstitial si a cavitatilor seroase: a. nu
se acumuleaza proteine in interstitiu; b. limfaticele din tesut indeparteaza micile cantitati de
proteine scurse din vase; c. p.o. este mare in vas si mica in nterstitiu d. lichidul ramane in
capilare; care este succesiunea logica: B. b-a-c-d

190. R. fiziologia tesutului interstitial si a cavitatilor seroase f.d.u. cauze 1.in interstitiu ph este
negativa 2. nu se pierd proteine din vas; 3. exista un echilibru intre cantitatea de lichid care
patrunde in spatiul interstitial si cea care il paraseste: b. p.o. tisulara este scazuta, c. spatiul
vascular si cel extravascular isi mentin dimensiunile; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3 B. a-1, b 3, c 2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

191. R fiziologia tesutulu interstitial si a cavitatilor seroase, f.d.u. Cauze: 1 in cavitatile seroase
p.h. este negativa 2. jonctiunile stranse ale endoteliului capilar sunt impermeabile pentru
proteine: 3. seroasele sunt cavitati virtuale si nu contin tesut interstitial; si urmatoarele
consecinte: a, cele doua foite ale seroasei stau lipite una de cealalta; b. nu se pierd proteine din
vas; c. acumularile de apa in seroase nu reprezinta edem propriu-zisi care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

192. U.f.d.f.d., denumirea acumu. larii de lichid in seroase s.c.f.c e. A. Acumularea sistemica de
lichid (avand un unic mecanism) B. atat de mare incat pacientul are edem generalizat asociat;
C. cu transsuedate in s D. se numeste anasarca, termen indeobste rezervat pentru; E. RHS de
cauza hepatica.

193. U.fd.f.d. denumirea acumularii de lichid in seroase s.c.f.c.e A. Termenul de anasarca este
folosit pentru acumularea; B. de lichid de cauza hepatica; C. intrucat In acest caz exista treiD.
mecanisme separate, si nu unul singur cu actiune sistemica; E. care explica prezenta ascitei, a
lichidului pleural si a edemului.

194. R.I. clasificarea edemului pe baza mecanismului si a localizarii f.d.u. Inceputuri de fraza: 1.
edemu prin scaderea p.o. din Vasi 2. edemul inflamator. 3. edemul prin cresterea p.h. din Vasi
si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. poate fi doar sistemic; b. poate fi doar local. c. poate fi atat
sistemic, cat si care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1. c-3 E.
a-3. b-2, c-1

195. R.I. clasificarea edemului pe baza mecanismului si a localizarii, f.d.u. inceputuri de fraza: 1.
edemul prin cresterea permeabilitatii barierei indusa hormonal 2. edemul inflamator din cadrul
reactiilor anafilactice; 3. edemul produs de paralizie; si urmatoarele sfarsituri de fraza a. poate
cuprinde mai multe teritorii b. poate fi doar sistemic; c. poate fi unilateral care sunt asocierile
corecte: A. a-1 b-3 c-2 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2 b-3 c-1 E. a-3 b-1 c-2

196. Elemente care favorizeaza aparitia edemului su ce. A. cresterea aldosteronului; B.

scaderea fluxului limfatic; C. arteriolodilatatie D. cresterea albuminelor in vas; E, cresterea p.h.
arteriale;

197. Elemente care favorizeaza aparitia edemului s.u.c.e. A. cresterea ADH: B. a p.o.
intravasculare C. cresterea fluxului limfatic; albuminelor D. cresterea lichidul interstitial; E.
permeabilitatea capilarelor pentru apa si electroliti,

198. Hiperaldosteronismul are Consecinte. Cea A. scaderea angiotensinei; B. cresterea a FSR:

C. Scaderea natremiei D. scaderea kalemiei; E. stimularea

osmoreceptorilor hipotalamicicu secretie de ADH; e

199. Hiperaldosteronismul are u consecinte, ce. A. cresterea reninei B. cresterea Na la nivelul

MD; C. Scaderea natriuriei D. scaderea kaliuriei; E. edeme, daca este primar

200. Circumstante care provoaca hiperaldosteronism s.U.c e. A. scaderea metabolizarii

hepatice; B. dieta hiposodata C. hipoalbuminemia marcata; D. cresterea reninei. E cresterea Na
la nivelul MD;
201. Circumstante care provoaca hiperaldosteronism s u Cee. A: stenoza de artera renala: B.
tratamentul cu furosemid; C. insuficienta cardiaca stanga; D. cresterea FSR; E. secretia de
ACTH

202. Circumstante care provoaca hiperaldosteronism S.u.Cae. A. boala Conn; B, tratamentul cu

spironolactona C, scaderea angiotensinei voloreceptorilor D. stimularea arteriali E, scaderea
kalemiei

203. Circumstante care induc sau nism S.U.C.e. A. cresterea volemiei si/sau a VSCE B. a doua
parte a ciclului menstrual C. cresterea FSR; D. carenta de proteine; E. Sarcina

204. Scaderea fluxului sanguin renal (a perfuziei renale) determina u. efecte, Cae. A. scaderea
angiotensinei B. cresterea Na la nivelul maculei densa C. contractia mai intensa a arteriolei
eferente decat a celei aferente; D. scaderea natriuriei; E. secretie de ADH;

205. Scaderea fluxului sanguin or renal (a perfuzie renale) determina u. efecte, ce. A. cresterea
reninei; B. Scaderea natremiei C. scaderea kalemiei; D. scaderea kaliuriei E. stimularea
osmoreceptorilor hipotalamici

206. R.I. diferentierea starilor care produc de cele care nu produc edem, f.d.u. circumstante: 1.
scaderea VSCE produce edem 2. scaderea volemiei nu produce si u. situatiil stari patologice: a.
dieta hiposodata: b. insuficienta cardiaca stanga c. arsurilel hemoragiile masive, deshidratarea;
d. retentia de lichid in cavitatea peritoneala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1. c-2, d-2 B.
a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2. d-1 D. a 2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1

207. R.l. presiunile care deplaseaza apa intre cele doua compartimente ale spatiului extrace-
lular, f.d.u. categorii: deplaseze catre interstitiu; 2. presiuni care fac apa sa se deplaseze catre
vas; urmatoarele presiuni: a. p.h. interstitiala. numita si tensiune tisulara; b. p.o. din vas; c. p.o.
interstitiala: d. p.h. din vas; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-
2 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a 2. b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

208. F.d.u. presiuni care deplaseaza apa intre cele doua compartimente ale spatiului extrace 1.
p.o. interstitiala: 2. p.h. din vas; 3. p.h. interstitiala 4. p.o. din vas; si urmatoarele caracterizari a.
presiunea care absoarbe apa din vas in interstiliu si o tine in iinterstitiu b. presiunea care
impinge apa din vas c, presiunea care absoarbe apa din interstitiu in vas si o tine in Vas. d.
presiunea care impinge apa in Vas care sunt asocierile corecte:A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-1, b-3,
c 2, d-4: C. a-2, b-3, c-1, d-4; D. a-4, b-2, c-1, d-3 E. a-4, b-3. c-1, d-2;

209. Uf.d.f.d. mecanismul edemului s.c.f.c.e, A. Cand excesul p h. din vas sau sistemic; apa in
B. se produce retentie de intregul organism, invariabil; C. insotita de cationul si anionu avand
concentratia cea D. mai mica in mediul extracelular (Na si Cl stare numita E. retentie hidrosalina
(RHS)

210. R.I. modificarea presiunilor ca mecanism al edemului u.a.S.C.C-e. A. presiunile care

deplaseaza apa intre cele doua compartimente ale spatiului extra celular sun numite si forte
Starling B. p.o. este presiunea osmotica exercitata de moleculele cu masa moleculara foarte
mare. adica de proteine: C. p.0. este presiunea osmotica exercitata de moleculele care nu
separare dintre vas si interstitiu; D. edemul poate sa apara prin excesul presiunilor care fac apa
sa se deplaseze catre vas: E. edemul poate sa apara prin excesul p.h. din vas; F. retentia de
Na este esentiala pentru instalarea oricarui edem generaliza

211. R madificarea presiunilor ca mecanism al edemului u.a.S.C.Cae. A. p.o este numita si

presiune coloid osmotica; B. p.o. este presiunea osmotica exercitata de moleculele care nu pot
sa treaca liber prin peretele capilar. C. edemul poate apara prin deficitul presiunilor care fac apa
sa se deplaseze catre interstitiu D. de obicei, in patogeneza edemului este implicata
modificarea uneia dintre presiunile care compartimentul interstitial E. edemul poate sa apara
prin deficitul p o. din vas:

212. R.I. mecanismele implicate in producerea retentiei hidrosaline (RHS), u.a.s.c.c.e e. a.

intotdeauna este implicat sistemul renina-angiotensina-aldosteron, b. SRAA actioneaza in
general in intregul organism (ca un intreg sistem hormonal), c. antagonistii specifici ai
receptorilor AT2 de tip 1 sunt blocantii receptorilor de angiotensina BRA , d. endotelina este o
peptida vasodilatatoare potenta, eliberata de celulele endoteliale, e. cresterea endotelinei
contribuie la retentia de Na din IC;

213. R.l. mecanismele implicate in producerea RHS, u.a.s.c.c.e: A. SRAA este implicat mai ales
prin vasopresina, B. SRAA actioneaza si local intrarenal; C. pe langa SRAA mai sunt si alti
factori care contribuie la RHS; D. concentratia endotelinei creste in IC; E. cresterea endotelinei
contribuie la edemul din IC

214. . R.l. mecanismele implicate in producerea RHS, u.a.s.c.c.e: A.aldosteronul este hormonal
care elimina Na din organism; B. AT2 induce constrictia arteriolei eferente prin activarea
receptorilor AT2 de tip 1; C. principalul factor care mai contribuie la RHS pe langa SRAA este
arginine-vasopresina numita si ADH; D. cresterea endotelinei contracareaza vasoconstrictia
renala din IC; E. exista si factori care inhiband natriureza tind sa contrabalanseze RHS

215. R.l. felul in care PNUA contracareaza retentia de Na si cresterea presiunii arteriale din
starile hipervolemice fdu mecanisme generale: 1.excretie de Na si apa; 2. Dilatatie arteriolara si
venoasa si mecanisme particulare; a. inhibarea reabsorbtiei Na in tubul prximal; b. cresterea
filtrarii glomerulare; c. inhibarea eliberarii reninei si ALDO; d. antagonizarea actiunii factorilor
umorali vasoconstrictori (AT2 AVP); e. antagonizarea actiunilor vasoconstrictoare ale sistemului
simpato-adrenergic care sunt asocierile corecte: A. a-1;b-1;c-1;d-2;e-2

216. factori care participa la producerea reactiei imediate vasoconstrictoare induse de scaderea
VSCE sunt urmatorii c.e.: A. reactia simpatoadrenergica; B. angiotensina; C. PNU; d. AVP; e.
endotelina

217. Fdu evenimente implicate in producerea edemului: a. scaderea FSR; b. RHS; c. punerea in
miscare a SRAA; d. diminuarea VSCE si care este lantul cauzal correct: E.d-a-c-
218. F.d.u. evenimente implicate in producerea edemului: a. activarea osmoreceptorilor din
hipotalamus; b. cresterea presiunii osmolice plasmatice. C. Creste secretia de AVP: care este
lantul cauzal corect: C. b-a-c

219. F.d.u. evenimente implicate in producerea edernului: a. cresterea secretiei de AVP; b.

activarea baroreceptorilor din vene, atrii si carotide; c, rea presiunii intravasculare; care este
lantul cauzal corect: E. c-b-a

220. F.d.u evenimente care explica felul care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. vasoconstrictie neosmoticacresterea rezistentei arteriale sistemice si
renale; c. activarea receptorilor ventriculari si arteriali. d. scaderea debitului cardiac, care este
lantul cauzal corect: E. d-c-a-b

221. F.d.u. evenimente Care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. vasoconstrictie neosmotica, cresterea rezisteniei arteriale sistemice si
renale, activarea SRAA: b. activarea receptorilor ventriculari si arteriali; c. scaderea debitului
cardiac, d. stimularea SN simpatic; care este lantul cauzal corect: D. c-b-d-a

222. F.d.u. evenimente Care explica felul in care erea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului a. SRAA b. retentie renala de Na cresterea rezistentei arteriale sistemice
si renale, c. scaderea debitului cardiac; d. activarea receptorilor ventriculari si arteriali. e.
restabilirea si mentinerea VSCE care este lantul cauzal corect: C. c-d-a-b-e

223. F.d.U. evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului. a. activarea receptorilor ventriculari si arieriali. b. retentie renala de Na.
cresterea rezistentei arteriale sistemice si renale; c. restabilirea si mentinerea VSCE d.
scaderea debitului cardiac e. activarea SRAA: D. d-a-e-b-c

224. F.d.u, evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului a. arteriolodilatatia sistemica. b. cresterea debitului cardiaci c. restabilirea
si mentinerea VSCE: care este lantul cauzal corect: A.a-b-c

225. F.d.u. evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. anteriolodilatatia sistemica; b. restabilirea si mentinerea VSCE: c.
activarea baroreceptorilor arterial d. retentie de apa, cresterea rezistentei arteriale sistemice si
renale; e. stimularea neosmotica a AVP; care este lantul cauzal corect: D. a-c-e-d-b

226. F.d.u evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului a. stimularea neosmotica a AVP, cresterea rezistentei arteriale sistemice
si renale, activarea SRAA: b. atatia sistemica c. activarea baroreceptorilor arterial d. stimularea
SN simpatic; e. restabilirea si mentinerea VSCE; care este lantul cauzal corect: B. b-c-d-a-e

227. F.d.u. evenimente care explica felul in care umplereaarteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. retentie de Na cresterea rezistentei arteriale sistemice renale: b.
activarea baroreceptorilor arteriali: c. activarea SRAA: d. arteriolodilatatia sistemica; e.
restabilirea si mentinerea VSCE care este lantul cauzal corect: D.d-b-c-a-e
228. R.I. starile patologice care produc edem prin umpiere defi citara (absoluta sau relativa) a
patului arterial, fd.u. categorii: 1. scaderea debitului cardiac, 2. arteriolodilatatie sistemica:
urmatoarele stari patologice: a. deplasarea in alte compartimente a lichidului intravascular; b.
arteriolodilatataare; C. Sepsis d. scaderea volumului de lichid extra celular. care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a
2. b-2, c-1, d-1;

229. R.I. starile patologice care produc edem prin umplere defi- patului arterial, f.d.u. categorii:
1. scaderea debitului cardiac prin afectiuni cardiace; 2. scaderea debitului cardiac prin
deplasarea in alte compartimente a lichidului intravascular. 3. arteriokodilatatia sistemica si
urmatoarele stari patologice: a. IC cu debit cardiac scazut b. ciroza C. Sarcina; d. scaderea p.o.,
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3. c-3, d-2; B. a 2, b-1, c 3, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-3; D. a-
3, b-1, c 2, d-3; E. a 3, b-2, c-1, d-3;

230. R.I. starile patologice care produc edem prin umplere deficitara a patului arterial 1.
scaderea debitului cardiac prin afectiuni cardiace; 2. scaderea debitului cardiac prin deplasarea
in alte compartimente a lichidului intravascular; 3. a sistemica; si urmatoarele stari patologice: a.
tamponada cardiaca: b. IC cu debit crescu C. Cresterea permeabilitatii capilare; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B.a-1, b-3, c-2 C.a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

231. R starile patologice care produc edem prin umplere deficitara (absoluta sau relativa) a
patului arterial, f.d.u. categorii: 1. scaderea debitului cardiac prin afectiuni cardiace; 2.
arteriolodilatatia sistemica: 3. scaderea debitului cardiac prin deplasarea in alte compartimente
a lichidului intravascular; si urmatoarele stari patologice: a. fistula arteriovenoasa: b. sindromul
nefrotic; c. pericardita constrictiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2,
C D a-2, b-3, c-1

232. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u as.c cue. A. peptidele natriuretice
(PNU) tind contrabalanseze RHS prin favorizarea natriurezei; B. cresterea PNU in ICCg si in
ciroza cu ascita este insuficienta pentru a impiedica formarea edemului C. vasoconstrictia ca
raspuns la scaderea VSCE vizeaza redistri- buirea VSCE catre teritoriile vitale D. stimularea
adrenergica determina vasoconstrictie renala; E. AVP creste diureza apoasa;

233. RI. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. PNU este de fapt o
polipeptida: B. pe vas, PNU actioneaza similar endotelinei C. reactia simpatoadrenergica la
scaderea VSCE include activarea nervilor simpatici renali: D. stimularea adrenergica creste
transportul de sodiu si fluid prin epiteliul tubului proximal: E. AT2 are efect vasoconstrictor
generalizati

234. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.g.e, A. distensia atriala
determina eliberarea PNU atriale (PNU-A) B. este secretat de miocitele atriale si ventriculare; C.
activarea nervilor simpatici renali ca raspuns la scaderea VSCE contribuie la stimularea SRAA:
D. umpierea arteriala deficitara actioneaza avand ca punct de plecare fie scaderea debitului
cardiac, fie arteriolodilatatia sistemica E AT2 este activa in special pe arteriolele aferente:
235. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. retentia de Na
determina elberarea PNU-A; B. actioneaza deficitar In IC, ntrucat apare rezistenta actiunea
periferica a PNU C. reactia mai lenta la scaderea VSCE consta in RHS: D. AT2 care intra in
circulatia sistemica stimuleaza productia de aldosteron de catre zona glomerulosa din
corticosupra- renala E. constrictia arteriole eferente indusa de AT2 creste p.h. din capilarele
peritubulare;

236. RI. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e.: A. un precursor al PNU-A
cu greutate moleculara mare este depozitat in granulele secretorii din miocitele atriale; B. in
starile edermatoase creste responsivitatea la actiunile PNU. C. RHS ca raspuns la scaderea
VSCE vizeaza Cresterea volemiei pentru a se obtine o umplere mai adecvata a patului arterial.
D. stimularea productiei aldosteron de catre AT2 induce hiperaldosteronismul secundar
caracteristic pentru multe stari edematoase; E. RHS indusa de hiperaldosecundar secundar are
o contributie importanta la produ cerea edemului;

237. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e. A. PNU-A contracareaza
retentia de Na si cresterea presiunii arteriale din starile hiper. volemice: B. factorii umorali
implicati producerea RHS au ca actiuni generice retentia de Na si de apa si vasodilatatia; C.
RHS ca raspuns la scaderea VSCE contribuie la producerea edemului D. in starile edematoase
caracte- rizate prin hiperaldosteronism secundar, blocarea actiunii aldosteronului produce o
diurezamoderata E. in IC apare hiperaldosteronism secundar ca urmare a scaderii VSCE

238. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e. A. PNU-A creste excretia
de sodiu factorii care contrabalanseaza apoasa B.vasoconstrictie; C. RHS este mediata in
primul rand de SRAA D. spironalactona si amiloridu sunt medicamente care blocheaza actiunea
aldosteronului E. in sindromul nefrotic apare hiperaldosteronism urma scaderii VSCE

239. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. PNU-A scade filtrarea
glomerulara B. pe langa acesti factori umorali, la producerea anumitor forme de edem contribuie
si scaderea volumului sanguin circulant eficient (V SCE); C. SRAA este pus in miscare de
scaderea fluxului de sange renal ca urmare a diminuarii VSCE: D. spironolactoria este un
antagonist al aldosteronului; E. in ciroza hepatica apare hiperaldosteronism secundar scaderii
VSCE

240, R.I. diversii factori implicai in producerea edemului, u.a.s.c.c.e, PNU- A -creste reabsorbtia
sodiului in tubul proximal, B. scaderea VSCE contribuie la producerea edemului mai ales in IC si
in ciroza hepatica:C. RHS este mediata si de AVP; D. impiedica actiunea aldosteronului
canalelor epiteliale pentru Na E. hiperaldosteronismul secundar este un contribuitor important
RHS produsa de scaderea

241. R. diversii factori implicali in producerea edemului, u.a.s.c.ce: A PNU- A. eliberarea B.

VSCE reflecta gradul de umplere a patului arterial C. secretia de AVP este stimulata de
angiotensina: D. de obicei. SRAA este pus in miscare de cresterea VSCE; E tratamentul cu
hormoni steroizi produce edeme prin scaderea reabsorbtiei renale de Na
242. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.S.c.gae. PNU-A creste eliberarea
aldo- B. scaderea VSCE inseamna o umpiere deficitara a sistemului C. secretia de AVP este
scazuta de alcool; D. SRAA poate fi activat si de cresterea perfuziei glomerulare prin
vasoconstrictie renala; E. celulele juuxtaglomerulare sunt celuie mioepiteliale specializate
dispuse n jurul arteriole aferente

243. Ru- diversi factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e. A. PNU-A determina
dilatatie arteriolara si venoasa; B., scaderea VSCE poate surveni prin scaderea cantitatii de
sange trimise in patul arterial (prin scaderea debitului cardiac). C. secretia de AVP este scazuta
de PNU-A; D. AINS pot produce vasodilatalie renala prin privarea de prostaglandine vasoactive;
E. stimularea celulelor juxtaglomerulare prin cantitatea scazuta de Na produce bucla de reactie
tubuloglomerulara;

244. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. PNU-A antagonizeaza
aciunile vasoconstrictoare ale AT2. ale AVP si ale sistemului simpato- adrenergic scaderea
VSCE poate surveni prin cresterea volumului patului arterial (vasodilatatie sistemica cu
scaderea rezistentei vasculare sistemice) C. secretia de AVP este stimulata de activarea
osmoreceptorilor din hipotaiamus prin cresterea presiunii osmotice plasmatice. D. ciclosporina
produce vasodilatatie renala: E in citoplasma celulelor juxta- glomerulare pot fi observate
granule secretorii care contin

245. RI diversi factori implicati in producerea edemului. u.a.s.c.cie. A. PNU cerebrala (PNU-B)
este strans inrudita cu PNU-A: B. umpierea patului arterial este deficitara si in caz de
hipovolemie; C. secretia de AVP este stimulata direct de scaderea presiunii ntravasculare; D. in
ciroza hepatica se produce vasodilatatie renala simultan cu vasodilatatia sistemica: E.masa
moleculara de aproximativ 40 kDa

246. RI. diversi factori implicati in producerea edemului. U.a.s.c.cae. A. PNU-B este depozitata
primul rand in miocardul ventricular. B. in hipovolemie se produce scaderea nu doar a VSCE, ci
a volumului de sange in ansamblu C. scaderea presiunii intravasculare activeaza i din vene, T D
angiotensinogenul este o a globulina sintetizata de plasmocite E. sistemul simpato-adrenergic
include terminatiile nervoase sim- patice si calecolaminele circulante

247. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e.: A. PNU-B este eliberata
cand creste presiunea diastolica ventriculara B. in hipovolemie nu doar patul arterial, ci si cel
venos si capilar sunt umplute deficitar, C. la multi pacienti cu IC. scaderea VSCE reprezinta un
stimul neosmotic pentru secretia de AVP; D. renina taie din substratul ei, angiotensinogenul, o
deca- peptida, angiotensina 1; E. edemul de hipoproteinemie apare in gastrita autoimuna.

248. R.I. diversi factori implicati in producerea edemului, uas.c Cie. A PNU este eliberat daca
sodiul este deficitar: B. scaderea vsCE tinde produca hipotensiune; C. la pacientii cu VSCE
scazut nu se produce o scadere normala a AVP la reducerea osmolaritatii; D. din angiotensina
1, prin taierea a doi aminoacizi rezulta o octapeptida, AT2; E. edemul de permeabilitate este
edemul produs de cresterea per- meabilitatii capilare;
249. RI. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.ce A. PNU este eliberat cand
atriul este destins; produca hipoperfuzie: C. cresterea AVP secundara sca- derii umplerii
arteriale contribuie la formarea edemului si la hiponatremie: D. aldosteronul creste re absorbia
Na tubul colector, E. cresterea p.h interstitiale favorizeaza formarea edemului;

250. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.as.c cae. A. PNU-B are actiuni
similare cu PNU-A: B. la scaderea vsCE organismul raspunde printr-o reactie imediata si printr-
o reactie mai lenta. C. umplerea arteriala deficitara determina activarea axei neuro- umorale (si
retentje hidrosalina renala D. aldosteronul scade excretia K de catre tubul colector. substante cu
masa moleculara mica si medie, dar nu contine proteine si nici celule;

251. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, uas.c.c.e. A nivelurile circulante ale
PNU-A si PNU-B sunt crescute in ICCg i in ciroza cu ascita. B.reactia imediata la scaderea
VSCE consta in vasoconstricie,- C. umplerea arteriala deficitara determina stimulare
adrenergica; D. cresterea osmolaritatii inhiba secretia de AVP, E. transsudatul iese din vasul de
sange sub actiunea p h. crescute sau a p.o. scazute,

252. Scaderea fluxului sanguin renal determina u. modificari, c e. A. Scaderea angiotensinei B.

cresterea concentratiei sodiulu la nivelul maculei densa c. dilatatia arteriolei eferente; D.
scaderea natriuriei. E. secretie de ADH:

253. Scaderea fluxului sanguin renal determina u. modificari, cae. A. cresterea reninei; B
scaderea natremiei: C. scaderea kalemiei; D. scaderea kaliuriei E. edem doar daca balanta
hidro- salina este pozitiva;

254. RI. cauza care a produs scaderea fluxului sanguin renal (FSR), f.d.u. circumstante: 1.
scaderea VSCE sau a volemiei; 2. scaderea volemiei cu balanta hidrosalina negativa: 3.
scaderea vsCE cu balanta si urmatoarele trasaturi: a. deshidratare, hemoragie b.edeme c.
retentie de Na (in tubul proximal) si deci de apa; d. nu apar edeme: e. perpetuarea retentiei de
Na (in tubui proxima) si deci de apa; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-2, d-3. e-3; B. a-
1, b-3, c-2, d-2, e-3; C, a-2. b-2, c-3. d-1. e-3; D.a-2, b-3, c 1, d-2, e-3; E.a-3, b-1, c-2, d-3, e-2;

255. R.d. fichidul prezent simultan in cavitatile peritoneala, pleurala si pericardica, U.a.S A.
poate reprezenta anasarca sau poliserozita B. poate fi transsudat Sau exsudat: c prin definitie,
In anasarca este totdeauna un exsudat D. se asociaza intotdeauna cu edeme in poliserozita
dar nu si in anasarca, E. poate sa apara prin cresterea p.h. sau printr-un process inflamator
sistemic;

256. R.I. anasarca, u.a.s.c.cae. A. edemul este generalizati B. de obicei edemul este dur si lasa
greu godeu intrucat este vechi C. se asociaza cu revarsate lichidiene in cavitatile serosae D. de
obicei, edemul nu apare pe peretele abdominal deoarece acientul este in decubit dorsal: E. de
obicei edemul nu apare la nivelul sanilor, deoarece pacienta este in ortopnee;
257. R.l. revansatele din cavitatile seroase din anasarca, u a.s.c.cae. A. seroasele sunt
dependente din punct de vedere fiziologic de spatiul interstitial: B. fichidul este serocitrin; C.
lichidul este bogat in proteine; D. aspectul lichidului indica transudat: E. aparitia lichidului are o
cauza generala

258. F.d.u. tipuri de edem: 1. edemul renal; 2. edemul venos; 3. edemul vechi; urmatoarele
trasaturi a. localizat, pielea se fichenifica in fazele avansate b. cartonat, dur prin acumulare de
fibroblast c. temperatura normala, culoare normala sau alba, pufos; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3. b-2, c-1; C. a-2;b-3;c-1

259. F.d.u. tipuri de edem: 1. edemul inflamator; 2. edemul recent: 3. edem vechi, in fazele
avansate. urmatoarele trasaturi: a. pielea este uscata, pigmentata, pare ingrosata, see
descuameaza b. moale, aspect lucios, uneori se observa picaturi de lichid transsudand prin
piele; c. rosu, dureros, cauza locala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a 2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1; D, a-3, b-1, c E. a-3; b-2; c-1

260. RI. teritoriul unde se observa edemul, u.a.s.c.c.e A. cel renal se observa initial
retromaleolar B cel cardiac se observa initial la fata; C cel inflamator se observa pretibial D, cel
venos se observa sacrat E. cel hepatic se observa la membrele inferioare, de obicei dupa
constituirea ascitei,

261. F.d.u. evenimente legate de activarea SRAA: a. activarea SRAA: b. renala c. absenta
prostaglandinelor vasodilatatoarei d. AINS care este lantul cauzal corect: E. d-c-b-a

262. F.d.u. evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului in
starile cu VSCE scazut: a. scade tensiunea (intinderea) la care sunt supuse celule
juxtaglomerulare (care actioneaza ca baroreceptori): b. scade presiunea din lumen si tensiunea
din peretele arteriolelor renale; c. umplerea deficitara a arteriolelor renale: d. creste sinteza si
eliberarea de renina e. perfuzie renala deficitara; care este lantul cauzal corect: E. e-c-b-d-a

263. F.d.u. evenimente Care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului
in starile cu VSCE scazut: a. perfuzie renala deficitara; b. scade cantitatea de Na care ajunge in
tubul distal la nivelul densa; din macula c. producie eliberare de menina d. scade filtrarea
glomerulara; e, stimularea celulelor f. scade presiunea de perfuzie glomerulara; care este lantul
cauza corect A. a-f-d-b-e-c

264. F.d.u. evenimente care explica felul in care sraa este implicata in producerea edemului in
starile cu VSCE scazut: a, AVP creste reabsorbtia de apa libera din tubii distali si din tubii
colectori; b. creste apa totala din organism; c. secretie de AVP: d. perfuzie renala deficitara; e.
stimularea receptorilor V2; care este lantul cauza corect D. d-e-c-a-b

265. F.d.u. evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului In
starile cu VSCE scazut: a. eliberarea reninei; b. activarea receptorilor B- adrenergici din celulele
juxtaglomerulare c. activarea sistemului simpato- adrenergic; d. scade inhibitia exercitata prin
baroreflex asupra centrului vasomotor, care este lantul cauzal corect E. d-c-b-a
266. F.d.u. evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului:
a. AT2 stimuleaza productia de aldosteron; b. creste osmolaritatea; c. retentie de apa; d,
aldosteronul creste reabsorbtia Na de catre tubul colector. e. secretie de AVP, care este lantul
cauzal corect: A. a-d-b-e-c

267. F.d.u. evenimente Care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului
a. creste p o, din capilarele peritubulare b. constrictia arteriolei eferente indusa de AT2 c. creste
reabsorbtia de sare si apa din tubul proximal si din ramul ascendent al ansei Henle;d. creste
proportia de apa care paraseste capitarele glornerulare; e. creste presiunea glomerulara; f.
creste concentratia proteinelor ramase in vas (la iesirea din ghemui glomerular si deci la
intrarea in capilarele peritubulare) care este lantul cauzal corect: B. b-e-d-f-a-c

268. F.d.u evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului in
starile cu VSCE scazut la pacienti cu IC a. creste nivelul plasmatic al aldosteronului. b. scade
perfuzia hepatica (mai ales in timpul efortului); c, scade catabolismul hepatic al aldosteronului;
d. retentie de Na': e, aldosteronul persista mai mult timp in circulatie care este lantul cauzal
corect: B. b-c-e-a-d

269. RI, rolul mineraacorticoizilor in producerea edemului, u as c cea A. in majoritatea cazurilor

de hiperaldosteronism primar se produce o RHS importanta; B. dezoxicarticosteronul acetat.
este un mineralocorticoid potent; C. administrarea cronica de minerajocorticoizi potenti produce
o anumita retentie de NaCl si apa. D. auto limitarea RHS in conditii de exces de
mineralocorticoizi Se produce probabil prin reducerea filtrarii glomenulare si prin actiunea
substantelor natriuretice, E. excesul de mineralocorticoizi provoaca natriureza prin presiune
(fenomenul de .scapare" a Na')

270. R.I. rolul mineralocorticoizilor in producerea A. nivelurile persistent crescute ale

aldosteronului (sau ale altor mineralocorticoizi) izolate determina intotdeauna edem; B.
fludrocortizonul este mineralocorticoid potent C. retentia de sare si apa indusa administrarea
cronica de mineralocorticoizi potenti se autointretine; D. mineralocorticoizi scade filtrarea
glomerulara; E. administrarea cronica a unor mineralocorticoizi potenti produce edem;

271. F.d.u. evenimente care Na din starile cu exces de mineralocorticoizi: a. creste presiunea
arteriala sistemica b. cresterea volemiei prin RHS; c. creste natriureza; d. creste presiunea de
filtrare glomerulara: e, creste filtrarea giomerulara; care este lantul cauzal corect: B. b-a-d-e-c

272. R hiperaldosteronismul secundar (HAS) din starile cu VSCE scazut, u.a.s.c.cse. A. este un
contribuitor important la RHS sila aparitia edemului in IC. sindromul nefrotic, ciroza epatica B,
de obicei restabileste VSCE C. produce retentie de lichid, care insa este pierdut prin rinichi.
D.lichid in interstigiul periferic si in seroase in ICCg si in sindromul nefrotic: E. contribuie la
acumularea lchidului in cavitatea peritoneala in ciroza hepatica

273. F.d.u. evenimente legate de Has din starile cu VSCE scazut: a. lichidul retinut este pierdut
in interstijul periferic; Continua c. retentie de lichid in tentativa de a restabili VSCE d. nu se
produce natriureza prin presiune si se perpetueaza activarea SRAA care este lantul cauzal
corect:C. c-a-d-b

274. Care dintre umatorii nu este un hormon steroid apt produca prin cresterea reabsorbtiei
renale de Na A. glucocorticoizi: B. amilorid C. steroizi anabolizantii D. estrogen E.
progesteronice;

275. R. edemul prin cresterea p.h. din vas, f.d.u. categorii: 1. genera 2.loca si urmatoarele stari
patologice: a. glomerulonefritele difuze acute; b. bolile limfatice (obstructie mfatica) c. IC d.
bolile venoase (obstructie venoasa sau insuficienta venoasa); care sunt asocieriie corecte: A. a-
1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c 1,d-2; D. a 2. b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-
1;

276. R. edemul general prin cresterea p h. din vas, f.d.u categori: 1. RHS primara; 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd: 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism anterograd; urmatoarele stari patologice: a. afectiuni
renale; b. cresterea presiunii venoase sistemice c. arteriolodilatatie. care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b-2, c-1

277. R.U. edemul general prin cresterea p h. din vans, f.d.u. categori 1. RHS primaran 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd; 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism anterograd: si urmatoarele stari patologice: b. tratament cu
nifedipina c. afectiuni cardiacecare sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3: B. a-1. b-3, c-2; C. a
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

278. R. edemul general prin cresterea p.h. din vas, f.d.u categori 1. RHS primara; 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd; 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism a si urmatoarele stari patologice: a. IC congestiva; b.
tratament cu felodipina; c. IRA: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 D a
2, b-3, c-1; E, a 3, b-2, c-1;

279. R edemul general prin cresterea p h. din vas, f.d.u. categori 1. RHS primara; 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capitare prin mecanism retrograd: 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism anterograd; si urmatoarele stari patologice: a. tratament cu
amiodipina; b. IRC care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b 3, c-2 C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c 2 E. a 3. b-2, c-1;

280. F.d.u. evenimente r edemu prin cresterea p.h. din vas: a. sechestrarea de lichid in
interstitiu; b. scaderea VSCE c. cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd: d. RHS
e. cresterea presiunii venoase sistemice prin patologie cardiaca care este lantul cauzal corect:
E. e-c-a-b-d

281. F.d.u. evenimente r.l edemul prin cresterea p.h. din vas: a. RHS b. cresterea presiunii din
capilare prin mecanism anterograd; c, scaderea VSCE; d. sechestrarea de lichid in interstiju e.
arteriolodilatatie; care este tul cauzal corect: E. e-b-d-c-a
282. F.d.u evenimente care explica edemul prin cresterea p.h. din vas a pacienui tratati cu
antihipertensive, mai ales cu vasoditatatoare: a. creste transsudarea de apa din capilare b. aflux
crescut de sange catre capilare; c. creste presiunea in capilare; d. edem: e. arteriolodilatatie;
care este lantul cauzal corect: E. e-b-c-a-d

283. C.d.u. NU este un vasoditatator care poate produce edem prin aflux crescut de sange
catre capilares A. triamteren; B. hidralazina; C. metildopa D. minoxidil. E. antagonisti a-
adrenergici; F. blocant de canale de calciu dihidropiridinic,

284. Despre edemul cardiac, u.a.S.C.Cze. A. este dureros; B. in patogeneza intervin cresterea
presiunii venoase centrale scaderea debitului cardiac C.dispneea se accenlueaza; D. lasa
godeu, fiind moale: E. devine dur in fazele avansate prin proliferarea fibroblastilor.

285. Despre edemul cardiac U.a.S.c.c.e A. are cauza locala B. este cald capilaraD. este relativ
dur fata de alte tipuri de edem, mai ales daca s-a instalat progresiv; E. se asciaza cu o crestere
a filtrarii glomerulare:

286. Despre edemul cardiac, E A apare mai intai retromalelolar, unde este mai evident
dimineata; B. in mod caracteristic apare. C. in fazele avansate se evidentiaza pretibial D. cand
se instaleaza acut, este moale si deplasabil; sociaza cu hipoperfuzie E. see a renala, care
induce RHS;

287. Despre edemul cardiac, u.a.S.C.Cae. A. IC poate fi sistolica sau diastolica B. ICD
determina cresterea presiunii din capilarele pulmonare; C. cardiomegalia poate fi consta- tata
clinic, pe radiografie si la ecocardiografie; n decubit. E. la pacientul mergator, edemul se
dispune in portiunile inferioare ale membrelor inferioare;

288. Despre edemul cardiac, U.a.S.C.Cee. A. in IC sistolica ventriculul see goleste insuficient B.
ICD produce edem prin cresterea transsudarii de lichid din capilare in interstitiul sistemic; C.
ecocardiografia este utila in diagnosticarea IVS si a afectiunilor care o provoaca D. radiografia
loracica evideniaza ingrosare peribronsica; E la pacientul mergator, edemul se dispune initial la
gambe. ulterior retromaleolar;

289. Despre edemul cardiac A., in IC sistolica ramane mult sange in ventricul la sfarsitul
Sistolei; B. la producerea edemului din IVD participa atat RHS prin ambalarea SRAA, cat si
scaderea presiunii din capilarele sistemice; C. in MS socul apexian este uneori deplasat sau
dischinetic: D. radiografia toracica evidentiaza accentuarea desenului vascular in zonele
pulmonare superioare; E.la pacientul edemul se dispune pe peretele abdominal

290. Despre edemul cardiac A. in IC sistolica exista o cantitate mare de sange in ventricul In
diastola B. in IC usoara cresterea volumului diastolic ventricular reduce contractia ventriculara;
C. IVD izolata apare cel mai adesea in cadrul unui cord pulmonar cronic decompensati D.
radiografia toracica evidentiaza linii Kerley B; E. In formele severe edemul poate ajunge pana la
peretele toracic
291. Despre edemul cardiac, u.a.S.C.Cae. A. in IC diastolica ventriculul se B. in usoara
cresterea mica a volumului total de sange poate compensa deficitul de sange din patul arteria
stabilind o noua stare de echilibru C. in IVD. creste presiunea in venele jugulare si
suprahepalice; D. cand este sever, edemu pulmonar interstitial poate produce edem alveolar
(EPA); E initial edemul la membrele inferioare se observa doar dimineata

292. Despre edemul cardiac. U.a.S.c C. e. A. in IC atat sistolica, cat si diastolica creste
presiunea dias- tolica din ventricu B. hepatomnegalia de staza este dureroasa in cazul ca este
C. in IVD, prin transmitere retrograda, creste presiunea din venele cave si din tributarele
acestora D. cresterea presiunii din capila- rele pleurale duce la acumularea de lichid in spatiul
pleural; E. in general edemul de la mai bine seara intrucat a avut timp peste zi sa se acumuleze:

293. Despre edemul cardiac. A. activarea SRAA are intensitate maxima In faza timpurie a
insuficientei cardiace acute Severe; B. in IC moderata si severa perpetuarea retentiei
hidrosaline la acumularea suplimentara de sange in circulatia venoasa C, in mod caracteristic
edemul cardiac se asociaza cu cianoza centrala in formele mai severe, D. edemul poate
cuprinde coapsele si peretele abdominal; E. hidrotoracele poate deteriora si mai mult functia
respiratorie;

294. Despre edemul cardiac, A. activarea SRAA este mai putin intensa la pacientii cu IC
cronica, Stabila. compensala. B. contractia ejectial golirea) deficitara a VS determina
acumularea de sange in teritoriul venos. C, in VS sunt caracteristice episoadele de dispnee
paroxistica nocturna; D. cresterea cantitatii de apa din tesutul interstitial impiedica difuziunea
oxigenului si a substantelor nutritive E adesea singurul element bioumoral care reflecta staza
hepatica este bila neconjugala crescuta

295. Despre edemul cardiac. u.a.S.c Cae. A. RHs din ic se produce IVS. nu doar in ICG B.
relaxarea (umplerea) deficitara a VS determina acumularea de sange in teritoriui venos; C. in
IVS, dispneea este initial la efort usor: D. impiedicand distensia plama hidrotoracele poate nulu
produce sau agrava hipoxemia; E. edemul cardiac vechi este moale, pufos, deplasabil; 296.
Despre edemul cardiac, u.a.S.c Cie. A. in ICG edemul este mai evident ne si cresterea presiunii
venoase sistemice in IVS B.acumularea de sange din teritoriul venos se asociaza cu cresterea
VSCE C. pe masura IVS agraveaza, dispneea apare la eforturi din ce in ce mai mici; D.
hidrotoracele poate accentua dispneea E. la pacientul alitat, edemul see dispune mai ales in
regiunea cea mai joasa a spatelui: sacrat;

297. Despre edemul cardiac,A. In ICD creste presiunea venoasa sistemica (in venele cave) B.
de obicei. in IVS apare cardiomegalie: C. in formele grave de IVS, dispneea apare chiar si in
repausi D. ca orice edem de enerala, se dispune decliv E. cresterea enzimelor de colestaza
este intotdeauna insotita de cresterea bilirubinei directe;

298. U.f.d.f.d. manifestarile stazei pulmonare s.c.f.cae. A. Pe masura ce edemul B. alveolele se

umplu cu iichid; C. lar radiografia toracica evidentiaza umpiere alveolara: D. parcelara, in mod
tipic cu distributie periferica E. care ulterior progreseaza pana la infiltrate alveolare difuze.
299. Uf.d.f.d. IC s.cf.ce.. (A in IC sistolica, dar nu B. diastolica creste presiunea diastolica din
ventricul; C. iar aceasta presiune crescuta se transmite direct atriului, D. deoarece in diastola
atriul comunica liber cu ventricului, E. valva atrioventriculara fiind deschisa.

300. R.I. IVS, f.d.u. cauze: 1. scaderea debitului cardiac stang 2. scaderea perfuziei renale; 3.
reduce irigatiei periferice si urmatoarele consecinte a. scaderea TAS b. ambalarea SRAA: c.
raceala si cianoza extremitatilor, re sunt asocierile corecte:A. a 1, b-2, c-3 a-1, b-3, c-2 C. a 2, b
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

301. R.I. IVS, f.d.u. cauze: 1. scaderea debitului cardiac stang 2. scaderea perfuziei renale; 3.
scaderea TAS si cresterea si urmatoarele consecinte: a. vasoconstrictie periferica: b. oligurie
si/sau retentie azotala: c. scaderea TA diferentiale: care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

302. R. IVS, f.d.u. cauze: 1. scaderea debitului cardiac stang 2. vasoconstrictie periferica: 3.
scaderea vsCE. si urmatoarele consecinte a. scaderea amplitudinii pulsului: b. cresterea TAD c,
scaderea perfuziei renale i are sunt asocierile corect A a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-1,
c 3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

303. F.d.U. evenimente r I. IVS: a. contractie sau relaxare deficitara a VS; b. cresterea presiunii
in artera pulmonara c, cresterea presiunii in capilarele pulmonare: d. acumularea de sange in
venele puimonare: re este lantul cauzal corect A. a-d-c-b

304. F.d.u. evenimente r.l. IVS a. cresterea presiunii in artera pulmonara b. cresterea presiunii
diastolice in VD c. edem periferic; d. impiedicarea golirii VD; e. cresterea presiunii venoase
sistemice: care este lantul cauzal corect; A. a-d-b-e-c

305. F.d.u. evenimenter.1. Ivs: a. galop protodiastolic. b. cantitate mare de sange restanta in VS
la sfarsitul Sistole c. limitarea umplerii protodiastolice a VS d. debitului cardiac care este lantul
cauzal corect: E. d-b-c-a

306. F.d.u. evenimente r.1. IVS: (la examenul a. clinic, radiologic ecografic); b. dilatarea c.
cantitate mare de sange restanta in VS la sfarsitul sistole d. scaderea debitului cardiac stang:
care este lantul cauzal corect: E. d-c-b-a

307. F.d.u. evenimente r I. IVS: a. extremitati reci si cianotice; b. debit cardiac stang scazut c.
irigatie periferica redusa: care este lantul cauzal corect: C. b-c-a

308. F.d.u. evenimente r.l. IVS: a. Scaderea VSCE. b. scaderea debitului cardiac stang; c.
ambalarea SRAA: d. scaderea perfuziei renale; care este lantul cauzal corect. B. b-a-d-c

309, F.d.u evenimente care explica de ce in ICG edemul este mai evident decat in IVS: a.
cresterea presiunil din capilarele sistemice; b. cresterea transsudarii de lichid din capilare in
inters sistemic; c. cresterea presiunii venoase sistemice fin venele cave); d. edem; care este
lantul cauzal D. c-a-b-d
310. F.d.u evenimente r.l. IVD izolata: a. turgescenta venelor jugulare; b. scaderea debitului
anterograd al VD; c, cresterea presiunii din venele cave si din tributarele acestora;d, cresterea
presiunii din venele jugulare e. cresterea presiunii din AD: care este lantul cauzal corect: A. b-e-
c-d-a

311. F.d.u. evenimente r.l. IVD izolata a. cresterea presiunii din veneie cave si din tributarele
acestora: b. cresterea presiunii din venele suprahepatice, c. scaderea debitului anterograd al
VD d. cresterea presiunii din AD: e. hepatomegalie de staza: care este lantul cauzal corect: B.
c-d-a-b-e

312. F.d.u evenimente r.l. IVD izolata: a. cresterea presiunii din capilarele sistemice; b.
cresterea presiunii din veneie sistemice c. cresterea presiunii din venele cave si din tributarele
acestora; d. cresterea transsudarii lichidului din vas in interstitiu; e. edem periferic; care este
lantul cauzal corect: D. c-b-a-d-e

313. F.d.u evenimente r.I. IVD izolata a. cresterea presiunii din venele cave si din tributarele
acestora; b. cresterea presiunii din venulele si din capilarele sistemice; c. discromie de staza pe
tegumentele gambelor d. repetate mici efractii vasculare: care este lantul cauzal corect: A. a-b-
d-c

314. F.d.u. evenimente r.l. IVD izolata. a. scaderea debitului anterograd al VD;b. Impiedicarea
drenari limfei din ductul toracic. c. staza limfatica d. scaderea drenarii de proteine din Mesuturii
e. area edemului f. cresterea presiunii venoase sistemice care este lantul cauzal corect: A. a-f-
b-c-d-e

315. F.d.u evenimente r.I. IVD izolata: a. activarea SRAA, oligurie, retentie azotata b. scade
cantitatea de sange care ajunge in circulatia pulmonara, in AS, in VS si in circulatia sistemica; c.
scade perfuzia renala: d. scade debitul anterograd al VD: care este lantul cauzal corect: D. d a c
b E. d-b-c-a

316. F.d.u. evenimente r.I. IC a. cantitate mica de Hgb oxigenata disponibila pentru a furniza
oxigen tesuturilor, c. o cantitate mica de sange circula lent prin capitarele sistemice d. debit
cardiac scazut si circulatie incetinita a sangelui. e. culoare cianotica a sangelui din capilare; f.
desaturare excesiva a Hgb: care este lantul cauzal corect: C. d-c-a-f-e-b

317. F.d.u. evenimente r.I. IVS: a. respiratie dificila (dispnee). b, creste p.h. in capilarele
pulmonare c. creste transsudarea lichidului din capilare; d. edem pulmonar interstitial;
pulmonara: f. scade complianta pulmonara: care este lantul cauzal corect: C. e-b-c-d-f-a

318. F.d.u. evenimente r... IVS: a. creste presiunea venoasa pulmonara: b. raluri de staza
bazale bilaterale; c. edem pulmonar interstitial d, creste transsudarea lichidului din capilare; e.
creste p.h. in capilarele pulmonar care este lantul cauzal corect: A. a-e-d-c-b

319. F.d.u. evenimente r.I. IVS: a. foarte rar edemul cardiac se observa la fata; b. dispnee
agravata in decubit; c. pacientul are tendinta de a sta cu trunchiul ridicat pentru a respira mai
bine (ortopnee). d. jichidul nu va transsuda in interstitiul situat mai sus de nivelui toracelui; care
este lantul cauzai corect: C. b-c-d-a

320. F.d.u. evenimente r.I. un cerc vicios care poate agrava IVS: a. hipoxie cardiaca; b.
hipoxemiei c. edem pulmonar interstitial Sever d. perturbarea suplimentara a functiei cardiace e.
perturbarea schimbului de gaze f. agravarea edemului pulmonar interstitial; care este lanul
cauzal corect: C. c-e-b-a-d-f

321. R.I. manifestarile asociate cu edemul cardiac, f.d.u. cauze: 1. transsudarea de lichid in
lumenul bronsic; 2. alveolele se umplu cu lichid 3. presiune crescuta in capilarele pleurale, si
urmatoarele consecinte:a. hidrotorace; b. raluri crepitante; c, raluri bronssice umede
(subcrepitante); care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1 D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

322. R.I. manifestarile asociate cu edemul cardiac, f.d.u. cauze: 1. ingustarea lumenului bronsic
prin edemul din perete: 2. complianta pulmonara redusa, hidrotorace: 3. transsudarea de lichid
in cavitatea pleurala; si urmatoarele consecinte: a. matitate cu diminuarea murmurului vezicular,
b. dispnee; c. raluri bronssice uscate (sforaitoare si suieratoare) care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C3 D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, c-1

323. F.d.u. evenimente legate de edemul cardiac vechi: a. furnizare deficitara de oxigen si
substante nutritive catre teritoriul subcutanati b. productie de colagen: c. debit cardiac scazut
difuziune deficitara prin stratul de edem: d. interstitiul va fi populat cu celule care necesita putin
oxigen: fibroblasti; care este lantul cauzal corect: D. c-a-d-b

324. F.d.u. evenimente legate de edemul cardiac vechi: a. edemul nu este foarte mare lasa
godeu greu; b. productie de colagen: c. fibrazare interstitiala; d. tesutul interstitial devine mai
rigid, mai putin distensibil, dar si mai putin comprimabil; e. proliferarea fibroblastilor In teritoriul
subcutanat. care este lantul cauzal corect: E. e-b-c-d-a

325. Tulburari trofice care apar In asociere cu edemul cardiac vechi S.u.Cae. A piele lucioasa B.
ingrosarea pielii, C. disparitia anexelor pielii; D. hipercheratoza E. vindecarea dificila a unor
leziuni banale:

326. Manifestari bioumorale asociate edemului cardiac Cae. A retentie azotata cu creatinina
Crescuta fata de uree: B. hiperuricemie: C. adesea hiponatremie (din cauza deshidratarii) D.
uneori enzime hepatice crescute secundar staze hepatice cronice; E. enzime de colestaza
crescute, chiar cresterea bilirubinei directe

327. R.I. edemul din GNDA (edemul nefritic), u.a.s.c.ce A. capilarele glomerulare sunt intesate
de celule inflamatoare inghesuite una intr-alta; B. edemul nefritic se asociaza in mod
caracteristic cu hematurie; C. edemul este alb deoarece un strat de Vesut subcutanat mai gros
se interpune intre vasele din derm piele; D ortopneea este caracteristica; E.cresterea presiunii
int lare provoaca transsudarea de lichid in interstitiu sistemic si pulmonar
328, R.I. edemul din GNDA (edemul nefritic), u.a.s.c.ce.: A. edemul este moale si pufos, intrucat
este provocat de e B. edemul nefritic se asociaza in mod caracteristic cu HTA si alte semne de
RHS; C. decubitul din timpul noptii face ca dimineata edemul sa fie mai accentuat la fata; D.
manifestarile RHS pot merge pana la edem cerebral E. RHS duce la cresterea presiunii din
vasele de sange (artere, vene, capilare);

329. R.I. edemnul din GNDA (edemul nefritic), u.a.s.c.cae.A. edemul din IRA are un mecanism
similar cu cel din GNDA, in masura in care exista oligurie sau anurie; B. in cazurile mai grave,
apare retentie azotata (IRA). C. pe radiografia toracica, se observa congestie pulmonara, dar nu
cardiomegalie; D. manifestarile RHS pot ajunge pana la anasarca; E VSCE este scazut:

330. F.d.u. evenimente legate de edemul din GNDA (edemul nefritic) a. scade fluxul de sange
prin glomerul; b. scade filtrarea glomerulara; c. curgerea sangelui prin capilarele glomerulare
este impiedicata, d. RHS; e. Se activeaza SRAA: f. capilarele glomerulare sunt blocate de
acumularea de celule inflamatoare; care este lantul cauzal corect E. f-c-a-b-e-d

331. F.d.u. evenimente legate de edemu din GNDA (edemu nefritic) a. creste presiunea din
capilare; b. transsudarea de lichid in interstitiul sistemic si pulmonar. c. edeme, edem pulmonar,
edem cerebral d. RHS e. creste volemia: care este lantul cauzal corect: D. d-e-a-b-c

332. F.d.u. evenimente legate de edemul din GNDA (edemul nefritic) a. creste volemia. b.
creste presiunea din artere; c, HTA: d. RHS; care este lantul cauzal corect: E. d-a-b-c

333. Manifestari ale RHS asociate edemului nefritic s.u.cae. A hipotensiune arteriala; B. edem
cerebral. C. edem periferic; D. edem pulmonar. E. lichid in seroase:

334. F.d.u. variante de edem prin cresterea p.h. din capilarele Sistemice: 1. edemul din IC
congestiva: 2. edemul nefritic: si urmatoarele trasaturi: a. rareori cuprinde fata; b. diferenta in
saturatia cu oxigen dintre sangele arterial si cel venos este normala: c. debitul cardiac scazut. d.
este alb (nu este cianotic); care sunt asoci corecte: M B, a 1, b-2, c-1, d 2: C. a-2. b-1. c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1:

335. F.d.u. variante de edem prin cresterea p h. din capilarele sistemice: 1. edemul din IC
congestiva: 2. edemul nefritic; si urmatoarele trasaturi: a. nu se asociaza cu hipoperfuzie
periferica; b. debitul cardiac este normal sau Chiar crescut c. diferenta in saturatia cu oxigen
dintre sangele arterial si cel venos este crescuta: d.se a cu ortopnee sociaza care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1. d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2 b-1 c-1 d-2 D. a-2, b-1, c 2,
d-1 E. a-2, b-2, c-1. d-1

336. F.d.u. variante de edem prin cresterea p.h. din capilarele sistemice 1. edemul din ic
congestiva: 2. edemul nefritic; si urmatoarele trasaturi a. este cianotic; b. nu se as cu ortopnee
c. dimineata este mai accentuat la fata; d. se asociaza cu hipoperfuzie periferica care sunt
asocierile corecte: A. a 1. b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a 2. b-2, c-1.
d-1
337. R l. edemul din IRC A. cauza retentiei de sare si apa este primar renala: B. la pacienti cu
IRC secundaran HTA. adesea apare retinopatie hipertensiva; C. edemul poate fi predominant
D. in cazurile avansate poate sa frecatura pericardica: E, in mod caracteristic, anemia este
microcitara

338. R.H. edemul din IRC, A. tensiunea arteriala poate fi crescuta; B. la pacientii cu IRC
secundara diabetului, adesea apare retinopatie diabetica; C. dispneea poate fi prezenta, dar in
general este mai putin importanta decat in IC: D, in mod caracteristic apare alcaloza metabolica.
E de obicei apare hipokalemie:

339. R1. manifestarile asociate cu edemul din IRC, fd.u. categorii: 1. clinice 2. paraclinice si
urmatoarele manifestari: a. agitatie sau i ale picioarelor. b. scaderea poftei de mancare: C.
hiperkalemie; d. anemie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c 2, d-1; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a 2, b-2, c-1. d-1;

340. R.d. manifestarile asociate cu edemul din IRC, f.d.u. categorii: 1. clinice 2. paraclinice si
urmatoarele manifestari: a. gust alterat; b. acidoza metabolica: C. proteinurie: d. dispnee care
sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1: C. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-
1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

341. R.l. manifestarile asociate cu edemul din IRC, fd.u. categorii: 1. clinice: 2, paraclinice. si
urmatoarele manifestari: a. frecatura pericardica: b. perturbarea somnului. c. hiperfosfatemie d.
eventual hematurie care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1,
b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a 2. b-2, c-1. d-1;

342. R.L manifestarile asociate cu edemul din IRC, f.d.u. categorii: 1. clinice 2. paraclinice: si
urmatoarele manifestari: a. gust metalic sau de peste: b. retentie azotata. c. concentrare dificila
d. hipocalcemie. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2.d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-
2, c-2, d-1; D. a 2, b-1. c-1. d-2; E. a-2, b-2, c-1. d-1;

343. R.I. afectiunile venoase care pot produce edem local prin cresterea p.h. din capilare.
u.a.S.c.C-e. A. edemul poate fi acut, cum este cazul in tromboza venoasa profunda B. in
insuficienta venoasa cronica edemul este cronic; C. vena poate fi comprimata extrinsec sau
invadata tumoral. D. compresia extrinseca a unei vene poate fi exercitata de catre une tumorala
E vena trombozata poate comprima artera adiacenta;

344. U1.d.f.d. edemul local prin cresterea p.h. s.c.f.ces: A. Edemul poate apara B, prin
mentinerea unei parti din corp mult timp in poziie ridicata; C, cel mai adesea un membru D.
afectat de ischemie periferica; E.pacientii cu tromboz venoasa profunda

345. U.fd.fd. edemul local prin cresterea p h. s.c.ficae. A. Pacientul cu arteriopatie oblite- ranta;
B. tine membrul afectat in sus : general atarnand peste n marginea D. pentru a ameliora
durerea E. prin cresterea gravitationala a fluxului arterial.

346. R.l. edemul din tromboza venoasa profunda (TVP) s.cGea A. edemul se asociaza cu
durere provocata de inflamatia interstitiala B. edemul este unilateral: C. poate fi afectat si unul
dintre membrele superioare; D. culoarea membrului afectat este modificata E. RHS are
mecanism similar cu cel din alte acumulari locale de lichid (ascita, hidrotorace): F. durerea la
flexia dorsala a piciorului (semnul Homans) este ne si nu ajuta la punerea diagnosticului: 347.
Despre edemul din TVP, in unele cazuri, si limfaticele pot fi obstruate, A. Ceea ce amelioreaza
edemul: B. edemul este limitat la membrul afectati C durerea este accentuata cand membrul
respectiv este tinut rdicat, D. de obicei, tegumentul local este palid E. evenimentul primar nu
este RHS. ci acumularea de lichid intr-un anumit teritoriu in membrul edematiat F. strangerea
moletului este dureroasa

348. Despre edemul din TVP. A. edemul apare in masura in care capacitatea limfaticelor de a
drena lichidul excesiv este depasita (limfatice umplute maximal) B. afectat este cel mai adesea
unul dintre membrele superioare; C. in mod caracteristic, apare circulatie colaterala venoasa: D.
foarte rar apare paloare locala; E. fichidul acumulat in membrul edematiat este sustras din
volumul de lichid intravascular;

349. Despre edemul din TVP. u.a.S.C.cale. ortostatism; A. se accentueaza in B. daca obstructia
profunda venele superficiale dilatate se pot transforma varicose C. partile moi afectate au
turgescenta scazuta D. diametrul circumferinta gambe este crescuta E. tegumentul poate avea
o tenta eritematoasa, provocata de inflamatie

350. R.I. explicatia manifestarilor asociate cu edemul din TVP, fd.u. Cauze 1. comprimarea
axului arterial prin presiunea mare exercitata de edem 2. tensiune tisulara crescuta; 3. devierea
sangelui prin reteaua venoasa superficiala: si urmatoarele consecinte: a. durere b. paloare
locala c. circulatie colaterala venoasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2 C.a-2, b-1 c-3, D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

351. F.d.u. evenimente legate de edemul din TVP: a. creste tensiunea tisulara; b. durere locala:
c. creste presiunea venoasa in amonte de obstacoli d. obstacol venos: e. Creste presiunea in
teritoriu capilar drenat de acea vena f. creste transsudarea de lichid din vase in interstiliul local;
care este lantul cauzal corect: D. d-c-e-f-a-b

352. F.d.u. evenimente legate de edemul din TVP: a. inceteaza transferul net de lichid din
capilar in vas; b. p.h. a lichidului interstitial ajunge contrabalanseze p.h. crescuta din capilare; C.
nu se mai acumuleaza lichid suplimentar in interstiju; d. creste p.h. a lichidului interstitial
(tensiunea tisulara); care este lantul cauzal corect D. d-b-a-c

353. F.d.U. evenimente legate de edemul TVP: a. acumularea locala de lichid; b. scade
volemia; c. RHS pana la corectarea deficitului volemic,d. activarea SRAA: care este lantul
cauzal corect: A. a-b-d-c

354. R. edemul din insuficienta venoasa cronica, u.a.s.c.c.e.: A. in mod caracteristic apare
discromie de staza: B.adesea apar tulburari trofice; C.pilozitatea devine excesiva: D.leziuni
aparent usoare se pot agrava, mergand pana la ulcer de gamba (ulcer varicos); E.tegumentul
membrului afectat are adesea o tenta palida;
355. R.I. edemul din insuficienta venoasa cronica, u.a.s.c.cae. A edemul este moale, pufos: B.
pielea este si lucioasa; C. leziunile, fie si banale, Se vindeca foarte greu; D. edemul este

una dintre manifestarile sindromului posttrombotic: E. cianoza se observa mai ales in portiunile
proximale ale membrului afectat

356. F.d.u. evenimenter l. edemul din insuficienta venoasa cronica: a. reactie fibroasa; b.
celulita indurativa. c. episoadele repetate de inflamatiel infectie subcutanata: care este lantul
temporal corect: D. c-a-b

357. R edemul catamenial u.a.S.C.C e. A. de obicei este sever. B. adesea este insotit de
tulburari psihoemotionale;C. se observa mai ales la fata.D. apare in prima jumatate a ciclului
menstrual E. de obicei se asociaza cu hiperaldosteronism primar,

358. R.I. mecanismul edemului produs de excesul de hormoni feminini, fd.u. Cauze: 1.
progesteronul si/sau estrogen 2. arteriolodilatatie: 3. relaxarea peretelui venosi a. cresterea
permeabilitatii capilare b. hiperaldosteronism secundar c. creste presiunea in capilare (prin
mecanism retrograd) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3: B. a-1, b-3, c 2, C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3. c-1: E. a-3, b-2, c-1;

359. R.I. mecanismul edemului produs de excesul de hormoni feminini, f.d.u. cauze: 1. creste
permeabilitatea capilara; 2. arterioladilatatie, 3. creste presiunea in capilare; si urmatoarele
consecinte: a. se scurg lichid si proteine in spatiul interstitial, b. creste presiunea In capilare
(prin mecanism anterograd); c. creste transsudarea de lichid din vas in interstitiu; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1 E. a-3, b-1,
c-2

360. F.d.u. evenimente legate de edemul produs de excesul de hormoni feminini: a. creste
transsudarea de lichid din vas in interstitiu: b. aflux crescut de sange spre capilare c. creste
presiunea in capilare; d. arteriolodilatatie; care este lantul cauzal corect: D. d-b-c-a

361. F.d.u. evenimente legate de edemul produs de excesul de hormoni feminini: a. scade
intoarcerea venoasa; b. creste presiunea venoasa; c. relaxarea peretelui venos; d. creste
transsudarea de lichid din vas in interstitiu; e. creste presiunea in capilare; care este lantul
cauzal corect: C. c-a-b-e-d

362. R.l. edemul de sarcina (Edsa), u.as.c.cae.: din A, de obicei, Edsa apare primul trimestru B.
EdSa este relativ dur; C. in patogeneza sunt implicati hormonii feminini; D. compresia vci nu
este suficitenta pentru a explica EdSas E. prognosticul Edsa se agraveaza daca se asociaza cu
HTA:

363. R.L edemul de sarcina (Edsa), ua.s.c.cae: A, cel mai adese Edsa este sever B. Edsa se
observa mai ales la fata C. In patogeneza intervine si HAS: D, de obicei, Edsa este cianotic E.
prognosticul agraveaza daca se asociaza cu proteinurie;
364. R.I. eclampsie u.a.s.c.cae. A. apare in sarcina B. poate fi considerata o forma de
encefalopatie hipertensiva, care poate merge pana la coma si deces C. in patogeneza intervine
hipopeefuzia placentara prin exces de vasoconstrictoare deficit vasodilatatoare si formarea de
microtrombi D. se asociaza cu hipotensiune; E, in mod caracteristic apar edeme generalizate.

365. R.I. eclampsie u.a.s.c.cae. A caracteristica este aparitia convulsiilor petit mat la o femeie
cu preeclampsie; B. prognosticul este benign: C. in patogeneza intervine activarea trombocitara
si endoteliala, precum si dezechilibrul substanlelor vasoactive; E. in mod caracteristic apare
proteinurie

366. Rul. preeclampsie u.a.s.cce. A. definitorie este aparitia convulsiilor. B. este mai frecventa
la nulipare; C. se asociaza cu HTA: D. in mod caracteristics apare proteinurie; E in mod
caracteristics apar edeme faciale;

367. R.I. manifestarile sindromului mediastinal din obstructia de vena cava superioara.
u.a.s.c.c.e. A. apare edem in pelerina; B. edemul este limitat la fata, gat, spate superior si
membrele inferioare; in C., apare circulatie venoasa colaterala cavo-cava D. este caracteristica
cianoza localizata in zona edematiata; E. sclerele sunt icterice:

368. R.I edemul in pelerina. A afecteaza jumatatea inferioara a toracelui si membrele inferioare;
B. o cauza tipica suntlimfoamele; C, este provocat de compresia venei cave inferioare; D. apare
in cadrul sindromului mediastinal E. de obicei este cartonat;

369. R.I. edemul din obstructia limfatica acuta, u.a.s.c.cae. A. de obicei, este consecinta unei
limfangite B. adesea apare in cadrul unei infectii sistemice: C. poate fi provocat de un erizipel;
D. se asociaza cu semne de infectiei inflamatie; E. se remite dupa rezolvarea infectiei F. de
obicei este simetrie

370. R edemul din obstructia limfatica cronica, u a.s.c cale. A. este provocat de infiltrarea
tumorala sau de rezectia noduli lor limfatici regionali, filarioza etc. B. initial edemul este moale,
ulterior devine cartonat, cu chenifica pastoasa D. pielea pare subtiata, punctata de depresiunile
lasate de foliculii pilosi (.piele de porc"); E. vasele limfatice superficiale dilatate cu peretele
destins (sau chiar dilacerat) pot sa apara ca niste traiecte proeminente, semi transparente:

371. F.d.u. afirmatii r.l. edemul din obstructia limfatica a. blocarea fluxului limfatic; b. cresterea p
o. a lichidului interstitial. c, agravarea retentiei de lichid; d. limfedemul nu poate fi tratat; e.
cresterea concentraliei proteinelor din lichidul interstitial; care este inlantuirea logica justa:

372. Cauze de hipoproteinemie A. albuminurie; B. lipsa aportului;C. gastrita atrofica; D.

enteropatie E. hepatopatie

373. RI. factorii care d p o. din vas, u.a.s.c.cae.: A. principalul determinant al p.o. din sange sunt
albuminele: B. numarul de molecule de albumine este mult mai mic decat numarul de molecule
de globuline pentru o cantitate data de C. o molecula de albumina este (mult) mai mica decat
una de globulina; D. nivelul presiunii osmotice este dat de greutatea moleculara moleculelor
care o exercita; E. moleculele mici care trec liber prin peretele vasului nu contribuie la p.o.
intravasculara

374. R.I. factorii care determina p o. din vas, u.a.s.c.cae. A. albumine au masa molelculara
(mult) mai mica decat a globulinelor. B. in aceeasi cantitate de proteine incap (mult) mai puine
molecule de albumine decat de globuline; C. moleculele de albumine sunt mult mai numeroase
decat cele de globuline D. nivelul presiunii osmotice depinde de masa dimensiunea moleculelor
care o exercita. E. moleculele mici sunt principalul determinant al presiunii osmotice, dar nu
influenteaza p o.

375. F.d.u. afirmatii r.l. p.o. din Vas albbuminele sunt principal determinant al presiunii coloid-
osmotice (oncotice) din sange: b. albuminele au masa moleculara (mult) mai mica decat a
globulinelor. C. numarul de molecule de albumine este mult mai mare decat numarul de
molecule de globuline pentru o cantitate data de care este inlantuirea logica justa: C. b-c-a

376. F.d.u. afirmatii r.l. p.o. din vas: A. incap (mult) mai multe molecule de albumine decat de
globuline in aceeasi cantitate de proteine: b. o molecula de albumina este (mult) mai mica decat
una de c. albuminele sunt prin determinant al presiunii coloid- osmotice a sangelui; d.
moleculele de albumine sunt mult mai numeroase decat cele de globuline e, nivelul presiunii
osmotice este dat de numarul de molecule care o exercita si nu de masal dimensiunea acestor
molecule; care este cea mai adecvata inlantuire deductiva A. b-a-d-e-c

377. U.f.d.f factorii care determina p.o. din vas s.c.f.cale. A. Un numar mare de molecule; B.
exercita mici presiune osmotica mai mica C. decat un numar mic de molecule mari chiar daca;
D. masa totala a moleculelor mici este egala E. cu cea a molecuielor mari.

378. R.I. edemul prin scaderea p.o. din vas, u.a.s.c.c.e.: A. este determinat de scaderea
cantitatii de albumina din sange: B. este intotdeauna un edem general C. trebuie diferentiat de
cauzele mai rare de edem facial; D. dimineata este mai accentuat la fatai din cauza activarii
suplimentare a SRAA E. edemul este generalizat, dar este in special evident la tesuturile foarte
moi de la fata (mai ales de la pleoape),

379. R.l. edemul prin scaderea p.o. din vas, u.a.s.c.c.e.: A. hipoalbuminemia de obicei nu ia
este suficienta prin ea insasi pentru a determina edem interstitial pulmonar B. accentuarea
matinala la fata a edemului este valabila mai ales pentru edemul nefrotic; C. edemul din
malnutritie este mai accentuat la fata seara: D. edemul cirotic preponderent la fata E. cauze mai
rare de edem facial sunt trichineloza reactile alergice, mixedemul;

380. C.d.u. stari patologice este cea mai putin susceptibila provoace edem facial: A. edem
Quincke: B. sindrom nefrotic: C. insuficienta cardiaca; D. rectocolita ulcerohemoragica; E. boala
Ménétrier,

381. U.fd.f.d. edemul prin scaderea p.o. din vas s.c.fcse. A. Edemul se datoreaza faptului apa
nu mai este tinuta in vas; B. ci se pierde din vas in interstitiu si in seroase: C. ceea ce creste
presiunea din vase, in masura in care D. aceasta nu este modificata prin alt mecanism, asa
cum: E. este adesea cazul in glomerulopatiile care produc sindrom nefrotic. 382. R.I. cauzele
edemului prin scaderea p.o. din vas, f.d.u. categori 1. intra prea putin 2. se pierde prea mult; 3.
se sintetizeaza prea putin; si u. trasaturv manifestari a. aport alimentar insuficient, b. pierderi
renale sau intestinaie prea mari c, insuficienta hepatica care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
C-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, C-1 E. a-3, b-2, c-1;

383. R cauzele edemului prin scaderea po. din vas, f du. categorii: 1. intra prea putin; 2. se
pierde prea mult 3. se sintetizeaza prea putin: si u. trasaturi manifestari. a. sinteza hepatica
deficitara; b. statut socioeconomic defavorabit c, stare catabolica severa: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1. c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

384. R.l. cauzele edemului prin scaderea p.o. din vas, f.d.u. categorii 1. intra prea putin 2. se
pierde prea multi 3. se sintetizeaza prea putin si u. trasaturil manifestari: a. ciroza hepatica; b.
malnutritie proteica; c. boli inflamatoare intestinale; d. sindrom netrotic; care sunt asocierile
corecte: A. a 1. b-2, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c 2, d-2; C. a-2, b-1. c-2, d-3; D. a 2, b 2, c-1, d-3; E, a
3, b-1, c-2, d-2;

385. F.d.u. evenimente r.I. edemul prin scaderea p.o. din vas: a. hipoalbumine mie severa apa
poate fi retinuta in Compartimentul vascular, fiind pierduta in interstitiu; c. scade presiunea
coloid- osmotica d. scad volumul de sange arterial total si cel efficient, e, odata cu apa, in
interstitiu scapa si NaCl care este lantul cauzal corect: A. a-c-b-e-d

386. F.d.u. evenimente r.I. edemul prin scaderea p.o. din vas: a. retentie de Na si apa: b. Na si
apa se pierd in continuare in interstitiu; c. scade perfuzia renala: d. activarea SRAA e. scad
volumul de sange arterial total si cel eficienti care este lantul cauzal corect: E. e-c-d-a-b

387. R.I. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, A. scade capacitatea ficatului de a
sintetiza albumina B. obstructia biliara determina colestaza C. deficitul functional hepatic
responsabil pentru hipoalbuminemie este de obicei prima manifestare a bolii D. dispneea apare
doar in cazurile cu ascita masiva care impiedica miscarea diafragmeiE. blocajul intrahepatic
impiedica efluxul atat al sangelui port, cat si al limfei

388. RI. edemul hepatic manifestarile asociate acestuia U.a.S-C.C.e. A. ciroza hepatica
inseamna fibrozarea ficatului: B. edemul este consecinta insuficientei hepatice: C. in mod
caracteristic, edemul se asociaza si cu alte elemente care semnaleaza hepatopatie Cronica
D.determinand hiperventilatie, dispneea poate provoca acidoza respiratorie; E. RHS este
localizata initial in sistemul port si teritoriul drenat de acesta

389. R.I edemu hepatic si manifestarile asociate acestuia, .a.S.C.C e A. VSCE scade prin
sechestrarea de lichid in amonte de circulatia porta si prin vasoconstrictia sistemical B. in
general, in evolutia unei ciroze hepatice, aparitia HTP apare dupa instalarea insuficientei
hepatice; C. vasoconstrictia renala contribuie la retentia de Na D. cel mai adesea exista un
istoric de consum excesiv de etanol E. RHS este localizata initial in viscerele abdominale si mai
ales in cavitatea peritoneala:

390. R.I edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, U.a.S.C.C e.: A. cresterea presiun
sulare creste formarea de limfa hepatica B. consecintele HTP (cum este ascita) preced
consecintele si insuficientei hepatice (cum este a, edemul hepatic) C. scaderea VSCE induce a
vasodilatatie renala D. poate sa apara contractura Dupuytren. E. RHS este reprezentata initial
mai ales de ascita

391. R.I edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, u.a.S.c.c.e A. limfaticele hepatice
sunt blocate de procesul fibrotic caracteristic pentru ciroza;B. de obicei pacientii care dezvolta
edem hepatic au deja ascita C. vasoconstrictia renala este contracarata partial de efectul
vasodilatator renal al prostaglandinelor (PGE2 si PGI2); D. presiunea in sistemul vascular este
in general mai mare decat in bolile renale sau cardiace formatoare de edem: E. RHS este
localizata ulterior in interstitiul sistemic;

392. R.I. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, u.a.S.C.Cae. A. absenta proteinuriei
deosebeste hipoalbuminemia din insuficienta hepatica de cea din SdNf; B. pacientii cu edem
hepatic au de obicei un abdomen proeminent C. prostaglandinele vasodilata toare (PGE2 si
PGI2) sunt produse in exces in ciroza; D. tensiunea arteriala este scazuta, prin contrast cu
tensiunea arteriala crescuta din bolle renale producatoare de edem; E. in mod caracteristic,
jugularele sunt turgescente ;

393. R.l. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia u.a.S.C.C.e. A. cresterea

transaminazelor depinde de cauza leziunii hepatice; B. pacientii cu edem hepatic au adesea
pieptul emaciat C. inhiband sinteza prostaglandinelor, AINS pot decompensa funcia renala D.
presiunea in venele sistemice este crescuta; E. cand survine hipoalbuminemia, RHS afecteaza
si interstitiu sistemic;

394. R.I. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia u.a.s.c.c.e A. cresterea

transaminazelor depinde de cat de severa de acuta este leziunea hepatica; B. multi pacienti cu
edem hepatic au fata si membrele superioare emaciate: C. administrarea de AINS la un cirotic
poate ameliora retentia de Na D. presiunea din artere este E. de obicei nu survine cresterea
presiunii in sistemul venos cav

395, R.d. edemul hepatic manifestarile asociate acestuia, A. Scaderea colesterolului este cel
mai sensibil indicator al disfunctei hepatice; B. multi pacienti cu edem hepatic au amiotrofie
legata de excesul de estrogeni; C. rareori apare dispnee; D. RHS este localizata initial in aval
de blocajul intrahepatic; E. edemul este de obicei alb, moale pufos:

396. Modificari caracteristice pentru ciroza hepatica s.u.cae. A. fibroza in spatiul port si in
tobulul hepatic; B. obstructia intrahepatica ramificatiilor venei porte: C. congestia tractului
digestiv. D. inhibarea SRAA: E scaderea metabolizarii aldoste- ronului

397. Modificari caracteristice pentru ciroza hepatica s.u.gue: A. cresterea presiuni in sistemul
port B. cresterea perfuziei renale; C. inhibarea SN simpatic renal: D. hipoalbuminemie; E.
scaderea metabolizarii estroge nilor,

398. F.d.u. evenimente r.I. edemul hepatic: a. presiune intraabdominala crescuta b. contribuie la
formarea edemului c, ascita in cantitate mare; d. impiedicarea intoarcerii venoase din membrele
inferioare care este lantul cauzal corect: C. c-a-d-b
399. F.d.U. evenimente r.I. edernul hepatic a. jugulare neturgescente: b. presiunea linde sa
scada in sistemul vascular; c. presiunea este scazuta in Vene d. lichidul extracelular este
sechestrat in cavitatea abdominala (ascita). care este lantul cauzal corect: E. d-b-c-a

400. F.d.u. evenimente r.I. edemul hepatic a. tendinta la hipokalemie: b. presiunea este
scazuta in artere: c. presiunea tinde sa scada in sistemul vascular. d. hiperaldosteronism
secundar; e. lichidul extracelular este sechestrat in cavitatea abdominala (ascita); care este
lantul cauzal corect: E. e-c-b-d-a

401. R.l. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze 1.
vasodilatatie sistemica 2. obstructia sinusoidelor hepatice 3. activarea SRAA; si urmatoarele
consecinte: a. impiedicarea fluxuiui de sange venos prin ficat b. scade VSCE; c. retentie de Na
in rinichi. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2, C. a-2, b-1, c-3; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

402. R.l. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze: 1.
scade volumul de sange care ajunge in patul arterial 2. scaderea metabolizarii hepatice 3.
impiedicarea fluxului de sange venos prin ficat; si urmatoarele consecinte: a. scade VSCE ul b.
acumularea sangelui in sistemul venos port si in viscerele abdominale; c. acumularea de
substante vasodilatatoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; c. a-2,
b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

403. R.I. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze: 1.
acumularea sangelui in sistemul venos port; 2. cresterea aldosteronului prin activarea SRAA: 3.
fibrozarea ficatului; si urmatoarele consecinte: a. HTP; b. retentie de Na in rinichi. c. obstructia
sinusoidelor hepatice; re sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1:

404. RI. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze: 1.
scade VSCE 2. acumularea sangelui in amonte de ficati 3. scaderea metabolizarii hepatice; si
urmatoarele consecinte: a. scade volumul de sange care ajunge in patul arterial; b. activarea
SRAA: C. acumularea aldosteronului care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-
3 C. a-2. b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

405. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. Cauze: 1. scaderea metabolizarii
hepatice a hormonilor steroizi; 2. trombocitopenie, scaderea factorilor de coagulare; 3.
hipersecretie de aldosteron scaderea metabolizarii hepatice a aldosteronului: si urmatoarele
consecinte: a. hiperaldosteronism; b. gingivoragii; c. eritroza palmara, buze carminate care sunt
asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1 D. a 3, b-1. c-2; E. a-3, b-2,
c-1

406. F.d.u. evenimente legate de edemul hepatic: a. fibrozarea ficatului b. sangele se

acumuleaza in amonte de ficat, adica in sistemul venos port si in viscerele abdominale; C.
scade volumul de sange care ajunge in patul arterial. d. obstructia sinusoidelor hepatice e
impiedicarea fluxului de sange venos prin ficat; care este inlantuirea logica justa: A. a-d-e-b-c
407. F.d.u. evenimente legate de edemul hepatic a. activarea SRAA: b. scade volumul de
sange care ajunge in patul anterial. C. RHS; d. retentie de Na in rinichi; e. scade VSCE care
este inlantuirea logica justa: B. b-e-a-d-c

408. F.d.u. evenimente legate de edemul hepatic. a. insuficienta hepatica; b. RHS c.

acumularea aldosteronului; d. retentie de Na in rinichi e, scaderea metabolizarii hepatice. care
este inlantuirea logica justa: A. a-e-c-d-b

409. F.d.u. evenimente legate de edemul hepatic: a. vasodilatatie sistemica; b. acumularea

substantelor vasodilatatoare: c. scaderea metabolizarii hepatice d. scade VSCE e. insuficienta
hepatica; care este inlantuirea logica justa: E. e-c-b-a-d

410. F.d.u. afirmatii r.l. edemul hepatic a. in general, in evolutia unei ciroze hepatice, aparitia
HTP precede instalarea insuficientei hepatice b. de obicei, pacientii care dezvolta edem hepatic
au deja ascita c. deficitul functional hepatic responsabil pentru hipoalbuminemie apare de obicei
in faze mai avansate ale d. pacientii cu edem hepatic au de obicei un abdomen proeminenti e.
consecintele HTP (cum este ascita) preced consecintele insuficientei hepatice (cum este
edemul hepatic); care este inlantuirea logica just C. c-a-e-b-d

411. C.d.u. Nu este unul din cele patru sindroame in care pot f grupate manifestarile de
hepatopatie cronica: A. sindromul de HTP; B. sindromul de retentie hidrosalina; C. sindromul de
citoliza hepatica; D. sindromul de colestaza E. sindromu de insuficienta hepatica

412. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP; 2. citoliza
hepatica: 3. insuficienya hepatica; si urmatoarele manifestari: a. circulatie colaterala de tip
porto-cav pe peretele abdominal b. transaminaze crescute; c. scaderea factorilor de coagulare:
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1;

413. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, fd.u. sindroame: 1. HTP 2. insuficienta
hepatica semne ale excesului de estrogeni. 3. insuficienta hepatica; si urmatoarele manifestari:
a. macrocitoza prin deficit de folat b. ginecomastie (la barbati); c, asterixis care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3: B. a-1, b-3, c-2: C. a-2 b-1 c-3 D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

414. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP; 2. insuficienta
hepatica; 3. insuficienta hepatica faze mai avansate; si urmatoarele manifestari: a. alter area
constientei; b. colesterol scazut; c. hipofibrinogenemie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

415. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP: 2. insuficienta
hepatica; 3. colestaza si urmatoarele manifestari: a. manifestari de encefalopatie hepatica; b.
hipoalbuminemie: C. icter. d. excesul de estrogeni consecintele acestuia; care sunt asocierile
corecte: A a-1, b-2, c-3. d-2; B. a-2, b-1, c-3, d-2; C. a 2, b-3, c-1, d-2; D. a 2, b-3, c-2, d-1; E. a
3, b-2, c-1, d-2;
416. R., manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. insuficienta hepatica-
semne ale excesului de estrogeni 2. insuficienta hepatica; si urmatoarele manifestari: a.
scaderea transferinemiei; b. limba si buze carminate; c. gamma-glutamil transpeptidaza
crescuta; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a 2, b-
3, c-1 E. a-3. b-2, c-1

417. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame:1. insuficienta hepatica
semne ale excesului de estrogeni; 2. insuficienta hepatica; 3. colestaza si urmatoarele
manifestari: a. fosfataza alcalina crescuta; b. scaderea nivelului plasmatic la a- si B-globulinelor;
c. angioame stelate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

418. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP: 2. colestaza; 3.
insuficienta hepatica: si urmatoarele manifestari: a. scaderea proteinelor sintetizate de ficat; b.
hiperbilirubinemie; c. cresterea Y-globulinelor: care sunt asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3. B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3, D. a 2. b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

419. Glomerulopatii care produc in mod tipic sindrom netrotic S.u.ce A. GPLM B.
glomerukopatia membranoasa; C.GNDA; D.glomenuloscleroza diabetica E. amiloidoza

420. F.d.u. evenimente r.I. edemul nefrotic: a. scaderea p.o. din vas; b. alterarea BFG c.
pierderea de proteine prin BFG; d. transsudarea apei din vas in interstitiu: e. hipoproteinemie;
care este lantul cauzal corect: B. b-c-e-a-d

421. R.I edemul nefrotic, u.a.S.C.Cie. A. este asociat cu glomerulopatiile de proteine B. se

asociaza diversele modificari bioumorale produse de pierderea anumitor proteine implicate in
diverse procese biologice C. Pe electroforeza proteinelor plasmatice se observa scaderea
relativa a a-2 si b-2 globulinelor D. glomerulopatia cu cele mai discrete alterari ale barierei de
filtrare glomerulare (BFG) este glomerulopatia cu leziuni minime (GPLM) E. in mod tipic, in
GPLM, fuga apei din vas in interstitiu produce hipovolemie;

422. R.I. edemul nefrotic A. proteinele se pierd prin BFG alterata B. apar modificari bioumorale
prin pierderea de proteine implicate in metabolismuV transportul lipidelor, vitaminelor,
hommanilor, oligoelementelor, C. in mod caracteristic, apare hipoalbuminemie (<3.5 g/dL); D.
modificarile din GPLM sunt vizibile doar prin microscopie electronica. E. de obicei, GPLM
determina hematurie;

423. R.I. edemul nefrotic, u-a.S.c Cue. A. proteinuria masiva determina scaderea p.0. a plasmei
B. apar modificari bioumorale produse de pierderea anumitor proteine implicate in controlul
coagularii C. majoritatea glomerukopatiilor producatoare de SdNf provoaca si HTA si/sau
hematurie si/sau insuficienta renala (SdNf impur); D. in mod tipic, GPLM determina SdNf pur
(mai ales la adult); E in mod tipic, in GPLM apare hipovolemie. care tinde creasca TA;

424. R.I edemul nefrotic, A. edemul este dur, cartonati B. proteinuria este masiva (>3,5 g pe 24
de ore); C. deprimarea functiei renale duce La scaderea edemului; D. in SdNf pur nu apar HTA,
hematurie sau insuficienta renala E. de obicei, in GPLM leziunile s sunt atat de discrete, incat
prin bariera de filtrare scapa proteine, dar nu si hematii,

425. R. edemul nefrotic u.a.s.c cue.A. edemul este mai accentuat dimineata la membrele
inferioare, seara la fata; a B. proteinuria masiva determina hipoalbuminemie; C. daca
deprimarea functiei renale este suficient de severa apar si e manifestari de IR D. de obicei,
GPLM nu determina HTA. a E. de obicei, in GPLM nu scapa e hematii prin bariera de filtrare
intrucat sunt mult mai mari decat moleculele de albumine;

426. F.d.u. afirmatii r.l. manifestari asociate cu edemul nefrotic: sinteza hepatica de proteine; e
b. exces relativ de globuline fata I de albumina c. albumina se pierde renal mai mult decat
globulinele; e d. ficatul produce atat albumina cat si a- B-globuline: t care este iantul cauzal logic
just: A. a-d-c-b

427. R.I manifestarile asociate edemului nefrotic, f.d.u. Cauze: 1. hipoproteinemie: 2. pierderea
unor proteine implicate in metabolismul lipoproteinelor. 3. pierderea unor factori anticoagulanti si
urmatoarele consecinte: a. tromboze; b. dislipidemie (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie).
c, scaderea p.o. a plasmei: care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3. B. a-1, b-3, c-2 C. a-2,
b-3 c-1 D. a-3, b-1, c-2 E, a-3, b-2. c-1

428, R. manifestarile asociate edemului nefrotic, f.d.u. cauze: 1. scaderea p.o. a plasmel; 2.
pierderea transferinei. 3. prin BFG, albumina se pierde mai mult decat globulinele si
urmatoarele consecinte a. anemie feripriva; b, edema c. aspect in cocoasa al electroforezei
proteinelor plasmatice (prin cresterea relativa a a-2 si B-globulinelor); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3: C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3. b-2, c-1; 429.
R.I. manifestarile asociate edemului nefrotic, f.d.u. Cauze: 1. proteinurie masiva; 2. pierderea
globulinei transportoare 3. fuga apei din vas in interstitiu si urmatoarele consecinte: a.
hipovolemie b. hipoproteinemie; c. scaderea nivelului hormonilor tiroidien care sunt asocierile
corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3. b-1, c-2; E a-3, b-2, c-1

430. R. edemul din malnutritia proteica (edemul carential) A. edemul este alb, moale si B.
edemul ester consecinta scaderii p.o plasmatice prin hipoalbuminemie; C. apare la persoanele
care se priveaza de alimente perioade indelungate cu scop terapeutic (post) D. deficitul de
vitamine si oligoelemente (de exemplu zinc asociat provoaca leziuni Cutanate E. deficitul de
Vitamina B1 determina hipochinezie

431. R.I. edemul din malnutritia proteica (edemu! carential), A. edemul se asociaza CU
hipoalbuminemie. proteinurie si fara semne de suferinta hepatica sau renala; B. apare la
persoanele dezavan- tajate material si psihic, C. la formarea edemului ar putea contribui si
hipokalemia si defi citul caloric (prin perturbarea functiei cardiace); D. in unele cazuri se poate
asocia si deficit de vitamina B1 E.afectarea cardiaca din beriberi este o IC cu debit scazut din
cauza multiplelor fistule arteriovenoase periferice

432. R.l. persoanele predispuse la edem carential, f.d.u. categorii: 1. persoanele dezavantajate
material 2. persoanele dezavantajate psihic urmatoarele exemple: a. prizonierii b. batrani C.
anorexie, d. psihoze are sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1. c.2. d-2; B. a 1, b-2, c-1, d-2; C. a-
1, b-2, c 2, d-1; D. a 2. b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

433. R. persoanele predispuse la edem carential, f.d.u. categorii: 1. persoanele dezavantajate

materia 2. persoanele dezavantajate psihic si urmatoarele exemple: a. nevroze; b. bulimie
asociata varsaturilor provocate repetate; C. asediati d. persoane fara adapost care sunt
asocieriie corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a 2, b-1, c-1, d-2. D. a-2, b-1, c-
2, d-1; E. a-2, b-2, c-1.d-1

434. F.d.u. afirmatii r.I. edemu carential: a. scaderea perfuziei sistemice eficiente si VSCE: b.
accentueaza formarea edemului; c. multiple fistule arteriovenoase periferice; d. in unele cazuri
se poate asocia si deficit de vitamina B1; e. IC cu debit crescut; care este lantul cauzal corect:
D. d-c-e-a-b

435. U f.d.f.d. edemul carential s.cf.cae. A. Edemul carential se distribuie gravitational si, ca
urmare; B. la persoanele imobilizate la pat se dispune pe abdomen; C. iar la persoanele care se
deplaseaza se observa;D. dimineata mai mult la fata E. iar seara mai ales la membrele
inferioare.

436. U.f.d.f.d. edemul carential s.cf. cee. A. La reluarea alimentatie B. edemul se poate
accentua initial (edem de realimentare); C. dat fiind aportul de Nacl (si apa) odata cu alimentele
si D. eliberarea crescuta de insulina; E. care scade reabsorbtia tubulara de Na 437. U.f.d.f.d.
edemul din bolile digestive cu pierdere de proteine s.c.f.c.e A. Edemul de hipoproteinemie apare
in B. bolile inflamatoare intestinale; C. mai ales boala Crohn: D. prin pierderea de proteine in; E
interstitiu, proteinele exsudand din cauza inflamatiei.

438. U fdf.d. edemul din bolile digestive cu pierdere de proteine s.c.f.c.e A. Edemul din bolile
inflamatoare intestinale se asociaza; B. cu alte manifestari caracteristice acestor boli. C.
constipatie: D. dureri abdominale: E. manifestari sistemice etc.

439. U d.f.d. edemul de permeabilitate s.c.f.c.e. A. Forma tipica este edemul inflamator, dar
scurgerea de; B. fluid si proteine in interstitiu printr-un perete capilar: C. hiperpermeabil este
implicata probabil si in patogeneza D. edemului asociat cu activarea SRAA posibil si E. in cea a
edemului idiopatic.

440. F.d.u. afirmatii r.I. edemul inflamator: a. fluidul interstijal b. excesul de lichid interstitial este
absorbit in vasele limfatice; c. scade usor presiunea din interstitiut din jur); d. creste tensiunea
radiara asupra filamentelor de ancorare atasate de celulele endoteliale ale capilarelor limfatice;
e, creste diametrul volumul mfaticelor; care este lantul cauzal corect: A. a-d-e-c-b

441. F.d.u. afirmatii r.l. edemul inflamator: a. fluidul interstitial expansioneaza. b. scade
rezistenta la fluxul limfei c. fluxul limfatic este facilitat; d. creste tensiunea radiara asupra
filamentelor de ancorare atasate de celulele endoteliale ale capilarelor limfatice: e. creste
diametrull volumul limfaticelor care este lantul cauzal corect: A. a-d-e-b-c
442. U.fd.f.d. edemul inflamator s.cf.c.e. A. Organizarea filamentelor de ancorare B. cuplata cu
jonctiunile suprapuse intrepatrunse; C. dintre celule endoteliale limfatice adiacente;
unidirectionala; E. care favorizeaza fluxul retrograd din capilaru limfatic inapoi in spatiul
interstitial

443. U.fd.f.d. edemul inflamator s.c.fc.eu A. In cazul edemului hidrostatic oncotic, filamentele B.
de ancorare atasate de celulele endoteliale ale capilarelor limfatice sunt distruse, ceea ce C.
favorizeaza cresterea fluxului limfatic, in masura in care D. acesta nu este stanjenit prin alte
mecanisme, de exemplu; E, prin scaderea presiunii in vena cava superioara.

444. Ufd.f.d. edemul inflamator s.c.f-cse. A. in edemul inflamator, reactia B. inflamatoare

distruge C. filamentele de ancorare atasate de celulele endoteliale; D. ale capilarelor limfatice; E
motiv pentru care fluxul limfatic

445, R edemul inflamator. u.a.s.c.cue. A. edemul inflamator este de obicei localizat intrucat
apare ca reactie secundara a inflamatiei;B. durerea este generata de actiunea PGE, atat
periferica, cat si centrala C. data fiind prezenta proteinelor si a celulelor edemul este moale D.
cresterea permeabilitatii peretelui capilar poate fi indusa de tratamentul cu Ac monoclonal OKT3
E. unii dintre mediatorii inflamatori atrag leucocitele in tesutul lezat.

446. R.l. edemul inflamator, U.a.S.C. Cee. A. degradarea matrice creste coloid osmotica
presiunea efectiva a interstitiului B. actiunea periferica a PGE2 asupra neuronilor senzoriai
atenueaza durerea: C. edemul inflamator nu asa godeu la apasare; D. edemul inflamator se
produce in starile inflamatoare caracteri- zate de patrunderea leucocitelor in tesuturi; E. avand
actiune fagocitara, leucocitele elibereaza diverse enzime hidrolitice;

447. R.I. edemul inflamator, u.a.S.c.cae. A. roseata este consecinta scaderii fiuxului de sange in
tesutul inflamat: B. actiunea centralia a PGE asupra maduvei spinarii si a creierului provoaca
durere; C. edemul se asociaza cu semnele clasice de inflamatie: D. inflamatia este o reaclie
caracteristica la leziunea tisulara; i E. avand actiune fagocitara, leucocitele elibereaza diverse
specii reactive de oxigen si de azot;

448. R.I. edemul inflamator, a U.a.S.C.Cae. A. arteriolodilatatia determina cresterea fluxului de

sange in tesutul inflamat. B. diapedeza celulelor inflamatoare se produce de regula la nivelul
arteriolelor: C. edemul se asociaza cu roseata, caldura, durere; D. inflamatia include eliberarea
multor mediatori cu diverse actiuni E. distrugerea de catre leucocite a componentelor matricei a
extracelulare creste complianta interstitiala

449. R.I. edemul inflamator u.a.S.c.cae. A edemul este consecinta cresterii afluxului de sange in
capilare si a permeabilizarii peretelui B. scopul organismului este de a aduce la locul unei
agresiuni apa C. cresterea permeabilitatii peretelui capilar poate fi indusa si de imunoterapii D.
unii dintre mediatorii inflamatori cresc permeabilitatea microvasculara E. avand complianta
redusa, interstitiul poate acomoda un volum mai mare de lichid extracelular in matrice cu o
crestere mica a p h. interstitiale,
450. R.I. edemul inflamator u.a.S.C.Se. A. cresterea permeabilitatii micro-vasculare contribuie la
producere edemului B. inflamaja este caracteristica pentru reactia imuna C. cresterea
permeabilitatii peretelui capilar poate fi indusa de tratamentul cu interieukina 2 D. unii dintre
mediatorii inflamatori provoaca vasodilatatie; E, scaderea compliantei interstitiale scade
eficienta p.h. in prevenirea formari edemului;

451. Uf.d.f.d. palogeneza edemului inflamator sc ce. A. Leucocitele elibereaza diverse enzime
hidrolitice si specii; B. reactive de oxigen si de azot C. care induc sinteza componentelor
matricei extracelulare; D. si a filamentelor de ancorare; E. care se ataseaza de celulele
endoteliale limfatice.

452. U.fd.f.d. patogeneza edemului inflamator s.cf.cae, A. Distrugerea filamentelor de; B.

ancorare care se ataseaza de celulele endoteliale limfatice: C. scade tensiunea radiara asupra
membranelor celulare Suprapuse/ intrepatrunse D. cu efect de valva de la jonctiunea
interendoteliale ale capilarelor limfatice E, ceea ce creste umplerea limfaticelor

453. R.l. cauzele edemul inflamator, f.d.u. categorii 1. evenimentel agresiuni fizice; 2.
evenimentel agresiuni chimice:3. evenimente/ agresiuni inlectioase; urmatoarele cauze: a.
traumatisme termice sau mecanice: b. virusuri, bacterii: C. medicamente; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B a-1, b-3, c-2; C. a-2 b-1 c-3 D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b2, c-1;

454. Uf.d.fud, inflamatia s.c.f.cea: A. Inflamatia poate sa apara nu doar ca insotitor; B. al

raspunsului imun, ci si; C. ca reactie la diverse evenimente/ agresiuni fizice; D, chimice sau
infectioase si; E este cauza reactiilor de hipersensibilitate

455. Utd.f.d. inflamatia s.cf.c A. Dintre mediatorii inflamatiei B. PGE2 are o importanta: C.
aparte intrucat este implicata in toate procesele; D. care suprima semnele clasice de inflamatie.
E. roseata, tumefactie si durere.

456. U.f.d.f.d. edemul inflamator s.c.f.c.e. A. Cresterea compliantei tisulare este accentuata de
ruperea: B. conexiunilor pe care le formeaza fibroblasti cu fibrele conjunctive (mai ales de
colagen) din spatiile interstitiale: C. care in mod normal ajuta la compactarea matrice
extracelulare prin impunerea D. de tensiune asupra acestor componente fibrilare; E, ceea ce
creste capacitatea gelului matricea de a expansiona prin preluare de lichid,

457. F.d.u. afirmatii r.I. edemul inflamator: a. scurgerea proteinelor (si a altor macromolecule) in
interstitiul din b. permeabilizarea sau ruperea barierei endoteliale (se poate produce chiar
lezarea endoteliului capilar); c, fortele oncotice sunt deplasate din vas in interstitiu: d. lichidul
urmeaza proteinele, trecand in interstitiu care este lanjul cauzal corect:B. b-a-c-d

458. F.d.u afirmatii r.I. edemul inflamator: a. din vasul de sang ies celule e impreuna cu plasma
(exsudat); b. scopul organismului este de a aduce la locul unei agresiuni celule inflamatoare,
care provin din sange; c. celulele inflamatoare trebuie sa traverseze peretele vaselor de sange;
d. celulele inflamatoare trebuie treaca din vase in tesuturi: e. avand permeabilitate crescuta,
peretele capilar poate fi traversat de proteine (care au dimensiuni mult mai mici decat niste de
ser. trebuie sa capilar creasca suficient pentru a permite iesirea unor celule care este lantul
cauzall logic just B. b-d-c-f-e-a

459. Caracteristici ale edemului inflamator su,ce. A. este alb. B. este moale: C. este localizat D.
poate sa apara in contextul unel afectiuni generale, E. permeabilitate capilara crescuta 460.
Caracteristici ale edemului inflamator s.u.c.e. A. este cald. B. este dureros; C tipic, este
consecinta unei patologii sistemiee; D lasa usor godeu E presiune oncotica tisulara scazuta

461. R.I. edemul parietal asociat inflamatiilor profunde, u.a.s.cce. A. este un edema parietal
supraiacent teritoriului profund afectat B. este rosu C. este moale: D., lasa godeu E.
permeabilitatea capilara este crescuta; associat

462. RI edemul inflamatiilor profunde, u a.S.c.c.e A. apare in asociere cu o pleurezie purulenta

sau cu un abces perirenal B. este cald C. este dureros; D., reteaua venoasa superficiala este
dilatata E. p.o. tisulara este scazuta;

463. R.I. edemul din tromboflebita superficiala TFS), u.a.s.c.cae. A. apare cianoza locala B. se
pot observa varice (si chiar eczema varicoasa), care preced C. temperatura locala este crescuta
D. frecvent apare la membrul Superior E. poate sa apara in urma cateterizarii unei vene
superficiale:

464. R.I. edemul Quincke U.a.S.C.Cae. A este nepruriginos indolor, B. poate avea orice
localizare cutanata, dar apare mai ales la inferioare; C. mucoasele si semimucoasele nu sunt
afectate; D. este persistent. E o complicatie periculoasa este edemul subglotic,

465. R.l edemul Quincke u.a.s.c.cae.' A. este rozat B. adeseori are tendinta la simetrie C. se
mai numeste edemul catamenial; D. dureaza mai multe saptamani, E. se asociaza cu atopia:

466. R.l. edemul idiopatic U.a.S.C.C.e A. se produce aproape exclusiv la barbati B. episoadele
de edem sunt insotite adesea de distensie abdominala C. variatiile mari ale greutatii sugereaza
cresterea permeabilitawi capilare. D. permeabilitatea capilara excesiva pare sa fie ameliorata pe
vreme calda (mai ales vara). E. in patogeneza ar putea interveni scaderea activitatii
dopaminergice;

467. R.l. edemul idiopatic, u.a.S.c.cae. A. episoadele de edem apar periodic B. se produc
variatii circadiene ale greutatii legate de RHA ortostatica C. cresterea permeabilitatii capilare
pare fluctueze in severitate D. se pare se produce si o scadere a volemiei. E. cresterea excretiei
urinare de kalikreina si kinina ar putea avea importanta patogenica;

468. R.l. edemul idiopatic u.a.S A. episoadele de edem nu sunt legate de ciclul menstrual; B.
pacienta creste in greutate cateva kilograme dupa un ortostatism de cateva ore; C.
permeabilitatea capilara caldura D scaderea volemie activeaza SRAA si inhiba eliberarea AVP:
E. in unele cazuri ar putea fi indus de diuretice;
469. U f.d.f.d. edemul idiopatic s.cf.ce.: A. Edemul idiopatic are mecanism neclar si. B. trebuie
deosebit de edemuls C. catamenia (premenstrual ciclic); D. in care RHS este consecinta; E.
cresterii p.h. din venele sistemice.

470. F.d.u. evenimente legate de edemul idiopatic: a. mecanismele de retinere a sarii directe
ale diureticelor. b. hiperplazie juxtaglomerulara; c. usoara hipovolemie: d. hipermeninemie
cronica; e. administrarea cronica de diuretice care este lantul cauzal corect: E. e-c-d-b-a

471. F.d.u. evenimente legate de edemul idiopatic: a. oprirea brusca a diureticelor la pacient cu
hiperplazie tratamentului diuretic cronic b. retentie lichid; c. factorii care retin Na' raman
necontracarat d, edem care este lantul cauzal Corect A. a-c-b-d

472. R.I. edemul pulmonar necardiogen (EPNC). u.a.s.c.cae. A. presiunile hidrostatice sunt
crescute B. la aparitia EPNC contribuie cresterea fortelor superficiale; C. morfopatologic Se
constata membrane hialine in alveole; D. tabloul clinic variaza de la cienta respiratorie. E.
radiografia toracica evidentiaza infiltrate alveolare difuze:

473. R.I. edemul pulmonar necardiogen (EPNC), u.a.s.c.cse. A. disfunctia surfactantului Care
captuseste alveolele este implicata in aparitia EPNC; B. la aparitia EPNC contribuie
propensiunea alveolelor de a colaba la volume pulmonare reduse: C. inflamatia interstitiala va
duce in timp la fibroza pulmonara; D auscultatia plamanilor este dominata de raturi bronsice, in
ciuda imaginii radiologice; E. dupa introducerea TC. S-a observat distributia edemului alveolar
este mai eterogena e decat se credea pana acum:

474. F.d.u. evenimente legate de edemul pulmonar necardiogen: a. lichidul se deplaseaza din
vas In interstitiul pulmonar. b. proteinele si alte macromolecule scapa din capilare in interstitiu.
c. lezarea peretelui capilarelor pulmonare: d. acumulare de apa in plamani; care este lantul
cauzal corect :D. c-b-a-d

475. F.d.u. evenimente legate de a edemul pulmonar necardiogen a. perfuzarea unor teritorii
neventilate (mecanism de sunt intrapulmonar), b. spatiile aeriene nu mai sunt ventilate; C.
hipoxemie si scaderea compliantei pulmonare.. care este lantul cauzal corect: B. b-a-c

476. R.l. Cauzele edemului pulmonar necardiogen f.d.u categorii 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare prin intermediul cailor respiratorii, capilarelor pulmonare de catre
mediatori ajunsi In plamani pe cale circulatorie; si u. staril situatii patologice: a. aspiratie. b.
inhalarea de fum: c. administrare intravenoasa de droguri, de exemplu, heroina; d. pancreatita;
e. stare septica; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1, c 2, d-2. e-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; D. a-2, b-1. c-1, d-2, e-2. E. a-2, b-1, c 2, d-2, e-1;

477. R Cauzele edemului pulmonar necardiogen f.d.u categori 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare prin intermediul cailor respiratorii 2. lezatea indirecta a peretelui
capilarelor puimonare de catre mediatori ajunsi in plamani pe cale circulatorie; 3. modificarea
acuta a presiunilor vasculare pulmonare (uneori asociata si cu lezarea capilarelor) si u. staril
situatii patologice: a. derivatie cardiopulmonara; b. pneumonie: c. descarcari vegetative bruste
in edemul pulmonar neurogen si in cel de altitudine; d. traumatism netoracic; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-1, c 2, d-3; B.a-2, b-1, c 3, d-2; C.a-2, b-2, c-1, d-3 D. a-2, b-2, c-3,
d-1; E. a-2. b-3, c-1, d-2;

478. R.l. cauzele edemului pulmonar necardiogen, f.d.u categori 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare prin intermediul cailor respiratori 2. lezarea indirecta a peretelui
capilarelor pulmonare de catre mediatori ajunsi in plamani pe cale circulatorie; 3. modificarea
acuta a presiunilor vasculare pulmonare (uneori asociata si cu lezarea capilarelor) si u. stari
situatii patologice: a. reacti de leucoaglutinare; b. toxicitatea oxigenului; c. oscilatii bruste ale
presiunii pleurale asociate cu lezarea trecatoare a capilarelor pulmonare in edemul pulmonar de
reexpansiune; care sunt asocierile corecte: A. a-1 b-3 c-2 B.a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

479. R. Cauzele edemului pulmonar necardiogen f.d.u categori 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare drept consecinta a unui traumatism toracic nepenetrant 2. lezarea
indirecta a peretelui capilarelor pulmonare de catre mediatori ajunsi in plamani pe cale
circulatorie 3. modificarea acuta a presiunilor vasculare pulmonare (uneori asociata si cu
lezarea capilarelor) si u. starif situatii patologice: a., contuzie toracica; b. presiune crescuta in
arterele pulmonare: embolism pulmonar (poate contribui si leziunea de reperfuzie) c, transfuzii
multiple; care sunt asocierile corecte: A a-1. b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2; C.a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3 b-1 c-2

480.R.l. evaluarea pacientului cu edem, u.a.s.c.cae. A. este foarte utila evaluarea presiunii
Venoase centrale PVC)B. turgescenta jugularelor indica PVC crescuta mai ales daca dispare la
inspiratie: C. ascita poate sa apara si in IC congestiva veche, severa; D. turgescenta jugularelor
permite diferentierea ascite secundare unei hepatopatii de cea din ICG; E. pentru a stabili cauza
unui edem generalizat, prima intrebare este daca se asociaza sau nu cu lichid pleural

481. R.l. evaluarea pacientului cu edem, u.a.S.C.Cea. A. cresterea PVC sugereaza IC

congestiva B. prezenta ascitei nu inseamna neaparat edem de cauza hepatica C. turgescenta
jugularelor este prezenta in roza hepatica si absenta in IC congestiva D. primul aspect care
trebuie stabilit este daca edemul este localizat sau generalizat; E. de regula, pacientii cu IC sau
moderata Ceea ce nu trebuie sa duca la confuzia cu edemul renal

482. U.f.d.f.d estimarea PVC s.c.f.cae. A. Pentru estimarea PVC; B. se ridica pacientul fata de
planul orizontal C. pana cand apare distensia jugularelor si se: D masoara distanta pe verticala;
E. pana la nivelul patului

483. C.d.U. NU este una dintre cele mai frecvente cauze de edem generalizat: A. afectiuni
renale: B. afectiuni cardiace, C. ciroza hepatica; D tromboflebita superficiala; E. malnutritie
proteica;

484. R.I. diagnosticul diferential al edemului localizat, f.d.u manifestari 1. durere, caldura si
roseata locala 2. cianoza locala, circulatie colaterala venoasa: 3. edem limitat la un membru
inferior sau la unul sau ambele membre superioare; si urmatoarele variante de edem: a. edem
prin obstructie venoasa; b. edem inflamator; c. edem prin obstructie venoasal mfatica; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1

485. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem:a. se

exploreaza diversele cauze de edem local: b, pe baza examenului fizic, se orienteaza
diagnosticul etiologic spre inflamatie sau obstrucje venoasa ori limfatica; c. edemul este
localizat; d. se observa tegumentul (culoare, grosime, umiditate, pilozitate), durerea locala,
circulatia colaterala; D. c-a-d-b

486. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat a. edem prin
scaderea p.o. intravasculare: b. sindrom nefrotic; c. investigatii vizand patologia glomerulara
specifica: d. proteinurie importanta (&gt;3,5g/ 24 ore) e. hipoalbuminemie importanta (<2.5) E.
e-a-d-b-c

487. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat a.
proteinurie mica sau absenta b. hipoalbuminemie importanta (&lt;2,5 g/dL) c. edem prin
scaderea p o. intravasculare: d. probabil ciroza hepatica; e. analize bioumoraie sugestive pentru
hepatopatie f. confirmare prin elemente de examen fizic si imagistice; ce secventa este
recomandabila: B. b-c-a-e-d-f

488. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat: a.
edem prin scaderea po. intravasculare; b. proteinurie mica sau absenta: c, hipoalbuminemie
importanta (<2,52g/dL) d. probabil malnutritie, e, analize bioumorale nesugestive pentru
hepatopatie; f. istorice ce secventa este recomandabila: B. c-a-b-e-d-f

489. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat: b. semne de IC
congestiva (hepatomegalie, jugulare turgescente) prezente; c. IC congestiva: ce secventa este
recomandabila: A. a-b-c

490. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat: a.
analize de urina (proteinurie, hematurie, cilindri hematici etc.). coroborate si de analize
bioumorale caracteristice: b. semne de ICCg absente; c. posibil boala renala (mai ales daca
exista oligurie importanta sau anurie); d. fara hipoalbuminemie. ce secventa este
recomandabila: E. d-b-c-a

491. U.f.d.f.d diagnosticul dilerential al edemului pulmonar (EP) s.c.fgae. A. Istoricul este
esential in diferentierea EP cardiogen B. de cel necardiogen intrucat: C. evalueaza
probabilitatea de boala cardiaca subiacenta D. desi nu permite identificarea starilor patologice
asociate E. cu EP necardiogen.

492. R.I. utilitatea examenului fizic in diferentierea edemului pulmonar cardiogen de cel
necardiogen, f.d 1. edemul pulmonar cardiogen: 2. edemul pulmonar necardiogen; si
urmatoarele caracteristici: a. examenul pulmonar poate fi relativ normal in stadiile timpurii;b.
semne de crestere a presiun intracardiace (galop protodiastolic, vene jugulare turgescente,
edem periferic); c. raluri crepitante si/sau sibilantel suieratoare la auscultatia toracelui. d. tablou
clinic dominat de semn ale starii patologice declansatoare care sunt asocierile corecte: A. a 1,
b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2. b-1. c-1, d-2; D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1;

493. R. utilitatea radiografie toracice in diferentierea edemulu pulmonar cardiogen de cel necar
diogen, f.d. 1. edemul pulmonar cardiogen; 2. edemul pulmonar necardiogen si urmatoarele
caracteristici: a. frecvent, revarsatele lichidiene pleurale b: infiltratele alveolare distribuite relativ
uniform pe intreaga arie pulmonara c. marirea siluetei cardiace; d. ingrosarea desenului
nterstitia e. fara cardiomegalie, care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-1, c-2, d-1. e-2. B. a-1, b-
1, c-2, d-2, e-1; C a-1, b-2, c-1. d-1, e-2; D. a-1, b-2, c-1,d-2, e-1 E. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;

494. R.I. utilitatea radiografie toracice in diferentierea edemului pulmonar cardiogen de cel
necar- diogen, f.d. 1. edemul pulmonar cardiogen. 2. edemul pulmonar necardiogen; si
urmatoarele caracteristici a. infiltrate alveolare perihilare; b. dimensiunea inimii este c.
redistribuirea desenului vascular spre campurile superioare d. doar rareori revarsate lichidiene
pleurale; care sunt asocierile corecte: A.a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1. d-2; C. a-1, b-2, c-2.
d-1: D. a-2, b-1, c-1. d-2 E. a 2, b-2, c-1. d-1

495. R. diferentierea edemului pulmonar cardiogen de cel necardiogen pe baza raspunsului

hipoxemiei la administrarea de oxigen, f.d.: 1. edemul pulmonar cardiogen; 2. edemul pulmonar
necardiogen; si urmatoarele caracteristici: a. hipoxemia se datoreaza in mare masura
nepotrivirii ventilatie-perfuzie. b, in mod tipic, hipoxemia persista chiar daca se in concentratii
mari c. hipoxemia se datoreaza in primul rand fenomenelor de sunt intrapulmonar: d. hipoxemia
raspunde la administrarea de oxigen suplimentar, care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1, c 2,
d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2. b-2, c-1, d-1;

496. R. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, 1. cardiac 2. hepatic 3.
renal si urmatoarele trasaturi: a. gust alterat (metalic sau ae peste) b. dispnee la efort c,
hipofibrinogenemie; care sunt asocierile corecte: C. a-2, b-1. C-3 D. a-2, b-3, c-1 E, a-3, b-1, c-
2;

497. RI. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac: 2. mai ales
hepatic, dar si cardiac 3. renal, hepatic; urmatoarele trasaturi: a. ortopnee b. c. perturbarea
tiparului de somn: care sunt asocierile corecte: A. a-1 b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3;
E. a 3, b-1, c-2;

498. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat 1. cardiac;2. hepatic; 3.
renal, hepatic; si urmatoarele trasaturi: a. Concentrare dificila; b. dispnee paroxistica nocturna c.
eritem palmar, care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

499. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac 2. hepatic;
3. renal; a. presiune venoasa jugulara crescuta b. contractura Dupuytren: C. picioare agitate
sau mioclonii; care sunt asocierile corecte: A, a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
500. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac. 2.
hepatic, 3. renal si urmatoarele trasaturi: a. dispneea poate fi prezenta, dar in general mai putin
importanta decat in tipul asociat cel mai adesea cu dispnee; b. galop protodiastolic. c. angioame
stelate, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b 2, c-1

501. RJ. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac 2. hepatic
3. renal si urmatoarele trasaturi: a. cresterea tensiunii arteriale are acelasi mecanism ca si
edemul; b. ginecomastie la barbati; c. uneori soc apexian deplasat sau dischinetic; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b 3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

502. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat f.d.u 1. cardiac 2. hepatic,
3. mai ales renal, dar si cardiac. si urmatoarele trasaturi a. retinopatie hipertensiva; b. asterixis;
c. cianoza periferica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2. B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, c-1;

503. R. diferentierea celor trei cauze principale de edem gene- ralizat, fd. 1. cardiac 2. hepatic;
3. mai ales renal, dar si cardiac, a. extremitati reci b. retinopatie diabetica i c. hipoalbuminemie
fara proteinurie: re sunt asocierile corecte: A. a 1. b-3, c 2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a
3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

504. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d. 1. cardiac, renal; 2.
hepatic, renal, 3. renal si urmatoarele trasaturi: a. fetor uremic; b. hiperuricemie: c. semne de
encefalopatie; care sunt asocierile corecte: i A. a-1, b 3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c 2; E. a-3. b-2, c-1

505. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac. 2.
hepatic; 3. renal; si urmatoarele trasaturi: a. frecatura pericardica in cazurile avansate:b.
scaderea transferinemiei. c, adesea raport plasmatic ureel creatinina crescut care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2,
c-1

506. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.u 1. cardiac: 2.
hepatic, 3. renal a. albuminurie: b. enzime hepatice crescute, in functie de cauza si de acuitatea
leziunii de organi c. tensiunea arteriala diferentiala (presiunea pulsului) mica; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c 1 E, a-3, b-2, c-
1;

507. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. hepatic 2. renal 3.
cardiac, hepatic; si urmatoarele trasaturi: a. hiponatremie: b. hipoalbuminemie prin proteinurie:
c. tensiunea arteriala in general mai scazuta decat in celelalte doua tipuri; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c 3; B. a 2 b-1, c-3; E. a-3, b-2, c-1

508. R. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d 1. hepatic; 2. rena 3.
renal, dar si cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. scaderea apetitului, b. anemie (de obicei normo
citara). c, hipocolesterolemie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2, C. a-
2, b-1, c-3 D a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

509. RI. diferentierea celor trel cauze principale de edem generalizat, f.d 1. cardiac 2. hepatic;
3. renal si urmatoarele trasaturi a. uneori enzime hepatice crescute prin congestie hepatica; b.
dispnee prin ascita masiva; c. uneori retentie azotata prin leziune renala intrinseca re sunt
asocierile corecte: A. a. 1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1

510. RI. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. hepatic; 2. renal; 3.
hepatic, dar si cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. hiperfosfatemie: b. tendinta la hipokalemie; c,
alcaloza respiratorie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3 a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1. c-2; E. a 3. b-2, c-1;

511. RI, diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac 2. renal; 3.
cardiac, hepatic; si urmatoarele trasaturi a. edemul afecteaza rareori fata (dat fiind pozitia
predominanta a pacientului); b. retentie azotata prin scaderea VSCE c. acidoza metabolica:
care sunt asocierile corecte: A a-1, b-3, c-2; B.a-2. b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E.
a-3, b-2, c-1;

512. R.I. diferentierea principalelor cauze de edem generalizat, f.d.: 1. renal, si urmatoarele
trasaturi a. poate predomina edemul periorbital: b. hiperkalemie: c. macrocitoza prin deficit de
folat d. cel mai adesea istoric de consum excesiv de alcool care sunt asocierile corecte: A. a-1.
b-1, c-2. d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a 2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

513. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f, d 1. hepatici 2. renal si
urmatoarele trasaturi: a. presiune venoasa jugulara normala sau scazuta b. adesea asociat cu
ascita, c. hipocaicemie. d. semne si simptome uremice: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-1,
c 2, d-2; a-1, b-2, c-1, d-2; B. C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, C2, d-1; E. a-2, b 2, c 1, d-1;

514. C.d.u medicamente nu poate fi incriminat in producerea edemului A. hidroclorotiazida C.

estrogen D. nifedipina; E. diclofenac;

515. R.I. mixedem u.a.S.c Cae A. se produce infiltrare cu mucopolizaharide; B. edemele sunt
false intrucat nu este apa C., in hipotiroidia avansata edemul lasa godeu D. tegumentele apar
subtiate E edemele sunt moi

516. R.I. edemul neurotrofic u.a.S.c.cae.r A. afecteaza un membru paralizat. B. se dispune

gravitational; C. este accentuat de pozitia declivan D. ischemia periferica intervine in
patogeneza, E. sunt abolite influentele simpato adrenergice asupra arteriolelor,

517. R.I reglarea temperaturi ale, u.a.s.c.cae. A. temperatura este controlata de hipotalamus B.
centrul termoreglator este situat in hipotalamusu anterior preoptic si posterior. C. neuron
hipotaiamici termoreglatori primesc semnale de la receptorii termici din piele si din mucoase D.
semnalele de la termoreceptorii din piele sunt transmise prin nervii periferici E. pentru a mentine
temperatura normala, centru termoreglator al hipotaiamusului i ntegreaza Cele 2 tipuri de
semnale pe care le primeste;

518. U f.df.d. reglarea temperaturii corporale s.c.f.c.e.: A. In mod norma temperatura corpului
este mentinuta in ciuda variatiilor ambientale; B. intrucat centru hipotalamic C. productia
excesiva de caldura D. (prin activitatea metabolica musculara si hepatica); E. disiparea de
caldura prin piele si mictiune.

519. R. valorile normale patologice ale temperaturii orale (t.o) a persoanele sanatoase de 18-40
de ani, u.a.s.c.c A. to. medie este 36,8° t 0,4°C; B. t.o. este mai joasa dimineata (6.00) C. to,
este mai inalta dupa- amiaza (16.00-18.00); D. to. maxima normala este 37,2°C la ora 6.00 si
37,7°C la ora 16.00 E. to. maxima normala este 38,2 la ora 16.00;

520, R.I. variaja circadiana a temperaturii, u.a.s.c.c.e. A in mod normal, este de 1.5 C; B. la
unele persoane in convalescenta unei boli febrile, poate ajunge pana la 1.0 C; C. in timpul unei
boli febrile, se mentine de obicei, dar la niveluri mai inalte, febrile, D. nivelul ei pare fie stabilita
in copilaria timpurie; E. poate fi de mai multe grade in anumite tipuri de febra:

521. R.I. temperatura corporala normala si patologica. u.a.s.c.cae. A. intr-o ambianta neutra
termic, metabolismul produce mai putina caldura decat este necesara pentru a mentine
temperatura centrala intre 36,5-37,5°C; B. persoanele varstnice pot avea o capacitate redusa
de a dezvolta febra; C. a femeile care au menstruatie, temperatura matinala este in general mai
mare din cele doua saptamani dinainte de ovulatie;D dupa ovulatie, temperatura se mentine la
nivelul crescut pana la urmatoarea ovulatie; E. temperatura Corporala este infiuenlata si de
sarcina;

522. RI. temperatura corporala normala si patologica, ua.s.c.ce. A. febra este definita drept t o.
>37.2 C dimineata si >37,7°C Seara B. persoanele varstnice pot face doar o febra modesta
chiar si In infectiile severe; C la ovulatie, temperatura scade. cu -0,6°C D. temperatura corporala
scade in perioada postprandiala: E. temperatura corporala este influentata de disfunctiile
endocrinologice;

523. F.d.u. evenimente legate de febra: a. vasoconstrictie periferica; b. devierea sang din
periferie elui catre organele interne, c. activarea neuronilor din centrul vasomotor. d. scade
pierderea de caldura prin piele, iar individului i se face frig e ridicarea nivelului de referinta
hipotalamic; care este lantul temporal corect. : E. e-c-a-b-d

524. F.d.u. evenimente legate de a. scaderea pierderii de caldura prin piele; b, individul incepe
sa tremure de frig (frison) c. vasoconstrictie periferica (resimtita initial la maini si picioare) d.
creste productia de caldura in muschi; e. individul are senzatie de frig, care este lantul temporal
corect: C. c-a-e-b-d

525. F.d.u mecanisme de crestere a temperaturii centrale implicate in producerea febre 1.

scaderea pierderii de caldura prin piele; 2. cresterea productiei de caldura in muschi. caldura 3.
cresterea productiei de metabolica 4. reducerea pierderii de caldura prin gesturi adaptative; si
urmatoarele procesel atitudini: a. vasoconstrictie; b. tremuraturi: c. individul se imbraca mai
gros, se acopera cu o patura, see ghermuieste; d. termogeneza hepatica. care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a-2, b-3, c 1, d-4: D. a 2, b-4, c-1, d-3; E. a4, b-1, c 2, d-3;

526. R.I febra si frison, a.S.C C.e. A febra reprezinta cresterea temperaturii corpului peste
nivelul de referinta hipotalamic B. cresterea temperaturii corporala din febra depaseste variatia
zilnica normala C. in majoritatea cazurilor de febra, nivelul de referinta hipotalamic este urcat cu
1-2°C; D. cresterea temperaturii se realizeaza prin procese fiziologice care conserva sau produc
caldura E. frisonul nu este obligatoriu daca mecanismele de pastrare a caldurii ridica
temperatura sangelui suficient.

527. U.f.d.f.d. febra s.c.f.cae. A. Procesele fiziologice prin care caldura este conservata
(vasodilatalie); B. sau produssa (termogeneza musculara, hepatica etc.); C. continua pana cand
D. temperatura sangelui care iriga neuronii hipotalamici E. corespunde noului nivel de referinta
al termostatului.

528. U.f.d.f.d. febra s.c.f.cee.: A. Dupa atingerea echilibrului. B. termic la noul punct de r
Crescut C. hipotalamusul mentine tempe- ratura la nivel febril. D. prin alte mecanisme decat in
starea normala (afebrila).

529. R. mentinerea echilibrului termic, f.d.u. categorii de procese: 1. reducerea pierderii de

caldura; 2. reducerea pierderii de caldura prin gesturi adaptative: 3. disiparea caldurii, si
urmatoarele procesel atitudini: a. imbracare. acoperire: b. vasoconstrictie: c. transpiratie; care
sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2 b-3 c-1 E. a-3, b-
1, c-3

530 R mentinerea echilibrului termic, f.d.u. categorii de procese: 1. cresterea productiei de

caldura 2. reducerea pierderii de caldura prin gesturi adaptative: 3. disiparea caldurii prin gesturi
adaptative si urmatoarele procesel atitudini: a. tremuraturii b. ghemuire c. dezvelire: care sunt
asocierile corecte: A. a-1 b-2 c-3 B. a-1 b-3 c-2 C. a 2, b-1. c-3; E. a-3, b-1, c-2 531. R.I.
mentinerea echilibrului termic, f.d.u. categorii de procese: 1. cresterea productiei de caldura: 2.
disiparea caldurii. 3. disiparea caldurii prin gesturi adaptative; si urmatoarele procesel atitudini:
a. vasodilatatie; b. dezbracare: c, procese metabolice hepatice; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; C. a 2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1 a-3, b-1, c-2

532. F.d.u. evenimente asociate cu remiterea febrei: a. temperatura sangelui de la nivelul

hipotalamusului coboara b, disiparea caldurii prin procese fiziologice si gesturi adaptative; C.
scaderea concentratiei de pirogeni sau administrare de antipiretice; revine (coboara) la nivelut
normal care este inlantuirea temporalah cauzala corecta: D. c-d-b-a

533. R.I. valorile anormal crescute ale temperaturii, u.a.s.c.c.e. A. de obicei, febra infectioasa nu
depaseste plafonu termic natural de 41,1°C; B. o febra >41,5°C se numeste hiperpirexie C,
hiperpirexia cel mai apare adesea a pacientii cu infecti Severe: D. febra hipotalamica poate
avea un substrat organic sau functional E. cei mai multi pacienti cu leziuni temperaturi
hipotalamice au Corporale subnormal nu supranormale:
534. R.. valorile anormal crescute ale temperaturii, U.a.s.c.cie. A. mentinerea febrei sub
"plafonul termic" natural ar putea fi mediata prin neuropeptide care functioneaza drept
antipiretice centrale; B. hiperpirexia poate sa apara la pacientii cu infectii severe; C. rareori,
nivelul de referinta hipotalamic creste in urma unei tulburari hipotalamice; D. urcarea nivelului
termostatului hipotalamic printr-o afectiune hipotalamica Se numeste hipertermie maligna: E.
leziunile hipotalamice care pot provoca febra hipotalamica sunt traumatisme, hemoragii, tumori;
hipertermia

535. U.f.d.f.d. hipertermia s.c.f.c.e. A. Expunerea la caldura si productia endogena de caldura;

B. uneori combinate (de exemplu, calda);C. pot produce caldura mai lent D. decat aceasta
poate fi disipata; E. prin mecanismele fiziologice.

536. Hipertermier si la diferentierea acesteia de febra, u.a.S.c.c.eu: A. hipertermia reprezinta

cresterea necontrolata a temperaturii corpului, depasind capacitatea organismului de a pierde
caldura B. diferentierea febrei de hipertermie este esentiala deoarece hipertermia poate
provoca rapid moartea desi raspunde la antipiretice C. expunerea la caldura precedand
cresterea de temperatura este sugestiva pentru diagnosticul de hipertermie: D. in socul termic,
pielea este calda dar uscata E. antipireticele (aspirina, aceta minofen) nu scad temperatura in
hipertermie;

537. R.I. hipertermie si la diferentiere acesteia de febra u.a.S.C.C.e. A. in hipertermie, nivelul

de referinta al centrului termoreglator hipotalamic este mult ridicat B. diferentierea febrei de
hipertermie este dificila in situatii de urgenta C. cresterea temperaturi dupa administrarea de
medicamente care interfereaza cu termoreglarea este sugestiva pentru diagnosticul de
hipertermie D. la pacientii care iau medica mente care blocheaza transpiratia, pielea este calda
dar uscata; E. antipireticele scad temperatura in febra daca sunt administrate in doze suficient
de mari

538. R.d. hipertermie si la diferentierea acesteia de febra. u.a.S.C.Cze. A. in producerea

hipertermiei sunt implicati pirogen B. intr-o stare septica sistemica, febra (hiperpirexia) se poate
instala rapid ajungand la temperaturi Care depasesc 40.5°C C. diagnosticul de hipertermie se
adesea pe baza pune evenimentelor imediat de dinaintea cresterii de temperatura D. in febra
pielea poate fi rece ca urmare a vasoconstrictiei.E, In doze suficient de mari, antipireticele scad
temperatura (macar partial) chiar si In hiperpirexie

539. Uf.d.fd. socul termic s.c.f.cae. uscata, se pot A. Intr-o ambianta disipa maxim 600 kcal/ h
prin B. sudoratie, necesitand productia a 1 L de transpiratie; C. proces facilitat intr-un mediu cu
umiditate crescuta: D. ca urmare efortul intr-un mediu cu temperatura si umiditate crescute E.
favorizeaza socul termic.

540. C.d.u. NU face parte dintre categoriile de persoane cele mai expuse la soc termic: A.
varstnice B, imobilizate la pat. C, care sunt imbracate gros; care iau medicamente anti-
colinergice, antiparkinsoniene sau diuretice E. care stau in incaperi prost ventilate, fara aer
conditionat:
541. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic, 2. hipertermia indusa de medicamentel droguri
3. sindromul serotoninergic si urmatoarele trasaturi a. se deosebeste de sindroniul malign
neuroleptic prin manifestari precum diareea, tremuraturile si miocioniile: b. apare cel mai
adesea dupa medicamente psihotrope sau droguri c. se produce intr-un mediu cald; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2,
c-1

542. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic. 2. sindromul neuroleptic malign; 3. hipertermia
maligna; si urmatoarele trasaturi: a. apare la persoanele care au o anumita anomalie mostenita,
rara, a reliculului sarcoplasmic din muschii scheletici; b. este provocava de medicamente
neuroleptice; un mediu cu temperatura si umiditate crescute; care sunt asocierile corecte:A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2 b-1 c-3 D. a 2, b 3, c-1 E, a 3, b-2, c-1;

543. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. hipertermia maligna 2. sindromul neuroleptic malign; 3.
termic; si urmatoarele trasaturi: a. favorizatlla de anticolinergice nclusiv antihistaminice
antiparkinsoniene, diuretice, fenotiazine intracelular dupa administrarea de anestezice
inhalatoare (halotan etc.) sau succinilcolina; c. manifestari extrapiramidale (printre care, redoare
musculara in Teava de plumb"), tulburarea reglarii vegetative; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1i- D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1 544. F.d.u. cauze
ale hipertermiei 1. soc termic; 2. sindromul neuroleptic malign; 3. hipertermia maligna; si
urmatoarele trasaturi: a. apare de obicei la persoane foarte tinere sau varstnice: b. este
provocat/a de oprirea medicamentelor dopaminergice; c. cresterea temperaturii (in cateva
minute) prin contractie musculara s care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3; D., a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

545. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic; 2. sindromul neuroleptic malign; 3, hipertermia
maligna; urmatoarele trasaturi: a. redoare musculara, cresterea metabolismului muscular, b.
apare mai ales in timpul valurilor de caldura; c. cresterea generarii de caldura si scaderea
disiparii de caldura prin inhibarea receptorilor centrali dopaminergici din hipotalamus; care sunt
asocierile corecte:A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3 b-1 c-2 E. a-3, b-2, c-
1;

546. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic; 2. sindromul serotoninergic. 3, hipertermia
maligna; si urmatoarele trasaturi: a. se poate produce chiar si la persoane sanatoase d
transpiratia este blocata; b. provocat/a de inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei. IMAO si de
alte medicamente serotoninergice (precum antidepresivele triciclice): c.cresterea
metabolismului muscular, cu acidoza instabilitate cardiovasculara care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1 547. F.d.u.
cauze ale hipertermiei: 1. soc termic; 2. sindromul serotoninergic; 3. hipertermia maligna;
urmatoarele trasaturi: a. se aseamana prin multe trasaturi (inclusiv hipertermia) cu sindromul
malign neuroleptic b. acidoza sisau instabilitatea cardiovasculara duc adesea la deces, c.
blocarea transpiratiei prin deshidratare sau prin medicamente cu efect (advers) anticolinergic
(de exemplu, antihistaminice); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3. C, a
2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1
548. F.d.u. tulburari de temperatura induse de medicamentel droguri 1. soc termic. 2.
hipertermia indusa de medicamentel droguri. 3. sindromul neuroleptic malign; si urmatoarele
(categori de) medicamentel droguri. a. droguri: feniciclidina. dietila- mida acidului sergic (LSD)
metilenedioximetamfetamina (necstasy"), cocaina,b, oprirea medicamentelor dopaminergice; c,
cel mai adesea medicamente psihotrope sau droguri, dar si alte medicamente (salicilati, litiu,
anticolinergice, simpatomimetice) d, medicamente care blocheaza transpiratia prin efect
(advers) anticolinergic (de exemplu, antihistaminice); care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c
2, d-3; B. a 2, b-2, c-3, d-1; C. a 2. b-3. c-1, d-2; D. a-2, b-3, c 2, d-1 E. a 3, b-2, c-1, d-2

549. F.d.u. tulburari de temperatura induse de medicamentel 1. sindromul serotoninergic; 2.

hipertermia indusa de medicamentel droguri. 3. sindromul neuroleptic malign: si urmatoarele
(categorii de) medicamentel droguri: a. inhibitori de monoamin-oxidaza (IMAO), antidepresive
triciclice si amfetamine; b. medicamente neuroleptice [fenotiazine, butirofenone (haloperidol,
bromperidol) loxapina, dibenzodiazepine triciclice, prokinetice dopaminergice (metociopramid,
domperidon). tiotixen, molindonaj c. inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, IMAO si alte
medicament serotoninergice (precum antidepresivele triciclice) care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-3, c-2; B. a-22. b-1, c-3: c. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

550. R.I. cauzele hipertermiei f.d.u. 1. endocrinopati care cresc termogeneza 2. leziuni ale SNC;
si urmatoarele stari patologice: a. hemoragie cerebrala b. leziune hipotalamica d. stare
epilepticai e, tireotoxicaza care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1. b-2, c-1,
d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1D, a-2, b-1, c 2, d-2, e-1 E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;

551. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza febrei: a. pirogenii ajung in circulatia sistemica
b. eliberarea de adenozin-5 monofosfat ciclic (AMPc c, activarea receptorului EP-3 pentru
PGE2 de pe celulele gliale: d. pirogenii interactioneaza cu receptori de pe endoteliul capilarelor
care inconjoara centrii de reglare hipotalamici: e, eliberarea de prostaglandina E2 (PGE2) de pe
versantul cerebral al endoteliuiui hipotalamic; care. este inlantuirea temporalal cauzala corecta:
A.a-d-e-c-b

552. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza febrei: a. AMPc activeaza terminatiile neuronale
din centrul termoregiator, b. febra C. eliberarea de adenozin-5'- monofosfat ciclic (AMPc); d.
conservarea caldurii si productia de caldura; e. ridicarea nivelului de referinta pentru termostatul
hipotalamic care este inlantuirea temporalal cauzala corecta: C. c-a-e-d-b

553. R factori implicati in patogeneza febrei. u.a.s.c.ge. A. pirogenii (exogeni si endogeni) nu

trec din sange in creier. B. la producerea febrei participa retele de capilare dilatate care fac
parte din organul vascular al i terminale; C. in timpul febrei, nivelurile PGE2 sunt scazute in
hipotalamus si in ventriculul trei, D. absenta genelor celorlalti trei receptori pentru PGE2 (decat
nu altereaza mecanismul febrei E. PGE2 nu este neurotransmita tor, ci actioneaza prin
intermediul AMPc :

554. R.I. factori implicati In patogeneza febrei, u.a.s.c.cae. A. pirogeni nteracioneaza receptori
de pe endoteliul capilarelor care in centri de reglare hipotalamici: B, receptori de tip Toll sunt
identici cu receptorii pe care actioneaza citokinele; C. organul vascular al laminei terminale este
implicat in produ- cerea febrei, dar si in reglarea osmolaritatii sangelui; D. PGE2 atinge
concentraliile maxime in proximitatea capilarelor care inconjoara centrii termo- reglatori
hipotalamici; E. daca gena pentru receptorul EP-3 lipseste, pirogenii declanseaza febra
necontrolata F. AMPc ridica direct sau indirect nivelul de referinta pentru termostatul hipotalamic

555. R. factori implicati in patogeneza febrei, u.a.s.c.g.e.: A. pirogenii exogen produs microbieni)
actioneaza pe receptori de tip Toll; B. distrugerea organelor vasculare circumventriculare
determina cresteri incontrolabile ale febrei C. dintre cei patru receptori pentru PGE2 EP-3 este
implicat in producerea febrei: D. AMPC are rol de neurotrans- mitator; E. AMPc poate actiona si
indirect, determinand eliberarea altor neurotransmitatorii 556. R. febrei patogeneza u.a.S.C.C.e
A. pirogenii sunt substante care produc febra B. endotaxina inhiba eliberarea de C. toxinele
streptococilor din grupele A si B sunt numite Super antigene, D. factorul de necroza tumorala
(FNT) si interferonul (IFN) a sunt citokine pirogene; E. producia de citokine in SNC este
stimulata de diverse evenimente generatoare de nflamatie

557. R. patogeneza febrei A. pirogenii exogeni sunt produsi bacterieni, toxine bacteriene sau
microorganisme intregi; B. endotoxina provoaca leucocitoza; C, superantigenele sunt toxine
bacteriene care inhiba activarea celulelor T D. leucocitoza cu neutrofilie din infecti este produsa
de IL 1 si IL-6 E. printre citokinele produse in SNC se afla IL-1, FNT,

558. R. patogeneza febrei u.a.S.c.c.e A. toate bacteriile gram-negative produc endotoxina

(lipopolizaharida). B. endotoxina provoaca stare. generala alterata C. Staphylococcus aureus
produce toxina responsabila de sindromul de soc toxic; D. citokinele pirogene ajunse in
circulatia inhiba sinteza de PGE n tesuturile periferice; E. infectiile ale induce productia de
citokine in

559. R.l. patogeneza febre A. endotoxina este foarte pirogena. bacteriile gram pozitive produc
pirogenii C. pirogen endogen sunt cito- kinele pirogene; D.artralgiile care adesea insotesc febra
sunt provocate de miozita si artrita infectioasa E. hemoragiile cerebrale pot induce productia de
citokine in SNC

560. R. patogeneza febrei u.a.S.C.Geu: A. endotoxina provoaca febra B. febra poate fi

provocata de enterotoxine din Staphylococcus aureus C. IL-1 si IL-6 sunt citokine pirogene. D.
traumatismele cerebrale suprima productia de citokine in SNC; E. celulele din SNC care produc
citokine sunt microgliile si posibil neuronii

561. R.I. citokine, u.a.s.c.c.e. A. citokinele sunt proteine gigante care regleaza procesele imune,
inflamatoare si hematopoetice B. monocitele/ macrofagele celulele endoteliale sunt doar doua
dintre multele tipuri de celule care produc citokine; C. sinteza si eliberarea citokinelor
(generatoare de febra) poate fi stimulata de procese infectioase sau nelnfectioase: D. virusurile
si produsii bacterieni si fungici sunt factori infectiosi care stimuleaza sinteza si eliberarea de
citokine; E. diverse procese neinfectioase cresc eliberarea de IL-1. FNT, IL-6
562. C.d.u. NU face parte dintre procesele neinfectioase Care cresc productia de citokine: A.
procese inflamatoare (care elibereaza mediatori ai infiamatie): B. viroze C. traumatisme; D.
necroza tisulara; E. reacti imune (complexe antigen-anticorp)

563. Uf.d.fd. patogeneza febrei: A. o parte din PGE2 produsa in periferie (sub: B. actiunea
citokinelor pirogene ajunse in circulatia sistemica); C. eludeaza probabil mecanismele de
distrugere din plamani; D. si ajunge in hipotalamus prin carotida interna: E. find principalul
contribuitor la producere febrei.

564. U fd.fd. patogeneza febrei s.cfgae. Citokinele produse in SNC; B. pot ridica nivelul de
referinta C. doar prin intermediul organelor circumventriculare. D. explicand hiperpirexia; E. din
hemoragiile traumatismele sau infectiile SNC.

565. Uf.d.fd. patogeneza febrei s.cf.ce necesara pentru a provoca: B. febra este cu cateva
ordine de marime mai mica; C. daca citokinele sunt injectate direct in creier. D. sau circulatia
sistemica.

566. Categori de pacient predispusi la febrilitate desi au o infectie s.u.c e. A. nou nascuti B.
varstnici C. pacienti insuficienta hepatica cronica; D. pacienti cu insuficienta renala Cronica; E
pacientii care iau neuroleptice

567. RI. evaluarea pacientului cu febra sau hipertermie u.a.S-C-Cae. A. in cadrul istoricului
trebuie stabilita cronologia evenimentelor care au precedat febra B. monitorizarea febrei trebuie
facuta folosind de fiecare data aceeasi modalitate de masurare a temperaturii. C determinarea
citokinelor circulante la pacientii cu febra are o mare utilitate d.nivelurile sanguine ale citokinelor
pinogene se coreleaza strans cu febra E. indicatorii inflamatori sunt utili mai ales pentru
detectarea unei boli oculte

568. R.I. evaluarea pacientului cu febra sau hipertermie, u.a.s.c.c.e. A. pacientul trebuie
interogat cu privire la expunerea la alte persoane infectate sau la vectori de boala B,
neutropenia exclude o infectie C. nivelurile sanguine ale citoki- nelor pirogene sunt adesea sub
imita de detectare D. la pacientii subfebrili, valoarea Cea mai mare are determina proteine rea
reactive a VSH: E. granulatiile toxice si corpii Dohle sunt sugestive pentru o infectie bacteriana.

569. U.f.d.f.d investigatiile paraclinice in afectiunile febrile s.c.fc.e. A. Formula leucocitara

trebuie; B. efectuata manual sau cu un instrument capabil sa identifice: C. ieucocitele
nesegmentate (tinere), granulatile: D. toxice si corpil Dohle: E. care infirma o infectie bacteriana

570. R.. sistematizarea tiparelor de febra in functie de periodicitate, f.d.u. variante: 1. febra
zilnica; 2. intervale febrile de una sau mai multe zile alternand cu intervale afebrile si
urmatoarele tipare de febra: b, febra in cocoasa".c. febra ondulanta d. febra remitenta; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1. b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; E. a-2, b-1. c-2.
d-1:

571. R.l. sistematizarea tiparelor de febra in functie de periodicitate, f.d.u. variante: febra zilnica:
2. intervale febrile de una sau mai multe zile alternand cu intervale afebrile; si urmatoarele
tipare de febra: a. febra intermitenta; b. febra inversa; c. febra recurenta; d. febra continua; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a 1, b-2, c-2, d-1; C, a 2, b-1, c-1, d-2: D. a-2, b-
1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1

572. R.I sistematizarea tiparelor de febra zilnica, f.d.u. variante: 1. se refera la tiparul circadian
al febrei si la amplitudinea oscilatiilor febrile; 2. se refera la tiparul circadian al febre 3. se refera
la amplitudinea oscilatiilor febrile. si urmatoarele tipare de febra. a. febra inversa; b. febra
remitenta; c. febra hectica; d. febra continua: care sunt asocie corecte: rile A. a-1, b-3, c-2, d-3
B. a 2. b-1, c 3, d-3; D. a-3, b-1, c-2, d-3. E. a-3, b-3, c-1, d-2;

573. R.I. caracteristicile diverselor tipare de febra, f.d. 2.febra neregulata 3. febra remitenta; 4.
febra inversa si urmatoarele caracteristici: a. oscilatii relativ mari (>1°C, dar de obicei <2C),
febra este mai mare seara decat dimineata; b. mai mare dimineata decat Seara c. doua sau mai
multe episoade febrile d. febra nu urmeaza un tipar anume (este nesistematizata)care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B. a 3. b-1, c-2, d-4 C. a-3, b4, c-1. d-2, D. a-3. b-4, c-2,
d-1: E. a-4. b-3, c-1, d-2,

574. R.I. caracteristicile diverselor tipare de febra, f.d.: 1. febra intermitenta neregulata; 2. febra
continua; 3. febra hectica: urmatoarele caracteristici a. oscilaji foarte mari 2-3 C, uneori chiar
pana la 5 C); b. variatii mari, perioadele febrile cu durata de una sau mai multe zile alterneaza
cu perioade afebrile de durate variabile c. oscilatii mici(<1°C). care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2; C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1: 575. R.I.
caracteristicile diverselor tipare de febra, f.d.: 1. febra intermitenta sistematizata 2. febra
ondulanta 3. febra sin cocoasa si urmatoarele caracteristici a. variati mari, perioadele febrile
alterneaza cu perioade afebrile de durata constanta: b. dupa ascensiunea initiala urmeaza o
perioada de afebrilitate, apoi reaparitia febrei: c. perioadele febrile alterneaza cu perioade
afebrile care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c 3: D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, c-1; B.a-1;b-
3;c-2

576. R.L conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, fd.: 1.
febra “in cocoasa"; 2. febra hectica; 3. febra ondulanta Pel-Ebstein; 4. febra remitenta. si
urmatoarele conditii patologice a. bronhopneumonie. c. tuberculoza cavitara d. boala Hodgkin;
Care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-4, c-3, d 2: B. a-3, b-2, c-1. d-4;C. a-3, b-4, c 2, d-1; D. a
4. b-1, c 2, d-3; E. a 4. b-3, c-1, d-2;

577. R.I. conditiile patologice asociate In mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1.
febra in cocoasa 2. febra intermitenta neregulata; 3. febra ondulanta; si urmatoarele conditii
patologice: b. leptospiroze; c. angiocolita; care sunt asocierile corecte: A a-1. b-3, c-2 B. a-2, b-
1. c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3 b-1 c-2 E. a-3, b-2, c-1;

578, R.I. conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1.
febra nin cocoasa 2. febra intermitenta neregulata: 3. febra ondulanta si urmatoarele conditii
patologice: a. endocardita bacteriana b, viroza C. cancer de diverse tipuri, care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C, a 2, b 3. c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
579, R. conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d. 1. febra
continua, 2. febra intermitenta neregulata; 3. febra recurenta: si urmatoarele conditi patologice:
a. erizipei b. infectii biliare; c. borelioze; care sunt asocierile corecte: A. a-1.b-2, c-3 B. a-1 b-3,
c-2. C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1

580. R. conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1.
febra continua; 2. febra intermitenta neregulata; 3. febra remitenta, hectica sau neregulata; si
urmatoarele conditii patologice: a. pielonefrita; b. tifoida; c. stari septicel septicemi care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1. b-3, c 2: C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1: E. a-3, b-1,
c-2; patologice

581. R.I. conditiile asociate in mod caracteristic diverse tipare de febra, fd. 1. febra continua 2.
febra intermitenta sistematizata 3. febra remitenta: si conditii patologice: a. malarie: c.
pneumonie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1 D. a-
3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

582. R conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1. febra
continua: 2. febra inyersa; .3. febra remitenta: si urma&tnarele conditii patologice: caviara b.
supurati c. tifos exantematic: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, c 2 D a 2,
b-3, c-1 E. a-3, b-1, C-2;

583. Centrul termoreglarii se afla in A. hipotatamusul anterior; B.hipotalamusul posterior; C.,

frontal; D. lobul temporal; E. lobul occipital.

584. Despre etiologia febrei este falsa A febra nu apare in infectile localizate B. febra apare in
infectiile generalizate, C. febra poate insoti neoplaziile; D. febra apare in bolile neurologice care
E. febra poate insoti bolile auto- immune:

585. Despre febra “in dromader" este falsa:A este o varianta de febra recurenta B. prezinta 2
episoade febrile separate de afebrilitate; C. apare de obicei in virozele respiratorii D. prezinta 2
episoade febrile, primul cu valori mai mari; E. prezinta 2 episoade febrile, al doilea cu valori mai
mari

586. Despre febra intermitenta u.a.S.c.cae. A. este un tip de febra cu variatii mari in care
perioadele febrile Sun intrerupte de perioade afebrile B. este un tip de febra in care valorile
minime ajung in domeniul normalului: C. are ca varianta febra hectica; D. este un tip de febra cu
variatii mari in care valorile minime raman in domeniul febrei E. poate fi sistematizata sau
nesistematizata:

587. Despre febra Pel-Ebstein este falsa A. este un tip de febra ondulanta; B. apare in boala
Hodgkin; C. prezinta perioade febrile pre- lungite (3-10 zile) separate prin perioade de
afebrilitate (3-10 zile); D. este un tip de febra neregulata; E. perioadele febrile au ascensiune
scadere progresive:

588. Despre frison ua.s.c.cae. A. este perceput ca o senzatie de frig intens; B. apare. in
perioada de efervescenta a starii febrile C. se manifesta sub forma contractiilor musculare
ntense Continue D. este insotit de vasoconstrictie cutanata si paloare; E. are ca efect cresterea
temperaturi

589. Despre hipotermie ca semn de infectie severa este falsa: A. poate apare la nou-nascuti; B.
poate apare la cei tratati cronic cu glucocorticoizi, C. poate apare insuficienta renala; D. poate
apare la cei cu insuficienta hepatica; E, apare intotdeauna la pacientul imunocompetent

590. Din punct de vedere al manifestarilor neuropsihice sindromul febril poate include, C.e A.
cresterea pragului convulsiv la pacientul epileptic; B. insomnie C. intabilitate D. delir; E.
halucinatii

591. Dintre efectele pozitive ale febrei poate face parte: A, Scaderea virulente unor bacterii: B.
cresterea consumului de oxigen C. cresterea necesarului caloric; catabolismului D. accelerarea
muscular E. cresterea riscului convulsiv:

592. Printre efectele negative ale febrei se afla u Cue. A. cresterea consumului de oxigen si a
necesitatilor calorice: catabolismului B. cresterea muscular C. scaderea acuitatii psihice; D.
cresterea riscului convulsivi E. inhibarea prolifera unor bacteri;

593. Febra continua defineste: A cresterea persistenta a temperaturii cu variat zilnice 1 C. fara a
se ajunge insa la valori normale B. cresterea persistenta a tempe raturii cu variatii zilnice 1 C,
ajungandu-se la valori normale; C. cresterea persistenta a temperaturii cu variatii zilnice ce nu
depasesc 1 C D. febra cu curba nesistematizabila; E. febra care persista mai mult de 2
saptaman

594. Febra de resorbtie poate aparea in u. situatii, c,e. A. afectiuni tisulare necrotice B. infarctul
miocardic; C. infarctul pulmonar, D. hematoame extinse E, fenomene de idiosincrazie

595. Febra hectica este o varianta de febra A. sustinuta; B. remitenta C. intermitenta D.

ondulanta; E. neregulata;

596. Febra remitenta defineste: A. febra in care varia e zilnice sunt 1 C. valorile minime
atingand valori normale B. febra in care variatiile zilnice sunt 1 c, valorile minime ramanand in
domeniul febrel; C. febra In care variatiile zilnice sunt 1 C. valorile minime ramanand in
domeniul febrei. D. febra sustinuta "in platou"; E. febra in care exista variatii mari intrerupte de
perioade afebrile de 1-2 zile;

597. Febra reprezinta cresterea temperaturii corporale peste: A, 37 C axilar . B. 37 c central; C.

37.5 C axilar : D. 37,5 c central; E. 38 C axilar

598. Febra reprezinta cresterea temperaturii corporale: A. necontrolata de hipotalamus B,

consecutiva unei modificari la nivelul hipotalamusului; C. peste 37 Caxilar, D. peste 37.5
Caxilar; E. peste 37,5 C central;

599. Hipertermia : A. defineste situatia in Care cresterea temperaturii corporale este

consecutiva unei modificari nivelul hipotalamusului anterior; B. defineste situatia in care
cresterea temperaturii corporale este consecutiva unei modificari la nivelul hipotalamusului
posterior. C. defineste situatia in care cresterea temperaturii corporale nu mai este controlata de
hipotalamusi D. este o notiune sinonima cu febra E. reprezinta o crestere a temperaturii
corporale intre 37 C si 38 C
600. Neutrofilia in formula leucoitara apare de obicei in: A infecti bacteriene; B. infectii virale; C.
boli infiltrative ale duvei osoase D. reactii de hipersensibilitate E. infectii cu metazoare; 601.
Pirogenii endogeni actioneaza la nivelul centrului termoreglarii predominant prin intermediul A.
PG B. IL 1 C. IL 6 D. interferonul E. FNT-a

602. Care dintre urmatorii nu este Un pirogen endogenA PG: B, IL1,6: C. FNT-a D. toxine ale
microorganismelor; E. interferonul

603. Care dintre urmatorii nu este un pirogen exogen: A. microorganisme: B. toxine bacteriene;
C. anumite medicamente: D. anumite substante chimice; E. prostaglandinele: 604. Reactantil de
faza acuta ai inflamatiei care cresc in febra sunt urmatorii, cae. A. proteina C reactiva; B.
fibrinogenul; C. VSH-ul D a2-globulinele; E. monocitele

605. Temperatura corporala normala: A. este constanta pe 24 de ore; B. are o variatie diurna cu
valori maxime dimineata (orele 03-06);.C are o variatie diurna cu valori maxime seara (orele 18-
21) D. este de circa 37 C central E. este de circa 37,5 C axilar;

606. Transpiratia: A. apare in perioada de invazie a starii febrile B apare in perioada de

efervescenta a starii febrile; C. reprezinta un mecanism de scadere a temmolizei D. reprezinta
un mecanism de crestere a termogenezei, E. nu este o manifestare a sindromului febril

607. Ambliopia reprezinta: A. pierderea in timp a acuitatii vizuale a globului ocular strabic prin
suprimarea la nivel cortical a imaginii formate de catre acesta. la copiii cu strabism; B. pierderea
in timp a acuitatii vizuale a giobului ocular strabic, prin suprimarea la nivel cortical a imaginii
formate de catre acesta, la adultii cu strabism; C. pierderea in timp a acuitatii vizuale a globului
ocular sanatos, prin suprimarea la nivel cortical a imaginii formate de catre acesta, la copiii cu
strabism;D. pierderea In timp a acuitatii vizuale a globului ocular sanatos, prin suprimarea la
nivel cortical a imaginii formate de catre acesta. la adulti cu strabism; e E. scadere acuitatii
vizuale bilateral, la pacientii cu strabism;

608. Cataracta poate da u. manifestari clinice, cae. A. vedere in nuante de galben. cu

estomparea celorlalte culori; B. scaderea vederii pe timp de noapte t C. vedere "incetosata". D.
necesitatea cresterii iluminarii E. durere oculara intensa prin cresterea presiunii intraoculare;

609. Cea mai frecventa cauza a otitei externe este infectia: A. cu pneumococ. B. cu stafilococ
auriu; C. cu Pseudomonas Aeruginosa D. micotica a Canalului auditiv extern E. cu herpes
simplex;

610. Cea mai frecventa cauza de anosmie este A. abuzul de cocaina; B. traumatismele nazale,
cu fracturarea piramidei nazale; C. rinita vasomotorie: D polipoza nazala;
611. Cea mai frecventa cauza de orbire secundara afectarii corneei este data de cheratita: A cu
pneumococ: B. cu virus herpes simplex; C. Fungica D. cu Pseudomonas Aeruginosa; E.
gonococica

612. Chemozisul A.semnifica edem palpebral. B. semnifica hiperemie sclerala C. Semnifica

edem conjunctival D reprezinta o zona de dehiscenta la nivelul sclerei E. reprezinta inflamatia
corneei datorata unei infectii, abraziuni sau substante chimice

613. Chemozisul reprezinta A. ingrosare triunghiulara a conjunctivei bulbare, care se extinde pe

suprafata corneei excesiva datorata B. lacrimare obstructiei canalului lacrimal; c edem
conjunctival; D. edem periorbital; corneeana E, inflamatie secundara unei abraziuni.

614. Clinic, in glaucomul cu unghi inchis pot aparea, cue. cefalee B mioza intensa C. varsaturi
D. durere intensa oculara: E. cornee cu aspect fumuriu"

615. Clinic, in otita extema domina A. febra B. otoreea; C. disfonia D. otalgia E. edemul
pavilionului;

616. Coloboma reprezinta: A. lipsa de substanta la nivelul irisului survenita posttraumatic; B.

lipsa de substanta la nivelul corneei survenita posttraumatic; C. anomalie dobandita a formei
corneei (aspect de con); D. opacifierea cristalinului. E. lipsa congenitala de substanta la nivelul
irisului

617. Despre leucoplakie este adevarat ca A. poate aparea la barbati cu varsta 40 an

consumatori de alcool B. apare numai la pacienti infectati HIV: C. este o eziune benigna, de
culoare alb sidefie, cu localizare la nivelul limbii D. este un placard eritematos, cu papuie ce
sangereaza usor la atingare E. determina distonie

618. Despre scieromalacia perforans este adevarat ca A. reprezinta o infectie a comeei care
apare la pacienti cu diabet zaharat; B. reprezinta o infectie sclerala grava ce apare in
sclerodermie; C. este intens dureroasa si este nsosita de fotofobie. D apare in poliartrita
reumatoida E. apare cel mai frecvent la barbati infectati HIV;

619. Despre torus-ul palatin este adevarat ca A. apare la nivelul palatului moale. la aproximativ
20% din populatie: B. determina sialoree: C. are risc crescut de malignizare; D. este o
excrescenta lobulata a osului palatin; E. apare la pacientii infectati HIV;

620. Despre xantelasme este adevarat ca:A. reprezinta depuneri cutanate de cupru B. au
culoare bruna, nu sunt bine circumscrise; C. se pot asocia cu dislipidemie; D. apar cel mai
frecvent la nivelul aripilor nazale: E. apar la nivelul mucoasei bucale si sunt glande sebacee
ectopice;

621. Despre xerostomie este adevarat ca A. apare in urma hipersecretiei glandelor salivare: B.
apare datorita igienei orale deficitare C. predispune la aparitia cand dozei orale si a cariilor
dentare: D. predispune la aparitia leukoplakiei; E. se asociaza cu macroglosie;
622. Dintii Hutchinson A. sunt incisivi ce prezinta eroziuni determinate de refluxul de suc gastric.
B. sunt dinti ce prezinta incizuri sau abraziun provocate de traumatisme repetate C. apar in
sarcoidoza; D. apar in sifilisul secundar E. apar in sifilisul congenital;

623. Durerea la presiunea aplicata pe tragus sau la tractionarea pavilionului apare in A. otita
medie purulenta; B. otita externa: C. otita medie seroasa D. otoscleroza; E. prezenta tofilor
gutosi;

624. Entropion-ul reprezinta A. imposibilitatea inchideri complete a pleoapelor; B. intoarcerea

margin pleoapei afectate catre exterior; C. intoarcerea marginii pieoapei afectate catre interior;
D. protruzia unui glob ocular; E. pierderea de substanta la nivelul corneei;

625. Epiphora reprezinta A. secretie oculara purulenta; B, lacrimare excesiva. C. prezenta

sangelui In camera anterioara a globului ocular D. hemoragie in corpul vitros; E. inflamatia
sclerei:

626. Epiphora reprezinta: A. protruzia unui glob ocular; B. inflamatia cronica a margin unei
pleoape; c. intoarcerea marginii pleoapei expunerea exterior conjunctivei D. lacrimarea excesiva
ce apare in obstructii ale canalului lacrimal E. placa usor elevata, galbena. bine circumscrisa,
situata la nivelul nazale a pleoapei; apare in dislipidemii

627. Esotropia reprezinta: A. devierea temporala a unui glob B. devierea supero-extema a unui
glob ocular. C. devierea infero-externa a unui lob ocular: D devierea nazala a unui globo ocular:
E. devierea supero-interna a unui glob ocular.

628. Gustul este detectat la nivelul limbii dupa cum urmeaza: A. sarat la nivelul varfului limbii;
B., dulce la nivelul marginilor limbii, C. dulce si amar la baza limbii. D. amar si acru la baza limbii
E. amar si sarat la baza limbii

629. Halitoza: A. este un miros neplacut al respiratiei, determinat cel mai frecvent de o igiena
precara a cavitatii bucale; B. este minos neplacut al respiratiei, determina cel mai frecvent de o
afectiune nazala: C. este un miros neplacut al respiratiei, determinat cel mai frecvent de o
afectiune pulmonara cronica D. este un miros neplacut al respiratiei, care apare cel mai frecvent
in diabet E. este un miros neplacut al respiratie care apare cel mai frecvent in uremie;

630. Hemianopsia bitemporala are in: A leziuni ale chiasmei optice; B. leziuni ale nervului optic;
C. leziuni ale radiatiilor optice; D. leziuni ale cortexului occipital E. glaucom

631. Hemianopsia bitemporala A. reprezinta pierderea acuitati a globilor oculari in vizuale

cadranele temporale ale campului vizuati B. reprezinta pierderea acuitatii vizuale la nivelul
jumatatilor temporale ale campului vizual, prin lezarea fibrelor temporale bilateral C. reprezinta
pierderea acuitatii vizuale la nivelul jumatatilor temporale ale campului vizual prin lezarea
fibrelor nazale, bilateral D. reprezinta pierderea acuita vizuale nivelu umatatilor temporale ale
campului vizual prin lezarea radiatiilor optice E. reprezinta pierderea acuitatii vizuale nivelul
jumatatilor temporale ale campului vizual, prin lezarea posttraumatica a
632. Hemianopsia bitemporala poate fi semn de: A. dezlipire de retina; B. leziune unilaterala de
tract optic C. leziune a chiasmei optice (de exemplu tumora hipofizara D. leziuni ale radiatiilor
optice: E. leziuni ale cortexului occipital (aria de proiectie optica);

633. Hipopion-ul reprezinta: A. un inel corneean de culoare gri verde ce apare in boala Wilson.
B. prezenta sangelui in camera anterioara a globului ocular, C. prezenta unui corp strain intra-
ocular, D. prezenta puroiului in camera anterioara a globului ocular: E. constrictie pupilara
bilaterala

634. in boala Basedow pot aparea, A. exoftaimie; B. cresterea de volum a tiroidei: C. tegumente
reci, aspre: D. tegumente calde, umede; E. intoleranta la cald

635. In hipotiroidism NU apare: A. bradilalie: B. crestere ponderala; C. tremor al mainilor.

bradicardie E. constipatie;

636. Inelul Kayser-Fleischer: A. are culoare albastra si apare in boala Wilson B. apare la nivelu
are Sulu culoare verde si semnifica intoxi- catie acuta cu fier, c. se gaseste la nivelul irisulu are
culoare verde galbuie si apare in hemocromatoza: D. se gaseste la periferia corneei, are
culoare verde-galbuie si apare in hemocromatoza; E. se gaseste la periferia corneei, are
culoare verde galbuie si apare in boala Wilson

637. Inelul Kayser-Fleischer: A. apare prin depunere de fier in membrana Descemet B. apare la
persoane varstnice, la periferia corneei si are aspect argintiu C. semnifica prezenta unei
dislipidemii; D, apare prin depunere de cupru la nivelul corneei E. apare in boala Wilson, prin
depunere de cupru a nivelul irisului;

638. In cazul nodulilor tiroidieni. c.d.u. elemente ridica suspiciunea de malignitate A. nodul mobil
la palpare, consistenta dura. adenopatie bilaterala, disfagie B. nodul mobil la palpare,
consistenta moale, adenopatie unilaterala, disfagie; C. nodul imobia la palpare, consistenta
moale, adenopatie unilaterala, aerofagie; D. nodul imobil la palpare. consistenta dura
adenopatie unila terala, disfagie; E. nodul imobil la palpare, consistenta moaie, adenopatie
bilate rala, disfagie;

639. in otita acuta externa apar A. canal auditiv extern edematiat, durere la presiune exercitata
asupra tragusului, otoree, febra.B perforatia timpanului

C. canal auditiv extern normal, durere la presiunea exercitata asupra tragusului, febra, otoree,
timpan de aspect normal D. otalgie, otoree, febra, scaderea acuitati auditive prin perforatia
timpanului. E. durere la presiunea exercitata pe procesul mastoid. febra. perforatia marginala
timpanului, otoree.

640. La auscultatia tiroidei, se poate auzi un suflu Sincron cu sistola) in A. gusa endemica: B.
tiroidita Hashimoto C gusa din boala Basedow. D. prezenta unui chist tiroidian simplu, cu
diametrul de 3 cm; E. prezenta unui cancer tiroidian (nodul de 2,5 cm), cu adenopatie later
ocervicala asociata;
 641. La pacienti cu surditate de conducere unilaterala, testul Rinne va fi: A. negativ la nivelul
urechii sanatoase si pozitiv la nivelul urechii afectate: B. negativ la nivelul urechi sanatoase si
indiferent la nivelul celei afectate C. pozitiv la nivelul urechii si indiferent la nivelul celei afectate
D. indiferent la nivelul urechii sanatoase si pozitiv la nivelul celei afectate: E. pozitiv la nivelul
urechi sanatoase si negativ la nivelul celei afectatei

642. Leucoplakia A este o zona eritematoasa, nedureroasa cu papule care sangereaza usor la
atingere si are un potential ridicat de malignizare; B. este o zona alba, indurata, dureroasa care
apare la nivelul mbil gingiilor obrajilorl pacientii cu infecie candidozica orala C. este o hiperplazie
localizata a mucoasei orale, cu aspect de masa pseudotumo rala rosie. moale, care sangereaza
usor. apare in urma unui traumatism sau a unei iritati locale; D. este o leziune nodulara ulcerata
ce apare cel mai frecvent la nivelul fetelor laterale ate limbil E. este o placa alba, indurata.
nedureroasa, situata la nivelul obrajilorl limbiil gingiilor, cu potential de malignizare, care apare
la barbati 40 ani. fumatori, consumatori de etanol sau cu infectie HIV 643. Limba geografica: A.
este rosie, granulara, cu aspect de zmeura si este o leziune preneoplazica; B. este o limba cu
numeroase fisuri, ce apare la persoanele varstnice: C. este o limba cu depozite albe pe fata
dorsala, care apare la persoanele cu o igiena orala deficitara D, are aspect de harta prin
allernanta de zone depapilate cu zone normale si are risc de transformare neoplazica: E.are
aspect de harta prin alternanta de zone depapilate cu zone normale si este benigna

644. Limba zmeurie apare in: A. rinita alergica: B. boala Basedow: C. scarlatina D. herpangina
E. candidoza orala;

645, Limba zmeurie: A. apare caracteristic in candidoza orala B. apare caracteristic in infectia
HIV; c apare in scarlatina; D. apare la varstnicii cu o igiena precara a cavitatii bucale; E. apare
in rujeola;

646. Lizereul gingival: A. este o coloratie albastra cu dispunere liniara la nivelul gingiilor ce
apare in boala Addison B. apare in gingivita acuta necrozanta, in urma consumului de
metamfetamine C. apare posttraumatic D. apare in intoxicatia cu fier. E. apare in intoxicatia cu
plumb;

647. Localizarea cea mai frecventa a cancerului cavitatii bucale este la nivelul: A. buzelor: B.
palatului moale C. palatului dur; D. gingiilor; E. limbii;

648. Masurarea corecta a presiunii intraoculare se face: A. Cu manometrul B. cu tensiometrul

Schiotz; C. prin presarea globilor oculari: D. prin iluminarea laterala pupilei si aprecierea
grosiera a dimensiunilor camerei anterioare; E. chirurgical

649. Principala cauza a aparitiei cataractei este: A. diabetul zaharat: B. expunerea la radiatii C.
postmedicamentoasa (corticosteroizi) D. expunerea indelungata si neprotejata la soare; E
inaintarea in varsta:

650. Principala manifestare care apare in afectiunile nazale este: A. rinoreea apoasa; B.
epistaxisul. C. obstructia nazala; D. pruritul mucoasei nazale: E. stranutul
651. Principala manifestare in sinuzita este cel mai frecvent: A. rinoreea apoasa:B. tusea C.
durerea localizata de obicei in aria de proiectie a sinusului afectat, care se accentueaza la
aplecarea capului inainte; D. secretia nazala purulenta; E. febra

652. Principalele simptome din afectiunile oculare sunt, A. pierderea vederii. B. dismetria C.
diplopia D. lacrimarea E. durerea oculara;

653. Sindrom Claude-Bernard- A. apare prin stimularea ganglionului stelat si consta in triada:
mioza, ptoza palpebrala, exof- talmie B. apare prin stimularea ganglionului stelat si consta in
triada: midriaza, ptoza palpebrala, enoftalmie C. apare prin paralizia ganglionului stelat (invazie
tumorala de exemplu) si consta in triada: midriaza, ptoza palpebrala, exoftalmie D. apare prin
paralizia ganglionului stelat (invazie tumorala de exemplu) si consta in triada mioza, ptoza
palpebrala, enoftalmie E. apare prin paralizia ganglionului stelat (invazie tumorala de exemplu)
si consta in triada mioza, ptoza palpebrala, exoftalmie

654. Secretia nazala din rinita alergica este A. mucopurulenta asociata cu prurit al mucoasei
nazale; B. sangvinolenta (in alergia la acarieni); C. mucopurulenta, asociata cu febra, cefalee
frontala; D. apoasa, asociata cu stranut prurit al mucoasei nazale; E. apoasa in alergia la
graminee mucopurulenta in alergia la polenuri;

655. Semnul Pamberton pozitiv poate sugera: A. prezenta unui nodul tiroidia autonom B.
tiroidita Hashimoto la debut; C. cancer al istmului tiroidian D. persistenta canalului tireogios; E.
gusa intratoracica;

656. Sindromul Claude-Bernard-Horner se caracterizeaza prin:A. mioza, ptoza palpebrala,

exoftalmie; B. midriaza, latoftalmie, enoftalmie C. mioza, ptoza palpebrala, enoftalmie D.
midriaza, ptoza palpebrala enoftalmie E. inegalitate pupilara asociata cu exoftalmie bilateralai

657. Strabismul reprezinta: A. nealinierea globilor oculari, cu aparitia in timp a cecitatii bilaterale;
B. alinierea ncorecta a globilor oculari avand ca rezultat magini neclare formarea unei duble
diplopie C. nealinierea globilor oculari, cu aparitia la adulti a ambliopiei, D. nealinierea giobilor
oculari, cu aparitia unor miscari repetitive ale globilor oculari, rapide in directia privirii: E.
nealinierea globilor oculari, cu aparitia unor miscari repetitive ale globilor oculari, rapide in
directia opusa privirii.

658. Surditatea de conducere poate aparea, cu exceptia: A. datorita unui corp strain intra-
auricular,B. in urma tratamentului cu medicamente din clasa aminoglicozidelor, C. datorita
aparitiei otosclerozei, D. datorita unui dop de cerumen: E. secundara unei infectii otice (otita
medie):

659. Tinnitus-ul reprezinta A. un zgomot perceput de pacient in absenta unei stimulati auditive
externe B. o senzatie de rotire (ce apare in timp ce pacientul este in repaus); C. cefalee
puisatila, sincrona cu bataile cordului ce apare in unele tumori cerebrale sau mal formatii
vasculare cerebrale; D. scaderea acuitatii auditive prin expunerea de lunga durata la zgomot
intens; E. durere otica datorata unei afectiuni inflamatorii locale sau iradiata la distanta
660. U.f.d.f.d. dispneea s.c.f.c.e.: A. Respiratia este controlata prin mecanisme centrale si
periferice B. ventilatia care adecvat nevoilor metabolice C. din timpul activitatii fizice; D. si scad
ventilatia sub nevoile; E. metabolice in situatii cum ar fi anxietatea si frica.

661. R.LA felul in care un individ normal isi percepe respiratia, f.d.u. situati 1. in repaus; 2. in
timpul unui efort usor pana la moderat 3. in timpul si dupa un efort epuizant. si urmatoarele
caracteristici: a. stie ca senzajia neplacuta este adecvata pentru nivelul efortului trecatoare; b.
nu resimte nici un disconfort. c. poate deveni constient in mod neplacut de respiratie; d. poate
deveni constient de respiratie; e. nu este constient de actul respiratiei care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c 2, d-3, e-3; B. a 2, b-3, c 3, d-2, e-1; C. a-3, b-1, c-3, d-2, e-2; D. a 3. b-2,
c-3, d-2, e-1; E. a-3, b-3, c 2, d-1, e-2;

662. R.I. dispnee, u.a.s.c.c.e. A. dispneea este un simptom cardinal al bolilor cardiace si
respiratorii. B dispneea este adesea perceputa drept durere. atenta pentru a stabili in ce masura
descrierile mai obscure reprezinta cu adevarat dispnee; D. este foarte importanta evaluarea
simptomelor asociate dispneei: E. exista situatii in care respiratja pare laborioasa, dar nu apare
dispnee;

663. R.I. dispnee, u.a.s.c.c.e A. dispneea este definita drept constientizarea anormala, intr-un
mod neplacut, a respiratiei, B. spre deosebire de durere implica atat perceptia senzatii, cat si
reactia la acea perceptie C. este esentiala stabilirea circumstantelor in care apare dispneea; D.
hiperventilatia asociata cu acidaza metabolica este de regular insotita de dispnee; E. unii
pacienti cu respiratie aparent normala se pot plange de dispnee;

664. R. felul in care este resimtita dispneea de catre pacient, f.d.u. categorii: 1. senzatii
neplacute legate de respiratie pe care le pot resimti pacienti 2. expresii verbale folosite de
pacienti pentru a descrie senzatiile neplacute legate de respiratie, si urmatoarele descrieri: a.
strangere b. sufocare c. nu pot sa-mi umplu pieptul cu aer; d..nu primesc destul aer"; care sunt
asocierile corecte A a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c 2,
d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1:

665. R. felu in care este resimtita dispneea de catre pacient, f.d.u. categorii: 1. senzatii
neplacute legate de respiratie pe care le pot resimti pacientii; 2. expresii verbale folosite de
pacienti pentru a descrie senzatiile neplacute legate de respiratie si urmatoarele descrieri a..nu-
mi ajunge aerul b. oboseala in piept: c. apasare d..aerul nu-mi ajunge pana in plamani"; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C a-1, b-2, c-2, d-1 D, a 2, b-1,
c-1. d-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1;

666. R.I. dispnee, u a.s.c-ce. A. gradarea dispneei se bazeaza pe cantitatea de efort fizic a
produce necesar pentru senzatia de dispnee b. unele tipare de dispnee nu sunt legate de efortul
fizic; c. episoadele nocturne de dispnee paroxistica severa sunt caracteristice pentru TEP; D.
platipneea/ ortodezoxia este caracteristica pentru sindromul hepatorenal; E. una dintre
substantele vasodilatatoare implicate in producerea platipneei ar putea fi serotonina
667.Ufdfd platipnee scfce: A. platipneea/ortodezoxiadin; B. sindromul hepatopulmonar poate fi
explicate; C. prin perfuzarea unor spatii; D. aeriene in deficit fata de ventilatie; E. echivaland cu
suntarea intrapulmonara a sangelui

668. Cdu patologii nu poate explica episoadele dispneice bruste si neasteptate in repaus: A.
emboli pulmonare; B. pneumotorace spontan; C. hipercapnie secundara tinerii respiratiei; D.
anxietate; E. emfizem pulmonar

669. R.l. diversele aspect care trebuiesc avute in vedere in evaluarea/ cuantificarea severitatii
dispneei fdu afirmatii generale: 1. Este important ca medicul sa aiba o perceptive clara asupra
conditiei fizice generale a pacientului, asupra istoricului professional si asupra obiceiurilor
recreationale; 2. Trebuie luata in consideratie variatia individuala in perceptive si in tolerarea
suferintei; 3. La unii pacienti cu boala pulmonara sau cardiac capacitatea de a face effort poate
sa fie redusa din cauza altor boli; si urmatoarele exemple: a. la pacientii cu forme severe de
insuficienta vasculara periferica nu se poate constata aparitia dispneei la mers in ciuda unui
deficit grav al functiei pulmonare sau cardiac; b. pacientii stoici pot tolera o dispnee severa fara
sa s e planga in timp ce persoanele extravertite pot face mare caz de o dispnee usoara c.
aparitia dispneei dupa o de 3 km la un alergator antrenat poate semnifica o afectiune mult mai
grava decat un grad similar de dispnee ia o persoana sedentara dupa ce a alergat 50 de metri;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D, a 2, b-3, c-1; E.
a-3, b-2, c-1

670. R.I. diversele aspecte care trebuie avute in vedere in evaluareal cuantificarea severitati
dispneei, f.d.u. afirmatii generale: 1. la unii pacienti cu boala pulmonara sau cardiaca,
capacitatea de a face efort altor bol 2. trebuie luata in considerare variatia interindividuala in
perceptie si in tolerarea suferintei; 3. este important ca medicul sa aiba o perceptie clara asupra
conditiei fizice generale a pacientului, asupra istoricului profesional si asupra obiceiurilor
recreationale; urmatoarele exemple: a. la pacientii cu forme severe de poate constata aparitia
dispneei la mers in ciuda unui deficit grav al funciei pulmonare sau cardiace b. unii pacienii cu
boala severa se pot plange do de dispnee usoara, iar altii cu boala usoara pot resimti dispnee
mai severa; c, o femeie de la tara s-a prezentat la medic pentru dispnee dupa 30 de minute de
sapat in gradina, in timp ce medicul si-a dat seama pe el nu ar tine puterile sa sape nici 10
minute care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1,
c-2 E. a-3, b 2, c-1

671. R.I. dependenta de pozitie a dispneei, f.d.u. categorii: 1. ortopneei 2. platipneel

ontodezoxie; 3. trepopnee. si urmatoarele caracteristici a. poate sa apara si la unii pacient cu
astm si cu obstructie cronica a cailor respiratorii: b. reprezinta dispneea care se accentueaza in
decubit lateral: c. apare in sindromul hepatopulmonar sau in comunicarea interatriala: d.
reprezinta dispneea care se accentueaza in decubit dorsal e. poate fi produsa de fistule arte rio-
venoase intrapulmonare microscopice deschise cat urmare a scaderii epurarii hepatice a
substantelor vasodilatatoare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d 2, e-3; B. a-1. b-2,
c-3, d-1, e-2 C. a-1. b-3, C-2, d-1, e-2; D. a-1, b-3. c-2, d-2, e-1 E. a 2, b-1, c 2, d-1, e-3:
672. R.I. dependenta de pozitie a dispneei, f.d.u. categorii: 1. ortopnee; 2. platipneel
ortodezoxie; 3. trepopnee. si urmatoarele caracteristici: a. este o circumstanta neobisnuita, care
apare cel mai adesea la pacienti cu boala cardiaca b, considerata a fi caracteristica in principal
pentru IVS; c. poate fi explicata prin suntarea dreapta spre stanga a sangelui d. este un semn
obisnuit in paralizia diafragmatica bilaterala (o afectiune foarte rara); e. reprezinta dispneea care
se care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c-3, d-2, e-2; B. a-1.b-2, c-3, d-2, e-1; C. a 2, b 2, c-
3, d-1, e-1: D. a-3, b-1, c-1. d-2, e-2; E. a-3. b-1.c 2. d-1, e-2;

673. F.d.u. evenimente care ar putea explica mecanism platipneei (ortodezoxiei): a. in pozitie
ridicata, diafragma se deplaseaza in jos: b. scade oxigenarea sangelui arterial c. cresterea
suntarii dreapta-spree stangal perfuziei in raport cu ventilatia; d. intinderea structurilor
ntratoracice e, largirea calor de comunicare; care este lantul cauzal corect.A. a-d-e-c-b

674. R.I. mecanismele dispneei. u.a.s.c.c.e. (LMEMR = lucrul mecanic efectuat de muschii
respiratori) A. dispneea apare ori de cate ori efortul de respiratie si deci LMEMR este excesiv.
B. LMEMR creste atunci cand ventilatia este excesiva fata de nivelul de activitate: C. dispneea
poate fi provocata de stimularea combinata a recepto- rilor localizati la mai multe niveluri D,
cresterea sarcinii respiratori reduce descarcarea de impulsuri din centrul respirator. E. dispneea
este caracterizata de deprimarea centrilor respiratori din trunchiul cerebral

675. Uf.d.f.d mecanismele dispneei s.c.f.c.e.: A. Data fiind lipsa variatiilor interindividuale: B
exista in general o corelatie; C. Slaba intre severitatea D. dispneei si magnitudinea tulburarilor
functiei pulmonare: E. sau cardiace care o provoaca.

676. U.f.d.f.d mecanismele dispneei A. Muschi respiratori sunt obligati sa genereze o forta; B.
crescuta pentru a produce o anumita modificare de volum, C. daca peretele toracic este mai
compliant, daca plamanii D. sunt mai putin complianti E daca rezistenta la fluxul de aer este
scazuta.

677. U.fdf.d. mecanismele dispnee s.cs.fi.g.e. (LMEMR lucrul mecanic efectuat de muschii
respiratori) A. Daca se creste sarcina. B. respiratorie de exemplu prin adaugarea unei
rezistenle; C. la gura se produce oscadere a descarcarii de impulsuri D. din centrui respirator;
E. care este cresterea LMEMR.

678. U.f.df.d. mecanismele dispneei s.c.fsce. (LMEMR lucrul mecanic efectuat de muschii
respirator) A. Teoria LMEMR nu explica diferenta de perceptie;B. dintre o respiratie profunda cu
o sarcina mecanica normala; C. si o respiratie de profunzime normala cu o sarcina mecanica
crescuta, intrucati D. desi LMEMR poate fi acelasi in cele doua cazuri, respiratia; E normala cu
sarcina crescuta nu genereaza disconfort.

Semiologie generala, cardiovasculara, respiratorie si

digestiva
680. U.f.d.f.d mecanismele dispneei s.c.f.c.e A. Ori de cate ori forta pe care muschii o genereaza in
timpul B. respiratiei se apropie de o anumita fractiune; C. din capacitatea lor maxima de a genera
forta; D. (care este aceeasi la toti indivizii) rezulta dispnee; E. din cauza traducerii stimulilor mecanici
in stimuli nervosi.
681. Receptorii a caror stimulare provoaca dispnee pot fi localizati in: A. tractul respirator superior;
B. plamani; C. caile respiratori:; D. muschii respiratori; E. peretele abdominal;

682. Activarea excesiva anormala a centrilor respiratori din trunchiul cerebral este produsa de stimuli
transmisi de lal prin diverse structuri si cai, incluzand u.ce: A. receptori intratoracici pe calea nervilor
recurenti B. nervi somatici aferenti, in special de la muschii respiratori si de la perete toracic, dar si
de la alti muschi scheletici si articulatii; C. chemoreceptori din creier, din glomusul aortic si din
glomusul carotidian, dar si din diverse alte locuri din sistemul circulator D. centri corticali mai inalti E.
(probabil si) fibre aferente din nervii frenici.

683. R.I. asocierea dintre desrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
1. cresterea travaliului/ efortului respirator sau nu poate trage aer adanc in piept, respiratie
nesatisfacatoare sau sete de aer, nevoia (imperioasa) de a respira (in formele moderate si severe)
2. cresterea travaliului/ efortului respirator 3. respiratie grea, rapida, nevoia de a respira mai mult; si
u. mecanisme/ patologii: a. BPOC; b. lipsa de antrenament c. miopatie; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

684. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri 1. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie nesatisfacatoare 2. nu poate trage aer
adanc in piept, respiratie nesatisfacatoare sau strangere/ constrictie toracica sau cresterea
travaliului/ efortului respirator (in formele moderate si severe); 3. sete de aer, nevoia (imperioasa) de
a respira sau strangere/ constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologi a. insuficienta ventriculara
stanga b. astm c. restrictia peretelui toracic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
685. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri:
1. cresterea travaliului/ efortului respirator, 2. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie
nesatisfacatoare; 3. cresterea travaliului/ efortului respirator sau sete de aer, nevoia (imperioasa) de
a respira, si u. mecanismel patologi: a. obstructia cailor respiratorii moderata sau severa; b.
reducerea volumului current prin boli restrictive; c. afectarea pompei ventilatorii; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

686. R.l. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri
1. cresterea travaliului/ efortului respirator; 2. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie
nesatisfacatoare 3. strangerel constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologii: a. fibroza pulmonara;
b. bronhoconstrictie c. boala neuromusculara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

687. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri: 1.cresterea travaliului/ efortului respirator; 2. sete de aer, nevoia (imperioasa) de a respire
3. strangere/ constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologii a. ischemie miocardica b. cifoscolioza;
c. cresterea impulsului de a respira, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C.
a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
688. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri: 1. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie nesatisfacatoare; 2. sete de aer, nevoia
(imperioasa) de a respira; 3. strangere/ constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologii: a. edem
interstitial pulmonar; b. embolism pulmonar; c. hiperinflatie (toracele este deja plin cu aer); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
689. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.с.с.е. А.senzatiile respiratorii sunt produse de interactiunile
dintre eferente si aferente, precum si de prelucrarea integrativa a acestora in creier B. cortexul motor
raspunde la aferentele din centrii de control trimitand eferente C. cresterea rigiditatii (scaderea
compliantei) aparatului respirator poate obstructiona pompa ventllatorie; D. hiperinflatia produce
pacien tului senzatia de constrictie
toracica; E. metaboreceptorii sunt activati probabil de modificari in mediul biochimic local al tesutului
activ
in timpul efortului;

690. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.с.с.е. A. eferentele implicate in producerea senzatiei de

dispnee reprezinta impulsurile motorii trimise de creier muschilor ventilatori;B. eferentele trimise de
cortexul motor includ mesaje neuronale catre muschii ventilatori; C. cand muschii sunt slabiti
sauobositi, este necesar un efort mai mare, chiar atunci cand componentele mecanice ale sistemului
sunt normale D. receptorii J nu sunt influentati de edemul interstitial E. cand sunt stimulati,
metaboreceptorii contribuie la disconfortul respirator
691. U.f.d.f.d. dispneei s.c.f.c.e. mecanismele A. Eferentele neuronale crescute din cortexul motor
sunt; B. percepute datorita unei;C. descarcari corolar care este; D. trimisa cortexului motor in acelasi
timp cu semnalele; E. trimise muschilor membrelor.

692. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.с.с.е. A. o anumita stare patologicàa poate determina dispnee
in circumstante diferite prin mecanisme diferite; B. aferentele implicate in producerea senzatiei de
dispnee constau in impulsurile senzoriale venite de la receptorii din tot corpul; C. daca aferentele si
eferentele nu se potrivesc, se genereaza un semnal de eroare si intensitatea dispneei scade D.
receptorii vasculari pulmonari sunt activati de modificarile acute ale presiunii din artera pulmonara E.
integrarea eferentelor si a aferentelor intervine in producerea senzatjei de dispnee atunci cand
exista concordanta intre eferente si reaferente

693. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e. A. o anumita stare patologica poate determina dispnee
printrunul sau mai multe mecanisme; B. descarcarea corolar trimisa de cortexul motor catre cortexul
senzorial contine informatii privitoare la aferentele primite de la receptori;C. chemoreceptorii sunt
localizati in muschii periferici; D. receptorii J si receptorii vasculari pulmonari contribuie la setea de
aer E. anxietatea acuta poate creste severitatea dispneei prin alterarea interpretarii datelor
senzoriale
694. R.l. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. la producerea senzatiei de dispnee participa
eferentele motorii, aferentele senzoriale si felul in care cele doua sunt integrate; В.eferentele trimise
de cortexul motor includ o descarcare corolar catre muschii ventilatori; C. chemoreceptorii sunt
activati de hipoxemie D. cand sunt stimulati prin bronhospasm, mecanoreceptorii din plamani
determina o senzatie de sete de aer E. anxietatea acuta amelioreaza dispneea prin bronhodilatatie
adrenergica,
695. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. Anxietatea acuta poate; B. creste severitatea dispneei
prin generarea, C. unor tulburari electrolitice D. care contracareaza anomaliile fiziologice; E. din
sistemul respirator.
696. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. aferentele de la receptori din tot sistemul respirator se
proiecteaza direct in cortexul senzorial; B. cand pompa ventilatorie este obstructionata, la
producerea dispneei participa si eferentele motorii; C. chemoreceptori sunt activati de hipocapnie D.
hiperinflatia produce pacientu-lui senzatia ca nu poate sa respire suficient de adanc; E. la pacientii
cu flux expirator redus, cresterea frecventei respi-ratorii ca urmare a anxietatii ajuta la diminuarea
hiperinflatiei;

697. R.l. mecanismele dispneei, u.a.s.c.ce. : A. informatile aferente contribuie la experientele

senzoriale primare calitative B. obstructionarea pompei ventiC. chemoreceptori sunt activat D.
hiperinflatia produce pacientulatorii scade travaliul respirator; de alcaloza lui senzatia ca respiratia
este nesatisfacatoare E. la pacientii cu flux expirator redus, cresterea frecventei respiratorii ca
urmare a anxietatii reduce travaliul respirator
698. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e. A. aferentele furnizeaza informati cu privire la actjunea
pompei ventilatori; B. obstructionarea pompei ventilatorii induce senzatia de effort respirator crescut;
C. cand survine slabirea/ oboseala muschilor ventilatori, eferentele motorii participa la producerea
dispneei D. stimularea chemoreceptorilor produce o senzatie de greutate in respiratie E. la pacienti
cu flux expirator redus, scaderea frecventei respiratorii ca urmare a anxietatii duce la senzatie de
effort respirator crescut;
699. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. aferentele se proiecteaza si catre regiunile din creier
raspunzatoare pentru controlul ventilatiei B. obstructionarea pompei ventilatorii poate fi produsa de
cresterea compliantei pulmonare C.stimularea receptorilor care determina cresterea ventilatiei
produce o senzatie de sete de aer D. metaboreceptorii sunt localizat in artere; E. la pacientii cu flux
expirator redus, cresterea frecventei respiratorii ca urmare a anxietati duce la senzatia de
respiratieinsuficienta
700. U.f.d.f.d dispneei s.c.f.ce A. Senzatia de respiratie; B. nesatisfäcatoare ar putea, C. avea
originea in receptori din; D. bronhii ori din peretele toracic E. sau ar putea fi o variant a senzatiei de
sete de aer.
701. U.f.d.f.d. integrarea e eferentelor si a aferentelor in producerea senzatiei de dispnee s.cf ee. A.
Neconcordanta dintre mesajele trimise la muschii ventilatori si B. mesajele primite inapoi de a
receptorii care monitonzeaza raspunsul pompei ventilatorii C. scade intensitatea dispneei, mecanism
D. important in special cand existà un obstacol mecanic in functionarea pompei ventilatorii E. cum
este cazul in starile comatoase.

702. U.f.d.f.d. descarcarile corolar s.c.f.c.e A. Cand o comanda motorie initiaza o descarcare
electrica
spre un organ, sunt trimise; B. simultan semnale (descarcarile corolar) catre aria motorie a
cortexului, prin care sunt C. transmise informati importante care servesc drept mecanisme
de retroactiune ajutand la; D. automonitorizare, astfel incat sa poata fi produse correct secvente
motorii coordonate; E. aceste descarcari corolar ajutand la deosebirea impulsurilor autogenerate
(interne) de raspunsurile motorii externe
703. Aferente senzoriale implicate in producerea dispneei include informatjile venite de la u. tipuri de
receptori, c.e.. A. chemoreceptorii; B. mecanoreceptori; C. receptorii K; D. receptorii vasculari
pulmonari; E. metaboreceptorii;
704. in mod caracteristic, IC poate determina u.c.e. A. dispnee, ortopnee, dispnee paroxistica
nocturna; B. oboseala, slabiciune, astenie C. respiratie Küssmaul D. simptome abdominale E.
simptome neuropsihice;
705. R.I. dispneea din IC, A. in IC, dispneea este cel mai frecvent simptom; B. principala diferenta
fata de
dispneea oamenilor sanatosi consta in asocierea cu durere precordiala; C. nivelul de efort la care
apare dispneea este folosit in cuantificarea IC; D. in formele usoare-medii de IC, dispneea apare
numai la efort;
E. IC este cuantificata drept clasa 4 daca dispneea apare in repaus
706. R.I. dispneea din IC, u.a.s.с.с.е.: A. in IC, dispneea are un tipar diferit de cel din astmul bronsic
necomplicat B. in evaluarea nivelului de effort la care apare dispneea trebuie tinut cont de
antrenamentul anterior al pacientului; C. IC este considerata a fi de clasa 1/ 2/ 3 dupa cum dispneea
apare la efort mare/ mediul mic; D. dispneea de efort reprezinta doar o accentuare a fenomenului
care apare, in mod fiziologic, la orice om efectuand un efort suficient de mare; E. in formele severe
de IC, dispneea dispare in repaus;
707. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza dispneei cardiace a. creste travaliul muschilor
respiratori; b. edem pulmonar interstitial; c. creste presiunea in capilarele pulmonare d. creste
presiunea in venele
pulmonare; care este lantul cauzal corect: A. ab d-c; B. a d c-b; C. da-b-c E. d c b-a;
708. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza dispneei cardiace: a. congestia (hiperemia pasiva a)
vaselor pulmonare; b. respiratia rapida si superficiala caracteristica pentru dispneea cardiaca; c.
activarea receptorilor din plamani d. edem pulmonar interstitial; care este lantul cauzal corect A. a-b-
c-d B. a-c-d-b C. a-d-b-c D. a-d-c-b; E. bcad;

709. R.I. vizualizarea radiologica a edemului pulmonar interstitial, u.a.s.c.ce: A. la pacientul in

ortostatism edemul interstitial se accentueaza progresiv spre bazele pulmonare B. radiologic se
evidentiaza diminuarea progresiva a desenului interstitial spre bazele plamanilor; C. radiologic se
constata obliterarea progresiva a spatilor aeriene spre varfurile plamanilor; D. in unele cazuri,
obliterarea spatiilor aeriene este aproape completa imediat deasupra diafragmei; E. campurile
pulmonare sunt din ce in ce mai negre" (mai transparente) spre baze.
710. R.I. rolul oboselii muschilor respiratori (m.r.) in patogeneza dispneei cardiace, u.a.s.c.c.e
A. travaliul m.r. creste pe masurã ce scade complianta pulmonara (din cauza edemului inflamator) B.
dispneea se coreleaza cu cresterea consumului de oxigen al m.r. C. scazand debitul cardiac (in
conditii de IC), scade cantitatea de oxigen furnizata m.r.; D. hipoxia m.r. reduce fatigabilitatea
acestora Е.oboseala m.r. genereaza senzatia de dispnee;

711. R.I. ortopneea din IC, u.a.s.c.c.e.: A. ortopneea reprezinta dispneea care apare in pozitie
culcata (dispnee de decubit); B. ortopneea este un simptom care apare, in evolutia IC, mai devreme
decat dispneea de effort C. pacientul este obligat sa doarma pe mai multe perne; D. in timpul noptii,
cand se ridica pe perne, pacientul se trezeste cu dispnee si/sau tuse (tusea nocturna a cardiacului);
E. cu timpul, pacientul tolereaza mai bine clinostatismul;
712. R.I. mecanismul dispneei de decubit din IC, ua.s.c.ce: A. dispneea se datoreaza redis-tribuirii
sangelui din teritoriile inferioare spre torace; B. dispneea se asociaza cu cresterea cantitati de sange
din torace C. diafragma este impinsa spre abdomen D. in ortostatism dispneea se amelioreaza E. in
IC de lunga durata, simptomele determinate de congestia pulmonara tind sa creasca in intensitate
713. R.i. mecanismul dispneei de decubit din IC, u.a.s.c.c.e A. dispneea se datoreaza redistribuirii
lichidului interstitial dintorace in abdomen В.creste p.h. din capilarele pulmonare C. in ortostatism
cresc intoarcerea venoasa si presiunea din capilarele pulmonare D. multi pacienti afirma ca
dispneea li se amelioreaza daca stau in fata ferestrei deschise; E. pe masura ce functia VD se
deterioreaza, simptomele deter minate de congestia pulmonara se agraveaza
714. R.I. dispneea paroxistica nocturna (DPN) a cardiacului, u.a.s.c.c.e. A. DPN consta in crize
severe de dispnee si tuse care survin noaptea; B. in formele severe, DPN poate sa fie insotita de
respiratie suieratoare C. DPN asociata cu respiratjie suieratoare este denumita astm bronsic D. nu
exista o deosebire fundamentala intre ortopnee si DPN; E. hipoxemia nocturna apare mai ales la
pacientii cu edem pulmonar interstitial marcat
715. R.I. dispneea paroxistica nocturna (DPN) a cardiacului u.a.s.c.c.e. A. criza de dispnee trezeste
pacientul din somn B. este probabil ca respiratia suieratoare este provocata de bronhospasm; C.
congestia bronhopulmonara explica dispneea, tusea si respiratia suieratoare D. durata decubitului
nocturn pana la aparitia crizei de DPN poate f folosita pentru a estima gravitatea IC; E. hipocapnia
nocturna apare mai ales cand complianta pulmonara este mult scazuta;

716. R.I. dispneea paroxistica nocturna a cardiacului, u.a.s.c.ce A. criza de dispnee poate genera
anxietate; B. respiratia suieratoare este probabil consecinta ingustari lumenului bronsic prin edemul
inflamator din peretele bronsic; C. simptomele persista pentru un timp dupa ce pacientul se ridica in
sezut D. cresterea ventilatjiei prin depresia nocturna a centrului respirator din timpul somnului poate
fi suficienta pentru a determina hipoxemie; E. functia ventriculara poate sa fie deprimata noaptea
prin reducerea stimularii colinergice a functiei miocardice

717. R.l. dispneea cardiaca, f.d cele doua forme caracteristice: 1. ortopneea2. dispneea paroxistica
nocturna; si urmatoarele trasaturi a. dispneea este absenta cat timp pacientul sta in sezut (mai ales
cu picioarele atarnand la marginea patului) b. survine la pacientul treaz; c. survine in timpul nopti: d.
se acumuleaza o cantitate mai mica de apa in interstitiul pulmonar; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

718. R.I. dispneea cardiaca, f.d. cele doua forme caracteristice: 1. ortopneea 2. dispneea paroxistica
nocturna; si urmatoarele trasaturi: a. se manifesta in timpul zilei; b. se acumuleaza o cantitate mai
mare de apa in interstitiul pulmonar, c. criza de dispnee este prelungita; d. este precedata de o
perioada de abolire a constiintei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-
2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

719. F.d.u. evenimente legate de dispneea paroxistica nocturna: a. criza de dispnee dureaza mult
timp dupa ridicarea in sezut; b. abolirea constiintei din timpul noptii; c. acumularea unei cantitati mari
de apa in interstitiul pulmonar; care este inlantuirea logica justa: A. a bC; B. b a C C. b-c-a D. c a-b
E. c-b-a

720. R.l. edemul pulmonar acut (EPA), u.a.s.c.c.e A. EPA este o forma severa de astm cardiac; B.
EPA se manifesta prin dispnee extrema C. ralurile apar intai la varfuri si progreseaza ulterior spre
baze D. EPA se distinge prin aparitja edemului interstitial E. fluidul transsudat in alveole este
expectorat ca sputa serohemoragica;

721. R.I. EPA, u.a.s.c.c.e A. EPA este provocat de cresterea accentuata a presiunii in capilarele
pulmonare; unilaterale situatia se agraveaza; transsudarea in alveole a unui B. EPA se asociaza cu
raluri C. ralurile coboara pe masura ce D. edemul alveolar consta in fluid mucopurulent; E. EPA este
letal daca nu este tratat prompt;

722. R.I. ralurile provocate de IVSs u.a.s.с.се. A. sunt raluri umede; B. corespund termenului
romanesc (probabil cel mai adesea incorect) de ,subcrepitante de staza" C. ralurile de staza apar in
forme mai severe de IVS decat ralurile alveolare D. cea mai mare parte a sangelui venit la bronhii
prin arterele bronsice este drenat prin venele bronsice; E. se aud cel mai bine in expiratie

723. R.l. ralurile provocate de IVS, u.a.s.c.c.e A. de regula, au intensitate mare B. denumirea
corecta este ,,raluri de staza" C. ralurile alveolare apar in formele usoare de IVS; D. sunt generate
cel mai adesea prin destinderea spatiului pleural; E. sunt frecvente cand creste presiunea din venele
si capila rele pulmonare;

724. R.I. ralurile provocate de IVS u.a.s.с.с.е. A. au sonoritate de ronflante; B. originea lor este in
bronhile mari C. de regula, se ausculta la varfurile campurilor pulmonare D. cea mai mare parte a
capilarelor bronsice dreneazà in AD E. lipsesc in unele cazuri de IC de lunga durata datorita scaderi
drenajului limfatic al lichidulu alveolar

725. R.I. ralurile provocate de IVS u.a.s.c.c.e A. sunt denumite ,crackles" sau ,rales" in textele
anglofone B. cel mai adesea, sunt generate rin barbotarea aerului prin chidul transsudat in lumenul
bronhiilor medii si mici; C. frecvent, sunt insotite de hipersonoritate la percutia bazelor pulmonare; D.
raluri similare pot sa apara in multe alte afectjiuni (nu doar in IVS); E. denumirea de ,subcrepitante
de staza" este cel mai adesea incorecta;

726. Referitor la ralurile provocate de IVS, fiind date urmatoarele cauze 1. peretele alveolar este
mult mai subtire decat cel bronsio; 2. cea mai mare parte a sangelui venit la bronhii este drenat prin
venele pulmonare 3. creste drenajul limfatic al lichidului alveolar; si urmatoarele consecinte: a.
ralurile din IVS pot avea originea in bronhii; b. este putin probabil ca lichidul sa transsudeze in
bronhii inainte de a transsuda in alveole c. in unele cazuri de IC de lunga durata lipsesc ralurile; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1

727. U.f.d.f.d. ralurile provocate de IVS s.c.f.се. A. La producerea ralurilor din IVS; B. ar putea
contribui si dilatarea cailor respiratorii mici prin C. distensia venelor, capilarelor D. si a interstitiului
pulmonar; E. (competitie pentru spatjiu in cadrul cavitatii toracice)

728. F.d.u. evenimente care explica aparitia ralurilor bronsice in IVS a. cresterea presiunii din
capilarele bronsice (majoritatea drenand in AS) b. transsudarea de lichid in lumenul bronhiilor c.
cresterea presiunii din AS; d. barbotarea aerului prin lichidul din lumenul bronsic e. subcrepitante de
stazà care este lantul cauzal corect: A. ae-b-dc B. b-a e-c-d C. c a-b-d-e;

729. R.I. localizarea ralurilor de aza din IC, u.a.s.c.c.e. a.in general, ralurile se ausculta in zonele
cele mai declive, care variaza in functie de pozitja pacientului; b.tinand cont de pozitia predominanta
a pacientului cardiac ralurile se ausculta de regula bilateral, simetric, la varfurile plamanilor C. daca
pacientul sta cu trunchiul ridicat, ralurile se ausculta I bazele campurilor pulmonare; D. la pacientul in
decubit dorsal ralurile se ausculta pe intreaga lungime a marginilor laterale ale spatelui; E. la
pacientul in decubit lateral ralurile se aud la plamanul decliv

730. R.I. ralurile din edemul pulmonar acut, u.a.s.c.c.e. ralurile se ausculta pe o suprafata mare; B.
suprafata pe care pot fi auscultate ralurile se extinde progresiv (de la baze catre varfuri), pe masura
ce starea pacientului se amelioreaza; C. pe langa ralurile umede medi fine, se ausculta adesea si
raluri umede groase suieratoare (sibilante) D. adesea se aud si raluri uscate E. frecvent, inspiratia
devine suieratoare

731. R.I. manifestarile clinice ale cordul pulmonar cronic (CPC) determinat de boala vasculara
pulmonara (BVP), u.a.s.с.се: A. dispneea si tahipneea sunt caracteristice pentru HTAP de terminata
de BVP B. dispneea si tahipneea pot sa apara chiar si in repaus; C. durerea toracica anterioara e fi
determinata de dilatatia acuta a radacinii aortei; D. tusea este absenta; cresterea presiunii venoase
sistemice poate determina edeme gambiere

732. R.I. manifestarile clinice ale CPC determinat de boala vasculaA. dispneea si tahipneea pot sa
B. dispneea si tahipneea nu sunt ra pulmonara, u.a.s.c.ce. : apara la efort mic; ameliorate in sezut;
C. tusea este insotita de expectoratie abundenta; D. durerea toracica anterioara poate fi determinata
de ischemia E. cresterea presiunii venoase sis temice poate determina hepatomegalie;

733. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.с.с.е.: A. bolile parenchimatoase pulmonare difuze
pot avea evolutie acuta sau cronica; B. prezenta unei anomalii a pere telui toracic poate fi de obicei
decelata prin examen fizic C. ortopneea este consecinta actiunii fortelor gravitationale cand
pacientul se afla in decubit D. dispneea nocturna este patognomonica pentru IVS E. diagnosticul de
dispnee cardi ca se bizuie pe recunoasterea bolii cardiace F. EcoCG transtoracica este foarte utila in
stabilirea diagnos ticului de boala cardiaca organica

734. R.i. diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.cc.e. A. in bolile parenchimatoase pulmonare

difuze istoricul, semnele fizice si anomalile radiologice furnizeaza adesea indicii despre diagnostic;
B. ortopneea reprezinta dispneea agravata de ortostatism; C. dispneea apare mai precoce in
evolutia unei valvulopatii aortice decat mitrale D. dispneea nocturna poate sã apara si in boli
respiratorii recum bronsita cronica si stmul bronsic), care trebuie diferentiate de IVS; E. identificarea
eventualei boli cardiace se bazeaza pe istoric examen clinic, la care se adauga investigatile
neinvazive;

735. R.I. cauzele obstructiei cailor respiratorii mari extratoracice, f.d.u. categorii 1. acute 2. cronice si
urmatoarele cauze a. tumori, b. angioedem glotic c. stenoza fibrotica dupa si traheostomie sau
intubatie endotraheala prelungita; d. aspiratie de corpi straini (alimente etc); care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-
2, c-1, d-1;
736. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii 1. obstructia cronica a cailor respiratorii
intratoracice; 2. obstructia acuta a cailor respiratorii extratoracice; 3. boli ale peretelui toracic; si
urmatoarele stari patologice: a. angioedemul glotic; b. bronsita cronica; c. pectus excavatum; care
sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-
1;

737. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. boli ale peretelui toracic; 2. obstructia
cronica a cailor respiratorii intratoracice; 3. obstructia acuta a cailor respiratorii extratoracice; si
urmatoarele stari patologice a. aspiratia de corpi straini (alimente etc.); b. bronsectazile; c. spondilita
anchilozanta; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, C-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-2, C-1;

738. R.i. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. obstructia cronica a cailor respiratorii
extratoracice; 2. boala parenchimatoasa asociata cu obstructia cailor respiratorii; 3. sindrom
restrictiv extraparenchimatos si urmatoarele stari patologice: a. stenoza fibrotica dupa traheostomie
b. emfizemul; c. cifoscolioza severa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C.
a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

739. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. sindrom restrictiv extraparenchimatos;
2. boli pulmonare vasculare ocluzive; 3. obstructia cronica a cailor respiratorii extratoracice si
urmatoarele stari patologice: a. stenoza fibrotica dupa intubatje endotraheala prelungita; b.
trombembolismul pulmonar cronic, c. pectus excavatum; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

740. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. boli ale peretelui toracic; 2. sindrom
restrictiv extraparenchimatos 3. obstructia acuta si intermitenta cailor respiratorii intratoracice; si
urmatoarele stari patologice: a. astmul; b. cifoscolioza severa; c. spondilita anchilozanta; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

741. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. obstructja cailor respiratorii
extratoracice mari; intratoracice pulmonare inflamatoare 2. obstructja cailor respiratorii 3. bolile
parenchimatoase fibrozante difuze; si urmatoarele stari patologice a. limitarea severa a fluxului
expirator si hiperinflatje pulmonara; b. plamanii sunt mai rigizi; c. stridor care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

742. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. obstructia cailor respiratorii
extratoracice mari; 2. obstructia cailor respiratorii intratoracice 3. bolile parenchimatoase pulmonare
inflamatoare/ fibrozante difuze si urmatoarele trasaturi: a. cel mai adesea expiratia este prelungita b.
plamanii au complianta scazuta c. retractia foselor supraclaviculare la inspiratie; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

743. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. angioedemul glotic; 2.
afectiunile cailor respiratorii intratoracice; 3. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoare/
fibrozante difuze si urmatoarele trasaturi: a. obstructia se poate produce acut si intermitent sau
poate fi prezenta cronic cu agravare in timpul infectilor respiratorii; b. provoaca sindrom restrictiv
parenchimatos; c. istoric alergic si prezenta unor leziuni urticariene; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

744. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. astmul; 2. emfizemul pulmonar
3. bolile pulmonare vasculare ocluzive; si urmatoarele trasaturi: a. boala parenchimatoasa prin
definitie, insotita insa intotdeauna de obstructia cailor respiratori; b. episoadele repetate de dispnee
de repaus apar adesea cu ocazia emboliilor pulmonare recurente c. obstructia acuta intermitenta cu
respiratie suieratoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

745. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita cronica; 2. emfizemul
pulmonar; 3. bolile pulmonare vasculare ocluzive si urmatoarele trasaturi a. caracteristica este
dispneea de efort datand de multi ani si progresand pana la dispnee de repaus b. tuse productiva
cronica; c. descoperirea unei surse a emboliilor este foarte utila in a ridica suspiciunea de
diagnostic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

746. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. bronsectaziile; 2. emfizemul
pulmonar, 3. bolile pulmonare vasculare ocluzive; si urmatoarele trasaturi a. tuse cronica cu
expectoratie; b. boala parenchimatoasa pulmonara distructiva difuza; c. descoperirea unei tromboze
venoase profunde este foarte utila in a ridica suspiciunea de diagnostic; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

747. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita cronica; 2. pneumonia
acuta; 3. bolile pulmonare vasculare ocluzive si urmatoarele trasaturi: a. raluri bronsice (mai ales
sforaitoare) distribuite difuz in ambele campuri pulmonare; b. boala parenchimatoasa pulmonara
inflamatoare C. sursa emboliilor este cel mai adesea o tromboza venoasa profunda la unul dintre
membrele inferioare sau in pelvis; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

748. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. bronsectaziile 2. sarcoidoza; 3.
bolile pulmonare vasculare ocluzive; si urmatoarele trasaturi a. nivelul gazelor in sangele arterial
este, de cele mai multe ori, anormal, dar volumele pulmonare sunt, in multe cazuri, (aproape)
normale b. boala parenchimatoasa pulmonara inflamatoare/ fibrozanta difuza c. raluri bronsice
localizate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1 E. a-3, b-2, c-1;

749. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. pneumoconioza; 3. cifoscolioza severa; si urmatoarele trasaturi a.
boala parenchimatoasa pulmonara inflamatoare/ fibrozanta difuza; b. agravarea tusei si a dispneei;
c. determina dispnee si poate reduce ventilatia suficient pentru a produce cord pulmonar cronic si
insuficienta respiratorie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

750. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoarel fibrozante difuze 3.
pectus excavatum; si urmatoarele träsaturi: a. poate determina dispnee, dar nu produce cord
pulmonar cronic, nici insuficienta respiratorie b. cresterea expectoratiei c. pacienttii sunt adesea
tahipneici cu valorile Pco2 si Po2 arterial sub normal; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

751. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoare/ fibrozante difuze 3.
spondilita anchilozanta; si urmatoarele trasaturi: a. transformarea purulenta a expectoratiei
suplimentar Pco2 si Po2 nu produce cord pulmonar b. efortul adesea reduce c. poate determina
dispnee, dar cronic si insuficienta respiratorie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

752. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoare fibrozante difuze; 3.
bolile neurologice sau musculare determinand slabiciunea sau paralizia muschilor respiratori; si
urmatoarele trasaturi a. poate provoca insuficienta respiratorie si dispnee, dar cel mai adesea
afecteaza mai pregnant alte organe sau sisteme; b. paroxisme nocturne de dispnee cu respiratie
suieratoare ameliorate de tuse si de eliminarea sputei; c. volumele pulmonare sunt reduse care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

753. R.l. obstructia cailor respiratorii, u.a.s.с.се: A. obstructia fluxului de aer se poate produce
oriunde, de la caile respiratorii extratoracice pana la cele mici de la periferia plamanului; B. un semn
caracteristic pentru obstructia cailor respiratori extratoracice mari este respiratia suieratoare
(,wheezing"); C. retractia foselor supraclaviculare la expiratie este un semn caracteristic pentru
obstructia cailor respiratorii extratoracice mari, D. in obstructia cailor respiratorii extratoracice mari,
simptomul cardinal este tusea; E. obstructia acuta a cailor respiratorii extratoracice mari repre zinta
o urgenta medicala;

754. La un pacient cu obstructie bronsica cronica, infectile intercu rente determina in mod
caracteristic u. manifestari, c.e A. agravarea tusei; b.reducerea expectoratiei; C. transformarea
purulenta a expectoratiei D. agravarea dispneei E. paroxisme nocturne de dispnee cu respiratie
suieratoare agrava te de tuse si de eliminarea sputei;

755. O fraza r.l. bolile obstructive ale cailor respiratorii intratoracice consta inceputuri de sintagme 1.
desi o caracteristica a acestor din trei sintagme f.d.u boli o constituie 2. senzatia pe care o are
pacientul consta adesea in; 3. mai degraba decat si u. sfarsituri de sintagme a. limitarea severa a
fluxului expirator asociata cu hiperinflatie pulmonara; b. incapacitatea de a trage suficient aer in piept
c. dificultatea in eliminarea aerului din piept care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, C-1

756. U.f.d.f.d. cauzele dispneei cardiace s.c.f.c.e. A. La pacientii cu boala cardiaca dispneea de efort
apare cel mai; B. adesea drept consecinta a cresterii presiunii arteriale pulmonare, cauzate; C. de
disfunctia VS sistolica (insuficienta de pompa) D. de disfunctia VS diastolica (complianta VS
redusa); E. sau de boala aortica.

757. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS a. cresterea efortului de
respiratie b. dispnee c. scaderea compliantei plamanilor, d. cresterea acuta a p.h. din patul vascular
pulmonar (vene (capilare); e. transsudarea de lichid in spatiul interstitial; care este lantul cauzal
corect: A. c-a-b-d-e B. d-bc a-e; C. d e a-C-b D. d-e-c-a-b E. e-ac d-b

758. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS: a. transsudarea de lichid in
spatiul interstitial; b. stimularea receptorilor J (juxtacapilari) din spatiul interstitial alveolar; c. senzatie
de dispnee d. cresterea p.h. din patul vascular pulmonar care este lantul cauzal corect: A. ac bd; B.
ba cd C. c-a-b→d D. da-bc; E. d-ba-C

759. U.f.d.f.d. explicarea dispneei provocate de IVS s.c.f.c.e A. Cresterea acuta a p.h. din; B. patul
vascular pulmonar (in vene si ulterior in capilare) duce; C. in timp la subtierea peretilor vaselor
pulmonare mici D. si la proliferarea celulelor si a tesutului muscular perivascular; E. pentru ca peretii
vaselor sa poata rezista la presiunea crescuta cronic.

760. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS: a. dispnee; b. reducerea
suplimentara a compliantei parenchimului pulmonar c.creste efortul de respiratie; d.ingrosarea
peretilor vaselor pulmonare mici si proliferarea celulelor si a tesutului fibros perivascular; e.
cresterea cronica a p.h. din patul vascular pulmonar care este lantul cauzal corect: A. b-cd ea; B. ce
dba; C. d-b-ec a D. e b-d-a E. e d b-c a

761. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei dir IVS: a. dispnee; b. comprimarea
cailor respiratorii mici c. expansiunea spatiului interstitial si a celui vascular (vene si mai ales
capilare) in volumul limitat al cavitatii toracice d. cresterea efortului de respiratie e. cresterea
rezistentei cailor respiratorii mici; care este lantul cauzal corect: A. b cd e-a B. c b-e-d-a C. c e d b a
D. d c e-b a E. e-db c a

762. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS: a. reducerea lumenului cailor
respiratorii mici; b. cresterea volumului de inchidere pulmonar; c. cresterea efortului de respiratie d.
distensia interstitiului (prin lichidul transsudat), a venelor si a capilarelor pulmonare in cadrul cavitatii
toracice; e. dispnee care este lantul cauzal corect: A. a-b-c d-e C. c b-d a e; D. c d-a-b-e E. d a-bc-e;

763. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IC congestiva avansata: a. creste
presiunea in venele intercostale (vene sistemice) care dreneaza pleura parietala si in venele
pulmonare care dreneaza pleura viscerala; b. creste transsudarea de lichid irn spatiul pleural; c.
creste presiunea venoasa atat pulmonara, cat si sistemica; d. compresia extrinseca a plamanului e.
hidrotorace f. agravarea dispneei si afectarea suplimentara a functiei pulmonare care este lantul
cauzal corect A. a-d-fb e c B. b-c e-a-f d C. c a-b-e d-f D e c a b f d E. e f b a C d

764. F.d.u. evenimente care explica agravarea in decubit a dispneei din IVS (inducand ortopneea):
a. cresterea volumului de inchidere pulmonar; b. comprimarea a cailor respiratorii mici; c. scaderea
capacitatii vitale d. distensia interstitiului, venelor si capilarelor pulmonare in cadrul cavitatii toracice
e. creste suplimentar presiunea venoasa si capilara pulmonara; f. sangele din abdomen si din
membrele inferioare se redistribuie catre torace care este lantul cauzal corect: A. a e-d-f -b C. d-f a e
c b D. e-d-a-f bc E. f e d b a c

765. R.I. dispneea paroxistica nocturna (DPN), u.a.s.c.c.e. A. DPN este numita si astm cardiac;
pacientul din somn; torace scade noaptea B. crizele apar noaptea, trezind C. volumul total de sange
din torace scade noaptea D. cand doarme, pacientul poate tolera o congestie pulmonara relativ
severa; E. pacientul se trezeste cu senzatie de sufocare

766. R.i. dispneea paroxistica nocturna (DPN), u.a.s.c.c.e. A. DPN consta in crize de dispnee
severa, crizele sunt precipitate de muli care agraveaza congestia pulmonara preexistentà C. in
timpul decubitului nocturn se resoarbe partial edemul din teritoriile declive in timpul zilei; D. pacientul
se trezeste doar cand se acumuleaza secretile bronsice E. pacientul se trezeste cu respiratie
suieratoare;

767. F.d.u. evenimente legate de dispneea nocturna din bronsita cronica: a. dispnee si respiratie
suieratoare, ambele ameliorate de tuse si de eliminarea sputei; b. hipersecretie de mucus (inclusiv
noaptea) c. obstructia bronsica se accentueaza d. mecanismele normale de eliminare miscarea
cililor si tusea sunt deprimate in cursul noptii; e. dupa mai multe ore de somn, secretiile se
acumuleaza; care este lantul cauzal corect: A. a-Ce-b-d B. b d-c a-e; C. b-d-e c a D. cd e-b a, E. e a
dbC

768. R.I. crizele de dispnee nocturna din astmul bronsic, u.a.s.c.c.e A. crizele sunt legate de
variatiile circadiene ale gradului de obstructie bronsica; B. agravarile nocturne se produc mai ales
intre orele 22.00-0.00; C. accentuarea nocturna a obstructiei bronsice este uneori suficient de
severa pentru a trezi pacientul; D. pacientul se trezeste cu senzatie de sufocare (dispnee extrema):
E. pacientul se trezeste cu respiratie suieratoare; F. crizele nocturne de astm nu au componenta
inflamatoare; G. in cele mai multe cazuri, inhalarea de bronhodilatatoare nu amelioreaza
simptomele;

769. Elemente sugestive pentru diagnosticul de dispnee cardiaca, S.u.c.e. A. istoric de infarct
miocardic; B. galopuri (protodiastolic sau presistolic) C. semne de dilatare a ventriculului stang D.
tuse cu expectoratie mucopurulenta E. edem periferic F. semne radiologice de IC;
770. C.d.u. NU este un semn radiologic de insuficienta cardiaca: A. edem pulmonar interstitial B.
redistribuire a vascularizatiei pulmonare; C. acumulare de lichid in septurile interalveolare D.
acumulare de lichid in cavitatea pleurala; E. cresterea transparentei pulmonare

771. Elemente ecocardiografice care sustin etiologia cardiaca a dispneei s.u.c.e. A. dilatarea AD; B.
dilatarea VS C. hipertrofia VS D. scaderea fractiei de ejectie a VS E. tulburarile de cinetica parietala
a VS

772. R.I. diferentierea dintre dispneea cardiaca si cea pulmonara, f.d.u. inceputuri de fraza 1. atat
dispneea cardiaca, cat si dispneea din BPOC 2. dispneea din BPOC; 3. dispneea cardiaca si
urmatoarele sfarsituri de fraza a. se amelioreaza dupa eliminarea secretilor b. se asociaza cu
productie de sputa; c. pot/ poate trezi pacientii noaptea din somn; d. se amelioreaza de ridicarea
trunchiului la verticala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. a-2,
b-1, c-3, d-2; D.a-2, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-2, c-2, d-1

773. R.I. deosebirea dispneei cardiace de cea respiratorie, u.a.s.с.с.e: A. la cei mai multi pacienti cu
dispnee exista semne clinice evidente de boala cardiaca si/sau pulmonara B. PNU poate fi crescut si
afectiunile respiratorii, mai ales in absenta CPC; C. testele functionale pulmonare pot fi utile in a
decela originea dispneei la pacientii la care etiologia dispneei nu este clara; D. determinarea FE in
repaus si in timpul efortului se poate face prin Eco sau prin TC; E. de obicei, pacientul anxios sau
simulant se plange de dispnee severa, dar pare sa respire fie fara efort, fie total neregulat F. testul
de efort cardiorespirator este util in diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara;

774. R.I. deosebirea dispnee cardiace de cea respiratorie, A. PNU crescut este sugestiv pentru
originea cardiaca a dispneei; B. determinarea FE in repaus si in timpul efortului este utila in
diagnosticul diferential al dispneei; C. observarea atenta in timpul executarii unui test de efort
faciliteaza adesea identificarea pacientului anxios sau simulant D. testul de efort cardiorespirator
evalueaza capacitatea maxima de efort, simultan cu inregistrarea a diversi parametri; E. testul de
efort cardiorespirator este contraindicat la pacienti care au semne de boala atat pulmonara, cat si
cardiaca;

775. U.f.d.f.d. deosebirea dispneei cardiace de cea respiratorie s.c.f.c.e. A. Diferentierea dispneei;
B. cardiace de cea respiratorie; C. este mai putin dificila; D. cand cele doua coexista; E. in bolile
care afecteaza atat inima, cat si plamanii

776. Testul de efort cardiorespirator evalueaza capacitatea maxima de efort simultan cu

inregistrarea urmatorilor parametri, c.e. A. ECG B. tensiunea arteriala; C. productia de CO2; D.
saturatia cu oxigen a hemoglobinei din sangele arterial (oximetrie); E. ventilatia;

777. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii 1. boala cardiaca 2. boala pulmonara; 3.
anomali ale peretelui toracic; 4. tulburari psihoemotionale; si urmatoarele afectiuni: a. BPOC b.
anxietate C. boala coronariana; d. cifoscolioza; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3, d-4; B.
a-2, b-3, c-1, d-4; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-1, c-3, d-2;

778. R.I. utilitatea determinarii fractiei de ejectie in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. variante
1. dispnee prin IVS; 2. dispnee produsa de o boala pulmonara severa; 3. dispnee psihogena sau
simulata; si urmatoarele caracteristici: a. fractia de ejectie a ventriculului stang este scazuta; b.
fractia de ejectie a ventriculului stang si ventriculului drept sunt normale in repaus si in timpul
efortului c. fractia de ejectie a ventriculului drept poate fi scazuta in repaus sau poate scadea in
timpul efortului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

779. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonarä; 2. afectiune cardiaca; si urmatoarele criterii: a. desaturarea hemoglobinei
este nesemnificativa; b. FC depaseste

85% din FC maxima prezisa; c. scade volumul expirator maxim intr-o secunda; d. pragul anaerob
este atins repede; e. nu apare ischemie pe ECG; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-2, d-1,
e-1;

780. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonarãa; 2. afectiune cardiaca; si urmatoarele criterii a. scade pulsul de O2 (raportul
dintre consumul de O2 s frecventa cardiaca, un indicator al volumului-bataie); b. scade TA c. este
atinsa sau chiar depasita ventilatia maxima prezisa; d. spatiul mort se mentine sau creste care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-
1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

781. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonara; 2. afectiune cardiaca; si urmatoarele criterii a. apare bronhospasm (cu
scaderea VEMS); b. desaturarea hemoglobinei este semnificativa (<90%) c. scade consumul
maximal de 2, d. nu este atinsa ventilatia maxima prezisa; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-
2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

782. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonara; 2. afectiune cardiovasculara; si urmatoarele criterii: a, FC nu atinge

85% din FC maxima prezisa; b. TA creste excesiv; c. apare hipoxemie; d. pe ECG apar semne de
ischemie, eventual si aritmii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

783. R.I. respiratia CheyneStokes, u.a.s.c.c.e. A. este numita si respiratie periodica sau respiratie
acidotica B. este caracterizata de cresterea sensibilitatii centrului respirator la P arterial; CO2 C.
apare cel mai adesea la pacientii cu ateroscleroza cerebrala si alte leziuni cerebrale; D. la
declansarea ei pare sa contribuie si scurtarea timpului de circulatie de la plamani la creier in cadrul
IC; E. apare in special la pacientii cu HTA asociata cu BCI ori cu boala cerebrovasculara;

784. F.d.u. evenimente constituind ciclul care se tot repeta al respiratiei Cheyne-Stokes a.
stimularea centrului respirator deprimat; b. hipoxemie si hipercapnie C. apnee, d. hipocapnie e.
hiperventilatie; f. deprimarea centrului respirator; care este lantul temporal corect: A. c-b-a-ed-f-c; B.
c b e da-f c C. c d-f-b-e-C D. cd b e a-fc; E. c-f ad-be C

785. R.I. dispneea psihogena, u.a.s.c.c.e A. dispneea resimtita de un pacient cu anxietate este dificil
de evaluat; B. hiperventilatia diferentiaza dispneea indusa de embolile pulmonare recidivante de cea
psihogena; C. asocierea hiperventilatiei cu durere in piept si modificari ECG este numita si astenie
neurocirculatorie D. cand dispneea psihogena este insotita de durere in piept, acestea este adesea
apasatoare, persistenta si localizata retrosternal E. modificarile ECG de tip repolarizare precoce
infirma natura psihogena a dispneei; F. anxietatea si depresia in asociere cu o boala cardiaca sau
pulmonara pot intensifica dispneea;

786. R.I. dispneea psihogena, u.a.s.c.c.e. A. semnele si simptomele de hiperventilatie acuta si

cronica permit diferentierea dispneei psihogene de alte afectiuni; B. asocierea hiperventilatiei cu
durere in piept si modificari ECG poate produce confuzii cu boala coronariana; C. cand dispneea
psihogena este insotita de modificari ECG, acestea constau cel mai adesea in inversarea undei T;
D. respiratia oftata si respiratia neregulata infirma originea psihogena a dispneei; E. prezenta
depresiei si/sau a anxietatii reduce severitatea dispneei resimtita de un pacient cardiac sau
respirator

787. U.f.d.f.d. diagnosticul diferential al dispneei s.c.f.c.e A. Dispneea este consecinta anomalilor in
functia aparatului respirator si a celui; B. cardiovascular, anomalii care; C. produc dispnee prin
scaderea impulsului de a respira; D. cresterea efortuluil travaliului respirator si/sau stimularea; E.
receptorilor din inima, plamani sau sistemul vascular.

788. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functie de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii 1. crescut; 2. normal; 3. scazut; si urmatoarele stari patologice: a. obezitate b.
anemie; c. HTA d. IVS cu disfunctje sistolica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-
1, b-1, c-3, d-2; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-1, b-3, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-3, d-1;

789. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functie de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii: 1. crescut; 2. normal; 3. scazut; si urmatoarele stari: a. lipsa de antrenament: b.
hipertiroidie c. boala coronariana; d. cardiomiopatie hipertrofica; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-2; C. a-1, b-3, c-2, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-3; E. a-2, b-1, c-3, d-2;

790. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functje de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii: 1. crescut; normal; 3. scazut; si urmatoarele stari patologice: a. boli care produc
disfunctie diastolica b. stenoza aortica; c. cardiomiopatie dilatativa; d. sunturi intracardiace care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. a-2, b-2, c-1, d-3; D. a-2, b-2, c-3, d-
1 E. a-2, b-3, c-2, d-1;

791. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functie de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii: 1. crescut 2. normal 3. scazut si urmatoarele stari patologice: a. valvulopatii
decompensate; b. fistule arteriovenoase c. boli care produc HVS d. pericardita constrictiva; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-2, c-1, d-3; C. a-2, b-2, c-3, d-1 D. a-2, b-3, c-1, d-
2; E. a-3, b-1, c-2, d-2;

792. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului respirator in functie de structurile pe care le afecteaza,
f.d.u. niveluri anatomo-fiziologice: 1. centrii de control; 2. pompa ventilatorie; 3. schimbul de gaze si
urmatoarele structuri: a. alveolele, vascularizatia pulmonara, parenchimul pulmonar din jur b. oasele
si muschii care formeaza peretele toracic, caile respiratorii, pleura c. structurile nervoase implicate in
comandal/ stimularea respiratiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
793. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea hipoxemiei din emfizem a. scade timpul de
tranzit prin capilarele alveolare (imputinate) b. effort c. creste viteza sangelui; d. scade timpul
disponibil pentru difuziunea prin MAC; e. oxigenare deficitara a sangelui; care este inlantuirea
temporaläl cauzala corecta: A. a-d e c-b; B. b-c-a-d-e C. c-d e-b-a; D. d c ab-e; E. e a-c-db;
794. R.I. mecanismele care pot produce senzatia ca trebuie sa depuna prea mult efort pentru a
respira (dispnee), f.d.u. categorii: 1. cresterea activitatii/ stimularea centrilor de control 2.
cresterea discrepantei dintre rezistenta care trebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta
pompei ventilatorii; si urmatoarele mecanisme: a. stimularea receptorilor periferici (metabosi
chemoreceptori) prin hipoxie tisulara periferica; b. stimularea receptorilor pulmonari c.
accentuarea hipoxemiei si/sau hipercapniei d. cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii e.
scaderea performantei pompei ventilatorii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-1, c-1, d-2,
e-1;
795. R.I. accentuarea hipoxemiei si/sau hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u.
stari/situatii patologice: 1. BPOC; 2. emfizem; 3. pneumonie;si urmatoarele mecanisme: a.
hipoxemie prin alterarea schimbului de gaze b. la producerea hipoxemiei contribuie si scaderea
difuziunii prin MAC, data fiind scaderea numarului de capilare alveolare Semiologie
cardiorespiratory c. hipoxemie si hipercapnie prin scaderea ventilatiei; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, C-1;
796. R.I. accentuarea hipoxemiei si/sau hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u. stari/
situatii patologice: 1. astm sever, 2. emfizem; 3. edem pulmonar si urmatoarele mecanisme: a.
hipoxemie prin alterarea schimbului de gaze; b. la producerea hipoxemiei contribuie oxigenarea
deficitara a sangelui prin scaderea timpului de tranzit prin capilarele alveolare; c. hipoxemie si
hipercapnie prin scaderea ventilatiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-
3 C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1; 797. R.l. accentuarea hipoxemiei si/sau
hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u. stari/ situati patologice: 1. BPOC; 2. emfizem 3.
aspiratia continutului digestiv si urmatoarele mecanisme a. la producerea hipoxemiei contribuie
cresterea vitezei de tranzit a sangelui prin capilarele alveolare (imputinate); b. hipoxemie si
hipercapnie prin discrepanta ventilatie-perfuzie c. hipoxemie prin alterarea schimbului de gaze
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;
798. R.I. accentuarea hipoxemiei silsau hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u. stari/
situatii 1. astm sever 2. emfizem 3. altitudine inalta; si urmatoarele mecanisme: a. hipoxemie si
hipercapnie prin discrepanta ventilatie-pern b. la producerea hipoxemiei contribuie scaderea
timpului disponibil pentru difuziunea prin MAC, mai ales la efort: prin C. hipoxemie prin scaderea
O le In aerul inspirat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
799. F.d.u. evenimente care constituie unul dintre mecanismele pneei prin stimularea recep
torilor pulmonari a. creste presiunea in interstitjul pulmonar, b. creste presiunea in AS; c. creste
presiunea in capilarele alveolare d. edem pulmonar interstitial cardiogen; e. creste presiunea din
venele pulmonare care este lantul cauzal corect: A. a d-c e-b; B. b-ec a-d C. c ea-b d D. d be-c-a
800. U.f.d.f.d dispnee. s.cf.с.e:: A. In bolile vaselor pulmonare mecanismele adesea pacientul
hiperventileaza; B. si poate sa apara hipoxemie; C. dar administrarea de oxigen suplimentar D.
reduce mult severitatea dispneei si a hiperventilatiei; E. demonstrand ca principal m canism al
dispneei este hipoxemia.

801. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categori: 1. dispnee prin boala cardiacà; 2.
dispnee prin boala respiratorie 3. dispnee in absenta unei bo cardiace sau respiratorii; si
urmätoarele stari patologice a. anemie, b. astm bronsic; c. boala coronariana; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

802. RI. diagnosticul diferentia al dispneei, f.d.u. categori: tia: ua n 1. dispnee prin boala
cardiaca; 2. dispnee prin boala respiratorie; 3. dispnee in absenta unei boli cardiace sau
respiratori; urmatoarele stari a. lipsa de antrenament: b. valvulopatie c. pneumopatie interstitjala
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1
803. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii 1. dispnee prin boala cardiaca; 2.
dispnee prin boalà respiratorie; 3. dispnee in absenta unei boli cardiace sau respiratorii; si
urmatoarele stari patologice: a. pleurezie masiva; b. cardiomiopatie C. obezitate care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-
2;

804. U.f.d.f.d. perturbarile gazelor sanguine din bolile respiratorii s.c.f.c.e. A. In bolile respiratorii,
hipoxemia B. apare mult mai rar decat hipercapnia intrucat O2 si CO2 C. au modalitäti diferite de
a se lega de hemoglobinà; D. O2 legandu-se de catenele laterale ale inelului tetrapirolic; E. iar
CO, legandu-se de atomii de azot ai inelului tetrapirolic

805. R.i. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei u.a.s.с.ce: A. disfunctia diastolica
poate oduce dispnee de efort in astm, senzatia de constrictie toracica si hiperventilatja sunt
provocate probabil de stimularea receptorilor pulmonari; C. toate bolile respiratoni, dacã sunt
suficient de grave, produc hipoxemie si/sau hipercapnie D sunturile intracardiace stangaspre-
dreapta pot duce la debt cardiac crescut si la dispnee: E. receptori pulmonan monari pot stimulati
de bronhospasmul acut sau de reducerea presiuni in circulatia pulmonara

806. R.I. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.c.c.e. disfunctia diastolica
explica dispneea cardiaca la pacienti cu functie sistolica normala B. majoritatea bolilor respiratorii
se asociaza cu alterarea proprietatilor mecanice ale peretelui acic si/sau ale plamanilor; C. in
bolile vaselor pulmonare, stimularea receptorilor pulmonari este consecinta cresterii presiunii din
artera pulmonara D. in stadile lor tardive, sunturile stanga-spreintracardiace dreapta pot fi
complicate de instalarea HTAP; E. bolile cailor respiratori implicate cel mai frecvent in
producerea senzatjei de dispnee sunt bronsectaziile;

807. R.I bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei u.a.s.с.с.e. : A. in astm, pacientii
acuza senzatie de constrictje toracica chiar si atunci cand functia pulmonara este in limite
normale; B. alterarea proprieatilor mecanice pulmonare sunt consecinta leziunilor cailor
respiratorii si/sau ale parenchimului pulmonar; C. in bolile pericardice creste presiunea
intracardiaca si din vasele pulmonare; D. instalarea HTAP contribuie la producerea dispneei; E.
in bolile cailor respiratorii, obstructia fluxului de aer este mai pregnanta in inspiratie

808. R.I. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.с.с.е.: A. bronhospasmul
acut este caracteristic pentru BPOC; B. perturbarea schimbului de gaze este unul dintre
principalele doua mecanisme prin care bolile car diovasculare produc dispnee C. pericardita
constrictiva creste presiunea intracardiaca si din vasele pulmonare D. stimularea receptorilor
pulmonari produce hiperventilatie si dispnee E. senzatia ca trebuie sa depuna prea mult efort
pentru a respira produce dispnee

809. R.I. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.c.c.e A. de obicei, pacientii
cu bronhospasm acut hiperventileaza; B. stimularea receptorilor pulmonari si/sau vasculari este
unul dintre principalele doua mecanisme prin care bolile cardiovasculare produc dispnee C.
tamponada cardiaca scade presiunea intracardiaca si din vasele pulmonare; D. in obezitate, la
producerea dispneei participa scaderea compliantei peretelui toracic si limitarea miscarii
diafragmei prin grasimea abdominala; E. scaderea performantei pompei ventilatorii face ca,
subiectiv, pacientul sa aiba senzatja caa efortul de a respira este prea mare

810. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara si in interstitiul pulmonar, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea directa
a presiunii in circulatia pulmonara; 2. cresterea presiunii dirn circulatia pulmonara ca urmare a
cresterii PTDVS; si urmatoarele stari patologice: a. stenoza mitrala; b. insuficienta mitrala; c.
cardiomiopati d. valvulopatii aortice; e. boala coronarianàa; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; E.
a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;
811. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari, f.d.u. stari
patologice: 1. astm 2. edem pulmonar cardiogen; 3. lichid pleural in cantitate mare; pneumopatii
interstitiale si urmatoarele trasaturi: a. ameliorarea hipoxemiei are un impact redus asupra
intensitatii dispneei; b. bronhospasm acut; c. atelectazie prin compresie extrinseca; d. cresterea
presiunii in circulatia pulmonara si in interstitiul pulmonar; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, C-3, d-4 B. a-1, b-3, c-4, d-2; C. a-2, b-1, c-3, d-4; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1, c-3, d-2;

812. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea presiunii in circulatia pulmonara
si in interstitiul pulmonar 2. cresterea presiunii in circulatia pulmonara dar fära edem pulmonar
interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. valvulopatii mitrale b. boli pericardice c. cresterea
debitului cardiac in obezitate d. disfunctie diastolica a VS; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-1, d-2 B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

813. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea presiunii in circulatia pulmonara
si in interstitiul pulmonar 2. cresterea presiunii in circulatia pulmonara dar fara edem pulmonar
interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. sunturile intracardiace stangaspre-dreapta b.
cantitate mare de sange ramasa in VS la sfarsitul sistolei; c. disfunctie sistolica a VS; d. boli ale
vaselor pulmonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2,
b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

814. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara f.d.u. mecanisme (PTDVS presiunea telediastolica din VS): 1.
cresterea directa a presiunii dirn circulatia pulmonara din cauza obstacolului valvular 2. cresterea
PTDVS prin disfunctie diastolica; 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar fara edem
pulmonar interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. ingrosarea peretelui VS; b. boala
tromboembolica pulmonara; c. stenoza mitrala; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

815. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea directa a presiunii din circulatia
pulmonara din cauza jetului de regurgitare 2. cresterea PTDVS prin disfunctie diastolica 3.
cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar fara edem pulmonar interstitial si urmatoarele stari
patologice: a. HTAP primara; b. insuficienta mitrala c. HTA; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-
2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

816. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatjia pulmonara, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica;
disfunctie diastolica; pulmonara, dar fara edem 2. cresterea PTDVS prin 3. cresterea presiunii in
circulatia pulmonar interstitial si urmatoarele stari patologice a. vasculita pulmonara; b. stenoza
aortica; c. cantitate mare de sange ramasa in VS la sfarsitul sistolei care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

817. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica,
2. cresterea PTDVS prin disfunctie diastolica; 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar
fära edenm pulmonar interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. afectarea ischemica a
miocardului; b. pericardita constrictiva; c. cardiomiopatie hipertrofica; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;

818. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica;
2. cresterea PTDVS prin disfunctie diastolica; 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar
fara edem pulmonar interstitial si urmatoarele stari patologice: a. afectarea directa a miocardului
in cardiomiopatia dilatativa; b. sunturile intracardiace stangaspre-dreapta c. peretele VS se
relaxeaza deficitar din cauza ischemiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

819. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea recep torilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara f.d.u. mecanisme 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica; 2.
cresterea presiunii in circulatia pulmonara (dar fara edem pulmonar interstitial) asociata scaderea
debitului cardiac 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara (dar fära edem pulmonar
interstitial) prin cresterea debitului cardiac; si urmatoarele stari patologice: a. boala coronariana
b. obezitate; c. tamponada cardiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

820. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitati centrilor de control consecutivà
stimularii receptorilor periferici prin hipoxie tisulara periferica, f.d.u stari patologice sau fiziologice:
1. boli pericardice; 2. IVS prin disfunctie sistolica; 3. deconditionarea cardiovasculara; si
urmatoarele trasaturi: a. scaderea debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare; b.
scaderea debitului cardiac prin scaderea functiei de pompa a VS c, instalarea timpurie in cursul
efortului a metabolismului anaerob care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

821. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitati centrilor de control consecutiva
stimulärii receptorilor periferici prin f.d.u. stari patologice sau fiziologice: 1. scäderea compliantei
pericardului; 2. boala coronariana; 3. lipsa de antrenament; si urmatoarele trasaturi a. scaderea
debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare b. scaderea debitului cardiac prin scaderea
functiei de pompa a VS C. stimularea chemoreceptorilor si a metaboreceptorilor consecutiva
instalarii precoce a metabolismului anaerob; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; 2, b-3, c-1; 3, b-1, c-2;

822. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitatii centrilor de control
consecutiva stimularii receptorilor periferici prin hipoxie tisulara periferica, f.d.u. stari patologice
sau fiziologice: 1. pericardita constrictiva; 2. cardiomiopati 3. anemie usoara pana la moderata; si
urmatoarele trasaturi: a. scaderea debitului cardiac prin scaderea functiei de pompa a VS b.
scaderea debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare; c. stimularea metaboreceptorilor
desi saturatia cu oxigen a Hgb este normala care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

823. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitatii centrilor de control
consecutiva stimularii receptorilor periferici prin hipoxie tisulara periferica, f.d.u. stari patologice
sau fiziologice: 1. tamponada cardiacaa; 2. valvulopatii 3. anemie usoara pana la moderata; si
urmatoarele trasaturi: a. scaderea debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare; b.
stimularea metaboreceptorilor intrucat cantitatea de Hgb este insuficienta pentru a furniza
oxigenul necesar tesuturilor; c. scaderea debitului cardiac prin scaderea functiei de pompa a VS;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, C-1;

824. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitatii/ stimularea centrilor de control,
f.d.u. mecanisme 1. stimularea receptorilor periferici (metabosi chemoreceptori) prin hipoxie
tisulara periferica (acidoza lactica); 2. stimularea directa a centrilor de control (fara sa existe
hipoxemie sau hipercapnie); si urmatoarele stari patologice: a. deconditionarea/ lipsa de
antrenament cardiovasculara; b. scaderea debitului cardiac; c. anemie usoara pana la moderata
d. medicamente (de exemplu, aspirina); e. cresterea progesteronului (de exemplu, in sarcina);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2; C. a-1, b-2, c-1,
d-2, e-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

825. R.I. producerea senzatjei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta care
trebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. mecanisme 1.
cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii; 2. scaderea performantei pompei ventilatori si
urmatoarele trasaturi: a. alterarea transmiterii impulsului motor prin boli neurologice; b. scaderea
fortei muschilor ventilatori prin afectare directa; c. cresterea rezistentei la destindere a
continatorului; d. cresterea rezistentei la umplere a plamanilor; e. cresterea rezistentei la flux a
cailor respiratorii care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1 D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

826. F.d.u. evenimente care vizeaza unul dintre mecanismele dispneei a. compresie extrinseca a
plamanilor; b. atelectazie partiala c. stimularea receptorilor pulmonari d. dispnee e. lichid pleural
in cantitate mare; care este lantul cauzal corect A. a-b-e-c d B. b a e cd C. c a b-e d D. c e b-a d
E. e-a--b-c d

827. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii,
f.d.u mecanisme 1. cresterea rezistentei la destindere a continatorului; 2. cresterea rezistentei la
umplere a plamanilor 3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii; si urmatoarele trasaturi a.
scaderea compliantei peretelui toracic; b.bolile cailor respiratori; c. hiperinflatia din bolile
obstructive pulmonare d. presiune exterioara asupra plamanilor; e. boli ale parenchimului
pulmonar; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-3; C. a-1,
b-2, c-1, d-3, e-1 D. a-1, b-3, c-1, d-2, e-1; E. a-1, b-3, c-2, d-1, e-1;

828. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei la destindere a

continatorului, f.d.u. mecanisme 1. scaderea compliantei peretelui toracic 2. scaderea
compliantei peretelui toracic si limitarea miscarii diafragmei 3. presiune exterioara asupra
plamanilor 4. scaderea compliantei plamanilor si urmatoarele trasaturi a. lichid pleural in cantitate
mare; b. cifoscolioza; c. bolile parenchimului pulmonar; d. acumulare de (esut adipos toracic si
abdominal; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-4, c-
3, d-1 D. a-3, b-1, c-4, d-2; E. a-4, b-3, c-1, d-2;

829. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatori,
f.d.u. mecanisme: 1. rigidizarea peretelui toracic; 2. cresterea rezistentei la umplere a plamanilor;
3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii; si urmatoarele stari patologice: a. hiperinflatia
din astm; b. cifoscolioza c. BPOC (incluzand bronsita cronica si emfizemul) care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

830. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii,
f.d.u. mecanisme 1. scaderea compliantei peretelui toracic si limitarea miscarii diafragmei; 2.
cresterea rezistentei la umplere a plamanilor; 3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii si
urmatoarele stari patologice: a. hiperinflatia din BPOC; b. astm c. obezitate; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

831. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii,
f.d.u. mecanisme 1. scaderea compliantei plamanilor 2. cresterea rezistentei la umplere a
plamanilor prin hiperinflatie 3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii; si urmatoarele stari
patologice: a. pneumopati interstitiale; b. emfizem; c. bronsectazii care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

832. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre trebuie invinsa de
pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea rezistentei
opuse pompei ventilatorii; 2. scaderea performantei pompei ventilatorii; si urmatoarele trasaturi a.
poate fi produsa de crestere rezistentei la flux a cailor respiratorii, de cresterea rezistentei la
destindere a continatorului sau de cresterea rezistentei la umplere a plamanilor; b. scade
capacitatea de a efectua travaliu respirator c. poate fi produsa de alterarea transmiterii impulsului
motor sau de scaderea fortei muschilor ventilatori; d. creste travaliului respirator; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-2,
d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

833. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta care
rebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. boli: 1. boli ale
parenchimului pulmonar; 2. bolile obstructive pulmonare; 3. miastenie grava; si urmatoarele
trasaturi a. cele mai frecvente sunt astmul si BPOC b. scaderea performantei pompei ventilatorii;
c. creste ventilatia prin stimularea receptorilor pulmonari; d. pot fi provocate de infectii, expunere
profesionala, boli autoimune care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-2, c-3, d-
1 C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-1

834. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta car trebuie
invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. boli 1. pneumopatii
interstitiale 2. bolile obstructive pulmonare; 3. sindrom Guillain-Barré; si urmatoarele trasaturi: a.
creste travaliul respirator prin cresterea rigiditatii (scaderea compliantei) plamanilor b. scaderea
performantei pompe ventilatorii c. cresterea rezistentei la umplere a plámanilor prin hiperinflatie;
d. este caracteristica hiperventilatia (mai ales formele usoare si moderate de boalä) care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-2, c-3, d-1 C. a-1, b-3, c-2, d-1 D. a-2, b-3, c-1,
d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;

835. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta care
trebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. boli 1. boli ale
parenchimului pulmonar PPI; 2. bolile obstructive pulmonare; 3. miopatii; si urmatoarele trasaturi
a. scaderea performantei pompei ventilatorii; b. distensia plamanilor si a peretelui toracic; c. in
mod caracteristic, din cauza hiperventilatiei apare hipocapnie; d. hipoxemie prin discrepanta
ventilatie-perfuzie si distrugerea si/sau ingrosarea barierei alveolo-capilare; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-1, d-2; B. a-1, b-3, c-2, d-1 C. a-3, b-1, c-1, d-2; D. a-3, b-1, c-2, d-1 E. a-
3, b-2, c-1, d-1;

836. F.d.u. evenimente care explica dispneea din boe obstructive pulmonare a. in bolile
obstructive pulmonare (formele moderate sau severe); b. creste sarcina rezistiva si elastica (care
reflecta rigiditatea sistemului) asupra muschilor ventilatori; c. hiperinflatia dinamica a plamanilor
cu si a peretelui toracic d. pacientul are senzatia ca nu poate respira suficient de adanc; care
este lantul cauzal corect: A. a b c d B. a c-b-d C. c a-b-d D. c d-a-b E. d-a c+b;

837. F.d.u. evenimente care explica dispneea din pneumopatiile interstitiale a. dispnee b. creste
impulsul de a respira; c. hipoxemie; d. discrepanta ventilatie-perfuzie si distrugerea si/sau
ingrosarea barierei alveolo-capilare care este lantul cauzal corect: b c da B. b d c a D. d-b-Ca E.
d c-b-a;

838. F.d.u. evenimente care explica unul dintre mecanismele dispneei: a. efortul de a respira
devine excesiV, b. dispnee; c. creste discrepanta dintre performanta pompei ventilatorii si
rezistenta care aceasta trebuie sa o invinga; d. creste rezistenta pe care trebuie sa o invinga
pompa ventilatorie sau scade performanta pompei ventilatorii, care este lantul cauzal corect A. b-
cda B. b-dc a C. c a bd D. d a b c; E. d C a-b

839. F.d.u. evenimente care explica unul dintre mecanismele dispneei a. hiperinflatia dinamica a
plamanilor si a peretelui toracic; b. obstructia fluxului de aer, mai pregnanta in expiratie; c. (cand
boala este moderata sau severa) creste sarcina rezistiva si elastica (care reflecta rigiditatea
sistemului) asupra muschii ventilatori; d. pacientul are senzatia ca nu poate respira suficient de
adanc; care este lantul cauzal corect: A. a-dbc B. ba cd C. c d a-b D. d a -b c; E. d+b-c-a;

840. R.I. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.с.с.e. : A. istoricul trebuie sa includä descrierea
de catre pacient in proprile cuvinte a felului in care simte disconfortul respirator B. fenomenul
Raynaud sugereaza spondilita anchilozanta, potential responsabila de fibroza pulmonara; C. TC
toracica este utila pentru evaluare suplimentara a parenchimului si a vaselor pulmonare D. la
evaluarea toracelui se urmareste simetria miscarii E. in evaluarea pacientului cu dispnee este
importanta masurarea frecventei respiratorii

841. R.l. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.c.c.e. A. istoricul trebuie sa includa efectul
pozitjei asupra dispneei; B. examenul fizic trebuie inceput in timpul interogarii pacientului C.
examinarea abdomenului se face cu pacientul in decubit ventral; D. folosirea muschilor ventilatori
accesori este un semn de travaliu respirator crescut; E. observarea cianozei poate
842. R.i. evaluarea pacientului cu A. istoricui trebuie sa includa orienta diagnosticul; dispnee,
u.a.s.c.c.e. efectul dispneei; infectilor asupra B. dupa istoric si examen fizic, se va efectua o
radiografie toracica; C. pacientii cu dispnee de efort trebuie observati in timp ce merg pentru a
reproduce simptomele D. pozitia trepiedului este un semn de presiune venoasa crescuta; E. la
inspectja toracelui se urmäreste simetria miscarii;

843. R.I. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.с.с.e: A. istoricl trebuie sa includã efectul
factorilor ambientali asupra dispneei B. testele de bronhoprovocare sunt utile la pacientii cu
simptome intermitente sugestive pentru astm confirmate de examenul fizic si de probele
functionale pulmonare C. este bine ca pacientii cu dispnee de efort sa fie observati in timp ce
merg pentru a descoperi noi semne absente in repaus D. pacientul in pozitia trepiedului sta in
sezut, proptindu-se cu mainile de genunchi sau de marginea patului; E. la inspectia toracelui se
pot observa semne de hiperinflatie;

844. R.I. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.c.ce.

A. istoricul trebuie sa includa factori de risc pentru bolile pulmonare profesionale si pentru boala
coronariana; B. pana la o treime din pacienti cu diagnostic clinic de astm nu au hiperreactivitate a
cailor respiratorii la testele de provocare C. la pacientii cu dispnee de efort, saturatia in oxigen
trebuie masurata si dupa efort (de exemplu, dupa mers); D. tirajul supraclavicular este un semn
de staza pulmonara; E. la inspectia toracelui se poate observa bombarea sau retractia unui
hemitorace;

845. R. efectul pozitiei asupra dispneei, f.d.u. variante: 1. ortopnee 2. platipnee; si urmatoarele
stari patologice: a. sindromul hepatopulmonar cu fistule arterio-venoase intrapulmonare; b.
obezitate, ascita masiva; c. mixom atrial stang; d. IVS care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

846. R.I. efectul pozitiei asupra dispneei, f.d.u. variante: 1. ortopnee; 2. platipnee; si urmatoarele
stari patologice: a. fistule arterio-venoase intrapulmonare prin metabolizare deficitara a
substantelor vasodilatatoare; b. comunicarea interatriala; c. criza de astm declansata de RGE d.
jenarea mecanica a miscarii diafragmei care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1,
b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

847. R.I. determinismul temporal al dispneei, f.d.u. variante: 1. dispnee nocturna; 2. dispnee in
episoade acute, intermitente 3. dispnee persistenta, cronica; si urmatoarele stari patologice a.
BPOC b. IVS; c. episoade de embolism pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

848. R.l. determinismul temporal al dispneei, f.d.u. variante: 1. dispnee nocturna; 2. dispnee in
episoade acute, intermitente 3. dispnee persistenta, cronica; si urmatoarele stari patologice: a.
astm; b. episoade de ischemie miocardicaa c. PPI; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

849. R.l. determinismul temporal al dispneei, f.d.u. variante: 1. dispnee nocturna; 2. dispnee in
episoade acute, intermitente 3. dispnee persistenta, cronica si urmatoarele stari patologice: a.
boala tromboembolica cronica; b. bronhoconstrictie favorizata de vagotonie c. episoade de
bronhospasm; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

850. R.l. rolul examenului fizic in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1. incapacitatea
pacientului de a rosti fraze complete inainte de a se opri pentru a respira adanc; 2. semne de
travaliu respirator crescut; 3. puls paradoxal; si urmatoarele stari patologice: a. afectjune care
stimuleaza centrii de control b. tamponada cardiaca; c. boli pulmonare obstructive; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-
1;

851. R.I. rolul examenului fizic diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. incapacitatea
pacientului de a ZIc 1 In rosti fraze complete inainte de a se opri pentru a respira adanc; 2.
semne de travaliu respirator crescut 3. angioame stelate; si urmatoarele stari patologice a.
cresterea rigiditatii plamanilor sau a peretelui toracic; b. ciroza; c. perturbarea pompei ventilatori
cu scaderea capacitatii vitale; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

852. R.I. rolul examenului fizic in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1. semne de
travaliu respirator crescut 2. puls paradoxal; 3. ginecomastie si urmatoarele stari patologice: a.
ciroza b. BPOC c. rezistenta crescuta opusa pompei ventilatorii; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, -1;

853. R.I. rolul examenului fizic in diagnosticul diferential al dispneei, b-2, с f.d.u. semne: 1.
semne de travaliu respirator crescut 2. puls paradoxal; 3. paloarea semimucoaselor
(conjunctivelor, buze); si urmatoarele stari patologice: a. criza acuta de astm; b. anemie; c.
cresterea rezistentei cailor respiratorii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

854. R.I. rolul percutiei toracelui diagnosticul diferential al dispe el f.d.u. semne: 1. matitate
elastica; 2. matitate lemnoasa; 3. hipersonoritate si urmatoarele stari patologice: a. emfizem b.
condensare; c. revarsat lichidian pleural; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

855. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1.
expiratie prelungita; 2. raluri alveolare 3. raluri uscate interstitiale; si urmatoarele stari patologice
a. fibroza pulmonara b. boli pulmonare obstructive; c. pneumonie care sunt asocierile corecte A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

856. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. raluri
bronsice 2. raluri alveolare; 3. scaderea murmurului vezicular; si urmatoarele stari patologice: a.
emfizem; b. alveolita fibrozanta; C. boli pulmonare obstructive; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

857. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. raluri
sforaitoare; 2. raluri suieratoare; 3. raluri alveolare; si urmatoarele stari patologice a. boli
pulmonare obstructive, mai ales astm bronsic; b. EPA c. boli pulmonare obstructive, mai ales
bronsita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

858. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. raluri
alveolare (crepitante); 2. raluri uscate interstitiale 3. scaderea murmurului vezicular; si
urmatoarele stari patologice: a. lichid in alveole; b. PPl; с. lichid pleural; care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

859. F.d.u. elemente care explica un semn fizic abdominal asociat cu dispneea: a. anxietate si
dispnee marcata; b. edem pulmonar acut c. abdomenul bombeaza in expiratie si se retracta in
inspiratie d. pacientul are tendinta de a inspira predominant costal si supraclavicular; care este
inlantuirea logica justa: A. b a d-c; B. b d a c; C. bd-c-a D. d-bc a; E. d-cb a;

860. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. jugulare
turgescente 2. galop protodiastolic de Vs 3. bombarearetractia abdomenului in timpul
expiratieiinspiratiei; si urmatoarele stari patologice: a. cresterea presiunii in inima dreapta; b.
edem pulmonar acut; c. disfunctje predominant sistolica a VS care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;

861. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. edeme
periferice 2. galop presistolic de Vs; 3. hipocratism digital; si urmatoarele stari patologice a.
cresterea presiunii in inima dreapta b. fibroza pulmonara interstitiala; c. disfunctie predominant
diastolica a VS; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

862. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1.
hepatomegalie de staza; 2. sufluri valvulare; 3. hipocratism digital; si urmaatoarele stari
patologice: a. valvulopatii; b. cresterea presiunii in inima dreapta; c. cancer pulmonar; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

863. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1.
accentuarea componentei pulmonare a Z2 (Z2 al doilea zgomot cardiac) 2. miscare paradoxala a
abdomenului 3. tumefactie sau deformare articulara; si urmatoarele stari patologice: a. afectare
pulmonara in cadrul unei boli autoimune de tesut conjunctiv b. slabiciune diafragmatica; C.
cresterea presiunii in inima dreapta care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

864. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. galop de
VD; 2. miscare spre interior a abdomenului in inspiratie; 3. semne de sindrom Raynaud; si
urmatoarele stari patologice: a. cresterea presiunii in inima dreapta b. slabiciune diafragmatica;
C. afectare pulmonara in cadrul sclerozei sistemice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

865. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari: 1. volumele
pulmonare crescute (hiperinflatie) 2. spatile aeriene diminuate; 3. revarsat lichidian pleural
bilateral; si urmatoarele stari patologice: a. edem interstitial; b. ICG c. boala pulmonara
obstructiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

866. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari 1. accentuarea
desenului interstitial; 2. dilatarea arterelor pulmonare centrale (bombarea arcului mijlociu stang);
3. revarsat lichidian pleural bilateral; si urmatoarele stari patologice: a. HTAP; b. boli autoimune
de tesut conjunctiv; c. pneumopatie interstitiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

867. R. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari: 1. spati aeriene
scazute; 2. reducerea desenului interstitial; 3. revarsat lichidian pleural unilateral; si urmatoarele
stari patologice a. emfizem; b. fibroza interstitiala; c. carcinom pulmonar; care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

868. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari 1. volumele
pulmonare scazute; 2. modificari ale parenchimului pulmonar 3. revarsat lichidian pleural
unilateral si urmatoarele stari patologice: a. disfunctie diafragmatica; b. pneumopatie interstitiala,
emfizem; c. embolism pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

869. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari: 1. volumele
pulmonare scazute; 2. silueta cardiaca marita; 3. revarsat lichidian pleural unilateral si
urmatoarele stari patologice a. cardiomiopatie dilatativa; b. pneumonie limitarea miscarii peretelui
toracic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

870. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei f.d.u. modificari: 1. desen vascular
proeminent in zonele superioare 2. silueta cardiaca marita; 3. revarsat lichidian pleural unilateral;
si urmatoarele stari patologice: a. hipertensiune venoasa pulmonara b. valvulopatie c.
insuficienta cardiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
871. R.I. rolul investigatilor paraclinice in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
electrocardiograma 2. ecocardiografia; 3. radiografia toracica; si urmatoarele aspecte/ afectiuni
evaluate prin aceste tehnici: a. infarct miocardic acut sau sechelar; b. valvulopatiile cardiace; c.
silueta cardiaca marita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
872. R.l. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
electrocardiograma; 2. radiografia toracica; 3. testele de bronhoprovocare; si urmatoarele
aspecte/ afectiuni evaluate prin aceste tehnici: a. parenchimul pulmonar; b. astm; c. semne de
hipertrofie ventriculara care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

873. R.I. rolul investigatilor paraclinice in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
electrocardiograma 2. radiografia toracica 3. tomografia computerizata; si urmatoarele aspecte/
afectjuni evaluate prin aceste tehnici: a. boala pulmonara interstitiala (de electie); b. volumele
pulmonare c. TEP; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

874. R.I. rolul investigatiilor para clinice in diagnosticul diferential a dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
ecocardiografia 2. radiografia toracica; 3. tomografia computerizata; si urmätoarele aspectel
afectiuni evaluate prin aceste tehnici a. cancer pulmonar (de electie); b. disfunctja sistolica si
diastolica, c, vasele pulmonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

875. R.I. rolul investigatilor para clinice in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
ecocardiografia; 2. radiografia toracica; 3. tomografia computerizata; si urmatoarele aspectel
afectjuni evaluate prin aceste tehnici: a. HTAP b. embolism pulmonar (de electje); C. revarsat
lichidian pleural; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

876. R.I. tuse u.a.s.c.c.e A. tusea este o expiratie exploziva care incepe cu o inspiratie
superficiala; B. tusea curata arborele traheobronsic de secretii si de material strain C. pacientii
solicita asistenta medicala atunci cand tusea le genereaza disconfort D. ingrijorarea cu privire la
cauzáa (in special frica de cancer) este un motiv pentru care pacientii cu tuse se prezinta la
medic; E. ca reflex defensiv are atat cai aferente, cat si eferente

877. R1. tuse u.a.s.с.с.е.. A. tusea ofera un mecanism protector normal pentru arborele
traheobronsic B. este unul dintre cele mai frecvente simptome pentru care pacientii solicita
asistenta medicala; C. pacientii solicita asistenta medicala atunci cand tusea le perturba modul
de viata norma D. tusea poate fi initiata fie voluntar, fie reflex; E. ramul eferent include nervul
glosofaringian si nervi spinli

878. Ramul aferent al tusei include receptori din distributia senzoriala a urmatorilor nervi, c.e. A.
trigemen; B. glosofaringian; C. oculomotor; d.superior; E. vag;

879. F.d.u. evenimente care constituie mecanismul tusei a. crestere marcata a presiunii
intratoracice b. ingustarea traheei; c. inchiderea glotei, relaxarea diafragmei si contractia
muschilor expiratori; d. flux de aer rapid prin trahee si bronhii; e. inspiratje adanca; f. deschiderea
glotei care este lantul temporal corect: A. a d e c-b-»f B. c f a e b-d; C. d e b+a f D. e c-a-b f d E.
fC b e-a-d

880. F.d.u. elemente implicate in mecanismul tusei a. contractia muschilor expiratori impotriva
glotei inchise; b. diferenta de presiune mare dintre caile respiratorii si atmosfera cuplata cu
ingustarea traheei c. forte de forfecare, care ajuta la eliminarea mucusului si a materialelor
straine d. flux de aer rapid prin trahee; care este inlantuirea temporala/ cauzala corecta: A. a bd
c; B. a-Cb d C. ba d C; D. cb-da E. d a c-b;

881. R.I. factorii iritanti care pot initia tusea, f.d.u. categorii 1. origine exogena; 2. origine
endogena; si urmatorii factori: a. continut gastric; b. secretii din caile respiratorii superioare c.
corpi straini; d. gaze, fum, praf; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1,
d-2; C. a-1, b-2, C-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

882. U.f.d.f.d. cauzele tusei s.c.f.c.e. A. Cand tusea este declansata de secretile din caile
respiratorii; B. superioare (ca in cazul secretiilor retronazale); C. sau de continutul gastric; D. (ca
in cazul refluxului gastroesofagian) E. factorul initiator este de regula evident si usor de rezolvat

883. U.f.d.f.d. cauzele tusei A. Expunerea indelungata la iritanti endogeni; B. produce o reactie
inflamatoare in caile respiratorii; C. care inhiba tusea; D. si poate sensibiliza caile respiratorii la
alti iritanti; E. generand hipersensibilitate

884. R.I. cauzele tusei, u.a.s.c.c.e A. factori iritanti care pot initja tusea pot afecta receptorii din
caile respiratorii superioare sau din tractul respirator inferior B. tusea poate fi declansata de
secretile din caile respiratorii superioare C. tusea poate fi declansata de D. astmul este o cauza
rara de E. principalele mecanisme prin iritatia prin continut gastric; tuse care o afectiune poate
determina tuse sunt inflamatia, dilatarea infiltrarea si compresia cailor respiratorii;

885. R.I. cauzele tusei, u.a.s.c.c.e. A. receptorii din caile respiratorii superioare care pot declansa
tusea sunt situati in special in nas B. factori iritanti care pot initia tusea ajung in tractul respirator
inferior prin inhalare sau aspiratie; C. RGE este o cauza de tuse adesea neglijata; D. bradikinina
sau substanta F sunt, ambele, catabolizate de enzima de conversie a angiotensinei; E. inflamatia
care produce tuse este cel mai adesea determinata de boli autoimune;

886. R.I. cauzele tusei, u.a.s.c.c.e A. factori iritanti care pot initia tusea ajung in tractul respirator
inferior pe calea arborelui traheobronsic B. tusea poate fi declansata de secretiile retronazale C.
cand tusea este initiata de factori endogeni, acestia pot trece neobservati si tusea poate persista;
D. blocantii receptorilor pentru angiotensina (BRA) provoaca adesea tuse; E. infectile respiratorii
care provoaca tuse merg de la bronsita virala sau bacteriana pana la bronsita de
hipersensibilitate

887. U.f.d.f.d. cauzele tusei s.c.f.c.e.: A. Tusea determinata de RGE; B. se datoreaza exclusiv
iritatiei receptorilor din caile respiratorii; conutului gastric, intrucat; reflex mediat adrenergic; C.
superioare sau aspiratiei contiD. poate contribui si un mecanism E. declansat de prezenta
acidului in gura.

888. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita virala; 2. tuberculoza 3. anevrism aortic;
si u. trasaturi/ manifestari: a. rareori cauza de tuse, prin compresia cailor respiratorii; b. infiltrarea
cailor respiratorii cu granuloame poate declansa tuse; c. inflamatia cailor respiratorii persista
uneori mult timp dupa rezolvarea simptomelor acute tipice; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

889. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita virala; 2. pneumonia; 3. reflux
gastroesofagian; si u. trasaturi/ manifestari: a. poate contribui si un mecanism reflex mediat vagal
declansat de prezenta acidului in esofagul distal; b. boala parenchimatoasa pulmonara care
poate produce tuse c. tuse prelungita care poate dura mai multe saptamani dupa episodul acut;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

890. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. infectia cu B. pertussis; 2. formatiune tumorala
extrinseca; 3. PPI si u. trasaturi/ manifestari: a. compresia cailor respiratori; b. boala
parenchimatoasa pulmonara neinfectioasa care poate produce tuse c. este una dintre cauzele
trecute cu vederea de tuse persistenta la adulti; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

891. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. infectia cu B. pertussis; 2. bronsectazii; 3.
tratament cu lECA; si u. trasaturi/ manifestari: a, tusea apare la 5-20% dintre pacientii b. de
obicei, diagnosticul se pune insa pe baza tabloului clinic c. bronhoree purulenta; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-
1

892. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. carcinom bronsic; 2. astm; 3. abces pulmonar; si
u. trasaturi/ manifestari: a. boala parenchimatoasa pulmonara care poate produce tuse, b.
infiltrand peretele cailor respiratori, se asociaza adesea cu tuse c. unii pacienti se prezinta cu
tuse fara sa aiba respiratie suieratoare sau dispnee care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

893. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. astm 2. insuficienta cardiaca congestiva; 3.
bronsectazii; si u. trasaturi/ manifestari a. de obicei, contextul clinic este sugestiv pentru
diagnostic b. tuse, probabil drept consecintä a edemului interstitial si peribronsic; C. tuse cu
expectoratie purulentaä in cantitate crescuta care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

894. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. infectja cu B. pertussis; 2. neoplasm; 3. astm; si
u. trasaturi/ manifestari: a. infiltrand peretele cailor respiratorii, se asociaza adesea cu tuse b. in
varianta ,,tusigena" diagnosticul este mai dificil, necesitand demonstrarea hiperreactivitati
bronsice; c. adesea, mai ales la adulti, suieratura inspiratorie tipica este absenta, simptomele
find mai estompate si mai necaracteristice care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

895. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice: 1. infectia cu B. pertussis; 2. astm; 3. tratament cu
IECA; si u. trasaturi/ manifestari: a. paroxisme de tuse urmate de voma, cianoza, rinoree
persistentàa b. dispnee in accese paroxistice, c. tuse neproductiva provocata de bradikinina sau
de substantar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

896. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stán patologice 1. tumora carcinoida; 2. adenopatie mediastinala; 3.
tratament cu IECA; si u. trasaturi/ manifestari: a. compresia cailor respiratorii. b. tusea se
instaleaza de obicei din prima saptamana c. infiltrand peretele cailor respiratorii, se asociaza
adesea cu tuse care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

897. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice: 1. sarcoidoza endobronsica; 2. tumora
mediastinala; 3. tratament cu IECA; si u. trasaturi/ manifestari: a. compresia cailor respiratorii; b.
infiltrarea cailor respiratorii cu granuloame poate declansa tuse c. tusea poate sa apara si dupa
mai multe luni (S 6 luni); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

898. F.d.u. evenimente care explica tusea din bronsectazii a. tuse cu expectoratie purulenta in
cantitate crescuta; b. staza secretiilor; c. dilatatii bronsice; d. colonizarea cu microorganisme;
care este lantul cauzal corect A. a bc-d; B. c abd; C. c b-d a D. d b a-c; E. d c a-b;

899. R.I. clasificarea tusei in functie de expectoratie, f.d.u. variante 1. umeda (cu expectoratie);
2. uscat a, seaca, iritativa (fara expectoratie) si urmatoarele stari patologice: a. compresii pe caile
respiratori; b. faza initiala a unei traheobronsite, bronsite sau pneumonii acute C. perioadele de
acutizare ale unei bronsite cronice d. iritatie pleurala; e. faza secretorie a unei (traheo)bronsite
acute care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2 C. a-2, b-2,
c-1, d-1, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;

900. U.f.d.f.d. tusea uscata, seaca s.c.f.c.e A. Apare in faza de stare; B. a unei traheobronsite
acute C. sau a unei bronsite acute; D. (cand exista doar inflamatie a mucoasei, fara secretie) E.
sau a unei pneumonii acute.

901. U.f.d.f.d. tusea iritativa s.c.f.c.e. A. Poate fi produsa de iritatia pleurala B. fie inflamatoare, in
pleurite; C. fie mecanica, in timpul unei punctii pleurale cand; D. acul atinge pleura visceralä; E.
mai ales inainte de evacuarea lichidului

902. R.I clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante 1. tuse faringiana 2. tuse
laringiana latratoare; 3. tuse laringiana bitonala; si urmatoarele stari patologice a. consecinta a
paraliziei coardei vocale stangi; b. pentru fi produsa de compresia traheobronsica (manifestare a
sindromului mediastinal) c. declansata de secretii retronazale sau de faringite; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2, E. a-3, b-2, c-
1;

903. R.l. clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante de tuse laringiana: 1.
ragusita; bitonala; 2. 3. surda (pana la afona); si urmatoarele stari patologice a. sonoritate
redusa, stinsa sau chiar disparuta b. de obicei prin procese compresive intratoracice (adenopatii,
tumori, anevrisme etc.); c. produsa de inflamatia laringiana care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

904. R.I. clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante de tuse laringiana:
latratoare; 2. bitonala 3. afona; si urmatoarele stari patologice: a. consecinta distrugerii corzilor
vocale; b. sonoritate stridenta (taiere cu un fierastrau); c. de obicei manifestare a sindromului
mediastinal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

905. R.i. clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante de tuse laringiana: 1.
latratoare 2. bitonala; 3. surda; si urmatoarele stari patologice: a. consecinta a afectarii corzilor
vocale b. compresie pe recurentul stang; c. consecinta a ingustarii cai respiratorii superioare
(laringe, trahee, bronhii mari) prin procese inflamatoare sau compresive; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

906. R.I. clasificarea tusei in functie de timbru, c.d.u. nu este o categorie adecvatà: A. faringiana
B. ragusita C. latratoare D. bitonala E. surda;

907. U.f.d.f.d. tusea cavernoasa s.c.f.c.e. A. Are timbru metalic, gaunos si; B. semnaleaza
caverna (de regula TBC) pulmonara mica care C. joaca rolul de cavitate de rezonanta dar care
trebuie sa; D. fie izolata de calea respiratorie; E. pentru ca aerul sa poata reverbera (in aceasta
cavitate)

908. R.I. clasificarea tusei in functie de tipar, f.d.u. variante: 1. moniliforma; 2. chintoasa; 3.
convulsiva (magareasca); si urmatoarele stari patologice: a. accese sustinute de tuse, fiecare
expiratie find o sacada de tuse superficiala, de mica intensitate b. spasmul glotic face ca
inspiratia laborioasa si adanca (pacientul se chinuieste sa traga aer in piept) sa devina
zgomotoasa, suieratoare; c. se asociaza cu distensia jugularelor, congestionarea ochilor si
invinetirea fetei; d. accesele includ o expiratie profunda hasurata de sacade succesive de tuse,
urmata de o inspiratie adanca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-3,
d-2; C. a-3, b-1, c-3, d-2; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1

909. R.l. clasificarea tusei functie de tipar, f.d.u. variante: 1. moniliforma; 2. convulsiva si
urmätoarele stari patologice: a. contracttile violente ale in dreptilor abdominali pot produce
varsatura; b. apare la pacient cu stare grava, de obicei cu bronhopneumonie; c. expiratia consta
intr-o succesiune de sacade de tuse si se face pana la golirea completa a aerului din plamani; d.
tusea se accentueaza in perioadele de eliminare a expectoratiei, urmand un ciclu nictemeral;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-
2, b-1, c-2, E. a-2, b-2, c-1, d-1

910. R.I. clasificarea tusei in functie de tipar, f.d.u. variante: 1. moniliforma; 2. chintoasa 3.
convulsiva si urmatoarele stari patologice: d-1 tuse in accese; a. b. efortul expirator creste
presiunea in torace suficient pentru a determina staza venoasa in extremitatea cefalica c. este
destinata eliminarii expectoratiei purulente d. propriu-zis, o varianta de tuse chintoasa, cu
diferenta ca este mult mai intensa, mai profunda si asociata cu spasm glotic; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-1, c-2, d-3; E. a-
3, b-1, c-3, d-2;

911. F.d.u. evenimente r.l. tusea emetizanta: a. comprimarea stomacului; b. declansarea

varsaturii; c. contractia repetata, intensa a muschilor abdominali; d. tuse violenta; care este lantul
cauzal corect: A. a-b c d; B. a dc-b; C. b c d a D. c d a-b E. dca-b;

912. R.I. clasificarea tusei in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante: 1. tuse emetizanta;
2. tuse sincopala; si urmatoarele stari patologice: a. declanseaza reactja fireasca de golire a unui
stomac supraincarcat b. reactie vagala la un efort de tuse violent; c. comprimarea stomacului
prin contractia repetata, intensaa muschilor abdominali in cadrul efortului de tuse; d. apare mai
ales la persoane cu flux cerebral deja scazut din cauza ateromatozei; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-
2, b-1, c-2, d-1;

913. R.I. clasificarea tusei in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante 1. tuse emetizanta; 2.
tuse sincopala si urmatoarele stari patologice: a. apare mai ales la persoane b. este mai
frecventa la tusitorii c. iritatia stomacului printr-o d. mai rar poate fi vorba de tuse varstnice;
cronici (bronsitici cronici); fistula eso-bronsica; declansata reflex prin distensia (cu alimente,
secretii) a stomacului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C.
a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

914. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante 1. nocturna, dupa
2-3 ore de somn 2. matinala; 3. pozitionala; si urmatoarele explicatii: a. congestionarea
plamanilor suficient pentru a declansa tuse; b. modificarea localizarii secretilor cand pacientul
trece in clinostatism; C. eliminarea secretiilor acumulate peste noapte care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

915. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante: 1. matinala 2.
pozitionala 3. nocturna, in a doua parte a nopti; si urmatoarele explicati a. eliminarea (la trecerea
din clinostatism in ortostatism) a secretilor acumulate; b. iritarea de catre exsudat a noi teritorii
pleurale; c. predominanta vagala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

916. R.l. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteazáa, f.d.u. variante 1. pozitionala; 2.
nocturna, spre dimineata; 3. continua si urmatoarele explicatii: a. patrunderea secretiilor in
arborele bronsic cand pacientu trece in clinostatism; b. iritatie bronsica permanenta; c.
acumularea a suficiente secretii in bronhii;
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E.
a-3, b-2, c-1

917. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante: 1. pozitionala 2. la
efort; 3. nocturna, in a doua parte a noptii; si urmatoarele stari patologice: a. astm bronsic; b.
(uneori in) boli respiratorii cronice c. (uneori in) pleurezie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

918. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteazàa, f.d.u. variante: 1. nocturna,
dupa 2-3 ore (sau mai putin) de somn; 2. continua; 3. pozitionala: si urmatoarele stari patologice:
a. supuratii bronho-pulmonare b. compresii traheobronsice; c. valvulopatii mitrale; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

919. R.l. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante 1. nocturna, spre
dimineata 2. la ingestia de alimente/ lichide 3. pozitionala; si urmatoarele stari patologice: a.
fistule digestivo-respiratori eso-traheale sau eso-bronsice): b. bronsita cronica; c. abces
pulmonar; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

920. R.I. clasificarea tusei in unctie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante: 1. vesperala
(asociata si cu febra) 2. la efort 3. matinala; si urmatoarele stari patologice: a. boala cardiaca; b.
TBC pulmonara; c. bronsita cronica, bronsectazii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;

921. Referindu-ne la clasificarea tusei in functie de factorii care influenteaza, f.d.u. variante: 1.
boli cardiace cu IVS; 2. tulburari motorii neuromusculare 3. bronsectazii; si urmatoarele stari
patologice: a. pozitionala; b. la ingestia de alimente/ lichide; c. nocturna, dupa 2-3 ore (sau mai
putin) de somn; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

922. R.I. clasificarea tusei in functie de durata, f.d.u. variante: 1. <3 saptamani; 2. 3-8 saptamani;
3. >8 saptamani; si urmatoarele tipuri de tuse: a. cronica; b. acuta; c. subacuta: care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-
1;

923. R.I. clasificarea tusei in functie de durata, f.d.u. variante: 1. tusea acuta, 2. tusea subacuta;
3. tusea cronica, si urmatoarele trasaturi: a. este provocata cel mai adesea de infectii respiratorii
superioare (in special raceala comuna, sinuzita bacteriana acuta si infectiile cu B. pertussis); b.
daca nu este in mod clar postinfectioasa, trebuie avute in vedere diversele cauze de tuse cronica
c. apare in cadrul sindromului tusei de cai respiratorii superioare; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; a-2, b-3, c D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

924. R.I. clasificarea tusei in functie de durata, f.d.u. variante: 1. tusea acuta; 2. tusea subacuta;
3. tusea cronica; si urmatoarele trasaturi: a. poate fi simptomul de prezentare al unor boli mai
grave: pneumonie, TEP, ICCg; b. este adesea post-infectioasa determinata de inflamatia
persistenta a cailor respiratorii, asociata sau nu cu secretii retronazale c. la un fumator, ridica
suspiciunea de BPOC sau de cancer bronsic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-
1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

925. Care dintre urmatorii germeni nu este unul dintre cei incriminati in inflamatia persis-tenta
postinfectioasa a cailor respiratorii la pacientii cu tuse subacuta: A. virusuri; B. E. coli C. B.
pertussis; D. Mycoplasma; E. Chlamydia;

926. R.I. cauzele de tuse cronica la un nefumator cu radiografie toracica normala si care nu ia un
IECA, f.d.u. evaluari de prevalenta: 1. printre cele mai frecvente cauze, 2. cauza mai rara; 3.
cauza mai rara si necaracteristica si urmatoarele cauze: a. secreti retronazale; b. astm; c. cancer
bronhopulmonar; d. RGE; e. bronsita eozinofilica (in absenta astmului); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-1, e-2; B. a-1, b-3, c-2, d-1, e-1; C. a-2, b-1, c-3, d-1, e-1; D. a-3, b-1,
c-1, d-2, e-1; E. a-3, b-1, c-2, d-1, e-1;

927. R.l. evaluarea pacientului cu tuse, u.a.s.с.се. A. in majoritatea cazurilor, istoricul si

examenul fizic sunt irelevante in stabilirea etiologiei sau in orientarea investigatilor B. absenta
unor simptome sugestive pentru secretii retronazale sau reflux gastroesofagian exclude aceste
diagnostice; C. investigatii mai specializate, utile in circumstante specifice sunt bronhoscopia
flexibila si TC de inalta rezolutie; D. evidentierea prin bronhoscopie flexibila a granuloamelor
endobronsice este sugestiva pentru astm bronsic; E. inhalarea de aer la temperatura camerei
poate fi folosita drept stimul bronhoconstrictor;

928. R.I. evaluarea pacientului cu tuse, u.a.s.с.с.е.: A. primul aspect care trebuie stabilit prin
istoric este asocierea cu manifestari articulare; B. dintre asocierile etiologice furnizate de istoric,
cele mai frecvente sunt: fumatul, ßblocantele si IACRS C. investigatile functionale pulmonare
sunt utile pentru evaluarea anomaliilor functionale care insotesc anumite afectiuni care pot
produce tuse; D. investigatile functionale pulmonare sunt utile pentru diagnosticarea
bronsectazilor si a tumorilor pulmonare; E. tendinta de a-si drege glasul frecvent este sugestiva
pentru PPI

929. R.l. evaluarea pacientului cu tuse, u.a.s.c.c.e. A. continuarea investigatilor este justificata
mai ales daca tusea este acuta B. daca pacientul ia un IECA sau fumeaza, intai se opresc acesti
factori potential cauzali C. daca tusea este insotita de expectoratie, este necesar examenul
sputei, macroscopic si microscopic, D. metacolina are efect bronhodilatator E. senzatia de
,"gadilatura in gat" este sugestiva pentru sarcoidoza;

930. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse: a. este o tuse acuta; b. prezinta
febra t junghi toracic; c. se va efectua radiografia toracica d. este posibil sa fie o pneumonie e.
tusea dureaza de mai putin de 3 saptamani ce secventa este recomandabila: A. ac e b-d; B. bC-
e-a-d C. c eb a d; D. e-a-b d-C E. e-b d ac;

931. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse: a. tusea dureaza de mai putin
de 3 saptamani; b. se opreste urmarirea pacientului; c. este o tuse acuta; d. tratament
simptomatic, observare e. simptomele se remit; f. nu prezinta febra junghi toracic; ce secventa
este recomandabila: A. ac f d e-b; B. b-f-a-c-d-e C. c a d fb-e D. e-a-b dc f E. f ed a-b c

932. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse considerata acuta: a.
simptomele nu se remit; b. tratament simptomatic, observare timp de 3 saptamani; c. se aplica
protocolul de investigati pentru tusea subacuta; d. nu prezinta febra t junghi toracic; e. tusea
dureaza de mai mult de 3 saptamarni ce secventa este recomandabila: A. a-c-b e d; B. bc a e-d;
C. c bd-e a D. db a-e C E. e-c ab d

933. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse datand de >3 saptamani, f.d.u. constatari: 1. simptome
sugestive pentru o infectie acuta de cai respiratorii superioare (IACRS) la debutul tusei 2. tuse
sezoniera sau asociata cu respiratie suieratoare; 3. scurgere nazala, tendinta de asi drege glasul
frecvent, senzatia de .gadilatura in gat 4. pirozis sau senzatie de regurgitare; si u. suspiciuni de
diagnostic care decurg din acestea: a. astm b. reflux gastroesofagian; c. secretii retronazale;
inflamatia postinfectioasa persistenta a cailor respiratorii (asociata sau nu cu secreti retronazale);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-4, c-3, d-1 D. a-
3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1, c-2, d-3;

934. Informatii/ intrebari utile in evaluarea unui pacient cu tuse datand de >3 saptamani s.u.c.e.
A. daca au (pre)existat simptome sugestive pentru o IACRS la debutul tusei B. daca este
asociata cu simptome sugestive pentru secretii retronazale; C. daca este asociata cu febra sau
sputa; D. daca pacientul consuma alcool; E. daca pacientul are factori de risc pentru infectia cu
HIV;

935. Informati/ intrebari utile in evaluarea unui pacient cu tuse datand de-3 saptamani s.us.е.. A.
daca este sezoniera; B. daca este asociata cu scurgere nazala C. daca este asociata cu
simptome sugestive pentru ulcer gastric; D. daca pacientul are boli asociate sau factori de risc
pentru anumite boli; E. daca pacientul are expuneni ambientale

936. Informatil intrebari utile in evaluarea unui pacient cu tuse datand de >3 saptamani s.u.c.e A.
daca este asociata cu respiratie suieratoare B. daca este asociata cu tendinta de a-si drege
glasul frecvent sau cu senzatia de "gadilatura in gat" C. daca este asociata cu durere
abdominale sau diaree D. caracterul sputei (daca exista E. daca pacientul ia un blocant de calciu
sau fumeaza;

937. R.I. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. inceputuri de frazàa: 1. examenul fizic general; 2.
examenul orofaringelui; 3. examenul toracelui; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. poate gasi o
cauza de tuse sistemica sau nepulmonara, cum ar fi lC sau neoplasm nepulmonar primar, b.
poate descoperi patologie a cailor respiratori superioare ori inferioare sau a parenchimului
pulmonar; c. poate identifica semne sugestive pentru secretii retronazale: mucus sau eritem
orofaringian sau aspect de .piatra de pavaj" al mucoasei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
938. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari la auscultatia toracelui 1. stridor
inspirator 2. sforaituri, suieraturi, expiratie suieratoare 3. crepitati si urmatoarele tipuri de
patologie: a. patologie a parenchimului pulmonar: PPI, pneumonie, edem pulmonar, b. patologie
a cailor respiratori superioare c. patologie a cailor respiratorii inferioare; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

939. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani: a. intai se
opreste fumatul sau IECA b. se continua evaluarea cu o radiografia toracica; C. pacientul ia un
IECA sau fumeaza; d. tusea persista; ce secventa este recomandabila A. a-c-b-d B. ba-d-c; C. b-
d c a; D. c-a-d-b; E. d-c-b a;

940. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani: a. tusea a fost
precedata de o ACRS b. se opreste urmarirea pacientului c. tusea dispare odata cu rezolvarea
secretiile retronazale; d. este posibil sa fie declansata de secreti retronazale; e. tratament pentru
secretile retronazale; ce secventa este recomandabila: A. a-d-e-c-b B. b e-d-c-a C. c-b-d-a-e; D.
d-a-b e c E. e c ab-d;

941. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani a. tusea a fost
precedata de o IACRS b. este posibil sa fie declansata de secreti retronazale c. evaluare pentru
hiperreactivitatea cailor respiratorii (HRCR); d. tusea persista dupa rezolvarea prin tratament a
secretilor retronazale e. investigatiile se continua, luandu-se in considerare in primul rand HRCR,
dar si infectia cu B. pertussis ce secventa este recomandabila A. a-b-d e c; B. a d-e-b-c; C. d c a-
be; D. d c b a e; E. e ab-d

942. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani. a. tusea nu a
fost precedata de o ACRS b. se considera ca tusea este totusi de cauza respiratorie superioara
(secretie retronazala) c. se continua investigatiile pentru eventualitatea unui astm; d. se
efectueaza radiografia toracica si nu se descopera anomalii radiologice; e. tusea persista dupa
tratamentul vizand secretia retronazala; ce secventa este recomandabila: A. a db e-c B. b-d e-c-
a D. c d-eb a E. c e a d-b

943. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani fara anomalii
radiologice si la care s-au exclus drept cauza secretile retronazale: a. tusea persista dupa
tratamentul pentru astm; b. se continua investigatiile pentru eventualitatea unui astm; c. se
recurge la EDS, Rx baritata d. se are in vedere posibilitatea unei bronsite eozinofilice
neastmatice; e. se ia in calcul posibilitatea unei BRGE; f. tusea persistä dupa tratamentul pentru
bronsita eozinofilica; ce secventa este recomandabila: A. a b-f c ed B. b-a d f e c C. d-b-f a C e;
D. ea-b c d-f

944. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani a. anomalii
radiologice care pot sugera sau confirma cauza tusei; b. in functie de tipul de anomali se
continua investigatile cu TC examen de sputa, bronhoscopie, probe functionale etc. c. se
efectueaza radiografia toracica; d. tusea nu a fost precedata de o ACRS ce secventa este
recomandabila: A. a-c-d-b B. b a c d C. cb d a; D.d-c-a-b E. d c b a

945. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica: 1. masa/
formatiune intratoracica; 2. leziuni interstitiale 3. imagini in ,fagure de miere" sau imagini chistice
si urmatoarele stari patologice: a. bronsectazii; b. tumora; C. PPI; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
946. R.I. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica: 1. opacifiere
localizata a parenchimului pulmonar 2. leziuni alveolare difuze; 3. adenopatie hilara simetrica
bilaterala si urmatoarele stari patologice: a. alveolite b. sarcoidoza; c. condensare; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1,
c-2;

947. R.l. evaluarea unui paciernt cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica 1. formatiune
tumorala intratoracica; 2. patologie interstitiala difuza 3. imagini in ,fagure de miere" sau imagini
chistice ((bronsectazii); si urmatoarele investigatii efectuat in continuare: a. TC, bronhoscopie; b.
TC, probe functionale c. examen de sputa, de bronhoscopie care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

948. R.I. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica 1. opacifiere
localizata a parenchimului pulmonar (condensare); 2. patologie alveolara difuza (alveolita); 3.
adenopatie hilara simetrica bilaterala ((sarcoidoza); si urmatoarele investigatii de efectuat in
continuare: a. TC b. examen de sputa, eventual TC bronhoscopie; c. TC, probe functionale; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1;

949. R.I. rolul investigatilor functionale pulmonare in evaluarea unui pacient cu tuse de >3
saptamani, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. obstructja reversibila a fluxului de aer, 2. evidentierea
unui tipar restrictiv 3. provocarea la stimul bronhoconstrictor; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a.
poate evidentia HRCR caracteristica pentru astm; b. sugereaza o PPI difuza; c. este
caracteristica pentru astm; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

950. R.l. rolul investigatilor functionale pulmonare in evaluarea unui pacient cu tuse de >3
säptämani, f.d.u. inceputuri de fraza 1. constatarea HRCR; 2. masurarea volumelor pulmonare si
a capacitätii de difuziune 3. masurarea fluxurilor de aer (mai ales FEF) si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. confirma suspiciunea de astm; b. poate evidentjia astmul; c. poate evidentia o PPl;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

951. F.d.u. constatari si decizii legate de investigatile functionale pulmonare in evaluarea unui
pacient cu tuse de >3 saptamani: a. masurarea fluxurilor de aer (mai ales FEF) b. confirmarea
diagnosticului de astm c. obstructie reversibila a fluxului de aer; d. pe baza prevalentei, se
suspecteaza intai astmul; ce secventa este recomandabila A. a-b-c d B. b C a d C. b d a-C D. c
bad E. d-acb;

952. F.d.u. constatari si decizi legate de investigatilile functionale pulmonare in evaluarea unu
pacient cu tuse de >3 saptamani a. masurarea fluxurilor de aer (mai ales FEF); b. test de
provocare la stimul bronhoconstrictor (metacolina, inhalare de aer rece); c. fluxurile sunt
normale, dar se suspecteaza astm d. constatarea HRCR confirma suspiciunea de astm; e. pe
baza prevalentei, se suspecteaza intai astmul; ce secventa este recomandabila A. a-e-b-dc B. b
d-e a c C. c-ba d e D. d e-a-C-b E. e a-c b d

953. F.d.u. constatari si decizii legate de investigatiile functionale pulmonare in evaluarea unui
pacient cu tuse de >3 saptamani: a. se infirma astmul b. evidentierea unui tipar restrictiv
sugereaza o PPI difuza; c. pe baza prevalentei, se suspecteaza intai astmul; d. se masoara
volumele pulmonare si capacitatea de difuziune e. masurarea fluxurilor de aer i testul de
provocare la bronhoconstrictori sunt negative (fluxuri normale, fära HRCR) ce secventa este
recomandabila: A. a-bd-Ce B. b-a e-d C. c e a d -b D. d e a cb; E. e d-b a-C

954. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari la examenul sputei 1. sputa purulenta;
2. hemoptizie; 3. mai mult de 3% eozinofile pe frotiul din sputa la un pacient fara astm; si
urmatoarele stari patologice: a. bronsita eozinofilica; b. bronsita cronica, bronsectazl, pneumonie,
abces pulmonar, c. bronsita cronica, bronsectazi pneumonie, abces pulmonar tumora
endobronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
955. R.I. tehnicile de evaluare a unui pacient cu tuse, f.d.u. inceputuri de fraza 1. coloratjile
(Gram si acidalcoolo-rezistente) si culturile; 2. bronhoscopia flexibilàa; 3. TC de inalta rezolutje;
si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. poatel pot evidentia un agent patogen infectios particular; b.
poate confirma prezenta pneumopatilor interstitiale si sugereaza adesea un diagnostic pe baza
tiparului anormal specific; c. inspectia mucoasei cailor respiratorii poate evidentia aspectul
caracteristic al sarcomului Kaposi endobronsic la pacienti cu SIDA; d. este procedura de electie
pentru efectuarea examenului citologic si histologic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2,
d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-2 C. a-1, b-3, c-2, d-2; D. a-2, b-3, c-2, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-2;

956. R.I. tehnicile de evaluare a unui pacient cu tuse, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. examenul
citologic din sputa; 2. inspectia mucoasei traheobronsice prin bronhoscopie flexibila; 3. TC de
inalta rezolutie; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este procedura de electie pentru confirmarea
diagnosticului de bronsectazi; b. poate furniza diagnosticul de cancer pulmonar c. poate
evidentia granuloame endobronsice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

957. R.I. tehnicile de evaluare a unu inceputuri de fraza: 1. bronhoscopia flexibila; pacient cu
tuse, f.d.u. 2. biopsia din leziunile endobrons transbronsica a interstitjiului pulmonar 3. TC de
inalta rezolutie si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este procedura de electie pentru evidentierea
cailor respiratorii dilatate, b. este procedura de electie pentru vizualizarea unei tumori
endobronsice c. poate/ pot confirma diagnosticul de sarcoidoza; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

958. R.I. complicatile tusei, u.a.s.с.се. A. disconfortul dureros al peretelui toracic si abdominal
reprezinta o complicatie rara a tusei; B. ocazional, paroxismele de tuse pot precipita o sincopa C.
sincopa de tuse poate f consecinta scaderii marcate a presiunilor intratoracice si alveolare D.
tusea poate provoca fracturi costale la pacienti altminteri normali E. la pacientii cu fracturi costale
ca urmare a tusei trebuie avute in vedere leziuni osoase neoplazice (mielom multiplu, metastaze
osteolitice);

959. R.I. complicatiile tusei, u.a.s.c.c.e A. printre complicatiile obisnuite ale tusei se afla
incontinenta urinara si starea de epuizare; B. paroxismele de tuse pot provoca sincopa prin
reactie vagala (manevra Valsalva); C. sincopa de tuse poate f consecinta cresterii intoarcerii
venoase si a debitului cardiac; D. osteoporoza previne aparitia de fracturi costale in urma
acceselor de tuse E. aparitia de fracturi costale ca urmare a tusei este un fenomen obisnuit;

960. R.I. expectoratie, u.a.s.c.c.e A. in practica, aspectul expectoratiei are (cu anumite exceptii) o
B. aspectul expectoratiei are un C. diversele tipuri de expectoratie utilitate redusa grad redus de
specificitate caracteristica sunt rareori intalnite in practica; D. vomica reprezinta eliminarea relativ
brusca a unei cantitati foarte mari de sputa; E. prin vomica se poate elimina puroi, tesut
pulmonar distrus sau continutul unei bule de emfizem;

961. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante ара; 2. sange proaspat: 3.
fibrina, leucocite, hematii degradate si u. tipuri de expectoratie: a. sputa ruginie/ caramizie din
pneumonia lobara; b. hemoptizie c. sputa seroasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

962. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante 1. mucus 2. sange rosu
aprins; 3. puroi densificat cu aspect de monede si u. tipuri de expectoratie: a. sputa numulara; b.
sputa mucoasa; c. hemoptizie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

963. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante: 1. puroi; 2. apa si hemati;
3. mucus densificat, in cantitate mare, cu aspect de mulaje bronsice; si u. tipuri de expectoratie:
a. sputa purulenta; b. serohemoragica; c. sputa pseudomembranoasa care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

964. R.l. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante: 1. sange; 2. mucus
densificat, in cantitate mica, sub forma de dopuri; 3. fibrina, piocite, germeni fagocitati sau liberi;
si u. tipuri de expectoratie: a. sputa perlata b. sputa purulenta; c. sputa sanguinolenta; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
965. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de aspect, f.d.u. variante 1. transparenta-albicioasa;
2. spuma rozata; 3. albicioasa-galbuie 4. galben-verde sau verde; si u. tipuri de expectoratie: a.
purulenta, b. seroasa c. mucoasa d. serohemoragica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3, d-4; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1, c-3, d-2;

966. R.I. felul in care continutul expectoratjei i influenteaza aspectul, f.d.u. variante: 1. colonii
fungice; 2. reziduu tabagic; 3. fragmente de tesut pulmonar distrus; si urmatoarele aspecte: a.
culoare negricioasa; b. culoare rosu-brun, aspect de zeama de prune c. aspect granular, cu
bulgari albgalbui care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

967. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. seroasa 2.
numulara; 3. fragmente de tesut pulmonar; si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie
abcedata; b. bronsita, bronsectazii; c. staza cardiaca in IVS; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

968. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. fragmente de tesut
pulmonar; 2. serohemoragica; 3. membrana proligera, vezicule fice, scolecsi plutind intr-un lichid
transparent; si urmatoarele stari patologice: a. abces pulmonar; b. edem pulmonar acut; c. chist
hidatic deterjat intr-o bronhie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

969. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. mucoasa; 2.
vomica 3. purulenta; si urmatoarele stari patologice: a. bronsita cronica; b. colectie purulenta
(pulmonara, pleurala, mediastinala, subdiafragmatica) deschisa intro bronhie c. infecti
pulmonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

970. R.l. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. cu miros fetid; 2.
perlata 3. numulara; si urmatoarele stari patologice: a. tuberculoza cavitara; b. sfarsitul unei crize
de astm bronsic; c, infectii cu germeni anaerobi; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

971. R.I. relatia dintre caracterul continutul sputei si cauza, f.d.u. variante 1.
pseudomembranoasa; 2. sanguinolenta cu sange vechi degradat, ruginiul caramiziu; 3.
fragmente de tesut pulmonar; si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie lobara; b. bronsitàa;
c. cancer pulmonar necrozat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

972. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. sanguinolenta cu
sange vechi, degradat, rosu inchis, brun, negricios, 2. cu reziduu tabagic; 3. purulenta; si
urmatoarele stari patologice: a. sfarsitul unei hemoptizii; b. fumat cronic c. infectii bronsice; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1;

973. R.I. relatia dintre caracterul continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. cu miros fetid; 2.
fragmente de tesut pulmonar; 3. purulenta; si urmatoarele stari patologice: a. proces distructiv al
parenchimului pulmonar; b. bronsectazii; c. abces pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

974. in legatura cu relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1.
purulentä; 2. sanguinolenta cu sange vechi degradat, rosu inchis, brun, negricioS 3. granulara,
continand bulgari alb-galbui; si urmatoarele stari patologice: a. micoza pulmonara; b. bronsita,
pneumonie c. infarct pulmonar care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
975. R.I. expectoratie, f.d.u inceputuri de fraza: 1. poate fi prezenta in; 2. in general este absenta
in; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. patologia care nu intra in contact cu spatile aeriene; b.
patologia bronsica si alveolara; c. patologia care afecteaza spatile aeriene d. patologia
interstitiala, pleurala, compresii extrinseci; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-
1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

976. R.l. hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. hemoptizia reprezinta expectorarea de sange din tractul
respirator B. cea mai de temut cauza este tuberculoza pulmonara; C. la un pacient cu hemoptizie
se cauta sistematic o sursa de sangerare de la gural nas pana la alveole D. sangerarea difuza in
spatiul alveolar nu se prezinta intotdeauna cu hemoptizie E. pneumonia tuberculoasa are o
tendinta mai accentuata dea forma caverne;

977. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. sangele poate proveni de oriunde, de la alveole pana la nas
B. gradul de urgenta depinde mai ales de aspectul sangelui expectorat; C. stabilirea cauzei se
bazeaza in primul rand pe identificarea continutului sputei, D. sangerarea difuza in spatiul
alveolar poate avea cauze inflamatoare sau nu E. suctionarea cailor respiratorii, mai ales la
pacientii intubati, poate produce hemoptizie prin traumatizarea cailor respiratorii;

978. RI. hemoptizie, u.a.s.с.с.е.: A. se poate rezuma la sputa cu B. gradul de urgenta depinde de
C. numai sangerarea din surse D. hemoragia alveolara difuza urme de sange severitatea bolii
pulmonare subiacente subglotice se numeste hemoptizie; (HAD) aparuta timpuriu dupa un
transplant medular poate f catastrofala si amenintatoare de viata; E. endometrioza pulmonara
este cea mai frecventa cauza de hemoptizie la femei inainte de menopauza;

979. R1. hemoptizie, u.a.s.с.с.е.. A. hemoptizia poate ajunge pana la eliminarea unor cantitati
mari de sange curat; B. de regula, pacientul nu se alerteaza daca expectoreaza o cantitate mica
de sange; C. HAD trebuie suspectata la pacientii cu dispnee si hipoxemie instalate brusc la
cateva zile dupa o interventie ortopedica; D. o pneumonie produce hemoptizie doar daca nu
abcedeaza E. hemoptizia catameniala este sugestiva pentru embolia pulmonara

980. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. cand sangele eliminat este in cantitate mare, poate fi
amenintatoare de viata; B. de obicei, pacientul evalueaza cu fidelitate cantitatea de sange
expectorata C. pacientii cu tratament antitrombocitar sau anticoagulant au risc crescut de
hemoptizie D. tendinta la abcedare si cavitare au mai ales pneumonile cu Streptococcus
pneumoniae; E. chiar dupa o evaluare amanuntita, la o proportie importanta de pacienti ( 30%)
nu se poate identifica o etiologie a hemoptiziei;

981. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. poate consta in sange curat (neamestecat cu secreti), de
culoare brun-caramizie B. indiferent de volumul hemoptiziei, manevrele de diagnostic si
tratament trebuie intreprinse urgent si expeditiv; C. la pacienti cu tratament antitrombocitar sau
anticoagulant, hemoptizia poate fi declansata de orice proces iritativ alveolar; D. tendinta la
abcedare si cavitare au mai ales pneumoniile cu coci gram pozitivi; E. hemoptizia de cauza
necunoscuta este numita si idiopatica sau criptogena;

982. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e.. A. are ca substrat o boala grava doar cand este in cantitate
mare B. unele etiologii pot fi sugerate de istoricul pacientului, incluzand expunerile ambientale,
profesionale C. sangerarea difuza in spatiul alveolar este numita si hemoragie alveolara difuza
(HAD); D. pneumoniile cu Haemophilus influenzae au o tendinta necrozanta mai accentuata E.
hemoptizia zisa idiopatica apare de obicei la pacientii cu valvulopatie mitrala;

983. R.l. hemoptiziile cu sursa traheobronsica, f.d.u. cauze: 1. iritarea/ lezarea mucoasei
bronsice; 2. hipocoagulabilitate 3. ruptura vaselor in caile respiratorii; si urmatoarele consecinte
a. sangerari bronsice mai mari; b. hemoptizie in urma unor iritatii bronsice minore c. sangerari
bronsice mici; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

984. F.d.u. afirmatii r.l. originea hemoptizilor: a. cel mai adesea hemoptiziile provin din bronhile
mici si medii; b. ruptura vaselor in caile respiratorii poate fi produsa de leziuni (inflamatoare,
iritative etc.) mai putin severe c. in bronhiile mai mici, vasele de sange sunt situate mai aproape
de spatiul aerian (din calea respiratorie); care este inlantuirea logica justa: A. a-b c; B. a-C b; C.
b-a o D. b-c a E. c-b-a

985. R.I. felul in care bronsectazile predispun la hemoptizii, f.d.u. consecinte: 1. arterele bronsice
ajung mai aproape de suprafata mucoasei; 2. producerea hemoptiziilor; si urmatoarele cauze: a.
inflamatia cronica din peretele bronhiilor b. distrugereal subtierea/ deformarea peretelui bronsic;
c. dilatarea bronhiilor d. situarea arterelor bronsice in proximitatea suprafetei mucoasei care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1,
d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

986. R.I. hemoptizile cu sursa traheobronsica, u.a.s.с.Се. A. orice infectie a cailor respiratorii
poate provoca hemoptizie; B. alveolele sunt cea mai frecventa sursa de hemoptizie; C. situarea
arterei si venei bronsice in proximitatea bronhiei faciliteaza producerea hemoptiziilor; D.
tuberculoza bronsica poate produce bronsectazi E. fibroza chistica se prezinta adesea cu
hemoptizie;

987. R.I. hemoptiziile cu sursa traheobronsica, u.a.s.с.с.е. A. hemoptiziile provin mai ales din
bronhiile mari B. cel mai adesea bronsita acuta este determinata de o infectie virala; C. la
pacientii cu bronsita cronica, suprainfectia bacteriana poate produce hemoptizie D. hemoptizia
din tuberculoza bronsica poate fi consecinta bronsectaziilor; E. bronsectaziile sunt caracteristice
pentru astmul bronsic

988. R.l. hemoptiziile cu sursa traheobronsica, u.a.s.c.c.e. A. leziunile bronsice care produc
hemoptizie pot fi de natura inflamatoare, neoplazica sau iritativa; B. contiguitatea dintre bronhie
si vase in cadrul pachetului bronhovascular faciliteaza producerea hemoptiziilor C. sangerarile
mai mari sunt produse de obicei prin iritarea mucoasei bronsice D. hemoptizia din fibroza chistica
este uneori amenintatoare de E. bacteriile care provoaca cel mai adesea suprainfectie in bronsita
cronica sunt stafilococul si viata Klebsiella;

989. U.f.d.f.d. relatia dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie s.c.f.c.e. A. Hemoptizia
insoteste mai; B. frecvent carcinomul cu celule scuamoase, C. si carcinomul microcelular; D.
intrucat acestea sunt mai adesea situate periferic E. si au deja dimensiuni mari cand devin
manifeste

990. R.I. relatia dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie u.a.s.с.с.e. : A. anxietatea pe care,
in general o provoaca hemoptizia (fie si minima) tine de gandul ca ar fi produsa de o bronsita; B.
doar la ~10% din cazurile de cancer bronhopulmonar hemoptizia este o manifestare inaugurala
C. cancerul bronsic poate provoca hemoptizie in cantitate mare prin invadarea vaselor hilare; D.
friabilitatea mucoasei predispune tumorile carcinoide la hemoptizie E. pacientii cu hemoptizie si
noduli pulmonari multipli trebuie sus pectati de metastaze pulmonare

991. R.I. relatia dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. cancerul
bronhopulmonar este principala cauza de hemoptizie B. orice cancer pulmonar poate provoca
hemoptizie; C. cancerul bronsic poate provoca hemoptizie amenintatoare de viata prin
distrugerea peretelui vaselor hilare; D. tumorile carcinoide se pot prezenta cu hemoptizie; E.
printre cancerele care metasta zeaza de obicei in plamani se afla cel renal, mamar, colonic,
testicular, tiroidian;

992. R.I. relatja dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie u.a.s.c.c.e A. hemoptizia este de
regula m nifestarea inaugurala a canceru lui bronhopulmonar B. probabilitatea de a provoca
hemoptizie este mult mai mare pentru cancerele situate in caile respiratorii distale C. tumorile
carcinoide apar aproape intotdeauna ca leziuni endobronsice cu mucoasa friabila; D.
metastazele pulmonare pot sangera; E. melanomul este unul dintre cancerele care
metastazeaza de obicei in plamani;
993. F.d.u. evenimente r.l. hemoptizile de cauza cardiovasculara: a. presiune diastolica crescuta
in VS si in AS; b. cand presiunea este suficient de mare, capilarele pulmonare se rup c. sangele
ajunge in alveole si este eliminat prin tuse d. transmiterea presiunii crescute din AS in venele si
in capilarele pulmonare; e. insuficienta ventriculara stanga; care este lantul cauzal corect: A. a b
e c d B. bcdea C. c a-b d-e; D. d a eb E. e ad-bc;

994. F.du. evenimente r .. hemoptiziile de cauza cardiovasculara: a. sangele ajunge in alveole si

este eliminat prin tuse; b. cand presiunea este suficient de mare, capilarele pulmonare se rup c.
transmiterea presiunii crescute din AS in venele si in capilarele pulmonare d. presiune crescuta
in AS; e. valvulopatii mitrale; care este lantul cauzal corect: A. a eCbd B. b dae C C. c d-b-a -e D.
d-bce a; E. e d-cb a;

995. U.f.d.f.d. s.c.f.c.e hemoptizia Cand presiunea din capilarele iar pulmonare este suficient de;
B. mare, acestea se rup, sangele ajunge in alveole C. si este eliminat, de obicei, ca; d. spuma
rozata sau ca secreti cu striuri sanguinolente; E. si mai ales ca sputa ruginie.

996. U.f.d.f.d s.c.f.c.e hemoptizia A. Uneori jetul de regurgitare mitrala este astfel directionat; B.
incat provoaca o crestere localizata a presiunii; C. in capilarele pulmonare ale lobului superior; D.
ceea ce produce hemoptizie; E. si un aspect nodular pe radiografie.

997. R.I. cauzele cardiovasculare ale hemoptiziei, u.a.s.c.c.e A. malformatile arterio-venoase

pulmonare sunt predispuse la sangerare B. embolismul pulmonar produce hemoptizie de obicei
asociata cu colaps cardiovascular; C. hemoptizia iatrogena poate fi provocata de ruptura arterei
pulmonare in timpul cateterismului; D. manipularea unui cateter prevazut cu balon in artera
pulmonara poate provoca hemoptizie; E. HTAP de alta cauza decat TEP este o cauza frecventa
de hemoptizie

998. F.d.u. afirmatii care explica raritatea hemoptiziei la pacienti cu HTAP de alta cauza decat
TEP a. de obicei, arteriolele pulmonare au peretele ingrosat si lumenul ingustat b. scade
probabilitatea de a se rupe capilarele pulmonare C. scade tensiunea din peretele capilarelor
pulmonare; care este lantul cauzal corect: A. a-c-b B. b ac; C. b-c-a D. c-a-b E. c-b-a

999. F.d.u. afirmatii care explica raritatea hemoptiziei la pacient cu HTAP de alta cauza decat
TEP: a. scade fluxul de sange prin capilarele pulmonare; rupe capilarele pulmonare au lumenul
ingustat; D. scade probabilitatea de a se C. de obicei arteriolele pulmonare d. scade presiunea
din capilarele pulmonare care este lantul cauzal corect A. a c d-b; B. b d a-»c C. c a-db; D. c-d-a-
-b; E. dca-b

1000. R.I. hemoptizia masiva, u.a.s.с.с. е. A. consta in expectorarea a >100-600 mL de sange in

24 ore; B. trebuie considerata o urgenta medicala; C. perturba sever schimbul de gaze; D. poate
produce asfixiere; E. frecvent produce exsanguinare

1001. R.I. hemoptizia masiva (HM), u.a.s.c.c.e. A. HM poate fi imediat amenintatoare de viata; B.
sangele poate umple caile respiratorii si spatile alveolare C. HM poate produce insuficienta
respiratorie severa; D. pacientul poate ajunge sa se inece cu sangele aspirat; E. HM produce
adesea decompensare hemodinamica

1002. R.I. hemoptizie, f.d.u. surse: 1. hemoragia alveolara; 2. sangerarea bronsica si

urmatoarele caracteristici a. poate fi produsa de inflamatii bronsice (bronsita, bronsectazii); b.
provine din vase unde presiunea sangelui este scazuta c. provine din capilarele pulmonare, d.
provine din artere care fac parte din circulatia sistemica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1,
c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1003. R.I. hemoptizie, f.d.u. surse: 1. hemoragia alveolara; 2. sangerarea bronsica; si

urmatoarele caracteristici: a. provine din vase cu presiunea scazuta intrucat apartin circulatiei
pulmonare (in care presiunea este mult mai mica decat in cea sistemica); b. poate fi produsa de
tumori endobronsice; c. provine din vase cu regim presional ridicat; d. este caracteristica pentru
sindromul Goodpasture; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; a-2, b-1, c-2, d-1;

1004. R.I. hemoptizie, f.d.u. surse: 1. hemoragia alveolara; 2. sangerarea bronsica; si

urmatoarele caracteristici a. provine din arterele bronsice, care pornesc fie din aorta, fie din
arterele intercostale b. este caracteristica pentru capilarita pulmonara din poliangeita
microscopica; c. provine din vase cu presiunea scazuta intrucat sunt capilare; d. poate duce la
pierderea unui volum mare de sange data fiind presiunea crescuta din vasele de origine; care
sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1005. R.I. cea mai frecventa cauza a hemoptiziei in tarile dezvoltate, u.a.s.с.се: A. este infectia
bronsica; B. afecteaza mai ales bronhiile mici C. este cel mai adesea virala sau bacteriana; D.
poate sa fie o bronsita acuta; E. poate fi acutizarea unei bronsite cronice;

1006. R.I. cele mai frecvente cauze ale hemoptiziei in functie de zona geografica, f.d.u. categorii
1. cea mai frecventa cauza in tarile dezvoltate; 2. probabil a doua cauza ca frecventa in tarile
dezvoltate; 3. una dintre cele mai frecvente cauze in tarile mai putin dezvoltate; si urmatoarele
stari patologice: a. tuberculoza (mai ales cea cavitara); b. bronsectaziile carcinomul bronsic; d.
infectia bronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-3, d-1; B. a-3, b-1, c-2, d-3; C. a-3,
b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1;
1007. R.I. clasificarea hemoptiziei pe baza locului de origine, f.d.u. categorii 1. sursa
parenchimatoasa pulmonara; 2. sursa traheobronsica (caile respiratorii) 3. sursa primar
vasculara; si urmatoarele stari patologice: a. lezarea arterelor pulmonare in timpul
cateterismului; b. cresterea presiunii in venele si capilarele pulmonare; c. leziune pulmonara
localizata, d. inflamatie bronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3 B. a-1, b-3,
c-3, d-2 C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;

1008. R.I. clasificarea hemoptiziei pe baza locului de origine, f.d.u. categorii: 1. sursa
parenchimatoasa pulmonara 2. sursa traheobronsica (caile respiratorii) 3. sursa primar
vasculara; si urmatoarele stari patologice: a. embolismul pulmonar b. leziune pulmonara difuza;
c, neoplasm bronsic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1009. R.I. clasificarea hemoptiziei pe baza locului de origine, f.d.u. categorii: 1. sursa
parenchimatoasa pulmonara; 2. sursa traheobronsica (caile respiratori) 3. sursa primar
vasculara; si urmatoarele stari patologice a. malformatile arterio-venoase pulmonare b. leziune
alveolara; c. iritarea mucoasei bronsice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2,
b-1, C-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1010. F.d.u. evenimente care explica hemoptizia prin leziune parenchimatoasa pulmonara loca
lizata: a. distrugerea parenchimului pulmonar; b. infectie pulmonara; c. erodarea vaselor de
sange; d. hemoptizie care este lantul cauzal corect: A. ab c-d; B. b a-cd C. b-c a d; D. c-a-bd;
E. c-b a-d

1011. F.d.u. evenimente care explica hemoptizia prin leziune parenchimatoasa pulmonara loca
lizata a. predispozitie la hemoptizie cu ocazia unor infectii ulterioare; b. leziuni cicatriciale; c.
deformarea arhitecturii pulmonare d. pneumonii severe care este lantul cauzal corect: A. a-c-
b-d; B. b c a-d C. c b a-d D. C-b-d-a E. d b c-a

1012. R.I. hemoptizia prin leziune parenchimatoasa pulmonara f.d.u. categorii: 1. leziune
localizata; 2. proces care afecteaza difuz parenchimul; si urmatoarele stari patologice: a.
abces pulmonar; b. tuberculoza; c. hemosideroza pulmonara idiopatica; d. coagulopatie care
sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2,
b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1013. R.I. hemoptizia prin leziune parenchimatoasapulmonara f.d.u. categorii: 1. leziune

localizata; 2. proces care afecteaza difuz parenchimul; si urmatoarele stari patologice: a.
angeita granulomatoasa Wegener b. infectie fungica (micetom); c. pneumonie d. boala
autoimuna; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1,
c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1014. R.I. hemoptizia prin leziune parenchimatoasa f.d.u. categorii: 1. leziune localizata; 2.
proces care afecteaza difuz pulmonara parenchimul; si urmatoarele stari patologice: a.
pneumonita lupicaa; b. sindrom Goodpasture; c. traumatism pulmonar prin contuzie d. infectie
pulmonara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2,
c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1015. R.l. hemoptizia prin leziune alveolara, f.d.u. categori 1. cauze inflamatoare de hemoragie
alveolara capilarite alveolare 2. cauze neinflamatoare cel mai adesea leziune inhalatoare 3.
hipocoagulabilitate si urmatoarele stari patologice: a. perioada timpurie dupa un transplant
medular b. vasculite afectand vasele mici: vasculita granulomatoasa (Wegener), poliangeita
microscopica c. inhalarea de droguri (de exemplu, cocaina); d. coagulopatie; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, C-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-1 C. a-2, b-1, c-3, d-1; D. a-3, b-1,
c-1, d-2; E. a-3, b-1, c-2, d-1;

1016. R.I. hemoptizia prin leziune alveolara, f.d.u. categorii: 1. cauze inflamatoare de
hemoragie alveolara capilarite alveolare; 2. cauze neinflamatoare cel ma adesea leziune
inhalatoare 3. hipocoagulabilitate; si urmatoarele stari patologice: a. boala autoimuna sistemica
(de exemplu lupus eritematos sistemic) b. pneumonie de orice tip; c. inhalare de substante
toxice; d. tratament antitrombocitar care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1, b-
2, c-3, d-1 C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-3; E. a-2, b-3, C-1, d-1

1017. R.I. hemoptizia prin leziune alveolara, f.d.u. categorii 1. cauze inflamatoare de
hemoragie alveolara capilarite alveolare 2. cauze neinflamatoare cel mai adesea leziune
inhalatoare: 3. hipocoagulabilitate si urmatoarele stari patologice: a. leziune termica (prin
expunere la foc); b. trombocitopenie c. Ac fata de membrana bazalä alveolara (boala
Goodpasture); d. tratament anticoagulant care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-3; .B.
a-2, b-3, C-1, d-3; d-3; C. a-3, b-1, c-2, D. a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;

1018. R.I. hemoptizia cu sursa traheobronsica (caile respiratori), f.d.u. categorii 1. inflamatie 2.
neoplasm; 3. iritarea mucoasei bronsice; si urmatoarele stari patologice: a. sarcom Kaposi; b.
bronsita acuta; c. traumatism al cailor respiratorii; d. carcinom bronsic; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-1, c-3, d-2 D. a-2, b-3, c-1, d-2 E.
a-3, b-2, c-1, d-2;

1019. R.I. hemoptizia cu sursa traheobronsica (cäile respiratori), f.d.u. categorii 1. inflamatie 2.
neoplasm; 3. iritarea mucoasei bronsice; si urmatoarele stari patologice a. metastaza
carcinomatoasa endobronsica b. bronholitiaza c. bronsita cronica; care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1020. R.I. hemoptizia cu sursa traheobronsica (caile respiratori). f.d.u. categorii: 1. inflamatie
2. neoplasm; 3. iritarea mucoasei bronsice si urmatoarele stari patologice a. corp strain; b.
bronsectazii; c. tumora carcinoida bronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c1;

1021. U.f.d.f.d. hemoptizia A. Trebuie inceput prin a stabili daca sangerarea provine cu; nu din
rinofaringe (epistaxis) (hematemeza ca manifestare; inferioare masive), in care; terapeutica ar
fi diferita. B. adevarat din tractul respirator si C. sau din tractul gastrointestinal D. a unei
hemoragii digestive inferioare masive E. caz abordarea diagnostica s

1022. R.l. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. istoricul si examenul fizic pot
sugera sursa de sangerare; B. sangele care provine din tractul gastrointestinal are aspect rosu
deschis si pH acid; C. examenul fizic cardiac trebuie sa vizeze semne de HTAP, stenoza
mitrala, IC D. daca radiografia si TC toracica si analizele din sange, sputa si urina nu sunt
lamuritoare, se efectueaza RMN; E. radiografia toracica este utila pentru a cauta o formatjune
tumorala

1023. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. in cazul unei radiografii toracice
normale, istoricul de bronsita si factorii de risc pentru cancer orienteaza investigatile ulterioare
B. este posibil ca sangele sa provina din tractul digestiv; C. examenul fizic trebuie sa includa
inspectia narilor pentru a elimina riscul de confuzie cu hematemeza D. evaluarea diagnostica a
hemoptiziei incepe cu probe ventilatori, adesea urmate de pletismografie E. radiografia toracica
este utila pentru a cauta modificari suges tive pentru bronsectazii;

1024. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. trebuie inceput prin a stabili daca
sangerarea provine cu adevarat din tractul respirator B. dintre factorii cauzali care orienteaza
diagnosticul etiologic al hemoptiziei cel mai important este diabetul; C. examenul fizic trebuie
sa includa examenul tegumentelor si mucoaselor D. daca nu se identifica o sursa de
sangerare pe radiografia toracica, se efectueaza o analiza a gazelor din sange; E. radiografia
toracica este utila pentru a cauta leziuni parenchi matoase focale sau difuze;

1025. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, ua.s.с.се. A. este posibil ca sangele sa provina
din rinofaringe; B. fumatul este factor de risc in primul rand pentru bronsectazii si pentru
pneumonie C. examenul fizic trebuie inceput cu evaluarea semnelor vitale si a saturatiei cu
oxigen D. dupa identificarea unei surse de sangerare pe radiografia toracica, se efectueaza
adesea si o TC toracica; E. radiografia toracica este utila pentru a depista o sangerare focala
sau difuza sau o zona de pneumonita;

1026. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. hemoptizia poate fi confundata cu

un epistaxis; B. istoricul trebuie sa includa expunerea recenta la gaze si alte substante toxice
inhalatori (azbest); C. alterarea semnelor vitale si a saturatiei cu oxigen impun o evaluare mai
expeditiva; D. radiografia toracica este proce dura diagnostica de electie pentru bronsectazii E.
TC toracica vizualizeaza mai bine decat radiografia toracica umplerea spatiilor alveolare;

1027. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.cce. A. hemoptizia poate fi confundata cu

o hematemeza (ca manifes tare a unei hemoragii digestive superioare masive) B. istoricul
trebuie sa includa utilizarea de droguri; C. alterarea semnelor vitale si saturatiei cu oxigen
indica o sangerare amenintatoare de viata D. TC toracica ofera informatii despre adenopatiile
mediasti nale, care infirma diagnosticul de neoplazie toracica; E. TC toracica vizualizeaza mai
bine decat radiografia toracica bronsectaziile;

1028. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. evaluarea pacientului ar trebui

inceputa prin a stabili daca nu este vorba de o sangerare nazala sau digestiva superioara; B.
istoricul trebuie sa includa factorii de risc pentru tromb embolismul venopulmonar C. tahicardia
si hipotensiunea indica o criza de anxietate D. TC toracica permite diagnost carea TEP daca
istoricul si/sau examenul fizic sugereaza TEVP; E. TC toracica vizualizeaza ma bine decat
radiografia toracica infiltratele cavitare

1029. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. diferentierea de o sangerare

nazala sau digestiva superioara este esentiala, intrucat aborda rea diagnostica si terapeutica
este diferita B. in hemoptizie, sangele este rosu deschis si are pH acid C. examenul fizic
trebuie sa vizeze in primul rand aparatul digestiv si urinar; D.istoricul de chimioterapie pentru
boala neoplazica este irelevant pentru explicarea unei E. TC toracica vizualizeaza forma tiunile
tumorale mai bine decat radiografia toracica;

1030. U.f.d.f.d. evaluarea paci entului cu hemoptizie s.c.f.c.e. A. La pacientul care B.

expectoreaza sputa, sunt necesare frotiu colorat atat Gram, cat si pentru; bacili acid-alcoolo-
rezistenti E. ca si cultura din secretia nazala.

1031. R.l. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. metode de investigatie: a. radiografie

toracica si/sau evaluare ORL silsau evaluare gastroenterologica b. TC si/sau bronhoscopie; c.
istoric si examen fizic; ce secventa este recomandabila: A. a-b-c B. a-c-b; C. b-a-c; D. c a-b

1032. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a. evaluare
ORL sau gastroenterologica; b. elemente sugestive pentru o sursa de sangerare respiratorie
superioara sau digestiva; c. istoric si examen fizic ce secventa este recomandabila: A. ab c; B.
a-c-b; C. b-c-a; D. c a-b E. c b a;

1033. R.l. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a.

radiografia toracica normala b. istoricul nu sugereaza bronsita si nu are factori de risc pentru
cancer, c. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie inferioara; d.
TC si bronhoscopie ce secventa este recomandabila: A. a b-cd B. b a-c d C. b d c a; D. c a-b-
d E. d+b c a;

1034. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a.

radiografia toracica normala; b. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare
respiratorie inferioara; c. istoricul sugereaza bronsita si nu are factori de risc pentru cancer d.
TC si bronhoscopie; e. pacientul este tinut sub observatie (si eventual tratat); f. hemoptizia
recidiveazàa ce secventa este recomandabila A. a-b-e-fd-c B. b a-c e-fd; C. c-f b d-a-e D. e
ad-f cb; E. f a-dc-b e

1035. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a.

hemoptizia inceteaza b. radiografia toracica normala; c. istoricul sugereaza bronsita si nu are
factori de risc pentru cancer, d. pacientul este tinut sub observatie (si eventual tratat); e. se
opreste evaluarea f. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie
inferioara; ce secventa este recomandabila: A. a-d-e-c-b-f B. b-a-f-d-e-c C. c dfa-b e D. d a-e-
b-C-f E. f-b-c-d-a-e

1036. R.l. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a. TC si

bronhoscopie; b. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie
inferioara; c. factori de risc pentru cancer d. radiografia toracica normala; ce secventa este
recomandabila: A. a-bdc; B. b ad C C. b-dC a D. c-d a-b E. d b-a-c
1037. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a. istoric si
examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie inferioara; b. TC si
bronhoscopie; c. formatiune tumorala la radiografia toracica ce secventa este recomandabila:
A. a c b; B. b-a-c; C. b C a D. c a-b; E. c-b-a

1038. R.i. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice a. evaluarea
ulterioara vizeaza diagnosticul sugerat de TC; b. modificari sugestive pe un anumit diagnostic
la TC; C. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie inferioara d.
leziuni parenchimatoase la radiografia toracica; ce secventà este recomandabila A. ac+d b; B.
b-d-c a C. c d+b-a D. d-b ac; E. dc a-b;

1039. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a.

bronhoscopie; b. leziuni parenchimatoase la radiografia toracica; c. TC nu sugereaza niciun
diagnostic specific; d. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie
inferioara; ce secventa este recomandabila A. a c b-d; B. b d-a-c; C. b d c a; D. c ab d E. d-b-
c-a

1040. R.I. elemente furnizate de istoric sugestive pentru sursa unei hemoptizii, f.d.u. categorii:
1. descrierea hemoptiziei; 2. circumstantele hemoptiziei; si urmatoarele elemente a. vechimeal
repetitivitatea; b. caracterul; c. factori cauzali/ declansatori d. volumul; e. simptome sugestive
asociate; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-42; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; C. a-
2, b-1, c-1, d-1, e-2; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1

1041. R.I. felul in care caracterul hemoptiziei orienteaza diagnos ticul etiologic, f.d.u. variante 1.
secretii (muco)purulente cu striuri sanguinolente 2. spuma rozata; 3. secreti cu miros fetid; 4.
sange curat si urmatoarele stari patologice a. edem pulmonar acut b. bronsita, bronsectazi; C.
sursa de sangerare mare; d. abces pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-4, d-3;
B. a-3, b-1, c-2, d-4; C. a-3, b-2, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-2, c-3, d-1; ll urma

1042. R.I. felul in care vechimeal repetitivitatea hemoptiziei orien teaza diagnosticul etiologic,
f.d.u variante: 1. productie de sputa cronica, cu o schimbare recenta in cantitate sau aspect 2.
productjie de sputa cronica, in cantitate mare 3. hemoptizie lunara (catameniala) la o femeie;
si urmatoarele stari patologice: a. acutizarea unei bronsite cronice b. endometrioza pulmonara;
c. bronsectazi care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1043. R.I. felul in care simptome sugestive asociate orienteaza diagnosticul etiologic al hemo
ptiziei, f.d.u. variante 1. febra, frisoane asociate cu tuse si/sau dispnee si/sau junghi toracic; 2.
febra, tuse 3. febra, frisoane, junghi toracio, eventual dispnee; 4. hemoptizie dupa junghi
toracic i dispnee instalate brusc; si urmatoarele stari patologice a. pneumonie, bronsita acuta,
acutizarea unei bronsite cronice; c. infectie respiratorie; d. trombembolism pulmonar; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-4, c-1, d-3; B. a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-2,
c-4, d-1 E. a-4, b-1, c-3, d-2;

1044. R.I. felul in care istoricul orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante 1.
istoric de boli neoplazice; 2. istoric de boli renale; 3. istoric de tratament cu anticoagulante; si
urmatoarele stäri patologice a. hemoptizie secundara unei coagulopati; b. recidiva de cancer
pulmonar, metastaza endobronsica de la un cancer nepulmonar; c. boala Goodpasture; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-1, c-2;
1045. R.Il. felul in care istoricul rienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante: 1.
istoric de boli vasculare 2. istoric de boli reumatologice; 3. istoric de tratament cu medicamente
care pot induce trombocitopenie si urmatoarele stari patologice: a. LES cu pneumonita lupica;
b. tromboza venoasa profunda; c. hemoptizie secundara unei coagulopati care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1046. R.I. felul in care istoricul orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante:
1. istoric de boli renale; 2. istoric de SIDA 3. istoric de boli bronhopulmonare si urmatoarele
stari patologice: a. angeita granulomatoasa Wegener; b. sarcom Kaposi endobronsic sau
parenchimatos pulmonar, c. bronsita cronica, bronsectazii; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1047. R.I. felul in care istoricul orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante:
1. istoric de boli renale; 2. istoric de boli care induc tulburari de hemostaza 3. istoric de
transplant medular recent si urmatoarele stari patologice: a. hemoptizie secundara unei
coagulopatii b. HAD ca manifestare a unui sindrom pneumo-renal; c. HAD de cauza
inflamatoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1048. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari 1. hipocratism digital 2. semne de staza periferica; 3. telangiectazii
cutaneomucoase; si urmatoarele stari patologice: a. boala Osler-Rendu-Weber; b. insuficienta
cardiaca globala; с. carcinom bronsic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1049. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari: 1. frecatura pleurala; 2. jugulare turgescente 3. leziuni cutanate; si urmatoarele stari
patologice: a. sarcom Kaposi; b. embolism pulmonar; c. insuficienta cardiaca globala; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

1050. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari 1. crepitante localizate sau difuze 2. hepatomegalie de staza; 3. leziuni cutanate si
urmatoarele stari patologice: a. sangerare alveolara; b. lupus eritematos sistemic; C.
insuficienta cardiaca globala, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1051. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari 1. semne de obstructie a fluxului de aer 2. hipocratism digital 3. crepitante localizate
sau difuze si urmatoarele stari patologice a. bronsita cronica; b. proces parenchimatos care
produce sangerare; c. bronsectazii; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1052. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari: 1. edem unilateral la un membru inferior 2. hipocratism digital; 3. raluri bronsice mai
groase sau mai fine, mai degraba umede (subcrepitante), dar si uscate (sforaitoare), cu sau
fara respiratie suieratoare si urmatoarele stari patologice: a. boli pulmonare supurative sau
neoplazice b. bronsectazii, c. tromboza venoasa profunda; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1053. Referindu-ne la felul in care examenul fizic orienteaza diag nosticul etiologic al
hemoptiziei, f.d.u. modificari: 1. telangiectazii cutaneomucoase; 2. edem simetric al membrelor
inferioare; 3. raluri bronsice si crepitante; si urmatoarele stari patologice: a. bronsectazii cu
pneumonie peribronsectatica; b. insuficienta cardiaca globala; c. malformatii arterio-venoase
pulmonare; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1054. F.d.u. variante de anemie care pot sa apara la un pacient cu hemoptizie 1. anemie de
boala cronica; 2. anemie feripriva; 3. anemie posthemoragica; si urmatoarele stari patologice:
a. sindrom Goodpasture b. boli sistemice; c. sangerarea masivà; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1055. R.I. utilitatea hemoleuco gramei la un pacient cu hemoptizie, fiind dati urmatori parametri:
1. Hgb; 2. trombocite 3. leucocite si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie, b. anemie c.
tulburare de hemostaza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1056. F.d.u. investigatii de labo rator utile in stabilirea etiologiei unei hemoptizii: 1.
coagulograma; 2. teste vizand functia renala cu analiza urinei; 3. Ac anticitoplasma neutrofilelor
(ANCA), Ac anti-MBG (AMBG) si Ac antinucleari (AAN); si urmatoarele stari patologice: a.
sindroame pneumorenale; b. vasculita de vase mici; c. tulburare de hemostaza, tratament
anticoagulant care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1057. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii clinice a. se cauta ANCA, AMBG si AAN b.
teste vizand functia renala si analiza urinei, c. suspiciune de vasculita de vase mici; d.
insuficienta renala acuta sau hematurie si/sau cilindrii hematici in urina; ce secventa este
recomandabila: A. a-d-b-c; B. b d c a C. cd b-a D. d a-b c E. db-c a;

1058. F.d.u. investigatile imuno ogice utile in stabilirea etiologiei unei hemoptizii 1. Ac
anticitoplasma neutrofilelor (ANCA); 2. Ac anti-MBG (AMBG) 3. Ac antinucleari (AAN): si
urmatoarele stari patologice: a. boala lupica; b. angeita granulomatoasa, poliangeita
microscopica; c. sindrom Goodpasture care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1059. U.f.d.f.d. utilitatea bronho scopiei la pacientul cu hemoptizie s.c.f.c.e A. Bronhoscopia

trebuie B. efectuata la toti pacientii cu istoric de HTA care se; C. prezinta cu hemoptizie nou
instalata intrucat au risc; D. crescut de bronsita acuta; E. iar TC este fidela in vizualizarea
leziunilor endo bronsice.

1060. R. utilitatea bronhoscopiei la pacientul cu hemoptizie, f.d.u. inceputuri de fraza 1.

bronhoscopia flexibila; 2. bronhoscopia rigidà; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este utila
pentru vizualizarea leziunilor endobronsice; b. este adesea preferabila cand sangerarea este
masiva c. este utila pentru depistarea sediului sangerarii d. permite un control mai bun asupra
cailor respiratorii si o capacitate de aspiratie mai mare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1,
c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
Cianoza dr.D.D., dr.О.М.S.

1061. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e. A. pacientii cu policitemia vera devin cianotici la saturatii ale
Hgb (S ao2) mai mari decat in cazul celor cu hematocrit normal; B. detectarea corecta clinica
prezentei si a gradului cianozei este dificila, fapt dovedit de investigattile oximetrice C.
sulfhemoglobinemia apare de obicei dupa expunerea la frig; D. suntarea sangelui venos siste
mic catre teritoriul arterial se realizeaza prin sunturi dreapta spre-stanga cardiace sau pulmo
nare E. eritrocianoza este caracte ristica pentru policitemia vera;

1062. R.l. cianoza, u.a.s.c.c.e A. in general, cianoza devine vizibila cand concentratia hemo
globinei reduse din sangele capilar scade sub 4 g/dL; B. la unele persoane, cianoza centrala
poate fi detectata cu fidelitate cand Sao2 scade la 85% C. sulfhemoglobina provoaca cia noza
la o concentratie sanguina mai mica decat methemoglobina; D. discrepanta ventilatie-perfuzie
determina perfuzarea spatilor aeriene ventilate deficitar; E. roseaja pletorica din policitemia
vera are o tenta cianotica

1063. R1. cianoza, u.a.s.с.с.е.: A. factorul determinant pentru aparitia cianozei este procentul
de Hgb redusa; B. la unele persoane, in special la cele de culoare, cianoza centrala nu poate fi
detectata decat dupa ce Sao2 a scazut pana la 75%; C. prezenta in circulatie a methe
moglobinei in mici cantitati (1,5 g/dL) produce cianoza; D. prezenta si severitatea cianozei prin
mecanism de sunt depind de dimensiunea relativa a suntului fata de fluxul sistemic; E. in
diagnosticul diferential al cianozei este importanta diferentierea de alte coloratii asemanatoare
ale pie

1064. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e. A. gradul cianozei depinde de pigmentatia naturala a pieli B. la
persoanele de culoare, entru detectarea cianozei este mai utila examinarea pielii decat a
mucoasei bucale si a conjunctivelor C. prezenta in circulatjie a sulfhemoglobinei in cantitati mici
(0,5 g/dL) produce cianoza; D. prezenta si severitatea cianozei prin mecanism de sunt depind
de saturatia in oxigen a Hgb din sangele venos E. carboxihemoglobina (COHgb) determina o
culoare vinetie a pieli,

1065. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e A. cianoza poate fi generalizata B. policitemia secundara indusa
C. formele anormale de Hgb pot fi (centrala) sau localizata (care include cianoza periferica): de
hipoxemia cronica poate ameliora cianoza; identificate prin spectroscopie; D. in ciroza, cianoza
poate f produsa de fistule arterio venoase pulmonare; E. diferentierea cianozei centrale de cea
periferica poate fi dificila clinic, mai ales in situatiile cand cele doua pot coexista;

1066. R.l. cianoza, u.a.s.с.се.. A. gradul cianozei depinde de starea capilarelor cutanate; B. la
pacientii cu hipoxemie acuta apare adesea policitemie secun dara C. variantele nefunctionale
de Hab nu se asociaza cu hipocratism digital; D. in ciroza, cianoza poate f produsa de
anastomoze intre vena cava si vena pulmonara E. cianoza centrala si cea peri ferica pot
coexista in cazul socului cardiogen asociat cu EPA

1067. RI. cianoza, u.a.s.с.с.e. : A. cianoza este mai adesea des coperita de un membru al
familiei decat de pacient, mai ales daca este recent instalata B. cianoza periferica este cianoza
localizata care vizeaza toate teritoriile periferice C. methemoglobinemia poate fi ereditara sau
dobandita; D. probabil cea mai frecventa cauza de cianoza periferica este insuficienta cardiaca
E. cianoza periferica se asociaza cu degete hipocratice;

1068. R.I. cianoza, uas.cc.e: A. gradul cianozei depinde de B. de obicei, cianoza apare dupa
C. sulfhemoglobinemia este o tul grosimea pielii; depasirea altitudinii de 4000 m; burare
dobandita arterioloconstrictie excesiva pro D. fenomenul Raynaud consta in vocata de
expunerea la caldura; E. cianoza centrala acuta nu se asociaza cu degete hipocratice;
1069. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e A. cianoza prin mecanism de sunt nu este influentata de adminis
trarea de oxigen; B. prezenta hipocratismului digital la un pacient cu BPOC trebuie sa ridice
suspiciunea de cancer bronhopulmonar С.carboxihemoglobinemia nu este o veritabila cianoza;
D. cianoza prezenta inca de la nastere sau din copilaria timpurie este provocat de obicei de
BPOC; E. cianoza prin sunt apare precoce in DSA;

1070. U.f.d.f.d. cianoza s.c.f.c.e A. Cianoza reprezinta culoarea; B. albastruie a piel i a

mucoaselor determinata; C. de scaderea cantitatii de hemo globina redusa; D. sau de derivati ai
hemoglobinei; E. in vasele de sange mari din aceste regiuni

1071. U.f.d.f.d. cianoza la pacientii cu anemie severa s.c.f.c.e A. Daca Hgb este mult scazuta
chiar daca procentul B. de Hgb redusa din cantitatea totala de Hgb este foarte mare; C. (adica
saturatia in O2 a Hgb din sangele arterial este foarte; D. scazuta) cantitatea absoluta de Hgb
redusa poate fi mare; E. iar cianoza este evidenta.

1072. U.f.d.f.d. cianoza la pacientii poliglobulici s.c.f.c.e. A. Daca Hgb este mult crescuta; B.
(cum este cazul in policitemii, mai ales in policitemia vera); C. cantitatea de Hgb redusa poate
fi suficienta pentru aparitia D. cianozei doar daca exista o E. desaturare semnificativa a
sangelui arterial.

1073. U.f.d.f.d cianozei s.c.f.c.e A. Cresterea cantitatii de Hgb redusa B. din vasele
cutaneomucoase care produce cianoza poate fi; C. determinata fie de scaderea cantitatii de
sange venos D. ca urmare a constrictiei venule lor si a extremitatilor venoase ale capilarelor; E.
fie de scaderea Sao2 din sangele capilar mecanismele

1074. C.d.u. teritorii este cel mai putin adecvat pentru observarea cianozei: A. buze B. paturi
unghiale C. urechi D. abdomen; E. proeminente malare

1075. R.I. cauzele cianozei, f.d.u. categorii: 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
localizata; si urmatoarele stari patologice: a. anomalii ale hemoglobinei (cianoza
hemiglobinica); b. tulburari circulatorii care vizeaza un membru sau o portiune dintr-un
membru; c. scaderea saturatiei in oxigen (Sao2) a sangelui arterial (cianoza hemoglobinica);
d. tulburari circulatorii care vizeaza toate teritorile periferice (cianoza periferica) care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-
2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1076. R.I. cauzele cianozei, f.d.u. categorii: 1. cianoza generalizata (centrala); 2. cianoza
localizata; si urmatoarele stari patologice: a. debit cardiac scazut; b. scaderea proportiei de O2
din aerul inspirat (Flo2); c. suntarea sangelui venos sistemic catre teritoriul arterial; d.
obstructie venoasa (TVP); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-
1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1077. R.I. cauzele cianozei, f.d.u. categorii 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
localizata; si urmatoarele stari patologice: a. redistribuirea fluxului de sange de la extremitati;
b. obstructia arterialä; c. functie respiratorie deficitara; d. anomalii ale hemoglobinei; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1078. R.I. cauzele cianozei gene. ralizate, f.d.u. categorii 1. scaderea saturatiei in oxigen
(Sao2) a sangelui arterial; 2. anomalii ale hemoglobinei; si urmatoarele stari patologice: a.
scaderea proportiei de O2 din aerul inspirat (Flo2); b. sulfhemoglobinemie c. suntarea sangelui
venos sistemic catre teritoriul arterial: d. methemoglobinemie; e. carboxihemoglobinemie; f.
functie respiratorie deficitara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2; B. a-1,
b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, f-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1; E. a-2, b-1, c-
1, d-1, e-2, f-2;

1079. R.I. cauzele cianozei gene ralizate, f.d.u. categorii 1. functie respiratorie deficitara; 2.
suntarea sangelui venos sistemic catre teritoriul arterial; si urmatoarele stari patologice a.
cardiopatii congenitale cianogene, b. hipoventilatie alveolara; c. scaderea difuziunii oxigenului;
d. fistule arteriovenoase pulmonare (macrosau microscopice); e. discrepanta ventilatie-perfuzie
(perfuzarea spatiilor aeriene ventilate deficitar); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-
2, e-1; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-1,
c-2, d-1, e-1;

1080. R.I. cauzele cianozei gene ralizate prin functie respiratorie deficitara, f.d.u. categorii: 1.
acuta; 2. cronica si urmatoarele stari patologice a. BPOC b. edem pulmonar, c. fibroza
pulmonara; d. pneumonie masiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-
2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1081. R.l. fistulele arteriovenoase pulmonare, u.a.s.c.c.e. A. pot fi congenitale sau dobandite;
B. pot fi izolate sau multiple; C. pot fi microscopice (mici sunturi multiple intrapulmonare) sau
masive, D. produc cianoza a carei seve ritate depinde de dimensiunea si numarul lor E. sunt
mai frecvente in scleroza sistemica;

1082. F.d.u. evenimente r.l. una dintre cauzele cianozei centrale: a. scade presiunea
atmosferica: b. scade proportia de O2 din aerul inspirat (Flo2); c. scade Pao2 d. (daca nu
exista o crestere compensatorie suficienta a ventilatiei alveolare) scade Po2 alveolara; e.
scade Sao2; f. altitudine inalta; care este lantul cauzal corect: A. b a d-f e; B. c e-fd-a+b D.
ead-b E. f-a-b d-c-e

1083. R.I. cauzele cianozei localizate, f.d.u. categorii: 1. tulburari circulatorii care vizeaza un
membru sau o portiune dintr-un membru; 2. tulburari circulatorii care vizeaza toate teritoriile
periferice (cianoza periferica) si urmatoarele stari patologice: a. obstructie arteriala, b.
redistribuirea fluxului de sange de la extremitati; c. debit cardiac scazut; d. obstructie venoasa
(TVP): care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2,
d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1084. F.d. principalele doua tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
periferica pri scaderea debitului cardiac si urmatoarele trasaturi: a. nu dispare la masareal
Incalzirea unui teritoriu periferic extremitatea unui deget sau lobul urechii); b. afecteaza limba si
mucoasa bucala c. sangele pleaca neoxigenat din d. este rece; e. depinde de lungimea
circuitului vascular care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1,
e-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

1085. F.d. principalele doua tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
periferica prin scaderea debitului cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. este provocata de
oxigenarea deficitara a sangelui arterial; b. nu depinde de lungimea circuitului vascular c. se
observa doar la extremitati (patul unghial de la degete); d. dispare la incalzirea unui teritoriu
periferic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1

1086. F.d. principalele doua tipuri de cianoza 1. cianoza generalizata (centrala); 2. cianoza
periferica prin scaderea debitului cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. poate fi provocata de
prezenta unui derivat anormal de hemoglobina; b. dispare la masarea unui teritoriu periferic
(extremitatea unui deget sau lobul urechii (semnul Lewis); c. este calda d. nu se observa in
teritorile apropiate de inima, cum sunt limba si mucoasa bucala (sublingual, de exemplu) care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2,
b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

1087. F.d.u. tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centrala); 2. cianoza periferica 3.

cianoza periferica prin scaderea debitului cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. nu dispare la
manevre care cresc fluxul de sange in teritoriul respectiv b. se asociaza cu vasoconstrictie
periferica; c. Sao2 este scazuta; d. este provocata de fluxul de sange scazut in teritoriul
respectiv; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-
3, d-1; D. a-1, b-3, c-1, d-2; E. a-1, b-3, c-2, d-1;

1088. F.d.u. tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centralä) 2. cianoza periferica; 3.

cianoza periferica prin redistribuirea fluxului de sange de la extremitati; si urmatoarele trasaturi:
a. expunerea la frig (la aer sau apa rece); b. dispare la manevre care cresc fluxul de sange in
teritoriul respectiv; c. se asociaza cu vasodilatatie periferica; d. cianoza se poate observa atat
la piele, cat si la mucoase; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-1; B. a-2, b-1, c-1, d-
3; C. a-2, b-1, c-3, d-1; D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;

1089. F.d.u. evenimente r.l. cianoza centrala: a. vasodilatatie periferica; b. extremitatile sunt
cianotice, calde si transpirate/ umede; C. hipoxemie (eventual si hipercapnie) care este lantul
cauzal corect: A. a bc; B. a C-b C. b-c-a D. c-a-b; E. c-b-a

1090. F.d.u. evenimente r.l. cianoza periferica: a. vasoconstrictie periferica pentru a redistribui
sangele spre organele vitale b. scaderea debitului cardiac; c. extremitatile sunt reci si
cianotice; care este lantul cauzal corect: A. a-b C B. aC-b C. b a C D. b c-a E. c ab;

1091. R.I. cianoza periferica, u.a.s.c.c.e. A. depinde de lungimea circuitului vascular, B. este
rece C. afecteaza limba; D. dispare la frecarea lobului urechii; E. poate fi o consecinta
retrograda a ICS si anterograda a ICD;

1092. R.I. cianoza centrala, u.a.s.c.ce. A. nu depinde de lungimea circu itului vascular B. este
calda; C. afecteaza mucoasa bucala; D. nu dispare la frecarea lobului urechii; E. poate f
consecinta anterograda a ICS

1093. F.d.u. cardiopatii congeni tale cianogene: 1. tetrada Fallot; 2. triada Fallot; 3. sindrom
Eisenmenger, si urmatoarele caracteristici: a. HTP secundara cu inversarea suntului si aparitia
cianozei; b. stenoza pulmonara DSA + HVD; c. stenoza pulmonara+ DSV+ aorta calare pe
SIV/ DSV+ HVD; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1094. C.d.u. elemente nu este definitoriu pentru tetrada Fallot: A. stenoza pulmonara; B. DSV;
C. hipocratism; D. aorta calare pe SIV (de fapt, pe DSV); E. HVD;

1095. F.d.u. evenimente r.l tetrada Fallot: a. HVD cu ingrosarea peretilor conului de ejectie al
VD; b. ingustarea tractului de evacuare al VD; c. stenoza pulmonara d. accentuarea obstructiei
la evacuarea VD; e. accentuarea suntului dreapta spre-stanga care este lantul cauzal corect:
A. a e d c b B. b c ea-d; C. c a-b-d e D. d eacb; E. e-b-d a C

1096. R.I. tetrada Fallot, u.a.s.с.с.e. : A. cianoza este generalizata si se instaleaza precoce; B.
cianoza este influentata in primul rand de severitatea DSV; C. hipocratismul digital este tipic; D.
dezvoltarea copilului poate f deficitara din cauza hipoxemiei; E. in mod caracteristic, cianoza
poate diminua in ortostatism;

1097. F.d.u. afirmati care explica diminuarea cianozei in pozitia pe vine" la copii cu tetrada
Fallot a. creste rezistenta vasculara b. scade cantitate de sange c. scade magnitudinea
suntului d. creste cantitate de sange care este lantul cauzal/ logic just: periferica; ejectata in
aorta; dreapta-spre-stanga; ejectata in artera pulmonara; a-b-d C B. b a-cd; C. b»cad D. c-b
d a; E. da C b

1098. F.d.u. evenimente care explica cresterea rezistentei vasculare pulmonare in cardio patile
congenitale caracterizate prin debit crescut in circulatia pulmonara (DSA, DSV) a. suntul este
stanga-spre-dreapta b. in timp, apar modificari proliferative (musculatura neteda) si fibroase in
microvasele (arteriole si capilare) pulmonare; c. initial, presiunea este mai mare in cavitatile
stangi d. presiune crescuta asupra peretelui vaselor mici pulmonare pulmonara; pulmonare
e. creste rezistenta vasculara f. supraincarcarea circulatiei care este lantul cauzal corect: B. c
b-f e d a C. c d-a-feb E. c f a e d-b

1099. F.d.u. evenimente care explica aparitia sindromului Eisenmenger secundar cardio patiilor
congenitale caracterizate prin debit crescut in circulatia pulmonara (DSA, DSV) a. presiunile
din cavitatile drepte depaseasca presiunile din cavitatile stangi; b. cresc presiunile din cavitatile
drepte; c. apare cianoza; d. inversarea suntului (devine dreapta-spre-stanga); e. HTAP
secundara; f. rezistenta vasculara pulmonara crescuta care este lantul cauzal corect: A. a-d-b-
e-f E. f e b a-d-C

1100. R.I. determinata de obstructia arte riala, f.d.u. variante 1. obstructia arteriala cronica; 2.
obstructia arteriala acuta; si urmatoarele trasaturi: a. provocata de arteriopatia cianoza
localizata obliteranta, cel mai adesea secundara aterosclerozei; b. cianoza membrului afectat,
asociata cu scaderea temperaturii cutanate; c. provocata, de regula, de o embolie d. initial
paloare si raceala, ulterior se poate instala cianoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-
2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1101. F.d.u. evenimente r.l cianoza localizata la un membru: a. tegumentul capata o tenta
cianotica; b. congestie pasiva locala; c. creste cantitatea totala de Hgb redusa din vasele
regiunii respective d. obstructie venoasa: care este lantul cauzal corect: A. a-db c B. b c d-a;
D. cd-a-b; E. d-b c a;

1102. F.d.u. evenimente rl. cianoza localizata la un membru: a. intensificarea cianozei; b.

obstructie venoasa; c. dilatarea plexurilor venoase subpapilare; care este lantul cauzal corect:
B. b a C C. b-c a D. c ab; E. c b a;

1103. F.d.u evenimente care explica cianoza periferica a. debit cardiac scazut; b.
vasoconstrictie periferica; c. desaturare excesiva a sangelui in teritoriile periferice; d. flux de
sange redus si iincetinit in teritorile periferice; e. tensiunea arteriala scazuta; care este lantul
cauzal corect: A. a-e-b-d-c B. b-a-e d ; C. c-ea-bd D. dCe-b a E. eda-cb
1104. R.I. cianoza periferica, f.d.u. modificari vasculare 1. vasoconstrictjie cronica; 2.
vasoconstrictie acuta; si urmatoarele trasaturi: a. desi sangele pleaca din inimä normal
oxigenat (Sao2 normala), este desaturat excesiv in teritoriile periferice; b. tesuturile periferice
extrag o cantitate anormal de mare de O2 din sange, C. in socul cardiogen sau hipovolemic;
d. in IC congestiva; e. apare mai degraba paloare decat cianoza; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; C. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1 D. a-1, b-2, c-1, d-
2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

1105. R.I. cianoza, f.d.u. cauze: 1. In socul septic nu apare cianoza: 2. in IC congestiva irigatia
cutanata scade 3. in anemie cianoza poate s treaca neobservata, desi Sao2 este scazuta; si
urmatoarele consecinte: a. sangele este deviat de la piele spre organele vitale (sistemul nervos
central si inima); b. se produce vasodilatatie (nu vasoconstrictie) periferica; c. cantitatea totala
de Hgb fiind prea mica, cantitatea de Hgb redusa este insuficienta; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1106. F.d.u. evenimente care explica intensificarea la efort a cianozei prin mecanism de sunt:
a. extragere crescuta a O2 din sange de catre muschii care fac efort b. sangele venos care se
intoarce la inima dreapta este mai nesaturat decat in repaus; c. suntarea sangelui venos
nesaturat intensifica cianoza; care este lantul cauzal corect: A. a b C D. c a-b

1107. F.d.u. evenimente care explica cianoza din methemoglo binemie: a. Hgb elibereaza cu
dificultate oxigenul catre tesuturi; b. Hgb are afinitate crescuta pentru oxigen c. functionarea
insuficienta a mecanismelor antioxidante; d. Hgb contine Fe3 (forma oxidata a Hgb) in loc de
Fe2 (forma redusa a Hgb) e. deficit enzimatic congenital; care este lantul cauzal corect A. a-c
d e-b B. b d-e a-c; C. c-e-a-b-d; D. d a-b e-c; E. e c db-a,

1108. F.d.u. evenimente care explica cianoza din methemoglo binemie: a. expunere excesiva la
agenti oxidanti (substante chimice medicamente) oxigenul catre tesuturi; oxidata a Hgb) in loc
de Fe2* b. Hgb elibereaza cu dificultate c. Hgb contine Fe (forma (forma redusa a Hgb); d.
Hgb are afinitate crescuta pentru oxigen; care este lantul cauzal corect: A. a bc+d; B. a-c-d-b;
C. b-c-d a; D. c-b d a; E. d b-a c;

1109. F.d.u. evenimente care explica cianoza din sulfhemoglo binemie: a. expunerea la
anumite medicamente b. Hgb nu mai poate fi convertita la normal; c. Hgb nu mai poate
transporta oxigen, d. sulful se leaga de hem; care este lantul cauzal corect: A. a c b-d B. a-d-
b-c C. b a cd D. b-c d a; E. c a-b d;

1110. R.I. cauzele fenomenului Raynaud, f.d.u. mecanisme: . leziune microvasculara; 2.

ocluzia lumenului vaselor mici; 3. ingustarea lumenului vaselor mari si urmatoarele stari
patologice: a. crioglobulinemii; b. boli autoimune (scleroza sistemica, lupus eritematos
sistemic); c. anomalii anatomice care determina compresia axului arterial; d. boli
limfoproliferative (cu productie de aglutinine la rece); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3,
c-2, d-2; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-1, c-3, d-2; D. a-3, b-1, c-2, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-2;

1111. R.I. explicatia culorii pacientului cu policitemia vera, f.d.u. cauze 1. cantitate mare de
Hgb; 2. cantitate mare de Hgb redusa; 3. roseata pletorica avand o tenta cianotica; si
urmatoarele consecinte a. eritrocianoza; b. tenta cianotica; c. cantitate mare de Hgb redusa; d.
roseata pletorica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-2, b-1, c-1, d-3; C. a-
2, b-1, c-3, d-1 D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;
1112. R.I. diagnosticul diferential al cianozei si al cauzelor acesteia, f.d.u. trasaturi: 1. cianoza
prezenta inca de la nastere sau din copiläria timpurie; 2. cianoza apare tardiv, dupa instalarea
HTAP 3. eritrocianoza (roseata pletorica avand tenta cianotica) si urmatoarele stari patologice:
a. policitemia vera b. cardiopatie congenitala cianogena, de exemplu tetrada Fallot c.
cardiopatie congenitala de tip DSA/ DSV care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1113. R. diagnosticul diferential al cianozei pe baza manifestarilor asociate, f.d.u.tipuri de

manifestari 1. manifestari sugestive pentru o boala respiratorie sau o cardiopatie congenitala;
2. manifestari sugestive pentru o boala cardiaca generatoare de IC; 3. manifestari sugestive
pentru boala vasculara (arteriala sau periferica) si urmatoarele variante de cianoza: a. mai
degraba cianoza periferica; b. cianoza localizata; c. mai degraba cianoza centrala; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-
1, c-2;

1114. R.l. hipocratismului digital, u.a.s.c.c.e A. pledeaza pentru cianoza cen trala cronica,
veche; B. apare uneori la pacientii cu boala pulmonara, cum ar fi emfizemul pulmonar; C.
consta in tumefactia globu loasa a segmentelor distale ale degetelor de la maini si picioare; D.
se asociaza cu spongiozitate crescuta a tesutului moale de la baza unghiei; E. poate fi ereditar
(idiopatic) sau dobandit

1115. R.I. hipocratismului digital u.a.s.c.c.e. A. este frecvent la pacientii cu cardiopatie

congenitala ciano gena (cu sunt dreapta-spre stanga); B. apare uneori la pacientii cu fistule
arteriovenoase pulmo nare C. apare prin proliferarea tesutului conjunctiv, mai ales pe suprafata
dorsala a degetelor; D. ar putea fi provocat de ur factor circulant (prostaglandinic?) care
determina vasoconstrictie la varfurile degetelor, E. poate fi o anomalie profesiona la (apare la
lucratorii cu ciocan pneumatic);

1116. R.I. cauzele hipocratismului digital, f.d.u. categorii de boli: 1. cardiace; 2.

pleuropulmonare 3. digestive si urmatoarele afectjuni a. cancer pulmonar primar si metastatic;
b. cardiopatii congenitale cianogene, c. fibroza chistica; d. boli inflamatoare intestinale; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-2; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-2,
b-3, c-2, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-2;

1117. R.I. cauzele hipocratismului digital, f.d.u. categorii de boli: 1. cardiace 2.

pleuropulmonare; 3. digestive si urmatoarele afectiuni: a. mezoteliom; b. supuratii pulmonare
(bronsectazii, abces pulmonar); c. ciroza hepatica; d. endocardita infectioasa; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-2, c-1, d-3; B. a-2, b-2, c-3, d-1; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-2, b-3,
c-2, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-2;

1118. Afectiuni cu care se asociaza osteoartropatia hiper trofica s.u.c.e. A. cancer pulmonar
primar; B. metastaze pulmonare C. mezoteliom; D. emfizem pulmonar; E. ciroza hepatica;

1119. R.I. osteoartropatia hiper trofica, u.a.s.c.c.e A. consta in formarea de os nou subperiostal
in oasele late; B. poate provoca hipocratism digital; C. diagnosticul poate fi confirmat prin
radiografii osoase D. provoaca durere si modificari de tip artritic cu distributie simetrica; E.
modificarile artritice apar la articulatiile mari ale membrelor cu exceptia soldurilor (umeri,
genunchi, glezne, pumni si coate);
1120. F.d.u. demersuri/ constatari in diagnosticarea unei cianoze: a. se determina Pao2 si Sao
b. examinare spectroscopica a sangelui pentru variante anormale de hemoglobina; c.
mecanismul ramane neclar ce secventa este recomandabila: A. a b C; D. b c a C-a

1121. in multe cazuri, cianoza este consecinta mai multor meca nisme f.d.u. stari patologice: 1.
in IC globala; 2. in CPC decompensat 3. IVS severa cu soc cardiogen s EPA si u. mecanisme
ale cianozei: a. cianoza centrala prin oxigenare deficitara a sangelui si poliglobulie, cianoza
periferica prin staza venoasa sistemica (prin IVD) si consum periferic excesiv (in muschii
respiratori); b. cianoza centrala prin oxigenare deficitara a sangelui (consecinta retrograda a
IVS) si cianoza periferica prin debit cardiac scazut (consecinta anterograda a IVS) C. cianoza
periferica atat prin scaderea debitului cardiac (prin IVS), cat si prin staza venoasa sistemica
(prin IVD): care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1122. C.d.u. mecanisme de producere a cianozei nu este caracteristic pentru CPC decom
pensat A. sunt intrapulmonar; B. cianoza centrala prin oxigenare deficitara a sangelui; c.
cianoza centralä prin poli globulie; D. cianoza periferica prin staza venoasa sistemica
(secundara IVD) E. cianoza periferica prin consum periferic excesiv (in muschii respiratori)

1123. Caracteristicile cianozei periferice s.u.c.e A. este rece; B. poate fi localizata C. nu este
influentata de adminis trarea de oxigen D. poate figeneralizata E. asociata cu manifestari de
afectare respiratorie

1124. Cianoza este o coloratie albastra-violacee a tegumentelor si mucoaselor determinata de

A. raportul dintre oxihemoglobina si hemoglobina redusa B. diferenta arterio-venoasa a
presiunii partiale a oxigenului; C. cantitatea de hemoglobina redusa; D. cantitatea de
oxihemoglobinä; E. gradul de saturare a hemoglobinei;

1125. Cianoza periferica localizata poate corespunde urmatoarelor, c.e. A. acrocianoza B.

sindrom Raynaud; C. tromboflebita D. insuficienta cardiaca E. varice

1126. C.d.u. produce cianoza generalizata A. hemoglobina anormala; B. staza generalizata;

C. spasm arteriolar D. obstacol venos E. obstructie arteriala periferica;

1127, C.d.u. NU este o cauza de cianoza generalizata: A. sulfhemoglobina hipoventilatia

alveolara; altitudine >5000 m, C. o, malformatii cardiace congeni tale E, staza generalizata

1128. Despre cianoza centrala u.a.s.c.c.e. A. este calda; B. se intalneste in boli cardiace
congenitale; C. poate sa dispara la administra rea de oxigen; D. se poate ameliora temporar
prin activarea locala a circulatii; E. este generalizata; Durerea toracica Dr.D.D., Dr.M.M.M.

1129. R.. durerea toracicàa (DurTor), u.a.s.c.c.e. A. DurTor apare in afectjuni ale organelor din
intregul torace si abdomen; B. dintre afectiunile care provoaca DurTor, potential de evolutie
grava au mai ales cele respiratorii; C. DurTor provocata de StAo este o durere de tip anginos
D. DurTor de cauza esofagianáa poate fi dificil de distins de durerea miocardica E. in general,
afectiunile organelor subdiafragmatice durere abdominala asociata sau nu cu disconfort toracic
determina

1130. R.I. durerea toracica, u.a.s.c.c.e. A. DurTor are implicatii prognos tice care variaza de la
benigne pana la amenintatoare de viata; B. dintre afectiunile care provoaca DurTor, potential
de evolutie grava au mai ales SCA (ischemia acuta miocardica si mai ales IMA), DAo si TEP;
C. DurTor din StAo are duratàa, caracter si localizare similare celor din angina stabila; D. in
sindromul Mallory-Weiss DurTor este provocata de dilacerarea mucoasei esofagiene din cauza
RGE; E. DurTor produsa de afectiunile organelor subdiafragmatice este dependenta de efort;

1131. R.I. durerea toracica u.a.s.c.c.e A. la pacientul cu DurTor, nerecunoasterea unor

afectiuni potential grave poate duce la complicatii severe, inclusiv la deces B. o atentie
excesiva acordata unor pacienti cu risc scazut duce la spitalizari si la investigatii inutile C.
afectjunile pulmonare care de termina leziuni pleurale inflama toare sau de alta natura provoa ca
durere pleuritica D. afectiunile subdiafragmatice care provoaca cel mai adesea DurTor sunt
ulcerul peptic, afecti unile biliare si pancreatita E. durerea din herpes zoster este resimtita difuz
in tot toracele;

1132. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. afectiune musculoscheletica; 2. pneumonie sau pleurita; 3. ulcer peptic, si urmatoarele
trasaturi asociate: a. ameliorata de alimente sau antiacide; b. dispnee, tuse, febra, raluri
crepitante, uneori frecatura pleurala; c. agravata de miscare, poate f reprodusa prin apasarea
pe anumite puncte/ teritorii la examenul fizic care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1133. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. disectie de aorta; 2. stenoza aortica; 3. angina instabila; si urmatoarele trasaturi asociate: a.
suflu sistolic, cu maxim intarziat, cu iradiere pe arterele carotide; b. favorizata de HTA silsau de
o boala congenitala de tesut conjunctiv, de exemplu sindrom Marfan; c. dure de tip anginos,
care apare insa la niveluri de efort mai mici sau chiar in repaus; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1134. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. disectie de aorta; 2. pericardita; 3. tulburari emotionale sau psihiatrice si urmatoarele
trasaturi asociate: a. durerea poate fi ameliorata de ridicarea in sezut si de aplecarea in fata,
frecatura pericardica; b. simptomele pot fi precipitate de factori situationali, o anamneza atenta
descopera adesea anxietate sau depresie c. suflu de insuficienta aortica, frecatura pericardica
tamponada pericardica, disparitia pulsurilor periferice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1135. R.I. träsaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. pneumotorace spontan; 2. colecistopatie; 3. infarct miocardic acut si urmatoarele trasaturi
asociate a. durerea nu este ameliorata de nitroglicerina, pot fi prezente semne de IC sau
aritmii; b. dispnee, scaderea zgomotelor respiratorii (a murmurului vezicular) pe partea
afectata; c. in mod caracteristic, durerea poate sa apara dupa masa; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1136. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze
1. hipertensiune pulmonara; 2. spasm esofagian; 3. herpes zoster; si urmatoarele trasaturi
asociate: a. eruptie veziculoasa in zona dureroasa; b. durere foarte asemanatoare cu durerea
anginoasa; c. dispnee, semne de presiune venoasa crescuta (edem distensia venelor
jugulare); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1137. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. embolism pulmonar 2. angina stabila; 3. reflux gastroesofagian; si urmatoarele trasaturi
asociate: a. agravata de decubitul postprandial, ameliorata de antiacide b. declansata de efort,
expunere la rece sau stres psihologic, galop presistolic sau suflu de regurgitare mitrala in
timpul durerii; c. dispnee, tahipnee, tahicardie, hipotensiune; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1

1138. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. 10-60 min, uneori mai mult; 2. 10-20 min; 3. variabila si urmatoarele
cauze a. herpes zoster; b. reflux gastroesofagian; c. angina instabila; care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1139. R.I. träsaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. 2-10 min; 2. prelungita, legata de mese; 3. variabila si urmatoarele
cauze: a. angina stabila; b. colecistopatie c. hipertensiune pulmonara; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1140. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. 2-30 min; 2. prelungita; 3. variabila, poate fi trecatoare capricioasa; si
urmatoarele cauze: a. tulburari emotionale sau psihiatrice; b. ulcer peptic; c. spasm esofagian;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

1141. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata: 1. instalare brusca a unei dureri care nu cedeaza la nimic; 2. ore-zile,
poate fi episodica; 3. variabila, adesea peste 30 min; si urmatoarele cauze: a. pericardita; b.
disectie de aorta; c. infarct miocardic acut; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1142. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. instalare brusca, cateva minute pana la cateva ore 2. episoade
recurente, ca in angina stabila; 3. variabila; si urmatoarele cauze a. embolism pulmonar, b.
stenoza aortica; c. pneumonie sau pleurita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-
2, b-1, C-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1143. R.I. träsaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata: 1. 2-10 min; 2. instalare brusca, dureaza cateva ore; 3. variabila; si
urmatoarele cauze: a. angina stabila; b. afectiune musculoscheletica; c. pneumotorace
spontan: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1144. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. torace anterior, adesea cu iradiere in spate, interscapular; 2. ca la durerea
anginoasa (avand substrat similar) 3. retrosternal; si urmatoarele cauze: a. disectjie de aorta;
b. spasm esofagian; C. Stenoza aortica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2,
b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1145. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari 1. adesea laterotoracic, pe partea afectata 2. retrosternal sau spre apexul cardiac,
poate iradia in umarul stang; 3. ca in angina stabila; si urmatoarele cauze a. pericardita b.
embolism pulmonar c. infarct miocardic acut; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1146. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. distributie dermatomerica; 2. retrosternal, epigastru, subxifoidian 3. ca iin angina
stabilä; si urmatoarele cauze: a. angina instabila; b. reflux gastroesofagian; c. herpes zoster;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

1147. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. epigastru, retrosternal; 2. retrosternal, adesea cu diverse iradieri, poate fi resimtita
doar in zona de iradiere; 3. unilaterala, adesea localizata; si urmatoarele cauze a. ulcer peptic;
b. angina stabila; c. pneumonie sau pleurita; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-
1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1148. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari 1. epigastru, cadranul superior drept, retrosternal 2. iradiere in gat, mandibula. umeri,
brate, adesea pe stanga; 3. variabila; si urmatoarele cauze a. angina stabila; b. afectiune
musculoscheletica c. colecistopatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1149. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. laterotoracic, pe partea afectata; 2. retrosternal; 3. variabila, capricioasa,
migratorie, uneori retrosternala, si urmatoarele cauze a. pneumotorace spontan; b. tulburari
emotionale sau psihiatrice c. hipertensiune pulmonara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1150. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. surda; 2. pleuritica; 3. ascutita sau arzatoare; si urmatoarele cauze: a. herpes
zoster; b. afectiune musculoscheletica; c. pneumonie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1151. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. de tip anginos 2. pleuriticàa; 3. ascutita; si urmatoarele cauze: a. pleurita b.
pericardita; c. stenoza aortica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1152. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. arsura, presiune; 2. pleuritica; 3. similar cu cea anginoasa, dar adesea mai
severa; si urmatoarele cauze: a. colecistopatie b. infarct miocardic acut; c. pneumotorace
spontan care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, C-1

1153. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. pleuritica 2. presiune, constrictie, arsura; 3. arsura; si urmatoarele cauze: a.
reflux gastroesofagian; b. embolism pulmonar c. spasm esofagian; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1154. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. arsura 2. presiune, constrictie strangere, greutate, arsura; 3. rupere/ sfasiere, ca
un pumnal; si urmatoarele cauze: a. ulcer peptic b. disectie de aorta; C. angina stabila; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-
3, b-2, c-1

1155. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. similar cu cea anginoasa, dar adesea mai severa; 2. presiune; 3. variabila,
capricioasa; si urmatoarele cauze: a. angina instabila; b. tulburari emotionale sau psihiatrice;
c. hipertensiune pulmonara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2; DurTor de cauza cardiaca

1156. U.f.d.f.d. la DurTor provocata de StAo s.c.f.c.e A. Survine in episoade recurente, mai
adesea legate de efort; dintre fluxul coronarian; aortic este scazut) ventricul dilatat si solicitat;
B. cand se atenueaza discrepanta C. scazut (deoarece tot fluxul D. si necesarul de irigatie al
unui E. sa munceasca suplimentar

1157. R.I. pericardita si la DurTor pe care o provoaca, u.a.s.c.c.e A. se considera ca cea mai
mare parte a pericardului este insensi bila la durere B. de obicei, pericardita infecti oasa
afecteaza si suprafetele pleurale alaturate, ceea ce explica durerea C. aferentele senzoriale de
la pleura parietala adiacenta peri cardului pleaca in diverse directii; D. durerea este ameliorata
de manevre care duc la miscarea reciproca a suprafetelor pleurale E. durerea este foarte
intensa in uremie

1158. R.l. DurTor din pericardita, u.a.s.c.c.e A. este probabil cauzata de infla matia pleurei
parietale adiacente pericardului inflamat; B. este intensa mai ales in TmpC; C. este ameliorata
de respiratjia adanca; D. de obicei dureaza cateva minute E. adesea, se asociaza frecatura
pericardicàa;

1159. R.I. DurTor din pericardita, u.a.s.c.c.e. A. este numita durere pericardica; B. este mai
rara si mai usoara in afectiunile care provoaca doar inflamatie locala (precum IMA); C. de
obicei este absenta in afectiunile cu evolutie acuta; D. este agravata de schimbarea pozitiei E.
poate fi episodica;

1160. R.I. DurTor din pericarditàa, u.a.s.c.c.e. A. este mai frecventa si mai intensa in
pericardita infectioasa; B. este agravata de tuse C. este intensa mai ales fi absenta in
afectiunile care provoaca doar inflamatie locala; D. poate fi resimtita in zone care se intind de
la umar si gat pana la abdomen si spate E. mai rar, este un disconfort dureros persistent care
mimeaza IMA; DurTor de cauza aortica

1161. R.I. disectia de aorta (DAo), u.a.s.c.C.e. A. DAo este o afectjune cu B. de regula DAo
evolueaza C. durerea nu este ameliorata de D. localizarea durerii se coreleaza evolutie
potential catastrofala torpid, asimptomatic; nicio manevra fiziologica; de obicei cu locul si cu
extindere disectiei E. sindromul Marfan este un factor de risc pentru DAo;

1162. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e. A. DAo consta in separarea intimei de partea exterioara a peretelui
aortic printr-un hematom care se extinde progresIV B. durerea din DAo atinge tardiv
severitatea maxima; C. durerea este ameliorata la aplecarea in fata; D. in mod tipic, durerea
migreaza odata cu propagarea disectiei E. in cadrul DAo acute pot sa apara hipotensiune,
slabiciune sincopa;

1163. R.I. DAo, u.a.s.с.с.е.: A. hematomul poate incepe cu o B. spre deosebire de durerea din
C. caracterul durerii este sugestiv ruptura a intimei aortei BCI, durerea din DAo se instaleaza
insidios pentru procesul care se produce n peretele aortei; D. de regula, durerea este locali
zata in regiunea anterioara sau posterioara a toracelui; E. DAo acuta se poate asocia cu HTA
(mai degraba drept factor cauzal);

1164. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e. A. hematomul poate incepe cu o ruptura a vasa vasorum din media
aortei B. adesea pacientul se prabu seste din cauza intensitatii dureri; C. durerea are caracter
de sfasiere", ,,rupere", interscapular; poate pune diagnosticul de DAo D. rareori, durerea este
localizata E. tehnici neinvazive prin care se sunt: EcoCG, TC, RMN;

1165. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e de cele mai multe ori DAo are o evolutie cronica; B. durerea este
persistenta, nu scade in intensitate un pumnal", pentru DAo; C. durerea poate fi resimtita ca
D. HTA este un factor de risc E. radiografia toracica pune diag nosticul de certitudine

1166. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e. A. DAo determina DurTor (foarte) severa; B. durerea este
ameliorata de repaus, C. adesea, durerea este asociata cu transpiratie D. miopatiile
congenitale sunt un factor de risc pentru DAo; E. aortografia este o tehnica invaziva care
permite punerea diagnosticului de DAo

1167. O fraza r.l. durerea din DAo este alcatuita din patru propoziti f.d.u. inceputuri de fraza 1.
disectile care incep in; 2. si se extind sprę 3. determina durere in; 4. care se extinde in si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. aorta descendenta; b. aorta ascendenta; c. spate,
interscapular; d. toracele anterior; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a-2, b-
1, c-4, d-3 C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-2, c-4, d-1 E. a-3, b-4, c-1, d-2;

1168. R.I. anevrismul aortei toracice, u.a.s.c.c.e A. in unele cazuri este asimpto matic B. poate
provoca dureri (si alte C. daca provoaca durere, aceasta D. eventuala durere este fugace, E.
durerea, daca apare, este simptome) prin compresia struc turilor adiacente; este profunda
oscilanta uneori severa; DurTor de cauza pleuropulmonara

1169. R.I. TEP masiv, u.a.s.c.c.e. A. simptomele se instaleaza progresi B. apare dispnee
severa; C. scade Pao2 din cauza scaderii difuziunii prin MAC; D. creste Paco2 din cauza
hiperventilatiei; E. apare durere de tip visceral;

1170. R.l. durerea din TEP masiv, u.a.s.с.ce A. este localizata laterotoracic; B. este
determinata, posibil, de distensia arterei pulmonare . este asemanatoare cu durerea din IMA
D. se instaleaza brutal; E.dureaza zile-saptamani;

1171. F.d.u. evenimente legate de TEVP a. hipotensiune si cresterea presiunii venoase

sistemice b. obstructia unui ram mare al arterei pulmonare c. pacient cu predispozitia la
tromboza venoasa d. embolie masiva; care este lantul cauzal corect a-d c b; B. b d+-a D. c d-
+b-a;

1172. R.l. manifestarile TEP, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. embolile masive; 2. emboliile mai
mici; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. produc infarcte pulmonare focale b. sunt mai
frecvente; c. produc colaps sistemic cu presiune crescuta in venele sistemice; d. sunt mai rare;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; a-
2, b-1, c-2, d-1; a-2, b-2, c-1, d-1;

1173. F.d.u. consecinte antero grade (in aval) ale TEP masiv: a. tahicardie b. scade volumul
bataie al VS; c. scade fluxul de sange catre AS si VS; d. hipotensiune mergand pana la colaps
cardiovascular; care este lantul cauzal corect: A. a-b C d B. a d-bC; C. b-ad-+c D. c b-d a; E.
d c a--b

1174. F.d.u. consecinte retro grade (in amonte) ale TEP masiv: a. semne de insuficienta
ventriculara dreapta; b. dilatarea si chiar decompensarea VD; c. creste presiunea in VD; d.
insuficienta tricuspidiana; care este lantul cauzal corect: A. a d-bc; B. ba-c-d; C. cadb; D. c b-
a-d E. c da-b;

1175. R.I. manifestarile TEP masiv, f.d.u. categorii 1. in aval; 2. in amonte; si urmatoarele
manifestari: a. hipotensiune mergand pana la colaps cardiovascular b. semne de insuficienta
ventriculara dreapta,; C. tahicardie; d. semne de insuficienta tricuspidiana; e. creste presiunea
in AD si in venele sistemice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-2,
c-1, d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; D. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;

1176. R.l. manifestarile TEP, f.d.u. categorii 1. semne de insuficientä ventriculara dreapta; 2.
semne de insuficienta tricuspidiana; si urmatoarele manifestari: a. suflu sistolic parasternal
stanga jos; b. jugulare turgescente; c. jugulare pulsatile cu unde v" proeminente pe pulsul
venos jugular, d. galop presistolic audibl parasternal stanga jos e. hepatomegalie pulsatila; f.
hepatomegalie dureroasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; B. a-2, b-
1, c-2, d-1, e-2, f-1; C. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-1; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1; E. a-2, b-2, c-2,
d-1, e-1, f-1;

1177. F.d.u. consecinte retro grade (in amonte) ale TEP: a. inflamatia pleurei viscerale; b.
infarct pulmonar foca c. inflamatia pleurei parietale (prin contiguitate); d. TEP mio; e. durere
laterotoracica; care este lantul cauzal corect: A. a c d e-b; B. bd ac e C. cd-b a-e D. d b a c e;
E. d-b ec a,

1178. R.I. TEP mic, u.a.s.c.c.e A. daca segmentul pulmonar infarctizat este adiacent pleurei
apare durere retrosternala; B. pacientul are dispnee, tahip nee, C. de multe ori apare tuse,
uneori cu hemoptizie; D. de obicei, pacientul este tahi cardic; E. adesea apare anxietate (care
poate fi unicul simptom);

1179. R.l. durerea din pneumonie/ pleurita, u.a.s.c.c.e A. are durata variabila B. are caracter
pleuritic; C. de obicei este ascutita, ca un pumnal; D. este agravata de expiratie si de tuse E.
de regula este localizata uni lateral;

1180. Manifestari in pneumonie/ pleurita sunt u.a.s.c.c.e A. durere cu caracter anginos; B.

febra/ frisoane; C. tuse, dispnee D. raluri (mai frecvent, crepitante) E. uneori, frecatura
pleurala; DurTor de cauza esofagiana

1181. C.d.u. este cea mai rara cauza de durere esofagiana: A. refluxul continutului acid din
stomac; B. ischemie C. spasm D. obstructie; E. leziune (inflamatoare, trauma tica);

1182. F.d.u. situatii in care este favorizat RGE (si care exacer beaza durerea provocata de
acesta): 1. cand creste presiunea intraabdominala; 2. in timpul noptii, daca pacientul a mancat
seara tarziu; 3. decubitul dorsal; si urmatoarele explicati: a. gravitatia b. cand incep miscarile
propulsive ale stomacului continutul este impins nu numai spre pilor, ci si spre cardie, daca
pacientul este in decubit dorsal; c. presiunea crescuta asupra stomacului; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1183. F.d.u. situatii in care este favorizat RGE (si care exacer beaza durerea provocata de
acesta): 1. dimineata devreme; 2. la aplecarea in fata; 3. cand stomacul se umple excesiV si
urmatoarele explicati: a. presiunea crescuta asupra stomacului si gravitatia b. stomacul nu
contine alimente care ar putea tampona acidul gastric c. presiunea crescuta din stomac; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3,
b-2, c-1;

1184. R.I. durerea provocata RGE, ua.s.с.с.е.: A. este un disconfort localizat profund
retrosternal (subxifoi dian), epigastric; B. in general, dureaza cel mult

10 minute C. apare mai ales dupa ingerarea unei cantitati mari de alimente D. este ameliorata
cand pacientul ingera ceva (mancare, saliva); E. este favorizata de combinatile de alimente cu
timpi de digestie foarte diferiti:

1185. R.I. durerea provocata RGE, u.a.s.c.c.e A. urca retrosternal; B. este agravata mai ales
de decubitul dorsal si de aplecarea in fata; C. este o durere legata mai ales de pozitie D. se
agraveaza cand pacientul inghite in sec; E. poate fi exacerbata de alcool durerea provocata
RGE, u.a.s.c.c.e A. are caracter de arsura; B. se amelioreaza daca pacientul se intinde pe
spate; C. depinde mai ales de tipul alimentelor D. este ameliorata de antiacide si de
antisecretoare gastrice E. poate fi exacerbata de aspirina;

1187. R.I. durerea provocataa RGE, u.a.s.c.c.e A. dureaza zeci de minute sau chiar ore B.
este accentuata de orice creste presiunea in/ asupra stomacului C. ceea ce irita esofagul sunt
mai ales alimentele acide D. este favorizata de combinatile de alimente incompatibile; E. poate
fi exacerbata de alimente iritante

1188. R.l. durerea din spasmul esofagian, u.a.s.c.c.e A. survine doar in prezenta refluxului
acid; B. nu poate fi distinsa de durerea anginoasa; C. ameliorarea la medicamente
administrate antianginoase sublingual o diferentiaza de durerea anginoasa D. dependenta de
pozitie o diferentiaza de durerea din RGE; E. are caracter de presiune, stran gere, arsura;

1189. R.I. durerea din spasmul esofagian, ua.s.ссе. A. este constrictiva B. este ameliorata
rapid de medicamentele antianginoase (nifedipina, nitrati) administrate sublingual C. este
influentata mai ales de pozitie D. dureaza 2-30 minute; E. este localizata precordial; DurTor de
cauza digestiva subdiafragmatica

1190. R.I. durerea din ulcerul peptic, u.a.s.c.c.e A. in UG, este declansata de ingestia de
alimente B. in UD, este ameliorata de ingestia de alimente si de antiacide si dispare la 60-90
min dupa mese; C. este prelungita; D. are caracter de arsura E. este localizata epigastric sau

1191. R.I. durerea din afectiunile A. durerea este ameliorata de retrosternal biliare, u.a.s.c.c.e
ingestia de alimente colecisto chinetice (grasimi); C. durerea are carauer de arsura C. durerea
are caracter de arsura, presiune; D. durerea este localizata in epigastru, hipocondrul drept,
retrosternal; E. diagnosticul este facilitat de examinarea ecografica a abdo menului; DurTor de
cauza neuro musculo-scheletica

1192. R.I. DurTor de cauza neuro musculo-scheletica, u.a.s.c.c.e A. durerea este variabila ca
durata B. este descrisa ca durere pur si simplu sau uneori ca senzatie de contractura,
tensiune; C. localizarea este variabila oriunde in torace, anterior, lateral sau posterior D. este
agravata de miscare, dar nu este influentata de apasarea zonei respective E. unii dintre
pacientii care au simultan astfel de afectiuni ischemie miocardica confundã simptomele celor
doua sin droame

1193. R.I. DurTor de cauza neuro musculo-scheletica, f.d.u. stari patologice/ cauze 1.
discopatia cervicala; 2. crampe ale muschilor intercostali 3. artrozal periartrital bursita de umar
4. spondiloza cervicala sau toracica; si urmatoarele trasaturi: a. este starnita de ridicarea
bratului; b. apare la mobilizarea coloanei vertebrale; c. este cauzata de compresia radacinilor
nervoase d. are distributjie metamerica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-4, c-2, d-3; B. a-
2, b-3, c-1, d-4; C. a-2, b-3, c-4, d-1; D. a-3, b-2, c-4, d-1; E. a-3, b-4, c-1, d-2;

1194. R.I. DurTor din herpes zoster, u.a.s.c.c.e A. poate precede (cu ore-zile saptamani)
aparitia leziunilor cutanate B. are durata variabila; C. este ascutita sau ca o arsura; D. este
bilaterala, localizata pe un dermatonm E. se asociaza cu eruptie veziculara pe un fond
eritematos

1195. R.I. sindroamele costo condrale si condrosternale, u.a.s.c.c.e. A. sunt cea mai frecventa
cauza de durere toracica anterioara de origine musculoscheletica; B. de regula sunt prezente
semne fizice de constocondrita, cum ar fi tumefactie, roseata si caldura sindrom Tietze); C.
durerea este de obicei treca D. unii pacienti pot resimtio E. apasarea pe articulatile con toare si
ascutita; durere surda, care tine mai multe ore drosternale si costocondrale poate reproduce
durerea

1196. R.I. DurTor asociata tulbu rarilor emotionale si psihice u.a.s.с.с.е. A. majoritatea
pacientilor care se prezinta la departamentul de urgenta cu DurTor acuta au tulburare de
panica sau alte B. adesea, durerile dureaza C. uneori durerea este resimtita D. adesea,
durerile sunt localizate tulburari emotionale; cateva zeci de minute; pe o suprafata mai mare;
chiar in inima"; E. suprasolicitarile financiare, relationale, familiale, profesio nale, afective,
emotionale etc pot precipita si intretine durerile;

1197. R.I. DurTor asociata tulbu rarilor emotionale si psihice, u.a.s.с.с.e. : A. simptomele
pacientilor cu tulbu rari psihoemotionale sunt foarte variabile B. durerile pot fi trecatoare
(dureaza fractiuni de secunde sau secunde); C. durerea poate fi resimtita in tot pieptul sau
chiar in tot toracele D. in unele cazuri durerile sunt localizate retrosternal, mai ales daca
pacientul refuza sa admita ca ar avea boala coronariana; E. un istoric atent poate culege
simptome sugestive pentru diferite tulburari depresive si/sau anxioase

1198. R.I. DurTor asociata tulbu rarilor emotionale si psihice u.a.s.с.с.e": A. durerea are durata
variabila; B. practic orice tip de senzatie este posibil; C. durerea poate fi resimtita pe o regiune
mica, chiar punctiforma; D. durerile foarte tipice ca durata localizare, iradiere, caracter fac cert
diagnosticul de boala coro nariana E. durerile pot

1199. R.I. DurTor asociata u.a.s.c.c.e localizate oriunde tulburarilor emotionale si psihice, A.
durerile pot fi trecatoare (dureaza fractiuni de secunde sau secunde); B. caracterul durerii este
variabil; C. durerile pot fi migratorii; D. ECG poate fi dificil de interpretat, atunci cand hiper
ventilatia sterge modificarile ischemice E. diverse fobii se pot asocia cu DurTor

1200. R.I. DurTor asociatàa tulburarilor emotionale si psihice, u.a.s.с.с.е. A. durerile tin de
regulä cateva zile; B. localizarea este variabila; C. durerea poate fi resimtita drept durere pur si
simplu, strangere viscerala, durere ascutita etc.; D. factorii conjuncturali pot preci pita si
intretine durerile E. elementele depresive si/sau anxioase sugereaza ca durerile sunt, de fapt,
tulburari somato forme

1201. R.I. manifestarile depresive si anxioase care se pot asocia cu DurTor, f.d.u. categorii 1.
tulburari depresive; tulburari anxioase; si urmatoarele tulburari: a. tulburare de doliu; b.
tulburare de pierdere; c. agorafobie; d. atacuri de panica; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-
1

1202. R.I. manifestarile depresive si anxioase care se pot asocia cu DurTor, f.d.u. categori: 1.
tulburari depresive 2. tulburari anxioase; si urmatoarele tulburari a. claustrofobie b. pierderea a
ceva/ cuiva la care a tinut foarte mult; c. fobii sociale; d. tulburare de despartire; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, C-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1; Diagnosticul diferential al DurTor

1203. R.I. diagnosticul diferential al DurTor, u.a.s.c.c.e A. cauzele DurTor pot fi clasificate drept
organice (toracice sau abdominale superioare) si psiho emotionale B. daca DurTor este
recurenta/ episodica, nu se pot exclude diagnosticele cardiovasculare potential grave, dar
acestea sunt mai putin probabile; C. afectiuni amenintatoare de viata sunt in primul rand cele
cardiovasculare: IMA, DAo si pneumonie, D. chiar daca NTG nu ameliorea za durerea,
diagnosticul de boala coronariana nu se poate exclude; E. diagnosticul probabil de DAo
impune urgent investigatii ima gistice care sa confirme DAo;

1204. F.d.u. afirmatii vizand diagnosticul diferential al DurTor: a. este prudent sa se efectueze
ECG, Rx pulmonar, determinarea INM, examinarea simetrica a pulsului/ TA; b. diagnosticele
potential amenintatoare de viata trebuie avute in vedere chiar si atunci cand au o probabilitate
scazuta; c. trecerea peste un diagnostic de IMA, DAo, TEP sau pneumotorace poate avea
consecinte grave; care este inlantuirea logica justa: E. c-b a

1205. F.d.u. categorii de patologie pe care le avem in vedere evaluarea unui pacient cu DurTor:
a. afectiuni potential grave (inclusiv amenintatoare de viatã) care necesita spitalizare urgenta si
interventie terapeutica energica; b. afectiuni cronice susceptibile de a genera complicatii grave;
c. afectiuni acute care necesita un tratament specific d. alte afectiuni cronice tratabile; in ce
ordine trebuie luate in considerare: A. a b c-d B. a d-b->c; C. b c d-a D. cd ab; E. db-a C

1206. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica; 2.
afectiuni cronice, susceptibile de a genera complicatii grave 3. afectiuni cronice tratabile si
urmatoarele stari patologice: a. stenoza aortica; b. BCI acuta (SCA) c. periartrita
scapulohumerala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1207. R.i. cauzele de DurTor f.d.u. categorii 1. afectiuni potential grave (inclusiv amenintatoare
de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeuticàa energica 2. afectjuni
acute care necesita un tratament specific; 3. afectjiuni cronice tratabile; si urmatoarele stari
patologice: a. disectia de aorta; b. costocondrita c. pneumonie care sunt asocierile corecte A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, C-1;

1208. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica; 2.
afectiuni acute care necesitàa un tratament specific; 3. afectiuni cronice tratabile; si
urmatoarele stari patologice: a. discopatie cervicala; b. trombembolism pulmonar; C. Zoster;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

1209. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica 2.
afectiuni acute cu potential de complicati severe, in care DurTor este atipica; 3. afectiuni
cronice tratabile; si urmatoarele stäri patologice: a. pneumotorace b. pancreatita acuta; c.
reflux gastroesofagian; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, C-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1210. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viatä) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica 2.
afectiuni cronice tratabile; 3. afectiuni cronice tratabile, in care DurTor este atipica; si
urmatoarele stari patologice: a. IMA b. pancreatita cronica; c. spasm esofagian; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2,
c-1;

1211. R.l. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viatã) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica; 2.
afectiuni cronice tratabile, dar cu potential de evolutie acuta si complicatii, in care DurTor este
atipica; 3. afectiuni cronice tratabile; si urmatoarele stari patologice: a. colecistopatie b. angina
instabila; c. tulburari psihoemotionale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1212. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii 1. afectiuni cronice, susceptibile de a genera
complicatii grave 2. afectiuni acute care necesita un tratament specific; 3. afectiuni cronice
tratabile, dar cu potential de evolutie acutà si complicatii, in care DurTor este atipica; si
urmatoarele stari patologice: a. ulcer peptic; b. BCI cronica (angina stabila) c. pericardita care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-
3, b-1, c-2;

1213. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii 1. afectiuni cronice, susceptibile de a genera
complicatii grave; 2. afectiuni acute care necesita un tratament specific; 3. afectjuni cronice
tratabile; si urmatoarele stari patologice: a. pleurita; b. HTAP; c. afectiuni musculoscheletice;
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, C-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1 D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

1214. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. localizari: 1. toracica; 2.
abdominala superioara; si urmatoarele afectjuni: a. pancreatita; b. afectiuni musculoscheletice;
c. colecistopatie; d. ulcer peptic; e. afectiuni esofagiene; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-2, d-1, e-2; B. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E.
a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;

1215. R.1. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u stari patologice 1. reflux
gastroesofagian 2. periartrita de umar 3. pancreatita; si urmatoarele caracteristici a. durere
accentuata de ridicarea bratului si/sau de presiunea pe umar b. sunt utile Eco si TC; C. durere
accentuata de decubit dorsal sau de aplecarea in fata; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2,
c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1216. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1. reflux
gastroesofagian; 2. discopatie cervicala; 3. pericardita si urmatoarele caracteristici: a. durere
accentuata de miscarea gatului si/sau de presiunea pe ceafa sau umar; b. este utila
endoscopia digestiva superioara c. cauza poate fi sugerata de istoric, de examenul fizic si de
ECG care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1217. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1. afectiuni
musculoscheletice; 2. ulcer 3. pericardita si urmatoarele caracteristici: a. durere accentuata de
miscarea cutiei toracice si/sau de presiunea pe peretele toracic b. necesita evaluarea atenta a
TA; c. este utila endoscopia digestiva superioarà care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1218. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1. reflux
gastroesofagian; 2. colecistopatie 3. pericardita; si urmatoarele caracteristici: a. durere
accentuata de decubit, mese abundente b. este utila endoscopia digestiva superioara Eco; c.
la nevoie, se solicita Eco pentru detectarea semnelor de tamponada pericardica iminenta; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-
3, b-1, c-2;

1219. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1.
costocondrita; 2. pancreatita 3. pericardita; si urmatoarele caracteristici a. radiografia toracica
este utila pentru a evalua posibilitatea unei boli pulmonare; b. durere accentuata de miscarea
cutiei toracice si/sau de presiunea pe peretele toracic; c. este utila determinare amilazemiei,
lipazemiei care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1220. R.l. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e A.
caracterele durerii sunt rele vante numai in context B. evaluarea riscului de afectiuni
amenintatoare de viata se face prin istoric, examen fizic si investigatii de laborator C. riscul de
complicatii amenin atoare de viata este mare chiar si la pacienti cu ECG normala; D. un rezultat
normal la scinti grafie miocardica de perfuzie creste probabilitatea de boala coronariana E.
daca se constata asimetrie de puls/ TA, diagnosticul probabil este StAo;

1221. R. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.с.с.е.. daca
durerea este atipica probabilitatea de durere coro nariana este redusa chiar daca pacientul are
multipli factori de risc, B. intensificarea treptata a simpto melor intr-un interval de minute
sugereaza pericardita acuta; C. riscul de complicatii amenin tatoare de viata este mare chiar si
la pacienti care au modificari ST-T nespecifice pe ECG; D. multi medici administreaza, ca test
diagnostic, NTG sublingual sau antiacide E. IMA si modificari ECG de tip IMA pot sa apara si in
DAo;

1222. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.с.с.е. A. la
un barbat de varsta medie obez si fumator, probabilitatea de durere coronariana este mica
daca durerea este atipica; B. durerea trecatoare sau care dureaza ore fara a fi asociata cu
modificari ECG este foarte probabil de origine ischemica C. la pacientii cu modificari ECG
absente sau nespecifice, s poate efectua eventual test ECG de efort; D. este gresita ideea ca
raspunsul la NTG (administrata sublingual) sau antiacide poate servi la stabilirea
diagnosticului; E. in DAo, pe radiografia toracica se poate observa dilatarea aortei:
ascendenta, aorta descendenta toracica
1223. R.l. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e A.
chiar daca durerea este tipica, radacina, aorta robabilitatea de durere coro nariana este mare
chiar daca pacientul nu are factori de risc; B. asimetrial diferenta de TA intre membre
sugereaza TEP; C. o singura determinare a INM are o sensibilitate redusa in diagnosticarea
IMA sau in prezicerea complicatiilor; D. reactia dureri la NTG sublingual sau antiacide nu
clarifica diagnosticul E. absenta semnelor Rx nu este suficienta pentru a exclude DAo;

1224. R.. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e. A. la
o femeie tanara, probabilitatea de durere cord nariana este mare daca durerea este tipica B.
daca exista o cauza traumatica evidenta efectuarea ECG este obligatorie C. pacientul poate fi
trimis acasa pe baza unei singure valori negative a INM; D. scaderea durerii la administrare de
antiacide se poate datora efectului placebo; E. durerea din TEP poate avea caracter pleuritic

1225. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.с.се.. A. in
primul rand trebuie avutei vedere principalele cauze grave potential amenintatoare de viata; B.
modificarile ECG de ischemie sau de IMA indica risc inalt de IMA sau de angina pectoral
instabila C. testele de provocare sunt obli gatorii la pacientul cu durere in desfasurare D. daca
durerea scade la adminis trare de antiacide, se poate exclude ischemia miocardica; E. durerea
din TEP poate mima un IMA sau o DAo;

1226. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e. A.
evaluarea functiei respiratorii si hemodinamice este utila pentru aprecierea riscului de afectjiuni
amenintatoare de viata B. absenta modificarilor ECG exclude ischemia miocardica acuta C. la
pacientul cu durere in desfasurare nu se poate efectua scintigrafie miocardica de perfuzie; D.
diagnosticul de IMA se confirma prin masurarea in plasma a INM (troponina, NT ProBNP); E.
pentru confirmarea diagnosti cului de TEP se poate efectua, la rigoare, arteriografie pulmonara

1227. R.I. evaluarea riscului de afectiuni amenintatoare de viata, f.d.u. categorii de metode de
examinare: 1. istoric; 2. examen fizic; 3. investigatii de laborator; si u. informatii/ investigatii: a.
TA la ambele membre superioare si inferioare pentru eventualitatea DAo; b. caracterul,
localizarea, durata durerii; c. ECG care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1228. R.l. evaluarea riscului de afectiuni amenintatoare de viata, f.d.u. categorii de metode de
examinare: 1. istoric; 2. examen fizic; 3. investigatii de laborator si u. informati/ investigatii a.
Rx toracic; b. examinarea toracelui: scaderea murmurului vezicular, frecatura pleurala, semne
de pneumotorace, embolie pulmonara, pneumonie sau pleurezie; c. modul in care a inceput
durerea; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1229. R.l. evaluarea riscului de afectiuni amenintatoare de viata, f.d.u. categorii de metode de
examinare: 1. istoric; 2. examen fizic; 3. investigatii de laborator; si u. informati/ investigatii: a.
INM; b. factorii declansatori ai dureri; c. examinarea cordului: suflu sistolic si diastolic, frecatura
pericardica, zgomote 3 si 4; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1230. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. pentru confirmare se efectueaza ECG, INM b. probabilitate de sindrom
coronarian instabil (angina instabila sau IMA); c. durerea seamana cu durerile anterioare, dar
este mai intensa, de durata mai lunga, cedeaza mai greu, d. pacient cunoscut cu BCI; ce
secventa este recomandabila: A. a-c b-d; B. a-d-b C. b-d-a-c; D. c-b d--a E. d C b a

1231. R.I. pacientul cu DurTor care nu este cunoscut cu BCI sau este cunoscut cu BCI, dar
durerea nu seamana cu durerile ante rioare, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. nu se exclud/e 2.
trebuie avuta/e in vedere mai ales 3. trebuie avutale in vedere doar in ultima instanta; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. o suferinta coronariana b. DAo, TEP, alte afectiuni
pleuropulmonare, afectjuni digestive superioare (mai ales esofagiene) c. afectiuni
musculoscheletice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1232. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. diagnostic de angina stabila: b. durerea nu este mai intensa, nu dureaza mai
mult, nu cedeaza mai greu; c. durerea are aceleasi caracter ca si durerile anterioare; d.
pacient cunoscut cu BCI; ce secventa este recomandabila: A. a d-bc; B. b d a C C. cd a-b D.
d-bc a; E. dC-b-a

1233. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. elevare de segment ST b. modificari ECG noi (fata de ECG anterioare) c.
probabilitate de IMA; d. este necesara determinarea INM pentru confirmare (sau infirmare) ce
secventa este recomandabila: A. a-dcb; B. b a c d; C. badc D. c d-b a; E. da-cb;

1234. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. modificari ECG noi (fata de ECG anterioare); b. NU elevare de ST, ci doar
deprimari de ST si/sau negativare de T; c. este necesara determinarea INM pentru
eventualitatea unui IMA; d. probabilitate de angina instabila; ce secventa este recomandabila:
A. a-b-dc B. b d-c a; C. c db-a; D. d c-a-+b E. d c-b a;

1235. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. (mai ales daca) durerea persistal recidiveaza; b. de prudenta se pot recolta
INM; C. probabil NU este sindrom coronarian instabil; d. se efectueaza ECGe si determinari
de INM repetate; e. NU exista modificari ECG noi (fata de ECGe anterioare) ce secventa este
recomandabila: A. b a-d-c-e; B. c ad-b-e C. c e-d-b-a D. dc b-a-e E. e c b-ad

1236. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou apäruta, in desfasurare, f.d.u. constatari
1. modificari inexistente anterior 2. asimetrie de puls/ TA 3. manifestari pleuro-pulmonare TVP,
trombofilie si urmatoarele stari patologice: a. DAo b. IMA; C. TEP; care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1237. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfäsurare, cu modificari
ECG inexistenteanterior, f.d.u constatari 1, probabilitate mare (75%) de IMA; 2. probabilitate
mai mica (20%) de IMA; si urmatoarele modificari ECG a. elevari de ST in cel putin 2 derivatii;
b. unde Q > 0,04 sec; c. deprimari de ST de cel putin 1 d. negativare de unde T care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1238. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare s.c.f.c.e A.
Daca se suspecteaza TEP; B. cu atentie, examinatorul va palpa pulsul si va determina
frecventa cardiaca; C. comparativ, la cele doua membre superioare si la; D. membrele
superioare fata de carotide pentru; E. eventualitatea unei asimetrii.
1239. F.d.u. constatari/ concluzi clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. se examineaza pulsul si TA comparativ la cele doua membre superioare si la
membrele superioare fata de membrele inferioare b. investigatii imagistice care sa confirme
DAo c. se constata asimetrie; d. diagnostic probabil de DAo; ce secventa este recomandabilä:
A. a-b-dc; B. a-C d b; C. b-a-d-c D. c b-d-a E. d bC a

1240. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. diagnostic probabil de DAo; b. pacientul instabil hemodinamic; c. Eco
transesofagiana pentru confirmare; d. asimetrie de puls/ TA; ce secventa este recomandabila:
A. a c-d-b B. b c a d C. c-b-d-a D. c»db a E. d a-b-c;

1241. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. pacientul stabil hemodinamio; b. TC cu substanta de contrast sau RMN
pentru confirmare c, asimetrie de puls/ TA; d. diagnostic probabil de DAo; ce secventa este
recomandabila: A. a-d-c-b; B. b C a-d; C. b-d-a c; c-d-a-b; E. d-a b c;

1242. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. inceputuri
de fraza 1. asimetria de puls 2. istoricul de sindrom Marfan; 3. TC cu substanta de contrast
sau RMN; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. indica un diagnostic probabil de DAo; b. sustine
diagnosticul probabil de DAo c. confirma DAo la pacientul stabil hemodinamic care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-
2, c-1;

1243. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. inceputuri
de fraza: 1. asimetria de TA; 2. debutul brutal si caracterul (intensa, persistenta, sfasietoare)
dureri 3. Eco transesofagiana; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. confirma DAo la pacientul
instabil hemodinamic b. sustine diagnosticul probabil de DAo c. indica un diagnostic probabil
de DAo care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1244. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. inceputuri
de fraza: 1. asimetria de TA/ puls; 2. istoricul de HTA; 3. aortografia si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. indica un diagnostic probabil de DAo b. se foloseste mai rar la ora actuala pentru
confirmarea DAo; c. sustine diagnostic probabil de DAo; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c1;

1245. R.l. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza 1. ridica suspiciunea de TEP:; 2. intareste suspiciunea de TEP; si urmatoarele
inceputuri de fraza: a. prezenta semnelor ECG de suprasolicitare dreapta b. istoricul de
trombofilie; c. asocierea cu simptome respiratori d. semne de HTAP la Eco; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

1246. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza 1. ridica suspiciunea de TEP 2. intareste suspiciunea de TEP; 3. confirma
diagnosticul de TEP; si urmatoarele inceputuri de fraza: a. deviatie axiala dreapta pe ECG b.
TC spirala de inalta rezolutie cu reconstructie, echivaland cu o arteriografie prin TC; c.
caracterul pleuritic al durerii; d. tuse asociata; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-3, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-2, b-1, c-3, d-1; E. a-2, b-3, c-1, d-1
1247. R.l. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfäsurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza: 1. ridica suspiciunea de TEP; 2. intareste suspiciunea de TEP; 3. este mai putin
demna de incredere in confirmarea diagnosticului de TEP; si urmatoarele inceputuri de fraza
a. hemoptizia asociata; b. unda P inalta pe ECG c. scintigrafia pulmonara (de perfuzie si de
ventilatie) d. dilatarea cavitatilor drepte la Eco care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-
2; B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-3, b-1, c-2, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-2;

1248. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfäsurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza: 1. ridica suspiciunea de TEP; 2. intareste suspiciunea de TEP; 3. confirma
diagnosticul de TEP; si urmatoarele inceputuri de fraza: a. arteriografia pulmonara b. istoricul
de tromboza venoasa profunda; c. aparitia BRD pe ECG; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, C-2; E. a-3, b-2, c-1;

1249. C.d.u. NU sustine diag nosticul de BCI la un pacient cu DurTor: A. este cunoscut cu BCI
B. are dureri tipic anginoase (prin caracter, localizare, iradiere, durata); C. are modificari
ischemice pe ECG, D. are un suflu sistolic rugos parasternal sus; E. are factori de risc pentru
BCI;

1250. F.d.u. constataril concluzi clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica: a. agravare la efort, ameliorare in repaus b. pentru confirmare este utila ECG,
eventual ECG de efort sau chiar coronarografie; c. se sustine diagnosticul de durere
coronariana; d. probabil durere coronariana; e. pacientul este cunoscut cu BCI ce secventa
este recomandabila: A. a db e c; B. a-d-eb C. b ae d D. e-b c-a-d; E. e-c-a d-b .d.u.
constatari/ concluzi clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/ episodica: a. pentru
confirmare sunt utile ECG, eventual ECG de efort sau chiar coronarografie b. probabil durere
coronariana; C. Se sustine diagnosticul de durere coronariana; repaus caracter, localizare,
iradiere, d. agravare la efort, ameliorare in e. are dureri tipic anginoase (prin durata); ce
secventa este recomandabilà: A. acd-e-b; B. b cd e-a; C. c e a-d-b; D. d-b e c-a; E. e-b-d a c;

1252. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica: a. agravare la efort, ameliorare in repaus b. modificari ischemice; c. este necesara
ECG d. se sustine diagnosticul de durere coronariana e. probabil durere coronariana; f.
durerile NU sunt tipic anginoase (prin caracter, localizare, iradiere, durata) ce secventa este
recomandabila A. a -efc b-d B. d c af e-tb C. df e a-C-b D. e c a d-b f

1253. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica: a. este necesara ECG de efort; b. agravare la efort, ameliorare in repaus, c. pe
ECG nu apar modificari ischemice; d. probabil durere coronariana e. durerile nu sunt tipic
anginoase (prin caracter, localizare iradiere, durata); ce secventa este recomandabila: A. a c e
d-b; B. b-c d e a C. b d-e-c a; D. e-b a-d c; E. e-b-d a;

1254. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica: a. se sustine diagnosticul de durere coronariana; b. probabil durere coronariana; C.
agravare la efort, ameliorare iin repaus, d. are modificari ischemice pe ECG ce secventa este
recomandabila: A. a-bc-d B. b a-c d C. cbd a; D. db-ac; E. d c-a-b

1255. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica: a. este necesara ECG de efort pentru a sustine diagnosticul de durere coronariana
b. agravare la efort, ameliorare in repaus, c. probabil durere coronariana; d. nu are modificari
ischemice pe ECG; ce secventa este recomandabila: A. a d-C-b B. b-a-dc E. da-C

1256. R.I. factori de risc pentru BCI care sustin diagnosticul de durere coronariana la un pacient
cu DurTor recurenta/ f.d.u. categorii 1. neinfluentabili 2. influentabili si urmatorii factori de risc:
a. profil psihologic caracteristic; b. sex (barbati > femei); c. varsta (>40 ani la barbati); d. istoric
de HTA; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1257. R.I. factori de risc pentru BCI care sustin diagnosticul de durere coronariana la un pacient
cu DurTor recurental episodica, f.d.u. categorii 1. neinfluentabili 2. influentabili; si urmatorii
factori de risc: a. varsta (>50 ani la femei); b. fumat; C. obezitate, diabet, dislipidemie d.
antecedente familiale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1258. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodicàa: a. cu toate acestea, intotdeauna se va avea in vedere si durerea coronariana; b.
se va efectua eventual si ECG de efort; c. durerea NU are dependenta de efort (agravare la
efort, ameliorare in repaus); d. se va efectua ECG; ce secventa este recomandabila: A. b-c a
d; C. c a-b-d E. d c b a;

1259. R.I. DurTor recurental epi sodica nedependenta de efort, dar agravata la miscarea
toracelui, f.d.u. categorii de manifestari care indica o afectiune respiratorie: 1. simptome
respiratorii; 2. modificari de tip acut/ recent pe Rx pulmonara; si urmatoarele manifestari: a.
condensare b. tuse; c. dispnee d. bombarea arterei pulmonare; e. revarsat pleural; f.
hemoptizie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2, f-1; B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2,
f-1; C. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1;

1260. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica fära dependenta de efort: a. agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); b.
probabilitate de afectiune respiratorie c. semne/ simptome respiratorii si/sau modificari de tip
acut/ recent pe Rx pulmonara; d. probabilitate de durere pleuritica sau musculoscheletica; ce
secventa este recomandabila: A. a-dc-b B. b dC a C. c-d-b-a; dca-b; E. d cb a

1261. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica datorata probabil unei afectiuni respiratorii a. bioumoral fara sindrom inflamator sau
leucocitoza b. probabil boala infectioasa; c. febra/ frisoane d. posibil afectiune virala; ce
secventa este recomandabila: A. a-c-b-d; B. b»cd a; C. c ab-d; D. c-b a-d; E. d b a c

1262. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica datorata probabil unei afectjuni respiratorii: a. la nevoie, se efectueaza TC
bronhoscopie, Eco, toracenteza; b. pneumonie, eventual pleurezie, posibil asociate unei alte
afectiuni bronhopulmonare (bronsectazii, abces, tumora etc.); c. bioumoral: sindrom inflamator,
leucocitoza; d. probabil boala infectioasa; e. in general, diferentierea se poate face prin
radiografia pulmonara; f. febral frisoane; ce secventa este recomandabila: A. ad-c-f b-e B. b e
a-c-d-f C. c-+b-fad e D. d-f-b a -e-c;

1263. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica datorata probabil unei afectiuni respiratorii: a. posibil TEP, dar si pleurezie; b. pentru
confirmare: Eco, toracenteza; C. probabilitate de pleurezie; d. de regula, diferentierea se poate
face prin Rx pulmonar; e. fara febra/ frisoane; ce secventa este recomandabila: A. a-c-e+bd B.
b ecd a C. c d-a e-b; D. dc e-b-a E. e a-d cb;

1264. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica datorata probabil unei afectiuni respiratorii: a. fara febral frisoane b. probabilitate de
TEP: c. posibil TEP, dar si pleurezie; d. de regula, diferentierea se poate face prin Rx
pulmonar, e. pentru confirmare: TC, scintigrafie, angiografie pulmonara; ce secventa este
recomandabila: A. a c dbe; B. b d-a c e C. c a-e-b-d D. d-a-b-e-c; E. e dc-b a

1265. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica fara dependenta de efort: a. probabil afectiune musculoscheletica, dar se pastreaza
in minte ideea de TEP b. probabilitate de durere pleuritica sau musculoscheletica; c. agravare
la miscarea toracelui (respiratie, tuse); d. fara semne/ simptome respiratorii si/sau modificari de
tip acut/ recent pe Rx pulmonara; ce secventa este recomandabila: B. b C a-d C. cb da; D. c
d-b a E. d-b Ca

1266. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica fära dependenta de efort: a. se iau in considerare DAo si cauze digestive superioare;
b. probabilitate de DAo; c. Eco, eventual TC, RMN pentru confirmare d. asimetrie de puls/ TA;
e. fara agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); ce secventa este recomandabila: A. a
cdbe B. b a c-d e; C. c d-a-b-e D. d-a-c-b-e E. e a-d-b c;

1267. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurentäl
episodica fara dependenta de efort: a. daca totusi suspiciunea de DAo este mare b. fara
asimetrie de puls/ TA; c. se iau in considerare DAo si cauze digestive superioare d. se recurge
la Eco, eventual TC, RMN; e. fara agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); ce
secventa este recomandabila: A. a-db e B. b-a e-d-c C. c d-a-b e; D. d a ebc; E. ec-b a d

1268. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica fara dependenta de efort: a. se iau in considerare cauze digestive superioare; b.
fara agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); c. fara asimetrie de puls/ TA sau alte
elemente care sa indice DAO; d. vor fi luate in considerare DAo si cauze digestive superioare:
ce secventa este recomandabila: A. ac b-d; C. b dC a D. c-bd a E. d a c b

1269. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodicàa suspectata a avea o cauza digestiva superioara: a. agravare la decubit/ aplecare in
fata silsau dupa mese abundente b. probabilitate de BRGE; c. endoscopie, Rx baritat pentru
confirmare; ce secventa este recomandabila B. acb; C. b c-a D. c a-b E. c ba;

1270. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica suspectata a avea o cauza digestiva superioara: a. amilaza, lipaza crescute; b. fara
elemente care sa indice o patologie esofagiana; c. necesare Eco, TC pentru a identificarea
eventualelor leziuni pancreatice si/sau a patologiei biliare asociate; d. probabil pancreatita ce
secventa este recomandabila: A. a-d-c-b; B. ba-d-c C. bd-a c; D. bd c a; E. d b-c a;

1271. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica suspectata a avea o cauza digestiva superioara: a. Eco, eventual TC pentru
confirmare b. fära elemente care sa indice o patologie esofagiana; c. amilaza, lipaza normale;
d. posibil patologie biliara; ce secventa este recomandabila: A. a-b d-c; B. acd-b; C. b C da D.
c a bd E. d-a b c;
1272. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu durere toracica persistenta
(ore-zile): a. probabil nu este de cauza miocardica b. modificari sugestive pentru o pericardita;
c. Eco pentru confirmare (sau infirmare) d. ECG ce secventa este recomandabila: A. abc d; B.
a d-bc; C. c b a-d D. c-b-d a; E. d c b a;

1273. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu durere toracica persistent
(ore-zile) a. fara modificari de pericardita; b. se iau in calcul cauze pleuropulmonare,
musculoscheletice, digestive superioare; c. ECG, eventual si Eco; d. durere probabil
necardiaca; e. probabil nu este de cauza miocardica; ce secventa este recomandabila: A. a d
c-b-e; B. b d c e a C. c e ab d; D. d b e c a; E. e-c-a-d-b; Palpitatiile Dr.D.D., Dr.M.M.M.

1274. R.I. palpitati, u.a.s.c.ce. A. reprezinta perceperea consti enta a batailor inimii; B. pot fi
intermitente sau sustinu te, regulate sau neregulate C. potentarea postextrasistolica consta in
cresterea frecventei cardiace (FC) dupa o extrasistola:; D. extrasistolele care nu provoacàa
descarcarea nodului sinoatrial sunt mai ales cele supraventricu lare E. perceptia excesiva a
unui RS este mai frecventa la pacientii cu tulburari psihoemotionale;

1275. Care dintre descrierile de mai jos este cea mai putin susceptibila sa traduca prezenta
palpitatilor pacientul simte: A. ca inima se bate/ zbate; B. izbitura in piept; C. ca nu are aer D.
falfaiala in piept; E. ca inima i se opreste;

1276. Care dintre descrierile de mai jos este cea mai putin susceptibila sa traduca prezenta
palpitatilor pacientul simte A. ca inima pulseaza; B. fluturare in piept; C. inima in gat; D.
constrictie in piept E. ca inima face pauze

1277. R.I. cauzele palpitatiilor, u.a.s.с.с.е.. A. palpitatile pot fi cauzate de practic orice aritmie
cardiaca si de diverse alte afectiuni cardiace, dar si necardiace B. palpitatile dependente de
pozitie pot fi consecinta unei leziuni organice cardiace (de exemplu, stenoza mitrala); C.
cresterea catecolaminelor poate determina palpitati inducand bloc atrioventricular D. dupa
tahicardia sinusala, aritmile care provoaca cel mai frecvent palpitatii sunt atriala si tahicardia
ventriculara fibrilatia E. pacientii cu tulburari psihiatrice au o probabilitate mai mare de a
declara ca palpitatile sunt insotite de simptome auxiliare

1278. R.I. cauzele palpitatilor u.a.s.c.c.e. A. o cauza frecventa de palpitati este lipsa competitiei
din partea altor stimuli senzoriali B. cauzele palpitatilor pot clasificate drept cardiace si
necardiace; C. cresterea catecolaminelor poate determina palpitatii inducand tahicardie
sinusala D. cardiopatile care nu dilata VS determina palpitatii probabil prin aritmiile asociate E.
la majoritatea persoanelor dir populatia generala, palpitatile au o cauza cardiaca organica

1279. R.I. cauzele palpitatilor, u.a.s.c.c.e. A. palpitatiile pot fi cauzate de modificarea ritmului
ori a frec ventei cardiace; B. leziunile organice adiacente inimii (de exemplu, o formatiune
tumorala mediastinala) deter mina, in mod caracteristic, palpi tati dependente de efort C.
majoritatea aritmilor sunt resimtite ca palpitati; D. palpitatile sunt adesea mani festari ale unor
afectiuni psihiatrice E. instalarea si terminarea treptata sugereaza mai degraba tahi cardie
ventriculara

1280. R.I. cauzele palpitatilor u.a.s.с.се. A. palpitatile pot fi cauzate de cresterea forte
contractiilor cardiace B. cresterea catecolaminelo poate provoca palpitatii fie generand aritmi,
fie crescand frecventa cardiaca si contracti litatea miocardului C. anumite substante pot
provoca palpitatii generand aritmii si/sau crescand forta si/sau frecventa contractiei cardiace
D. dintre afectiunile psihiatrice, palpitatile se asociaza mai ales cu schizofrenia si tulburarea
compulsiva; E. instalarea brusca si terminarea dupa cateva minute poate reflecta o tahiaritmie
ventriculara sau supraventriculara sustinuta;

1281. R.I. cauzele palpitatilor, u.a.s.c.c.e palpitatile pot fi cauzate de practic orice aritmie
cardiaca si de diverse alte afectiuni cardiace si necardiace; B. CMH, prolapsul de valva mitrala
(PVM) si mixomul atrial determina palpitatii probabil prin aritmiile asociate C. cresterea
catecolaminelor poate determina o stare cardio vasculara hiperdinamica; D. palpitatile pot fi
provocate de aritmii supraventriculare sau ventriculare E. pacienti cu tulburari psihiatrice au o
probabilitate mai mica dea declara ca palpitatile dureaza mai mult de 15 minute;

1282. R.I. substratul palpitatilor, f.d.u. cauze/ circumstante 1. ventricul stang mult marit; 2.
individul sta in pat, chinuindu se sa adoarma; 3. cresterea nivelului de catecolamine si u.
explicatii pentru palpitatii: a, lipsa competitiei din partea altor stimuli senzoriali; b. miscarile
ample ale peretelui ventricular c. cresterea frecventei extrasistolelor care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1283. R.I. substratul palpitatilor, f.d.u. cauze: 1. modificarea frecvente cardiace 2. cresterea
nivelului de catecolamine; 3. cresterea fortei contractilor cardiace si u. explicatii pentru
palpitati: a. tahicardia sinusala; b. batai cardiace prea rapide sau prea lente c. bataie cardiaca
puternica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1284. R.I. substratul palpitatiilor, f.d.u. cauze: 1. modificarea ritmului cardiac; 2. cresterea
nivelului de catecolamine 3. ventricul stang mult marit; si u. explicatii pentru palpitati: a.
cresterea fortei contractilor cardiace b. constientizarea batailor inimii prin contactul cu peretele
toracic; c. batai neregulate care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1285. R.I. substratul psihic al palpitatilor la majoritatea persoa nelor care le acuza, f.d.u.
inceputuri de propozitie: 1. palpitatile reprezinta fie..., fie.... 2. nu exista semne sugestive
pentru... sau pentru..., si urmatoarele sintagme care le completeaza a. tahicardie sinusala b.
perceptie excesiva a unor batai cardiace normale; c. stari patologice care determina eliberarea
de catecolamine; d. aritmii majore; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-
2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

1286. Cauze necardiace ale palpi tatiilor s.u.ee. A. cauze psihoemotionale/ psihi atrice B.
situatii care cresc nivelul sau activitatea catecolaminelor C. situatii care, determinand
hipertensiune, induc tahicardie D. substante care pot determina aritmii E. contractii spontane
ale mus chilor scheletici ai peretelui toracic;

1287. U.f.d.f.d. cauzele cardiace ale palpitatilor s.c.f.c.e. A. Afectiunile care determinã dilatarea
marcata a VS; B. cum ar fi StAo; C. pot determina constientizarea (uneori dependenta de
pozitjie) a batailor cardiace D. prin contactul cu peretele; E. toracic din cauza miscarilor reduse
ale peretelui ventricular

1288. R.I. cauzele necardiace ale palpitatilor, f.d.u. categorii 1. situatii care cresc nivelul
catecolaminelor 2. situatii care, determinand hipotensiune, induc tahicardie; 3. false palpitatii;
si urmatoarele stari/ circumstante: a. contractii spontane ale muschilor scheletici ai peretelui
toracic b. febra c. suprasolicitare fizica (efort) sau psihica (stres); care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1289. R.I. cauzele necardiace ale palpitatilor, f.d.u. categorii: 1. situati care cresc nivelul
catecolaminelor 2. situatii care cresc activitatea catecolaminelor 3. situatii care, determinand
hipotensiune, induc tahicardie; si urmatoarele staril circumstante: a. feocromocitom; b.
hipoglicemie; c. tireotoxicoza; d. mastocitoza sistemica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
1, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-2, b-1, c-3, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;

1290. R.I. substantele care pot determina mecanisme fiziopatologice: 1. actiune pe receptorii
nicotinici; 2. antagonizarea receptorilor aritmii, f.d.u adenozinici; 3. hiperactivitate
simpatoadrenergica; si urmatoarele substante: a. cafea, ceai, aminofilina; b. tutun; c. tiroxina,
adrenalina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1291. R.l. substantele care pot determina aritmi, mecanisme fiziopatologice: 1. efect
anticolinergic 2. efecte multiple, incluzand urn f.d.u efect direct asupra conducerii cardiace 3.
hiperactivitate simpatoadrenergica; si urmatoarele substante: a. cocaina, efedrina, amfetamine;
b. alcool c. atropina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1292. Factori care pot juca un rol in efectul aritmogen al alcoolului sunt urmatorii, c.e A.
posibila prezenta a unei cardio miopatii subclinice producand tulburari de conducere; B. excesul
de potasiu si/sau magneziu; C. starea hiperadrenergica care insoteste sevrajul de alcool; D.
neuropatia vegetativa; E. un efect direct al alcoolului asupra conducerii cardiace;

1293. R.I. palpitatii, f.d.u. descrieri: 1. intermitente; 2. sustinute regulate 3. sustinute

neregulate; si urmatoarele aritmi a. tahicardii supraventriculare sau ventriculare b. extrasistole
atriale sau ventriculare c. fibrilatie atriala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1294. Uf.df.d. palpitatii s.cf.се.| A. in cazul palpitatilor asociate cu aritmii, este adesea util ca; B.
pacientul sa incerce sa reproduca ritmul palpitatilor batand in masa; C. (manevra care poate
ajuta medicul sa determine caracterul oricarei aritmii cardiace); D. sa invete sa-si ia pulsul in
afara accesului de palpitatii; E. astfel incat sa poata relata mai corect FC aproximativa si daca
ritmul era regulat.

1295. C.d.u. aspecte este cel mai putin relevant in descrierea de catre pacient a palpitatilor: A.
felul in care incep; B. alimentele care le influenteaza; C. durata D. simptomele asociate; E.
circumstantele in care se produc;

1296. F.d.u. evenimente care explica palpitatile induse de extrasistole: a. extrasistola este
urmata de o pauza compensatorie b. creste umplerea VS C. extrasistola nu provoaca
descarcarea nodului sinoatrial d. creste volumul si contractilitatea VS; e. prima bataie dupa
pauza este neobisnuit de puternica; care este lantul cauzal corect: A. ab-d c e B. a d-be c; C.
b-a-c e-d D. ca-b-d e; E. d-c a e-b;

1297. R.l. diagnosticul diferential (orientativ) al palpitatilor in functie de modul in care pacientul
le descrie, f.d.u. descrieri 1. ritmul batailor cardiace este regulat, iar frecventa este normala 2.
ritmul batailor cardiace este regulat, iar frecventa este rapida 3. ritmul batailor cardiace este
neregulat, pacientul percepand cate o bataie sarita, cate o singura bataie puternica sau d
senzatie de ,fluturare" 4. ritmul batailor cardiace este neregulat, pacientul percepand sarje (mai
lungi sau mai scurte) de batai rapide si neregulate si urmatoarele diagnostice a. extrasistole
atriale sau ventriculare b. fibrilatie atriala c. perceptie excesiva a unui RS; d. tahiaritmii
ventriculare sau supraventriculare sustinute sau nesustinute; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-4, c-3, d-2; B. a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-3, c-
1, d-2;

1298. F.d.u. simptome care pot insoti palpitatiile semnaland o boala cardiaca organica 1.
sincopa, ameteala, dispnee 2. angina pectorala sau dispnee 3. dispnee secundara presiunii
crescute din atriul stang si din capilarele pulmonare si urmatoarele trasaturi: a. se asociaza cu
tahiaritmiile sustinute mai ales la pacienti cu BCI b. indica deteriorare hemodinamica,
crescand probabilitatea unei cauze cardiace a palpitatilor; c. se asociaza cu palpitatiile mai
ales la pacienti cu disfunctie ventriculara (sistolica sau diastolica), secundara unei valvulopatii
sau unei cardiomiopatii a inimii stangi; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1299. U.f.d.f.d. cauzele cardiace ale aritmilor s.c.f.c.e. A. La pacientii cu disfunctie ven triculara
(sistolica sau diastolica), cardiomiopatie; B. hipertrofica, stenoza aortica; C. sau stenoza
mitrala, cu sau fara BCI, palpitatile D. pot fi insotite de dispnee; E. secundara compliantei
reduse a VS

1300. R.I. abordarea pacientului cu palpitatii, ua.s.с.с.е. A. primul scop in evaluarea paci entilor
cu palpitatii este identifi carea aritmiilor cu prognostic grav (inclusiv, amenintatoare de viata); B,
boli cardiace aritmogene asociate cu un risc crescut sunt BCI (in primul rand), valvulo patiile,
cardiomiopatiile etc., C. in mod caracteristic, la pacientii cu BCI tahiaritmiile sustinute pot fi
insotite de angina pectorala sau dispnee; D. riscul cel mai mare de aritmii ventriculare drept
cauza a palpi tatilor il au pacientii cu valvulo pati; E. in functie de frecventa episoa delor de
palpitatii monitorizarea ECG se poate face continuu sau intermitent (in timpul simptomelor);

1301. R.l. abordarea pacientului cu palpitati, u.a.s.c.c.e. A. riscul este mare la pacientii cu
leziuni cardiace organice (mai ales daca se asociaza cu IC); B. probabilitatea unei cauze car
diace este mai mare daca se asociaza simptome indicand deteriorare hemodinamica: sin copa,
ameteala, dispnee C. examenul clinic si ECG vor fi focalizate asupra stratificarii pacientilor in
functie de riscul de avea diverse afectiuni cardiace aritmogene; D. cei mai multi pacienti cu
palpitatii au boala cardiaca organica E. examenul fizic este util in a stabili daca palpitatiile au ca
substrat o aritmie si daca aceasta produce consecinte hemodinamice

1302. C.d.u. elemente de examen fizic este cel mai putin util in a stabili daca o aritmie este
cauza palpitatilor si daca aceasta produce consecinte hemo dinamice A. TA; B. pulsul; C.
evaluarea presiunii venoase jugulare si a pulsului venos jugular; D. auscultatie toracelui si a
inimii; E. examenul abdomenului

1303. F.d.u. investigatii utile la un pacient cu palpitatii 1. ECG de repaus; 2. ECG de efort; 3.
monitorizarea ECG continua (Holter); 4. tehnologii care permit inregistrarea ECG in momentul
simptomelor, si urmatoarele indicatii: a. daca se stie ca efortul induce aritmial palpitatile; b.
pentru documentarea aritmiei; c. daca palpitatile sunt zilnice; d. daca palpitatiile nu sunt zilnice;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-3, c-2, d-4; C. a-2, b-1, c-3, d-4; D.
a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-3, c-1, d-2;

1304. U.f.d.f.d. investigarea unui pacient cu palpitatii s.c.f.c.e. A. In functie de frecventa episoa
delor de palpitatii; B. se poate recurge fie la monitorizarea ECG continua (Holter); C. fie la
tehnologii care permit inregistrarea ECG in afara epi soadelor simptomatice; D. prin pastrarea
inregistrarii dintr un anumit interval de timp cand pacientul apasa pe un; E. buton sau prin
transmiterea telefonica a inregistrarii cand se produc simptomele.

1409. R.l. clasificarea cauzelor de durere abdominala (DurAbd. f.du. categorii: 1. durere cu originea in
abdomen; 2. durere de cauza metabolica/ endocrina: 3. durere de cauza neurologica: si urmatoarele stari
patologice: a. diabet; b. inflamatia peritoneului parietal C. Cauza care sunt asocierile corecte: A. a-1, b
2, c-3; B a-1, b-3, c-2; a-2,b-1. c-3: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1410. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere cu originea in abdomen; 2. durere de
cauza metabolica. 3. durere de cauza neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. inflamalia unui
viscer: b. radiculita de la un proces infectios sau de la o artrita interapofizara de vecinatate; uremie, C.
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1411. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u.categorii. 1. durere cu originea in abdomen: 2. durere de
cauza metabolica: 3. durere de cauza neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. distensia unui viscer
cavitar prin obstrucie mecanica; b. hiperlipemie; c. compresia maduvei spinarii. care sunt asocierile
corecte:a-1. b-2, c-3 a-1, b-3, c 2 D. a-2, b 3, c 1 E. a-3, b-2, c-1;

1412. R.I.clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere cu originea in abdomen 2. durere de
cauza metabolica/ endocrina: 3. durere de cauza neurologica: si urmatoarele stari patologice: a. distensia
capsulei unui viscer plin prin inflamatie, congestie, hemoragie b. hiperparatiroidism c. compresia unei
radacini nervoase care sunt asocierile corecte: AL a-1, b 2,c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1. c-
2; E. a-3, b-2, c-1;

1413. R.l. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii 1. durere cu originea in abdomen; 2. durere de
cauza metabolica/ endocrina 3. durere cu substrat psihic: si urmatoarele stari patologice: a. insuficienta
corticosuprarenaliana acuta b. tulburari functionale, afectiuni psihosomatice; c. tulburari vasculare
(ischemie, hemoragie) afectand un viscer; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 a
2, b-3, c-1 a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1414. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere cu originea in abdomen; 2. durere de
cauza metabolica; 3. durere cu substrat psihic; si urmatoarele stari patologice: a. tulburari psihiatrice; b.
afectarea peretelui abdominal c. febra mediteraneana familiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2: E. a-3; b-2; c-1

1415. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza metabolica; 3. durere de cauza toxica; si urmatoarele stari
patologice a. porfirie; b. saturnism; c. afectiune cardiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1416. R.l. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: a. porfnei 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza metabolica; 3. durere de cauza toxica; si urmatoarele stari
patologice: a. deficienta inhibitorului C'1- esterazei (edem angioneurotic); b. muscatura/ intepatura de
insectal animal (paianjen vaduva neagra, serpi); C. afectiune pleuro-pulmonara, care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1417. R.l. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza neurologica; 3. mecanisme incerte si urmatoarele stari patologice
a. sevraj de la narcotice b. afectiune esofagiana; c. herpes zoster; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1418. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza neurologica; 3. mecanisme incerte si urmatoarele stari patologice
a. insolatie; b. afectiune genitala; c. tabes dorsal; E. a-3, b-1, c-2

1419. F.d.u. mecanisme ale DurAbd 1. inflamatia; 2. distensia; si urmatoarele structuri care pot fi
afectate. a. unui viscer cavitar prin obstructie mecanica: b. peritoneului parietal. c. unui viscer; d. capsulei
unui viscer plin prin inflamatie, congestie, hemoragie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-
2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1. d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1420. F.d.u. mecanisme ale DurAbd: 1. tulburari vasculare; 2. afectarea peretelui abdominal; si
urmatoarele stari patologice: a. embolism sau tromboza: b. traumatism muscular. c. torsionarea
mezenterului d. ruptura vasculara care sunt asocierile corecte: ALL a-1. b-2, c-1, d-2 B a-1, b-2, c-2, d-
1 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1. c-2, d-1 E.a-2, b-2, c-1, d-1

1421. F.d.u. mecanisme ale DurAbd 1. tulburari vasculare; 2. afectarea peretelui abdominal; si
urmatoarele stari patologice: a. ocluzie prin presiune sau prin torsiune b. drepanocitoza: c. infectie
musculara; d. tractiunea mezenterului. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-
22 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D.a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b 2, c-1, d-1

1422. F.d.u. cauze ale DurAbd prin inflamatia peritoneului parietal 1. contaminare bacteriana 2. iritatie
chimica; si urmatoarele stari patologice a. pancreatita; b. apendice (sau alt viscer) perfora c, boala
inflamatoare pelviana; d. ulcer perforat; e. durere la mijlocul ciclului de ovulatiei care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b 2, c-2, d-2, e-1; B. a-2, b-1, c-1, d 2, e-2 C. a 2, b-1, c 2, d-2, e-1; D. a 2, b-2,c-1, d-2, e-
1; E. a 2, b 2, c 2, d-1, e-1;

1423. F.d.u. cauze inflamatoare ale DurAbd 1. contaminarea bacteriana a peritoneului parietal 2. iritatia
chimica a peritoneului parietal 3. inflamatia unui viscer. si urmatoarele stari patologice: a. apendice
perforat sau alt viscer perforat; b. febra tifoida; C. pancreatita: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1

1424. F.d.u.cauze inflamatoare ale DurAbd: 1. contaminarea bacteriana a peritoneului parietal 2. iritatia
chimica a peritoneului parieta 3. inflamatia unui viscer; si urmatoarele stari patologice: a. durere la
mijlocul ciclului, b. tiflita c. boala inflamatoare pelviana; care sunt asocierile corecte: a-1, b-3, c-2 B. a
2. b-1, C-3; C. a-22, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1425. F.d.u.Cauze inflamatoare ale DurAbd 1. iritatia chimica a peritoneului parietal 2. inflamatia unui
viscer. si urmatoarele stari patologice: a. durere de ovulatie; b. boala inflamatoare colonica: c. apendicita
d. ulcer perforat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a 1, b-2, c-1, d-2 a-1,b-2, c-2, d-
1 D. a-2, b-1. c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1426. R.I. DurAbd prin distensie, f.d.u. categorii 1. obstructie mecanica a unui viscer cavitar; 2. distensia
capsulei unui viscer parenchimatos prin inflamatie 3. distensia capsulei unui viscer parenchimatos prin
congestie; si urmatoarele stari patologice: a. hepatita acuta. b. obstructial ocluzia intestinului subtire sau
gros c. tromboza acuta de vena renala (in cadrul sindromului nefrotic) care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1,b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

1427. R.I. DurAbd prin distensie, f.d.u.categorii: 1. obstructie mecanica a unui viscer cavitar; 2. distensia
capsulei unui viscer parenchimatos prin inflamatie 3. distensia capsulei unui viscer parenchimatos prin
hemoragie; si urmatoarele stari patologice: a. hemoragie intrahepatica; b. obstructia arborelui biliar, c.
glomerulonefrita acuta; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1. c-2; a-3, b-
2, c-1

1428. R DurAbd prin distensief.d.u. categorii: 1. obstructie mecanica a unui viscer cavitar, 2. distensia
capsulei unui viscer parenchimatos prin congestie; 3. distensia capsujei unui viscer parenchimatos prin
hemoragie; si urmatoarele stari patologice: a. obstructia ureterului. b. staza hepatica acuta c. hemoragie
intrarenala; Care sunt asocierile corecte: AL a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2 C. a-2, b-3,c-1 D. a-3, b-1, c-
22 E. a-3, b-2, c-1

1429. RI. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala. f.d.u. categorii 1. cardiaca 2. pleuro-
pulmonara; 3. esofagiana si urmatoarele stari patologice: a. embolie pulmonara; b. spasm esofagian c.
infarct miocardic acut; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E.a-3, b-
2, c-1

1430. R.I. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala f.d.u. categorii 1. cardiaca 2. pleuro-
pulmonara: 3. esofagiana; si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie, b. ruptura esofagiana; c.
miocardita, endocardita: care sunt asocierile corecte: A. a-1,b-2, c-3; B. a 2. b-1, c-3; Ce a-2, b 3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1431. R.I. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala fd.u.categorii: 1. cardiaca 2. pleuro-
pulmonara 3. esofagiana si urmatoarele stari patologice: a. inflamatie esofagiana (esofagita); b.
pneumotorace: C. pericardita: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;C. a 2, b-3, c-
1 a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1432. R.I. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala f.d.u. categorii: 1. cardiaca 2. pleuro-
pulrmonara: genitala: 3. si urmatoarele stari patologice: a. pleurita, pleurezie, empiem; b. IC congestiva si
diversele ei cauzei c. torsionarea funiculului spermatic care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-33 B. a-
1,b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1433. R.I.durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal Cae. u.a.S A. este constanta B. este
transmisa prin nervii somatici care nerveaza peri- toneul parietal, C. se amelioreaza la schimbarea pozitiei
D. este ameliorata de palpare; E, se instaleaza progresiv atunci cand este provocata de un agent iritant
chimic; F. are o intensitate care depinde de viteza cu care materialul iritant este aplicat peritoneului;

1434. R., durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal, u.a.S.C.Cze. A. este ascutita si se
accentueaza periodic; este localizata la distanta de regiunea inflamata; C, este ameliorata de miscare; D.
se instaleaza lent atunci cand este provocata de un agent activ enzimatic; este de ia inceput de mare
intensitate atunci cand este provocata de urina;
1435. R.I. durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal. U.a.S.c.gae. A. are o irtensitate care
depinde de tipul si de cantitatea de material la care este expus peritoneul intr-un anumit interval de timp
B se amelioreaza la presiune/ apasare C. este ameliorata de tuse: este mai putin intensa cand este
provocata de secretia pan- creatica decat de bila; E. este de la inceput de mare intensitate atunci cand
este provocata de sange;

1436. R.. durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal. u.a.s.c.C.e. A. este perceputa la
distanta de zona bolnava; B. este accentuata de modificarea tensiunii peritoneului C. este ameliorata de
stranut, D. este mai putin intensa (cel putin initial) cand este produsa prin perforarea stomacului decat
prin perforarea colonului; E. este chinuitoare atunci cand 1 este produsa de ruptura vezicii p

1437. U.fd. d. tabloul clinic al ale s.c.f cale. nflamatiei peritone A. Ulcerul peptic perforat; B. poate avea
tablouri clinice complet diferite, in functie; C. de rapiditatea cu care D. sucul gastric acid patrunde; E. in
duoden

1438. U.f.d.f.d. tabloul clinic al inflamatiei peritoneale s.cf.c.e. A. Eliberarea brusca in cavitatea
peritoneala; B. a unei cantitati mici de secretie gastrica infestata bacterian. provoaca mai putina durere,
D. decat aceeasi cantitate de materii fecale; neutre, chiar daca sterile.

1439. R. mecanismele durerii peritoneale, fiind dat urmatorii agenti declansatori: 1. secresie gastrica. 2.
materii fecale. 3. bila si urmatoarele caracteristici: a. initial, provoaca putina durere; b. la eliberarea
brusca in cavitatea peritoneala, provoaca de la inceput durere intensa; c continutul este steril si fara
enzime putemice: care sunt asocierile corecte: C. a-2, b-1, c-3

1440.R.I. mecanismele durerii peritoneale, fiind dati urmatorii agenti declansatori: 1. materii fecale 2.
secresia pancreatica; 3. sangele si urmatoarele caracteristici a. continutul este adesea atat de bland incat
ramane nedetectat in cazul in care contactul cu peritoneul nu a fost brusc si masiv. b. ar el au activitate
enzimatica marcata c. continutut este neutru, chiar daca puternic contaminat care sunt asocierile
corecte: A, a 1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a 2. b-3, c-1 E a-3, b-2, c-1:

1441. RL mecanismele dureri peritoneale, find day urmatori si urmatoarele caracteristici a. este adesea
atat de blanda incat ramane nedetectata in cazul in care contactul cu peritoneul nu a fost brusc b. este
sterila, dar acida; c declanseaza de la inceput durere si inflamatie intense; care sunt asocierile corecte:
A a-1. b-2, c-3. B. a-1, b-3, c-2. C. a 2. b-1.c-3. D. a-2.b-3, c-1; E. a-3, b-1,c-2

1442. RL mecanismele durerii peritoneale, fd.u. variante de 1. declanseaza de la inceput inflamatie si

durere intense prin iritatie chimica. 2 este adesea atat de blanda incat ramane nedetectata in cazul in
care contactul cu peritoneul nu a fost brusc si 3. initial provoaca putina durere. dar ulterior durerea
creste ca urmare a inflamatiei declansate e multiplicarea urmatori ageny declansatori b. secresia gastrica;
c. materiile fecale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3. B. a-1. b-3. c-2; a-2,b-1.c-3; a-2, b-3, c-
1. E. a-3. b-1, c-2;

1443. R.L mecanismele durerii peritoneale, fd.u. variante de 1. declanseaza de la inceput inflamatie si
durere intense prin mecanism biologic biochimic. 2. este adesea atat de blanda incat ramane nedetectava
in cazul in care contactul cu peritoneul nu a fost brusc si masiv (caz in care se poate produce si
deteriorare hemodinamica); 3. este puyn iritanta; si urmatorii agenti declansatori: b. secretia pancreatica:
c. sangele; care sunt asocierile corecte: B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 la-3, b-1, c-2 a-3. b-2, c-1

1444. F.d.u. evenimente fiziopato- logice r.I. etiologia peritonitei: a. contaminare bacteriana a
peritoneulu b. boala inflamatoare pelviana; c, intensitatea durerii creste; d. initial durerea este de
intensitate redusa: e, multiplicarea bacteriilor f. elaborarea unor substante care este inlantuirea
temporala/ cauzala corecta B. b-a-d-e-f-c

1445. R.I. diferenta dintre durerea din peritonita si cea din colica, f.d.u.categorii de pacienti: 1. durerea
determinata de inflamatia peritoneului; 2. durerea determinata de colica unui organ abdomina! si
urmatoarele caracteristici: a. pacientul sta linistit in pat. prefera sa evite miscarea b. in mod caracteristic,
durerea este insotita de contractura musculaturii abdominale: c. durerea este acuta, de mare intensitate,
cu accentuari periodice; d. durerea este constanta, surda de intensitate moderata; e. pacientul se
zvarcoleste neincetat, negasindu-si locul de durere; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-
2; B. a-1, b 2, c 1, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2 E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;

1446. R.I. contractura musculaturii abdominale care insoteste infla- matia peritoneala, u.a.s.c.cue. A.
reprezinta spasmul tonic reflex al musculaturii abdominale; B, intensitatea ei nu depinde de localizarea
procesului infiamator. C. intensitatea depinde integritatea sistemului imunitar D. in mod caracteristic,
este foarte intensa in cazul unui ulcer perforat in bursa omentala: E, poate fi minima sau absenta atunci
cand intervine efectul protector al viscerelor de deasupra

1447. RI. contractura musculaturi abdominale care insoteste infla- matia peritoneala, u.a.s.c.gae. A. este
un semn caracteristic de iritatie peritoneala B. este localizata in partea opusa a teritoriului afectat, C.
intensitatea ei depinde de viteza cu care se dezvolta procesul inflamator peritoneal; D, in mod
caracteristic, este foarte intensa in cazul unui apendice retrocecal perforat; E este adesea mult
accentuata in cazul unui proces care se dezvolta lent; F. este excesiva la pacientii obnubilati

1448. Categorii de pacienti la care contractura musculaturii abdo- minale care insoteste de obicei
inflamatia peritoneala poate fi minima sau nedecelabila s.u.cae. A. grav bolnavi. B. tarati C. tineri: D.
obnubilati E. psihotici

1449. U f.d.f.d. semnele infla- matiei peritones.cf.gue. ale O urgenta abdominala; B. catastrofala, cum ar
fi o colica biliara, poate fi insotita de: C. durere si/sau de spasm muscular minime sau D. nedetectabile
pacienti obnubilati, grav bolnavi; E tarati, varstnici sau la pacientii

1450. R durerea determinata de obstructia unui viscer cavitar abdominal, u.a.s.c.cue. A, este descrisa
clasic ca fiind intermitenta sau colicativa: B. poate sa nu aiba caracter de colica crampa, ceea ce poate
induce in eroare; C. este determinata de distensia segmentului din aval de zona de obstructie D. poate fi
constanta, cu doar rare exacerbari E este mai bine localizata decat durerea produsa de inflamatia
peritoneului parietal

1451. R.I. durerea determinata de ocluzia ntestinului subtireu.a.S.C.C.e.: A este de obicei subombilicala.
B. este precis iocalizata C, de obicei, are caracter inflama- tori D, in timp, natura ei colicativa se
accentueaza; E. se poate extinde in regiunea lombara inferioara daca strangu larea se adauga la ocluzie
(sau o provoaca);

1452. R.I. natura durerii in ocluzia intestinului subtire, f.d.u. stari patologice: 1. ocluzia intestinului
subtire: 2. strangularea suprapusa ocluziei de intestin subtire; si urmatoarele caracteristici a. durerea se
poate extinde la regiunea lombara inferioara b. durerea este provocata de distensia acuta a unui organ
cavitar c. durerea este colicativa si localizata mai ales peri- sau supraombilicali d. la producerea durerii
participa tractiunea exercitata asupra radacinii mezenterului. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-
1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1: C. a-2, b-1, c 1, d-2; D. a 2, b 1, c 2, d-1: E. a 2, b 2, c-1, d-1;

1453. F.d.u. evenimente care explica natura durerii in ocluzia intestinala a. estomparea naturii colicative a
dureri b. dilatarea progresiva a intestinului; c. durere colicativa; d. reducere tonusului muscular intestinal
e. destinderea acuta a intestinului f. ocluzie intestinala: care este inlantuirea temporala/ cauzala corecta:
E. f-e-c-b-d-a

1454. R. durerea colicativa provocata de obstructia colonica, A. este de intensitate mai mare decat cea
produsa de ocluzia intestinului subtire; B. are printre cauze neoplasmul colonic C. se asociaza cu distensia
uneori impresionanta, a colonului proximal de obstructie: D este de obicei localizata in epigastru. E.
frecvent iradiaza lombar

1455. R caracterele diferentia toare ale durerii bilio-pancreatice, f.d.U. constatari: 1. distensia brusca a
arborelui biliar produce o durere mai degraba constanta decat colicativa 2. exista o variatie considerabila
in caracterele durerii determinate de obstructia tractului biliar (atat a canalului cistic, cat si a caii biliare
Comune 3. durerea determinata de distensia ductelor pancreatice este similara cu cea provocata de
distensia ductului biliar Comun si urmatoarele consecinte: a. diferentierea intre durerea produsa de
distensia acuta a colecistului si cea determinata de distensia ductului biliar comun este dificila sau chiar
imposibila b. durerea pancreatica este dificil de deosebit de cea biliara: c. termenul de colica biliara este
derutant care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; a-1, b-3, C-2 a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3. b-
2, c-1

1456. RJ. caracteristicile diferen- tiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica, f.d 1. distensia ductelor pancreatice; 2. distensia ductului biliar comun; 3. distensia brusca a
arborelui biliar, si urmatoarele trasaturi ale durerii: a. adesea localizata in epigastru si iradiind spre
portiunea superioara a regiunii lombare; b. foarte frecvent, accentuata in decubit dorsal; c. mai degraba
constanta decat colicativa care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2 a-2, b-1, c-3 a-3, b-
1. c-2; E. a-3, b-2, c-1

1457. R.I. caracteristicile diferen- tiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica, f.d.: 1. distensia acuta a colecistului. 2. distensia ductului biliar comun; 3. distensia ductelor
pancreatice; si urmatoarele trasaturi ale durerii: a. de obicei, este resimtita in cadranul superior drept cu
iradiere spre regiunea posterioara dreapta a toracelui sau spre varful scapulei drepte; b. durere similara
cu cea provocata de distensia ductului biliar comun: c. este dificil (daca nu imposibil) sa o diferentiem, pe
criterii clinice, de durerea produsa de distensia acuta a colecistului; re sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3,
c-2

1458. R.I. caracteristicile diferentiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica, f.d. 1. distensia acuta a colecistului; 2. obstructia tractului biliar (atat a canalului cistic, cat si
a caii biliare comune); 3. distensia treptata a arborelui biliar. si urmatoareie trasaturi ale durerii: a. desi
considerata tipica. iradierea subscapulana este adesea absenta b. absenta sau redusa la un usor
disconfort in epigastru sau in cadranul superior drept c. caracter foarte variabil: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1. b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3; D. a 2. b-3, c-1E. a-3, b-1, c-2;
1459. R.I. caracteristicile diferen- tiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica. f.d 1. distensia ductului biliar comun 2. distensia ductelor pancreatice 3. carcinomul de cap
de pancreas; si urmatoarele trasaturi ale durerii a. absenta sau redusa la un usor disconfort in epigastru
sau in cadranul superior drept b. foarte frecvent, ameliorata in pozitie ridicata c. desi considerata
caracteristica, iradierea lombara este adesea absenta; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a
1, b-3, c-2. C. a-2, b 3, c-1 D. a-3,b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1

1460. R.H. caracterele diferentiate ale dureril provocate de obstructia acuta a diferitelor portiuni ale
ureterului, f.d 1. portiunea intravezicala: 2. jonctiunea pieloureterala; 3. restul ureterului, urmatoarele
trasaturi ale durerii. a. durere severa suprapubiana si in flanc, care iradiaza spre organele genitale (penis,
scrot. labii) sau portiunea supero- mediala a coapsei; b. durere in unghiul Costovertebral; c. durere in
flanc, extinsa adesea in hemiabdomenul de aceeasi parte care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2. C-3 B. a
1, b-3, c-2: C. a-2, b-1, c-3 D. a-3,b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1:

1461. R. obstructia evacuarii vezicii urinare cu distensia vezicii urinare, u-a.S.C.C.e. A. determina durere
suprapubiana surda, de obicei de intensitate joasa B. pacientul obnubilat poate sa nu acuze in mod
specific durere; C. este o situatie intalnita mai ales la femeile tinere cu cistita acuta: D. o complicalie
obisnuita este infectia urinara, adesea inalta E. adesea produce stare septica si febra, inducand o stare de
hiperalerta la pacientul varstnici

1462. U.f.d.f.d. obstructia evacuarii vezicii urinare s.c.f.c.e. A. La pacientul cu obstructia evacuarii vezicii
urinare; B. si stare de constienta alterata; c. prin obnubilare febrila ori. D. patologie neurologica sau
psihiatrica E durerea vezicala este simptomul care atrage atentia.

1463. F.d.u. evenimente legate de obstructia evacuarii vezicii urinare la pacientul varstnic: a. la pacientul
varstnic, poate duce la alterarea starii de constienta b. febra inalta c. infectie urinara, adesea inalta, cu
stare septica; d. unica manifestare poate fi agitatia e. perceptia durerii este perturbata care este lantul
cauzal corect: C. c-b-a-e-d

1464, R ocluzia arterei mezenterice superioare si la durerea determinata de aceasta u.a.S.C.C.e. A. poate
fi produsa de embolie sau de tromboza: B. initial durerea poate fi, in egala masura, severa sau usoara; C.
daca durerea este severa, pacientul se va prezenta rapid la medic D. caracterul colicativ al durerii exclude
o cauza vasculara; E. dupa cateva zile se instaleaza semnele de inflamatie peritoneala sau se produce
colapsul vascular,

1465. R.I. ocluzia arterei mezen- i terice superioare si la durerea determinata de aceasta, a A. produce
initial DurAbd difuza; e B. adesea durerea este usoara, mai ales initial, motiv pentru care u pacientul nu se
prezinta imediat la medic s C. durerea poate fi aparent ne- semnificativa, mai degraba dis- te confort
decat durere D. initial, durerea este provocata de inflamatia peritoneului: e E. durerea poate dura 2-3 zile
pana cand apar complicatiile ia

1466. U..d.f.d. cauzele vasculare ale DurAbd s.c.f.cee. ia A. La un pacient, mai adesea; B. varstnic cu
factori de risc pentru boala vasculara; C. aparitia unei dureri abdominale difuze, continue. D. insotite de
sensibilitate sau de contractura la palparea abdo- menului este foarte; E. caracteristica pentru ocluzia
arterei mezenterice superioare.
1467. R.. ruptura unui anevrism aortic abdominal si la durerea determinata de aceasta. u.a.s.cce. A.
iminenta de ruptura produce DurAbd in fosa iliaca stanga. B. durerea iradiaza in regiunea sacrata, flanc
sau organele genitale, distributie a durerii care trebuie sa sugereze acest diagnostic; C. durerea poate fi
severa (aducand pacientul la medic); D. durerea poate fi usoara sau moderata E. durerea poate persista
timp de mai multe zile pana sa se produca ruptura si colapsul circulator.

1468. R.I.DurAbd parietala u.a.s.c.cne. A. de obicei, este constanta si are caracter de disconfort B.
miscarea, ortostatismul prelun- accentueaza si apasarea disconfortul si spasmut muscular, C. poate fi
provocata de un hematom al tecii muschiul drept abdominal, cel mai adesea la ora actuala din cauza
deficitului de proteina C sau Sia D. daca se asociaza cu aparitia unei formatiuni in cadranele inferioare ale
abdomenului trebuie avut in vedere un hematom muscular; E. enzimele musculare crescute pot sugera o
miozita drept cauza a DurAbd

1469. Uf.d.f.d. DurAbd parietala scfce A. Cand este provocata de o, B. miozita, poate fi diferentiata de
durerea cu aceeasi localizare; C. provocata de o patologie; D. intraabdominala prin afectarea simultana E.
a organelor digestive.

1470. Afectiunile intratoracice care mimeaza cel mai adesea o urgenta abdominala s.u.ce. A. infarct
miocardic; B. infarct pulmonar, C. traheobronsita; D. pericardita E. boala esofagiana.

1471 U.f.d.f.d. DurAbd iradiata s.c.f.cse. A. Daca anamneza si examenul fizic efectuate initial nu au B.
permis stabilirea originii unei dureri abdominale superioare (abdomen, torace etc.); C. poate fi necesara
tinerea paci- entului sub observatie timp de mai multe saptamani D. interogandu-l si examinandu repetat
si efectuand, eventua E. investigatii suplimentare (indicate de noile date furnizate de examenul clinic)

1472. R. DurAbd radiata, u.a.S.C.Ce A. o durere avand originea in torace poate iradia in abdomen; u B.
ulcerul perforat poate produce complicatii intratoracice; C. patologia abdominala adesea oracica, coexista
cu patologie i iar cele doua pot fi dificil sau imposibil de diferentiat D. spasmul muschilor abdominali
determinat de durerea de cauza abdominala diminueaza la inspi "ratie E. durerea iradiata in abdamen de
la coloana vertebrala este inten- sificata la stranut n

1473. R. DurAbd iradiata. pt u.a.S.c.g.e. a A. o durere avand originea in e coloana vertebrala poate iradia
in abdomen B. a orice pacien cu DurAbd e trebuie avuta in vedere posibilita- i, tea unei patologii
intratoracice, in special daca durerea este in abdomenul inferior te C. pacientul cu patologie biliara a
cunoscuta adesea are durere epigastrica in timpul unui infarct miocardic D. palparea zonei din abdomen
in care este resimtita iradierea unei dureri accentueaza Oraclce durerea E. durerea iradiata in abdomen
de ea la coloana vertebrala este intensificata la scremut

1474. R. DurAbd radiata u.a.S.C.C, e A. o durere avand originea organele genitale poate iradia in abdomen
B. pleurita diafragmatica dreapta determina durere in hipocondrul drept iradiata subclavicular. C. durerea
din colica biliara poate fi resimtita In regiunea precor diala la un pacient care a avu anterior angina
pectorala. D. palparea zonei din abdomen in care este perceputa o durere cu originea in abdomen de
regula "amelioreaza durerea; E durerea iradiata in abdomen de la coloana vertebrala este aso- ciata cu
hipoestezie in derma- toamele afectate

1475. R. DurAbd adiatau.a.S.c.c.ea: A. iradierea in abdomen a durerii toracice poate pune probleme
dificile de diagnostic; B. pneumonia supradiafragmatica dreapta determina durere in hipocondrul drept
iradiata supra- clavicular. C. durerea de origine toracica iradiata in abdomen este adesea insotita de
scaderea excursiilor respiratorii durerea iradiata in abdomen de la coloana vertebrala este produsa de
obicei prin inflamatia radacinilor nervoase; E. durerea iradiata In abdomen de la testicule sau de ia
veziculele seminale este de obicei accen- tuata de apasarea. fie si usoara, pe aceste organe;

1476. R DurAbd radiata u.a.S.c.cae. A. bolile abdominale superioare pot produce complicatii intra-
toracice B. infarctul pulmonar supradia- fragmatic drept determina durere in hipocondrul drept iradiata
supraclavicular, C. afectiunile intraabdominale generatoare de durere limiteaza miscarile respiratorii mai
putin decat o patologie toracica; D. durerea iradiata in abdomen de la coloana vertebrala este ame-
liorata, in mod caracteristic, de miscari care cresc presiunea intra abdominala E. durerea iradiata in
abdomen de la testicule sau de la veziculele seminale este surda si imprecis localizata

1477. RI. DurAbd iradiata u.a.S.c.cae. A. colecistita acuta poate produce complicatii intratoracice; B.
durerea din colica biliara poate fi resimtita in umarul stang la un pacient care a avut anterior d angina
pectorala; C distensia acuta a arborelui biliar extrahepatic provoaca ab durere in hipocondrul drept, cu
iradiere supraclaviculara. aparentul spasm al muschilor abdominali determinat de si durerea toracica
iradiata se a. accentueaza la inspiratie E. durerea iradiata in abdomen de p la coloana vertebrala este
inten- i sificata tuse

1478. Bolile intratoracice care a mimeaza cel mai adesea o e urgenta abdominala s.u.ce. A. infarct
mezenteric B.infarct pulmonar, C. astm bronsic D. pericardita E. boala esofagiana;

1479. F.d.u. fragmente dintr-o ca fraza r.L. punerea diagnosticului la un pacient cu DurAbd a. In timpul
careia; b. Tinerea sub observatie deliberata si planificata pe o perioada de cateva ore: c. decizia finala cu
privire la originea DurAbd poate necesita; d. furnizeaza indicii care faciliteaza e. interogarea si examinarea
repetata a pacientului. f. punerea diagnosticului sau selectarea investigatiilor adecvate care este cea mai
corecta reconstructive: C. c-b-a-e-d-f

1480. R.l. durerile abdominale asociate cu anomalii metabolice, u.a.S.C.C, e. ca A. DurAbd de origine
metabolica A. poate simula aproape orice alte B tip de boala intratabdominala; B. la producerea DurAbd
de cauza metabolica pot contribui E. mai multe mecanisme; C. ori de cate ori cauza DurAbd ab este
neclara, trebuie avuta in 1 vedere si o cauza metabolica: D. daca la un pacient cu DurAbd 3. de origine
incerta, se descopera o anomalie metabolica, aceasta este cauza cea mai probabila si E. adesea,
diferentierea DurAbd a de cauza metabolica de durerea de cauza intraabdominala este dificila:

1481. R.l. crizele metabolice abdominale,f.d.u. stari patologice: deficitul de C1-esteraza: 2. hiperlipemie;
3. uremie urmatoarele caracteristici a. DurAbd este nespecifica, iar durerea si sensibilitatea la palpare isi
modifica adesea localizarea si intensitatea, b. se asociaza cu edem angioneurotic si, adesea, cu episoade
de DurAbd severa; c. anomalia metabolica poate determina un proces patologic ntraabdominal
(pancreatita acuta), care poate duce la laparotomie inutila daca boala metabolica nu este recunoscuta:
Care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c 3 B. a 1. b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 a-3, b-1,c-2

1482. R. crizele metabolice abdominale, f.d.u. stari patologice 1. febra mediteraneana familiala: 2.
porfirie 3. durerea din diabet; si urmatoarele caracteristici: a. durerea este de obicei dificil de deosebit de
cea din ocluzia intestinala. deoarece hiperperistaltismul sever este o trasatura importanta a amandurora;
b. durerea este nespecifica, iar durerea si sensibilitatea la paipare adesea isi modifica localizarea si
intensitatea; c. DurAbd este o manifestare caracteristica, asociata cu care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2;E. a-3, b-2, c-1;

1483. R.I. crizele metabolice abdominale, f.d.u. starii patologice 1. febra mediteraneana familiala 2. colica
3. muscaturile paianjenului vaduva neagra (Latrodectus mactans) si urmatoarele caracteristici: a. DurAbd
si sindrom inflamator bioumoral, datorata unui defect genetic care duce la hiperproductia de IL-1 b.
durerea este de obicei dificil de deosebit de cea din ocuzia intestinala, deoarece hiperperistaitismul sever
este o trasatura importanta a amandurora; c. produc durere intensa si rigiditate a muschilor abdominali,
ai pieptului si ai spatelui, o regiune rareori afectata de bolile intraabdominaie: re sunt asocierile corecte A
a b-2, c-3 8. a 1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1.c-2; E. a-3, b-2, c-1

1484. R.I. DurAbd in context metabolic, f.d.u. etape ale unui lant de situatii si optiuni diagnostice: a.
corectarea anomaliilor metabolice b. pacient cu acidoza diabetica si DurAbd c. de exemplu, o apendicita
acuta sau o ocluzie intestinala: d. DurAbd nu se rezolva prompt; e. trebuie suspectata a patologie
organica subiacenta care este inlantuirea temporala/ logica justa B. b-a-d-e-c

1485. R.I. DurAbd cauzalgica (nevralgica), u.a.s.c.c.e. A. poate fi produsa de leziuni ale nervilor senzoriali;
B. poate fi declansata de stimuli norma C. adesea este prezenta in repaus; D. se asociaza cu iritatie
peritoneala; E de regula este insolita de distensia abdomenului:

1486. R DurAbd cauzalgica (nevralgica),u.a.s.c.cae, A. are caracter arzator e B. poate fi declansata de

atingere; C. evidentierea unor puncte dure- roase cutanate neregulat spa. tiate poate fi singurul indiciu
pentru leziunea nervoasa subia- centa D. nu este insotita de contractura muschilor abdominali. E. este
legata de ingestia de alimente

1487. R DurAbd cauzalgic (nevralgica), U.a.s.c.cae.' de obicei este resimtita difuz 1 tot abdomenul, B.
poate fi declansata de mod ficarea usoara a temperaturii C. poate fi provocata de palpare fie si blanda D.
limiteaza respiratia; E, are drept cauza o lezium veche a nervilor motori

1488. Durerea avand originea i nervii spinali sau in radacinil acestora poate fi provocata de u stari
patologice, A. herpes zoster; B, compresiune prin osteofit (secundare unei artrite). C. hernierea nucleului
pulpos; D. tumori E. diabet; F. sifilis

1489. R.l. DurAbd avand origine in nervii spinali sau in radacinile acestora, u.a.s.c.cse, A. se instaleaza
brusc: B. nu este influentata de aportu de alimente C. nu impiedica respiratia; D. asocierea cu spasm
muscula sever este caracteristica pentru crizele gastrice de tabes dorsal); nu este influentata de miscarea
coloanei vertebrale;

1490. R. DurAbd avand originea in nervii spinali sau in radacinile acestora. u.a.S.c.c.e. A, inceteaza brusc.
B. nu este insotita de distensie abdominala C este agravata de respiratie D. spasmul muscular asociat este
accentuat de palparea ab domenului: E. este de obicei limitata la cateva dermatoame

1491. R.l. DurAbd avand originea in nervii spinali sau in radacinile acestora, U.a.s.c.c.e. A. este lancinanta
ascutita: B. nu modifica respiratia; C. poate fi insotita de spasm muscular sever D. spasmul muscular
asociat este accentuat de palparea abdo- menulu E. foarte frecvent este Insotita de hiperestezie cutanata

1492. R.I. DurAbd de natura func- tionala. U.a.s.c.cae. A. nu se conformeaza niciunuia dintre tiparele
uzuale de DurAbd B. mecanismul este dificil de definit C. cauzele S. sau ale bolilo functionale inrudite nu
sun cunoscute D. diagnosticul de S este ur diagnostic de excludere; E. nu este influentata de factori
psihici;

1493. R sindromul de intestin iritabil (SII), u.a.S.c.ce A. Sil este o tulburare functionala gastrointestinala B.
SIl este caracterizat de DurAbc si de tulburari de tranzit C. diagnosticul de Sil se pune pe baza criteriilor
clinice; diagnosticul de Sli presupune evidentierea unor anomalii organice specifice: E. cauza Sli nu este
cunoscuta:

1494. R. manifestarile sindro de mului ritabil ntestin a.S.c.c.e A. episoadele de dureri abdo- minale sunt
adesea provocate de ingestia de alimente grase: B. tipul si localizarea durerii variaza mu C greata
varsaturile Sun frecvente D. sensibilitate la palpare loca- lizata este caracteristica: contractura
musculaturii abdo minale este prezenta in majori tatea cazurilor,

1495. F.d.u. aspecte/ evenimente r.I. pacientul cu DurAbd prin hemoragie intraabdominala ex-
sanguinanta: a. fara o ECG este dificil de decis daca hipotensiunea este consecinta unei deficit de pompa
cardiaca sau a unei hemoragii masive b. interventia chirurgicala este inceputa prea tarziu pentru a mai
putea salva pacientul c. se iroseste timp pretios pentru efectuarea de ECGe d. putini chirurgi sunt dispusi
sa intervina inainte de a avea o ECG. care este succesiunea logica/ temporala cea mai susceptibila de a fi
intalnita in practica: B. a-d-c-b

1496. R. evaluarea pacientului DurAbd hemoragie prin ntraabdominala exsanguinanta, u.a.S.C.C.e. A. o

examinare ex nu este peditiva suficienta pentru a stabili conduita corecta; B. coexistenta unei patologi
cardiace sau respiratorii contra indica operaia, C. in cel mai scurt timp trebuie instituit un acces venos
adecvat pentru administrarea de fluide; D. operatia trebuie inceputa imediat ce s-a obtinut un acces
venos adecvat; E, nu trebuie intervenit chirurgical inainte de efectuarea unor radio- grafii abdominale
simple si cu

1497. R evaluarea pacientului DurAbd hemoragie Cu prin intraabdominala exsanguinanta. u.a.S.c.c.e este
obligatoriu un examen clinic (anamneza examen fizic atent si detaliat B. este o situatie relativ rara, din
fericire C. este necesara interventie chi- rurgicala imediata: D. interventia chirurgicala inainte de
efectuarea unor investigatii paraclinice detaliate se poate solda cu decesul pacientuiui. E. cauza poate fi
un anevrism aortic rupti

1498. U.fd.fd. evaluarea paci- entului cu DurAbd s.c.fc.e. A Cu exceptia pancreatitei acute: B. afectiunile
abdominale dure roase C. nu necesita o interventie chi- rurgicala atat de urgenta; D. incat sa nu permita
un istoric si un examen fizic atente si E. sistematice, chiar daca starea pacientului pare foarte severa

1499. R. evaluarea pacientului cu DurAbd.fd.u. afirmati generale 1. in multe cazuri exista o discrepanta
intre aparenta severitate a manifestarilor si severitatea reala a patologiei subiacente; 2. diagnosticul
de .abdomen acut sau .abdomen chirurgicar este inacceptabil si induce in eroare si urmatoarele exemple
a. Cele mai catastrofale evenimente pot fi precedate de cele mai subtile manifestari, b. manifestari foarte
spectaculoase pot avea ca substrat tulburari functionale; c. cele mai usoare dureri abdominale pot fi
manifestarea unei patologii care impune interventie chirurgicala urgenta; d. cele mai evident acute
abdomene pot sa nu necesite interventie chirurgicala; care sunt asocierile corecte: a-1, b-1, C-2, d-2 B. a-
1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2 E. a 2, b-1, c 2, d-1;

1500. R. evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e. A. un examen clinic (istoric si examen fizic)
meticulos si detaliat este foarte important B. hemoragia digestiva mpune waproape intotdeauna interven
chirurgicala C. nicio investigatie nu poate inlocui un istoric sistematic si detalia D. la o femeie, este
esential un istoric menstrual exact; E. o mare atentie trebuie acordata regiunilor extraabdominale care ar
putea fi raspunzatoare pentru DurAbd

1501. R evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.g.e.: A. uneori abordarea fara pripa este imposibila data
fiind necesitatea unei intervenii terapeutice urgente B. termenul abdomen acut" este echivalent cu
termenul abdo men chirurgical C. un istoric sistematic si detaliat este laborios si consumator de timp,
motiv pentru care nu prea este agreat. D. in majoritatea cazurilor de DurAbd acuta diagnosticul se pune
relativ usor; E. folosirea calculatorului este esentiala pentru stabilirea diag- nosticului;

1502. R evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e A. abordarea fara pripa, in general recomandata la
evaluarea unu pacient, este uneori imposibila; B. interpretarea corecta a une dureri abdominale acute
este dificila; C., in multe cazuri exista o discre- panta intre aparenta severitate a manifestarilor si
severitatea reala a patologiei subiacente; D. un istoric sistematic si detaliat este mai valoros decat orice
investigatie de laborator sau radiologica E. S o cauza rara de este DurAbd F. este putin probabil ca
analgezia nosticul:

1503. R evaluarea pacientulu cu DurAbd, u.a.s.cs.c e. A. regimul de urgenta necesar pentru hemoragia
intraabdomi nala exsanguinanta nu este necesar si pentru hemoragia digestiva B. orice pacient cu DurAbd
recent instalata necesita evaluare diag- nostica neintarziata si temeinica C. un istoric sistematic si detaliat
necesita timp si rabdare, motiv pentru care este destul de rar practica D. in muite cazuri de DurAbd
cronica diagnosticul este mai dificil de stabilit E. narcoticele sau analgezicele trebuie evitate inainte de
stabili rea unui diagnostic definitiv sau a unui plan definitiv de investigatii

1504. R.I. evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e.: A. in majoritatea cazurilor, un istoric sistematic si
detaliat este suficient pentru punerea diagnostic de o acuratete rezonabila; B. diagnosticul de nabdomen
acut" sau abdomen chirurgical" este inacceptabil si induce in eroare; C. succesiunea cronologica a
evenimentelor in istoricul este putin pacientulu importanta decat localizarea dureri D. diagnosticul de Sil
trebuie ntotdeauna avut in vedere E. localizarea durerii poate ajuta in ingustarea diagnosticului
diferential;

1505. C.d.u. conditii este cea mai putin mportanta pentru sa fie apt sa examinatorul discearna
diagnosticul din informatiile furnizate de pacientul cu DurAbd: A. este suficient de deschis la minte B. nu
este grabit C. foloseste computerul, D. pune intrebarile adecvate; E. stie/ are rabdare sa asculte;

1506. R.I. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
inferior drept sau stangi 2. cadranul superior drept. 3. epigastru sau cadranul superior stang si
urmatoarele etiologii a. boala inflamatoare colonica; b. patologie pleuropulmonara; c. gastrita care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 EL a-3, b-2, c-1

1507. R diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept sau stang 2. cadranul superior drept; 3. epigastru sau cadranul superior stang; si urmatoarele
etiologii: a. hernie inghinala: b. pleurita, pleurezie: c. patologie gastrica; care sunt asocierile corecte: a-
1. b-2, c-3; a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a 3,b-2, c-1;

1508. R.I. diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie d localizare, f.d.u. localizari 1. cadranul inferior
drept sau stang. 2. cadranul superior drept. 3. epigastru sau periombilical si urmatoarele etiologii a. nefro
aza b. pneumonie; c. anevrism aortic rupt, care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2 C. a-
2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1 E.a-3, b-2, c-1;

1509. R. diagnosticele difere tiale ale DurAbd in functie d localizare. f.d.u. localizari: 1. cadranul inferior
drept sau stang 2. cadranul superior drept; 3. epigastru si/sau cadranul superior stang silsau drept. si
urmatoarele etiologii a. pancreatita b. salpingita: c. sindrom Budd-Chiari: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1,c-3; D. a 2. b-3, c-1 CE, a 3, b-1, c-2

1510. R. diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie d localizare, f.d.u. localizari 1. cadranul inferior
drept sau stangi 2. cadranul superior stang; 3. epigastru si/sau cadranul superior stang; si urmatoarele
etiologii a. ulcer gastric. b. abces splenic; c. sarcina ectopica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-
3 B. a-2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, C1

1511. R.I.diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie d localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept, 2. cadranul superior stang; 3. epigastru si urmatoarele etiologii: a. boala de reflux gastroesofagian
b. infarct splenic; c. apendicita care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3:B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1512. R.I.diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie de localizare. f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept, 2. cadranul superior stang. 3. epigastru si urmatoarele etiologii a. limfadenita mezenterica: b.
patologie splenica; c. esofagita care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1,b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2. E. a-3, b-2, c-1

1513. R diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept; 2. cadranul superior stang: 3. epigastru si urmatoarele etiologii: a. ruptura splenica; b. tiflita, c.
infarct miocardic, care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3. c-2; a-2, b 3, c-1; D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1;

1514. R diagnosticele diferen. tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul inferior
stang 2. difuza nelocalizata; 3. epigastru si urmatoarele etiologii a. boala psihiatrica; b. diverticulita; c.
patologie cardiovasculara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a b-3, c 2 C. a 2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1515. R. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd fn functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranui
superior drept sau stangi 2. difuza nelocalizata 3. epigastru; si urmatoarele etiologii: a. abces
subdiafragmatic; b. boli metabolice (diabet); c. patologie esofagiana: care sunt asocierile corecte: A, a-
1. b-2, c-3; B. a-1. b-3, c 2 C. a 2, b 1, c-3; D.a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

1516. R.I. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, fd.u. localizari: 1. cadranui
superior drept sau stang 2. difuza nelocalizata; 3. epigastru; si urmatoarele etiologii: a. diabet; b.
patologie gas giana c. patologie subdiafragmatica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b
3, c-2; C, a 2, b-1, c-3. D. a2, b3, c1 E. a-3,b-1, c 2:

1517. RJ. diagnosticele diferen- iale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
superior drept 2. difuza nelocalizata: 3. epigastru si urmatoarele etiologii a. pericardita b. colangita; c.
febra mediteraneana familiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; Ce a-2, b-3. c-
1 a-3, b-2, c-1
1518. R.I.diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.iocalizari: 1. cadranul
superior drept 2. difuza nelocalizata; 3. epigastru; si urmatoarele etiologii a. ischemie mezenterica: b.
ulcer peptic, c. colecistita care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C.a-2, b 3, c-1 E...a-
3, b-2, c-1;

1519. R diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
superior drept 2. difuza nelocalizata; 3. periombilical sau difuza nelocalizata: si urmatoarele etiologii a.
gastroenterita; b. empiem; C. malarie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 1, b-3, c-2. C. a
2, b-1. c-3; D. a-2,b-3. c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1520. R.1. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
superior drept; 2. difuza nelocalizata; 3. periombilical sau difuza nelocalizata: si urmatoarele etiologii: a.
patologie de tub digestiv, mai ales intestin; b. hepatita; c. ocluzie intestinala: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c 3 B. a 1, b-3. c-2; a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1:

1521. R.. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul
superior drept; 2. difuza nelocalizata; 3. periombilicat: si urmatoarele etiologii a. peritonita b. apendicita
in faza timpurie; C. patologie biliara; care sunt asocierile corecte: D. a2, b3, c1

1522. R. diagnosticele diferen- iale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. iocalizari: 1. cadranul
superior drept; 2. diverse localizari, frecvent in cadranul inferior stang, dar si difuza nelocalizata: 3.
periombilical: si urmatoarele etiologii a. patologie intestinala: b. patologie hepatica; c. sindromul de
intestin iritabil; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-2, b-1, C-3 C. a-2, b 3, c-1 D.a-3, b-1, c-2;

1523. R.I. examenul fizic la un pacient cu DurAbd c.d.u. elemente nu poate fi fumizat de inspectie A.
facies; B. pozitia in pat; C. felul in care respira; D. miscarea abdomenului cu res- piratia. E. sensibilitate la
decompresie

1524. R. demonstrarea sensi- bilitatii la decompresie la pacient suspicionat de peritonita, fd.u. manevre 1.
examinatorul ridica brusc mana dupa ce a apasat progresiv profund pe peretele abdominal 2.
examinatorul percuta bland abdomenul si urmatoarele caracteristici: a. este manevra de sensibilitate la
decompresie in miniatura: b. poate induce spasm protector, devenind pozitiva si in dureri abdominale
neinsotite de iritatie peritoneala: c. este o manevra inutil de brutala durere intensa). chiar daca
spectaculoasa pedagogica d. poate oferi o informatie mai corecta si cu o localizare mai care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-1, d-2; a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c 2,d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1;

1525. R. demonstrarea sensi- bilitatii la decompresie la pacien suspicionat de peritonita, f.d.u. manevre 1.
examinatorul ridica brusc mana dupa ce a apasat progresiv profund pe peretele abdominal; 2.
examinatorul percuta bland abdomenul 3. examinatorul ii solicita pacientului sa tuseasca; si urmatoarele
caracteristici: a. poate fi pozitiva si la persoane fara boala organica, dar anxioase si speriate de durerea lor
abdominala; b. poate evidentia sensibilitatea la decompresie fara a mai fi necesara plasarea mainii pe
abdomen c. furnizeaza informatii cu atat mai nespecifice, cu cat este mai nemilos efectuata d. ofera
aceeasi informatie fara a chinui pacientul; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-2, c-
3, d-1: C. a-1,b-3, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-3, d-1;

1526. Uf.df.d. examenul fizic la un pacient cu DurAbd s.cf.ce A. Sensibilitatea la examinarea rectala sau
pelviana in absenta altor semne abdominale B. poate fi provocata de patologii cu indicatie chirurgicala C.
cum ar fi colecistita perforata; D. esofagita E. chistui ovarian torsionat etc.

1527. Uf.d.f.d. examenul fizic la un pacient cu DurAbd s.c.f.cae. A. Daca palparea abdomenului
declanseaza durere, pentru; B. diferentierea dureri gastro- intestinale de cea hepatobiliara C. i se poate
solicita pacientului sa efectueze o miscare; D. care contracareaza refluxul gastroesofagian; E. de exemplu,
sa inspire profund.

1528. Uf.d.f.d. examenul fizic la un pacient cu DurAbd s.cf.c.e.A. La pacientul cu muschii abdo- minali
contractati; B. palparea abdomenului va declansa in continuare durere: C. daca aceasta este de origine
viscerala, dar nu si daca este de origine parietala; D. intrucat muschii parietali: E. contractati comprima
suplimen- tar zona dureroasa.

1529. F.d.u. evenimente revela- oare pentru utilitatea auscultatie a un pacient cu DurAbd a. portiunea
proximala a intestinului (in amonte de obstructie) se destinde si se edematiaza: b. ocluzie intestinala; c.
auscultatia devine in mod fals sugestiva pentru peritonita; d. zgomotele peristaltice scad (pierzandu-si
caracterul de borborisme) sau dispar: care este lantul cauzai corect. B. b- a-- d-act

1530. R utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd. u.a.S.c.c.e. A. simpla inspectie a pacientului
este neinformativa: B. o palpare brutala poate rata un colecist palpabil daca muschii abdominali sunt prea
relaxati C. este importanta evaluarea starii de hidratare a pacientului D. in unele cazuri de ocluzie
intestinala, zgomotele peristaltice pot fi scazute pana la disparije E. distributia timpanismului poate
sugera sediului obstacolului

1531. U.f.d.f.d. utilitatea exame- nuiui fizic la un pacient cu A. intr-o ocluzie intestinala B. distensia si
edemaierea C. portiunii de intestin situate; D. in aval de obstructie poate; E. duce la accentuarea zgomo-
telor peristaltice.

1532. R utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd, u.a.S.C.Cle. AL examinarea furnizeaza cu atat
mai multe informatii, cu cat este mai viguroasa si mai rapida; B. ca Cazul anamneze trebuie alocat timp
suficient pentru examenul fizic; C. in semiologia clasica se acorda multa importanta auscultatie
abdomenului; D. scaderea pana la disparitie a zgomotelor peristaltice este clasic. semn de considerata
peritonita E. matitatea produsa de ascita ibera in cavitatea peritoneala se deplaseaza spre zonele declive
ale abdomenului in functie de pozitia pacientului

1533. R.1. utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd,U.a.S.c.c.e.: Au un semn important al

iritatiei peritoneale este sensibilitatea la decompresiei B. prezenta unor simptome con- cordante poate
face ca semnele abdominale, fie si minime, sa devina fie foarte semnificative; C. in semiologia clasica se
acorda multa importanta prezentei absentei zgomotelor peristaltice, frecvente caracterului si acestora D.
abdomenul cu adevarat silen- tos este de obicei prezent doar in peritonita biliara insidios nstalata E.
distributia matitatii produse de ascita libera in cavitatea perito- neala depinde de cantitatea de lichid si de
pozitia pacientului:

1534. R.. utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd, u.a.S.c.cale. Durerea abdominala A.
sensibilitatea la decompresie e infirma peritonita B. semnele abdominale pot fi e aproape sau total
absente in cazurile de peritonita pelviana; C. auscultatia abdomenului este Cea mai importanta manevra
de examen fizic la un pacient cu DurAbd D. zgomotele peristaltice pot fi normale la pacienti cu patologii
catastrofale precum ocluzia de intestin subtire strangulata; E. cand lichidul de ascita este in i cantitate
mica, poate fi evidentiat daca pacientul este asezat in pozitii speciale si se percuta zona cea mai sus
situata a peretelui abdominal F. in cazul formatiunilor hipo- gastrice (vezica, uter, ovar maritel destinse
mita supe- rioara a matitatii este de obicei concava

1535. R utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd. u.a.s.c.cale, A. examinarea brutala a unu
pacient cu inflamatie peritoneala de catre un medic faciliteaza evaluarea ulterioara de catre alti medici B.
examinarea pelviana si rectala sunt obligatorii la oricare pacient cu DurAbd C. zgomotele peristaltice pot
fi normale la pacienti cu severe, cum ar fi apendicita perforata D. percutia abdomenului include percutia
bazelor toracelui (mai ales posterior si lateral) intrucat vizeaza organe abdominale: ficatul si splina; E.
pneumoperitoneul este mai frecvent consecinta unei perfo ratii colonice;

1536. U.f.d.f.d. percutia abdo- menului s.c.f.c.e. A. Timpanismul la percutia anumitor zone ale
abdomenului poate sa apara; B. la persoane fara patologie f organica de tub digestiv. C. ca fenomen
cvasifiziologic; D. in zonele unde se acumuleaza E. gaz din cauza fenomene inflamatoare sau ischemice

1537. R 1. felul in care distributia timpanismului la percutia abdo- menului) poate sugera sediul (si chiar
natura) patologiei, f.d.u, ocalizari 1. epigastru si hipocondrul stang cu extindere la baza hemitoracelui
stang. 2. diverse portiuni ale cadrului 3. pe intregul cadru colic (distensia generala a colonului). si
urmatoarele stari patologice: a. ileus, infarct intestinal, megacolon toxic; b. stomac destins; c. ocluzie
colonica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,b-1. c-2; E. a-
3, b-2, c-1

1538. R.I. distributia timpanismului (la percutia abdomenului) ca fenomen cvasifiziologic, f.d.u. localizari:
1. in fosa iliaca dreapta: 2. in epigastru 3. in hipocondrul drept/ stangi sl u. segmente din tubul digestiv
unde se acumuleaza gazul a. unghiul hepatic splenic al colonului; b. punga cu aer a stomacului; C. cecul
care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3 B. a 1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, C-2 E. a3 b2 c1

1539. U f.d.f.d. hipersonoritate la percutia abdomenului s.cf.cae. A. Hipersonoritate timpanismul poate sa

apara prin excesul: B. de gaz dintr-un segment al tubului digestiv destins; C. ca urmare a parezei muscu
laturii intestinale (volvulus) prin contactu D. cu un proces neoplazic; E. generalizat (peritonita etc.) sau
localizat (pancreatita etc.).

1540. R percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritatel timpanism prin excesul de gaz in
cavitatea peritoneala 2. hipersonoritatel timpanism prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului
digestiv destins ca Urmare a unei ocluzii mecanice 3. matitate fixa si urmatoarele stari patologice a.
volvulus b. pneumoperitoneu c. glob vezical; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;

1541. R.l. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prirn excesul de gaz in
cavitatea peritoneala 2. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului
digestiv destins ca urmare a unei ocluzii mecanice; 3. matitate fixa; si urmatoarele stari patologice: a.
invaginare b. colon (mai ales in sigmoid) destins cu materii fecale la pacienti constipati de multa
vreme); c. perforatie digestiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1542. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz in
cavitatea peritoneala 2. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului
digestiv destins prin ileus secundar contactului cu un proces inflamator generalizat 3. matitate fixa; si
urmatoarele stari patologice a. ulcer perforat; b. peritonita; c. formatiune solida sau lichida; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1543. R.I. percutia abdomenului f.d.u. constatari 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca fenomen cvasifiziologic; 2. hipersonoritate/ timpanism
prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului digestiv destins prin ileus secundar contactului cu un
proces inflamator localizat; 3. matitate fixa; si urmatoarele stari/ circumstante: a. acumulare de gaz in
unghiul hepatic/ splenic al colonului; b. acumulare de material solid sau lichid intr-un organ (colon
vezica); C. pancreatita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1544. R.i. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca fenomen cvasifiziologic; 2. matitate fixa; 3. matitate fixa
cu limita superioara de obicei convexa; si urmatoarele stari patologice: a. organ marit/ destins: ficat,
splina, rinichi, uter, vezica, colon; b. formatiune hipogastrica (vezica, uter, ovar marite/ destinse) c.
acumulare de gaz in punga cu aer a stomacului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

1545. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca fenomen cvasifiziologic; 2. matitate fixa; 3. matitate
deplasabila; si urmatoarele staril circumstante: a. acumulare de gaz in cec; b. ascita libera in cavitatea
peritoneala; c. rinichi polichistic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1546. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz dintr-
un segment al tubului digestiv destins ca urmare a unei ocluzii mecanice: 2. matitate fixa; 3. alternanta
de zone mate si sonore si urmatoarele staril circumstante: a. stenoza pilorica (maligna sau benigna); b.
sarcina; c. ocluzie intestinala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1547. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca urmare a unei ocluzii mecanice; 2. matitate fixa 3.
alternanta de zone mate si sonore si urmatoarele stari patologice: a. TBC peritoneala; b. ocluzie
intestinala (de exemplu tumorala); c. leiomiofibrom uterin; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1548. U.f.d.f.d. detectarea prin percutie a lichidului de ascita s.c.f.c.e A. Cand ascita este in cantitate
mare (3-7 L) se distribuie B. pe flancuri si epigastric cu C. marginea superioara concava in jos si adesea in
concavitatea D. matitatii se constata timpanism sau hipersonoritate; E. datorita colonului ascendent si
descendent plin cu gaz, plutind in lichidul de ascita.

1549. U.f.d.f.d. detectarea prin percutie a lichidului de ascità s.c.f.c.e.: A. Cand ascita este masiva; B.
adica lichidul este in cantitate foarte mare (peste 2 L); C. se constata matitate la percutie pe intreaga
arie abdominala; D. avand insa la periferie o zoná de sonoritate/ timpanism; E. determinata de aerul
intestin.
1550. R.I. felul in care distributia matitatii la percutia abdomenului depinde de cantitatea de lichid de
ascita, f.d.u. evaluari cantitative 1.0,5 L (cantitate foarte mica); 2. 1,5-3 L (cantitate moderata) 3.7 L
(cantitate foarte mare); si urmatoarele zone unde poate fi detectata matitatea: a. doar periombilical
daca pacientul sta pe coate si genunchi; b. pe intreaga arie abdominala; c. pe ambele flancuri cand
pacientul sta pe spate, pe un singur flanc cand pacientul sta pe partea respectiva; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1551. R.I. felul in care distributja matitatii la percutia abdomenului depinde de cantitatea de lichid de
ascita, f.d.u. evaluari cantitative: 1. 0,5-1,5 L (cantitate mica); 2. 3-7 L (cantitate mare); 3. >7 L (ascita
masiva) si urmatoarele zone unde poate fi detectata matitatea a. pe intreaga arie abdominala; b.
suprapubian daca pacientul sta in picioare c. pe flancuri si suprapubian (cu marginea superioara
concava in sus) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1552. R.I. cauzele deplasarii in sus a limitei superioare a matitatii hepatice, f.d.u. categorii: l. patologie
supradiafragmatica; 2.patologie diafragmatica 3. patologie subdiafragmatica; si urmatoarele stari
patologice a. paralizie frenica; B. pleurala (pahipleurita, lichid), ateleçtazie; C. formatiuni hepatice
(tumora abces, chist), ascita masiva; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2,
b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1553. R.l. modificari ale matitäti hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
deplasarea limitei superioare in jos, 3. deplasarea limitei inferioare in jos, si urmatoarele stari
patologice: a. pahipleurita; b. hepatomegalie; c. emfizem care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1554. R.I. modificari ale matitati hepatice, f.d.u. variante 1. deplasarea limitei superioare in sus, 2.
deplasarea limitei superioare in jos 3. deplasarea limitei inferioare in jos, si urmatoarele stari
patologice: a. lichid pleural; b. impingerea ficatului de catre o formatiune subdiafragmatica; c.
pneumotorace; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1555. R.I. modificari ale matitatii hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
deplasarea limitei superioare in 3. deplasarea limitei inferioare in jos si urmatoarele stari patologice: a.
ptoza hepatica b. impingerea ficatului de catre o colectie (abces) subdiafragmatica c. atelectazie care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1556. R.I. modificari ale matitatii hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
disparitja limitei superioare; 3. deplasarea limitei inferioare in Jos, si urmatoarele stari patologice: a.
paralizie frenica; b. pneumoperitoneu; c. formatiune subhepatica care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1557. R.l. modificari ale matitati hepatice, f.d.u. variante 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
disparitia limitei superioare; 3. deplasarea limitei inferioare in jos, si urmatoarele stari patologice: a.
colectie subhepatica; b. formatiune hepatica (tumora,abces, chist); c. insinuarea temporara a colonului
intre ficat si peretele abdominal prin distensia gazoasa a colonului (aerocolie); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1558. R.I. modificari ale matitati hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in Sus, 2.
disparitjia limitei superioare; 3. deplasarea limitei inferioare in jos; si urmatoarele stari patologice: a.
insinuarea permanenta a colonului intre ficat si peretele abdominal (sindromul Chilaiditi) b. ascita
masiva; c. plastron colecistic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1559. R.I. rolul investigatilor paraclinice in evaluarea paci- entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e.. A. investigatile
paraclinice pot avea mare valoare, dar rareori pun diagnosticul; B. nu rareori, numarul de leucocite este
normal in ciuda existente unei perforatii viscerale; C. amilazemia poate fi crescuta in multe alte boli
decat pancreatita; D. radiografia abdominala simpla (pe gol) de obicei nu este necesara la pacientii cu
apendi- cita acuta sau hernii externe strangulate; E. laparoscopia este in special utila pentru
diagnosticarea bolilor etajului abdominal superior;

1560. R.I. rolul investigatilor paraclinice in evaluarea paci entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e A. investigatile
paraclinice pot orienta diagnosticul, de exemplu n pancreatita B. prezenta anemiei poate fi mai utila
decat numarul de leucocite, mai ales in combinatie cu istoricul; C. amilazemia poate fi crescuta irn ulcer
perforat, ocluzie intestinala strangulata, colecistita acuta; D. daca exista orice suspiciune de obstructie
colonica, adminis trarea orala a sulfatului de bariu este obligatorie; E. colonoscopia poate fi folosita
pentru explorarea lumenului intestinal in cautare de tumori, displazii vasculare etc.

1561. R.I. investigatjilor paraclinice in evaluarea paci ntului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e o leucocitoza marcata
poate sa apara si in pancreatita colecistita acuta, boala inflamatoare pelviana, infarct intestinal B.
analiza urinei poate evidentja tarea de hidratare С.cresterea amilazemiei nu exclude necesitatea unei
operatii; D. daca se suspicioneaza obstruc- tie colonica (fära perforatie), in gografia poate pune
diagnosticul E. scintigrafia (HIDA) poate ajuta la diferentierea colecistitei acute de hepatita acuta;

1562. R.I. rolul investigatilor paraclinice in evaluarea pa entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e. leucocitoza
marcata (>20.000/yL) este sugestiva pentru perforatie viscerala; B. analiza urinei poate exclude o boala
renala severa, o infectie urinara ori un diabet dezechilibrat C. determinarea lipazei serice poate avea
acuratete mai mare decat cea a amilazei serice; D. radiografia abdominala simplä (pe gol) trebuie
efectuata cu pacientul atat in ortostatism, cat si in decubit lateral; E. lavajul peritoneal, ca metoda de
diagnostic, se mai practica la ora actuala doar in cazurile de ocluzie intestinala; F. enteroscopia poate fi
folosita pentru explorarea lumenului intestinal in cautare de tumori displazii vasculare etc.;

1563. R.I. rolul investigatiilor paraclinice in evaluarea paci entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e A. leucocitoza
este de obicei ingurul element necesar pentru decide daca operatjia este indicata sau nu; B. nivelurile
serice ale ureei, glucozei si bilirubinei pot fi utile; C. radiografia abdominala simpla oate fi utila in ocluzia
intestinala, ulcerul perforat etc., D. in majoritatea situatiilor, lavajul peritoneal, ca metoda de diag-
nostic, nu poate fi inlocuit de ecografie, TC si laparoscopie; E. videocapsula poate fi folosita pentru
explora rea lumenului intestinal in cautare de tumori, displazii vasculare etc.;

1564. U.f.d.f.d. evaluarea pacien- tului cu DurAbd s.c.fc.e. A. Rareori, este necesara inves tigarea cu
bariu; B. sau cu substanta de contrast hidrosolubila C. a tractului digestiv superior; D. pentru a
evidentia o ocluzie intestinala partiala E. dupa ce aceasta a fost demonstrata prin alte metode de
diagnostic.
1565. R.I. pacientul cu DurAbd, pentru detectarea careia dintre u anomalii ecografia nu este prima
investigatie imagistica recoman- data A. colecist destins, litiaza biliara; B. pancreas marit, C. ovar marit;
D. sarcina tubara; E. ocluzie intestinala

1566. R.I. pacientul cu DurAbd pentru detectarea careia dintreu anomalii laparoscopia nu este o
investigatie utila endoscopica A. chisturi ovariene B. sarcina tubara; C. pancreatita acuta; D. salpingita;
E. apendicita acuta;

1567. R.I. pacientul cu DurAbd pentru detectarea careia dintre u anomalii TC nu este o investigatie utila:
A. un pancreas marit; B. splina rupta ingrosarea peretelui colonic sau apendicular D. ulcer peptic; E.
infiltrarea liniara a mezo- colonului sau mezoapendicelui caracteristica pentru diverticulità sau
apendicita;

1568. U.f.d.f.d. evaluarea paci- entului cu DurAbd s.c.f.c.e Uneori, in ciuda tuturor efor- turilor, la prima
examinare nu se poate pune un diagnostic; B. definitiv, care sa includa localizarea anatomica a leziunii
C. dar de obicei se poate decide totusi daca o interventie chirur- gicala este indicata sau nu; D. iar daca
exista dubi, pacientultrebuie externat E. pana cand se lämureste diag- nosticul si se stabileste conduita
terapeutica Disfagia

1569. R.I. disfagie si la termeni asociati, u.a.s.c.c.e. A. disfagia este senzatia de blocare sau obstructie a
trecer alimentelor prin gura, faringe sau esofag B. afagia este produsa de obicei de un cancer esofagian;
C. leziunile inflamatoare dureroa- se care produc odinofagie pot determina si refuzul de a inghit D. la
pacientii cu dificultatea initierea inghitirii, inghitirea se desfäsoara normal odatà initiatà E. directionarea
gresita a bolulu alimentar este caracteristica pentru disfagia esofagianá;

1570. R.i. disfagie si la termeni asociati, u.a.s.c.ce A. afagia reprezinta obstructia esofagiana completa B.
rareori, odinofagia si disfagia se asociaza; C. fagofobia si/sau refuzul de a inghiti pot så aparå in paralizia
faringiana din cauza fricii de durere D. directionarea gresità a bolului alimentar poate determina regur-
gitare nazala; E. pacientii cu hipersensibilitate esofagiana percep coborarea bolului alimentar prin esofag

1571. R.I. disfagie si la termenii asociati, u.a.s.c.c.e. A mai general, prin disfagie se intelege dificultate la
inghitire: B. afagia reprezinta o urgentä medicala C. dificultatea la initierea inghitirii apare in tulburari
ale fazei voluntare a inghitirii; D. directjionarea gresita a bolului alimentar poate determina aspi- ratie
laringiana si pulmonara in timpul inghitirii; E. hipersensibilitatea esofagiana determina obstructie
esofagi- ana

1572. Afectjuni care pot sa provoace fagofobie si/sau refuzul de a inghiti s.u.c.e A. isterie; B. rabie; C.
botulism; D. paralizie laringiana; E. esofagita de reflux;

1573. Fiind dati urmatorii termeni referitori la tulburari de deglutitje 1. disfagie, 2. afagie; 3. glob
faringian; si u. trasaturi (definitorii): a. senzatia de blocare/ obstructie b. trecerii alimentelor prin gura,
faringe, sau esofag a bolului alimentar c. senzatia de corp strain in gåt, dar fara dificultate la inghitire;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2,
c-1;

1574. Find indicati urmät termeni referitori la tulburari de deglutitie: 1. disfagie 2. odinofagie; 3.
fagofobie Si u. trasaturi (definitorii). a. dificultate la inghitire; b. durere la inghitire; C. teama de
inghitire care Sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1;

1575. Fiind propusi urmatori termeni referitori la tulburari de deglutitie 1. afagie; 2. nod in gat 3.
hipersensibilitatea esofagiana; si u. trasaturi (definitorii) a. perceptia coborarii bolului alimentar prin
esofag, neinsotita de blocarea alimentelor sau de obstructie; b. obstructie esofagiana completa; c.
senzatia de corp strain in gat, dar fara dificultate la inghitire; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1576. R.I. globul faringian, u.a.s.ссе. A. reprezinta senzatia constanta de corp strain in gat; dificultate la
inghitire; tulburari emotionale, cu predi- B. de regula este insotit de C. apare in special la persoane cu
lectie la femei; D. se asociaza cu anomali la tranzitul baritat sau la manometrie E. la unii pacienti poate
coexista cu esofagita de reflux;

1577. Transportul normal al bolu- lui alimentar in cadrul deglutitiei depinde de uce A. dimensiunea
bolului; B. dimensiunea limbii; C. forta contractiei peristaltice D. relaxarea normala a SES; E. relaxarea
normala a SEl;

1578. R.I. clasificarea disfagiei pe baza sediului anatomic, f.d.u categorii 1. orala; 2. esofagiana; si u.
mecanisme/ caracteristici: a. bolul scapa prea repede in faringe b. deficit in formarea si controlul
bolului alimentar, c. strictura d. inel esofagian inferior; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1579. R.I. clasificarea disfagiei pe baza sediului anatomic, f.d.u. categorii: 1. orala; 2. faringiana; 3.
esofagiana; si u. mecanisme/ caracteristici: a. acalazie b. propulsie linguala sau faringiana deficitara; c.
stagnarea in gura si/sau scurgerea din gura a alimentelor care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1580. R.I. clasificarea disfagiei pe baza sediului anatomic, f.d.u categorii: 1. orala 2. faringiana; 3.
esofagiana; si u. mecanisme/ caracteristici a. obstructie la nivelul SES; b. dificultate la initierea reflexului
de inghitire c. cancer esofagian; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1581. F.d.u. evenimente r.l. disfagia de cauza orala a. mecanismele de protectie pentru caile respiratorii
nu au timp sa intervina; b. aspiratjie in laringe si/sau regurgitare in cavitatea nazala; c. bolul scapa prea
repede in faringe care este lantul cauzal corect: A. a b-C B. ac-b; C. b a-C D. b-c-a E. c-a-b

1582. F.d.u. evenimente r.l. disfagia de cauza faringiana: a. propulsie linguala sau faringiana deficitara
si/sau obstructie la nivelul SES; b. regurgitare nazala si aspiratie laringiana in timpul inghitirii; c. staza
alimentelor in faringe; care este lantul cauzal corect: A. a c b; B. b-a-c C. b-c-a D. c- a- b; E. c- b- a;

1583. R.I. clasificarea disfagiei pe baza mecanismuluif.d.u categorii 1. mecanica: 2. motorie si urmatoarele
mecanismel cauze: a. lumen prea ingust. b. slabiciunea contractiilor peristaltice (determinand contractii
neperistaltice); c. bol prea mare; d. relaxare sfincteriana deficitara: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1.d-2; C. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1;

1584. R. fiziopatologia si cauzele disfagiei orale si faringiene (orofaringiene), u.a.s.c ce. A. disfagia este
produsa cel mai adesea prin leziuni musculare; B. leziunile metabolice si infec joase sunt cele mai
frecvente cauze de disfagie; C. disfagia mecanica este provo- cata de ingustarea lumenului D. disfagia
motorie poate fi provocata perturbarea efortului voluntar necesar pentru pregatirea bolului alimentar; E.
disfagia motorie poate fi provocata de boli neuromuscu lare care afecteaza diverse etape sau aspecte ale
procesului de deglutitie

1585. Disfagia orofaringiana motorie poate fi provocata de boli neuromusculare care afecteaza u. etapel
aspecte ale procesului de deglutitie, ce A. relaxarea SE B. pregatirea bolului alimentar: C. initierea
reflexului de inghitire; D. trecerea la momentul potrivit a bolului alimentar prin faringe; E. impiedicarea
patrunderii ali- mentelor in nas sau in laringei

1586. R.U. clasificarea cauzelor disfagiei orofaringiene. f.d.u.criteri 1. in functie de structurile afectate 2.
in functie de natural originea leziunilor. si urmatoarele categorii a. de irigatie (vasculare); b. muscular e C.
nervoasei d. metabolice e. degenerative; care sunt asocierile corecte: A.a-1. b-2, c-2, d-1, e-2; B. a-1. b-
2, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-1, c-1, d 2, e-2;D. a 2, b-1, c-2, d-1, e-2; E. a 2, b-2, c-1, d-1, e-2;

1587. R.L clasificarea cauzelor disfagiei orofaringiene, f.d.u criteri 1. in functie de structurile afectate; 2. in
functie de natural originea leziunilor. si urmatoarele categori a. iatrogene. b. nervoase c. infectioase: d.,
orofaringiene care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a 1, b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1. c-1, d-
2; D. a-2, b-1, c-2, d-1: E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1588. R.I. natural originea leziuni- lor care provoaca disfagia oro- faringiana, f.d.u. evaluari de incidenta 1.
cele mai frecvente; 2. mai rare; urmatoarele tipuri de leziuni a. Fnetabolice b. infectioase; c.
degenerative; d. iatrogene; e, vasculare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2. c-1. d-2, e-1 B. a 2. b-1,c-
1, d-1, e-2; C. a 2, b-1, c-1, d-2, e-1; D. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1: E. a-2,b-2, c-1, d-1, e-1;

1589. R.I. mecanismele disfagiei orofaringiene, f.d.u.categorii 1. disfagie mecanica; 2. disfagie motorie; si
urmatoarele stari patologice: a. afectiunil leziuni ale cortexului cerebral si ale trunchiului cerebral b.
ingustare intrinseca; c, defecte parietale congenitale; d. afectiuni leziuni neuromuscular e care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1,c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b 1, c 1, d-2; E.a-2, b-
2, c-1, d-1

1590, R. mecanismele disfagie orofaringiene, f.d.u.categorii 1. disfagie mecanica orofaringiana; 2. disfagie

motorie orofaringiana si urmatoarele stari patologice a. afectiuni leziuni musculare b. compresie
extrinseca c. afectiunil leziuni ale nervilor cranieni (V. Vli. IX. X. Xll): d. defecte parietale post- chirurgicale;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1. d-2; D. a 2, b-1. c-2, d-
1: E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1591. R mecanismele disfagiei motori orofaringiene, f.d.u categorii de afectiunil leziuni: 1. ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral 2. ale nervilor cranieni 3. neuromusculare: si urmatoarele niveluri la
care este situata patologia a. leziuni suprabulbare; e b. leziuni in nuclei din trunchiul cerebral sau pe
traiectoria pana a musch C. perturbarea neurotransmiterii la piacile terminale motorii. care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3,c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1592. Nervii cranieni implicati in producerea disfagiei motorii oro- faringiene sunt urmatorii, cae.
A. NC3 B. NC7 ei C. NC9t D. NC10; E. NC12
1593. R.l.mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.u categori: 1. defect parietal congenital 2.
ingustare intrinseca inflamatoare: 3. ingustare intrinseca tumorala; si urmatoarele stari patologice: a.
leziuni buloase cutaneomucoase: b. tumori benigne; c. cheiloschizis (buza de iepure) care sunt as A. a-
1. b-2, c-3; B. a-2, b-1, C-3 E. a-3, b 2, c-1

1594. R.l.mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene, f.d.u categori: 1. defect parietal congenital; 2.
ingustare intrinseca inflamatoarei 3. ingustare intrinseca tumorala; si urmatoarele stari patologice: a.
tumori maligne; b. palatoschizis (gura de lup); c. leziune chimica, termica; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b 1. c-2; E. a-3,b-2, c-1;

1595. R.I. mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.ucategori: 1. defect parietal congenital: 2.
ingustare intrinseca printr-o membrana; 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a.
sindrom Plummer-Vinson; b. laringoschizis; c. abces/ formatiune tumorala retrofaringgiana care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 C., a 2, b-1, c-3 D. a 2, b-3, c-1; E., a 3. b-2, c-1

1596. R mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.u categori 1. ingustare intrinseca inflamatoare
2. ingustare intrinseca prin stricturi 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a. infectie
virala (VHS, varicela- zoster, VCM b. micrognatie congenitala; c. diverticul Zenker. care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b 1, c-3 C. a-2, b-3, c-1

1597. R mecanismele disfagie mecanice orofaringiene. f.d.u categori 1. ingustare intrinseca inflamatoare:
2. ingustare intrinseca prin stricturi 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a. ingestie de
substante caustice; b. infectie bacteriana (abces periamigdalian); c. afectiuni tiroidiene (gusa); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 1, b-3,c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a 2, b 3, c-1; E. a-3, b-1. c-2;

1598. R mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.u categori 1. ingustare intrinseca inflamatoare;
2. ingustare intrinseca prin stricturi; 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a. osteofite
vertebrale: b. sechele post-iradiere; c. infectie fungica (Candida); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 C. a-2. b 3, c-1: D. a-3, b-1, C-2 E. a 3, b 2, c-1

1599, R mecanismele disfagiei motorii orofaringiene f.d.u categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei, 2. afectiunil leziuni ale
contexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale; 3. afectiuni leziuni ale nervilor
Cranien neuropatie si urmatoarele stari patologice: a. demente, inciusiv boala Alzheimer, b. neurosifilis: c.
diabet care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3 C. a 2. b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-
2, c-1

1600. R.. mecanismele disfagiei motorii orofaringiene. f.d.u. categori cerebral si ale trunchiulu cerebral cu
deteriorarea constientei sau cognitiei. 2. afectiunil leziunl aie contexului cerebral si ale trunchiului
cerebral cu functii cognitive normale 3. afectiunil leziuni neuromusculare: si urmatoarele stari patologice
a. boala cerebrovasculara; b. allerarea starii de constienta; c. miastenie grava; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3. B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D.a-2, lb-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1601. R.I. mecanismele disfagiei motor orofaringiene, f.d.u categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei; 2. afectiunil leziuni ale
cortexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive (relativ) normale (pot exista anumite
disfunctii 3. afectiunil leziuni neuromusculare; si urmatoarele stari patologice: a. boala Parkinson si alte
leziuni extrapiramidale; b. encefalopatie metabolica; c. sindrom Eaton-Lambert; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2 C. a2 b1 c3 D. a 3, b-1, c 2, E. a-3, b-2, c-1;

1602. R.I. mecanismele disfagiei motor orofaringiene. f.d.u categori 1. afectiunifieziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei. 2. afectiuni leziuni ale
cortexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 3. afectiunil leziuni
neuromusculare; si urmatoarele stari patologice a. toxina botulinica b. scleroza multipla (paralizie bulbara
si pseudobulbara). C. encefalita care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-1, c-3 E. a-3, b-2, c-1

1603. R mecanismele disfagiei motori orofaringiene f.d.u categori 1. afectiuni ieziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei. 2. afectiunil leziuni ale
contexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 3. afectiunil leziuni
neurormuscularei si urmatoarele stari patologice: a. aminoglicozide si alte medicamente b. meningita; c.
scleroza laterala amiotrofica (boala de neuron motor) care sunt asocierile corecte: C. a 2, b-3, c-1 D. a
3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1604. R.. mecanismele disfagiei motorii orofaringiene,f.du categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei; 2. afectiunii leziuni ale
cortexuiui cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale; 3. afectiuni leziuni musculare;
si urmatoarele stari patologice: a. poliomielita si sindrom post- poliomielitic; b. polimiozital
dermatomiozita; c. accidente cerebrovasculare multiple (mai ales in acunarismul cerebral); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1,b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b 3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

1605. R.I.mecanismele disfagiei motor orofaringiene. f.d.u categorii: 1. afectiunil leziuni ale contexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu sau fara deteriorarea constientei sau cognitie 2. afectiunil leziuni ale
nervilor Cranieni 3. afectiunil leziuni musculare miozita ei si urmatoarele stari patologice: a. sarcoidoza; b.
meningita bazilara (inflamatoare cronica, neoplazica); c. traumatism cerebral; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b 2, c-1

1606. R.l. mecanismele disfagie motorii orofaringiene f.d.u categori: 1. afectiunil leziuni ale nervidor
Cranien 2. afectiunil leziuni musculare miopatie metabolica: 3. afectiunil leziuni musculare miopatii
primare; si urmatoarele stari patologice: a. lezarea trunchiului unui nerv Cranian b. distrofie miotonica; c.
miopatie mitocond riala d. sindrom Guillain-Barré care sunt asocierile corecte: A.a-1, b 1, c 2, d-3; B. a-
1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-1, b-3, c 2, d-1 E. a 2, b-3, c-1, d-1.

1607. R.I. mecanismele disfagiei motori orofaringiene f.d.u. categori 1. afectiunif leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 2. afectiunil leziuni ale nervilor cranieni
neuropa tie 3. afectiunil leziuni musculare: si urmatoarele stari patologice: a. paralizie cerebrala; b.
miopatie tiroidiana; c. disautonomie familiala: d. rabie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d 3.
B. a-1, b 2, c-1, d-3 C. a-1, b-3, c 2, d-1; D. a 2, b-3, c-1, d-1

1608. R. mecanismele disfagie f.d.u. orofaringiene, motori categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 2. afectiunil leziuni ale nervilor cranieni
neuropatie 3. afectiunil leziuni musculare; si urmatoarele stari patoiogice a. sarcoidoza; b. miopatie
oculotaringiana; C. tetanos care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c 2, D. a-2, b-3, c-1 E. a-
3, b-2, c-1
1609. R.I. cele mai frecvente Cauze disfagiei orofaringiene f.d.u.categorii: 1. iatrogene; 2. neurologice: 3.
organice si urmatoarele cauze: a. afectarea structurilor orofaringiene b. afectarea structurilor nervoase
prin leziuni vasculare sau degenerative c. interventiile chirurgicale sl iradierea, adesea pentru cancer
localizat la cap sau gat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 ei D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3,b-2, c-1

1610. R.I. cele mai frecvente Cauze disfagiei orofaringiene. f.d.u.categorii: 1. neurologice. 2. organice
urmatoarele stari patologice: a. spasm/ fibroza Cricofaringianai b. sclerozai laterala amiotrofica; c.
accidente vasculare cerebrale: d. boala Parkinson, e, boli neoplazice; f, diverticul Zenker, care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2. f-2; C. a-1. b-2, c-1, d-2, e-1, f2; D.
a 2, b-1,c-1, d-1, e-2, f-2; E. a 2. b 1. c-2, d-2, e-1. f1;

1611. U f.d.f.d. Cauzele neuro logice ale disfagiei orofaringiene s.cf.ce A. Lateralizarea disfagiei, B.
faringiene inseamna fie leziune faringiana functionala C. fie patologie neurologica care afecteaza selectiv.
D. nucleii din trunchiul cerebral. E. sau nervii cranieni ipsilaterali.

1612. F.d.u evenimente r. mecanismul diverticulului Zenker: a. in timp, se dezvolta un diverticul de

pulsiune. b. stenoza cricofaringiana; c. creste presiunea in faringele inferior in timpul inghitirii, d.
deschidere limitata a SES: care este lantul cauzai corect: C. b-d-c-a

1613. C.d.u manifestari NU este caracteristica pentru diverticulul Zenker A. disfagie; B. regurgitarea
resturilor alimen. tare C. aspiratie D. halitoza E. pirozis

1614. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, u.a.s.c.cae. A. cauzele
neurologice asociaza cu aspiratie malnutritie; B. una dintre Cauze est diverticulul Zenker. C. la tranzitul
baritat, mul cricofaringian contractat apar ca o proeminenta in dreptu portiunii inferioare a cartilajulu
roid D. spasmul cricofaringian poate t un fenomen normal: E. daca fibroza Survine muschiu cricofaringian
acesta poate constitu o proeminenti persistenta pe peretele faringian anterior;

1615. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, u.a.S.c.cse. A. nuclei bulba
nerveaza direc orofaringele; B. diverticul Zenker este un diver ticul de pulsiune situat imedia sub
muschiului crico-faringian; C. spasmul cricofaringian poate semnala distensibilitate excesiva a
cricofaringianului, D. tranzitul baritat evidentiaza un spasm cricofaringian trecator la s5% din indivizii fara
disfagie: E. manifestarile disfagiei orofarin- giene sunt aceleasi indiferent de sediu

1616. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, U.a.S.c.cae. A. cortexul cerebral
are un rol important in functia de inghitire si B. diverticul Zenker apare intr-o (numita dehiscenta Killian)
C. distensibilitatea redusa a cricofaringianului previne formarea unui diverticul Zenker, D. chiar daca
tranzitul baritat evidentiaza un spasm CriCO- faringian trebuie excluse alte etiologii ale disfagiei: E.
disfagia determinata de un accident cerebrovascular se amelioreaza de obicei in timp, desi adesea nu
complet

1617. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, U.a.S-C.Cea A. reprezentarea
corticala asime- trica a disfagia aparuta ca urmare a accidentelor cerebrovasculare corticale uni laterale;
B. in spasmu cricofaringian, la inghitire muschii suprahioidieni se contracta normal, dar muschiul
cricofaringian nu se relaxeaza; C. unii dintre pacientii cu spasm cricofaringian spun ca li se opreste
mancarea in gat. D. spasmul cricofaringian poate fi prevenit prin efectuarea unei manevre Valsalva: E.
pacient polimiozita pot raspunde la tratamentul bolii,

1618. R.I. disfagia orofaringiana si la cele mai frecvente cauze ale acesteia, u.a.s.c.c.e. A. diverticul Zenker
apare la varstnici; B. in spasmu cricofaringian tranzitul baritat, muschiul crico- faringian contractat apare
ca o peretele proeminen pe posterior al faringelui C. majoritatea persoanelor CU spasm cricofaringian
trecator acuza disfagie severa: D. spasmul cricofaringian poate fi provocat de boli neuro-musculare; E. la
pacientii cu miastenie grava si polimiozita moartea este adesea provocata de complicatii pulmonare:

1619, R. manifestarile disfagiel orofaringiene, f.d.u. cauze 1. leziuni ale nervilor cranieni 2. diverse boli
neuromusculares care produc paralizie faringiana; 3. paralizia muschilor suprahioidien si urmatoarele
manifestari: a. SES nu se deschide la inghitire, producand disfagie Severa: b. disfagie, disfonie, dizartrie: c.
disfagie, regurgitare nazala si aspiratie in timpul inghitirii; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3 B. a-
1, b-3,c-2; D. a-2, b-3, c-1 E. a 3, b-1, c 2
1620. R manifestarile disfagie orofaringiene, f.d.u. cauze: 1. leziune unilaterala a motoneuronilor; 2.
paralizia muschilor oral 3. patologie care afecteaza muschii laringieni sau corzile vocale; si urmatoarele
manifestari a. paralizie faringiana unilaterala: b. dificultate la initierea inghitirii si scurgerea alimentelor
din gura; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c 2 C. a 2,b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-1, c-2;

1621. R.l. disfagia orofaringiana si la investigarea acesteia, u.a.s.c.cae. A. tranzitul baritat poate fi folosit
pentru investigarea tractul digestiv superior. B. a Inghitirii nu dureaza mai mult de o secunda; C. fiecare
latura a faringelui este inervata de nervi contralaterali; D. videoradioscopia se poate efectua numai la
pacientii con- stienti si cooperanti; examinarea videoradio- scopica se observa atent undele de contractie
faringiene; manometria poate evidential amplitudine redus faringiene esofagiene supe- rioare

1622. R.I. disfagia orofaringiana si la investigarea acesteia, u.as.c ces A. paralizia muschilor suprahioi.
dieni produce disfagie usoara. B. pentru detectarea si analizarea anomaliilor functie orale faringiene este
necesara video- radioscopie cu secventializare rapida C. investigarea videoradioscopica a deglutitiei
folosind bariu de diverse consistente poate evi- dentia dificultali in faza orala a deglutitiei D. la
examinarea videoradio- scopica se observa atent deschiderea SES la inghitire. E. manometria poate
evidentia presiune SES redusa, care nu scade suplimentar la inghitite;

1623. in disfagia orotaringlana, la examinarea videoradioscopica a faringelui se pot detecta u anomalii, c e

A. staza bariului in valecule si in sinusurile piriforme B. regurgitarea bariului in nas; C. aspiratia bariului in
arborele traheobronsic; D. deschiderea deficitara a SES: E. miscarea anormala a mandi bulei si a laringelui
in timpul inghitiri

1624. R.I. disfagia esofagiana u.a.S.c Ce. A. la aduit, lurmenul esofagian se poate destinde pana la 4 cm in
diametru. B. disfagian este ntotdeauna prezenta cand esofagut nu se poate destinde mai mult de 1,3 Cnn
C. leziunile musculaturi Strate esofagiene afecteaza portiunea abdominala a esofaguiui D. lipsa de
relaxare a SEI poate duce in timp la disparitia peristaltismului: E. disfagia determinata de dispa- ritia
inervatiei inhibitoare este asociata cu BRGE

1625. R. disfagia esofagiana.u.a.S.c. C. e. A. cand esofagul nu se poate dilata mai mult de 2,5 cm in
diametru poate sa apara disfagie pentru alimentele solide normale B. leziunile circumferentiale au o
probabilitate mai mica de a produce disfagie decat leziunile care afecteaza doar o portiune din
circumferinta peretelui esofa gian; C. leziunile musculatur striate esofagiene afecteaza si muschii
orofaringien D. disfagia determinata de slabi- ciunea muschilor esofagieni este adesea asociata cu
simptome de BRGE E. disfagia determinata de dispa- ritia inervatiei inhibitoare poate fi asociata cu durere
in piept.

1626. R. cauzele disfagiei esofa- giene. u.a.S.c Cae. A. carcinomul este una dintre cele mai frecvente cauze
ale disfagiei esofagiene; B. slabiciunea contractiei muscu lare poate fi provocata de slabiciunea musculara
(ca in scleroza sistemica C. spasmul esofagian difuz este produs de perturbarea inervatiei inhibitoare
numai pentru SEI; D. disfagian motorie esofagiana poate fi provocata de anomalii de peristaitism E.
manifestarile cinice ale afec- tiunilor esofaguiui cervical sunt de obicei eclipsate de cele ale disfagiei
orofaringiene;

1627. R. cauzele disfagiei esofa- giene, u.a.S.C.Cee. A. stricturile benigne (peptice, caustice) sunt cauze
rare ale disfagiei esofagiene; B. slabiciunea contractiei mUSCU- lare poate fi provocata de perturbarea
efectului colinergic; C. acalauzia este produsa de perturbarea inervatiei inhibitoare atat pentru corpul
esofagian, cat si pentru SEI: D. disfagian motorie esofagiana poate fi provocata de inhibarea deglutitiei
determinata de boli ale musculaturii striate sau netede esofagiene; E. bolile segmentului esofagian cu
musculatura neteda afecteaza portiunea toracica a esofagului si SE F. miopatia viscerelor cavitare este o
miopatie congenitala care urinara

1628. R. Cauzele disfagiei esofagiene, u.a.s.c.g.e A. inelul esofagian inferior este una dintre cele mai
frecvente cauze ale disfagiei esofagiene; B. perturbarea nervatie toare poate produce contractii
neperistaltice si incontinenta SEI; C. acalazia poate fi primara sau secundara D. afectiunile esofagului
cervical asociaza cu tulburari se motorii orofaringiene; E. in afectiunile esofagului toracic disfagia apare
cand contractiile peristattice sunt slabe sau absente sau cand contractiile sunt neperistaltice; F. miopatia
viscerelor Cavitare aboleste functia motorie a orga- nelor afectate, determinand con- tractia acestora;

1629.C.d.u. afectiuni care nu produce acalazie secundara: A. boala Chagas B. scleroza sistemica; C.
carcinom D. limfom E. sindrom de pseudo-obstructie intestinala neuropatica;

1630. R.I. clasificarea in functie de mecanism a cauzelor disfagie esofagiene, fd.u. categorii 1. disfagie
mecanica; 2. disfagie motorie; urmatoarele stari patologice: a. defecte parietale; b. compresie extrinseca;
c. boli ale musculaturii netede sau ale nervilor excitatori: d. afectiuni ale inervatiei nhibitoare e. ingustare
intrinseca: care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1, c-1. d-2, e-2 B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2 C. a-1, b-1, c-2, d-
2, e-1 D. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2 E. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1;

1631. R. Cauzele disfag mecanice esofagiene f.d.u categori 1. defect parietal; 2. ingustare intrinseca prin
membrane si inele: 3. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; si urmatoarele stari patologice: b.
sechela postoperatorie; c. esofagita eozinofilica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1632. R Cauzele disfag esofagiene f.d.t mecanice categori 1. defect parietal; 2. ingustare intrinseca prin
membrane si inele: 3. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; urmatoarele stari patologice: a. fistula
traheo-esofagiana; b. sechela post-iradiere; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a 2. b-1. c-3; C.
a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1633. R.I. Cauzele disfag mecanice esofagiene. f.d categorii: 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; 3. compresie extrinseca prin structuri
cardiovasculare: si urmatoarele stari patologice: a. infectie fungica (Candida); b. sechela dupa leziuni
caustice; c. artera subclavie dreapta aberanta: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3. D. a-2, b-3, c-1

1634. R Cauzele disfag mecanice esofagiene. f.d.u categorii 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare: 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; 3. compresie extrinseca prin structuri
cardiovasculare; si urmatoarele stari patologice: a. dextropozitia arcului aortic; b. efect advers
medicamentos; c, boli buloase cutaneomucoase; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 1, b-
3. c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a 3, b-2, c-1

1635. R.I. cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. categorii: 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne postinflamatoare 3. compresie extrinseca
prin structuri cardiovasculare; si urmatoarele stari patologice: a. dilatarea AS b. boala Crohn; c.
agresiuni caustice, chimic termice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1636. R.I. cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. categorii 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne postinflamatoare 3. compresie extrinseca
prin structuri cardiovasculare si urmatoarele stari patologice: a. anevrism aortic (disfagie lusoria) b.
esofagita eozinofilica; c. sechela dupa candidoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1637. R.l. cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u categorii: 1. ingustare intrinseca prin membrane
si inele 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne postinflamatoare; 3. compresie extrinseca; si
urmatoarele stari patologice: a. formatiune tumorala mediastinala posterioara; b. afectiuni
cutaneomucoase; c. anomalii congenitale sau leziuni inflamatoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1638. R.I cauzele disfagiei mecanice esofagiene f.d.u.categor 1. ingustare intrirfseca prin membrane si
inele; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari
patologice: a. hematom fibroza dupa vagotomie: b. sechela dupa leziune schemica c. inel de mucoasa
esofagian inferior (inel Schatzki: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3. c-2; C. a-2, b-1, c-
3;D. a-2, b 3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

1639. R.I. Cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. cauze de ingustare intrinseca: 1. esofagita
inflamatoare; 2. membrane si inele; 3. stricturi benigne; si urmatoarele stari patologice: a. afectiuni
mucoase b. anomalie congenitala; C. viroza (VHS, varicela-zoster VCM); care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1640. R. Cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. cauze de ingustare intrinseca: 1. esofagita
inflamatoare; 2. strictura benigna; 3. neoplazie si urmatoarele stari patologice: a. tumori benigne sau
maligne; b. infectie bacteriana; c. sechela, dupa leziuni peptice; care sunt asocierile corecte: B. a-2, b-1, c-
3 C. a 22, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1641. R.l. cauzele disfagiei motorii esofagiene, f.d.u. categorii: 1. boli ale musculaturii netede sau ale
nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI; 2. tulburari iatrogene ale
musculaturii netede sau ale nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SE 3. boli ale
musculaturii netede sau ale nervilor excitatori contractie musculara amplificata; si urmatoarele stari
patologice a. SEI hiperton, contractii excesive ale SEU b. neuromiopatie metabolica; c. medicamente
anticolinergice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 D. a-3, b-1. c-2.

1642. R.I. cauzele disfagiei motorii esofagiene, fd.u. categori: ale musculaturii netede sau ale nervilor
excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI: 2. tulburari iatrogene ale musculaturii
netede sau ale nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI; 3. afectiuni ale i
inhibitoare si urmatoarele stari patologice: a. scieroza sistemica (si boli autoimune inrudite); b.
neuromiopatie amiloidozzica c. spasm esofagian difuz; d. medicamente relaxante ale musculaturii netede
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2 B. a-1, b-2, c 3. d-1 C. a-1. b-3, c-1, d-2 D. a-1, b-3, c-2, d-
1 E. a-3. b-1, c-1, d-2;

1643. R.l. cauzele disfagiei motorii esofagiene,f.d.u. categorii 1. boli ale musculaturii netede sau ale
nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI, 2. boli ale musculaturii netede sau
ale nervilor excitatori 3. afectiuni ale inervatiei si inhibitoare stari patologice urmatoarele a. peristaltism
hipertensiv. b. neuromiopatie etanolica; c. miopatia viscerelor cavitare; d. acalazie care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-1, d-2; B. a-2, b-1, c-1, d-3 C. a-3, b-1. c-1, d-2; D. a b-1, c 2, d 1 E. a-3, b-2, c-1 d-1;

1644. R.I. cauzele distagiei motorii f.d.u. categori 1. boli ale musculaturii netede sau ale nervilor excitatori
contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI, 2. boli ale musculaturii netede sau ale nervilor
excitatori contractie musculara excesiva: 3. afectiuni ale inervatiei nhibitoare si urmatoarele stari
patologice: a. neuromiopatie diabetica; b. inel esofagian inferior contractil (muscular) c. distrofie
miotonica; d. esofag spargator de nuci. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-2, c-1, d-
3 C. a-1. b-2, c-3, d-1; D. a-1, b-3, c-1, d-2 E. a-3, b-1, c-1,d-2,

1645. R rolul istoricului la un pacient cu disfagie, u.a.s.c.cae. A, sediu disfagiei descris de pacient ajuta la
deterninarea localizarii obstructiei esofagiene B. leziunea esofagiana este nivelul sau deasupra localizarii
percepute a disfagiei C. germen oportunisti care pot provoca esofagita la pacienwi cu imunodeficienta
sunt streptococii pneumococii, D. sarcomu Kaposi este una dintre neoplaziile pot care provoca disfagie in
mod caracteristic la pacientii cu SIDA; E. sughitul poate sa apara (rareori) in asociere cu leziuni esofagiene
proximale;

1646. Uf.d.f.d. rolul istoricului la un pacient cu disfagie s.cf.cue, A. Indic diagnostice mportante pot fi
furnizate; B. de manifestarile asociate; C. de cantitatea de alimente; D., care provoaca disfagia si de; E.
evolutia in timp a disfagiei.

1647. R.I. rolul istoricului la un pacient cu disfagie, u.a.s.c.ce A. istoricul are de obicei utilitate redusa B. la
pacientii cu imunodeficienta, trebuie avuta in vedere afectarea esofagului nfecti prin oportuniste Sau
tulburari funcionale; C. printre neoplaziile care pot provoca disfagie in mod carac teristic la pacientii cu
SIDA se afla neurinoamele: D. scaderea in greutate severa, disproportionata fata de gradul disfagiei, este
un contra- argument pentru diagnosticul de carcinom; E. in scleroza sistemica, lichidele provoaca distagie
mai ales cand pacientul este in pozitie ridicata;

1648. Elemente anamnestice su- gestive pentru cauza stricturii esofagienes.u.cue. A. intuba je
nazogastrica prelungita; B. ingestie de substante de con- trast radiologice C. ingestia unei cantitati
excesive de apa la administrarea medica- mentelor, D. radioterapie anterioara; E. boli cutaneomucoase
asociate;
1649. R.I. felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei fd.u manifestari asociate 1.
regurgitarea nazala la inghitire; 2. simptome laringiene; 3. durere in piept, si urmatoarele stari patologice
a. spasm esofagian difuz; b. diverse afectiuni neuromusculare; c. paralizie faringiana: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, C-2 C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1650. R.I. felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei fd.u.manifestari asociate: 1.
aspiratia traheobronsica la inghitire 2. disfonie precedand disfagia; 3. durere in piept. si urmatoarele stari
patologice: a. fistula traheo-esofagiana; b. tulburari motorii esofagiene cu hipertonie; c. afectiune
iaringiana: care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a 2.b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a
3, b-2, c-1

1651. R felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiel f.d.u. manifestari asociate 1.
aspiratie traheobronssica nelegata de inghitire; 2. raguseala aparuta dupa disfagie 3. durere in piept: si
urmatoarele stari patologice: a. bol alimentar (prea) mare blocand esofagul; b. afectarea nervului
laringian recurent prin extinderea unui carcinoma esofagian; C. acalazie care sunt asocierile corecte: A. a-
1. b-2, c-3 C. a-2. b-1, c-3, D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1652. R.l felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei, f.d.u manifesta asociate 1.
aspiratie traheobronsica nelegata de inghitire: 2. raguseala; 3. pirozis si reflux precedand cu mult timp
instalarea disfagiei; si urmatoarele stari patologice: a. diverticul Zenker; b. taringita produsa de refluxul
gastroesofagian: c. strictura peptica: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1

1653. R.l. felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei. f.d.u. manifestari asociate: 1.
aspiratie traheobronsica nelegata de inghitire; 2. sughitt 3. odinofagie: si urmatoarele stari patologice: a.
reflux gastroesofagian; b. leziune esofagiana distala; c. esofagita infectioasa (candidozica, herpetica) sau
medicamentoasa: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3,c-2 C. a-2, b-1. c-3 E. a-3, b-2, c-
1:

1654. R felul in care istoricu! D a diagnosticul etiologic E al disfagiei, f.d.u. manifestari asociate 1.
raguseala 2. scaderea in greutate severa, disproportionata fata de gradul disfagie 3. raluri suieratoare
unilaterale; si stari patologice: a. carcinom; b. formatiune tumorala mediastinala afectand esofagul si o
bronhie mare; c. afectiuni neuromusculare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, a-3 B.a-2, b-1, c-
3 C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1.

1655. R utilitatea tipului de alimente care provoaca disfagie in punerea diagnosticului f.d.u Variante 1.
numai solide: 2. si lichide, nu doar solide; 3. in egala masura solide si lichide chiar de la inceput si
urmatoarele diagnostice: a. disfagie mecanica cu lumen care nu este ingustat sever, b obstructie
avansata; c. disfagie motorie determinata de acalazie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-
1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2.b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1656. R.I. utilitatea tipului de alimente Care provoaca disfagie in punerea diagnosticulu f.d.u. Variante 1.
numai solide: 2. solide independent de pozitia pacientului, iar lichidele doar in decubit dorsal; 3. in egala
masura solide si lichide chiar de la inceput si urmatoarele diagnostice: ingustarea usoara-moderata a
lumenului de SED: c. scleroza sistemica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1...b-3, c-2; C. a-
2, b-1. E. a-3, b-2, c-1i ari
1657. R. utilitatea duratei si a evolutiei disfagiei in punerea diagnosticului, fd.u. variante: 1- lent
progresiva, devenind treptat mai persistenta 2. trecatoare 3. episodica pentru solide, datand de cativa
ani. si urmatoarele diagnostice: a. afectiune esofagiana benigna; b. strictura peptica, de exemplu la
pacientii cu scleroza sistemica: C. proces infiamator. care sunt asocierile corecte: A. a-1.b-3. c-2 B. a 2, b-
1, c-3; C. a 2, b-3. c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

1658. R.I.utilitatea duratei si a n evolutiei disfagiei in punerea diagnosticului, f.d.u.variante: 1. lent

progresiva, devenind treptat mai persistenta; 2. progresiva, datand de cateva saptamani sau luni; 3.
episodica pentru solide, datand de cativa ani si urmatoarele diagnostice: a. strictura peptica, sechela a
esofagitei de reflux, b. inel esofagian inferior. c. carcinom esofagian; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-3, co-2; B. a 2, b-1, C-3;D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1; e

1659. R.I. rolul examenului fizic in evaluarea unui pacient cu disfagie, f.d.u. tipuri de disfagie: 1. disfagia
orala si faringiana: 2. disfagia esofagiana si urmatoarele caracteristici: a. examenul fizic este important; b.
afectiunile cele mai relevante sunt limitate la esofag; C. examinarea nodulilor limfatici si a ficatului poate
evidentia eventuale metastaze d. este de obicei una dintre manifestarile unei afectiuni mai extinse; e.
examenul fizic este mai putin uti care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 2, d-1. e-2; B. a 1, b-2, c-2, d-
2, e-1; C. a-2, b-1, c 2, d-1, e-2 D. a 2, b-1. c-2, d-2, e-1; E. a 2, b-2, c-1, d-2, e-1;

1660. R.I. rolul examenului fizic in evaluarea unui pacient cu disfagie orala sau faringiana, u.a.s.c.c.e.: A.
trebuie cautate semne .de paralizie faciala B. trebuie cautate semne de boala neuromusculara
generalizatai C. inspectia gatului poate evi- dentia marirea tiroidei sau anomalii ale coloanei vertebrale;
D. nspectia gurii si a faringelui poate demonstra leziuni care impiedica trecerea alimentelor: E. pot fi
prezente complicat pulmonare cum ar fi pneumonia de aspiratie acuta sau cronica;

1661. Boli sau categorii de boli care pot afecta esofagul si pe care examinarea pielii si a membrelor le
poate sugera s.u.cae. A. scleroza sistemica; B. boli autoimune de tesut conjunctiv C. tulburari motorii
esofagiene cu hipertonie; D. pemfigoid E. epidermoliza buloasa;

1662. Semne de paralizie bulbara sau pseudobulbara s.u.g.e.: A. dizartrie B. disfonie; C. ptoza D.
hipertrofia limbii; reflexului E. diminuarea mase- terian (mandibular): investigarea

1663. U.f.d.f.d. disfagiei s.c.f.cae.: A. Investigarea disfagiei este importanta deoarece; B. este principalul
simptom al unor afectiuni neoplazice: C. si chiar daca nu are o cauza neoplazica; D. este de obicei
manifestarea E. unei boli pentru care nu exista tratament.

1664. R., evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.C ea. majoritatea cazurilor disfagia este provocata de
o afectiune benigna; B. daca datele de istoric suge- reaza disfagie esofagiana meca- nica, cea mai utila
investigatie este radiografia baritata; C. EDS permite prelevarea de biopsii de mucoasa: D. daca exista o
suspiciune de tulburare motorie esofagiana, se efectueaza manometrie fagiana E. radiografia baritata
poate furni za informalii suplimentare utile in cazul hemiei paraesofagiene;

1665. R.I. evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.cae. A. datele de istoric trebuie sa dirijeze demersul
diagnostic, storicu B. daca esofagiana motorie, disfagie principala investigatie este EDS C. EDS permite
interventii tera- peutice de dilatare a esofagului; D. radiografia baritata nu poate furniza nformatii
suplimentare utile in cazurile cu leziuni subtile sau complexe E. in unele cazuri, poate fi utila TC
1666. R.. evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.c.ea: A. daca datele de istoric sugerea- za disfagie
orala sau faringiana, procedura de e este EDS B. EDS permite vizualizarea mai buna a leziunilor mucoasei
decat radiografia baritata. C. evaluarea disfagiei inexplicabi le trebuie sa includa prelevarea biopsiilor din
mucoasa eso- endoscopic leziuni evidente: D. radiografia baritata poate furni- za informatii supiimentare
utile in cazul stricturilor esofagiene; E. in unele cazuri, poate fi utila a ecografia endoscopica

1667.R.I. evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.cas. A. demersul diagnostic difera dupa cum
suspecteaza Se disfagie oralal faringiana sau esofagiana pe baza istoricului: B. daca datele de istoric
sugereaza disfagie orala sau faringiana, in anumite circum stanse poate fi importan nt evaluarea ORL si
neurologica; C. EDS este cea mai util r, investigatie doar daca disfagia este mecanica D. daca disfagia nu
este explicati adecvat prin endoscopiei st efectueaza manometrie eso e fagiana; E. radiografia baritata
poat e furniza informatii suplimentar utile in diverticulelo esofagiene e

1668.U.f.d.f.d evaluarea o- pacient cu disfagie s.cf.cae. A. intrucat esofagita eozinofilica; B. este o cauza
tot mai rara de disfagie la adulti se recomanda c. ca evaluarea disfagiei inexpli D. prelevarea de rutina a
biopsiilor din mucoasa esofagiana: se observa E. chiar daca nu endoscopic leziuni evidente.

1669. U f.d.f.d evaluarea unui pacient cu disfagie s.cfcae. A. Daca istoricul sugereaza dis- fagie esofagiana
motorie; B. principala investigatie este manometria esofagiana: C. deoarece afectiunile neoplazice
inflamatoare; D. pot induce modificari de tip: E. acalazie sau spasm esofagian.

1670. F.d. greata, varsaturi si simptomele de care acestea trebuie diferentiate (toate, simp- tome reflect
and inversarea direc- tranzitului oro-eso-gastric) 1. 3. regurgitare 4. ruminatie: si urmatoarele trasaturi
definitorii: a. regurgitarea repetata a continutului stomacului, care poate fi remestecat si reinghijit,
fenomen in care intervine si un control voluntar, absent in cazul varsaturilor; b. trecerea fara efort a
continutului gastric in gura; c. senzatie subiectiva reflectand nevoia de a vomita d. expulzarea orala a
continutului gastrointestinal ca urmare a contractiilor musculaturii tubului digestiv si a peretelui
toracoabdominal care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a 2,b-1, c-4, d-3; C. a 2. b-3. c-1, d-
4; D. a-2, b-4, c-1, d-3; E. a-4, b-3, c-1, d-2;

1671. C.d.u probabilitatea are cea mai mica de a provoca greata si varsaturi: e A. afectiuni digestive e B.
afectiuni extradigestive; or C. medicamente D. toxine circulante, ui E. agenti prokinetici

1672. R.I. cauze de greata si varsaturi, f.d.u. categorii 1. intraperitoneale; 2. extraperitoneale; si

urmatoarele stari patologice a. varsaturi postoperatorii; b. afectiuni obstructive ale tubului digestiv c.
afectiuni intracerebrale; d. afectiuni endocrine/ metabolice; e. perturbarea functiei senzoriomotorii
digestive; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-42; C. a-1, b-2, c-
2, d-2, e-1; D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;

1673. R.I. cauze de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. intraperitoneale; 2. extraperitoneale si

urmatoarele stari patologice: a. afectarea labirintului; b. toxine c. infectii intestinale (virale,
bacteriene); d. colica biliara; e. boli cardiace; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; B. a-
1, b-2, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;

1674. R.I. cauze de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. intraperitoneale; 2. extraperitoneale; si

urmatoarele stari patologice: a. afectarea urechii interne; b. iradiere abdominala; c. boli psihiatrice; d.
medicamente; e. inflamatii ale organelor digestive care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;

1675. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectiuni obstructive 2.
afectiuni inflamatoare; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii; si urmatoarele stari patologice: a.
obstructie pilorica b. varsaturi functionale C. pseudoobstructie intestinala; d. pancreatita; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-3, d-2; C. a-2, b-3, c-1, d-3; D. a-2, b-3, c-3, d-1; E. a-
3, b-3, c-1, d-2;

1676. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectiuni obstructive 2.
afectiuni inflamatoare; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii; si urmatoarele stäri patologice a.
ocluzie intestinala (inaltá, joasã) b. dispepsie functionala c. sindromul varsaturilor ciclice; d.
gastropareza; e. apendicita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-3, d-3, e-2 B. a-2, b-3, c-3, d-1, e-
3; C. a-3, b-3, c-1, d-2, e-3; D. a-3, b-3, c-3, d-1, e-2 E. a-3, b-3, c-3, d-2, e-1;

1677. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectiuni obstructive; 2.
afectiuni inflamatoare; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii si urmatoarele stari patologice: a.
hepatita b. reflux gastroesofagian; c. sindrom de artera mezenterica superioara d. colecistita e. greata
cronica idiopatica; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-1, d-2, e-3; B. a-2, b-3, c-2, d-1, e-3; C. a-3,
b-2, c-2, d-1, e-3; D. a-3, b-2, c-3, d-2, e-1; E. a-3, b-3, c-1, d-2, e-2;

1678. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi prin perturbarea functiei senzorio- motorii a
tubului digestiv, f.d.u. categorii: 1. afectjuni organice; 2. tulburari functionale in care greata/ varsaturile
pot sa aparã, fara a fi caracteristice 3. tulburari functionale in care greatal varsaturile sunt principalul
simptom si urmatoarele stari patologice: a. greata idiopatica cronica; b. gastropareza c. dispepsia
functionala d. sindromul varsaturilor ciclice; care sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-3, b-1, c-
2, d-3; C. a-3, b-1, c-3, d-2 D. a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;

1679. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi prin perturbarea functiei senzorio- motorii a
tubului digestiv, f.d.u categorii 1. afectiuni organice; 2. tulburari functionale in care greata/ varsaturile
pot sa apara, fara a fi caracteristice; 3. tulburari functionale in care greata/ varsaturile sunt principalul
simptom; si urmatoarele stari patologice: a. sindromul de intestin iritabil b. pseudoobstructia
intestinala; c. varsaturile functionale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1680. F.d.u. tulburari functionale care provoaca greata si varsaturi prin perturbarea functiei senzorio-
motorii 1. greata idiopatica cronica; 2. varsaturile functionale 3. sindromul varsaturilor ciclice; si
urmatoarele trasaturi a. greata fara varsaturi care survine de cateva ori pe saptamana; b. unul sau mai
multe episoade de varsaturi pe saptamana in absenta unei tulburari de alimentatie sau a unei boli
psihiatrice c. aparitia periodica a unor episoade bine demarcate de greata si varsaturi incoercibile; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1681. R.I. afectiunile intraperito- neale care provoaca greata si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. varsaturile pot fi
principalul simptom in afectiunile obstruc tive si inflamatoare ale viscerelor cavitare si solide; B.
cresterea in greutate poate provoca sindromul de artera mezenterica superioara C. infectiile intestinale
sunt cauze frecvente de varsaturi acute, in special la varstnici; D. infectile intestinale oportuniste E.
gastropareza idiopatica are
1682. R.I. afectiunile intraperito- provoaca varsaturi la persoanele cu imunodeficienta; probabil
etiologie infectioasa; neale care provoaca greatas varsaturi, u.a.s.c.c.e mezenterica superioara trece
peste duoden si poate comprima duodenul B. perioadele indelungate de activitate care impiedica
repausul la pat poate provoca sindromul de artera mezenterica superioara; C. perturbarea functiei
senzori- omotorii intestinale este o cauza frecventa de greata si varsaturi D. gastropareza determina
golirea intarziata a stomacului de alimente E. gastropareza idiopatica poate sa fie precedata de un
prodrom viral;

1683. R.I. afectiunile intraperito- neale care provoaca greata si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. pseudoobstructia
intestinala poate fi manifestarea para neoplazica a unui cancer precum carcinomul pulmonar micro-
celular B. printre germenii oportunisti care produc enterita se afla taphylococcus aureus si Bacillus
cereus C. dintre bolile inflamatoare intestinale obstructia tranzitului intestinal este produsa mai ales
colita ulceroasa D. gastropareza idiopatica apare in absenta unei boli sistemice E. in refluxul
gastroesofagian sunt caracteristice greata si varsa- turile

1684. R.I. pseudoobstructia intes- tinala, A. este caracterizata de exacer u.a.s.с.се. barea activitatii
motorii intestinale si colonice B. poate fi idiopatica; poate fi mostenita ca o miopatie sau neuropatie
visce- rala familiala; D. poate fi provocata de o boalä sistemica E. poate fi o manifestare paraneo-
plazica a unui cancer precum carcinomul pulmonar microcelular;

1685. C.d.u. NU este o consecinta a pseudoobstructiei intestinale: A. retentie de reziduuri alimen- tare;
B. retentie de secreti; C. depopulare bacteriana; D. malabsorbtia principiilor nutri- tive E. fermentatie
intestinala exce- siva;

1686. C.d.u. NU este un simptom al pseudoobstructiei intestinale: A. greata; B. varsaturi; C. balonare

D. durere E. regurgitare;

1687. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si värsaturi, f.d.u. categorii 1. boala cardiaca; 2. afectiuni
intracerebrale; 3. medicamente; si urmatoarele stari patologice: a. digoxin; b. abces cerebral; c.
cardiomiopatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1688. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categori 1. boala cardiaca; 2. afectiuni
intracerebrale 3. medicamente si urmatoarele stari patologice: a. infarct miocardic; b. hidrocefalie; c.
hipoglicemiante orale care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, C-1; E. a-3, b-2, c-1;

1689. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. boala cardiaca; 2. afectiuni
intracerebrale; 3. medicamente si urmatoarele stari patologice: a. contraceptive orale; b. insuficienta
cardiaca; c. blocarea drenajului lichidului cefalorahidian; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1690. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u categorii 1. afectarea functionala a
urechi interne (a labirintului); 2. boala psihiatrica 3. afectiuni endocrine/ metabolice si urmatoarele
stari patologice: a. rau de miscare b. anorexie nervoasa; c. sarcina; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1691. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectarea inflamatoare a
urechii interne (a labirintului); 2. boala psihiatrica; 3. afectiuni endocrine/ metabolice; si urmatoarele
stari patologice: a. uremie; b. labirintita c. bulimie nervoasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-
2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1692. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectarea inflamatoare a
urechii interne (a labirintului); 2. boala psihiatrica 3. afectiuni endocrine/ metabolice si urmatoarele
stari patologice: a. boala Ménière; b. depresie; c. cetoacidoza; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1; RI. cauzele extraperito- neale de
greaja si vársaturi, f.d.u categorii 1. afectarea labirintului; 2. boala psihiatrica; 3. afectiuni endocrine/
metabolice; si urmatoarele stari patologice: a. neoplasm de ureche interna; b. anxietate; c. afectiuni
tiroidiene; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

1694. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectjuni intracerebrale; 2.
medicamente; 3. afectjuni endocrine/ metabolice si urmaatoarele stari patologice: a. neoplazie
cerebrala primara sau secundara (metastaze); b. afectjuni paratiroidiene c. chimioterapie
antineoplazica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1695. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u categorii: 1. toxine; 2. medicamente 3.
afectjuni endocrine/ metabolice; si urmatoarele stari patologice: a. etanol; b. antibiotice C. insuficienta
cortico- suprarenaliana care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1696. R.l. neale de gre neale dcauzele extraperito- categorii: categori. greatà si värsaturi, f.d.u.
afectiuni intracerebrale 2. medicamente, 3. toxine; si urmätoarele stari patologice: d. antiaritmice
cardiace b. insuficienta hepatica; c, hemoragie cerebrala; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B.
a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1697. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin obstructia stomacului; viscerali aferenti: senzoriomotorii a tubului 2. actiune asupra nervilor 3.
perturbarea functiei digestiv prin gastroparezã; si urmatoarele stari patologice: a. insuficienta vascularã
mezenterica b. boala ulceroasa; c. colica biliarà; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2 C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1698. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin obstructia stomacului; 2. iritatie visceralä localizata, uneori asociata cu ileus 3. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza; si urmatoarele stari patologice: a. boli sistemice
care afecteaza inervatjia sau musculatura peretelui tubului digestiv; b. colecistita; c. cancer gastric care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1699. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; uneori asociatà cu ileus; senzoriomotorii a tubului 2. iritatie viscerala localizata,
3. perturbarea functiei digestiv prin pseudoobstructie intestinalã si urmatoarele stari patologice a.
aderente b. boala sistemica; c. pancreatita, care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1700. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. iritatie viscerala localizata, uneori asociata cu ileus; 3. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza produsa de o boala sistemica afectand inervatia sau
musculatura peretelui tubului digestiv si urmatoarele stari patologice: a. scleroza sistemica; b.
apendicita; c. tumori benigne sau maligne; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1701. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. infectiile intestinale bacteriene; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a
tubului digestiv prin gastropareza produsa de o boala sistemica afectand inervatia sau musculatura
peretelui tubului digestiv si urmatoarele stari patologice: a. volvulus b. enterita cu Staphylococcus
aureus, Bacillus cereus; c. amiloidoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1702. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u mecanisme: 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. infectile intestinale virale; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a tubului
digestiv prin pseudoobstructie intestinala si urmatoarele stari patologice: a. telescopare b. miopatie
viscerala familiala (mostenitä) c. enterite virale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1703. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. infectiile intestinale oportuniste; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a
tubului digestiv prin pseudoobstructie intestinala; si urmatoarele stari patologice: a. boli inflamatoare
intestinale (mai ales boala Crohn); b. neuropatie viscerala familiala (mostenita); c. enterite cu VCM,
VHS; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-2, c-1;

1704. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza; 2. comprimarea duodenului; 3. perturbarea
functiei senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza produsa de o boala sistemica afectand
inervatia sau musculatura peretelui tubului digestiv; si urmatoarele stari patologice: a. sindromul de
artera mezenterica superioara; b. adenocarcinom pancreatic; c. diabet; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1705. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme: 1. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza; 2. perturbarea functiei motorii intestinale si
formare de stricturi; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a tubului digestiv prin pseudoobstructie
intestinala si urmatoarele stari patologice: a. vagotomie b. iradierea abdominala; c. manifestare
paraneoplazica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1706. R.I. sindromul varsaturilor ciclice, u.a.s.c.c.e: A. este o tulburare rara, de etiologie necunoscuta B.
se asociaza puternic cu migrena C. unele cazuri ar putea fi variante de migrena; D. apare cel mai adesea
la varstnici; E. au fost descrise cazuri la adulti in asociere cu golirea gastrica rapida si cu utilizarea
cronica de canabis.
1707. R.I. afectiunile extra- peritoneale care provoaca greataa si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. infarctul
miocardic produce greata si varsaturi prin intarzierea golirii gastrice B. varsaturile postoperatorii apar
dupa 25% din interventiile chirurgicale C. varsaturile postoperatorii apar mai frecvent la femei; D.
hipertensiunea intracraniana produce varsaturi marcate cu sau fara greata; E. afectiunile urechii interne
pot provoca greata si varsaturi; F. in bolile psihiatrice poate sa apara greata semnificativa

1708. R.I. afectjunile extra- peritoneale care provoaca greata si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. insuficienta
congestiva produce greata si cardiaca uri prin staza din peretele a9aarsáturile postoperatori a gastric;
B. ai adesea dupa laparotom ce i dupa interventi ortopedice: C. in general, afectiunile turi prin spasmul
piloric; arsa. D. o cauza importanta de grea cerebrale produc greata si väa- varsaturi sunt afectunieal si
nului echilibrului si ale cailor transmitere; E. gr eata din bolile psihiatrice golire poate fi asociata cu
gastrica intarziata;

1709. R.I. medicamentelear provoaca varsaturi, fd asupra carora actioneazá: Zone 1. stomac; 2. aria
postrema; si urmatoarele medicamente: a. analgezice; b. eritromicina c. medicamente
antiparkinsoniene; d. digoxin; e. opioizi, are sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-
2, c-2, d-2, e-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1

1710. Medicamente emetogene S.u.c.e.: A. antibiotice B. antiaritmice cardiace; C. antihipertensive; D.

hipoglicemiante orale E. antiemetice

1711. F.d.u. tipuri de greata E. antiemetice varsaturi provocate de chimio- terapia antineoplazica: 1.
acute; 2. intarziate 3. anticipatorii; si urmatoarele caracteristici: a. raspunde adesea mai bine la
tratament anxiolitic decat la antivomitive; b. in primele cateva ore dupa administrare independenta de
serotonina d. mediata prin cai serotoninergice 5-HT3 care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-3 B.
a-1, b-1, c-3, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-3; D. a-3, b-1, c-1, d-2; E. a-3, b-1, c-2, d-1;

1712. F.d.u. tipuri de värsaturi provocate de greatä/ terapia antineoplazica 1. acute 2. intarziate; 3.
anticipatori; si urma toarele caracteristici: preced administrarea; b. dup a una sau mai multe zile; c
determinata de medicamente C. pu ternic emetogene (cum ar f cisplatina); care sunt asocierile corecte
a-1, b-2, C-3; a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1713. R.I. greata din sarcina u.a.s.c.c.e A. cauza ar putea fi o substanta provenind din placenta (gonado-
tropina corionica, estradiol etc.); B. sarcina este cea mai frecventa cauza endocrina de greata; C. greata
survine la 70% din femei in primul trimestru; D. hiperemeza graviditatii este o forma severa de greata
de sarcina; E. hiperemeza graviditatii poate produce edeme severe;

1714. Cauze metabolice de emeza s.u.c.e.: A. uremie B. cetoacidoza; C. insuficienta

corticosuprarenaliana; D. afectiuni paratiroidiene E. afectiuni duodenale

1715. R.l. greata provocata de toxine, u.a.s.с.с.e: A. toxinele circulante provoaca greata actionand
asupra mucoasei gastrice; B. toxinele care provoaca greatà pot fi endogene sau exogene C. in
insuficienta hepatica fulmi- nanta, greata este cauzata de toxine exogene; D. in enterocolitele
bacteriene greaja este produsa de entero- toxine; E. etanolul este o cauza frecventà de greata si
värsaturi;
1716. Elemente furnizate de c importante pentru stabilirea cauzei gretei/ varsaturilor s.u.c.e A.
caracterul temporal al s melor, to- ig B. intervalul de timp de la ingestia de alimente dupa care apar
varsaturile C. aspectul continutul lichidului de varsatura; D. felul in care palparea influ- enteaza durerea
abdominala; E. simptomele asociate

1717. R.I. modul in care caracterul temporal al simptomelor suge- reaza cauza gretei/ varsäturilor, f.d.u.
variante: 1. mai degraba acute; 2. mai degraba cronice; si urmatoarele cauze: a. toxine; b. boli
preexistente; c. boli in evolutie d. infectii gastrointestinale; e. medicamente care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2 C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; E. a-2,
b-1, c-2, d-1, e-1;

1718. R.I. modul in care intervalul de timp de la ingestia de alimente dupa care apar varsaturile suge-
reaza cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante: 1. pana intr-o ora; 2. mai mult de o ora; 3. multe ore
sau chiar zile; si urmatoarele cauze: a. ocluzie intestinalàa; b. forme severe de gastropareza; c.
obstructie pilorica, gastropareza; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2

1719. R.I. felul in care aspectul continutul lichidului de varsatura sugereaza cauza gretei/ värsã- turilor,
f.d.u. variante reziduuri de alimente ingerate cu multe ore sau chiar zile anterior 2. hematemeza 3.
bilios; si urmatoarele cauze a. patologie care nu determina obstructia evacuarii stomacului; b. sindrom
Mallory-Weiss c. forme severe de gastropareza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1720. R.I. felul in care aspectul/ continutul lichidului de varsatura sugereaza cauza gretei/ varsa- turilor,
f.d.u. variante: 1. hematemeza; 2. fecaloid; 3. alimente nedigerate; si urmätoarele cauze a. ocluzie
intestinala distala; b. diverticul Zenker; C. ulcer; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1721. R.l. felul in care aspectul/ continutul lichidului de varsatura sugereaza cauza gretei/ varsa- turilor,
f.d.u. variante: 1. hematemeza 2. fecaloid 3. alimente nedigerate; si urmatoarele cauze: a. ocluzie
colonica; b. acalazie; c. cancer digestiv superior care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1722. R.l. felul in care influenta varsaturii asupra durerii abdomi- nale sugereaza cauza gretei/ var-
saturilor, f.d.u. variante: 1. dupa varsatura, durerea abdominala se amelioreaza; 2. dupa varsatura,
durerea abdominala nu se amelioreaza; si urmatoarele cauze: a. ocluzie intestinala; b. obstructie de tub
digestiv; c. pancreatita d. colecistita; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-
1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1723. R.I. modul in care simpto- mele asociate sugereaza cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante: 1.
scadere in greutate 2. febra; 3. dureri de cap sau modificari de camp vizual; 4. vertij sau tinitus; si
urmatoarele cauze: a. patologie a urechii interne (labirintului) b. sursa intracraniana; c. cancer sau
obstructie digestiva; d. inflamatje; care sunt asocierile corecte: A a-1, b-2, c-3, d-4 B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-1, c4, d-2 E. a-4, b-3, c-1, d-2;

1724. R.I. utilitatea examenului fízic la un pacient cu greata/ varsaturi, f.d.u. inceputuri de fraza 1.
hipotensiunea ortostatica si scaderea turgescentei cutanate indica; 2. modificarile la examenul
pulmonar sugereazà; 3. sånge in materile fecale sugereazà drept cauzã; si urmatoarele sfärsituri de
fraza: a. aspiratia lichidului de vårsaturà; b. hipovolemia; c. leziune a mucoasei prin ulcer, ischemie,
tumora care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, -1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, -1

1725. R.l. modul in care examenul fizic sugereazà cauza greteil värsaturilor, f.d.u. variante: 1. zgomote
intestinale de tonalitate inalta; 2 clapotaj la miscarea laterala bruscà a pacientului 3. edem papilar,
reducerea campului vizual, anomalii neurologice focale; si urmatoarele cauze: a. gastroparezà sau
obstructje pilorica; ocluzie intestinalä b. c. afectiuni neurologice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2

1726. R.I. modul in care examenul rizic sugereaza cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante 1. absenta
zgomotelor intestinale (la auscultatia abdomenului) 2. durere la palpare sau aparare involuntara; 3.
palparea unei formatiuni abdominale sau a unei adenopatii; si urmatoarele cauze a. inflamatie b.
neoplasm; c. ileus; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1727. R.I. investigati le diagnos- tice la pacientii cu greata/ varsaturi, u.a.s.c.c.e.: A. radiografia
abdominala trebuie facuta in decubit dorsal si in ortostatism; B. gastropareza se diagnosti- cheaza de
obicei prin scintigrafie gastrica; C. prin scintigrafia gastrica se evalueaza vascularizatia stoma- cului D.
tranzitul anormal al bariului poate sugera pseudoobstructia intestinala; E. pseudoobstructia intestinalä
poate fi sugerata de ingustarea intestinului subtire la radiografia cu substanta de contrast;

1728. U.f.d.f.d diagnostice la pacientii cu greata/ varsaturi s.c.f.c.e.: A. Daca investigatiile initiale nu au
pus diagnosticul sau pentru; B. confirmarea acestuia, sunt necesare investigatii bioumorale C. pentru
detectarea unor eventuale anomali anatomice D. iar daca acestea sunt absente este necesara
investigarea; E. motilitatii pentru a detecta o eventuala tulburare motorie investigatile
gastrointestinale

1729. R.I diagnostice la pacientii cu greatä/ varsaturi, f.d.u. categorii: 1. investigati initiale; 2.
investigatii imagistice 3. investigat pentru motilitatea investigatile gastrointestinala; si urmatoarele
investigatii: a. electrogastrografia b. ecografie abdominala; c. EDS angiografie mezenterica (clasica sau
prin RMN); e. analize bioumorale uzuale; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-2, d-2, e-3; B. a-2, b-
1, c-2, d-3, e-2; C. a-2, b-2, c-3, d-2, e-1; D. a-2, b-3, c-2, d-2, e-1; E. a-3, b-2, c-2, d-2, e-1;

1730. R.I. investigatile diag nostice la pacientii cu greata/ varsaturi, f.d.u. categorii 1. investigatii initiale
2. investigatii imagistice 3. investigatii pentru motilitatea gastrointestinala; si urmatoarele investigati: a.
radiografie baritata scintigrafie gastricaa o. manometria de intestin subtire d. TC abdominala; e. analize
hormonale specifice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3, e-2; C. a-
2, b-3, c-3, d-2, e-1; D. a-3, b-1, c-2, d-3, e-2; E. a-3, b-3, c-2, d-2, e-1;

1731. R.I. investigatile diag nostice la pacientii cu greata/ varsaturi, f.d.u. categorii: 1. investigati initiale
2. investigatii imagistice; 3. investigati pentru motilitatea gastrointestinala si urmatoarele investigati: a.
teste respiratorii izotopice; TC craniocerebral; c. colonoscopie d. analize serologice specifice; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-3, b-2, c-1, d-2; E.
a-3, b-2, c-2, d-1;
1732. R.i. investigatile diag nostice la pacientii cu greata varsaturi, f.d.u. categorii: 1. investigatii initiale;
2. investigatii imagistice 3. investigatii pentru motilitatea gastrointestinala si urmatoarele investigat a.
metode cu capsula telemetrica; b. TC sau RMN craniocerebral c. radiografia abdominala simpla, d.
irigografie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-2 C. a-2, b-2, c-3, d-1; D.
a-2, b-3, c-1, d-2 E. a-3, b-2, C-1, d-2

1733. R.I. utilitatea analizelor bioumorale la un pacient cu greata/ varsaturi, f.d.u. variante: 1.
hipokalemie; 2. anemie feripriva; 3. cresterea enzimelor pancreatice; si urmatoarele stari patologice a
pierdere de lichide digestive; b. boala pancreatica; c. sangerare cronica prin leziune a mucoase; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1734. R.I. utilitatea analizelor bioumorale la un pacient cu greata/ varsaturi, f.d.u. variante 1. alcaloza
metabolica; 2. anemie feripriva; 3. anomalii ale biochimiei hepatice; si urmatoarele stari patologice: a.
boala hepatobiliara b. pierdere de acid gastric; c. ulcer/ cancer sangerand cronic care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1735. R.I. modul in care investigatii initiale sugereazä cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante: 1.
anomalii la investigatiile hormonale sau serologice specifice; 2. niveluri hidro-aerice intestinale cu
scaderea cantitatii de aer din colon pe radiografia abdominala; 3. anse intestinale dilatate difuz, pline
cu aer pe radiografia abdominala; SI urmatoarele stari patologice a. ocluzie intestinala; b. ileus C, boli
endocrine, boli autoimune sistemice, manifestari paraneoplazice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1736. R.I. felul in care se aleg investigatile imagistice in functie de cauza suspectata a gretei/
varsaturilor, f.d.u. suspiciuni: 1. ulcer, cancer; 2. ocluzie colonica; 3. patologie intracraniana: si
urmatoarele investigatii: a. colonoscopie sau irigografie; b. endoscopie digestiva superioara c. TC sau
RMN craniocerebral; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1737. R.I. felul in care se aleg investigatiile imagistice in functje de cauza suspectata a grete/
varsaturilor, f.d.u. suspiciuni: 1. ocluzie (partiala) de intestin subtire 2. procese inflamatoare
intraperitoneale 3. ischemie mezenterica; si urmatoarele investigatii a. radiografie baritata a
intestinului subtire b. ecografie abdominala sau TC c. angiografie mezenterica (clasica sau prin RMN);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2,
c-1;

1738. R.I. investigarea motilitati gastrointestinale pentru a detecta o eventuala tulburare motorie la
pacientii cu greatal varsaturi, f.d.u. stari patologice 1. gastropareza 2. pseudoobstructie intestinala; si
urmatoarele investigatii a. metode cu capsula telemetrica; b. teste respiratorii izotopice; c. scintigrafie
gastrica; d. radiografia baritata a intestinului subtire; e. electrogastrografie f. manometria de intestin
subtire; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2; B. a-1, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2 C. a-1, b-
1, c-2, d-1, e-2, f-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1, f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-1;

1739. R.I. electrogastrografie, u.a.s.c.c.e. A. este un test neinvaziv; B. exploreaza undele rapide din
activitatea electrica gastrica C. foloseste electrozi cutanati plasati periombilical D. ar putea fi o metoda
alternativa de diagnosticare a dispepsiei functionale; E. este disponibila doar in centre specializate
1740. R.I. manometria de intestin subtire, u.a.s.c.c.e A. poate confirma diagnosticul de
pseudoobstructie intestinala B. caracterizeaza suplimentar anomalia motorie drept neuro- patica sau
miopatica: C. identifica anumite tipare con- tractile caracteristice diferite dupa cum anomalia motorie
este de cauza neuronala sau muscu- lara D. ofera informatii care trebuie confirmate prin biopsie intesti-
nala deschisa; E. nu este disponibila pe scara larga, fiind o investigatie spe- cializata; Indigestia

1741. R.I. indigestie, u.a.s.c.c.e.. A. indigestia este un termen ne- specific care cuprinde diverse
simptome abdominale superioare B. indigestia se refera, in general, la simptome considerate a-si avea
originea in regiunea gastro- duodenala C. unii pacienti nu pot manca pana la capat o masa din cauza
aparitiei timpurii a senzatiei de lin D. indigestia este un termen ne- specific adesea considerat echi-
valent cu cel de dispepsie E. o buna parte din simptome ar putea fi explicate prin golirea precoce a
stomacului

1742. F.d. cele trei categorii de simptome incluse in termenul de indigestie: 1. disconfort epigastric; 2.
simptome care exprima inversarea tranzitului digestiv 3. simptome care exprima (par sa exprime)
umplerea excesiva a stomacului si u. grupe de simptome: a. senzatjie de plin postprandial, satietate
precoce, balonare eructatie, anorexie, greata; b. arsura, roadere, durere; c. greata, varsaturi, pirozis,
regurgitare, eructatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1743. R.I. cauze de indigestie, f.d.u. evaluari de incidenta: 1. cel mai adesea; 2. mai rar si urmatoarele
stari patologice a. dispepsie functionala; b. boli organice mai severe; c. reflux gastroesofagian; d. boala
ulceroasa peptica; e. cancer digestiv superior care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-
1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; D. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;

1744. R.I. factorii cauzali favori- zanti pentru RGE u.a.s.c.c.e. A. cresterea tonusului SEl in scleroza
sistemica poate favoriza RGE B. la multe persoane apar frecvente episoade de relaxare trecatoare a SEI,
in timpul carora acidul gastric patrunde in esofag; C. cei mai multi pacienti cu RGE au hernie hiatala; D.
unii pacienti au senzatje de pirozis desi expunerea la acid a esofagului este normala (pirozis functional);
E. progesteronul poate provoca/ favoriza refluxul acid prin hiper- tonia SEI;

1745. R.I. factorii cauzali/ favori- zanti pentru RGE u.a.s.c.c.e. A. in sarcina creste tonusul SEI ceea ce
poate favoriza RGE B. ingerarea unor cantitati exce- sive de alimente poate creste presiunea in stomac
suficient pentru a depasi trecator functia de bariera a SEl; C. la majoritatea persoanelor cu hernie
hiatala pirozisul este simptomul dominant; D. senzatia de pirozis se poate datora perceptiei exagerate a
unui pH esofagian normal (hipersensibilitate viscerala); E. etanolul poate provocal favori- za refluxul
acid prin relaxarea SEI

1746. R.I. factorii cauzali/ favori- zanti pentru RGE u.a.s.c.c.e.. A. scaderea tonusului SEl se poate
petrece la pacientii fara vreo afectiune sistemica; B. scaderea motilitatii esofagiene si cresterea secretiei
salivare poate prelungi expunerea la acid C. in unele cazuri de indigestie cauza refluxului acid ar putea
perturbarea motilitatii gastrice; D. nitratii si blocantii canalelor de calciu pot provocal favoriza reflux
acid prin relaxarea SEl; E. tutunul poate provoca/ favoriza refluxul acid prin relaxarea SEI;

1747. R.I. factorii cauzali favori- zanti pentru RGE u.a.s.с.с.е. A. rolul herniei hiatale in produ- cerea RGE
este controversat; B. aerofagia previne producerea RGE; C. hipersensibilitatea viscerala poate contribui
la senzatia de pirozis D. teofilina si cafeina pot provoca/ favoriza refluxul acid prin relaxa- rea SE E.
refluxul acid poate fi favorizat de factori genetici;

1748. R.l. factorii cauzali/ favori zanti pentru dispepsia functionala (DF), u.a.s.c.c.e. A. este discutabil
daca pertur- barea motilitatii gastrice intervine in producerea simptomelor, B. golirea gastrica este
intarziata la 25-50% dintre pacientii cu DF; C. hipersensibilitatea viscerala ar putea interveni in geneza
simptomelor din DF D. factorii psihologici au un rol minor, E. pacientii cu DF acuza adeseao senzatie
generala de disconfort fizic si psihic;

1749. R.I. factorii cauzali/ epsia favorizanti pentru disp functionala (DF), u.a.s.cc.e: A. exista doar o
slaba corelatie intre severitatea simptomelor si gradul disfunctiei motorii; B. la unii pacienti cu balonare,
greata si satietate precoce cauza ar putea fi relaxarea postprandi- ala excesiva a fornixului gastric; C.
pacientii cu DF resimt disconfort in urma distensiei fornixului gastric la presiuni mai mici decat la
persoanele sana- toase D. DF se accentueaza la stres; E. AINS determina dispepsie;

1750. U.f.d.f.d. rolul H-py in DF s.cf.се. A. Infectia cu Helicobacter pylori; B. are un rol major in DF, pe
langa faptul ca; C. este in mod cert implicata; D. in etiologia boli ulceroase peptice, care poate; E.
produce simptome dispeptice

1751. U.f.d.f.d. hipersensibilitatea iscerala s.c.f.c.e. A. Pacientii cu SIl; B. au hipersensibilitate viscerala

C. demonstrata prin perceptia deficitara D. a unui balon umflat in rect E. asociata cu scaderea compli-
antei rectale.

1752. R.I. boala de reflux gastro- esofagian (BRGE), u.a.s.с.се. A. In populatia generala, 40% din
persoane relateaza pirozis lunar iar 7-10% zilnic; B. BRGE este frecventa; C, pirozisul este provocat in
majoritatea cazurilor de refluxul acid excesiv; D. 10% din pacienti au pirozis functional; E. pirozisul
functional este cel care apare in urma unei expuneri excesive a esofagului la acid;

1753. C.d.u. simptome nu este inclus in DF A. plenitudine postprandiala B. satietate precoce; C.

disconfort (durere, arsura) epigastric D. balonare, eructati; E. diaree

1754. U.f.d.f.d. dispepsia func- ionala (DF) s.c.f.c.e. A. DF este definita drept B. simptome dispeptice
supara- toare C. cu durata de cel mult 3 luni; D. si instalate de cel putin 6 saptamani; E. avand o cauza
organica

1755. R.l. dispepsia functionalà (DF), u.a.s.c.c.e simptomele dispeptice sunt frecvente in populatie B. in
populatia generala, aproape 25% din persoane au simptome dispeptice cel putin de sase or pe an C.
numai 10-20% dintre persoa- D, la 60% din persoanele cu E. la majoritatea pacientilor, DF F. uneori DF
este consecinta unei nele cu simptome dispeptice se prezinta la medic; simptome dispeptice cauza este
DF: evolueaza catre ulcer; infecti anterioare (ca si in cazul gastroparezei idiopatice) gastrointestinale

1756. R.I. boala ulceroasa, u.a.s.c.c.e A. ulcere esofagiene apar la 5% dintre pacientii cu BRGE B.
vindecarea ulcerelor esofagiene poate duce la uni pacienti la formarea de stricturi; C. esofagita
neeroziva poate t diferentjata de cea eroziva sau ulceroasa pe baza simptomelor D. dintre pacientii cu
simptome dispeptice, ~15-25% au ulcere gastrice sau duodenale E. gastrinomul este o tumora
endocrina care produce necontrolat serotonina; F. numai o mica parte din persoanele infectate cu H-py
sau care iau AINS dezvolta ulcer
1757. R.I. etiologia ulcerelor gastrice sau duodenale, f.d.u. evaluari de incidenta: 1. cel mai adesea; 2.
mai rar; si urmatoarele stari/ circumstante a. boala Crohn; b. administrarea de AINS c, infectia cu H-py
d. sindrom Zollinger-Ellison (gastrinom) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2 B. a-1, b-2, c-2,
d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1758. R.I. cancer ca substrat al simptomelor u.a.s.c.c.e. A. multj pacienti dispeptici se tem dispeptice ca
au cancer 8. fumatul este printre cei mai importanti factori de risc pentru carcinomul scuamos
esofagian acalazia este un factor de risc pentru cancerul esofagian; D. esofagul Barrett reprezintà
metaplazia scuamoasa a esofa- gului; E. adenocarcinomul gastric este mai prevalent la anumite popula-
ii asiatice;

1759. R.I. cancer ca substrat al simptomelor u.a.s.с. се. dispeptice A, mai putin de 2% din pacientii cu
simptome dispeptice au cancer gastric sau esofagian B. consumul de etanol previne carcinomul
scuamos esofagian; C. o boala rara care predispune la carcinom esofagian este chera- todermia familiala
(tiloza), in care apare hipercheratoza palmo- plantara D. dintre pacientii cu BRGE, 8- 20% dezvolta
metaplazie intesti- nala a esofagului; E. simptomele dispeptice pot avea ca substrat un adenocarcinom
gastric,

1760. R.l. cancer ca substrat al simptomelor u.a.s.с.с.e. : dispeptice carcinomul scuamos esofagian
apare cel mai adesea la persoane cu istoric de fumat sau de consum de etanol; B. ingestia anterioara de
sub stante caustice creste riscul de cancer esofagian; C. adenocarcinomul esofagian apare de obicei ca
o complicatie a spasmului esofagian; D. metaplazia intestinala a esofa- gului predispune la adenocarci
E. simptomele dispeptice pot avea

1761. R.I. diversele forme de nom esofagian, ca substrat un limfom gastric; esofagita in diagnosticul
dispepsiei diferential a u.a.s.c.c.e.: esofagita de reflux alcalina produce simptome similare cu cele din
BRGE B. esofagita de reflux alcalina apare la pacientii care au sufer interventii chirurgicale pentru boala
ulceroasa peptica; C. infectiile esofagiene oportuniste fungice sau virale pot produce pirozis sau
disconfort toracic; D. esofagita infectioasa provoaca adesea odinofagie mentoasa si cea eozinofilica;
s.c.f.c.e E. cele mai frecvente forme de esofagita sunt cea medica

1762. U.f.d.f.d. colica biliara A. Majoritatea pacientilor cu colica biliara veritabila; B. relateaza episoade
de durere cu durata limitata; C. resimtita in hipocondrul drept sau in epigastru; D. dar mai ales senzatie
de arsura continual cronica; E. greata sau balonare.

1763. R.I. diversele cauze care intra in diagnosticul diferential al dispepsiei, u.a.s.с.се. A. deficitul de
lactaza se mani- festa prin meteorism, flatulenta disconfort abdominal si diaree dupa ingestia de
lactoza; B. deficitul de lactaza apare la 15- 25% din persoanele caucaziene provenind din Europa nordica
si este mai rar la afro-americani si la asiatici C. intoleranta la fructoza sau sorbitol are manifestari
similare celor din deficitul de lactaza; D. proliferarea bacteriana in intestinul subtire poate produce
dispepsie, adesea asociata cu disfunctie intestinala, distensie si malabsorbtie E. printre etiologiile
extrape- ritoneale ale indigestiei se afla ICCg si tuberculoza.

1764. R.I. cauzele de dispepsie sau de disconfort abdominal, f.d.u. categorii: 1. digestive - tub digestiv
(boli vasculare); 2. digestive - tub digestiv (boli infiltrative); 3. digestive -glande anexe; si urmatoarele
cauze: a. pancreatita cronica; b. gastroenterita eozinofilica; c. ischemia mezenterica; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1765. R.l. cauzele de dispepsie sau de disconfort abdominal, f.d.u. categorii 1. sistemice (boli
infiltrative); 2. digestive - tub digestiv; 3. musculare si urmatoarele cauze: a. sarcoidoza; b.
suprasolicitarea peretelui abdominal c. boala celiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, G-3 B. a-
1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, G-1 D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2, C-1

1766. R.I. cauzele de dispepsie sau de disconfort abdominal, f.d.u. categorii: 1. digestive - tub digestiv
2. digestive-glande anexe 3. nedigestive - endocrine si urmatoarele cauze a. cancerul pancreatic b. boli
paratiroidiene; c. boala ulceroasa: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-
1, c-3 D. a-2, b-3, C-1 E. a-3, b-2, C-1

1767. R.I. cauzele de dispepsie sau de disconfort abdominal, f.d.u. categorii: 1. digestive - tub digestiv;
2. digestive -glande anexe; 3. nedigestive - endocrine; si urmatoarele cauze: a. carcinomul
hepatocelular; b. boala Ménétrier; c. boli tiroidiene care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2,
b-1, C-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1768. RI. pirozis, u.a.s.с.с.е.: A. este o senzatie de caldura retrosternala care urca din epigastru, uneori
pana in gat; B. senzatia poate fi si descendenta; C. aparel se accentueaza cand stomacul este gol; D.
apare/ se accentueaza cand pacientul sta in picioare; E. nu apare in somn;

1769. R.I. evaluarea pacientului cu indigestie, u.a.s.c.c.e A. durerea in piept constrictiva la un pacient cu
BRGE creeaza riscul de confuzie cu angina pectorala B. examenul fizic este decisiv in punerea
diagnosticului de BRGE; C. in DF apare uneori sensibilitate la palparea epigastrului D. este importanta
diferentierea cauzelor functionale de cele organice pe baza datelor de istoric si de examen fizic; E.
disfagia sugereaza obstructie esofagiana benigna sau maligna

1770. R.I. evaluarea pacientului cu indigestie, u.a.s.c.c.e A. durerea in piept constrictiva este
caracteristica pentru dischi- nezile esofagiene cu hipermotili- tate/ hipercontractilitate B. examenul fizic
este de obicei C. uneori in DF apare distensie D. odinofagia sugereaza esofagita E. la examenul fizic se
pot normal in DF abdominala de reflux constata leziuni dentare produse de contactul prelungit si
repetat cu acidul gastric;

1771. U.f.d.f.d. examenul fizic in BRGE s.c.f.c.e. A. Modificari la examenul fizic care pot fi produse de
anumite; B. complicati/ consecinte ale; C. BRGE sunt eritemul perioral:; D. respiratia suieratoare E.
leziunile dentare.

1772. R.I. BRGE u.a.s.c.c.e. A. simptomul cel mai caracteristic este pirozisul; B. mai rar, poate sa apara
durere in piept constrictiva; C. unul dintre simptome asociate este regurgitarea acida; D. o asociere
caracteristica este cu asialie E. unii pacienti nu relateaza pirozis, ci durere abdominala sau alte
simptome

1773. Complicatii s.u.c.e A. glosita; ale BRGE astm B. C. tuse D. bronsita E. disfonie

1774. U.f.d.f.d. DF s.c.f.c.e. a unii pacienti predomina; B. o senzatie intermitenta de durere sau arsura
epigastrica C. nu generalizata sau localizata in alte regiuni, iar DF; D. adesea coexista/ alterneaza; E. cu
alte tulburari functionale digestive, cu exceptia Sll
1775. Uf.df.d. DF s.c.ce: A. La unii pacienti apare, de cateva ori pe saptamana; B. un disconfort
postprandial constand in senzatie de gol; C. dupa ingerarea unor cantitäti obisnuite de alimente si; D.
satietate precoce care determi na ingestia unor cantitati exce- sive de alimente; E. in asociere cu
balonare, eructa ti sau greata.

1776. Aspecte ingrijorätoare (simptome de alarma) la pacient cu dispepsie s.u.c.e. A. odinofagie B.

varsaturi repetate; C. hemoragie digestiva macro- un scopica D. formatjiune tumorala palpabilà; E.
antecedente familiale de RGE

1777. Aspecte inrijoratoare (simptome de alarma) la un pacient cu dispepsie s.u.ce: A. crestere in

greutate B. hemoragie digestiva ocultà; C. icter D. adenopatie palpabila; E. istoric de cancer, mai ales
digestiv, in familie;

1778. R.I. investigatiile diagnos- tice la pacientii cu dispepsie, u.a.s.c.c.e. A. in alegerea investigatilor
trebuie avut in vedere ca simptomele dispeptice sunt rare B. se efectueaza un numar limitat de
investigati diagnostice, dirijate de examenul fizic; C. la un pacient cu varsta <55 ani si fara factori de
alarma demersul diagnostic depinde de prevalenta infectiei cu H-py in populatia locala D. presiunea
scazuta a SEl la manometria esofagiana ajuta la selectarea pacientilor care necesita interventie
chirurgicala; E. la pacientii cu BRGE $ simptome atipice diagnosticul poate fi lamurit prin radiografie
baritata;

1779. R.l. investigatile diagnos- tice la pacientii cu dispepsie u.a.s.c.c.e A. in alegerea investigatilor
trebuie avut in vedere ca in majoritatea cazurilor este vorba de BRGE sau de DF B. persoanele la care se
efectu- eaza investigatii diagnostice sunt selectate pe baza istoriculu C. in BRGE se efectueaza mano-
metrie esofagiana cand trata- mentul chirurgical nu este indicat D. evidentierea unor tulburari ale
peristaltismului esofagian la manometria esofagiana poate influenta decizia de a interveni operator E.
testul Bernstein consta in instilare de ser fiziologic, iar apoi de apå distilata in esofag

1780. R.I. investigatjile diagnos- tice la pacienti cu dispepsie, u.a.s.c.c.e A. dupa excluderea factorilor de
alarma, pacientii cu BRGE tipica nu necesita evaluare suplimentara; B. la toate persoanele care acuzã
dispepsie trebuie efectuatà o investigatie completa; C. presiunea crescuta a SEI la manometria
esofagiana poate prezice insuccesul tratamentului medicamentos D. evidentierea unor tulburàri ale
peristaltismului esofagian la manometria esofagiana poate modifica tipul de operatie ales E. testul
Bernstein poate stabili dacà disconfortultoracic altminteri inexplicabil, este provocat de spasmul
esofagian;

1781. U.f.d.f.d. pacienti cu dispepsie s.c.f.c.e A. Dupa excluderea factorilor de alarmå B. pacientii cu
BRGE tipica; C. se trateaza empiric; D. cu medicamente antispastice; E. eventual si prokinetice

1782. C.d.u. NU este un test pentru detectarea H-py A. test respirator la uree B. testul Bernstein; C.
determinarea antigenului in scaun D. test serologic din sange (determinarea Ac fata de H-py) E. teste
invazive care presupun endoscopie si biopsie:

1783. U.f.d.f.d. investigarea paci- entilor cu dispepsie s.c.f.ce A. La pacientii cu dispepsie, endoscopia
digestivà superioará B. este indicata pentru a exclude leziunile mucoasei C.in cazurile cu simptome
tipice susau D.cu simptome care raspund la tratamentul empiric E. si/sau fära factori de alarmà
1784. U.f.d.f.d. investigarea pach or cu dispepsie s.c.f.ce A. Endoscopia digestiva superi- oarà este
indicata pentru pirozis recent instalat mai ales pacientii in vårsta sub 50 ani; C. pentru depistarea
refluxului gastroesofagian; D. intrucat s-a demonstrat prin studii controlate ca aceasta E. atitudine are
beneficii clinice si ca este rentabila financiar.

1785. U.f.d.f.d. investigarea paci- entilor cu dispepsie s.c.f.c.e A. La pacientii cu simptome re- fractare la
medicamente; B. sau cu simptome atipice (precum balonarea) C. se poate recurge la monitoriza- rea
ambulatorie a pH-ului esofa- gian, D. folosind un cateter E. sau endoscopia digestiva supe- roara.

1786. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabilã a. pacient
cu varsta >55 ani sau care are factori de alarma b. risc crescut de cancer si ulcer; c. se incepe cu EDS ce
secventa este recomandabila: A. a-b-c B. a C- b; C. b a+c D. c a- b; E. c-b-a

1787. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varstàa
<55 ani si fara factori de alarma: a. nu este necesara alta interventie; b. simptomele se rezolva; c,
prevalenta scazuta (<10%) a H-py in populatjia locala; d. tratament antisecretor de proba timp de 4
saptamani, preferabil cu inhibitor de pompa de protoni; ce secventa este recomandabila: A. a- b-d-c; a-
c-d-b; D. c d b-a; E. d-a cb;

1788. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varsta <55
ani si fara factori de alarma, la care simptomele nu s-au rezolvat prin antisecretor a. tratament de
eradicare a infectiei; b. se testeaza pentru prezenta H- py (chiar daca H-py are preva- lenta scazuta in
populatia locala) c. test pozitiv pentru H-py d. daca simptomele nu se rezolva; e. EDS ce secventa este
recomandabila A. b- c a-d-e B. b d a e c; C. dea-b D. d-e c a-b; E. e a c d- b

1789. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varsta <55
ani si fära factori de alarma, la care simptomele nu s-au rezolvat prin tratament anti- secretor: a. se
testeaza pentru prezenta H py: b. simptomele se rezolva; c. nu este necesara alta interventie; d.
tratament de eradicare a infectiei; e. test pozitiv pentru H-py ce secventa este recomandabila: A. a-e d-
b C B. b a- c d e C. c-b e-d- a; D. d e a-c-b; E. ec- b d-a

1790. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varsta <55
ani si fära factori de alarma si revalenta crescuta a H-py (210%) in populatia locala: a. EDS b. testare
pentru H-py: c. tratament antisecretor; d. daca simptomele nu se rezolva; e. test negativ pentru H-py;
ce secventa este recomandabila: A. a-b-c-d-e B. b-e-c-d-a; C. d-+b e c-a D. e-a d-+b- c; E. e-b-d c-a

1791. F.d.u. constatari, concluzii si decizii in evaluarea unui pacient cu dispepsie inexplicabila, varsta <55
ani si fara factori de alarma si prevalenta crescuta a H-py (>10%) in populatia locala a. daca simptomele
persista in ciuda tratamentului pentru H-py, b. daca simptomele nu se rezolva; c. testare pentru H-py
d. tratament antisecretor e. test pozitiv pentru H-py f. EDS; ce secventa este recomandabila: C. C-e-a-d-
b-f

1792. R.I. investigatile suplimentare indicate daca exista elemente sugestive pentru o anumita patologie,
f.d.u circumstante/ suspiciuni: 1 la un pacient care relateaza hemoragie; 2. pentru suspiciunea de
atologie pancreatica si/sau biliara; 3. daca se suspecteaza proliferare bacteriana in intestinul subtire; si
urmatoarele investigatii: a. analize bioumorale pentru pancreas si ficat; b. hemoleucograma pentru a
exclude anemia; C. test respirator dupa ingestia de glucide; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1793. R.I investigatiile suplimentare indicate daca exista elemente sugestive pentru o anumita patologie,
f.d.u suspiciuni: 1. daca se suspecteaza o boala endocrina; 2. daca apar anomalii la analizele bioumorale
pentru pancreas si ficat 3. la un pacient cu disconfort postprandial si la care tratamentul medicamentos
s-a dovedit ineficient si urmatoarele investigatii a. TC sau ecografie abdominala; b. scintigrafie de golire
gastrica (pentru a depista o eventuala gastropareza) c. teste pentru tiroida, calcemie; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1794. R.I. investigatiile suplimen- tare indicate daca exista elemente sugestive pentru o anumita pato
logie, f.d.u. suspiciuni la un pacient cu suspiciune de boala celiaca; 2. daca se suspecteaza intoleranta la
diverse glucide (de exemplu, deficit de lactaza); 3. la un pacient cu BRGE la care se intentioneaza o
interventie chirurgicala; si urmatoarele investigati: a. test respirator dupa ingestia de glucide daca se
suspecteaza; b. scintigrafie de golire gastrica (pentru a depista o eventuala gastropareza); c. teste
serologice specifice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1795. R.l. diaree, u.a.s.с.с.e.: A. diareea reprezinta eliminarea de scaune lichidiene sau nefor mate cu
frecventa crescuta; B. pentru adultii cu dieta occiden tala tipica, eliminarea a mai mult de 200 g de
scaun pe zi poate f considerata diaree C. scaderea consistentei inseam- na ca scaunul devine mai lichid;
D. diareea prin prea plin poate sa apara la pacientii din centrele de ingrijire din cauza impactarii
materiilor fecale E. mai mult de 90% dintre cazurile de diaree acuta sunt functionale;

1796. R.I. diaree, u.a.s.c.c.e. in tarile dezvoltate cantitatea de scaun eliminat zilnic nu depaseste 200 g
B. de obicei pacientul relateaza si scaderea consistentei i cresterea frecventei scaunului; C. frecventa
normala a scaunelor variaza intre trei pe zi si unu pe saptamana D. impactarea materiilor fecale (usor
detectabila prin tuseu rectal) poate fi urmata de diaree; E. diareea de cauza infectioasa este adesea
insotita de varsaturi, febra si durere abdominala; F.mai putin de 10% dintre cazurile de diaree acuta
sunt provocate de medicamente ingestie de toxice, ischemie s.a

1797. Factorii care influenteaza cantitatea, consistenta si frecven- ta scaunelor sunt urmatorii, c.e A.
continutul in proteine al dietei B. sexul (la barbati cantitatea de scaun este mai mare decat la femei) C.
medicamentele ingerate; D. efortul fizic, activitatea fizica; E. solicitarea psihica, emotile, tensiunile

1798. R.I. hiperdefecatie si incon- tinenta, u.a.s.c.c.e A. au prevalenta comparabila cu sau mai mare
decat cea a diareii cronice B. sunt doua stari frecvent intal- nite, de care diareea trebuie diferentiata; C.
de obicei sunt asociate cu eliminarea unei cantitati de scaun totalizánd mai mult de 200 g/zi; D. trebuie
intotdeauna avute in vedere la pacientii care acuza diaree" deoarece demersurile diagnostice si
terapeutice difera E. in general, un istoric si un examen fizic atente permit dife- rentierea acestor stari
de diareea veritabila;

1799. F.d. cele doua stari de care trebuie diferentiata diareea: 1. hiperdefecatia (pseudodiareea); 2.
incontinenta de materii fecale; si urmatoarele caracteristici: a. este adesea asociata cu defecatie
imperioasa cand insoteste Sll sau proctita; b. una dintre cauzele cele mai frecvente sunt afectjunile
neuromusculare c. consta in eliminarea involuntara a continutului recta d. poate avea ca substrat
particularitati/ tulburari psihoemotionale; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2,
c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1800. F.d. cele doua stari de care trebuie diferentiata diareea: 1. hiperdefecatia (pseudodiareea); 2.
incontinenta de materii fecale si urmatoarele caracteristici: a. poate sa apara si in hipertiroidism b.
poate fi agravata sau provocata de diaree si de defecatja imperioasa, mai ales daca acestea sunt severe;
c. consta in eliminarea frecventa a unor mici cantitati de scaun; d. una dintre cauzele cele mai frecvente
este patologia anorectala organica: care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

1801. R.I. clasificarea diareei irn functie de durata, f.d.u. variante: 1. acuta 2. persistenta; 3. cronica; si
urmatoarele evaluari de durata: a. >4 saptamani; b. <2 saptamani c. 2-4 saptamani; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1; Diareea acuta

1802. F.d.u. evenimente/ stari patologice r.l. diareea acuta infectioasa: a. mucoasa intestinala se apara
prin mecanisme imune si neimune, b. infectarea sau lezarea acuta a mucoasei intestinale, c. agentul
patogen ingerat depaseste mecanismele de aparare ale mucoasei gazdei; d. diaree care este lantul
cauzal corect: A. a c b-d; C. c d-a-b;

1803. R.I. diareea acuta infecti- oasa (DAI), u.a.s.c.c.e. esea, DAI transmite pe cale fecal-orala; 5. de
obicei, DAl apare prin ingestia de alimente sau apa contaminate cu agenti patogen din materii fecale
umane sau animale; mecanismul de producere e genera trasaturi clinice poate specifice care pot fi
utile in stabilirea diagnosticulu D. bacterile invazive care produc inflamatie provoaca simptome
(värsaturi, sangerare etc.) de severitate invers proportionala cu gradul inflamatiei E. SIl postinfectios
este recunos- cut drept complicatje a diareii infectioase;

1804. R.I. microflora colonica rezidenta, u.a.s.c.c.e. A. include >500 specii bacteriene distincte; B. este
principala cauza de diaree la persoanele imunocompetente C. favorizeaza infectia cu germeni patogeni;
D. perturbarea ei prin antibiotice poate duce la diaree ca urmare a proliferari unor bacterii patogene E.
diminuarea ei favorizeazà per- sistenta unor reziduuri alimenta- re care pot produce diaree

1805. R.I. microflora colonica rezidenta, u.a.s.c.c.e. A. este necesara pentru fiziologia normala a
colonului B. poate impiedica proliferarea agentilor patogeni ingerat C. perturbarea ei prin antibiotice
poate duce la diaree prin scaderea functiei digestive D. participa la digestial descom- punerea
alimentelor (care ajung pana in colon) E. reducerea ei prin antibiotice inhiba proliferarea lui
Clostridiunm difficile;

1806. Mecanismele de aparare imune si neimune ale mucoasei gazdei includ u.c.e A. secretia
bicarbonat; B. enzimele digestive; C. secretia de mucus; D. peristaltismul; E. capacitatea inhibitoare a
florei rezidente

1807. R.I. diareea acuta infecti- oasa apoasa, f.d.u. variante etiologice 1. toxina (preformata, bacteri
producatoare de enterotoxina); 2. bacterii enteroaderente si urmatoarele caracteristici: a. manifestari
de infectie (febra mai inalta); b. manifestari mai mult de iritatie gastrointestinala, decat de infectie c.
simptome gastrice (varsaturi marcate); d. manifestari de iritatie mai putin proeminente (diaree mai
putin abundenta, varsaturi mai putin importante); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.
a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1808. R.I. diareea acuta infecti- oasa apoasa, f.d.u. variante etiologice: 1. toxina (preformata, bacterii
producatoare de enterotoxina); 2. bacterii enteroaderente; si urmatoarele caracteristici a. manifestari
mai mult de infectie decat de iritatie b. manifestarile de infectie mai putin proeminente (febra minima
sau absenta); c. manifestari de iritatie gastrointestinala (diaree abundenta, apare brusc la cateva ore
dupa ingestia de alimente, asociata cu varsaturi marcate d. simptome colonice (crampe abdominale si
balonare mai intense); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1,
C-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1809. R.I. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. variante etiologice: 1. enterotoxina sau bacterii
enteroaderente 2. bacterii enteroaderente 3. bacterii invazive si Entamoeba histolytica si urmatoarele
caracteristici: a. diaree apoasa abundenta (determinata de hipersecretia intestinului subtire); b. diaree
apoasa mai putin abundenta, varsaturi mai putin importante, crampe abdominale si balonare mai
intense, febrã mai inalta; c. febra inalta si durere abdominala cu diaree sanguinolenta (numità
dizenterie); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

1810. R.l. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. variante etiologice 1. toxine bacteriene preformate sau
bacterii producatoare de enterotoxina; 2. bacterii producatoare de citotoxina si bacterii invazive; 3.
Yersinia si urmatoarele caracteristici: a. invadand mucoasa ileonului terminal si a colonului proximal,
provoaca febra inalta si durere abdominala marcata cu sensibilitate la palpare care seamana cu
apendicita acuta; b. febra inalta si durere abdominalà; c. diaree apoasa abundenta care apare brusc la
cateva ore dupa ingestia de alimente, asociatàa cu varsaturi marcate si febra minima sau absenta; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1811. R.I. diareea acuta infecti- oasa si la felul in care anumite trasaturi faciliteaza diferentierea unei
anumite variante etiologice fata de celelalte, f.d.u. träsäturi 1. diaree apoasa (eventual cu
grunji)apoasa-hemoragica 2. diaree marcata-severausoara- moderata-marcata 3. febra marcata-
severausoara- moderata; si urmatoarele variante etiologice a. toxina preformata, bacterie
enteroaderentain celelalte cazuri b. toxina preformatain celelalte cazuri, c. bacterii invazive care
produc inflamatiein celelalte cazuri; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1812. R.I. felul in care tipul diareii poate orienta diagnosticul etiolo- gic in diareea acuta infectioasa,
f.d.u. variante 1. apoasa abundenta; 2. apoasa cu grunji (ca un terci); 3. doar uneori hemoragica; 4.
initial apoasa, ulterior devine rapid hemoragica; 5. apoasa pana la hemoragica, in functie de gradul
inflamatiei; si urmatoarele variante etiologice: a. bacterii invazive b. toxina preformata c. bacterie
enteroaderenta; d. Clostridium difficile producator de citotoxine; e. Escherichia coli hemoragica
producatoare de citotoxine; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-3, d-5, e-4; B. a-2, b-5, c-1, d-4, e-
3; C. a-4, b-1, c-2, d-3, e-5; D. a-5, b-1, c-2, d-3, e-4; E. a-5, b-4, c-3, d-2, e-1;

1813. R.I. diareea acuta infecti- oasa provocata de bacterii inva- zive si la felul in care severitatea
inflamatiei este sugerata de caracterul diareii, f.d.u. variante: 1. diaree apoasa; 2. diaree apoasa sau
hemoragica; 3. diaree hemoragica; si u. grade de severitate: a. inflamatie severa; b. inflamatie usoara;
c. inflamatie moderata; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1814. R.I. diareea acuta infecti- oasa si la felul in care severitatea febrei sugereaza etiologia, f.d.u.
variante: 1. absenta-usoara (cand diareea este severa) 2. absenta-moderata; 3. usoara-moderata; 4.
marcata-severa; si urmatoarele variante etiologice: a. citotoxina; b. toxina preformata c. bacterii
invazive care produc inflamatie; d. bacterii enteroaderente; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-
4, d-2; B. a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-4, c-1, d-2; D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-1, c-3, d-2;

1815. R.l. diareea acuta infecti- oasa si la felul in care severitatea durerii abdominale sugereaza
etiologia, f.d.u. variante: 1. usoara-moderata; 2. usoara-marcata; 3. moderata-severa, proportionala cu
severitatea inflamatiei; 4. marcata-severa; si urmatoarele variante etiolog a. toxine b. bacterii invazive;
C. citotoxina; d. bacterii enteroaderente; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-3,
c-4, d-2 C. a-4, b-1, c-2, d-3; D. a-4, b-2, c-3, E. a-4, b-3, c-2, d-1

1816. R.I. diareea acuta infect- oasa provocata de bacterii inva- zive si la felul in care severitatea d-1;
inflamatiei este sugerata de severitatea durerii abdominale. f.d.u. variante 1. durere moderata-marcata;
2. durere moderata-severa; 3. durere marcata-severa; si u. grade de severitate: a. inflamatie variabila
b. inflamatie severa; c. inflamatie usoara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1817. R.I. diareea acuta infecti- oasa si la felul in care severitatea varsaturilor sugereaza etiologia, f.d.u.
variante: 1. usoare 2. usoare-marcate in functie de severitatea procesului patologic; 3. moderate-
severe 4. marcate-severe si urmatoarele variante etiologice a. enterotoxina b. bacterii enteroaderente
citotoxine; c. bacterii invazive care produc inflamatie; d. toxina preformata care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c-3, d-1; C. a-3, b-1, c-2, d-4; D. a-3, b-1, c-4, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-4;

1818. oasa provocata de bacterii inva zive R.i. diareea acuta infecti Si la felul in care severitatea ta de
inflamatiei este sugera severitatea varsaturilor, f.d.u. variante: 1. varsaturi usoare-marcate; 2. varsaturi
absente-marcate 3. varsaturi absente-usoare; si u. grade de severitate: a. inflamatje severa; b.
inflamatie moderata: c. inflamatie usoara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1819. R.l. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. perioade de incubatie: 1. S1 zi [ore putinemulte (incubatie
scurtalunga)] 2. s3 zile; 3. S8-11 zile; si urmatoarele variante etiologice: a. toxina preformata. b.
enterotoxina, citotoxina, bacterii invazive care produd inflamatie usoara; c. bacterie enteroaderenta,
bacterii invazive care produc inflamatie variabila si severa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1820. R.I. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. mecanisme patogene: 1. producator de toxina - toxina
preformata, cu incubatie scurta (1-8 ore); 2. enteroaderent (tulpini enteropatogene si enteroaderente
3. invaziv, producand inflamatie minima; si urmatoarele variante etiologice a. virusuri (de exemplu
virusul Norwalk); b. E. coli, Giardia, Cryptosporidium, helminti; c. Bacillus cereus Staphylococcus
aureus care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-
3, b-2, c-1;

1821. R.l. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. mecanisme patogene: 1. producator de toxina - toxina
preformata, cu incubatie lunga (8-24 ore); 2. producator de citotoxina; 3. invaziv, producand inflamatjie
variabila; si urmätoarele variante etiologice: a. Salmonella, Campylobacter, Aeromonas spp, Vibrio
parahaemolyticus, Yersinia; b. Clostridium difficile, E. coli hemoragica; c. Clostridium perfringens; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1822. R.l. diareea acuta infecti- oasa, f.d.u. mecanisme patogene: 1. producator de toxina -
enterotoxina; 2. invaziv, producand inflamatie minima; 3. invaziv, producand inflamatie severa si
urmatoarele variante etiologice: a. virusuri (de exemplu Rotavirus) si virusul Norwalk; b. Vibrio cholerae,
Escherichia coli enterotoxigena, Klebsiella pneumoniae, Aeromonas spp; c. Shigella spp, E. coli
enteroinvaziva, Entamoeba histolytica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3; B. a-2, b-1, c-3; C.
a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1823. R.l. trasaturile clinice ale diareii infectioase acute in functie de agentul cauzal si de meca- nismul
patogen al acestuia, f.d.u. variante 1. Bacillus cereus, Staphylococcus aureus (producator de toxina -
toxina preformata) 2. E. coli, Giardia, Cryptosporidium, helminti (tulpini enteropatogene si
enteroaderente) 3. Rotavirus si virusul Norwalk (invaziv, producand inflamatie minima); si urmatoarele
tablouri clinice: a. incubatie: 1-8 zile, varsaturi: absente-usoare, durere abdo- minala: usoara-marcata,
absenta-moderata, diaree febra: usoara-moderata, apoasa cu grunji (ca un terci); b. incubatie: 1-3 zile,
varsaturi: usoare-marcate, durere abdominala: moderata-marcata febra: marcata-severa, diaree:
usoara-marcata, apoasa; c. incubatje scurta (1-8 ore), varsaturi: marcate-severe durere abdominala:
usoara- moderata, febra: absenta- usoara, diaree: marcata-severa, apoasa care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1824. R.l. trasaturile clinice ale diareii infectioase acute in functie de agentul cauzal si de mecanis- mul
patogen al acestuia, f.d.u. variante: 1. Clostridium perfringens (producator de toxina - toxina
preformata); 2. Clostridium difficile producator de citotoxina 3. Salmonella, Campylobacter, Aeromonas
spp, Vibrio parahaemolyticus, Yersinia (invaziv, producand inflamatie variabila); si urmatoarele tablouri
clinice a. incubatjie: 12 ore-11 zile varsaturi: absente-marcate, durere abdominala: moderata- severa,
febra: marcata-severa, diaree: usoara-severa, apoasa sau sanguinolenta b. incubatie lunga (8-24 ore),
varsaturi: marcate-severe durere abdominala: usoara- moderata, febra: absenta- usoara, diaree:
marcata-severa apoasa; c. incubatie: 1-3 zile, varsaturi: absente-usoare, durere abdominala: marcata-
severa, diaree: usoara-marcata, de obicei apoasa, uneori sanguinolenta; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1825. R.I. trasaturile clinice ale diareii infectioase acute in functie de agentul cauzal si de mecanis- mul
patogen al acestuia, f.d.u. variante 1. Vibrio cholerae, Escherichia coli enterotoxigena, Klebsiella
pneumoniae, Aeromonas spp (producätor de toxina- enterotoxina) 2. E. coli hemoragica producatoare
de citotoxina: 3. Shigella spp, E. coli enteroinvaziva, Entamoeba histolytica (invaziv, producand
inflamatie severa); si urmatoarele tablouri clinice: a. incubatie: 12 ore-8 zile, varsaturi: absente-usoare
durere abdominalä: marcata- severa, febra: marcata-severa, diaree: usoara-moderata, sanguinolenta;
b. incubatie: 12-72 ore, varsaturi: absente-usoare, durere abdominala: marcata-severa, diaree: usoara-
marcata, initial apoasa, devine rapid sanguinolenta; c. incubatie: 8-72 ore, varsaturi: moderate-severe,
durere abdominala: usoara-moderata, febra: absenta-usoara, diaree: marcata-severa, apoasa; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1826. F.d.u. manifestari sistemice care pot insoti sau urma o diaree infectioasa: 1. sindrom Reiter
(artrita, uretrita si conjunctivita); 2. tiroidita, pericardita si glomerulonefrita autoimuna; 3. sindrom
hemolitic-uremic (care are o mortalitate inalta); si urmatorii agenti etiologici: a. Salmonella,
Campylobacter Shigella, Yersinia b. E. coli (0157:H7) si Shigella enterohemoragica; c. Yersinia; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
1827. C.d.u. NU reprezinta o infectie sistemica in care diareea acuta poate fi un simptom major: A.
pneumonia pneumococica; B. hepatita virala; C. listerioza; D. legioneloza; E. sindrom de soc toxic.

1828. RI. diareea acuta de alte cauze decat infectioase, u.a.s.c. A. efectele secundare ale medicamentelor
sunt o cauza rara de diaree acuta; B. numeroase medicamente pot produce diaree; C. diareea acuta
poate fi un simptom in boala grefa conta contragazda D. toxinele din vietati marine produc intoxicatii
precum ciguatera si scombroid E. diareile inflamatoare cronice (cum sunt BIC) pot avea un debut brusc, in
loc de insidios, si diverse alte manifestari care simuleaza o infectie;

1829. R.l. diareea acuta de alte cauze decat infectioase, u.a.s.c.c.e. A. etiologia medicamentoasa poate fi
sugerat de asocierea temporala dintre utilizarea medicamentelor si debutul simptomelor: B. diverticulita.
colonica nu provoaca diaree acuta C. diverse toxine pot provoca decompensare sistemica; D. afectiunile
care determina diaree cronica pot fi confundate initial cu o diaree acuta; E. decizia de a evalua o diaree
acuta depinde de severitatea si durata ei si de diversi factori care in de gazda:

1830. R. colita ischemica u-a.S.c. Cee. A. poate fi ocluziva Sau neocluziva B. apare in mod tipic la persoane
cu varsta sub 50 ani: C. se prezinta adesea cu durere abdominala inferioara acuta urmata de diaree
apoasa, apoi sanguinolenta: D. determina in general modificari inflamatoare acute in sigmoid sau in
colonul stang; E. de regula afecteaza rectul.

1831. R.l. cauzele neinfectioase de diaree acuta, f.d.u. categorii 1. medicamente: 2. toxine si urmatorii
agenti etiologici. a. bronhodilatatoare; b. AINS c. antibiotice, chimioterapice d. arsenic; e. insecticide
organofosforice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2 C. a-1, b-1,
C-2, d-2, e-1 D. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1 E. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1

1832. R cauzele neinfectioase de diaree acuta, f.d.u. categorii: 1. medicamente; 2. toxine urmatorii agenti
etiologici a. toxine din vietati marine, b. antiaritmice cardiace, antihipertensivei c. antiacide, laxative; d.
ciuperci din genul Amanita altele e. anumite antidepresive; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-
2, e-2 B. a 1. b-2, c 2, d-1, e-1 C. a-2, b-1, c 1, d-2, e-1; D. a 2. b-1. C-2, d-1, e-1 E. a 2. b-2, c-1, d-1, e-1;

1833. U.f.df.d evaluarea pacientului cu diaree acuta s.c.f.cae. A. Majoritatea episoadelor de diaree acuta
B. sunt usoare si autolimitate C. motiv pentru care nu sunt necesare investigatii etiologice; D. dar este
necessar tratament specific, intrucat costul E. si potentiala morbiditate a acestora sunt nejustificate

1834. U.f.d.f.d. evaluarea pacientului cu diaree acuta s.cf.cse. A. in unele cazuri de diaree febrila de
severitate moderata B. asociata cu leucocite (sau niveluri crescute ale proteinelor leucocitare) in materiile
fecale; C. sau cu sange macroscopic, D. se poate recurge direct la antibioterapie empirica de proba E. dar
intotdeauna sunt necesare si investigatii etiologice.

1835. Printre indicatiile pentru evaluarea unui pacient cu diaree acuta se aflau.c.e. A. scaune cu mucus;
B. febra >38,5°C; C. tratament cu antibiotice in ultimele 12 luni D. durere abdominala severa asociata la
pacienti>50 ani

1836. Printre indicatiile pentru evaluarea unui pacient cu diaree acuta A. diaree abundenta cu
deshidratare B. durata 2 luni fara ameliorare: C. noi focare de boala in comunitate D. pacienti tineri; E.
pacienti cu imunodeficienta;

1837. R.I. diagnosticul in diareea acuta s.u.c.e. A. investigatia esentiala la pacientii suspectai de
infectioasa acuta severa este analiza microbiologica a scaunului. B. tehnicile moleculare constau in
identificarea in scaun a unor secvente de ADN unice pentru diversi agenti patogeni C. daca analiza
scaunului nu este lamuritoare. se recurge irigografie D. la nevoie se practic sigmoidoscopie flexibila cu
biopsii si EDS cu aspirate si biopsii duodenale; E. un anumit context clinic si epidemiologic poate sugera
un agent enteropatogen specific

1838. R.I. diagnosticul in diareea acuta prin analiza microbiologica a scaunului, f.d.u. tehnici: 1. culturi 2.
examen microscopic direct: 3. teste imunologice si urmatorii agenti etiologici sau produsi ai acestora: a.
anumite toxine bacteriene (C. difficile), antigene virale (Rotavirus) si antigene de protozoare (Giardia, E.
histolytica b. oua si paraziti; c. bacterii si virusuri, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2 D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1839. R.I. diagnosticul in diareea acuta prin teste imunologice din scaun, f.d.u. categorii 1. anumite toxine
bacteriene: 2. antigene virale; 3, antigene de protozoare; si urmatorii agenti etiologici: a. Giardia, E.
histolytica; b. Rotavirus: ic. C. difficile care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b
3, c-1D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1

1840. Printre cele cinci grupuri de persoane cu risc crescut de a dezvolta diaree acuta se afla: A. calatori
turisti: B. cei care consuma anumite alimente C. persoane cu boli autoimune D. persoanele care solicita
consultatii in centre de diagnostic private E. persoanele institutionalizate;

1841. R.I. grupurile cu risc crescut de a dezvolta diaree, u.a.S.c.c.e. A. aproape 40% dintre persoanele
regiunile care endemice din America Latina, Africa si Asia dezvolta asa-numita diareea calatorulii B. pe
vasele de croaziera apar epidemii de gastroenterita determinata de virus Ebstein-Barr C. imunodeficienta
secundara este mult mai frecventa decat cea primara; D. la pacientii cu SIDA, anumite bacterii transmise
veneric pe cale rectala pot produce gastroenterita E. pacientii cu hemocromatoza trebuie sa evite
consumul de orez fiert,

1842. R.I. grupurile cu risc crescut de a dezvolta diaree, ua.s.c.cse, A. adenovirus este cea mai frecventa
cauza de gastroenterta virala la oamenii B. la cei care dezvolta diaree dupa consumul anumitor alimente,
diareea apare la scurt timp dupa un picnic, banchet. masa la restaurant C. la persoanele cu
imunodeficienta agentii patogeni intestinali obisnuiti provoaca adesea o diaree mai severa si mai
prelungita; D. pacientii cu hemocromatoza sunt in special predispusi la infectii intestinale invazive sau
chiar letale cu enterococ si la infecti cu Yersinia; E. diareea infectioasa este una dintre cele mai frecvente
infectii nosocomiale in multe spitale si institutii de ingrijire pe termen lung

1843. RI. diareea care apare la calatori/ turisti, f.d.u. destinati turistice:1. regiunile endemice din America
Latina, Africa si Asia 2. Rusia (mai ales St. Petersburg), zone salbatice (campare, inot); 3. Nepal 4. vase de
croaziera urmatorii agenti etiologici: a. Cyclospora b. Giardia c. cel mai adesea Escherichia coli
enterotoxigena sau enteroagregativa, dar si Campylobacter, Shigella, Aeromonas, norovirus. Coronavirus
si Salmonella; d. virusul Norwalk: care sunt asocierile corecte: A. a-3, b-1, c 4, d-2; B. a 3. b-2, c-1, d-4; C.
a-3. b-2, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-3, c 2, d-1;

1844. R. diareea care apare la cei care consuma anumite alimente, f.d.u. alimente: 1. carnea de pui, 2.
orez prajit 3. oua; si urmatorii agenti etiologici a. Salmonella, Campylabacter, Shigella b. Bacillus cereus; c.
Salmonella Care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2. b-3, c-1 E. a-
3, b-1, c-2
1845. R. diareea care apare la cei care consuma anumite alimente. f.d.u. alimente: 1. hamburger
insuficient preparat termic; 2. maioneza sau crema: 3. vietati marine, mai ales consumate crude si
urmatorii agent etiologici: a. E. coli enterohemoragica (O157:H7); b. Vibrio spp. Salmonella sau virus
hepatitic A c. Staphylococcus aureus sau Salmonella; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b 2, c-1

1846. R.l. Imunodeficienta drept factor de risc pentru diaree, f.d.u. variante 1. imunodeficienta primara;
2. imunodeficienta secundara; si urmatoarele stari patologice: a. SIDA: b. deficit de IgA; c. boala
granulomatoasa cronica: d. imunosupresie medicamentoasa; e. varsta inaintata f. hipogamaglobulinemie:
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1. C-2, d-2, e-2, f-1; B. a 1. b-2, c-1, d 1, e-2, f-2; C. a-1, b-2, c-1, d-2,
e-1.f2: D. a-2, b-1. c-1, d-2, e-2. f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f 1;

1847. R. diareea care apare la persoanele cu SIDA f.d.u categorii: 1. germeni oportunisti: 2. virusuri 3.
protozoare; si urmatorii agenti etiologici: a. VCM, adenovirus, VHS; b. Cryptosporidium, lsospora belli.
Microsporidia, Blastocystis hominis: c. Mycobacterium spp.; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c- 3: D. a-2, b-3, c-1: E. a-3, b-1, c-2;

1848. R.l. diareea care apare la persoanele cu imunodeficienta f.d.u. categorii: 1. pacientii cu SIDA 2.
pacientii cu hemocromatoza; 3. persoanele institutionalizate; si urmatorii agenti etiologici: a. diverse
microorganisme, cel mai adesea de Clostridium difficile b. Vibrio spp., Yersinia; c. germeni oportunisti,
anumite virusuri, protozoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1;
D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1849. R.I. diareea care apare la persoanele cu imunodeficienta, categorii: 1. pacientii cu SIDA (bacterii
transmise veneric pe cale rectala)2. persoanele care frecventeaza centre de ingrijire de zi si membrii
familie 3. pacientii din spitale si institutii de ingrijire pe termen lung: si urmatorii agenti etiologici: a.
Shigella, Giardia, Cryptosporidium, Rotavirus; b. Neisseria gonorrhoeae, Treponema pallidum, Chlamydia
c, diverse microorganisme, cel mai adesea de Clostridium difficile; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3 B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a 3. b-2, c-1

1850. Uf.d.f.d. cauzele diarei s.c.f.c e. A. Daca circumstantele indica un anumit agent patogen sau un grup
de posibili agenti patogeni. B. fie poate sa nu mai fie necesar tot setul de investigatii de rutina; C. fie in
unele cazur indicate culturi speciale pentru; D. diverse tulpini de E. coli (enterohemoragica etc.), E. specii
de Vibrio, streptococ.

1851. R.I. cauzele de diaree persistenta, f.d.u. categorii: 1. cauza frecventa; 2. trebuie avut e in vedere
mai ales la pacientii care au primit antibiotice 3. alta cauza care trebuie luata in seama; si urmatorii agenti
etiologici: a. Giardia b. C. difficile c. E. histolytica, Cryptosporidium, Campylobacter etc.; care sunt
asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1.c-2;

1852. U.f.d.fd cauzele diareii s.c.f.cae. A. Cautarea unor leziuni organice prin tehnici; B. imagistice
(sigmoidoscopie TC abdominala); C. pentru a exclude o BIC; D. de regula nu este necesara: E. la pacientii
cu diaree persistenta de cauza neclara.

1853. U.fd.fd. cauzele diareii A. Cautarea unor leziuni organice prin tehnici imagistice; B. poate fi necesara
ca abordare: C. initiala la pacientii suspectati de diaree acuta neinfectioasa; D. cum ar fi cea delerminata
de E. colita ischemica, diverticulita sau sindromul de intestin iritabil.
1854. R.I. diareea cronica U.a.s.c.cae. A. o diaree care dureaza >4 saptamani justifica evaluarea pentru a
exclude o patologie subiacenta grava; B. spre deosebire de diareea acuta, majoritatea cauzelor de diaree
cronica sunt infectioase: C. clasificarea diareii cronice in functie de mecanismul fiziopatologic faciliteaza
abordarea rationala a tratamentului; D. multe boli provoaca diaree prin mai multe mecanisme: E.
malabsorbtia acizilor biliari poate induce diaree prin stimularea secretiei colonice;

1855. F.d.u. afirmatii rI. diareea secretorie: a. osmolaritatea scaunului este explicata de electroligii
endogeni b. nu exista un solvit malabsorbit; c. nu exista gaura osmotica fecala; care este inlantuirea logica
justa: A. abc; B.acb; C. bac; D. bca; E. cab;

1856. F.d.u. afirmatii r.l. una dintre formele de diaree secretorie: a. suprafata mucoasei intestinale
disponibila pentru reabsorbtia lichidelor a electrolitilor secretati devine insuficienta; b. scade suprafata
mucoasei intestinale: c. apare diaree de tip secretor. care este inlantuirea logica justa A. abc; B. bac; C.
bca; D. cab; E. cba;

1857. F.d.u. afirmatii r.I. una dintre formele de diaree secretorie: a. ileonul terminal este lezat sau
rezecat;b. biliari dihidroxi raman neabsorbiti: c. acizii biliari stimuleaza secretia colonica: d. diaree
coloreica: care este inlantuirea logica A. a- b-c- d B. b- c-a-d C. bdca D. c-d- b-a E. dbca;

1858. F.d.u. afirmatii r.l. una dintre formele de diaree secretorie: a. stimularea secretiei colonice de catre
acizii biliari: b. ileon terminal cu aspect normal, dar disfunctional; c. malabsorbtia acizilor biliari; d. diaree
secretorie aparent idiopatica (fara un substrat morfopatologic evident); care este inlantuirea logica justa:
A. abcd B. a c-d-b C. bcad D. dabc E. dbac;

1859. F.d.u. afirma r I. una dintre formele de diaree secretorie: a. perturbarea absorbtiei de sodiu si apa
b. diaree de tip secretor. c. Consum cronic de etanol: d. lezarea enterocitelor; care este inlantuirea logica
justa: D. cdab

1860. F.d.u. afirmatii rI. una dintre formele de diaree secretorie: a. ocluzia intestinala incompieta: b.
cresterea eliminarii de materii fecale; c. hipersecretiei de lichide d. diaree. care este inlantuirea logica
justa: B. acbd

1861. R.l. cauzele diareii secretorii, f.d.u. categorii 1. laxative stimulante: 2. ocluzia intestinala incompleta:
3. scaderea suprafetei mucoasei intestinale: urmatoarele cauze: a. acid ricinoleic, b. strictura unei stome;
c. leziuni ale mucoasel intestinale; d. Senna care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-3: B. a-1, b-2, c-
3, d-1: C. a-1, b-3, c 2, d-1 D. a-2 b-3 c-1 d-1; E. a-3, b-1, c-1, d-2:

1862. R.L cauzele diareii Secretorii, f.d.U. categorii 1. laxative stimulante: 2. ocluzia intestinala
incompleta; 3. scaderea suprafetei mucoasei ntestinale si urmatoarele cauze: a. impactarea fecala: b.
Cascara c. fistule enterocolice: d. ulei de ricin; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-1, c-3, d-2 B. a-1, b-2,
c-3, d-1 C. a-1, b-3, c 1. d-2. D. a 2, b-1, c-3, d-1; E. a-3 b-2 c-1 d-1;

1863. R. cauzele diareii secretorii, f.d.u. categorii 1. laxative stimulante: 2. ocluzia intestinala incompleta
3. scaderea suprafetei mucoasei intestinale; si urmatoarele cauze: a. Bisacod b. rezectie intestinala; c,
scoarta de crusin (Frangulae cortex) d. tumora care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1. b-3,
c-1, d-2; C. a-1. b-3, c-2, d-1; D. a-2, b 3, c-1, d-1 E. a-3, b-1, c-1, d-2;
1864. R.I. diareea secretorie u.a.S.c.cae. A. cauza este perturbarea transportului apei si electrolitilor prin
mucoasa enterocolonica; B. in mod caracteristic, apare gaura osmotica fecala; C. poate fi provocata de
utilizarea nejustificatal excesival repetata a laxativelor stimulante; D. defectele congenitale de absorbtie a
electroliilor pot provoca diaree apoasa de la nastere E. insuficienta corticosuprarenaliana poate produce
diaree apoasa asociata cu depigmentare cutanata.

1865. R.I. diareea secretorie A. se elimina materii fecale apoase. In cantitate mare; B. hormonii sunt cea
mai frecventa cauza de diaree secretorie: C. lezarea enterocitelor prin consum cronic de etanol poate
accentua absorbtia de sodiu si D. absorbtia electrolitilor din tubul digestiv este mediata de anumiti
transportori ionici specifici; boli manifestarile E. printre Addison se afla diareea apoasa si
hiperpigmentatia cutanata:

1866. R. diareea secretorie u.a.S.C.Cae. A. eliminarea scaunelor diareice este dureroasa B. tumorile
carcinoide metastatice gastrointestinale pot produce parte a sindromului carcinoid C, la diareea
secundara consumului cronic de etanol contribuie incetinirea tranzitului intestinal D. rareori, defecte ale
anumitor specifici transportori ionicl determina diaree apoasa de la nastere E. poate fi consecinta unor
substante endogene cu efect laxativ:

1867. R.. diareea secretorie:A. scaunele diareice nu persista chiar daca se sisteaza aportul alimentar, B.
rareori tumorile carcinoide bronssice primare pot produce diaree apoasa, izolata sau cat parte a
sindromului carcinoid; C. ingestia din greseala a anumitor toxine ambientale poate determina forme
cronice de diaree mai degraba decat acute D. deficitul de antiport (schimbator ionic) Cl/ HCO3 provoaca
diaree asociata cu acidoza e E. prin efectul laxativ, acizii biliari dihidroxi pot provoca o diaree secretorie;

1868. R. diareea secretorie U.a.S.c.cze. e A. nu exista un solvit malabsorbit; B. medicamentele toxinele a

ingerate cronic sunt o cauza rara de diaree secretorie cronica; C. ingestia cronica de arsenic poate
determina o forma cronica de diaree, mai degraba decat acutaD. deficitul de antiport (schimbator ionic)
CI/ HCO3 provoaca chloridoreea congenitalai E. in unele cazuri, cauza diareii secretorii ramane
necunoscuta (idiopatica);

1869. R. diareea secretorie A. osmolaritatea scaunului este explicata de electroliii endogeni B. sute de
medicamente au ca efect advers diareea; C. uneori, anumite infect bacteriene persistente pot produce o
diaree de tip secretor; D. deficitul de antiport (schimbator ionic) Na H provoaca diaree asociata cu
alcaloza: E. lezarea sau rezectia jejunului proximal poate determina diareea secretorie prin scaderea
suprafetei mucoasei intestinale;

1870. R.I. diareea secretorie prin scaderea suprafetei mucoase intestinale, u.a.S.c.cae. A. reabsorbtia
insuficienta a lichidelor si electrolitilor secretati poate produce diareei B. spre deosebire de alte forme de
diaree secretorie, acest tip de dupa ingestia de alimente; C. leziunile eale din ileita Crohn pot determina o
diaree de tip secretor, D. acizii biliari dihidroxi ramasi neabsorbiti inhiba secretia colonica E. ocluzia
intestinala incompleta in determina poate paradoxal, cresterea eliminarii de materii fecale din cauza
hipersecretiei de lichide;

1871. R.I. diareea secretorie de cauza hormonala, f.d.u. stari patologice 1. tumori carcinoide: 2. gastrinom
3. carcinom medular tiroidian; urmatoarele trasaturi a. diaree asociata cu episoade de inrosire, respiratie
suieratoare, dispnee, pe langa valvulopatii ale inimii drepte b. la producerea diareii ar putea contribui alte
substante secretagoge secretate simultan cu gastrina; c, se poate prezenta cu diaree apoasa provocata
decalcitonina, alte peptide secretorii, sau prostaglandine; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3: B.
a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

1872. R.I. diareea secretorie de cauza hormonala, fd.u. star patologice: 1. tumora carcinoida 2. VIPom 3.
carcinom medular tiroidian; urmatoarele trasaturi: a. rareori pot apara leziuni cutanate pelagroide ca
urmare a supraproductiei de serotonina, care duce la depletia de niacina: b. apare cel mai adesea
sporadic, dar in 25-50% din cazuri in asociere cu alte tumori neuroendocrine C. sindromul diaree-apoasa-
hipokalemie-aclorhidrie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b 3, c-2; C.a 2, b-1, c-3 D. a-2,
b-3, c-1; E. a 3. b-1, c-2;

1873. R.I. diareea secretorie de cauza hormonala f.d.u stari patologice 1. tumora carcinoida: 2. VIPom 3.
carcinom medular tiroidian: a. provoaca holera pancreatica. b. diareea este provocata de eliberarea in
circulatie a unor substante puternic secretagage produse de intestin c. in 25-50% din cazuri este parte a
sindromului de neoplazii endocrine multiple tip 2a; care sunt asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3; B. a 2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3 b-1 c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1874. R.I. diareea secretorie de cauza hormonala, f.d.u Stari patologice 1. gastrinom. 2. VIPom; 3.
carcinom medular tiroidian: si urmatoarele trasaturi a, una dintre cele mai frecvente tumori
neuroendocrine;b. diareea importanta este adesea asociata cu boala metastatica si prognostic
defavorabil: C. este produs de un adenom pancreatic non-B-celular care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1875. R diareea secretorie de cauza hormonala f.d.u. stari patologice: 1. gastrinom 2. VIPom 3.
mastocitoza sistemica; urmatoarele trasaturi a. poate fi asociata cu urticarle pigmentara; b. secreta VIP si
multi alti hormoni peptidici. c. se prezinta de obicei cu ulcere peptice refractare: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b 1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1;

1876. R diareea secretorie de f.d.u star patologice 1. gastrinom: 2. VIPom; 3. mastocitoza sistemica; si
urmatoarele trasaturi: a. diareea apare la < o treime din cazuri si poate fi singura manifestare clinica la
10% din cazuri, b. poate provoca diaree secretorie (mediata de histamina): c. diareea secretorie este
adesea masiva, volumul scaunului depasind 3 L/zi; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3,
c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b-2, c-1;

1877. R.l. diareea secretorie de cauza hormonala, fd.u. stari patologice: 1. gastrinom, 2. VIPom 3. adenom
vilos colorectal mare; si urmatoarele trasaturi:a. diareea este cel mai adesea provocata de maldigestia
grasimilor din cauza inactivairii enzimelor pancreatice prin pH-ul scazut din duoden: b. rareori apare o
diaree secretorie care poate provoca c, secreta polipeptida pancreatica, secretina, gastrina, polipeptida
inhibitoare pentru (numita si peptida insulinotropica dependenta de glucoza), neurotensina. calcitonina si
prostaglandine; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1. c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2
E. a-3, b-2, c-1;

1878. in legatura cu diareea secretorie de cauza hormonala, fd.u. stani patologice: 1. carcinom medular
tiroidian; 2. VIPoma 3. tumora carcinoida: si urmatoarele trasaturi a. Se poate asocia cu feocromocitom si
tumori paratiroidiene cu hiperparatiroidism b. poate produce: deshidratare ameninjatoare de viata,
disfunctie neuromusculara (din cauza hipokalemiei. hipomagnezemiei sau hipercalcemiei asociate),
inrosire, hiperglicemie c. diareea este provocata de eliberarea in circulatie de serotonina, histamina,
prostaglandine si diverse kinine; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3: B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-3, c-
1; D. a-3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1879. R.I. diareea secretorie de cauza hormonal fd.u. stari patologice: 1. VIPom: 2. mastocitoza sistemica;
3. adenom vilos colorectal mare; si urmatoarele trasaturi a. rareori apare o diaree secretorie care pare sa
fie mediata de prostaglandine (poate fi inhibata de AINS) b. poate provoca diaree infiamatoare
(determinata deinfiltrare intestinala cu mastocite); c. au fost raportate volume zilnice de pana la 20 L;
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1 b-3 c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1880. U.f.d.f.d. diareea osmotica s.cf.c.e. A. Determinarea osmolaritatii fecale este obligatorie intrucat B.
doar daca este masurata imediat dupa evacuare; C. osmolaritatea fecala poate fi gresita, deoarece: D.
glucidele sunt metabolizate de bacteriile colonice; E. determinand scaderea osmolaritatii.

1881. R diareea osmotica, u.a.S-C.Ce. cata de solviti ingera putin absorbabili si activi osmotic; B. in mod
caracteristic, diareea osmotica se opreste cand inceteaza ingestia substantei cauzatoare C. laxativele care
contin Mg PO4 pot provoca diaree osmotica D. diareea osmotica poate apara dupa ingestia de glucide
slabl incomplet absorbite; E. deficitul de lactaza afecteaza predominant persoanele caucaziene;

1882. RI. diareea osmotica. U.a.S.c.c.e A. diareea osmotica este provocata de substante insolubile care
precipita in lumenul intestinal B. gaura osmotica este calculata drept osmolaritatea (de obicei 290
mosmov kg) [2 fecala a sodiului potasiului). C. malabsorbtia giucidelor poate fi determinata de defecte
dobandite sau congenitale ale dizaharidazelor si ale altor enzime din marginea in perie; D. fiind absorbite
deficitar. sorbitolul, lactuloza si fructoza pot provoca diaree osmotica; E. deficitul de lactaza este una
dintre cele mai frecvente cauze de diaree cronica la adulti;

1883. R.I. diareea osmotica, u.a.S.c.cae. A. diareea osmotica este cantitativ proportionala cu cantitatea de
solvit ingerata: B. unele antiacide, laxative suplimente nutritive pot induce diaree osmotica prin
continutul in compusi cu aluminiu, C. malabsorbtia glucidelor pro- voaca diaree osmotica cu pH scazut: D.
medicamentele, guma, bom boanele indulcite cu glucide slab absorbabile pot provoca diaree osmotica E.
simptomele deficitului de actaza depind de cantitatea totala de lactoza ingerata;

1884. R.I. diareea osmotica u.a.S-C Cae. A. in mod caracteristic. diareea osmotica este agravata de oprirea
aportului alimentar. B. ingestia de produsi cu calciu poate induce diaree osmotica caracterizata de un
scaun cu gaura osmotica importanta 50 mosmol/L C. defectele dobandite sau congenitale ale
dizaharidazelor si ale altor enzime din marginea in perie duc la diaree osmotica cu un pH scazut: D. fiind
absorbit deficitar. polietilenglicolul poate provoca diaree osmotica E. la majoritatea pacientilor cu deficit
de lactaza, suplimentele enzimatice sunt inutile intrucat acestia invata sa evite laptele;

1885. R.I. steatoree, u.a.s.c.c.e.: A malabsorbtia grasimilor poate provoca diaree cu scaun caracteristic; B.
efectele osmotice ale acizilor grasi sunt anulate de hidroxilarea bacteriana C. maldigestia apare cand cel
putin 30% din functia secretorie a pancreasului este pierduta; D. in ciroza biliara si in o biliara poate sa
apara o steatoree usoara; E. un tablou clinic si histologic similar cu boala Whipple este nfectia provocata
Cu Mycobacterium avium-intracellulare la pacienti cu SIDA

1886. R.I. steatoree, u.a.s.c.cae A. in mod caracteristic scaunul este gras si malodor. B. steatoreea este
definita drept o cantitate excesiva de grasime in scaun C. maldigestia intraluminala este cel mai adesea
provocata de sindromul de intestin iritabil: D. unul dintre mecanisme prin poate care fundoplicatura
provoca steatoree este incetinirea golirii gastrice; intestinala E. limfangiectazia congenitala este o boala
rara care provoaca steatoree prin obstrucia limfaticelor.
1887. R.I. u.a.S.c steatoree: A in mod caracteristic, scaunul pluteste in apa din toaleta B. in mod normal
cantitatea de grasime din scaun depaseste 7g/zi C. somatostatinomul este cea mai frecventa cauza de
insuficienta exocrina pancreatica: D. numeroase medicamente pot provoca steatoree prin malabsorbtie
E. sprue tropical poate produce un tablou histopatologic si clinic similar cu boala celiaca:

1888. R.I. steatoree, u.a.s.c.ce. A. malabsorbtia grasimilor provoaca adesea crestere in greutate B. o
diaree cu tranzit rapid poate determina cresterea grasimi fecale pana la 14 g/zi; C. pancreatita cronica
este de obicei consecinta abuzului de etanol D. colchicina poate provoca stea- toree prin E. sprue tropical
apare la persoanele care domiciliaza sau calatoresc in climate tropicale;

1889. R.I. steatoree, u a-s.c.Ce. A. malabsorbtia grasimilor provoaca adesea carente nutritive din cauza
malabsorbtiei concomitente a aminoacizilor si a vitaminelor B. in bolile intestinului subtire grasimea
fecala este in medie 15-25 g/zi; C. pancreatita cronica este o cauza rara de insuficienta pancreatica D.
colestiramina poate provoca steatoree prin malabsorbtie; E. debutul insidios si lipsa de raspuns la
antibiotice sugereaza ca sprue tropical are o etiologie infectioasa;

1890. R.I. steatoree, U.a.s.c.cae. A. cresterea cantitati de materii fecale este determinata de efectele
osmotice ale acizilor grasi si, intr-o mai mica masura, de grasimea neutra; pancreatica B. in nsuficienta
seste adesea 32 g/zi; C. proliferarea bacteriana in intestinul subtire este mai frecventa la copii D.
neomicina poate provoca stea- toree prin malabsorbtiei E. obstructia limfaticelor determina steatoree,
dar afecteaza mai ales absorbtia glucidelor si a amino acizilor

1891. C.d.u. manifestari nu poate fi atribuita obstructiei limfaticelor: A. mal absorbtia grasimilor: B.
pierderi intestinale de proteine; C. edem prin hipoproteinemie; D. limfocitopenie E. accelerarea golirii
gastrice:

1892. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. categori 1. pre-mucoasa (intraluminala), 2. mucoasa 3. post-mucoasa:
a. maldigestie; b. obstructie limfatica; c. malabsorbye; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; c. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3. c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1893. R.l. cauzele steatoreii, fd.u. mecanisme 1. maldigestia intraluminala; 2. malabsorbtia 3. obstructia
limfaticelor dobandita e si urmatoarele stari patologice: a. infectie; b. numeroase medicamente, de
exemplu colestiramina; e c. insuficienta exocrina pancreatica o care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; a D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1; e

1894. R. cauzele steatoreii, f.d.u. 1. maldigestia intraluminala 2. malabsorbtia; si urmatoarele stari

patologice: a. infectia cu Mycobacterium avium-intracellulare la pacientii b. colecistectomie: c. ischemie
intestinala cronica; d. fundoplicatura care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2. c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2. b-1, c 2, d-1

1895. RI. cauzele steatoreii, fd.u. mecanisme 1. maldigestia intraluminala; 2. malabsorbtia 3. obstructia
limfaticelor. si urmatoarele stari patologice: a, diverse enteropatii, mai ales boala celiaca: b. ciroza sau
obstructia biliara; c. abetalipoproteinemia; d. limfangiectazia intestinala congenitala (boala rara); care
sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-2, d-3 B. a-2, b-2, c-1, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-2, b-3, c-2, d-1 E.
a-3, b-1, c 2, d-2;

1896. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. mecanisme 1. maidigestia intraluminala; 2. malabsorbtia; 3. obstrucia
limfaticelor dobandita: si urmatoarele stari patolog a. infectii, in special cu protozoare cum ar fi Giardia;
b, traumatism c. enteropatia prin hipersensibilitatea la gluten; d. chirurgie bariatrica; care sunt asocierile
corecte: A. a 2, b-2, c-1, d-3; B. a 2, b 2, c-3, d-1; C. a 2, b-3, c-1, d-2; D. a-2, b 3, c 2, d-1; E. a 3, b-1, c-2. d-
2;

1897. R.l. cauzele steatoreii, f.d.u. mecanisme 1. maldigestia intraluminala; 2. malabsorbtia. 3. obstructia
limfaticelor dobandita: si urmatoarele stari patologice: a. numeroase medicamente, de exemplu
colchicina; b. tumor C. sprue tropical d. interventii chirurgicale vizand scaderea in greutate; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a 2. b-2, c-1, d-3; C. a-2, b-3. c-1. d-2; D. a-2, b-3, c-2, d-1; E. a-3,
b-2, c-2, d-1:

1898. R.l. cauzele steatoreii, fd.u mecanisme 1. maldigestia intraluminala, 2. malabsorbtia si urmatoarele
stari patologice: a. boala Whipple; b. diverse interventii chirurgicale c. numeroase medicamente, de
exemplu neomicina; d. proliferarea bacteriana din intestinul subtire; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-1. C-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1. d-2, E. a-2, b-1, c 2, d-1

1899. R. steatoreea prin maldigestie intraluminala, f.d.u. mecanisme 1. insuficienta exocrina pancreatica
2. proliferarea bacteriana din intestinul subtire; si urmatoarele stari patologice a. ansa oarba: b.
pancreatita cronica; C. dismotilitate de intestin subtire: d. obstructia ductului pancreatic: care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1. c-1, d-2 E. a-2,
b-1, c 2, d-1;

1900. R.I. steatoreea prin maldigestie intraluminala, f.d.u mecanisme 1. insuficienta exocrina pancreatica;
2. proliferarea bacteriana din intestinul subti si urmatoarele stari patologice: a. fibroza chistica b.
diverticu c. staza intestinala; d. somatostatinom; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1,
b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D., a 2, b-1.c-1, d-2, E. a-2, b-2, c-1, d-1

1901. F.d.U. evenimente care pot duce la steatoree: a. perturbarea formarii miceliilor, b. proliferarea
bacteriana din intestinul subtire; c. grasimile nu mai pot fi digerate: d. deconjugarea acizilor biliari: e,
grasimile nu mai pot fi emulsionate; care este lantul cauzal corect: A. acdeb B. bdaec C. cdeab D. dbeac E.
ebdac

1902. F.d.u. evenimente care pot duce la steatoree: a. abuzul de etanol b, pancreatita cronica; c.
maldigestie intraluminala; d. insuficienta pancreatica: care este lantul cauzal corect: B. abdc

1903. F.d.u. evenimente care pot duce la steatoree: a. proliferare bacteriana in intestinul subtire; b. staza
intestinala c. maldigestie intraiuminala: d. ansa oarba care este lantul cauzal corect E. dbac

1904. F.d.U. evenimente care pot duce la steatoree: a. diverticul b. maldigestie intraluminala: c.
proliferare bacteriana in intestinul subtire: d. staza intestinala; care este lantul cauzal corect: A. adcb

1905. F.d.u. evenimente care pot duce la steatoree: a, dismotilitatea intestinului intestinul subtire; c.
maldigestie intraluminala; d. staza intestinala. care este lantul cauzat corect: B. adbc

1906. F.d.u. evenimente care pot duce la steatoree: a. ciroza sau obstructie biliara: b. scade cantitatea de
acizi biliari care ajung in lumenui intestinal; c. maldigestie intraiuminala; care este lantul cauzai corect: A.
abc
1907. F.d.u. evr care pot enimente duce la steatoree a. maldigestia intraiuminala; b. colecistectomiei c.
bila nu mai este depozitata in perioada interprandiala; d. scade cantitatea de acizi biliari disponibili
pentru digestie; care este lantul cauzal corect: B. bcda

1908. R.I. boala celiaca; u.as.c.ceee: A. este enteropatia care provoaca cel mai adesea steatoree; B. este
produsa de hipersensibili C. este caracterizata de hiperplazie viloasa si atrofia criptelor din intestinul
subtire proximal D. prevalenta este mull mai mare decat s-a crezut pana acum (afecteaza 25% din
populatie): E. poate mima un SII;

1909. R.l boala celiaca, uas.c.cae. A. provoaca steatoree prin mal absorbtie; B. afecteaza toate varstele; C.
se poate prezenta cu steatoree asociata cu multiple carente nutritive mai mult sau mai putin Severe D.
steatoreea nu lipseste din tabloul clinic; E. are multe alte manifestari gastrointestinale si extraintestinale,

1910. Despre boala Whipple, A. este determinata de bacilul Mycobacterium avium-intracellulare; B. in

mucoasa intestinului subtire apare un infiltrat polimorfonuclear,C. este o cauza mai rara de steatoree,
care apare de obicei a copii, D. este adesea asociata cu antralgii, febra, adenopatie si oboseala extrema;
E. poate afecta sistemul nervos central si pericardul;

1911. R. abetalipoproteinemie. u.a.S.c Cue. A. este o boala rara. B. apare la copii; C. defectul de formare a
chilomicronilor se asociaza mal absorbtia grasimilor; D. dislipidemia duce la aparitia leucocitelor
polisegmentate; E. manifestari caracteristice sunt ataxia si retinita pigmentara;

1912. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. stari patologice: 1. pancreatita cronica; 2. boala celiaca: 3. boala
Whipple si urmatoarele manifestari a. atrofie viloasa si hiperplazia criptelor din intestinul subtire proximal
b. de obicei cont a abuzulu secinta de etanol; c. cauza mai rara de steatoree care apare de obicei la
barbati tineri sau de varsta medie: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1 b-3 c-2; C. a-2, b-1,
c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, C-2

1913. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. Stari patologice 1. pancreatita cronica: 2. boala celiaca 3. boala
Whipple; si urmatoarele manifestari: a. se poate prezenta cu steatoree asociata cu multiple carente
nutritive mai mult sau mai putin severe, dar adesea se prezinta fara steatoree b. este adesea asociata cu
artralgii, febra, adenopatie oboseala extrema. c. cea mai frecventa cauza de insuficienta pancreatica; care
sunt asocierile corecte: A. a-1 b-2 c-3 ; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2 b-1 c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2

1914. RI, cauzele steatoreii, fdu. stari patologice: 1. proliferarea bacteriana din intestinul subtire; 2. boala
celiaca 3. boala Whippie; si urmatoarele manifestari: a. poate afecta sistemul nervos Central si
endocardul b. deconjugarea acizilor biliari; C. prevalenta este mult mai mare decat s-a crezut pana acum:
afecteaza -1% din populatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. 8-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1915. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. stari patologice: 1. proliferarea bacteriana din intestinul subtire; 2.
boala celiaca: 3. infectia cu Mycobacterium avium-intracellulare la pacienti cu SIDA: si urmatoarele
manifestari: a. tablou clinic si histologic similar celui din boala Whipple; b. perturbarea formarii miceliilor,
c. poate mima un Sil; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1916. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u. stari patologice 1. proliferarea bacteriana in intestinul subtire; 2. boala
celiaca; 3. abetalipoproteinermia urmatoarele manifestari: a. boala rara, care apare la copii; b. pe langa
steatoree, are multe alte manifestari gastrointestinale si extraintestinale; c. grasimile nu mai pot fi
emulsionate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3 c 2: C. a 2, b-1, c-3; D, a 2, b-3, C-1 E.
a-3, b-2, c-1

1917. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u stari patologice: 1. ciroza; 2. sprue tropical; 3. abetalipoproteinemia
urmatoarele manifestari: a. scade cantitatea de acizi biliari care ajung in lumenul intestinal; b. defect de
formare a chilomicronilor asociat cu malabsorbtia grasimilor; c. poate produce un tablou histopatologic si
clinic similar cu boala celiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b 3, c-1;
D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2, c-1;

1918. R.l. cauzele steatoreii, fd.u. stari patologice 1. obstructia biliara; 2. sprue tropical; 3.
abetalipoproteinemia si urmatoarele manifestari: a. acantocite, ataxie, retinita pigmentara; b. apare la
persoanele care domiciliaza sau calatoresc in climate tropicale: c. scade cantitatea de acizi biliari care
ajung in lumenul intestinal; care sunt asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D.
a-3 b-1 c-2; E. a-3, b-2, c-1

1919. R.I. cauzele steatoreii, f.d.u stari patologice: 1. colecistectomie 2. sprue tropical; 3. obstructia
limfaticelor. si urmatoarele manifestari a. pierderi intestinale de proteine; b. scaderea cantitatii de acizi
biliari disponibili pentru digestie, bila nemaifiind depozitata in perioada interprandiala: c. debutul abrupt
si raspunsul la antibiotice sugereaza o etiologie infectioasa care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B.
a-2, b 1, c-3 C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1920. R.l. cauzele steatoreii. f.d.u. stari patologice 1. fundoplicatura 2. boala Whipple; 3. obstructia
limfaticelor. si urmatoarele manifestari: a. edem prin hipoproteinemie:b. determinata de de bacilul
Tropheryma whipplei; c. unul dintre mecanisme ar putea fi golirea gastrica rapida care sunt asocierile
corecte: A. a-1 b-3 c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1921. R.l. cauzele steatoreii, f.d.u. stari patologice 1. boala celiaca: 2. boala Whipple 3. obstructia
limfaticelor. si urmatoarele manifestari: a. infiltrat histiocitar in mucoasa intestinului subtire; b. e prin
hipersensibilitate la gluten; c. limfocitopenie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3. c-2; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1;

1922. C.d.u. NU face parte dintre mecanismele recunoscute ale diareii inflamatoare: A. exsudarea prin
mucoasa nfamata B. malabsorbtia grasimilor, C. perturbarea absorbtiei lichidelor si electrolitilor. D.
spasmul sfincterian; E. hipersecretie sau hipermotilitate produse de citokine si de alti mediatori
inflamatori eliberatii

1923. U f.d.f.d. diareea inflamatoare s.c.fc.e. A. Orice persoana de varsta celi B. putin medie, cu diaree
cronica de tip inflamator. C. trebuie investigata pentru; D. a exclude un SII: E. mai ales daca materiile
fecale nu contin sange.

1924. R diareea inflamatoare, U.a.S.C.cae. A. in general, diareile inflamatoare sunt insotite de manifestari
de inflamatie: B. mecanismul caracteristic este exsudarea prin mucoasa inflamata: C. in functie de
localizarea leziunii, mecanismul diareii poate include hipersecretie sau hiper. D. cand inflamatia este
severa pierderea de proteine prin exsudare poate produce sindrom nefrotic E. rareori apare o alergie
alimentara veritabila, apta provoace diaree cronica;

1925. R. diareea inflamatoare, A. in general, diareile inflamatoare sunt insotite de durere, febra si/sau
sangerare. B. in functie de localizarea leziunii, mecanismul diareii poate include tulburari de absorbtie
(grasimi, lichide, electroliti); C. trasatura comuna la analiza scaunului este prezenta hematilor; D. la adulti
poate sa apara hipersensibilitate la anumite alimente E. iradierea pentru cancere gastrointestinale poate
provoca enterocolita;

1926. Manifestari extraintestinale asociate BIC idiopatice s.u.cae. A. uveita B. poliartralgii C. hepatopatie
colestatica (colangita sclerozanta primara); D. eritem polimorf, E. piodermie gangrenoasa:

1927. R. cauzele de diaree inflamatoare, f.d.u. categorii: 1. BIC idiopatice colita microscopica 2. tulburari
de imunitate; 3. infecti si urmatoarele stari patologice a. colita colagenoasa b. forme primare sau
secundare de imunodeficienta; c, diaree Brainerd: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2 C. a-2, b-3, C-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1928. R cauzele de diaree nflamatoare, f.d.u. categori 1. BIC idiopatice colita microscopica: 2. tulburari de
imunitate; 3. infecti a. gastroenterita eozinofilica; b. enterocolita bacteriana (bacterii invazive); c. colita
limfocitara; d. sindrom Behcet; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c 2, d-2 C. a-2,
b-3, c-1. d-2; D. a-2, b-3, c-2, d-1; E. a-3. b-2, c 2, d-1

1929. R. cauzele de diaree in- flamatoare, f.d.u. categorii: 1. BIC idiopatice; 2. tulburari de imunitate; 3.
infectii si urmatoarele stari patologice: a. enterocolita virala b. colita ulceroasa; c. hipersensibilitatea la
anumite alimente; d. boala Crohn; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3, c-1, d-2; B. a 2, b-1, c-3, d-1 C,
a 2, b 3, c-1, d-1 D. a-3, b-1, c-1, d-2 E. a-3, b-1, c-2, d-1

1930. R.. cauzele de diaree in- flamatoare, f.d.u. categorii. 1. BIC idiopatice; 2. tulburari de imunitate; 3.
infecti si urmatoarele stari patologice: cronica: c. colita microscopica; d. hipogamaglobulinemie; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-1, c 2, d-3 B. a 2, b-1, c 3, d 2; C. a-2, b-2, c-3, d-1 D. a 2. b-3, c-1, d-2; E. a 2, b-
3, c 2, d-1

1931. C.d.u. clase de medicamente nu este recunoscut a fi asociat cu colita microscopica: A. AINS; B.
antibiotice C. statine; D. inhibitori ai pompei de protoni (IPP): E. inhibitori selectivi ai recaptarii
serotoninei (ISRS);

1932. C.d.u. NU este o manifestare a gastroenteritei eozinofilice A. diareei B. durere C. icter. D. varsaturi.
E. ascita

1933. RI, diareea inflamatoare, f.d.u. stari patologice: 1. BIC idiopatice; 2. colita microscopica; 3.
gastroenterita eozinofilica; si u. trasaturil manifestari:a. poate coexista cu simptome care sugereaza SII
sau sprue celiac b. pacientii afectati au adesea istoric de atopie; c. in primul rand boala Crohn colita
ulceroasa: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-
3, b-2, c-1

1934. R.I. diareea inflamatoare. f.d.u. stari patologice: 1. BIC idiopatice 2. colita microscopica; 3.
gastroenterita eozinofilica; si u. trasaturil manifestari: a. printre cele mai frecvente cauze organice de
diaree cronica la adulli. b. de obicei raspunde bine la medicamente anti-inflamatoare (de exemplu,
bismut), la agonistul opioid loperamida sau la budesonid c. pacientii afectati au adesea cristale Charcot-
Leyden (provenind din eozinofile) la examenul microscopic al scaunului care sunt asocierile corecte: A. a-
1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1. c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, C-2

1935. R. diareea inflamatoare, fd.u. stari patologice: 1. BIC idiopatice; 2. imunodeficient (primara sau
secundara) 3. gastroenterita eozinofilica; si u. trasaturil manifestari: a. diaree infectioasa prelungita;
severitate de la usoare pana la fulminante si ameninjatoare de viata c. eozinofilia periferica apare la 50-
75% din pacienti. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1 b-3 c-2; C. a-2 b-1 c-3; D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2

1936. R.I. diareea inflamatoare, f.d.u. stani patologice: 1. colita microscopica; 2. hipogamaglobulinemie;
3. sindrom Cronkhite-Canada; si u. trasaturil manifestari a. include colita limfocitara colita colagenoasa b.
diareea este foarte frecventa si adesea este consecinta giardiazei: c, polipi hamartomatosi in tot tubul
digestiv (mai ales stomac si colon), care rareori progreseaza la cancer: care sunt asocierile corecte: A. a-1.
b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a 3. b-2, c-1

1937. R diareea inflamatoare, f.d.u. Stari patologice: 1. colita microscopica, 2. gastroenterita eozinofilica
3. sindrom Cronkhite-Canada: siu. trasaturi manifestari: a. este tot mai mult recunoscuta drept cauza de
diaree apoasa cronica, in special la femei de varsta medie si la cele care iau anumite medicamente, b.
infiltrarea cu eozinofile a mucoasei, muscularei sau seroasei la orice nivei ai tractului gastrointestinal. c.
polipi hamartomatosi si diaree cronica cu pierdere de proteine; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1. c-31 D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2

1938. R.I. diareea nflamatoare f.d.u. stari patologice: 1. colita microscopica: 2. gastroenterita eozinofilica;
3. sindrom Cronkhite-Canada; siu. trasaturil manifestari a. diaree, durere, varsaturi. ascita: b. diagnosticul
se pune prin examen histopatologic (necesita biopsie), intrucat macroscopic colonul are aspect normal; c.
polipi, diaree, alopecie, atrofie unghiala, pigmentare cutanata care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-
3; B. a 2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

1939. R. diareea Brainerd u.a.S.C.C.e.A. este o entitate patologica din ce in ce mai frecvent diagnosticata;
B. este caracterizata prin debut progresiv si persistenta cel putin 4 saptamani. C. este probabil provocata
de un agent care nu pare sa se transmita de la o persoana la alta: D. se rezolva de la sine: E. poate fi
asociata cu inflamatie discreta a intestinului subtire distal sau a colonului proximal

1940, R. diareea Brainerd u.a.s.c.ce A. este apoasa, exploziva; B. poate dura cel mult 1-3 luni; C. cauza
este necunoscuta, probabii infectioasa: D. este probabil provocata de un agent pe care fierberea apei
pare sa-l inactiveze E. nu raspunde la antibiotice;

1941. F.d.u stari patologice, una dintre formele de diaree prin dismotilitate: a. proliferare bacteriana: b.
staza intestinala: c. neuromiopatie viscerala primara; d. diaree: care este lantul cauzal corect: B. cbad;

1942. F.d.u. stari patologice ru. una dintre formele de diaree prin dismotilitate: a. staza intestinala; b.
pseudoobstructie intestinala idiopatica dobandita: c. proliferare bacteriana; d. diaree; care este lantul
cauzal corect. B. bacd;
1943. In c.d.u. situatii cauza diareii nu este hipermotilitatea: A. hipertiroidism B. sindrom carcinoid. C.
pseudoobstructie intestinala, D. administrare de prostaglandine; E. tratament cu prokinetice;

1944. R.I. diareea prin dismotilitate, u.a.s.c.gue. A. tranzitul rapid poate insoti multe forme de diaree
drept un fenomen secundar sau contribuitor B. trasaturile scaunului sugereaza adesea o diaree
inflamatorie: C. tranzitul rapid este suficient. pentru a nu lasa timp indeajuns pentru producerea digestiei.
D. Sil (inclusiv post-infectios) este foarte frecvent prevaienta 10%. incidenta 1-2% pe an; E. anumite
medicamente (prostaglandline agenti prokinetic) pot produce hipermotilitate

1945. R. diareea prin dismotilitate, u.a.S.c.g A. dismotilitatea primara este rareori cauza de diaree
adevarata B. prezenta steatoreii obliga la cautarea altei cauze pentru diaree C. neuropatia vegetativa
diabetica (asociata celei periferice) poate produce diaree prin dismotilitate intestinala; D. SII este
caracterizat de diminuarea reactiilor motorii si senzoriale intestinale la diversi E. perturbarea tranzitului
digestiv dupa vagotomie poate provoca diaree

1946. Simptome de scaun frecvent din Sll in mod tipic au u. caracteristici, cae. A. predomina noaptea; B.
alterneaza cu perioade de constipatie C. sunt insotite de durere abdom nala accentuata de defecatie; D.
deseori determina scadere in E. rareori reprezinta diaree veritabila

1947. R. diareea autoindusa U.a.S.C A. reprezinta pana la 15% din cazurile de diaree inexplicabila care
sunt trimise pentru diagnosticare in centrele specializate: B. poate fi o tulburare de alimentatie; C. de
obicei sunt femei, adesea cu istoric de boala psihiatrica si/sau care solicita excesiv evaluarii si ingrijiri
medicale; D. contaminarea scaunului cu apa este sugerata de o osmolaritate foarte ridicata a scaunului;
E. pacientii care isi recunosc comportamentul beneficiaza de consiliere psihiatrica

1948. R. diareea autoindusa. A. poate fi o forma de sindrom Munchhausen B. pacientul urmareste

anumite avantaje: materiale, psiho-emotionale, socio-profesionale; C. unii pacienti isi autoadministreaza
pe ascuns laxative, uneori in combinatie cu alte medicamente (de exemplu, diuretice); D. frecvent se
prezinta cu hipertensiune arteriala. E. contaminarea scaunului cu urina este sugerata de osmolaritate
foarte scazuta a scaunului

1949. RI. diareea autoindusa U.a.S.C.C.e. A pacientul minte Sau isi provoaca intentionat diareea; B. unii
pacienti adauga fraudulos apa ori urina la scaunul trimis pentru analize C. evaluarea poate fi dificila; D.
frecvent se prezinta cu hiperkalemie E. adesea, pacientii neaga astfel de comportamente:

1950. C.d.u. obiective nu poate fi atins in cadrul evaluarii initiale a pacientului cu diaree cronica prin
istoric, examen fizic si investigatii biou morale de rutina: A. definirea mecanismuiui diareei B. identificarea
unor manifestari asociate utile pentru stabilirea diagnosticului; C. evaluarea starii hidroelectrolitice a
pacientului D. stabilirea leziunilor morfopatologice subiacente diareii. E evaluarea stari nutritionale a
pacientului

1951. R.1. evaluarea pacientuiui cu diaree cronica, u.a.S.c.c.e. A. multe dintre metodele paraclinice de
investigarea a unei diarei cronice sunt costisitoare si invazive B. evaluarea diagnostica trebuie sa fie
dirijata rational de un istoric si un examen fizic atente. C. intai se exclude o cauza iatrogena D.
medicamentele si interventile chirurgicale pot provoca diaree; E. manifestarile sugestive pentru
malabsorbtie indica mai probabil patologie colonica;
1952. Uf.d.f.d. evaluarea pacientului cu diaree cronica s.cf.ce.A Daca la diversele investigatii B. nu se
constata nicio anomalie: C se administreaza antibiotice. D, si se efectueaza coproculturi lunar,
considerandu-se ca: E. este vorba de diaree infectioasa oculta.

1953, F.d.u demersuri, constatari sl concluzii care tin de strategia initiala in evaluarea unui pacient cu
diaree cronica: a, fara sange in scaun sau trasaturi de malabsorbtie: b, fara efect: c, diete de excludere
(tactoza, sorbitol etc.) d. posibil diaree functionala, inclusiv SII; e, investigatii limitate pentru boli organice
ce secventa este recomandabila: A. acbde;

1954, R strategia initiala in evaluarea pacientului cu diaree cronica, fd.u. constatari 1. fara sange in scaun
sau trasaturi de malabsorbtie: 2. sange in scaun; 3. dietele de excludere nu au efect: si u. investigatii
concluzii: a. posibil diaree functionala inclusiv SII; b. se incearca diete de excludere (lactoza, sorbitol etc.);
c. colonoscopie, biopsie; care sunt asocierile corecte: A. a. 1, b-3, c 2 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1;

1955. R strategia initiala in evaluarea pacientului cu diaree cronica, fd.u. constatari: 1. durerea este
agravata inainte de scaun si ameliorata de evacuarea scaunului t senzatie de evacuare incompleta: 2. fara
sange In scaun sau manifestari de malabsorbtie, dietele de excludere nu au efect, 3. trasaturi sugestive
pentru mal absorbtie; si u. investigatiil concluzii a. tehnici imagistice, anti biopsie, aspiratie:b. tablou clinic
sugestiv pentru diaree functionala, inclusiv Sll; c. investigatii limitate pentru boli Organice care sunt
asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1956. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree cronica: a. pie biopsie b.
daca se constata anemie, microcitoza, hipocromie, hipoalbuminemie, exces de grasimi in scaun; c. teste
de triaj simple pentru a dirija alegerea unor investigati mai complexe d. investigarea intestinului subtire
prin radiografie, biopsie. aspirat, masurarea grasimii din scaun pe 48 de ore e. daca prin strategia initiala
nu se depisteaza cauza diarei ce secventa este recomandabila: E. ecbad

1957. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree cronica: a. tratament adecvat
vitezei tranzitului; b. fara anomalii ale intestinului subtire si grasimea din scaun <14 g/zi. c. tranzit
intestinal complet, C. bca;

1958. R.l. strategia ulterioara in evaluarea pacientului cu diaree cronica, f.d.u. constatari/ circumstante;
1.daca prin strategia initiala nu se depisteaza cauza diareii; 2. grasimea din scaun >20g/zi; 3. hipokalemie,
si u. investigatiil concluzii: a. volumul, osmolaritatea, pH-ul scaunului, teste de depistare pentru laxative si
pentru hormoni b. teste de triaj simple pentru a dirija alegerea unor investigasii mai complexe. c. probabil
disfunctie pancreatica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1959. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. modificari examenul fizic 1. trasaturi generale
sugestive pentru malabsorbtie 2. trasaturi generale sugestive BIC pentru 3. trasaturi sugestive pentru o
neuropatie vegetativa: 4. trasaturi sugestive pentru vasculita sau o boala autoimuna de tesut conjunctiv.
si urmatoarele stari patolog a. dermatita herpetiforma, edem; b. anemie, edem, hipocratism digital c.
modificari la piele, maini, articuiati d. modificari la pupile, hipotensiune oriostaticaa care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a-2, b-1, c-1, d-3; D. a-3, b-2, c-4, d-1; E. a-4, b-1, c 3,
d-2
1960. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice. f.d.u. categorii de modificari la examenul fizic 1. la
palparea abdomenului; 2. la examenul toracelui 3. la examenul general; si urmatoarele modificari: a.
formatiune tumora a, durere hepatomnegalie. b. adenopatii, formatiune tumorala tiroidiana; c. respiratie
suieratoare, sufluri cardiace care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D.
a-3, b-1, c-2 E. a 3, b-2, c-1;

1961. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice, modificari se constata prin examen local A. anomalii ale
sei rectale B. defecte functionale rectale, C. pancreatita cronica;D. perturbarea functiilor sfincterului anal
(laxitate); E. fistule perianale;

1962. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. manifestari cutaneomucoase de boala sistemica: 1.
dermatita herpetiforma: 2. eritem nodos 3. inrosire 4. ulceratii orale; si urmatoarele stari patologice: a.
colita ulceroasa: b, boala celiaca: d. BIC sau boala celiaca: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-4, C-2, d-
3; B. a 2, b-1, c-3, d-4 C. a-3, b-1. c-4, d-2 D. a-4, b-1, c 3, d-2; E. a 4. b-2, c-1, d-3;

1963. R.I. importanta istoricului in depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. 1. descrierea diareei 2.
circumstantele diarei si urmatoarele elemente: a. factori care agraveaza (in special alimentari);
caracteristicile scaunului c. durata d. debut; e. tipar, f. factori care amelioreaza care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-1, -2; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1; C. a-1, b-1, c-2, d-2, e 1. f-1; D. a-2, b-1,
c-1, d-1, e-1, f-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1, f1;

1964. R.1. rolul istoricului in depistarea Cauze une diarei cronice, fd.u. categorii: 1. simptome asociate; 2.
manifestari extraintestinale; 3. expuneri: si urmatoarele elemente: a. b. calatorie c. incontinenta fecala;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b 1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

1965. R. rolul istoricului in depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. categorii: 1. simptome asociate: 2.
manifestari extraintestinalei 3. expunerii si urmatoarele elemente: a. medicamente; b. ulcere aftoase
orale; c. durere care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-2, c-1

1966, R rolul istoricului in depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. categorii 1. simptome generale
asociate 2. expuneri; 3. antecedente familiale: si urmatoarele elemente: a. Contacte cu persoane care au
diaree; b. febra c. BIC la membrii familiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C.
a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1

1967. R. rolul jstoricului in depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. categorii: 1. simptome generale
asociate; 2. manifestari extraintestinale 3. antecedente familiale urmatoarele elemente a. scadere in
greutate: b. modificari cutanate; c. sprue la membrii familiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2 b-1 c-3 D. a 2. b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1968. R.E. depistarea cauzei unei diarei cronice, f.d.u. modificari bioUmorale: 1, anemie 2. leucocitoza
periferica, cresterea VSH si/sau a proteinei C-reactive 3. Ac fata de transglutaminaza tisulara si
urmatoarele stari patologice: a, boala inflamatoare; b. boala celiaca c. afectiune asociata cu pierdere de
sange sau carente nutritive; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, 3 C. a 2. b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c 2, E. a-3, b-2, c-1
1969. La un pacient cu diaree cronica, eozinofilia poate semnifica uce. A. neoplazie; B. sindrom de intestin
iritabil C. vasculite: D. alergie E. gastroenterita eazinofilica:

1970. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.f.ce. A. Daca la prima consultatie, un anumit
diagnostic specific pare; B. probabl este justificat un tratament de proba C. care poate fi foarte rentabil;
D. intrucat poate fi definitiv, E. indica nvestigatile care trebuie efectuate.

1971. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice printr-un tratament de proba administrat inainte de a
efectua investigatii, f.d.u. situatii1. diaree apoasa cronica, care inceteaza la oprirea aportului alimentar la
un tanar sanatos 2. balonare si diaree persistente dupa o excursie la munte; 3. diaree postprandiala
persistenta dupa o rezectie ileala si u. diagnostice Cele mai probabile (orient and alegerea tratamentului
de proba): a. deficit de lactaza; b. giardiaza c. malabsorbtie de acizi biliari; care sunt asocierile carecte: A.
a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2, C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1972. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice printr-un tratament de proba administrat inainte de a
efectua investigatii. f.d.u. situasii: 1. diaree apoasa cronica, care inceteaza la oprirea aportului alimentar
la un tanar altminteri sanatos 2. balonare si diaree persistente dupa o excursie la munte; 3. diaree
postprandiala persistenta dupa o rezectie ileal si U. tratamente de proba a. metronidazol; b. dieta fara
lactoza C. Colestiramina care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2. C. a-2 b-1 c3; D. a 2,
b-3, c-1; E. a-3 b-1 c-2;

1973. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree cronica: a. investigatii
suplimentare; b. la prima consultatie, un anumit diagnostic specific pare probabil c. daca simptomele
persista (nefiind influentate de tratamentul de proba); d. este justificat un tratament de proba; ce
secventa este recomandablia: B. bdca

1974. U.f.df.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.f.cae. A. Chiar daca anumite diagnostice pot fi
sugerate de la prima consultatie; B. de exemplu, BIC idiopatica; C. pot fi necesare evaluari suplimentare
focalizate; D. pentru a confirma diagnosticul si a stabi severitatea Sau extinderea bolii E. desi acestea nu
influenteaza alegerea tratamentului optim.

1975. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree cronica: a. evaluare initiala prin
sigmoidoscopie flexibila cu biopsii colorectale; b. pacientul va fi tratat empiric/ simptomatic (cu
antispastice, antidiareice, agenti de volum, anxiolitice, antidepresive); c. suspiciune de SII; d. daca nu se
evidentiaza anomalii e. pacientului i se pot da asigurari ca nu are o patologie grava; ce secventa este
recomandabila: B. cadeb;

1976. R.d. evaluarea suplimentara a pacientului cu diaree cronica, U.a.S.c Cae.A. diareea cronica asociata
cu hematochezie obliga la efectuarea de investigatii microbiologice din scaun si colonoscopie; B,
determinarea lactazei biopsia de intestin subtire este o obligatorie in investigatie evaluarea unei diarei
cronice; C. investigatiile microbiologice trebuie testul antigenic pentru Giardia; D. in testelor
interpretarea poate sa apara respiratorii confuzie atunci cand exista tulburari ale tranzitului intestinal E.
cele mai frecvente cauze ale diareii osmotice sunt intoleranta la fructoza si ingestia de (laxative cu)
magneziu

1977. R. I. evaluarea suplimentara a pacientului cu diaree cronica, A. cam in doua treimi din cazuri, cauza
diarei Cronice ramane neclara dupa consultatia initiala: B. investigaliile microbiologice trebuie ncluda
culturi bacteriene din materiile fecale: C. cel mai sensibil test pentru giardiaza este examenul microscopic
D. daca istoricul alte Sau modificari o indica, trebuie efectuate teste de depistare pentru hormoni
peptidici, E. un test direct pentru insuficienta pancreatica exocrina este testul de stimulare la
somatostatina

1978. RI. evaluarea suplimentara a pacientului cu diaree cronica, A. cand cauza diare cronice ramane
neclara dupa consultatia initiala, sunt necesare investigati suplimentare. B. investigatiile microbiologice
scopic pentru oua si paraziti; C. culturile bacteriene din materiile fecale trebuie efectuate si pe medii
pentru Aeromonas si Pleisiomonas D. un pH fecal scazut sugereaza malabsorbtia grasimilor; E. exista o
varianta a testului de stimulare la secretina-colecistokinina care se poate efectua endoscopic;

1979. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice pe baza investigatiilor suplimentare, f.d.u. situatii: 1. daca
evaluarea cantitativa a scaunului colectat in 24 de ore demonstreaza o greutate a scaunului > 200 g/zi; 2.
in evaluarea suplimentara a diareii osmotice; 3. in cazurile de steatoree dovedita si urmatoarele concluziil
atitudini: a. ar trebui efectuate teste pentru ingestia de produsi cu magneziu b. trebuie efectuate analize
suplimentare din scaun; C. trebuie efectuata endoscopia cu biopsie de intestin subtire (inclusiv aspiratie
pentru Giardia si culturi cantitative); care sunt asocierile corecte: A a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-
1, c-3 D. a 3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1980. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice pe baza investigati or suplimentare, f.d.u. situati 1. pentru
diareile secretoare (diarei apoase cu gaura osmotica normala); 2. daca nivelurile fecale ale magneziului
sau laxativelor sunt crescute 3. daca endoscopia cu biopsie de intestin subtire nu lamureste cauza unei
steatorei si urmatoarele concluzii atitudini. a. se va efectua o radiografie de intestin subtire; b. trebuie
avuta in vedere ingestia din greseala sau clandestina; c. trebuie avute in vedere posibilele efecte
secundare ale medicamentelor sau utilizarea clandestina de laxative; care sunt asocierile corecte: A a-1,
b-2, c-3 B. a 1, b-3, c 2 C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1

1981. R.I. depistarea cauzei unei diarei cronice pe baza investigaliilor suplimentare, fd.u, situatii 1. in
evaluarea suplimentara a diareii osmotice; 2. daca se banuieste utilizarea clandestina de laxative; 3. daca
se descopera sange sau leucocite in scaun; urmatoarele concluzii atitudini a. ar trebui efectuate teste
pentru b. ar trebui suspectata diaree cronica de tip inflamator, c. trebuie solicitat ajutor psihiatric care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3. D. a-2, b-3, c-1 E. a 3, b-2, c-1;

1982. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.f.cae. A. Colectarea scaunului pentru evaluarea
cantitativa si analize; B. poate oferi date obiective importante, care pot C. fie stabili un diagnostic D. fie
caracteriza tipul de diaree; E. ceea ce permite oprirea investigatiilor.

1983. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient care acuza diaree: a. se evalueaza
cantitativ scaunul colectat in 24 de ore; b. este necesara confirmarea diareii d. sunt necesare analize
suplimentare din scaun; e. istoricul sugereaza diareei ce secventa este recomandabila E. ebacd;

1984. Analize suplimentare din scaun care trebuie efectuate daca diareea este confirmata s.u.c.e.: A.
concentratia electrolitilor, pH; B. leste pentru hemoragii oculte; C. examen microscopic pentru leucocite
sau test pentru proteinele leucocitare; D. determinarea cantitativa proteinelor, E. test de depistare
pentru taninuri:
1985. Uf.df.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.f.c.e.: A. Proliferarea bacteriana in intestinul
subtire poate fi exclusa B. prin aspirate intestinale urmate de culturi cantitative sau prin C. teste
respiratorii la lactoza; D. incluzand masurarea in scaun; E. a azotului, metanului sau a altor metaboliti (de
exemplu, CO2)

1986. R.l. utilizarea testelor pentru hormoni peptidici in depistarea cauzei unei diarei cronice, fd.u.
categori 1. nivelul seric pentru 2. nivelul urinar pentru: si urmatorii hormoni: a. hormoni tiroidieni,
hormonul stimulator al tiroidei (TSH): b. gastrina, VIP, calcitonina; C. histamina; d. acidul 5-
hidroxiindolacetic: care sunt asocierile corecte: A., a-1, b-1. c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2 b-1 c-1 d-2;
D. a 2, b-1. c-2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1

1987. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.cf.c.e.: A. Endoscopia digestiva atat superioara, cat
si inferioara; B. cu biopsii si radiografiile; C. baritate pentru stomac; D. sunt utile pentru a exclude o boala
organica E. sau inflamatoare oculta.

1988. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.fc.e. A. Malabsorbtia lactozei poate fi confirmata
prin testul; B. respirator la lactoza sau prin; D. urmata de observarea efectului unei provocari cu lactoza E.
de exemplu, un litru de lapte. CCCCCCC

1989. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu diaree Cronica steatoree dovedita a. daca
aceasta procedura nu este lamuritoare; b. trebuie efectuate endoscopia cu biopsie de intestin subtire
(inclusiv aspiratie pentru Giardia si culturi cantitative): c. daca investigatiile pentru intestinul subtire sunt
negative pancreatica d. trebuie efectuate teste directe pentru insuficienta pancreatica exocrina e. se va
efectua o radiografie de intestin subtire; ce secventa este recomandabila: B. baecd;

1990. U.f.d.f.d. depistarea cauzei unei diarei cronice s.c.fc.e.: A. Testele indirecte pentru insufi cienta
pancreatica exocrina; B. cum ar fi evaluarea activitatii pepsinei fecale; C. sau testul la bentiromida; D. au
cazut in desuetudine: E. deoarece au sensibilitate specificitate crescute

1991. Investigati care ar trebui efectuate la pacientii suspectati de diaree cronica inflamatoare S.U.C, e A,
culturi din scaun; B. examen microscopic pentru oua si paraziti C. teste pentru toxina stafilococica D.
colonoscopie cu biopsii; E. investigarea cu substanta de Contrast a subtire intestinului (daca este
indicata); 1992. R.I. constipatie, u.a.s.c.cae. A. trebuie analizate cu atentie simptomele relatate de
pacient pentru a stabili ce intelege prin constipatie sau dificultate la defecagie B. scaunele mici,
fragmentate (in scibale) sunt mai usor de evacuat decat scaunele normale; C. iar scaunele moi, apoase se
asociaza cu tranzit rapid D. nevoia de clisma sau de dezimpactare digitala ofera o confirmare a
perceptiilor paci entului de defecatie dificila E. factorii psihosociali si culturali sunt importan in
determinismul constipatiei;

1993. R.I. constipatie, u.a.s.c.cae. A. se vorbeste despre constipatie la persoanele care au mai putin de
trei scaune pe saptamana; B. frecventa scazuta a scaunului este singurul criteriu pentru diagnosticul de
constipatie C. forma si consistenta scaunului sunt bine corelate cu timpul trecut de la defecatia
anterioara; D. o persoana ai carei parinti au acordat mare importanta defecatiei zilnice va deveni foarte
ingrijorata daca intr-o zi are doua Scaune E. unii adulti ignora in mod obisnuit senzatia de defecatie sau
intarzie sa ii dea curs.
1994. R. constipatie, u.a.s.c.e A. cei mai multi oameni au cel mult trei scaune pe saptamana; B. scaunele
foarte mari sunt mai dificil de evacuat decat scaunele normale. C. scaunele tari, fragmentate (in scibale)
se asociaza cu tranzit rapid D. senzatia de scaun tare sau de excesiva este Scremere excesiva este mai
dificil de evaluat obiectiv. E. unii copii retin scaunul pentru a dobandi atentie sau din cauza fricii de
durerea produsa de iritatia anala:

1995. Multi pacienti constipati au frecventa normala a defecatiei, dar inteleg prin constipatie una sau mai
multe dintre u.c.e. A. scremut excesiv: B. senzatie de balonare; C. scaune tari; D. senzatie de plin in
abdomenul E. senzatie de evacuare incompleta:

1996. C.d.u. tipuri de defecatie nu este inclus in termenul de constipatie (inteles in sensul cel mai
cuprinzator): A. trenanta prelungita; B. dificila C. rara; D. aparent incompleta; E. imperioasa;

1997. R Cauzele constipatiei, u.a.S.c Cue. A. constipatia recent instalata poate fi un simptom de boala
organica semnificativa cum ar fi o tumora sau o strictura; B. constipatia cronica este provocata cel mai
adesea de o formatiune care obstrueaza colonul C. medicamentele sunt una dintre cauzele constipatiei
recent instalate D. constipatia de orice cauza poate fi accentuata de spitalizare si de bolile cronice
invalidante fizic sau mental E. circumstantele care determina inactivitate sau imobilitate fizica
amelioreaza constipatia oricare ar fi cauza acesteia

1998. Ufd.fd. cauzele constipatiei cronice A. in general, constipatia cronica este provocata de perturbarea
B. tranzitului Colonic absorbtiei intestinale prin C. tulburari neurogastroenterologice, prin medicamente
ori, D. prin varsta avansata sau in asociere cu un mare numar de E. boli sistemice care afecteaza tractul
gastrointestinal.

1999. R.I cauzele constipatiei recent instalate, f.d.u. categorii 1. obstructie cotonica; 2. spasmul
sfincterului anal; si urmatoarele stari patologice: a. hemoroizi durerosi, b. fisura anala; c. strictura
(ischemie, inflamatoare); d. neoplasm; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, C-2, d-2; B. a-1, b-2, c 2, d-
1 C. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, C2, d 1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

2000. R.l cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categorii: 1. tulburari funetionale; 2. tulburari ale evacuarii
rectale; 3. afectiuni endocrine; si urmatoarele stari patologice: a. Sarcina; b. SII (cu predominanta
constipatiei, cu alternanta constipatie diaree); c. disfunctia planseului pelvian; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1;

2001. R. cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categorii: 1. tulburari ale evacuarii rectale; 2. afectiuni
psihiatrice; 3. boala neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. boala Parkinson; b. depresie (si
medicamente antidepresive); C. anism care sunt asocierite corecte: A. a-1, b 2, c-3, B. a 2, b-1, c 3, C. a-2,
b 3. c-1; D. a-3, b 1, c 2, E. a-3, b-2, c-1;

2002. R. cauzele constipatiei cronice, f.d.U. categorii: 1. afectiuni endocrine; 2. medicamente: 3. tulburari
ale evacuarii rectale; si urmatoarele stari patologice:a. antidepresive; b. sindrom de perineu coborat: c,
hipercalcemie; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3. B. a-2, b-1, c-3. C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, C2:
E. a-3, b-2, c-1;
2003. R. Cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categori 1. tulburari ale evacuarii rectale; 2. boala
neurologica; 3. pseudo-obstructie colonica: si urmatoarele stari patologice: a, constipatie cu tranzit lent b.
traumatism al coloanei vertebrale c. prolaps de mucoasa rectala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c 3; B. a-1 b-3 c-2 c.a 2. b-1, c-3; D, a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

2004. R. Cauzele constipatie cronice, fd.u. categorii. 1. pseudo-obstnuctie colonica; 2. tulburari ale
evacuarii rectale: 3. medicamente: si urmatoarele stari patologice: a. blocanti de Ca b. megacolon; C.
rectocel care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a 2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, C-1 D. a-2 b-3 c-1; E. a-3, b-
2, c-1;

2005. R.I. cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categorii: 1. pseudo-obstructie colonica 2. afectiuni
endocrine; 3. boala neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. boala Hirschsprung; lb. hipotiroidie c.
scleroza multipla; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c 3: D. a 2, b 3, c-
1; E. a 3, b-2, c-1

2006. R. cauzele constipatiei cronice, f.d.u. categorii 1. pseudo-obstructie colonica cauza rara de
megacolon; 2. afectiuni psihiatrice; 3. boala musculara generalizata;si umatoarele stari patologice: a.
boala Chagas; b. tulburari de alimentatie: c, scleroza sistemica progresiva; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2 b-1 c-3; D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1

2007. R.I. substratul formelor functionale de constipatie, f.d.u. categori 1. tulburari de tranzit constipatia
idiopatica (fara o cauza identificabila). 2. tulburari de evacuare obstructia evacuarii si urmatoarele
trasaturi: a. de obicei, poate fi corectata prin reantrenarea prin biofeedback a defecatiei perturbate; b.
poate determina intarzierea tranzitului colonic; c. tranzitul este prelungit (adesea in colonul proximal), in
corelatie cu o frecventa scazuta a contractiilor propulsive; d. golirea colonului ascendent si transvers este
intarziata; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2,
b-1, c-1. d-2 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

2008. Investigatii de baza in evaluarea pacientului cu constipatie s.u.cae. A. date clinice (istoric, examen
fizic), B. date bioumorale; C. radiografie toracica; D. radiografie abdominala; E. investigatii pentru
excludere unei obstructi mecanice (de exemplu, angiografie);

2009. F.d.u. investigatii, constatari decizii in evaluarea unui pacient cu constipaie: a. investigatii clinice si
paraclinice de baza b. tranzit colonic normal c. posibil tulburare intestinala funcionala; ei ce secventa este
recomandabila: A. abc;

2010. F.d.u. investigatii, constatari si decizi in evaluarea unui pacient cu constipatie: a. investigatii clinice
si paraclinice de baza: b. afectiune cunoscuta: c, tratament; d. tranzit colonic anormal (lent) ce secventa
este recomandabila: B. adbc;

2011. F.d.u. investigatii, constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu constipaie: a. manometrie
anorectala si testul de expulzare a balonului b. tratament c. investigatii clinice si paraclinice de baza d.
tranzit colonic anormal (lent) e, afectiune necunoscuta; C. cdeab;

2012. F.d.u. investigatii, constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu constipatie: a. tratament:
program de reabilitare, chirurgie etc.; b. tranzit colonics anormal (lent): testul c. manometrie anorectala
si de expulzare a balonului anormale; d. afectiune necunoscuta: e. investigatii clinice si paraclinice de
baza; f. masurarea unghiului rectoanal. proctografie de defecatie: ce secventa este recomandabila: D.
ebdcfa;

2013. R... evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u categori 1. leziune care poate fi identificata
prin irigografie: 2. aspect esential pe care trebuie sa-l vizeze istoricul 3. semn de alarma: si urmatoarele
aspecte a. anemie;b. strictura suficient de importanta pentru a produce constipatie: c. dieta care sunt
asocierile corecte: A. a-1, bo 3. c-2 B. a 2, b-1, c-3 C. a 2, b 3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E, a 3, b-2, c-1

2014. R evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. categorii: 1. aspect esential pe care trebuie
sa-l vizeze istoricul 2. semn de alarma 3. leziune care poate fi identificata prin irigografie; urmatoarele
aspecte: a. aspectele psihosociale b. scadere in greutate: c. dilatatia colonica, inclusiv in cadrul
megacolonului si a colonului catartic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2,
b-1, c 3: D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

2015. R. evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. categor 1. aspect esential pe care trebuie
sa-l vizeze istoricul. 2. semn de alarma. 3. una dintre cele mai relevante modificari evidentiabile prin
defecografie: si urmatoarele aspecte: a. eventuale medicamente; b. sangerare rectala; c. modificari ale
unghiului rectoanal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c 2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2016. R. evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, tdu. a categori u. 1. una dintre cauzele de
constipatie; 2. una dintre masurile igieno-dietetice simple la care e raspunde constipatia 3. una dintre
cele mai relevante modificari evidentiabile prin defecografie si urmatoarele aspecte a. Cancer b.
cresterea cantitatii de fibre din dieta (15-25 g/zi); c, defecte anatomice ale rectului, cum ar fi prolapsul
mucoasei interne: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-
2; E. a-3, b-2, c-1

2017. R evaluareal tratarea pacientulu cu constipatie, f.d.u. categor 1. una dintre cauzele de constipatie;
2. una dintre manevrele/ interventiile care poate fi efectuata prin colonoscopie; 3. una dintre cele mai
relevante modificari evidentiabile prin defecografie: a. enterocel sau rectocel: b. biopsierea leziunilor
mucoasei: c, depresie: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2. c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a 3, b-2, c-1

2018. R evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. categori 1. una dintre cauzele de constipatiei
2. una dintre manevrelel interventiile care poate fi efectuata prin colonoscopie; 3. stare patologica
remediabila chirurgical evidentiabila prin defecografie; urmatoarele aspecte: a. telescopare severa, pe
intreaga grosime cu obstructia evacuari b. polipectomie; c. hipotiroidie; a Care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1; D a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

2019, R evaluareal tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. 1. una dintre masurile igieno- dietetice
simple la care raspunde constipatia:2. una dintre manevrele/ interventiile care poate fi efectuata prin
colonoscopie; 3. stare patologica remediabila chirurgical evidentiabila prin defecografie si urmatoarele
aspecte: a. hidratare abundenta: b, dilatarea stricturilor. c. obstructia completa a evacuarii din cauza
obturarii in forma de painie a canalului anal prin telescopare care sunt asocierile corecte: A, a-1. b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2, C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
2020. R.. evaluarea/ tratarea pacientului cu constipatie, f.d.u. categori 1. una dintre masurile igieno-
dietetice simple la care raspunde constipatia; 2. leziuni care pot fi identificate prin irigografie: 3. stare
patologica remediabila chirurgical evidentiabila prin defecografie urmatoarele aspecte: a. rectocel extrem
de mare: la tentativele de defecatie, bariul trece preferential in rectocel in loc fie expulzat prin anus; b.
toate leziunile de mucoasa suficient de importante pentru a produce constipatie C. exercitii fizice care
sunt asocierile corecte: A. a-1,b2,c-3; B. a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-3, c-1: E. a 3. b-2, c-1;

2021. U f.df.d. evaluareal tratarea pacientul cu constipatie s.cs.f.c.e.: A. Scaderea in greutate, sangerarea
rectala si anemia; B. sunt semne de alarma care; C. obliga fie la defecografie; D. fie la colonoscopie, mai
ales la pacientii trecuti de 40 de ani E. pentru a exclude leziuni organice (cancer, stricturi).

2022. R.I. evaluareal abordareal tratarea pacientului cu constipatie A. semnele de alarma obliga la
investigati imagistice vizand colonul, mai ales la pacientii sub 40 ani ce intelege pacientul prin constipatie
C. tuseul rectal trebuie sa excluda impactarea materiilor fecale: D. colonoscopia poate demonstra
pigmentarea mucoasei colonului (melanoza colonica); E. colonoscopia este eficienta pentru ca permite
vizualizarea directa si efectuarea anumitor manevrel interventil.

2023. R 1. evaluarea/ abordarea/ tratarea pacientului cu constipaie u.a.S.C.Cule. A. investigatiile

imagistice vizand colonu constau fie in sigmoidoscopie flexibila combinata cu irigografie, fie in
colonoscopie; B. in marea majoritate a cazuriior (probabil >90%), constipatia nu are o cauza subiacenta;
C. tuseul rectal trebuie sa excluda majoritatea bolilor importante care se prezinta cu constipatie; D.
melanoza colonica indica utilizarea laxativelor antrachinonice; E. atunci cand exista semnale de alarma,
irigografia singura este VEZI SA NU LIPSEASCA UN CUVANT CHEIE LA RASPUNSUL CORECT CARE E EEEEEE

2024. R evaluarea/ abordarea/ tratarea pacientului cu constipatie U.a.S.c gae. investigatii magistice
vizand colonul pentru a exclude ieziuni organice (cancer, stricturi); B. in marea majoritate a cazurilor
(probabil >90%) constipatia raspunde la masuri igieno dietetice simple; C. tuseul rectal poate evidentia
aspecte care sa sugereze o tulburare de evacuare. D. trebuie stabilit daca pacientul a facut abuz de
laxative antrachinonice precum lactuloza sorbitol, polietilenglicol; E. masurarea calciului, potasiului si TSH
in sange este utila pentru cazurile rare de constipatie provocata de afectiuni metabolice;

2025. RI. evaluarea/ abordarea/ tratarea pacientului cu constipatie A. istoricul trebuie sa exploreze
simptomele pacientului. B. o componenta esentiala a examenului fizic este tuseul rectalC. tuseul rectal
poate evidenia un tonus crescut al sfincterului anal: D. pentru depistarea abuzului de antrachinonice este
obligatorie colonoscopia; E. nu exista semnale de alarma si nu s-a depistat nimic la investigati inseamna
ca nu este necesar, tratamenti

2026. Printre diversele semnificatii pe care pacientu le atribuie termenului de constipatie se afla A.
frecventa scazuta (de exemplu, mai putin de trei scaune pe saptamana) B. consistenta scazuta a
scaunelor. C. scremere excesiva (efort excesiv la defecatie): D. defecatie prelungita; E. nevoia de a sustine
perineu F. nevoia de a ajuta defecatia prin introducerea unui deget in anus-rect;

2027. U.f.d.fd. evaluarea pacientului cu constipatie s.c.f.ce, A. Semne de alarma care obliga irigografie B.
fie la colonoscopie; C. mai ales la pacientii tineri: D. pentru a exclude leziuni organice (cancer, stricturi
sunt E. scaderea in greutate, pruritul anal, anemia.
2028. U.f.d.f.d. evaluarea pacientului cu constipatie s.c.f.cae. A. irigografia are avantaje faa de
colonoscopie la pacientul cui B. constipaje izolata intrucat este mai putin costisitoare si C. identifica toate
leziunile de mucoasa sau stricturile; D. suficient de importante pentru a produce constipatie; E. ca si
ingustarea colonului, inclusiv in cadrul megacolonului si a colonului catartic.

2029. RI. colonul catartic, u.a.S.C.Cae. A. este o afectiune rara; B. consta in lezarea inervatiei colonice din
cauza abuzului cronic de laxative osmotice; C. se caracterizeaza prin subtierea peretelui si perturbarea
functiei colonului. D. provoaca evacuarea pleta a materiilor fecale; E, se asociaza cu diverse senzatii
abdominale (meteorism, plenitudine, durere);2030. F.d.u. etape in abordarea unui pacient cu constipatie
a. regim de antrenare a ntestinului b. daca pacientul nu raspunde: c. initial doar administrare de fibre; d.
se recurge la tratament; e. nu exista semnale de alarma si nu s-a depistat nimic la investigati; ce secventa
este recomandabila: E. edcba; BBBBBBBBBB

2031. R.I. tratamentul pacientului cu constipatie u.a.s.c.c.e. A. initial se recurge doar la administrare de
fibre; B. daca pacientul nu raspunde administrare de fibre. se trece la un regim de antrenare a intestinului
C. lubiprostona este un analog prostaglandinic induce care secretie intestinala prin blocarea canalului
pentru clor; D. dupa micul dejun, se ecomanda ca pacientul sa petreaca 15-20min pe toaleta: E. cat timp
pacientul se afla pe toaleta, nu trebuie sa existe factor care sa-l distraga si trebuie sa se screama cat mai
mult

2032. U fid.f.d. tratamentul pacientului cu constipatie s.c.f.cae. A. Regimul de antrenare a intestinului

consta B. in administrarea unui C. laxativ osmotic (Cascara Senna, crusin); D. si evacuare prin clisma; E.
sau cu ajutorul unui supozitor cu glicerina dupa caz.

2033. U.f.d.f.d. tratamentul pacientului cu constipatie s.c.f.c.e.: A. Scremerea (efortul de defecatie)

excesiva poate; B. provoca iar daca planseul pelvian este slabit: C. sau nervii rusinosi sunt lezati, D. poate
duce, in cativa ani, la obstructia defecatiei; E, prin volvulus.

2034. R.I. pacientii cu constipalie care nu raspund la metode terapeuticr simple sau care terapeutice
tratament excesiv necesita u.a.s.c.cse.A, reprezinta o proportie mica (probabil <5%) din totalul pacientilor
B. tratamentul pe termen lung cu laxative potente poate produce sindromul de abuz de laxative; C. se
presupune ca acesti pacienti au constipatie severa sau dificil de tratat si ar trebui investigati suplimentar,
suplimentara a D. observarea acestor pacieni poate uneori evidentia o cauza omisa anterior; E, alegerea
unui tratament rational este ajutata de evaluarea functiei fiziologice a colonului si a planseului pelvian si a
starii psihologice F. o cauza poate fi identificatai la marea majoritate a celor care ajung intr-un centru de
referinta tertiar,

2035. C.d.u. NU este indeobste o cauza omisa in evaluarea uzuala a unui pacient cu constipatie refractarai
la tratament si pe care observarea ulterioara/ suplimentara a pacientului o poate uneori evident ia A.
tulburare de evacuare B. abuz de laxative; C. simulare D. tulburare psihologica E. tumora anala;

2036. R. felul in care se abordeaza putinele cazuri de constipatie severa, u.a.S.c.c.ea: A. in cazurile de
constipatie severa se poate recurge la metode de masurare a tranzitului Colonic B. senzatia de evacuare
incompleta a rectului infirma diagnosticul de SII C. cea mai frecventa cauza de obstructie a evacuarii este
tonusul scazut al muschiulu puborectal D. una dintre investigatile imagistice dinamice este colonoscopia
E. scintigrafia (in timpul expulzari unui scaun artificial) evalueaza cantitatea de scaun artificial evacuata
2037. R.I. felul in care se abordeaza putinele cazuri de constipatie severa, u.a.s.c.c.e. A. in cazurile de
constipatie severa se poate recurge la investigatii vizand segmentul anorectal si planseul pelvian B.
constipatia poate avea substrat psihoemotional C. nerelaxarea muschiului puborectal poate identificata
prin defecografie D. una dintre investigatiile imagis tice dinamice este scintigrafia (in timpul expulzarii
unui scaun artificial); E. indreptarea unghiului rectoanal cu mai mult de 15 (la proctografia de defecatie)
in timpul defecatiei confirma disfunctia planseului pelvian;

2038. Uf.d.fd. felul in care se abordeaza putinele cazuri de constipatie severa s.cf.cae. A. Constipatia
poate avea ca; B. substrat diverse tulburari psihologice care pot raspunde la C. interventii chirurgicale sau
de alta: D. natura, ducand la restabilirea; E. calitatii vietii pacientilor

2039. R. I. felul in care se abordeaza putinele cazuri de constipatie severa, u.a.S.c.c.e. A. simptomele
distunctiei planseului pelvian trebuie diferentiate de senzatia de evacuare incompleta a rectului; B.
miscarea muschiului puborectal spre anterior in timpul scremerii coordonarea demonstreaza adecvata a
muschilor planseului pelvian C. pentru depistarea lipsei de relaxare a muschiului puborectai este necesara
o colonoscopie D. RMN ofera mai multe informatii despre structura si functia planseului pelvian a
colorectului distal si a sfincterului anal E. electromiografia este mai utila la pacientii cu incontinenta decat
la cei cu simptome de obstructie a defecaliei.
2040. R. metodele de inves- tigatie aplicate in cazurile de constipatie severa, f.d.u. categorii. 1. masurarea
tranzitului colonic; 2. investigatii vizand segmentul anorectal si planseul pelvian; urmatoarele metode: a,
urmarirea evacuarii din colon a unei substante radioopace ingerate b. radioscintigrafia c. masurarea
coborarii perineale. d. se solicita pacientului sa se screama pentru a evacuadegetul examinatorului in
timpul tuseului rectal; e. testul de expulzare a balonului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
e-2; B. a-1, b 2, c-1, d-2, e-2 C. a 2, b 1, c-1, d-2, e-2; D. a 2, b-1, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1,d-2, e-1;

2041. Investigati vizand segmentul anorectal si planseul pelvian S.U.C.e. A. masurarea coborarii perineale;
B. testul de prin evacuare scremere a degetului examinator in timpul tuseului rectal. C. testul de
expulzare a balonului: D. manometria anorectala: E. colonoscopie

2042. Caracteristici ale investigatiilor cu substante radioopace vizand tranzitul s.u.cae. A. dificil de
efectuat; B. repetabile C. in general lipsite de riscuri; D. foarte scumpe; E. fidele F. greu aplicabile in
evaluarea pacientilor constipati n practica clinica

2043. Referitor investigatia cu substanta radioopaca pentru constipatie, u.a.s.c.cae. A. este o metoda
validata foarte simpla B. pacientu ingereaza o substanta radioopaca: C.radiografie abdominala pe gol,
care trebuie sa arate eliminarea din colon a intregii cantitati de substanta D. in timpul investigaiei nu
trebuie utilizate laxative sau clisme; E. acest test nu furnizeaza informatii utile despre profilul tranzi tubui
prin stomac sau prin intestinui subire;

2044. R.I. radioscintigrafie ca metoda de investigare a constipa- tiei, u.a.s.c.cae. A. se foloseste o capsula
cu eliberare intarziata continand particule marcate radioactiv: B. permite caracterizarea functiei colonice
drept normala, acce- lerata sau intarziata C. este folosita pentru a caracte- riza neinvaziv functia colonica
urmarind-o pe parcursul a 24-48 ore;D. genereaza o expunere severa la iradiere; E. este dezavantajoasa
prin costul relativ mare si nevoia de substante specifice preparate intr-un laborator de medicina nucleara
2045. U f.d.f.d. radioscintigrafia A. Radioscintigrafia evalueaza pe langa tranzitul colonic; B. si tranzitul
gastric si cel al intestinului subtire; C. ceea ce poate fi important la -20% din pacientii cu tranzit. colonic
intarziat: D. la care acesta reflecta E. o tulburare de motilitate restransa la colon.

2046. Manifestari care sugereaza disfuncia de planseu pelvian S.u.c, e. A. incapacitatea de a evacua rectul
B. senzatie persistenta de plenitudine suprapubiana: C. durere abdominala; D. necesitatea de a extrage
scaunul din rect cu degetul. E. necesitatea de a aplica presiune pe peretele anterior al vaginului F.
necesitatea de a sustine timpul scremeri penneul (efortului de defecatie), G. necesitatea de a face efort
de defecatie excesiv,

2047. C.d.u. tulburari decelabile la evaluarea psihologica este cea mai putin relevanta pentru constipatie
A. tulburari de alimentatie; B. probleme legate de cine define C. depresie: E. tulburari de stres post-
traumatic; DDDDDDDDDDD

2048. F.d.u investigatii vizand segmentul anorectal si planseul pelvian la un pacient cu constipalie. 1. se
solicita pacientului sa se screama pentru a evacua degetul examinatorului in timpul tuseului rectal 2.
masurarea coborarii perineale; si urmatoarele caracteristici a. evidentiaza felul in care se misca muschiul
puborectal in timpul scremerii.b. detecteaza coborarea neadecvata sau balonizarea perineala in timpul
scremerii; c. este relativ usor de efectuat clinic prin plasarea pacientului in decubit lateral stang si
observarea perineului d. un test clinic simplu care se poate face in cabinet pentru a evidentia lipsa de
relaxare a puborectal: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2,
d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1;

2049. R. Investigarea unui pacient cu constipatie, f.d.u constatari la masurarea coborarii perineale 1.
coborare neadecvata 2. balonizare perineala in timpul scremerii fata de reperele osoase si urmatoarele
caracteristici a. sugereaza coborare perineala excesiva; b. <1,5 cm; c. un semn de disfunctie a planseului
pelvian; d. >4 cm. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1. c-2, d-2; B. a-1, b-2, c 1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

2050. R. testul de expulzare a balonului la pacientii cu constipatie, u.a.s.c.c.e.: A. este una dintre
investigatiile vizand segmentul anorectal planseul pelvian; B. este un important test de depistare pentru
disfunctia anorectala: C. inainte de introducerea in rect, balonul din varful cateterului este umflat cu 50
mL de apa; D. in decubit lateral, se determina greutatea necesara pentru a facilita expulzarea balonului;
E. daca este pozitiv, este necesara evaluarea rectului sfincterului anal si planseului pelvian

2051. R.I. testul de expulzare a balonului la pacienti cu constipatie, u.a.s.c.cae. A. este un test global de
evacuare B. presupune introducerea in rect a unui cateler urinar avand la varf un balon; C. in mod
normal, pacientul poate evacua balonul sezand pe toaleta sau stand in decubit lateral stang D. in mod
normal expulzarea balonului are loc cu o greutate adaugata de cel putin 200 g. E. daca este pozitiv,
impune cautarea unei cauze pentru obstructia defecatiei,

2052. U.f.d.f.d. investigarea constipatiei s.c.f.cie.: A. Daca testul de expulzare a balonului este pozitiv; B.
la pacient suspectati de obstructie a defecatiei; C. see va efectua o evaluare anatomica a rectului; D. si a
sigmoidului si o evaluare: E. a relaxarii diafragmei

2053. Ufdf.d. manometria ano-rectala s.c.f.c.e A. Poate descoperi un tonus excesiv al sfincterului anal B.
in repaus (peste 80 mmHg) Sau la contractie C. sugerand anism (incontinenta sfincterului anal) si
identifica si; D. sindroame rare, cum ar fi boala Hirschsprung a adultului E. prin exacerbarea reflexului
inhibitor rectoanal.

2054. R.I. defecografie, uas.c.cae. A. este o irigografie dinamica, incluzand vizualizari laterale efectuate in
timpul expulzarii bariului B. evidentiaza anomalii usoare la multi pacienti C. la majoritatea pacientilor
identifica stari patologice remediabile chirurgical D. necesita un radiolog implicat si cu experienta; E.
evidentiaza anomalii care sunt patognomonice pentru disfunctia planseului pelvian:

2055. Uf.d.f.d investigatiile imagistice dinamice in constipatia severa s.c.f.c.e.: A. Proctografia de

defecatie ajuta la masurarea; B. ascensiunii perineale si a unghiului rectosigmoidian; C. in repaus. D. la
contractia sfincterului; E. la scremere (la efortul de defecatie);

2056. U.f.d.f.d. investigarea constipatiei s.cf.c.e. A. Lipsa semnelor neurologice la membrele inferioare; B.
sugereaza orice denervatie demonstrata a muschiului. C. puborectal este provocata de un traumatism
medular D. sau de intinderea nervului obturator prin scremere: E. (efort de defecatie) cronica, de lunga
durata.

2057. u. afectiuni neurologice este cel mai putin asociata cu constipatia A. traumatismele maduvei
spinarii B. epilepsia C. boala Parkinson D. scleroza multipla; E. neuropatia diabetica

2058. Uf.d.f.d. investigarea constipatiei s.c.f.cae. A. Raspunsurile (potentialele evocate) medulare

declansate de stimularea electrica rectala; B. sau de stimularea contractiei sfincterului anal extern: C. prin
stimulare magnetica pe coloana lombosacrata D. identifica pacientii cu neuropat limitate la zona sacrata;
E. care au conducere nervoasa reziduala suficienta pentru a se incerca o interventie chirurgicala

2059. Cele cinci moduri in care se poate prezenta hemoragia digestiva (HD) s.u.c.e. A. hematemeza; B.
melena C. hemoptizie; E. simptome caracteristice pentru pierderea de sange acuta sau cronica (anemie);

2060. F.d.u. moduri in care se poate prezenta HD: 1. hematemeza: 2. hematochezie: 3. hemoragie
digestiva oculta; si u. trasaturi (definitorii): a. eliminarea de sange rosu aprins sau brun din recti b.
eliminarea prin varsatura de sange proaspat (rosu) sau degradat (in zat de cafea) c. poate fi depistata
testarea scaunului pentru prezenta sangelui; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;B. a-1, b-3, c-2 C.
a-2, b-1. c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2

2061. F.d.u. moduri in care se poate prezenta HD: 1. melena; 2. hemoragie digestiva oculta; 3. simptome
caracteristice pentru pierderea de sange acuta sau Cronica si u. trasaturi (definitorii): a. Scaun negru ca
smoala, urat mirositor b. absenta unor sangerari evidente, sangerarea este sugerata de deficitul de fier; c.
ameteala, sincopa, angina, dispnee, fatigabilitate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1,
c-3; C. a-2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

2062. R... HD, u .a.s.c.cae. A. HD (hemoragia din tractul gastrointestinal) se poate prezenta drept HD
superioara (HDS) sau inferioara (HDI); B. in formele severe de HDS se poate produce decesul rareori Insa
prin exsanguinare C. cel mai adesea, decesul este provocat de prabusirea tensiunii arteriale: D.
mortalitatea la pacientii cu varsta <60 ani in absenta unei boli concomitente importante este <1%, E.
incidenta spitalizarilor pentru HDI este aproximativ o cincime din cea pentru HDS; RASPUNSUL E C, VEZI
CERINTA
2063. R.l. sursele digestive superioare de HD, f.d.u. categorii de 1. cauze mai frecvente; 2. cauze mai putin
frecvente: si urmatoarele stari patologice: a. varice esofagiene; b. anomalii/ leziuni vasculare; c. ulcere d.
neoplasme care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2 B. a-1, lb-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a 2,
b-1, c 2, d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1:

2064. R sursele digestive superioare de HD, f.d.u. categorii de incidenta: 1. cauze mai frecvente; 2. cauze
mai putin frecvente; 3. cauze mai putin frecvente leziuni vasculare; si urmatoarele stari patologice: a.
sindromul Mallory-Weiss; b. sangerare din calea biliara (hemobilie) c, gastropatia asociata cu prolapsul
gastric; d. vas aberant din mucoasa care sangereaza printr-un defect de mucoasa punctiform (leziunea
Dieulafoy) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-2 C. a-1, b-3, c 2, d-2; D. a-2,
b-3, c-1, d-2 E. a-3, b-1, c-2, d-2;

2065. R.I. sursele digestive superioare de HD. fd.u. categorii de incidenta: 1. cauze mai frecvente; 2. Cauze
mai putin frecvente: 3. cauze mai putin frecvente leziuni vasculare; urmatoarele stari patologice: a.
duodenita b. gastropatia hemoragica sau eroziva c. fistule aortoenterice d. ectazia vasculara gastrica
antrala (GAVE, stomac pepene) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-1. c-2, d-3; C. a-
2, b-2, c-1, d-3; D. a-2, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-2, c-2, d-1;

2066. R.l: sursele digestive superioare de HD, f.d.u. categorii de incidenta: 1. cauze mai frecvente; 2.
cauze mai putin frecvente 3. cauze mai putin frecvente leziuni vasculare; si urmatoarele stari patologice
a. sangerare din ductul pancreatic (hemosuccus pancreaticus). b. esofagita eroziva: c. telangiectazia
hemoragica ereditara (Osler-Weber-Rendu); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 2, b-1, c-3 C.
a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b-2, c-1

2067. F.d.u. evenimente legate de sindromul Mallory-Weiss: a. varsaturi, reflex de voma sau tuse; b.
suprasolicitare mucoasei la jonctiunea gastroesofagiana (de obicei pe versantul gastric) c. sfasierea
mucoasei d. hematemeza; care este lantul cauzal corect: A. abcd;

2068. R. surse digestive superioare hemoragiei digestive U.a.S.c.cse. A. ectaziile vasculare sunt cea mai
frecventa cauza de HDS (50% din cazuri) B. prevalenta ulcerelor determinate de Helicobacter pylori este
in scadere; C. HTP poate determina HD prin gastropatie si enterocolopatie portal hipertensiva; D.
pacientii cu hemoragie variceala au evolutie mai favorabila decat pacienti cu alte surse de HDS E.
sangerarea provocata de esofagita este insuficienta pentru a produce anemie feripriva

2069. R.I. surse digestive superioare hemoragiei digestive, u.a.s.c.gze. A. proportia ulcerelor determinate
de AINS este in crestere B. proportia varicelor printre cauzele de HDS variazaa mult (-5-30%) in functie de
populatie C. HTP poate duce la formarea de varice mai ales in stomac, dar si in esofag, intestinul subtire si
gros D. esofagita eroziva produce de obicei HD masiva; E. prolapsul stomacului proximal in esofag la
reflexul de voma se produce in special la fumatori;

2070. R.I. sindromul Mallory Weiss, u.a.s.c.gue. A. este responsabil de -5-15% din cazurile de HDS; B.
apare mai ales la pacientii C. apare in urma efortului de an varsa, icni, tusi;D. este provocat de
suprasolicitarea mecanica a mucoasei la jonctiunea gastroesofagiana, de obicei pe versantul esofagian; E.
consta in hematemeza prin sfasierea mucoasei la jonctiunea gastroesofagiana;

2071. R.I. gastropatia hemoragica sau eroziva, u.a.s.c.c.e.: A. termenul se refera la hemoragii si eroziuni
subepiteliale vizualizate endoscopic; B. frecvent se foloseste denumirea de gastrita C. fiind leziuni ale
mucoasei. sangerarea este masiva D. o cauza frecventa este ingestia de alcool E. dintre pacientii care iau
cronic AINS, jumatate au eroziuni, iar 15-30% au ulcere:

2072. R.I., gastropatia hemoragica A. de obicei sangerarea este usoara si doar rareori importanta; B.
denumirea de gastrita este mai adecvata intrucat eziunea primara este inflamatoare: C. o cauza frecventa
este consumul de AINS D. stresul este printre cauzele obisnuite E. pana la 20% din alcoolicii cu simptome
de HDS au semne de hemoragii sau eroziuni subepiteliale;

2073. Circumstante in care apar leziuni ale mucoase gastrice provocate de stres s.u.c.e A. traumatisme
severe; B. interventii psihoterapeutice; C. arsuri afectand mai mult de o treime din suprafata corporala;
D. patologie majora E. boala medicala severa (care presupune dependenta de ventilator, coagulopatie);

2074. R.l. leziunile mucoasei gastrice provocat de stres, e u.a.S.C.cae. A. asfel de leziuni apar doar la
pacientii extrem de bolnavi B. nu se produce sangerare semnificativa decat daca apar uiceratii, C.
mortalitatea este mare din cauza severitatii hemoragiei; D. incidenta acestei forme de HD a scazut mult in
ultimii ani. E. scaderea incidente se datoreaza cel mai probabil ingrijirii mai bune a pacientilor critici;

2075. R.I. sursele din intestinul subtire ale HD, u a.s.c Gea A. aceste surse sunt cele situate dincolo de
teritoriul acoperit de un endoscopo obisnuit. B. aceste surse sunt raspunzatoare pentru majoritatea
cazurilor de HD de cauza neclara; C. AINS pot provoca eroziuni si ulcere in intestinul subtire; D. AINS sunt
probabil o cauza frecventa de HD cronica obscura E. frecventa diverticulului Meckel drept cauza de
sangerare creste cu varsta:

2076, R.I. sursele din intestinul subtire ale HD, u.a.s.c.cae. aceste surse sunt dificil de diagnosticat. B.
sangerarea din intestinul subtire este frecventa; C. cele mai frecvente cauze sunt tumorile, ectaziile
vasculare si eroziunile si ulcerele provocate de ANS D. coxibii afecteaza intestinul subtire mai mult decat
AINS traditionale E. diverticului Meckel este cea mai frecventa cauza de HDI semnificativa la copiii

2077. RI. Cauzele din intestinul subtire ale HD obscura f.d.u. e, categorii de incidenta: 1. cele mai
frecvente: 2. mai frecvente la varsta <40-50 ani: 3. mai putin frecvente: si urmatoarele stari patologice: a.
ectazi vasculare b. tumori; C. Chisturi de duplicare; d. infectie; e. varice de intestin subire; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3, e-3: B. a-1. b-3. c-2, d-3, e-3; C. a-1, b-3, c-3, d-2, e-3; D. a 2. b-1, c
3, d-3, e-3; E. a-3, b-3, c-1, d-3, e-2;

2078. RI, cauzele din intestinul sublime ale HD obscure, f.d.u. 1. cele mai frecvente: 2. mai frecvente la
varsta>50-60 ani; 3. mai putin frecvente. si urmatoarele stari patolog a. ectazii vasculare; b. telescopare
C. tumori d. diverticule; e, ischemie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 3, d-2, e-3; B. a-2. b-3, c-1,
d-3, e-3 C. a 3, b-1, c-2, d-3, e-3; D. a-3, b-1, c-3, d-2, e-3; E. a 3, b-3, c 3, d-2, e-1;

2079. R.l. cauzele din intestinul subtire ale HD obscure, f.d.u. categorii de incidenta: 1. cele mai frecvente:
2. mai putin frecvente; si urmatoarele stari patologice: a. vasculita; b. eroziuni si ulcere de intestin subtire
provocate de AINS d. ectazii vasculare; e, diverticul Meckel; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2,
d-2, e-2; B. a-2, b-1, c 2, d-1, e-2; C. a-2, b-1. c-2, d-2, e-1: D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1

2080. Tumori din intestinul subtire recunoscute drept cauze ale HD obscure s u.cse. A sarcom B. leiomiom
C. limfom D. polipi benigni E. carcinoid; F. metastaze G. lipom
2081. R.I. sursele colonice ale hemoragiei digestive, u.a.s.c.cae. A. probabil cea mai frecventa cauza de
HDI sunt diverticulele, B. fisurile anale provoaca durere si sangerare masiva; C. neoplasmele sunt in primu
rand leiomiosarcoame: D. ectaziile vasculare sunt situate mai ales in colonul distal; E. ectaziile vasculare
sunt sursa HD mai ales la pacientii sub 60 de ani.

2082. R.I. sangerarea diverticulara, u.a.s.c.cae. A. incepe insidios; B. de obicei este dureroasa; C. uneori
este masiva; D. adesea are originea in colonul drept. E. de regula este minora sau oculta

2083, R sangerarile din ectazii vasculare ale colonului drept la varstnici u.a.S.C.Cee. A. pot fi manifeste,B.
pot fi oculte C. tind sa fie cronice D. de regula sunt semnificative hemodinamic; E. pot provoca anemie
feripriva:

2084. R.l. sursele colonice ale hemoragiei digestive, fd.u categori 1. leziuni locale anale, care necesita
rareori spitalizare: 2. printre cele mai frecvente cauze de HDI la adulti. 3. cauze rare si urmatoarele stari
patologice a. vasculita b. hemoroizi c. ulcere sau colita induse de AINS d. neoplasme; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, C2, d-3: B. a-1, b-3, -3, d-2 C. a-2. b-1, c-3, d-3 D. a-3, b-1, c-3. d-2: E. a-3, b-3, C-2, d-1

2085. R.I. sursele colonice ale hemoragiei digestive fd.u. categorii 1. leziuni locale anale, care 2. printre
cele mai frecvente cauze de HDi la adulti; 3. cauze rare urmatoarele stari patologice: a. traumatisme. b.
colita c. fistule aortocolice; d. fisurile anale: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 3, d-2 B. a-3. b-1. c
2, d 3: C. a-3, b-1, c-3, d-2 D. a-3, b-2, c-3, d-1 E. a-3, b 3, c-2. d-1:

2086. R sursele colonice ale hemoragiei digestive fd.u. categori 1. printre cele mai frecvente cauze de HDI
la adulti 2. cauze rare; 3. printre cele mai frecvente cauze colonice de HD semnificativa la copii si
adolescenti; si urmatoarele stari patologice: a. BIC b. varice (cel mai adesea rectale), c sangerare dupa
polipectomie; d. diverticulele; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d 3 B. a-1. b-2, c-3, d-2;C. a-1,
b-3, c-2, d-2; D. a 2, b-1, c 2, d-3 E. a-3, b-2, c-2, d-1;

2087. R.I. sursele colonice ale hemoragiei digestive f.d.u. 1. printre cele mai frecvente cauze de HDI la
adulti: 2. cauze rare; 3. cele mai frecvente cauze colonice de HD semnificativa la copil si adolescenti; si
urmatoarele stari patologice: a. ectazii vasculare; b. hiperplazie nodulara limfoida; c. polipi juvenilir d.
sindromul ulcerului rectal solitar. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c 3, d-2; C. a
1, b-3, c-2, d-2; D. a-2, b 3, c-1, d-2 E. a-3, b-2, c-1, d-2;

2088. R.I colita ca sursa a digestive f.d.u categorii de incidenta: 1. cel mai adesea; 2. uneori si urmatoarele
forme de colita: a. ischemica; b. infectioasa; c. post-iradiere, d. prin BIC idiopatica: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1. b-2, c-1, d-2 C. a 2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-
1;

2089, R., diferentierea HDS de HDI, u.a.S.c.c.e. A. hematemeza indica o sursa Gl superioara de sangerare
(sub ligamentul Treitz); B. hematochezia inseamna de obicei o sursa superioara de C. leziunile sangerande
ale intestinului subtire se pot prezenta ca melena sau hematochezie; D. hipovolemia poate determina
scaderea ureei plasmatice. E. un aspect bilios exclude sangerarea dintr-o leziune postpilorica;

2090. R.I. diferentierea HDs de HDI, u.a.s.c.caea. A. melena inseamna ca sangele a fost prezent in tractul
Gl pentru cel mult 14 ore: B. o leziune Gl superioara poate sangera atat de intens incat sangele nu
ramana suficient in intestin pentru a se produce melena: C. zgomotele intestinale diminuate sunt
sugestive pentru HDS; D. absorbtia aminoacizilor rezultati prin digestia proteinelor din sangele ajuns in
lumenul intestinal poate determina cresterea ureei plasmatice: E. fiind incorecta in -50% din cazuri,
raportarea bilei in aspirat nu este demna de incredere in stabilirea locului sangerarii

2091. R. diferentierea HDS de HDI U.a.s.c Cue. A. cu cat sediul sangerarii a fost mai distal cu atat este mai
probabil sa se produca melena: B. cand hematochezia este simp- tomul la prezentare al unei HDS, este de
sanger area obicei usoara C. cresterea nivelului plasmatic al ureei indica HDI: D. un aspirat nazogastric
nesanguinolent poate fi prezent la <18% din pacientii cu HDS, de obicei dintr-o sursa gastrica; E. in cazul
unui aspirat care nu este macroscopic sanguinoient este obligatorie testarea pentru sange acult;

2092. F.d.u. evenimente care se petrec in urma unei HDS: a. hipovolemie; b. disfunctie renala acuta: c.
hipotensiune; d. creste ureea plasmatica; e, scade perfuzia renala. care este inlantuirea temporalal
cauzala corecta: A. acedb;

2093. F.d.u. evenimente care se petrec in urma unei HDS: a. cresterea ureei plasmatice; b. digestia
proteinelor din sangele extravazat; c. sangele ajunge in lumenul intestinal d. absorbtia aminoacizilor, e.
metabolizarea aminoacizilor absorbiti care este inlantuirea temporala cauzala corecta: C. cbdea;

2094. R.I. evaluarea pacientilor cu HD acuta, u.a.S.C.Ce A. masurarea frecventei cardiace si a tensiunii
arteriale este cea mai buna metoda de a evalua initial pacientul cu HD; B. tahicardia sugereaza o hemo-
ragie importanta: C. in cazul unei hemoragii masive, chiar si in decubit dorsal D. in episod de unul
sangerare severa, hemoglobina este scazuta inca de la la prezentarea initiala: E. pe masura ce fluidul
extravascular intra in spatiul vascular pentru a restabili volemia, hemoglobina creste;

2095. R.I. evaluarea pacientilor cu HD acuta, U.a.S.c Cae. A. primul gest care trebuie facut in evaluarea
pacientului cu HD este masurarea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale; B. hemoglobina scade
imediat C. hemoragia clinic semnificativa determina modificari posturale ale frecventei cardiace sisau ale
tensiunii arteriale; D. intrucat pacientul pierde sange integral, initial scad proportional volumul plasmatic
si ce eritrocitar, E. scaderea hemoglobinei poate sa dureze pana la 72 de ore:

2096. F.du. evenimente care se petrece in urma unei HD acute: a. pacientul pierde sange integral; b. scad
proportional volumul plasmatic cel eritrocitar; hemoglobina scade; d. initial hemoglobina poate fi
normala sau doar minim e. fluidul extravascular intra in spatiul vascular pentru a restabili volemia; care
este inlantuirea temporalal cauzala corecta A. abdec;
2097. R. evaluarea pacientului tipic cu HD lenta, cronica, u.a.S.c.c.e. A. hemoglobina este scazuta; B.
tensiunea arteriala este scazuta C. frecventa cardiaca este adesea normala, dar poate fi scazuta din cauza
anemiei: D. o data cu instalarea anemiei feriprive, VEM creste E. la pacientul anemic scade largimea
benzii de distributie a hematiilor.

2098. R.I. evaluarea pacientului cu HDS, u a.s.c. A. de obicei istoricul si examenul fizic nu au valoare
diagnostica B. EDS este investigatia de electiela pacientii cu HDS pentru sursa HDS: C. EDS ar trebui
amanata la pacientii instabili hemodinamic; D. este de dorit ca EDS fie efectuata cat mai devreme si in
cazurile de HDS mai usoara; E. EDS faciliteaza luarea deciziilor terapeutice;

2099. R. evaluarea pacientului cu HDS. c.d.u. elemente nu indica instabilitatea hemodinamica A. anemia
B. hipotensiunea C. tahicardia D. modificarile posturale ale tensiunii arteriale: E. cresterea frecventei
cardiace in ortostatism si scaderea ei in clinostatism;
2100. R.I. evaluarea pacientului cu HDI, u.a.S.C.Ce. A. in evaluarea pacientului cu HDI se Incepe prin a se
stabili daca pacientul este sau nu stabil hemodinamic; B. sigmoidoscopia este investigatia de electie in
cazul unei sangerari intense; C. pregatirea pentru colonoscopie se poate realiza prin administrarea orala a
unei solutii de lavaj colonic D. scintigrafie cu hematii marcate permite vizualizari repetate in interval de
pana la 24 ore; E. in HDI activa, angiografia permite manevre terapeutice;

2101. R.. evaluarea pacientului cu HDI, u.a.s.c.g.e.: A. pacientul instabil hemodinamic

are de regula melena; B. in cazul unei sangerari intense, sigmoidoscopia este pentru
identificarea locului sangerarii; C. colonoscopia este procedura hemoragia este prea
mare sau sigmoidoscopia a identificat sediul sangerarii; D. scintigrafia trebuie interpretata
cu prudenta deoarece rezultatele (in special de la imaginile culese timpuriu) sunt
foarte variabile; E. angiografia permite oprirea unei sangerari active prin instila AVP sau
prin embolizare

2102. R.I. evaluarea pacientului cu HDI, u.a.s.c.c.e. recomanda unii specialisti

colonoscopie pentru sangerarea rectala de orice magnitudine doar la pacientii <40
ani: B. sigmoidoscopia este utila mai ales la pacientii <40 ani cu sangerari masive C.
daca sigmoidoscopia nu descopera o leziune cu sangerare Colonoscopia poate fi
amanata sau evitata D. in HDI activa, angiografia poate detecta sediul sangerarii. E. chiar
si dupa oprirea sangerarii, angiografia poate identifica anomalii vasculare sau tumori

2103. R.I. evaluarea pacientului cu HDi, u.a.S.c.c.e. A. la pacientii cu presupusa HDI se

poate efectua colonoscopie timpuriu pentru detectarea unor leziuni jos situate; B.
colonoscopia poate fi efectuata doar dupa curatarea colonului; C. scintigrafia cu hematii
marcate cu TC poate identifica localizarea generala a sangerarii D. extravazarea. substante
de contrast in intestin in timpul angiografiei permite detectarea sediului sangerarii; E.
angiografia permite identificarea ectaziilor vasculare

2104. R.I. evaluarea unui pacient cu HDI, f.d.u. investigatii;1. EDS pentru a exclude o sursa
GI superioara 2. colonoscopie: 3. demersul diagnostic pentru sangerare oculta; si
urmatoarele tipuri de pacienti a. instabil hemodinamic. b. stabil hemodinamic, varsta <40 ani,
cu anemie feripriva, sangerare abundenta sau istoric familial de cancer colonic; c. stabil
hemodinamic in varsta de >40 ani, colonoscopia nu identifica locul sangerarii, iar sangerarea
persista d. instabil hemodinamic la care EDS nu a descoperit o sursa GI superioara si la
care exista ragaz pentru efectuarea lavajului colonic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b
2, c 3, d-2 B. a-2, b-1, c 2, d-3 C. a-2, b-2, c-3, d-1 D. a 2, b-3, c-2, d-1 E. a-3, b-2, c-2, d-1

2105. R.I. evaluarea unui pacient cu HDI, f.d.u. investigatii: 1. angiografie 2. colonoscopiei 3.
sigmoidoscopie (colonoscopie dupa unii specialisti); si urmatoarele tipuri de pacienti: a.
stabil hemodinamic, varsta <40ani, fara anemie feripriva, sangerare abundenta sau istoric
familial de cancer colonic b. stabil in varsta de >40 ani c. instabil hemodinamic la care EDS
nua descoperit o sursa Gl superioara si la care nu exista ragaz pentru efectuarea lavajului
colonic (sangerarea este prea mare); d. stabil hemodinamic in varsta de >40 ani,
colonoscopia identifica locul sangerarii, dar sangerarea persista, care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c-1, d-2 C. a-1, b 3, c 2, d-1 D. a-3, b 1, c 2, d-1 E.
a-3, b-2, c-1. d-1

2106. u. circumstante, invest gatii si constatari in evaluarea unui pacient cu HDI, instabil
hemodinamic: a. angiografie b. EDS pentru a exclude o sursa Gl superioara; c. daca
rezultatul este negativ, d. nu exista ragaz pentru efectuarea lavajului colonic (sangerarea
este prea mare); ce secventa este recomandabila: C. bcda;

2107. F.d.u. circumstante, investigatii si constatari in evaluarea unui pacient cu HDI, instabil
hemodinamic: a. EDS pentru a exclude o sursa Gl superioara; b, daca rezultatul este negativ
c, evaluarea Imagistica a tractului Gl inferior, preferabil prin colonoscopie d. exista ragaz
pentru efectuarea lavajului colonic; ce secventa este recomandabila: A. abdc;

2108, F.d.u. circumstante, investigatii si constatari In evaluarea unui pacient cu HDI, stabil
hemodinamic: a. sigmoidoscopie (colonoscopie dupa unii specialisti). b. varsta <40 ani; c, nu
exista anemie feripriva, istoric familial de cancer colonic sau sangerare abundenta: ce
secventa este recomandabila: D. bca;

2109. F.du. circumstante, investigatii si constatari in evaluarea unui pacient cu HDI, stabil
hemodinamic a. varsta <40 ani: b. exista anemie feripriva, istoric familial de cancer colonic
sau sangerare abundenta; c. colonoscopie: ce secventa este recomandabila: A. abc;

2110. F.d.u. circumstante, investigatii si constatari in evaluarea unui pacient cu HDI, stabil
hemo dinamic, in varsta de >40ani: a. colonoscopie; b. locul sangerarii este identificat; c,
sangerarea persista; d, angiografie: ce secventa este recomandabila: A. abcd;

2111. F.d.u. circumstante. investigatii si constatari In evaluarea unui pacient cu HDI, stabil
hemodinamic, in varsta de >40 ani: a. demersul diagnostic pentru sangerare oculta b.
Sangerarea persista. c locul sangerarii nu este identificat; ce secventa este recomandabila:
E. dcba;

2112. Rl cautarea sursei unei HD, fdu. categori de investigatii: 1. investigatii de rutina:
2.tehnici imagistice mai noi, in curs de evaluare; si urmatoarele tehnici: a. enterografia prin
RMN: b. enterografia prin TC c radiografia cu substanta de contrast; d. endoscopia; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2: B. a 1. lb-2, c-1.d-2; C. a 2, b-1.c-1.d-2; D. a-2,
b-1, c-2, d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1;

2113. Uidid. investigarea HD de origine neclara: A. se considera HD de origine neclara. B.

sangerarea gastrointestinala; C. severa sau complicata pentru care nu s-a identificat E.
nicio sursa prin niciuna dintre tehnicile investigatie actuale.

2114. Referitor la investigarea HD de origine nedara, find date urmatoarele tehnici:

1.angiografia. 2. capsula video endoscopica: 3. enteroscopia cu baion dubiu; si urmatoarele
caracteristici: a. lipsa de control impiedica manipularea pentru vizualizarea completa a
intestinului b. poate evidenya anomali vasculare sau vase tumorale chiar in absenta unei
sangerari c. permite endoscopistului examineze si intervina terapeutic pe aproape toata
lungimea intestinului subire care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2: C.
a 2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1: E. a-3, b-2, c-1:
2115. Cu privire la Investigarea HD de origine neclara, fiind date urmatoarele tehnici 1.
scintigrafia cu hematii marcate cu Tc 2. enteroscopia prin impingere; 3. capsula video
endoscopica; si urmatoarele caracteristici: a. putin utila daca sangerarea a incetat; b. nu
permite prelevarea de esantioane tisulare; c. permite inspectarea intregului duoden si a unei
parti din jejun: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2 C. a 2. b-1. c-3:
D. a-3, b-1.c-2. E. a-3, b-2, c-1;

2116. Privitor la investigarea HD de origine neclara, fiind date urmatoarele tehnici: 1.

scintigrafia cu Tc pertehnetat: 2. capsula video endoscopica; 3, enterocliza si urmatoarele
caracteristic a. se efectueaza pentru diagnosticarea unui diverticul Meckel, in special la
pacientii tineri; b. permite urmarirea in timp real contrast prin intestin c, permite examinarea
endoscopica a intregului intestin subtire, dar nu permite aplicarea unor metode terapeutice:
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c 3; D. a 2, b-3, C-1
E. a 3, b-1, c-2;

2117. RI. investigarea HD de origine neclara, u.a.s.c.ce, A. HD de origine neclara poate fi

manifesta (de exemplu melena sau hematochezie) sau oculta: B. randamentul diagnostic
in detectarea unei posibile cauze este de 26% pentru capsula endoscopica, fata de
56% pentru enteroscopie. C. angiografia poate evidentia anomalii vasculare sau vase
tumorale chiar in absenta unei sangerari active D. angiografia nu mai este utila daca
sangerarea a incetat: E. scintigrafia cu Tc-pertehnetat efectueaza pentru se apendice
unud diagnosticarea unui apendice reteocecal, in special la pacientii tineri.

2118. U.fd.f.d. investigarea HD de origine neclara s.c.fc.e A. Enteroscopia cu balon dublu; B.

permite endoscopistului sa examineze si intervina; C. terapeutic pe cea mai mare; D. parte
din (sau chiar pe toata); E. lungimea colonului

2119. U.1.d.f.d investigarea HD de origine neciara s.c.fce. A. Cand toate investigatiile sunt
nelamuritoare, este indicata B. repetarea endoscopieila C. pacienti cu sangerare severa;
D. recidivanta sau persistenta E. necesitand transfuzii repetate.

2120. U.f.d.f.d. investigarea HD de origine neclara s.cf.cae. A. La pacientii cu HD obscura;

B. persistenta necesita care transfuzii sau spitalizari repetate: C. sunt necesare investigati
suplimentare, precum D. scintigrafia neutrofie. marcate cu Tc; E. angiografia si
irigografia.

2121. R. enteroscopia prin impingere, u.a.S.C.cae. A. este in general urmatorul pas daca
endoscopia si radiografia cu substanta de contrast nu identifica sursa unei HD B. se
efectueaza cu un enteroscop special conceput sau cu un colonoscop C. permite inspectarea
intregului duoden si a unei parti din jejun; D. poate identifica sediul sangerari la
majoritatea pacientilor cu HD obscura E. este de obicei ultima investigatie la care se
recurge in HD de origine neclara;

2122. RI. capsula video endoscopica. U.a.s.c.gue.: A. permite examinarea endoscopica

doar a jejunului; B. are un randament diagnostic mai mic decat enteroscopia prin
mpingere C. lipsa de control asupra capsulei impiedica manipularea ei si vizualizarea a
intestinului, D. nu permite prelevarea de esan- tioane tisulare, E. nu permite aplicarea unor
metode terapeutice:

2123. U.f.d.f.d. utilitatea enteroclizei in investigarea HD de origine neclara s.c.f.ce A. Daca

enteroscopia si endoscopia prin videocapsula sunt negative sau nu sunt; B. disponibile, ar
trebui efectuata o investigatie radiologica specializata a intestinului subtire, de exemplu
enterocliza in care; C. se instileaza substanta de contrast radiologica printr-un tub
introdus prin nas in ileon D., iar imaginile sunt inregistrate in timp real, pe masura ce; E.
substanta de contrast se deplaseaza prin intestin ajutata prin masarea abdomenului.

2124. R.I. HD oculta, u.a.s.c.c.e. A. se manifesta printr-un test pozitiv pentru hemoragii
oculte in scaun sau prin anemie posthe B., in genera investigarea trebuie sa inceapa
cu angiografie: C. colonoscopia trebuie efectuata mai ales la pacientii sub 40 de ani;
D. in cazul unei colonoscopii negative, multi specialisti efectueaza EDS numai daca
pacientul are anemie feripriva sau simptome Gl superioare; E. dintre pacientii fara leziuni la
colonoscopie 25-40% au anomalie observabila la EDS F. in cazu colonoscopii unei negative
unii specialisti recomanda EDS la toti pacientii

2125. F.d.u demersuri constatari in evaluarea unui pacient cu HD oculta: a. (la pacientii cu
anemie feripriva) enteroscopie, capsula video endoscopica si/sau enterocliza b. daca
evaluarea colonului este negativa c, test pozitiv pentru hemoragii oculte in scaun; d, EDS e.
daca endoscopia standard nu este lamuritoare; f. colonoscopie (mai ales la pacientii >40);
ce secventa este recomandabila: B. cfbdea;

2126. U.f.d.f.d. icter s.c.f.c.e.: A. Icterul este o coloratie B. galbena/ galbuie a tesuturilor; C.
si a fluidelor biologice D. produsa de depunerea sau prezenta bilirubinei; E. indiferent daca
exista sau nu hiperbilirubinemie.

2127. R.I. icter, ua.s.cce. A. icterul este atat simptom, cat si semn, intrucat poate fi constat
atat de pacient, cat de medic B. icterul dispare de indata ce se normalizeaza bilirubina;
C. icterul semnaleaza de obicei o patologie care afecteaza direct sau indirect structurile
hepato-biliare: D. mai rar, icterul este un semn de hemoliza E. hiperbilirubinemia este
consecinta dezechilibrului dintre productia si eliminarea bilirubinei;

2128. R. mecanismele hiperbilirubinemiei, f.d.u. modificari 1. hiperbilirubinemie neconjugata

2. hiperbilirubinemie neconjugata si/sau conjugata, dupa caz; 3. hiperbilirubinemie conjugata
; a. deficit in manipularea (preluarea, conjugarea, excretia) hepatocitara a bilirubinei b.
scurgerea inapoi in sange as bilirubinei neconjugate sau conjugate din hepatocitele sau din
ductele biliare lezate/ blocate c. supraproductia de bilirubina: care sunt asocierile corecte: A.
a 1, b-2, c-3 B. a-1 b-3 c-2; C. a-2, b-1. c-3 D. a-2, b 3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

2129. R mecanismele hiper bilirubinemiei, f.d.u. categorii: 1. cresterea bilirubinei

neconjugate; 2. cresterea bilirubinei conjugate; si urmatoarele cauze: a. scaderea excretiei
in canaliculele biliare; b. scurgere retrograda a bilirubine c. deficit in preluarea sau
conjugarea bilirubinet; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1. d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a 2. b-2, c-1, d-1

2130. R. ndicatiile orientative pe care examenul fizic le poate da despre nivelul u.a.S.c.g.e.
A. continand multa elastina sclerele au afinitate scazuta pentru bilirubina B. o
hiperbilirubinemie de 3.0 mg/dL nu este decelabila prin examen fizic. C. icterul scleral este
mai dificil decelabi intr-o camera cu iluminare fluorescenta: D. o hiperbilirubinemie mai
mportanta determina coloratie galbena a pielii, E. o hiperbilirubinemie severa trenanta poate
produce chiar o coloratie verde a pielii.

2131. R indica orientative pe care examenul fizic ie poate da despre nivelul

hiperbilirubinemiei, u.a.S.C.Cae. A. cresterile usoare ale biliru binemiei sunt detectate
cel mai bine prin examinarea calcaielor B. icterul scleral inseamna biliru- binemie > 3,0
mg/dL; C. daca sclerele par icterice prezenta icteruluu poate fi confirmata prin examinarea
zonei sublinguale D. coloratia galbena a pielii este mai dificil de sesizat la persoanele
hiperpigmentate: daca hiperbilirubinemia persista mult timp, se produce oxidarea bilirubinei
la biliverdina;

2132. R.I. indicatiile orientative per care examenul fizic le poate da despre nivelul
hiperbilirubinemiei. f.d.u. variante: 1. icterul sesizabil doar la sciere; 2. coloratie galbena a
pielii. 3. coloragie verde a pielii. si urmatoarele estimari ale severitati hiperbilirubinemiei: a.
usoara b. severa si trenanta; C. important care sunt asocierile corecte: A a-1, b 2, c-3 B. a 1,
b-3, c-2; C. a 2, b-1, c 3 D. a-2, b-3, c-1; E. a 3, b-2, c-1

2133. R.I. diferentierea situatiilor care produc coloratie galbena. u-a-s.ce cae. An putinele
situatii care produc coloratie galbena pot fi diferentiate de icter pe baza distributiei
pigmentului si a istoricului; B. expunerea excesiva la fenoli poate coloratie C. chinacrina
produce o coloratie galbena a piel dar nu si scierelor la o buna parte din pacienii
tratati: D. carotenodermia se diferentiaza de icter pe baza distributiei pigmentului E.
expunerea excesiva la fenoli si administrarea de chinacrina se diferentiaza de icter pe
baza distributiei pigmentului.

2134. F.d.u. situatii care produc coloratie galbena: 1. icter 2. carotenodermie: 3. administrare
de chinacrina; si u. caracteristici diferentiatoare a. coloratia galbena a pielii este uniform
distribuita pe tot corpul si afecteaza in primul rand sclerele; b. coloratia galbena afecteaza
pielea si scierele, iar istoricul este sugestiv; c. coloratia galbena este mai intensa si mai
vizibila pe palme, talpi, frunte, pliuri nazolabiale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2; carotenodermie,

2135. R. u.a.S.c.cae. cantitati A. ingerarea unor crescute de legume fructe care contin
caroten poate produce coloratie galbena prin depunerea de caroten; B. carotenodermia
este usor de diferentiat de icter pe baza c. alimente bogate in caroten sunt: morcovi
egumele frunzoase, dovleceii, piersicile, portocalele etc.; D. coloratia galbena este mai
intensa si mai vizibila in anumite zone (prin concentrarea pigmentului)E. coloratia galbena
afecteaza mai ales sclere

2136. R.I. felul in care icterul schimba culoarea urinei si a scaunului, u.a.s.c.Ce. A.
urobilinogenul este puternic colorat si se decoloreaza prin oxidare B. urobilina are
culoare galbena (datorita unui sistem de duble legaturi conjugate) si imprima urinei culoarea
galbena caracteristica C. urina devine hipercroma in ambele variante de hipe emie
(conjugata si neconjugata): D. bilirubinuria semnifica hemoliza; E. in icterul colestatic
bilirubina nu ajunge in intestin, ceea ce duce la cresterea cantitatii de urobilinogen:
2137. F.d. cele doua forme de bilirubina 1. bilirubina neconjugata; 2. bilirubina conjugata;
urmatoarele caracteristici: a. trece prin filtrul glomerular, b. nu poate colora urina; c, nu este
legata de proteine; d. este lipofila: care sunt asocierile corecte: A. a-1.b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-
2, c-2, d-1 C. a 2, b-1, c-1, d-2. D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1

2138. F.d. cele doua forme de bilirubina 1. bilirubina neconjugata; 2. bilirubina conjugata; si
urmatoarele caracteristici a. nu este lipofila; b. poate colora Urinal c, nu trece prin filtrul
glomerular; d. este legata de proteine care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-1, c 2, d-2 B. a-
1, b 2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1: D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1;

2139. RI. felul in care se schimba culoarea urinei si a scaunului In diversele tipuri de icter,
f.d.u. Variante: 1. hemoliza; 2. colestaza si urmatoarele caracteristici: a. stercobilina
abundenta in Scaun b. scaunul decolorat;c. cantitate mare de bilirubina conjugata in urina; d.
urina hipercroma: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; c,
a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

2140. R.I. felul in care se schimba culoarea urinei si a scaunului in diversele tipuri de icter,
f.d.u variante 1. hemoliza 2. colestaza si urmatoarele caracteristici a. stercobilina lipseste din
scaun; b. scaunul intens colorat; c. urina contine multa urobilina (provenita din urobilinogen),
d. urina hipercroma; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d 2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 D.
a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1 C.a2b1c1d2

2141. R., evaluarea unui pacient cu icter, u.a.S.c.cae A. icterul poate fi constatat clinic sau
paraclinic; B. evaluarea primara a unul pacient cu icter trebuie sa includa istoricul, examenul
fizic si anumiti parametri bioumorali:c. hiperbilirubinemie neconjugate izolate sunt
medicamentele: D. calculi de bilirubinat de calciu (la pacientii cu hemoliza cronica) pot
produce coledocolitiaza E. determinarea timpului de pro- trombina este unul dintre testele
biochimice utile in evaluarea initiala a icterului;

2142. R.L evaluarea unui pacient cu icter, u.a.S.c.cae. A. pentru identificarea cauze se
recurge la istoric, examen fizic si investigatii paraclinice (biochimice si imagistice): B. putine
afectiuni pot produce hiperbilirubinemie izolata C. in cazul afectiunilor colestatice. se
incepe prin a se stabili daca sunt de cauza infectioasa sau D. testele biochimice ofera
indicii cu privire la durata si severilatea E. determinarea albuminemie este unul dintre testele
biochimice utile in evaluarea initiala a icterulu

2143. R.I. evaluarea unui pacient cu icter, U.a.s.c.cae. A. icterul poate fi constatat clinic la
examenul fizic; B. la un pacient cu icter istoricul trebuie sa includa variatiile Sezoniere;
C. in cadru primei etape de investigarea a unui icter, se stabileste daca hiperbilirubinemia
este preponderent conjugata sau neconjugata; D. intr-un caz de hiperbilirubinemie
neconjugata izolata, see incepe prin a stabili daca este vorba de un deficit enzimatic
hepatic E. determinarea nivelului plasmatic al enzimelor hepatobiliare este unul dintre
testele biochimice utile in evaluarea initiala a icterului

2144. R. evaluarea unui pacient cu icter, u.a.S.c.c.e A. icterul poate fi constatat paraclinic
Cresterea bilirubinei pe analize bioumorale efectuate pentru alt motiv sau de rutina pacientii
cronica,B. apar frecvent calculi de colesterol; C. enzimele folosite in mod curent
evaluarea initiala pentru (enzimele hepatobiliare) icterulu sunt ALT, AST, FAlc, GGT; D. in
cadrul prime etape de investigarea a unui icter, se stabileste daca celelalte teste biochimice
hepatice sunt anormale E. testele biochimice permit de obicei diferentierea unui proces
hepatocelular de unul colestatic;

2145. R.I. evaluarea unui pacient cu icter, usa s.c.ce A. examenul general trebuie sa tionale
a pacientului B. bilirubinemia totala si directa) reprezinta unul dintre testele biochimice utile
in evaluarea initiala a icterului; C. daca nu este vorba de hiperbilirubinemie neconjugata se
stabileste daca este o afectiune primar hepatocelulara sau colestatica D. la pacienti cu hiper
bilirubinemie neconjugata prin hemoliza cronica, coledocolitiaza poate duce la
hiperbinrubinemie conjugata E. functia hepatica se evalueaza, de obicei, prin masurarea
nivelului plasmatic al transaminazelor,

2146. In cadrul evaluanii unui pacient cu icter, clinicianul trebuie sa raspunda succesiv (pe
baza datelor clinice si paraclinice) la f.d.u anumite intrebari inceputuri de intrebari: 1. este
hiperbilirubinemia; 2. daca este izolata, este hiperbilirubinemia, 3. daca hiperbilirubinemia
este asociata cu modificarea testelor hepatice, indica acestea o afectiune; 4. testele
hepatice indica o afectiune colestatica, este aceasta si u. sfarsituri de intrebari: a.
hepatocelulara sau colestatica? extrahepatica?; c. izolata sau insotita de modificarea
testelor hepatice? d. neconjugata sau conjugata?; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 3, c
2, d-4, B. a-2, b-4, c 3, d-1, C. a-3, b-1, c 2, d-4; D. a-3, b4, c-1, d-2; E. a-3, b-4, c 2, d-1;

2147. F.d.u. intrebari, constatari concluzii in evaluarea unui pacient cu icter: a. este
hiperbilirubinemie izolata; b. cresterea bilirubinei este insotita de modificarea testelor
hepatice? c. NU d. hiperbilirubinemia este prin cresterea bilirubinei neconjugate sau
conjugate? ce secventa este recomandabila: C. bcad

2148. F.d.u. intrebari, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter: a. DA b.

testele hepatice indica o afectiune hepatocelulara sau colestatica?c. daca este o afecliune
colestatica, este intrahepatica sau extrahepatica?. d. este insotita de modificarea testelor
hepatice? ce secvena este recomandabila: E. dabc;

2149, Care dintre urmatorii parametri bioumo sunt cei mai rali putin relevanti in evaluarea
unui pacient cu icter: A. bilirubina cu fractiuni; B. aminotransferaze: C. enzime de colestaza:
D. timp de protrombina, albumina (pentru evaluarea functiei hepatice) E. creatinina, uree
(pentru evaluarea funciei renale):

2150. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter: a. crestere
izolata a bilirubinei (fara modificarea celorlalte teste hepatice b. hiperbilirubinemie indirectal
neconjugata (bilirubina conjugata <15%); c. icter constatat clinic sau paraclinic: d.
examen clinic si investigati paraclinice; e, hemoliza, medicamente, tulburari ereditare ce
secventa este recomandabila:

2151. Ru. etiologia hiperbilirubinemiei izolate neconjugate, f.d.u categori 1. medicamente; 2.

tulburari ereditare: 3. afectiuni hematologice; si urmatoarele cauze: a. hemoliza,
hematopoeza ineficienta; b. sindrom Gilbert, sindrom Crigler-Najjar. c. probenecid,
rifampicina; care sunt asocierile corecte:A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c.3; C. a-2, b-3, c-1 D.
a-3, b-1. c-2;E. a-3, b-2, c-1
2152. F.du. investigatii, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter: a. crestere
izolata a bilirubinei (fara modificarea celorlalte teste hepatice); b. examen clinic si investigati
paraclinice c. tulburari ereditare (Dubin- Johnson, Rotor); d. hiperbilirubinemie directal
conjugata (bilirubina conjugata >15%); e. icter constatat clinic sau paraclinic; ce secventa
este recomandabila: E. ebadc;

2153. R.l. evaluarea pacientului cu icter, f.d.u, constatari 1. cresterea bilirubinei neinsotita de
modificarea celorlalte teste hepatice 2. cresterea bilirubinei asociata cu transaminaze
disproporionat crescute fata de enzimele de colestaza: 3. cresterea bilirubinei asociata cu
enzime de colestaza disproportional crescute faya de transami naze U concluzii care
orienteaza investigatiile ulterioare: a. tipar colestatic, b. tipar hepatocelular, c.
hiperbilirubinemie izolata; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-3, C-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1;

2154. F.d.u. investigatii, constatari. si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter: a.

cresterea bilirubinei asociata cu modificarea altor teste hepatice b. icter constatat clinic sau
paraclinic c. examen clinic si investigatii paraclinice d. tipar hepatocelularcolestatic; e,
predomina transaminazeleenzimele de ce secventa este recomandabila: C. bcaed;

2155. F.d.u. investigatii, constatari concluzii in evaluarea unui pacient cu icter asociat cu
modificarea testelor hepatice cu tipar hepatocelular: a. din nou, rezultate negative; b. teste
autoimune; c. teste virusologice suplimentare: d. rezultate negative; e. biopsie hepatica; ce
secventa este recomandabila: A. bdcae;

2156. RI. evaluarea unui pacient cu icter asociat cu modificarea testelor hepatice cu tipar
hepato- Celular c.d.u. nu reprezinta un test virusologic suplimentar (ci de prima intentie). A.
ADN de VCM; B. AgHBs C. antigen capsidic al VEB; D. Ac anti VHD (daca este indicat) E.
IgM anti VHE (daca este ndicat)

2157. R evaluarea pacientului cu icter hepatocelular, f.d.u. investigatii 1. serologii virale; 2.

teste toxicologice 3. teste autoimmune si urmatoarele stari patologice a. hepatita virala: b.
hepatita autoimuna; c. hepatopatie toxica; d. boala Wilson; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c-2, d-2, C. a-2, b-1, c-3, d-2; D. a 2, b-2, c-3, d-1 E. a-2, b-3, c-
1, d-2,

2158. R. evaluarea pacientului cu hepatita autoimuna (HAI), f.d.u categorii de modificari:

1.caracteristicai pentru HAl tip 1; 2. caracteristicai pentru HAli 2; tip 3. prezentalti la fel de
frecvent in HAI, ca si in hepatita virala Cronica 4. frecventalti in HAI, fara a fi specificali
pentru un tip anume urmatoarele modificari:a. Ac antinuciearii b. Ac anti-microzomi hepatici
renali (Ac fata de citocromul P450 2D6); c. Ac anti fibra musculara neteda (Ac fata de
actina); d. hipergamaglobulinemia (demonstrata prin electroforeza proteinelor serice); care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1. b-4, c-3, d-2; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-
3. b-2, c-4, d-1: E. a 4. b-2, c-3, d-1;

2159. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter teste
hepatice de tip colestatic: a. ecografie; b. ducte biliare dilatatenedilatate, c. imagistica pentru
tractul biliar extrahepaticserologie pentru patologie hepatica sau biliara intrahepatica; d.
colestaza extrahepaticaintrahepatica ce secventa este recomandabila: A. abdc;
2160. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter si teste
hepatice de tip colestatic: a. ecografie b.TC, colangio pancreatografie retrograda
endoscopica (CPRE) c. colestaza extrahepatica; d. ducte biliare did atate: B. a- d- c-b;

2161. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter si teste hepatice de tip
colestatic: a. colestaza intrahepatica; b. rezultate negative: c. ducte biliare nedilatate la
ecografie; d. teste serologice: Ac serologie (AAM). pentru hepatita: VHA. VEB toxicitate
medicamentoasa:e. colangio-pancreatografie RMN (CPRM), biopsie hepatica; ce secventa
este recomandabila: C. c-a- d-b- e

2162. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu icter si teste
hepatice de tip colestatic: a. biopsie hepatica; b. la testele serologice: AAM pozitivi c. ducte
biliare nedilatate la ecografie; d. colestaza intrahepatica: C. cdba;

2163. hemoliza: A. In hemoliza de obicei bilirubina serica nu depaseste 2 mg/dL: B.

decat daca este o hemoliza cronica (criza; C. drepanocitara de exemplu): D. sau se
asociaza o boala E. renala sau respiratorie.

2164. F.d.u. intrebari, constatari si cancluzii in evaluarea unui pacient cu icter: a. este vorba
de o afectiune hemolitica sau de eritropoeza ineficienta? b. hiperbilirubinemie neconjugata
izolata c. este vorba de hemoliza sau nu? d. analizele din sange indica hemoliza ce
secventa este recomandabila: B. bcda;

2165. R. cauzele de hiperbilirubinemie neconjugata izolata, f.d.u. mecanisme 1. hemoliza; 2.

deficit in preluareal conjugarea hepatica a bilirubinei. si urmatoarele cauze: a. ineficienta; b.
medicamente care scad preluarea hepatica a bilirubinei. c, afectiuni hemolitice; d. afectiuni
mostenite care scad/ suprima conjugarea bilirubinei care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1,
c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2: C. a-1. b-2. c-2, d-1; D. a-2, b-1. c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

2166. R.I. fiziopatologia hiperbilirubinemiei neconjugate izolate f.d.u. mecanisme 1. scade

preluarea hepatica a bilirubinei 2. creste productia de bilirubina neconjugata; 3. scade
conjugarea bilirubinei: si urmatoarele cauze: a. eritropoeza ineficienta; b. sindrom Gilbert c.
rifampicina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3. c-1; D.
a 3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

2167. R.I. fiziopatologia hiperbilirubinemie neconjugate izolate f.d.u. mecanisme 1. scade

preluarea hepatica a bilirubinei; 2. creste productia de bilirubina neconjugata 3. scade
conjugarea bilirubinei; si urmatoarele cauze: a. Crigler-Najjar tip 2, b. hemoliza: C.
probenecid care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c 2, C. a-2, b-3. c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1:

2168. R. fiziopatologia hiperbil rubinemiei neconjugate izolate, f.d.u. mecanisme: 1. scade

preluarea hepatica a bilirubinei: 2. creste productia de bilirubina neconjugata; 3. este
suprimata conjugarea bilirubinei si urmatoarele cauze: a. ribavirina; b. distrugerea hematiilor
(in maduva. In splina sau in vase). c. Crigler. Najjar tip 1: care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3;D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2
2169. R.I cauzele icterului hemolitic, f.d.u. categorii: 1. eritropoeza ineficienta: 2. afectiuni
hemolitice mostenite; 3. afectiuni hemolitice dobandite; si urmatoarele stari patologice: a.
deficit de cobalamina; b. deficite enzimatice eritrocitare (de glucoza 6-fosfat-dehidrogenaza
sau de piruvat-kinaza c. anemii hemolitice microangiopatice (de exemplu, SHU) care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3,
b-1. c-2

2170, R. Cauzele cterului hemolitic, f.du. categorii: 1. eri ineficienta 2. afectiuni hemolitice
mostenite; 3. afectiuni hemolitice dobandite; si urmatoarele stari patologice a. deficit de folat;
b. anemia acantocitara c. drepanocitoza care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-
2, b-1.c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

2171. R.I. cauzele icterului hemolitic, f.d.u. categorii 1. eritropoeza ineficienta; 2. afectiuni
hemolitice mostenite. 3. afectiuni hemolitice dobandite; si urmatoarele stari patologice: a.
talasemie; b. tulburari ale membranei eritrocitare (sferocitoza) c. hemoglobinuria paroxistica
nocturna; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

2172. R.I. cauzele icterului hemolitic, f.d.u. categorii: 1. eritropoeza ineficienta; 2. afectiuni
hemolitice mostenite; 3. afectiuni hemolitice dobandite; si urmatoarele stari patologice a.
hemoliza imuna b talasemie c. deficit sever de fier. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1.c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2173. R.l. cauzele afectiunilor hemolitice, f.d.u. categorii: 1. mostenite 2. dobandite si

urmatoarele stari patologice: a. eliptocitoza; b. drepanocitoza c. anemii hemolitice
microangiopatice (de exemplu, SHU); d. anemia acantocitara: e. deficit de glucoza-6-fosfat-
dehidrogenaza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1, c 2, d-1,
e-2; C. a-1, b-1, c 2, d-2, e-1; D. a-2. b-1, c-1. d-1, e-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1;

2174, R cauzele de hemoliza, f.d.u. categorii: 1. mostenite. 2. dobandite si urmatoarele stari

patologice: a. sferocitoza b. hemoliza imuna; c. talasemie; d. deficit de piruvat-kinaza; e.
hemoglobinuria paroxistica nocturna care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a 1, b-1, c 2, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2; D. a 1, b-2, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-1, c 2,
d-1, e-1;

2175. F.d.u. evenimente care pot a. calculi de bilirubinat de calciu; b. hiperbilirubinemie

conjugata; c. coledocolitiaza care este lantul cauzal corect: E. dacb;

2176. F.d.u. intrebari, constatari concluzii in evaluarea unui pacien cu icter: a. este vorba de
hemoliza sau nu?; b. deficit in preluarea conjugarea hepatica a bilirubinei c. analizele din
sange infirma hemaliza d. hiperbilirubinemie neconjugata izolata e. efect medicamentos sau
boli genetice; ce secventa este recomandabila: D. dacbe;

2177. F.d.u. mutatii genetice care scad conjugarea bilirubinei: 1. mutatii in gena pentru
bilirubina-UDPGT care suprima activitatea enzimei. 2. mutatii in gena pentru bilirubina-
UDPGT care scad activitatea enzimei 3. mutatii in regiunile care pentru bilirubina UDPGT
care scad activitatea bilirubina- UDPGT si urmatoarele stari patologice: a. Crigler-Najar tip 1;
b. sindrom Gilbert: Crigier-Najjar tip 2; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3: B. a 1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a 3. b-1, d-2; E. a-3, b-2, c-1

2178. R. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, f.d.u, sindroame: 1. Crigler-
Najjar tip 1 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert; si urmatoarele caracteristici: a. de
obicei, hiperbilirubinemia este fluctuanta b. mutatii in gena pentru bilirubina UDPGT care
suprima activitatea enzimei c, afectiune ceva mai frecvent decat varianta mai grava. d. s-a
crezut este mai frecvent la persoanele cu fond psihoemotional mai sensibil, care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-3, d-2 B. a-3, b-1, c 2, d-3; C. a-3, b-2, c-1, d-3 D. a 3, b 3,
c-1, d-2, E. a-3, b-3, c 2, d-1;

2179. R.1. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, f.d.u, sindroame 1.
Crigler-Najjar tip 1 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert: si urmatoarele caracteristici: a.
hiperbilirubinemie neconjugata b. neputand conjuga deloc bilirubina, hepatocitele nu o pot
excreta c. mutatii in gena pentru bilirubina-UDPGT care scad activitatea enzimei; d. icter mai
frecvent vizibil la persoanele cu fond psihoemotional mai sensibil (predispuse la stres); care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 2, d-3; B. a-2, b-1, c-3, d-3; C. a-2, b-3, c-3, d-1 D. a-3,
b-1, c-2, d-3; E. a-3, b-2, c-3, d-1;

2180. R.I. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, f.d.u. sindroame: 1.
Crigler-Najjar tip 1: 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert: si urmatoarele caracteristici a.
afecti foarte rara, care une afecteaza nou-nascutii. b. pacientii supravietuiesc pana la varsta
adulta: c. mutasii in regiunile care controleaza transc gene pentru bilirubina-UDPGT care
scad activitatea bilirubina- UDPGT d. de regula, hiperbilirubinemia nu depaseste 6 mgidL;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3 B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a 2. b-1, c 3, d-3;
D. a 3, b-1, c 2, d-3; E. a 3, b-2, c-3, d-1;

2181. R.l. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, 1.d.u. sindroame: 1.
Crigler-Najjar tip 1 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert si urmatoarele caracteristici: a.
bilirubinemia are valori de 6.25 mg/dL. b. din cauza lipofiliei, bilirubina neconjugata se
depune in nuclei bazali (si in hipocamp): c. este foarte frecvent;d. hiperbilirubinemia creste
cand pacientul nu mananca; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1. c-3, d-3; B. a 2. b-3, c-
3, d-1; C. a 3, b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-2, c-3, d-1 E. a 3. b-3, c-2, d-1

2182. R.l. mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin. f.d.u. sindroame: 1.
Crigler-Najjar tip 1; 2. Crigler-Najjar tip 2; 3. sindrom Gilbert: si urmatoarele caracteristici a.
poate apara icter nuclear in urma unui stres (boala intercurenta, interventie chirurgicala) b. in
conditii bazale, insesizabila; c. are predominanta masculina (raport M:F = 2 - 7:1): d. icter
sever (bilirubina >20 mgldL) care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-3, d-3 B. a-2, b-3, d-
3, d-1 C. a-3, b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-2, C-3, d-1 E. a-3, b-3, c-2, d-1;

2183. R mutatiile genetice care scad conjugarea bilirubinei prin, f.d.u. sindroame: 1. Crigler-
Najjar tip 1; 2. Crigler-Najar tip 2; 3. sindrom Gilbert si urmatoarele caracteristici b.
administrarea de fenobarbital creste activitatea enzimei, ceea ce scade bilirubinemia; c.
disfunctia neurologica secundara icterului nuclear determina adesea moartea in copilarie d.
creste pacientul trece printr-o perioada stresanta care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3, d-3 B. a-1, b-3, c 2, d-3; C. a-1, b-3, c-3, d-2 D. a-3, b-1, c-3. d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-3;

2184. R. hiperbilirubinemie conjugata izolata, u.a.s.c.cae. A, este provocata de doua

afectiuni mostenite rare, care pot diferentiate (fara ca aceasta sa fie necesar);B.
perturbarea conjugarii bi binei determina sindromul Dubin- Johnson: C. deficitul
depozitarea hepatica a bilirubinei provoaca sindromul Rotor; D. pacientii se prezinta cu
icter asimptomatic, de obicei de la nastere E. evolutia este benigna si nu necesita
tratament

2185. R. rolul istoricului in evaluarea afectiunilor icterigene, categorii 1. expunere la

substante chimice sau cu rol terapeutic; 2. expuneri parenterale: 3. simptome insositoare; si
urmatoarele elemente: a. transfuzi b. artralgii, mialgii; c. durere abdominala; d.
medicamente: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a 2, b 1, c-3, d-3 C. a 2.
b-3, C-3, d-1 D. a-3, b-2, c 3, d-1; E. a-3, b-3, c-1, d 2,

2186. R. rolul istoricului in evaluarea afectiunilor icterigene, f.d.u. categorii: 1. expunere la

substante chimice sau cu rol terapeutic; 2. expuneri parenterale; 3. simptome insotitoare; si
urmatoarele elemente a. eruptie cutanata; b. administrare de droguri c. preparate
fitoterapice; d. febra care sunt asocierile corecte: A. a 2, b 3. c-1, d-3 B. a 3, b-1, c 2, d-3; C.
a 3, b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c 2, d-1;

2187. R.I. rolul istoricului in evaluarea afectiunilor icterigene f.d.u. categorii: 1. expunere la
substante chimice sau cu rol terapeutici 2. expuneri parenterale; 3. simptome insotitoare; si
urmatoarele elemente: a. tatuaje b. anorexie; c. suplimente alimentare; d. prurit care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-1, d-3; B. a 3. b-1. c-2, d-3; C. a 3. b-1.c-3, d-2; D. a-3, b-2,
c-1, d-3: E. a 3. b-3, c 1, d-2;

2188. RI. rolul istoricului in evaluarea afeciiunilor icterigene, categoric 1.expunere la

substante chimice sau cu rol terapeutic. 2. expuneri parenterale; 3. simptome insopitoare; si
urmatoarele elemente: a. scadere in greutate. b. activitate sexuala; c. modificari ale urinei si
ale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3: B. a 1. b 3. c-3, d-2; C. a-2, b-3. c-1, d-
3; D. a-3, b-2, c-1. d-3; E. a 3, b-2, c-3, d-1:

2189. R.l. rolul istoricului in evaluarea afectiunilor icierigene, fd.u. categori 1. diverse
expuneri anterioare; 2. rapiditatea instalarii, ritmul de 3. simptome insotitoare: si urmatoarele
elemente: a. sunt nespecifice, dar pot sugera un anumit diagnostic; b. pot diferentia cauzele
acute de cronice, benigne de maligne; c. pot sugera cauze viraie sau care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, C-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2190, RI rolul istoricului in stabilirea etiologiei unui icter f.d.u. cauze: 1. virusuri, 2.
hepatotoxine: si urmatoarele elemente: a. expunere la persoane purtatoare. b. expunere la
alimente posibil C. expuneri parenterale d, consum de alcool care sunt asocierile corecte: A.
a-1,b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1; C. a-2, b-1, c-1. d-2; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a-2. b-2,
c-1, d-1;2191. RI. rolul istoricului in stabilirea etiologiei unui icter, fd.u. cauze 1. virusuri 2.
hepatotoxine; 3. hepatotoxine, virusuri. urmatoarele elemente: a. expunere profesionala; b.
expunere la persoane cu icter c. Calatorii recente; d. expunere la substante chimice sau cu
rol terapeutic; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-3, d-2; B. a-2, b-2, c 3, d 1: C. a-2,
b-3, c-1, d-2; D. a 2, b-3, c 2, d-1; E. a-3. b-1, c 2, d-2;

2192. R.l. rolul istoricului in evaluarea afectiunilor icterigene. f.d.u. simptome insotitoare: 1.
artralgii si mialgii precedand icterul 2. durere severa instalata brusc in hipocondrul drept si
frisoane; 3. scadere in greutate, absenia durerii si urmatoarele stari patologice: a. afectiune
neoplazica; b. coledocolitiaza colangita ascendenta c. hepatita, fie virala, fie
medicamentoasa, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-1,
c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

2193. R.I. semnele de hepatopatie cronica care pot fi decelate prin examenul fizic general la
un pacient cu icuer, f.d.u. categorii: 1. consecinte ale hiperplaziei vasculare secundare
excesului de estrogeni. 2. consecinte ale excesului de estrogeni; 3. consecinte ale proliferarii
fibroblastilor si diferentierii lor in miofibroblasti, in asociere cu depunere de colagen 3; si
urmatoarele semne: a, contracturi Dupuytren; b. ginecomastie; C. hemangioame stelate;
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-
2; E. a-3, b-2, c-1

2194. R.I. semnele de prin cronica care pot fi la un examenul fizic general pacient cu icter,
fd.u. categorii: 1. consecinte ale hiperplaziei vasculare secundare excesului de estrogeni. 2.
consecinte ale excesului de estrogen 3. semne de hipertensiune si urmatoarele semne: a.
atrofie testiculara; b. eritem palmari c. care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a 1, b-
3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1:

2195. R.l. semnele de hepatopatie cronica care pot fi decelate prin fizic general la un
examenul pacient cu icter, f.d.u. categorii: 1. consecinte ale hiperplaziei vasculare
secundare excesului de estrogen 2. manifestari ale consumului excesiv de alcool 3. semne
de hipertensiune urmatoarele semne: a. circulatie colaterala portocava; b. buze carminate; c.
hipertrofie parotidiana; care sunt asocierile corecte: A. a 1. b-3, c-2 B. a-2, b-1, C-3 C. a-2,
b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

2196. R.I. rolul examenului fizic general in evaluarea afectiunilor icterigene, f.d.u. semne: 1.
semne de hepatopatie cronica; 2. nodul periombilical (nodulul sorei Mary Joseph); 3.
emacierea muschilor temporali si proximal si urmatoarele stari patologice: a. boala de lunga
durata, cum ar fi cancerul pancreatic; b. ciroza alcoolica avansata (Laennec) c. cancer
abdominal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 2, B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2 E. a 3. b-2, c-1;2197, R. rolul examenului fizic evaluarea afectiunilor general
icterigene, f.d.u. semne: 1. semne de hepatopatie cronica; 2. distensia venelor jugulare; 3,
emacierea muschilor temporali si urmatoarele stari patologice: a. boala de lunga durata, cum
ar fi ciroza c, congestie hepatica secundara insuficientei cardiace drepte; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b 3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b
2, c-1;

2198. R. rolul examenului fizic general in evaluarea afectiunilor icterigene, f.d.u. semne: 1.
adenopatie supraclaviculara (Virchow) 2. revarsat lichidian pleural drept, in absenta ascitei
evidente clinica 3. distensia venelor jugulare; si urmatoarele stari patologice a. ciroza
avansata, IC congestiva: b. congestie hepatica secundara pericarditei constrictive c, cancer
abdominal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-22, c-3 B. a 2. b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

2199. R. evaluarea pacientului cu icter, c.d.u. aspecte nu poate fi stabilit prin examenul fizic
al abdomenului: A. dimensiunea si consistenla ficatului B. daca exista splenomegalie (splina
palpabila): C. daca exista semne de IC: D. daca exista ascita: E. daca exista durere
2200. R.I. rolul examenului fizic al abdomenului in evaluarea afecti unilor icterigene, f.d.u.
semne: 1. ascita 2. durere marcata la palpare in cadranul superior drept, care impiedica
inspiratia (semnul Murphy) 3. hepatomegalie dureroasa la palpare 4. lob stang hepatic marit
(la palparea epigastrului);si urmatoarele stari patologice: a. ciroza. b. hepatita virala: c,
colangita ascendenta: d. cancer cu metastazare peritoneala; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-4, c-2, d-3; B. a-3, b-4, c-1, d-2; C. a-3, b-4, c-2, d-1 D. a-4, b-1, c-2, d-3 E. a-4, b-3,
c-2, d-1

2201. R.I. rolul examenului fizic al

abdomenului in evaluarea afecti-
unilor icterigene, f.d.u. semne:
1. ascita;
2. hepatomegalie dureroasa la
palpare
3. o formatiune tumoralä
abdominalä palpabila;
si urmatoarele stari patologice
a. ciroza;
b. ficat congestionat acut,
secundar tamponadei cardiace;
C. proces infiltrativ (precum
amiloidoza)
d. cancer
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c2, d-3;
B. a-1, b-2, c-3, d-2;
C. a-2, b-3, c-1, d-2;
D. a-3, b-1, c-2, d-2;
E. a-3, b-2, c-1, d-2;
2202. R.I. rolul examenului fizic al
abdomenului in evaluarea afecti-
unilor icterigene, f.d.u. semne:
1. durere marcatà la palparea
hipocondrului drept, care
impiedica inspiratia (semnul
Murphy):
2. hepatomegalie dureroasa la
palpare;
3. ficat nodular mult marit;
si urmatoarele stari patologice:
a. cancer hepatic (primar sau
secundar);
b. colecistità acuta;
c. congestie hepatica, secundará
insuficientei cardiace drepte
acute
d. hepatità alcoolica
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-2, d-3;
B. a-1, b-2, c-3, d-2
C. a-3, b-1, c-2, d-2;
D. a-3, b-2, c-1, d-2
E. a-3, b-2, c-2, d-1;
2203. U.f.d.f.d rolul analizeior
bioumorale in evaluarea afecti-
unilor icterigene s.c.f.ce
A. Determinarile enzimatice sunt
utile in diferentierea;
B. unui proces hepatocelular
(cresc mai ales aminotrans-
ferazele);
C. de unul colestatic (cresc mai
ales FAlc si GGT);
D. esentiala pentru orientarea
demersului diagnostic ulterior
E. intrucat cele doua se
aseamana prin cauze si metode
de evaluare.
2204. R.I. rolul analizelor bioumo-
rale in evaluarea afectiunilor icteri-
gene, f.d.u. modificari:
1. albuminemia si timpul de
protrombina;
2. bilirubina;
3. determinarile enzimatice;
si urmatoarele caracteristici:
a. utilitate mai mica in
diferentierea proceselor
hepatocelulare de cele
colestatice, intrucat poate exista
o crestere marcata in ambele
b. utilitate in evaluarea functiei
hepatice
c. utilitate in diferentierea unui
proces hepatocelular de unul
colestatic
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, C-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
2205. R.I. rolul analizelor bioumo-
rale in evaluarea afectiunilor icteri-
gene, f.d.u. modificari
1. cresterea timpului de
protrombina
2. crestere disproportionata a
aminotransferazelor fata de
FAlc;
3. albumina normala;
si urmatoarele stari patologice
a. patologie instalata relativ
recent, cum ar fi hepatita virala
sau coledocolitiaza;
b. boli hepatocelulare;
c. disfunctie hepatocelulara
semnificativa
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, C-1:
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, C-1;
2206. R.I. rolul analizelor bioumo-
rale in evaluarea afectiunilor icteri-
gene, f.d.u. modificari
1. crestere disproportionata a
FAlc fata de aminotransferaze;
2. albumina scazuta;
3. cresterea timpului de
protrombina;
si urmatoarele stari patologice:
a. deficit de vitamina K din cauza
icterului prelungit
b. disfunctie hepatocelulara de
durata lunga;
c. boli colestatice;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, C-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
2207. R.I. rolul analizelor bioumo-
rale in evaluarea afectiunilor icteri-
gene, f.d.u. modificari:
1. necorectarea timpului de
protrombina dupa administrarea
parenterala de vitamina K;
2. albumina scazuta;
3. cresterea timpului de
protrombina;
si urmatoarele stari patologice:
a. malabsorbtie de vitamina K din
cauza icterului prelungit;
b. patologie cronica, cum ar fi
ciroza sau cancer
c. leziune hepatocelulara severa;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-2, c-1;
2208. F.d.u. evenimente care pot
surveni intr-o afectiune cole-
statica:
a. icterului prelungit
b. malabsorbtie de vitamina K;
c. deficit de vitamina K;
d. cresterea timpului de
protrombina
care este lantul cauzal corect:
A. a b c d
B. a-C--b d
C. a-d-b c
D. b- +C a-d
E. c a-d-b;
2209. F.d.u. constatari si concluzii
in evaluarea unui pacient cu icter:
a. crestere disproportionata a
aminotransferazelor fata de
FAlc
b. leziune hepatocelulara;
c. boli hepatocelulare care pot provoca icter;
d. hepatita virala sau toxica ori ciroza de orice cauza;
e. tipar hepatocelular de crestere enzimatica;
care este inlantuirea deductiva
justã
A. a e-bcd;
B. b-cd a-e
C. c d-e- b a;
D. d-b- c a-e;
E. e-d- c-b- a;
2210. R.I. evaluarea unui pacient
cu icter suspectat de leziune
hepatocelulara, f.d.u. stäri pato-
logice:
1. hepatita acuta;
2. hepatita autoimuna
3. leziune hepatica acuta (virala
sau toxica) suficient de severa
pentru a produce icter
si urmatoarele investigati:
a. Ac IgM anti-VHA, AgHBs, Ac
IgM anti-HBc si ARN de VHC,
eventual investigatii pentru
VHD, VHE, VEB si VCM;
b. aminotransferaze >500 U/L, cu
ALT 2 AST;
c. Ac antinucleari, Ac anti-
microzomi hepatici si renali, Ac
anti-fibra musculara neteda;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;
2211. R.I. evaluarea unui pacient
cu icter suspectat de leziune
hepatocelulara, f.d.u. stari
t patologice:
1. boala Wilson;
2. hepatita alcoolica;
3. leziune hepatocelulara acuta;
si urmatoarele investigatii
a. raport AST:ALT 22:1, AST de
obicei <300 U/L;
b. aminotransferaze crescute 225
ori normalul;
c. ceruloplasmina;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
2212. R.I. afectiunile hepato-
celulare (icterigene), u.a.s.c.c.e.
A. dupa infectarea cu VHC poate
dura multe saptamani pana cand
Ac anti-VHC devin detectabili;
B. ficatul poate fi afectat de toxice
exogene sau endogene;
C. cuprul este una dintre sub-
stantele toxice endogene care
pot provoca leziune hepato-
celulara (hemocromatoza):
D. hepatita autoimuna apare si la
barbati
E. multe medicamente pot provo-
ca o reactie toxica idiosincrasica
de exemplu, acetaminofenul);
2213. R.I. afectiunile hepato-
celulare (ictengene), u.a.s.c.ce:
A. hepatita toxica poate fi provo-
cata de alcool, medicamente sau
toxine ambientale
B. boala Wilson trebuie avuta in
vedere doar la tineri;
C. hepatita autoimuna apare de
obicei la femei tinere sau de
varsta medie, dar si la alte
varste
D. amatoxinele continute de ciu-
percile din genul Amanita sunt
puternic hepatotoxice
E. aminotransferaze crescute <8
ori normalul pot avea ca substrat
procese atat hepatocelulare, cat
si colestatice
2214. R.I. afectiunile hepato-
celulare icterigene provocate de
toxine exogene ambientale, f.d.u.
substante toxice:
1. alcaloizi pirolizidinici;
2. kavalactone;
3. amatoxine
si urmatoarele plante:
a. Kava Kava (Piper
methysticum)
b. tataneasa, podbal
c. Amanita phalloides, A. verna;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
2215. R.I. afectiunile hepato-
celulare icterigene provocate de
toxine exogene medicamentoase
f.d.u. categorii
1. leziune hepatica predictibila;
2. leziune hepatica imprevizibilä,
idiosincrasica;
si urmatoarele caracteristici:
a. se produce la putini pacienti
(doar la cei hipersensibili la acel
medicament)
b. nu este dependenta de doza;
c. afecteaza toti pacientii care
ingereaza o doza toxica din
medicamentul respectiv;
d. poate fi provocata de multe
medicamente (de exemplu,
izoniazida) pot provoca o astfel
de reactie;
e. poate fi provocata de
acetaminofen
f. este dependent de doza;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1
C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1
D. a-2, b-1, C-1, d-2, e-1, f-2
E. a-2, b-2, C-1, d-2, e-1, f-1
2216. R.I. cauzele afectiunilor
hepatocelulare icterigene, f.d.u.
categorii
1. virusuri;
2. toxice exogene;
3. toxine exogene ambientale
si urmatoarele cauze:
a. ciuperci salbatice din genul
Amanita
b. alcool;
c. VHA;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
2217. R.I. cauzele afectjunilor
hepatocelulare icterigene, f.d.u.
categorii
1. virusur;
2. toxice exogene
3. toxine exogene ambientale
si urmatoarele cauze:
a. VHD;
b. VHB;
c. medicamente;
d. plante (folosite alimentar sau
terapeutic)
e. VEB
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-3, e-1
B. a-2, b-1, c-1, d-3, e-1;
C. a-2, b-3, c-1, d-1, e-1
D. a-3, b-1, c-1, d-2, e-1;
E. a-3, b-2, c-1, d-1, e-1
2218. R.l. cauzele afectiunilor
hepatocelulare icterigene, f.d.u
categorii
1. virusuri;
2. toxine exogene ambientale;
3. toxine exogene
medicamentoase
si urmatoarele cauze
a. VCM
b. izoniazida
C. VHC
d. industriale (clorura de vinil);
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-3, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-3;
C. a-1, b-2, c-3, d-1
D. a-1, b-3, c-1, d-2:
E. a-2, b-1, c-3, d-1;
2219. R.I. cauzele afectiunilor
hepatocelulare icterigene, f.d.u
categorii:
1. virusuri
2. toxine exogene
medicamentoase
3. toxice endogene;
si urmatoarele cauze:
a. VHE;
b. acetaminofen
C. VHS:
d. cupru;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-3, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-3
C a-1, b-3, c-1, d-2
D. a-2, b-1, c-1, d-3;
E. a-3, b-1, c-2, d-1
2220. Ri. evaluarea afectiunilor
hepatocelulare (icterigene),
as.c.ce
A. tiparul hepatocelular de
crestere enzimatica consta in
cresterea disproportionatá a
aminotransferazelor fata de FAlc
B. determinarea Ac anti-VHC este
lipsita de fidelitate daca se
suspecteaza hepatità C acuta;
C. testul de depistare initial pentru
boala Wilson este transferin-
emia
D. in hepatita alcoolica, raportul
AST ALT este de obicei mai mic
de 2:1
E. in leziunile hepatice toxice
suficient de severe pentru a
produce icter, de obicei
aminotr
ALT 2 AST
ansferazele >500 UL, iar
F. valori ale aminotransferazelor
<8 ori normalul pot sa apara in
procese atat hepatocelulare, cat
si colestatice
2221. RI evaluarea afectiunilor
hepatocelulare
ua.s.cce
(icterigene)
се
A. cresterea disproportionata a
aminotransferazelor fajà de FAic
indica leziune colestaticá
B. dacà se suspecteaza hepatitã
acuta, trebuie determinate in
primul rånd Ac igM anti-VHA
AgHBs, Ac igM anti-HBc si Ac
anti-VHC
C. Ac antinucleari, anti-micro-
zomali si anti-actina sunt utili
pentru diagnosticarea boi
Wilson
D. in hepatita virala acuta suficient
de severa pentru a produce icter
de obicei aminotransferazele
depásesc 500 UL, iar ALT 2
AST
E. magnitudinea cresterii amino-
transferazelor poate ajuta uneori
la diferentierea proceselor hepa-
tocelulare de cele colestatice;
F. in ciroza, aminotransferazele
sunt de regula mult crescute;
2222. R.I. evaluarea afectiunilor
hepatocelulare
u.a.s.C.c.e.
(icterigene)
A. cresterea disproportionata a
aminotransferazelor fata de FAlc
indica boli hepatocelulare care
pot provoca icter;
B. daca se suspecteaza hepatita
acuta, in functie de circumstante
pot fi indicate investigatii pentru
VHD, VHE, VEB si VCM;
C. hepatita alcoolica poate f
diferentiata de hepatita virala si
de hepatita toxica prin tiparul
aminotransferazelor
D. in hepatita alcoolica, AST
depaseste de obicei 300 U/L;
E. valori ale aminotransferazelor
225 ori normalul apar mai ales in
leziunile colestatice acute
2223. R.I. evaluarea afectjiunilor
colestatice, u.a.s.c.c.e.
A. tiparul colestatic de crestere
enzimatica este invers fata de
cel hepatic;
B. dupa ecografie, se recurge
dupa caz, la TC, CPRM sau
CPRE
C. rata de succes in canularea
coledocului pentru CPRE este de
80-95%, in functie de experienta
operatorului;
D. la pacientii la care nu se
reuseste CPRE, este foarte
probabil necesara o interventie
terapeutica;
E. colangio-pancreatografia prin
RMN (CPRM) este o tehnica
invaziva pentru vizualizarea
ductului biliar si a ductului
pancreatic;
2224. R.I. evaluarea afectiunilor
colestatice, u.a.s.c.c.e.:
A. cresterea enzimatica de tip
colestatic consta in cresterea
disproportionata a fosfatazei
alcaline fata de aminotrans-
feraze
B. TC si CPRM sunt mai bune
decat ecografia in evaluarea
capului pancreasului;
C. CPRE permite interventii
terapeutice
D. colangiografia transhepatica
poate furniza aceleasi informatii
ca si CPRE
E. in cazurile de colestaza
intrahepatica, diagnosticul se
pune pe baza investigatilor
imagistice
2225. R.l. evaluarea afectiunilor
colestatice, u.a.s.c.ce.
A. o crestere enzimatica de tip
colestatic diferentiaza colestaza
intrahepatica de cea extra-
hepatica;
B. TC si CPRM sunt mai bune
decat ecografia pentru identi-
ficarea calculilor din coledocul
distal, in special cand caile
biliare sunt dilatate
C. CPRE permite indepartarea
calculilor din coledoc
D. colangiografia transhepaticaa
permite interventia terapeutica;
E. CPRM a inlocuit CPRE ca
metoda diagnostica initiala in
cazurile in care necesitatea unei
interventi pare sa fie mica;
2226. R.I. evaluarea afectiunilor
colestatice, u.a.s.c.c.e
A. diferentierea
colestazei
intrahepatice de cea extra-
hepatica poate fi dificila, dar de
regula se poate face pe baza
examenului clinic si a testelor
bioumorale
B. ecografia este investigatia
etalon pentru identificarea cole-
docolitiazei
C. CPRE permite montarea unor
D. la ora actuala, CPRM este
E. unele afectiuni care produc de
stenturi;
disponibila pe scara larga
obicei un tipar lezional hepatoce-
lular pot produce si un tipar
colestatic
2227. R.I. rolul ecografiei in
evaluarea afectiunilor colestatice
u.a.s.c.c.e.
A. Eco este prima investigatie
care trebuie efectuata cand se
urmareste diferentjierea cole-
stazei intrahepatice de cea extra-
hepatica;
B. Eco nu expune pacientul la
C. prezenta dilatatiei cailor biliare
D. rezultate fals-negative apar la
iradiere
este sugestiva pentru colestaza
extrahepatica;
pacientii cu obstructie partiala a
coledocului;
E. coledocul distal este usor de
vizualizat ecografic
2228. R.I. rolul ecografiei in
evaluarea afectiunilor colestatice
u.a.s.c.c.e
A. Eco este necostisitoare
B. Eco poate detecta dilatatia
cailor biliare intra- si extrahe-
patice cu o mare sensibilitate si
specificitate
C. lipsa dilatatiei cailor biliare
sugereaza colestaza extra-
hepatica
D. rezultate fals-negative apar la
pacientii cu ciroza sau colangita
sclerozanta primara (CSP), in
care ductele intrahepatice sunt
deja dilatate
E. Eco poate decela colestaza
extrahepatica, dar rareori identi-
fica sediul sau cauza obstructiei
biliare
2229. F.d.u. etape in efectuarea
CPRE
a. se vizualizeaza ampula lui
Vater
b. se introduce un endoscop cu
vedere laterala pe gura in
duoden;
c. distribuirea substantei de
contrast permite vizualizarea
cailor biliare si a ductului
pancreatic;
d. se introduce un cateter prin
ampula;
e. se injecteaza substanta de
contrast;
care este lantul temporal corect:
A. a-d-ec-b
B. b-a-d e c;
C. c a d- b-e
D. d c b a e
E. e-a-d+b- c;
2230. R.I. afectiunile colestatice
producatoare de icter, f.d.u.
categorii:
1. colestaza intrahepatica;
2. colestaza extrahepatica
benigna
si urmatoarele stari patologice:
a. hepatita virala;
b. coledocolitiaza;
c. pancreatita cronica;
d. colestaza recidivanta
e. infectii (malarie, leptospiroza);
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;
E. a-2, b-2, C-1, d-1, e-1
2231. R.I. afectjunile colestatice
producatoare de icter, f.d.u.
categorii:
benigna;
1. colestaza intrahepatica;
2. colestaza extrahepatica
benigna;
si urmatoarele stari patologice
a. boala infiltrativa: TBC, limfom
amiloidoza
b. stricturi biliare postoperatorii;
c. colestaza de sarcina;
d. hepatita alcoolica
e. calcul infundibular sau cistic
care comprima calea biliara
principala
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2
D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1
E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1
2232. R.I. afectiunile colestatice
producatoare de icter, f.d.u.
categorii
1. colestaza intrahepatica;
2. colestazà extrahepatica
maligna
3. colest
3tzá extrahepatica
benigna;
si urmatoarele stari patologice:
a. colangiopatia SIDA
b. ciroza biliara primara
c. nutritie parenterala totala;
d. stare septica nehepatobiliara;
e. colangiocarcinom
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3;
B. a-1, b-1, c-3, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-1, d-3, e-1;
D. a-3, b-1, c-1, d-1, e-2
E. a-3, b-2, 0-1, d-1, e-1;
2233. R.l. afectiunile colestatice
producatoare de icter, f.d.u.
categorii:
1. colestaza intrahepatica;
2. colestaza extrahepatica
maligna;
3. colestaza extrahepatica
benigna;
si urmatoarele stari patologice:
a. cancer pancreatic
b. sindromul Mirizzi
c. colangità sclerozanta primarà:
d. colestaza postoperatorie
benigna
e. toxicitate medicamentoasa;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-3, d-1, e-2;
B. a-1, b-2, c-3, d-1, e-1
C. a-2, b-1, c-3, d-1, e-1;
D. a-2, b-3, c-1, d-1, e-1
E. a-3, b-1, c-1, d-1, e-2;
2234. R.l. afectiunile colestatice
producatoare de icter, f.d.u
categorii:
1. colestaza intrahepatica
2. colestaza extrahepatica
maligna;
3. colestaza extrahepatica
benigna
si urmatoarele stari patologice:
iur
a. sindromul disparitiei ductelor
biliare
b. sindrom paraneoplazic;
c. cancer de colecist;
d. ficat de soc;
e. parazitoza;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3
B. a-1, b-1, C-2, d-1, e-3
C. a-1, b-1, c-2, d-3, e-1;
D. a-1, b-2, c-1, d-1, e-3;
E. a-1, b-2, c-3, d-1, e-1;
2235. R.I. afectjunile colestatice
producatoare de icter, f.d.u
categorii
1. colestaza intrahepatica;
2. colestaza extrahepatica
maligna
3. colestaza extrahepatica
benigna;
si urmatoarele stari patologice
a. colestaza intrahepatica
progresiva familiala;
b. cancer ampular;
c. boala grefa-contra-gazda;
d. boala venoocluziváa
e. ascaridioza;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-3, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-3;
C. a-1, b-2, c-1, d-1, e-3;
D. a-1, b-2, c-3, d-1, e-1
E. a-1, b-3, c-1, d-1, e-2;
2236. R.l. colestaza intrahepatica
prin toxicitate medicamentoasa
u.a.s.c.c.e
A. dupå oprirea medicamentului,
colestaza este de obicei reversi-
bila;
B. remiterea completa a cole-
stazei poate dura multe luni
C. medicamentele cel mai adesea
asociatee cu colestaza sunt neu-
rolepticele;
D. colestaza cronica se produce
rareori
E. colestaza cronica are ca
Substrat formarea de calculi biliari

2238. R.i. colestaza intrahepatica, A. in unele cazuri, cauza sindro- mului disparitiei ductelor biliare
ramane necunoscuta; B. VHB si VHC pot produce hepatità fibrozantà colestatica C. sindromul Stauffer
reprezinta colestaza intrahepatica asociata cu cancer cu celule renale D. obstructia arborelui bilila
extrahepatic poate fi produsa de metastaze in noduli limfatici din hilul hepatic E. ciroza biliara primara
este o boalà infectjoasa care afecteazã predominant barbati tineri.

2239. C.d.u. NU este o cauzã recunoscuta a sindromului disparitiei ductelor biliare: A. respingerea
cronica a trans- plantelor hepatice B. consumul de etanol; C. boala grefa-contra-gazda dupa transplant
medular D. sarcoidoza (rareori) E. medicamente (clorpromazina)

2240. R.I. colestaza de sarcina, u.a.s.c.c.e A. apare in primul trimestru B. se agraveazá dupa nastere: C.
are cauza necunoscuta; D. este probabil mostenita; E. poate fi amelioratà de adminis- trarea de
estrogeni;

2241. C.d.u virusuri este cel mai putin susceptibil sa produca hepatita colestatica: A. VHB, VHC; B. VHA
C. VEB D. VCM; E. virus urlian;

2242. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica.: 1. cancer de prostata; 2. sindromul
disparitjei ductelor biliare 3. boala Weil (forma severa de leptospiroza); si urmatoarele caracteristici: a.
icter cu insuficienta renala, febra, cefalee si mialgii; b. tablou histologic similar cu cel din ciroza biliara
primara c. neoplazie recunoscuta ca poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

2243. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica 1. ciroza biliara primara; 2. sindromul
disparitjei ductelor biliare 3. cancer gastrointestinal si urmatoarele caracteristic a. neoplazie
recunoscuta ca poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica b. o forma aparte este ductopenia
biliara a adultului, care poate fi neevolutiva; c. diagnosticul se bazeaza pe determinarea anticorpilor
antimitocondriali care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-
3, C-1; E. a-3, b-2, c-1;

2244. F.d.u. afectiuni care produd colestaza intrahepaticàa: 1. ciroza biliara primara; 2. colestaza de
sarcina; 3. cazuri severe de malarie cu Plasmodium falciparum; si urmatoarele caracteristici: a. poate fi
declansata de administrarea de estrogeni; b. icter asociat cu disfunctie hepatica, provocat de o
combinatie de hiperbilirubinemie indirecta prin hemoliza si icter colestatic si hepatocelular; c. anticorpii
antimitocondriali sunt prezenti la 95% din pacienti; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2,
b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2245. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica 1. colangita sclerozanta primara; 2. colestaza
intrahepatica progresiva familiala 3. forma severa de malarie cu Plasmodium falciparum; si urmatoarele
caracteristici a. evolutje nefavorabila cand icterul este insotit de encefalopatie si insuficienta renala b.
afectiune mostenita care produce colestaza intrahepatica; c. poate produce distrugerea si fibrozarea si
a ductelor biliare mai mari; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2246. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. colangita sclerozanta primara; 2. colestaza
recidivanta benigna; 3. ciroza biliara primara si urmatoarele caracteristici a. poate afecta doar ductele
intrahepatice, in care caz se prezinta drept colestaza intrahepatica; b. boala autoimuna care afecteaza
predominant femeile de varsta medie, distrugand progresiv ductele biliare interlobulare; c. afectjune
mostenita care produce colestaza intrahepatica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

2247. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. colangita sclerozanta primara,; 2. boala
Hodgkin; 3. stare septica; si urmatoarele caracteristici: a, la 95% din pacienti sunt afectate ductele
biliare atat intrahepatice, cat si extrahepatice b. neoplazie recunoscuta ca poate avea icterul ca
manifestare paraneoplazica; c. printre principalele cauze de colestaza la pacientii din sectia de terapie
intensiva; care sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

2248. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. colangita sclerozanta primara; 2. cancer
tiroidian medular; 3. ficat de soc; si urmatoarele caracteristici: a. neoplazie recunoscuta ca poate avea
icterul ca manifestare paraneoplazica; b. printre principalele cauze de colestaza la pacientii din sectia
de terapie intensiva; c. diagnosticul se pune prin vizualizarea arborelui biliar care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2249. F.d.u. situati/ afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. cancer cu celule renale; 2. nutritie
totala parenterala; 3. colangita sclerozanta primara; si urmatoarele caracteristici: a. printre principalele
cauze de colestaza la pacientii din sectia de terapie intensiva; b. modificarile patognomonice sunt
stricturi multiple ale ductelor biliare cu dilatati in amonte de stricturi; c. neoplazie recunoscuta ca
poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2250. F.d.u. afectiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. boala venoocluziva; 2. sarcom renal; 3.
colangita sclerozanta primara; si urmatoarele caracteristici: a. una dintre cele mai probabila cauze de
icter dupa transplant medular b, aproximativ 75% din pacientii au boala inflamatoare colonica; c.
neoplazie recunoscuta ca poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2251. F.d.u. afectjiuni care produc colestaza intrahepatica: 1. boala grefa-contra-gazda; 2. sindromul
disparitiei ductelor biliare 3. limfom cu celule T; si urmatoarele caracteristici: a. neoplazie recunoscuta
cã poate avea icterul ca manifestare paraneoplazica; b. una dintre cele mai probabila cauze de icter
dupa transplant medular; c. afectjune rara, in care biopsia hepatica evidentiaza scaderea numarului
ductelor biliare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-1, c-2;

2252. U.f.d.f.d. curabilitatea can- cerului din sfera bilio-pancreatica s.c.f.c.e. A. Cancerul ampular are cel
ma mare procent de vindecare chi- rurgicala; B. dintre toate tumorile care se prezinta cu icter dureros
C. spre deosebire de neoplazile pancreatice sau de cai biliare; D. (colangiocarcinomul si cancerul de
colecist) E. care sunt rareori rezecabile, dar au prognostic favorabil.

2253. F.d.u. afectiuni care produc colestaza extrahepatica 1. colangiocarcinom; 2. coledocolitiaza 3.

colangiopatia SIDA; si urmatoarele caracteristici: a. este provocata de obicei de infectia epiteliului biliar
cu VCM sau Cryptosporidium; b. este cea mai frecventa cauza de colestaza extrahepatica c. este cel mai
adesea asociat cu colangita sclerozanta primara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

2254. F.d.u. afectiuni care produc colestaza extrahepatica: 1. colangiocarcinom; 2. coledocolitiaza 3.

colangiopatia SIDA; si urmatoarele caracteristici: a. in forma usoara manifestarile clinice se pot limita la
disconfort usor in hipocondrul drept cu doar o minima crestere enzimatica; b. colangiografic are aspect
similar cu cel din CSP, de obicei nu apare icter; c. este extrem de dificil de diag- nosticat deoarece
aspectul este adesea identic cu cel din CSP care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

2255. F.d.u. afectiuni care produc colestaza extrahepatica: 1. colangiocarcinomul; 2. coledocolitiaza 3.

colangiopatia SIDA; si urmatoarele caracteristici: a. in forma cea mai severa, poate produce colangita
ascendenta cu icter, stare septica si colaps circulator b. FAlc este mult crescuta (in medie, 800 UI/L), dar
bilirubina este adesea aproape normala; c. rezecabilitatea este rara prognosticul este defavorabil; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

2256. F.d.u. afectiuni care produc colestaza extrahepatica: 1. cancerul ampular; 2. colangita sclerozanta
primara; 3. sindromul Mirizzi; si urmatoarele caracteristici a. are cel mai mare procent de vindecare
chirurgicala dintre toate tumorile care se prezinta cu icter nedureros b. stricturile clinic importante pot
fi limitate la arborele biliar extrahepatic; c. calcul infundibular sau cistic care comprima calea biliara
principala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;

2257. F.d.u. afectjiuni care produc colestaza extrahepatica: 1. cancerul de colecist; 2. colangita
sclerozanta primara; 3. sindromul Mirizzi; si urmatoarele caracteristici: a. in timp, poate sa apara o
fistula colecistocoledociana; b. rezecabilitatea este rara, prognosticul este defavorabil; c. uneori exista o
strictura dominanta a carei rezolvare prin dilatatii endoscopice repetate poate ameliora mult
simptomele; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-
2; E. a-3, b-2, c-1;

2258. F.d.u. afectiuni care produc colestaza extrahepatica: 1. cancerul pancreatic 2. pancreatita cronica;
3. sindromul Mirizzi; si urmatoarele caracteristici a. rezecabilitatea este rara, prognosticul este
defavorabil; b. provoaca rareori stricturi ale coledocului distal in portiunea unde acesta traverseaza
capul pancreasului, c. icterul obstructiv poate fi si consecinta fibrozei determinate de colecistita
cronica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E.
a-3, b-1, c-2;

2259. R.I. sindromul Mirizzi, u.a.s.c.c.e A. este o complicatie frecventa a litiazei biliare B. consta in
compresia extrinseca a caii biliare principale prin calcul infundibular sau cistic C. este provocat de un
calcul care se blocheaza in ductul cistic sau D. in timp, poate sa apara o fistula E. icterul obstructiv poate
fi si in colul colecistului colecistocoledociana; consecinta fibrozei determinate

2260. R.I. colangiopatia SIDA, A. este provocata de obicei de de colecistita cronica; u.a.s.c.c.e. infectja
epiteliului biliar cu VCM sau Cryptosporidium В.colangiografic are aspect similar cu cel din CSP C. FAlc
nu este crescuta; D. bilirubina este adesea aproape normala E. de obicei nu apare icter; Marirea
abdomenului

2261. R.I. märirea abdomenului si A. marirea abdomenului este la cauzele acesteia, u.a.s.c.c.e. frecvent
intalnita in practica; B. in bolile sistemice, marirea abdomenului poate fi mani festarea initiala; C.
pneumoperitoneul produce de obicei o distensie masiva a abdomenului D. retentia de urina este
provoca- ta uneori de vezica neurogena; E. o aparenta distensie abdo- minala poate fi produsa uneori
de rectitudinea coloanei lombare

2262. R.I. marirea abdomenului si la cauzele acesteia, u.a.s.c.c.e. A. marirea abdomenului poate avea
numeroase cauze, de la patologie locala (abdominalä) pana la boli sistemice; B. de multe ori marirea
abdom- enului are un substrat benign; C. retentia de urina este provoca- ta cel mai adesea de un
obstacol supravezical; D. in multe cazuri, nu se poate gasi o cauza precisa a distensiei abdominale E.
stabilirea cauzei maririi de volum a abdomenului incepe cu

2263. U.f.d.f.d. marirea abdomenului s.c.f.c.e. A. La un pacient care acuza marirea abdomenului B.
trebuie tinut cont ca aceasta nu este reala; C. ci reprezinta doar senzatia subiectiva de durere
abdominala; D. provocata de perturbarea tranzitului intestinal pentru materiile fecale E. pe langa
cresterea volumului de gaz din intestin.

2264. R.I. gazulintestinal, u.a.s.c.c.e A. in mod normal, intestinul subtire contine aproximativ 200 mL de
gaz; B. una dintre cauzele cresterii cantitati de gaz din intestin este aerofagia (inghitirea de aer); C.
aerofagia poate duce la cresterea cantitatii de hidrogen, dioxid de carbon si metan din intestinul
subtire D. anxietatea poate provoca aerofagie, insotita de eructatii repetate E. fermentarea lipidelor
este una dintre sursele importante ale gazului intestinal

2265. U.f.d.f.d. cresterea cantitatii de gaz intestinal s.c.f.c.e A. Cresterea cantitatii de gaz intestinal
poate rezulta; B. prin metabolizarea de catre celulele intestinale C. a substantelor fermentabile in; D.
exces, cum ar fi glucoza; E. cu productie de oxigen si azot.

2266. C.d.u. NU reprezinta o cauza de aerofagie: A. fermentare bacteriana exce- siva B. inghitirea cu
läcomie a alimern- telor C. mestecarea de guma; D. fumat E. anxietatea;

2267. U.f.d.f.d. explicatia simpto- melor din SIl s.c.f.c.e A. La persoanele cu SII si meteorism, senzatia;
minala este provocata; proportjei de metan din gazul B. subiectiva de presiune abdo- C. in primul rand
de cresterea intestinal; D. si eventual de perturbarea tranzitului intestinal al gazului; E. si nu de
cresterea volumului de gaz.

2268. Componente majore ale gazului intestinal s.u.c.e.: A. azot B. oxigen; C. dioxid de carbon; D.
hidrogen; E. butan

2269. R.l. gazul intestinal, f.d.u. surse: 1. provine din aerul atmosferic (prin inghitire); 2. produs in
lumenul intestinului prin fermentatie bacteriana; SI si urmatoarele gaze: a. azotul; b. oxigenul c.
metanul d. dioxidul de carbon; e. hidrogenul care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-
1, b-2, c-2, d-2, e-1; a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;

2270. U.f.d.f.d. marirea abdo- menului s.c.f.c.e. A. Marirea abdomenului poate f provocata; B. de
cresterea cantitatii de materii fecale din colon; C. in contextul unei constipatii severe sau al unei ocluzii
intestinale, situatjie; D. in care adesea apar si dureri abdominale, greata si varsaturi E. iar diagnosticul
se pune prin analize bioumorale.

2271. U.f.d.f.d. marirea abdo- menului s.c.f.c.e. A. in sarcina, distensia abdomi- nala este prima data; B.
observata, de obicei, la 16-18 saptamani de gestatie; C. cand uterul depaseste pelvisul si incepe sa
expansioneze in; D. abdomen, dar poate fi observata si mai devreme E. ca urmare a retentiei de lichid
si a contracturii muschilor abdo- minali.

2272. R.I. cauzele maririi abdome- nului, f.d.u. categorii 1. cresterea continutului intestinal prin material
gazos (flatus); 2. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, generalizata 3. cresterea
continutului intraabdominal prin material solid, asimetrica si urmatoarele cauze: a. organomegalie
(hepatomegalie splenomegalie) b. acumularea de lichid in cavitatea peritoneala c. (inghitirea de aer);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1

2273. R.l. cauzele mariri abdome- nului, f.d.u. categori: 1. cresterea continutului intestinal prin material
gazos (flatus) 2. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, localizata/ delimitata,
simetrica; 3. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, localizata/ delimitata,
asimetricaa; si urmatoarele cauze: a. anevrism aortic abdominal; b. aerofagia c. distensia vezici urinare
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-
1;

2274. R.I. cauzele maririi abdome- nului, f.d.u. categorii 1. cresterea continutului intestinal prin material
gazos (flatus) 2. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, localizata/ delimitata,
simetrica 3. cresterea continutului intraabdominal prin material solid, simetrica; si urmatoarele cauze:
a. sarcina b. glob vezical; c. metabolizarea de catre bacterii a substantelor fermentabile in exces, care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

2275. R.l. cauzele maririi abdome- nului, f.d.u. categorii 1. cresterea continutului intestinal prin material
solid si/sau lichid 2. cresterea continutului intraabdominal prin material lichid, localizata/ delimitata,
simetrica; 3. cresterea continutului intraabdominal prin material solid, asimetrica; si urmatoarele
cauze: a. cresterea cantitatii de materi fecale din colon; b. formatiune tumoralàa abdominala maligna
sau benigna c. retentie de urina (acuta sau cronica) care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
2276. R.I. cauzele maririi abdomenului, f.d.u. categorii: 1. cresterea continutului intraabdominal prin
material gazos intraabdominal prin material 2. cresterea continutului lichid, localizatal delimitata,
asimetrica; 3. cresterea continutului intraabdominal prin material solid, asimetrica; si urmatoarele
cauze: a. colectie lichidianal semisolida (poate fi si simetrica); b. marirea de volum/ distensia unui
organ, c. pneumoperitoneu care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2277. R.I. cauzele maririi abdome- nului, f.d.u. categorii: 1. cresterea continutului intraabdominal prin
material lichid, generalizata; 2. cresterea continutulu intraabdominal prin material lichid, localizata/
delimitata, asimetrica; 3. cresterea grosimii peretelui; si urmatoarele cauze: a. grasime b. ascita; c.
abcese, chisturi; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2278. F.d.u. evenimente legate de marirea abdomenului a. cresterea in greutate b. senzatia de marire
de volum a abdomenului; c. cresterea circumferintei abdomenului; d. cresterea grasimii abdominale;
care este lantul cauzal corect: A. a-d-c-b; B. b- d a c; C. c+b- a-d D. cb-d a E. d-b- a-C

2279. R.I. cresterea grasimi abdominale, u.a.s.c.c.e, A. poate fi perceputa drept marire de volum a
abdomenului B. este provocata cel mai adesea de secretia inadecvata de hormoni tiroidieni; C.
adesea este consecinta dietei incorecte silsau a sedenta- rismului D. uneori cauza este o boala
endocrina cum ar fi boala Addison; E. se asociaza cu risc crescut de rezistenta la insulina si de boala
cardiovasculara;

2280. U.f.d.f.d. marirea abdo- menului s.c.f.c.e A. Distensia abdominala, obiecti- vata prin reducerea;
B. circumferintei abdominale poate fi consecinta lipsei de; C. coordonare dintre contractia D.
diafragmei si relaxarea muscu- laturii paravertebrale; E. ca raspuns la cresterea volumului
intraabdominal.

2281. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi doar o
senzatie subiectiva; 2. poate consta intr-o tumefactie localizata; 3. poate fi fara o veritabila crestere in
volum a cavitatii peritoneale, dar cu cresterea circumferintei abdominale si urmatoarele sfarsituri de
fraza: a. cand este asociata cu obezitatea si cresterea grasimii abdominale b. cand este produsa de
organomegalie c. fara cresterea efectiva a circumferintei abdominale sau tumefactie localizata; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2282. R.l. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi obiectiva; 2.
poate consta intr-o tumefactie localizata; 3. poate fi doar aparenta; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a.
cand este produsa de o tumora sau o hernie din cauza lordozei lombare; circumferintei abdominale si
b. cand abdomenul proemineaza c. asociata cu cresterea eventual, disconfort/ durere; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2283. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza 1. poate fi doar o
senzatie subiectiva; 2. poate fi obiectiva si asociata cu cresterea circumferintei abdominale 3. pacientul
poate sesiza o tumefactie localizata; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. provocata de o tumora; b.
adesea insotita de disconfort abdominal (mai rar durere) c. adesea descrisa drept senzatie de umflare,
plenitudine, balonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

2284. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi doar o
senzatje subiectiva; 2. poate fi obiectiva si asociata cu durere abdominala; 3. pacientul poate sesiza o
tumefactie localizata si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. provocata de organomegalie; b. cand este
produsa de peritonita, infectie intraabdominala, pancreatita; c. cand este de obicei trecatoare; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; cart D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

2285. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi doar o
senzatie subiectiva; 2. poate fi obiectiva si asociata cu durere localizata; 3. pacientul poate sesiza o
tumefactie localizata si urmatoarele sfarsituri de fraza a. provocata de o hernie; b. adesea asociata cu o
tulburare gastrointestinala functionala; c. cand este produsa de afectarea unui organ abdominal; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2286. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi doar o
senzatie subiectivà; durere localizata crestere in volum a cavitatii 2. poate fi obiectiva si asociata cu 3.
poate fi fara o veritabila peritoneale si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. cand este produsa de
hepatomegalie, splenomegalie tumora colonica; b. neinsotita de semne fizice obiective de crestere a
circumferintei abdominale sau de tumefactie localizata; c. cand este asociata cu obezitatea si cresterea
grasimi abdominale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

2287. R.I. acuza pacientului de marire a abdomenului, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. poate fi obiectiva si
asociata cu cresterea circumferintei abdominale 2. poate fi obiectiva si asociata (rareori) cu durere la
ciroticul cu ascita 3. poate fi doar aparenta, farã o veritabila crestere in volum a cavitatii peritoneale si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. abdomenul fiind doar proeminent din cauza lordozei lombare b.
situatie in care trebuie avute in vedere: pancreatita, carcinom hepatocelular, peritonita c. pacientul
fiind nevoit sa-si largeasca imbracamintea sau cureaua, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c1;

2288. Aparenta marire a abdo- menului care reprezinta de fapt doar o senzatje subiectiva are u.
trasaturi, c.e. A. adesea este descrisa drept senzatie de umflare, plenitudine, balonare B. este de obicei
persistenta; C. este adesea asociata cu o tulburare gastrointestinala functi- onala D. este insotita de
semne fizice obiective de crestere a circum- ferintei abdominale E. nu este insotita de tumefactie
localizata;

2289. La pacientii la care marirea abdomenului este o realitate obiectiva, u.a.s.c.c.e A. poate fi
perceputa ca senzatie de balonare/ umflare/ plenitudine abdominala B. se asociaza cu cresterea cir-
cumferintei abdominale, sesizata de pacient C. obliga pacientul sa-si lärgeasca imbracamintea sau
cureaua; D. in general nu este insotita de disconfort abdominal; E. este de regula insotita de durere
cand este provocata de ascita la un cirotic;

2290. R.l. situatia in care marirea abdomenului este o realitate obiectiva, f.d.u. inceputuri de fraza 1.
asocierea cu durere abdominala sugereaza; 2. durerea localizata este determinata de obicei de; 3. cand
apare la pacientul cirotic cu ascita, durerea este provocata de obicei de; si urmatoarele sfärsituri de
fraza: a. infectie intraabdominala, peritonita, pancreatita; b. pancreatita, carcinom hepatocelular,
peritonita; c. afectarea unui organ abdominal (de exemplu, hepatomegalie, splenomegalie tumora
colonica); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

2291. La pacientii la care marirea abdomenului este fara o veritabila crestere in volum a cavitatii
peritoneale, u.a.s.c.c.e A. de obicei diferentierea se poate face pe baza istoricului si a examenului fizic:
B. poate fi asociata cu cresterea grasimii abdominale C. cand este asociata cu obezita- tea, nu este
insotita de o crestere reala a circumferintei abdominale D. poate fi doar aparenta in cazul lordozei
lombare; E. lordoza lombara face ca abdo- menul sa proemineze, fara cres terea veritabila a
circumferintei abdominale

2292. U.f.d.f.d. marirea abdo- menului s.c.f.c.e.: A. Adesea, o marire importanta a abdomenului B.
poate trece neobservata timp de saptamani sau luni; C. fie din cauza obezitatii coexis- tente D. fie a
acumularii rapide a lichidului de ascita; E. fara durere sau simptome de localizare
2293. U.f.d.f.d. distensia abdomi- nala s.c.f.c.e A. Distensia abdominala progre- siva poate fi; B. asociata
cu o senzatie C. de tractiune sau intindere D. in epigastru si o vaga; E. durere de spate joasa.

2294. Consecinte ale cresteri presiunii intraabdominale la paci- entii cu ascita in tensiune sau tumori
abdominale s.uce. A. indigestie B. greata si varsaturi din cauza refluxului gastroesofagian; C. hernii ale
peretelui abdominal (inghinale si ombilicale) recent instalate D. dispnee, ortopnee si tahipnee din
cauza coborarii a diafragmei; E. hiperinflatie pulmonara;

2295. RI. importanta unui revärsat lichidian pleural coexis- t ent ascitei, u.a.s.c .ce A. poate contribui la
dificultatea B. este localizat mai adesea pe respiratorie partea stangà C. este produs probabil prin
transsudarea lichidului din capilarele pleurale D. poate fi (foarte) mare, acoperind cea mai mare parte
din plaman; E. cand este masiv, este numit si hidrotorace hepatic

2296. R.I. rolul istoricului in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, f.d.u. categorii: 1. simptome
sugestive pentru cancer 2. factori de risc pentru hepatopatie cronicã; si urmatoarele elemente: a.
anorexie b. transpiratii nocturne; consum excesiv de alcool; antecedente familiale de hepatopatie care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-1, c-2, d-1;

2297. R.I. rolul istoricului in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, f.d.u. categori 1. simptome
sugestive pentru cancer 2. factori de risc pentru hepatopatie cronica; 3. simptome de hepatopatie
cronicà si urmatoarele elemente: a. hepatita virala (episoade anterioare de) icter c. pierdere in
greutate steatohepatità nealcoolica care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-2 B a-2, b-2, c-1, d-3
C. a-2, b-3, c-1, d-2 D. a-3, b-2, c-1, d-2 E. a-3, b-2, c-2, d-1

2298. R.I. rolul examenului clinic n stabilirea cauzei márini abdo- menului, f.d.u. informati obtinute prin
istoric 1. factori de risc pentru hepatopatie cronica; 2. absenta tranzitului pentru materii fecale sau
gaze asociata cu greata sau varsaturi sugereazà; 3. flatulentä; si urmatoarele stari patologice sugerate
de acestea: a. cresterea productiei intestinale de gaz; b. constipatie severa; c. ascita cirotica; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2299. R.I. rolul examenului clinic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, f.d.u. informatii obtinute prin
istoric: 1. absenta tranzitului pentru materii fecale sau gaze asociatàa cu greata sau varsaturi
sugereaza; 2. eructatii; 3. modificari de tranzit intestinal; si urmatoarele stari patologice sugerate de
acestea a. ocluzie intestinalä; b. tumora colonica cu metastaze peritoneale C. ileus (absenta
peristaltismului); d. aerofagie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-1, d-2; C.
a-1, b-3, c-2, d-1 D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;

2300. R.I. stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. simptome ale unor boli care pot provoca ascita: 1.
dispnee, oboseala, edeme; 2. subfebrilitate, transpiratii vesperale; 3. episoade anterioare de
hematurie, edeme; si urmatoarele boli a. tuberculoza b. sindrom nefrotic; c. insuficienta cardiaca: care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2301. R.l. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e. А.examenul fizic
trebuie sa vizeze abdomenul, dar si desco- perirea unor eventuale semne de boala sistemica; B.
absenta matitatii la percutia abdomenului exclude ascita C. palparea abdomenului poate D. trebuie
incercat sa se determi- abdomenului exclude ascita; detecta zone de sensibilitate; ne daca formatjiunea
tumorala detectata prin palpare se depla- seaza cu respiratia; E. semnul sloiului de gheata reprezinta
scaderea temperaturii cutanate abdominale cand ascita este masiva;

2302. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e A. intai se
efectueaza inspectia pentru a detecta o distensie neuniforma sau o formatiune tumorala B. pentru ca
ascita sa poata fi detectata prin percutie (cu paci- entul in decubit dorsal) este necesara o cantitate de
lichid de cel putin 500 mL; C. palparea abdomenului poate detecta o formatiune tumorala D. palparea
abdomenului este adesea dificila cand ascita este masiva; E. ficatul, splina si colecistul trebuie sa
coboare la inspiratie;

2303. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e. A. observand
conturul abdominal se poate diferentia marirea de volum localizata de cea genera lizata produsa de
ascita este fixa detecta splenomegalie; B. cand este prezenta, matitatea C. palparea abdomenului
poate D. singura metoda de a palpa ficatul sau splina cand ascita este masiva poate fi prin plasarea
pacientului in pozitia genupectorala; E. ficatul, splina si colecistul coboara la inspiratie doar daca sunt
invadate de o tumora care depäseste limitele organului;

2304. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e. A. in ascita, lichidul
se distribuie gravitational in zonele cele mai declive, ceea ce face flancurile sa bombeze В.faptul ca
matitatea este deplasabila demonstreaza ca lichidul este inchistat C. palparea abdomenului poate
detecta hepatomegalie D. o usoara splenomegalie in asociere cu ascita poate f singurul semn de ciroza
oculta; E. ficatul, splina si colecistul pot sa nu coboara la inspiratie daca nu sunt fixate prin adeziuni
sau prin invazie neoplazica

2305. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.с.с.e. : A. un chist
ovarian suficient de mare produce de obicei distens abdominala difuza percutia poate evidentia
marirea sau micsorarea ficatului C. palparea abdomenului poate detecta un ficat nodular B. ugerand
ciroza sau tumora; D. palparea blanda poate detecta un ficat pulsatil (asociat ascitei); E. o formatiune
tumorala fixata care nu coboara cu respiratjia este posibil sa fie retroperito neala

2306. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e A. o tumefactie
localizata abdo- ala poate fi produsa de un uter marit; B. disparitia matitatii hepatice normale poate fi
produsa de necroza hepatica masiva; C. semnul valului necesita 21,5 L de lichid pentru a putea
evidentiat; D. un ficat pulsatil (asociat ascitei) semnifica pericardita constrictiva; E. examinarea rectala
si pelviana este obligatorie

2307. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e. A. efectuata atent,
percutia poate diferentia marirea abdominala generalizata de o tumefactie localizata B. disparitia
matitatii hepatice normale poate fi produsa de gaz liber in cavitatea peritoneala, in urma ocluziei
unui viscer cavitar C. la pacientii obezi, cantitätile mici de lichid pot fi mai usor de evidentiat; D.
trebuie incercat sa se determi- ne daca formatiunea tumoraláa detectata prin palpare este solida sau
chistica; E. durerea la palpare in special daca nu este localizata, poate indica un proces inflamator cum
ar fi un abces;

2308. R.I. rolul examenului fizic in stabilirea cauzei maririi abdo- menului, u.a.s.c.c.e A. o tumefactie
localizata abdo- minala poate fi produsa de o vezica destinsa B. percutia poate diferentia marirea
abdomenului prin gaz intestinal (timpanism) de cea produsa de lichid sau de o formatiune solida
(matitate) C. la pacientii obezi, cantitatile mici de lichid adesea pot f detectate doar prin radiografie
abdominala D. trebuie incercat sa se determi- ne daca formatiunea tumoralä detectata prin palpare
este neteda sau neregulata; E. examinarea rectala si pelviana poate descoperi formatjuni de natura
tumorala sau infectioasa;

2309. R.l. rolul inspectiei generale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1.
adenopatie, in special supraclaviculara (adenopatie Virchow); 2. eritem palmar, angioame stelate,
ginecomastie 3. jugulare turgescente, semnul Kussmaul (distensia jugularelor la inspiratie); si
urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. cresterea presiunii venoase centrale b. ciroza; c.
metastaza ganglionara dintr-un cancer abdominal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2310. R.l. rolul inspectiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. abdomen
destins, uneori in tensiune 2. vene superficiale dilatate in jurul ombilicului cu directia fluxului de sange
dinspre ombilic spre periferie 3. abdomenul cu zone proeminente; si urmatoarele stari patologice
sugerate de acestea: a. ocluzie intestinala; b. HTP c. ascita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2311. R.l. rolul inspectiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului f.d.u. modificari: 1. abdomen cu
pielea intinsa; 2. ,capul Meduzei"; 3. zone proeminente care deformeaza peretele abdominal; si
urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. anse intestinale mult destinse; b. HTP C. ascita;
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

2312. R.I. rolul inspectiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. abdomen cu
flancurile bomband 2. colaterale venoase subombilicale cu flux dinspre partea inferioara a
abdomenului spre ombilic 3. o formatiune epigastrica, cu unde peristaltice evidente deplasandu-se de
la stanga la dreapta; si urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. obstructie de vena cava
inferioara; b. obstructie pilorica; c. ascita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2313. R.l. rolul inspectiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. ombilic destins,
uneori chiar proeminent (eversat) 2. colaterale venoase supraombilicale cu flux descendent spre
ombilic; 3. formatjune nodulara vizibila in cadranul superior drept, care are contact diafragmatic (se
deplaseaza cu respiratia); si urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. ascita b. obstructie de
vena cava superioarà; c. ficat cu metastaze; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

2314. R.l. rolul auscultatiei cardi- ace in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. semne care pot
indica etiologia cardiaca a ascitei 1. pocnitura pericardica 2. galop protodiastolic drept; 3. suflu sistolic
parasternal stanga jos; si urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. insuficienta tricuspidiana;
b. insuficienta ventriculara dreapta c. pericardita constrictiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

2315. R.I. rolul auscultatjiei abdo- minale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1.
zgomote intestinale de tonalitate inalta localizate; 2. un suflu abdominal 3. frecätura (ca cea produsa de
frecarea a doua bucati de piele) in dreptul unui ficat marit; si urmatoarele stari patologice sugerate de
acestea: a. frecarea peretelui abdominal de un nodul de suprafata; b. repermeabilizarea venei c. faza
timpurie a ocluziei ombilicale in conditii de HTP; intestinale care sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2316. R.I. rolul auscultatjiei abdo- minale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1.
absenta zgomotelor intestinale; 2. un suflu aspru in dreptul unui ficat marit 3. clapotaj; si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: a. faza tardiva a ocluziei intestinale b. cantitate crescuta de lichid
si gaz intr-un viscer cavitar dilatat; c. rareori, la pacientii cu carcinom hepatocelular vascularizat care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

2317. R.I. rolul auscultatiei abdo- minale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: .
absenta zgomotelor intestinale; 2. un suflu aspru in dreptul unui ficat marit; 3. clapotaj si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: b. slomacul destins din cauza b. stomacul destins din cauza unei
stenoze pilorice; c. hepatita alcoolica (rareori); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2318. R.I. rolul percutiei in stabi- rea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. tumefactie
localizatàa abdominala; 2. matitate deplasabila; 3. disparitja matitätii hepatice normale si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: a. uter marit; b. perforatia unui viscer cavitar ichid liber in
cavitatea peritoneala care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2319. R.I. rolul percutiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. tumefactjie
localizata abdominala; 2. disparitia matitäti hepatice normale 3. timpanism; si urmatoarele stari
patologice sugerate de acestea: a. marirea abdomenului prin gaz intestinal b. necroza hepatica masiva;
c. chist ovarian care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2320. R.l. rolul percutiei in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. tumefactie
localizata abdominala 2. disparitja matitatii hepatice normale 3. matitate si urmatoarele stari
patologice sugerate de acestea: a. vezica destinsa; b. marirea abdomenului prin lichid sau formatiune
solida; c. gaz liber in cavitatea peritoneala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2321. R.I. rolul palpar in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1. semnul valului; 2.
semne de HTP si ficat cu consistenta foarte tare si/sau suprafata nodulara la palpare; 3. organele
subdiafragmatice (ficatul, splina, colecistul) nu coboara la inspiratie; si urmatoarele stari patologice
sugerate de acestea: a. fixare prin adeziuni sau prin invazie neoplazica (tumora care depaseste limitele
organului de origine); b. o cantitate de ascita 21,5 L; C. infiltrare tumorala a ficatului; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2322. R.I. rolul palparii in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1. ficat cu consistenta
foarte tare si/sau suprafata nodulara la palpare insotit de ascita 2. o formatiune tumorala fixata care nu
coboara cu respiratia; 3. hepatomegalie pulsatila asociata cu ascita si urmatoarele stari patologice
sugerate de acestea: a. tumora posibil retroperitoneala; b. insuficienta tricuspidiana, de obicei asociata
cu insuficienta cardiaca dreapta, c. ascita probabil neoplazica (metastaze peritoneale); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

2323. R.l. rolul palparii in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari 1. ficat nodular; 2.
nodul tare periombilical (nodulul sorei Mary Joseph); 3. durerea localizata la palpare; si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: a. ciroza; b. proces inflamator (cum ar fi un abces); c. boala
metastatica de la tumora primara pelviana sau gastrointestinala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

2324. R.I. rolul palparii in stabi- lirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. ficat nodular; 2.
semne de HTP si ficat cu consistenta renitenta (normala) la palpare 3. durere la palpare; si urmatoarele
stari patologice sugerate de acestea: a. tumora hepatica; b. obstructie extrahepatica a fluxului portal;
c. intinderea peritoneului visceral; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

2325. R.l. rolul palparii in stabi- rea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1. semne de HTP si
ficat cu consistenta tare la palpare; 2. un ficat pulsatil (asociat ascitei) 3. durere la palpare; si
urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. ciroza drept cauza probabila a HTP: b. flux
retrograd din VD in AD, VCI si venele suprahepatice; c. necroza tumorala care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2326. F.d.u. etape in manevra de detectare a semnului sloiului de gheata": a. organul marit revine la
suprafata lichidului b. organul marit izbeste mana care palpeaza c. organul marit reculeaza sub mana
care palpeaza, scufundandu-se in lichidul peritonea d. cu un gest relativ brusc, mana palpeaza organul
marit; care este lantul temporal corect: A. a c b-d B. b a-d-C C. c d-b a D. d-b-ac E. d-c a-b

2327. R.I. rolul investigatilor para- clinice in stabilirea cauzei maririi abdomenului, u.a.s.с.се. A. se
incepe cu radiografie baritata a tubului digestiv; B. ecografia este utila pentru a detecta ascita C.
splenomegalia poate fi detec- tata prin ecografie D. TC nu vizualizeaza corect retroperitoneul,
pancreasul si nodulii limfatici; E. investigatiile bioumorale trebuie sa includa analizele biochimice
hepatice

2328. R.I. rolul investigatilor para clinice in stabilirea cauzei maririi abdomenului, u.a.s.c.c.e radiografia
abdominala simpla se efectueaza cu pacientul in ortostatism si in decubit dorsal; B. ecografia poate
detecta ascita doar cand exista cel putin 500 mL lichid C. ecografia este adesea utila pentru a evidentia
si evalua eventuala nodularitate a ficatului; D. TC este inferioara ecografiei in vizualizarea
retroperitoneului pancreasului si nodulilor limfatici E. gradientul de presiune venos hepatic reprezinta
diferenta de presiune dintre vena porta si vena splenica;

2329. R.I. rolul investigatilor para- clinice in stabilirea cauzei maririi abdomenului, u.a.s.c.c.e. radiografia
furnizeaza informatii valoroase despre dimensiunea ficatului si a splinei; B. ecografia este adesea utila
pentru a evidentia o formatiune tumorala; C. ecografia este investigatia de electie pentru depistarea
adeno- patile retroperitoneale D. TC este mai putin fidela decat ecografia in detectarea forma
tiunilor tumorale E. in anumite cazuri, masurarea gradientului de presiune venos hepatic se poate
realiza prin nulareal cateterizarea venei hepatice

2330. R.l. rolul investigatiilor para clinice in stabilirea cauzei man bdomenului, u.a.s.c.c.e A.radiografia
poate evidentia un colon stenozat din cauza une colite ulceroase altminteri nesus- pectate B.
ecografia permite masurarea dimensiunilor ficatului si splinei C. ecografia este investigatia etalon in
evaluarea leziunilor pancreatice; D. TC poate detecta modificari asociate cu ciroza avansata si cu HTP:
E. cresterea gradientului d presiune venos hepatic infirmã ciroza drept cauza a ascitei;

2331. RI rolul investigatilor paraclinice in stabilirea cauzei maririi abdomenului, u.as.c A investigarea
tractului digestiv cu substante de contrast este de obicei necesara pentru desco perirea unei tumori
digestive primare B. ecografia poate evidentia o hepatomegalie C. TC furnizeaza informati similare
ecografiei D. pentru evaluarea functiei hepatice sunt utile transamina- zele E. biopsia hepatica poate
fi necesara in unele cazuri pentru a confirma ciroza

2332. R.l. rolul radiografiei abdo- minale simple in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u,
modificari: 1. anse intestinale dilatate, cu niveluri hidroaerice; 2. voalare abdominala difuza si stergerea
marginilor psoasului; 3. hemidiafragma dreapta neregulata si ascensionata; si urmatoarele stari
patologice sugerate de acestea a. ascita; b. ocluzie intestinala sau ileus; c. abces hepatic sau carcinom
hepatocelular care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-
1; E. a-3, b-2, c-1;

2333. R.I. rolul investigatiilor biou- morale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1.
albuminemie scazuta citopenii (trombocitopenie leucopenie, eventual si anemie); 3. nivelul seric crescut
al amilazei si al lipazei i urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. pancreatita acuta; .
hipersplenism determinat de HTP, indicand ciroza C. insuficienta hepatica sugerand ciroza (drept cauza
a ascitei); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, C-1;

2334. R.I. rolul investigatiilor biou- morale in stabilirea cauzei maririi abdomenului, f.d.u. modificari: 1.
timp de protrombina crescut; leucocitoza, anemie sau trombocitoza; 3. proteinurie (pe

24 de ore) masiva, si urmatoarele stari patologice sugerate de acestea: a. sindrom nefrotic (drept cauza
a ascitei); b. insuficienta hepatica sugerand ciroza (drept cauza a ascitei); с. infectie sistemica; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
Ascita

2335. R.I. patogeneza hiperten- siunii portale prin cresterea rezistentei hepatice, f.d.u. inceputuri de
fraza 1. dezvoltarea fibrozei hepatice definitorie pentru ciroza; 2. activarea celulelor stelate hepatice
(care mediaza fibrogeneza) 3. scaderea productiei de sintetaza a oxidului nitric endotelial; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. determina contractia fibrelor musculare netede si fibroza; b. perturba
arhitectura normala a sinusoidelor hepatice si impiedica fluxul de sange normal prin ficat c. creste
vasoconstrictia intrahepatica prin reducerea productiei de oxid nitric; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2336. F.d.u. evenimente r.l. patogeneza hipertensiunii portale: a. scade productia de oxid nitric b. creste
vasoconstrictia intrahepatica c. creste rezistenta hepatica; d. scade productia de sintetaza a oxidului
nitric endotelial; care este lantul cauzal corect: A. a-b-c-d B. a-cdb; D. da-b-c E. d-cb-a

2337. F.d.u. evenimente r.l patogeneza hipertensiunii portale: a. arteriolodilatatie splanhnica; b. creste
fluxul prin vena porta; c, factori umorali vasodilatator; care este lantul cauzal corect: A. a-b C B. aC-b C.
B-a-c D. b ca; E. C-a-b

2338. R.I. patogeneza ascitei in ciroza hepatica, u.a.s.c.c.e A. in ciroza, ascita este produsa de HTP
(cresterea presiunii din vena portã) si de RHS renala; B. presiunea este raportul dintre rezistenta si flux
C. presiunea din vena porta poate creste prin cresterea rezistentei hepatice sau prin cresterea fluxului
prin vena porta; D. scaderea VSCE este perceputa de organism in ansamblu si de rinichi in particular
drept hipovo- lemie E. retentia hidrosalina renala este consecinta retentiei hidrice prin aldosteron si a
retentiei saline prin AVP;

2339. U.f.d.f.d. patogeneza ascitei in ciroza hepatica s.c.f.c.e. A. In ciroza, ascita este adesea refractara
la tratament B. deoarece este consecinta unei combinati de factori: obstructia C. drenajului limfatic
hepatic; D. hipertensiunea portala si; E. hipergamaglobulinemia.

2340. U.f.d.f.d. patogeneza hiper- tensiunii portale din ciroza s.c.f.c.e A. Aparitia cirozei se asociaza cu;
B. cresterea nivelurilor circulante sistemice ale oxidului nitric; hepatica) si cu; de crestere vascular
endotelial; tumorala C. (in paralel cu cresterea intra-hepatica D. scaderea nivelurilor factorului E. si
ale factorului de necroza

2341. F.d.u. evenimente r.l. patogeneza hipertensiunii portale din ciroza: a. vasodilatatjie arteriala
splanhnicaa b. scaderea VSCE c. acumularea sangelui in viscerele abdominale d. cresterea nivelurilor
circulante ale un factori vasodilatatori; care este lantul cauzal corect: A. a-d-b c B. b a-c d C. cd-a-b D.
d-a- b-c E. d-a-c+b

2342. R.l. evenimentele implicate in patogeneza hipertensiunii portale din ciroza, f.d.u. cauze: 1.
eliberarea de AVP 2. scaderea VSCE perceputa drept hipovolemie 3. activarea sistemului nervos
simpatic; si urmatoarele consecinte: a. activarea sistemului nervos simpatic b. activarea SRAA; c.
vasoconstrictie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-2, c-1

2343. R.I. evenimentele implicate in patogeneza hipertensiunii portale din ciroza, f.d.u. cauze: 1.
scaderea VSCE perceputa de rinichi drept hipovolemie 2. cresterea nivelului angiotensinei (in cadrul
activarii SRAA); 3. eliberarea de AVP; si urmatoarele consecinte: a. activarea SRAA; b. eliberarea de
AVP: c. retentie de apa libera; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2

2344. R.I. evenimentele implicate in patogeneza hipertensiunii portale din ciroza, f.d.u. cauze: 1.
activarea sistemului nervos simpatic 2. scaderea VSCE perceputa drept hipovolemie 3. cresterea
nivelului aldosteronului (in cadrul activarii SRAA); si urmatoarele consecinte: a. vasoconstrictie b.
retentie salina renala; c. eliberarea de AVP care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2345. R.l. cauzele ascitei, u.a.s.c.c.e A. in absenta cirozei, ascita poate avea cauze neoplazice sau infla-
matoare B. ascita de cauza neoplazica poate fi prin cancere primar peritoneale sau prin carcino- matoza
peritoneala metastatica.; C. metastazele peritoneale pot avea ca punct de plecare un cancer abdominal
sau extra- abdominal D. ascita de cauza inflamatoare poate fi infectioasa sau neinfecti- oasa E. ascita
inflamatoare ne infecti- oasa poate sa apara in cadrul poliserozitei din spondilita anchilozanta;

2346. R.I. cauzele neoplazice ale ascitei, f.d.u. categorii 1. cancere primar peritoneale 2. carcinomatoza
peritoneala metastatica de la cancere abdominale 3. carcinomatoza peritoneala metastatica de la
cancere extraabdominale; si urmatoarele stari patologice: a. adenocarcinom gastric; b. cancer ovarian;
C. Cancer pulmonar; d. mezoteliom; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3 B. a-1, b-3, c-3, d-
2; C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-1, c-2, d-3; E. a-3, b-1, c-3, d-2;

2347. R.l. cauzele neoplazice ale ascitei, f.d.u. categorii 1. cancere primar peritoneale; 2. carcinomatoza
peritoneala metastatica de la cancere abdominale; 3. carcinomatoza peritoneala metastatica de la
cancere extraabdominale si urmatoarele stari patologice: a. sarcom peritoneal b, cancer mamar; c.
adenocarcinom colonic; d. melanom care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-
3 C. a-1, b-3, c-3, d-2; D. a-2, b-1, c-3, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;

2348. R.I. patogeneza ascitei in absenta cirozei, f.d.u. stari patologice: 1. infiltrarea tumorala a
peritoneului; 2. peritonita tuberculoasa; 3. afectiuni pancreatice si urmatoarele trasaturi: a. ascita este
bogata in proteine, find exsudata de tuberculi care infiltreaza peritoneul b. atragerea lichidului din
spatiul extracelular in peritoneu contribuie la producerea ascitei; c. la aparitia ascitei contribuie in
primul rand secretia unui lichid bogat in proteine de catre celulele tumorale d. ascita este produsa de
scurgerea enzimelor pancreatice in peritoneu; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1,
b-3, c-1, d-2; C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-3; E. a-3, b-1, c-1, d-2;

2349. R.I. cauzele ascitei, f.d.u. stari patologice: 1, marea majoritate (-80%); 2, in 10-15% din cazuri; 3.
cauze mai rare; 4. cauze rare si urmatoarele trasaturi a. sunt produse de ciroza; b. IC congestiva de
lunga durata, carcinomatoza peritoneala ciroza asociata cu o alta boala; c. hipotiroidie, febra
mediteraneana familiala; d. infiltrare metastatica masiva a ficatului, infectie (tuberculoza Chlamydia),
pancreatita, boala renala (sindrom nefrotic); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-1, b-
3, c-2, d-4; C. a-3, b-1, c-2, d-4; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-3, b-2, c-4, d-1

2350. F.d.u. etape in evaluarea unui pacient cu abdomen marit: a. suspiciune de ascita; b. necesitatea
stabilirii etiologiei ascitei c. efectuarea paracentezei; d. confirmarea ascitei prin Eco; ce secventa este
recomandabila: A. a d-b c; B. b-d a c; C. c-b- d a D. c d-a-b E. d a b c

2351. R.l. paracenteza, u .a.s.с.с.e: A. reprezinta extragerea de lichid ascitic din cavitatea peritoneala; B.
face parte din evaluarea de rutina a pacientului cu ascita; C. presupune introducerea unui ac sau a unui
mic cateter transcutanat; D. uneori se efectueaza sub- ombilical; E. complicatile sunt frecvente;

2352. R.I. paracenteza, u.a.s.c.c.e. A. in scop diagnostic este necesara extragerea a 2-3 L de lichid; B.
se efectueaza la patul pacientului; C. de obicei se prefera cadranele inferioare, mai ales cel stang; D.
este o procedura lipsita de riscuri chiar si la pacientii cu coagulopatie E. hipotensiunea si sindromul
hepatorenal drept complicati apar doar cand se extrage o cantitate prea mica de lichid;

2353. U.f.d.f.d s.c.f.c.e. A. De obicei, nu necesita paracenteza administrarea prealabila; B. de

concentrat trombocitar; C. sau de plasma proaspata congelata, in afara; D. de cazul ca se suspecteaza;
E. o trombofilie

2354. Motivele pentru care se prefera cadranul inferior stang pentru efectuarea paracentezei s.u.c.e. A.
colonul este situat mai superficial; B. stratul de lichid de ascita este mai gros C. colonul are perete mai
subtire D. riscul de a perfora peretele colonic este mai mic; E. peretele abdominal este mai gros;

2355. Complicati posibile ale paracentezei s.u.c.e. A. hematoame ale peretelui abdo- minal B. infectie;
C. hipertensiune D. sindrom hepatorenal; E. aparitial agravarea encefalo- patiei;
2356. Examinarea lichidului de ascita include u. aspecte, c.e. aspectul macroscopic; continutul in
proteine si nivelul albuminei; С.celularitatea cu numaratoare de leucocite; D. colorati Gram i pentru
germeni acid-alcoolo-rezistenti; E. examenul histopatologic din piesa de biopsie;

2357. R.I. ascita chiloasa, u.a.s.c.c.e. A. lichidul este tulbure/ opac, alb laptos sau cremos; B. la examenul
biochimic, se constata continutul crescut de trigliceride, de obicei peste 1000 mg/dL; C..microscopie,
frotiul colorat Sudan evidentiaza celule mezo- teliale D. lichidul chilos poate fi confundat cu lochidul
tulbure din cauza hematiilor E. trigliceridele pot fi crescute si in ascita din sindromul nefrotic (intrucat
sunt scazute si in ser)

2358. R.I. ascita chiloasa, u.a.s.c.c.e. A. principala cauza este acumu- rea de limfa toracica sau
intestinala; B. pentru punerea diagnosticului este necesara o concentratie de trigliceride de >1000
mg/dL; C. cauza cea mai frecventa este ruperea sau obstructia limfa ticelor; D. pentru diferentierea de
lichidul pseudochilos, este adesea util sa se efectueze alcalinizare si extractie in eter a specimenului; E.
denumirea de ascita chiloas se aplica mai ales in cazul sindromului nefrotic;

2359. R.I. diagnosticul diferential daca lichidul de ascita este tulburel opac, alb, laptos sau cremos, f.d.u.
variante: 1. pseudochilos; 2. chilos; si urmatoarele caracteristici: a. dupa extractia in eter, lichidul se
clarifica; b. aspectul lichidului se datoreaza continutului mare in trigliceride; c. aspectul lichidului se
datoreaza numarului mare de leucocite sau de celule tumorale d. la alcalinizare si extractie in eter,
bazele tind sa dizolve proteinele celulare reducand astfel turbiditatea care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, C-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

2360. Cele mai frecvente cauze de rupere sau obstructie a limfaticelor s.u.c.e A. ciroza; B. tumora; C.
traumatism; D. infectiil infestatii (tuberculoza, candidoza); E. anomalii congenitale;

2361. R.I. aspectul macroscopic al lichidului de ascita, f.d.u. variante: 1. lichid tulbure/ opac, alb, laptos
sau cremos, 2. lichid tulbure; 3. lichid negru si urmatoarele explicatji a. melanom metastatic b. celule
tumorale in lichid; c. ascita chiloasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

2362. R.I. aspectul macroscopic al lichidului de ascita, f.d.u. variante: 1. lichid tulbure; 2. lichid brun
inchis; 3. lichid negru; si urmatoarele explicatii: a. perforatie de tract biliar (concentratie mare de
bilirubina); b. infectie; c. necroza pancreatica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-
3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

2363. Analize care trebuie efec- tuate din lichidul ascitic s.u.c.e. A. nivelul gama-globulinelor; B. nivelul
proteinelor totale; C. numaratoare de celule; D. formula leucocitara; E. frotiu colorat Gram si cultura;

2364. F.d.u. afirmatii despre GASA (gradientul de albumina ser-ascita) a. GASA reflecta gradientul de
p.o., care contrabalanseaza p.h. portala; b. GASA reflecta p.h. din sinusoidele hepatice; c. GASA se
coreleaza direct cu presiune portala; d. GASA se coreleaza cu gradientul de presiune venos hepatic
care este inlantuirea logica justa: A. a-b-d c; B. b-c-a-d C. c d- b a D. d-b- c a E. d c b-a;

2365. C.d.u. patologii nu repre- zinta o cauza de ascita cu GASA crescut (cauzata de cresterea p.h. din
sinusoidele hepatice): A. ciroza; B. hipertensiune venoasa siste- mica; C. peritonita TBC; D. sindrom
Budd-Chiari; E. metastaze hepatice masive;

2366. R.I. etiologia ascitei, f.d.u. categorii 1. GASA crescut + obstacol intrahepatic sinusoidal 2. GASA
crescut+ cresterea presiunii venoase in venele sistemice; 3. GASA scazut, patologie primar peritoneala;
si urmatoarele stari patologice a. IC congestiva; b. hepatita alcoolica; c. peritonita tuberculoasa; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2367. R.I. etiologia ascitei, f.d.u. categorii: 1. GASA crescut+ obstacol intrahepatic sinusoidal 2. GASA
crescut+ cresterea presiunii venoase in venele sistemice 3. GASA scazut, patologie primar peritoneala;
si urmaatoarele stari patologice: a. metastaze hepatice masive; b. peritonita bacteriana; c. valvulopatie
a inimii drepte; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2368. R.l. etiologia ascitei, f.d.u. categorii: 1. GASA crescut+ obstacol intrahepatic sinusoidal 2. GASA
crescut + cresterea presiunii venoase in venele sistemice 3. GASA scazut si urmatoarele stari patologice:
a. pancreatita; b. pericardita constrictiva; c. sindrom de obstructie sinusoidala (boala venoocluziva);
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2,
c-1;

2369. R.I. etiologia ascitei, f.d.u. categorii 1. GASA crescut + cresterea presiunii venoase doar in venele
hepatice (nu si in cele sistemice); 2. GASA scazut, patologie primar peritoneala 3. GASA scazut, boala
sistemica; si urmatoarele stari patologice: a. carcinomatoza peritoneala b. sindrom nefrotic; c. sindrom
Budd-Chiari; d. poliserozita in cadrul unei boli autoimune sistemice; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-3, c-2, d-3 B. a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-3, b-1, c-2, d-3 D. a-3, b-1, c-3, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-3;

2370. R.I. peritonita tuberculoasa, u.a.s.с.с.е. A. diagnosticarea se realizeaza cel mai eficient prin
paracenteza; B. cultura pentru bacili acid- alcoolo-rezistenti are o Sb de 35- 50%; C. biopsia peritoneala
se poate efectua fie percutan, fie laparos- copic, D. granuloamele evidentiate histo- patologic pot
contine bacili acid- alcoolo-rezistenti E. modificarile histopatologice caracteristice la coloratii adec- vate
permit inceperea prompta a tratamentului antituberculos

2371. R.I. peritonita tuberculoasa, u.a.s.с.се. A. un frotiu pentru bacili acid- Icoolo-rezistenti are o Sb de
doar 0-3%; B. diagnosticarea se realizeaza cel mai bine prin biopsie peritoneala; C. examinarea
histologica eviden- tiaza intotdeauna granuloame; D. culturile din lichidul peritoneal i biopsiile pentru
TBC permit nceperea prompta a tratamentu- lui antituberculos E. in absenta cirozei, un nivel crescut
al adenozin-deaminazei in lichidul ascitic areoSb >90% pentru TBC cand se foloseste un prag de 30-45
U/L

2372. R.I. utilitatea nivelului proteinelor din lichidul de ascita in , f.d.u stabilirea etiologiei, categorii: 1.
nivelul crescut al proteinelor din lichidul de ascita 2. nivelul scazut al proteinelor din lichidul de ascita; si
urmatoarele caracteristici: a. sinusoidele hepatice sunt normale b. sinusoidele hepatice nu permit
trecerea proteinelor in lichidul de ascita; c. sinusoidele hepatice permit trecerea proteinelor in lichidul
de ascitã d. sinusoidele hepatice sunt afectate (comprimate, invadate, leziuni cicatriciale); re sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 2, b-
2, c-1, d-1;

2373. R.I. utilitatea nivelului proteinelor din lichidul de ascita in stabilirea etiologiei, f.d.u categorii 1.
crescut (22,5 g/dL) 2. scazut (2,5 g/dL) si urmatoarele stari patologice: a. ciroz b. IC congestiva; c. faza
tardiva a sindromului Budd-Chiari d. metastaze hepatice masive; e. sindrom de obstructie sinusoidalã;
f. faza timpurie a sindromului Budd-Chiari care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2; B. a-
1, b-1, c-2, d-2, e-1, f-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2; D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-
1, f-2;

2374. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e A. daca se suspecteaza
infectie, se efectueaza frotiu colorat Gram si cultura din lichidul de ascita; B. GASA reflecta gradientul
de р.о., care insa contrabalanseaza p.h. portala; C. ciroza ascitogena fara insufi- cienta hepatocelulara
(albumina normala) este intotdeauna aso- ciata cu HTP; D. rareori, ascita apare in asociere cu tumori
ovariene benigne, mai ales fibroame (sindrom Meigs) E. GASA crescut indica in primul rand o
patologie primar peritoneala (mai ales infectioasa sau neoplazica) drept cauza a ascitei

2375. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e A. randamentul diagnostic
este maxim daca inocularea lichidului ascitic in recipientele de cultura se face in conditile sterile dirn
laborator B. GASA reflecta p.h. din sinusoidele hepatice; C. evaluarea ascitei include obligatoriu teste
pentru functia hepatica D. in cadrul sindromului Meigs poate sa apara si hidrotorace E. pentru
diagnosticarea metasta- zelor peritoneale se recurge initial la biopsie peritoneala;

2376. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e. A. se masoara simultan
nivelul albuminei serice pentru a calcula gradientul de albumina ser- ascita B. GASA se coreleaza cu
gradien- tul de presiune venos hepatic C. evaluarea ascitei include obli- gatoriu o procedura imagistica
vizand ficatul (TC sau ecografie); D. sindromul Meigs reprezinta asocierea de tumori uterine benigne
(mai ales fibroame) cu hidrotorace si/sau ascita; E. daca citologia este negativa diagnosticarea
metastazelor eritoneale se poate face prin biopsie peritoneala F. in carcinomatoza peritoneala sunt
necesare investigati pentru stabilirea naturii si a sediului tumorii primare

2377. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.с.с.е.: A. GASA reprezinta
diferenta dintre concentratia albuminei in ser si in lichidul de ascita; B. GASA se coreleaza invers cu
presiunea portala C. depistarea imagistica (TC sau ecografie) a unor modificari nodulare in ficat este
sugestiva pentru HTP; D. uneori masurarea presiunii venoase hepatice blocate poate fi utila pentru a
demonstra HTP; E. in ascita cu GASA crescut, nivelul proteinelor din lichidul de ascita poate furniza
indicii suplimentare cu privire la etiologie F. pentru diagnosticul citologic al carcinomatozei peritoneale,
se extrag cel putin 50 mL de lichid si se trimit pentru prelucrare imediata;

2378. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita u.a.s.c.c.e. A. GASA este utila pentru a
stabili daca lichidul are caracter de transsudat sau de exsudat B. se considera GASA crescut cand este
21,1 g/dL; C. ca ultima investigatie, se poate recurge la biopsie hepatica, daca aceasta este indicata
clinic D. nivelul crescut al proteinelor din ichidul de ascita inseamna ca sinusoidele hepatice sunt
lezate E. localizarea scurgerii lichidului pancreatic permite efectuarea unei rezectii chirurgicale

2379. R.l. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e A. uneori, ascita apare ca o
modificare aparent izolata, in absenta unei boli subiacente evidente clinic; B. GASA este mult influentat
de diureza, C. biopsia hepatica (preferabil ghidata prin Eco sau TC) poate confirma diagnosticul de
ciroza si probabil ca va sugera etiologia; D. nivelul scazut al proteinelor din lichidul de ascita inseamna
ca sinusoidele hepatice sunt afectate (comprimate, invadate, leziuni cicatriciale) E. pentru localizarea
scurgerii lichidului pancreatic se recurge nitial la vizualizarea pancreasu- lui prin Eco sau TC;

2380. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e analiza atenta a lichidului
scitic poate directiona eva luarea etiologica; B. GASA crescut inseamna ca ascita este un exsudat; C.
cresterea presiunii venoase sistemice sugereaza congestie venoasa hepatica; D. peptida natriuretica
cerebrala (BNP) este un hormon natriuretic eliberat din peretii ventriculari intinsi prin dilatatia inimii; E.
daca neinvaziv nu s-a putut localiza scurgerea lichidului pancreatic, se vizualizeaza direct ductul
pancreatic prin CPRE; F. investigatii suplimentare sunt indicate doar in circumstante clinice specifice;

2381. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e. in decelarea cauzei ascitei,
este utila clasificarea lichidului drept transsudat sau exsudat B. GASA crescut exclude HTP drept cauza
a ascitei; C. sindromul Budd-Chiari necesita vizualizarea venelor hepatice cu tehnici imagistice
(ecografie Doppler, angiografie, TC, RMN); D. cresterea BNP este caracteris- tica pentru IC congestiva E.
daca se suspecteaza peritonita secundara perforarii unui viscer cavitar, se determina nivelul glucozei si
al LDH din lichidul de ascita

2382. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c A. lichidul de tip transsudat are
.c.e": GASA crescut si continut redus de proteine; B. GASA crescut inseamna ca ascita este cauzata de
cresterea p.h. din sinusoidele hepatice; C. sindromul Budd-Chiari consta in obstructia venelor hepatice
cel mai adesea prin invazie tumorala D. GASA crescut si pro-BNP seric crescut indica IC congestiva
drept cauza a ascitei; E. cand se suspecteaza ascita pancreatica, se determina nivelul amilazei din
lichidul de ascita;
2383. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e. A. lichidul de tip exsudat
are GASA scazut si continut scazut de proteine; B. GASA crescut este carac- teristic pentru ascita
cirotica necomplicata; C. mai ales pericardita constrictiva poate trece nediagnosticata; D. GASA scazut
sugereaza ca ascita nu este produsa de HTP cu acuratete >97%; E. in ascita pancreatica, nivelul amilazei
din lichidul de ascita este de obicei > 1000 mg/dL;

2384. R.I. analizele care trebuie efectuate la un pacient cu ascita, u.a.s.c.c.e. A. GASA este util pentru a
diferentia ascita determinata de HTP de cea de alte cauze; B. GASA crescut diferentiaza ascita produsa
de HTP de ascita de alta cauza in >97% din cazuri C. pentru punerea unui diagnostic definitiv de
pericardita constric tiva pot fi necesare investigatii imagistice cardiace si cateterism cardiac; D. GASA
scazut (1,1 g/dL) inseamna ca ascita reprezinta un transsudat; E. examenul citologic poate fi util in
diagnosticarea carcinomatozei peritoneale;

2385. U.f.d.f.d. investigarea unei ascite s.c.f.c.e. A. in cazul unei afectiuni; B. pancreatice ascita se
produce prin scurgerea lichidului; C. pancreatic continand enzime; D. din sistemul ductal pancreatic; E.
cel mai adesea din coada pancreasului.

2386. U.f.d.f.d. investigarea unei ascite s.c.f.c.e.. A. Daca ramane incerta cauza ascitei B. investigatia
etalon ramane; C. laparotomia/ laparoscopia; D. cu lavaj peritoneal; E. pentru examenul histopatologic
si cultura.

2387. U.f.d.f.d. investigarea unei ascite s.c.fc.e. Spre deosebire de peritonita bacteriana spontana" (PBS)
care poate complica ascita; B. cirotica, peritonita secundara este sugerata de C. nivelul crescut al
glucozei din; D. ascita nivelul LDH in ascita mai mic decat in ser, E. agent patogen unic pe cultura
din lichidul ascitic.

2388. Cel mai adesea, ascita este manifestarea unei boli deja cunos cute, care in majoritatea cazurilor
este una dintre u.c.e. A. ciroza; B. IC congestiva; C. sindrom nefrotic D. carcinomatoza metastazata; E.
febra mediteraneanàa;

2389. La un pacient cu ciroza, decompensarea ascitei poate fi produsa de u. patologii asociate cu ciroza
sau favorizate de ciroza A. carcinom hepatocelular ocult; B. tromboza de vena renala; C. peritonita
bacteriana spontana; D. hepatita alcoolica; E. infectie (virala, tuberculoza);

2390. U.f.d.f.d. etiologia ascitei s.c.f.c.e.: A. Daca un pacient cu ciroza compensata si ascita minima; B.
dezvolta ascita progresiva care este tot mai greu de controlat prin restrictie de sodiu sau diuretice C.
exista tentatia de a atribui D. dar aceasta poate fi produsa E. de regula independenta de ciroza

2391. U.f.d.f.d. etiologia ascitei agravarea tabloului clinic hepato- patiei progresive de o alta stare
patologica; ciroza s.c.f.c.e A. in majoritatea cazurilor, cauza ascitei este necunoscuta; B. motiv pentru
care, la pacientii cunoscuti cu boala ascitogena; C. aceasta trebuie exclusa drept cauza a ascitei,
intrucat de regula ascita D. este consecinta unui alt proces patologic, eventual; E. legat de boala de
baza.

2392. U.f.d.f.d. etiologia ascitei s.c.f.c.e.: Diferentierea diverselor cauze de ascita este necesara chiar
atunci cand etiologia ascitei pare B. evidenta, intrucat, de exempl la un pacient cu ICCg poate sa C.
apara ascita ca urmare a presiunii crescute din vena cavä nferioara transmise retrograd in
circulatia porta; D. iar la un pacient cu ciroz decompensarea ascitei poate f E. produsa de cresterea
presiuni din vena porta.
2393. U.f.d.f.d. etiologia ascitei s.c.f.c.e. Nesuspectarea unei alte cauze de agravare a ascitei la pacientii;
B. cu ciroza explica rata scazuta de succes in diagnosticarea C. peritonitei tuberculoase; D. sau a
cancerului gastric la; E. acesti pacienti ciroza predis- punand la ambele boli.

2394. R.I. faptul ca anumite tra saturi ale lichidului de ascita pot sugera anumite diagnostice, f.d.u
inceputuri de fraza: 1. lichidul sanguinolent cu proteine >2,5 g/dL; 2. lichidul tulbure cu predominanta
neutrofilelor (>250/UL) si un frotiu Gram pozitiv; 3. lichidul mucinos; si urmatoarele sfarsituri de fraza
a. este sugestiv pentru pseudomixom peritoneal; b. indica peritonita bacteriana; c. apare rareori in ciroza
necomplicata care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-2, c-1;

2395. R.l. faptul ca anumite träsa- turi ale lichidului de ascita pot sugera anumite diagnostice, f.d.u
inceputuri de fraza 1. lichidul sanguinolent cu proteine >2,5 g/dL; 2. lichidul cu predominanta
limfocitelor 3. lichidul mucinos; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. ridica suspiciunea de tuberculoza;
tuberculoasa sau neoplazica al stomacului sau colonului cu b. este sugestiv pentru peritonita c. apare
rareori carcinom coloid metastaze peritoneale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

2396. R.I. faptul ca anumite trasaturi ale lichidului de ascita pot sugera anumite diagnostice, u.a.s.c.c.e.
A. exista o mare variabilitate a lichidului in oricare dintre starile patologice producatoare de ascita B.
lichidul sanguinolent cu proteine >2,5 g/dL este sugestiv pentru ciroza necomplicata; C. fluid
tulbure cu predominanta neutrofilelor (>250/HL) si un frotiu Gram pozitiv indica necesitatea D. rareori,
lichidul ascitic poate E. aspectul mucinos este sugestiv pentru ascita pancreatica

2397. R.I. investigarea pacientului tratamentului antibiotic avea un aspect mucinos; pentru ascita
pancreatica cu ascita, u.a.s.c.c.e A. este foarte important ca, in fiecare caz, lichidul de ascita sa fie
examinat complet, deoarece uneori doar o singura analiza este anormala B. daca lichidul este un
transsudat tipic, un numar de leucocite 250/uL este tipic pentru ciroza C. la pacientul cu ascita
cirotica poate exista infectie peritoneala oculta cu cresteri masive ale numarului de leucocite din
lichidul peritoneal; D. in multe din cazurile de ascita cirotica cu infectie peritoneala oculta, frotiul
colorat Gram din lichidul de ascita poate fi negativ E. in ascita cirotica este obligatorie cultura atenta din
lichidul peritoneal pentru descoperirea unei eventuale

2398. U.f.d.f.d. investigarea paci- Este preferabil ca inocularea B. lichid de ascita sa se faca la C.
intrucat aceasta duce la o infectii peritoneale oculte entului cu ascita s.c.f.c.e. flacoanelor de hemocultura
cu; patul bolnavului crestere impresionanta a D. proportiei de culturi pozitive la cazurile de
peritonita tuber- culoasa: 90% fata de 40%; E. pozitivitate la culturile conven tionale efectuate de
laborator.

2399.U.f.d.f.d. investigarea paci- entului cu ascita s.c.f.c.e A. Vizualizarea directa a perito- neului (prin
laparoscopie) poate fi necesara intrucat, B. poate descoperi metastaze ovariene, tuberculoza; C. sau
metastaze hepatice si; D. permite prelevarea de biopsii sub vizualizare directa; E. ceea ce poate spori
acuratetea diagnostica a procedurii.

2400. R.l. aspectul macroscopic in functie de etiologia ascitei, f.d.u variante 1. sero-citrin sau icteric; 2.
tulbure sau purulent 3. tulbure, hemoragic sau chilos; si urmatoarele etiologii a. peritonita piogena; b.
ciroza; c. afectiuni pancreatice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2401. R.I. aspectul macroscopic in functie de etiologia ascitei, f.d.u variante 1. sero-citrin, hemoragic,
mucinos sau chilos 2. sero-citrin; 3. tulbure, hemoragic sau chilos; si urmatoarele etiologi: a.
pancreatita; b. insuficienta cardiaca congestiva; c. neoplasm care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2402. R.l. aspectul macroscopic in functie de etiologia ascitei, f.d.u. variante 1. sero-citrin, tulbure,
hemoragic, chilos 2. sero-citrin sau chilos; 3. tulbure, hemoragic sau chilos; si un a. pseudochist
pancreatic; b. peritonita tuberculoasa c. sindrom nefrotic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2403. R.I. continutul in proteine in functie de etiologia ascitei, f.d.u. variante 1 , proteine <2,5 g/dL
(95%), GASA >1,1 g/dL 2. proteine >2,5 g/dL, GASA <1,1 g/dL; 3. proteine in concentratie variabila,
adesea >2,5 g/dL, GASA <1,1 g/dL; si urmatoarele etiologii: a. ciroza b. peritonita piogena; c.
afectiune pancreatica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2404. R.I. continutul in proteine in functie de etiologia ascitei, f.d.u. variante 1, proteine >2,5 g/dL
(75%), GASA <1,1 g/dL; 2. proteine in concentratie variabila (1,5-5,3 g/dL), GASA >1,1 g/dL; 3.
proteine in concentratie variabila, adesea >2,5 g/dL, GASA <1,1 g/dL; si urmatoarele etiologii: a.
pancreatita b. neoplasm; c. insuficienta cardiaca congestiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-
2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2405. R.l. continutul in proteine in functie de etiologia ascitei, f.d.u. variante: 1, proteine

22,5 g/dL (50%), GASA <1,1 g/dL; 2, proteine 2,5 g/dL (100%), GASA <1,1 g/dl; 3. proteine in
concentratjie variabila, adesea >2,5 g/dL, GASA <1,1 g/dL; si urmatoarele etiologii: a. sindrom
nefrotic; b. peritonita tuberculoasa; c. pseudochist pancreatic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

2406. R.I. celularitate ascitei in functie de etiologie, f.d.u. variante: 1 rareon (1%) hematii > 10.000/ ul,
leucocite <250uL (90%). predomina celulele mezoteliale; 2. rareori hemati >10.000/L leucocite,
predomina neutrofilele 3. hemati in numår variabil, poate fi sanguinolent, leucocite in numar variabil:
si urmatoarele etiologi: a. afectiune pancreaticà; b. peritonità piogena; c. ciroza; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, C-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2407, R.I. celularitate ascitei in functie de etiologie, f.d.u. variante: 1. hematii > 10.000/ L (20%).
leucocite > 1000/ L (50%). diverse tipuri celulare 2. hematii >10.000/ L (10%). leucocite 1000/μL
(90%), de obicei celule mezoteliale mononucleare 3, hematii in numär variabil, poate fi sanguinolent,
leucocite in numår variabil; si urmatoarele etiologii a. insuficienta cardiaca congestiva; b. neoplasm;
C. pancreatita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

2408. R.I. celularitate ascitei in functie de etiologie, f.d.u. variante: 1. hematii >10.000JuL (7%),
leucocite >1 000/ L (70%), de obicei-70% limfocite, 2. foarte rar hematii 10.000/HL, leucocite
<250/HL, celule mezoteliale, mononucleare; 3. hematii in numar variabil, poate fi sanguinolent,
leucocite in numar variabil; si urmatoarele etiologi: a. pseudochist pancreatic b. peritonita tuberculoasa;
C. Sindrom nefrotic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

2409. R.l. investigatiile recoman- date in functie de etiologia suspectata a ascitei, f.d.u. suspiciuni: 1.
neoplasm; 2. peritonita piogena; 3. afectiune pancreatica; si urmatoarele investigatii: a. citologie (frotiu
sau bloc celular), biopsie peritoneala; b. coloratjie gram, cultura; C. determinarea amilazei in lichidul
ascitic si in ser; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

2410. R.I. investigatile recoman- date in functie de etiologia suspectata a ascitei, f.d.u. suspiciuni: 1.
peritonita tuberculoasa; 2. sindrom nefrotic; 3. pancreatita, pseudochist pancreatic; si urmatoarele
investigatii: a. determinarea amilazei in lichidul ascitic si in ser; b. biopsie peritoneala, coloratie si
cultura pentru bacili acid- alcoolo-rezistenti; c. daca lichidul are aspect chilos, se va efectua extractie in
eter s frotiu cu coloratie Sudan; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
 843 SEMIOLOGIE HEMATOLOGICĂ

D. a-2, b-3, c-1; 2194. Indicate fiind următoarele forme de

E. a-3, b-1, c-2; BvW:
2193. Fiind indicate următoarele forme de 1. BvW tip 2A;
BvW: 2. BvW de tip 3;
1. BvW tip 2A; 3. sindromul Heyde;
2. BvW de tip 3; şi următoarele caracteristici:
3. sindromul Heyde; a. formă severă de BvW, în care apar
şi următoarele caracteristici: manifestări hemoragipare pe mucoase şi
a. acţiunea ADAMTS13 determină în articulaţii postoperator, ca şi alte
dispariţia multimerilor cu greutate simptome hemoragipare;
moleculară (GM) intermediară şi mare; b. perturbarea funcţiei FvW se poate
b. angiodisplazie de tract gastrointestinal la datora scăderii secreţiei multimerilor cu
pacienţii cu stenoză aortică; greutate moleculară intermediară şi mare
c. pacienţii practic nu au antigen FvW (de de către celulă;
obicei <10%);
o forţele de forfecare la care este supus sângele
care este lista de asocieri corectă:
trecând prin valva aortică stenotică par să
A. a-1, b-2, c-3;
modifice FvW, astfel încât acesta devine
B. a-1, b-3, c-2;
susceptibil la proteazele serice;
C.a-2, b-1, c-3;
care este lista de asocieri corectă:
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1; A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;

Semiologie
generală Statura
1. Referitor la
nanism, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. poate fi armonic sau dizarmonic;
B. dezvoltarea sexuală nu este afectată;
C. uneori sunt prezente diverse malformaţii
(nanism transmis genetic, componentă a
unor sindroame malformative complexe);
D. pot să apară leziuni viscerale asociate
(renale, cardiace);
E. se poate asocia cu leziuni osoase
primare.
2. Referitor la
cauzele nanismului, fiind date
următoarele categorii:
1. nanism endocrin;
2. nanism secundar afecţiunilor osoase; şi
următoarele variante de nanism:
a. tiroidian;
b. suprarenalian sau epifizar
(macrogenitosomia);
o rahitic;
d. pottic (din morbul Pott);
e. hipofizar;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
B. a-1, b-2, o-1, d-2, e-1; "
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
D. a-2, b-1, 0-1, d-1, e-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1.
3. Fiind date următoarele tipuri de nanism:
1. macrogenitosomia;
2. nanism rahitic;
3. nanismul acondroplazic (Parrot);
4. nanismul hipofizar;
şi următoarele caracterizări:
 844 Semiologie generala

a. armonios; E. a-3, b-1,o-2, d-4.

b. mătănii costale; 7. Fiind indicate următoarele tipuri de
o brahimelie, torace de dimensiuni nanism:
normale; 1. nanism pottic;
2. nanismul acondroplazic (Parrot);
d. iniţial creştere rapidă, sexualizare
3. nanismul tiroidian (mixedem); şi
precoce; care listă de asocieri este corectă:
următoarele caracterizări:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
a. tulburare în dezvoltarea oaselor lungi cu
B. a-2, b-3, c-4, d-1;
osificare encondrală, transmisă genetic;
C. a-3, b-4, c-2, d-1;
b. mărime excesivă (dizarmonioasă) a
D. a-4, b-1, c-2, d-3;
buzelor (groase), nasului (trilobat) şi a
E. a-4, b-2,c-3, d-1.
limbii (macroglosie), de asemenea a
4. Date fiind următoarele tipuri de
capului (faţă de trunchi), inclusiv în lăţime,
nanism:
astfel încât faţă este rotundă, cu distanţă
1. macrogenitosomia;
mare între ochi (hipertelorism);
2. nanism rahitic;
c. macrocefalie, dezvoltarea neuropsihică
3. nanismul acondroplazic (Parrot);
este normală;
4. nanismul hipofizar;
d. trunchi scurt, membre relativ lungi;
şi următoarele caracterizări: care listă de asocieri este corectă:
a. creşterea se opreşte prin închiderea
A. a-1, b-2, c-3, d-2;
precoce a cartilajului de creştere;
B. a-2, b-2, c-3, d-1;
b. caracteristic pentru profesioniştii de la
C. a-2, b-3, c-2, d-1;
circ;
D. a-3, b-1,o-2, d-2;
o asociat cu scăderea secreţi de
E. a-3, b-2, c-1,d-2.
somatotropină (STH); d.
picioare în O;
Starea de nutriţie
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; 8. Fiind date următoarele categorii ponderale
B. a-1, b-3, c-4, d-2; în funcţie de IMC:
C. a-3, b-1, c-2, d-4; 1. <16'.5;
D. a-3, b-1, c-4, d-2; 2. 18.5-24.9;
E. a-3, b-4, 0-1, d-2. 3. ă 30;
5. Fiind şi următoarele concluzii:
propuse următoarele tipuri de a. obezitate;
nanism: b. greutate normală;
1. nanism pottic; c. anorexie sau altă tulburare înrudită;
2. nanism rahitic; care listă de asocieri este corectă:
3. nanismul acondroplazic (Parrot); A. a-1, b-2, c-3;
4. nanismul mixedematos; B. a-1, b-3, c-2;
şi următoarele caracterizări: C. a-2, b-1,c-3;
a. stern în carenă; D. a-3, b-1,c-2;
b. E. a-3, b-2, 0-1.
dizarmonic, asociat cu secreţie deficitară 9. Fiind date următoarele categorii ponderale
de hormoni tiroidieni în copilărie; în funcţie de IMC:
c. cifoză angulară (gibus); 1. <18.5;
d. nanismul 2. 25-29.9;
se datorează mai ales scurtimii 3. > 40;
membrelor inferioare; şi următoarele concluzii:
care listă de asocieri este corectă: a. supraponderal;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; b. subponderal;
B. a-1, b-4, c-3, d-2; c. obezitate morbidă;
C. a-2, b-4, c-1,d-3; care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2,
D. a-4, b-1, c-3, d-2; c-3;
E. a-4, b-3, c-1,d-2. B. a-1, b-3, c-2;
6. Propuse C. a-2, b-1, c-3;
fiind următoarele tipuri de D. a-2, b-3, c-1:
nanism: E. a-3, b-1, c-2.
1. nanism pottic;
2. nanism rahitic; Subnutriţia
3. nanismul acondroplazic (Parrot); 10. Cauze ale subnutriţiei sunt următoarele,
4. nanismul tiroidian (mixedem); şi cu excepţia:
următoarele caracterizări: A. aport alimentar scăzut;
a. şanţ submamar; B. metabolism scăzut;
b. asociat cu intelect redus; C. metabolism incomplet;
o faţa ascuţită, vocea subţire; D. pierderi de proteine;
d. nas ascuţit, în şa, mâna în trident prin E. tulburări endocrine.
deformări ale degetelor; care listă de 11.
asocieri este corectă: Referitor la cauzele subnutriţiei, fiind date
A. a-1, b-4, c-3, d-2; următoarele categorii/ explicaţii:
B. a-2, b-1, c-4, d-3; 1. aport alimentar scăzut;
C. a-2, b-3, c-1,d-4; 2. anorexie de cauză organică;
D. a-2, b-4, c-1,d-3;
 Starea de nutriţie 845

3. tulburări de tranzit, vărsături, diaree;

4. endocrinopatii;
şi următoarele cauze:
a. modă;
b. afecţiuni hepatice;
c. hiperparatiroidismul primar;
d. subnutriţie în cancer digestiv;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1,b-2,c-4, d-3;
B. a-3, b-1, c-4, d-2;
C. a-3, b-2, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
12.
Cu privire la cauzele subnutriţiei, fiind
date următoarele categorii/ explicaţii:
1. aport alimentar scăzut;
2. anorexie de cauză organică;
3. metabolism crescut;
şi următoarele cauze:
a. afecţiuni digestive;
b. hipertiroidie;
c. capricii;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
13.
Privitor ia cauzele subnutriţiei, fiind date
următoarele categorii/ explicaţii:
1. aport alimentar scăzut;
2. tulburări în tranzitul digestiv;
3. metabolism incomplet; şi
următoarele cauze:
a. subnutriţie de cauză digestivă;
b. anorexie nervoasă (psihică);
 846 Semiologie generala

c. diabet zaharat cu cetoacidoză; care listă 2. vărsături incoercibile;

de asocieri este corectă: 3. endocrinopatii;
A. a-1, b-2, c-3; şi următoarele cauze:
B. a-1, b-3, c-2; a. boala Simmonds (insuficienţă
C.a-2, b-1, c-3; antehipofizară);
D. a-2, b-3, c-1; b. abuz de condimente;
E. a-3, b-1, c-2. c. stenoză pilorică;
14. care listă de asocieri este corectă:
Cu referire la cauzele subnutriţiei, fiind A. a-1, b-2, c-3;
date următoarele categorii/ explicaţii: B. a-2, b-1, c-3;
1. aport alimentar scăzut; C. a-2, b-3, c-1;
2. tulburări în digestia şi/sau absorbţia D. a-3, b-1, c-2;
nutrienţilor; E. a-3, b-2, c-1.
3. pierderi de proteine; 18.
şi următoarele cauze: Cu privire la cauzele subnutriţiei, fiind
a. subnutriţie de cauză digestivă; date următoarele categorii/ explicaţii:
b. anorexie organică; 1. anorexie de cauză organică;
c. arsuri; 2. tulburări în tranzitul digestiv;
care listă de asocieri este corectă: 3. endocrinopatii;
A. a-1, b-3, c-2; şi următoarele cauze:
B. a-2, b-1, c-3; a. sindromul Sheehan;
C. a-2, b-3, c-1; b. diaree;
D. a-3, b-1, c-2; c. bulimie (asociată cu autoprovocarea de
E. a-3, b-2, c-1. vărsături);
care listă de asocieri este corectă:
15.
A. a-1, b-2, c-3;
Cu referinţă la cauzele subnutriţiei, fiind
B. a-1, b-3, c-2;
date următoarele categorii/ explicaţii:
C. a-2, b-3, c-1;
1. anorexie de cauză organică;
D. a-3, b-1, c-2;
2. tulburări în tranzitul digestiv;
E. a-3, b-2. c-1.
3. pierderi de proteine; şi
următoarele cauze: 19.
a. alcoolism cronic; Privitor la cauzele subnutriţiei, fiind date
b. stenoză esofagiană; următoarele categorii/ explicaţii:
c. sindrom nefrotic; 1. anorexie de cauză organică;
care listă de asocieri este corectă: 2. tulburări în digestia şi/sau absorbţia
A. a-1, b-2, c-3; nutrienţilor;
B. a-1, b-3, c-2; 3. endocrinopatii;
C. a-2, b-1, c-3; şi următoarele cauze:
D. a-2, b-3, c-1; a. afecţiuni renale;
E. a-3, b-1, c-2. b. malabsorbţie intestinală;
16. c. boala Addison;
Despre cauzele subnutriţiei, fiind date care listă de asocieri este corectă:
următoarele categorii/ explicaţii: A. a-1, b-2, c-3;
1. anorexie de cauză organică; B. a-2, b-1, c-3;
2. tulburări în tranzitul digestiv; C. a-2, b-3, c-1;
3. pierderi de proteine; şi D. a-3, b-1, c-2;
următoarele cauze: E. a-3, b-2, c-1.
a. infecţii cronice; Greutatea excesivă
b. gastroenteropatii exsudative; 20. Referitor la greutatea excesivă,
c. stenoză pilorică; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
care listă de asocieri este corectă: excepţia:
A. a-1, b-2, c-3; A. starea de
B. a-1, b-3, c-2; nutriţie este apreciată pe baza
C. a-2, b-1, c-3; IMC (indicele de masă corporală);
D. a-3, b-1, c-2; B. IMC este
E. a-3, b-2, c-1. proporţional cu raportul dintre
17. greutate şi înălţime;
Referitor la cauzele subnutriţiei, fiind C. IMC este
date calculat drept greutate/
2
următoarele categorii/ explicaţii: (înălţime) ;
1. anorexie de cauză organică;
 Starea de nutriţie
D. se
consideră supraponderală o persoană
cu >110% din greutatea ideală;
E. se
consideră obeză o persoană cu
>120% din greutatea ideală;
F. pentru a
vorbi de obezitate, excesul de
greutate trebuie să se datoreze excesului
de ţesut adipos, şi nu de muşchi sau de
apă (retenţie hidrosalină).
21. Fiind date următoarele tipuri de
obezitate:
1. obezitate ginoidă;
2. obezitate androidă;
şi următoarele caracteristici:
a. cu distribuţie inferioară;
b. favorizată de corticosteroizi (fapt evident
la pacienţi cu sindrom Cushing);
c. predispune la ateroscleroză;
d. predispune la varice;
e. predispune la tulburări ale
metabolismului lipidic;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1;
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
22. Date fiind următoarele tipuri de
obezitate:
1. obezitate ginoidă;
2. obezitate androidă;
şi următoarele caracteristici:
a. predispune la artroză;
b. predispune la cardiopatie ischemică;
c. predispune la hipertrigliceridemie;
d. predomină pe abdomen;
e. are distribuţie gluteo-femurală;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1;
C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2;
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
E. a-2, b-2. c-2, d-1, e-1.
23. Fiind date următoarele tipuri de 2. obezitate androidă;
obezitate:
1. obezitate ginoidă;
2. obezitate androidă;
şi următoarele caracteristici:
a. acumulare
de ţesut adipos cervical
inferior şi toracal superior (bosă de bizon);
b. predispune la hipercolesterolemie;
c. favorizată de estrogeni şi de prolactină;
d.
predispune la accident vascular
cerebral;
e. predispune la gonartroză;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
B. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
847
C. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;
E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
24. Fiind date următoarele tipuri de obezitate:
1. obezitate hipertrofică;
2. obezitate hiperplazică;
3. obezitate androidă;
şi următoarele caracteristici:
a. predispune la nivel scăzut al
colesterolului HDL;
b. creşterea dimensiunilor celulelor
adipoase;
o predispune la tulburări ale
metabolismului glucidic;
d. obezitate tronculară cu membre relativ
subţiri;
e. creşterea numărului de celule adipoase;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-3, e-3;
B. a-1, b-3, c-3, d-3, e-2;
C. a-2, b-1, c-3, d-3, e-3;
D. a-2, b-3, c-3, d-1, e-3;
E. a-3, b-1, c-3, d-3, e-2.
25. Fiind date următoarele tipuri de obezitate:
1. obezitate hiperplazică;
2. obezitate ginoidă;
3. obezitate androidă;
şi următoarele caracteristici:
a. mai frecvent asociată cu obezitatea la
copii;
b. deseori semne de hipercorticism cu faţă
în lună plină, pilozitate excesivă la femei,
vergeturi;
c. predispune la intoleranţă la glucoza;
d. predispune la tulburări ale
metabolismului purinic;
e. predomină pe şolduri;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-3,
c-3, d-3, e-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-3, e-3; C.
a-2, b-3, c-3, d-3, e-1;
D. a-3, b-1, c-2, d-3, e-3;
E. a-3, b-3, c-3, d-1, e-2.
26. Fiind date următoarele tipuri de obezitate:
1. obezitate ginoidă;
şi următoarele caracteristici:
a. predispune la hiperuricemie;
b. predispune
la complicaţii metabolice
satelite sindromului dismetabolic;
c. predispune la rezistenţă la insulina;
d. predomină trohanterian;
e. predomină pe sâni;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2;
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
E. a-2, b-2, c-2, d-1,e-1.
27. Referitor la
tipurile de obezitate, care
 848 Semiologie generala
dintre următoarele caracteristici este a
obezităţii ginoide (şi nu a celei androide,
cum sunt celelalte patru):
A. predispune la gută;
B. are distribuţie superioară;
C. predomină pe fese;
D. predispune la hiperinsulinemie pe
nemâncate;
E. predispune la boli vasculare.
28. Cu privire
la tipurile de obezitate, care
dintre următoarele caracteristici este a
obezităţii ginoide (şi nu a celei androide,
cum sunt celelalte patru):
A. predispune la complicaţii mecanice;
B. predispune la hipertensiune arterială;
C. are distribuţie abdominală;
D. predispune la litiază biliară;
E. predispune la diabet zaharat.
29. Cu privire
la raportul dintre circumferinţa
taliei şi cea a şoldurilor, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. este cel mai practic indicator de
obezitate androidă;
B. circumferinţa taliei se măsoară acolo
unde este maximă;
C. circumferinţa şoldurilor se măsoară
acolo
unde este minimă;
D. determinarea lui
necesită tomografie cu
emisie de pozitroni;
E. riscul cardiovascular este crescut
atunci
când acest raport depăşeşte 0.8 la bărbaţi
şi 0.95 la femei.
30. Referitor la rolul leptinei în obezitatea
tipică, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu
excepţia:
A. şoareci care au mutaţii ale genei ob
dezvoltă obezitate severă, rezistenţă la
insulina şi hiperfagie;
B. leptina acţionează în primul rând prin
intermediul hipofizei;
C. nu există dovezi care să sugereze că
mutaţii sau polimorfisme ale genei pentru
leptină sau pentru receptorul leptinei joacă
un rol important în formele comune de
obezitate;
D. leptina reglează apetitul şi greutatea
corporală acţionând pe o cale centrală în
care este implicat a-MSH;
E. s-ar putea ca unii indivizi să producă mai
puţină leptină pe unitate de masă
adipoasă decât alţii sau să aibă o formă
de deficit relativ de leptină care
predispune la obezitate.
31. Cu privire la rolul leptinei în obezitatea
tipică, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu
excepţia:
A. şoareci care
au mutaţii ale genei ob se
îngraşă deşi ingeră acelaşi număr de
calorii ca şi şoarecii care rămân slabi;
B. nivelul de
producţie a leptinei reprezintă
un index al depozitelor de energie din
ţesutul adipos;
C. marea
majoritate a obezilor nu au mutaţii
ale genelor pentru leptină sau pentru
receptorul leptinei;
D. leptina
induce în neuronii
proopiomelanocortinici (POMC) din
hipotalamus scăderea producţiei de a-
MSH (hormonului stimulator al
melanocitelor a);
E. nu se
cunoaşte încă mecanismul
rezistenţei la leptină şi nici în ce măsură
aceasta poate fi contracarată prin
creşterea nivelului de leptină.
32. Privitor ia rolul leptinei în obezitatea
tipică, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. produsul
genei ob este o peptidă, numită
leptină (leptos = subţire în gr.);
B. nivelurile
crescute ale leptinei scad
ingestia de alimente şi cresc cheltuiala de
energie;
C. la marea
majoritate a persoanelor obeze
nivelurile leptinei sunt
scăzute;
D. acţionând ca agonist asupra receptorilor
melanocortinei-4, a-MSH inhiba apetitul;
E. unele date sugerează că leptina nu
poate traversa eficient bariera
hematoencefalică atunci când nivelul ei
creşte.
33. Cu referire la rolul leptinei în obezitatea
tipică, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. leptina este secretată de celule
adipoase;
B. gena ob este exprimată în adipocite;
C. marea majoritate a obezilor au o
sensibilitate excesivă la leptina;
D. neuropeptida AgRp (peptidă înrudită cu
Agouti) este antagonist al receptorilor
melanocortinei-4;
E. anumite substanţe (cum ar fi SOCS3 şi
PTP1b) ar putea avea efect inhibitor
asupra sistemului de semnalizare al
leptinei, ceea ce ar putea contribui la
rezistenţa la leptina.
 Starea de nutriţie
34. Referitor la obezitatea morbidă în care
s-
a demonstrat implicarea directă a
mecanismului leptinic, următoarele
afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. obezitatea
se instalează timpuriu (la
scurt timp după naştere);
B. obezitatea
este severă şi este însoţită de
anomalii neuroendocrine;
C. obezitatea
afectează mai mulţi indivizi
din aceeaşi familie;
D. obezitatea
este determinată de mutaţii
inactivante fie ale genei pentru leptina, fie
ale receptorului pentru leptina;
E. cea mai
importantă formă este
hipogonadismul hipogonadotrofic;
F.
hipogonadismul hipogonadotrofic nu
este
reversat prin administrare de leptina.
35. Referitor la anomaliile endocrine
asociate
cu obezitatea, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. deşi pacienţii obezi în mod obişnuit au
obezitate centrală, hipotensiune şi
intoleranţă la glucoza, nu au alte stigmate
specifice de sindrom Cushing;
B. la pacienţii cu insulinom cantitatea
crescută de substrat (alimentele) asociată
cu nivelurile înalte de insulina promovează
depozitarea energiei sub formă de ţesut
adipos;
C. în hipotiroidism, pe lângă creşterea în
greutate apare intoleranţă la frig;
D. boala Cushing este hipercorticismul
produs de stimularea excesivă a
corticosuprarenalei prin ACTH produs de
un adenom bazofil de hipofiză;
E. sindromul Cushing este hipercorticismul
prin hipersecreţie autonomă a
corticosuprarenalei (adenom,
carcinom,
hiperplazie bilaterală).
36. Cu privire la anomaliile endocrine
asociate cu obezitatea, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. testul de suprimare peste noapte la 1 mg
de dexametazonă este normal la 90% din
obezi, la restul fiind normal testul standard
de suprimare cu doză scăzută de
dexametazonă administrată timp de 2 zile;
B. la mulţi pacienţi obezi un potenţial
diagnostic de sindrom Cushing este
adesea avut în vedere;
C. diagnosticul de insulinom se confirmă
prin determinarea glicemiei în
849
timpul
accesului;
D. hipotiroidismul este uşor de exclus prin
măsurarea hormonului stimulant al tiroidei
(TSH);
E. creşterea în greutate care se produce în
hipotiroidism se datorează expansiunii
ţesutului adipos.
37. Privitor la anomaliile endocrine asociate
cu obezitatea, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. hipercorticismul iatrogen este consecinţa
tratamentului cortizonic (sau cu ACTH) în
boli autoimune (sistemice sau de organ),
în astmul bronşic ş.a.;
B. obezitatea poate fi asociată cu activarea
locală excesivă a cortizonului (inactiv) la
cortizol în ţesutul adipos (de către 11 p-
hidroxisteroid dehidrogenaza 1);
C. la majoritatea pacienţilor cu insulinom,
acumularea de ţesut adipos este
masivă;
D. insulinomul este o afecţiune foarte rară;
E. insulinomul se caracterizează
prin crize
de hipoglicemie.
38. Cu referire la anomaliile endocrine
asociate cu obezitatea, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. în hipotiroidism, pe lângă creşterea în
greutate apar BRADICARDIE, bradipsihie,
„bradienterie" (constipaţie);
B. la orice obez trebuie avută în vedere
posibilitatea hipotiroidismului, deşi acesta
este o cauză rară de obezitate;
C. în obezitatea simplă pot fi crescute
producţia de cortizol şi concentraţia
urinară a metaboliţilor acestuia (170H
corticosteroizi);
D. deseori, insulinomul (tumora secretantă
de insulina) nu poate fi identificată
imagistic;
E. insulinomul se caracterizează prin crize
de foame, anxietate, transpiraţii,
bradicardie.
39. Cu referinţă la anomaliile endocrine
asociate cu obezitatea, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. dacă este foarte severă, hipoglicemia din
insulinom poate determina convulsii şi
chiar comă;
B. insulinomul este tumora benignă a
celulelor secretante de insulina;
C. în hipotiroidism, pe lângă creşterea în
greutate apar facies caracteristic, piele
groasă, uscată, rugoasă (pe antebraţe, de
exemplu);
D. spre deosebire de situaţia din sindromul
Cushing, în obezitatea simplă nivelurile
cortizolului din sânge şi din urină în starea
bazală şi ca răspuns la hormonul
 850 Semiologie generala
eliberator de corticotropină (CRH) sau la
ACTH sunt crescute;
E. în mod caracteristic, pacienţii cu
insulinom se abţin de la alimente.
40. Referitor la diversele afecţiuni/ tulburări
hipotalamice legate de obezitate,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A.
diverse tumori, traumatisme
sau procese
inflamatoare pot deregla funcţiile
hipotalamusului;
B.
craniofaringiomul, o tumoră provenită
din
ţesutul embrionar al hipotalamusului,
poate provoca disfuncţie hipotalamică
asociată cu obezitate;
C. disfuncţia
sistemelor hipotalamice care
controlează saţietatea, foamea şi
cheltuiala de energie poate determina
grade variate de obezitate;
D. rareori se
poate identifica un substrat
anatomic pentru tulburările hipotalamice
generatoare de obezitate;
E. disfuncţia
hipotalamică subtilă este
probabil o cauză mai frecventă de
obezitate decât poate fi demonstrată
folosind tehnicile imagistice disponibile
la ora actuală.
41. Referitor ia relaţia dintre obezitate şi
STH, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu
excepţia:
A. hormonul de creştere (STH), care
exercită activitate lipolitică, este scăzut în
obezitate şi creşte odată cu scăderea în
greutate;
B. suprimarea STH în obezitate este un
răspuns compensator la scăderea
aportului de alimente;
C. STH creşte formarea de proteine, aşadar
este stimulat de aportul de aminoacizi, dar
nu de glucide;
D. secreţia de somatomedină este stimulată
şi direct de alimentaţie;
E. somatomedinele sunt hormoni produşi la
stimularea prin somatotropină (STH,
numită şi hormon de creştere);
F. somatomedinele mediază efectul
somatotropinei.
42. Cu privire la relaţia dintre obezitate şi
STH, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu
excepţia:
A. în ciuda
nivelurilor scăzute de STH,
producţia factorului de creştere de tip
insulinic-1 (IGF-1, numit şi somatomedină)
este normală;
B. obezitatea
presupune aport alimentar
excesiv, dar în special pe linie de glucide,
nu de proteine;
C. excesul de
glucide inhibă secreţia de
STH, întrucât STH nu are din ce să facă
proteine, de aceea în obezitate scade
producţia de STH în loc să crească (în
ciuda faptului că aportul alimentar este
mai mare);
D. inhibiţia
exercitată de scăderea STH şi
stimularea efectuată de alimentaţie se
compensează reciproc, astfel încât
somatomedină rămâne normală;
E.
somatomedinele inhibă creşterea şi
diviziunea celulară.
43. Legat de suprimarea STH în obezitate ca
răspuns compensator la creşterea aportului
de alimente, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. STH determină creşterea, iar pentru
creştere este nevoie de alimentaţie;
B. STH şi alimentaţia variază reciproc: la
alimentaţie insuficientă (post) creşte STH,
iar la alimentaţie excesivă scade STH;
C. dacă STH şi alimentaţia nu ar varia
reciproc, structurile proteinice ale
organismului (muşchi, cartilaje, oase) ar
scădea pe măsură ce individul ar mânca;
D. în mod normal, creşterea structurilor
organismului se opreşte în momentul în
care organismul atinge dimensiunile
adecvate;
E. după ce organismul a atins dimensiunile
adecvate, alimente în exces sunt
convertite în grupuri C2, din care se
construiesc trigliceride, care sunt depuse
în ţesutul adipos.
44. Referitor la distrofia adiposo-genitală,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este numită şi sindromul Frolich
(Babinski-Frolich);
B. este consecinţa unor tulburări
hipotalamice;
C. obezitatea este de tip android;
D. pubertate este întârziată;
E. creşterea este întârziată.
45. Cu privire la distrofia adiposo-genitală,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este mai frecventă la băieţi;
B. creşterea apetitului induce obezitate;
C. creşte secreţia de gonadotropine;
D. pacienţii au hipogonadism (testicule şi, în
general, organe genitale hipodezvoltate);
E. pacienţii au hipostaturalitate.
 Starea de nutriţie 851

46. Referitor la consecinţele patologice ale D. obezitatea

obezităţii, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. obezitatea are efecte adverse majore
asupra sănătăţii;
B. hiperinsulinemia şi rezistenţa la insulina
se accentuează o dată cu creşterea în
greutate şi scad odată cu scăderea în
greutate;
C. până la 80% din pacienţii cu diabet
zaharat de tip 2 sunt obezi;
D. masculinizarea, libido-ul, potenţa şi
spermatogeneza sunt păstrate la
majoritatea bărbaţilor obezi;
E. majoritatea femeilor obeze cu
oligomenoree au sindromul ovarului
polichistic (SOPC);
F. după menopauză, conversia scăzută a
androstendionei în estrogeni poate
contribui la creşterea incidenţei cancerului
uterin la femeile obeze.
47. Cu privire
la consecinţele patologice ale
obezităţii, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. obezitatea este asociată cu o creştere a
mortalităţii (de toate cauzele) cu 50-100%
comparativ cu indivizii cu greutate
normală;
B. rezistenţa la insulina este mai puternic
legată de grăsimea intraabdominală decât
de grăsimea din alte depozite;
C. scăderea în greutate şi creşterea
efortului fizic, chiar şi modeste, sunt
asociate cu scăderea sensibilităţii la
insulina;
D. testosteronul liber poate fi scăzut la
bărbaţii cu obezitate morbidă a căror
greutate este >200% greutatea corporală
ideală.
E. sindromul ovarului polichistic (SOPC) se
asociază cu anovulaţie şi
hiperandrogenism ovarian;
F. la femeile cu obezitate ginoidă este
crescută conversia androstendionei în
estrogeni.
48. Privitor la
consecinţele patologice ale
obezităţii, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. obezitatea
determină mai ales creştere
mortalităţii de cauze digestive;
B. rezistenţa
la insulina este aproape
universală la obezi;
C. scăderea
în greutate şi creşterea
efortului fizic, chiar şi modeste,
îmbunătăţesc controlul glicemic la
diabetici.
este asociată cu anomalii
menstruale, mai ales la femeile cu
obezitate androidă;
din femeile cu
E. 40% SOPC
sunt obeze.
49. Cu referire
la consecinţele patologice ale
obezităţii, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. mortalitatea
este mai mare când
obezitatea este asociată cu creşterea
grăsimii intraabdominale;
B. majoritatea obezilor nu dezvoltă
diabet;
C. hipogonadismul masculin este asociat cu
sporirea ţesutului adipos, adesea cu
distribuţie ginoidă;
D. la femeile obeze producţia de androgeni
este scăzută;
E. majoritatea femeilor neobeze cu SOPC
au şi rezistenţă la insulina.
50. Cu referinţă la consecinţele patologice
ale obezităţii, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. măsura în
care obezitatea afectează
anumite sisteme de organe este
influenţată de genele de susceptibilitate,
care variază în populaţie;
B. instalarea
diabetului necesită o
interacţiune între rezistenţa la insulina
indusă de obezitate şi alţi factori care
predispun la diabet, cum ar fi perturbarea
secreţiei de insulina;
C. la bărbaţii
cu greutate corporală >160%
din greutatea ideală, testosteronul
plasmatic şi globulina care leagă hormonii
sexuali (SHBG) sunt adesea reduse;
D. la femeile
obeze se constată frecvent
scăderea SHBG;
E. rezistenţa la
insulina şi/sau
hiperinsulinemia sunt implicate în
fiziopatologia ovariană în SOPC doar la
femeile obeze.
51. Despre consecinţele patologice ale
obezităţii, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. hiperinsulinemia şi rezistenţa la insulina
sunt trăsături aproape nelipsite ale
obezităţii;
B. obezitatea este un factor de risc major
pentru diabet;
C. la bărbaţii cu greutate corporală >160%
din greutatea ideală, estrogenii (proveniţi
din conversia, în ţesutul adipos, a
androgenilor corticosuprarenalieni) sunt
scăzuţi;
 852 Semiologie generala
D. la bărbaţii obezi poate să apară
ginecomastie;
E. conversia periferică a androgenilor în
estrogeni este scăzută la femeile obeze;
F. la femeile obeze cu SOPC, scăderea în
greutate sau tratamentul cu medicamente
care cresc sensibilitatea la insulina
restabileşte adesea menstruaţiile normale.
52. Referitor la factorii care ar
putea constitui
substratul molecular al legăturii dintre
obezitate şi rezistenţa la insulina a
ţesuturilor periferice următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. ţesuturile
periferice unde se manifestă
rezistenţa la insulina sunt în special
adipos, muscular şi hepatic;
B. acizii graşi liberi sunt crescuţi la obezi;
C. insulina
induce o creştere reglatoare
numărului de receptori;
D. printre
citokinele produse de adipocite
care ar putea fi implicate în patogeneza
rezistenţei la insulina se află TNF-a şi IL-6;
E. la
pacientului obez este alterată
exprimarea a diverse peptide care, după
ce sunt produse de adipocite şi eliberate
în circulaţie, pot favoriza rezistenţa la
insulina.
53. Cu privire la factorii care ar putea
constitui substratul molecular al legăturii
dintre obezitate şi rezistenţa la insulina a
ţesuturilor periferice următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. acizii graşi liberi favorizează acţiunea
insulinei;
B. lipidele se acumulează intracelular şi ar
putea contribui la rezistenţa la insulina;
O adipocitele produc diverse peptide
circulante, printre care citokinele şi
adipokinele, care pot modifica acţiunea
insulinei;
D. adipokine potenţial implicate în
patogeneza rezistenţei la insulina sunt
RBP4 (retinol binding protein 4),
adiponectina şi rezistina;
E. adipokinele sunt substanţe cu acţiune de
tip hormonal produse de către adipocite.
54. Referitor la relaţia dintre obezitate şi
diverse boli, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. atât la
bărbaţi, cât şi la femei, obezitatea
este un factor de risc independent pentru
bolile cardiovasculare;
B. obezitatea
este asociată şi cu
hipertensiunea;
O intervenţiile chirurgicale care reduc
volumul stomacului ameliorează apneea de
somn a obezului;
D. obezitatea este asociată cu un risc
crescut de osteoartrită (artroză);
E. insuficienţă venoasă cronică este mai
rară la obezi.
55. Cu privire la relaţia dintre obezitate şi
diverse boli, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. la ambele sexe, obezitatea este un factor
de risc independent pentru boala
coronariană;
B. măsurarea tensiunii arteriale la obezi
necesită manşete de dimensiuni mai mari
pentru a evita creşterile artefactuale;
C. intervenţii chirurgicale care realizează o
derivaţie digestivă şuntând stomacul
ameliorează apneea de somn a obezului;
D. leziunile de acanthosis nigricans se
a accentuează cu scăderea în greutate;
E. la bărbaţi obezitatea favorizează
cancerul de prostată.
56. Privitor la relaţia dintre obezitate şi
diverse boli, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. obezitatea
este un factor de risc
independent pentru accidentul vascular
cerebral, la ambele sexe;
B. adesea,
valorile tensionale se
ameliorează chiar şi la o scădere modestă
în greutate;
C. obezitatea
este asociată cu scăderea
secreţiei biliare de colesterol;
D. greutatea
suplimentară determină o
solicitare mecanică excesivă a
articulaţiilor;
E. la femei
obezitatea favorizează cancerul
de structuri biliare (căi biliare, vezică
biliară).
57. Cu referire la relaţia dintre obezitate şi
diverse boli, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. atât la bărbaţi, cât şi la femei, obezitatea
este un factor de risc independent pentru
insuficienţa cardiacă congestivă;
B. obezitatea severă este asociată cu
apneea obstructivă de somn;
C. obezitatea este asociată cu
suprasaturaţia bilei;
D. friabilitatea pielii este scăzută;
E. în ţările dezvoltate, obezitatea este
responsabilă pentru o proporţie importantă
a deceselor prin cancer.
58. Cu referinţă la relaţia dintre obezitate şi
diverse boli, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
 Starea de nutriţie 853

A. obezitatea severă este asociată cu diverse boli, următoarele afirmaţii sunt

sindromul de hipoventilaţie al obezului corecte, cu excepţia:
(asociat cu somnolenţă: sindrom A. la femei,
Pickwick); chiar şi un IMC la limita
B. cel mai bun predictor ai riscului superioară a normalului (25) se asociază
cardiovascular asociat cu obezitatea este cu mortalitate cardiovasculară crescută;
greutatea corporală; B. la obezi,
C. la femei obezitatea favorizează cancerul apneea de somn este asociată
de organe genitale (col uterin, endometru, cu hipotensiune;
ovare), inclusiv de sân; C. colecistita
D. în mod paradoxal, nu doar obezitatea, ci indusă de post este o
şi postul (privarea de alimente) creşte complicaţie a dietelor extreme;
gradul de saturaţie al bilei prin scăderea D. obezitatea
componentei fosfolipidice; creşte riscul de infecţii fungice
E. acanthosis nigricans reprezintă ale pielii;
înnegrirea şi îngroşarea pliurilor cutanate E. acanthosis
pe gât, pe coate şi pe spaţiile nigricans ar putea avea ca
interfalangiene dorsale. substrat rezistenţa la insulina şi reflectă
59. Despre relaţia dintre obezitate şi diverse severitatea acesteia.
boli, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu 62. Privitor la
excepţia: relaţia dintre obezitate şi
A. impactul cardiovascular advers al diverse boli, următoarele afirmaţii sunt
obezităţii este accentuat de efectele corecte, cu excepţia:
suplimentare ale hipertensiunii şi ale A. obezitatea, în special obezitatea
intoleranţei la glucoza asociate cu abdominală, este asociată cu anomalii
obezitatea; metabolice care favorizează bolile
B. obezitatea severă este asociată cu cardiovasculare;
diminuarea reacţiilor ventilatorii la hipoxie B. ameliorări substanţiale ale apneei de
şi la hipercapnie; somn pot fi aduse atât doar prin scăderi
C. o creştere cu 50% peste greutatea majore în greutate;
corporală ideală se asociază cu o creştere C. obezitatea este asociată cu creşterea
de şase ori a incidenţei litiazei biliare mortalităţii prin cancer;
simptomatice; D. staza venoasă este accentuată la obezi;
D. obezitatea favorizează cancerele din E. la bărbaţi obezitatea favorizează mai
sfera genitală prin scăderea ritmului de ales cancerul de tub digestiv (esofag,
conversie a androstendionei la estronă în colon, rect), inclusiv de glande anexe
ţesutul adipos; (ficat, pancreas).
E. prevalenta gutei este mai mică la obezi. 63. Referitor la
60. Referitor la relaţia dintre obezitate şi relaţia dintre obezitate şi boli
diverse boli, următoarele afirmaţii sunt cardiovasculare, obezitatea, în special
corecte, cu excepţia: obezitatea abdominală, este asociată cu
A. efectul următoarele anomalii, cu excepţia:
obezităţii asupra mortalităţii A. un profil lipidic aterogen;
cardiovasculare la femei poate fi observat B. creşterea
la valori ale IMC nu foarte ridicate; colesterolului din lipoproteinele
B. la obezi, cu densitate joasă (colesterolul LDL);
apneea de somn poate fi C. creşterea
obstructivă (cel mai frecvent), centrală sau lipoproteinelor cu densitate
mixtă; foarte joasă;
C. obezitatea D. creşterea trigliceridelor
este asociată cu incidenţă E. creşterea
crescută a litiazei biliare, mai ales a colesterolului din lipoproteinele
calculilor de bilirubină; cu densitate înaltă (colesterolul HDL);
D. greutatea F. scăderea
suplimentară determină nivelurilor plasmatice ale
alinierea deficitară a articulaţiilor; adiponectinei, o adipokină cu efect
E. protector vascular.
diverse afecţiuni venoase 64. Referitor la
sunt mai adiponectină (AdNe),
frecvente la obezi. următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
61. Cu privire excepţia:
la relaţia dintre obezitate şi A. AdNe este o proteină cu acţiune
hormonală, care modulează un număr de
 854 Semiologie generala

procese metabolice, printre care reglarea B. inhibă

catabolismului glucozei şi al acizilor catabolismul lipidic (B-oxidarea,
graşi; eliminarea trigliceridelor din sânge);
B. AdNe joacă un rol în suprimarea C. protecţie de
tulburărilor metabolice care pot determina disfuncţia endotelială
obezitatea, diabetul de tip 2, ateroscleroza (aspect important al genezei
şi steatoza hepatică nealcoolică; aterosclerozei);
C. gena pentru AdNe este localizată pe D. scade sensibilitatea la insulina;
cromozomul 3p27; E. favorizează scăderea în greutate.
D. anumite variante ale genei pentru AdNe 68.
ar putea preveni diabetul de tip 2; Hipertensiunea indusă de obezitate este
E. exprimarea receptorilor pentru AdNe asociată cu următoarele, cu excepţia:
este corelată cu nivelurile de insulina. A. creşterea rezistenţei periferice;
65. Cu privire la adiponectină (AdNe), B. scăderea debitului cardiac;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu C. creşterea tonusului simpatic;
excepţia: D. creşterea sensibilităţii la sare;
A. nivelurile AdNe sunt corelate direct cu E. retenţie de sare mediată de insulina.
procentul de ţesut adipos din corp (la 69. Anomalii
adulţi); respiratorii asociate cu
B. AdNe este proteina cu cel mai ridicat ritm obezitatea sunt următoarele, cu excepţia:
de transcriere din ţesutul adipos; A. reducerea complianţei peretelui toracic;
C. gena pentru AdNe este localizată într-o B. creşterea travaliu respirator;
regiune despre care se ştie că C. creşterea
influenţează susceptibilitatea genetică la necesarului ventilator pe minut
diabetul de tip 2 şi la obezitate; din cauza creşterii ritmului metabolic;
D. au fost identificaţi doi receptori pentru D. creşterea
AdNe, omologi cu receptorii cuplaţi cu capacităţii reziduale
proteina G; funcţionale;
E. AdNe exercită unele dintre efectele ei de E. scăderea volumului expirator de rezervă.
reducere a greutăţii prin intermediul
creierului, ceea ce seamănă cu acţiunea Poziţia
leptinei. (atitudinea)
66. Privitor la adiponectină (AdNe),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
70. Cu privire la
poziţia pacientului şi la
excepţia:
aspectul feţei, următoarele afirmaţii sunt
A. AdNe este
corecte, cu excepţia:
secretată exclusiv din ţesutul
adipos; A. atitudinea
B. (poziţia) normală
concentraţia plasmatică a AdNe este (neinfluenţată de vreun simptom) se
mult superioară multor altor hormoni; numeşte indiferentă (sau necaracteristică);
C. AdNe este crescută în obezitate; B. atitudinea
(poziţia) patologică este
D.
consecinţa tentativei pacientului de a-şi
administrarea AdNe în forme adecvate
ameliora un simptom (cel mai adesea
ameliorează controlul insulinei, al
glicemiei
durere sau dispnee);
şi al trigliceridemiei (cel puţin la şoareci); C. aspect
normal al feţei este consemnat
E.
receptorii pentru AdNe
drept „facies indiferent";
D. faciesul
acţionează
reprezintă un ansamblu de
asupra unei kinaze AMP, care reprezintă
modificări ale aspectului feţei
un punct de control important al ritmului
caracteristice pentru o anumită condiţie
metabolic celular;
patologică;
F. AdNe şi
E. în general,
leptina exercită acţiuni
nu se foloseşte termenul de
complementare şi pot avea efecte aditive.
facies când există o singură modificare
67. Efectele metabolice ale adiponectinei patologică;
sunt următoarele, cu excepţia: F. nu este
A. corect „facies icteric" (ci „icter
dinamizează ciclul metabolic al glucozei facial"), dar este corect „facies cirotic";
(preluarea glucozei în celule,
gluconeogeneza);
 Starea de nutriţie 855

G. nu este şi următoarele condiţii patologice:

corect „facies teros", dar este a. bronşită cronică;
corect „facies uremie". b. pleurită/ pleurezie acută;
71. Fiind date c. meningită acută;
următoarele categorii de d. peritonită acută;
atitudini patologice: care este lista de asocieri corectă:
1. atitudini (poziţii) antidispneice; A. a-1, b-2, c-3, d-3;
2. atitudini (poziţii) impuse de contracturi B. a-1, b-3, c-2, d-3;
musculare; C. a-2, b-1, c-3, d-3;
3. atitudini (poziţii) antalgice; D. a-2, b-3, c-3, d-1;
şi următoarele condiţii patologice: E. a-3, b-2, c-3, d-1.
a. colica renoureterală; 73. Propuse fiind următoarele categorii de
b. sindrom meningeal; atitudini patologice:
c. pericardita acută; 1. atitudini (poziţii) antidispneice;
d. insuficienţa cardiacă stângă; 2. atitudini (poziţii) impuse de contracturi
care este lista de asocieri corectă: musculare;
A. a-1, b-3, c-3, d-2; 3. atitudini (poziţii) antalgice;
B. a-2, b-1, c-3, d-3; şi următoarele condiţii patologice:
C. a-2, b-3, c-1, d-3; a. hemoragie subarahnoidiană;
D. a-3, b-2, c-3, d-1; b. artropatiile şolcului (coxofemurale);
E. a-3, b-3, c-2, d-1. c. astmul bronşic;
72. Date fiind d. colica intestinală;
următoarele categorii de care este lista de asocieri corectă:
atitudini patologice: A. a-1, b-2, c-3, d-3;
1. atitudini (poziţii) antidispneice; B. a-1, b-3, c-2, d-3;
2. atitudini (poziţii) impuse de contracturi C. a-2, b-1, c-3, d-3;
musculare; D. a-2, b-3, c-1, d-3;
3. atitudini (poziţii) antalgice; E. a-3, b-3, c-2, d-1.
74. Fiind A. a-1, b-2, c-3, d-4;
propuse următoarele categorii de B. a-2, b-3, c-4, d-1;
atitudini patologice: C. a-3, b-1, c-2, d-4;
1. atitudini (poziţii) antidispneice; D. a-A, b-1, c-3, d-2;
2. atitudini (poziţii) impuse de contracturi E. a-4, b-3, c-2, d-1.
musculare; 76.
3. atitudini (poziţii) antalgice; Referindu-ne la diferitele atitudini
şi următoarele condiţii patologice: patologice, fiind date următoarele condiţii
a. pleurezie masivă; patologice:
b. ulcer peptic; 1. insuficienţă cardiacă stângă;
c. tetanos; 2. tetanos;
d. inflamaţia/ supuraţia psoasului; 3. colică intestinală;
care este lista de asocieri corectă: 4. pleurezie masivă;
A. a-1, b-2, c-3, d-3; şi următoarele caracteristici/ descrieri:
B. a-1, b-3, c-2, d-3; a. pacientul pare să facă podul;
C. a-2, b-3, c-3, d-1; b. pacientul stă/ doarme pe partea bolnavă;
D. a-3, b-2, c-3, d-1; c. pacientul stă ridicat pe perne;
E. a-3, b-3, c-1, d-2. d. pacientul stă aplecat în faţă (chircit),
75. apăsându-se cu mâinile pe burtă;
care este lista de asocieri
Referitor la

corectă: A. a-1, b-3, c-2, d-4;

diferitele atitudini patologice,
fiind date următoarele condiţii patologice:
1. criza de astm bronşic; B. a-2, b-4, c-1, d-3;
2. pleurita/ pleurezia acută; C.a-3, b-2, c-4, d-1;
3. peritonita acută; D. a-4, b-1, c-3, d-2;
4. inflamaţia/ supuraţia psoasului; E. a-4, b-2, c-3, d-1.
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 77.
a. culcat pe partea sănătoasă; Cu privire la diferitele atitudini patologice,
b. culcat pe spate, nemişcat, cu muşchii fiind date următoarele condiţii patologice:
abdominali contractaţi; 1. insuficienţă cardiacă stângă;
c. genunchiul de partea afectată adunat la 2. pleurita/ pleurezie acută;
piept (coapsa flectată pe bazin, iar gamba 3. peritonita acută;
flectată pe coapsă; 4. sindrom meningeal;
d. în şezut la marginea patului, proptit în
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
palme şi ţinând coatele întinse;
a. abdomen „de lemn";
care este lista de asocieri corectă:
 856 Semiologie generala

b. poziţia în „cocoş de puşcă"; 4. tetanos;

c. stă în fotoliu sau în pat cu trunchiul şi următoarele caracteristici/ descrieri:
ridicat; a. decubit lateral (mai ales în somn) pe o
d. se ţin de parte sau pe alta;
toracele afectat, încercând să b. moderat aplecat în faţă, se ţine cu
limiteze amplitudinea mişcărilor mâinile de epigastru, fără să apese
respiratorii; neapărat;
care este lista de asocieri corectă: o ceafa, trunchiul şi membrele în
A. a-1, b-3, c-4, d-2; hiperextensie; d. sticle cu apă caldă aplicate
pe zona
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-2, c-4, d-1; dureroasă; care este lista de asocieri corectă:
D. a-3, b-4, c-1, d-2; A. a-1, b-2, c-4, d-3;
E. a-4, b-1, c-3, d-2. B. a-2, b-1, c-3, d-4;
78. Cu referire la diferitele atitudini C. a-2, b-4, c-1, d-3;
patologice, fiind date următoarele condiţii D. a-3, b-2, c-1, d-4;
patologice: E. a-4, b-3, c-2, d-1.
1. bronşita cronică; 81. în privinţa diferitelor atitudini patologice,
2. pericardita acută; fiind date următoarele condiţii patologice:
3. colica renoureterală; 1. pericardita acută;
4. peritonita acută; 2. colica renoureterală;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 3. artropatiile şoldului (coxofemurale);
a. pacientul stă în cada plină cu apă 4. tetanos;
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
fierbinte;
a. corpul este în arc de cerc;
b. pacientul are apărare musculară
b. coapsa în semiflexie pe bazin, abducţie
abdominală;
şi rotaţie externă, iar gamba flectată pe
c. pacientul stă pe scaun sau în picioare,
coapsă;
aplecat în faţă, sprijinit în mâini sau în
c. se zvârcoleşte prin pat (sau prin
coate şi antebraţe;
cameră), fără să-şi găsească o poziţie
d. pacientul stă aplecat în faţă, uneori
care să-i ofere vreun confort;
peste o pernă;
d. „rugăciune mahomedană";
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-2, b-3, c-1, d-4; B. a-2, b-3, c-1, d-4;
C.a-3, b-2, c-4, d-1; C. a-3, b-4, c-1, d-2;
D. a-3, b-4, c-1, d-2; D. a-4, b-1, c-3, d-2;
E. a-4, b-1, c-2, d-3. E. a-4, b-3, c-2, d-1.
79. 82. în privinţa felului în care se explică
Cu privire la diferitele atitudini patologice, diferitele atitudini patologice, fiind date
fiind date următoarele condiţii patologice: următoarele poziţii:
1. sindrom meningeal; 1. ortopnee (insuficienţa cardiacă stângă);
2. pericardita acută;
2. poziţia „trepiedului" (astm bronşic);
3. peritonita acută;
3. poziţia aplecat în faţă (pericardita acută);
4. criza de astm bronşic;
4. opistotonus (tetanos);
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
şi următoarele explicaţii:
a. aplecat peste coapse şi genunchi;
a. probabil scade tensiunea din structurile
b. poziţia „trepiedului"; inflamate;
c. capul în extensie, coapsele flectate pe b. predomină contractura muşchilor
abdomen şi gambele flectate pe coapse; extensori (paravertebrali şi ai membrelor);
d. abdomen excavat, fără mişcări c. scade întoarcerea venoasă;
respiratorii; d. umerii sunt fixaţi într-o poziţie cât mai
care este lista de asocieri corectă: înaltă;
A. a-1, b-3, c-4, d-2; care este lista de asocieri corectă:
B. a-2, b-4, c-1, d-3; A. a-1, b-2, c-4, d-3;
C. a-3, b-1, c-2, d-4; B. a-1, b-3, c-2, d-4;
D. a-3, b-2, c-4, d-1; C. a-2, b-4, c-3, d-1;
E. a-4, b-2, c-3, d-1. D. a-3, b-4, c-1, d-2;
80. Privitor la diferitele atitudini patologice, E.a-4, b-1, c-2, d-3.
fiind date următoarele condiţii patologice: 83. Privitor la felul în care se explică diferitele
1. bronşita cronică; atitudini patologice, fiind date următoarele
2. colica intestinală; poziţii:
3. colica renoureterală; 1. poziţia „trepiedului" (astm bronşic);
 Poziţia (atitudinea) 857

2. decubit lateral pe partea sănătoasă b. predomină

(pleurita/ pleurezia acută); contractura muşchilor de pe
3. poziţia aplecat în faţă, apăsându-se cu o parte a corpului;
mâinile pe burtă (colica intestinală); c. fiind
4. emprostotonus (tetanos); comprimat, teritoriul afectat nu se
şi următoarele explicaţii: poate destinde;
a. pacientul încearcă să evite presiunea pe d. muşchii
teritoriul afectat, întrucât aceasta poate abdominali sunt contractaţi ca
accentua durerea; reacţie reflexă la inflamaţia seroasei de
b. predomină contractura muşchilor flexori; dedesubt;
c. uşurează munca muşchilor respiratori care este lista de asocieri
accesori (intercostali şi scaleni); corectă:
d. scade diferenţa dintre presiunile A. a-1, b-4, c-2, d-3;
exercitate pe cele două versante ale B. a-2, b-3, c-1, d-4;
structurii dureroase; C. a-3, b-1, c-4, d-2;
care este lista de asocieri corectă: D. a-4, b-2, c-3, d-1;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
B. a-2, b-4, c-1, d-3; 86. Cu referire la felul în care se explică
C. a-3, b-1, c-4, d-2; diferitele atitudini patologice, fiind date
D. a-3, b-2, c-1, d-4; următoarele poziţii:
E. a-4, b-3, c-2, d-1. 1. decubit lateral (bronşita cronică);
84. Cu referire la felul în care se explică 2. căldura aplicată local (colica intestinală şi
diferitele atitudini patologice, fiind date renoureterală);
următoarele poziţii: 3. trunchiul şi ceafa în hiperextensie
1. se zvârcoleşte de durere (colica (sindrom meningeal);
renoureterală); 4. decubit pe partea bolnavă (pleurezie
2. ortopnee (insuficienţa cardiacă stângă); masivă);
3. întins pe spate cu abdomenul imobil şi următoarele explicaţii:
(peritonita acută); a. efect relaxant asupra musculaturii
4. se ţine cu mâinile de partea bolnavă netede;
(pleurita/ pleurezia acută); b. burta pacientului se sprijină pe pat şi nu
şi următoarele explicaţii: mai apasă pe diafragmă;
a. presiunea pe abdomen şi orice mişcare c. contractura reflexă musculaturii
accentuează durerea abdominală; paravertebrale;
b. scade afluxul de sânge către ventriculul d. teritoriul neafectat se poate destinde,
drept şi către plămâni; compensator, cât mai bine;
c. nicio poziţie nu poate influenţa presiunea care este lista de asocieri corectă:
din structura dureroasă, aceasta fiind A. a-1, b-4, c-3, d-2;
situată prea profund; B. a-2, b-1, c-3, d-4;
d. mişcările respiratorii accentuează C. a-2, b-3, c-1, d-4;
durerea; D. a-3, b-2, c-4, d-1;
care este lista de asocieri corectă: E. a-4, b-1, c-2, d-3.
A. a-1, b-3, c-4, d-2; 87. Cu privire la felul în care se explică
B. a-2, b-4, c-1, d-3; diferitele atitudini patologice, fiind date
C. a-3, b-1, c-2, d-4; următoarele poziţii:
D. a-3, b-2, c-1, d-4; 1. se ţine cu mâinile de partea bolnavă
E. a-4, b-2, c-3, d-1. (pleurita/ pleurezia acută);
85. Cu privire la felul în care se explică 2. aplecat în faţă, sprijinit în coate sau în
diferitele atitudini patologice, fiind date mâini (bronşita cronică);
următoarele poziţii: 3. ortopnee (insuficienţa cardiacă stângă);
1. poziţia „trepiedului" (astm bronşic); 4. corpul rigid ca o scândură (tetanos);
2. decubit lateral pe partea bolnavă (pleurezie şi următoarele explicaţii:
masivă); a. burta
3. abdomen plat/ aparent excavat (peritonita pacientului atârnă în faţă şi în jos
acută); şi nu mai apasă pe diafragmă;
4. pleurostotonus (tetanos); b. contractura
şi următoarele explicaţii: maselor musculare
a. muşchii scheletice;
respiratori accesori nu mai c. pacientul
trebuie să ridice întreaga greutate a încearcă să diminueze
toracelui; amplitudinea mişcărilor respiratorii;
 858 Semiologie generala
d. scade
congestia (staza venoasă şi
capilară) pulmonară;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1,
b-4, c-3, d-2; B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
D. a-3, b-2, c-4, d-1;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
88. Următoarele asocieri dintre stări
patologice şi poziţii caracteristice sunt
corecte, cu excepţia:
A. colica renală C. stă/ doarme pe o parte;
- nu-şi găseşte locul/ se
tăvăleşte de durere;
B. insuficienţa
cardiacă stângă - culcat pe
spate;
C. meningită - în „cocoş de puşcă";
D. artropatiile
şoldului (coxofemurale) -
coapsa în semiflexie pe bazin, abducţie şi
rotaţie internă;
E. pleurita
(pleurezie uscată) - culcat pe
partea opusă celei bolnave.
89. Următoarele B. pacientul ţine coatele îndoite, proptind
asocieri dintre stări
patologice şi poziţii caracteristice sunt
corecte, cu excepţia:
A. tetanos - opistotonus;
B. abcesul de psoas - poziţie în „cocoş de
puşcă";
C. peritonita - culcat pe burtă;
D. pleurezie masivă - culcat pe partea
sănătoasă;
E. colica intestinală - aplecat în faţă,
apăsându-se cu mâinile pe burtă.
90. Următoarele
asocieri dintre stări
patologice şi poziţii caracteristice sunt
corecte, cu excepţia:
A. ulcerul peptic - se ţine cu mâinile de
„stomac", fără să apese neapărat;
B. astmul bronşic- poziţia genupectorală;
C. tetanos - coapsa în adducţie;
D. bronşită cronică - culcat pe burtă;
E. pericardita acută - întins pe spate.
91. Referitor la
poziţia antidispneică din
insuficienţa cardiacă stângă, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. pacientul stă/ doarme în pat ridicat pe
mai multe perne sau chiar în şezut;
B. uneori stă/ doarme numai în fotoliu;
C. dispneea se ameliorează în poziţie
ridicată doar;
D. termenul de ortopnee înseamnă dispnee
ameliorată când corpul se află în poziţie
ridicată;
E. ortopneea este o formă de dispnee, nu o
poziţie patologică;
F. ortopneea este forma de dispnee
caracteristică pacientului cu ICS, dar se
întâlneşte şi în patologia respiratorie, ca şi
la pacienţii cu ascită în tensiune.
92. Cu privire la
pacientul cu bronşită
cronică, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. este burtos, umflat la faţă şi cianotic;
B. nu poate sta/ dormi pe spate deoarece
creşte congestia pulmonară;
D. stă/ doarme sprijinit în mâini sau în coate
şi antebraţe, cu corpul aplecat în faţă,
stând fie pe scaun, fie în picioare;
E. adesea, stă în faţa ferestrei deschise;
F. în mod caracteristic, poate dezvolta
arsuri la fese.
93. Cu privire la
poziţia patologică din astmul
bronşic, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. în timpul crizei, pacientul stă în şezut la
marginea patului, de care se propteşte cu
palmele;
umerii într-o poziţie ridicată;
C. muşchii respiratori accesori au ca
principală acţiune să tragă de coaste în
sus;
D. poziţia umerilor uşurează munca
muşchilor respiratori accesori (intercostali
şi scaleni) de a trage de coaste în sus;
E. muşchii respiratori accesori trag de
coaste în sus pentru ca inspiraţia să fie cât
mai profundă.
94. Cu privire la
pericardita acută şi la poziţia
antalgică specifică, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. uneori pacientul stă aplecat în faţă,
uneori peste o pernă („semnul pernei");
B. alteori pacientul stă aplecat peste
coapse şi genunchi („rugăciune
mahomedană");
C. durerea se agravează în ortostatism;
D. această poziţie reduce probabil
tensiunea din sacul pericardic;
E. în această poziţie pericardul este întins
mai puţin.
95. Fiind date
următoarele afirmaţii
referitoare la poziţia pacientului cu pleurezie
masivă:
a. pacientul preferă să lase hemitoracele
neafectat să expansioneze cât mai mult;
b. cantitatea mare de lichid pleural
împiedică destinderea plămânului;
c. pacientul doarme pe partea revărsatului
pleural;;
care dintre următoarele înlănţuiri logice este
cea justă:
 Poziţia (atitudinea) 859

A. a—>b—>c; acută nu-şi poate

B. a->c->b;
umfla burta;
D. în peritonita
C. b->a->c; acută abdomenul nu este
D. c-+a—>b; mobil cu respiraţia;
E. c—>b->a. E. în peritonita acută,
96. Fiind date contractura
următoarele afirmaţii
referitoare la poziţia pacientului cu pleurita/ musculaturii
pleurezia acută:
a. întrucât abdominale deasupra
cantitatea minimă/ mică de lichid peritoneului inflamat se numeşte „apărare
pleural nu afectează destinderea musculară".
plămânului; 99. Privitor la diverse poziţii antalgice,
b. deoarece următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
presiunea pe toracele afectat excepţia:
poate accentua durerea; A. în pleurita/ pleurezia acută, distensia
c. pacientul culcat pe partea sănătoasă; toracelui afectat este dureroasă;
d. drept urmare;
e. pacientul
B. durerea din colica renoureterală se
ameliorează la aplicarea unor sticle cu apă
încearcă să evite presiunea pe caldă pe zona lombară;
toracele afectat;
C. pacientul cu colică renoureterală nu-şi
care dintre următoarele înlănţuiri logice este
poate ameliora durerea în nicio poziţie;
cea justă:
D. pacientul cu peritonita acută stă pe
A. a—>d—>e—>b—>c;
spate, nemişcat, întrucât durerea
B. a—>e—>d—>c-*b;
abdominală este de mare intensitate;
C. c—>d—»e—*a—*b;
D. c—>d->e—*b—>a;
E. lipsa de supleţe a peretelui
E. e—>b—>d—>c—>a.
abdominal la
palpare este un semn de iritaţie
97. Referitor la (inflamaţie) peritoneală;
diverse poziţii antalgice, F. în artropatiile şoldului (coxofemurale),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu coapsa este în semiflexie pe bazin,
excepţia: adducţie şi rotaţie internă, iar gamba este
A. unii pacienţi cu pleurita/ pleurezie acută, flectată pe coapsă.
se ţin cu mâna de toracele afectat, pentru
a împiedica destindere acestuia;
100.Cu referire la diverse poziţii antalgice,
B. uneori, pacientul cu colică intestinală
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
se
A. durerea din
zvârcoleşte prin pat (sau prin cameră);
colica renoureterală se
C. în colica renoureterală, singurul lucru
ameliorează dacă pacientul stă în cada
care poate ameliora durerea este
plină cu apă fierbinte;
aplicarea unei pungi cu gheaţă;
D. în peritonita acută abdomenul nu se
B. pacientul cu
colică renoureterală se
destinde în timpul inspiraţiei;
E. înperitonita acută,
zvârcoleşte prin pat (sau prin cameră);
C. în peritonita
musculatura
acută, peretele abdominal
abdominală se contractă pentru a proteja
este tare („de lemn");
(„apăra") peritoneul inflamat.
D. în
98. Cu privire la
inflamaţia/ supuraţia psoasului,
diverse poziţii antalgice,
pacientul stă cu genunchiul (de partea
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
afectată) la piept;
excepţia: E. mobilitatea
A. în pleurita/ excesivă a abdomenului cu
pleurezia acută, distensia respiraţia este un semn de iritaţie
toracelui afectateste (inflamaţie) peritoneală.
excesivă; 101.Cu referinţă la diverse poziţii antalgice,
B. uneori, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
pacientul cu colică intestinală nu- excepţia:
şi poate găsi nicio poziţie care să -i A. uneori, pacientul cu colică intestinală nu-
amelioreze durerea; şi poate ameliora durerea în nicio poziţie;
C.
pacientul cu peritonita
 860 Semiologie generala

B. pacientul cu colică renoureterală nu 104. Cu privire la poziţia patologică din

reuşeşte să-şi găsească o poziţie care să-i ulcerul peptic, următoarele afirmaţii sunt
ofere confort; corecte, cu excepţia:
C. în peritonita acută, abdomenul se A. uneori se ţine cu mâinile de „stomac"
destinde când pacientul trage aer în piept; (adică, epigastru);
D. în peritonita acută, peretele abdominal B. pacientul evită să se apese pe stomac;
nu cedează la presiunea mâinii C. presiunea poate chiar accentua durerea;
examinatorului; D. pacientul stă chircit;
E. în inflamaţia/ supuraţia psoasului, pacientul E. poziţia poate semăna cu cea din colica
stă cu coapsa flectată pe bazin şi gamba ureterală.
105.Următoarele fragmente dintr-o frază
flectată pe coapsă.
vizând aspectul pacientului în peritonita
102. Referitor la colica intestinală şi la poziţia acută, sunt corect formulate, cu excepţia:
patologică asociată, următoarele afirmaţii A. nefiind
sunt corecte, cu excepţia: destins, abdomenul poate să pară
A. colica excavat;
intestinală este consecinţa unui B. mai ales la persoanele mai slabe;
obstacol pe traiectul intestinului (cel mai C. în special
adesea funcţional sau produs de materii când boala care a dus la
fecale întărite); peritonita;
B. pacientul D. a împiedicat în prealabil alimentaţia;
încearcă să-şi amelioreze E. pacientul crescând în greutate.
durerea prin presiunea exercitată de 106.Următoarele fragmente dintr-o frază
palme şi prin căldura acestora, care are vizând aspectul pacientului cu în peritonita
efect relaxant asupra musculaturii netede acută, sunt corect formulate, cu excepţia:
intestinale; A. la pacienţii cu peritonita acută secundară
C. intestinul unui ulcer gastric perforat abdomenul este
situat în aval de obstacol se destins;
contractă în încercarea de a învinge B. din cauza contracturii musculaturii
obstacolul; abdominale;
D. aplicarea C. ca şi din cauza creşterii în greutate a
unei presiuni exterioare poate pacientului;
reduce diferenţa dintre presiunile D. întrucât durerea ulceroasă gastrică se
exercitate pe cele două versante ale ameliorează;
peretelui intestinal; E. când stomacul se umple (cu alimente
E. de multe ori, sau cu altceva).
durerea colicativă 107.
intestinală nu este consecinţa unui Fiind date următoarele aspecte referitor
obstacol efectiv. la poziţia pacientului cu meningită acută:
103. Cu privire la colica intestinală şi la a. contractura reflexă a musculaturii
poziţia patologică asociată, următoarele paravertebrale;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: b. pacientul adoptă poziţia în „cocoş de
A. pacientul preferă să stea întins pe spate; puşcă";
B. uneori c. iritaţia
pacientul se apleacă peste o meningelor, mai ales a tecilor
pernă ţinută pe genunchi; arahnoidiene care învelesc parţial
C. durerea este rădăcinile posterioare;
consecinţa tensiunii care dintre următoarele înlănţuiri logice este
crescute din peretele intestinal (asociată cea justă:
cu presiune crescută în lumenul intestinal); A. a—>b->c;
D. aplicarea B. a->c->b;
unei presiuni exterioare reduce C. b->a-+c;
tensiunea din peretele intestinal şi deci D. c->a-»b;
durerea; E. c->b—*a.
E. adesea, 108.Cu privire la poziţia patologică din
colica intestinală este produsă sindrom meningeal (meningită acută,
de acumularea excesivă de gaz, care hemoragie subarahnoidiană), următoarele
depăşeşte cu dificultate zonele de cudură
aspecte sunt corecte, cu excepţia:
situate mai ales la flexurile colonului şi pe
A. capul în flexie;
sigmoid.
B. coapsele flectate pe abdomen;
C. gambele în extensie pe coapse;
D. cefalee;
 Poziţia (atitudinea)
E. fotofobie;
F. imposibilitatea de a flecta capul
pacientului (în cadrul examenului fizic);
H. redoare de ceafă.
109. Referitor la poziţia patologică din
tetanos, fiind date următoarele denumiri:
I. opistotonus;
2. emprostotonus;
3. pleurostotonus;
şi următoarele descrieri:
a. corpul este încovoiat într-o parte;
b. corpul este
încovoiat în faţă şi membrele
sunt adunate în flexie (poziţie fetală);
c. ceafa,
trunchiul şi membrele sunt în
hiperextensie (corpul este în arc de cerc,
ca şi cum ar face podul);
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
110. Referitor la poziţia patologică din
tetanos, fiind date următoarele teritorii de
predominanţă a contracturii maselor
musculare scheletice:
1. faţa posterioară a trunchiului;
2. faţa anterioară a trunchiului;
3. una dintre cele două laturi ale trunchiului;
şi următoarele denumiri:
a. opistotonus;
b. pleurostotonus;
c. emprostotonus;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
Faciesul
111. Următoarele asocieri dintre stări
patologice şi modificări faciale caracteristice
sunt corecte, cu excepţia:
A. paralizia de
facial - accentuarea pliurilor
feţei;
B. miopatie - ţuguierea buzelor când râde;
C. hipertensiune arterială - facies pletoric;
D. administrare de Belladona - midriază;
E. hipertiroidie
- clipire rară (semnul
Stellwag).
112. Următoarele asocieri dintre stări
patologice şi modificări faciale caracteristice
sunt corecte, cu excepţia:
A. meningită - capul dat pe spate;
B. sindrom Marfan - subluxaţia cristalinului;
C. depresie - fruntea încreţită;
861
G. contractura muşchilor cefei;
D. degenerescentă hepato-lenticulară -
gerontoxon;
E. hipertiroidie - semnul Jellinek
(depigmentarea pleoapelor).
113. Următoarele asocieri dintre stări
patologice şi modificări faciale caracteristice
sunt corecte, cu excepţia:
A. osteopsatiroză - sclerele par albastre din
cauza subţirimii;
B. anemie megaloblastică - paloare
(sub)icterică;
C. acromegalie - mandibulă în galoş;
D. insuficienţa tricuspidiană - cianoză
asociată cu subicter datorat hemolizei;
E. sindrom Marfan - iridodonesis
(tremurături ale irisului la mişcarea globilor
oculari).
114. Următoarele asocieri dintre stări
patologice şi modificări faciale caracteristice
sunt corecte, cu excepţia:
A. uremie - facies veneţian;
B. stenoza mitrală - roşeaţa pomeţilor;
C. ateroscleroză - gerontoxon;
D. starea de moartea cerebrală - midriază;
E. febră înaltă - herpes nazo-labial.
115. Următoarele asocieri dintre stări
patologice şi modificări faciale caracteristice
sunt corecte, cu excepţia:
A. paralizie de
nervi oculomotori externi -
capul dat pe spate;
B. ciroză hepatică - facies vultuos;
C. administrare de atropină - midriază;
D. boală
Parkinson - facies fixat,
inexpresiv;
E. diabet zaharat - rubeoză.
116. Următoarele asocieri dintre stări
patologice şi modificări faciale caracteristice
sunt corecte, cu excepţia:
A. emfizem pulmonar - gâfâitor roz („pink
puffer");
B. policitemie - subicter şi cianoză;
C. sindrom Cushing - obraji roşii, cu
telangiectazii;
D. consum de heroină - midriază;
E. peritonita tuberculoasă - faciesul
hipocratic.
117. Următoarele asocieri dintre stări
patologice şi modificări faciale caracteristice
sunt corecte, cu excepţia:
A. paralizie
facială periferică - scurgerea
lacrimilor pe faţă;
B. pneumonie - herpes nazo-labial;
C. lupus
eritematos diseminat - culoarea
liliachie a pleoapelor;
D. sclerodermie - facies fixat, inexpresiv;
 862 Semiologie generala

E. insuficienţă E. consum de opiacee.

aortică - hippus pupilar 123. Pentru care dintre următoarele stări
(pulsaţii ritmice ale irisului). patologice nu sunt caracteristice
118. Următoarele asocieri dintre stări telangiectaziile faciale:
patologice şi modificări faciale caracteristice A. sclerodermie;
sunt corecte, cu excepţia: B. etilism;
A. paralizie de C. sindrom Cushing;
nerv facial - ptoză D. policitemia vera;
palpebrală asociată cu accentuarea E. acromegalie.
piturilor feţei; 124.
B. pneumonie - Care dintre următoarele boli nu poate fi
o hemifaţă mai roşie decât răspunzătoare de cianoza buzelor:
cealaltă; A. stenoza mitrală;
C. sifilis - anizocorie; B. tetrada Fallot;
D. C. cordul pulmonar cronic;
dermatomiozită - culoarea liliachie a D. policitemia vera;
pleoapelor; E. anemia severă.
E. bronşita 125. în care dintre următoarele stări
cronică -faţă buhăită, cianotică patologice nu cresc dimensiunile nasului (la
(„blue bloater"). propriu sau la figurat):
119. Următoarele asocieri dintre stări A. acromegalie;
patologice şi modificări faciale caracteristice B. mixedem;
sunt corecte, cu excepţia: C. sindrom Munchhausen;
A. compresia D. scleroză sistemică;
ganglionului stelat - E. alcoolism.
inegalitate pupilară (anizocorie); 126. Privitor la diferitele faciesuri şi la
B. miopatii - manifestările asociate acestora, fiind date
ptoză palpebrală asociată cu următoarele condiţii patologice:
încreţirea frunţii; 1. boala Cushing;
C. sclerodermie - rinofimă; 2. ciroză;
D. flegmon 3. paralizie facială periferică;
intraorbitar - exoftalmia 4. policitemia vera;
unilaterală; şi următoarele caracteristici/
E. pneumonie - facies teros. descrieri:
120. Următoarele asocieri dintre stări a. edem secundar hipoalbuminemiei;
patologice şi modificări faciale caracteristice b. la femei: pilozitate excesivă (deasupra
sunt corecte, cu excepţia: buzei superioare, bărbie);
A. tabes - fruntea netedă; c. eritrocianoză;
B. boala sclerelor albastre - sclerotice d. „ochi de iepure";
subţiri; care este lista de asocieri corectă:
C. sindrom nefrotic - edem facial (mai ales A. a-1, b-2, c-3, d-1;
palpebral); B. a-1, b-4, c-2, d-3;
D. sclerodermie - facies bizantin; C.a-2, b-1, c-4, d-3;
E. paralizie de facial - prosoplegie. D. a-3, b-2, c-1, d-4;
121. Următoarele asocieri dintre stări E. a-4, b-3, c-4, d-2.
patologice şi modificări faciale caracteristice 127. Privitor la diferitele faciesuri şi la
sunt corecte, cu excepţia: manifestările asociate acestora, fiind date
A. oftalmoplegie externă - fruntea încreţită; următoarele condiţii patologice:
B. sindrom Marfan - sclerotice subţiri; 1. boala Cushing;
C. stări anafilactice - edem facial; 2. peritonita acută într-un stadiu tardiv;
D. proces 3. sclerodermie;
expansiv intracranian - 4. stenoză mitrală;
exoftalmie unilaterală; şi următoarele caracteristici/ descrieri:
E. mixedem - nas ascuţit. a. obrajii roşii ca ia faţa unei păpuşi;
I b. nas subţiat, cu nări îngustate;
122. Care dintre următoarele situaţii nu c. extremităţi (inclusiv urechi şi buze) reci;
produce midriază: d. la femei, acnee;
A. administrare de pilocarpină; care este lista de asocieri corectă:
B. administrare de Belladona; A. a-1, b-2, c-4, d-3;
C. întuneric; B. a-2, b-1, c-3, d-4;
D. spaimă; C. a-3, b-4, c-1, d-2;
 Faciesul 863

D. a-4, b-1, c-2, d-3; B.a-2, b-3, c-1, d-4;

E. a-4, b-3, c-2, d-1. C. a-3, b-4, c-1, d-2;
128. Privitor la diferitele faciesuri şi la D.a-4, b-1, c-2, d-3;
manifestările asociate acestora, fiind date E. a-4, b-2, c-3, d-1.
următoarele condiţii patologice: 131. Privitor la diferitele faciesuri şi la
1. acromegalie; manifestările asociate acestora, fiind date
2. ciroză; următoarele condiţii patologice:
3. sclerodermie; 1. acromegalie;
4. stenoză mitrală; 2. ciroză;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 3. lupus eritematos sistemic;
a. degete subţiate; 4. mixedem;
b. ten şi următoarele caracteristici/ descrieri:
palid-cenuşiu, frecvent subicteric/ a. mâini în „lopată";
icteric; b. erupţie în „vespertillo";
c. mandibulă în „galoş"; c. privirea şi faţa inexpresive;
d. se asociază d. faţa,
cu dispnee determinată de toracele şi membrele superioare
edemul pulmonar interstiţial; emaciate prin amiotrofie asociată cu
care este lista de asocieri corectă: dispariţia ţesutului adipos;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; care este lista de asocieri corectă:
B. a-2, b-4, c-1, d-3; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
C. a-3, b-2, c-1, d-4; B. a-1, b-3, c-4, d-2;
D. a-3, b-2, c-4, d-1; C. a-2, b-4, c-1, d-3;
E. a-4, b-1, c-3, d-2. D.a-3, b-1, c-2, d-4;
129. Privitor la diferitele faciesuri şi la E. a-4, b-3, c-2, d-1.
manifestările asociate acestora, fiind date 132. Privitor la diferitele faciesuri şi la
următoarele condiţii patologice: manifestările asociate acestora, fiind date
1. acromegalie; următoarele condiţii patologice:
2. ciroză; 1. boala Cushing;
3. sclerodermie; 2. paralizie facială centrală;
4. tetanos; 3. tetanos;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 4. uremie;
a. numere extreme la pantofi (45-46 la şi următoarele caracteristici/ descrieri: a.
bărbaţi, 40 la femei);
poate încreţi fruntea, dar nu poate zâmbi;
b. „risus sardonicus";
b. faţă feroasă, uneori tumefiată;
c. aspect de „icoană ortodoxă";
c. roşeaţă malarâ cu telangiectazii;
d. abdomen destins, membrele inferioare
d. seamănă cu
umflate;
faciesul din oftalmoplegia
care este lista de asocieri corectă: A. a-1,
externă, dar modificările se datorează
b-4, c-3, d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C. a-3, b-2,
contracturii intense a (şi nu slăbiciunii)
c-4, d-1;
unor mase musculare;
D.a-4, b-2, c-1, d-3; E.
a-4, b-3, c-2, d-1. care este lista de asocieri corectă:
130. Privitor la diferitele faciesuri şi la A. a-1, b-4, c-3, d-2;
manifestările asociate acestora, fiind date B. a-2, b-3, c-4, d-1;
următoarele condiţii patologice: C. a-2, b-4, c-1, d-3;
1. boala Basedow; D. a-3, b-2, c-1, d-4;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
2. ciroză;
3. paralizie facială periferică; 133. Cu privire la diferitele faciesuri şi la
4. mixedem; manifestările asociate acestora, fiind date
şi următoarele caracteristici/ descrieri: următoarele condiţii patologice:
a. alopecia 1. dermatomiozită;
jumătăţii externe a 2. paralizie facială centrală;
sprâncenelor; 3. paralizie facială periferică;
4. peritonita acută într-un stadiu tardiv; şi
b. ascită prin hipertensiune portală;
următoarele caracteristici/ descrieri:
c. pliurile/
a. scăderea forţei musculare predominant
reliefurile hemifeţei sunt şterse,
la muşchii proximali ai membrelor;
atât ia HEMIFRUNTE cât şi la obraz;
b. lagoftalmie;
d. exoftalmie bilaterală;
o poate închide ochiul, dar nu poate ţuguia
care este lista de asocieri corectă:
buzele;
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
 864 Semiologie generala

d. obrajii supţi, nasul ascuţit, ochii înfundaţi în d. pliurile frunţii îngroşate, sprâncenele
orbite; care este lista de asocieri corectă: proeminente;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; care este lista de asocieri corectă:
B. a-1, b-4, c-3, d-2; A. a-1, b-2, c-4, d-3;
C. a-2, b-1, c-4, d-3; B. a-2, b-3, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-1, d-2; C. a-3, b-1, c-2, d-4;
E. a-4, b-2, c-3, d-1. D. a-3, b-4, c-1, d-2;
134. Referindu-ne la diferitele faciesuri şi la E. a-4, b-1, c-3, d-2.
manifestările asociate acestora, fiind date 137. Privitor la diferitele faciesuri şi la
următoarele condiţii patologice: manifestările asociate acestora, fiind date
1. boala Cushing; următoarele condiţii patologice:
2. cardiopatii congenitale cianogene; 1. boala Parkinson;
3. dermatomiozită; 2. faciesul pletoric;
4. mixedem; 3. miopatie;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 4. sclerodermie;
a. tegumente şi următoarele caracteristici/ descrieri:
uscate, infiltrate, aparent a. faţă roşie (din cauza excesului de
palide; sânge), adesea cu telangiectazii malare;
b. cianoză b. ptoză palpebrală bilaterală şi fruntea
marcată, evidentă mai ales la netedă; o facies
buze şi la limbă; bizantin;
c. vergeturi; d. dispare mimica, trăsăturile feţei sunt fixate,
d. culoare roşie-violacee a pleoapelor;
imobile şi nu mai reflectă stările emoţionale
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-2; ale pacientului;
B. a-2, b-3, c-1, d-4; care este lista de asocieri corectă:
C. a-3, b-1, c-4, d-2; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
D. a-4, b-2, c-1, d-3; B. a-2, b-1, c-4, d-3;
E. a-4, b-3, c-2, d-1. C. a-2, b-3, c-4, d-1;
135. Privitor la diferitele faciesuri şi la D.a-3, b-4, c-2, d-1;
manifestările asociate acestora, fiind date E. a-4, b-3, c-1, d-2.
următoarele condiţii patologice: 138. Privitor la diferitele faciesuri şi la
1. rubeoza diabetică; manifestările asociate acestora, fiind date
2. dermatomiozită; următoarele condiţii patologice:
3. boala Basedow; 1. miastenie;
4. oftalmoplegie externă; 2. mixedem;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 3. paralizie facială periferică;
a. ptoză 4. sclerodermie;
palpebrală bilaterală şi globi şi următoarele caracteristici/ descrieri:
oculari imobili (facies Hutchinson); a. faţă imobilă, inexpresivă, fără pliuri, fără
b. faţa în „lună plină"; mimică, cu telangiectazii malare;
c. culoare liliachie a pleoapelor; b. ochiul stă permanent deschis;
d. fanta palpebrală larg deschisă; c. strabism şi diplopie;
care este lista de asocieri corectă: d. aparenţă de somnolenţă din cauza
A. a-1, b-3, c-4, d-2; infiltrării tegumentelor perioculare;
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
care este lista de asocieri corectă:
C. a-3, b-2, c-1, d-4;
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
D. a-4, b-1, c-2, d-3;
B. a-2, b-4, c-3, d-1;
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
136. Privitor la diferitele faciesuri şi la D. a-3, b-4, c-1, d-2;
manifestările asociate acestora, fiind date E.a-4, b-3, c-1, d-2.
următoarele condiţii patologice:
1. acromegalie;
139. Privitor la diferitele faciesuri şi la
manifestările asociate acestora, fiind date
2. diabet;
următoarele condiţii patologice:
3. mixedem;
1. mixedem;
4. oftalmoplegie externă;
2. paralizie facială periferică;
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
3. pneumonia acută;
a. obraji roşii, dar fără telangiectazii;
4. sclerodermie;
b. trăsăturile feţei sunt grosiere;
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
c. pacientul ţine capul dat pe spate şi a. nu poate încreţi fruntea şi nu poate
încreţeşte voluntar fruntea străduindu-se zâmbi;
să deschidă ochii mai mult;
 Faciesul 865

b. tegumente ceroase, groase, aparentb. faţă roşie, adesea buhăită;

palide; c. ten cu nuanţă pământie (teroasă);
c. se asociază, adesea, herpes nazolabial; d. fenomen Raynaud;
d. sclerodactilie; care este lista de asocieri corectă:
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-4, c-2, d-3;
A. a-1, b-3, c-4, d-2; B. a-2, b-3, c-1, d-4;
B. a-2, b-1, c-3, d-4; C. a-3, b-1, c-4, d-2;
C.a-2, b-3, c-1, d-4; D. a-4, b-1, c-2, d-3;
D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-2, c-3, d-1.
E. a-4, b-2, c-1, d-3. 143. Privitor la diferitele faciesuri şi la
140. Privitor ia diferitele faciesuri şi ia manifestările asociate acestora, fiind date
manifestările asociate acestora, fiind date următoarele condiţii patologice:
următoarele condiţii patologice: 1. acromegalie;
1. sclerodermie; 2. lupus eritematos sistemic;
2. mixedem; 3. paralizie facială periferică;
3. faciesul etilic; 4. policitemia vera;
4. tetanos; şi următoarele caracteristici/ descrieri:
şi următoarele caracteristici/ descrieri: a. nu se poate încrunta şi nu poate umfla
a. nas trilobat, macroglosie; obrazul;
b. se asociază frecvent cu dermită b. erupţie care traversează faţa dintr-o
seboreică (placarde eritematoase cu parte într-alta, trecând peste dosul
descuamare), vizibilă mai ales pe frunte şi nasului;
pe obraji; c. visceromegalie;
c. pielea cu mobilitate redusă, fixată la d. faţă roşie cu o tentă cianotică;
planul profund; care este lista de asocieri corectă:
d. ochii parţial închişi, fruntea încreţită şi A. a-1, b-4, c-3, d-2;
capul dat pe spate din cauza contracturii B. a-2, b-1, c-4, d-3;
intense a diferite mase musculare; C. a-3, b-2, c-1, d-4;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, D. a-3, b-2, c-4, d-1;
b-4, c-2, d-3; B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-2, b-3, c-4, E. a-4, b-3, c-2, d-1.
d-1; 144. Privitor la diferitele faciesuri şi la
D. a-3, b-1, c-4, d-2; manifestările asociate acestora, fiind date
E. a-4, b-2, c-3, d-1. următoarele condiţii patologice:
141. Privitor la diferitele faciesuri şi la 1. boala Cushing;
manifestările asociate acestora, fiind date 2. boli renale (cu sindrom nefrotic sau
următoarele condiţii patologice: nefritic);
1. acromegalie; 3. paralizie facială;
2. cardiopatii congenitale cianogene; 4. tetanos;
3. lupus eritematos sistemic; şi următoarele caracteristici/ descrieri:
4. paralizie facială periferică; a. faţă rotundă;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: b. trismus;
a. nu poate închide ochiul şi nu poate c. la
ţuguia buzele (fluiera); încercarea de a strânge buzele, gura
b. erupţie eritemato-scuamoasă cicatricială capătă o formă ovoidală;
pe dosul nasului şi pe obraji; d. edem facial alb;
c. se asociază cu hipocratism digital; care este lista de asocieri corectă:
d. degete groase; A. a-1, b-3, c-4, d-2;
care este lista de asocieri corectă: B. a-1, b-4, c-3, d-2;
A. a-1, b-4, c-3, d-2; C. a-2, b-1, c-4, d-3;
B. a-2, b-1, c-4, d-3; D. a-3, b-2, c-1, d-4;
C. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-3, c-2, d-1.
D.a-4, b-3, c-1, d-2;
145. Privitor la diferitele faciesuri
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
şi la
142. Privitor la diferitele faciesuri şi la manifestările asociate acestora, fiind date
manifestările asociate acestora, fiind date următoarele condiţii patologice:
următoarele condiţii patologice:
1. lupus eritematos sistemic;
1. cardiopatii congenitale cianogene;
2. ciroză; 2. sclerodermie;
3. sclerodermie; 3. diabet;
4. etilism; 4. tetanos;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: şi următoarele caracteristici/ descrieri:
a. faţă albastră; a. tulburări de motilitate ale esofagului;
 866 Semiologie generala

b. erupţie în „fluture"; a. sclerotica vizibilă deasupra corneei şi a

o rubeoză facială; irisului;
d. colţurile buzelor sunt trase mult într-un b. tras la faţă, faţă palidă-cenuşie, uneori
rânjet; cu o tentă cianotică;
c. roşeaţă malară, adesea cu o tentă
care este lista de asocieri corectă:
cianotică (vizibilă mai ales la buze, vârful
A. a-1, b-3, c-4, d-2; nasului şi al urechilor);
B. a-2, b-1, c-3, d-4; d. se poate încrunta, dar nu poate umfla
C. a-2, b-1, c-4, d-3; obrazul;
D. a-3, b-4, c-2, d-1; care este lista de asocieri corectă:
E. a-4, b-2, c-1, d-3. A. a-1, b-3, c-4, d-2;
146. Privitor la diferitele faciesuri şi la B. a-1,b^, c-3, d-2;
manifestările asociate acestora, fiind date C. a-2. b-1, c-3, d-4;
următoarele condiţii patologice: D. a-3, b-4, c-2, d-1;
1. acromegalie; E. a-4, b-2, c-1, d-3.
2. etilism; 149. Privitor la diferitele faciesuri şi la
3. miopatie; manifestările asociate acestora, fiind date
4. sclerodermie; următoarele condiţii patologice:
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 1. boala Cushing;
a. aspect de icoană ortodoxă; 2. miastenie;
b. faţă roşie, adesea buhăită, cu
3. mixedem;
numeroase telangiectazii, nu doar pe
4. oftalmoplegie externă;
obraji, ci şi pe vârful nasului;
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
c. când vrea să zâmbească, ţine buzele
a. ochii parţial închişi din cauza infiltrării
ţuguiate;
tegumentelor;
d. nasul, urechile, buzele mărite/ lăţite;
b. zâmbet obosit;
care este lista de asocieri corectă:
c. ochii sunt parţial închişi şi globii oculari
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
sunt imobili;
B. a-2, b-3, c-1, d-4;
d. hipertensiune, osteoporoză, amiotrofie
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
(moderată);
D. a-4, b-2, c-3, d-1;
care este lista de asocieri corectă:
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
147. Privitor la diferitele faciesuri şi la
A. a-1, b-3, c-2, d -4;
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
manifestările asociate acestora, fiind date C. a-3, b-2, c-1, d-4;
următoarele condiţii patologice:
D. a-3, b-2, c-4, d-1;
1. faciesul etilic;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
2. miastenie;
3. paralizie facială centrală; 150. Privitor la diferitele faciesuri şi la
4. paralizie facială periferică; manifestările asociate acestora, fiind date
următoarele condiţii patologice:
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
1. uremie;
a. ptoză
palpebrală (de regulă bilaterală,
dar nu rareori asimetrică), expresie facială
2.sclerodermie;
3. boala Cushing;
abia schiţată;
4. paralizie facială periferică;
b. hemifaţa apare aplatizată şi inexpresivă;
c. se asociază frecvent cu rinofimă; şi următoarele caracteristici/ descrieri:
d. poate a. paloare asociată cu o nuanţă pământie;
închide ochiul, dar nu poate b. ceafă de bizon;
fluiera; c. lacrimile se scurg pe faţă (epiforă);
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, d. pielea pare lucioasă şi îngroşată;
b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3; care este lista de asocieri corectă:
C. a-2, b-4, c-1, d-3; A. a-1, b-3, c-4, d-2;
D. a-3, b-2, c-4, d-1; B. a-1, b-4, c-3, d-2;
E. a-4, b-1, c-3, d-2. C. a-2, b-1, c-3, d-4;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
148. Cu referire la diferitele faciesuri şi la
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
manifestările asociate acestora, fiind date
următoarele condiţii patologice: 151. Privitor la diferitele faciesuri şi la
1. boala Basedow; manifestările asociate acestora, fiind date
2. paralizie facială centrală; următoarele condiţii patologice:
3. peritonita acută într-un stadiu tardiv; 1. boala Cushing;
4. stenoză mitrală; 2. miastenie;
şi următoarele caracteristici/ descrieri: 3. oftalmoplegie externă;
 Faciesul 867

4. sclerodermie; a. paralizia nervilor motori ai globului ocular

şi următoarele caracteristici/ descrieri: afectează muşchii oculomotori şi
a. faţă în „lună plină"; ridicătorul pleoapei, muşchii mimicii (în
b. pacientul pare adormit, iar globii oculari particular, cei de la frunte) nefiind afectaţi;
sunt imobili; b. hiperbilirubinemie mixtă;
c. modificările faciale sunt mai accentuate c. cianoză centrală;
în a doua parte a zilei; d. hipotensiune consecutivă deshidratării;
d. buze subţiate, orificiul bucal îngustat; care este lista de asocieri corectă:
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-4, c-3, d-2;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a-2, b-1, c-4, d-3;
B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-3. c-1, d-4;
C.a-3, b-1, c-2, d-4; D. a-3, b-2, c-1, d-4;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
E. a-4, b-1, c-3, d-2. 155. Cu privire la felul în care se explică
152. Referitor la diferitele faciesuri şi la diferitele faciesuri, fiind date următoarele
manifestările asociate acestora, fiind date condiţii patologice:
următoarele condiţii patologice: 1. cardiopatii congenitale cianogene;
1. boala Basedow; 2. oftalmoplegie externă;
2. boala Cushing; 3. sclerodermie;
3. miopatie; 4. valvulopatie tricuspidiană reumatismală; şi
4. pneumonia acută; următoarele explicaţii:
şi următoarele caracteristici/ descrieri: a. în
a. obezitate tronculară, cu membre relativ încercarea de a compensa închidere
subţiri; parţială a ochilor, pacientul ţine capul dat
b. ochii sunt parţial închişi şi fruntea pe spate şi încreţeşte fruntea;
netedă; b. îngustarea
c. facies vultuos; lumenului vaselor mici
d. clipire rară, tremurătura pleoapelor; distale;
care este lista de asocieri corectă: c. şunturi intracardiace;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; d. cianoză determinată de valvulopatia
B. a-2, b-3, c-4. d-1; mitrală se combină cu icterul determinat
C. a-3, b-2, c-4, d-1; de staza hepatică;
D. a-3, b-4, c-1, d-2; care este lista de asocieri corectă: A. a-1,
b-4, c-2, d-3; B.a-2, b-3, c-1, d-4;
E. a-4, b-1, c-2, d-3. C. a-3, b-1, c-4, d-2;
153. Referitor la diferitele faciesuri şi la D. a-3, b-2, c-1, d-4;
manifestările asociate acestora, fiind date E. a-4, b-2, c-3, d-1.
următoarele condiţii patologice:
1. miastenie; 156. Cu privire la modul în care se explică
2. sclerodermie; diferitele faciesuri, fiind date următoarele
3. paralizie facială periferică; condiţii patologice:
1. etilism;
4. paralizie facială centrală;
2. miopatie;
şi următoarele caracteristici/ descrieri:
3. sclerodermie;
a. incontinenţă lacrimală;
4. sindrom nefrotic;
b. cute perpendiculare pe conturul buzelor;
şi următoarele explicaţii:
c. de obicei, se asociază cu hemiplegie; a. când vrea să zâmbească, pacientul nu
d. modificările faciale sunt absente sau reuşeşte să mobilizeze decât orbicularul
puţin evidente dimineaţa; buzelor;
care este lista de asocieri corectă: b. pielea aderă strâns la ţesutul
A. a-1, b-3, c-2, d-4; subcutanat;
B. a-2, b-4, c-1, d-3; c. hipertrofia ţesutului sebaceu face ca
C.a-3, b-2, c-4, d-1; nasul să apară mărit şi cu suprafaţă
D. a-3, b-4, c-2, d-1; denivelată;
E. a-4, b-1, c-3, d-2. d. edem prin scăderea presiunii coloid-
154. Privitor la felul în care se explică osmotice;
diferitele faciesuri, fiind date următoarele care este lista de asocieri corectă: A. a-1,
condiţii patologice: b-4, c-2, d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-4;
1. cardiopatii congenitale cianogene; C. a-2, b-3, c-1, d-4;
2. ciroză; D. a-3, b-1, c-4, d-2;
3. oftalmoplegie externă; E.a-4, b-2, c-3, d-1.
4. stadiile tardive ale peritonitei acute; şi
următoarele explicaţii:
 868 Semiologie generala

157. Cu referire la felul în care se explică b. proces de

diferitele faciesuri, fiind date următoarele fibroză care ancorează ferm
condiţii patologice: pielea la ţesutul subcutanat;
1. ciroză; c. cianoză
2. policitemia vera; centrală prin perturbarea
3. paralizie facială periferică; difuziunii oxigenului din alveole în
4. sindrom nefrotic; capilarele perialveolare din cauza
şi următoarele explicaţii: edemului pulmonar interstiţial;
a. d. jumătatea
hipoalbuminemie din cauza proteinuriei inferioară a nucleului facialului
importante; de pe o parte nu mai primeşte aferente;
b. paralizia care este lista de asocieri corectă:
unor fibre musculare având rol A. a-1, b-2, c-3, d-4;
sfincterian (de contenţie) pentru glanda B. a-2, b-3, c-4, d-1;
lacrimală; C. a-2, b-4, c-3, d-1;
c. cantitatea D. a-3, b-4, c-1, d-2;
mare hemoglobina
de E. a-4, b-1, c-2, d-3.
face ca 160. Cu privire la modul în care se explică
şi cantitatea de hemoglobina redusă să diferitele faciesuri, fiind date următoarele
fie mare; condiţii patologice:
d. malnutriţie secundară 1. pneumonia acută;
hipertensiunii 2. stadiile tardive ale peritonitei acute;

portale; 3. cardiopatii congenitale cianogene;

4. uremie;
care este lista de asocieri corectă: şi următoarele explicaţii:
A. a-1, b-4, c-3, d-2; a. hiperemie facială asociată temperaturii
B. a-2, b-1, c-4, d-3; crescute;
C. a-3, b-2, c-1, d-4; b. substanţe reziduale de natură incertă
D. a-4, b-2, c-3, d-1; care alterează culoarea pielii direct sau
E.a-4, b-3, c-2, d-1. indirect;
158. Privitor la felul în care se explică o vasoconstricţie periferică;
diferitele faciesuri, fiind date următoarele d. sângele trece fără a fi oxigenat de pe
condiţii patologice: versantul drept (venos) pe cel stâng
(arterial) al circulaţiei; care este lista de
1. boala Basedow;
asocieri corectă:
2. mixedem;
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
3. acromegalie;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
4. stenoză mitrală;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
şi următoarele explicaţii:
D. a-3, b-1, c-4, d-2;
a. tegumentele sunt infiltrate cu
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
glicozaminoglicani;
b. acţiunea hormonului de creştere, vizibilă 161. Hipertiroidia provoacă următoarele
la adult mai ales la extremităţi; manifestări, cu excepţia:
A. privire vie;
c. cianoză periferică prin debit cardiac
B. clipire frecventă;
scăzut din cauza umplerii reduse a
C. pigmentare perioculară;
ventriculului stâng;
D. exoftalmie unilaterală sau, mai rar,
d. hipertonia muşchiului tarsal superior
bilaterală;
care primeşte inervaţie simpatică;
E. facies inexpresiv.
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; 162. Boală Basedow se asociază cu
B. a-2, b-3, c-4, d-1; următoarele modificări, cu excepţia:
C. a-2, b-4, c-3, d-1; A. exoftalmie bilaterală (uneori asimetrică);
D. a-3, b-4, c-1, d-2; B. sclerotica abia vizibilă;
E. a-4, b-1, c-2, d-3. C. tremurătura pleoapelor;
D.guşă;
159. Referitor la felul în care se explică
E. creştere în greutate.
diferitele faciesuri, fiind date următoarele
condiţii patologice: 163. Boală Basedow se asociază cu
următoarele modificări, cu excepţia:
1. paralizie facială centrală;
2. pneumonia acută; A. fanta palpebrală larg deschisă (ca şi cum
3. sclerodermie; ar fi înspăimântat);
4. stenoză mitrală; B. clipire frecventă;
şi următoarele explicaţii: C. uneori, pigmentare perioculară;
a. vasodilataţie febrilă; D. tahicardie;
 Faciesul 869

E. intoleranţă la frig. B. a-1, b-2, c-1, d-2;

164. Hipotiroidia provoacă următoarele C. a-1, b-2, c-2, d-1;
manifestări, cu excepţia: D. a-2, b-1, c-1, d-2;
A. microglosie; E. a-2, b-2, c-1, d-1.
B. alopecia jumătăţii interne a sprâncenelor; 168.Cu referire la comparaţia dintre aspectul
C. facies pletoric; feţei în mixedem şi în acromegalie, fiind
D. subţierea tegumentelor; date:
E. privire vie. 1. mixedem;
165. Referitor la comparaţia dintre aspectul 2. acromegalie;
feţei în mixedem şi în acromegalie, fiind şi următoarele caracteristici:
date: a. macroglosie;
1. mixedem; b. aparenţă de somnolenţă;
2. acromegalie; c. mâinile în „lopată";
şi următoarele caracteristici: d. nasul, urechile, buzele mărite;
a. tegumente care listă de asocieri este corectă:
uscate, infiltrate, ceroase, A. a-1, b-1, c-2, d-2;
groase; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
b. trăsăturile feţei grosiere; C. a-1, b-2, c-2, d-1;
c. alopecia D. a-2, b-1, c-1, d-2;
jumătăţii externe a E. a-2, b-2, c-1, d-1.
sprâncenelor; 169.Care dintre următoarele nu este o
d. numere modificare facială caracteristică pentru
extreme la pantofi: 45-46 la sindromul Cushing:
bărbaţi, 40 la femei; A. facies în „lună plină";
e. mandibulă în „galoş"; B. telangiectazii malare;
care listă de asocieri este corectă: C. acnee;
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; D. hirsutism;
B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; E. alopecia
C. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1; jumătăţii externe a
D. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; sprâncenelor.
E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1. 170.Modificări caracteristice pentru boala
166. Cu privire la comparaţia dintre aspectul Cushing sunt următoarele, cu excepţia:
feţei în mixedem şi în acromegalie, fiind A. faţă rotundă (în „lună plină");
date: B. (la femei) pilozitate excesivă (deasupra
1. mixedem; buzei, bărbia);
2. acromegalie; C. ceafă de bizon;
şi următoarele caracteristici: D. vergeturi;
a. pliurile frunţii îngroşate; E. osteoporoză;
b. organomegalie; F. scăderea eliminării de 170H
c. extremităţile mărite/ lăţite; corticosteroizi şi de cortizol (spre
d. tegumente aparent palide, mai ales din deosebire de obezitatea androidă
cauza grosimii; comună).
e. privirea şi faţa inexpresive; 171.Modificări care apar în mod caracteristic
care listă de asocieri este corectă: în boala Cushing sunt următoarele, cu
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; excepţia:
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; A. roşeaţă malară cu telangiectazii;
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; B. acnee (inflamaţia glandelor sebacee);
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; C. depunere de ţesut adipos predominant
E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1. pe membre;
167. Privitor la comparaţia dintre aspectul D. hipertensiune;
feţei în mixedem şi în acromegalie, fiind E. amiotrofie (moderată).
date: 172.Referitor la rubeoza diabetică,
1. mixedem; următoarele aspecte sunt corecte, cu
2. acromegalie; excepţia:
şi următoarele caracteristici: A. obrajii sunt roşii;
a. nas trilobat; B. telangiectaziile mal are sunt
b. sprâncenele proeminente; caracteristice;
c. ochii parţial închişi; C. faţa este în „lună plină";
d. degete îngroşate; D. rubeoza diabetică este rareori întâlnită;
care listă de asocieri este corectă: E. acest aspect al feţei apare mai ales la
A. a-1, b-1, c-2, d-2; bolnavi vârstnici.
 870 Semiologie generala

173. Referitor la faciesul din boala Parkinson, E. PFP poate fi produsă de tumori
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu compresive intracraniene.
excepţia: 178. Cu referire la paralizia facială periferică
A. mimica dispare; (PFP) şi la faciesul produs de aceasta,
B. trăsăturile feţei sunt fixate; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
C. faţa este imobilă; excepţia:
D. faţa pacientului reflectă intens stările A. PFP poate fi generată de afectarea
emoţionale ale acestuia; nervului facial oriunde pe traiectoria lui din
E. poate să apară tremor al buzelor. trunchiul cerebral până la faţă;
174. Paralizia facială periferică provoacă B. sunt paralizate anumite fibre musculare
următoarele manifestări, cu excepţia: care au rol sfincterian (de contenţie)
A. ptoză palpebrală; pentru glanda lacrimală;
B. accentuarea pliurilor feţei; C. pacientul nu poate zâmbi;
C. lagoftalmie (ochiul stă permanent D. muşchii motori ai globului ocular sunt
închis); paralizaţi;
D. incontinenţă lacrimală (epiforă); E. PFP poate fi produsă de tumori
E. „risus sardonicus". compresive extracraniene.
175. Referitor la paralizia facială periferică 179. Cu referinţă la paralizia facială periferică
(PFP) şi la faciesul produs de aceasta, (PFP) şi la faciesul produs de aceasta,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia: excepţia:
A. PFP este o leziune de neuron motor A. paralizia muşchilor de o parte a feţei, la
periferic; toate nivelurile;
B. hemifaţa apare aplatizată şi inexpresivă; B. hipotonia pleoapei superioare ar putea
C. testele uzuale vizând nervul facial sunt contribui la scurgerea lacrimilor pe obraz;
pozitive de partea bolnavă; C. pacientul nu poate ţuguia buzele
D. la încercarea de a umfla obrazul, aerul (fluiera);
scapă liber prin jumătatea gurii de partea D. cel mai adesea, PFP este de cauză
sănătoasă; inflamatoare;
E. o formă mai severă de PFP se poate E. PFP poate fi produsă de traumatisme.
datora infecţiei cu virusul herpes zoster. în 180. Despre paralizia facială periferică (PFP)
cadrul sindromului Ramsay-Hunt. şi faciesul produs de aceasta, următoarele
176. Cu privire la paralizia facială periferică afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
(PFP) şi la faciesul produs de aceasta, A. paralizia muşchilor de o parte a feţei, atât
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu din etajul superior, cât şi din cel inferior;
excepţia: B. muşchiul Horner este o ramură a
A. PFP poate fi consecinţa afectării muşchiului orbicular al ochiului care trece
nucleului motor al nervului facial din punte; prin spatele glandei lacrimale;
B. apare lagoftalmie („ochi de iepure"); C. pacientul nu poate umfla obrazul;
C. ridurile frunţii sunt accentuate; D. cel mai adesea, PFP este de cauză
D. când pacientul încearcă să închidă virală;
ochiul, nu reuşeşte, dar se poate observa E. PFP poate fi produsă de tumori
cum globul ocular se duce către în sus şi compresive tiroidiene.
înăuntru; 181. Referitor la paralizia facială periferică
E. în sindromul Ramsay-Hunt, PFP se (PFP) şi la faciesul produs de aceasta,
asociază cu erupţie veziculoasă în canalul următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
auditiv extern) şi/sau pe pavilionul urechii. excepţia:
177. Privitor la paralizia facială periferică A. se
(PFP) şi la faciesul produs de aceasta, deosebeşte de paralizia facială
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu centrală prin topografie;
excepţia: B. paralizia
A. PFP poate fi produsă prin afectarea muşchiului Homer explică
fibrelor motorii care pleacă din nucleul scurgerea lacrimilor pe obraz;
motor al facialului pentru a constitui nervul C. la
facial; încercarea de a strânge buzele, gura
B. dispare secreţia lacrimală; capătă o formă ovoidală;
C. pacientul nu poate închide ochiul; D. PFP apare
D. atunci când închidem ochii, reacţia adesea după expunere la
normală a globului ocular este de a se frig;
duce către în sus şi înăuntru;
 Faciesul 871

E. când nu se 185.Cu referire la faciesul din paralizia

descoperă nicio cauză, PFP facială de tip central, următoarele afirmaţii
este numită paralizie Bell. sunt corecte, cu excepţia:
182. Cu privire ia paralizia facială periferică A. este o leziune de neuron motor central;
(PFP) şi la faciesul produs de aceasta, B. de regulă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu leziunea este într-o singură
excepţia: emisferă;
A. reliefurile feţei sunt şterse, atât la C. jumătatea
hemifrunte cât şi la obraz; superioară a nucleul facialului
B. muşchiul Horner contribuie la pompa de partea opusă hemifeţei afectate nu mai
lacrimală; primeşte aferente;
C. ovoidul format de gură la încercarea de a D. jumătatea
fluiera are vârful de partea sănătoasă, iar superioară a feţei nu este
baza de partea bolnavă; afectată;
D. în multe cazuri, ar putea fi legată de E. de obicei, se asociază cu hemiplegie.
infecţia cu virusul herpes simplex; 186. Referitor la faciesul din
E. cele mai multe cazuri de paralizie Bell s- paralizia facială
au dovedit însă a fi asociate cu infecţia de tip central, fiind date următoarele
streptococică. începuturi de frază:
183. Referitor la explicaţia anatomică a 1. pacientul nu poate;
aspectului feţei la pacienţii cu paralizie 2. pacientul poate;
facială de tip central, fiind date următoarele şi următoarele sfârşituri de frază:
structuri anatomice: a. închide ochii;
1. porţiunea superioară a nucleului b. fluiera;
facialului; c. umfla obrazul;
2. porţiunea inferioară a nucleului facialului; d. încreţi fruntea;
şi următoarele caracteristici: care listă de asocieri este corectă:
a. conţine A. a-1, b-1, c-2, d-2;
corpii neuronilor care îşi trimit B. a-1, b-2, c-2, d-1;
axonii la muşchii din jumătatea inferioară C. a-2, b-1, c-1, d-2;
a feţei;
b. primeşte
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
aferente neuronale din ambele E. a-2, b-2, c-1, d-1.
emisfere; 187. Cu privire la oftalmoplegia externă şi la
c. conţine corpii neuronilor care îşi trimit faciesul caracteristic (Hutchinson),
axonii la muşchii din jumătatea superioară următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
a feţei; excepţia:
d. primeşte aferente neuronale doar din A. se produce ptoză palpebrală bilaterală;
emisfera de partea opusă; B. nervii motori ai globului ocular sunt
care este lista de asocieri corectă: paralizaţi;
A. a-1, b-1, 0-2, d-2; C. ochii sunt parţial închişi;
B. a-1, b-2, c-2, d-1; D. pacientul pare anxios;
C.a-2, b-1, c-1, d-2; E. globii oculari sunt imobili;
D. a-2, b-1, c-2, d-1; F. pacientul ţine capul aplecat în faţă;
E. a-2, b-2, c-1, d-1. G. pacientul încreţeşte fruntea;
184.Cu privire la faciesul din paralizia facială H. pacientul se străduieşte să deschidă
de tip central, următoarele afirmaţii sunt ochii mai mult.
corecte, cu excepţia: 188. Cu privire la faciesul miopatic,
A. sunt afectaţi neuronii aferenţi la nucleul următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
facial; excepţia:
B. sunt afectaţi neuronii având originea în A. caracteristică este ptoza palpebrală
aria motorie din cortex; unilaterală;
C. de obicei, apare în cadrul unui accident B. ochii sunt parţial închişi;
vascular cerebral; C. fruntea este încreţită;
D. sunt paralizaţi muşchii din jumătatea D. nu poate mobiliza muşchii frunţii;
superioară a feţei de partea opusă leziunii E. când vrea să zâmbească, trage excesiv
corticale; de colţurile gurii.
E. de obicei, este afectată întreaga arie 189. Cu privire la faciesul miastenie,
motorie dintr-o emisferă. următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. adesea se asociază diplopie;
 872 Semiologie generala
B. ptoza palpebrală este de regulă
bilaterală, dar nu rareori este asimetrică;
C. expresia facială este vie;
D. pacientul exprimă cu dificultate emoţiile;
E. zâmbetul este obosit;
F. modificările faciale sunt mai accentuate
în a doua parte a zilei.
190. Fiind date următoarele grupe musculare
a căror contracţie tetanică explică diferitele
modificări caracteristice faciesului din
tetanos:
1. orbicularul ochilor;
2. muşchii frunţii;
3. muşchii cefei;
4. muşchiul risorius;
5. maseter;
şi următoarele modificări faciale:
a. ochii sunt parţial închişi;
b. capul este dat pe spate;
c. trismus;
d. fruntea este încreţită;
e. colţurile buzelor sunt trase mult, într-un
rânjet;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-5, d-2, e-4;
B. a-3, b-2, c-5, d-4, e-1;
C. a-4, b-1, c-3, d-2, e-5;
D.a-4, b-3, c-2, d-5, e-1;
E. a-5, b-2, c-3, d-4, e-1.
191. Boala Wiison se asociază cu
următoarele anomalii, cu excepţia:
A. inel Kayser-Fleischer
B. depunere de fier în membrana
1
Descemet ;
C. deficit de transferină;
D. tulburări extrapiramidale;
E. ciroză hepatică.
192. Stenoza mitrală poate să ducă (maiC. a-2, b-3, c-1;
devreme sau mai târziu) la următoareleD. a-3, b-1, c-2;
manifestări, cu excepţia:
A. insuficienţă aortică;
B. subicter;
C. facies Shattuck;
D. paloare facială a feţei;
E. cianoză malară.
193. în care dintre următoarele condiţii
patologice, faciesul pletoric NU este
caracteristic:
A. hipertensiune;
B. obezitate;
C. alcoolism;
D. pneumonie;
E. poliglobuiie (eritrocitoză) secundară sau C. a-2, b-3, c-1;
primară.
194. în care dintre următoarele tipuri de E. a-3, b-2, c-1.
facies telangiectaziile NU sunt
caracteristice:
A. facies vultuos;
B. facies cushingoid;
C. facies etilic;
D. facies sclerodermie;
E. facies pletoric.
195. Referitor la asocierea telangiectaziilor
la
diferite tipuri de facies roşu, fiind date
următoarele variante:
1. fără telangiectazii;
2. cu telangiectazii;
şi următoarele tipuri de facies:
a. facies cushingoid;
b. facies vultuos;
Membrana bazală dintre
substanţa proprie (stroma)
corneei şi endoteliul corneean
(stratul de celule care acoperă
faţa posterioară a corneei,
separând-o de camera anterioară a
ochiului).
o facies pletoric;
d. facies alcoolic;
e. facies diabetic (rubeoză);
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2.
196. Referitor la culoarea diferitelor tipuri de
facies, fiind date următoarele culori/ nuanţe:
1. roşu;
2. roşu-cianotic;
3. cianotic;
şi următoarele condiţii patologice:
a. apnee obstructivă de somn;
b. pneumonie;
c. policitemia vera;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
E. a-3, b-2, c-1.
197. Cu privire la culoarea diferitelor tipuri de
facies, fiind date următoarele culori/ nuanţe:
1. cianotic;
2. vişiniu;
3. oliv (cianotic-subicteric);
şi următoarele condiţii patologice:
a. valvulopatie tricuspidiană reumatismală;
b. policitemia vera;
c. boli respiratorii cu hipoventilaţie;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1. c-2;
198. Cu privire la culoarea diferitelor tipuri de
facies, fiind date următoarele culori/ nuanţe:
1. roşu;
2. roşu-cianotic;
3. cianotic;
şi următoarele condiţii patologice:
 Faciesul 873

a. etilism; şi următoarele condiţii patologice:

b. tetradă Fallot; a. policitemia vera;
c. stenoză mitrală; b. cardiopatii congenitale cianogene;
care este lista de asocieri corectă: c. diabet;
A. a-1, b-2, c-3; care este lista de asocieri corectă:
B. a-1, b-3, c-2; A. a-1, b-2, c-3;
C. a-2, b-1, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
D. a-2, b-3, c-1; C.a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2. D. a-3, b-1, c-2;
199. Cu referire la culoarea diferitelor tipuri E.a-3, b-2, c-1.
de facies, fiind date următoarele culori/ 201. Referitor la clasificarea facies-urilor în
nuanţe: funcţie de volum/ dimensiuni, fiind date
1. cianotic; următoarele categorii:
2. icteric-palid; 1. volum/ dimensiuni reduse (facies supt,
3. roşu; ascuţit, tras);
şi următoarele condiţii patologice: 2. volum/ dimensiuni crescute (tumefiat,
a. ciroză; umflat, buhăit);
b. boală/ sindrom Cushing; şi următoarele tipuri de facies:
o bronşita cronică; a. acromegalie;
b. stadiile tardive ale peritonitei acute;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1,
b-3, c-2; B.a-2, b-1, c-3; o boli respiratorii cu hipoventilaţie;
C. a-2, b-3, c-1; d. boală/ sindrom Cushing;
D. a-3, b-1, c-2; e. mixedem;
E. a-3, b-2, c-1. f. sclerodermie;
200. Referindu-ne la culoarea diferitelor tipurig. ciroză;
de facies, fiind date următoarele culori/ h. boli renale;
nuanţe: care este lista de asocieri
1. cianotic; corectă:
2. roşu;
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2, g-2, h-2;
3. vişiniu;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1, f-2, g-2, h-2; a. ochii înfundaţi în orbite;
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-2, g-1, h-2; b. culoare
D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-2, f-1, g-1, h-2; palidă-cenuşie, uneori cu o tentă
E. a-2, b-2, c-2, d-2, e-1, f-2, g-1, h-1. cianotică;
202. Cu privire la aspectul pacientului aflat în c. extremităţi (inclusiv urechi şi buze) reci;
stadiile tardive ale peritonitei acute, d. nasul ascuţit;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu e. obrajii supţi;
excepţia: care este lista de asocieri corectă:
A. pacientul este tras la faţă; A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
B. faţa are un B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
aspect caracteristic, numit C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
hipocratic; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
C. obrajii cu supţi, iar nasul este ascuţit; E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1.
D. ochii sunt 204. Cu privire la aspectul (facial şi nu numai
înfundaţi în orbite din cauza al) pacientului cirotic, următoarele afirmaţii
deshidratării; sunt corecte, cu excepţia:
E. faţă are A. în mod caracteristic, faţa poate căpăta o
culoare palidă-cenuşie, uneori nuanţă pământie, teroasă;
cu o tentă cianotică; B. faţa este vultuoasă;
F. are C. faţa este emaciată prin atrofierea
extremităţile (inclusiv urechile şi muşchilor şi a ţesutului adipos;
buzele) reci din cauza hipotermiei. D. emacierea se explică atât prin amiotrofie,
203. Privitor la felul în care se explică cât şi prin dispariţia ţesutului adipos;
diferitele modificări care apar în cadrul E. întregul corp este emaciat;
faciesului hipocratic (din stadiile tardive ale F. de multe ori emacierea este vizibilă doar
peritonitei acute), fiind date următoarele la faţă torace şi membrele superioare;
anomalii fiziopatologice: G. emacierea corpului este foarte evidentă
1. deshidratare; în zona abdomenului;
2. vasoconstricţie periferică secundară H. emacierea membrelor inferioare poate
hipotensiunii; să treacă neobservată din cauza
şi următoarele modificări: edemului.
 874 Semiologie dermatologică

205. Cu privire la aspectul (facial şi nu numai C. pentru a

al) pacientei cu sclerodermie, următoarele ajuta la interpretare leziunilor
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: cutanate au fost creaţi diverşi termeni
A. facies bizantin (aspect de icoană descriptivi folosiţi în caracterizarea
ortodoxă); leziunilor cutanate şi în formularea unui
B. epidermul este subţiat, dar pare îngroşat diagnostic diferenţial;
întrucât face corp comun cu dermul, unde D. identificarea
se produce fibroza; corectă a leziunii cutanate
C. nasul este îngroşat; primare îngustează mult spectrul
D. orificiul bucal îngustat (microstomie); diagnosticului diferenţial;
E. se asociază adesea sclerodactilie E. este
(degete subţiate, cu mobilitate redusă, importantă diferenţierea leziunilor
pielea fixată la planul profund); cutanate primare de cele secundare.
F. apare adesea fenomen Raynaud (din 209. Următoarele fragmente dintr-o frază
cauza îngustării lumenului vaselor mici referitor la examenul fizic cutanat sunt
distale). corect formulate, cu excepţia:
206. Cu privire la aspectul (facial şi nu numai A. la examinarea pielii, cea mai uşoară
al) pacientei cu sclerodermie, următoarele sarcină constă;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: B. în a diferenţia normalul de anormal;
A. pielea pare lucioasă şi îngroşată din C. în a distinge modificările semnificative de
cauză că aderă strâns la ţesutul cele nesemnificative;
subcutanat în urma procesului de fibroză D. şi în a integra semnele şi simptomele
care o ancorează ferm; pertinente;
B. faţă este expresivă, cu mobilitate E. într-un diagnostic diferenţial adecvat.
crescută; 210. Următoarele fragmente dintr-o frază
C. buzele sunt subţiate, apar cute vizând examinarea clinică a pielii sunt
perpendiculare pe conturul buzelor; corect formulate, cu excepţia:
D. apar telangiectazii malare; A. un dezavantaj al faptului
E. frecvent se asociază tulburări de
că pielea este
motilitate ale esofagului;
vizibilă;
Semiologie B. constă în faptul că observatorul neatent;
C. poate fi
dermatologică indus în eroare de diverse
aspecte;
Abordarea pacientului
D. acordând o
cu afecţiune cutanată importanţă excesivă unor
207. Referitor la abordarea unui pacient cu semne discrete;
leziuni cutanate, următoarele afirmaţii sunt E. indicând o
corecte, cu excepţia: anumit boală cutanată sau
A. pielea este cel mai mare organ din corp; sistemică.
B. datorită faptului că este vizibilă, pielea 211. 1 Referitor la importanţa diferenţierii
poate fi examinată fără vreo instrumentaţie leziunilor cutanate primare de cele
specială; secundare, se propune situaţia unui pacient
C. diferenţele de culoare şi formă sunt care prezintă eroziuni liniare pe o zonă de
suficiente pentru a distinge un melanom eritem cu descuamare - fiind date
de un nev nevomelanocitar benign; următoarele calificative pentru posibilele
D. fiecare tip de leziune cutanată primară interpretări:
indică un anumit grup de afecţiuni care 1. incorectă;
trebuie avute în vedere; 2. corectă;
E. anumite leziuni cutanate primare şi următoarele interpretări:
plasează pacientul într-o anumită a. este vorba
categorie diagnostică. de o dermitâ eczematoasă
pruriginoasă;
208. Cu privire la abordarea unui pacient cu
b. roşeaţa şi
leziuni cutanate, următoarele afirmaţii sunt
scuama sunt leziuni
corecte, cu excepţia:
secundare;
A. faptul că
o eroziunile reprezintă leziunile primare; d.
pielea este vizibilă este atât un
eroziunile sunt provocate de scărpinare; care
avantaj, cât şi un dezavantaj pentru
listă de asocieri este corectă:
examinator;
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. fiind vizibilă, pielea nu trebuie biopsiată;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
 Abordarea pacientului cu afecţiune cutanata
875

C. a-1, b-2, c-2, d-1; B. ochii;

D. a-2, b-1, c-1, d-2; C. nasul;
E.a-2, b-1, c-2, d-1. D. laringele;
212. Referitor la E. regiunea anogenitală.
importanţa diagnostică a 217. Referitor la
identificării leziunilor cutanate primare, fiind examenul pacientului cu
date următoarele tipuri de leziuni: leziuni cutanate, următoarele afirmaţii sunt
1. papule cu descuamare; corecte, cu excepţia:
2. papule hemoragice; A. la examinarea pielii este de obicei
şi următoarele opţiuni diagnostice: recomandabil să fie evaluat pacientul abia
a. dermită atopică; după obţinerea unui istoric extensiv;
b. vasculită; B. o examinare a pielii ideală include
c. stare septică; evaluarea pielii, părului şi unghiilor;
d. psoriazis; C. dezbrăcarea pacientului minimizează
care listă de asocieri este corectă: probabilitatea de a scăpa din vedere
A. a-1, b-2, c-1, d-2; leziuni cutanate individuale importante;
B. a-1, b-2, c-2, d-1; D. distribuţia leziunilor se corelează adesea
C. a-2, b-1, c-1, d-2; bine cu diagnosticul;
D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. modificările secundare de pe piele pot fi
E. a-2, b-2, c-1, d-1. foarte utile;
213. Referitor la F. dispunerea leziunilor individuale este
melanomul cu extindere în importantă.
suprafaţă, următoarele afirmaţii sunt 218. Cu privire la examinarea
corecte, cu excepţia: pacientului cu
A. este cel mai frecvent tip de melanom;
leziuni cutanate, următoarele afirmaţii sunt
B. de obicei, are o formă asimetrică;
corecte, cu excepţia:
C. are margine regulată;
A. examinarea
D. are o
pacientului înaintea
varietate de culori (negru, albastru,
anamnezei asigură evaluarea întregii
brun, roz şi alb);
suprafeţe a pielii;
E. are un diametru >6 mm;
B. o examinare
F. are un
dermatologică ideală
istoric de modificare în timp a
include evaluarea mucoaselor accesibile;
caracteristicilor (de exemplu, creşte în
C. dezbrăcarea
dimensiune sau apar simptome asociate
pacientului face posibilă
cum ar fi prurit sau durere).
evaluarea corectă a distribuţiei erupţiei;
214. Referitor la
D. odată ce
nevul nevomelanocitar,
distribuţia leziunilor a fost
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
stabilită, trebuie determinată natura
excepţia: leziunii primare;
A. este o proliferare benignă de
E. palparea
nevomelanocite;
leziunilor cutanate poate oferi
B. se prezintă ca macule sau papule;
C. este hiperpigmentat; informaţii despre caracterul unei erupţii;
D. are culoare neuniformă; F. spre deosebire de alte ramuri ale medicinii,
E. are formă regulată. istoricul este puţin important.
215. Care dintre 219. Privitor la examenul pacientului cu
următoarele nu reprezintă leziuni cutanate, următoarele afirmaţii sunt
una dintre cele patru trăsături de bază ale corecte, cu excepţia:
unei leziuni cutanate care trebuie observate A. examinarea pacientului înaintea
şi avute în vedere la examenul fizic: anamnezei permite integrarea modificărilor
A. distribuţia erupţiei; obiective cu datele de istoric relevante;
B. tipurile de leziuni primare şi secundare; B. la examinarea iniţială nu este necesară
C. forma leziunilor individuale; dezbrăcarea pacientului;
D. dispunerea leziunilor; C. pacientul ar trebui întâi privit de la o
E. mirosul leziunilor. distanţă de aproximativ 1.5-2 m astfel
încât să poată fi evaluate caracterul
216. Mucoasele
general şi distribuţia leziunilor cutanate;
care trebuie incluse, în mod
D. identificarea leziunii primare dirijează
ideal, în examinarea pacientului cu leziuni
examinatorul spre diagnosticul corect;
cutanate sunt următoarele, cu excepţia:
A. gura;
 876 Semiologie dermatologică

E. formă leziunilor este o trăsătură b. papuiele

importantă. roşii hemoragice care nu se
220. Referitor la valoarea informativă a albesc la presiune;
diferitelor aspecte ale examenului clinic la c. erupţie
un pacient cu leziuni cutanate, fiind date eritematoasă limitată la părţile
următoarele aspecte: expuse la soare ale feţei;
1. îngustarea diagnosticul diferenţial doar pe care listă de asocieri este corectă:
baza distribuţiei erupţiei; A. a-1, b-3, c-2;
2. utilitatea modificărilor secundare de pe B. a-2, b-1, c-3;
piele; C. a-2, b-3, c-1;
3. importanţa formei leziunilor în punerea D. a-3, b-1, c-2;
diagnosticului; E. a-3, b-2, c-1.
şi următoarele exemple: 223. Cu referire
a. leziunile în cocardă; la valoarea informativă a
b. când leziunile sunt distribuite pe coate, diferitelor aspecte ale examenului clinic la
genunchi şi scalp, cel mai probabil un pacient cu leziuni cutanate, fiind date
diagnostic este psoriazis sau dermită următoarele aprecieri:
herpetiformă; 1. modificările secundare utile;
c. cruste; 2. informaţii nespecifice aduse de forma
care listă de asocieri este corectă: leziunilor;
A. a-1, b-2, c-3; 3. dispunerea leziunilor individuale
B. a-2, b-1, c-3; importantă pentru diagnostic;
C. a-2, b-3, c-1; şi următoarele exemple:
D. a-3, b-1, c-2; a. papule şi
E. a-3, b-2, c-1. placarde plate, rotunde,
221. Cu privire la valoarea informativă a eritematoase;
diferitelor aspecte ale examenului clinic la b. leziuni cu dispunere generalizată;
un pacient cu leziuni cutanate, fiind date c. scuame;
următoarele aprecieri: care listă de asocieri este corectă:
1. distribuţia erupţiei sugestivă pentru A. a-1, b-2, c-3;
diagnostic; B. a-1, b-3, c-2;
2. informaţii nespecifice obţinute prin palpare; C. a-2, b-1, c-3;
3. informaţii nespecifice dacă nu se cunoaşte D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2.
dispunerea leziunilor individuale;
şi următoarele exemple: 224. Referitor la importanţa diferitelor
a. exantem eritematos generalizat la un elemente de examen clinic la un pacient cu
pacient spitalizat; leziuni cutanate, fiind date următoarele
b. papule roşii pe membrele inferioare care începuturi de frază:
se albesc la presiune; 1. exantem eritematos generalizat la un
c. papule şi vezicule eritematoase; pacient spitalizat;
care listă de asocieri este corectă: 2. leziuni distribuite pe coate, genunchi şi
A. a-1, b-2, c-3; scalp;
B. a-1, b-3, c-2; 3. papule roşii pe membrele inferioare care se
C. a-2, b-1, c-3; albesc la presiune;
D. a-2, b-3, c-1; 4. papule şi vezicule eritematoase cu
E. a-3, b-2, c-1. dispunere liniară;
şi următoarele sfârşituri de frază:
222. Privitor la
a. sugerează o etiologie externă cum ar fi
valoarea informativă a
diferitelor aspecte ale examenului clinic la contact alergic sau dermită primară de
un pacient cu leziuni cutanate, fiind date iritaţie;
următoarele aprecieri: b. indică drept cel mai probabil diagnostic
1. distribuţia erupţiei sugestivă pentru (numai pe baza pe distribuţiei) psoriazis
diagnostic; sau dermită herpetiformă;
2. informaţii utile obţinute prin palpare; c. sugerează în primul rând o erupţie
3. dispunerea leziunilor individuale medicamentoasă;
importantă pentru diagnostic; d. pot fi manifestarea mai multor boli
şi următoarele exemple: diferite;
a. papule şi care listă de asocieri este corectă:
vezicule eritematoase dispuse A. a-1, b-3, c-2, d-4;
liniar; B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-2, b-4, c-3, d-1;
 Abordarea pacientului cu afecţiune cutanata
877

D.a-3, b-1, c-4, d-2; A. a-1, b-2, c-3;

E.a-4, b-2, c-1, d-3. B. a-1, b-3, c-2;
225. Cu privire la importanţa diferitelor C. a-2, b-3, c-1;
elemente de examen clinic la un pacient cu D. a-3, b-1, c-2;
leziuni cutanate, fiind date următoarele E. a-3, b-2, c-1.
începuturi de frază: 228. Cu referinţă la importanţa diferitelor
1. leziunea primară constând dintr-o papulă elemente de examen clinic la un pacient cu
scuamoasă care curând formează placarde leziuni cutanate, fiind date următoarele
eritematoase acoperite de o scuamă albă; începuturi de frază:
2. papuiele roşii hemoragice care nu se 1. crusta;
albesc la presiune; 2. papule şi vezicule eritematoase;
3. leziuni cu dispunerea generalizată; 3. expunere la nichelul din diverse articole
şi următoarele sfârşituri de frază: de îmbrăcăminte sau de podoabă;
a. indică purpură palpabilă caracteristică
pentru vasculita necrozantă;
şi următoarele sfârşituri de
b. sugerează o etiologie sistemică; frază:
c. indică psoriazis; a. se asociază cu multe stări patologice;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b. sugerează dermita alergică de contact în
b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3; faza cronică;
C. a-2, b-3, c-1; c. indică o discontinuitate în straturile de
D. a-3, b-1, c-2; celule epiteliale;
E.a-3, b-2, c-1. care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
226. Privitor la importanţa diferitelor b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
elemente de examen clinic la un pacient cu C. a-2, b-3, c-1;
leziuni cutanate, fiind date următoarele D. a-3, b-1, c-2;
începuturi de frază: E. a-3, b-2, c-1.
1. leziunea primară constând dintr-o papulă 229. Referitor la eritemul multiform (ErMu),
urticariană care rapid devine o mică următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
veziculă; excepţia:
2. papule şi placarde plate, rotunde, A. erupţia constă dintr-u placard eritematos
eritematoase; unic;
3. placarde eczematoase, net demarcate, B. leziunile au o culoare uniformă;
exsudând, cu distribuţie urmând locul de C. de obicei,
contact cu agentul declanşator; ErMu reprezintă o reacţie de
şi următoarele sfârşituri de frază: hipersensibilitate la medicamente sau la
a. sugerează dermita herpetiformă; infecţii;
b. reprezintă o manifestare frecventă în D. ErMu poate
multe boli cutanate; să fie declanşat de
c. sugerează dermita alergică de contact în administrarea de sulfonilamide;
faza acută; E. ErMu poate
care listă de asocieri este corectă: să apară ca manifestare în
A. a-1, b-2, c-3; cadrul infecţiei cu virusul herpes simplex.
B. a-1, b-3, c-2; 230. Câteva dintre datele de istoric necesare
C. a-2, b-1, c-3; în diagnosticarea leziunilor cutanate sunt
D. a-2, b-3, c-1; următoarele, cu excepţia:
E. a-3, b-1, c-2. A. evoluţia leziunilor;
227. Cu referire la importanţa diferitelor B. intoleranţa la zgomote;
elemente de examen clinic la un pacient cu C. medicamente actuale sau recente
leziuni cutanate, fiind date următoarele (prescrise sau eliberate fără prescripţie);
începuturi de frază: D. simptome sistemice asociate (de
exemplu, stare generală alterată, febră,
1. scuama;
artralgii);
2. leziunile în cocardă care constau parţial din
E. boli în desfăşurare sau anterioare.
placarde eritematoase;
3. placard cutanat eritematos, lichenificat, 231. Printre datele de istoric necesare în
exsudând cronic; diagnosticarea leziunilor cutanate se află şi
şi următoarele sfârşituri de frază: următoarele, cu excepţia:
a. reprezintă epiderm excesiv; A. istoric de alergii;
b. sugerează dermita alergică de contact în B. simptome asociate erupţiei;
faza cronică; C. trecerea în revistă a sistemelor;
c. indică eritem multiform; D. istoric familial;
care listă de asocieri este corectă: E. orientarea politică a pacientului.
 878 Semiologie dermatologică

232. în care dintre următoarele afecţiuni/ „neagră"), care poate fi folosită în

tulburări dermatologice istoricul familial este evaluarea anumitor boli de piele.
cel mai puţin relevant în punerea 236. Referitor la biopsia cutanată,
diagnosticului: următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
A. melanom; excepţia:
B. atopie; A. biopsia
C. psoriazis; cutanată este o procedură
D.acnee; chirurgicală minoră simplă;

E. eritem solar. B.
important să fie biopsiată o leziune
este

233. Date de istoric referitoare la evoluţia la care există probabilitatea cea mai mare
leziunilor necesare în diagnosticarea de a descoperi modificări diagnostice;
leziunilor cutanate sunt următoarele, cu C. alegerea leziunii celei mai adecvate
excepţia: pentru a fi biopsiată necesită cunoaşterea
A. localizarea la debut; atât a bolilor cutanate, cât şi a structurilor
B. modul în care a progresat erupţia; anatomice superficiale din diverse zone
C. modul în care s-a extins erupţia; ale corpului;
D. durata; D. o mică zonă de piele este anesteziată cu
E. perioadele lidocaină (xilină) 1 %, cu sau fără
de rezoluţie sau de adrenalină;
ameliorare în cazul unei erupţii acute. E. leziunea cutanată poate fi prelevată prin
234. Referitor la datele de istoric privind excizie sau excavare cu un bisturiu sau
simptomele asociate leziunilor cutanate şi prin ştanţare/ decupare cu un instrument
care sunt necesare în punerea asemănător cu o preducea;
diagnosticului, următoarele formulări sunt F. plaga rămasă după efectuarea biopsiei
corecte, cu excepţia: nu trebuie suturată.
A. senzaţii 237. Fiind date
resimiţite în zonele de piele următoarele etape ale unei
afectate; biopsii cutanate prin ştanţare/ decupare:
B. prezenţă a. baza fragmentului decupat este tăiată cu
unor simptome locale precum foarfecă;
oboseală, tuse, dispnee; b. fragmentul decupat este ridicat cu un
C. factori care ameliorează simptomele; forceps;
D. factori care agravează simptomele; c. preduceaua este rotită cu apăsare în jos
E. momentul până se ajunge la ţesutul subcutanat,
din zi când simptome sunt decupându-se un fragment de piele
cele mai severe. circular;
235. Referitor la tehnicile de diagnostic d. se aplică preduceaua pe suprafaţa pielii;
folosite în diagnosticul leziunilor cutanate, care este înlănţuirea temporală corectă:
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu A. a—»c—>b—>d;
excepţia: B. b->d-+a->c;
A. multe boli C. c->b-nj—a;
cutanate pot fi diagnosticate D. c->d->a-»b;
pe baza aspectului clinic macroscopic; E. d—>c—>b—*a.
B. uneori, 238. Referitor la
proceduri diagnostice relativ utilizarea preparării cu
simple pot furniza informaţii valoroase hidroxid de potasiu (KOH) în diagnosticul
pentru diagnosticarea leziunilor cutanate; leziunilor cutanate, următoarele afirmaţii
C. în cele mai sunt corecte, cu excepţia:
multe situaţii, procedurile A. pregătirea cu KOH este aplicată
diagnostice pot fi efectuate la patul leziunilor cutanate descuamate atunci
pacientului cu un echipament minim; când se suspectează o infecţie virală;
D. la diascopie B. KOH dizolvă cheratina şi permite
se observă în ce măsură vizualizarea mai uşoară a elementelor
leziunea îşi schimbă culoarea la apăsare; fungice;
E. la C. încălzirea lamei pentru scurt timp
diascopie, leziune roşie datorită accelerează dizolvarea cheratinei;
sângelui din vase nu se albeşte la D. când preparatul este privit sub
apăsare; microscop, hifele sunt observate mai uşor
F. lampa Wood
când intensitatea luminii este redusă şi
generează lumină
condensatorul este coborât;
ultravioletă de 360 nm (numită şi lumină
 Abordarea pacientului cu afecţiune cutanata
879

E. aceeaşi tehnică de prelevare poate fi d. baza leziunii este raclată blând cu o

folosită pentru a obţine o scuamă folosită lamă de bisturiu;
pentru cultivarea unor microorganisme e. materialul prelevat este uscat la aer;
patogene selectate. f.examinarea la microscop pentru
239. Fiind date următoarele etape în descoperirea celulelor epiteliale gigante
realizarea preparării cu KOH: multinucleate;
a. lama se încălzeşte pentru scurt timp; care este înlănţuirea temporală corectă:
b. scuama este tratată cu 1-2 picăturii dintr- A. a-»d—>c—>e->b—>f;
o soluţie de KOH 10-20%; B. b—>e—>c—>d—>a—>f;
c. scuama este colectată pe o lamă de C. c->a—>f->b->e-»d;
microscop; D. e—»a—>d—>c—►b-»f;
d. se examinează preparatul la microscop; E. f—>a—»b—>c—>d—>e.
e. se obţine o scuamă; 243. Referitor la utilizarea diascopiei în
f.marginea unei leziuni este raclată blând diagnosticul leziunilor cutanate, următoarele
cu o lamă de bisturiu (nr. 15); afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
care este înlănţuirea temporală corectă: A. este folosită pentru a determina dacă o
leziune cutanată are o temperatură
A. a—>e-+b->d-+f-»c;
crescută;
B. c—»d—►f->e-*b-»a;
B. cel mai adesea, este folosită pentru a
C. d-»a->c->e->b->f;
afla dacă o leziune cutanată se albeşte la
D. e->a—>d—>f—>b—>c;
presiune;
E. f->e—>c—>b—►a—>d.
C. este folosită în diferenţierea leziunilor
240. Referitor utilizarea preparării cu KOH în hemoragice de cele vasculare;
diagnosticul leziunilor cutanate, fiind date D. este utilă pentru a stabili dacă o leziune
următoarele elemente identificate: roşie este hemoragică sau doar conţine
1. hife; vase de sânge;
2. pseudohife şi fungi înmuguriţi; E. este efectuată prin presarea unei leziuni
3. fungi în formă de "spaghete şi chiftele"; şi cu o lamă de microscop sau cu o lentilă
următoarele boli: măritoare.
a. ţinea versicolor;
244. Fiind date următoarele modificări
b. infecţiile cu Candida;
observate prin diascopie:
c. infecţiile cu dermatofiţi;
1. menţinerea culorii la apăsare;
care listă de asocieri este corectă:
2. albire la apăsare;
A. a-1, b-3, c-2;
3. culoare reziduală galben-brună;
B. a-2, b-1, c-3;
4. aspect opac până la transparent, brun-roz;
O a-2, b-3, c-1;
şi următoarele situaţii:
D. a-3, b-1, c-2;
a. granulom cutanat;
E. a-3, b-2, c-1.
b. leziune purpurică determinată de o
241. Referitor la utilizarea frotiului Tzanck în vasculită necrozantă;
diagnosticul leziunilor cutanate, următoarele c. leziune de sarcoidoză;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: d. leziune urticariană;
A. frotiul Tzanck este o tehnică citologică; care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
B. această tehnică este folosită cel mai b-2, c-3, d-4; B.a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-3, b-2,
adesea în diagnosticul infecţiilor cu c-4, d-1;
herpesvirusuri (Herpetoviridae); D.a-4, b-1, c-2, d-3;
O tehnica se aplică unei pustule sau unei E.a-4, b-1, c-3, d-2.
leziuni cu crustă, nu unei vezicule în faza 245. Date fiind
timpurie; următoarele modificări
D. evidenţierea unor celule epiteliale observate prin diascopie:
gigante multinucleate sugerează prezenţa
1. menţinerea culorii ia apăsare;
virusului herpes simplex sau a virusului
2. albire la apăsare;
varicelo-zosterian;
3. culoare galben-brună;
E. pentru identificarea virusului specific
4. aspect precum „pelteaua de mere"; şi
trebuie efectuate cultură sau examinare în
următoarele situaţii:
imunofluorescenţă.
a. leziune roşie
242. Fiind date următoarele etape în din cauza sângelui din
realizarea frotiului Tzanck: vase;
a. leziunea vizată este decapotată; b. leziune roşie
b. materialul prelevat este colorat Giemsa din cauza sângelui
sau Wright; extravazat;
c. materialul prelevat este plasat pe o lamă c. leziune de lupus vulgar;
de sticlă; d. granulom cutanat;
 880 Semiologie dermatologică

care listă de asocieri este corectă: b. pigmentaţia dermului;

A. a-1, b-2, c-4, d-3; c. petele în „frunză de frasin";
B. a-2, b-1, c-3, d-4; care listă de asocieri este corectă:
C. a-2, b-3, c-1, d-4; A. a-1, b-2, c-3;
D. a-3, b-4, c-2, d-1; B. a-1, b-3, c-2;
E.a-4, b-1, c-3, d-2. C. a-2, b-1, c-3;
246. Fiind date D. a-2, b-3, c-1;
următoarele modificări E. a-3, b-2, c-1.
observate la examinare cu lampa Wood: 249. Propuse fiind următoarele modificări
1. culoare roz coral caracteristică; observate la examinare cu lampa Wood:
2. accentuare; 1. fluorescentă galbenă;
3. evidenţiere şi, adesea, descoperirea unor 2. pălire, ştergere;
zone afectate nebănuite anterior; 3. evidenţiere, accentuare; şi
şi următoarele afecţiuni: următoarele afecţiuni:
a. eritrasma; a. hiperpigmentarea postinflamatoare;
b. vitiligo; b. ţinea capitis determinată de anumiţi
c. leziunile pigmentate ale epidermului; dermatofiţi cum ar fi Microsporum caniş şi
care listă de asocieri este corectă: M. audouini;
A. a-1, b-2, c-3; c. leziunile depigmentate din scleroză
B. a-1, b-3, c-2; tuberoasă;
C. a-2, b-1, c-3; care listă de asocieri este corectă:
D. a-2, b-3, c-1; A. a-1, b-2, c-3;
E. a-3, b-2, c-1. B. a-1, b-3, c-2;
247. Date fiind C. a-2, b-1, c-3;
următoarele modificări D. a-2, b-3, c-1;
observate la examinare cu lampa Wood: E. a-3, b-1, c-2.
1. apare culoarea roz coral caracteristică; 250. Referitor la utilizarea testelor cutanate
2. depigmentarea se accentuează; în diagnosticul leziunilor cutanate,
3. pigmentaţia devine mai evidentă; şi următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
următoarele afecţiuni: excepţia:
a. ţinea versicolor; A. testele cutanate sunt folosite pentru a
b. pistruii; demonstra sensibilitatea la un antigen
c. infecţia specific;
(superficială, INTERTRIGINOASĂ) cu B. o baterie de alergeni suspectaţi este
Corynebacterium minutissimum; aplicată pe spatele pacientului sub un
care listă de asocieri este corectă: pansament lăsată şi în
A. a-1, b-2, c-3; contact cu pielea
B. a-1, b-3, c-2; timp de 48 ore;
C. a-2, b-3, c-1; C. un test pozitiv constă în apariţia unor
D. a-3, b-1, c-2; manifestări de hipersensibilitate imediată;
E. a-3, b-2, c-1. D. apariţia unei zone de eritem şi/sau de
248. Fiind propuse următoarele modificări edem sau a unor papulovezicule semnifică
observate la examinare cu lampa Wood: pozitivitatea testului;
1. culoare albastru palid; E. este de preferat ca aceste teste să fie
2. pălire, ştergere; efectuate de medici având competenţă
3. evidenţiere, accentuare; şi
următoarele afecţiuni:
specială;
a. rănile colonizate de Pseudomonas;
Leziuni cutanate primare 47

F. aceste teste sunt adesea utile în d. se lasă în contact cu pielea timp de 48

evaluarea pacienţilor cu dermită ore;
cronică. care este înlănţuirea temporală corectă:
251. Fiind date următoarele etape în A. a—>b—>c—>d;
realizarea testelor cutanate: B. a—>d—>c—>b;
a. o baterie de alergeni suspectaţi este C. b->c->a-»d;
aplicată pe spatele pacientului sub un D. c—>d—>b-+a;
pansament; E. d->c—>a—>b.
b. se examinează zona;
c. se îndepărtează pansamentul; Leziuni cutanate
primare
 252. Fiind date următoarele leziuni cutanate c. leziune mare, proeminentă, adesea
primare: translucidă;
1. maculă; care listă de asocieri este corectă:
2. nodul; A. a-1, b-2, c-3;
3. pustulă; B. a-1, b-3, c-2;
şi următoarele caracteristici: C. a-2, b-1, c-3;
a. un exemplu de leziune din această D. a-3, b-1, c-2;
categorie este nevul dermic E. a-3, b-2, c-1.
nevomelanocitar; 256. Date fiind următoarele leziuni cutanate
b. leziune plată, colorată, cu diametrul<2 primare:
cm, care nu proeminează faţă de pielea 1. papulă;
din jur; 2. veziculă;
c. leziune mică, proeminentă, plină cu 3. papulă/ placard urticarian; şi următoarele
lichid conţinând numeroase leucocite; caracteristici:
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, a. leziune mică, plină cu lichid
b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3; (adesea vizibil), proeminând faţă de
C. a-2, b-3, c-1; pielea din jur;
D. a-3, b-1. c-2;
E. a-3, b-2, c-1. b. leziune proeminentă faţă de pielea din jur
253. Fiind propuse următoarele leziuni (şi ca urmare palpabilă), solidă, mică (cu
cutanate primare: diametrul <0.5 cm);
1. maculă pigmentată; o leziune proeminentă, eritematoasă,
2. tumoră; edematoasă;
3. pustulă;
care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele caracteristici: A. a-1, b-3, c-2;
a. pistruii (efelidele) sunt prototipul pentru B. a-2, b-1, c-3;
această leziune; C. a-2, b-3, c-1;
b. deşi conţine numeroase leucocite, nu D. a-3, b-1, c-2;
este neapărat de cauză infecţioasă; E. a-3, b-2, c-1.
c. formaţiune proeminentă, solidă, cu
257. Propuse
diametrul>5 cm;
fiind următoarele leziuni
care listă de asocieri este corectă: cutanate primare:
A. a-1, b-2, c-3; 1. papulă;
B. a-1, b-3, c-2; 2. veziculă;
C. a-2, b-3, c-1; 3. papulă/ placard urticarian; şi următoarele
D. a-3, b-1, c-2; caracteristici:
E. a-3, b-2, c-1. a. leziune proeminentă, cu diametrul <0.5
254. Fiind indicate următoarele leziuni cm, adesea translucidă;
cutanate primare: b. leziuni din această categorie sunt
1. pată (engl. patch); comedonul închis sau punctul alb, în
2. placard; acnee;
3. bulă; c. leziune produsă de vasodilataţie;
şi următoarele caracteristici: care listă de asocieri este corectă:
a. leziune plată mare (>2 cm) având A. a-1, b-2, c-3;
culoare diferită de pielea din jur; B. a-1, b-3, c-2;
b. leziune mare (>1 cm), proeminentă, cu C. a-2, b-1, c-3;
suprafaţa plată; D. a-3, b-1, c-2;
c. leziune plină cu lichid, proeminentă, cu E. a-3, b-2, c-1.
diametrul >0.5 cm; 258. Indicate
care listă de asocieri este corectă: fiind următoarele leziuni
A. a-1, b-2, c-3; cutanate primare:
B. a-1, b-3, c-2; 1. nodul;
C. a-2, b-1, c-3; 2. veziculă;
D.a-3, b-1, c-2; 3. papulă/ placard urticarian; şi următoarele
E. a-3, b-2, c-1. caracteristici:
255. Fiind enumerate următoarele leziuni a. leziuni din această categorie apar în
cadrul dermitei alergice de contact
cutanate primare:
determinate de iedera otrăvitoare (Rhus
1. pată (engl. patch);
toxicodendron);
2. placard;
b. leziune proeminentă, fermă, de
3. bulă;
dimensiuni mai mari (0.5-5.0 cm);
şi următoarele caracteristici:
c. se asociază cu creşterea permeabilităţii
a. diferă de maculă doar prin dimensiune;
vasculare de scurtă durată;
b. marginile pot fi ori distincte, nete (de
care listă de asocieri este corectă:
exemplu, în psoriazis), ori pierzându-se
A. a-1, b-2, c-3;
treptat în pielea din jur (de exemplu, în
B. a-2, b-1, c-3;
dermită eczematoasă);
C. a-2, b-3, c-1;
 Semiologie dermatologică
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
259. Enumerate
fiind următoarele leziuni
cutanate primare:
1.nodul;
2. pustulă;
3. telangiectazie;
şiurmătoarele
caracteristici:
a. vas de sânge superficial dilatat;
b. diferă de papulă doar prin dimensiune;
c. veziculă plină cu leucocite;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
260. Următoarele afirmaţii referitoare la
maculă sunt corecte, cu excepţia:
A. este o leziune plată;
B. are culoarea pielii din jur;
C. are un diametru mai mare de 2 cm;
D. nu proeminează faţă de pielea din jur;
E. este tipul
de leziune în care se
încadrează pistruii (efelidele).
261. Următoarele afirmaţii referitoare la pată
sunt corecte, cu excepţia:
A. este o leziune proeminentă;
B. este mai mică de 2 cm;
C. are culoare
mai deschisă decât pielea
din jur;
Leziuni cutanate secundare
C. are un diametru mai mic de 5 cm;
D. diferă de nodul prin culoare;
E. poate
induce sau nu modificări de
culoare ale tegumentului supraiacent.
Următoarele
265.
afirmaţii referitoare la
placard sunt corecte, cu excepţia:
A. este o leziune mare (>1 cm);
B. este o leziune deprimată;
C. are suprafaţa plată;
D. poate avea margini distincte, nete, de
exemplu, în psoriazis;
E. poate avea margini care se pierd treptat
în pielea din jur, de exemplu, în dermită
eczematoasă.
266. Următoarele afirmaţii/ aspecte
referitoare la veziculă sunt corecte, cu
excepţia:
A. este o leziune mică;
B. este plină
cu lichid, care este adesea
vizibil;
C. are un diametru mai mare de 0.5 cm;
D. este deprimată faţă de pielea din jur;
E. este adesea translucidă;
F. este
leziunea caracteristică din dermită
D. diferă de maculă doar prin consistenţă;
E. termenul
englezesc echivalent este
„patch".
262. Următoarele afirmaţii referitoare la
papulă sunt corecte, cu excepţia:
A. este
leziune proeminentă faţă de pielea
din jur;
B. nu poate fi palpată;
C. are consistenţă fluctuentă;
D. este mică (cu diametrul <0.5 cm);
E. este tipul
de leziune elementară în care
se încadrează comedoanele
sau punctele
albe din acnee.
263. Următoarele afirmaţii referitoare la
nodul
sunt corecte, cu excepţia:
A. este o leziune proeminentă;
B. are consistenţă fluctuentă;
C. are dimensiuni mai mari (0.5-5.0 cm);
D. diferă de papulă doar prin dimensiune;
E. este tipul de leziune elementară în care
se încadrează nevul dermic
nevomelanocitar.
264. Următoarele afirmaţii referitoare la
tumoră sunt corecte, cu excepţia:
A. este o formaţiune
proeminentă;
B. are consistenţă lichidă;
49
alergica de contact provocată de
gălbenele.
267. Următoarele afirmaţii referitoare la
pustulă sunt corecte, cu excepţia:
A. este o leziune de tip papulos;
B. este plină cu hematii;
C. înseamnă întotdeauna infecţie;
D. proeminează faţă de pielea
înconjurătoare;
E. are conţinut lichid.
268. Următoarele afirmaţii referitoare la bulă
sunt corecte, cu excepţia:
A. este leziune solidă;
B. este plată;
C. de regulă, este opacă;
D. are un diametru mai mic de 0.5 cm;
E. diferă de veziculă în primul rând prin
culoare.
269. Următoarele afirmaţii referitoare la
leziunile urticariene sunt corecte, cu
excepţia:
A. sunt macule şi/sau pete;
B. sunt deprimate faţă de pielea din jur;
C. sunt cianotice;
D. sunt edematoase;
E. au ca substrat constricţia vaselor
dermice;
F. se asociază cu scăderea permeabilităţii;
 G. de obicei, sunt consecinţa unor tulburări E. a-3, b-2, c-1.
vasodinamice de lungă durată. 273. Fiind
enumerate următoarele leziunile
Leziuni cutanate cutanate secundare:
secundare 1. crustă seroasă;
2. ulcer;
270. Fiind date următoarele leziunile 3. atrofie epidermică;
cutanate secundare:
şi următoarele caracteristici:
1. eroziune;
a. exsudat
2. lichenificare;
uscat, de culoare galbenă,
3. crustă;
provenind din fluide corporale;
şi următoarele caracteristici: b. se vindecă lăsând în urmă o cicatrice;
a. zonă de îngroşare a pielii;
o zone cu piele lucioasă, delicată (subţire),
b. pierdere superficială de substanţă, cu plisată sau uşor de plisat; care listă de
întreruperea continuităţii straturilor asocieri este corectă:
celulare; A. a-1, b-2, c-3;
c. exsudat uscat provenind din fluide B. a-1, b-3, c-2;
corporale; C. a-2, b-1, c-3;
care listă de asocieri este corectă: D. a-2, b-3, c-1;
A. a-1, b-2, c-3; E. a-3, b-1, c-2.
B. a-2, b-1, c-3; 274. Fiind
C.a-2, b-3, c-1; numite următoarele leziunile
D.a-3, b-1, c-2; cutanate secundare:
E. a-3, b-2, c-1. 1. cicatrice;
271. Fiind propuse următoarele leziunile 2. atrofie dermică şi/sau hipodermică;
cutanate secundare: 3. eroziune;
1. scuamă; şi următoarele caracteristici:
2. eroziune;
3. atrofie; a. depresiune la
şi următoarele caracteristici:
a. pierdere de substanţă dobândită fără
suprafaţa pielii fără
întreruperea continuităţii straturilor afectarea epidermului;
celulare; b. leziune sechelară, consecinţă a
procesului de vindecare survenit după un
b. acumulare excesivă de strat cornos;
traumatism sau o inflamaţie;
c. vindecare prin reepitelizare, fără a lăsa
c. pierdere de substanţă afectând
cicatrice;
epidermul, dar nu şi dermul, cu
care listă de asocieri este corectă:
întreruperea continuităţii straturilor
A. a-1, b-2, c-3;
celulare;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3; care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
D. a-2, b-3, c-1; b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
E. a-3, b-1, c-2. C. a-2, b-1, c-3;
indicate
272. Fiind
D. a-3, b-1, c-2;
următoarele leziunile
E. a-3, b-2, c-1.
275. Date fiind
cutanate secundare:
1. excoriaţie; următoarele leziunile cutanate
2. ulcer; secundare:
3. crustă hemoragică; 1. excoriaţie;
şi următoarele caracteristici: a. pierdere de 2. lichenificare;
substanţă afectând epidermul şi cel puţin 3. ulcer;
parţial dermul şi următoarele caracteristici:
a. eroziuni liniare, angulare care pot fi
subiacent, cu întreruperea acoperite de o crustă;
continuităţii b. accentuarea desenului cutanat;
straturilor celulare; c. pierdere profundă de substanţă, cu
întreruperea continuităţii straturilor
b. pierdere superficială de substanţă celulare;
provocată de scărpinat (grataj); care listă de asocieri este corectă:
o exsudat uscat, de culoare roşie-brună, A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
provenind din fluide corporale;
C.a-2, b-1, c-3;
care listă de asocieri este corectă: D. a-2, b-3, c-1;
A. a-1, b-2, c-3; E. a-3, b-1, c-2.
B. a-1, b-3, c-2; 276. Referitor la
C. a-2, b-1, c-3; leziunile cutanate
D. a-3, b-1, c-2;
 Semiologie dermatologică

secundare, următoarele afirmaţii sunt B. eroziunea se vindecă lăsând în urmă o

corecte, cu excepţia: cicatrice;
A. lichenificarea reprezintă o zonă de C. excoriaţia constă în eroziuni liniare,
subţiere a pielii; angulare, care pot fi acoperite de o crustă;
B. crusta hemoragică este de culoare D. atrofia cutanată poate fi consecinţa unei
galbenă; pierderi de ţesut dermic sau subcutanat;
C. ulcerul cutanat constă într-o pierdere E. cicatricea poate să fie eritematoasă,
superficială de substanţă; hipopigmentată sau hiperpigmentată în
D. de obicei, excoriaţia este provocată de funcţie de vechimea sau de caracterul ei.
radiaţia solară;
E. atrofia poate să apară ca zone cu piele
Termeni
lucioasă, subţire, plisată sau uşor de dermatologici
plisat; uzuali
F. în zonele păroase, cicatricea se asociază
de regulă cu hipertrichoză. 281. Fiind date
următoarele tipuri de leziuni
277. Cu privire
cutanate:
la leziunile cutanate
1. policiclice;
secundare, următoarele afirmaţii sunt
2. morbiliforme;
corecte, cu excepţia:
3. herpetiforme;
A. lichenificarea este şi următoarele caracteristici:
a. leziuni asemănătoare cu cele din pojar;
caracterizată prin b. leziuni cu formă de inele întrepătrunse
accentuarea desenului cutanat; şi/sau incomplete;
B. eroziunea reprezintă o pierdere c. leziuni grupate;
superficială de substanţă; care listă de asocieri este corectă:
C. ulcerul cutanat afectează epidermul şi A. a-1, b-2, c-3;
cel puţin parţial dermul subiacent; B. a-2, b-1, c-3;
D. atrofia cutanată reprezintă o pierdere de C. a-2, b-3, c-1;
substanţă dobândită fără întreruperea D. a-3, b-1, c-2;
continuităţii straturilor celulare; E. a-3, b-2, c-1.
E. atrofia cutanată poate să apară prin
Fiind indicate
282.
îngroşarea pielii.
următoarele tipuri de
278.
leziunile cutanate secundare,
Privitor la leziuni cutanate:
1. anulare;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu 2. lichenoide;
excepţia: 3. numulare;
A. scuama constă în îngroşarea stratului şi următoarele caracteristici:
bazai al epidermului;
a. leziuni cu formă de inel;
B. eroziunea afectează dermul, dar nu şi
b. leziuni cu formă de monedă;
epidermul; c. leziuni violacee, mai deschise sau mai
C. ulcerul cutanat presupune menţinerea închise la culoare, poligonale, care
continuităţii straturilor celulare; seamănă cu cele din lichenul plan;
D. atrofia cutanată poate fi consecinţa unei care listă de asocieri este corectă:
pierderi de substanţă afectând epidermul; A. a-1, b-3, c-2;
E. cicatricea reprezintă o leziune care se B. a-2, b-1, c-3;
vindecă fără sechele. C. a-2, b-3, c-1;
279. Cu referire D. a-3, b-1, c-2;
la leziunile cutanate E. a-3, b-2, c-1.
secundare, următoarele afirmaţii sunt 283. Fiind daţi
corecte, cu excepţia: următorii termeni
A. crusta reprezintă un exsudat uscat dermatologici uzuali:
provenind din fluide corporale; 1. alopecie;
B. eroziunea nu întrerupe continuitatea; 2. chist;
C. ulcerul cutanat se vindecă fără cicatrice; 3. poikilodermie;
D. atrofia cutanată presupune lezarea şi următoarele caracteristici:
epidermului; a. zonă de piele cu pigmentaţie variată,
E. cicatricea este consecinţa procesului de atrofie şi telangiectazii;
vindecare după un traumatism sau o b. leziune moale, proeminentă,
inflamaţie. încapsulată;
280. Cu referinţă c. dispariţia părului, parţială sau completă;
la leziunile cutanate care listă de asocieri este corectă:
secundare, următoarele afirmaţii sunt A. a-1, b-2, c-3;
corecte, cu excepţia: B. a-1, b-3, c-2;
A. crusta seroasă are culoare roşie-brună; C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
 E. a-3, b-2, c-1. a. acnee vulgară;
284. Fiind daţi b. vitiligo;
următorii termeni o candidoză;
dermatologici uzuali: care listă de asocieri este corectă:
1. milia; A. a-1, b-2, c-3;
2. chist; B. a-1, b-3, c-2;
3. erupţie morbiliformă; C. a-2, b-1, c-3;
şi următoarele caracteristici: D. a-3, b-1, c-2;
a. papule E. a-3, b-2, c-1.
mici, ferme, albe, pline cu 288. Cu privire la distribuţia obişnuită din
cheratină; câteva afecţiuni dermatologice frecvente,
b. macule fiind date următoarele variante:
şi/sau papule generalizate, mici, 1. obraji, nas, frunte, bărbie;
eritematoase; 2. oriunde;
c. leziune 3. zonele expuse la soare; şi
proeminentă, având conţinut următoarele
semisolid sau lichid;
care listă de asocieri este corectă:
afecţiuni:
a. rozacee;
A. a-1, b-2, c-3; b. cheratoză actinică;
B. a-1, b-3, c-2; c. dermita alergică de contact;
C. a-2, b-3, c-1; care listă de asocieri este corectă:
D.a-3, b-1, c-2; A. a-1, b-2, c-3;
E. a-3, b-2, c-1. B. a-1, b-3, c-2;
285. Referitor la prurit C.a-2, b-1, c-3;
următoarele afirmaţii D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1.
sunt corecte, cu excepţia: 289. Privitor la distribuţia obişnuită din
A. este o senzaţie care declanşează dorinţa câteva
de a se scărpina; afecţiuni dermatologice frecvente, fiind date
B. este adesea simptomul predominant al următoarele variante:
bolilor cutanate inflamatoare; Lfaţă;
C. apare adesea în dermita atopică şi în 2. inghinal, axile, între degetele de la mâini
dermita alergică de contact; şi de la picioare, sub sâni;
D. se asociază adesea cu xeroza 3. scalp, sprâncene, perinazal;
(uscăciunea cutanată); şi următoarele afecţiuni:
E. dispare atunci când se a. dermita seboreică;
instalează b. carcinom bazoceluiar;
procesul de senescenţă al pielii. c. scabie;
286. Care dintre următoarele stări care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
(patologice b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
sau nu) este cea mai puţin susceptibilă să C. a-2, b-3, c-1;
provoace prurit: D. a-3, b-1, c-2;
A. boală respiratorie cronică; E. a-3, b-2, c-1.
B. boală renală cronică; 290. Cu referire ia distribuţia obişnuită din
C. colestază; câteva afecţiuni dermatologice frecvente,
D. sarcină; fiind date următoarele variante:
E. cancer; 1. faţă, mai ales buză inferioară, urechi;
F. boală tiroidiană; 2. fosele antecubitală şi poplitee, uneori
G. policitemie vera; distribuţie extinsă;
H. anemie; 3. oriunde;
I. iluzia de parazitoză. şi următoarele afecţiuni:
a. muşcături de insecte;
Afecţiuni b. dermita atopică;
dermatologice o carcinom cu celule scuamoase; care listă
frecvente de asocieri este corectă:
287. Referitor la distribuţia obişnuită din A. a-1, b-2, c-3;
câteva afecţiuni dermatologice frecvente, B. a-1, b-3, c-2;
fiind date următoarele variante: C. a-2, b-1, c-3;
1. periorificial, trunchi, suprafeţele de D. a-3, b-1, c-2;
extensie ale membrelor, suprafaţa de flexie E.a-3, b-2, c-1.
a încheieturii mâinii, axile; 291. Cu referinţă la distribuţia obişnuită din
2. faţă, porţiunea superioară câteva afecţiuni dermatologice frecvente,
a spatelui; fiind date următoarele variante:
3. inghinal, sub sâni, vagin, cavitatea bucală; 1. glezne, porţiunea
şi următoarele afecţiuni: inferioară a gambelor;
 Semiologie dermatologică

2. trunchi; b. cheratoză
3. trunchi, faţă; seboreică;
şi următoarele afecţiuni: o angiom cireaşă;
a. dermita de stază;
Afecţiuni dermatologice frecvente 53

care listă de asocieri este corectă: 295. Cu referire la distribuţia obişnuită din
A. a-1, b-2, c-3; unele afecţiuni dermatologice frecvente,
B. a-1, b-3, c-2; fiind date următoarele variante:
C. a-2, b-1, c-3; 1. trunchi (tipar în pom de iarnă), pată
D. a-2, b-3, c-1; inaugurală urmată de multiple leziuni mai
E. a-3, b-1, c-2. mici;
292. Referitor la distribuţia obişnuită din 2. trunchi, mai ales piept;
unele afecţiuni dermatologice frecvente, 3. suprafeţele de extensie ale braţelor şi
fiind date următoarele variante: coapselor, fese;
1. orice zonă păroasă, oriunde; şi următoarele afecţiuni:
2. palme, tălpi, laturile degetelor de ia mâini şi a. cheratoză pilară;
de la picioare; b. dermatoză acantolitică tranzitorie;
3. oriunde (locul unor leziuni anterioare); c. pitiriazis rozat;
şi următoarele afecţiuni: care listă de asocieri este corectă:
a. eczemă dishidrotică; A. a-1, b-2, c-3;
b. foliculită de tip impetigo; B. a-1, b-3, c-2;
c. cheloid; C. a-2, b-3, c-1;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-3, D. a-3, b-1, c-2;
c-2; B.a-2, b-1, c-3; E. a-3, b-2, c-1.
C. a-2, b-3, c-1; 296. Privitor la distribuţia obişnuită din câteva
D. a-3, b-1, c-2; afecţiuni dermatologice frecvente, fiind date
E. a-3, b-2, c-1. următoarele variante:
293. Cu privire la distribuţia obişnuită din 1. dermită herpetiformă;
câteva afecţiuni dermatologice frecvente, 2. meningococemie fulminantă;
fiind date următoarele variante: 3. vasculita cutanată a vaselor mici; şi
1. respectă un dermatom, de obicei pe următoarele afecţiuni:
trunchi, dar poate fi oriunde; a. întreaga suprafaţă a pielii;
2. coate, genunchi, scalp, porţiunile inferioare b. coate,
ale spatelui, unghiile de la mâini (distribuţia genunchi, fese şi porţiunea
poate fi generalizată); posterioară a scalpului;
3. inghinal, axilă, gât; c. porţiunile
şi următoarele afecţiuni: inferioare ale membrelor
a. psoriazis; inferioare;
b. herpes zoster; care listă de asocieri este corectă:
c. acrocordoane (engl. skin tags); A. a-1, b-2, c-3;
care listă de asocieri este corectă: B. a-1, b-3, c-2;
A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-1, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1;
C. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.
D. a-3, b-1, c-2; 297. Privitor la distribuţia obişnuită din câteva
E. a-3, b-2, c-1. afecţiuni dermatologice frecvente, fiind date
294. Cu referinţă la distribuţia obişnuită din următoarele variante:
unele afecţiuni dermatologice frecvente, 1. faţă, trunchi, membrele sunt mult mai puţin
fiind date următoarele variante: afectate;
1. frunte, obraji, tâmple, buză superioară; 2. oriunde;
2. suprafaţa de extensie a membrelor, mai 3. încheietura mâinii, glezne, gură (distribuţia
ales inferioare; poate fi extinsă); şi următoarele afecţiuni:
3. piept, spate, abdomen, membre a. lichen plan;
proximal; b. varicelă;
şi următoarele stări patologice: a. melasmă; c. urticarie;
b. ţinea versicolor; care listă de asocieri este corectă:
c. xeroză; A. a-1, b-2, c-3;
care listă de asocieri este corectă: B. a-1, b-3, c-2;
A. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1;
C.a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.
D. a-3, b-1, c-2; 298. Cu privire la distribuţia obişnuită din
E. a-3, b-2, c-1. unele afecţiuni dermatologice frecvente,
fiind date următoarele variante:
 1. buze, organele genitale; c. carcinom bazocelular;
2. picioare, inghinal, barbă, sau scalp; care listă de asocieri este corectă:
3. oriunde; A. a-1, b-2, c-3;
şi următoarele afecţiuni: B. a-1, b-3, c-2;
a. dermatofitoză (dermatofiţie); C. a-2, b-1. c-3;
b. herpes simplex; D. a-2, b-3, c-1;
c. dermatofibrom; E.a-3, b-1, c-2.
care listă de asocieri este corectă: 302. Cu referire la caracteristicile leziunilor
A. a-1, b-2, c-3; din câteva afecţiuni dermatologice
frecvente, fiind date următoarele variante:
B. a-1, b-3, c-2;
1. pete şi placarde eritematoase, descuamare
C. a-2, b-1, c-3;
şi lichenificare, prurit;
D. a-2, b-3, c-1;
2. leziuni indurate şi posibil hipercheratozice,
E. a-3, b-1, c-2.
adesea cu ulceraţie şi/sau crustă;
299. Referitor la caracteristicile leziunilor din 3. papule eritematoase cu un punct roşu
câteva afecţiuni dermatologice frecvente, central;
fiind date următoarele variante: şi următoarele afecţiuni:
1. comedoane deschise şi închise, papule
eritematoase, pustulă, a. carcinom cu celule
chisturi; scuamoase;
b. dermita atopică;
2. macule albe ca creta, depigmentare
c. muşcături de insecte;
frapantă ca urmare a dispariţiei
care listă de asocieri este corectă:
melanocitelor;
A. a-1, b-2, c-3;
3. zone eritematoase macerate cu pustulă
satelite, pete albe, friabile pe mucoase;
B. c
a-1, b-3, -2;
C.a-2, b-1, c-3;
şi următoarele afecţiuni:
D. a-2, b-3, c-1;
a. vitiligo;
E. a-3, b-1, c-2.
b. candidoză;
c. acnee vulgară; 303. Cu referinţă ia caracteristicile leziunilor
din câteva afecţiuni dermatologice
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2,
c-3; B.a-2, b-1, c-3; frecvente, fiind date următoarele variante:
C. a-2, b-3, c-1; 1. pete de eritem şi descuamare pe un fond
de hiperpigmentare asociat cu semne de
D. a b c -3, -1, -2; insuficienţă venoasă;
E. a-3, b-2, c-1. 2. placarde brune cu scuame grase aderente
(ca şi cum ar fi lipite);
300. Cu privire la caracteristicile leziunilor din
câteva afecţiuni dermatologice frecvente, 3. papule roşii, pline cu sânge;
fiind date următoarele variante: şi următoarele afecţiuni:
a. dermita de stază;
1.eritem, telangiectazii, papule, b. angiom cireaşă;
pustulă; c. cheratoză seboreică;
2. macule de culoarea pielii sau roşii-brune care listă de asocieri este corectă:
sau papule cu scuame uscate, rugoase, A. a-1, b-2, c-3;
aderente; B. a-1, b-3, c-2;
3. variază în funcţie de localizare, (de C. a-2, b-1, c-3;
exemplu, ţinea corporis - pată inelară D. a-2, b-3, c-1;
scuamoasă); E. a-3, b-1, c-2.
şi următoarele afecţiuni: 304. Despre caracteristicile leziunilor din
a. cheratoză actinică; câteva afecţiuni dermatologice frecvente,
b. dermatofitoză (dermatofiţie); fiind date următoarele variante:
c. rozacee; 1. vezicule profunde;
care listă de asocieri este corectă: 2. tumoră fermă, roz, violacee, sau brună;
A. a-1, b-3, c-2; 3. pustule foliculare (situate în orice zonă
B. a-2, b-1, c-3; păroasă);
C. a-2, b-3, c-1; 4. papule, vezicule, pustule, adesea cruste de
D. a-3, b-1, c-2; culoarea mierii;
E. a-3, b-2, c-1. şi următoarele afecţiuni:
301. Privitor la caracteristicile leziunilor din a. cheloid;
câteva afecţiuni dermatologice frecvente, b. foliculită;
fiind date următoarele variante: o eczemă dishidrotică;
1. eritem cu scuame grase galben-brune; d. impetigo;
2. papulă cu margine perlată, telangiectatică care listă de asocieri este corectă:
pe o zonă de piele lezată de soare; A. a-1, b-4, c-2, d-3;
3. papule excoriate, leziuni săpate în piele, B.a-2, b-3, c-1, d-4;
prurit; C. a-2, b-4, c-1, d-3;
şi următoarele afecţiuni: D.a-4, b-2, c-3, d-1;
a. scabie; E. a-4, b-3, c-2, d-1.
b. dermita seboreică;
 305. Referitor la localizarea leziunilor din
dermita alergică de
contact, fiind daţi
următorii agenţi etiologici:
1. nichel;
2. catarama de la pantof;
3. iederă otrăvitoare;
şi următoarele localizări:
a. degete, lobii urechilor;
b. faţa dorsală a picioarelor;
c. suprafeţe expuse (neprotejate de haine);
care listă de asocieri este
corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2.
306. Referitor la caracteristicile leziunilor din B. a-3, b-1, c-4, d-2;
câteva afecţiuni dermatologice frecvente,
fiind date următoarele variante:
1. eritem localizat, vezicule, scuamă şi prurit; E. a-3, b-4, c-1, d-2.
2. vezicule grupate progresând până la
eroziuni acoperite de cruste;
3. nodul ferm roşu până la brun ia care
compresia laterală determină deprimarea
centrală a pielii de deasupra;
şi următoarele afecţiuni:
a. herpes simplex;
b. dermita alergică de contact;
c. dermatofibrom;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2.
307. Cu privire ia caracteristicile leziunilor din C. a-2, b-4, c-3, d-1;
câteva afecţiuni dermatologice frecvente,
fiind date următoarele variante:
1. leziuni papuloscuamoase constând din
papule şi placarde eritematoase mici şi mari,
acoperite cu scuamă argintie aderentă,
adâncituri punctiforme în unghii;
2. vezicule limitate la un dermatom (adesea
însoţite de durere);
3. papule cărnoase;
şi următoarele afecţiuni:
a. psoriazis;
b. herpes zoster;
c. acrocordoane (engl. skin tags);
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
308. Privitor la caracteristicile leziunilor din
câteva afecţiuni dermatologice frecvente,
fiind date următoarele variante:
1. papule şi placarde violacee cu suprafaţa
plată;
2. leziuni care apar în valuri şi regresează
rapid, parcurgând
fazele de macule
364. Fiind date
următoarele tipuri de leziuni
cutanate:
1. erupţiile figurate;
2. erupţii anulare fără componentă migratorie
evidentă;
3. poikilodermie;
4. telangiectaziile periunghiale;
şi următoarele caracteristici:
a. apare pe pielea lezată de radiaţia
ionizantă (mai rar la ora actuală);
b. una dintre formele de prezentare ale
sarcoidozei;
c. leziunile formează inele şi arcuri care
sunt de obicei eritematoase, dar pot fi de
culoarea pielii până la brune;
d. atât în dermatomiozită, cât şi în lupus,
există eritem al repliului unghial asociat;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-3, b-2, c-1, d-4;
D. a-3, b-2, c-4, d-1;
365. Fiind date următoarele tipuri de afecţiuni
cutanate:
1. artrită psoriazică;
2. sifilisul secundar;
3. reacţiile la allopurinol;
4. sindromul CREST;
şi următoarele caracteristici:
a. anticorpi anticentromer;
b. rezoluţia spontană se poate produce
chiar şi în absenţa terapiei adecvate;
c. sângerare gastrointestinală asociată;
d. trebuie avută în vedere când leziunile
psoriazice sunt însoţite de artrită;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-3,
c-2, d-4; B.a-2, b-3, c-4, d-1;
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
366. Date fiind următoarele tipuri de afecţiuni
cutanate:
1. boală Reiter;
2. sifilisul secundar;
3. limfomul cutanat cu celule T;
4. sindromul CREST;
şi următoarele caracteristici:
a. placarde anulare pe faţă;
b. neoplazia care provoacă cel mai
frecvent eritrodermie;
c. calcinoză cutanată, fenomen Raynaud,
dismotilitate esofagiană, sclerodactilie,
telangiectazie;
d. trebuie avută în vedere când leziunile
psoriazice sunt însoţite de artrită;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-2, c-4, d-3;
C. a-1, b-3, c-4, d-2;
D. a-2, b-3, c-1, d-4;
E. a-2, b-3, c-4, d-1.
367. Fiind propuse următoarele tipuri de
afecţiuni cutanate:
1. boală Reiter;
 2. sifilisul secundar; 368. Propuse fiind următoarele tipuri de
3. limfomul cutanat cu celule T; afecţiuni cutanate:
4. dermatomiozită; 1. pitiriazis rozat;
şi următoarele caracteristici: 2. sifilisul secundar;
a. 3. sindromul Sezary;
istoric de ulcere orale, conjunctivită, 4. lupus eritematos sistemic; şi următoarele
uveită, şi/sau uretrită; caracteristici:
a. trebuie trecute în revistă medicamentele
b.
este responsabil de până la un sfert din pacientului deoarece erupţia poate fi
cazurile de eritrodermie în unele serii de tratată prin simpla întrerupere a agentului
pacienţi; declanşator;
b. examinate cu lupa (mărire de 10x),
c. alopecie necicatricială;
d. telangiectazii periunghiale şi eritem vasele sanguine din repliurile unghiale
periunghial adesea însoţit de cuticule sunt tortuoase şi seamănă cu nişte
„zdrenţuite" şi sensibilitate dureroasă la „glomeruli";
vârfurile degetelor; c.
care listă de asocieri este corectă: leziunile progresează de la placarde şi
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
formaţiuni tumorale izolate
până ia
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-2, b-3,c-4,d-1; eritrodermie;
D. a-2, b-4, c-3, d-1;
E.a-3, b-4, c-1, d-2. d. condiloame late;
care listă de asocieri este corectă: b. la
A. a-1, b-4, c-3, d-2; examinarea cu lupa (mărire de 10x) a
B. a-2, b-1, c-4, d-3; vaselor sanguine din repliurile
C. a-4, b-1, c-2, d-3; unghiale,
D. a-4, b-1, c-3, d-2; se constată că buclele capilare sunt
E.a-4, b-3, c-2, d-1. parţial dispărute, iar cele restante sunt
369. Fiind mult dilatate;
indicate următoarele tipuri de c. în stadiile
afecţiuni cutanate: timpurii, poate fi confundat cu
1. lichen plan; o eczemă sau cu psoriazisul;
2. sifilisul secundar; d. pete pe mucoase;
3. sindromul Sezary; care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-4,
c-3, d-2; B.a-3, b-2, c-1, d-4; C.a-3, b-2, c-4,
4. sclerodermie;
d-1;
şi următoarele caracteristici:
a. mai adesea, eritrodermia este prezentă D. a-3, b-4, c-1, d-2;
pe întreaga durată a bolii; E.a-4, b-1, c-3, d-2.
b. leziuni papuloase cu baza largă şi 371. Fiind desemnate următoarele tipuri de
umede; afecţiuni cutanate:
c. trebuie trecute în revistă medicamentele 1. limfomul cutanat cu celule T;
pacientului deoarece erupţia poate fi 2. sifilisul secundar;
tratată prin simpla întrerupere a agentului 3. eritrodermie idiopatică;
declanşator; 4. telangiectazia hemoragică ereditară; şi
d. la examinarea cu lupa (mărire de 10x) a următoarele caracteristici:
vaselor sanguine din repliurile unghiale, a. adenopatii, stare generală alterată,
se constată că buclele capilare sunt febră, durere de cap, mialgii;
parţial dispărute, iar cele restante sunt b. leziunile apar în general la vârsta adultă,
mult dilatate; sunt de culoare roşu închis şi de obicei
care listă de asocieri este corectă: uşor proeminente;
A. a-2, b-1, c-3, d-4; o adesea nu răspunde la terapia adecvată
B. a-2, b-3, c-4, d-1; pentru bolile inflamatoare; d. urmărirea în
C. a-3, b-1, c-4, d-2; timp este obligatorie pentru
D. a-3, b-2, c-1, d-4; a depista din timp posibila apariţie a unui
E. a-4, b-2, c-3, d-1. limfom cutanat; care listă de asocieri este
370. Indicate corectă:
fiind următoarele tipuri de A. a-1, b-4, c-2, d-3;
afecţiuni cutanate: B. a-2, b-4, c-1, d-3;
1. limfomul cutanat cu celule T; C. a-4, b-1, c-2, d-3;
2. sifilisul secundar; D. a-4, b-1, c-3, d-2;
3. sindromul Sezary; E.a-4, b-2, c-1, d-3.
4. dermatomiozită; 372. Desemnate fiind următoarele tipuri de
şi următoarele caracteristici: afecţiuni cutanate:
a. limfocite T 1. limfomul cutanat cu celule T;
atipice circulante, prurit şi 2. psoriazis;
adenopatie; 3. boala Lyme;
 890 Semiologie dermatologica

4. telangiectazia hemoragică ereditară; şi cap, fotofobie, mialgii, artralgii şi erupţie

următoarele caracteristici: malară;
a. în stadiul iniţial (3-30 zile după c.
muşcătura de căpuşă), o leziune anulară telangiectazii situate cel mai adesea pe
unică este de obicei observată, care mucoase, faţă şi porţiunea distală a
poate expansiona până la £10 cm în membrelor, inclusiv sub unghii;
diametru; d. dermită exfoliativă;
b. un istoric de placarde scuamoase roşii care listă de asocieri este corectă:
pe coate şi genunchi; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
c. se poate dezvoltă în cadrul leziunilor de B. a-1, b-3, c-4, d-2;
parapsoriazis cu placarde mari şi este C.a-3, b-2, c-4, d-1;
sugerat de creşterea grosimii leziunilor; D. a-4, b-1, c-2, d-3;
d. comunicări E. a-4, b-3, c-2, d-1.
arteriovenoase care au 375. Fiind date următoarele tipuri de afecţiuni
tendinţa de a sângera; cutanate:
care listă de asocieri este corectă: 1. sifilisul secundar;
A. a-2, b-4, c-3, d-1; 2. eritrodermia indusă de medicamente;
B. a-3, b-2, c-1, d-4; 3. sindromul carcinoid;
C. a-4, b-1, c-3, d-2; 4. telangiectazia hemoragică ereditară; şi
D.a-4, b-3, c-1, d-2; următoarele caracteristici:
E. a-4, b-3, c-2, d-1. a. numită şi boala Osler-Rendu-Weber,
373. Fiind numite următoarele tipuri de transmitere autosomal dominantă;
afecţiuni cutanate: b. poate începe ca o erupţie cutanată
1. limfomul cutanat cu celule T; (exantem) morbiliformă;
2. psoriazisul pustulos; c. episoade de înroşire a capului, gâtului şi
3. boala Lyme; uneori a trunchiului;
4. telangiectazia hemoragică ereditară; şi d. papule roşii-brune diseminate cu
următoarele caracteristici: scuamă fină;
a. malformaţii care listă de asocieri este corectă:
arteriovenoase ale A. a-1, b-3, c-2, d-4;
microvascularizaţiei dermice; B.a-2, b-3, c-4, d-1;
b. valuri C.a-3, b-1, c-2, d-4;
migratoare de eritem presărat cu D.a-3, b-4, c-2, d-1;
pustule superficiale; E. a-4, b-2, c-3, d-1.
c. diagnostic 376. Date fiind următoarele tipuri de afecţiuni
prin biopsie cutanată, care cutanate:
evidenţiază acumulări de limfocite T 1. sifilisul secundar;
atipice în epiderm şi derm; 2. eritrodermia indusă de medicamente;
d. în câteva 3. sindromul carcinoid;
zile, aproximativ jumătate din 4. telangiectazia hemoragică ereditară; şi
pacienţi dezvoltă multiple leziuni următoarele caracteristici:
eritematoase mai mici pe zone aflate la a. poate să apară ca un eritem difuz;
distanţă de muşcătură; b. când pielea este întinsă deasupra unei
care listă de asocieri este corectă: leziuni individuale, se observă un punct
A. a-1, b-2, c-4, d-3; excentric din care iradiază picioare;
B. a-2, b-3, c-4, d-1; c. erupţia afectează adesea palmele şi
C. a-3, b-4, c-2, d-1; tălpile;
D. a-4, b-1, c-2, d-3; d. modificările cutanate de pe faţă, în
E. a-4, b-2, c-1, d-3. special telangiectaziile pot mima aspectul
374. Numite fiind următoarele tipuri de clinic din acneea rozacee;
afecţiuni cutanate: care listă de asocieri este corectă:
1. limfomul cutanat cu celule T; A. a-1, b-4, c-3, d-2;
2. eritrodermia indusă de medicamente; B. a-2, b-1, c-4, d-3;
3. boala Lyme; C.a-2, b-3,c-1, d-4;
4. telangiectazia hemoragică ereditară; şi D. a-2, b-4, c-1, d-3;
următoarele caracteristici: E. a-3, b-1, c-2, d-4.
a. pe măsură 377. Fiind propuse următoarele tipuri de
ce progresează, poate afecţiuni cutanate:
produce tumori cutanate şi poate afecta 1. sifilisul secundar;
nodulii limfatici; 2. reacţie medicamentoasă cu eozinofilie şi
b. simptome simptome sistemice (DRESS);
asociate: febră, durere de 3. dermatoze pustuloase;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 891

4. telangiectazia hemoragică B. ţinea;

ereditară; C. pitiriazis rozat;
şi următoarele caracteristici: D. lichen plan;
a. febră, E. pemfigus.
eozinofilie periferică, tumefacţie 381. Referitor la leziunile cutanate
facială, hepatită, nefrită interstiţială papuloscuamoase, următoarele afirmaţii
alergică; sunt corecte, cu excepţia:
b. cele mai frecvente forme sunt A. cel mai adesea, leziunile
erupţiile papuloscuamoase apar în cadrul unor
acneiforme şi foliculita; afecţiuni sistemice;
c. principalele simptome sunt epistaxis B. când leziunile psoriazice sunt însoţite de
recidivant şi sângerare gastrointestinală; artrită, posibilitatea artritei psoriazice sau a
d. leziunile pot semăna bolii lupice trebuie avută în vedere;
cu din
cele C. un istoric de ulcere orale, conjunctivită,
pitiriazisul rozat; uveită, uretrită
şi/sau
care listă de asocieri este corectă: indică sindrom
A. a-1, b-2, c-4, d-3; SjOgren;
B. a-1, b-3, c-4, d-2; D. ori de câte se pune diagnosticul de
C. a-1, b-4, c-3, d-2; pitiriazis rozat sau de lichen plan,
D. a-2, b-3, c-4, d-1; medicamentele pot fi excluse dintre
E. a-4, b-3, c-2, d-1. cauzele erupţiei;
378. Propuse fiind următoarele tipuri de E. erupţiile medicamentoase pot fi tratate
afecţiuni cutanate: prin simpla întrerupere a agentului
1. sifilisul secundar; declanşator;
2. reacţiile la anticonvulsivante; F. în unele populaţii, există o prevalentă
3. sindromul CREST; mai mare a infecţiei cu virus hepatitic C la
pacienţii cu psoriazis.
4. telangiectazia hemoragică ereditară; şi
următoarele caracteristici: 382. Referitor la cauzele leziunilor cutanate
a. este papuloscuamoase, fiind date următoarele
determinată de mutaţii în gena stări patologice (IEC = inhibitorii enzimei de
pentru kinază de tip receptor pentru conversie a angiotensinei):
endoglină sau pentru activină; 1. exacerbarea psoriazisului;
b. variantă de 2. erupţii de tip pitiriazis rozat;
sclerodermie cu evoluţie 3. leziuni de tip lichen plan;
cronică; şi următoarele cauze:
o sindrom pseudolimfomatos (cu adenopatie a. medicamente B-blocante, IEC, săruri de
şi limfocite atipice circulante); aur, metronidazol;
d. intervalul dintre şancrul primar şi stadiul b. litiu, medicamente B-blocante, infecţii cu
secundar este de obicei de 4-8 săptămâni; HIV sau streptococice, scăderea prea
care listă de asocieri este corectă: rapidă a glucocorticoizilor sistemici;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; c. tiazide, antimalarice, săruri de aur,
B. a-1, b-4, c-2, d-3; chinidină, fenotiazine, sulfoniluree, IEC,
C. a-2, b-1, c-4, d-3; boala grefă-contra-gazdă cronică;
D. a-4, b-2, c-3, d-1; care listă de asocieri este corectă:
E.a-4, b-3, c-2, d-1. A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
Leziuni cutanate C. a-2, b-1, c-3;
papuloscuamoase
379. Care dintre elementele de mai jos nu D. a-2, b-3, c-1;
defineşte o erupţie cutanată E. a-3, b-2, c-1.
papuloscuamoasă: 383. Referitor la limfomul cutanat cu celule
A. leziuni care proeminează faţă de planul T,
pielii; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
B. papule (diametrul <1 cm); excepţia:
C. placarde (diametrul >1 cm); A. în stadiile timpurii, poate fi confundat cu
D. formare de scuame; o eczemă sau cu psoriazisul;
E. eritem. B. adesea nu răspunde la terapia adecvată
380. Care dintre următoarele boli nu este pentru bolile inflamatoare;
C.se poate dezvoltă în
printre cele implicate cel mai frecvent în
producerea leziunilor papuloscuamoase, cu cadrul leziunilor de
excepţia: parapsoriazis cu placarde mari şi este
A. psoriazis;
 892 Semiologie dermatologica

sugerat de creşterea în grosime a 388. Referitor la

leziunilor; eritrodermie, următoarele
D. este diagnosticat prin biopsie cutanată, afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
care evidenţiază acumulări de plasmocite A. este termenul folosit când cea mai mare
atipice în epiderm şi derm; parte a suprafeţei pielii este eritematoasă;
E. pe măsură ce progresează, poate B. se poate asocia cu edem periferic;
produce tumori cutanate şi poate afecta C. dintre bolile sistemice, este cel mai
nodulii limfatici. adesea produsă de boala Hodgkin;
384. Referitor la sifilisul secundar, D. este determinată probabil de un sifilis
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu secundar istoricul
dacă
excepţia: include valuri
A. apar papule migratoare de eritem presărat cu pustule
roşii-brune diseminate cu superficiale;
scuamă fină; E. a fost raportată în asociere cu tumori de
B. erupţia nu afectează palmele şi tălpile; plămân, ficat, prostată, tiroidă şi colon.
C. leziunile 389. Privitor la
pot semăna cu cele din eritrodermie, următoarele
pitiriazisul rozat; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
D. intervalul A. o
dintre şancrul primar şi stadiul manifestare asociată este căderea
secundar este de obicei de 4-8 zile; părului şi a unghiilor;
E. rezoluţia B. unii pacienţi
spontană se poate produce prezintă adenopatie
chiar şi în absenţa terapiei adecvate; reactivă;
F. modificările C. dintre bolile
asociate sunt utile în cutanate, implicate mai
punerea diagnosticului. frecvent în etiologie sunt lichenul plan;
D. un istoric
385. Modificările asociate utile în punerea
de placarde scuamoase roşii
diagnosticului de sifilis secundar sunt
pe coate şi genunchi indică pitiriazis;
următoarele, cu excepţia:
E. au fost
A. placarde anulare pe faţă;
B. hipertrichoză; raportată cazuri izolate de
C. condiloame late; eritrodermie determinată de tumori solide.
D. leziuni papuloase pediculate şi uscate; 390. Despre
E. pete pe mucoase. eritrodermie, următoarele
386. Modificările generale asociate cu afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
sifilisul A. pot să apară manifestări sistemice
secundar sunt următoarele, cu excepţia: asociate;
A. adenopatii; B. hipoalbuminemia este una dintre
B. stare generală alterată; manifestările însoţitoare;
C. febră; C. este important să fie examinată pielea
D. durere de genunchi; atent pentru a descoperi eventuala
E. mialgii. migrare a eritemului;
D. dacă este determinată de tumori solide,
Eritrodermie apare de obicei în fazele iniţiale ale
387. Cu privire la eritrodermie, următoarele bolii;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: E. în cazurile fără o cauză evidentă
A. se referă la situaţia când cea mai mare (idiopatice), urmărirea pacientului este
parte a suprafeţei pielii este de culoare obligatorie pentru a depista din timp
roşie; posibila apariţie a unui psoriazis.
B. se pot asocia cu scuame, eroziuni sau 391. Următoarele
pustule; fragmente dintr-o frază
C. se poate asocia cu febră, frisoane sau vizând eritrodermia sunt corect formulate,
hipotermie; cu excepţia.
D. în mod caracteristic, poate produce A. în formele de eritrodermie provocate de
insuficienţa cardiacă cu debit scăzut; boli cutanate;
E. obligă la examinarea atentă a pielii B. de boli sistemice sau de medicamente;
pentru a descoperi eventuale modificări C. localizarea şi descrierea leziunilor;
secundare asociate, cum ar fi zone de D. după apariţia eritrodermiei;
atrofie sau ulcere. E. ajută la punerea diagnosticului etiologic.
392. Care dintre următoarele nu face parte
dintre principalele etiologii ale eritrodermiei:
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 893

A. boli cutanate cum ar fi psoriazis şi c. papule

dermită; perifoliculare
B. medicamente; portocalii-roşii;
C. boii autoimune; d. scuamă grasă roz-roşie;
sistemice,
D. boli cel mai care listă de asocieri este corectă:
adesea limfom A. a-1, b-2, c-4, d-3;
cutanat cu celule T; B. a-1, b-3, c-4, d-2;
E. idiopatic. C.a-2, b-1, c-4, d-3;
393. Manifestări cutanate cu care se D.a-3, b-4, c-1, d-2;
asociază eritrodermia sunt următoarele, cu E. a-4, b-3, c-2, d-1.
excepţia: 397. Referitor la localizarea leziunilor iniţiale
A. lichenificare; din diverse afecţiuni care pot produce
B. ulcere profunde; eritrodermie, fiind date următoarele
C. pustule; variante:
D. hipertricoză; 1. psoriazis;
E. căderea unghiilor. 2. dermită de contact cu manifestări locale;
394. Printre manifestările sistemice 3. dermită seboreică;
potenţiale asociate eritrodermiei sunt 4. pitiriasis rubra pilaris;
următoarele, cu excepţia: şi următoarele afecţiuni:
A. febră şi frisoane; a. distribuţie generalizată, dar în mod
caracteristic rămân zone de piele
B. hipotermie;
C. adenopatie reactivă; normală;
D. edem periferic; b. scalp, pliurile nazolabiale, sprâncene,
E. hipoalbuminemia; zone intertriginoase;
F. insuficienţa cardiacă cu debit scăzut. c. coate, genunchi, scalp, presacrat;
d. localizarea dependentă de agentul
395. Referitor la leziunile iniţiale din diverse
declanşator;
afecţiuni care pot produce eritrodermie,
care listă de asocieri este corectă:
fiind
date următoarele variante:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-2, b-4, c-3, d-1;
1. psoriazis;
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
2. dermită atopică cronică;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
3. dermită de contact cu manifestări
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
sistemice;
4. dermită de stază (cu autosensibilizare); 398. Cu privire la localizarea leziunilor iniţiale
şi următoarele afecţiuni: din diverse afecţiuni care pot produce
a. eritem, scuamă fină, crustă; eritrodermie, fiind date următoarele
b. variante:
lichenificare (îngroşarea pielii cu 1. dermită atopică;
dermită de contact
2. cu
accentuarea desenului cutanat);
c. scuamă manifestări sistemice;
roz-roşie, argintie, net 3. dermită de stază (cu autosensibilizare);
demarcată; şi următoarele afecţiuni:
d. eritem, cruste, excoriaţii; a. membrele inferioare;
care listă de asocieri este corectă: b. fosele
A. a b c d
-1, -3, -4, -2; antecubitală
mâini;
şi poplitee, gât,
B. a-2, b^, c-3, d-1;
C. a-3, b-2, c-1, d-4; c. distribuţie generalizată;
D. a-4, b-1, c-3, d-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-4, b-2, c-1, d-3. A. a-1, b-2, c-3;
396. Cu privire la leziunile iniţiale din diverse B. a-1, b-3, c-2;
afecţiuni care pot produce eritrodermie, C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
fiind
date următoarele variante: E. a-3, b-2, c-1.
1. dermită atopică acută; 399. Referitor la
2. dermită de contact cu manifestări locale; dermita de stază (DeSt),
3. dermită seboreică; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
4. pitiriasis rubra pilaris; excepţia:
şi următoarele afecţiuni: A. DeSt se
a. eritem, scuamă fină, crustă, margini asociază cu fenomene de
indistincte; autosensibilizare;
b. eritem, cruste, vezicule şi bule; B. DeSt este nepruriginoasă,
 894 Semiologie dermatologica

C. DeSt se d.dermita de stază (cu

remite o dată cu instalarea autosensibilizare);
edemului la membrele inferioare; care listă de asocieri este corectă:
D. în mod A. a-1, b-4, c-2, d-3;
caracteristic, pacientul poate B. a-3, b-4, c-1, d-2;
avea istoric de ulcere venoase, C. a-4, b-2, c-1, d-3;
tromboflebită, şi/sau celulita; D. a-4, b-2, c-3, d-1;
E. în diagnosticul diferenţial intră celulita; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
F. poate fi 403. Cu privire la modificările asociate din
confundată cu o dermita de afecţiunilor care pot produce eritrodermie,
contact medicamentoasă; fiind date următoarele variante:
G. reacţiile 1. reactivare la stres, infecţie cu HIV, se
cutanate la unguent cu asociază cu boala Parkinson;
neomicină aplicat local pot genera 2. hipersensibilitate de tip întârziat, interval
un de latenţă de 48 ore;
tablou asemănător. 3. cheratodermie ceroasă, trebuie exclus un
400. Care dintre LCCT;
următoarele afecţiuni nu 4. prurit, istoric familial de astm, rinită sau
este caracteristică pentru istoricul familial conjunctivită alergică;
de atopie al pacienţilor cu dermita atopică: şi următoarele afecţiuni:
A. astm; a. dermita atopică;
B. rinită alergică; b. dermita de contact alergică cu
C. conjunctivită alergică; manifestări locale;
D. dermita atopică; c. dermita seboreică;
d. pitiriasis rubra pilaris;
E. psoriazis.
care listă de asocieri este corectă:
401.
dermita atopică, următoarele
Referitor la
A. a-1, b-3, c d-2; -4,
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
A. pruritul este de regulă absent;
D. a-3, b-1, c-4, d-2;
B. pacienţii au adesea istoric familial de
E. a-3, b-2, c-4, d-1.
atopie;
C. o afecţiune asociată este bronşita 404. Pentru care dintre următoarele afecţiuni
cronică; producătoare de eritrodermie, punerea
D. trebuie exclusă infecţia secundară cu diagnosticului definitiv se face nu prin
biopsie cutanată, ci prin teste cutanate:
Staphylococcus aureus;
E. se poate suprapune o dermita de iritaţie A. psoriazis;
sau alergică de contact. B. dermita atopică;
402. Referitor la C. dermita de contact;
modificările asociate D. dermita seboreică;
afecţiunilor care pot produce eritrodermie, E. dermita de stază (cu autosensibilizare);
fiind date următoarele variante: F. pitiriasis rubra pilaris.
Medicamente care produc
405.
1. istoric de dermita alergică de contact la
agent topic, după care primeşte medicaţie cel mai
adesea eritrodermie sunt următoarele, cu
sistemică înrudită structural, de exemplu,
excepţia:
etilendiamină (local), aminofilină (i.v.);
2. membrele inferioare cu edem, istoric de A. sulfonamide;
ulcere venoase, tromboflebită şi/sau
celulita; B. cloramfenicol;
C. carbamazepină;
3. distrofie unghială, artrită, formare de
D. fenitoină;
pustule;
4. adesea, instalare în interval de câteva E. săruri de mercur;
ore de la expunere; şi F. allopurinol;
următoarele afecţiuni: G. zalcitabină.
a. psoriazis; 406. Caracteristice pentru sindromul Sezary
b. dermita de contact cu sunt următoarele, cu excepţia:
manifestări locale A. progresia
declanşată de un agent iritant; leziunilor de la placarde şi
dermita
c. de contact cu formaţiuni tumorale izolate până la
manifestări eritrodermie;
sistemice; B. mai adesea,
prezenţa eritrodermiei doar
în fazele finale ale bolii;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 895

C. limfocite B atipice circulante; E. leziunile ulterioare sunt mai mici şi sunt

D. prurit; situate în jurul muşcăturii;
E. adenopatie. F. printre simptomele asociate se află febra,
407. Localizări (raportate până la ora durerea de cap, fotofobia, mialgiile,
actuală) ale tumorilor solide care pot artralgiile, erupţia malară.
produce eritrodermie sunt următoarele, cu 413. Referitor la
excepţia: eritemul marginat,
A. plămân; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
B. pancreas; excepţia:
C. sân; A. este observat la pacienţii cu febră
D. suprarenală; reumatică (reumatism poliarticular acut);
E. stomac. B. apare mai ales pe faţă;
C. are culoare roz-roşu;
Leziuni cutanate figurate D. are aspect nodular;
408. Care dintre următoarele elemente nu E. este persistent.
este caracteristic pentru erupţiile figurate: 414. Care dintre
A. formă de inel; următoarele boli cutanate se
B. formă de arc; prezintă ca erupţie anulară, dar fără o
C. culoare roşie; componentă migratorie evidentă:
D. culoare ca a pielii sau brună; A. limfom cutanat cu celule T;
E. ulceraţii. B. lupus cutanat subacut;
409. Care dintre următoarele boli primar C. sifilis secundar;
cutanate nu este printre cel mai frecvente D. sarcoidoză;
cauze de erupţii figurate: E. boala Lyme.
A. ţinea;
B. urticarie; Acnee
C. eritemul anular centrifug; 415. Referitor la
D. granulomul anular; acnee sau la leziunile
E. psoriazis. acneiforme asociate cu boli sistemice,
410. Care dintre următoarele nu este una următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
dintre formele mai puţin frecvente de excepţia:
eriteme anulare migratorii, determinate de o A. o serie de şi boli sistemice pot determina
boală sistemică subiacentă: erupţii acneiforme;
A. eritem gyratum repens; B. cele două principale forme de acnee sunt
B. eritem migrator; acneea vulgară şi acneea rozacee;
C. eritem marginat; C. sindromul carcinoid se manifestă prin
D. eritem migrator necrolitic; episoade de paloare;
E. eritemul anular centrifug. D. în sindromul carcinoid apar o serie de
modificări cutanate de pe faţă;
411. Referitor la
E. în sindromul carcinoid, telangiectaziile
boala Lyme, următoarele de
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: pe faţă pot mima aspectul clinic din
A. este o zoonoză; acneea rozacee.
B. manifestarea cutanată caracteristică este
eritemul marginat; Leziuni pustuloase
C. în stadiul iniţial, se observă de obicei 416. Referitor la cauzele leziunilor
multiple leziuni papuloase; pustuloase, fiind date următoarele variante:
D. în câteva zile de la debut, aproximativ 1. pustule foliculare infecţioase;
jumătate din pacienţi dezvoltă multiple 2. granulom Majocchi (o formă de pustulă
leziuni eritematoase; foliculară infecţioasă);
E. apar simptome sistemice. 3. erupţie extinsă de pustule foliculare pe trunchi,
412. Cu privire caracterizată de leziuni aflate toate în acelaşi
la boala Lyme, următoarele stadiu de dezvoltare;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: şi următoarele cauze:
A. evenimentul declanşator este o a. floră normală;
muşcătură de şobolan; b. dermatofiţi;
B. agentul cauzal este spirocheta o doze mari de glucocorticoizi pe cale
Treponema pallidum; sistemică; care listă de asocieri este corectă:
C. stadiul iniţial se întinde între 3-30 zile A. a-1, b-2, c-3;
după contactul infectant; B. a-2, b-1, c-3;
D. leziunea anulară iniţială poate C. a-2, b-3, c-1;
expansiona până la >10 cm în diametru; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
 896 Semiologie dermatologica

417. Cu privire la cauzele leziunilor prezintă hipo- şi hiperpigmentare

pustuloase, fiind date următoarele variante: reticulată,
1. pustule foliculare infecţioase; F. poikilodermia apare pe pielea lezată de
2. foliculită neinfecţioasă eozinofilică; radiaţia ionizantă (mai rar
3. pustulele nefoliculare; şi la ora actuală).
următoarele cauze: 421. Cu privire la telangiectazii, următoarele
a. HIV; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
b. Staphylococcus aureus; A. pentru a diferenţia diversele tipuri de
c. psoriazis pustulos;
care listă de asocieri este corectă: telangiectazii, este important
A. a-1, b-2, c-3; examinarea
B. a-2, b-1, c-3; formei şi a configuraţiei vaselor de sânge
C. a-2, b-3, c-1; dilatate;
D. a-3, b-1, c-2; B. telangiectazii liniare apar pe faţa
E. a-3, b-2, c-1. pacienţilor cu acnee rozacee;
C. telangiectazia maculară eruptivă
418. Privitor la cauzele leziunilor pustuloase, persistentă este o formă rară de
fiind date următoarele variante: mastocitoză în care apar telangiectazii
1. foliculită de cadă (în engl. "hot tub") (o liniare;
formă de pustulă foliculară infecţioasă);
2. foliculită neinfecţioasă; D. leziunile din lupusul
3. pustule nefoliculare;
şi următoarele cauze: discoid conţin
a. emboliile septice bacteriene; adesea şi telangiectazii;
b. medicamente cum ar fi glucocorticoizi; E. ridarea determinată de atrofia epidermică
c. Pseudomonas aeruginosa; este caracteristică pentru leziunile de
care listă de asocieri este corectă: poikilodermie;
A. a-1, b-2, c-3; F. poikilodermia apare şi la pacienţii cu boli
B. a-1, b-3, c-2; autoimune de ţesut conjunctiv, mai ales cu
C. a-2, b-1, c-3; scleroză sistemică.
D. a-2, b-3, c-1; 422. Privitor la
E. a-3, b-2, c-1. telangiectazii, următoarele
419. Cu referire la cauzele leziunilor afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
pustuloase, fiind date următoarele variante: A.
1. pustulă foliculară infecţioasă; telangiectazii liniare apar pe faţa
2. foliculită neinfecţioasă; pacienţilor cu leziuni cutanate actinice;
3. pustule nefoliculare; şi B. în
următoarele cauze: sindromul carcinoid apar telangiectazii
a. Malassezia; maculare;
b. săruri de litiu; C.
c. embolii septice fungice; telangiectazii liniare apar pe membrele
care listă de asocieri este corectă:
inferioare ale pacienţilor cu telangiectazie
A. a-1, b-2, c-3; esenţială;
B. a-1, b-3, c-2; D.
C. a-2, b-1, c-3; telangiectaziile sunt un element
D . a -2, b -3, c -1; caracteristic pentru leziunile de
E. a-3, b-1, c-2. poikilodermie;
Telangiectazii E.
420. Referitor la telangiectazii, următoarele poikilodermia apare în asociere cu unele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: genodermatoze rare (de exemplu,
A. telangiectazia reprezintă un vas de sindromul Kindler).
sânge superficial dilatat; 423. Referitor la
B. telangiectazii liniare apar pe membrele telangiectaziile tipice pentru
inferioare ale pacienţilor cu hipertensiune sclerodermie, următoarele afirmaţii sunt
venoasă; corecte, cu excepţia:
C. telangiectazii liniare apar pe faţă dacă A. au o
nu configuraţie distinctă, diferită de
este expusă la soare; telangiectaziile obişnuite;
D. telangiectazii liniare apar pe zonele de B. sunt micropapule;
inflamaţie cutanată; C. în mod
E. teritoriile cutanate cu caracteristic, au o culoare roşie
poikilodermie uniformă;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 897

D. cel mai B. TAPU sunt

frecvent, sunt localizate pe uşor de vizualizat cu ochiul
abdomen; liber;
E. pot fi C. în DM şi în
singurul semn cutanat din scleroza LES se asociază cu eritem al
sistemică. repliului unghial;
424. Cu privire D. în DM
la leziunile telangiectatice eritemul este adesea însoţit de
caracteristice pentru sclerodermie, cuticule „zdrenţuite" şi sensibilitate
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu dureroasă la vârfurile degetelor;
excepţia: E. examinate
A. sunt numite şi telangiectazii papulare; cu lupa (mărire de 10x),
B. au o vasele sanguine din repliurile unghiale ale
culoarea determinată de pacienţilor cu LES sunt tortuoase şi
întreţeserea unor telangiectazii fine („în seamănă cu nişte „glomeruli";
covor"); F. la
C. în mod examinarea cu lupa, în sclerodermie şi
caracteristic, au formă liniară sau DM se constată dispariţia parţială a
buclelor capilare, cele restante fiind mult
inelară;
dilatate.
D. cel mai
frecvent, sunt localizate în 428. Referitor la
teritoriile periferice cu tendinţă la ischemie leziunile din telangiectazia
intermitentă; hemoragică ereditară, următoarele afirmaţii
E. sunt un sunt corecte, cu excepţia:
indiciu important pentru scleroza A. apar de obicei la vârsta adultă;
sistemică. B. sunt telangiectazii situate cel mai adesea
pe mucoase, faţă şi porţiunea distală a
425. Referitor la
membrelor, inclusiv sub unghii;
sindromul CREST
(sCREST), următoarele afirmaţii sunt C. reprezintă malformaţii arteriovenoase ale
corecte, cu excepţia: microvascularizaţiei dermice;
A. sCREST D. sunt de culoare roşu închis;
este o variantă de E. sunt de obicei uşor proeminente;
sclerodermie; F. sunt comunicări arteriovenoase, ceea ce
B. sCREST are o evoluţie acută; explică absenţa sângerărilor.
C. 429. Referitor la
caracteristici sunt anticorpii telangiectazia hemoragică
antitopoizomerază; ereditară, următoarele afirmaţii sunt
D. corecte, cu excepţia:
telangiectaziile liniare sunt un indiciu A. se mai numeşte şi boala
important pentru sCREST; Osler-Rendu-Weber;
E. calcificările 8. când pielea este întinsă deasupra unei
maculare pot fi singurul semn
leziuni individuale, se observă un punct
cutanat de sCREST.
excentric din care iradiază traiecte fine
426. Sindromul
CREST are următoarele vasculare;
componente, cu excepţia: C. gradul de afectare sistemică variază;
A. calcificări arteriale; D. principalele simptome sunt hematoamele
B. fenomen Raynaud; musculare;
C. dismotilitate bronşică; E. este o boală cu transmitere autosomal
D. scleroemfizem; dominantă;
E. telangiectazie. F. este determinată de mutaţii în gena
pentru kinază de tip receptor pentru
427. Referitor la 2 3
endoglină sau pentru activină .
telangiectaziile periunghiale
(TAPU) şi modificările asociate, Hipopigmentaţie
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu 430. Fiind
excepţia (LES = lupus eritematos sistemic, numite următoarele boli cu
DM = dermatomiozită): hipopigmentaţie:
A. TAPU sunt 1. vitiligo;
semne patognomonice 2. ţinea (pitiriazis) versicolor;
pentru poliartrita reumatoidă; 3. scleroza tuberoasă;
4. lepra tuberculoidă;
 898 Semiologie dermatologica

şi următoarele caracteristici: 1. albinismul oculocutanat;

a. pe eşantionul de biopsie cutanată se 2. vitiligo;
constată hife şi forme înmugurite de fungi 3. sindromul Shah-Waardenburg;
în stratul cornos; 4. scleroza tuberoasă;
b. leziuni distribuite preferenţial în jurul şi următoarele caracteristici:
gurii, nasului, ochilor, mameloanelor, a. afecţiune autosomală determinată de
ombilicului, anusului; mutaţii în două gene diferite, produce
c. la biopsia din marginea palpabilă: pete în „frunză de frasin";
granuloame dermice care conţin uneori b. neurocristopatie asociată cu modificări
rare microorganisme; cutanate de piebaldism;
d. cel mai timpuriu semn cutanat este o c. exemplul clasic de hipopigmentaţie
pată în „frunză de frasin"; difuză;
d. printre zonele de distribuţie preferenţială
este o glicoproteină
Endoglină a leziunilor se află suprafaţa de flexie a
membranară, parte a încheieturii mâinii, suprafaţa de extensie a
complexului proteic cu membrelor distale;
funcţie de receptor pentru care listă de asocieri este corectă:
TGF-p (aşadar implicată în A. a-1, b-2, c-4, d-3;
calea de semnalizare pentru B. a-2, b-4, c-1, d-3;
TGF-P). Intervine probabil şi C. a-4, b-1, c-3, d-2;
în organizarea D.a-4, b-2, c-3, d-1; E.
citoscheletului. Influenţează a-4, b-3, c-1, d-2.
morfologia şi migrarea 433. Date fiind următoarele boli cu
celulară. Are un rol în hipopigmentaţie:
dezvoltarea sistemului 1. albinismul oculocutanat;
cardiovascular şi în 2. vitiligo;
remodelarea
3
vasculară. 3. sindromul Waardenburg;
Activina este o proteină care intervine în 4. ţinea (pitiriazis) versicolor; şi următoarele
proliferarea şi diferenţierea caracteristici:
celulară,
care listă de asocieriapoptoză,
este corectă: a. neurocristopatie asociată cu modificări
A. metabolism,
a-1, b-2, c-3, d-4; homeostazie,
funcţia imună, vindecarea
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
cutanate de piebaldism;
rănilor şid-3;
funcţia endocrină b. invadarea stratului cornos de către un
(printre
C. altele, creşte sinteza
a-2, b-1, c-4, fung (Malassezia), care este lipofilic;
şi a-2,
D. secreţia FSH şi participă la
b-3, c-4, d-1; c. forma segmentară este mai rară:
reglarea
E. a-2, b-4, c-3,ciclului
d-1. menstrual). unilaterală, de tip dermatomeric;
Alături
431. Fiind indicatede multeboli
următoarele altecu d. cele mai frecvente forme sunt provocate
proteine implicate în
hipopigmentaţie: de mutaţii în gena tirozinazei (tip I) sau în
morfogeneză,
1. leucodermie chimică; aparţine
superfamiliei
2. scleroza tuberoasă;
proteinei gena P (tip 2);
TGF-B.
3. hipomelanoza gutată idiopatică;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-3, c-4, d-1;
4. hipopigmentaţia postinflamatoare; şi B. a-3, b-2, c-1, d-4;
următoarele caracteristici: C. a-3, b-4, c-1, d-2;
a. poate să apară după ce leziunile acute D. a-3, b-4, c-2, d-1;
pălesc (după o dermita, de exemplu); E. a-4, b-1, c-2, d-3.
b. leziunile, de obicei multiple, sunt adesea
434. Fiind propuse următoarele boli cu
prezente la naştere, iar detectarea lor
hipopigmentaţie:
poate necesita examinare cu lampa
1. albinismul oculocutanat;
Wood, în special la indivizii cu piele de
2. sindromul Waardenburg;
culoare deschisă;
3. ţinea (pitiriazis) versicolor;
c. pe eşantionul de biopsie cutanată se
4. vitiligo;
constată scăderea abruptă a conţinutului
şi următoarele caracteristici:
de melanină al epidermului;
a. inhibarea tirozinazei de către acizii
d. leziuni satelit în zonele neexpuse la
dicarboxilici C9 şi C11 produşi de
substanţe chimice;
Malassezia;
care listă de asocieri este corectă:
b. migrarea sau supravieţuirea embrionară
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
anormală a două elemente provenite din
B. a-3, b-2, c-4, d-1;
creasta neurală;
C. a-4, b-2, c-1, d-3; c. la pacienţii cu tipul IA de boală
D. a-4, b-2, c-3, d-1; activitatea enzimatică este complet
E.a-4, b-3, c-2, d-1. absentă;
432. Fiind date următoarele boli cu d. incidenţă crescută a câtorva boli
hipopigmentaţie: autoimune: anemia pernicioasă, uveitâ,
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 899

alopecie areată, candidoză 1. albinismul oculocutanat;

cutaneomucoasă cronică;
care listă de asocieri este corectă: sindromul
2.
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-1, b-4, c-3, d-2; Shah-Waardenburg;
C. a-2, b-1, c-4, d-3; 3. vitiligo;
D. a-3, b-2, c-1, d-4; 4. scleroza tuberoasă;
E. a-4, b-1, c-3, d-2. şi următoarele caracteristici:
435. Propuse fiind a. pacienţii cu activitatea tirozinazei
scăzută dobândesc o anumită
următoarele boli cu pigmentaţie a ochilor, a părului şi a pielii
hipopigmentaţie: pe măsură ce înaintează în vârstă;
1. albinismul oculocutanat; b. pe eşantioanele de biopsie cutanată se
2. sindromul Shah-Waardenburg; observă absenţa melanocitelor şi uşoară
3. vitiligo; inflamaţie;
4. scleroza tuberoasă; c. angiofibroame multiple pe faţă (greşit
şi următoarele caracteristici: numite în trecut adenoame sebacee);
a. migrarea sau supravieţuirea embrionară d. migrarea sau supravieţuirea embrionară
anormală a două elemente provenite din anormală a melanocitelor şi a celulelor
creasta neurală; ganglionare mienterice;
b. în leziuni, pigmentul este redus dar nu care listă de asocieri este corectă:
absent; A. a-1, b-3, c-4, d-2;
c. boală dobândită, cu evoluţie progresivă, B. a-2, b-3, c-1, d-4;
cu zone simetrice de pierdere completă a C. a-2, b-4, c-3, d-1;
pigmentului, distribuite mai ales D. a-3, b-4, c-1, d-2;
periorificial; E. a-4, b-1, c-3, d-2.
d. la naştere, diferitele forme de boală pot 438. Fiind desemnate următoarele boli cu
apărea similar: păr alb, ochi cenuşiu- hipopigmentaţie:
albaştrii şi piele roz-albă; 1. albinismul oculocutanat;
care listă de asocieri este corectă: 2. sindromul Waardenburg;
A. a-1, b-4, c-2, d-3; 3. vitiligo;
B. a-2, b-4, c-3, d-1; 4. scleroza tuberoasă;
C.a-3, b-2, c-1, d-4; şi următoarele caracteristici:
D. a-4, b-1, c-2, d-3; a. gradul de formare a pigmentului depinde
E. a-4, b-1, c-3, d-2. de fondul rasial;
436. Fiind indicate următoarele boli cu b. piebaldism şi pierderea congenitală
hipopigmentaţie: neurosenzorială a auzului;
1. albinismul oculocutanat; c. în patogeneză ar putea fi implicate
2. sindromul Waardenburg; fenomene autoimune (celulare şi/sau
3. vitiligo; umorale) care ar duce la distrugerea
4. scleroza tuberoasă; melanocitelor;
şi următoarele caracteristici: d. angiofibroame unghiale şi fibroame
a. pacienţii cu activitatea tirozinazei gingivale;
complet absentă menţin fenotipul de ia care listă de asocieri este corectă:
naştere; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
b. leziunile au dimensiuni medii de 1-3 cm B. a-1, b-4, c-3, d-2;
şi, de obicei, formă poligonală sau oval- C. a-3, b-2, c-1, d-4;
lanceolată; D. a-4, b-3, c-1, d-2;
c. migrarea sau supravieţuirea embrionară E.a-4, b-3, c-2, d-1.
anormală a melanocitelor şi a celulelor 439. Desemnate fiind următoarele boli cu
nervoase auditive; hipopigmentaţie:
d. la examinarea cu lampă Wood (UV-A), 1. albinismul oculocutanat;
leziunile devin mai evidente, având o 2. sindromul Waardenburg;
culoare albă ca creta; 3. vitiligo;
care listă de asocieri este corectă: 4. scleroza tuberoasă;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; şi următoarele caracteristici: a. cauza ar
B. a-1, b-2, c-4, d-3; putea fi autodistrugerea melanocitelor,
C. a-1, b-4, c-2, d-3;
anticorpi circulanţi sau celule Ts citotoxice
D. a-2, b-3, c-1, d^;
fiind doar un fenomen secundar;
E. a-3, b-4, c-2, d-1.
b. placarde fibroase pe frunte şi nevi de
437. Indicate fiind următoarele boli cu ţesut conjunctiv;
hipopigmentaţie:
 900 Semiologie dermatologica

c. scăderea pigmentului se observă uşor 442. Fiind date următoarele boli cu

când pacienţii sunt comparaţi cu rudele hipopigmentaţie:
lor de gradul întâi; 1. sindromul Hermansky-Pudlak;
d. piebaldism şi dystopia canthorum 2. sindromul Waardenburg;
(deplasare laterală a unghiurilor interne, 3. vitiligo;
dar cu distanţă interpupilară normală); 4. scleroza tuberoasă;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele caracteristici:
A. a-3, b-1, c-4, d-2; a. mutaţii în trei gene, între care două
B. a-3, b-2, c-4, d-1; (PAX-3 şi MITF) codificând proteine care
C. a-3, b-4, c-1, d-2; leagă ADN-ul;
D. a-4, b-2, c-1, d-3; b. hipopigmentaţie difuză, albinism
E. a-4, b-3, c-2, d-1. oculocutanat, defect al granulelor
440. Fiind trombocitare;
numite următoarele boli cu c. autoanticorpi circulanţi sunt frecvenţi,
hipopigmentaţie: mai ales antitireoglobuiină,
1. albinismul oculocutanat; antimicrozomali şi antireceptor pentru
2. sindromul Waardenburg; TSH (hormonul stimulant al tiroidei);
3. vitiligo; d. crize convulsive, retardare mentală;
4. scleroza tuberoasă; care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele caracteristici: A. a-1, b-4, c-3, d-2;
a. piebaldism şi irisuri heterocromatice; B. a-2, b-1, c-3, d-4;
b. modificările oculare se corelează cu C. a-2, b-3, c-1, d-4;
gradul hipopigmentaţiei; D.a-3, b-1, c-4, d-2;
c. incidenţă crescută a câtorva boli E. a-3, b-2, c-1, d-4.
autoimune endocrine: hipotiroidie, boala 443. Date fiind următoarele boli cu
Graves, boala Addison, sindroamele hipopigmentaţie:
autoimune poliglandulare (MEN tipurile 1 1. sindromul Hermansky-Pudlak;
şi 2); 2. sindromul Shah-Waardenburg;
d. pete şagrin (piele îngroşată, rugoasă cu 3. leucodermie chimică;
multiple proeminenţe şi adâncituri); 4. scleroza tuberoasă;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, şi următoarele caracteristici:
c-3, d-4; B.a-2, b-1, c-3, d-4; a. hamartoame de sistem nervos central şi
C. a-2, b-3, c-1, d-4; retiniene;
D. a-4, b-1, c-2, d-3; b. leziunile au aspect similar cu cel din
E. a-4, b-2, c-3, d-1. vitiligo şi încep adesea pe mâini;
441. Numite c. piebaldism şi boală Hirschsprung;
fiind următoarele boli cu d. pulmonară restrictivă determinată de
hipopigmentaţie: acumularea de material ceroid;
1. albinismul oculocutanat; care listă de asocieri este corectă:
2. sindromul Waardenburg; A. a-1, b-3, c-2, d-4;
3. vitiligo; B. a-2, b-4, c-3, d-1;
4. scleroza tuberoasă; C. a-3, b-1, c-4, d-2;
şi următoarele caracteristici: D. a-4, b-2, c-3, d-1;
a. o pată în „frunză de frasin" pe scalp E. a-4, b-3, c-2, d-1.
determină polioză, care este o pată 444. Fiind propuse următoarele boli cu
circumscrisă de păr cenuşiu-alb; hipopigmentaţie:
b. modificările oculare includ scăderea 1. sindromul Hermansky-Pudlak;
acuităţii vizuale, nistagmus, fotofobie şi
absenţa vederii 2. sindromul Shah-Waardenburg;
3. leucodermie chimică;
binoculare normale; 4. scleroza tuberoasă;
c. piebaldism şi lărgirea rădăcinii nasului; şi următoarele caracteristici:
d. bolile glandei tiroide sunt cele mai a. la examinarea cu lampă Wood (UV-A),
frecvente boli asociate, survenind la 530% leziunile devin mai evidente, având o
culoare albă ca creta;
din pacienţi; care listă de asocieri este
b. una dintre forme este determinată de
corectă:
mutaţii ale subunităţii 6 ale unei proteine
A. a-1, b-3, c^, d-2; adaptoare;
B. a-2, b-3, c-1, d-4; c. angiomiolipoame renale;
C.a-2, b-4, c-3, d-1; d. mutaţii în una din trei gene: endotelina 3,
D. a-4, b-1, c-2, d-3; receptorul pentru endotelina B şi SOX-10;
E. a-4, b-1, c-3, d-2. care listă de asocieri este corectă:
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 901

A. a-1, b-3, c-4, d-2; a. eliberarea de antigene celulare şi

B. a-2, b-3, c-4, d-1; activarea limfocitelor circulante poate
C. a-3, b-1, c-4, d-2; explica leziunile satelite;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; b. boală inflamatoare granulomatoasă
E. a-4, b-1, c-2, d-3. sistemică determinând hipopigmentaţie
445. Propuse fiind următoarele boli cu localizată;
hipopigmentaţie: o zonă de hipomelanoză stabilă, bine
1. sindromul Chediak-Higashi; circumscrisă, prezentă la naştere;
2. hipomelanoza gutată idiopatică; d. în parenchimul pulmonar se dezvoltă
3. leucodermie chimică; progresiv chisturi multiple;
4. scleroza tuberoasă; care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele caracteristici: A. a-1, b-3, c-2, d-4;
a. este o afecţiune frecventă, dobândită, B. a-2, b-1, c-3, d-4;
leziuni cu diametrul de 1-4 mm pe faţă C. a-3, b-1, c-4, d-2;
anterioară a gambelor şi suprafeţele de D. a-4, b-2, c-1, d-3;
extensie ale antebraţelor; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
b. pe biopsie cutanată se constată scădere 448. Fiind
numărului sau absenţa melanocitelor; desemnate următoarele boli cu
c. hipopigmentaţie difuză, albinism hipopigmentaţie:
oculocutanat, infecţii repetate; 1. sindromul Vogt-Koyanagi-Harada;
d. limfangioleiomiomatoză pulmonară; 2. hipomelanoză gutată idiopatică;
care listă de asocieri este corectă: 3. piebaldism;
A. a-1, b-3, c-2, 4. nevul depigmentat;
d-4; B.a-2, b-1, c-4, şi următoarele caracteristici:
d-3; a. meşă de păr albă pe frunte;
C. a-2, b-3, c-1, d-4; b. istoric de meningită aseptică;
D. a-4, b-2, c-1, d-3; c. în
E.a-4, b-3, c-1, d-2. patogenezâ ar putea interveni mutaţii
446. Fiind indicate următoarele boli cu somatice ca expresie a îmbătrânirii şi/sau
hipopigmentaţie: expunerea UV;
1. sindromul Chediak-Higashi; d. există de obicei o singură leziune ovală sau
2. hipomelanoza gutată idiopatică;
rectangulară, dar uneori are un tipar
3. leucodermie chimică;
4. scleroza tuberoasă; segmentat sau spiralat; care listă de asocieri

şi următoarele caracteristici: este corectă:

A. a-1, b-4, c-3, d-2;
a. până la 60% din copii (<18 ani) au
B. a-2, b-3, c-1, d-4;
rabdomioame cardiace detectabile
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
ecocardiografic;
D. a-3, b-1, c-2, d-4;
b. la examinarea cu lampă Wood se
E. a-3, b-1, c-4, d-2.
observă mai puţină amplificare decât în
vitiligo; 449. Desemnate
c. cauza ar putea fi expunerea la substanţe fiind următoarele boli cu
chimice care distrug selectiv melanocitele, hipopigmentaţie:
în particular fenoli şi catecoli (germicide, 1. sindromul Vogt-Koyanagi-Harada;
adezivi); 2. hipopigmentaţia postinflamatoare;
d. granulele lizozomale gigante; 3. piebaldism;
care listă de asocieri este corectă: 4. hipopigmentaţie nevoidă liniară; şi
A. a-1, b-4, c-2, d-3; următoarele caracteristici:
B. a-2, b-4, c-3, d-1; a. poate să apară în cadrul leziunilor active
C. a-3, b-1, c-4, d-2; (cum este cazul în lupusul subacut);
D. a-3, b-4, c-1, d-2; b. zonele de hipomelanoză conţin macule
E. a-4, b-2, c-3, d-1. normal pigmentate şi hiperpigmentate de
diverse dimensiuni;
447. Indicate
o zonă de depigmentare cu tipar segmentat
fiind următoarele boli cu
sau spiralat; d. uveită netraumatică; care
hipopigmentaţie:
listă de asocieri este corectă:
1. sindromul Vogt-Koyanagi-Harada;
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
2. scleroza tuberoasă;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
3. leucodermie chimică;
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
4. nevul depigmentat;
D. a-2, b-4, c-1, d-3;
şi următoarele caracteristici:
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
 902 Semiologie dermatologica

450. Fiind şi următoarele caracteristici:

numite următoarele boli cu a. până la o treime din pacienţi au anomalii
hipopigmentaţie: asociate afectând sistemul nervos central,
1. sindromul Vogt-Koyanagi-Harada; sistemul musculoscheletic şi ochii;
2. hipopigmentaţia postinflamatoare; b. transferul de melanină din melanocite în
3. piebaldism;
cheratinocite poate fi blocat de edem sau
4. nevul depigmentat;
de scăderea timpului de
şi următoarele caracteristici:
a. tinnitus, pierderea auzului şi/sau contact;
disacuzie; c. poate să apară o leucodermie de tip
b. afectarea simetrică a porţiunii centrale a vitiligo care seamănă clinic cu un vitiligo
frunţii, a porţiunii ventrale a trunchiului şi a idiopatic care a început să se
regiunilor mijlocii ale membrelor repigmenteze ca urmare a tratamentului;
superioare şi inferioare; d. la examinarea cu lampă Wood se
o la examinarea cu lampă Wood se observă observă amplificare în cazul leucodermiei
de obicei mai puţină amplificare decât în şi al maculelor hiperpigmentate;
vitiligo, dar rezultatul depinde de boala care listă de asocieri este corectă:
particulară;
d. mai ales când apare ca leziuni multiple,
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-3, b-1, c-2, d-4;
este important să fie diferenţiat de petele în
C. a-4, b-1, c-3,
„frunză de frasin" din scleroza d-2; D.a-4, b-2, c-1,
tuberoasă;
d-3; E. a-4, b-3, c-1,
care listă de asocieri este corectă:
d-2.
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-1, b-3, cM, d-2;
453. Date fiind următoarele boli cu
hipopigmentaţie:
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
1. sclerodermie;
D. a-3, b-2, c-1, d-4;
2. hipopigmentaţia postinflamatoare;
E. a-3, b-4, c-1, d-2. 3. piebaldism;
451. Numite fiind următoarele boli cu 4. hipomelanoza lui Ito;
hipopigmentaţie: şi următoarele caracteristici:
1. sindromul Vogt-Koyanagi-Harada; a. în interiorul zonelor de depigmentare
2. hipopigmentaţia postinflamatoare; apar macule perifoliculare de pigmentaţie
3. piebaldism; normală;
4. hipomelanoza lui Ito; b. pe eşantionul de biopsie cutanată se
şi următoarele caracteristici: constată melanocite puţine sau absente
a. faţa şi scalpul sunt cele cea mai în zonele hipomelanozice;
frecvente localizări ale pierderii de c. asimetrie corporală, crize convulsive,
pigment; retardare mentală, strabism,
b. tipul de infiltrat inflamator observat la hipertelorism;
examenul histopatologic depinde de boala d. distrugerea melanocitelor, dacă celulele
inflamatoare atacă stratul bazai;
specifică;
care listă de asocieri este corectă:
c. vârtejuri şi dungi de hipopigmentaţie
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
dispuse în paralel într-un tipar care B. a-2, b-4, c-1, d-3;
seamănă cu un chec, leziunile pot C. a-3, b-4, c-1, d-2;
progresa sau regresa în timp; D.a-3, b-4, c-2, d-1;
d. boală congenitală, cu transmitere E. a-4, b-3, c-1, d-2.
autosomal dominantă, producând leziuni 454. Fiind propuse următoarele boli cu
stabile; hipopigmentaţie:
care listă de asocieri este corectă: 1. sclerodermie;
A. a-1, b-2, c-4, d-3; 2. ţinea (pitiriazis) versicolor;
B. a-1, b-3, c-2, d-4; 3. piebaldism;
C.a-2, b-1, c-3, d-4; 4. hipomelanoza iui Ito;
D. a-2, b-1, c-4, d-3; şi următoarele caracteristici:
E. a-2, b-3, c-1, d-4. a. afecţiune frecventă cu leziuni situate mai
452. Fiind date următoarele boli cu ales pe porţiunea superioară a trunchiului
hipopigmentaţie: şi a gâtului;
1. sclerodermie; b. posibil, intervine un defect de migrare al
2. hipopigmentaţia postinflamatoare; melanoblaştilor din creastă neurală până
3. piebaldism; la pielea ventrală;
4. hipomelanoza lui Ito;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne
c. nu există semne de inflamaţie în zonele
afectate, dar se poate rezolva dacă boala
de ţesut conjunctiv subiacentă devine
inactivă;
d. la aceşti pacienţi a fost detectat
mozaicism cromozomial;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-3, c-2, d-4;
C.a-2, b-3, c-1, d-4;
D. a-2, b-3, c-4, d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
455. Propuse fiind următoarele boli cu
hipopigmentaţie:
1. leucodermia asociată cu melanomul;
2. ţinea (pitiriazis) versicolor;
3. piebaldism;
4. hipomelanoză lui Ito;
şi următoarele caracteristici:
a. spre deosebire de vitiligo idiopatic,
începe adesea pe trunchi şi apariţia ei ar
trebui să îndemne la căutarea unei boli
metastatice;
b. cauza
ar putea fi incapacitatea
melanoblaştiior de a supravieţui sau de a
se diferenţia în melanocite în pielea
ventrală;
o tiparul leziunilor cutanate ar putea fi
rezultatul migrării a două clone de
melanocite primordiale cu potenţiale diferite
de formare a pigmentului;
d. leziunile apar mai ales la adulţii tineri şi au
distribuţie în „şal";
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-1, b-3, c-4, d-2;
C. a-2, b-1, c-4, d-3;
D. a-4, b-2, c-1, d-3;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
456. Fiind indicate următoarele boli cu
hipopigmentaţie:
1. leucodermia asociată cu melanomul;
2. ţinea (pitiriazis) versicolor;
3. piebaldism;
4. lepra tuberculoidă;
şi următoarele caracteristici:
a. mutaţii în proto-oncogena c-kit care
codifică receptorul tirozinkinazic pentru
factorul de creştere al celulelor stern;
b. câteva pete asimetrice
hipomelanoză, cu anestezie, anhidroză şi
alopecie;
c. apare şi la pacienţii care fac
imunoterapie pentru melanom, datorită
probabil faptului că limfocitele T citotoxice
recunosc antigene celulare de suprafaţa
comune pentru celulele de melanom şi
pentru melanocite;
903
d. leziunile lasă o scuamă albă fină când
sunt zgâriate şi au fluorescentă aurie la
examinarea în lumină ultravioletă;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B. a-3, b-4, c-1, d-2;
C. a-3, b-4, c-2, d-1;
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
457. Referitor la afecţiunile cu
hipopigmentaţie, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. bolile de hipopigmentaţie sunt adesea
clasificate drept difuze sau localizate;
B. în bolile cu hipomelanoză localizată,
zonele de afectare sunt macule sau pete
cu pigmentaţie redusă sau absentă;
C. infecţiile cutanate se pot prezenta ca boli
cu hipopigmentaţie (de exemplu, lepra
tuberculoidă);
D. zone localizate de hipopigmentaţie sunt
adesea observate după o inflamaţie
cutanată;
E. pielea de deasupra leziunilor active de
sarcoidoză poate prezenta
hipopigmentaţie;
F. prezenţa unor zone localizate de
hipopigmentaţie exclude diagnosticul de
limfom cutanat cu celule T.
458. Referitor la albinismul oculocutanat
(AOC), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. AOC este exemplul clasic de
hipopigmentaţie localizată;
B. aspectul caracteristic al pacienţilor la
naştere este cu păr alb, ochi cenuşiu-
albaştrii şi piele roz-albă;
C. modificările oculare nu sunt influenţate
de gradul hipopigmentaţiei;
D. pacienţii cu activitatea tirozinazei
complet absentă menţin fenotipul de la
naştere;
E. scăderea pigmentului se observă uşor
când pacienţii sunt comparaţi cu rudele lor
de gradul întâi.
459. Cu privire la albinismul oculocutanat
(AOC), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. cele mai frecvente forme sunt
provocate
de de mutaţii în gena tirozinazei (tip I) sau în
gena P (tip 2);
B. la pacienţii cu AOC tip IA, activitatea
enzimatică este total absentă;
C. la naştere, diferitele forme de AOC
pot
apărea similar;
D. pacienţii cu activitatea tirozinazei
scăzută dobândesc o anumită pigmentaţie
 904 Semiologie dermatologica

a ochilor, a părului şi a pielii pe măsură ce H. sindroamele autoimune poliglandulare

înaintează în vârstă; (MEN tipurile 1 şi 2).
E. 465. Care dintre următoarele boli sistemice
gradul de formare a pigmentului nu depinde nu trebuie avute în vedere la un pacient cu
de fondul rasial. modificări cutanate sugestive pentru
460. Modificări oculare caracteristice pentru vitiligo:
albinismul oculocutanat sunt următoarele, A. sindromul Vogt-Koyanagi-Harada;
cu excepţia: B. sclerodermia;
A. scăderea acuităţii vizuale; C. oncocerciază;
B. nistagmus; D. leucodermia asociată melanomului;
C. fotofobie; E. boala Addison.
D. absenţa vederii binoculare normale; 466. Elemente care indică diagnosticul de
E. hiperpigmentarea irisului. sindrom Vogt-Koyanagi-Harada sunt
461. Referitor la sindromul Hermansky- următoarele, cu excepţia:
A. istoric de meningită aseptică;
Pudlak (sHePu), următoarele afirmaţii sunt
B. uveită netraumatică;
corecte, cu excepţia:
C. tinnitus;
A. sHePu este o boală sistemică
D. pierderea olfacţiei;
determinând hipopigmentaţie localizată; E. depigmentare predominantă pe faţă şi pe
B. sHePu provoacă albinism oculocutanat; scalp (acestea sunt cele mai frecvente
C. numărul de melanocite este mult scăzut; localizări ale pierderii de pigment).
D. există un defect al granulelor 467. Referitor la hipopigmentaţia din
neutrofilice; sclerodermie, următoarele afirmaţii sunt
E. sHePu produce boală pulmonară corecte, cu excepţia:
obstructivă determinată de acumularea de A. în sclerodermie poate să apară o
material ceroid; leucodermie de tip vitiligo care seamănă
F. una dintre forme este determinată de clinic cu un vitiligo idiopatic care a început
mutaţii ale subunităţii B ale unei proteine să se repigmenteze ca urmare a
adaptoare. tratamentului;
462. referitor la sindromul Chediak-Higashi B. în interiorul zonelor de depigmentare
(sChHi), următoarele afirmaţii sunt corecte, apar macule perifoliculare de pigmentaţie
cu excepţia: normală;
A. sChHi este o boală sistemică C. substratul acestei forme de leucodermie
determinând hipopigmentaţie localizată; este necunoscut;
B. sChHi provoacă albinism oculocutanat; D. nu există semne de inflamaţie în zonele
C. numărul de melanocite este mult scăzut; afectate;
D. caracteristice sunt granulele lizozomale E. hiperpigmentaţia se accentuează dacă
gigante; boala de ţesut conjunctiv subiacentă
E. sChHi provoacă infecţii repetate. devine inactivă.
463. Care dintre următoarele nu este o 468. Referitor la leucodermia asociată cu
afecţiune primar cutanată cu hipomelanoza melanomul, următoarele afirmaţii sunt
localizată: corecte, cu excepţia:
A. hipomelanoza gutată idiopatică; A. spre deosebire de vitiligo idiopatic,
B. hipopigmentaţie postinflamatoare; începe adesea pe trunchi;
C. ţinea (pitiriazis) versicolor; B. apariţia ei exclude boala metastatică;
D. boala Addison; C. apare şi la pacienţii care fac
E. leucodermie chimică; imunoterapie pentru melanom;
F. nev depigmentat; D. se explică prin existenţa unor antigene
G. piebaldism. de suprafaţa comune pentru celulele de
464. Boli autoimune cu incidenţă crescută la melanom şi pentru
pacienţii cu vitiligo sunt următoarele, cu melanocite.
excepţia: E. limfocitele T citotoxice activate prin
A. hipotiroidie;
imunoterapie recunosc antigene prezente pe
B. boala Graves;
C. anemia pernicioasă; melanocitele atât normale, cât şi neoplazice.
D. boala Cushing; 469. Referitor la sindromul Shah-
E. uveită; Waardenburg, următoarele afirmaţii sunt
F. alopecie areată; corecte, cu excepţia:
G. candidoză cutaneomucoasă cronică; A. este o neurocristopatie;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 905

B. este o boală sistemică care poate 473. Cu privire la hipomelanoză gutată

produce modificări cutanate de idiopatică, următoarele afirmaţii sunt
piebaldism; corecte, cu excepţia:
C. este produs de migrarea sau A. este o afecţiune primar cutanată care
supravieţuirea embrionară anormală a
determină hipopigmentaţie generalizată;
două tipuri de celule provenite din creasta
B. este o afecţiune dobândită;
neurală;
D. include anomalii ale melanocitelor; C. suprafeţele de extensie ale antebraţelor
E. se asociază cu anomalii ale celulele sunt zone predilecte;
ganglionare mienterice; D. pe eşantionul de biopsie cutanată se
F. se asociază cu boală celiacă; constată creşterea abruptă a conţinutului
G. reprezintă boală Hirschsprung asociată de melanină din epiderm;
cu pete albe; E. în patogeneză ar putea fi implicată
H. ar putea fi provocat de mutaţii în una din expunerea la ultraviolete.
trei gene: endotelina 3, receptorul pentru
474. Referitor la hipopigmentaţia
endotelina B şi SOX-10.
postinflamatoare, următoarele afirmaţii sunt
470. Referitor la sindromul Waardenburg, corecte, cu excepţia:
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu A. poate să apară în cadrul leziunilor active,
excepţia: ca în lupusul subacut, sau după ce
A. este o neurocristopatie;
leziunile pălesc, ca în dermita;
B. este o boală sistemică care poate
B. la examinarea cu lampă Wood se
produce modificări cutanate de observă de obicei mai puţină amplificare
piebaldism; decât în vitiligo, dar rezultatul depinde de
C. este produs de migrarea sau boala particulară;
supravieţuirea embrionară anormală a
C. tipul de infiltrat inflamator depinde de
două tipuri de celule provenite din creasta
boala specifică;
neurală; D. transferul de melanină din melanocite în
D. include anomalii ale cheratinocitelor; cheratinocite ar putea fi stimulat de edem
E. se asociază cu anomalii ale celulelor sau de scăderea timpului de contact;
nervoase auditive; E. uneori, se constată distrugerea
F. ar putea fi provocat de mutaţii în trei melanocitelor, dacă celulele inflamatoare
gene, între care două (PAX-3 şi MITF) atacă stratul bazai.
codificând proteine care leagă ADN-ul. 475. Referitor la ţinea (pitiriazis) versicolor,
471. Modificări caracteristice pentru următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
sindromul excepţia:
Waardenburg, sunt A. este o afecţiune frecventă;
următoarele, B. distribuţie în şal;
cu excepţia: C. maculele au scuamă albă fină când sunt
A. defect congenital de vedere; zgâriate;
B. dystopia canthorum D. pe eşantionul de biopsie cutanată se
(deplasare laterală a constată hife şi forme înmugurite de fungi
unghiurilor interne, dar cu distanţă în derm;
interpupilară normală); E. Malassezia este un fung lipofilic, care
C. irisuri heterocromatice; produce acizi dicarboxilici C9 şi Cu.
D. îngustarea rădăcinii nasului;
476. Cu privire la ţinea (pitiriazis) versicolor,
E. piebaldism.
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
472. Referitor la hipomelanoză gutată
idiopatică, următoarele afirmaţii sunt
excepţia:
A. leziunile sunt localizate pe porţiunea
corecte, cu excepţia:
superioară a trunchiului şi a gâtului; 6.
A. este o afecţiune frecventă;
apare mai ales la adulţi tineri;
B. leziunile au diametrul de 1-4 mm;
C. la examinarea cu lampă Wood se
C. faţa posterioară a gambelor este una
observă o fluorescentă aurie;
dintre zonele în care leziunile se observă
mai frecvent; D. este cauzată de invadarea dermului de

D. la examinarea cu lampă
către un fung Malassezia;

Wood se obţine E. acizii dicarboxilici C9 şi Cu inhibă

o amplificare mai pronunţată decât în
vitiligo;
E. s-ar putea datora mutaţiilor somatice
provocate de procesul de îmbătrânire.
tirozinaza.
477. Privitor la localizarea periorificială a
leziunilor din vitiligo, structurile în jurul
cărora sunt distribuite cel mai adesea sunt
următoarele, cu excepţia:
 906 Semiologie dermatologica

A. gura; E. printre cei mai frecvenţi autoanticorpii la

B. nasul; pacienţii cu vitiligo sunt cei
C. urechile; antitireoglobulină.
D. mameloanele;
482. Despre vitiligo, următoarele afirmaţii
E. ombilicul;
sunt corecte, cu excepţia:
F. anusul.
A. în forma segmentară, distribuţia este
478. Referitor la vitiligo, următoarele
bilaterală, de tip dermatomeric;
afirmaţii
B. pe eşantionul de biopsie cutanată se
sunt corecte, cu excepţia:
constată uşoară inflamaţie;
A. vitiligo este o afecţiune dobândită;
C. printre cei mai frecvenţi anticorpii la
B. o localizare predilectă a leziunilor
pacienţii cu vitiligo sunt cei antireceptor
este
pentru TSH (hormonul stimulant al
periorificială;
tiroidei);
C. la examinarea cu lampă Wood, zona
D. activarea celulelor Ts citotoxice ar putea
afectată apare galben-brună;
fi un fenomen secundar procesului de
D. anticorpii circulanţi ar putea fi un
proliferare a melanocitelor;
fenomen secundar procesului de
E. până la 30% din pacienţii cu vitiligo au
multiplicare a melanocitelor;
patologie intestinală autoimună.
E. prezenţa autoanticorpilor circulanţi
483. Referitor la leucodermia chimică,
exclude patologia tiroidiană.
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
479. Cu privire ia vitiligo, următoarele excepţia:
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: A. leziunile au aspect similar cu cele din
A. leziunile sunt staţionare; vitiligo;
B. o zonă caracteristică de localizare a B. în zonele neexpuse la substanţe chimice
leziunilor este umărul; pot să apară leziuni satelite;
C. pe eşantionul de biopsie cutanată C. la examinarea cu lampă Wood, leziunile
se au o culoare albă precum creta;
constată hiperplazia melanocitelor; D. boala este provocată de expunerea la
D. în mod caracteristic, pacienţii au o substanţe chimice care distrug selectiv
incidenţă crescută a bolilor infecţioase; celulele bazale;
E. printre cei mai frecvenţi E. activarea limfocitelor circulante este
autoanticorpii la
probabil implicată în producerea leziunilor
pacienţii cu vitiligo sunt cei anti ADN-dc.
480. Privitor la vitiligo, următoarele
satelite.
484. Cu privire ia leucodermia chimică,
afirmaţii
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
sunt corecte, cu excepţia:
A. se constată pierderea completă a
excepţia:
pigmentului; A. adesea, prima zonă afectată sunt
mâinile;
B. forma segmentară este cea mai
B. la examinarea cu lampă Wood, leziunile
frecventă;
devin mai evidente;
C. cauza ar putea fi fenomene autoimune
C. pe eşantionul de biopsie cutanată se
(celulare şi/sau umorale) care duc la
constată înmulţirea melanocitelor;
distrugerea melanocitelor;
D. rol etiologic au mai ales fenolii şi catecolii
D. bolile glandei parotide sunt cele mai
(germicide, adezivi);
frecvente boli autoimune asociate;
E. eliberarea de antigene celulare ar putea
E. printre cei mai frecvenţi autoanticorpi la
contribui la producerea leziunilor satelite.
pacienţii cu vitiligo sunt ANCA.
481. Cu referire la vitiligo, următoarele 485. în care dintre următoarele zone nu sunt
de obicei localizate leziunile de piebaldism:
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. porţiunea centrală a frunţii;
A. distribuţia leziunilor este de obicei
B. porţiunea ventrală a trunchiului;
asimetrică;
C. regiunile mijlocii ale membrelor
B. la examinarea cu lampă Wood,
superioare (de o parte şi de alta a
depigmentarea devine insesizabilă;
coaielor);
C. zone caracteristice de localizare a
D. regiunile mijlocii ale membrelor
leziunilor sunt suprafeţele de flexie ale
inferioare;
porţiunilor proximale ale membrelor;
E. mâinile.
D. dispariţia melanocitelor ar putea fi
consecinţa unui proces de autodistrugere; 486. Referitor la piebaldism, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 907

A. în mod tipic, zonele afectate sunt A. sunt zone de piele subţiată şi netedă;
dispuse simetric; B. prezintă multiple adâncituri,
B. caracteristică este meşa de păr albă la corespunzând unor orificii
tâmple; foliculare
C. la examinarea cu lampă Wood se proeminente;
observă amplificare în cazul leucodermiei C. prezintă multiple proeminenţe mici şi
şi al maculelor hiperpigmentate; dure, corespunzând nevilor de ţesut
D. în patogeneză este posibil să intervină conjunctiv;
un defect de migrare al melanoblaştilor din D. sunt localizate de obicei pe faţă;
creasta neurală până la pielea E. pot apărea oriunde pe trunchi.
dorsală; 491. Privitor la scleroza tuberoasă,
E. au fost incriminate mutaţii în proto- următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
oncogena c-kit care codifică receptorul excepţia:
tirozinkinazic pentru tireoglobulină. A. cel mai timpuriu semn cutanat este o
487. Cu privire la piebaldism, următoarele pată în „frunză de frasin";
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: B. examinarea cu lampa Wood nu este
A. boala este congenitală, cu transmitere folositoare;
autosomal dominantă; C. dimensiunea medie a leziunilor este 1-3
B. de obicei, leziunile sunt stabile; mm;
D. până la 60% din copii (<18 ani) au
C. zonele de hipomelanoză conţin macule
rabdomioame cardiace detectabile
normal pigmentate şi hiperpigmentate de
ecocardiog rafie;
diverse dimensiuni;
E. polioza este o zaharidă anormală care
D. pe eşantionul de biopsie cutanată se apare la pacienţii cu scleroză tuberoasă.
constată hiperplazie melanocitară în 492. Semne cutanate suplimentare în
zonele hipomelanozice; scleroza tuberoasă sunt următoarele, cu
E. cauza ar putea fi incapacitatea excepţia:
melanoblaştilor de a supravieţui sau de a se A. angiofibroame multiple pe faţă (greşit
diferenţia în melanocite în pielea ventrală. numite în trecut adenoame sebacee);
488. Referitor la scleroza tuberoasă, B. fibroame gingivale;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu C. nevi de ţesut conjunctiv;
excepţia: D. zone de piele semănând cu pielea de
A. transmiterea este autosomală, boala fiind porc sau cu coaja de banană;
determinată de mutaţii în două gene E. pată circumscrisă de păr cenuşiu-alb.
diferite; 493. Semne cutanate suplimentare în
B. sunt caracteristice petele în „frunză de scleroza tuberoasă sunt următoarele, cu
frasin"; excepţia:
C. leziunile sunt adesea prezente la
A. adenoame sebacee multiple pe faţă;
naştere;
B. angiofibroame unghiale;
D. detectarea leziunilor este mai dificilă în
special la indivizii cu piele de culoare C. placarde fibroase pe frunte;
închisă; D. pete şagrin;
E. formele obişnuite ale leziunilor sunt E. polioză.
poligonală şi oval-lanceolată. 494. Manifestări sistemice caracteristice
489. Cu privire la scleroza tuberoasă, pentru scleroza tuberoasă sunt
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu următoarele, cu excepţia:
excepţia: A. crize convulsive;
A. leziunile sunt de obicei multiple; B. retardare mentală;
B. în cadrul leziunilor, pigmentul este C. hamartoame de sistem nervos central;
absent; D. hamartoame nazale;
C. se recomandă examinarea pacientului
E. angiomiolipoame uterine;
pentru descoperirea unor semne cutanate
F. limfangioleiomiomatoză producând
suplimentare;
chisturi multiple în parenchimul hepatic;
D. o pată în „frunză de frasin" pe scalp
determină polioză; G. rabdomioame laringiene.
E. zone de hiperpigmentare cu formă 495. Referitor la nevul depigmentat,
alungită, rotunjite la un capăt şi ascuţite la următoarele afirmaţii sunt corecte,
celălalt. cu
excepţia:
490. Referitor la petele „şagrin", următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
 908 Semiologie dermatologica

A. este o zonă de hipomelanoza stabilă, F. granuloame dermice (uneori cu rare

bine circumscrisă; microorganisme de Mycobacterium leprae)
B. apare la senectute; pe biopsia din marginea palpabilă.
C. în mod obişnuit, are formă ovală sau
rectangulară; Hiperpigmentaţie
D. uneori, are un tipar segmentat sau 500. Manifestări cutanate care sugerează un
spiralat; cancer intern (şi care se pot
E. trebuie diferenţiat de petele în „frunză de asocia între
frasin" din scleroza tuberoasă. ele) sunt următoarele, cu excepţia:
496. Cu privire la nevul A. dispariţia bruscă a unor cheratoze
depigmentat, seboreice;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu B. creşterea rapidă în dimensiuni şi în
excepţia: număr a unor cheratoze seboreice
A. de obicei, există o singură leziune; preexistente;
B. uneori, are un tipar segmentat sau C. transformarea inflamatoare a bazelor
spiralat (denumit şi hipopigmentaţie unor cheratoze seboreice preexistente;
nevoidă liniară); D. acrocordoane („skin tags");
C. tiparul segmentat sau spiralat mai este E. acanthosis nigricans.
numit şi hipopigmentaţie nevoidă liniară; 501. Endocrinopatiile asociate cel mai
D. poate fi confundat cu leziunile din adesea cu acanthosis nigricans sunt
scleroza sistemică, mai ales când se următoarele, cu excepţia:
prezintă ca leziuni multiple; A. nanismul hipofizar;
E. este mai frecvent decât scleroza B. sindromul Conn;
tuberoasă. C. sindromul ovarului polichistic;
497. Referitor la hipomelanoza lui Ito, D. diabetul zaharat tip 2 rezistent la
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu insulina;
excepţia: E. rezistenţa la insulina.
A. este caracteristică hipopigmentaţia în 502. Sindromul LEOPARD include
vârtejuri şi dungi dispuse încrucişat; următoarele anomalii, cu excepţia:
B. până la o treime din pacienţi au anomalii A. lentigouri;
asociate; B. anomalii electroencefalografice;
C. leziunile sistemului nervos central pot O hipertelorism ocular;
produce crize convulsive; D. stenoză pulmonară şi stenoză aortică
D. printre semnele de afectare oculară se
subvalvulară;
află strabismul;
E. anomalii ale organelor genitale
E. pacienţii au mozaicism cromozomial.
(criptorhidie, hipospadias);
498. Cu privire la hipomelanoza lui Ito, F. retard în creştere;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
G. surzenie [engl. deafness]
excepţia:
neurosenzorială.
A. leziunile pot progresa sau regresa în
503. Cele mai frecvente localizări ale
timp;
lentigourilor în sindromul Peutz-Jeghers
B. anomaliile musculoscheletice pot genera sunt următoarele, cu excepţia:
asimetrie corporală; A. perinazal;
C. intelectul nu este influenţat; B. periocular;
D. unii pacienţi au hipertelorism; O în cavitatea abdominală;
E. tiparul caracteristic ar putea fi rezultatul D. pe mâini;
migrării a două clone de melanocite E. pe picioare.
primordiale, fiecare cu un potenţial diferit 504. Care dintre următoarele tipuri de cancer
de formare a pigmentului. nu a fost asociată cu sindromul Peutz-
499. Caracteristice pentru leziunile din lepra Jeghers:
A. pancreatic;
tuberculoidă, sunt următoarele, cu
B. ginecologic;
excepţia:
O gastrointestinal;
A. distribuţie asimetrică;
D. colonie;
B. hipomelanoza; E. tiroidian.
C. hiperestezie;
505. Referitor la sindromul Peutz-Jeghers
D. hiperhidroză;
(SPJ), următoarele afirmaţii sunt corecte,
E. hipertricoză;
cu excepţia:
A. maculele pigmentate de pe faţă se pot
şterge cu vârsta;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 909

B. lentigourile orale persistă în ciuda

înaintării în vârstă;
barbiturice şi
C. SPJ se transmite autosomal dominant; tetracicline;
D. SPJ este determinat de mutaţii ale genei
serin-treonin-kinazei; S. recidivează în exact acelaşi
E. apar multipli polipi benigni în tractul loc:
gastrointestinal; C. apar ca zone circulare depigmentate;
F. SPJ se asociază cu tumori testiculare; D. pot deveni buloase;
G. pacienţii au un risc crescut de cancer E. se rezolvă sub forma unor macule brune;
pulmonar. F. apar de obicei în interval de câteva ore
506. Care dintre următoarele leziuni nu după administrarea agentului declanşator;
este G. sunt localizate de obicei pe organele
o componentă a sindromului LAMB: genitale, pe membre sau perioral.
A. lentigouri; 511. Boala Whipple poate produce
B. mixoame atriale; următoarele manifestări, cu excepţia:
C. mixoame cutaneomucoase; A. hiperpigmentare limitată la faţă [la
D. nevi albaştri; aproximativ 50% din pacienţii];
E. atrezie biliară. B. constipaţie;
507. Care dintre următoarele leziuni nu C. obezitate;
este D. artrită;
o componentă a sindromului NAME: E. adenopatie.
A. nevi; 512. Sindromul POEMS include următoarele
B. mixoame atriale; manifestări, cu excepţia:
C. neurofibroame mixoide; A. polimiozită;
D. efelide (pistrui); B. organomegalie (ficat, splină, noduli
E. * stenoză pulmonară. limfatici);
C. endocrinopatii (impotenţă,
508. Referitor la complexul Carney (CoCa),
ginecomastie);
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
D. proteină M (o paraproteină monoclonală
excepţia: de tip imunoglobulinic);
A. apar numeroase lentigouri în asociere cu E. modificări cutanate.
mixoame cardiace;
B. CoCa se transmite autosomal dominant;
513. Referitor la două stări patologice care
C. CoCa este cunoscut şi sub denumirea produc hiperpigmentare, fiind date
de sindrom LAMB; următoarele începuturi de frază:
D. CoCa mai este numit şi sindrom NAME; 1. îngroşarea cutanată este caracteristică
pentru;
E. pot să apară semne de insuficienţă
2. telangiectaziile sunt tipice pentru;
endocrină: sindrom Cushing, acromegalie,
3. angioamele apar în;
precocitate sexuală. şi următoarele sfârşituri de frază:
509. Referitor la maculele cafe-au-lait, a. sclerodermie şi sindromul POEMS;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu b. sclerodermie;
excepţia: c. sindromul POEMS;
A. sunt asociate cel mai adesea cu două care listă de asocieri este corectă:
afecţiuni: neurofibromatoza şi sindromul A. a-1, b-2, c-3;
McCune-AIbright; B. a-1, b-3, c-2;
B. sunt leziuni proeminente; C. a-2, b-3, c-1;
C. au culoare uniformă, brună; D. a-3, b-1, c-2;
D. de obicei, au culoare cu două grade E. a-3, b-2, c-1.
mai
514. Referitor la sindroamele asociate cu
închisă decât pielea neafectată;
macule cafe-au-lait (MCAL), fiind date
E. pot varia mult în dimensiuni (între
0.5 şi următoarele categorii:
12 cm). 1. unul dintre sindroamele cel mai frecvent
asociate cu MCAL;
510. Referitor la reacţiile medicamentoase 2. unul dintre sindroamele mai rar asociate
fixe, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu cu MCAL;
excepţia: şi următoarele sindroame:
A. sunt produse de antiinflamatoare a. neoplaziile endocrine
nesteroidiene (AINS), sulfonamide, multiple (MEN);
b. sindromul Watson;
c. scleroza tuberoasă;
d. sindromul McCune-AIbright;
 910 Semiologie dermatologica

e. neurofibromatoza; gastrointestinal; care listă de asocieri este

f. sindromul LEOPARD; corectă:
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, A. a-2, b-3, c-4, d-1;
c-1, d-2, e-2, f-2; B.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; B. a-3, b-1, c-4, d-2;
C.a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-2; D. a-2, b-2, c-1, C.a-3, b-2, c-4, d-1;
d-2, e-2, f-1; E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1, f-2. D. a-3, b-4, c-2, d-1;
515. Referitor la hiperpigmentarea difuză/ E. a-4, b-2, c-3, d-1.
generalizată produsă de endocrinopatii, 518. Privitor la tulburările cu
fiind date următoarele afirmaţii: hiperpigmentare, fiind date următoarele
1. hiperpigmentarea difuză apare frecvent; afecţiuni/ sindroame:
2. hiperpigmentarea generalizată apare la o 1. sindromul Peutz-Jeghers;
mică parte din pacienţi; 2. discheratoză congenitală;
şi următoarele afecţiuni/ sindroame: 3. pigmentaţie determinată de hormoni
a. sindrom de ACTH ectopic; codificaţi de gena proopiomelanocortinei;
b. sindrom Nelson; 4. sclerodermie;
c. boala Cushing; şi următoarele anomalii/ modificări:
d. hipertiroidie; a. leucoplachie pe mucoasele bucală şi
e. boală Addison; anală;
care listă de asocieri este corectă: b. hiperpigmentare asociată cu fenomen
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
Raynaud;
B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2;
c. supraproducţia hormonilor hipofizari a-
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2; MSH (hormonul stimulant al
E.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1. melanocitelor) şi ACTH poate duce la
516. Referitor la tulburările cu creşterea activităţii melanocitelor;
hiperpigmentare, fiind date următoarele d. tumori testiculare;
afecţiuni/ sindroame: care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
1. sindromul Peutz-Jeghers; b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-4, c-3, d-1;
2. discheratoză congenitală; C. a-3, b-4, c-2, d-1;
3. pigmentaţie determinată de hormoni D. a-4, b-2, c-1, d-3;
codificaţi de gena proopiomelanocortinei; E. a-4, b-3, c-2, d-1.
4. sclerodermie;
519. Cu referire la tulburările cu
şi următoarele anomalii/ modificări:
hiperpigmentare, fiind date următoarele
a. hiperpigmentare asociată telangiectazii;
afecţiuni/ sindroame:
b. sindromul de ACTH ectopic;
1. sindromul Peutz-Jeghers;
c. distrofie unghială;
2. discheratoză congenitală;
d. lentigouri perinazale, periorale,
3. porfirie cutanată tardivă;
orale, pe
4. sclerodermie;
mâini, pe picioare;
şi următoarele anomalii/ modificări: a.
care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
cancere gastrointestinale (mai ales colonice),
b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-4; O a-2, b-4,
pancreatice şi ginecologice;
c-3, d-1; D.a-4, b-1, c-3, d-2;
b. ulceraţii la extremităţi (vârfurile degetelor
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
etc);
517. Cu privire la tulburările cu
hiperpigmentare, fiind date următoarele o în mod tipic, modificările de culoare ale
afecţiuni/ sindroame: pielii se limitează la zonele expuse la soare;

1 . sindromul d. leucoplachia se transformă adesea în

carcinom cu celule scuamoase; care listă de
Peutz-Jeghers; asocieri este corectă:
2. discheratoză congenitală; A. a-1, b-4, c-2, d-3;
3. pigmentaţie determinată de hormoni B. a-1, b-4, c-3, d-2;
codificaţi de gena proopiomelanocortinei; C. a-2, b-4, c-1, d-3;
4. sclerodermie; D. a-3, b-4, c-1, d-2;
şi următoarele anomalii/ modificări: E. a-4, b-2, c-1, d-3.
a. pancitopenie; 520. Cu referinţă la tulburările cu
b. hiperpigmentaţia este difuză, dar este hiperpigmentare, fiind date următoarele
accentuată pe pliurile palmare, zonele de afecţiuni/ sindroame:
frecare, cicatrici şi mucoasa bucală; 1. sindrom LAMB (sindromul NAME sau
o hiperpigmentare asociată cu calcinoză complexul Carney);
cutanată; d. multipli polipi benigni în tractul 2. pigmentaţia după bleomicină;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 911

3. porfirie cutanată tardivă; 523. Cu privire la tulburările cu

4. sindromul POEMS; hiperpigmentare, fiind date următoarele
şi următoarele anomalii/ modificări: afecţiuni/ sindroame:
a. hiperpigmentarea este expresia 1. sindromul NAME (sindrom LAMB sau
proprietăţilor fotoreactive a unor complexul Carney);
intermediari în sinteza hemului; 2. reacţiile medicamentoase fixe;
b. pigmentaţie flagelată (dungi, linii) pe 3. pelagră;
trunchi; 4. sindromul POEMS;
c. mixoame cutaneomucoase; şi următoarele anomalii/ modificări:
d. polineuropatie; a. neurofibroame mixoide;
care listă de asocieri este corectă: b. proteină M;
A. a-2, b-1, c-4, d-3; c. coloraţie brună a pielii, mai ales în
B. a-3, b-2, c-1, d-4; zonele expuse la soare, ca urmare a
C.a-3, b-4, c-1, d-2; deficitului de acid nicotinic (niacină);
D. a-4, b-2, c-3, d-1; d. apar ca zone circulare de eritem, care
E. a-4, b-3, c-2, d-1. pot deveni buloase şi se rezolvă ulterior
521. Despre tulburările cu hiperpigmentare, sub forma unor macule
fiind date următoarele afecţiuni/ sindroame: brune;
1. sindrom LAMB (sindromul NAME sau care listă de asocieri este corectă:
complexul Carney); A. a-1, b-2, c-3, d-4;
2. pigmentaţia după bleomicină; B. a-1, b-4, c-2, d-3;
3. hemocromatoză; C. a-1, b-4, c-3, d-2;
4. sindromul POEMS;
D. a-2, b-4, c-3, d-1;
şi următoarele anomalii/ modificări: E. a-4, b-1, c-2, d-3.
a. acumularea de fier din piele stimulează
524. Privitor la tulburările cu
producţia de pigment melanic;
hiperpigmentare, fiind date următoarele
b. nevi albaştri;
c. hiperpigmentare pe coate, genunchi şi afecţiuni/ sindroame:
articulaţiile mici ale mâinii; 1. sindromul LEOPARD;
d. organomegalie (ficat, splină, noduli 2. reacţiile medicamentoase fixe;
limfatici); 3. pelagră;
care listă de asocieri este 4. sindromul POEMS;
corectă: şi următoarele anomalii/ modificări:
a. îngroşare cutanată, hipertricoză şi
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-3, b-1, c-2, d-4; angioame;
C. a-3, b-4, c-2, d-1; b. manifestările apar de obicei în interval
D. a-4, b-1, c-2, d-3; de câteva ore după administrarea
E. a-4, b-3, c-1, d-2. agentului declanşator;
522. Referitor la tulburările cu c. scuamă fină pe zonele de
hiperpigmentare, fiind date următoarele hiperpigmentare, dând senzaţia că ar fi
afecţiuni/ sindroame: lăcuite;
1. sindromul NAME (sindrom LAMB sau d. lentigourile;
complexul Carney); care listă de asocieri este corectă:
2. reacţiile medicamentoase fixe; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
3. hemocromatoză; B. a-3, b-2, c-1, d-4;
4. sindromul POEMS; C. a-4, b-1, c-2, d-3;
şi următoarele anomalii/ modificări: D. a-4, b-2, c-3, d-1;
a. sunt produse de antiinflamatoare
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
nesteroidiene (AINS), sulfonamide,
barbiturice şi tetracicline; 525. Cu referire la tulburările cu
b. mixoame atriale; hiperpigmentare, fiind date următoarele
c. hiperpigmentarea are o nuanţă afecţiuni/ sindroame:
caracteristică similară, de bronz; 1. tumori carcinoide funcţionale;
d. hiperpigmentare şi endocrinopatii 2. deficit de vitamină B6;
(impotenţă, ginecomastie); 3. sindromul LEOPARD;
care listă de asocieri este corectă: A. a-2, 4. tratament cu clorpromazină pe termen lung
b-1, c-3, 6-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3; şi în doze mari;
C. a-2, b-4, c-1, d-3; şi următoarele anomalii/ modificări:
D. a-3, b-1, c-2, d-4; a. hiperpigmentare similară cu cea din
E. a-3, b-4, c-1, d-2. pelagră;
 912 Semiologie dermatologica

b. hiperpigmentare datorată consumului 528. Referitor la tulburările cu

crescut de niacină; hiperpigmentare, fiind date următoarele
c. anomalii ECG (mai ales tulburări de afecţiuni/ sindroame:
conducere); 1. sindromul LEOPARD;
d. culoare albastru-cenuşie a pielii expuse 2. pigmentaţia după minociclină;
la soare şi a conjunctivelor; 3. boală Whipple;
tratament
4. cu
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-1, c-3, d-4; amiodaronă;
şi următoarele anomalii/ modificări:
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
a. coloraţie brună sau albastru-cenuşie a
C. a-4, b-1, c-2, d-3;
D.a-4, b-2, c-1, d-3; pielii expuse la soare;
E.a-4, b-3, c-1, d-2. b. anomalii ale organelor genitale
526. Cu referinţă la tulburările cu (criptorhidie, hipospadias);
hiperpigmentare, fiind date următoarele c. pigmentaţie datorată formării unor
afecţiuni/ sindroame: complexe cu fierul;
1. reacţiile medicamentoase fixe; d. diaree, pierdere în greutate, artrită şi
2. tumori carcinoide funcţionale; adenopatie;
3. pigmentaţia după antimalarice (clorochină, care listă de asocieri este corectă:
hidroxiclorochină); A. a-2, b-1, c-4, d-3;
4. sindromul LEOPARD; B. a-2, b-3, c-1, d-4;
şi următoarele anomalii/ C. a-2, b-3, c-4, d-1;
D. a-4, b-1, c-2, d-3;
modificări: E. a-4, b-3, c-2, d-1.
a. hiperpigmentare datorată formării unor 529. Cu privire la tulburările cu
complexe cu melanină; hiperpigmentare, fiind date următoarele
b. hiperpigmentare similară cu cea din afecţiuni/ sindroame:
pelagră; 1. sindromul LEOPARD;
c. hipertelorism ocular; 2. pigmentaţia după minociclină;
d. hiperpigmentare de obicei pe organele 3. sindromul McCune-AIbright;
genitale, pe membre şi perioral; 4. tratament cu amiodaronă;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele anomalii/ modificări:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; a. macule albastre (adesea greşit
B. a-3, b-1, c-4, d-2; diagnosticate drept echimoze) pe
C. a-3, b-2, c-4, d-1; membrele inferioare şi pe zonele de
D. a-4, b-1, c-2, d-3; inflamaţie;
E. a-4, b-2, c-3, d-1. b. retard în creştere;
527. Despre tulburările cu hiperpigmentare, c. granule galben-brune în macrofagele
fiind date următoarele afecţiuni/ sindroame: dermice (la biopsia cutanată);
1. sindromul LEOPARD; d. pubertate precoce la femei;
2. pigmentaţia după antimalarice (clorochină, care listă de asocieri este corectă:
hidroxiclorochină); A. a-1, b-3, c-4, d-2;
3. tratament cu izoniazidă; B.a-2, b-1, c-4, d-3;
4. tratament cu amiodaronă; C. a-3, b-4, c-1, d-2;
şi următoarele anomalii/ modificări: D. a-4, b-2, c-1, d-3;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
a. stenoză pulmonară şi stenoză aortică
subvalvulară; 530. Cu referire la tulburările cu
hiperpigmentare, fiind date următoarele
b. hiperpigmentare similară cu cea din
afecţiuni/ sindroame:
pelagră;
1. sindromul McCune-AIbright;
c. erupţie fototoxică (arsură solară 2. melasmă;
exagerată); 3. melanom metastatic;
d. coloraţie cenuşiu-brună până la albastru- 4. argiroză;
neagră pe faţa anterioară a gambelor, şi următoarele anomalii/ modificări:
palatul dur şi faţă; a. pete brune simetrice pe faţă, mai ales pe
care listă de asocieri este corectă: obraji, buza superioară şi frunte;
A. a-1, b-3, c-4, d-2; b. displazie fibroasă poliostotică;
B. a-2, b-3, c-4, d-1; o coloraţie albastru-cenuşie a pielii;
C. a-3, b-2, c-1, d-4; d. coloraţie datorată probabil depunerii
D. a-3, b-4, c-1, d-2; extinse de melanină determinată de
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 913

concentraţia mare de precursori circulanţi b. macule cafe-au-lait asociate cu

ai melaninei; stenoza
care listă de asocieri este corectă: pulmonară;
A. a-1, b-2, c-4, d-3; c. hiperpigmentare însoţită de xantoame;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
d. o cauză posibilă a culorii ar putea fi
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
metastazele unicelulare din derm:
D. a-2, b-4, c-1, d-3;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
care listă de asocieri este corectă: A.
a-1, b-2, c^, d-3;
531. Cu referinţă la tulburările cu B. a-2, b-1, c-3, d-4;
hiperpigmentare, fiind date următoarele C. a-3, b-4, c-1, d-2;
stări (patologice sau nu): D. a-3, b-4, c-2, d-1;
1. melanom metastatic; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
2. sarcină;
534. Cu privire la tulburările cu
3. ciroza biliară;
hiperpigmentare, fiind date următoarele
4. săruri de aur;
şi următoarele anomalii/ modificări: afecţiuni/ sindroame:
a. melasmă; 1. sindromul LEOPARD;
b. coloraţie brună până la 2. melasmă;
albastru-cenuşie 3. discheratoză congenitală;
a pielii; 4. pigmentaţie determinată de hormoni
codificaţi de gena proopiomelanocortinei;
c. coloraţie difuză albăstrie ca ardezia;
d. hiperpigmentare însoţită de prurit; 5. sclerodermie;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele anomalii/ modificări:
A. a-1, b-3, c-2, d-4; a. hiperpigmentare asociată cu tegumente
B.a-2, b-4, c-1, d-3; aderente la ţesutul subcutanat pe
C. a-2, b-4, c-3, d-1; membre, faţă, şi uneori trunchi;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; b. surzenie neurosenzorială;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
c. poate fi provocată de estrogenii din
532. Despre tulburările cu
contraceptivele orale;
hiperpigmentare,
fiind date următoarele afecţiuni/ sindroame: d. sindromul Nelson;
1. sindromul McCune-AIbright; e. hiperpigmentare reticulată atrofică pe
2. tratament cu fenitoină; gât, trunchi şi coapse;
3. ciroza biliară; care listă de asocieri este corectă:
4. tratament cu clofaziminâ; A. a-1, b-2, c-4, d-5, e-3;
şi următoarele anomalii/ modificări: B. a-1, b-5, c-2, d-4, e-3;
a. melasmă; C. a-3, b-5, c-2, d-4, e-1;
b. pielea apare brun-roşiatic şi D. a-5, b-1, c-2, d-4, e-3;
hiperpigmentarea asociată este E. a-5, b-2, c-3, d-1,e-4.
accentuată pe zonele expuse la soare;
535. Referitor la stările (mai mult sau mai
c. mozaicism pentru o mutaţie activatoare
puţin patologice) asociate cu
într-o genă a proteinei G (Gsa);
hiperpigmentare cutanată, următoarele
d. hiperpigmentare însoţită de icter;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; A. tulburările de hiperpigmentare sunt
B. a-2, b-4, c-1, d-3; împărţite în două categorii: localizate şi
C.a-3, b-1, c-2, d-4; difuze;
D. a-3, b-2, c-1, d-4; B. o componentă a sindromului LEOPARD
E. a-4, b-1, c-2, d-3. sunt lentigourile;
533. Privitor la tulburările cu C. în discheratoză congenitală, zonele de
hiperpigmentare, fiind date următoarele hiperpigmentare localizată alcătuiesc un
afecţiuni/ sindroame: tipar flagelat;
1. sindrom Watson; D. endocrinopatii asociate frecvent cu
2. pigmentaţie determinată de hormoni
codificaţi de gena proopiomelanocortinei;
hiperpigmentare sunt boala Cushing,

3.ciroza biliară; sindromul Nelson şi sindromul de ACTH

ectopic;
4. melanom metastatic;
şi următoarele anomalii/ modificări: E. hiperpigmentarea din melanomul
a. boala Addison; metastatic s-ar putea datora unor
metastaze unicelulare în derm.
 914 Semiologie dermatologica

536. Cu privire la stările (mai mult sau mai E. bolile autoimune cele mai frecvent asociate
puţin patologice) asociate cu cu hiperpigmentare difuză sunt ciroza biliară
hiperpigmentare cutanată, următoarele şi lupusul eritematos sistemic.
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: 539. Cu referinţă la stările (mai mult sau
A. cheratozele seboreice sunt forme de mai
hiperpigmentare localizată determinate de puţin patologice) asociate cu
proliferarea melanocitelor; hiperpigmentare cutanată, următoarele
B. în mod caracteristic, în cadrul afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
sindromului LEOPARD apar anomalii A. lentigourile sunt o formă de
electroencefalografice; hiperpigmentare localizată determinată de
C. în pigmentaţia după bleomicină, zonele leziuni epidermice;
de hiperpigmentaţie localizată de pe B. în sindromul LEOPARD apar anomalii
trunchi alcătuiesc un tipar reticulat ale organelor genitale (criptorhidie,
D. în boala Addison hiperpigmentaţia este hipospadias);
difuză, dar este accentuată pe faţă; C. în discheratoză congenitală,
E. hiperpigmentarea din melanomul leucoplachia se transformă adesea în
metastatic se datorează probabil depunerii carcinom bazocelular;
extinse de melanină. D. în boala Addison se produce o creştere a
537. Privitor la stările (mai mult sau mai activităţii melanocitelor stimulată
hormonal;
puţin
E. ciroza biliară şi sclerodermia apar uneori
patologice) asociate cu hiperpigmentare
asociate la acelaşi pacient.
cutanată, următoarele afirmaţii sunt
corecte,
540. Despre stările (mai mult sau mai
puţin
cu excepţia:
patologice) asociate cu hiperpigmentare
A. acanthosis nigricans este o formă de
cutanată, următoarele afirmaţii sunt corecte,
hiperpigmentare localizată determinată de
modificări epidermice;
cu excepţia:
A. nevul este o formă de
B. sindromul LEOPARD se asociază cu
hiperpigmentare
hipertelorism ocular;
localizată determinată de proliferarea
C. pacienţii care iau bleomicină au adesea
melanocitelor;
hiperpigmentare pe coate, genunchi şi
B. pacienţii cu sindrom LEOPARD au
articulaţiile mici ale mâinii;
creşterea întârziată;
D. în sindromul Nelson hiperpigmentaţia
C. în discheratoză congenitală, apare, în
este difuză, dar este accentuată, în mod
caracteristic, pe pliurile palmare, zonele mod caracteristic, distrofie unghială;
D. în sindromul Nelson se produce o
expuse la soare, cicatrici şi mucoasa
creştere a activităţii melanocitelor
bucală;
stimulată hormonal;
E. melanoza cutanată din melanomul
E. în ciroza biliară şi în sclerodermie,
metastatic este probabil consecinţa
pielea
concentraţiei scăzute de precursori
circulanţi ai melaninei. are o culoare brun închis, în special pe
pliurile palmare şi pe cicatrici.
538. Cu referire la stările (mai mult sau
541. Referitor la stările (mai mult sau mai
mai
puţin patologice) asociate cu
puţin patologice) asociate cu
hiperpigmentare cutanată, următoarele
hiperpigmentare cutanată, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: excepţia:
A. cheratoză pigmentată actinică este o A. melanomul este o formă de
formă de hiperpigmentare localizată hiperpigmentare localizată determinată de
determinată de creşterea producţiei de proliferarea celulelor spinoase;
pigment; B. hipoacuzia neurosenzorială este o
B. sindromul LEOPARD include stenoza trăsătură a sindromului Nelson;
mitrală şi stenoza aortică subvalvulară; O în discheratoză congenitală, apare, în mod
O în discheratoză congenitală, apare caracteristic, policitemie;
leucopiachie pe mucoasele bucală şi anală; D. în sindromul de ACTH ectopic se
D. în sindromul de ACTH ectopic produce o scădere a activităţii
hiperpigmentaţia este difuză, dar este melanocitelor;
accentuată pe pliurile palmare, zonele de E. în ciroza biliară, hiperpigmentarea este
frecare, cicatrici şi conjunctive; însoţită de cianoză.
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 915

542. Cu privire la stările (mai mult sau A. medicamentele pot produce

mai hiperpigmentare atât localizată, cât şi
puţin patologice) asociate cu difuză;
hiperpigmentare cutanată, următoarele B. leziuni intraorale similare cu cele din
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: sindromul Peutz-Jeghers apar şi în boala
A. efelidele (pistruii) sunt forme de Addison;
hiperpigmentare localizată provocate de C. reacţiile medicamentoase fixe se rezolvă
proliferarea melanocitelor; de obicei sub forma unor macule brune;
B. în sindromul LEOPARD lentigourile sunt D. a-MSH şi ACTH au 13 amino acizi în
un indicator de boală sistemică; comun;
C. reacţiile medicamentoase fixe reprezintă E. în sclerodermie, hiperpigmentarea este
o formă de hiperpigmentare însoţită de bronşectazii.
medicamentoasă difuză; 546. Despre stările (mai mult sau mai
D. supraproducţia hormonilor hipofizari a- puţin
MSH (hormonul stimulant al melanocitelor) patologice) asociate cu hiperpigmentare
şi ACTH inhibă activitatea melanocitelor; cutanată, următoarele afirmaţii sunt corecte,
E. în ciroza biliară, hiperpigmentarea este cu excepţia:
însoţită de hipoestezie cutanată. A. cheratozele seboreice sunt leziuni foarte
543. Privitor la stările (mai mult sau mai rar întâlnite;
puţin B. la indivizii hiperpigmentaţi, apariţia de
patologice) asociate cu hiperpigmentare leziuni intraorale similare cu cele din
cutanată, următoarele afirmaţii sunt sindromul Peutz-Jeghers indică un cancer
colonie;
corecte,
cu excepţia: O reacţiile medicamentoase fixe apar de
A. maculele cafe-au-lait sunt o formă de obicei la câteva zile după administrarea
hiperpigmentare difuză; agentului declanşator;
B. în sindromul LEOPARD, apar sute de D. o mică parte din pacienţii cu hipertiroidie
lentigouri la vârste înaintate; au hiperpigmentare generalizată;
O reacţiile medicamentoase fixe sunt E. în sclerodermie, hiperpigmentarea este
produse mai frecvent de antiinflamatoare însoţită de calcificări valvulare.
nesteroidiene, sulfonamide, 547. Referitor la stările (mai mult sau mai
benzodiazepinice şi tetracicline; puţin patologice) asociate cu
D. hormonii hipofizari a-MSH şi ACTH sunt hiperpigmentare cutanată, următoarele
peptide care prezintă un anumit grad de afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
omologie; A. într-un anumit context clinic rar,
E. în ciroza biliară, hiperpigmentarea este cheratozele seboreice sunt semn de boală
însoţită de xeroză cutanată.
sistemică;
544. Cu referire la stările (mai mult sau B. maculele cafe-au-lait sunt asociate
mai
cel
puţin patologice) asociate cu
mai adesea cu două afecţiuni:
hiperpigmentare cutanată, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: neurofibromatoza şi sindromul de ACTH
A. hiperpigmentarea postinflamatoare este ectopic;
o formă de hiperpigmentare localizată O localizări obişnuite ale reacţiilor
determinată de proliferarea melanocitelor; medicamentoase fixe sunt organele
B. în sindromul LEOPARD, lentigourile sunt genitale, membrele şi spatele;
localizate doar pe faţă; D. în boala Cushing apare uneori
hiperpigmentare generalizată;
O reacţiile medicamentoase fixe apar ca un
E. în sclerodermie, hiperpigmentarea este
eritem generalizat; D. hormonii însoţită de fenomen Raynaud.
hipofizari a-MSH şi ACTH sunt
548. Cu privire la stările (mai mult sau mai
produşi ai genei proopiomelanocortinei; puţin patologice) asociate cu
E. în sclerodermie, hiperpigmentarea este hiperpigmentare cutanată, următoarele
însoţită de laxitate cutanată. afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
545. Cu referinţă la stările (mai mult sau A. apariţia bruscă a multiple cheratoze
mai seboreice, adesea cu o bază inflamatoare,
puţin patologice) asociate cu poate semnala un cancer intern;
hiperpigmentare cutanată, următoarele B. maculele cafe-au-lait sunt leziuni plate;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: C. clorochina şi hidroxiclorochina produc
coloraţie cenuşiu-brun până la albastru-
negru;
 916 Semiologie dermatologica

D. în porfiria cutanată tardivă, închiderea la E. în sindromul POEMS, hiperpigmentarea

culoare a pielii apare în zonele expuse la este însoţită de endocrinopatii: virilizare,
soare; ginecomastie.
E. în sclerodermie, hiperpigmentarea este 552. Despre stările (mai mult sau mai puţin
însoţită de degete hipocratice. patologice) asociate cu hiperpigmentare
549. Privitor la stările (mai mult sau mai cutanată, următoarele afirmaţii sunt corecte,
puţin cu excepţia:
patologice) asociate cu hiperpigmentare A. acanthosis nigricans apare mai ales pe
cutanată, următoarele afirmaţii sunt zonele de pliu cutanat;
corecte, B. aproximativ 80-90% din pacienţii adulţi
cu excepţia: cu neurofibromatoză tip 1 au 26 macule
A. acanthosis nigricans poate fi cafe-au-lait cu diametrul 21.5 cm;
manifestarea unui cancer intern; C. pigmentaţia după minociclină apare mai
B. maculele cafe-au-lait au culoare brun ales pe membrele inferioare şi în zonele
uniform; de inflamaţie;
C. pigmentaţia produsă de antimalarice D. în pelagră, apare o coloraţie brună a
apare mai ales pe faţa anterioară a pielii, mai ales în zonele expuse la soare;
gambelor, palatul dur şi faţă; E. în sindromul POEMS, hiperpigmentarea
D. în porfiria cutanată tardivă, este însoţită de atrofierea unor organe :
hiperpigmentarea pielii este consecinţa ficat, splină, noduli limfatici.
proprietăţilor fotoreactive ale melaninei; 553. Referitor la stările (mai mult sau mai
E. diagnosticul diferenţial al sclerozei puţin patologice) asociate cu
cutanate cu hiperpigmentare include hiperpigmentare cutanată, următoarele
sindromul POEMS. afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
550. Cu referire la stările (mai mult sau mai A. în majoritatea cazurilor, acanthosis
puţin patologice) asociate cu nigricans este asociată cu obezitate şi
hiperpigmentare cutanată, următoarele rezistenţă la insulina;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: B. în sindromul McCune-AIbright, maculele
A. localizarea cea mai frecventă a cafe-au-lait sunt de obicei mai mari decât
cancerelor asociate cu acanthosis cele din neurofibromatoză;
nigricans este gastrointestinală; C. melasma poate fi produsă de estrogenii
B. de obicei, maculele cafe-au-lait au din contraceptivele orale;
culoare cu două grade mai închis decât D. hipopigmentarea din pelagră se
pielea neafectată; datorează deficitului de acid nicotinic
C. pigmentaţia după antimalarice (niacină);
(clorochina, hidroxiclorochina) se E. în sindromul POEMS, hiperpigmentarea
datorează formării unor complexe cu este însoţită de subţierea tegumentului.
melanină; 554. Cu privire la stările (mai mult sau mai
D. în hemocromatoză, acumularea de fier puţin patologice) asociate cu
din piele inhibă producţia de pigment hiperpigmentare cutanată, următoarele
melanic; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
E. în sindromul POEMS, hiperpigmentarea A. acanthosis nigricans poate fi
este însoţită de polidipsie. manifestarea unei endocrinopatii cum ar fi
551. Cu referinţă la stările (mai mult sau mai acromegalia, sindromul Cushing,
puţin patologice) asociate cu sindromul ovarului polichistic, diabetul
hiperpigmentare cutanată, următoarele zaharat rezistent la insulina (tip A, tip B şi
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: forme lipoatrofice).
A. acanthosis nigricans se prezintă ca o B. în sindromul McCune-AIbright, maculele
hiperpigmentare catifelată; cafe-au-lait au contur mai neregulat decât
B. maculele cafe-au-lait pot varia mult în cele din neurofibromatoză;
dimensiuni; C. melasmă apare sub forma unor pete
brune simetrice pe faţă, mai ales pe obraji,
O administrarea îndelungată de minociclină
buza superioară şi frunte;
poate determina macule albastre (adesea D. în pelagră, zonele de hiperpigmentaţie
greşit diagnosticate drept echimoze); sunt acoperite de o scuamă fină ca şi cum
D. în hemocromatoză, pielea capătă o ar fi lăcuite;
culoare amintind de cea a bronzului; E. în sindromul POEMS, hiperpigmentarea
este însoţită de dispariţia foliculilor piloşi.
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 917

555. Privitor la stările (mai mult sau mai 558. Despre stările (mai mult sau mai puţin
puţin patologice) asociate cu hiperpigmentare
patologice) asociate cu hiperpigmentare cutanată, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cutanată, următoarele afirmaţii sunt cu excepţia:
corecte, A. în sindromul Peutz-Jeghers lentigourile
cu excepţia: sunt un indicator de boală sistemică;
A. leziunile pigmentate determinate de B. în incontinenţa pigmentară, zonele de
proliferarea melanocitelor sunt lentigoul, hiperpigmentare localizată alcătuiesc un
nevul melanocitar şi melanomul; tipar în vârtej
B. spre deosebire de neurofibromatoză, C. cauzele de hiperpigmentare difuză pot fi
în împărţite în patru grupe principale;
sindromul McCune-AIbright maculele cafe- D. pielea pacienţilor cu melanoză
au-lait tind să respecte (nu depăşesc) linia determinată de un melanom metastatic
mediană; are culoare albastru turcoaz;
C. melasmă poate fi provocată de sarcină; E. hiperpigmentarea difuză poate avea
D. hiperpigmentare similară cu cea din cauze endocrine, metabolice, autoimune şi
pelagră apare la pacienţii cu deficit de medicamentoase.
vitamină B6, 559. Referitor la hiperpigmentarea difuză
E. în argiroză, pielea capătă o culoare determinată de medicamente sau de
brun- metale, fiind date următoarele mecanisme:
roşiatică. 1. inducerea formării pigmentului melanic;
556. Cu referire la stările (mai mult sau mai 2. granule galben-brune în macrofagele
puţin patologice) asociate cu dermice, reprezentând acumulări
hiperpigmentare cutanată, următoarele intralizozomale de lipide, medicament şi
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: metaboliţii acestuia;
A. la adult, lentigourile (pistruii) sunt 3. depunerea unui anumit medicament sau
legate metal în piele (derm);
cel mai adesea de expunerea la soare; şi următoarele medicamente/ metale:
B. sindroamele cel mai frecvent a. clofazimină;
asociate cu b. amiodaronă;
macule cafe-au-lait sunt neurofibromatoză c. arsenic anorganic;
şi sindromul McCune-AIbright; care listă de asocieri este corectă:
C. melasmă poate fi produsă de fenitoină; A. a-1, b-2, c-3;
D. hiperpigmentare similară cu cea din B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
pelagră apare în D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1.
asociere cu tumorile 560. Cu privire la hiperpigmentarea difuză
carcinoide funcţionale din cauza consumului determinată de medicamente sau de
crescut de niacină; E. în crisioză, pielea metale, fiind date următoarele mecanisme:
capătă o culoare găbui-aurie. 1. inducerea formării pigmentului melanic;
557. Cu referinţă la stările (mai mult sau mai 2. legarea medicamentului sau a metaboliţilor
puţin patologice) asociate cu lui de melanină: complexele conţinând
hiperpigmentare cutanată, următoarele melanină sau hemosiderină plus
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: medicamentul sau metaboliţii lui;
A. la adult, lentigourile (pistruii) sunt 3. depunerea unui anumit medicament sau
distribuite mai ales pe zonele acoperite; metal în piele (derm);
B. câteva macule cafe-au-lait pot să apară şi următoarele medicamente/ metale:
la indivizi normali; a. busulfan, ciclofosfamidă;
C. hiperpigmentarea difuză poate fi de b. clorpromazină;
intensitate egală pe întreaga suprafaţă a c. argint (argiroză);
corpului sau poate fi accentuată pe zonele care listă de asocieri este corectă:
expuse la soare; A. a-1, b-2, c-3;
D. tratament cu izoniazidă poate induce o B. a-1, b-3, c-2;
hiperpigmentare similară cu cea din C. a-2, b-1, c-3;
pelagră; D. a-2, b-3, c-1;
E. modificări de culoare la ochi apar după E. a-3, b-1, c-2.
administrarea de săruri de aur (sclere) şi 561. Privitor la hiperpigmentarea difuză
clofazimină (conjunctive). determinată de medicamente sau de
metale, fiind date
 918 Semiologie dermatologica

următoarele 3. leziuni subepidermice în cadrul unor boli

mecanisme: metabolice sistemice;
1. inducerea formării pigmentului melanic; şi următoarele afecţiuni:
2. legarea medicamentului sau a a. bule diabetice;
metaboliţilor lui de melanină: complexele b. pemfigus;
conţinând melanină sau hemosiderină plus o porfirie cutanată tardivă; care listă de
medicamentul sau metaboliţii iui; asocieri este corectă: A. a-1, b-2, c-3; B.a -1,
3. depunerea unui anumit medicament sau b-3, c-2;
metal în piele (derm); C. a-2, b-1, c-3;
şi următoarele medicamente/ metale: D. a-3, b-1, c-2;
a. minociclină; E.a-3, b-2, c-1.
b. săruri de aur (crisioză); 565. Privitor la leziunile veziculoase/
o 5-fluorouracil; buloase,
care listă de asocieri este corectă: fiind date următoarele categorii:
A. a b c
-1, -3, -2; 1. leziuni intraepidermice în cadrul unor boli
B. a-2, b-1, c-3; cutanate secundar vezicante;
C. a-2, b-3, c-1; 2. leziuni subepidermice în cadrul unor boli
D. a-3, b-1, c-2; cutanate primar
E. a-3, b-2, c-1. vezicante (autoimune);
Leziuni veziculoase/ buloase 3.
leziuni subepidermice în cadrul unor boli
562. Bolile primar vezicante sunt
următoarele, cu excepţia: metabolice sistemice; şi următoarele
afecţiuni:
A. pemfigus vulgar;
B. pemfigus foliaceu; a. dermită de contact;
C. pemfigus eritematos; b. porfirie variegată;
c. dermatoză buloasă cu IgA liniar;
D. pemfigus paraneoplazic; care listă de asocieri este corectă:
E. pemfigoid bulos; A. a-1, b-2, c-3;
F. pemfigoid gestaţional; B. a-1, b-3, c-2;
G. pemfigoid C. a-2, b-1, c-3;
cicatriciai; D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1.
H. epidermoliză buloasă dobândită;
I. dermatoză buloasă cu IgA liniar; 566. Cu referire la leziunile veziculoase/
J. dermita de stază. buloase, fiind date următoarele categorii:
563. Referitor la leziunile veziculoase/ 1. leziuni intraepidermice în cadrul unor
buloase, fiind date următoarele categorii: infecţii cutanate;
1. leziuni intraepidermice în cadrul unor boli 2. leziuni subepidermice în cadrul unor boli
autoimune sistemice; cutanate primar vezicante (autoimune);
2. leziuni intraepidermice şi subepidermice 3. leziuni subepidermice în cadrul unor boli
în cadrul unor boii cutanate secundar metabolice sistemice;
vezicante; şi următoarele afecţiuni:
3. leziuni subepidermice în cadrul unor boli a. pseudoporfirie;
metabolice sistemice; b. pemfigoid cicatricial;
şi următoarele afecţiuni: c. impetigo bulos;
a. pemfigus paraneoplazic; care listă de asocieri este corectă:
b. eritem multiform; A. a-1, b-2, c-3;
o dermatoză buloasă de hemodializă; care B. a-2, b-1, c-3;
listă de asocieri este corectă: C. a-2, b-3, c-1;
A. a-1, b-2, c-3; D. a-3, b-1, c-2;
B. a-1, b-3, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
C. a-2, b-1, c-3; 567. Cu referinţă la leziunile veziculoase/
D.a-2, b-3, c-1; buloase, fiind date următoarele categorii:
E. a-3, b-1, c-2. 1. leziuni intraepidermice în cadrul unor
564. Cu privire la leziunile veziculoase/ infecţii cutanate (dar care pot fi şi
buloase, fiind date următoarele categorii: sistemice);
1 . leziuni 2. leziuni subepidermice în cadrul unor boli
intraepidermice în cutanate primar vezicante (autoimune);
cadrul unor 3. leziuni subepidermice în cadrul unor
boli cutanate primar vezicante infecţii sistemice;
(autoimune); şi următoarele afecţiuni:
2. leziuni intraepidermice şi subepidermice a. Herpes simplex virus;
în cadrul unor boli metabolice sistemice; b. pemfigoid gestaţional;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 919

c. embolii cutanate; 571. Referitor la eritemul multiform,

care listă de asocieri este corectă: următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
A. a-1, b-2, c-3; excepţia:
B. a-1, b-3, c-2; A. leziunile primare sunt vezicule
C. a-2, b-1, c-3; înconjurând o papulă edematoasă;
D. a-2, b-3, c-1; B. leziunile evoluează centripet;
E. a-3, b-1, c-2.
C. forma minoră are drept cauză virusul
568. Despre leziunile veziculoase/ varicelo-zosterian;
buloase, D. afectarea mucoaselor (bucală, nazală,
fiind date următoarele categorii:
oculară şi genitală) este mai frecventă în
1. leziuni intraepidermice în cadrul unor
forma minoră;
infecţii cutanate (dar care pot fi şi
E. leziunile se rezolvă de obicei în 3-6
sistemice);
săptămâni.
2. leziuni subepidermice în cadrul unor boli
cutanate primar vezicante (autoimune);
572. Cu privire la eritemul multiform,
3. leziuni subepidermice în cadrul unor boli următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
cutanate primar vezicante (autoimune) excepţia:
asociate cu boală inflamatoare intestinală; A. leziunile au centrul şi marginile inactive;
şi următoarele afecţiuni: B. leziunile în cocardă sunt obligatorii
a. pemfigoid bulos; pentru a pune diagnosticul;
b. epidermoliză buloasă dobândită; C. în forma majoră, agenţii etiologici sunt
c. virus varicelo-zosterian; cel mai adesea medicamentele;
care listă de asocieri este corectă: D. când sunt
A. a-1, b-2, c-3; determinate de virusul
B. a-1, b-3, c-2; herpes
C. a-2, b-1, c-3; simplex, leziunile preced erupţia virală;
D. a-2, b-3, c-1; E. leziunile pot recidiva, în special când
E. a-3, b-2, c-1. sunt determinate de virusul herpes
569. Referitor la leziunile veziculoase/ simplex.
buloase, fiind date următoarele categorii: 573. Medicamentele care determină cel mai
1. leziuni intraepidermice în cadrul unor adesea sindrom Stevens-Johnson, sunt
infecţii cutanate, care la adulţi se asociază următoarele, cu excepţia:
cu insuficienţă renală şi imunodeficienţă;
A. mexitilul;
2. leziuni subepidermice în cadrul unor boli
cutanate secundar vezicante; B. sulfonamidele;
3. leziuni subepidermice în cadrul unor boli C. barbituricele;
cutanate primar vezicante (autoimune) D. penicilinele;
asociate cu enteropatie glutenică; E. carbamazepina.
şi următoarele afecţiuni: 574. Cu privire la sindromul Stevens-
a. necroliză epidermică toxică; Johnson (SSJ), următoarele afirmaţii sunt
b. sindromul stafilococic al pielii opărite; corecte, cu excepţia:
c. dermită herpetiformă; A. SSJ este determinat cel mai
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, adesea de
b-3, c-2; B.a-2, b-1, c-3;
infecţii bacteriene;
C. a-2, b-3, c-1; B. în mod caracteristic, apar macule
D. a-3, b-1, c-2; extinse, de culoare deschisă;
E. a-3, b-2, c-1. C. rareori sunt afectate
570. Referitor la necroliză epidermică toxică, mucoasele;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu D. leziunile cutanate pot duce la
excepţia: desprinderea epidermului;
A. în mod caracteristic, apar papule pe E. detaşarea epidermului afectează mai
zone extinse de eritem; mult de 30% din suprafaţa pielii.
B. apar zone mari de hipercheratoză; 575. Fiind date următoarele leziuni care apar
C. morbiditatea şi mortalitatea nu depind de în cadrul sindromului stafilococic de piele
extinderea necrozei epidermice; opărită:
D. leziunile pot afecta mucoasele şi tractul a. denudare sau exfoliere a epidermului
respirator; superficial;
E. principalele cauze sunt
infecţiile virale.
b. bule flasce;
o roşeaţă şi sensibilitate dureroasă; d. cruste;
care este ordine corectă în care apar
leziunile:
 920 Semiologie dermatologica

A. a—'C—>b—>d; C. în pseudoporfiria indusă de

B. b->c-+a-»d; medicamente, semnele clinice şi
C. c->b-»a-+d; histologice sunt similare cu cele din
D. c-*b->d->a; porfiria acută intermitentă;
E. c—>d—>a—>b. D. diagnosticul diferenţial al porfiriei
576. Referitor la sindromul stafilococic de cutanate tardive include epidermoliză
piele opărită (SSPO), următoarele afirmaţii buloasă dobândită;
sunt corecte, cu excepţia: E. bacteria care determină cel mai frecvent
A. iniţial apar zone de paloare şi formarea de vezicule/ bule este
hipoestezie; Streptococcus pneumoniae.
B. leziunile apar pe porţiunea periferică 580. Cu privire la stările patologice care
a pot
feţei, gâtului şi trunchiului, ca şi pe zonele duce la apariţia de vezicule/ bule,
intertriginoase;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
C. manifestările iniţiale sunt urmate la
excepţia:
scurt
A. când leziunile veziculoase sunt
timp de bule în tensiune;
D. în mod caracteristic, se produce dispuse
denudarea sau exfolierea epidermului liniar, trebuie suspectată o cauză
superficial; autoimună sistemică;
E. în final, apar cruste, în mod B. în eritemul multiform, leziunile pot
caracteristic avea
pe frunte. un aspect caracteristic în cocardă (în
577. Următoarele fragmente dintr-o frază ţintă);
vizând două afecţiuni buloase sunt corect C. în pseudoporfiria indusă de
formulate, cu excepţia: medicamente, nivelul plasmatic al
A. diferenţierea rapidă între; porfirinelor este mult crescut;
B. sindromul stafilococic de piele opărită; D. pacienţii cu hepatom pot dezvolta o
C. şi necroliza epidermică toxică; formă de porfirie cutanată tardivă;
D. se poate realiza printr-o secţiune E. printre bolile metabolice cel mai
îngheţată din planşeul flictenei; frecvent
E. sau prin citologie exfoliativă din asociate cu formare de flictene sunt
conţinutul flictenei. diabetul zaharat, insuficienţa renală şi
578. Fiind date următoarele evenimente guta;
fiziopatologice care duc la formarea bulelor F. epidermoliză buloasă dobândită
de comă: apare în
a. decubit prelungit într-o anumită poziţie; asociere cu fibroză pulmonară
b. flictene; idiopatică.
c. hipoxie locală;
581. Privitor la stările patologice care pot
d. presiune persistentă pe un anumit
duce la apariţia de vezicule/ bule,
teritoriu cutanat;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
e. scăderea fluxului sanguin cutanat;
care dintre următoarele înlănţuiri temporale/
excepţia:
A. apariţia erupţiilor fototoxice nu
cauzale este cea corectă:
A. a—>d—>e->c—>b; depinde
B. a-+e->d->c->b; de expunerea la radiaţia ultravioletă A;
C. d—<-a—>b—>e—>c; B. cea mai frecventă formă de porfirie
D. d->b->e-»a-»c; cu
E. e—>c—>d—>b—»a. manifestări cutanate este porfiria acută
579. Referitor la stările patologice care pot intermitentă;
duce la apariţia de vezicule/ bule, C. leziunile din dermatoza buloasă de
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu hemodializă au acelaşi aspect ca şi cele
excepţia: din porfiria cutanată tardivă;
A. atât în forma alergică, cât şi în forma de D. o formă de porfirie cutanată tardivă
iritaţie a dermitei de contact, pot să apară apare la pacienţii cu carcinoame
vezicule şi bule; bronhopulmonare;
B. apariţia unor peteşii în centrul leziunilor E. bulele de comă sunt determinate de
este caracteristică pentru exantemul vasodilataţia locală.
morbiliform; 582. Cu referire la stările patologice care
pot
 Manifestări cutanate ale bolilor interne
duce la apariţia de vezicule/ bule,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. apariţia erupţiilor fototoxice nu depinde
de doza de medicament;
B. în porfiria variegată apar modificări
cutanate de porfirie cutanată tardivă alături
de modificări sistemice de porfirie acută
intermitentă;
C. în dermatoza buloasă de hemodializă,
porfirinele sunt de obicei mult crescute;
D. pacienţii hemodializaţi pot dezvolta o
formă de porfirie cutanată tardivă;
E. bulele de comă sunt consecinţa scăderii
secreţiei sudoripare.
583. Cu referinţă la stările patologice care
pot duce la apariţia de vezicule/ bule,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. apariţia unei culori violet întunecat este
caracteristică pentru exantemul
morbiliform;
B. în porfiria variegată, porfirinele
plasmatice au o emisie în fluorescentă la
626 nm cu valoare diagnostică;
C. pacienţi cu insuficienţă renală cronică
hemodializaţi, pot dezvolta o dermatoză
buloasă asemănătoare cu porfiria acută
intermitentă;
D. virusurile care determină cel mai frecvent
formarea de vezicule şi bule sunt gripal şi
urlian;
E. bulele de comă apar pe zonele expuse la
lumină.
584. Următoarele fragmente dintr-o frază
vizând vezicule şi bule sunt corect
formulate, cu excepţia:
A. printre bolile cutanate primare
B. care pot determina formarea de vezicule
şi bule;
C. se află bolile primar vezicante;
D. reacţiile de hipersensibilitate (bolile
secundar vezicante) şi;
E. infecţiile fungice.
585. Care dintre următorii agenţi
farmacologici nu este implicat în etiologia
pseudoporfiriei induse de medicamente:
A. naproxen;
B. furosemid;
C. tetraciclină;
D. acid nalidixic;
E. propranolol.
586. Diagnosticul diferenţial al porfiriei
cutanate tardive (PCT) include următoarele
afecţiuni, cu excepţia:
A. porfiria variegata;
B. pseudoporfiria indusă de medicamente;
C. dermatoză buloasă de hemodializă;
921
D. PCT asociată cu tumori musculare;
E. PCT asociată cu hemodializă;
F. epidermoliză buloasă dobândită.
587. Referitor la leziunile de tip milia,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. sunt plate;
B. au diametrul de 1-2 mm;
C. au consistenţă fluctuentă;
D. au culoare albastru-cenuşie;
E. reprezintă chisturi sebacee.
588. Referitor la leziunile buloase din
diabetul zaharat, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. sunt în tensiune;
B. conţin un lichid vâscos tulbure;
C. apar doar pe pielea cu leziuni
preexistente;
D. nu depăşesc 1 cm în diametru;
E. sunt localizate pe porţiunea proximală a
membrelor.
589. Agenţi precipitanţi ai porfiriei cutanate
tardive sunt următorii, cu excepţia:
A. fumatul;
B. fierul;
C. hidrocarburile clorurate;
D. infecţia cu virus herpes simplex;
E. tumorile pulmonare.
590. Referitor la porfiria cutanată tardivă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. leziunile apar pe zonele expuse la soare;
B. pielea devine foarte rezistentă;
C. leziunile se vindecă prin cicatrizare cu
formarea unor leziuni de tip milia;
D. boala este provocată de scăderea
activităţii
uroporfirinogen -decarboxilazei
;
E. printre modificările asociate se află
hipertricoza regiunii malare laterale (la
bărbaţi) sau a feţei (la femei);
F. printre factorii precipitanţi se află infecţia
cu virus hepatitic C.
591. Cu privire la porfiria cutanată tardivă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. leziunile apar mai ales pe faţă şi pe
mâini;
B. în zonele expuse la soare, apar
hiperpigmentare şi placarde sclerotice
ferme;
C. traumatismele produc eroziuni şi
vezicule în tensiune;
D. diagnosticul este confirmat de scăderea
uroporfirinelor urinare;
E. printre substanţele precipitante se află
alcoolul, fierul şi hidrocarburile clorurate.
 922 Semiologie dermatologica

592. Care dintre următoarele nu reprezintă B. stare generală alterată;

una dintre formele bolii buloase determinate C. mialgii;
de medicamente: D. durere de gât;
A. erupţiile fototoxice; E. dispnee.
B. bulele izolate;
598. Medicamentele cel mai frecvent
C. sindromul Stevens-Johnson;
implicate în etiologia necrolizei epidermice
D. necroliza epidermică toxică;
toxice sunt următoarele, cu excepţia:
E. pemfigusul.
A. fenitoina;
593. Crustele hemoragice la buze sunt B. barbituricele;
caracteristice pentru: C. acidul valproic;
A. eritemul multiform major; D. sulfonamidele;
B. sindromul Stevens-Johnson; E. penicilinele;
C. infecţia cu rinovirus; F. corticosteroizii.
D. pemfigusul vulgar; 599. Referitor la două boli cu manifestări
E. pemfigusul paraneoplazic. cutanate, fiind date următoarele categorii:
594. Referitor la bolile buloase care pot 1. valabilă pentru sindromul stafilococic de
piele opărită;
determina desprinderea/ detaşarea
2. valabilă pentru impetigo bulos;
epidermului, fiind date următoarele variante
3. valabilă pentru ambele;
de extindere a leziunilor (SC = şi următoarele trăsături:
suprafaţa a. de obicei, localizarea infecţiei
corpului): stafilococice este extracutanată
1. limitată la <10% din SC; (conjunctive, nas, ureche medie, faringe,
2. cuprinde 10-30% din SC; amigdale);
3. >30% din SC; b. leziunile cutanate sunt sediul infecţiei;
şi următoarele afecţiuni: c. este o boală vezicantă;
a. sindrom Stevens-Johnson (SJS); d. de obicei, leziunile
b. diagnosticul de suprapunere SJS/ NET; prezintă cruste de
c. necroliza epidermică toxică (NET);
culoarea mierii;
care listă de asocieri este corectă:
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
A. a-1, b-2, c-3, d-2;
B. a-1, b-3, c-2; B. a-1, b-3, c-2, d-2;
C. a-2, b-3, c-1; C.a-2, b-1, c-3, d-2;
D. a-3, b-1, c-2; D. a-2, b-3, c-1, d-2;
E. a-3, b-2, c-1. E. a-3, b-2, c-2, d-1.
595. Sindromul stafilococic de piele opărită 600. Cu privire la două boli cu manifestări
se deosebeşte de necroliză epidermică cutanate, fiind date următoarele categorii de
toxică prin următoarele trăsături, cu afirmaţii:
excepţia: 1. valabilă pentru sindromul stafilococic de
A.grupă de vârstă mai înaintată; piele opărită;
B.localizarea flictenelor este mai profundă; 2. valabilă pentru impetigo bulos;
C.prezenţa leziunilor bucale; 3. valabilă pentru ambele;
D.evoluţie mai lungă; şi următoarele trăsături:
E.morbiditate şi mortalitate mai mari; a. leziunile cutanate sunt sterile;
F. asocierea cu toxina stafilococică b. leziunile sunt mai localizate;
exfoliativă ("exfoliatină"), nu cu c. deşi nu este caracteristic, uneori se pot
medicamente.
forma flictene purulente superficiale;
596. Medicamentele care produc cel mai d. este asociată cu infecţia stafilococică
adesea erupţii fototoxice sunt următoarele, (grup fagic 2);
cu excepţia: care listă de asocieri este corectă:
A. doxiciclina; A. a-1, b-2, c-2, d-3;
B. sulfonamidele; B. a-2, b-2, c-3, d-1;
C. tiazidele; C. a-2, b-3, c-1, d-2;
D. cortizonul; D. a-3, b-1, c-2, d-2;
E. psoralenii. E. a-3, b-2, c-1, d-2.
597. Manifestări care pot preceda sau însoţi 601. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
erupţia din eritemul multiform sunt produce vezicule/ bule:
următoarele, cu excepţia: 1. erupţiile fototoxice;
A. febră; 2. eritemul multiform;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 923

3. sindromul stafilococic de piele opărită; B. a-2, b-1, c-3;

4. porfiria cutanată tardivă; şi C. a-2, b-3, c-1;
următoarele trăsături: D. a-3, b-1, c-2;
a. agenţi precipitanţi sunt alcoolul, fierul, E. a-3, b-2, c-1.
hidrocarburile clorurate, infecţia cu virus 604. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
hepatitic C şi tumorile hepatice primare; produce vezicule/ bule:
b. clinic, seamănă cu o arsură solară 1. necroliza epidermică toxică;
exagerată cu eritem difuz şi bule pe 2. forma minoră de eritem multiform;
zonele expuse la soare; 3. emboliile cutanate în cadrul unei infecţii cu
c. manifestările iniţiale sunt roşeaţă şi germeni gram-negativi;
sensibilitate dureroasă pe porţiunea şi următoarele trăsături:
centrală a feţei, gâtului, trunchiului şi pe a. apar bule pe zone extinse de eritem,
zonele intertriginoase; urmate de denudare;
d. leziunile au centrul şi marginile active şi b. cauza este virusul herpes simplex;
se extind centrifug; c. pot să apară bule izolate, care au însă
care listă de asocieri este corectă: baza purpurică sau necrotică şi se pot
ulcera;
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
care listă de asocieri este corectă:
B. a-3, b-1, c-4, d-2;
C.a-3, b-2, c-4, d-1; A. a-1, b-2, c-3;
D. a-4, b-1, c-3, d-2; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
D.a-3, b-1, c-2;
602. Fiind date următoarele afecţiuni care
E. a-3, b-2, c-1.
pot
produce vezicule/ bule: 605. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
1. erupţiile fototoxice; produce vezicule/ bule:
2. eritemul multiform; 1. necroliza epidermică toxică;
3. sindromul stafilococic de piele opărită; şi 2. forma majoră de eritem multiform;
următoarele trăsături: 3. bule de comă;
a. leziunile pot avea un aspect caracteristic şi următoarele trăsături:
în cocardă (în ţintă); a. cauza este hipoxia locală;
b. manifestările iniţiale sunt urmate la scurt b. printre cauze se află virusul herpes
timp de bule flasce şi exfolierea simplex, Mycoplasma pneumoniae sau,
epidermului superficial; rareori, medicamentele;
c. medicamentele cel mai adesea asociate: c. apar zone mari de piele denudată;
care listă de asocieri este corectă:
doxiciclină, sulfonamide, tiazide, AINS şi
A. a-1, b-2, c-3;
psoraleni;
B. a-1, b-3, c-2;
care listă de asocieri este corectă: C.a-2, b-1, c-3;
A. a-1, b-2, c-3; D. a-3, b-1, c-2;
B. a-1, b-3, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
606. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
E. a-3, b-2, c-1. produce vezicule/ bule:
1. necroliza epidermică toxică;
603. Fiind date următoarele afecţiuni care 2. eritem multiform;
pot 3. bule de comă;
produce vezicule/ bule: şi următoarele trăsături:
1. erupţii fototoxice; a. afectarea mucoaselor (bucală, nazală,
2. eritemul multiform; oculară şi genitală) este mai frecventă în
3. sindromul stafilococic de piele opărită; şi
forma majoră;
următoarele trăsături:
b. în patogeneză intervine scăderea
a. deşi sunt caracteristice, leziunile în
fluxului sanguin cutanat;
cocardă nu sunt obligatorii pentru a pune
c. morbiditatea şi mortalitatea asociate sunt
diagnosticul;
relativ mari;
b. ulterior apar zone de cruste, în mod
care listă de asocieri este corectă:
caracteristic în jurul gurii;
A. a-1, b-2, c-3;
c. apariţia depinde atât de doza de
B. a-1, b-3, c-2;
medicament, cât si de expunerea la
C. a-2, b-1, c-3;
radiaţia ultravioletă A; D.a-2, b-3, c-1;
care listă de asocieri este corectă: E. a-3, b-2, c-1.
A. a-1, b-2, c-3;
 924 Semiologie dermatologica

607. Fiind date următoarele afecţiuni care 610. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
pot produce vezicule/ bule:
produce vezicule/ bule: 1. necroliză epidermică toxică;
1. necroliza epidermică toxică; 2. eritem multiform;
2. eritem multiform; 3. porfiria cutanată
3. bule de comă; tardivă; şi următoarele
şi următoarele trăsături: trăsături:
a. erupţia poate fi precedată sau însoţită de a. printre modificările asociate se află
febră, stare generală alterată, mialgii, hipertricoza regiunii malare laterale (la
durere în gât şi tuse; bărbaţi) sau a feţei (la femei);
b. leziunile apar la locurile de presiune; b. când cauza este virusul herpes simplex,
c. morbiditatea şi mortalitatea depind de leziunile apar la 7-12 zile după erupţia
extinderea necrozei epidermice; care listă de virală;
asocieri este corectă: c. medicamentele sunt principala cauză,
A. a-1, b-2, c-3; cel mai frecvent fenitoina, barbituricele,
B. a-2, b-1, c-3; carbamazepina, sulfonamidele,
C. a-2, b-3, c-1; penicilinele şi antiinflamatoarele
D.a-3, b-1, c-2; nesteroidiene;
E. a-3, b-2, c-1.
care listă de asocieri este corectă:
608. Fiind date următoarele afecţiuni care A. a-1, b-3, c-2;
pot B. a-2, b-1, c-3;
produce vezicule/ bule: C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
1. necroliză epidermică toxică;
E. a-3, b-2, c-1.
2. eritem multiform;
3. porfiria cutanată tardivă; şi
611. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
produce vezicule/ bule:
următoarele trăsături:
a. poate să apară stare septică; 1. necroliză epidermică toxică;
2. sindrom Stevens-Johnson;
b. în zonele expuse la soare (mai ales pe
3. porfiria cutanată tardivă;
faţă şi pe mâini), pielea devine foarte
şi următoarele afirmaţii:
fragilă, astfel încât traumatismele produc a. este cel mai adesea determinat de
eroziuni şi vezicule în tensiune; medicamente, mai ales de sulfonamide,
c. leziunile se rezolvă de obicei în 3-6 fenitoina, barbiturice, peniciline şi
săptămâni, dar pot recidiva, în special carbamazepina;
când sunt determinate de virusul herpes b. leziuni cutanate similare pot să apară în
simplex; formele acute severe de reacţie grefă-
care listă de asocieri este corectă: contra-gazdă (grad 4);
A. a-1, b-2, c-3; c. în zonele expuse la soare, apar
B. a-1, b-3, c-2; hiperpigmentare şi placarde sclerotice
C. a-2, b-3, c-1; ferme;
D. a-3, b-1, c-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-3, b-2, c-1. A. a-1, b-2, c-3;
609. Fiind date următoarele afecţiuni care B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
pot
D. a-3, b-1, c-2;
produce vezicule/ bule: E. a-3, b-2, c-1.
1. necroliză epidermică toxică;
612. Fiind date următoarele afecţiuni care pot
2. eritem multiform;
3. porfiria cutanată tardivă; şi
produce vezicule/ bule:
1. eritemul multiform;
următoarele trăsături:
2. sindrom Stevens-Johnson;
a. printre cauze, alături de virusul herpes
3. porfiria cutanată tardivă;
simplex, se află vaccinările, radioterapia
şi următoarele trăsături:
şi expunerea la toxine ambientale;
a. leziunile primare sunt macule roz-roşii şi
b. pot fi afectate mucoasele şi tractul
papule edematoase, în centrul cărora
intestinal;
poate să apară o veziculă;
c. leziunile se vindecă prin cicatrizare cu
formare de leziuni de tip milia; b. caracteristice sunt
care listă de asocieri este corectă: macule întunecate
A. a-1, b-2, c-3; extinse şi afectare
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
mucoasă semnificativă;
c. creşterea uroporfirinelor urinare confirmă
D. a-2, b-3, c-1;
diagnosticul; care listă de asocieri este
E. a-3, b-2, c-1.
corectă:
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 925

A. a-1, b-2, c-3; E. în febra tifoidă, apar macule roz care

B. a-1, b-3, c-2; afectează mai ales faţă posterioară a
C. a-2, b-1, c-3; coapselor.
D. a-3, b-1, c-2; 616. Privitor la exanteme, următoarele
E. a-3, b-2, c-1. afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
613. Fiind date următoarele afecţiuni care A. de obicei, erupţiile morbiliforme sunt
pot determinate fie de medicamente, fie de
produce vezicule/ bule:
infecţii virale;
1. eritemul multiform;
B. în forma atipică de pojar, erupţia nu
2. sindrom Stevens-Johnson;
3. porfiria cutanată tardivă; urmează tiparul de distribuţie din pojarul
şi următoarele trăsături: clasic;
a. se deosebeşte de exantemul morbiliform C. în sindromul streptococic de tip şoc toxic,
prin apariţia unei culori violet întunecat infecţia subiacentă este adesea în ţesutul
sau a unor peteşii în centrul leziunilor; moale;
b. leziunile cutanate pot duce la D. timpuriu în evoluţia infecţiei cu
desprinderea/ detaşarea epidermului; Rickettsia, erupţia constă în papule şi
c. cauza constă în scăderea activităţii macule eritematoase;
uroporfirinogen-decarboxilazei; E. în boala acută grefă-contra-gazdă,
care listă de asocieri este corectă: erupţia maculopapuloasă nu afectează
A. a-1, b-2, c-3; palmele sau tălpile.
B. a-1, b-3, c-2; 617. Cu referire la exanteme, următoarele
C. a-2, b-1, c-3; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
D. a-2, b-3, c-1;
A. prototipul erupţiilor maculopapulare sunt
E. a-3, b-2, c-1.
exantemele virale clasice ale copilăriei;
Exanteme B. diagnosticul corect al exantemelor virale
614. Referitor la exanteme, următoarele se pune prin detectarea anticorpilor IgM
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: specifici sau a unei creşteri de patru ori a
A. în mod caracteristic, exantemele se anticorpilor IgG;
prezintă ca o erupţie generalizată acută; C. descuamare a palmelor şi a tălpilor
B. pojarul şi rubeola apar la tinerii similară cu cea din scarlatină apare în
nevaccinaţi; sindromul de şoc toxic;
C. în sindromul streptococic de tip şoc D. înainte de apariţia purpurei, erupţia din
toxic meningococemie constă în papule şi
apar modificări sistemice similare celor din macule eritematoase;
sindromul de şoc toxic; E. în boala Kawasaki, este caracteristică
D. uneori, o erupţie maculopapularâ afectarea arteritică a venulelor
medicamentoasă este expresia unei postcapilare.
infecţii virale subiacente; 618. Cu referinţă la exanteme, următoarele
E. erupţii maculopapulare sunt afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
asociate cu A. exantemul morbiliform constă în macule
faza tardivă a sifilisului secundar, şi papule eritematoase;
615. Cu privire la exanteme, următoarele B. erupţii scarlatiniforme apar şi în fazele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: timpurii ale sindromul stafilococic de piele
A. cele mai frecvente modalităţi de opărită;
prezentare ale exantemelor sunt C. în boala Kawasaki, apare o descuamare
morbiliform şi scarlatiniform; a palmelor şi a tălpilor similară cu cea din
B. un exantem apare la 5-15% din rubeolă;
pacienţii D. înainte de apariţia veziculelor, erupţia din
cu manifestări clinice în cadrul infecţiei cu varicelă constă în papule şi macule
virus Epstein-Barr; eritematoase;
C. în sindromul streptococic de tip şoc toxic, E. în scarlatină, limba albă zmeurie
apare un exantem mai rar decât în urmează după limba roşie zmeurie.
sindromul de şoc toxic stafilococic; 619. Despre exanteme, următoarele afirmaţii
D. aproximativ 95% din pacienţii cu sunt corecte, cu excepţia:
mononucleoză infecţioasă care iau A. exantemul scarlatiniform se prezintă ca
ampicilina dezvoltă o erupţie; un eritem confluent care se albeşte la
apăsare;
 926 Semiologie dermatologica

B. erupţii scarlatiniforme pot să apară şi ca B. se mai numeşte şi „a cincea boală" (era

reacţii la medicamente; a cincea boală de pe o listă cu şase boli
C. după boli febrile severe poate să apară o eruptive ale copilăriei);
descuamare a palmelor şi a tălpilor C. la început, se prezintă ca o erupţie
similară cu cea din rujeolă;
eritematoasă pe coapse;
D. erupţii maculopapulare sunt asociate cu
D. determină o erupţie cu aspect reticulat
fazele timpurii ale infecţiei cu HIV,
pe membre;
E. în scarlatină, descuamarea pielii afectate
se produce la 5-20 zile după începutul E. la adulţi, se asociază cu artrită.
erupţiei. 625. Referitor la forma atipică de pojar,
620. Care dintre următoarele medicamente următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
este cel mai puţin probabil să inducă un excepţia:
exantem morbiliform: A. manifestările apar la adulţii vaccinaţi fie
A. peniciline; cu vaccin din virus omorât, fie cu un astfel
B. sulfonamide; de vaccin urmat, după un timp, de vaccin
C. fenitoina; din virus viu;
D. săruri de aur; B. erupţia începe pe frunte şi faţă;
E. metoprolol. C. leziunile pot deveni purpurice;
D. poate afecta colonul;
621. Referitor la exantemul morbiliform E. starea generală nu este afectată.
medicamentos (ExMoMe), următoarele
626. Virusurile care determină cel mai
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
frecvent erupţii rubeoliforme şi rozeoliforme
A. până la 5% din pacienţii care iau
sunt următoarele, cu excepţia:
peniciline, sulfonamide, fenitoina sau
A. virusul Epstein-Barr;
săruri de aur dezvolta un ExMoMe;
B. virusurile echo;
B. ExMoMe se prezintă ca o erupţie
C. virusurile coxsackie;
veziculoasă;
D. virusul citomegalic;
C. în asociere cu erupţia, agentul E. rinovirusurile.
medicamentos poate induce prurit şi febră;
627. Referitor la scarlatină, următoarele
D. în mod caracteristic, ExMoMe se poate
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
asocia cu trombocitoză;
A. este prototipul de erupţie scarlatiniformă;
E. unii dintre pacienţii cu ExMoMe dezvolta
B. este determinată de o eritrotoxină
adenopatie trecătoare.
produsă de streptococi 3-hemolitici grup A;
622. Referitor ia rujeolă (pojar), următoarele
C. infecţia streptococică responsabilă
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. erupţia este precedată de adenopatie este
retroauriculară şi suboccipitală; cel mai adesea o glomerulonefrită;
B. prodromul este urmat de pete Koplik pe D. erupţia este caracterizată de eritem difuz
conjunctive; şi puncte foliculare roşii;
C. erupţia începe pe E. eritemul începe pe gambe.
spate şi pe fese; 628. Modificări suplimentare în scarlatină
D. erupţia se extinde ascendent; sunt următoarele, cu excepţia:
E. adesea, leziunile iniţiale devin A. limbă albă zmeurie (depozit alb cu
confluente. papile
623. Referitor la erupţia din rubeolă, roşii);
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu B. limbă roşie zmeurie (limbă roşie cu
excepţia: papile roşii)
A.este un exantem scarlatiniform viral; C. peteşii pe palat;
B.începe pe abdomen; D. eritem facial cu paloare circumorală;
E. peteşii circulare în fosele antecubitale;
C.se extinde în sus pe corp;
F. descuamare a pielii afectate de pe
D.se rezolvă în ordinea inversă apariţiei;
palme
E. este asociată, în mod caracteristic,
şi tălpi.
cu
629. Următoarele fragmente dintr-o frază
adenopatie axilară şi inghinală. vizând o formă de erupţie scarlatiniformă
624. Referitor la eritemul infecţios, bacteriană sunt corect formulate, cu
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
excepţia: A. anumite tulpini de gonococi;
A. este determinat de infecţia cu parvovirus B. produc o eritrotoxină;
B19;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne
C. care determină aceleaşi semne
clinice
ca în scarlatină streptococică;
D. cu excepţia faptului că nu sunt
crescute
nivelurile de antistreptolizină O;
E. sau de antiDNază B.
630. Referitor la sindromul de şoc toxic B. pe lângă erupţie, pot să apară şi alte
(SST), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. este determinat de stafilococi din grupul
fagic 1;
B. stafilococii produc şi enterotoxine;
C. SST poate avea ca punct de plecare o
vaginită;
D. un criteriu clinic de SST este cianoză
generalizată;
E. afectarea mucoaselor include hiperemia
vaginului.
631. Cu privire la sindromul de
şoc toxic
(SST), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. este determinat de stafilococi care
produc o exotoxină (TSST-1);
B. iniţial, majoritatea cazurilor au fost
raportate la bărbaţi vârstnici;
C. diagnosticul de SST se bazează pe
investigaţiile imagistice;
D. descuamarea palmelor şi a tălpilor
se
produce la 1-2 luni de la începutul bolii;
E. afectarea mucoaselor este un
criteriu
clinic de SST.
632. Privitor la sindromul de şoc toxic (SST),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. exotoxină determină febră şi erupţie;
B. rănile infectate pot duce la SST;
C. trei dintre criteriile clinice de SST se
referă la zonele cutaneomucoase;
D. descuamarea palmelor şi a tălpilor
exclude un SST;
E. afectarea mucoaselor include
hiperemia
orofaringelui şi/sau a conjunctivelor.
633. Referitor la boala Kawasaki (bKa),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. bKa se mai numeşte şi sindromul
adenopatic cutaneomucos;
B. cel mai adesea, erupţia este
veziculoasâ;
C. tabloul clinic poate semăna cu cel din
sindromul de şoc toxic;
D. indicii pentru diagnosticul de bKa sunt
adenopatia cervicală şi trombocitopenia;
E. cea mai gravă manifestare sistemică
asociată sunt anevrismele coronariene;
927
F. moartea subită de cauză coronariană
survine mai ales în primele 30 zile de
boală.
634. Cu privire la boala Kawasaki (bKa),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. erupţia cutanată este polimorfă;
semne cutaneomucoase;
C. tabloul clinic aminteşte de rujeolă;
D. eroziunile labiale exclud diagnosticul de
bKa;
E. tipic, moartea subită este consecinţa
anevrismelor coronariene.
635. în boala Kawasaki, semne
cutaneomucoase asociate erupţiei sunt
următoarele, cu excepţia:
A. hiperemie conjunctivală bilaterală;
B. eritem şi edem la mâini şi la picioare
urmate de descuamare;
C. eritem difuz al orofaringelui;
D. limbă palidă;
E. eroziuni cu formare de cruste pe buze.
Urticarie
636. Referitor la urticarie, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. popular, leziunile
urticariene se numesc
negi;
B. leziunile constau dintr-o papulă centrală
înconjurat de un halo palid;
C. urticaria este rezultatul edemului
subcutanat;
D. urticaria, atât acută, cât şi cronică, are o
mare varietate de etiologii alergice;
E. hipotiroidia poate favoriza producerea
urticariei;
F. în artrita idiopatică juvenilă cu debut
sistemic (boala Still), leziunile sunt
provocate de infiltrarea dermului cu
plasmocite.
637. Cu privire la urticarie, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. în mod caracteristic, leziunile sunt
persistente;
B. leziunile individuale sunt rotunde, ovale
sau figurate;
C. leziunile sunt adesea dureroase;
D. mastocitoza poate produce leziuni
urticariene (urticarie colinergică);
E. în boala Still cu debut atât juvenil cât şi
adult, leziunile apar după remiterea febrei.
638. Referitor la clasificarea cauzelor de
urticarie şi angioedem, fiind date
următoarele categorii:
1. afecţiune primar cutanată, dar o mică parte
din pacienţi dezvoltă anafilaxie;
 928 Semiologie dermatologica

2. afecţiune primar cutanată, dar poate fi şi D. a-3, b-2, c-1,d^;

sistemică;
3. boală sistemică;
şi următoarele tipuri de urticarie:
a. urticarie acută şi cronică;
b. infecţie cu virus hepatitic B;
c. vasculită urticariană;
d. urticarie colinergică;
e. urticarie solară;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-3, d-2, e-2; B.a-2, b-2, c-1, d-3,
e-3; C. a-2, b-3, c-3, d-1, e-2; D.a-3, b-1, c-2,
d-3, e-2; E. a-3, b-3, c-2, d-2, e-1.
639. Cu privire la clasificarea cauzelor de
urticarie şi angioedem,
următoarele categorii:
fiind
1. afecţiune primar cutanată;
2. afecţiune primar cutanată, dar poate fi şi
sistemică;
3. boală sistemică;
şi următoarele tipuri de
urticarie:
a. dermatografism;
b. angioedem (ereditar şi dobândit);
c. boala serului;
d. urticarie la frig;
e. infecţie cu virus hepatitic C;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-3;
B. a-2, b-2, c-3, d-1, e-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-2, e-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3, e-2;
E. a-3, b-2, c-2, d-3, e-1.
640. Forme obişnuite de urticarie fizică sunt
următoarele, cu excepţia:
A. dermografism;
B. urticarie solară;
C. urticarie la frig;
D. urticarie colinergică;
E. vasculită urticariană.
641. Fiind date următoarele variante de
urticarie:
1. dermografism;
2. urticarie la frig;
3. angioedem;
4. vasculită urticariană;
şi următoarele caracteristici:
a. în mod caracteristic, afectează ţesutul
subcutanat;
b. este declanşată de expunerea
temperaturi scăzute;
c. definitorii sunt papuiele urticariene liniare
după un stimul mecanic;
d. pe biopsie se constată inflamaţia
leucocitoclazică a vaselor mici;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-2, c-4, d-3;
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
642. Date fiind următoarele variante de
urticarie:
1. dermografism;
2. urticarie la frig;
3. angioedem;
4. vasculită urticariană;
şi următoarele caracteristici:
a. în mod caracteristic, sunt afectate
teritoriile cu ţesut conjunctiv lax;
b. apar papule urticariene liniare după
apăsare sau zgâriere minoră a pielii;
c. deşi multe cazuri sunt idiopatice, poate fi
manifestarea unei boli sistemice
date
subiacente care perturbă imunitatea;
d. pacienţii trebuie să evite înotul în apă rece;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
D. a-3, b-4, c-1, d-2;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
643. Fiind propuse următoarele variante de
urticarie:
1. dermografism;
2. urticarie la frig;
3. angioedem;
4. vasculită urticariană;
şi următoarele caracteristici:
a. este o tulburare frecventă, afectând -5%
din populaţie;
b. sunt afectate de obicei zonele expuse la
rece;
c. poate să apară ca manifestare izolată
sau în asociere cu urticaria, incluzând
vasculită urticariană şi urticariile fizice;
d. poate fi manifestarea unei boli precum
lupusul eritematos, sindromul Sjogren sau
deficitul ereditar de complement;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-3, b-2, c-1, d-4;
D. a-3, b-2, c-4, d-1;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
644. Propuse fiind următoarele variante de
urticarie:
1. urticaria solară;
la 2. urticarie la frig;
3. angioedem;
4. vasculită urticariană;
şi următoarele caracteristici:
a. are un spectru care se întinde de la
afectare exclusiv cutanată până la
afectare multisistemică;
b. apare în mod caracteristic ia câteva
minute după expunerea la soare;
c. poate fi dobândit sau ereditar (autosomal
dominant);
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 929

d. unii pacienţi au aglutinine la rece; şi următoarele caracteristici:a. unii

care listă de asocieri este corectă: pacienţi au
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B. a-2, b-3, c-1, d-4;
criofibrinogen;
b. spre deosebire de urticaria simplă,
C. a-3, b-2, c-4, d-1;
leziunile individuale tind să dureze mai
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
mult de 24 ore;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
c. este uneori asociată cu respiraţie
645. Fiind indicate următoarele
variante de şuierătoare;
d. hipocomplementemia apare la o treime
urticarie:
până la două treimi din pacienţi, chiar şi în
1. urticarie solară;
cazurile idiopatice;
2. urticarie colinergică;
care listă de asocieri este corectă:
3. angioedem;
A. a-1, b-3, c-2, d-3;
4. vasculită urticariană;
B. a-1, b-3, c-3, d-2;
şi următoarele caracteristici:
C. a-2, b-3, c-1, d-3;
a. în forma ereditară, urticaria apare rareori
D. a-3, b-3, c-1, d-2;
sau niciodată;
E. a-3, b-3, c-2, d-1.
b. cele mai frecvente manifestări sistemice
sunt artralgiile şi/sau artrita, nefrita şi 648. Desemnate fiind următoarele variante
crampele abdominale; de urticarie:
o este declanşată de căldură, efort sau 1. urticarie la frig;
emoţii; 2. angioedem;
d. este semnul cutanat al unei boli sistemice: 3. vasculită urticariană;
protoporfiria eritropoetică; care listă de şi următoarele caracteristici:
asocieri este corectă: a. de obicei, leziunile dezvoltă peteşii
A. a-1, b-2, c-3, d-4; centrale care pot fi observate chiar după
B. a-2, b-1, c-4, d-3; ce faza urticariană s-a rezolvat;
C.a-3, b-4, c-2, d-1; b. se pot asocia simptome sistemice,
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
precum respiraţie şuierătoare şi sincopă;
E.a-4, b-3,c-1, d-2.
c. se poate asocia cu infecţia cu virus
646. Indicate fiind următoarele variante de
hepatitic B şi C;
urticarie:
d. caracteristic este edemul subcutanat;
1. urticarie solară;
care listă de asocieri este corectă:
2. urticarie colinergică;
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
3. vasculită urticariană;
şi următoarele caracteristici: B. a-3, b-1, c-2, d-3;
a. pe lângă urticarie, apar leziuni C. a-3, b-1, c-3, d-2;
cicatriciale discrete presărate cu mici D. a-3, b-2, c-1, d-3;
adâncituri pe nas şi pe mâini; E. a-3, b-2, c-3, d-1.
b. este o boală cu complexe imune care 649. Fiind numite următoarele variante de
poate fi confundată cu o simplă urticarie; urticarie:
c. este caracterizată de mici papule 1. urticarie la frig;
urticariene cu halouri eritematoase relativ 2. angioedem;
3. vasculită urticariană;
mari;
şi următoarele caracteristici:
d. manifestări sistemice mai rare sunt
a. zonele afectate de obicei sunt pleoapele,
astmul şi boala pulmonară obstructivă
buzele, limba, laringele, tractul
cronică; gastrointestinal;
care listă de asocieri este corectă: b. la unii pacienţi, apar proteine circulante
A. a-1, b-3, c-2, d-3; anormale, mai adesea crioglobuline;
B. a-2, b-3, c-1, d-3; c. se poate asocia cu boala serului sau cu
C. a-3, b-2, c-1, d-3; afecţiuni de tip boala serului;
D. a-3, b-2, c-3, d-1;
d. pacientul poate acuza senzaţie de
E. a-3, b-3, c-2, d-1.
arsură în loc de prurit;
647. Fiind desemnate următoarele variante care listă de asocieri este corectă:
de urticarie: A. a-2, b-1, c-3, d-3;
1. urticarie la frig; B. a-2, b-3, c-1, d-3;
2. urticarie colinergică; C. a-2, b-3, c-3, d-1;
3. vasculită urticariană; D.a-3, b-1, c-2, d-3; E.
a-3, b-1, c-3, d-2.
 930 Semiologie dermatologica
650. Referitor la dermografism, următoarele A. se caracterizează prin edem dermic;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: B. apare izolat sau asociat cu urticarie;
A. este o tulburare frecventă;
B. afectează -5% din populaţie;
C. se caracterizează prin apariţia unor
papule urticariene după stimuli termici;
D. de obicei, produce leziuni urticariene
circulare;
E. se produce doar după contuzii severe.
651. Referitor la urticaria solară, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. apare în mod caracteristic la câteva ore
după expunerea la soare;
B. este o afecţiune primar cutanată;
C. este o manifestare în cadrul anemiei
megaloblastice;
D. pe lângă urticarie, produce leziuni
cicatriciale pe nas şi pe mâini;
E. provoacă leziuni cicatriciale care domină
tabloul clinic.
652. Caracteristice pentru urticaria la frig cu excepţia:
sunt următoarele, cu excepţia: A. VaUr poate fi confundată cu o simplă
A. afectarea abdomenului şi a perineului;
B. la unii pacienţi, asocierea cu
methemoglobinemie;
C. mai rar, prezenţa criofibrinogenului;
D. la unii pacienţi, dureri coronariene;
E. uneori, apariţia sincopei.
653. Trăsături ale urticariei la frig sunt
următoarele, cu excepţia:
A. declanşare după expunerea la frig;
B. asocierea, cel mai adesea, cu
criofibrinogen;
C. mai rar, prezenţa aglutininelor la rece;
D. în unele cazuri, declanşarea de
simptome sistemice;
E. risc de accidente fatale dacă
pacientul se
expune la soare.
654. Caracteristice pentru urticaria
colinergică sunt următoarele, cu excepţia:
A. declanşarea la frig;
B. apariţia la efort sau la emoţii;
C. placarde urticariene mari;
D. halouri eritematoase foarte mici, în jurul
leziunilor urticariene;
E.în unele cazuri, asocierea
cu constipaţie.
655. Zone afectate predominant de
angioedem sunt următoarele, cu excepţia:
A. fruntea;
B. nasul;
C. palatul dur;
D. alveolele;
E. tractul urinar;
F. ţesutul muscular.
656. Referitor la angioedem, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
C. se poate asocia cu vasculită urticariană
sau cu urticariile fizice;
D. poate fi dobândit sau ereditar (autosomal
dominant);
E. în forma ereditară, urticaria apare rareori
sau niciodată.
657. Referitor la vasculită urticariană (VaUr),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. VaUr este o boală cu complexe imune;
B. multe cazuri sunt idiopatice;
C. VaUr poate fi o manifestare în cadrul
deficitului ereditar de factor VIII;
D. poate produce afectare multisistemică;
E. poate să apară şi la pacienţii cu boala
serului.
658. Cu privire la vasculită urticariană
(VaUr), următoarele afirmaţii sunt corecte,
urticarie;
B. peteşiile centrale dispar după ce faza
urticariană s-a rezolvat;
C. VaUr poate fi manifestarea unei boli
sistemice subiacente;
D. VaUr are un spectru larg de variante
clinice;
E. VaUr poate fi o manifestare în cadrul
sindromului Sjogren;
F. hipocomplementemia apare la o treime
până la două treimi din pacienţi.
659. Privitor la vasculită urticariană (VaUr),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. spre deosebire de urticaria simplă,
leziunile individuale tind să dureze mai
mult de 24 ore;
B. VaUr poate fi o manifestare în cadrul
unei boli autoimune;
C. hipocomplementemia nu apare la
cazurile idiopatice;
D. se poate manifesta prin leziuni exclusiv
cutanate;
E. poate fi o manifestare în cadrul infecţiei cu
virus urlian.
660. Despre vasculită urticariană (VaUr),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. la biopsie, se constată vasculită
leucocitoclazică a vaselor mici;
B. pacientul poate acuza senzaţie de arsură
în loc de prurit;
C. spre deosebire de urticaria simplă,
leziunile nu dezvoltă peteşii centrale;
D. VaUr poate fi o manifestare în cadrul
lupusului eritematos sistemic;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 931

E. poate să apară la pacienţi cu afecţiuni de 664. Cu privire la clasificarea în funcţie de

tip boala serului. culoare a leziunilor cutanate
661. Referitor la frecvenţa manifestărilor papulonodulare, fiind date următoarele
sistemice ale vasculitei urticariene, fiind categorii:
date următoarele categorii: 1. leziuni de culoarea pielii;
1. cele mai frecvente; 2. leziuni galbene;
2. mai rare; 3. noduli roşii;
şi următoarele manifestări: 4. leziuni roşii-brune;
a. nefrita; şi următoarele afecţiuni/ modificări
b. crampele abdominale; cutanate:
c. artralgiile şi/sau artrita; a. lupus vulgar;
d. astmul; b. noduli reumatoizi;
e. boala pulmonară obstructivă cronică;
c. poliarterită nodoasă cutanată;
care listă de asocieri este corectă:
d. xantoame;
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; C. a-3, b-2, c-1, d-4;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-2, b-2,c-1, d-1,e-1.
Leziuni cutanate papulonodulare
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
665. Privitor la clasificarea în funcţie de
662. Referitor la leziunile cutanate culoare a leziunilor cutanate
papulonodulare, următoarele afirmaţii sunt papulonodulare, fiind date următoarele
corecte, cu excepţia: categorii:
A. aceste leziuni proeminează faţă de 1. leziuni de culoarea pielii;
suprafaţa pielii; 2. leziuni galbene;
B. prin confluarea unor leziuni individuale
3. noduli roşii;
se pot forma placarde;
4. leziuni albastre;
C. localizarea, consistenţa şi culoarea sunt
elemente esenţiale pentru
şi următoarele afecţiuni/ modificări
cutanate:
punerea
a. malformaţii venoase (sindromul
diagnosticului;
„băşicii... de cauciuc");
D. în mod obişnuit, sunt clasificate întâi b. vasculită sistemică;
după culoare; o tofi;
E. în utilizarea culorii pentru diagnostic, d. neurofibroame (boală von
trebuie avut în vedere că la indivizii Recklinghausen); care listă de asocieri este
hiperpigmentaţi nuanţa este mai deschisă. corectă: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-1, c-4,
663. Referitor la clasificarea în funcţie de d-3;
culoare a leziunilor cutanate C. a-3, b-2, c-4, d-1;
papulonodulare, fiind D. a-4, b-3, c-1, d-2;
date următoarele E. a-4, b-3, c-2, d-1.
categorii: 666. Cu referire la clasificarea în funcţie de
1. leziuni albe; culoare a leziunilor cutanate
2. leziuni roz/ translucide; papulonodulare, fiind date următoarele
3. noduli roşii; categorii (MEN = neoplazii endocrine
4. leziuni roşii-brune; multiple):
5. leziuni de orice culoare; 1. leziuni de culoarea pielii;
şi următoarele afecţiuni/ modificări 2. leziuni galbene;
cutanate: 3. leziuni roşii;
a. calcinoză cutanată; 4. leziuni albastre;
b. mucinozâ papulară; şi următoarele afecţiuni/ modificări
c. metastaze; cutanate:
d. paniculită; a. lacuri venoase (afecţiune primar
e. eritem elevatum diutinum (vasculită cutanată);
leucocitoclazică cronică); b. necrobioză lipoidică;
care listă de asocieri este corectă: c. muşcături de artropode (păianjeni)
A. a-1, b-2, c-5, d-3, e-4; (afecţiune primar cutanată);
B. a-1,b-5, c-4, d-3, e-2; d. angiofibroame (scleroză tuberoasă,
C. a-4, b-1, c-2, d-5, e-3; sindrom MEN tip 1);
D. a-4, b-2, c-5, d-1, e-3; care listă de asocieri este corectă:
E. a-5, b-3, c-4, d-2, e-1. A. a-1, b-2, c-4, d-3;
 932 Semiologie dermatologica

B. a-2, b-3, c-1, d-4; a. tumori ale anexelor pielii:

C. a-3, b-1, c-2, d-4; tricolemoame
D. a-3, b-2, c-4, d-1; (boală Cowden);
E.a-4, b-2, c-3. d-1. b. angiocheratoame (boală Fabry);
667. Cu referinţă la clasificarea în funcţie de c. erupţie polimorfă de la lumină;
culoare a leziunilor cutanate d. limfom cutanat;
papulonodulare, fiind date următoarele care listă de asocieri este corectă:
categorii (MEN = neoplazii endocrine A. a-1, b-2, c-3, d-4;
multiple): B. a-1, b-3, c-4, d-2;
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
1. leziuni de culoarea pielii;
D. a-3, b-2, c-1, d-4;
2. leziuni galbene;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
3. leziuni roşii;
4. leziuni albastre; 670. Cu privire la clasificarea în funcţie de
şi următoarele afecţiuni/ modificări culoare a leziunilor cutanate
cutanate: papuionodulare, fiind date următoarele
categorii:
a. hemangioame în cireaşă (afecţiune
1. leziuni de culoarea pielii;
primar cutanată);
b. neuroame (sindrom MEN tip 2b); 2. papule roşii;
c. pseudoxanthoma elasticum; 3. leziuni roşii în cadrul unei afecţiuni primar
d. nev... (afecţiune primar cutanată); cutanate;
care listă de asocieri este corectă: 4. leziuni violacee;
A. a-1, b-3, c-4. d-2; şi următoarele afecţiuni/ modificări
B. a-2, b-1, c-4, d-3; cutanate:
C. a-3, b-1, c-2, d-4; a. lupus cutanat;
D. a-3, b-4, c-1, d-2; b. limfocitom cutanat (pseudolimfom);
E. a-4, b-3, c-2, d-1. c. angiomatoză bacilară (mai ales în SIDA);
668. Despre clasificarea în funcţie de culoare d. osteoame (sindrom Gardner);
care listă de asocieri este corectă:
a leziunilor cutanate papuionodulare, fiind
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
date următoarele categorii:
B. a-1, b-3, c-4, d-2;
1. leziuni de culoarea pielii;
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
2. leziuni galbene;
D. a-3, b-1, c-4, d-2;
3. leziuni roşii în cadrul unei afecţiuni primar
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
cutanate;
4. leziuni violacee;
671. Privitor la clasificarea în funcţie de
culoare a leziunilor cutanate
şi următoarele afecţiuni/ modificări
papuionodulare, fiind date următoarele
cutanate:
categorii:
a. tumori ale anexelor pielii: carcinoame
1. leziuni de culoarea pielii;
bazocelulare (sindromul carcinomului
2. papule/ placarde roşii;
bazocelular nevoid);
3. leziuni roşii-brune;
b. lupus pernio (sarcoidoză);
4. leziuni purpurii;
c. infecţii cutanate (de exemplu, erizipel,
şi următoarele afecţiuni/ modificări
sporotricoză);
d. adenoame sebacee (sindrom Torre); cutanate:
care listă de asocieri este corectă: a. sarcoidoză;
A. a-1, b-4, c-3, d-2; b. sarcom Kaposi;
B. a-2, b-4, c-3, d-1; c. lupus cutanat;
C. a-3, b-2, c-4, d-1; d. chist de incluziune epidermic (afecţiune
D. a-4, b-1, c-2, d-3; primar cutanată);
E. a-4, b-2, c-3, d-1. care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
669. Referitor la clasificarea în funcţie de b-3, c-4, d-2; B.a-2, b-3, c-4, d-1;
culoare a leziunilor cutanate C. a-3, b-2, c-4, d-1;
papuionodulare, fiind date următoarele D. a-3, b-4, c-2, d-1;
categorii: E. a-4, b-1, c-2, d-3.
1. leziuni de culoarea pielii; 672. Cu referire la clasificarea în funcţie de
2. papule roşii; culoare a leziunilor cutanate
3. leziuni roşii în cadrul unei afecţiuni primar papuionodulare, fiind date următoarele
cutanate; categorii:
4. leziuni violacee; 1. leziuni de culoarea pielii;
şi următoarele afecţiuni/ modificări 2. papule/ placarde roşii;
cutanate: 3.leziuni roşii-brune;
4. leziuni purpurii;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 933

şi următoarele afecţiuni/ modificări 676. Referitor la calcificările metastatice

cutanate: provocate de creşterea produsului
a. sindrom Sweet; fosfocalcic, următoarele afirmaţii sunt
b. limfom cutanat; corecte, cu excepţia:
c. lipom (afecţiune primar cutanată); A. cauza cea mai frecventă este
d. angiosarcom; hiperparatiroidismul secundar din cadrul
care listă de asocieri este corectă: insuficienţei hepatice;
b
A. a-1, -2, c -4, d-3; B. leziunile cutanate sunt de obicei de tip
B. a-2, b-1, c-3, d-4; macular;
C. a-3, b-2, c-1, d-4; C. de regulă, leziunile cutanate sunt de
D. a-3, b-4, c-1, d-2; culoare roşie;
E. a-4, b-3, c-2, d-1. D. leziunile sunt localizate mai frecvent
subcutanat şi periarticular;
673. Cu referinţă la clasificarea în funcţie de E. pot să apară şi calcificări ale arterelor
culoare a leziunilor cutanate
musculare;
papulonodulare, fiind date următoarele F. obstrucţia arterială poate provoca
categorii: necroză ischemică (calcifilaxie).
1. leziuni roz/ translucide;
2. papule/ placarde roşii;
677. Fiind date următoarele evenimente
3. leziuni roşii-brune; fiziopatologice implicate în apariţia
4. leziuni purpurii; calcinozei cutanate metastatice:
şi următoarele afecţiuni/ modificări a. creşte produsul fosfocalcic;
cutanate: b. hiperparatiroidism secundar;
a. leucemie cutanată; c. creşte fosfatemia;
b. amiloidoză; d. precipitarea tisulară a fosfatului de
c. purpură palpabilă; calciu;
d. urticarie pigmentată; e. scade calcemia;
care listă de asocieri este corectă: f.scade eliminarea renală a fosfatului;
A. a-1, b-4, c-3, d-2; g. insuficienţă renală;
B. a-2, b-1, c-4, d-3; care este înlănţuirea temporală/ cauzală
C. a-2, b-3, c-1, d-4; corectă:
D. a-3, b-4, c-2, d-1; A. a—>f—>e—>c—»b—>g-»d;
E. a-4, b-2, c-3, d-1. B. b—>c—>d—>e—>f—>g—>a;
Leziuni cutanate albe C. c—>f—>-b--»e—>d—>a—>g;
674. Referitor la calcinoza cutanată, D. f-»e—*c—>g—>d—>a—»b;
E. g—>f—>c->e—>b—>a—>d.
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia: Leziuni cutanate de culoarea pielii
A. leziunile sunt de tip macular; 678. Fiind date următoarele leziuni de
B. leziunile au o consistenţă moale; culoarea pielii:
C. leziunile au culoare roşie-brună; 1. noduli reumatoizi;
D. suprafaţa leziunilor este netedă; 2. chisturi epidermoide de incluziune;
E. când conţinutul leziunilor este 3. angiofibroame;
exprimat, şi următoarele caracteristici:
a. conţin sebum şi cheratină;
apare un material brun.
b. au consistenţă fermă, diametrul de 0.5-4
675. Referitor la calcificările distrofice,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu cm şi localizare mai ales pe zonele de
excepţia (DM = dermatomiozită): presiune;
A. apar în zonele de inflamaţie sau de o biopsiile evidenţiază granuloame cu
lezare anterioară a pielii; celule dispuse în palisadă; d. sunt multipli/ e
B. apar în cicatricile de acnee; şi localizaţi/ te în mijlocul
C. la pacienţii cu sclerodermie, se obrajilor în sindromul MEN tip 1; care listă
produc în de asocieri este corectă:
porţiunile proximale ale membrelor; A. a-1, b-1, c-3, d-2;
D. în DM, apar în ţesutul subcutanat şi B. a-1, b-2, c-1, d-3;
în
planuri fasciale intermusculare;
C. a-1, b-3, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-1, d-3;
E. cele asociate cu DM sunt mai extensive; E.a-3, b-2, c-1, d-1.
F. cele din DM sunt observate mai b. chisturi epidermoide de incluziune
frecvent inflamate;
la vârstnici.
 934 Semiologie dermatologica

c. hemangioamele în cireaşă; 746. Cu privire la leziunile cutanate de

d. muşcăturile de artropode; culoare roşie, fiind date următoarele
e. furuncule; afecţiuni:
care listă de asocieri este corectă: 1. angiomatoza bacilară de la pacienţii cu
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; SIDA;
B. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; 2. erupţia polimorfă la lumină;
C. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; 3. leucemia cutanată;
D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; 4. lupus profund;
E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1. şi următoarele caracteristici:
744. Fiind date următoarele leziuni cutanate a. leziunile sunt prezente mai ales pe
de culoare roşie: porţiunea superioară a braţelor şi a
1. hemangioamele în cireaşă; feselor;
2. angiocheratoamele din boala Fabry; şi b. la latitudini nordice, are severitate
următoarele caracteristici:
maximă la sfârşitul primăverii şi începutul
a. sunt localizate cel mai frecvent pe
verii;
porţiunile inferioare ale trunchiului;
b. sunt leziuni de culoare roşu până c. are acelaşi aspect ca şi limfomul
la cutanat;
roşu-albastru, de mici dimensiuni (1-3 d. agenţii patogeni sunt Bartonella
mm); henselae şi B. quintana;
c. reprezintă doar o proliferare benignă de care listă de asocieri este corectă:
capilare; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
d. sunt papule mici, de culoare roşu aprins, B.a-2, b-3, c-1, d-4;
în formă de dom; C.a-3, b-4, c-1, d-2;
care listă de asocieri este corectă: D.a-3, b-4, c-2, d-1;
A. a-1, b-1, c-2, d-2; E.a-4, b-2, c-3, d-1.
B. a-1, b-2, c-1, d-2; 747. Privitor la leziunile cutanate de culoare
C. a-1, b-2, c-2, d-1; roşie, fiind date următoarele afecţiuni:
D. a-2, b-1, c-2, d-1; 1. angiomatoza bacilară de la pacienţii cu
E.a-2, b-2, c-1, d-1. SIDA;
745. Referitor la leziunile cutanate de 2. erupţia polimorfă la lumină;
culoare 3. leucemia cutanată;
roşie, fiind date următoarele afecţiuni: 4. lupus profund;
1. angiomatoza bacilară de la pacienţii cu şi următoarele caracteristici: a. leziunile
SIDA; specifice apar mai frecvent în
2. erupţia polimorfă la lumină; formele monocitare
3. leucemie/ limfom cu celule T mature care decât în cele
apare în asociere cu infecţia cu HTLV-1; limfocitare sau granulocitare; b leziunile
4. eritemul indurat; sunt prezente mai ales în
şi următoarele caracteristici: zonele cu ţesut adipos abundent;
a. leziunile apar după expunerea la UV-B c. boala viscerală diseminată apare mai
şi/sau UV-A; ales la gazdele imunocompromise, dar
b. în mod caracteristic, apar placarde poate să apară şi la indivizii
cutanate, hipercalcemie şi limfocite imunocompetenţi;
CD25+ circulante; d. un proces denumit „călire" se instalează
c. se prezintă ca multiple leziuni roşii de tip pe măsură ce expunerea la UV continuă
hemangiom, la care biopsia evidenţiază şi erupţia păleşte, dar în climate temperate
grupuri de bacili care se colorează pozitiv va recidiva primăvara; care listă de asocieri
la coloraţie Warthin-Starry; este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
d. se asociază cu ADN de Mycobacterium
B. a-3, b-2, c-1, d-4;
tuberculosis, identificat în leziunile
C. a-3, b-4, c-1, d-2;
cutanate prin reacţia polimerazică în lanţ
(PCR); D. a-4, b-1, c-2, d-3;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, E. a-4, b-1, c-3, d-2.
b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-3, b-1, 748. Cu referire la leziunile cutanate de
c-2, d-4; culoare roşie, fiind date următoarele
D. a-3, b-2, c-1, d-4; afecţiuni:
E. a-3, b-2, c-4, d-1. 1. boala Fabry;
2. erupţia polimorfă la lumină;
3. leucemia mielocitară acută;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 935

4. lupus profund; b. este determinată probabil de lipaze

şi următoarele caracteristici: circulante;
a. cloroamele cutanate (sarcoame c. o cauză obişnuită de noduli subcutanaţi
granulocitare) pot precede apariţia eritematoşi;
blaştilor circulanţi; d. este determinată de deficitul de a-
b. apar angiocheratoame multiple; galactozidază A;
c. trebuie diferenţiată de lupusul cutanat şi care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
aceasta se realizează prin examinare b-2, c-3, d-4; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-2, b-4,
histologică şi imunofluorescenţă directă c-3, d-1; D.a-3, b-4, c-2, d-1;
din leziuni; E. a-4, b-2, c-3, d-1.
d. leziunile apar atât în forma cutanată, cât 751. Referitor la leziunile cutanate de culoare
şi în cea sistemică; roşie, fiind date următoarele afecţiuni:
care listă de asocieri este corectă: 1. boala Fabry;
A. a-2, b-1, c-3, d-4; 2. leziuni discoide în cadrul lupusului
B. a-2, b-3, c-1, d-4; sistemic;
C. a-2, b-3, c-4, d-1; 3. acnee chistică;
D. a-3, b-1, c-2, d-4; 4. liponecroza subcutanată în cadrul unei boli
pancreatice;
E. a-3, b-2, c-1, d-4.
şi următoarele caracteristici:
749. Cu referinţă la leziunile cutanate de a. leziuni papulare roşii până la roşii-
culoare roşie, fiind date următoarele albastre, mici (1-3 mm), situate mai ales
afecţiuni: pe porţiunile inferioare ale trunchiului;
1. boala Fabry; b. localizare pe faţă, scalp, porţiunea
2. lupus sistemic;
externă a urechilor, braţe şi porţiunea
3. formă de leucemie aleucemică cutanată;
superioară a trunchiului;
4. lupus profund;
şi următoarele caracteristici: c. poate să apară la pacienţii cu carcinom
a. tezaurismoză lizozomală recesivă legată pancreatic;
de cromozomul X; d. o cauză obişnuită de noduli subcutanaţi
b.placarde urticariene eritematoşi;
eritematoase care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
traversând obrajii şi nasul în erupţia în
B. a-1, b-3, c-2, d-4;
fluture clasică;
C.a-3, b-2, c-1, d-4;
c. pielea de deasupra poate fi normală, D.a-4, b-3, c-1, d-2;
eritematoasă sau cu leziuni discoide; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
d. cloroamele cutanate (sarcoame 752. Cu privire la leziunile cutanate de
granulocitare) pot precede apariţia culoare roşie, fiind date următoarele
blaştilor circulanţi; afecţiuni:
care listă de asocieri este corectă: 1. boala Fabry;
a c d
A. -1, b-2, -4, -3;
2. leziuni de lupus subacut în cadrul
lupusului sistemic;
B. a-1, b-4, c-2, d-3; 3. furuncule;
C. a-2, b-4, c-1, d-3; 4. liponecroza subcutanată în cadrul unei boli
D. a-3, b-2, c-4, d-1; pancreatice;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
şi următoarele caracteristici:
750. Despre leziunile cutanate de culoare a. modificări asociate: insuficienţă renală
roşie, fiind date următoarele afecţiuni: cronică, neuropatie periferică şi opacităţi
1. boala Fabry; corneene (cornea verticillata);
2. leziuni discoide în cadrul lupusului b. poate să apară la pacienţii cu
sistemic; pancreatită acută şi cronică;
3. chisturi epidermoide de incluziune c. leziuni psoriaziforme sau anulare;
inflamate; d. o cauză obişnuită de noduli subcutanaţi
4. liponecroza subcutanată în cadrul unei eritematoşi;
boli pancreatice; care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele caracteristici: A. a-1, b-4, c-2, d-3;
a. leziuni eritematoase cu scuamă fină, B. a-2, b-3, c-1, d-4;
telangiectazii, hipopigmentaţie centrală, C. a-3, b-4, c-1, d-2;
hiperpigmentaţie periferică, obturare D. a-4, b-1, c-2, d-3;
foliculară şi atrofie; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
 936 Semiologie dermatologica

753. Privitor la leziunile cutanate de culoare 2. hiperplazia limfoidă cutanată;

roşie, fiind date următoarele afecţiuni: 3. paniculită.;
1. boala Fabry; 4. poliarterita nodoasă cutanată; şi
2. leziuni de lupus subacut în cadrul următoarele caracteristici:
lupusului sistemic; a. se prezintă ca papule şi placarde
3. paniculită; infiltrate roz-roşii până la roşii-purpurii şi
4. liponecroza subcutanată în cadrul unei trebuie diferenţiat de limfomul cutanat;
boli pancreatice; b. examinarea histologică a
şi următoarele caracteristici: eşantioanelor
a. pot să apară: artrită, febră şi obţinute prin biopsie incizională profundă
inflamaţia ajută la diagnosticarea tipului particular;
grăsimii viscerale;
c. tiparul lezional este determinat de fluxul
b. atât leziunile, cât şi pielea clinic normală
sanguin încetinit prin plexul venos
prezintă depuneri lipidice lamelare în
superficial orizontal;
fibroblaşti, pericite şi celule endoteliale
d. prezintă ca papule sau noduli
cu
valoare diagnostică;
eritematoşi într-un tipar limfocutanat sau

c. leziuni cu centre hipopigmentate şi fără sporotricoid;

atrofie, localizate mai ales pe suprafeţele
de extensie ale braţelor şi porţiunea
superioară a trunchiului;
d. o inflamaţie a ţesutului adipos;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-3, b-2, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-1, d-2;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
754. Cu referire la leziunile cutanate de
culoare roşie, fiind date următoarele
afecţiuni:
1. infecţie cu Sporothrix schenckii
(sporotricoză);
2. hiperplazia limfoidă cutanată;
3. paniculită;
4. poliarterita nodoasă cutanată;
şi următoarele caracteristici:
a. este o proliferare policlonală
benignă de
limfocite în piele;
b. prezintă noduli eritematoşi subcutanaţi şi
ulcere dureroase în interiorul unui tipar
reticular, roşu-purpuriu de
reticularis;
c. se prezintă ca papule sau noduli
eritematoşi cu dispunere liniară de-a
lungul canalelor limfatice;
d. se prezintă de asemenea sub formă de
noduli subcutanaţi şi este adesea un
semn de boală sistemică;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
D. a-2, b-4, c-1, d-3;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
755. Cu referinţă ia leziunile cutanate de
culoare roşie, fiind date următoarele
afecţiuni:
1. infecţia cu Mycobacterium marinum;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-3, c-1, d-4;
B. a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-4, b-1, c-2, d-3;
E.a-4, b-2, c-3, d-1.
756. Despre leziunile cutanate de culoare
roşie, fiind date următoarele afecţiuni:
1. infecţia cu Mycobacterium marinum;
2. hiperplazia limfoidă cutanată;
3. eritem nodos;
4. poliarterita nodoasă cutanată; şi
următoarele caracteristici:
a. porţiunea anterioară a gambei este cea
mai frecventă localizare a nodulilor;
b. printre zonele de predilecţie pentru
limfocitoame se află pomeţii, vârful
nasului şi lobii urechilor;
c. majoritatea leziunilor apar pe membrele
inferioare şi nu există semne de afectare
sistemică, deşi pot să apară artraigii şi
mialgii;
d. se prezintă ca papule sau noduli
eritematoşi într-o dispunere liniară de-a
lungul canalelor limfatice;
livedo care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-1, b-4, c-2, d-3;
C. a-3, b-2, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
757. Referitor la leziunile cutanate de culoare
roşie, fiind date următoarele afecţiuni:
1. boli infecţioase care se prezintă ca erupţie
papulo-nodulară eritematoasă cu tipar
limfocutanat;
2. limfomul cutanat;
3. eritem nodos;
4. poliarterita nodoasă cutanată;
şi următoarele caracteristici:
a. eşantioanele de biopsie cutanată din
nodulii asociaţi evidenţiază modificările
caracteristice de vasculită;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 937

b. microorganismele sunt introduse în b. eşantioanele de biopsie cutanată din

urma nodulii asociaţi evidenţiază modificările
unui traumatism; caracteristice de vasculită;
c. proliferare a limfocitelor sau a c. papule şi placarde eritematoase care pot
histiocitelor maligne din piele; să apară oriunde pe suprafaţa pielii;
d. nodulii sunt iniţial roşii dar ulterior d. întotdeauna trebuie avută în vedere şi
dezvoltă o coloraţie albastră, pe măsură explorată posibilitatea unei boli
ce se rezolvă; subiacente;
care listă de asocieri este corectă: care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3; A. a-2, b-4, c-1, d-3;
B. a-1, b-4, c-2, d-3; B. a-3, b-1, c-4, d-2;
C. a-2, b-1, c-4, d-3; C. a-3, b-4, c-2, d-1;
D.a-4, b-1, c-2, d-3;
D. a-4, b-1, c-2, d-3;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
758. Cu privire la leziunile cutanate 760. Cu referire la leziunile cutanate de
de culoare roşie, fiind date următoarele
culoare roşie, fiind date afecţiuni:
1. erupţia polimorfă la lumină;
următoarele 2. limfom nehodgkinian;
3. vasculită nodulară;
afecţiuni:
1. boli infecţioase care se prezintă ca erupţie 4. granulomatoza alergică; şi
papulo-nodulară eritematoasă cu tipar următoarele caracteristici:
limfocutanat; a. uneori, nodulii cutanaţi preced apariţia
2. limfomul cutanat; manifestărilor extracutanate;
3. eritem nodos; b. este de obicei idiopatică, leziunile au
4. poliarterita nodoasă; histologie similară cu eritemul indurat;
c. noduli eritematoşi subcutanaţi ca o
şi următoarele caracteristici:
manifestare de vasculită sistemică;
a. noduli eritematoşi subcutanaţi ca o
manifestare de vasculită sistemică; d. se caracterizată prin papule şi placarde
b. se observă adesea un sediu primar eritematoase distribuite mai ales pe
zonele expuse la soare;
de
inoculare, pe lângă adenopatii; care listă de asocieri este corectă:
c. chiar în absenţa unei boli sistemice A. a-2, b-3, c-4, d-1;
subiacente, pot să apară: febră, stare B. a-3, b-1, c-2, d-4;
generală alterată, leucocitoză, artraigii, C. a-3, b-2, c-4, d-1;
şi/sau artrită; D. a-3, b-4, c-2, d-1;
d. aspectul clinic seamănă cu cel din E. a-4, b-2, c-3, d-1.
hiperplazia limfoidă cutanată: papule şi 761. Cu referinţă la leziunile cutanate de
placarde infiltrate, de culoare roz-roşu culoare roşie, fiind date următoarele
până la roşu-purpuriu; afecţiuni:
care listă de asocieri este corectă: 1. erupţia polimorfă la lumină;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; 2. limfom primar cutanat cu celule B;
B. a-1, b-2, c-4, d-3; 3. eritemul indurat;
C. a-4, b-1, c-2, d-3; 4. granulomatoza Wegener;
D.a-4, b-1, c-3, d-2; şi următoarele caracteristici:
E. a-4, b-3, c-1, d-2. a. localizări predominante: dosul mâinilor,
759. Privitor la leziunile cutanate de culoare suprafeţele de extensie ale antebraţelor şi
roşie, fiind date următoarele afecţiuni: porţiunea superioară a trunchiului;
1. limfomul cutanat; b. leziunile sunt cel mai frecvent localizate
2. boli infecţioase care se prezintă ca erupţie la molet;
papulo-nodulară eritematoasă cu tipar c. noduli eritematoşi subcutanaţi ca o
limfocutanat; manifestare de vasculită sistemică;
3. eritem nodos; d. uneori, nodulii cutanaţi
4. poliarterita nodoasă; reprezintă
şi următoarele caracteristici: singura manifestare;
a. leziunile sunt dispuse liniar de-a lungul care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
canalelor
sporotricoid;
limfatice, într-un tipar
c
B. a-2, b-3, -4, d-1;
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
 938 Semiologie dermatologica
762. Referitor la hemangioamele în
cireaşă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. sunt leziuni de tip nodular;
B. au dimensiuni mari;
C. au culoare roşu-brun;
D. au formă de crater;
E.
reprezintă o proliferare benignă de
adipocite.
763. Referitor la angiomatoza bacilară de la
pacienţii cu SIDA, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. eşantioanele de biopsie evidenţiază
grupuri de baciii;
B. bacilii din leziuni se colorează pozitiv la
coloraţie Warthin-Starry;
C. se prezintă ca multiple leziuni roşii de tip
urticarian;
D. agenţii patogeni sunt Haemophilus
influenzae şi H. ducreyi;
E. boala viscerală diseminată apare mai
ales la gazdele imunocompromise, dar
poate să apară şi la indivizii
imunocompetenţi.
764. Referitor la angiocheratoamele din
boala Fabry, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. sunt leziuni de tip papular;
B. au culoare roşie până la roşie-albastră;
C. sunt de dimensiuni mari (1-3 cm);
D. sunt localizate cel mai frecvent pe
porţiunile superioare ale trunchiului;
E. celulele endoteliale, pericitele şi
fibroblaştii prezintă depuneri lipidice
lamelare.
765. Referitor la boala Fabry (BF),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. BF este o tezaurismoză lizozomală;
B. BF se asociază cu
neuropatie periferică;
C. o leziune caracteristică este cornea
verticillata;
D. diagnosticul de certitudine se face prin
ecografie;
E. modificările cu valoare diagnostică sunt
depunerile lipidice lamelare din fibroblaşti,
pericite şi celule endoteliale.
766. Cu privire la boala Fabry, următoarele 770. Cu privire la erupţia polimorfă la lumină
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. BF se transmite recesiv, legat de
cromozomul X;
B. BF este determinată de deficitul de
a-
galactoză;
C. o complicaţie cu potenţial sever este
insuficienţa renală cronică;
D. pot să apară opacităţi corneene;
E. leziunile microscopice cu valoare
diagnostică sunt prezente atât în
angiocheratoame, cât şi în pielea clinic
normală.
767. Referitor la bolile infecţioase care se
prezintă ca o erupţie papulo-nodulară
eritematoasă cu tipar limfocutanat
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. etiologiile cele mai frecvente sunt
Sporothrix schenckii (sporotricoză) şi
Mycobacterium marinum (o micobacterie
atipică);
B. leziunile sunt dispuse liniar de-a lungul
canalelor limfatice (tipar sporotricoid);
C. microorganismele sunt introduse în urma
unui traumatism;
D. se observă adesea un sediu primar de
inoculare, pe lângă adenopatii;
E. pot fi provocate şi de fungi dimorfi
precum Nocardia şi Leishmania;
F. cultura din ţesutul lezional este de regulă
negativă.
768. Boli care intră în diagnosticul diferenţial
al leziunilor roşii de tip papule/ placarde,
sunt următoarele, cu excepţia:
A. erizipel;
B. erupţie polimorfă la lumină;
C. hiperplazie limfoidă cutanată
(limfocitom
cutanat);
D. sclerodermia;
E. limfom/ leucemie cutanată.
769. Referitor la erupţia polimorfă la lumină
(EPML), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia (UV = radiaţie ultravioletă):
A. leziunile apar după expunerea la UV-B
şi/sau UV-A;
B. o localizare de elecţie a erupţiei sunt
palmele;
C. la latitudini nordice, erupţia are severitate
maximă ia sfârşitul verii;
D. în climatele temperate, erupţia nu
recidivează la persoanele „călite";
E. diferenţierea de lupusul cutanat se
realizează prin examinare
histologică şi
imunofluorescenţă directă din leziuni.
(EPML), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia (UV = radiaţie ultravioletă):
A. erupţia constă din papule şi placarde
eritematoase;
B. erupţia apare mai ales pe zonele
expuse
la soare;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 939

C. localizări tipice ale erupţiei sunt 776. Referitor la manifestările cutanate de

suprafeţele de flexie ale antebraţelor şi lupus subacut (care pot să apară la
porţiunea superioară a trunchiului; pacienţii cu lupus eritematos sistemic),
D. erupţia păleşte pe măsură ce expunerea următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
la UV continuă (proces numit „călire");
A. se prezintă sub formă de placarde roşii;
E. trebuie diferenţiată de lupusul cutanat.
B. pot fi de tip psoriaziform (eritemato-
771. Referitor la hiperplazia limfoidă scuamoase);
cutanată, următoarele afirmaţii sunt C. pot fi anulare, cu centrul atrofie;
corecte, D. au centrul hiperpigmentat;
cu excepţia: E. la braţe, afectează mai ales suprafeţele
A. este o proliferare benignă de limfocite în de flexie;
piele; F. pe trunchi, sunt localizate mai ales în
B. produce leziuni de culoare albăstrie; porţiunea inferioară;
C. este un pseudolimfom; G. nu sunt fotosensibile.
D. poate produce leziuni arcuate
777. Modificări cutanate caracteristice pentru
E. lobii urechilor şi umerii se află printre
lupusul sistemic altele decât placardele
zonele de predilecţie.
eritematoase sunt următoarele, cu
772. Cu privire la hiperplazia limfoidă
cutanată, următoarele afirmaţii sunt excepţia:
corecte, A. eritem violaceu pe faţă şi pe decolteu;
cu excepţia: B. paniculită;
A. este o proliferare monoclonală; C. alopecie secundară leziunilor discoide;
B. trebuie diferenţiată de mielomul multiplu; D. eritem periunghial;
C. se prezintă ca papule şi placarde E. ulceraţii distale determinate de
infiltrate; fenomenul Darier.
D. mai este numită şi limfocitom cutanat; 778. Leziuni cutanate caracteristice pentru
E. vârful nasului este o zonă rareori lupusul sistemic altele decât placardele
afectată. eritematoase sunt următoarele, cu
773. Referitor la erupţia facială clasică din excepţia:
lupusul eritematos sistemic, următoarele A. vasculită urticariană;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: B. alopecie difuză;
C. telangiectazii interscapulare;
A. erupţia are aspectul unui placard
D. leziuni de tip eritem multiform, care pot
urticarian;
deveni buloase;
B. leziunile sunt de culoare roşie;
C. leziunile traversează fruntea;
E. ulceraţii distale
D. forma erupţiei aminteşte de o provocate de vasculită
coropişniţă; sau de vascuiopatia livedoidă.
E. cauza este infecţioasă. 779. Referitor la leziunile lupice discoide
774. Leziunile discoide din lupusul (LeLuDi), următoarele afirmaţii sunt corecte,
eritematos cu excepţia (IFD = imunofluorescenţa
sistemic prezintă următoarele elemente, cu directă):
excepţia: A. pacienţii care au numai LeLuDi, au de
A. placard eritematos; obicei o formă de lupus limitată la piele;
B. scuamă fină; B. dintre pacienţii care au numai LeLuDi, 2-
C. telangiectazii; 10% dezvoltă în cele din urmă lupus
D. hipopigmentaţie periferică cu sistemic;
hiperpigmentaţie centrală; C. IFD din pielea afectată evidenţiază
E. hipertricoză; depunere de IgG sau IgM şi C3;
F. atrofie. D. la IFD, depozitele au o distribuţie liniară;
775. Localizări obişnuite ale leziunilor E. la IFD, depozitele sunt situat de-a lungul
discoide eritematoase din lupusul joncţiunii dermo-epidermice.
eritematos sistemic sunt următoarele, cu 780. Referitor la limfomul cutanat,
excepţia: următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia (LNH = limfom nehodgkinian, BH
A. faţă;
= boală Hodgkin):
B. buze;
A. există o proliferare a limfocitelor sau a
C. porţiunea externă a urechilor;
histiocitelor maligne din piele
D. braţe;
B. leziunile sunt papule şi placarde infiltrate;
E. porţiunea superioară a trunchiului.
 940 Semiologie dermatologica

C. leziunile pot să apară oriunde pe D. lipodermatoscleroză;

suprafaţa pielii; E. deficitul de a1-antitripsină;
D. pacienţii cu LNH au leziuni cutanate F. autoindusă;
specifice mai frecvent decât cei cu BH; G. liponecroza determinată de o boală
E. afectarea cutanată în LNH nu este pulmonară.
niciodată izolată. 785. Forme de paniculită care se pot rupe şi
781. Cu privire la limfomul cutanat, ulcera sau se pot vindeca şi cicatriza sunt
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu următoarele, cu excepţia:
excepţia (LNH = limfom nehodgkinian, BH A. eritem nodos;
= boală Hodgkin): B. eritem indurat/ vasculită nodulară;
A. aspectul clinic seamănă cu cel din C. lupus profund;
hiperplazia limfoidă cutanată; D. lipodermatoscleroză;
B. leziunile au culoare roz-roşu până la E. deficitul de a1-antitripsină;
roşu-purpuriu; F. autoindusă;
C. localizări predilecte sunt pomeţii, G. liponecroza determinată de o boală
vârful pancreatică.
nasului şi lobii urechilor; 786. Referitor la eritemul nodos, următoarele
D. în LNH, nodulii cutanaţi apar doar afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
după A. spatele este cea mai frecventă localizare
instalarea manifestărilor extracutanate;
a nodulilor;
E. uneori produce leziuni arcuate.
B. nodulii sunt iniţial roşii;
782. Referitor la manifestările cutanate care C. pe măsură ce se rezolvă, nodulii
apar în bolile limfoproliferative, următoarele
dezvoltă o coloraţie albastră;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
D. chiar în absenţa unei boli sistemice
A. leucemia/ limfomul cu celule T mature
subiacente, pot să apară manifestări
care apare în asociere cu infecţia cu
sistemice asociate;
HTLV-1 este caracterizat de placarde
E. la orice pacient cu eritemul nodos,
cutanate, hipercalcemie şi limfocite CD25+
trebuie exclusă posibilitatea unei boli
circulante;
subiacente.
B. leucemia cutanată are acelaşi aspect ca
787. Manifestările sistemice cel mai frecvent
şi limfomul cutanat;
asociate cu eritemul nodos sunt
C. leziunile specifice apar mai frecvent în următoarele, cu excepţia:
leucemiile limfocitare şi granulocitare A. febră;
decât în cele monocitare; B. stare generală alterată;
D. în leucemia mielocitară acută, C. leucopenie;
cloroamele cutanate (sarcoame D. artraigii;
granulocitare) pot precede apariţia blaştilor E. artrită.
circulanţi; 788. Care dintre următoarele boli nu a fost
asociată cu eritemul nodos:
E. dacă se instalează după apariţia blaştilor
A. infecţiile streptococice;
circulanţi, cloroamele cutanate reprezintă
B. virozele respiratorii superioare;
o formă de leucemie aleucemică C. sarcoidoză;
cutanată. D. bolile inflamatoare intestinale;
783. Referitor la paniculită, următoarele E. cardiomiopatia dilatativă.
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: 789. Categoriile de medicamente cel mai
A. este o inflamaţie a ţesutului sebaceu;
frecvent asociate cu eritemul nodos sunt
B. este adesea un semn de boală
următoarele, cu excepţia:
sistemică;
C. se prezintă sub forma unor macule A. blocante ale canalelor de calciu;
superficiale; B. sulfonamide;
D. eşantioanele pentru examenul C. peniciline;
histopatologic se obţin prin endoscopie; D. compuşi cu brom;
E. examenul histopatologic ajută la E. compuşi cu iod.
diagnosticarea tipului particular de 790. Bolile asociate mai rar cu eritemul
paniculită. nodos sunt următoarele, cu excepţia:
784. Forme de paniculită sunt următoarele, A. infecţiile streptococice;
cu excepţia: B. tuberculoză;
A. eritem nodos; C. bruceloză;
B. eritem indurat/ vasculită nodulară;
D. infecţii cu Chlamydia trachomatis;
C. lupus profund;
E. infecţii cu virus hepatitic B.
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 941

791. Printre bolile asociate mai rar cu C. se poate asocia cu pancreatita acută
eritemul nodos se află următoarele, cu sau
excepţia: cronică;
A. coccidioidomicoză; D. poate fi însoţită de manifestări
B. infecţii respiratorii superioare;
generale,
C. histoplasmoză;
precum artrita sau febra;
D. infecţii cu Chlamydophila pneumoniae;
E. infecţii cu Mycoplasma pneumoniae.
E. poate afecta şi grăsimea viscerală
(fenomene inflamatoare).
792. Referitor la eritemul indurat (Erln) şi ia
vasculită nodulară (VaNo), următoarele 796. Circumstanţe în care apar noduli
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: eritematoşi subcutanaţi, sunt următoarele,
A. faţa este cea mai frecventă localizare a cu excepţia:
leziunilor de Erln; A. în PAN cutanată;
B. Erln şi VaNo au histologie similară; B. ca o manifestare de vasculită sistemică;
C. leziunile se pot ulcera, lăsând în urmă C. în boala Takayasu;
cicatrici permanente şi hiperpigmentare; D. în granulomatoza alergică;
D. VaNo este de obicei idiopatică; E. în granulomatoza Wegener.
E. VaNo mai este numită şi Erln de tip 797. Care dintre următoarele leziuni nu fac
Whitfield.
parte din tabloul caracteristic pentru PAN
793. Cu privire la eritemul indurat (Erln) şi la cutanată:
vasculită nodulară (VaNo), următoarele
A. noduli subcutanaţi;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. Erln şi VaNo reprezintă reacţii de B. ulcere dureroase;
hipersensibilitate la antigene endogene C. macule roz;
sau exogene; D. leziuni roşii-purpurii, cu tipar reticular;
B. iniţial, s-a considerat că Erln şi VaNo E. livedo reticularis.
reprezintă spectrul clinic al unei singure 798. Referitor la PAN cutanată, următoarele
entităţi patologice, dar ulterior au fost afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
separate; A. tiparul leziunilor este determinat de fluxul
C. Erln şi VaNo sunt forme de paniculită; sanguin accelerat prin plexul venos
D. Erln mai este numit şi Erln de tip Bazin; superficial orizontal;
E. Erln se asociază cu prezenţa ADN de B. majoritatea leziunilor apar pe membrele
Mycoplasma pneumoniae, identificat în inferioare;
leziunile cutanate prin reacţia polimerazică C. pe lângă leziunile cutanate, pot să apară
în lanţ (PCR). şi artralgii şi mialgii;
794. Cu privire la lupusul profund, D. nu apar semne de afectare sistemică;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu E. eşantioanele de biopsie cutanată din
excepţia: noduli evidenţiază modificările
A. leziunile sunt prezente mai ales pe caracteristice de vasculită.
porţiunea superioară a braţelor şi a
Leziuni cutanate roşii-brune
feselor;
B. leziunile apar mai ales în zonele cu ţesut
799. Referitor la leziunile cutanate roşii-
brune, fiind date următoarele afecţiuni:
muscular abundent;
C. se asociază atât cu forma cutanată, cât
1.sarcoidoză;
2. lupus vulgar;
şi cu cea sistemică de lupus;
3. sindrom Sweet;
D. lupusul profund este o formă de
4. urticarie pigmentată;
paniculită;
E. pielea de deasupra leziunilor poate fi şi următoarele caracteristici:
normală, eritematoasă sau cu leziuni de a. leziuni urticariene la stimuli mecanici
lupus discoid. (semnul Darier);
b. a fost raportat şi în asociere cu limfom,
795. Referitor la necroza grăsimii
mielom, sindroame mielodisplazice şi
subcutanate în cadrul unei boli pancreatice, tumori solide (mai ales de tract
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu genitourinar);
excepţia: c. este o formă de tuberculoză cutanată
A. este determinată probabil de amilaza care apare la individul infectat şi
circulantă; sensibilizat anterior;
B. poate să apară în asociere cu d. leziunile cutanate care, la diascopie
carcinomul (presiune cu o lamă de sticlă), au o
pancreatic; culoare reziduală galben-brună;
care listă de asocieri este corectă:
 942 Semiologie dermatologica

A. a-1, b-2, c-3, d-4; 3. sindrom Sweet;

B. a-1, b-2, c-4, d-3; 4. urticarie pigmentată;
C. a-1, b-3, c-4, d-2; şi următoarele caracteristici:
D. a-3, b-1, c-4, d-2; a. diagnosticul diferenţial include
E.a-4, b-3, c-2, d-1. formele
800. Cu privire la leziunile cutanate roşii- atipice de pyoderma gangrenosum;
brune, fiind date următoarele afecţiuni: b. în interiorul placardelor pot să apară
1. sarcoidoză; cicatrizare secundară şi carcinoame cu
2. lupus vulgar; celule scuamoase;
3. sindrom Sweet; c. de obicei nu există modificări la
4. urticarie pigmentată; suprafaţă, dar uneori leziunile au scuamă;
şi următoarele caracteristici: d. acumulările de mastocite din oase pot
a. a fost raportat în asociere cu produce leziuni osteosclerotice sau
medicamente (de exemplu, factorul osteolitice pe radiografii; care listă de
stimulant al coloniilor de granulocite, asocieri este corectă:
acidul pan-trans-retinoic); A. a-2, b-4, c-1, d-3;
b. există adesea tuberculoză activă B. a-3, b-1, c-4, d-2;
subiacentă cu altă localizare, de obicei în C. a-3, b-2, c-1, d-4;
plămâni sau în noduli limfatici; D. a-3, b-2, c-4, d-1;
c. culoarea galben-brună reziduală E. a-4, b-1, c-3, d-2.
observat la presiune cu o lamă de sticlă 803. Cu referinţă la leziunile cutanate roşii-
este determinată de infiltratul brune, fiind date următoarele afecţiuni:
granulomatos; 1. sarcoidoză;
d. simptome suplimentare pot fi consecinţa 2. lupus vulgar;
degranulării mastocitelor şi includ durere 3. sindrom Sweet;
de cap, înroşire, diaree şi prurit; 4. urticarie pigmentată;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele caracteristici:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; a. zonele extracutanate afectate: articulaţii,
B. a-1, b-3, c-4, d-2; muşchi, ochi, rinichi (proteinurie, uneori
C. a-3, b-2, c-1, d-4; glomerulonefrită) şi plămâni (infiltrate
D.a-3, b-2, c-4, d-1;
neutrofilice);
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
b. la majoritatea acestor pacienţi,
801. Privitor la leziunile cutanate roşii-brune, afectarea
fiind date următoarele afecţiuni:
internă rămâne însă indolentă;
1. sarcoidoză;
c. la biopsie se evidenţiază granuloame
2. lupus vulgar;
„dezbrăcate" în derm;
3. sindrom Sweet;
d. ar trebui efectuate culturi sau analiza
4. urticarie pigmentată;
PCR din leziuni, deoarece rareori bacilii
şi următoarele caracteristici:
a. diagnosticul diferenţial include pot fi evidenţiaţi în cadrul granuloamelor
hidradenita eccrină neutrofilică; dermice prin coloraţie specifică;
b. mastocite infiltrează şi diverse organe care listă de asocieri este corectă:
cum ar fi ficatul, splina şi tractul A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
gastrointestinal;
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
c. papuiele şi placardele ceroase pot să
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
apară oriunde pe piele, dar faţa este cea E. a-4, b-3, c-1, d-2.
mai frecventă localizare;
804. Despre leziunile cutanate roşii-brune,
d. cel puţin 90% din leziuni apar în zona fiind date următoarele afecţiuni:
capului şi a gâtului şi sunt placarde roşii- 1. sarcoidoză;
brune, cu o culoare galben-brun la 2. lupus vulgar;
diascopie; 3. sindrom Sweet;
care listă de asocieri este corectă: 4. eritem elevatum diutinum;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; şi următoarele caracteristici:
B. a-2, b-1, c-4, d-3; a. un subtip de vasculită cutanată cronică a
C. a-2, b-4, c-3, d-1; vaselor mici;
D.a-3, b-4, c-1, d-2; b. ar trebui efectuate culturi sau analiza
E. a-4, b-2, c-1, d-3. PCR din leziuni, deoarece rareori bacilii
802. Cu referire la leziunile cutanate roşii- pot fi evidenţiaţi în cadrul granuloamelor
brune, fiind date următoarele afecţiuni: dermice prin coloraţii specifice pentru
1. sarcoidoză; bacili acid-alcoolo-rezistenţi;
2. lupus vulgar;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 943

c. la biopsie se evidenţiază granuloame 807. Privitor la leziunile cutanate roşii-brune,

înconjurate de un număr minim de fiind date următoarele afecţiuni:
limfocite; 1. sarcoidoză;
d. forma idiopatică apare mai adesea la 2. sindrom Sweet;
femei, după o infecţie de tract respirator; 3. urticarie pigmentată;
care listă de asocieri este corectă: 4. eritem elevatum diutinum;
A. a-1, b-4, c-2, d-3; şi următoarele caracteristici:
B. a-2, b-3, c-4, d-1; a. stimuli cum ar fi frecare face ca
C. a-3, b-4, c-2, d-1; mastocitele să se degranuleze, ceea ce
D. a-4, b-1, c-2, d-3; duce la apariţia urticariei localizate;
E.a-4, b-2, c-1, d-3. b. poate fi asociat cu infecţiile
805. Referitor la leziunile cutanate roşii- streptococice;
brune, fiind date următoarele afecţiuni: c. printre leziunile care pot să apară: eritem
1. sarcoidoză; nodos şi lupus pernio;
2. sindrom Sweet; d. la ~10% din pacienţi există un cancer
3. urticarie pigmentată; asociat, cel mai adesea leucemie
4. eritem elevatum diutinum; mielocitară acută;
şi următoarele caracteristici: care listă de asocieri este corectă:
a. o erupţie generalizată de macule şi A. a-1, b-4, c-3, d-2;
papule roşu-brun apare în forma de B. a-3, b-4, c-1, d-2;
mastocitoză numită; C. a-4, b-1, c-2, d-3;
b. printre leziunile care pot să apară: D. a-4, b-1, c-3, d-2;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
leziuni anulare cu centru atrofie sau
scuamos, papule în interiorul cicatricilor, 808. Referitor la sarcoidoză, următoarele
macule şi papule hipopigmentate; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
c. este caracterizat de placarde şi noduli A. clasic, leziunile cutanate sunt de culoare
roşu până la roşu-brun care sunt adesea roşu până la roşu-brun;
dureroşi şi apar mai ales pe cap, gât şi B. leziunile sunt papule şi placarde cu
membre superioare; aspect ceros;
d. se prezintă de asemenea cu papule de C. leziunile sunt cel mai frecvent localizate
culoare roşu-brun;
pe abdomen;
care listă de asocieri este corectă:
D. pe eşantioanele de biopsie prelevate din
A. a-2, b-4, c-1, d-3;
B. a-3, b-1, c-2, d-4; papule se observă granuloame
C. a-3, b-2, c-4, d-1; „dezbrăcate" în derm;
D. a-4, b-2, c-3, d-1; E. leziunile trebuie diferenţiate de
E. a-4, b-3, c-1, d-2. granuloamele de corp străin produse de
806. Cu privire la leziunile cutanate roşii- substanţe chimice cum ar fi azotul şi
brune, fiind date următoarele afecţiuni: heliul.
1. sarcoidoză; 809. Cu privire la sarcoidoză, următoarele
2. sindrom Sweet; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
3. urticarie pigmentată; 5
A. la diascopie se observă o culoare
4. eritem elevatum diutinum;
reziduală roşu-albăstrie, determinată de
şi următoarele caracteristici:
infiltratul granulomatos;
a. printre leziunile care pot să apară: B. leziunile pot să apară oriunde pe piele;
alopecie, ihtioză dobândită; C. de obicei nu există modificări la
b. fiecare leziune reprezintă o acumulare suprafaţă, dar uneori leziunile au scuamă;
de mastocite în derm, cu hiperpigmentare
a epidermului de deasupra; Diascopie = presarea
5

c. pacienţii au şi febră, neutrofilie şi un leziunilor cu o lamă de sticlă

pentru a observa eventuale
infiltrat dermic dens cu neutrofile în modificări de culoare.
D. histopatologic, se constată granuloame
leziuni;
d. papulele confluează în placarde pe înconjurate de numeroase limfocite;
suprafeţele de extensie ale genunchilor, E. în diagnosticul diferenţial intră leziunile
de sifilis primar.
coatelor şi articulaţiilor mici ale mâinii;
care listă de asocieri este corectă: 810. Modificări cutanate determinate de
A. a-1, b-2, c-3, d-4; sarcoidoză sunt următoarele, cu excepţia:
B. a-1, b-3, c-2, d-4; A. leziuni inelare cu centrul atrofie sau
C.a-2, b-3, c-1, d-4; scuamos;
D. a-2, b-4, c-3, d-1; B. papule în interiorul cicatricilor;
E. a-4, b-2, c-3, d-1. C. macule şi papule hipopigmentate;
 944 Semiologie dermatologica

D. alopecie; A. în mod caracteristic, apar placarde şi

E. ihtioză dobândită; noduli roşii până la roşii-bruni;
F. eritem nodos; B. leziunile sunt caracterizate printr-un
G. lupus vulgar. infiltrat eozinofilie dens în derm;
811. Referitor la lupusul vulgar (LuVu), C. în diagnosticul diferenţial intră formele
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu atipice de pyoderma gangrenosum;
D. leziunile renale determină cel mai
excepţia:
adesea leucociturie;
A. LuVu este o formă de tuberculoză
E. forma idiopatică apare mai adesea la
cutanată care apare la indivizi infectaţi şi
femei, după o infecţie de tract respirator;
sensibilizaţi anterior; F. organele interne cel mai frecvent afectate
B. tuberculoza activă coexistentă este de sunt rinichii şi plămânii.
obicei localizată în tractul urinar; 815. Cu privire la sindromul Sweet,
C. leziunile constau în macule albăstrii; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
D. în interiorul placardelor poate să apară excepţia:
cicatrizare secundară; A. o denumire alternativă este numit şi
E. LuVu trebuie diferenţiat de leziunile dermatoză neutrofilică acută;
cutanate din sarcoidoză; B. pacienţii au febră şi neutropenie;
F. diagnosticul etiologic se bazează pe C. neoplazia cel mai frecvent asociată este
examenul microscopic culturi sau pe leucemia limfoidă cronică;
reacţia polimerazică în lanţ (PCR) din D. afectarea renală poate determina
leziuni. pielonefrită;
812. Cu privire la lupusul vulgar (LuVu), E. se pot asocia leziuni pulmonare,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu constând în infiltrate limfocitare.
excepţia: 816. Cu referire la sindromul Sweet,
A. adesea, pacientul are tuberculoză următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
activă excepţia:
subiacentă cu altă localizare; A. leziunile sunt nedureroase;
B. cel puţin 90% din leziuni apar pe
B. la -10% din pacienţi există o neoplazie
coapse
şi pe abdomen; malignă asociată;
C. la diascopie, leziunile au o culoare C. leziunile apar mai ales pe abdomen şi
verzuie; membrele inferioare;
D. în interiorul placardelor pot să apară D. printre zonele extracutanate afectate se
carcinoame cu celule scuamoase; află articulaţii, muşchi şi ochii;
E. rareori bacilii pot fi evidenţiaţi în E. în diagnosticul diferenţial intră
cadrul hidradenita eecrină neutrofilică.
granuloamelor dermice prin coloraţie 817. Manifestări ale urticariei
specifică (pentru bacilii acid-alcoolo-
pigmentate
rezistenţi).
sunt următoarele, cu excepţia:
813. Bolile/ situaţiile cel mai frecvent A. erupţie generalizată de macule şi papule
asociate roşii-brune;
cu sindrom Sweet sunt următoarele, cu B. durere de cap;
excepţia: C. cianoză;
A. neoplazii hematologice (leucemie D. constipaţie;
mielocitară acută, limfom, mielom); E. prurit.
B. sindroame hemoragipare; 818. Referitor la urticaria pigmentată (UrPi),
C. boli autoimune (artrită reumatoidă, boli următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
inflamatoare colonice); excepţia:
D. tumori solide (mai ales de tract A. UrPi este o formă de mastocitoză, în
genitourinar, dar şi intestin, sân); care apare o erupţie caracteristică;
E. sarcină; B. epidermul de deasupra acumulărilor de
F. tratament medicamentos (factorul mastocite este hiperpigmentat;
stimulant al coloniilor de granulocite, acid C. frecarea duce la dispariţia urticariei;
pan-trans-retinoic, antiinflamatoare D. mastocitele pot infiltra şi diverse organe;
nesteroidiene, cotrimoxazol etc). E. acumulările de mastocite din oase pot
814. Referitor la sindromul Sweet, produce leziuni osteosclerotice sau
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu osteolitice pe radiografii.
excepţia:
 Manifestări cutanate ale bolilor interne
819. Cu privire la urticaria pigmentată (UrPi), de limfedem cronic şi se prezintă ca
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia: c. leziuni violacee care afectează vârful şi
A. fiecare leziune cutanată reprezintă o
acumulare de limfocite în derm;
B. diverşi stimuli, mai ales mecanici, pot
induce degranularea mastocitelor;
C. simptome suplimentare pot fi consecinţa
degranulării mastocitelor;
D. organele cel mai frecvent
afectate sunt
plămânii şi rinichii;
E. la majoritatea pacienţilor, tabloul clinic
este dominat de leziunile organelor
interne.
820. Referitor la eritemul elevatum diutinum,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este un subtip de vasculită cutanată
cronică a vaselor mici;
B. se prezintă sub forma de papule de
culoare roşu-brun;
C. papulele rămân izolate, nu confluează;
D. leziunile sunt localizate mai ales pe
suprafeţele de extensie ale articulaţiilor
(genunchi, coate şi articulaţiile mici ale
mâinii);
E. poate fi asociat cu infecţiile
streptococice.
Leziuni cutanate albastre
821. Fiind date următoarele leziuni cutanate
albastre, violacee şi purpurii:
1. leziuni cutanate albastre;
2. papule şi placarde violacee;
3. papule şi placarde de culoare purpurie;
şi următoarele stări
patologice:
a. lupus pernio, limfom cutanat şi lupus
cutanat;
b. ectazii sau tumori vasculare, exces de
pigment melanic în derm;
c. angiosarcom, sarcom Kaposi,
acroangiodermatită, purpură palpabilă;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
822. Fiind date următoarele leziuni cutanate
albastre, violacee şi purpurii:
1. lacurile (ectaziile) venoase;
2. nevi albaştri;
3. lupus pernio;
4. angiosarcom;
şi următoarele caracteristici:
a. apar când există acumulări de celule
nevice producătoare de pigment în derm;
b. apare cel mai adesea pe scalpul şi faţa
pacienţilor vârstnici sau în cadrul zonelor
945
papule şi placarde purpurii;
marginea alară a nasului ca şi lobii
urechii;
d. leziuni compresibile de culoare albastru
închis care apar în mod obişnuit în
regiunea capului şi a gâtului;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
D. a-3, b-2, c-1, d-4;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
823. Fiind date următoarele leziuni cutanate
albastre, violacee şi purpurii:
1. malformaţii venoase;
2. nevi albaştri;
3. acroangiodermatită;
4. angiosarcom;
şi următoarele caracteristici:
a. leziuni papulare benigne cu formă de
dorsală
dom, cel mai adesea pe faţa a
mâinilor sau picioarelor sau în regiunea
capului şi gâtului; a
b. papule purpurii care seamănă, clinic şi
histologic, cu sarcomul Kaposi;
c. papulonoduli şi
placarde albastre
compresibile, care
pot să apară oriunde pe
corp, inclusiv pe mucoasa bucală;
d. leziune care, în regiunea capului şi gâtului,
se extinde adesea dincolo de marginile
definite clinic şi poate fi însoţită de edem
facial;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
824. Fiind date următoarele leziuni cutanate
albastre, violacee şi purpurii:
1. malformaţii venoase;
2. limfom cutanat;
3. acroangiodermatită;
4. angiosarcom;
şi următoarele caracteristici:
a. papule şi placarde de culoare purpurie în
cadrul unei neoplazii vasculare;
b. când sunt leziuni congenitale multiple,
pacientul poate avea sindromul băşicii
albastre de cauciuc sau sindromul
Mafucci;
c. placardele de culoare roşie sau violacee;
d. papule purpurii pe membrele inferioare
la pacienţii cu fistule arterio-venoase
 946 Semiologie dermatologica

congenitale sau dobândite şi 828. Referitor la lupusul pernio (LuPe),

hipertensiune venoasă; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, excepţia:
b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-3, c-1, d-4; A. LuPe este un tip particular de sarcoidoză
C. a-3, b-2, c-1, d-4; cutanată;
D. a-4, b-1, c-2, d-3; B. cel mai adesea, LuPe afectează vârful şi
E. a-4, b-3, c-2, d-1. marginea alară a nasului, ca
825. Fiind date următoarele leziuni cutanate şi lobii
urechii;
albastre, violacee şi purpurii:
C. leziunile sunt de culoare violacee, mai
1. sindromul „băşicii albastre de cauciuc";
degrabă decât roşu-brună;
2. lupus cutanat;
D. LuPe este asociat cu afectarea tractului
3. lupus pernio;
urinar inferior;
4. sarcom Kaposi;
şi următoarele caracteristici: E. leziunile sunt proeminente şi indurate;
F. prin localizare (urechi, obraji, buze, nas,
a. papule şi placarde de culoare purpurie în
cadrul unei neoplazii mâini, degete, frunte), LuPe seamănă cu

vasculare; degeraturile.

b. formă de sarcoidoză cutanată asociată Leziuni cutanate purpurii

cu afectarea tractului respirator superior; 829. Referitor la acroangiodermatită,
c. malformaţii venoase în tractul următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
gastrointestinal, care pot sângera; excepţia:
d. placardele de culoare roşie sau violacee; A. apare la pacienţii cu fistule arterio-
care listă de asocieri este corectă: venoase congenitale sau dobândite şi
A. a-1, b-2, c-4, d-3; hipertensiune arterială;
B. a-1, b-3. c-2, d-4; B. se prezintă sub forma de papule purpurii;
C. a-2, b-4, c-3, d-1; C. este localizată pe membrele superioare;
D. a-3, b-1, c-4, d-2; D. clinic şi histologic, seamănă cu sarcomul
E. a-4, b-3, c-1, d-2. Kaposi;
826. Fiind date următoarele leziuni cutanate E. mai este numită şi pseudosarcom Kaposi
albastre, violacee şi purpurii: 830. Referitor la angiosarcom, următoarele
1. sindrom Mafucci; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
2. lupus pernio; A. apare cel mai adesea pe scalp şi pe faţă;
3. acroangiodermatită; B. de obicei, apare la pacienţi vârstnici sau
4. purpură palpabilă; în cadrul zonelor de limfedem cronic;
şi următoarele caracteristici: C. se prezintă ca papule şi placarde
a. leziuni inflamatoare care duc la decolorate;
extravazare de hematii în piele; D. în regiunea capului şi gâtului, se extinde
b. pseudosarcom Kaposi; adesea dincolo de marginile observate
c. tip particular de sarcoidoză; clinic;
d. malformaţii venoase asociate cu E. poate fi însoţit de edem facial.
discondroplazie şi osteocondroame;
care listă de asocieri este corectă: Metastaze cutanate
A. a-1, b-4, c-3, d-2; 831. Referitor la aspectul metastazelor
B. a-2, b-1, c-4, d-3; cutanate, fiind date următoarele variante:
C. a-3, b-2, c-1, d-4; 1. metastaze carcinomatoase;
D. a-3, b-4, c-2, d-1; 2. limfom cutanat;
E. a-4, b-3, c-2, d-1. 3. melanom metastatic; şi
827. Referitor la nevii albaştri, următoarele următoarele etiologii:
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: a. noduli subcutanaţi fermi de culoarea
A. reprezintă acumulări dermice de pielii sau papulonoduli fermi, roşii până la
mastocite; roşii-bruni;
B. sunt leziuni papulare; b. leziuni de culoare roz-roşu până la
C. sunt leziuni benigne; albastru-violaceu (culoarea prunei);
D. au formă de dom;
c. leziuni de culoare roz, albastru sau
E. apar cel mai adesea pe faţa dorsală a
negru;
mâinilor sau picioarelor sau în regiunea
care listă de asocieri este corectă:
capului şi a gâtului.
A. a-1, b-2, c-3;
Leziuni cutanate violacee B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 947

E. a-3, b-2, c-1. D. purpura corticosteroidiană poate să

832. Referitor la metastazele cutanate apară în cadrul unui sindrom Cushing
(MeCu), următoarele afirmaţii sunt corecte, endogen sau exogen;
cu excepţia: E. purpura solară este consecinţa
A. MeCu pot avea un spectru larg de culori; trombocitopeniei.
B. dacă sunt localizate profund, 836. Cu privire la peteşii şi purpură,
metastazele carcinomatoase pot să nu următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
modifice culoarea tegumentului excepţia:
supraiacent; A. peteşiile şi purpura reprezintă leziuni
C. MeCu apar prin diseminare sanguină hemoragice cutanate;
sau limfatică; B. aceste leziuni sunt împărţite în două
D. punctul de plecare este cel mai adesea grupe principale: palpabile şi nepalpabile;
un sarcom; C. purpura corticosteroidiană poate fi
E. MeCu pot fi manifestarea iniţială a unui determinată de glucocorticoizi potenţi
carcinom, în special când acesta este aplicaţi local;
localizat în plămâni, rinichi sau ovare. D. purpura corticosteroidiană are o
833. Referitor la legătura dintre sexul distribuţie extinsă;
pacientului/ ei şi punctul de plecare al E. purpura corticosteroidiană are ca
metastazelor cutanate, fiind date categorii: substrat deficitul de factori de coagulare.
1. la bărbaţi; 837. Referitor ia cauzele de peteşii şi purpură
2. la bărbaţi şi la femei; nepalpabile, fiind date următoarele
3. la femei; categorii:
şi următoarele neoplazii: 1. cele mai frecvente cauze;
2. cauze mai puţin frecvente;
a. cancer de cavitate bucală;
b. carcinom colonie; şi următoarele variante etiologice:
c. cancer de sân; a. traumatismele;
d. melanom; b. capilarita;
e. carcinom pulmonar; c. tratamentul cu corticosteroizi (purpura
steroidiană);
care listă de asocieri este corectă:
d. vasculopatia livedoidă;
A. a-1, b-1, c-3, d-2, e-2; e. expunerea la soare (purpura actinică);
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-3; care listă de asocieri este corectă:
C. a-1, b-3, c-1, d-2, e-2; A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
D.a-2, b-1, c-1, d-3, e-2; B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
E. a-3, b-2, c-1, d-2, e-1.
C. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2;
Purpura D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1.
834. Referitor la denumirea leziunilor
hemoragice cutanate în funcţie de 838. Referitor la capilarita, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
dimensiuni, fiind date următoarele variante:
A. peteşiile apar mai ales pe membrele
1. <2 mm;
superioare;
2. 3-10 mm;
B. extravazarea de hematii este
3. >10 mm;
consecinţa
şi următoarele leziuni: unui defect în sinteza ţesutului conjunctiv
a. peteşie; perivascular;
b. echimoză; C. leziunile sunt de tip peteşiai, adică au
c. purpura; dimensiuni de 3-10 mm
care listă de asocieri este corectă: D. culoarea leziunilor este roşu aprins;
A. a-1, b-2, c-3; E. leziunile sunt diseminate în cadrul
B. a-1, b-3, c-2; unor
C.a-2, b-1, c-3; macule galben-brune cu formă de inel sau
D.a-3, b-1, c-2; de monedă;
E. a-3, b-2, c-1. F. culoarea galben-brun este
835. Referitor la peteşii şi purpură, determinată
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu de depunerea de bilirubină din derm.
excepţia: 839. Referitor la clasificarea cauzelor de
A. peteşiile şi purpura apar când există o purpură, fiind date următoarele categorii:
extravazare de hematii în derm; 1. purpură nepalpabilă în cadrul unor
B. leziunile se albesc ia presiune; afecţiuni primar cutanate;
C. purpura solară apare mai ales pe 2. purpură nepalpabilă prin tulburări de
abdomen; coagulare;
 948 Semiologie dermatologica
3. purpură nepalpabilă prin trombi;
4. purpură nepalpabilă posibil prin complexe
imune;
şi următoarele afecţiuni:
a. traumatism;
b. crioglobulinemie monoclonală;
c. defecte ale factorilor de coagulare;
d. purpură hipergamaglobulinemică
Waldenstrbm;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-2, b-3, c-1, d-4;
C.a-2, b-4, c-1, d-3;
D. a-2, b-4, c-3, d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
840. Cu privire la clasificarea cauzelor de
purpură, fiind date următoarele categorii:
1. purpură nepalpabilă prin fragilitate
vasculară;
2. purpură nepalpabilă în cadrul unor
afecţiuni primar cutanate;
3. purpură nepalpabilă prin trombi;
4. purpură palpabilă în cadrul unei vasculite;
şi următoarele afecţiuni:
a. purpură solară;
b. trombocitopenie şi tromboză induse de
heparinâ;
c. vasculită cutanată a vaselor mici;
d. anomalii de ţesut conjunctiv;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-4;
E. a-3, b-2, c-4, d-1.
841. Privitor la clasificarea cauzelor de
purpură, fiind date următoarele categorii:
1. purpură nepalpabilă în cadrul unor
afecţiuni primar cutanate;
2. purpură nepalpabilă prin fragilitate
vasculară;
3. purpură nepalpabilă prin trombi;
4. purpură palpabilă în cadrul unei vasculite;
şi următoarele afecţiuni:
a. purpură steroidiană;
b. purpură trombotică trombocitopenică;
c. poliarterita nodoasă;
d. amiloidoză;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-3, c-4, d-2;
C. a-1, b-4, c-3, d-2;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
842. Cu referire la clasificarea cauzelor de
purpură, fiind date următoarele categorii:
1. purpură nepalpabilă în cadrul unor
afecţiuni primar cutanate;
2. purpură nepalpabilă prin fragilitate
vasculară;
3. purpură nepalpabilă prin trombi;
4. purpură palpabilă prin embolii infecţioase;
şi următoarele afecţiuni:
a. meningococemie acută;
b. reacţie ia cumarinice;
c. sindrom Ehlers-Danlos;
d. capilarită;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-3, c-1, d-4;
B. a-3, b-1, c-2, d-4;
C. a-3, b-2, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-1, d-2;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
843. Cu referinţă la clasificarea cauzelor de
purpură, fiind date următoarele categorii:
1. purpură nepaipabilă în cadrul unor
afecţiuni primar cutanate, dar şi asociată cu
boli sistemice;
2. purpură nepalpabilă prin fragilitate
vasculară;
3. purpură nepalpabilă prin embolii;
4. purpură palpabilă prin embolii infecţioase;
şi următoarele afecţiuni:
a. vasculopatie livedoidă;
b. infecţie gonococică diseminată;
o colesterol;
d. scorbut;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
844. Despre clasificarea cauzelor de
purpură, fiind date următoarele categorii:
1. purpură nepalpabilă prin tulburări de
coagulare;
2. purpură nepalpabilă prin embolii;
3. purpură palpabilă prin embolii infecţioase;
4. purpură nepalpabilă posibil prin complexe
imune;
şi următoarele afecţiuni:
a. sensibilitate autoeritrocitară;
b. trombocitopenie;
c. febra pătată a Munţilor Stâncoşi;
d. grăsime;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-1, c-4, d-3;
B. a-3, b-4, c-1, d-2;
C. a-3, b-4, c-2, d-1;
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
845. Referitor la clasificarea cauzelor de
purpură, fiind date următoarele categorii:
1. purpură nepalpabilă prin tulburări de
coagulare;
2. purpură nepalpabilă prin trombi;
3. purpură nepalpabilă posibil prin complexe
imune;
4. purpură palpabilă prin embolii infecţioase;
şi următoarele afecţiuni:
a. anomalii ale funcţiei trombocitare
(precum cele din uremie);
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 949

b. sindrom Gardner-Diamond; 849. Referitor la purpură, fiind date

c. ecthyma gangrenosum; următoarele stări patologice:
d. coagulare intravasculară diseminată; 1. trombocitopenie;
care listă de asocieri este corectă: 2. crioglobuiinemia monocională;
A. a-1, b-3, c-4, d-2; 3. sindromul Gardner-Diamond;
B.a-2, b-4, c-1, d-3; 4. purpură palpabilă prin embolii infecţioase;
C. a-3, b-2, c-4, d-1; şi următoarele caracteristici:
D. a-4, b-1, c-2, d-3; a. sensibilitatea autoeritrocitară;
E.a-4, b-2, c-3, d-1. b. peteşiile sunt localizate iniţial pe
846. Referitor la clasificarea cauzelor de porţiunile distale ale membrele inferioare;
purpură, fiind date următoarele variante c. cel mai adesea determinate de gram-
etiologice de purpură nepalpabilă: negativi (coci sau bacili) sau de coci
1. tulburări de coagulare; gram-pozitivi;
2. embolii cu ţesut tumoral; d. apar purpura, mai ales la membrele
3. embolii cu trombi; inferioare, şi infarcte hemoragice la
4. embolii grase; degetele de la mâini şi de la picioare;
şi următoarele afecţiuni:
care listă de asocieri este corectă: A. a-2,
a. purpura trombocitopenică idiopatică; b-1, c-3, d-4;
b. endocardită marantică; B.a-3, b-1, c-4, d-2;
o mixoame atriale; C. a-3, b-2, c-1, d-4;
d. ţesut adipos; D. a-3, b-4, c-2, d-1;
care listă de asocieri este corectă: E. a-4, b-1, c-3, d-2.
A. a-1, b-3, c-2, d-4; 850. Cu privire la purpură, fiind date
B. a-1, b-4, c-3, d-2; următoarele stări patologice:
C.a-2, b-3, c-1, d-4; 1. purpura actinică;
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
2. crioglobuiinemia monocională;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
3. sindromul Gardner-Diamond;
847. Referitor la clasificarea cauzelor de 4. purpură palpabilă prin embolii infecţioase;
purpură, fiind date următoarele variante şi următoarele caracteristici:
etiologice de purpură palpabilă: a. este provocată de expunerea la soare şi
1. vasculitice; apare mai ales pe suprafeţele de extensie
2. embolice; ale antebraţelor;
şi următoarele afecţiuni: b. exacerbări ale activităţii bolii pot fi
a. meningococemie acută; provocate de expunerea la frig sau de
b. febra pătată a Munţilor Stâncoşi;
creşterea vâscozităţii serice;
o purpura Henoch-Schonlein;
c. poate fi determinată de rickettsii sau, la
d. vasculită cutanată a vaselor mici; care
pacienţii imunocompromişi, de Candida şi
listă de asocieri este corectă:
de fungi oportunişti;
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1; d. persoane de sex feminin dezvoltă
C.a-2, b-1, c-1, d-2; echimoze mari în zone de eritem dureros,
D. a-2, b-1, c-2, d-1; cald;
E.a-2, b-2, c-1, d-1. care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
848. Cu privire la clasificarea cauzelor de b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C. a-3, b-2, c-1, d-4;
purpură, fiind date următoarele variante
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
etiologice de purpură palpabilă:
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
1. vasculitice;
2. embolice; 851. Privitor la purpură, fiind date
şi următoarele afecţiuni: următoarele stări patologice:
a. ecthyma gangrenosum; 1. purpura actinică;
b. vasculită leucocitociazică; 2. crioglobuiinemia monocională;
3. sindromul Gardner-Diamond;
c. infecţia gonococică diseminată;
4. meningococemie acută; şi
d. poliarterita nodoasă;
următoarele caracteristici:
care listă de asocieri este corectă:
a. eşantioanele de biopsie evidenţiază
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
precipitate de crioglobuline în vasele
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
dermice;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
b. leziunile embolice apar mai ales pe
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
trunchi, membrele inferioare şi zonele de
E. a-2, b-2, c-1, d-1.
presiune;
 950 Semiologie dermatologica

c. este provocată de alterarea ţesutului 1. purpura corticosteroidiană;

conjunctiv de susţinere care înconjoară 2. necroză indusă de cumarinice;
vasele de sânge dermice; 3. sindromul Gardner-Diamond;
d. purpura psihogenă; 4. meningococemie acută;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele caracteristici:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; a. microorganismele pot fi cultivate din
B. a-1, b-3, c-2, d-4; leziuni;
C. a-2, b-3, c-4, d-1; b. poate fi extinsă, mai ales când apare în
D.a-2, b-4, c-1, d-3; cadrul unui sindrom Cushing endogen
E. a-3, b-2, c-4, d-1. sau exogen;
852. Cu referire la purpură, fiind date c. manifestare cutanată a stresului
următoarele stări patologice: emoţional sever;
1. purpura corticosteroidiană; d. poate determina zone dureroase de
2. crioglobulinemia monoclonală;
eritem care devin purpurice şi ulterior
3. sindromul Gardner-Diamond;
necrotice cu o crustă neagră aderentă;
4. meningococemie acută;
care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele caracteristici:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
a. injecţii intradermice cu eritrocite autologe
sau cu fosfatidil-serină (o fosfolipidă) B. a-1, b-4, c-3, d-2;
provenind din membrana hematiilor pot C.a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-4, b-1, c-2, d-3;
reproduce leziunile la unele paciente;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
b. depuneri similare au fost observate în
plămâni, creier şi glomerulii renali; 855. Referitor la purpură, fiind date
c. este provocată de alterarea ţesutului următoarele stări patologice:
conjunctiv de susţinere care înconjoară 1. scorbut;
vasele de sânge dermice; 2. necroză indusă de cumarinice;
d. leziunile capătă adesea o coloraţie 3. purpura hipergamaglobulinemică
cenuşie metalică; Waldenstrom;
4. meningococemie acută;
care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele caracteristici:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B. a-2, b-3, c-4, d-1; a. peteşii pe membrele inferioare (mai ales
C.a-3, b-2, c-1, d-4; după stat în picioare sau mers
D. a-3, b-4, c-1, d-2; îndelungat), complexe circulante de IgG-
E. a-3, b-4, c-2, d-1. anti-lgG;
853. Cu referinţă la purpură, fiind date b. apar fire de păr aplatizate, în tirbuşon,
următoarele stări patologice: înconjurate de hemoragie la membrele
1. purpura corticosteroidiană; inferioare, pe lângă gingivită;
2. purpura trombotică trombocitopenică; c. modificări asociate: infecţie precedentă
3. sindromul Gardner-Diamond; de tract respirator superior, febră,
4. meningococemie acută; meningită, CID, şi, la unii pacienţi, deficit
şi următoarele caracteristici: de componente terminale ale
a. poate fi determinată de glucocorticoizi complementului;
potenţi aplicaţi local; d. această reacţie apare mai adesea la
b. dimensiunea lor variază de la 1 mm la femei şi în zonele cu grăsime subcutanată
câţiva centimetri; abundentă: sâni, abdomen, fese, coapse
c. pot avea infarcte hemoragice ca urmare şi gambe (molete);
a trombozelor intravasculare. alte semne: care listă de asocieri este corectă:
purpură trombocitopenică, febră şi A. a-3, b-1, c-4, d-2;
anemia hemolitică microangiopatică; B. a-3, b-2, c-1, d-4;
d. există însă cazuri în care reacţia apare C.a-3, b-2, c-4, d-1;
dacă injecţia se face în antebraţ, dar nu şi D.a-4, b-1, c-2, d-3;
când se face în mijlocul spatelui; E. a-4, b-2, c-1, d-3.
care listă de asocieri este corectă: 856. Cu privire la purpură, fiind date
A. a-1, b-4, c-2, d-3; următoarele stări patologice:
B. a-2, b-4, c-3, d-1; 1. scorbut;
C. a-4, b-2, c-1, d-3; 2.necroză indusă de
D. a-4, b-2, c-3, d-1;
E. a-4, b-3, c-2, d-1. cumarinice;
854. Despre purpură, fiind date următoarele 3. vasculită cutanată a vaselor mici, numită
stări patologice: şi vasculită leucocitoclazică;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 951

4. infecţia gonococică diseminată; această reacţie, ca şi de a face purpură

şi următoarele caracteristici: fulminantă;
a. una dintre vasculitele cel mai frecvent b. purpură palpabilă prin leziuni
asociate cu purpură palpabilă; inflamatoare ale venulelor postcapilare;
b. sindromul artrită-dermită; c. trombii sunt demonstrabili pe
c. eritemul şi purpura apar la 3-10 zile de la eşantioanele de biopsie cutanată;
începerea terapiei, cel mai probabil ca d. alte simptome: artralgii, tenosinovită şi
urmare a unui dezechilibru trecător în febră;
concentraţiile factorilor anticoagulanţi şi care listă de asocieri este corectă:
procoagulanţi dependenţi de vitamină K; A. a-1, b-2, c-4, d-3;
d. scăderea activităţii lizil-hidroxilază, B. a-1, b-3, c-4, d-2;
C. a-2, b-1, c-3, d-4;
ducând ia perturbarea formării legăturilor
D. a-2, b-3, c-1, d-4;
transversale din colagen; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
care listă de asocieri este corectă:
859. Cu referinţă la purpură, fiind date
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
următoarele stări patologice:
B. a-1, b-2, c-4, d-3;
1. coagularea intravasculară diseminată;
C. a-1, b-3, c-2, d-4; 2. emboliile cu colesterol;
D. a-1, b-3, c-4, d-2; 3. vasculită cutanată a vaselor mici, numită şi
E. a-3, b-4, c-2, d-1. vasculită leucocitoclazică;
857. Privitor la purpură, fiind 4. infecţia gonococică diseminată;
date şi următoarele caracteristici:
următoarele stări patologice: a. de obicei se manifestă prin purpură pe
1. scorbut; membrele inferioare la pacienţii cu boală
2. necroză indusă de cumarinice; vasculară aterosclerotică;
3. vasculită cutanată a vaselor mici, numită b. conturul circular al leziunilor purpurice se
şi vasculită leucocitoclazică; explică prin difuziunea uniformă spre
4. infecţia gonococică diseminată; exterior a hematiilor extravazate;
şi următoarele caracteristici:
c. poate fi declanşată de infecţii (cu
a. apar un număr mic de papule şi
germeni gram-negativi sau gram-pozitivi,
veziculo-pustule cu purpură sau necroză
virusuri sau rickettsii);
hemoragică centrală pe porţiunile distale
d. pentru a stabili diagnosticul, trebuie
ale membrelor;
efectuată coloraţia Gram a acestor
b. scăderea activităţii unei enzime implicate
leziuni;
în realizarea unei modificări care listă de asocieri este corectă:
posttranslaţionale a procolagenului; A. a-1, b-3, c-2, d-4;
c. continuarea tratamentului nu B. a-1, b-4, c-3, d-2;
exacerbează leziunile preexistente; C.a-2, b-3, c-1, d-4;
d. etiologii: medicamente (de exemplu, D. a-2, b-3, c-4, d-1;
antibiotice), infecţii (de exemplu, cu virus E. a-2, b-4, c-3, d-1.
hepatitic C) şi boli autoimune de ţesut 860. Despre purpură, fiind date următoarele
conjunctiv; stări patologice:
care listă de asocieri este corectă: 1. coagularea intravasculară diseminată;
A. a-1, b-3, c-4, d-2; 2. emboliile cu colesterol;
B. a-2, b-3, c-4, d-1; 3. purpura Henoch-SchOnlein;
C.a-3, b-1, c-2, d-4; 4. febra pătată a Munţilor Stâncoşi; şi
D. a-4.b-1.o-2, d-3; următoarele caracteristici:
E. a-4, b-3, c-2, d-1. a. adesea urmează după tratamentul
858. Cu referire la purpură, fiind anticoagulant sau după o procedură
date vasculară invazivă cum ar fi o
următoarele stări patologice: arteriogramă;
1. purpura asociată cu formare de trombi în b. este o boală transmisă de căpuşe;
vase; c. poate să apară în urma unor necroze
2. necroză indusă de cumarinice; tisulare;
3. vasculită cutanată a vaselor mici, numită d. subtip de vasculită leucocitoclazică
şi vasculită leucocitoclazică; acută care apare mai ales la copii şi
4. infecţia gonococică diseminată; adolescenţi după o infecţie respiratorie
şi următoarele caracteristici: superioară;
a. pacienţii cu deficit moştenit sau dobândit care listă de asocieri este corectă:
de proteină C au un risc crescut de a face A. a-1, b-2, c-3, d-4;
 952 Semiologie dermatologica

B. a-1, b-3, c-4, d-2; b. iniţial, macule şi papule eritematoase pe

C. a-2, b-4, c-1, d-3; încheieturile mâinilor, glezne, palme şi
D. a-3, b-4, c-1, d-2; tălpi, ulterior, leziunile se extind centripet
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
şi devin purpurice;
861. Referitor la purpură, fiind date c. secţiuni multiple pe eşantionul de biopsie
următoarele stări patologice:
pot fi necesare pentru a evidenţia
1. coagularea intravasculară diseminată;
fragmentele de colesterol din vase;
2. purpura fulminantă;
3. emboliile cu colesterol; d. la imunofluorescenţă directă se
4. purpura Henoch-Schonlein; şi evidenţiază depunerea de IgA în pereţii
următoarele caracteristici: vaselor de sânge;
a. apare mai ales la copii după boli precum care listă de asocieri este corectă:
varicelă, scarlatină sau infecţii de tract A. a-1, b-4, c-2, d-3;
respirator superior; B. a-2, b-4, c-3, d-1;
b. pot să apară şi spontan prin C. a-3, b-1, c-4, d-2;
dezintegrarea unei plăci de aterom; D. a-3, b-2, c-1, d-4;
c. majoritatea leziunilor apar pe membrele E. a-3, b-4, c-2, d-1.
inferioare şi pe fese; 864. Cu referire la purpură, fiind date
d. se poate asocia unor neoplasme; următoarele stări patologice:
care listă de asocieri este corectă: 1. febra pătată a Munţilor Stâncoşi;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; 2. emboliile cu grăsime/ ţesut adipos;
3. poliarterita nodoasă;
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
4. purpura fulminantă;
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
şi următoarele caracteristici:
D. a-3, b-2, c-4, d-1;
a. peteşiile sunt un semn important şi apar
E. a-3, b-4, c-1, d-2. mai ales pe porţiunea superioară a
862. Cu privire la purpură, fiind date corpului, ia 2-3 zile după un traumatism
următoarele stări patologice: major;
1. coagularea intravasculară diseminată; b. leziunile cutanate specifice pot fi
2. emboliile cu colesterol; determinate de o vasculită a vaselor
3. purpura Henoch-Schonlein; arteriale sau poate să existe o VLC
4. febra pătată a Munţilor Stâncoşi; şi asociată:
următoarele caracteristici: c. provocată de Rickettsia rickettsii;
a. un istoric de câteva zile de febră, d.
frisoane, durere de cap severă şi fotofobie pot să apară bule hemoragice pe pielea
precede apariţia erupţiei cutanate; afectată; care listă de asocieri este corectă:
b. manifestări sistemice: febră, artraigii A. a-1, b-3, c-4, d-2;
(mai ales la genunchi şi glezne), durere B. a-2, b-1, c-3, d-4;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
abdominală, SÂNGERARE gastrointestinală
D. a-2, b-3, c-4, d-1;
şi nefrită; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
c. modificări asociate: livedo reticularis, 865. Cu referinţă la purpură, fiind date
gangrena, cianoză, ulceraţii ischemice; următoarele stări patologice:
d. apar purpură extinsă şi infarcte 1. purpura fulminantă;
hemoragice pe porţiunile distale ale 2. emboliile cu grăsime/ ţesut adipos;
membrelor; 3. poliarterita nodoasă;
care listă de asocieri este corectă: 4. ecthyma gangrenosum; şi
A. a-1, b-2, c-4, d-3; următoarele caracteristici:
B. a-2, b-1, c-4, d-3; a. formă de coagulare intravasculară
C. a-3, b-1, c-4, d-2; diseminată asociată cu febră şi
D.a-4, b-1, c-2, d-3; hipotensiune;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
b. utilizând fixatori speciali, cauza poate fi
863. Privitor la purpură, fiind date evidenţiată pe eşantioanele de biopsie din
următoarele stări patologice: peteşii;
1. coagulare intravasculară diseminată;
c. o localizare predilectă a leziunilor este
2. emboliile cu colesterol;
regiunea centurii;
3. purpura Henoch-Schonlein;
4. febra pătată a Munţilor Stâncoşi; şi d. arterita duce la ischemie cutanată,
următoarele caracteristici: explicând conturul neregulat al purpurei;
a. pot să apară bule hemoragice pe pielea care listă de asocieri este corectă:
afectată; A. a-1, b-2, c-4, d-3;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne 953

B. a-2, b-1, c-3, d-4; F. lizil-hidroxilaza contribuie la realizarea

C. a-2, b-1, c-4, d-3; unei modificări posttranslaţionale a
procolagenului necesare pentru formarea
D. a-2, b-3, c-1, d-4;
legăturilor transversale.
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
869. Purpura asociată cu formare de
866. Despre purpură, fiind date următoarele trombi
stări patologice: în vase include următoarele, cu excepţia:
1. purpura fulminantă; A. coagularea intravasculară diseminată;
2. mixoame atriale;
B. crioglobulinemia monoclonală;
3. purpură palpabilă prin embolii infecţioase; C. purpura trombocitopenică idiopatică;
4. ecthyma gangrenosum; D. reacţiile la cumarinice;
şi următoarele caracteristici:
E. trombocitoza şi tromboza induse de
a. microorganismul asociat clasic este heparină.
Pseudomonas aeruginosa;
870. Referitor la coagularea intravasculară
b. apare mai frecvent la copii după o boală diseminată (CID), următoarele afirmaţii sunt
infecţioasă; corecte, cu excepţia:
c. aceste leziuni embolice au de obicei A. apare purpură extinsă;
contur neregulat; B. apar infarcte hemoragice mai ales în
d. pot să apară embolii cu ţesut tumoral; porţiunile proximale ale membrelor;
care listă de asocieri este corectă:
C. asociată cu o boală infecţioasă, mai ales
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
la copii, CID se poate manifestă ca
B. a-2, b-3, c-4, d-1;
purpură fulminantă;
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
D. pe pielea afectată, pot să apară bule
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
hemoragice;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
E. CID poate fi secundară unor necroze
867. Referitor la purpură, fiind date
tisulare.
următoarele stări patologice:
1. crioglobulinemia monoclonală; 871. Referitor la purpura fulminantă,
2. endocardită marantică; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
3. purpură palpabilă prin embolii infecţioase; excepţia:
4. ecthyma gangrenosum; A. este o formă de coagulare intravasculară
şi următoarele caracteristici: diseminată;
a. conturul neregulat indică un infarct B. este asociată cu febră şi
cutanat şi dimensiunea corespunde zonei hipertensiune;
de piele care primea sânge prin arteriola C. apare mai frecvent la vârstnicii cu boală
sau artera obstruată de emboi; coronariană;
b. poate fi determinată şi de bacili gram- D. poate să apară după varicelă, scarlatină
negativi (Klebsiella, Escherichia coli, sau o infecţie de tract respirator superior;
Serratia), iar la gazdele E. poate determina bule hemoragice pe
imunocompromise de Candida şi de fungi pielea afectată.
oportunişti; 872. Care dintre următoarele boli nu se
c. este asociată cu mielomul multiplu, asociază crioglobuiinemia monocională:
macroglobulinemia Waldenstrom, A. mielomul multiplu;
leucemia şi limfomul limfocitar; B. poliartrita reumatoidă;
d. pot să apară embolii cu trombi; C. macroglobulinemia Waldenstrom;
care listă de asocieri este corectă: D. leucemii;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; E. limfomul limfocitar.
B.a-2, b-3, c-1, d-4;
873. Referitor la crioglobuiinemia
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
monocională, următoarele afirmaţii sunt
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
corecte, cu excepţia:
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
A. apare purpură, mai ales pe faţă;
868. Referitor la scorbut, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
B. apar infarcte hemoragie la degetele
de la
A. apar fire de păr aplatizate, în tirbuşon;
B. mici pete hemoragice înconjoară baza mâini şi de la picioare;
firelor de păr; C. exacerbări ale activităţii bolii pot fi
C. leziunile cutanate predomină pe faţă; provocate de căldura excesivă;
D. în mod caracteristic, apare gingivită; D. eşantioanele de biopsie evidenţiază
E. vitamină C este un cofactor pentru lizil- precipitate de crioglobuline în vasele
hidroxilaza; dermice;
 954 Semiologie dermatologica

E. precipitate de crioglobuline pot să apară B. în mod obişnuit, PuEmCo apare

şi în plămâni, creier şi glomerulii renali. la
874. Manifestări determinate de purpura pacienţii cu boală vasculară
trombotică trombocitopenică sunt aterosclerotică;
următoarele, cu excepţia: C. PuEmCo urmează adesea după
A. infarcte hemoragice ca urmare a tratamentul antiagregant sau după o
trombozelor intravasculare; ecocardiografie;
B. anemie hemolitică microangiopatică; D. PuEmCo poate să apară şi spontan, la
constituirea unei plăci de aterom;
C. febră;
E. uneori sunt necesare secţiuni multiple
D. simptome respiratorii (fluctuante);
E. insuficienţă renală. din eşantionul de biopsie pentru a
evidenţia fragmentele de colesterol din
875. Manifestări neuropsihice determinate de
vase.
purpura trombotică trombocitopenică sunt
879. Care dintre următoarele modificări nu
următoarele, cu excepţia:
este provocată de emboliile cu colesterol:
A. halucinaţii;
B. tulburări de comportament;
A. xantelasmă;
B. livedo reticularis;
C. alterarea stării de conştientă; C. gangrena;
D. accidente vasculare cerebrale; D. cianoză;
E. dureri toracice. E. ulceraţii ischemice.
876. Referitor la purpura după administrarea 880. Referitor la emboliile cu grăsime/ ţesut
de cumarinice (PuAdCu), următoarele adipos, următoarele afirmaţii sunt corecte,
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: cu excepţia:
A. PuAdCu este denumită şi necroză A. peteşiile sunt un semn important;
indusă de cumarinice; B. leziunile apar mai ales pe porţiunea
B. cu timpul, leziunile, iniţial superioară a corpului;
eritematoase, C. leziunile apar la 2-3 zile după un
devin purpurice şi ulterior necrotice, cu o traumatism major;
crustă neagră aderentă; D. utilizând fixatori speciali, embolii pot fi
C. PuAdCu apare mai adesea la femei; evidenţiaţi pe eşantioanele de biopsie din
D. PuAdCu apare mai ales în zonele cu leziuni;
grăsime subcutanată abundentă; E. în mod caracteristic, apare purpură
E. continuarea tratamentului cumarinic palpabilă.
exacerbează leziunile preexistente. 881. Referitor la sindromul Gardner-Diamond
877. Cu privire la purpura după (sGD), următoarele afirmaţii sunt corecte,
administrarea cu excepţia:
A. sGD este numită şi sensibilitate
de cumarinice, următoarele afirmaţii sunt
autoeritrocitară;
corecte, cu excepţia:
B. adesea echimozele sunt înlocuite de
A. leziunea iniţială costă în zone dureroase
zone eritematoase, calde şi dureroase;
de eritem; C. injecţii intradermice cu fosfatidil-serină (o
B. eritemul şi purpura apar la 3-10 zile fosfolipidă) provenind din membrana
după hematiilor poate reproduce leziunile la
încheierea terapiei; unele paciente;
C. localizări predilecte sunt: sâni, abdomen, D. există cazuri în care reacţia apare dacă
fese, coapse şi gambe (molete); injecţia se face în antebraţ, dar nu şi când
D. leziunile sunt provocate cel mai probabil se face în mijlocul spatelui;
de un dezechilibru trecător în E. sGD a fost numit purpura psihogenă.
concentraţiile factorilor anticoagulanţi şi 882. Cuprivire la sindromul
procoagulanţi dependenţi de vitamină K; Gardner-
E. pacienţii cu deficit moştenit sau dobândit Diamond (sGD), următoarele afirmaţii sunt
de proteină C au un risc scăzut de a face corecte, cu excepţia:
această reacţie. A. sGD apare la persoane de sex masculin;
878. Referitor la purpura prin B. uneori apariţia echimozei este
embolii cu precedată
colesterol (PuEmCo), următoarele afirmaţii de simptome sistemice cum ar fi durere/
sunt corecte, cu excepţia: de cap, greaţă sau vărsături;
A. de obicei, PuEmCo apare pe
membrele C. injecţii intradermice cu eritrocite
autologe
inferioare;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne
poate reproduce leziunile la unele
paciente;
D. s-a emis ipoteza că sGD este o
manifestare cutanată a stresului emoţional
sever;
E. studiile de agregare trombocitară
sugerează că mecanismul subiacent ar
putea fi o disfuncţie trombocitară.
883. Referitor la purpura
hipergamaglobulinemică Waldenstrom,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este o afecţiune cronică;
B. este caracterizată de peteşii
membrele inferioare;
C. există complexe circulante de IgG-anti-
IgG;
D. exacerbările sunt asociate cu expunerea
la alergeni;
E. produce leziuni purpurice palpabile.
884. Referitor la vasculită cutanată a vaselor
mici, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este numită şi vasculită leucocitoclazică;
B. este una dintre afecţiunile cel mai
frecvent asociate cu purpura nepalpabilă;
C. poate fi o manifestare în cadrul unei
infecţii;
D. poate să apară în cadrul unor boli
autoimune de ţesut conjunctiv;
E. produce leziuni având contur neregulat.
885. Referitor la vasculită cutanată a vaselor 889. Referitor la purpurele palpabile de
mici, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. provoacă purpură palpabilă;
B. poate fi determinată de medicamente (de
exemplu, antibiotice);
C. dintre virusurile hepatitice, se asociază
mai ales cu VHA;
D. forma leziunilor se explică prin
difuziunea uniformă spre exterior a
eritrocitelor extravazate;
E. vasele afectate cu predilecţie sunt
arteriolele.
886. Referitor la purpura Henoch-Schonlein
(PHS), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. PHS este un subtip de vasculită
leucocitoclazică acută;
B. PHS apare de obicei după o infecţie
respiratorie superioară;
C. cele mai frecvente manifestări
sistemice
sunt febra şi artralgiile;
D. printre manifestările digestive, se
află
955
durerea abdominală şi sângerarea
gastrointestinală;
E. afectarea renală constă mai ales Tn nefrită
tubulointerstiţială.
887. Cu privire la purpura Henoch-Schonlein
(PHS), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. PHS apare mai ales la vârstnici;
B. majoritatea leziunilor apar pe
membrele
superioare şi pe gât;
C. articulaţiile afectate sunt mai ales
articulaţiile mici ale mâinii;
pe D. pot să apară tulburări de tranzit
(diaree,
constipaţie), greaţă şi vărsături;
E. la imunofluorescenţă directă se
observă
depunere de IgM în pereţii vaselor.
888. Referitor la poliarterita nodoasă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. leziunile cutanate pot fi determinate de
afectarea vasculitică a arterelor sau de o
vasculită leucocitoclazică asociată;
B. leziunile arteritice determină ischemie
cutanată;
C. leziunile purpurice au contur neregulat;
D. se asociază cu infecţia cu virus herpetic;
E. pe arteriogramă se evidenţiază zone
dilatate anevrismal alternând cu zone
stricturate în urma inflamaţiei.
cauză embolică, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia (VLC = vasculită
leucocitoclazică):
A. câteva tipuri de embolii infecţioase pot
da naştere la purpură palpabilă;
B. leziunile embolice au de obicei contur
circular, în contrast cu leziunile din VLC,
care au contur neregulat;
C. conturul circular indică un infarct
cutanat;
D. obstruarea printr-un embol a unei artere
cutanate provoacă o zonă de infarct;
E. dimensiunea leziunii corespunde zonei
de piele irigată de arteriola afectată.
890. Referitor la frecvenţa cu care diverşii
agenţi infecţioşi sunt implicaţi în etiologia
emboliilor infecţioase, fiind date
următoarele categorii:
1. cel mai adesea;
2. mai rar;
3. la pacienţii imunocompromişi; şi
următoarele microorganisme:
a. Candida;
b. Rickettsia;
c. bacili
gram-negativi
(Enterobacteriaceae);
 956 Semiologie dermatologica

d. fungi oportunişti; B. creşte debitul cardiac;

e. coci gram-pozitivi (stafilococi); C. scade permeabilitatea endotelială;
f.coci gram-negativi (meningococ, D. coagulare intravasculară diseminată
gonococ); masivă;
care listă de asocieri este corectă: E. anoxia organelor vitale.
A. a-1, b-1, c-3, d-2, e-1,f-3; 895. Fiind date următoarele evenimente
B. a-1, b-3, c-1, d-3, e-1, f-2; fiziopatologice care apar în evoluţia
C.a-2, b-3, c-1, d-1, e-1, f-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-1,e-3,f-1; meningococemiei acute:
E. a-3, b-2, c-1, d-3, e-1, f-1. a. deces;
891. Referitor la agenţii infecţioşi cel mai b. şoc cu insuficienţă multiplă de organ;
frecvent implicaţi în etiologia emboliilor c. hipotensiune severă, scade debitul
infecţioase, fiind date următoarele categorii: cardiac, creşte permeabilitatea
1. coci gram-negativi; endotelială, coagulare intravasculară
2. bacili gram-negativi; diseminată masivă;
3. coci gram-pozitivi; d. eliberarea endotoxinei din
şi următoarele microorganisme: lipopolizaharida meningococilor;
a. Enterobacteriaceae; e. anoxia organelor vitale;
b. Staphylococcus;
f. se eliberează factorul de necroză
c. gonococ;
tumorală-a, interleukina 1, interleukina 6
d. meningococ;
şi interferonul-y;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-1; g. sunt activate celulele endoteliale,
B. a-1, b-3, c-2, d-1; monocitele şi macrofagele;
C. a-2, b-3, c-1, d-1; care este înlănţuirea temporală/ cauzală
D. a-3, b-1, c-2, d-1; corectă:
E.a-3, b-2, c-1, d-1. A. b—>d-»c—>f—>g—>e—>a;
892. Referitor la meningococemie acută, B. c—>b—►d—»-f—>e—>g—>-a;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu C. d—»g—>f-+c—>e—>b->a;
excepţia: D. e—►c—»g—>d—>b—►f—»a;
A. leziunile embolice apar mai ales pe E. f—»g—>e—>d—>b—>c-»a.
trunchi, pe membrele inferioare şi pe 896. Care dintre următoarele manifestări nu
zonele expuse la soare; este în mod caracteristic asociată
B. decesul poate surveni în interval de meningococemiei acute:
câteva ore); A. febră;
C. vasele mici sunt afectate atât prin B. meningită;
C. diaree;
invadarea directă a celulelor endoteliale,
D. coagulare intravasculară diseminată;
cât şi indirect prin eliberare de endotoxină;
E. uneori, apare deficit de componente
D. în interiorul leziunilor apare adesea o terminale ale complementului.
coloraţie cenuşie metalică;
897. Referitor
E.din leziuni cultivaţi
pot fi
la infecţia gonococică

meningococi diseminată, următoarele afirmaţii sunt

corecte, cu excepţia:
(Neisseria meningitidis).
A. mai este numită şi sindromul artrită-
893. Cu privire la meningococemie acută,
dermită;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
B. apar un număr mic de papule şi veziculo-
excepţia:
pustule, cu purpură sau necroză
A. poate produce decesul mai rapid decât
hemoragică centrală;
orice altă boală infecţioasă;
C. leziunile sunt localizate pe porţiunile
B. ajunşi în circulaţie, meningococii au
proximale ale membrelor;
efecte dramatice asupra vasele mari; D. simptome asociate şi artralgiile,
C. efectele nocive ale citokinelor joacă un
tenosinovita şi febra;
rol major în patogeneza meningococemiei;
E. pentru a stabili diagnosticul, trebuie
D. dimensiunea leziunilor variază de la 1
efectuată coloraţia Gram pe material
mm la câţiva centimetri;
biologic prelevat din leziuni.
E. adesea, erupţia este precedată de o
infecţie respiratorie superioară.
898. Referitor la febra pătată a Munţilor
Stâncoşi, următoarele afirmaţii sunt corecte,
894. Evenimente fiziopatologice implicate în cu excepţia:
evoluţia severă a meningococemiei acute
A. este o boală transmisă de şobolani;
sunt următoarele, cu excepţia:
B. apariţia erupţiei cutanate este precedată
A. hipertensiune severă;
de un prodrom de câteva zile;
 Manifestări cutanate ale bolilor interne
C. înainte de apariţia erupţiei pacientul are
adesea cefalee severă şi fotofobie;
D. leziunile iniţiale sunt macule şi papule
eritematoase;
E. cu timpul, leziunile se extind centrifug.
899. Cu privire la febra pătată a Munţilor
Stâncoşi, următoarele afirmaţii sunt
corecte,
cu excepţia:
A. este o zoonoză;
B. este provocată de Chlamydia
trachomatis;
C. erupţia este precedată de câteva zile de
febră şi frisoane;
D. leziunile iniţiale sunt localizate în
porţiunile proximale ale membrelor;
E. în timp, leziunile devin purpurice.
900. Care dintre următoarele nu este o
localizare caracteristică pentru leziunile
iniţiale din febra pătată a Munţilor Stâncoşi:
A. încheieturile mâinilor;
B. glezne;
C. palme;
D. umeri;
E. tălpi.
901. Referitor la ecthyma gangrenosum,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. leziunile apar adesea pe faţă;
B. leziunile încep ca macule palide;
C. ulterior dezvoltă purpura şi necroză
periferică;
D. în interiorul leziunilor se pot forma şi
bule;
E. de
obicei apare la tineri fără patologie
preexistentă.
902. Referitor la agenţii infecţioşi implicaţi în
etiologia ecthyma gangrenosum, fiind date
următoarele categorii:
1. microorganismul asociat clasic cu;
2. alţi bacili gram-negativi care pot produce
leziuni similare;
3. la gazdele imunocompromise;
şi următoarele microorganisme:
a. Candida;
b. fungi oportunişti;
c. Klebsiella;
d. Escherichia coli;
e. Serratia;
f. Pseudomonas aeruginosa;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-3, f-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-2, e-2,f-3;
C. a-2, b-3, c-1, d-2, e-3, f-2;
D. a-3, b-2, c-3, d-1, e-2, f-2;
E. a-3, b-3, c-2, d-2, e-2,f-1.
Ulcere
957
903. Referitor la cauzele ulcerelor cutanate,
fiind date următoarele categorii:
1. leziunile sunt consecinţa unor afecţiuni
primar cutanate;
2. leziunile (de obicei, purpurice) apar în
cadrul unor boli sistemice şi sunt localizate
predominant pe porţiunile inferioare ale
membrelor inferioare;
3. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
şi sunt localizate predominant pe porţiunile
inferioare ale membrelor inferioare, mai ales
pe faţa plantară a picioarelor;
4. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
care afectează şi mucoasele;
şi următoarele boli:
a. neuropatic;
b. necroliză epidermică toxică;
c. vasculită cutanată a vaselor mici;
d. boală venoasă periferică;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
D. a-3, b-2, c-4, d-1;
E. a-3, b-4, c-2, d-1.
904. Cu privire la cauzele ulcerelor cutanate,
fiind date următoarele categorii:
1. leziunile sunt consecinţa unor afecţiuni
primar cutanate;
2. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
şi sunt localizate predominant pe porţiunile
inferioare ale membrelor inferioare;
3. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
care afectează şi mucoasele;
şi următoarele boli:
a. boală arterială periferică;
b. hemoglobinopatii;
c. paniculită;
d. sindrom Behcet;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-2, d-3;
B. a-1, b-3, c-2, d-2;
C.a-2, b-1, c-2, d-3;
D. a-2, b-2, c-3, d-1;
E.a-3, b-2, c-1, d-2.
905. Privitor la cauzele ulcerelor cutanate,
fiind date următoarele categorii:
1. leziunile sunt consecinţa unor afecţiuni
primar cutanate, dar asociată şi cu boli
sistemice;
2. leziunile (de obicei, purpurice) apar în
cadrul unor boli sistemice şi sunt localizate
predominant pe porţiunile inferioare ale
membrelor inferioare;
3. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
care afectează şi mucoasele;
4. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
şi au distribuţie generalizată;
şi următoarele boli:
a. vascuiopatie livedoidă;
 958 Semiologie dermatologica

b. limfom; pe porţiunile inferioare ale membrelor

c. sindrom Stevens-Johnson;
d. criofibrinogenemie;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
906. Cu referire la cauzele ulcerelor
cutanate, fiind date următoarele categorii:
1. leziunile sunt consecinţa unor afecţiuni
primar cutanate;
2. leziunile (iniţial, purpurice) apar în cadrul
unor boli sistemice şi sunt localizate
predominant pe porţiunile inferioare ale
membrelor inferioare;
3. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
şi au distribuţie generalizată;
4. leziunile apar în cadrul unor boli
sistemice care afectează şi mucoasele; şi
următoarele boli:
a. boli primar vezicante;
b. pyoderma gangrenosum;
c. carcinom cu celule scuamoase, de
exemplu, în cadrul unei cicatrice;
d. emboliile cu colesterol;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
D. a-4, b-2, c-3, d-1;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
907. Cu referinţă la cauzele ulcerelor
cutanate, fiind date următoarele categorii:
1. leziunile sunt consecinţa unor afecţiuni
primar cutanate;
2. leziunile (iniţial, papulonodulare) apar în
cadrul unor boli sistemice şi sunt localizate
predominant pe porţiunile inferioare ale
membrelor inferioare;
3. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
şi au distribuţie generalizată;
4. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
care afectează şi mucoasele;
şi următoarele boli:
a. necrobioză lipoidică;
b. lupus eritematos;
o calcifilaxie;
d. infecţii cutanate; care listă de asocieri este
corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-1, b-4, c-2, d-3;
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
D. a-3, b-2, c-1, d-4;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
908. Despre cauzele ulcerelor cutanate,
fiind
date următoarele categorii:
1. leziunile sunt consecinţa unor afecţiuni
primar cutanate;
2. leziunile apar în cadrul unor boli
sistemice şi sunt localizate predominant
inferioare;
3. leziunile apar în cadrul unor boli
sistemice şi au distribuţie generalizată;
4. leziunile apar în cadrul unor boli
sistemice care afectează şi mucoasele;
şi următoarele boli:
a. ecthyma (provocată de
streptococ);
b. boli inflamatoare intestinale;
c. infecţii cu fungi dimorfi;
d. sindrom antifosfolipidic; care listă de
asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C. a-2, b-1, c-4, d-3;
D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
909. Cu referire la cauzele ulcerelor
cutanate, fiind date următoarele categorii:
1. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
şi sunt localizate la extremităţi, mai ales pe
mâini şi picioare;
2. leziunile (de obicei, purpurice) apar în
cadrul unor boli sistemice şi sunt localizate
predominant pe porţiunile inferioare ale
membrelor inferioare;
3. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
şi au distribuţie generalizată;
4. leziunile apar în cadrul unor boli sistemice
care afectează şi mucoasele;
şi următoarele boli:
a. fenomen Raynaud;
b. infecţie cronică cu herpes simplex virus;
c. eritem multiform primar;
d. crioglobulinemie;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C. a-3, b-2, c-1, d-4;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
910. Referitor la vasculopatia livedoidă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. se mai numeşte atrofie albă (atrophie
blanche în fr.);
B. reprezintă o combinaţie de vasculopatie
şi tromboză intravasculară;
C. adesea, ulcerele se vindecă încet;
D. majoritatea cazurilor sunt determinate de
hipertensiunea venoasă;
E. cicatricile care rămân după vindecarea
ulcerelor au formă regulată;
F. printre bolile subiacente posibile se află
şi tulburările de hipocoagulabilitate.
911. Cu privire la vasculopatia livedoidă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. se mai numeşte vasculită livedoidă
(incorect, deoarece nu există un proces
vasculitic);
 Manifestări cutanate ale bolilor interne
B. purpură şi livedo reticularis apar în
asociere cu ulceraţii dureroase
C. leziunile apar la membrele inferioare,
mai ales în porţiunea proximală;
D. după vindecarea ulcerelor, rămân în
urmă cicatrici albe;
E. poate fi provocată de
hipofibrinogenemie;
F. printre cauze se află sindromul
antifosfolipidic.
912. Referitor la bolile cu care este asociată
pyoderma gangrenosum, fiind date
următoarele categorii:
1. bolile cu care este cel mai frecvent
asociată;
2. boli cu care este mai rar asociată;
şi următoarele boli:
a. mielofibroză;
b. leucemie cu celule păroase;
c. poliartritâ reumatoidă seropozitivă;
d. colita ulcerativă;
e. leucemie mielocitară acută şi cronică;
f. boala Crohn;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, f-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-2;
C. a-2, b-1, c-2, d-2, e-2,f-1;
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f-2;
E. a-2, b-2, c-2, d-1.e-2.f-1.
913. Referitor la pyoderma gangrenosum,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. marginea ulcerelor are un aspect
caracteristic surpat necrotic violaceu;
B. leziunile pot să apară pe zonele de
traumatism, ceea ce se numeşte anergie;
C. leziunile pot să apară oriunde pe
suprafaţa corpului;
D. histopatologic se observă infiltrat
dermic
cu limfocite (în starea netratată);
E. se deosebeşte de ulcerele din bolile
mieloproliferative, care au trăsături
intermediare între pyoderma gangrenosum
clasică şi dermatoza neutrofilică acută
febrilă (sindromul Sweet).
914. Cu privire la pyoderma gangrenosum,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. ulcerele încep adesea ca pustule, care
ulterior se extind destul de rapid.
B. ulcerele au un halo
cianotic periferic;
B. marginile expansionează rapid;
C. microorganismele implicate sunt bacterii
(o combinaţie de streptococi nehemolitici
microaerofili şi stafilococi hemoiitici aerobi)
şi protozoare;
D. dintre protozoare, au fost semnalate
amibe (Entamoeba histolytica);
E. UIMe apare în plăgile cu mediu hipoxic.
Erupţii febrile
959
C. poate să apară anergie cutanată, chiar şi
la pacienţii cu boală idiopatică;
D. poate să apară o gamopatie
monoclonală, de obicei cu IgM, chiar şi la
pacienţii cu boală idiopatică;
E. diagnosticul se pune de obicei
radiologie;
F. se deosebeşte de ulcerele din bolile
mieloproliferative, care au o margine
pustulobuloasă.
915. Privitor la pyoderma gangrenosum,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. leziunile apar cel mai adesea pe faţă;
B. dimensiunile leziunilor nu depăşesc 2
cm;
C. se estimează că 30-50% din cazuri
sunt
idiopatice;
D. histologia leziunilor poate fi nespecifică;
E. diagnosticul presupune excluderea
cauzelor mai puţin frecvente de ulcere cu
aspect similar;
F. se deosebeşte de ulcerele din bolile
mieloproliferative, care sunt mai profunde.
916. Cauze mai puţin frecvente de ulcere cu
aspect similar cu pyoderma gangrenosum
sunt următoarele, cu excepţia:
A. vasculită necrozantă;
B. ulcerul Meleney;
C. fungi dimorfi;
D. candidoza cutanată;
E. muşcături de păianjen;
F. autoindus.
917. Referitor la ulcerul Meleney (UIMe),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. UIMe reprezintă o infecţie sinergică la
locul unui traumatism sau al unei
intervenţii chirurgicale;
B. UIMe este un proces necrozant
superficial, lent progresiv;
C. UIMe este provocat de acţiunea
sinergică a mai multor microorganisme;
D. bacteriile implicate sunt, în mod
caracteristic, aerobe;
E. necroza este consecinţa trombozelor
microvasculare din derm.
918. Cu privire la ulcerul Meleney (UIMe),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. UIMe mai este numit şi gangrena
bacteriană sinergică progresivă;
919. Referitor la asociere febră şi erupţie,
fiind date următoarele categorii:
1. boli cutanate inflamatoare asociate adesea
cu febră;
2. boli infecţioase care produc erupţie şi
febră;
şi următoarele boli:
a. exantemele virale şi bacteriene;
b. sifilisul secundar;
c. sindromul Sweet;
 960 Semiologie neurologică

d. psoriazisul pustulos; C. simptomele presincopale se pot

e. boala Lyme; rezolva
f. eritrodermia; înainte de pierderea conştientei dacă
care listă de asocieri este corectă: ischemia cerebrală se menţine;
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2, f-1; D. sincopa poate fi benignă (când se
B. a-1, b-2, c-2, d-1,e-1,f-2; produce ca urmare a unor reflexe
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1,f-2; cardiovasculare normale care determină
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1; modificarea frecvenţei cardiace şi a
E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1, f-1. tonusului vascular);
920. Referitor la erupţiile asociate cu febră, E. sincopa se poate produce ca un
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu eveniment izolat sau poate fi recidivantă;
excepţia: F. nu rareori, sincopa are o etiologie
A. trebuie avută în vedere în primul rând multifactorială.
diferenţierea dintre bolile inflamatoare şi 923. Cu privire la sincopă, următoarele
cele infecţioase; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
B. medicamentele pot determina erupţie A. se poate produce brusc (fără avertizare)
cutanată, dar nu şi febră; sau poate fi precedată de simptome de
C. leziunile cutanate provocate de leşin (lipotimie, presincopă);
embolii B. simptomele presincopale variază în
septice au de obicei semne de durată şi pot creşte în severitate până
ischemie; când se produce pierderea conştientei;
D. culoarea cenuşie metalică a leziunilor C. diferenţierea sincopei de criza convulsivă
sugerează necroză iminentă; este o problemă de diagnostic importantă
E. la pacientul cu trombocitopenie, şi uneori dificilă;
purpura D. sincopa poate fi severă (când este
poate să apară în cadrul unor afecţiuni/ determinată de o aritmie cardiacă
ameninţătoare de viaţă);
reacţii inflamatoare (de exemplu, de cauză
E. sincopa recurentă, neexplicată, mai ales
infecţioasă).
la un individ cu boală cardiacă organică,
921. Cu privire la erupţiile asociate cu febră, este asociată cu un risc scăzut de moarte.
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu 924. Referitor la lipotimie, următoarele
excepţia:
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. în context spitalicesc, cel mai frecvent A. termenul „lipotimie", deşi există în limba
scenariu este un pacient care are o erupţie engleză („lipothymia"), în general nu este
medicamentoasă asociată febrei determinate folosit în literatura de specialitate,
de infecţia subiacentă; echivalentul lui fiind cel de „aproape-
B. erupţiile febrile medicamentoase apar sincopă" („near-syncope");
mai ales când există eozinofilie şi B. în limba română, termenul „lipotimie"
simptome sistemice; desemnează o formă minoră de sincopă;
C. este important să se determine dacă C. debitul cardiac, funcţiile vitale (circulaţia
leziunile cutanate reprezintă embolii cu şi respiraţia) şi irigaţia ţesuturilor periferice
colesterol; sunt mult deprimate;
D. semne care sugerează ischemie sunt D. irigaţia cerebrală scade, ceea ce induce
purpura şi necroza (iminentă); diverse senzaţii denumite în mod comun
E. la pacientul trombocitopenie, purpura „ameţeli";
poate fi provocată de erupţiile E. starea de conştientă este alterată/
medicamentoase morbiliforme; diminuată în diverse grade, dar de regulă
nu abolită.
Semiologie neurologică 925. Referitor la manifestările sincopei,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
Principalele manifestări ale excepţia:
A. starea de conştientă se menţine;
afecţiunilor neurologice B. survin alterări circulatorii;
Sincopa C. dispar pulsul şi tensiunea arterială;
922. Referitor la sincopă, următoarele D. se produc rărirea marcată sau oprirea
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: cordului şi/sau a respiraţiei;
A. sincopa înseamnă pierderea E. ca urmare a tulburărilor hemodinamice,
trecătoare a apar manifestări neurologice.
conştientei (cunoştinţei) şi a tonusului 926. Referitor la evenimentele care survin
postural din cauza scăderii fluxului după sistarea completă a circulaţiei (de
sanguin cerebral, urmată de recuperare exemplu, în urma opririi inimii), fiind date
spontană; următoarele repere temporale:
B. printre simptome se află ameţeala, 1. la 2-3 secunde;
senzaţia de căldură, transpiraţia, greaţa şi 2. la 7-8 secunde;
vederea neclară, uneori mergând până la 3. la 20 secunde;
pierderea trecătoare a vederii; 4. la 3-4 minute;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
şi următoarele evenimente:
a. un acces convulsiv tonico-clonic
amintind de cel epileptic cu cianoză şi
respiraţie zgomotoasă;
b. decerebrare (moment în care tentativele
de resuscitare devin inutile);
c. ameţeală şi paloare;
d. pierderea conştientei (instalarea sincopei);
care dintre următoarele liste de asocieri este
cea corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-3, b-2, c-4, d-1;
D.a-3, b-4,c-1,d-2;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
927. în circumstanţe normale, tensiunea
arterială sistemică este reglată printr-un
proces complex, la a cărui bună
desfăşurare contribuie următoarele
structuri, cu excepţia:
A. musculatura;
B. valvele cardiace;
C. sistemul nervos vegetativ;
D. sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
E. structuri pasive, active şi de reglare/
comandă.
928. Referitor la procesele implicate în
fiziopatologia sincopei, următoarele afirmaţii D. d—>b—>e—>a—>c;
sunt corecte, cu excepţia:
A. aproximativ trei sferturi din volumul
sanguin sistemic este conţinut în patul
venos;
B. împiedicarea întoarcerii venoase duce
la
creşterea debitului cardiac;
C. sincopa se produce când perfuzia
cerebrală ajunge la mai puţin de un sfert
din normal;
D. la ridicarea în picioare, fluxul sanguin şi următoarele procese fiziologice prin care
cerebral are tendinţa să crească;
E. în ortostatism, presiunea din
circulaţia
cerebrală tinde să scadă sub acţiunea
presiunii atmosferice.
929. Următoarele fragmente dintr-o frază
referitor la fiziopatologia sincopei sunt
corect formulate, cu excepţia:
A. la ridicarea în picioare, fluxul sanguin C. a-2, b-3, c-1;
cerebral poate fi menţinut;
B. dacă sporirea întoarcerii venoase este D. a-3, b-1, c-2;
compensată;
C. prin intervenţia mecanismelor de
adaptare constând;
D. în scăderea debitului cardiac;
E. şi în vasoconstricţia arterială sistemică.
930. Următoarele fragmente dintr-o frază
despre fiziopatologia sincopei sunt corect
formulate, cu excepţia:
A. scăderea întoarcerii venoase la ridicarea
în picioare;
B. determină hipertensiune cu scăderea
perfuziei cerebrale;
C. atunci când eşuează mecanismele de
adaptare constând în;
D. creşterea debitului cardiac şi în;
E. vasodilataţia arterială sistemică.
961
931. Următoarele fragmente dintr-o frază
vizând fiziopatologia sincopei sunt corect
formulate, cu excepţia:
A. la un pacient cu reflexe vasomotorii
deficitare;
B. întinderea la orizontală;
C. poate produce o creştere bruscă şi
susţinută;
D. a tensiunii arteriale;
E. determinând lipotimie/ sincopă.
932. Fiind date următoarele evenimente
fiziopatologice care pot fi implicate în
producerea unei sincope:
a. scade uşor debitul cardiac;
b. o anumită cantitate de sânge
stagnează
în membrele inferioare;
c. o persoană normală este ridicată spre
verticală (de exemplu, cu o masă
rabatabilă);
d. intră în acţiune reflexele vasomotorii;
e. scade uşor şi trecător tensiunea
arterială
sistolică;
care dintre următoarele înlănţuiri temporale/
cauzale este cea corectă:
A. a->e-+d->c-+b;
B. b->c-+e-+a->d;
C. c—>b—>a—>e—>d;
E. e—»b—>c—>a—>d.
933. Fiind date următoarele mecanisme care,
în mod normal, împiedică acumularea de
sânge în partea de jos a corpului:
1. constricţia arteriolelor şi a venulelor
periferice;
2. accelerarea reflexă a inimii prin
intermediul;
3. îmbunătăţirea întoarcerii venoase la inimă;
acestea pot fi mediate:
a. reflexele aortic şi carotidian;
b. activitatea muşchilor membrelor;
c. reflexele presoare;
care dintre următoarele liste de asocieri este
cea corectă: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
E. a-3, b-2, c-1.
934. Scăderea trecătoare a fluxului de
sânge
cerebral (care provoacă sincopa) se poate
produce, de obicei, prin unul din trei
mecanisme generale - fiind date aceste
mecanisme:
1. tulburări ale tonusului vascular sau ale
volemiei;
2. tulburări cardiovasculare (mai ales leziuni
obstructive, aritmii cardiace);
3. boală cerebrovasculară;
şi următoarele situaţii patologice:
a. insuficienţă vertebrobazilară;
b. sincope reflexe;
962 Semiologie neurologică

c. umplerea insuficientă a ventriculului D. a-1, b-3, c-2, d-1;

stâng; E.a-2, b-1, c-1, d-3.
care listă de asocieri este corectă: 938. Referitor la sincopele prin tulburări
A. a-1, b-2, c-3; ale
tonusului vascular sau ale volemiei, fiind
B. a-2, b-1, c-3; date următoarele categorii de mecanisme:
C. a-2, b-3, c-1; 1. sincopă reflexă;
2. sincopă reflexă situaţională;
D.a-3, b-1, c-2; 3. hipotensiune ortostatică;
E. a-3, b-2, c-1. şi următoarele situaţii patologice sau
fiziologice:
935. Scăderea trecătoare a fluxului de a. simpatectomie;
sânge b. atrofie multisistemică;
cerebral (care provoacă sincopa) se poate c. defecaţie;
produce, de obicei, prin unul din trei d. sincopă neurocardiogenă;
mecanisme generale - fiind date aceste e. hipersensibilitatea sinusului carotidian;
mecanisme: care listă de asocieri este corectă:
1. tulburări ale tonusului vascular sau ale A. a-1, b-3, c-1, d-2, e-3;
volemiei;
B. a-1, b-3, c-3, d-2, e-1;
2. tulburări cardiovasculare (leziuni
C. a-3, b-1, c-2, d-3, e-1;
obstructive şi aritmii cardiace);
D. a-3, b-1, c-3, d-2, e-1;
3. boală cerebrovasculară;
E. a-3, b-3, c-2, d-1, e-1.
şi următoarele situaţii patologice:
a. migrena arterei bazilare; 939. Cu privire la sincopele prin tulburări
b. golire insuficientă a ventriculului stâng; ale
c. hipotensiune ortostatică; tonusului vascular sau ale volemiei, fiind
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, date următoarele categorii de mecanisme:
c-3; B.a-2, b-1, c-3; 1. sincopă reflexă situaţională;
2. sincopă prin hipotensiune ortostatică;
C. a-2, b-3, c-1; şi următoarele situaţii patologice sau
fiziologice:
D. a-3, b-1, c-2;
a. neuropatie periferică (diabetică,
E. a-3, b-2, c-1. alcoolică, carenţială/ nutriţională,
936. Referitor la alte tulburări care pot să amiloidotică);
semene cu sincopa, fiind date următoarele b. administrare de medicamente
categorii: (antihipertensive sau vasodilatatoare);
c. scăderea volemiei;
1. metabolice;
d. tuse;
2. psihogene;
e. manevra Valsalva;
3. neurologice;
care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele situaţii patologice: A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
a. hipocapnie din cauza hiperventilaţiei; B. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2;
b. crize convulsive; C. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
c. crize de anxietate; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;
d. hipoxie; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
care listă de asocieri este corectă: 940. Privitor la sincopele prin tulburări ale
A. a-1, b-2, c-1, d-3; tonusului vascular sau ale volemiei, fiind
B. a-1, b-3, c-2, d-1; date următoarele categorii de mecanisme:
C. a-3, b-1, c-1, d-2; 1. sincopă reflexă situaţională;
D. a-3, b-1, c-2, d-1; 2. sincopă prin hipotensiune ortostatică; şi
E. a-3, b-2, c-1, d-1. următoarele situaţii patologice sau fiziologice:
937. Cu privire la alte tulburări care pot se a. lipsă de antrenament fizic
semene cu sincopa, fiind date următoarele (decondiţionare fizică);
categorii: b. micţiune;
1. metabolice; c. deglutiţie;
d. insuficienţă vegetativă izolată
2. psihogene;
(hipotensiune ortostatică idiopatică);
3. neurologice; care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele situaţii patologice: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
a. hipoglicemie; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
b. anemie; C. a-1, b-2, c-2, d-1;
c. crize epileptice; D. a-2, b-1, c-1, d-2;
d. leşin isteric;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-3; 941. Referitor la cauzele cardiovasculare
B. a-1, b-1, c-3, d-2; organice şi obstructive de sincopă, fiind
C. a-1, b-2, c-3, d-1; date următoarele categorii:
1. golirea insuficientă a ventriculului stâng;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice 963

2. umplerea insuficientă a ventriculului stâng;

4. scăderea complianţei pericardice;
şi următoarele afecţiuni: şi următoarele afecţiuni:
a. obstrucţia tractului de evacuare aortic; a. tamponadă pericardică;
b. stenoză valvulară mitrală; b. mixom atrial;
c. restricţia miocardului ventricular stâng; c. embolie pulmonară;
d. infarct miocardic acut masiv; d. pericardita constrictivă;
e. tamponadă pericardică; care dintre următoarele liste de asocieri
care dintre următoarele liste de asocieri este este cea corectă:
cea corectă: A. a-1, b-2, c-3, d-4;
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
C. c
a-2, b-2, -1, d-1, e-2;
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-4, d-2;
D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E. a-4, b-2, c-1, d-3.
E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1. 945. Date fiind următoarele categorii de
942. Cu privire la cauzele cardiovasculare cauze ale umplerii insuficiente a
organice şi obstructive de sincopă, fiind ventriculului stâng (susceptibile să producă
date următoarele categorii: sincopă):
1. golirea insuficientă a ventriculului stâng; 1. împiedicarea evacuării atriului stâng;
2. umplerea insuficientă a ventriculului stâng; 2. împiedicarea evacuării ventriculului drept;
şi următoarele afecţiuni: 3. scăderea complianţei miocardice;
a. stenoză valvulară aortică; 4. compresie extrinsecă;
b. obstrucţia orificiului mitral; şi următoarele afecţiuni:
c. boală miocardică; a. hipertensiune pulmonară;
d. hipertensiune pulmonară; b. stenoză valvulară mitrală;
e. constricţia miocardului ventricular stâng; c. miocardită restrictivă;
care dintre următoarele liste de asocieri d. tamponadă pericardică;
este cea corectă: care dintre următoarele liste de asocieri este
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; cea corectă:
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-3, c-4, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-3, d-4;
E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1. D. a-3, b-4, c-2, d-1;
943. Privitor la cauzele cardiovasculare E. a-4, b-2, c-1, d-3.
organice şi obstructive de sincopă, fiind 946. Referitor la cauzele sincopei asociate cu
date următoarele categorii: aritmii cardiace, fiind date următoarele
1. golirea insuficientă a ventriculului stâng; categorii:
2. umplerea insuficientă a ventriculului stâng; 1. bradiaritmii;
şi următoarele afecţiuni: 2. tahiaritmii;
a. mixom atrial; şi următoarele afecţiuni:
b. deficit sever acut de pompă cardiacă; a. oprire sinusală;
c. constricţie pericardică; b. flutter atrial cu
d. cardiomiopatie hipertrofică obstructivă; conducere
e. embolie pulmonară; atrioventriculară 1:1;
care dintre următoarele liste de asocieri c. bradicardie sinusală;
este cea corectă: d. tahicardie ventriculară;
A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; e. boală de nod sinusal;
care dintre următoarele liste de asocieri este
B.a-2, b-1, c-1, d-2, e-2;
cea corectă:
C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2;
E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1. C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
944. Fiind date următoarele categorii de D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
cauze ale umplerii insuficiente a E.a-2, b-1, c-1, d-2, e-1.
ventriculului stâng (susceptibile să producă 947. Cu privire la cauzele sincopei asociate
sincopă): cu aritmii cardiace, fiind date următoarele
1. creşterea presiunii intrapericardice; categorii:
2. împiedicarea evacuării atriului stâng;
3. împiedicarea evacuării ventriculului drept; 1. bradiaritmii;
2. tahiaritmii; şi următoarele care dintre următoarele liste de asocieri este
afecţiuni: cea corectă:
a. tahicardie supraventriculară cu boală A. a-1, b-1, c-2, d-2;
cardiovasculară organică; B. a-1, b-2, c-2, d-1;
b. bloc sinoatrial; C. a-2, b-1, c-1, d-2;
c. bloc atrioventricular; D. a-2, b-1, c-2, d-1;
d. fibrilaţie atrială cu sindrom Wolff- E.a-2, b-2, c-1, d-1.
Parkinson-White;
964 Semiologie neurologică
948. Referitor ia sincopă şi la unele
manifestări care pot să o imite, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. printre tulburările de tonus vascular
sau
de volemie care pot determina sincopă se
află sincopele reflexe şi un număr de stări
patologice care provoacă hipotensiune
ortostatică;
B. sincopele reflexe au în comun
anumite
mecanisme fiziopatologice ale sistemului
nervos vegetativ:
C. un element comun al sincopelor
reflexe
este componenta vasodepresoare (de
exemplu, vasodilataţie neadecvată din
cauza scăderii tonusului simpatic);
D. în sincopa asociată cu nevralgia
glosofaringiană pierderea conştientei este
de obicei asociată cu asistolă mai degrabă
decât cu vasodilataţie;
E. hipoglicemia severă este de obicei
determinată de o boală severă cum ar fi o
tumoră a insulelor Langerhans sau boală
avansată corticosuprarenaliană, hipofizară
sau hepatică;
F. de obicei leşinul isteric este însoţit de
o respiraţia devine mai rapidă şi mai
manifestare exterioară de anxietate.
949. Cu privire la sincopă şi la unele
manifestări care pot să o imite, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. printre sincopele reflexe se află sincopa
neurocardiogenă, sincopa situaţională şi
hipersensibilitatea sinusului carotidian;
B. componenta cardioinhibitoare (de
exemplu, bradicardie din cauza creşterii
activităţii vagale) este un element comun
al sincopelor reflexe;
C. sincopa asociată cu nevralgia
glosofaringiană este precedată de durere
în orofaringe, în fosa amigdaliană sau în
limbă;
D. se consideră că mecanismul sincopei din
nevralgia glosofaringiană implică activarea
impulsurilor aferente din nervul
glosofaringian care se termină în nucleul
tractului solitar din bulb şi, prin colaterale,
activează nucleul motor dorsal al nervului
vag;
E. hipoglicemia severă poate fi provocată
de administrarea excesivă de insulina;
F. leşinul isteric se deosebeşte de
leşinul
vasodepresor prin prezenţa modificărilor A.
hemodinamice.
950. Referitor la sincopa neurocardiogenă
(SiNeCa), următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. termenul neurocardiogen este în general
folosit pentru a cuprinde atât sincopa
vasovagală, cât şi sincopa
vasodepresoare;
B. SiNeCa este adesea recidivantă şi poate
fi precipitată de diverşi factori;
C. la persoanele cu piele de culoare
închisă, paloarea poate fi sesizată numai
la conjunctive şi la buze;
D. durata stării de inconştienţă este de
obicei de câteva zeci de minute;
E. deşi de obicei benignă, sincopa
neurocardiogenă poate fi asociată cu
asistolă şi cu hipotensiune prelungită,
determinând leziune hipoxic-ischemică.
951. Cu privire la SiNeCa, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. în sens strict, sincopa vasovagală este
asociata atât cu scăderea activităţii
simpatice (vasodilataţie), cât şi cu
creşterea activităţii parasimpatice
(bradicardie);
B. SiNeCa este adesea precedată de un
prodrom presincopal care durează câteva
ore;
C. pacienţii la care instalarea simptomelor
presincopale este progresivă au timp să
se protejeze de traumatism;
D. o odată ce pacientul este plasat într-o
poziţie orizontală, forţa pulsului creşte,
culoarea feţei începe să revină la normal,
adâncă, iar starea de conştientă este
restabilită;
E. SiNeCa se produce adesea în contextul
activităţii simpatice periferice crescute şi a
stazei venoase.
952. Privitor la SiNeCa, următoarele
afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. sincopa vasodepresoare este
asociată
doar cu scăderea activităţii simpatice;
B. de obicei SiNeCa se produce în decubit;
C. la unii pacienţi, sincopa se produce
brusc, fără semne de avertisment;
D. unii pacienţi pot resimţi o senzaţie de
slăbiciune reziduală după ce îşi recapătă
starea de conştientă şi, ridicându-se de jos
prea devreme, îşi pot provoca o nouă
sincopă;
E. deşi reflexul care afectează
mecanoreceptorii miocardici este
mecanismul de obicei acceptat ca fiind
răspunzător de sincopa neurocardiogenă,
şi alte reflexe pot fi operative.
953. Cu referire la SiNeCa, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
SiNeCa reprezintă leşinul obişnuit,
care
se poate produce la persoane normale;
B. la producerea SiNeCa, individul se
află
de obicei în şezut sau în picioare
C. profunzimea şi durata stării de
inconştienţă variază;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
D. starea de inconştienţă poate fi
prelungită
dacă individul rămâne în poziţie ridicată;
E. pacienţii cu inimi transplantate
(denervate) nu fac SiNeCa.
954. Cu referinţă la SiNeCa, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. SiNeCa este o cauză rară de sincopă;
B. persoana afectată este palidă sau
cenuşie la faţă;
C. uneori pacientul rămâne parţial conştientd.
de ambianţă, alteori poate să fie complet
areactiv;
D. este esenţial ca indivizii cu sincopă
vasovagală să fie puşi în poziţie culcată
cât mai repede posibil;
E. SiNeCa se produce adesea ca reacţie la
stimuli (teamă, stres emoţional sau durere)
care pot să nu fie asociaţi cu stază
venoasă în membrele inferioare, ceea ce
sugerează o componentă cerebrală a
reflexului.
955. Factori care pot precipita în mod
obişnuit sincopa neurocardiogenă sunt
următorii, cu excepţia:
A. mediu rece;
B. aglomeraţie;
C. fumat;
D. oboseală extremă;
E. durere intensă;
F. foame;
G. stat culcat o perioadă îndelungată;
H. situaţii stresante sau cu o intensă cauzale este cea corectă:
încărcătură emoţională.
956. Prodromul presincopal care precede
sincopa neurocardiogenă constă de obicei
în următoarele manifestări, cu excepţia:
A. slăbiciune;
B. greaţă;
C. transpiraţie;
D. ameţeală;
E. vedere înceţoşată;
F. adesea, o bătaia cardiacă puternică A. sunt incerte;
cu
tahicardie urmată de încetinirea inimii şi
creşterea tensiunii arteriale înainte de
pierderea conştientei.
957. Referitor la pacientul inconştient ca
urmare a unei SiNeCa, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. stă de obicei nemişcat;
B. are muşchii scheletici contractaţi;
C. poate avea câteva tresăriri/ secuse
clonice la membre şi la faţă;
D. de obicei îşi pierde controlul sfmcterian; următoarele tipuri de sincopă:
E. are pulsul slab sau aparent absent;
F. are tensiunea arterială scăzută sau
nedecelabilă;
G. de obicei, are respiraţia adâncă şi 3. sincopa la micţiune;
rapidă.
958. Referitor la mecanismele fiziopatologice a.
implicate în/ asociate cu producerea
965
sincopei neurocardiogene, fiind date
următoarele evenimente:
I. hipertonie simpatică periferică;
2. stază venoasă;
3. inhibarea activităţii simpatice;
4. creşterea activităţii parasimpatice; şi
următoarele consecinţe ale acestora:
a. vasodilataţie;
b. contracţie miocardică viguroasă;
c. bradicardie;
umplere deficitară a ventriculului stâng;
care dintre următoarele liste de asocieri
este cea corectă:
A. a-2, b-3, c-1, d-4;
B. a-3, b-1, c-4, d-2;
C.a-3, b-2, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
959. Fiind date următoarele evenimente
fiziopatologice care pot fi implicate în
producerea sincopei neurocardiogene:
a. vasodilataţie şi bradicardie;
b. sincopă;
c. hipotensiune;
d. inhibarea activităţii simpatice şi
creşterea activităţii parasimpatice;
e. activarea fibrelor nervoase vagale
aferente;
f. contracţia miocardică viguroasă a
unui
ventricul stâng umplut deficitar;
g. activarea mecanoreceptorilor miocardici;
care dintre următoarele înlănţuiri temporale/
A. b—>e—>g-+d—»c—>a—»f;
B. d—>c—>f—>e—>g—>b—>a;
C. e—>d—►a—»b—>f—»g—>c;
D. f—>e—>d—>a—>g—>c—>b;
E. f—>g—»e—>d—>a—>c—>b.
960. Referitor la mecanismele nervoase
centrale răspunzătoare de SiNeCa,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
B. sunt distincte de mecanismele periferice;
C. creşterea bruscă a nivelurilor de
serotonină centrale poate contribui la
creşterea activităţii simpatice;
D. opioizii endogeni (endorfinele) sunt
participanţi posibili la patogeneză;
E. adenozina poate fi implicată în
patogeneză.
961. Referitor la circumstanţe precipitante/
condiţii favorizante ale sincopei, fiind date
1. sincopa prin hipersensibilitatea sinusului
carotidian;
2. hipotensiunea posturală (ortostatică);
şi următoarele circumstanţe/ caracteristici:
se produce predominant la bărbaţi de
vârstă medie şi vârstnici, mai ales la cei
966 Semiologie neurologică

cu hipertrofie de prostată şi obstrucţie a scremerea) care pot contribui la

gâtului vezicii; producerea hipotensiunii şi a sincopei prin
b. se produce la ridicarea bruscă din scăderea întoarcerii venoase;
poziţie culcată; D. creşterea presiunii intratoracice prin
manevra Valsalva poate determina
c. se produce când pacientul se
creşterea presiunii intracraniene;
bărbiereşte;
E. scăderea presiunii intracraniene poate
care listă de asocieri contribui, de asemenea, la producerea
este corectă: sincopei în condiţiile scăderii fluxului de
A. a-1, b-2, c-3; sânge cerebral.
B. a-2, b-1, c-3; 965. Referitor la sincopa situaţională, fiind
C. a-2, b-3, c-1; date următoarele variante:
D. a-3, b-1, c-2; 1. sincopa la tuse;
E. a-3, b-2, c-1. 2. sincopa la micţiune;
962. Cu privire la circumstanţe precipitante/ 3. sincopa la deglutiţie şi sincopa la
condiţii favorizante ale sincopei, fiind date defecaţie;
următoarele tipuri de sincopă: 4. sincopa la deglutiţie;
1. sincopa prin hipersensibilitatea sinusului 5. sincopa la defecaţie;
carotidian; şi următoarele caracteristici cu care acestea
2. hipotensiunea posturală (ortostatică); pot fi asociate:
3. sincopa la deglutiţie; a. se produce, în egală măsură, la bărbaţi
şi următoarele circumstanţe/ caracteristici:
şi la femei;
a. poate fi asociată cu tulburări esofagiene,
b. pierderea conştientei se produce de
mai ales cu spasm esofagian;
b. este favorizată de statul în picioare obicei noaptea în timpul sau imediat după
nemişcat; eliminarea urinei;
c. se produce când pacientul poartă un c. se produce în timpul sau după accese
guler strâmt; prelungite de tuse;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-3, d. este probabil determinată de manevra
c-2; B.a-2, b-1, c-3; Valsalva şi apare deopotrivă la bărbaţi şi
C. a-2, b-3, c-1; la femei;
D. a-3, b-1, c-2; e. la unii indivizi, anumite alimente şi
E.a-3, b-2, c-1. băuturi carbogazoase sau reci iniţiază
963. Privitor la circumstanţe precipitante/ episoade de sincopă prin activarea
condiţii favorizante ale sincopei, fiind date receptorilor senzoriali esofagieni, care
următoarele tipuri de sincopă: declanşează bradicardie sinusală reflexă
1. sincopa prin hipersensibilitatea sinusului sau bloc atrioventricular;
carotidian;
2. sincopa situaţională la tuse; care următoarele
dintre liste de
3. sincopa la defecaţie;
şi următoarele circumstanţe/ caracteristici:
asocieri este cea corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-5;
a. se produce când pacientul întoarce
B. a-2, b-5, c-1, d-4, e-3;
capul într-o parte;
C. a-3, b-2, c-1, d-4, e-5;
b. apare la indivizii vârstnici cu constipaţie;
o se produce în mod tipic la bărbaţii cu D.a-3, b-2, c-1,d-5, e-4;
bronşită cronică sau cu boală pulmonară E. a-4, b-2, c-1, d-3, e-5.
obstructivă cronică; care listă de asocieri este 966. Referitor la sincopa determinată de
hipersensibilitatea sinusului carotidian
corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
(HSSC), următoarele
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
E. a-3, b-2, c-1.
A. baroreceptorii sinusului carotidian sunt
964. Referitor la sincopa situaţională, localizaţi imediat cefalic de bifurcaţia
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu arterei carotidei comune;
excepţia: B. impulsuri aferente transportate prin
A. diverse activităţi, printre care tuşea, nervul lui Hering, care este o ramură a
deglutiţia, micţiunea şi defecaţia, pot nervului facial;
produce sincopă la indivizii susceptibili; C. HSSC apare predominant la femeile
B. precum sincopa neurocardiogenă, tinere;
sincopa situaţională implică o reacţie D. mecanismele răspunzătoare de HSSC
cardioinhibitoare şi/sau o reacţie nu sunt clare;
vasodepresoare; E. nu există criterii de diagnostic validate
C. tuşea, micţiunea şi defecaţia sunt pentru HSSC.
asociate cu manevre (cum ar fi Valsalva,
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice 967

967. Fiind date următoarele evenimente persoane altminteri normale, dar cu

fiziopatologice implicate în producerea reflexe posturale deficitare;
sincopei determinate de hipersensibilitatea C. HTO este adesea însoţită de tulburări
sinusului carotidian: de
a. activarea fibrelor nervoase simpatice sudoraţie, impotenţă şi dificultăţi
eferente care merg la inimă şi la vasele sfincteriene;
de sânge şi/sau a fibrelor nervoase O. afectarea fibrelor postganglionare
cardiace vagale eferente; mielinizate se produce în diverse forme de
b. presiunea pe baroreceptorii sinusului polineuropatie (diabetică,
carotidian;
carenţială-nutriţională, amiloidotică);
c. impulsuri aferente transportate prin
E. rareori, hTO poate fi cauzată de o tulburare
nervul lui Hering până în bulb;
d. activarea baroreceptorilor din sinusul vegetativă postganglionară acută (variantă
carotidian; de sindrom Guillain-Barre).
e. la pacienţii cu hipersensibilitate de 970. Privitor la hipotensiunea ortostatică
sinus (hTO) (numită şi posturală), următoarele
carotidian, se pot produce o reacţie afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
cardioinhibitoare (oprire sinusală sau bloc A. hTO poate fi cauza sincopei la 30%
atrioventricular) şi/sau o reacţie din
vasodepresoare (vasodilataţie); vârstnici;
care este înlănţuirea temporală/ cauzală: B. sincopa posturală este mai frecventă
A. a->c-»d->e—>b; la
B. b—>d—>c—>a—>e; bărbaţi decât la femei;
C. c-*a-*d—>b—>e; C. hTO poate fi o trăsătură primară a
D. d—>a—>c—>e—>b; diverse afecţiuni ale sistemului nervos
E. d—>e—>a—>c—>b. vegetativ;
968. Referitor la hipotensiunea ortostatică D. cauzele cele mai frecvente de hTO
(hTO) (numită şi posturală), următoarele sunt
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: atrofiile multisistemice;
A. hTO poate fi determinată de E. hTO poate fi provocată de neuropatia
hipovolemie vegetativă autoimună, o afecţiune înrudită
sau de tulburări ale controlului vascular; cu sindromul Guillain-Barrâ.
B. polipragmazia cu medicamente 971. Insuficienţa vegetativă izolată (numită
pe vremuri hipotensiune posturală
antihipertensive sau antidepresive adesea
idiopatică) este caracterizată de
contribuie la producerea sincopei prin
A. hipotensiune ortostatică;
hTO; B. sincopă şi presincopă (lipotimie);
O sincopa posturală apare cu frecvenţa cea C. vezică neurogenă;
mai mare la tineri; D. diaree;
D. printre cele mai frecvente cauze de hTO E. intoleranţă la căldură;
neurogenă sunt bolile cronice ale sistemului F. incapacitatea de a transpira;
nervos periferic care afectează fibrele G. disfuncţie erectilă.
postganglionare nemielinizate; 972. Referitor la cauze de sincopă posturală,
E. atrofiile multisistemice sunt tulburări ale fiind date următoarele mecanisme
sistemul nervos central în care hTO este fiziopatologice:
asociată fie cu parkinsonism (sindrom 1. lipsa de antrenament fizic;
Shy-Drager), fie cu degenerare 2. abolirea/ suprimarea reflexelor
cerebeloasă progresivă, fie cu un sindrom vasopresoare;
mai variabil parkinsonian şi cerebelos; 3. hipovolemia;
F. neuropatia vegetativă autoimună, este şi următoarele circumstanţe în care acestea
asociată cu autoanticorpi faţă de se pot manifesta:
receptorul ganglionar pentru acetilcolină. a. după o boală îndelungată care a
969. Cu privire la hipotensiunea obligat
ortostatică la decubit prelungit;
(hTO) (numită şi posturală), următoarele b. diaree, vărsături;
c. administrarea de vasodilatatoare;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
d. astronauţi la întoarcerea din spaţiu;
A. tulburările controlului vascular se pot
care dintre următoarele liste de asocieri
produce din cauza medicamentelor care
este cea corectă:
afectează vascularizaţia sau a unor
A. a-1, b-1, c-3, d-2;
anomalii primare sau secundare ale
B. a-1, b-2, c-1, d-3;
controlului vegetativ; C. a-1, b-3, c-1, d-2;
B. sincopa posturală se poate produce D. a-1, b-3, c-2, d-1;
la E. a-3, b-1, c-1, d-2.
 968 Semiologie neurologică
973. Cu privire la cauze de sincopă
posturală, fiind date următoarele
mecanisme fiziopatologice:
1. lipsa de antrenament fizic;
2. abolirea/ suprimarea reflexelor
vasopresoare;
3. hipovolemia;
şi următoarele circumstanţe în care acestea
se pot manifesta:
a. vârstnici cu tonus muscular redus;
b. hemoragie;
c. tratament cu diuretice;
d. după o operaţie de simpatectomie;
care dintre următoarele liste de asocieri
este cea corectă:
A. a-1, b-3, c-2, d-3;
B. a-1, b-3, c-3, d-2;
C. a-3, b-2, c-3, d-1;
D. a-3, b-3, c-1, d-2;
E. a-3, b-3, c-2, d-1.
974. Privitor la cauze de sincopă posturală,
fiind date următoarele mecanisme
fiziopatologice:
1. lipsa de antrenament fizic;
2. abolirea/ suprimarea reflexelor
vasopresoare;
3. hipovolemia;
şi următoarele circumstanţe în care acestea
se pot manifesta:
a. insuficienţă corticosuprarenaliană;
b. administrarea de medicamente
antihipertensive;
c. transpiraţie excesivă;
d. după imponderabilitate prelungită;
care dintre următoarele liste de asocieri
este cea corectă:
A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B. a-3, b-1, c-2, d-3;
C. a-3, b-1, c-3, d-2;
D. a-3, b-2, c-3, d-1;
E. a-3, b-3, c-1, d-2.
975. Situaţii/ condiţii patologice care reduc
toleranţa la modificările de frecvenţă
cardiacă sunt următoarele, cu excepţia:
A. poziţia culcată;
B. bolile cerebrovasculare;
C. anemia;
D. pierderea sincronizării atrioventriculare;
E. bolile coronariene, miocardice sau
valvulare.
976. Tahiaritmiile supraventriculare pot
produce sincopă mai ales la pacienţii având
următoarele caracteristici/ stări patologice,
cu excepţia:
A. cardiopatie determinând scăderea
debitului cardiac;
B. boală cerebrovasculară;
C. tulburare a tonusului vascular;
D. tulburare a volemiei;
E. frecvenţă ventriculară moderată.
977. Referitor la sincopa produsă de
afecţiunile cardiovasculare, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. sincopa cardiacă este provocată de
reducerea bruscă a debitul cardiac,
determinată cel mai adesea de o aritmie
cardiacă;
B. sincopa determinată de bradiaritmii se
poate produce brusc, fără simptome
presincopale, şi poate recidiva de mai
multe ori pe zi;
C. sincopa este mai frecventă la pacienţii
care iau medicamente capabile să
suprime generarea impulsului în nodul
sinoatrial sau să accelereze conducerea
prin nodul AV;
D. indivizii cu anomalii de repolarizare
ventriculară (prelungirea intervalului QT)
au un risc crescut de a dezvolta tahicardie
ventriculară polimorfă (torsada vârfurilor); E.
sincopa poate fi determinată de rezistenţa
crescută la evacuarea ventriculului drept.
978. Cu privire la sincopa produsă de
afecţiunile cardiovasculare, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. la indivizii normali, frecvenţe cardiace
între 30-180 bpm nu reduc fluxul de sânge
cerebral, mai ales dacă persoana este în
decubit dorsal;
B. pacienţii cu boală de nod sinusal pot
avea pauze sinusaie care depăşesc
deseori 3 secunde;
C. sincopa determinată de o tahiaritmie
apare de obicei fără semne premonitorii;
D. persoanele cu sindrom de QT lung
moştenit au adesea un istoric familial de
moarte subită la vârste tinere;
E. sincopa se produce la £10% din pacienţii
cu embolism pulmonar masiv.
979. Privitor la sincopa produsă de
afecţiunile cardiovasculare, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. pe măsură ce frecvenţa cardiacă scade,
timpul de umplere ventriculară şi volumul-
bătaie scad pentru a menţine debitul
cardiac normal;
B. la pacienţii cu sincopă determinată de
blocul AV de grad înalt (sindromul Stokes-
Adams-Morgagni) pot exista semne de
boală a sistemului de conducere;
C. sincopa determinată de o tahiaritmie se
poate produce brusc, fără simptome
prevestitoare;
D. indicatorii genetici pot identifica unii
pacienţi cu sindrom de QT lung familial,
dar utilitatea lor clinică rămâne
nedovedită;
E. sincopa se poate produce la efort la
pacienţii cu hipertensiune pulmonară
primară severă.
980. Cu referire la sincopa produsă de
afecţiunile cardiovasculare, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. la frecvenţe <30 bpm, creşterea
volumului-bătaie este insuficientă pentru a
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
mai compensa adecvat scăderea frecvenţei
cardiace;
B. prelungirea intervalului PR sau un bloc
de ramură pe ECG pot semnala o boală a
sistemului de conducere;
C. este puţin probabil ca tahiaritmiile
supraventriculare să determine sincopă la
pacienţii fără leziuni organice cardiace;
D. printre tahicardiile care produc cel mai
frecvent sincopă se află paroxismele de
flutter sau de fibrilaţie atrială;
E. sincopa poate fi provocată de
incapacitatea ventriculului drept de a
furniza un debit cardiac adecvat din cauza
obstrucţiei la evacuare sau a rezistenţei
vasculare pulmonare scăzute.
981. Cu referinţă la sincopa produsă de
afecţiunile cardiovasculare, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. de obicei, la frecvenţe >180 bpm,
timpul
de umplere ventriculară este insuficient
pentru a menţine un volum-bătaie adecvat;
B. bradiaritmia care provoacă sincopa
este
de regulă persistentă;
C. medicamentele antiaritmice pot
precipita
o tahicardie ventriculară, mai ales la
pacienţii cu boală cardiacă organică;
D. sincopa poate fi produsă nu doar de
aritmii, ci şi de diverse afecţiuni
cardiovasculare organice;
E. când sincopa este cauzată de
scăderea
debitului VD, pierderea conştientei este de
obicei însoţită de alte simptome cum ar fi
durerea în piept şi dispneea.
982. Despre sincopa produsă de afecţiunile
cardiovasculare, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. la frecvenţe cardiace <30 bpm sau >180
bpm, există un risc mare de hipoperfuzie
cerebrală, urmată de sincopă;
B. bradiaritmia care provoacă sincopa
poate să nu fie evidenţiată de
electrocardiograma obişnuită şi nici chiar
de electrocardiograma continuă
(monitorizarea Holter) efectuate ulterior;
C. printre cel mai frecvente mecanisme ale
tahicardiilor producătoare de sincopă se
află reintrarea prin nodul AV sau prin căile
accesorii care şuntează parţial sau total
sistemul de conducere AV;
D. sincopa apare de obicei când debitul
cardiac nu poate creşte pentru a
compensa adecvat vasoconstricţia
periferică;
E. umplerea ventriculului stâng poate fi
stânjenită de un mixom atrial.
983. Referitor la sincopa produsă de
afecţiunile cardiovasculare, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
969
A. bradiaritmiile se pot produce ca rezultat
al unei anomalii în generarea impulsului
(de exemplu, oprire sinoatrială);
B. sindromul bradicardie-tahicardie este o
formă frecventă de disfuncţie de nod
sinusal în care sincopa se produce în
general ca urmare a scăderii întoarcerii
venoase;
C. pacienţii cu sindrom Wolff-Parkinson-
White pot suferi o sincopă când survine un
ritm ventricular foarte rapid din cauza
reintrării printr-o conexiune AV accesorie.
D. vasodilataţia periferică poate fi adecvată
(de exemplu, după un efort) sau se poate
produce din cauza activării neadecvate a
reflexelor mecanoreceptoare ventriculare
stângi;
E. umplerea ventriculului stâng poate fi
împiedicată de un tromb pe proteza
valvulară mitrală.
984. Cu privire la sincopa produsă de
afecţiunile cardiovasculare, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. bradiaritmiile se pot produce ca rezultat
al unei anomalii în conducerea impulsului
(de exemplu bloc AV);
B. medicamentele sunt o cauză frecventă a
bradiaritmiilor, mai ales ia pacienţii cu
boală cardiacă organică subiacentă;
C. la pacienţii cu boală cardiacă organică,
tahicardia ventriculară este o cauză
frecventă de sincopă, mai ales la cei cu un
infarct miocardic în antecedente;
D. obstrucţia la fluxul anterograd este cel
mai frecvent motiv pentru care debitul
cardiac nu poate să crească;
E. în obstrucţiile tractului de evacuare aortic
(stenoză valvulară aortică sau
cardiomiopatie hipertrofică obstructivă) se
poate produce activarea neadecvată a
reflexelor mecanoreceptoare ventriculare
stângi (stimulate de presiunea crescută
din VS);
F. foarte adesea umplerea neadecvată a
ventriculului stâng din cauza stenozei
mitrale este cauză de sincopă.
985. Privitor la sincopa produsă de
afecţiunile cardiovasculare, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. indiferent de mecanism, bradiaritmiile pot
determina sincopă dacă frecvenţa
focarului de scăpare este insuficientă
pentru a menţine debitul cardiac;
B. medicamentele implicate mai frecvent în
producerea sincopei bradiaritmice sunt
digoxina, r-mimeticele, blocanţii canalelor
de calciu şi multe medicamente
antiaritmice;
C. pacienţii cu stenoză valvulară aortică sau
cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă
au un risc crescut de tahicardie
ventriculară;
D. tamponada pericardică este o cauză rară
de sincopă;
970 Semiologie neurologică
E. umplerea neadecvată a ventriculului
stâng poate duce la scăderea debitului
cardiac, urmată de sincopă.
986. Substanţe care pot prelungi intervalul C. diagnosticul se pune pe baza
QT, predispunând astfel la torsada vârfurilor
şi la sincopă sunt următoarele, cu
excepţia:.
A. anumite antiaritmice;
B. penicilina;
C. hiperkalemia;
D. hipercalcemia;
E. hipomagnezemia.
987. Referitor la bolile cerebrovasculare
drept cauză de sincopă, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. rareori bolile cerebrovasculare
determină
singure sincopă, dar pot coborî pragul
pentru sincopă la pacienţii cu alte cauze;
B. sistemul arterial vertebrobazilar
furnizează sânge structurilor trunchiului
cerebral răspunzătoare de menţinerea
stării de conştientă
C. în bolile cerebrovasculare care
provoacă
sincopa sau contribuie la producerea
acesteia este afectat de obicei sistemul
arterial vertebrobazilar;
D. cei mai adesea sincopa de cauză
cerebrovasculară este provocată de
stenoza carotidiană strânsă bilaterală;
E. stenoză carotidiană strânsă bilaterală descărcare convulsivă focală, având, în
provoacă sincope recurente, adesea
declanşate de statul în picioare sau de
mers;
F. majoritatea pacienţilor care au
ameţeală
sau sincopă din cauza bolii
cerebrovasculare nu au simptome de
ischemie neurologică focală; G. migrena
arterei bazilare este o afecţiune rară care
determină sincopă la adolescenţi.
988. Care dintre următoarele nu este unul
dintre simptomele de ischemie neurologică
focală care poate să apară la pacienţii cu
ameţeală sau sincopă de cauză
cerebrovasculară:
A. slăbiciune (pareză) a membrului superior
sau inferior;
B. diplopie;
C. ataxie;
D. disfagie;
E. tulburări senzoriale.
989. Referitor la diferenţierea sincopei de
crizele de anxietate şi de sindromul de
hiperventilaţie, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. anxietatea (de exemplu, în crizele de
panică) este adesea interpretată drept o
senzaţie de leşin sau de ameţeală
semănând cu presincopa;
B. simptomele anxietăţii nu sunt însoţite de
paloare facială şi sunt ameliorate de
decubit;
simptomelor asociate cum ar fi: senzaţie
de nenorocire iminentă, sete de aer,
palpitaţii şi furnicături în degete şi perioral;
D. crizele pot fi adesea reproduse prin
hiperventilaţie;
E. la producerea simptomelor contribuie şi
eliberarea de adrenalină.
990. Fiind date următoarele evenimente
provocate de hiperventilaţie:
a. alcaloză;
b. hipocapnie;
c. creşterea rezistenţei vasculare
cerebrale;
d. scăderea fluxului de sânge cerebral;
care înlănţuirea
este
temporală/ cauzală
corectă:
A. a->b—>C-KJ;
B. b—a-^c—d;
C. b-»d->a->c;
D. d->a->b->c;
E. d->c-»b->a.
991. Referitor la diferenţierea sincopei de
crizele convulsive, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. o criză convulsivă poate fi prevestită de o
aură, care este determinată de o
consecinţă, semnificaţie de localizare;
B. traumatizarea în urma căderii este rară
în sincopă;
C. şi episoadele sincopale pot fi însoţite de
o perioadă scurtă de contracţii clonice sau
tonico-clonice asemănătoare celor din
criza convulsivă;
D. incontinenţa urinară este frecventă în
sincopă;
E. confuzia mentală, durerea de cap şi
somnolenţa sunt sechele obişnuite ale
crizelor convulsive.
992. Cu privire la diferenţierea sincopei de
crizele convulsive, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. aura este de obicei urmată de revenirea
rapidă la normal sau de pierderea
conştientei;
B. numai în crizele convulsive generalizate
reflexele protectoare sunt abolite
instantaneu;
C. în crizele convulsive, perioada de
inconştienţă este, de obicei, mai lungă
decât în sincopă;
D. revenirea stării de conştientă este
promptă în sincopă;
E. starea postsincopală este caracterizată
de slăbiciunea fizică cu stare de
conştientă abolită.
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice 971

993. Privitor la diferenţierea sincopei de care listă de asocieri este corectă:

crizele convulsive, următoarele afirmaţii A. a-1, b-1, c-2, d-2;
sunt corecte, cu excepţia: B. a-1, b-2, c-1, d-2;
A. traumatizarea în urma căderii este C. a-1, b-2, c-2, d-1;
rară D. a-2, b-1, c-1, d-2;
într-o criză convulsivă; E.a-2, b-1, c-2, d-1.
B. mişcările tonico-clonice susţinute 997. Privitor la trăsăturile care deosebesc
sunt criza convulsivă tonico-clonică generalizată
caracteristice pentru crizele convulsive; sincopă,
de două
fiind date cele
C. incontinenţa urinară este frecventă în
crizele convulsive;
evenimente
patologice:
D. revenirea stării de conştientă este 1. criza convulsivă;
lentă
2. sincopa;
după o criză convulsivă;
şi următoarele caracteristici:
E. episoade repetate de inconştienţă la
a. rareori pacientul îşi
muşcă limba;
o
persoană tânără cu o frecvenţă de câteva
pe zi sau pe lună sunt mai sugestive b. durata stării de inconştienţă este de

pentru sincopă decât

ordinul minutelor;
c. de obicei există factori precipitanţi
imediaţi;
pentru epilepsie. d. mişcările tonice sau clonice durează 30-
994. Care dintre următorii nu reprezintă un 60 s;
factor precipitant obişnuit al sincopei: care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
A. stresul emoţional;
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
B. manevra Valsalva; C. a-2, b-1, c-1, d-2;
C. praful de casă; D. a-2, b-1, c-2, d-1;
D. hipotensiunea ortostatică; E. a-2, b-2, c-1, d-1.
E. tulburările cardiace. 998. Cu referire la trăsăturile care
995. Referitor la trăsăturile care deosebesc deosebesc
criza convulsivă tonico-clonică generalizată criza convulsivă tonico-clonică generalizată
de sincopă, fiind date cele două evenimente de sincopă, fiind date cele două evenimente
patologice: patologice:
1. criza convulsivă; 1. criza convulsivă;
2. sincopa; 2. sincopa;
şi următoarele caracteristici:
şi următoarele caracteristici:
a. durata stării de inconştienţă este de
ordinul secundelor; a. dezorientarea şi somnolenţa după
b. de obicei, nu are factori precipitanţi eveniment durează multe minute sau
imediaţi; chiar ore;
c. în timpul evenimentului, apar cianoză b. nu există o postură caracteristică la
facială şi spumă la gură; instalare;
d. incontinenţa este rară şi c. în timpul evenimentului, pacientul este
necaracteristică; palid la faţă;
care listă de asocieri este corectă: d. durerea de cap apare rareori;
A. a-1, b-1, c-2, d-2; care listă de asocieri este corectă:
B. a-1, b-2, c-1, d-2; A. a-1, b-1, c-2, d-2;
C.a-2, b-1, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-2, c-1, d-1. D. a-2, b-1, c-2, d-1;
996. Cu privire la trăsăturile care deosebesc E. a-2, b-2, c-1, d-1.
criza convulsivă tonico-clonică generalizată 999. Cu referinţă la trăsăturile care
de sincopă, fiind date cele două evenimente deosebesc criza convulsivă tonico-clonică
patologice: generalizată de sincopă, fiind date cele
1. criza convulsivă; două evenimente patologice:
2. sincopa; 1. criza convulsivă;
şi următoarele caracteristici: 2. sincopa;
a. durata mişcărilor tonice sau clonice nu şi următoarele caracteristici:
depăşeşte niciodată 15 s; a. după eveniment, apar uneori dureri
b. tranziţia la starea de inconştienţă este musculare;
adesea imediată; b. la instalarea evenimentului, pacientul
c. dezorientarea şi somnolenţa după se
eveniment durează cel mult 5 min; află de obicei în poziţie ridicată;
d. incontinenţa este frecventă şi
caracteristică;
972 Semiologie neurologică
c. nu există simptome premonitorii sau
acestea apar sub forma de aură (de
exemplu, miros ciudat);
d. uneori apare durere de cap;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1000.Despre trăsăturile care deosebesc
criza convulsivă tonico-clonică generalizată
de sincopă, fiind date cele două evenimente
patologice:
1. criza convulsivă;
2. sincopa;
şi următoarele caracteristici:
a. uneori pacientul îşi muşcă limba;
b. durerile musculare după eveniment sunt
frecvente;
c.tranziţia la starea de
inconştienţă se
produce treptat în decurs de mai multe
secunde (dar poate fi bruscă în cazul
anumitor aritmii cardiace);
d. printre simptomele premonitorii se află
oboseala, greaţa, transpiraţia, îngustarea
câmpului vizual;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E.a-2, b-1, c-2, d-1.
1001.Referitor la abordarea pacientului cu
sincopă, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. diagnosticul de sincopă este adesea
dificil;
B. cauza sincopei se poate manifesta
doar
la momentul evenimentului, lăsând puţine
indicii sau niciunul când pacientul este
examinat ulterior de către medic;
C. medicul ar trebui să se gândească în
primul rând la acele cauze care constituie
o urgenţă terapeutică;
D. printre cauzele care pot constitui o
urgenţă terapeutică se află hemoragia
internă masivă, infarctul miocardic
(ambele pot fi nedureroase) şi aritmiile
cardiace;
la persoanele vârstnice, un leşin
E.
brusc
fără o cauză evidentă ar trebui să
trezească suspiciunea de criză epileptică,
chiar dacă toate semnele sunt negative
când pacientul este examinat.
1002.Referitor la algoritmul de diagnosticare
a sincopei, fiind date următoarele situaţii:
1. istoric şi examen fizic normal;
2. examenul fizic demonstrează hipotensiune
ortostatică şi examen neurologic normal;
3. examenul fizic demonstrează hipotensiune
ortostatică şi examenul neurologic este
anormal şi semne de leziune a sistemului
nervos central;
şi următoarele decizii investigaţionale şi
diagnostice:
a. posibil insuficienţă vegetativă
postganglionară;
b. posibil atrofie multisistemică;
c. dată fiind probabilitatea ridicată de
sincopă reflexă, se va efectua testul de
ridicare spre verticală dacă sincopa este
severă sau recurentă;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1003. Cu privire la algoritmul de
diagnosticare a sincopei, fiind date
următoarele situaţii:
1. istoricul, examenul fizic şi ECG sugerează
boală cardiacă;
2. examenul fizic demonstrează hipotensiune
ortostatică şi examenul neurologic este
anormal şi semne de neuropatie periferică;
3. nu s-a reuşit demonstrarea unei boli
cardiovasculare sau neurologice drept cauză
a sincopei;
şi următoarele decizii investigaţionale şi
diagnostice:
a. monitorizarea Holter timp de 24 ore a
ECG, testul ECG la efort, alte investigaţii
cardiace dacă sunt indicate;
b. diabet, carenţe nutritive, amiloidoză;
c. reevaluarea medicaţiei;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1004. Referitor la rolul istoricului în
diagnosticarea cauzei unei sincope,
afirmaţii sunt
următoarele
corecte, cu
excepţia:
A. în cadrul unei abordări algoritmice a
sincopei, un istoric atent este cel mai
important instrument de diagnostic, atât
sugera cauza
pentru a
corectă, cât şi
pentru a exclude cauze potenţiale
importante;
B. pierderea conştientei în contextul unei
scăderi a volemiei sugerează un sindrom
de sinus carotidian;
C. sincopa în decubit este provocată, mai
degrabă, de o aritmie sau de o criză
convulsivă;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
D. natura evenimentelor şi evoluţia lor în
timp imediat înainte de, în timpul şi după
un episod sincopai furnizează adesea
indicii etiologice valoroase;
E. o sincopa produsă când pacientul se
bărbiereşte sugerează un sindrom de
sinus carotidian.
1005. Cu privire la rolul istoricului în
diagnosticarea cauzei unei sincope,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. pierderea conştientei în timpul puncţiei
venoase sugerează o anomalie a
tonusului vascular;
B. sincopa în decubit este foarte probabil
vasovagală;
C. o sincopă apărută când pacientul
întoarce capul pentru a privi în timp ce
conduce cu spatele este foarte probabil
determinată de sindromul de sinus
carotidian;
D. poziţia pacientului la momentul
episodului sincopai este importantă;
E. sincopa determinată de sindromul de
sinus carotidian se poate produce când
pacientul îşi manipulează gâtul.
1006. Cu referire la rolul istoricului şi al
examenului fizic în diagnosticarea cauzei
unei sincope, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. pierderea conştientei în timpul micţiunii
sugerează o aritmie sau o criză
convulsivă;
B. sincopa determinată de sindromul de
sinus carotidian se poate produce când
pacientul întoarce capul;
C. trebuie aflat ce medicamente ia
pacientul, inclusiv medicamentele fără
prescripţie sau suplimentele nutritive,
acordând o atenţie deosebită schimbărilor
recente de medicaţie;
D. sincopa determinată de sindromul de
sinus carotidian se poate produce când
individul poartă o cămaşă cu guler strâmt;
E. examenul fizic ar trebui să includă
evaluarea frecvenţei cardiace şi a tensiunii
arteriale în poziţie culcată, în şezut şi în
picioare.
1007.Referitor la testele de reproducere a
crizei sincopale, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia (MSC = masajul
sinusului carotidian):
A. la pacienţii cu sincopă recurentă
inexplicabilă, o tentativă de a reproduce
criza poate ajuta la diagnostic;
B. crizele de anxietate induse de
hiperventilaţie pot fi reproduse uşor
punând pacientul să respire lent într-o
pungă;
C. sincopa la tuse poate fi reprodusă prin
manevra Romberg;
D. în general, MSC ar trebui evitat;
973
E. MSC se poate efectua dacă se
demonstrează ecografic absenţa plăcilor
de aterom carotidiene;
F. nu se cunoaşte specificitate diagnostică
a MSC;
G. la pacienţii cu plăci de aterom
carotidiene, MSC poate provoca un atac
ischemic tranzitoriu sau un accident
vascular cerebral.
1008.Referitor la investigaţiile diagnostice,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. alegerea investigaţiilor diagnostice
trebuie să fie ghidată de istoric şi de
examenul fizic;
B. de obicei, este indicat să se determine
electroliţii serici, glucoza şi hematocritul;
C. enzimele cardiace trebuie să fie evaluate
dacă se suspectează ischemie
miocardică;
D. testele de depistare toxicologice din
sânge şi din urină pot evidenţia prezenţa
alcoolului sau a altor droguri;
E. la pacienţii cu posibilă hipotiroidie,
trebuie determinate
nivelurile plasmatice
ale aldosteronului şi ale altor
mineralocorticoizi.
1009.Referitor la utilitatea
electrocardiogramei ia pacienţii cu sincopă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. ECG de suprafaţa furnizează în
majoritatea cazurilor un
diagnostic
definitiv;
B. prezenţa anomaliilor de conducere
(prelungirea segmentului PR şi blocurile
de ramură) sugerează o tahiaritmie;
C. pacienţii spitalizaţi ar trebui supuşi la
monitorizare continuă electrocardiografică;
D. ori de câte ori este posibil, simptomele
trebuie să fie corelate cu producerea
aritmiilor;
E. tehnicile de monitorizare a evenimentelor
cardiace pot fi utile la pacienţii cu
episoade simptomatice rare, mai ales la
pacienţii cu presincopă (lipotimie);
F. prezenţa unui potenţial tardiv pe o ECG
cu mediere de semnal este asociată cu
risc crescut de tahiaritmii ventriculare la
pacienţii cu infarct miocardic în
antecedente.
1010. Cu privire la utilitatea
electrocardiogramei la pacienţii cu sincopă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. ECG poate furniza indicii despre
cauza
sincopei şi trebuie să fie efectuată la
aproape toţi pacienţii;
974 Semiologie neurologică
B. undele Q patologice sau prelungirea
intervalului QT sugerează o tahiaritmie
ventriculară;
C. pacienţii trataţi ambulator ar trebui să
poarte un monitor Holter timp de 24-48 h;
D. monitorizarea continuă
electrocardiografică poate stabili cauza
sincopei la £15% din pacienţi;
E. un monitor implantabil poate fi
necesar la
pacienţii cu episoade frecvente;
F. alternanţa (variaţia în amplitudine) de
voltaj scăzut a undei T (insesizabilă cu
ochiul liber) este, de asemenea, asociată
cu apariţia aritmiilor ventriculare susţinute.
1011. Referitor la investigaţiile
electrofiziologice cardiace invazive la
pacienţii cu sincopă, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. furnizează informaţii cu valoare
diagnostică şi prognostică în ceea ce
priveşte funcţia nodului sinusal,
conducerea AV şi aritmiile
supraventriculare şi ventriculare;
B. prelungirea timpului de recuperare a
nodului sinusal (>1500 ms) este o
modificare specifică (85-100%) pentru
diagnosticul de disfuncţie de nod sinusal
dar are o sensibilitate joasă;
C. monitorizarea continuă
electrocardiografică este de obicei mai
eficientă pentru diagnosticarea disfuncţiei
de nod sinusal;
D. prelungirea intervalului HV şi blocul de
conducere sub fasciculul His indică faptul
că o boală a sistemului His-Purkinje ar
putea fi răspunzătoare de sincopă;
E. stimularea programată a aritmiilor
ventriculare are utilitate maximă la
pacienţii care au stenoză aortică;
F. sensibilitatea şi specificitatea stimulării
programate a aritmiilor ventriculare este
mai mică la pacienţii cu inimi normale sau
ia cei cu alta boală cardiacă decât boala
coronariană.
1012.Referitor la testul de ridicare spre
verticală cu masa rabatabilă pentru
sincopă, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. este prima investigaţie care trebuie
efectuată într-un caz de sincopă;
B. la pacienţii susceptibili, ridicarea
(spre
verticală) până la un unghi de 60-80° (faţă
de orizontală) timp de 30-60 minute induce
un episod vasovagal;
C. protocolul poate fi scurtat dacă
ridicarea
spre verticală este combinată cu
administrarea de medicamente precum
izoprenalina, edrofoniul sau adenozina;
D. s-a raportat că specificitatea acestui
test
se apropie de 90%;
E. reproductibilitatea rezultatului este în
general mai mică (30-90%) pentru un
răspuns iniţial negativ.
1013.Cu privire la testul de ridicare spre
verticală cu masa rabatabilă pentru
sincopă, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. este indicat pentru sincopa recurentă;
B. protocolul poate fi scurtat dacă ridicarea
spre verticală este combinată cu
administrarea de medicamente care
stimulează circulaţia venoasă;
C. sensibilitatea şi specificitatea acestui test
sunt dificil de stabilit din cauza absenţei
unor criterii validate;
D. reflexele răspunzătoare de sincopa
vasovagală pot fi declanşate la majoritatea
oamenilor (sau chiar la toţi) dacă se aplică
stimulul adecvat;
E. sensibilitatea
raportată a testului
variază
între 20-74%.
1014. Cu referire la testul de ridicare
spre
verticală cu masa rabatabilă pentru
sincopă, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. este indicat pentru un eveniment
sincopai izolat într-un context cu risc înalt
(pilot, şofer de vehicul comercial, eto),
indiferent dacă există sau nu un istoric de
boală cardiacă preexistentă sau de
vasovagale în
episoade
antecedente;
B. protocolul poate fi scurtat dacă ridicarea
spre verticală este combinată cu
administrarea de medicamente care cresc
stimularea adrenergică;
C. specificitatea acestui test este mai mare
dacă se foloseşte provocare
farmacologică;
D. variabilitatea sensibilităţii testului ţine
probabil de diferenţele dintre populaţiile
studiate, de tehnicile folosite şi de absenţa
unui adevărat etalon ia care să se
raporteze rezultatele testului;
E. reproductibilitatea (într-un interval de
timp întinzându-se de la câteva ore până
la câteva săptămâni) este de 80-90%
pentru un răspuns iniţial pozitiv.
1015. Referitor la diversele investigaţii care
pot fi utile pentru a decela boli cardiace
organice care ar putea produce sincopă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
A. ecocardiografia detectează anomalii
valvulare, miocardice şi pericardice;
B. cine-RMN cardiac reprezintă o
modalitate neinvazivă care poate fi utilă
pentru pacienţii la care nu pot fi obţinute
imagini ecocardiografice de calitate
adecvată pentru punerea diagnosticului
C. cine-RMN cardiac permite
vizualizarea
anomaliilor organice ale ventriculului drept
generatoare de aritmii;
D. la unii pacienţi, cateterismul cardiac
poate fi necesar pentru a diagnostica
prezenţa sau severitatea anomaliilor
valvulare;
E. angiografia pulmonară poate fi uneori
necesară la pacienţii la care sincopa poate
fi determinată de o embolie cerebrală.
1016. Cu privire la diversele investigaţii
care
pot fi utile pentru a decela boli cardiace
organice care ar putea produce sincopă,
următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. testul de efort este etalonul pentru
diagnosticarea cardiomiopatiei
hipertrofice;
B. cine-RMN cardiac este indicat pentru
pacienţii suspectaţi de displazie
aritmogenă de ventricul drept
C. testul de efort poate detecta ischemia
sau aritmiile induse de efort;
D. tomografia computerizată ultrarapidă
poate fi utilă la pacienţii la care sincopa
poate fi determinată de o
embolie
pulmonară;
E. în unele cazuri pot fi utile investigaţiile
neuroimagistice.
1017.Privitor la diversele investigaţii care pot
fi utile pentru a decela boli cardiace
organice care ar putea produce sincopă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. ecocardiografia este etalonul pentru
diagnosticarea mixomului atrial;
B. cine-RMN cardiac este indicat pentru
pacienţii suspectaţi de tahicardie
ventriculară cu originea în tractul de
evacuare al ventriculului drept
C. la unii pacienţi, cateterismul cardiac
poate fi necesar pentru a diagnostica de pierderea a vederii:
prezenţa sau severitatea bolii coronariene;
D. scintigrafia de ventilaţie-perfuzie este
investigaţia etalon a atunci când se
suspectează o embolie pulmonară drept
cauză a sincopei;
E. electroencefalografia este indicată dacă
se suspectează crize convulsive.
1018.Care dintre următoarele nu este o
investigaţie neuroimagistică indicată atunci
când se suspectează sincopă de cauză
cerebrovasculară:
975
A. ecografia Doppler a sistemelor
arteriale
carotidian şi vertebrobazilar;
B. RMN;
C. angiografie prin rezonanţă magnetică;
D. angiografie radiologică a arterelor
cerebrale;
E. electroencefalografia.
Sensibilitatea
1019.Referitor la corelaţia dintre localizarea
unei leziuni de-a lungul căii optice şi tipul de
tulburare vizuală pe care aceasta o poate
genera, fiind date:
1. pierderea vederii la un ochi;
2. hemianopsie bitemporală;
3. hemianopsie omonimă; şi următoarele
localizări ale leziunii:
a. corpul geniculat lateral;
b. tractul optic;
c. chiasma optică;
d. cortexul vizual;
e. radiaţia optică;
f. nervul optic;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-3, b-3, c-1, d-3, e-3, f-2;
B. a-3, b-3, c-2, d-3, e-1,f-3;
C. a-3, b-3, c-2, d-3, e-3, f-1;
D.a-3, b-3, c-3, d-1, e-3, f-2;
E. a-3, b-3, c-3, d-2, e-1,f-3.
1020. Referitor la semnificaţia diferitelor
tulburări vizuale şi la leziunile subiacente
acestora, fiind date:
1. hemianopsie bitemporală;
2. hemianopsie omonimă;
şi următoarele semnificaţii şi tipuri de leziuni:
a. pacientul nu vede câmpurile externe;
b. pacientul nu vede jumătatea câmpului
vizual opusă leziunii;
c. lezarea fibrelor din aval de chiasma
optică;
d. lezarea fibrelor care se încrucişează în
chiasma optică;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1021. Fiind date următoarele variante
(acute
sau cronice, dureroase sau ne dureroase)
1. pierderea acută nedureroasă (fără dureri
oculare) a vederii;
2. pierderea cronică nedureroasă a vederii;
3. pierderea acută dureroasă a vederii;
şi următoarele afecţiuni care le pot provoca:
a. glaucom cronic;
b. desprindere de retină;
c. tumoră compresivă pe calea optică;
d. accident vascular cerebral;
e. glaucomul acut;
976 Semiologie neurologică
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-1, e-2;
B. a-1, b-3, c-1, d-2, e-2;
C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-3;
D.a-2, b-2, c-1, d-3, e-1;
E. a-2, b-3, c-1, d-1, e-2.
1022.Glaucomul acut cu unghi închis poate
determina următoarele, cu excepţia:
A. scăderea (sau tulburarea) acută a
vederii;
B. durere oculară intensă, acută;
C. uneori, durere în piept;
D. înroşirea ochiului;
E. eructaţii.
1023.Cu privire la amauroza fugace,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. pierderea vederii este trecătoare;
B. pierderea vederii durează cel mult 30
minute;
C. este produsă de embolii de colesterol;
D. este un simptom în cadrul bolii ischemice
cardiace;
E. de regulă, leziunea originară constă într-
o placă de aterom aortică.
1024.Fiind date următoarele afecţiuni care
î de HTA pot să apară paralizii de NC3 (fără
se pot asocia cu pierderea vederii:
1. glaucomul acut cu unghi închis;
2. glaucomul cronic;
3. compresia căii optice (nerv optic, tract
optic sau radiaţie optică);
4. criza de migrenă;
5. amauroza fugace;
şi următoarele tablouri clinice:
a. pierderea trecătoare a vederii produsă
de embolii de colesterol;
b. pierderea vederii insidioasă (în ani de
zile), cronică, fără dureri;
c. poate fi precedat/ ă de pierderea
trecătoare a vederii;
d. pierderea nedureroasă a vederii
instalată progresiv de-a lungul unui
interval de săptămâni sau luni de zile;
e. scăderea/ tulburarea vederii, ochi roşu şi
dureros, greaţă/ vărsături;
care este lista de asocieri
corectă:
A. a-2, b-4, c-3, d-1, e-5;
B. a-2, b-4, c-5, d-1, e-3;
C. a-4, b-3, c-1,d-5, e-2;
D. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2;
E. a-5, b-2, c-4, d-3, e-1.
1025.Cauze ale diplopiei sunt următoarele,
cu excepţia:
A. paralizii ale muşchilor faciali;
B. afecţiuni tiroidiene;
C. miastenia gravă;
D. anevrisme ale
poligonului Willis;
E. diabet;
F. tumori.
1026.Referitor la diplopie, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. diplopia apare într-un sector al
câmpului
vizual, când ochiul afectat nu se poate
deplasa conjugat cu celălalt ochi;
B. afectarea nervilor cranieni 3, 4 şi 6
determină paralizia unuia sau mai multor
muşchi extrinseci al globului ocular;
C. paralizia completă a NC3 poate fi
pricinuită de traumatisme,
scleroză
multiplă, tumori, anevrisme;
D. paralizia completă a NC3 produce
ptoză,
midriază şi pierderea abducţiei;
E. anevrismele arterei comunicante
posterioare pot afecta NC3, care trece prin
apropierea acestei artere în drumul său
spre sinusul cavernos;
F. tromboza de sinus cavernos (care
poate
să apară în SIDA) poate produce paralizie
completă a NC3;
G. la pacienţi cu diabet sau cu istoric
lung
afectarea pupilei), NC4 şi NC6;
H. în miastenia gravă, diplopia apare în
prima parte a zilei.
1027.Referitor ia parestezii şi la durerile de
cauză neurologică, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. pentru parestezii pacientul foloseşte
adesea termenul generic de „amorţeală";
B. dacă un pacient acuză parestezii, se
poate exclude o ischemie
periferică;
C. durerea este cel mai frecvent
simptom
din afecţiunile neurologice;
D. durerea din nevralgia trigeminală este
adesea provocată de mişcare, atingere,
mâncat, expunere la rece;
E. în zoster, durerea este
intensă de-a
lungul teritoriul de distribuţie al
rădăcinii
nervoase afectate;
F. în zoster, erupţia veziculoasă în
teritoriul
de distribuţie al nervului apare, de obicei,
la un număr de zile (1-2-3-4-7-30 zile)
după începutul durerii.
1028.Cu privire la parestezii şi la durerile de
cauză neurologică, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. prin „amorţeală", pacienţii pot înţelege
senzaţii diverse: înţepături, răceală, arsură
sau chiar durere;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
B. uneori paresteziile din bolile
demielinizante sunt atât de intense încât
pacientul le descrie drept dureri;
C. în nevralgia trigeminală (tic douloureux)
durerea este severă, ca un pumnal, cu
durată de câteva secunde;
D. în nevralgia trigeminală durerea este în
teritoriul ramurilor maxilară sau
mandibulară ale trigemenului;
E. durerea facială poate fi dată şi de
cefaleea în ciorchine;
F. zoster (zona) este produs de infecţia
bacteriană a unei rădăcini nervoase
senzitive;
G. în unele cazuri de zoster, durerea poate
să apară la un interval de timp după
erupţie sau chiar după dispariţia acesteia;
H. nevralgia sciatică este una dintre
afecţiunile neurologice dureroase;
Motilitatea
Scăderea motilităţii (deficitul motor):
slăbiciunea
1029.Referitor la slăbiciunea musculară în
diverse afecţiuni, fiind date următoarele
afecţiuni:
I. miastenia gravă;
2. bolile endocrine;
3. hemiplegie;
şi următoarele caracteristici:
a. slăbiciunea cuprinde ulterior tot mai
multe grupe musculare;
b. începe cu slăbiciune localizată la
anumite grupe musculare;
c. slăbiciunea musculară este de la început
generalizată;
d. slăbiciunea musculară este localizată;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-3;
B. a-1, b-1, c-3, d-2;
C. a-1, b-2, c-3, d-1;
D. a-1, b-3, c-1, d-2;
E. a-2, b-1, c-3, d-1.
1030.Cu privire la slăbiciunea musculară în
diverse afecţiuni, fiind date următoarele
afecţiuni:
1. miastenia gravă;
2. tulburările electrolitice;
3. pareză de radial;
şi următoarele caracteristici: a. slăbiciunea
musculară este de la început
generalizată;
b. în final, duce la slăbiciune musculară
generalizată;
c. slăbiciunea musculară progresează
cuprinzând tot mai multe grupe
musculare, într-o evoluţie care se poate
întinde pe multe decenii;
d. slăbiciunea musculară este localizată;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-3;
B. a-1, b-2, c-1, d-3;
C.a-2, b-1, c-1, d-3;
D. a-2, b-1, c-3, d-1;
977
E. a-3, b-1, c-1, d-2.
1031. Referitor la manifestările scăderii
motilităţii/ forţei musculare la membre, fiind
date următoarele variante de deficit motor:
1. slăbiciunea musculaturii distaie a
membrului superior;
2. slăbiciunea musculaturii proximale a
membrului inferior;
3. slăbiciunea musculaturii proximale a
membrului superior;
şi următoarele tipuri de invaliditate pe care
acestea le pot determina:
a. nu se poate pieptăna;
b. nu poate ajunge la un obiect sus situat;
c. nu se poate încheia la nasturi;
d. nu poate roti cheia în uşă;
e. nu se poate urca în pat;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-2, b-1, c-3, d-1, e-3;
B. a-2, b-3, c-1, d-3, e-1;
C. a-3, b-1, c-2, d-1, e-3;
D. a-3, b-2, c-1, d-3, e-1;
E. a-3, b-3, c-1, d-1, e-2.
1032. Cu privire la manifestările scăderii
motilităţii/ forţei musculare la membre, fiind
date următoarele variante de deficit motor:
1. slăbiciunea musculaturii distaie a
membrului inferior;
2. slăbiciunea musculaturii distaie a
membrului superior;
3. slăbiciunea musculaturii proximale a
membrului inferior;
4. slăbiciunea musculaturii proximale a
membrului superior;
şi următoarele tipuri de invaliditate pe care
acestea le pot determina:
a. nu se poate bărbieri;
b. nu poate scrie;
c. nu se poate urca în cada de baie;
d. nu poate face extensia piciorului;
e. nu poate urca scările;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C. a-2, b-1, c-4, d-3;
D. a-3, b-2, c-1, d-4;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
1106. Referitor la cauzele disfuncţiilor
reţelelor corticale, fiind date următoarele
disfuncţii:
1. agnozia vizuală a obiectelor;
2. APRAXIE IDEOMOTORIE;
3. apraxie de construcţie;
4. sindromul de dezinhibiţie frontală; şi
următoarele cauze:
a. leziuni ale cortexului prefrontal medial şi
orbitofrontal;
b. leziuni care deconectează reţeaua
limbajului de sistemele motorii piramidale;
c. leziuni ale reţelei occipitotemporale;
d. leziuni parietale posterioare drepte;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
978 Semiologie neurologică

C. a-3, b-4, c-2, d-1; b. leziuni ale reţelei parietofrontale

D. a-4, b-2, c-1, d-3; (de
E. a-4, b-2, c-3, d-1. orientare spaţială);
1107. Cu privire la cauzele disfuncţiilor o leziuni ale reţelei occipitotemporale;
reţelelor corticale, fiind date următoarele d. cel mai adesea, stări confuzionale
disfuncţii: şi/sau demenţiale şi doar rareori leziuni
1. afazie Wernicke; focale de tipul celor asociate cu tulburările
2. neglijare hemispaţială; afazice;
3. sindroame de neglijare hemispaţială în care care este lista de asocieri corectă:
predomină deficitele motor-exploratorii; A. a-1, b-4, c-2, d-3:
4. sindromul Gerstman: B. a-2, b-3, c-1, d-4;
şi următoarele cauze: C.a-2, b-4, c-3, d-1;
a. leziunile centrate în jurul componentelor
D.a-3, b-1, c-4, d-2;
frontale ale reţelei pentru orientarea
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
spaţială;
b. leziuni ale lobulului parietal inferior (mai 1110. Date fiind următoarele (manifestări ale
ales ale girului angular) din emisfera unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
stângă; 1. neglijare hemispaţială;
c. leziuni ale polului posterior al reţelei 2. disfuncţia reţelei prefrontale;
limbajului; 3. agnozia vizuală a obiectelor;
d. leziuni ale reţelei parietofrontale; 4. apraxie ideaţională;
care este lista de asocieri corectă: şi următoarele caracteristici:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; a. pacientul nu poate recunoaşte obiectele;
B. a-2, b-3, c-4, d-1; b. pacientul nu poate muta
C. a-3, b-4, c-1, d-2; flexibil focarul
D.a-4, b-1, c-2, d-3; atenţiei de la un
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
gând/ stimul la altul;
1108. Cu referire la cauzele disfuncţiilor c. pacientul nu se bărbiereşte pe partea
reţelelor corticale, fiind date d.stângă a feţei;
cerându-i-se unui pacient să ia un stilou
următoarele şi să scrie, el nu execută corect
disfuncţii: succesiunea de mişcări, încercând, de
exemplu, să scrie cu capătul dinspre
1. agnozia vizuală a obiectelor;
rezervor sau chiar cu capacul;
2. amnezie;
care este lista de asocieri corectă:
3. apraxia îmbrăcatului; A. a-1, b-4, c-3, d-2;
4. sindroame de neglijare hemispaţială în care B. a-2, b-1, c-4, d-3;
predomină deficitele C. a-2, b-3, c-1, d-4;
senzorial-reprezentaţionale; D.a-3, b-2, c-1, d-4;
şi următoarele cauze: E. a-4, b-3, c-2, d-1.
a. leziuni ale reţelei occipitotemporale; 1111.Date fiind următoarele (manifestări ale
b. leziuni ale reţelei unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
limbice; 1. apraxia chinetică a membrelor;
c. leziuni parietale posterioare bilaterale; 2. disfuncţia reţelei prefrontale;
d. leziuni centrate în jurul componentelor 3. neglijare hemispaţială;
parietale ale reţelei pentru orientarea 4. prosopagnozie;
spaţială;
şi următoarele caracteristici:
care este lista de asocieri corectă:
a. pacientul nu se îmbracă pe partea
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
stângă a corpului;
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
b. pacientul nu se poate focaliza asupra
C.a-2, b-3, c-4, d-1;
unei înlănţuiri de gânduri;
D.a-3, b-4, c-1, d-2; c. neîndemânarea în utilizarea uneltelor
E. a-4, b-1, c-2, d-3. care nu poate fi atribuită unei disfuncţii
1109.Privitor la cauzele disfuncţiilor reţelelor senzoriale, piramidale, extrapiramidale
corticale, fiind date următoarele disfuncţii: sau cerebeloase;
1. apraxie ideaţională; d. nu poate recunoaşte membrii individuali
2. fenomenul de extincţie; ai unui grup generic de obiecte, dar poate
3. prosopagnozie; identifica generic obiectul;
4. sindromul Balint; şi care este lista de asocieri corectă:
următoarele cauze: A. a-1, b-4, c-3, d-2;
a. leziuni bilaterale ale reţelei pentru B. a-2, b-1, c-4, d-3;
orientarea spaţială, în special a C. a-3, b-2, c-1, d-4;
componentelor parietale posterioare; D. a-3, b-2, c-4, d-1;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
1112. Date fiind următoarele (manifestări ale
unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. agnozie vizuală a obiectelor;
2. disfuncţia reţelei prefrontale;
3. neglijare hemispaţială;
4. prosopagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul nu poate identifica generic
obiectele comune;
b. pacientul nu citeşte jumătatea stângă a
unei fraze;
c. deficit în recunoaşterea vizuală a
trăsăturilor specifice care
caracterizează
membrii individuali ai unei clase de
obiecte;
d. capacitate redusă de a trece flexibil de la
un criteriu de sortare la un altul în testele de
asociere a unor obiecte (de exemplu, întâi
după culoare, apoi după utilitate, apoi după
dimensiune);
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C. a-3, b-1, c-4, d-2;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
1113.Date fiind următoarele (manifestări ale
unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. agnozie vizuală a obiectelor;
2. apraxie ideaţională;
3. neglijare hemispaţială;
4. prosopagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul nu mănâncă alimentele plasate
în partea stângă a farfuriei;
b. pacientul nu poate recunoaşte o faţă ca
fiind o faţă;
c. deficit în executarea unor secvenţe de
mişcări direcţionate către un scop, la
pacienţi care nu au nici o dificultate în
executarea mişcărilor individuale;
d. îşi dă seama că o maşină este o maşină,
dar nu poate recunoaşte ce marcă de
maşină este;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-1, b-3, c-2, d-4;
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
D. a-3, b-1, c-2, d-4;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
1114.Date fiind următoarele (manifestări ale
unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. agnozie vizuală a obiectelor;
2. apraxie ideomotorie;
3. disfuncţia reţelei prefrontale;
4. prosopagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul nu poate recunoaşte o maşină
ca fiind o maşină;
979
b. pacientul nu poate să-şi menţină atenţia
la un anumit lucru, fiind uşor distras de
stimuli nesemnificativi;
c. pacientul nu poate executa o sarcină
motorie simplă (să tuşească, să sufle);
d. îşi dă seama că o faţă este o faţă, dar nu
poate recunoaşte a cui este;
care este lista asocieri de
corectă: A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-3, b-1, c-2, âA;
D. a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
1115. Fiind date următoarele (manifestări ale
unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. disfuncţia reţelei prefrontale;
2. simultagnozie;
3. agnozie vizuală a obiectelor;
4. neglijare hemispaţială;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul nu poate integra informaţia din
centrul câmpului vizual cu informaţia de la
periferia câmpului vizual;
b. dacă i se cere să copieze un desen
simplu (format din câteva linii), pacientul
nu va copia jumătatea stângă a
desenului;
o pacientul nu poate nici să denumească
obiectul, nici să descrie la ce foloseşte;
d. pacientului nu poate să numere în sus din 7
în 7; care este lista de asocieri corectă: A.
a-1, b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-4, c-1, d-3; C.a-2,
b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4, b-3,
c-1, d-2.
1116. Fiind indicate următoarele (manifestări
ale unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. apraxie ideomotorie;
2. disfuncţia reţelei prefrontale;
3. neglijare hemispaţială;
4. simultagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul se cramponează de informaţia
din centrul câmpului vizual, fără a încerca
să exploreze şi restul câmpului vizual în
căutarea altor informaţii;
b. pacientul nu poate mima utilizarea unei
unelte uzuale (un pieptene, un ciocan, o
periuţă de dinţi) în absenţa uneltei
respective;
c. pacientul nu poate fi perseverent într-o
anumită activitate;
d. pacientul nu îşi face toaleta pe partea
stângă a corpului;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-4, c-2, d-3;
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-1, d-2;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
1117.Fiind propuse următoarele (manifestări
ale unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. amnezia anterogradă;
2. apraxie ideomotorie;
980 Semiologie neurologică
3. disfuncţia reţelei prefrontale;
4. simultagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul nu poate să treacă flexibil de la
o activitate la alta;
b. pacientul nu poate identifica vizual
obiectele şi scenele deoarece nu poate
percepe scenele vizuale complexe în
integralitatea lor;
c. pacientul nu poate depozita, reţine şi
rememora cunoştinţe noi;
d. pacientul nu poate executa comenzi
motorii, deşi le înţelege;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-3, c-4, d-1;
C. a-3, b-4, c-1, d-2;
D.a-4, b-1, c-2, d-3;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
1118.Propuse fiind următoarele manifestări
ale unor disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. amnezie retrogradă;
2. apraxia îmbrăcatului;
3. neglijare hemispaţială;
4. simultagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul relatează că obiectele pe care
le priveşte dispar brusc;
b. pacientul nu-şi aminteşte evenimentele
petrecute înainte de un anumit moment;
c. pacientul nu poate alinia axa corpului cu
axa îmbrăcămintei;
d. dacă trebuie să deseneze cadranul
unui
ceas, pacientul înghesuie cifrele care
reprezintă orele în jumătatea dreaptă,
lăsând jumătatea stângă goală;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-3, b-4, c-1, d-2;
D. a-4, b-1, c-2, d-3;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
1119.Propuse fiind următoarele (manifestări
ale unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. anomie;
2. apraxia îmbrăcatului;
3. disfuncţia reţelei
prefrontale;
4.neglijare hemispaţială;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul nu poate denumi obiectul, dar
poate să descrie la ce se foloseşte;
b. pacientului nu poate să numere în jos
din 5 în 5;
c. când i se cere pacientului să scrie ceva,
lasă o margine foarte lată în stânga;
d. în încercarea de a se îmbrăca, pacientul
se chinuieşte ţinând haina de partea de
jos sau băgând mâna într-o cută a
căptuşelii în loc de mânecă;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
C. a-3, b-1, c-4, d-2;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
1120. Se propun următoarele (manifestări ale
unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. anosognozie;
2. disfuncţia reţelei prefrontale;
3. prosopagnozie;
4. simultagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul nu poate recunoaşte feţele;
b. cerându-i-se să numere în jos din 5 în 5,
pacientul încetineşte progresiv şi chiar se
opreşte, incapabil să ducă sarcina la
îndeplinire;
c. deşi are hemipareză sau
hemihipoestezie, pacientul neagă;
d. pacientul nu poate privi din nou punctul
aflat iniţial în centrul câmpului vizual după
mişcări scurte sacadate;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
D. a-3, b-2, c-1, d-4;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
1121. Propuse fiind următoarele manifestări
ale unor disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. apraxie bucofacială;
2. apraxia membrelor;
3. anosognozie;
4. prosopagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. deficit în mişcările feţei şi ale gurii;
b. deficit în mişcările membrelor superioare
şi inferioare;
c. pacientul neagă faptul că membrele
paralizate îi aparţin;
d. nu poate recunoaşte o persoană cunoscută
privindu-i faţa, dar poate să o recunoască
folosindu-se de alte indicii;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-2, b-3, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a^l, b-1, c-2, d-3.
1122. Propunându-se următoarele
(manifestări ale unor) disfuncţii ale reţelelor
corticale:
1. apraxie de construcţie;
2. disfuncţia reţelei prefrontale;
3. prosopagnozie;
4. simultagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul „nu vede pădurea din cauza
copacilor";
b. nu poate recunoaşte feţe familiare, nici
măcar reflexia propriei feţe într-o oglindă;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
c. pacientului îi ia mai mult de 15 secunde
să enumere lunile anului în ordine
inversă;
d. pacientul nu poate copia un desen
format din câteva linii simple;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
1123. Propuse fiind următoarele (manifestări
ale unor) disfuncţii ale reţelelor corticale:
1. anosognozie;
2. apraxie oculomotorie;
3. disfuncţia reţelei prefrontale;
4. simultagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. deficit în explorarea vizuomotorie a
mediului;
b. deşi are deficit motor sever, pacientul îl
neagă;
c. pacientul nu se poate abţine să nu
facă
un anumit gest în ciuda comenzii prin
care examinatorul i-l interzice;
d. cerându-i-se să denumească o lampă
de
birou, pacientul o denumeşte
scrumieră
întrucât observă doar baza circulară a
lămpii;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-3, c-4, d-2;
C. a-2, b-1, c-3, d-4;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
1124.Propuse fiind următoarele (manifestări a. i se cere pacientului să indice, într-un
ale unor) disfuncţii ale reţelelor corticale: interval de 1 minut, cât mai multe cuvinte
1. disfuncţia reţelei prefrontale;
2. extincţie;
3. prosopagnozie;
4. simultagnozie;
şi următoarele caracteristici:
a. pacientul nu poate identifica ţintele mari, după
dar le poate identifica pe cele mici;
b. nu poate recunoaşte o persoană
cunoscută privindu-i faţa, dar poate să o
recunoască dacă îi aude vocea;
c. capacitate scăzută de a căuta în
memorie o anumită informaţie;
d. pacientul nu are nici o dificultate în
decelarea stimulilor unilaterali de pe
ambele părţi, dar percepe un stimuli
prezentat simultan bilateral ca venind
doar de pe partea dreaptă;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-2, b-4, c-3, d-1;
981
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-4, b-3, c-1, d-2;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
1125.Propuse fiind următoarele teste vizând
disfuncţiile reţelelor corticale:
1. test pentru explorarea reţelei
parietofrontale (pentru simultagnozie);
2. test pentru explorarea reţelei
parietofrontale;
3. test pentru explorarea reţelei prefrontale;
şi următoarele descrieri ale acestora:
a. testul de stimulare simultană bilaterală;
b. examinatorul bate cu degetul în masă şi
îi solicită pacientului să ridice mâna când
aude o bătaie, dar să nu o ridice când
aude două bătăi;
c. i se cere pacientului să execute o
sarcină de tip „mergi/ stai", „execută/ nu
executa";
d. o adaptare a testului de detectare a
ţintelor, în care unele din literele ţintă (de
exemplu, „A") sunt desenate mult mai
mari (7,5-10 cm) decât celelalte (2,5 cm)
şi toate literele ţintă, mari şi mici, sunt
împrăştiate printre repere derutante
(celelalte litere);
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-2,
c-3, d-3;
B. a-2, b-3, c-3, d-1;
C. a-3, b-1, c-2, d-3;
D.a-3, b-2, c-3, d-1;
E. a-3, b-3, c-2, d-1.
1126. Fiind propuse următoarele teste
vizând
disfuncţiile reţelelor corticale:
1. test pentru explorarea reţelei
parietofrontale;
2. test pentru explorarea reţelei prefrontale;
şi următoarele descrieri ale acestora:
care încep cu „b", „I" sau „r" (normal ar
trebui să indice minim 12 pentru fiecare
literă);
b. i se cere pacientului să asocieze mai
multe obiecte întâi după culoare, apoi
utilitate, apoi după dimensiune;
c. examinatorul stimulează (vizual, auditiv,
tactil) fie unilateral, fie simultan bilateral;
d. examinatorul desenează un cerc cu
diametrul de 12-15 cm şi îi cere
pacientului să plaseze numerele de la 1 la
12 ca şi cum cercul ar reprezenta un
ceas;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1127. Referitor la diferenţierea dintre
sindroamele Balint şi Gerstman fiind date
cele două entităţi:
982 Semiologie neurologică
1. sindromul Balint;
2. sindromul Gerstman;
şi următoarele manifestări:
a. dezorientare spaţială severă;
b. apraxie oculomotorie;
c. confuzia între dreapta şi stânga;
d. acalculie;
e. manifestările sunt consecinţa capacităţii
deficitare de a explora mediul;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
a d e
D. -1, b-2, c-2, -1, -1;
E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1.
1128. Cu privire la diferenţierea dintre
sindroamele Balint şi Gerstman fiind
date
cele două entităţi:
T parietale posterioare;
1. sindromul Balint;
2. sindromul Gerstman;
şi următoarele manifestări:
a. disgrafie;
b. anomia degetelor;
c. mai toate manifestările au legătură (cel C. fiecare sector al reţelei limbajului
puţin mnemotehnică) cu degetele;
d. deficit în apucarea corectă a ţintelor
vizuale;
e. simultagnozie;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1;
C. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
1129. Următoarele fragmente dintr-o frază
vizând simultagnozia sunt corect formulate, 1132. Cu referire la funcţiile nervoase
cu excepţia:
A. informaţia necesară pentru identificarea următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
ţintelor mari nu poate fi limitată la centrul excepţia:
câmpului vizual;
B. ci necesită integrarea informaţiei
provenite dintr-o arie mai largă a câmpului
vizual, iar
C. incapacitatea pacientului de a identifica
ţintele mici demonstrează că;
D. nu reducerea acuităţii vizuale ar fi de
vină pentru tulburarea funcţiei vizuale şi
că;
E. problema este centrală mai degrabă
decât periferică.
1130. Referitor la funcţiile nervoase
superioare şi la reţelele care le deservesc,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. limbajul permite comunicarea şi
reformularea gândurilor şi a experienţelor
prin legarea lor de simboluri arbitrare
numite cuvinte;
B. sistemele neuronale implicate în
efectuarea mişcărilor axiale sunt
întotdeauna afectate la pacienţii care au
tulburări de înţelegere a limbajului;
C. agrafia (disgrafia) este nespecifică,
dar
indică o afectare a controlului
neuromuscular;
D. leziunile ariei Wernicke afectează mai
ales capacitatea de a decodifica prozodia
vorbită;
E. reţeaua limbică deserveşte memoria
de
lungă durată.
1131. Cu privire la funcţiile nervoase
superioare şi la reţelele care le deservesc,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. ariile Wernicke şi Broca sunt conectate
între ele şi cu regiuni suplimentare
perisilviene, temporale, prefrontale şi
B. la examinarea limbajului, se cere
pacientului, printre altele, să repete
cuvinte izolate, propoziţii scurte sau
înlănţuiri de cuvinte scurte („fără dacă, dar
sau poate");
participă la mai multe funcţii ale limbajului,
dar prezintă şi specializări locale;
D. în ce priveşte prozodia, leziunile ariei
Broca afectează mai ales capacitatea de a
înţelege mesajul transmis de intonaţia
interlocutorului;
E. dacă i se dă o listă de cuvinte de
memorat, pacientul amnezic nu poate
reproduce cuvintele sau chiar nu-şi
aminteşte că i s-a dat o listă de cuvinte.
superioare şi la reţelele care le deservesc,
A. lezarea oricăreia dintre componentele
reţelei limbajului sau a interconexiunilor lor
poate determina afazie/ disfazie;
B. folosirea unor formulări care înnoadă/
încurcă limba în gură („capra sare piatra,
piatra crapă-n patru") sunt utile mai ales
pentru a testa afazia (şi nu dizartria);
C. în ariile Wernicke se află polul lexical-
semantic al reţelei limbajului;
D. aprozodia de expresie este cel mai
frecvent tip de aprozodie întâlnit în
practică;
E. la un pacient amnezic, capacitatea de
a-
şi reaminti exact cuvintele într-un test cu
alegeri multiple (i se furnizează o listă mai
amplă din care trebuie să aleagă)
demonstrează o tulburare de memorie
care afectează mai ales etapa de regăsire
a informaţiei.
1133. Privitor la funcţiile nervoase
superioare
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
şi la reţelele care le deservesc, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. diagnosticul de afazie trebuie pus doar
când există deficite în aspectele formale ale
limbajului, cum ar denumirea, alegerea
cuvintelor, înţelegerea, ortografie, sintaxă;
B. pacienţii afazici pot să aibă dificultăţi nu
cu formulările încurcă-limbă, ci cu
înlănţuirile de cuvinte de legătură
(conjuncţii, prepoziţii);
C. ariile Wernicke şi Broca şi conexiunile lor
constituie o reţea neuronală care
deserveşte diferite aspecte ale funcţiei
limbajului;
D. în aria Broca se află polul sintactic al
reţelei limbajului;
E. orientarea adaptativă la evenimentele
semnificative din spaţiul extrapersonal
este deservit de reţeaua occipitotemporală
(având componente corticale şi
subcorticale).
1134. Cu referinţă la funcţiile nervoase
superioare şi la reţelele care le deservesc,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. afazia nu trebuie confundată cu
dizartria
sau cu mutismul;
B. este important ca numărul de cuvinte
să
nu depăşească lărgimea atenţiei
pacientului - în caz contrar, incapacitatea
de a le repeta reflectă îngustarea atenţiei
şi nu o afazie;
C. clasificarea sindroamelor afazice se
face
în funcţie de localizarea anatomică a
leziunii neurologice (care are implicaţii
etiologice şi prognostice);
D. leziunile reţelei parietofrontale sindromul de lob frontal;
determină
neglijarea hemispaţială contralezională;
E. aprozodia este consecinţa leziunilor
lobului occipital;
F. la testarea scrierii, se urmăresc
eventualele erori de ortografie, de
ordonare a cuvintelor şi de gramatică.
1135. Despre funcţiile nervoase superioare
şi
la reţelele care le deservesc, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. examenul clinic al limbajului include
denumirea, vorbirea spontană,
înţelegerea, repetarea, citirea, scrierea;
B. la testarea citirii, se observă
eventualele
deficite în citirea cu voce tare sau în
înţelegere;
C. formulări care conţin aceleaşi cuvinte
şi
în aceeaşi ordine transmit o încărcătură
informaţională şi emoţională diferită în
funcţie de intonaţie;
983
D. neglijarea hemispaţială include
neglijarea evenimentelor senzoriale,
sărăcia actelor de explorare şi orientare,
devalorizare motivaţională;
E. sistemul limbic include ariile limbice şi
paralimbice, nucleii anterior şi medial ai
talamusului, părţile bazale din striatum,
hipotalamusul;
F. mişcările axiale sunt deservite de
sisteme neuronale care fac parte din
reţeaua limbajului.
1136. Referitor la leziunile reţelei
prefrontale,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. confuziile pot întârzia o intervenţie
terapeutică asupra unei mase tumorale
iniţial excizabile, dar care, nedecelată, se
extinde.
B. testarea capacităţii de a judeca
întrebându-l pe pacient ce ar face dacă
descoperă un incendiu sau o scrisoare
timbrată şi adresată nu este informativă
deoarece poate răspunde corect deşi în
viaţa reală ar reacţiona altfel.
C. în mod caracteristic, pacientul nu se
poate abţine să execute un gest care i-a
fost interzis la apariţia unui anumit semnal;
D. deficitul de atenţie afectează capacitatea
de a înregistra şi de a regăsi informaţia
nouă, afectând memoria de lungă durată;
E. memoria de lucru este strâns legată de
integritatea cortexului prefrontal
dorsolateral.
1137. Cu privire la leziunile reţelei
prefrontale, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. lezarea cortexului prefrontal produce
B. lezarea reţelei prefrontale afectează
capacitatea de judecată, gândirea
abstractă, formarea ipotezelor;
C. flexibilitatea mentală este crescută
D. deficitul de atenţie poate fi diferenţiat de
amnezie prin faptul că se ameliorează
când se reduce sarcina impusă atenţiei;
E. alte funcţii ale atenţiei (capacitatea de a
inhiba o reacţie neadecvată) depind mai
ales de integritatea cortexului medial
prefrontal sau orbitofrontal.
1138. Cu referire la leziunile reţelei
prefrontale, următoarele
afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. pacientul cu sindrom de dezinhibiţie
frontală este dezinhibat social şi are un
comportament neadecvat;
B. lezarea reţelei prefrontale duce la o
funcţie mentală impulsivă, concretă, legată
de stimul;
C. pacientul trece flexibil de la o
activitate/
idee la alta;
984 Semiologie neurologică
D. memoria de lucru (memoria activă)
este
o funcţie a atenţiei care presupune
păstrarea temporară în stare activă a
anumitor informaţii;
E. datorită conexiunilor foarte extinse
cu
alte regiuni, lobul frontal este un integrator
şi orchestrator al altor reţele neuronale.
1139.Care dintre următoarele nu este una
dintre funcţiile legate de atenţie afectate de
lezarea reţelei prefrontale:
A. capacitatea de concentrare;
B. prozodie;
C. fluenţa verbală;
D. inhibarea reacţiilor imediate, dar
neadecvate;
E. flexibilitatea mentală.
1140.Privitor la leziunile reţelei prefrontale,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. în sindromul de dezinhibiţie frontală,
este
afectată capacitatea de a judeca, de a
aprecia evenimentele curente şi de a le
prevedea pe cele viitoare;
B. lezarea reţelei prefrontale afectează
funcţiile legate de atenţie;
C. scade capacitatea de a căuta în
memorie a unei anumite informaţii;
D. memoria de lucru este strâns legată
de
integritatea reţelei limbice;
E. leziunile multifocale bilaterale ale
emisferelor cerebrale, nici una suficient de
mare pentru a produce deficite cognitive
precum afazia sau neglijarea, pot laolaltă
să interfereze cu funcţiile de conectare şi
de integrare ale cortexului prefrontal.
1141.Cu referinţă la leziunile reţelei
prefrontale, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. la pacientul cu sindrom de
dezinhibiţie
frontală există o disociere izbitoare dintre
funcţia intelectuală păstrată şi absenţa
chiar şi a celui mai rudimentar bun simţ;
B. pacientul nu reuşeşte să
numere sărind
peste numere (normal: în sens crescător,
peste cel puţin 7 cifre, iar în sens
descrescător, peste cel puţin 5 cifre);
C. scade capacitatea de focalizare asupra
unei înlănţuiri de gânduri;
D. memoria de depozitare/ reţinere
(memoria de lungă durată) presupune
depozitarea stabilă, în stare inactivă a
informaţiilor;
E. marea majoritate a pacienţilor cu
diagnostic clinic de sindrom de lob frontal
au leziuni severe ale cortexului prefrontal.
1142. Despre leziunile reţelei prefrontale,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia (SLF = sindromul de lob frontal):
A. pacientul cu sindrom de dezinhibiţie
frontală nu este capabil să înveţe din
experienţă;
B. în mod caracteristic există o accelerare
progresivă în execuţia sarcinii;
C. uneori pacientul nu este capabil să ducă
sarcina la îndeplinire.
D. deficite de atenţie afectează memoria de
lucru;
E. deficite de atenţie afectează cantitatea
de informaţii care poate fi menţinută activă
pentru a fi folosită;
F. memoria de depozitare este legată de
integritatea reţelei prefrontale;
G. SLF este cea mai frecventă tulburare de
comportament izolată;
H. SLF apare în cadrul unei varietăţi de
leziuni cerebrale bilaterale multifocale;
I.SLF apare în encefalopatii metabolice,
scleroză multiplă, deficitul de vitamină C.
1143. Privitor la leziunile reţelei prefrontale,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia (SLF = sindromul de lob frontal):
A. pacientul cu sindrom de dezinhibiţie
frontală regretă profund acţiunile sale;
B. pacientul nu reuşeşte să recite lunile
anului în ordine inversă (normal ar trebui
să-i ia cel mult 15 secunde)
C. afectarea memoriei de lucru face ca
pacientul să nu poată menţine un flux
coerent de gânduri, mai ales în situaţii
complexe care necesită luarea în
considerare simultană a mai multor
variabile;
D. deosebirea dintre memoria de
lucru şi
cea de depozitare este subliniată de faptul
că un pacient cu amnezie severă care nu-
şi poate reaminti evenimente petrecute în
urma cu câteva minute, poate avea o
memorie de lucru intactă (sau chiar
superioară) când i se cere să-şi spună
numele;
E. pentru a evita paradoxul de a pune
diagnosticul de SLF un pacient care nu are
leziuni ale cortexului frontale, este preferabil
să se folosească termenul de sindrom al
reţelei prefrontale.
1144.Referitor la reţeaua perisilviană a
limbajului, fiind date cele două arii:
1. aria Wernicke;
2. aria Broca;
şi următoarele caracteristici:
a. transformă reprezentările verbale
neuronale în secvenţele lor de articulare/
pronunţie, astfel încât cuvintele să poată fi
emise sub forma limbajului vorbit;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice 985

b. partea posterioară a girusului frontal B. a-2, b-1, c-3, d-4;

inferior şi o margine înconjurătoare a C. a-3, b-1, c-2, d-4;
cortexului prefrontal; D.a-3, b-2, c-1, d-4;
c. transformă aferentele senzoriale în E. a-3, b-2, c-4, d-1.
reprezentările lor verbale neuronale astfel 1147. Date fiind următoarele perturbări ale
încât să poată intra în ariile lor de funcţiei limbajului:
asociaţie, premisă a formării înţelesului; 1. anomie unidirecţională;
d. are o funcţie de secvenţializare care (se 2. alexia;
pare că) implică şi ordonarea cuvintelor în 3. aprozodia de expresie;
fraze astfel încât formularea rezultantă să 4. parafazie fonemică;
aibă o sintaxă adecvată înţelesului şi următoarele situaţii patologice:
(gramatică); a. incapacitatea de a citi cu voce tare sau
e. polul anterior al acestei reţele; de a înţelege cuvinte izolate sau propoziţii
f. treimea posterioară a girusului simple;
temporal b. pacientul nu poate să găsească
superior şi o margine înconjurătoare din denumirea adecvată când i se arată un
lobului parietal inferior; obiect, dar poate să indice obiectul când i
g. polul posterior ai acestei reţele; se spune denumirea;
care este lista de asocieri corectă: c. pacientul alege corect cuvintele, iar
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2, g-2; exprimarea este corectă din punct de
B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1, f-2, g-2; vedere gramatical, dar vorbeşte monoton;
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1, g-2; d. pacientul spune „lindulă" în loc de
D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-2, g-1; „lingură";
E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-2, f-1, g-1. care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-3,
1145. Referitor la anomie, următoarele c-4, d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-4;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: C. a-2, b-3, c-4, d-1;
A. este una dintre perturbările funcţiei D. a-3, b-4, c-2, d-1;
limbajului; E.a-4, b-1, c-2, d-3.
B. reprezintă denumirea defectuoasă a 1148. Fiind propuse următoarele perturbări
obiectelor, pacientul nefiind capabil să ale funcţiei limbajului:
indice cuvântul adecvat; 1. parafazie fonemică;
C. cel mai adesea, este unidirecţională; 2. agrafia (disgrafia);
D. pentru a o descoperi, i se cere 3. aprozodia de expresie;
pacientului să denumească anumite 4. anomie unidirecţională;
obiecte sau părţile lor; şi următoarele situaţii patologice:
E. la un pacient capabil să
a. deficit dobândit în ortografia sau
denumească b.
gramatica limbajului scris;
pacientul nu poate să denumească
obiectele uzuale, se pot pune în evidenţă
forme discrete de anomie solicitându-i lingura când i se arată una, dar poate să
pacientului să spună literele alfabetului; F. indice care este lingura dintre mai multe
anomia bidirecţională se asociază obiecte;
întotdeauna cu tulburări de înţelegere a o pacientul indică un cuvânt care
limbajului. aproximează răspunsul corect, dar este
1146. Fiind date următoarele perturbări ale fonetic inexact;
funcţiei limbajului: d. pacientul nu transmite prin intonaţie
1. parafazie; accentele ori conţinutul emoţional, ceea ce
2. parafazie semantică; poate duce la confuzia cu depresia;
3. aprozodia de expresie; care este lista de asocieri corectă:
4. anomie bidirecţională; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
şi următoarele situaţii patologice: B.a-2, b-4, c-1, d-3;
a. pacientul spune „limbă" în loc de C. a-3, b-1, c-2, d-4;
„lingură"; D. a-3, b-2, c-4, d-1;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
b. pacientul foloseşte perifraze descriptive
ale obiectului sau indică un cuvânt 1149. Propuse fiind următoarele perturbări
neadecvat; ale funcţiei limbajului:
c. capacitatea de a introduce prozodia 1. parafazie semantică;
adecvată înţelesului în limbajul vorbit; 2. anomie bidirecţională;
d. pacientul nu poate denumi lingura când i 3. aprozodia de percepţie;
se arată una şi nici nu poate să indice 4. parafazie;
care este lingura dintre mai multe obiecte; şi următoarele situaţii patologice:
care este lista de asocieri corectă: a. pacientul indică un cuvânt corect, dar
A. a-1, b-3, c-2, d-4; neadecvat;
986 Semiologie neurologică
b. capacitatea de a decodifica prozodia
vorbită;
c. pacientul denumeşte lingura drept
„obiectul cu care se mănâncă";
d. pacientul nu poate nici denumi corect un
obiect, nici indica obiectul corespunzător
unei denumiri;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-1, b-3, c-2, d-4;
C. a-1, b-3, c-4, d-2;
D. a-2, b-4, c-3, d-1;
E. a-3, b-1, c-2, d-4.
1150. Referitor la diferenţierea afaziei fluente
de ce nefluentă pe baza caracteristicilor
vorbirii, fiind date:
1. vorbirea fluentă;
2.vorbirea nefluentă;
şi următoarele caracteristici:
a. dizartrică;
b. întreruptă;
c. intonaţie adecvată;
d. lungimea medie a frazelor sub 4 cuvinte;
e. lungime adecvată a frazelor;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
B. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2;
C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2;
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-2, e-1.
1151. în evaluarea unui pacient cu afazie, se
testează următoarele aspecte ale vorbirii,
cu excepţia:
A. înţelegerea;
B. eleganţa exprimării;
C. repetarea;
D. citirea;
E. scrierea.
1152. Care dintre următoarele întrebări/
comenzi nu este adecvată pentru testarea
capacităţii de înţelegere:
A. „Se vede soarele pe cer noaptea?";
B. „Pe ce ne putem aşeza în această
cameră?";
C. „Dacă penarul se află sub carte, care
obiect este deasupra?";
D. „întoarceţi cu vârful spre
dumneavoastră
obiectul cel mai ascuţit de pe masă!" (pe
masă aflându-se o carte şi un creion
ascuţit);
E. „Ridicaţi-vă de pe scaun!".
1153. Care dintre următoarele întrebări/
comenzi este inadecvată pentru testarea
capacităţii de înţelegere:
A. „Ninge vara?";
B. „Pe unde se poate intra în această
cameră?";
C. „Dacă un leu este mâncat de un tigru,
care animal rămâne în viaţă?";
D. „Mutaţi în colţul din dreapta sus al
mesei
obiectul cel mai lat de pe masă!" (pe masă
aflându-se o carte şi un creion ascuţit);
E. „închideţi ochii!"
1154. Fiind date următoarele categorii de
întrebări/ comenzi pe care un
neurolog mai
puţin experimentat le foloseşte în cadrul
evaluării capacităţii de înţelegere:
1. evaluarea capacităţii pacientului de a
urmări conversaţia solicitându-i-se să
răspundă la întrebări cu răspuns univoc
(„da/ nu");
2. evaluarea capacităţii pacientului de a
urmări conversaţia cerându-i-se pacientului
să indice obiectele adecvate;
3. evaluarea înţelegerii unor structuri
sintactice complexe prin folosirea unor
structuri întrepătrunse sau incluse una
într-alta;
4. comandă neadecvată pentru testarea
capacităţii de înţelegere;
şi următoarele întrebări/ comenzi:
a. „De unde se aprinde lumina în această
cameră?";
b. „întoarceţi-vă pe o parte!";
c. „Un câine poate zbura?";
d. „Ridicaţi-vă de pe scaun!";
e. „Dacă guma este în penar, iar penarul
este sub masă, unde se află guma faţă de
masă?";
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-4, c-4, d-2, e-3;
B. a-2, b-4, c-1, d-3, e-4;
C. a-2, b-4, c-1, d-4, e-3;
D. a-3, b-4, c-4, d-1, e-2;
E. a-4, b-4, c-1, d-2, e-3.
1155. Date fiind următoarele categorii de
întrebări/ comenzi pe care un neurolog mai
puţin experimentat le foloseşte în cadrul
evaluării capacităţii de înţelegere:
1. evaluarea capacităţii pacientului de a
urmări conversaţia punându-i întrebări cu
răspuns univoc („da/ nu");
2. evaluarea capacităţii pacientului de a
urmări conversaţia cerându-i-se pacientului
să indice obiectele adecvate;
3. evaluarea înţelegerii unor structuri
sintactice complexe prin folosirea diatezei
pasive;
4. comenzi neadecvate pentru testarea
capacităţii de înţelegere;
şi următoarele întrebări/ comenzi:
a. „Aşezaţi-vă pe scaun!";
b. „închideţi ochii!";
c. „Dacă un leu este mâncat de un tigru,
care animal rămâne în viaţă?";
d. „Ninge vara?";
e. „Pe unde poate intra aer în această
cameră?";
care este lista de asocieri corectă:
A. a-2, b-1, c-3, d-4, e-4;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
B. a-2, b-1, c-4, d-3, e-4;
C. a-2, b-3. c-4, d-1, e-4;
D.a4,b-2, c-4, d-3, e-1;
E. a-4, b-4, c-3, d-1, e-2.
1156.Fiind date următoarele cele două tipuri
de afazie:
1. afazia Wernicke;
2. afazia Broca;
şi următoarele caracteristici:
a. pacienţii pot plânge uşor, se simt
frustraţi, deprimaţi, sunt conştienţi de
starea lor;
b. ordinea cuvintelor este anormală;
c. este forma tipică de afazie fluentă;
d. debitul verbal este mare, dar sărac în
informaţii;
e. înţelegerea deficitară a limbajului vorbit;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1.
1157.Date fiind următoarele cele două tipuri
de afazie:
1. afazia Wernicke;
2. afazia Broca;
şi următoarele caracteristici:
a. gesturile şi pantomima nu ameliorează
comunicarea;
b. agramatism (desinenţele cuvintelor
declinabile sunt neadecvate);
c. vorbirea este fluentă, dar există
probleme cu repetarea, denumirea, citirea
şi scrierea cuvintelor;
d. chiar şi atunci când limbajul spontan
este foarte dizartric, îşi pot menţine
capacitatea de a articula relativ normal
cuvintele când cântă;
e. este denumită incorect afazie senzorială
(de percepţie);
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
E.a-2, b-1, c-1, d-2, e-1.
1158.Fiind propuse următoarele cele două
tipuri de afazie:
1. afazia Wernicke;
2. afazia Broca;
şi următoarele caracteristici:
a. este afectată înţelegerea limbajului atât
vorbit, cât şi scris;
b. terapia intonaţională
este o metodă de
recuperarea a
funcţiei limbajului
specifică pentru această formă de
afazie;
o pacientul pare să nu-şi dea seama că
limbajul său este de neînţeles;
987
d. vorbirea este concisă, telegrafică, dar
informativă;
e. poate fi confundată cu o afecţiune
psihiatrică;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1.
1159.Propuse fiind următoarele cele două
tipuri de afazie:
1. afazia Wernicke;
2. afazia Broca;
şi următoarele caracteristici:
a. debitul verbal poate fi redus la o
mormăială neinteligibilă;
b. debitul verbal este fluent;
c. pacientul poate să manifeste mânie
sau
nerăbdare când examinatorul nu reuşeşte
să-i descifreze formulările parafazice;
d. este forma tipică de afazie nefluentă;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1160.Fiind indicate următoarele cele două
tipuri de afazie:
1. afazia Wernicke;
2. afazia Broca;
şi următoarele caracteristici:
a. la unii pacienţi pot să existe agitaţie
severă sau chiar comportamente
paranoide;
b. debitul verbal poate fi redus la un singur
cuvânt („da", „nu") care este emis cu
diferite intonaţii în încercarea de a
exprima aprobarea sau dezaprobarea;
o este denumită incorect şi afazie motorie (de
expresie); d. se menţine intonaţia adecvată;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1.
1161. Indicate fiind următoarele cele două
tipuri de afazie:
1. afazia Wernicke;
2. afazia Broca;
şi următoarele caracteristici:
a. vorbirea este nefluentă, laborioasă,
dizartrică;
b. păstrează capacitatea de a executa
comenzi care vizează musculatura axială,
deşi alte comenzi nu le poate executa;
c. sunt deficitare fluenţa, capacitatea de a
denumi şi de a repeta;
d. limbajul conţine multe parafazii şi
perifraze;
care listă de asocieri este corectă:
988 Semiologie neurologică

A. a-1, b-1, c-2, d-2; b. nu este exclusiv motorie (de expresie),

B. a-1, b-2, c-1, d-2; deoarece include dificultatea de a
C. a-1, b-2, c-2, d-1; înţelege cuvintele de legătură şi sintaxa;
D. a-2, b-1, c-2, d-1; c. înţelegerea limbajului scris este
E. a-2, b-2, c-1, d-1.
îndemnă, cu excepţia uneori a
1162. Fiind desemnate următoarele cele incapacităţii de a citi cuvintele mici de
două tipuri de afazie: legătură (conjuncţii, pronume);
1. afazia Wernicke; d. limbajul conţine puţine cuvinte
2. afazia Broca; semnificative (substantive, verbe);
şi următoarele caracteristici: care listă de asocieri este corectă:
a. tendinţa la parafazie poate merge până A. a-1, b-1, c-2, d-2;
la înlănţuiri de neologisme Gargon afazic); B. a-1, b-2, c-1, d-2;
b. vorbirea este întreruptă de multe pauze C. a-1, b-2, c-2, d-1;
în care pacientul se chinuieşte să-şi D. a-2, b-1, c-2, d-1;
găsească vorbele; E. a-2, b-2, c-1, d-1.
c. vorbirea este săracă în cuvinte de 1165.Care dintre următoarele trăsături este
legătură;
valabilă pentru apraxie:
d. pacientul poate să execute comenzile de
A. disfuncţie piramidală;
a se ridica/ aşeza, de a se rostogoli de pe B. disfuncţie extrapiramidală;
o parte pe alta, de a închide/ deschide C. deficit motor complex;
ochii, dar nu poate înţelege întrebări D. disfuncţie cerebeloasă;
simple precum „cum vă numiţi?"; E. disfuncţie senzorială;
care listă de asocieri este corectă: F. incapacitatea pacientului de a înţelege
A. a-1, b-1, c-2, d-2; natura sarcinii pe care o are de îndeplinit.
B. a-1, b-2, c-1, d-2; 1166.Cu privire la apraxia ideomotorie,
c
C. a-1, b-2, -2, d-1; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
D. a-2, b-1, c-2, d-1; excepţia:
E. a-2, b-2, c-1, d-1. A. este cea mai frecventă formă de apraxie
în practică;
1163. Desemnate fiind următoarele cele B. capacitatea pacientului de a înţelege
două tipuri de afazie: comanda este demonstrată de faptul că
1. afazia Wernicke; alege corect din mai multe variante
2. afazia Broca; (examinatorul execută mai multe variante
şi următoarele caracteristici: şi pacientul este pus să o aleagă pe cea
a. limbajul conţine un număr mare de corectă);
cuvinte de legătură (prepoziţii, conjuncţii); C. unii dintre aceşti pacienţi pot imita
b. înţelegerea limbajului vorbit este mişcarea corectă sau pot să o execute
indemnă, cu excepţia dacă li se înmânează unealta reală;

frazelor sintactic D. mecanismele senzoriomotorii necesare

dificile (cu diateză pasivă sau structuri
incluse una într-alta);
c. pacientul nu-şi poate exprima gândurile
în cuvinte adecvate semnificaţiei şi nu
poate decodifica înţelesul cuvintelor
indiferent de modalitatea prin care le sunt
transmise;
d. vorbirea este bogată în cuvinte
semnificative (substantive, verbe)
adecvate înţelesului;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-2, c-1, d-1.
1164.Fiind numite următoarele cele două
tipuri de afazie:
1. afazia Wernicke;
2. afazia Broca;
şi următoarele caracteristici:
a. are atât componente receptive, cât şi
expresive, de aceea nu este corect să fie
denumită afazie senzorială sau receptivă;
pentru efectuarea mişcărilor sunt
nefuncţionale;
E. comenzile de a executa mişcări
complexe sunt înţelese, dar nu pot fi
transmise la ariile motorii adecvate, deşi
mecanismele motorii corespunzătoare
sunt intacte.
1167. Cu privire la sindromul Gerstman,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este determinat de leziuni ale lobulului
frontal din emisfera stângă;
B. pacientul nu poate spune care este
dreapta şi care stânga;
C. pacientul nu poate efectua calcule
simple;
D. pacientul nu poate să scrie;
E. pacientul nu poate denumi degetele
individuale: degetul mare, arătător etc.
1168. Referitor la corelaţiile dintre
lateralitatea leziunilor parietofrontale şi
disfuncţiile reţelei pentru orientarea
spaţială, fiind date cele două emisfere:
1. emisfera dreaptă;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
2. emisfera stângă;
şi următoarele caracteristici:
a. leziunile unilaterale nu determină
neglijare contralaterală;
b. poate compensa leziunile emisferei
contralaterale;
c. direcţionează atenţia doar spre
hemispaţiul contralateral;
d. dirijează atenţia spre întregul spaţiu
EXTRA personal;
e. leziunile unilaterale determină neglijare
contralaterală;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-1,
e-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1.
1169.Cu privire la deficitele de orientarea
spaţială, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia (EmD = emisfera dreaptă,
EmS = emisfera stângă):
A. sunt provocate de leziuni ale reţelei
occipitotemporale;
B. leziunile unilaterale ale EmD determină
neglijarea hemispaţiului stâng;
C. leziunile unilaterale ale EmS determină
neglijarea hemispaţiului drept;
D. neglijarea severă a hemispaţiului drept
este frecventă la stângacii cu leziuni ale
EmS;
E. extincţia este o manifestare a aspectului
motor-explorator al neglijării hemispaţiale;
F. pot fi evidenţiate prin testul index-nas.
1170.Referitor la testul de detectare vizuală
a ţintelor, următoarele afirmaţii sunt corecte, A. leziuni bilaterale ale cortexului frontal;
cu excepţia:
A. ţintele (de exemplu, literele „a") sunt
împrăştiate printre repere derutante
(celelalte litere ale alfabetului) pe o foaie
A4 şi i se cere pacientului să încercuiască
ţintele;
B. incapacitatea de a detecta ţintele din
partea dreaptă;
C. rezultatele sunt anormale la pacienţii cu
deficit explorator generat de alterarea
capacităţii de orientare spaţială;
D. este util la pacienţii suspectaţi de leziuni
ale reţelei prefrontale;
E. este folosit pentru explorarea
fenomenelor de dezinhibiţie frontală;
F. hemianopsia interferează puternic cu
executarea acestei sarcini;
G. tendinţa normală în testul de detectare a
ţintelor este de a începe din cadranul drept
inferior şi de a se deplasa sistematic pe
fâşii orizontale sau verticale;
H. tendinţa de a începe din dreapta şi de a
parcurge foaia de hârtie la întâmplare
reprezintă o manifestare subtilă a neglijării
989
hemispaţiului stâng, chiar dacă în final
pacientul reuşeşte să detecteze toate
ţintele.
1171.Următoarele fragmente dintr-o frază
vizând cauzele fenomenului de neglijare
hemispaţială sunt corect formulate, cu
excepţia:
A. printre cauzele fenomenului de neglijare
hemispaţială;
B. cele mai frecvente sunt leziunile
cerebrovasculare şi neoplasmele emisferei
drepte şi;
C. în funcţie de sediul leziunii, pacientul cu
neglijare poate avea şi;
D. hemipareză, hemihipoestezie;
E. hemianopsie pe dreapta.
1172. Cu privire la sindromul Balint (sdB) şi
tulburările înrudite, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. sdB se caracterizează prin deficit în
explorarea vizuomotorie a mediului;
B. sdB se caracterizează prin apraxie
ideomotorie;
C. în mod caracteristic, apare deficit în
apucarea corectă a ţintelor vizuale;
D. cea mai dramatică componentă este
prosopagnozia;
E. mişcarea şi stimulii care distrag atenţia
exacerbează dificultăţile de percepţie
vizuală;
F. la testul de detectare a ţintelor, pacientul
nu poate identifica ţintele mici, dar le poate
identifica pe cele mari;
G. simultagnozia se poate produce uneori
izolat fără celelalte două componente ale
sindromului Balint.
1173. Cauze ale sindromul Balint sunt
următoarele, cu excepţia:
B. infarcte în zona de graniţă dintre teritoriul
arterei cerebrale medii şi cel al arterei
cerebrale anterioare;
C. hiperglicemia;
D. tromboza safenei;
E. boli degenerative (Alzheimer).
1174. Referitor la pacientul cu
prosopagnozie, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. nu poate recunoaşte feţe familiare, dar
poate recunoaşte reflexia propriei feţe într-
o oglindă;
B. nu poate spune dacă două feţe sunt
identice sau nu;
C. nu poate recunoaşte o persoană
cunoscută privindu-i faţa şi nici folosindu-
se de alte indicii, de exemplu auditive
(dacă i se permite să audă vocea
persoanei respective);
D. nu poate recunoaşte membrii individuali
ai unui grup generic de obiecte şi
nici nu
poate identifica generic obiectul;
990 Semiologie neurologică
E. nu îşi dă seama că o maşină este o maşină, f.reamintirea exactă ia sfârşitul acestei
dar poate recunoaşte ce marcă de maşină etape presupune codificarea, reţinerea/
este.
1175.Referitor la amnezia retrogradă, A. d—>b—>a—>e—>c—>f;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu B. a->e-»f->b->d->c;
excepţia:
A. pacientul nu-şi aminteşte evenimentele
care s-au petrecut după instalarea stării de
amnezie;
B. evenimentele îndepărtate sunt mai
vulnerabile decât cele recente;
C. deseori pacientul uită evenimentele din
copilăria timpurie;
D. un pacient care afirmă că nu-şi mai
aduce aminte cum se numeşte, dar îşi
aminteşte evenimentele zilei respective
are, cel mai adesea, un accident vascular
cerebral afectând reţeaua limbică;
E. este rezultatul unei disfuncţii a reţelei
limbice.
1176.Cu privire la amnezie, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. pacientul este perfect alert şi motivat, dar
nu-şi poate aminti evenimente minore (ce
a mâncat etc.) petrecute cu câteva minute
în urmă;
B. pacientul nu îşi poate aminti evenimente
importante petrecute cu câteva ore în
urmă;
C. în stadiile acute, pacientul are tendinţa
de a umple golurile de memorie cu
informaţie inexactă, inventată, adesea
neplauzibilă (confabulaţie);
Starea de conştientă
D. pacientul uită că uită;
E. în mod caracteristic, pacientul este
conştient de existenţa unei probleme de
memorie;
F. pacientul este aproape întotdeauna
dezorientat, mai ales temporal;
G. orientarea spaţială perfectă exclude o
stare amnezică majoră;
H. memoria exactă a evenimentelor
îndepărtate exclude o stare amnezică
majoră.
1177.Fiind date următoarele etape ale unui
test de memorie:
a. examinatorul citeşte cu voce tare
pacientului o listă de 4-5 cuvinte de 5 ori
sau până când pacientul este capabil să
repete singur întreaga listă fără pauze;
b. reproducerea exactă a cuvintelor în
această etapă demonstrează că
pacientul
este motivat şi suficient de atent pentru a
reţine cuvintele;
c. pacientul este angajat în alte activităţi
menite să-i distragă atenţia timp de 5-10
minute;
d. i se solicită pacientului să reproducă
cele 4-5 cuvinte;
e. pacientul este lăsat să se concentreze
asupra cuvintelor şi să le repete în gând
timp de 1 minut;
depozitarea şi regăsirea informaţiei;
care este înlănţuirea temporală corectă:
C. e—>a—>d—>b—>f—>c;
D. c—>e—>b—>a-*d—>f;
E. a->e-»d-»b-»c—>f.
1178. Referitor la leziunile reţelei
prefrontale,
fiind date următoarele sindroame:
1. sindrom frontal abulic;
2. sindromul de dezinhibiţie frontală; şi
următoarele caracteristici:
a. poate fi confundat cu mania sau cu
isteria;
b. pacientul îşi pierde iniţiativa,
creativitatea, curiozitatea;
c. poate fi confundat cu depresia;
d. aplatizare emoţională, apatie;
e. leziune în cortexul prefrontal
dorsolateral;
f.leziune în cortexul prefrontal medial şi
orbitofrontal;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2;
B. a-1, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2;
C. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-1, f-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1, f-1.
1179. Referitor la alterarea conştientei,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. alterarea conştientei include alterarea
atenţiei, a percepţiei şi a stării de alertă;
B. alterarea conştientei poate să nu fie
de
natură neurologică, de exemplu la
pacienţii cu istoric de boală psihiatrică
anterioară;
C. în stările confuzionale, pacientul este
capabil să primească informaţia normal,
dar procesul de prelucrare este anormal;
D. în cazurile de delir, individul poate atât
să perceapă, cât şi să prelucreze normal
informaţia;
E. felul în care s-a instalat alterarea
conştientei poate sugera cauza.
1180.Referitor la localizarea leziunii care a
produs alterarea conştientei pe baza
manifestărilor care o acompaniază, fiind
date următoarele variante:
1. leziune supratentorială;
2. leziune de trunchi cerebral;
şi următoarele manifestări însoţitoare:
a. parestezii, hemianopsie, dizartrie;
b. nistagmus, diplopie;
c. vărsături, greaţă, căscaturi;
d. hemipareză sau monopareză;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
 Principalele manifestări ale afecţiunilor neurologice
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1181. Fiind date următoarele modalităţi de
instalare a stării de alterare a conştientei:
1. acută;
2. progresivă;
şi următoarele situaţii:
a. accident vascular cerebral;
b. traumatism cranio-cerebral cu hematom
subdural;
c. medicamentele de diverse tipuri;
d. afecţiuni endocrine (mixedem);
e. traumatism;
f. afecţiuni toxice/ metabolice (insuficienţă
renală, insuficienţă hepatică, cetoacidoză
diabetică);
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1, f-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1, f-2;
C. a b c d e f
-2, -1, -1, -2, -1, -2;
D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2.
1182. Cauze de comă sunt următoarele, cu
excepţia:
A. meningoencefalită;
B. hipertensiune pulmonară;
C. hemoragie subarahnoidiană;
D. leziuni cerebrale focale în cadrul unui
accident vascular cerebral;
E. leziuni ale trunchiului cerebral care
afectează formaţiunea reticulată;
F. encefalopatie metabolică;
G. stare postcritică (după o criză de
epilepsie).
1183.Cauze de encefalopatie metabolică
producătoare de comă sunt următoarele, cu
excepţia:
A. anomalii electrolitice;
B. tulburări endocrine;
C. insuficienţă hepatică;
D. insuficienţă renală;
E. insuficienţă cardiacă;
F. deficienţe vitaminice;
G. intoxicaţii;
H. alterări marcate ale temperaturii
corporale.
1184.Fiind date următoarele poziţii pe care
le poate avea un pacient în comă:
I. poziţie decorticată (provoacă rigiditate
decorticată);
2. poziţie decerebrată (provoacă rigiditate
decerebrată); şi următoarele caracteristici/
cauze:
a. leziune în cortex, cu afectarea tractului
piramidal;
b. braţele în adducţie (lipite de corp),
coatele, pumnii şi degetele sunt flectate,
coapsele în rotaţie internă, picioarele în
flexie plantară;
991
c. braţele în adducţie (lipite de corp), dar
coatele în extensie, antebraţele în
pronaţie, pumnii şi degetele flectate,
picioarele în flexie plantară;
d. leziune în mezencefal sau în punte;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1185.Referitor la reflexul „ochilor de păpuşă"
folosit pentru
examinarea unui
pacient
comatos, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. dacă nu sunt semne de fractură
cervicală, se întoarce brusc capul
pacientului către o parte ţinându-i ochii
deschişi;
B. la întoarcerea bruscă a capului
pacientului către o parte ţinându-i ochii
deschişi, ochii ar trebui
să se mişte
conjugat către aceeaşi parte (= reflexul
„ochilor de păpuşă");
C. la un pacient cu leziuni în trunchiului
cerebral acest reflex este absent;
D. acest reflex poate fi declanşat doar la un
pacient comatos, deoarece un individ
treaz va fixa un obiect, comanda voluntară
depăşind-o pe cea reflexă;
E. stimularea calorică este folosită pentru a
amplifica acest reflex sau pentru a testa
mişcările la un pacient cu fractură
cervicală (la care nu se poate roti capul).
1186.Referitor la stimularea calorică folosită
pentru examinarea unui pacient comatos,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. pacientul este plasat cu capul flectat la
30° (aceasta orientează unul dintre
canalele semicirculare într-o poziţie
orizontală);
B. o seringă mare este umplută cu 20-30 ml
apă rece ca gheaţa şi apa este injectată
brusc într-unui dintre canalele auditive
externe ale pacientului;
C. la injectarea de apă rece în ureche, în
mod normal trebuie să apară nistagmus:
ochii se vor mişca lent către contralateral,
iar apoi rapid spre linia mediană;
D. deoarece nistagmusul este denumit
după componenta rapidă, utilizarea de apă
rece determină nistagmus spre partea
opusă;
E. dacă se foloseşte apă caldă,
componenta rapidă a nistagmus-ului va fi
spre canalul auditiv injectat;
 992 Semiologie neurologică

F. pentru a reţine efectele normale ale c. boala Alzheimer, boală Parkinson;

stimulării calorice se foloseşte acronimul d. alcoolism, medicamente;
„COWS" („cold opposite warm same"); e. tumori;
G. absenţa unei reacţii la stimularea care listă de asocieri este corectă:
calorică se constată la pacienţii cu leziuni A. a-2, b-4, c-1, d-3, e-5;
de trunchi cerebral care întrerup B. a-4, b-2, c-5, d-3, e-1;
conexiunile dintre nucleii vestibulari şi C. a-4, b-5, c-3, d-1, e-2;
nucleul NC6. D. a-5, b-4, c-1, d-2, e-3;
E. a-5, b-4, c-2, d-3, e-1.
Funcţia cognitivă
Afecţiuni neurologice tipice
1187.Referitor la alterarea funcţiei cognitive,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia: 1189.Fiind date următoarele afecţiuni
A. unii autori folosesc pentru demenţă neurologice tipice:
termenul de insuficienţa cerebrală; 1. accident vascular cerebral;
B. demenţa reprezintă alterarea 2. boală Parkinson;
progresivă 3. miastenie gravă;
a funcţiei intelectuale, incluzând 4. coree Huntington;
orientarea, memoria, judecata etc; şi următoarele caracteristici:
C. în fazele iniţiale se constată o scădere a a. printre cele mai frecvente
capacităţii de a înţelege un text scris; manifestări
sunt deficitele motorii;
D. demenţa este un sindrom, mai degrabă
decât o boală specifică; b. mişcări încetinite, dificultate la înghiţire;
c. grimase, dizartrie;
E. cea mai importantă cauză este boala
Alzheimer; d. diplopie, dificultate la înghiţire,
F. demenţa Binswanger este produsă de slăbiciune
afectarea difuză a cortexului cerebral. a vocii;
1188.Referitor la cauzele demenţei, fiind care este lista de asocieri corectă:
date următoarele categorii: A. a-1, b-2, c-4, d-3;
1. afecţiuni degenerative; B. a-2, b-1, c-4, d-3;
2. afecţiuni vasculare; C. a-2, b-4, c-3, d-1;
3. afecţiuni toxice; D. a-3, b-1, c-2, d-4;
4. afecţiuni metabolice; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
5. afecţiuni neoplazice; 1190.Fiind propuse următoarele
şi următoarele afecţiuni: afecţiuni
a. infarcte cerebrale multiple; neurologice tipice: 1.
b. deficitul de vitamină B12; boală Parkinson;
2. scleroză laterală amiotrofică (boală de a. tremurâturi ale mâinilor;
neuron motor); b. degenerarea neuronului motor periferic
3. scleroză multiplă; şi central;
4. accident vascular cerebral; c. episod scurt manifestat prin disfuncţie
şi următoarele caracteristici: neurologică focală;
a. facies fixat, inexpresiv; d. adulţi (30-35 ani) de ambele sexe cu
b. cel mai adesea (80%) are cauză demenţă;
ischemică (embolică); care este lista de asocieri corectă:
c. femeie de 30-35 ani cu nistagmus, A. a-1, b-3, c-2, d-4;
diplopie, parestezii; B. a-2, b-4, c-1, d-3;
d. bărbat de 50-80 ani, cu fasciculaţii C. a-3, b-2, c-4, d-1;
musculare; D. a-4, b-1, c-3, d-2;
care este lista de asocieri corectă: E. a-4, b-2, c-1, d-3.
A. a-1, b-4, c-3, d-2; 1192. Propunându-se următoarele afecţiuni
B. a-2, b-1, c-4, d-3; neurologice tipice:
C. a-3, b-2, c-1, d-4; 1. boală Parkinson;
D. a-4, b-1, c-3, d-2; 2. coree Huntington;
E.a-4, b-3, c-2, d-1. 3. miastenie gravă;
1191. Date fiind următoarele afecţiuni 4. scleroză multiplă;
neurologice tipice: şi următoarele caracteristici:
1. atac ischemic tranzitoriu; a. procese demielinizante;
2. boală Parkinson; b. modificări de personalitate;
3. coree Huntington; o femeie de 20-50 ani cu oboseală
4. scleroză laterală amiotrofică; şi musculară; d. corpul în uşoară flexie;
următoarele caracteristici: care este lista de asocieri corectă:
 Afecţiuni neurologice tipice 993

A. a-1, b-4, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c-4, d-1;

B.a-2, b-3, c-1, d-4; D. a-3, b-4, c-1, d-2;
C.a-2, b-4, c-3, d-1; E. a-4, b-1, c-2, d-3.
D. a-3, b-1, c-4, d-2;
E.a-4, b-2, c-3, d-1. Epilepsia
1193. Propuse fiind următoarele afecţiuni 1196. Referitor la epilepsie, următoarele
neurologice tipice: afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
1. accident vascular cerebral; A. epilepsia poate să fie parţială sau
2. atac ischemic tranzitoriu; generalizată;
3. boală Parkinson; B. epilepsia generalizată poate să se
4. scleroză multiplă; producă fără semne de leziuni organice
şi următoarele cerebrale;
caracteristici: C. petit mal este o formă de epilepsie
parţială;
a. episod care durează de obicei doar
D. petit mal predomină la vârstnici
câteva minute, cu recuperare completă
ulterioară;
E. în epilepsia jacksoniană crizele
b. mişcări sacadate, în „roată dinţată"; motorii
c. uneori (20%) are cauză hemoragică; sunt generalizate.
d. vorbire încetinită, coordonare deficitară; 1197. Cu privire la epilepsie, următoarele
care este lista de asocieri corectă: afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. a-1, b-4, c-2, d-3; A. epilepsia parţială poate avea
B.a-2, b-3, c-1, d-4; simptomatologie elementară sau
C.a-3, b-1, c-4, d-2; complexă;
D.a-3, b-2, c-1, d-4; B. grand mal este o formă de epilepsie
E. a-4, b-2, c-3, d-1. generalizată;
1194. Propuse fiind următoarele afecţiuni C. în petit mal şi grand mal starea de
neurologice tipice: conştientă se păstrează;
1. scleroză laterală amiotrofică (boală de D. epilepsia jacksoniană este o formă de
neuron motor); epilepsie generalizată;
2. accidente vasculare cerebrale; E. în epilepsia jacksoniană crizele pot fi
3. atacuri ischemice tranzitorii; senzitivo-senzoriale, vegetative,
4. boală Parkinson; psihosenzoriale sau psihomotorii.
şi următoarele caracteristici: 1198. Pierderi de conştientă însoţite de
a. slăbiciune şi atrofie musculară, fără convulsii pot fi provocate de următoarele,
deficit mental sau senzorial; cu excepţia:
b. bărbat de 60-80 ani cu rigiditate A. accident vascular cerebral;
musculară şi salivaţie excesivă; B. diazepam;
c. sunt importante deoarece la 30% dintre C. crize de grand mal
pacienţi survine un accident vascular D. tumori cerebrale
cerebral în următorii 4-5 ani; E. crize Adams-Stokes
d. în prima lună mor 30% dintre pacienţi; 1199. Fiind date următoarele tipuri de
care este lista de asocieri corectă: epilepsie:
A. a-1, b-4, c-2, d-3; 1. crize de absenţă petit mal;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C.a-2, b-1, c-4, d-3;
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
2.crize de petit mal mioclonic;
3. crize de petit mal amiotonic-achinetice;
E. a-4, b-3, c-2, d-1. 4. criza de grand mal;
1195. Se indică următoarele afecţiuni şi următoarele caracteristici:
neurologice tipice: a. pierderea conştientei (cunoştinţei) şi
1. boală Parkinson; convulsii tonico-clonice generalizate, are
2. coree Huntington; 4 faze: prodromul, aura, criza convulsivă,
3. miastenie gravă; faza postaccesuală;
4. scleroză multiplă; b. suspendarea bruscă a conştientei pentru
o perioadă foarte scurtă (secunde):
şi următoarele caracteristici:
pacientul rămâne cu privirea fixă,
a. slăbiciune musculară, tulburări de
menţinându-şi postura, după care îşi reia
micţiune şi de defecaţie;
b. mers încet, târşit, fără să-şi balanseze activitatea cu amnezie postcritică (nu ţine
minte ce s-a petrecut);
braţele;
c. abolirea de scurtă durată (până la 1
c. mişcări rapide ca un dans;
minut) a conştientei, asociată cu
d. ptoză palpebrală bilaterală;
dischinezii mioclonice generalizate sau
care este lista de asocieri corectă: parcelare;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; d. suspendarea bruscă a conştientei cu
B. a-1, b-4, c-2, d-3; inhibiţia bruscă a posturii şi cădere;
994 Semiologie neurologică

care listă de asocieri este corectă: şi următoarele manifestări:

A. a-1, b-2, c-3, d-4; a. paloare;
B. a-3, b-2, c-1, d-4; b. tulburări vertiginoase;
C. a-3, b-2, c-4, d-1; c. mişcări masticatorii;
D. a-3, b-4, c-1, d-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-4, b-1, c-2, d-3. A. a-1, b-3, c-2;
1200. Referitor la faza prodromală a unei B. a-2, b-1, c-3;
crize de grand mal, următoarele afirmaţii C. a-2, b-3, c-1;
sunt corecte, cu excepţia: D. a-3, b-1, c-2;
A. apare în 20% din cazuri; E. a-3, b-2, c-1.
B. precede criza cu câteva secunde; 1204.Privitor la aura unei crize de grand
C. poate consta în simptome motorii mal, fiind date următoarele variante:
sau 1. motorie;
senzitivo-senzoriale; 2. senzitivo-senzorială;
D. poate include mioclonii, tremor; 3. vegetativă;
E. poate consta în automatisme: şi următoarele manifestări:
căscat, a. afazie motorie;
masticaţie etc. b. roşeaţă;
1201. Referitor la aura unei crize de grand c. tulburări olfactive;
mal, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu care listă de asocieri este corectă:
excepţia: A. a-1, b-2, c-3;
A. aura precede debutul crizei în 40% B. a-1, b-3, c-2;
din C. a-2, b-3, c-1;
cazuri; D. a-3, b-1, c-2;
B. aura poate fi motorie, senzitivo- E. a-3, b-2, c-1.
senzorială, vegetativă sau psihică; 1205.Cu referire la aura unei crize de grand
C. aura psihică indică de obicei un date următoarele
mal, fiind
focar
occipital;
variante:
1. motorie;
D. crizele adversive reprezintă crize 2. senzitivo-senzorială;
motorii
focale în care pacientul efectuează o
3. psihică;
mişcare puternică/ susţinută de întoarcere şi următoarele manifestări:
într-o parte cu ochii, capul sau corpul; a. halucinaţii;
E. termenul de „advers" (semnificând b. tulburări gustative;
„opus") folosit pentru crizele adversive o crize adversive;
sugerează ideea că mişcarea se face care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
către partea opusă („adversă") b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
emisferei C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
unde se află focarul cortical. E.a-3, b-2, c-1.
1202.Referitor la aura unei crize de grand
mal, fiind date următoarele variante:
1206. Cu referinţă la aura unei crize de
grand
1. motorie;
mal, fiind date următoarele variante:
2. senzitivo-senzorială;
1. senzitivo-senzorială;
3. vegetativă;
2. vegetativă;
şi următoarele manifestări:
3. psihică;
a. tulburări auditive;
şi următoarele manifestări:
b. convulsii localizate de tip jacksonian
a. anxietate;
care se pot generaliza;
b. tulburări ale funcţiei diverselor viscere;
c. reacţii vasculare; c. parestezii;
care listă de asocieri este corectă: care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3; A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1. E.a-3, b-2, c-1.
1203.Cu privire la aura unei crize de grand 1207. Despre aura unei crize de grand
mal, fiind date următoarele variante: mal,
1. motorie; fiind date următoarele variante:
2. senzitivo-senzorială; 1. senzitivo-senzorială;
3. vegetativă; 2. vegetativă;
3. psihică;
 Afecţiuni neurologice tipice
şi următoarele manifestări:
a. tulburări digestive;
b. bradipsihie;
c. tulburări vizuale;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1,
c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1208. Fiind date următoarele faze ale unei
crize convulsive de epilepsie grand mal:
a. perioadă tonică;
b. perioada clonică;
o strigăt;
d. cădere;
e. perioada stertoroasă;
f. pierderea conştientei;
care este succesiunea temporală corectă:
A. a—>d—t Ţ — >c—►b->e;
B. b—>a—>e—>d—>f—»c;
C. c—>f—>d—>a—»b—>e;
D. d->a->e-»f->c->b;
E. f—>b—►e—>a—>c—>d.
1209.Referitor la criza convulsivă din
epilepsia grand mal, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. pacientul îşi pierde brusc conştienta
(cunoştinţa);
B. căderea este urmată de un strigăt;
C. pacientul cade, evitând lovirea;
D. în cădere, pacientul se poate accidenta;
E. pierderea urinei şi a materiilor fecale se
face prin contracţia tonică a musculaturii
netede a vezicii urinare şi a rectului;
F. faza tonică durează 15-25 sec;
G. convulsiile sunt iniţial clonice, ulterior
tonice.
1210. Manifestări ale fazei tonice a crizei de
grand mal sunt următoarele, cu excepţia:
A. contractura intensă şi generalizată a
musculaturii mai ales de la rădăcina
membrelor;
B. capul şi ochii deviaţi în diverse direcţii;
C. accentuarea reflexului corneean;
D. apnee;
E. contracţia musculaturii netede.
1211. Manifestări ale fazei tonice a crizei de
grand mal sunt următoarele, cu excepţia:
A. contractura pleoapelor şi a maxilarelor;
B. spasmul diafragmei şi glotei;
C. opistotonus;
D. cianoză prin spasmul diafragmei şi al
glotei;
E. emisie de urină şi materii fecale prin
relaxare sfincteriană.
1212.Referitor la perioada clonică a crizei
de
grand mal, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
995
A. pacientul are mişcări involuntare bruşte,
sincrone, scurte şi ritmice
(contracţii
ritmice ale întregii musculaturi);
B. pacientul îşi muşcă limba sau obrazul;
C. pacientul are spume la gură, de obicei
sanguinolente (deoarece şi-a muşcat
limba/ obrazul);
D. în timp, mişcările devin din ce în ce mai
ample şi mai rare, coloraţia feţei devine tot
mai cianotică, reapar mişcările respiratorii;
E. către final se instalează o stare de
agitaţie cu mişcări incoerente şi gemete.
1213.Referitor la faza postaccesuală (după
criza de grand mal), următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. iniţial, pacientul cade într-un somn
profund, comatos;
B. se constată exagerarea reflexelor
osteotendinoase, corneean, fotomotor;
C. adesea prezintă semnul Babinski;
D. ulterior, pacientul trece într-un somn
liniştit, care durează minute sau ore;
E. pacientul se trezeşte obosit, cu cefalee,
curbatură, obnubilare, enzime de citolizâ
musculară, neamintindu-şi nimic.
Lombosciatica
1214. Referitor la lombosciatica
(radiculalgia
lombară), următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. reprezintă compresia rădăcinilor
sciaticului de către un disc intervertebral
sau de către osteofite vertebrale;
B. topografia durerii permite recunoaşterea
rădăcinii comprimate;
C. este ameliorată de creşterea presiunii
intraabdominale (tuse, strănut, râs,
scremut);
D. tulburările de sensibilitate constau în
parestezii, hipoestezie sau chiar
anestezie;
E. manevrele de elongaţie sunt utile la
identificarea rădăcinii afectate;
F. tulburările de sensibilitate au distribuţie
similară cu cea a durerii.
1215. Cu privire la lombosciatica
(radiculalgia
lombară), următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. adesea este asociată cu
spondilodiscartroză lombară;
B. iradiază pe membrul inferior;
C. se asociază cu limitarea mişcării (uneori
severă);
D. tulburările de motilitate constau în
scăderea forţei musculare şi hipotrofie
musculară;
E. afectarea rădăcinii S1 face dificilă
extensia piciorului.
996 Semiologie neurologică

1216. Privitor la lombosciatica b. regiunea anteroexternă a şoldului,

(radiculalgia anterioară a coapsei şi a genunchiului;
lombară), următoarele afirmaţii sunt c. regiunea externă a şoldului,
corecte, cu excepţia: anteroexternă a coapsei, anterioară a
A. compresia rădăcinilor se face printr-un genunchiului, anterointernă a gambei
disc intervertebral protruzionat de obicei până la gleznă;
d. fesă, regiunea posteroexternă a coapsei,
spre posterior;
anteroexternă a gambei, faţa dorsală a
B. durerea este agravată de efortul fizic şi piciorului şi halucele;
de mişcări;
e. regiunea superioară a coapsei (lateral,
C. este afectată sensibilitatea în
dermatomul corespunzător rădăcinii anterior, medial);
afectate; care este lista de asocieri corectă:
D. afectarea rădăcinii L5 face dificilă A. a-1, b-3, c-5, d-4, e-2;
extensia piciorului; B. a-1, b-4, c-5, d-3, e-2;
E. afectarea rădăcinii L5 face dificil mersul C. a-4, b-1, c-5, d-3, e-2;
pe călcâie. D. a-5, b-2, c-3, d-4, e-1;
E. a-5, b-3, c-4, d-1, e-2.
1217. Cu referire la lombosciatică
(radiculalgia lombară), următoarele 1220. Referitor la topografia tulburărilor
afirmaţii de
sunt corecte, cu excepţia: sensibilitate, fiind date următoarele
A. uneori un disc intervertebral prolabează niveluri:
spre anterior şi poate determina sindrom 1.L2;
de coadă de cal, cu radiculalgii bilaterale 2.L4;
şi tulburări sfincteriene; 3. L5;
B. se instalează progresiv, la câteva zile 4 .S1;
după un efort; şi următoarele teritorii:
C. apare deficit motor; a. gambă anterointern;
D. afectarea rădăcinii S1 face dificil mersul b. picior dorsal;
pe călcâie; c. picior plantar;
E. afectarea rădăcinii L5 face dificilă d. coapsă anterointern;
extensia degetelor. care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
1218. Referitor la cauzele radiculalgiei
B. a-1, b-2, c-4, d-3;
lombare, fiind date următoarele evaluări de
prevalentă: C. a-2, b-3, c-4, d-1;
1.43%;' D. a-2, b-4, c-3, d-1;
2. 55% dintre pacienţi; E. a-3, b-4, c-2, d-1.
3. 2%; 1221. Cu privire la topografia tulburărilor
şi următoarele niveluri la care se petrece de
protruzia discală: sensibilitate, fiind date următoarele
a. HDL3-4; niveluri:
b. HDL5-S1 (iritarea rădăcinii S1); 1. L3;
c. HDL4-5 (iritarea rădăcinii L5); 2. L5;
care listă de asocieri este corectă: 3. 81;
A. a-1, b-2, c-3; şi următoarele teritorii:
B. a-1, b-3, c-2; a. coapsă posterior;
C. a-2, b-3, c-1; b. coapsă posteroextern;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
c. coapsă anterior;
care este lista de asocieri corectă:
1219. Cu privire la topografia durerii în A. a-1, b-2, c-3;
radiculalgia lombară, fiind date B. a-1, b-3, c-2;
următoarele C. a-2, b-3, c-1;
niveluri: D. a-3, b-1, c-2;
1. L2; E. a-3, b-2, c-1.
2. L3; 1222. Privitor la topografia
3.L4; tulburărilor de
4. L5;
sensibilitate, fiind date următoarele
6.31;
şi următoarele teritorii anatomice unde este
niveluri:
resimţită durerea:
1. L4;
2. L5;
a. fesă, regiunea posterioară a coapsei,
3.S1;
gambei, tendonul lui Ahile, călcâi,
şi următoarele teritorii:
marginea externă a piciorului până la a. gambă posterior;
degetul 5 şi faţa plantară a piciorului; b. coapsă anteroextern;
 Afecţiuni neurologice tipice 997

c. gambă anteroextern; funcţională

care este lista de asocieri corectă: manifestată prin oboseală şi diverse alte
A. a-1, b-2, c-3; acuze fizice, constituţionale şi
B. a-1, b-3, c-2; neuropsihologice), fiind date următoarele
C. a-2, b-1, c-3; procente:
D. a-3, b-1, c-2; 1. 100%;
E. a-3, b-2, c-1. 2. 75%;
1223.Fiind date următoarele manevre de 3. 20%;
elongaţie folosite în radiculalgia lombară: şi următoarele manifestări:
1. manevra Lasegue pentru rădăcinile a. pierdere în greutate;
L5-31; b. oboseală;
2. manevra Bragart pentru rădăcinile L5-81; c. artraigii;
3. manevra pentru rădăcinile L2-3; care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
b-3, c-2; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1;
4. manevra pentru rădăcinile L4;
D. a-3, b-1, c-2;
şi următoarele descrieri ale acestor
E.a-3, b-2, c-1.
manevre:
a. cu pacientul în decubit dorsal, 1226. Cu privire la frecvenţa cu care apar
examinatorul îi ridică membrul inferior cu diversele manifestări în cadrul sindromului
gamba în extensie până când apare de oboseală cronică, fiind date următoarele
durerea, extensia piciorului accentuează procente:
1.90%;
durerea;
2. 75%;
b. pacientul în decubit ventral cu
3. 10%;
genunchiul îndoit, ridicarea coapsei faţă
şi următoarele manifestări:
de nivelul patului declanşează durere pe
a. subfebrilitate;
faţa anterioară a coapsei;
b. erupţie;
c. cu pacientul în decubit dorsal,
c. concentrare dificilă;
examinatorul îi ridică membrul inferior cu
care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
gamba în extensie până când apare b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3; O a-2, b-3, c-1; D.a-3,
durerea la un număr de grade faţă de b-1, c-2;
planul orizontal; E. a-3, b-2, c-1.
d. pacientul în decubit ventral cu
1227. Privitor la frecvenţa cu care apar
genunchiul îndoit, ridicarea coapsei faţă
diversele manifestări în cadrul sindromului
de nivelul patului declanşează durere pe
de oboseală cronică, fiind date următoarele
faţa medială a coapsei;
procente:
care listă de asocieri este corectă: A. a-2,
1. 90%;
b-3, c-1, d-4; B.a-2, b-4, c-3, d-1;
2. 70%;
C. a-4, b-1, c-2, d-3;
3. 10%;
D. a-4, b-2, c-3, d-1;
şi următoarele manifestări:
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
a. tulburări de somn;
1224.Fiind date următoarele modificări ale b. tahicardie;
ROT care pot fi constatate la un pacient cu c. cefalee;
radiculalgia lombară: care listă de asocieri este corectă:
1. ROT rotulian diminuat; A. a-1, b-2, c-3;
2. ROT normale; B. a-2, b-1, c-3;
3. ROT ahilian diminuat; C. a-2, b-3, c-1;
şi următoarele concluzii diagnostice: a. D. a-3, b-1, c-2;
afectarea rădăcinii L5; E. a-3, b-2, c-1.
b. afectarea rădăcinilor L3-4; 1228. Cu referire la frecvenţa cu care apar
diversele manifestări în cadrul sindromului
c. afectarea rădăcinii S1;
de oboseală cronică, fiind date următoarele
care listă de asocieri este corectă:
procente:
A. a-1, b-2, c-3;
1.85%;
B. a-1, b-3, c-2; 2. 65%;
C.a-2, b-1, c-3; 3. 5%;
D.a-3, b-1, c-2; şi următoarele manifestări:
E.a-3, b-2, c-1. a. probleme psihiatrice;
b. creştere în greutate;
Sindromul de c. durere de gât;
oboseală cronică care listă de asocieri este corectă:
(SOC) A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
1225. Referitor la frecvenţa cu care apar C. a-2, b-3, c-1;
diversele manifestări în cadrul sindromului D. a-3, b-1, c-2;
de oboseală cronică (o tulburare E. a-3, b-2, c-1.
998 Semiologie neurologică
1229. Cu referinţă la frecvenţa cu care apar
diversele manifestări în cadrul sindromului
de oboseală cronică, fiind date
următoarele
procente:
1.80%;
2. 55%;
3. 5%;
şi următoarele manifestări:
a. durere în piept;
b. noduli limfatici dureroşi;
o alergii;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1,
b-3, c-2; B.a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1230. Despre frecvenţa cu care apar
diversele manifestări în cadrul sindromului
de oboseală cronică, fiind date
următoarele
procente:
1.80%;
2. 40%;
3. 5%;
şi următoarele manifestări:
a. mialgii;
b. transpiraţii nocturne;
c. crampe abdominale;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2,c-1.
1231. Cu privire la cauzele SOC
următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. SOC poate fi precipitat de o serie de
infecţii virale acute (sindrom de oboseală
postvirală), unele dintre aceste virusuri ar
putea persista în organism, determinând o
infecţie cronică;
B. titrul de anticorpi faţă de mulţi agenţi
infecţioşi este crescut la pacienţii cu SOC
- anticorpi faţă de cele mai multe
herpesvirusuri, rujeolă, rubeolă, Coxsackie
B;
C. este posibil să existe niveluri crescute de
antigene virale şi de acizi nucleici virali;
D. multe dintre simptome ar putea fi
provocate de deficitul de citokine;
E. au fost semnalate anomalii imunologice
minore vizând imunitatea umorală şi
celulară.
1232. Fiind date următoarele aspecte
referitor la fiziopatologia sindromul de
oboseală cronică:
a. s-a tras concluzia că secreţia de cortizon
este neadecvată;
b. s-au constatat niveluri reduse de
cortizon şi crescute de ACTH;
c. este probabil că
pacientul nu face faţă la
stres (starea de spirit şi nivelul energetic
sunt mediocre);
care este înlănţuirea logică adecvată:
A. a->b->c;
B. a->c-»b;
C. b—>a-*c;
D. b->c->a;
E. c->a->b.
1233. Referitor la oboseala inexplicabilă
care
reprezintă unul dintre criteriile de
diagnostic
în sindromul de oboseală cronică,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este persistentă, recidivantă;
B. este nou instalată sau cu un debut clar;
C. este cauzată de un efort;
D. nu este ameliorată de repaus;
E. nu infuenţează nivelul de activitate.
1234. Printre criteriile de diagnostic ale
sindromului de oboseală cronică se află
următoarele simptome (dintre care cel puţin
4 sunt necesare pentru punerea
diagnosticului)), cu excepţia:
A. reducerea (declarată de pacient) a
memoriei pe termen scurt sau a puterii de
concentrare;
B. durere de gât;
C. noduli limfatici (axilari, cervicali) mult
măriţi şi nedureroşi;
D. mialgii;
E. poliartralgii cu semne de inflamaţie
evidente;
F. cefalee având un tipar nou sau o
severitate crescută;
G. somn neodihnitor;
H. după un efort, stare generală alterată
(stare de rău, se simte rău) durând > 24
ore.
Cefaleea
1235.Fiind indicate următoarele variante de
cefalee:
I. migrenă;
2. cefaleea din arterita cu celule gigante;
3. cefaleea de tensiune;
4. cefaleea după puncţia lombară; şi
următoarele trăsături:
a. asociată cu stare generală alterată şi
redoare matinală şi durere în umeri şi în
şolduri;
b. apare pe fond de tensiune, încordare,
suprasolicitare psihică;
c. apare la 1-2 zile după evenimentul
declanşator;
d. durează câteva ore până la 2 zile;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-3, c-4, d-1;
 Afecţiuni neurologice tipice 999

C. a-3, b-2, c-4, d-1; d.bifrontală şi/sau

D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
bioccipitală;
care este lista de asocieri corectă:
1236. Date fiind următoarele variante de A. a-1,b-4,c-2, d-3;
cefalee: B. a-2, b-3, c-1, d-4;
C. a-3, b-1, c-4, d-2;
1. migrenă; D. a-3, b-2, c-1, d-4;
cefaleea din arterita
2.
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
1239.Se oferă următoarele variante de
cu celule gigante; cefalee:
1. migrenă;
3. cefaleea de tensiune; 2. cefaleea din arterita cu celule gigante;
4. cefaleea produsă de o tumoră cerebrală; 3. cefaleea de tensiune;
şi următoarele trăsături:
4. cefaleea produsă de o tumoră cerebrală;
a. apare la toate vârstele, mai ales la
adultul tânăr, cu predominanţă feminină; şi următoarele trăsături:
b. fiziopatologie vasomotorie: a. cefalee frontotemporală, tipic
vasoconstricţie urmată de vasodilataţie; unilaterală,
c. apare la vârstnici (>55 ani) de ambele dar deseori bilaterală;
sexe; b. în mod caracteristic, se poate
d. poate să fie precedată de zile-săptămâni asocia cu
de greaţă şi vărsături; neuropatie ischemică optică;
care este lista de asocieri corectă: c. asociată cu stare de tensiune
A. a-1, b-2, c-4, d-3; (încordare)
B. a-2, b-4, c-3, d-1;
a muşchilor scalpului;
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
d. monofazică (nu se manifestă în
D. a-3, b-1, c-4, d-2;
cicluri),
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
se agravează constant în decurs de
1237.Propuse fiind următoarele variante de săptămâni-luni;
cefalee: care este lista de asocieri corectă:
1. migrenă; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
2. cefaleea din arterita cu celule gigante; B. a-1, b-3, c-2, d-4;
3. cefaleea de tensiune; C. a-2, b-3, c-4, d-1;
4. cefaleea produsă de o tumoră cerebrală; D. a-3, b-4, c-1, d-2;
şi următoarele trăsături: E. a-4, b-1, c-2, d-3.
a. cicluri cu durată de mai multe luni sau 1240.Se dau următoarele variante de
ani; cefalee:
b. cecitate prin afectarea arterei oftalmice; 1. migrenă;
c. cefalee cu localizare variabilă, 2. cefaleea din arterita cu celule gigante;
neameliorată de somn; 3. cefaleea de tensiune;
d. cefalee generalizată cu senzaţie de 4. cefaleea produsă de o tumoră cerebrală;
durere, de strângere, de disconfort şi următoarele trăsături:
continuu; a. survine la toate vârstele, cu incidenţă
care este lista de asocieri corectă: maximă la copii (fără predominanţă de
A. a-1, b-2, c-3, d-4; sex) şi la adulţi tineri (predominând la
B. a-1, b-2, c-4, d-3; femei), crizele se atenuează şi devin mai
C.a-2, b-4, c-3, d-1; puţin severe cu vârsta;
D. a-3, b-1, c-2, d-4; b. monofazică (nu se manifestă în cicluri),
E.a-4, b-3, c-1, d-2. durează săptămâni-luni, fiind rezolvabilă
1238. Propunându-se prin tratament medicamentos;
următoarele variante c. resimţită ca o senzaţie de tensiune la
de cefalee: cap;
1. migrenă; d. accentuată de modificările ortostatice;
2. cefaleea din arterita cu celule gigante; care este lista de asocieri corectă:
3. cefaleea de tensiune; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
4. cefaleea după puncţia lombară; şi B.a-2, b-1, c-3, d-4;
următoarele trăsături: C. a-2, b-3, c-4, d-1;
a. boala Horton; D.a-3, b-4, c-1, d-2;
b. ca şi migrena, este accentuată de E. a-4, b-1,
menstruaţie, mirosuri, mâncăruri; c-2, d-3.
c. posibil să intervină în mecanismul 1241. Se indică următoarele variante de
patogenic eliberarea unor peptide cefalee:
vasoactive din terminaţiile vasculare ale 1. migrenă;
trigemenului; 2. cefaleea din arterita cu celule gigante;
1000 Semiologie neurologică

3. cefaleea în ciorchine; E.a-4, b-3, c-1, d-2.

4. cefaleea după puncţia lombară; şi 1244. Oferindu-se următoarele variante de
următoarele trăsături: cefalee:
a. cefalee lateralizată, temporală sau 1. migrenă;
occipitală; 2. cefaleea din arterita cu celule gigante;
b. însoţită de greaţă, vărsături, care pot 3. cefaleea în ciorchine;
ameliora durerea; 4. cefaleea produsă de o tumoră cerebrală;
c. puseu de 6 săptămâni, în care atacurile şi următoarele trăsături:
sunt zilnice, cu recidivă anuală a a. apare la toate vârstele şi la ambele
puseurilor; sexe;
d. se ameliorează când pacientul stă întins; b. vasculită afectând preferenţial artera
care este lista de asocieri corectă: temporală superficială;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; c. se asociază: congestie conjunctivală
B. a-1, b-3, c-4, d-2; (ochi roşu, lăcrimare) şi nazală pe
C.a-2, b-1, c-3, d-4; aceeaşi parte;
D. a-3, b-4, c-2, d-1; d. precedată de aură (tulburări vizuale);
E.a-4, b-2, c-1, d-3. care este lista de asocieri corectă:
1242. Se propun următoarele variante de A. a-1, b-4, c-2, d-3;
cefalee:
B. a-2, b-3, c-1, d-4;
1. migrenă;
2. cefaleea din arterita cu celule gigante; C. a-3, b-1, c-4, d-2;
3. cefaleea în ciorchine; D.a-4, b-2, c-1, d-3;
4. cefaleea după puncţia lombară; şi
următoarele trăsături: E. a-4, b-2, c-3, d-1.
a. crize periodice, 1-2 crize pe zi, de obicei 1245. Fiind indicate următoarele variante
trezeşte pacientul din somn, durează 45 de
minute; cefalee:
b. VSH mult crescut; 1. migrenă;
c. apare când pacientul stă în şezut sau în 2. cefaleea din arterita cu celule gigante;
picioare; 3. cefaleea de tensiune;
d. adese însoţită de tulburări vizuale şi 4. cefaleea după puncţia lombară; şi
fotofobie; următoarele trăsături:
care este lista de asocieri corectă: a. apare în cicluri de mai mulţi ani,
A. a-1, b-3, c-2, d-4; corespunzând perioadelor de
B. a-2, b-3, c-4, d-1; suprasolicitare;
C. a-2, b-4, c-1, d-3; b. posibil să intervină în mecanismul
D.a-3, b-2, c-4, d-1; patogenic sistemul serotoninergic din
E. a-4, b-1, c-3, d-2. rafeul dorsal;
1243. Se indică următoarele variante de c. vasculită afectând mai frecvent
cefalee: carotida
1. migrenă; externă şi ramurile acesteia;
2. cefaleea din arterita cu celule gigante; d. afectează aproximativ egal cele
3. cefaleea produsă de o tumoră cerebrală; două
4. cefaleea după puncţia lombară; şi sexe şi apare, de obicei, la persoane care
următoarele trăsături: au depăşit vârsta de 10 ani;
a. apare sau se accentuează în care este lista de asocieri corectă; A. a-1,
ortostatism; b-2, c-4, d-3;
b. împiedică somnul, nu este B. a-1, b-3, c-2, d-4;
ameliorată de C. a -2, b-4, c-3, d-1;
somn; D. a-3, b-1, c-2, d-4;
c. în mod caracteristic, crizele E. a-4, b-3, c-1, d-2.
încetează 1246. Se oferă următoarele variante de
după al doilea trimestru de sarcină; cefalee:
d. sensibilitate marcată a scalpului, 1. migrenă;
peste
2. cefaleea din arterita cu celule gigante;
care se suprapune durere ca un pumnal,
3. cefaleea în ciorchine;
ca o lovitură, intensă, intermitentă, rareori
pulsatilă; 4. cefaleea după puncţia lombară; şi
care este lista de asocieri corectă: următoarele trăsături:
A. a-1, b-2, c-4, d-3; a. vasculită afectând arterele mari-medii;
B.a-2, b-4, c-3, d-1; b. persistă 3-4 zile după evenimentul
C. a-3, b-1, c-2, d-4; declanşator;
D.a-4, b-1, c-3, d-2;
 Afecţiuni neurologice tipice 1001

c. provocată de menstruaţie, mirosuri, C. ar putea fi provocată de un val de

mâncăruri; hipoperfuzie care se propagă de-a lungul
d. cefalee lateralizată, orbitală sau cortexului;
temporală, clasic centrată pe ochi; D. apare în cicluri de mai multe luni sau ani;
care este lista de asocieri corectă: E. implicarea serotoninei este sugerată
A. a-1, b-3, c-2, d-4; de
B. a-2, b-4, c-1, d-3; faptul că agoniştii serotoninergici previn
C. a -3, b-2, c-4, d-1; atacurile.
D.a-4, b-1, c-3, d-2; 1250.Cu privire la migrenă, următoarele
E.a-4, b-2, c-1, d-3. afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
1247.Fiind propuse următoarele variante A. apare la toate vârstele, cu incidenţă
de maximă la copii şi la adulţi tineri;
cefalee: B. de obicei, este liniştită de somn;
1. migrenă; C. este provocată de menstruaţie,
2. cefaleea din arterita cu celule gigante; mirosuri,
mâncăruri;
3. cefaleea de tensiune;
D. are mecanism vasomotor, la ora
4. cefaleea în ciorchine;
actuală
şi următoarele trăsături/ denumiri:
fiind incriminate 3 variante:
a. arterita temporală;
E. se accentuează după al doilea
b. la toate vârstele, după 10 ani, cu maxim
trimestru
între 30-50 ani, predominantă masculină
de sarcină.
(90%);
c. în formele severe, se poate asocia un 1251.Privitor la migrenă, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
grad de edem cerebral;
A. este posibil să intervină sistemul
d. este liniştită de somn, relaxare, repaus,
eliberând
trigeminal peptide
concedii, deconectare;
care este lista de asocieri corectă:
vasoactive la
nivelul terminaţiilor vasculare ale
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
trigemenului;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
B. la vârsta copilăriei cele două sexe
C. a -2, b-4, c-3, d-1;
sunt
D.a-3, b-2, c-4, d-1;
egal afectate;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
C. adesea este însoţită de tulburări
1248.Fiind date următoarele variante de vizuale
cefalee: şi fotofobie;
1. cefaleea din arterita cu celule gigante; D. la tineri este mai frecventă la sexul
2. cefaleea în ciorchine; feminin;
3. migrenă; E. este acompaniată de greaţă şi vărsături
şi următoarele trăsături: a.
este liniştită de somn;
care agravează durerea.
1252. Cu referire la migrenă, următoarele
b. cei mai mulţi pacienţi îşi dau seama că
originea durerii este superficială, nu afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
profundă (spre deosebire de migrenă, A. este adesea urmată de aură (tulburări
unde originea durerii de cap este vizuale);
profundă, nu superficială); B. crizele se accentuează cu vârsta;
c. posibil să intervină în mecanismul C. se manifestă prin cefalee
patogenic un val de hipoperfuzie care se frontotemporală, uni- sau bilaterală;
propagă de-a lungul cortexului; D. în fiziopatologie ar putea fi implicat
d. provocată de alcool; sistemul serotoninergic din rafeul dorsal;
care este lista de asocieri corectă: A. a-2, E. durează 6 ore-2 zile.
b-1, c-3, d-3; B.a-2, b-3, c-3, d-1; 1253. Referitor la cefaleea în ciorchine,
C. a-3, b-1, c-3, d-2; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
D. a-3, b-2, c-1, d-3; excepţia:
E. a-3, b-3, c-2, d-1. A. predominanţă feminină;
1249.Referitor la migrenă, următoarele B. cefalee lateralizată, orbitală sau
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: temporală;
A. mecanismul clasic, include C. crize periodice;
vasodilataţie D. 1-2 crize pe zi;
urmată de vasoconstricţie; E. puseu de 6 săptămâni, în care
B. în formele severe, se poate asocia atacurile
un sunt zilnice, cu recidivă anuală a
grad de edem cerebral; puseurilor.
1002 Semiologie neurologică
1254. Cu privire la cefaleea în ciorchine,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este ameliorată de alcool;
B. apare la toate vârstele după 10 ani, cu
maxim între 30-50 ani;
C. de obicei trezeşte pacientul din somn;
D. durează 45 minute;
E. se asociază: congestie conjunctivală
(ochi roşu, lăcrimare) şi nazală pe aceeaşi
parte.
1255. Referitor la cefaleea de tensiune,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. apare la toate vârstele;
B. este cefaleea provocată de tensiunea
arterială;
C. produce durere de cap localizată sau
generalizată;
D. este accentuată de mirosuri, mâncăruri;
E. apare în cicluri de mai mulţi ani.
1256. Cu privire la cefaleea de tensiune,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. apare mai ales la adultul tânăr;
B. are predominanţă feminină;
C. senzaţie de durere, de strângere,
disconfort continuu;
D. ca şi migrena, este agravată de somn;
E. este accentuată de menstruaţie.
1257. Fiind date următoarele aspecte
legate
de cefaleea de tensiune:
a. starea de tensiune (încordare) a
muşchilor scalpului;
b. starea de tensiune/ încordare/
suprasolicitare psihică;
c. senzaţie de tensiune la nivelul capului;
care este înlănţuirea cauzală justă:
A. a->b->c;
B. a-*c-*b;
C. b->a->c;
D. b->c->a;
E. c—>a—>b.
1258. Referitor la cefaleea produsă de o
tumoră cerebrală, următoarele afirmaţii
sunt
corecte, cu excepţia:
A. apare la toate vârstele şi ia ambele sexe;
B. are localizare variabilă;
C. împiedică somnul şi nu este ameliorată
de somn;
D. accentuată de modificările ortostatice;
E. este monofazică (nu se manifestă în
cicluri);
F. fluctuează în decurs de ani sau decenii;
G. poate să fie precedată de zile-săptămâni
de greaţă şi vărsături;
H. este legată de hipertensiunea arterială.
1259. Referitor la arterita cu celule
gigante,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. apare la tineri;
B. afectează mai frecvent carotida
externă
şi ramurile acesteia;
C. cefaleea este lateralizată, temporală sau
occipitală;
D. durerea este intensă, intermitentă,
rareori pulsatilă;
E. este asociată redoare matinală şi durere
în umeri şi în şolduri.
1260. Cu privire la arterita cu celule
gigante,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. afectează ambele sexe;
B. are o preferinţă pentru artera
temporală
superficială (arterita temporală);
C. este monofazică (nu se manifestă în
cicluri): durează săptămâni-luni;
D. cei mai mulţi pacienţi îşi dau seama
că
originea durerii este superficială, nu
profundă (cum este cazul în migrenă);
E. se asociază cu pierderea auzului prin
afectarea arterei oftalmice.
1261. Privitor la arterita cu celule gigante,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. afectează arterele mari-medii (boala
Horton);
B. VSH este normal;
C. se manifestă prin sensibilitate
marcată a
scalpului, peste care se suprapune
durerea ca un pumnal/ lovitură;
D. este asociată cu stare generală alterată;
E. se asociază cu neuropatie
ischemică
optică.
1262. Referitor la cefaleea după puncţia
lombară, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. de obicei este bifrontală şi/sau
bioccipitală;
B. apare după 10 ani, la ambele sexe;
C. apare în clinostatism;
D. apare când pacientul stă în şezut sau în
picioare;
E. se ameliorează când pacientul stă întins;
F. apare la 1-2 zile după puncţia lombară;
G. persistă 3-4 zile după puncţia lombară.
Examenul neurologic
1263. Examenul neurologic include
următoarele, cu excepţia:
A. starea generală;
B. nervii cranieni;
C. funcţia motorie;
D. funcţia senzorială;
 Afecţiuni neurologice tipice 1003

E. funcţia cerebeloasă; mamelon sau îl apasă pe marginea

F. semne meningeale. inferioară a orbitei);
b. dacă pacientul tot nu răspunde, medicul
Starea mentală
îl scutură de umăr;
1264. Fiind date următoarele etape în c. dacă pacientul nu răspunde, medicul îl
evaluarea nivelului de conştientă: atinge pe mână şi îi cere să-l strângă de
a. dacă pacientul tot nu răspunde, medicul mână dacă îl aude;
îi provoacă o durere (îl strânge de d. dacă pacientul tot nu răspunde,
înseamnă că se află în comă;
e. medicul se prezintă pacientului şi, A. a-1, b-2, c-3;
observându-l cum îi răspunde, îşi dă seama B. a-1, b-3, c-2;
dacă este treaz, atent/ confuz; C. a-2, b-1, c-3;
care este succesiunea temporală corectă: D.a-3, b-1, c-2;
A. b—>-a—>d—>c—>e; E. a-3, b-2, c-1.
B. c—►a->d-»b—>e; 1268.Date fiind următoarele constatări la
C. c—>d—>e—>b—»a; examenul stării mentale:
D. e—»c—>a—»b-»d; 1. disfazie/ afazie fluentă (receptivă);
E. e—>c—>b-*a—»d.
2. afectarea capacităţii de a judeca, a
1265.Fiind date următoarele tulburări de discerne, de a lua decizii (mai ales cu
vorbire: implicaţii morale, etice);
1. dizartria; 3. dificultate în recunoaşterea obiectelor;
2. disfonia; şi următoarele concluzii diagnostice:
3. disfazie/ afazie; a. leziuni de lob frontal;
şi următoarele caracteristici: b. leziuni parietale în emisfera
a. dificultate în a înţelege limbajul vorbit nedominantă;
sau a se exprima în limbaj vorbit; o leziune temporoparietală; care listă de
b. pacientul nu poate articula; asocieri este corectă:
c. scade intensitatea vocii;
A. a-1, b-2, c-3;
care listă de asocieri este corectă:
B. a-2, b-1, c-3;
A. a-1, b-2, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
B. a-1, b-3, c-2;
D. a-3, b-1, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1.
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1269.Fiind propuse următoarele constatări la
examenul stării mentale:
1266.Fiind date următoarele tulburări de 1. vocabular redus;
vorbire:
2. dispraxie/ apraxie;
1. dizartria;
3. apraxie de construcţie;
2. disfonia;
şi următoarele concluzii diagnostice:
3. disfazie/ afazie;
a. leziune în lobul frontal;
şi următoarele cauze: b. retard mental;
a. leziuni ale palatului sau ale corzilor c. leziuni în porţiunea posterioară a lobului
vocale sau ale inervaţiei muşchilor parietal;
palatului sau ai corzilor vocale; care listă de asocieri este corectă:
b. leziuni ale limbii sau ale palatului sau ale A. a-1, b-2, c-3;
inervaţiei muşchilor limbii sau ai palatului; B. a-1, b-3, c-2;
c. leziuni ale centrilor vorbirii;
C. a-2, b-1, c-3;
care listă de asocieri este corectă:
D. a-3, b-1, c-2;
A. a-1, b-3, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1; 1270.Fiind daţi următorii termeni de
D. a-3, b-1, c-2; semiologie neurologică:
E. a-3, b-2, c-1. 1. disfazie/ afazie;
1267.Fiind date următoarele constatări la 2. agnozie vizuală;
examenul stării mentale: 3. autotopagnozia;
1. disfazie/ afazie nefluentă (expresivă); 4. dispraxie/ apraxie;
şi următoarele caracteristici:
2. interpretare concretă, neabstractizată,
a. pacientul nu-şi poate recunoaşte o parte
uneori bizară a unui proverb;
a corpului;
3. afectarea memoriei recente;
şi următoarele concluzii diagnostice: b. pacientul aude şi înţelege
a. leziuni ale lobului temporal; comenzile, dar
b. retard mental, demenţă, schizofrenie; nu este capabil să integreze activităţile
c. leziune de lob frontal; motorii necesare pentru îndeplinirea
care listă de asocieri este corectă: comenzilor;
1004 Semiologie neurologica

c. pacientul nu poate recunoaşte un b. pacientului îi este dificil să rostească

obiect fraze complicate;
pe care-l vede; c. pacientul nu are probleme în articularea
d. dificultate în a înţelege limbajul vorbit cuvintelor, dar foloseşte cuvinte
sau a se exprima în limbaj vorbit; neadecvate;
care listă de asocieri este corectă: d. discursul pacientului conţine multe
A. a-2, b-1, c-4, d-3; cuvinte fără valoare informativă;
B. a-3, b-4, c-2, d-1;
care listă de asocieri este corectă:
C. a-4, b-1, c-2, d-3; A. a-1, b-1, c-2, d-2;
D. a-4, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
E. a-4, b-3, c-1, d-2. C. a-1, b-2, c-2, d-1;
1271. Fiind daţi următorii termeni de D. a-2, b-1, c-2, d-1;
semiologie neurologică: E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1. agnozie; 1274.Date fiind următoarele tipuri de
2. agnozie tactilă; disfazie/ afazie:
3. dispraxie/ apraxie; 1. nefluentă (expresivă);
4. apraxie de construcţie; şi următoarele 2. fluentă (receptivă);
caracteristici: şi următoarele caracteristici:
a. pacientul nu poate recunoaşte un obiect a. vorbirea e ezitantă şi laborioasă, cu
prin pipăit; articulare defectuoasă;
b. scade/ dispare capacitatea de a efectua b. pacientul nu poate înţelege comenzile
mişcări voluntare, deşi nu există deficit verbale sau scrise şi nu le poate repeta;
motor, senzorial sau de coordonare; c. vorbirea este rapidă şi curgătoare, dar e
c. pacientul nu poate recunoaşte un stimul plină de greşeli de sintaxă, cu omisiunea
senzorial, deşi senzaţia primară este multor cuvinte;
normală; d. pacientul ştie ce vrea să spună, dar nu
d. pacientul nu poate construi desene poate forma comenzile motorii
simple; adecvate
care listă de asocieri este corectă: şi nu poate articula corect;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; care listă de asocieri este corectă:
B. a-1, b-4, c-3, d-2; A. a-1, b-1, c-2, d-2;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
D.a-4, b-2, c-1, d-3;
E. a-4, b-2, c-3, d-1. C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
1272. Fiind propuse următoarele deficite ale
E.a-2, b-2, c-1,d-1.
stării mentale:
1. afectarea memoriei, atenţiei; 1275.Referitor la evaluarea stării mentale,
2. afectarea orientării, a memoriei recente, a fiind date următoarele aptitudini care sunt
capacităţii de a gândi abstract; evaluate:
3. afectarea capacităţii de judecată; 1. orientarea în timp;
şi următoarele concluzii caracteristici: 2. capacitatea de abstractizare;
a. deşi pacientul poate să răspundă corect 3. memoria stabilă;
atunci când este întrebat ce decizie ar lua
într-o anumită situaţie, el se poate purta 4. praxia de construcţie;
incorect într-o situaţie concretă; şi următoarele modalităţi de evaluare:
b. dificultăţi la orientarea în timp, în spaţiu, a. i se cere pacientului să indice cât mai
faţă de persoane; multe elemente dintr-o categorie (flori,
profesii, unelte eto);
c. deficit în cunoaşterea evenimentelor
curente; b. examinatorul îi cere pacientului să
care listă de asocieri este corectă: deseneze un ceas sau o faţă;
A. a-1, b-2, c-3; c. i se cere pacientului să interpreteze
B. a-1, b-3, c-2; un
C. a-2, b-1, c-3; proverb: „Cine fură azi un ou mâine va
D. a-2, b-3, c-1; fura un bou";
E. a-3, b-1, c-2.
1273.Fiind date următoarele tipuri de
d. i se cere pacientului să spună data,
ziua
disfazie/ afazie: săptămânii;
1. nefluentâ (expresivă); care listă de asocieri este corectă:
2. fluentă (receptivă);
şi următoarele caracteristici:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-3, b-2, c-1, d-4;
a. pacientul nu are probleme cu
C. a-3, b-4, c-2, d-1;
înţelegerea: pacientul înţelege comenzile
verbale sau scrise, dar nu le poate repeta; D. a-4, b-1, c-3, d-2;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
 Examenul neurologic 1005

1276. Cu privire la evaluarea stării mentale,

fiind date următoarele aptitudini care sunt
A. a-1, b-2, c-3;

evaluate: B. a-1, b-3, c-2;

1. orientarea în spaţiu; C.a-2, b-1, c-3;
2. capacitatea de abstractizare;
3. memoria îndepărtată; D.a-3, b-1, c-2;
şi următoarele modalităţi de evaluare: E. a-3, b-2, c-1.
a. i se cere pacientului să-şi reamintească 1279. Cu referinţă la evaluarea stării
evenimente din copilărie/ adolescenţă/ mentale, fiind date următoarele aptitudini
tinereţe; care sunt evaluate:
b. i se cere pacientului să indice 1. cunoaşterea evenimentelor curente;
asemănarea dintre două elemente; 2. reacţiile emoţionale;
o i se cere pacientului să spună unde se află; 3. praxia (abilitatea manuală);
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele modalităţi de evaluare:
A. a-1, b-2, c-3; a. pacientul este întrebat despre
evenimente politice/ sociale recente;
B. a-1, b-3, c-2;
b. pacientul este observat în timpul
C. a-2, b-1, c-3; examinării;
D. a-3, b-1, c-2; c. examinatorul testează capacitatea
pacientului de a efectua o activitate
E. a-3, b-2, c-1. motorie;
1277. Privitor la evaluarea stării mentale, care listă de asocieri este corectă:
fiind date următoarele aptitudini care sunt A. a-1, b-2, c-3;
evaluate: B. a-1, b-3, c-2;
1. orientarea faţă de persoane; C. a-2, b-1, c-3;
2. capacitatea de abstractizare; D.a-2, b-3, c-1;
3. capacitatea de a efectua calcule; şi E.a-3, b-1, c-2.
următoarele modalităţi de evaluare: 1280. Despre evaluarea stării
a. i se cere pacientului să spună cine mentale, fiind
sunt date următoarele aptitudini care sunt
persoanele din jur; evaluate:
b. i se cere pacientului să numere 1. capacitatea de judecată;
înapoi 2. reacţiile emoţionale;
din 7 în 7; 3. praxia (abilitatea manuală, capacitatea de a
c. i se cere pacientului să indice ce auefectua o activitate motorie);
în şi următoarele modalităţi de evaluare:
comun un ciocan şi un ferăstrău, o găină a. pacientul este întrebat ce ar face dacă
şi o cioară; ar
care listă de asocieri este vedea, lângă o cutie de scrisori, o
corectă: A. a-1, b-2, c-3; scrisoare închisă, timbrată şi cu adresa
scrisă;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1; b. pacientul este întrebat dacă a sesizat
modificări ale stării de spirit;
D. a-3, b-1, c-2;
c. i se cere pacientului să toarne apă
E. a-3, b-2, c-1. într-
1278. Cu referire la evaluarea stării un pahar şi să bea apa;
mentale, care listă de asocieri este corectă:
fiind date următoarele aptitudini care sunt A. a-1, b-2, c-3;
evaluate: B. a-1, b-3, c-2;
1. cunoaşterea evenimentelor curente; C. a-2, b-3, c-1;
2. vocabularul; D. a-3, b-1, c-2;
3. recunoaşterea obiectelor (gnozia); şi E.a-3, b-2, c-1.
următoarele modalităţi de evaluare: 1281.Referitor la evaluarea stării mentale,
a. i se cere pacientului să denumească fiind date următoarele aptitudini care sunt
o evaluate:
monedă, un stilou, o haină; 1. capacitatea de judecată;
b. i se cere pacientului să definească 2. memoria recentă;
anumite cuvinte şi să le folosească în 3. praxia de construcţie;
propoziţii; şi următoarele modalităţi de evaluare:
c. i se cere pacientului să spună cine a. examinatorul desenează o formă şi îi
este cere pacientului să o copieze;
preşedinte, prim-ministru; b. examinatorul îi spune pacientului 4-5
care listă de asocieri este corectă: cuvinte (de exemplu, „gâscă, verde,
şapte, lumină"), atrăgându-i atenţia că
 1006 Semiologie neurologica

trebuie să le ţină minte, iar după 5 minute 3. NC10;

(în care timp examinarea a continuat) îl şi următoarele denumiri alternative:
întreabă care sunt cele 4-5 cuvinte; a. nervul abducens;
c. pacientul este întrebat ce ar face dacă ar b. nervul optic;
fi într-o clădire şi ar observa că a izbucnit c. nervul vag;
un incendiu; care listă de asocieri este corectă:
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, c-3;
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2;
D. a-2, b-3, c-1; E.a-3, b-2, c-1.
E.a-3, b-2, c-1.
1286. Se indică următorii nervi cranieni:
Nervii cranieni 1.NC3;
1282.Referitor la nervii cranieni şi la 2. NC7;
evaluarea lor, următoarele afirmaţii sunt 3. NC11;
corecte, cu excepţia: şi următoarele denumiri alternative:
A. evaluarea nervului olfactiv este a. nervul facial;
obligatorie în cadrul examenului b. nervul oculomotor;
neurologic de rutină; c. nervul spinal accesor;
B. NC1se testează la pacienţii la care se care listă de asocieri este corectă:
bănuieşte o leziune a lobului occipital; A. a-1, b-2, c-3;
C. pierderea bilaterală a mirosului este mai B. a-1, b-3, c-2;
sugestivă pentru o leziune neurologică C. a-2, b-1, c-3;
decât pierderea unilaterală; D. a-2, b-3, c-1;
D. porţiunea superioară a nucleului motor al E. a-3, b-1, c-2.
NC7 primeşte fibre corticonucleare doar 1287. Se propun următorii nervi cranieni:
din contralateral; 1. NC4;
E. testarea anomaliilor simţului gustativ nu 2. NC8;
este realizată de obicei de un internist; 3. NC12;
F. reflexul de contracţie a faringelui poate fi şi următoarele denumiri alternative:
declanşat atingând 1/3 anterioară a limbii, a. nervul vestibulocohlear;
palatul moale, peretele faringian posterior. b. nervul trohlear;
c. nervul hipoglos;
1283. Cu privire la nervii cranieni şi la care listă de asocieri este corectă:
evaluarea lor, următoarele afirmaţii sunt A. a-1, b-2, c-3;
corecte, cu excepţia: B. a-1, b-3, c-2;
A. la evaluarea nervului olfactiv, fiecare C. a-2, b-1, c-3;
nară este testată separat; D. a-3, b-1, c-2;
B. pentru a fi corect, testul pentru NC1 E. a-3, b-2, c-1.
trebuie efectuat cu o substanţă iritantă; 1288.Fiind daţi următorii nervi cranieni
C. reflexul pupilar la lumină (reflexul pupilar testaţi:
fotomotor) depinde de funcţia NC4;
1. NC1;
D. de obicei senzaţia din 1/3 posterioară a
limbii nu este testată; 2. NC5 (funcţia motorie);
E. reflexul de contracţie a faringelui are 3. NC9 (funcţia senzorială);
braţul senzorial prin NC10, iar braţul motor 4. NC12;
prin NC9; şi următoarele manevre de evaluare:
F. examenul pentru NC 10 este inclus în cel a. se testează reflexul de contracţie a
pentru NC9. faringelui;
1284. Fiind dati următorii nervi cranieni: b. i se cere pacientului să scoată limba;
1.NC1; c. i se cere pacientului să închidă ochii şi
2. NC5; să îşi astupe o nară, în timp ce
3. NC9; examinatorul îi apropie de cealaltă nară o
şi următoarele denumiri alternative: substanţă volatilă şi neiritantă (cuişoare,
a. nervul glosofaringian; vanilie, cafea proaspăt măcinată,
b. nervul olfactiv; lavandă);
c. nervul trigemen; d. i se cere pacientului să încleşteze dinţii,
care listă de asocieri este corectă: iar examinatorul palpează muşchiul
A. a-1, b-3, c-2; maseter şi muşchiul temporal bilateral;
B.a-2, b-1, c-3; care listă de asocieri este corectă:
C. a-2, b-3, c-1; A. a-1, b-4, c-2, d-3;
D.a-3, b-1, c-2; B. a-2, b-4, c-1, d-3;
E. a-3, b-2, c-1. C. a-3, b-1, c-2, d-4;
1285. Se enumera următorii nervi cranieni:
1.NC2;
D. a-3, b-2, c-1, d-4;
E. a-3, b-4, c-1, d-2.
2. NC6;
 Examenul neurologic 1007

1289. Fiind indicaţi următorii nervi cranieni b. i se cere pacientului să-şi încreţească
testaţi: fruntea;
1.NC1; c. se evaluează muşchii intrinseci care
2. NC6; controlează constricţia papilară şi
3. NC9 (funcţia motorie); acomodarea;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2,
şi următoarele manevre de evaluare:
c-3; B.a-2, b-1, c-3;
a. se evaluează muşchiul drept lateral;
C. a-2, b-3, c-1;
b. i se cere pacientului să identifice
substanţa mirosită; D. a-3, b-1, c-2;
c. se cere pacientului să deschidă gura larg E.a-3, b-2, c-1.
şi să spună „Ah... ah..."; 1293. Fiind daţi următorii nervi cranieni
care listă de asocieri este corectă: testaţi:
A. a-1, b-2, c-3; 1. NC4;
B. a-1, b-3, c-2; 2. NC7 (funcţia motorie);
C. a-2, b-1, c-3;
3. NC11;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1. şi următoarele manevre de evaluare:
a. se evaluează muşchiul oblic superior;
1290. Se propun următorii nervi cranieni b. se evaluează muşchiul trapez;
testaţi:
c. i se cere pacientului să-şi ţină ochii
1. NC2;
strânşi în timp ce examinatorul încearcă
2. NC7 (funcţia motorie);
să i deschidă;
3. NC9 (funcţia senzorială);
care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele manevre de evaluare:
A. a-1, b-2, c-3;
a. se evaluează acuitatea vizuală şi câmpul
vizual; B. a-1, b-3, c-2;
b. i se cere pacientului să dezgolească C. a-2, b-1, c-3;
dinţii (să-şi arate dinţii); D. a-2, b-3, c-1;
c. examinatorul atinge 1/3 posterioară a E. a-3, b-2, c-1.
limbii, palatul moale, peretele faringian 1294. Fiind daţi următorii nervi cranieni
posterior; testaţi:
care listă de asocieri este corectă: 1. NC5 (funcţia senzorială);
A. a-1, b-2, c-3; 2. NC8;
B. a-1, b-3, c-2;
3. NC11;
C. a-2, b-3, c-1;
şi următoarele manevre de evaluare:
D. a-3, b-1, c-2;
a. reflexul corneean (închiderea bruscă a
E. a-3, b-2, c-1.
ochilor la atingerea corneei);
1291. Se indică următorii nervi cranieni b. examinatorul îşi pune mâinile pe umerii
testaţi: pacientului, palpează marginea trapezului
1. NC3; (între police şi index), îi cere pacientului
2. NC7 (funcţia motorie); să ridice umerii împotriva rezistenţei;
3. NC11 drept/stâng; c. se evaluează auzul; care listă de asocieri
şi următoarele manevre de evaluare: este corectă:
a. i se cere pacientului să întoarcă spre A. a-1, b-2, c-3;
stânga/ dreapta capul împotriva B. a-1, b-3, c-2;
rezistenţei opuse de examinator; C. a-2, b-1, c-3;
b. i se cere pacientului să umfle obrajii D.a-2, b-3, c-1;
împotriva rezistenţei opuse de E. a-3, b-1, c-2.
examinator; 1295. Fiind daţi următorii nervi cranieni
c. se evaluează muşchii extrinseci ai testaţi:
globului ocular drept medial, superior, 1. NC5 (funcţia senzorială);
inferior şi oblic inferior; 2. NC8;
care listă de asocieri 3. NC12;
este corectă: A. a-1, b-2, c-3; şi următoarele manevre de evaluare:
a. se ating bilateral fruntea, obrazul,
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1; mandibula;
D. a-3, b-1, c-2; b. se evaluează echilibru şi simţul poziţiei
E. a-3, b-2, c-1. (postură, mers);
c. i se cere pacientului să deschidă gura,
1292. Se enumera următorii nervi cranieni iar examinatorul inspectează limba (pe
testaţi: care pacientul o ţine în repaus pe
1. NC3; planşeul gurii) pentru fasciculaţii;
2. NC7 (funcţia motorie); care listă de asocieri este corectă:
3. NC11; A. a-1, b-2, c-3;
şi următoarele manevre de evaluare: B.a-2, b-1, c-3;
a. se evaluează muşchiul C. a-2, b-3, c-1;
stemocleidomastoidian; D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1008 Semiologie neurologica

1296. Fiind date următoarele constatări la şi următoarele leziuni/ diagnostice:

examenul nervilor cranieni: a. accident vascular care afectează nucleul
1. diplopie; facialului;
2. anosmie (pierderea mirosului) unilaterală; b. lezarea NC4;
3. afectarea muşchilor doar din etajul c. lezarea NC12;
inferior ai feţei; care listă de asocieri este corectă:
4. limba apare cutată/ încreţită şi are A. a-1, b-2, c-3;
contracţii vermiculare (fasciculaţii), pe lângă B. a-1, b-3, c-2;
amiotrofie; C. a-2, b-1, c-3;
şi următoarele leziuni/ diagnostice: D. a-2, b-3, c-1;
a. paralizie facială centrală; E. a-3, b-1, c-2.
b. leziune a NMP al NC12 (în SLA); 1300.Fiind daţi următorii nervi cranieni sau
c. lezarea NC1;
d. lezarea NC6;
ramuri ale acestora:
1. ramura maxilară a NC5;
care listă de asocieri este corectă: 2. componenta senzitivă a NC5;
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
3. NC7;
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
şi următoarele teritorii senzitive sau motorii:
C. a-3, b-1, c-4, d-2;
a. senzaţiile de la nivelul feţei, mucoasa
D.a-3, b-2, c-4, d-1; nazală, bucală, dinţii;
E.a-3, b-4, c-2, d-1. b. fibre motorii parasimpatice la glandele
1297. Date fiind următoarele constatări la salivare şi la chorda tympani;
examenul nervilor cranieni: o senzaţia la nivelul obrazului, sinusul
1. afectarea muşchilor din ambele etaje maxilar, părţile laterale ale nasului, dinţii
(superior şi inferior) ale feţei; superiori, nazofaringe, palatul dur, uvulă;
2. pierderea unilaterală a mirosului; care listă de asocieri este corectă:
3. amauroză (pierderea vederii); şi A. a-1, b-2, c-3;
următoarele leziuni/ diagnostice: B. a-1, b-3, c-2;
a. lezarea NC2; C.a-2, b-1, c-3;
b. lezarea nervului sau a tractului olfactiv D.a-2, b-3, c-1;
de partea leziunii; E.a-3, b-2, c-1.
c. paralizie facială periferică; 1301. Fiind daţi următorii nervi cranieni sau
care listă de asocieri este corectă: ramuri ale acestora:
A. a-1, b-2, c-3; 1. ramura oftalmică a NC5;
B. a-2, b-1, c-3; 2. NC7;
C. a-2, b-3, c-1; 3. NC9;
D.a-3, b-1, c-2; şi următoarele teritorii senzitive sau motorii:
E. a-3, b-2, c-1. a. senzaţia din faringe, 1/3 posterioară a
1298. Fiind propuse următoarele constatări la limbii, timpan;
examenul nervilor cranieni: b. senzaţia la nivelul sinusurilor frontale,
1. devierea mandibulei spre partea leziunii la conjunctive, cornee, pleoapa superioară,
manevra de încleştare a dinţilor; baza nasului, frunte, scalp până la nivelul
2. ridicarea asimetrică a palatului moale vertexului;
(uvula nu rămâne pe linia mediană); c. muşchii faciali;
3. diplopie, ptoză, midriază, pierderea care listă de asocieri este corectă:
acomodării; A. a-1, b-2, c-3;
şi următoarele leziuni/ diagnostice: B. a-1, b-3, c-2;
a. lezarea NC9 sau a NC10; C.a-2, b-1, c-3;
b. lezarea NC3; D. a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
c. lezarea unilaterală a NC5;
care listă de asocieri este corectă: 1302. Fiind daţi următorii nervi cranieni sau
A. a-1, b-2, c-3; ramuri ale acestora:
B. a-2, b-1, c-3; 1. NC5;
C. a-2, b-3, c-1; 2. NC7;
D. a-3, b-1, c-2; 3. NC9;
E. a-3, b-2, c-1. şi următoarele teritorii senzitive sau motorii:
a. fibre secretorii spre glanda parotidă;
1299. Propuse fiind următoarele constatări la b. muşchii masticaţiei, muşchiul tensor al
examenul nervilor cranieni: timpanului;
1. slăbiciune a muşchiului orbicular al c. gustul în 2/3 anterioare ale limbii;
pleoapelor; care listă de asocieri este corectă:
2. diplopie;
A. a-1, b-2, c-3;
3. limba deviază către partea pe care este
B. a-1, b-3, c-2;
afectat nervul (fiind împinsă de muşchii
C. a-2, b-1, c-3;
limbii de partea neafectată);
 Examenul neurologic 1009

D. a-2, b-3, c-1; F. ulterior se pot testa în mod specific

E.a-3, b-1,c-2. anumiţi muşchi şi anumite rădăcini
1303.Fiind daţi următorii nervi cranieni sau nervoase.
G. se realizează întâi inspectarea
ramuri ale acestora:
membrelor superioare şi inferioare pentru
1. ramura mandibulară a NC5;
detectarea unor atrofii musculare, poziţii
2. NC7; vicioase etc;
3. NC10; H. un indicator important al normalităţii este
şi următoarele teritorii senzitive sau motorii: simetria celor două membre superioare,
a. senzaţia generală la nivelul urechii respectiv inferioare.
externe;
b. senzaţia de la bărbie, mandibulă, 2/3
1306. Referitor la inervaţia responsabilă
anterioare ale limbii, dinţii inferiori, gingiile pentru efectuarea diverselor mişcări
şi planşeul gurii, mucoasa bucală a individuale de la membrul superior, fiind
obrazului; date următoarele trunchiuri nervoase şi
c. fibre motorii pentru faringe şi laringe; niveluri medulare:
care listă de asocieri este corectă: I. nervul axilar (C5-C6);
A. a-1, b-2, c-3; 2. nervul ulnar (C8-T1);
B. a-1, b-3, c-2; 3. nervul radial (C6-C8); şi
C. a-2, b-1, c-3; următoarele mişcări:
D. a-2, b-3, c-1; a. abducţia braţului;
E. a-3, b-1, c-2. b. abducţia degetelor;
Funcţia motorie c. extensia antebraţului;
d. extensia pumnului;
1304.Fiind date următoarele grade pe scala
de evaluare a forţei musculare:
care listă de asocieri este
1. 0 (forţă musculară absentă);
corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
2. 1 (forţă musculară minimă);
B. a-1, b-3, c-2, d-3;
3. 2 (forţă musculară slabă);
C. a-3, b-1, c-3, d-2;
4. 3 (forţă musculară acceptabilă);
D. a-3, b-2, c-1, d-3;
5. 4 (forţă musculară bună);
6. 5 (forţă musculară normală); şi E. a-3, b-2, c-3, d-1.
următoarele caracteristici: 1307. Cu privire la inervaţia de la membrul
a. nu poate mişca împotriva gravitaţiei; superior responsabilă pentru efectuarea
b. nici o contracţie; diverselor mişcări individuale, fiind date
c. uşoară contracţie; următoarele trunchiuri nervoase şi
d. poate mişca împotriva gravitaţiei şi a
unei uşoare rezistenţe;
niveluri
medulare:
e. poate mişca împotriva gravitaţiei;
1. nervul musculocutan (C5-C6);
f. poate mişca împotriva gravitaţiei şi a unei
2. nervul median (C6-C7);
rezistenţe viguroase;
care listă de asocieri este corectă: 3. nervul median (C7-T1);
A. a-3, b-1, c-2, d-5, e-4, f-6; 4. fibre prin nervul median din rădăcinile
B. a-3, b-5, c-6, d-2, e-4, f-1; (C8-T1);
C. a-4, b-2, c-6, d-3, e-5, f-1; şi următoarele mişcări:
a. flexia pumnului;
D. a-4, b-3, c-1, d-5, e-6, f-2;
b. adducţia policelui;
E. a-6, b-2, c-4, d-1,e-3,f-5.
1305.Referitor la funcţia motorie şi la
c. flexia antebraţului;
d. adducţia degetelor;
examinarea ei, următoarele afirmaţii sunt care listă de asocieri este corectă:
corecte, cu excepţia: A. a-1, b-2, c-3, d-4;
A. dacă se descoperă slăbiciune B. a-1, b-3, c-2, d-4;
musculară, se compară forţa distală cu ce C. a-2, b-3, c-4, d-1;
cea proximală; D. a-2, b-4, c-1, d-3;
B. de obicei forţa distală este scăzută în E. a-3, b-2, c-4, d-1.
leziunile musculare, iar forţa proximală
1308.Fiind date următoarele aspecte ale
este scăzută în leziunile neurologice;
funcţiei motorii la membrul superior:
C. tonusul muscular (tensiunea reziduală
din muşchiul relaxat) se evaluează 1. adducţia policelui;

prin 2. flexia şi extensia braţului;

3. flexia pumnului împotriva rezistenţei;
efectuarea unor mişcări active; 4. adducţia degetelor;
D. fascicuiaţiile se pot observa prin
şi următoarele manevre de evaluare:
inspecţie directă şi dispar dacă se percuta
uşor muşchiul cu ciocănelul; a. se ţine pacientul de mână şi i se cere să
E. la examenul iniţial se evaluează numai împingă şi să tragă împotriva rezistenţei;
anumiţi muşchi cheie, nefiind practic
necesar să se testeze toţi muşchii;
1010 Semiologie neurologica
b. pacientul apucă indexul şi mediusul
examinatorului şi le strânge cât poate de
tare (se compară cele două părţi);
c. pacientul strânge pumnul şi îl flectează
din încheietura mâinii (examinatorul
încearcă să-l împingă înapoi);
d. pacientul să-şi atingă baza degetului mic
cu vârful policelui împotriva rezistenţei
opuse de examinator;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-1, c-4, d-3;
B. a-2, b-3, c-1, d-4;
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
D. a-2, b-4, c-3, d-1;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
1309.Date fiind următoarele aspecte ale
funcţiei motorii la membrul superior:
1. abducţia braţului;
2. extensia pumnului împotriva rezistenţei;
3. abducţia degetelor;
4. tonusul membrului superior;
şi următoarele manevre de evaluare:
a. examinatorul execută mişcări pasive cu
membrul superior relaxat al pacientului
(evaluarea tonusului membrului inferior se
realizează similar ca la membrul
superior);
b. pacientul să împrăştie degetele
depărtându-le între ele cât mai mult
posibil, iar examinatorul încearcă să-i
strângă laolaltă degetele;
c. pacientul stă cu braţele întinse şi
palmele în jos, examinatorul îl ţine de
feţele ulnare ale antebraţului şi îi cere să
abducă antebraţele (şi deci şi
braţele);
d. pacientul strânge pumnul şi îl extinde
din
încheietura mâinii, iar
examinatorul
încearcă să-l împingă înapoi;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-3, c-4, d-1;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-3, b-4, c-1, d-2;
D.a-4, b-3, c-1, d-2;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
1310. Referitor la inervaţia de la membrul
inferior responsabilă pentru efectuarea
diverselor mişcări individuale, fiind date
următoarele trunchiuri nervoase şi niveluri
medulare:
1. fibre prin nervul obturator din rădăcinile
L2-L4);
2. fibre prin nervul sciatic din rădăcinile
L4-S1);
3. fibre prin nervul peronier profund din
rădăcinile L4-L5);
4. fibre prin nervul peronier profund din
rădăcinile L4-S1);
şi următoarele caracteristici:
a. dorsiflexia halucelui;
b. dorsiflexia gleznei;
c. adducţia şoldului;
d. flexia genunchiului;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-2, b-3, c-1, d-4;
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
D. a-4, b-1, c-2, d-3;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
1311. Cu privire la inervaţia responsabilă
pentru efectuarea diverselor mişcări
individuale de la membrul inferior, fiind date
următoarele trunchiuri nervoase şi niveluri
medulare:
1. fibre prin nervul gluteal superior din
rădăcinile L4-S1);
2. fibre prin nervul femural din rădăcinile
L2-L4);
3. fibre prin nervul tibial din rădăcinile L5-S2);
4. fibre prin nervul tibial posterior din
rădăcinile L5-S2);
şi următoarele caracteristici:
a. extensia genunchiului;
b. flexia plantară a halucelui;
c. abducţia şoldului;
d. flexia plantară a gleznei;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
1312. Fiind date următoarele evenimente
referitor la evaluarea clonusului plantar:
a. examinatorul apucă piciorul pacientului
şi îl mişcă de mai multe ori, alternativ, în
flexie plantară şi dorsală;
b. examinatorul manevrează piciorul
pacientului relativ brusc în flexie dorsală;
c. se declanşează o succesiune de flexii
plantare şi dorsale involuntare;
d. se trage concluzia că este prezent
clonus plantar;
care este înlănţuirea temporală corectă:
A. a-»b-»c—>d;
B. a->c->d->b;
C. b->a->c->d;
D. c->a-+d—>b;
E. d—>a->b—>c.
1313. Referitor la examinarea corectă a
reflexelor şi la condiţiile necesare pentru
aceasta, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. regiunea examinată trebuie să fie
complet descoperită;
B. muşchiul cercetat trebuie să fie întins
maximal;
C. în cameră trebuie să fie o temperatură
de confort;
D. se cercetează bilateral comparativ,
începând cu partea presupusă sănătoasă;
E. la pacienţii cu reflex diminuat se
poate
încerca o amplificare a răspunsului reflex
 Examenul neurologic 1011

cerându-se pacientului să realizeze b. diminuarea ROT;

contracţii izometrice cu alţi muşchi; c. pendularitatea ROT (oscilează amplu, de
F. când se testează reflexele membrului mai multe ori, prin neintervenţia
superior, dacă se doreşte amplificarea antagonistului);
răspunsului reflex se cere pacientului să d. inversarea reflexului (se contractă
strângă din dinţi sau să împingă patul cu muşchii antagonişti);
coapsele care listă de asocieri
1314. Cu privire ia examinarea corectă a este corectă:
reflexelor şi la condiţiile necesare pentru A. a-1, b-1, c-2, d-2;
aceasta, următoarele afirmaţii sunt corecte, B. a-1, b-2, c-1, d-2;
cu excepţia: C. a-1, b-2, c-2, d-1;
A. stimulul trebuie aplicat direct pe D. a-2, b-1, c-2, d-1;
suprafaţa pielii; E. a-2, b-2, c-1, d-1.
B. structurile din zona examinată (piele,
1317. Fiind date
tendon, oase, articulaţii, muşchi) trebuie
să fie integre din punct de vedere următoarele modificări ale
anatomic; ROT:
C. se sustrage atenţia pacientului 1. diminuarea ROT;
punându-l 2. relaxare incompletă după producerea
reflexului (reflex trenant);
Să efectueze o mişcare într-un alt 3. exagerarea ROT;
teritoriu; şi următoarele cauze:
D. se percuta cu un ciocan tendonul sau a. leziuni ale arcului reflex;
punctul de inserţie a tendonului pe os; b. hipocalcemie;
E. efectuarea de contracţii izometrice cu alţi c. hipotiroidism;
muşchi poate reduce activitatea reflexă
care listă de asocieri este corectă:
generală;
F. când se testează reflexele membrului A. a-1, b-2, c-3;
inferior, dacă se doreşte amplificarea B. a-1, b-3, c-2;
răspunsului reflex se cere pacientului să-şi O a-2, b-1, c-3;
încleşteze degetele de la cele două mâini D. a-2, b-3, c-1;
şi să tragă de ele în direcţii opuse E. a-3, b-1, c-2.
1315. Referitor la evaluarea ROT, 1318. Date fiind
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu următoarele modificări ale
excepţia: ROT:
A. amplitudinea reflexelor este gradată 1. diminuarea ROT;
pe o 2. ROT sunt abolite (faza flască);
scală în 5 trepte: 0 - nici un răspuns, 1 - 3. exagerarea ROT; şi
scăzut, 2 - normal, 3 - crescut, 4 - următoarele cauze:
hiperactiv; a. faza iniţială a unor
B. la evaluarea ROT trebuie ţinut cont leziuni centrale
de instalate brusc;
masa musculară a pacientului; b. hipomagnezemie;
O clonusul constă într-o succesiune de c. masă musculară scăzută;
contracţii musculare provocate de întinderea care listă de asocieri este corectă:
tendonului de către examinator, care A. a-1, b-2, c-3;
determină prin acest excitant permanent B.a-2, b-1, c-3; O
instalarea unui reflex continuu; a-2, b-3, c-1;
D. se începe cu membrul superior, se D. a-3, b-1, c-2;
continuă cu membrul inferior (urmând E. a-3, b-2, c-1.
topografia în raport cu sediul medular) şi 1319. Fiind propuse
se încheie cu evaluarea reflexelor nervilor următoarele modificări
cranieni; ale ROT:
E. deoarece tendonul muşchiului este scurt, 1. diminuarea ROT;
la evaluarea reflexului bicipital se va avea 2. ROT sunt exagerate prin eliberarea arcului
grijă să se evite declanşarea contracţiei reflex de sub controlul inhibitor al NMC (faza
idiomusculare prin percutarea spastică);
muşchiului. 3. exagerarea ROT;
1316.Referitor la modificările ROT, fiind date şi următoarele cauze:
următoarele categorii:
a. leziuni ale neuronilor
1. modificările ROT de ordin cantitativ;
din coarnele
2. modificările ROT de ordin calitativ; şi anterioare ale măduvei;
următoarele caracteristici:
a. exagerarea ROT;
 1012 Semiologie neurologica

b. ulterior în evoluţia şi următoarele reflexe:

unor leziuni centrale a. reflex bicipital;
instalate brusc; b. reflex ahilian;
c. hipertiroidism; c. reflex cubito-pronator;
care listă de asocieri este corectă: care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3; A. a-1, b-3, c-2;
B. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1. E. a-3, b-2, c-1.
1320. Propuse fiind următoarele modificări 1324. Referitor la tehnica examinării ROT,
ale ROT: fiind date următoarele reflexe:
1. diminuarea ROT; 1. reflex stilo-radial (brahioradial);
2. ROT vii, (foarte) exagerate; 2. reflex tricipital;
3. inversarea reflexului; şi 3. reflex rotulian;
următoarele cauze: şi următoarele manevre:
a. boli ale muşchilor (miopatii); a. cu antebraţul în uşoară flexie pe braţ (fie
b. leziunile piramidale; mâna pacientului se sprijină pe antebraţul
c. în leziunile căii eferente a arcului reflex; examinatorului, fie braţul în adducţie, fosa
care listă de asocieri este corectă: antecubitală sprijinită pe antebraţul
A. a-1, b-2, c-3; examinatorului şi antebraţul atârnând), se
B. a-1, b-3, c-2; percuta tendonul tricepsului deasupra
C. a-2, b-1, c-3; olecranului (2-3 cm deasupra cotului)
D. a-2, b-3, c-1; (extensia antebraţului pe braţ (contracţia
E. a-3, b-1, c-2. muşchiului triceps);
1321. Fiind indicate următoarele modificări b. cu pacientul culcat cu gamba în uşoară
ale ROT: flexie pe coapsă sau pacientul şezând cu
picioarele atârnând, se percuta tendonul
1. diminuarea ROT;
rotulian (contracţia muşchiului cvadriceps
2. ROT cloniforme;
cu extensia coapsei;
3. pendularitatea ROT; şi
c. cu antebraţul în semiflexie şi
următoarele cauze:
semipronaţie pe braţ (pacientul poate să-
a. leziunile piramidale;
şi sprijine antebraţul de coapsă), se
b. leziuni ale nervilor (multinevrite, percuta apofiza stiloidă a radiusului (2-3
polinevrite, radiculite, poliradiculite); cm deasupra interliniei articulare radio-
c. leziuni cerebeloase; carpiene) (flexia şi supinaţia antebraţului
care listă de asocieri este corectă: pe braţ (contracţia muşchiului
A. a-1, b-2, c-3; brahioradial);
B. a-1, b-3, c-2; care listă de asocieri este corectă:
C.a-2, b-1, c-3; A. a-1, b-2, c-3;
D. a-2, b-3, c-1; B. a-2, b-1, c-3;
E. a-3, b-1, c-2. C. a-2, b-3, c-1;
1322. Referitor la ROT, fiind date D. a-3, b-1, c-2;
următoarele segmente medulare: E.a-3, b-2,c-1.
1.C5-C6; 1325. Cu privire la tehnica examinării ROT,
2. C7-C8; fiind date următoarele reflexe:
3. L2-L4; 1. reflex bicipital;
şi următoarele reflexe: 2. reflex cubito-pronator;
a. reflex rotulian; 3. reflex ahilian;
b. reflex stilo-radial (brahioradial); şi următoarele manevre:
c. reflex tricipital; a. cu antebraţul în uşoară flexie pe braţ, se
care listă de asocieri este corectă: percuta tendonul inferior al bicepsului prin
intermediul degetului
examinatorului
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; (flexia antebraţului pe braţ (contracţia
D. a-2, b-3, c-1; muşchiului biceps);
E. a-3, b-1, c-2. b. cu antebraţul în uşoară flexie pe braţ, se
percuta faţă posterioară a apofizei stiloide
1323. Cu privire la ROT, fiind date
a cubitusului (uşoară pronaţie a
următoarele segmente medulare: antebraţului cu flexia pumnului şi a
1. C5-C6; degetelor;
2. C7-C8-D1; c. cu pacientul în genunchi cu gleznele la
3. S1-S2; marginea patului şi tălpile atârnând peste
 Examenul neurologic
marginea patului, spatele la examinator
sau culcat pe spate cu coapsa în rotaţie
externă şi gamba în semiflexie,
încrucişată peste gamba de partea opusă,
se percuta tendonul ahilian (contracţia
tricepsului cu extensia piciorului;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2.
1326. Referitor la reflexele cutanate,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. la evaluarea
reflexelor cutanate
abdominale, pacientul culcat pe spate cu
abdomenul descoperit;
B. pentru evaluarea
reflexelor cutanate
abdominale, se foloseşte un obiect
neascuţit, cu care examinatorul atinge
uşor tegumentul abdominal al pacientului
cu o mişcare rapidă dinspre lateral spre
medial;
O adesea nu se pot obţine reflexele cutanate
abdominale la persoanele obeze.
D. reflexele cutanate abdominale au utilitate care listă de asocieri este corectă:
atunci când sunt diminuate/ abolite în
leziuni atât ale sensibilităţii, cât şi ale
motilităţii voluntare (NMC, NMP);
E. utilitatea clinică a reflexelor cutanate
abdominale este modestă;
F.în mod normal, reflexul cutanat plantar
este în extensie;
G. pentru declanşarea reflexului cutanat
plantar se foloseşte un obiect dur, dar nu
ascuţit (de exemplu, o cheie);
H. producerea reflexului cremasterian
presupune contracţia muşchiului
cremaster;
I. în leziunile piramidale, reflexul
cutanat
plantar este inversat (semn Babinski),
predominând contracţia
aponevrozei
dorsale, extensia
cu halucelui
şi
desfacerea în evantai a celorlalte 4 degete.
1327. Referitor la reflexele cutanate, fiind
date următoarele teritorii:
1.T8-T9;
2. T6-T7;
3. L1-L2;
4. T10-T12;
şi următoarele reflexe:
a. reflexul cutanat abdominal mijlociu;
b. reflexul cutanat abdominal inferior;
c. reflexul cutanat abdominal superior;
d. reflex cremasterian;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
1013
B. a-1, b-4, c-2, d-3;
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
1328. Fiind date următoarele reflexe
cutanate:
1. reflexul cutanat abdominal superior;
2. reflexul cutanat abdominal inferior;
3. reflexul cutanat abdominal mijlociu;
4. reflex cremasterian;
5. reflex cutanat plantar;
şi următoarele teritorii unde se realizează excitaţia
cutanată:
a. de deasupra spinei
iliace şi mergând
uşor în jos;
b. regiunea supero-internă a coapsei;
o de la mijlocul distanţei dintre cele două
(din dreptul ombilicului) şi mergând orizontal
către ombilic;
d. porţiunea laterală a tălpii pacientului
dinspre călcâi spre vârfuri, arcuind spre
medial peste capetele distale ale
metatarsienelor, peste care trece dinspre
lateral (degetul mic) spre medial (degetul
mare);
e. pornind din flanc de sub coaste şi
mergând uşor în sus;
A. a-1, b-3, c-2, d-5, e-4;
B. a-1,b-5, c-3, d-4, e-2;
C. a-2, b-4, c-3, d-5, e-1;
D. a-2, b-5, c-4, d-1, e-3;
E. a-4, b-3, c-1, d-2, e-5.
1329. Date fiind următoarele reflexe
cutanate:
1. reflexele cutanate abdominale;
2. reflex cremasterian;
3. reflex cutanat plantar;
şi următoarele efecte produse de excitaţia
cutanată:
a. ridicarea testiculului în bursă;
b. contracţia flexorilor tuturor celor 5
degete şi contracţia moderată a
aponevrozei dorsale;
c. contracţia reflexă a muşchilor
abdominali, cu devierea ombilicului spre
partea stimulată;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1330. Referitor la reflexele patologice care
sugerează leziuni piramidale, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. la atingerea marginii
laterale a piciorului
se produce flexia plantară a halucelui
(semnul Chaddock);
 1014 Semiologie neurologica

B. la apăsarea în jos E. a-5, b-3, c-2, d-4, e-1.

de-a lungul feţei 1333. Referitor la ordinea în care se
anterioare a coapsei se produce flexia realizează de obicei evaluarea funcţiei
dorsală a halucelui (semnul Oppenheim); senzoriale, fiind date următoarele modalităţi
C. semnele Chaddock senzitive:
şi Oppenheim au o a. simţul vibraţiei;
sensibilitate mai mare decât semnul b. sensibilitatea dureroasă;
Babinski; c. testarea localizării tactile;
D. semnul Hoffmann d. simţul poziţiei (propriocepţia);
pozitiv constă în e. discriminarea;
adducţia şi flexia policelui şi flexia f. sensibilitatea tactilă;
celorlalte degete atunci când examinatorul care este succesiunea temporală uzuală în
apucă (între police şi index) falanga practică:
terminală a degetului mijlociu de la mâna A. a-*c-+b—>d->e->f;
pacientului şi, cu o mişcare rapidă, o B. c—>f—>b-»d—>e—>a;
flectează şi îi dă drumul brusc; C. f->b->a->d->c-»e;
E. la percuţia interliniei D. f—>d—>b—>e—>c—>a;
digito-plantare, se E. f—>d—*c—>e—>a—>b.
produce flexia ultimelor 4 degete (reflex 1334. Referitor la funcţia senzorială şi ia
Rossolimo). testarea acesteia, următoarele afirmaţii sunt
Funcţia senzorială
1331. Referitor la testarea sensibilităţi tactile
corecte, cu excepţia:
A. leziunile neurologice
la mână cu scopul de a diferenţia leziunile
determină de obicei
celor trei nervi (între ale căror teritorii de
deficit senzorial iniţial proximal;
distribuţie există o suprapunere
B. nivelul senzorial este
semnificativă), fiind date trei zone de
nivelul medular sub
testare:
care se constată o scădere marcată a
1. faţa palmară a falangei distale a indexului;
sensibilităţii (tactile, dureroase etc);
2. faţa palmară a falangei distale a degetului
C. la testarea
mic;
propriocepţiei examinatorul
3. faţa dorsală a mâinii, în triunghiul dintre
apucă falanga pacientului de marginile
tendoanele extensorilor policelui şi indexului;
laterale pentru a nu-i furniza acestuia un
şi cei trei nervi:
indiciu prin presiunea exercitată asupra
a. nervul median;
degetului;
b. nervul ulnar;
D. afectarea
c. nervul radial;
grafesteziei este un semn
care este lista de asocieri corectă:
sensibil de leziune frontală;
A. a-1, b-2, c-3;
E. o leziune de lob
B. a-1, b-3, c-2;
parietal este probabilă
C. a-2, b-1, c-3;
când, la testarea localizării tactile,
D. a-3, b-1, c-2;
pacientul simte când este atins separat pe
E. a-3, b-2, c-1.
o parte şi pe alta, dar, la atingerea
1332. Referitor la testul atingerii bipunctuale simultană pe ambele părţi, nu simte
(care vizează discriminarea tactilă), fiind atingerea de partea opusă leziunii.
date următoarele valori ale distanţei de la
1335. Cu privire la funcţia senzorială şi la
care cele două ace încep să fie percepute
testarea acesteia, următoarele afirmaţii sunt
distinct:
corecte, cu excepţia:
1. 1 mm;
A. în mod curent, se
2. 2 mm;
testează sensibilitatea
3. 3-8 mm;
doar la degetele de la mâini şi de la
4. 8-12 mm;
picioare;
5. 40-60 mm;
şi următoarele teritorii anatomice: B. la testarea
a. vârful degetelor de la mână; sensibilităţii dureroase, se
foloseşte un ac nou pentru fiecare pacient;
b. limbă;
C. la testarea atingerii
c. palmă;
bipunctuale, se
d. spate;
compară palmele de la cele două mâini;
e. degetele de la picioare;
care este lista de asocieri corectă: D. la testarea
A. a-2, b-1, c-4, d-5, e-3; grafesteziei cifrele/ literele
B. a-4, b-3, c-2, d-5, e-1; „scrise" în palma pacientului trebuie să fie
C. a-5, b-1, c-2, d-3, e-4; orientate cu faţă către pacient (cum le-ar
D. a-5, b-2, c-1, d-4, e-3; scrie pacientul);
 Examenul neurologic 1015

E. în leziunile de lob dacă afectarea unei singure urechi este de

parietal, la testarea conducţie sau nervoasă;
localizării tactile atingerea pe partea E. anomaliile cortexului
leziunii amplifică senzaţia de partea opusă senzorial pot
leziunii. reduce capacitatea de a localiza zona
1336. Privitor la funcţia senzorială şi la atinsă (la testarea localizării punctuale).
testarea acesteia, următoarele afirmaţii sunt 1339. Fiind date următoarele etape în
corecte, cu excepţia: testarea sensibilităţii tactile şi dureroase:
A. dacă sensibilitatea de la degetele de la a. se testează cu degetele de la picioare;
mâini şi de la picioare este normală, nu b. dacă senzaţia este normală, se trece la
este obligatorie testarea altor zone (afară testarea durerii;
de cazul că există motive speciale); c. se identifică nivelul senzorial;
B. la testarea simţului vibraţiei, d. dacă senzaţia este anormală, se merge
examinatorul ţine în aşa fel degetul spre proximal, până când pacientul poate
pacientului astfel încât să poată simţi decela atingerea, durerea, vibraţia etc;
vibraţia diapazonului prin falanga care este înlănţuirea logică/ temporală
pacientului pentru a evalua acurateţea corectă:
răspunsului acestuia; A. a—>b—>d—>c;
C. stereognozia este o funcţie integrativă a B. a—>c—>d—>b;
lobilor frontal şi temporal; C. a->d—b—c;
D. localizarea punctuală este capacitatea D. b->a->d->c;
unei persoane de a indica regiunea unde a E. c->d->b—>a.
fost atinsă; 1340. Fiind date următoarele obiecte
E. leziunile de lob parietal scad capacitatea folosite
de discriminare tactilă (la testarea atingerii la testarea funcţiei senzoriale:
bipunctuale). 1. bucată de vată;
1337. Cu referire la funcţia senzorială şi la 2. diapazon de 128 Hz;
testarea acesteia, următoarele afirmaţii sunt 3. obiect care poate fi ţinut în palmă (stilou,
corecte, cu excepţia: cheie, monedă);
A. în testarea sensibilităţi la mână, se ţine şi următoarele modalităţi senzoriale:
cont că există o suprapunere semnificativă a. testarea stereognoziei;
în distribuţia celor trei nervi; b. testarea senzaţiei de atingere uşoară;
B. simţul vibraţiei se testează întâi la c. testarea simţului vibraţiei;
degetele de la mână, apoi la cele de la care listă de asocieri este corectă:
picioare; A. a-1, b-2, c-3;
C. grafestezia este capacitatea de a B.a-2, b-1, c-3;
identifica un semn (cifră, literă etc.) C.a-2, b-3, c-1;
desenat pe hârtie; D.a-3, b-1, c-2; E.
D. testul Rinne compară conducerea a-3, b-2, c-1.
osoasă (CO) cu cea aeriană (CA);
1341. Date fiind următoarele obiecte
E. incapacitatea de a identifica cifrele/
literele „scrise" în palmă sugerează o folosite
leziune occipitală. la testarea funcţiei senzoriale:
1338. Cu referinţă la funcţia senzorială şi la 1. ac de siguranţă;
testarea acesteia, următoarele afirmaţii sunt 2. două ace;
corecte, cu excepţia: 3. diapazon;
şi următoarele modalităţi senzoriale:
A. în testarea
a. testarea atingerii bipunctuale;
sensibilităţi la mână, trebuie
b. testarea auzului;
testate zone unde sigur nu exisă
c. testarea durerii;
suprapunere;
care listă de asocieri este corectă:
B. la testarea
A. a-1, b-2, c-3;
propriocepţiei se începe cu B.a-2, b-1, c-3;
mâinile (se testează câte un deget pe C. a-2, b-3, c-1;
fiecare parte), iar apoi se trece la picioare D.a-3, b-1, c-2;
(de obicei se testează falanga proximală a E. a-3, b-2, c-1.
degetului mic); 1342. Fiind date următoarele etape în
C. la testarea testarea simţului vibraţiei:
stereognoziei şi a grafesteziei a. examinatorul trece la testarea senzaţiei
se compară mâinile cu picioarele mâini; dureroase, întrebând pacientul la fiecare
D. testul Weber atingere dacă „Este ascuţit sau nu?";
compară conducerea b. i se cere pacientului să ţină ochii închişi;
osoasă în cele două urechi şi determină c. examinatorul deschide acul de siguranţă;
 1016 Semiologie neurologica
d. examinatorul atinge pacientul cu
extremitatea ascuţită a acului, spunându-i şi următoarele manevre:
„acesta este ascuţit";
e. examinatorul atinge pacientul cu
extremitatea rotunjită a acului, spunându-i
„acesta nu este ascuţit";
care este înlănţuirea temporală corectă în
practică:
A. b—>c—>d->e—>a;
B. b—>d—>e—>a—>c;
C. c—>a—>b->e—>d;
D. c—>e—>o—>d—>a;
E. e->b—»a—>d-»c.
1343.Fiind date următoarele etape în
testarea simţului vibraţiei:
a. se cere pacientului să închidă ochii;
b. se trece la degetele de la picioare;
c. examinatorul loveşte diapazonul de baza
mâinii sale şi îl pune pe o proeminenţă
osoasă distală a pacientului;
d. îi solicită pacientului să declare când nu şi următoarele manevre:
mai simte vibraţia;
e. examinatorul pune diapazonul pe
unghia/ falanga distală a indexului de la
mâna pacientului, sprijinindu-i vârful
degetului cu propriul deget;
care este înlănţuirea temporală corectă în
practică:
A. a—>b—►d—►c—>e;
B. b—>c—>e—>d—>a;
C. b—>e—>c—>d—»a;
D. c—>d—>a—>e—>b;
E. c->d->e—>b—>a.
1344.Fiind date următoarele etape în
testarea propriocepţiei:
a. examinatorul apucă falanga distală a
unuia dintre degetele pacientului de
marginile ei laterale;
b. pacientul ţine ochii închişi, iar
examinatorul testează câte un deget de la
fiecare mână a pacientului mişcând
falanga distală în sus, iar apoi în jos (sau
invers), de fiecare dată întrebând
pacientul în ce poziţie se află falanga;
c. examinatorul trece la examinarea
degetelor de la picioare;
d. examinatorul mişcă în sus una dintre
falangele distaie ale pacientului
spunându-i pacientului .Aceasta este în
sus", iar apoi în jos spunându-i pacientului
„Aceasta este în jos";
care este înlănţuirea temporală corectă în
practică:
A. a-+d->b-»c;
B. a->d-»c->b;
C. b—>d-»c—>a;
D. c—>d—>b—>a;
E. d->c-»b->a.
1345. Referitor la evaluarea funcţiei
senzoriale, fiind date următoarele aspecte
testate:
1. senzaţia de atingere uşoară;
2. localizarea tactilă;
3. stereognozia;
a. stimulare dublă simultană;
b. i se cere pacientului să închidă ochii şi
să spună unde simte că este atins;
c. pacientul încearcă să identifice, cu ochii
închişi, un obiect care i-a fost pus în
palmă (stilou, cheie, monedă);
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1346. Cu privire la evaluarea funcţiei
senzoriale, fiind date următoarele aspecte
testate:
1. senzaţia de atingere uşoară;
2. localizarea tactilă;
3. grafestezia;
a. i se cere pacientului să închidă ochii şi
să spună unde simte că este atins cu o
bucată de vată;
b. examinatorul cere pacientului să întindă
palma cu ochii închişi şi îi „scrie" în palmă
cu capătul neascuţit al unui pix cifrele de
la 0 la 9;
c. pacientul cu ochii închişi este atins
simultan pe obraz şi pe braţul stâng şi i se
cere să spună unde a fost atins;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-3, c-2;
B.a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1347. Privitor la evaluarea funcţiei
senzoriale, fiind date următoarele aspecte
testate:
1. simţul vibraţiei;
2. discriminarea;
3. localizarea punctuală;
şi următoarele manevre:
a. pacientul cu ochii închişi este atins de
examinator, care apoi retrage mâna şi îi cere
pacientului să deschidă ochii şi să indice
zona unde a fost atins;
b. falanga distală a pacientului se află între
degetul examinatorului care o susţine
dedesubt şi baza diapazonului aplicat pe
unghie;
o testarea atingerii bipunctuală, a
stereognoziei, a grafesteziei şi a localizării
punctuale;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1348.Cu referire la evaluarea funcţiei
senzoriale, fiind date următoarele aspecte
testate:
1. propriocepţia;
 Examenul neurologic
2. atingerea bipunctuală;
3. auzul;
şi următoarele manevre:
a. pacientul este atins
simultan cu vârful a
două ace, distanţa de la care cele două
ace sunt percepute distinct fiind invers
proporţională cu discriminarea tactilă;
b. testului Rinne şi Weber;
c. mişcare falangei
distale a câte unui
deget de-al pacientului;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, c-3;
B.a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1349.Fiind date următoarele etape în
efectuarea testului Rinne:
a. se pune diapazonul în vibraţie;
b. i se cere pacientului să spună dacă încă
îl mai aude (aşa cum ar fi normal);
c. diapazonul este plasat cu baza
mânerului pe procesul mastoid şi i se cere
pacientului să spună când nu îl mai aude;
d. când a încetat să-l mai audă, diapazonul
este adus imediat cu ramurile lângă
urechea pacientului (fără să-i atingă
părul);
care este înlănţuirea temporală corectă în
practică:
A. a—»c—>d—>b;
B. b-*a-»d->c;
C. c-*d-»a->b;
D. c—>d—>b—>a;
E. d->c->a->b.
1350. Referitor la testul Rinne, fiind date
următoarele situaţii (normale sau
patologice) (CO = conducerea osoasă, CA
= conducerea aeriană):
1. starea normală;
2. surditate (hipoacuzie) de conducţie (este
afectată conducerea aeriană);
3. surditate senzorionervoasă;
4. surditate completă la o ureche;
şi următoarele rezultate ia testul Rinne:
a. sunt afectate ambele tipuri de conducere
(CA şi CO), dar se menţine un răspuns
normal CA > CO, întrucât urechea medie
amplifică sunetul în ambele poziţii ale
diapazonului;
b. pacientul poate încă auzi diapazonul
plasat pe mastoida urechii surde, sunetul
fiind transmis prin structurile osoase la
cealaltă ureche (test Rinne fals negativ);
c. CA este mai bună decât CO [testul
Rinne pozitiv (normal: CA > CO)];
d. CO > CA [ testul Rinne negativ
(anormal)];
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-2, c-4, d-3;
O a-2, b-1, c-4, d-3;
1017
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-3, b-4, c-2, d-1.
1351. Fiind date următoarele etape în
efectuarea testului Weber:
a. diapazonul în
vibraţie este presat cu
baza mânerului pe fruntea pacientului;
b. dacă nu este auzit la
mijloc, se spune că
sunetul este lateralizat şi că este prezent
un defect de auz;
c. pacientul este
întrebat dacă aude
sunetul la mijloc (cum este normal) sau în
urechea dreaptă ori în cea stângă;
care este înlănţuirea temporală corectă în
practică:
A. a—>c-»b;
B. b-»a->c;
C. b-»c-»a;
D. c->a->b;
E. c-.b—>a.
1352. Referitor la utilitatea testelor folosite
pentru evaluare auzului, fiind date
următoarele leziuni:
1. defect unilateral de conducere (afecţiune a
urechii externe sau medii);
2. defect unilateral senzorionervos
(afecţiune a urechii interne sau a căii
auditive);
3. surditate senzorionervoasă stângă;
şi următoarele caracteristici:
a. testul Rinne pozitiv/ normal (CA > CO) la
urechea stângă;
b. testul Rinne pozitiv/ normal (CA > CO) la
urechea dreaptă;
c. test Rinne pozitiv/ normal (CA > CO) pe
ambele părţi (dar sunetul perceput este
mai slab pe partea afectată);
d. testul Weber lateralizat în urechea
dreaptă;
e. la testul Weber, sunetul se lateralizează
în urechea neafectată;
f. test Rinne negativ/ anormal (CO > CA)
pe partea afectată şi pozitiv/ normal (CA >
CO) pe partea neafectată;
g. la testul Weber sunetul se lateralizează
în urechea afectată (dispare zgomotul de
fond care maschează sunetul transmis
prin CO);
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-3, c-2, d-3, e-3, f-1, g-1;
B. a-2, b-3, c-3, d-2, e-1,f-3, g-1;
C. a-3, b-3, c-2, d-3, e-1, f-2, g-1;
D. a-3, b-3, c-2, d-3, e-2, f-1, g-1;
E. a-3, b-3, c-3, d-1, e-1, f-2, g-2.
1353.Un pacient are surditate de conducere
stângă - fiind date următoarele teste:
1. testul Rinne la urechea dreaptă;
2. testul Rinne la urechea stângă;
3. testul Weber;
şi următoarele constatări:
 1018 Semiologie neurologica
a. pozitiv/ normal (CA > CO);
b. negativ/ anormal (CO > CA);
c. lateralizare în urechea stângă; care listă de asocieri este corectă:
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1.
Funcţia cerebelului
1354.Manifestări ale sindromul cerebelos
sunt următoarele, cu excepţia:
A. ataxie (incoordonare);
B. tremurătura de repaus;
C. dismetrie cu hipermetrie;
D. adiadocochinezie;
E. asinergie;
F. hipertonie.
1355.Referitor la evaluarea funcţiei
cerebelului, fiind date următoarele teste:
1. testul călcâi-la-genunchi;
2. testul index-la-nas;
3. test pentru evidenţierea
adiadocochineziei;
şi următoarele manevre/ caracteristici:
a. în caz de leziune cerebeloasă, călcâiul
oscilează de o parte şi de alta;
b. pacientul îşi atinge succesiv, rapid vârful
policelui cu vârful Fiecăruia dintre celelalte
degete de la aceeaşi mână;
c. pacientul atinge
succesiv cu indexul
vârful nasului şi indexul examinatorului - i
se cere să facă mişcarea cât mai repede
3. test pentru evidenţierea adiadocochineziei;
şi următoarele manevre/ caracteristici:
a. testul index-la-nas;
b. pacientul stă pe spate şi trebuie să-şi
atingă cu călcâiul genunchiul
contralateral;
c. pacientul îşi loveşte succesiv o palmă
(sau coapsa) alternant cu faţa şi cu dosul
celeilalte mâini (pronaţia şi supinaţia
mâinii în succesiune rapidă);
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1.
1358. Cu referire la evaluarea funcţiei
cerebelului, fiind date următoarele teste:
1. test de evaluare a mişcărilor rapide
alternante;
2. test care evidenţiază dismetria;
3. testul călcâi-la-genunchi;
şi următoarele manevre/ caracteristici:
a. în caz de leziune
cerebeloasă, pacientul
nu nimereşte genunchiul cu călcâiul;
şi mai precis, întâi cu ochii deschişi, apoi
cu ochii închişi;
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
1356.Cu privire la evaluarea funcţiei
cerebelului, fiind date următoarele teste:
1. testul index-la-nas;
2. testul călcâi-la-genunchi;
3. test pentru evidenţierea
adiadocochineziei;
şi următoarele manevre/ caracteristici:
a. în caz de leziune cerebeloasă, pacientul
nimereşte cu degetul pe lângă şi apare un
tremur al degetului pe măsură ce se
apropie de ţintă;
b. pacientul face în aer mişcări rapide de
pronaţie şi supinaţie ale mâinii;
c. pacientul trebuie să alunece cu călcâiul
pe marginea anterioară a tibiei
contralaterale (mişcarea trebuie să fie
rectilinie);
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1.
1357.Privitor la evaluarea funcţiei
cerebelului, fiind date următoarele teste:
1. testul călcâi-la-genunchi;
2. test care evidenţiază dismetria;
b. testul călcâi-la-genunchi;
c. evidenţiază adiadocochinezia;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1359. Referitor la testul Romberg,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. pacientul stă în faţa examinatorului cu
picioarele lipite (eventual cu membrele
superioare depărtate, cu palmele în sus) şi
cu ochii închişi;
B. dacă pacientul îşi menţine echilibrul,
testul Romberg este negativ;
C. testul Romberg este pozitiv dacă
pacientul începe să se balanseze şi este
obligat să-şi depărteze picioarele pentru a-
şi menţine echilibrul;
D. testul poate fi sensibilizat cerându-i
pacientului să îndepărteze mult picioarele;
E. examinatorul trebuie să ţină mâinile de o
parte şi de alta a pacientului, la mică
 Manifestărileafecţiunilormusculare 1019

distanţă de umerii acestuia, gata să-l b. rabdomiom;

sprijine dacă acesta îşi pierde echilibrul; c. tremurături;
F. testul Romberg evaluează mai degrabă d. hipertrofie musculară;
funcţia coloanelor medulare anterioare decât care listă de asocieri este corectă:
a cerebelului. A. a-1, b-2, c-3, d-4;
1360. Referitor la simptomele/ semnele B. a-1, b-4, c-3, d-2;
meningeale, următoarele afirmaţii sunt C. a-2, b-3, c-1, d-4;
corecte, cu excepţia: D. a-2, b-4, c-1, d-3;
A. adesea pacientul se plânge de durere de E. a-4, b-3, c-1, d-2.
ceafă; 1363.Privitor la simptomele/ semnele
B. pentru a evidenţia redoarea de ceafă, musculare, fiind date următoarele categorii:
pacientul fiind întins pe spate, 1. scăderea forţei musculare;
examinatorul îl apucă cu palma de ceafă şi 2. modificările de tonus;
încearcă să îi flecteze (în mod caracteristic 3. contracţii/ mişcări involuntare;
bărbia trebuie să poată atinge sternul); 4. formaţiuni musculare; şi
C. în meningită apare durere şi rezistenţă la următoarele manifestări:
încercarea de flexie anterioară a capului; a. coree, atetoză;
D. la încercarea de flectare anterioară a b. astenie;
capului, pacientul are tendinţa să flecteze o hipotonie musculară; d.
şi braţele; rabdosarcom;
E. cu pacientul întins pe spate, care listă de asocieri este corectă: A. a-2, b-1, c-3,
examinatorul îi flectează coapsa ţinându-i d-4; B.a-3, b-1, c-2, d-4;
genunchiul flectat, după care îi extinde C. a-3, b-2, c-1, d-4;
genunchiul - apariţia rezistenţei şi a durerii D. a-4, b-1, c-2, d-3;
reprezintă semnul Kernig de iritaţie E.a-4, b-1, c-3, d-2.
meningeală; 1364.Cu referire la simptomele/ semnele
F. dintre diversele semne de iritaţie musculare, fiind date următoarele categorii:
meningeală descrise de Brudzinski, cel al 1. durerea musculară;
cefei este cel mai fidel; 2. modificările de tonus;
3. contracţii/ mişcări involuntare;
Semiologia muşchilor 4. formaţiuni musculare; şi
s următoarele manifestări:
tri a. mialgie;
aţi b. balism;
> c. hematom muscular;
d. hipertonie musculară;
Manifestările afecţiunilor care listă de asocieri este corectă:
musculare A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-2, b-3, c-1, d-4;
1361. Referitor la simptomele/ semnele C. a-2, b-3, c-4, d-1;
musculare, fiind date următoarele categorii: D. a-3, b-1, c-2, d-4;
1. scăderea forţei musculare; E. a-3, b-2, c-1, d-4.
2. modificările de volum; Scăderea forţei musculare
3. contracţii/ mişcări involuntare;
4. formaţiuni musculare; şi 1365. Referitor la scăderea forţei musculare
următoarele manifestări: (slăbiciune), următoarele afirmaţii sunt
a. atrofie musculară; corecte, cu excepţia:
b. convulsii; A. scăderea forţei
c. paralizie; musculare se referă la
d. miozită osificantă; reducerea puterii pe care o poate dezvolta
care listă de asocieri este corectă: A. a-2, b-3, c-1, muşchiul, adică a lucrului mecanic
d-4; B.a-2, b-4, c-1, d-3; C.a-3, b-4, c-1, d-2; efectuat în unitatea de timp;
D. a-4, b-1, c-2, d-3; B. scăderea forţei
E. a4,b-2, c-3, d-1. musculare duce la
1362.Cu privire la simptomele/ semnele scăderea capacităţii de a realiza un act
musculare, fiind date următoarele categorii: motor;
1. scăderea forţei musculare; C. tipică pentru pareză
2. modificările de volum; este mai ales
3. contracţii/ mişcări involuntare; instalarea rapidă a oboselii musculare;
4. formaţiuni musculare; şi D. scăderea totală a
următoarele manifestări: forţei musculare se
a. pareză; numeşte pareză;
 Manifestărileafecţiunilormusculare 1020

E. de regulă, miopatiile D. sindromul

medicamentoase/ miasteniform Eaton-Lambert
toxice se manifestă prin slăbiciune este un semn de metastazare sindrom
musculară şi uneori prin creşterea paraneoplazic în carcinomul bronşic;
enzimelor musculare; E. bolile
F. în hipotiroidism se neuromusculare nu sunt miopatii,
produc creşteri ale dar principalele simptome sunt musculare,
enzimelor musculare. fiind afectată unitatea motorie;
1366. Cu privire la scăderea forţei F. în distrofiile
musculare, următoarele afirmaţii sunt musculare progresive se
corecte, cu excepţia: produce, primordial, fenomene autoimune
A. pentru a stabili musculare manifestate prin slăbiciune
caracterul proximal sau progresivă.
distal, trebuie stabilit ce mişcări/ sarcini nu 1367. Fiind date următoarele variante de
poate exercita/ efectua pacientul din cauza astenie musculară:
slăbiciunii musculare; 1. astenie musculară generală;
B. în fracturi şi în 2. astenie musculară limitată, cel puţin iniţial,
entorse este caracteristică la anumite grupe musculare;
astenia musculară; şi următoarele (categorii de) boli:
C. astenia musculară a. miastenia gravă;
este caracteristică b. boli neoplazice;
pentru nevroze; o boală Addison;
d. infecţii grave;
e. polimialgia reumatică; care listă de asocieri c. afectarea plăcii neuromusculare;
este corectă: d. solicitarea excesivă a unui muşchi
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; normal;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1; care listă de asocieri este corectă:
C. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2; A. a -1, -4,
b-2, c d-3;
D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2; B. a-2, b-1, c-4, d-3;
E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1. C. a-3, b-1, c-2, d-4;
1368.Referitor la astenia musculară şi la D. a-4, b-2, c-1, d-3;
diagnosticul ei diferenţial, fiind date E. a-4, b-3, c-1, d-2.
următoarele manifestări (patologice sau 1370.Privitor la astenia musculară şi la
nu): diagnosticul ei diferenţial, fiind date
1. slăbiciune/ astenie musculară; următoarele stări (patologice sau nu):
2. impotenţă funcţională; 1. impotenţă funcţională;
3. astenie; 2. PAREZĂ;
4. astenie generală; 3. astenie generală;
şi următoarele caracteristici/ cauze: 4. astenie psihică;
a. afectarea fibrei musculare; şi următoarele caracteristici/ cauze:
b. scăderea rapidă a a. provocată de durere;
forţei contracţiilor la b. pierderea parţială a
repetarea aceluiaşi act motor; forţei musculare de
c. boală Addison; cauză neurologică (afectarea NMC sau
d. anchiloze; NMP);
care listă de asocieri este corectă: c. manifestare a tulburărilor depresive;
A. a-1, b-2, c-3, d-4; d. scăderea forţei
B. a-1, b-3, c-2, d-4; tuturor grupelor
C. a-1, b-3, c-4, d-2; musculare fără să existe o patologie
D. a-2, b-3, c-4, d-1; musculară;
E. a-3, b-2, c-4, d-1. care listă de asocieri este corectă:
1369.Cu privire la astenia musculară şi la A. a-1, b-2, c-4, d-3;
diagnosticul ei diferenţial, fiind date B. a-2, b-1, c-3, d-4;
următoarele stări (patologice sau nu): C.a-3, b-1, c-2, d-4;
1. slăbiciune/ astenie musculară; D. a-3, b-2, c-1, d-4;
2. impotenţă funcţională; E.a-4, b-2, c-3, d-1.
3. oboseală; 1371. Cu referire la astenia musculară şi la
4. astenie generală; diagnosticul ei diferenţial, fiind date
şi următoarele caracteristici/ cauze: următoarele stări (patologice sau nu):
a. hiperkalemie; 1. impotenţă funcţională;
b. menţinerea (lipsa de afectare a) forţei 2. paralizie;
musculare;
 ScAdereaforţeimusculare 1021

3. astenie generală; 2. astenie musculară proximală;

4. astenie psihică; şi următoarele caracteristici:
şi următoarele caracteristici/ cauze:
a. (la membrele superioare) pacientului îi
a. afecţiuni sistemice;
este dificil răsucească o cheie în broască;
b. tulburări anxioase;
b. (la membrele superioare) pacientului îi
c. pierderea completă a forţei musculare de
este dificil pună un obiect pe un raft sus
cauză neurologică (afectarea NMC sau
situat (de exemplu, în polimialgia
NMP);
reumatică);
d. provocată de afecţiuni osteoarticulare; c. (la membrele superioare) pacientului îi
care listă de asocieri este corectă: este dificil se încheie la nasturi;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; d. (la membrele inferioare) pacientului îi
B.a-2, b-3, c-1, d-4; este dificil să-şi încrucişeze genunchii;
C.a-2, b-4, c-3, d-1;
e. este mai frecventă în miopatii;
D. a-3, b-1, c-2, d-4;
E. a-3, b-4, c-2, d-1. care listă de asocieri este corectă:
1372. Cu referinţă la astenia musculară A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2;
şi la B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
diagnosticul ei diferenţial, fiind date C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
următoarele stări (patologice sau nu): D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
1. impotenţă funcţională; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
2. paralizie/ pareză; 1375. Cu privire la clasificarea asteniei în
3.astenie generală; funcţie de grupele musculare afectate, fiind
4. astenie psihică; date următoarele categorii:
şi următoarele caracteristici/ cauze: 1. astenie musculară proximală;
a. în fracturi; 2. astenie musculară distală; şi
b. suprasolicitare intelectuală; următoarele caracteristici:
c. pierderea forţei musculare fără caracter
progresiv;
a. este mai frecventă în
d. în infecţii sistemice grave;
care listă de asocieri este corectă:
neuropatii;
b. (la membrele superioare) pacientul nu
A. a-1, b-3, c-2, d-4; poate să ţină o unealtă în mână;
B. a-1, b-4, c-2, d-3; c. (la membrele inferioare) pacientului îi
C.a-2, b-3, c-1, d-4; este dificil pună picior peste picior;
D. a-2, b-3, c-4, d-1; d. (la membrele superioare) pacientului îi
E. a-4, b-2, c-1, d-3. este dificil se pieptene;
e. (la membrele inferioare) pacientului îi
1373. Despre astenia musculară şi la
este dificil meargă;
diagnosticul ei diferenţial, fiind date
care listă de asocieri este corectă:
următoarele stări (patologice sau nu):
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
1. impotenţă funcţională;
2. astenie; B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
3. astenie generală; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;
4. astenie psihică;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1.
şi următoarele caracteristici/ cauze:
a. presupune 1376. Referitor la clasificarea afecţiunilor
instalarea rapidă a oboselii musculare, fiind date următoarele categorii:
musculare; 1. miopatii inflamatoare;
b. în luxaţi i; 2. miopatii unele inflamatoare, altele
c. suprasolicitare psihoemoţională; neinflamatoare;
d. neoplasme; 3. miopatii neinflamatoare;
care listă de asocieri este corectă: 4. nu sunt miopatii, dar principalele simptome
A. a-2, b-1, c-4, d-3; sunt musculare;
şi următoarele boli:
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
a. miopatii autoimune;
C. a-3, b-1, c-4, d-2;
b. boli neuromusculare;
D. a-3, b-4, c-1, d-2;
c. miopatii mitocondriale;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
d. miopatii medicamentoase/toxice;
1374. Referitor la clasificarea asteniei în
e. miopatii prin dezechilibre electrolitice;
funcţie de grupele musculare afectate,
fiind care listă de asocieri este corectă:
date următoarele categorii: A. a-1, b-4, c-3, d-2, e-3;
1. astenie musculară distală; B.a-2, b-3, c-4, d-1, e-3; C.
a-2, b-4, c-3, d-3, e-1; D.a-3,
1022 Semiologiamuşchilorstriaţi
b-4, c-2, d-1, e-3; E. a-3,
b-4, c-3, d-2, e-1.
1377. Cu privire la clasificarea afecţiunilor
musculare, fiind date următoarele
categorii:
1. miopatii inflamatoare;
2. miopatii neinflamatoare;
3. vasculite cu simptome predominant
musculare;
şi următoarele boli:
a. polimialgia reumatică;
b. miopatii prin deficite vitaminice;
c. miopatii endocrine;
d. miopatii infecţioase;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-3,
c-2, d-2; B.a-2. b-1, c-3, d-2; C.a-2, b-2, c-3,
d-1; D.a-3, b-2, c-1, d-2;
E. a-3, b-2, c-2, d-1.
B. LDH.
C. fibrinogen;
D. a2-globulinele;
E. proteina C reactivă.
1443. Referitor la creşterea CK în PM,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu care listă de asocieri este corectă:
excepţia:
A. poate depăşi de 10 ori normalul;
B. are o importanţă diagnostică redusă;
C. este un indicator
sensibil al necrozei
fibrelor musculare;
D. nu este utilă în
urmărirea evoluţiei
pacienţilor sub tratament;
E. se realizează în
special prin izoenzima
musculară (CK-MM).
1444. Modificări pe electromiogramă în PM
sunt următoarele, cu excepţia:
A. aspect de miopatie inflamatoare;
B. potenţiale de
durată scurtă şi de
amplitudine mare;
C. fibrilaţii spontane de repaus;
D. descărcări pseudomiotonice;
E. descărcări bizare,
repetitive, de mare
frecvenţă.
1445. Modificări care apar la biopsia
musculară în PM sunt următoarele, cu
excepţia:
A. degenerarea şi necroza miofibrilelor;
B. infiltrat inflamator cu mononucleare;
C. hipertrofia fibrelor musculare;
D. fibroză interstiţialâ;
E. fibre musculare în regenerare.
1446. Modificări care apar la biopsia
cutanată în dermatomiozită sunt
următoarele, cu excepţia:
A. îngroşarea epidermului;
B. degenerare vacuolară;
C. lichenificarea celulelor bazale;
D. depunere de mucină;
E. dilatarea şi trombozarea capilarelor
dermice.
1447. Referitor la criteriile de diagnostic
pentru PM, fiind date următoarele categorii:
1. criteriu muscular clinic;
2. criteriu muscular histopatologic;
3. criteriu muscular bioumoral;
4. criteriu muscular electric;
5. criteriu cutanat;
şi următoarele criterii:
a. slăbiciune simetrică a musculaturii
centurilor, flexorilor anteriori ai gâtului,
progresivă în săptămâni-luni, cu/ fără
disfagie sau afectarea muşchilor respiratori;
b. manifestări dermatologice;
c. EMG cu potenţiale de scurtă durată şi de
mică amplitudine, fibrilaţii spontane de
repaus, descărcări pseudomiotonice
bizare, repetitive, de înaltă frecvenţă;
d. creşterea enzimelor musculare (CK,
aldolaza, AST, ALT, LDH);
e. muşchiul scheletic prezintă inflamaţie,
necroză, atrofie, regenerare;
A. a-1, b-3, c-5, d-2, e-4;
B. a-1, b-5, c-4, d-3, e-2;
C. a-2, b-4, c-1, d-3, e-5;
D. a-2, b-4, c-3, d-1, e-5;
E. a-2, b-4, c-5, d-3, e-1.
1448.Fiind date următoarele modificări ale
fibrelor musculare striate care apar în PM:
a. atrofie (cu distribuţie perifasciculară);
b. necroza;
c. inflamaţie (cu exsudat inflamator);
d. regenerare (cu bazofilie;
care este înlănţuirea temporală corectă:
A. a—»c—»b->d;
B. b—>c—>d—»a;
C. c—>a—>b—>d;
D. c->b-»a->d;
E. d—>b—*a-*c.
Durerea musculară (mialgia)
1449.Referitor la durerea musculară
(mialgia), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. febra musculară se
datorează
microrupturilor musculare din cauza unor
eforturi excesive;
B. mersul provoacă durerea musculaturii
ischemiate a membrului inferior;
C. mialgii pot să apară
în infecţiile
bacteriene streptococ,
cu
stafilococ,
gonococ;
D. febra musculară este
durerea musculară
de suprasolicitare (după eforturi intense
 ScAdereaforţeimusculare 1023

pentru care individul respectiv nu are F. stări inflamatoare sistemice pot provoca
antrenament); mialgii generalizate.
E. febra musculară este consecinţa
acumulării de acid lactic în muşchi;
1450.Cu privire la durerea musculară E. pielea care acoperă leziunile musculare
(mialgia), următoarele afirmaţii sunt corecte, este adesea edemaţiată.
cu excepţia: 1454. Cu privire la trichineloză,
A. mialgiile din viroze (ca şi din alte boli următoarele
febrile) sunt probabil consecinţa eliberării afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
de interleukine; A. apare edem facial;
B. în ischemia periferică cronică, localizarea B. eozinofilia este maximă în prima
mialgiei este în funcţie de nivelul săptămână;
obstrucţiei arteriale; C. este consecinţa ingestiei de carne de
C. luesul secundar şi terţiar poate provoca porc infestată cu Trichinella spiralis;
mialgii; D. în primele 48 ore predomină mialgiile;
D. în unele situaţii (diverse viroze, între care E. uneori apar paralizii flasce (de cauză
gripa), mialgiile febrile s-ar putea datora şi musculară sau neurologică).
unei miozite difuze; 1455. Privitor la trichineloză, următoarele
E. mialgia asociată cu slăbiciune, afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
sugerează o afecţiune neurologică A. mialgiile sunt caracteristice;
primară; B. cresc enzimele de miocitoliză;
F. curbatura reprezintă mialgiile difuze din C. este consecinţa ingestiei de carne de
bolile acute febrile mai ales infecţioase porc preparată termic excesiv;
(mai adesea virale). D. după primele 48 ore, apar edem al feţei,
1451. Privitor la durerea musculară dureri şi tumefacţii musculare;
(mialgia), E. biopsia din marele pectoral poate
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu pune
excepţia: diagnosticul doar în prima săptămână.
A. mialgiile din bolile 1456. Care dintre următoarele nu este
febrile nu sunt însoţite caracteristică pentru boala insulelor
de obicei de afectare musculară; Bornholm:
B. în ischemia A. febră;
periferică acută, cianoză B. durere retrosternală accentuată de efort;
este manifestare inaugurală;
C. provocată de virusul Coxsackie B;
C. flegmoanele
D. mialgii toracice;
musculare se manifestă prin
E. pleurodinie.
tumefacţie, durere, uneori supuraţie;
D. ischemia periferică 1457. Referitor la boala insulelor
determină durere în Bornholm,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
membrul inferior la mers;
excepţia:
E. claudicaţia
A. este numită şi pleurodinia epidemică;
intermitentă este
caracteristică pentru ischemia periferică B. este afebrilă;
cronică. C. se caracterizează prin dureri în
1452. Referitor la ischemia periferică acută, articulaţiile sternocostale;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu D. durerile sunt de mare intensitate;
excepţia: E. este provocată de virusul gripal.
A. absenţa pulsului; 1458. Referitor la torticolisul acut,
B. la început, cianoză locală; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
C. impotenţa funcţională a membrului excepţia:
ischemiat; A. este o contractura musculară
D. durere instalată acut; nedureroasă;
E. căldură locală. B. afectează muşchiul trapez;
1453. Referitor la trichineloză, următoarele C. poate avea o cauză banală;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: D. se poate asocia cu nevralgia occipitală;
A. este provocată de Trichinella spiralis; E. poate fi o consecinţă a spondilozei
B. tumefacţiile musculare sunt însoţite de lombare;
edem cutanat supraiacent; F. poate avea o cauză potenţial severă;
C. în evoluţia bolii, pot să apară paralizii G. se poate asocia cu o hernie de disc
spastice; cervicală.
D. este o boală febrilă;
 Durereamusculara(mialgia) 1024

1459.Referitor la durerea şi/sau contractura 1462. Cu referire la durerea şi/sau

musculară, următoarele afirmaţii sunt contractura musculară, următoarele
corecte, cu excepţia: afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. durere la compresia musculaturii A. afecţiunile venoase
gambiere fără modificări obiective produc senzaţie de
musculare apare în polineuropatii picioare grele, accentuată la stat în
(alcoolică, diabetică); picioare nemişcat;
B. afecţiunile venoase produc senzaţie de B. crampa musculară
picioare grele, ameliorată la căldură; este contractura
C. tetania prin hipoparatiroidie poate musculară voluntară, dureroasă;
provoca crampe musculare; C. stenoza pilorică
D. tetania poate provoca contractura poate duce la apariţia de
dureroasă a degetelor de la mâini şi uneori crampe musculare;
şi de la picioare (spasmul carpo-pedal); D. crampe musculare
E. tratamentul diuretic (furosemid, nocturne în
indapamidă) poate produce hiperkalemie, musculatura gambei frecvente la pacienţii
manifestată prin crampe în musculatura cu tulburări electrolitice;
gambei, mai ales nocturne. E. crampe musculare
nocturne în
1460.Cu privire la durerea şi/sau contractura
musculatura gambei sunt frecvente la
musculară, următoarele afirmaţii sunt
pacienţii cu insuficienţă venoasă cronică.
corecte, cu excepţia:
A. afecţiunile venoase 1463. Cu referinţă la durerea şi/sau
(atât acute, cât şi contractura musculară, următoarele
cronice) pot provoca durere la compresia afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
musculaturii gambiere fără modificări A. afecţiunile venoase produc senzaţie de
obiective musculare; picioare grele, accentuată când picioarele
B. în sindromul sunt ţinute în sus;
posttrombotic cu B. hipocalcemia poate produce crampe
insuficienţă venoasă cronică, tumefacţia musculare;
membrelor inferioare este însoţită de C. în tetanie, se produce contractura
senzaţie de greutate în picioare; dureroasă a degetelor de la mâini („mâna
C. pierderea de calciu de mamoş");
poate provoca D. hipokalemia produsă de vărsături
crampe musculare; generează adesea crampe nocturne în
D. la pacienţii cu musculatura gambei;
tetanie, contractura E. semnul Trousseau este sugestiv pentru
degetelor de la mână poate fi declanşată hiperexcitabilitatea neuromusculară din
prin hiperpnee, care provoca acidoză hipocalcemie.
respiratorie; 1464. Hipocalcemia poate fi provocată de
E. crampe musculare următoarele situaţii, cu excepţia:
nocturne în A. hiperpnee;
musculatura gambei frecvente la pacienţii B. hipoparatiroidie;
cu tulburări electrolitice. C. alcaloză;
1461.Privitor la durerea şi/sau contractura D. stenoză esofagiană;
musculară, următoarele afirmaţii sunt E. criză de isterie.
corecte, cu excepţia: 1465. Referitor la semnul Chvostek,
A. tromboflebita profundă poate provoca următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
senzaţie de greutate în picioare excepţia:
B. varicele se asociază cu senzaţie de A. presupune
picioare grele; stimulare mecanică directă a
C. alcaloza prin vărsături repetate se poate fibrelor motorii ale trigemenului;
manifesta prin crampe musculare; B. se produce
D. la pacienţii cu tetanie, contractura tresărirea (secusa) sau
degetelor de la mână poate fi declanşată contractura muşchilor faciali;
prin compresie cu manşeta tensiometrului C. se percuta uşor
(semnul Trousseau);
nervul facial într-un
E. semnul Chvostek este sugestiv pentru
hiperexcitabilitatea neuromusculară cauzată punct specific de pe faţă;
de hipokalemie.
D. un al doilea punct de percuţie este E. semnul este pozitiv la 25% dintre
localizat pe linia care uneşte proeminenţa normali;
zigomatică şi colţul gurii, la o treime F. semnul este negativ la 30% dintre
distanţă de procesul zigomatic; hipocalcemici.
 1025 Semiologiamuşchilorstriaţi

1466.Referitor la localizarea punctului undeşi următoarele manifestări:

se percuta nervul facial pentru a pune în a. şi a articulaţiilor MCF;
evidenţă semnul Chvostek, fiind date b. flexia policelui în palmă;
următoarele începuturi de sintagmă; c. senzaţie de crampă sau de înţepenire
1. la 0,5-1 cm sub; musculară;
2. la 2 cm anterior de; d. fasciculaţii musculare;
3. pe aceeaşi linie verticală cu; care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele sfârşituri de sintagmă: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
a. lobul urechii; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
b. unghiul mandibulei; C. a-1, b-2, c-2, d-1;
o procesul zigomatic al osului temporal; care listă D. a-2, b-1, c-1, d-2;
de asocieri este corectă: E. a-2, b-1, c-2, d-1.
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; Modificările tonusului muscular
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1; 1470. Referitor la musculatură, următoarele
E. a-3, b-2, c-1. afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. reflexul
1467.Referitor la semnul Trousseau, idiomuscular este contracţia
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
reflexă a muşchiului la excitarea lui
excepţia: mecanică;
A. se umflă manşeta
tensiometrului B. impulsuri nervoase inconştiente menţin
deasupra TAS (tensiunii arteriale sistolice) muşchii într-o stare parţial contractată;
timp de câteva minute; C. contracţia reflexă a
B. semnul este pozitiv unui muşchi atunci
când apar diverse când este întins ajută la păzirea de
contracţii musculare; pericole;
C. poate fi sensibilizat D. în fiecare moment aproximativ 90% din
solicitându-se totalul fibrelor musculare ale unui muşchi
pacientului să-şi ţină respiraţia imediat se află într-o stare de contracţie;
după dezumflarea manşetei
E. în starea de repaus,
tensiometrului;
diverse fibre
D. acest semn este
musculare sunt stimulate pe rând, în mod
pozitiv la 94% dintre cei
aleatoriu, apoi acestea se relaxează şi se
care au hipocalcemie;
vor contracta alte fibre musculare.
E. semnul este pozitiv
la doar 9% dintre 1471. Cu privire la musculatură, următoarele
persoanele normale; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
F. apariţia „mâinii de A. percuţia sau ciupirea unui muşchi
determină contracţia lui reflexă;
mamoş" semnalează o
B. tonusul este starea de contracţie
reacţie pozitivă.
permanentă caracteristică muşchiului
1468.Referitor la semnul Trousseau, fiind normal;
date următoarele categorii de manifestări: C. dacă muşchiul este supus unei mişcări
1. caracteristice pentru o reacţie pozitivă; de tragere sau de
2. facultative;
şi următoarele manifestări:
întindere, corpul
răspunde relaxând muşchiul respectiv;
a. parestezii ale degetelor; D. contracţia reflexă a unui muşchi atunci
b. flexia pumnului; când este întins ajută la menţinerea
C. TRESĂRIRIALEDEGETELOR;
echilibrului;
d. hiperextensia E. tonusul muscular reprezintă tensiunea
musculară reziduală.
degetelor; 1472.Referitor la tonusul muscular şi ia
care listă de asocieri este corectă: modificările acestuia, următoarele afirmaţii
A. a-1, b-1, c-2, d-2; sunt corecte, cu excepţia:
B. a-1, b-2, c-1, d-2; A. se evaluează prin
C. a-1, b-2, c-2, d-1; efectuarea mişcărilor
D. a-2, b-1, c-1, d-2; active în diverse segmente ale
E. a-2, b-1, c-2, d-1. extremităţilor;
1469. Cu privire la semnul Trousseau, fiind B. este determinat de
date următoarele categorii de manifestări: descărcările
1. caracteristice pentru o reacţie pozitivă; neuronilor motori întreţinute de excitaţiile
2. facultative; proprioceptive;
 Modificăriletonusuluimuscular 1026

C. este contracţia 1476.Referitor la hipertonia musculară,

parţială continuă şi următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
pasivă a muşchilor; excepţia:
D. ajută la menţinerea posturii; A. miocardul este
E. adesea este prezent muşchiul cel mai uşor de
în timpul somnului tetanizat;
REM. B. trismusul reprezintă
1473.Fiind date următoarele modificări ale hipertonia
tonusului muscular: sternocleidomastoidianului;
1. hipotonie; C. reacţia miotonică
2. hipertonie; apare în miotonia
3. hipertonia muşchilor abdominali; congenitală (boala Thomsen) şi în distrofia
şi următoarele situaţii în care acestea apar: miotonică (boala Steinert);
a. în sindromul de NMP; D. în miotonie
b. în faza iniţială muşchiul se relaxează cu
(acută) a sindromului lentoare;
piramidal (leziune de NMC); E. hipertonia
c. boala Thomsen; musculară poate fi consecinţa
d. în peritonita acută (apărare musculară); inflamaţiei de vecinătate.
care listă de asocieri este corectă: 1477.Referitor la hipertonia musculară, fiind
A. a-1, b-1, c-2, d-3; date următoarele manifestări:
B. a-1, b-1, c-3, d-2; 1. contractura antalgică;
C. a-1, b-2, c-3, d-1; 2. contractura musculaturii abdominale;
D. a-2, b-1, c-1, d-3; 3. contractura extrapiramidală;
E. a-2, b-1, c-3, d-1.
4. mioedem;
1474.Date fiind următoarele modificări ale şi următoarele afecţiuni în care acestea pot
tonusului muscular: să apară:
1. hipotonie;
a. caşexie;
2. hipertonie;
b. lumbago acut;
3. hipertonie de maseter;
c. boala Parkinson;
4. hipertonia musculaturii paravertebrale; şi
d. peritonita;
următoarele situaţii în care acestea apar:
care listă de asocieri este corectă:
a. tardiv în leziunile de NMC;
A. a-2, b-3, c-4, d-1;
b. leziuni ale
B.a-3, b-1, c-2, d-4;
rădăcinilor posterioare şi
C. a-3, b-4, c-2, d-1;
cordoanelor posterioare (tabes);
D.a-4, b-1, c-3, d-2;
c. lombosciatică; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
d. în flegmonul amigdalian;
1478.Cu privire la hipertonia musculară,
care listă de asocieri este corectă:
fiind
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
date următoarele manifestări:
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
1. contractura muşchilor spinali;
C. a-2, b-1,c-4, d-3; 2. contractura antalgică;
D.a-2, b-4, c-3, d-1; 3. rigiditate extrapiramidală;
E.a-4, b-1, c-2, d-3. 4. redoare musculară (miotonie), hipertrofie
1475.Fiind propuse următoarele modificări musculară, fără slăbiciune;
ale tonusului muscular: şi următoarele afecţiuni în care acestea pot
1. hipotonie; să apară:
2. hipertonia maseterului; a. boala Parkinson;
3. hipertonia muşchilor paravertebrali; b. lumbago acut;
şi următoarele situaţii în care acestea apar: c. miotonia congenitală;
a. sindrom cerebelos; d. sindromul meningeal;
b. flegmon amigdalian; care listă de asocieri este corectă:
c. meningită; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
d. paralizie periodică familială; B. a-2, b-1, c-4, d-3;
care listă de asocieri este corectă: C. a-2, b-3, c-1, d-4;
A. a-1, b-2, c-1, d-3; D. a-2, b-4, c-1, d-3;
B. a-1, b-2, c-3, d-1; E.a-3, b-1, c-4, d-2.
C. a-2, b-3, c-1, d-1; 1479. Privitor la hipertonia musculară, fiind
D.a-3, b-1, c-1, d-2; date următoarele manifestări:
E. a-3, b-2, c-1, d-1. 1. contractura antalgică;
2. redoare de ceafă;
3. trismus;
1027 Semiologiamuşchilorstriaţi

4. redoare musculară (miotonie), hipertrofie c. contractura invincibilă a muşchilor

musculară, fără slăbiciune; masticatori;
şi următoarele afecţiuni în care acestea pot să care listă de asocieri este corectă:
apară: A. a-1, b-2, c-3;
a. lombosciatica; B. a-1, b-3, c-2;
b. boala Thomsen; C. a-2, b-1, c-3;
c. tetanos (semn precoce); D. a-2, b-3, c-1;
d. sindromul meningeal; E.a-3, b-1, c-2.
care listă de asocieri este corectă: 1483. Date fiind următoarele forme de
A. a-1, b-4, c-3, d-2; hipertonie musculară:
B. a-3, b-2, c-4, d-1; 1. mioedem;
C. a-3, b-4, c-2, d-1; 2. miotonie;
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
3.trismus;
şi următoarele caracteristici:
1480. Cu referire la hipertonia musculară, a. exagerarea contracţiei idiomusculare, cu
fiind date următoarele manifestări: tumefiere musculară mai persistentă;
1. contractura muşchilor spinali; b. percuţia directă a muşchiului, în loc să
2. contractura piramidală; producă o contracţie de scurtă durată
3. trismus; (idiomusculară), provoacă o contracţie
4. miotonie, amiotrofii, slăbiciune; prelungită;
şi următoarele afecţiuni c. hipertonia maseterului;
în care acestea pot care listă de asocieri este corectă:
să apară: A. a-1, b-2, c-3;
a. lombosciatica; B. a-1, b-3, c-2;
b. distrofia miotonică; C. a-2, b-1, c-3;
c. leziune de NMC; D. a-2, b-3, c-1;
d. flegmon amigdalian; E.a-3, b-1, c-2.
care listă de asocieri este corectă: 1484.Fiind date următoarele forme de
A. a-1, b-4, c-2, d-3; hipertonie musculară:
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
1. spasticitatea sau contractura piramidală;
C. a-2, b-1, c-4, d-3; 2. rigiditatea sau contractura
D. a-2, b-4, c-1, d-3;
extrapiramidală;
E.a-3, b-1, c-2, d-4.
şi următoarele caracteristici:
1481. Cu referinţă la hipertonia musculară, a. senzaţie de roată dinţată;
fiind date următoarele manifestări: b. contractura este depăşită treptat;
1. contractura antalgică; c. o dată depăşită rezistenţa iniţială,
2. spasticitate; mişcarea se realizează uşor;
3. trismus; d. senzaţie de ţeava de plumb;
4. miotonie, amiotrofii, slăbiciune; e. ca la închiderea unui briceag;
şi următoarele afecţiuni/ situaţii în care f. la încercarea de flectare sau extindere a
acestea pot să apară: membrului, există întâi o rezistenţă mare;
a. peritonita; care listă de asocieri este corectă:
b. erupţia molarului de minte; A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2;
o sindrom piramidal (leziune de NMC); d. B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2, f-2;
boala Steinert; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1;
care listă de asocieri este corectă: D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; E.a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1.
B. a-1, b-4, c-2, d-3; 1485.Referitor la miotonie, următoarele
C. a-2, b-3, c-4, d-1; caracteristici sunt corecte, cu excepţia:
D. a-4, b-1, c-2, d-3; A. deficit de relaxare musculară
E. a-4, b-1, c-3, d-2. B. scăderea forţei musculare
1482. Fiind date următoarele forme de C. hipotonie musculară;
hipertonie musculară: D. asociată cu amiotrofie musculară în
1. contracţie tetanică; boala Thomsen;
2. miotonie; E. asociată cu hipertrofie musculară în
3. trismus; boala Steinert;
şi următoarele caracteristici: F. scăderea reflexului idiomuscular.
a. contracţia prelungită a fibrelor musculare
1486.Referitor la tetanos, următoarele
scheletice supuse unei excitaţii repetate;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
b. dacă se cere pacientului să desfacă
A. este stimulată eliberarea de GABA şi de
brusc pumnul, acesta o face cu greutate
glicină;
şi incomplet;
 Modificăriletonusuluimuscular 1028

B. zgomotul poate să declanşeze crize musculară, pacientul poate avea diverse

paroxistice de contractura; modificări de decubit;
C. pe fondul de contractura tonică, la cea C. lumina bruscă
mai mică excitaţie se produc crize poate să relaxeze
paroxistice de contractura; musculatura;
D. contractura tonică apare din cauza lezării D. boala este produsă de Clostridium tetani;
NMC; E. pacientul dezvolta hipotermie|.
E. boala este produsă mai ales în timpul 1491. Care dintre următoarele este
spălării cuţitelor de bucătărie. teritoriul
1487.Cu privire la tetanos, următoarele cel mai puţin afectat în tetanos:
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: A. extremităţile;
A. boală este produsă de un coc gram pozitiv; B. ceafă;
B. boală este provocată de o neurotoxină; C. trunchi;
C. riscul de infectare D. muşchii spatelui;
este mare după plăgile E. muşchii abdomenului;
chirurgicale; F. membrele.
D. boală determină 1492. Fiind date următoarele modificări de
contractura tonică a decubit care pot să apară în tetanos:
musculaturii scheletice; 1. opistotonus;
E. atingerea poate să 2. emprostotonus;
declanşeze crize 3. ortotonus;
paroxistice de contractura. şi următoarele caracteristici/ descrieri:
1488. Privitor la tetanos, următoarele a. „face podul";
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: b. poziţia fătului în uter;
A. boala apare mai frecvent în cazul c. „scândură";
abraziunilor tegumentare; care listă de asocieri este corectă:
B. infectarea se produce dintr-o rană A. a-1, b-2, c-3;
contaminată; B. a-1, b-3, c-2;
C. este inhibată eliberarea unor C. a-2, b-1, c-3;
neurotransmiţători care stimulează D. a-3, b-1, c-2;
contracţia musculară; E. a-3, b-2, c-1.
D. crizele paroxistice de contractura sunt 1493. Date fiind următoarele modificări de
extrem de dureroase; decubit care pot să apară în tetanos:
E. uneori crizele de contractura sunt atât de 1. opistotonus;
puternice încât pot provoca rupturi 2. emprostotonus;
musculare. 3. ortotonus;
1489. Cu referire la tetanos, următoarele şi următoarele explicaţii:
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: a. contractura este egală pe extensori şi pe
A. contractura flexori;
musculaturii faciale produce b. contractura predomină la extensorii
un facies caracteristic; trunchiului şi la muşchii spatelui;
B. boala apare mai c. contractura predomină la flexorii
frecvent în cazul plăgilor trunchiului;
prin tăiere sau împungere; care listă de asocieri este corectă:
C. boala afectează mai A. a-1, b-2, c-3;
puţin muşchii B. a-1, b-3, c-2;
spatelui; C. a-2, b-1, c-3;
D. boala D. a-2, b-3, c-1;
este provocată de E. a-3, b-1, c-2.
tetanospasmină; 1494.Referitor la felul în care se explică
E. curentul de aer manifestările din tetanos, fiind date
poate să declanşeze următoarele cauze:
crize paroxistice de contractura. 1. contractura musculaturii faciale;
1490. Cu referinţă la tetanos, următoarele 2. crize paroxistice de contractura;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: 3. catabolism excesiv;
A. uneori crizele de şi următoarele consecinţe:
contractura sunt atât de a. creşterea temperaturii corpului cu 2-4°C;
puternice încât pot produce deplasări sau b. spasme ale musculaturii
fracturi osoase; respiratorii;
B. după cum c. risus sardonicus;
predomină contractura care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
1029 Semiologiamuşchilorstriaţi

B. a-1, b-3, c-2; 1. contractura muşchilor masticatorii;

C. a-2, b-1, c-3; 2. crize paroxistice de contractura;
D. a-3, b-1, c-2; 3. transpiraţii profuze şi dificultate de
E. a-3, b-2, c-1. hidratare;
1495. Cu privire la felul în care se explică şi următoarele consecinţe:
manifestările din tetanos, fiind date a. muşcarea limbii;
următoarele cauze: b. cianozare;
1. contractura musculaturii faciale; c. deshidratare;
2. crize paroxistice de contractura; care listă de asocieri este corectă:
3. catabolism excesiv; A. a-1, b-2, c-3;
şi următoarele consecinţe: B. a-2, b-1, c-3;
a. transpiraţii profuze; C.a-2, b-3, c-1;
b. spasme ale D. a-3, b-1, c-2;
muşchilor accesori ai E.a-3, b-2, c-1.
respiraţiei; 1499. Despre felul în care se explică
c. încreţirea frunţii; manifestările din tetanos, fiind date
care listă de asocieri este corectă: următoarele cauze:
A. a-1, b-2, c-3; 1. contractura musculaturii faringiene;
B. a-1, b-3, c-2; 2. crize paroxistice de contractura;
C.a-2, b-3, c-1; 3. hiperactivitate simpatică;
D.a-3, b-1, c-2; şi următoarele consecinţe:
E. a-3, b-2, c-1. a. dificultate la înghiţit;
1496.Privitor la felul în care se explică b. hipoxie;
manifestările din tetanos, fiind date c. tahicardie;
următoarele cauze: care listă de asocieri este corectă:
1. contractura musculaturii faciale; A. a-1, b-2, c-3;
2. crize paroxistice de contractura; B. a-1, b-3, c-2;
3. aport insuficient de oxigen în condiţii de C.a-2, b-1, c-3;
catabolism excesiv; D.a-3, b-1, c-2;
şi următoarele consecinţe: E. a-3, b-2, c-1.
a. pleoapele pe jumătate 1500. Referitor la felul în care se explică
închise şi colţurile manifestările din tetanos, fiind date
gurii trase într-un rânjet; următoarele cauze:
b. spasme ale diafragmei; 1. contractura musculaturii faringiene;
c. acidoză lactică; 2. obstruarea căilor aeriene prin secreţii
care listă de asocieri este corectă: nazofaringiene;
A. a-1, b-2, c-3; 3. hiperactivitate simpatică;
B. a-2, b-1, c-3; şi următoarele consecinţe:
C. a-2, b-3, c-1; a. pacientul nu poate înghiţi alimente solide
D.a-3, b-1, c-2; sau lichide;
E. a-3, b-2, c-1. b. salturi (oscilaţii) tensionale;
1497. Cu referire la felul în care se explică c. hipoxie;
manifestările din tetanos, fiind date care listă de asocieri este corectă:
următoarele cauze: A. a-1, b-2, c-3;
1. contractura muşchilor masticatorii; B. a-1, b-3, c-2;
2. crize paroxistice de contractura; C. a-2, b-1, c-3;
3. transpiraţii profuze şi dificultate de D. a-2, b-3, c-1;
hidratare; E. a-3, b-2, c-1.
şi următoarele consecinţe: 1501. Cu privire la felul în care se explică
a. trismus; manifestările din tetanos, fiind date
b. sufocare; următoarele cauze:
c. dezechilibre hidroelectrolitice; 1. contractura musculaturii faringiene;
care listă de asocieri este corectă: 2. obstruarea căilor aeriene prin secreţii
A. a-1, b-2, c-3; nazofaringiene;
B. a-2, b-1, c-3; 3. hiperactivitate simpatică;
C. a-2, b-3, c-1; şi următoarele consecinţe:
D. a-3, b-1, c-2; a. cianozare;
b. pacientul nu-şi
E.a-3, b-2,c-1. poate înghiţi secreţiile
1498. Cu referinţă la felul în care se explică nazofaringiene;
manifestările din tetanos, fiind date c. vasoconstricţie cutanată;
următoarele cauze: care listă de asocieri este corectă:
 Modificăriletonusuluimuscular 1030

A. a-1, b-2, c-3; D. a-3, b-1, c-2;

B. a-1, b-3, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
C.a-2, b-1, c-3; 1503. Cu referire la felul în care se explică
D. a-3, b-1, c-2; manifestările din tetanos, fiind date
E.a-3, b-2, c-1. următoarele cauze:
1502. Privitor la felul în care se explică 1. crize paroxistice de contractura;
manifestările din tetanos, fiind date 2. catabolism excesiv;
următoarele cauze: 3. contractura sfincterelor; şi
1. secreţii nazofaringiene care pătrund în următoarele consecinţe:
laringe; a. spasme glotice;
2. contractura musculară permanentă şi crize b. hipertermie;
paroxistice de contractura musculară; c. retenţie de urină;
3. contractura sfincterelor; care listă de asocieri este corectă:
şi următoarele consecinţe: A. a-1, b-2, c-3;
a. constipaţie; B. a-1, b-3, c-2;
b. catabolism excesiv; C. a-2, b-1, c-3;
c. obstruarea căilor aeriene;
care listă de asocieri este corectă: D.a-2, b-3, c-1;
A. a-1, b-2, c-3; E. a-3, b-1, c-2.
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1;
1504. Date fiind următoarele evenimente E. e—>a—>b—>c—>d.
fiziopatologice care pot să apară în tetanos:
Modificările de volum ale
a. contractura musculaturii faringiene;
b. pacientul nu poate înghiţi lichide; muşchilor
c. deshidratare şi dezechilibre 1507.Referitor la amiotrofii, următoarele
hidroelectrolitice; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia (DMP
care este înlănţuirea cauzală corectă: =
A. a—>b—>c; distrofie musculară progresivă):
A. se manifestă prin ştergerea reliefurilor
B. b-*a-»c;
musculare normale, adesea înlocuite cu
C. b->c-»a;
depresiuni, proeminând prin contrast
D. c->a-»b;
reliefurile osoase;
E. c—>b—>a.
B. denervarea muşchiului duce la
1505. Fiind propuse următoarele evenimente hipertrofierea acestuia;
fiziopatologice care pot să apară în tetanos: C. unele dintre miopatiile primitive se
a. catabolism excesiv; asociază cu tulburări psihice şi
b. dezechilibre hidroelectrolitice; cardiomiopatie;
c. transpiraţii profuze; D. poliomielita anterioară acută se
care este înlănţuirea cauzală corectă: instalează acut şi persistă parţial sub
A. a->b->c; formă de sechele;
B. a->c->b; E. miopatiile primitive afectează mai
C. b->c->a; frecvent musculatura distală;
D. c->a--b; F. miopatiile primitive încep să se
E. c—>b—>a. manifeste, de obicei, în copilărie;
1506. Fiind indicate următoarele evenimente G. câteva dintre formele de DMP sunt
fiziopatologice care pot să apară în tetanos: pelviscapulară, pelviscapulofacială (DMP
congenitală), cap-gât-distală (DMP
a. pacientul nu poate înghiţi secreţiile
miotonică), oculofaringiană;
nazofaringiene;
H. s-au descris mai multe subtipuri de
b. secreţiile nazofaringiene pătrund în amiotrofii miogene, diferite genetic şi prin
laringe; localizare predominantă a amiotrofiilor.
c. obstruarea căilor aeriene; 1508. Cu privire la amiotrofii, următoarele
d. hipoxie, cianoză; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
e. contractura musculaturii faringiene; A. în teritoriul afectat oasele proemină;
care este înlănţuirea cauzală corectă: B. amiotrofiile pot fi
sesizate prin scobirea
A. a—>e—>d—>c—>b;
regiunii respective;
B. b—>d—>e—>c—>a; C. după poliomielita
C. b-»e-»a-»c->d; anterioară, apar
D. c—>e->-a—>d-.b; amiotrofii miogene sechelare asimetrice;
1031 Semiologiamuşchilorstriaţi

D. în amiotrofiile 3. amiotrofii neurogene; şi

miogene ROT sunt următoarele cauze:
abolite; a. miopatii primitive;
E. în scleroza laterală b. anchiloze articulare;
amiotrofică, atrofia c. leziuni de NMP;
afectează predominant musculatura care listă de asocieri este corectă:
mâinilor (ştergerea eminenţelor tenară şi A. a-1, b-2, c-3;
hipotenară) şi se asociază cu fasciculaţii B. a-1, b-3, c-2;
(fibrilaţii) musculare; C. a-2, b-1, c-3;
F. miopatiile primitive
D. a-2, b-3, c-1;
se transmit ereditar
sau pot să apară în urma unor mutaţii E. a-3, b-2, c-1.
spontane; 1512. Referitor la modul în care pot fi
G. miopatiile primitive observate amiotrofiile, fiind date
afectează următoarele teritorii:
predominant fetele. 1. ia centura scapulară;
2. centura pelviană;
1509. Referitor la unele amiotrofii miogene,
3. mâini;
fiind date următoarele teritorii afectate:
şi următoarele semne:
I.musculatura din partea superioară a
corpului; a. scobirea regiunii infraspinoase;
2. musculatura trunchiului; b. fese;
3. musculatura proximală a membrelor; c. deprimarea regiunii hipotenare;
4. musculatura distală a care listă de asocieri este corectă:
membrelor; şi următoarele forme A. a-1, b-2, c-3;
de miopatie: B. a-2, b-1, c-3;
a. toracoabdominal; C. a-2, b-3, c-1;
b. facioscapulohumeral; D. a-3, b-1, c-2;
c. distal; E. a-3, b-2, c-1.
d. scapulohumeral; 1513. Cu privire la modul în care pot fi
e. coxofemural/ pelvifemural (Duchenne, observate amiotrofiile, fiind date
Becker); următoarele teritorii:
care listă de asocieri este corectă: A. a-2, b-1, c-4, 1. la centura scapulară;
d-3, e-3; B.a-2, b-4, c-1, d-3, e-3; 2. centura pelviană;
C. a-3, b-3, c-1, d-4, e-2; 3. mâini;
D. a-4, b-2, c-1, d-3, e-3; şi următoarele semne:
E. a-4, b-3, c-3, d-1, e-2. a. scobirea regiunii supraspinoase;
1510. Referitor la cauzele amiotrofiilor, fiind b. subţierea coapselor;
date următoarele categorii: c. deprimarea spaţiilor interosoase;
1. amiotrofii; care listă de asocieri este corectă:
2. amiotrofii miogene (de cauză primitiv A. a-1, b-2, c-3;
musculară); B. a-1, b-3, c-2;
3. amiotrofii neurogene; C. a-2, b-3, c-1;
şi următoarele cauze: D. a-3, b-1, c-2;
a. inactivitate (imobilizare în aparat gipsat E. a-3, b-2, c-1.
sau în urma unei leziuni osteoarticulare: 1514. Privitor la modul în care pot fi
anchiloze); observate amiotrofiile, fiind date
b. poliomielita anterioară; următoarele teritorii:
c. scleroza laterală amiotrofică (SLA); 1. la centura scapulară;
d. defecte genetice moştenite sau nou 2. mâini;
apărute; 3. faţă;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele semne:
A. a-1, b-3, c-3, d-2; a. obraji supţi;
B. a-2, b-1, c-3, d-3; b. deprimarea regiunii tenare;
C. a-2, b-3, c-1, d-3; c. deprimarea regiunii deltoidiene;
D.a-2, b-3, c-3, d-1; care listă de asocieri este corectă:
E. a-3, b-3, c-1, d-2. A. a-1, b-2, c-3;
1511. Cu privire la cauzele amiotrofiilor, B. a-1, b-3, c-2;
fiind C. a-2, b-3, c-1;
date următoarele categorii: D. a-3, b-1, c-2;
1. amiotrofii; E. a-3, b-2, c-1.
2. amiotrofii miogene (DMP);
 Modificăriledevolum alemuşchilor
1515. Referitor la scleroza laterală E.
amiotrofică (SLA), următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. mai este numită şi boală de
neuron
motor;
B. degenerează neuronii din câmpul 4 aria
precentrală;
C. este caracteristică pseudohipertrofia
interosoşilor;
D. apar pareze musculare;
E. sunt afectaţi nucleii motori ai NC (12, 9,
10, 7, 5);
F. sindromul piramidal poate fi mai evident
la membrul inferior, unde produce
parapareză flască.
1516. Cu privire la SLA, următoarele
afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. are manifestări de poliomielită cronică;
B. apare la tineri;
C. ulterior în evoluţia bolii se produce
afectarea musculaturii antebraţului;
D. din teritoriul NC, prima afectată este
urechea;
E. sindromul piramidal este mai evident la
membrul superior.
1517.Privitor la SLA, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. afectează atât NMP (din măduvă şi din
trunchiul cerebral), cât şi NMC;
B. mai este numită şi boala Charcot;
C. afectează iniţial şi predominant
musculatura centurilor;
D. afectarea musculaturii centurii scapulare
este de obicei evenimentul inaugural;
E. sunt caracteristice fasciculaţiile,
semnalând lezarea NMC;
F. sunt afectaţi şi muşchii feţei.
1518.Cu referire la SLA, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. afectează tractului cortico-spinal;
B. este caracteristică mâna Aran-
Duchenne;
C. la antebraţ, sunt afectaţi predominant
flexorii;
D. precoce, ROT sunt diminuate;
E. tulburările vegetative sunt consecinţa
afectării nervului vag (NC 10).
1519.Cu referinţă la SLA, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. afectează tractul cortico-nuclear;
B. se produce atrofia eminenţei tenare;
O poate debuta ia membrul inferior,
afectând ulterior membrul superior;
D. ROT sunt diminuate precoce în evoluţia
bolii;
1032
tulburările de sensibilitate pot domina
tabloul clinic.
1520.Despre SLA, următoarele afirmaţii
sunt
corecte, cu excepţia:
A. degenerează neuronii din aria motorie;
B. se produce atrofia eminenţei hipotenare;
O boala poate debuta bulbar;
D. hipotonia este consecinţa afectării NMC;
E. prin afectarea NC apar tulburări de
masticaţie, deglutiţie şi fonaţie.
1521.Fiind date următoarele evenimente
care apar în evoluţia SLA:
a. afectarea musculaturii mâinilor;
b. afectarea musculaturii antebraţului;
c. afectarea musculaturii centurii scapulare;
care dintre următoarele succesiuni temporale
este cea corectă:
A. a—>b—>c;
B. a->c-»b;
C. b-»a-»c;
D. b->c-»a;
E. c—>b—>a.
1522.Referitor la felul în care se explică
manifestările sclerozei laterale amiotrofice,
fiind date următoarele cauze:
1. afectarea NMP;
2. afectarea NMC;
3. afectarea fasciculului cortico-nuclear
pentru NC bulbari;
4. afectarea NC;
5. afectarea nervului vag;
şi următoarele consecinţe:
a. sindrom pseudobulbar;
b. tahicardie;
c. hipotonie;
d. tulburări de fonaţie;
e. ROT accentuate;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-1, c-4, d-3, e-5;
B. a-2, b-3, c-5, d-4, e-1;
O a-3, b-1, c-5, d-4, e-2;
D. a-3, b-5, c-1, d-4, e-2;
E.a-4, b-5, c-3, d-2, e-1.
1523.Cu privire la felul în care se explică
manifestările sclerozei laterale amiotrofice,
fiind date următoarele cauze:
1. afectarea NC;
2. lezarea NMP;
3. afectarea NMC;
4. afectarea nervului vag;
şi următoarele consecinţe:
a. sincope;
b. tulburări de masticaţie;
c. fasciculaţii;
d. hipertonie;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-2, c-4, d-3;
C. a-1, b-4, c-3, d-2;
D. a-2, b-4, c-3, d-1;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
1033 Semiologiamuşchilorstriaţi

1524.Privitor la felul în care se explică C. manifestările încep după vârsta de 10

manifestările sclerozei laterale amiotrofice, ani;
fiind date următoarele cauze: D. după vârsta de 20-30 de ani dezvoltă
1. afectarea NC; insuficienţă respiratorie;
2. afectarea nervului vag; E. atrofia musculaturii determină
3. afectarea NMC pentru musculatura slăbiciune.
membrelor inferioare; 1528.Cu privire la distrofia musculară
4. afectarea NMC; progresivă (DMP) Duchenne, următoarele
şi următoarele consecinţe: afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
a. dispnee; A. ulterior în evoluţie, se produce
b. semn Babinski; pseudohipertrofia musculaturii gambei;
c. parapareză spastică; B. are transmitere X recesivă;
d. tulburări de deglutiţie; C. afectare progresivă a musculaturii
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-3, c-4, centurilor
d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-4; D. creşterea CK semnalează ischemia
C. a-2, b-1, c-4, d-3; musculară;
D. a-2, b-4, c-3, d-1; E. pacientul ajunge imobilizat în cărucior.
E. a-3, b-4, c-2, d-1. 1529.Privitor la distrofia musculară
1525.Referitor la SLA, care dintre progresivă (DMP) Duchenne, următoarele
următoarele nu este o manifestare a afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
sindromului piramidal de la membrul A. distribuţia predominantă este
inferior: scapulohumerală;
A. parapareză spastică; B. poate determina cardiomiopatie;
B. hipertonie; O după 12 ani, pacientul nu mai poate
C. ROT accentuate; merge;
D. semn Babinski; D. se caracterizează prin fragilitatea
E. fasciculaţii. sarcolemei cu rupturi şi mionecroză;
1526.Referitor la hipertrofiile musculare, E. apare retard mental.
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu 1530.Cu referire la distrofia musculară
excepţia: progresivă (DMP) Duchenne, următoarele
A. hipertrofia musculară este o manifestare afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
patologică rară; A. ulterior în evoluţie,
B. hipertrofia musculară este reală în ţesutul muscular al
miotonia congenitală Thomsen; gambei se hipertrofiază;
C. în miotonia Steinert, apar hipertrofii B. este afectat intelectul;
musculare; C. este provocată de
D. hipertrofia musculară este falsă în fazele o mutaţie în gena
incipiente ale miodistrofiei Duchenne; pentru distrofină;
E. în miodistrofia Duchenne, apar D. apare cifoscolioză;
pseudohipertrofii musculare în fazele E. decesul se
tardive (ţesut conjunctiv şi grăsime produce de obicei prin
înlocuind fibrele musculare distruse); complicaţii respiratorii.
F. hipertrofia musculară este fiziologică 1531.Referitor la distrofia musculară
după eforturi musculare susţinute şi
progresivă (DMP) Becker, următoarele
constante;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
G. în fazele iniţiale ale DMP Duchenne,
A. are manifestări similare cu DMP
hipertrofia musculară este reală la muşchii
Duchenne;
gambei (compensatoare pentru
B. este mai puţin severă decât DMP
slăbiciunea muşchilor coapsei).
Duchenne;
1527.Referitor la distrofia musculară O se instalează mai devreme decât DMP
progresivă (DMP) Duchenne, următoarele Duchenne;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
D. supravieţuirea este mai lungă decât în
A. hipertrofia muşchilor gambei este iniţial
DMP Duchenne;
reală;
E. afectarea intelectuală este mai rară
B. se mai numeşte şi DMP
pseudohipertrofică pelvifemurală;
decât în DMP Duchenne;
F. pacientul poate merge şi după 15 ani.
Formaţiunile musculare A. trebuie deosebite
de rupturile musculare,
1532.Referitor la formaţiunile musculare, herniile musculare transaponevrotice,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu dezinserţia tendoanelor, cazuri în care
excepţia: tumefierea dispare la contracţia
musculară;
 Formaţiunilemusculare
B. 1536.
diverse tipuri de
tumori musculare sunt
fibromiomul, rabdomiomul, angiomul,
rabdomiosarcomul;
C. hematomul
muscular apare după un
traumatism minor la pacienţii cu sindrom
hemoragipar, de exemplu în urma
tratamentului cu anticoagulante;
D. hematomul
muscular poate să apară
după un traumatism minim sau după
injecţii i.m.;
E. prin puncţie se
poate confirma
diagnosticul de hematom muscular: se
extrage sânge proaspăt;
F. hematomul
muscular este caracteristic
pentru hemofilie.
1533.Referitor la tumorile musculare,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. sunt foarte frecvente;
B. de obicei, sunt maligne;
C. cele mai frecvente tumori musculare
benigne sunt fibromiomul, rabdomiomul şi
angiomul;
D. miosarcomul este o tumoră rară;
E. miosarcomul are o malignitate redusă.
1534.Referitor la miozita osificantă
localizată, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. apare după traumatisme (eventual
repetate);
B. se produce tumefacţia şi indurarea
muşchiului traumatizat;
C. procesul patologic iniţial este probabil un
infarct muscular;
D. după aproximativ o lună, hematomul
iniţial se calcifică; 1538.
E. apare ca o formaţiune dură, de
consistenţă osoasă;
F. la contracţia muşchilor respectivi durerea
se atenuează.
1535. Referitor la miozita
osificantă
generalizată progresivă,
următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: minimă sau absentă la reluarea activităţii
A. iniţial, apar tumefacţii musculare în
diverse zone;
B. zonele afectate iniţial sunt mai frecvent
membrele inferioare;
C. ulterior, apar zone de induraţie
(osificare), vizibile şi radiologie;
D. în final, induce o stare de infirmitate
gravă;
E. este numită şi „omul de piatră".
1034
Fiind date cele două forme de miozita
osificantă:
1. miozita osificantă localizată;
2. miozita osificantă generalizată; şi
următoarele caracteristici:
a. este numită şi sindromul omului rigid
(împietrit);
b. contracţia musculară este dureroasă;
c. apare prin calcificarea hematomului;
d. se manifestă prin multiple mase
musculare calcificate;
e. apare după traumatisme musculare;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1.
Fibrozita/ fibro
miozita/
fîbromialgie
1537. Referitor la fibromialgie/ fibromiozita
(FM), următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. FM este cea mai frecventă afecţiune
reumatologică;
B. FM este cea mai frecventă afecţiune
care ajunge în atenţia reumatologului;
C. simptomele
musculoscheletice constau
în durere cronică şi inflamaţie articulară;
D. majoritatea pacienţilor au agitaţie
psihomotorie;
E. denumirea de fibrozita/ fibromiozita este
mai corectă decât cea de fibromialgie;
F. FM se poate manifesta prin diverse
simptome nespecifice care par să
sugereze o afecţiune sistemică.
Cu privire la fibromialgie, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. cele trei simptome cardinale sunt
durerea, redoarea şi oboseala;
B. se asociază cu alte
maladii cunoscute
pentru patogeneză lor inflamatoare;
C.
musculoscheletică
redoarea difuză
este
după un repaus prelungit;
D. examenele paraclinice sunt normale;
E. diagnosticul se
bazează pe simptome şi
pe prezenţa modificărilor obiective la
examenul fizic şi la investigaţiile
paraclinice.
1539. Despre fibromialgie, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
 Formaţiunilemusculare
A. simptomele sunt mai intense seara,
înainte de culcare;
B. se asociază cu anomalii ale mediatorilor
chimici din sistemul nervos central;
C. redoarea difuză musculoscheletică se
accentuează pe măsură ce activitatea
continuă;
D. diagnosticul se pune pe baza
examenelor paraclinice;
E. somnul este odihnitor.
1540. Cu privire la oboseală/ astenie din intervertebrale ale coloanei
fibromialgie, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. este persistentă; Semiologia articulaţiilor
B. este ireversibil progresivă;
C. nu are cauză; Semne şi simptome articulare
D. este absentă ia trezirea din somn;
E. are caractere
similare cu cea de la
pacienţii anxioşi.
1541. Care dintre următoarele maladii este B. tumefacţie;
cea mai puţin susceptibilă să se asocieze C. durere;
cu fibromialgia:
A. rectocolita ulcerohemoragică;
B. colonul iritabil;
C. migrena;
D. hipertensiunea arterială;
E. infarctul miocardic acut.
1542. Referitor la durerea din
fibromialgie,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. în mod caracteristic,
durerea
musculoscheletică este precis localizată;
B. la mulţi pacienţi
anumite, puncte (numite
puncte declanşatoare) sunt, în mod
special, dureroase la palpare;
C. prin comparaţie,
trebuie demonstrat că
punctele declanşatoare sunt evident mai
dureroase decât alte zone martor;
D. uneori, se asociază
şi artraigii, iar
examenul fizic al articulaţiilor evidenţiază
roşeaţă şi căldură locală;
E. în mod tipic, palparea punctelor
declanşatoare induce o durere
punctiformă, limitată la locul presat;
F. este probabil că pragul la durere al
acestor pacienţi este crescut.
B. afectarea articulară este de obicei
asimetrică în PAR, dar simetrică în ARe;
C. un exemplu de durere referită este
resimţirea durerii în genunchi în cazul unei
afecţiuni a şoldului (mai ales la copii);
D. durerea poate fi resimţită articular sau excepţia:
periarticular;
E. durerea poate persista la nivelul unei
articulaţii sau poate trece de la o articulaţie caracteristici spaţiale şi temporale;
la alta;
1035
1543. Punctele declanşatoare (dureroase
la
palpare) caracteristice fibromialgiei sunt
următoarele, cu excepţia:
A. marginea superioară a frunţii;
B. supraclavicular;
C. epicondilul lateral al cotului;
D. a doua articulaţie metacarpofalangiană;
E. faţa medială a genunchiului;
F. ligamentele
cervicale şi lombare inferioare.
1544. Examenul local al unei articulaţii
inflamate evidenţiază următoarele
modificări, cu excepţia:
A. căldură;
D. roşeaţă;
E. creşterea amplitudinii mişcărilor.
1545. Care dintre următoarele este cea mai
puţin susceptibilă să producă asimetria
unei
articulaţii:
A. noduli;
B. atrofie;
C. mase tumorale;
D. deformări;
E. acumulare de lichid.
1546. Cele mai frecvente simptome/
semne
ale unei afecţiuni musculo-scheletice (MS)
sunt următoarele, cu excepţia:
A. dispneea;
B. slăbiciunea;
C. deformarea;
D. limitarea mişcării;
E. cracmentele articulare.
1547. Referitor la durerea articulară,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. caracteristicile spaţiale includ numărul
simetria articulaţiilor afectate şi locul
unde este percepută durerea,
incluzând iradierea şi referirea acesteia;
F. orarul artralgiilor se referă la momentul
zilei când încep/ se intensifică
durerea.
1548.Cu privire la durerea articulară,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
A. durerea articulară
are o serie de
 Semneşi simptomearticulare 1036

B. se spune că durerea C. a-2, b-3, c-1;

este referită atunci
când este resimţită altundeva decât în
articulaţia bolnavă;
C. durerea iradiază afecţiuni poliartrita migratorie este cea mai
proximal în sindroamele puţin caracteristică:
de compresie nervoasă (sindrom de tunel/ A. reumatism poliarticular acut;
compartiment);
D. caracteristicile
temporale includ durata şi
orarul artralgiilor, caracterul lor persistent
sau migrator;
E. în poliartrita
migratorie, suferinţa într-o
articulaţie iniţial afectată se ameliorează,
pentru ca o altă articulaţie să fie afectată.
1549. Cauze ale sindromului de tunel carpian
sunt următoarele, cu excepţia:
A. menopauza;
B. utilizarea repetitivă a degetelor (mişcări
de flexie: dactilografă, operator de
computer),
C. poliartrita reumatoidă,
D. hipotiroidismul,
E. acromegalia.
1550.Referitor la durata artralgiilor,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. dacă durerea articulară datează de mai
mulţi ani, există o probabilitate mare
proces infecţios acut sau malign;
B. în cazul în care durerea articulară
datează de mai mult timp, este important
de stabilit dacă este continuă sau are
puseuri de activitate şi perioade de
remisiune parţială sau completă;
C. durerea articulară poate fi
continuă sau
poate avea un caracter
recidivant;
D. o infecţie cronică (fungică, tuberculoasă)
poate să mocnească ani de zile înainte de
apariţia durerii;
E. intensitatea durerii poate fi deseori
evaluată prin intervalul de timp de la
apariţia durerii până când pacientul a
solicitat consultaţia.
1551. Referitor la diferenţierea artropatiilor
în
funcţie de numărul de articulaţii afectate,
fiind date următoarele variante:
1.monoartrită;
2.oligoartrită;
3.poliartrita;
şi următoarele afecţiuni articulare:
a. artrită infecţioasă;
b. artrita reactivă;
c. poliartrita reumatoidă;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1552. Pentru care dintre următoarele
B. spondilita anchilozantă;
C. poliartrita reumatoidă juvenilă;
D. leucemie;
E. sarcoidoză;
F. artrită gonococică.
1553. Referitor la caracteristicile durerii din
afecţiunile articulare cronice, fiind date cele
două categorii de afecţiuni articulare
cronice:
1.artrite;
2.artroze;
şi următoarele caracteristici ale durerii:
a. este accentuată dimineaţa;
b. pacientul are tendinţa de a nu folosi
articulaţia;
o seameliorează dacă
articulaţia este folosită;
d. se accentuează pe măsură ce articulaţia
este folosită;
e. poate trezi pacientul din somn;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
de
B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1.
1554. Cu privire la caracteristicile durerii
din
afecţiunile articulare cronice, fiind date cele
două categorii de afecţiuni articulare
cronice:
1. artrite;
2. artroze;
şi următoarele caracteristici ale durerii:
a. se ameliorează în repaus;
b. se accentuează în cursul zilei;
o se poate accentua dacă articulaţia este
suprasolicitată sau chiar numai la solicitări
moderate;
d. pacientul tinde să crească în greutate;
e. este accentuată
după perioadele de
repaus articular;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
C. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;
E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
1555. Fiind date următoarele evenimente
fiziopatologice care pot duce la agravarea
unei artroze (mai ales în gonartroză,
coxartroză, spondiloză lombară):
a. creşte presiunea exercitată asupra
articulaţiei;
1037 Semiologiaarticulaţiilor
b. durerea se accentuează pe măsură ce
articulaţia este folosită şi se ameliorează
în repaus;
c. pacientul are tendinţa de a nu folosicare este lista de asocieri corectă:
articulaţia;
d. pacientul nu mai face mişcare;
e. pacientul creşte în greutate;
f. agravarea artrozei;
care este înlănţuirea temporală/ cauzală corectă:
A. b—>a—>f—>d—>c—>e;
B. b—>c—>d—>e—>a—>f;
C. c—>d—>f—>e—>a—*b;
D. d—>b—>e—>a—>f—>c;
E. e-vd->f-»c->a->b.
1556. Referitor la durerea din artrite
(artropatiile inflamatorii), următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. este accentuată dimineaţa;
B. este accentuată după perioadele de
repaus articular;
C. se ameliorează dacă articulaţia este
folosită;
D. se poate accentua dacă articulaţia este
suprasolicitată sau chiar numai la solicitări
moderate (la fel ca şi artroza);
E. când durerea este severă, poate trezi
pacientul din somn;
F. poliartrita reumatoidă (şi tendinita) pot
duce la trezirea precoce a pacientului, mai
ales când acesta stă pe membrul afectat;
G. instalarea bruscă a durerii într-o
articulaţie metatarsofaiagiană, mai ales
noaptea, sugereazăpoliartrita
reumatoidă.
1557. Referitor la durerea din artroze
(artropatiile degenerative), următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. durerea se accentuează în cursul zilei;
B. durerea se accentuează pe măsură ce
articulaţia este folosită;
C. durerea se ameliorează în repaus;
D. pacientul se fereşte să folosească
articulaţia;
E. pacientul evită să facă mişcare;
F. pacientul are tendinţă la creştere
ponderală;
G. artroza se agravează o dată cu scăderea
în greutate.
1558. Referitor la caracteristicile redorii din fibrozante intra- şi periarticulare;
afecţiunile articulare cronice, fiind date cele b. fragment de cartilaj (de exemplu, de un
două categorii de afecţiuni articulare:
1. artrite;
2. artroze;
şi următoarele caracteristici ale redorii:
a. durează mult: zeci de minute sau chiar
ore;
b. durează puţin: mai multe minute;
c. accentuare după o perioadă de repaus
articular;
d. ameliorare pe măsură ce articulaţia este
folosită;
e. este sesizată mai ales dimineaţa;
f. ameliorarea cu
mişcarea este mai puţin
evidentă sau chiar absentă;
A. a-1, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-1, e-1, f-2;
D.a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2;
E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1.
1559. Următoarele fragmente dintr-o frază
vizând reducerea amplitudinii mişcărilor
articulare sunt corect formulate, cu
excepţia.
A. inflamaţia sinovialei reduce mişcările
articulare;
6. determinând redoare, care de regulă este
suficient de severă;
C. pentru a ajunge până la blocaj articular,
iar;
D. abolirea completă a mobilităţii articulare;
E. poate fi consecinţa unui proces anatomic
sau terapeutic.
1560. Referitor la redoarea articulară,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia.
A. este un simptom frecvent al afecţiunilor
musculoscheletice;
B. poate să varieze în funcţie de momentul
zilei;
C. reprezintă limitarea mişcării articulare
parţială reversibilă cronică;
D. de obicei, este produsă de procese
fibrozante intra- şi periarticulare;
E. în poliartrita reumatoidă poate dura mai
multe ore;
F. pentru a fi criteriu de diagnostic în
poliartrita reumatoidă trebuie să dureze cel
puţin 15 minute.
1561. Fiind date următoarele categorii de
reducere a amplitudinii mişcării articulare:
1. parţială reversibilă acută;
2. parţială reversibilă cronică;
3. parţială ireversibilă;
4. totală reversibilă;
5. totală ireversibilă;
şi următoarele caracteristici/ condiţii
patologice:
a. limitarea mişcării articulare prin procese
menise rupt) liber intraarticular;
c. impotenţă funcţională articulară;
d. blocaj articular;
e. redoare articulară;
f. sechelele artritei tuberculoase;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-5, c-4, d-4, e-3, f-2;
B. a-2, b-3, c-1, d-4, e-5, f-4;
C. a-2, b-3, c-4, d-1, e-4, f-5;
D. a-3, b-4, c-1, d-4, e-2, f-5;
E. a-3, b-5, c-1, d-2, e-4, f-4.
1562. Date fiind următoarele categorii de
reducerea amplitudinii mişcării articulare:
 Semneşi simptomearticulare 1038

1. parţială reversibilă acută; e. poate fi produsă prin iritare mecanică

2. parţială reversibilă cronică; prin corp liber intraarticular;
3. parţială ireversibilă; care este lista de asocieri corectă:
4. totală reversibilă; A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-2;
5. totală ireversibilă; B. a-1, b-2, c-4, d-2, e-3;
şi următoarele caracteristici/ condiţii C. a-1, b-3, c-2, d-4, e-2;
patologice: D. a-3, b-1, c-2, d-2, e-4;
a. limitarea mişcării prin procese E. a-3, b-2, c-2, d-4, e-1.
inflamatoare intra- şi periarticulare; 1565.Fiind date următoarele caracteristici
b. inflamaţia severă a sinovialei articulare; ale lichidului articular:
c. fixarea temporară a articulaţiei într-o 1. albicios;
anumită poziţie şi care nu se poate 2. hemoragie (conţine un număr mare de
reduce activ sau pasiv; hematii);
d. imposibilitatea mobilizării active sau 3. opalescent, coagulează întotdeauna,
pasive a articulaţiei; vâscozitate redusă;
e. formele avansate de poliartrita şi următoarele condiţii patologice:
reumatoidă, cu modificări articulare a. gută;
distructive şi cicatriciale; b. traumatism (minim: hemofilie);
f.fazele avansate ale spondilitei c. poliartrita reumatoidă;
anchilozante; care este lista de asocieri corectă:
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-4, A. a-1, b-2, c-3;
c-5, d-4, e-2, f-3; B.a-2, b-4, c-4, d-1, e-3, f-5; C. B. a-1, b-3, c-2;
a-4, b-1, c-2, d-4, e-3, f-5; D.a-4, b-3, c-4, d-1, C. a-2, b-1, c-3;
e-2, f-5; E. a-5, b-4, c-4, d-3, e-1, f-2. D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2.
1563. Propuse fiind următoarele categorii de
1566.Fiind date următoarele caracteristici
reducerea amplitudinii mişcării articulare: ale lichidului articular:
1. parţială reversibilă acută; 1. hemoragie (conţine un număr mare de
2. parţială reversibilă cronică; hematii);
3. parţială ireversibilă; 2. transparent, vâscos, necoagulabil, celule <
4. totală ireversibilă; 10/pL;
5. totală reversibilă; 3. tulbure (celule multe sau fibrină multă);
şi următoarele caracteristici/ condiţii
şi următoarele condiţii patologice:
patologice:
a. proces inflamator;
a. primele faze ale poliartritei reumatoide,
b. artropatii degenerative;
când modificările sunt de tip inflamator; c. tumori sinoviale;
b. limitarea mişcării prin cicatrici care este lista de asocieri corectă:
deformante ale capsulei articulare; A. a-1, b-2, c-3;
c. anchiloză; B. a-1, b-3, c-2;
d. traumatisme articulare; C. a-2, b-1, c-3;
e. în spondilita anchilozantă, progresează D. a-2, b-3, c-1;
ascendent pe coloana vertebrală; E.a-3, b-2, c-1.
f. poate fi produsă de contractura 1567.Referitor la diferenţele dintre poliartrita
musculară antalgică; reumatoidă şi artroze, fiind date cele două
care este lista de asocieri corectă: afecţiuni articulare:
A. a-1, b-5, c-3, d-4, e-2, f-3; 1. poliartrita reumatoidă;
B. a-2, b-3, c-4, d-1, e-3, f-5; 2. artroze;
C.a-2, b-5, c-3, d-1, e-4, f-3; şi următoarele caracteristici ale lichidului
D.a-5, b-1, c-3, d-4, e-2, f-3; articular:
E. a-5, b-4, c-3, d-1, e-3, f-2. a. opalescent;
1564. Fiind propuse următoarele categorii de b. celule <2.000/pL;
reducerea amplitudinii mişcării articulare: c. necoagulabil;
1. parţială reversibilă acută; d. vâscozitate redusă;
2. parţială ireversibilă; care este lista de asocieri corectă:
3. totală reversibilă; A. a-1, b-2, c-1, d-2;
4. totală ireversibilă; B. a-1, b-2, c-2, d-1;
şi următoarele caracteristici/ condiţii patologice: C. a-2, b-1, c-1, d-2;
a. inflamaţii articulare acute, inclusiv de D.a-2, b-1, c-2, d-1;
cauză infecţioasă; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
b. primele faze ale spondilitei anchilozante; 1568.Cu privire la diferenţele dintre
c. artrodeză în urma unei intervenţii poliartrita reumatoidă şi artroze, fiind date
ortopedice; cele două afecţiuni articulare:
d. semianchiloză;
1039 Semiologiaarticulaţiilor

1.poliartrita reumatoidă; E. a-2, b-2, c-1, d-1.

2. artroze; 1572.Cu privire la utilitatea lichidului
şi următoarele caracteristici ale lichidului articular
articular: în diferenţiere artritelor infecţioase, fiind
a. coagulează întotdeauna; date:
b. celule >2.000/pL; 1. artrită infecţioasă nespecifică;
c. transparent; 2. artrită infecţioasă specifică (TBC);
d.vâscos; şi următoarele caracteristici ale lichidului
care este lista de asocieri corectă: articular:
A. a-1, b-1, c-2, d-2; a. germenul dificil de identificat;
B. a-1, b-2, c-1, d-2; b. celule >100.0007uL;
C. a-2, b-1, c-1, d-2; c. celule aproximativ 30.000/pL;
D. a-2, b-1, c-2, d-1; d. lichid galben-verzui, tulbure (purulent),
E. a-2, b-2, c-1, d-1. predomină neutrofilele;
1569.Referitor la valoarea celularităţii care este lista de asocieri corectă:
lichidului articular, fiind date următoarele A. a-1, b-2, c-1, d-2;
valori: B. a-1, b-2, c-2, d-1;
1. <200/(jL; C. a-2, b-1, c-1, d-2;
2. 200-2.000/uL; D. a-2, b-1, c-2, d-1;
3. >20.000/uL;
şi următoarele tipuri de lichid articular: E. a-2, b-2, c-1, d-1.
a. normal; 1573. Referitor la manifestările
b. artropatie septică (artrită infecţioasă); caracteristice
c. artropatie neinflamatoare; ale maladiilor autoimune, care dintre
care este lista de asocieri corectă: următoarele asocieri este incorectă:
A. a-1, b-2, c-3; A. LES - anemie
B. a-1, b-3, c-2; hemolitică sau
C. a-2, b-1, c-3; trombocitopenie;
D.a-2, b-3, c-1; B. poliartrita
E.a-3, b-2, c-1. reumatoidă - anticorpi
1570.Cu privire la valoarea celularităţii antinucleari;
lichidului articular, fiind date următoarele C. polimiozită - enzime
valori: musculare (CK,
1. 2.000-20.000(uneori până la 75.000)/uL; LDH, AST, ALT) crescute;
2. în jur de 30.000/pL; D. spondilita
3. >100.0007uL; anchilozantă - durere de spate
şi următoarele tipuri de lichid articular: cu debut insidios la bărbat tânăr;
a. artrită infecţioasă nespecifică; E. artrita reactivă -
b. artrită inflamatoare; oligoartrită la tânăr cu
c. artrită infecţioasă specifică (TBC); antecedente de infecţie intestinală cu
care este lista de asocieri corectă: Shigella.
A. a-1, b-2, c-3; 1574. Cu privire la manifestările
B. a-1, b-3, c-2; caracteristice ale maladiilor autoimune, care
C.a-2, b-1, c-3; dintre următoarele asocieri este incorectă:
D. a-2, b-3, c-1; A. LES - pete eritematoase circulare, în
E.a-3, b-1, c-2. relief, cu descuamare cheratozică
1571.Referitor la utilitatea lichidului articular aderentă şi obturare foliculară, uneori şi
în diferenţierea artritelor infecţioase, fiind leziuni cicatriciale atrofice;
date: B. poliartrita reumatoidă - pe radiografiile
1. artrită infecţioasă nespecifică; de mână sau de pumn, apar eroziuni sau
2. artrită infecţioasă specifică (TBC); decalcificări osoase la nivelul sau adiacent
şi următoarele caracteristici ale lichidului articulaţiilor afectate;
articular: C. polimiozită - pe electromiogramă apar
a. celule >100.0007uL; potenţiale de durată şi amplitudine
b. prin cultură se identifică germenul; crescute;
c. germenul dificil de identificat; D. sclerodermia liniară - dungi de piele
d. lichid tulbure sau chiar purulent, îngroşată, în mod tipic, la unul sau la
predomină imfocitele; ambele membre inferioare;
care este lista de asocieri corectă: E. spondilita anchilozantă - durere de spate
A. a-1, b-1, c-2, d-2; cu durată >3 luni înainte ca pacientul să
B. a-1, b-2, c-2, d-1; vină la medic.
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
 Semneşi simptomearticulare
1575. Privitor la manifestările caracteristice 1579. Cu privire la manifestările
ale maladiilor autoimune, care dintre
următoarele asocieri este incorectă:
A. LES - leucopenie (<4000/uL) sau
limfopenie (<1500/pL);
B. poliartrita reumatoidă - IgM faţă de
porţiunea fixatoare de complement a IgG;
C. polimiozită - disfagie pentru solide şi
lichide, care sunt regurgitate pe nas;
D. sindrom Reiter - triada ulcere orale şi
genitale, erupţie cutanată şi tromboflebită;
E. spondilita anchilozantă - uveită
anterioară.
1576. Privitor la manifestările caracteristice
ale maladiilor autoimune, care dintre
următoarele asocieri este incorectă:
A. artrita reactivă
precedată de un episod
de infecţie respiratorie;
B. LES - fotosensibilitate: expunerea la
lumină ultravioletă determină erupţia;
C. artrită reactivă reumatoidă - afectarea a
cel puţin trei regiuni articulare;
D. polimiozită - pe electromiogramă,
fibrilaţii spontane de repaus;
E. spondilita anchilozantă - durerea de
spate cu redoare matinală >30 min la
bărbat tânăr.
1577. Referitor la trăsăturile caracteristice
ale
bolilor autoimune, care dintre următoarele
asocieri este incorectă:
A. fenomenul Raynaud - vasoconstricţie
episodică la degetele de la mâini şi de la
picioare declanşată de frig, stres
emoţional, vibraţii;
B. LES - artrită deformantă, erozivă;
C. polimiozită - pacientul nu poate să urce
scările sau să ia un obiect sus situat;
D. sclerodermie - grup de afecţiuni
cutanate fibrozante;
E. spondilita anchilozantă - trezirea din
cauza durerii de spate doar în a doua
jumătate a nopţii.
1578. Referitor la manifestările
caracteristice
ale bolilor autoimune, care dintre
următoarele asocieri este incorectă:
A. artrita reactivă - oligoartrită la tânăr cu
antecedente de infecţie intestinală cu
Yersinia;
B. spondilita anchilozantă - bărbat vârstnic
cu dureri la articulaţiile mici ale mâinilor;
C. redoare matinală în şi în jurul articulaţiilor
cu durată de cel puţin o oră până la
ameliorarea maximă - poliartrita
reumatoidă;
D. oligoartrită la tânăr cu antecedente de
infecţie intestinală cu Salmonella -
artrita
reactivă;
E. durere de spate care a început înainte de
40 de ani - spondilita anchilozantă.
1040
caracteristice ale bolilor autoimune, care
dintre următoarele asocieri este incorectă:
A. LES - pericardita
documentată prin
ECG, prin decelarea frecăturii pericardice
sau prin dovedirea revărsatului lichidian;
B. anticorpi
anti-peptida citrulinată ciclică
(anti-CCP) - LES;
C. bărbat tânăr cu
limitarea expansiunii
toracelui (faţă de valorile standard pentru
vârstă şi sex) - spondilita anchilozantă;
D. anticorpi anti-Sm - LES;
E. noduli reumatoizi observaţi de medic -
— LES.
1580. Privitor la manifestările
caracteristice
ale bolilor autoimune, care dintre
următoarele asocieri este incorectă:
A. poliartrita
reumatoidă - anticorpi anti-
peptida citrulinată ciclică (anti-CCP);
B. polimiozită - pe
biopsie, atrofie de fibre
musculare şi fibre musculare în
regenerare;
C. pleurita
documentată prin decelarea
frecăturii pleurale sau prin dovedirea
revărsatului lichidian - LES;
D. poliartrita
reumatoidă + hepatomegalie +
neutropenie - sindrom Felty;
E. ulcere genitale - LES.
1581. Privitor la criteriile de diagnostic/
trăsăturile caracteristice ale bolilor
autoimune, care dintre următoarele asocieri
este incorectă:
A. oligoartrită la tânăr cu antecedente de
infecţie intestinală cu Campylobacter -
artrita reactivă;
B. alela HLA-B27 - spondilita anchilozantă;
C. cilindri celulari în sedimentul urinar -
LES;
D. anticorpi anti-Sm - poliartrita
reumatoidă;
E. reducerea mobilităţii coloanei lombare
atât în plan sagital cât şi frontal -
spondilita anchilozantă.
1582. Cu referinţă la criteriile de
diagnostic/
trăsăturile caracteristice ale bolilor
autoimune, care dintre următoarele asocieri
este incorectă:
A. sacroileită certă radiologie (sau la RMN)
- spondilita anchilozantă;
B. anticorpi anti-centromer - artrită
reactivă;
C. crize convulsive fără alte cauze - LES;
D. noduli reumatoizi observaţi de medic-
poliartrita reumatoidă;
1041 Semiologiaarticulaţiilor

E. asocierea cu boală inflamatoare colonică autoimune, care dintre următoarele asocieri

- poliartrita reumatoidă.
1583. Despre criteriile de diagnostic/
trăsăturile caracteristice ale bolilor
B. durere de spate ameliorată la mişcare,
dar nu şi la repaus, la un bărbat tânăr -
spondilita anchilozantă;
C. artrită la articulaţiile mâinii - poliartrita
reumatoidă;
D. una sau mai multe zone circulare de
piele îngroşată - morphea;
E. ulcere orale şi nazofaringiene observate
de medic - LES.
1584. Cu referire la manifestările
caracteristice ale bolilor autoimune, care
dintre următoarele asocieri este incorectă:
A. erupţie cu distribuţie caracteristică, de
culoare roşu-violaceu-liliachiu -
dermatomiozită; Artrite induse de cristale
B. anticorpi antifosfolipidici - LES;
C. afectarea simultană a aceloraşi regiuni
articulare pe cele două părţi ale corpului -
artrită reactivă;
D. slăbiciune simetrică a musculaturii
centurilor - polimiozită;
E. bloc atrioventricular de gradul 3 -
spondilita anchilozantă.
1585. Cu referire la manifestările
caracteristice ale maladiilor autoimune, care E. * acetat de rubidiu (AcRu).
dintre următoarele asocieri este incorectă:
A. oligoartrită la tânăr cu antecedente de
infecţie intestinală cu Shigella - artrita
reactivă;
B. anticorpi anti-ADNdc - LES;
C. artrită la articulaţiile IFP, MCF,
radiocarpiană - poliartrita reumatoidă;
D. tulburarea deglutiţiei poate să ducă la diferitelor microcristale în inducerea unei
pneumonii de aspiraţie - polimiozită;
E. istoric de durere de spate inflamatoare -
gută.
1586. Privitor la manifestările caracteristice care sunt generate
ale bolilor autoimune, care dintre
următoarele asocieri este incorectă:
A. anticorpi anti-topoizomeraza i - forma altul;
difuză cutanată a sclerozei sistemice;
B. proteinurie >0,5 g/ d - LES;
artrită simetrică -
C.
artrita reactivă;
D. mioglobinurie - polimiozită;
E. tulburări de conducere cardiace -
spondilita anchilozantă.
1587. Referitor la trăsăturile tipice ale generic de gută
durerii
din afecţiunile articulare cronice, care dintre evidenţiază necesitatea de a realiza
următoarele asocieri este incorectă:
A. trezeşte pacientul din somn - artroze;
B. se poate accentua dacă articulaţia este
suprasolicitată sau chiar numai la solicitări
moderate - artrite;
C. se ameliorează în repaus - artroze;
D. descurajează pacientul să folosească
articulaţia - artroze;
E. se accentuează în cursul zilei - artroze.
este incorectă:
A. asociere cu insuficienţă tricuspidiană
-spondilita anchilozantă;
1588. Cu privire la trăsăturile tipice ale
durerii
din afecţiunile articulare cronice, care dintre
următoarele asocieri este incorectă:
A. este accentuată după perioadele de
repaus articular - artrite;
B. se ameliorează dacă articulaţia este
folosită - artrite;
C. este accentuată dimineaţa - artrite;
D. favorizează creşterea în greutate a
pacientului - artrite;
E. se accentuează pe măsură ce articulaţia
este folosită - artroze.
1589. Microcristale demonstrate a fi
implicate
în producerea unei inflamaţii articulare sau
periarticulare sunt următoarele, cu
excepţia:
A. urat monosodic (UMS);
B. pirofosfat de calciu dihidrat (PPCD);
C. hidroxiapatită de calciu (HA);
D. oxalat de calciu (OxCa);
1590. Referitor la cristalografia în artritele
induse de cristale, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. utilizarea diverselor
tehnici cristalografice
(între care microscopia cu polarizare) la
analiza lichidului sinovial a stabilit rolul
artrite sau periartrite acute
sau cronice;
B. evenimentele clinice
de depunerea a diverse tipuri de
microcristale diferă de la un tip de cristal ia
C. s-a propus ca
termenul generic de gută
să fie folosit pentru a descrie întregul grup
de artrite induse de cristale (gută cu UMS,
gută cu PPCD, gută cu HA şi gută cu
OxCa);
D. folosirea termenului
pentru toate artritele induse de cristale
analiza lichidului sinovial pentru a distinge
tipul de cristal implicat;
E. în cazul unei inflamaţii acute articulare
sau periarticuiare, aspiraţia şi analiza
lichidului articular sunt importante în primul
rând pentru a evalua posibilitatea infecţiei
şi pentru a identifica tipul de cristale
prezente;
 Artriteindusedecristale 1042

F. caracteristicile lichidului sinovial sunt C. a-2, b-3, c-1;

nespecifice. D. a-3, b-1, c-2;
1591. Cu privire la cristalografia în artritele E. a-3, b-2, c-1.
1594.
induse de cristale, următoarele afirmaţii Referitor la guta cu UMS, următoarele
sunt corecte, cu excepţia: afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. există diferenţe nete A. guta cu UMS este o
în morfologia, boală metabolică cel
chimia şi proprietăţile fizice ale diverselor mai adesea afectând bărbaţii de vârstă
microcristale care pot produce inflamaţii medie sau vârstnici;
articulare sau periarticuiare; B. frecvent sunt afectate gleznele;
B. înainte de utilizarea C. în perioada primelor
tehnicilor atacuri de gută cei
cristalografice în reumatologie, o mare mai mulţi pacienţi continuă să rămână
parte din ceea ce era considerat artrită simptomatici între crize;
gutoasă cu UMS, era în realitate produsă D. articulaţiile
de alte cristale; puncţionate de obicei pentru
C. folosirea termenului punerea diagnosticului sunt prima
generic de gută metatarsofalangiană şi genunchiul;
pentru toate artritele induse de cristale E. trebuie monitorizate
subliniază că tabloul clinic este identic, analiza urinei,
indiferent de tipul de cristal care-l ureea, creatinina, numărul de leucocite şi
provoacă; lipidele.
D. analiza lichidului
1595. Cu privire la guta cu UMS, următoarele
sinovial este utilă
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
pentru stabilirea diagnosticului de gută pe
A. artrita acută este cea
baza tipului de celule inflamatoare
mai frecventă
implicate;
manifestare clinică timpurie a gutei cu
E. microscopia cu
UMS;
polarizare poate
B. frecvent sunt afectaţi genunchii;
identifica cele mai tipice cristale (dar nu şi
hidroxiapatită), permiţând diagnosticul de C. numărul de celule din lichidul sinovial nu
gută; depăşeşte 2.0007uL;
F. lichidul sinovial D. nivelurile serice de
poate fi inflamator sau acid uric pot fi
neinflamator. normale sau scăzute la momentul crizei
1592. Manifestări tipice în cadrul gutei cu acute;
UMS sunt următoarele, cu excepţia: E. posibilitatea
A. creşterea a cantităţii de acid uric din instalării unor sechele ale
organism; gutei şi ale altor boli asociate (care ar
B. hiperuricemie; putea necesita tratament) obligă la
C. artrită acută; monitorizarea parametrilor bioumorali.
D. artrită cronică episodică; 1596. Privitor la guta cu UMS, următoarele
E. depunere de cristale de UMS sub formă afirmaţii sunt corecte, cu
de tofi în ţesutul conjunctiv;
excepţia:
F. depunere de cristale de UMS în ficat.
A. de obicei, doar o articulaţie este afectată
1593. Referitor ia faptul că depunerea de
acid uric pare să fie favorizată de zonele cu iniţial;
presiune/ tensiune mecanică mare, fiind B. majoritatea femeilor cu artrită gutoasă
date următoarele teritorii afectate sunt trecute de menopauză şi vârstnice;
preferenţial: C. lichidul este tulbure din cauza bacteriilor;
1. articulaţiile membrul inferior; D. trăsături radiologice caracteristice pentru
2. articulaţiile plasate mai jos (pe care apasă guta cronică tofacee: chisturi, eroziuni,
o greutate mai mare); calcificări în părţile moi;
3. suprafeţele de extensie (unde tensiunea E. scăderea acidului uric prin terapia
mecanică este mai mare); hipouricemiantă sau prin alte
şi următoarele teritorii mai puţin afectate: medicamente limitează valoarea
a. faţă de suprafeţele de flexie; determinărilor de acid uric seric pentru
b. faţă de articulaţiile membrului superior; diagnosticul gutei.
c. faţă de articulaţii mai sus situate; 1597.Cu referire la guta cu UMS,
care listă de asocieri este corectă: următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
A. a-1, b-2, c-3; excepţia:
B. a-1, b-3, c-2; A. există şi forme acute poliarticulare;
 1043 Semiologiaarticulaţiilor

B. nodulii Heberden sau Bouchard inflamaţi D. cristalele de UMS

pot fi prima manifestare a artritei gutoase; pot fi demonstrate
C. majoritatea femeilor cu artrită gutoasă au adesea în articulaţia radiocarpiană şi în
hipertensiune arterială asociată cu umăr chiar şi în afara atacului acut de
insuficienţă renală uşoară; gută;
D. când conţine o cantitate foarte mare de E. colectarea urinei pe
cristale, lichidul poate fi foarte limpede; 24 de ore pentru
E. acidul uric seric este aproape măsurarea acidului uric este utilă pentru a
întotdeauna crescut la un moment dat în elucida dacă este vorba de producţie
evoluţia bolii. excesivă sau de excreţie deficitară de acid
1598.Cu referinţă la guta cu UMS, uric.
1601.
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu Cu privire la guta cu UMS, următoarele
excepţia: afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. bărbaţii hipertensivi A. primele atacuri de gută tind să cedeze
care fac abuz de
spontan în interval de 3-10 zile;
etanol sunt feriţi de formele acute
poliarticulare; B. de regulă, articulaţiile tarsiene nu sunt
B. primul episod de afectate;
artrită gutoasă acută C. cristalele de UMS sunt aciculare şi
începe adesea noaptea dramatic cu puternic birefringente;
durere şi tumefacţie articulară intense;
D. artrocenteza (puncţia articulară) este o
C. majoritatea femeilor
cu artrită gutoasă au tehnică utilă pentru a stabili diagnosticul
hipertensiune arterială, pentru care de gută între atacuri;
primesc, de obicei, diuretice; E. colectarea urinei pe 24 de ore pentru
D. infecţia bacteriană măsurarea acidului uric este utilă pentru a
poate coexista cu decide ce regim hipouricemiant trebuie
cristalele de acid uric în lichidul sinovial; folosit.
E. acidul uric seric 1602. în ce priveşte guta cu UMS,
poate fi folosit pentru a următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
urmări evoluţia terapiei hipouricemiante. excepţia:
1599.Despre guta cu UMS, următoarele A. confirmarea diagnosticului de gută se
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: face de obicei prin analiza exsudatului
A. formele acute obţinut prin puncţionarea articulaţiilor
poliarticulare sunt mai inflamate acut sau cronic sau a depozitelor
frecvente la adolescente; tofacee;
într atac B. în timpul atacurilor acute de gută,
mare
B. -un
acut de gută, articulaţiile cristalele de UMS sunt în parte
devin rapid calde, roşii şi dureroase; intracelulare;
C. majoritatea femeilor C. depunerea de acid uric pare să fie
cu artrită gutoasă au favorizată de presiunea/ tensiune
boală articulară degenerativă subiacentă; mecanică redusă;
D. dacă există vreo D. femeile reprezintă doar -10% (5-17%)
suspiciune de artrită din totalul pacienţilor cu gută;
septică, trebuie realizate culturi din lichidul E. la pacienţii vârstnici, articulaţiile
articular;
degetelor pot fi inflamate.
E. colectarea urinei pe
24 de ore pentru
1603.Factori declanşatori ai artritei gutoase
acute:
măsurarea acidului uric este utilă pentru a
evalua riscul de litiază urinară
A. distrugerile tisulare extensive
(traumatisme, intervenţii chirurgicale,
urică.
infarct miocardic, accident vascular
1600. Referitor la guta cu UMS, următoarele cerebral);
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: B. privarea de alimente;
A. adesea (şi tipic) este afectată articulaţia C. întreruperea tratamentului antiinflamator
metatarsofalangiană a primului deget; (ACTH = hormon adrenocorticotrop,
B. într-un atac acut de gută, aspectul clinic glucocorticoizi);
D. tratament hipouricemiant:
mimează adesea o celulita;
E. alimente hiperuricemiante, etanol.
C. chiar dacă aspectul
clinic sugerează
1604.Referitor la formele clinice de gută,
puternic guta, diagnosticul ar trebui fiind date următoarele evaluări de frecvenţă:
confirmat prin puncţie aspirativă; 1. cea mai rară;
2. mai rară;
 Artriteindusedecristale
3. cea mai frecventă;
şi următoarele forme:
a. episoade de artrită gutoasă acută,
asociate cu dezvoltarea, în timp, a unei
artrite gutoase cronice;
b. artrită gutoasă cronică drept unică
manifestare;
c. depozite tofacee periarticuiare, inflamate
sau nu, dar fără sinovită cronică;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1605.Trăsături clinice similare artritei
gutoase au următoarele afecţiuni articulare,obligaţi să care/ ridice obiecte grele (de
cu excepţia:
A. artrita septică acută;
B. alte artropatii provocate de cristale;
C. artrita tuberculoasă;
D. reumatismul palindromic;
E. artrita psoriazică.
Artroza (osteoartrită)
1606.Referitor la osteoartrită (OA),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. OA mai este numită (probabil eronat) şi
boala articulară degenerativă sau artroză;
B. în OA idiopatică (primară) nu este
evident nici un factor predispozant;
O OA este o boală articulară rară;
D. obezitatea favorizează instalarea OA;
E. afectarea genunchiului este mai
frecventă decât a gleznei.
1607. Cu privire la osteoartrită (OA),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia: şi următoarele argumente pentru aceşti factori de
A. OA secundară este cea mai obişnuită risc:
formă de OA;
B. OA secundară nu poate fi deosebită din
punct de vedere morfopatologic de OA
primară;
c. traumatismele favorizează apariţia OA;
d. prevalenta OA creşte cu vârsta;
e. OA apare ca boală
ocupaţională în
meseriile care presupun ridicatul/ căratul
de obiecte grele;
f. OA este
frecventă la persoanele
obeze;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-1, f-1;
B. a-2, b-1, c-1, d-3, e-1, f-2;
C. a-2, b-2, c-1, d-3, e-1, f-1;
D. a-3, b-1, c-2, d-2, e-1, f-1;
E. a-3, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1.
1044
C. un factor de risc esenţial este solicitarea
mecanică a articulaţiei;
D. traumatismele sunt un factor de risc
pentru OA;
E. diagnosticul de OA este adesea simplu.
1608. Privitor la osteoartrită (OA),
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. OA reprezintă insuficienţa articulaţiei
diartrodiale (mobilă, căptuşită de
sinovială);
B. spre deosebire de OA primară, OA
secundară poate fi atribuită unei cauze
subiacente;
C. prevalenta OA scade cu vârsta;
D. OA apare ca boală profesională la cei
exemplu, la balerini);
E. diagnosticul de OA se bazează de obicei
pe trăsături clinice şi radiologice.
1609. Riscul de OA creşte o dată cu nivelul
următorilor factori, cu excepţia:
A. nivelul de solicitare a articulaţiei;
B. forţele de presiune asupra cartilajului;
C. temperatura ambiantă;
D. amplitudinea mişcărilor în articulaţie;
E. frecvenţa mişcărilor în articulaţie;
F. forţele de forfecare/ abraziune asupra
cartilajului;
G. durata solicitării.
1610. Fiind daţi următorii factori de risc
pentru OA:
1. nivelul de solicitare a articulaţiei (forţele de
presiune asupra cartilajului);
2. amplitudinea şi frecvenţa mişcărilor în
articulaţie (forţe de forfecare/ abraziune
asupra cartilajului);
3. durata solicitării;
a. utilizarea repetitivă a articulaţiei creşte
riscul de OA;
b. genunchiul este afectat mai frecvent
decât articulaţia
gleznei;
1611.Referitor la trăsăturile clinice ale OA,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. durerea articulară din OA este adesea
descrisă ca fiind profundă şi localizată la
nivelul articulaţiei afectate;
mai B. la mulţi pacienţi boala se stabilizează;
O de obicei, rigiditatea articulaţiei după
perioade de inactivitate durează mai mult
de 20 min;
D. durerea din OA este ameliorată de
repaus;
E. modificările radiologice de OA sunt
frecvente la indivizii asimptomatici;
F. mobilitatea articulară diminuează drastic
în stadiile avansate ale OA.
1045 Semiologiaarticulaţiilor

1612.Cu privire la trăsăturile clinice ale OA, F. uneori, uşoară

următoarele afirmaţii sunt corecte, cu căldură locală la nivelul
excepţia: articulaţiei;
A. pe măsură ce boala G. hipertrofia muşchilor periarticulari.
avansează, durerea 1616. Manifestări prin care poliartrita
poate deveni persistentă; reumatoidă se deosebeşte de OA sunt
B. este important să ne următoarele, cu excepţia:
asigurăm că A. afectarea
durerea articulară la un pacient cu semne articulaţiilor este de obicei
radiologice de OA nu are altă cauză; simetrică şi poliarticulară;
C. în general, B. în mod caracteristic,
încheietura mâinii şi a sunt afectate
articulaţiilor MCF nu sunt afectate în OA; încheietura mâinii şi articulaţiile MCF;
D. durerea nocturnă, O redoarea matinală este prelungită;
interferând cu somnul, D. nu apar manifestări sistemice;
este un semn precoce în coxartroză; E. simptomele articulare sunt însoţite de
E. în stadiile avansate oboseală, pierdere în greutate, febră.
ale OA se produce 1617. Modificări radiologice în OA sunt
deformarea importantă a articulaţiei.
următoarele, cu excepţia:
1613.Privitor la trăsăturile clinice ale OA, A. lărgirea spaţiului articular;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu B. scleroza osului subcondral (osul apare
excepţia: mai transparent);
A. rigiditatea C. chisturi subcondrale;
articulaţiei afectate după o D. osteofitoză;
perioadă lungă de inactivitate poate fi E. modificarea conturului articulaţiei din
importantă; cauza remodelării osoase şi a subluxaţiei.
B. în mod tipic,
durerea din OA este
1618.Referitor la modificările paraclinice în
OA, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
agravată de utilizarea articulaţiei;
excepţia:
O la unii pacienţi se produce regresia durerii
A. în etapele timpurii, radiografia poate fi
articulare şi chiar a modificărilor
normală;
radiologice;
B. anumite teste specifice de laborator pot fi
D. în OA primară, manifestările sistemice
sunt caracteristice; de folos la identificarea unei eventuale
E. în stadiile avansate ale OA apare cauze de OA secundară;
hipertrofie osoasă. C. în OA analiza urinei este normală;
D. în lichidul sinovial, predomină
1614. Cu referire la trăsăturile clinice ale
polimorfonuclearele;
OA,
E. analiza lichidului sinovial este utilă pentru
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
a exclude guta.
excepţia:
A. în formele avansate de OA, sinovita se 1619.Cu privire la modificările paraclinice în
remite; OA, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
B. durerea nocturnă nu este caracteristică excepţia:
în OA; A. îngustarea spaţiului
C. de obicei, nu este dificilă diferenţierea articular devine
evidentă radiologie pe măsură ce cartilajul
OA de bolile reumatice sistemice, cum ar fi
articular se reface;
poliartrita reumatoidă;
B. nefiind o boală
D. progresia OA nu este întotdeauna
sistemică, OA nu
inexorabilă;
modifică VSH;
E. în stadiile avansate ale OA se pot
C. în lichidul sinovial
produce subluxaţii.
leucocitele sunt
1615. Modificări ale articulaţiei produse de normale sau uşor crescute;
OA şi care pot fi evidenţiate prin examenul D. analiza lichidului
fizic sunt următoarele, cu excepţia: sinovial are o valoare
A. sensibilitate locală; deosebită pentru excluderea altor stări
B. tumefierea osului sau a ţesutului moale; patologice;
C. revărsat sinovial în cantitate mare; E. la diferenţierea de
D. crepitaţii osoase la artrita septică este de
mobilizarea ajutor analiza lichidului sinovial.
articulaţiei;
1620.Privitor la modificările paraclinice în
E. senzaţia de os
OA, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
frecandu-se de alt os la
excepţia:
mişcarea articulaţiei;
 Artroza(osteoartrită) 1046

A. nici un test de laborator nu are valoare A. poate fi afectat

diagnostică pentru OA; compartimentul
B. HLG nu este modificată întrucât OA nu femurotibial medial sau lateral şi/sau
este o boală sistemică; compartimentul patelofemural;
C. OA nu produce modificări biochimice în B. palparea poate
ser; evidenţia hipertrofie
D. în lichidul sinovial, numărul de leucocite osoasă (osteofite) şi sensibilitate;
depăşeşte 2.000/uL; C. adesea musculatura
E. analiza lichidului sinovial este utilă în periarticulară este
diferenţierea de artropatiile cu atrofiată;
microcristale (cum ar fi pirofosfatul de D. revărsatul lichidian
calciu dihidrat sau uratul monosodic). este de obicei în
1621.Referitor la OA articulaţiilor cantitate mare;
interfalangiene, următoarele afirmaţii sunt
E. de obicei, mişcarea articulaţiei produce
corecte, cu excepţia:
cracmente articulare;
A. nodulii Heberden sunt proliferări osoase F. dacă OA afectează predominant
(osteofite) ale articulaţiilor IFD; compartimentul medial, apare deformare
B. nodulii Heberden sunt o formă rară de în varus (picioare în paranteze);
OA idiopatică; G. dacă OA afectează predominant
C. nodulii Heberden pot determina deviere compartimentul lateral, apare deformare în
ulnară sau radială a falangei proximale; valgus (picioare în X).
D. osteofitoza articulaţiilor IFP (în cadrul 1625.Referitor la OA articulaţiilor coloanei
OA) poartă numele de noduli Bouchard; vertebrale (spondiloză), următoarele
E. adesea, nodulii (osteofitele) se dezvolta afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
gradat, cu disconfort redus sau absent; A. boala degenerativă a
F. nodulii (osteofitele) pot să apară acut cu coloanei vertebrale
durere, roşeaţă şi tumefiere, uneori poate afecta articulaţiile interapofizare,
declanşate de traumatisme minore; discurile intervertebrale, ligamentele
G. la inserţia tendonului muşchiului paraspinoase;
extensor al degetelor la baza falangei B. în spondiloza
distale se pot dezvolta chisturi dorsale lombară sunt frecvente
gelatinoase pline cu acid hialuronic. fenomenele de compresie medulară;
1622. Referitor la OA de şold (coxartroză), C. compresia
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu rădăcinilor nervoase
excepţia: provoacă durere radiculară (radiculalgie);
A. OA de şold poate fi consecinţa unor D. în spondiloza
defecte congenitale sau de dezvoltare; cervicală sunt afectate
B. durerea este în general resimţită în zona preponderent segmentele C5, C6;
pubiană; E. spondiloza lombară
C. mai rar, coxartroză se prezintă ca durere poate provoca
de genunchi; slăbiciunea musculaturii gambei, încât
D. durerea apare la mers; pacientul nu poate merge pe călcâie (L5)
E. iniţial, poate fi dureroasă doar rotaţia sau pe vârfuri (S1);
internă, nu şi flexia; F. o formă particulară
F. fibroza capsulară şi/sau osteofitele de spondiloză
limitează mobilitatea articulaţiei. lombară este boala Baastrup.
1623. Cu privire la OA de şold (coxartroză), 1626.Cu privire la OA articulaţiilor coloanei
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu vertebrale (spondiloză), următoarele
excepţia: afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. la -20% din pacienţi afectarea este A. în terminologie
bilaterală; anglo-saxonă, spondiloza
B. durerea poate fi resimţită în fesă sau în se referă la boala discală degenerativă;
regiunea proximală a coapsei; B. rădăcinile nervoase
O durerea apare mai ales la urcare şi la pot fi comprimate de
coborâre; un osteofit blocând un foramen neural;
D. durerea poate fi provocată mişcând C. compresia
coapsa în toate direcţiile; rădăcinilor nervoase
E. în pierderea mobilităţii articulare, prima determină slăbiciune motorie;
afectată este rotaţia externă. D. în spondiloza
1624. Referitor la OA de genunchi lombară sunt afectate
(gonartroza), următoarele afirmaţii sunt predominant segmentele L5-S1;
corecte, cu excepţia: E. în spondiloza
lombară, diminuarea ROT
1047 Semiologiaarticulaţiilor
rotulian semnalează afectarea
segmentului L3-L4;
F. sindromul de coadă B. b—c—a—d;
de cal se manifestă
prin tulburări sfincteriene şi de sensibilitate D. d—a—b—c;
la nivelul feselor.
1627.Privitor la OA articulaţiilor coloanei
vertebrale (spondiloză), următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. diagnosticul de OA de coloană vertebrală
(OA vertebrală sau OA spinală) ar trebui
rezervat pacienţilor cu afectare a
articulaţiilor interapofizare şi nu doar cu
modificări degenerative
ale discurilor;
B. rădăcinile nervoase pot fi comprimate de A. a->b-»c;
prolapsul unui disc degenerat;
C. compresia rădăcinilor nervoase duce la
accentuarea ROT;
D. spondiloza cervicală poate provoca
radiculalgie de plex brahial;
E. în spondiloza lombară, diminuarea ROT
ahilian semnalează afectarea segmentului
S1.
1628. Cu referire la OA articulaţiilor
coloanei
vertebrale (spondiloză), următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. simptomele de OA vertebrală includ
durerea localizată şi redoarea;
B. rădăcinile nervoase pot fi comprimate de a. durere lombară;
subluxaţia unei articulaţii interapofizare.
C. compresia rădăcinilor nervoase se poate
manifesta prin parestezii sau anestezie în
dermatomul respectiv;
D. foarte rar în spondiloza cervicală se
poate produce compresie medulară;
E. în spondiloza cervicală, fenomenele
compresive pot duce la sindrom de coadă
de cal.
1629. Referitor la boala Sheuermann,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. anomalie de dezvoltare a coloanei
vertebrale;
B. apare la vârstnici;
C. apare mai ales dacă există factori care
cresc presiunea exercitată asupra
vertebrelor;
D. este mai frecventă la persoanele obeze;
E. este favorizată de meserii care presupun
ridicarea de greutăţi.
1630. Fiind date următoarele evenimente
care apar în boala
Sheuermann:
a. cifoză dorsală, durere de spate,
osteofite.;
b. necroze în zona de creştere
osteocartilaginoasă;
c. hernii discale intraspongioase;
d. scad în înălţime corpii vertebrali (uneori,
tasare cuneiformă);
care este înlănţuirea cauzală corectă:
A. a—b—»d—c;
C. b—d—c—a;
E. d—b—a—c.
1631.Fiind date următoarele evenimente
care apar în spondiloza cervicală:
a. osteofite posterioare;
b. manifestări neurologice;
c. compresie arterială
directă sau
vasoconstricţie prin iritarea fibrelor
nervoase care înconjură arterele
vertebrale;
care este înlănţuirea cauzală corectă:
B. a->c-»b;
C. b—>a—>c;
D. b->c->a;
E. c—>b-*a.
1632.Manifestări neurologice produse de
fenomenele compresive din spondiloza
cervicală sunt următoarele, cu excepţia:
A. cefalee occipitală;
B. ameţeală;
C. vertij;
O. tulburări olfactive; E.
nistagmus
1633.Fiind date următoarele evenimente
referitor la boala Baastrup:
b. pseudoarticulaţie interspinoasă;
c. contact între două apofize spinoase;
d. artroză interspinoasă;
e. apofize spinoase mai mari, hiperlordoză,
tasarea discurilor;
care este înlănţuirea cauzală corectă:
A. a—>e—>d—>c—»b;
B. c—>b—>e—>a—>d;
C. d-»b-»e—va—>c;
D. d-+e->a-»c->b;
E. e-+c—»b—>d—>a.
1634.Referitor la hiperostoza scheletică
difuză idiopatică (HSDI), următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. HSDI se caracterizează prin calcificarea
marcată şi osificarea ligamentelor
paraspinoase cu
formare de osteofite
care
unesc două vertebre adiacente (punţi
osoase);
B. calcificarea şi osificarea ligamentară la
nivelul ligamentelor spinale anterioare dau
aspectul de „ceară curgând" al corpurilor
vertebrale anterioare;
C. spaţiile discale intervertebrale sunt mult
diminuate;
D. HSDI se diferenţiază de spondilita
anchilozantă prin faptul că articulaţiile
sacroiliace sunt normale;
 Artroza(osteoartrită) 1048

E. HSDI este mai frecventă la bărbaţi decât B. corpii vertebrali

la femei. prezintă fenomene de
1635. Cu privire la hiperostoza scheletică osteoscleroză marginală;
difuză idiopatică (HSDI), următoarele C. articulaţiile
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: interapofizare par normale,
A. HSDI mai este numită şi spondiloză ajutând la diferenţierea HSDI de
hiperostozantă sau boala Forestier; spondiloză;
B. se menţine o radiotransparenţă între osul D. HSDI survine la
nou depozitat şi corpul vertebral, persoane de vârstă
diferenţiind HSDI de osteofitele marginale medie şi la vârstnici;
din spondiloză; E. modificările
C. discul intervertebral este sever afectat; radiologice sunt în general
D. uneori se asociază osteofitoză excesivă mult mai severe decât ar putea fi
la nivelul altor articulaţii periferice (de aici prevăzute ţinând cont de simptomele
denumirea hiperostoza scheletică difuză uşoare.
idiopatică); Articulaţia Charcot
E. pacienţii sunt adeseori asimptomatici,
dar pot avea redoare musculoscheletică. 1637. Referitor la articulaţia Charcot,
1636. Privitor la hiperostoza scheletică următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
difuză excepţia:
idiopatică (HSDI), următoarele afirmaţii sunt A. mai este numită şi artropatia
corecte, cu excepţia: neuropatică;
A. deşi HSDI este B. în sifilisul terţiar, afectează mai ales
adesea categorisită drept membrele inferioare (genunchiul, glezna);
o variantă de OA, articulaţiile diartrodiale C. frapează intensitatea durerii faţă de
nu sunt afectate; modificările articulare minime;
D. în unele cazuri, mişcarea în articulaţie
este limitată;
E. poate să apară revărsat sinovial cu uşoară care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-3, c-2;
leucocitoză. B.a-2, b-1, c-3;
1638. Cu privire la articulaţia Charcot, C. a-2, b-3, c-1;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu D. a-3, b-1, c-2;
excepţia: E. a-3, b-2, c-1.
A. apare în bolile degenerative neurologice; 1640. Referitor la criteriile de diagnostic/
B. în siringomielie sunt manifestările caracteristice ale maladiilor
afectate mai ales autoimune, fiind date următoarele maladii
membrele inferioare; autoimune:
C. articulaţia este 1. polimiozită;
deformată şi prezintă 2. LES;
osteofite; 3. poliartrita reumatoidă;
D. uneori, articulaţia 4. spondilita anchilozantă şi artrita reactivă;
afectată are mobilitate 5. spondilita anchilozantă;
anormală (laxitate articulară); şi următoarele criterii/ manifestări:
E. la radiografie se a. factor reumatoid;
constată scleroză b. durere de spate cu
osoasă, osteofite, fragmente osoase; debut insidios la
bărbat tânăr;
Boli autoimune cu manifestări c. irită;
d. enzime musculare (CK, LDH, AST, ALT)
dominant articulare crescute;
e. anemie hemolitică sau trombocitopenie
Manifestările bolilor autoimune (<100.000/pL) în condiţiile în care
1639. Fiind date următoarele leziuni pacientul nu a luat medicamente care le-
caracteristice pentru diferite maladii ar putea provoca;
autoimune: care este lista de asocieri corectă:
1. oligoartrită; A. a-1, b-3, c-4, d-5, e-2;
2. entezita; B. a-3, b-5, c-4, d-1, e-2;
3. sinovita proliferativă; C. a-4, b-3, c-1, d-2, e-5;
şi următoarele maladii autoimune: D. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2;
a. spondilita anchilozantă; E. a-5, b-1, c-2, d-3, e-4.
b. artrita reactivă; 1641. Cu privire la criteriile de diagnostic/
c. poliartrita reumatoidă; manifestările caracteristice ale maladiilor
1049 Boli autoimunecumanifestăridominantarticulare

autoimune, fiind date următoarele maladii D. a-3, b-2, c-1, d-4, e-5;
autoimune: E. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2.
1. polimiozită; 1643. Privitor la criteriile de diagnostic/
2. LES; manifestările caracteristice ale maladiilor
3. poliartrita reumatoidă; autoimune, fiind date următoarele maladii
4. spondilita anchilozantă; autoimune:
5. sclerodermia liniară; 1. polimiozită;
şi următoarele criterii/ manifestări: 2. LES;
a. dungi de piele 3. poliartrita reumatoidă;
îngroşată, în mod tipic, la 4. spondilita anchilozantă;
unul sau la ambele membre inferioare; 5. artrita reactivă;
b. durere de spate cuşi următoarele criterii/ manifestări:
durată >3 luni înainte a. precedată de un episod de infecţie
ca pacientul să vină la medic; intestinală sau genitală;
c. pe electromiogramă b. pe electromiogramă, fibrilaţii spontane
apar potenţiale de de repaus;
durată scurtă şi de amplitudine redusă; c. durerea de spate cu redoare matinală
d. pete eritematoase >30 min la bărbat tânăr;
circulare în relief cu d. afectarea a cel puţin trei regiuni
descuamare cheratozică articulare: cel puţin trei regiuni articulare
aderentă şi observate de un medic simultan, au
obturare foliculară, uneori şi leziuni tumefiere de părţi moi sau exsudat
cicatriciale atrofice; articular, nu doar excrescenţe osoase;
e. pe radiografiile de e. fotosensibilitate: expunerea la lumină
mână sau de pumn, ultravioletă determină erupţia;
apar eroziuni sau decalcificări osoase care la este lista de asocieri corectă:
nivelul sau adiacent articulaţiilor afectate; A. a-1, b-4, c-3, d-2, e-5;
care este lista de asocieri corectă: B. a-2, b-3, c-4, d-5, e-1;
A. a-1, b-4, c-5, d-3, e-2; C. a-3, b-5, c-4, d-1, e-2;
B. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2; D. a-4, b-1, c-3, d-2, e-5;
C. a-5, b-1, c-3, d-4, e-2; E. a-5, b-1, c-4, d-3, e-2.
D. a-5, b-3, c-4, d-2, e-1; 1644. Cu privire la criteriile de diagnostic/
E. a-5, b-4, c-1, d-2, e-3. manifestările caracteristice ale bolilor
1642. Privitor la criteriile autoimune, fiind date următoarele maladii
de diagnostic/ autoimune:
manifestările caracteristice ale maladiilor 1. polimiozită;
autoimune, fiind date următoarele maladii 2. LES;
autoimune: 3. poliartrita reumatoidă;
1. polimiozită; 4. spondilita anchilozantă;
2. LES; 5. artrita reactivă;
3. spondilita anchilozantă şi artrita reactivă;şi următoarele criterii/ manifestări:
4. poliartrita reumatoidă; a. bărbat tânăr cu
5. sindrom Reiter; durere de spate asociată
cu durere alternantă în cele două fese;
şi următoarele criterii/ b. pe biopsie, atrofie
manifestări: de fibre musculare
fibre musculare în regenerare;
şi

a. disfagie pentru c. anticorpi

solide şi lichide, care anti-peptida citrulinată ciclică
sunt regurgitate pe nas; (anti-CCP);
b. leucopenie d. oligoartrită la tânăr
(<4.000/uL) sau limfopenie cu antecedente de
(<1500/uL); infecţie intestinală cu Yersinia;
c. triada artrită, uretrită, conjunctivită; e. pericardita
d. uveită anterioară; documentată prin ECG, prin
e. IgM faţă de decelarea frecăturii pericardice sau prin
porţiunea fixatoare de dovedirea revărsatului lichidian;
complement a IgG; care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-4, c-5,
care este lista de asocieri corectă: d-3, e-2; B.a-2, b-4, c-5, d-1, e-3;
A. a-1, b-2, c-5, d-3, e-4; C. a-3, b-5, c-1, d-4, e-2;
B. a-2, b-1, c-4, d-3, e-5; D. a-4, b-1, c-3, d-5, e-2;
C. a-3, b-1, c-4, d-2, e-5; E. a-5, b-2, c-4, d-1, e-3.
 Manifestărilebolilorautoimune
1645. Cu referire la criteriile de diagnostic/
manifestările caracteristice ale bolilor
autoimune, fiind date următoarele maladii şi următoarele criterii/ manifestări:
autoimune:
1. poliartrita reumatoidă;
2. dermatomiozită;
3. spondilita anchilozantă;
4. polimiozită;
5. LES;
şi următoarele criterii/ manifestări:
a. erupţie cu distribuţie caracteristică, de
culoare roşu-violaceu-liliachiu;
b. anticorpi anti-fosfolipidă;
c. slăbiciune simetrică a musculaturii
centurilor;
d. bloc atrioventricular de gradul 3;
e. afectarea simultană a aceloraşi regiuni
articulare pe cele două părţi ale corpului;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-5, e-4;
B. a-1, b-3, c-5, d-4, e-2;
C.a-2, b-5, c-4, d-3, e-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-4, e-5;
E.a-4, b-3, c-1, d-5, e-2.
1646. Cu referire la criteriile de diagnostic/
manifestările caracteristice ale maladiilor
autoimune, fiind date următoarele maladii
autoimune:
1. polimiozită;
2. spondilita anchilozantă;
3. artrita reactivă;
4. poliartrita reumatoidă;
5. LES;
şi următoarele criterii/ d. trezirea din cauza durerii de spate doar
manifestări:
a. psihoză fără alte cauze;
b. istoric de durere de spate inflamatoare;
c. artrită la articulaţiile
pumnului, MCF sau
IFP;
d. oligoartrită la tânăr
cu antecedente de
infecţie intestinală cu Shigella;
e. tulburarea
deglutiţiei poate să ducă la
pneumonii de aspiraţie;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-2, b-3, c-1, d-5, e-4;
B. a-2, b-4, c-1, d-3, e-5;
C.a-2, b-4, c-3, d-1, e-5;
D. a-2, b-4, c-5, d-1, e-3;
E. a-5, b-2, c-4, d-3, e-1.
1647. Privitor la criteriile de diagnostic/ şi următoarele criterii/ trăsături:
manifestările caracteristice ale
bolilor
autoimune, fiind date următoarele maladii
autoimune:
1. forma difuză cutanată a sclerozei
sistemice;
2. LES;
3. poliartrita reumatoidă;
1050
4. polimiozită;
5. spondilita anchilozantă;
a. anticorpi anti-topoizomeraza I;
b. mioglobinurie;
c. artrită simetrică;
d. proteinurie >0,5 g/ d sau £3+;
e. tulburări de conducere cardiace;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-2, e-5;
B. a-4, b-1, c-2, d-3, e-5;
C. a-4, b-5, c-1, d-2, e-3;
D. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2;
E. a-5, b-2, c-3, d-1, e-4.
1648. Referitor la criteriile de
diagnostic/
trăsăturile caracteristice ale bolilor
autoimune, fiind date următoarele maladii
autoimune:
1. polimiozită;
2. fenomenul Raynaud;
3. LES;
4. spondilita anchilozantă;
5. sclerodermie;
şi următoarele criterii/ trăsături:
a. grup de afecţiuni cutanate fibrozante
localizate care afectează în primul rând
copiii;
b. pacientul nu poate să urce scările sau să
ia un obiect sus situat;
c. vasoconstricţie episodică la degetele de
la mâini şi de la picioare
declanşată de
frig, stres emoţional, vibraţii;
în a doua jumătate a nopţii;
e. artrită neerozivă a două sau mai multe
articulaţii periferice, cu durere, tumefacţie,
sau revărsat lichidian;
care este lista de asocieri corectă: A. a-2, b-4, c-5,
d-1, e-3; B.a-2, b-5, c-1, d-4, e-3;
C. a-3, b-5, c-1, d-4, e-2;
D. a-5, b-1, c-2, d-4, e-3;
E. a-5, b-2, c-4, d-3, e-1.
1649.Cu referire la criteriile de diagnostic/
trăsăturile caracteristice ale bolilor
autoimune, fiind date următoarele maladii
autoimune:
1. LES;
2. spondilita anchilozantă;
3. artrita reactivă;
4. polimiozită;
5. sindrom Felty;
a. erupţie malară constând în eritem fix,
plat sau în relief, pe umerii obrajilor;
b. poliartrita reumatoidă + splenomegalie +
neutropenie;
c. bărbat tânăr cu limitarea expansiunii
toracelui (faţă de valorile standard pentru
vârstă şi sex);
1051 Boli autoimunecumanifestăridominantarticulare
d. slăbiciune musculară progresivă într-un
interval de săptămâni până la luni de zile; care este lista de asocieri corectă:
e. oligoartrită la tânăr cu antecedente de
infecţie genitală cu Chlamydia
trachomatis;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-5, c-2, D. a-5, b-2, c-1, d-3, e-4;
d-4, e-3; B.a-2, b-4, c-3, d-1, e-5;
C. a-3, b-1, c-2, d-5, e-4;
D. a-4, b-3, c-1, d-5, e-2;
E. a-5, b-2, c-4, d-3, e-1.
1650.Cu privire la criteriile de diagnostic/
manifestările caracteristice ale bolilor
autoimune, fiind date următoarele maladii
autoimune:
1. polimiozită;
2. LES;
3. poliartrita reumatoidă;
4. spondilita anchilozantă;
5. artrita reactivă;
şi următoarele criterii/ manifestări: a. pericardita
documentată prin ECG, prin decelarea
frecăturii pericardice sau prin
dovedirea revărsatului
lichidian;
b. pe biopsie, fibre
musculare atât atrofiate,
cât şi în regenerare;
c. anticorpi
anti-peptida citrulinată ciclică
(anti-CCP);
d. bărbat tânăr cu
durere de spate asociată
cu durere alternantă în cele două fese;
e. oligoartrită la tânăr
cu antecedente de
infecţie intestinală cu Yersinia;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-5, d-3, e-4;
B. a-2, b-1, c-3, d-4, e-5;
C. a-3, b-4, c-5, d-1, e-2;
D. a-4, b-2, c-3, d-1, e-5;
E. a-5, b-3, c-4, d-2, e-1.
1651. Cu referire la criteriile de diagnostic/
manifestările caracteristice ale bolilor
autoimune, fiind date următoarele maladii
autoimune:
1. forma limitată cutanată a sclerozei
sistemice;
2. poliartrita reumatoidă;
3. spondilita anchilozantă;
4. polimiozită;
5. LES;
şi următoarele criterii/ manifestări:
a. (poli)serozită;
b. slăbiciunea
muşchilor flexori anteriori ai
gâtului;
o alela HLA-B27;
d. noduli subcutanaţi (observaţi de medic)
la nivelul proeminenţelor osoase, al
suprafeţelor de extensie sau al regiunilor
juxtaarticulare;
e. anticorpi anti-centromer;
A. a-2, b-4, c-3, d-1, e-5;
B. a-4, b-1, c-3, d-2, e-5;
C. a-4, b-5, c-2, d-3, e-1;
E. a-5, b-4, c-3, d-2, e-1.
1652. Privitor la criteriile de diagnostic/
manifestările caracteristice ale maladiilor
autoimune, fiind date următoarele maladii
autoimune:
1. spondilita anchilozantă;
2. poliartrita reumatoidă;
3. LES;
4. polimiozită;
şi următoarele criterii/ manifestări:
a. redoare matinală în
şi în jurul
articulaţiilor cu durată de cel puţin o oră
până la ameliorarea maximă;
b. mioglobinemie;
pe electromiogramă,
c.
descărcări
pseudomiotonice bizare, repetitive, de
mare frecvenţă;
d. cilindri celulari în sedimentul urinar;
e. sacroileită certă radiologie (sau la RMN);
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-4;
B. a-1, b-4, c-4, d-3, e-2;
C. a-2, b-3, c-1, d-4, e-4;
D.a-2, b-4, c-1, d-4, e-3;
E.a-2, b-4, c-4, d-3, e-1.
1653. Referitor la criteriile de diagnostic/
manifestările caracteristice ale bolilor
autoimune, fiind date următoarele maladii
autoimune:
1. LES;
2. spondilita anchilozantă;
3. artrita reactivă;
4. polimiozită;
şi următoarele criterii/ manifestări:
a. reducerea mobilităţii
coloanei lombare
atât în plan sagital cât şi frontal;
b. oligoartrită la tânăr
cu antecedente de
infecţie intestinală cu Salmonella;
c. anticorpi anti-Sm;
d. degenerarea şi
necroza miofibrilelor
evidenţiate bioptic;
e. rareori, disfonie şi/sau disartrie;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-4, c-2, d-3, e-4;
B. a-1, b-4, c-4, d-3, e-2;
C.a-2, b-3, c-1, d-4, e-4;
D. a-4, b-1, c-4, d-2, e-3;
E. a-4, b-3, c-4, d-1, e-2.
1654. Cu referire la criteriile de diagnostic/
manifestările caracteristice ale bolilor
 Manifestărilebolilorautoimune 1052

autoimune, fiind date următoarele maladii c. durere de spate care

autoimune: a început înainte
1. polimiozită; de 40 de ani;
2. poliartrita reumatoidă; d. pleurita
3. spondilita anchilozantă; documentată prin decelarea
4. LES; frecăturii pleurale sau prin dovedirea
şi următoarele criterii/ manifestări: revărsatului lichidian;
a. noduli reumatoizi observaţi de medic; e. creşte excreţie urinară de creatinină;
b. crize convulsive fără alte cauze; care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-4, c-3, d-4, e-2;
B. a-2, b-4, c-3, d-4, e-1; (periorbitar, cu edem al pleoapelor), gât
C. a-3, b-4, c-1, d-2, e-4; (în „V"), umeri (în „şal");
D. a-4, b-1, c-3, d-4, e-2; care este lista de asocieri corectă:
E. a-4, b-3, c-4, d-1, e-2. A. a-1, b-5, c-2, d-4, e-3;
B. a-2, b-5, c-1, d-4, e-3;
C. a-3, -4,
1655. Cu privire la criteriile de diagnostic/
trăsăturile caracteristice ale bolilor b
autoimune, fiind date următoarele maladii c-5, -1, e-2;
d
autoimune: D.a-4, b-1, c-3, d-5, e-2;
1. polimiozită; E. a-4, b-2, c-5, d-1, e-3.
2. dermatomiozită; 1657. Privitor la criteriile de diagnostic/
3. LES; trăsăturile caracteristice ale bolilor
4. spondilita anchilozantă; autoimune, fiind date următoarele maladii
5. artrita reactivă; autoimune:
şi următoarele criterii/ trăsături: 1. polimiozită;
a. pete de culoare 2. morphea;
roşu-violet, scuamoase, 3. spondilita anchilozantă;
pe faţa dorsală a articulaţiilor MCF şi IFP 4. LES;
(semnul Gottron); şi următoarele criterii/ trăsături:
b. creşterea izoenzimei a. dificultate la coborârea scărilor sau la
musculare a ridicarea braţelor;
creatinkinazei (CK-MM); b. una sau mai multe zone circulare de
c. asocierea cu boală piele îngroşată;
inflamatoare c. anticorpi antinucleari;
colonică; d. ulcere orale şi nazofaringiene observate
d. oligoartrită la tânăr de medic;
cu antecedente de e. durere de spate ameliorată la mişcare,
infecţie intestinală cu Campylobacter; dar nu şi la repaus, la un bărbat tânăr;
e. anticorpi anti-ADNdc; care este lista de asocieri corectă:
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-2, A. a-1, b-2, c-4, d-4, e-3;
c-5, d-4, e-3; B.a-2, b-1, c-4, d-5, e-3; C. a-2, B. a-1, b-4, c-4, d-3, e-2;
b-1, c-5, d-4, e-3; D.a-4, b-2, c-3, d-5, e-1; E. C. a-2, b-3, c-4, d-1, e-4;
a-5, b-1, c-2, d-3, e-4. D. a-2, b-4, c-4, d-3, e-1;
1656. Cu referire la criteriile de diagnostic/ E. a-4, b-2, c-4, d-3, e-1.
trăsăturile caracteristice ale bolilor 1658. Referitor la criteriile de diagnostic ale
autoimune, fiind date următoarele maladii lupusului eritematos sistemic, care dintre
autoimune: următoarele NU conţine în formularea
1. polimiozită; completă condiţia ca pacientul să nu fi luat
2. dermatomiozită; medicamente cunoscute că pot induce
3. LES; acele anomalii:
4. spondilita anchilozantă; A. proteinurie;
5. poliartrita reumatoidă; B. anticorpi antinucleari;
şi următoarele criterii/ trăsături: C. leucopenie;
a. anticorpi antifosfolipidici; D. anemie hemolitică;
b. asociere cu insuficienţă aortică;
c. artrită la E. trombocitopenie.

articulaţiile mâinii; Poliartrita reumatoidă

d. valoarea (PAR)
creatinkinazei depăşeşte de 10
ori normalul; 1659. Referitor la PAR, următoarele afirmaţii
e. eritem cu nuanţă sunt corecte, cu excepţia:
liliachie pe faţă A. printre modificările
radiologice în PAR
1053 Boli autoimunecu manifestăridominantarticulare

sunt osteopenia juxtaarticulară, 1662. Referitor la afectarea articulară în

distrugerea cartilajului, osteofitele PAR, fiind date următoarele evaluări de
periarticulare; frecvenţă:
B. în punerea 1. mai ales;
diagnosticului de poliartrita 2. uneori;
reumatoidă se folosesc în mod curent 3. rareori;
criteriile Colegiului American de 4. rareori sau deloc;
Reumatologie; şi următoarele teritorii
C. pentru a diagnostica un pacient ca având articulare:
PAR este necesară îndeplinirea a cel puţin a. articulaţiile mici ale mâinii:
4 dintre cele 7 criterii ale Colegiului American interfalangiene proximale şi
de Reumatologie; metacarpofalangiene;
D. în diagnosticarea PAR, pacienţii cu cel b. interfalangiene distale;
puţin două (din cele şapte) criterii de c. coloana vertebrală;
diagnostic nu sunt excluşi; d. articulaţiile mari ale membrelor;
E. articulaţiile afectate preponderent la care este lista de asocieri corectă:
mână sunt articulaţiile pumnului, MCF şi A. a-1, b-2, c-4, d-3;
IFP. B. a-1, b-4, c-3, d-2;
1660. Referitor la manifestări C. a-3, b-2, c-1, d-4;
articulare din D.a-3, b-4, c-1, d-2;
PAR, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu E. a-4, b-2, c-3, d-1.
excepţia: 1663. Referitor la localizarea nodulilor
A. leziunea caracteristică este entezita; reumatoizi, fiind date următoarele evaluări
B. durerea este de frecvenţă:
agravată de mişcarea 1. de obicei;
articulaţiei, dar dispare în repaus; 2. uneori;
C. după perioadele deşi următoarele localizări:
inactivitate, redoarea a. pleură;
se ameliorează; b. structurile periarticuiare;
D. în mod caracteristic, c. zonele supuse la presiuni mecanice;
redoarea matinală d. meninge;
durează cel mult 15 minute; e. suprafeţele de extensie ale membrelor;
E. articulaţiile afectate care este lista de asocieri corectă:
sunt umflate şi pot fi A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
calde; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
F. caracteristică este C. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2;
devierea ulnară în D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
articulaţia pumnului cu deviaţie radială a E.a-2, b-1, c-1, d-2, e-1.
degetelor; 1664.Referitor la manifestările PAR,
G. dacă prinde următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
coloana, atunci afectează excepţia:
mai ales segmentul lombar. A. atrofia şi slăbiciunea
1661. Referitor la deformările caracteristice muşchilor scheletici
ale mâinii în PAR, fiind date următoarele este obişnuită;
denumiri: B. atrofia este mai
1. deformarea în Z; evidentă la muşchii aflaţi
2. deformarea în gât de lebădă; la distanţă de articulaţiile inflamate;
3. deformarea în butonieră; C. vasculită reumatoidă
şi următoarele caracterizări: afectează doar
a. hiperextensia în IFP organele abdominale;
cu flexia D. vasculită reumatoidă
compensatorie în IFD; apare mai ales la
b. subluxaţia palmară a falangei proximale; pacienţii cu forme uşoare de boală;
c. deformarea în flexie E. vasculită reumatoidă
a IFP, cu extensia se asociază cu
IFD; niveluri scăzute ale factorului reumatoid
care este lista de asocieri corectă: circulant.
A. a-1, b-2, c-3; 1665. Referitor la patogeneză manifestărilor
B. a-1, b-3, c-2; neurologice ale PAR, fiind date următoarele
C. a-2, b-1, c-3; manifestări:
D.a-2, b-3, c-1; 1. tetrapareză;
E.a-3, b-1, c-2. 2. neuropatie periferică ischemică;
 Poliartritareumatoidă(PAR)
3. neuropatie compresivă [median, ulnar,
radial (ramura interosoasă) sau tibial
anterior];
şi următoarele explicaţii:
a. vasculită;
b. deformări articulare;
c. subluxaţii ale
coloanei vertebrale atlanto-
axoidiene sau mediocervicale;
d. sinovita proliferativă;
care este lista de asocieri corectă;
A. a-1, b-3, c-3, d-2; 1671.
B. a-2, b-3, c-1, d-3;
C. a-2, b-3, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-3, d-2;
E. a-3, b-3, c-1, d-2.
1666.Referitor la indicatorii serologici ai
PAR, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia (FR = factorii reumatoizi, anti-CCP determinarea printr-o metodă care dă
= anti-peptida citrulinată ciclică):
A. nici un test nu este specific pentru PAR;
B. la mulţi pacienţi, FR sunt crescuţi;
C. FR sunt
autoanticorpi faţă de porţiunea articulare pe cele două părţi ale corpului;
fixatoare de antigen a IgG;
D. prezenţa FR se
corelează cu o evoluţie
mai uşoară a bolii şi cu determinări
extraarticulare mai puţine;
E. anticorpii anti-CCP
au sensibilitate mai îndeplinească următoarele condiţii, cu
mare şi aceeaşi specificitate pentru PAR
ca şi FR.
1667. Modificări bioumorale produse de PAR
sunt următoarele, cu excepţia:
A. anemie macrocitară;
B. modificări inflamatoare nespecifice;
C. creşterea vitezei de sedimentare a
hematiilor;
D. creşterea proteinei C reactive;
E. creşterea diverşilor reactanţi de fază
acută [reflectând activitatea bolii].
1668.Referitor la modificările tipice ale
lichidului sinovial din PAR, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. lichidul este limpede;
B. vâscozitatea este crescută;
C. numărul de leucocite depăşeşte
100.000/pL;
D. complementul este crescut.
E. concentraţia de proteine este scăzută;
F. predomină polimorfonuclearele;
G. glucoza uşor scăzută sau normală.
1669.Patru dintre criteriile folosite în
diagnosticul PAR trebuie să fie prezente
pentru cel puţin 6 săptămâni pentru a fi
valide - care dintre următoarele criterii NU
face parte dintre acestea:
A. redoare matinală;
B. afectarea a cel puţin trei regiuni
articulare;
C. afectarea articulaţiilor mâinii;
1054
D. artrită simetrică;
E. modificări radiologice.
1670. Care dintre următoarele criterii
folosite
în diagnosticul PAR nu trebuie să fie
observat de medic pentru a fi valid:
A. noduli reumatoizi;
B. factorul reumatoid plasmatic;
C. modificări radiologice tipice de PAR;
D. redoare matinală;
E. eroziuni sau decalcificări osoase.
Criterii de diagnostic pentru PAR
corect formulate sunt următoarele, cu
excepţia:
A. redoare în şi în jurul articulaţiilor cu
durată de cel puţin o oră până să înceapă
ameliorarea;
B. creşterea factorului reumatoid la
rezultate pozitive la cel puţin 5% din
persoanele normale;
C. afectarea succesivă a aceloraşi regiuni
D. cel puţin trei regiuni articulare simultan
mărite de volum din cauza osteofitelor
juxtaarticulare;
E. noduli reumatoizi observaţi de pacient.
1672. Pentru a fi criteriu de diagnostic în
PAR, afectarea articulară trebuie să
excepţia:
A. să cuprindă cel puţin trei regiuni
articulare;
B. articulaţiile să fie afectate simultan;
C. articulaţiile să fie mărite de volum;
D. să există tumefiere de părţi moi sau
exsudat articular;
E. să existe excrescenţe osoase.
1673. Dintre regiunile articulare a căror
afectare este inclusă drept criteriu de
diagnostic al PAR fac parte următoarele, cu
excepţia:
A. interfalangiene proximale;
B. metacarpofalangiene;
C. pumn;
D. costosternale;
E. temporomandibulară;
F. gleznă;
G. SACROILIACE
1674. Referitor la artrita simetrică drept
criteriu de diagnostic Tn PAR, care dintre
următoarele atribute ale substantivului
„regiuni" sunt incorect formulate:
A. succesiv afectate;
B. articulare;
C. de pe cele două părţi ale corpului;
D. diferite;
E. afectate cel puţin două săptămâni.
1675. Referitor la nodulii reumatoizi drept
criteriu de diagnostic în PAR, care dintre
1055 Boli autoimunecu manifestăridominantarticulare
următoarele atribute ale substantivului
„noduli" sunt incorect formulate:
A. musculari;
B. la nivelul foselor anatomice;
C. pe suprafeţele de flexie;
D. în regiunile juxtaarticulare;
E. observaţi de pacient.
1676. Referitor la modificările radiologice
drept criteriu de diagnostic în PAR, care
dintre următoarele atribute ale unuia sau
ale ambelor substantive din sintagma
„eroziuni sau decalcificări" sunt incorect
formulate:
A.osoase;
B. mai mult sau mai puţin echivoce;
C. pe radiografiile din profil de mână sau de
pumn;
D. localizate în articulaţiile afectate;
E. localizate la distanţă de articulaţiile
afectate.
Spondilartropatiile
seronegative (SASN)
1677. Caracteristice pentru
spondilartropatiile
seronegative sunt următoarele trăsături,
excepţia:
A.
afectarea articulaţiilor
metacarpofalangiene;
B. artropatie inflamatoare (artrită) periferică
C. prezenţa factorului reumatoid
D. modificările
patologice vizează în primul
rând enteza, care reprezintă suprafaţa
articulară a cartilajului articular;
E. modificări
nonentezopatice pot afecta
ochiul, valva aortică, parenchimul
pulmonar, pielea.
1678. în mod tipic, în spondilartropatiile
seronegative sunt afectate direct
următoarele structuri, cu
excepţia:
A. sinoviala;
B. urechea;
C. valva tricuspidă;
D. parenchimul renal;
E. muşchii.
1679. Referitor ia spondilartropatiile
seronegative următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
B. ArRe este o artrită purulentă, produsă
prin însămânţarea bacteriană a
articulaţiei;
C. la destul de mulţi pacienţi, nu se pot găsi
dovezi clinice sau de laborator ale unei
infecţii antecedente;
D. poate fi prezentă o anemie uşoară;
E. poate fi prezentă dovada serologică a
infecţiei recente;
A. pot să apară manifestări mixte, de
suprapunere între diferitele tipuri de
SASN;
B. un pacient cu boală inflamatoare
colonică poate să dezvolte SA sau ulcere
orale;
C. pacienţii cu trăsături clinice de ArRe la
care lipsesc dovada unei infecţii
antecedente şi semnele clasice de
sindrom Reiter, sunt consideraţi ca având
spondilartropatie nediferenţiată;
D. în cazurile de spondilartropatie la care
dovada unei infecţii antecedente este
absentă, se recomandă utilizarea
termenului de spondilartropatie
nediferenţiată;
E. termenul de ArRe este utilizat în primul
rând pentru spondilartropatii după infecţii
respiratorii sau urogenitale;
F. spondilita enteropatică este spondilita
care apare în contextul bolilor inflamatoare
intestinale.
1680. Cu privire la spondilartropatiile
seronegative următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. un pacient cu artrită
cu psoriazică poate să
dezvolte uveită sau sacroileită;
B. există o tendinţă la agregare familială;
C. este preferabil ca termenul de ArRe să îl
restrângem la cazurile de spondilartropatie
la care există, cel puţin prezumtiv, dovada
legăturii cu o infecţie antecedenţă;
D. cei mai mulţi
pacienţi cu
spondilartropatie nu au trăsăturile clasice
ale sindromului Reiter;
E. triada artrită, uretrită, rinită, numită pe
vremuri sindrom Reiter, este inclusă în
categoria ArRe.
Artrita reactivă (ArRe)
1681. Referitor la ArRe, următoarele
afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. ArRe poate să apară în urma unor infecţii
genitale cu Chlamydia trachomatis (posibil şi
cu alţi agenţi);
F. sacroileita şi spondilita pot fi observate
drept sechele tardive.
1682.Cu privire la ArRe, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. ArRe survine
predominant la indivizii
care au HLA-B27;
B. uneori se foloseşte
termenul de ArRe,
 Spondilartropatiileseronegative(SASN)
indiferent dacă există sau nu dovezi
pentru o infecţie declanşatoare;
C. în multe cazuri de
ArRe dobândită
prezumtiv veneric, există istoric recent de
partener sexual nou doar când infecţia
poate fi dovedită prin probe de laborator;
D. reactanţii de fază
acută tind să fie
crescuţi;
E. lichidul sinovial
este nespecific
inflamator;
F. se poate constata o
creştere marcată a
anticorpilor faţă de germenii cauzali.
1683.Privitor la ArRe, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. adesea apar şi alte leziuni
cutaneomucoase, nu doar uretrită sau
conjunctivită;
B. spectrul manifestărilor se întinde de la
monoartrită izolată trecătoare până la
boală severă multisistemică;
C. lichidul sinovial are un număr crescut de
leucocite cu predominanţa neutrofilelor;
D. pot să apară simptomele uzuale de
inflamaţie sistemică;
E. proporţia pacienţilor B27 pozitivi este de
50-75% (chiar 85% după unele surse);
F.modificările
radiologice apar din
primele
săptămâni de boală.
1684.Cu referire la ArRe, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. ArRe poate fi consecinţa unor infecţii
intestinale (tipic manifestate prin diaree);
B. la majoritatea cazurilor, un istoric atent
va evidenţia o infecţie antecedenţă cu 1 -4
luni înainte de debutul simptomelor
bolii
reactive;
C. VSH este de obicei crescută în faza
acută a bolii;
D. de regulă infecţia declanşatoare este
prezentă încă la locul infecţiei mucoase
primare în momentul debutului bolii
reactive;
E. în formele persistente de boală se
observă eroziuni marginale şi reducerea
spaţiului articular la articulaţiile afectate. D. leziunile cutaneomucoase sunt rare;
1685. Următoarele fragmente dintr-o frază
vizând ArRe sunt corect formulate, cu
excepţia:
A. termenul de ArRe a
fost introdus după ce
s-a constatat asocierea artritei acute cu
episoade de diaree sau de conjunctivită;
B. iar identificarea
speciilor bacteriene
capabile să declanşeze sindromul clinic şi;o articulaţiile degetelor de la mâini;
1056
C. descoperirea că
majoritatea pacienţilor
nu au antigenul B27;
D. au dus la conceptul unificator de ArRe;
E. drept un sindrom
clinic declanşat, la o
gazdă genetic susceptibilă, de agenţi
etiologici specifici.
1686. în etiologia artritei reactive au fost
implicaţi următorii germeni, cu excepţia:
A. Shigella;
B. Salmonella;
C. Yersinia;
D. Vibrio cholerae;
E. Neisseria gonorrhoeae.
1687. Referitor la artrita reactivă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. de obicei, simptomele musculoscheletice
se instalează insidios;
B. în general, prinderea de noi articulaţii
survine într-un interval de mai mulţi ani;
C. destul de frecvent, se produc exsudate
articulare în tensiune, în special la cot;
D. simptomele oculare sunt frecvente;
E. manifestările mai puţin obişnuite
seamănă cu cele din poliartrita
reumatoidă.
1688. Cu privire la artrita reactivă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. în general, artrita este simetrică;
B. cel mai frecvent,
afectează articulaţiile
membrelor superioare;
C. leziunile urogenitale
survin doar la
începutul bolii;
D. simptomele oculare se pot rezuma la o
conjunctivită asimptomatică trecătoare;
E. de regulă, după puseul acut manifestările
articulare se remit complet.
1689.Cu referire la artrita reactivă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. în mod obişnuit, artrita este migratorie;
B. de regulă, artrita este puţin sau deloc
dureroasă;
C. simptomele oculare pot merge până la
uveită anterioară agresivă.
E. sindromul acut nu recidivează.
1690.Referitor la afinitatea pentru anumite
articulaţii a artritei reactive, fiind date
următoarele evaluări de frecvenţă:
1. articulaţiile cel mai frecvent afectate;
2. articulaţiile mai rar afectate; şi
următoarele articulaţii:
a. genunchiul;
b. glezna şi articulaţia subtalară;
1057 Boli autoimunecumanifestăridominantarticulare

d. articulaţiile metacarpiene, determinând alungirea

metatarsofalangiană şi degetelor.
interfalangiană a halucelui;
e. pumnul;
Spondilita anchilozantă (SA)
care este lista de asocieri corectă:
1695.Referitor la manifestările SA,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
excepţia:
A. în mod obişnuit,
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
simptomele bolii sunt
D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
remarcate pentru prima dată după 40 de
E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1.
ani;
1691.Care dintre următoarele leziuni B. la unii pacienţi
urogenitale este cea mai puţin susceptibilă
sensibilitatea osoasă
a fi asociată cu artrita reactivă:
poate fi acuza predominantă;
A. uretrita;
C. până la jumătate din
B. prostatita;
pacienţi au
C. orhita;
inflamaţie a colonului sau a ileonului;
D. cervicita;
D. deşi entezita este
E. salpingita.
leziunea caracteristică
1692.Care dintre următoarele leziuni a bolii, pacienţii acuză dureri la nivelul
cutaneomucoase este cea mai puţin
proeminenţelor osoase;
susceptibilă să apară în asociere cu artrita
E. în multe cazuri,
reactivă:
afectarea articulaţiilor
A. ulcere orale;
membrelor survine timpuriu în evoluţia
B. keratoderma blenorrhagica; bolii.
C. balanită circinată;
1696.Despre manifestările SA, următoarele
D. eritem liliachiu al pleoapelor;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
E. modificări unghiale.
A. la mulţi pacienţi, apare artrită de şolduri
1693.Următoarele fragmente dintr-o frază şi de umeri;
vizând spondilartropatia nediferenţiată sunt B. inflamaţia intestinală este de obicei
corect formulate, cu excepţia: simptomatică;
A. diagnosticul de C. la 5% din pacienţi, simptomele încep în
spondilartropatie jurul vârstei de 20 de ani;
nediferenţiată; D. la unii pacienţi sensibilitatea osoasă
B. sau, simplu, de "spondilartropatie"; poate însoţi durerea sau redoarea de
C. este pus la pacienţii spate;
la care este E. adesea, pacientul se ridică noaptea din
prezentă dovada unei infecţii antecedente pat şi se mişcă prin cameră din cauza
care ar fi putut declanşa ArRe; palpitaţiilor şi a senzaţiei de sufocare
D. şi care nu apărute pe fondul anxios caracteristic
îndeplinesc criteriile pentru bolii.
spondilita anchilozantă; 1697.Cu privire la manifestările SA,
E. dar care prezintă următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
trăsături clinice ale excepţia:
acestor boli. A. de obicei,
1694.Referitor la artrita psoriazică, simptomul iniţial este durerea
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu cervicală;
excepţia: B. de regulă, durerea
A. cam 7% din se ameliorează
pacienţii cu psoriazis noaptea;
dezvoltă boală articulară; C. 5-10% din pacienţi
B. în cele mai multe vor dezvolta boală
cazuri (70%) este o inflamatoare colonică francă;
artrită simetrică; D. în unele cazuri,
C. în majoritatea durerea de piept osoasă
cazurilor afectează doar 2 este simptomul pentru care pacientul se
sau 3 articulaţii simultan; prezintă la medic;
D. cea mai deformantă E. articulaţiile membrelor nu sunt afectate.
variantă de artrită 1698.Referitor la trăsăturile tipice ale durerii
psoriazică este artrita mutilantă; iniţiale din SA, următoarele afirmaţii sunt
E. în cazurile cele mai corecte, cu excepţia:
severe se produce A. este acută, sfredelitoare;
osteoliza articulaţiilor falangiene şi B. se instalează brusc;
 Spondilartropatiileseronegative(SASN)
C. este resimţită profund în regiunile
lombară joasă sau gluteaiă;
D. este însoţită de redoare de spate joasă;
E. se ameliorează la repaus se
accentuează la mişcare.
1699.Referitor la trăsăturile tipice ale redorii
din SA, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. este resimţită mai ales la ceafă;
B. se ameliorează la activitate;
C. revine după perioadele de inactivitate;
D. este mai intensă seara;
E. durează cel mult câteva minute.
1700.Localizări obişnuite ale durerii în SA
sunt următoarele, cu excepţia:
A. articulaţiile metatarsofalangiene;
B. procesele spinoase;
C. crestele iliace;
D. trohanterele mari;
E. articulaţiile interfalangiene proximale;
F. tuberculii tibiali;
G. călcâiele.
1701.Referitor la irita (uveita anterioară
acută) din SA, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. este o manifestare extraarticulară rară;
B. întotdeauna apare la ani de zile după
debutul spondilitei;
C. în mod tipic, atacurile sunt bilaterale;
D. se manifestă prin durere, fotofobie şi
suprimarea secreţiei lacrimale;
E. atacurile tind să recidiveze, de regulă la
acelaşi ochi;
F. sechele destul de frecvente sunt miopia
şi astigmatismul.
1702. Referitor la manifestările cardiace
din
SA, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia (lAo = insuficienţa aortică, BAV =
bloc atrioventricular):
A. lAo survine la majoritatea pacienţilor;
B. uneori, lAo produce simptome de
insuficienţă cardiacă congestivă;
C. lAo survine întotdeauna tardiv în evoluţia
bolii;
D. la unii pacienţi, apar tulburări de
conducere cardiacă;
E. rareori, tulburările de conducere constau
în BAV;
F. BAV de gradul 3 poate surveni izolat sau
împreună cu lAo.
1703. Referitor la examenul clinic în SA,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. la palpare, se poate constata hipotonia
muşchilor paravertebrali;
B. de obicei, teritoriile articulare dureroase
nu sunt sensibile la palpare;
C. pentru a se evalua expansiunea
toracelui, se măsoară circumferinţa
toracelui în spaţiul 4 intercostal la bărbaţi
sau imediat sub sâni la femeie;
1058
D. o examinare atentă este necesară pentru
a detecta boala inflamatoare a articulaţiilor
periferice (distal de şolduri şi umeri);
E. la persoanele normale, diferenţa dintre
circumferinţa toracelui în inspir maxim/
forţat şi cea în expir maxim/ forţat este de
cel puţin 15 cm.
1704. Cu privire la examenul clinic în SA,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. de obicei, limitarea
mobilităţii oglindeşte
gradul anchilozei osoase;
B. apariţia durerii la
manevrele care pun în
tensiune articulaţiile sacroiliace este
patognomonică pentru sacroileita;
C. în fazele iniţiale ale bolii, limitarea
mobilităţii reflectă spasmul muscular
secundar durerii şi inflamaţiei;
D. timpuriu în evoluţia cazurilor uşoare,
simptomele pot fi subtile şi nespecifice, iar
examinarea fizică poate fi complet
normală;
E. dacă şoldurile sau umerii sunt afectaţi,
mişcarea acestor articulaţii este, de obicei,
limitată sau dureroasă.
1705. Privitor la examenul clinic în SA,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. durerea din articulaţiile sacroiliace poate
fi declanşată prin presiune directă;
B. iniţial, semnele fizice oglindesc procesul
inflamator;
C. durerea din articulaţiile sacroiliace poate
fi declanşată prin manevre care le întind/
deformează;
D. cele mai specifice semne la examenul
fizic se referă la pierderea mobilităţii
articulaţiilor mâinii;
E. durerea în articulaţiile sacroiliace poate fi
stârnită prin apăsarea simultană pe cele
două spine iliace antero-superioare la
pacientul aflat în decubit dorsal.
1706. Limitarea căreia dintre următoarele
mişcări este cea mai puţin caracteristică
pentru SA:
A. flexia anterioară a coloanei lombare
B. flexia laterală a coloanei lombare
C. extensia coloanei lombare
D. expansiunea pieptului;
E. flexia genunchiului.
1707. Referitor la testul Schober, utilizat
pentru evaluarea pacienţilor cu SA,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. pacientul stă în poziţie de drepţi cu
călcâiele lipite;
B. se trasează două repere unul la 5 cm
sub, iar altul la 10 cm deasupra joncţiunii
lombosacrate (identificate prin linia
orizontală care uneşte cele două spine
iliace posterosuperioare);
1059 Boli autoimunecumanifestăridominantarticulare

C. pacientul se lasă pe spate cât poate de D. apar modificări

mult; nespecifice de boală
D. se măsoară intervalul prin care se inflamatoare cronică;
micşorează distanţa dintre cele două E. funcţia ventilatorie este de obicei bine
puncte; menţinută.
E. mobilitate normală: această distanţă 1711. Cu privire ia SA, următoarele
creşte cu cel puţin 5 cm; afirmaţii
F. mobilitate redusă: această distanţă sunt corecte, cu excepţia:
creşte cu mai puţin de 4 cm (la individul cu A. lordoza lombară se şterge, simultan
spondilita netratat această distanţă creşte hipertrofiindu-se fesele;
cu 0-7 cm). B. diagnosticul de SA timpurie poate fi dificil
1708.Referitor la testul Pratt, utilizat de stabilit;
pentru C. formele subclinice de leziuni pulmonare
evaluarea pacienţilor cu SA, următoarele pot fi relativ frecvente;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: D. la majoritatea pacienţilor cu boală activă,
A. se trasează două repere pe linia VSH este crescută;
medioclaviculară situate la o distanţă de E. tomografia computerizată (TC) poate
20 cm unui de celălalt; detecta anomalii într-un stadiu mai
B. se măsoară intervalul prin care se timpuriu decât radiologia.
măreşte distanţa dintre cele două puncte 1712. Privitor la SA, următoarele afirmaţii
la flexia laterală a trunchiului; sunt corecte, cu excepţia:
C. la individul normal această distanţă A. cifoza toracică este accentuată;
creşte cu 5-12 cm; B. în unele cazuri
D. la individul cu spondilita netratat această diagnosticul de SA se
distanţă creşte cu 0-7 cm; pune abia după ce deformările coloanei au
E. peste 5 cm mobilitatea este considerată devenit ireversibile;
normală; C. frecvent provoacă
F. sub 4 cm mobilitatea este considerată insuficienţă cardiacă
redusă. severă;
1709. Referitor la evoluţia SA, următoarele D. la majoritatea
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: pacienţilor cu boală activă
A. evoluţia SA este extrem de variabilă; proteina C reactivă este crescută;
B. în formele uşoare, E. unele anomalii
pacientul are redoare timpurii care nu pot fi
articulară uşoară şi sacroileită radiologie detectate radiologie pot fi observate prin
echivocă; rezonanţă magnetică nucleară (RMN).
C. 1713.
în cazurile severe, Cu referire la SA, următoarele afirmaţii
pacientul are coloana
sunt corecte, cu excepţia:
total fuzionată şi artrită de şold severă
A. în cazul în care coloana cervicală este
bilaterală, eventual însoţită de artrită
periferică severă şi manifestări afectată, capul poate să fie înclinat în faţă;
extraarticulare; B. cea mai gravă complicaţie a afectării
D. durerea tinde să fie coloanei este dispariţia lordozei lombare;
persistentă timpuriu C. a fost relatată o prevalentă crescută a
în evoluţia bolii;
prostatitei la bărbaţii cu SA;
E. ulterior în evoluţia
bolii, durerea devine D. uneori, apare anemie uşoară
permanentă; normocromă, normocitară.
F. într-un caz tipic E. reducerea densităţii
sever netratat, spondilita minerale osoase
progresează până la formare de poate fi detectată prin DEXA la nivelul
sindesmofite. colului femural şi ai coloanei vertebrale
1710. Referitor la SA, următoarele afirmaţii lombare.
sunt corecte, cu excepţia: 1714. Cu referinţă la SA, următoarele
A. postura pacientului afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
suferă modificări A. afectarea şoldului cu anchiloză poate să
caracteristice; ducă la contracturi în flexie, compensate
B. unii indivizi au SA prin flexia genunchilor;
de multă vreme fără a B. fractura se poate produce chiar în urma
fi conştienţi de prezenţa bolii; unor traumatisme minore asupra coloanei
C. dintre tulburările de rigide, osteoporotice;
conducere cardiace, C. doar rareori, pacienţii cu
cea mai frecventă este blocul sinoatrial; SA dezvoltă
 Spondilartropatiileseronegative(SASN)
amiloidoză;
D. pacienţii cu boală severă pot avea
fosfatază alcalină crescută;
E. adăugarea sacroileitei demonstrate prin
RMN la criteriile de diagnostic a redus
sensibilitatea acestora.
1715. Despre SA, următoarele afirmaţii
sunt
corecte, cu excepţia:
A. progresia bolii poate fi urmărită prin
măsurarea înălţimii pacientului;
B. cel mai frecvent afectată de fracturi este
tibia;
C. în ciuda persistenţei bolii, cei mai mulţi
pacienţi pot să-şi desfăşoare meseria în
continuare;
D. de regulă IgA sunt scăzute;
E. prezenţa HLA-B27 poate fi utilă la
pacienţii cu semne clinice sugestive care
nu au încă modificări imagistice de
sacroileită.
1716. Referitor la SA, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. progresia bolii poate fi urmărită prin
măsurarea expansiunii pieptului;
B. fracturile coloanei sunt adesea deplasate
şi provoacă leziuni ale măduvei spinale;
C. efectul SA asupra supravieţuirii este
controversat;
D. factorul reumatoid
şi anticorpi
antinucleari în general lipsesc, în afara de
cazul că sunt consecinţa unei boli
coexistente;
E. prezenţa HLA-B27 este obligatorie
pentru diagnostic.
1717. Cu privire la SA, următoarele
afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. progresia bolii poate fi urmărită prin
testul Schober;
B. sindromul de coadă de cal este o
complicaţie rară a SA de lungă durată;
C. unele studii sugerează că SA scurtează
durata vieţii;
D. lichidul sinovial din articulaţiile periferice
inflamate nu are caracteristici distincte faţă
de cel din alte boli articulare inflamatoare;
E. absenţa lui B27 la un caz tipic de SA
exclude posibilitatea coexistenţei unei boli
inflamatoare intestinale.
1718. Privitor la SA, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. progresia bolii poate fi urmărită prin
măsurarea distanţei
occiput-perete;
1060
B. rareori, în evoluţia unei spondilite
anchilozante de lungă durată poate să
apară fibroză pulmonară de lobi superiori
lent progresivă;
C. nici un test de laborator nu are valoare
diagnostică;
D. în cazurile în care mobilitatea peretelui
toracic este redusă, se produce frecvent
scăderea fluxului respirator;
E. SA trebuie diferenţiată de numeroase
alte cauze de durere de spate joasă, dintre
care unele sunt mult mai frecvente decât
SA.
1719. Cu referire la SA, următoarele
afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. măsurarea distanţei
occiput-perete se
face cu pacientul stând în picioare cu
călcâiele şi spatele lipite de perete;
B. prevalenta insuficienţei aortice scade cu
durata bolii;
C. o modificare caracteristică este alela
HLA-B27;
D. când mobilitatea
peretelui toracic este
redusă, scade capacitatea reziduală
funcţională;
E. de obicei, durere de
spate inflamatoare
din SA se poate distinge de alte cauze de
durere de spate pe baza a cinci trăsături
caracteristice.
1720. Cu referinţă la SA, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. unii indivizi, deşi au semne fizice de
boală avansată, afirmă că nu au avut
niciodată simptome semnificative;
B. prevalenta tulburărilor de conducere
cardiace creşte cu durata bolii;
C. alela HLA-B27 este prezentă la
aproximativ 90% din pacienţii cu SA;
D. măsurătorile de flux aerian sunt alterate
precoce în evoluţia bolii;
E. SA trebuie
diferenţiată de calcificarea şi
osificarea marcată a ligamentelor
paraspinoase care survine în
hiperostoza
scheletică difuză idiopatică (HSDI).
1721. SA poate reduce supravieţuirea prin
următoarele complicaţii, cu excepţia:
A. traumatismul coloanei;
B. insuficienţa aortică;
C. insuficienţa respiratorie;
D. nefropatia cu leziuni minime;
E. complicaţii ale terapiei cum ar fi
hemoragia gastrointestinală
superioară.
 1061 Boli autoimunecumanifestăridominantarticulare

1722. Fiind date următoarele modificări ale D. osificarea progresivă a straturilor

articulaţiilor sacroiliace evidenţiabile prin superficiale ale inelului fibros duce, în cele
radiografie: din urmă, la formarea sindesmofitelor
a. eroziuni; marginale;
b. ştergerea marginilor corticale ale osului E. în cazurile uşoare, pot să treacă ani de
subcondral; zile până când devin evidente radiologie
c. scleroză; anomaliile sacroiliace neechivoce.
care dintre este înlănţuirea temporală corectă: 1726. Referitor la criteriile New York
A. a—>b—>c; folosite
B. a—>c—>b; anterior pentru diagnosticul de SA,
C. b—a—c; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
D. c—a—b; excepţia:
E. c—b—a. A. includeau 3 criterii
1723. Referitor la modificări radiologice clinice şi 1 criteriu
produse de SA următoarele afirmaţii sunt radiologie;
corecte, cu excepţia: B. unul dintre criteriile
A. de obicei, este prezentă sacroileita clinice era
demonstrabilă radiologie; anamnestic: istoric de durere
B. progresia eroziunilor duce la îngustarea de spate
spaţiului articular; inflamatoare;
C. modificările şi progresia leziunilor sunt C. două dintre criteriile
de obicei asimetrice; clinice erau stabilite
D. osteita colţurilor anterioare ale corpurilor prin examen fizic;
vertebrale determină o scleroză reactivă; D. reducerea mobilităţii
coloanei cervicale
E. sindesmofitele
atât în plan sagital cât şi frontal era unul
marginale sunt vizibile
dintre criteriile clinice;
radiologie drept punţi osoase unind,
E. unul dintre criteriile
anterior şi lateral, corpurile vertebrale
clinice era limitarea
adiacente.
expansiunii toracelui, faţă de valorile
1724. Cu privire la modificările radiologice standard pentru vârstă şi sex;
produse de SA următoarele afirmaţii sunt F. criteriul radiologie
corecte, cu excepţia: consta în modificări de
A. modificările cele sacroileita certă;
mai precoce din G. semnele radiologice
articulaţiile sacroiliace evidenţiabile prin de sacroileita plus
radiografie standard sunt ştergerea toate cele trei criterii clinice erau
marginilor corticale ale osului subcondral; considerate necesare pentru diagnosticul
B. în timp, survine anchiloza, iniţial fibroasă de SA certă;
H. aceste criterii nu
şi ulterior osoasă;
detectau cazurile
C. în general,
uşoare sau timpurii de SA.
anomaliile radiologice apar la
articulaţiile sacroiliace înainte să apară la
1727. Referitor la criteriile actuale folosite
pentru diagnosticul de SA, următoarele
coloana vertebrală;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
D. osteita colţurilor
anterioare ale corpurilor A. la ora actuală se
vertebrale urmată de eroziune imprimă recomandă criteriile
corpurilor vertebrale o formă rotundă; ASAS (Assessment of Spondyloarthritis
E. unirea corpurile International Society);
vertebrale adiacente prin B. criteriile ASAS se
sindesmofite duce la apariţia coloanei de aplică ia pacienţii cu
„bambus". durere de spate £ 3 luni şi vârsta debutului
1725. Privitor la modificările radiologice <45 ani;
produse de SA următoarele afirmaţii sunt C. diagnosticul de SA
corecte, cu excepţia: se pune pentru
A. radiografia standard poate evidenţia sacroileita demonstrată imagistic plus 2 1
eroziuni şi scleroză în articulaţiile trăsătură de
sacroiliace; spondilartrită;
B. în momentul în care survine anchiloza, D. prezenţa HLA-B27 şi a încă o trăsătură
articulaţiile apar mult lărgite; de spondilartrită este considerată
C. la nivelul coloanei lombare, progresia suficientă pentru punerea diagnosticului
bolii duce la rectitudine, cauzată de de SA;
pierderea lordozei şi de scleroza reactivă;
 Spondilartropatiileseronegative(SASN)
E. sacroileita demonstrată imagistic Lupusul eritematos sistemic
înseamnă inflamaţie activă (acută) la RMN
foarte sugestivă pentru sacroileita asociată
spondilartritei şi/sau sacroileita certă pe
radiografie.
1728. în cadrul criteriilor ASAS, sunt
considerate trăsături de spondilartrită
următoarele, cu excepţia:
A. durere de spate inflamatoare;
B. sinovită;
C. dactilită;
D. boală Crohn sau colita ulceroasă;
E. istoric familial de spondilartrită;
F. creşterea PrCR.
1729. în cadrul criteriilor ASAS, sunt
considerate trăsături de spondilartrită
următoarele, cu excepţia:
A. artrită;
B. conjunctivită;
C. psoriazis;
D. răspuns bun la AINS;
E. HLA-B27.
1730. Trăsături caracteristice pentru
durerea
de spate din SA, utile pentru a o care
distinge de alte cauze de durere de spate,
sunt următoarele, cu excepţia:
A. debut înainte de 40 de ani;
B. debut brusc;
C. însoţită de redoare
matinală mai scurtă
de 30 min;
D. ameliorare la repaus
dar nu şi la
mişcare;
E. asociată cu durere
alternantă în cei doi
genunchi.
1731. Referitor la afecţiunile producătoare D. limfocitoză [<15007uL];
de
durere de spate care intră în diagnosticul
diferenţial al SA, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. cele mai frecvente cauze de durere de
spate sunt cele inflamatoare;
B. durerea de spate de cauză mecanică
sau degenerativă nu prezintă trăsăturile
durerii de spate din SA;
C. cauzele de durere de spate mai puţin
obişnuite sunt cele metabolice, infecţioase
şi maligne;
D. cauzele de durere de spate mai puţin
obişnuite trebuie avute în vedere în
diagnosticul diferenţial al SA;
E. ocronoza poate produce manifestări
clinice şi radiologice similare cu SA;
Boli autoimune cu
manifestări predominant
sistemice
1062
(LES)
1732. Referitor la LES, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. este prototipul bolii autoimune;
B. se caracteriza prin producţie de
autoanticorpi, care pot avea drept ţinta
aproape orice teritoriu din organism;
C. dacă cel puţin 4 dintre cele 11 criterii de
diagnostic, bine documentate, sunt
prezente oricând în istoricul unui pacient,
diagnosticul este probabil să fie LES, cu o
specificitate de -95% şi o sensibilitate de
-75%;
D. criteriile de diagnostic pentru LES pot fi
reţinute folosind formula mnemotehnică
MaDiFUA-SeReNeHIA;
E. ca şi ScIS şi PAR (şi spre deosebire de
SA), LES este mai frecvent la bărbaţi.
1733. Printre criteriile de diagnostic pentru
LES sunt următoarele, cu excepţia:
A. eritem fix, plat sau în relief, pe umerii
obrajilor
B. ulcere genitale observate de medic;
C. cilindrii celulari
D. leucopenie (<4.000/pL);
E. anticorpi anti-ADNdc.
1734. Printre criteriile de diagnostic pentru
LES sunt următoarele, cu excepţia:
A. pete eritematoase circulare în relief cu
descuamare cheratozică aderentă şi
obturare foliculară, eventual şi leziuni
cicatriciale atrofice
B. pleurita documentată prin ECG sau
frecătură sau dovedirea revărsatului
lichidian
C. crize convulsive fără alte cauze
E. anticorpi antifosfolipidici.
1735.Printre criteriile de diagnostic pentru
LES sunt următoarele, cu excepţia:
A. erupţie determinată de expunerea la
lumină ultravioletă;
B. pericardita documentată prin ECG sau
frecătură sau dovedirea revărsatului
lichidian
C. psihoză fără alte cauze
D. sau trombocitopenie (<100.0007uL);
E. factor reumatoid.
1736.Printre criteriile de diagnostic pentru
LES sunt următoarele, cu excepţia:
A. proteinurie >0,5 g/ d sau >3+;
B. artrită neerozivă a două sau mai multe
articulaţii periferice, cu durere, tumefacţie,
sau revărsat lichidian
C. anemie megaloblastică;
D. citopenii în condiţiile în care pacientul nu
a luat medicamente care le-ar putea
provoca
E. un titru anormal de AAN determinat prin
imunofluorescenţă sau printr-un test
1063 Boli autoimunecumanifestăridominantarticulare

echivalent la orice moment din timp în b. fotosensibilitate;

condiţiile în care pacientul nu a luat o artrită;
medicamente cunoscute că pot induce
d. erupţie malară;
apariţia AAN
e. erupţie discoidă;
1737.Referitor la criteriile de diagnostic care listă de asocieri este corectă:
pentru LES, fiind date următoarele A. a-2, b-3, c-5, d-1, e-4;
elemente din acronimul MaDiFUA- B. a-3, b-1, c-4, d-2, e-5;
SeReNeHIA: C. a-4, b-3, c-5, d-1, e-2;
1. Ma; D. a-5, b-2, c-3, d-4, e-1;
2. Di; E. a-5, b-4, c-1, d-3, e-2.
3. F;
1738.Cu privire la criteriile de diagnostic
4.U; 5.
pentru LES, fiind date următoarele
A;
elemente din acronimul MaDiFUA-
şi următoarele echivalente reprezentând criterii
SeReNeHIA:
de diagnostic ale LES:
a. ulcere orale;
1. Se; D. depresia şi anxietatea sunt frecvente;
2. Re; E. angiografia poate vizualiza doar vasele
3.N; 4. H; mai mici de 50 pm;
5.1; 6. A; F. una dintre manifestările LES este
şi următoarele echivalente reprezentând criterii poiiadenopatie moderată.
de diagnostic ale LES: 1741.Privitor la diversele manifestări ale
a. afectare imunologică; LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
b. serozită; excepţia:
c. anticorpi antinucleari; A. de obicei, nu apar
d. afectare hematologică; deformări sau eroziuni
e. afectare renală; articulare;
f.afectare neurologică; B. majoritatea
care listă de asocieri este corectă:
pacienţilor au mialgii fără
A. a-2, b-1, c-4, d-5, e-6, f-3; miozită francă şi aspect normal la biopsia
B. a-5, b-1, c-6, d-4, e-2, f-3; musculară;
C. a-5, b-2, c-4, d-6, e-3, f-1; C. vasculită lupică
D. a-5, b-3, c-4, d-1, e-2, f-6; afectează de obicei
E. a-5, b-3, c-4, d-6, e-1, f-2. vasele mai mari de 50 pm;
1739.Referitor la diversele manifestări ale D. cea mai frecventă
LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu manifestare
excepţia: neurologică din LES este disfuncţia
A. miopatia poate fi cognitivă;
consecinţa E. LES se poate asocia
tratamentului cortizonic; cu tulburări
B. rareori apar mialgii şi artraigii; afective;
C. manifestările F. trombozele pot fi o problemă majoră.
cutaneo-mucoase pot fi
1742. Cu referire la diversele manifestări ale
principala manifestare a LES; LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
D. psihoza lupică excepţia:
trebuie diferenţiată de A. artralgiile afectează mai ales articulaţiile
psihoza indusă de glucocorticoizi; mâinilor (IFP şi MCF), pumnii şi genunchii;
E. angiografia poate B. mai rar apare miozită;
detecta leziunile C. disfuncţia cognitivă este de obicei,
vasculitice mari şi ocluziile vasculare uşoara;
embolice sau de altă natură; D. anomalii EEG apar rareori la
F. splenomegalia este pacienţii cu
una dintre acuze neurologice;
manifestările LES. E. accidentele ischemice cerebrale pot fi
1740.Cu privire la diversele manifestări ale determinate de ocluzia focală inflamatoare
LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu vasculitică.
excepţia: 1743. Cu referinţă la diversele manifestări ale
A. la majoritatea pacienţilor apar tumefacţii LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
(peri)articulare dureroase; excepţia:
B. miopatia poate fi consecinţa A. prezenţa eroziunilor
tratamentului cu hidroxiclorochină; confirmă afectarea
C. LES poare afecta orice teritorii ale articulară lupică;
sistemului nervos;
 Lupusul eritematossistemic(LES) 1064

B. oboseala musculară 1747.Privitor la diversele manifestări ale

este una dintre LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
manifestările miozitei lupice; excepţia:
C. disfuncţia cognitivă A. afectarea musculară este mult mai rară
include tulburări de decât cea articulară;
memorie şi de judecată; B. afectarea renală este de obicei cea mai
D. la 50% din pacienţi severă manifestare a LES;
apare proteinorahie C. LES se asociază cu crize convulsive de
(proteine crescute în lichidul orice tip;
cefalorahidian); D. RMN cu substanţă de contrast este cea
E. cel mai adesea, mai sensibilă tehnică radiologică pentru
anemia din LES este o detectarea leziunilor acute şi cronice;
anemie de boală cronică. E. durerea abdominală poate avea ca
1744. Despre diversele manifestări ale substrat o vasculită intestinală, fiind
LES, expresia intrării bolii în remisiune.
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu 1748. Cu referire la
excepţia: diversele manifestări ale
A. prezenţa eroziunilor exclude o artrită LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
reumatoidă; excepţia:
B. creşterea enzimelor musculare A. miopatia poate să fie
(creatinkinază etc.) sugerează miozită; inflamatoare (în
C. uneori, LES poate induce stări perioadele de activitate ale bolii);
confuzionale acute; B. la majoritatea
D. la 30% din pacienţi lichidul cefalorahidian pacienţilor, afectarea
conţine un număr crescut de celule renală este simptomatică;
mononucleare; C. mielopatia nu este rară;
E. manifestările pulmonare ameninţătoare de D. la pacienţii cu leziuni
viaţă sunt rare. neurologice,
1745.Referitor la diversele manifestări ale modificările la RMN sunt adesea
LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu nespecifice;
excepţia: E. manifestările oculare
A. dacă durerea persistă într-o singură benigne (care nu
articulaţie (de exemplu: genunchi, umăr, primejduiesc vederea) sunt frecvente în
şold) -> posibil necroză ischemică a LES.
osului; 1749. Cu referinţă la diversele manifestări
B. în caz de miozita, biopsia musculară ale
evidenţiază inflamaţie (infiltrate LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
limfoplasmocitare) şi necroză/ atrofie a excepţia:
fibrelor musculare (care sunt înlocuite de A. miopatia poate să fie medicamentoasă;
fibroză); B. întrucât afectarea renală este de obicei
C. durerile de cap sunt frecvente; asimptomatică, urina trebuie analizată la
D. în lichidul cefalorahidian pot să apară orice persoană suspectată de LES;
benzi oligoclonale de imunoglobuline; C. mielopatia este adesea invalidantă;
E. pacienţii cu LES au risc scăzut de infarct D. probabilitatea unor rezultate pozitive la
miocardic. RMN este mai mare la pacienţii cu leziuni
1746.Cu privire la diversele manifestări ale neurologice difuze decât la cei cu
LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu manifestări focale;
excepţia: E. manifestările oculare severe pot produce
A. necroza ischemică a osului este orbirea în decurs de zile sau săptămâni.
prevenită de tratamentul cu glucocorticoizi 1750. Despre diversele manifestări ale LES,
sistemici; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
B. miozita poate fi confirmată de un RMN excepţia:
pozitiv; A. miopatia poate fi provocată de
C. durerile de cap pot avea caracter hipokalemie;
migrenos sau nespecific; B. manifestările cutaneo-mucoase din LES
D. creşterea sintezei de imunoglobuline se pot fi minore sau severe;
reflectă prin cantitatea crescută din lichidul C. psihoza poate fi manifestarea dominantă
cefalorahidian; a LES;
E. vasculită mezenterică este cea mai D. TC este utilă pentru a exclude
primejdioasă manifestare digestivă a LES. sângerările sau formaţiuni tumorale;
E. cataracta este frecventă drept
complicaţie a vasculitei.
1065 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

1751. Referitor la manifestările cutaneo- eritematoase şi eritemato-scuamoase

mucoase în LES, următoarele afirmaţii sunt psoriaziforme;
corecte, cu excepţia: c. leziuni prezintă
A. principalele trei atrofie centrală
categorii sunt erupţia cicatricială cu depigmentare şi distrugerea
sistemică, lupusul eritematos cutanat definitivă a anexelor pielii;
subacut (LECS) şi lupusul eritematos d. agravarea acestei
discoid (LED); erupţii însoţeşte
B. LED nu se asociază cu AAN; adesea reactivările bolii sistemice;
C. de obicei, alopecia este difuză; care este lista de asocieri
D. părul creşte înapoi corectă:
lent când boala A. a-1, b-1, c-3, d-2;
devine inactivă; B. a-1, b-2, c-3, d-1;
E. ulceraţiile de pe C. a-1, b-3, c-2, d-1;
mucoase sunt D. a-2, b-1, c-3, d-1;
superficiale. E. a-2, b-3, c-1, d-1.
1752.Cu privire la manifestările cutaneo- 1755.Cu referire la manifestările cutanate
mucoase în LES, următoarele afirmaţii din LES, fiind date cele trei tipuri de erupţie:
sunt 1. erupţia sistemică din LES;
corecte, cu excepţia:
A. pe lângă lupusul eritematos
2.
principalele trei categorii de
leziuni cutaneo-mucoase, mai pot să cutanat subacut;
apară şi leziuni mai rare, de obicei de tip 3. lupus eritematos discoid; şi
alergic; următoarele caracteristici:
B. LED apare la 20% a. în general, se vindecă fără urme;
dintre pacienţi cu b. leziunile sunt aproximativ circulare,
LES; având o margine hiperpigmentată
C. mult mai rar, alopecia este difuză; eritematoasă, uşor reliefată, scuamoasă,
D. alopecia este cu obliterare foiicuiară (cheratoză
tranzitorieîn leziunile de foliculară) [şi telangiectazii];
lupus discoid. c. erupţie eritematoasă fixă uşor reliefată
E. ulceraţiile de pe sau plată, uneori scuamoasă;
mucoase sunt mici şi d. leziunile au o fotosensibilitate excesivă
(uşor) dureroase. şi, în evoluţie, se pot
1753.Privitor la manifestările cutaneo- hipopigmenta, pot
mucoase în LES, următoarele afirmaţii sunt lăsa cicatrici sau se pot vindeca fără
corecte, cu excepţia: urme;
A. majoritatea care este lista de asocieri corectă:
pacienţilor cu LED au (sau A. a-1, b-2, c-3, d-1;
dezvoltă ulterior) LES; B. a-1, b-3, c-1, d-2;
B. leziunile subacute C.a-2, b-1, c-1, d-3;
sunt relativ rare (10- D.a-3, b-1, c-2, d-1;
14%); E. a-3, b-2, c-1, d-1.
C. în timpul 1756. Cu privire la manifestările cutanate
exacerbărilor alopecia se din
remite;
LES, fiind date cele trei tipuri de erupţie:
D. frecvent, apar ulceraţii în gură şi în nas;
E. ulceraţiile din gură seamănă cu aftele. 1. erupţia sistemică din LES;
2. lupusul eritematos cutanat subacut;
1754.Referitor la manifestările cutanate din 3. lupus eritematos discoid; şi
LES, fiind date cele trei tipuri de erupţie:
următoarele caracteristici:
1. erupţia sistemică din LES;
2. lupusul eritematos cutanat subacut; a. majoritatea pacienţilor au anticorpi anti-
3. lupus eritematos discoid; Ro (SS-A);
şi următoarele caracteristici: b. leziuni dispuse mai
a. este cea mai ales pe obraji şi
frecventă (50%) erupţie din peste dosul nasului, adesea afectează şi
LES; bărbia şi urechile, decolteul, porţiunea
b. două variante de superioară a spatelui şi suprafeţele de
leziuni: circulare, plate extensie ale braţelor;
(centrul neatrofic), cu margini c. în mod caracteristic,
leziunile sunt
 Lupusul eritematossistemic(LES) 1066

mutilante (mai ales cele de pe faţă şi de f. afectează majoritatea (£50%)

pe scalp), pielea afectată fiind deprimată, glomerulilor;
depigmentată, uscată şi glabră; g. afectează <50% din glomeruli;
d. leziunile sunt care este lista de asocieri corectă:
răspândite pe tot corpul A. a-1, b-3, c-4, d-6, e-5, f-7, g-2;
(braţe, trunchi, faţă) sub formă de c
B. a-1, b-6, -5, d-4, e-3, f-7, g-2;
dermatită recidivantă extensivă; C. a-3, b-4, c-2, d-6, e-7, f-1, g-5;
care este lista de asocieri corectă: D. a-6, b-1, c-5, d-2, e-7, f-4, g-3;
A. a-1, b-2, c-2, d-3; E. a-6, b-5, c-3, d-7, e-4, f-2, g-1.
a b
B. -1, -2, c-3, -2;d 1759. Referitor la
C. a-2, b-1, c-2, d-3;
D.a-2, b-1, c-3, d-2;
clasificarea histologică a
nefritei lupice, fiind date următoarele clase:
E. a-3, b-2, c-2, d-1.
1. Clasa ISN 1;
1757. Privitor la manifestările cutanate din 2. Clasa ISN 2;
LES, fiind date cele trei tipuri de erupţie:
3. Clasa ISN 3;
1. erupţia sistemică din LES;
4. Clasa ISN 4;
2. lupusul eritematos cutanat subacut;
5. Clasa ISN 5;
3. lupus eritematos 6. Clasa ISN 6;
discoid; şi următoarele şi următoarele leziuni histologice:
caracteristici: a. sclerozantă;
a. leziuni dispuse pe: faţă, scalp, urechi, b. proliferativă focală;
zonele expuse de pe braţe, piept şi spate; c. membranoasă;
b. erupţia este fotosensibilă, dar poate să d. mezangială proliferativă;
apară şi în absenţa expunerii; e. proliferativă difuză;
c. eritem facial „în fluture", afectând însă f. mezangială;
adesea şi alte regiuni expuse la soare; care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-4, c-5,
d. frecvent prezintă artrită şi oboseală, dar d-2, e-3, f-6; B.a-3, b-2, c-1, d-5, e-4, f-6;
afectarea renală sau nervos centrală este C. a-4, b-6, c-1, d-5, e-2, f-3;
rară; D. a-6, b-3, c-5, d-2, e-4, f-1;
care este lista de asocieri corectă: E.a-6, b-5, c-4, d-1, e-2, f-3.
A. a-1, b-1, c-2, d-3;
1760. Referitor la pacienţii cu forme
B. a-1, b-2, c-3, d-1;
periculoase de glomeruionefrită (GN)
C. a-1, b-3, c-1, d-2; lupică, următoarele afirmaţii sunt corecte,
D. a-2, b-1, c-1, d-3; cu excepţia:
E. a-3, b-1, c-1, d-2.
A. sunt cei ale căror
1758. Referitor la terminologia leziunilor leziuni glomerulare se
glomerulare din LES (şi nu numai), fiind daţi încadrează în clasele ISN 3 şi 4;
următorii termeni: B. de obicei, au hematurie macroscopică;
1. leziuni focale; C. în general, nu au proteinurie;
2. leziuni difuze; D. doar o mică parte
3. leziuni segmentare; dezvoltă sindrom
4. leziuni globale; nefrotic;
5. leziuni proliferative; E. majoritatea dezvoltă
6. leziuni proliferative intracapilare hipotensiune
(endocapilare); arterială;
7. leziuni proliferative extracapilare; F. dacă GN proliferativă
şi următoarele definiţii:
difuză (Clasa ISN
a. creşte numărul
4) nu este tratată, practic toţi pacienţii
celulelor endoteliale sau
ajung la boală renală de stadiu terminal în
mezangiale;
interval de 2 ani de la diagnostic.
b. creşte numărul
celulelor din glomerul 1761. Referitor la frecvenţa manifestărilor
(infiltrare cu leucocite sau proliferarea nervoase din LES, fiind date următoarele
celulelor glomerulare rezidente); categorii:
c. afectează doar 1. manifestări mai frecvente;
porţiuni (segmente) din 2. manifestări mai puţin frecvente;
glomerul; şi următoarele manifestări:
d. creşte numărul a. disfuncţie vegetativă;
celulelor din spaţiul b. disfuncţia cognitivă;
Bowman; c. crize convulsive;
e. afectează aproape tot glomerulul; d. leziuni demielinizante;
1067 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice
e. mononeuropatie sau polineuropatie
a ischemice cerebrale pot fi
nervilor cranieni sau periferici;
f. boală cerebrovasculară;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2, f-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, f-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-2;
D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-2, e-2, f-1.
1762. Cu privire la frecvenţa manifestărilor ateroscleroza accelerată;
nervoase din LES, fiind date următoarele
categorii:
1. manifestări mai frecvente;
2. manifestări mai puţin frecvente; şi
următoarele manifestări:
a. hemoragie subarahnoidiană;
b. mielopatia;
c. disfuncţie hipotalamică cu secreţie
neadecvată de vasopresină;
d. durerile de cap;
e. polineuropatie demielinizantă acută
(Guillain-Barre);
f.meningită aseptică;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-2;
B. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2;
C. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-2;
D. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1, f-2;
E. a-2, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1.
1763.Referitor la manifestările vasculare
(mai ales de tip ocluziv) din LES,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. la patogeneza manifestărilor vasculare
din LES contribuie hipercoagulabilitatea
indusă de anticorpii antifosfolipidici (Ac-
aFL) şi ateroscleroza accelerată;
B. manifestările trombotice şi ocluzive
arteriale (arterele cerebrale şi periferice);
C. modificările inflamatoare din peretele
vascular (vasculită) previn trombozele;
D. accidentele ischemice cerebrale pot fi
determinate de ocluzia focală
neinflamatoare (nevasculitică);
E. în LES, infarctele miocardice sunt în
primul rând manifestări ale vasculitei.
1764.Cu privire la manifestările vasculare
(mai ales de tip ocluziv) din LES,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. Ac-aFL sunt asociaţi cu manifestări
hemoragipare;
B. manifestările trombotice şi ocluzive
vasculare sunt mult mai frecvente la
pacienţii cu Ac-aFL;
C. trombozele apar în vasele de orice
dimensiuni
D. în absenţa inflamaţiei vasculare,
trombozele pot fi favorizate de Ac-aFL;
E. accidentele
determinate de embolizarea din placă
de
aterom carotidiană.
1765. Privitor la manifestările vasculare (mai
ales de tip ocluziv) din LES, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. Ac-aFL sunt asociaţi cu evenimente
trombotice acute;
B. boala cronică este asociată cu
C. trombozele sunt arteriale, dar nu şi
venoase;
D. în absenţa inflamaţiei vasculare,
trombozele pot fi favorizate de
anticoagulantul lupic sau de Ac
anticardiolipină;
E. accidentele ischemice cerebrale pot fi
determinate de embolizare din vegetaţii
fibrinoase de endocardită Libman-Sacks.
1766. Referitor la factorii de risc asociaţi cu
creşterea riscului de ateroscleroza la
pacienţii cu LES, fiind date următoarele
categorii:
1. special (legaţi de boală);
2. generali;
şi următorii factorii de risc:
a. niveluri înalte de homocisteină;
b. doze înalte cumulative sau zilnice de
glucocorticoizi;
c. vârsta mai avansată;
d. dislipidemie;
e. lipoproteine de înaltă densitate
disfuncţionale proinflamatoare;
f.hipertensiune;
g. scoruri de activitate a bolii în mod
repetat înalte;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2, f-2, g-2;
B. a-2, b-1, c-2, d-2, e-2, f-2, g-1;
C. a-2, b-2, c-1, d-2, e-2, f-1, g-2;
D. a-2, b-2, c-2, d-1, e-2, f-2, g-1;
E. a-2, b-2, c-2, d-2, e-1, f-2, g-1.
1767.Referitor la manifestările hematologice
din LES, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. cea mai frecventă manifestare
hematologică a LES este anemia;
B. anemia apare la majoritatea pacienţilor
când boala este activă;
C. leucopenia cauza
este
infecţiilor
repetate;
D. trombocitopenia uşoară este
frecventă;
E. tulburările de coagulare sunt induse în
mare măsură de
anticoagulantul lupic (AL)
şi de Ac anti-cardiolipină;
 Lupusul eritematossistemic(LES) 1068

F. Ac anti-cardiolipină (Ac-aCL) sunt detectaţi de viaţă este sindromul de detresă

prin ELISA. respiratorie al adultului;
1768.Cu privire la manifestările E. hipertensiunea pulmonară este gravă.
hematologice din LES, următoarele afirmaţii 1772. Cu privire la manifestările pleuro-
sunt corecte, cu excepţia: pulmonare din LES, următoarele afirmaţii
A. de obicei, anemia indusă de LES este sunt corecte, cu excepţia:
normocromă normocitară; A. pleurita poate fi cu sau fără revărsat
B. hemoliza poate fi rapidă în instalare şi pleural;
severă; B. pneumonita lupică apare ca o
C. aproape întotdeauna leucopenia consta manifestare a LES activ;
în granulocitopenie; C. pneumoniile infecţioase sunt prevenite
D. trombocitopenia severă apare la 5% din de corticoterapie;
pacienţi; D. manifestările pulmonare ameninţătoare
E. anticoagulantul lupic (AL) aparţine unei de viaţă au mortalitate mare;
familii de Ac antifosfolipidici; E. hemoragia intraalveolară masivă poate
F. mai rar, apar Ac faţă de alţi factori ai pune în primejdie viaţa pacientului.
coagulării (F8, F9), care pot provoca 1773. Privitor la manifestările pleuro-
hemoragii. pulmonare din LES, următoarele afirmaţii
1769.Privitor la manifestările hematologice sunt corecte, cu excepţia:
din LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, A. pneumonita lupică provoacă febră,
cu excepţia: dispnee, tuse;
A. anemia reflectă boala cronică; B. imagistic, pneumonita lupică se
B. hemoliza apare la o proporţie mică dintre diferenţiază net de infecţiile pulmonare
pacienţii Coombs pozitivi; (pneumonii);
C. leucopenia este frecventă; C. pneumoniile infecţioase sunt cea mai
D. trombocitopenia severă produce frecventă cauză de infiltrate pulmonare la
hemoragii şi purpură; pacienţii cu LES;
E. anticoagulantul lupic (AL) este D. pneumonita difuză interstiţială
recunoscut prin prelungirea APTT şi conducând la fibrozâ este o manifestare
corectarea acestei prelungiri prin pulmonară ameninţătoare de viaţă;
adăugarea de plasmă normală. E. hipertensiunea pulmonară este rară.
1770.Anticorpii antifosfolipidici (anti- 1774. Referitor la manifestările cardiace din
cardiolipinici şi anticoagulantul lupic) LES, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
determină următoarele manifestări clinice, excepţia:
cu excepţia: A. cea mai frecventă
A. trombocitoză; manifestare cardiacă
B. tromboze repetate arteriale şi venoase; este pericardita;
C. probleme B. LES favorizează
obstetricale, în special naşteri producerea
premature; evenimentelor coronariene severe, inclusiv
D. probleme cardiace, a infarctului miocardic acut;
în primul rând C. afectarea
tulburări de conducere; coronariană este cauzată de
E. hemoragii, atunci ateroscleroză accelerată sau de vasculită
când se asociază cu lupică;
hipoprotrombinemie şi trombocitopenie. D. ateroscleroză este
1771.Referitor la manifestările pleuro- accelerată de
pulmonare din LES, următoarele afirmaţii leziunile oxidative afectând cronic
sunt corecte, cu excepţia: structurile lipidice şi, în general, ţesuturile;
A. afectarea pleurală E. cel mai adesea sunt
este cea mai afectate valvele
frecventă manifestare pulmonară a LES; tricuspidă şi pulmonară;
B. pneumonita lupică F. de obicei sunt
se manifestă afectate valvele aortică
radiologie prin unul sau mai mulţi noduli sau mitrală.
excavaţi; C. telangiectaziile maculare de pe mucoase
C. pneumoniile
pot determina hemoragii;
infecţioase sunt mai adesea
D. vindecarea ulceraţiilor ischemice de la
bacteriene sau fungice;
vârfurile degetelor lasă în urmă cicatrici
D. o manifestare
deprimate (adâncituri) caracteristice;
pulmonară ameninţătoare
1069 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

E. fistulizarea depunerilor calcare duce la 1841.Referitor la afectarea pulmonară în

eliminarea unui material alb cretos, ScIS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
păstos. excepţia:
1837.Referitor la afectarea feţei în ScIS, A. poate fi demonstrată la majoritatea
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu pacienţilor cu ScIS;
excepţia: B. fibroza interstiţială difuză determină
A. incisivii centrali proemină; boala pulmonară interstiţială (BPI);
B. faţa devine inexpresivă; C. scade difuziunea pulmonară pentru
C. ulceraţiile apar prin monoxidul de carbon (DPCO);
distrugerea pielii D. manifestările afectării pulmonare sunt
atrofiate; deseori subtile, dar rapid progresive;
D. frecvent ischemia E. dispneea şi oboseala determină
duce la pierderea de reducerea toleranţei la efort.
ţesut moale de la vârfurile degetelor; 1842.Cu privire la afectarea pulmonară în
E. calcificările ScIS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
paraspinale pot determina excepţia:
complicaţii neurologice; A. la ora actuală este
F. în sclerodermia principala cauză de
difuză, modificările moarte în ScIS;
cutanate de la nivelul degetelor nu B. creşte capacitatea vitală;
progresează spre proximal. C. la efort hemoglobina se desaturează;
1838.Cu privire la afectarea feţei în ScIS, D. dintre simptomele
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu determinate de
excepţia: afectarea pulmonară, cele mai frecvente la
A. apar pliuri cutanate fine (riduri radiale) în prezentare sunt necaracteristice;
jurul gurii; E. tuşea este seacă/ uscată cronică.
B. firele de păr se răresc; 1843.Privitor la afectarea pulmonară în ScIS,
C. ulceraţiile se vindecă încet; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
D. ischemia vârfurilor degetelor poate fi excepţia:
asociată cu resorbţia falangelor terminale; A. cele două principale
E. progresia manifestărilor cutanate se tipuri de afectare
asociază cu scăderea incidenţei afectării pulmonară semnificativă sunt boala
viscerale. pulmonară interstiţială şi hipertensiunea
1839.Privitor la afectarea feţei în ScIS, arterială pulmonară;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu B. apare sindrom restrictiv;
excepţia: C. leziunile
A. nasul subţiat, ascuţit, ca un cioc; proliferativ-obliterante ale
B. în ScIS stabilită de lungă durată, pielea arteriolelor/ arterelor mici provoacă
afectată este ferm legată de ţesutul adipos hipertensiune arterială pulmonară (HTAP);
subcutanat, se subţiază şi se atrofiază. D. afectarea pulmonară
se manifestă prin
C. ulceraţiile sunt situate cel mai adesea pe
dispnee la efort şi tuse;
suprafeţele de extensie ale articulaţiilor
interfalangiene proximale; E. la examenul fizic,
D. acro-osteoliză constă în resorbţia sunt caracteristice
ischemică a falangelor proximale; ralurile bronşice groase.
E. în sclerodermia difuză, modificările 1844.Cu referire la afectarea pulmonară în
cutanate de la nivelul degetelor se ScIS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
generalizează rapid. excepţia:
1840.Localizări frecvente ale depunerilor A. la mulţi pacienţi apar anumite grade atât
calcare sunt următoarele, cu excepţia: de fibroză interstiţială, cât şi de
A. faţa dorsală a degetelor; hipertensiune arterială pulmonară;
B. palme; B. creşte difuziunea gazelor;
C. suprafeţele de flexie ale antebraţelor; C. afectarea pulmonară este simptomatică
D. periarticular;
E. bursele olecraniană şi prepatelară.
de la început;
Sclerozasistemică(SclS) 311

D. în timp, dispneea şi oboseala apar la seamănă cu zgomotul produs la

eforturi progresiv mai mici; deschiderea aricilor).
E. apar raluri ca nişte trosnituri fine (raluri
„velcro", denumite astfel deoarece
1070 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

1845. Referitor la afectarea gastrointestinală 1849. Cu referinţă la afectarea

în SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, gastrointestinală în SclS, următoarele
cu excepţia: afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. afectarea tractului gastrointestinal este A. afectarea
rară în SclS; gastrointestinală poate
B. rareori esofagita peptică produce produce manifestări digestive sau
sângerări; extradigestive;
C. în multe cazuri, intensitatea simptomelor B. disfagia este
nu se corelează cu severitatea leziunilor întotdeauna însoţită de
esofagiene (evidenţiate endoscopic); pirozis;
D. radiografia baritată evidenţiază dilatarea C. tuşea cronică este
şi atonia stomacului; una dintre
E. încetinirea tranzitului determină manifestările extra-esofagiene ale BRGE;
constipaţie; D. leziuni gastrice pot duce la ulcer;
F. rareori laxitatea sfincterului anal E. malabsorbţia
determină prolaps anal. provoacă diaree cronică şi
1846. Cu privire la afectarea gastrointestinală scădere ponderală/ malnutriţie (uneori
în SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, severă).
cu excepţia: 1850. Despre afectarea gastrointestinală în
A. leziunile SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
gastrointestinale apar doar la excepţia:
pacienţii cu afectare cutanată; A. este caracterizată de
B. la pacienţii cu motilitate anormală
simptome minime se poate a întregului tub digestiv;
descoperi endoscopic esofagita erozivă B. golirea stomacului este accelerată;
severă; C. pneumonita de
C. radiografia baritată aspiraţie este una dintre
evidenţiază complicaţiile extra-esofagiene ale BRGE;
întârzierea golirii gastrice; D. în stomac (mai ales
D. staza enterală duce în antru) şi în
la proliferare intestin, apar uneori ectazii vasculare;
bacteriană; E. malabsorbţia
E. ciroza biliară primară vitaminei B12 produce
se asociază cu anemie.
SclS.
1851. Referitor la afectarea
1847. Privitor la afectarea gastrointestinală în gastrointestinală
SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu în SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte,
excepţia: cu excepţia:
A. afectarea gastrointestinală poate fi A. de regulă,
asimptomatică;
dismotilitatea digestivă constă
B. esofagita peptică poate produce ulceraţii
în creşterea motilităţii;
esofagiene;
B. pacientul are o
C. endoscopia poate fi necesară pentru a
senzaţie de plin în
exclude infecţiile oportuniste cu Candida,
epigastru;
virus herpetic şi citomegalovirus;
C. manifestări
D. gastropareza poate fi detectată şi
extra-esofagiene ale BRGE
evaluată prin evidenţierea radioizotopică
sunt răguşeala, tuşea cronică şi
scăderii timpului de golire gastrică;
pneumonita de aspiraţie;
E. proliferare bacteriană provoacă
D. ectaziile vasculare gastrice şi intestinale
malabsorbţie de grăsimi (şi vitamine
fac parte din vasculopatia difuză de vase
liposolubile: D ş.a.), proteine, vitamină B12.
mici din ScIS;
1848. Cu referire la afectarea E. hipomotilitatea intestinală poate sugera
gastrointestinală în SclS, următoarele
obstrucţie intestinală sau ileus paralitic.
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. afectarea
1852.Cu privire la afectarea gastrointestinală
în ScIS, următoarele afirmaţii sunt corecte,
gastrointestinală se poate
prezenta cu pierdere inexplicabilă în
cu excepţia:
A. toate segmentele tubului digestiv
greutate;
(esofag, stomac, intestin subţire şi gros)
B. disfagia este mai ales pentru lichide;
sunt afectate;
C. una dintre
B. refluxul gastroesofagian se manifestă
manifestările extra-esofagiene
prin arsuri epigastrice (subxifoidiene)
ale BRGE este răguşeala;
şi/sau retrosternale (pirozis);
D. leziuni gastrice pot
C. pacienţii cu fenomen Raynaud au un risc
duce la obstrucţia
crescut să dezvolte hipertonia;
evacuării gastrice;
D. capilarele submucoase dilatate apar la
E. malabsorbţia
endoscopia gastrică precum nişte dungi
grăsimilor provoacă
late;
steatoree.
E. scăderea peristaltismului intestinal acţiona drept pivot pentru telescoparea
produce sindrom de pseudoobstrucţie unei anse intestinale.
intestinală. 1857. Referitor la afectarea
1853.Privitor la afectarea gastrointestinală în gastrointestinală
ScIS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu în ScIS, următoarele afirmaţii sunt corecte,
excepţia: cu excepţia:
A. trăsăturile patologice A. gura este uscată
sunt similare pe (xerostomie) din cauza
întreaga lungime a tractul gastrointestinal; scăderii secreţiei salivare;
B. la pacienţii cu B. conţinutul gastric regurgitează în esofag;
metaplazie Barrett trebuie C. afectarea
evitată endoscopia din cauza riscului de stomacului provoacă senzaţie
perforaţie; de greutate în stomac;
C. pneumonita de D. modificările
aspiraţie agravează radiologice produse de
boala pulmonară interstiţială; afectarea intestinului subţire se
D. ectaziile vasculare observă
dau stomacului (ia cel mai bine în ileon;
endoscopie) un aspect de pepene roşu E. radiografia baritată
(„stomac lubeniţă"); evidenţiază dilatarea
E. sindromul de şi atonia intestinului gros.
pseudoobstrucţie 1858. Cu privire la afectarea
intestinală se manifestă prin episoade gastrointestinală
recurente de durere abdominală acută, în ScIS, următoarele afirmaţii sunt corecte,
greaţă şi vărsături. cu excepţia:
1854.Cu referire la afectarea A. microstomia împiedică alimentaţia;
gastrointestinală în ScIS, următoarele B. scade motilitatea
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: mai ales în treimea
A. musculatura neteda se hipertrofiază; proximală a esofagului;
B. simptomele RGE sunt agravate de C. afectarea
decubit sau de aplecarea în faţă; stomacului determină senzaţie
C. fenomenul Raynaud în absenţa unei boli de plin, durere, distensie în epigastru;
de ţesut conjunctiv se poate asocia cu D. radiologie, se
dismotilitate esofagiană; observă dilatarea anselor
D. pacienţii cu „stomac lubeniţă" au un risc intestinale;
crescut de episoade recidivante de E. radiografia baritată a intestinul gros
sângerare gastrointestinală ocultă; evidenţiază diverticule, cu gură largă.
E. radiologie, în sindromul de 1859. Privitor la afectarea gastrointestinală în
pseudoobstrucţie intestinală se evidenţiază SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
nivele hidroaerice. excepţia:
1855. Cu referinţă la afectarea A. pacienţii dezvolta boală periodontală;
gastrointestinală în ScIS, următoarele B. negolirea
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: stomacului duce la senzaţie de
A. vasele mici se dilată excesiv; grez/ greaţă şi chiar vărsături;
B. frecvent apare esofagită peptică; C. sfincterul esofagian
C. conţinutul gastric refluat este îndepărtat inferior se deschide
cu dificultate din esofag; cu dificultate;
D. episoade recidivante de sângerare D. radiologie, se
gastrointestinală duc la anemie; observă ştergerea
E. pseudoobstrucţia intestinală trebuie desenului caracteristic pe care ar trebui
diferenţiată de obstrucţia mecanică. să-l dea pliurile mucoasei intestinale;
1856. Despre afectarea gastrointestinală în E. diverticulele sunt
ScIS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu prezente în special în
excepţia: colonul transvers şi descendent.
A. apar complicaţii ale BRGE cronice; 1860. Cu referire la afectarea
B. principala structură gastrointestinală în SclS, următoarele
afectată în tubul afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
digestiv este mucoasa; A. simptomele afectării esofagiene apar la
C. afectarea stomacului >50% din pacienţi;
şi a duodenului B. esofagita poate duce la metaplazia
este frecventă; Barrett a esofagului;
D. la pacienţii cu C. golirea întârziată a stomacului produce
anemie inexplicabilă saţietate precoce;
trebuie suspectate episoade recidivante D. radiologie, stagnarea bariului (persistă
de sângerare gastrointestinală ocultă; mult timp) în intestin;
E. un segment de E. pneumatoza intestinală reprezintă
intestin aton poate distensia cu gaz a lumenului intestinal.
 1072 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

1861. Cu referinţă la afectarea d. dezvoltarea unei insuficienţe renale

gastrointestinală în SclS, următoarele cronice;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: care este lista de asocieri corectă:
A. simptomele bolii de reflux A. a-1, b-1, c-2, d-2;
gastroesofagian (BRGE) apar devreme; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
B. stricturile determină îngustarea C. a-1, b-2, c-2, d-1;
esofagului inferior; D. a-2, b-1, c-1, d-2;
C. saţietatea precoce duce la reducerea E. a-2, b-2, c-1, d-1.
aportului alimentar; 1866. Cu privire la criza renală
D. peristaltismul intestinal sclerodermică, următoarele afirmaţii sunt
este scăzut; corecte, cu excepţia:
E. pneumatoza intestinală generează un A. este cea mai temută complicaţie a SclS;
aspect de chisturi sau dungi/ linii B. patogeneza are ca punct de plecare
radioopace în peretele intestinul subţire. ateroscleroza periferică;
1862. Despre afectarea gastrointestinală în C. pacienţii se prezintă cu instalarea
SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu treptată a hipertensiunii maligne;
excepţia: D. poate produce durere de spate;
A. majoritatea pacienţilor cu BRGE au E. o manifestare caracteristica este
pirozis, regurgitare şi disfagie; hemoliza microangiopatică cu hematii în
B. metaplazia Barrett a esofagului are risc seceră.
de transformare neoplazică; 1867.Manifestări caracteristice pentru criza
C. scăderea peristalticii stomacului renală sclerodermică sunt următoarele, cu
(gastropareza) poate agrava simptomele excepţia:
de reflux; A. durere abdominală severă;
D. atonia intestinală duce la dilatarea B. diplopie;
anselor intestinale; C. creşteri frapante ale tensiunii arteriale;
E. laxitatea sfincterului anal determină D. leocociturie;
constipaţie. E. trombocitoză;
1863. Referitor la afectarea gastrointestinală F. insuficienţă renală oligurică lent
în SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, progresivă.
cu excepţia: 1868.Fiind date următoarele tipuri de
A. creşte tonusul sfincterului esofagian afectarea cardiacă în ScIS:
inferior; 1. afectare cardiacă primară;
B. rareori metaplazia Barrett evoluează 2. afectare cardiacă secundară;
spre adenocarcinom; şi următoarele leziuni cardiace:
C. gastropareza poate fi detectată şi a. insuficienţă ventriculară stângă ca
evaluată prin radiografie baritată; urmare a hipertensiunii sistemice;
D. dilatarea anselor intestinale se manifestă b. fibroza miocardică;
prin meteorism/ balonare şi durere c. insuficienţă ventriculară dreaptă
abdominală; secundară hipertensiunii arteriale
E. leziunile de pneumatoza intestinală se pulmonare;
pot rupe, perforând în cavitatea d. pericardita exsudativă;
peritoneală. care listă de asocieri este corectă:
1864. Fiind date următoarele evenimente A. a-1, b-1, c-2, d-2;
legate de modificările intestinale din SclS: B. a-1, b-2, c-1, d-2;
a. proliferare bacteriană; C. a-1, b-2, c-2, d-1;
b. stază enterală; D.a-2, b-1, c-2, d-1;
c. malabsorbţie; E. a-2, b-2, c-1, d-1.
d. scădere ponderală/ 1869.Date fiind următoarele evenimente
malnutriţie (uneori referitor la afectarea cardiacă în ScIS:
severă), anemie; a. suprasolicitarea ventriculului drept;
care este înlănţuirea cauzală corectă: b. cord pulmonar;
A. a—►b->c->d; c. afectare pulmonară;
B. b->a-+c-»d; d. hipertensiune arterială pulmonară;
C. b->c->a->d; care este înlănţuirea cauzală corectă:
D. c—>d—>a—>b; A. a—b—c—d;
E. d->a->b—>c. B. a—d—b—c;
1865. Referitor la manifestările renale din C. b—d—a—c;
SclS, fiind date următoarele categorii: D. c—d—a—b;
1. manifestări renale frecvente; E. d—c—b—a.
2. manifestări renale îngrijorătoare; şi 1870.Fiind date următoarele evenimente
următoarele manifestări: referitor la afectarea cardiacă în ScIS:
a. HTA sistemică poate lua a. insuficienţă ventriculară stângă;
forme maligne; b. hipertensiune arterială sistemică;
b. proteinuria cronică neprogresivă; c. afectare renală;
c. hipertensiunea; care este înlănţuirea cauzală corectă:
A. a—b—c;
B. a—c—b;
C. b—c—a; C. fibroza poate afecta
D. c—a—b; şi sistemul de
E. c—b—a. conducere;
1871. Referitor la afectarea cardiacă în ScIS, D. vasospasmul
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu coronarian intermitent nu
excepţia: are consecinţe morfopatologice;
A. afectarea cardiacă E. fibroza miocardică
poate să fie un poate determina
proces primar sau secundară leziunilor din disfuncţie diastolică.
alte organe; 1873. Privitor la afectarea cardiacă în ScIS,
B. hipertensiunea următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
arterială pulmonară poate excepţia:
duce la cord pulmonar cu insuficienţă A. hipertensiune
ventriculară dreaptă; arterială sistemică este o
C. endocardul este complicaţie a afectării renale;
principala structură B. frecvent sunt
afectată; afectate miocardul şi
D. semnificaţia clinică a pericardul;
disfuncţiei C. fibroza miocardică
diastolice este neclară; poate duce la
E. a fost descris tulburări de ritm şi de conducere;
vasospasm episodic de tip D. pot să apară
Raynaud al arterelor coronare. revărsate pericardice, care
pot determina simptome;
1872. Cu privire la afectarea cardiacă în E. vasospasmul la
ScIS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
mâini indus de frig se
excepţia: asociază cu defecte la scintigrafia
A. insuficienţa
miocardică de perfuzie cu taliu;
ventriculară stângă poate fi
F. hipertrofia
consecinţa hipertensiunii sistemice;
miocardică poate provoca
B. tunicile cardiace sunt afectate diferit;
disfuncţie sistolică.
Sclerozasistemică(SclS) 315

1874. Cu referire la afectarea cardiacă în B. durerea şi redoarea

SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu articulară
excepţia: generalizată sunt de obicei provocate de
A. criza renală sclerodermică poate inflamaţia articulară;
produce decompensarea ventriculului C. adesea este
stâng; diminuată şi mişcarea la
B. afectarea pericardică nu produce lichid coate, umeri şi genunchi;
pericardic; D. vasculopatia poate
C. fibroza miocardică determină anomalii duce la neuropatie
ale funcţiei ventriculului stâng, trigeminală senzorială;
evidenţiabile prin scintigrafie miocardică; E. în timpul sarcinii se
D. în asociere cu polimiozită inflamatoare, poate agrava
poate să apară miocardită; afectarea cardiorespiratorie;
E. pacienţii pot avea angină pectorală deşi F. hipotiroidismul este
coronarografiile sunt normale. determinat de fibroza
1875. Cu referinţă la afectarea cardiacă în glandei tiroide.
SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu 1877. Cu privire la alte manifestări ale SclS,
excepţia: următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
A. afectarea pulmonară determină excepţia:
hipertensiune arterială pulmonară; A. rareori apar
B. SclS poate produce pericardita tenosinovite (inflamaţii pe
exsudativă; tecile sinoviale);
C. fibroza miocardică poate duce la B. afectarea
insuficienţă cardiacă. tegumentară reduce
D. revărsatele pericardice provoacă deseori mobilitatea articulară, mai ales la mâini;
tamponadă; C. inflamaţia articulară adevărată (artrita)
E. ischemia sistemelor de conducere este rară;
provoacă tulburări de ritm şi de conducere. D. fibroza poate provoca neuropatie
1876. Referitor la alte manifestări ale SclS, trigeminală senzorială;
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu E. în timpul sarcinii afectarea renală se
excepţia: remite.
A. sindromul de tunel 1878. Privitor la alte manifestări ale SclS,
carpian apare următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
frecvent şi poate fi manifestare de debut a excepţia:
SclS;
1074 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

A. tenosinovitele se C. sistemul nervos

manifestă prin frecături central nu este în
(ca de piele frecată) la mobilizarea (activă general afectat în ScIS;
sau pasivă a) muşchilor; D. la bărbaţi apare disfuncţie erectilă;
B. mobilitatea E. de regulă apare hipertiroidie.
articulaţiilor se reduce
progresiv, mai ales la pacienţii cu ScIS-lc; Vasculitele
C. resorbţiile osoase 1882. Referitor la vasculite, următoarele
apar cel mai adesea la afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
falangele terminale; A. vasculită reprezintă
D. neuropatia inflamaţia vaselor de
trigeminală senzorială se sânge, provocând de regulă lezarea
manifestă prin durere şi parestezii acestora;
instalate progresiv; B. pot fi afectate
E. sindromul sicca din vasele de orice tip,
SclS diferă patogenic dimensiune şi localizare;
de cel din sindromului Sjogren primar. C. vasculită şi
1879. Cu referire la alte manifestări ale SclS, consecinţele ei pot fi
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu componenta secundară a unei alte boli
excepţia: primare;
A. frecăturile D. se presupune că
tendinoase pot fi auscultate majoritatea vasculitelor
sau palpate; sunt mediate cel puţin parţial de
B. sinoviala articulară mecanisme imunopatogene care se
se fibrozează produc ca reacţie la anumiţi stimuli
(colagenizează); antigenici;
C. resorbţiile osoase E. ANCA apar mai ales
duc la pierderea în purpura Henoch-
epifizelor distale (acro-osteoliză); Schonlein.
D. în cadrul sindromului 1883. Cu privire la vasculite, următoarele
de tunel carpian afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
poate să apară neuropatie senzitivo- A. lumenul vasului nu este afectat;
motorie ulnară; B. vasculitele
E. la mulţi pacienţi cu reprezintă un grup larg şi
SclS apare eterogen de sindroame;
uscăciunea ochilor şi a gurii. C. unele vasculite
1880. Cu referinţă la alte manifestări ale afectează un singur
SclS, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu organ, cum ar fi pielea;
excepţia: D. anticorpi
A. durerea şi redoarea anticitoplasma neutrofilelor
articulară (ANCA) sunt anticorpi faţă de anumite
generalizată, fără semne de artrită sunt proteine din granulele citoplasmatice ale
importante timpuriu în evoluţia bolii; neutrofilelor şi monocitelor;
B. cel mai frecvent E. există două categorii
afectate sunt articulaţiile principale de ANCA
mâinilor; pe baza diferitelor ţinte pentru anticorpi.
C. afectarea musculară este rară; 1884. Privitor la vasculite, următoarele
D. proporţia sarcinilor afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
cu evoluţie fetală A. vasculită şi consecinţele ei pot fi
nefavorabilă este crescută; manifestarea primară sau unică a unei
E. biopsia glandelor bolii;
salivare minore B. în aval de vasul afectat se produce
evidenţiază un intens infiltrat inflamator. hiperemie;
1881. Despre alte manifestări ale SclS, C. vasculită poate afecta mai multe sisteme
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu de organe;
excepţia: D. se pare că ANCA au un rol în
A. afectarea patogeneza vasculitelor;
tegumentară şi fibrozarea E. în unele cazuri intervine imunitatea
sinovialei determină durere şi redoare celulară;
articulară; F. termenul de vasculită secundară include
B. în mod caracteristic, vasculită indusă de medicamente, boala
apar contracturi la serului şi reacţii de tip boala serului şi
articulaţiile interfalangiene proximale şi la vasculită asociată cu alte boli primare
articulaţiile pumnului, uneori însoţite de subiacente.
frecături tendinoase; 1885. Referitor la mecanismele leziunii
vasculare, fiind date următoarele categorii:
 1. formarea şi/sau depunerea de complexe
imune patogenice;
2. producerea de anticorpi anticitoplasma
neutrofilelor (ANCA);
3. reacţii patogenice ale limfocitelor T şi
formarea de granuloame;
şi următoarele vasculite:
a. crioglobulinemia mixtă esenţială
asociată cu hepatita C;
b. sindromul Churg-Strauss;
c. purpura Henoch-Schonlein;
d. arterita Takayasu;
care listă de asocieri este corectă: care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-1, d-3;
B. a-1, b-2, c-3, d-1;
C. a-1, b-3, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-3;
E.a-3, b-1, c-2, d-1.
1886. Cu privire la mecanismele leziunii
vasculare, fiind date următoarele categorii:
1. formarea şi/sau depunerea de complexe
imune patogenice;
2. producerea de anticorpi anticitoplasma
neutrofilelor (ANCA);
3. reacţii patogenice ale limfocitelor T şi
formarea de granuloame;
şi următoarele vasculite:
a. poliangeita microscopică;
b. poliarterita nodoasă asociată cu hepatită
B;
c. vasculită asociată cu bolile autoimune de
ţesut conjunctiv;
d. granulomatoza Wegener;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-3;
B. a-1, b-2, c-1, d-3;
C. a-1, b-3, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-1, d-3;
E. a-3, b-1, c-1, d-2.
1887. Privitor la mecanismele
leziunii
vasculare, fiind date următoarele categorii:
1. formarea şi/sau depunerea de complexe
imune patogenice;
2. producerea de anticorpi anticitoplasma
neutrofilelor (ANCA);
3. reacţii patogenice ale limfocitelor T şi
formarea de granuloame;
şi următoarele vasculite:
a. sindromul Churg-Strauss;
b. boala serului şi
sindroamele vasculitice
cutanate;
c. granulomatoza Wegener;
d. arterita cu celule gigante;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-2, b-3, c-1, d-3;
B.a-2, b-3, c-3, d-1;
C. a-3, b-1, c-2, d-3;
D. a-3, b-2, c-3, d-1;
E. a-3, b-3, c-2, d-1.
1888.Fiind date cele două categorii de
ANCA:
1. ANCA perinuclear (ANCA-p);
2. ANCA citoplasmatic (ANCA-c);
şi următoarele caracteristici:
a. principala ţintă este mieloperoxidaza;
b. apare în procente variabile la pacienţii
cu sindrom Churg-Strauss şi la cei cu
poliangeită microscopică;
c. tipar difuz de coloraţie citoplasmatică
granulară la MIF;
d. ţinta este proteinaza-3;
e. apare şi la unii pacienţi cu
granulomatoza Wegener (deşi mai
caracteristic este celălalt tip);
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1.
1889.Date fiind cele două categorii de
ANCA:
1. ANCA perinuclear (ANCA-p);
2. ANCA citoplasmatic (ANCA-c);
şi următoarele caracteristici:
a. tipar mai localizat de coloraţie
perinucleară sau nucleară;
b. apare în procente variabile la pacienţii
cu sindrom Goodpasture şi la cei cu
glomerulonefrită cu semiluni;
c. este prezent la >90% din pacienţii cu
granulomatoza Wegener tipică activă;
d. ţinta este o proteinază neutră din
granulele azurofilice ale neutrofilelor;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1.
1890.Referitor la caracteristicile diverselor
vasculite, care dintre următoarele asocieri
este incorectă:
A. arterita temporală/
craniană - poliangeită
microscopică;
B. poate determina
pericardita, miocardită,
ischemie/ infarct miocardic, cardiomegalie
la copii sub 5 ani - boala Kawasaki;
C. inflamaţie, necroză,
granuloame
afectând sinusurile şi rinofaringele, în
primul rând, dar şi urechea, laringele, gura
- granulomatoza Wegener;
D. infiltrat cu neutrofile
în toate straturile
peretelui vascular şi în regiunile
perivasculare - poliarterita (panarterita)
nodoasă;
E. o trăsătură
histopatologică caracteristică
este reacţia granulomatoasă din ţesuturi
(uneori chiar în pereţii vaselor), de obicei
asociată cu infiltrate eozinofilice -
sindromul Churg-Strauss.
1076 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

1891.Cu privire la caracteristicile diverselor 1894.Cu referinţă la caracteristicile

vasculite, care dintre următoarele asocieri diverselor vasculite, care dintre următoarele
este incorectă: asocieri este incorectă:
A. complex clinic A. mai este numită şi boala fără puls -
caracteristic: febră + arterita Takayasu;
anemie + VSH crescută + dureri de cap la B. inflamaţia pereţilor vasculari în urma
un pacient trecut de 50 ani - arterita cu depunerii de complexe imune conţinând
celule gigante; antigene ale virusului hepatitic C -
B. vasculită arterelor crioglobulinemia mixtă esenţială;
coronare este C. afectează arterele medii şi mici,
prezentă la aproape toate cazurile letale determinând ischemie în teritoriile aferente
care au fost autopsiate - boala Kawasaki; - poliarterita (panarterita) nodoasă;
C. inflamaţie, necroză, D. semne histologice de vasculită sau de
granuloame în căile glomerulonefrită pauci-imună la un pacient
respiratorii atât superioare, cât şi inferioare
cu trăsături clinice de boală multisistemică
- granulomatoza Wegener;
şi ANCA-p (antimieloperoxidază) -
D. în rinichi, leziunile
poliangeita microscopică;
sunt de E. vasculită a vaselor mici care apare prin
glomerulonefrită cu semiluni - poliarterita
(panarterita) nodoasă; depunere de complexe imune, mai ales cu
IgM - purpura Henoch-Schănlein.
E. obligatoriu, are astm
1895.Despre caracteristicile diverselor
în tabloul clinic -
vasculite, care dintre următoarele asocieri
sindromul Churg-Strauss. este incorectă:
1892.Cu referire la caracteristicile diverselor A. adenită cervicală
vasculite, care dintre următoarele asocieri nesupurativă şi de
este incorectă: modificări ale pielii şi ale mucoaselor -
A. este strâns asociată cu polimialgia boala Kawasaki;
reumatică - arterita cu celule gigante; B. semnele de infecţie
B. factorul reumatoid, aproape întotdeauna cu VHC trebuie
prezent, poate fi un indiciu util când nu se căutate la toţi pacienţii - crioglobulinemia
detectează imunoglobuline care precipită la mixtă esenţială;
frig - crioglobulinemia mixtă esenţială; C. afectează arterele
C. principalele trei localizări ale leziunilor renale şi viscerale
sunt căile respiratorii superioare, cele (determinând ischemie), dar nu şi arterele
inferioare şi rinichiul - granulomatoza pulmonare - poliarterita (panarterita)
Wegener; nodoasă;
D. este declanşată de antigene legate de D. vasculită a vaselor
infecţii ale tractului respirator superior, mici determinând
medicamente, vaccinări, alimente, purpură palpabilă (mai ales pe fese şi pe
muşcături de insecte - purpura Henoch- membrele inferioare), artraigii,
Schonlein; glomerulonefrită şi simptome digestive -
E. vasculită cel mai frecvent întâlnită în purpura trombocitopenică idiopatică;
practică, afectând vasele mari - vasculită E. angeită
cutanată idiopatică. granulomatoasă şi alergică -
1893.Privitor la caracteristicile diverselor sindromul Churg-Strauss.
vasculite, care dintre următoarele asocieri 1896. Privitor la caracteristicile diverselor
este incorectă: vasculite, care dintre următoarele asocieri
A. inflamaţia arteriolelor este incorectă:
- arterita cu celule A. boala în general benignă şi autolimitată,
gigante; dar care se asociază cu anevrisme ale
B. imunoglobuline arterelor coronare la -25% din pacienţi
(monoclonale sau (rareori mortale) - boala Kawasaki;
policlonale) care precipită la frig - B. la toti pacienţii trebuie căutaţi anticorpii
crioglobulinemia mixtă esenţială; faţă de VHC şi ARN de VHC -
C. vasculită crioglobulinemia mixtă esenţială;
granulomatoasă necrozantă (a C. în general, afectarea renală domină
arterelor şi a venelor mici) - tabloul clinic şi constă, de obicei, în
granulomatoza Wegener; glomerulonefrită mezangială -
D. purpură anafilactoidă granulomatoza Wegener;
- purpura Henoch- D. dilataţiile anevrismale (cu diametrul <1
Schânlein; cm) de-a lungul arterelor afectate -
E. vasculită de poliarterita (panarterita) nodoasă;
hipersensibilitate - vasculită E. angeită granulomatoasă şi alergică -
cutanată idiopatică. sindromul Churg-Strauss.
1897. Cu privire la caracteristicile
diverselor
 vasculite, care dintre următoarele asocieri
este incorectă:
A. boală inflamatoare şi
stenozantă a
arterelor medii şi mari caracterizată de o
puternică predilecţie pentru arcul aortic şi
pentru ramurile acestuia - arterita
Takayasu;
B. vasculită necrozantă
fără complexe
imune, afectând vasele mici, în care
glomerulonefrită este foarte frecventă şi
adesea apare şi capilarita pulmonară -
poliangeita microscopică;
C. venulită
leucocitoclazică determinând
episoade recidivante de ulcere orale şi
genitale, irită şi leziuni
cutanate -
sindromul Behcet;
D. vasculită multisistemică granulomatoasă
alergică a arterelor musculare mici şi medii
- poliarterita (panarterita) nodoasă;
E. modificarea paraclinică esenţială sunt
complexele imune circulante care precipită
la frig - crioglobuiinemia mixtă esenţială.
1898. Fiind date următoarele
vasculite:
1. arterita cu celule gigante;
2. boala Kawasaki;
3. granulomatoza Wegener;
4. poliarterita (panarterita) nodoasă; şi
următoarele trăsături/ denumiri:
a. vasculită
granulomatoasă necrozantă
arterelor şi a venelor mici);
b. dilataţiile
anevrismale (cu diametrul
cm) de-a lungul arterelor afectate;
c. adenită cervicală
nesupurativă şi de
modificări ale pielii şi ale mucoaselor;
d. arterita temporală/ craniană;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1. b-2, c-4, d-3;
B. a-2, b-3, c-1, d-4;
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
1899. Fiind indicate următoarele
vasculite:
1. arterita Takayasu;
2. poliangeită microscopică;
3. sindromul Behcet;
4. vasculită cutanată idiopatică; şi
următoarele trăsături/ denumiri:
a. boală inflamatoare şi stenozantă a
arterelor medii şi mari caracterizată de o
puternică predilecţie pentru arcul aortic şi
pentru ramurile acestuia;
b. vasculită necrozantă fără (sau cu puţine)
complexe imune, afectând vasele mici
(capilare, venule sau arteriole), în care
glomerulonefrită este foarte frecventă şi
adesea apare şi capilarită pulmonară;
o venulită leucocitoclazică determinând
episoade recidivante de ulcere orale şi
genitale, irită şi leziuni cutanate;
d. inflamaţie a vaselor de sânge din derm,
având o etiologie necunoscută în 30% din
cazuri, în rest fiind parte a unei vasculite
sistemice primare ori secundare unui agent
declanşator sau unei bolii subiacente;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-3, b-4, c-1,d-2;
E.a^t, b-1, c-2, d-3.
1900. Date fiind următoarele
vasculite:
1. purpura Henoch-Schonlein;
2. crioglobuiinemia mixtă esenţială;
3. sindromul Churg-Strauss;
4. arterita cu celule gigante;
şi următoarele trăsături/ denumiri:
a. imunoglobuline
(monoclonale sau
policlonale) care precipită la frig;
b. purpură anafilactoidă;
c. inflamaţie a arterelor
medii şi mari,
afectând mai ales ramuri ale arterei
carotide, mai ales artera temporală;
d. angeită granulomatoasă şi alergică;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-3, b-2, c-4, d-1;
(a
D. a-4, b-1, c-2, d-3;
E. a-4, b-2, c-3, d-1.
si
1901. Fiind propuse următoarele vasculite:
1. boala Kawasaki;
2. crioglobuiinemia mixtă esenţială;
3. poliarterita (panarterita) nodoasă;
4. purpura Henoch-Schonlein;
şi următoarele trăsături/ denumiri:
a. modificarea paraclinică esenţială sunt
complexele imune circulante care
precipită la frig;
b. leziuni caracteristice ale pielii şi ale
mucoaselor: edem, conjunctive
congestionate, eritem al cavităţii bucale,
buzelor şi palmelor, descuamare a pielii
vârfurilor degetului;
c. vasculită sistemică a vaselor mici
caracterizată prin tetrada de manifestări
cutanate, articulare, digestive şi renale;
d. vasculită multisistemică necrozantă
negranulomatoasă nealergică a arterelor
musculare mici şi medii;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C. a-2, b-1, c-4, d-3;
D.a-4, b-1, c-2, d-3;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.
1902. Propunându-se următoarele
vasculite:
1. arterita cu celule gigante;
 1078 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice
2. crioglobuiinemia mixtă esenţială;
3. poliarterita (panarterita) nodoasâ;
4. purpura Henoch-Schonlein;
şi următoarele trăsături/ denumiri:
a. afectează arterele
renale şi viscerale
(determinând ischemie), dar nu şi arterele
pulmonare;
b. este strâns asociată
cu polimialgia
reumatică;
c. manifestările sunt
consecinţa inflamaţiei
din pereţii vaselor declanşate prin
depunerea unor complexe imune
conţinând antigene ale virusului hepatitic
C; '
d. vasculită a vaselor
mici, relativ
frecventă, care apare prin depunere de
complexe imune, mai ales cu IgA;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
D.a-3, b-1, c-2, d-4;
E. a-3, b-2, c-4, d-1.
1903. Propuse fiind următoarele
vasculite:
1. arterita Takayasu;
2. poliangeita microscopică;
3. sindromul Behcet;
4. vasculită cutanată idiopatică; şi
următoarele trăsături/ denumiri:
a. pentru punerea diagnosticului, se
demonstrează, prin biopsie cutanată,
vasculită leucocitoclazică şi se caută o
etiologie exogenă (medicament, infecţie
etc.) sau edogenă (o boală subiacentă);
b. absenţa inflamaţiei granulomatoase o
diferenţiază de granulomatoza Wegener,
cu care seamănă prin afectarea
glomerulară şi, adesea, pulmonară
(hemoptizii etc);
c. caracteristică este venulita
leucocitoclazică, dar pot fi afectate vasele
de orice dimensiune (apar adesea
tromboflebite recidivante) şi din orice
organ;
d. mai ales este numită şi sindromul de arc
aortic;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-2, c-3,
d-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-4, b-1, c-2, d-3;
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
E.a-4, b-2, c-3, d-1.
1904. Propuse fiind următoarele
vasculite:
1. boala Kawasaki;
2. crioglobulinemia mixtă esenţială;
3. granulomatoza Wegener;
4. purpura Henoch-Schonlein; şi următoarele
trăsături/ denumiri:
a. afectarea renală în general domină
tabloul clinic şi constă, de obicei, în
glomerulonefrită rapid progresivă cu
semiluni;
b. boala în general benignă şi autolimitată,
dar care se asociază cu anevrisme ale
arterelor coronare la -25% din pacienţi
(rareori mortale);
c. factorul reumatoid, aproape întotdeauna
prezent, poate fi un indiciu util când nu se
detectează imunoglobuline care precipită
la frig;
d. vasculită a vaselor mici determinând
purpură palpabilă (mai ales pe fese şi pe
membrele inferioare), artraigii,
glomerulonefrită şi simptome digestive;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C. a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
1905.Propuse fiind următoarele vasculite:
1. arterita Takayasu;
2. poliangeita microscopică;
3. sindromul Churg-Strauss;
4. sindromul Cogan;
şi următoarele trăsături/ denumiri:
a. leziune vasculară similară histologic cu
cea din poliarterita nodoasă, dar cu
predilecţie pentru capilare şi venule, pe
lângă arterele mici şi medii;
b. cheratită interstiţială alături de simptome
vestibuloauditive, uneori asociate cu o
vasculită sistemică;
c. apare mai ales la femei adolescente sau
tinere, mai ales de origine asiatică;
d. elemente definitorii circumscrise ideii de
alergie;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-2, c-4, d-3;
C. a-1, b-3, c-2, d-4;
D. a-2, b-4, c-1, d-3;
E. a-2, b-4, c-3, d-1.
1906. Fiind propuse următoarele
vasculite:
1. vasculită cutanată idiopatică;
2. sindromul Churg-Strauss;
3. granulomatoza Wegener;
4. arterita cu celule
gigante;
şi următoarele trăsături/ denumiri:
a. principalele trei localizări ale
leziunilor
sunt căile respiratorii superioare, cele
inferioare şi rinichiul;
b. o trăsătură histopatologică caracteristică
este reacţia granulomatoasă din ţesuturi
(uneori chiar în pereţii vaselor), de obicei
asociată cu infiltrate eozinofilice;
c. complex clinic caracteristic: febră +
anemie + VSH crescută + dureri de cap la
un pacient trecut de 50 ani;
 d. vasculită de hipersensibilitate; primul rând, dar şi urechea, laringele,
care este lista de asocieri corectă: gura;
A. a-1, b-2, c-4, d-3; c. vasculită arterelor coronare este
B. a-2, b-4, c-3, d-1; prezentă la aproape toate cazurile letale
C.a-3, b-2, c-4, d-1; care au fost autopsiate;
D. a-4, b-1, c-3, d-2; d. semnele de infecţie cu VHC trebuie
E. a-4, b-2, c-3, d-1. căutate la toţi pacienţii: anticorpii faţă de
1907. Fiind indicate următoarele vasculite: VHC şi ARN de VHC;
1. crioglobuiinemia mixtă esenţială; care este lista de asocieri corectă:
2. granulomatoza Wegener; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
3. poliarterita (panarterita) nodoasă; B. a-2, b-4, c-3, d-1;
4. purpura Henoch-Schonlein; C. a-3, b-1, c-2, d-4;
D. a-4, b-2, c-1, d-3;
şi următoarele trăsături/ denumiri:
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
a. afectarea renală este principalul factor
de mortalitate dacă nu este tratată, 1910.Propunându-se următoarele vasculite:
evoluând spre insuficienţă renală rapid 1. arterita Takayasu;
progresivă; 2. poliangeită microscopică;
b. 10-30% din pacienţi au AgHBs; 3. sindromul Churg-Strauss;
c. complementul este scăzut la 90% din 4. vasculită cutanată idiopatică; şi
pacienţi, fiind consumat de complexele următoarele trăsături/ denumiri:
imune conţinând imunoglobuline care a. mai este numită şi boala fără puls;
precipită la frig; b. semne histologice
d. vasculită a vaselor mici determinând de vasculită sau de
greaţă/ vărsături, dureri abdominale şi glomerulonefrită pauci-imună la un
constipaţie sau diaree (adesea muco- pacient cu trăsături clinice de boală
sanguinolentă), alături de purpură multisistemică şi ANCA-p
palpabilă, artralgii şi glomerulonefrită; (antimieloperoxidază);
care este lista de asocieri corectă: c. vasculită cel mai
A. a-1, b-2, c-4, d-3; frecvent întâlnită în
B. a-1, b-4, c-2, d-3; practică, afectând vasele mici, mai ales
C. a-2, b-3, c-1, d-4; venulele postcapilare, mai
D. a-2, b-4, c-3, d-1; rar capilarele şi
a c d
E. -3, b-1, -4, -2. arteriolele;
1908. Indicate fiind următoarele vasculite: d. obligatoriu, are astm în tabloul clinic; care
1. poliangeită microscopică; este lista de asocieri corectă:
2. sindromul Churg-Strauss; A. a-1, b-2, c-4, d-3;
3. sindromul Cogan; B. a-1, b-3, c-4, d-2;
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
4. vasculită cutanată idiopatică; şi
următoarele trăsături/ denumiri: D. a-4, b-2, c-3, d-1;
a. eozinofilia este caracteristică; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
b. simptome oculare şi vestibuloauditive, 1911.Fiind indicate următoarele vasculite:
uneori asociate cu 1. boala Kawasaki;
aortită afectând valva 2. arterita Takayasu;
aortică; 3. arterita cu celule gigante;
4. boala serului clasică;
c. angeita leucocitoclazică cutanată;
d. vasculită necrozantă a vaselor mici, în şi următoarele trăsături/ denumiri:
care puţinătatea depozitelor de a. la un sfert din pacienţi apar complicaţii
imunoglobuline, sugerează că formarea coronariene între săptămânile a treia şi a
de complexe imune nu are un rol în patra de boală, în timpul etapei de
patogeneză; convalescenţă;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-2, c-3, b. pulsurile sunt în mod obişnuit absente la
d-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3; vasele afectate, mai ales la artera
d
C. a-2, b-3, c-4, -1; subclavie;
c. episoade de febră, urticarie, poliartralgii
D. a-3, b-1, c-4, d-2;
E. a-4, b-3, c-2, d-1. şi adenopatie după expunerea la o
proteină heterologă, uneori asociate cu
1909.Propunându-se următoarele vasculite: venulită cutanată, care poate progresa
1. boala Kawasaki;
până la vasculită sistemică;
2. crioglobuiinemia mixtă esenţială;
d. claudicaţia maxilarului şi a limbii;
3. granulomatoza Wegener;
care este lista de asocieri corectă:
4. poliarterita (panarterita) nodoasă; şi
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
următoarele trăsături/ denumiri:
B. a-1, b-3, c-2, d-4;
a. infiltrat cu neutrofile în toate straturile
C. a-2, b-4, c-3, d-1;
peretelui vascular şi în regiunile
D. a-3, b-2, c-1, d-4;
perivasculare;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
b. inflamaţie, necroză, granuloame
afectând sinusurile şi rinofaringele, în 1912.Propunându-se următoarele vasculite:
 1080 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

1. boala Kawasaki; b. majoritatea

2. granulomatoza Wegener; pacienţilor au acuze
3. poliarterita (panarterita) nodoasă; referitoare la cap sau la ochi înainte de
4. purpura Henoch-Schonlein; pierderea vederii;
şi următoarele trăsături/ denumiri: c. infiltrate nodulare
a. este declanşată de cavitare multiple
antigene legate de bilaterale în plămân la un pacient cu
infecţii ale tractului respirator superior, ANCA-c;
medicamente, vaccinări, alimente, d. nu există teste
muşcături de insecte; serologice diagnostice,
b. în rinichi, dar evidenţierea angiografică a leziunilor
leziunile sunt de arterită (cu vasculare este în multe cazuri suficientă
ischemiei consecutivă), nu de pentru a pune diagnosticul;
glomerulonefrită; care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-3, c-4,
c. inflamaţie, necroză, d-2; B c
.a-2, b-1, -3, d-4; C. a-2, b-3, c-1, d-4;
granuloame în căile D. a-4, b-1, c-2, d-3;
respiratorii atât superioare, cât şi E. a-4, b-2, c-3, d-1.
inferioare; 1915.Propunându-se următoarele vasculite:
d. poate determina 1. arterita Takayasu;
pericardita, miocardită, 2. boala Kawasaki;
ischemie/ infarct miocardic, cardiomegalie 3. poliangeită microscopică;
la copii sub 5 ani; 4. vasculită cutanată idiopatică; şi

care este lista de asocieri următoarele trăsături/ denumiri:

a. sindromul adenopatic cutaneomucos;
corectă: b.
(prezentă la majoritatea
leziunea renală

A. a-1, b-3, c-4, d-2;

pacienţilor) este identică cu cea din
B. a-1, b-4, c-2, d-3;
granulomatoza Wegener: glomerulonefrită
C. a-2, b-1, c-3, d-4;
rapid progresivă cu semiluni, ducând la
D. a-3, b-1, c-4, d-2;
insuficienţă renală;
E. a-4, b-3, c-2, d-1.
c. vasculită în care
1913.Propunându-se următoarele vasculite: manifestările, de obicei
1. poliangeita microscopică; limitate la piele, pot include aproape orice
2. reacţie de tip boala serului; tip de leziuni cutanate, tipică fiind însă
3. sindromul Churg-Strauss; purpura palpabilă;
4. vasculită cutanată idiopatică; şi d. femeie tânără cu
următoarele trăsături/ denumiri: discrepanţe între
a. rinita şi sinuzita alergică sunt manifestări valorile tensiunii arteriale măsurate la
frecvente; diverse membre;
b. vasculită în care caracteristică şi care este lista de asocieri corectă:
predominantă este afectarea pielii; A. a-1, b-4, c-2, d-3;
c. episoade de febră, urticarie, poliartralgii
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
şi adenopatie după expunerea la un
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
medicament neproteinic, uneori asociate
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
cu venulită cutanată, care poate progresa
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
până la vasculită sistemică;
d. vasculită cu predilecţie pentru vasele
1916.Propunându-se următoarele vasculite:
mici şi trăsături clinice similare cu 1. arterita cu celule gigante;
granulomatoza Wegener; 2. arterita Takayasu;
care este lista de asocieri corectă: 3. crioglobuiinemia mixtă esenţială;
A. a-2, b-1, c-3, d-4; 4. sindromul Churg-Strauss;
B. a-3, b-4, c-1, d-2; şi următoarele trăsături/ denumiri:
C. a-3, b-4, c-2, d-1; a. femeie tânără cu
D. a-4, b-2, c-3, d-1; pulsuri periferice
E. a-4, b-3, c-1, d-2. diminuate sau absente;
b. o complicaţie de
1914.Propunându-se următoarele vasculite: temut este neuropatia
1. arterita cu celule gigante; optică ischemică, producând simptome
2. granulomatoza Wegener; vizuale severe, chiar orbire subită;
3. poliarterita (panarterita) nodoasă; c. manifestările
4. purpura Henoch-Schonlein; pulmonare sunt nelipsite
şi următoarele trăsături/ denumiri:
din tabloul clinic şi, de regulă, îl domină,
a. apare de obicei la
alături de manifestări generale, nervoase,
copii, mai ales de 4-7
ORL, cardiace, cutanate, renale;
ani (dar şi la copii mici şi la adulţi) şi pare
d. principalele
să fie mai frecventă primăvara (posibil
manifestări clinice sunt
legat de schimbarea alimentaţiei şi/sau de
vasculită cutanată, artrita, neuropatia
infecţiile respiratorii);
 periferică şi glomerulonefrită (de obicei, E.a-4, b-1, c-2, d-3.
membranoproliferativă), apărute drept un 1919. Propunându-se următoarele
răspuns imun aberant la infecţia cu VHC; vasculite:
care este lista de asocieri corectă: 1. arterita cu celule gigante;
A. a-2, b-1, c-4, d-3; 2. boala Kawasaki;
B. a-2, b-3, c-4, d-1; 3. granulomatoza Wegener;
C. a-3, b-1, c-2, d-4; 4. vasculită cutanată idiopatică; şi
D. a-4, b-1, c-2, d-3; următoarele trăsături/ denumiri:
E. a-4, b-1, c-3, d-2. a. adenopatii, leziuni cutanate şi mucoase
1917.Propunându-se următoarele vasculite: la un copil;
1. arterita cu celule gigante; b. vasculită cu leziuni de obicei limitate la
2. crioglobuiinemia mixtă esenţială; piele şi distribuite în teritoriile declive: pe
3. poliarterita (panarterita) nodoasă; membrele inferioare la majoritatea
4. purpura Henoch-SchOnlein; pacienţilor, în regiunea sacrată la pacienţii
şi următoarele trăsături/ denumiri: alitaţi;
a. în patogeneză sunt c. obstrucţie bronşică prin granuloame sau
implicate complexe prin leziuni cicatriciale fibroase poate
imune constând din antigene ale virusului determina atelectazie;
hepatitic C (VHC), IgG policlonale d. durere ischemică în muşchii masticaţiei
specifice pentru VHC şi factor reumatoid şi ai limbii;
IgM monoclonal; care este lista de asocieri corectă:
b. arterită afectând mai A. a-1, b-2, c-3, d-4;
ales aorta şi B. a-1, b-2, c-4, d-3;
ramurile ei principale, cu risc crescut de C. a-2, b-4, c-1, d-3;
anevrism aortic (complicaţie tardivă, care D. a-2, b-4, c-3, d-1;
poate determina disecţie şi moarte); E. a-4, b-2, c-1, d-3.
c. angiografie, leziunea 1920. Referitor la
caracteristică sunt manifestările
anevrismele arterelor mici şi medii renale, granulomatozei Wegener, următoarele
hepatice şi viscerale, dar uneori se afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
evidenţiază doar segmente vasculare A. afectarea sferei ORL
stenozate şi vase obliterate; domină, în general,
d. specimenul de tabloul clinic;
biopsie cutanată poate fi B. obstrucţia bronşică
util pentru confirmarea vasculitei prin granuloame
leucocitoclazice cu depunere de IgA şi de obstructive sau prin leziuni cicatriciale
C3; fibroase poate provoca atelectazie;
care este lista de asocieri corectă: C. inflamaţia
A. a-2, b-1, c-3, d-4; granulomatoasă poate afecta
B. a-2, b-3, c-4, d-1; glanda lacrimală;
C.a-3, b-4, c-1, d-2; D. simptome sistemice
D. a-4, b-1, c-3, d-2; nespecifice sunt
E. a-4, b-2, c-3, d-1. starea generală alterată, astenia,
1918.Propunându-se următoarele vasculite: artralgiile, anorexia, scăderea în greutate;
1. arterita Takayasu; E. factorul reumatoid este uşor crescut.
2. boala Kawasaki; 1921. Cu privire la
3. poliangeită microscopică; manifestările
4. sindromul Churg-Strauss; granulomatozei Wegener, următoarele
şi următoarele trăsături/ denumiri: afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
a. este o boală acută, febrilă, A. afectarea pulmonară
multisistemică a copilului, în care pot să este principalul
apară leziuni coronariene; factor de mortalitate dacă nu este tratată;
b. esenţiale pentru punerea diagnosticului B. în unele cazuri,
sunt astmul şi eozinofilia periferică, alături afectarea renală poate
de trăsăturile clinice de vasculită; evolua torpid;
c. femeie tânără cu sufluri arteriale; C. inflamaţia
d. leziunea renală este identică cu cea din granulomatoasă a ţesutului
granulomatoza Wegener, dar (spre orbital poate duce la proptoză (exoftalmie
deosebire de aceasta) nu sunt afectate de cauză netiroidiană);
căile aeriene superioare şi nu apar noduli D. la mulţi pacienţi se constată leucocitoză,
pulmonari; E. trombocitoza reprezintă un
care este lista de asocieri corectă:
reactant de
A. a-2, b-1, c-3, d-4;
fază acută.
B. a-2, b-3, c-4, d-1;
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
1922. Privitor la manifestările
granulomatozei
D.a-3, b-4,c-2,d-1;
1082 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

Wegener, următoarele afirmaţii sunt 1926.Referitor la frecvenţa principalelor trei

corecte, cu excepţia:
A. pot să apară grade variabile de vasculită Wegener, fiind date următoarele procente:
diseminată afectând atât arterele mici, cât 1. la 90-95% din pacienţi;
şi venele.
B. în unele cazuri, afectarea renală se
poate rezuma la glomerulită uşoară cu
proteinurie, hematurie şi cilindrii hematiei;
C. afectarea cutanată constă în leziuni cu
exces (papule, vezicule, purpură palpabilă,
noduli subcutanaţi) sau cu pierdere
(ulcere) de substanţă;
D. VSH este de obicei normală;
E. ANCA antiproteinaza-3 apare la -90%
din pacienţii cu boală activă.
1923. Cu referire la manifestările
granulomatozei Wegener, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. afectarea pulmonară următoarele categorii:
poate consta
infiltrate asimptomatice;
B. de obicei, afectarea
renală constă în
glomerulonefrită rapid progresivă cu
semiluni;
C. afectarea cardiacă
produce pericardita,
vasculită coronariană, rareori
cardiomiopatie;
D. de obicei, apare o anemie hemolitică;
E. ANCA
antiproteinaza-3 apare la -60- D.a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
70% când boala este inactivă.
1924. Cu referinţă la manifestările
granulomatozei Wegener, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. afectarea pulmonară se poate manifesta
prin tuse, hemoptizie, dispnee, disconfort
toracic;
B. dacă nu este tratată adecvat, afectarea
renală duce de obicei la insuficienţă renală
rapid progresivă;
C. afectarea nervoasă constă în nevrită
craniană, mononevrită multiplă, rareori
vasculită şi/sau granuloame cerebrale;
D. febra este rareori de cauză infecţioasă,
de regulă fiind expresia procesului
vasculitic;
E. poate produce evenimente trombotice
venoase.
1925. Despre manifestările granulomatozei pacienţi) sunt o cauză importantă de
Wegener, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. sunt caracteristice F. manifestările renale sunt mai puţin
infiltratele nodulare cavitare frecvente şi severe decât în
multiple bilaterale în plămân;
B. inflamaţia granulomatoasă nu afectează
globul ocular;
C. apar manifestări generale nespecifice de
boală inflamatoare sistemică;
D. uşoara hipergamaglobulinemie este mai
ales din clasa IgA, reflectând afectarea
mucoaselor;
E. tromboza venoasă profundă creşte riscul
de embolii pulmonare.
categorii de leziuni în granulomatoza
2. la 85-90% din pacienţi;
3. la 77% din pacienţi;
şi următoarele tipuri de leziuni:
a. leziuni în sfera ORL;
b. leziuni pulmonare;
c. leziuni renale;
care listă de asocieri este corectă:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1927.Referitor la afectarea sferei ORL
granulomatoza Wegener, fiind date
în 1. teritoriile în primul rând afectate;
2. alte teritorii care pot fi afectate; şi
următoarele caracteristici teritorii:
a. gura;
b. laringele;
c. rinofaringele;
d. sinusurile;
e. urechea;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
C. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-2, e-1.
1928.Referitor la sindromul Churg-Strauss,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este numit şi angeită şi granulomatoza
alergică;
B. caracteristicile acestui sindrom sunt
circumscrise ideii de alergie: eozinofilie,
astmul este obligatoriu, adesea apar rinită
şi sinuzită alergică;
C. manifestările pulmonare domină tabloul
clinic, alături de manifestări generale
nespecifice (de boală multisistemică);
D. pe locul doi ca frecvenţă se află
manifestările nervoase (la 70% din
pacienţi), care constau mai ales în
mononevrită multiplă;
E. manifestările cardiace (la 15% din
mortalitate şi includ în primul rând
endocardită;
granulomatoza Wegener şi poliangeita
microscopică.
1929. Cu privire la sindromul
Churg-Strauss,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. elementele definitorii
sunt astmul,
eozinofilia periferică şi tisulară,
 granuloamele extravasculare şi vasculită A. este o vasculită
multisistemică; multisistemică
B. manifestările necrozantă a arterelor mari;
pulmonare constau în crize B. procesul inflamator
astmatice severe şi infiltrate pulmonare; parcurge mai multe
C. manifestări generale faze: acută, subacută, cronică, de
constau în febră, vindecare;
stare generală alterată, anorexie, scădere C. la -10-30% din
în greutate; pacienţi, apare AgHBs,
D. manifestările ORL (la inclusiv sub formă de complexe imune
60% din pacienţi) circulante conţinând AgHBs;
constau în rinită şi sinuzită alergice; D. manifestările
E. printre leziunile nervoase periferice (51%)
cutanate (la 50% din includ neuropatie periferică şi mononevrită
pacienţi) se află purpura şi nodulii cutanaţi multiplă;
şi subcutanaţi; E. manifestările
F. esenţiale pentru sistemului nervos central
punerea diagnosticului (23%) cuprind accident vascular cerebral,
de sindrom Churg-Strauss sunt astmul, alterarea stării mentale, crize convulsive.
limfocitoza periferică şi trăsăturile clinice 1933. Cu privire la poliarterita (panarterita)
de vasculită. nodoasă (PAN), următoarele afirmaţii sunt
1930. Referitor la patogeneza manifestărilor corecte, cu excepţia:
din PAN, fiind date următoarele faze: A. este caracteristică afectarea arterelor
1. faza acută; renale şi viscerale;
2. faza subacută şi cronică; B. în faza acută neutrofile
3. în faza de vindecare; polimorfonucleare infiltrează doar
şi următoarele evenimente: adventicea şi regiunile perivasculare;
a. depunere de colagen C. la MIF apar AgHBs, IgM şi componente
cu ocluzia ale complementului în pereţii vasului,
suplimentară a lumenului vasului; demonstrând că fenomenele imunologice
b. infiltrarea zonei cu sunt implicate în patogeneză PAN;
mononucleare, D. manifestările digestive (44%)
necroză fibrinoidă, compromiterea sunt
lumenului, tromboză, infarctizarea consecinţa compromiterii irigaţiei: infarct
ţesuturilor irigate de vasul afectat şi, intestinal (uneori cu perforaţie), hepatic,
uneori, hemoragie; pancreatic, colecistită ischemică; E.
c. neutrofile bioumoral apar modificări nespecifice de
polimorfonucleare infiltrează boală inflamatoare sistemică.
toate straturile peretelui vasului şi
1934. Privitor la poliarterita (panarterita)
regiunile perivasculare;
nodoasă (PAN), următoarele afirmaţii sunt
care listă de asocieri este corectă:
corecte, cu excepţia:
A. a-1, b-2, c-3;
A. de regulă sunt afectate arterele
B. a-1, b-3, c-2;
pulmonare
C. a-2, b-1, c-3;
B. sunt caracteristice dilataţiile anevrismale
D. a-2, b-3, c-1;
(cu diametrul ^1 cm) de-a lungul arterelor
E. a-3, b-2, c-1.
afectate;
1931. Fiind date următoarele evenimente C. manifestările musculoscheletice (64%)
fiziopatologice referitor la faza subacută şi constau în artrită, artralgii, mialgii;
cronică a PAN: D. simptomele digestive sunt nespecifice:
a. infarctizarea ţesuturilor irigate de vasul dureri abdominale, greaţă şi vărsături,
afectat şi, uneori, hemoragie; hemoragie digestivă;
b. compromiterea lumenului, tromboză; E. adesea apar leucocitoză cu neutrofilie (la
c. necroză fibrinoidă; >75% din pacienţi), anemie de boală
d. celule inflamatoare mononucleare cronică, VSH aproape întotdeauna
infiltrează peretele vasului; crescută, gamaglobuline crescute.
care este înlănţuirea temporală/ cauzală corectă:
1935. Cu referire la poliarterita (panarterita)
A. a—»c—>b—>d;
nodoasă (PAN), următoarele afirmaţii sunt
B. b-*c-»a-+d;
corecte, cu excepţia:
C. c—»a—>b—>d;
A. rareori, pot fi afectate vasele bronşice;
D. d->b->c->a;
B. dilataţiile anevrismale apar din cauza
E. d—>c—>b—>a.
slăbirii peretelui (consecinţa inflamaţiei) şi
1932. Referitor la poliarterita (panarterita) a presiunii crescute în amonte de
nodoasă (PAN), următoarele afirmaţii sunt stenozele vasculare;
corecte, cu excepţia: C. ischemia renală (60%) produce
insuficienţă renală şi HTA;
 1084 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

D. afectarea cardiacă (36%) constă în caracteristice este preferabil să se

primul rând în endocardită; biopsieze teritorii fără leziuni;
E. până la 30% din pacienţi au AgHBs. D. evidenţierea
1936. Cu referinţă la poliarterita (panarterita) angiografică a leziunilor
nodoasă (PAN), următoarele afirmaţii sunt vasculare nu ajută la punerea
corecte, cu excepţia: diagnosticului;
A. granuloamele sunt caracteristice; E. anevrismele
B. afectarea diferitelor arterelor mici şi medii
organe este renale, hepatice şi viscerale sunt
consecinţa ischemiei; caracteristice, dar nu patognomonice
C. ischemia poate pentru PAN;
produce disfuncţie de F. uneori la angiografie
organ (inimă, rinichi); nu se evidenţiază
D. manifestările anevrisme, ci doar segmente
cutanate (43%) sunt vasculare
expresia scăderii irigaţiei (livedo
reticularis, fenomen Raynaud, purpură,
stenozate şi vase
infarcte cutanate) şi includ erupţii diverse,
noduli subcutanaţi;
obliterate.
E. apar modificări
1940. Referitor la poliangeita microscopică,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
paraclinice reflectând
excepţia:
organul particular afectat.
A. este o vasculită necrozantă fără (sau cu
1937. Despre poliarterita (panarterita)
puţine) complexe imune (pauciimună);
nodoasă (PAN), următoarele afirmaţii sunt
B. vârsta medie la debut este 20 ani;
corecte, CU EXCEPŢIA:
C. ca şi în granulomatoza Wegener, are
A. nu apar eozinofilie semnificativă sau
puternică asociere cu ANCA (75%), cel
diateză alergică (spre deosebire de
mai adesea însă de tip
sindromul Churg-Strauss);
antimieloperoxidază;
B. în rinichi apar leziuni de GN rapid
D. adesea începutul bolii este acut;
progresivă;
E. procesul vasculitic poate afecta tubul
C. compromiterea severă a irigaţiei poate
digestiv şi pielea;
merge până la infarcte viscerale (inimă,
F. diagnosticul se pune pe semnele
intestin, ficat, pancreas) asociate cu
histologice de vasculită sau de GN pauci-
creşteri enzimatice caracteristice;
imună la un pacient cu trăsături clinice
D. manifestările genitourinare (25%) includ
compatibile cu o boală multisistemică.
durere testiculară, ovariană, epididimară;
E. leucemia cu celule păroase pare să aibă 1941. Cu privire la poliangeita
o asociere cu PAN. microscopică,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
1938.Referitor la felul în care manifestările excepţia:
PAN se reflectă în analizele bioumorale,
A. prin prezenţa
fiind date următoarele modificări:
inflamaţiei granulomatoase
1. creşte CKMB;
se aseamănă cu GrW;
2. cresc transaminazele; B. formarea de
3. cresc amiiaza şi lipaza; şi complexe imune nu are un
următoarele leziuni: rol în patogeneza;
a. infarct hepatic; C. este posibil ca
b. infarct miocardic; ANCA să aibă un rol în
c. infarct pancreatic; patogeneza;
care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, c-3; D. glomerulonefrită
B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; (80%) poate fi rapid
D. a-3, b-1, c-2; progresivă, ducând la insuficienţă renală;
E. a-3, b-2, c-1. E. nu sunt afectate
1939.Referitor la punerea diagnosticului de căile aeriene superioare
PAN, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu şi nu apar noduli pulmonari;
excepţia: F.
A. diagnosticul de PAN evidenţierea ANCA-p confirmă
se pune pe baza diagnosticul.
modificărilor serologice; 1942. Privitor la poliangeita microscopică,
B. diagnosticul de PAN următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
este susţinut de excepţia:
evidenţierea modificărilor caracteristice de A. glomerulonefrită este foarte frecventă şi
vasculită pe materialul de biopsie din adesea apare şi capilarita pulmonară;
organe afectate, preferabil din organele B. leziunea vasculară este similară
simptomatice; histologic cu cea din PAN, dar nu
C. pentru evidenţierea afectează capilarele sau venulele;
leziunilor
C. predilecţia pentru vasele mici face ca B. frecvent apar celule gigante;
multe trăsături clinice să fie similare cu C. se observă proliferarea intimei şi
GrW; fragmentarea laminei elastice interne;
D. afectarea vaselor trunchiurilor nervoase D. manifestările clinice ale bolii sunt
produce mononevrită multiplă; generate de inflamaţia în teritoriul
E. dacă apar leziuni ale căilor aeriene deservit
superioare sau noduli pulmonari, de vasele afectate;
diagnosticul este probabil granulomatoza E. procesul inflamator pare să vizeze un
Wegener. antigen din peretele arterial (probabil din
1943. Cu referire la poliangeita adventice).
microscopică, 1947. Referitor la manifestările arteritei cu
următoarele afirmaţii sunt celule gigante, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu corecte, cu excepţia:
excepţia. A. adesea se asociază
manifestări de
A. afectează vasele mici (capilare, venule
polimialgie reumatică;
sau arteriole);
B. leziunea renală este identică cu cea
folosirea)
B. claudicaţia (durere la
din
GrW; maxilarului şi a limbii este caracteristică;
C. începutul bolii poate fi insidios, cu C. o complicaţie de
simptome iniţiale de febră, scădere în temut este neuropatia
greutate şi durere musculoscheletică; optică ischemică, semnalată de simptome
D. hemoptizia (12%) este consecinţa vizuale severe, chiar orbire subită;
trombembolismului pulmonar; D. majoritatea
E. sunt prezente trăsături de inflamaţie pacienţilor nu au simptome
sistemică (VSH crescută, anemie, premonitorii înainte de pierderea vederii;
leucocitoză, trombocitoză). E. în unele cazuri se
produce claudicaţia
1944.Referitor la arterita cu celule gigante membrelor;
(ACG), următoarele afirmaţii sunt corecte,
F. uneori apar
cu excepţia:
evenimente ischemice,
A. este o inflamaţie a arterelor medii şi mari;
B. are o predilecţie pentru artera facială;
mergând până la infarcte (cerebrale,
miocardice, viscerale);
C. este mai frecventă la femei.
G. există un risc crescut de anevrism aortic;
D. nu apare după 50 ani;
E. starea inflamatoare sistemică produce H. o complicaţie tardivă
manifestări generale nespecifice. este anevrismul
aortic, care poate determina disecţie şi
1945.Cu privire la arterita cu celule gigante
moarte.
(ACG), următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia: 1948. La pacienţii cu afectare predominantă
A. afectează, în mod a arterei temporale, următoarele afirmaţii
caracteristic, una sau sunt corecte, cu excepţia:
mai multe ramuri ale arterei carotide (de A. durerea de spate şi
aici denumirea de arterită craniană); de umeri este
B. este o boală simptomul dominant;
B. în mod caracteristic,
sistemică afectând artere cu
diverse localizări, mai ales aortă şi durerea de cap se
ramurile ei principale; poate asocia cu durere de scalp;
C. complexul clinic C. artera temporală
caracteristic constă în este dureroasă şi
asocierea durerilor de cap (sau în subţiată;
regiunea capului) cu semne de inflamaţie D. la început, artera
sistemică la un pacient tânăr; temporală este
D. inflamaţia sistemică pulsatilă;
este semnalată de E. ulterior în evoluţie,
febră, anemie, VSH crescută; artera temporală se
E. manifestările poate obstrua.
nespecifice constau în 1949. Modificări paraclinice caracteristice
stare generală alterată, oboseală, pentru polimialgia reumatică sunt
anorexie, scădere în greutate, transpiraţii, următoarele, cu excepţia:
artralgii. A. VSH crescută;
1946.Referitor la morfo- şi fiziopatologia B. anemie normocromă
arteritei cu celule gigante, următoarele sau uşor hipocromă
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: (de boală cronică);
A. leziunea caracteristică este o panarterita C. frecvent, anomalii la
cu infiltrat inflamator polimorfonuclear în testele funcţionale
peretele vasului;
1086 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice
hepatice, mai ales creşterea fosfatazei
alcaline;
D. uneori,
creşterea IgG şi a
complementului;
E. enzimele musculare
(creatinkinaza) sunt
mult crescute.
1950.Referitor ia diagnosticul de arterita cu
celule gigante (ACG), următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. diagnosticul de ACG poate fi sugerat de
combinaţia febră + anemie + VSH
crescută ± simptome de polimialgie
reumatică la un pacient >50 ani;
B. într-o suspiciune de ACG, tratamentul nu
se începe înainte de a avea rezultatul
biopsiei;
C. susţinut de ameliorarea marcată a
simptomelor la tratament cortizonic.
D. cel mai adesea, PMR apare izolată;
E. aproximativ 10-20% din pacienţii care
iniţial se prezintă cu trăsături de PMR
izolată dezvoltă ulterior ACG.
1951.Cu privire la diagnosticul de arterita cu
celule gigante (ACG), următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. diagnosticul de ACG poate fi confirmat
prin biopsierea muşchilor feţei;
B. diagnosticul de ACG poate fi ajutat de
ecografia arterei temporale;
C. ACG este strâns asociată cu PMR;
D. PMR poate să apară la 40-50% din
pacienţii cu ACG;
E. ACG şi PMR reprezintă probabil două
faţete ale aceluiaşi proces patologic.
1952.în PMR redoarea şi durerea musculară
afectează mai ales următoarele teritorii, cu
excepţia:
A. gât;
B. palme;
C. partea de jos a spatelui;
D. şolduri;
E. coapse.
1953.Polimialgia reumatică (PMR) izolată
este un diagnostic clinic pus pe următoarele
elemente, cu excepţia:
A. claudicaţia membrului superior;
B. simptome tipice de redoare şi durere în
muşchii centurii pelviene şi scapulare;
C. VSH crescută;
D. absenţa trăsăturilor clinice sugestive
pentru arterita cu celule gigante;
E. răspuns terapeutic prompt la doze mici
de prednison.
1954.Referitor la arterita Takayasu,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. este o boală inflamatoare şi stenozantă a
arterelor mici;
B. mai este denumită şi sindromul de arc
aortic;
C. apare mai ales la femei adolescente sau e. greaţă;
tinere, mai ales asiatice.
O. îngustarea/ ocluzia lumenului cu sau fără
tromboză determină ischemierea diverselor
teritorii/ organe;
E. simptomele generale pot să apară cu luni
înainte ca afectarea vaselor să fie
evidentă şi pot trece treptat în simptomele
determinate de îngustarea lumenului
vascular şi de ischemia de
organ;
F. hipertensiunea poate contribui la leziunile
renale, cardiace şi cerebrale.
1955. Cu privire la arterita Takayasu,
următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu
excepţia:
A. are o puternică
predilecţie pentru
ramurile carotidei;
B. artera pulmonară poate fi afectată;
C. este o panarterita cu
infiltrate
inflamatoare mononucleare şi uneori cu
celule gigante;
D. este o boală
sistemică cu simptome
generale;
E. pulsurile sunt în
mod obişnuit absente la
vasele afectate;
F. modificările
paraclinice de inflamaţie
sistemică constau în creşterea VSH,
anemie uşoară, creşterea
imunoglobulinelor.
1956. Privitor la arterita Takayasu,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. leziunile apar mai ales în teritoriul distal;
B. este o boală rară;
C. mecanismul patogen este probabil imun;
D. simptome generale includ stare generală
alterată, febră, transpiraţii nocturne,
artraigii, anorexie şi scădere în greutate;
E. în mod caracteristic, pulsul este absent
la artera subclavie, de unde denumirea de
şi boala fără puls.
1957. Referitor la corelaţia dintre
localizarea
leziunilor şi manifestările arteritei Takayasu,
fiind date următoarele localizări:
1. artera subclavie;
2. artera carotidă comună;
3. aorta abdominală,
trunchiul celiac sau artera mezenterică
superioară;
4. artera iliacă;
5. artera pulmonară;
şi următoarele manifestări:
a. claudicaţia braţului;
b. durere în piept atipică;
c. claudicaţia membrului inferior;
d. accidente vasculare cerebrale;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-5, d-2, e-4;
B. a-1, b-5, c-4, d-2, e-3;
 C. a-2, b-5, c-4, d-3, e-1;
D. a-4, b-3, c-2, d-1, e-5;
E.a-4, b-5, c-1, d-3, e-2.
1958. Cu referire la corelaţia dintre
localizarea leziunilor şi manifestările
arteritei Takayasu, fiind date următoarele
localizări:
1. artera subclavie;
2. artera vertebrală sau artera carotidă
comună;
3. aorta abdominală, trunchiul celiac sau
artera mezenterică superioară;
4. artera renală;
5. artera pulmonară;
şi următoarele manifestări:
a. tulburări de vedere;
b. dispnee;
c. fenomen Raynaud;
d. hipertensiune;
e. vărsături;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-5, c-4,A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1, f-2, g-2; B.a-2, b-1, c-1,
d-3, e-2; B.a-2, b-5, c-1, d-4, e-3;
C. a-3, b-5, c-1, d-4, e-2;
D. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2;
E. a-5, b-2, c-3, d-4, e-1.
1959. Cu privire la corelaţia dintre Henoch-Schonlein
localizarea
leziunilor şi manifestările arteritei Takayasu, cu excepţia:
fiind date următoarele localizări:
1. artera carotidă comună;
2. arcul sau rădăcina aortei;
3. trunchiul celiac sau artera mezenterică
superioară;
4. artera renală;
5. arterele coronare;
şi următoarele manifestări:
a. durere în piept anginoasă;
b. insuficienţă cardiacă congestivă;
c. retenţie azotată;
d. durere abdominală;
e. sincopă;
care este lista de asocieri corectă:
A. a-1, b-3, c-5, d-2, e-4;
B. a-2, b-1, c-5, d-4, e-3;
C.a-2, b-3, c-4, d-5, e-1; D.a-3,
b-5, c-2, d-4, e-1; E. a-5,
b-2, c-4, d-3, e-1.
1960. Privitor la corelaţia dintre
localizarea
leziunilor şi manifestările arteritei Takayasu,
fiind date următoarele localizări:
1. artera vertebrală;
2. artera carotidă comună;
3. aorta abdominală;
4. arcul sau rădăcina aortei;
5. arterele coronare;
şi următoarele manifestări:
a. atacuri ischemice tranzitorii;
b. ameţeală;
c. infarct miocardic;
d. durere abdominală;
e. insuficienţă aortică;
care este lista de asocieri corectă: A. a-1, b-3, c-5,
d-4, e-2; B.a-2, b-1, c-5, d-3, e-4;
C. a-2, b-3, c-4, d-1, e-5;
D. a-5, b-2, c-3, d-1, e-4;
E. a-5, b-4, c-1, d-2, e-3.
1961. Referitor la punerea diagnosticului de
arterita Takayasu, fiind date următoarele
începuturi de frază:
1. diagnosticul trebuie să fie suspectat
puternic la o femeie tânără (mai ales de
origine asiatică) care se prezintă cu;
2. diagnosticul este confirmat prin tiparul
caracteristic la arteriografie care include;
şi următoarele criterii:
a. dilataţii poststenotice, anevrisme;
b. discrepanţe între valorile tensiunii
arteriale măsurate la diverse membre;
c. sufluri arteriale;
d. stenoze sau chiar ocluzie;
e. neregularitatea pereţilor vasului;
f. pulsuri periferice diminuate sau
absente;
g. semne de circulaţie colaterală crescută;
care listă de asocieri este corectă:
d-2, e-2, f-1, g-2; C.a-2, b-1,c-1,d-2, e-2,f-2,g-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2, g-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1, g-2.
1962. Referitor la purpura
(PHS), următoarele afirmaţii sunt corecte,
A. este denumită şi purpură anafilactoidă;
B. purpură palpabilă apare
mai ales pe faţă
şi pe membrele superioare;
C. PHS pare să fie mai frecventă primăvara
(schimbarea alimentaţiei?, infecţiile
respiratorii?);
D. majoritatea copiilor cu PHS au
poliartralgii, fără artrită francă;
E. la adulţi, boala renală poate avea
evoluţie mai insidioasă, motiv pentru care
nu este necesar să fie urmărită;
F. specimenul de biopsie cutanată poate fi
util pentru confirmarea vasculitei
leucocitoclazice cu depunere de IgA şi de
C3 la MIF.
1963. Cu privire la purpura Henoch-
Schonlein (PHS), următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. este un sindrom vasculitic sistemic (care
afectează vasele mici) caracterizat prin
manifestări cutanate, articulare, digestive
şi renale;
B. PHS apare de obicei la copii, mai ales de
4-7 ani, dar şi la copii mici, ca şi la adulţi;
C. apare prin depunere de complexe imune
(mai ales cu IgA);
D. la adulţi, simptomele de început sunt, cel
mai adesea, intestinale, mai rar cutanate
şi articulare;
E. unele studii (dar nu toate) au sugerat că
boala renală ar fi mai frecventă şi mai
severă la adulţi;
F. biopsia renală este rareori necesară
pentru diagnostic, dar poate furniza
informaţii prognostice la unii pacienţi.
 1088 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

1964. Privitor la purpura Henoch-Schonlein A. constă în inflamaţia vaselor de sânge din

(PHS), următoarele afirmaţii sunt corecte, derm, având o etiologie foarte eterogenă;
cu excepţia: B. în 30% din cazuri este idiopatică (nu are
A. manifestări caracteristice sunt purpură o cauză evidentă), în care caz se numeşte
palpabilă, artralgiile, tulburări de tranzit şi vasculită cutanată idiopatică;
GN; C. în >70% din cazuri, apare fie ca parte a
B. PHS este destul de frecventă; unei vasculite sistemice primare, fie ca
C. purpura palpabilă apare la practic toţi vasculită secundară;
copii cu PHS; D. când este secundară, este legată de un
D. la adulţi poate să fie afectat miocardul, agent declanşator sau de o boală
situaţie mai frecventă la copii; subiacentă;
E. diagnosticul de PHS se bazează pe E. mai este numită şi vasculită de
manifestările clinice. hipersensibilitate;
1965. Antigene declanşatoare ale purpurei F. o denumire alternativă este angeită
Henoch-Schonlein sunt următoarele, cu leucocitoclazică cutanată;
excepţia: G. este una dintre cele mai rare forme de
A. infecţii ale tractului respirator superior; vasculită în practica clinică.
B. medicamente; 1970. Referitor la morfopatologia vasculitei
C. vaccinări; cutanate, următoarele afirmaţii sunt corecte,
D. alimente; cu excepţia:
E. muşcături de animale. A. în mod tipic, sunt afectate vasele mici,
1966. Referitor la afectarea renală în mai ales venulele postcapilare, mai rar
purpura capilarele şi arteriolele;
Henoch-Schonlein la copii, următoarele B. caracteristică este leucocitoclaza, termen
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: care se referă la detritusul nuclear rămas
A. se produce la 10-50% din pacienţi; de la infiltratul neutrofilic din peretele
B. la majoritatea, se rezumă la o nefrită vaselor şi perivascular din stadiile acute;
tubulo-interstiţială; C. în stadiile subacute sau cronice,
C. cel mai adesea, se manifesta prin predomină neutrofilele;
proteinurie şi hematurie microscopică, fără D. în unele cazuri, apare infiltrare
cilindri hematiei; eozinofilică;
D. de obicei, se rezolvă spontan fără E. adesea, eritrocitele extravazează din
tratament; vasele afectate, rezultând purpură
E. frecvent, constă în glomerulonefrită palpabilă.
progresivă. 1971. Referitor la afectarea cutanată din
1967. Referitor la afectarea digestivă în vasculită cutanată idiopatică, următoarele
purpura Henoch-Schonlein la copii, afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu A. tipică este purpura palpabilă;
excepţia: B. pot să apară aproape orice tip de leziuni
A. apare la 10 % dintre copiii afectaţi; cutanate: macule, papule, vezicule, bule,
B. de obicei, durerea noduli subcutanaţi, ulcere şi urticarie
abdominală este de recidivantă sau cronică;
tip colicativ; C. leziunile pot fi pruriginoase sau chiar
C. pacientul poate acuza greaţă şi vărsături; (foarte) dureroase, cu o senzaţie de arsură
D. copilul poate sau de înţepătură;
prezenta atât diaree, cât şi 0. de regulă, leziunile sunt distribuite în
în constipaţie; porţiunea superioară a corpului;
E. de regulă, scaunele sunt purulente; E. uneori poate să apară şi edem;
F. uneori, se produce F. adesea apare hiperpigmentare în zonele
telescoparea cu leziuni recidivante sau cronice.
intestinului. 1972. Referitor la vasculită cutanată,
1968. Referitor la examenele paraclinice în următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
purpura Henoch-Schonlein, următoarele excepţia:
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: A. de regulă, leziunile sunt distribuite în
A. poate să apară o uşoară leucocitoză; teritoriile unde efectele forţelor hidrostatice
B. de regulă, apare trombocitopenie; asupra venulei postcapilare sunt maxime;
C. uneori, se constată eozinofilie; B. la pacienţii alitaţi, leziunile sunt localizate
D. complementul mai ales pe faţa anterioară a trunchiului;
plasmatic este mult C. este caracteristică leucocitoza uşoară cu
scăzut; sau fără eozinofilie;
E. în mod caracteristic, D. diagnosticul se pune prin demonstrarea
IgM sunt crescute la vasculitei la biopsie;
jumătate din pacienţi. E. examenul clinic şi investigaţiile
1969. Referitor la vasculită cutanată, paraclinice trebuie să fie ţintite spre
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu decelarea/ excluderea unei boli subiacente
excepţia: sau a unei vasculite sistemice;
 F. investigaţiile mai invazive se efectuează
numai când sunt indicate de contextul
clinic.
1973. Cu privire la vasculită cutanată,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. leziunile
localizate predominant
membrele superioare la pacienţii care se
pot deplasa;
B. nu există
paraclinice specifice
valoare diagnostică;
C. de obicei VSH este crescută;
D. de principiu, trebuie
căutată o etiologie:
fie un agent exogen (medicament, infecţie
etc), fie o stare patologică edogenă (o
boală subiacentă);
E. demersul diagnostic
se începe cu
investigaţiile cele mai puţin invazive.
1974. Referitor la crioglobulinemii,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. crioglobulinele sunt imunoglobuline
(monoclonale sau policlonale) care
precipită ireversibil la frig;
B. crioglobuiinemia secundară se asociază
unor stări patologice în care se produce o
cantitate mare de imunoglobuline, fie ca
atare, fie sub forma de complexe imune;
C. crioglobuiinemia secundară unor
neoplazii se mai numeşte crioglobulinemie
de tip 1 sau crioglobulinemie simplă (15%
din totalul crioglobulinemiilor);
D. în complexele imune din
crioglobuiinemia mixtă, funcţia de antigen
este îndeplinită de porţiunea Fc a unor IgG
policlonale;
E. în crioglobuiinemia de tip 1,
crioglobulinele constau dintr-o singură
paraproteină imunoglobulinică
policlonală.
1975. Cu privire la crioglobulinemii,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. când temperatura creşte, crioglobulinele
precipită;
B. crioglobuiinemia secundară poate fi
consecinţa unor neoplazii ale celulelor
producătoare de
imunoglobuline (limfocite/
plasmocite);
C. crioglobulinemia
secundară se asociază
cu boli caracterizate prin formarea de
complexe imune, în care caz se numeşte
crioglobulinemie mixtă (85% din totalul
crioglobulinemiilor);
D. denumirea de
crioglobulinemie mixtă se
explică prin implicarea a două tipuri de
imunoglobuline;
E. în crioglobulinemia
de tip 2 şi 3,
crioglobulinele constau din complexe
imune.
1976.Privitor la crioglobulinemii, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. în multe cazuri etiologia este
necunoscută, situaţie în care se foloseşte
sunt denumirea de crioglobulinemie esenţială
pe sau idiopatică;
B. crioglobulinemia secundară se poate
asocia cu mielomul multiplu şi cu bolile
teste limfoproliferative, între care
cu macroglobulinemia Waldenstrom;
C. bolile producătoare de complexe imune
care duc ia crioglobulinemia secundară
sunt fie autoimune, fie infecţioase (mai
ales infecţia cu VHC);
D. imunoglobulina cu acţiune de FR este
policlonală în crioglobulinemia mixtă de tip
2 (60% din totalul crioglobulinemiilor);
E. după descoperirea VHC, s-a constatat că
cele mai multe cazuri de crioglobulinemie
aşa-zis esenţială reprezintă răspunsuri
imune aberante la infecţia cu VHC
1977.Cu referire la crioglobulinemii,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. alteori, boala apare în asociere cu
diverse afecţiuni subiacente:
crioglobulinemia secundară;
B. în crioglobulinemia secundară unor
neoplazii, imunoglobulinele sunt
monoclonale (de obicei IgM, mai rar IgG,
IgA sau lanţuri uşoare);
C. încomplexele imune din
crioglobulinemia mixtă, funcţia de antigen
esteîndeplinită de imunoglobuline
de tip
factor reumatoid (FR) (de obicei IgM,
rareori IgG sau IgA);
D. în crioglobulinemia mixtă de tip 3 (25%
din totalul crioglobulinemiilor)
imunoglobulina cu acţiune de FR este
policlonală;
E. crioglobulinemia
apare la 5% din
pacienţii cu hepatită
cronică C.
1978.Referitor la crioglobulinemia mixtă,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. complexele imune
constau din trei
componente: antigene ale VHC, IgG
policlonale faţă de antigenele VHC şi IgM
monoclonală sau policlonală faţă de IgG
(factor reumatoid);
B. în 80% din cazuri afectarea renală
constă în GN membranoproliferativă;
C. modificarea bioumorală esenţială este
VSH crescută;
D. complementul este scăzut la 90% din
pacienţi;
E. frecvent apare anemie.
1090 Boli autoimunecumanifestăripredominantsistemice

1979.Cu privire la crioglobulinemia mixtă, F. pot să apară

următoarele afirmaţii sunt corecte, cu anomalii ale pielii
excepţia: neafectate constând în leziuni ale
A. depunerea complexelor imune în pereţii membranei bazale şi depozite în pereţii
vaselor de sânge declanşează cascada vaselor.
inflamatoare care afectează vasul 1984.Care dintre următoarele nu face parte
(vasculită sistemică); dintre cele mai frecvente manifestări clinice
B. rareori, apare glomerulonefrită rapid ale crioglobulinemiei mixte esenţiale:
progresivă ameninţătoare de viaţă; A. vasculită cutanată;
C. factorul reumatoid este de obicei absent; B. vasculită pulmonară;
D. complementul este consumat prin C. artrita;
prezenţa complexelor imune; D. neuropatia periferică;
E. glomerulonefrită.
E. semnele de infecţie cu VHC trebuie
1985.Sindromul Behcet include episoade
căutate la toţi pacienţii.
recidivante ale următoarelor manifestări, cu
1980.Privitor la crioglobulinemia mixtă, excepţia:
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu A. ulcere orale;
excepţia: B. ulcere genitale;
C. rinită;
A. afectarea renală apare la 10-30% din
D. leziuni cutanate
pacienţi;
E. adesea, tromboflebite recidivante.
B. rareori apar leziuni vasculitice în SNC, în 1986.Referitor la sindromul Behcet,
tractul gastrointestinal sau în inimă; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
C. factorul reumatoid nu ajută la punerea excepţia:
diagnosticului; A. procesul patologic
D. frecvent VSH este crescută; subiacent este o
E. la toţi pacienţii trebuie căutaţi anticorpii inflamaţie arteriolară;
faţă de VHC şi' ARN de VHC. B. pot fi afectate vasele
1981.Crioglobulinemia se poate asocia cu o de orice
vasculită sistemică caracterizată prin: dimensiune;
A. urticarie; C. pot fi afectate vasele din orice organ;
B. artrită cu artraigii; D. tromboflebitele
C. slăbiciune; repetate la o persoană
D. neuropatie; tânără trebuie să sugereze posibilitatea
E. glomerulonefrită. unui sindrom Behcet;
E. unii pacienţi prezintă patergie (apariţia unei
1982.Argumente pentru asocierea papule sau pustule la locul unei înţepături,
crioglobulinemiei mixte cu hepatita C (VHC reflectare a tendinţei la reacţii inflamatoare
= virusul hepatitic C) sunt următoarele, cu cutaneo-mucoase excesive).
excepţia: 1987.Referitor la sindromul Cogan,
A. frecvenţa crescută a infecţiei cu VHC; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
B. absenţa ARN de VHC în crioprecipitatele excepţia:
din plasmă; A. caracteristică este uveita anterioară;
C. prezenţa anticorpilor anti-VHC în B. frecvent, apar simptome
crioprecipitatele din plasmă; vestibuloauditive;
D. evidenţierea antigenelor VHC în leziunile C. poate fi asociat cu o vasculită sistemică;
vasculitice cutanate; D. se asociază mai ales cu arterita
E. eficienţa tratamentului antiviral. temporală;
1983.Referitor la leziunile morfopatologice E. dintre valvele cardiace, are afinitate mai
evidenţiate prin biopsie cutanată în ales pentru valva mitrală.
crioglobuiinemia mixtă, următoarele 1988.Referitor ia boala Kawasaki,
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
A. infiltratul inflamator excepţia:
înconjoară vasele de A. mai este numită şi sindromul adenopatic
sânge şi afectează pereţii acestora; cutaneomucos;
B. peretele vascular B. are o evoluţie cronică;
suferă un proces de C. este afebrilă;
necroză fibrinoidă; D. manifestările se limitează la tegumente,
C. celulele endoteliale sunt atrofiate; mucoase şi ganglionii limfatici;
D. în mod caracteristic, E. apare la vârstnici;
peretele vascular îşi F. este caracterizată de adenita cervicală
menţine integritatea; supurată şi modificări
E. rareori apar depozite cutaneo-mucoase.
de imunoglobuline
1989.Care dintre următoarele nu e o
şi de complement în pereţii vaselor;
modificare cutaneo-mucoasă caracteristică
pentru boala Kawasaki:
A. ulceraţii; B. în mod caracteristic,
B. edem; apar anevrisme ale
C. conjunctive congestionate; arterelor radiale;
D. eritem al cavităţii bucale, buzelor şi C. pacienţii cu afectare
palmelor; coronariană au o
E. descuamare a pielii vârfurilor degetului. mortalitate de 50%;
1990.Referitor la prognosticul bolii D. de obicei,
Kawasaki, următoarele afirmaţii sunt complicaţiile coronariene apar
corecte, cu excepţia: tardiv, la luni sau ani de zile după boala
A. boala este în general acută;
benignă şi E. vasculită arterelor
autolimitată; coronare este
prezentă doar la o mică parte din cazurile
letale care au fost autopsiate.
1991.Care dintre următoarele leziuni C. manifestările pot fi limitate la piele sau
morfopatologice vasculare este cea mai pot să apară şi manifestări sistemice
rară în boala Kawasaki: D. manifestările sistemice sunt nespecifice
A. proliferarea intimei; (febră, stare generală alterată,
B. obliterarea fibroasă; poliartralgii);
C. infiltrat mononuclear în peretele vasului; E. leziunile afectează exclusiv pielea;
D. anevrisme ca nişte mărgele de-a lungul F. în formele asociate cu ANCA
arterei; antimieloperoxidază, manifestările clinice
E. tromboze de-a lungul arterei. pot varia de la leziuni cutanate simple până
la purpură palpabilă.
1992.Care dintre următoarele manifestări
cardiace este cea mai caracteristică pentru 1995. Referitor la boala serului şi la
boala Kawasaki: reacţiile
A. pericardita; de tip boala serului, următoarele afirmaţii
B. miocardită; sunt corecte, cu excepţia:
C. anevrisme ale arterelor coronare; A. manifestările
D. ischemie/ infarct miocardic; constau în episoade de
E. cardiomegalie. febră, urticarie, poliartralgii şi adenopatie;
B. manifestările apar la
1993.Referitor la sindroame poliangeitice 2-4 zile după o
mixte (de suprapunere), următoarele
expunere primară sau 7-10 zile după o
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
expunere secundară;
A. termenul a fost
C. expunerea poate să
impus de existenţa unor fie la o proteină
pacienţi cu vasculită sistemică ale căror heterologă (boala serului clasică) sau la
trăsături clinicopatologice nu se potrivesc un medicament neproteinic cum ar fi
precis cu nicio boală specifică;
penicilina sau sulfamidele (reacţie de tip
B. termenul se
boala serului);
foloseşte pentru cazurile de
D. majoritatea
vasculită sistemică în care există trăsături
manifestărilor nu se
suprapuse ale mai multor vasculite;
datorează vasculitei;
C. vasculită sistemică
E. la unii pacienţi
activă are acelaşi
apare venulită cutanată
potenţial de a provoca leziuni ireversibile
tipică;
ale sistemelor de organe ca şi atunci când
F. rareori, venulită
apare într-unui dintre sindroamele definite;
cutanată poate progresa
D. consideraţiile
până la o vasculită sistemică.
diagnostice şi terapeutice
depind de topografia şi de gravitatea
1996. Referitor la vasculită asociată cu alte
boli primare subiacente, următoarele
leziunilor vasculitice;
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
E. localizarea şi
A. vasculită secundară
severitatea vasculitei active
se poate asocia cu
nu influenţează prognosticul.
diverse procese infecţioase, autoimune
1994.Referitor la vasculită indusă de sau maligne;
medicamente, următoarele B. anumite infecţii
afirmaţii sunt (rickettsiene, fungice,
corecte, cu excepţia: bacteriene, virale) pot declanşa direct un
A. se prezintă de obicei ca purpură proces vasculitic;
palpabilă care poate fi generalizată sau C. anumite boli
limitată la membrele inferioare sau ia alte maligne (mai ales
zonele declive; adenocarcinoame) pot fi asociate cu
B. pot să apară şi leziuni urticariene, vasculită;
ulceraţii şi bule hemoragice; D. vasculită apare
drept manifestare
 Durereaosoasă 1092

secundară într-o serie de boli de ţesut 1999. Referitor la cauzele durerii osoase,
conjunctiv; fiind date următoarele categorii:
E. vasculită secundară 1. infecţioase nespecifice;
apare şi în unele 2. infecţioase specifice;
afecţiuni digestive cu patogeneza imună 3. neoplazii primare osoase;
(colita ulceroasă, ciroză biliară primară) 4. neoplazii hematologice;
sau nu, ca şi în diverse alte boli.
şi următoarele stări patologice:
a. mielom multiplu;
Semiologia oaselor b. TBC;
c. osteomielită acută;
Durerea osoasă d. osteosarcom;
1997. Referitor la durerea osoasă şi la bolile care listă de asocieri este corectă:
care o provoacă, următoarele afirmaţiiA.sunt a-1, b-2, c-3, d-4;
corecte, cu excepţia: B. a-1, b-3, c-2, d-4;
A. în fracturi, durerea este ascuţită şi esteC. a-3, b-4, c-2. d-1:
precedată un de D. a-4, b-2, c-1, d-3;
traumatism; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
2000.Cu privire la cauzele durerii osoase,
B. uneori durere este
fiind date următoarele categorii:
profundă şi
1. infecţioase nespecifice;
sfredelitoare;
2. infecţioase specifice;
C. durere poate fi surdă
3. neoplazii secundare osoase;
sau ascuţită şi
4. neoplazii hematologice;
intensă;
şi următoarele stări patologice:
D. în leucemiile acute,
a. leucemii acute;
leziunile osoase se
asociază cu modificări radiologice şi b. metastaze carcinomatoase;
c. osteomielită cronică;
însoţite sau nu de dureri;
d. sifilis secundar sau terţiar;
E. rareori în leucemiile
care listă de asocieri este corectă:
acute, pe lângă
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
durere apar şi fracturi patologice;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
F. în mielomul multiplu
C. a-2, b-4, c-1, d-3;
durerea este
D. a-4, b-1, c-3, d-2;
provocată de hipercalcemie;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
G. în sifilisul congenital
tardiv apar leziuni 2001. Caracteristici ale
osoase echivalente/ similare cu cele din osteomielitei acute,
sifilisul terţiar. sunt următoarele, cu excepţia:
A. infecţie de obicei streptococică în
1998. Referitor la durerea osoasă, metafiza oaselor lungi;
fiind date B. semne locale de
următoarele afecţiuni: inflamaţie: durere,
1. fracturi; edem inflamator, roşeaţă, temperatură
2. tumori osoase maligne; locală crescută, impotenţă funcţională;
3. infecţii acute (osteomielită acută); C. sensibilitate intensă la atingere, care se
4. infecţii cronice (osteomielită cronică, TBC); intensifică pe măsură ce infecţia persistă;
şi următoarele caracteristici: D. amplificarea durerii la mişcare;
a. nelegată de mişcare, în repaus cu E. agravare nocturnă, din cauza congestiei.
accentuare nocturnă, încât pacientul nu 2002. Trăsături ale osteomielitei
poate dormi;
acute, sunt
b. nelegată de mişcare, permanentă cu
accentuare progresivă sau în accese următoarele, cu excepţia:
foarte intense şi de scurtă durată; A. contaminare prin
c. uneori legată de mişcare; contiguitate sau prin
d. legată de mişcare; metastazare de la distanţă în cadrul unei
care listă de asocieri este corectă: septicemii;
B. la ora actuală, incidenţă mai mare la
A. a-2, b-1, c-4, d-3;
vârstnici;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C. simptome generale: febră, frisoane,
C. a-3, b-2, c-1, d-4; alterarea stării generale;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; D. împăstare dură locală;
E. imobilizarea voluntară a membrului
E.a-3, b-4, c-1, d-2.
afectat din cauza durerii.
 Durereaosoasă 1093

2003. Fiind date următoarele 4. tumorile osoase benigne;

afecţiuni 5. sifilisul osos terţiar şi secundar; şi
cronice generatoare de durere osoasă: următoarele caracteristici:
1. osteomielită cronică; a. durere care apare la efort (de aceea
2. TBC osoasă; pacientul îşi menajează membrul
3. tumori osoase maligne; respectiv) sau la percuţia osului, evoluţie
insidioasă, abces rece, subţierea tegumentului, D. pe radiografii apar leziuni litice
fistulizare;
b. dureri moderate sau mari, permanente caracteristice mai ales
sau cu intensificare de scurtă durată;
c. durere intensă, accentuată de efort, dar la oasele lungi;
mai ales de congestia locală nocturnă, E. pe electroforeză apare un vârf de Ig
atingând intensitate pseudonevralgică; monoclonale.
d. indolore; 2006. Cu privire la
e. osteoperiostită a oaselor situate mielomul multiplu,
superficial; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
care listă de asocieri este corectă: excepţia:
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-5; A. puncţia medulară
B. a-1, b-5, c-2, d-4, e-3; evidenţiază
C.a-2, b-3, c-1, d-4, e-5; plasmocitoză medulară (>10% din celule
D. a-3, b-1, c-2, d-4, e-5; medulare sunt plasmocite);
E. a-5, b-3, c-1, d-4, e-2. B. oasele se pot
2004. Date fiind fractura la solicitări minime
următoarele afecţiuni cronice (mişcări bruşte, respiraţie profundă, tuse,
generatoare de durere osoasă: strănut);
1. osteomielita cronică; C. expansiunea
2. TBC osoasă; măduvei hematogene
3. tumori osoase maligne; determină leziuni litice osoase dureroase;
4. tumorile osoase benigne; D. plasmociteie secretă
5. sifilisul osos terţiar şi secundar; şi imunoglobuline
următoarele caracteristici: monoclonale, iar uneori doar lanţuri
a. durere localizată, de tip reumatic; uşoare;
b. modificări locale: E. viscozitatea sanguină este scăzută.
cicatrici aderente la 2007. Privitor la mielomul
planul osos, fistulă, amiotrofie localizată, multiplu,
deformarea osului; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
c. când se produce excepţia:
compresia trunchiurilor
A. este afectată producţia de hematii şi
nervoase, durerea devine nevralgică;
trombocite;
d. semne de
B. pot să apară formaţiuni tumorale
impregnare bacilară: astenie,
mielomatoase care fragilizează structura
inapetenţă, subfebrilitate;
osoasă;
e. dureri atroce
C. durerile sunt localizate mai ales la cap,
(osteocope), mai ales
dar şi în oasele late ale trunchiului (coaste,
noaptea;
claviculă, scapulă, vertebre, bazin, centură
care listă de asocieri este corectă:
scapulară şi pelviană) şi chiar şi în oasele
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-5;
lungi;
B. a-1, b-3, c-4, d-5, e-2;
D. cel mai adesea imunoglobulinele
C. a-1, b-4, c-5, d-3, e-2;
D. a-2, b-4, c-5, d-1, e-3;
monoclonale sunt de tip IgE;
E. VSH are valori foarte mari.
E. a-4, b-1, c-3, d-2, e-5.
2005. Referitor la mielomul 2008. Referitor la proporţia
diverselor tipuri
multiplu,
de imunoglobuline anormale în mielomul
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
multiplu, fiind date următoarele proporţii:
excepţia:
1. la 53% din pacienţi;
A. sunt afectate oasele care conţin măduvă
2. la 25% din pacienţi;
hematogenă, aşadar mai ales oasele late;
3. la 1% din pacienţi;
B. măduva hematogenă este invadată de
4. la 20% din pacienţi;
plasmocite care proliferează aberant;
şi următoarele tipuri de imunoglobuline:
C. durerile osoase provocate de
a. IgA;
expansiunea măduvei sunt uneori de
b. IgD;
mare c. lanţuri uşoare;
intensitate;
 1094 Semiologiaoaselor

d. IgG; 1. invadarea măduvei hematogene de către

care listă de asocieri este corectă: plasmocite;
A. a-2, b-1, c-4, d-3; 2. expansiunea măduvei hematogene;
B.a-2, b-3, c-4, d-1; 3. imunoglobuline monoclonale; şi următoarele
C.a-4, b-1, c-3, d-2; consecinţe:
D.a-4, b-2, c-1, d-3; a. dureri osoase;
E. a-4, b-2, c-3, d-1. b. anemie şi trombocitopenie;
2009. Referitor la proteinele Bence-Jones, o vârf în zona gamaglobulinelor pe
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu electroforeză; care listă de asocieri este
excepţia: corectă:
A. reprezintă lanţuri A. a-1, b-3, c-2;
uşoare de Ig dimerizate B. a-2, b-1, c-3;
prin legături disulfidice; C.a-2, b-3, c-1;
B. au o masă D.a-3, b-1, c-2;
moleculară suficient de mică E. a-3, b-2, c-1.
pentru a depăşi filtrul glomerular; 2013. Mecanisme care
C. sunt depistate în contribuie la
urină pe baza producerea insuficienţei renale în mielomul
termosolubilităţii neobişnuite; multiplu, sunt următoarele, cu excepţia:
D. precipită în urina A. hiperuricemia;
încălzită la 50-60°C, B. hipocalcemia;
formând un nor albicios; C. depozite de amiloid (proteină
E. în mod caracteristic, mielomatoasă degenerată);
se redizolvă dacă D. infiltrarea cu plasmocite a rinichiului;
urina se răceşte î. E. AINS luate pentru tratarea durerilor.
2010. Referitor la explicaţia manifestărilor din 2014. Referitor la
mielomul multiplu, fiind date următoarele metastazele osoase,
cauze: următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
1. ritmul de proliferare crescut al excepţia:
plasmocitelor; A. uneori tumora
2. expansiunea măduvei hematogene; primară este ignorată, mai
3. hiperproteinemie; ales în cancerul de sân;
şi următoarele consecinţe: B. apar mai frecvent în
a. hiperuricemie; cancerul de sân,
b. formaţiuni tumorale mieiomatoase; prostată, tiroidă, stomac, colon, ovar,
c. viscozitate sanguină crescută; suprarenale;
care listă de asocieri este corectă: C. sunt mai frecvente în
A. a-1, b-2, c-3; cancerele genitale
B. a-2, b-1, c-3; (sân, prostată, ovar), endocrine (tiroidă,
C. a-2, b-3, c-1; suprarenale) şi digestive (stomac, colon);
D. a-3, b-1, c-2; D. trebuie suspectate la
E. a-3, b-2, c-1. o persoană >50 ani
2011. Cu privire la explicaţia manifestărilor cu dureri în coloana toracală inferioară sau
din mielomul multiplu, fiind date lombară superioară sau în bazin, de mare
următoarele cauze: intensitate, nerăspunzând la antalgicele
1. leziuni litice osoase; obişnuite;
2. expansiunea măduvei hematogene; E. uneori durerile au
3. hipergamaglobulinemie; şi caracter de
următoarele consecinţe: lombosciatica atipică, împiedicând
a. hipercalcemie; mişcările, inclusiv mersul;
b. VSH foarte crescut; F. se asociază în mod
o fragilizarea structurii osoase; care listă de caracteristic cu
asocieri este corectă: creşterea fosfatazei alcaline osoase şi a
calcemiei;
A. a-1, b-2, c-3;
G. pentru diagnostic
B. a-1, b-3, c-2;
sunt utile examenul
C. a-2, b-1, c-3;
radiologie şi mai ales cel scintigrafic;
D. a-2, b-3, c-1;
H. în cancerul de
E. a-3, b-2, c-1.
prostată, creşterea
2012. Privitor la explicaţia manifestărilor din fosfatazei alcaline şi mai ales creşterea
mielomul multiplu, fiind date următoarele antigenului prostatic specific (PSA, normal
cauze: < 6) sunt caracteristice.
 Durereaosoasa 1095

2015. Care dintre A. osteoporoza;

următoarele nu este o
osteopatie generalizată:
B. osteomalacia; B. a-1, b-3, c-3, d-2, e-3, f-2;
C. osteomielita acută; C.a-2, b-3, c-1, d-3, e-3, f-2;
D. osteopatia fibrochistică; D.a-3, b-2, c-3, d-2, e-3, f-1;
E. boala Paget a osului. E.a-3, b-3, c-2, d-2, e-1, f-3.
2016. Caracteristici ale durerilor osoase din 2019. Caracteristice pentru
osteopatiile generalizate sunt următoarele, formaţiunea
cu excepţia: osoasă produsă de un calus vicios după o
A. pseudoreumatice; fractură sunt următoarele, cu excepţia:
B. localizate în punct fix; A. decalarea celor două fragmente osoase;
C. capricioase; B. coliniaritatea celor două fragmente
D. uneori, meteorotropism accentuat; osoase;
E. uneori, caracter nevralgic; C. torsiunea celor două fragmente osoase;
F. sâcâitoare prin persistenţă. D. compresii nervoase;
2017. Fiind date cel două forme de sifilis în E. compresii vasculare.
care apar modificări osoase: 2020. Caracteristici ale
1. sifilisul terţiar; formaţiunii osoase
2. sifilisul congenital tardiv; produse de o osteomielita acută sunt
şi următoarele caracteristici: următoarele, cu excepţia:
a. infectare intrauterină, transplacentară; A. semne locale de inflamaţie;
b. osteoperiostită şi osteomielita gomoasă; B. tumefacţie nedureroasă;
c. osteoperiostită C. eritem;
afectând oasele lungi şi D. căldură locală;
late, cu evoluţie spre necroză şi ulcerare; E. uneori adenopatie loco-regională.
d. la copiii mamelor cu 2021. Referitor la
sifilis (mai ales formaţiunile osoase
recent, activ, în primul an de la infecţie); produse de tumori benigne osoase sau de
e. osteoperiostită chisturile osoase, următoarele afirmaţii sunt
plastică („tibia în corecte, cu excepţia:
iatagan") şi osteomielita gomoasă („nas în A. infiltrează ţesuturile din jur;
şa", „nas în lornietă"); B. de obicei sunt dureroase;
f. formaţiuni conţinând C. sunt mobile faţă de la os;
material de necroză D. aderă la planurile superficiale;
de consistenţa unei gume (gome), care se E. de regulă sunt ulcerate;
deschid la suprafaţa pielii, producând F. când sunt foarte voluminoase,
ulceraţii; tegumentul întins apare subţiat şi circulaţie
care listă de asocieri este corectă: venoasă evidentă.
A. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2, f-2;
2022. Referitor la
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1, f-2;
formaţiunile osoase
C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1; produse de mielomul multiplu, următoarele
D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1; afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1. A. de obicei sunt tumori osoase multiple;
Formaţiunile osoase B. în mod tipic, sunt localizate la nivelul
calotei;
2018. Referitor la cauzele formaţiunilor C. sunt aderente la planul profund;
osoase, fiind date următoarele categorii: D. de obicei sunt aderente faţă de
1. traumatice; tegument;
2. infecţioase; E. sunt întotdeauna dure;
3. tumorale; F. pot fi confundate cu chisturi sebacee.
şi următoarele stări patologice:
2023.
a. calus vicios;
tumori Caracteristici ale
osoase
b.
precum
multiple, în
formaţiunii osoase
produse de o tumoră osoasă malignă sunt
mielomul multiplu; următoarele, cu excepţia:
c. tumori maligne osoase; A. formaţiune infiltrativă, aderentă la planul
d. osteomielita acută; profund, dar şi la părţile moi;
e. tumori benigne osoase, chisturi B. consistenţă variabilă;
osoase; C. uneori ulceraţie;
f.osteomielita cronică; D. crepitaţie pergamentoasă (precum ia
care listă de asocieri este corectă: strivirea unei coji de ou);
A. a-1, b-2, c-3, d-3, e-2, f-3;
 Formaţiunileosoase
E. circulaţia locală este crescută (turn-over
tisular mult accelerat faţă de un os
normal);
F. temperatură locală crescută;
G. reţea venoasă evidentă;
H. de obicei este prezentă adenopatie.
2024. Semnele de fractură
spontană sunt (ca
şi la fractura posttraumatică) următoarele,
cu excepţia:
A. durere vie, în punct fix;
B. echimoză tardivă;
C. alungirea regiunii;
D. impotenţă funcţională;
E. mobilitate anormală;
F. întreruperea continuităţii osului;
G. crepitaţie osoasă.
2025. Cauze de fractură
spontană pe os
patologic sunt următoarele, cu excepţia:
A. tumorile osoase primare sau metastatice;
B. metaplazia mieloidă cu mielofibroză;
C. osteoporoza, osteomalacia senilă;
D. osteopatia fibrochistică Recklinghausen;
E. boala sclerelor albastre (osteopsatiroza
Lobstein).
Osteoporoza (OP)
2026. Referitor la OP,
următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. OP reprezintă
reducerea masei (sau a
densităţii) osoase sau prezenţa unei
fracturi de fragilitate;
B. scorul T exprimă
creşterea densităţii
osoase peste media adultului tânăr,
exprimată în deviaţii standard (DS);
C. absorbţiometria cu
raze X de energie
duală (de două energii) (DEXA) este
folosită pentru estimarea masei sau
densităţii scheletice;
D. din punct de vedere
etiologic,
osteoporoza se clasifică în primară şi
şi următoarele valori ale scorului T:
secundară;
E. OP juvenilă şi
idiopatică a adulţilor tineri
este o formă de OP primară.
2027. Cu privire la OP,
următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
care listă de asocieri este corectă:
A. reducerea ţesutului osos este însoţită de
deteriorarea arhitecturii scheletului;
D. a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
1096
B. radiografia este pozitivă încă din fazele
timpurii ale OP;
C. absorbţiometria cu raze X de o singură
energie (SEXA) poate fi folosită pentru
estimarea masei sau densităţii scheletice;
D. OP primară nu are o cauză definită;
E. PTH stimulează activitatea enzimei care
realizează în rinichi conversia vit.D din
forma inactivă [25(HO)vit.D] în forma
activă [1,25(HO)2vit.D].
2028. Privitor la OP,
următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. creşte marcat riscul de fractură;
B. primele modificări radiologice apar în
primele luni de evoluţie;
C. tomografie computerizată cantitativă este
utilă în estimare masei densităţii osoase;
D. OP primară este forma cea mai
frecventă de OP;
E. în OP de vârstă, scăderea densităţii
osoase se datorează în mai mică măsură
creşterii numărului de osteoclaşti decât în
OP de menopauză.
2029. Cu referire la OP,
următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. o clasificare utilă este în funcţie de scorul
T;
B. câteva tehnici neinvazive sunt disponibile
la ora actuală pentru estimarea masei sau
densităţii scheletice;
C. ecografia este cel mai fidel instrument de
evaluare a densităţii osoase;
D. OP primară se mai numeşte şi OP de
involuţie;
E. în OP de vârstă scade calcitonina,
hormon care inhibă resorbţia osoasă
realizată de osteoclaşti.
2030. Referitor la
clasificarea osteoporozeile
în funcţie de scorul T, fiind date următoarele
diagnostice:
1. normal;
2. osteopenie;
3. osteoporoză;
4. osteoporoză stabilită;
a. sub -2,5 DS;
b. sub -2,5 DS, asociat
cu fracturi
osteoporotice;
c. între -1 şi -2,5 deviaţii standard DS;
d. peste -1 DS;
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-1, b-4, c-2, d-3;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
2031. Referitor la
clasificarea osteoporozei,
fiind date următoarele criterii de clasificare:
1. în funcţie de tipul de os care este afectat;
 Osteoporoza(OP) 1097

2. în funcţie de vârsta instalării; 3. OP de menopauză şi OP de vârstă; şi

şi următoarele tipuri de osteoporoză: următoarele caracteristici:
a. OP de tip 2 - os cortical şi trabecular; a. este afectat osul trabecular;
b. OP de vârstă; b. calciuria este crescută;
c. OP de menopauză; c. scade absorbţia intestinală de Ca;
d. OP de tip 1 - os trabecular; d. scade calcitonina;
care listă de asocieri este corectă: e. calciuria este normală;
A. a-1, b-1, c-2, d-2; care listă de asocieri este corectă:
B. a-1, b-2, c-1, d-2; A. a-1, b-1, c-3, d-2, e-2;
O a-1, b-2, c-2, d-1; B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-3;
D.a-2, b-1, c-1, d-2; C. a-1, b-3, c-1, d-2, e-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-1. D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-3;
2032. Referitor la E.a-3, b-2, c-1, d-2, e-1.
clasificarea osteoporozei în 2035. Cu privire la clasificarea osteoporozei
funcţie de tipul de os care este afectat, fiind în funcţie de vârsta instalării, fiind date
date următoarele tipuri de osteoporoză: următoarele tipuri de osteoporoză:
1. OP de tip 1; 1. OP de menopauză;
2. OP de tip 2; 2. OP de vârstă;
şi următoarele caracteristici: şi următoarele caracteristici:
a. este afectat osul trabecular (spongios), a. creşte activitatea osteoclaştilor;
vizând reţeaua de travee osoase; b. creşte resorbţia osoasă secundară
b. numărul de osteoclaşti este mai mare creşterii progresive a PTH;
decât în celălalt tip de OP; c. este afectat osul cortical şi trabecular;
c. secreţie crescută de parathormon; d. scade activitatea osteoblaştilor, mai
d. risc crescut de fracturi şi tasări puţin prin creşterea numărului de
vertebrale, care apar mai frecvent la osteoclaşti;
femei după menopauză; e. defectul de estrogeni creşte
care listă de asocieri este corectă: sensibilitatea osteoclaştilor la PTH;
A. a-1, b-1, c-2, d-2; care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, c-2,
B. a-1, b-2, c-1, d-2; d-2, e-1; B.a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; C.a-2, b-1, c-2,
C. a-1, b-2, c-2, d-1; d-1, e-2;
D. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
E. a-2, b-1, c-2, d-1. E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2.
2033. Cu privire la 2036. Fiind date următoarele evenimente
clasificarea osteoporozei
în funcţie de tipul de os care este afectat, fiziopatologice legate de
fiind date următoarele tipuri de
osteoporoză: OP de vârstă:
1. OP de tip 1; a. creşte resorbţia osoasă;
2. OP de tip 2; b. creşte progresiv PTH;
şi următoarele caracteristici: c. scade enzima/
a. pierderea de os cortical şi trabecular se activitatea enzimei (sau
face proporţional; reactivitatea ei la PTH) care realizează
b. risc crescut de fracturi de col femural, conversia vitaminei D din forma inactivă
care apar cu frecvenţă egală la cele două în forma activă;
sexe; care este înlănţuirea cauzală corectă:
c. pierderea accelerată de os trabecular se A. a—>b—>c;
poate corecta prin administrare de B. a-»c->b;
hormoni (estrogeni); C. b->a->c;
d. legată de încetarea funcţiei gonadice (la D. b->c-»a;
femei după menopauză); E. c—>b—>a.
care listă de asocieri este corectă: 2037. Referitor la cauzele
A. a-1, b-1, c-2, d-2; osteoporozei
B. a-1, b-2, c-1, d-2; secundare, fiind date următoarele categorii:
C. a-1, b-2, c-2, d-1; 1. boli endocrine;
D.a-2, b-1, c-1, d-2; 2. anomalii genetice de ţesut conjunctiv;
E.a-2, b-2, c-1, d-1. 3. boli autoimune;
şi următoarele stări patologice:
2034. Referitor la clasificarea osteoporozei în
funcţie de vârsta instalării, fiind date a. sindrom Ehlers-Danlos;
următoarele tipuri de osteoporoză: b. spondilita anchilozantă;
1. OP de menopauză; c. hipercorticism;
2. OP de vârstă;
1098 Semiologiaoaselor

care listă de asocieri este corectă: A. a-1, b-2, c-3; b. imobilizare;

B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; c. glucocorticoizi;
D. a-3, b-1, c-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-3, b-2, c-1. A. a-1, b-2, c-3;
2038. Cu privire la cauzele B. a-1, b-3, c-2;
osteoporozei C. a-2, b-1, c-3;
secundare, fiind date următoarele categorii: D. a-2, b-3, c-1;
1. boli endocrine; E. a-3, b-1, c-2.
2. boli digestive; 2041. Cu referinţă la
3. mod de viaţă defectuos; cauzele osteoporozei
şi următoarele stări patologice: secundare, fiind date următoarele categorii:
a. fumat; 1. boli endocrine;
b. hipotiroidism; 2. medicamente administrate cronic;
c. ciroză biliară primitivă; 3. mod de viaţă defectuos;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele stări patologice:
A. a-1, b-2, c-3; a. hrănire deficitară;
B. a-1, b-3, c-2; b. acromegalie;
C. a-2, b-3, c-1; c. hormoni tiroidieni;
D. a-3, b-1, c-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-3, b-2, c-1. A. a-1, b-2, c-3;
2039. Privitor la cauzele B. a-1, b-3, c-2;
osteoporozei C. a-2, b-1, c-3;
secundare, fiind date următoarele categorii: D. a-3, b-1, c-2;
1. boli endocrine; E.a-3, b-2, c-1.
2. boli digestive; 2042. Despre cauzele
3. mod de viaţă defectuos; osteoporozei
şi următoarele stări patologice: secundare, fiind date următoarele categorii:
a. malabsorbţia de vitamina D; 1. boli hematologice;
b. alcoolism; 2. medicamente administrate cronic;
c. hipogonadism; 3. mod de viaţă defectuos;
care listă de asocieri este corectă: şi următoarele stări patologice:
A. a-1, b-2, c-3; a. aport redus de calciu;
B. a-1, b-3, c-2; b. mielom multiplu;
C. a-2, b-3, c-1; c. heparină;
D. a-3, b-1, c-2; care listă de asocieri este corectă:
E. a-3, b-2, c-1. A. a-1, b-2, c-3;
2040. Cu referire la cauzele B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
osteoporozei
secundare, fiind date următoarele categorii: D. a-2, b-3, c-1;
1. boli endocrine; E. a-3, b-1, c-2.
2. medicamente administrate cronic; 2043. Referitor la cauzele
3. mod de viaţă defectuos; osteoporozei
şi următoarele stări patologice: secundare, fiind date următoarele categorii:
a. diabet zaharat tip 1;
1. boli hematologice; 3. mod de viaţă defectuos;
2. medicamente administrate cronic; şi următoarele stări patologice:
3. mod de viaţă defectuos; a. metotrexat;
şi următoarele stări patologice: b. anemii cronice;
a. anticonvulsivante; c. scorbut;
b. dietă vegetariană; care listă de asocieri este corectă:
c. leucemii; A. a-1, b-2, c-3:
care listă de asocieri este corectă: B. a-1, b-3, c-2;
A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-1, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; D. a-3, b-1, c-2;
C. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.
D. a-3, b-1, c-2; 2045. Privitor la cauzele
E. a-3, b-2, c-1. osteoporozei
2044. Cu privire la cauzele secundare, fiind date următoarele categorii:
osteoporozei 1. anomalii genetice de ţesut conjunctiv;
secundare, fiind date următoarele categorii: 2. boli autoimune;
1. boli hematologice; 3. mod de viaţă defectuos;
2. medicamente administrate cronic; şi următoarele stări patologice:
 Rahitismul 1099

a. malnutriţie cu scădere ponderală; A. faza iniţială a BPO

b. osteogeneza imperfectă; este caracterizată de
c. poliartrita reumatoidă; creşterea activităţii osteoblaştilor, care
care listă de asocieri este corectă: depun os excesiv;
A. a-1, b-2, c-3; B. într-o anumită etapă
B. a-1, b-3, c-2; şi în grade variabile,
C.a-2, b-3, c-1; osul resorbit este înlocuit de os trabecular
D. a-3, b-1, c-2; dens, cu fibre grosiere dispuse la
E. a-3, b-2, c-1. întâmplare;
2046. Simptome produse C. în ţesutul osos nou depus lamelele sunt
de osteoporoză în număr crescut;
sunt următoarele, cu excepţia: D. cele mai multe leziuni constau atât
A. durerile osoase sunt resorbţie excesivă, cât şi în formare
predominant în haotică de os nou;
oasele lungi; E. TC şi RMN sunt utile în special când este
B. cedarea marginilor suspectată o transformare neoplazică.
produce deformări 2050. Cu privire la boala
vertebrale prin fracturi sau tasări (lombar, Paget a osului
toracal inferior); (BPO), următoarele
C. dacă tasarea se afirmaţii sunt corecte,
produce la mai multe cu excepţia:
vertebre, apare lordoză; A. BPO mai este numită şi osteită
deformantă;
D. alte oase (decât coloana vertebrală) nu
sunt deformate; B. ţesutul osos nou se depune neregulat şi
E. apar fracturi spontane (după adesea rapid;
traumatisme minore, insesizabile); C. în ţesutul osos nou depus lamelele au
F. fracturile afectează preponderent colul dimensiuni exagerate şi aranjare regulată;
femural şi antebraţul distal; D. boala este de obicei focală, dar poate fi
G. fractura de col femural se produce mai extinsă;
adesea la aplecare şi ia purtat de greutăţi E. scintigrafiile osoase cu tehneţiu 99m
minime (uneori doar cea a propriului corp). bisfosfonat sunt utile pentru a documenta
2047.Modificări radiologice sugestive pentru extinderea bolii când se are în vedere o
OP sunt următoarele, cu excepţia: intervenţie terapeutică.
A. îngroşarea corticalei; 2051. Privitor la boala
B. creşte numărul de travee; Paget a osului (BPO),
O cedarea platoului vertebral; următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
D. nucleul pulpos herniază în corpul
excepţia:
A. resorbţia osoasă
vertebrei (noduli Schmorl);
este urmată de
E. scăderea densităţii osului; înlocuirea măduvei normale prin ţesut
F. ştergerea desenului osos în travee; vascular şi conjunctiv fibros;
G. estomparea conturului osos; B. ţesutul osos nou
H. vertebre pătrate. depus urmează încă,
într-o mare măsură, o dispoziţie lamelară;
Rahitismul C. osul nou depus are
2048.Deformări osoase caracteristice în un aspect
caracteristic în „mozaic";
rahitism sunt următoarele, cu excepţia:
D. TC şi RMN sunt utile
A. torace în butoi;
în definirea
B. şanţ submamar (Harrison);
leziunilor atipice;
O mătănii costale (îngroşarea articulaţiilor
E. scintigrafiile osoase
condrocostale);
cu tehneţiu 99m
D. genunchi valg bilateral;
bisfosfonat sunt utile pentru a confirmarea
E. genunchi var.
diagnosticului când modificările radiologice
Boală Paget a osului sunt concludente.
2052. Referitor la
2049. Referitor la boala modificările radiologice din
Paget a osului boala Paget a osului, următoarele afirmaţii
(BPO), următoarele afirmaţii sunt corecte, sunt corecte, cu excepţia:
cu excepţia: A. oase afectate
frecvent sunt femurul,
 Rahitismul
craniul, tibia, coloana cervicală, coloana
dorsală, claviculele şi coastele;
B. oasele mici sunt afectate mai rar;
C. în faza sclerotică a
bolii, osul poate
prezenta o creştere uniformă în densitate,
adesea cu absenţa striaţiilor;
D. scăderea densităţii
osoase este
rezultatul formării de os nou în faza mixtă
a bolii;
E. tiparul dens
omogen dă vertebrelor un
aspect eburnat similar cu cel tipic pentru
boala Hodgkin.
2053. Cu privire la
modificările radiologice
din boala Paget a osului, următoarele
afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. oasele pelviene sunt cel mai adesea
afectate;
B. faza litică este faza cel mai adesea
surprinsă radiologie;
O de obicei liza este urmată de creşterea
densităţii osoase;
D. creşterea uniformă în densitate este
frecventă la oasele bazinului, dar survine
ocazional şi la vertebre;
E. aspectul vertebrelor („de fildeş")
aminteşte de cel tipic pentru mielomul
multiplu.
2054.Referitor la modificările radiologice din
faza mixtă a bolii Paget a osului,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia:
A. în general, osul se
măreşte printr-o
corticală lărgită neregulat;
B. remodelarea osului
pagetic nu respectă
B. la pacienţii asimptomatici, boala este
suspectată prin descoperirea unor
transaminaze crescute;
C. şoldul este afectat prin leziuni
asemănătoare celor din coxartroză;
D. pot fi afectate organele de simţ (ochiul,
urechea);
E. compresia trunchiului cerebral poate
produce complicaţii neurologice grave.
2057. Cu privire la manifestările clinice ale
bolii Paget a osului, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. mulţi pacienţi sunt asimptomatici;
B. durerea de spate şi cea de la membrele
inferioare sunt frecvente;
C. expansiunea osoasă poate duce la
pierderea auzului;
D. complicaţii neurologice mai grave pot fi
provocate de compresia exercitată de osul
crescut excesiv sau de oasele fracturate;
1100
liniile de solicitare produse de tracţiunea
musculară sau de gravitaţie;
C. în mod caracteristic,
femurul se
curbează spre lateral;
D. cea mai mare parte a
osului dens este
depozitată pe partea convexă a osului
curbat;
E. modificările de pelvis
reflectă diversele
grade de resorbţie osoasă şi de formare
de os nou.
2055.Cu privire la modificările radiologice
din faza mixtă a bolii Paget a osului,
următoarele afirmaţii sunt corecte, cu
excepţia.
A. lărgirea corticalei se face după un tipar
grosolan, striat şi cu densitate crescută, în
unele cazuri cu distribuţie focală;
B. apar frecvente linii perpendiculare de
radiotransparenţă (microfracturi corticale)
pe partea convexă a oaselor lungi curbate,
în special la femur şi la tibie;
C. în mod caracteristic, tibia se curbează
spre posterior;
D. se produce mărirea şi îngroşarea
craniului, mai ales a tăbliei interne, cu
zone neregulate, parcelare de densitate
crescută;
E. modificările de la pelvis sunt adesea
însoţite de o subţiere caracteristică a
marginii pelviene.
2056.Referitor la manifestările clinice ale
bolii Paget a osului, următoarele afirmaţii
sunt corecte, cu excepţia:
A. prezentarea clinică este în funcţie de
extinderea bolii, de oasele particulare
afectate şi de prezenţa complicaţiilor;
E. compresia măduvei spinării (în special
prin afectarea coloanei în porţiunea
medio-toracică) poate produce
hemiplegie.
2058. Privitor la manifestările clinice ale bolii
Paget a osului, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia:
A. la pacienţii asimptomatici, boala poate fi
descoperită la o examinare radiologică a
pelvisului sau a coloanei pentru o altă
problemă;
B. durerea este de obicei acută şi
sfredelitoare;
C. în retină se observă striuri angioide;
D. creşterea osoasă excesivă la baza
craniului (platibazie) poate produce
complicaţii neurologice grave;
E. fracturile patologice ale vertebrelor pot
provoca leziuni ale măduvei spinării.
2059. Printre acuzele iniţiale la pacienţii cu
BPO sunt următoarele, cu excepţia:
 BoalăPagetaosului 1101

A. sesizează treptat scurtarea sau subţierea A. este o formă de

unui os lung; osteopatie rarefiantă cu
B. dezvoltă o tulburare de mers din cauza degenerare fibroasă şi formare de chisturi
lungimii inegale a membrelor inferioare; şi prezenţa de noduli fibroşi pe oasele
C. sesizează creşterea numărului de la afectate;
pălărie (altminteri mărirea craniului poate B. este datorată unei
să treacă neobservată); marcate activităţi
D. acuză dureri de faţă sau de cap; osteoclastice în condiţii de
E. acuză dureri de spate sau de picioare. hiperpartiroidism primar sau secundar;
2060. Referitor la
complicaţiile bolii Paget a
osului, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. fluxul de sânge
poate fi mult crescut la
extremităţile afectate de BPO;
B. vasele de sânge
proliferează în osul
pagetic;
O scăderea debitului cardiac din cauza BPO
poate duce la insuficienţă cardiacă;
D. fracturile patologice sunt mai frecvente în
faza distructivă a bolii;
E. hiperuricemia şi guta sunt frecvente la
bărbaţii cu BPO şi poate sa apară
periartrită calcificată.
2061. Cu privire la
complicaţiile bolii Paget a
osului, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. fluxul de sânge este crescut în os;
B. căldură locală crescută observată clinic
la extremităţile pagetice este explicată de
vasodilataţia cutanată;
C. la indivizii cu BPO, boala de inimă este
cel mai adesea cauzată de bolile uzuale
ale acestei grupe de vârstă;
D. nu există un nivel caracteristic al
excreţiei urinare de calciu;
E. litiaza urinară ar putea fi mai frecventă
din cauza calciuriei scăzute.
2062. Privitor la
complicaţiile bolii Paget a
osului, următoarele afirmaţii sunt corecte,
cu excepţia:
A. studiile anatomice şi
funcţionale au
demonstrat prezenţa fistulelor
arteriovenoase;
B. când boala este
extinsă (afectând o
treime sau mai mult din schelet), fluxul de
sânge crescut creşte debitul cardiac;
O fracturile patologice survin doar în stadiul
final al bolii;
D. excreţia urinară de calciu tinde să fie mai
înaltă când faza resorbtivă predomină;
E. sarcomul este complicaţia redutabilă.
2063. Referitor la
osteopatia fibrochistică
Recklinghausen, următoarele afirmaţii sunt
corecte, cu excepţia.
1102 Semiologiaoaselor

C. chisturile osoase D. tulburări digestive;

şi tumorile osoase
brune afectează mai ales mandibula,
Boala sclerelor albastre
metacarpul, metatarsul, epifiza oaselor
lungi;
D. se produc fracturi spontane;
E. scad calcemia,
fosfatemia, fosfataza
alcalină.
2064. Semne generale în osteopatia
fibrochistică Recklinghausen sunt
următoarele, cu excepţia:
A. alterarea stării generale;
B. scădere în greutate;
C. inapetenţă;
E. oligurie;
2065. Caracteristici ale bolii sclerelor
albastre sunt următoarele, cu excepţia:
A. anomalie congenitală de ţesut conjunctiv;
B. numită şi osteopsatiroza Lobstein;
C. fracturi spontane;
D. sclere albastre;
E. vizibilitatea stratului vascular coroidian
prin transparenţa scleroticii îngroşate din
cauza anomaliei de ţesut conjunctiv;
F. osteoscleroză cu cecitate.
678. Fiind date urmatoarele leziuni de culoarea pielii: 1. noduli reumatoizi: 2. chisturi
epidermoide de incluziune, 3. angiofibroame, si urmatoarele caracteristici a. contin sebum si
cheratina; cm si localizare mai ales pe zonele de presiune d. sunt multipli er si localizatil te ln
mijlocul obrajilor in sindromul MEN tip 1: care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-3,
d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-3; C. a 1, b-3, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-1, d-3; E. a-3, b-2, c-1, d-1

679. Fiind date urmatoarele leziuni de culoarea pielii: 1. noduli reumatoizi; 2, chisturi
epidermoide de incluziune; 3. neurofibroame; 4, carcinoamele bazocelulare; si urmatoarele
caracteristici a, cand sunt oase, pot semnala un sindrom Gardner; b. biopsiile evidentiaza
granuloame cu celule dispuse in palisada: c. se prezinta ca noduli sau papule moi; d, apar
drept papule translucide, cu marginile rotunjite: i care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-
2, c-4, d-3; B. a-1, b-4, c 2, d-3; C. a-2, b-1, c 3, d-4; D. a-3, b-1, c 2, d-4; E. a-4, b-1, c 2, d-
3.

680. Fiind date urmatoarele leziuni de culoarea pielii 1, chisturi epidermoide de incluziune;
2. lipoamei 3. neurofibroame; 4. carcinoamele bazocelulare; urmatoarele caracteristici a,
apar can noduli subcutanati mobili avand consistenta cauciucata, fluctuenta; centrala; c.
apar can noduli subcutanati, mobili, fermi, cu suprafata usor lobulata: d. prezinta semnul
butonierei", adica, se invagineaza in piele la presiune intr-o maniera similara cu o hemie (ca
la manevra de reducere a unei hernii); care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-4, c 2, d-
3 B. a 2, b-3, c 4, d-1; C. a 3, b-1, c 2, d-4; D. a-4, b-1, c 3, d-2; E. a-4, b-2, c-1, d-3.

681.Fdu leziuni de culoarea pielii: 1. chisturi epidermoide de incluziune; 2. noduli reumatoizi;

3, angiofibroame; 4. carcinoarne bazocelulare; si urmatoarele caracteristici: a. papule ferme,
roz sau de culoarea pielii, cu diametrul de la 3 mm pana la cativa centimetri;b. noduli fermi
de 0.5-4 cm, care sa se tind localizeze pe zonele de presiune; c. leziuni Intalnite foarte
frecvent; d. localizate, In mod obisnuit, pe pielea lezata de soare (cap, gat si portiunea a
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b 4, c 3, d-2; B, a-2, b-1, c 4, d-3. C. a-3, b-1, c-4,
d-2; D. a 3, b-2, c-1, d-4; E. a 4. b-3, c 2, d-1.

682. Fiind date urmatoarele leziuni de culoarea pielii: 1. chisturi epidermoide de incluziune,
2, noduli reumatoizi 3, angiofibroame; 4, tricolernoame: a. contin un material branzos, care
se scurge in afara la incizare: b. cand apar in numar mare pe fata, sunt caracteristici e
pentru boala Cowden c. sunt multipli e si localizati te in mijlocul obrajilor in scleroza
tuberoasa; d. au consistenta ferma si localizare in special la coate; d care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-4, c-3, d-2; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-4, b-2, c-3, d-1 E. a-4, b-3, c-1,
d-2.

683. Fiind date urmatoarele formatiuni tumorale de culoarea pielii: 1. neurofibroame; 2.

carcinoamele bazocelulare; 3. tricolemoame; si urmatoarele caracterizari a. tumori ale
anexelor pielii, provenind din celule diferentiate spre foliculi de par, b. tumori ale anexelor
pielii, formate din celule putin sau deloc diferentiate; c. tumori benigne ale celulelor
Schwann; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-
1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

.684. Referitor la leziunile de culoarea pielii, fiind date urmatoarele afectiuni.1. scleroza
tuberoasa 2. boala von Recklinghausen; 3. sindromul MEN tip 2b; 4. boala Cowden; si
urmatoarele trasaturil leziuni: a. carcinom medular tiroidian la >75% din pacienti; mucoasei
b. aspect in piatra de pavaj al bucale c. noduli Lisch multipli; d. multiple si localizate in
mijlocul obrajilor, f care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a 2, b-3, c-1, d-
4; C. a-3, b-1, c-4, d-2, D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-1, c 2, d-3.

685. Cu privire la leziunile de culoarea pielii, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. sindromul
MEN tip 1: 2. sindromul MEN tip 2b; 3. sindromul de carcinom bazocelular nevoid; 4, boala
Cowden; si urmatoarele trasaturil leziuni: a. numit si sindromul hamartoamelor multiple, b.
angiofibroame multiple si localizate in mijlocul obrajilor; c. neuroame multiple; d. chisturi de
maxilar si medulobiastoame; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-2,
b-3, c-4, d-1; C. a-3, b-4, c-2, d-1; D. a-4, b-1, c-2, d-3; E. a-4, b-3, c-1, d-2.

686. Privitor la leziunile de culoarea pielii. fiind date urmatoarele afectiuni: 1. boala von
Recklinghausen; 2. sindromul MEN tip 2b; 3. sindromul de carcinom bazocelular nevoid 4.
boala Cowden; si urmatoarele trasaturi leziuni: a. proeminenta osului frontal si adancituri
punctiforme pe palme si plante; b. determinat de mutatii in gena PTEN c. neurofibroame
multipled. habitus marfanoid; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4.B. a-2,
b-1, c-3, d-4; C. a 2, b-3, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-2, c-1, d-3. pielii,

687. Cu referire la leziunile de culoarea fiind date urmatoarele afectiuni: 1. boala von
Recklinghausen; 2. sindromul MEN tip 2b; 3. sindromul de carcinom bazocelular nevoid: 4.
boala Cowden: si urmatoarele trasaturi leziuni a. proces de calcificare afectand falx cerebri
si diaphragma sellae; b. cheratoze pe palme, talpi si fata dorsala a mainilor, c. cel putin 6
maculele café-au-lait masurand 1.5 cm; d. buze proeminente; Ucare lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a 2. b-1, c 3, d-4 C. a-2, b-3, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-1, d-2;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.

688.Cu referinta la leziunile de culoarea pielii, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. boala von
Recklinghausen; 2. sindromul MEN tip 2b; 3. boala Cowden; si urmatoarele trasaturil leziuni:
b. boala fibrochistica si carcinom mamar. carcinoame tiroidiene; c. intestinale d. pistrui axilari
t care lista de asocieri este corecta: A. a 1, b-2, c 3, d-3; B. a 2, b-3, c-1, d-3; C. a 3, b-1, c 2,
d-3; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1.

689. Referitor la chisturile epidermoide de incluziune, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu

exceptia A. sunt foarte frecvente; B. apar ca noduli subcutanati mobili, C. au consistenta
cauciucata; D. contin un material branzos, care se scurge din ele daca sunt incizate; E.
contin sebum si cheratina,F. cand sunt numeroase, pot semnala uni sindrom Peutz-
Jeghers

690. Referitor la chisturile epidermoide de incluziune din sindromul Gardner, urmatoarele

afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. se dezvolta la varste avansate; B. sunt localizate
facial; C. sunt numeroase; D. sunt prezente si in istoricul familial al pacientului desmoide.

691.Referitor la lipoame urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. sunt rare; B. se

prezinta ca noduli subcutanati. C. sunt aderente la pieie; D. au consistenta fiuctuenta; E.
la palpare, suprafata apare neteda.

692. Referitor la nodulii reumatoizi, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A…,B….de flexie, In special la coate; C. apar la 6% din pacientii cu boala Still (artrita
reumatoida juvenila); granuloame cu celule dispuse in palisada; E. seamana cu nodulii
care apar in febra reumatica, dar sunt mai mici.

693. Cu privire la nodulii reumatoizi, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. au

diametrul de 0.5-4 cm B. se localizeaza mai ales pe piept, C. apar la -20% din pacientii cu
artrita D. sunt mai rari in forma clasica decat in cea juvenila a artritei reumatoide; E.
dureaza mai putin decat nodulii care apar in febra reumatica. afirmati sunt corecte,

694.Referitor la neurofibroame urmatoarele afirmatii sunt corecte cu exceptia: A. tumori

benigne ale celulelor gliale; B. sunt noduli sau papule dure C. prezinta semnul butoniera
adica se invagineaza in piele la presiune, precum o hernie (ca la manevra de reducere a
unei hernii);D. ca leziuni izolate, pot sa apara la indivizii normal E. cand sunt multiple,
sugereaza sindromul Gardner F. in tipul 1 de neurofibromatoza, pot fi tratamentului

695. Manifestari produse de boala von Recklinghausen (tipul 1 de neurofibromatoza), sunt

urmatoarele, cu exceptia: A. multiple neurofibroame; B. cel putin 6 maculele café-au-lait
masurand 1.5 cm. C. pistrui axilari. D. noduli reumatoizi multipli. E. mici adancituri pe
suprafata irisului.

696. Referitor la angiolibroame, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia A. sunt

papule moi: B. sunt albastre sau de culoarea pielii; C. masoara de la 3 mm pana la
cativa centimetri in diametru: D. sunt multiple si localizate in mijlocul E. sunt
caracteristice pentru sindromul Peutz-Jeghers.

697. Referitor la neuroame, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. sunt proliferari
benigne de fibre nervoase. B. sunt papule femme; C. au culoarea piel D. apar mai frecvent
in zonele de plica; E. se prezinta uneori ca degete rudimentare supranumerare. F. cand
sunt numeroase, sugereaza un sindrom MEN tip 2b.

698. Care dintre urmatoarele nu este o localizare caracteristica a neuroamelor in sindromul

MEN tip 2b: A. pleoape B. buzei C. portiunea distala a limbii; D. mucoasa bucala; E. axile.

699. Modificari produse de sindromul MEN tip 2b sunt urmatoarele, cu exceptia: o A.

neuroame multiple; B. habitus marfanoid C. buze proeminente; D. ganglioneuroame
musculare E. carcinom medular tiroidian 75% din pacienti)

700. Referitor la tumorile anexelor pielii, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
pluripotente din A. provin din celulele epiderm B. unele provin din celule care se pot
diferentia in componente ale firului de par; C. unele sunt proliferari ale celulelor diferentiate
catre tesut glandular sebaceu, apocrin sau eccrin; D. pot fi constituite din celule
nediferentiate; E. includ carcinoamele spinoceluiare si tricolemoamele

701. Referitor la carcinoamele bazocelulare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A. sunt tumori ale anexelor pielii: B. clinic, se prezinta ca niste papule trans lucide C.
prezinta telangiectazii; D. in mod obisnuit, apar pe pielea acoperita; E. cand sunt
multiple, mai ales la un varstnic, sugereaza sindromul de carcinom bazocelular
nevoid.
702. Cu privire la carcinoamele bazocelulare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. sunt proliferari ale unor celule inalt diferentiate; B. au marginile rotunjite: C. de
obicei, au o eroziune periferica; D. de obicei, apar pe coapse si gambe; E. cand apar
mai multe la un tanar, sunt probabil consecinta factorilor de mediu.

703. Manifestari care apar in cadrul sindromului de carcinom bazocelular nevoid sunt
urmatoarele, cu exceptia: A. chisturi de maxilar, B. ulcerati pe palme si plante; C. retractia
osului frontal; D, meduloblastoame; E. proces de calcificare afectand omentul.

704. Referitor la tricolemoame, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. sunt

formatiuni de culoarea pielii; B. sunt tumori ale anexelor pielii. C. sunt proliferari ale
celulelor diferentiate spre glande sebacee; D. pot avea un aspect verucos,E. cand apar
in numar mare pe fata, sunt caracteristice pentru scleroza tuberoasa.

705. Referitor la boala Cowden, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

caracteristica este prezenta a multiple tricolemoarme pe gambe; B. mucoasa bucala are
un aspect in piatra de pavaj C. este numita si sindromul ulcerelor multiple; D. este
determinata de mutatii in gena PTEN E. poate provoca vergeturi pe palme, talpi si fata
dorsala a mainilor.

706. Cele mai frecvente leziuni urmatoarele interne din boala Cowden sunt cu exceptia: A.
mastoza fibrochistica; B. carcinom mamar, C. adenoame tiroidiene; D. carcinoame
pulmonare , E..

707. Fiind date urmatoarele manifestari care apar in boala Cowden: a. boala fibrochistica si
carcinom mamar; b. poli poza gastrointestinala: c. adenoame si carcinoame tiroidiene, e,
care este ordinea descrescatoare a frecventei: A. abc B. acb C. bac D. bca E. cab

708. Referitor la leziunile cutanate roz, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. amiloidoza
sistemica primara; 2. reticulohistiocitoza multicentrica 3. mucinoza papulara si urmatoarele
caracteristici:a. leziuni roz si translucide localizate de obicei pe fata (mai ales ocular si
perioral) si in zonele de plica; b.inrudita cu scleromixedemul, dar cu manifestari mai
localizate si mai putin severe, C. se asociaza o poliartrita care poate determina macroglosie;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, C-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-
3, d-1; D. a-3, b-1, c-1, d-2, E. a-3, b-2, c-1, d-1

709. Cu privire la leziunile cutanate roz, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. amiloidoza
sistemica primara; 2. reticulohistiocitoza multicentrica; 3. scleromixedem; si urmatoarele
caracteristici: a. caracteristica este purpura de ciupire": b. forma mai sclerotica si mai difuza
de mucinoza papulara, c, histopatologic, papulele contin celule gigante caracteristice (si care
nu apar pe biopsiile din nodulii reumatoizi); d. pe biopsie apar depozite omogene in derm si
in peretii vaselor de sange; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-1; B. a-1, b-
3, c 2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-3; D. a-3, b-1, c-1, d 2; E. a-3, b-2, c-1, d-1.

710. Privitor la leziunile cutanate roz, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. amiloidoza
sistemica primara; 2. amiloidoza maculara; 3. mucinoza papulara (lichen mixedematos); 4.
scleromixedlem; si caracteristici. a. depuneri de epidermica alterata determinand leziuni roz
localizate mai ales pe portiunea superioara a spatelui; b. papule de culoarea roz pana la
nuanta pielii, ferme, cu diametrul 2-5 mm si adesea cu o dispunere liniara; c. eruptie
papulara insotita de o induratie eritematoasa extinsa a pielii, mai ales pe biopsie depozite in
jurul vaselor de sange sau in celule adipoase individuale la 40- 50% din pacienti, care lista
de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-3, c-4, d-2; C. a-2, b-3, c-4, d-1; D.
a-3, b-1, c 2, d-4; E. a-4, b-2, c-1, d-3.

711. Cu referire la leziunile cutanate roz, fiind 2. amiloidoza sistemica primara; 3. mucinoza
papulara; 4. scleromixedem; si le caracteristici: alterata determinand leziuni roz, localizate
de obicei pe membrele inferioare; b. pielea aderand strans la tesutul subcutanat; c.
electroforeza cu imunofixare evidentiaza un varf monoclonal de lgG, de obicei cu un lant
usor d. peretii vasculari afectati au fragilitate crescuta care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-4, c-3, d-2; B. a 2, b-3, c 4, d-1; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a-3, b-1, c 2, d-4; E. a-4, b-3,
c 2, d-1.

712. Cu referinta la leziunile cutanate roz. fiind date urmatoarele afectiuni: 2. mucinoza
papulara; 3. scleromixedem (lichen mixedematos generalizat); a. eruptie papulara insotita de
induratie a fetei si a membrelor. b, electroforeza proteinelor serice evidentiaza un varf
monoclonal de lgG c, esantioanele de biopsie din papule mucina d. dupa traumatisme
minore apar petesii si purpura nu doar pe pielea cu leziuni, ci si pe pielea clinic normala;care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c 3, d-2; B. a 2, b-2, c-1, d-3; C. a-2, b-3, c-2, d-1;
D. a-3, b-1. c-2, d-2; E. a-3, b-2, c-2, d-1.

713. Despre leziunile cutanate roz, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. amiloidoza sistemica
primara 2. reticulohistiocitoza multicentrica; 3. mucinoza papulara; si urmatoarele
caracteristici: a. manifestarile hemoragipare apar nu doar pe pielea cu leziuni, ci si pe pielea
clinic normala; fibroblasti si depunere de mucina in derm, in absenta unei boli tiroidiene: c.
un diagnostic rapid poate fi pus prin examinarea grasimii subcutanate abdominale: mucoase
si suprafetele de extensie aie mainilor si antebralelor. care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-3, c-1, d-2; B. a-1, b-3, c 2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-3; D. a 2, b-1, c 3, d-1; E. a-3, b-2,
c-1, d-1

714. Referitor la amiloidoza sistemica. urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

adesea, leziunile cutanate sunt roz translucide; B. pe biopsie se observa depunere omogena
de amiloid in derm si in peretii vaselor de sange; C. pe fata, leziunile sunt localizate mai ales
periorbital si perioral; D. dupa traumatisme minore, apar petesii s purpura doar pe
pielea lezata; E. leziunile cutaneomucoase specifice sun foarte frecvente in
amiloidoza secundara F. un diagnostic rapid de amiloidoza sistemica poate fi pus prin
examinarea grasimii subcutanate abdominale.

715. Cu privire la leziunile cutanate asociate cu amiloidoza sistemica prima urmatoarele

afirmatii sunt corecte, cu exceptia:A. zonele de extensie sunt una dintre localizarile
obisnuite ale leziunilor B. afectarea peretilor vaselor de sange poate determina
cresterea rezistentei peretelui vascular, C. amiloidul se poate depune si in muschii
striati din limba, determinand microglosie. D. leziunile cutaneomucoase specifice sunt
prezente la doar -30% din pacientii cu depuneri de amiloid in jurul vaselor de sange sau in
celule adipoase individuale la 40-50% din pacienti.
 716. Referitor la amiloidoza limitata la piele, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. cuprinde trei forme clinice; B. nu trebuie considerata leziune cutanata de amiloidoza
sistemica C. amiloidoza maculara este localizata mai ales pe portiunea superioara a
coapselor, D. una dintre formele clinice este amiloidoza nodulara; E. de obicei, amiloidoza
lichenoida este localizata pe piept, F. in amiloidoza maculara si in cea lichenoida,
depunerile sunt formate din cheratina epidermica alterata;G.. putea fi asociate cu sindrom
MEN tip 2a multicentrica.

717.Referitor la reticulohistiocitoza multicentrica urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu

exceptia A. leziunile sunt de tip papular si nodular; B. leziunile sunt de culoare roz; C.
leziunile sunt localizate pe fata si pe mucoase, ca si pe suprafetele de extensie ale mainilor
antebratelor. D. se asociaza o poliartrita care poate mima clinic spondilita
anchilozanta; E. histopatologic, papulele contin celule gigante caracteristice, care nu apar
pe biopsiile din nodulii reumatoizi.

718. Referitor la scleromixedem, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. apare o

eruptie maculara de culoare roz, extinsa a pielii: C. modificarile cutanate sunt localizate
mai ales pe fata si pe membre;D. modificarile cutanate seamana cu cele din lupusul
eritematos sistemic; E. pielea adera strans la tesutul subcutanat.

719. Referitor la aspectul leziunilor cutanate din mucinoza papulara, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, cu exceptia: A. sunt de tip macular, B. sunt de culoarea roz pana la rosu;
C. au consistenta moale D. au diametrul de 2-5 cm; E. adesea au o dispunere liniara.

720. Referitor la mucinoza papulara, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

esantioanele de biopsie din papule amiloid. depunere localizata de B. electroforeza cu
imunofixare evidentiaza un vari monoclonal de lgA, de obicei cu un lant usor C. forma
mai localizata, mai putin severa se numeste lichen mixedematos sau mucinoza papulara; D.
forma sistemica mai este numita si scleromixedem; E. este o boala cutanata frecventa; F.
se asociaza cu patologia tiroidiana

721. Cu privire la mucinoza papulara, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia A.

electroforeza proteinelor serice evidentiaza un varf monocional de lgG: B. boala are un
spectru de forme clinice, care difera prin extinderea si severitatea manifestarilori C. mai este
numita si lichen mixedematos (generalizat). D. forma mai sclerotica, mai difuza se
numeste mucinoza papulara. E. Este caracterizata de proliferarea histiocitelor si
depunere de mucina in derm

722. Referitor la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele leziuni: 1. xantoamei 2.
xantelasme; 3. xantoalme eruptive; 4. tofi gutosi; a. depunere de urat monosodici b. pe
boopsie, se observa celule spumoase c. apar mai ales pe suprafetele de extensie ale
membrelor si ale feselor; d. cel putin 50% din pacienti au profiluri lipidice normale; care lista
de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a-2, b 3, c-4, d-1; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a
3, b-1, c 2, d-4; E. a-4, b-1, c 3. d-2.

723. Cu privire la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele leziuni: 1. xantoame
eruptive; 2. xantelasme; 3. tofi gutosi: si urmatoarele caracteristici: a. sunt cea mai frecventa
forma de xantoamei b. leziuni ferme, de culoare galbena, cu dimensiunile de la 1 mm pana
la 7 cm; c. dintre xantoame, este cel mai putin specific semn pentru hiperlipemie;
trigliceridelor serice; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-3 B. a-1, b-2, c-3,
d-1; C. a-1, b-3, C-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-3; E. a-3, b-1, c-1, d-2.

724. Privitor la leziunile cutanate galbene, 1. xantoame 2. xantoame eruptive; 3. tof gutosi;
si urmatoarele caracteristici: a. biopsia evidentiaza acumulari de macrofage cu citoplasma
plina de lipide. b. localizare periarticulara, in special la maini si picioare, ureche, olecranon,
bursele prepatelare; cretos; d. grupuri de papule galbene cu halouri eritermatoase, care lista
de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c 3, d-3; B. a-1, b-3, c-3, d-2; C. a 2, b-3, c-3, d-1; D. a
3, b-1, c 2, d-3; E. a-3, b-2, c-1, d-3.

725. Referitor la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. ciroza biliara
3. pseudoxanthoma elasticum; 4. carcinom sebaceu; urmatoarele caracteristici a. depunere
anormala de calciu pe fibrele elastice din piele, din ochi si din vasele de sange hiperlipemie
cu xantoame tuberoase si plane asociate; c. placarde rosii brune, cu centru galben atrofic
(transparent), telangiectazii, margine eritematoasa; d. tumora rara, formata din celule ale
anexelor pielii diferentiate catre un anumit tip de tesut glandular; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1. b-3, c 4. d-2; B. a-3, b-1, c 2, d-4; C. a-3, b-4, c 2, d-1; D. a-4, b-1, c-2, d-3
E. a-4, b-2, c-1, d-3.

726. Cu privire la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. mielom 2.
necrobioza lipoidica; 3. a elasticum: 4. hiperplazie sebacee; si urmatoarele caracteristici a.
apar xantoame plate si normolipemie; b. proliferare a celulelor anexelor pielii diferentiate
catre un anumit tip de tesut glandular, relativ frecventa, observata de obicei pe fafa; c. in
ochi, depunerea de calciu din membrana Bruch determina dungi angioide si coroidita; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-1, b-4, c-3, d-2; C. a-3, b-1, c 2, d 4;
D. a-4, b-2, c-3, d-1 E. a-4, b 3, c-1, d-2.

727. Privitor la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. mielom 2.
sindrom Torre;3. pseudoxanthoma elasticum si urmatoarele caracteristici a. proliferari de
tesut sebaceu (unul sau mai multe adenoame, eventual carcinoame sau hiperplazie), uneori
cheratoacantoame; b. depunere anormala de calciu pe fibrele elastice din arterele din inima,
rinichi, tract gastrointestinal si membre, c. pe biopsia din piele se observa fibre elastice
umflate si ingramadite neregulat cu depunere de calciu; d. pot sa apara xantoame plate cu
diametrul >12 cm, cel mai adesea pe portiunea superioara a trunchiului sau pe partile
laterale ale gatului; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b 2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c 2,
d-3; C. a 2, b-1, c-3, d-3; D. a-2, b-3, c 3, d-1; E. a-3, b-3, c 1, d-2.

728. Cu referire la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. diabetul
zaharat necontrolat; 2. sindrom Torre 3. pseudoxanthoma elasticum; a. cel mai frecvent
context clinic pentru xantoamele eruptive; b. sunt afectate mai ales zonele de plica (gat,
axile, fosele antecubitale, inghinal); c. leziunile vasculare determina angina, hiperiensiune,
sangerare gastrointestinalai i claudicatie; d. carcinoame multiple ale tractului gastrointestinal
(mai ales colon), ca si cancere de laringe, tract genitourinar si endometru: care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-3, d-2; B. a-3, b-1, c 2, d-3; C. a-3, b-1, c-3, d-2; D. a-3,
b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2.
729. Despre leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. necrobioza
lipoidica; 2. adenom sebaceu; 3. pseudoxanthoma elasticumi a. cand pielea este sever
afectata, apar pliuri cutanate redundante, care atarna b. tumora rara, formata din celule ale
anexelor pielii diferentiate catre glande sebacee; c, leziunile apar la pacienti care au diabet
zaharat sau ii dezvolta ulteriori. d. leziunile vasculare pot determina sangerare
gastrointestinala si claudicatie A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c 3, d-1
D. a-3, b-1, C-3, d-2 E. a 3, b-2, c-1, d 3.

730 cu referinta la leziunile cutanate galbene, fiind date urmatoarele afectiuni: 1. necrobioza
lipoidica; 2. guta tofacee; 3. pseudoxanthoma elasticum 4. administrarea pe termen lung de
D- penicilamina urmatoarele caracteristici a. in majoritatea cazurilor (90%)leziunile apar pe
fata anterioara a gambelor; b. diagnosticul poate fi stabilit prin examinarea la microscopul cu
lumina polarizata a continutului aspirat dintr-o leziune c. modificari cutanate de tip
pseudoxanthoma elasticum, ca si alterari ale fibrelor elastice din organele interne; forma
placarde reticulate care au un aspect similar cu cel al pielii de gaina jumulite; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a 1, b-3, c-2, d-4; C. a 2, b-3, c-4, d-1 D. a-3,
b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-1, c 3, d-2.

731. Referitor la localizarea xantoamelor, fiind date urmatoarele tipuri de xantoame: 1.

xantelasmele; 2, xantoamele eruptive; 3. xantoamele plane (plate); 4. xantoamele
tendinoase: 5. xantoameie tuberoase; si urmatoarele localizari: a. mai ales pe suprafetele de
extensie ale membrelor si ale feselor, b. in dreptul tendoanelor lui Ahile si ale extensorilor
degetelor,c. predominant pe pliurile palmare cicatrici, fata si portiunea superioara a
trunchiului; d. pleoape; e. cel mai frecvent pe articulatiile mari sau A. a-2, b-4, c 1, d-3, e-5;
B. a 2, b-4, c-3, d-1, e-5; C. a-4, b-1, c 2, d-3, e-5, D. a-4, b-5, c 3, d-2, e-1; E. a-5, b-4, c 3,
d-1, e-2.

732. Referitor la xantoamele eruptive, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

sunt cea mai rara forma de xantoame; B. sunt asociate cu hipercolesterolemie
hipertrigliceridemie (tipuri 1, 3, 4 si 5), C. sunt grupuri de papule galbene cu halouri
cianotice; D. apar mai ales pe suprafetele de flexie ale membrelor si pe fese;
trigliceridelor serice.

733. Referitoria relatia dintre dislipidemie si aparitia xantoamelor, fiind date urmatoarele 1.
xantoamele eruptive; 2. xantelasma, xantoamele tendinoase si xantoamele plane: 3.
xantoamele tuberoase; a. sunt asociate cu hipertrigiiceridemie (tipurile 1, 3, 4 si 5 de
dislipidemie); b. sunt frecvent asociate cu hipertrigliceridemie, dar apar si la pacientii cu
hipercolesterolemie (tipul 2 de dislipidemie). c. sunt asociate cu cresterea B- lipoproteinelor
(LDL) (mai ales tipurile 2 si 3 de dislipidemie), care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3,
c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

734. Care dintre urmatoarele zone este cea mai putin caracteristica pentru localizarea tofilor
gutosi A. helixul de la ureche; B. olecranonul;C. bursele prepatelare: D. periarticular, in
special la maini si la E. abdomen

735. Despre tofii gutosi, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. reprezinta
depunere de urat monosodic; B. au consistenta moale; C, au culoare galbena: D. daca se
rup, din ei se scurge sebum: E 7 cm. ler variaza de la 1 mm pana la
736. Leziunile de necrobioza lipoidica au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. In
majoritatea cazurilor (90%), apar pe fata posterioara a gambelor. B. prezinta zone de
atrofie, unde tegumentul devine opac; C. la periferie au zone de culoare galbena; D. in
cadrul placardului se pot dezvolta si ulceratii,

737. Despre leziunile de necrobioza lipoidica urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. pacientii pot avea diabet zaharat sau il dezvolta ulterior; B. se prezinta ca un placard rosu
brun cu centru galben atrofic; C. au o margine palida; D. prezinta telangiectazii. E. la
biopsie, se constata proliferarea colagenului

738. Referitor la pseudoxanthoma elasticum, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A. exista o depunere anormala de calciu pe fibrele elastice din piele, din ochi si din vasele
de sange B. se prezinta ca papule galbene care reticulate care seamana cu pielea de C.
pielea sever afectata adera strans la tesutul subcutanat; D, pe biopsia din pielea
afectata, apar fibre elastice umflate ingramadite neregulat, cu depunere de calciu; E. In
ochi, depunerile din sclerotica determina dungi angioide si coroidita

739. Principalele zonele cutanate afectate in pseudoxanthoma elasticum sunt urmatoarele,

cu exceptia: A, zonele de extensie; B. spate C. coapsele: D. coate; E. cap.

740. Referitor la manifestarile din pseudoxanthoma elasticum, fiind date urmatoarele

localizari ale depunerilor anormale de calciu: 1. arterele din inima; 2. arterele din rinichi 3.
arterele din tractul gastrointestinal; 4. arterele membrelor, urmatoarele manifestari: a.
hipertensiune; b. angina; c. sangerare digestiva; d. claudicatie: care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a 2, b-1, c-3, d-4; C. a-3, b-4, c-1, d-2; D. a-4, b-1, c 2, d-3;
E. a-4, b-2, c 3, d-1.

741. Care dintre urmatoarele leziuni nu este asociata cu sindrom Torre: A. unul sau mai
multe adenoame sebacee; B. carcinoame sebacee C. hiperplazie sebacee; D.
cheratoacantoame; E. angiofibroame.

742. Care dintre urmatoarele leziuni nu este o iocalizare recunoscuta a cancerelor de

organe interne asociate cu sindromul Torre: A. tractul gastrointestinal (mai ales colon), B.
laringe; C. tract genitourinar; D. endometru; E. limba.

743. Fiind date urmatoarele categorii de cauze ale leziunilor cutanate de culoare rosie 1.
cauze frecvent intalnite ale papulelor rosii 2. cauze obisnuite ale nodulilor subcutanati
erilematosi a. acnee chistica;b. chisturi epidermoide de incluziune inflamate; c.
hemangioamele in cireasa, d. muscaturile de artropode; e. furuncule; A. a-1, b 2, c-1, d-2, e-
2; B. a 2, b-1, c 2, d-1, e-2, C. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; D. a 2, b-2, c-1, d 2, e-1; E. a-2, b-2, c-
2, d-1, e-1.

744. Fiind date urmatoarele leziuni cutanate de culoare rosie: 2. angiocheratoameie din
boala Fabry; a. sunt localizate cel mai frecvent pe portiunile inferioare.ale trunchiului; b. sunt
leziuni de culoare rosu pana la rosu-albastru, de mici dimensiuni (1-3 mm) benigna de; C.
reprezinta doar o proliferare capilare; d. sunt papule mici, de culoare rosu aprins, in forma de
dom care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b 2, c-1, d-2; C. a-1, b-2,
c 2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1.

308. Privitor la caracteristicile leziunilor din cateva afectiuni dermatologice

frecvente, fiind date urmatoarele variante: 1. papule si placarde violacee cu
suprafata plata; 2. rapid, parcurgand fazele de macule eritematoase, papule,
vezicule, pustule si, in final, cruste; 3. papule placarde izolate si confluente,
edematoase, eritematoase, uneori zona eritermatoasa in jur, prurit; a. varicela; b.
lichen plan; c, urticarie; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-
1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2.

309. Cu referire la caracteristicile leziunilor din cateva afectiuni dermatologice

frecvente, fiind date urmatoarele variante: 1. papule foliculare cheratozice
inconjurate de eritem; 2. pete eritematoase simetrice cu un guleras de scuama;
3. papule eritematoase; si urmatoarele afectiuni a. cheratoza pilara; b. dermatoza
acantolitica tranzitorie; c. pitiriazis rozat; care lista de asocieri este corecta: A. a
1, b-3, c-2, B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

310. Cu referinta la caracteristicile leziunilor din cateva afectiuni dermatologice

frecvente, fiind date urmatoarele variante: 1. pete de culoare inchisa (bronzata)
pana la bruna 2. macule scuamoase hiper- sau hipopigmentate; 3. pete uscate,
eritematoase, cu descuamare si prurit; si urmatoarele afectiuni: a, melasma; b.
xeroxa c, tinea versicolor, care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B,
a-1, b-3, c-2, C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a 3, b-2, c-1

311. Cu referinta la leziunile caracteristice din cateva afectiuni dermatologice

frecvente, fiind date variante: 1. papule purpurice palpabile; 2. papulovezicule
grupate, pruriginoase, veziculele fiind adesea excoriate din cauza pruritului
asociat, 3. pete purpurice extensive angulare; si urmatoarele descrieri a.
vasculita cutanata a vaselor mici; b. Dermatita herpetiforma c. meningococemie
fulminanta; A. a-1, b 2, c 3; B. a-1, b-3, c 2; C. a 2, b-1, c-3 ; D. a 3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1.

312. Referitor la cauzele diverselor tipuri de Variante: 1. eruptii acneiforme in

cadrul unor boli sistemice cu cresterea productiei de androgeni avand origine
corticosuprarenalianar 2. hipopigmentatie localizata in cadrul unor afectiuni
sistemice, 3, leziuni veziculoasel buloase in cadrul unei boli cutanate primar
vezicante (autoimune); 4. exantem scarlatiniform; si urmatoarele cauze: a.
melanom asociat leucodermie; b. Deficit de 22 hidroxilaza c. faza timpurie a
sindromului stafilococic de piele oparita; d. pemfigoid; A. a-1, b-3, c 2, d-4; B.
a 2, b-1, c 4, d-3; C. a 2, b-3, c-1, d-4; D. a 3, b-1, c-4, d-2; E. a-4, b-3, c-1, d 2.

313. Cu privire la cauzele diverselor tipuri de Variante: 1. leziuni cutanate

papuloscuamoase in cadrul unor afectiuni primar cutanate;2. eruptii acneiforme
in cadrul unor boli sistemice cu cresterea productiei de androgeni avand origine
ovariana; 3. hipopigmentatie localizata in cadrul unor boli sistemice; 4. leziuni
veziculoase/ buloase in cadrul unei boli cutanate primar vezicante autoimune);
si urmatoarele cauze: a. pemfigoid gestational; c. scleroza tuberoasa b. tinea d.
sindromul ovarului polichistic; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-
3, d-4; B. a-1, b-3, C-4. d-2. C. a-1, b-4, c-2, d-3; D. a-4, b-1, C-3, d-2, E. a-4,
b-3, c-1, d-2.

314. Privitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele variante: 1. leziuni cutanate papuloscuamoase in cadrul unor
afectiuni primar cutanate; 2. eruptii acneiforme in cadrul unor boli sistemice; 3.
hipopigmentatie localizata in cadrul unor boli sistemice; 4. leziuni veziculoasel
buloase in cadrul unei boli cutanate primar vezicante (autoimune); urmatoarele
cauze: a. hipomelanoza lui lto/ mozaicism; b. pitiriazis rozati c. criptococoza
diseminata; d. pemfigoid cicatricial; care lista de asocieri este corecta: A. a-2, b-
3, c-4, d-1; B. a 2, b-4, c-1, d-3; C. a 2, b-4, c 3, d-1; D. a-3, b-1, c 2, d-4; E. a-
3, b-2, c-1, d-4.

315. Cu referire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele variante: 1. leziuni cutanate papuloscuamoase in cadrul unor
afectiuni primar cutanate 2. eruptii acneiforme in cadrul unor boli sistemice boli
sistemice; 3. hipopigmentatie localizata in cadrul unor boli sistemice4. leziuni
veziculoasel buloase in cadrul unei boli cutanate primar vezicante (autoimune);
urmatoarele oauze: a. dermita herpetilorma (asociata cu enteropatie la gluten). b.
fungi dimorfi; c. lichen plan; d. incontinenta pigmentara (stadiu 4) A. a-1, b-3,
c-4, d-2; B. a-1, b-4, c 2, d-3; C. a-3, b-1, c-4, d-2; D. a-4, b-2, c-1, d-3; E. a-4,
b-3, c 2, d-1.
316. Cu referinta la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date
urmatoarele variante: 1. leziuni cutanate papu in cadrul unor afectiuni primar
cutanafe; 2. eruptii acneiforme in cadrul unor boli sistemice: 3. hipopigmentatie
localizata in cadrul unor boli sistemice 4. leziuni veziculoase buloase in cadrul
unei boli cutanate primar vezicante (autoimmune), si urmatoarele cauze: a.
parapsoriazis b. dermatoza cu lgA liniar, c. sarcoidoza d. boala Behcet; care
lisla de asocieri este corecta: A, a-1, b-3, c 2, d-4; B. a-1, b-4, c 3, d-2, C. a 2,
b-3, c 4, d-1; D. a-3, b-2, c-4, d-1; E. a-4, b-3, c-2, d-1.

317. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
variante 1. leziuni cutanate papuloscuamoase in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 2. telangiectazii liniare in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3.
hipopigmentatie localizata in cadrul unor boli sistemice; 4. leziuni veziculoase/
buloase in cadrul unei boli cutanate primar vezicante (autoimune); si
urmatoarele cauze a. acnee rozacee.b. epidermoliza asociata cu boala c. boala
Bowen (carcinom cu celule scuamoase in situ)-asociat cu expunerea cronica la
soare si cu expunerea la arsenic. d. lepra tuberculoida si nedeterminata; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-4, c 2, d-3; B. a 2, b-1, c-3, d-A; C. a-2,
b-4, c-1, d-3; D. a-4, b-1, c 2, d 3;

318. Referitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante 1. leziuni cutanate papuloscuamoase; 2. telangiectazii
liniare in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3. hipopigmentatie localizata in
cadrul unor boli sistemice: 4. leziuni veziculoasel buioase in cadrul unor boli
cutanate secundar vezicante; a. medicamente; b. limfom cutanat cu celule T; c.
piele lezata actinic (dupa expunerea la soare); d. dermita de contact care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c 2, d-4; B. a-1, b-4, c-2, d-3; C. a-2, b-4, c-1,
d-3; D. a-4, b-2, c-3, d-1; E. a-4, b-3, c-2, d-1.

319. Cu privire la cauzele diverselor tipuri de Variante: 1. leziuni cutanate

papuloscuamoase in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 2. telangiectazii
liniare in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3. hipopigmentatie iocalizata in
cadrul unor boli sistemice 4. leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor boli
cutanate secundar vezicante; urmatoarele cauze: i a. psoriazisi b, eritem
multiform; c. oncocerciaza; d, hipertensiune venoasa; A. a-1, b-2, c-4, d-3;B. a-
1, b-4, c-3, d-2; C. a 2, b-3, c-1, d-4; D. a-3, b 4, c-2, d-1; E. a-4. b-1, c-2, d-3.
320. Privitor la cauzele diverselor tipuri de variante: 1. leziuni cutanate
papuloscuamoase in cadrul unor boli sistemice; 2. telangiectazii liniare in cadrul
unor afectiuni primar cutanate; 3. hiperpigmentare localizata prin modificari
epidermice in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 4. leziuni veziculoasel
buloase in cadrul unor boli cutanate secundar vezicante; si urmatoarele cauze a.
sindrom Stevens-Johnson; b. lupus eritematos (poate produce si leziuni cutanate
papulonodulare rosii); c. cheratiza seboreica; d. telangiectazie esentiala; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-3, c-1, d-4; C. a-2,
b-4, c-3, d-1; D. a-4, b-1, c-3, d-2; E. a 4. b-3, c-2, d-1

321. Cu referire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. leziuni cutanate papuloscuamoase in cadrul unor boli
sistemice; 2. telangiectazii liniare in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3.
hiperpigmentare localizata prin modificari epidermice in cadrul unor afectiuni
primar cutanate; 4. leziuni veziculoase/buloase in cadrul unor boli cutanate
secundar vezicante; si urmatoarele cauze: a. necroliza epidermica toxica; b. in
cadrul carcinoamelor bazocelulare; c. acanthosis nigricans (obezitate); d.
limfom cutanat cu celule T; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c 4,
d-2; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-3, b-2, c-4, d-1; D. a-4, b-2, c-1, d-3; E. a-4, b-2,
c-3, d-1;

322. Cu referinta la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. leziuni cutanate papuloscuamoase in cadrul unor boli
sistemice: 2. poikilodermie in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3.
hiperpigmentare localizata prin modificari epidermice in cadrul unor afectiuni
primar cutanate; 4. leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor infectii cutanate:
urmatoarele cauze: a. radiatie ionizanta (tot mai rara la ora actuala); b. cheratoza
pigmentata actinica; c. sifilis secund d. virus varicelo zosterian: A. a-2, b-3, c-1,
d-4; B. a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-2, c-4, d-1; D. a-4, b-1, c-3, d-2; E. a-4, b-3,
c-1, d-2.

323. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
Variante: 1. leziuni cutanate.papuioscuamoase in cadrul unor boli sistemice; 2.
poikilodermie in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3. hiperpigmentare
localizata prin proliferarea melanocitelor in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 4. leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor infectii cutanate; si
urmatoarele cauze: a. poikilodermie vasculara atrofica; b. Herpes simplex virus;
c. lentigo: d. boala Reiter. care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d4;
B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a 2, b-4, c-1, d-3; D. a-2, b-4, c 3, d-1; E. a-A, b-2, c-3,
d-1.

324. Referitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. leziuni cutanate papuloscuamoase in cadrul unor boli
sistemice;2. angiom stelat in cadrul unor afectiuni primar cutanate; prin 3.
hiperpigmentare localizata proliferarea melanocitelor in cadrul unor afectiuni
primar cutanate; 4. leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor infectii cutanate;
urmatoarele cauze: a. idiopatic; b. enterovirusuri, precum in boala mana- picior-
gura; c. sarcoidoza (poate produce si leziuni cutanate papulonodular rosii
brune); d. nerv; care lista de asocieri este corecta: A. a-1. b-2, c-3, d-4; B. a-2,
b-4, c-1, d-3; C. a-3, b-1, c-4, d-2; D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-1, c-2, d-3.

325. Cu privire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. eritrodermie in cadrul unor boli cutanate primare; 2.
anglom stelat in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3. hiperpigmentare
localizata prin proliferarea melanocitelor in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 4. leziuni veziculoased buloase in cadrul unor infectii cutanate; a.
melanom; b. sarcina c. sindromul stafilococic al pielii oparite (la adulti, asociat
cu insuficienta renala si stare imunocompromisa); d. psoriazis. care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a 2, b-3, c-1, d-4; C. a-2, b 3, c-4,
d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-3, b-2, c-4, d-1

326. Privitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele variante: 1. eritrodermie in cadrul unor boli cutanate primare 2.
telangiectazii liniare in cadrul unor boli sistemice3. hiperpigmentare localizata
prin cresterea productiei de pigment in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 4.
leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor boli sistemice autoimune; si
umatoarele cauze: a. carcinoid; b. efelide (pistrui); c. dermita [atopica sau de
contact, mult mai rar seboreica sau de staza (cu autosensibilizare); d. pemfigus
paraneoplazic; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a 1, b-
3, c4, d-2; C. a-2, b-3, c-1, d-4; D. a-3, b-1, c-4, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-4.

327. Cu referire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. eritrodermie in cadrul unor boli cutanate pnmare 2.
telangiectazii liniare in cadrul unor boli sistemice; 3. hiperpigmentare localizata
prin cresterea productiei de pigment in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 4.
leziuni veziculoase/buloase in cadrul unor infectii sistemice; urmatoarele cauze:
a. macula café-au-lait; b. pitiriasis rubra pilaris (pitiriazis rosu pilar). c. ataxie-
telangiectazie: d. embolii cutanate; care lista de asocieri este corecta: A. a-1. b-
2, c-4, d-3; B. a-1, b-3, c 4. d-2; C. a-2, b-1, c-4, d-3; D. a-3, b-1, c-2, d-4; E. a
3, b-2, c-1, d 4.

328. Cu referinta la cauzele diverselor tipuri Variante: 1. eritrodermie: 2.

telangiectazii liniare in cadrul unor boli sistemice cresterea 3. hiperpigmentare
localizata prin productiei de pigment in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 4.
leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor boli metabolice sistemice;si
urmatoarele cauze: a. mastocitoza; b. porfirie cutanata tardiva c.
hiperpigmentare postinflamatoare; d. medicamente; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c 3, d-1; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3,
b-2, c-4, d-1; E. a-3, b-4, c 2, d-1

329. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
Variante: 1. eritrodermie in cadrul unor boli sistemice; 2. poikilodermie in
cadrul unor boli sistemice; 3. hiperpigmentare localizata si difuza in cadrul unor
afectiuni primar cutanate; 4. leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor boli
metabolice sistemice; si urmatoarele cauze: a. porfirie variegata; b.
medicamente; c. limfom cutanat cu celule T. d. dermatomiozita: A. a-1, b-3, c-
4, d-2; B. a-2, b-3, c-4, d-1; C. a-4, b-1, c-2, d-3; D. a-4, b-2, c-3, d-1 E. a-4, b-
3, c-1, d-2.

330. Referitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante 1. eritrodemie in cadrul unor boli sistemice; 2.
poikilodermie in cadrul unor boli sistemice; 3. hiperpigmentare localizata prin
leziuni epidermice in cadrul unor boli sistemice; 4. leziuni veziculoasel buloase
in cadrul unor boli metabolice sistemice; urmatoarele cauze: a. pseudoporfirie;
b. cheratoze seboreice (semnul Leser- Trélat), c. limfom d. limfom cutanat cu
celule T A. a-1. b-2, c-4, d-3 B. a-3, b-1, c-2, d-4;C. a 3. b-2, c-1, d-4; D. a 4. b-
1, c 2, d-3; E. a-4, b-3, c-1, d-2.

331. Cu privire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. eritrodermie: 2. poikilodermie in cadrul unor boli
sistemice: 3. hiperpigmentare localizata prin leziuni epidermice in cadrul unor
boli sistemice; 4. leziuni veziculoase/ buloase in cadrul unor boli metabolice
sistemice; si urmatoarele cauze: a. dermatoza de hemodializa b. idiopatic; c.
acanthosis nigricans (boli endocrine, paraneoplazice); d. xeroderma
pigmentosum; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2 B. a 2, b-4,
c-1, d-3; C. a-1, b-1, c 2, d-3; D. a-4, b-1, c-3, d-2; E. a-4, b-3, c-1, d-2.

332. Privitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele variante 1. leziuni cutanate figurate in cadrul unor afectiuni primar
cutanate 2. telangiectazii maculare in cadrul unor boli sistemice; 3.
hiperpigmentare localizata prin proliferarea melanocitelor in cadrul unor bali
sistemice; 4. leziuni veziculoasel buloase in cadrul unor fenomene ischemice
sistemice; si urmatoarele cauze: a. tinea; b. leziuni cutanate la pacienti
comatosi; c. lentigouri (sindroamele Peutz-Jeghers LEOPARD, xeroderma
pigmentosum); d. sclerodermie: care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c
3, d-4; B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a-1, b-4, c 3, d-2; D. a-2, b-3, c-1, d-4; E. a 2, b-
4, c-1, d-3.

333. Cu referire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele variante:1. leziuni cutanate figurate in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 2. telangiectazii periunghiale in cadrul unor boli sistemice; 3.
hiperpigmentare localizata prin proliferarea melanocitelor in cadrul unor boli
sistemice; 4. exantem morbili form: a. urticarie (>90% del din cazuri); b.
macule si papule eritematoase; c. nevi Ecomplexul Carney (sindroamele LAMB
si NAME)] (si lentigouri); d. lupus eritematos; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3, B. a-1, b-3, c 4, d-2 C. a-1, b-4, c 3, d-2; D. a-2,
b-3, c 4, d-1; E. a-4, b-2, c-3, d-1

334. Cu referinta la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele variante: 1. leziuni cutanate figurate in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 2. telangiectazii periunghiale in cadrul unor boli sistemice; -3.
hiperpigmentare localizata prin crestere productiei de pigment in cadrul unor
boli sistemice; 4. exantem morbilliform; si urmatoarele cauze: a. eritem anular
centrifug; b. macule cafe au lait (neurofibromatoza sindrom McCune-Albright
displazie fibroasa polichistica) c. rujeola (pojar); d. sclerodermie: care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c 4, d-2; B. a 2, b-3, c 4, d-1; C. a-3, b-2, c-4,
d-1; D. a-3, b-4, c 2, d-1; E. a-4, b-2, c-1, d-3.
335. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
variante: 1. leziuni cutanate figurate in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 2.
telangiectazii periunghiale in cadrul unor boli sistemice;3. hiperpigmentare
localizata prin crestere productiei de pigment in cadrul unor boli sistemice: 4.
exantem morbiliform; si urmatoarele cauze a. granulom anular, b. rubeola c.
urticarie pigmentata (este incadrata si la leziuni cutanate papulonodulare); A. a-
1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a-1, b-3, c-2, d-4 D. a-1, b-4, c 3, d-2;
E. a-4, b-3, c-1, d-2,

336. Referitor la cauzele diverseior tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. leziuni cutanate figurate in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 2. telangiectazii periunghiale in cadrul unor boli sistemice 3.
hiperpigmentare localizata prin pigmentatie dermica in cadrul unor boli
Sistemice. 4. exantem morbilitform; a. incontinenta pigmentara (stadiu 3), b.
psoriazis; c. eritem infectios (a cincea boala"); d. telangiectazie hemoragica
ereditara; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a 2, b-1, c-
3, d 4; C. a-3, b-1, c 2, d-4; D. a-3, b-1, c 4, d-2; E. a-3, b-4, c 2, d-1.

337. Cu privire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante 1. leziuni cutanate figurate migratoare in cadrul unor boli
sistemice; 2. telangiectazii papulare in cadrul unor boli sistemice; 3.
hiperpigmentare localizata prin pigmentatie dermica in cadrul unor boli
sistemice 4. exantem morbiliform; si urmatoarele cauze: a. infectie cu virus
Epstein-Barr. b. telangiectazie hemoragica ereditara; c. discheratoza
congenitala;d. eritem migrator, care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c
2, d-3; B. a 1. b-4, c-3, d-2; C. a 2, b-3, C-1, d-4; D. a-4, b-2, c-3, d-1; E. a-4, b-
3, c-1, d-2.

338. Privitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. leziuni cutanate figurate migratoare in cadrul unor boli
sistemice; 2. angioame stelate in cadrul unor boli sistemice: 3. hiperpigmentare
difuza in cadrul unor endocrinopatii; 4. exantem morbiliform; si urmatoarele
cauze: a. ciroza; b. infectie cu echovirus; c. urticarie (s10% del din cazuri); d.
boala Addison A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-1, b-4, c-2, d-3 C. a 2, b-3, c-1, d-4; D.,
a 2, b-4, c-1, d-3; E. a-4, b-2, c 3, d-1
 339. Cu referire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date
urmatoarele Variante: 1. leziuni cutanate figurate migratoare in cadrul unor boli
sistemice; 2. hipopigmentatie difuza in cadrul unor afectiuni primar cutanate 3.
hiperpigmentare difuza in cadrul unor endocrinopatii 4. exanterm morbiliform;
si urmatoarele cauze: a. infectie cu coxsackievirus; b. eritem gyratum repens; c.
vitiligo generalizat (absenta melanocitelor); d. sindrom Nelson care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c 4, d-3; B. a-1, b-4, c-2, d 3, C. a 4. b-1, c 2,
d-3; D. a-4, b-1. c-3. d-2; E. a-4, b 3, c 2, d-1.

340. Cu referinta la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele variante: migratoare in 1. leziuni cutanate figurate cadrul unor boli
sistemice; afectiuni primar cutanate; 3. hiperpigmentare difuza in cadrul unor
endocrinopatii; 4. exantem morbili form si urmatoarele cauze a. hipomelanoza
gutata idiopatica; b. infectie cu citomegalovirus; c. marginat; d. sindrom de
productie ectopica de ACTH care de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-1, b-4, c-3, d-2; C. a 2. b-3, c-1, d-4; D. a-2, b-4, c-1, d-3; E. a-3, b-4, c-2,
d-1.

341. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
Variante: 1. leziuni cutanate figurate migratoare in cadrul unor boli sistemice: 2.
hipopigmentatie localizata in cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3.
hiperpigmentare difuza in cadrul unor boli metabolice; 4. exantem morbilliform;
si urmatoarele cauze: a. porfirie cutanata tardiva; b. infectie cu adenovirus; c.
psoriazis pustulos; d. postinflamatoare; care lista de asocieri este corecta: A. a-
1, b-3, c-2, d-4: B. a 2. b-1. c-3, d-4; C. a-3, b-4, c-1, d-2; D. a-4, b-1, c 2, d-3;
E. a-4, b-1, c-3, d-2.

342. Referitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele variante 1. leziuni cutanate figurate migratoare in cadrul unor boli
sistemice; 2. hipopigmentatie localizata in cadrul unor afectiuni primar cutanate;
3, hiperpigmentare difuza in cadrul unor boli metabolice 4. exantem
morbiiliform asociat cu ulceratii ale mucoaselor.si urmatoarele cauze: a. tinea
versicolor b. eritem migrator necrolitic; c. faza timpurie a infectiei cu HIV; d.
hemocromatoza; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-4, c-2, d-3; B. a-2,
b-1, c-4, d-3; C. a-3, b-1, c-4, d-2; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
343. Cu privire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date
urmatoarele Variante: 1. leziuni cutanate figurate nemigratoare in cadrul unor
boli sistemice; 2. hipopigmentatie localizata in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 3. hiperpigmentatie difuza in cadrul unor boli metabolice; 4. exantem
morbiliform: si urmatoarele cauze: a. sarcoidoza b. deficit de vitamina B12,
folat; c. febra tifoida; d. vitiligo A. a-1, b-3, c 4, d-2; B. a-2, b-1, c 3, d-4; C. a-
2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1. c-3, d-2.

344. Privitor la cauzele diverselor tipuri de Variante: 1. leziuni cutanate figurate

nemigratoare in cadrul unor boli sistemice; 2. hipopigmentatie localizata in
cadrul unor afectiuni primar cutanate; 3. hiperpifmentatie difuza in cadrul unor
boli metabolice 4. exantem morbiliform: si urmatoarele cauze a. leucodermie
chimica; b. pelagra c. lupus eritematos subacut; d. faza timpurie a sifilisului
secundar, care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b 2, c-4, d-3; B. a-2, b-3, c-
1, d-4; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-4, b-1, c-3, d-2; E. a-4, b-3, c-2, d-1.

345. Cu referire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

unmatoarele variante 1. leziuni cutanate figurate nemigratoare in cadrul unor
boli sistemice; 2. hipopigmentatie localizata in cadrul unor afectiuni primar
cutanate, 3. hiperpigmentare difuza in cadrul unor boli metabolice; 4. exantem
morbiliform urmatoarele cauze a. nev depigmentat. b. mal absorbtie, boala
Whipple; c. faza timpurie a unei rickettsioze; d. sifilis secundar. care lista de
asocieri este corecta: A. a-2, b-1, c-4, d-3; B. a 2, b-3, c-4, d-1; C. a-4, b-1, c-3,
d-2; D. a-4, b-2, c-1, d-3; E. a-4, b-2, c-3, d-1.

346. Cu referinta la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. leziuni cutanate figurate nemigratoare in cadrul unor
boli sistemice; 2. hipopigmentatie localizata in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 3. hiperpigmentare difuza in cadrul unor boli sistemice; 4. exantem
morbiliform; urmatoarele cauze: a. piebaldism; b. melanoza determinata de
melanom metastatic; c. faza timpurie a unei meningococemii, d, limfom cutanat
cu celule T; A. a-2, b-3, c-4, d-1; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-4, c 3, d-1 D. a-
3, b-2, c-4, d-1 E. a 4. b-3, c-2, d-1

347. Despre cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date urmatoarele
Variante: 1. leziuni cutanate figurate nemigratoare in cadrul unor boli sistemice;
2. hipopigmentatie difuza cu albinism oculocutanat (numar normal de
melanocite)in cadrul unor boli sistemice; 3. hiperpigmentare difuza in cadrul
unor boli autoimune;4. exantem morbiliforms si urmatoarele cauze: a. sindrom
Hermansky-Pudlak b. mycosis fungoides; c. boala acuta grefa contra gazda d.
ciroza biliara; A. a-2, b-1. c-4, d-3; B. a-3, b-1. c-2, d-4 C. a-3, b-1, c-4, d-2; D.
a-4. b-1, c-3, d-2; E. a 4, b-3, c-1, d-2.

348. Referitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate,fiind date

urmatoarele Variante: 1. eruptii acneifome in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 2. hipopigmentatie difuza cu albinism oculocutanat (numar normal de
melanocite)in cadrul unor boli sistemice; 3. hiperpigmentatie difuza in cadrul
unor boli autoimune 4. exantem morbiliform urmatoarele cauze: a. boala
Kawasaki b. acnee vulgara; c. sclerodermie: d. sindrom Chédiak-Higashi; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-2, b-3, c-1, d-4; C. a-3,
b-4, c-2, d-1; D. a-4, b-1, c-3, d-2; E. a-4, b-3, c-2, d-1

349. Cu privire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. eruptii acneiforme in cadrul unor afectiuni primar
cutanate; 2. hipopigmentatie localizata in cadrul unor boli sistemice: 3.
hiperpigmentare difuza in cadrul unor boli autoimune; 4. exantem scarlatiniform
a. acnee rozacee; b. erilem confluent care se albeste la pasare c. fenilcetonurie;
d. POEMS sindrom; A. a-1. b-4, c-2, d-3; B. a-1, b-4, c-3, d-2;C. a-3, b-2, c-1,
d-4; D. a-3, b-4, c. 1, d-2; E. a-4, b-3, c 2, d-1.

350. Privitor la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele variante 1. eruptii acneiforme: 2. hipopigmentatie difuza in cadrul
unor boli sistemice: 3, tare difuza in cadrul unor boli autoimune: 4. exantem
scariatiniform; si urmatoarele cauze: a. homocistinurie b. sindromul eozinofilie-
mialgie (apanut la sfarsitul anilor '80 din cauza ingestiei unor suplimente de L-
triptofan deficitar prelucrate); c, infectie streptococica; d, medicamente, de
exemplu, steroizi anabolici, glucocorticoizi, litiu, ioduri, inhibitorii EGFR
(EGFR receptorul factorului de crestere epidemic); An a-2, b-1, c-3, d-4; B. a 2,
b-3, c-1, d-4; C. a-2, b-3, c 4, d-1; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-3, c-1, d-2.

351. Referitor la (sindromul) glucagonom, urmatoarele trasaturi sunt corecte, cu

exceptia: A. eritem migrator necrolitici B. eritem migrator cu eroziuni; C.
predilectie pentru palme si plante; D. leziuni cutanate figurate migratoare in
cadrul unor boli sistemice neoplazice; E. face parte dintre dermatozele
paraneoplazice

352. Cu referire la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

urmatoarele Variante: 1. leziuni cutanate figurate migratoare in cadrul unor boli
sistemice (mai ales neoplazice); 2. hipopigmentatie localizata in cadrul unor
boli sistemice; 3. hiperpigmentare difuza in cadrul unor boli sistemice; 4.
exantem scarlatiniform; si urmatoarele cauze: a. sindrom Vogt-Koyanagi
Harada;b. sindrom de soc toxic, c. medicamente si metale; d. eritemul din
sindromul glucagonom; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a 2, b-3, c-1, d-4; C. a-2, b-4, c 3, d-1; D. a 3, b 1, c 2, d-4; E. a-4, b-3, c-1,
d-2

353. Cu referinta la cauzele diverselor tipuri de leziuni cutanate, fiind date

URmatoarele Variante: 1. eruptii acneiforme in cadrul unor boli sistemice cu
cresterea productiei de androgeni avand origine corticosuprarenaliana, 2.
hipopigmentatie localizata in cadrul unor boli sistemice; 3. leziuni veziculoasel
buloase in cadrul unei boli cutanate primar vezicante (autoimune); 4. exantem
scarlatiniformi si urmatoarele cauze: a. pemfigus; b. boala Cushing; c. boala
Kawasaki; d. sclerodermie; care lista de asocieri este corecta: A. a-2, b-1, c-4, d-
3; B. a 2, b 3, c-1. d-4; C. a-2, b-3, c-4, d-1; D. a 3, b-1. c-4, d-2; E. a-4, b-1, c
3, d-2.

354. Fiind date urmatoarele tipuri de leziuni cutanate: 1. leziune

papuloscuamoasa 2. eruptiile figurate; 3. telangiectazie 4. poikilodermie; si
urmatoarele caracteristici. a. un de superficial dilatat b. cel mai adesea, sunt
determinate de boli primar cutanate cum ar fi tinea, urticarie, eritemul anular
centrifug si granulomul anular: C. eruptie caracterizata de leziuni care (<1 cm),
sau placarde (>1 cm), asociate cu formare de scuame d. apare la pacientii cu
boli autoimune de tesut conjunctiv, mai ales dermatomiozita: care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4B. a-1, b-4, c 3, d-2 C. a-3, b-2, c-1, d-
4; D. a-4, b-2, c-1, d-3 E. a-4, b-2, c-3, d-1

355.Date fiind urmatoarele tipuri de leeziuni cutanate:

1. leziuni papuloscuamoase 2. eritem gyratum repensi 3. telangiectazii liniare 4.
poikilodermie si urmatoarele caracteristici a, apar numeroase arcuri concentrice
cercurile de crestere de la copaci b. apare la pacientii cu genodermatoze rare (de
exemplu, sindromul Kindler); c. cel mai adesea sunt provocate de afectiuni
primar cutanate precum psoriazis, tinea, pitiriazis rozat si lichen plan; d. apar pe
fata pacientilor cu pielea cu cronica la soare); care lista de asocieri este corecta
A. a-1, b-2, c-3, d-4. B. a 1, b 4, c-3, d-2 C. a-2, b-4, c 1, d-3 D. a-3, b-4, c 1, d-
2 E. a 4. b-1, c 3, d 2.a

356. Fiind propuse urmatoarele tipuri de leziuni cutanate 1. eritrodermie 2.

eritem gyratum repens 3. telangiectazii liniare 4. telangiectazii maculare si
urmatoarele caracteristici a. macule mari, de obicei cu un diametru de 2-7 mm,
dar uneori mai mari b. termenul folosit cand cea mai mare parte a suprafetei
pieliieste eritematoasa (de culoare rosie) c, obliga la cautarea unui cancer
subiacent d. manifestare in acnee rozacee A. a-3, b-1. c-2, d A B. a 3, b-1, c-4 d-
2 C. a-3, b-4, c-2, d 1 D. a-4, b-1, c 2, d-3 E. a-4, b 2, c 3 d 1

357. Propuse fiind urmatoarele tipuri de leziuni cutanate 1. eritrodermie2.

eritemul migrator, 3. telangiectazii liniare; 4. telangiectazii maculare; si
urmatoarele caracteristici: a. forma poligonala sau ovala; b. manifestari asociate:
scuame, eroziuni. pustule, caderea parului si a unghiilor c. manifestarea cutanata
a bolii Lyme; d. localizare pe membrele inferioare ale pacientilor cu
hipertensiune venoasa; care lista de asocieri este corecta: A. a 1, b 2, c-3, d-4; B.
a-3, b-1, c-2, d-4; C. a 3, b-1, c 4, d-2; D. a 4. b-1, c 2, d-3; E. a-4, b-2, c-1, d-3.

358. Fiind indicate urmatoarele tipuri de leziuni cutanate 1. eritradermie 2.

eritemul migrator; 3. teiangiectazii niare 4. telangiectazii maculare; si
urmatoarele caracteristici: a. culoare rosie uniforma, rezultat al unor
telangiectazii fine intretesute, interconectate (in covor"); b. manifestari
sistemice potentiale: febra, c. cauza: spirocheta Borrelia burgdorferi; d.
manifestare in telangiectazia esentiala; care lista de asocieri este corecta: A. a-2,
b-1, c 4, d-3; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a 2, b-4, c 3, d-1; D. a-3, b-4, c-1, d 2; E.
a-4, b-1, c-2, d-3.

359. Indicate fiind urmatoarele tipuri de leziuni cutanate: 1. eritrodermie. 2.

eritemul marginat, 3. telangiectazii liniare; 4. telangiectazii maculare; si
urmatoarele caracteristici a. manifestare in febra reumatica (reumatismul
poliarticular acut) localizata mai ales pe trunchi. b. localizarea cea mai
frecventa: teritoriile periferice cu tendinta la ischemie intermitenta; c.
manifestari sistemice potentiale: d. manifestari sistemice potentiale edem
periferic, hipoalbuminemie, insuficienta cardiaca cu debit crescut;d. manifestare
in telangiectazia maculara eruptiva persistenta (o forma rara de care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-3, b-1, c 2,
d-4; D. a-3, b-1, c-4, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-4.

360. Fiind desemnate urmatoarele tipuri de deziuni cutanate: 1. eritrodermier 2.

eritemul marginat, 3. telangiectazii liniare; 4. telangiectaziile maculare: si
urmatoarele caracteristici: a. Localizarile cele mai frecvente: fata, mucoasa
bucala, maini. b. leziuni roz-rosii, plate sau usor proeminente, trecatoare: c.
cauze frecvente: psoriazis, dermita limfom cutanat cu celule T: d. manifestare in
sindromul carcinoid: care lista de asocieri este corecla: A. a-2, b-1, c-3, d-4 B. a
2, b-3, c-1, d-4; C. a-3, b-2, c-1. d-4: D. a-4, b-1, c 2, d-3; E. a-4, b-2, c-1, d-3.

361. Desemnate fiind urmatoarele tipuri de leziuni cutanate: 1. eritrodermie 2.

eruptii anulare fara componenta migratorie evidenta; 3. telangiectazii liniare; 4.
telangiectaziile maculare; si urmatoarele caracteristici: a. cazurile neidiopatice
au drept cauze boli cutanate, medicamente, boli sistemice; b. manifestare
frecventa in cadrul leziunilor de lupus discoid; c, una dintre formele de
prezentare ale limfomului cutanat cu celule T; d. indiciu important pentru
sclerodermia sistemica si pentru sindromul CREST; A. a-1, b-3, c 2, d-4; B. a
2, b-4, c 1, d-3; C. a-3, b-2, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a 4. b-2, c-1, d-3.

362. Fiind numite urmatoarele tipuri de leziuni cutanate: 1. eritrodermie;

componenta 2. eruptii anulare fara migratorie evidenta; 3. telangiectazii liniare;
4. telangiectazii maculare; urmatoarele caracteristici: a. uneori, singurul semn
cutanat din sclerodermia sistemica sau din sindromul CREST: b. una dintre
formele de prezentare ale lupusului cutanat subacut c. localizarea si descrierea
ieziunilor initiale ajuta la punerea diagnosticului; d. aparde si pe zonele de
inflamatie A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-3, c-4, d-1; C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a
3, b-1, c 2, d-4; E. a-4, b-2, c-1. d-3.

363. Numite fiind urmatoarele tipuri de leziuni cutanate 1. eritrodermie 2.

eruptii anulare fara componenta migratorie evidenta; 3. poikilodermie 4.
telangiectazii periunghiale, si urmatoarele caracteristici: a. semne
patognomonice pentru trei boli autoimmune de tesut conjunctiv: lupus
eritematos, sclerodermie si dermatomiozita: b. este importanta examinarea
atenta a pielii pentru a descoperi eventuala migrare a eritemului si modificarile
secundare asociate, cum ar fi pustule sau eroziunii c. una dintre formele de
prezentare ale sifilisului secundar, d. pata cutanata cu hipo- si hiperpigmentare
reticulata, ridare determinata de atrofia epidermica, telangiectazii, care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-3, b-2, c-1, d-4, C. a-4, b-1, c 2,
d-3; D. a 4, b-3, c 1, d-2; E. a-4, b-3, c 2, d-1.

364. Fiind date urmatoarele tipuri de leziuni cutanate: 1. eruptiile figurate; 2.

eruptii anulare fara componenta migratorie evidenta; 3. poikilodermie; 4.
telangiectaziile periunghiale; si urmatoarele caracteristici: a. apare pe pielea
lezata de radiatia b. una dintre formele de prezentare ale sarcoidozei; c. leziunile
formeaza inele si arcuri care sunt de obicei eritematoase, dar pot fi de culoarea
pielii pana la brun d. atat in dermatorniozita, cat si in lupus, exista eritem al
repliului unghial asociat. A. a-2, b-4, c-1, d-3; B. a 3, b-1, c 4, d-2; C. a-3, b-2,
c-1, d-4; D. a-3, b-2, c-4, d-1; E. a-3, b-4, c-1, d-2.

1032. Cu privire la manifestarile scaderii motilitatiil fortei musculare la membre, fiind

date urmatoarele rite de deficit motor: 1. slabiciunea musculaturii distale a membrului
inferior; 2. slabiciunea musculaturii distale a membrului superior, 3. slabiciunea
musculaturii proximale a membrului inferior; 4. slabiciunea musculaturii proximale a
membrului superior, acestea le pot determina: a. nu se poate barbieri; b. nu poate
scrie; c. nu se poate urca in cada de baie; d. nu poate face extensia piciorului e. nu
poate urca scarile;care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-3, d-2, e-4; B, a 1,
b-3, c 3, d 4, e-2; C. a-1, b-3, c-4, d-3, e-2; D. a 2, b-3, c 1, d-3, e-4; E. a-4, b-2, c-3,
d-1, e-3,

1033. Pentru leziunile de neuron motor central, sunt caracteristice urmatoarele, cu

exceptia: A. deficit motor pe un teritoriu muscular extins B. scaderea reflexelor
osteotendinoase C. reflex cutanat plantar in flexie; D. amiotrofii importante: E.
predominanta hipertoniei extensorilor fata de flexori la membrul superior.

1034. Pentru leziunile de neuron motor central, sunt caracteristice urmatoarele, cu

exceptia: A. hipotonie, B. semnul Babinski absent, C. clonus (ahilian, rotulian); D.
fasciculatii E. predominanta hipertoniei flexorilor fata de extensori la membrul
inferior.
1035. Pentru leziunile de neuron motor periferic, sunt caracteristice urmatoarele, cu
exceptia: A. deficit motor pe un teritoriu muscular extins; B. hipertonie muscularai
C. semnul Babinski D. clonus. E. fasciculatii.

1036. Pentru leziunile de neuron motor periferic, sunt caracteristice urmatoarele, cu

exceptia: A. tulburari de sensibilitate daca sunt lezate coarnele anterioare ale
maduvei B. reflexe osteotendinoase exagerate; C. amiotrofii reduse sau absente
D. clonus E fasciculatii.

1037. Referitor la cronologia manifestarilor determinate de lezarea neuronului motor

central, fiind date urmatoarele repere temporale: 1. initial 2. tardiv a. spasticitate
musculara: b. abolirea reflexelor osteotendinoasec, hipotonie musculara; d. exagerarea
reflexelor osteotendinoase; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B.
a-1.b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1.

1038. Cu privire la leziunea de neuron motor central urmatoarele afirmatii sunt

corecte, cu exceptia: A. induce amiotrofii marcate B. semnul Babinski este
caracteristic; C. determina sindrom piramidal; D. de cel mai multe ori calea
piramidala este intrerupta sub decusatia piramidelor, E. cel mai adesea, este
provocata de o boala neureodegenerativa

1039. Cauze obisnuite ale leziunii de neuron motor central sunt urmatoarele, cu except
A. ruperea unei artere cerebrale; B. obstruarea unei artere cerebrale C. tromb plecat
din atriul stang D. cheag de sange format in ventriculul drept E. emboi de
colesterol desprins dintr-o placa de aterom situata in aval de locul leziunii.

1040. Referitor la semnificatia diferitelor variante de deficit motor, fiind date: 1.

hemiplegie; 2. monoplegie; 3. diplegie 4. paraplegie; 5. tetrapiegie (cvadriplegie). si
urmatoarele caracteristici definitorii pentru acestea a. paralizia tuturor celor patru
membre b. paralizia unui singur membru; c. paralizia ambelor membre superioare sau
a ambelor jumatati ale fetei; d. paralizia membrelor (superior si inferior) de aceeasi
parte; e. paralizia ambelor membre inferioare; care este lista de asocieri corecta: A. a-
1, b-2, c-3, d-4, e-5, B. a-2, b-3, c-4, d-1, e-5; C. a 2, b-5, c-4, d-3, e-1; D. a-3, b-2, c-
4, d-1, e-5; E. a 5, b-2, c-3, d-1, e-4

1041. Cu privire la diferitele tipuri de deficit motor, umatoarele afirmati sunt corecte,
cu exceptia: A. hemiplegia se asociaza adesea cu afectarea portiunii superioare a
teritoriului facialului pe partea opusa leziunii cerebrale; B. tetraplegia se produce
prin adfectatea ambelor fascicule piramidale la afectarea ambelor nivel medular,
adesea prin leziuni C. paraplegia si tetraplegia sunt consecinta lezanii neuronului
motor central in cortexul cerebral D. fracturile vertebrale si morbul Pott pot
provoca tetraplegie sau paraplegie; E. data fiind localizarea medulara a leziunii, la
pacient cu paraplegie si tetraplegie exista adesea si leziuni aie neuronului motor
periferic

1042. Referitor la cauzele leziunii de neuron motor periferic, fiind date urmatoarele
categori 1. leziunea corpului celular din coarnele anterioare ale maduvei; 2. leziunea
axonilor in cadrul trunchiurilor nervoase periferice si urmatoarele afectiuni: a.
poliomielita anterioara (acuta sau cronica); b. polineuropati c. neuropatii: d. scleroza
laterala amiotrofica (boala de neuron motor); care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c 2, d-2. B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-
2, c-1. d-1.

1043. Referitor la diferentele dintre leziunile de neuron motor periferic si central, fiind
date: 1. leziune de neuron motor central 2. leziune de neuron motor periferic; 3.
leziune de neuron motor atat central, cat si periferic; si urmatoarele trasaturi cu care
acestea pot fi asociate: a. pierderea controlului voluntar: b. arcul reflex absent c.
spasticitate musculara; d. tonusul muscular scazute. reflexe patologice prezente f.
atrofie musculara usoara sau absenta; care este lista de asocieri A. a-1, b-2, c-1.d-1, e-
3, f2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1. f3; C. a-1, b-2, c-2, d-3, e-1, f1; D. a-2, b-2, c-1, d-3, e-
1, f-1: E. a-3, b-2, c-1, d-2, e-1, f1.

1044. Referitor la diferentele dintre leziunile de neuron motor periferic si central, fiind
date: 1. leziune de neuron motor central; 2. leziune de neuron motor periferic; si
urmatoarele trasaturi: a. atrofie musculara marcata b. tonusul muscular crescut,
spastic; c. reflexe patologice absente d. flacciditate musculara; e. arcul reflex prezent;
A. a 1, b-2, c-2, d-1, e-2; B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; C, a 2, b-1, c 2, d-1, e-2; D. a 2, b-
1, c 2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2.

1045. Referitor la localizarea deficitului motor in functie de sediul leziunii, fiind date
urmatoarele tipuri de leziune: 1. paralizie partiala sau completa 2. paralizie spastica
sub nivelul leziunii (este intrerupt axonul NMC) si paralizie flasca in toti muschii
inervati din segmentele lezate (este lezat NMP): 3. paralizie flasca; si urmatoarele
localizari a. leziune toracica b leziune sacrata c. leziune cervicala d. leziune medulara;
A. a-2, b-1, c-2, d-3; B. a 2, b-2, c-1, d-3; C. a 2, b 2, c 3, d-1; D. a- 2 b-3, c 2, d-1; E.
a-3, b-1, c 2, d-2 Cresterea motilitatii: miscarile involuntare

1046. Fiind date urmatoarele tipuri de miscari involuntare: 1. tremuraturi 2. mioclonii

3. convulsii tonice;4. miscarile aletozice; si urmatoarele caracteristici: a. stare de
contractie musculara violenta si durabila, de imobilizarea si rigidizarea segmentelor
interesate; b. contractii musculare bruste, de scurta durata, care intereseaza un muschi
sau segmentul respectiv; c. miscari involuntare, ritmice, regulate, de mica
amplitudine, care duc la deplasarea segmentului respectiv de o parte si de alta a
pozitiei de repaus; d. flux continuu de miscari lente, sinuoase, serpuitoare, in general
ale mainilor si picioarelor: care este lista de asocieri corecta: A. a 1, b-3, c-4, d-2; B.
a-3, b-2, c-1, d-1; C. a-3, b-2, c-4. d-1; D. a-4, b-1, c-2, d-3; E. a-4, b-3, c-2, d-1

1047. Fiind propuse urmatoarele tipuri de miscari involuntare: 1. flapping-tremor

(asterixis); 2. convulsii 3. fasciculatii musculare; 4. miscari coreicei si urmatoarele
caracteristici: a. miscari necontrolate, repetitive, bruste, de amplitudine moderata si
durata scurta care incep pe o parte a corpului si se deplaseaza brusc imprevizibil si
adesea continuu pe partea cealalta, fara a urma vreun tipar anume b. contractii
involuntare ale fibrelor unei unitati motorii, care nu duc la depiasarea segmentelor. C,
miscari involuntare, bruste, intermitente si variabile, care duc la deplasari de
segmente; d. pierderea episodica a tonusului muschilor extensori, mai frecvent
observata la antebrat A. a-2, b-3, c-1, d-4; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-3, b-2, c-4, d-1 D.
a-4, b-1, c 3, d-2; E. a-4, b -3, c-2, d-1.

1048. Propuse fiind urmatoarele tipuri de miscari involuntare: 1. tremuraturi2. miscari

coreice; 3. crampe; 4. flapping tremor (asterixis); si urmatoarele caracteristici: a. se
asociaza cu stereotipiile dibamice specifice diferitelor profesii b. se asociaza cu
encefalopatie de diverse cauze C. contractia in altemanta rapida a muschilor agonisti
si antagonisti: d. miscari involuntare asemanatoare unui dans: care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-3. b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-4, c-1, d-2; D. a-
4, b-1, c 2, d-3; E. a-4, b-3, c-2, d-1.

1049. Fiind indicate urmatoarele tipuri de rniscari involuntare 1. flapping-tremor

(asterixis); 2. convulsii, 3. ticuri, 4. balism ; si urmatoarele caracteristici: a caderea
sacadata a palmelor cand pacientul incearca le tina in extensie; b. miscari involuntare
semiconstiente, care imita c. activitate involuntara continua, violenta, coordonata,
afectand musculatura lapendiculara proximala (rareori si cea axiala); d. in functie de
durata lor, pot fi tonice sau clonice; care este lista de asocieri corecta: A. a-1. b-2, c-3,
d-4; B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a-1, b-3, c-4, d-2; D. a-2, b-4, c-1, d-3; E. a-2, b-1, c-3, d-
1

1050. Fiind oferite urmatoarele tipuri de miscari involuntare: 1. convulsii clonice; 2.

ticuri, 3. crampe 4. balism; a. miscari involuntare de aruncare ale membrelor, b.
contractii musculare care apar brusc, exploziv, fiind separate de scurte intervale de
rezolutie musculara; c. contractii tonice, discontinue, relativ persistente, bine
delimitate, ale unor grupe musculare implicate intr-o anumita activitate profesionala;
d. miscari cu caracter semiconstient, care repeta un stereotip; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1. b-3, c-4, d-2; B. a-2, b-1, c-4, d-3; C. a 2, b-4, c 1, d-3; D. a 3, b-2, c-
1, d-4; E. a-4, b-1, c-3, d-2.

1051. Cu privire la tremuraturi, urmatoarele afirmati sunt corecte, cu exceptia: A. sunt

miscari voluntare B. sunt ritmice C. sunt regulate; D. au amplitudine mare E. duc
la deplasarea segmentului respectiv de o parte si de alta a pozitiei de repaus prin
contractia persistenta a muschilor antagonisti

1052. Fiind date urmatoarele tipuri de tremuraturi: 1. statice; 2. chinetice 3.

statochinetice; si urmatoarele caracteristici: a. apar la miscare; b. apar in repaus c. apar
atat in repaus, cat si la miscare: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C, a-2, b-1, c-3 D. a-
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.

1053. Cu privire la etiologia tremuraturilor, fiind date urmatoarele categorii: 1.

tremuratura ataxica; 2. tremuratura ca efect advers al simpaticomimeticelor, 3.
tremuratura ca efect al hormonilor tiroidieni; 4. tremuratura fiziologica; conditi
patologice sau fiziologice: a. gravide tratate cu uterorelaxante; b. scleroza multipla; c.
efort; d. boala Graves-Basedow; e, frig; care este lista de asocieri corecta: A a-2, b-1,
c 4, d-3, e-4 B. a-3, b-2, c 1, d-4, e-4; C. a 3, b-4, c 2, d-4, e-1; D. a-4, b-1, c-3, d-2, e-
4; E. a-4, b-4, c-1, d-3, e-2.

1054. Referitor la etiologia tremuraturilor, fiind date urmatoarele categorii: 1.

tremuratura ataxica; 2. tremuratura ca efect advers al simpaticomimeticelor, 3.
tremuratura ca efect al hormonilor tiroidieni; 4. tremuratura fiziologica; 5. tremuratura
senia urmatoarele conditii patologice sau fiziologice: a. astmatici tratati cu
bronhodilatatoare; b. emotii c. afectiuni cerebeloase; d. cure de slabire; care este lista
de asocieri corecta A. a-1, b-5, c 2, d-3, e-4; B. a-1, b-5, c-4, d-3, e-2; C a-2, b-4, c-1,
d 3, e-5; D. a-3, b-1, c 2, d-4, e-5; E. a-3, b-1, c-4, d-2, e-5.

1055. Fiind date urmatoarele tipuri de tremuraturi. 1. fiziologica; 2. patologica; 3,

hipertiroidiana; 4, parkinsoniana; 5. ataxica si urmatoarele caracteristici a. Frecventa
mare (10-12Hz) b. relativ ampla, neregulata, frecventa de la miscarile voluntare c.
lenta (2-4 Hz), intentionala; d. relativ lenta. e, fina, frecventa, regulata care este lista
de asocieri corecta: A, a-1, b-3, c 4, d-2, e-5;B. a-1, b-4, c 5, d-2, e-3; C. a 4. b-2, c-3,
d-5, e-1; D. a-5, b-2, c-1, d-3, e-4; E. a-5, b-1, c 2, d-3, e-4.

1056. Cu privire la tremuratura parkinsoniana, urmatoarele afirmati sunt corecte, cu

exceptia: A. apare sau se accentueaza la miscari voluntare si dispare sau se
amelioreaza in B. este neregulata; C. cand afecteaza mana, pacientul da senzatia ca
numara bani D. la fata, domina la pleoape E. se asociaza cu rigiditate de tip
extrapiramidal

1057. Referitor la tremuratura parkinsoniana, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu

exceptia: A. este relativ ampla; B: are frecventa de 3-6 Hz; C. este agravata de
anxietate; D. predomina la trunchi; E. se manifesta mai ales la segmentele
proximate ale membrelor

1058. Cu privire la boala Parkinson, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A. este numit si sindromul extrapiramidal hiperton-hipochinetic B tremuraturile sunt
intotdeauna prezente; C. rigiditatea este rareori prezenta: D. caracteristic este
semnul rotii dintate; E. hipertonia cedeaza brusc (Ca o lama de briceag); F.
hipertonia predomina la extensori: G. este cauzata de leziuni in nucleul
subtalamic

1059. Cu privire la tremuratura ataxica, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu

exceptia: A. este intentionala B. este lenta (2-4 Hz); C. se accentueaza in repaus, D.
pacientul nu poate pune degetul pe varful nasului E. pacientul nu poate baga un fir de
ata prin urechile acului F. pacientul nu poate duce lingura la gura.

1060. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice referitoare la fapping-tremor

(asterixis) a. mainile cad din nou: b. dupa cateva secunde scade din nou tonusul
extensorilor; c. mainile cad;d. la solicitarea examinatorului, pacientul tine membrele
superioare intinse inainte cu mainile in extensie fortata: e. pacientul readuce voluntar
mainile in extensie: f. muschii extensori isi pierd tonusul. g. se sisteaza potentialele de
actiune din muschii extensori; care dintre urmatoarele inlantuiri temporale: A. bgfdcea
B. decgfab C. dgfceba D. egcfbda E. gfdbaec

1061. Cu privire la flapping-tremor sterixis) urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu

exceptia: A. reprezinta tremuraturile induse de etilism, mai ales la pacientul cu
ciroza B. nu este propriu-zis o tremuratura; C. mai este numit si asterixis; D. este
produs de pierderea episodica a tonusului muschilor extensori. E. este corelat cu
sistarea patentialelor de actiune din muschii extensori determinabile prin EMG: F.
apare in stadiile 2 si 3 ale encefalopatiei hepatice (fara a fi patognomonica); G. se
intensifica in stadiul 4 al encefalopatiei hepatice; H. apare si in alte encefalopatii:
hipoxica etc

1062. Cu privire la mioclonii, urmatoarele afimatii sunt corecte, cu exceptia A. sunt

contractii musculare lente; B. sunt contractii,musculare de lunga C. sunt
generalizate; D. nu deplaseaza segmentul respectiv E. contractia musculara este
similara cu cea produsa prin stimularea electrica F. mioclonia diafragmei se numeste
sughiti G. dispar in somn.

1063. Cu privire la convulsii, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia A. sunt

miscari involuntare, intermitente si variabile,B.nu duc la deplasari de segmente C.
In raport cu durata lor, pot fi tonice si clonice D. ambele tipuri se Intalnesc ca un semn
important in epilepsie, fie generalizate, fie localizate (tip Jacksonian); E. convulsiile
tonice se caracterizeaza printr-o contractie durabila, in timp ce convulsiile clonice sunt
contractii musculare de scurta durata

1064. Referitor la deosebirile dintre convulsiile tonice si cele clonice, fiind date: 1.
convulsiile tonice 2. convulsiile clonice; urmatoarele caracteristici a. imobilizarea cu
rigidizare a segmentelor interesate b. apar in epilepsie, tetanos, tetanie; c. apar in
epilepsie, d. contractie musculara violentasi durabila; e. contractii musculare de scurta
durata: f. contractii musculare care apar brusc, exploziv, fiind separate de scurte
intervale de rezolutie musculara; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c 2, c-
1, e-2, f-2; B. a-1. b-2, c-1. d-2, e-1, f-2; C. a 2, b-1, c-1, d-1, e-2, f2; D. a-2, b-2, c-1,
d-1, e-1, f2: E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f1.

1065.Fiind date urmatoarele tipuri de miscari involuntare 1. fasciculatii musculare; 2.

ticuri 3. hemispasmul faciali si urmatoarele caracteristici: a. clipitul pleoapelor,
strambaturi ale fetei, aranjarea cravatei, ticul guierului, respirator, de deglutitie; b.
iritatie persistenta a unor neuroni motori periferici dupa o paralizie faciala periferica c.
pacientul afirma mi se zbate un muschi; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b 2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

1066. Date fiind urmatoarele tipuri de miscari involuntare 1. fasciculatii musculare; 2.

ticuri generalizate boala ticurilor (Gilles de la Tourette);3. torticolis; si urmatoarele
caracteristici: a. spasm al muschilor gatului; b. la se asociaza cu tulburari psihice de
natura encefalica; c. cauza este un process iritativ al corpului celular al NMP (din
coarnele anterioare ale maduvei sau din trunchiul cerebral); care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b 1, c-2: E a 3, b-2,
c-1.

1067. Fiind propuse urmatoarele tipuri de miscari involuntare: 1. fasciculatii

musculare; 2. hemispasmul facial 3. torticolis; si urmatoarele caracteristici: a. rotatia
capului de partea opusa, putin aplecat inainte si usor aplecat ipsilateral; b. printre
cauze: poliomielita anterioara amiotrofica (SLA), siringomielie, tumori cervicale
inferioare etc.; c. spasm al musculaturii fetei idiopatic sau dupa paralizie faciala
periferica; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c 2. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1068. Propuse fiind urmatoarele tipuri de miscari involuntare: 1. ticuri; 2.

hemispasmul facial; 3. spasm de torsiune; si caracteristici: a. recuperarea defectuoasa
dupa o paralizie faciala b. afectarea unor grupe musculare ale centurilor, gatului,
trunchiului, cu tendinta lenta de a torsiona trunchiul, capul si bratele c, se accentueaza
la emotii, dispar in timpul somnului; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b 3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

1069. Referitor la hiperchineziile extraoiramidale, urmatoarele afirmatii sunt corecte,

cu exceptia: A. sunt hiperchinezii cu aparitie involuntara de amplitudine de durata
scurta, fara B. sunt determinate de leziuni in structurile extrapiramidale sau In
conexiunile acestora; C. in ordinea descrescatoare a amplitudinii miscarilor, sunt
atetoza, coreea, balismul D. coreea se asociaza adesea atat cu atetoza, cat si cu
balismul; E. sunt probabil parti ale unui spectru continuu de tulburari de miscare
hiperchinetice.

1070. Referitor la miscarile atetozice exceptia: A. fac parte din sindrom

extrapiramidal hiperton hiperchinetic B. constau intr-un flux continuu de miscari C.
sunt ondulatorii, sinuoase, serpuitoare, vermicutare. D. sunt localizate la
extremitatile proximale ale membrelor proximale. E. produc grimase, tulburari de
vorbire, rasucirea capului si a gatului F. diminueaza in repaus si dispar in somn

1071. Cu privire la miscarile atetozice, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A. apar pe un fond de hipertonie; B. sunt lente, trenante, aritmice; C. au amplitudine
mai mare decat in coree; D. sunt localizate la maini in primul rand, dar si la picioare,
mai ales la degete. E. sunt spontane, dar se accentueaza in timpul miscarilor voluntare
sau la emotii F. sunt provocate de leziuni in nucleul caudat si in putamen.

1072. Referitor la miscarile corelce except ia: A. fac parte din sindromul
extrapiramidal hipoton-hiperchinetic; (B. sunt lente si trenante; C. sunt relativ
brustel smucite; D. diminua la repaus si la izolare; E. provoaca un mers dansant
(topait);F. sunt generate de leziuni in nucleul caudat si in putamen.

1073. Cu privire la miscarile coreice, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia A

apar pe un fond de hipotonie; B. sunt neregulate; C. se accentueaza in somn; D.
produc grimase, tulburari de vorbire; E. incep pe o parte a corpului si se deplaseaza
brisc imprevizibil si adesea continuu pe partea cealalta, fara a exista un tipar anume.
1074. Privitor la miscarile coreice, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
au amplitudine variabila, mai degraba moderata (mai mica decat in balism); B. se
atenueaza la emotii. C. sunt necontrolate, involuntare, anarhice. ilogice, lipsite de
scop; D. se accentueaza la miscarile voluntare: E. seamana cu un dans F. miscari
bruste, ample ale gatului trunchiului

1075. Fiind date urmatoarele evenimente referitor la fiziopatologia coreei si a atetozei:

a. scade controlul inhibitor asupra descarcarilor din neuronii din aria motorie; b
dezinhibarea talamusului, c. scad eferentele GABA-ergice inhibitoare; d. scade
controlul inhibitor asupra talamusulu e. pierderea de neuroni care au receptori
dopaminergici D2: A. adbec B. baced C. ceadb D. ecadb E. ecdba

1076. Referitor la cauzele coreei, Cu exceptia: A. in mod normal, neuronii cu

receptori dopaminergici D2 proiecteaza eferente GABA-ergice stimulatoare; B.
coreea acuta Sydenham se mai numeste dansul Sf. Vitus; C. coreea cronica
Huntington este o boala degenerativa, ireversibila;D. coreea poate fi provocata de
traumatisme cerebrale; E. coreea poate afecta si femeile in primele 3 luni de sarcina
(chorea gravidorum).

1077. Cu privire la cauzele coreei, exceptia A. coreea si atetoza (apar adesea

impreuna) sunt generate de anomalii ale ganglionilor bazali; B. coreea acuta
Sydenham este o complicatie a poliartritei reumatoide; C. coreea poate fi
provocata de diverse encefalite; D. coreea uneori apare la oameni mai E. coreea de
sarcina dispare tratament la putin timp dupa nastere.

1078. Privitor la cauzele coreei, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in

mod normal, ganglionii bazali au coordona miscarile initiate din aria corticala
motorie: B. coreea acuta Sydenham poate dura cateva luni; C. coreea poate fi
provocata de boala Wilson; D. coreea senila afecteaza in special muschii din gura si
din jurul gurii; E. rareori, o firma de coree similara coreei de sarcina gravidorum
apare la femeile care iau anticoagulante orale.

1079. Referitor la balism, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. balismul

este activitate involuntara B. miscarile au caracter de rotatie, aruncare sau lovire; C.
termenul de "balism" provine de la cuvantul grecesc pentru ma arunca"; D. la
pacientul netratat, activitatea viguroasa, neintrerupta a hemibalismului poate
determina malnutritie si emaciere; E. miscarile sunt atenuate de miscarea
voluntara a membrului afectat.
1080. Cu privire la balism, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. de
obicei, afecteaza musculatura apendiculara distala; B. determina miscari de
aruncare ale membrelor.C. miscarile au amplitudine mare D. miscarile pot fi uneori
suprimate volitiv pentru o perioada scurta; E. miscarile sunt amplificate de stres si de
anxietate

1081. Privitor la balism, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. rareori

afecteaza si musculatura axiala; B. la majoritatea pacientilor, membrele inferioare
sunt afectate mai mult decat cele superioare; C. violenta miscarilor poate determina
leziuni cutanate, tisulare, articulare sau chiar osoase; D. miscarile sunt de obicei
continue in timpul orelor de veghe, E. miscarile sunt reduse sau absente in timpul
somnului.

1082. Fiind date urmatoarele variante de distributie a miscarilor din balism 1. limitate
la un membru 2. limitate la o parte a corpului, 3. limitate la ambele picioare; 4.
generalizate; si urmatoarele denumiri: a. hemibalism (majoritatea cazurilor); b.
bibalism; c. monobalism; d. parabalismi care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3,
c-4, d-2; B. a-1, b-4, c-3, d-2; C. a 2, b-3, c-4, d-1; D. a 2, b-4, c-1, d-3; E. a-4, b-3, c
2, d-1.

1083. Referitor la cauzele balismului. urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A. cel mai adesea, este provocat de leziuni in hipotalamus; B. poate fi produs de
leziuni in conexiunile nucleului subtalamic cu striatum, pallidum, substantia nigra sau
talamus; C. la varstnici, cauza este mai ales vasculara: infarct hemoragic sau ischemic,
D. mai rar, poate fi consecinta unor malformatii arteriovenoase, angioame venoase sau
a unei hemoragii subarahnoidiene; E. la pacientii sub 55 de ani, leziunile sunt mai
adesea de natura inflamatoare, infectioasa, neoplazica.

1084. Referitor la comparatia dintre principalele tulburari motorii, fiind date: 1.

leziune de NMP sau leziune de NMC; 2. leziune de NMC: 3. leziune extrapiramidala;
urmatoarele caracteristici: a. muschiului usorl moderat atrofiat prin neutilizare b. forta
musculara scazuta absenta: c. paralizie absenta: d, coordonare lenta care lista de
asocieri este corecta: A. a 2. b-1, C-3, d-3: B. a-2, b-3, c 1, d-3 C. a-3 b-1, c 2, d-3; D.
a-3, b-2, c 3, d-1; E. a-3, b-3, C-2, d-1.

1085. Cu privire la comparatia dintre principalele tulburari motorii, fiind date: 1.

leziune de NMC; 2. leziune de NMP si urmatoarele caracteristici a. paralizie flasca/ b.
paralizie spastica; c. muschiul cu tremor de repaus; care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c 2, d-3; B. a 2, b-1, c 3, d-3; C. a 2, b-3, c-1, d-3; D. a-3, b 3, c-1, d-2; E.
a-3, b-3, c 2, d-1.
1086. Privitor la comparatia dintre principalele tulburari motorii, fiind date: 1. leziune
de NMP; 2. leziune de NMP sau leziune de NMC; 3. ieziune de NMC sau leziune
extrapiramidala, si urmatoarele caracteristici: a. tonusul muscular scazut, b.
coordonare deficitara-absenta; c. tonusul muscular crescut; d. muschiul atrofiat, cu
fasciculatii care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a 1, b 2, c 3, d-
1; C. a-2, b 1, c 1, d-3 D. a-3, b-1, c 1, d 2; E. a-3, b-2, c-1, d-1

1087. Functii integrative ale creierului sunt urmatoarele, cu exceptia:A. postura B.

motilitatea; C. sensibilitatea D. limbajul; E. orientarea spatiala; F. memoria: G.
atentia si comportamentul: H. constienta

1088. Referitor la postura, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

pacientii folosesc termenul de ameteala pentru a descrie mai multe stari patologice:
lipotimie/ sincopa, vertij, ataxie; B. lipotimia sincopa sunt manifestari mai degraba
neuropsihice; C. In mod caracteristic, vertijul se asociaza cu senzatia de cadere;
D. pacientul cu vertij are senzatia ca se roteste el insusi sau camera sau obiectele se
rotesc in jurul lui; mentinerea bazei de sustinere (cand pacientul sta in picioare sau
merge), F. la un pacient dat, trebuie diferentiat daca este vorba de verti sau de ataxie.

1089. Referitor la vertij, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. vertijul

acut poate sa fie insotit de greata, varsaturi, transpiratie, anxietate; (trunchiul cerebral,
cerebel). vasculara, demielinizanta, neoplasm, C. vertijui poate fi de cauza periferica:
infectie (labirintita), ischemie, traumatism, toxica; D. medicamente ototoxice (intre
care aminoglicozidele) pot afecta urechea externa, provocand vertij si surditate;
E. de multe ori, vertijul de cauza periferica se asociaza cu tulburari de auz, intre care
acufene; centrala se asociaza cu tulburari de auz.F… G. acufenele sunt senzatii
auditive in absenta unui stimul exterior, determinate de o patologie a cai auditive.

1090. Referitor la boala Meniere, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia A. se

manifesta prin atacuri prelungite de vertij sever.B. crizele acute sunt asociate cu
varsaturi; C. adesea se asociaza cu tulburari de D. In timpul atacurilor, pacientul se
simte nesigur pe picioare; E. in timpul crizelor, pacientul are urechii afectate.

1091. Referitor la ataxie, urmatoarele afirmati sunt corecte, cu exceptia: A. ataxia

reprezinta senzatia de rotire care apare in ortostatism; B. ataxia este provocata de
afectarea mecanismului de control vestibulo-oculo-cerebral C. Intr un caz de ataxie
trebuie evaluata functia sistemelor vestibular, vizual, proprioceptiv, cerebelos; D.
mentinerea echilibrului necesita integrarea influxului senzorial cu efluxul motor care
actioneaza mai ales la nivel reflex pentru mentinerea echilibrului; E. urechile si ochii
si conexiunile lor centrale din trunchiul cerebrai si cerebel sunt intim implicate in
mentinerea echilibrulu

1092. Cauze de ataxie senzoriala sunt urmatoarele, cu exceptia: A. gonoree: B. diabet

C. anemie sferocitara: D. deficit de vitamina B12 prin aport insuficient; E. scleroza
sistemica

1093. Referitor la diferentele dintre cele doua tipuri de ataxie, fiind date: 1. ataxie
,,motorie"; 2. ataxie senzoriala si urmatoarele trasaturi: a. tulburarile de mers se
amelioreaza daca i se permite pacientului priveasca picioarele in timpul mersului; b.
una dintre cauze sunt leziunile cailor centrale vestibulare; c. mers dezordonat, cu baza
larga de sustinere. d. una dintre cauze sunt leziunile coloanelor posterioare ale
maduvei; e. in timpul mersului centrul de greutate este pozitionat defectuos, fiind
deviat intr- o parte sau in alta fata de pozitia adecvata unui mers normal care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-1, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d 1, e-2; C. a-1, b-2, c-1,
d-2, e-1; D. a 2. b-1, c-1, d-1, e-2; E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1.

1094. Cu privire la diferentele dintre cele doua tipuri de ataxie, fiind date: 1. ataxie
motorie 2. ataxie senzoriala si urmatoarele trasaturi: a. una dintre cauze sunt leziunile
cerebeloase; b. tulburarile de mers se accentueaza daca i se solicita pacientului sa
inchida ochii; c. in timpul mersului, pune picioarele la un tipar regulat; d. mers cu
baza larga de sustinere pacientui ridica mult picioarele in timpul mersulu e. una dintre
cauze este influxul proprioceptiv anormal din membrele inferioare; A. a 1, b-1, c 2, d-
2, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a 2, b-1, c-2, d 2, e-1; D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; E.
a 2, b-2, c-2, d-1, e-1.

1095. Care dintre urmatoarele circumstante este cea mai putin susceptibila afecteze
mersul: A. durere de cap; B. durere articulara; C. claudicatie a coapsei sau a
membrului inferior: D. afectiune osoasa: E. tulburari vestibulare; F. afectiuni
extrapiramidale; G. afectiuni piramidale.

1096. Fiind date urmatoarele boli care pot produce mers palologic: 1. arteriopatia
obliteranta; 2. ataxie senzoriala; 3. artroza (coxofemurala) dureroasa; 4. hemiplegie; si
urmatoarele caracteristicil descrieri ale mersului a. taraste membrului inferior
contralateral (sau coseste cu el) si tine cotul si pumnul flectate, cu antebratul in dreptul
abdomenului; b. se apleaca in fata in timpul mersului (ca si cum ar saluta), c. ridica
piciorul mult si izbeste de podea (cu toata talpa) ca si cum ar fi nesigur de localizarea
lui; d. pacientul incepe sa schiopateze dupa o anumita distanta de mers (claudicatie
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a 2, b-1, c-3, d-4; C. a-3, b-
1, c-4, d-2; D. a-4, b-2, c 3, d-1; E. a-4, b-3, c-2, d-1
1097. Fiind date urmatoarele boli care pot produce mers patologic: 1. boala Parkinson;
2. osteomalacie: 3. tabes (afectarea nervoasa in cadrul sifilisului tertiar); si
urmatoarele caracteristicil descrieri ale mersului: a. mers talonat (izbeste cu calcaiul in
sol din cauza simtului proprioceptiv deficitar); b. se inclina spre spate si lateral cand
intr-o parte, cand in cealalta, rezultand mersul de rata c. mers tarsit cu pasi manunti,
grabiti, capul dupa centrul de greutate); care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b 1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.

1098. Date fiind urmatoarele boli care pot produce mers patologic 1. paralizie de nerv
peronier; 2. luxatie coxofemurala congenitala unilaterala; 3. isterie si urmatoarele
caracteristici descrieri ale mersului: a. de multe ori nu ridica piciorul complet, varful
acestuia ramanand in contact cu in mersului (taraste varful piciorului pe sol);b. mers
dragand (taraste piciorul, simuland o leziune): c. se inclina spre spate si lateral de
partea leziunii in timpul mersului; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3;
B. a 1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, C-3; D. a-2 b- 3 c-1; E. a-3, b-1, c-2

1099. Date fiind urmatoarele boli care pot produce mers patologic: 1. luxatie
coxofemurala congenitala bilaterala 2. paralizie de nerv peronier. 3, parapareza
spastica; 4. arteriopatia obliteranta; si urmatoarele caracteristicil descrieri ale
mersului: a. se inclina spre spate si lateral cand intr- o parte, cand in cealalta, rezultand
mersul de rata b. mers cu miscari lente, intepenite/ rigide, cu pasi mici: c. mers stepat
(ridica mult piciorul si il pune jos atingand podeaua intai cu varful); d. ischemia
musculara permite numai o anumita cantitate de efort, care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1. b-3, c-2, d-4; C. a-3. b-4, c-2, d-1; D. a-4, b-3, c-
1, d-2; E. a-4, b-3, c-2, d-1

1100. Referitor la felul in care se explica diferite tipuri de mers patologic, fiind date
urmatoarele afectiuni: 1. ataxie senzoriala: 2. hemiplegie, 3. paralizie de nerv peronier,
4. parapareza spastica; si urmatoarele explicatii: a. membrul inferior fiind intepenit in
extensie, pacientul nu poate aduce piciorul in fata decat tarandu-l sau purtandu-l prin
lateral intr-un arc de cerc b. piciorul ramane in extensie (in flexie plantara) din cauza
slabiciunii flexorilor dorsali ai piciorului; c. deficitul simtului proprioceptiv (din cauz
unei leziuni situate la diferite niveluri ale fie nesigur de pozitia piciorului.d. leziunea
medulara intrerupe axonil neuronilor motori centrali la un anumit nivel din maduva;
care este lista de asocieri corecta: A. a 2, b-1, c-4. d-3; B. a 2, b-3, c-1, d-4: C, a 3, b-
2, c-4, d-1; D, a-3, b-4, c 2, d-1: E. a-4, b 3, c 2, d-1

1101. Referitor la felul In care se explica mersul pacientului cu ataxie senzoriala, fiind
date urmatoarele niveluri la care se poate localiza deficitul simtului proprioceptiv: 1.
neuropatie periferica bilaterala si/sau degenerarea (demielinizarea) cordoanelor
posterioare (ca si a tracturilor piramidale) ale maduvei spinarii; 2. demielinizarea
cordoanelor posterioare ale maduvei, a radacinilor dorsale si a ganglionilor radacinilor
dorsale; 3. polineuropatie distala simetrica: urmatoarele boli: a. diabet b. sifilis c.
anemie pernicioasa. care este lista de asocieri corecta: A, a 1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, C-2
C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

1102. Referitor la mersul hemiplegic, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia

A, este consecinta unui accident vascular cerebral afectand neuronii motori
periferici; B. leziunea poate afecta fie corpul neuronal din aria corticala motorie, fie
axonii oriunde de-a lungul traiectoriei lor. C. se incadreaza in sindromul
extrapiramidal; D. este determinat de paralizia/ pareza flasca a unuia dintre
membrele inferioare; E. pacientul tine cotul si pumnul in extensie.

1103. Referitor la felul in care se explica habitusul hemiplegicului, fiind date: 1.

membrul inferior 2. membrul superior; caracteristicil explicatie a. este intepenit in
extensie; b. muschii extensori sunt mai putemici decat flexorii. c. muschii flexori sunt
mai puternici decat extensori d. este intepenit in flexie; care este lista de asocieri
corecta: A. a 1, b-1, c 2, d-2; B. a-1. b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b 1, c
1, d-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1

1104. Referitor la functiile retelelor neuronale (care contin componente corticale si

subcorticale interconectate), fiind date urmatoarele retele 1. reteaua perisilviana; 2.
reteaua parietofrintala; 3. reteaua occipitotemporala, 4. reteaua limbica; 5. reteaua
prefrontala; ls si urmatoarele functii: a. orientarea spatiala; b. recunoasterea obiectelor.
c. limbaj, d. memoria de lunga durata e. atentie si comportamenti A. a-1, b-5, c-3, d-4,
e-2; B. a-2, b-1, c-3, d-4, e-5; C. a-2, b-3, c-1 d-4, e-5; D. a-4, b-2, c-5, d-1, e-3; E. a-
5, b-1, c 3, d 2, e-4.

1105. Referitor la cauzele disfunctiilor retelelor corticale, fiind date urmatoarele

disfunctii: 1. afazie Broca; 2. apraxia chinetica a membrelor 3. anosognozie; 4.
sindromul abulic; a. leziuni ale polului anterior al retelei limbajului; b. leziuni ale
cortexului prefrontal dorsolateral c. leziuni ale retelei parietofrontale: d. leziuni focale
ale cortexului premotor sau degenerarea corticala si a ganglionilor baza A. a-1, b-3, c-
4, d-2,B. a 1, b-4, c 3, d-2; C. a-2, b-1, c-4 d 3, D. a-3 b-2, c-1, d-4; E. a-4, b 3, c-2, d-
1.

1106. Referitor la cauzele disfunctiilor retelelor corticale, fiind date urmatoarele

disfunctii: 1. agnozia vizuala a obiectelor: 2. apraxie ideomotorie; 3. apraxie de
constructie; 4. sindromul de dezinhibitie frontala; a. leziuni ale cortexului prefrontal
medial si orbitofrontal limbajului de sistemele motorii piramidale; c. leziuni ale retelei
occipitotemporale; d. leziuni parietale posterioare drepte; A. a-1, b 3, c 4, d-2; B. a-2,
b-1, c 3, d 4, C. a-3, b-4, c 2, d-1; D. a 4, b-2, c-1, d-3; E. a-4, b-2, c-3, d-1.

1377. Cu privire la clasificarea afectiunilor musculare, fiind date urmatoarele categorii: 1.

miopatii inflamatoare; 2. miopatii neinflamatoare; 3. vasculite cu simptome predominant
rnusculare; a. polimialgia reumatica; b, miopatii prin deficite vitaminice; c. miopatii endocrine;
d. miopatii infectioase, A. a-1, b-3, c 2, d-2; B. a 2, b-1, c-3, d-2. C. a-2, b-2, c-3, d-1; D. a-3,
b-2, c-1. d-2; E. a-3, b 2, c-2, d-1.

1378. Referitor la clasificarea etiologica a miopatiilor, fiind date urmatoarele categorii: 1.

inflamatoare idiopatice; 2. medicamentoase/toxice 3. neinflamatoare prin dezechilibre
electrolitice; 4. neinflamatoare; urmatoarele boli: a. hipercalcemie: b. alcool c. grupa
polimiozital dermatomiozita (6 tipuri); d. defect metabolice genetice; care lista de asocieri
este coreata: A. a-1, b-3, c 2, d-4; B. a-2, b-3, c-4, d-1; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-2, c-4,
d-1; E. a-4, b-2, c-3, d-1.

1379. Cu privire la clasificarea etiologica a miopatiilor, fiind date urmatoarele categorii: 1.

miopatii inflamatoare infectioase; 2. miopatii inflamatoare infectioase (parazitare); 3. miopatii
neinflamatoare endocrine; 4. miopatii neinflamatoare prin dezechilibre electrolitice; si
urmatoarele boli: a. sindrom Cushing; b. toxoplasmoza; c. hipocalcemie; d. viroze; care lista
de asocieri este corecta: A. a-2, b-1, c-3, d-4; B. a-3, b-2, c-4. d-1; C. a-3, b-4, C-2, d-1; D.
a-4, b-1, c-3, d-2; E. a-4, b-3, c 2, d-1

1380. Privitor la clasificarea etiologica a miopatiilor, fiind date urmatoarele categorii: 1.

miopatii inflamatoare infectioase; 2. miopatii inflamatoare infectioase (parazitare); 3. miopatii
neinflamatoare endocrine; 4. miopatii neinflamatoare prin dezechilibre electrolitice si
urmatoarele boli: a. boala Addison b. trichineloza; c. hipomagnezemie; d. infectii bacteriene;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4;B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a 2, b-4, c-1,
d-3; D. a-3, b-1, c-2, d-4; E. a-3, b-2, c-4, d-1.

1381. cu referire la clasificarea etiologica a miopatiilor, fiind date urmatoarele categorii: 1.

miopatii inflamatoare infectioase 2. miopatii neinflamatoare endocrine; 3. miopatii
neinflamatoare; 4. miopatii medicamentoasel toxice; si urmatoarele bolil situatii: a. tratament
cu corticosteroizi; b. distrofii musculare progresive; c. parazitoze; d. hipotiroidism; A. a 1. b-
3, c-2, d-4; B. a-2, b-4, c-1, d-3, C. a-3, b-4, c 2, d-1; D. a 4. b-1, c-3, d-2; E. a-4, b-3, c-1, d-
2.

1382. Referindu-ne la afectiunile musculare, 1. miopatii neinflamatoare endocrine; 2.

miopatii inflamatoare infectioase (virale); 3. miopatii medicamentoase/toxice; 4. miopatii
neinflamatoare prin dezechilibre electrolitice; urmatoarele boli: a. hipertiroidism, b.
hipokalemie; c. gripa d. statine, A. a 1, b-3, c-2, d-4; B. a-1, b-4, c-2, d-3 C. a-1, b-4, c-3, d-
2; D. a 2, b-4, c-1, d-3; E. a-3, b-1, c 2, d-4.
1383. Referitor la polimialgia reumatica, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia A.
este o vasculita; B. dintre simptome, astenia predomina fata de mialgii C. afecteaza mai
ales muschii mici de la maini si de la picioare; D. de regula, apare la tineri; E. este
caracterizata de un sindrom inflamator modest sau absent: F. in mod tipic, raspunde
doar la doze mari de corticosteroizi;G. nu este o miopatie, dar principalele simptome sunt
musculare.

1384. Referitor la mecanismul slabiciunii in diverse boli neuromusculare, fiind date

urmatoarele variante: 1. botulism; 2. intoxicatia acuta cu organo fosforice; 3. miastenia
grava; urmatoarele caracteristici: a. inactivarea colinesterazei: b. toxina care blocheaza
eliberarea acetilcolinei din terminatiile nervoase; c. anticorpi fata de receptorul pentru
acetilcolina; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2; C. a-2, b-1,
c 3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.

1385. Cu privire la mecanismul slabiciunii in diverse boli neuromusculare, fiind date

urmatoarele variante: 1. miastenia grava; 2, scleroza laterala amiotrofica; 3. sindrom Eaton
Lambert; si urmatoarele caracteristici: a. afectarea neuronilor motori atat periferici, cat si
centrali b. anticorpi fata de tirozinkinaza specifica receptorului muscular c. anticorpi IgG care
blocheaza canalele de calciu voltaj dependente din terminatile nervoase motori; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c 2, E.
a-3, b-2, c-1.

1386. Referitor la diferentele dintre miastenia grava si sindromul miasteniformparan fiind

date cele doua afectiuni: 1. sindromul Eaton-Lambert; 2. miastenia gravis; si urmatoarele
caracteristici: a. scade eliberarea acetilcolinei in fanta sinaptica; b. predomina la barbati
varstnici c. se asociaza cu tumorile timice;d. simptomele sunt produse de un defect
presinaptic; e. scade numanui receptorilor pentru acetilcolina: care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-1, e-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1, e-1; C. a 2, b-1, c 1, d-1, e-2; D. a 2,
b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1

1387. Cu privire la diferentele dintre miasteniformparaneoplazic, fiind date cele doua

afectiuni: 1. sindromul Eaton-Lambert: 2. miastenia grava a. simptomele sunt produse de un
defect postsinaptic; b. apar anticorpi fata de receptorii pentru acetilcolina; c. se asociaza cu
tumorile bronhopulmonare: d. predomina la femei adulte: e. este consecinta anticorpilor care
blocheaza canalele de calciu dependente de voltaj din terminatiile nervoase motorii A. a-1,
b-1, c 2, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-1, b 2, c 2, d-2, e-1 D. a 2, b-1, c 2, d-2, e-1;
E. a-2, b-2, c-1, d 2, e-1.

1388. Referitor la sindromul Eaton-Lambert, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A. scade numarul de receptori pentru acetilcolina B. este afectat segmentului
postsinaptic; C. se manifesta prin slabiciune musculara, de unde denumirea de sindrom
miasteniform; D. este o manifestare metastatica; E. se asociaza cu tumorile timice; F.
predomina la femei tinere.

1389. Mioglobinuria paroxistica idiopatica: A. predomina la femei, B. duce la scaderea fortei

musculare; C. se manifesta prin crize dupa repaus prelungit; D. are agregare familiala;E.
se asociaza cu eliminare urinara de mioglobina
1390. Fiind date urmatoarele afectiuni musculare 1. boala insulelor Bornholm; 2. miastenia
grava 3. paralizia periodica familiala; 4. torticolis acut. si urmatoarele caracteristici: a. Se
asociaza, cel mai adesea, cu hipokalemie b. se asociaza cu anomalii timice: c. parietale
(musculare) toracice produse de virusul Coxsackie B: A d. contractura dureroasa a
sternocleidomastoidianuluii care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-3, d-2; B. a 2, b
1, c-4, d-3; C. a-3, b-1, c 2, d-4; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a 4. b-3, c-2, d-1.

1391. Fiind propuse urmatoarele afectiuni musculare 1. mioglobinuria paroxistica idiopatica;

2. miozita osificanta generalizata progresiva; 3. miozita osificanta localizata; 4. paralizia
periodica familiala si urmatoarele caracteristici. a. atacuri de paralizie fiasca a musculaturii
striate; b. tumefactia si indurarea muschiului traumatizat: c. initial, dureri musculare la ceafa
umeri laterotoracic, urmate de aparitia unor zone de induratie (osificare), vizibile si
radiologici d. atacuri de rabdomioliza dupa un efort intens, cu mialgii si miastenie; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-4, c 3, d-2; B. a 2, b-1, c-4, d-3; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-
3, b-4, c 2, d-1; E. a-4, b-3, c-2, c-1

1392. Date fiind urmatoarele afectiuni musculare: 1. boala insulelor Bornholm 2. miastenia
grava 3. miozita osificanta generalizata progresiva;4. miozita osificanta localizata; si
urmatoarele caracteristici: a. hematom muscular posttraumatic, care dupa aproximativ o luna
se calcifica; b. este numita pleurodinia epidemica: c. infirmitate grava (omul de piatra) d.
afecteaza initial si preponderent muschii extrinseci ai globului ocuiar, care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c 2, d-4; B. a-1, b-4, c 3, d-2; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a 3, b-2,
c-4, d-1; E. a-4, b-1, c 3, d-2.

1393. Referitor la frecventa manifestarilor initiale din miastenia grava, fiind date 1. la doua
treimi dintre pacienti 2. la o sesime dintre paciente; 3, la 10%; si urmatoarele manifestari: a.
slabiciunea membrelor: b. slabiciunea muschilor orofaringieni c. tulburari motorii oculare
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-
3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.

1394. Fiind date urmatoarele grupe musculare care pot fi afectate in miastenia 1. extensorii
degetului 2. extensorii gatului; 3. oculomotori; 4. orofaringieni; a. nu poate tine capul ridicat;
b. dificultate la varbire c. dificultate in a desface pumnul d. ptoxa palpebrala care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4 B. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a-4, b-
2, c-3, d-1; E. a-4, b-3, c-1, d 2.

1395. Date fiind urmatoarele grupe musculare care pot fi afectate in miastenia grava 1.
flexorii coapsei,2. oculomotori 3. orofaringieni; manifestari: a. strabism b. dificultate la
inghitire; c. dificultate in a urca scarile; d. dificultate la mestecarea alimentelor tari, fibroase;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c 1,
d-3; D. a 2, b-3, c 3, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-3.

1396. Referitor la miastenia grava, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. primii
afectati sunt muschii inervati de nervii spinali; B. evolutia este ascendenta; D.
miastenia este mai accentuata dimineata; E. simptomele se agraveaza dupa
administrarea unor inhibitori de colinesteraza.
1397. Caracteristici ale slabiciunii musculare exceptia: A. fluctueaza ca severitate in timpul
zilei; B. se manifesta ca o oboseala generalizata C. cel mai adesea, afecteaza intai
muschii membrelor: D. este mai severa dimineata si se amelioreaza in a doua parte a
zilei; E. se amelioreaza odata cu utilizarea muschilor afectati.

1398. Cu privire la miastenia grava, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia A. pe

electromiograma, se constata potentialelor de actiune la stimulare repetata; B. initial,
boala afecteaza, cel mai adesea, muschii masticatiei; C. ulterior, sunt afectati, de
obicei, muschii cefei si ai umerilor;D. Simptomele se agraveaza dupa administrarea de
neostigmina sau edrofoniu;E. rareori, slabiciunea este limitata la grupe musculare izolate,
cum ar fi extensorii gatului, extensorii degetului sau flexorii coapsei

1399. Anomalii caracteristice miasteniei grave sunt urmatoarele, cu exceptia A, cresterea

numarului receptorilor pentru acetilcolina; B. scaderea transmiterii impulsului de la
neuron la fibra musculara C. pe electromiogramda, cresterea raspunsului muscular la
stimulare electrica repetata; D. dupa 15-20 de ani de boala, hipertrofia muschilor cel
mai sever afectati, E. ptoza palpebrala si miopia.

1400. Referitor la miastenia grava, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

prevalenta cea mai mare este in randul barbatilor varstnici; B. in patogeneza sunt
implicati anticorpi antimitocondriali C. 75% dintre pacienti au patologie hipofizara D.
slabiciunea nu este niciodata limitata la grupe musculare izolate; E. dupa 2 ani de
boala, aproape toate pacientele au atat ptoza, cat si strabism (cu diplopie).

1401. Miastenia grava are urmatoarele trasaturi, cu exceptia: A. agentii care impiedica
degradarea acetilcolinei scad forta musculara; B. caracteristici sunt autoanticorpii fata de
receptorul pentru acetilcolina si cei fata de tirozinkinaza specifica receptorului muscular; C.
initial, boala afecteaza, cel mai adesea, muschii trunchiului; D. primii afectati sunt
muschi inervati de nervii ocular, facial si glosofaringian; E. 65% dintre paciente au
hiperplazie timica, iar 10% au timom.

1402. Cu privire la miastenia grava, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia A,

intervalul de timp in care se instaleaza manifestarile in cursul zilei creste progresiv pe
masura ce boala se agraveaza B. forta musculara scade dupa administrarea de
anticolinesterazice: C. anomaliile timice constau, cel mai adesea in timom si mai rar in
hiperplazie timica D. majoritatea pacientelor au autoanticorpi fata de receptorul pentru
adrenalina sisau fata de tirozinkinaza specifica receptorului muscular; E.
caracteristica pentru evolutia bolii este afectarea a tot mai multe grupe musculare in
sens ascendent.

1403. Cu referire la miastenia grava, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

manifestarile se instaleaza brusc: B. initial, manifestarile se instaleaza dimineata, iar
ulterior din ce in ce mai tarziu in cursul zilei; C. evolutia bolii poate sa fie fluctuanta; D.
anomaliile tiroidiene prezente la majoritatea pacientelor faciliteaza producerea
autoanticorpilor. E. autoanticorpii caracteristici se pot detecta la 20% dintre paciente.
1404. Care dintre urmatoarele elemente NU pot fi folosite pentru punerea diagnosticului la
pacientele cu miastenia grava seronegative: A. simptome: B. examen fizic; C. reactia la
inhibitorii de colinesteraza; D. modificarile electromiografice; E. prezenta autoanticorpilor.

1405. Referitor paralizia periodica familiala, urmaloarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. este o boala cu determinism genetic, B. se trateaza prin administrare de glucoza; C.
crizele apar la intervale de zile pana la ani D. cel mai adesea, substratul bolii este
degenerarea miocitelor; E. este afectata doar musculatura inervata de nervii cranieni;
F. muschii nu mai raspund la stimulare electrica G. cel mai frecvent, este asociata cu
hiponatremie.

1406. Referitor la paralizia periodica familiala, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu

exceptia: A. crizele sunt precipitate de ingestia de glucide B. principala manifestare este
paralizia instalata progresiv in decurs de luni sau ani crize de paralizie C. atacurile dureaza
ore pana la zile; D. principalul simptom este paralizia spastica E. reflexele
osteotendinoase se accentueaza F. cel mai adesea simptomele se asociaza cu
hiperpotasemie.

1407. Manifestari ale botulismului sunt A. initial constipatie, ulterior diaree: B. diplopie; C.
febra D. afectarea musculaturii oculare extrinseci E. mioza

1408. Manifestari ale botulismului sunt urmatoarele, cu exceptia A. hipersalivatie B.

tulburari de acomodare C. greata D. afectarea musculaturii oculare intrinseci E. redoare de
ceafa

1409. Manifestari ale botulismului sunt urmatoarele, cu exceptia: A. disfonie B. manifestari

dementialer C. moarte prin paralizie bulbara; D. varsatura; E. paralizie spastica

1410. Manifestari ale botulismului sunt urmatoarele, cu exceptia: A. strabism: B. ptoza

palpebrala, C. moarte prin paralizia muschilor respiratori; D. colici abdominale. E. disfagie

1411. Referitor la botulism urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. de obicei

apare dupa ingestie de branza B. este o toxiinfectie alimentara determinata de toxina
botulinica; C. initial (in primele 12-24 ore), apar manifestari digetive D. apar tulburari de
acomodare prin paralizia musculaturii oculare intrinseci;E. boala poate progresa pana la
slabiciune a muschilor gatului (ii cade capul pe piept) si ai bratelor, F. fenomenele plegice
evolueaza ascendent.

1412. Cu privire la botulism urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este provocat
de toxina botulinica, una dintre cele mai potente substante toxice (pentru om, doza ietala
este probabil sub 1 ug) B. Clostridium botulinum prolifereaza in mediul anaerob al
conservelor de carne; C. initial pacientul prezinta cefalee, adinamie (slabiciune, oboseala
marcata) si ameteala; D. gura uscata si dificultatea la inghitit (disfagie) si la vorbit (disfonie)
se explica prin afectarea nervilor cranieni, E. tardiv sunt afectati muschii oculari.

1413. Privitor la botulism urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. toxina

botulinica stimuleaza eliberarea presinaptica a acetilcolinei; B. toxina botulinica
intrerupe transmiterea neuromusculara a influxului; C. apar tulburari de vedere prin paralizia
musculaturii oculare extrinseci (strabism); D. ulterior In evolutie, diareea este inlocuita de
constipatie (care poate deveni severa); E. tardiv sunt afectati muschii respiratori, pericol
vital.

1414. Cu referire la botulism urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia A. este

provocat de Clostridium botulinum tipurile A, B, E; B. toxina botulinica este distrusa prin
fierbere 10 minute la 100 C; C. fenomenele paralitice din perioada de stare afecteaza
mai intai nervii membrelor inferioare D. abdomenul este destins prin paralizia musculaturii
intestinale; E. pacientul se mentine constient si afebril

1415. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice determinate de intoxicatia cu

organo-fosforice a. inactivarea colinesterazei; b. activarea excesiva a sistemului nervos
central si a sistemul nervos vegetativ;c. suprastimularea receptorilor muscarinici si nicotinici;
d. acumularea acetilcolinei In sistemul nervos: A. acbd B. adcb C. cbad D. dacb E. dcba;

1416. Manifestari ale intoxicatiei acute cu exceptia: A. uscaciunea gurii. B. piele uscata;
C. hipersecretie bronssica; D. bronhodilatatie. E. detresa respiratorie F. moarte prin
insuficienta renala.

1417. Fiind date cele doua consecinte principale ale intoxicatiei acute cu organo- fosforice:
1. suprastimularea receptorilor muscarinici; 2. suprastimularea receptorilor nicotinici din
muschii scheletici; si urmatoarele manifestari: a. hipersecretie bronsica (bronhoree), b.
paralizie; c. hipersudoratie; d. insuficienta respiratorie; care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b 2, c 1, d-2; C. a 2, b-1, c 1, d-2; D. a-2, b-1, C-2, d-1 E. a-2, b-2,
c-1, d-1.

1418. Date fiind cele doua consecinte principale ale intoxicatiei acute cu organo- fosforice:
1. suprastimularea receptorilor muscarinici. 2. suprastimularea receptorilor nicotinici din
muschii scheletici; si urmatoarele manifestari: a. bronhoconstrictie; b. crampe. c. fasciculatii;
d. hipersalivatie; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a 1, b-2, c-2, d-1D. a 2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1. polmiozita

1419. Referitor la dermatomiozita/ polimiozita (DM/ PM), urmatoarele afirmatii sunt corecte,
cu exceptia: A. disfagia este un semn incipient B. de obicei, artritele evolueaza cu
distrugere articulara; C. dizartria si disfonia sunt frecvente: D. predominant afectata
este musculatura distala E. localizarea caracteristica a leziunilor cutanate faciale este
malara.

1420. Care dintre urmatoarele manifestari cardiace nu este caracteristica pentru DM PM: A.
miocardita; B. tulburari de ritm; C. tulburari de conducere, D. Insuficienta cardiaca E.
stenoza mitrala.

1421. Care dintre urmatoarele manifestari pulmonare/respiratorii nu este caracteristica

pentru DM/ PM: A scaderea difuziunii prin membrana lveolo capilara B. fibrozarea
interstitiului pulmonar, C. pneumonii de aspiratie; D. disfunctie ventilatorie restrictiva; E.
bronhospasm.
1422. Referitor la explicatia manifestarilor DM/ PM, fiind date urmatoarele cauze: 1.
afectarea interstitiuiui pulmonar, 2. afectarea musculaturii faringiene; 3: diafragmei a
muschilor intercostali; 4. necroze musculare 5. afectarea musculaturii faringiene si
esofagiene; urmatoarele consecinte a. pneumonii de aspiratie b. scaderea difuziunii prin
membrana alveolo-capilara; c, disfagie d. disfunctie ventilatorie restrictiva
extraparenchimatoasa: e, creatinurie; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-4, c-2, d-
5, e-3; B. a 2, b-1, c-5, d-3, e-4; C. a-3, b-4, c-2, d-5, e-1; D. a-4, b-1, c 3, d-2, e-5;E. a-5, b-
3, c-1, d-4, e-2.

1423. Referitor la localizarea manifestarilor cutanate/ subcutanate din DM/ PM: 1. pleoape;
2. periunghial; 3. umeri: 4. tesuturile moi; si urmatoarele leziuni: a. eruptie liliachie; b.
telangiectazii: c. eritem in sal; d. calcificari care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c
3, d-4; B. a-1, b 4, c-3, d-2; C. a-4, b-1, c-2, d-3; D. a-4, b-1, c-3, d-2; E. a-4, b-3, c-1, d-2.

1424. Cu privire la localizarea manifestarilor cutanate/ subcutanate din DM/ PM, fiind date
urmatoarele localizari: 1. pleoape, 2. articulatiilor MCF si lFP (semn Gottron), 3. gat 4. palme
si degete; si urmatoarele leziuni a. dermatita exfoliativa; b. edem c. eruptie eritemato-
maculo-papulo scuamoasa d. eritem in V care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c 2,
d-4; B. a-3, b-4, c 2, d-1 C. a-4, b-1, c 2, d-3; D. a-4, b-2, c-1, d-3; E. a-4, b-3, c-2, d-1

1425. Referitor la manifestarile musculare scheletice din polimiozita, urmatoarele afirmatii

sunt corecte, cu exceptia: A. polimiozita poate afecta orice muschi scheletic; B. scaderea
fortei musculare se instaleaza brusc: C. tardiv, se produce: atrofie, contracturi
musculare, calcificari. D. sunt afectate preponderent segmentele distale ale
membrelor, E. muschii oculari sunt intotdeauna afectati F. caracteristica este
cresterea fosfatazei alcaline: G. membrele inferioare sunt afectate la 90% dintre pacienti.

1426. Cu privire la manifestarile musculare scheletice din polimiozita, urmatoarele afirmatii

sunt corecte, cu exceptia: A. simptomul cardinal este slabiciunea musculara; B. initial, apar
tumefactii musculare; C. de regula, afectarea musculara este asimetrica; D. dat find
sarcina mai mare si utilizarea mai frecventa, slabiciunea musculara este resimtita mai
pregnant la membrele superioare: E. muschii centurii scapulare sunt afectati la 80% dintre
pacienti.

1427. Referitor la dependenta de teritoriul muscular afectat a simptomelor in musculare

(p.n.p. pacientul nu poate) 1. muschii flexorii anteriori ai gatului, 2. muschii centurii
scapulare; 3. muschii centurii si urmatoarele manifestari: a. p.n.p. sa ridice bratele: b. p.n.p.
ridice capul de pe perna c. p.n.p. ia un obiect sus situati d. p.n.p. sa coboare scarile; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-2; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-1, c 3, d-2;
D. a-3, b-1, c-2, d-2, E. a-3, b-2, c-1, d-2.

1428. Cu privire la dependenta de teritoriul muscular afectat a simptomelor in polimiozita,

fiind date urmatoarele teritorii musculare (p.n,p. pacientul nu poate) 1. muschii centurii
scapulare; 2. muschii centurii pelviene; 3. muschii aravertebrali si urmatoarele manifestari a.
p.n.p. sa mentina ortostatismul; b. p.n.p. sa se pieptene; c. p.n.p. sa flecteze coapsa pe
abdomen; d. p.n.p. sa urce scarile; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-2;
B. a 2, b-3, c-1, d-2 C. a-2, b 3, c-2, d-1;D. a-3, b-1, c 2, d-2 E. a-3, b-2, c-1, d-2.
1429. Referitor la DM/ PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in
dermatomiozita acuta cresc CK, transaminazele si LDH; B. poikilodermia apare in
dermatomiozita C. se poate asocia cu sclerodermie: D. in polimiozita apar adesea
manifestari clinice de miocardita; E. manifestarile cutanate apar la 40% dintre pacienti

1430. Cu privire la DM/ PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. creatinuria
semnaleaza necrozele musculare: B. edemul apare in DM acuta, in timp ce poikilodermia
apare in dermatomiozita cronica C. in mod caracteristic, sunt afectati muschii netezi ai
tubului digestivi D. 20% dintre pacienti pot prezenta o neoplazie care precede miozita; E.
apare disfagie pentru solide si lichide.

1431. Referitor la polimiozita (PM), exceptia A. manifestarile viscerale semnifica un

prognostic favorabil B. valorile CK pot fi normale cand boala se asociaza cu o neoplazie c.
apar telangiectazii perlunghiale. D. poikilodermia se caracteriza prin eritem, telangiectazii,
pigmentari reticulare, atrofie cutanata: E. rareori apare insuficienta cardiaca.

1432. Cu privire la PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. rareori apar
disfonie si dizartrie; B. anomalii ale capilarelor apar mai ales in DM asociata cu alte boli de
colagen sau cu sindrom Raynaud; C. articulatiile nu sunt afectate morfologic sau
functional, D. In mod caracteristic, poikilodermia se asociaza cu edem E. eruptia are un
aspect eritemato-maculo-scuamos.

1433. Privitor la PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:A. rareori apar tulburari
de ritm si de conducere cardiace; B. exista o serie de autoanticorpi specifici pentru PM; C.
eritemul facial se dispune periorbitar, pe gat in V, pe umeri in Sal; D. afectarea interstitiul
pulmonar duce la cresterea capacitatii de difuziune; E. apar calcificarile in tegument,
subcutanat, in fascii.

1434. Referitor la PM, sunt corecte, cu exceptia: A. electromiograma este utila pentru
selectarea muschiului in vederea biopsiei; B. poate sa apara fotosensibilizare; C. printre
anomaliile imunologice nespecifice se afla factorul reumatoid si complexele imune circulante
D. hiper-Y-globulinemia poate sa apara ca o anomalie imunologica nespecifica; E.
diagnosticul pozitiv este suspicionat pe baza disfunctiei musculare cu slabiciune
simetrica a musculaturii distale a membrelor

1435. Cu referire la PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. apare o eruptie
eritematoasa pe fata, scalp, ceafa B. miaigiile sunt caracteristice; C. patul unghial este
hiperemic prin dilatarea anselor capilare; D. cand sunt prezente manifestarile cutanate,
boala se numeste dermatomiozita E. valorile CK pot fi normale in formele incipiente de
boala.

1436. Cu referinta la PM. urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. pe palme si

degete apare o dermatita exfoliativa; B. cresterea enzimelor de origine musculara sustine
diagnosticul C. printre manifestarile generale se afla febra, inapetenta, pierderea ponderada,
sindromul Raynaud D. miocardul nu este afectat, E. tulburarea deglutitiei facorizeaza
pneumoniile de aspiratie.
1437. Despre PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. valorile CK pot fi
normale in prezenta unui inhibitor circulant al CK; B. tulburarile digestive tin de afectarea
muschilor faringieni posteriori si esofagieni superiori; C. la confirmarea diagnosticului pozitiv
contribuie anomaliile EMG si biopsia musculara: D. apare disfunctie ventilatorie
obstructiva; E. calcificari din tesuturile moi formeaza mase compacte sau liniare.

1438. Referitor la PM sunt corecte, cu exceptia: A. extrem de rar, valorile CK pot fi normale:
B. caracteristica este slabiciunea simetrica a musculaturii distale a membrelor; C.
manifestari articulare constau in artralgii, artrite acute sau cronice neerozive; D. regurgitarea
lichidelor pe nas este un semn de gravitate si de prognostic sever, E. manifestarile cutanate
pot aparea inainte, in timpul sau dupa aparitia manifestarilor musculare.

1439. Cu privire la PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. valorile CK pot fi
normale atunci cand exista atrofii musculare severe B. afectarea muschilor intercostali, a
diafragmei si a interstitiului pulmonar produce o disfunctie ventilatorie restrictiva; C. eritemul
are o nuanta rosu-violaceu-liliachiu; D. la pleoape, eruptia se asociaza cu edem E. pe fata
palmara a articulatiilor MCF IFP (semnul Gottron) apar pete de culoare rosu-violet,
scuamoase

1440. Care dintre urmatoarele enzime nu este in mod caracteristic cresouta in PM: A. CK; B.
LDH C. AST, ALT; D. aldolaza E. leucil-amino-peptidaza.

1441. Modificari la probele de laborator in PM: A. cresterea enzimelor musculare, B.

scaderea excretiei urinare de creatinina; C. mioglobinemie; D. mioglobinurie; E. cresterea
indicatorilor infiamatori sericii

1442. Care dintre urmatoarele probe de laborator are valori crescute in PM, fara a fi un
indicator inflamator A. VSH B. LDH. C. fibrinogen; D. a2 globulinele. E. proteina C reactiva.

1443. Referitor la cresterea CK in PM, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

poate depasi de 10 oricnormalul B. are o importanta diagnostica redusa; C. este un
indicator sensibil al necrozei fibrelor musculare; pacientilor sub tratament, D.nu este utila in
urmarirea evolutiei… E. se realizeaza in special prin izoenzima musculara (CK-MM).

1774. Referitor la manifestarile cardiace din exceptia: A. cea mai frecventa manifestare
cardiaca este pericardita; B. LES favorizeaza producerea evenimentelor coronariene severe,
inclusiv a infarctului miocardic acut; C. afectarea coronariana este cauzata de lupica, D.
ateroscleroza este accelerata de leziunile oxidative afectand cronic structurile lipidice si, in
general, tesuturile; E. cel mai adesea sunt afectate valvele tricuspida si pulmonara; F.
de obicei sunt afectate valvele aortica sau mitrala.

1775. Cu privire la manifestarile cardiace din LES, urmatoarele afirmati sunt corecte, cu
exceptia: A. pericardita este de obicei benigna; B. LES poate induce moartea subita de
cauza coronariana la persoane tinerei C. ateroscleroza accelerata apare mai ales la
pacientii care iau AINS; D. infarctul miocardic este cel mai adesea provocat de
vasculita; E. aritmille pot avea ca substrat miocardita; F. Insuficientele valvulare pot sa
apara si in absenta endocarditei Libman-Sacks (si Ac-aFL au fost implicati in etiologia
leziunilor valvulare).

1776. Privitor la manifestarile cardiace din LES, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. manifestari cardiace mai severe sunt miocardita, endocardita si afectarea
Coronariana. B. uneori afectarea pericardica duce la 1 tamponada; C. infarctul miocardic
se produce de obicei din cauza emboliilor coronariene; D. afectarea endocardica poate
duce la insuficiente valvulare, E. miocardita poate provoca moarte subita; bine prin TC. ,
F….

1777. Cu referire la manifestarile cardiace din LES, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. endocardita lupica (Libman-Sacks) este consecinta infectiei
streptococice; B. pericandita constrictiva este frecventa; C. inflamatia cronica
franeaza progresia aterosclerozei. D. evenimentele embolice pot fi consecinta afectarii
endocardice; E. miocardita poate duce la insuficienta cardiaca cardiaca.

1778. Referitor la manifestarile gastrointestinale din LES. urmaatoarele afirmatii sunt

corecte, cu exceptia: A. manifestari gastrointestinale nespecifice apar la 30% din pacienti; B.
varsaturile pot fi provocate si de medicatie. C. pseudoocluzia intestinala consta in
telescoparea anselor intestinale;D. cresterea AST (aspartat- aminotransferazei) si a ALT
(alanin- aminostransferazel) este frecventa (40%) E. hiperamilazemia poate fi determinata
de inflamatia glandelor salivare.

1779. Cu privire la manifestarile gastrointestinale din LES, urmatoarele afirmatii sunt e, cu

exceptia: corect A. manifestari specifice sunt anorexia, greata, durerea usoara si
diareea, B. vasculita mezenterica apare la 5% din pacienti, C. perforatia este una dintre
complicatiile frecvente ale vasculitei mezenterice; D. durerea abdominala poate fi produsa
de pseudoocluzia intestinala; E. cresterea transaminazelor semnifica afectare hepatica
severa; F. hiperamilazemia poate fi determinata de i macroarmilazemie.

1780. Privitor la manifestarile gastrointestinale din LES, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
cu exceptia: A. greata, uneori cu varsaturi si diaree poate semnala o reactivare a LES; B.
vasculita mezenterica produce adesea ischemie mezenterica; C. pseudoocluzia intestinala
apare radiologic sub forma unor anse spastice; D. pancreatita acuta poate fi severa; E.
ascita apare la <5% din pacienlii cu LES.

1781. Cu referire la manifestarile gastrointestinale din LES, urmatoarele afirmatii sunt

corecte, cu exceptia A. reactivarea LES se poate manifesta prin durere abdominala difuza;
B. vasculta mezenterica poate pune viata in pericol; C. sangerarea poate complica o
vasculita mezenterica; D. transaminazele nu sunt influentate de tratament E. pancreatita
acuta poate fi cauzata de azatioprina.

1782. Cu referinta la manifestarile gastrointestinale din LES, urmatoarele afirmati sunt

corecte, cu exceptia: A. durerea abdominala difuza poate fi determinata de peritonita
autoimuna, sugerand o reactivare a LES;B. vasculita mezenterica se manifesta prin dureri
abdominale, anorexie, greata C. starea septica poate fi consecinta unei vasculite
mezenterice; D. peritonita lupica este nedureroasa; E. pancreatita acuta poate fi cauzata
de Cortizon.

1783. Fiind date urmatoarele categorii de manifestari oculare din LES: 1. manifestari care
rareori ameninta vederea; 2. manifestari severe 3. complicatii posibile ale tratamentul
cortizonic; si urmatoarele manifestari oculare: a. glaucom; b. nevrita optica; C. episclerita: d.
sindromul sicca: e. cataracta f. conjunctivita; g. vasculita retiniana; h. xeroftalmie; A. a-1, b-2,
c-1, d-1, e-2, 3, g 1, h 3: B. a-1, b-3, c-1, d-2, e-1, f-3, g 2, h-1; C. a-3, b-2, c-1, d-1, e-3, f-1,
g-2, h-1; D. a-3, b-2, c-1, d 2, e-1, f1, g-1, h-3; E. a-3, b-3, c-1, d-1, e-2, f 1, g 2, h 1.

1784. Referitor la SclS, urmatoarele afimatii sunt corecte, cu exceptia: A. se considera

fibroza este consecinta autoimunitatii si a leziunilor vasculare; B. inflamatia este rareori
evidenta clinic; ales arterele mici si arteriolele; D. un subgrup din pacientii cu ScIS-lc au
sindromul CREST E. de obicei, in ScIS-lc afectarea viscerelor progreseaza rapid; F.
prognosticul SclS lc poate fi intunecat de aparitia in stadiile tardive a hipertensiunii arteriale
pulmonare (HTAP), an hipotiroidismului si a cirozei biliare pnmare G. cand trasaturi tipice de
ScIS apar in absenta unei ingrosarii cutanate detectabile se foloseste termenul de ScIS sine
sclerodermie.

1785. Cu privire la SclS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. fenomenele

inflamatoare domina tabloul clinic pe intreaga durata a bolii, B. exista doua elemente
morfopatologice esentiale: vasculopatia obliteranta si fibroza C. fibroza afecteaza pielea si
organele interne; D. manifestari de tip sindrom CREST pot sa apara insa si la pacientii cu
ScIS-dc; E. prognosticul pe termen lung a ScIS-lc este mai bun decat in SciS-dc; F. la unii
pacienti, fenomenul Raynaud si alte trasaturi tipice de ScIS apar in absenta unei ingrosarii
cutanate detectabile.

1786. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand ScIS sunt corect formulate, cu exceptia: A.
SclS este o boala sistemica acuta; B. de etiologie necunoscuta; C. caracterizata prin
ingrosarea pielii (sclerodermie) si D. leziuni caracteristice in multiple organe interne E. mai
ales in plamani, tractul gastrointestinal, inima si splina

1787. Care dintre urmatoarele nu face parte dintre organele cel mai frecvent afectate de
ScIS A. plamani; B. tractul gastrointestinal; C. ficat. D. inima. E. rinichi

1788. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice care apar in SclS: a. alterari
functionale si structurale extinse in multiple paturi vasculare; b. fibroza; c. inflamatie; d.
disfunctie progresiva a organelor corecta: A. abdc B. acdb C. cadb D. cbad E. cdab

1789. Clasificarea sclerodermiei include urmatoarele categorii, cu exceptia:A. scleroza

sistemica B. sclerodermie unilaterala C. sindroame de suprapunere D. boala de tesut
conjunctiv nediferentiat E. diverse stari patologice asociate cu induratie de tip sclerodermie
F. stari patologice de tip induse chimic (clorura de vinil); G. sindrom paraneopiazic.

1790. Referitor la clasificarea sclerodermiei, fiind date urmatoarele categorii: 1. scleroza

sistemica; 2. sclerodermie localizata; 3. sindroame de suprapunere: si urmatoarele forme de
SclS: a. sclerodermie liniara, coup de sabre (lovitura de sabie); b, morphea difuza; c. ScIS
cutanata limitata; d. boala mixta de tesut conjunctiv; care lista de asocieri este corecta: A. a-
1, b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-2; C. a-2, b-1, c 3, d-2; D. a-2, b-2, c 1, d-3; E. a-2, b-2, c-
3, d-1

1791. Cu privire la clasificarea sclerodermiei fiind date urmatoarele categorii: 1. scleroza

sistemica; 2. sclerodermie localizata 3. sindroame de suprapunere: si urmatoarele forme de
SclS: a. morphea gutata; b. ScISI polimiozita, c. atrofie hemifaciala; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-2, c 2, d-3; B. a 2, b 2, c-1, d-3; C. a-2, b-2, c-3, d-1; D. a-2, b 3, c 2,
d-1; E. a-3, b-2, c-2, d-1.

1792. Fiind date cele doua forme de ScIS:

1. ScIS cutanata difuza (SclS-dc). 2. SclS limitata cutanata (ScIS-ic); si urmatoarele
caracteristici: a. cutanata este limitata la extremitati (portiunile distale ale membrelor si
degete sclerodactilie) si la fata; b. risc crescut de afectare renala acuta;c. se prezinta cu
induratie cutanata progresiva, incepand la degete evoluand ascendent de la distal spre
proximal la membre, fata si trunchi; d. risc crescut de fibriza pulmonara timpurie; e. in
general, pacientii au fenomen Raynaud de lunga durata inainte sa apara alte manifestari ale
ScIS: f. trunchiul nu este afectat: care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2.
f2: B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, f 1; C. a 2, b-1, c-1, d-1. e-2, f-2 D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1, f2; E.
a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f1.

1793. Sindromul CREST cuprinde urmatoarele manifestari, cu exceptia: A. calcinoza

cutanata importanta B. fenomen Raynaud; C. dismotilitate intestinala; D. sclerodactilie; E.
telangiectazii.

1794. Cu privire la diferentele dintre cele doua forme principale de Scls. fiind date 1. ScIS
difuza cutanata; 2. ScIS limitata cutanata; si urmatoarele caracteristici: a. afectarea cutanata
cuprinde degetele. membrele, fata si trunchiul b. calcinoza cutanata este frecventa si
importanta c. fenomenul Raynaud precede afectarea cutanata si este asociat cu ischemie
critica; d. fenomenul Raynaud se instaleaza in acelasi timp cu afectarea cutanata; e.
hipertensiunea arteriala pulmonara este frecventa, se instaleaza tardiv si poate fi
manifestare izolata, f. afectarea cutanata cuprinde doar degetele, antebratele si fata; g.
hipertensiunea arteriala pulmonara apare doar uneori, asociata cu fibroza pulmonara; cazuri
si este usoara a care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f 2, g-1, h-2; C.
a-1, b-2, c 2, d-1, e 2, f2. g-1, h-1: D. a 2, b-1, c-2, d-2, e-1, f1, g-1, h 2;E. a-2, b-2, c-1, d-1,
e-2, f-2, g-1, h-1.

1795. Referitor la diferentele dintre cele doua forme principale de ScIS, fiind date cele doua
variante: 1. ScIS difuza cutanata; 2. SclS limitata cutanata; si urmatoarele caracteristici: a.
fibroza pulmonara apare doar uneori si este moderata b. progreseaza rapid; c. autoanticorpi
caracteristici sunt cei antitopoizomeraza I (Scl 70); d. criza renala sclerodermica este foarte
rara; e. progreseaza lent f. criza renala sclerodermica apare la 15% din pacienti si se
instaleaza timpuriu; g. fibroza pulmonara este frecventa, timpurie si severa; h. autoanticorpii
caracteristici sunt cei anticentromer; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2,
e-1, f-2, g 2, h-2; B. a-1, b-1, c 2, d-2, e-1, f-2, g-1, h 2; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f1, g-1, h-
2; D. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1, f-2, g-2, h-1;

1796. Cu privire la diversele forme de sclerodermie localizata, urmatoarele afirmatii sunt

corecte. cu exceptia: A. sclerodermia localizata reprezinta un grup de afectiuni cutanate
fibrozante localizate, B. morphea se manifesta prin petel macule circulare solitare sau
multiple de piele ingrosata; C. in morphea degetele sunt preponderent afectate D.
sclerodermia liniara nu afecteaza tesuturile subcutanate; E. la copii, sclerodermia liniara
poate intarzia cresterea oaselor lungi afectate.

1797. Referitor la diversele forme de sclerodermie localizata, urmatoarele afirmatii sunt

corecte, cu exceptia: A. sclerodermia localizata afecteaza in primul rand varstnicii, B. in
contrast cu ScIS, sclerodermia localizata este rareori afectarea organelor interne;C. mai rar,
morphea se poate manifesta prin induratie extinsa (morphea generalizata); D. sclerodermia
liniara consta in dungi de piele ingrosata, in mod tipic, la unul sau la ambele membre
inferioare; E. sclerodermia liniara poate determina fibroza si atrofia structurilor de sustinere,
muscular si osos; F. cand leziunile de sclerodermie liniara traverseaza articulatiile, se pot
dezvolta contracturi semnificative.

1798. Referitor la fenomenul Raynaud, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

reprezinta vasoconstrictie episodica ladegetele de la maini si de la picioare; B. de obicei
este declansat de expunerea la caldura C. apare practic la oricare pacient cu ScIS; D. la
unii pacienti, episoadele pot afecta varful nasului si lobii urechilor: E. faza de cianoza
(ischemie) are durata variabila; F. faza de eritem (reperfuzie) se poate produce spontan
sau la racirea degetului: G. la unii pacienti apar doar paloare sau cianoza.

1799. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice care fac parte dintr-o a. paloare: b.
cianoza c. eritem: care este inlantuirea temporala corecta A. abc B. acb C. bca D. cab E.
cba

1800. Referitor la substratul manifestarilor fenomenului Raynaud, fiind date urmatoarele

fenomene: 1. vasoconstrictie; 2. ischemie; 3. reperfuzie; si urmatoarele manifestari a.
cianoza; b.paloare; C. eritem care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2: B. a 2, b-1,
c-3; C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1801. Atacurile de fenomen Raynaud sunt declansate de urmatoarele, cu exceptia: A.

expunerea la frig; B. Scaderea temperaturii (in climate mai reci, creste frecventa si
severitatea episoadelor in timpul lunilor de iama); C. ingestia de alimente fierbinti; D.
stress emotional E. vibrati

1802. Referitor la afectarea cutanata in SclS. urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu

exceptia: A. ingrosarea cutanata clinic evidenta este manifestarea distinctiva a ScIS; B.
distributia ingrosarii cutanate este intotdeauna simetrica si bilaterala C. la membre,
ingrosarea cutanata avanseaza de la zonele proximale spre cele distale D. in zonele
afectate, pielea este ferma, rugoasa, ingrosata, indurata, infiltrata, ceroasa, rigida, intinsa,
neelastica, pliuri si aderenta la planurile profunde E. scleroza dermica determina disparitia
anexelor pielii.

1803. Cu privire la afectarea cutanata in ScIS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu

exceptia: A. ingrosarea cutanata diferentiaza SclS de alte boli de tesut conjunctiv. B. Ia
membre, ingrosarea cutanata avanseaza centrifug/ deacendent; C. aspectul de sare-si-
piper" consta in puncte negre presarate peste o zona alba; D. degetele dezvolta contracturi,
fixandu-se in semiflexie E. obliterarea foliculilor pilosi duce la pierderea parului.
1804. Privitor la afectarea cutanata in ScIS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. ingrosarea cutanata apare inca din stadiile timpurii ale SclS-dc, B. neafectand zonele
perifoliculare, depigmentarile de tip vitiligo genereaza aspectul de sare si piper C. scade
mobilitatea in articulatiile interfalangiene;D. aspectul de sare-si-piper apare mai ales in
portiunea inferioara a trunchiului E. scade mobilitatea mainii.

1805. Cu referire la afectarea cutanata in SclS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu

exceptia: A. aspect de sare-si piper" se observa la pacientii cu piele de culoare inchisa B.
tegumentele devin aderente la fata dorsala a falangelor, C. sub pielea ingrosata tendoanele
se fibrozeaza D. aderenta ferma a pielii la muschiul platysma subiacent impiedica
flexia gatului; E. pielea este uscata.

1806. Cu referinta la afectarea cutanata in exceptia: A. cel mai frecvent sunt afectate
degetele de la mana; B. fata dorsala a degetelor devine neteda prin disparitia pliurilor
transversale C. articulatiile mainii, coatelor si genunchiior dezvolta contracturi D. edemul
este inlocuit treptat de ingrosare subcutanata E. obliterarea glandelor sudoripare si
sebacee duce la cresterea secretiei de transpiratie si de sebum.

1807. Despre afectarea cutanata in ScIS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
la mana, muschii se hipertrofiaza B. la inceput tegumentul este edematiat se pot
hiperpigmenta; C. faza edematoasa dureaza cateva saptamani sau luni E. apar creste de
piele ingrosata la gat.

1808. Referitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
obliterarea foliculilor pilosi, 2. esofagita peptica, 3. malabsorbtie. a. stricturi esofagiene; b.
diaree cronica; c. pierderea parului; A. a-1, b 2, c-3 B. a 2, b-1, c-3 C. a-2, b 3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2, E. a-3, b-2, c-1.

1809. Cu privire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
aderenta ferma a pielii la muschiul platysma subiacent. 2. esofagita peptica 3. malabsorbtie
si urmatoarele consecint a. ulceratii esofagiene; b. scadere ponderala si malnutritie; c. creste
de piele ingrosata la gat; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a 3, b 2, c-1.

1810. Privitor la explicatia manifestarilor din SclS, fiind date urmatoarele cauze: 1. creste de
piele ingrosata la gat; 2. esofagita peptica; 3. malabsorbtia grasimilor, si urmatoarele
consecinte: a. steatoree; b. limitarea extensiei gatului: c. sangerari esofagiene care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-
3, b-2, c-1.

1811. Cu referire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
degetele dezvolta contracturi, fixandu-se in semiflexie; 2. esofagita peptica persistenta; 3.
staza enterala; si urmatoarele consecinte: a. scade mobilitatea maini; b. proliferare
bacteriana c. metaplazia Barrett a esofagului; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3,
c 2: B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D, a 3, b-1, c 2 E, a 3, b-2, c-1
1812. Cu referinta la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze:1. scade
mobilitatea mainii; 2. intarzierea golirii stomacului; 3. proliferare bacteriana; si urmatoarele
consecinte: a. senzatie de plin in epigastru; b. atrofie musculara prin neutilizare; c.
deconjugarea sarurilor biliare; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1813. Despre explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. obliterarea
glandelor sudoripare si a glandelor sebacee; 2. scade motilitatea esofagiana; 3.
deconjugarea sanurilor biliare; si urmatoarele consecinte: a. malabsorbtia grasimilor, b.
disfagie (mai ales pentru solide); c. diminuarea secretiei de transpiratie si de sebum. care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-
2 E. a-3, b-2, c-1.

1814. Referitor la explicatia manifestarilor din Scis, fiind date urmatoarele cauze: 1.
diminuarea secretiei de transpiratie si de sebum 2. stricturi post-esofagita; 3. constipatie
cronica si impactare fecala; si urmatoarele consecinte: a. obstructie intestinala mecanica; b.
ingustarea esofagului inferior. c. piele uscata; care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, C-2 C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1.

1815. Cu privire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. la
pacientii cu piele de culoare inchisa, depigmentare de tip vitiligo care nu afecteaza zonele
perifoliculare 2. RGE cu aspiratie pulmonara;3. telescoparea unei anse intestinale; si
urmatoarele consecinte: a. raguseala b. piele cu aspect de "sare-si-piper"; c. obstructie
intestinala mecanica: care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1; E. a 3, b-2, c-1.

1816. Privitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze 1. pielea
foarte Intinsa; 2. RGE cu aspiratie pulmonara; 3, diverticule si urmatoarele consecinte a.
perforatie si sangerare, b. tuse cronica; c. aspect lucios al pielii; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.

1817. Cu referire la explicatia manifestarilor din ScS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
telangiectazii maculare pe mucoase; 2. RGE cu aspiratie pulmonara; 3. pneumatoza
intestinala; si urmatoareie consecinte: a. pneumonita de aspiratie agravand BPI; b.
pneumoperitoneu benign fara continuitate cu lumenul intestinal; c, hemoragii; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-2, c-1.

1818. Cu referinta la explicatia manifestarilor din ScS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
distrugerea pielii atrofiate; 2. satietate precoce: 3. atrofierea si fibrozarea musculaturii netede
digestive; si urmatoarele consecinte: a. scaderea peristaltismului, b. reducerea aportului
alimentar; c. ulceratii cutanate;care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1,
C-3 C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1.

1819. Despre explicatia manifestarilor din Scis, fiind date urmatoarele cauze: 1. calcificari
paraspinale; 2. scaderea motilitatii gastrice; 3. vasospasm coronarian intermitent; si
urmatoarele consecinte: a. satietate precoce silsau senzatie de plin, greul greata in
epigastru; b. lezarea muschiului cardiac, c. complicatii neurologice; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-
1

1820. Referitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
mobilitate redusa absenta a fetei 2. ectazii vasculare gastrice si intestinale; 3. hipertrofia
secundara hipertensiunii; si urmatoarele consecinte a. diastolica; b. sangerare
gastrointestinala: c. facies inexpresiv. A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.

1821. Cu privire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
scleroza dermica; 2. sangerare gastrointestinala; 3. fibroza miocardica: si urmatoarele
consecinte: a. disparitia anexelor pielii; b. disfunctia diastolica: c. anemie; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1; a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1

1822. Privitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date umatoarele cauze: 1. Ingrosarea
pielii si fibrozarea tendoanelor subiacente: 2. scaderea intestinala 3. hipertensiune arteriala
sistemica; si urmatoarele consecinte: a. contracturi ale incheieturilor mainii. coatelor si
genunchilor. b. constipatie; c. hipertrofie ventriculara stanga; care lista de asocieri este
corecta: Aa-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2.

1823. Cu referire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. leziuni
proliferativ-obliterante ale arteriolelorl arterelor mici: 2. laxitatea sfincterului anal; 3. fibrozza
miocardica: si urmatoarele consecinte: a. Incontinenta fecala; b. hipertensiune arteriala
pulmonara; c. tulburari de ritm si de conducere; A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1.

1824. Cu referinta la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1.
fibroza pulmonara interstitiala; 2. laxitatea sfincterului anal; si urmatoarele consecinte: a.
sindrom ventilator restrictiv; b. prolaps anal; c. anomalii ale functiei ventriculului stang; A. a-
1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.

1825. Despre explicatia manifestarilor din ScS, fiind date urmatoarele cauze: 1. reducerea
tonusului sfincterului esofagian inferior, eliminarea cu dificultate a continutului gastric refluat,
intarzierea golirii slomacului; 2. atonie intestinala 3. fibroza miocardica, si urmatoarele
consecinte: a. insuficienta cardiaca; b. BRGE c. meteorism/ balonare: A. a-1, b-2, c-3; B. a
2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.

1826. Referitor la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. reflux
gastroesofagian; 2. malabsorbtia vitaminei B12; 3. sindrom de tunel carpian: si urmatoarele
consecinte: a. neuropatie senzitivo-motorie mediana; b. anemie; c. esofagita peptica, care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c 3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, C-
2 E. a-3, b-2, c-1.

1827. Cu privire la explicatia manifestarilor din ScIS, fiind date urmatoarele cauze: 1. reflux
gastroesofagian; 2. malnutritie; 3. resorbtii osoase, si urmatoarele consecinte: a. pierderea
epifizelor distale (acro-osteoliza) b. arsuri retrosternale (pirozis); c. anemie care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-
3, b-2, c-1.

1828. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice legate de afectarea pielii in ScIS: a.
diminuarea secretiei de transpiratie si de sebum b. piele uscata;c. obliterarea glandelor
sudoripare si a glandelor sebacee; care este inlantuirea cauzala corecta: A. abc B. acb C.
bac D. cab E. cba.

1829. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice legate de afectarea gatului in ScIS:
a. limitarea extensiei gatului; b. aderenta ferma a pielii la muschiul platysma subiacent; c.
creste de piele ingrosate la gat care este inlantuirea cauzala corecta: A. abc B. acb C. bac
D. bca E. cba.

1830. Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice legate de afectarea degetelor mainii
in ScIS: a. atrofie musculara prin neutilizare; b. scade mobilitatea mainii; c. degetele
dezvolta contracturi, fixandu-se in semiflexie; care este inlantuirea temporalal cauzala
corecta: A. acb B. bac C. bca D. cab E. cba.

1831. Referitor la afectarea fetei in SclS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
fata cu aspect caracteristic de cap de soarece; B. buzele stranse impiedica deschiderea
larga a gurii. C. teiangiectaziile maculare nu depasesc 2 mm in diametru; D. ulceratiile
apar si pe fata volara a varfurilor degetelor, E. in piele si in tesuturile moi apar depuneri
calcare, de dimensiuni variabile.

1832. Cu privire la afectarea fetei in Scis, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:A.
pielea este fixata, stransa, intinsa, fara pliuri; B. apertura bucala scade mult (microstomie).
C. telangiectaziile maculare apar frecvent, mai ales in ScIS-lc; D. ulceratiile apar si in
fosele antecubitale; E. depunerile calcare sunt vizibile radiologic.

1833. Privitor la afectarea fetei in SclS, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pielea este permanent umeda B. microstomia interfereaza cu alimentatia si cu igiena
bucala C. sunt caracteristice telangiectaziile maculare atat pe tegumente, cat si pe mucoase;
D. ulcerele cronice sunt dureroase; E. de obicei, depunerile calcare nu sunt dureroase

1834. Cu referire la afectarea fetei in ScIS, exceptia: A. pielea este lucioasa deoarece este
foarte intinsa, nu din cauza secretiei de sebum, care este redusa/ absenta B. pilozitatea se
accentueaza C. telangiectaziile maculare sunt proeminente pe fata (inclusiv buze, ca siin
cavitatea bucala) si pe mainli D. ulcerele cronice se pot infecta secundar, E. uneori
depunerile calcare fistulizeazala suprafata.
1820. in mod obisnuit, in CMD apar pe radiografia toracica u. modificari,
A. marirea siluetei cardiace;
B. dilatarea VS
C. cardiomegalie globala;
D. semne de HTAP;
E. disparitia desenului pulmonar interstitial;
F. semne de edem alveolar in decompensarile acute severe;

1821. CMD produce u anomalii ECG, C.

A. bradicardie sinusala
B. fibrilatie atriala;
C. aritmii ventriculare;
D. semne de dilatare atriala dreapta;
E. anomalii de faza terminala (ST T) difuze nespecifice;
F. uneori tulburari de conducere ventriculara;
G. In unele cazuri hipovoltaj, in corelatie cu ingrosarea peretilor ventriculari;

1822. Aspecte caracteristice pentru CMD demonstrabile atat prin EcoCG, cat si prin
ventriculografie radioizotopica s.U.c.e.:
A. dilatarea VS;
B. pereti ventriculari normali;
C. pereti ventriculari mult ingrosati.
D. pereti ventriculari subtiati
E. disfunctie diastolica;
F. cresterea FE;

1823. R.I. rolul cateterismului cardiac si al coronarografiei in CMD, u.a.s.c.cae.

A. cateterismul cardiac permite monitorizarea hmd.;
B. coronarografia este de obicei realizata pentru a confirma BCI;
C. cateterismul cardiac poate fi util in ghidarea tratamentului;
D. cateterismul cardiac este contraindicat la pacientul decompensat acut;
E. cateterismul cardiac este util in ghidarea tratamentului intrucat permite monitorizarea
hmd.
F. cateterismul cardiac permite masurarea presiunilor din cavitati si din vase:

1887. RI. rolul investigatiilor de laborator in CMH, u.a.s.c.c.e.

A. radiografia toracica poate fi normala:
B. de regula, radiografia toracica evidentiaza o manre marcata a siluetei cardiace:
C. ECG este principalul instrument in diagnosticarea CMH
D. EcoCG evidentiaza HVS;
E. monitorizarea ambulatorie a ECG permite decelarea aritmiilor,

1888. R.I. anomaliike ECG din CMH, f.d.u. categorii:

1. aspect care ar putea sugera un infarct miocardic vechi
2. modificari evidentiabile mai ales prin monitorizare ECG ambulatorie (Holter).
3. aritmii ventriculare:
si u. aspectel modificari ECG:
 a. aritmii supraventriculare si ventriculare;
b. unde Qadanci si largi in mai multe derivatii.
c. tahicardie ventriculara; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a 2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1. c-2;

1889. R.I. anomaliile ECG din CMH. f.d.u. categorii:

1. aspect care ar putea fi interpretat drept ischemie miocardica severa;
2. aritmii supraventriculare;
3. aspect care poate crea confuzie cu StAo
si u. aspected modificari ECG:
a. tahicardie supraventriculara, FIA
b. HVS
c. unde T negative foarte adanci in mai multe derivatii care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a 2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1;

1890. Modificari EcoCG caracteristice in CMH obstructive

A. SIV de cel putin 1,3 ori mai gros telui posterior al VS;
B. aspectul neobisnuit de sticla mata" al SIV, probabil legat de infiltrarea cu
C. miscarea sistolica anterioara a vMt la pacienti fara pressional;
D. dilatarea cavitatii VS.
E. miscari mult reduse ale peretelui posterior,
F. excursiile ample ale SIV;

1910. In CMR, la investigatiile paraclinice (Ecg pe ECG, Cat ia cateterismul cardiac), apar u.
modificari, cee.
A. ECG adesea hipervoltaj;
B. Ecg modificari nespecifice de faza terminala (ST-T);
C. Ecg diverse aritmii;
D. Cat - cresterea DC;
E. Cat - scad presiunile telediastolice din ventriculii drept si stang;

1911. Uf.d.f.de modificarile evidentiate de cateterismul cardiac in CMR s.cf.c.e.

A. Configuratie groapa si platou;
B. (semnul de radical) a portiunii sistolice a presiunii ventricuiare;
C. este cauzata de oprirea brusca;
D. a umplerii ventriculare in diastolas timpuriei
E. atunci cand se atinge limita de distensibilitatea a miocardului.

1912. R.I. modificarile care apar la investigatiile imagistice (Rx pe radiografia toracica, Eco
la EcoCG) in CMR, ua.s.c.ce.
A. Rx: este prezenta calcificarea pericardica;
B. Eco, TC, RMN: in mod tipic, peretii ventriculari stangi apar ingrosati asimetric;
C. Eco, TC RMN volumele ventriculare apar crescute;
D. Eco, TC, RMN: functia sistolica este mult deprimata
E. Eco, TC. RMN: atrille apar de obicei mici;
F. Eco Doppler: se evidentiaza scaderea ponderii umplerii diastolice timpurii,

1990. R.l, modificarile ECG produse de pericardita acuta, u.a.s.c.c.e.

A, de obicei, elevarea segmentelor ST se limiteaza la derivatiile standard ale membrelor:
B. hipovoltajul complexelor QRS apare la pacienti cu revarsate pericardice mici
C. elevarea segmentului PR se produce frecvent in pericandita
D. elevarea segmentelor ST se explica, probabil, prin inflamatia concomitenta a miocardului
subendocardic;
E. modificarile undei T pot genera confuzie cu boala coronariana:

1991. RI, modificarile segmentelor ST (pe ECG) din pericardita acuta In comparatie cu cele
din IMA, fd. cele doua patologii
1. in pericardita acuta fara cantitate mare de lichid;
2. in IMA:
si urmatoarele trasaturi
a. elevarea segmentelor ST este, de obicei, convexa In sus;
b. deprimarea reciproca a segmentelor ST este de obicei mai proeminenta;
c. deprimari reciproce ale segmentelor ST apar numai in avR si uneori in V1;
d. elevarea segmentelor ST se produce pe un teritoriu extins, care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a 1, 2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d.2
E. a-2, b-2, c-1, d-1

1992. R. modificarile segmentelor ST (pe ECG) din pericardita acuta in comparatie cu cele
din IMA, f.d. cele doua patologii
1. in pericardita acuta fara cantitate mare de lichidi
2. In IMA: si urmatoarele trasaturi
a. segmentele ST revin la normal dupa cateva zile;
b, elevarea segmentelor ST are, adesea, concavitatea in sus,
c, elevarea segmentelor ST este limitata la un anumit teritoriu;
d, segmentele ST elevate revin la normal in interval de cateva ore. care sunt asocierile
corecte:
A, a-1, b-1, c-2, d-2.
B. a 1, b 2, c-1, d 2
C, a 2, b-1, c-1, d.2
D. a-2, b 1, c 2, d-1
E, a 2, b-2, c-1, d-1

1993, RI, diferentele ECG dintre pericardita acuta si IMA, fd.

1. pericardita acuta fara cantitate mare de dichid;
2. IMA:
 si urmatoarele trasaturi:
a. inversarile de unde T apar, de obicel, dupa cateva ore, inainte ca segmentele ST devina
izoelectrice
b. adesea apar modificari ale complexului QRS:
c, uneori, scade voltajul complexelor QRS
d. apar modificari ECG secundare inflamatiei subepicardice acute; care sunt asocierile
corecte:
A. a 1, b-1, c 2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C, a 1, b-2, c 2, d-1
D. a 2, b 1, c 2, d-1
E. a 2, b-2, c-1, d-1;

1994. R., diferentele ECG dintre pericardita acuta si IMA, fd.

1. pericardita acuta fara cantitate mare de lichid
2. IMA; si urmatoarele trasaturi;
a. de obicei, nu exista modificari semnificative ale complexelor QRS (isi pastreaza forma);
b. undele T se inverseaza (negativeaza) dupa ce segmentele ST revin la normal
c. se produce crestarea si pierderea in amplitudine a unde R;
d. adesea, apar unde Q: care sunt asocierile corecte
A a 1, b-1, C-2, d-2
B, a 1, b-2, c-1, d 2
C. a 1, b 2, c-2, d 1
D, a 2, b-1, c 1, d 2
E. a 2, b-1, 2, d-1;

1995. F d. cele patru stadii prin care trec, in mod tipic, modificarile ECG din pericardita
acuta:
1. stadiul 1
2. stadiul 2
3. stadiul 3
4. stadiul 4 si urmatoarele modificari:
a. elevare extinsa a segmentelor ST, deprimari reciproce de ST in si uneori deprimarea
segmentului PR;
b. segmentele ST revin la normal (dupa cateva zile de la debutul stadiul anterior)
c. undele T se inverseazal negati. veaza (se poate instala cu o anumita latenta fata de
stadiul anterior);
d, ECG revine la normal (la saptamani sau luni dupa debutul pericarditei acute); care sunt
asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c 3, d-4
.B. a 3, b-1, c 4, d 2:
C. a 3, b-2, c-4, d-1;
D. a-4, b 1, c 2, d 3
E. a 4, b-3, c 1, d 2;

1996, R. explicatia aparitie deprimarilor reciproce de ST numai si V1 in pericardita acuta,

fd.u.categorii de miocard:
1. miocardul local
 2. miocardul aflat In teritoriile diametral opuse: si urmatoarele trasaturi:
a. este gros intrucat apartine VS;
b. este subtire Intrucat apartine VD
c, influenta lui electrica tinde inalte segmentul ST;
d, influenta lui electrica este dominanta e. influenta lui electrica tinde sa deprime segmentul
ST care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b.2, c-2, d-2, e-1 C. a 2, b-1, c 1. d-2, e-2; D. a 2, b-2, c-1,
d-1, e-2 E. a 2, b-2, c 2, d-1, e-1;

1997. F.d.u modificari ECG provocate de pericardita acuta:

1. deprimari reciproce ale segmentelor ST apar numai in avR uneori in V1
2. deprimarea segmentului PR (sub segmentul TP
3. elevarea segmentelor ST se produce pe un teritoriu extins; si urmatoarele explicati
a. si epicardul atrial este afectati
b, intreaga suprafata a epicardului este afectata
c. influenta electrica a miocardului pe cea a inflamatiei subepicardice locale; care sunt
asocierile corecte:
A. a-1 b-3 c-2 B. a 2, b-1, c-3 C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1;

1998. F.d.u. modificari ECG provocate de pericardita acuta:

1. aritmii atriale (extrasistole, fibrilatie)
2. elevarea segmentelor ST:
3, voitaj QRS redusi si urmatoarele explicati
a. inflamatia subepicardica acuta;
b. inflamatia subepicardica determinand cresterea excitabilitatii celulelor miocardice;
c, cantitate mare de lichid pericardic mascand evenimentele electrice miocardice; care sunt
asocierile corecte:
A. a-1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b 1, c 3: D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

2006. U.f.d.f.d. radiografia toracica in caz de revarsat pericardic s.c.f-c.e.

A. In mod caracteristic, liniile stralucitoare de grasime pericardica;
B. se pot observa adanc in interiorul siluetei cardiopericardice:
C. separate fiind de marginea acesteia prin lichidul pericardic;
D. prin contrast cu situatia normala (in lichidului pericardic) aceste;
E. linii se observa in exteriorul siluetei cardiopericardice.

2007. R.I. aspectele care pot sa apara pe radiografia In caz de revarsat pericardic,
u.a.s.c.c.e.
A. silueta cardiaca poate fi normala sau aproape normala;
B. frapeaza contrastul dintre cardio- megalie si prezenta incarcarii vasculare
C. umbra cardiaca poate avea configuratie in normale ale siluetei
D. contururile
E. examinarea radioscopica poate evidentia amplificarea pulsatiilor ventriculare

2008. R.I. diagnosticu lichidului pericardic, f.d.u. tehnici imagistice:

1. EcoCG.
2. TC/ RMN
a, poate fi efectuata la patul bolnavului.
b. poate confirma diagnosticul de lichid
c. poate fi superioara in detectarea ingrosarii pericardicei
d. este sensibila, specifica, simpla, neinvaziva
e. permite localizarea si estimarea cantitatii de lichid pericardic care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2
B. a 1. b-2, c-1, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
D. a 2. b-1, c-1, d-2, e-1
E. a 2, b-2, c. 1, d-1, e-1

2009. R.l. diagnosticul lichidului pericardic, f.d.u. tehnici imagistice:

1. EcoCG
2. TC/ RMN si urmatoareie trasaturi:
a. poate fi superioara in detectarea revarsatelor pericardice loculate;
b. este cea mai eficienta tehnica paraclinica de diagnostic disponibila
c. poate identifica TmpC insotitoare;
d. poate confirma diagnosticul de ingrosare pericandicai care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c 2, d-2,
B. a-1, b 2, c-1, d-2;
C. a 1, b 2, c 2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a 2, b-2, c-1, d-1;

2010. RI. rolul EcoCG transtoracice bidimensionale in diagnosticul revarsatului pericardic,

f.d.u. variante cantitative:
1. revarsat pericardic mic;
2. revarsat pericardic mai mare;
3. revarsat pericardic (foarte) mare si urmatoarele trasaturi
a. amplitudinea miscarii de pendulare alterneaza:
b. inima poate pendula liber in sacui pericardic;
c. se observa un spatiu relativ hipoecogen intre pericardul posterior si epicardul VS; care
sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, C-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b 3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1;

2011. R.I. rolul EcoCG transtoratoracice bidimensionale in diagnosticul revarsatului

pericardic, f.d.u. variante cantitative:
1. revarsat pericardia mic;
2. revarsat pericardic mai mare;
3. revarsat pericardic (foarte) mare; si urmatoarele trasaturi
a. lichidul se obsenva doar posteriori
b. miscarea de pendulare poate fi asociata cu alternanta electrica pe ECG;
c. se observa spatiu hipoecogen intre peretele anterior al VD pericardul parietal imediat sub
peretele toracic anterior; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a 1, b-3, c-2
C. a 2, b-1, c-3;
D. a 2, b-3, c-1:
E. a-3, b 2, c-1

2133. Modificari ECG asociate cu PCC S.U.C.e.:

A. hipervoltaj al complexelor QRS;
B. unde T inalte;
C. unde T inversate (negative);
D. la pacientii in ritm sinusal, unda P inalta si ingusta;
E. fibrilasia ventricuiara,

2134. U.f.d.f.d. PCC s.c.f.c.e.

: A. Ambele atrii se pot dilata din
B. cauza presiunilor de umpiere;
C. crescute din ventriculi, iar dilatarea AS va face unda P ascutita.
D, si bifida, mai ales daca se vede bine si varful corespunzator AD;
E. in conditiile AD.

2135. R.I. valoarea investigatiilor imagistice in PCC. u.a.s.c.c.e.:

A. EcoCG nu poate exclude categoric diagnosticul.
B. la EcoCG, se constata deplasarea spre dreapta a timpul inspiratiei:
C. pe radiografia toracica, silueta cardiaca are dimensiuni normale sau usor marite
D. pe radiografia toracica se observa, uneori, calcificari pericardice
E. RMN si TC au acuratete mai mica decat EcoCG in afirmarea sau excluderea ingrosarii
pericardice:

2212. R.I. datele de imagistica din CPC determinat de BVP, u.a.s.c.c.e.

A. radiologic se poate trunchiului dilatarea arterei pulmonare:
B. r.s.p.e. dilatarea venelor pulmonare hilare
C. r.s.p.e. ingustarea ramului des- cendent al arterel pulmonare drepte
D. scintigrafiile pulmonare de ventilatie si de perfuzie pot confirma diagnosticul de HTAP
primara;
E. venografia sistemica permitee evidentierea TVP la m.ie:

2213. In CPC determinat de BvP asociata cu HTAP severa, sunt frecvente si/sau
caracteristice u. aspecte ECG, c.e.
A. unda P larga
B. deviatie axiala stanga:
C. semne de HVS;
D.unda S adanca in derivatia V1
E. tipar qR in V1 sau V3R:
F. unde T negative si deprimare de ST in derivatiile precordiale stangi
G. tipar de suprasolicitare ventriculara atribuit anomaliilor de conducere din miocardul
hipertrofiat

2214. R. rolul EcoCG (Eco) in CPC determinat de BVP, u.a.S.c.c.e. pozitiei

A. Eco permite vizualizarea anormale a SIV impins de VS
 B. Eco evidentiaza ingrosarea peretelui VD
C. PAP este evaluata prin masura rea fluxului regurgitant tricuspidian maximal prin Eco
Doppler;
D. presiunea sistolica din VD poate fi estimata prin masurarea fluxulu regurgitant pulmonar
prin Eco
E. Eco permite excluderea uno leziuni valvulare stangi drep cauze ale HTAP

2215. R.I. modificarile EcoCG ca racteristice pentru CP cronic deter minat de BVP, u.a.s.c.e
A. cavitate VD se dilata
B. deplasarea sistolica spre VS SIV semnaleaza suprasolicitare
C. SIV are miscare paradoxala;
D. Scade PAP.
E. scade presiunea sistolica din VD

2216. In CPC determinat de BVP, RMN permite masurarea urmatorilor parametri,

A. masa VD:
B. grosimea peretelui VD;
C. volumul cavitatii VD
D. FE a VD
E. gradu regurgitarii tricuspidiene:

2217. R.l rolul scintigrafiei in diagnosticul CPC determinat de BVP, f.d.u. Inceputuri de fraza:
1. determinarea FE a VD (FEVD);
2. In mod normal, vizualizarea VD;
3. lipsa cresterii FEVD la efort; si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a, se poate realiza prin ventriculografie radioizotopica;
b. nu se poate realiza prin scintigrafie;
c. este un argument de HTAP care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-2, c-1

2218. R.l. rolul scintigrafiei in diagnosticul CPC determina de BVP, f.d.u. inceputuri de fraza:
1. In mod normal, vizualizarea VD;
2. lipsa cresterii FEVD la efort;
3. vizualizarea ventriculului hipertrofiat: si urmatoarele sfarsituri de fraza
a. se poate realiza folosind radioizotopii taliu 201 sau sestamibi;
b. indica disfunctie VD intrinseca;
c, este impiedicata de preluarea mult mai mare a radioizotopilor de catre VS care sunt
asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1. c-3
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2
E. a 3, b-2, c-1
2219, R.l rolul scintigrafie in diagnosticul CPC determinat de BVP, f.d.u. inceputuri de fraza:
1. diagnosticarea CP;
2. lipsa cresterii FEVD la efort;
3. vizualizarea ventriculului hipertrofiat si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. se poate realiza prin scintigrafie;
b.este sugestiva pentru HTAP
c, poate fi facilitata de scintigrafia miocardica de perfuzie cu taliu 201 sau cu sestamibi; care
sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1
D. a 3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c 1;

2220. R.I. rolul cateterismului cardiac in CPC determinat de BVP. u.a.S.C.C.e

A. nu permite determinarea precisa a presiunilor din vasele pulmonare
B. nu permite calcularea RVPu:
C. nu permite evaluarea reactiilor vaselor pulmonare la oxigen si la vasodilatatoare:
D. este uneori utit la pacientii cu cord pulmonar pentru a exclude bolile cardiace congenitale
si bolile cardiace stangi;
E. permite efectuarea angiografiei putmonare pentru a confirma natura obstructiei vasculare
pulmonare

2253. R.I. modificarile radiologice determinate de hiperinflatia pulmonara, u a.S.c.c.e.

A. desenul vascular periferic este accentuat
B. diafragmele sunt ascensionate;
C. toracele pare blocat in expir
D. pozitia inimii tinde spre orizontala;
E. hiperinflatia pulmonara faciliteaza evaluarea gradului de dilatare a inimii drepte;

2254. R.I. examenele paraclinice in CPC secundar BPOC, u.a.s.c.c.e.

A. probele ventilatorii evidentiaza obstructia fluxului de aer,
B. analiza gazelor sanguine demon- streaza hipoxemie si hipocapnie;
C. pana sa se instaleze IVD. efortul este limitat de disfunctia ventilatorie mai degraba decat
de disfunctia cardiaca:
D. pe radiografia toracica, se constata dilatarea venelor pulmonare centrale (hilare):
E. la periferie, vasele sunt ingustate si dispar. mai ales in regiunile plamanilor care sunt
marcat emfizematoase:
F. la scintigrafia miocardica de perfuzie, raportul dintre cantitatile de izotop captate de VD si
de VS este anormal scazut

2255, U.f.d.f.d. modificarile ECG caracteristice pentru CPC secundar BPOC s.c.f.c.e.
A. Axul electric al inimii tinde;
B. spre orizontala din cauza
C. modificarii pozitiei anatomice;
D. a inimii si a suprasolicitarii.
E. inimii drepte prin HTAP.
2256. R.I. modificarile ECG caracteristice pentru CPC secundar BPOC, u.a.s.c c.e.
A. ECG este foarte sensibila In evidentierea dilatarii inimii drepte
B. plamanii destinsi mascheaza semnele de supraincarcare a VD;
C. adesea, dominanta undei S (fata de unda R) se extinde in derivatiile precordiale pana in
V3 sau chiar
D. aritmiile sunt frecvente
;E. aritmii care apar frecvent sunt FIA si tahicardia atriala multifocala:

2257. R.I. rolul EcoCG in CPC secundar BPOC, u.a.s.c.c.e.

A. este adesea facilitata de aerul din plamanii destinsi;
B. de obicei, evidentiaza reducerea diametrului transversal al cavitatii ventriculare drepte.
C. adesea, demonstreaza ingrosarea anormala a peretelui ventricu- lar drept;
D. permite evaluarea HTAP;
E. in multe cazuri, deceleaza insur ficienta mitrala;

2258. R.I. rolul cateterismului inimii drepte (CatID) in CPC secundar BPOC, u.a.s.c.c.e.
A. Cat ID poate fi realizat la patul bolnavului;
B. termodilutia poate fi folosita pentru masurarea presiunii partiale a oxigenului;
C. pentru masurarea DC se foloseste un cateter multilumen directionat de flux, cu balon la
vari echipat cu termocupluri:
D. la pacientii cu CPC necomplicat, PAP blocata este, de obicei, crescuta chiar si in repaus,
E. CatID poate fi util in evaluarea severitatii HTAP;
F. CatID permite aprecierea modului in care PAP se modifica la inhalarea de oxigen.
expectata fiind o crestere;

2409. R.I diagnosticarea HTRV, u.a.S.c.c.e:

A, cand HTA see asociaza cu stenoza arterei renale, aceasta din toare pentru HTA;
B. Constatarea unei stenoze severe de artera renala la arteriografie este suficienta pentru a
pune diagnosticul de HTRV;
C. pentru atingerea obiectivelor demersului diagnostic exista mai multe abordari, fiecare cu
diverse grade de Sb si de Sp;
D. nu exista o investigatie care, pentru a stabili o relatie cauzala intre o leziune arteriala
renala si HTA
E. testul definitiv pentru HTRV corectabila chirurgical este angio- grafia renala;

2410. R.l. rolul arteriografiei renale (a.r.) in diagnosticarea HTRV, U.a.S.C Cue.
A. a.r. poate stabili prezenta unei leziuni arteriale renale;
B. a.r. nu dovedeste leziunea este raspunzatoare de HTA
C. la indivizi normotensivi, a r. descopera rareori leziuni stenozante ale arterelor renale;
D. masurarea gradientului presional transiezional in cazul unei leziunii arteriale renale
prezice cu siguranta raspunsul la revascularizare;
E. a.r. poate avea efecte nocive prin nefrotoxicitatea substantei de contrast

2411. R.I. rolul arteriografiei renale (a.r.) in diagnosticarea HTRv

A. a.r. ajuta la a determina daca leziunea este provocat de ateroscleroza sau de una din
displaziile fibroase sau fibromusculare:
B. a.r. nu permite prezicerea sanse- ior de vindecare chirurgicala;
 C. leziuni obstructive (de diverse grade) ale arterelor renale pot fi observate la cel mult 5%
din pacienti cu boala ateroscierotica;
D. prezenta vaselor colaterale spre rinichiul ischemic sugereaza o leziune nesemnificativa
functional
. E. a.r. presupune administrarea de substanta de contrast.

2412. R.l. cateterizarea venelor renale pentru masurarea reninei plasmatice in

diagnosticarea HTRV,
A. cand un rinichi este ischemic si celalalt este normal renina provi ne mai ales din rinichiul
normal
B. in sangele venos din rinichiul neafectat renina are niveluri similare celor din vena cava
inferioara dupa intrarea venelor renale:
C. in sangele venos din rinichiul ischemic renina este semnificativ mai mare decat in
sangele venos din rinichiul normal:
D. in situatia cea mai simpla clara, se constata lateralizarea raportului dintre nivelurile
reninei din cele doua vene renale;
E. in unele cazuri, poate fi necesara obtinerea unor esantioane de sange din ramurile
principale ale venei renale.

2413. U.f.d.f.d. cateterizarea venelor renale pentru masurarea reninei plasmatice in

diagnosticarea HTRV, s.cf.ce:
A Lateralizarea raportul dintre nivelurile reninei din cele doua
B. vene renale inseamna ca in sangele venos din rinichiul
C. ischemic renina este semnificativ (de cel putin 1.5 ori
D. mai mica decat in sangele;
E. venos din rinichiul normal.

2414. F.du. momente ale demers diagnostic la un pacient suspectat de HTRV

a. se practica arteriografie renata;
b suspiciune de HTRV;
c. se incearca obtinerea unor esantioane de sange din ramurile principale ale venei renale:
d. suspiciunea ca o ieziune arteri- ala intrarenala localizata ar putea fi raspunzatoare pentru
HTA;
e. descoperirea unor leziuni ob structive in ramurile arterelor renale care este succesiunea
temporala/ logica justa: A.b-a-c-d-e B.b-a-e-d-c C.b-c-d-a-e D. b-e-c-d-a E. d-c-a-e-b

2415. R. pacientii cu obstructie reel si la care se masoara Venele renale, fd.u. categori
(RNR2VR. raportul dintre nivelurile reninei din cele doua vene renale)
1. pacientii cu RNR2VR lateralizat
2. pacientii cu RNR2VR lateralizat pregatiti corect inainte de prele- varea sangelui din venele
renale;
3. pacientii cu RNR2vR netateralizati si u. evaluari cu privire la proportia celor care au un
beneficiu semnificativ (controlul TA) in urm unei proceduri de revascularizare:
a.50-60%
b. chiar pana la 90%;
c, cel putin 80%; care sunt asocierile corecte:
A. a 1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

2416. Masuri care trebuie luate in prealabil in cadrul investigarii HTRV, pentru pregatirea
corecta a pacientului inainte de prelevarea sangelui din vena renala s.u.cae.
A. intreruperea medicamentelor care suprima renina cu cel putin 10 zile inainte;
B. intreruperea medicamentelor p. blocante cu cel putin 24 ore inainte;
C. intreruperea medicamentelor blocante ale canaielor de calciu cu cel putin 3 zile inainte;
D. restrangerea aportului de potasiu cu cel putin 4 zile inainte;
E. administrarea unui inhibitor al enzimei de conversie cu cel putin 24 ore inainte.

2489. R.I. evaluarea AnAo toracice, f.d.u. tehnici imagistice:

1. radiografia toracica.
2. EcoCG-2D si mai ales EcoCG transesofagiana:
3. atat TC cu substanta de contrast, cat si RMN: si urmatoarele trasaturi:
a. poate cel mult sugera diagnosticul;
b. eficienta satisfacatoare in evaluarea aortei ascendente proximale si a aortei toracice
descendente:
c. Sb si Sp ridicate in evaluarea AnAo toracice;
d. largirea umbrei mediastinale este un semn sugestiv: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c 2, d-3;
B. a-1, b-2, c-3, d-1;
C. a-1, b-3, c-1, d-2;
D. a 2. b-1, c 3, d-1;
E. a-3, b-1, c 2, d-1;

2490. R.l. evaluarea AnAo toracice, f.d.u. tehnici imagistice:

1. radiografia toracica;
2. fie TC cu substanta de contrast, fie RMN
3. aortografia cu substanta de contrast; urmatoarele trasaturi:
a. poate fi primul test care ridica suspiciunea de diagnostic;
b. deplasarea sau compresia traheel sau a bronhiei principale stangi poate indica prezenta
anevrismului;
c. este adesea necesara preoperator pentru a evalua lungimea anevrismului si afectarea
ramurilor vasculare;
d. de efectuat la interval de cel mult 6-12 luni pentru a monitoriza expansiunea anevrismului
la pacienti asimptomatici ale caror anevrisme sunt prea mici pentru a justifica interventia
chirurgicala; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c 3, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d 3:
C. a-1, b-3, c-1, d-2;
D. a-1, b-3, c-2, d-1;
E. a 3, b-2, c-1, d-1;

2498. R.I. evaluarea unui AnAo abdominal (AAA)

1. Eco abdominala
2. radiografia abdominala,
3. TC cu substanta de contrast; si urmatoarele:
 a. este indicata (pentru posibila depistare a AAA) la pacientii care au membrii ai familiei cu
AAA:
b. poate fi folosita pentru trierea pacientilor cu risc de a dezvolta AAA
c. are acuratete in evaluarea localizarii si a dimensiunii AAA;
d. este utila pentru evaluarea repetata a dimensiunii AAA;
e. poate evidentia un AAA in masura in care acesta are peretii calcificati care sunt asocierile
corecte:
A a 1. b-1. c-1. d-3, e-2;
B. a-1. b-1, C-3, d-1. e-2
; C. a-1, b-2, c-1, d-3, e-1;
D. a-3, b-1, c-1, d 1, e-2;
E. a-3. b-1, d-1, d-2, e-1;

2499, R I. evaluarea unui AnAO abdominal (AAA), f du. tehnici imagistice neinvazive:
1. Eco abdominala
2. radiografia abdominala;
3. RMN urmatoarele trasaturi:
a. este indicata (pentru posibila depistare a AAA) la pacientii cu leziuni
ateroscierotice sau anevrismale ale arterelor periferice
b. are acuratete in evaluarea localizarii a dimensiunii AAA;
c. poate detecta trombul parietal
d. nu poate vizualiza -25% din AAA: dimensiunile transversala si longitudinala ale
AAA care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c 2, d 3, e-1; B. a-1, b-3, c-1, d-2.e-1; C. a 2, b 1, c 1, d-1, e-3; E. a 2, b-
3, c-1, d-1, e-1;

2500, R.I rolul aortografiei cu substanta de contrast in evaluarea unui AnAo

abdominal;
A. In mod obisnuit, este folosita pentru evaluarea pacientilor care nu au indicatie
;B. este lipsita de complicatii, cum ar fi sangerare, reactii alergice si ateroembolism:
C. dintre cele doua dimensiuni ale anevrismului, cea pe care o apreciaza cel mai bine este
largimea;
D. este utila mai ales pentru identificarea limitelor superioara si inferioara ale anevrismului,
E. permite evaluarea extinderii bolii vasculare ateroscierotice asociate;
F. poate supraestima diametru anevrismului,

2531. R.l. aspectele radiolog ECG care pot sa apara DAo, f.d.u. Inceputuri de fraza
1. aorta descendenta mai larga decat aorta ascendenta pe radiografia toracica;
2. IMA, pe ECG;
3. absenta semnelor de ischemie pe ECG si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. poate aparea in DAo afectand orificiul coronarian drept sau stang
b. este sugestiva pentru disectia aortei toracice descendente.
c. este utila pentru diferentierea DAo de IMA: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

2532. R. aspectele radiologice si ECG care pot sa apara in DAo, f.d.u. incep de fraza
1. aorta descendenta mai larga decat aorta ascendenta pe radiografia toracica
2. largirea mediastinului superior pe radiografia toracica;
3, cresterea INM; si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. poate aparea in DAo afectand orificiul an drept sau stang
b. este sugestiva pentru disectia aortei ascendente:
c. este sugestiva pentru disectia aortei toracice descendente; care sunt asocierile corecte
: A. a 1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

2533. F.d.u. categorii de investigali utilizabile pentru diagnosti carea DAO doar sugera
diagnosticul de DAo;
1.tehnica noninvaziva care poate doar sugera diagnosticul de DAo
2. tehnica neinvaziva prin care se poate pune diagnosticul de DAo;
3. tehnica invaziva prin care se poate pune diagnosticul de DAo; si u, tehnici de diagnostic:
a. EcoCG
b. RMN
c. radiografie toracica;
d, TC
e, aortografie, care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-2, d-2, e-3; B. a 1, b-2, c 2, d 3, e-2 C. a 2, b-2, c-1, d-2, e-3;D. a 2, b-2, c-1,
d-3, e-2; E. a 2, b-3, c-1, d-2, e-2;

2534. Aortografia poate fi folosita la pacientii cu DAo cu u, teluri, Sale.

A. precizarea starii functionalei a
B. identificarea punctului de intrare:
C. identificarea faldului de intima;
D. identificarea lumenurilor fals si adevarat:
E. stabilirea bolii predispozante;

2535. R eficienta aortografiei in diagnosticul DAo, f.d.u. evaluari de sensibilitate

1.56%
2.70%
3, 87% si urmatoarele obiective:
a. identificarea punctului de intrare (locul unde s-a rupt intima);
b, identificarea lumenului fals
c. identificarea faldului de intima: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

2536. F.d.u. metode de diagnosticare a DAO,

1. investigatiile neinvazive;
2. investigatiile invazive; si urmatoarele trasaturi:
a. nu pot recunoaste hemoragia intramurala
b. sunt reprezentate de aortografia cu substanta de contrast
c. utilitatea lor relativa depinde de stabilitatea hmd. a pacientului.
d. nu presupun cateterizarea sistemului arterial; care sunt asocierile corecte:
B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a 2, b-1, c-1,d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1

2537. F.d.u. metode de diagnosticare a DAO,

1. investigatiile neinvazive;
2. investigati invazive si urmatoarele trasaturi.
a. de electie la ora actuala;
 b. permit efectuarea concomitenta a coronarografiei pentru evaluarea si pregatirea
pacientilor cu risc crescut in vederea interventiei chirurgicale;
c. utilitatea lor relativa variaza de la o institutie la alta in functie de disponibilitate si de
experienta;
d. presupun cateterizarea sistemului arterial care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b 1, c 2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-
2, c-1, d-1;

2539. R.l. rolul diverselor tehnici neinvazive in diagnosticarea DAo, fd.u. metode de
investigatie:
1. Eco transesofagiana;
2. RMN
3. TC si RMN: si urmatoarele trasaturi
a. utilale in recunoasterea ulcerelor penetrantei
b. poate pot detecta si fluxul de sange
c. acuratete mai mica in identifi carea disectiilor crosei aortice: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b 2, c-3: B. a 1, b-3, c-2 C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b 2, c-1;

2540. R.l. rolul diverselor tehnici neinvazive In diagnosticarea DAo, f.d.u. metode de
investigatie:
1. Eco transesofagiana;
2. Eco;
3, TC RMN; urmatoarele trasaturi
a. mai putin adecvatale la pacientii instabili,
b. furnizeaza informatii important cu privire la prezenta si la severi- tatea insuficientei aortice
a revarsatului pericardic;
c. necesita indemanare mai mare si cooperare din partea pacientului; care sunt asocierile
corecte:
A. a-1. b-2, c-3;B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b 3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1:

2541. R., rolul diverselor tehnici neinvazive in diagnosticarea DAo, f.d.u. metode de
investigatie:
1. Eco transtoracica;
2. RMN
: 3. TC si RMN; si urmatoarele trasaturi:
a. mai putin utilale pentru detectarea disectiei crosei aortice a aortei toracice descendente;
b. utilale in recunoasterea hemoragiei intramurale;
c. permitle diferentierea disectiei anterograde fata de cea retrograda (intrucat poate detecta
si fluxul de
d. poatel pot fi efectuatale simplu si rapid; care sunt asocierile corecte:
A. a-1. b-1, c-2, d-3; B. a-1.b-1. c-3, d-2; C. a-1, b-2. c 1, d-3; D. a-1. b-3, c-2, d-1 E. a-2, b-
1, C-3, d-1

2600. R.L. folosite pentru a diagnostica boala arteriala periferica (BAP). fd.u. denumiri (unele
incomplete):
1. analiza Doppier;
2. inregistrarea digitala;
3. test de efort
4. masurarea pe diverse segmente; urmatoarele atribute: si
a. a tensiunii arteriale;
b. folosind, de obicei, un covor rulanta
c. a volumului pulsului:
d. a formei undel de viteza a sangelui. care sunt asocierile corecte:
A. a 1. b-2, c-4, d-3: B. a 1, b-3, c 4. d-2; C. a-1, b-4, c 2, d-3 D., a 3, b-4, c-2, d-1; E. a 4. b-
3, c 2, d-1

2601. R.I. investigatiile neinvazive folosite in diagnosticul BAP, fd.u. denumiri (unele
incomplete):
1. oximetrie;
2. (teste de) hiperemie;
3. Eco duplex; si urmatoarele atribute:
a. transcutanata;
b. care combina Eco-2D cu examenul Doppler:
c. reactiva; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b 1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2

2602. R. rolul investigatiilor neinvazive in diagnosticul BAP fd.u. inceputuri de fraza:

1. istoricui si examenul fizic;
2. tehnicile neinvazive
;3. diferenta de presiune sistolica intre doua pozitii succesive de-a lungul urmatoarele
sfarsituri de fraza
a. estel sunt, de obicei, suficientale pentru a stabili diagnosticul de
b. permite evaluarea obiectiva a severitatii bolii;
c. indica BAP semnificativa: care sunt asocierile corecte
: A. a-1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

2603. Rd. rolul investigaliilor neinvazive in diagnosticul BAP f.d.U. inceputuri de fraza:
1. examenul clinic.
2. aplatizarea progresiva a ive conturului vitezelor Doppler; ala
3. plasarea mansetelor pneumatice de-a lungul m.i. si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. este/ sunt, de obicei, suficienta/e pentru a stabili diagnosticul de
b. permite evaluarea presiunii sistolice din diverse segmente ale m.i.;
c. dovedeste/ dovedesc prezenta si indica localizarea stenozelor semnificative hmd. care
sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1

2604. R.. rolul investigatiilor neinvazive in diagnosticul BAP, f.d.u. nceputuri de fraza:
1. Eco Duplex;
2. plasarea succesiva a mansetelor sfigmomanometrului de-a lungul picioarelor si utilizarea
unui dispozitiv Doppler pentru a ausculta sau a inregistra fuxul de sange de la arterele
dorsala a piciorului (pedioasa) si tibiala posterioara
3. cresterea insuficienta a volumului mi. la fiecare unda de pulsi
a. permitle inregistrarea neinvaziva a TA din diverse segmente ale
b. indica BAP semnificativa;
c. este/ sunt adesea utilale pentru detectarea leziunilor stenotice atat la artere native, cat si
la protezele arteriale; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2. C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

2611. U.fd.f.d. rolul testului de efort in diagnosticul de BAP s.c.fice.

A. Permite medicului evalueze obiectiv limitarile functionale:
B, permite evaluarea simultana a;
C. prezentei unei eventuale boli;
D. coronariene, iar determinarea;
E, inainte si dupa efort a indicelui glezna-brat creste Sp testului.

2612, U.fd.f.d. rolul testului de efort in diagnosticul de

A. Este preferabil sa se efectueze;
B. cu ajutorul bicicletei deoarece:
C. astfel sunt aproximate cel mai
D. bine condivile de aparitie;
E. a simptomelor viata reala.

2013, U,fd.fd, rolul iestului de efort s In diagnosticul de BAP s.cMvca.

A. La pacienti cu simptome
B, semne echivoce, un argument:
C, suplimentar pentru sustinerea;
D, diagnosticulul de BAP poate:
E. constitui cresterea IGB Imediat dupa efort.

2614, RI, angiografia cu substan de contrast in diagnosticul de BAP,

A trebuie folosita ca investigaye diagnostich de rutina;
B. trebuie efectuata Inainte de inceperea tratamentului medicamentos;
C, este utila In definirea anatomiei teritoriului investigat
D. ajuta la planificarea interventei chirurgicale;
E. nu este indicata atunci cand sunt avute in vedere interventi nechi. rurgicale;
F. este superioara ca acuratete diagnostica angiografiei prin RMN sau prin TC

2643. R.I. ocluzia arteriala acuta. f.d.u. metode diagnostice:

1. anamneza si examenul clinic;
2. oscilometria;
3. arteriografia, si
a. estel sunt, de obicei, suficientale pentru punerea diagnosticului de
b. permitle evidentierea localizarii ocluziei,
c. estel sunt utila/e pentru confirmarea diagnosticului;
d. se folosestel folosesc pentru evaluarea extinderii ocuzlei; suplimentare, care sunt
asocierile corecte:
A. a-1, b 3, c-3, d-3, e-2; B. a 2, b-3, c-1, d-3, e-3; C. a-3, b-1, c 2, d-3, e-3, D. a-3, b-2, c-3,
d-1, e-3; E. a-3, b-3, c 3, d-2, e-1;

2758. F.d.u. metode neinvazive de diagnosticare a TVP:

1. Eco venoasa duplex;
2. RMN:
3. pletismografie de impedanta; si urmatoarele trasaturi:
a. metoda mult mai pujin folosita, cu valoare predictiva inalta pentru TVP proximala, dar mult
mai putin sensibila pentru TVP de gamba;
b. metoda cea mai folosita, inalt predictiva pentru TVP proximala, dar mai putin sensibila
pentru TVP de gamba;
c, are acuratele Inalta pentru TVP proximala, dar este utila mai ales cand se suspecteaza
tromboza venelor cave sau pelviene care sunt asocierile coracle
A. a 1, b 2, c 3 B. a 1, b 3, c 2. C. a 2, b-1, C-3; D. a 3, b 1, c 2; E. a 3, b-2, c-1

2759, RL utilizarea Eco In diagnosticul TVP, u.as.c ce

A. Eco duplex are o valoare predictiva pozitiva de aproape 95% pentru TVP proximala 95%
B. Eco duplex are o Spo de 95% pentru TVP de gamba;
C. Eco venoasa duplex consta In Eco-2D asociata cu Eco Doppler
D. lipsa de colabare a venei la compresie sugereaza un tromb obstruant in amonte (distal)
E. viteza sangelui prin vene este in mod normal afectata de respiratio, scazand in inspir

2760. R utilizarea Eco in diagnosticul TVP, ua.S.c

A. Eco duplex poate fi folosita pentru a exclude o TVP de
B. Eco este o investigate neinva
C. Eco duplex are o acuratete diagnostica similar Cu RMN in eva luarea TVP proximale;
D, venele gambei sunt mai usor de vizualizat decat venele proximale:
E. in mod normal, viteza sangelui prin vene scade la compresia ma nuala a piciorului sau a
gambel

2761. R., utilizarea Eco In diagnosticul TVP, u.as.c cue

A. Eco duplex are o Sb ridicata pentru TVP de gamba:
B. Eco duplex este investigatie folosita cel mai frecvent pentru a diagnostica TVP;
C, trombul poate fi detectat prin vizualizare directa la Eco-2D
D, Eco Doppler nu permite masura rea vitezei sangelui prin vene;
E. In prezenta obstructiei venoase profunde, apar anomalii ale fluxului sanguin venos:

2762, U.fd.f.d folosirea pletismografiei de impedanta in diagnosticul TVP s.c.fsce

. A. Obstructia axului veno
B. profund exagereaza modificarile;
C. capacitantei venoase care ar.
D. aparea in mod normal In urma;
E. umflarii si dezumnarii mansete aplicate pe coapsa.

2763, RI, folosirea pletismografie de impedant

A in diagnosticul TVP A este o metoda neinvaziva de di re a TVP.
B, este o metoda puyn folosits diagnosticarea TVP.
C, masoara modificarile capacitantei venoase in timpul manevrelor fiziologice
D. are o valoarea predictiva de 90% pentru detectarea trombilor ocluzivi in vene proximale
E. este mult mai sensibla pentru diagnosticarea TVP de gamba;

2764, RI, utilizaroa venografiel in diagnosticul TVP, u,as cse.

A, este o metoda neinvaziva de diagnosticare a TVP;
B, presupune injectarea unel substante de contrast intr-o vena profunda a piciorului;
 C. substanta de contrast este directionata spre sistemul venos profund prin aplicarea de
garouri
D, diagnosticul de TVP poate fi pus cand nu se constata defecte de umplore in lumenul
venei,
E, apart substantei de contrast in trunchiul venos profund de deasupra obstacolului permite
punerea diagnosticului de TVP3

. R.l. CPC provocat de bolile pulmonare, U.a.s.cgen:

A. CPC poate fi provocat de boli pulmonare atat obstructive, cat si restrictive.
B. bolile pulmonare restrictive sunt implicate tn etiologia CPC mai frecvent decat cele
obstructive.
C. En bolile pulmonare parenchimatoase se produc, de obicei, cresteri marcate ale PAP;
D. aparitia CP semnaleaza severitatea patologiei pulmonare;
E. aparitia CP confera un prognostic defavorabil pentru ca IVD nu poate fi tratata;

2224. R.I. CPC determinat de BPOC. u as c cee:

A dintre cauzele de cpc, BPOC este a doua ca frecventa
B. pacientii cu CPC determinat de BPOC au de obicei o forma avansata de boala
pulmonara;
C. in mod obisnuit, se asociaza cu scaderea capacitati vitale sub 1.0 scaderea
D. caracteristica Paco2 sub 60 mmHg;
E. IVD determinata de BPOC survine adesea cand se produce o acutizare a insuficienei
respiratorii cronice
F. In mod tipic, HTAP este mult sub nivelurile sistemice:
G. HTAP determina adesea dilatarea sisau hipertrofierea VD:

2225. U.fd.fd. HTAP din BPOC s.cf ce.

A. De regula, nivelul pe care;
B. ii atinge depaseste nivelurile
C. care pot sa apara la pacientii
D. cu cardiopatie congenitala sau;
E. la cei cu HTAP primara.

2226. R.l. HTAP din BPOC,

A. HTAP usoara pana la moderata este frecventa in formele severe de bronsita cronica
obstructiva si de emfizem pulmonar,
B. este mai frecventa la tipul emfizematos decat la cel bronsitic;
C. valorile tipice la care poate ajunge in formele severe de BPOC sunt in intervalul 100-
120mmHg
D. se poate agrava cand se produce o intensificare a hipoxiei alveolarei
E. cand se agraveaza, se poate produce IVD

2227. La producerea HTAP din CPC provocat de o BPPC concura urmatorii factori, cea
A. hipoxia
B. acidoza
C. hipocapnia
D. pierderea de vase mici din patul vascular;
E. Scaderea DC
 2228. R.l. pacientii cu BPPC, care dintre urmatorii factori mecanici contribuie la disfunctia
cardiaca a accentua HTAP:
A. vasoconstrictia pulmonara;
B. reducerea suprafetei de sectiune totale a patului vascular pulmonary
C. hipervascozitatea sanguina;
D. stanjenirea contractiei inimii prin compresia externa exercitata de plamanul hiperinflat
E. Intinderea (alungirea) capilarelor pulmonare:

2229. RI. verigile patogenice care pot contribui la producerea HTAP la pacientii cu BPPC,
t.d. cauze:
1.persistenta stimulilor vasoconstrictori
2. efectele mecanice exercitate de volumul pulmonar crescut;
3. leziunile pulmonare distructive din emfizem:
4. diverse evenimente care pot determina hipoventilatie alveolara (infectie respiratorie acuta
sa.); si urmatoarele consecinte:
a. ingrosare mediei artereior
b. compresia externa asupra vaselor pulmonare;
c. pierderea de vase mici. hipercapnie care sunt asocierile corecte:
A. a-1. b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-3, c 2, d 4; C. a-2, b 3, c 4. d-1 D. a-2, b-4, c 1, d-3 E. a 4. b-1,
c 2, d-3;

2230. R.l. patogeneza CPC la pacientii cu BPPC, f.du. stari patologice:

1. BPPC;
2. HTAP:
3. hipoxia alveolara, acidoza si
4. policitemia secundara hipoxiei; urmatoarele consecinte:
a. cresterea vascozitati sangelui:
b. cresterea DC;
C. dilatarea VD
d. vasoconstricia pulmonara
e. reducerea patului vascular pulmonar, care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, d 4, e-4; B. a-2, b-1, c 4, d-3, e-4; C. a-3, b-1, c 2, d-4. e-4; D. a-4, b-3, c 2,
d-1, e-4; E. a 4. b-4, c 2, d-3. e-1;

2231. R.I. patogeneza CPC la pacien i cu BPPC. fd.u. stari

1. HTAP:
2. BPPC; urmatoarele consecinse:
a.acidoza
b. hipertrofierea VD;
c.hipoxie
d. hipercapnie
e. decompensarea VD care sunt asocierile corecte:
A. a 1. b-2, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1: C. a 2, b-1, c 1. d-2, e-2; D. a 2, b-1, c 2,
d-1, e-2; E. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1

2232. R.I. patogeneza HTAP din CPC secundar BPOC, u.a.s.c.cae

. A. dintre diversi factor care concura, hipoxia este cea mai importanta
 B. PAP adesea scade acut la inhalarea de o 100%
C. principalul mecanism prin care hipoxia determina hipervascozitatea
D. pacienti la care predomina em. fizemul pulmonar, in general au hipoxie alveolara in
repaus;
E.emfizernatosul dezvolta HTAP mai frecvent decat bronsiticul

2233. Ri. patogeneza HTAP din CPC secundar BPOC, u a.s.c.c e.

A. PAP creste si mai mult in timpul
B. in absenta IC, hipoxia si hipercapnia tind sa scada DC;
C. pacientii la care predomina bronsita cronica dezvolta adesea hipoxie alveoliara si
hipocapnie sunt cianotici, chiar si in repausi
D. pacientii la care predomina emfizemul pulmonar, in general sunt cianotici in repaus:
E, emfizematosul dezvolta CPC mai frecvent decat bronsiticui cronic.

2234. U df.d. patogeneza HTAP din CPC secundar BPOC s.cf.ce:

A. Bronsiticul cronic dezvolta;
B. HTAP si, consecutiv, CPC
C. mai rar decat emfizematosul;
D. din cauza importantei.
E. distrugerii septurilor interalveolare in geneza HTAP.

2235. R.l. afectarea inimii stangi la pacientii cu CPC secundar BPOC.

A. acesti pacienti au, de obicei, un istoric de fumat excesiv:
B. fumatul excesiv este un factor de risc major pentru BCI;
C. acesti pacienti au, adesea, disfunctie de VS ischemica;
D. cresterea PAP poate fi secun dara, partial, cresterii presiunii din AS cauzate de disfunctia
VS;
E. doar o mica parte din pacientii care mor cu CPC determinat de BPOC au HVS la
examenul post

2236. RI, afectarea inimii stangi la pacientii cu CPC secundar BPOC, f.d.u. evenimente:
a. fumat excesiv;
b. disfunctie ventriculara stanga:
C. cresterea PAP;
d. boala coronariana
e. Cresterea presiunii din AS; care este lantul cauzal corect:
A.a-d-b-e-c B.b-d-c-a-e C.b-d-e-c-a D.b-e-a-d-c E.c-d-a-e-b

2237. F.d.u. stari patologice asociate cu decompensarea cientii cu BPOC si

i a. insuficienta ventilatorie (hipoventilatie alveoliana):
b. infectie respiratorie acuta;
c. BPOC.
d. agravarea HTAP:
e. hipoxie si hipercapnie;
f. insuficienta VD; care este intantuirea temporala cauzala corecta:
A.b-d-a-c-e-f B.b-e-c-d-a-f C.c-b-a-e-d-f D.d-a-e-f-b-c E.f-a-d-e-c-b
2238. R.l. manifestarile asociate cu decompensarea VD la pacientii cu BPOC si CPC. f.d.u
mecanisme fiziopatologice
1. hiperinfiatie pulmonara;
2. cresterea presiunii din AD;
3. hipoxie miocardica: si consecinte:
a. reflux hepatojugular;
b. deplasarea in jos a ficatului
c. aritmii supraventriculare; care sunt asocieriie corecte:
A a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1;

2239. R.I. manifestarile asociate cum decompensarea VD la pacientii cu BPOC si CPC,

f.d.u. mecanisme fiziopatologice
1. cresterea presiunii din AD;
2. hiperinflatie pulmonara;
3. miocardica. consecinte dureroasa;
a.hepatomegalia de staza dureroasa
b. aritmii ventriculare;
c, impingerea diafragmei, care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c 2 C. a-2, b-1, c 3 D. a 3, b-1, c 2: E. a 3, b-2, c-1

2240. R pacientii cu CPC secundar BPOC, f.d.u. evenimente:

a. edem periferic,
b. creste presiunea venoasa sistemica;
c, exacerbarea obstructiei cailor aeriene
d. creste presiunea intratoracica;
e.BPOC
f.im[iedica intoarcerea venoasa
A.b-a-f-d-c-e B.d-b-a-f-e-c C.e-b-d-f-a-c D.e-c-d-f-b-a E.f-d-b-e-c-a

2241. R.l. modificarile morfopatologice care apar in CPC secundar BPOC, f.d.u. teritorii:
1. ventriculul drept.
2. arterele pulmonare musculare:
3. vasele mici si capilarele: si urmatoarele modificari
a. hipertrofierea progresiva
b.fibroza, modificari belastice care se continua in arteriolei
c. disparitie in regiunile de hiperinflatie pulmonara. care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1

2242. R modificarile morfopatologice care apar in CPC secundar BPOC, fd.u. teritori
1. arterele pulmonare principate;
2. arterele pulmonare musculare;
3. arteriolele;
4. vasele mici si capilarele; si e modificari
a. media se muscularizeaza
; b. deformare
C, dilatare:
d. muschii longitudinali devin proeminenti; care sunt asocierile corecte:
 A. a-1, b-3, C-2, d-4; B. a-2, b-3, c-1, d-4: C. a 3, b-4, c-1, d 2 D. a-4, b-2, c 3, d-1 E. a-4, b-
3, c 2, d-1

2243. In mod caracteristic, istoricul pacientilor avand CPC secundar BPOC include u.c.e
A. tuse seaca, iritativa;
B. durere toracica;
C. respiratie Cheyne-Stokes.
D. spitalizari de urgenta din cauza infectiilor respiratorii:
E. episoade de scadere a capaci tatii vitale corelate cu scaderi mai putin importante ale
VEMS
F. acutizari ale disfunctiei respirator rii necesitand ventilatie mecanica:

2244. R.I. manifestarile clinice care apar in CPC secundar BPOC,

A. cresterea presiunii venoase sis- temice este reflectata de turges centa venelor jugulare;
B. hipertensiunea venoasa poate avea o Compenenta reversibila determinata de obstructia
fluxului de sange
C. hipoxia determinata de hipoventilatie este de obicei agravata ziua
D. poate sa apara un grad de hipertensiune
E. manifestarile neurologice sunt provocate in primul rand de hipoxie

2245. R.I. manifestarile clinice care apar in CPC secundar BPOC,

A manifestarile se accentueaza cand intervine o infectie respiratorie
B. o infectie respiratorie poate duce la scaderea presiunii intratoracice prin accentuarea
obstructiei bronsice
C. hipertensiunea venoasa poata sa scada, uneori foarte rapid, odata cu ameliorarea
obstructiei cailor respiratorii;
D. la administrarea de oxigen, pot sa apara sau sa se accentueze manifestarile de hipoxie:
E. sindromul pseudotumor cerebri este determinat de vasoconstrictie cerebrala

2246. R.I. manifestarile clinice care apar in CPC secundar BPOC,

A. vasoconstrictia cerebrala poate provoaca hipertensiune intracraniana;
B. dispneea poate fi suficient de severa pentru a limita capacitatea de a efectua eforturile
minore ale vietii cotidiene
C. accentuarea edemul periferic este determinata de scaderea presiunii venoase. sistemice;
D. In formele severe, manifestarile neurologice pot merge pana la sindromul pseudotumor
cerebri:
E. semnele de ICD sunt net distincte de cele determinate de obstrucia severa a fluxului de
aer,

2247. Manifestarile de hipercapnie care pot sa apara in CPC secundar BPOC

A. somnolenta
B. dureri toracice;
C. stare confuzionala
D. diaree
E. edem macular;

2248. R.L. fizice care a semnelor secundar pot sa apara in CPC BPOC, fd.u. cauze.
1. cresterea dc
2. fumat excesiv timp de multi ani;
3. instalarea unei infectii si urmatoarele consecinte.
a. accentuarea edemul periferic,
b. pete de nicotina pe degete;
c, piele calda care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2: C. a-2, b-1, c-3; D., a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

2249. R.I. fiziopatologia semnelor fizice care pot sa apara in CPC secundar BPOC, fd.u.
cauzel mecanisme
1. IVD
2. scaderea compliantei VD;
3. regurgitare tricuspidiana; si urmatoarele semne fizice pe care acestea le pot induce:
a. reflux hepatojugular,
b. suflu sistolic;
c. galop protodiastolic drept: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c 3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, C-2

2250, R.l. fiziopatologia semnelor fizice care pot apara in CPC secundar BPOC, f.d.u.
Cauze:
1. obstructia fluxului de aer;
2. hipercaprie;
3. bronsita cronica; si urmatoarele consecinle:
a. semne de DC crescut:
b. raiuri bronsice;
c. distensia toracelui care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b 2, c-3; B. a 2. b-1, c 3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

2251. R. fiziopatologia semnelor fizice care pot sa apara In CPC secundar BPOC, fd.u,
cauze
1. bronsita cronica;
2. cresterea DC;
3. instalarea FIA; si urmatoarele consecinte:
a. raluri sforaitoare si suieratoare;
b. accentuarea edemul periferici
c. pulsul arterial saltator, care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2 C. a 2, b-1, C-3 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

2252. R. fiziopatoiogia semnelor fizice care pot apara in CPC secundar BPOC, u. Cauze:
1. hipoxemie;
2. raluri pulmonare zgomotoase;
3. cresterea presiunii intratoracice;si urmatoarele consecinte
a. semne de DC crescut;
b. auscultatie cardiaca dificila;
C. accentuarea semnelor de hiperpresiune venoasa sistemica care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, C-2 C. a-2, b-1, c-3 E. a-3, b-1, C2

2253. R modificarile radiologice determinate de hiperinflatia pulmonara, u.a.s.c.cee.

A. desenul vascular periferic este accentuat;
B. diafragmele sunt ascensionate
C. toracele pare blocat in expir
D. pozitia inimii tinde spre orizontala;
E. hiperinflatia pulmonara faciliteaza evaluarea gradului de dilatare a inimii drepte;

2254. R.I. examenele paraclinice in CPC secundar BPOC, u.a.s.c.cae.

A. probele ventilatorii evidentiaza obstructia fluxului de aer,
B. analiza gazelor sanguine demonstreaza hipoxemie hipocapnie;
C.este limitat de disfunctia ventilato rie mai degraba decat de disfunctia cardiaca
D. pe radiografia toracica, se con stata dilatarea venelor pulmonare centrale (hilare):
E. la periferie, vasele sunt ingustate si dispar, mai ales in regiunile zematoase:
F. la scintigrafia miocardica de perfuzie, raportul dintre cantitatile de izotop captate de VD si
de VS este anormal scazut

2255. U f.d.f.d modificarile ECG caracteristice pentru CPC secundar BPOC s.c.f.c,e.
A. Axul electric al inimii tinde;
B. spre orizontala din cauza
C. modificarii pozitiei anatomice;
D. a inimii si a suprasolicitarii.
E. inimii drepte prin HTAP.

2256. R.l. modificarile ECG carac. teristice pentru CPC secundar BPOC, u a.s.c.ce.
A. ECG este foarte sensibila in evidentierea dilatarii inimii drepte
B. plamanii destinsi mascheaza. semnele de supraincarcare a VD;
C.de unda R) se extinde in derivatiile precordiale pana in V3 sau chiar V4
D. aritmiile sunt frecvente;
E. aritmii care apar frecvent sunt FIA, si tahicardia atriala multifocala

2257. R.I. rolul EcoCG in CPC secundar BPOC,

A. este adesea facilitata de aerul din plamanii destinsi
B. de obicei, evidentiaza reducerea diametrului transversal al ventriculare drepte:
C. adesea, demonstreazai ingrosarea anormala a peretelui ventricular drept
D. permite evaluarea HTAP: in multe cazuri, deceleaza insu ficienta mitrala:
E.aritmii care apar frecvent sunt FiA si tahicardia atriala multifocala

2258. R.I. rolul cateterismului inimii drepte (CatID) in CPC secundar BPOC, u.a.s.c.cale.
A. CatID poate fi realizat la patul bolnavului fi folosita
B. termodilutia poate pentru masurarea presiunii parti ale a oxigenului;
C. pentru masurarea DC se folo. seste un cateter multilumen directionat de flux, cu baion
varf si echipat cu termocupiuri:
D. la pacientii cu CPC necomplicat, PAP blocata este, de obicei, crescuta chiar si in repaus,
E. CatID poate fi util in evaluarea severitatii HTAP;
F. CatID permite aprecierea modului in care PAP se modifica la inhalarea de oxigen,
expectata fiind o crestere CPC determinat de bolile pulmonare neobstructive

2259. R.l. CPC secundar unor afectiuni respiratorii restrictive, f.d cele doua tipuri de
mecanism res trictiv:
1. restrictie intrinseca (parenchimatoasa):
2. restrictie extrinseca (extraparenchimatoasa); si urmatoarele aspecte clinice:
a. hiperventilatie;
b, DC normal sau scazut
c, hipoventilatie,
d.DC normal sau crescut care sunt asocierile corecte:
A. a 1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b 2, c-2, d-1 C. a 22, b-1, c-1, d-2; D., a 2, b-1, c-2, d-1 E. a-22,
b-2, c-1, d-1

2260, F.d.u. evenimente care pot f provocate de bolile pulmonar restrictive extrinseci:
a. scade amplitudinea miscarilor respiratori
b. scade ventilatia alveolara;
c. retentie de apa;
d, hipercapnie:
e, boala restrictiva extrinseca;
f, retentie de bicarbonat g. retentie de sodiu; care este inlantuirea temporala/ cauzala
corecta
A.e-a-b-d-f-g-c B.e-b-g-f-d-a-c C.e-d-cb-f-g-a D.e-f-g-b-d-c-a E. e-g-b-a-f-d-c

2261. R.I. CPC secundar unor afectiuni respiratorii restrictive, fd. cele doua tipuri de
mecanism restrictiv:
1. restrictie intrinseca (parenchimatoasa);
2. extrinseca (extraparenchimatoasa); si urmatoarele aspecte clinice:
a. intre manifestarile clinice predomina RHS (edern periferic etc.)
b. hipocapnie;
c. intre manifestarile clinice, predomina disponeea;
d. hipercapnie care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1. c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-
1, c 2, d-1;

2262. R.I. etiopatogenia HTAP (si deci a CPC) in alte boli decat cele obstructive pulmonare,
f.d.u. mecanisme fiziopatologice:
1. hipoxie cronica si policitemie;
2. hipoventilatie alveolar
3, hipoventilatie alveolara prin afectarea pompei ventilatori si urmatoarele afectiuni situatii:
a. altitudine inalta;
b. obstructia cailor aeriene superioare
c, miopatii afectand muschii respiratori; care sunt asocierile corecte:
A. a 1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-22 E. a-3, b-2, c-1

2263. R.1. etiopatogenia HTAP (si deci a CPC) in alte boli decat cele obstructive pulmonare,
fd.u. mecanisme fiziopatologice
1. hipoventilatie alveolara prin mecanism restrictiv extrinsec
2. hipoventilatie alveolara prin afectarea pompei ventilatorii:
3, distorsionarea si obliterarea vaselor pulmonare (boalapulmonara restrictiva intrinsecal
parenchimatoasa): urmatoarele boli:
a. obezitate,
b. fibroza pulmonara interstitiala:
 c, boala neurologica determinand scaderea fluxului neuronal catre muschii respiratori: care
sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-22 C. a-2, b-1, c-3; E. a-3, b-2, c-1

2264. F.d.u, mecanisme fiziopatologice ale HTAP (si ale CPC) in alte boli decat cele
obstructive pulmonare.
1. hipoventilatie alveolara;
2. hipoventilatie alveolara (mecanism restrictiv extrinsec) si/sau compresia vaselor
pulmonare
3. reducerea patului vascular pulmonar (boala pulmonara restrictiva intrinseca); urmatoarele
boli
a. tulburarile controlului ventilator,
b. mixedem
c. rezectie pulmonara;
d. cifoscoitoza care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-1, c-3, d-2; C. a-1, b-3, c-1, d-2 D. a 2, b 3, c-1, d-1; E. a 3, b-
1, c-1, d-2;

2265. F.d.u mecanisme fiziopato- logice ale HTAP (si ale CPC) in alte boli decat cele
obstructive pulmonare
1. hipoventilatie alveolara
2. hipoventilatie alveolara (mecanism restrictiv extrinsec) sisau compresia vaselor
pulmonare.
3. distorsionarea si obliterarea vaselor pulmonare (boala pulmonara restrictiva intrinseca); si
urmatoarele boli
a. pneumoconloze
b. sindromul apneel de somn,
c. deformarile peretelui toracic; care sunt asocierile corecte
A a-1, b-3, c-22 B. a 2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1

2266. Tabloul boli Monge (rau de munte cronic, care apare la locui torii de la altitudini inalte)
include
A. hipercapnie
B. manifestari de hipervascozitate sanguina determinate de anemia secundara;
C. HTA sistemica:
D. cord pulmonar acut;
E, stare confuzionala.
F. pierderea acuitatii mentale;
G. tulburari neuropsihice provocate de hipercapnie sisau de hipervascozitatea sanguina:

2271. La pacienti cu DZ pragul pentru diagnosticarea BCI trebuie sa fie scazut mai ales
cand acestia au urmatori factori de risc, gue.
A. istoric indelungat de dz;
B. hipertensiune arteriala;
D. hiperlipermie
E. ciroza hepatica;
2272. Unii pacienti cu DZ nu au BCI, dar au o disfunctie miocardica de tip CMR,
caracterizata de suce,
A. leziuni aterosclerotice severe in arterele coronare mari (epicardice).
B.relaxare anormala a miocardului:
C. scaderea presiunii de umpiere ventriculare stangi
D. fibroza interstitiala;
E. cresterea cantitatii de elastina, glicoproteine, trigliceride si colesterol in interstitiul
miocardic;
F. In unele cazuri, subtierea intimei. depozite hialine si modificari inflamatoare in arterele
mici intramural

2273. RL boala cardiaca la paci. envi cu DZ. u.a.s.c.ge.

A. este intotdeauna de tip
B. DZ este un factor de risc independent pentru BCI, dar nu si
C. riscul crescut de a dezvolta IC clinic manifesta consta in riscul combinat de prezenta BCI,
a si a obezitatii.
D. cardiomiopatia diabetica contribuie, probabil, la morbiditatea mortalitatea CVe excesiva a
pacientilor cu DZ:
E. tratamentul cu insulina nu determina o ameliorare a disfunctiei miocardice

2274. Ru, efectele obezitatii asupra sistemului CV, u.a.s.cce.

A. obezitatea in sine nu este considerata o boala (din pacate!);
B. obezitatea severa, este asociata cu cresterea morbiditatii, dar nu si a mortalitatii CV
C. efectele adverse asupra sistemulul CV sunt legate mai ales de obezitatea cu distributie in
partea inferioara a corpului
D. pacienti obezi au mai frecvent intoleranta la glucoza;
E. HTA are o incidenta scazuta la pacientii obezi

2275. La pacientii obezi, au o prevalenta crescuta a urmatoarelor afectiuni anomalii.

A boala coronariana aterosclerotica:
B. scaderea volumului de sange total;
C. scaderea volumului de sange
D. scaderea DC
E. scaderea presiunii de umpiere a VS.

2276. R.l. anomaliile CVe care apar la pacientii obezi, fd.u. Inceputuri de fraza
1. cresterea DC;
2. supraincarcarea de volum
3. cresterea presiuni de umpiere a si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a. este adesea in jurul limitei superioare a normalului.
b. poate duce la hipertrofie cardiaca excentrica cu dilatare cardiaca si functie ventriculara
anormala
c. pare sa fie necesara pentru a sustine nevoile metabolice ale iesutului adipos excesiv:
d. este excesiva la efort; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c 3, d-2 C. a 2. b-1, c-3, d-3; D. a 2, b-3, c-3, d-1 E. a 3, b-2,
c-1, d-3;

2277. Modificari morfopatologice cardiace care apar la pacienti obezi

A. hipertrofie de VS
B. in unele cazuri, hipertrofie de
C. infiltrare grasa a miocardului;
D. dilatare cardiaca datorata in intregime infiltrarii grase a miocardului
E. ateroscleroza coronariana:

2278. R., manifestarile de IC la pacienti obezi, u.a.s.

A. staza pulmonara poate produce dispnee la efort;
B. apar edeme palpebrale;
C, DC insuficient poate determina intoleranta (oboseala) la effort
D. cianoza de cauza cardiaca este de tip central, spre deosebire de cea produsa de
hipoventilatia alveolara (frecventa in obezitatea severa),
E. cu cat obezitatea este mai severa cu atat recunoasterea semnelor de IC este mai usoara
F. sindromul Pickwick are o serie de trasaturi prezente si in boala cardiaca secundara
obezitatii severe

2279, Sindromul Pickwick se deosebeste de boala cardiaca secundara obezitatii severe prin
u. anomalii,
A. apnee centrala;
B. hipoxemie:
C. HTA sistemica;
D. cord pulmonar,
E. hipoventilatie alveolara de cauza bronhopulmonara

1.
Rl patologia CVa in functe de structurile afectate fdu structuri si leziuni:

1.endocard-inflamatie acuta, subacuta sau cronica; 2.miocard-inflamatie

acuta; 3. Miocard-afectare cronica; 4. Pericard-inflamatie si urmatoarele

afectiuni: a.miocardita; b.pericardita; c.cardiomiopatii; d. endocardita; care

sunt urmatoarele asocieri corecte: C.a-2 b-4 c-3 d-1

2. Rl patologia Cva in functie de structurile afectate fdu structure si leziuni:

1.valve; 2.sistem excite conductor; 3.coronare si urmatoarele afectiuni: a.

tulburari de ritm si conducere b. valvulopatii c. boala cardiac ischemica care

sunt asocierile corecte:B a-2 b-1 c-3

3. Rl patologia Cva in functie de structurile afectate fdu structure si leziuni: 1.

Endocard-inflamatie acuta sau subacuta 2. Endocard-inflamatie cronica; 3.

Ingustarea orificiului valvular 4. Disfunctia valvei(nu se inchide bine) si

 urmatoarele afectiuni a.stenoza valvulara b.endocardita infectioasa

c.endocardita in cadrul unor boli autoimmune sistemice(LES) d.insuficienta

valvulara care sunt asocierile corecte: D a-3 b-1 c-2 d-4

4. Rl patologia Cva in functie de structurile afectate fdu leziuni cornice ale

miocardului(cardiomiopatii): 1. Ingrosarea neadecvata a miocardului

asimetrica sau simetrica 2.infiltrarea miocardului determinand rigidizare 3.

Subtierea miocardului cu largirea cavitatii ventriculare si u.afectiuni: 1.CMH

obstructive sau nu b CMR c.cardiomiopatie dilatativa care sunt asoc corecte A

a-1 b-2 c-3

5. Rl patologia CVa in functie de structurile afectate fdu leziuni ale pericardului:

1.inflamatie acuta 2.pericard gros fibrozat(si chiar calcificat) ca sechela a unei

inflamatii 3.acumularea de lichid sub presiune in cavitate pericardica si u

afectiuni: a.tamponada cardiac b.PCC c.pericardita acuta care sunt asoc

corecte E a-3 b-2 c-1

6. Rl patologia CVa in functie de structurile afectate fdu leziuni vasculare:

1.obstruarea arterelor pulmonare prin emboli plecati din trombi situati in

venele periferice 2.ruruperea ediei aortei cu desprinderea intimei de adventice

3.placi de aterom care obstrueaza arterele coronare si u afectiuni: a.TEP

b.disectie de aorta c.boala cardiaca ischemica A a-1 b-2 c-3

7. Rl valoarea examenului general al pacientului CV fdu metode: 1.evaluarea

abdomenului inclusive supraombilical, 2.examenul fizic précis si detaliat 3.

masurarea tensiunii arteriale si u caracteristici: a.adesea furnizeaza informatii

importante pentru selectarea adecvata a investigatiilor suplimentare

neinvazive sau invasive b. permite descoperirea unui eventual anevrism aortic

abdominal c. Se face cu pacientul atat culcat cat si ridicat care sunt asoc

corecte: C. a-2 b-1 c-3

8. Rl valoarea examenului general al pacientului CV fdu metode: 1.evaluarea

aspectului fizic general 2.palparea pulsurilor arteriale periferice la membrele

superioare si inferioare 3.masurarea tensiunii arteriale si u caracteristici: a.

 trebuie realizata la ambele brate b. este primul gest in examenul fizic al

pacientului CV c.vizeaza descoperirea leziunilor arteriale ocluzive: E. a-3 b-1

c-2

9. Rl valoarea examenului general al pacientului CV fdu metode: 1.evaluarea

diametrului aortei abdominale 2.indicele glezna-brat 3.examenul fizic al

membrelor superioare si inferioare; a.permite descoperiea unui eventual

anevrism b.ofera informatii cu privire la ateroscleroza arterelor periferice c.

poate furniza elemente importante pentru diagnosticul IC CC endocarditei

infectioase bolilor vasculare: A.a-1 b-2 c-3

10. Rl valoarea examenului general al pacientului CV fdu metode: 1. Evaluarea

frecventei cardiac 2. Indicele glezna brat 3. Palparea pulsurilor arteriale

periferice la membrele superioare si inferioare; a. se face pe un interval de cel

putin 30 de secunde b. reprezinta raportul dintre TAS de la glezna si cea de la

brat c. este necesara pentru a evalua permeabilitatea arterelor : A. a-1 b-2 c-3

11. Rl valoarea examenului general al pacientului CV fdu metode: 1. Examenul

fizic précis si detaliat 2. Indicele glezna brat 3. Palparea pulsurilor arteriale

periferice la membrele superioare si inferioare a. permite identificarea

eventualelor ocluzii arteriale (aterosclerotice, trombotice, embolice,

inflamatiare) b. are utilitate in evaluarea riscului CV c. este o metoda

necostisitoare adesea insufficient exploatata pentru evaluarea sistemului CV:

E. a-3 b-2 c-1

12. Rl aspectele care pot fi sesizate la examenul fizic general al unui pacient cu o

afectiune CVa fdu stari patologice: 1.oxigenarea neadecvata a sangelui in

plamani EndInf 2. Staza venoasa pulmonara 3.endocardita infectioasa

a.hipocratism digital b. frecventa respiratorie crescuta c.petesii: A a-1 b-2 c-3

13. Rl aspectele care pot fi sesizate la examenul fizic general al unui pacient cu o

afectiune CVa fdu stari patologice: 1. Endocardita infectioasa 2.hipovolemie

3.presiune crescuta in capilarele pulmonare a. hipoTA ortostatica si tahicardie

b.leziuni Janeway c.tahipnee B a-2 b-1 c-3

14. Rl aspectele care pot fi sesizate la examenul fizic general al unui pacient cu o

afectiune CVa fdu stari patologice: 1. DC scazut 2. Sunt dreapta spre stanga

cardiac/extracardiac EndInf 3. IVD acuta a. aspect de om oboist b.hipocratism

digital c.hepatomegalie dureroasa : A a-1 b-2 c-3

15. Fdu semne sesizabile la examenul fizic general al unui pacient cu o afectiune

CVa: 1. Nodul Osler 2. Tahicardie de repaus 3. Cianoza central a.sunt

dreapta spre stanga cardiac ori extracardiac b.oxigenarea neadecvata a

sangelui in plamani c. insuficienta cardiac d. endocardita infectioasa: E a-3 b-

3 c-2 d-1

16. Fdu semen sesizabile la examenul fizic al abdomenului in cadrul unei boli

CVa: 1. Ascita(rareori, la ora actuala datorita tratamentului diuretic) 2. Masa

pulsatile care poate expansion 3.splenomegalie a. IC izolata b. anevrism

aortic abdominal c.endocardita infectioasa: A a-1 b-2 c-3

17. Fdu anomalii sesizabile la examenul fizic al abdomenului in cadrul unei boli

cardiac: 1. Ascita disproportionat de mare fata de edemul periferic 2. Pulsatii

hepatice sistolice 3. Suflu abdominal continuu a. insuficienta tricuspidiana b.

fistula arteriovenosa c. PCC : C a-2 b-3 c-1

18. Fdu anomalii sesizabile la examenul fizic al abdomenului in cadrul unei boli

CVa: 1. Hepatomegalie 2. Splenomegalie 3. Suflu sistolic in dreptul rinichilor

a. stenoza de artera renala la pacientii cu HTA sistemica b. stadiile tardive ale

IC severe c. IC sau PCC E a-3 b-2 c-1

19. Rl examenul fizic al membrelor la un pacient CV fdu stari patologice: 1. AOMI

2. AOMI severa 3. TVP a. durerea la mers (claudicatie intermitenta) in fesa

gamba coapsa picior b. circulatie venoasa colaterala c. necroze tisulare la

degetele de la picioare : A a-1 b-3 c-2

20. Rl examenul fizic al membrelor la un pacient CV fdu stari patologice: 1. AOMI

2. IC dreapta 3. TVP a. durere la mi ameliorate de pozitia decliva b. edem

bilateral la mi c. edem unilateral: A a-1 b-2 c-3

 21. R.I. examenul fizic al membre-
lor la un pacient CV, f.d.u. stari
patologice:
1. AOMI
2. IC severa;
si urmätoarele semne/ simptome:
a. extremitat cianotice, reci,
transpirate prin vasoconstrictie
b. puls scazut sau disparut la
membrele superioare sau inferioare
c. durere la m.i. accentuata de
pozitia decliva;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2. c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, C-1;
D. a-3, b-1,c-2;
E. a-3, b-2, c-1

22. R.l. semnificatia edemului de la

m.ie, diferita in functie de modul in
care este dispus, f.d.u. variante
1. edem bilaleral;
2. edem unilateral
3. edem unilateral sau bilateral;
si u. situatiüi circumslante
a. secundar unor facton locali;
b. varice
C. insuficienta venoasa cronica
bilaterala;
d. tromboza venoasa profunda;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3, d-2;
B. a-1, b-3, c-2, d-2,
C. a-2, b-1, c-3, d-2;
D. a-2, b-2, c-1, d-3;
E. a-3, b-2, c-1, d-2;

23. R.l. semnificatia edemului de la

m.i.e, diferita in functie de modul in
care este dispus, f.d.u. variante:
1, edem bilateral
2. edem unilateral
3. edem unilateral sau bilateral;
si u. situati/ circumstante
a. indepårtarea venelor super-
ficiale pentru a fi folosite la
grefarea unei derivati aorto-
coronariene
b. secundar unor factori locall;
c. insuficienta cardiaca dreapta
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
Palparea aparatului CV
Palparea aparatului CV
Pulsul arterial
24. F.d.u. componente care apar in
mod normal la unda de puls aortica
centrala:
1. deflexiunea anacrot
2. ramul ascendent
3. incizura
si urmatoarele trasaturi
a. deflexiune descendenta ascutita
care intrerupe ramul descendent
b. are panta mai abrupta decat
celälalt ram
c. survine (precum un umar) pe
ramura ascendenta
d. survine imediat Inainte de
atingerea presiunii maxime;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-3;
B. a-1, b-1, c-3, d-2;
C. a-1, b-2, c-1, d-3;
D. a-1, b-3, c-1, d-2.
E a-3, b-2, c-1, d-1;

25. F.d.u. componente care apar in

mod normal la unda de puls aortica
1. deflexiunea anacrota,
2. incizura
3. ramul ascendent
4. ramul descendent
si urmatoarele trasäturi
a. coincide cu inchiderea vAo;
b. reprezinta unda initiala, care
urca relativ rapid panà la un varf
rotunjit
c. are panta mai putin abrupta
decat celalalt ram
d. se produce la momentul fluxului
aortic de varf (maximal)
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-2, b-1, c-3, d-4
C. a-2, b-3, c-4, d-1
D. a-3, b-1, c-2, d-4;
E. a-3, b-2, c-4, d-1:

26. R.L modificarile undel de puls in

urma transmiteri la periferie si r.l.
semnificatia componentelor aces
teia, u.a.s.c.C.e
A ramul ascendent initial devine
mai putin abrupt
B. deflexiunea anacrota devine mai evidenta
C. incizura este Inlocuita de crestatura dicrota, care e mai acsutita
D, crestatura dicrota separa compo
nenta sistolica de cea diastolca a
undei de puls
E. componenta diastoica se datoreaza suprapunei undei reflectate
provenind din inimã

27. R.I. valoarea informationala

comparativå pe care o au palparea
pulsului arterial central fata de cel
periferic, f.d.u. Inceputuri de frazáå
1. examinarea unui puls mai
central (de exemplu, a puisului
carotidian) este deseori mai utila
decat a celui periferic
2. examinarea unui puls periferic
(de exemplu, a pulsului radial)
este mal utila decat examinarea
unuia mai centra
si urmatoarele sfärsituri de fraza:
a. pentru decelarea schimbarilor de
puls produse de alteràrile functlei
b. pentru decelarea pulsului
bisferiens din lAo
c. pentru decelarea putsurilior
patologice provocate de
modif carile ejectiei VS;
d. pentru decelarea puísului
alternant
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1

28 U.f.d.i.d. examinarea puisului

carotidian s.cs.c.e.
A. Pulsul carotidian se examineaza
cel mai bine cu;
B. pacientul avand muschiul sterno-
cleidomastoidian retaxat;
C si tinand capul rotit usor In
partea opusa fata de examinator
D. astfel Incat muschiut sterno-
cleidomastoidian de pe;
E. partea examinata sa fie Intins

29. U.f.d.f.d. tehnica de palpare a

pulsului s.c.f.c.e.
A.Tehnica de electie la
B. palparea pulsului brahial consta
in aceea ca examinatorul;
C. sustine cotul drept relaxat
D, pacientului cu bratul drept in
timp ce comprima
E. pulsul brahial cu degatul mare

30. U.f.d.f.d. tehnica de palpare a

pulsului s.c.f.c.e
A. Uneori este utila folosirea
B. simultana a degetelor 2, 3 si 4
rasfirate si cu varfurile aliniate:
C. Ia acelasi nivel, ceea ce;
D. permite descoperirea mai usoara
a arterei si examinarea
E. ei pe o lungime mai mare.

31. U.f.d.f.d. tehnica de palpare a

pulsuluí s.c.f.c.e
A. Aplicarea unor grade variabile
B. de presiune (metoda trisectiei)
este utila pentru evaluarea
C.bruschetii ramului ascendent
D.a incizurii dicrote sl a pantei;
E. diastolice a pulsului arterial

32. U.f.d.f.d. tehnica de palpare a

pulsului s.c.f.c.e
Metoda trisectiei consta in;
B: aceea ca examinatorul palpeazã
pulsul folosind simultan cele trei
degete (2, 3, si 4) de la mana, In timp ce
C. se concentreaza asupra
D. diferitelor faze ale undei de
E. puls, examinandu-le separat

33. R.l. tehnica de palpare a pul-

sulul, u.a.s.c.c.e
A. palparea pulsului cu degetul
mare ofera cele mai corecte informatii
B. palparea cu policele creeazá
riscul de confuzie cu propriul puls
(al examinatonului) de la artera
policelui
C. In mod obisnuit, se comprimã
artera cu aratätorul pana cand se
simte pulsul maxim;
D. trebuie evitata paiparea simultana cu mai multe degetete
E. degetul care paipeaza trebuie sa tana cu mai multe degete
fie cat mai incordat
34. R.l. diferite aspecte ale pulsului
normal, u.a.s.c.c.e.
A. la cele mai multe dintre persoanele normale, se poate palpa o
unda dicrota
B. in timpul inspiratiei creste usor
TAS (cu cel mult 10 mmHg) si deci
amplitudinea undei de puls
C. palpand simultan, se constata ca
pulsul radial il precede cu interval
semnificativ pe cel femural;
D. pulsul are de obicei amplitudine
mai mare la arterele de pe partea
dreapta a corpului;
E. frecventa undelor de puls
coincide cu frecventa zgomotelor cardiace

35. U.f.d.f.d. locui unde se palpeaza

pulsul la diverse artere s.c.f.ce.
A.La artera radiala puisul se
palpeaza in jgheabul delimitat
B. medial de marginea lateralà a
radiusului si lateral de tendonul
C. flexorului redial al carpului, care
este tendonul lateral din grupul;
D. celor doua tendoane care se pot
observa si palpa la mijiocul
E. fetei anterioare a ane bratului
tendonul medial find al palmarului lung

36. Ri. locul unde se palpeaz

pulsul la diverse artere, u. asocieri
sunt corecte, ce.
A la artera axilara: profund, in
varlul axilei;
B. la artera brahiala: in fosa ante-cubiltala (la plica cotului), lateral de
tendonul bicepsului
C. la artera radiala: pe fata anterioara (ventralã) a antebratului, la
extremitatea distala, langå marginea interma
D. la artera femurala: in fosa
inghinala, medial de masa musculara care porneste de pe spina
iliaca anterosuperioara
E. la artera pedioasa: pe fata
dorsala a piciorului, Imediat medial de tendonul halucelui

37. RI. locul unde se palpeazã

pulsul la diverse artere, u. asocier
sunt corecte, c.e.
A. la artera carotidä: irnediat lateral
de sternocleidomastoidian
B. la artera brahiala: mai sus de
fosa antecubitala, pe fata mediala
a bratului, posterior de corpul
muscular al bicepsului
C. la artera femurala: In fosa
inghinala, la jumatatea distantei
dintre simfiza pubiana si spina
oliaca anterosuperioarã
D. la artera poplitee: profund in fosa
poplitee
E. la artera tibiala posterioara: 2-3
cm posterior si inferior de maleola
laterala

38. U.f.d.f.d. pulsurile patoiogice

s.c.f.c.e.
A. In IMt si in DSV poate sa apara
puls hiperchinetic intrucat o;
B. ejectie viguroasa a VS produce
C.o unda ascendenta lenta a pulsului arterial chiar daca durata
D. sistolei si VB anterograd
E. pot fi crescute din cauza jetului
cu directie nefiziologica

39. U.f.d.f.d. pulsurile patologice

A. In coarctatia de aorta apare
B. o diferenta intre pulsul radial;
C. si cei femural, motiv pentru care;
D. palparea lor succesiva este;
E. importanta pentru diagnostic

40.F.d.u. evenimente legate de

pulsul alternant
a. cresterea temporará a fortei de contractie
b. cantitate mare de sange restanta in VS
c. cantitate mica de sange ejectata producand o uda de puls mica
d, ejectarea unei cantitati mai mari de sange producand o unda de
puls mai mare
e. destindere mare a VS prin cantitatea de sange restanta si cea sosita din AS
f.reducerea severa a functiei VS,
care este lantul cauzal corect
A.acdefb
B.bfaedc
C.dbfaec
D.EAFBCD
E.fcbead

41. R.i. felul In care se explicia

anumite fenomene legate de pulsu-
rile patologice, f.d.u. cauze
1. ascensiunea sistolica lentä
2. cresterea VB al VS si a ritmului
ejectiei ventriculare;
3. scäderea TAS cu peste 10 mm Hg
si urmatoarele consecinte
a. crestere rapida si ampla (pulsul
saltator);
b. varf sistolic intarziat (pulsus tardus)
c. In timpul inspiratiei, diminuarea
sesizabila a undei de puls (pulsul
paradoxal)
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1;

42. R.l. puisu! bigeminat, f.d.u

evenimente
1. bataie sinusala
2. extrasistola ventriculara;
si urmatoarele trasaturi:
a. produce o unda de puls mare;
b. precedata de umplerea
ventriculului cu o cantitate mare
de sange
c. precedata de o diastola scurta:
d. ejectia unei cantitati mici de sange
care sunt asocierile corecte:
A a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

43. R.l. pulsul bigeminat, f.d.u.

evenimente:
1. bataie sinusala
2. extrasistola ventriculara;
si urmatoarele trasaturi:
a. ejectia unei cantitati mari de sange
b. produce o unda de puls mica
c. precedata de umplerea ventriculului cu o cantitate mica de sange
d. precedata de o diastola lunga
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

44. F.d.u. evenimente legate de

pulsus tardus:
a. varf sistolic intarziat
b. ascensiune sistolica lenta;
c. obstructie la ejectia vs;
care este lanjul cauzal corect
A.abc
B.acb
C.bac
D.cab
E.cba
45. F.d.u. aspecte patologice ale
pulsului arterial:
1, diferenta intre pulsul radial si cel
femural;
2. puls alternant
3. puls hiperchinetic;
4. puls paradoxal;
si urmatoarele trasaturi:
a. apare in coarctatia de aorta;
b. asociat cu circulatia hiperchinetica;
c. scäderea inspiratorie a TAS cu
peste 10 mmHg:
d. apare pentru cateva batai dupa
o extrasistola la pacienti fara
boala cardiaca
care sunt asocierile corecte
A. a-1,b3, C-2, d-4;
B, a-1, b-3, c-4, d-2;
C. a-2, b-3, c-4, d-1
D. a-2, b-4, c-3, d-1;
E. a-4, b-3, c-2, d-1

46. F.d.u. pulsuri patologice

1. puls paradoxal
2. pulsus parvus
3. puls dicrot
si urmatoarele stari patologice:
a. tamponada pericardica
b. stenoza aortica;
c. IVS severa
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3.02;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;

47. F.d.u. pulsuri patologice

1. puls hipochinetic;
2. puls alternant
3. puls hiperchinetic;
si urmatoarele circumstante:
a. in timpul sau dupa o tahicardie
paroxistica la pacienti fara boala cardiaca
b. cresterea VB al VS;
c. obstructia golirii AS
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

48. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls paradoxal
2. puls hiperchinetic
3 puls hipochinetic
si urmatoarele stari patologice:
a. obstructia cailor aeriene;
b.anxietate
c.pericardita restrictiva
care sunt asocierile corecte:
A a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2:
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-1, c-2;

49. F.d.u. putsuri patologice

1. puls alternant
2. puls hiperchinetic;
3. puis hipochinetic
si urmatoarele stari patologice
a. hipovolemie
b. disfunctie severa a VS;
c.febra
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c2;
E. a-3, b-2, c-1;

50. F.d.u. aspecte patologice ale

pulsului arterial:
1. puls hiperchinetic;
2. puls bisferiens
3. pulsul femural diminuat si
intarziat fata de pulsul radial;
si urmatoarele stari patologice
a. coarctatie de aorta;
b. cardiomiopatie hipertrofica;
c. fistula arteriovenoasa periferica;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c1
D. a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1;

51. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls alternant
2. pulsus celer et altus:
3. puls hiperchinetic;
si urmatoarele träsäturl
a. succesiune regulata de unde de
puls mari si mici;
b. ascensiune sistolica rapida si inalta
c. fuga rapida a sangelui din
sistemui arterial;
care sunt asocierlle corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c2;
E. a-3, b-2, c-1

52. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls saltator
2. pulsus parvus
3. puls hiperchinetic
si urmatoarele stari patologice:
a. obstructie la ejectia VS;
b. insuficienta aortica
c. defect septal ventricular
care sunt asocierile corecte
Aa-1, b-2. c-3
Ba2,b1,c3
Ca2,b3,c1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

53. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls bigeminat
2. puls hiperchinetic
3. pulsus parvus et tardus
si urmätoarele trasäturi:
a. poate fi provocat de persistenta
canalului arterial;
b.fiecare bataie sinusala este
urmatà de o ExV
c. este caracteristic pentru StAo:
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, o-3;
B. a-1, b-3, c-2
C a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c1

54. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls bigeminat;
2. puls hiperchinetic
3. pulsus parvus,
si urmatoarele trasaturi:
a. puls amplu, saltator
b. cresterea rezistentei vasculare
periferice;
C. modificare regulata a amplitudinii
pulsului, in conditile unui ritm
cardiac neregulat
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1;

55. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls alternant;
2. puls hipochinetic;
3. puls hiperchinetic;
si urmatoarele trasaturi
a. caracteristic pentru IVS
b. apare in anemie;
c, variatia, de la o bataie la alta, a
fortei contractile a VS
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, с-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

56. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls bisferiens
2. puls hiperchinetic;
3. pulsus parvus
si urmatoarele trasaturi
a. apare in lAo (asociata sau nu cu StAo)
b. puls slab, mic;
c. unda de puls ampla
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c 2
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1

57. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls bisferiens
2. pulsus parvus
3. puls hiperchinetic
si urmätoarele trasaturi:
a. poate fi indus de efort
b. are doua varfuri sistolice (dupa
care urmeazà incizura dicrota)
c. se asociaza cu reducerea TA
diferentiale
care sunt asocierile corecte:
A.a1 b3 c2
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1

58. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls dicrot
2. puls hiperchinetic
3. pulsus parvus
si u. stari patologice:
a. scàderea VB al VS
b. cardiomiopatie dilatativa;
c. scaderea rezistentei vasculare
periferice; .
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1. b-3, c2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1
59. F.d.u.pulsuri patologice:
1. puls hiperchinetic
2. puls dicrot
3. pulsus tardus
si urmatoarele trasaturi:
a. volum-bataie foarte scazut
b. ascensiune sistolica lenta
c. cresterea TA diferentiale
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2:
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;
60. F.d.u. pulsuri patologice:
1. puls hiperchinetic;
2. puls hipochinetic
3. pulsus tardus
si urmatoarele stari patologice:
a. scaderea umplerii VS;
b. insuficienta aortica;
c. obstructie la ejectia VS
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
-1, b-3, -2;
C.a2b1c3
D. a-2, b-3, c-1:
E. a-3, b-2, c-1

61. F.d.u. pulsuri patologice:

1. pulsus tardus
2. puls hipochinetic
3. puls hiperchinetic
si urmátoareie siati paloiogice:
a.stenoza mitrala
b. bloc AV complet
c stenoza aortica:
.a-1, b-2, c-3:
B. a-2,t-1, c-3
C.a2 b3 c1
D. a-3, b-1, o-2
.a-3, b-2, c-1;

62. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puis paradoxal;
2.puls hiperchinetic
3. pulsus celer et altus
si urmatoarele stari patologice:
a. insuficiena aortica
b. obstructia venei cave superioare
c. insuficienta mitrala;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c2
B. a-2, b-1, c-3
C. 8-2, b-3, c-1;
D.a3 b1 c2
E, a-3, b-2, c-1;

63. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls dicrot
2 puls saltator
3. pulsus parvus
si urmatoarele trasaturi
a. doua unde palpabile, una in
sistola si una in diastola (sepa-
rate prin incizura dicrota);
b. unda de puls redusa
c varianta de puls hiperchinetic
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a1 b3 c2
C. a-2, b-1, c3
D. a-2, b-3, c1;
E. a-3, b-2, c-1

64. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puls dicrot
2. pulsus tardus
3. puls paradoxal;
si urmatoarele trasaturi:
a. accentuarea unui fenomen
fiziologic
b. varf sistolic intarziat
c.de obicei, asociat cu galop
protodiastolic;
care sunt asocierile corecte:
A a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c2
E, a-3, b-2, c-1

65. F.d.u. pulsuri patologice:

1. puis hipochinetic
2. puls alternant
3. puls paradoxal
si urmatoarele trasaturi:
a. diminuarea sesizabila (uneori
pana la disparitie) a undei de puls
la inspiratie
b. variatie regulata a amplitudini
undei de puls
c. puls de amplitudine redusa
care sunt asocierile corecte:
A, a-1 , b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-3, 0-1
D. a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1;

66. F.d.u. aspecte patologice con-

statate la palparea pulsului si
determinate de leziuni obstructive
ale arterelor periferice
1. pulsul la arterele poplitee,
pedioasa si tibiala posterioara din
partea stanga este mai mic decat
la cele din partea dreapta
2 pulsul la arterele femurale
dreapta si stangá are aceeasi
amplitudine, in schimb pulsul la
arterele pedioasa si tibiala
posterioara din partea dreapta
este mai mic decat la cele din
partea stanga;
3. pulsul la arterele brahiala s
radiala din partea dreapta este
mai mic decat la cele din partea stanga
4. pulsul la arterele axilare dreapta
si stangã are aceeasi
amplitudine, in schimb puisul la
artera radiala dreapta este ma
mic decat la artera radiala stanga;
si u. leziuni care le pot produce:
a. stenoza de artera axilara dreapta
b. aterom obstructiv pe artera
femural stanga
c. stenoza de artera brahiala dreapta
d. aterom obstructiv pe artera
poplitee dreapta
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, C-4, d-2;
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-3, b-1, c-4, d-2
D. a-3, b-4, c-1, d-2;
E. a-4, b-3, c-1, d-2;

67. R.i. pulsul bisferiens din CMH

obstructiva, f.d.u. componente
1. prima unda de puls
2. o scurta scadere de presiune
mezosistolica
3. a doua unda de puls
si urmatoarele descrieri
a. primul varf sistolic, care urca
rapid si in forta (unda de percutie"')
b. unda pozitiva mai mica si cu
ascensiune mai lenta, care urmeaza dupa scurta scadere de
presiune (unda de reflux')
c umeaza dupa primul varf sistolic
care sunt asocierile corecte:
A a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, 0-3
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1
68. R.I. mecanismul pulsului
bisferiens din CMH obstructiva,
f.d.u. componente:
1. prima unda de puls;
2. o scurta scadere de presiune
mezosistolica;
3. a doua unda de puls;
si urmatoarele evenimente
a. continuarea ejectiei ventriculare
careia i se suprapun undele
reflectate din periferie
b. inceputul ejectiei ventriculare
c. scaderea brusca a fluxului de
ejectie din VS cand obstructia
tractului de evacuare este
maxima prin apozitia VMA la SIV;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2;

69. R.. examinarea PVJ,

u.a.s.c.ce (Vvena juguiara
interna)
A. cele doua obiective principale la
examinarea venelor gatului sunt
inspectia formei lor de unda si
aprecierea PVC;
B. de obicei, pulsatia vJl este
maxima cand trunchiul este ridicat
la mai putin de 30
C. cand muschii gatulut sunt
relaxati, proiectarea unei raze de
lumina tangential la pielea de
deasupra venei expune pulsatiie VJI
D. palparea simultana a arterei
carotide stangi ajuta examinatorul
in a corela pulsatiie venoase cu
diversele evenimente ale ciclului
cardiac
E. PVJ normala consta din patru
unde pozitive si trei deflexiuni
negative;

70. R.1. examinarea PVJ,

u.a.s.с.с.е. (VJI vena jugulara
interna):
A. la cei mal multi pacienti, vena
jugulara interna stanga este cea
mai adecvata pentru examinarea PVJ
B. la pacienti cu PVC crescuta,
pulsatia maxima a VJl se mentine chiar si cu trunchiul ridicat la mai mult de 30,
uneori chiar la 90
C. palparea simultana a arterei
carotide stangi ajuta examinatorul
in a decide care pulsatii sunt
venoase
D. PVJ normala reflectà modificarile
fazice de presiune din AD
E. caracterul de unda dominanta pe
PVJ al undei a se manifesta in
special in timpul expiratiei;

71. F.d.u. categorii de unde care

apar pe PVJ normal:
1. unda pozitiva (ascendenta),
2. unda negativa (descendenta):
si urmatoarele unde
a. unda V
b. unda c;
C. unda a"
d. unda .y
e.unda x
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
C. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
D. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1

72. F.d.u. elemente ale PVJ normal:

1. panta descendentä a undei v
2. unda c
3. unda ,x"
si u. evenimente sau repere
a. scaderea presiunii din AD care
precede deschiderea valvei tricuspide
b. este prezenta adesea, dar nu
intotdeauna, pe inregistrarile
normale de PVJ
c. prima parte a sistolei VD:
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, C-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

73. F.d.u. elemente ale PVJ normal:

1. panta descendenta a undei v
2. unda ,c
3. unda .x
si u. evenimente sau repere
a. inceputul sistolei ventriculare
inainte de deschiderea vPu
b. scaderea presiunii din AD din
cauza reduceri bombarii valvei
tricuspide o data cu relaxarea VD
c. relaxarea AD;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

74. F.d.u. elemente ale PVJ normal

1. unda ,a
2. unda .c
3. unda y
si u. evenimente sau repere
a. distensia venoasa determinata
de contractia AD
b. la producerea e contribuie sl
impactul arterei carotide
adiacente venei jugulare
c. deschiderea valvei tricuspide
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b 1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

75. F.d.u. elemente ale PVJ normal

1. unda a
2. unda ,v
3. unda ,y
si u. evenimente sau repere
a. destinderea AD prin sangele
absorbit de miscarea In jos a
valvei tricuspide inchise in timpul
sistolei ventriculare
b. diastola
C. este unda dominanta (cea mai
inaltã) din PVJ
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, 0-2;
a-2, b-1,
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;

76. F.d.u. elemente ale PVJ normal:

1. unda ,a"
2. unda,v
3. unda y
si u. evenimente sau repere
a. scaderea presiunii din AD o data
cu absorbtia sangelui in VD
b. finalul sistoiei ventriculare;
c. presistola;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

77. F.d.u. elemente ale PVJ norma

1. unda c
2. unda "v",
3. unda ,x
si u. evenimente sau repere:
a. bombarea valvei tricuspide in
AD in timpul sistolei
izovolumetrice a VD
b. telesistola
c. la producerea ei contribuie si
deplasarea in jos a valvei tricuspide in timpul sistolei ventriculare
care sunt a sucierite corecte:
A. a1 b2 c3
B. a1, b-3, c-2;
C a-2, b-3, c-1;
 D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

78. F.d.u. elemente patologice care

se pot constata la examinarea PVJ
1. cresterea amplitudinii undei ,v
asociata cu obliterarea undei
descendente x
2. unda a" ampla;
3. unde a" de tun" (foarte ample)
regulate
si urmatoarele stari patologice:
a. AD se contracta impotriva unei
rezistente crescute;
b. ITr severa;
c. ritm jonctional
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1

79. F.d.u. eiemente patologice care

se pot constata la examinarea PVJ:
1. unde a" foarte ample, regulate
sau neregulate
2. unda y" lent descendenta;
3, unda y" abrupta si adanca
urmata de o ascensiune rapida
pana la linia de baza;
si urmàtoarele stari patologice
a. mixom atrial drept
b. aritmii care fac ca AD sa se
contracte peste vTr inchisa de
sistola VD
с. IC dreapta-severa;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a2 b1 c3
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;

80. F.d.u. elemente patologice care

se pot constata la examinarea PVJ
1. unda ,a" ampla;
2. unda .y" abrupta si adanca
urmata de o ascensiune rapida
pana la linia de baza
3. intarziere crescuta intre unda a
si pulsul arterial carotidian
si urmatoarele stari patologice:
a.PCC
b.HTAP
c. bloc AV de gradul 1;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
a-2, b-3, c1;

81. F.d.u. eiamente patologice care

se pot constatt la examinarea PVJ
1. unda sistolica unica amplä
pozitiva (ascendenta)
2. unda a" ampla
3. unda y abrupta si adanca,
urmata de o ascensiune rapida
pana la linia de baza;
si urmatoarele stari patologice:
a. ITr severa
b. cresterea presiunii venoase
sistemice prin decompensarea VD
c. rezistenta crescuta la umplerea VD
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-1, c-2

82. F.d.u. elemente patologice care

se pot constata la examinarea PVJ
1. unda x putin adanca;
2. unda x" adanca;
3. unda ,y lent descendenta;
si urmatoarele stari patologice:
a. obstructie la umplerea VD
b.PCC
c. dilatatia VD;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
.a-3, b-2, c-1;

83. F.d.u. elemente patologice care

se pot constata la examinarea PVJ:
1. unda .y" rapida, adanca, In
diastola timpurie
2. unda y" lent descendenta;
3. unde a" de tun" neregulate
si urmatoarele stari patologice;
a. stenoza tricuspidiana
b. ITr severa
c. disocierea AV, determinata de
BAV compiet
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2:
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

84. F.d.u. elemente patologice care

se pot constata la examinarea PVJ:
1. unda .a" ampla;
2. unda v" proeminenta;
3. unde ,a" de tun" (ample)
neregulate
si urmatoarele stari patologice:
a. insuficienta tricuspidiana;
b. disocierea AV, determinata de
tahicardia ventriculara
c. stenoza tricuspidiana
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2

85. F.d.u. elemente patologice care

se pot constata la examinarea PVJ
1.unda ,a" absenta
2.unda x inversata;
3 unda a ampla
si urmatoarele stäri patologice:
a. stenoza pulmonara;
b. insuficienta tricuspidiana;
c. fibrilatie atriala
care sunt asocierile eprecte
A. a-1, b-2, c-3;
r.D.D., Dr.D.I
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1
86. U.f.d.f.d. utilitatea examinari
venelor jugulare in estimarea PVC
A. Metoda se bazeaza pe faptul ca
centrul AS este situat, in medie;
B. la -15 cm sub unghiul;
C. sternal, indiferent de pozitia
trunchiului, adica indiferent de;
D. unghiul cu care trunchiul este
ridicat fata de planul patului, cata
vreme acest unghi variaza
E. intre 0 (pacientul in decubit
dorsal) si 90° (pacientul in sezut).

87. U.f.d.f.d. utilitatea examinarii

venelor jugulare in estimarea PVC
s.c.f.c.e.
A. Se masoara distanta pe orizontala dintre varful coloanei;
B. venoase oscilante si nivelul;
C. unghiului sternal, care in mod;
D. normal, nu depaseste 3 cm, deci
valoarea normala a PVC nu
E. depaseste 3+5=8 cm sange

88. R.l. PVC si la estimarea ei prin

examinarea venelor jugulare,
u.a.s.c.c.e.
A. jugulara interna dreapta este
vena cea mal buna pentru estimarea corecta a PVC;
B. drept punct de referinta pentru
evaluarea PVC este folosit xifoidul
C. pacientul este examinat cu trunchiul ridicat pana la unghiul optim
pentru vizualizarea pulsatilor
venoase
D. factoril care impiedica umplerea
cavitatilor drepte determina scaderea PVC;
E. cea mai frecventa cauza de PVC
crescuta este cresterea presiuni
sistolice din VD;
89. R.I. testul de reflux venos
abdominojugular, u.a.s.c.c.e
A. testul consta in apasarea ferma
cu palma pe abdomenul pacientului
B. apasarea se mentine cel putin 10
minute
C. testul poate fi util mai ales la
pacilenti suspectati ca au ICD si la
care PVC in repaus este crescuta.,
D. la pacientii cu ICD, aceasta
manevra determina cresterea
nivelului superior al pulsatilor
venoase
E. cea mai frecventa cauza de test
pozitiv este ICS

90. U.f.d.i.d. testul de reflux venos

abdominojugular s.c.f.c.e
A. Testul este considerat pozitiv
B. cand cresterea presiunii
C. venoase este
D. o crestere suplimentara cu (cel putin)
E. 4 cm la incetarea compresiei.

91. R.I. testul de reflux venos

abdominojugular, u.a.s.c.c.e
A. apasarea pe abdomen determina
acumularea sangelui in teritoriul
venos superior
B. pacientul trebuie plasat in decubit ventral
C. la persoanele normale, aceasta
manevra creste cu 34 cm presiu-
nea venoasa jugulara;
D. la incetarea compresiei, presiu-
nea venoasa trebuie sa scada
rapid si semnificativ;
E. testul este util si pentru a
evidentia modificarile de PVJ
tipice pentru StTr atunci cand n
repaus unda de puls este nomala

92. R.I. semnul Kussmaul,

u.a.s.c.c.e.
A. reprezinta cresterea PVC la inspiratie (normal find sa scada)
B. se poate constata prin observarea venelor jugulare in timpui
inspiratiei
C. cel mai adesea, apare in lC
stanga severa;
D. este negativ in PCC;
E. apare in mod caracteristic In IMA
anterior intins

Palparea peretelui toracic

anterior
93. Parametrii care se evalueaza cu
ocazia examinäril socului apexian
A. localizarea
B. amplitudinea;
C. durata
D. directia;
E. timbru

94. R.I. socul(impulsul) apexian

SoAp) si la palparea lui, u.a.s.c.ge
A.SoAp reprezinta expansiunea In
afara a varfului inimili la sfarsitul
sistolei ventriculare
B. SoAp se datoreaza in primul
rand reculului inimi destinse de
umplerea ventriculara
C. examinatorul simte cum varfurie
degetelor ii sunt impinse in afarã
D. SoAp se cauta intre linia medioclaviculara si linia axilara posterioara
E. daca nu se deceleazà SoAp cu
pacientul in decubit dorsal, se
cauta cu pacientul in decubit lateral drept

95. R.l. socul (impuisul) apexian

(SoAp) si la palparea lui, u.a.s.c.g.e:
A. In mod normal, SoAp este
produs de miscarea varfului VS
B. SoAp se evalueaza cel mai bine
cu podul palmei aplicat ferm pe
toracele pacientului;
C. pentru depistarea SoAp se exploreaza spatiile intercostale 4
pana la 6 (si chiar 7)
D. initial, SoAp se cauta cu pacientul pozitionat in decubit dorsal;
E. in decubit lateral stang, vårful
inimii se indeparteazà de peretele toracic

96. Variantele normale de localizare ale socului apexian pot avea u. repere c.e:
A. linia medioclaviculara stangå;
B. lateral de linia medioclavicularã
C. s.i.c. 5, dar si 6;
D. suprafata care nu depaseste 1
cm in diametru;
E. 2 cm lateral de linia medioclaviculara stanga in decubit lateral stang

97. F.d. principalele doua modifi-

cari care se pot constata la paipa-
rea apexului VS:
1. deplasarea socului apexian spre
lateral (chiar pana la linia axilara
medie) si in jos (in s.i.c. 6 sau
2. exagerarea amplitudinii, duratei
si adesea a dimensiunii socului apexian
si urmatoarele stari patologice:
a. suprasarcina de volum a VS;
b. HTA severa de lunga durata
c. cardiomiopatie dilatativa;
d. suprasarcina de presiune a VS
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

98, F.d. principalele doua modif-

cari care se pot constata la
palparea apexului VS:
1. deplasarea socului apexian spre
lateral (chiar pana la linia axilarå
medie) si in jos (in s.i.c. 6 sau
2. exagerarea amplitudinii, duratei
si adesea a dimensiunli socului
apexian
si urmatoarele stari patologice:
a. dilatatia VS
b. stenoza aortica
C. hipertrofierea vs;
d. insuficientà aortica;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
a-1, b-2, C-1, d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

99. F.d.u. anomali care se pot

constata la palparea apexului VS
1, distensie presistolica;
2. distensie protodiastolica;
si u. sernne/ stari patologice
a. coarctatia aortei;
b. Z4 patologic
c. insuficienta ventriculara stanga
d. Intreruperea abrupta a umpleri
protodiastolice a VS
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1;

100. F.d.u. anomalii care se pot constata la palparea apexului VS

1. distensie presistolica
2. distensie presistolica marcata si
soc apexian sistolic dublu;
3. distensie protodiastolica
si u. semnel stari patologice
a. cardiomiopatie hipertrofica;
b. obstructie la ejectia Vs
c. unda de umplere rapida
proeminenta;
d. regurgitare mitrala;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3, d-3
B. a-1, b-3, c-3, d-2
C. a-2, b-1, c-3, d-3;
D. a-2, b-3, c-1, d-3;
E. a-3, b-2, c-3, d-1;

101. F.d.u. anomaliile care se pot constata la palparea apexului VS

1. distensie presistolica marcata a
2. distensie protodiastolica
si u. semnel stari patologice
a. galop protodiastolic
b. hipertensiune arteriala;
c, insuficienta mitrala;
d. stenoza aortica
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2:
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-2, b-1, c-1, d-2
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

102. F.d.u. anomalile care se pot constata la paiparea apexului VS:

1. distensie presistolica
2. distensie protodiastolica;
si u. semne/ starl patologice
a. VS dilatat, cu pereji putin complianti
b. suprasarcina de presiune a VS;
c. ischemie/ infarct miocardic
d. Z3 patologic
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-2, b-1, c-1, d-2:
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

103. R.I. pulsatile sistolice determinate de HVD, u.a.s.c.c.e

A. se pot percepe parastemal
B. reprezinta semnul Harzer cand se percep parasternal dreapta
C. incep in protosistolä
D. preced socul apexian al VS
E. pot fi determinate de stenoza

104. F.d.u. stari patologice CV

care pot genera modificåri decela-
bile prin palpare:
1. anevrism de VS
2. pulsatia arterei puimonare supraincarcata presional sau
volumic
3. ectazie de aorta
si u. modificari palpatori:
a. pulsati parasternal stanga sus;
b. expansiune sistolica perceputa putin medial si superior de apexul
c. pulsatii sistolice suprasternal;
care sunt asocierile corecte:
A a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

105. F.d.u. stari patologice CV care pot genera modificari decela bile prin palpare:
1. hipertrofie ventriculara dreapta
2. ITr severa cu AD gigant;
3. anevrism de aorta
si u. modificàri palpatori
a. pulsatji sistolice parasternal dreapta jos
b. pulsatii sistolice in furculija sternala;
c. pulsati parasternal stanga jos sincrone cu socul apexian
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2:
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;

106. F.d.u. stari patologice CV

care pot genera modificari decelabile prin palpare:
1. insuficientá mitralà severã;
2. Ao dilatata sau malpozitionata
3. hipertrofie ventricularà dreapta;
sí u. modificari palpatorii
a. pulsati subxifoidiene
b. pulsatii parastemal stanga jos in
intarziere fata de socul apexian
c. pulsatii sistolice parasternal
dreapta Sus;
care รunt asocierile corecte:
A a-1, b-2. c-3
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, 6-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. e-3, b-2, c-1;
107.R.l pulsatille precordiale anormale care se produc in timpul
sistolei la pacientii cu dissinergie de
A. corespund miscani sistolice anormale (de retractie In loc de expansiune) a unei portiuni dir
peretele vs
B. pot fi determinate de ischemia miocardica sau de o boalà miocar dica difuza de alta cauzà;
C. apar adesea la pacientit cu in- farct miocardic recent
D. la unii pacienti. pot fi prezente doar in afara episoadelor de
E. cel mai adesea, pot fi palpate inafara ariei precordiale;
F. uneori, se pot palpa in regiunea apexului, fiind greu de deosebit de socul apexian al unui VS
hipertrofiat

108. R.l. pulsatile care se pot palpa parasternal stanga la pacienti cu IMt severa, u.a.s.c.c.e
A. survin mai devreme decat socul apexian al VS
B. sunt sincrone cu undele a de pe curba de preslune a AS
C. corespund Impingerii in tata a
D. se coreleaza cu expansiunea diastolica a AS dilatat
E. sunt provocate de umplerea AS
cu sangele regurgitat din VS;

109. F.d.u. modificari care pot sa aparà la paiparea vaselor mari:

1. pulsatii (uneori vizibile) in s.i.c. 2
2. pulsatiile articulatiei sterno-claviculare drepte;
si u. stàri (patologice sau nu)
a. arc aortic situat pe partea
dreapta
b. dilatatia aortei ascendente;
c. HTAP
d. aPu normala la copil si la tineri cu perete toracic subtire
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2:
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

110. F.d.u. modificari care pot sa apara la palparea vaselor mari:

1. pulsati (uneori vizibile) in s.i.c. 2
2. pulsatiie articulatiei
sternoclavicuiare drepte
si u. stari (patologice sau nu)
a. dextropozilía arcului aortic
b. anevrism de aorta ascendentã
c. cresterea fluxului de sånge pulmonar
d. dilatatia poststenotica a arterei pulmonare
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2
D. a-2, b-1, c-2, d-1
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

111. F.d.u. pozitil in care se recomandà sa fie plasat pacientul atunci cand se palpeaza diferitele
focare/ zone in cadrul examinarii aparatului CV
1. cel mai bine cu pacientul In
pozitie ridicatà si aplecat in fata;
2. pacientul in decubit dorsal si in
decubit lateral stang
3. pacientul in decubit dorsal
si u. focarel zone palpate
a. subxifoidian;
c. parastemal dreapta sus (focarul
d. parastemal dreapta jos
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3, d-3
B. a-2, b-3, c-1, d-3;
C. a-3, b-1, c-2, d-3;
D. a-3, b-2, c-1, d-3;
E. a-3, b-3, C-2, d-1;

112. F.d.u. pozitii in care se recomanda sa fie plasat pacientul atunci cand se palpeaza diferitele
focarel zone in cadrul examinarii aparatului CV:
1. cel mai bine cu pacientul in
pozitie ridicata si aplecat in fata;
2. pacientul in decubit dorsal si in
decubit lateral stáng;
3. pacientul in decubit dorsal;
Si u. focare/ zone palpate
a. parasternai stànga jos
c. parasternal stanga sus (focarul
puimonar);
d. suprasternal;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B. a-1, b-3, c-2, d-3;
C. a-1, b-3, c-3, d-2
D. a-3, b-2, c-1, d-3;
E. a-3, b-3, c-2, d-1

113. R.l. freamatele decelate in cadrul examinarii aparatului CV

A. sunt vibratii palpabile asociate cel mai adesea, suflurilor cardiace
B. corespund unor vibratii de frecventa inalta
C. denotä intensitate mare (cel putin gradul 4) a suflului cu care sunt asociate
D.suflurile insotite de freamat nu sunt neaparat patologiceE. frecatura pericardica nu poate
produce freamåt

114. F.d.u. poziti in care se pot palpa freamate legate de patologia cardiaca:
1, freamat la apexul VS:
2. freamat care traverseaza palma (iradiaza) càatre latura dreapta a gatului
3. freamat care traverseazà palma (iradiaza) catre latura stánga a
gatului;
4. freamat parasternal stánga in
si urmatoarele stari patologice:
a. stenoza pulmonara
b. defect septal ventricular;
c. insuficientà mitrala;
d. stenoza aortica
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3, d-4
B. a-1, b-3, c-4, d-2
C. a-2, b-3, c-4, d-1:
D. a-3, b-2, c-1, d-4
E. a-3, b-4, c1, d-2
115. R.l. percutia ariei precordiale
A. ar trebui realizata la fiecare pacient pentru identificarea pozitiei si dimensiunii inimii (normale
sau anormale)
B. identificarea corecta a pozitiei si a dimensiunii inimii presupune corelarea cu pozitia ficatului si
a splinei, decelate tot prin percutie;
C. la pacientii cu pozitie normalá a inimii, aduce informatii importante
in plus fatä de inspectie si palpare in identificarea cardiomegaliei;
D. in mod normal, marginea dreapta a matitati cardiace depaseste cu 2 cm marginea dreapta a
ster
E. in mod normal, marginea stangå a matitatii cardiace urmeaza o linie care uneste socul
apexian cu a
patra articulatie condrosternala;
F. dilatatia VD se deceleazà usor prin percutie

116. F.d.u. stari patologice care pot produce modificari la percutia ariei precordiale (AMC aria
matitätii cardiace)
1. dilatatia AD;
2. dilatatia VD
3. pneumotorax stang;
si urmatoarele afirmatii:
a. poate impinge VS spre stanga;
b. AMC este marita spre dreapta
c. reducerea AMC
care sunt asocierile corecte:
Percutia ariei precordiale
A. a-1, b-3. c-2
B. a-2, b-3, c-2
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2,1

117. F.d.u. stàri patologice care pot produce modificari la percutia ariei precordiale:
1. dilatatia aortei
2. dilatatia VS
3. revarsat pleural stang mare
si urmatoarele modificari
a. AMC märitä spre stanga
b. extinderea AMC spre dreapta in
c. obliterarea marginii stängi a
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

118. F.d.u. stari patologice care pot produce modificari la percutia ariei precordiale:
1. dilatatia arterei pulmonare
2. emfizem pulmonar
3. revarsate pericardice importante
si urmatoarele modificari
a. palparea socului apexian in
interiorul AMC;
b. reducerea AMC
c. extinderea AMC spre stänga in
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

119. F.d.u. stari patologice care pot produce modificari la percutia ariei precordiale:
1. dilatatia VD
2. hipertrofierea concentrica a VS
3, tipic in revärsatele pericardice.
dar si in IC globala severã;
si urmatoarele afirmatii
a. AMC este global marita;
b. AMC nu este sesizabil marita;
c. AD poate fi impins spre dreapta
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3:
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

120. U.f.d.f.d. auscultatia cardiaca

A.Pentru a defini semnificatia unui zgomot sau a unui suflu
B. cardiac este adesea necesara ea modificarilor de timbru
C. si de pozitionare In cadrul;
D. ciclului cardiac din timpul
E. anumitor manevre fiziologice si/sau farmacologice
121. U.f.d.i.d. auscultatia cardiaca
A. Localizarea in timp a unui semn auscultator poate fi determinata corect din relatia lui cu alte
evenimente corelate cu
C. ciclul cardiac (si care pot fi
D. observate in cadrui examenului fizic), intre care cele mai utile
E. sunt miscarile respiratori

122. U.f.d.i.d. auscultatia cardiaca

A. Semnele auscultatori trebuie interpretate intr-un context

B. mai larg, incluzånd istoricul si
C. examenul fizic general, cu o;
D. atentie particulara acordata
E. modificariea de culoare ale tegmuentului.

123. Principii care trebuie respectate pentru a obtine maxim de informatie din auscultatia
cardiacã
A. pentru a evita zgomotele care pot sã distraga, auscultatia trebuie realizatà intr-o camera
liristita
B. trebuie observata influenta manevrelor fiziologice si/sau farmacologice
C. palparea socului apexian poate f utilä pentru pozitionarea in cadrul revolutiei cardiace a unui
semn
auscultator
D. este foarte utilä palparea simultana a pulsului arterial si observarea PVJ
E. atentia nu trebuie focalzata asupra unei faze anume a ciclul cardiac

124. U.f.d.f.d. zgomotoie cardiace

A. Inregistrari simultane ecografice si electrocardiografice
B. au demonstrat ca cele douã
C. zgomote cardiace sunt produse;
D. in primul rand de fluxul de sange turbulent transvalvular
E. si de evenimentele asociate

125. R.l zgomotele cardiace

A. componentele principale ale Z1 si Z2 sunt vibrati asociate cu accelerarea sau decelerarea
brusca a sangelui in sistemul CV;
B. cresterea intensitati Z2 se datoreaza cel mai adesea componentei pulmonare
C. de obicei, Z3 si Z4 sunt inaudibile la adulti normali, aparand doar pe fonocardiograma;
D. in mod normal, la apex Z1 este mai slab decat Z2;
E. in mod normal, in focarul aortic componenta pulmonara a 22 (P2) este mai putin intensa decat
cea aortica (A2)
F. P2 mai slabã decat A2 in focarul aortic sugereaza HTAP:

126. F.d.u, evenimente care explica auscultatia din DSA

a. inchiderea cu putere a vPu;
b. supraincärcarea de volum a VD
c. destinderea ampla a peretilor arterelor pulmonare
d. recul elastic putemic al peretior
arterelor puimonare
e. supraincarcarea cu sange a circulatiei pulmonare
f. P2 intarit
B. becdaf

127. Referitor intensitatea Z1 (si la felul in care este influentata de diversi factori), u.a.s.c.c.e.
A. variaza invers proportional cu distanta dintre valvulele mitrale la inceputul sistolei ventriculare
B. variaza direct proportional cu viteza cu care creste presiunea in
C. variaza invers proportional cu mobilitatea vMt
D.variaza direct proportional cu cantitatea de tesut, aer sau fluid dintre inima si stetoscop;
E. este influentata de prezenta sau absenta unei leziuni organice avMt

128. R.l. factorii care influenteazã intensitatea Z1 in StMt, f.d.u. variante

1. creste intensitatea
2. scade intensitatea Z1;
si urmätorii factori:
a. valvule calcificate;
b. valvule mobile si Ingrosate
(fibrozate)
c presiune crescutà in AS
d. valvule inca deschise la inceputul contractiei izovolumetrice
e. valvule rigide
f. valvule imobile;
care sunt asocierile corecte:
a-1, b-2, c-1, d-2, e-1, f-2;
B. a-1, b-2, 2, d-1, e-2, f-1
C. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2;
D. a-2, b-1, o-2, d-1, e-1, f-2;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, -1

129. F.d.u. evenimente care pot duce la cresterea intensitatii Z1 la

pacientii cu StMt:
a. valvulele mitrale sunt izbite una
de cealaltã de la distanta mai mare
b. creste intervalul de timp necesar sångelui sa treaca din atriu In ventricul
c. valvulele mitrale raman deschise in intreaga diastola
d. contractia ventriculara surprinde valvulele mitrale intre ele
e. creste intensitatea Z1;
f. obstacoi valvular;
care este lantul cauzal logic just
B. fbcdae

130. F.d.u. evenimente cere pot duce la cresterea intensitätii Z1

a. creste DC;
b. creste fluxul AV
c. creste intensitatea 21;
d. creste intervalul de timp necesar sangelui sa treaca din atriu in ventricul si creste rapid
presiunea
e. foitele valvei AVe sunt izbite una de cealalta de la distantà mai mare si cu viteza mai mare
care este lantul cauzal/ logic just:

A.abdec

131. F.d.u. mecanisme care pot determina cresterea intensitatii Z1

1. valvulele AV, sunt izbite una de cealalta de la distanta mai mare (fiind surprinse indepartate de
contractia ventriculara)
2. valvulele AV, sunt izbite una de cealaltà cu viteza mai mare
3. ambele mecanisme de mai sus; si urmatoarele stari patologice
a. cresterea intervalului de timp necesar sangelui så treaca din atriu in ventricul;
b. cresterea rapidã a presiunii in
C. scunerea intervalului dintre contractia etriala si cea ventriculara
d. cresterea DC
e. scurtarea diastolel
care sunt asocierile corecte

a-1, b-1, c-2, d-1, e-3;

a-1, b-1, c-2. d-3, e-1;
C. a-1, b-1, c-3. d-2, e-1
D. a-1, b-2, c-1, d-3, e-1
E. a-1, b-2, c-3, d-1, e-1

132. F.d.u. stäri patologice care pot creste intensitatea Z1

1. sindrom de preexcitatie
2. stenoza mitralåã
si urmatoarele mecanisme
a. scurtarea intervalului PR;
b. cresterea intervalului necesar
sangelui sà treaca din atriu in
c. scurtarea diastolei;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
С. a-2, b-3, c-1;
D. a-3,b-1, c-2;

133. F.d.u. stäri patologice care pot creste intensitatea Z1:

1. obstacol valvular mitral
2. creste DC
3. sindrom de preexcitatie
si urmatoarele mecanisme
a. scurtarea intervalului dintre con- tractia atrila si cea ventriculara
b. cresterea intervalului necesar sangelui sa treaca din atriu in ventricul
c. cresterea intervalului necesar sangelui sa treaca din atriu in ventricul si cresterea rapida a
presiunii In VS;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
a-2, b-1, c-3
C. a-3, b-1, c-2;
E, a-3, b-2, c-1;

134. Referitor intensitatea Z1 (si la felul in care este influentata de diversi factori), u.a.s.c.c.e
A. variaza invers proportional cu frecventa cardiaca;
B. variaza invers proportional cu
C. variaza direct proportional cu intervalului PR
D. variaza invers proportional cu intervalul dintre contractia atriala s cea ventricularå
E. variaza direct proportional cu durata umplerii ventriculare
F. variaza direct proportional cu permeabilitatea orificiului mitral:

135. C.d.u. situatii NU poate explica scaderea intensitàti zgomotelor cardiace

A. emfizem; B. Pericardita C. Obezitate
D. perete toracic gros E. Varsta tanara

136. F.d.u. evenimente care duc la accentuarea Z1 in cadrul unei tahicardii

a. scurtarea diastolei
b. contractia ventriculara surprinde valvulele mitrale mult indepartate intre ele
c. Z1 puternic; d. umplerea ventriculara este inca In plina desfäsurare cand survine contractia
ventriculara
e. tahicardie
f. valvulele mitrale produc un zgomot mai puternic cand sunt izbite una de alta;

C. eadbfc

137. Situatii care pot explica cresterea intensitatii zgomotelor cardiace (mai ales a Z1) s.u.c.e
A. bradicardie,
B. alungirea diastolei;
C alungirea intervalului de timp dintre contractia atriala si cea ventricuíara
D. cresterea fluxului transvalvula AV prin cresterea DC
E. cresterea lenta a presiunii in VS
F. hipervagotonie
G. anevrism arteriovenos

138. R.i. intensitatea Z1,

A. in StMt, este crescuta mai ales cand leziunile de scleroza si calcificare valvulara sunt foarte
severe
B. creste cand intervalul PQ este mare
C. este variabila in FiA
D este variabila in BAV de grad 1;
E. scade in febra;

139. F.d.u. modificarí ale Zi:

1. creste intensitatea Z1;
2. scade intensitatea Z1;
si urmatoarele stari patologice
a. insuficienta aortica severa; 1
b. anemie;
C. Sindrom de preexcitatie;
d. scaderea fortei de contractie a
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2:
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1
D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;

140. F.d.u. modificari ale Z1

1. creste intensitatea Z1;
2. scade intensitatea Z1
si urmätoarele stäri patologice
a. bloc AV de grad 1;
b. insuficienta ventriculara stånga;
c. insuficienta mitrala;
d. fluxul transvalvular prelungit;
e. sarcina;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1;
D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1
E. a -2, b-2, c-2, d-1, e-1;

141. F.d.u. modificari ale Z1:

1. creste intensitatea Z1;
2. scade intensitatea Z1
si urmatoarele stari patologice
a. stenoza unei valve AVe·
b. hipotiroidism
c. hipersimpaticotonia;
d. valvele AV, se inchid incomplete din cauza leziunilor valvulare;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, C-2, d-1
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

142. F.d.u. modificari ale Z1:

1. creste intensitatea Z1:
2. scade intensitatea Z1
si urmatoarele stari patologice
a. hipovolemie;
b. miocardita acuta
c. hipertiroidie;
d. obstacol valvular AV;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2. c-1, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1:
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

143. F.d.u. modificari ale Z1:

1. creste intensitatea Zí;
2. scade intensitatea 21;
si urmatoarele stari patologice
a. Inceputul contractiei ventricularesurprinde foitele valvulelor AV departate intre ele;
c. scade transmiterea prin peretele
d. stari hiperchinetice care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-2, c-1, d-1

144. R.I. modificarea intensitati Z2,

f.d.u. variante
1. creste intensitatea 22;
2. scade intensitatea Z2
si urmatoarele stari patologice

a. hipertensiune arterialå
b. insuficientá aortica
c. aterom aortic
d. stenoza aortica cu calcificari valvulare severe
e. hipotensiune arteriala, soc care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1. c-2, d-2, e-2;
B. a-1, b-2,c-1, d-2, e-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
D. a-2, b-1, o-2, d-2, e-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;

145, In c.d.u. stari patologice intensitatea P2 scade (in loc sa creasca, asa cum este cazul in
celelalte):
A. cardiopatii congenitale cu supra incarcarea circulajiei pulmonare
B. stenoza pulmonarã
C. HTAP
D. stenoza mitrala in faze avansate de evolutie
E. cord pulmonar cronic

146. R.I. evenimentele fiziologice subiacente componentelor, audibile sau nu, ale zgomotelor
cardiace
1. Z1; 2. Z2
si u. evenimente fiziologice
a. inchiderea valvei aortice
b. Inchiderea valvei tricuspide;
C. deschiderea valvei pulmonare;
d. deschiderea valvei mitrale;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

147. R.l. evenimentele fiziologice subiacente componentelor, audibile sau nu, ale zgomotelor
cardiace
1. Z1; 2. Z2; 3. Z4
si u. evenimente fiziologice
a. inchiderea valvei puimonare;
b. deschiderea valvei aortice;
c. contractia atrialã
care sunt asocieriie corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1

148. R.I. evenimentele fiziologice subiacente componentelor, audibile sau nu, ale zgomotelor
cardiace
1. Z1; 2. Z2; 3. Z4
si u, evenimente fiziologice
a. deschiderea valvei tricuspide;
b. inchiderea vaivei mitrale;
C. varful umplerii rapide ventriculare
care sunt asocierile corecte:
А, a-1, b-2, С-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

149. F.d.u. evenimente fiziologice legate de Z1 si acronimui MTPA

a. Inchiderea valvei tricuspide;
b. deschiderea valvei aortice;
c. inchiderea valvei mitrale;
d. deschiderea valvei pulmonare care este ordinea corectä in care se produc aceste evenimente
B. cadb

150. R.I. audibilitatea componentelor Z1, f.d.u. variante:

1. in mod normal audibila
2. in mod normal inaudibila, sesizabila doar pe fonocardiogramå;
si cele patru componente ale Z1:
a. inchiderea valvei tricuspide
b. inchiderea valvei mitraie
c. deschiderea valvei aortice
d. deschiderea valvei pulmonare
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, C-1, d-1

151. R.I. dedublarea zgomotelor cardiace, u.a.s.c.e

A. poate fi perceputa auscultator cand cele doua componente sunt separate de cel putin 0,02
secunde
B. dedublarea Z1 fiziologica este atribuita, clasic, asincronismului dintre inchiderea vAo si
inchiderea
С.in mod normal, celor doua cornmponente ale Z1 sunt separate printr-un interval de 30-50
msec
D. cea mai frecventa cauza a dedu- blarii largi a Z1 sunt extrasistolele ventriculare stangi;
E. dedublarea Z2 este patologica atunci cand este larga si/sau variabila si/sau inverså
F. in dedublarea inversa a Z2, componenta de intensitate mai mica o precede pe cea de
intensitate ma
G poate produce ritm in trei timpi

152. R.i. dedublarea patologica a Z1, f.d.u. variante:

1. dedublarea inverså (paradoxalà)

2. dedublarea larga a Z1
si u. evenimente/ stäri patologice
a. componenta tricuspidiana survine la mult timp dupa component mitrala;
b. intarzie Inceputul cresteri presiunii din VD;
c. ExV dreapta;
d. bloc de ram stang
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b1, c-1, d-2
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

153. R.l. dedublarea patologica a Z1

1, f.d.u. variante
1. dedublarea inversa (paradoxala)
2. dedublarea largã a Z1;
si u. evenimente/ stari patologice
a. componenta mitrala urmeaza.
dupå componenta tricuspidiana
b. intarzie inchiderea yalvei tricuspide
c. bloc complet de ram drept
d. StMt severa;-
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-1, c-2, d-1;

154. R.I. dedublarea patoiogica a Z1, f.d.u. variante:

1. dedublarea inversa (paradoxala)
2. dedublarea largä a Z1;
si u. evenimentel stari patologice
a. inchiderea intårziata a vMt din
cauza presiuni crescute din AS:
b. mixom atrial stang
c. ExV stanga;
d. depolarizare intarziata a VD; 1
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-1, c-2, d-1;

155. F.d.u. evenimente care se petrec in VD legate de cea mai frecventa cauza a dedublari largi
a Z1
a. dedublarea larga a Z1;
b. bloc de ram drept complet
c. Intarzie depolarizarea miocardului VD
d. intårzie inceputul contractiei VD
e intarzie incoputul cresteri presiunii din VD
f. Intarzie inchiderea valvei tricuspide:
care este lantul cauzal corect:
A. bcdefa

156. F.d.u. evenimente fiziologice legate de Z2 si acronimul APTM (inversul lui MTPA)
a. inchiderea valvei aortice;
b. inchiderea valvei pulmonare
c. deschiderea valvei tricuspide;
d. deschiderea valvei mitrale
care este ordinea corecta in care se
produc aceste evenimente
A. abcd

157. R.l. audibilitatea componentelor Z2, f.d.u. variante

1. in mod normal audibila
2. In mod normal inaudibila, sesizabilà doar pe fonocardiogramá
si cele patru componente ale Z2:
a. deschiderea valvei tricuspide
b. inchiderea valvei pulmonare
C. inchiderea valvei aortice;
d. deschiderea vaivei mitrale
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;
158. R.I. dedublarea fiziologica a Z2, u.a.s.c.ce
A. se ausculta optim in focarul aortic
B, creste in expiratie si scade in inspiratie
C. componenta pulmonara precede component aortica
D. componenta pulmonara este mai intensa decat cea aortica
E. perceperea distincta a celor doua componente ale Z2 (A2 si P2) este normala la pacientul in
decubit dorsal

159. R.i. dedublarea fiziologica a Z2

A. este variabilà cu respiratia
B. creste in pozitie ridicata:
C. in general, depaseste 60 msec
D. dedublarea Z2 survine in mod normal in timpul expiratie
E. In general, se aude cel mai bine in aria pulmonara, parasternal stanga jos

160. F.d.u. evenimente r.l. influenta pozitiei asupra dedubläri Z2

a. scade dedublarea Z2
b. se inchide timpuriu vPuc. scade influxul de sange in VD si cantitatea de sånge ejectata de
d. ridicarea trunchiului (pacientul se ridicá in sezut sau In picioare);
e. scade durata fluxului de sange transvalvular pulmonar
care este inläntuirea temporalá/
cauzala corecta
D. dceba

161. F.d.u. evenimente r.l. influenta respiratiei asupra dedublari

a. expiratie;
b. scade influxul de sange in VD si cantitatea de sange ejectata de
c. scade dedublarea Z2
d. scade durata fluxului de sange transvalvular puimonar;
e. se inchide devreme vPu;
care este inläntuirea temporalä/
cauzala corecta
A. abdec

162. F.d.u. evenimente desfasurate in VD r.l. dedublarea fiziologicã

a. apare sau creste dedublarea Z2;
b. intarzie inchiderea vPu
c. creste influxul de sånge in VD si volumul-bataie al VD
d. creste perioada de ejectie a VD;
e. scaderea inspiratorie a presiuni intratoracice absoarbe sangele in
care este inlantuirea temporalä/
cauzala corecta

E. e c-d-b-a

163. U.f.d.f.d. intervalul de intarziere s.c.f.c.e.

A. Intervalul de intarziere se intinde
de la incepuful ejectiei;
B. ventriculare (de pe curba de
presiune ventriculara) pana la
C. deschiderea valvelor semilunare,
marcatá drept incizura
D. de pe curba de presiune
E. a arterei mari corespunzatoare

164. U.f.d.f.d. factorii care influenteaza intervalul de intarziere

s.c.f.ce
A. VAo se Inchide dupa vPu
B. Intrucat rezistenta vasculara
sistemica este mai mica decat
C. RVPu, in corelatie cu faptul;
D. ca presiunea din aorta este;
E. mai mare decat cea din aPu.

165. R.l. intervalul de intarziere

(intint), la reperele care il delimiteaza si la factori care influenteaza, u.a.s.c.c.e
A. echivalentul anglo-saxon estehangout time
B. incizura coincide cu A2 pentrusi cu P2 pentru vPu;
C. rezistenta vasculara sistemica este mult mai mica decat cea pulmonar
D. in mod normal, Intint la aort este considerabil mai lung decat la aPu
E. in mod normal, Intint la aPu se poate prelungi pana la 60-70msec

166. R.I. intervalul de intarziere(Intint), la reperele care il delimiteaza si la factorii care il

influenteaza, u.a.s.c.c.e.
A. incizura coincide cu zgomotul de
B. inchidere al valvei semilunare se produce cu atàt mai devreme cu cat rezistenta patului
vasculardin aval este mai mica;
C. intint este cu atat mai lung cu cat rezistenta la ejectie este mai mare
D. in mod normal, intit la aorta poate fi si de numai 15-30 msec:
E. prelungirea Intint pentru aPu poate fi produsa de o umplere deficitara a VD

167. R.I. preiungirea intervalului de intarziere pentru aPu, u.a.s.c.c.e.

A. semnificà scurtarea fluxului transvalvular pulmonar;
B. reflecta cresterea rezistentei la fluxul de sange pulmonar
C. se asociaza cu inchiderea timpurie a vPu;
D. duce la diminuarea dedublarii Z2
E. se coreleaza cu un pat vascular pulmonar distensibil

168. R.Ldiferitii factori care influenteaza dedublarea Z2, f.d.u

variante
1. creste dedublarea Z2;
2. scade dedublarea Z2;
si u. situatii care le pot genera
a. reducerea impedantei patului
vascular pulmone
b. inchiderea tarzie a vPu ;
C. umplere redusa a VD;
d. reducerea intervalului de
intårziere:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
a-1, b-2, C-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2. d-1
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;
169. R.l. diferitii factori care influenteaza dedublarea Z2, f.d.u

1. creste dedublarea Z2;

2. scade dedublarea Z2
si u. situati care le pot genera:
a. inchiderea timpurie a vPu;
b. prelungirea intervalului de
c. supraincarcare de volum a VD
d. rezistenta vasculara pulmonara
crescuta
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;
170. R.l. dedublarea larga (si care persista in expir) a Z2, f.d.u mecanisme vizand VD
1, activarea intarziatá a VD;
2. prelungirea contractiei VD prin
supraincarcare de presiune;
3. prelungirea contractjei VD prin
supraincärcare de volum
si urmatoarele stari patologice:
a. embolie pulmonara;
b. bioc de ram drept;
c. defect septal atrial;.
d. stimuletor ventricular stang:
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-3
B. a-1, b-2, c-1, d-3;
C. a-2, b-1, c-1, d-3;
D. a-2, b-1, C-3, d-1;
E. a-3, b-2, G-1, d-1;

171. RJ. dedublarea larga (si care persista in expir) a Z2, f.d.u mecanisme vizånd VD
1. activarea intarziata a VD;
2. prelungirea contractjei VD prin
supraincarcare de presiune;
3. prelungirea contractiei VD prin
supraincarcare de volum;
si urmatoarele stari patologice
a. extrasistole ventriculare stangi;
b. stenoza pulmonarà; c. IVD
care sunt asocierile corecte:
A.a-1, b-2, c-3;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
172. R.l. dedublarea patologica a Z2, u.a.s.с.с.e. :
A. este larga in StAo;
B. este fixå In DSV:
C. in StMt poate fi confundata cu galopul protodiastolic
D. la un pacient In pozitie ridicatã persistenta in expir a dedublari Z2 este, de obicei, anormala;
E. in HTAP, dedublarea Z2 poate f diminuatà, normala sau crescuta;

173. R.i. componenta Z2 responsabilä de producerea dedublārii largi (persistente in expiratie),

f.d.u
variante
1、inchiderea tarzie a vPu
2. inchiderea timpurie a vAo:
si urmatoarele stäri patologice
a. defect septai ventricular
b. insuficienta mitralä
c. bloc de ram drept;
d. debutul tardiv al contractiei VD:
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, o-2, d-2;
B, a-1,b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

174. R.l. componenta Z2 responsabila de producerea dedubläril largi (persistente in expiratie),

f.d.u
variante:
1. inchiderea tarzie a vPu
2. inchiderea timpurie a vAo;
si urmatoarele stari patologice
a. direchie anormala (sunt, regur
gitare) a unei parti din sangele
ejectat de VS
b. ExV stanga;
c. depolarizare intarziata a VD
d. scaderea rapida a presiunii din
VS in timpul ejectiei;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1
E. a-2, b-2, c-1, d-1;
175. Principalii factori care influenteazå dedublarea Z2 in HTAP
A. caiza HTAP
B. RVPu
C. forta contractila a VD
D. volumul VS
E. prezenta/ absenta VD
176. Dedublarea patologioa a z2 poate fi produsa de u. stari patologice, c.e
A. bloc de ram drept major
B. bloc de ram stang major
C. extrasistole ventriculare
D. stenoza tricuspidiana
E. defect septal atrial;

177. R.L dedublarea inversa (paradoxalã) a Z2, u.a.s.c.ce

A. componenta pulmonara (P2) succede pe cea aortica (A2);)
B. este produsa de inchiderea precoce a VAo
C. apare in blocul de ram drept major
D. este maximala in expir
E. scade in inspir, odata cu intarzierea normala a inchiderii vPu

178. Cauze ale dedublaril inverse (paradoxale) a Z2 s.u.c.e

A. depolarizarea timpurie a VS
B. prelungirea sistolei VD
C. scaderea fortei de contractie a
D. cresterea excesiva a impedantei la evacuarea VS;
E. intarzierea exagerata a โnceputului sistolei VD;

179. R.I. cauzele dedublaril inverse (paradoxale) ale Z2, f.d.u mecanisme vizand VS
1. prelungirea sistolei VS cauzata
de cresterea postsarcin
2. prelungirea sistolei VS cauzatã
de scaderea fortei de contractie
3. prelungirea sistolei VS cauzata
de cresterea presarcini
si urmatoarele stari patologice:
a. insuficienta ventriculara stanga;
b. stenoza aortica
c. boala cardlaca ischemica
d. sunt mare aorto-pulmonar;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-2, d-3;
B. a-2, b-1, c-2, d-3;
C. a-2, b-2, c-1, d-3
D. a-2, b-3, c-1, d-2;
E. a-3, b-2, c-2, d-1;

180. R.l. cauzele dedublari inverse (paradoxale) ale Z2, f.d.u mecanisme vizand VS:
1. prelungirea sistolei VS cauzatã
de cresterea presarcinii
2. depolarizarea intarziata a VS
3. prelungirea sistolei VS cauzata
de cresterea postsarcinii
si urmatoarele stari patologice
a. obstructie severa la ejectia in
b. bloc de ram stång;
C. cresterea volumului de sange pe
care trebuie sa-l ejecteze VS
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D a-3, b-1, c-2
E. a-3 b-2, c-1

181. R.I. cauzele dedubiärii inverse (paradoxale) ale Z2, f.d.u mecanisme vizand VS:
1. prelungirea sistolei VS cauzatã
de scaderea fortel de contractie
2. prelungirea sistolei VS cauzatã
de cresterea postsarcini
si urmatoarele stäri patologice
a. ExV dreapta;
b. HTA sistolica
c. cardiomiopatie dilatativa
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

182. R.l. situatilile care pot produce sau nu ritm in trei timpi fiziologic (R3TF), f.d.u, categoii
1. poate detemina R3TF:
2. nu poate determina R3TF
si u. evenimente fiziologice
a. dedubiarea Z2 b. Z4 c. zgomotul de deschidere a unei valve AV.
e. dedublarea Z1;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, o-1, d-2, e-1
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1

183. F.d.u. stari patologice care pot genera ritm in trei timpi patologic:
1. stenoza valvulara pulmonara;
2. cardiomiopatie dilatativa
3. hipertrofie ventriculara stanga,
si u. zgomote patologice
a. sunet (clic) de ejectie puimonar,
b. galop protodiastolic;
c. galop presistolic
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;
184. F.d.u. starí patologice care pot genera ritm In trei timpi patologic
1. pericardita constrictiva cronica;
2. prolaps de valvà mitrala;
3. stenoza valvulara aortica,
si u. zgomote patologice
a, clic mezo- sau telesistolic;
b. pocnitura pericardica;
c. sunet (clic) de ejectie aortic
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c1
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1
185. F.d.u. stari patologice care pot genera ritm in trei timpi patologic:
1. stenoza mitrala;
2. VS dilatat si hipochinetic difuz;
3. stenoza aortica
si u. zgomote patologice
a. galop protodiastolic
b. galop presistolic
c. pocnitura de deschidere a unei
valve AV,:
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;

186. R.I. Z3, u.a.s.c.c.e

A.este un sunet de tonalitate inalta
B. se produce la 0.09-0.13 secunde
C. se produce in ventricul, la terminarea umplerii lente
D. se auscuita frecvent le copii normali
E. se aude mai frecvent la persoane cu perete toracic subtire
F. poate fi audibil la pacienti cu DC scazut
187. R.I. galopul protodiastolic,
A. reprezintä Z3 patologic;
B. se aude cel mai bine cu diafragma stetoscopului;
C. se poate produce in VS (galop protodiastolic stang) sau in VD (galop protodiastolic drept)
D. Z3 audibil la un pacient trecut de 40 ani este, de obicei, patologic
E. conditia esentiala de producereo constituie hipertrofia peretilor ventriculari

188. R.I. galopul protodiastolic,

u.a.s.c.c.e
A. complianta ventriculara este obligatoriu crescuta
B. corespunde contractiei atriile
C. adesea dispare pe masura ce IC se remite sub tratament
D. este caracteristic in HTA;
E. uneori se poate palpa;

189. F.d. cele doua variante de galop protodiastolic (diferentiate prin ventriculul in care se
produc)
1. galop protodiastolic drept
2. galop protodiastolic stang;
si urmatoarele trasaturi
a. se aude mai bine cu pacientul in
decubit lateral stang: 2
b. se asociaza in mod caracteristic CU İMt severa
c. zona de auscultatie maxima este
parasternal stanga jos sau imediat sub xifoid;-丶
d. de obicei, se accentueaza la inspiratie
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, o-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2.c-1, d-1;

190. F.d. cele doua variante de galop protodiastolic (diferentiate prin ventriculul in care se
produc):
1. galop protodiastolic drept
2. galop protodiastolic stang
si urmatoarele trasaturi:
a. se asociaza in mod caracteristic
b. in expiratie se poate auzi mai
c. adesea este insotit de un sufu sistolic de ITr functionala
d. focarul de auscultatie maximã este la apex;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1;

191. Galopul protodiastolic poate fi produs de u.с.e:

A. deficit al functiei ventriculare
B. stenoza unei valve AV.:
C. scaderea vitezei umplerii ventriculare
D. cresterea volumului de sange care umple ventricuiuł
E. cresterea compliantei ventriculare

192. R.l. Z4, u.a.s.с.с.е..

A. are tonalitate joasa
B. se produce in ventricul in timpul umplerii ventriculare timpuri;
C. se aude cel mai bine cu clopotul stetoscopului
D. incidenta unui Z4 audibil scade odata cu varsta
E. nu este clar daca Z4 audibil la aduiti fara alte semne de boala cardiaca este anormal

193. U.f.d.f.d Z4
A. Insoteste adesea sindromul de preexcitatie, chiar in absenta
B. unei boli cardiace clinic
C. detectabile, probabil fiindca;
D. AS are ragaz pentru o;
E. contractie completa inainte sã survina contractia ventriculara

194. R.l. galopul presistolic,:

A. este echivalentul patologic al Z4;
B. apare mai ales la pacienti cu FiA
C. apare pe fondul cresterii compliantei ventriculare
D. semnifica cresterea rezistentei la umplerea ventriculara protodiastolica
E. apare doar cand contractia ventriculara este eficienta
195. R.I. galopul presistolic stang.

A. are intensitate maxima parasternal sus;

B. se aude mai bine cu pacientut in decubit lateral stang:
C. este accentuat daca pacientul face un usor efort izotonic sau izometric (pacientul poate
ramane
in decubit dorsal):
D. este adesea insotit de distensia presistolica vizibila si/sau palpabila a AS
E. apare la majoritatea pecientilor cu criza de anginã pectorala si ritm sinusal

196. R.I. galopul presistolic,

A. cavitatea ventriculara este dilatata

B. pentru aparitia lul, este obligatoriu ca peretii ventricuiari sa fie hipertrofiati
C. pentru aparitia lui, este obligatoriu sa fie scazuta complianta ventriculara
E. de regulà, se asociaza cu o cavitate ventriculara dilatata
F. se evidentiaza mai usor cand se instaleaza FiA
D. corespunde contractiei atriale
197. R.I. semnelel starile patologice cu care se asociaza in mod caracteristic zgomotele de galop
1. galop presistolic drept
2. galop presistolic stång:
si u. semnel stari patologice:
stenoza aortica;
b. hipertrofie de VS;
c. unda ,a" presistolica proeminenta pe PVJ;
d. HTAP
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c2, d-2
B. a-1, b-2, c1, d-2
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1

198, R.l. starile patologice cu care se asociaza in mod caracteristic zgomotele de galop, f.d
1. galop presistolic drept
2. galop presistolic stäng:
si urmatoarele stari patologice
a. stenoza pulmonara;
b. cardiomiopatie hipertrofica
c. hipertensiune arteriala;
d. hipertrofie de VD;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2
E. a-2, b-2, c-1, d-1

199. R.i. starile patologicel evenimentele cu care se asociaza, in mod caracteristic, zgomotele de
galop, f.d. cele doua tipuri de galop

1. galop presistolic;
2. galop protodiastolic
sł u. stari patologice/ evenimente
a. IMt cronicå;
b. cresterea postsarcinii VS
c. sfårsitul umplerii rapide;
d. contractia atriala;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2
B. a-1, b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2
D. a-2, b-1, c-2, d-1
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

200. R.I. starile patologice cu care se asociaza, in mod caracteristic, zgomotele de galop, f.d.
cele doua
tipuri de galop:
1. galop presistolic
2. galop protodiastolic
si urmatoarele stari patologice
a. cardiomiopatie dilatativa;
b. hipertensiune arterialä;
c. infarctul miocardic (faza
timpurie);
d. VS cu pereti subtiri, necompliant, hipochinetici;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B. a-1. b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

201. R.i, starile patologice cu care

se asociaza. in mod caracteristic,
zgomotele de galop, f.d. cele doua
tipuri de galop:
1. galop presistolic;
2. galop protodiastolic
si urmatoarele stari patologice
a. cardiomiopatie ischemica
b. VS dilatat
c. insuficienta mitrala acuta;
d. cardiomiopatie hipertroficå
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c1, d-1;

202. R.l. starile patologice cu care

se asociaza, in mod caracteristic
zgomotele de galop, f.d. cele doua
tipuri de galop:
1. galop presistolic
2. galop protodiastolic
si urmatoarele stari patologice
a. insuficienta aorticå;
b. cresterea presarcinii VS
c. ischemie miocardica acutã
d. stenozà aortica;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2
B. a-1, b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1
E. a-2, b-2, c-1, d-1

203. R.l. circumstantele in care pot

sa apara sunete (clicuri) protosistolice de ejectie, f.d.u. variante
1. poate produce clic protosistolic
de ejectie:
2. nu provoaca clic protosistolic de
ejectie;
si urmatoarele stari patologice
a. punerea in tensiune a
sigmoidelor (aortice sau
pulmonare) stenozate
b. stenoza supravalvulara aortíca
c. distensia portiunii dilatate
supravalvulare a vasului arterial
mare (aorta sau pulmonara) distal
de valva stenozata
d. calcificarea intensa a valvelor
sigmoide;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B: a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2:
E. a-2, b-2, c-1, d-1

204. R.I. circumstantele in care pot

sa apara sunete (clicuri) protosistolice de ejectie, f.d.u. variante
1. poate så apara clic protosistolic
de ejectie
2. nu apare clic protosistolic de
ejectie
si urmatoarele stari patologice
a. valve sigmoide rigide, imobile:
b. valve sigmoide necalcificate;
c. stenoza valvutara aortica/
pulmonarà;
d. stenoza subvalvularå aorticà
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2:
E a-2, b-1, c-2, d-1;

205. R.I. zgomotul (clicul) de

ejectie, u.a.s.c.c.e.
A. poate fi produs de insuficienta
unei valve semilunare
B. apare in afectiunile asociate cu
dilatatia aortei sau a arterei
pulmonare
C. are o tonalitate joasa
D. se produce in presistola, cu putin
inainte de Z1;
E. semnaleaza caracterul valvular
(si nu supravalvular sau subvalvular) al stenozei
F. cel pulmonar variazà cu respitia la fel ca majoritatea celorlalte
evenimente acustice de pe partea
dreapta a inimi

206. R.I. caracteristicile clicului

sistolic de ejectie, diferite in functie
de origine, f.d.u. variante:
1.clic de ejectie aortic
2. clic de ejectie pulmonar
si urmatoarele trasaturi
a. este singurul eveniment
auscultator de pe partea dreapta
a inimii care scade in intensitate
la inspiratie
b. are intensitate maximà
parasternal stanga s.i.c. 2
c. intensitatea nu variaza
semnificativ cu respiratia
d. se aude cel mal bine la apexul
VS si in s.i.c. 2 drept
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

207. Ri. zgomotul (clicul) protosistolic de ejectie aortic, u.a.s.c.ce

A. se ausculta doar in focarul aortic
B. semnaleaza fibrozarea foitelor valvei aortice
C. semnaleaza valvule aortice rigide, cu mobilitate redusa;
D. apare in stenoza valvulara aortica calcificata
E. este caracteristic in stenoza
subvalvulara aortica dinamica
F. este frecvent in IAo;

208. R.l. clicul sistolic neejectional,

A. de obicei este protosistolic
B. poate fi insotit sau nu de un suflu
telesistolic
C. frecvent, este determinat de
prolapsul uneia sau a ambelor
foite ale valvei mitrale;
D. poate fi determinat si de pro
lapsul valvei aortice;
E. adesea (dar nu intotdeauna)
este unic

209. R.l. clicurile sistolice neejectionale, u.a.s.c.ce.

A. pot sa apara oricand in sistola;
B. se aud cel mai bine la baza inimii
C. sunt consecinta inegalitäti de
lungime a cordajelor tendinoase
de la una sau de la ambele valve
D. pot fi multiple;
E. de obicel, se produc in sistola
mai devreme decàt zgomotul
(clicul) de ejectie;

210. R.i. sindromul de PVM

u.a.s.c.c.e
A. auscultator, este caracteristic
clicul protosistolic
B. auscultator, este caracteristic
suflul mezosistolic
C. cauza tipica este degenerarea
ateromatoasà a valvei mitrale
D. clicul se datoreaza prolabäri
valvulei mitrale in AS
E. suflul se datoreaza obstructiei la
evacuarea VS

211. Ri. pocnitura de deschidere,

u.a.s.c.ce
A. este un sunet diastolic precoce
B. se produce la 0.12-0.16 secunde
dupa componenta aortica a Z2;
C. In ciuda riscului de confuzie, la o
auscultatie atenta se pot distinge
ambele componente ale Z2
urmate de PD;
D. se datoreaza stenozei unei valve
semilunare
E. de obicei, se aude cel mai bine
la apex
F. PD din stenoza tricuspidianã
este adesea trecuta cu vederea la
pacientii cu valvulopatie mitrala
mai proeminenta
212. R.i. pocnitura de deschidere,
u.a.s.c.c.e
A. are tonalitate joasa
B. in general, iradiaza bine la baza
C. indepartarea fata de componenta aortica a Z2 (A2) se coreleazã
direct cu presiunea medie din AS
D. are durata scurta;
E. PD din stenoza tricuspidianà se
produce mai devreme in diastola
decat PD din StMt
F. in si.c. 2, este adesea confundat
cu A2 (componenta aorticà a Z2)

213. U.f.d.f.d. pocnitura pericardica

A. Are un mecanism de
B. producere care seamana
C. partial cu cel al galopului presistolic, efectul restrictiv al
D. pericardului aderent oprind;
E. brusc golirea ventriculului.

214. R.l. pocnitura pericard

u.a.s.c.c.e.
A. de obicei, se produce in diastola
ceva mai devreme decat un galop
protodiastolic (G3);
B. se datoreaza laxitätii pericardului
C. se produce mai frecvent la sfarsitul diastolei;
D. rareori, apare si telesistolic
E. mai este numitá si pocniturà sau
clic pericardic;

215. R.l. pocnitura pericardica,

u.a.s.c.c.e.
A. semnaleaza lichid pericardic in
cantitate mare
B. se deosebeste de uถ galop protodiastolic prin tonalitatea mai
C. apare mai frecvent in sistolà;
D. apare in PCC calcificata sau nu;
E. se produce cand vitezal propor
ia destinderii (deformarii diastolice
a) ventriculului este minima

Suflurile cardiace
216. R.I. suflurile cardiace,
A. la multi pacienti, un suflu cardiac
este singurul sau cel mai evident
semn la examenul fizic
B. suflurile semnaleaza curgere
sanguina turbulenta:
C) majoritatea suflurilor cardiace
unt telesistolice
D) majoritatea suflurilor au intensitate mare
E un suflu cardiac inseamnå obligatoriu patologie cardiaca
F. cea mai utila clasificare a su
flurilor cardiace este In functie de
momentul in care apar in ciclul
cardiac

217. R.l. diagnosticului diferential a

unui sufilu cardiac, f.d.u. categori:
1. aspecte evaluate de obicei
2. aspecte evaluate la nevoie;
si urmatoarele trasaturi
a. reactia la manevre fiziologice;
b. caracteristicile acustice
c. reactia la agenti farmacologici
d. caracteristicile temporale;
e. caracteristicile spatiale;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
D. a-2, b-1, c2, d-1, e-1;
E-a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

218. R.l. metodele de stabilire a

semnificatiei unui suflu cardiac
f.d.u. afirmati
1. Este/ sunt importanta/e intrucat
ar putea sugera ca suflul este
clinic semnificativ;
2. este/ sunt, in general
3. Este/ sunt de multe ori
4. Este/ sunt foarte valoroasa/e in
elucidarea naturala a unui suflu
si urmatoarele tehnici a. simptomele/ semnele cardiace si
necardiace
b. Eco Doppler transtoracicá;
c. ECG, radiografia toracica si Eco;
d. examinarea atenta a suflului
aläturi de istoric si examenul fizic
general, niai ales de examenul
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-4, c-3, d-2:
a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-3, b-1, c-4, d-2;
D. a-3, b-2, c-1, d-4
E. a-4, b-1, c-3, d-2

219. R.I. parametri de repaus

utilizati in clasificarea unui suflu
cardiac, f.d.u. categorii
1. acustice
2. spatiale
3. temporale
si urmåtorii parametri:
a. intensitatea;
b. localizarea;
c. pozitia in ciclul cardiac;
d. tonalitatea;
care sunt asocierile corecte
A, a-1 , t-1, c-3, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-3:
C. a-1, b-2, c-3, d-1;
D. a-1, b-3, c-1, d-2
E. a-2, b-1, c-1, d-3;

220. R.I. parametrii de repaus

utilizati In clasificarea unui suflu
cardiac, f.d.u. categori
1. acustice
2. spatiale
3. temporale
si urmatorii parametri
a. configuratia
b. durata;
C. iradierea
d. timbruli calitatea;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-3, d-2;
B. a-1, b-3, C-1, d-2;
C. a-1, b-3, c-2, d-1:
D. a-2, b-1, c-3, d-1
E. a-2, b-3, c-1, d-1;

221. R.l. suflurile si la zgomotele

cardiace si la relatia lor reciproca,
u.a.s.c.c.e
A. suflurile cardiace sunt clasificate
in functie de pozitia lor in ciclul
cardiac
B. distingerea Z1 de Z2 este relatia
simpla, bazandu-se pe intensitatea lor
C. unda de puls carotidian urmeaza
inediat dupa Z2
D. deosebirea sistoiei de diastolá
poate fi dificila pacientul cu
bradiaritmie
E. adesea este dificil de clasificat
cu certitudine un suflu cardiac pe
Baza parametrilor de repaus;
222. R.l. suflurile si la zgomotele
cardiace si la relatia ior reciproca,
A. pozitia In ciclul cardiac este
esentiala in identificarea cauzei
suflurilor cardiace
B. la pacientii tahicardici, diferenta
dintre durata sistolei si a diastolei
devine considerabila
C. distingerea Z1 de Z2 se bazeazå
pe durata mai lunga a pauzei sistolice fata de cea diastolica
D. cand frecventa cardiaca este
prea mare, zgomotele cardiace nu
mai pot fi diferentiate prin palparea
simultana a pulsului carotidian
E. zonele de auscultatie maxima si
de iradiere pot ajuta la identificarea structurii cardiace unde isi
are originea suflul;

223. U.f.d.f.d. geneza suflurilor

cardiace s.c.f.c.e
A. Momentul cand incepe sau se
termina un suflu depinde de;
B. momentul din ciclul cardiac cånd
apare, respectiv dispare o
C. diferenta de volum adecvatà;
D. intre doua compartimente;
E. ale aparatului CV

224. U.f.d.i.d. caracterizarea suflurilor cardiace s.c.f.c.e

A. Cand parametri de repaus nu
sunt suficienti, examinatorul;
B. poate adesea identifica
C. originea si semnificatia unui
D. suflu observand schimbarea caracteristicilor acestuia
E. dupa rěsturnarea pacientului in
decubit lateral stang

225. EcoCG este indicata in evaluarea unui suflu cardiac in u.

situatii, c.e
A. suflu mezosistolic putin intens la
un copil asimptomatic fära alte
semne de boala cardiaca la examenul clinic
B. suflu mezosistolic putin intens la
un tanar fara alte manifestari
clinice
C. suflu sistolic puternic (23/ 6), in special cand este mezosistolic sau
protosistolic
D. la cei mai multi pacienti cu sufluri diastolice sau continue;
E. la pacienti care au, la examenul cardiac, si alte anomalii inexplicabile

226. U.f.d.f.d. rolul EcoCG in evaluarea unui suflu cardiac s.c.f.c.e

A. Un suflu mezosistolic putin;
B. intens la un copil sau la un tanar
asimptomatic si:
C. fära alte semne de boala cardica la examenul
D. clinic este de obicei benign:
E. dar obliga la efectuarea Eco

227. La generarea suflurilor cardiace participa u.c.e

A. vibratiile care apar in curentul de
sange si in structurile anatomice
din jur (miocardul si marile vase);
B. curgerea sanguina laminara;
C. formarea de vårtejuri;
D. fenomenul de cavitatie (formare
de bule drept consecinta a sca
derii bruste a presiunli):
E. diferenta de volum dintre doua
cavitati (care tin, de regula, de
aparatul CV)

228. R.I. clasificarea suflurilor

cardiace in functie de intensitate,
f.d.u. grade:
1. grad 1 (l)
2. grad 3 (Ill):
3. grad 5 (V)
si urmatoarele trasäturi:
a, suflul este atat de slab İncát
poate fi auzit numai cu un efort
b. suflul se poate auzi cu stetoscopul desprins de pieptul
pacientului;
c. suflul este puternic, dar nu
produce freamat
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, C-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1

229. R.I. clasificarea suflurilor

cardiace in functie de intensitate
1. grad 2 (l);
2. grad 4 (IV);
3. grad 6 (VI)
si urmatoarele trasaturi
a. suflul se poate auzi cu urechea
libera (uneori chiar de la
distanta);
b. suflul este insotit de un freamat;
c. suflul nu este puternic (este
relativ slab), dar se aude net;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, o-3
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, o-1;
D. a-3, b-1, c2
E. a-3, b-2, c-1;

230. F.d.u. variante de configuratie

ale unui suflu:
1. crescatoare-descrescatoare
(rombica);
2. in platou;
3. descrescatoare;
si urmätoarele exemple:
a. suflurile de ejectie (prin valvele
semilunare)
b. suflurile de regurgitare
tricuspidiana färä HTAP:
c. sufiurile de regurgitare mitrala
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B a-1, b-3, c-2;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

231. F.d.u. variante de configuratie

ale unui suflu:
1. descrescatoare
2. crescatoare
3. in platou
si urmatoarele exemple:
a. suflul de regurgitare prin valve
b. suflurile de regurgitare
tricuspidiana asociatà cu HTAP:
c. suflurile presistolice din
stenozele valvelor AV
care sunt asocierile corecte
a-1, b-2, 0-3
B a-1, b-3, c-2
a-2, b-1, c-3
E. a-3, b-2, 0-1:

232. R.l. localizarea iradierea

suflurilor cardiace, f.d.u. tipuri de sufluri:
1. suflul din StPu valvularã
2. suflul din IMt
3. suflul din IMt cu afectarea
predominanta a foitei mitrale
anterioare
si urmatoarele trasaturi
a. poate iradia in axilà si in spate
b. iradiaza in axila;
C. are intensitate maxinā in sic.2
stång
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1
E a-3, b-2, c-1:

233. R.I. localizarea si iradierea

suflurilor cardiace, f.d.u. tipuri de
1. suflul din IMt
2. suflul din StAo valvulara;
3. suflul din IMt cu afectarea
predominantà a foitei mitrale
posterioare
si urmatoarele trasaturi
a. are intensitate maxima la apex
b. poate iradia parastemal stanga
si la baza inimii;
c. iradiazã pe arterele carotide
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c1;
E. a-3, b-2, c-1;

234. R.L. localizarea si iradierea

suflurilor cardiace, f.d.u. tipuri de
sufluri
1. suflul din StAo valvulara;
2. suflut din iTr
3. suflul din IMt cu afectarea
predominanta a foitei mitrale
posterioare
si urmatoarele trasaturi
a. are intensitate maximà parastenal in si.c. 2 drept
b. iradiazã spre mamelonul drept
c. sangele regurgitant este directionat spre peretele anterior at
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c2;
E. a-3, b-2, c-1;

235. R.l. localizarea si iradierea

suflurilor cardiace, f.d.u. tipuri de
1. suflul din ITr:
2. suflul din IMt cu afectarea
predominanta a foitei mitrale
posterioare:
3. suflul din IMt cu afectarea
predominanta a foitei mitrale
anterioare
si urmatoarele träsaturi
a. jetul de sange izbeste peretele
AS aflat in contact cu radacina
aortei
b. sångele regurgitant este directionat spre peretele posterior a
c. are intensitate maxima parasternal stanga jos
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1. b-3, c-2;
C. a-2, b-1, C-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;

236. R.I. efectele respiratiei asupra

auscultatiei cardiace, u .a.s.с.с.е.
A. inspiratia scade intoarcerea
venoasa sistemica;
B. accentuarea unui suflu in timpul
inspiratiei sugereazě originea
acestuia in inima stanga (pe versantul stang al sistemului circulator)
C. in timpul inspiratiei se accentueaza suflurile determinate de
leziunile (stenoza sau regurgitare)
valvelor mitrala si aortica;
D. zgomotele de galop (protodiastolic si presistolic) cu originea in
VS se accentueaza in timpul inspiratiei
E. principiat, suflurile si zgomotele
care au originea in inima stangã
se accentueaza ła expiratie
F. modificarile expiratorii ale
suflurilor si zgomotelor cardiace
sunt foarte importante

237. R.l. manevra Valsalva (mVa) si

la influenta acestela asupra
auscultatiei cardiace, u.a.s.c.c.e
A consta in presiunea inspiratorie
prelungità impotriva glotei inchise
B reduce umplerea VD;
C creste umplerea VS
D creste presarcina ventricularä
E creste durata si intensitatea celor
mai multe sufluri
F determina diminuarea suflului
sistolic din CMH
G provoaca accentuarea suflului
protosistolic din PVM

238. F.d.u. evenimente implicate in

modificarile auscultatorii care
urmeazá dupa o ExV sau dupa un
interval RR lung in FIA:
a. creste VB ventricular
b. creste umplerea ventricularã
diastolà prelungità
d. apare/ creste suflul
e. creste fluxul transvalvular;
care este inlántuirea temporalal
cauzala corecta
A. a--e-b C- d
E. c-b a e d

239. U.f.d.f.d. modificarea suflurilor

cardiace s.c.f.c.e.
A. Modificarile suflurilor cardiace;
B. in ciclul cardiac care urmeazå
dupa o diastola prelungita
C. (asa cum se petrece dupã o ExV
sau dupa un interval
D. RR lung in FiA) se datoreaza;
E scaderii umplerii ventriculare.

240. R.I. modificarea suflurilor

cardiace in ciclul cardiac care
urmeaza dupå o diastola prelungita
f.d.u. variante
1. poate/ pot sa scada in
intensitate
2. Creste/ cresc in intensitate
3. nu se modifica semnificativ;
si u. tipuri de suluri cardiace
a. suflurile determinate de
curgerea sangelui intre doua
cavitati cu niveluri presionale
putin diferite
b. suflurile determinate de
insuficienta unei valve AVe
c. suflul determinat de IMt prin
disfunctie de muschi papilari
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, C-1;

241. R.I. modificarea suflurilor

cardiace in ciclul cardiac care
urmeaza dupa o diastola prelungitã
f.d.u. variante:
1. diminueaza si/sau se scurteaza
2. Creste/ cresc in intensitate
3. nu se modifica semnificativ
si u. tipuri de sufluri cardiace
a. suflul determinat de un DS
b. suflurile care scad in intensitate
si/sau durata cand volumul
ventricular creste
c. suflurile determinate de fluxul
printr-o valva semilunara normalã
sau obstruatà;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
a-2, b-1, c-3;
Da-3, b-1, c-2
a-3, b-2, C1:

242. R.I. modificarea suflurilor

cardiace In ciclul cardiac care
urmeaza dupà o diastola prelungita,
f.d.u. variante:
1. poate pot sá se scurteze
2. Creste/ cresc in intensitate
3. nu se modifica semnificativ
si u. tipuri de sufuri cardiace:
a. suflul de StAo
b. suflurile determinate de curgerea sångelui intre doua cavitati cu
niveluri presionale foarte diferite
c. suflul determinat de IMt prin
prolaps de valvà mitrala;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1

243. Rl. influenta

modificärilor
pozitionale asupra suflurilor cardiace, f.d.u. schimbari de pozitie:
1. cand pacientul sta ghemuit
2. cånd pacientul sta in picioare;
si urmatoarele modificari
a. scade sau chiar dispare suflu
b. creste rezistenta arteriala
sistemica;
c, creste suflul din CMH
d. cresc majoritatea suflurilor
e, scade intoarcerea venoasa;
care sunt asocierile corecte:
1.
a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
C. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
D. a-1, b-2, c-2·d-1, 6-1;
E. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;

244. R.I. influenta modificarilor

pozitionale asupra suflurilor car
diace, f.d.u. schimbari de pozitie:
1. cand pacientul sta ghemuit;
2. cand pacientul sta in picioare
si urmatoarele modificari:
a. scade sau chiar dispare suflul
din CMH;
b. creste intoarcerea venoasà;
c. scade volumul VS;
d. creste postsarcina VS:
e. scad fluxurile transvalvulare
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1
C. a-1, b-2, c-1,d-1,e-2;
D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1

245. RI. influenta modificarilor

pozitionale asupra suflurilor cardiace, f.d.u. schimbari de pozitie
1. la ridicarea pasivä a picioarelor
(examinatorul ii ridicå pacientului
picioarele) pacientul fiind in
decubit:
2. cand pacientul sta in picioare;
si urmatoarele modificari
a. se alungeste st adesea se intensifica suflul din PVM
b. cresc majoritatea suflurilor
c. creste intoarcerea venoasa
d. scade umplerea VS;
e. scade sau chiar dispare suflul
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1
C. a-1. b-2, c-2, d-1, e-1
D. a-2, b-1, c-1,d-2, e-1
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1:

246. R.I. influenta modificarilor

pozitionale asupra suflurilor cardiace, f.d.u. schimbari de pozitie:
1. la ridicarea pasiva a picioarelor
(examinatorul ii ridica pacientului
picioarele) pacientul fiind in
2. cand pacientul sta in picioare
si urmatoarele modificari
a. scade debitul bataie ventricular
b. cele mai multe sufluri scad
c. scade sau chiar dispare suflul
din prolapsul de valvà mitralã;
d. creste umplerea VS;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, o-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

247, F.d.u. evenimente hmd

determinate de efort (care explica
anumite modificari suferite de suflurile cardiace)
a. efort izometric sustinut (pacientul strange pumnii)
b. creste fluxul retrograd;
c. scade fluxul anterograd din VS
(ceea ce poate determina sincopa
la pacientti cu CMH obstructiva
sau cu StAo);
d. creste tensiunea arteriala
e. scade diferenta de presiune
dintre VS si aorta;
care este inlantuirea temporala
cauzala corecta E a-d-e-c-b
248. F.d.u. evenimente care explica influenta efortului si a ischemiei
asupra intensitätii zgomotelor de
galop cu originea in VS
a. scade complianta la umplere a
b. creste intensitatea zgomotelor
de galop cu originea in VS;
C. ischemie miocardica
d. relaxare deficitarã a VS
care este inlantuirea temporala
cauzala corecta
A. b cd+e-a
B. b- de-c a
C. ca-+b-e-d
D. ce-d-b;
Eecdab
249. R.l. felul In care efortul
izometric sustinut modificà suflurile
cardiace care tin de VS, f.d.u.
variante
1. Creste/ cresc in intensitate
2. pot poate sa scada in
intensitate
3. scadel scad in intensitate
(probabil si prin cresterea
volumului VS)
si u. tipuri de sufluri cardiace
a. suflul produs de hipertrofierea
asimetrica a portiunii bazale a
septului interventricular
b. suflurile determinate de fluxul
retrograd din/ spre VS
c. suflul de insuficienta aortica,
d. suflul de StAo;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-3;
B. a-1, b-3, c-1, d-2;
C. a-2, b-3, c-1, d-1;
D. a-3, b-1, c 1, d-2;
E. a-3, b-2, c-1, d-1:

250. R.I. felul in care efortul

izometric sustinut modifica suflurile
cardiace care in de VS, f.d.u.
variante
1. cresc/ creste in intensitate;
2. in general, scade/ scad in
intensitate prin scaderea gradientului presional (ca urmare a
cresterii rezistentei periferice)
si u. tipuri de sufluri cardiace
a. suflul din DSV;
b. suflul de insuficientà mitrala
c. suflurile produse de obstructia
evacuärii VS
d. suflurile determinate de fluxul
anterograd din VS;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1,c-2, d-1
E. a-2, b-2, c-1, d-1:

251. R.l. felul in care efortul sustinut

(atát izotonic, ca si izometric
influenteazá
parametrii hmd. si, prin aceasta
auscultatia cardiaca, u.a.s.c.c.e A. scade DC
B. scade impedanta la evacuarea VS
C. creste frecventa cardiaca
D. creste intensitatea suflurilor
determinate de obstructia ejectiei
E. scad suflurile de stenoza valvulara altele decat cele care tin de
ejectia din VS (StPu, StMt)

252. U.i.d.f.d. influenta efortului

asupra auscultatiei cardiace s.c.f.c.e
A. Galopul presistolic si galopul;
B. protodiastolic cu originea in
C. inima stangå sunt adesea
D. accentuate de efort, mai ales
E. cand sunt determinate de CMD

253. R.I. explicatia felului in care

anumite evenimente auscultatorii se
modifica la efort, f.d.u. mecanisme
1. creste impedanta la evacuarea
2. creste DC si creste frecventa
cardiaca;
3. scaderea compliantei la umplerea ventriculara
si urmatoarele modificari
a. galopurile (presistolic si
protodiastolic) cu originea in VS
sunt adesea accentuate, mai ales
cand sunt determinate de ischemie
b. cresc suflurile de stenozã
valvulara
altele decat cele care tin
de ejectia din VS (SIPu, StMt)
c. scade intensitatea suflurilor
determinate de obstructia ejectiei
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

254. F.d.u. evenimente fiziologice

determinate de inhalarea de nitrit
de amil:
a. scade TA sistemica
b. vasodilatatie
c. scade impedanta la golirea VS
d. creste debitul anterograd al VS;
care este inlantuirea temporala/
cauzala corecta:
Dbacd

255. F.d.u. evenimente fiziologice

determinate de inhalarea de nitrit
de amil:
a. scurtarea diastolei
b. tahicardie;
c, scade TA sistemica;
d. vasodilatatie:
care este inläntuirea temporala/
cauzala corecta:
B. b-+c- a
C. b d+C
D. d-Ca-b Ed c b a

256. R.l. variatile parametrilor

fiziologici (care determina modificari
ale suflurilor cardiace) dupa administrarea unor agenti vasoactivi
1. fenilefrina;
2. nitrit de amil;
si urmatoarele modificari CV.
a. scade impedanja la golirea VS
b. vasoconstrictie
c. creste tensiunea arteriala
sistemicà
d. creste debitul anterograd al VS;
e. bradicardie
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;

257. R.l. variatie parametrilor

fiziologici dupa administrarea unor
agenti vasoactivi, f.d
1. fenilefrina;
2. nitrit de amil;
si urmatoarele modificari CVe
a. vasodilatatie;
b. scade debitul anterograd al VS;
c. scade TA sistemica;
d. tahicardie;
e. creste impedanta la golirea VS
care sunt asocierie corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1
C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2
D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;

258. F.d.u. modificarí ale suflurilor

cardiace ca urmare a modificari
rezistentei vasculare periferice prin
agenti farmacologici
1. dupà fenilefrina, creste/ cresc in
intensitate odata cu scaderea
debitului anterograd al VS
2. dupa fenilefrina, scade/ scad in
intensitate odatà cu scaderea
debitului si a frecventei cardiace
3. dupa nitrit de amil, creste/ cresc
in intensitate odatà cu cresterea
debitului anterograd al VS
si urmatoarele tipuri de sufluri
a. suflurile determinate de impiedicarea fluxului anterograd din vS
(StAo etc)
b. suflurlle determinate de fluxuri
retrograde spre/ din VS (IMt etc.)
C. suflurile determinate de leziuni in
amonte de VS (SUMt etc)
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c-3,
C a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

259. F.d.u, modificari ale suflurilor

cardiace ca urmare a modificárii
rezistentei vasculare periferice prin
agenti farmacologici
1. dupa fenilefrina, scade/ scad in
intensitate odatá cu scáderea
debituluí anterograd al VS
2. dupå nitrit de amil, scade/ scad in intensitate odatá cu cresterea
debitului anterograd al VS
3. dupå nitrit de amitl, crestel cresc in intensitate odata cu cresterea
debitului si a frecventei cardiace
Sİ Urmatoarele tipuri de sufluri:
a. suflurile determinate de impiedicarea fluxului anterograd din VS
(StAo etc.),
b. suflurile determinate de fluxuri
retrograde sprel din VS (Mt etc.)
c. suflurile determinate de leziuni In
amonte de VS (StMt eic.)
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1

260. R. modificarea suflurilor

cardiace la inhalarea de nitrit de
amil, f.d.u. variante
1. cresc/ creste in intensitate odatä
cu cresterea debitului anterograd
2. crestel cresc odata cu cresterea
debitului si a frecventei cardiace
3. scade/ scad in intensitate odata
cu cresterea debitului anterograd
si urmatoarele sufluri:
a. suflurile determinate de leziuni
ale inimii drepte
b. suflul de scleroza valvularã
aortica
c. suflul de insuficienta mitrala;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2:
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-1, c-2
261. R.I. modificarea suflurilor
cardiace la inhalarea de nitrit de
amil, f.d.u. varianfe:
1. cresc/ creste in intensitate odatà
cu cresterea debitului anterograd
2. reactie bifazica, in prima faza
scazand deoarece creste fluxul
anterograd al VS;
3 scade/ scad in intensitate odata
cu cresterea debitului anterograd
si urmatoarele sufluri:
a. suflul din DSV ventricular
b. suflul determinat de PVM;
c. suflul de StAo valvularä;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2. c-1

262. R.I. modificarea suflurilor

cadiace la inhalarea de nitrit de
amil, i.d.u. variante
1. suflul de StMt;
2. suflul de insuficienta aortica;
3. suflul determinat de PVM;
si urmatoarele sufluri
a reactie bifazica, in a doua faza
crescand deoarece scade umplerea (si deci volumul) VS prin
scaderea Intoarcerii venoase
b. creste/cresc odata cu cresterea
debitului si a frecventei cardiace,
c. scade/ scad in intensitale odata
cu cresterea debitului anterograd
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, 0-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1:

263. R.l. ocluzia arteriala externa

tranzitorie ca metoda de influentare
a auscultatiei cardiace, ua.s.с.с.e:
A. se realizeaza prin umflarea mansetelor a douà tensiometre plasate
fiecare pe cate un brat;
B. mansetele sunt unflate la o presiune cu 20 mmig (2.66 kPa) sub
presiunea sistolica;
C. se aplicà timp de 30 secunde;
D. de obicei, reduce suflurile deter
minate de leziunile regurgitante de
pe partea stånga;
E. aceastà metoda este aplicabilã
la putini pacienti;

264. F.d.u. variante de sufluri

1. suflu mezodiastolic;
2. suflu protodiastolic
3. suflu protosistolic
si urmatoarele afectiuni
a. insuficienta mitrala acutä:
b. insuficienta aortica;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, o-3;
D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-2, c 1

265. F.d.u. variante de sufluri:

1. suflu telediasiolic (presistolic)
2. suflu mezosistolic
3. suflu holosistolic (pansistolic);
si urmatoarele afecfiuni
a. insuficienta mitrala
b. stenoza aortica;
c. stenoza tricuspidiana la pacient
in ritm sinusal
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
a-2, b-1, c-3;
D a-3, b-1, c2;
a-3, b-2. c-1;

266. F.d.u, variante de sufluri:

1. suflu continuu
2. suflu telesistolic
3. suflu holosistolic (pansistolic)
si urmatoarele afectiuni:
b. ITr cu HTAP:
c. persistenta canalului arterial;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
C.a -2, b-1, c-3;
a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

267. Uf.d.f.d. suflurile de regurgitare s.c.f.c.e..

A. Din punct de vedere al incidentei
jeturilor inocue de
B. regurgitare, valvele semilunare
C. se aflã la extremitatile opuse ale
spectrului;
D. (la vAo find foarte frecvente, iar
la vPu rare)
E. in timp ce valvele AVe au valori
intermediare ale incidentei.

268. U.f.d.f.d. suflurile de regurgitare s.c.f.c.e.

A. Prin Eco Doppler color se pot
B. detecta la multi indivizi normali;
C. jeturi de regurgitare valvulara
D. lipsite de semnificatie patologica
E. mai adesea la valvele de pe versantul stang al inimii.

269. R.l. jeturile inocue de regurgitare valvulara detectabile prin Eco

Doppler color, f.d.u. situatii
a. valva aortica regurgitanta
b. valva mitrala regurgitanta;
c. valva pulmonara regurgitantá;
d. valva tricuspida regurgitantě;
e. macar una dintre valvele inimii
drepte regurgitante
f. ambele valve ale inimii drepte
regurgitante:
care este ordinea descrescatoare a
incidentei E e c d f b a

270. F.d.u. jeturi inocue de regurgitare valvulara detectabile prin Eco

Doppler color
1. regurgitare pulmonara
nesemnificativa;
2. regurgitare tricuspidianà
nesemnificativa;
3. regurgitare mitrala
nesemnificativa;
4. regurgitarea aortica;
si u. evaluari de incidenta:
a la pana la 70% din indivizii
normali
b. este relativ rara la indivizi
normali, iar incidenta ei creste cu
varsta
C. la pana la 88% din indivizii
normali
d. la pana la 45% din indivizii
normali
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2, d-4
B. a-2, b-1, o-3, d-4;
C. a-2, b-1, c-4, d-3
D. a-2, b-4, c-1, d-3;
E. a-4, b-1, c-2, d-3;

271. U.f.d.fd. suflurile de ejectie

s.c.f,c.e
A. Obstructa valvulara sau;
B. subvalvulara a oricarui ventricul;
C. determina un suflu holosistolic;
D. a carui intensitate este;
E. independenta de fluxul de
sange

272. R.l. mecanismul general al

suflurilor sistolice, f.d.u. categorii de
sufluri
1. toate suflurile sistolice
2. suflurile sistolice semnificative
3. sufluri sistolice cel mai adesea
lipsite de semnificatie hmd.:
si urmatoarele trasaturi
a. neregularitati ale margini
orificlului
b. discrepanta intre fluxul de sange
printr-un orificiu si suprafata
acelui orificiu;
c, turbulenta crescutà a curgerii
sangelui printr-un orificiu
care sunt asocierile corecte:
A, a-1, b-2, C-3
B. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2:
E. a-3, b-2, c-1

273. Uf.d.f.d. mecanismul general

al suflurilor sistolice s.c.f..e
A. In valvulopatia aortica degenerativa, suflul sistolic
B. este cel mai adesea lipsit de
C. semnificatie hmd., fiind produs
D. mai degraba de un flux excesiv
prin orificiul aortic decat de
E. o ingustare efectiva a orificiului

274. R.. clasificarea suflurilor

sistolice in functie de mecanismu
lor de aparitie, f.d.u. categori:
1. flux cu directie fiziologica
perturbat din cauza unei alterari
anatomice
2. flux cu directie fiziologica
perturbat din cauza vitezei
excesive a sangelui
3. flux cu directie nefiziologica;
si urmatoarele mecanisme:
a. fluxul normal printr-un tract de
evacuare ventricular ingustat
b. fluxul crescut/ accelerat printr-un
vas mare dilatat
c. fluxul printr-o valva AV
incompetenta
d. fluxul crescut accelerat printr-o
valva semilunara normalà
care sunt asocierile corecte
A. a 1, b-2, c-2, d-3
B. a-1, b-2, c-3, d-2;
C. a-2, b-2, c-1, d-3;
D. a-2, b-2, c-3, d-1;
E. a-2, b-3, c-1, d-2;

275. R.. clasificarea suflurilor

sistolice in functie de mecanismul
lor de aparitie, f.d.u. categorii:
1 flux cu directie fiziologicã
perturbat din cauza unei alterari
anatomice
2. flux cu directie fiziologica
perturbat din cauza vitezei
excesive a sangelui;
3. flux cu directie nefiziologicà
si urmatoarele mecanisme:
a. fluxul crescut accelerat printr-un
tract de evacuare ventricular
normal
b. luxul normal printr-o valva
semilunara structural anormala
c. fluxul printr-un DSV
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C a-2 b-1 c-3
E. a-3, b-2, c1;

276. R.t. clasificarea suflurilor

sistolice in functie de momentul in
care incep si de durata lor, fd.u.
categorii
1. sufluri holosistolice
(pansistolice):
2. sufluri mezosistolice
si urmatoarele trasäturi
a. Incep la un scurt interval dupa
Z1 si se sfarsesc inainte de Z2
b. se produc cand sangele este
ejectat prin tracturile de evacuare
aortic sau pulmonar
c. de obicei, au aceeasi intensitate
pe intreaga durata a sistolel
(configuratie dreptunghiularä) sau
sunt vag descrescatoare
d. in aria de intensitate maxima
incep de la Z1 si continua toata
sistola, sfårsind dupa z2;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1
C, a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1
E. a-2, b-2, c-1, d-1

277. R.I. clasificarea suflurilor

sistolice in functie de momentul in
care incep si de durata lor, f.d.u
1. sufluri holosistolice
(pansistolice)
2. sufluri mezosistolice
3. sufluri protosistolice
si urmatoarele trasaturi
a. se incheie inainte ca presiunea
ventriculara sa scada suficient
pentru a permite inchiderea valvei
semilunare
b. cresc in intensitate pe masurã
ce creste viteza sangelui ejectat
de ventriculul
c. Incep inainte de ejectia ventri-
culara si sfarsesc dupa ce aceasta
s-a incheiat
d. incep de la Z1 si se termina in
mezosistolā (mult inainte de Z2);
care sunt asocierile corecte
A. a-2, b-2, c-1, d-3;
B. a-2, b-3, c-1, d-2;
C. a-2, b-3, c-2, d-1;
D. a-3, b-2, c-1, d-2;
E. a-3, b-2, c-2, d-1

278. R.I. clasificarea sufiurilor

sistolice in functie de momentul in
care incep si de durata lor, f.d.u
categorii
1. sufluri holosistolice
(pansistolice)
2. sufluri mezosistolice
3. sufluri telesistolice
si urmatoarele trasaturi
a. incep cu mult dupa debutul
ejectiei ventriculare si nu
mascheaza nicl unul dintre
zgomotele cardiace
b. apar cand existä flux de sånge
intre doua camere intre care
exista o diferenta mare de
presiune pe intreaga durata a
sistolei (cum ar fi VS fata de AS
sau fata de VD
c. diminueaza pe masura ce scade
viteza sångelui ejectat de ventriculului
d. sunt numite si sufluri sistolice de ejectie
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, d-2
B. a-2, b-1, c-2, d-3;
C. a-2, b-3, c-1, d-2
D. a-3, b-1, c-2, d-2;
E. a-3, b-2, c-2, d-1;

279. R.I. clasificarea suflurilor

sistolice in functie de momentul in
care Incep si de durata lor, t.d.u.
1. sufluri holosistolice
(pansistolice);
2. sufluri mezosistolice
3. sufluri telesistolice;
si urmatoarele trasaturi
a. de obicei, au configuratie
crescatoare-descrescatoare
b. au intensitate slaba sau moderata, tonalitate inalta si, de obicei
se aud cel mai bine la apex sau
endapexian (intre apex si partea stanga a sternului);
C. incep cand presiunea ventriculara creste suficient pentru a deschide valva semilunara;
d. sunt determinate de o diferentä
de presiune care apare timpuriu
in contractia ventriculului si
dureaza pana cand relaxarea
acestuia este aproape completa
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-2, d-3;
B. a-2, b-2, c-3, d-1;
a-2, b-3, c-1, d-2;
D a-2, b-3, c-2, d-1
a-3, b-1, c-2, d-2

280. F.d.u. variante de sufluri

sistolice
1. holosistolic (pansistolic);
2. mezosistolic
3. protosistolic
si urmatoarele stari patologice
a. ITr primara (prin leziune
valvulara):
b. sclerozarea valvei aortice;
c. defect septal ventricular;
sunt asocierile corecte:
a-2, b-1, c-3;
C, a-2, b-3, c-1;E a 3 b 2 c 1

281, F.d.u. variante de sufluri

1. holosistolic (pansistolic)
2. mezoslstolic
3. telesistolic
si urmatoarele stari patologice:
a. insuficienta mitralä
b. stenoza pulmonara
c. distorsionarea muschilor papilari
secundarà dilatatiei VS
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2·C-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2

282. F.d.u. variante de sufluri

sistolice
1. holosistolic (pansistolic)
2. mezosistolic
3. telesistolic:
si urmatoarele stari patologice
a. insuficienta unei valve AV, sau o
comunicare interventriculara
b. stenoza unei valve semilunare
c. ischemierea/ infarctizarea
muschilor papilari;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, o-3:
D. a-2, b-3, c1;
E. a-3, b-2, c-1

283. F.d.u. variante de sufluri

sistolice
1. holosistolic (pansistoilc)
2. protosistolic
3. telesistolic
si urmatoarele stari patologice:
a. disfunctia muschilor papilari;
b. sunturile aortopulmonare (in
anumite circumstante)
c. DSV cu impedanta mare la fluxul
prin defect
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c3;
B. a-1, b-3, С-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D a-3, b-1, c-2;
a-3, b-2, c-1;
284. F.d.u. variante de sufluri
sistolice
1. holosistolic (pansistolic);
2. protosistolic
3. telesistolic
si urmatoarele stari patologi
a. DSV mare cu HTAP:
b. ITr asociata cu HTAP:
c. uneori in timpul episoadelor de
care sunt asocierile corecte
A a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, 0-1

285. F.d.u. variante de sufluri

sistolice
1. mezosistolic;
2. protosistolic
3. telesistolice
(mai ales cand sunt
precedate de un clic neejectional
mezosistolic)
si urmatoarele stari patologice:
a. CMH obstructive b PVM
c. DSV muscular congenital de
dimensiuni foarte mici
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

286. F.d.u. variante de

sufluri
1. mezosistolic
2. protosistolic;
3. telesistolic
si urmatoarele stäri patologice
a. diafragma fibroasà sub vAo;
b. adesea in iMA sau in boala
miocardica difuza
C. ITr neinsotita (neprovocata) de
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
D. a-3, b-1, c-2

287. R.i. suflurile protosistolice

f.d.u. stàri patologice in care
acestea pot sa apara
1. DSV (cu impedantä mare)
2. insuficienta mitrala acuta;
3. ITr neinsotita (neprovocata) de HTAP
si urmatoarele trasaturi
a. cresterea rapida a presiunii din
AS este provocatà de supraincarcarea de volum brusca a
unei camere nedilatate si
necompliante
b. pe masura ce presiunile din cei
doi ventriculi se egalizeaza (in
timpul celei de-a douà jumatàti a
sistolei), cantitatea de sange care
trece prin sunt scade progresiv si
suntul se intrerupe in telesistola
c. suflul este dulce
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, 0-2:
B. a-2, b-1, c-3
D. a-3, b-1, c-2

288. R.I. suflurile protosistolice

f.d.u. stäri patologice in care
acestea pot sa aparã
1. DSV (cu impedantà mare)
2. insuficienta mitralà acutä
3. ITr neinsotita de HTAP
si urmätoarele träsaturi:
a. suflul este localizat parasternal
stanga si este, de obicei, intens
b. adesea, este consecinta Endinf
aparuta in urma administrarii
intravenoase de droguri
c. suflul se auscultà cel mai bine la
care sunt asocierile corecte:
A. a-1. b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

289. R.i. suflurile protosistolice

f.d.u. stari patologice in care
acestea pot sa apará:
1. DSV mare cu HTAP
2. insuficientà mitrala acuta;
3. ITr neinsotità de HTAP
si urmatoarele trasaturi:
a. suflu puternic, care diminueaza
pe masura ce gradientul de presiune dintre VS si AS scade in
telesistolá (suflu descrescator);
b. suflul se poate accentua cu
inspiratia (semnul Carvallo):
c, unda v de regurgitare atrialà
dreapta este inalta, ajungand
pana la nivelul presiunii normale
din VD in telesistolã
d. RVPu crescuta reduce drastic
cantitatea de sange care trece
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, o-2, d-3;
B. a-2, b-1, c-3, d-3
C. a-2, b-3, c-1, d-3
D. a-2, b-3, c-3, d-1;
E. a-3, b-3, c-2, d-1;

290. R.1. suflurile protosistolice

f.d.u. stari patologice in care
acestea pot så apara
1. ITr neinsotità (neprovocatã) de
2. DSV mare cu HTAP
3. insuficientà mitrala acuta
si urmátoarele trasaturi
a. suntul se anuleazà la sfårsitul
sistolei (de aceea sufiul se
limiteazà la prima parte a
sistolei)
b. la sfärsitui sistolei presiunea din
AD ajunge la nivelul celei din VD
c. jetul de regurgitare produce o
unda v" ampla pe curba de
presiune a AS
d. regurgitarea AV, se intrerupe la
sfärsitul sistole
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-3
B. a-1, b-1, c-3, d-2;
C a-2, b-1, c-3, d-1;
D. a-2, b-3, c-1, d-1:
E. a-3, b-1. c-2, d-1;

291. RI. suflurile protosistolice

f.d.u. stari patologice in care
acestea pot sa apara
1. DSV muscular congenitel foarte
2. insuficientà mitrala acuta;
3. ITr neinsofità de HTAP
si urmätoarele träsäturi
a. de obicei, suflul se aude cel mai
bine la apexul VS sau imediat
medial de acesta
inchiderea defectului in timpul
b. la examinarea PVJ se pot observa unde c-v de regurgitare;
c. durata suflului este diminuata de
contractiei sistolice
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2. b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

292. R.I. suflurile protosistolice,

f.d.u. stari patologice in care
acestea pot sã aparã
1. DSV muscular foarte mic
congenital
2. insuficienta mitralå acuta
3. ITr neinsotità (neprovocata) de HTAP
si urmatoarele trěsaturi
a. jetul de regurgitare patrunde
intr-un AS necompliant, de
dimensiuni normale
b. lipsesc semnele de HTAP sau
de supraincarcare de volum a
c, se aude cei mai bine parasternal
stanga jos
d. leziune frecventa la toxicomani
care sunt asocierile corecte:
A. a-2, b-1, c-3, d-3:
B. a-2, b-3, c-1, d-3;
C. a-3, b-1, c-2, d-3;
D. a-3, b-1, c-3, d-2;
E. a-3, b-2, c-1, d-3

293. U.f.d.f.d. suflurile mezosistolice s.c.f.c.e

A. EcoCG sau chiar cateterismul
B. cardiac pot fi necesare pentru a
diferentia un suflu functional;
C. proeminent si exagerat de unul;
D. determinat de insuficienta congenitala sau dobanditä;
E. a unei valve semilunare.

294. U.i.d.f.d. suflurile mezosistolice s.c.f.c.e

A. Cele mai benigne sufluri;
B. mezosistolice sunt cele functionale, care isi au, de obicei;
C. originea in tractul de evacuare
aortic si sunt frecvente, asa cum
D. si suflurile diastolice pulmonare
E. nesemnificative hmd. sunt foarte
frecvente

295. R.I. suflurile mezosistolice,

u.a.s.c.g.e
A. adesea suflurile mezosistolice
sunt nesemnificative hmd.;
B. o cauza tipica este obstructia la
evacuarea ventriculilor
C. prototipul de suflu mezosístolic stang este CMH;
D, suflurile mezosistolice din focarul aortic apar mai ales in starile cu
DC scazut
E. suflul mezosistolic aortic scade
in ciclul cardiac care urmeazã
dupa o ExV;

296. C.d.u. NU este o stare hiper

dinamica (apta sa produca un suflu
mezosistolic in focarul aortic):
A. febra
B. tireotoxicoza
C. sarcina
D. anernie
E. cardiomiopatie dilatativa
297. R.l. etiologia suflurilor
mezosístolice, f.d.u. variante
1. suflu aortic prin DC crescut
2. suflu aortic produse de fluxul
crescut printr-o aorta proximala
dilatata
3. suflu gresit interpretat ca
avandu-si originea la vAo;
si u. stari (patologice sau nu):
a. sarcina
b. anemie
c. lAo izolatà (fara StAo):
d. insuficienta mitralä, in special la
pacientii varstnici;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-3;
B. a-1, b-2, c-1, d-3;
C. a-1, b-2, c-3, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-3;
E. a-3, b-1, c-2, d-1;

298. R.l. etiologia suflurilor

mezosistolice, f.d.u. variante:
1. suflu aortic prin DC crescut
2. sufiu determinat de obstructia
caii de ejectie
3. suflu de ejectie in conditile unei
cai de ejectie normale (valvele
semilunare si regiunea subvalvulara sunt normale)
si u. stari (patologice sau nu)
a. tireotoxicoza
b. obstructie subvalvulara discretà
c. ejectia intr-un vas dilatat;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, -1

299. R.i. etiologia suflurilor

mezosistolice, f.d.u. variante
1, suflu de ejectie cu valve semilunare si regiune subvalvulara
normale
2. suflu aortic prin DC crescut
3. suflu gresit interpretat ca
avandu-si originea la vAo
si u. stari (patologice sau nu):
a. febra
b. transmiterea crescuta a sunetu-
lui printr-un perete toracic subtire;
C. disfunctia muschilor papilari, in
special la pacientii vårstnici
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1;

300. R.I. etiologia suflurilor

mezosistolice, f.d.u. variante
1. suflu de ejectie in conditile unei
cai de ejectie normale;
2. suflu aortic prin DC crescut
3. sufiu determinat de obstructia
caii de ejectie
si u. stari (patologice sau nu)
a. obstructia valvulara a oricarui
ventricul
b. transmiterea crescuta a
sunetului printr-un perete toracic
subtire
c. stàri hiperdinamice
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, 0-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

301. R.i.etiologia suflurilor

mezosistolice, f.d.u. variante
1. suflu de ejectie prin debit crescut
In conditile unei cai de ejectie
normale (valve semilunare si
regiune subvalvulara normale)
2. suflu gresit interpretat ca
avandu-si originea la vAo;
3. suflu determinat de obstructia
caii de ejectie
si u. stari (patologice sau nu)
a. flux transvalvular crescut
b. obstructia subvalvulara dinamica
a oricarui ventricul
c. (rareori) ITr, in special la
pacientii vårstnici
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

302. R.l. distinctia dintre suflurile

mezosistolice determinate de
stenoza si de sclerozarea valvei
aortice (vAo), f.d.u. categorii:
1. atat in stenoza, cat si in
degenerarea fibroasa a vAo;
2. in degenerarea fibroasa (sclerozare cu ingrosare) a vAo
3. In StAo valvularà severa;
si urmatoarele tràsaturi
a. suflul atinge intensitatea maxima
tarziu In sistola
b. de obicei, gradientul presional
evaluat prin Eco Doppler are
valori modeste
c. de regula, suflul are amplitudine
maxima in mezosistolä;
d. suflul are intensitate maxima in
s.i.c. 2 drept (aria aortica)
corecte:
A. a-2, b-1, c-3, d-2;
B. a-2, b-2, c-3, d-1;
C. a-2, b-3、c-1, d-2;
D. a-3, b-2, c1, d-2
E. a-3, b-2, c-2, d-1;

303. R.I. distinctia dintre suflurile

mezosistolice determinate de stenoza si de sclerozarea vAo, f.d.u.
categorii
1. atat in stenoza, cat si in
degenerarea fibroasa a vAo
2. in degenerarea fibroasa (sclerozare cu ingrosare) a vAo;
3. in StAo valvulara severa;
si urmatoarele trasaturi:
a. cea mai frecventa varianta de
suflu mezosistolic la adulti
varstnici
b. suflul este insotit de freamat
sistolic
c. suflul are o configuratie
crescatoare-descrescatoare
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, C-2;
C. a-2, b-1, c-3:
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3、b-2, C-1;

304. R.I. distinctia dintre suflurile

mezosistolice determinate de stenoza si de sclerozarea vAo, f.d.u
categorii
1. atat in stenoza, cat si in
degenerarea fibroasa a vAo;
2. in degenerarea fibroasa (sclerozare cu ingrosare) a vAo
3. in StAo valvulara;
si urmatoarele trasaturi:
a. suflul iradiaza de-a lungul arterelor carotide
b. daca DC este normal, suflul este intens
c. de obicei, suflul nu este insotit de un freamat;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3 B a-1 c-3 b-2
C. a-2, b-1, c-3;
E. a-3, b-2, c-1;

305. R.I. distinctia dintre suflurile

mezosistolice determinate de stenoze, si de sclerozarea vAo, I.d.u
1. In degenerarea fibroasa (sclerozare cu ingrosare) a vAo;
2. In StAo valvulara:
si urmatoarele träsaturi:
a. daca DC este scazut (IC severa), suflul poate fi derutant de slab
b、in timp, se produce IC;
c. unda sistolica de la nivelul carotidei are amplitudine normala (la
inregistrarea pulsului carotidian);
d. lipsesc semnele care ar indica
semnificatia hmd.;
care sunt asoclerile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, e-i, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1

306. R.l. distinctia dintre suflurile

mezosistolice determinate de stenoza si de sclerozarea vAo, f.d.u
categorii:
1. in degenerarea fibroasa (sclerozare cu ingrosare) a vAo;
2. in StAo valvulara;
3. in StAo valvularà severa;
sl urmatoarele trasāturi:
a. in general, nu creste semnificativ solicitarea VS
b. suflul are semnificatie hmd
c. este caracteristica variatia (direct
proportionala) cu debitul a intensitati suflului
d. In conditile unui DC normal,
freamatul sistolic indica un gradient transaortic de varf depasind
50-60 mmg:
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-3;
B. a-1, b-2, c-1, d-3;
C. a-1, b-2, c-3, d-1;
D. a-2, b-3, c-1, d-1;
E. a-3, b-1, c-2, d-1;

307. R.i, zgomotul (clicul) de ejectie

protosistolic care poate Insoti un suflu
mezosistolic
u.a.s.c.c.e
A. apare in special la pacienti mai
vårstnici
B. se asociaza frecvent cu valva aortica bicuspidä
C. localizeaza obstructia la nivel
supravalvular
D. sugereazà prezenta calcificarilor valvulare
E. semnifica deschiderea vAo;

308. R.I. transmiterea la apex a

suflului mezosistolic din StAo
A. nu reprezintä o iradiere (neurmand directia fluxului de sange), ci
o transmitere acustica prin structurile toracelui
B. se poate auzi destul de bine, in special la pacienti mai tineri
C. are sonoritate mal aspra si tonalitate ceva mai joasa
D. genereaza riscul de confuzie cu StMt
E. tinde sa scadã la contractia care
urmeaza dupa o pauza postextrasistolica, in timp ce suflul de
leziune mitrala creste
309. R.l. suflurile pulmonare mezosistolice, f.d.u. variante:
1. suflul din stenoza pulmonara;
2. suflul Still;
3. suflu pulmonar cu valva pulmonara normala
si urmatoarele trasaturi:
a. este generat de vibratiile foitelor
vPu la locul lor de insertie:
b. de obicei, este precedat de un
clic de ejectie;
c. apare la copii sau adulti tineri
fara a fi insotit de alte semne de
boala cardiaca (suflu inocent);
d. poate fi expresia fluxului crescut
printr-o aPu dilałata;
care sunt asocierile corecte
A a-1, b-2, c-3, d-3
B. a-2, b-1, c-3, d-3;
C. a-2, b-3, c-1, d-3;
D. a-3, b-1, c-2, d-3
E. a-3, b-2, c-3, d-1

310, R.I. suflurile pulmonare mezosistolice, f.d.u. variante

1. suftul din stenoza pulmonara
2. suflul Still;
3. suflu pulmonar cu valva
pulmonara normala;
si urmatoarele trasäturi
a. este generat de vibratiile unui
fals tendon ventricular stang
b. poate sa apara in DSA
c. de obicei este intens si se
ausculta cel mai bine in spatiile
intercostale 2 si 3 parasternal
stanga (aria pulmonarã);
d. poate fi consecinta fluxului
crescut printr-o aPu normala in
starile hiperchinetice,
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3, d-3
B. a-1, b-3, c-3, d-2
C. a-2, b-3, c-1, d-3;
D. a-3, b-2, c-3, d-1;
E. a-3, b-3. c-1, d-2:

311. R.l. suflurile pulmonare mezosistolice, f.d.u. variante:

1. suflul din stenoza pulmonara
2. suflul Still;
3. suflu pulmonar cu valva
pulmonara normala;
si urmatoarele trasaturi:
a. cand insoteste un DSA se pot
asocia cu dedublarea fixa a Z2
b. suflul se alungeste si intensitatea P2 diminueaza pe masura ce
severitatea leziunili creste
c. este crescätor-descrescator si
putin intens (de obicei de grad 2/
6). cu auscultatie optima in aria
pulmonara
d. este un suflu de frecventa
medie, auscultat cel mai bine
intre marginea stanga a sternului
si apex (endapexian) la copii si
tineri normali
care sunt asoclerile corecte
A. a-2, b-1, c-3, d-3
B. a-3, b-1, C-2, d-3
C. a-3, b-1, c-3, d-2
D. a-3, b-2, C-1, d-3;
E. a-3, b-3, c-1, d-2

312. Suflul mezosistolic din CMH,

A. are de obicei intensitate maxima
B. are intensitate medie (2-3/ 6)
C. are configuratie descrescatoare
D. iradiaza laterocervical;
E. ca si in StAo, unda de puls
carotidiana este lenta si scundã

313. U.f.d.f.d. suflul mezosistolic din

CMH s.cf.С.е.:
A. Dintre diferitele manevre care;
B. pot provoca o modificare
C. dinamica in intensitatea suflului
D. cea mai sensibilä tehnica pare
E. sa fie auscultatia la inspiratie si
expiratie profunda.

314. R.l. efectul diferitelor manevre

asupra suflului din CMH, f.d.u.
variante:
1, suflul creste
2. suflul scade
si urmatoarele manevre
a. ortostatism
b. manevre care cresc volumul VS
c. manevrele care reduc
contractilitatea;
d, inhalare de nitrit de amil;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

315. R.I. efectul diferitelor manevre

asupra suflului din CMH, f.d.u.
variante:
1. suflul creste:
2. suflul scade
si urmatoarele manevre
a. pacientul se screme (in cadru
manevrei Valsalva);
b. manevrele care determina
cresterea contractilitati
miocardice;
C. manevre care cresc presarcina
si postsarcina (ghemuire):
d. medicamente B-blocante
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1

316. R.I. efectul diferitelor manevre

asupra suflului din CMH, f.d.u
variante
1. suflul creste
2. suflul scade
si urmatoarele manevre:
a. tratament inotrop;
b. ghemuire
c. manevrele care scad volumul
d. ridicarea pasiva a picioarelor
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C, a-1,b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-2, c-1, d-1

317. U.f.d.f.d. suflurilor mezosistolice s.c.f.c.e.

A. Localizarea si iradierea;
B. suflurilor mezosistolice sunt
C: influentate de directia fluxului;
D. de sånge rapid prin radacina
aortei, dar nu si de originea;
E. acestora (supravalvulara, valvulara sau subvalvulara).
318. R.I. localizarea si iradierea
suflurilor mezosistolice In functie de
origine, f.d.u. variante
1. supravalvulara;
2. valvulara;
3. subvalvulara (CMH)
si urmatoarele trasaturi
a. iradiaza relativ putin pe carotide;
b. are intensitate maxima in s.i.c. 2
C. iradiaza disproportionat in artera
carotida dreapta
d. de obicei, are intensitate
maxima parasterna stánga jos si
la apex
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B. a-1, b-3, c-2, d-3;
C. a-1, b-3, c-3, d-2;
D. a-2, b-3, c-3, d-1
E. a-3, b-2, c-1, d-3

319. R.I. localizarea si iradierea

suflurilor mezosistolice in functie de
origine, f.d.u. variante
supravalvulara;
2. valvulara;
3. subvalvulara (CMH)
si urmatoarele trasaturi:
a. uneori, are intensitate maxima si
chiar tonalitate mai inalta laterocervical dreapta
b. iradiaza laterocervical, unde are
intensitate mai mica
c. isi are originea in cavitatea VS
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1;
D、a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

320. F.d.u. evenimente care pot

genera dificultàti in calificarea unui
suflu mezosistolic de StAo valvulara
a. valva aortica imobila;
b. diminueaza intensitatea zgomotului de inchidere aortic (A2);
c. calcificarea valvei aortice
d. A2 devine inaudibil;
e. lungimea si configuratia suflulůi
sunt dificil de determinat
care este lantul logic just: B c-a-b-d-e

321. R.I. importanta vårstei si a

zonei de intensitate maxima in stabilirea semnificatiei suflurilor
mezosistolice, f.d.u. variante
1. suflu puternic in aria aortica la
un tanar
2. suflu putin intens, audibil doar in
aria pulmonara la un tanar cu
perete toracic subtire si viteza
crescutě a fluxului de sange;
3. suflu aortic la un pacient
varstnic
si urmatoarele trasaturi
a. este frecvent intalnit
b. este de obicei nesemnificativ clinic
c. poate indica StAo congenitala;
d. poate indica dilatatia aortei
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B. a-1, b-3, c-2, d-3
C. a-1, b-3, c-3, d-2
D. a-3, b-2, c-1, d-3;
E. a-3, b-3, c-2, d-1:

322. R.i. semnificatia suflurilor

mezosistolice, f.d.u. variante
1. suflu pulmonar la un pacient
vårstnic
2. suflu mezosistolic slab sau
moderat, auscultat doar in aria
puimonara la un tanar cu piept
subtire si viteza crescuta a
fluxului de sange
3. suflu sistolic aortic la un pacient
varstnic
si urmatoarele trasaturi:
a. poate indica ingrosarea
nestenotica a foitelor vAo;
b. este de obicei lipsit de
semnificatie clinicã;
c. poate indica StAo valvulara
sernnificativa
d. este rar
care sunt asocierile corecte
A. a-2, b-1, c3, d-3;
B. a-2, b-3, c-3, d-1;
C. a-3, b-1, c-3, d-2;
D. a-3, b-2, c-3, d-1;
E. a-3, b-3, c-2, d-1;

323. F.d.u. evenimente si repere

temporale legate de modificarea
suflului mezosistolic aortic dupa o ExV
a. creste cantitatea de sange
ejectata de VS (creste DC)
b. creste umplerea VS;
c. diastola lunga;
d. crese suflul mezosistolic aortic
e. dupa o ExV;
care este inlantuirea temporala/
cauzala corecta:
B. c-+b- a-e-+d
C. c→b-e-a-
E. e c-b-a-d
324. F.d.u. evenimente legate de
modificarea suflului mezosistolic de
ejectie la inhalare de nitrit de amil
a. creste fluxul transvalvular;
b. creste suflu mezosistolic aortic/
pulmonar
C. inhalare de nitrit de amil;
d. scade presiunea diastolica (si
impedanta) aortica/ puimonara:
e. creste gradientul presional dintre
ventriculul si artera mare
f. vasodilatatie periferica/
pulmonara
care este lantul cauzal corect
D c-f-d-e-a-b
325. F.d.u. evenimente legate de
modificarea suflului mezosistolic de
ejectie aortic la cresterea rezistentei
vasculare periferice:
a. scade suflu mezosistolic aortic;
b. vasoconstrictie periferica sau
ocluzii arteriale periferice
tranzitoriic. scade gradientuí presional dintre
VS si aorta;
d. creste presiunea dlastolica (si
impedanta) aortica;
e. scade fluxul transvalvular aortic
care este lantul cauzal corect:
B b-d-c-e-a

326. R.I. felul in care se modifica

suflurile mezosistolice de ejectie la
diferite modificari ale parametrilor
hmd., f.d.u. variante:
1, creste suflul;
2. scade suflul
si urmatoarele situatii
a. vasodilatatie in teritoriul arterial
b. creste debitul ventricuiar,
c. creste impedanta la ejectie;
d. scade fluxul transvalvular
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2,1, d-2;
C. a-2, b-1, c-1, d-2
D. a-2, b-1, c-2, d-1:
E. a-2, b-2, c-1,d-1;

327. R.l. felul in care se modifica

suflurile mezosistolice de ejectie la
diferite modificari ale parametrilor
hmd., f.d.u. variante:
1. creste suflul
2. scade suflul:
si urmatoarele situatii
a. vasoconstrictie in teritoriul
arterial din aval
b. creste fluxul transvalvular
c. scade debitui ventricular
d. scade impedanta la ejectie
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1;

328. R.I. modificarea suflului sistolic

(SS) de iMt dupå inhalarea de nitrit
de amil si In ciclul cardiac de dupa
A. SS de IMt creste in intensitate;
B. SS de IMt se modifica la fel ca si
SS de StAo
C. modificarea este importanta pentru diferentierea de SS de StAo;
D. In sistolà, diferenta de presiune
dintre VS si AS face ca jetul de
regurgitare sa fie influentat de mici
variatii ale presiunli din VS
E. reducand debitul anterograd (de
ejectie in aortà), vasodilatatia
periferica l poate creste pe cel
retrograd (de regurgitare mitralä)

329. R.l. felul in care sunt modificate suflul si clicul din PVM la
diferite manevre, f.d.u. variante:
1. clicul si suflul se apropie de Z1
suflul devine mal intens si mai lung
2. intensitatea suflului creste
3. intàrzie inceputul suflului
(deoarece umplerea ventriculara creste)
si urmatoarele manevre:
a. efort izometric
b. cresterea postsarcinii sistemice;
c. manevrele care scad volumul VS
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
a-2, b-1, c3;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

330. R.I. felul in care sunt modificate suflul si clícul din PVM la
diferite manevre, f.d.u. variante
1. clicul si suflul se indeparteaza
de Z1, suflul devine nai putin
intens si mai scurt
2. clicul si suflul se apropie de Z1,
suflui devine mai intens si mai lung
3. intensitatea suflului scade
si urmatoarele manevre
a. ridicarea picioarelor
b. manevra Valsalva
c. vasodilatatie:
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;

331. R.I. felul in care sunt modificate suflul si clicul din PVM la
diferlte manevre, í.d.u. variante:
1. intensitatea suflului scade
2. clicul si suflul se indeparteazä
de Z1, suflul devine mai putin
intens si mai scurt
3. intensitatea suflului creste
(deoarece creste impedanta la
evacuarea VS vasodilatatia din
muschi activi fiind asociatä cu
vasoconstrictie in teritoriile
inactive);
si urmåtoarele manevre:
a la inhalare de nitrit de amil
b la ghemuire;
c. la efortut izometric
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D, a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-1, c-2

332. R.l. felul in care sunt modificate suful si clicul din PVM la
diferite manevre, f.d.u. variante
1. intensitatea suflului creste
2. clicul si suflul se indepårteazáà
de Z1, suflul devine mai putin
intens si mai scurt,
3. clicul si suflul se apropie de Z1,
suflul devine mai intens si mai lung
si urmatoarele manevre
a. la manevrele care cresc volumul VS
b. la administrare de agenti presori;
c. in ortostatism;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, C-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

Suflurile holosistolice (pansistolice)

333. R.l. diversele tipuri de sufluri
holosistolice (pansistolice),
u.a.s.c.c.e
A. suflul de IMt are, In mod tipic,
tonalitate joasa
B. in mod caracteristic, suflul de IMt
are caracter dulce, suflant
C. iradierea sufului de IMt reflecta
directia jetului regurgitant
D. cea mai frecventa cauza de suflu
hoiosistolic tricuspidian este valvulopatia tricuspidiana reumatismala
E. jeturile de regurgitare valvulara
lipsite de semnificatie patologica
sunt mai frecvente in inima stanga
decat in inima dreapta

334. R.l. diversele tipuri de sufluri

holosistolice, u.a.s.c.ce
A. suflul de IM: cronicà dureaza, de
obicei, Intreaga sistolä
B. suflul de IMt poate fi confundat cu suflul de StAo;
C. la diferentierea sufiului de IMt de suflul de StAo este utila examinarea atenta a PVJ;
D. uruitura diastolica asociata IMt
se aude cel mai bine cu pacientul
in sezut
E. suflul din DSV este, in general, mai putin puternic decat cel de ITr
335. R.l. diversele tipuri de sufluri holosistolice (pansistolice) u.a.s.с.с.е.
A. forma suflul de iMt poate varia considerabil
B. suflul din DSV are o intensitate
variind direct cu dimensiunea anatomica a defectului;
C. nu toti pacienti cu IMt, ITr sau
DSV au sufluri holosistolice
D. IMt severa poate provoca apartia unui galop presistolic slab
E. suflut de ITr este in general mai
intens decat cel de IMt;

336. U.f.d.f.d. jeturile de regurgitare valvulara s.c.f.ce

A. Micile jeturi de regurgitare
valvulara detectate adesea la
B. examenul Doppier color, dar
C. lipsite de echivalent auscultator;
D. (nu se poate auzi vreun suflu,
chiar in conditi de auscultatie
E. optimà) indicå de obicei o boala
cardiacã oculta

337. F.d.u. evenimente care duc la

aparitia unui suflu holosistolic
tricuspidian:
a. dilatarea VD;
b. suprasolicitarea VD
C. HTAP
d. insuficientä tricuspidiana
e. dilatarea inelului tricuspidian;
f. suful holosistolic tricuspidian;
care este lantul cauzal corect:
E c-b-a-e-d-f

338. F.d.u. stari patologice in care

pot sa aparå sufluri holosistolice:
1. defect septal ventricular
2. IMt prin ruptura de cordaje
tendinoase afectand foita mitrala
posterioara
3. insuficientà mitrala
si urmatoarele trasaturi
a. de obicei, este insotit de un freamat palpabil la mijlocul marginii
stangi a sternului;
b. suflul are intensitate maxima la apex
c. suflul iradiaza puternic la baza inimii
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

339. F.d.u. stari patologice in care

pot så apara sufluri holosistolice:
1. defect septal ventricular
2. iMt severa;
3. insuficienta tricuspidiana;
si urmatoarele trasaturi:
a. frecvent, apare un galop
protodiastolic slab
b. apar unde "c-v" proeminente la PVJ
c. de obicei, este insotit de un
freamat palpabil parasternal
stanga, s.i.c. 3;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, o-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1:

340. F.d.u. stàri patologice in care

pot sã aparå sufluri holosistolice:
1. IMt prin ruptura de cordaje
tendinoase afectand foita mitrala
anterioara
2. IMt severã
3. insuficientä tricuspidiana;
si urmátoarele träsaturi
a. suflul iradiaza in axilä si in
spate, iar uneori poate sa izbeasca chiar si baza gatului;
b. frecvent apare edem periferic
c. de obicei, suflul este insotit de
freamat sistolic
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3,
B. a-1, b-3, c-2;
C, a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c1;
E. a-3, b-2, c-1;

341. F.d.u. stari patologice in care

pot sa apara sufluri holosistolice:
1. IMt prin ruptura de cordaje
tendinoase afectand foita mitrala
anterioara;
2. Ivt severa;
3. insuficienta tricuspidiana;
si urmatoarele trasaturi
a. jetul de regurgitare este
directionat posterior b. frecvent, apar pulsatii hepatice
sistolice
c. se poate ausculta o uruitura
diastolíca scurta care se aude cel
mai bine cu pacientul in decubit
lateral stang
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

342. F.d.u. stari patologice in care

pot sa apara sufluri holosistolice:
1. IMt prin ruptura de cordaje
tendinoase afectand foita mitrala
posterioara
2. IMt si DSV;
3. insuficientä tricuspidiana
si urmatoarele tråsaturi
a. suflul are intensitate maximã
parasternal stanga jos
b. jetul de regurgitare este
directionat anterosuperior
c. suflul este amplificat de efort
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

343. F.du. stari patologice in care

pot sa aparà sufluri holosistolice
1. iMt prin ruptúra de cordaje
tendinoase afectand foita mitrala
posterioarà
2. iMt si DSV:
3. insuficientà tricuspidiana
si urmatoarele tråsaturi:
a. suflul are intensitate maxima
parasternal stånga s.i.c. 4
b. suflul este diminuat de inhalarea
de nitrit de amil;
c. din cauza iradieri, suflul poate fi confundat cu suflul de StAo
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3. 0-1;
D. a-3, b-1, c2;
E. a-3, b-2. C 1
344. F.d.u. evenimente care pot
reduce intensitatea suflurilor holosistolice produse de contractia VS:
a. scade diferenta de presiune
sistolicà dintre VS si AS sau VD;
b. scade presiunea sistolica din VS
c. scade presiunea pe care trebuie
sa o invinga VS in sistolà;
d. scade suflul de IMt sau de DSV
e. vasodilatatie (prin inhalare de
nitrit de amil);
care esie lantul cauzal logic just
C. b+ce-a-d
D. ca-e b d
E. e-c-b a d;

345. F.d.u. evenimente care pot

creste intensitatea suflurilor holosistolice produse de contractia VS:
a. creste necesarul de oxigen al
musculaturii scheletice
b. creste presiunea sistolica dezvoltatà de VS
c. creste suflul de insuficienta mitrala sau de comunicare
interventricular d. efort
e. trebuie sa creasca DC
f. creste diferenta de presiune
sistolica dintre VS si AS sau VD;
care este lantul cauzal logic just C d-a-e-b-f-c

346. U.t.d.f.d. doua tipuri de suflu

holosistolic s.c.f.se.
A. Suflurile holosistolice de ITr si de
DSV pot fi confundate intrucat
B. zonele de auscultatie maximä;
C. sunt apropiate, dar se
D. deosebesc prin anumite caracteristici, precum felul in care se
E. modifica la efort si prezenta/
absenta semnelor sistemice.

347. R.l. diferenierea suflurilor

holosistolice, f.d.u. variante etiologice
1. insuficienta tricuspidiana;
2. defect septal ventricular
si urmatoarele trasaturi:
a. nu creste la inspiratie;
b. are semne periferice asociate
(jugulare pulsatile, ficat pulsatil,
edeme)
c. creste la inspiratie
d. nu are semne periferice asociate
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-2, c-1, d-1

Suflurile cardiace diastolice

348. R.I. clasificarea suflurilor
diastolice in functie de momentul in
care incep si de durata lor (in cursul
diastolei), f.d.u. categorii:
1. suflurile protodiastolice;
2. suflurile mezodiastolice
3. suflurile presistolice
si urmatoarele trasaturi:
a. survin in timpul contractiei
b. survin in timpui umpleri
ventriculare timpurii
c. Incep de indata ce presiunea din
ventriculul scade suficient sub
cea din artera mare corespunzatoare
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c1
349. R.I. clasificarea suflurilor
diastolice in functie de momentul in
care incep si de durata lor (in cursul
diastolei), f.d.u. categorii
1. suflurile protodiastolice;
2. sufurile mezodiastolice
3. suflurile presistolice
si urmatoarele trasaturi
a. incep de la Z2 sau la scurt timp
dupa acesta
b. survin in ultima parte a umpleri
ventriculare;
c. incep odata cu deschiderea
valvei AV.
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2,b-1, c-3;
D. a-2, b-3, 0-1
E. a-3, b-2, c-1;

350. R.I. clasificarea suflurilor

diastolice in functie de momentul In
care Incep si de durata lor (in cursul
diastolei), f.d.u, categori:
1 suflurile protodiastolice;
2. suflurile mezodiastolice;
3. suflurile presistolice
si urmätoarele träsäturi
a. incep de indatá ce presiunea din
ventricul scade sub cea din atriu;
b. apar nunai la pacientii in ritm
sinusal
c.incep de la sunetui de Inchidere
al valvei semilunare (A2 sau P2),
ceea ce reflecta locul lor de origine
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

351. R.i. relatia dintre etiologia

suflurilor diastolice si pozitionarea
lor In cadrul diastolei, f.d.u.
1. suflu mezodiastolic si/sau
telediastolic (presistolic);
2. suflu telediastolic (presistolic);
3. suflu protodiastolic
si urmatoarele stari patologice:
a. insuficienta aortica;
b. stenoza tricuspidiana;
c. StMt cu gradient presional mic si
contractie atriala eficienta;
d. stenoza unei valve AV,;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-1, d-3;
B. a-1, b-3, c-2, d-1
C. a-2, b-3, c-1, d-1;
D. a-3, b-1, c-2, d-1;
E. a-3, b-2, c-1, d-1

352. R.l. relatia dintre etiologia

suflurilor diastolice si pozitionarea
lor in cadrul diastolei, f.d.u
1. suflu mezodiastolic si/sau
telediastolic (presistolic)
2. suflu protodiastolic
3, suflu telediastolic (presistolic)
si urmatoarele stari patologice
a. insuficienta unei valve
semilunare
b. flux excesiv printr-o valva AV
c. StTr (cel mal caracteristic
element auscultator la pacientul
in ritm sinusal);
d. insuficienta pulmonara;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, 0-2, d-3, e-1
B, a-1, b-2, c-3, d-2, e-1
C. a-2, b-1, c-3, d-2, e-1;
D. a-3, b-1, o-2, d-2, e-1

353. Rl Suflurile protodiastolice

A. sunt in general de tonalitate
inalta;
B. de obicei, au configuratie crescatoare. In special in stärile de de regurgitare cronica
C. In starile de regurgitare cronica
intensitatea tor este un indicator
grosier al severitatii leziuni D. sunt consecinta incompetentei unei valve AV
E. volumul sau ritmul regurgitàrii creste progresiv in timpul diastolei
354. R.i suflul de lAo, uasccs
A. in general, dar nu Intotdeauna,
se aude cel mai bine In sic. 2
B. zona de iradiere nu depinde de cauza IAo
C daca este slab si are tonalitate inaltà, este dificil de auzit
D. faptul ca se aude cu dificultate Inseamna lAo usoara
E. in absenta IC semnificative
suflul de lAo cronica severa este
insofit de semne periferice tradand
fuga sistolica a sangelui din aortà

355. Uf.dt.d. semnificatia unui suflu protodiastolic descrescator

parastemal stanga s.ctce
A. In prezenta StMt, suflul se datoreaza aproape Intotdeauna B. regurgitarii mitrale si
C. nu regurgitäri pulmonare, chiar
si atunci cand se asociaza cu
D. StMt suficient de severa si de:
E. veche pentru a produce HTAP

356. La un suflu protodiastolic

descrescätor parasternal stånga
sus, originea mai probabil aortica
decåt pulmonara esle indicatä de u
aspecte, c e
A asocierea cu StMt semnificativä;
B. asocierea cu StMt doar daca
acesta este suficient de severà si
de veche pentru a produce HTAP
C suflul creste In intensitate la inspiratie
D. puls periferic sältator (sesizabil,
de exemplu, la carotide)
E. unda de puls perifericà izbeste
precum un ciocan de apa degetul
care palpeaza;

357. R.l. variatie zonei de iradiere

in functie de cauza insuficientei
aortice, f.d.u. categorii etiologice:
1. patologia primara a rädacinii
aortei
2. patologie valvulara primarà;
si u. träsäturi / stari patologice:
a deformare reumaticã
b. suflul are tendinta de a iradia
mai proeminent parasternal
c, suflul iradiaza mai adesea
parasternal dreapta;
d, endocardità
e. ectazie anuloaortica;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2,
B.m2, b-1, c-2, 0-1, e-2;
С.a-2, b-2, c-1,d-1, e-2;
D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1
E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1

358. R.I. variatia zonei de iradiere

in functie de cauza insuficientei
aortice, f.d.u. categorii etiologice:
1. patologia primara a radacini
aortei
2. patologie valvulara primara
si u. trasaturi/ stari patologice
a. adesea, suflul se transmite bine
b. suflul Iradiazà mai adesea
parastemal dreapta
c. valva bicuspida congenitala
d. disectie de aortà;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, 0-2, d-2;
B. a-1,b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-2, d-1
E. a-2, b-2, c1, d-1;

359. Auscultatia suflurilor de lAo

(mai ales cand acestea au intensitate redusa si tonalitate Inalta) este
favorizata de u.c.e.
A. pacientul sa fie examinat in
decubit lateral stang;
B. pacientul sa fie in apnee inspiratorie
C. rådäcina aortei sa fie cat mai
aproape de peretele toracic anterior
D. examinatorul sa apese cu diafragma stetoscopului la mijlocul
margini stangi a sternului (parasternal stänga, s.i.c. 3);
E. distanta de la diafragma stetoscopului pana la radacina aortei sã
fie cat mai mica

360. R.I. modificårile pe care le

sufera suflul diastolic de IAo la
diferite manevre, f.d.u. variante:

1.CRESTE 2.SCADEsi urmatoarele manevre:

a. dupà inhalarea de nitrit de amil
b. daca se produce o crestere
acuta a TA
c. cand pacientul face un efort
acut, sustinut
d. cand scade TA
e. la vasodilatatie
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2
B. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2;
C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;

361. R.I. suflul Austin Flint,

u.a.s.c.c.e.
A. apare in IAo severa;
B. se ausculta parasternal dreapta;
C. la producerea lui ar putea contribui deschiderea incompleta a
valvulei mitrale posterioare Impinsa find de fluxul de sange regurgitant
D. ca si uruitura diastolica din StMI,
este precedat de o pocniturå de
deschidere
E. este protodiastolic;

362. U.f.d.f.d. suflul Austin Flint

A. Reflecta turbulenta in aria de;
B. influx mitral generata de;
C. amestecarea jetului;
D. anterograd (care regurgiteaza
din aorta in VS) cu cel retrograd
E. care trece din AS In VS prin
orificiul mitral).

363. RI. suflul Austin Flint,

u.a.s.с.ee:
A. are tonalitate inaita;
B. este introdus de un galop protodiastolic
C. este provocat de jetul de sánge
care regurgiteaza in AS;
D. poate fi confundat cu uruitura
diastolica din StMt:
E. poate avea si componentà presistolica

364. F.d.u. evenimente legate de

modificarea sufluiui Austin Flint (din
lAo severa) la administrarea unui
vasodilatator
a. scade postsarcina (rezistenta
vasculara periferica)
b. vasodilatatie
c. nitrit de amil
d. scade durata si magnitudinea
gradientului presional dlastolic
dintre aorta si VS
e. scade presiunea in aorta;
f. suflul devine mai scurt si mai
putin intens;
care este inlantuirea temporala/
cauzala corecta:
A. ca-b-e-d-f

B.c b a e d f
C. c-b d e-a-f

365. F.d.u. evenimente legate de

modificarea suflului diastolic
(uruitura) de StMt la administrarea
unui vasodilatator
a. intensitatea suflului ramane
constanta sau creste;
b. administrare de nitrit de
amil;

c vasodilatatie
d. creste reflex DC
e. creste fluxul p in valva mitrala
f. scade postsarcina (rezistenta
vasculara periferic )
care este inläntuirea temporala/cauzala corecta:

A. b c d f a

B.b c f d e a

C.b c f e d a

366. R.I. diferentierea dintre suflul

Austin Flint si uruitura diastolica din
StMt, f.d. cele doua elemente auscultatori

1. suflul diastolic de StMt;

2. suflul Austin Flint din lAo severa
si urmatoarele trasaturi
a. la administrarea unui vasodilatator, suflul scade in
intensitate si durata;
b. la administrarea unui vasodilatator, intensitatea suflului nu se
modifica sau creste
c. este deschis de o pocnitura de
deschidere
d. este deschis de un galop
protodiastolic
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

367. R.t. comparatia dintre sem

nele fizice din lAo acuta si cronicå
f.d. cele doua variante:
1. IAo acuta
2. Ao cronica
si u. caracteristici contrastante
a. suflul are tonalitate mai joasa
b. suflul are durata mai scurta;
c. semnele periferice de fuga
diastolica a sångelui sunt
proeminente
d. semnele periferice de fuga
diastolica a sangelui sunt reduse
sau absente
e. suflul are durata mai lunga
f. sulul are tonalitate mai inaltà;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, 1-2
B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1, f-2;
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2,f-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1;

368. Ri. explicatia diferitelor semne

fizice care apar in lAo acuta, f.d.u.
cauze
1. regurgitare aortica acuta;
2. scade rapid diferenta de presiune diastolica dintre aorta si VS
3. jetul de regurgitare este mai gros
si urmatoarele consecinte directe:
a. suflul are tonalitate mai joasà
decat suflul din lAo cronica
b. cantitatea de sånge care regurgiteaza in VS este relativ micà
iar suflul este relativ scurt;
c. creste brusc presiunea diastolica
intr-un VS necompliant;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2:
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, C-1;

369. R.l. explicatia diferitelor semne

fizice care apar in lAo acuta, f.d.u.
cauze
1. creste brusc presiunea diastolicà
intr-un VS necompliant
2. cantitatea de sange care regurgiteaza in VS este relativ mica;
3. suflul diastolic are durata relativ
scurta si tonalitate relativ joasa
si urmatoarele consecinte directe:
a, semnele periferice de fugã
diastolicà á sangelui pot fi
absente
b. scade rapid diferenta de presiune diastolica dintre aorta si VS;
c. suflul poate fi dificil de sesizat
daca pacientul este tahicardic
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1
a-3, b-1
E. a-3, b-2, c-1;

370. R.i. incidenta diferitelor cauze

ale suflului de regurgitare valvulara
pulmonara, f.d.u. inceputuri de
1. cel mai adesea;
2. uneori
3. rareori;
si urmatoarele sfårsituri de fraza:
a. este consecinta unui defect
congenital
b. este consecinta unei diferente
de presiune diastolice semnificative intre aPu si VD
c. indicà HTAP semnificativà:
d. este consecinta Endinf
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, o-2, d-3
B. a-1, b-1, c-3, d-2
C. a-1, b-3, c-1, d-2
D. a-1, b-3, c-2, d-1
E. a-2, b-1, c-1, d-3;

371. R.I. suflul de regurgitare

valvulara pulmonara, u.a.s.c.c.e
A. se aude cel mai bine in aria
pulmonarã
B. Iradiaza parasternal stanga;
C. tonalitatea este independentá de
nivelul PAP
D. este crescator
E. la inspiratie, scade in intensitate,
ceea ce l deosebeste de suflul
diastolic din lAo

372. Ri. diferenta dintre cele douã

tipuri etiologice de suflu de regurgitare valvulara pulmonara (SRVP)
f.d.u. cele douà variante:
1. SRVP in absenta HTAP
2. SRVP in prezenta HTAP;
si urmatoarele trasaturi:
a. este mai pufin intens
b. devine audibil cu intärziere fatä
de z2 (de la P2 sau chiar dupå P2)
c. de obicei, sunt prezente semne
de supraincarcare de presiune si
de volum a VD;
d. incepe cu un P2 puternic
(palpabil),
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1

373. R.I. diferenta dintre cele doua

tipuri etiologice de suflu de regurgitare valvulara pulmonara (SRVP),
f.d.u, cele doua variante:
1. SRVP in absenta HTAP;
2. SRVP in prezenta HTAP
si urmatoarele trasaturi
a. se continuà direct din Z2;
b. este consecinta HTAP:
c. are tonalitate mai joasa (joasa
pana la medie);
d. P2 are intensitate normala, Z2
find dominat de componenta AORTICA(A2)
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2:
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, C-1, d-1

374. R.I. diferenta dintre cele doua

tipuri etiologice de suflu de regurgitare valvularà pulmonarå (SRVP)
f.d.u. cele douã variante:
1. SRVP in absenta HTAP:
2. SRVP in prezenta HTAP:
si urmatoarele trasaturi:
a. se poate sesiza ca este
precedat de o scurta pauza
protodiastolica (care-l separà de Z2)
b. este numit si suflu Graham Steell
c, este consecinta unui defect
congenital sau a Endinf
d. se asociaza cu un P2 puternic
dominand Z2
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1. c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1. d-2
C. a-1, b-2, o-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1
E. a-2, b-2, c-1, d-1

375. F.d.u. evenimentel aspecte r.J.

suflul de regurgitare valvulara
pulmonara (SRVP) in absenta
a. se poate sesiza cà SRVP este
precedat de o scurtà pauzà protodiastolica (care-I separa de Z2);
b. imediat dupa inchiderea vPu
fluxul regurgitant este minim;
c. la inceputul diastolei, diferenta
de presiune retrogradä (dintre
aPu si VD), responsabilà pentru
regurgitare, este neglijabila:
d. SRVP incepe cu intårziere: de la
P2 sau chiar dupa P2 (care, in
mod normal, este la un mic
interval de A2);
e. absenta HTAP
care este lantul cauzal/ logic

Aebcda

Bebdca

C. e c b d a

376. R.t. suflurile mezodiastolice

u.a.s.c.c.e.
A de obicei, au originea la nivelul
unei valve semilunare
B. sunt datorate disproportiei dintre
dimensiunea orificiului valvular
(prea mic) si fluxul de sange transvalvular (prea mare)
C. au tonalitate inaltà
D. se aud cel mai bine cu diafragma
stetoscopului;
E. cele determinate de stenoza valvelor AV, scad in intensitate la
cresterea DC;

377. R.i relatia dintre caracteristicile suflului mezodiastolic si

severitatea obstructiei valvei AVe
(mai ales stangi), u.a.s.c.ce.
A. intensitatea suului reflecta
corect severitatea obstructiel;
B. cand DC este mult redus, suflul
poate fi putin intens sau chiar
absent chiar, daca obstructia
valvei AVe este severa
C. un suflu mai lung indica persistenta unei diferente de presiune
AVe de-a lungul unei perioade mai
lungi din diastolä;
D. obstrucjia valvei AVe reduce
fluxul transvalvular si deci tinde sa
creasca DC;
E. cresterea DC face ca obstructia
sa para mai putin severa;

378. R.I. relaia dintre caracte-

risticile suflului mezodiastolic si
severitatea obstructiei valvel AV
(mai ales stängi), u.a.s.c.ce
A .cand fluxul de sange este normal
sau crescut, suflul poate fi destul
de puternic (grad 3) chiar si atunci
cand stenoza valvei AV este usoara
B. durata suflului refiectà severitatea obstructiei valvulare mai
putin fidel decat intensitatea suflului
C. cand stenoza este importanta
suflul diastolic este scurt
D. cresterea DC determina creste-
rea gradientului presional transvalvular si influenteaza considerabil, durata mentinerii acestuia
E. obstructia valvei AVe reduce
fuxul transvalvular si deci tinde sa
reduca DC

379. U.f.d.f.d. influenta DC asupra

intensitatii suflului mezodiastolic de
StMt s.c.f.c.e
A. Cresterea DC influenteaza putin
durata mentinerii gradientului;
B. presional transvalvular intrucät
determinà si cresterea;
C. vitezei sangelui si, chiar daca
trebuie sa treaca o cantitate
D. mai micà de sange, aceasta
trece cu viteza mai mare, astfel
E. incàt durata treceri nu este
modificatà simtitor.

380. R.I. sulul mezodiastolic

determinat de StMt, u.a.s.c.c.e
A. este urmat de un z1 puternic
daca vMt are calcificari importante
B. incepe cu atat mai devreme in
diastola, cu cat diferenta de presiune dintre AS si VS este mai mica
C. de multe ori, se poate ausculta
doar la apex
D. se aude cel mai bine cu pacientul in sezut si aplecat in fata;
E. scade in intensitate la efort

381. U.f.d.f.d. influenta efortului asupra suflului mezodiastolic de StMt s.c.f.c.e

A. Pentru a examina influenta
B. efortului este necesar ca pacientul sa faca un efort intens
C. in decubit, de exenplu sa ridice:
D. picioarele fata de trunchi sau
E. trunchiul fata de picioare de mai multe ori

382. U.f.d.f.d. suflul diastolic din StMt s.c.fc.e

A. Cand pacientul este in ritrm sinusal, se poate sesiza adesea
B. accentuarea presistolica a suflului reflectand;
C. o crestere suplimentarà;
D. a fluxului transmitral ca urmare
E. a sistolei ventriculare.

383. R.l. suflul mezodiastolic determinat de StMt, u.a.s.c.c.e

A. incepe imediat dupa Z2;
B. se auscultà cel mai bine la apex
C. in mod caracteristic, iradiaza in
D. directia jetului de sange fiind tocmai spre apexul VS, zona de auscultatie si de iradiere
coincid;
E. scade in intensitate la vasodilatatie (de exemplu, la inhalarea de nitrit de amil);

384. R.I.suflul mezodiastolic determinat de StTr

A. are multe dintre trasàturile
B. se aude cel mai bine parasternal
C. ca sl suflul de StMt, creste in delerminat de StTr, u.a.s.c.c.e suflului de StMt stanga jos (s.i.c.
4), intensitate la inspiratie
D. se asociazě cu o unda ,y" descendenta scurtà pe PVJ;
E. in mod caracteristic, se asociaz cu semne ca de IC stanga;

385. R.i. auscultatia produsa de mixomul atrial, u.a.s.c.ce.

A. poate mima stenoza unei valve
B. ca si in stenoza unei valve AV suflui mezodiastolic este precedat de o pocniturà de
deschidere
C. poate include un sufiu mezodiastolic, dar nu si unul presistolic
D. evenimentele auscultatorii nu sunt influentate de pozitie
E. suflurile apar prin mecanism obstructiv;

386. R.I. suflurile produse de fluxul crescut prin valvele AV u.e.s.c.c.e.

A. sunt scurte;
B. au tonalitate inaltaa
C. sunt protodiastolice;
D. se ausculta la apex (cele mitrale) sau parasternal stanga jos (cele
E. de obicei, urmeaza imediat dupa

387. U.f.d.f.d. suflurile produse de fluxul crescut prin valvele AV

A. Sunt precedate de un zgomot diastolic care are tonalitate

B. mai inalta si se produce mai devreme decat pocnitura de;
C. deschidere (care apare in cazul stenozei valvelor AVe), aceste
D. deosebiri pernitänd diferentierea
E. celor doua zgomote diastolice

388. F.d.u. mecanisme implicate In producerea suflurilor mezodiastolice

1, flux crescut prin vTr:
2. flux crescut prin vMt
3. flux invers prin vMt:
si urmatoarele conditi clinice:
a. persistenta de canal arterial
b. defect septal átrial
c. iAo acuta severa;
care sunt asocierile corecte
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3
D. a-3, b-1, c2
E. a-3, b-2, c-1:

389. F.d.u. mecanisme implicate in producerea suflurilor mezodias-

1. fiux crescut prin vMt
2. obstructia fluxului prin valva AV
3. flux crescut prin vTr
si urmatoarele conditii clinice:
b. insuficienta mitralà severã;
c. ITr severa
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c1;

390. F.d.u. mecanisme implicate in producerea suflurilor mezodiastolice:

1. obstructia fluxului prin valva AVa
2. intervine, probabil, si mecanismul obstructiv
3. flux crescut prin vaiva mitralà;
si urmatoarele conditii clinice
a. sunturi mari stanga-spre-dreapta
b. lAo cronicà severa;
c. stenozà tricuspidianà
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, C-3;
D. a-2, b-3, c-1:
E. a-3, b-2, c-1;

391. F.d.u. mecanisme implicate in producerea suflurilor mezodiastolice

1. stanjenirea miscari VMA
2. flux crescut prin valva mitralà
3. obstructia fluxului prin valva AVa
si urmatoarele conditi clinice
a. mixoame atriale
b. IAo cronica severa
c. defect septal ventricuiar,
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1

392. R.I. suflurile mezodiastolice care pot saà apara in lAo severa, f.d. cele doua forme clinice:
1. lAo acuta severa
2. IAo cronica severà
si urmätoarele tipuri de sulurt:
a. suflul Austin Flint
b. suflu determinat de cresterea
presiunli diastolice din VS peste
nivelul presiunii din AS
c. suflu de regurgitare mitralà
d. suflu determinat de conflict presional de la nivelul valvulei mitrale anterioare dintre fluxurile de
sange patrunzand in VS simultan din aortà si din AS
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E, a-2, b-2, c-1, d-1 ;

393. R.I. suflul Carey-Coombs, u.a.s.c.ce.

A. este mezodiastolic
B. este intens
C. a fost descris la pacientii cu febra reumaticà acuta (rheumatism poliarticular acut)
D. s-ar putea datora turbulentei create la nivelui cuspidelor mitrale inflamate
E. ar putea fi provocat de fluxut de sange excesiv venind din AS, ca urmare a StMt

394. R.l. suflurile presistolice, u.a.s.c.ce (Z1 = Z1):

A. sunt de obicei datorate insufcientei unei valve AVe
B. au aceeasi calitate ca si uruitura de umplere mezodiastolica;
C. sunt de obicei descrescatoare
D. ating intensitatea maxima la inceputul telediastolei;
E. de obicei, sunt urmate de un Z1

395. F.d.u. repere temporale si evenimente legate de suflul presistolic produs de stenoza
usoaraa unei valve AVe (mai ales a vTr) (GPTVAV = gradientul presional transvalvular AV)
a. se aude un suflu presistolic;
b. GPTVAV creste, devenind semnificativ
c. sufiui mezodiastolic (uruitura diastolica) de umplere este slab sau inaudibil
d. In prima parte a diastolei, in timpul umplerii pasive
e. in telediastola, in timpul contractiei atriale
f. GPTVAV este minim;
care este inläntuirea temporalà/
D. dfceba

396. R.l. stenoza usoara a unel valve AVe (mai ales a valvei tricuspide), f.d.u. repere temporale
1. in prima parte a diastolei, In timpul umplerii pasive;
2. in telediastola, in timpul contractiel atriale;
si urmatoarele evenimente
a. gradientul presionai transvalvular AV (GPTVAV) este minim;
b. se aude un sufilu presistolic;
c. GPTVAV creste, devenind semnificativ
d. suflul mezodiastolic (uruitura diastolica) de umplere este slab sau inaudibil
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1;

397. U.f.d.f.d. suflurilie continue

A.Suflurile semnifica persistenta fluxului, dar nu si a;
B. comunicarii intre doua teritori
C. CV, (camere cardiace sau;
D. vase) (unul cu presiune inalta celälalt cu presiune joasa);
E. pe intreaga durata a sistolei.
398. R.l. sufiurile continue (SuCo), u.a.s.c.c.e
A. incep in sistolä si continua In
B. ating maximul in preajma Z1:
C. pot fi consecinta ingustari severe a unei artere majore sistemice sau pulmonare
D. adesea reprezinta un sunt intre versantul arterial si cel venos a
E. uneori reprezinta, de fapt, asocierea unui suflu sistolic cu unul diastolic separate doar de un
scurt interval de timp (care include Z2);

399. R.I. suflurile continue (SuCo) u.a.s.c.c.e.

A. un suflu continuu ocupa diastola complet sau doar partial
B. esentiala in diferentierea lor de suflurile de tip du-te-vino este
C. suflurile determinate de fistule arteriovenoase pulmonare pot f continue, dar de obicei sunt
numai diastolice
D. uneori prima componenta a suflului este separata de Z2 printr un scurt interval;
E. principial, suflul include Z2;

400. R.l. suflurile continue (SuCo) f.d.u. variante

1. asocierea unui suflu mezosistolic de ejectie cu un suflu protodiastolic de incompetenta a unei
valve semilunare, suflurile fiind separate printr-un scurt interval
2. SuCo cu originea in colateralele care se dezvolta
3. SuCo determinat de comunicarea (congenitala sau dobandita) dintre cele doua versante ale
si u. trasaturi sau stari patologice:
a. origine anormala a arterei coronare stangi din aPu
b. stenoza puimonara periferica (stenoza unei ramuri a arterei pulmonare)
c. suflul de tip du-te-vino;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c2;
C. a-2, b-1, c-3
E. a-3, b-2, c1;

401. R. suflurile continue (SuCo), f.d.u. variante

1. asocierea unui suflu sistolic cu unul diastolic separate prin doar un scurt interval de fimp
2. SuCo cu originea Intr-un segment vascular Ingustat, intre ale carui capete persista o diferenta
de presiune marcata in sistolà si in diastola
3. SuCo determinat de comunicarea (congenitala sau dobänditä) dintre cele doua versante ale
circulatiei
si u. stari patologice
a. stenoza arterei renale;
b. fistule arteriovenoase sistemice
c. boala aortica (StAo asociata cu
care sunt asocierile corecte:
A, a-1, b-2, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;

402. R.i. suflurile continue (SuCo), f.d.u. variante:

1. SuCo cu originea intr-un segment vascular ingustat, intre ale carui capete persista o diferenta
de presiune marcata In sistola si in diastola
2. SuCo determinat de comunicarea (congenitala sau dobandita) dintre cele doua versante ale
3. SuCo ou originea in colateralele
care se dezvoltasi urmatoarele stari patologice
a. obstructie severa a tractului de evacuare pulmonar
b. obstructie alerosclerotica severå
a unei artere sistemice;
c. ruptura unui anevrism congenital de sinus Valsalva;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-1, c-2

403. R.I. suflurile continue (SuCo) f.d.u. variante:

1. SuCo inocent;
2. asoclerea unui suflu sistolic cu unul diastolic separate prin doar un scurt interval de timp;
3. SuCo determinat (rareori) de comunicarea congenitalé dintre cele doua versante ale circulatiei
de obicei asociata cu HTAP severa
si urmåtoarele situatii
a. suflul venos cervical;
b. lAo severa izolata;
c. fistula arteriovenoasa coronara
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c2;
E. a-3, b-2, c-1

404. R.l. suflurie continue (SuCo), f.d.u. variante

1. SuCo (simllar cu cele din persistenta canalului arterial), determinat de comunicarea dobanditã
intre cele doua versante ale
2. SuCo determinat (rareori) de comunicarea congenitala dintre cele douá versante ale circulatie
de obicei asociata cu HTAP severa
3. SuCo cu originea intr-un segment vascular ingustat, intre ale carui capete persistà o diferenta
de presiune marcata In sistola si in diastola
si urmatoarele situatii
a. obstructia embolica partiala a
unor vase pulmonare;
b. defectul septal aortopulmonar
c. sunturile realizate chirurgical intre artera subclavie si aPu
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

405. R.I, suflurile continue (SuCo), f.d.u. variante

1. SuCo (similar cu cele din persistenta canalului arterial), determinat de comunicarea dobandita
intre cele doua versante ale
2. SuCo determinat de comunicarea congenitalá dintre cele douã versante ale circulatiei;
3. SuCo inocent
si urmatoarele situati
a. suflul mamar de sarcina;
b. persistenta canalului arterial:
c. anastomoza dintre artera subclavie si aPu;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, 0-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1

406. R.i. suflurile continue (SuCo) f.d.u. variante

1. SuCo avandu-si originea in colateralele care se dezvolta;
2. SuCo determinat de comunicarea congenitala dintre cele doua versante ale circulatie
3. sufluri continue care apar uneori, datorita fiuxului rapid printr-un pat vascular tortuos;
si urmatoarele situati
a. artere neingustate;
b. atrezie pulmonara;
c. DSA mic cu presiune inaltà in
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1

407. R.I. suflul venos cervical, u.a.s.c.c.e

A. este audibil la varstnici
B. se auscultä in portiunea lateralã a fosei supraclaviculare drepte
C. se ausculta cu pacientul in pozitie ridicata;
D. poate fi abolit instantaneu prin compresie digitala pe vena jugulara interna contralaterala;
E. de obicei, componenta sistolicà este mai puternica decat componenta diastolica
F. cand acest suflu este puternic transmiterea lui in zona subclaviculara poate conduce la
diagnosticul gresit de persistenta a canalului arterial

408. R.I. suful mamar de sarcinã,

A. este consecinta fluxului arterial crescut prin sanii congestionat
B. devine audibil in primul trimestru de sarcina
C. poate fi sistolic, diastolic sau continuu;
D. apasarea ferma cu diafragma stetoscopulul poate elimina portiunea sistolicà a suflului;
E. suflul persistä si dupa nastere

409. R.I suflul care apare In persistenta canalului arterial u.a.s.c.G.e.

A. este continuu cat timp presiunea din aPu este mult sub cea din
B. se aude cel mal bine la apex
C. uneori se poate auzi si in axila;
D. este intensificat de cresterea TA sistemice
E. creste in intensitate dupa inhalarea de nitrit de amil;

410. F.d.u. evenimente din evolutia pacientilor cu persistenta canalului arterial daca suntul este
mare si ramane necorectat:
a. scade sau dispare componenta diastolica a suflului si sufluf ramane limitat la sistola;
b. diminueaza sau dispare gradientul presional diastolic dintre aorta
c. creste, reactiv, RVPu si produce
d. sunt mare stanga-spre-dreapta cu fiux excesiv in circulatia pulmonara
care este inlantuirea temporala!
cauzalã corecta:
E. dcba

411. F.d.u. evenimente din evolutia pacientilor cu persistenta canalului arterial daca suntul este
mare si
ramåne necorectat:
a. sunt dreapta-spre-stanga;
b. in timp apare HTAP
c. diminueaza, iar apoi se inverseaza gradientul presional sistolic dintre aorta si aPu
d. cianoza diferentiala a m.i.,
care este inlantuirea temporala/
cauzala corecta
B. bcad

412. R.I. ruptura unui anevrism congenital de sinus Valsalva si auscultatia pe care o genereaza,
u.a.s.с.с.e-
A se poate produce fie spontan fie ca o complicatie a Endinf
B. se creeazà o fistula de inaltà presiune intre aorta si o canerå cardiaca, de obicei a inimii
stangi,
C. suful are intensitate maximå parasternal dreapta sau stanga
D. suflut este adesea insotit de un
E. componenta sistolica este mai puternicà decat componenta diastolica

413. R.L.fistula arteriovenoasa coronariana si la auscultatia pe care o determiná, u.a.s.c.c.e

A. de obicei, apare ca malformatie congenitala
B. uneori, produce un suflu continuu
C. suflul este slab
D. dintre cele doua componente ale suflului, mai puternica este cea sistolica
E. suflul se auscultà parasternal dreapta

414. F.d.u. stari patologice in care se pot produce sufluri continue

1. stenoza pulmonara periferica (stenoza unei ramuri a aPu) sau obstructie severa a tractului de
evacuare pulmonar (mergand pánã la atrezie pulmonara)
2. coarctatie de aortá severa;
si urmatoarele trasaturi
a. de obicei, pacientu! Este cianotic
b. puls redus la mi.e si HTA la
c. suflurile continue se produc in colateralele bronsice extensive si se aud cet mai bine la nivelul
peretelui toracic posterior sau lateral;
d. suflurile continue se produc in colateralele arteriale intercostale
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

415. R.I. frecatura pericardica, u.a.s.c.c.e

A. poate avea componente presistolice, sistolice si telediastolice;
B. adesea, are sonoritate similara cu o scartiitura;
C. poate fi confundata cu un suflu cardiac sau cu un sunet extracadiac atunci cand se aude
numai in
D. se poate ausculta cel mai bine cu pacientul in decubit lateral
E. se poate accentua la expiratie
F. rareori, genereaza un freamãtpalpabil

2223. R.I. CPC provocat de bolile

pulmonare, u.a.s.c.c.e.
A. CPC poate fi provocat de boli
puimonare atat obstructive, cat si
restrictive
B. bolile pulmonare restrictive sunt
implicate in etiologia CPC mai
frecvent decat cele obstructive
C. in boliie pulmonare parenchimatoase se produc, de obicei, cresteri marcate ale PAP
D. aparitia CP semnaleaza severitatea patologiei pulmonare;
E. aparitia CP confera un prognostic defavorabil pentru ca IVD nu
poate fi tratata;
CPC determinat de BPOC

2224. R.l. CPC determinat de

BPOC, u.a.s.c.c.e
A. dintre cauzele de CPC, BPOC
este a doua ca frecventà;
B. pacientii cu CPC determinat de
BPOC au de obicei o formà avansata de boala pulmonara;
C. in mod obisnuit, se asociaza cu
scaderea capacitätil vitale sub 1.0L:
D. caracteristica este scaderea
Paco2 sub 60 mmig;
E. IVD determinatá de BPOC survine adesea cånd se produce o
acutizare a insuficientei respiratorii
F. in mod tipic, HTAP este mult sub
G. HTAP determina adesea dilatatarea si/sau hipertrofierea VD

2225. U.f.d.f.d. HTAP din BPOC

cronice
nivelurile sistemice
rea si/sau hipertrofierea VD;
A. De regula, nivelut pe care;
B. il atinge depaseste nivelurile
C. care pot sã apara la pacienti
D. cu cardiopatie congenitala sau;
E. ia cei cu HTAP primara

2226. R.I. HTAP din BPOC,

u.a.s.c.c.e
A. HTAP usoarã pana la moderata este frecventa in formele severe
de bronsità cronicà obstructivä si
de emfizem pulmonar,
B. este mai frecventa la tipul emfizematos decat la cel bronsitic;
C. valorile tipice la care poate
ajunge in formele severe de
BPOC sunt In intervalu 100-120
D. se poate agrava cand se
produce o intensificare a hipoxiei
alveolare;
E. cand se agraveaza, se poate produce IVD

2227. La producerea HTAP din

CPC provocat de o BPPC concura
urmatorii factori,
A. hipoxia
B. acidoza;
C. hipocapnia
D. pierderea de vase mici din patul
vascular
E. scaderea DC

2228. R.l. pacientii cu BPPC, care

dintre urmatorii factori mecanici
contribuie la disfunctia cardiaca fara
a accentua HTAP:
A. vasoconstrictia pulmonara
B. reducerea suprafetei de sectiune
totale a patului vascular pulmonar
C. hipervascozitalea sanguina
D. stanjenirea contractiei inimii prin
compresia externa exercitata de
plamanul hiperinflat
E. intinderea (alungirea) capilarelon pulmonare

2229. R.l. verigile patogenice care

pot contribui la producerea HTAP la
pacientii cu BPPC, f.d, cauze
1. persistenta stimulilor
vasaconstrictori
2. efectele mecanice exercitate de
volumul pulmonar crescut
3. leziunlie pulmonare distructive
din emfizem
4. diverse evenimente care pot
determina hipoventilatie alveolara
(infectie respiratorie acuta s.a.);
si urmatoarele consecinte
a. ingrosare mediei arterelor
musculare mici
b. compresia externa asupra
vaselor puimonare
c. pierderea de vase mici;
d. hipercapnie;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3, d-4
B. a-1, b-3, c-2, d-4;
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
D. a-2, b-4, c-1, d-3;
E. a-4, b-1, c-2, d-3;

2230. R.i. patogeneza CPC la

pacientii cu BPPC, f.d.u. stari
patologice
1. BPPC
. А
3. hipoxia alveolara, acidoza si
hipercapnia;
4. policitemia secundara hipoxiei;
si urmatoarele consecinte
a. cresterea vascozitati sangelui;
b. cresterea DC
c. dilatarea VD
d. vasoconstrictia pulmonara
e. reducerea patului vascular
pulmonar,
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-4;
B. a-2, b-1, c-4, d-3, e-4
C. a-3, b-1, c-2, d-4, e-4;
D. a-4, b-3, c-2, d-1, e-4;
E. a-4, b-4, c-2, d-3, e-1;

2231. R.I. patogeneza CPC la

pacientii cu BPPC, f.d.u. stari
1. HTAP
2. BPPC
si urmatoarele consecinte
a. acidoza
b. hipertrofierea VD
c. hipoxie
d. hipercapnie
e. decompensarea VD
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;

2232. R.l. patogeneza HTAP din

CPC secundar BPOC, u.a.s.c.c.e.
A. dintre diversi factori care
concura, hipoxia este cea mai importanta
B. PAP adesea scade acut la inhalarea de 02 100%;
C. principalul mecanism prin care
hipoxia determina HTAP este
hipervascozitatea sanguina;
D. pacienti la care predomina emfizemui pulmonar, in general au
hipoxie alveolara in repaus;
E. emfizematosul dezvolta HTAP
mai frecvent decat bronsiticul

2233. Ri. patogeneza HTAP din

CPC secundar BPOC, u.a.s.c.ce
A. PAP creste si mai mult in timpul
efortului
B. in absenta IC, hipoxia si hipercapnia tind sa scadã DC;
C. pacienfii la care predomina bronsita cronica dezvoltà adesea hipoxie alveolara si hipocapnie si
sunt cianotici, chiar si in repaus;
D. pacienti la care predomina emfizemul pulmonar, In general sunt
cianotici in repaus
E. emfizematosul dezvolta CPC mai
frecvent decat bronsiticul cronic

2234. U.f.d.i.d. patogeneza HTAP

din CPC secundar BPOC s.c.f.c.e
A. Bronsiticul cronic dezvoita
B. HTAP si, consecutiv, CPC
C. mai rar decat emfizematosul
D. din cauza importantei
E. distrugeri septurilor interalveolare in geneza HTAP

2235. R.I. afectarea inimii stangi la

pacientii cu CPC secundar BPOC,
u.a.s.c.c.e
A. acesti pacienti au, de obicei, un
istoric de fumat excesiv
B. fumatul excesiv este un factor de risc major pentru BCI;
C. acesti pacienti au, adesea, disfunctie de VS ischemica;
D. cresterea PAP poate fi secundara, partial, cresterii presiunii din AS cauzate de disfunctia VS
E. doar o mica parte din pacientii
care mor cu CPC determinat de
BPOC au HVS la examenul postmortem

2236. R.I, afectarea inimii stängi la

pacienti cu CPC secundar BPoc
f.d.u. evenimente:
a. fumat excesiv
b. disfunctie ventriculara stanga
c. cresterea PAP
d. boalà coronarianà;
e. cresterea presiunii din AS
care este lantul cauzal corect
A a-d-b-e-c
B. b d +a-e
D. bc
E. c-d-a-eab

2237. F.d.u. stari patologice asociate cu decompensarea VD la pacienti cu BPOC si CPC:

a. insuficienta ventilatorie
(hipoventilatie alveolarà);
b. infectie respiratorie acuta
c. BPOC,
d. agravarea HTAP
e. hipoxie si hipercapnie
f. insuficienta VD
care este inlantuirea temporala/
cauzala corecta
A b d-aef
C. c-b-a e d-f
D. dae-f-+b-c;

2238. R.i. manifestarile asociate cu

decompensarea VO la pacientii cu
BPOC si CPC, fd.u. mecanisme
fiziopatologice
1. hiperinflatie pulmonara;
2. cresterea presiuníi din AD;
3. hipoxie miocardica
si consecinte:
a. reflux hepatojugular
b. deplasarea in jos a ficatului
c. aritmii supraventriculare
care sunt asocieriie corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2:
E. a-3, b-2, c-1;

2239. R.l. manifestarile asociate cu

decompensarea VD la pacienti cu
BPOC si CPC, f.d.u. mecanisme
fiziopatologice
1. cresterea presiunii din AD;
2. hiperinflatie pulmonara,
3. hipoxie miocardica;
si consecinte:
a. hepatomegalie de staza
dureroasa;
b. aritmii ventriculare
c. impingerea diafragmei
care sunt asocierite corecte:
A. a-1, b-2, o-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1%2;
E. a-3, b-2, c-1;

2240. R.i. pacientii cu CPC

secundar BPOC, f.d.u. evenimente
a. edem periferic
b. creste presiunea venoasa
sistemica
c. exacerbarea obstructiei cailar
aeriene
d. creste presiunea intratoracicå;
e. BPOC
f. impiedica intoarcerea venoasa;
care este lantul cauzal corect:
D. e-c-d-f-b-a

2241. R.l. modificarile morfopatologice care apar in CPC secundar

BPOC, f.d.u. teritorii
1. ventriculul drept
2. arterele pulmonare musculare;
3. vasele mici si capilarele;
si urmatoarele modificari
a. hipertrofiere progresivá
b. fibroza, modificari elastice care
se continua in arteriole;
C. disparitie in regiunile de
hiperinflatie pulmonara;
A. a-1, b-2, c-3;
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;

2242. R.L. modificarile morfopatologice care apar in CPC secundar

BPOC, f.d.u, teritorii
1. arterele pulmonare principale;
2. arterele pulmonare musculare;
3. arterioiele
4. vasele mici si capilarele
si urmatoarele modificari
a. media se muscularizeaza
b. deformare
c. dilatare;
d. muschii longitudinali devin
proeminenti
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2, d-4
B. a-2, b-3, c-1, d-4
C. a-3, b-4, C-1, d-2;
D. a-4, b-2, c-3, d-1;
E. a-4, b-3, c-2, d-1

2243. In mod caracteristic, istoricul

pacientilor avand CPC secundar
BPOC include u.c .
A. tuse seaca, iritativa
B. durere toracica
C. respiratie Cheyne-Stokes
D. spitalizari de urgenta din cauza
infectiilor respiratorii;
E. episoade de scadere a capacitatii vitale corelate cu scaderi mai
putin importante ale VEMS;
F. acutizàri ale disfunctiei respiratorii necesitand ventilatie mecanica;

2244, R.1. manifestärile clinice care

apar in CPC secundar BPOC,
A. cresterea presiunii venoase sistemice este reflectata de turgescenta venelor jugulare
B. hipertensiunea venoasa poate
avea o componenta reversibila determinata de obstructia fluxului de
aer
C. hipoxia determinata de hipoventilatie este de obicei agravata ziua.
D. poate sa apara un grad de hipertensiune intracranianå;
E. manifestärile neurologice sunt
provocate in primul rånd de

2245. R.I. manifestarile clinice care

apar in CPC secundar BPOC,
A. manifestarile se accentueaza
cand intervine o infectie respiratorie
B. o infectie respiratorie poate duce
a scaderea presiunii intratoracice
prin accentuarea obstructiei bronsice
C. hipertensiunea venoasa poatã
sa scada, uneori foarte rapid
odata cu ameliorarea obstructiei
cailor respiratorii;
D. la administrarea de oxigen, pot
sa apara sau sa se accentueze
manifestarile de hipoxie
E. sindromul pseudotumor cerebri
este determinat de vasoconstrictia
cerebrala

2246. R.l. manifestanile clinice care

apar in CPC secundar BPOC
. asoconstrictia cerebral poate
provoaca hipertensiune intracraniana
B. dispneea poate fi suficient de
severa pentru a limita capacitatea
de a efectua eforturile minore ale
vietii cotidiene
C. accentuarea edemul periferic
este determinata de scaderea presiunii venoase sistemice
D. In formele severe, manifestärile
neurologice pot merge pana la sin-
dromul .pseudotumor cerebri
E. semnele de ICD sunt net distincte de cele determinate de obstructia severa a fluxului de aer

2247. Manifestarile de hipercapnie

care pot sa apara in CPC secundar
BPOC s.u.c.e
A. somnolenta;
B. dureri toracice;
C. stare confuzionala
D. diaree
E. edem macular

2248. R.i. fiziopatologia semnelor

fizice care pot så apara in CPC
secundar BPOC, f.d.u. cauze:
1. cresterea DC;
2. fumat excesiv timp de multi ani;
3. instalarea unei infecii
pulmonare
si urmatoarele consecinte:
a. accentuarea edemul periferic
b. pete de nicotina pe degete
c. piele caldä;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1;

2249. R.I. fiziopatologia semnelor

zice care pot sa apara in CPC
secundar BPOC, f.d.u, cause/ mecanisme
1. IVD;
2. scaderea compliantei VD;
3. regurgitare tricuspidiana;
si urmatoarele semne fizice pe care
acestea le pot induce
a. reflux hepatojugular;
b. suflu sistolic
c. galop protodiastolic drept;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, o-3;
D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-1, c-2;

2250. RI. fiziopatologia semnelor

fizice care pot sa apara in CPC
ecundar BPOC, f.d.u. cauze
1. obstructia fluxului de aer;
2. hipercapnie
3. bronsita cronica;
si urmatoarele consecinte
a. semne de DC crescut;
b. raluri bronsice;
c. distensia toracelui
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

2251. R.I. fiziopatologia semnelor

fizice care pot sa apara in CPC
secundar BPOC, f.d.u. cauze
1. bronsita cronica
2. cresterea DC;
3. instalarea FIA
si urmatoarele consecinte
a. raluri sforaitoare si suieratoare
b. accentuarea edemul periferic
c. pulsul arterial saltator
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, D-2:
C. a-2, b-1, c-3
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

2252. R.l. fiziopatoiogia semnelor

fizice care pot sa apara in CPC
secundar BPOC, f.d.u. cauze
1. hipoxemie;
2. raluri pulmonare zgomotoase
3. cresterea presiunii
ntratoracice;
si urmatoarele consecinte
a. semne de DC crescut
b. auscultatie cardiaca dificilä
c. accentuarea semnelor de
hiperpresiune venoasa sistemica
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c1;
E. a-3, b-1, c-2;

2253. R.I. modificarile radiologice

determinate de hiperinflatia pulmonara, u.a.s.c.se
A. desenul vascular periferic este
accentuat
B. diafragmele sunt ascensionate
C. toracele pare blocat In expir"
D. pozitia inimii tinde spre orizon
E. hiperinflatia pulmonara faciliteaza evaluarea gradului de dilatare a
inimii drepte;

2254. R.I. examenele paraclinice in

CPC secundar BPOC, u.a.s.c.c.e
A. probele ventilatori evidentjazå
obstructia fluxului de aer
B. analiza gazelor sanguine demon
streaza hipoxemie si hipocapnie
C. pana sa se instaleze IVD, efortul
este limitat de disfunctia ventilato-
rie mai degraba decat de disfunctia
D. pe radiografia toracica, se constata dilatarea venelor pulmonare
centrale (hilare);
E. la periferie, vasele sunt ingustate
si dispar, mai ales in regiunile
plamanilor care sunt marcat emfizematoase
F. la scintigrafia miocardica de
perfuzie, raportul dintre cantitatile
de izotop captate de VD si de VS
este anormal scazut

2255. U.f.d.f.d. modificarile ECG

caracteristice pentru CPC secundar
BPOC s.c.f.c.e.
A. Axul electric al inimii tinde;
B. spre orizontala din cauza;
C. modificari pozitiei anatomice;
D. a inimii si a suprasolicitarii;
E. inimii drepte prin HTAP

2256. R.I. modificarile ECG caracteristice pentru CPC secundar

BPOC, u.a.s.c.c.e
A. ECG este foarte sensibilä in
evidentierea dilatarii inimii drepte;
B. plamanii destinsi mascheaza
semnele de supraincarcare a VD
C. adesea, dominanta undei S (fata
de unda R) se extinde in derivatiile
precordiale pánà in V3 sau chiar V4
D. aritmiile sunt frecvente;
E. aritmii care apar frecvent sunt
FiA si tahicardia atriala multifocala

2257. R.I. rolu EcoCG in CPC

secundar BPOC, u.a.s.c.c.e.
A. este adesea facilitiatä de aerul
din plamånii destinsi
B. de obicei, evidentiaza reducerea
diametrului transversal al cavitatii
ventriculare drepte
C. adesea, demonstreaza ingrosarea anormala a peretelui ventricular drept
D. permite evaluarea HTAP
E. In multe cazuri, deceleaza insuficienta mitralä

2258. R.I. rolui cateterismului inimii

drepte (CatID) in CPC secundar
BPOC, u.a.s.c.gL
A. CatiD poate fi realizat la patul bolnavului
B. termodilutia poate fi folositä
pentru masurarea presiunii partiale a oxigenului
C. pentru masurarea DC se foloseste un cateter multilumen directionat de flux, cu balon la varf si
echipat cu termocupluri
D. la pacientili cu CPC necomplicat,
PAP blocatà este, de obicei, crescuta chiar si in repaus;
E. CatiD poate fi util in evaluarea
severitatii HTAP
F. CatiD permite aprecierea modului in care PAP se modifica la
inhalarea de oxigen, expectata fiind o crestere;

2259. R.l. CPC secundar unor

afectiuni respiratorii restrictive, f.d.
cele doua tipuri de mecanism restrictiv
1. restrictie intrinseca
(parenchimatoasa)
2. restrictie extrinseca
(extraparenchimatoasa)
si urmatoarele aspecte clinice:
a. hiperventilatie
b. DC normal sau scazut
c. hipoventilatie
d. DC normal sau crescut
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E, a-2, b-2, C-1, d-1;

2260. F.d.u. evenimente care pot fi

provocate de bolile pulmonare
restrictive extrinseci
a. scade amplitudinea miscarilor
respiratorii;
b. scade ventilatia alveolara;
c, retentie de apa;
d. hipercapnie
e. boala restrictiva extrinseca;
f. retentie de bicarbonat
g. retentie de sodiu
care este inlantuirea temporalä/
cauzala corecta: A. e-a-b-d-f-g-c

2261. R.I. CPC secundar unor

afectiuni respiratorii restrictive, f.d
cele doua tipuri de mecanism restrictiv
1. restrictie intrinseca
(parenchimatoasã)
2. restrictie extrinseca
(extraparenchimatoasa)
si urmatoarele aspecte clinice:
a. intre manifestärile clinice
predomina RHS (edem periferic)
b. hipocapnie;
c. Intre manifestarile clinice
predomina dispneea
d. hipercapnie
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-1, c-2, d-1

2262. R.l. etiopatogenia HTAP (si

deci a CPC) in alte boli decat cele
obstructive pulmonare. f.d.u.
mecanisme fiziopatologice
1. hipoxie cronica si policitemie;
2. hipoventilatie alveolara;
3. hipoventilatie alveolara prin
afectarea pompei ventilatorii
si urmatoarele afectiuni/ situatii
a. altitudine inalta:
b. obstructia cailor aeriene
superioare
c. miopatii afectand muschii
respiratori;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3:
C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

2263. R.l. etiopatogenia HTAP (si

deci a CPC) in alte boli decät cele
obstructive pulmonare
mecanisme fiziopatologice
1. hipoventilatie alveolara prin
mecanism restrictiv extrinsec
2. hipoventilatie alveolara prin
afectarea pompei ventilatorii
3. distorsionarea si obliterarea
vaselor pulmonare (boalã
pulmonara restrictiva intrinseca/
parenchimatoasa);
si urmatoarele boli:
a. obezitate
b. fibroza pulmonara interstitiala
c. boala neurologica determinand
scaderea fluxului neuronal catre
muschii respiratori;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3;
B, a-1, b-3, o2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, 0-1;

2264. F.d.u. mecanisme fiziopatologice ale HTAP (si ale CPC) in alte
bolil decat cele obstructive pulmonare:
1. hipoventilatie alveolara;
2. hipoventilatie alveolarã
(mecanism restrictiv extrinsec)
si/sau compresia vaselor
3. reducerea patului vascular
pulmonar (boala pulmonara
restrictiva intrinsecã);
si urmatoarele boli:
a. tulburarile controlului ventilator
b. mixedem
c. rezectie pulmonara;
d. cifoscolioza;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-3
B. a-1, b-1, c-3, d-2
C. a-1, b-3, c-1 , d-2;
D. a-2, b-3, c-1, d-1;
E. a-3, b-1, c-1, d-2;

2265. F.d.u. mecanisme fiziopatologice ale HTAP (si ale CPC) in alte
boli decat cele obstructive pulmonare
1. hipoventilatie alveolara;
2. hipoventilatie alveolarã
(mecanism restrictiv extrinsec)
sil/sau compresia vaselor
pulmonare
3. distorsionarea si obliterarea
vaselor pulmonare (boala
pulmonara restrictiva intrinseca);
si urmatoarele boli:
a. pneumoconioze;
b. sindromul apneei de somm
c. deformarile peretelui toracic
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c2
E. a-3, b-2, c-1;

2266. Tabloul boli Monge (raul de

munte cronic, care apare la locuitorii de la altitudini inalte) include
A. hipercapnie;
B. manifestari de
hiperváscozitate sanguina determinate de anemia
secundara
C. HTA sistemica;
D. cord pulmonar acut
E, stare confuzionalä
F. pierderea acuitätii mentale;
G. tulburàri neuropsihice provocate
de hipercapnie si/sau de hipervascozitatea sanguina;

1981. R.I. diagnosticul diferential al

dureri pericardice, f.d.u. variante:
1. ingreuneazä si mai mult
2. lasa loc de confuzie cu
3. genereaza posibilitatea confuziei
si urmatoarele trasaturi
diferentierea de IMA;
afectiunile pleurale;
cu ischemia miocardica, in
special cu IMA;
a. uneori durerea este ascutita si
agravatä de inspiratie:
b. uneori, durerea este insotita de
cresterea INM (creatinkinaza si
troponina);
c. uneorí este o durere persistenta
constrictiva care iradiaza In bratu
stang si/sau drept
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

1982. R.I. diagnosticul diferential al

durerii pericardice, f.d.u. variante:
1. faciliteaza diferentierea de IMA;
2. lasa loc de confuzie cu
afectiunile pleurale;
3. caracteristic pentru durerea
pericardica;
si urmatoarele trasaturi
a. cresterile INM, daca se produc
sunt modeste fata de cat de extin-
se sunt elevarile segmentului ST;
b. durerea poate fi ameliorata in
sezut si aplecat in fata si este
intensificata in decubit dorsal
c. uneori durerea este agravata de
tuse si de modificarile de pozitie;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1
E. a-3, b-2, C-1:

1983. R.l. durerea toracica din

pericardita, u.a.s.c.c.e
A. este un simptom important, intotdeauna prezent
B. este adesea ascutita si severã
C. cel mai tipic, este localizata
retrosternal si precordial/ sub-
mamar
D. este confundata adesea cu IMA;
E. poate avea caracter pleuritic, ca
urmare a inflamatiei pleurale insotioare
F. poate f insotita de cresterea
INM, probabil din cauza ischemiei
miocardice asociate

1984. Cd.u. zone de iradiere nu

este caracteristica pentru durerea
toracica din pericardita:
A. periombilical;
B. spate;
D. brate
E. umarul stang (creasta trapezului

1985. R.l. durerea din pericardita

f.d.u, caracteristici:
1. durerea este adesea absenta;
2. durerea este de obicei prezenta;
si u. categorii de pericardita:
a. pericardita neoplazica;
b. pericardita tuberculoasa
c. formele infectioase acute;
d. pericardita prin mecanism
autoimun
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2
B. a-1, b-2, c-2, d-i
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1

1986. R.I. durerea din pericardita,

f.d.u. caracteristici:
1. durerea este adesea absenta
2. durerea este de obicei prezenta;
si u. categoril de pericardita:
a. formele de pericardità
presupuse a fi legate de
hipersensibilitate
b. pericardita postiradiere;
c. formele infectioase acute
d. formele de pericardita care se
dezvolta lent
e. pericardita uremica;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;

1987. RI. frecatura pericardica.

u.a.s.с.с.e..
A. poate avea intensitate mare
B. adesea, are un timbru caracteristic, ca de jet de vapori;
C. are o sonoritate dulce;
D. este prezenta la majoritatea
pacientilor (85%);
E. poate dispärea dupa cafeva ore,
pentru a reaparea In ziua urmatoare;

1988. R.l. frecatura pericardica,

u.a.s.c.ce.
A. are tonalitate joasa;
B. poate avea pana la trei componente pe ciclu cardiac;
C. este cel mai important semn fizio
al pericarditei acute
D. uneori, apare doar cand se
apasã ferm cu diafragma stetoscopului pe peretele toracic parasternal stanga jos
E. de regula, este persistenta timp
de mai multe saptamani

1989. R.I. frecatura pericardica

A. adesea, are o sonoritate carac-
B. rareori, poate produce un
teristica, de tip ,du-te-vino"
freamat palpabil;
C. dispare cand respiratia este
suspendata, in timp ce frecatura
pleurala se aude pe intreaga
durata a ciclului respirator
D cel mai adesea, se aude mai
bine in inspiratie, cu pacientul in
decubit
E. este produsa prin frecarea intre
ele a celor doua foite perícardice
inflamate si cu depozite de fibrin

2770. Manifestarile TFS sunt usor

de diferentiat de cele ale TVP f.d
cele doua entitati
1. tromboflebita superficiala;
2. tromboza venoasa profunda;
si urmatoarele trasaturi:
a. edemul apare prin mecanism
inflamator
b. pacienti acuzä durere difuza in
membrul afectat
c. principalul semn clinic este
cordonul venos
d. una dintre sechele este IVC;
care sunt asocierile corecte:
A a-1, b-1, c-2, d-2;
B a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-1, d-2;
E. a-2, b-2, c1, d-1;
2771. Manifestarile TFS sunt usor
de diferentiat de cele ale TVP f.d
cele doua entitafi:
1. tromboflebita superficiala;
2. tromboza venoasa profunda;
si urmatoarele trasaturi:
a. principalul semn clinic este
edemul
peretelui venos
trombului;
b. fenomenul initial este inflamatia
c. pacientili acuza durere la locul
d. TEP este o complicatie
caracteristica;
care sunt asocieriie corecte:
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;

2772. R.I. cordonul venos din TFS uascce

A este cianotic
B. este cald;
C. este dureros
D. are traiectoria unei vene superficiale
E determinà edematierea intregului
membru afectat

2773. R.i. diferentierea TFS de

TVP, f.d. cele doua entitati
1. tromboflebita superficiala;
2. tromboza venoasa profund;
si urmatoarele trasaturi:
a. rareori, examenut fizic eviden
fiaza un cordon venos
b. mecanismul edemului este cresterea permeabilitatii peretelui
vascular;
c. circulatia venoasa colateralã
este un semn caracteristic
d. edemuf se limiteaza la zona din
jurul venei afectate;
care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-1, d-2
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D a-2, b-1, c-2, d-1;
E a-2, b-2, c-1, d-1;

2774. R.i. diferentierea TFS de

TVP, fd cele doua entitati
1. tromboflebita superficiala;
2. tromboza venoasa profunda;
si urmatoarele trasaturi:
a. edemul cuprinde intregul
f.d. cele doua entitati
membru afectat;
b. nu detemina embolism pulmonar
c. edemul apare prin cresterea
presiunii hidrostatice;
d. de regula, examenut fizic evi-
dentiaza cordonul venos;
care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2
a-2, b-1, c1, d-2;
D a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1

2753. TVP produce la membrul

afectat u. manifestari, c.e:
A. tumefactie unilaterala;
B durere
C scade turgescenta tisuiara;
D colabarea venelor superficiale;
E. modificarea culorii;
F. modificarea temperaturii locale;

2754, R.I. culoarea membrului

afectat de o TVP, u.a.s.c.c.e.
A. la multi pacienti, este normala;
B poate fi rosie, in care caz tem-
peratura localà poate fi scazuta;
C. la unii pacienti poate fi cianotica;
D adesea este palida
E poate fi modificata prin hiperpigmentarea de staza care apare
in faza acuta a TVP

2790. R.l. fiziologia vaselor limfatice, u.a.s.c.G.e

A. membrana bazala a capilarelor
limfatice nu permite accesul proteinelor si al particulelor interstitiale;
B. peretele vaselor limfatice mai
mari poate efectua doar miscari
pasive
C. drenajul limfatic este favorizat de
o PVC crescuta
D. circulatia fimfatica participa la
absorbtia lichidului interstitial;
E. circulatia limfatica este implicatã
in reactia la infectie

Limfedemul
2791. F.d. cele doua categorii de
limfedem
1. limfedemul primar;
2. limfedemul secundar
si u. caracteristici etiologice:
a. poate fi determinat de hipoplazia
sau agenezia vaselor imfatice;
b. poate fi determinat de obstructia
vaselor limfatice;
c. poate fi determinat de lezarea
sau obstructia canalelor limfatice
anterior normale
d. este o afectiune dobandita
care sunt asocierilie corecte
A-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-1;
D. a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1;
563. R.l. diferentierea dintre manifestarile ICD si cele ale ICS, U.a.S.c.c.e A. cand
este afectat mai ales VD (ICD) domina manifestarile de taza periferica, B. In HTAP
secundara TEP, manifestarile ICS sunt mai importante decat cele ale ICD C.
stenoza pulmonara valvulara congenitala, frecvent apar simptome determinate de
staza venoasa pulmonar D. In IC de lunga durata, excesul de fluid nu mai este
localizat exclusiv spatele ventriculului insuficient; E. dintre cele doua forme de IC,
doar ICD duce la cresterea presiunii venoase sistemice;

568. F.d.u. evenimente atribuite IC retrograde (atat drepte, cat si stangi). a. creste
presiunea in sistemul venos situat in amonte de atriu (si de ventriculul
corespunzator); b. se produce retentie hidrosalina; c. creste presiunea in atriu; d.
creste transsudarea de lichid in spatiul interstitial e. creste presiunea in sistemul
capilar situat in amonte de atriu: D. caedb

569. Manifestari atribuite ic anterograde s u.c.e.: A. scade perfuzia renala; B. Scade

reabsorbtia sodiului la nivelul tubului contort proximal; C. scade reabsorbtia la nivelul
tubului contort distal; D. se activeaza SRAA E. se produce retentie hidrosalina

578. Uf.d.f.d. RHS din iC s.c.f.c.e.: A. Acumularea anormala de fluid; B. Si

expansiunea volumului, C. sanguin care o insoteste consti tuie un important
mecanism; D, compensator care tinde sa reduca DC si, astfel, E. perfuzia organelor
vitale.

579. U.fdf.d. RHS din IC s.c.f.cse.: A. Cresterea VTD si a PTD, B. Ventriculare

caracteristice pentre; C. IC duc la scaderea DC (care; D. are tendinta sa scada din
cauza IC) si; E. determina congestie venoasa pulmonara si/ sau sistemica
580. in cadrul ICCg se produc u. ajustari neuroumorale, ce. A. activarea sistemului
nervos adrenergic, B. scade secreia de renina; C. creste sinteza de angiotensina: D.
scade secretia de aldosteron; E. creste eliberarea de ADH F. scade eliberarea de
endotelina; G. scade eliberarea PNU atriale si cerebrale;

581. R. ajustarile neuroumarale din cadrul ICCg, u.a.s.c.c.e. A. scade rezistenta

vasculara sistemica; B. scade excretia de potasiu; C. in formele severe de iC
cresterea capacitatii de a excreta apa duce la hiponatremie de dilutie, D. creste
eficienta umplerii patului arterial sistemic; E. SRAA este putin activat in IC acuta; F.
PNU contracareaza doar intr-o mica parte efectele SRAA si ale ADH;

582. R.I ajustarile neuroumorale din cadrul ICCg, u.a.s.cs.c e.: A. activarea SRAA
creste secretia de renin sinteza de angiotensina si secretia de aldosteron: B. se
produce retentie de sodiu si apa C. in formele usoare de ic scade capacitatea de a
excreta apa D. in formele severe de IC apare hipernatremie; E. scaderea VSCE
provoaca modificarile renale si hormonale caracteristice ICCg, F. activitatea SRAA
creste pe masura ce ic se cronicizeaza;

624. R.I. felul in care se distribuie edemul cardiac, f.d.u. inceputuri de fraza 1. dat
fiind caracterul lui hidrostatic, edemul este: 2. seara, edemul este mai evident; 3. la
pacientul care prefera decu bitul lateral pe o anumita parte, edemul este; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. decliv b. Ia membrele inferioare; c. asimetric care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-
2; E. a 3. b-2, c-1

625. R.l. felul in care se distribuie edemul cardiac, f.d.u. inceputuri de 1. dimineata,
edemul este; 2. la pacientii alitati, edemul apare, la inceput; 3. rareori si doar tardiv in
evolutia Ic, edemul apare; a. distribuit in functie de pozitia (predominanta) in care
doarme pacientul, b. la brate si la fata; c. in regiunea sacrata; Care sunt asocierile
corecte: A. 1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, C-2 C.a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-
1

626. R.I. felul in care se distribuie edemul cardiac, f.d.u. inceputuri de 1. dimineata,
edemul este mai evident: 2. la pacientii care se deplaseaza, edemul apare, la
inceput; 3. in masura in care pozitia pacientului este simetrica, edemul este
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. simetric b. in refiunea pretibiala si la glezne c. in
zonele care au fost declive in cursul noptii: E. a-3, b-2, c-1
729. R.l. durerea provocata de ischemia coronariana (si la felul in care pacientul o
descrie), u.a.s.c.g.e. A. in multe cazuri, pacientul acuza disconfort in piept B.
deseori, pacientul afi senzatie de sufocarel inabusire insotind sau inlocuind durerea;
C. senzatiile de intepatura nu re prezinta, in general, durere coronariana D. unii
pacienti o descriu ca fiind ascusita, referindu-se insa mai mult la intensitate, decat la
caracter.E. folosirea pumnului strans pentru a indica locul durerii este sugestiva
pentru senzatia de intepatura

730. R.l. durerea provocata de ischemia coronariana (si la felul in care pacientul o
descrie), A. adesea durerea este ascutita, fugace B. unii pacienti nu afirma durere, ci
o senzatie vaga/ nedeslusita de anxietate, neliniste, disconfort C. de obicei, pacientul
indica locul durerii cu varful degetului D. adesea durerea este surda prelungita E. de
obicei, durerea este punctiforma

731. R.l. durerea provocata de ischemia coronariana la felul In care pacientul o

descrie). A. o senzatie caracteristica este cea de greutate, apasare, strivire; B. in
punerea diagnosticului, au importanta datele de istoric si aspectele epidemiologice:
C. intensitatea (perceputa subiectiv de pacient) este de la ingrijoratoare pana la
terifianta; D. o senzatie caracteristica este cea de intepatura E. cel mai adesea,
pacientul relateaza durere pur si simplu;

732. Rareori este determinata de ischemia miocardica durerea care are u.

Caractere, A. surda, prelungita (cu durata de cateva ore sau mai mult). B. ascutita
(inlepatura, junghi): C. migratorie; D. trecatoare (cu durata de cateva secunde) E.
constrictiva;

733. U.f.d.f.d. durerea coronariana s.c.f cue. A. Rareori durerea produsa de ischemia
miocardica este; B. perceputa pe o suprafata mica; C. net delimitata uneori chiar, D.
punctiforma, cand se asociaza: E. cu senzatie de constrictie.
734. Rareori este determinata de ischemia miocardica durerea care are localizari,
submamar stang; B difuza retrosternalas in dreptul inimii; D. laterotoracic; E. pe o
suprafata mica, net delimitata;

735. R.I. localizarea durerii din angina pectorala, u.a.s.c.ce. A. cel mai adesea, este
localizata in emitoracele stang, in dreptul inimii; B. iradiaza in umeri si brate (mai
ales pe dreapta); C. nu iradiaza in bratul drept; D. radiaza mai ales pe fata radiala
antebralului si a mainii E. durerea in zona de iradiere este In piept F. durerea
coronariana iradiaza rareori sau deloc sub linia ombilicala G. daca este pe o
suprafata mica si/sau clar localizata in dreptul inimi, este in mod cert anginoasa:

736. U..d.fd. durerea coronariana A. Adesea iradiaza pe fata cubitala B. a

antebratuiui si a mainii stang C. intrucat aferentele senzoriale D. din aceste teritorii
se proiecteaza ale; E. maduvei la acelasi nivel ca si cele care provin din inima.

737. C.d.u. Iradieri este cea mai putin probabila pentru durerea coronariana pentru:
A. spate B. gat; C maxilar, dint; D. fosa iliaca stanga: E. epigastru;

738. R.l. durerea din angina pectorala stabila, u.a.s.c.cae. A. creste, iar apoi
descreste progresiv, fara a ajunge sa fie severa, de obicei; B. poate fi provocata de
efort (efort fizic, alergat, act sexual); C. nu este influentata de starea psihica D. poate
fi declansata de o masa grea/ copioasa E. apare si in repausi

739. RI. durerea din angina pectorala stabila, u.a.S.c.cae. A, cel mai adesea, are ca
substrat morfopatologic placi de aterom care obstrueaza coronarelei B. nu apare in
repaus, spre deosebire de durerea din API si din iMA;C.in general, dureaza >1 minut
dar <10minute: D. este ameliorata de frig: E. angina nocturna (de decubit) se
amelioreaza imediat la ridicarea in sezut:

740. R.I. durerea din angina pectorala stabila, u as.c cue. A. tipic, dureaza 15-20
minute B. uneori este deciansata de efectuarea brusca a unui efort cu care pacientul
nu este obisnuit: C. poate fi provocata de stari de tensiune. incordare, manie, teama,
frustrare; D. se amelioreaza la NTG sublingual ( au si angina nocturna); E. este
ameliorata de repaus

741. R.l. evenimentele care se petrec la pacientul cu APS noaptea in timpul

somnului, u.a.s.c.c.e. A.pacientul fiind in decubit, scade volumul sanguin intratoracic
intrucat scade afluxul de sange catre torace B. cavitatile ventriculare se micsoreaza
fiindca inima se umple cu mai putin sange; C. poate sa creasca nevoia de oxigen a
miocardului deoarece scaderea presarcinii creste munca inimii D. la pacientii cu a
coronariana, poate sa apara ischemie miocardicai E. se poate produce IVS
tranzitorie; F. din cauza modificarilor de presarcina, pacientul se poate trezi cu
durere (numita angina Prinzmetal) si dispnee;

742. F.d.u. evenimente care se produc in cadrul anginei de decubit: a. creste

necesarul de oxigen peste nivelul pe care-l pot asigura coronarele obstruate; b.
creste munca inimii. c. creste afluxul de sange catre inima d. ischemie miocardica,
uneori cu IVS tranzitorie; e, creste umpierea ventriculara; f. In decubit sangele
aflueaza dinspre membrele inferioare si abdomen catre piept: care este lantul cauzal
corect. E. fcebad

743. F.d.u. evenimente care explica apariga anginei la un nivel fix de efort: a. afluxul
de sange catre miocard este fixat la un anumit nivel b. placi de aterom stabile: d.
angina apare, in mod predictibil la un anumit nivel de efort. e. cresterea nevoii de
oxigen peste acel nivel care este inlantuirea temporalal cauzala corecta: B. badec

744. R.I. pragul de aparitie a durerii (p.a.d.) in APS u.a.s.c.c.e A. p.a.d. variaza de la
persoana la persoana B. p.a.d se mentine constant pe parcursul unei zile; C. p.a.d
nu este influentat de factori psihoemotional; D. la multi pacienti, angina se produce
dupa o anumita cantitate, relativ constanta, de activitatel efort E. la pacientii cu prag
fix de declansare a durerii anginoase, aportul de oxigen la nivelul miocardului este
fix:

745. R.I. diferite aspecte ale APS. A. pragul de declansare a dureril anginoase este
fix la unii pacienti variabil la al B. la pacientii cu prag fix de declansare a durerii
anginoase, ischemia este provocata de cresterea nevoil de oxigen a miocardului. C.
antecedente familiale de BCI prematura inseamna aparitia BC inainte de 45 ani la
rude de sex feminin silsau inainte de 55 ani la rude de sex masculin: D. prezenta
factorilor de risc pentru ateroscleroza creste probabilitatea ca o durere in piept sa fie
de cauza ischemica; E. severitatea anginei poate fi cuantificata (usoara, moderata.
severa) in functie de nivelul de efort la care apare (mare, moderat, mic);

746. U.f.d.f.d. variatia pragului de aparitie a dureri in APS s.cf.c.e.: A. Unii pacienti
pot avea dimineata angina la eforturi minore: B. (scurta plimbare, toaleta, barbierit) in
timp ce in restul zilei: C. tolereaza eforturi mult mai mari fara sa apara dureri
anginoase; D. durerea aparand doar la eforturi neobisnuite, la mese grele: E. sau la
expunerea la cald.

747. R.l. variatia pragului de aparitie a dureri MPAD) in APS, A, la unii pacie ni,
VPAD se produce in cursul unei zile B. la unii pacienti, VPAD se produce de la o zi la
alta C. VPAD este determinata de varia tia aportului de oxigenl fluxului de sange prin
coronare; D. VPAD este legata de variatia tonusului arterelor coronare: E. dimineata,
cand este mai odihnit pacientul poate realiza eforturi mai mari, pentru ca ulterior in
cursul ei, pe masura ce se acumuleaza; oboseala, sa tolereze eforturi din ce in ce
mai mici

748. Aspecte atipice care au fost riana descrise la durerea coronariana A. poate
avea localizari atipice; B. poate avea caracter atipic; C. poate sa nu fie strict legata
de factori declansatorii D. se poate accentua sau remite pe mani luni E. nu este
influentata de anotimp;

749. Probabilitatea ca durerea in piept acuzata de un pacient sa fie anginoasa este

mai mare atunci cand sunt prezent urmatorii factori de risc, c.e A. istoric familial de
BCI prematura; B., diabet: C. dislipidemie; D. hipertensiune arteriala E. consum de
alcool.

750. R.I. examenul fizic la pacientii cu APS, f.d.u. explicatii 1. disfunctie miocardica
sistolica sau diastolica 2. ischemie asociata cu StAo, CMH 3. ischemie severa cu
disfunctie miocardica si IVS (rareori in APS, mai frecvent in SCA: si u. elemente de
examen fizic: a. semne de edem pulmonar interstitial (mai ales raluri de staza
pulmonara) sau chiar alveolar (tablou de edem pulmonar acut) b. suflu sistolic
parasternal moderat intens; c. galop protodiastolic sau galop presistolic; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3. B. a-1, b-3, c-2 C, a 2, b-1, c-3 D. a-2, b 3, c-1; E.
a-3, b-2, c-1;

751. R.l. examinarea pacientilor cu APS, u.a.S.C.Ce. A. in absenta altei patologii

cardiace, examenul fizic este rareori normal B semnele auscultatorii pot fi percepute
cel mai bine cu pacientul in decubit dorsal C. este de evitat examinarea pacientului
in timpul crizei dureroase D. la Expo se pot evidentia semne de HTA; E. la Expo se
pot evidentia scaderea reflexului peretelui arterial F. la ExFo se pot evidentia semnul
incrucisarii arterio-venoase,

752. R.l. semnificatia elementelor de examen fizic In BC fd.u 1. soc apexian slab sau
absent; 2. suflu sistolic apical permanent 3. suflun arteriale; si urmatoarele
semnificati: a. ateroscleroza periferica ocluziva: b. disfunctia muschilor papilari in
urma unui infarct miocardic anterior, c, achinezie de VS care sunt asocierile corecte:
A. a-1,b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E a-3, b-2, c-1

753. R.l. semnificatia elementelor de examen fizic in BCI, fd.u. descoperiri 1. socul
apexian dublu; 2. suflu sistolic apical trecator, 3. xantoame, xantelasma si
urmatoarele semnificatii: a. dislipidemie: b. dischinezie ventriculara; c. ischemie
miocardica acuta producand disfunctia muschilor papilari care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c 3; E. a-3, b-1, c-2;

754. Uf.df.d. utilitatea inspectiei la pacientii cu AP s.cf.c.e. A Rinofilma nu este

sugestiva; B. pentru BCI intrucat semnifica, C. cel mai adesea consum excesiv de
grasimi, care D. nu a fost implicat drept factor. E. de risc pentru BCI (ba chiar
dimpotriva, dupa unele surse).

755. R.l. elemente de inspectie legate de AP, f.d.u, categorii: 1. semne legate de
factorii de risc; 2. semne ale unor afectiuni care pot favoriza crizele anginoase; si
urmatoarele elemente: a. paloare; b. pete nicotinice pe degete. c. leziuni cutanate
diabetice; d. semne de afectiune tiroidiana e, xantoame,xantelasma; care sunt
asocierile corecte: A. a 1, b-1, c 2, d-1, e 2; B. a 1, b-2, c-1, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-2,
d-1. e-1; E. a-2, b 1, c 1, d 2, e -1

756. Elemente de inspecie legate de angina pectorala s.u.c.e A. xantoame,

xantelasma:B. leziuni cutanate diabetice; C. rinofima: D. icter E. semne de afeciune
tiroidiana;

757. Elemente clinice si paracianice relevante pentru pacientul cu AP A. anemia

ridica pragul de aparitie a crizelor anginose B. semnele radiologice de HTAP sunt
caracteristice pentru BCI;C. caicificarile pe arterele coronare nu se pot observa
uneori radiologic, D. nu s-a demonstrat concludent rolul hiperuricemiei drept factor
de risc coronarian independent; E. extrasistolele supraventriculare aparute la testul
de efort semnifica a boala coronarian severa;

758. Elemente de palpare legate de angina pectorala s.u.ce.c A. artere periferice

dilatate anevrismal B. semne de hepatomegalie C. semne de contractie anormala a
VS D. modificari ale socului apexian E. soc apexian dublu;

759. Semne auscultatorii legate de BCI is.u.c.e A. sufluri arteriale B. galop

protodiastolic; C. galop presistolic D. suflu sistolic apical E. suflu determinat de
disfunctia muschilor papilari.

760. U.f.d.f.d. diagnosticul diferential al durerii anginoase s.c.f.g.e.: A. Pentru a pune

diagnosticul de boala coronariana trebuie excluse: B. o serie de afectiuni care pot; C.
provoca dureri anginoase doar in prezenta unor leziuni Coronariene, printre care nu
se afla; D. insa pericard ta tuberculoasa care este deseori nedureroasa: E. iar daca
este dureroasa, durerea nu are caracter anginos.

761. C.d.u. afectiuni este cea mai putin susceptibila sa provoace dureri anginoase
In absenta unor leziuni coronariene: A. stenoza aortica B., IAo C. HTAP D.
cardiomiopatie hipertrofica:E. pericardita tuberculoasa:
762. La pacientul coronarian, criza anginoasa poate provoca aparitia urmatoarelor
semne, ce. A. galop protodiastolic. B. galop presistolic, C. semne palpatorii legate de
dischinezia peretelui posterior D. suflu sistolic aortic; E. raluri de staza pulmonare; F.
edeme periferice;

763. Semne bioumorale semnaland afectiuni care favorizeaza BCI A. la analizele din
urina silsau din sange, semne ale unor boli care favorizeaza ateroscleroza, B.
glicozurie; C. scaderea epurarii (clearance-ului) creatininei; D. hipercolesterolemie,
mai ales cu cresterea fractiunii HDL E. hipoglicemie;

764. R.I. manifestarile clinice paraclinice la pacienti cu BCI. f.d.u. categorii: 1.

manifestari legate de disfunctia tranzitorie a muschilor papilari; 2. manifestari care
apar in cazurile severe 3. manifestari ale afectiunilor care favorizeaza ateroscleroza;
urmatoarele manifestari: a. suflu de IMt; b. tablou de EPA; c, hemoglobina glicozilata
(HbA1C) crescuta (DZ); d. retentie azotata (IR); care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3, d-3; B. a 2, b 3, c-1, d-3; C. a 3, b-1, c 2, d-3; D. a-3, b 2, c 3, d-1; E. a-3, b-
3, c-1. d-2

816. R.I. disconfortul toracic produs de ischemia miocardica (DTPIM), A. DTPM este
resimtit mai ales In piept sau in bray umar (mai ales pe stanga) B. cand are caracter
de durere, DTPIM consta mai adesea intr-o senzatie de constrictie sau de apasare
C. DTPIM poate sa nu fie descris ca o durere, ci doar ca un discon- fort, care este
echivaientul dureril D. cand DTPIM este descris drept disconfort (nu durere) se
prefera termenul disconfort ischemic; E. dependenta de efort a DTPIM este eseniala
pentru diagnosticul de BC F. asocierea DTPIM cu indicatori de necroza miocardica
crescuti este esentiala pentru diagnosticul de IMA;

817. R.l. disconfortul toracic produs de ischemia miocardica (DTPIM), u.a.S.c.g.e.: A.

DTP1M nu este influentat de pozitie B. DTPIM poate avea caracter de durere,
situatie in care termenul de angina pectorala este consa- crat si adecvat C. la
prezentare, APS API si MNEST au, toate, in tablou disconfortul anginos, asociat cu o
serie de trasaturi definitorii D. caracterul nou sau progresiv agravat al DTPIM este
esential pentru diagnosticul de APS; E. DTPIM este esenyal in diagnosticul de
angina pectorala (stabilan sau instabila), care se bazeaza insa pe examenul fizic;

818. RI. diagnosticul diferential al durerii anginoase, f.d.u. trasaturi definitorii

esentiale: 1. dependenta de efort; 2. caracterul nou silsau progresivl agravat. 3.
asocierea cu INM crescuti si stari patologice: a. APS b. API c. IMA; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, B. a 2, b-1.c3 C. a-2, b-2,c-1 D. a-3, b 1, c-2; E. a
3, b-2, c-1; de

819. F.d. cele trei forme de BCI caracterizate prin disconfort anginos: 1. angina
pectorala instabila : 2. angina pectorala stabila; 3. IMNEST; si u. trasaturi definitorii:
a. este ameliorata In interval de 5- 10 min de repaus si/ sau de nitroglicerina
sublingual si este in mod reproductibil asociat cu suprasolicitare fizica (efort cea mai
frecventa situatie) sau psi hoemotionala (stres etc.). b. are trasaturile durerii din API
c. survine cu un tipar crescator (adica, evident mai severa, mai prelungita sau mai
frecventa si nou instalata (de maxim 4-6 saptamani) si/sau apare in repaus (sau ia
efort minim), de obicei durand 10 min, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a 2, b 3, c 1; E. a 3, b-2, c-1;

823. F.d.u mecanisme/ procese patologice (care nu se exclud reciproc) implicate in

producerea API/ IMNEST: a. cantitatea de oxigen furnizata unui teritoriu miocardic
scade sub nevoile acestuia; b. discrepanta intre cantitatea de oxigen furnizata unui
teritoriu miocardic si nevoile acestuia; c. placa aterosclerotica coronariana cu grade
variate de obstructie; d. ruptura sau eroziunea placii cu tramb neocluziv suprapus; e.
nevoia de oxigen a unui teritoriu miocardic creste peste cantitatea care ii este
furnizatai care este ordinea descrescatoare a incidentei: A. bcade

824. R.I. procesele care contribuie la aparija API/ IMNEST, fd.u. 1. cu agravarea
leziunii 2. fara agravarea leziunii si urmatoarele procese: a. obstructie mecanica
progresiva; b. scaderea furnizarii de oxigen catre miocard; c. obstructive mecanica
brusca d. cresterea necesarului miocardic de oxigen; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a 2, b-1, c-1, d 2 D. a 2, b-1, c 2, d-1 E. a-2,
b-2, c-1, d-1;
825. R.I. procesele care contribuie la aparitia. API/ IMNEST. f.d.u. categori 1.
scaderea furnizarii de oxigen catre miocard (fara agravarea leziunii corona riene); 2.
obstructie mecanica brusca. 3. obstructie mecanica progresiva si urmatoarele stari
patologice: a. obstructie dinamica; b. embolizarea in aval a unor agregate
trombocitare sisau a unor fragmente de aterom dintr-o leziune proximala c,
avansarea rapida a restenozarii dupa o interve coronara percutana: care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 1, b 3, c-2. C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b 3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1;

826. R.l. procesele care contribuie la aparitia API/ IMNEST. fd.u. categori 1.
scaderea furnizarii de oxigen catre miocard (fara agravarea leziunii coronariene) 2.
obstructie mecanica brusca; 3. obstructie mecanica progresiva; si urmatoarele stari
patologice: avansarea rapida a aterosclerozei coronariene; b. ruptura sau eroziunea
placii cu tromb neocluziv suprapusi c. scaderea capacitati sangelui de a transporta
oxigen care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2. b-1, c-3;C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b 2, c-1

827. R.I. procesele care contribuie e la aparitia API/ IMNEST fara agravarea leziunii
coronariene, f.d.u. categorii 1. scaderea capacitatii sangelui de a transporta oxigen;
2. cresterea necesarului miocardic de oxigen; 3. obstructie dinamica; a. spasm
coronarian (angina Prinzmetal); b. anemie; c. tahnicardie; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

828. R.I. incidenta diferitelor leziuni evidentiate Coronarografic pacientii cu API/

IMNEST, f.d.u. tipuri de leziuni: 1. boala coronariana univasculara; 2. boala
coronariana trivasculara; 3. stenoza trunchiului coronarei stangi. si U. evaluari de
incidenta: a. 5% b. 40% c. 15% care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 D. a-2, b
3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

829. R.I. incidenta diferitelor leziuni evidentiate coronarografic la pacientii cu API/

IMNEST, f.d.u. tipuri de leziuni: 1. boala coronariana bivasculara; 2. nicio stenoza
coronariana critica; 3. angina Prinzmetal si u. evaluari de incidenta: b. 10% C. cateva
procente; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-
1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

830. R.l. detaliile morfologice constatate coronarografic la pacienti cu API/ IMNEST

u.a.s.c.ce. A. stenoza coronariana poate fi excentricas B. leziunea obstructiva poate
avea margini festonate; C. rareori se constata placi multiple (predispuse vulnerabile
rupere). D. leziunea obstructiva poate avea margini protruzive E. lumenul restant
apare ca un istm ingust;

831. F.d.u tipuri de trombi vizualizati prin angioscopie la pacientii cu SCA: 1. trambi
albi; 2. trombi rosii, si urmatoarele trasaturi: a. mai frecventi in API IMNEST: b. mai
frecventi la paciensi cu IMEST acut c. bogati in hematii; d. bogati in trombocite: care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1. b-2, c-2, d-1
D. a-2, b-1, c-1, d-2 E, a 2, b-1, c-2, d-1;

832. R. durerea din API, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. durerea este similara cu cea din
APS, prin; 2. durerea este mai mare decat cea din APS, prin si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. localizare; b. durata (10-20 minute); c. intensitate d. caracter: care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1; C.a-2, b-1, c 1, d-2; D. a
2, b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

833, R.. disconfortul toracic anterior care apare in API/ IMNEST. u.a.s.c Cele. A,
este manifestarea clinica distinctiva; B. iradiaza in gat, umarul stang si in te fi inlocuit
de echivalente e angina cum ar fi greata si disconfortul epigastric; D. se declanseaza
la niveluri de efort mai mici sau chiar in repaus; E. este adesea insotit de simptome
precum transpiratie. dispnee greata, ameteala;

834. R.I. disconfortul toracic anterior care apare in APV IMNEST. u.a.S.c.cae. A. In
mod tipic este localizat retrosternal sau uneori periombilical; B. este de obicei
suficient de sever pentru a fi considerat dureros; C. este inlocuita de echivalente de
gina mai frecvent la barbati D. se declanseaza la niveluri de efort progresiv mai mici
in saptamanile zilele precedente; E. este putin sau deloc ameliorat de nitroglicerina
sublingual

835. R.l, examenul fizic la pacienii cu API/ IMNEST, f.d.u. evaluari de 1. de obice 2.
adesea; 3. daca pacientul are o zona mare de ischemie miocardica sau un IMNEST
mare urmatoarele variante de examen fizic: a. asemanator cu cel de la pacientii cu
angina stabila; b. irelevant; c. asemanator cu cel de la pacientii cu IMEST mare: care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

836. R.I. examenul fizic a un pacient cu IMNEST mare, fd.u. mecanisme cauze 1.
decompensare ventriculara stanga: 2. rigidizarea miocardului afectat; 3.
suprastimulare simpatica. si u. manifestari (consecinte) a. transpiralie. b. galop
protodiastolic; c. raluri bazale d. raceala extremitatilor; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-3, d-2; B. a 2. b-1, c-3, d-3 C., a 2, b-3, c-1, d-3 D. a-3, b-2, c-1, d-3;
Ea-3, b-3, c 2, d-1;

837. R.I. examenul fizic la un pacient cu IMNEST mare, f.d.u. mecanismel Cauze: 1.
decompensare ventriculara stanga 2. rigidizarea miocardului afectati 3.
suprastimulare simpatica; si u. manifestari (consecinte): a. tahicardie sinusala b.
paloare c. galop presistolic, d. hipoTA: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3,
d-3 B. a-2, b-1, c-3, d-3; D. a-3, b-1, c-3, d-2 E. a3b3c2d1

838. F.d.U. modificari ECG care pot sa apara in API/ IMNEST: 1. deviatiile nou
aparute ale e segmentului ST, chiar si numai de 0.05 mV 2, modificarile de unda T 3.
diverse modificari de faza terminala (ST-T); il si urmatoarele trasaturi: a. se produc la
30-50% din pacieni cu API, in functie de severitatea prezentarii clinice; b. sunt mai
putin specifice pentru ischemie: c. sunt un predictor important de evolutie
nefavorabila la pacienii cu trasaturile clinice de API; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b 1, c 2 E. a-3, b 2, c-1

839. F.d.u. modificari ECG care pot sa apara in API/ IMNEST: 1. modificarile de
unda T 2. negativarile de unda T noi si adanci (>0,3 mV). 3. deprimarea segmentului
ST, elevarea trecatoare de ST si/sau negativarea (inversarea) undei T. urmatoarele
trasaturi: a. este/ sunt specificale pentru ischemie b. se produce la 30-50% din
pacienti cu API, in functie de severitatea prezentarii ciinice: c. estel sunt sensibilale
pentru ischernie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, C-2 E. a-3, b-2, c-1;

840. Rl INM la pacienti cu API/ IMNEST, u.a.s.c.cte. A. cei mai folositi INM sunt CK-
MB si troponina cardiaca (TnC); B. pacientii cu API care au INM crescuti au un risc
crescut de infarct miocardic recurent: C. nivelurile crescute INM diferentiaza pacientii
cu SCA de cei cu API; D. exista o relatie inversa intre gradu cresterii troponinei si
mortalitate E. pericardita poate produce cresteri minore ale troponinei in primul rand
prin tulburarile hmd. pe care le induce

841. R. INM la pacientii cu API/ IMNEST, u.a.s.c.c.e A. pacientii cu API care au INM
crescuti au un risc crescut de moarte: B. troponina este un indicator mult mai
specific, dar mai putin sensibil al necrozei miocardice decat CK- MB C. pozitivitatea
INM este esentiala pentru diagnosticul de API D. endocardita poate produce cresteri
minore ale troponinei in primul rand pron miocardita asociata; E. chiar si la pacientii
fara istoric si/sau simptome clare de ischemie miocardica, cresterile fie si minore ale
troponinei inseamna SCA:

842. C.d.u. Situalii NU a fost (Inca) incriminata in producerea unor cresteri minore
ale TnC la pacientii fara SCA: A. IC congestiva B. miocardita: C. endocardita: D.
pericardita: E. embolism pulmonar F. determinari fals pozitive; G hipertensiune
arteriala;

843. R.I. felul in care se explica mici cresteri ale TnC la pacientii fara SCA, f.d.u.
cauze: 1. suprasolicitarea miocardului: 2. inflamatie miocardica: a. pericardita: b.
endocardita c. ic congestiva; d. TEP. e, miocardita; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-2, d 1, e-2, B. a-2, b-1, c 2, d 1, e-2; C. a 2, b-1, c 2, d 2, e-1; D. a 2, b 2,
c-1, d-1, e-2; E. a 2, b-2, c-1, d-2, e-1;

884. factori favorizanti/ precipitanti ai IMA: A. IMA poate fi precipitat de o

suprasolicitare fizica (efort fizic intens) sau psihoemotionala (stres emotional); B.
stresul indus de o boala medicala sau chirurgicala poate favoriza producerea IMA;
C. in majoritatea cazurilor, IMA nu are o cauza precipitanta D. producerea mai
frecventa a IMA in primele cateva ore dupa trezire este favorizata de scaderea
tonusului simpatic, E. frecventa crescuta in prima parte a zilei se coredeaza cu
scaderea tendintei la tromboza intre orele 6.00-12.00.

885. U.fd.f.d. factorii favorizanti precipitanti ai IMA s.c.f.cae. A. IMA poate urma dupa
o perioada (ore zile saptamani) de; B. suprasolicitare fizica si sau: C.
psihoemotionala, drept. D. consecinta a modificarii echilibrului fluidocoagulant, E.
asociata scaderii indicatorilor de nflamatie

886. R.I. dure rea din MA U.a.S.C.C.e.: A. este cel mai frecvent simptom B. adesea,
pacientul afirma ca este cea mai mare durere pe care a simtit-o vreodata; C. In
general este localizata in hemitoracele stang in dreptul D. are localizare si caracter
similare durerii din angina pectorala; E. are durata mai lunga decat dure rea din
angina pectorala;

887. R.I. durerea din MA u.a.S.c.c.e A. poate avea intensitate foarte mare. B. poate
fi localizata in epigastrul retroxifoidian C. iradiaza deseori in hipogastru: D. are
intensitate mai mare decat durerea din angina pectorala: E. are durata variabila. de
obicei sub 30 minute;

888. R.I. durerea din iMA, f.d.u. inceputuri de fraza 1. localizarea retroxifoidiana si
refuzul pacientului de a accepta face o criza cardiaca (un atac de cord); 2, o durere
retrosternala cu durata mai mare de 30 minute asociata cu transpiratie; 3. o durere
retroxifoidiana care iradiaza in hipogastru. si urmatoarele sfarsituri de fraza a.
sugereaza puternic un IMA: b. provoaca adesea confuzia cu o indigestie c, nu
sugereaza un iMA; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a
2, b-3, c-1 D. a-3. b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1;

889. R.I. caracterul durerii din IMA, fd.u. categori 1. trasatura caracteristica: 2.
trasatura mai putin caracteristica, intalnita uneori, si urmatoarele caractere ale
durerii: a. profunda, viscerala; b. arsura C. apasare, greutate, strivire; d. junghi,
impunsatura: e. strangere, constricie, gheara care sunt asocieriie corecte: A. a-1, 1,
c-1, d-2, e-2; B. a 1, b-1, c-2, d-1, e-2; C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1 D. a-1, b-2, c-2, d-1,
e-1: E. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1;

890. R.l. iradierea durerii din IMA. f.d.u. evaluari de incidenta: 1. uneori 2. mai rar. 3.
rareori sau deloc: si urmatoarele locuri de iradiere: a. in spate si/ sau in abdomen; b.
in gat (chiar pana in regiunea occipitala) si/sau in mandibuia dinti c. in brate: d.
subombilic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-2, d-3 B. a 2, b-1, c 3. d-2; C.
a 2, b-2, c-1, d-3 D. a 2, b 2, c-3, d-1 E. a-3, b-2, c-2, d-1;

891. Simptome care pot insoti durerea din IMA s.u.cae. A. slabiciune, astenie B.
transpiratie. C. diaree D. anxietate E. senzatia de moarte iminenta;

892. R.I. conditiile de aparitie a durerii in IMA, U.a.s.c.ce.. A. se poate produce la

orice ora din zi sau din noapte; B. cel mai adesea, se produce dimi neata C. adesea
apare cand pacientul se afla in repaus: D. daca incepe in timpul efortului, se
amelioreaza la incetarea efor- E. durerea poate sa lipseasca, mai adesea la
nediabeticii;F. incidenta infarctului nedureros este cu atat mai mare cu cat pacientul
este mai tanar, G. durerea poate sa inceapa in timpul efortului, deosebindu-se de
APS prin lipsa de ameliorare la NTG;

893. C.d.u. afectiuni care provoaca durere toracica este cea mai putin susceptibila
de a fi confundata cu un IMA: A. pericardita acuta; B. embolie pulmonara acuta de
aorta; D. costocondrita E. pneumonie acuta:

898. U.f.d.f.d. explicatia durerii din IMA s.c.f.c.e. A. Au fost descrisi diversi mediatori
algogeni: potasiu, substanta P (o tahikinina); B. si alte kinine (intre care bradi kinina),
prostaglandine; dintre acestia sunt implicati in D. geneza durerii ischemice, dar este
cert potasiul (alaturi de; E. se elibereaza in cantitati modeste sau deloc in urma
lezarii ischemice a celulelor.

911. R.I. INM utilizati in diagnosticarea A, u.a.s.c A. INM sunt proteine eliberate in
sange in cantitati mari din miocardul necrotic dupa un IMA B. varful de concentratie
se coreleaza puternic cu dimensiunea infarctului C. in mod curent se folosesc CK/
CKMB si TnC; D. cresteri caracteristice se produc la practic tot pacientii cu lMA
demonstrat clinic. E. In majoritatea situatiilor, INM sunt esentiali in luarea deciziilor
terapeutice;

912. R.I. INM utilizati in diagnosticarea IMA, ua.S.c.cae.A. cantitatea totala de

proteina eliberata nu se coreleaza cu dimensiunea infarctului: B. cei trei mai frecvent
folositi sunt CK/ CKMB, TnC si mioglovina C. Dintre cei trei mai frecvent folositi, cea
mai putin folositoare este troponina D. tiparul temporal al eliberarii INM are
importanta diagnostica; E. dimensiunea infarctului nu influenteaza ritmul eliberarii
proteine cu roi de INM;

913. Uf.d.f.d. utilizarea INM in dia MA s.cf.cae. A. Testele rapide care se pot efectua
la patul pacientului din: B. sangele integral pot facilita C. deciziile de tratament, fiind
utile; D. in special ia pacientii cu; E. modificari ECG caracteristice pentru IMA.

914. U.f.d.f.d utilizarea INM in diagnosticul iMA s.c..c.e. A. Recanalizarea (spontana,

mecanica sau farmacologica): B. a coronarei obstruate produce; C. un varf de
concentratie a INM: D. mai precoce (la 8-12 ore dupa; E. reperfuzie) si mai mic.

915. U.f.d.fd, utilizarea INM in diagnosticul iMA S.cf.c.e. A. In scopul confirmarii

diagnosticului de IMA B. prima determinare ar trebui C. facuta la sosirea pacientului;
D. a doua la 12-24 ore de la sosire si a treia la 48 de ore de la sosire; E. daca
diagnosticul este cert.

916. Care dintre urmatorii factori nu influenteaza ritmul eliberarii INM: A. localizarea
intracelulara; B. greutatea moleculara; C. fluxul de sange local; D. fluxul limfatic
local; E. dimensiunea infarctului:

917. Situatiil afectiuni necardiace. care pot determina cresterea CK A. efort muscular
excesiv B boli musculare;C. hipotiroidismul, dar nu si hipertiroidismul D. convulsii E.
injectii intramusculare

918. Situatii afectiuni neeardiace care pot determina cresterea CK S.U.Cae. A.

traumatisme musculare. B. artropatii de diverse tipuri, C. AVC (CK de origine
nemusculara). prelungita E. acupunctura;

919. RI. situatii afectiuni necar. diace care pot determina cresterea CK, f.d.u.
mecanisme: 1. distrugeri musculare de cauza mecanica 2. distrugeri musculare in
cadrul unor miopatii 3. rupturi de fibre musculare; si urmatoarele situatii afectiunl: a.
efort muscular excesiv; b. hipotiroidism (dar si hipertiroidism). C. traumatisme; care
sunt asocierile corecte: B. a 2, b-1, c-3 C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a 3, b 2, c-
1

920. R.I. situatii/ afeciuni necardiace care pot determina cresterea CK, f.d.u.
mecanisme: 1. distrugeri musculare prin Compresie prelungita; 2. distrugeri
musculare in cadrul unor miopatii; 3. rupturi de fibre musculare; uni. a. imobilizare
prelungita; b. polimiozita; c, culturism; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3.
C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

921. R. situatii afectiuni necardiace care pot determina cresterea CK, f.d.U.
mecanisme: 1. distrugeri musculare prin compresie prelungita 2. distrugeri
musculare in cadrul unor miopatii 3. rupturi de fibre musculare: si urmatoarele situatii
afectiun a. distrofii musculare; b. imobilizare prelungita; C, convulsii care sunt
asocierile corecte:A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E.
a-3, b-2, c-1

922. R.I. utilitatea CK si TnC in diagnosticul SCA U.a.s.c.cue. A. injectie

intramusculara nu determina o crestere semnificativa a CK; B. CKMB nu mai este
acceptata pentru diagnosticarea lMA, fiind inlocuita de Tnc C. o data stabilita
originea mio cardica a cresterii CKMB, avem certitudinea diagnosticuiu de IMA; D.
tehnica de masurare a Tnc are o Sp redusa intrucat utilizeaza anticorpi monoclonali
E. pragul de diagnostic pentru determinarea TnC este plasat de obicei putin
deasupra nivelului de parazitare al aparatului.

923. Cauze iatrogene de crestere a CK s.ucse. A. injectie intravenoasa; B.

cardioversie (administrarea unui soc electric); C. masaj cardiac extern:D. scintigrafie
cardiaca: E. interventii chirurgicale:

924. F.d.u. evenimente care pot duce la diagnosticul gresit de IMA: a. administrarea
intramusculara a unui antalgic sedativ. b. diagnostic eronat de IMA c. durere toracica
necardiaca; d. crestere a CK de 2-3 ori. care este lantul temporal corect.C. cadb

925. U.f.d.f.d. valoarea CK a CKMB in diagnostic IMA s.c.f gee. ul A. Diagnosticul

de IMA nu trebuie pus pe baza unei singurei B. determinari de CK si de CKMB. ci
trebuie realizate mai multe C. determina in primele 24 de ore deoarece tiparul de
eliberare; D. a CKMB difera dupa cum cauza E. cresterii enzimei este fie IMNEST fie
IMEST

926. R.I. valoarea CK si a CKMB in gnosticul IMA, u.a.S.ceceu: A. CK si CKMB

cresc si in angina instabila B. CK incepe sa creasca dupa 10- 12 ore de la
producerea ocluziei Coronanene C. CK revine la normal dupa 48-72 D. CK nu are
specificitate pentru testul miocardic; E. diagnosticul de IMA se poate pune pe baza
unei singure determinari de CK si CKMB

927. RI. specificitatea CKMB in diagnosticarea lMA. u.a.s.c.cae. A. CKMB este

prezenta in concentratii semnificative si in alte esuturi decat miocard; B. un raport
CKMB/ CK >0,25 da certitudinea CKMB crescut provine din miocard mai degraba
decat muschii scheletici;C. Raportul CKMBl CK este relevant C mai ales daca CK
totala este normal fiind crescuta doar CKMB D. eliberarea de CK din muschii
scheletici produce un tipar in platou E. IMA produce o crestere a CKMB care atinge
un varf la -20 de ore dupa producerea ocluziei coronariene

928. Uf.df.d. valoarea CKMB in diagnosticarea IMA s.c.f.cue. A. Multe centre prefera
masurarea nivelului seric al TnC sau l); B. pentru diagnosticarea IMA; C. dar si
determinarea este acceptata in continuare. D. astfel incat, la ora actuala, ambele
variante sunt admise: E. din punct de vedere clinic.

929. U.f.d.f.d. valoarea CKMB in diagnosticarea IMA s.c.f.cae. A. Chiar daca este
stabilita originea miocardica a cresterii; B. CKMB, nu avem certitudinea
diagnosticului de IMA, intrucat: C. cauza cresterii CKMB poate; D. sa fie un
traumatism miscular; E. o miocardita, o pericandita, o cardioversie electrica,

930. R.l. valoarea CKMB in diagnosticarea IMA, u.a.s.c.c.e A. Cand este eliberata in
circulatie; B. CKMB2 (forma miocardica a CKMB) este clivata de; D. un rest de lizina
de la capatul amino E. rezultand izoforma CKMB1

931. R.I. valoarea CKMB in diagnosticarea IMA u.a.s.c.cae. A. Izoforma CKMB1 are
aceeasi mobilitate electrofonetica ca si; B. CKMB2, ceea ce permite calcularea unui
C. raport CKMB2/ CKMB1, a carui valoare depasind 1; D. este foarte sensibila
pentru C diagnosticul de IMA; E. mai ales la 24-48 de ore de la producerea ocluziei
coronariene

932. R. utilitatea troponinelor cardiace (TnC) in diagnosticarea IMEST, u.a.S.C.Cea.

A. cele doua TnC detectabile la ora actuala sunt TnCT si TnCI: B. Tnc au o secventa
de amino- acizi identica cu cea a formelor musculare ale acestor doua proteine C.
determinarea Tnc se face printr un test calitativ folosind anticorpi monoclonali; D. In
mod normal sunt detectate doar in cantitati moderate in sange E. dupa un IMA, pot
creste de cel mult 20 ori fata de pragul de diagnostic;

933, Uif.d.f.d utilitatea TnC in diagnosticarea IMEST s.cf.ce. A. TnC sunt utile in
mod deosebit; B. cand se suspecteaza clinic o miocardita sau un C. IMA mic, in care
caz cresterile, D. de CK si de CKMB pot sa; E. nu atinga pragul de diagnostic.

934. U.f.d.f.d. rolul TnC in diagnosticarea IMA s.c.f.cae. A. La pacientii suspectati de

IMA si care vin la spital dupa; B. mai mult de 24-48 ore de la instalarea simptomelor
C. determinarea TnC nu prezinta avantaje fata de LDH; D. si izoenzimele acesteia, a
caror E. crestere este putin sensibila.

935. Uf.d.f.d. rolul TnC in diagnosticarea IMA s.c.f.c.e.: A. TnC nu sunt de ales in
cazul B. durerilor ischemice recidivante; C. la scurt timp (cateva zile) dupa un IMA,
intrucat este; D. de dorit un INM a carui crestere; E. este foarte persistenta.
936. U.f.d.f.d. rolul TnC in diagnosticarea IMA s.c.f.cale. A. Este preferabil ca
determinarea B. TnC sa fie dublata de; C. masurarea CK/ CKMB de; D. fiecare data
cand se fac determinari la pacientii cu IMA ia care; E. se urmareste evolutia INM

937. R.I. rolul TnC in diagnosti carea IMA, u.a.S.c.c.e. A. determinarea TnC are o
mare utilitate diagnostica in IMA. B. cresterea TnC prognostic nefavorabil numai in
prezenta unor valori crescute ale CK CKMB C. TnC raman crescute mai putin timp
decat CK sau CKMB; D. TnC raman crescute cel mult 7 zile dupa un IMA: E. In
cazul durerilor ischemice reci- divante la scurt timp (cateva zile) dupa un IMA, se
prefera determinarea troponinei fata de CKMB; rolul TnC in diagnostic

938. R.l. rolul TnC in diagnosticarea IMA, u.a.s.c.c e. A. TnC cresc la -1/3 din
pacientii considerati a avea nefiind asadar specifice pentru iMA B. TnCI ramane
crescuta pana la 7- 10 zile dupa IMA, iar TnCT, pana a 10-14 zile C. daca restul
contextului este adecvat, pacientii cu tnc crescute trebuie considerati ca avand IMA
daca CKMB este crescuta; D. TnC este mult mai specifica decat LDH in diagnosticul
tardiv mai mult de 1-2 zile) al iMA; E. este preferabila determinarea tnc fata de
CKMB la pacientul prezinta manifestari sugerand un nou IMA;

939. R.I. rolul mioglabinei in diagnosticul lMA, ua.s.c.ce. A. este unul dintre cei mai
precoce indicatori ai necrozei miocardice; B. este eliberata in sange la cateva ore
dupa producerea necrozei iocardice; C. este foarte utila in diagnostirea IMA
deoarece are specificitate cardiaca; D. este excretata lent in urina E. revine la
normal dupa 3-4 zile de la producere infarctului;

2513. R.I. trasaturile durerii din DAo acuta, fd.u. evaluari de Incidenta: 1. de regula:
2. adesea; 3. in mod tipic, si urmatoarele trasaturi: interscapulara, este foarte severa,
sfasietoare, se asociaza cu transpiratie; b. este localizata in regiunea anterioara sau
posterioara a toracelui si se instaleaza brusc: c. migreaza odata cu propagarea
disectiei; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c 3; B. a-1, b-3, c 2; C. a 2, b-1, c-
3; D. a 3, b-1, C-2;E. a 3, b-2, c-1
2514, R. L. trasaturile durerii din DAo acuta, fd.u. evaluari de incidenta, u.a.S.C.cae.
A adesea este asociata cu transpiratiei B. adesea este foarte severa si are caracter
intepator. C. de regula este localizata in hipogastru D. frecvent este localizata in
regiunea interscapulara: E de regula se instaleaza progresiv. F. in mod tipic are
localizare fixa

2515. R.l. trasaturile durerii din DAo acuta, f.d.u. evaluari de incident a: 1. in mod
tipic, 2. de regula 3. adesea; urmatoarele trasaturi a. este localizata in regiunea
interscapulara b, este asociata cu transpiratie c. migreaza odata cu propagarea
disectiei d, se instaleaza brusc: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B.
a 2, b-1, c-3, d-3; C. a-3, b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-2, c-3, d-1 E. a-3, b-3, c-1, d-2;

2516. R.L trasaturile durerii din DAo 1. in mod tipic, 2. de regulat 3- adesea;
urmatoarele trasaturi: a. este localizata in regiunea anterioara sau posterioara a
toracelui, b. este foarte severa; c. migreaza odata cu propagarea diseciei; d. este
sfasietoare; care sunt asocierile corect A. a-1, b 2, c 3, d-3; B. a 1, b-3, c-2, d-3; C. a
2. b-1, C-3, d-3; D. a-2, b-3, c 1. d-3; E. a 3, b-1, c 2, d-3;

2517. Manifestari asociate cu DAo acuta s.u.cale. A. sincopa B. dispnee C.

insuficienta mitrala; D. hipoTA; E. slabiciune F. hipertensiune arteriala G. EPA

2518. F.d.u. mecanisme fiziopato- logice producatoare de complicatii in cadrul DAo

1. compresia structurilor adiacente; 2. supraincarcarea de volum a VS;3.
hemopericard; si urmatoarele consecinte a. sindrom de vena superioara; b.
tamponada cardiaca c, dispnee mergand pana la EPA: care sunt asocierile corecte:
A. a-1. b-2, c-3 B. a-1.b-3, c-2; C. a-2, b-1, c 3. D. a 2, b 3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

2519. F.d.u. mecanisme fiziopato- producatoare de in cadrul DAo: 1.

supraincarcarea de volum a VS; 2. hematom disecant retrograd; 3. ocluzia arterelor
principale; si urmatoarele consecinte: a. pierderea pulsurilor; b. hemopericard; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-3, C-1 D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;
2520. IAo acuta care apare in cadrul DAo poate fi consecinta u evenimente, A.
ruptura circumferentiala care largeste radacina aortei B.propagarea anterograde a
disectiei C. DAo de tip B; D. ruptura inelului aortic printr-un hematom disecant; E.
ruptura uneia sau a mai multor valvule aortice: F. deplasarea uneia sau a mai multor
valvule aortice sub linia de inchiderei

2521. R.I. manifestarile clinice din cadrul DAo care tin de IAo, u.a.S.C.Cae. A. pulsul
arterial devine saltator, B. creste TAD; C. se poate ausculta un suflu sistolic D. suflul
de IAo pe care-l provoaca iradiaza, in mod caracteristic, parasternal stanga; E. pot
apara semne de ICcg; F. manifestarile clinice depind de severitatea regurgitarii

2522. F.d.u. evenimente care pot duce la evolutia severa a unei DAo acute a.
Suprasolicitarea VS b. dispnee severa cu ortopnee, EPA d. deteriorarea aparatului
valvular e. propagarea retrograda a disectiei care este lantul cauzal corect. E. e-d--
c-a--b;

2523. F.d.u. evenimente care pot duce la evolutia grava a unei DAo a. hematom
disecant retrograd; b. ruperea hematomului in spatiul pericardic. c. frecatura
pericardica, TmpC; d. colaps cu jugulane turgescente; e. hemopericard; care este
lantul cauzal corect: A. a-- b- e-c- d

2524. F.d.u. artere a caror ociuzie poate produce complicatii in cadrul unei DAO: 1.
carotide 2. subclaviel 3. arterele renale; si U. consecinte ischemice: b. dispare pulsul
la un brat sau la ambele: c, accident vascular cerebral; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, 3: B. a-2, lb-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b 2, c-1;

2525. F.d.u. artere a caror ocluzie poate produce complicatii in cadrul unei DAo: 1.
arterele carotide: arterele spinarii, 3. arterele renale si u. consecinte ischemice: a.
paraplegie; b. hemianestezie c. hematurie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2,
c-3 B, a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1. c-3; D., 2, b 3, c-1i a E. a-3, b 1. c-2,

2526. F.d.u. artere a caror ocluzie. poate produce complicatii in cadrul unei DAO: 1.
arterele carotide; 2. arterele mezenterice; 3. coronarele: si u. consecinte ischemice:
a. ischemie miocardica (pana la ima) b, hemiplegie c. ischemie intestinala: care sunt
asocieriie corecte: A. a-1, b-3, c 2: C. a 2, b-3, c 1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1

2527. F.d.u. evenimente care pot 3 sa apara in evolutia DAo: a. compresia

structurilor din jur. Si b. dilatarea anevrismala a aortei a c. largirea disectiei, d.
complicatii: e. disectie de aorta: care este inlantuirea temporala cauzala corecta:
C.ecbad

2528. F.d.U. structuri a caror compresie poate produce complica- tii in cadrul unei
DAo: 1. ganglioni cervicali superiori. 2. bronhie 3. vena cava superioara; si
urmatoarele consecinie: a. sindromul Horner, b. obstructie respiratorie: c. circulatie
venoasa colaterala pe umeri : care sunt asocierile corecte:A. a-1, b 2, c-3; B. a-1, b-
3. c-2; C. a-2, b-1, C-3 D. a 2. b-3, c-1: E. a-3, b-2, c-1;

2529. F.d.u. structuri a caror compresie poate produce complica- tii in cadrul unei
DAo 1. nervul recurent. 2. vena cava superioara, 3, esofag urmatoarele consecine:
a. congestia extremitatii cefalice b. raguseala: c. disfagie; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1

2530. R.I. revarsatul lichidian A. este vizibil radiologic; B. de obicei, este pe partea
stanga C. este, in mod tipic, purulent, D, el singur, nu semnifica ruptura peretelui
aortic in pleura; E. semnifica ruptura daca este insotit de HTA;

588. R.I. dispneea din ic, f.d.u. 1. In IC, dispneea; 2. fiind estimata in functie de
nivelul de efort la care apare, dispneea, 3. in formele severe de IC, dispneea;
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. trebuie evaluata tinand cont de antrenamentul
anterior al pacientului, b. apare in repaus:c. are un tipar diferit de cel din astmul
bronssic necomplicat care sunt asocierile corecte: A a 1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c.2 C.
a 2, b 3, c-1 D. a-3, b-1.c 2: E. a 3, b-2, c-1:

589. R.L dispneea din IC, fd.u. inceputuri de fraza: 1. In formele usoare medii de PC.
dispreea. 2. pe masura ce ic se agraveaza, dispneea din IC: urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. se deosebeste de dispneea oamenilor sanatosi in primul rand prin nivelul
de efort la care apare b. apare la eforturi din ce in ce mai mici. c, apare numai la
efort; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; C. a 2, b 3, c-1 E. a 3, b-2, c-1

590. R.I. dispneea din IC. f.d.u. Inceputuri de fraza: 1. in formele usoare-medii de
IC, 2. In IC, dispneea; 3. survenind la un nivel de efort mai mare sau mai mic,
dispneea: de fraza a. este cel mai frecvent simptom: b. reprezinta doar o accentuare
a fenomenuiui care apare, in mod fiziologic, la orice om efectuand un efort suficient
de mare: c. este folosita in cuantificarea IC care sunt asocierile corecie: A. a-1, b-3,
c-2; B. a-2, b-1, c 3: D., a 3, b-1, c-2; E. a 3. b-2, c-1;

591. Rd. cuantificarea IC stangi in functie de nivelul de efort la care apare dispneea,
f.d.u. grade de severitate: 1. IC clasa 1 2. lic clasa 2: 3. IC clasa 3; 4. IC clasa 4 si
urmatoarele niveluri de efort: a. dispnee la eforturi mici b. dispnee la eforturi mari. c.
dispnee la eforturi medii d, dispnee in repaus. care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-
1, c-3, d-4: B. a-3b-1, c-2, d-4 C. a-3, b-2, c-4, d-1;E. a 4. b-2, c-1, d-3;

592. Ufd.fd. vizualizarea radiologica a edemului pulmonar interstitial s.cice. A. La

pacientul In edemul pulmonar interstitial see accentueaza progresiv. B. spre bazele
pulmonare, ceea se poate evidentia radiologic C. prin accentuarea progresiva
desenului spre bazele pianmanilor. D. in paralel cu obliterarea progresiva a spatiilor
aeriene, uneori aproape completa imediat: E. supradiafragmatic campurile
pulmonare fiind din ce in ce mai albe (mai opace) spre varfuri.

593. Verigi patogene ale dispneei cardiace s u e. A. congestia (hiperemia pasiva a)

vaselor pulmonare B. scade presiunea in venele pulmonare C. scade presiunea in
capilarele pulmonare : D. edem pulmonar interstitial. E. scade travaliul muschilor
respiratori F. activarea receptorilor din plamani determinand respira a rapida si
superficiala caracteristica pentru dispneea cardiaca

594. R.L rolul oboselii muschilor respiratori in patogeneza dispneei din ic, un
a.s.c.ce. A. travalul muschilor respiratori creste pe masura ce creste complianta
pulmonara; B. dispneea se coreleaza cu scaderea consumului de oxigen al
muschilor respiratori. C. scazand DC (in conditii de IC). scade cantitatea de oxigen
furnizata muschilor respiratorii D. hipoxia muschilor respiratori sporeste
fatigabilitatea acestora; E. oboseala muschilor respiratori genereaza senzatia de
dispnee;

595. R.I ortopneea din IC, A ortopneea reprezinta dispneea care apare in ortostatism
B. In evolutia IC, ortopneea apare inainte de dispneea de efort; C. Pacientul este
obligat sa doarma pe mai multe perne; D. In timpul noptii cand se ridica pe penrne,
pacientul se trezeste cu dispnee si/sau tuse E. cu timpul, pacientul nu mai tolereaza
deloc clinostatismul si trebui sa-si petreaca noaptea in sezut

596. U fd.fd. dispneea de decubit din IC: A. In ortostatism cresc intoarcerea venoasa
si PCP: B. iar dispneea se amelioreaza. C. motiv pentru care multi pacienti. D.
afirma ca dispneea se. E. amelioreaza daca stau in fata ferestrei deschise.

597. RL mecanismul disponeei de decubit din ic asc ce. A., dispneea se datoreaza
redistribuiri sangelui (si a lichidului interstial) din abdomen si din membrele inferioare
spre torace: B. In decubit scade cantitatea de sange din torace C. in pozitie culcata,
creste presiunea hidrostatica din capilarele D. cand pacientul sta intins, diafragma
este impinsa in torace: E. in IC de lunga durata, simptomele determinate de
congestia pulmonara tind sa se amplifice pe masura ce functia VD se deterioreaza

598. Uf.dfd. dispneea paroxistica nocturna a cardiacului s.cfcea: A. Dispneea, tusea

si respiratia. B. suieratoare se remit imediat ce pacientul se ridica C. in sezut, spre
deosebire de ortopneea simpla, care se D. amelioreaza daca pacientul se; E. ridica
in sezut, mai ales daca tine picioarele in jos

599, U.f.d.fd. dispneea paroxistica nocturna a cardiacului sc.fce. A. Depresia

noctuma a centrului. B. respirator in timpul somnului reduce ventilatia suficient
pentru C. a determina hipoxemie, mai D. ales la pacientii care au edem pulmonar
interstitial si E. complianta pulmonara crescuta

600. R.l. dispneea paroxistica nocturna a cardiacului, u a.s.c ce. A. In formele

severe, dispneea paroxistica nocturna (DPN) poate sa fie insotita de respiratie
suieratoare B. dispneea, tusea si respiratia pacientul se remit imediat ce pacientul se
ridica in sezut; C. respiratia suieratoare ar putea fi explicata si de ingustarea severa
a lumenului prin secretii mucoase abundente D. DPN impiedica pacientul sa s
trezeasca din somn. E. DPN poate genera anxietate;

601. Rl. dispneea paroxistica nocturna a cardiacului: A. dispneea paroxistica

nocturna (DPN) consta in crize severe de dispnee si tuse survenind noaptea; B.
DPN se remite mult mai rapid decat ortopneea simpla la ridicarea in sezut C. DPN
insotita de respiratie suieratoare reprezinta una dintre formele de astm cardiac D.
respiratia suieritoare este atribuita inflamatiei din peretele bronhiilor E. functia
ventriculara poate sa fie deprimata noaptea si din cauza reducerii stimularii
adrenergice a functiei miocardice;

602. RI. edemul pulmonar acut, A. este o forma severa de astm bronsic; B. este
provocat de cresterea accentuata a presiunii in capilarele pulmonare C. se distinge
prin aparitia edemului interstitial D. se manifesta prin dispnee extrema E. se
asociaza cu raluri pe ambele campuri pulmonare, intai la varfuri si coborand ulterior
spre baze, pe masura ce situatia se agraveaza F. se asociaza cu transsudarea in
alveole a unui fluid serohemoragic, expectorat de pacient ca sputa serohemoragica;
G. este letal daca nu este tratat

603. F.d.u evenimente legate de respiratia Cheyne-Stokes: a. stimularea centrului

respirator b. hipoxemie si hipercapnie; c. deprimarea centrului respirator. d. apnee e.
hipocapnie; f. hiperventilatie; care este inlantuirea temporala/ cauzala corecta: D.
dbafecd

604. R.I. respiratia Cheyne-Stokes, A. mai este numita si respiratia ciclica B. se

asociaza cu cresterea sensibilitatii centrulii respirator la PCO2 arterial C. are o faza
apneica, in care se produc hipoxemie si hipocapnie D. Hipercapnia stimuleaza
centrul respirator deprimat, determinand hiperventilatie hipocapnie; E. apare, cel mai
adesea, la pacientii cu ateroscleroza cerebrala sau cu alte leziuni cerebrale;
605. R.l. respiratia Cheyne-Stokes, A. mai este numita si respiratia periodica; B. este
cauzata de scurtarea timpului de circulatie de la plamani la creier (care se produce
in IC); C. consta dintr-un ciclu apnee hipercapnie - hiperventilatie - hipocapnie care
se tot repeta D. cand hipercapnia este suficient de marcata, activitatea Centrului
respirator este din nou suprimata, urmand un nou episod de apnee; E. apare mai
ales la pacienti cu HTA, boala coronariana, boala vasculara cerebrala;

618. R.L ralurile pulmonare care apar in IC, u.a.s.c.c.e. A. in practica, sunt denumite
de obicei subcrepitante de staza B. raluri uscate; C. ar putea fi explicate prin
destinderea zgomotoasa a interstitiului pulmonar necompliant din cauza edemului D.
adesea, sunt insotite de matitate la percutia bazelor pulmonare E. lipsesc la unii
pacienti cu IC de lunga durata. E. extinderea ralurilor din EPA se face de la varfuri
catre baze

619. R.l. ralurile pulmonare care apar In IC, u.a.S.c.cae. A. sunt desemnate prin
termenul de "rales" in textele de limba engleza; B. ar putea fi cauzate de barbotarea
aerului prin lichidul transsudat in lumenul bronhiilor medii mici, C. de regula, se
ausculta la bazele campurilor pulmonare: D. sunt frecvente cand presiunea din
venele si din capilarele pulmonare este scazuta E. cresterea drenajului limfatic al
lichidului alveolar poate duce la disparitia lor in IC acuta

620. Ralurile pulmonare care apar in IC u.a.S.C.C e. A. De regula sunt intense si

groase; B. sunt numite raluri de staza C. se aud cel mai bine la expiratie D. sunt
specifice pentru IVS E. pot fi mascate de interpunerea lichidului pleural

621. Rl. Localizarea ralurilor de staza 1. in general, ralurile se ausculta; 2. daca

pacientul sta cu trunchiul ridicat, ralurile se ausculta; 3. la pacientul in decubit dorsal
ralurile se ausculta, si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. pe intreaga lungime a
marginilor lalerale ale spatelui; b. in zonele cele mai declive, care difera in functie de
pozitia pacientului c, la bazele campurilor pulmonare care sunt asocierile corecte. B.
a-2, b-1, c 3 C. a-2, b-3, c 1 D. a-3, b-1, c2 E. a-3, b-2, c-1;

622. R localizarea ralurilor de staza, fd.u. inceputuri de fraza 1. de regula, tinand

cont de pozitia predominanta a pacientului cardiac, ralurile se ausculta; 2. la
pacientul in decubit dorsal ralurile se ausculta; 3. la pacientul in decubit lateral
ralurile se ausculta; si urmatoarele sfarsituri de fraza a, la plamanul decliv b. inser
and stetoscopul intre pat si spatele pacientului c. bilateral, simetric, in banda" peste
ambele baze pulmonare: care sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C.
a-2, b-3, c 1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1

623. raurile pulmonare care se ausculta la pacient cu EPA. A. se ausculta pe o

suprafata mare; B. suprafata pe care pot fi auscultate se reduce progresiv, pe
masura ce starea pacientului se agraveaza; C. pe langa ralurile medii fine se
ausculta adesea si raluri groase: D. Nu apar raluri suieratoare (sibilante); E. frecvent,
apare respiratie suiearatoare in expir
 Examenul fizic al aparatului respirator 259

Istoric si simptome B.a-1, b-3,

D.a-3,
b-1, c-2; E.a-3,
b-2, c-1.
35. Cu referire la conditiile patologice 38. Cu privire la efectele adverse
care
pot induce leziuni pleuro-pulmonare, ale medicamentelor folosite In
fiind
date urmatoarele categorii:
1 .boli favorizate de domicilierea Intr-o
zona
cu agenti patogeni endemici; 2.boli
reumatice sistemice; 3.boli care,
perturband mecanismele de
aparare, pot determina infectie
pulmonara
secundara; si
urmatoarele afectiuni:
a.scleroza sistemica;
b.blastomicoza; c.SIDA;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1,b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
36. Referitor la complicatiile respiratorii
asociate cu tratamentul bolilor
nerespiratorii, fiind date urmatoarele
categorii de efecte adverse:
1 .efecte asupra mecanismelor de
aparare ale gazdei;
2.efecte directe asupra parenchimului
pulmonar;
3.efecte directe asupra cailor respiratorii; D.fibroza chistica;
si urmatoarele medicamente:
a.inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei;
b.amiodarona;
c. agenti imunosupresori; care
lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
37. Cu privire la complicatiile respiratorii
asociate cu tratamentul bolilor
nerespiratorii, fiind date urmatoarele
categorii de efecte adverse:
1 .efecte asupra mecanismelor de
aparare ale gazdei si efecte directe
asupra parenchimului pulmonar;
2.efecte directe asupra parenchimului
pulmonar;
3.efecte directe asupra cailor respiratorii;
si urmatoarele medicamente:
17
a.radioterapie;
b.chimioterapie pentru cancer;
c. medicamente 3-blocante;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
respiratorii
tratamentul
bolilor nerespiratorii, fiind date
urmatoarele
categorii:
1.infectie respiratorie;
2.pneumonita; 3.fibroza
pulmonara; 4.obstructie
bronsica; 5.tuse;
si urmatoarele medicamente: a.amiodarona;
b.radioterapie; c.agenti imunosupresori;
d.inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei; e.medicamente B-blocante;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-5, c-4, d-3, e-2;
B. a-2, b-4, c-5, d-3, e-1;
C.a-3, b-2, c-1, d-5, e-4;
D.a-4, b-2, c-3, d-5,
e-1;
E.a-5, b-3, c-1, d-4,
e-2.
39. Pentru care dintre urmatoarele stari
patologice istoricul familial este cel mai
putin relevant:
A. astmul bronsic; ,
B. emfizemul asociat cu deficienta de a1-
antitripsina;
C. hipertensiunea arteriala pulmonara;
E. bronsita cronica.
40. Referitor la bolile respiratorii care au o
componenta genetica, fiind date
urmatoarele Inceputuri de denumiri:
1 .astmul; 2.
deficienta;
3.hipertensiunea;
4.fibroza;
si urmatoarele sfarsituri de denumiri:
a.arterial/a pulmonar/a; b.chistic/a; c.de
a1-antitripsina; d.bronsic/a;
 260 Evaluarea clinica In bolile respiratorii

e.pulmonar/a; 43. Cu privire la examenul fizic al

care lista de asocieri este aparatului
corecta: A. a-2, b-4, c-3, d-4, respirator, fiind date urmatoarele tehnici:
e-1; B.a-3, b-4, c-2, d-1, e-4; 1 .inspectie; 2.palpare;
C.a-4, b-2, c-3, d-1, e-4; D.a-4, 3.auscultatie;
b-3, c-2, d-1, e-4; E. a-4, b-4, si urmatoarele informatii/aspecte: a.amplitudinea si
c-2, d-1, e-3. simetria expansiunii plamanului;
b.prezenta/absenta vibratiilor vocale si
Examenul fizic al simetria acestora; c.sunetele vorbite sau
aparatului respirator soptite; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
Generalitati C.a-2, b-3, o-1; D.a-3, b-1,c-2; E.a-3,
41. Referitor la examenul fizic la pacientii b-2, c-1.
cu afectiuni respiratorii, urmatoarele 44. Cu
referir
afirmatii sunt corecte, ce.: respirator, fiind date urmatoarele tehnici:
A. urmeaza principiile generale de 1.palpare;
inspectie, 2.inspectie;
palpare, percutie si auscultatie; 3.auscultatie;
B. trebuie sa includa In primul rand si urmatoarele informatii/aspecte:
cautarea a.calitatea si intensitatea sunetelor
unor anomalii ale plamanilor si ale respiratorii; b.eventuala sensibilitate
toracelui; dureroasa focala; c.simetria expansiunii
C. trebuie dirijat si spre recunoasterea unor plamanilor; care lista de asocieri este
modificari extrapulmonare si extratoracice corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
care pot reflecta o boala pulmonara C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1; E.a-3,
subiacenta; b-2, c-1.
D. cuprinde In mod obligatoriu si un 45. Fiind date urmatoarele manifestari
examen adenopatii, mai ales<Ing^ina!e> «^gkj.
fizic general atent; «.respiratorii: 1 .coloratie specifica a
E. include palparea tora^eiuj1_care^nfirma . degetelor; 2.hipocratism digital;
F. 3.infectii dentare si/sau gingivale;
G. 4.tulburari de intelect sau chiar coma;
42. Referitor la si urmatoarele stari patologice:
a.pneumonie de aspiratie sau abces
examenul fizic al aparafuluiu respirator, fiind pulmonar;
date urmatoarele tehnici: b.numeroase boli (nu numai
1 .inspectie; 2.percutie; 3.auscultatie; pulmonare) neoplazice si inflamatoare
si urmatoarele informatii/aspecte: (infectioase sau nu);
a.frecventa si tiparul respiratiei; o fumat;
b.sonoritatea sau matitatea relative ale d.retentie acuta de dioxid de carbon si
tesutului situat sub peretele toracic; c. hipoxemie; care lista de asocieri este
zgomotele supraadaugate; care lista de corecta: A. a-1, b-4, c-2, d-3; B.a-2,
asocieri este corecta: b-3, c-4, d-1; C.a-3, b-2, c-1, d-4;
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2. 46. Hipocratismul digital este frecvent/
caracteristic In urmatoarele afectiuni,
ce.:
A. cancer gastric;
B. pneumopatii interstitiale;
C. infectii intratoracice cronice;
 Examenul fizic al aparatului respirator
D. cardiopatie congenitala asociata cu
sunt
stanga-spre-dreapta;
E. diverse boli cronice inflamatoare sau
infectioase.
47. Fiind date urmatoarele categorii de
boli In
care apare In mod frecvent/caracteristic
hipocratism digital:
1 .infectii cronice pleuro-pulmonare;
2.boli cronice inflamatoare (infectioase
sau
nu) nerespiratorii; si
urmatoarele boli:
a.bronsectazie; b.boli
inflamatoare colonice;
c.endocardita; d.abces
pulmonar; e.empiem;
care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
e-1; B.a-1, b-2, c-1, d-1, e-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; D.a-2,
b-1, c-1, d-2, e-1; E.a-2, b-2,
c-1, d-1, e-1.
48. Referitor la utilitatea examenului fizic
la
pacientii cu leziuni respiratorii, fiind date
urmatoarele categorii de boli:
1 .boli sistemice care pot fi asociate cu
complicatii pulmonare, chiar daca
principalele lor manifestari nu sunt
legate In primul rand de plamani;
2.boli care afecteaza cel mai adesea
sistemul respirator, dar care pot avea la
examenul fizic semne nelegate de
sistemul respirator;
si urmatoarele boli:
a.lupus eritematos sistemic;
b.sclerodermie;
c.granulomatoza Wegener;
d.poliartrita reumatoida;
e.sarcoidoza;
f.angeita alergica si granulomatoasa
Churg-Strauss; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2,
f-2; B.a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; C.a-1,
b-2, c-1, d-2, e-1, f-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2,
f-1; E.a-2, b-2, c-1, d-2,
e-1, f-1.
49. Care dintre urmatoarele modificari nu
este caracteristica pentru sarcoidoza:
A. uveita;
B. granuloame conjunctiva le;
C.eritem nodos;
D. granuloame cutanate;
261
E. raluri suieratoare.
Inspectia
50. Fiind date urmatoarele elemente care
trebuie observate la inspectia toracelui:
1.respiratia;
2.expansiunea plamanului; si urmatorii
determinanti ai acestora: a.frecventa;
b.tiparul; c.amplitudinea; d.simetria;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
51. Fiind date urmatoarele elemente
decelabile prin inspectia toracelui:
1 .expansiunea inegala a celor doua
hemitorace; 2.anomalii/deformari vizibile
ale cutiei
toracice;
3.respiratie rapida si/sau laborioasa
si/sau utilizarea muschilor respirator
accesori;
si urmatoarele stari patologice:
a.proces care afecteaza plamanii
asimetric;
b.scaderea compliantei toracelui,
cresterea travaliului respirator, dispnee;
c.cresterea solicitarilor respiratorii si/sau
cresterea travaliului respirator;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1,
c-3;
D.a-2, b-3,
c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
52. Urmatoarele elemente (unele
sesizabile
prin inspectia toracelui) sunt In
concordanta, ce.:
A. frecventa respiratorie crescuta
(respiratie
rapida);
B. respiratie laborioasa;
C.utilizarea muschilor respiratori
accesori;
D. cresterea solicitarilor respiratorii;
E.scaderea travaliului respirator.
53. Fiind indicate urmatoarele elemente
decelabile prin inspectia toracelui:
1.respiratie rapida si/sau laborioasa;
2.expansiunea asimetrica a toracelui;
3.anomalii/deformari vizibile ale cutiei
 262 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
toracice; si urmatoarele stari patologice:
a.obstructia endobronsica a cailor
respiratorii mari;
b.cifoscolioza;
c. cresterea solicitarilor respiratorii;
d.boala pleurala unilaterala;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-3;
B.a-1, b-3,c-2,d-2;
C.a-2, b-2, c-3, d-1;
D.a-2, b-3, c-1, d-2;
E.a-3, b-1, c-2, d-2.
54. Fiind propuse urmatoarele elemente
decelabile prin inspectia toracelui:
1 .utilizarea muschilor respirator
accesori;
2.expansiunea asimetrica a toracelui;
3.anomalii/deformari vizibile ale cutiei
toracice; si urmatoarele stari patologice:
a.boala parenchimatoasa unilaterala;
b.paralizie unilaterala de nerv frenic;
c.spondilita anchilozanta;
d.cresterea travaliului respirator; care
lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-3;
B. a-1, b-3, c-2,
d-2;
C.a-2, b-1, c-2,
d-3;
D.a-2, b-2, c-3,
d-1;
E.a-3, b-2, c-1, d-2.
55. Referitor la toracele emfizematos,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. apare la pacientii cu emfizem
subcutanat;
B. se asociaza cu tiraj;
C. mai este numit si „torace conoid";
D. pare blocat In expiratie;
E. este determinat de dilatarea spatiilor
aeriene distal de bronhiola terminala
odata
cu distrugerea celulelor caliciforme;
F. determina accentuarea excavatiei
supraclaviculare.
56. Cu privire la toracele emfizematos,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se asociaza cu hipertrofia muschilor
respiratori accesori, evidentiata mai ales
la
muschii ridicatorii scapulei;
B. se asociaza cu presiune intratoracica
negativa excesiva, care duce la
bombarea
spatiilor intercostale In timpul inspiratiei;
C.prezinta spatii intercostale Ingustate;
D. poate determina scolioza coloanei
dorsale;
E. este caracteristic pentru sindromul de
distensie alveolara.
57. Privitor la toracele emfizematos,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se asociaza cu muschi scaleni si
sternocleidomastoidieni proeminenti,
mai
ales In timpul contractiei;
B. se asociaza cu telangiectazii
infrascapulare;
Care diametrul anteroposterior crescut,
preponderent la baza;
D. baza apare mai larga decat restul
toracelui;
E. prezinta miscari respiratorii
de
amplitudine crescuta.
58. Cu privire la toracele conoid,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. apare In rahitism;
B. se caracterizeaza prin largirea aperturii
toracice superioare;
C. poate fi provocat de cresterea presiunii
intratoracice;
D.se poate asocia cu afectiuni hepatice;
E. apare In asociere cu tumori masive
intratoracice.
59. Fiind date urmatoarele modificari
observabile la inspectia toracelui:
1 .torace In
butoi; 2.torace
conoid;
3.torace de pantofar si torace In carena;
si urmatoarele stari patologice:
a.hepatomegalie masiva;
b.tumori intraabdominale masive;
c. rahitism In copilarie;
d.anomalie congenitala izolata;
e.ascita masiva;
f. emfizem pulmonar;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-2, e-3, f-2;
B. a-2, b-2, c-3, d-3, e-2,
f-1;
C.a-2, b-3, c-1, d-2, e-2,
f-3;
D.a-2, b-3, c-2, d-2,
e-1,f-3;
E.a-3, b-2, c-2, d-1, e-2,
f-3.
60. Referitor la toracele de pantofar,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sternul este proiectat anterior;
 Examenul fizic al aparatului respirator
B. elasticitatea parenchimului pulmonar
este
redusa;
C. spatiile intercostale sunt largite;
D. nu se asociaza cu matanii costale;
E. este Intotdeauna consecinta
rahitismului
din copilarie;
F. poate determina sindrom ventilator
obstructiv.
61. Referitor la toracele In carena,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. cel mai adesea, semnifica rahitism In
copilarie;
B. poate fi o anomalie izolata cu caracter
congenital;
C.se caracterizeaza prin stern Infundat In
partea inferioara;
D.se mai numeste si „torace conoid";
E. se caracterizeaza prin coaste
orizontalizate.
62. Pentru asimetria dimensionala a celor
doua hemitorace, urmatoarele explicatii
sunt corecte, ce.:
A. sarcomul costal determina retractia
unui
hemitorace;
B. atelectazia determina bombarea unui
hemitorace;
C. hidrotoracele determina retractia unui
hemitorace;
D. scolioza determina bombarea
hemitoracelui corespunzand concavitatii
curburii din plan frontal a coloanei
vertebrale;
E. fibroza pleuro-pulmonara extensiva
determina bombarea unui hemitorace;
F. toracoplastia duce la bombarea unui
hemitorace.
63. Fiind date urmatoarele modificari care
duc la asimetria dimensionala a celor
doua
hemitorace:
1 .bombarea unui hemitorace;
2.retractia unui hemitorace; si
urmatoarele stari patologice:
a.sarcom costal; b.hidrotorax;
c.atelectazie;
d.fibroza pleuro-pulmonara extensiva;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-1, b-2, c-2,
d-1; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2,
c-1, d-1.
263
Palparea
64. Referitor la palparea toracelui,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In general, confirma modificarile
observate la inspectie cu privire la
expansiunea plamanilor;
B. permite estimarea simetriei expansiunii
plamanilor;
C. deceleaza pectorilocvia afona;
D.uneori, se efectueaza cu dosul mainii
pentru a delimita mai precis zona de
abolire a vibratiilor vocale;
E. este influentata de grosimea tesutului
interpus Intre mana examinatorului si
plamani.
65. Fiind date urmatoarele tipuri de
palpare
folosite la examinarea
toracelui/aparatului
respirator:
1 .palpare In conditii statice; 2.palpare In
conditii statice si dinamice; 3.palpare In
conditii dinamice; si urmatoarele
aspecte/structuri explorate prin palpare:
a.vibratiile vocale; b.muschii;
c.spatiile intercostale;
d.tegumentele;
e.tesutul adipos;
f.structurile osoase;
g.miscarile respiratorii;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-3, d-1, e-2, f-1, g-3;
B.a-1, b-3, c-1, d-1, e-1, f-3, g-2;
C. a-2, b-1, c-1, d-3, e-3, f-1, g-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-1, e-1, f-1, g-3;
E. a-3, b-2, c-1, d-1, e-3, f-1, g-1.
66. Referitor la felul In care se explica
unele
modificari aparute la palparea toracelui,
fiind date urmatoarele stari patologice:
1 .sindrom Klinefelter;
2.seminom; 3.traumatism
toracic; si urmatoarele
modificari: a.fracturi
costale;
b.ginecomastie (asociata cu genotip
XXY);
c.emfizem subcutanat; d.ginecomastie
(asociata cu tumora testiculara rapid
metastazanta); care lista de asocieri este
corecta:
22
A. a-1, b-2, c-3,
d-3; B.a-1, b-3, c-2,
d-3; C.a-2, b-3,
c-3, d-1; D.a-3,
 264 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
b-1, c-3, d-2; E.a-3,
b-2, c-1, d-3.
67. Referindu-ne la felul In care se
explica
unele modificari aparute la palparea
toracelui, fiind date urmatoarele stari
patologice:
1 .productia ectopica de gonadotropina
corionica; 2.metastaze osoase;
3.gangrena gazoasa; si
urmatoarele modificari:
a.emfizem subcutanat;
b.ginecomastie (ca manifestare
paraneoplazica In cadrul cancerului
bronhopulmonar); c.fracturi costale pe
os patologic; care lista de asocieri este
corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
68. Fiind date urmatoarele modificari
aparute
la palparea toracelui:
1 .ginecomastie (prin metabolizare
insuficienta a hormonilor
corticosuprarenalieni); 2.ginecomastie
(asociata cu tesut
corticosuprarenalian ectopic); 3.emfizem
subcutanat; si urmatoarele stari
patologice: a.tumora testiculara
feminizanta; b.infectie cu germeni
anaerobi; c. retropneumoperitoneu In
scop diagnostic; d.ciroza hepatica; care
lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-3;
B. a-2, b-1, c-3,
d-3;
C.a-2, b-3, c-3, d-1;
D.a-3, b-2, c-3, d-1;
E.a-3, b-3, c-1, d-2.
69. Date fiind urmatoarele modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .hiperestezie cutanata;
2.durere spontana, accentuata la palpare;
3.ginecomastie;
4.spatii intercostale largite;
si urmatoarele stari patologice:
a.tumora testiculara feminizanta;
b.emfizem pulmonar;
c.infectie/supuratie subiacenta;
d.nevralgie intercostala; care lista de b.tratament cu digoxin;
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-4, d- c. sindrom adipozogenital;
3; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-3, b-4, c-1,
d-2; D.a-4, b-1, c-2, d-3; E.a-4, b-3, c-2,
d-1.
70. Fiind enumerate urmatoarele
modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .crepitatii la palparea tegumentului;
2.formatiune tumorala costala ferma;
3.ginecomastie;
4.spatii intercostale Ingustate;
si urmatoarele stari patologice:
a.emfizem subcutanat;
b.metastaza osoasa;
c.atelectazie;
d.seminom;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-4, c-1, d-2;
D.a-4, b-2, c-1, d-3;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
71. Fiind propuse urmatoarele modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .cracmente;
2.ginecomastie (asociata cu degete
hipocratice);
3.mici formatiuni nodulare In tegument; si
urmatoarele stari patologice:
a.fracturi costale;
b.cancer pulmonar;
c. metastaze de la un cancer de san;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
72. Fiind indicate urmatoarele modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .sensibilitate dureroasa focala;
2.ginecomastie; 3.formatiune fluctuenta;
si urmatoarele stari patologice: a.sindrom
Klinefelter; b.costocondrita; c.osteita
necrozanta; care lista de asocieri este
corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
73. Fiind indicate urmatoarele modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .spatii intercostale Ingustate;
2.sensibilitate dureroasa focala;
3.ginecomastie;
si urmatoarele situatii/stari patologice:
a.pahipleurita retractila;
 Examenul fizic al aparatului respirator
d.fracturi costale; care lista de asocieri
este corecta:
A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B. a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-2, b-3, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-3;
E.a-3, b-3, c-2, d-1.
74. Fiind indicate urmatoarele modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .cracmente la palparea coastelor;
2.ginecomastie;
3.mici formatiuni nodulare In muschi; si
urmatoarele situatii/stari patologice:
a.tratament cu metoclopramid;
b.traumatism toracic; c.trichineloza;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
75. Propuse fiind urmatoarele modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .hiperestezie cutanata;
2.durere osoasa spontana, accentuata
la
palpare; 3.ginecomastie; si urmatoarele
stari patologice: a.ciroza hepatica;
b.leucemie acuta; c.pleurezie purulenta;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
76. Indicate fiind urmatoarele modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .cracmente la palparea coastelor;
2.crepitatii la palparea tegumentului;
3.crepitatii la palparea tegumentului
si/sau cracmente la palparea coastelor;
4.ginecomastie;
si urmatoarele situatii/stari patologice:
a.metastaze osoase; b.sindrom Cushing;
c.retropneumoperitoneu In scop
diagnostic; d.traumatism toracic; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-4,
c-2, d-3; B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-3, b-1,
c-4, d-2; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-3,
c-2, d-1.
77. Propunandu-se urmatoarele
modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .crepitatii la palparea tegumentului;
2.durere spontana, accentuata la palpare;
3.ginecomastie;
265
si urmatoarele situatii/stari patologice:
a.infectie cu germeni anaerobi;
b.metastaze osoase; c.tratament cu
fenotiazine; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
78. Indicandu-se urmatoarele modificari
constatate la palparea toracelui:
1 .crepitatii la palparea tegumentului;
2.durere osoasa spontana, accentuata la
palpare; 3.ginecomastie; si
urmatoarele stari patologice:
a.gangrena gazoasa;
b.hipertiroidie; c.plasmocitom;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
79. Fiind date urmatoarele evenimente
care
pot genera modificari palpatorii la
examenul
toracelui:
a.coasta rupta Inteapa plamanul;
b.fractura costala; c. traumatism toracic;
d.emfizem subcutanat; e.o parte din aer
trece In tesutul subcutanat; f.crepitatii la
palparea tegumentului; care este lantul
temporal/cauzal corect:
A. a-»c-»f-+e->d-»b;
B. b—>d—>a—►c—>f—>e;
C.c—»b-»a >e >d-»f;
D.e->d-*f->c-*b-»a;
E. f->b-+d-»c-*a-+e.
80. Cu privire la vibratiile vocale,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. reprezinta transmiterea la peretele
toracic a vibratiei produse de respiratie;
B. sunt percepute ca un freamat palpabil
ia
nivelul peretelui toracic;
C.sunt obtinute solicitandu-i-se
pacientului sa rosteasca In soapta un
cuvant cu multe vocale;
D. pot fi simetrice sau nu (fapt constatabil
la
palparea toracelui);
E.In mod normal, sunt Intarite In zona
suprascapulara dreapta si pe peretele
toracic lateral.
 266 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
81. Referitor la mecanismele scaderii
transmiterii vibratiilor vocale, fiind date
urmatoarele niveluri unde transmiterea
poate fi perturbata:
1 .prin aerul si prin tesutul pulmonar
interpus Intre bronhii si peretele
toracic;
2.printr-o structura interpusa
plamani si peretele toracic;
3.prin caile aeriene;
4.prin peretele toracic avand grosime
crescuta; si urmatoarele
circumstante:
a.lichid pleural;
b.emfizem (inclusiv cel senil);
c.tesut adipos si/sau muscular excesiv;
d.obstructie endobronsica;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-2, b-3, c-4, d-1;
D. a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
82. Fiind propuse urmatoarele modificari
ale
vibratiilor vocale:
1 .scazute prin emfizem;
2.scazute la bazele plamanilor; 3.scazute
prin grosimea excesiva a
peretelui toracic; si
urmatoarele circumstante: a.la
femei;
b.la indivizii cu tesut muscular dezvoltat;
c.la persoanele cu tesut adipos excesiv;
d.la varstnici;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-2, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-2, b-3, c-3, d-1;
E.a-3, b-1, c-3, d-2.
83. Fiind indicate urmatoarele modificari
ale
vibratiilor vocale:
1 .Intarite;
2.scazute sau absente; si
urmatoarele stari/circumstante:
a.lichid pleural;
b.obstructie endobronsica;
c. perete toracic subtire;
d.condensare pulmonara cu cai
respiratorii
permeabile; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2,
c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
84. Fiind propuse urmatoarele informatii
obtinute prin palparea toracelui:
1 .vibratii vocale diminuate;
2.vibratii vocale normale; si
urmatoarele stari patologice:
Intre a.emfizem;
b.atelectazie cu cai respiratorii blocate; c.
pneumopatii interstitiale;
d.pneumotorace; e.astm;
f.condensare cu cai respiratorii blocate;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2;
B.a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1;
C.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1,f-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-1, e-1, f-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-1.
85. Date fiind urmatoarele variante de
transmitere a vibratiilor vocale:
1. normala;
2.diminuata;
3.accentuata;
si urmatoarele stari/circumstante:
a.revarsat lichidian pleural; b.sindrom de
condensare cu bronhie obstruata;
c.varsta Inaintata; d.astm;
e.perete toracic subtire;
f.tesut adipos excesiv;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-2, e-2, f-3;
B. a-2, b-2, c-2, d-1, e-3,
f-2;
C.a-2, b-2, c-2, d-3, e-1,
f-2;
D.a-2, b-3, c-2, d-2, e-2,
f-1;
E. a-3, b-2, c-1, d-2, e-2,
f-2.
86. Fiind date urmatoarele variante de
transmitere a vibratiilor vocale:
1.normala;
2.diminuata;
3.accentuata;
si urmatoarele stari/circumstante: a.tesut
muscular excesiv; b.condensare
pulmonara cu bronhie libera;
c.pneumotorace; d.emfizem pulmonar;
e.pneumopatii interstitiale; f.la femei (mai
ales la bazele plamanilor); care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-2,
d-2, e-2, f-3; B.a-1, b-2, c-3, d-2, e-2, f-2;
C.a-2, b-1, c-3, d-2, e-2, f-2; D.a-2, b-3,
c-2, d-2, e-1, f-2; E. a-3, b-2, c-2, d-1,
e-2, f-2.
 Examenul fizic al aparatului respirator 267

87. Referitor la datele obtinute prin d-3, e-2; D.a-3, b-1, c-2, d-3,
palparea e-2; E. a-3, b-2, c-2, d-3, e-1.
toracelui, fiind date urmatoarele 90. Fiind date urmatoarele calitati ale
variante: sunetului obtinut la percutia toracelui:
1 .freamat pectoral normal; 1 .sonor;
2.freamat pectoral crescut; 2. mat;
3.freamat pectoral scazut; si 3.hipersonor;
urmatoarele stari patologice: si urmatoarele conditii (patologice sau
a.pneumotorace; b.revarsat nu):
pleural; a.pneumotorace;
c.sindrom de condensare cu bronhie b.revarsat lichidian pleural;
libera; c.condensare pulmonara;
d.pneumopatii interstitiale; d.emfizem;
care lista de asocieri este corecta: e.plaman normal;
A. a-1, b-3, c-2, d-3; care lista de asocieri este corecta:
B.a-2, b-3, c-1, d-3; A. a-1, b-3, c-3, d-2, e-2;
C.a-2, b-3, c-3, d-1; B. a-2, b-1, c-3, d-2, e-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3; C.a-2, b-2, c-3, d-1,
E.a-3, b-3, c-2, d-1. e-3; D.a-3, b-2, c-2,
88. Cu privire la datele obtinute prin d-3, e-1; E. a-3, b-3,
palparea c-1, d-2, e-2.
toracelui, fiind date urmatoarele variante: 26
1 .freamat pectoral normal; 2.freamat 91. Referitor la sonoritatea care se poate
pectoral crescut; decela la percutia toracelui, fiind date
3.freamat pectoral scazut; si urmatoarele variante:
urmatoarele stari patologice: 1 .sonoritate normala;
a.emfizem; 2.hipersonoritate;
b.sindrom de condensare cu bronhie 3.matitate;
obstruata; si urmatoarele stari (patologice sau nu):
c. pneumonie a.astm;
lobara; d.astm; b.condensare;
care lista de asocieri este corecta: c. revarsat lichidian pleural;
A. a-1, b-3, c-3, d-2; d.emfizem;
B.a-2, b-3, c-1, d-3; care lista de asocieri este corecta:
C.a-2, b-3, c-3, d-1; A. a-1, b-3, c-3, d-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-3;
E.a-3, b-3, c-2, d-1. C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-3, d-2;
Percutia E.a-3, b-2, c-3, d-1.
I

89. Referitor la modul In care se explica 92. Cu privire la sonoritatea care se

diferitele calitati ale sunetului obtinut la poate
percutia toracelui: decela la percutia toracelui, fiind date
1 .sonor; urmatoarele variante:
2.mat; 1 .sonoritate normala;
3.hipersonor; si urmatoarele explicatii: 2.hipersonoritate sau
a.aer In spatiul pleural; b.aerul continut In timpanism; 3.matitate;
mod normal de plamani; c.continut lichid si urmatoarele conditii (patologice sau
sau solid Inlocuind aerul din plamani; nu):
a.atelectazie;
d.exces de aer In parenchimul pulmonar;
b.pneumopatii interstitiale;
e.lichid interpus Intre aerul din plamani si
peretele toracic; care lista de c. bronsita;
asocieri este corecta: A. a-1, d.pneumotorace;
b-3, c-2, d-2, e-3; B.a-2, b-2, care lista de asocieri este corecta:
c-3, d-1, e-3; C.a-2, b-3, c-1, A. a-1, b-1, c-3, d-2;
B.a-1, b-3, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-3;
 268 Evaluarea clinica In bolile respiratorii

D.a-3, b-1, c-1, d-2; 96. Date fiind urmatoarele modificarile

E.a-3, b-2, c-1, d-1. percutorii toracice la pacientii cu tumori
93. Cu privire la modificarile care apar la pulmonare:
percutia toracelui, urmatoarele afirmatii Lmatitate;
sunt 2.sonoritate normala;
corecte, ce.: 3.submatitate;
A. In multe cazuri de tumora pulmonara, si urmatoarele circumstante: a.tumora
nu centrala neobstruanta; b.tumora
apar modificari la percutie; periferica mare; c.colabarea completa a
B. hipersonoritatea cu nuanta metalica unui teritoriu pulmonar;
presupune lichid sub presiune; d.atelectazie partiala; care lista de
C.In caz de bronsectazii, apare asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3,
hipersonoritate la percutie, mai ales d-1; B.a-1, b-3, c-2, d-1;
cand se asociaza cu fenomene de C.a-2, b-1, c-1,
condensare peribronsectatica; d-3; D.a-2, b-3,
D.cavernele situate la distanta mai mare c-1, d-1; E.a-3,
de b-1, c-1, d-2.
1 cm de peretele toracic sunt mute la 97. Referitor la modificarile percutorii
percutie; toracice
E.cavernele cu diametrul mai mare de 2 la pacientii cu tuberculoza pulmonara,
cm fiind
sunt considerate foarte mari si pot date urmatoarele categorii de pacienti:
genera 1. majoritatea pacientilor;
hipersonoritate la percutie. 2.pacientii cu alveolita tuberculoasa (cu
infiltrate bacilare); 3.pacientii avand
94. Fiind date urmatoarele modificari caverna superficiala; 4.pacientii avand
percutorii toracice: caverna superficiala
Lmatitate; mare;
2.hipersonoritate; si urmatoarele modificari percutorii
3.hipersonoritate cu nuanta metalica; si toracice: a.sonoritate normala; b.matitate;
urmatoarele stari patologice: c.timpanism;
a.pneumotorace total; b.pneumotorace; d.hipersonoritate sau chiar timpanism;
c.atelectazie; care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
d.caverna foarte mare fara comunicare b-2, c-4, d-3; B.a-1, b-4, c-2, d-3; C. a-2,
cu arborele bronsic; e.chist hidatic b-3, c-1, d-4; D.a-3, b-4, c-2, d-1; E.a-4,
nedeterjat; f.pneumonie; b-1, c-3, d-2.
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, 98. Referitor la modificarile percutorii
b-1, c-3, d-1, e-3, f-2; B.a-1, b-1, c-3, d-3, toracice
e-2, f-1; C.a-1, b-2, c-3, d-1, e-3, f-1; la pacientii care au caverne superficiale,
D.a-3, b-1, c-1, d-1, e-3, f-2; E.a-3, b-2, fiind date urmatoarele:
c-1, d-3, e-1, f-1. 1 .caverna mica;
95. Fiind date urmatoarele modificarile 2.caverna medie;
percutorii toracice la pacientii cu tumori 3.caverna foarte mare;
pulmonare: 4.caverna foarte mare fara comunicare
Lmatitate; cu
2.sonoritate normala sau submatitate; arborele bronsic; si urmatoarele
3.submatitate; modificari percutorii: a.sonoritate
si urmatoarele circumstante: a.tumora normala; b.timpanism;
periferica mica; b.tumora centrala c.timpanism cu tenta metalica;
obstruand complet o d.hipersonoritate;
bronhie mare; c.atelectazie completa; care lista de asocieri este corecta:
d.tumora centrala obstruand incomplet o A. a-1, b-3, c-4, d-2;
bronhie mare; care lista de asocieri este B.a-2, b-1, c-3, d-4;
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-1; B.a-2, b-1, C.a-3, b-1, c-2, d-4;
c-1, d-3; C.a-2, b-3, c-1, d-1; D.a-3, b-1, D.a-3, b-4, c-2, d-1;
c-1, d-2; E.a-3, b-1, c-2, d-1. E.a-4, b-3, c-1, d-2.
 Examenul fizic al aparatului respirator
99. Referitor la pneumotoracele cu
supapa,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. aerul poate sa intre In cavitatea
pleurala,
dar iese cu dificultate;
B. aerul care se acumuleaza In cavitatea
pleurala provine din arborele bronsic;
C. presiunea aerului din cavitatea pleurala
scade progresiv de la o respiratie la alta;
D.cu flecare respiratie, plamanul
expansioneaza tot mai mult;
E. la percutie se constata matitate.
100.In mod obisnuit, se constata
timpanism
la percutie In urmatoarele situatii/locuri,
ce.:
A. In caz de caverna superficiala mare;
B. In emfizemul pulmonar;
C.In dreptul corpului
gastric;
D.In dreptul sigmoidului;
E. la abdomen, In ocluzia intestinala.
101.Referitor la modul In care se explica
semnele percutorii clasice din pleurezie,
fiind date urmatoarele semne:
1 .matitate In dreptul pleureziei;
2.hipersonoritate deasupra zonei de
matitate;
3.submatitate Intre matitatea data de
lichid
si coloana vertebrala; si urmatoarele
explicatii: a.lichid interpus Intre aerul din
plaman si
peretele toracic; b.comprimarea
plamanului de catre lichid; c. respiratie
compensatorie cu destinderea
parenchimului pulmonar necomprimat
de
lichid;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
102. Referitor la semnele percutorii
clasice
din pleurezie, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. In dreptul revarsatului lichidian pleural,
se
constata matitate elastica cand
cantitatea
de lichid este mare;
269
B. deasupra zonei de matitate, poate sa
apara hipersonoritate (skodism);
C.de cealalta parte a coloanei vertebrale,
poate sa apara o zona triunghiulara de
hipersonoritate atunci cand revarsatul
lichidian este suficient de mare pentru a
Impinge mediastinul spre partea opusa;
D.In unele cazuri, apare o zona de
hipersonoritate Intre matitatea data de
lichid si coloana vertebrala;
E.matitatea are marginea superioara
convexa spre superior si medial daca
lichidul este liber In marea cavitate;
F. In spate, marginea superioara a
matitatii
urca spre coloana vertebrala;
G.In revarsatele pleurale suficient de
mari pentru a da matitate anterioara,
marginea superioara a acestei zone de
matitate urca atunci cand pacientul se
Intinde pe spate.
103. Fiind date urmatoarele variante de
sonoritate obtinuta la percutia toracelui:
1 .crescuta (hipersonoritate);
2.moderat diminuata (submatitate,
matitate elastica); 3.normala;
si urmatoarele stari patologice:
a.sindrom de condensare;
b.pneumopatie interstitiala;
c.emfizem;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
104. Date fiind urmatoarele variante de
sonoritate obtinuta la percutia toracelui:
Lmult diminuata (matitate lemnoasa);
2.moderat diminuata (submatitate,
matitate
elastica);
3.normala sau crescuta (hipersonoritate);
si urmatoarele stari patologice: a.revarsat
pleural;
b.aerul din alveole este Inlocuit cu
exsudat inflamator;
c.abces pulmonar deterjat; care
lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
105. Fiind date urmatoarele variante de
sonoritate obtinuta la percutia toracelui:
1 .hipersonoritate sau chiar timpanism;
2.hipersonoritate;
 270 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
3.normala;
4.matitate;
si urmatoarele stari patologice:
a.sindrom de hiperinflatie;
b.alveolita; c.pneumotorace;
d.abces pulmonar nedeterjat;
e.infarct pulmonar; f.astm;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-4, c-3, d-4, e-2, f-4;
B.a-2, b-4, c-1, d-4, e-4,f-3;
C.a-4, b-2, c-4, d-3, e-4,
f-1; D.a-4, b-2, c^, d-4, e-1,
f-3; E.a-4, b-4, c-3, d-2,
e-4, f-1.
106. Referitor la sonoritatea obtinuta la
percutia toracelui, urmatoarele afirmatii absente; 3.zgomote respiratorii
sunt
corecte, ce.:
A. este normala In astm;
B. este normala In pneumopatii
interstitiale;
C.este crescuta In sindromul de
condensare;
D.este crescuta In revarsatele pleurale;
E. este redusa In emfizem.
107. Referitor la modificarile de sonoritate e-3;
la
percutia toracelui caracteristice
diferitelor
afectiuni pleuro-pulmonare, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A.In pneumotorace se constata matitate;
B.In infarctul pulmonar apare
hipersonoritate;
C.la pacientii cu alveolita se obtine
hipersonoritate;
D.In abcesul pulmonar nedeterjat se
constata hipersonoritate;
E.dupa deterjarea unui abces pulmonar,
sonoritatea poate sa se normalizeze sau
chiar sa diminueze;
F. In abcesul pulmonar apare matitate In
toate etapele de evolutie.
Auscultatia
108.Referitor la terminologia anglofona
folosita pentru a descrie auscultatia
toracelui, fiind dati urmatorii termeni:
1 .zgomotele respiratorii veziculare;
2.zgomote respiratorii diminuate sau
absente;
3.zgomote respiratorii bronsice; si
urmatoarele caracteristici/stari patologice: B.a-1, b-3, c-2;
a.obstructie endobronsica;
b.tesut pulmonar condensat;
c.zgomote respiratorii normale;
d.transmiterea sunetului este
Imbunatatita;
e.inspiratia produce un zgomot mai
puternic si mai lung decat expiratia; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1,
c-3, d-2, e-3; B.a-1, b-2, c-3, d-1, e-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3, e-1;
D.a-3, b-1, c-1, d-3,
e-2; E.a-3, b-3, c-2,
d-1, e-1.
109. Cu privire la terminologia anglofona
folosita pentru a descrie auscultatia
toracelui, fiind dati urmatorii termeni:
1 .zgomote respiratorii veziculare;
2.zgomote respiratorii diminuate sau
bronsice; si urmatoarele
caracteristici/stari patologice:
a.zgomotele audibile In mod normal prin
stetoscop la periferia plamanilor; b.faza
expiratorie mai pronuntata; c. calitate mai
tubulara; d.transmiterea sunetului este
redusa; e.aer sau lichid In spatiul pleural;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-3, d-2, e-2;
B. a-2, b-2, c-1, d-3,
C.a-2, b-3, c-3, d-1,
e-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-2,
e-3;
E.a-3, b-2, c-2, d-3,
e-1.
110. Referitor la modificarile suferite de
sunete atunci cand sunt transmise prin
plamanul condensat, fiind date
urmatoarele
denumiri:
1 .bronhofonie;
2.pectorilocvie afona;
3.egofonie;
si urmatoarele descrieri: a.transmiterea
prin plamanul condensat a
sunetelor rostite normal; b.transmiterea
prin plamanul condensat a
sunetelor soptite;
c.transmiterea prin plamanul condensat a
sunetelor imprimandu-le o tenta mai
deschisa („E" devine mai asemanator
cu „A"), dar cu o calitate nazala sau
behaita;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
C.a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c-2;
 Examenul fizic al aparatului respirator 271

E.a-3, b-2, c-1. termeni

111. Referitor la locul unde se produc din engleza:
zgomote supraadaugate/anormale 1 .zgomote respiratorii bronsice;
decelabile la auscultatia plamanilor, fiind 2.crackles;
date principalele trei tipuri (In 3.wheezes;
terminologie 4.rhonchi;
anglofona, cu echivalentul romanesc si urmatorii termeni din romana:
aproximativ In paranteza): a.suflu tubar;
1 .cai aeriene mari; 2.cai aeriene medii; b.Intr-o anumita masura, si ralurile
3.cai aeriene mici, alveole, interstitiu; si sforaitoare (sforaituri, ronflante), mai
urmatoarele sedii: a.wheezes ales cele care au o tenta muzicala,
(suieraturi/sibilante); semanand cu niste suieraturi groase;
b.crackles/rales (trosnituri/raluri); c. ronflante;
c.rhonchi (ronflante); care lista de d.raluri uscate fine-medii, cu sonoritate
asocieri este corecta: de
A. a-1, b-2, c-3; trosnituri; care lista de
B. a-2, b-1, asocieri este corecta: A. a-1,
c-3; b-2, c-3, d-4; B.a-1, b-3, c-4,
C.a-2, b-3, d-2; C.a-2, b-3, c-4, d-1; D.a-3,
c-1; b-4, c-1, d-2; E.a-4, b-1, c-2,
D.a-3, b-1, d-3.
c-2; 114. Cu referire la zgomotele
E.a-3, b-2, c-1. supraadaugate
112. Cu privire la zgomotele cu origine bronho-pulmonara, exista
supraadaugate discrepante Intre terminologia
cu origine bronho-pulmonara, exista romaneasca
discrepante Intre terminologia si cea anglofona; fiind dati urmatorii
romaneasca termeni
si cea anglofona; fiind dati urmatorii din engleza:
termeni 1 .zgomote respiratorii normale
din engleza: (veziculare);
1 .crackles; 2.crackles;
2.rhonchi; 3.wheezes;
3.vesicular breath sounds; 4.rhonchi;
4.wheezes; si urmatorii termeni din romana:
si urmatorii termeni din romana: a.raluri suieratoare; b.murmur
a.sforaituri; vezicular; c.crepitante;
b.raluri interstitiale; d.subcrepitante medii si groase;
c.sibilante; care lista de asocieri este corecta:
d.murmur vezicular; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
care lista de asocieri este corecta: B.a-1, b-4, c-3, d-2;
A. a-1, b-2, c-4, d-3; C.a-2, b-3, c-4, d-1;
B.a-2, b-1, c-4, d-3; D.a-3, b-1, c-2, d-4;
C.a-2, b-4, c-1, E. a-4, b-2, c-1, d-3.
d-3; 115. Cu referinta la zgomotele
D.a-3, b-4, c-2, supraadaugate cu origine bronho-
d-1; pulmonara, exista discrepante Intre
E.a-4, b-1, c-2, terminologia romaneasca si cea
d-3. anglofona;
113. Referitor la zgomotele fiind dati urmatorii termeni din engleza:
supraadaugate 1.crackles;
cu origine bronho-pulmonara, exista 2.wheezes;
discrepante Intre terminologia 3.rhonchi;
romaneasca si urmatorii termeni din romana:
si cea anglofona; fiind dati urmatorii a.raluri sforaitoare;
 272 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
b.subcrepitante fine; c.
suieraturi;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3,
c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2,
c-1.
116. Cu privire la terminologia anglofona
(prin contrast cu cea romaneasca)
referitoare la zgomotele supraadaugate
cu
origine bronho-pulmonara care pot sa
apara
la auscultatia plamanilor, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. termenul de „rales" (raluri) este
considerat sinonim cu „ronchi" si nu se
foloseste pentru celelalte tipuri de
zgomote supraadaugate;
B. termenul care se suprapune cel mai
bine
cu echivalentul romanesc este
„crackles";
C. nu este practicata clasificarea
zgomotelor
supraadaugate drept umede si uscate;
D. termenul de „ronchi" denumeste
zgomotul produs prin deschiderea si
Inchiderea teritoriului distal al arborelui
respirator;
E. termenul de „wheezes" denumeste
zgomotul generat de conflictul dintre aer
si
secretii In caile aeriene;
F. termenul de „crackles" se refera la
zgomotul produs prin vibratia peretilor
cailor aeriene Ingustate.
117. Fiind dati urmatorii termeni, specifici
sau
nu limbii engleze, folositi pentru
denumirea
zgomotelor supraadaugate care pot sa
apara la auscultatia plamanilor:
1 .crackles; 2.rhonchi;
3.wheezes; 4.frecatura
pleurala; 5.stridor;
si urmatoarele caracteristici: a.In general,
sunt mai proeminente In expiratie;
b.reflecta fluxul de aer prin caile
respiratorii
superioare Ingustate; c.sunt consecinta
interactiunii vascoase a
secretiilor In faza de gel cu aerul care
circula prin caile aeriene; d.se
datoreaza frecarii Intre ele a
suprafatelor pleurale inflamate; e.sunt
zgomote discontinue, In mod tipic
inspiratorii; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1,
b-3, c-5, d-4, e-2; B.a-2, b-1,
c-3, d-4, e-5; C.a-3, b-5, c-2,
d-4, e-1; D.a-4, b-2, c-1, d-3,
e-5; E.a-5, b-1, c-2, d-4, e-3.
118. Fiind indicati urmatorii termeni,
anglofoni sau nu, folositi pentru
denumirea
zgomotelor supraadaugate care pot sa
apara la auscultatia plamanilor:
1 .crackles;
2.wheezes;
3.rhonchi;
4.frecatura pleurala;
5.stridor;
si urmatoarele caracteristici: a.se
produc/e mai ales In timpul inspiratiei;
b.se produc/e cand alveolele si caile
respiratorii mici se deschid si se Inchid
In timpul respiratiei;
0 reflecta vibratia peretilor cailor
respiratorii, a caror Ingustare limiteaza
fluxul de aer;
d.corespund/e unui zgomot vibrator de
tonalitate joasa;
e.reprezinta un zgomot rugos, care apare
adesea atat In inspiratie, cat si In
expiratie; care lista de asocieri este
corecta:
A. a-1, b-3, c-5, d-4, e-2;
B. a-2, b-4, c-5, d-3,
e-1;
C.a-3, b-5, c-1, d-2,
e-4;
D.a-4, b-5, c-3, d-2,
e-1;
E.a-5, b-1, c-2, d-3, e-4.
119. Fiind dati urmatorii termeni anglofoni
folositi pentru denumirea zgomotelor
supraadaugate care pot sa apara la
auscultatia plamanilor:
1 .rhonchi;
2.pleural friction rub;
3.stridor; 4.crackles;
5.wheezes;
si urmatoarele caracteristici:
a.echivalentul romanesc are o
semnificatie
mult mai restransa; b.echivalentul
romanesc are aproape
 Examenul fizic al aparatului respirator 273

aceeasi semnificatie; c. echivalentul e-5; D.a-4, b-2, c-5, d-1, e-3; E.a-5, b-1,
romanesc are o semnificatie c-3, d-4, e-2.
mai restransa; d.echivalentul romanesc 122. Cu privire la denumirea zgomotelor
are aceeasi supraadaugate care pot sa apara la
semnificatie; auscultatia plamanilor In diverse stari
e.are aceeasi semnificatie In ambele patologice, fiind dati urmatorii termeni
limbi; care lista de asocieri este corecta: (anglofoni sau nu):
A. a-1, b-5, c-2, d-3, e-4; 1 .crackles;
B. a-2, b-1, c-3, d-4, e-5; 2.wheezes;
C.a-3, b-4, c-5, d-1, e-2; 3.rhonchi;
D.a-4, b-2, c-1, d-5, e-3; 4.frecatura pleurala;
E. a-5, b-3, c-4, d-2, 5.stridor;
e-1. si urmatoarele stari patologice: a.boli
120. Referitor la denumirea ralurilor care care duc la umplerea alveolelor cu lichid;
apar In diverse stari patologice, fiind dati b.leziuni neoplazice pleurale; c.
urmatorii termeni anglofoni: bronsita;
1 .crackles; d.obstructia intraluminala a cailor
2.wheezes; respiratorii prin neoplasm sau secretii;
3.rhonchi; e.obstructiile traheale; care lista de
4.frecatura pleurala; asocieri este corecta: A. a-1, b-4, c-3,
5.stridor; d-2, e-5; B.a-2, b-4, c-5, d-1, e-3; C.a-3,
si urmatoarele stari patologice: a.pleurita b-4, c-5, d-2, e-1; D.a-4, b-5, c-2, d-1,
de cauza infectioasa sau nu; e-3;
b.obstructiile laringiene (la un copil mic E.a-5, b-4, c-1, d-3, e-2.
care are crup); c.bronhospasm; 123. Referitor la caracteristicile normale
d.lichid liber In lumenul cailor ale
respiratorii; murmurului vezicular, urmatoarele
e.boala pulmonara interstitiala; care lista afirmatii
de asocieri este corecta: sunt corecte, ce.:
A. a-1, b-3, c-2, d-5, e-4; A. are componenta inspiratorie mai scurta
B. a-2, b-4, c-5, d-3, decat cea expiratorie;
e-1; B. are componenta inspiratorie mai putin
C.a-3, b-2, c-4, d-1, intensa decat cea expiratorie;
e-5; C. este ceva mai intens la baza
D. a-4, b-5, c-2, hemitoracelui drept fata de
d-3, e-1; contralateral;
E.a-5, b-1, c-3, d-4, D.este mai intens In axile;
e-2. E. este mai putin intens subclavicular;
121. Referitor la denumirea zgomotelor F. este mai suflant la varful hemitoracelui
supraadaugate care pot sa apara la stang fata de cel drept.
auscultatia plamanilor In diverse stari 124. Legat de felul In care se explica
patologice, fiind dati urmatorii termeni diferenta dintre lungimea inspiratiei si a
(anglofoni sau nu): expiratiei la persoanele sanatoase, fiind
1 .crackles; dati
2.wheezes; cei doi timpi respiratori:
3.rhonchi; 1
4.frecatura pleurala; .inspiratia;
5.stridor; 2.expiratia;
si urmatoarele stari patologice: a.edem si urmatoarele caracteristici: a.consta
sau colaps al cailor respiratorii; b.crup (la doar In relaxarea muschilor
copii mici); c.microatelectazie; inspiratori; b.murmurul vezicular este
d.pahipleurita; mai intens; ceste pasiva; d.este activa;
e.mucus liber In lumenul cailor e.dureaza mai mult deoarece presupune
respiratorii; care lista de asocieri este efort muscular; care lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4, e-5; B.a-2, este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
b-5, c-1, d-4, e-3; C.a-3, b-1, c-2, d-4, B.a-1, b-2, c-1, d-1, e-2; C.a-1, b-2, c-2,
 274 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
d-1, e-1; D.a-2, b-1, c-1, d-1, e-2; E.a-2,
b-1, c-2, d-1, e-1.
125. Referitor la murmurul vezicular,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este atribuit trecerii aerului prin
bronhiile
segmentare;
B. la batrani este adesea redus din cauza
Ingrosarii pleurei;
C. poate fi diminuat prin interpunerea unei
structuri gazoase, lichide sau solide;
D. intensificarea lui Intr-o zona de plaman
sanatos poate fi expresia unei respiratii
forte care compenseaza diminuarea
ventilatiei dintr-un teritoriu pleuro-
pulmonar lezat;
E. la pacientii cu durere pleuritica, poate fi
intensificat din cauza miscarilor
respiratorii
ample.
126. Referitor la mecanismul formarii
murmurului vezicular, fiind date
urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .zgomotul produs de trecerea aerului
printr-o structura tubulara; 2.zgomotul
produs de trecerea aerului
printr-o bronhie; 3.stratul de aer din
plamani interpus Intre o
bronhie si peretele toracic; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a.este cu
atat mai subtire/gros cu cat
aceasta este situata mai
periferic/central; b.este cu atat mai intens
(si mai audibil) cu
cat aceasta are diametrul mai mare;
ceste mascat mai mult sau mai putin, In
functie de grosimea stratului de aer din
plamani interpus Intre aceasta si
peretele
toracic;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2,
c-1.
127. Cu privire la mecanismul formarii
murmurului vezicular, fiind date
urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1.bronhiile mari;
2.bronhiolele terminale;
3.ductele alveolare si
bronhiolele respiratorii;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.sunt suficient de apropiate de peretele
toracic si suficient de mari pentru ca,
sumat, zgomotul produs de trecerea
aerului prin ele sa poata fi auzit cu
stetoscopul aplicat pe peretele toracic;
b.sunt prea departe de peretele toracic
pentru ca zgomotul produs de trecerea
aerului prin ele sa fie auzit;
c.trecerea aerului prin ele produce un
zgomot intens;
d.sunt prea mici pentru ca trecerea
aerului
prin ele sa poata fi auzita; e.sunt
conductele aeriene cele mai
apropiate de peretele toracic;
care lista de asocieri este
corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-1, e-3;
B. a-1, b-3, c-1, d-2,
e-3;
C.a-2, b-1, c-1, d-3,
e-3;
D.a-2, b-3, c-3, d-1,
e-1;
E. a-3, b-1, c-1, d-3,
e-2.
128. Cateva dintre modificarile tipice ale
murmurului vezicular sunt urmatoarele,
ce.:
A. este diminuat la copii;
B. este diminuat la persoane slabe;
Ceste diminuat In plamanul contralateral
unei pleurezii masive;
D.este Inasprit In faza timpurie a unei
bronsite acute;
E.e ste Intarit In criza severa de astm
bronsic.
129. Printre modificarile tipice ale
murmurului
vezicular se afla urmatoarele, ce.:
A. este intens la batrani;
B. este intens la persoane musculoase;
Ceste intens In zona cu infiltrat bacilar
a picai;
D. este intens pe hemitoracele
corespunzator unei bronhii principale
obstruate;
E. este mai intens la persoane slabe.
130. Referitor la mecanismele diferitelor
modificari ale murmurului vezicular, fiind
date urmatoarele variante:
1 .transmitere redusa prin interpozitia
unei
structuri lichide; 2.transmitere redusa
prin interpozitia unei
 Examenul fizic al aparatului respirator
structuri solide;
3.producere diminuata prin limitarea
algica
a miscarilor respiratorii; 4.producere
diminuata prin colabarea
structurilor unde se formeaza;
si urmatoarele stari patologice:
a.traumatism toracic; b.revarsat
lichidian pleural; c.pahipleurita;
d.obezitate; e.atelectazie;
care lista de asocieri este corecta: A. a-2,
b-4, c-1, d-3, e-2; B.a-2, b-4, c-3, d-1,
e-2;
C. a-3, b-1, c-2, d-2,
e-4;
D.a-3, b-4, c-2, d-2,
e-1;
E.a-4, b-1, c-2, d-2,
e-3.
131. Cu privire la mecanismele diferitelor
modificari ale murmurului vezicular, fiind
date urmatoarele variante:
1 .transmitere redusa prin interpozitia
unei
structuri gazoase; 2.transmitere redusa
prin interpozitia unei
structuri solide;
3.producere diminuata prin
lezarea/distrugerea ireversibila a
structurilor unde se formeaza;
4.producere diminuata prin scaderea
fortei miscarilor respiratorii;
5.producere diminuata prin reducerea
fluxului de aer care ajunge la bronhiole;
si urmatoarele stari patologice:
a.obstructie bronsica; b.musculatura
dezvoltata; c.miastenie;
d.pneumotorace; e.emfizem;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-5, c-3, d-4, e-2; B.a-2, b-5, c-1, d-3,
e-4; C.a-4, b-2, c-5, d-3, e-1; D.a-5, b-2,
c-3, d-1, e-4; E.a-5, b-2, c-4, d-1, e-3.
132. Fiind date urmatoarele modificari ale
murmurului vezicular:
1 .abolit;
2.diminuat;
3.Inlocuit de suflu tubar; si
urmatoarele stari patologice:
a.atelectazie partiala; b.emfizem
pulmonar; e.atelectazie totala;
d.pleurezie masiva;
e.sindrom de condensare tipic, cu
bronhie libera;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-3, d-2, e-1; B.a-1, b-3, c-2, d-1,
275
e-2; C.a-2, b-1, c-2, d-3, e-1; D.a-2, b-2,
c-1, d-1, e-3; E.a-3, b-1, c-2, d-2, e-1.
133. Fiind date urmatoarele modificari ale
murmurului vezicular:
1.aspru;
2.intens, cu caracter dulce;
3.diminuat;
si urmatoarele circumstante: a.In faza
incipienta a unei pneumonii; b.la copii;
c.la persoanele musculoase;
d.In bronsita acuta; e.la
persoanele slabe; f.la obezi;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-3, d-1, e-2, f-3;
B. a-1, b-2, c-3, d-3, e-1, f-1;
C.a-2, b-3, c-1, d-1, e-1, f-3;
D.a-3, b-1, c-1, d-1, e-3, f-2;
E.a-3, b-2, c-1, d-3, e-1, f-1.
134.Referitor la murmurul vezicular
normal,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
34
A. este aspru;
B. se produce In bronhiile segmentare;
Ceste intens si dulce la copii;
D.are componenta inspiratorie de 2-3 ori
mai lunga decat cea expiratorie; E. este
mai intens la expiratie.
135.In mod tipic, urmatoarele afirmatii
despre murmurul vezicular sunt corecte,
ce.:
A. este normal In astm;
B. este Inlocuit de suflu tubar In
pneumopatiile interstitiale;
C. este Inlocuit de suflu pleuritic In
sindromul de condensare cu bronhie
libera;
D. este accentuat In sindromul de
condensare cu bronhie obstruata;
E. este scazut In emfizem;
F. este Inlocuit de suflu tubar In
pneumotorace;
G.este accentuat In revarsatele pleurale.
136.Referitor la murmurul vezicular, fiind
date urmatoarele variante:
1.normal;
2.Inlocuit de suflu tubar;
3.diminuat;
si urmatoarele stari patologice:
a.astm;
b.sindrom de condensare cu bronhie
libera;
c.emfizem;
d. pneumotorace;
care lista de asocieri este corecta:
 276 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-2, c-3, d-1;
E.a-3, b-3, c-1, d-2.
137.Cu privire la murmurul vezicular, fiind
date urmatoarele variante:
1.diminuat;
2.diminuat sau Inlocuit cu suflu pleuritic;afirmatii
3.normal;
si urmatoarele stari patologice:
a.pneumopatie interstitiala; b.sindrom de
condensare cu bronhie obstruata;
c. revarsat lichidian pleural; care lista de
asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, C-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
138. Referitor la zgomotele respiratorii
asa
cum pot fi decelate prin auscultatie
pulmonara, fiind date urmatoarele
variante:
1 .veziculare (murmur vezicular normal); A. pneumonie;
2.bronsice (suflu tubar);
3.diminuate;
si urmatoarele stari patologice:
a.pneumopatii interstitiale;
b.emfizem; c. pneumotorace;
d.condensare (cai respiratorii
permeabile);
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-3, d-2;
C.a-2, b-1, c-3, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3;
E. a-3, b-3, c-1, d-2.
139. Referitor la zgomotele respiratorii
asa
cum pot fi decelate prin auscultatie
pulmonara, fiind date urmatoarele
variante:
1.diminuate;
2.diminuate (uneori, comprimarea
plamanului subiacent poate creste
transmiterea sunetului);
3.veziculare (murmur vezicular normal);
si urmatoarele stari patologice:
a.revarsat lichidian pleural;
b.astm;
c.cai respiratorii blocate asociate cu
atelectazie sau condensare
neretractila; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1.
140. Cu privire la diferenta de durata
dintre
inspiratie si expiratie, urmatoarele
sunt corecte, ce.:
A. expiratia este prelungita In astmul
bronsic din cauza scaderii elasticitatii
parenchimului;
B. expiratia poate fi prelungita In bronsita
cronica;
C. expiratia poate fi prelungita In emfizem
din cauza scaderii fortei muschilor
expiratori;
D.In mod normal inspiratia dureaza de
2-3
ori mai putin decat expiratia; E. expiratia
este considerata prelungita doar
cand dureaza mai mult decat
inspiratia.
141. Care dintre urmatoarele stari
patologice
nu poate produce suflu tubar:
B. infarct pulmonar;
C. tumori pulmonare;
D.emfizem pulmonar;
E. bronhopneumonie cu focare
confluente.
142. Referitor la suflul tubar, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. reprezinta transmiterea suflului
laringotraheal printr-o zona de
parenchim
pulmonar hiperaerat;
B. apare frecvent In chistul hidatic
pulmonar;
C. este mai intens cand bronhia este
obstruata;
D.In mod caracteristic, se asociaza cu
pectorilocvia afona;
E. se poate asocia cu tusea tubara
(bronsica);
F. se asociaza, tipic, cu egofonia.
143. Referitor la suflul pleuritic,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. are un caracter mai aspru decat suflul
tubar;
B. are tonalitate mai joasa decat suflul
tubar;
Ceste mai intens decat suflul tubar;
 Examenul fizic al aparatului respirator 277

D.reflecta destinderea parenchimului e-2,f-4; D.a-2, b-4, c-1, d-3, e-5,

pulmonar sub lichidul pleural; f-5; E. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2,
E. se poate asocia cu pectorilocvie afona; f-5.
F. se asociaza, tipic, cu bronhofonia. 147.Referitor la transmiterea vocii asa
144. Referitor la suflul cavitar (cavernos), cum
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: poate fi decelata prin auscultatie
A. apare In cazul unei caverne pulmonara, fiind date urmatoarele
superficiale variante:
Inconjurate de o zona de emfizem; Lbronhofonie, egofonie, pectorilocvie
B. se produce atunci cand bronhia de afona;
drenaj 2.transmiterea vocii diminuata;
este obstruata; 3.transmiterea vocii normala; si
Ceste consecinta transmiterii suflului urmatoarele stari patologice:
laringotraheal printr-o caverna a.condensare (cai respiratorii
superficiala mai mica de 6 cm; permeabile); b.pneumotorace; c.
D.are tonalitate Inalta; bronsita; d.astm;
E. seamana cu sunetul produs sufland care lista de asocieri este corecta:
Intr- A. a-1, b-2, c-3, d-3;
un pahar cu apa; B.a-2, b-1, c-3, d-3;
F. se poate asocia cu vocea cavernoasa C. a-2, b-3, c-3, d-1;
(pectorilocvia); D.a-3, b-1, c-2, d-3;
G.se poate asocia cu tusea cavernoasa. E. a-3, b-3, c-1, d-2.
145. Referitor la suflul amforic, 148.Cu privire la transmiterea vocii asa
urmatoarele cum
afirmatii sunt corecte, ce.: poate fi decelata prin auscultatie
A. apare In cazul unei caverne mici; pulmonara, fiind date urmatoarele
B. In mod caracteristic, apare In variante:
pneumotoracele partial; 1.normala;
Care nuanta dulce; 2.diminuata;
D. are tonalitate mai joasa decat 3.diminuata (uneori, comprimarea
suflul plamanului subiacent poate creste
cavitar; transmiterea sunetului);
E. are intensitate mai mare decat suflul si urmatoarele stari patologice:
cavitar; a.pneumopatii interstitiale;
F. se poate asocia cu vocea amforica; b.revarsat lichidian pleural;
G.se poate asocia cu tusea amforica. c.cai respiratorii blocate asociate cu
146.In cadrul auscultatiei toracelui, fiind atelectazie sau condensare neretractila;
date d.emfizem;
urmatoarele caracteristici ale modului In care lista de asocieri este corecta:
care se transmite vocea: A. a-1, b-2, c-2, d-3;
1. neclar; 2.clar si B.a-1, b-3, c-2, d-2;
intens; C.a-2, b-1, c-3, d-2;
3.ascutit, strident si tremurat (behait); D.a-2, b-2, c-3, d-1;
4.gaunos; E.a-3, b-2, c-1, d-2.
5.cu nuanta metalica; si 149. Referitor la auscultatia vocii, fiind
urmatoarele stari patologice: date
a.la persoanele sanatoase; urmatoarele stari patologice:
b.In sindrom de condensare; 1.revarsat pleural; 2.condensare cu
c.In pneumotoracele total; bronhie libera; 3.revarsat pleural moderat
d.In sindrom lichidian pleural; determinand
e.cand exista caverne superficiale; condensarea parenchimului pulmonar
f.cand exista caverne foarte subiacent; 4.caverne mari superficiale;
mari; care lista de asocieri este 5.pneumotorax sau caverne foarte mari;
corecta: A. a-1, b-2, c-5, d-3, si urmatoarele modificari: a.pectorilocvie
e-4, f-5; B.a-1, b-2, c-5, d-4, afona; b.pectorilocvie;
e-3, f-5; C.a-1, b-5, c-3, d-5, c.transmiterea diminuata a vocii;
 278 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
d.egofonie;
e.bronhofonie;
f.voce amforica;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-5, f-4;
B. a-2, b-4, c-1, d-3, e-2, f-5;
C.a-2, b-4, c-5, d-1, e-3, f-2;
D.a-4, b-2, c-1, d-2, e-5, f-3;
E.a-4, b-5, c-2, d-3, e-2,f-1.
150. Fiind date urmatoarele modificari
care
pot sa apara la auscultatia vocii:
1 .bronhofonie;
2.egofonie;
3.pectorilocvie (voce cavernoasa); 4.voce
amforica; S.pectorilocvie afona; si
urmatoarele descrieri: a.rezonanta
puternica si clara a vocii; b.timbru gaunos
cu senzatia ca vocea ia
nastere chiar In torace; c. rezonanta
metalica; d.timbru ascutit, strident si
tremurat
(behait) al vocii, cu senzatia ca vine de
departe;
e.transmiterea vocii soptite cu senzatia
ca pacientul vorbeste chiar sub urechea
medicului;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-5;
B. a-1, b-5, c-4, d-2,
e-3;
C.a-2, b-4, c-3, d-1,
e-5;
D.a-4, b-3, c-2, d-1,
e-5;
E. a-5, b-3, c-2, d-1,
e-4.
151. Referitor la zgomotele
supraadaugate
caracteristice pentru diverse conditii
(patologice sau nu) pleuro-pulmonare,
fiind
date urmatoarele tablouri auscultatorii:
1 .fara zgomote supraadaugate; 2.fara
zgomote supraadaugate sau frecatura
pleurala; 3.crepitante; si urmatoarele
situatii: a.pneumotorace;
b.sindrom de condensare cu bronhie
obstruata;
c. afectiunile pleurale;
d.sindrom de condensare cu bronhie
libera; care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-3; B.a-1, b-3, c-1, d-2;
C.a-2, b-1, c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-1;
E.a-3, b-2, c-1, d-1.
152. Cu privire la zgomotele
supraadaugate
caracteristice pentru diverse conditii
(patologice sau nu) pleuro-pulmonare,
fiind
date urmatoarele tablouri auscultatorii:
Lcrepitante si/sau raluri interstitiale
uscate,
fine, cu caracter de trosnitura;
2.fara zgomote supraadaugate;
3.fara zgomote supraadaugate sau cu
sibilante fine expiratorii si/sau raluri
interstitiale uscate, fine, cu caracter de
trosnitura, predominant inspiratorii;
4.ronflante, sibilante sau silentiu
respirator;
si urmatoarele situatii:
a.alveolite fibrozante;
b.persoane sanatoase;
c. emfizem;
d.astm;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-3, b-4, c-1, d-2;
D.a-4, b-1, c-2, d-3;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
153. Referitor la zgomote supraadaugate
care se pot decela prin auscultatia
pulmonara, fiind date urmatoarele
variante:
1 .fara zgomote supraadaugate;
2.frecatura pleurala sau absenta
zgomotelor supraadaugate; 3.crepitante
(crackles); si urmatoarele conditii
(patologice sau nu): a.condensare;
b.inflamatie pleurala; c.fara patologie
pleuropulmonara; d.pneumotorace;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-3;
B.a-1, b-2, c-3, d-1;
C.a-1, b-3, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-3, d-1;
E.a-3, b-2, c-1, d-1.
154. Referitor la zgomote supraadaugate
care se pot decela prin auscultatia
pulmonara, fiind date urmatoarele
variante:
1 .fara zgomote supraadaugate;
2.fara zgomote supraadaugate sau
suieraturi fine; 3.raluri uscate fine cu
caracter de trosnituri
(crackles); 4.suieraturi
(wheezes); si urmatoarele stari
patologice: a.emfizem; b.astm;
 Examenul fizic al aparatului respirator
c.cai respiratorii blocate asociate cu
atelectazie sau condensare;
d.pneumopatii interstitiale; care lista de
asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
155. Cu privire la ralurile ronflante,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt raluri umede;
B. au originea In alveole;
C. seamana cu niste suieraturi;
D. pot sa apara In ambele faze ale
respiratiei sau doar Intr-una dintre
acestea;
E. se formeaza In bronhiile principale,
lobare si segmentare.
156. Cu referire la ralurile ronflante,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. nu se modifica dupa tuse;
B. sunt datorate, In principal, spasmului
musculaturii bronsice; C.au frecventa
Inalta;
D. sunt cele mai subtiri raluri bronsice
uscate;
E. se formeaza In bronhiile mici si medii.
157. Cu privire la ralurile sibilante
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt raluri umede;
B. seamana cu un sforait;
C.sunt consecinta barbotarii aerului prin
secretiile acumulate In bronhiile medii;
D.apar, In ambii timpi
respiratori, predominant In
inspiratie;
E.In astm sunt, de obicei, unilaterale;
F. se formeaza In bronhiile
subsegmentare
sau mai mici.
158. Referitor la ralurile sibilante
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. au originea In interstitiul pulmonar;
B. au frecventa joasa;
C. sonoritatea muzicala presupune o
Ingustare neregulata a lumenului
bronsic;
D.se formeaza In bronhiile mari;
E. sunt, Intotdeauna, bilaterale.
159.Cu referire la ralurile sibilante
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt caracteristice In astm;
B. nu se modifica dupa tuse;
279
C.In astm, au intensitate si tonalitate
variabile;
D. pot sa apara In emfizem, cand, de
regula, sunt medii si groase;
E. pot sa apara si In edemul pulmonar
acut,
cand mecanismul lor poate include
Ingustarea lumenului bronsic prin
edemul
inflamator din mucoasa bronsica;
F. In cazul unui proces compresiv sau
obstructiv bronsic localizat, sunt, In mod
caracteristic, bilaterale.
160. Referitor la distributia ralurilor
bronsice
uscate In campurile pulmonare, fiind
date
urmatoarele variante:
1 .difuza bilaterala;
2.In teritoriul pulmonar corespunzator
procesului patologic; 3.In dreptul
infiltratelor; si urmatoarele stari
patologice: a.In tuberculoza;
b.In cazul unor procese compresive
bronsice; c.In criza
de astm;
d.In neoplasmul bronsic; e.In
bronsita cronica; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-2, d-1, e-3; B.a-1, b-2,
c-3, d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-1,
d-3, e-2; D.a-2, b-3, c-1, d-1,
e-2; E.a-3, b-2, c-1, d-2, e-1.
161. Referitor la tabloul auscultator al
crizei
de astm, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. prezenta sibilantelor sugereaza
obstructie mai usoara decat prezenta
ronflantelor;
B. cu cat ralurile sunt mai zgomotoase, cu
atat criza este mai severa;
C.sibilantele fine semnaleaza obstructie
severa;
D. disparitia auscultatiei este un
semn
favorabil;
E. tabloul auscultator tipic este dominat
de
raluri bronsice umede.
162. Referitor la ralurile subcrepitante,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt raluri uscate;
B. In general, se considera ca Isi au
originea In alveole;
 280 Evaluarea clinica In bolile respiratorii
C.apar In ambii timpi respiratori; D.sunt
denumite si raluri buloase, mai ales
subcrepitantele fine;
E. In functie de intensitate, pot fi
clasificate drept mici (fine), medii si mari
(groase).
163. Cu referire la ralurile subcrepitante,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. seamana cu zgomotul produs cand se
dizolva sare In apa calda;
B. intensitatea lor variabila depinde In
primul rand de varsta pacientului;
C. de regula, nu se modifica dupa tuse;
D.sunt datorate spasmului musculaturii
bronsice si edemului mucoasei; E. apar
In faza de vindecare a pneumoniilor,
cand exsudatul din caile aeriene patrunde
In alveole.
164. Cu privire la ralurile subcrepitante,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In bronsita acuta, de obicei preceda
ronflantele si sibilantele;
B. In bronsita acuta sugereaza rezolutia
procesului inflamator bronsic;
C. fac parte din tabloul auscultator tipic al
astmului bronsic;
D.In mod caracteristic, pot fi localizate
doar Intr-un anumit teritoriu la pacientii
cu bronhopneumonie;
E. localizate In zona superioara a unui
plaman, sugereaza In primul rand o
tumora de varf pulmonar.
165. Ralurile subcrepitante sunt
consecinta
barbotarii aerului prin anumite medii
lichide
din lumenul bronsic; fiind date
urmatoarele
medii:
1 .exsudat si/sau secretii;
2.transsudat;
3.apa;
si urmatoarele stari patologice:
a.bronsectazii; b.Inec; c.
bronsita;
d.edem pulmonar acut;
e.bronhopneumonie; care lista
de asocieri este corecta: A. a-1,
b-1, c-3, d-1, e-2; B.a-1, b-2,
c-1, d-1, e-3; C.a-1, b-3, c-1,
d-2, e-1; D.a-2, b-1, c-1, d-3,
e-1; E.a-3, b-2, c-1, d-1, e-1.
166. Referitor la mecanismul ralurilor
subcrepitante, fiind data o fraza care
Incepe
cu „ralurile subcrepitante sunt datorate
barbotarii aerului, In timpul respiratiei,
prin...", urmatoarele sfarsituri de fraza
sunt
corecte, ce.:
A. exsudatul din lumenul bronsic, In
procesele inflamatorii bronsice;
B. transsudatul din lumenul bronsic, In
bronsite;
C. exsudatul din lumenul bronsic, In
bronsectazii;
D. exsudatul din alveole, In
bronhopneumonie;
E. exsudatul din lumenul bronsic, la
pacientii cu infiltrate bacilare;
F. exsudatul din lumenul bronsic, In
edemul
pulmonar acut;
G.transsudatul din lumenul bronsic, la
Inecati.
167. Cu privire la auscultatia pacientului
cu
edem pulmonar acut, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. pot sa apara crepitante;
B. initial apar subcrepitante groase, iar In
fazele foarte avansate pot sa apara si
subcrepitante fine;
C.In fazele mai avansate se constata
subcrepitante medii;
D.nivelul subcrepitantelor coboara pe
masura ce se agraveaza starea
pacientului;
E. nu apar ronflante si sibilante;
F. de obicei, auscultatia se face cu
pacientul In decubit din cauza dispneei.
168. Cu privire la ralurile de deplisare,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. semnaleaza o suferinta pulmonara
severa;
B. apar dupa ortostatism prelungit;
C. semnaleaza obstructie bronsica;
D. se ausculta mai ales In regiunea
varfurilor si anterior;
E. dupa tuse, se Inmultesc;
F. se intensifica dupa mai multe respiratii
profunde.
169. Cu privire la ralurile cavernoase,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. seamana cu crepitantele;
B. sunt egale, uniforme;
C.apar numai cand caverna este Inchisa;
D.sunt crepitantele care apar In alveolita
bacilara;
E.sunt patognomonice pentru
tuberculoza.
 Examenul fizic al aparatului respirator
170. Privitor la ralurile cavernoase,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt raluri uscate;
B. cand apar la un pacient, sunt putin
numeroase;
C.au tonalitate Inalta;
D. semnaleaza un proces de condensare;
E. se ausculta mai ales bazai;
F. apar numai In infectiile pulmonare
specifice (bacilare).
171. Referitor la ralurile cavernoase,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt fine;
B. au timbru metalic;
C. asocierea cu suflul cavernos produce
un
zgomot caracteristic numit stridor;
D. pot sa apara si In abcesul pulmonar;
E. apar In alveolita bacilara.
172. La formarea ralurilor cavernoase
concura urmatoarele elemente, ce.:
A. procesul inflamator interstitial;
B. procesele fibrozante din parenchimul
pulmonar;
C. barbotarea aerului prin exsudatul din
alveole;
D.barbotarea aerului prin continutul
lichidian al unei caverne;
E. reverberatiile sunetului In caverna.
173. Referitor la ralurile cavernuloase,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. au mecanism similar ralurilor
crepitante;
B. semnaleaza o caverna de
mari
dimensiuni;
C.sunt caracteristice pentru alveolita
bacilara;
D.au tonalitate ceva mai joasa decat
ralurile cavernoase;
E. sunt mai groase decat
ralurile cavernoase.
174. La producerea ralurilor crepitante
concura urmatoarele elemente, ce.:
A. spasmul bronsic;
B. trecerea aerului prin bronhiile medii;
C.distensia maxima a alveolelor de la
Inceputul inspiratiei;
D. desprinderea exsudatului de pe
peretii
bronhiilor;
E. ruperea aderentelor fibrinoase din
alveole.
175. Cu privire la ralurile crepitante,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
281
A. seamana cu zgomotul produs cand
vantul sufla prin crapaturile unei usi;
B. seamana cu zgomotul produs cand se
sufla printr-un tub Intr-un pahar cu apa;
C. seamana cu niste clipoceli
sau
pocnituri/trosnituri fine si dese;
D.au origine bronsica;
E. apar la Inceputul inspiratiei.
176. Cu referire la ralurile crepitante,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. ocupa toata durata inspiratiei;
B. dupa tuse, nu se modifica;
C.fiind foarte fine, caracterul lor umed
este
greu de distins, Incat ele par uscate;
D.sunt groase;
E.sunt inegale.
177. Referitor la ralurile crepitante,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt generate de barbotarea aerului
prin
lichidul din alveole;
B. sunt clasificate Intre ralurile uscate;
C.sunt relativ uscate;
D.sunt caracteristice pentru procesele de
distensie alveolara;
E. In alveolita fibrozanta, sunt distribuite,
de
regula, unilateral.
178. Ralurile crepitante sunt produse de
urmatoarele stari patologice, ce.:
A. alveolita;
B. bronsita;
C. edem pulmonar acut;
D. infarct pulmonar;
E. pneumonie.
179. Cu privire la ralurile crepitante de
Intoarcere, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. apar In pneumonie, In faza de
congestie
pulmonara;
B. apar la sfarsitul inspiratiei;
C. sunt uscate;
D. se Inmultesc dupa tuse;
E. sunt mai subtiri decat crepitantele;
F. sunt egale, uniforme;
G.se accentueaza la apasarea
stetoscopului pe torace.
180. Fiind date cele doua variante ale
sindromului de condensare:
1 .condensare cu bronhie libera;
2.condensare cu bronhie obstruata; si
urmatoarele elemente semiologice:
 282 Evaluarea clinica In bolile respiratorii

a.apare suflu tubar; b.vocea nu se D. la apasarea stetoscopului pe

transmite; c. murmurul vezicular nu se torace
transmite; d.apare pectorilocvie afona; diminueaza;
e.apare bronhofonie; care lista de E. constituie semnul auscultator tipic In
asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-1, pleurezia lichidiana masiva.
d-2, e-2; B.a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; C.a-1, 184. Cu referire la frecatura pleurala,
b-2, c-1, d-2, e-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
e-1; E.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1. A. se modifica dupa tuse;
181. Fiind date urmatoarele doua variante B. poate sa apara numai In inspiratie;
de Ccel mai frecvent se ausculta In
revarsat pleural: expiratie;
1 .revarsat pleural moderat cu D. odata aparuta, poate persista
condensare corticala; toata viata;
2.revarsat pleural masiv; si urmatoarele E.cel mai adesea, semnaleaza patologie
trasaturi semiologice: a.apare suflu pleurala acuta.
tubopleuritic sau pleuritic; b.vocea nu se 185. La producerea frecaturii pleurale
transmite; e.apare egofonie; concura urmatoarele elemente, ce.:
d.murmurul vezicular nu se transmite; A. depunerea de fibrina pe foitele
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, pleurale;
b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-2, B. inflamatia pleurei;
b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2, C. acumularea de lichid In spatiul pleural;
b-2, c-1, d-1. D.subtierea pleurei;
182. Referitor la frecatura pleurala, E.pahipleurita.
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: 186. Fiind date urmatoarele
A. este un zgomot profund; conditii
B. poate sa fie de la foarte fina pana la (patologice sau nu) ale
foarte groasa; aparatului
Care timbru umed; respirator:
D. are intensitate variabila; 1 .normal;
E.este distribuita pe cele doua 2.condensare sau atelectazie (cai
hemitorace, respiratorii blocate); 3.pneumopatii
de regula, simetric; interstitiale; 4. pneumotorace; si
F. cel mai adesea, se ausculta la varfurile urmatoarele tablouri clinice:
plamanilor; a.hipersonoritate la percutie, vibratii
G.de regula, consta din zgomote egale, vocale
uniforme. diminuate, zgomote respiratorii
183. Cu privire la frecatura pleurala, diminuate,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: transmiterea vocii diminuata, fara
A. se poate confunda cu subcrepitantele; zgomote supraadaugate; b.matitate la
B. se poate confunda cu crepitantele; percutie, vibratii vocale
C.se poate asocia cu un freamat palpabil; diminuate, zgomote respiratorii
diminuate,
Introducer 41
e
transmiterea vocii diminuata, fara transmiterea vocii normala, fara
zgomote supraadaugate; zgomote supraadaugate;
c. sonoritate normala la percutie, vibratii care lista de asocieri este corecta:
vocale normale, zgomote respiratorii A. a-1, b-3, c-4, d-2;
veziculare (murmur vezicular normal), B. a-1, b-4, c-2,
transmiterea vocii normala, raluri fine d-3;
uscate cu sonoritate de trosnituri C.a-2, b-4, c-1,
(crackles); d-3;
d.sonoritate normala la percutie, vibratii D.a-3, b-1, c-4,
vocale normale, zgomote respiratorii d-2;
veziculare (la bazele pulmonare), E.a-4, b-2, c-3,
d-1.
187. Fiind indicate urmatoarele conditii
(patologice sau nu) ale aparatului
respirator:
1 .condensare (cai respiratorii
permeabile);
2.astm;
3.emfizem;
4.revarsat lichidian pleural; si
urmatoarele tablouri clinice:
a.sonoritate normala la percutie, vibratii
vocale normale, zgomote respiratorii
veziculare (murmur vezicular normal),
transmiterea vocii normala, raluri
suieratoare;
b.hipersonoritate la percutie, vibratii
vocale diminuate, zgomote respiratorii
diminuate, transmiterea vocii
diminuata, fara zgomote
supraadaugate;
Evaluarea tulburarilor functiei
aparatului respirator
Introducere
188. Referitor la componentele
sistemului respirator, fiind date
urmatoarele categorii: 1 .componenta
activa (pompa sistemului
respirator); 2.componenta de comanda;
3.componenta pasiva; 4.obiectul asupra
caruia opereaza sistemul
respirator; si urmatoarele structuri
anatomice: a.muschii respiratori
(diafragma si muschii
intercostali); b.plamanii si
peretele toracic;
c.sistemul nervos central;
d.circulatia pulmonara;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
189. Diversele componente ale
sistemului respirator actioneaza
concertat pentru a realiza schimbul de
gaze; referitor la disfunctiile care pot sa
apara, fiind date urmatoarele categorii:
c. matitate la percutie, vibratii vocale
Intarite, zgomote respiratorii bronsice
(suflu tubar), bronhofonie, pectorilocvie
afona, egofonie, crepitante;
d.matitate la percutie, vibratii vocale
diminuate, zgomote respiratorii si
transmiterea vocii diminuate (desi
comprimarea plamanului subiacent
poate creste transmiterea sunetului),
frecatura pleurala sau fara zgomote
supraadaugate; care lista de asocieri
este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-2, b-3, c-1,
d-4;
C.a-2, b-4, c-1,
d-3;
D.a-3, b-2, c-4,
d-1;
E. a-4, b-1, c-3,
d-2.
42
Lunul dintre mecanismele generice
care duce la tulburari ale functiei
respiratorii; 2.una dintre principalele
variante de alterare a functiei
respiratorii; si urmatoarele situatii
patologice: a.perturbarea functiei
ventilatorii; b.perturbarea relatiilor
dintre componentele sistemului
respirator; c. perturbarea functiei
unei componente
individuale a sistemului respirator;
d.perturbarea schimbului de gaze;
e.perturbarea circulatiei pulmonare;
care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-2,
d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D.
a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; E.a-2, b-2, c-1,
d-1, e-2.
190. Referitor la functia plamanilor si
la
testele functionale pulmonare,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce. (VC02 =
cantitatea
de C02 produsa pe minut, MAC =
membrana alveolo-capilara):
A. la VC02 fixat, cand ventilatia alveolara
creste, PaCo2 creste;
B. PaCo2 este invers proportionala cu VCo2;
C. schimbul de gaze depinde de nivelurile
absolute ale ventilatiei alveolare si ale
perfuziei;
D. rezistenta cailor aeriene este
parametrul
cel mai folosit In practica clinica;
E. scaderea difuziunii prin MAC are
frecvent
o contributie clinic semnificativa la
hipoxemia de repaus;
F. deseori, testul de efort mascheaza
anomaliile determinate de perturbarea
difuziunii gazelor prin MAC.
191. Cu privire la functia plamanilor si la
testele functionale pulmonare,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. la VCo2 fixat, cand ventilatia alveolara
scade, PaCo2 scade;
B. schimbul de gaze depinde In mod
esential de potrivirea corecta dintre
ventilatie si perfuzie;
C. rezistenta cailor aeriene este un
parametru folosit In studiile
farmacologice;
D. evaluarea fortei muschilor respiratori
este
utila pentru a decide In ce masura
slabiciunea acestora este legata cauzal
de
anomaliile volumetrice pulmonare;
E. determinarea clinica a capacitatii de
difuziune poate fi o masura utila a
permeabilitatii cailor aeriene;
F. scaderea difuziunii prin MAC poate
contribui la hipoxemie In special In
repaus.
Tulburarile functiei
ventilatorii
192. Referitor la functia ventilatorie si la
modalitatile de a o evalua clinic,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.ventilatia este procesul prin care
plamanii
reImprospateaza gazul din alveole;
B.spirograma reprezinta Inregistrarea
volumului expirat fortat raportat la timp;
C. fluxul expirator mediu la mijlocul
CV este
echivalent cu fluxul expirator fortat Intre
25
si 50% din CV;
D. determinarea VEMS si CVF
poate
evidentia chiar si suferinte
obstructive
usoare;
E.In circumstante clinice adecvate,
evaluarea fortei muschilor respiratori
poate
furniza informatii utile cu privire la
cauza
anomaliilor volumelor pulmonare.
193. Cu privire la functia ventilatorie si
la
modalitatile de a o evalua clinic,
urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. parametrii fluxului de aer folositi In
mod
obisnuit In clinica sunt obtinuti prin
manevre In care pacientul inspira
pana la
CPT, iar apoi expira fortat pana la
VIR;
B. PaCo2 este direct proportionala cu
ventilatia alveolara;
C. CVF reprezinta volumul plamanilor
la
capatul unei inspiratii fortate;
D. pentru evaluarea clinica a functiei
ventilatorii VEMS si CVF sunt, de
obicei
adecvate;
E. evaluarea fortei muschilor
respiratori este
o parte suplimentara a evaluarii
generale a
unora dintre pacientii cu disfunctie
respiratorie.
194. Referitor la parametrii folositi
pentru
evaluarea functiei ventilatorii, fiind
date
urmatoarele categorii:
Lunul dintre parametrii functiei
ventilatorii folositi In mod curent
pentru diagnostic;
2.unul dintre cei doi parametri ai
volumului pulmonar folositi In mod
obisnuit pentru diagnosticul
afectiunilor respiratorii;
3.unul dintre cei trei parametri
determinati In mod obisnuit printr-o
spirograma;
si urmatorii parametri:
a.capacitatea pulmonara totala;
b.volumul de gaz continut In plamani
In anumite circumstante;
c. volumul de gaz expirat In timpul
primei secunde de expiratie [
 volumul expirator fortat (VEF) In 1
s.'sau VEF1 = VEMS;
d.fluxul expirator fortat (FEF) Intre 25 si
75% din CV (FEF25-75%);
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-3;
B. a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-3, d-2;
E.a-3, b-2, c-3, d-1.
195.Cu privire la parametrii folositi pentru
evaluarea functiei ventilatorii, fiind date
urmatoarele categorii:
Lunul dintre parametrii functiei ventilatorii
folositi In mod curent pentru diagnostic;
2.unul dintre cei doi parametri ai
volumului pulmonar folositi In mod
obisnuit pentru diagnosticul afectiunilor
respiratorii;
3.unul dintre cei trei parametri
determinati In mod obisnuit printr-o
spirograma;
si urmatorii parametri:
a.numit si fluxul maxim mezoexpirator
(MMFR);
b.capacitatea vitala fortata;
c.volumul rezidual;
d. iteza cu care gazul poate fi ejectat din
plamani;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-3, c-2, d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-3, d-2;
E. a-3, b-3, c-2, d-1.
196.Fiind dati cei trei parametri
volumetrici
esentiali pentru caracterizarea functiei
respiratorii:
1 .capacitatea pulmonara totala (CPT);
2.capacitatea vitala (CV); 3.volumul
rezidual (VR); si urmatoarele semnificatii:
a.volumul de gaz continut In plamani
dupa
o inspiratie maxima; b.volumul de gaz
care este expirat din
plamani cand se trece de la CPT la VR;
c. volumul de gaz care ramane In
plamani
la sfarsitul unei expiratii maxime;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
Aspecte anatomice si fiziologice
197.Fiind date urmatoarele segmente ale
cailor aeriene:
a.bronhiola respiratorie;
b.portiunea respiratorie;
c. portiunea de
conducere; d.trahee;
care este succesiunea corecta
mergand dinspre proximal spre distal:
A.a->b-»c-+d;
B.a—>c—>b—»d;
C.b—>c—»d—>a;
D.c—>a—>d—>b;
E.d—>c—>a—>b.
198. Fiind date urmatoarele portiuni
ale cailor
aeriene:
1 .portiunea de conducere;
2.tranzitia dintre portiunea de
conducere si cea respiratorie;
3.portiunea respiratorie; si
urmatoarele tipuri de cai aeriene:
a.saci alveolari;
b.duete alveolare;
c.bronhiole terminale;
d.bronhii cartilaginoase;
e.bronhiole respiratorii;
f.bronhii membranoase; care
lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-1, c-3, d-1,
e-3, f-2; B.a-1, b-2, c-1, d-3,
e-1, f-3; C.a-2, b-3, c-1, d-3,
e-1, f-1; D.a-3, b-1, c-2, d-3,
e-1, f-1; E.a-3, b-3, c-1, d-1,
e-2, f-1.
199. Referitor la bronhiolele terminale,
urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. sunt ultimul segment al portiunii de
conducere;
B. au peretele suficient de subtire
pentru a
permite schimbul de gaze;
C.se continua proximal cu bronhiolele
respiratorii;
D. se formeaza prin divizarea
primei
generatii de bronhii segmentare;
E.fiecare deserveste o unitate
pulmonara
numita lob pulmonar.
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
44
200. Referitor la bronhiolele respiratorii,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt sfarsitul portiunii respiratorii si
Inceputul portiunii de conducere a
cailor aeriene;
B. sunt localizate imediat proximal de
bronhiolele terminale; C. au peretele
prea gros pentru a permite
schimbul de gaze;
D.au peretele Intrerupt de evaginari cu
pereti subtiri, reprezentand saci
alveolari; E. se continua distal cu duetele
alveolare.
201. Referitor la duetele alveolare,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt ultimul segment al portiunii
respiratorii a cailor aeriene;
B. sunt localizate imediat proximal de
bronhiolele respiratorii;
C. pe Intreaga lungime, peretele lor are
evaginari, reprezentand alveole
functionale;
D. uneori se pot ramifica In alte duete
alveolare;
E. In mod tipic, se termina cu o portiune
largita, sacciforma, numita sac alveolar.
202. Fiind date urmatoarele unitati
anatomice
ale aparatului respirator:
1.plamani; 2.lobi pulmonari; 3.segmente
pulmonare; 4.subsegmente pulmonare;
5.lobuli pulmonari secundari; 6.lobuli
pulmonari primari (acini pulmonari); si
urmatoarele segmente ale cailor aeriene:
a.bronhii principale (ramificatiile traheei);
b.bronhiole terminale; c. bronhiole
lobulare (preterminale); d.bronhii
secundare (lobare); e.bronhii
subsegmentare de diverse generatii;
f.bronhii tertiare (segmentare); care lista
de asocieri este corecta:
A. a-1, b-6, c-5, d-2, e-4, f-3;
B. a-3, b-6, c-4, d-2, e-1,
f-5;
C.a-4, b-3, c-6, d-1, e-5,
f-2;
D.a-5, b-4, c-2, d-1, e-6,f-3;
E.a-6, b-2, c-3, d-5, e-1,f-4.
203. Fiind date urmatoarele unitati
anatomice
ale aparatului respirator:
1.plamani;
2.lobi pulmonari;
3.segmente pulmonare;
4.lobuli pulmonari primari;
si urmatoarele caracteristici numerice:
a.In numar de 130000;
b.In numar de 2;
c.In numar de 3 pe dreapta si 2 pe
stanga; d.In numar de 10 pe dreapta si 8
pe stanga;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-4, c-2, d-1;
D.a-4, b-1, c-2, d-3;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
204. Referitor la anatomia/histologia
plamanilor, fiind date urmatoarele
entitati
anatomice:
1.lobul pulmonar primar (acinul
pulmonar);
2.lobul pulmonar secundar;
si urmatoarele caracteristici:
a.reprezinta unitatea functionala a
plamanului; b.este deservit de bronhiola
lobulara; ceste deservit de bronhiola
terminala; d.reprezinta unitatea
anatomica a
plamanului; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2,
c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
205. Referitor la anatomia/histologia
plamanilor, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. fiecare lobul secundar este format din
mai multi lobuli primari;
B. lobulii secundari sunt delimitati de
septurile interlobulare;
C. bronhiile segmentare de prima
generatie
se subdivid, dand nastere la generatii
succesive de bronhii (sub)segmentare;
D. sacii alveolari sunt formati din
evaginari
care reprezinta bronhiolele respiratorii;
E. bronhiolele respiratorii fac tranzitia
Intre
portiunea de conducere si cea
respiratorie
a cailor aeriene.
206. Referitor la lobul pulmonar primar,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este unitatea anatomica a plamanului;
B. mai este numit si acin pulmonar;
C.fiecare are aproximativ 3,5 cm
diametru;
D.are drept constituenti un duet alveolar,
spatiile aeriene conectate cu acesta si
vasele sanguine, limfaticele si nervii
acestora;
E. contine multe alveole.
207. Fiind date urmatoarele volume de
aer
folosite drept parametri ventilatori:
 Tulburarile functiei ventilatorii 287

1.volumul inspirator de rezerva; 2.volumul D.a-4, b-2, c-1,

rezidual; 3.capacitatea vitala; d-3;
4.capacitatea pulmonara totala; si E.a-4, b-3, c-2,
urmatoarele definitii: a.volumul inspirator d-1.
de rezerva + volumul 210. Fiind date urmatoarele elemente ale
curent + volumul expirator de rezerva+ ecuatiei folosite pentru calcularea
volumul rezidual; rezistentei cailor aeriene:
b.volumul care poate fi inspirat de la a.) [paranteza Inchisa];
volumul rezidual pana la capacitatea b.fluxul de aer instantaneu;
pulmonara totala; c. volumul care c.([paranteza deschisa];
ramane In plamani dupa o d./ [Impartire];
expiratie fortata; d.volumul care poate fi e.presiunea bucala;
inspirat In plus fata f.- [scadere];
de volumul curent; care lista de asocieri g.presiunea alveolara;
este corecta: care este cea mai corecta reconstructie:
A. a-1, b-4, c-3, d-2; A. b->d->c->e->f->g->a;
B. a-2, b-3, c-1, d-4; B. c—>b—>f->-g—>a->d—>e;
C.a-3, b-2, c-4, d-1; C.c->g->f-*e->a-»d-»-b;
D.a-4, b-1, c-3, d-2; D.e—>d—>c—>g—>f—>b—>a;
E.a-4, b-3, c-2, d-1. E. g->f—►c-»b-*d-*e—>a.
208. Fiind propuse urmatoarele volume 211. Referitor la masurarea presiunilor
de implicate In calcularea rezistentei cailor
aer folosite drept parametri ventilatori: aeriene, fiind date urmatoarele
1 .volumul curent; 2.capacitatea Inceputuri
inspiratorie; 3.capacitatea vitala; de fraza:
4.capacitatea pulmonara totala; si 1.presiunea bucala este presiunea
urmatoarele definitii: a.volumul vehiculat masurata direct; 2.presiunea alveolara
In timpul unei respiratii normale; poate fi determinata
b.capacitatea vitala + volumul rezidual; c. neinvaziv; 3.presiunea alveolara poate
volumul care poate fi inspirat de la fi evaluata
sfarsitul unei expiratii fortate pana la semiinvaziv; si urmatoarele
capatul unei inspiratii fortate; d.volumul sfarsituri de fraza: a.la nivelul
curent + volumul inspirator de gurii;
rezerva; b.prin masurarea presiunii esofagiene cu
care lista de asocieri este corecta: ajutorul unui dispozitiv cu balon si
A. a-1, b-2, c-4, d-3; cateter; c.prin pletismografie; care lista
B.a-1, b-4, c-3, d-2; de asocieri este corecta: A. a-1, b-2,
C.a-2, b-3, c-1, d-4; c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-4, c-2, d-1; 46
E. a-4, b-3, c-1, d-2. D.a-3, b-1,
209. Fiind indicate urmatoarele volume de c-2; E. a-3,
aer folosite drept parametri ventilatori: b-2, c-1.
1 .volumul expirator de rezerva; 212. Care dintre urmatorii parametri este
2.capacitatea reziduala functionala; cel
3.capacitatea vitala; 4.capacitatea mai putin susceptibil sa influenteze
pulmonara totala; si urmatoarele definitii: rezistenta cailor aeriene:
a.volumul inspirator de rezerva + volumul A. volumul pulmonar la care se
curent + volumul expirator de rezerva; efectueaza
b.volumul care poate fi expirat dincolo masuratoarea;
de B. viteza aerului/fluxul de aer pentru
volumul curent; care este determinata;
c.volumul expirator de rezerva + volumul C.faza respiratorie (inspiratie sau
rezidual; expiratie);
d.capacitatea inspiratorie + capacitatea D. largimea laringelui;
reziduala functionala; care lista de E. proportia de azot din aerul inspirat.
asocieri este corecta: 213. Referitor la rezistenta (R) la flux a
A. a-1, b-3, c-4, d-2; aparatului respirator, fiind date
B. a-2, b-1, c-3, urmatoarele
d-4; categorii (ca. = cailor aeriene):
C.a-3, b-1, c-2, 1.R ca.;
d-4;
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
2.R la deformare a plamanilor; 3.R
pulmonara la flux; 4.R totala la flux; si
urmatoarele definitii: a.R determinata de
proprietatile vascoase
(de inelasticitatea) tesutului pulmonar;
b.R ca. + R la deformare a plamanilor +
R Intr-o afectiune a cailor respiratorii":
opusa de peretele toracic; c.R ca.
extratoracice (1/3) + R ca.
intratoracice centrale (1/3) + R ca.
intratoracice periferice (cu diametrul
<2-3
mm) (1/3); d.R pulmonara la flux + R
opusa de
peretele toracic; e.R cailor aeriene + R
la deformare a
plamanilor; care lista de
asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3, e-4;
B. a-2, b-4, c-1, d-4,
e-3;
C.a-3, b-1, c-4, d-4, e-2;
D.a-4, b-3, c-1, d-2, e-4;
E.a-4, b-4, c-2, d-3, e-1.
214. Referitor la importanta relativa a
rezistentei (R) opuse de diferite structuri
In
generarea rezistentei totale la flux a
aparatului respirator, fiind date
urmatoarele
evaluari:
1.3/10;
2.1/10;
3.6/10;
si urmatoarele rezistente:
a.R la deformare a plamanilor;
b.R cailor aeriene;
c. R opusa de peretele toracic;
care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-3, c-2;
B.a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
215. Referitor la utilitatea fluxului expirator A. a-1, b-3, c-2, d-3, e-2;
fortat (FEF) In evaluarea locului
obstructiei
cailor aeriene, fiind date urmatoarele
variante:
1.FEF 75;
2.FEF 50;
3.FEF 25;
si urmatoarele localizari ale obstructiei:
a.obstructie pe cai mici; b.obstructie pe
cai medii; c.obstructie pe cai mari; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-3,
c-2; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, influenteaza,
b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
216. Referitor la testele care detecteaza o (PTP = presiunea transpulmonara):
suferinta minora a cailor aeriene
periferice
(de exemplu, la fumatori), fiind date
urmatoarele Inceputuri a doua fraze
avand
ca subiect „modificarile minore
incipiente
1.nu pot fi detectate prin; 2.pot fi
detectate prin; si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a.scaderea compliantei
dinamice la
cresterea frecventei respiratorii; b.testul
respirator la azot dupa o inspiratie
unica (single-breath nitrogen test); c.
scaderea fluxului maxim In ultimele 25%
ale CVF;
d.testele spirometrice uzuale;
e.masurarea rezistentei cailor aeriene;
care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-2,
d-1, e-2; C.a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; D.a-2,
b-2, c-1, d-2, e-1; E.a-2, b-2, c-2, d-1,
e-1.
217. Referitor la proprietatile mecanice
ale
plamanului si ale cutiei toracice, fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .se potriveste atat pentru plaman, cat
si
pentru peretele toracic; 2.se potriveste
mai ales pentru plaman; 3.se potriveste
mai ales pentru peretele
toracic;
si urmatoarele proprietati:
a.contine fibre de colagen si de elastina;
b.este o structura elastica;
ceste expandabil si compresibil pana la
un
anumit punct; d.este capabil sa reziste
la expansiune; e.are proprietati similare
cu cele ale unui
resort;
care este cea mai corecta lista de
asocieri:
B. a-2, b-1, c-3, d-2,
e-3;
C.a-2, b-3, c-3, d-2,
e-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-2,
e-3;
E. a-3, b-2, c-1, d-2,
e-3.
218. Referitor la destinderea plamanilor
si a
toracelui si la factorii care le
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
 Tulburarile functiei ventilatorii
A. PTP este definita drept presiunea
pleurala minus presiunea alveolara;
B. plamanii se destind pentru a elimina
aerul viciat din alveole;
C. plamanii sunt structuri elastice,
continand
fibre de colagen si de elastina incapabile
sa reziste la expansiune;
D. relatia dintre volumul Imprejmuit de
peretele toracic si presiunea care
destinde
peretele toracic este descrisa de curba
presiune-volum a peretelui toracic;
E. In plamanii normali, pe masura ce PTP
scade, volumul plamanilor creste.
219. Cu privire la destinderea plamanilor
si a
toracelui si la factorii care le
influenteaza,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia:
A. presiunea care destinde plamanii se
numeste PTP;
B. plamanii se destind sub influenta fie a
unei presiuni interne negative, fie a
uneia
externe pozitive;
C. relatia dintre volumul de gaz continut In
plamani si presiunea care Ii destinde
este
descrisa de curba presiune-volum a
plamanilor;
D. peretele toracic este o structura
elastica,
cu proprietati similare cu cele ale unui
resort expandabil, dar nu si compresibil;
E. pentru ca peretele toracic sa ajunga la
un
volum diferit de volumul lui de repaus,
trebuie sa se modifice presiunile interne
sau externe care actioneaza asupra lui.
220. Plamanii se pot destinde sub
actiunea
urmatorilor factori, ce.:
A. presiune interna negativa;
B. presiune negativa In caile respiratorii si
In
spatiile alveolare;
C. presiune externa pozitiva;
D. presiune pozitiva din afara plamanilor;
E. presiune pleurala pozitiva.
221. Distensibilitatea plamanilor scade In
urmatoarele stari patologice, ce.:
A. obezitate;
B. scaderea mobilitatii diafragmei;
C.infarct pulmonar;
D. staza pulmonara;
E. distrugerea septurilor interalveolare.
222. Complianta plamanilor scade In
urmatoarele stari patologice, ce.:
289
A. scaderea mobilitatii cutiei toracice
(coaste, vertebre);
B. atelectazie;
C.edem pulmonar acut;
D.astm bronsic;
E. emfizem pulmonar.
223. Fiind date urmatoarele cauze de
scadere a distensibilitatii plamanilor:
1.limitarea miscarii componentelor
aparatului ventilator; 2.Ingrosarea
septurilor interalveolare; 3.scaderea
spatiului alveolar disponibil
pentru patrunderea aerului; 4.distensia
excesiva a spatiilor aeriene; si
urmatoarele stari patologice: a.scaderea
mobilitatii cutiei toracice; b.staza
pulmonara; c.astm bronsic; d. obezitate;
e.atelectazie;
care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-1,
e-3; B.a-1, b-3, c-4, d-2, e-1;
C.a-2, b-4, c-1, d-3, e-1; D.a-3,
b-4, c-1, d-1, e-2; E.a-4, b-2,
c-1, d-1, e-3.
224. Fiind indicate urmatoarele cauze de
scadere a distensibilitatii plamanilor:
1 .limitarea miscarii componentelor
aparatului ventilator; 2.Ingrosarea
septurilor interalveolare; 3.scaderea
spatiului alveolar disponibil
pentru patrunderea aerului;
48
4.Ingrosarea septurilor interalveolare si
scaderea spatiului alveolar disponibil
pentru patrunderea aerului; si
urmatoarele stari patologice:
a.scaderea mobilitatii coastelor si/sau a
vertebrelor;
b.infarct pulmonar;
c.scaderea mobilitatii diafragmei;
d.fibroza pulmonara;
e.edem pulmonar acut; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-1,
d-2, e-4; B.a-1, b-4, c-2, d-3, e-1; C.a-2,
b-3, c-4, d-1, e-1; D.a-3, b-2, c-1, d-4,
e-1; E.a-4, b-1, c-3, d-1, e-2.
225. Fiind date urmatoarele estimari ale
unor
parametri folositi pentru caracterizarea
proprietatilor elastice ale plamanilor:
1.0,1-0,3 L/cmH20;
2.0,05-0,15 L/cmH20/L;
3.4-6 cmH20/L; si
urmatorii parametri:
a.coeficientul de retractie elastica;
b.complianta pulmonara statica;
c.complianta specifica; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-
3, c-1; E.a-3, b-1, c-2.
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
226. Fiind date urmatoarele volume
pulmonare folosite la calcularea
parametrilor care caracterizeaza
proprietatile elastice ale plamanilor (VP
= c-1; D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
volumul pulmonar):
1 .volumul curent; 2.capacitatea
pulmonara totala; 3.capacitatea reziduala
functionala; si urmatoarele definitii: a.VP
la sfarsitul expiratiei normale; b.VP la
sfarsitul inspiratiei fortate; c.VP de
repaus; d.VP maxim;
e.variatia VP In timpul ventilatiei normale;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-3;
B. a-2, b-1, c-2, d-3,
e-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3, e-2;
D.a-2, b-3, c-2, d-1, e-3;
E.a-3, b-2, c-3, d-2, e-1.
227. Fiind date urmatoarele tipuri de
presiune folosite la calcularea
parametrilor
care caracterizeaza proprietatile elastice d.este raportul dintre complianta statica
ale
plamanilor:
1 .este diferenta dintre presiunea
alveolara
si presiunea pleurala; 2.este egala cu
presiunea bucala cand
respiratia este oprita; 3.este presiunea d-4;
pleurala (esofagiana) la
volumul pulmonar maxim; si
urmatoarele caracteristici:
a.presiunea alveolara;
b.presiunea elastica pulmonara;
c. presiunea de recul a
plamanilor
(presiunea transpulmonara);
care lista de asocieri este
corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
228. Referitor la diferitii parametri implicati plamanilor;
In
calcularea parametrilor care
caracterizeaza
proprietatile elastice ale plamanilor, fiind
date urmatoarele Inceputuri de fraza:
1.presiunea pleurala;
2.variatia volumului pulmonar;
3.coeficientul de retractie elastica; si
urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.exprima proprietatile elastice ale
tesutului pulmonar independent de
marimea volumului pulmonar;
b.se masoara cu spirograful;
ceste estimata cu un dispozitiv cu cateter
si balon introdus In esofagul mijlociu;
care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-3,
229. Fiind dati urmatorii parametri folositi
pentru evaluarea proprietatilor elastice
ale
plamanilor:
1 .complianta pulmonara statica;
2.complianta specifica; 3.complianta
dinamica (functionala); 4.coeficientul de
retractie elastica; si urmatoarele definitii:
a.este raportul dintre presiunea elastica
pulmonara si volumul pulmonar la
sfarsitul
inspiratiei fortate;
b.este raportul dintre variatia volumului
pulmonar In timpul ventilatiei normale
si
variatia presiunii intrapleurale; ceste
raportul dintre variatia volumului
pulmonar si variatia presiunii
transpulmonare;
si volumul pulmonar de repaus; care
lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-1, c-4,
d-3;
C.a-3, b-2, c-1,
D.a-3, b-4, c-2,
d-1;
E.a-4, b-3, c-1,
d-2.
230. Referitor la complianta dinamica
(functionala), urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. difera mult de complianta statica la
subiectii normali;
B. creste In disfunctiile ventilatorii
restrictive;
C. scade In disfunctiile
ventilatorii
obstructive;
D. nu este influentata de distensibilitatea
E. este influentata de rezistenta la flux.
231. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand anumiti parametri folositi pentru
caracterizarea proprietatilor elastice ale
plamanilor sunt corecte, ce.:
A. determinarea fortei (presiunii) de recul
a
plamanilor si a compliantei este utila;
B. pentru examinarea mecanismelor
obstructive ale cailor aeriene;
C.si pentru a stabili daca o reducere a
CPT
 Tulburarile functiei ventilatorii
se datoreaza unei cauze
extrapulmonare;
D. situatie In care, atunci cand plamanii
sunt
goliti complet de aer;
E. forta (presiunea) lor de recul
si
complianta sunt crescute.
232. Referitor la capacitatea reziduala
functionala (CRF), urmatoarele afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. CRF este definita drept volumul de gaz
din plamani la sfarsitul unei inspiratii
normale;
B. CRF reprezinta volumul de repaus al
plamanilor;
C.la CRF, tendintei plamanilor de a
expansiona i se opune tendinta egala si
opusa a peretelui toracic de a se
contracta;
D. muschii inspiratori sustin tendinta
plamanilor si a toracelui de a reveni la
CRF;
E. muschii expiratori contracareaza
tendinta
plamanilor de a expansiona pana la
CRF.
233. Referitor la modificarea geometriei
plamanilor si a toracelui, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. pentru ca plamanii si peretele toracic
sa
ajunga la un alt volum decat CRF,
trebuie
ca presiunile care actioneaza asupra lor
sa se modifice fie pasiv, fie activ;
B. modificarea pasiva a presiunilor care
actioneaza asupra plamanilor si a
peretelui toracic poate fi realizata
printr-un
ventilator mecanic care furnizeaza
presiune negativa cailor respiratorii si
alveolelor;
C. modificarea activa a volumului
plamanilor
si al toracelui este realizata de catre
muschii respiratori;
D. actiunea muschilor inspiratori scade
volumul plamanilor si al toracelui sub
CRF;
E. muschii expiratori faciliteaza tendinta
toracelui de a expansiona pana la CRF.
234. Fiind date urmatoarele fragmente din
doua fraze referitoare la modul In care
plamanii si peretele toracic pot sa atinga
un
alt volum decat cel de repaus (CRF):
a.activitatea muschilor expiratori trebuie
sa depaseasca;
b.In timpul inspiratiei pana la volume
deasupra CRF;
291
c.tendinta sistemului respirator de a-si
reduce volumul Inapoi la CRF;
d.tendinta sistemului respirator de a-si
creste volumul Inapoi la CRF; e.In timpul
expiratiei active pana la volume
sub CRF;
f.activitatea muschilor inspiratori trebuie
sa
depaseasca; care este
reconstructia corecta:
A. b-»a—►d-»e->f—>c;
B. b—>f->c->e->a->d;
C.b->f-»d-»e-»a-»c;
D.e—>a->c—>b—>f—>d;
E. e—>f—>d—>b->a—»c.
235. Fiind date urmatoarele fragmente
din
doua fraze referitoare la mecanica
pulmonara la CPT si la VR: a.este
contrabalansata In principal de reculul
spre interior al plamanilor;
50
b.forta exercitata de catre muschii
expiratori; c. pentru a reduce si mai
mult volumul
pulmonar; d.forta maxima aplicata de
muschii
inspiratori;
e.la VR;
f.pentru a destinde plamanii; g.este
echilibrata de reculul In afara al peretelui
toracic; h.la CPT;
care este reconstructia corecta:
A. e-»b->c-+a->h-»d->f->g;
B. e—►d->c-»g—>h->b—>f->a;
C.h—►b->c-+a—»e—►d->f-Kj;
D.h->d—>c—>a—>e—>b—>-I—>g;
E. h—>d—>f—»-a—>e—>-b—>-c->g.
236. Referitor la factorii care influenteaza
CPT, fiind date urmatoarele modificari
ale
acesteia:
1 .CPT este crescuta; 2.CPT este
scazuta; si urmatorii factori care le pot
induce: a.diminuarea reculului spre
interior a
plamanilor; b.plamanii devin mai rigizi;
c. muschii inspiratori sunt semnificativ
slabiti;
d.plamanii devin mai putin complianti;
e.distrugerea tramei colageno-elastice a
plamanilor; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; B.a-1,
b-2, c-2, d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2,
e-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; E.a-2, b-2,
c-1, d-2, e-1.
237. Cu privire la factorii care
influenteaza
CPT, fiind date urmatoarele modificari
ale
acesteia:
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
1.CPT este crescuta; 2.CPT este scazuta;
si urmatorii factori care le pot induce:
a.accentuarea reculului spre interior a
plamanilor;
b.muschii inspiratori sunt mai putin
capabili sa depaseasca reculul elastic
spre interior al plamanilor;
c. plamanii devin mai complianti;
d.plamanii devin mai putin rigizi;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1,
d-2; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2,
c-1, d-1.
238. Referitor la CPT la VR, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. peretele toracic devine foarte compliant
la volume pulmonare scazute (sub VR);
B. capacitatea unui individ de a exercita
un
efort expirator Indelungat nu depinde de
forta musculara a acestuia;
C. unul dintre cei doi factori care
influenteaza volumul de gaz continut In
plamani la VR este capacitatea
plamanilor
de a se goli pana la un volum mic;
D.unul dintre principalii doi determinanti ai
CPT este forta muschilor expiratori;
E. fenomenul de Inchidere a cailor
respiratorii poate explica limitarea
fluxului inspirator.
239. Cu privire la mecanica ventilatiei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. unul dintre cei doi factori care
influenteaza volumul de gaz continut In
plamani la VR este capacitatea
individului
de a exercita un efort inspirator
Indelungat;
B. In plamanii cu leziuni ale cailor
respiratorii, pe masura ce presiunea
transpulmonara scade, deschiderea
cailor
respiratorii poate limita cantitatea de gaz
care poate fi expirata;
C.leziunile intrinseci ale cailor respiratorii
pot determina scaderea VR masurat;
D.volumul de repaus al plamanilor este
reprezentat de VR;
E. masuratorile dinamice ale functiei
ventilatorii sunt efectuate punand
individul
sa expire pana la CPT, iar apoi sa
efectueze o inspiratie fortata pana la VR.
240. Referitor la mecanica ventilatiei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In plamanii cu leziuni ale cailor
respiratorii, pe masura ce presiunea
transpulmonara scade, reducerea
fluxului
de aer poate limita cantitatea de gaz
care
poate fi inspirata;
B. slabiciunea muschilor inspiratori poate
determina cresterea VR masurat;
C.capacitatea de a depasi stimulii
senzoriali
de la alveole este determinanta pentru
aptitudinea unui individ de a exercita un
efort expirator Indelungat;
D. unul dintre principalii doi
determinanti ai
CPT este rigiditatea cailor respiratorii;
E.fenomenul de Inchidere a cailor
respiratorii poate explica sporirea CPT.
241. Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-o
fraza referitoare la independenta de
efort a
fluxului expirator fortat (FEF):
a.pana la atingerea unui anumit nivel de
efort;
b.FEF va creste;
c.folosind intensitate musculara
crescatoare; d.efortul suplimentar la
orice volum
pulmonar dat;
e.dincolo de care;
f.daca un individ efectueaza o serie de
manevre expiratorii fortate; g.nu va mai
creste FEF; care este cea mai corecta
reconstructie:
A. a—>b—>e—>d—vc—>g—>f;
B. d->a->g->f->e->b->c;
C.d—>g—>e->c->b—>f—>a;
D.f—>c—>b—>a->e—>d->g;
E. f—>e—>d—>g—>b—>c—>a.
242. In timpul fazei independente de efort
a
FEF, scaderea fluxului realizabil la orice
volum pulmonar dat poate fi indusa de
procesele fizice care produc
urmatoarele
modificari, ce.:
A. cresterea reculului elastic al
plamanilor;
B. scaderea rezistentei la fluxul de aer a
cailor respiratorii dintre zona alveolara
si
sediul fizic al limitarii fluxului;
C. scaderea compliantei peretelui cailor
respiratorii pana la locul limitarii fluxului;
D. rigidizarea peretilor cailor respiratorii;
E. cresterea obstructiei cailor respiratorii.
Metode de masurare
 Tulburarile functiei ventilatorii
243. Referitor la masurarea functiei
ventilatorii, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. functia ventilatorie este masurata In
conditii statice pentru determinarea
volumelor pulmonare;
B. volumul expirator de rezerva (VER) si
capacitatea inspiratorie (CI) sunt
determinate prin pletismografie
corporala;
C. VR si CPT pot fi masurate
prin
spirometrie;
D. volumele care includ volumul de gaz
care
ramane In plamani dupa o expiratie
maxima (fortata) se masoara prin
spirometrie;
E. metoda de diluare a heliului este una
dintre cele doua tehnici folosite In mod
obisnuit pentru a determina volumele
nemasurabile prin spirometrie.
244. Cu privire la masurarea functiei
ventilatorii, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. functia ventilatorie este masurata In
conditii dinamice pentru determinarea
FEF;
B. CV este determinata prin metoda de
diluare a heliului;
C.spirometrul este un dispozitiv capabil
sa masoare volumul de gaz expirat sau
inspirat si sa reprezinte grafic volumul ca
functie de flux;
D. CRF poate fi masurata prin
spirometrie;
E. pletismografia corporala este una dintre
cele doua tehnici folosite In mod obisnuit
pentru a determina volumele
nemasurabile
prin spirometrie.
245. Referitor la masurarea diferitelor
volume
pulmonare, fiind date urmatoarele
metode:
1 .spirometrie;
2.metoda de diluare a heliului si
pletismografia corporala; si urmatorii
parametri volumetrici: a.volumul expirator
de rezerva (VER); b.capacitatea vitala
(CV); c.capacitatea pulmonara totala
(CPT); d.capacitatea inspiratorie (CI);
e.volumul rezidual (VR); f.capacitatea
reziduala functionala (CRF); care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-1,
e-2, f-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, f-1;
C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-1, f-2; D.a-2, b-1,
c-1, d-1, e-2, f-2; E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1,
f-2.
293
246. Referitor la metoda de diluare a
heliului,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. individul respira In mod repetat Intr-un
rezervor cuprinzand un volum cunoscut
de
gaz In care se afla diluata o cantitate
infima de heliu;
B. heliul inhalat se concentreaza In
plamani;
C.o cantitate mare de heliu este
absorbita
In circulatia pulmonara;
52
D.cunoscandu-se volumul rezervorului si
concentratiile initiala si finala a heliului,
poate fi calculat FEF;
E. poate supraestima volumul de gaz din
plamani daca exista spatii aeriene care
comunica lent (sau deloc) cu arborele
bronsic, cum ar fi bulele.
247. Referitor la pletismografia corporala,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este adecvata In special pentru
pacientii
care au In plamani spatii aeriene care
nu
comunica cu arborele bronsic;
B. foloseste pletismograful corporal, o
cutie
care comunica liber cu exteriorul;
C. pacientul face efortul de a respira
Impotriva unei piese bucale Inchise;
D. manevra respiratorie porneste de la
volumul rezidual;
E. cand gazul din plamani este
comprimat,
gazul din pletismograf este si el
comprimat.
248. Cu privire la pletismografia
corporala,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. permite masurarea cu mai mare
acuratete a volumului pulmonar;
B. exista un flux continuu de aer In si din
pletismograf;
C. manevra respiratorie porneste de la
CPT;
D. modificarile presionale din torace din
timpul efortului respirator fac ca
densitatea
gazului din plamani sa varieze In
acelasi
sens cu cea din pletismograf;
E. volumul de gaz din torace poate fi
calculat folosind legea lui Bernoulli.
249. Cu referire la pletismografia
corporala,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
A. poate fi folosita numai la pacientii care
nu
au bule de emfizem;
B. In interiorul pletismografului pacientul
sta
In picioare;
C. cutia se etanseizeaza cand pacientul
se
afla la capatul unei inspiratii normale;
D. comprimarea si rarefierea gazului din
plamani se produce simultan cu
rarefierea
si comprimarea gazului din pletismograf;
E. parametrii care se masoara sunt
modificarile de volum din pletismograf.
250. Fiind date urmatoarele modificari
suferite de diferiti parametri In cadrul
pletismografiei corporale:
1 .se decomprima la inspiratie;
2.creste la expiratie;
3.creste la inspiratie; 4.scade la expiratie; care
5.scade la inspiratie; si urmatorii
parametri: a.aerul din plamani; b.volumul B. b—>g—>e—>f—>c-*a—>d;
restant din pletismograf; c. presiunea la
gura; d.volumul toracelui; e.presiunea din D.g—>b—>e—>d—>c->a->f;
pletismograf; care lista de asocieri este
corecta:
A. a-1, b-2, c-5, d-3, e-4;
B. a-2, b-5, c-4, d-3,
e-1;
C.a-3, b-4, c-1, d-2,
e-5;
D.a-4, b-2, c-5, d-1,
e-3;
E.a-5, b-3, c-2, d-4,
e-1.
251. Fiind date urmatoarele modificari cunoscute); e.presiunea initiala din
suferite de diferiti parametri In cadrul cutie; f.si volumul initial al cutiei; g.este
pletismografiei corporale:
1 .se comprima la expiratie;
2.scade la inspiratie;
3.scade la expiratie;
4.creste la inspiratie;
5.creste la expiratie; si
urmatorii parametri:
a.volumul restant din pletismograf;
b.presiunea la gura;
c.aerul din plamani;
d.presiunea din pletismograf;
e.volumul toracelui;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-5;
B.a-2, b-5, c-1, d-4, e-3;
C.a-3, b-4, c-5, d-2, e-1;
D.a-4, b-5, c-3, d-1, e-2;
E. a-5, b-2, c-3, d-1, e-4.
252. Fiind date urmatoarele etape
parcurse
In calcularea volumului pulmonar cu
ajutorul
parametrilor masurati prin pletismografiei
a.se aplica legea lui Boyle asupra
cantitatii fixe de gaz din torace Inainte
de si la sfarsitul efortului respirator;
b.se aplica legea lui Boyle pentru
presiunea si volumul cutiei la Inceperea
masuratorii si la sfarsitul expansiunii
toracelui;
c.se afla variatia volumului toracelui,
care este egala cu modificarea
volumului cutiei;
d.diferenta dintre volumul cutiei la
sfarsitul expansiunii toracelui si volumul
initial al cutiei reprezinta modificarea
volumului cutiei;
e.se afla volumul cutiei la sfarsitul
expansiunii toracelui; f.se afla volumul
initial al toracelui; g.se calculeaza
modificarea volumului
toracelui;
este Inlantuirea temporala corecta:
A. b->d-+e->g->f-»c-»a;
C.f—>c—>e—>g—»a—>d—>b;
E. g—>f—►e-»a->c—>-d->b.
253. Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-o
fraza referitoare la felul In care se
calculeaza volumul restant al
pletismografului la sfarsitul inspiratiei:
a.presiunea din cutie la sfarsitul
expansiunii toracelui (cunoscuta);
b.produsul dintre;
c.si volumul cutiei la sfarsitul expansiunii
toracelui (necunoscut); d.(ambele fiind
egal cu produsul dintre; care este cea
mai corecta reconstructie:
A. b—>e-»f—>d—>g—>a—>c;
B. c—>g—>d—>f—>e—>b—>a;
C.d—>g—►c—>b—»e—>a—>f;
D.e-*f-»a->g->b->c->d;
E. f—>b—>d—»e—>a—KJ-»C.
254. Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-o
fraza referitoare la felul In care se
calculeaza volumul restant al
pletismografului la sfarsitul inspiratiei:
a.produsul dintre;
b.este egal cu produsul
dintre; e.volumul inspirator al
toracelui; d.(acelasi volum
necunoscut plus
modificarea volumului toracelui, pe
care
tocmai am calculat-o); e.si presiunea
la gura In timpul efortului
 Tulburarile functiei ventilatorii
inspirator (cunoscuta); f.volumul initial al
toracelui (necunoscut); g.si presiunea
initiala la gura (cunoscuta); care este cea
mai corecta reconstructie:
A. a->b->c->g->d-»f->e;
B. a->f—>g—>b—>c—>d—>e;
C.b->e—►a-+g->f->c->d;
D.d—>e—>a—>c—>f—>g—>b;
E. d->f-+b->c->e->a->g.
255. Referitor la parametrii ventilatori
(p.v.),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. p.v. se masoara de obicei In cadrul
unei
manevre de respiratie normala;
B. valorile p.v. obtinute prin masurare sunt
comparate cu valorile asteptate In
functie
de particularitatile pacientului;
C.p.v. au o anumita variabilitate printre
indivizii normali;
D.In mod traditional, au fost considerate
normale valorile p.v. cuprinse Intre 80-
120% fata de valoarea prezisa;
E. din ce In ce mai mult, la determinarea
normalitatii p.v. sunt folosite percentilele
calculate;
F. valorile p.v. situate sub a cincea
percentila sunt considerate normale.
256. Care dintre urmatoarele variabile nu
este relevanta pentru calcularea valorilor
asteptate ale parametrilor ventilatori:
A. varsta;
B. parametrii geometriei corporale
(Inaltimea si greutatea);
C.sexul;
D.rasa;
E. tensiunea arteriala.
257. Referitor la raportul VEMS/CV,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. boala pulmonara obstructiva este
caracterizata printr-un raport VEMS/CV
crescut;
B.In mod tipic, un raport mai mare de 0,7
este considerat anormal;
C.valoarea normala nu variaza cu varsta;
D.istoric, a fost numit indicele Tiffeneau;
E.mai este numit si indice de
permeabilitate
bronsica.
258. Referitor la cele trei metode prin care
se
poate masura capacitatea vitala (CV),
fiind
date urmatoarele variante (VR = volumul
rezidual, CPT = capacitatea pulmonara
totala):
1 .CV inspiratorie (CVI);
2.CV expiratorie (CVE), numita si CV
lenta
295
(CVL); 3.CV fortata (CVF); si
urmatoarele descrieri: a.manevra lenta
care Incepe de la VR si se
Incheie la CPT;
b.manevra fortata care Incepe la CPT si
se sfarseste la VR;
c. manevra lenta care Incepe de la CPT
si se Incheie la VR; care lista de
asocieri este corecta:
54
A. a-1, b-2,
c-3; B.a-1,
b-3, c-2;
C.a-2, b-1,
c-3; D.a-3,
b-1, c-2;
E.a-3, b-2,
c-1.
259. Referitor la capacitatea vitala (CV),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
(CVF = CV fortata, CVL = CV lenta, CVI
=
CV inspiratorie):
A. CV utilizata drept numitor pentru
raportul
VEMS/CV este definita drept cea mai
mica
dintre CVF, CVL si CVI;
B. pentru majoritatea indivizilor CVF,
CVL si
CVI au valori foarte apropiate;
C. istoric, CVF a fost numitorul standard
folosit In raportul VEMS/CV;
D. la ora actuala, forurile de specialitate
recomanda utilizarea manevrelor lente
pentru masurarea CV;
E. la pacientii cu obstructie a cailor
respiratorii CVL si CVI tind sa fie mai
mici
decat CVF;
F. la indivizii tineri si sanatosi diferenta
dintre CVF si CVL este mica sau
(practic)
nula;
G.diferenta dintre CVL si CVF scade cu
gradul limitarii fluxului de aer.
260. Referitor la FEF25-75%, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este adesea considerat un parametru
mai putin sensibil pentru obstructia
timpurie a fluxului de aer;
B. semnaleaza mai ales obstructia cailor
respiratorii mari;
C. este mai putin specific;
D. trebuie interpretat cu precautie la
pacientii cu plamani anormal de mari;
E. poate parea relativ scazut fata de
valoarea prezisa (chiar daca este
normal
fata de dimensiunile plamanilor
pacientului) la pacientii cu CPT si CV
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
scazute si care expira mai mult aer In
timpul expiratiei fortate.
261. Referitor la evaluarea functiei
ventilatorii
si la reprezentarea grafica a parametrilor
caracteristici, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. se obisnuieste sa se reprezinte fluxul
expirator In functie de volumul pulmonar
(In loc de timp);
B. valorile spirometrice nu pot fi calculate
din curba flux-volum;
C. reprezentarea pe acelasi grafic a
fluxului
din timpul atat al inspiratiei, cat si al
expiratiei reprezinta bucla flux-volum;
D. portiunea inspiratorie a buclei
flux-volum
are forma de „W";
E.In cadrul analizei cantitative a curbei
flux-
volum, fluxul expirator la volume
pulmonare specificate este comparat cu
valorile prezise.
262. Cu privire la evaluarea functiei
ventilatorii si la reprezentarea grafica a
parametrilor caracteristici, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. exista o legatura stransa Intre fluxurile
si
volumele pulmonare;
B. relatia dintre fluxul inspirator si volumul D.In astm depaseste 15%; E. In astm,
pulmonar reprezinta curba flux-volum
tipica;
C.In mod obisnuit, sunt reprezentate si 266. Referitor la mecanismul prin care
fluxurile din timpul unui efort inspirator anumiti stimuli pot declansa
maxim efectuat cat mai rapid posibil;
D.In timpul inspiratiei maxime de la VR la
CPT, fluxul inspirator are valoarea cea
mai mare la Inceputul inspiratiei;
E.fluxul atins In timpul expiratiei maxime
poate fi analizat cantitativ sau calitativ;
F.In cadrul evaluarii calitative a buclei
flux-
volum, se analizeaza forma ramului
ascendent al curbei expiratorii.
263. Referitor la relatia dintre flux si
volumul
pulmonar, asa cum este exprimata de
bucla
flux-volum la persoanele cu functie
pulmonara normala, fiind date
urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .fluxul este zero;
2.se atinge rapid un flux maximal Inalt;
3.fluxul scade progresiv, aproape liniar,
cu
volumul pulmonar; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.pe masura ce
expiratia continua si
volumul pulmonar se apropie de VR;
b.odata ce expiratia fortata a Inceput;
c.la CPT, Inainte sa Inceapa expiratia;
care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-3, c-2; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3,
c-1; D.a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
264. Referitor la fluxul expirator
maxim/de
varf (FEM), urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. se masoara cu un debitmetru portabil;
B. este util pentru aprecierea dinamica a
starii functionale a astmaticului;
C. valori critice pentru astmatici sunt
<150
L/sec;
D. sunt importante valorile sub medicatie;
E. scaderea lenta pana la valoarea critica
semnaleaza ameliorarea clinica.
265. Referitor la variabilitatea zilnica a
FEM
(fluxul expirator maxim), urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este un indice al stabilitatii/severitatii
astmului;
B. se calculeaza drept raportul FEM
maxim/
(FEM maxim - FEM minim);
C.In mod normal nu depaseste 10%;
este invers proportionala cu severitatea
bolii.
bronhospasm
la pacientii cu astm, fiind date
urmatoarele
categorii:
1 .mecanism fizic;
2.mecanism biologic;
si urmatorii stimuli:
a.leucotriene; b.efort
fizic; c.aer rece;
d.aerosoli hiperosmolari; e.histamina;
f.diversi mediatori; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1,
f-2; B.a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2; C.a-2,
b-1, c-1, d-2, e-1, f-2; D.a-2, b-1, c-1,
d-2, e-2, f-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2.
267. Cu privire la mecanismul prin care
anumiti stimuli pot declansa
bronhospasm
la pacientii cu astm, fiind date
urmatoarele
categorii:
1.mecanism fizic;
2.mecanism biologic; si
urmatorii stimuli:
 Tulburarile functiei ventilatorii
a.agonisti colinergici;
b.bradikinina; c.
temperatura scazuta;
d.aerosoli hipoosmolari;
e.hiperventilatie;
f.medicamente bronhoconstrictoare; care
lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1,
f-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2,
e-2, f-1; C.a-2, b-1, c-1,
d-2, e-2, f-1; D.a-2, b-1,
c-2, d-1, e-2, f-1; E.a-2,
b-2, c-1, d-1, e-1, f-2.
268. Care dintre urmatorii stimuli/factori
este
cel mai putin susceptibil sa provoace
bronhospasm la un pacient astmatic:
A. efortul fizic;
B. aerul rece;
C. aerosolii cu ser fiziologic;
D.histamina;
E. metacolina;
F. inhalarea de aer rece;
G.hiperventilatia
izocapnica;
H.acetilcolina.
269. Care dintre urmatorii stimuli produc
bronhodilatatie la un pacient astmatic:
A. aerosoli hipoosmolari;
B. aerosoli hiperosmolari;
C.bradikinina;
D.leucotriene;
E. B-simpatomimetice.
270. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand masurarea reactivitatii bronsice
sunt
corect formulate, ce.:
A. reactivitatea bronsica este masurata;
B. prin administrarea unei substante cu
efect bronhodilatator;
C.(serotonina sau metacolina);
D.In doze descrescatoare;
E. pana cand se obtine o scadere cu 50%
a VEMS.
271. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand reactivitatea bronsica la fumatori
sunt corect formulate, ce.:
A. la fumatori, poate sa apara;
B. un grad de hiperreactivitate bronsica;
C.din cauza iritatiei bronsice cronice;
D.asociate cu deformarea peretelui
toracic;
E. si cu reducerea grosimii peretelui
bronsic.
272. Pentru care dintre urmatoarele stari
patologice testele alergologice nu sunt
indicate:
A. astm bronsic;
B. alveolita alergica;
C.aspergiloza;
297
D. bronsita cronica;
E.hiperreactivitate bronsica.
273. Referitor la evaluarea sensibilitatii la
reflexul de tuse, fiind date urmatoarele
56
categorii de stimulanti (administrati
inhalator):
1 .cel mai folosit stimulant; 2.stimulant
folosit uneori; 3.stimulant nefolosit In
mod curent; si urmatorii stimulanti: a.acid
citric; b.bradikinina; c. polen de
graminee; d.solutii hipo- sau
hiperosmolare; e.capsaicina In doze
crescande; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-2, d-2, e-3; B.a-2,
b-1, c-2, d-3, e-2; C.a-2, b-2, c-3, d-2,
e-1; D.a-2, b-3, c-2, d-1, e-2; E.a-3, b-2,
c-1, d-2, e-2.
274. Referitor la sensibilitatea la
capsaicina
In declansarea reflexului de tuse, fiind
date
urmatoarele variante:
1.normala;
2.crescuta;
si urmatoarele situatii (patologice sau
nu): a.infectii acute ale cailor respiratorii
superioare;
b.la pacientii care iau inhibitori ai
angiotensinconvertazei; c.de obicei In
astm; d.la cei mai multi pacienti cu tuse
productiva; e.In tusea persistenta
neproductiva care
apare;
care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-2,
d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; D.a-2,
b-2, c-1, d-1, e-2; E.a-2, b-2, c-1, d-2,
e-1.
275. Cu privire la sensibilitatea la
capsaicina
In declansarea reflexului de tuse, fiind
date
urmatoarele variante:
1.normala;
2. crescuta;
si urmatoarele situatii (patologice sau
nu): a.astmul tusiv (varianta tusiva a
astmului);
b. reflux gastro-esofagian;
c. majoritatea cazurilor de tuse cu
expectoratie;
d.bronsita cronica;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
276. Referitor la evaluarea functiei
mucociliare, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1.functia mucociliara se poate evalua;
2.frecventa cu care se misca cilii
epiteliului
bronsic poate fi estimata; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.prin obtinerea unor
specimene prin periaj
la bronhoscopie;
b.urmarirea ritmului de eliminare a
acestora din arborele bronsic; c.prin
evaluarea acestora in vitro; d.prin
inhalarea unor microsfere marcate
cu izotopi radioactivi; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-1, c-2, d-1.
277. Defecte ale functiei mucociliare se
asociaza cu urmatoarele stari
patologice,
ce.:
A. bronsita cronica;
B. tuse cronica la fumatori;
C. fibroza chistica;
D. sindromul cililor hiperkinetici;
E. sindromul Kartoffel.
278. Referitor la masurarea presiunilor
maxime inspiratorie (PIM) si expiratorie
(PEM), fiind date urmatoarele categorii:
1 .etapa In cadrul masurarii PIM;
2.etapa In cadrul masurarii PEM;
3.etapa In cadrul masurarii atat a PIM, cat
si a PEM; si urmatoarele etape:
a.pacientul inspira complet pana la
CPT;
b.pacientul Incearca sa inspire
maximal;
c. pacientul expira complet pana la VR;
d.se obtureaza caile respiratorii;
e.pacientul Incearca sa expire maximal;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-3;
B.a-1, b-2, c-2, d-3, e-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2, e-3;
D.a-2, b-1, c-1, d-3, e-2;
E. a-2, b-3, c-1, d-2, e-1.
279. Fiind date urmatoarele etape ale
procedurii de masurare a presiunii
inspiratorii maxime (PIM):
a.se obtureaza caile respiratorii;
b.pacientul Incearca sa inspire maximal;
c. pacientul expira complet pana la VR;
care este Inlantuirea temporala corecta:
A. a—>b—>c;
B. a-*c—>b;
C.b—>c—>a;
D.c-»a->b;
E. c->b->a.
280. Fiind date urmatoarele etape ale
procedurii de masurare a presiunii
expiratorii maxime (PEM):
a.se obtureaza caile respiratorii;
b.pacientul inspira pana la CPT; c.
pacientul Incearca sa expire maximal;
care este Inlantuirea temporala corecta:
A. a—>b->c;
B. b-»a->c;
C.b->c—>a;
D.c->a-»b;
E. c—>b—»a.
Aspecte patologice
281. Referitor la tiparele de disfunctie
ventilatorie, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. Incadrarea Intr-un anumit tipar de
disfunctie ventilatorie se face pe baza
analizei gazelor sanguine;
B. principalele doua forme de disfunctie
ventilatorie sunt cea restrictiva si cea
obstructiva;
C.In linii mari, bolile care determina
disfunctie restrictiva pot fi Impartite In
doua subgrupuri, In functie de
localizarea patologiei;
D. principalele doua categorii de boli
pulmonare obstructive sunt cele
parenchimatoase si cele
extraparenchimatoase; E.In fazele
tardive ale bolii obstructive,
raportul VEMS/CV poate fi normal.
282. Referitor la FEM (fluxul expirator
maxim), urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. acronimul echivalent din limba engleza
este PEF (peak expiratory flow = fluxul
expirator de varf);
B. scaderea FEM indica patologie
intrinseca
a cailor aeriene si/sau reducerea
reculului
elastic al plamanului;
C.In astm, valoarea FEM nu este
corelata cu VEMS;
D. exista dispozitive simple de
masurare a
FEM la domiciliu;
E. la astmatici, masurarea FEM la
domiciliu
permite identificarea episoadelor de
bronhospasm si monitorizarea
raspunsului
la tratament.
283. Referindu-ne la tiparele de
disfunctie
ventilatorie, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
 Tulburarile functiei ventilatorii 299

1.In bolile pulmonare determinate de slabiciunea muschilor

obstructive; 2.In bolile inspiratori; 3.In bolile
pulmonare restrictive; 3.In pulmonare restrictive
bolile pulmonare restrictive extraparenchimatoase; 4.In
extraparenchimatoase; 4.In bolile pulmonare restrictive
bolile pulmonare restrictive parenchimatoase; si urmatoarele
parenchimatoase; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a.disfunctia
sfarsituri de fraza: a.disfunctia ventilatorie ventilatorie se poate datora
se poate datora unei boli care duce la rigidizarea
unui proces fibrozant interstitial; peretelui
b.disfunctia ventilatorie se poate datora toracic;
unei boli neuromusculare determinand b.manifestarea distinctiva este scaderea
slabiciunea muschilor respiratori; volumelor pulmonare; c.fluxurile
c.scade CVF si, odata cu aceasta, scade expiratorii sunt pastrate; d.raportul
si VEMS/CVF este adesea supranormal,
VEMS, uneori Intr-o masura mai mica adica disproportionat de mare fata de
decat CVF, astfel Incat raportul dimensiunile plamanilor; care lista de
VEMS/CVF £ normal; d.VEMS este asocieri este corecta: A. a-1, b-4, c-3,
redus mai mult decat CVF, d-2; B.a-2, b-1, c-4, d-3; C.a-3, b-1, c-2,
astfel Incat raportul VEMS/CVF este d-4; D.a-4, b-2, c-1, d-3; E.a-4, b-3, c-2,
redus; d-1.
care lista de asocieri este corecta: 286. Cu privire la tiparele de disfunctie
A. a-1, b-2, c-3, d-4; ventilatorie, fiind date urmatoarele
B.a-2, b-4, c-1, d-3; Inceputuri de fraza:
C.a-3, b-2, c-4, d-1; 1 .In bolile pulmonare
D.a-4, b-1, c-3, d-2; restrictive; 2.In bolile
E.a-4, b-3, c-2, d-1. pulmonare restrictive
284. Referitor la tiparele de disfunctie determinate de slabiciunea muschilor
ventilatorie, fiind date urmatoarele inspiratori;
Inceputuri de fraza: 3.In bolile pulmonare restrictive
1 .In boala pulmonara obstructiva; 2.In extraparenchimatoase; 4.In fazele
bolile pulmonare restrictive timpurii ale bolii obstructive; si
determinate de rigiditatea excesiva urmatoarele sfarsituri de fraza:
(mai a.disfunctia ventilatorie poate fi
ales la volume sub CRF) a peretelui provocata
toracic deformat; 3.In bolile de un proces pleural Inlocuitor de
pulmonare restrictive spatiu; b.parametrii care se modifica
parenchimatoase; 4.In fazele timpurii ale sunt In primul
bolii pulmonare rand CPT si CV;
obstructive; si urmatoarele sfarsituri de c.VR este adesea nesemnificativ afectat;
fraza: a.manifestarea distinctiva este d.de obicei, leziunile Isi au originea In
scaderea caile respiratorii mici; care lista de
fluxurilor expiratorii; asocieri este corecta:
b.portiunea terminala a curbei flux-volum
expiratorii fortate are o configuratie
A. a-1, b-3, c-4,
scobita; d-2; B.a-2, b-3,
c.FEF nu se modifica; c-4, d-1; C.a-2,
58 b-4, c-3, d-1;
d.VR este adesea crescut; D.a-3, b-1, c-2,
care lista de asocieri este corecta: d-4; E.a-4, b-1,
A. a-1, b-2, c-3, d-4; c-2, d-3.
B.a-1, b-4, c-3, d-2; 287. Cu referire la tiparele de disfunctie
C.a-2, b-3, c-4, d-1; ventilatorie, fiind date urmatoarele
D.a-3, b-1, c-2, d-4; Inceputuri de fraza:
E.a-4, b-3, c-1, d-2. 1 .In bolile pulmonare restrictive
285. Privitor la tiparele de disfunctie determinate de rigiditatea excesiva
ventilatorie, fiind date urmatoarele (mai
Inceputuri de fraza: ales la volume sub CRF) a peretelui
1 .In bolile pulmonare toracic deformat; 2.In bolile
restrictive; 2.In bolile pulmonare restrictive
pulmonare restrictive determinate de slabiciunea muschilor
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

decat cea reala;

inspiratori; 3.In bolile
pulmonare restrictive
parenchimatoase; 4.In fazele timpurii ale corect formulate, ce.:
bolii obstructive; si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a.scade capacitatea de a expira
pana la un
VR normal;
b.In general, VR este scazut; c. presiunea investigatiile de rutina ale functiei
inspiratorie maxima este scazuta;
d.FEF25-75% poate sa fie singurul
parametru modificat; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-2,
d-4; B.a-1, b-4, c-3, d-2; C.a-2, b-1, c-4, E. In portiunea initiala a curbei flux-volum
d-3; D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-2, c-1,
d-3.
289. Referitor la felul In care se modifica
volumele pulmonare In boala obstructiva,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. CPT este normala sau scazuta;
B. volumul rezidual este scazut ca urmare volumele pulmonare;
a C.Intrucat portiunea inspiratorie a curbei;
Inchiderii cailor respiratorii In timpul
expiratiei;
C. raportul VR/CPT este scazut;
D.CV este adesea crescuta;
E. modificarea CV se datoreaza cresterii
marcate a CPT asociate cu modificari
doar
minore ale VR.
288. (A,B,D,E)
Referitor la felul In care se modifica
fluxurile pulmonare In boala obstructiva
complet instalata, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. raportul VEMS/CV este crescut;
B. creste FEF25.75%;
C. portiunea expiratorie a buclei
flux-volum
evidentiaza scaderea fluxurilor pentru
orice volum pulmonar dat;
D. golirea neuniforma a cailor respiratorii
este reflectata de configuratia bombata
a 3e.-5; E.a-5, b-1, c-4, d-3, e-2.
portiunii descendente a curbei
expiratorii;
E. cele mai evidente modificari se
observa
In portiunea ascendenta a curbei
expiratorii.
290. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand boala pulmonara obstructiva sunt
corect formulate, ce.:
A. cand sunt folosite teste de echilibrare a
azotului;
B. pentru a masura fluxurile pulmonare;
C. valoarea masurata poate fi mai mare
D.daca gazul nu a fost bine distribuit; E.
In bronhiile lobare.
291. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand boala pulmonara obstructiva sunt
A. In fazele tardive ale bolii pulmonare
obstructive;
B. singurele anomalii observate la
pulmonare pot fi;
C. cresterea FEF25-75%;
D.si o configuratie anormala, adica
bombata;
expiratorii fortate.
292. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand bolile pulmonare restrictive
parenchimatoase sunt corect formulate,
ce.:
A. pe curba flux-volum se poate evidentia
grafic;
B. relatia disproportionata dintre fluxurile si
D. apare relativ scunda (scaderea
fluxurilor);
E. dar lata (cresterea volumelor
pulmonare).
293. Referitor la modificarile probelor
ventilatorii In disfunctia ventilatorie
obstructiva, fiind date urmatoarele
variante:
1 .crescut/a;
2.normal/a sau crescut/a;
3.normal/a;
4.scazut/a sau normal/a;
e. 5.scazut/a;
si urmatorii parametri
ventilatori: a.CPT;
5
9 b.CV;
c.PIM (presiunea inspiratorie maxima);
d.VR;
raportul VEMS/CV; care lista
de asocieri este corecta: A. a-2,
b-4, c-3, d-1, e-5; B.a-2, b-4,
c-5, d-3, e-1; C.a-3, b-4, c-5,
2d.-1, e-2; D.a-4, b-1, c-2, d-3,
294. Referitor la modificarile probelor
a.ventilatorii In disfunctia ventilatorie
b.restrictiva parenchimatoasa, fiind date
c.urmatoarele variante:
d. 1.normal/a sau crescut/a;
normal/a;
scazut/a;
si urmatorii parametri ventilatori:
CV;
raportul VEMS/CV;
PIM (presiunea inspiratorie maxima);
VR;
 Tulburarile functiei ventilatorii
e.CPT;
care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-3, c-3, d-2,
e-3; B.a-2, b-1, c-3, d-3, e-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3, e-3; D.a-3,
b-1, c-2, d-3, e-3; E. a-3, b-2,
c-3, d-3, e-1.
295. Referitor la modificarile probelor
ventilatorii In disfunctia ventilatorie
restrictiva extraparenchimatoasa
provocata
de disfunctie neuromusculara, fiind date
urmatoarele variante:
1.variabil/a (depinde de forta muschilor
expiratori); 2.scazut/a;
si urmatorii parametri ventilatori:
a.CV; b.CPT;
c.PIM (presiunea inspiratorie maxima);
d.raportul VEMS/CV;
e.VR;
care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
e-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; D.a-2,
b-1, c-2, d-1, e-2; E.a-2, b-2,
c-2, d-1, e-1.
296. Referitor la modificarile probelor
ventilatorii In disfunctia ventilatorie
restrictiva extraparenchimatoasa
provocata
60
de deformarea peretelui toracic, fiind date
urmatoarele variante: 1 .normal/a;
2.variabil/a (depinde de boala specifica
a D.a-4, b-1, c-2, d-3;
peretelui toracic);
3.scazut/a;
si urmatorii parametri ventilatori:
a.raportul VEMS/CV;
b.PIM (presiunea inspiratorie maxima);
c.VR;
d.CPT;
e.CV;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-3, e-3; B.a-1, b-3, c-3, d-2,
e-1; C. a-2, b-1, c-1, d-3, e-3; D.a-3, b-2,
c-1, d-3, e-1; E.a-3, b-3, c-1, d-2, e-1.
297. Referitor la felul In care se modifica
CPT, CV si presiunea inspiratorie
maxima
(PIM) In diferitele tipuri de disfunctie
ventilatorie, fiind date urmatoarele
variante:
1.CPT normala sau crescuta, CV
scazuta
sau normala, PIM normala; 2.CPT
scazuta, CV scazuta, PIM scazuta;
3.CPT scazuta, CV scazuta, PIM
normala; si urmatoarele disfunctii
ventilatorii: a.restrictiva
extraparenchimatoasa prin
i
disfunctie neuromusculara; b.restrictiva
pulmonara parenchimatoasa; c.
obstructiva;
d.restrictiva extraparenchimatoasa prin
deformarea peretelui toracic; care lista
de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B. a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3;
E.a-3, b-2, c-1, d-3.
298. Referitor la felul In care se modifica
VR
In diferitele tipuri de disfunctie
ventilatorie,
fiind date urmatoarele variante:
1 .crescut;
2.scazut;
3.variabil (depinde de forta muschilor
expiratori); 4.variabil (depinde de boala
specifica a
peretelui toracic); si urmatoarele
disfunctii ventilatorii: a.restrictiva
pulmonara parenchimatoasa; b.restrictiva
extraparenchimatoasa prin
deformarea peretelui toracic;
c. obstructiva;
d.restrictiva extraparenchimatoasa prin
disfunctie neuromusculara; care lista de
asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
299. Referitor la felul In care se modifica
raportul VEMS/CV In diferitele tipuri de
disfunctie ventilatorie, fiind date
urmatoarele variante:
1 .normal sau crescut;
2.normal;
3.variabil (depinde de forta muschilor
expiratori); 4.scazut;
si urmatoarele disfunctii ventilatorii:
a.restrictiva extraparenchimatoasa prin
deformarea peretelui toracic;
b.restrictiva extraparenchimatoasa prin
disfunctie neuromusculara; c.restrictiva
pulmonara parenchimatoasa;
d.obstructiva;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-2,
b4, c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-4;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
300. Referitor la modificarile tipice ale
parametrilor ventilatori In diversele
sindroame, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. In sindroamele obstructive scad mai
ales
fluxurile de aer;
 Tulburarile functiei ventilatorii
B. In sindroamele obstructive volumul
rezidual tinde sa scada;
C.In sindroamele restrictive scad mai ales
volumele pulmonare functionale;
D.In sindromul restrictiv parenchimatos
volumul rezidual creste;
E.In sindroamele restrictive
extraparenchimatoase produse de
astenia
301. Cu referire la modificarile tipice ale
parametrilor ventilatori In sindromul
obstructiv, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. raportul VEMS/CVF este scazut;
B. la scaderea CVF contribuie scaderea
fluxurilor de aer;
C. cresterea VR se reflecta In scaderea
CPT;
D. modificarea primara este reprezentata
de
scaderea volumelor pulmonare
functionale;
E. rezistenta cailor aeriene este scazuta.
302. Referitor la modificarile tipice ale
parametrilor ventilatori In sindromul
obstructiv, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. CPT este scazuta;
B. VR este scazut;
C. CVF este crescuta;
D. presiunea expiratorie maxima este
mult
scazuta;
E. fluxul expirator este crescut.
303. Cu privire la modificarile tipice ale
parametrilor ventilatori In sindromul
obstructiv, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. cresterea CPT se face prin scaderea
VR;
B. presiunea inspiratorie maxima este
nemodificata;
C.VEMS este scazut;
D. indicele de permeabilitate bronsica
este
diminuat;
E. VEMS scade procentual mai putin
decat
CVF.
304. Referitor la bolile respiratorii
obstructive
usoare, incipiente, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. In general sunt afectate caile
respiratorii
mici;
B. tiparul spirometrie difera de cel clasic
al
sindroamelor obstructive;
C. raportul VEMS/CVF poate fi normal;
D.In mod caracteristic, FEF25-75% este
crescut;
i
E. ......musculaturii respiratorii
volumul rezidual
scade;
F. valoarea PEM depinde de forta pe care
o
pot exercita muschii implicati In expiratia
fortata;
G.disfunctia muschilor inspiratori accesori
poate duce la scaderea PIM.
E. apar modificari doar In portiunile
initiale ale curbei flux-volum.
305. Cu referire la sindromul ventilator
restrictiv parenchimatos (pulmonar),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.cresterea volumului ocupat de
interstitiul
fibrozat se face pe seama reducerii
volumului ocupat de spatiile aeriene;
B. VR este crescut;
C. complianta pulmonara este crescuta;
D.avand peretele Ingrosat, alveolele nu
se
pot destinde suficient;
E.o cauza tipica sunt
procesele
inflamatoare bronsice.
306. Cu privire la sindromul ventilator
restrictiv parenchimatos (pulmonar),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. cauza tipica este fibroza pulmonara
interstitiala;
B. plamanii nu se pot destinde normal;
C.se asociaza cu Ingrosarea peretilor
alveolelor pulmonare;
D.scaderea procentuala a VEMS este
mai
mare decat a CVF;
E. In mod caracteristic, presiunea
inspiratorie maxima este scazuta.
307.Referitor la modificarile tipice ale
parametrilor ventilatori In sindromul
restrictiv parenchimatos (pulmonar),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. CPT este crescuta;
B. CVF este crescuta;
C.VEMS tinde sa
creasca;
D. raportul VEMS/CVF este scazut;
E. presiunea expiratorie maxima este
nemodificata.
308. Referitor la modificarile tipice ale
parametrilor ventilatori In sindroamele
restrictive extraparenchimatoase,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. presiunea inspiratorie maxima este
normala cand cauza disfunctiei
ventilatorii
este astenia musculaturii respiratorii;
B. presiunea inspiratorie maxima este
scazuta cand cauza disfunctiei
ventilatorii
este rigiditatea peretelui toracic;
 Tulburarile functiei ventilatorii 303

C. capacitatea pulmonara totala este B. CPT este scazuta;

scazuta; C.VR este scazut;
D. capacitatea vitala fortata este scazuta; D.CVF este crescuta;
E. In multe cazuri, se asociaza cu E.raportul VEMS/CVF poate fi crescut,
hipoventilatie alveolara din cauza normal sau scazut.
scaderii 312. Care dintre urmatoarele nu este o
permeabilitatii cailor aeriene. cauza de disfunctie ventilatorie
309. Referitor la modificarile tipice ale obstructiva:
parametrilor ventilatori In sindromul A. astm;
restrictiv extraparenehimatos B. bronsita cronica;
(SREP), C. miastenia grava;
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce. D. bronsectazii;
(SREP-i = sindromul restrictiv E. neoplasm laringian.
62 313. Care dintre urmatoarele nu este o
extraparenchimatos inspirator dar nu si cauza de disfunctie ventilatorie
expirator; SREP-ie = sindromul restrictiv restrictiva:
extraparenchimatos inspirator si A. fibroza pulmonara;
expirator, PEM = presiunea expiratorie
maxima): B.pneumonectomia;
A. In unele cazuri de SREP-i, deformarile C.pahipleurita;
cutiei toracice sunt suficient de severe D.ascita
pentru a duce la reducerea VR; masiva;
B. principala cauza a SREP-i este E. bronsiolita.
astenia/ 314. Fiind date urmatoarele categorii de
disfunctia musculaturii respiratorii; disfunctie ventilatorie:
C.In SREP-ie, PEM este scazuta cand 1 .sindrom obstructiv;
cauza sindromului este astenia 2/sindrom restrictiv parenchimatos;
musculaturii respiratorii; D.In SREP-ie, 3.sindrom restrictiv extraparenchimatos,
PEM este crescuta cand
atat inspirator cat si expirator, de
cauza sindromului este rigiditatea cauza
peretelui neuromusculara; si
toracic; urmatoarele stari patologice:
E. In SREP-ie, disfunctia muschilor a.bronsiolita;
expiratori poate fi suficient de severa b.fibroza pulmonara idiopatica;
Incat sa duca la scaderea VEMS mai c.distrofii musculare; d.astm;
accentuata decat a CVF.
care lista de asocieri este corecta:
310. Referitor la modificarile tipice ale A. a-1, b-2, c-3, d-1;
parametrilor ventilatori In sindromul B.a-1, b-3, c-1, d-2;
restrictiv extraparenchimatos C.a-1, b-3, c-2, d-1;
inspirator D.a-2, b-1, c-1, d-3;
(dar nu si expirator), urmatoarele E.a-2, b-1, c-3, d-1.
afirmatii
sunt corecte, ce.: 315. Propunandu-se urmatoarele
A. CPT este scazuta; categorii de
B. VR este crescut; disfunctie ventilatorie:
C.CVF este scazuta; 1 .sindrom obstructiv; 2.sindrom
D. raportul VEMS/CVF este scazut; restrictiv extraparenchimatos; 3.sindrom
E. presiunea expiratorie maxima este restrictiv parenchimatos; si urmatoarele
normala. stari patologice: a.afectiuni
neuromusculare; b.bronsectazii;
311. Referitor la modificarile tipice ale c.boli care duc la Ingrosarea/rigidizarea
parametrilor ventilatori sindromul interstitiului pulmonar; care lista de
restrictiv asocieri este corecta:
extraparenchimatos inspirator si A. a-1, b-2, c-3;
expirator, urmatoarele afirmatii sunt B. a-1, b-3,
corecte, ce.:
c-2;
A. o cauza tipica este disfunctia b-1,
C.a-2,
musculaturii
c-3;
respiratorii; D.a-2, b-3, c-1;
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

E.a-3, b-2, c-1. parenchimatos; si urmatoarele stari

316. Fiind propuse urmatoarele categorii patologice: a.boli care determina
de Ingustarea cailor
disfunctie ventilatorie: aeriene;
1 .sindrom obstructiv; b.pneumoconioze;
2.sindrom restrictiv extraparenchimatos, c.traumatisme ale maduvei cervicale;
atat inspirator cat si expirator, de d.deformarea/rigidizarea peretelui
cauza toracic;
neuromusculara; 3.sindrom restrictiv
extraparenchimatos; 4.sindrom restrictiv
Tulburarile circulatiei pulmonare
6
3
care lista de asocieri este corecta: b-2, c-4, d-1; D.a-3, b-4, c-2, d-1; E.a-4,
A. a-1, b-2, c-3, d-4; b-2, c-1, d-3.
B.a-1, b-4, c-2, d-3; 319. Date fiind urmatoarele categorii de
C.a-2, b-4, c-3, d-1; disfunctie ventilatorie:
D.a-3, b-1, c-4, d-2; 1 .sindrom obstructiv;
E.a-4, b-3, c-1, d-2. 2.sindrom restrictiv parenchimatos;
317. Fiind indicate urmatoarele categorii 3.sindrom restrictiv extraparenchimatos,
de atat inspirator cat si expirator, de
disfunctie ventilatorie: cauza
1 .sindrom obstructiv; neuromusculara; 4.sindrom restrictiv
2.sindrom restrictiv parenchimatos; extraparenchimatos,
3.sindrom restrictiv extraparenchimatos atat inspirator cat si expirator, prin
inspirator de cauza neuromusculara; rigidizarea cutiei toracice; si
4.sindrom restrictiv extraparenchimatos urmatoarele stari patologice: a.sechele
inspirator prin limitarea mecanica a ale iradierii toracice pentru boala
destinderii cutiei toracice; si neoplazica; b.fibroza chistica;
urmatoarele stari patologice: c.sindromul Guillain-Barra; d.spondilita
a.emfizem; anchilozanta; care lista de asocieri este
b.astenia/paralizia diafragmei; corecta:
c.cifoscolioza; A. a-1, b-3, c-4, d-2;
d.sarcoidoza; B. a-2, b-1, c-3,
care lista de asocieri este corecta: d-4;
A. a-1, b-3, c-4, d-2; C.a-2, b-4, c-1,
B.a-2, b-1, c-3, d-4; d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-4; D.a-3, b-2, c-4,
D.a-3, b-2, c-1, d-4; d-1;
E.a-3, b-4, c-1, d-2. E.a-4, b-1, c-2,
318. Fiind oferite urmatoarele categorii d-3.
de 320. Care dintre afectiunile de mai jos
disfunctie ventilatorie: este
1 .sindrom obstructiv; cea mai putin susceptibila sa determine
2.sindrom restrictiv parenchimatos; sindrom restrictiv extraparenchimatos
3.sindrom restrictiv extraparenchimatos, atat
atat inspirator cat si expirator, de inspirator, cat si expirator:
cauza A. astenia/paralizia diafragmei;
neuromusculara; 4.sindrom restrictiv B. miastenia grava;
extraparenchimatos C.sindromul Guillain-Barra;
inspirator prin deformarea cutiei D. distrofii musculare;
toracice; si urmatoarele stari patologice: E.traumatismele maduvei cervicale.
a.miastenia grava; b.obezitate;
c.tratament Indelungat cu medicamente Tulburarile circulatiei
fibrozante pentru parenchimul
pulmonar; d.bronsita cronica; care lista pulmonare
de asocieri este corecta: A. a-1, b-2,
c-3, d-4; B.a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, Aspecte fiziologice
321. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand circulatia pulmonara sunt corect
formulate, cu exceptia:
A. vasele sistemului arterial pulmonar;
B. sunt capabile sa primeasca;
C. volumul mic de sange;
D. ejectat de ventriculul stang;
E. la presiuni de perfuzie mari In
comparatie
cu cele din circulatia sistemica.
322. Referitor la fiziologia circulatiei
pulmonare, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. vascularizatia pulmonara trebuie sa
acomodeze Intregul debit al VD;
B. vasele sistemului arterial pulmonar au
peretii relativ grosi;
C.In mod normal, PAP medie este de 50
mmHg, mult inferioara celei aortice
medii:
64
D. la individul aflat In ortostatism,
perfuzia
este mai mica la baza plamanului si
mai
mare la varf;
E. la cresterea fluxului, sistemul arterial
pulmonar raspunde prin cresterea
rezistentei.
323. Cu privire la fiziologia circulatiei
pulmonare, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. la un adult normal In repaus, debitul
VD
este de aproximativ 15 L/min;
B. vasele sistemului arterial pulmonar
ofera
o rezistenta relativ mare la flux;
C.PAP medie normala este mult sub
valoarea de 50 mmHg, care reprezinta
presiunea aortica medie normala;
D.fluxul regional de sange din plamani
nu
depinde de geometria vaselor, ci doar
de
fortele hidrostatice;
E.la o crestere de 2 ori a debitului
cardiac,
PAP medie se dubleaza.
324. Fiind date urmatoarele evenimente
referitoare la circulatia pulmonara:
a.scade rezistenta arteriala pulmonara;
b.PAP medie creste doar putin; c.creste
fluxul In sistemul arterial pulmonar; care
este lantul temporal/logic corect:
A. a->b->c;
B. a->c-»b;
C.
b-+c->a
;
D.c->a->b
; calculeaza RVPu, fiind dati urmatorii
E.
c—>b—>a.
325. Referitor la evenimentele care se
petrec, In mod fiziologic, In circulatia
pulmonara In timpul efortului,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. debitul cardiac creste;
B. sunt recrutate vase anterior
neperfuzate;
C. colabeaza vasele subperfuzate;
D. scade fluxul de sange;
E. creste rezistenta vasculara pulmonara.
Metode de masurare
326. Referitor la evaluarea functiei
circulatorii
pulmonare, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. se bazeaza pe masurarea tensiunii
arteriale sistemice si a debitului cardiac;
B. clinic, se face In mod obisnuit In
sectiile
de terapie intensiva capabile de
monitorizare invaziva si In laboratoarele
de ecografie cardiaca;
C. include, In mod esential,
determinarea
RVPu, a carei valoarea normala este
-50-
150 dyn * s/cm5;
D. RVPu este direct proportionala cu
DC;
E. RVPu este invers proportionala cu
diferenta de presiune care Impinge
sangele prin circulatia pulmonara;
F. forta motrice din circulatia pulmonara
este evaluata drept diferenta dintre
PCPB
si PAP.
327.Referitor la modul In care se
determina
parametrii care caracterizeaza
hemodinamica circulatiei pulmonare,
fiind
date urmatoarele Inceputuri de fraza:
1.PAP si PCPB;
2.debitul cardiac (DC);
3.rezistenta vasculara pulmonara
(RVPu); si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.se masoara direct cu un cateter arterial
pulmonar dirijat de flux (Swan-Ganz);
b.se calculeaza pe baza unei ecuatii;
cse determina prin metoda termodilutiei;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
328. Referitor la ecuatia prin care se
parametri:
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

1 .presiune; C.a-2, b-1, c-3, d-2;

2.debit; D.a-2, b-2, c-1, d-3;
3.RVPu; E.a-3, b-2, c-2, d-1.
si urmatoarele unitati de masura: 329. Referitor la ecuatia prin care se
a. L/min; calculeaza RVPu, fiind dati urmatorii
b.dm3/s; parametri:
c.mmHg; 1.presiune;
d.(dyn/cm2)/(cm3/s); 2.debit;
care lista de asocieri este corecta: 3.RVPu;
A. a-1, b-2, c-3, d-2; si urmatoarele unitati de masura:
B.a-1, b-3, c-2, d-2;
4'KAbn: C'{LOUJP! !U{L9|nUJIU9|{:
8IUUpO|nL! 9|6 b9L9UJ6{Lj|0L:
bnjujougi.:
cg|cn|egss tfAbn' i!! q qejG nLUjgpgieiG
u
P'lG^nui cicg{LjC!g|G sie bgLGucpjUjninj
335' BGtGUfOL |9 GCnS^jS bUU C9L6 86 9I4GU0|9LS C9 LG9Cf!6 |9 PjbOXjg 9|A60|9LS:
£■ 9A980COU8|UC4!G bn|UJOU9L9 9U;6U9|S 8 j 8!
|—>4—>-c—>G—>p—>g—>3—>q—« nLLU9f09LG|G 8f9U bgp|Oa|CG:

-p1 D' u-^4-M-Kj-»c->g->p-*6-»a: C 3'cn qisimaGLGS ASSGIOL bn|UJ0U9LG ujiq:

p-*q->!->t->c-*e-*p->g-*a: B' qi8fLnaGLG9 9CG8fOL9:

G-»4-»c-»!-+p-»g-»a-»q-»u: 5'cn 94GC4gL69 a98G|ol bniujougLG' qgL 491.9

bn|UJ0U9LG: \ '4SLS 94GC|9LG9 qiLGCJS 9
v C—>-G—>p—>g—>a—>4—>u—>q—H:
C9L6 63J6 L6C0U8{U1C|!9 COLGCfS: A986|0L
r8o: AguguiG:
n u 3
M'DC: |9 CLG846Leg bAb )' 4!! q q P nLUjgpgL6|6
{L9U8AG189|9 9 b9{n|m A98Cn|9L bn|UJ0U9L (81
3 ) [b9L9UfGsg mcpjgg]:
bot qncG |9 scsqei&g 8nbLg46|Gj qG aGCfjnue
[ x [lUUJnifjLG]:
33*' bG46U.PL |9 bLOCG8G|G b9{0|0aiCG C9L6
q \ [iujbsi4!LG]: c([bgL9U{6X9 vabecte bsfoioSjce
qescuiss]: p - [scsqGLG]: 9bCbB: E' 9 -3' p -5' c - j - D
n:
GcrtgfjG! buu cgLG 36 cg|crt|egsg b7\b
9-3' P - J' C - S :
(b9L9LUG|U' C0U3{9U{6' 0b6L9{0U) 9|G
334' b!!uQ qaf6 riLLugfosLGjG cowbouGUjG E g -3' C ' 9 -5' P-3' c - j:
P -3' c -3' q-5' 6-5' \-y D- g -3' p -J' c -5' q-3' B' 9 -5' P - J' c-3!
6-3'4-5: C' 9 -5' P -3' c -3' q - J ' e -5'4-3: B" 9-5' V 9-J' P-5' c-3!
C9LG |I8(9 qG 980CJ6U G8J6 C0L6C(9:
P-3' c-j' q-5' e-3' 4-3:
c q A u \cuJ5:
V 9-4' P-5' c-3' q-3' 6-5'4-3:
C9L6 |I8{9 qG 980CIGU G8{6 COLGCfS:
pqXux8\cuJ2:
-
9 CUJ3\8:
4'J'3335x00 Q^u x 3\cuJg: e-(j
si nLLU9{09LG|G nuifgji qG Lussiug; 3ynxn| qc 89U3G
quJ3)\(60 3): q\a'a85 (* 80) qAu buu AGSG|G BNIUUOUGLG!
x 3\CLU2: 5 L G S !8pu|9 A98Cn|9L9 bn|UJ0U9LS:
c(j'3335xJ03 qAu\cuJs)\(jo3\QO CUJ3\S): jbLGsinuGg:
P ( JO3 cuj3)\(eo 2): 9" j'3335 x bn|Luou9L6:
4o 3q^u\cujs: IUJ6LAJU IU GCng^g L6SI8(6Uj:6j A98Cn|gLG
3! nLUJ9{09LG|G GCUtA9|6U|:6 9|6 9C68{OL9:
3 (j ujujHa)\(j RUJIU): 333' t!!uq qgj! nmjgfOLM bgLguJGju cgLG E' 9-^' P-3'

5'4 RUJ!"! c-j' q-5' D'91' P-5'c-3' q-j: C' 9 -3' p -^f' c -5' q - j:
B' 9 -5' P -4 ' c -3'q-«:
4' j ujujHa:
V 9-J' P-5' c-*' q-3!
C9L6 |I8{9 qG 980CJ6U G8{G COLGCfS:
C9|Cn|69S9 bAb"' 4!!Uq q9|6 nLUJ9|09L6|G C9LG
[qAUxe^ujg]: q-LGS!8|6ufg AgscnigLg brt|uJougi.g
lUJGlAIUG JU GCrigfjg bl-lu C9LG 8G
[ujujHd]:
330' ye46U(OL |9 aGUJUi4!cg4!9 C064!C!Gurn|ri! 90 cbLGsinuG cgbpLg bn|Luou9L9 piocgrg
E' 9 -3' P -S'c-j' q-S' [ujuDHa]:
D ' 9 -3' P -J ' c-3' q-5: P'bL68jnU69 9I46U9|9 bn|UJ0U9L9 UJGqjG
C' 9 -5' p-3' c-3' q-j: B' g-qGpipi cgLqigc \uJ!u]: [r
9-V p-3' c-3' q-5: UJSSnLS 9|G 9CG3{0L9:
V 9-J'P-5' c -3' q-3! ai nLUJ9f03LG|G seLuu^csf!! ai nuifsf! qe
C9L6 |I8{9 qG 980CIGU GSfS COLGCfS: ^DC:
q'cuJ3\8:
3bCbB:
cujujHa\(r\uj!u): 5'bVb!
pq AU x 8\CUJ8:
gqAu \cuJs:
in|pnL9U|G ciLcnigfiGi bn|UJ0U9L6
69
 Tulburarile functiei respiratorii 308

D.la o persoana tanara sanatoasa ->f-> g► -c C.c->f-»a-

respirand aerul atmosferic, este In--gm-4b -
oe-d D.e->f->c-
normal >20 mmHg; E. poate ajunge •g-+~►e E. e->g—a-
pana la 30 mmHg la -•d— ■e 404. Referitor la forma simplificata a
varstnici, chiar In absenta unei >a-+► d ecuatiei
patologii gazelor alveolare [PA02 = Fl02 x (PB - PH2o)
respiratorii. - PaCo2/R] folosita pentru calcularea
401. Cu privire la diferenta presiunii 02 alveolar, fiind date
alveolo-arteriala urmatoarele simboluri:
de 02 (PA02 - Pa02). urmatoarele afirmatii LFI02; 2.PB;
sunt corecte, ce.: 3.PH2O! 4.R;
A. In calcularea ei, nu se ia In considerare si urmatoarele semnificatii: a.presiunea
modificarea P02 arterial In functie de barometrica; b.proportia de 02 din aerul
nivelul ventilatiei alveolare; inspirat; c presiunea vaporilor de apa;
B. este un parametru care nu se masoara d.coeficientul respirator (raportul dintre
direct, ci se calculeaza; productia de C02 si consumul de 02);
C. este un parametru util In evaluarea care lista de asocieri este corecta:
oxigenarii; A. a-1, b-3, c-2, d-4;
D. poate fi calculata prin scaderea Pa02 B. a-1, b-4, c-2,
masurata din PA02 calculata; d-3;
E. scade cu varsta. C.a-2, b-1, c-3,
402. Referitor la forma simplificata a d-4;
ecuatiei D.a-3, b-2, c-4,
gazelor alveolare [PA02 = Fl02 @i (PB @2 d-1;
PH2O) @3 Paco2 @4 R] folosita pentru E.a-3, b-4, c-1,
calcularea presiunii 02 alveolar, fiind d-2.
date 405. Referitor la forma simplificata a
semnificatiile operatorilor care intervin In ecuatiei
aceasta ecuatie: gazelor alveolare [PA02 = Fl02 x (PB - PH2O)
1.x (Inmultire); 2.- - PaCo2/R] utilizata pentru calcularea
(scadere); 3.* presiunii 02 alveolar, fiind dati urmatorii
(Impartire); si cei patru parametri [cu unitatile lor de masura]:
operatori: a.@3; b.@4; 1 .presiunea barometrica (la nivelul
c.@2; d.@1; marii) [mmHg];
care lista de asocieri este corecta: 2.proportia de 02 din aerul inspirat (In
A. a-1, b-2, c-3, d-2; aerul
B.a-1, b-3, c-2, d-2; atmosferic); 3.presiunea vaporilor de
C.a-2, b-3, c-2, d-1;
apa (cand aerul
D.a-3, b-1, c-2, d-2;
este complet saturat la 37°C) [mmHg];
E.a-3, b-2, c-2, d-1.
4.coeficientul respirator (raportul dintre
403. Fiind date urmatoarele elemente productia de C02 si consumul de 02); si
(parametri si operatori) care intervin In urmatoarele valori folosite de obicei In
forma simplificata a ecuatiei gazelor efectuarea calculelor: a.0,21; b.760; c.47;
alveolare folosita pentru calcularea d.0,8;
presiunii care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
02 alveolar (PA02): b-3, c4, d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-2,
a.(PB - PH2O); b-4, c-1, d-3;
b.R; D.a-3, b-2, c-1, d-4;
c.FI02; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
d./ [Impartire]; 78
C02. e.Pa
406. Fiind propuse urmatoarele elemente
f.x (parametri si operatori) care intervin In
[Inmultire]; forma simplificata a ecuatiei gazelor
g.- alveolare folosita pentru calcularea
[scadere]; presiunii
care este reconstructia corecta: 02 alveolar (PAo2):
A. b^d-^a- a.- [scadere];
B. c->d-»a- b.1,25;
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

c.x [Inmultire]; A. este o metoda alternativa pentru

d.Pacc-2; evaluarea oxigenarii sangelui;
e.150; B. este usor disponibila In multe cadre/
care este reconstructia corecta: contexte clinice;
A. b->a-KJ->c->e; C.de obicei, foloseste un dispozitiv
B. d-»a-*b->c->e; introdus Intr-o artera periferica;
C. D. calculeaza presiunea partiala a
d—>a—>e—>c oxigenului;
—>b; E. se bazeaza pe masurarea absorbtiei a
D.e->a->b-*c->d; doua lungimi de unda ale luminii de
E. catre
e—»a—►d—>c- hemoglobina din sangele venos;
*b. F. se bazeaza pe faptul ca hemoglobina
407. Referitor la forma simplificata a oxigenata si cea neoxigenata absorb
ecuatiei diferit lumina;
gazelor alveolare [PA02 = 713 * 0,21 -1,25 G. permite calcularea si afisarea
x PaCo2 = 150 -1,25 x PaCo2] folosita instantanee a procentului de
pentru hemoglobina
calcularea presiunii 02 alveolar (la saturata cu oxigen (Sa02);
pacientul H.este folosita pe scara larga pentru
respirand aer la nivelul marii), fiind date evaluarea si monitorizarea neinvaziva a
urmatoarele simboluri: oxigenarii sangelui.
1 PB - PH2O (diferenta dintre presiunea 410. Referitor la curba de disociere a
barometrica si presiunea vaporilor de oxihemoglobinei, urmatoarele afirmatii
apa); sunt
2.FI02 (proportia de 02 din aerul inspirat); corecte, ce.:
3.1/R (inversul coeficientului respirator); A. evidentiaza relatia dintre saturatia cu
si urmatoarele valori numerice: a. 1,25; oxigen a hemoglobinei si presiunea
b.713; c.0,21; partiala a oxigenului;
care lista de asocieri este corecta: B. devine relativ plata la o P02 arteriala
A. a-1, b-2, c-3; peste 90 mmHg;
B. a-2, b-1, c-3; C. se aplatizeaza evident cand Sa02
C.a-2, b-3, c-1; depaseste 60%;
D.a-3, b-1, c-2; D. pozitia ei se poate schimba In functie
E. a-3, b-2, de
c-1. anumiti factori fizico-chimici;
408. Referitor la dezavantajele masurarii E. concentratia eritrocitara a 2,3-
Pa02. urmatoarele afirmatii sunt corecte, difosfogliceratului nu Ii influenteaza
ce.: pozitia.
A. necesita punctie arteriala; 411. Referitor la problemele potentiale
B. nu este ideala pentru practica de legate
cabinet/ de utilizarea puls-oximetriei,
ambulatorie; urmatoarele
C. nu este ideala ca metoda de rutina la afirmatii sunt corecte, ce.:
pacientii internati; A. clinicianul trebuie sa fie constient de
D. nu este recomandabil sa fie folosita relatia dintre saturatia cu oxigen si
frecvent la un acelasi pacient, chiar presiunea partiala a oxigenului;
daca B. relatia dintre Pa02 si Sa02 se poate
este internat; schimba In functie de temperatura;
E. furnizeaza date despre oxigenarea C.semnalul de la oximetru este mai usor
pacientului In regim continuu; de
F. este ideala pentru monitorizarea obtinut cand debitul cardiac este scazut;
stransa D.carboxihemoglobina nu poate fi
a pacientilor instabili. diferentiata de oxihemoglobina cand
sunt folosite mai mult de doua lungimi
409. Referitor la puls-oximetrie, de unda ale luminii;
urmatoarele E. asigurarea unei Sa02 2 90%
afirmatii sunt corecte, ce.: garanteaza si obtinerea unei PC02 clinic
acceptabile.
 Tulburarile functiei respiratorii
412. Privitor la problemele potentiale
legate
de utilizarea puls-oximetriei,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. relatia dintre Pa02 Si Sa02 se poate
schimba In functie de pH;
B. administrarea de vasodilatatoare face
semnalul de la oximetru mai putin fidel
sau
chiar imposibil de obtinut;
C.valorile Sa02 raportate de puls-oximetru
nu sunt fidele In prezenta unor cantitati
semnificative de methemoglobina;
D. mentinerea Sa02 ^ 90% ofera
certitudinea ca eliminarea C02 se face
eficient;
E. scaderea perfuziei cutanate face
semnalul de la oximetru mai usor de
obtinut.
t
413. Cu privire la problemele potentiale
legate de utilizarea puls-oximetriei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. oximetrul este foarte sensibil la
modificarile Pa02 deasupra nivelului de
60
mmHg;
B. concentratia eritrocitara a 2,3-
difosfogliceratului nu influenteaza relatia
dintre Pa02 si Sa02;
C. cresterea perfuziei cutanate face
semnalul de la oximetru mai putin fidel;
D. methemoglobina nu poate fi
diferentiata
de oxihemoglobina cand sunt folosite
doar
doua lungimi de unda ale luminii;
E. valorile Sa02 raportate de puls-oximetru
sunt fidele doar In prezenta unor
cantitati
semnificative de carboxihemoglobina.
414. Referitor la deosebirile dintre
dispozitivele folosite pentru oximetrie,
fiind
date urmatoarele doua dispozitive:
1.CO-oximetru; 2.puls-oximetru; si
urmatoarele caracteristici: a.foloseste cel
putin patru lungimi de unda ale luminii;
b.este capabil sa deosebeasca
oxihemoglobina, hemoglobina
dezoxigenata, carboxihemoglobina si
methemoglobina; ceste un dispozitiv
folosit pentru a masura
saturatia cu oxigen In esantioane din
sangele arterial;
d.foloseste doar doua lungimi de unda
ale luminii;
310
e.se fixeaza pe degetul pacientului
pentru monitorizarea In regim continuu a
saturatiei cu oxigen a hemoglobinei
din
sangele arterial; f.este capabil sa
deosebeasca doar
oxihemoglobina de hemoglobina
dezoxigenata; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1,
b-1, c-1, d-2, e-2, f-2; B.a-1,
b-1, c-2, d-2, e-1, f-2; C.a-1,
b-2, c-1, d-2, e-2, f-1; D.a-2,
b-2, c-1, d-1, e-2, f-1; E.a-2,
b-2, c-2, d-1, e-1,f-1.
Aspecte patologice
415.Referitor la hipoxemie, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. hipoxemia este o manifestare
frecventa a
diverselor boli afectand plamanii sau
alte
parti ale aparatului respirator;
B. vasta problema clinica a hipoxemiei
este
cel mai bine caracterizata pe baza
mecanismului subiacent;
C.cele patru mecanisme de baza ale
hipoxemiei se exclud reciproc;
D.precizarea mecanismului subiacent al
hipoxemiei depinde de masurarea
PaC02,
de calcularea diferentei PA02 - Pao2 si de
cunoasterea raspunsului la
administrarea
de bronhodilatatoare;
E. se vorbeste de hipoxemie din
momentul
In care Pa02 scade sub 100 mmHg;
F. diferenta alveolo-arteriala de 02 (PA02 -
Pa02) este de obicei <15 mmHg pentru
indivizii S30 ani;
G.diferenta alveolo-arteriala de O2 creste
cu -3 mmHg pe an dupa varsta de 30 de
ani.
416.Care dintre cele cinci mecanisme ale
hipoxemiei se produce numai In
anumite
circumstante clinice si nu este de obicei
inclus printre categoriile generale de
hipoxemie:
A. scaderea difuziunii prin membrana
alveolo-capilara;
B. scaderea P02 inspirat;
C.hipoventilatia;
D.suntarea;
E. nepotrivirea dintre ventilatie si
perfuzie.
 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
417.Referitor la eficienta terapiei cu 02 In
corectarea hipoxemiei, fiind date
urmatoarele cauze ale acesteia:
1.hipoventilatia alveolara;
2.alterarea raportului ventilatie/perfuzie;
3.alterarea capacitatii de difuziune a
MAC:
80
4.suntul intrapulmonar
dreapta-spre-stanga; si urmatoarele
caracteristici: a.corectata cu 02 24-40%;
b.corectata cu 02 In concentratii mici;
c.NU poate fi corectata nici cu 02100%;
d.corectata cu 02100%; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3,
d-4; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-3, b-4, c-1,
d-2; D.a-4, b-1, c-2, d-3; E.a-4, b-3, c-2,
d-1.
418. Fiind date urmatoarele cauze de
hipoxemie:
1 .alterarea raportului
ventilatie/perfuzie;
2.hipoventilatia alveolara;
3.alterarea capacitatii de difuziune a
MAC
prin afectarea severa a MAC; 4.suntul
intrapulmonar dreapta-spre-
stanga; si urmatoarele caracteristici:
a.Intotdeauna se asociaza cu
hipercapnie; b.cel mai adesea se
datoreaza perfuzarii
unor unitati pulmonare complet
neventilate; ceste cel mai frecvent
mecanism al
hipoxemiei; d.In general, hipoxemia
apare doar la efort
sau la altitudine; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B.a-1,
b-3, c-4, d-2; C.a-2, b-4, c-1, d-3; D.a-3,
b-1, c-4, d-2; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
419. Fiind propuse urmatoarele
mecanisme
ale hipoxemiei:
1 .alterarea raportului
ventilatie/perfuzie;
2.hipoventilatia alveolara;
3.alterarea capacitatii de difuziune a
MAC
prin afectarea severa a MAC; 4.suntul
intrapulmonar dreapta-spre-
stanga; si urmatoarele caracteristici:
a.reprezinta exagerarea unui fenomen
fiziologic;
b.se asociaza cu sporirea diferentei
alveolo-capilare de 02; c. poate fi
produsa de fistule arterio-
venoase pulmonare; d.este Insotita de
acidoza respiratorie; care lista de asocieri
este corecta:
A. a-1, b-3, c-4,
d-2; B.a-2, b-1,
c-4, d-3; C.a-2,
b-3, c-1, d-4;
D.a-3, b-4, c-2,
d-1; E.a-4, b-1,
c-3, d-2.
420. Referitor la cauzele hipoxemiei prin
sunt
intrapulmonar dreapta-spre-stanga, fiind
date urmatoarele categorii:
1 .anomalii vasculare; 2.spatiul aerian
alveolar este umplut; 3.spatiul aerian
alveolar este disparut; si urmatoarele
stari patologice: a.fistule arterio-venoase
pulmonare; b.pneumonie; cedem
pulmonar acut; d.obstructia completa a
unei bronhii mari; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B.a-1,
b-3, c-2, d-2; C.a-2, b-1, c-2, d-3; D.a-2,
b-2, c-3, d-1; E.a-3, b-2, c-1, d-2.
421. Cu privire la cauzele hipoxemiei prin
sunt intrapulmonar dreapta-spre-stanga,
fiind date urmatoarele categorii:
1 .perfuzarea unor unitati pulmonare
complet neventilate; 2.spatiul aerian
alveolar este umplut; 3.spatiul aerian
alveolar este disparut; si urmatoarele
stari patologice: a.atelectazie;
b.spatiul aerian alveolar este umplut
sau disparut;
c.proteinoza alveolara; care
lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
422. Fiind date principalele etape In
investigarea pacientului cu hipoxemie:
a.calcularea diferentei PA02 - Pa02 (este
PA02 - Pa02 crescuta?); b.aflarea
raspunsului la 02 suplimentar (este
scaderea P02 corectabila cu 02?); c.
masurarea PaCo2 (este PaCo2 crescuta?);
care este succesiunea temporala/logica
cea mai utila In practica:
A. a->b-»c;
B. a-»c->b;
C.b-»c-»a;
D.c->a->b;
E. c->b-»a.
423. Referitor la investigarea unui pacient
cu
hipoxemie, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
 Tulburarile functiei respiratorii 312

A. hipoventilatia se traduce prin cresterea mecanism;

P3o2i d.sunt;
B. hipoventilatia izolata (neInsotita de alt care lista de asocieri este corecta:
mecanism), duce la cresterea PaCo2. A. a-1, b-2, c-4, d-3;
fara B.a-1, b-3, c-4, d-2;
ca PA02 - Pa02 sa fie crescuta; C.a-2, b-4, c-1, d-3;
C.cand hipoventilatia se asociaza cu Inca D.a-3, b-1, c-2, d-4;
un mecanism, Paco2 este scazuta, dar E.a-4, b-2, c-3, d-1.
PA02 - Pa02 este crescuta; 426. Cu referire la investigarea unui
D.cand hipoventilatia se asociaza cu pacient
sunt, PaCo2 si PA02 - Pa02 sunt crescute, cu hipoxemie, fiind date urmatoarele
iar scaderea P02 este corectabila cu 02; constatari:
E. cand hipoventilatia se asociaza cu 1Paco2 crescuta, PA02 - Pa02 nu este
nepotrivire V/Q, PaCo2 si PA02 - Pa02 sunt crescuta;
scazute, iar scaderea P02 este 2.PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 este
corectabila crescuta, scaderea P02 este corectabila
cu 02; cu 02;
F. scaderea presiunii 02 inspirat 3.PaCo2 Si PA02 - Pa02 crescute, iar
determina scaderea P02 nu este corectabila cu O2;
hipoxemie asociata cu cresterea PaCo2- 4.PaCo2 si PA02 - Pa02 nu sunt crescute;
dar nu si, a PA02 - Pa02- si urmatoarele optiuni diagnostice:
424. Referitor la investigarea unui pacient a.scaderea presiunii 02 inspirat;
cu
hipoxemie, fiind date urmatoarele b.nepotrivire V/Q fara hipoventilatie;
constatari: c. hipoventilatie neInsotita de un alt
1 Paco2 este crescuta; mecanism;
2.PAO2 - Pa02 este crescuta; d.hipoventilatie asociata cu sunt;
care lista de asocieri este corecta:
3.PAO2 - Pa02 este crescuta, iar A. a-1, b-3, c-2, d-4;
scaderea
B.a-2, b-4, c-3, d-1;
P02 este corectabila cu 02; 4.PaCo2 nu
este crescuta, PA02 - Pa02 este C.a-3, b-1, c-4, d-2;
crescuta, scaderea P02 nu este D.a-3, b-4, c-1, d-2;
corectabila cu 02; si urmatoarele optiuni E. a-4, b-2, c-1, d-3.
diagnostice: a.nepotrivire V/Q; 427. Fiind date urmatoarele etape
b.hipoventilatie singura sau Insotita de (constatari
un alt mecanism; si concluzii) In investigarea unui pacient
c.sunt fara hipoventilatie; cu
d.sunt sau nepotrivire V/Q sau hipoxemie:
scaderea a.PaC02 crescuta;
presiunii 02 inspirat; care lista b. PA02 - Pa02 nu este crescuta;
de asocieri este corecta: A. a-1, c. hipoventilatie;
b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-4; d.doar hipoventilatie;
C.a-3, b-1, c-4, d-2; D.a-3, b-4, care este succesiunea temporala/logica
c-2, d-1; E.a-4, b-3, c-2, d-1. cea mai utila In practica:
425. Cu privire la investigarea unui A. a->c-»b-»d;
pacient B. a->d->b-*c;
cu hipoxemie, fiind date urmatoarele C.b-^d—a->c;
constatari: D.c->a->d-»b;
1 Paco2 si PA02 - Pa02 crescute; 2.PaCo2 E.
si PA02 - Pa02 crescute, iar scaderea P02 d—>-b—»c—
este corectabila cu 02; >-a.
3.PAO2 - Pa02 crescuta, iar scaderea P02
nu este corectabila cu 02; 4.PaCo2 nu
este crescuta, PA02 - Pa02
crescuta; si urmatoarele optiuni
diagnostice: a.hipoventilatie asociata cu
nepotrivire V/Q; b.sunt sau nepotrivire
V/Q; c. hipoventilatie Insotita de un alt
 313 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

428. Fiind date urmatoarele etape A. a—►b-x;;

(constatari B. a—►c->b;
si concluzii) In investigarea unui pacient C.b-*a-»c;
cu D.b-»c->a;
hipoxemie: E. c—►b—>a.
a.PaC02 crescuta; 432. Fiind date urmatoarele etape
b.hipoventilatie; (constatari si concluzii) In investigarea
c.PA02 - Pa02 este crescuta; unui pacient cu hipoxemie:
d.hipoventilatie + alt mecanism; aPaco2 nu este crescuta;
care este succesiunea temporala/logica b.nepotrivire V/Q;
cea c. scaderea P02 este corectabila cu 02;
mai utila In practica: d.PA02 - Pa02 este crescuta;
A. a—>b—>c—>d; care este succesiunea temporala/logica
B. a-»c->d-»b; cea
C.b-+d-»c-»a; mai utila In practica:
D.c->b->a-*d; A. a—>d—<-c—>b;
E. B ►a- b->-c-c->b-d—>a-d->c-
d—>a—>c—> . >d 433. Fiind date
b. C ►d- urmatoarele etape
429. Fiind date urmatoarele etape . ^a (constatari si concluzii) In
(constatari investigarea unui pacient cu hipoxemie:
si concluzii) In investigarea unui pacient a.scaderea P02 nu este corectabila cu 02;
cu b.PA02 - Pa02 este crescuta; c.PaCo2 nu
hipoxemie: este crescuta; d.sunt;
a.hipoventilatie + sunt; b.hipoventilatie; care este succesiunea temporala/logica
c.PaC02 crescuta; d.hipoventilatie + alt cea mai utila In practica: A. a—>c—>b—
mecanism; e.PA02 - Pa02 este crescuta; >d;
f.scaderea P02 nu este corectabila cu 02; B.b^a^d-
care este succesiunea temporala/logica C.c-»b-»a-
cea mai utila In practica: A. c—»a—>e— D.d->a->c-
>b—>f—>d; E. d^b^c-
B. c->b->e- 434. Referitor la investigarea unui pacient
C.e->b-»c- cu hipoxemie, fiind date urmatoarele
D.e->d->c- *♦>df constatari:
E.f-+a->c- --a+>
1 .PaCo2 crescuta, PA02 - Pa02 nu este
430. Fiind date urmatoarele etape d► - crescuta;
(constatari si concluzii) In + a a
2.PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 nu
investigarea unui pacient cu hipoxemie: este crescuta;
a.PA02 - Pa02 este crescuta; 3PaC02 nu este crescuta, PA02 - Pa02 este
b.hipoventilatie + nepotrivire V/Q; crescuta, scaderea P02 nu este
c.hipoventilatie + alt mecanism; d.PaCo2 corectabila cu 02;
crescuta; si urmatoarele optiuni diagnostice:
e.scaderea P02 este corectabila cu 02; a.umplerea cu lichid a alveolelor;
f.hipoventilatie; b.scaderea impulsului respirator;
care este succesiunea temporala/logica c.consumarea 02 din gazul ambiental;
cea mai utila In practica: care lista de asocieri este
A. a->b->d- +c-*e corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1,
B. b->a-*d- - b-3, c-2;
C.d->b->a- ->c-> C.a-2, b-1, c-3;
D.d-^f—a- e-+f D.a-2, b-3, c-1;
E. e->b->a- —e- E.a-3, b-1, c-2.
431. Fiind date urmatoarele etape 435. Referitor la investigarea unui pacient
(constatari si concluzii) In investigarea cu
unui pacient cu hipoxemie: hipoxemie, fiind date urmatoarele
a.scaderea presiunii 02 inspirat; constatari:
b.PaCo2 nu este crescuta; c.PA02 1 Paco2 crescuta, PA02 - Pa02 nu este
- Pa02 nu este crescuta; crescuta;
care este succesiunea temporala/logica 2PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 nu
cea mai utila In practica: este crescuta; 3.PaCo2 nu este crescuta,
 314 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

PA02 - Pa02 este crescuta, scaderea P02
nu este corectabila cu 02; si urmatoarele
optiuni diagnostice: a.inhalare de fum
(provenind de la un foc); b.edem
pulmonar (cardiogen sau necardiogen);
c. boala neuromusculara; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-1, c-2.
436. Referitor la investigarea unui pacient
cu
hipoxemie, fiind date urmatoarele
constatari:
1 Paco2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 nu
este crescuta;
2.Paco2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 este
crescuta, scaderea P02 nu este
corectabila cu 02; 3.PaCo2 nu este
crescuta, PA02 - Pa02 este
crescuta, scaderea P02 este
corectabila
cu 02;
si urmatoarele optiuni diagnostice:
a.defect septal interatrial asociat cu
hipertensiune pulmonara;
b.respiratie In aer rarefiat;
c.astm;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
438. Referitor la investigarea unui pacient
cu
hipoxemie, fiind date urmatoarele
constatari:
1 Paco2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 nu
este crescuta; 2.PaCo2 nu este crescuta,
PA02 - Pao2 este
crescuta, scaderea P02 nu este
corectabila cu 02; 3.PaCo2 nu este
crescuta, PA02 - Pa02 este
crescuta, scaderea P02 este corectabila
cu 02;
si urmatoarele optiuni diagnostice:
a.alveolele perfuzate nu sunt ventilate;
b.proportia scazuta de 02 In amestecul de
gaze inspirat;
c. boala pulmonara interstitiala;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
439. Referitor la investigarea unui pacient
cu
hipoxemie, fiind date urmatoarele
constatari:
1 .PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 nu
este crescuta;
2.PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 este
crescuta, scaderea P02 nu este
corectabila cu 02;
3.Pa 2 nu este crescuta, PA0 - Pa 2 este
C0 2 0

437. Referitor la investigarea unui pacient crescuta, scaderea P02este

cu corectabila
hipoxemie, fiind date urmatoarele
constatari:
cu 02;
si urmatoarele optiuni diagnostice:
1 PaC02 nu este crescuta, PA02 - Pa02
nu este crescuta; 84
2PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 a.administrare din greseala, In timpul
este crescuta, scaderea P02 nu este anesteziei, a unui amestec de gaze
corectabila cu 02; continand <21% 02;
3.PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 b.atelectazie;
este crescuta, scaderea P02 este c. boala pulmonara obstructiva cronica;
corectabila cu 02; care lista de asocieri este corecta:
si urmatoarele optiuni diagnostice: A. a-1, b-2, c-3;
a.defect septal interventricular asociat B. a-2, b-1, c-3;
cu C.a-2, b-3, c-1;
hipertensiune pulmonara; b.respiratie D.a-3, b-1, c-2;
In aer continand o cantitate mai E. a-3, b-2,
mica de oxigen; c-1.
c. pneumonie; 440. Referitor la investigarea unui pacient
care lista de asocieri este corecta: cu
A. a-1, b-2, c-3; hipoxemie, fiind date urmatoarele
B.a-1, b-3, c-2; constatari:
C.a-2, b-1, c-3; 1.PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 nu
D. a-2, b-3, c-1; este crescuta;
E.a-3, b-2, c-1. 2.PaCo2 nu este crescuta, PA02 - Pa02 este
crescuta, scaderea P02 nu este
 315 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

corectabila cu 02; si urmatoarele optiuni

A. In bolile care determina hipoxemie prin
diagnostice: a.respiratie In aer de scaderea P02 inspirat sau prin
altitudine; b.pacient pe suport ventilator, hipoventilatie, schimbul de gaze la nivel
caruia i se alveolo-capilar este, de obicei, normal;
administreaza din greseala un B. hipoxemia prin scaderea P02 din aerul
amestec inspirat este provocata cel mai adesea
de gaze continand <21% 02; de
c.cardiopatiile congenitale cianogene; faptul ca pacientul respira un amestec
d.sunt arteriovenos intrapulmonar; care de
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-2,
gaze In care proportia de 02 este <21%;
d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2,C.cand hipoxemia este provocata doar de
d-1; D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-2, c-1,scaderea P02 din aerul inspirat sau de
d-1. hipoventilatia alveolara, PA02 - Pao2 este
441. Referitor la investigarea unui pacientcrescuta;
cu D. cand contributia suntarii la
hipoxemie, se propun patru diagnostice: hipoxemie
sunt intracardiac, pneumonie extinsa/ este importanta, scaderea Pao2
masiva, colabarea alveolelor, scaderea raspunde
presiunii aerului respirat; fiind date bine la administrarea de 02 suplimentar;
urmatoarele variante: E.In hipoxemia prin nepotrivire V/Q, 02
1 .In toate suplimentar creste semnificativ P02 In
patru; 2.In sangele provenind din regiunile cu un
primele trei; raport V/Q crescut.
3.In ultima; 444.Cu referire la mecanismele hipoxemiei,
si urmatoarele constatari: urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
a.scaderea P02 nu este corectabila cu A. cand hipoxemia este provocata de
02; scaderea P02 In aerul inspirat sau de
b.PA02 - Pa02 este crescuta; hipoventilatie, PA02 - Pao2 este crescuta;
c PaCo2 nu este crescuta; B. hipoxemia determinata de scaderea
d.PA02 - Pa02 nu este crescuta; P02
care lista de asocieri este corecta: inspirat poate fi diagnosticata prin
A. a-1, b-2, c-2, d-3; cunoasterea contextului clinic;
B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. daca PA02 - Pa02 si PaC02 sunt ambele
C.a-2, b-2, c-1, d-3; crescute, Inseamna ca hipoxemia este
D.a-3, b-1, c-2, d-2; provocata doar de hipoventilatie;
E.a-3, b-2, c-2, d-1. D. hipertensiunea pulmonara asociata
cardiopatiilor congenitale produce
hipoxemie prin inversarea suntului:
442.Referitor la mecanismele hipoxemiei, stanga-spre-dreapta In loc de dreapta-
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: spre-stanga;
A. scaderea P02 inspirat si hipoventilatia
determina ambele hipoxemie prin E. In hipoxemia prin nepotrivire V/Q,02
suplimentar influenteaza nesemnificativ
scaderea PAo2 si prin urmare a Pa02J oxigenarea sangelui provenind din
B. hipoxemia prin scaderea P02 din aerul regiunile cu un raport V/Q scazut.
inspirat survine cel mai adesea cand
pacientul este la nivelul marii; 445. Cu referire la mecanismele
C.In hipoventilatie scade PAC02 si creste hipoxemiei,
PA02;
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
D. suntarea este asociata cu A. manifestarea distinctiva a
scaderea hipoventilatiei
diferentei PA02 - Pa02; drept cauza a hipoxemiei este scaderea
E.In hipoxemia prin nepotrivire V/Q, 02 Paco2i
suplimentar modifica nesemnificativ P02 B. atunci cand o cantitate suficienta de
In sange desaturat sunteaza efectiv
sangele provenind din regiunile bine oxigenarea de la nivel alveolo-capilar,
ventilate. apare hipoxemie;
443.Cu privire la mecanismele C. hipoxemia prin scaderea P02 din aerul
hipoxemiei, inspirat survine cel mai adesea cand
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: pacientul respira aer avand presiune
barometrica crescuta;
 316 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
D. hipoxemia prin mecanism de sunt
apare
cand o leziune organica face ca o
cantitate
excesiva de sange desaturat sa treaca
prin locul unde se face In mod normal
schimbul de gaze;
E. hipoxemia prin nepotrivire V/Q nu se
poate corecta prin administrare de 02
suplimentar.
446. Fiind date urmatoarele cauze de
hipoxemie:
1 .sunt intracardiac;
2.alveolele sunt perfuzate, dar nu
ventilate; 3.sunt arteriovenos
intrapulmonar prin
anomalii vasculare ereditare;
4.nepotrivire V/Q; si urmatoarele stari
patologice: a. alveole atelectatice;
b.trecerea sangelui din partea dreapta In
partea stanga a inimii fara a trece prin
circulatia pulmonara; c.telangiectazia
hemoragica (sindromul
Osler-Rendu-Weber); d.boala
pulmonara obstructiva cronica; care lista
de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-2, c-4,
d-1;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
447. Date fiind urmatoarele cauze de
hipoxemie:
1 .sunt intracardiac;
2.perfuzarea unor spatii
aeriene neventilate;
3.sunt arteriovenos intrapulmonar prin
anomalii vasculare dobandite;
4.nepotrivirea V/Q;
si urmatoarele stari patologice:
a.malformatiile vasculare pulmonare din
ciroza hepatica;
b,alveolele umplute cu lichid;
c.cardiopatiile congenitale cianogene;
d.bolile pulmonare interstitiale;
care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-3, b-2,
c-1, d-4; D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
448. Fiind propuse urmatoarele cauze de
hipoxemie:
Lsunt intracardiac;
2.alveolele sunt perfuzate, dar nu
ventilate;
3.sunt intrapulmonar;
4.nepotrivirea V/Q;
si urmatoarele stari patologice:
a.malformatii vasculare pulmonare la
pacienti care au si malformatii
vasculare
cutanate („stelute vasculare"); b.defect
septal interatrial asociat cu
hipertensiune pulmonara; c.alveole
umplute cu exsudat inflamator; d.astm;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
449. Fiind indicate urmatoarele cauze de
hipoxemie:
1 .sunt intracardiac;
2.alveolele sunt perfuzate, dar nu
ventilate;
3.sunt intrapulmonar;
4.nepotrivirea V/Q;
si urmatoarele stari patologice:
a.defect septal interventricular asociat cu
hipertensiune pulmonara; b.edem
pulmonar (atat cardiogen, cat si
necardiogen);
c.pneumonie;
d.malformatii vasculare pulmonare la
pacienti care au si „hemangioame
stelate (In paianjen)";
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c^, d-3;
B. a-1, b-3, c-2, d-4;
86
C.a-2, b-1, c-4, d-3;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-2, c-3, d-1.
450. Cu privire la mecanismele
hipoxemiei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. mai rar, hipoxemia poate fi determinata
de diferite anomalii vasculare care duc
la
suntarea intrapulmonara a sangelui;
B. majoritatea bolilor cailor respiratorii
afecteaza ventilatia si perfuzia In mod
egal;
C. nepotrivirea V/Q poate sa apara In
diverse boli ale cailor respiratorii sau ale
parenchimului pulmonar;
D.In caz de nepotrivire V/Q, regiunile
care
au un raport V/Q crescut contribuie cu
sange cu o P02 scazuta; E. cand
nepotrivirea V/Q este cauza
principala a hipoxemiei, PCo2 este In
general crescuta.
451. Cu referire la mecanismele
hipoxemiei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
 317 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
A. In bolile care duc la neventilarea
alveolelor perfuzate, se produce o
suntare
efectiva a sangelui prin parenchimul
pulmonar;
B. nepotrivirea V/Q este cea mai larga
categorie clinica de hipoxemie;
C. unul dintre mecanismele prin care
bolile
pulmonare parenchimatoase (cum ar fi
pneumonia) determina hipoxemie este
hipoventilatia;
D.cand nepotrivirea V/Q este cauza
principala a hipoxemiei, 02 suplimentar
corecteaza hipoxemia prin cresterea P02
In sangele provenind din regiunile cu un
raport V/Q crescut;
E. dupa ce a depasit 60 mmHg, cresterea
P02 determina cresterea spectaculoasa a
saturatiei cu 02 a hemoglobinei.
452. Privitor la mecanismele hipoxemiei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. hipoxemia poate sa apara pentru ca
alveolele perfuzate sunt ventilate
excesiv;
B. majoritatea bolilor care afecteaza caile
respiratorii si/sau parenchimul pulmonar
sunt distribuite uniform In plamani;
C. cand nepotrivirea V/Q este cauza
principala a hipoxemiei, PA02 - Pa02 este
scazuta;
D. corectarea hipoxemiei prin
administrare
de 02 suplimentar deosebeste
hipoxemia
determinata de un sunt adevarat de cea
determinata de nepotrivirea V/Q; E.
unele regiuni din plamani pot avea
perfuzie buna si ventilatie deficitara, In
timp ce altele pot avea perfuzie
deficitara si ventilatie relativ buna.
453. Referindu-ne la mecanismele
hipoxemiei, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. In caz de nepotrivire V/Q, regiunile
care
au un raport V/Q scazut contribuie cu
sange care are o P02 scazuta;
B. nepotrivirea V/Q este unul dintre
mecanismele prin care bolile cailor
respiratorii (printre care boala
pulmonara
obstructiva cronica) determina
hipoxemie;
C. unul dintre mecanismele prin care
bolile
pulmonare parenchimatoase (printre
care
bolile pulmonare interstitiale) determina
hipoxemie este nepotrivirea V/Q;
D.majoritatea bolilor parenchimului
pulmonar afecteaza ventilatia si perfuzia
In
mod egal;
E. hipoxemia prin mecanism de sunt se
corecteaza prin administrare de 02
suplimentar.
454. Referindu-ne la mecanismele
hipoxemiei, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. bolile cailor respiratorii (printre care
astmul) determina hipoxemie prin
nepotrivirea V/Q;
B. la o P02 normala, sangele este deja
aproape complet saturat;
C. malformatiile vasculare din cadrul
cirozei
sunt cea mai frecventa cauza de sunt
intrapulmonar;
D.unul dintre mecanismele prin care bolile
cailor respiratorii determina hipoxemie
este alterarea schimbului prin
membrana alveolo-capilara;
E.In caz de nepotrivire V/Q, regiunile care
au un raport V/Q scazut contribuie cu
sange care are un continut In 02 crescut.
455. Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-o
fraza referitoare la hipoxemia prin
nepotrivire V/Q:
a.reducerea saturatiei si a continutului In
O2;
b.nu poate compensa; c.In sangele
provenit din regiunile cu un raport V/Q
crescut;
d.din sangele provenit din regiunile cu un
raport V/Q scazut; e.cresterea P02 pana
la valori Inalte; care este cea mai corecta
reconstructie:
A. a—>c—>b—>e—»d;
B.
a—>d—>b—>c
—>e;
C.c—>a—>b—>e
—>d;
D.e->c->b->a->d;
E.
e—>d-+b—>a->c.
456. Referitor la cauzele posibile
hipercapniei, fiind date urmatoarele
variante:
1 .hipoventilatia alveolara; 2.sunturi
intrapulmonare dreapta-spre-stanga;
3.leziuni severe ale membranei alveolo-
capilare cu alterarea capacitatii de
difuziune; si urmatoarele explicatii: a.nu
apare hipercapnie deoarece C02 are
 318 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
o mare capacitate de difuziune;
b.singura cauza de hipercapnie; c. nu
apare hipercapnie deoarece ventilatia
creste prin stimularea
chemoreceptorilor; care lista de asocieri
este corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
457. Referitor la hipercapnie, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. mecanismul fundamental stand la baza
tuturor cazurilor de hipercapnie este
ventilatia alveolara excesiva pentru
cantitatea de C02 produsa;
B. conceptual, este util sa se
caracterizeze
retentia excesiva de C02 pe baza unei
examinari mai detaliate a potentialilor
factori contribuitori;
C.malfunctia pompei respiratorii si/sau
cresterea rezistentei cailor respiratorii
fac
dificil de sustinut o ventilatie adecvata;
D. ineficienta schimbului de gaze necesita
o este ineficient; si urmatoarele stari
scadere compensatorie In ansamblu a
ventilatiei;
E. alterarile importante clinic ale eliminarii
C02 merg de la ventilatie excesiva
determinand hipercapnie pana la
eliminarea inadecvata a C02 provocand
hipocapnie.
458. Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-o
fraza referitoare la mecanismele
retentiei de
C02:
a.o combinatie de mecanisme;
b.cresterea ventilatiei pe minut;
csi;
d.este de obicei (In practica)
raspunzatoare
pentru;
e.hipercapnie/a;
f.ineficienta schimbului de gaze;
g.este capabila sa compenseze;
h.cresterea productiei de C02; i.
Intrucat;
care este cea mai corecta reconstructie:
A. a->d—>e—>i—»b—>g—»h—>c—*f;
B.
e—>d—>f—H->a—>c—>b
—>g-fh;
C.f—► d—>h—>i—»a—>c—
>b—>g
—>e;
D.h->g-+f-H-+a-»d-+b->c-->e;
E. i—>b—>d—>f—>a—>g-»e—>c—>h.
459. Referitor la mecanismele
hipercapniei,
fiind date urmatoarele categorii:
1 .pacientul „nu vrea sa respire";
2.pacientul „nu poate sa respire";
3.schimbul de gaze este ineficient; si
urmatoarele mecanisme: a.scaderea
impulsului ventilator; b.malfunctia pompei
respiratorii; c. nepotrivirea dintre ventilatie
si perfuzie; d.cresterea rezistentei cailor
respiratorii; e.cresterea spatiului mort;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-3, d-2, e-3; B.a-2, b-2, c-1, d-3,
e-3; C.a-2, b-3, c-2, d-3, e-1; D. a-3, b-1,
c-2, d-3, e-2; E.a-3, b-2, c-2, d-1, e-3.
460. Fiind date urmatoarele mecanisme
ale
retentiei de C02:
1 .creste productia de C02; 2.pacientul
„nu vrea sa respire"; 3.pacientul „nu
poate sa respire"; 4.schimbul de gaze
patologice: a.depaseste capacitatea
aparatului ventilator;
b.vizeaza dificultatea In sustinerea unei
ventilatii adecvate; c.se refera
la scaderea stimulului
a.curarizante;
b.barbiturice; B.a-2, b-4, c-3, d-1;
c.aminoglicozide; C.a-3, b-1, c-2, d-4;
d.alcool; D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
ventilator;
d.necesita o crestere compensatorie In
ansamblu a volumului ventilator pe
minut; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1. b-3, c-2. d-4:
461. Referitor la bolile care produc
insuficienta respiratorie (IR) (de regula,
de
tipul 2), fiind date urmatoarele categorii:
1 .bolile extrapulmonare;
2.bolile bronhopulmonare;
si urmatoarele
caracteristici:
a.unele pot produce doar IR tip 1;
b.unele pot produce IR de tip 2 prin
mecanism obstructiv superior;
c. unele pot produce IR de tip 2 prin
afectarea pompei ventilatorii;
d.unele pot produce IR tip 1 sau, In forma
severa, IR tip 2; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1,
 319 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
b-2, c-1, d-2; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2,
b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
462. Referitor la substantele cu potential
toxic care pot produce insuficienta
respiratorie (de regula, de tipul 2), fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .afecteaza pompa ventilatorie la nivel
cerebral;
2.afecteaza pompa ventilatorie la nivel
neuro-muscular; si
urmatoarele situatii:
a.sedative;
b.anestezice;
c.organofosforice;
d.miorelaxante;
e.arsenic;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-2, d-2, e-1
C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; D.a-2, b-2, c-1,
d-2, e-1 E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
463. Cu privire la substantele cu potential
toxic care pot produce insuficienta
respiratorie (de regula, de tipul 2), fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .afecteaza pompa ventilatorie la nivel
cerebral;
2.afecteaza pompa ventilatorie la nivel
neuro-muscular; si urmatoarele situatii:
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
464.Cu privire la tulburarile metabolice/
endocrine care pot produce insuficienta
respiratorie (de regula, de tipul 2), fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .afecteaza pompa ventilatorie la nivel
cerebral;
2.afecteaza pompa ventilatorie la nivel
neuro-muscular; si urmatoarele situatii:
a.hiposodemie; b.hipoglicemie;
c.hipercalcemie; d.hipomagnezemie;
e.hipofosfatemie; f.alcaloza severa;
g.hipocalcemie; h.mixedem;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1, g-2, h-1;
B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1, g-1, h-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-1, f-2, g-1, h-1;
D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1, g-1, h-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-1, g-1, h-2.
465.Cu privire la patologia infectioasa
extrapulmonara care poate produce
insuficienta respiratorie (de regula, de
tipul
2), fiind date urmatoarele categorii:
1 .afecteaza pompa ventilatorie la nivel
cerebral;
2.afecteaza pompa ventilatorie la nivel
medular;
3.afecteaza pompa ventilatorie la nivel
neuro-muscular; 4.determina obstructia
cailor respiratorii
superioare; si urmatoarele
situatii: a.sindrom
Guillain-Barra; b.abces
cerebral; c. meningoencefalite;
d.laringita;
e.tetanos;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-3, e-4;
B.a-1, b-3, c-4, d-2, e-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-4, e-3;
D.a-3, b-1, c-1, d-4, e-2;
E. a-4, b-2, c-3, d-1, e-1.
466. Cu privire la patologia infectioasa
extrapulmonara care poate produce
insuficienta respiratorie (de regula, de
tipul
2), fiind date urmatoarele categorii:
1 .afecteaza pompa ventilatorie la nivel
cerebral;
2.afecteaza pompa ventilatorie la nivel
medular;
3.afecteaza pompa ventilatorie la nivel
neuro-muscular; 4.determina obstructia
cailor respiratorii
superioare; si
urmatoarele situatii:
a.crup;
b.poliomielita;
c.epiglotita acuta;
d.poliomielita bulbara;
e.botulism;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-4, c-2, d-3, e-4; B.a-2, b-4, c-3, d-4,
e-1; C.a-3, b-1, c-4, d-2, e-4; D.a-4, b-2,
c-4, d-1, e-3; E. a-4, b-3, c-1, d-4, e-2.
467. Referitor la patologia
extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
medular;
3.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 4.afectarea
componentei pasive a pompei
ventilatorii;
5.mecanism obstructiv superior; si
urmatoarele situatii: a.hemoragii
 320 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
medulare; b.abces cerebral; c.doze
excesive de anestezice; d.deformari ale
coloanei; e.paralizie bilaterala de frenic
(traumatica); f.traumatisme ale cailor
respiratorii
superioare; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-5, c-3, d-1, e-4, f-2;
B.a-2, b-1, c-1, d-4, e-3,f-5; C. a-3, b-1,
c-5, d-1, e-4, f-2;
D.a-4, b-2, c-5, d-3, e-1,
f-1; E.a-5, b-1, c-4, d-3,
e-2, f-1.
468.Cu privire la patologia
extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 3.afectarea
componentei pasive a pompei
ventilatorii; 4.mecanism
obstructiv superior; si
urmatoarele situatii: a.distrofii
musculare; b.cifoza;
c. paralizie de corzi vocale;
d.intoxicatie cu barbiturice;
e.doze excesive de miorelaxante;
f.traumatisme bulbare; care lista
de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-2, d-3, e-1,f-4; B.a-1, b-3,
c-1, d-2, e-4, f-2; C.a-2, b-3, c-4,
d-1, e-2, f-1; D.a-3, b-2, c-2,
d-4, e-1, f-1; E.a-4, b-1, c-3, d-2,
e-1, f-2.
469.In privinta bolilor extrapulmonare
care
produc insuficienta respiratorie (de
regula,
de tipul 2), fiind date urmatoarele
categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 3.afectarea
componentei pasive a pompei
ventilatorii; 4.mecanism
obstructiv superior; si
urmatoarele situatii:
a.traheomalacie; b.scleroza
multipla; c.miastenie grava;
d.doze excesive de curarizante;
e.intoxicatie cu sedative;
f.scolioza;
care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4,
e-2, f-1; B.a-2, b-3, c-2, d-1, e-4,
f-1; C.a-3, b-2, c-1, d-2, e-1,M;
D.a-4, b-1, c-2, d-2, e-1, f-3;
E.a-4, b-2, c-1, d-3, e-1, f-2.
470.Privitor la patologia extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii: 1 .afectarea
pompei ventilatorii la nivel cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 3.afectarea
componentei pasive a pompei
ventilatorii;
4.mecanism obstructiv superior; si
urmatoarele situatii: a.sclerodermie;
b.ingestie excesiva de alcool; c.tumori
benigne ale cailor respiratorii superioare;
d.intoxicatie cu arsenic; e.hipertensiune
intracraniana; f.stenoza traheala; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-4,
c-3, d-4, e-1, f-2; B.a-2, b-4, c-1, d-4, e-3,
f-1 C.a-3, b-1, c-4, d-2, e-1,f-4: D. a-3,
b-4, c-1, d-1, e-2, f-4; E.a-4, b-1, c-2, d-3,
e-4, f-1.
471. Cu referire la patologia
extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 3.afectarea
componentei pasive a pompei
ventilatorii; 4.mecanism obstructiv
superior; si urmatoarele situatii: a.doze
excesive de aminoglicozide; b.tumori
maligne ale cailor respiratorii
superioare; c.artrita
crico-aritenoidiana;
d.spondilita anchilozanta;
e.status epilepticus;
f.hiposodemie;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-3, d-4, e-1, f-4; B.a-2, b-3, c-4, d-4,
e-1,f-1 C.a-2, b-4, c-4, d-3, e-1, f-1 D.a-3,
b-4, c-1, d-1, e-4, f-2; E.a-4, b-4, c-2, d-1,
e-1, f-3.
472. Cu referinta la patologia
extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular;
 321 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
3.afectarea componentei pasive a pompei
ventilatorii; 4.mecanism obstructiv
superior; si urmatoarele stari patologice:
a.hemoragie retrolaringiana; b.polipi
nazali; c.hipercalcemie; d.fibroza
pleurala; e.hipoventilatie alveolara
centrala; f.intoxicatie cu organofosforice;
care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-2, c-1, d-4, e-3, f-4; B.a-2, b-1,
c-1, d-4, e-4, f-3; C.a-3, b-1, c-2, d-4,
e-4, f-1; D.a-4, b-1, c-4, d-2, e-3, f-1;
E.a-4, b-4, c-1, d-3, e-1, f-2.
473.Referindu-ne la patologia
extrapulmonara care poate produce
insuficienta respiratorie (de regula, de
tipul
2), fiind date urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 3.afectarea
componentei pasive a pompei
ventilatorii; 4.mecanism
obstructiv superior; si
urmatoarele stari patologice:
a.apnee centrala;
b.hipofosfatemie; c. hipertrofie
amigdaliana; d.hipoglicemie;
e.tumora pleurala; f.edem
laringian;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-4, d-1, e-3, f-4; B.a-1, b-3, c-4, d-1,
e^, f-2; C.a-2, b-4, c-3, d-1, e-1, f-4;
D.a-3, b-1, c-4, d-2, e-4, f-1; E.a-4, b-2,
c-1, d-4, e-1,f-3.
474.In ce priveste patologia
extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
medular;
3.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 4.afectarea
componentei pasive a pompei
ventilatorii; 5.mecanism obstructiv
superior; si urmatoarele stari patologice:
a.hipomagnezemie; b.gusa;
c. compresiuni traheale;
d.lichid pleural In cantitate mare;
e.poliomielita;
f.mixedem;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-4, c-3, d-2, e-5, f-5;
B. a-2, b-5, c-3, d-5, e-1,
f-4;
C.a-3, b-5, c-5, d-4, e-2,
f-1;
D.a-4, b-5, c-1, d-2, e-5,
f-3;
E.a-5, b-4, c-3, d-2, e-5,
f-1.
475. Referitor la patologia
extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
medular;
3.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 4.afectarea
componentei pasive a pompei
ventilatorii;
5.mecanism obstructiv superior; si
urmatoarele stari patologice: a.infectii ale
cailor respiratorii superioare;
b.pneumotorax masiv; c.apnee
obstructiva de somn; d.scleroza laterala
amiotrofica; e.alcaloza severa;
f.hipooaloomio;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-5, e-4, f-5;
B. a-2, b-5, c-5, d-4, e-3,
f-1;
C.a-3, b-2, c-4, d-5, e-1, f-5;
D.a-4, b-5, c-2, d-1, e-3, f-5;
E.a-5, b-4, c-5, d-2, e-1, f-3.
476. Referitor la patologia
extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
medular;
3.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 4.mecanism obstructiv
superior; 5.afectarea componentei pasive
a pompei
ventilatorii; 6.afectarea componentei
pasive a pompei
ventilatorii prin compresie extrinseca; si
urmatoarele stari patologice: a.epiglotita
acuta; b.deformari ale toracelui;
c.sindrom Guillain-Barre; d.obezitate;
e.neoplasme cerebrale;
f.sindrom Eaton-Lambert;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-2, b-4, c-6, d-5, e-1, f-3;
 322 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator
B. a-3, b-1, c-2, d-6, e-4,
f-5;
C.a-4, b-5, c-2, d-6, e-1,
f-3;
D.a-5, b-6, c-2, d-4, e-3,
f-1;
E.a-6, b-3, c-4, d-1, e-2,
f-5.
477. Referitor la patologia extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii ia nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
medular;
3.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 4.mecanism obstructiv
superior; 5.afectarea componentei pasive
a pompei
ventilatorii; 6.afectarea componentei
pasive a pompei
ventilatorii prin compresie extrinseca; si
urmatoarele situatii: a.laringita;
b.traumatisme medulare,
c.ascita;
d.meningoencefalite;
e.botulism;
f.toracoplastie;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-4, c-3, d-5, e-2, f-6;
B. a-2, b-5, c-4, d-6, e-3,
f-1;
C.a-3, b-2, c-6, d-4, e-1,
f-5;
D.a-4, b-2, c-6, d-1, e-3,
f-5;
E. a-5, b-6, c-4, d-1, e-3,
f-2.
478. Referitor la patologia extrapulmonara
care poate produce insuficienta
respiratorie
(de regula, de tipul 2), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .afectarea pompei ventilatorii la nivel
cerebral;
2.afectarea pompei ventilatorii la nivel
medular;
3.afectarea pompei ventilatorii la nivel
neuro-muscular; 4.afectarea
componentei pasive a pompei
ventilatorii;
5.mecanism obstructiv
superior; si urmatoarele stari
patologice: a.traumatisme
toracice; b.miopatii; c.crup;
d.neoplasme medulare;
e.poliomielita bulbara;
f.tetanos;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3, e-5, f-3;
B. a-2, b-1, c-3, d-4, e-3,
f-5;
C.a-3, b-2, c-1, d-5, e-3,
f-4;
D.a-4, b-3, c-5, d-2, e-1,
f-3;
E.a-5, b-3, c-4, d-2, e-3,
f-1.
479. In sindromul de apnee obstructiva de
somn (SAOS) se combina mai multe
mecanisme In producerea insuficientei
respiratorii - fiind date urmatoarele
mecanisme:
1 .restrictie;
2.obstructie;
3.hipoventilatie de cauza centrala; si
urmatoarele anomalii prezente In SAOS:
a.obezitatea masiva;
b.ocluzia cailor respiratorii superioare;
c. depresia centrului de
comanda; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-2, c-3;
B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
480. Referitor la bolile bronhopulmonare
care
produc insuficienta respiratorie (IR), fiind
date urmatoarele categorii:
1.produc IR tip 1 sau, In forma severa, IR
tip 2; 2.produc IR tip 1; si urmatoarele
boli: a.bronsita; b.abces pulmonar; c.
neoplasm pulmonar;
d.edem pulmonar acut;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
481. Cu privire la bolile bronhopulmonare
care produc insuficienta respiratorie
(IR),
fiind date urmatoarele categorii:
1.produc IR tip 1 sau, In forma severa, IR
tip 2; 2.produc IR tip 1; si urmatoarele
boli: a.atelectazie; b.emfizem pulmonar;
c.proteinoza alveolara; d.astm;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1.
 323 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

482. Cu referire la bolileproduce IR tip 2; 2.produce de obicei

bronhopulmonare IR tip 1 si doar cand
care produc insuficienta respiratorie (IR), este patologie severa afectand un
fiind date urmatoarele categorii: teritoriu
1 .produc IR tip 1 sau, In forma severa, IR Intins IR tip 2;
tip 2; 2.produc IR tip 1; si urmatoarele 3.produce de obicei IR tip 1; si
boli: a.fibroza chistica; b.BPOC; urmatoarele boli:
c.embolii pulmonare; d.sindrom de a.afectarea vaselor;
detresa respiratorie; care lista de asocieri b.afectarea cailor respiratorii
este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, intrapulmonare;
b-2, c-1, d-2; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2,c. afectarea parenchimului; care
b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1. lista de asocieri este corecta: A.
483. Privitor la bolile bronhopulmonare a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
care C.a-2, b-1, c-3; D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
produc insuficienta respiratorie (IR), fiind
date urmatoarele categorii: 486. Referitor la modificarea Pa02 [mmHg]
1.produc IR tip 1 sau, In forma severa, IR In
tip 2; 2.produc IR tip 1; si urmatoarele diferite forme de insuficienta respiratorie
boli: (IR), fiind date urmatoarele valori
orientative:
a.fibroza interstitiala (idiopatica, iradiere,
medicamentoasa); b.insuficienta 1.95-9
ventriculara stanga; c.limfangita 6;
carcinomatoasa; 2.50-6
d.bronsectazii; 0;
care lista de asocieri este corecta: 3.<50;
A.a-1,b-1,c-2, d-2; si urmatoarele situatii:
B.a-1, b-2, c-2, d-1; a.IR decompensata cronica cu acidoza
C.a-2, b-1, c-1, d-2; acuta;
D.a-2, b-1, c-2, d-1; b.lR decompensata acuta sau cronica; c.
E.a-2, b-2, c-1, d-1. normal;
484.Referindu-ne la bolile d.lR decompensata cronica cu acidoza
bronhopulmonare cronica;
care produc insuficienta respiratorie e.lR cronica compensata; care lista de
(IR), asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-3, d-
fiind date urmatoarele categorii: 3, e-2; B.a-2, b-1, c-3, d-3, e-3; C.a-2,
b-3, c-1, d-3, e-3; D.a-3, b-3, c-1, d-3,
1.produc IR tip 1 sau, In forma severa,
e-2; E. a-3, b-3, c-3, d-2, e-1.
IR tip 2;
2.produc IR tip 1; si 487. Referitor la modificarea Sa02 [%] In
urmatoarele boli: diferite forme de insuficienta respiratorie
a.bronsiolita; (IR), fiind date urmatoarele valori
b.hipertensiune orientative:
pulmonara; c. insuficienta 1.96;
cardiaca; d.neoplasm 2.85-90%;
bronsic; e.pneumonie; 3.<80;
care lista de asocieri este si urmatoarele situatii:
corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2, a.IR decompensata cronica cu acidoza
e-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; cronica; b.lR cronica compensata; c.lR
C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; D.a-2, decompensata cronica cu acidoza
b-1, c-1, d-1, e-2; E.a-2, b-2, acuta;
c-1, d-1, e-1. d.normal;
485.In ce priveste bolile e.lR decompensata acuta sau cronica;
bronhopulmonare care lista de asocieri este corecta:
care produc insuficienta respiratorie A. a-1, b-3, c-3, d-2, e-3;
(IR), B.a-2, b-3, c-1, d-3, e-3;
fiind date urmatoarele categorii: C.a-2, b-3, c-3, d-3, e-1;
1 .poate produce doar IR tip 1, dar In mod D.a-3, b-2, c-3, d-1, e-3;
caracteristic (In special In formele E.a-3, b-3, c-3, d-1, e-2.
severe) 488. Referitor la modificarea PaC02
[mmHg]
 324 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

In diferite forme de insuficienta c.lR cronica compensata; d.lR

respiratorie decompensata cronica cu acidoza
(IR), fiind date urmatoarele valori cronica;
orientative: e.lR decompensata acuta sau cronica;
1.40-45; care lista de asocieri este corecta:
2.46-60; A. a-1, b-3, c-2, d-5, e-4;
3.>60-70; B.a-2, b-4, c-5, d-3, e-1;
4.>70-80; C.a-3, b-2, c-4, d-1, e-5;
5.60-80; D.a-4, b-1, c-2, d-5, e-3;
si urmatoarele situatii: a.IR E.a-5, b-1, c-3, d-4, e-2.
cronica compensata; 491. Referitor la modificarea PAP medii
b.normal; [mmHg] In diferite forme de insuficienta
c.lR decompensata cronica cu acidoza
cronica; respiratorie (IR), fiind date urmatoarele
d.lR decompensata acuta sau cronica; valori orientative: 1.15; 2.20; 3.>25;
e.lR decompensata cronica cu acidoza si urmatoarele situatii:
acuta; a.normal;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b.lR decompensata acuta sau cronica;
b-5, c-2, d-3, e-4; c.lR cronica compensata; d.lR
94 decompensata cronica cu acidoza
B. a-2, b-1, c-5, d-3, e-4; cronica;
C.a-3, b-4, c-5, d-1, e-2; e.lR decompensata cronica cu acidoza
D.a-4, b-2, c-3, d-5, e-1; acuta;
E. a-5, b-4, c-1, d-2, e-3. care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
489. Referitor la modificarea HC03" b-2, c-3, d-3, e-3; B.a-1, b-3, c-2, d-3,
[mEq/L] e-3; C.a-3, b-1, c-3, d-2, e-3; D.a-3, b-3,
In diferite forme de insuficienta c-2, d-1, e-3; E. a-3, b-3, c-3, d-1, e-2.
respiratorie 492. Fiind dati urmatorii parametri ai
(IR), fiind date urmatoarele valori echilibrului acido-bazic la un individ
orientative: normal:
1.25; 1.Pa02 [mmHg];
2.27-30; 2.Sa02 [%]; 3.PaC02
3.29-39; [mmHg]; 4.HCO3'
4.29; [mEq/L]; 5.pH;
5.35-39; 6.PAP medie [mmHg]; si urmatoarele
si urmatoarele situatii: a.IR valori ale acestora: a.40-45; b.96; c.
decompensata cronica cu acidoza 95-96; d.7,42; e.25; f.15;
acuta; care lista de asocieri este corecta:
b.lR cronica compensata; c.lR A. a-1, b-4, c-5, d-2, e-6, f-3;
decompensata cronica cu acidoza B. a-3, b-2, c-1, d-5, e-4,
cronica; f-6;
d.lR decompensata acuta sau cronica; C.a-4, b-5, c-2, d-3, e-1,
e.normal; f-6;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, D.a-5, b-3, c-1, d-6, e-4,
b-4, c-3, d-2, e-5; B.a-2, b-5, c-3, d-4, e-1; f-2;
C.a-3, b-1, c-5, d-2, e-4; D.a-4, b-2, c-5, E. a-6, b-1, c-3, d-5, e-2,
d-3, e-1; E. a-5, b-1, c-3, d-4, e-2. f-4.
490. Referitor la modificarea pH In diferite 493. Fiind dati urmatorii parametri ai
forme de insuficienta respiratorie (IR), echilibrului acido-bazic la un pacient cu
fiind insuficienta respiratorie cronica
date urmatoarele valori orientative: compensata:
1.7,42; 1.Pa02 [mmHg];
2.7,40; 2.Sa02 [%]; 3.PaC02
3.<7,35; [mmHg]; 4.HCO3"
4.7,1-7,2; [mEq/L]; 5.pH;
5.7,3; 6.PAP medie [mmHg]; si urmatoarele
si urmatoarele situatii: a.IR valori ale acestora: a.7,40; b.50-60;
decompensata cronica cu acidoza
acuta; b.normal;
 325 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

c. 85-90%; e-2, f-1; C.a-4, b-5, c-6, d-3, e-2, f-1;

d.27-30; e.20; D.a-5, b-1, c-3, d-2, e-4, f-6; E. a-6, b-3,
f.46-60; c-1, d-2, e-4, f-5.
care lista de asocieri este corecta: A. a-1, 497. Fiind date urmatoarele exemple de
b-6, c-4, d-2, e-3, f-5; B.a-2, b-4, c-3, d-6, alterari acido-bazice (P02 si Pco2 sunt
e-5, f-1; C.a-3, b-4, c-5, d-2, e-1,f-6; D. exprimate In mmHg, iar HC03~ In
a-4, b-1, c-5, d-3, e-6, f-2; E.a-5, b-1, c-2, mEq/L):
d-4, e-6, f-3. 1.pH = 7,30, P02 = 46, Sa02 = 72%, PC02
494. Fiind dati urmatorii parametri ai =
echilibrului acido-bazic la un pacient cu 64, HCO3" = 29; 2.pH = 7,36, P02 = 55,
insuficienta respiratorie decompensata Sa02 = 82%, PC02 =
acuta sau cronica: 70, HCO3" = 33; 3.pH = 7,32, P02 = 49,
1.Pa02 [mmHg]; 2.Sa02 Sa02 = 78%, PC02 =
[%]; 3.PaCo2 [mmHg]; 84, HCO3" = 35; 4.pH = 7,29, P02 = 94,
4.HCO3" [mEq/L]; 5.pH; Sa02 = 96%, PC02 =
6.PAP medie [mmHg]; si urmatoarele 24, HC03" = 12; si urmatoarele stari
valori ale acestora: a.<80; b.<7,35; c.<50; patologice: a.acidoza respiratorie cronica
d.>25; e.29-39; f.>60-70; acutizata; b.acidoza metabolica;
care lista de asocieri este corecta: c.acidoza respiratorie acuta; d.acidoza
A. a-1, b-4, c-2, d-6, e-5, f-3; respiratorie cronica; care lista de asocieri
B. a-2, b-5, c-1, d-6, e-4, f-3; este corecta: A. a-1, b-4, c-3, d-2; B.a-2,
C.a-3, b-6, c-1, d-4, e-2, f-5; b-3, c-1, d-4; C.a-2, b-4, c-1, d-3; D.a-3,
D.a-5, b-2, c-6, d-1, e-3, f-4; b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-2, c-3, d-1.
E.a-6, b-3, c-4, d-2, e-5, f-1. 498. Fiind date urmatoarele exemple de
495. Fiind dati urmatorii parametri ai alterari acido-bazice (P02 si Pco2 sunt
echilibrului acido-bazic la un pacient cu exprimate In mmHg, iar HC03" In mEq/L):
insuficienta respiratorie decompensata
cronica cu acidoza acuta:
1.Pa02 [mmHg]; 2.Sa02
[%]; 3.PaC02 [mmHg];
4.HCO3" [mEq/L]; 5.pH;
6.PAP medie [mmHg]; si urmatoarele
valori ale acestora: a.>25; b.>70-80;
c.7,1-7,2; d.29; e.<80; f.<50;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-5, c-4, d-2, e-6, f-3;
B. a-2. b-6. c-1. d-3. e-5. f-4:
C.a-3, b-6, c-5, d-4, e-1,
f-2; D.a-4, b-2, c-6, d-5,
e-3, f-1; E. a-6, b-3, c-5,
d-4, e-2, f-1.
496. Fiind dati urmatorii parametri ai
echilibrului acido-bazic la un pacient cu
insuficienta respiratorie decompensata
cronica cu acidoza cronica:
1.Pa02 [mmHg]; 2.Sa02
[%]; 3.PaCo2 [mmHg];
4.HC03" [mEq/L];
5.pH;
6.PAP medie [mmHg];
si urmatoarele valori ale acestora:
a.60-80;
b.7,3;
c. 35-39;
d.>25;
e.<80;
f.<50;
care lista de asocieri este corecta: A. a-2,
b-1, c-6, d-4, e-5, f-3; B.a-3, b-5, c-4, d-6,
 Tulburarile functiei respiratorii 326

1 .pH = 7,58, P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 respiratorie cronica; care
= 48, HC03" = 42; 2.pH = 7,50, P02 = lista de asocieri este corecta
96, Sa02 = 98%, Pc02 = 28, HCO3" = 20; A. a-1, b-3, c-2, d-4 B.a-1,
3.pH = 7,50, P02 = 78, Sa02 = 92%, PC02 b-4, c-3, d-2 C.a-2, b-3, c-1,
= 50, HCO3' = 37; si urmatoarele stari d-4 D.a-3, b-1, c-4, d-2
patologice: a.alcaloza metabolica E.a-4, b-2, c-3, d-1.
reziduala dupa compensarea unei 501. Fiind date urmatoarele exemple de
acutizari de afectiune respiratorie alterari acido-bazice (P02 si P002 sunt
cronica; b.alcaloza metabolica; exprimate In mmHg, iar HC03" In
c.alcaloza respiratorie; care lista de mEq/L):
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3; 1.pH = 7,49, P02 = 86, Sa02 = 92%, PC02
B.a-1, b-3, c-2; =
C.a-2, b-1, c-3; 34, HCO3" = 20; 2.pH = 7,36, P02 = 55,
D.a-2, b-3, c-1; Sa02 = 88%, PC02 =
E. a-3, b-1, c-2. 74, HCO3" = 33;
499. Fiind date urmatoarele exemple de 3.pH = 7,29, P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02
alterari acido-bazice (P02 si P&02 sunt 24, HC03" = 12;
exprimate In mmHg, iar HC03" In 4.pH = 7,58, P02 = = 90, Sa02 = 96%,
mEq/L): 48, HCO3" = 38;
1 .pH = 7,29, P02 = 30, Sa02 = 66%, si urmatoarele stari patologice: a.cetoza
Pc02 = diabetica; b.criza usoara de astm
60, HCO3" = 23; 2.pH = 7,30, P02 = 46, bronsic; c.varsaturi incoercibile;
Sa02 = 78%, PC02 = d.bronsita cronica; care lista de asocieri
64, HCO3" = 28; este corecta:
3.pH = 7,29, P02 = 94, Sa02 = 96% C02, P. A. a-1, b-3, c-2, d-4;

24, HCO3" = 12; 4.pH = 7,50, P02 B. a-2, b-1, c-3,

28, HCO3" = 20; si urmatoarele stari d-4;
patologice: = 96, SaQ2 = 98%, PC02 = C.a-3, b-1, c-4,
a.uremie; b.criza d-2;
de isterie; c.afectiune respiratorie acuta; D.a-3, b-4, c-2,
d.agravarea severa a unei afectiuni d-1;
respiratorii cronice; care lista de E.a-4, b-2, c-1,
asocieri este corecta: d-3.
A. a-1, b-2, c-3, d-4; 502. Fiind dati urmatorii parametri ai
B. a-2, b-1, c-4, echilibrului acido-bazic la un pacient cu
d-3; agravare severa a unei afectiuni
C.a-3, b-2, c-4, d-1; respiratorii
D.a-3, b-4, c-2, d-1; cronice
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
500. Fiind date urmatoarele exemple de 1-pH;
alterari acido-bazice (P02 si Pco2 sunt 2.P02 [mmHg]; 3.Sa02 [%]; 4.PC02
exprimate In mmHg, iar HC03" In [mmHg]; 5.HCO3" [mEq/L]; si
mEq/L): urmatoarele valori ale acestora: a.60;
1 .pH = 7,30, P02 = 46, Sa02 = 78%, b.23; c.66; d.7,29; e.30;
PC02 : care lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2,
64, HC03" = 28; 2.pH = 7,36, P02 = c-5, d-3, e-4; B.a-2, b-5, c-1, d-4, e-3;
55, Sa02 = 88%, PC02; C.a-3, b-2, c-4, d-1, e-5; D.a-4, b-5, c-3,
74, HCO3" = 33 3.pH = 7,50, Poz d-1, e-2;
28, HCO3" = E.a-5, b-4, c-3, d-2, e-1.
20 4.pH = 7,58, = 90, Sa 02 = 96%, P C02 503. Fiind dati urmatorii parametri ai
P02 echilibrului acido-bazic la un pacient cu
48, HCO3" = 38 si bronsita cronica:
urmatoarele stari patologice 1.pH;
a.bronsita acuta severa; 2.P02 [mmHg]; 3.Sa02 [%]; 4.PC02
b.stenoza pilorica; [mmHg]; 5.HCCV [mEq/L]; si
c.hiperventilatie; d.afectiune
327 Evaluarea tulburarilor functiei aparatului respirator

urmatoarele valori ale acestora: a.84; B.a-2, b-4, c-3, d-5,

b.7,36; c.86; d.34; e.50; e-1;
care lista de asocieri este corecta: A. C.a-3, b-1, c-2, d-5,
a-1, b-4, c-2, d-3, e-5; B.a-2, b-5, c-1, e-4;
d-3, e-4; C.a-3, b-1, c-5, d-2, e-4; D.a-4, D. a-4, b-2, c-3, d-1, e-5;
b-1, c-3, d-5, e-2; E.a-5, b-3, c-4, d-1, E.a-5, b-2, c-1, d-4, e-3.
e-2. 507.Fiind dati urmatorii parametri ai
504. Fiind dati urmatorii parametri ai echilibrului acido-bazic la un pacient cu
echilibrului acido-bazic la un pacient cu alcaloza respiratorie (de exemplu, criza
uremie: de
1.pH; isterie cu hiperventilatie):
2.P02 [mmHg]; 3.Sa02 [%]; 4.PCo2 [mmHg]; 1.pH;
5.HCO3" [mEq/L]; si urmatoarele valori 2.P02 [mmHg];
ale acestora: a.96; b.24; c.12; d.7,29; 3.Sa02 [%]:
e.94; 4. Pco2 [mmHg];
care lista de asocieri este corecta: 5.HCO3" [mEq/L];
A. a-1, b-5, c-2, d-3, e-4; si urmatoarele valori ale acestora:
B. a-2, b-3, c-4, d-5, e-1; a.98;
C.a-3, b-4, c-5, d-1, e-2; b.7,50;
D.a-4, b-1, c-3, d-2, e-5; c.28;
E.a-5, b-2, c-1, d-4, e-3. d.96;
505. Fiind dati urmatorii parametri ai e.20;
echilibrului acido-bazic la un pacient cu care lista de asocieri este corecta: A.
bronsita cronica acutizata: a-1, b-3, c-5, d-4, e-2; B.a-2, b-5, c-1,
1.pH; d-3, e-4; C.a-3, b-1, c-4, d-2, e-5; D. a-4,
2.P02 [mmHg]; b-2, c-3, d-5, e-1;
3.Sa02 [%]; 4.PCo2 E.a-5, b-4, c-2, d-1, e-3.
[mmHg]; 5.HCO3" 508. Fiind dati urmatorii parametri ai
[mEq/L]; echilibrului acido-bazic la un pacient cu
si urmatoarele valori ale acestora: 98
a.78; alcaloza metabolica (de exemplu,
b.55; stenoza pilorica cu varsaturi repetate):
c.74; 1.pH;
d.34; 2.P02 [mmHg]; 3.Sa02 [%]; 4.PCo2
e.7,32; [mmHg]; 5.HCO3" [mEq/L]; si urmatoarele
care lista de asocieri este corecta: A. valori ale acestora: a.96; b.90; c.34;
a-1, b-2, c-3, d-5, e-4; B.a-2, b-4, c-5, d.30; e.7,52;
d-1, e-3; C.a-3, b-2, c-4, d-5, e-1; D.a-4, care lista de asocieri este corecta:
b-5, c-1, d-3, e-2; E.a-5, b-1, c-2, d-4, A. a-1, b-2, c-4, d-3, e-5;
e-3. B. a-2, b-3, c-5, d-1,
506.Fiind dati urmatorii parametri ai e-4;
echilibrului acido-bazic la un pacient cu C.a-3, b-2, c-4, d-5,
bronsita acuta severa: e-1;
1.pH; D.a-4, b-5, c-1, d-2,
2.P02 [mmHg]; e-3;
3.Sa02 [%]; E.a-5, b-1, c-2, d-4,
4.PC02 [mmHg]; e-3.
5.HCO3" [mEq/L]; 509. Fiind date urmatoarele valori In
si urmatoarele valori ale acestora: sangele
a.46; arterial: P02 = 36 mmHg, Sa02 = 66%,
b.72; PC02
c.78; = 68 mmHg, HC03" = 23 mEq L, pH =
d.28; 7,19;
e.7,30; pentru care dintre interpretarile de mai
care lista de asocieri este corecta: jos
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-5; exista cele mai putine argumente:
 Tulburarile functiei respiratorii
A. acidoza respiratorie;
B. acidoza metabolica;
C.acidocetoza diabetica;
D.hiperlactacidemie;
E. hipoxemie severa.
510. Se propun urmatoarele valori In
sangele
arterial: P02 = 50 mmHg, Sa02 = 86%,
PCo2
= 78 mmHg, HC03" = 33 mEq L, pH =
7,32;
pentru care dintre interpretarile de mai
jos
exista cele mai putine argumente:
A. acidoza respiratorie partial
compensata
metabolic;
B. cresterea retentiei renale de
bicarbonat;
C. bronsita cronica acutizata;
D. criza de astm bronsic;
E. insuficienta respiratorie mixta.
511. Se propun urmatoarele valori la
analiza
sangelui unui pacient: P02 = 94 mmHg,
Sa02 = 92%, Pc02 = 11,2 mmHg, HC03"
= b.glicemie crescuta; c.creatininemie
3,4 mEq L, pH = 7,08; care dintre
modificarile paraclinice de mai jos este
cel
mai putin probabil sa fie asociata cu
acest
set de valori:
A. corpi cetonici crescuti In urina (si In
sange);
B. rinichi mici la ecografie;
C.hiperglicemie;
D. hiluri In „fluture" pe radiografia
toracica;
E. stomac In „chiuveta", cu continut
lichidian abundent.
512. Fiind date urmatoarele modificari
paraclinice la un pacient cu acidoza
metabolica decompensata:
1 .corpi cetonici crescuti In urina (si In
sange); 2.rinichi mici la ecografie;
3.hiperglicemie;
4.hiluri In „fluture" pe radiografia
toracica; si urmatoarele comentarii:
a.sugereaza diabet zaharat
decompensat, care se poate asocia cu
insuficienta renala cronica, acuta sau
cronica acutizata;
328
b.tradeaza o complicatie a diabetului
zaharat decompensat, susceptibila sa
induca insuficienta renala acuta;
c. reprezinta un aspect tipic In
insuficienta renala cronica;
d.sugereaza plaman uremie,
manifestare In cadrul insuficientei
renale de stadiu terminal;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-4, c-1,
d-3;
C.a-3, b-1, c-2,
d-4;
D.a-3, b-2, c-4,
d-1;
E. a-4, b-3, c-1,
d-2.
513. Referitor la manifestarile acidozei
metabolice In functie de cauza
acesteia,
fiind date urmatoarele categorii:
1 .indiferent de cauza acidozei; 2.cand
cauza este insuficienta renala cronica;
3.cand cauza este diabetul zaharat; si
urmatoarele manifestari: a.hiperkalemie;
crescuta; d.respiratie ampla si profunda;
e.corpi cetonici In urina; care lista de
asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-3, d-2, e-2;
B. a-2, b-2, c-3, d-3,
e-1;
C.a-2, b-3, c-2, d-1,
e-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-2,
e-3;
E. a-3, b-2, c-1, d-3,
e-2.
514. Care dintre urmatoarele tablouri este cel
mai caracteristic pentru o acidocetoza
diabetica (P02 si Pco2 sunt exprimate In
mmHg, iar HC03' In mEq/L):
 Tulburarile functiei respiratorii 329

A. P02 = 55, Sa02 = 88%, PC02 = 74, HC03" 519.Care dintre urmatorii parametri nu se
= 33, pH = 7,36; potriveste cu tabloul umoral al unei
B. P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 = 24, HC03" afectiuni
= 12, pH = 7,29; respiratorii obstructive acute:
C. P02 = 46, Sa02 = 78%, PC02 = 72, A. P02 = 48;
= 28, pH = 7,30; B. Sa02 = 78%;
D. P02 = 96, Sa02 HCCV = 98%, PC02 = C.Pco2 = 66;
= 20, pH = 7,50; D.HCO3" = 38;
E. P02 = 90, Sa02 = 96%, PC02 = 44, HC03" E.pH = 7,32.
= 30, pH = 7,52. 520.Care dintre urmatoarele tablouri este
515. Care dintre urmatorii parametri nu se cel
potriveste cu tabloul umoral al unei mai caracteristic pentru o criza de isterie
uremii: (P02 si Pco2 sunt exprimate In mmHg, iar
A. P02 = 92; HCO3" In mEq/L):
B. Sa02 = 90%; A. P02 = 55, Sa02 = 88%, PC02 = 74, HC03"
C. PC02 = 24; = 33, pH = 7,36;
D. HCO3" = 28; B. P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 = 24,
E. pH = 7,29. = 12, pH = 7,29;
C. P02 = 46, Sa02 HCO3-= 78%, PC02 =
516. Care dintre urmatoarele tablouri este
= 28, pH = 7,30;
cel
D. P02 = 96, Sa02 72, HCO3-= 98%, PC02
mai caracteristic pentru o afectiune = 20, pH = 7,50;
respiratorie cronica (P02 si Pco2 sunt
E. P02 = 90, Sa02 = 96%, PC02 = 44,
exprimate In mmHg, iar HC03" In mEq/L): HCO3"
A. P02 = 55, Sa02 = 88%, PC02 = 74, HC03" = 30, pH = 7,52.
= 33, pH = 7,36; 521.Care dintre urmatorii parametri nu se
B. P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 = 24, HC03" potriveste cu tabloul umoral al unei
= 12, pH = 7,29; stenoze
C. P02 = 46, Sa02 = 78%, PC02 = 72, pilorice:
= 28, pH = 7,30; A. P02 = 90;
D. P02 = 96, Sa02 HCO3-= 98%, PC02 = B. pH = 7,29;
= 20, pH = 7,50;
C.Sa02 = 96%;
E. P02 = 90, Sa02 = 96%, PC02 = 44, HC03" D.PC02 = 44;
= 30, pH = 7,52.
517. Care dintre urmatorii parametri nu se E. HCO3" = 30.
potriveste cu tabloul umoral al unei 522.Care dintre urmatoarele tablouri este
afectiuni cel
respiratorii cronice: mai caracteristic pentru o stenoza
A. P02 = 55; pilorica
B. Sa02 = 88%; (P02 Si Pco2 sunt exprimate In mmHg, iar
C.PC02 = 24; HCO3" In
D.HCO3" = 33; mEq/L):
E. pH = 7,36. A. P02 = 55, Sa02 88%, Pco2 = HCO3
518. Care dintre urmatoarele tablouri este = 74, "
cel = 33, pH = 7,36;
mai caracteristic pentru o afectiune B. P02 = 94, Sa02 96%, PC02 = HCO3
respiratorie obstructiva acuta (P02 si = 24,
Pco2 "
sunt exprimate In mmHg, iar HC03" In = 12, pH = 7,29;
mEq/L): C. P02 = 46, Sa02 78%, Pco2 = HCO3
A. P02 = 55, Sa02 = 88%, PC02 = 74, HC03" = 72, "
= 33, pH = 7,36; = 28, pH = 7,30;
B. P02 = 94, Sa02 = 96%, PC02 = 24, HC03" D. P02 = 90, Sa02 96%, PC02 =
= 12, pH = 7,29
HC03"
= 44,
C. P02 = 48, Sa02 = 78%, PC02 = 66, HCO3-
= 28, pH = 7,32 = 30, pH = 7,52;
D.P02 = 96, Sa02 = 98%, PC02 = 28, HC03" E. P02 = 96, Sa02 98%, = 28, h
= 20, pH = 7,50; = PC02
E. P02 = 90, Sa02 = 96%, PC02 = 44, HC03" = 20, pH = 7,50.
= 30, pH = 7,52.
330

Tehnici de investigatie In bolile

respiratorii
pentru vizualizarea anomaliilor cailor
Introducere respiratorii; c.evalueaza efectele
523. Referitor la investigatiile de laborator bolilor respiratorii
In asupra schimbului de gaze;
bolile respiratorii, fiind date urmatoarele d.includ/e cuantificarea fluxului expirator
Inceputuri de fraza: fortat;
1 .radiografia care lista de asocieri este corecta:
toracica; 2.TC A. a-1, b-2, c-3, d-4;
toracica; B.a-1, b-4, c-3, d-2;
3.masurarea gazelor din sangele arterial; C.a-2, b-3, c^, d-1;
4.masurarea volumelor pulmonare; si D.a-3, b-1, c-2, d-4;
urmatoarele sfarsituri de fraza: E.a-4, b-3, c-1, d-2.
a.evalueaza efectele bolilor respiratorii 525.Cu referire la investigatiile de
asupra schimbului de gaze; b.poate laborator
sugera diagnostice specifice pe In bolile respiratorii, fiind date
baza tiparului anomaliei; ceste, de urmatoarele
obicei, prima metoda de Inceputuri de fraza:
diagnostic folosita pentru evaluarea 1 .TC toracica;
pacientilor cu simptome respiratorii; 2.testele functionale pulmonare;
d.semnaleaza prezenta bolilor restrictive; 3.cuantificarea fluxului expirator fortat;
care lista de asocieri este corecta: 4.bronhoscopia;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a.este
B. a-2, b-1, c-4, utila pentru obtinerea de diverse
d-3; esantioane din caile respiratorii;
C.a-2, b-4, c-3, b.furnizeaza adesea informatii
d-1; suplimentare, care ajuta la
D.a-3, b-2, c-1, clarificarea
d-4; anomaliilor radiologice; c.semnaleaza
E.a-4, b-1, c-3, prezenta unui tipar
d-2. obstructiv;
524. Cu privire la investigatiile de d.includ masurarea volumelor
laborator In pulmonare;
bolile respiratorii, fiind date urmatoarele care lista de asocieri este corecta:
Inceputuri de fraza: A. a-1, b-2, c-3, d-4;
1 .radiografia toracica; 2.testele B.a-1, b-4, c-2, d-3;
functionale pulmonare; C.a-2, b-1, c-4, d-3;
3.oximetria; 4.bronhoscopia; D.a-3, b-2, c-4, d-1;
si urmatoarele sfarsituri de fraza: E.a-4, b-1, c-3, d-2.
a.este/sunt, adesea, prima/ele care 526.Privitor la investigatiile de laborator
semnaleaza prezenta bolii la pacientii In
asimptomatici; b.este/sunt utila/e In bolile respiratorii, fiind date
anumite circumstante
331

urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1.TC toracica;
2.testele functionale pulmonare;
3.scaderea fluxului expirator fortat;
4.bronhoscopia;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.evalueaza obiectiv alterarea functiei
pulmonare ca urmare a unei boli
respiratorii;
 Introducere
b.este/sunt utila/e pentru obtinerea de
diverse esantioane din parenchimul
pulmonar; ceste/sunt mai sensibila/e
decat
radiografia simpla In detectarea
anomaliilor subtile;
d.pledeaza pentru boli care afecteaza
structura sau functia cailor respiratorii;
care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-2, b-4, c-1, d-3; D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
527. Referitor la utilitatea testelor
functionale
pulmonare In evaluarea pacientilor
respiratori, fiind date urmatoarele
anomalii:
1 .scaderea primara a fluxului expirator
fortat;
2.reducerea primara a volumelor
pulmonare; si urmatoarele
(categorii de) boli: a.astm;
b.boli ale parenchimului pulmonar;
c. boala pulmonara obstructiva cronica;
d.boli ale pompei respiratorii; e.procese
pleurale Inlocuitoare de
spatiu;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
528. Referitor la modalitatile de
diagnostic
disponibile pentru evaluarea pacientului
cu
patologie respiratorie, fiind date
urmatoarele categorii:
1 .tehnica de prelevare a produselor
biologice; 2.tehnica de prelevare a
produselor
biologice cu vizualizare directa (este
si
tehnica imagistica);
3.tehnica imagistica;
4.tehnica explorand alterarea functionala
(test functional pulmonar); si
urmatoarele tehnici: a.mediastinoscopie;
b.pletismog rafie; c. ecografie;
d.bronhoscopie; e.colectarea de sputa;
f.tomografie computerizata; care lista de
asocieri este corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3, e-2,
f-3; B.a-2, b-4, c-3, d-2, e-1,
f-3; C.a-3, b-2, c-3, d-4,
e-2, f-1; D.a-4, b-1, c-3,
332
d-3, e-2, f-2; E. a-4, b-3,
c-1, d-2, e-3, f-2.
529. Referitor la modalitatile de
diagnostic
disponibile pentru evaluarea
pacientului cu
patologie respiratorie, fiind date
urmatoarele categorii:
1 .tehnica de prelevare a produselor
biologice; 2.tehnica de prelevare a
produselor
biologice cu vizualizare directa (este
si
tehnica imagistica);
3.tehnica imagistica;
4.tehnica explorand alterarea
functionala
(test functional pulmonar); si
urmatoarele tehnici:
a.masurarea parametrilor care
caracterizeaza schimbul de gaze;
b.angiografie pulmonara;
c.mediastinotomie; d.aspiratie
percutana; e.rezonanta magnetica
nucleara; f.toracoscopie;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3, e-3, f-2;
B. a-2, b-1, c-3, d-3, e-2,
f-4;
C.a-3, b-2, c-2, d-4, e-1,
f-3;
D.a-3, b-4, c-1, d-2, e-3,
f-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1, e-3,
f-2.
530. Referitor la modalitatile de
diagnostic
disponibile pentru evaluarea
pacientului cu
patologie respiratorie, fiind date
urmatoarele categorii:
1 .tehnica de prelevare a produselor
biologice; 2.tehnica de prelevare a
produselor
biologice cu vizualizare directa (este
si
tehnica imagistica);
3.tehnica imagistica;
4.tehnica explorand alterarea
functionala
(test functional pulmonar); si
urmatoarele tehnici:
a.toracotomie; b.scintigrafie; c.
radiografia toracica;
d.spirometrie; e.toracenteza;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3, e-4;
 Introducere
B. a-2, b-3, c-3, d-4, e-1;
C.a-3, b-1, c-2, d-4, e-3;
D.a-3, b-4, c-1, d-3,
e-2; E. a-4, b-1, c-3,
d-2, e-3.
Tehnici imagistice
Radiografia toracica
531. Referitor la utilizarea echipamentului
portabil de radiologie pentru a efectua
asa-
zisa „radiografie la pat", urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este folosit adesea pentru pacientii cu
suferinta acuta;
B. este folosit pentru pacientii care pot fi
transportati la cabinetul de radiologie;
C.se utilizeaza In cazul pacientilor care
nu tolereaza decubitul dorsal; D.In
general, se fac mai multe radiografii; E.
de obicei se foloseste proiectia laterala.
532. Referitor la rolul radiografiei toracice fraza: a.poate adesea vizualiza leziunile
In
patologia respiratorie, urmatoarele vizualizarea standard; b.este frecvent
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este o parte integranta a evaluarii
diagnostice a bolilor respiratorii;
B. evidentiaza leziuni doar la pacientii
simptomatici;
C. poate semnala o modificare a
transparentei pulmonare fie In sensul
cresterii, fie al scaderii (opacitate/
opacifiere);
D.evidentiaza un tipar lezional care
poate fi
sugestiv pentru anumite diagnostice;
E. este In mod special utila pentru
detectarea leziunilor pleurale, mai ales
daca acestea constau In Ingrosarea
pleurei.
533. Referitor la rolul radiologiei In
patologia
respiratorie, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. In general, se foloseste doar proiectia
posteroanterioara;
B. probabil cel mai frecvent exemplu de
patologie respiratorie descoperita
incidental radiologie consta In
decelarea
unui infiltrat alveolar la un individ
explorat
pentru altceva decat simptome
respiratorii;
333
C.cel mai adesea, modificarile radiologice
constau In modificarea desenului
vascular pulmonar;
D. modificarea transparentei pulmonare
poate fi localizata sau difuza;
E. aspectul anormal al hilurilor si/sau al
mediastinului sugereaza, cel mai
adesea,
0 pneumonie bacteriana.
534. Referitor la utilitatea unor vizualizari
speciale In efectuarea radiografiei
toracice,
fiind date urmatoarele Inceputuri de
fraza:
1 .vizualizarea posteroanterioara cu
pacientul stand In picioare;
2.vizualizarea cu pacientul In decubit
lateral;
3.vizualizarea laterala cu pacientul stand
In picioare; 4.vizualizarea lordotica
apicala; si urmatoarele sfarsituri de
de la varfurile plamanilor mai bine decat
folosita; ceste adesea utila pentru a afla
daca leziunile pleurale reprezinta lichid
liber; d.este cea mai frecvent folosita;
care lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-2, b-4, c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-4;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
535. Referitor la utilitatea radiografiei
toracice
(RxT) In functie de localizarea patologiei
toracice, fiind date urmatoarele
Inceputuri
de fraza:
1 .RxT este In special utila; 2.RxT este
Intr-o mai mica masura utila; si
urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.mediastin; b.caile respiratorii; c. pleura;
d.parenchimul pulmonar;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
536. Fiind date urmatoarele leziuni
radiologice din parenchimul pulmonar:
1.nodul;
2.infiltrat;
3.leziune cu tipar interstitial;
4.bula de emfizem;
si urmatoarele caracterizari:
334 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
a. o pac if ie re/densitate localizata
circumscrisa/bine delimitata <3 cm In
diametru;
b.opacifiere/densitate localizata imprecis
delimitata; c.opacifiere difuza;
d.hipertransparenta localizata; care lista
de asocieri este corecta: A. a-1, b-2,
c-3, d-4; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-2, b-3,
c-4, d-1; D.a-3, b-4, c-2, d-1; E.a-4, b-3,
c-1, d-2.
537. Fiind date urmatoarele leziuni
radiologice din parenchimul pulmonar:
1.masa/formatiune tumorala;
2.leziune cu tipar alveolar sau nodular;
3.emfizem;
4.chist aeric;
si urmatoarele caracterizari:
a.hipertransparenta localizata;
b.opacifiere difuza; c.
opacifiere/densitate localizata
circumscrisa/bine delimitata 53 cm In
diametru; d.hipertransparenta
generalizata; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B.a-2, b-4,
c-1, d-3; C.a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-4, b-2,
c-1, d-3; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
538. Fiind date urmatoarele leziuni
radiologice din parenchimul pulmonar:
1 .acumulare de lichid sau de aer,
Ingrosare; 2.tumori, adenopatii,
vase s.a.; 3.tumori, adenopatii
s.a.; si urmatoarele localizari:
a.pleura; b.hil;
c.mediastin;
care lista de asocieri este cea mai
corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
539. Referitor la relatia dintre principalele
diagnostice respiratorii si modificarile
Intalnite frecvent pe radiografia toracica,
fiind date urmatoarele tipare radiologice:
1 .densitate izolata circumscrisa;
2.infiltrat sau leziuni difuze alveolare;
3.leziuni difuze interstitiale; 4.leziuni
difuze alveolare sau interstitiale; si
urmatoarele diagnostice: a.fibroza
pulmonara In cadrul unei boli sistemice
de tesut conjunctiv; b.tuberculom;
c.sarcoidoza; d.pneumonie bacteriana;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-3, c-1,
d-4;
C.a-2, b-4, c-3,
d-1;
D.a-3, b-1, c-4,
d-2;
E.a-4, b-1, c-2,
d-3.
540.Cu referire la relatia dintre
principalele
diagnostice respiratorii si modificarile
Intalnite frecvent pe radiografia toracica,
fiind date urmatoarele tipare radiologice:
1 .densitate izolata
circumscrisa; 2.infiltrat;
3.leziuni difuze alveolare;
4.leziuni difuze alveolare sau interstitiale;
si urmatoarele diagnostice:
a.infectie bacteriana localizata;
b.pneumonie atipica;
c. hemoragie alveolara difuza;
d.pneumonie cu Pneumocystis;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-3, b-1,c^, d-2;
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
541.Referindu-ne la relatia dintre
principalele diagnostice respiratorii si
modificarile Intalnite frecvent pe
radiografia
toracica, fiind date urmatoarele tipare
radiologice:
1 .densitate izolata circumscrisa;
2.densitate izolata circumscrisa sau
leziuni difuze nodulare; 3. infiltrat;
4.leziuni difuze alveolare sau interstitiale;
si urmatoarele diagnostice: a.neoplasm
metastatic; b.pneumonie micobacteriana;
c.pneumonie virala;
d. abces bacterian;
care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
104
C.a-2, b-3, c-4, d-1;
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
542. Privitor la relatia dintre principalele
diagnostice respiratorii si modificarile
Intalnite frecvent pe radiografia toracica,
fiind date urmatoarele tipare radiologice:
1 .infiltrat sau densitate izolata
circumscrisa; 2.densitate
izolata circumscrisa; 3.infiltrat;
4.leziuni difuze interstitiale; si
urmatoarele diagnostice: a.pneumonie
fungica; b.neoplasm primar; c.abces
micobacterian; d.pneumonita de
hipersensibilizare; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B.a-2,
b-4, c-3, d-1; C.a-3, b-1, c-2, d-4; D. a-3,
b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-2, c-1, d-3.
335 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
543. Facand referire la relatia dintre
principalele diagnostice respiratorii si
modificarile Intalnite frecvent pe
radiografia
toracica, fiind date urmatoarele tipare
radiologice:
1 .densitate izolata
circumscrisa; 2.infiltrat;
3.leziuni difuze interstitiale sau nodulare;
4.leziuni difuze nodulare; si urmatoarele
diagnostice: a.bronsiolita obliteranta cu
pneumonie organizata;
b.pneumoconioze;
c. metastaze septice Intr-o septicemie
bacteriana;
d.malformatie vasculara; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-
2; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-2, b-4, c-1,
d-3; D.a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4, b-2, c-3,
d-1.
544. Referitor la relatia dintre principalele
diagnostice respiratorii si modificarile
Intalnite frecvent pe radiografia toracica,
fiind date urmatoarele tipare radiologice:
1 .densitate izolata
circumscrisa; 2.infiltrat;
3.leziuni difuze nodulare sau
interstitiale;
4.leziuni difuze nodulare; si urmatoarele
diagnostice: a.metastaze septice Intr-o
septicemie micobacteriana; b.histiocitoza
cu celule Langerhans; c.chist bronhogen;
d.granulomatoza bronhocentrica; care
lista de asocieri este corecta: A. a-1, b-2,
c-4, d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-2, b-4,
c-1, d-3; D.a-3, b-2, c-4, d-1; E. a-4, b-3,
c-1, d-2.
545.Privitor ia relatia dintre principalele
diagnostice respiratorii si modificarile
Intalnite frecvent pe radiografia toracica,
fiind date urmatoarele tipare radiologice:
Lunul sau mai multi noduli (una sau mai
multe densitati izolate circumscrise);
2.infiltrat;
3.leziuni difuze alveolare; 4.leziuni difuze
nodulare; si urmatoarele diagnostice:
a.granulomatoza Wegener; b.metastaze
septice Intr-o septicemie fungica;
c. infarct pulmonar;
d.edem pulmonar cardiogen;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C. a-3, b-1, c-4, d-2;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-2, c-3, d-1.
546.Referitor la relatia dintre principalele
diagnostice respiratorii si modificarile
Intalnite frecvent pe radiografia toracica,
fiind date urmatoarele tipare radiologice:
1 .nodul (densitate izolata
circumscrisa);
2.unul sau mai multi noduli;
3.leziuni difuze interstitiale;
4.leziuni difuze alveolare; si
urmatoarele diagnostice:
a.sindrom de detresa respiratorie acuta;
b.aspergilom;
c. nodul reumatoid;
d.fibroza pulmonara idiopatica; care lista
de asocieri este corecta: A. a-1, b-3, c-4,
d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-2, b-4, c-1,
d-3; D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-1, c-2,
d-3.
547.In privinta relatiei dintre principalele
diagnostice respiratorii si tipare
obisnuite pe
radiografia toracica, fiind date
urmatoarele
tipare radiologice:
1 .densitate izolata circumscrisa;
2.leziuni difuze nodulare sau interstitiale;
3.leziuni difuze interstitiale;
4. infiltrat;
si urmatoarele diagnostice:
a.infectie bacteriana sau fungica
localizata;
b.granulom eozinofil (forma localizata,
indolenta de histiocitoza cu celule
Langerhans);
c. leziuni medicamentoase;
d.pneumonita de iradiere; care
lista de asocieri este corecta: A.
a-1, b-2, c-3, d-4; B.a-1, b-4,
c-2, d-3; C.a-2, b-3, c-4, d-1;
D.a-3, b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-3,
c-1, d-2.
Tomografia computerizata (TC) si
rezonanta magnetica nucleara
(RMN)
548.Referitor la TC si la indicatiile ei In
explorarea imagistica a aparatului
respirator, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. TC are o utilitatea speciala In
investigarea patologiei mediastinale;
B. TC este folositoare Indeosebi In
evaluarea nodulilor limfatici mediastinali;
C.TC nu poate fi folosita In stadializarea
cancerului pulmonar;
D. administrarea substantei de
contrast este
necesara pentru diferentierea
formatiunilor
tumorale de structurile vasculare In
primul
rand In parenchimul pulmonar;
336 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
E.TC distinge Intre diferitele structuri
histologice pe baza diferentelor In
continutul de apa.
549.Fiind date urmatoarele afirmatii
referitoare la utilitatea tomografiei
computerizate In cancerul pulmonar:
a.TC are o utilitate speciala In evaluarea
patologiei mediastinale; b.evaluarea
afectarii tumorale a nodulilor
limfatici mediastinali este esentiala
pentru
o stadializare corecta a cancerului
pulmonar; c.TC este un instrument
important In
stadializarea cancerului pulmonar;
care dintre urmatoarele Inlantuiri
temporale si logice este cea mai corecta:
A. a->c-»b;
B. b-+a—>c;
C.b—►c-»a;
D.c-*a-»b;
E. c—>b—»a.
550.Referitor la avantajele si
dezavantajele
diferitelor tehnici imagistice utilizate In
explorarea aparatului respirator, fiind
date:
1.TC;
2.TC cu substanta de contrast;
3.RMN;
si urmatoarele caracteristici:
a.diferentiaza formatiunile tumorale de
structurile vasculare In primul rand In
mediastin;
b.utilizarea imaginilor transversale
permite diferentierea structurilor care
apar suprapuse pe o radiografie;
care un rol mai putin bine definit In
evaluarea bolilor respiratorii;
d.este potrivita/mai valoroasa In
vizualizarea unor leziuni situate In
apropierea apexului pulmonar, a
coloanei vertebrale sau a jonctiunii
toraco-abdominale;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-3;
C. a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-2, c-3, d-1;
E.a-3, b-3, c-2, d-1.
551.Cu privire la avantajele si
dezavantajele
diferitelor tehnici imagistice utilizate In
explorarea aparatului respirator, fiind
date:
1 .TC conventionala; 2.TC
de Inalta rezolutie; 3.RMN;
4.angiografia prin RMN;
si urmatoarele caracteristici:
a.imaginea vaselor este determinata de
faptul ca sangele care curge nu
produce
semnal;
b.reconstructia se face cu ajutorul unor
algoritmi de Inalta rezolutie spatiala;
c.grosimea sectiunilor individuale este de
1-10 mm;
d.gadoliniul poate fi folosit drept
substanta de contrast intravasculara;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-4, c-3, d-2; B.a-2, b-1, c-4, d-3;
106
C.a-3, b-2, c-1,
d-4; D.a-3, b-4,
c-2, d-1; E. a-4,
b-3, c-1, d-2.
552. Cu referire la avantajele si
dezavantajele diferitelor tehnici
imagistice
utilizate In explorarea aparatului
respirator,
fiind date:
1.TC;
2.angiografia prin TC
elicoidala; 3.RMN;
si urmatoarele caracteristici: a.ofera o
mai buna definire a unor leziuni aortice;
b.prin administrare intravenoasa de
substanta de contrast, urmata de
culegerea rapida a imaginilor, poate
detecta emboliile pulmonare pana In
ramurile segmentare ale arterelor
pulmonare;
c.nu permite o vizualizare detaliata a
parenchimului pulmonar;
d.deceleaza diferentele subtile de
densitate dintre structurile adiacente;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-2, b-1, c-3, d-3;
C. a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3;
E.a-3, b-2, c-3, d-1.
553. Referindu-ne la avantajele si
dezavantajele diferitelor tehnici
imagistice
utilizate In explorarea aparatului
respirator,
fiind date:
1.TC;
2.TC de Inalta rezolutie;
3.RMN;
si urmatoarele caracteristici: a.grosimea
sectiunilor individuale este de 1-2 mm;
b.are o rezolutie spatiala mai slaba;
c.distinge Intre diferitele structuri
histologice pe baza diferentelor de
densitate;
337 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
d.ofera o mai buna definire a
anevrismului aortic;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-2, b-3, c-1, d-3;
C.a-3, b-1, c-2, d-3;
D.a-3, b-1, c-3, d-2;
E.a-3, b-2, c-3, d-1.
554.Privitor la avantajele si
dezavantajele
diferitelor tehnici imagistice utilizate In
explorarea aparatului respirator, fiind
date:
1.TC;
2.TC
spiral/elicoidal;
3.RMN;
si urmatoarele caracteristici: a.ofera o
mai buna definire a disectiei de aorta;
b.permite masurarea exacta
a dimensiunilor leziunilor;
c.culege datele rapid, In regim continuu
In cursul unui singur interval de apnee
(de tinere a respiratiei) dintr-un volum
de tesut mai mare decat este posibil
prin metoda conventionala;
d.permite obtinerea de imagini numai In
plan transversal;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-1, d-3;
B.a-1, b-3, c-1, d-2;
C.a-2, b-1, c-3, d-1;
D.a-3, b-2, c-1, d-1;
E.a-3, b-1, c-2, d-1.
555.In privinta avantajelor si
dezavantajelor
diferitelor tehnici imagistice utilizate In
explorarea aparatului respirator, fiind
date:
1.TC;
2.RMN;
si urmatoarele caracteristici:
a.permite obtinerea de imagini In toate
cele
trei planuri: sagital, frontal si transversal;
b.este mult mai buna decat radiografia In
caracterizarea densitatii tisulare;
c.Infatiseaza vasele sub forma unor
structuri tubulare goale pe dinauntru;
d.este In special valoroasa In evaluarea
patologiei hilare si mediastinale (care
este
adesea prost caracterizata prin
radiografie simpla); care lista
de asocieri este corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-2,
d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2,
b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1,
d-1.
556.Cu privire la utilitatea diferitelor
tehnici
imagistice folosite In explorarea
aparatului
respirator, fiind date:
1.TC;
2.TC de Inalta rezolutie;
3.RMN;
si urmatoarele caracteristici:
a.la ora actuala, au fost identificate
anumite tipare caracteristice pentru
multe dintre bolile pulmonare
interstitiale;
b.In viitor, identificarea unui anumit tipar
caracteristic ar putea, In anumite
circumstante, elimina necesitatea
prelevarilor histopatologice pentru
punerea diagnosticului;
c. imaginile depind de densitatea
tesutului;
d.structurile vasculare pot fi deosebite de
cele nevasculare fara a necesita
substanta de contrast;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-2;
C.a-2, b-2, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-2;
E.a-3, b-2, c-2, d-1.
557. Referindu-ne la utilitatea diferitelor
tehnici imagistice folosite In explorarea
aparatului respirator, fiind date:
1.TC;
2.TC cu substanta de contrast;
3.TC de Inalta rezolutie; 4.RMN;
si urmatoarele caracteristici:
a.distinge structurile vasculare de cele
nevasculare (adenopatii, tumori); b.este
In special valoroasa In decelarea si
caracterizarea leziunilor adiacente
peretelui toracic si coloanei vertebrale
(inclusiv a patologiei pleurale); ceste
potrivita mai ales pentru evaluarea
patologiei cardiovasculare intratoracice;
d.sesizeaza detalii care permit
recunoasterea unor modificari de
finete
ale structurii parenchimului si cailor
aeriene;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-3, b-2, c-4, d-1;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
558. Cu referire la utilitatea diferitelor
tehnici
imagistice folosite In explorarea
aparatului
respirator, fiind date:
338 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
1.TC;
2.TC de Inalta rezolutie;
3.RMN;
si urmatoarele caracteristici:
a.este In special valoroasa In
identificarea structurilor cu densitate
adipoasa ori calcara din nodulii
pulmonari;
b.poate sugera mai bine natura tesutului
anormal In anumite circumstante, mai
ales cand diferenta specifica a acestuia
nu tine de densitate;
ceste mai putin utila In afectiunile
pulmonare parenchimatoase;
d.dintre tehnicile neinvazive, este cea
mai fidela In diagnosticarea
bronsectaziilor, emfizemului si a altor
leziuni difuze ale parenchimului
pulmonar;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-3, d-2;
C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3;
E.a-3, b-3, c-1, d-2.
559.Cu referinta la utilitatea diferitelor
tehnici
imagistice folosite In explorarea
aparatului
respirator, fiind date:
1 .angiografia prin TC
elicoidala; 2.TC cu substanta de
contrast; 3.RMN;
si urmatoarele caracteristici: a.ofera
imagini care depind de alte
caracteristici tisulare decat densitatea;
b.la ora actuala, a Inlocuit scintigrafia In
diagnosticarea emboliilor pulmonare;
c.diferentiaza nodulii limfatici de
structurile
vasculare In primul rand In mediastin;
d.permite confirmarea sau infirmarea
naturii vasculare a anumitor imagini
radiodense din hil sau din mediastin;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-3, d-3; B.a-1, b-3, c-3, d-2; C.a-2,
b-3, c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-3; E. a-3,
b-3, c-1, d-2.
560.Boli pulmonare interstitiale pentru
care
au fost identificate la ora actuala tipare
caracteristice la TC de Inalta rezolutie
sunt
urmatoarele, ce.:
A. limfangita carcinomatoasa;
B.fibroza pulmonara idiopatica;
C. sarcoidoza; D.granulomul
eozinofil; E. bronsita cronica.
561.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand tehnicile imagistice moderne
folosite
In explorarea aparatului respirator sunt
corect formulate, ce.:
A. progresele recente In prelucrarea pe
computer a datelor obtinute prin RMN;
B. permit prezentarea imaginilor In vederi
si
planuri altele decat vederile sagitale
traditionale;
C. incluzand reconstructii tridimensionale
sofisticate;
D. pentru a produce imagini care
mimeaza
vizualizarea directa prin angiografie;
E. motiv pentru care tehnica este numita
scintigrafie virtuala.
Scintigrafia
562. Referitor la scintigrafia pulmonara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se bazeaza pe administrarea de
radioizotopi inhalator sau intravenos;
B. vizualizarea plamanilor (de fapt,
a distributiei intrapulmonare
radioizotopilor)
se realizeaza cu o camera gamma;
C. administrate inhalator,
macroagregatele
de albumina marcate cu 99mTc se
fixeaza
In capilarele pulmonare;
D.In TEP apare o concordanta Intre
scintigrafia de perfuzie si cea de
ventilatie;
E. scintigrafia cu xenon a fost folosita In
diagnosticul diferential al infiltratelor
pulmonare la pacientii cu SIDA.
563. Referitor la scintigrafia pulmonara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. vizualizarea locului de distributie a
radioizotopilor se face cu ajutorul unui
detector de radiatii;
B. In trecut, scintigrafia pulmonara de
ventilatie asociata cu cea de perfuzie
era
folosita In mod curent pentru evaluarea
TEP;
C.inhalat, Xe radioactiv va marca zonele
pe rf uzate;
D.In TEP, apar regiuni In care exista un
defect de perfuzie care urmeaza
distributia unui vas si care nu este
Insotit de un defect corespunzator de
ventilatie;
E. scintigrafia cu galiu a fost folosita In
scop diagnostic la pacientii cu boala
vasculara pulmonara.
564. Cu privire la scintigrafia pulmonara,
339 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In trecut, cea mai frecventa utilizare a
scintigrafiei (de ventilatie asociata cu
cea
de perfuzie) era In
diagnosticul bronsectaziilor;
B. distributia radioizotopului fixat In
capilare
este aceeasi cu a vaselor de sange;
C.inhalat, Xe radioactiv poate fi folosit
pentru a evidentia distributia perfuziei;
D.In TEP, apar zone cu defect de
perfuzie si simultan cu defect de
ventilatie;
E. scintigrafia cu galiu a fost folosita In
diagnosticul diferential al infiltratelor
pulmonare la pacientii imunodeficienti.
565.Cu referire la scintigrafia pulmonara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. la ora actuala, scintigrafia a fost In
mare
masura Inlocuita de EcoCG la pacientii
suspectati de TEP;
B. zonele perfuzate dau semnal la
scintigrafia de perfuzie;
C.In TEP apar zone care nu sunt
ventilate, dar sunt perfuzate;
D.TEP produce de obicei una sau mai
multe regiuni de nepotrivire ventilatie-
perfuzie;
E. scintigrafia cu galiu a fost folosita In
scop diagnostic la pacientii cu
pneumonie cu Pneumocystis jiroveci.
566.In privinta utilizarii scintigrafiei
pulmonare la pacientii propusi pentru
pneumonectomie, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. scintigrafia este utilizata la pacientii cu
deficit functional respirator la care
urmeaza sa se efectueze o
pneumonectomie;
B. distributia izotopului permite evaluarea
distributiei regionale a circulatiei si a
ventilatiei;
C. estimarea functiei pulmonare
postoperator se bazeaza pe distributia
izotopului;
D. la functia pulmonara contribuie doar
regiunile care sunt perfuzate, dar nu
ventilate;
E. studiind distributia izotopului, se poate
decide ce si cat se poate rezeca pentru
ca
teritoriile pulmonare functionale restante
sa fie suficiente pentru a permite
supravietuirea.
Angiografia pulmonara
567.Referitor la angiografia pulmonara
(AnPu), urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. sistemul arterial pulmonar poate fi
vizualizat prin AnPu;
B. cel mai adesea, abordarea sistemului
vascular se face prin artera femurala;
C. cea mai frecventa indicatie este In
diagnosticul TEP;
D. una dintre modificarile sugestive pentru
TEP consta In descoperirea unui
surplus
de substanta iesind din conturul vasului;
E. AnPu este utila pentru evaluarea
infiltrarii/invaziei tumorale a unor artere
pulmonare;
F. AnPu traditionala tinde sa fie Inlocuita
de
angiografia prin TC, care permite
captarea
rapida a imaginilor printr-o procedura
mai
putin invaziva.
568. Cu privire la angiografia pulmonara
(AnPu), urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. In cadrul AnPu, se injecteaza
substanta
de contrast radioopaca printr-un cateter
introdus In artera pulmonara;
B. diagnosticarea TEP se bazeaza pe
evidentierea consecintelor unui tromb
intravascular;
C. una dintre modificarile sugestive pentru
TEP este un vas cu numeroase
ramificatii
periferice;
D. AnPu nu permite evidentierea
malformatiilor arterio-venoase
pulmonare;
E. date fiind progresele facute In tehnica
TC, AnPu traditionala a fost In mare
masura Inlocuita de angiografia prin TC;
F. AnPu traditionala este mai invaziva
decat
angiografia prin TC, la care substanta
de
contrast este injectata In artera
femurala,
si nu In artera pulmonara.
Ecog rafia
569. Referitor la rolul ecografiei In
investigarea afectiunilor
pleuro-pulmonare,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
(ETT = ecografie transtoracica, EEB =
ecografie endobronsica):
340 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
A. energia ultrasunetelor se disipeaza
rapid
In structurile aeriene;
B. ETT este utila pentru detectarea si
localizarea leziunilor pleurale;
C.ETT poate fi folosita pentru decelarea
unor tumori pleurale;
D.ETT se poate folosi pentru a dirija o
toracenteza atunci cand exista lichid
putin;
E.In cadrul EEB, sonda de ecografie este
trecuta printr-un bronhoscop;
F. EEB permite identificarea si localizarea
patologiei adiacente peretilor cutiei
toracice.
570. Cu privire la rolul ecografiei In
investigarea afectiunilor
pleuro-pulmonare,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia:
A. ETT nu poate fi utilizata pentru
vizualizarea parenchimului pulmonar;
B. ETT nu poate evidentia lichidul pleural;
C. ETT poate fi folosita pentru decelarea
unor tumori pulmonare care au contact
cu
peretele toracic;
D. ETT este adesea folosita pentru a
ghida
introducerea unui ac pentru prelevarea
lichidului pleural;
E. EEB se afirma drept un ajutor valoros
pentru bronhoscopie;
F. EEB permite identificarea si
localizarea
patologiei din mediastin.
Tomografia cu emisie de pozitroni
(TmEP)
571. Referitor la tomografia cu emisie de
pozitroni (TmEP) In diagnosticarea
leziunilor pulmonare, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce. (FDG = [18F]-fluoro-2-
deoxiglucoza):
A. este folosita din ce In ce mai mult
pentru
identificarea leziunilor benigne din
plamani;
B. implica injectarea FDG, un analog al
glucozei marcat radioactiv;
C. fiind instabil, izotopul 18 al fluorului
capteaza pozitroni;
D. detectarea pozitronilor se poate face
cu
ajutorul unei camere gamma adaptate
pentru vizualizarea nuclizilor emitatori
de
pozitroni;
E. poate ajuta la stadializarea cancerului
pulmonar prin identificarea afectarii
maligne a nodulilor limfatici mediastinali.
572. Referitor la tomografia cu emisie de
pozitroni (TmEP) In diagnosticarea
leziunilor pulmonare, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, cu exceptia:
A. leziunile maligne sunt decelate pe baza
ritmului lor scazut de preluare si de
metabolizare a glucozei;
B. In urma fosforilarii, FDG este eliberata
din celule;
C. pozitronii pot fi detectati printr-o
camera special construita pentru TmEP;
D.TmEP este folosita In evaluarea
nodulilor pulmonari solitari;
E. TmEP nu poate decela adenopatiile
maligne mediastinale.
573. Fiind date urmatoarele evenimente
legate de TmEP:
a.pozitronii sunt detectati printr-o
camera specializata sau adaptata
pentru TmEP;
b.fluorura 18 se dezintegreaza prin
emisie de pozitroni;
c.fosforilarea FDG;
d.se injecteaza FDG, un analog al
glucozei
marcat radioactiv; e.FDG ramane fixat
In celulele maligne; f.FDG este preluat de
celulele maligne
active metabolic; care este Inlantuirea
temporala corecta:
A. a—>b—>d—>f—>c—-e;
B. a—>c—►f—►e-*d-+b;
C.a—>d—>f—>b—>e—>c;
D.c—>d—>f—>e—>b—>a;
E. d—>f—>c—>e—>b—>a.
Tehnici de prelevare a
materialelor biologice
Prelevarea de sputa
574. Care dintre urmatoarele nu fac parte
din
compozitia sputei:
A. secretia glandelor mucoase traheo-
bronsice;
B. celule ale epiteliului bucal;
C.exsudat inflamator bronsic sau
alveolar;
D.material de necroza (bronhopulmonar
sau alveolar);
E. celule ale epiteliului bronsic si alveolar.
575. Celulele care pot fi observate In mod
obisnuit prin microscopie optica In sputa
sunt urmatoarele, ce.:
A. celule epiteliale bronsice si alveolare;
341 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
B. polimorfonucleare;
Chematii;
D. virusuri;
E.celule tumorale.
576. Referitor la sputa, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. sputa reprezinta materialul eliminat
prin tuse si provenind din arborele
traheo-bronsic si din plamani;
B. sputa este colectata pentru investigatii
cu
scop diagnostic;
C.prezenta celulelor epiteliale
scuamoase
Intr-un esantion de „sputa"
demonstreaza
contaminarea cu secretii din caile
respiratorii superioare;
D.celulele cardiace din sputa sunt celule
alveolare Incarcate cu transferina;
E. pentru detectarea Mycobacterium
tuberculosis In sputa, se poate examina
direct un frotiu colorat Gram;
F. pH-ul normal al sputei este 7,3-7,8.
577. Examenul chimic al sputei include
urmatoarele, ce.:
A. dozarea proteinelor;
B. determinarea mucinei;
C.electroforeza;
D. imunelectroforeza;
E.determinarea transaminazelor.
578. Referitor la prelevarea sputei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sputa poate fi colectata prin
expectoratie
spontana;
aspiratul bronsic sau lavajul bronho-
alveolar (obtinut prin bronhoscopie).
580. Referitor la bacteriile prezente In
sputa,
fiind date urmatoarele categorii:
1 .exista In mod obisnuit In
sputa; 2.contamineaza sputa; si
urmatoarele tipuri de bacterii:
a.germeni din cavitatea bucala;
b.flora polimorfa; c. germeni
saprofiti; d.germeni din
oro-faringe; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-1, d-2; B.a-1, b-2, c-2,
d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2,
b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1,
d-1.
581. Referitor la investigatiile la care este
supusa sputa, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
B. inducerea sputei reprezinta colectarea
sputei dupa inhalarea unui aerosol
iritant;
C.In cazurile In care sputa nu este
produsa
spontan, se poate recurge la inducerea
sputei;
D. descoperirea de macrofage alveolare
pledeaza pentru originea esantionului In
tractul respirator superior;
E. cunoasterea aspectului si a calitatii
unui
esantion de sputa este importanta mai
ales cand suntem interesati de analiza
biochimica a acestuia.
579.Cu privire la prelevarea sputei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sputa poate fi colectata dupa inhalarea
unui aerosol iritant, cum ar fi solutie de
NaCI hipertona;
B. inducerea sputei poate fi folosita
pentru
ca se spera un randament mai mare In
evidentierea anumitor tipuri de
modificari;
C. sputa consta In principal din secretii
provenite din arborele traheobronsic, si
nu
din caile respiratorii superioare;
D. descoperirea de celule inflamatoare
pledeaza pentru originea esantionului In
tractul respirator superior;
E. din cauza riscului de contaminare a
sputei, este mai corect sa fie examinate
A. examenul citologic se efectueaza Intre
lama si lamela (coloratie MGM, albastru
de metilen);
B. examenul bacteriologic direct se
realizeaza dupa colorarea cu albastru
de
metilen sau gram;
C. pe langa prelucrarea pentru bacteriile
uzuale prin coloratia Gram si cultura,
sputa poate fi prelucrata pentru diversi
alti
agenti patogeni;
D. pentru depistarea Mycobacterium
tuberculosis se poate folosi inocularea
la
cobai;
E. printre metodele de biologie
moleculara
folosite In analiza sputei se afla
amplificarea materialului genetic prin
tehnica ELISA.
582. Cu privire la investigatiile la care
este
 Tehnici de prelevare a materialelor biologice
supusa sputa, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. pentru decelarea virusurilor se folosesc
metode speciale;
B. examenul direct din sputa se face dupa
colorare cu albastru de metilen sau
Gram;
C. culturile permit identificarea germenului
si
efectuarea antibiogramei;
D. coloratia citologica a sputei pentru
celule
maligne permite evaluarea neinvaziva
pentru suspiciunea de bronsectazii;
E. analiza microbiologica a sputei poate
include coloratia si cultura pentru
micobacterii sau fungi, cultura pentru
virusuri si coloratia pentru Pneumocystis
jiroveci.
583. Cu privire la investigatiile la care este
supusa sputa, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. In mod obisnuit, examenul
bacteriologic
include examenul direct si microscopie
electronica;
B. pentru depistarea Mycobacterium
tuberculosis se pot folosi medii de
cultura
speciale (mai ales geloza/agar);
C. coloratia citologica a sputei pentru
celule
maligne foloseste metoda traditionala
Papanicolaou;
D. tehnicile traditionale de coloratie si de
cultura sunt suplimentate In unele cazuri
prin tehnici imunologice si prin metode
de
biologie moleculara;
E. sondele de ADN reprezinta una dintre
metodele de biologie moleculara folosite
In
analiza sputei.
584. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand un caz particular de analiza
microbiologica a sputei sunt corect
formulate, ce.:
A. In cazul sputei obtinute pentru
evaluarea
pneumoniei cu Pneumocystis jiroveci;
B. de obicei, la un pacient afirmatii sunt corecte, ce.:
imunocompetent;
C. sputa trebuie sa fie colectata prin
expectoratie spontana;
D. iar pentru detectarea
microorganismelor;
E. trebuie folosita coloratia Gram.
342
585. Cu privire la compozitia sputei, care
dintre urmatoarele asocieri nu este
corecta:
A. neutrofile - inflamatii acute;
B. eozinofile - alveolita de
hipersensibilizare;
C. cristale Charcot-Leyden - astm;
D. spirale Curschmann - insuficienta
cardiaca;
E. fibre elastice - abcesul pulmonar.
586. Referitor la examenul citologic din
sputa, fiind date urmatoarele modificari:
1 .cristale Charcot-Leyden;
2.polimorfonucleare;
3.celule alveolare Incarcate cu
hemosiderina; si urmatoarele
stari patologice: a.inflamatii
acute;
b.astm;
c. insuficienta cardiaca; care
lista de asocieri este corecta:
112
A. a-1, b-3,
c-2; B.a-2, b-1,
c-3; C.a-2, b-3,
c-1; D.a-3, b-1,
c-2; E. a-3,
b-2, c-1.
587. Cu privire la examenul citologic din
sputa, fiind date urmatoarele modificari:
1 .fibre elastice;
2.eozinofile;
3.spirale Curschmann;
4.celule tumorale (Papanicolaou,
includere
la parafina); si urmatoarele
stari patologice: a.astm bronsic,
alveolita de
hipersensibilizare;
b.abcesul pulmonar;
c.astm; d.neoplasm;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-2, c-1, d-4;
D.a-4, b-1, c-3, d-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
Toracenteza
588. Referitor la toracenteza, urmatoarele
A. In cazul unui revarsat lichidian mare,
punctionarea lichidului pleural se poate
face pentru ameliorarea dispneei;
B. prelevarea de lichid pleural In scop
diagnostic se poate face fie orb, fie dupa
localizarea revarsatului prin RMN;
 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii

C. lichidul prelevat In scop diagnostic este E. f—>e—>a—>b—>d—>c.

trimis la laborator pentru examene 592.Referitor la tehnica toracentezei,
biochimice, citologice si microbiologice; urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
D. constituentii chimici de obicei relevanti A. se dezinfecteaza atat locul de punctie,
pentru clasificarea patogenetica a cat si degetele medicului;
lichidului pleural sunt colesterolul si B. se face anestezie generala;
transaminazele; C.acul trebuie sa cat mai subtire;
E. analiza citologica si chimica este D.acul trebuie sa aiba bizou cat mai lung;
insuficienta pentru clasificarea E.acul se introduce razant la tegument;
revarsatului F. se extrag 3 probe de 20 ml pentru
lichidian drept exsudat sau transsudat. examen;
589. Referitor la toracenteza si la detaliileG.lichidul extras se trimite la examen
ei chimic, citologic si bacteriologic.
tehnice, urmatoarele afirmatii sunt 593.Fiind date urmatoarele incidente si
corecte, accidente ale toracentezei:
ce.: 1.punctie alba;
A. prelevarea de lichid pleural prin 2.pneumotorax;
toracenteza se realizeaza In mod obisnuit 3.moarte subita;
In scop diagnostic; si urmatoarele explicatii/mecanisme ale
B. administrarea atropinei se face imediat acestora:
Inainte de toracenteza propriu-zisa; a.locul de punctie prea sus situat; b.lichid
prea dens;
C.de obicei, pacientul este tinut In pozitie c. patrunderea de aer prin acul de
sezand; punctie; d.mecanism reflex; care lista de
D. rareori, pacientul se pozitioneaza asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-
In 3; B.a-1, b-2, c-3, d-1; C.a-2, b-1, c-1,
decubit lateral de partea opusa locului d-3; D.a-2, b-3, c-1, d-1; E.a-3, b-1, c-1,
de d-2.
punctie; 594. Fiind date urmatoarele incidente si
E. este preferabil ca pacientul sa tina In accidente ale toracentezei:
adductie bratul de partea locului de 1.punctie alba;
punctie. 2.hemoragie; 3.
590.Referitor la locul unde se efectueaza infectare;
toracenteza, urmatoarele repere si urmatoarele explicatii/mecanisme ale
topografice acestora:
sunt corecte, ce.: a.lezarea vaselor intercostale;
A. de obicei, anterior; b.antrenare de bacterii;
B. linia axilara posterioara; c.ac prea subtire;
C.linia prin unghiul superior al scapulei; care lista de asocieri este corecta:
D.la marginea superioara a matitatii; A. a-1, b-2, c-3;
E.In spatiul intercostal razant la marginea B.a-1, b-3, c-2;
inferioara a coastei superioare. C.a-2, b-1, c-3;
591.Fiind date urmatoarele etape ale D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
toracentezei:
a.se introduce acul; 595. Care dintre urmatoarele stari
b.se administreaza 0,5-1 mg de atropina patologice
subcutanat; c.se extrag 3 probe de 20 este cea mai putin susceptibila sa
ml pentru produca
diverse analize; d.se face anestezie cu lichid pleural seros:
Xilina; e.se dezinfecteaza locul de A. insuficienta cardiaca;
punctie; f.se dezinfecteaza degetele B. ciroza hepatica;
medicului; care este Inlantuirea temporala C. sindrom nefrotic;
corecta: D.glomerulonefrite;
A. b—>e->f->d—>a—>c; E. proces neoplazic pleural.
B. c-+b->a->-e-»f->d; 596. Referitor la relatia dintre cauza/
C.e->c->f-+d-+a-*b; mecanismul lichidului pleural si aspectul
D.f—»d-»b—>e—»c-»a; macroscopic al acestuia, fiind date
urmatoarele variante:
 Tehnici de prelevare a materialelor biologice
1 .seros; 2.sero-citrin; 3.lactescent,
opalescent; si urmatoarele
etiologii/mecanisme: a.tuberculoza,
neoplasm (30-50% din
cazuri), pneumonie (cu lichid pleural
parapneumonic);
b.obstructia neoplazica a limfaticelor; c.
insuficienta cardiaca; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3;
B.a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
597. Cu privire la relatia dintre cauza/
mecanismul lichidului pleural si aspectul
macroscopic al acestuia, fiind date
urmatoarele variante:
1 .seros; 2.hemoragie; 3.lactescent,
opalescent; si urmatoarele
etiologii/mecanisme: a.ciroza hepatica;
b.neoplasm (50%), tuberculoza, ciroza;
c.traumatisme cu ruperea canalului
toracic In pleura; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3,
c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1; E.a-3,
b-2, c-1.
598. Privitor la relatia dintre cauza/
mecanismul lichidului pleural si aspectul
macroscopic al acestuia, fiind date
urmatoarele variante:
1 .seros;
2.tulbure (louche), purulent;
3.chilos;
si urmatoarele etiologii/mecanisme:
a.sindrom nefrotic;
b.pleurezii para- si metapneumonice;
c.chilomicroni si trigliceride crescute,
colesterol scazut; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1,
c-3; C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
599. Cu referire la relatia dintre cauza/
mecanismul lichidului pleural si aspectul
macroscopic al acestuia, fiind date
urmatoarele variante:
1 .seros;
2.tulbure (louche);
3.chiliform;
si urmatoarele etiologii/mecanisme:
a.pleurezii infectate;
b.colesterol crescut cu trigliceride
normale; c.glomerulonefrite; care lista de
asocieri este corecta:
A. a-1, b-2,
c-3; B.a-2, b-1,
c-3; C.a-2, b-3,
c-1;
114
344
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
600. Referitor la corelatia dintre aspectul
si
natura lichidul pleural, fiind date
urmatoarele variante:
1 .transsudat;
2.exsudat, uneori transsudat; 3.de regula,
exsudat; si urmatoarele variante de
aspect: a.hemoragie, tulbure (louche)
lactescent/ opalescent; b.sero-citrin;
c.seros;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
601. Fiind date urmatoarele variante de
aspect macroscopic ale lichidului
pleural:
1 .seros;
2.sero-citrin;
3.hemoragic;
4.purulent;
5.lactescent, opalescent; si urmatoarele
descrieri: a.dupa centrifugare,
supernatantul ramane turbid;
b.tenta mai mult sau mai putin rosie;
c.tulbure (louche); d.transparent, culoare
galbuie; e.transparent, incolor; care lista
de asocieri este corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3, e-5;
B. a-2, b-1, c-3, d-5, e-4;
C.a-3, b-1, c-5, d-4, e-2;
D.a-4, b-5, c-1, d-2, e-3;
E. a-5, b-3, c-4, d-2,
e-1.
602. Referitor la diferentierea dintre
transsudat si exsudat, fiind date cele
doua
variante de lichid pleural:
1 .transsudat;
2.exsudat;
si urmatoarele caracteristici: a.densitate
scazuta (<1016); b.cauza este un proces
patologic pleural prin boala locala sau
generala; c. cauza este modificarea
factorilor
sistemici care influenteaza formarea si
absorbtia lichidului pleural;
d.LDH crescuta (>200 UI);
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-2;
 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
E. a-2, b-2, c-1, d-1.
603.Cu privire la diferentierea dintre
transsudat si exsudat, fiind date cele
doua
variante de lichid pleural:
1 .transsudat;
2.exsudat;
si urmatoarele caracteristici: a.LDH
scazuta (<2/3 LDH serica); b.densitate
crescuta (>1018); c. printre cauze se afla
cresterea presiunii
hidrostatice; d.poate fi produs
de cresterea
permeabilitatii capilare pentru proteine;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-1, d-2; B.a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2,
b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2,
b-2, c-1, d-1.
604.Cu referire la diferentierea dintre
transsudat si exsudat, fiind date cele
doua
variante de lichid pleural:
1 .transsudat;
2.exsudat;
si urmatoarele caracteristici: a.poate fi
produs de cresterea presiunii venoase
sistemice sau pulmonare; b.LDH crescuta
(>2/3 LDH serica); c. proteine scazute (<3
g/dL); d.una dintre cauze este obstructia
limfatica; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B.a-1, b-2,
c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
605.Referindu-ne la diferentierea dintre
transsudat si exsudat, fiind date cele
doua
variante de lichid pleural:
1 .transsudat;
2.exsudat;
si urmatoarele caracteristici: a.celularitate
redusa; b.una dintre cauze sunt
procesele
inflamatoare pleurale de cauza locala
sau
generala;
c.proteine crescute (>3 g/dL);
d.una dintre cauze consta In scaderea
presiunii coloid-osmotice
serice; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2,
c-2, d-1; D.a-2, b-1, c-1, d-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
606. Privitor la diferentierea dintre
transsudat
si exsudat, fiind date cele doua variante
de
lichid pleural:
1 .transsudat;
2.exsudat;
si urmatoarele caracteristici: a.poate fi
produs de un proces neoplazic
pleural, primar sau secundar; b.LDH
scazuta (<200 UI); c.celularitate bogata;
d.una dintre cauze consta In perturbarea
drenajului limfatic; care lista
de asocieri este corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1,
d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2,
b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1,
d-1.
607. Referitor la examenul chimic al
lichidului
pleural, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. un nivel al proteinelor >6 g/dL se
Intalneste, practic, doar In pleureziile
tuberculoase sau parapneumonice;
B. scaderea glucozei In lichidul pleural
creste probabilitatea ca citologia
maligna
sa fie pozitiva;
C. scaderea glicopleuriei In poliartrita
reumatoida se explica prin
metabolizarea
glucozei de catre celule patologice;
D. LDH foarte crescuta, dar cu proteine
doar
moderat crescute este foarte sugestiv
pentru o pleurezie infectioasa;
E. LDH este crescuta In pleureziile de
cauza inflamatoare.
608. Cu privire la examenul chimic al
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. In mod normal, valorile glicopleuriei
sunt
aproximativ egale cu ale glicemiei;
B. In mod caracteristic, amilaza In lichidul
pleural este crescuta In pleurezia
satelita
unei pneumonii;
C. In pleurezia infectioasa, glucoza
este
scazuta In lichidul pleural din cauza unui
defect In transportul glucozei;
D. cresteri moderate ale amilazei In
lichidul
pleural se constata In majoritatea
pleureziilor neoplazice;
E.In pleureziile asociate cu hemoliza,
LDH
pleurala este scazuta.
 Tehnici de prelevare a materialelor biologice
609.Cu referire la examenul chimic al
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. nivelul glucozei este considerat scazut
cand este <60 g/dL sau <!4 din glicemie;
B. In pseudochisturile pancreatice,
amilaza
In lichidul pleural este crescuta putin sau
deloc fata de amilazemie;
C.scaderea glicopleuriei este esentiala
pentru punerea diagnosticului de
pleurezie
tuberculoasa;
D.In mod caracteristic, LDH este crescuta
In transsudatele pleurale;
E. glicopleuria este scazuta In 15% din
pleureziile neoplazice, fiind metabolizata
de celule patologice;
F. LDH este crescuta In pleureziile de
cauza neoplazica;
G.In pleurezia prin ruptura esofagiana
este crescuta amilaza salivara.
610.Care dintre urmatoarele cauze de
revarsat pleural are cea mai mica
probabilitate de a se asocia cu o
concentratie crescuta a amilazei In
lichidul
pleural:
A. pancreatita;
B. pseudochist pancreatic;
C.neoplasm;
D. ruptura esofagiana;
E. sindrom nefrotic.
611.Cu referire la examenul citologic al
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. In mod obisnuit, eritrocitele sunt
>10.000/pL In transsudate;
B. de obicei, leucocitele sunt >10.000/pL
In
lichidul pleural din cadrul sindromului
nefrotic;
C. numarul crescut al mezoteliilor In
pleurezii se explica prin procesul iritativ
pleural;
D.In general, polimorfonuclearele sunt
scazute In pleureziile asociate
pneumoniilor;
E. In mod caracteristic, eozinofilele sunt
crescute In pleureziile tuberculoase.
612. Cu privire la examenul citologic al
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. majoritatea transsudatelor sunt rozate;
346
B. de obicei, leucocitele sunt <10007uL In
pleureziile din colagenoze;
C. mezoteliile sunt numeroase mai ales In
pleureziile bacteriene;
D. lichidul pleural este adesea franc
hemoragie In pleurezia posttraumatica;
E. de obicei, polimorfonuclearele nu sunt
crescute In pleurezia asociata
pancreatitei.
613. Privitor la examenul citologic al
lichidului
pleural, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. cand numarul de eritrocite depaseste
1000/pL, lichidul pleural devine franc
hemoragie;
B. limfocitele pot fi In numar semnificativ
In
pleurezia virala;
C. mezoteliile din lichidul pleural sufera
uneori un proces de degenerescenta,
situatie In care se deosebesc net de
celulele neoplazice;
D.In pleurezia asociata emboliei
pulmonare polimorfonuclearele sunt de
regula scazute;
E. absenta eozinofilelor din lichidul
pleural este esentiala pentru punerea
diagnosticului de pleurezie virala.
614. In privinta examenului citologic al
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. In pleurezia postembolica, lichidul
pleural
este rareori franc hemoragie;
B. de obicei, limfocite sunt >50% In
pleurezia tuberculoasa;
C. limfocitele pot fi In numar semnificativ
In
lichidul pleural din cadrul insuficientei
cardiace;
D. numarul crescut de plasmocite este
caracteristic pentru pleurezia
parapneumonica;
E. eozinofilele pot fi crescute In pleureziile
parapneumonice In rezolutie.
615. Cu referinta la examenul citologic al
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. de obicei, numarul de leucocite este
>100007uL In transsudate;
B. lichidul pleural este adesea franc
hemoragie In pleurezia neoplazica; C.In
pleureziile tuberculoase, plasmocitele
 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
pot constitui >50% din totalul celulelor;
D.In mod caracteristic,
polimorfonuclearele
sunt degradate In piocite In pleurezia
asociata pancreatitei; E. celule maligne
sunt descoperite In
lichidul pleural la peste 60% din
pleureziile
neoplazice (la 75% daca se practica
aspiratii repetate).
616. Referindu-ne la examenul citologic al
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. de obicei, leucocitele sunt <1000/pL In
pleurezia parapneumonica;
B. plasmocitele pot fi >50% din totalul
celulelor In pleureziile neoplazice;
C. lichidul pleural este adesea franc
hemoragie In pleurezia postembolica;
D.cand eozinofilele sunt >10% din totalul
celulelor, se considera ca este vorba de
o pleurezie cu eozinofile;
E. de obicei, celule maligne se cauta
dupa centrifugarea lichidului
anticoaguiat si eventual refrigerat
(pentru a facilita degradarea structurilor
celulare).
617. Despre examenul citologic al
lichidului
pleural, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. de obicei, leucocitele nu depasesc
1000/pL In pleurezia postembolica;
B. In pleurezia neoplazica, lichidul pleural
este rareori franc hemoragie;
C. mezoteliile sunt invariabil prezente In
transsudate;
D.eozinofilia din lichidul pleural se
asociaza Intotdeauna cu eozinofilie
sanguina;
E. celule maligne trebuie diferentiate de
eozinofilele modificate de inflamatie.
618. Referitor la examenul citologic al
lichidului pleural, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. de obicei, leucocitele nu depasesc
1000/pL In pleurezia neoplazica;
B.In pleurezia posttraumatica, lichidul
pleural este, In mod caracteristic, franc
purulent;
C. mezoteliile sunt mai frecvente In
transsudatele nou instalate;
D. polimorfonuclearele sunt numeroase
mai
ales In pleureziile inflamatoare cronice;
E. numarul eozinofilelor poate fi crescut
In pleureziile hemoragice (neoplasm,
infarct pulmonar).
619. Cu privire la citologia lichidului
pleural,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. aspectul rozat al unora dintre
transsudate
se datoreaza numarului mare de
eozinofile;
B. polimorfonuclearele sunt frecvent
crescute tardiv In pleurezia tbc;
C.de obicei, limfocitele sunt >50% din
totalul celulelor In pleureziile maligne;
D. plasmocitele pot fi >50% din totalul
celulelor In pleureziile postembolice;
E.In mod caracteristic, eozinofilele sunt
scazute In pleureziile fungice.
620. Referitor la examenul citologic al
lichidului pleural, fiind date urmatoarele
variante:
1 .eritrocitele >10.000/pL; 2.leucocite
<1000/uL; 3.plasmocitele pot fi >50% din
totalul celulelor; si urmatoarele optiuni
etiologice: a.transsudate; b.exsudate;
c. pleureziile tuberculoase, neoplazice si
postembolice; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1; E.a-3,
b-1, c-2.
621. Cu privire la examenul citologic al
lichidului pleural, fiind date urmatoarele
variante:
1.numarul de hematii nu are valoare
diagnostica; 2.mezoteliile sunt rareori
prezente, mai
frecvente In cele vechi; 3.plasmocitele
sunt caracteristice si
numeroase; 4.polimorfonuclearele sunt
numeroase si
degradate In piocite; si
urmatoarele optiuni etiologice:
a.transsudate; b.empiem;
c.alte tipuri de pleurezie decat
postembolica, neoplazica si traumatica;
d.mielom multiplu;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3,
d-4; B.a-2, b-4,
c-1, d-3; C.a-3,
b-1, c-4, d-2;
D.a-4, b-2, c-1,
d-3; E.a-4, b-3,
c-2, d-1.
622. Cu referire la examenul citologic al
lichidului pleural, fiind date urmatoarele
variante:
Leritrocite >100.000/pL (lichidul pleural
 Tehnici de prelevare a materialelor biologice
este franc hemoragie); 2.mezoteliile sunt
mai numeroase din
cauza procesului iritativ pleural;
3.eozinofilele sunt In mod caracteristic
crescute; si urmatoarele optiuni
etiologice: a.pleureziile parazitare si In
cele fungice; b.pleurezia postembolica,
neoplazica,
traumatica;
c.pleurezii, mai ales In cele bacteriene;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-3, c-2; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
623. Privitor la examenul citologic al
lichidului
pleural, fiind date urmatoarele variante:
1.numarul de leucocite din lichidul
pleural
nu are valoare diagnostica; 2.limfocite
>50% din totalul celulelor;
3.polimorfonucleare de obicei crescute; si
urmatoarele optiuni etiologice:
a.pleureziile tuberculoase si maligne;
b.alte forme de pleurezie decat cea
asociata cu pneumonie, embolie
pulmonara, neoplasm, tuberculoza,
colagenoze; c. pleurezia asociata cu
pneumonie,
pancreatita, embolie pulmonara,
tuberculoza (fazele timpurii);
care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1,
b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-2,
b-3, c-1; E.a-3, b-2, c-1.
624. Referindu-ne la examenul citologic al
lichidului pleural, fiind date urmatoarele
variante:
1 .leucocitele sunt >10.000/uL;
2.limfocitele pot fi In numar semnificativ;
3.eozinofilele pot fi crescute;
si urmatoarele optiuni etiologice:
a.pleurezia asociata cu pneumonie,
embolie pulmonara, neoplasm,
tuberculoza, colagenoze; b.pleurezia
virala, lichidul pleural din cadrul
insuficientei cardiace; c.pleurezii
hemoragice (neoplasm, infarct
pulmonar), virale si parapneumonice
In
rezolutie; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1.
625. Referitor la numarul de limfocite din
lichidul pleural, fiind date urmatoarele
variante:
1 .de obicei, limfocitele depasesc 50%
din totalul celulelor;
348
2.limfocite pot fi In numar semnificativ; si
urmatoarele tipuri de lichid pleural:
a.pleurezie virala; b.pleurezie maligna; c.
pleurezie tuberculoasa; d.lichidul pleural
din insuficienta cardiaca; care lista de
asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1,
d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
626. Polimorfonuclearele sunt crescute In
lichidul pleural avand urmatoarele
etiologii,
ce.:
A. inflamatii pleurale acute;
B. pneumonie;
C.pancreatita;
D. embolie pulmonara;
E. sindrom nefritic acut.
627. Referitor la numarul de eozinofile din
lichidul pleural, fiind date urmatoarele
variante:
1 .In mod caracteristic, eozinofilele sunt
crescute In; 2.eozinofilele pot fi crescute
In; si urmatoarele tipuri de pleurezie:
a.virala;
b.hemoragica (neoplasm, infarct
pulmonar); c. fungica;
d.parapneumonica In rezolutie;
e. parazitara;
care lista de asocieri este corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2,
e-2; C.a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D.a-2, b-1,
c-2, d-1, e-2; E.a-2, b-2, c-1, d-2, e-1.
628. Examenul microbiologic al lichidului
pleural include urmatoarele, ce.:
A. evidentierea celulelor lupice;
B. coloratii specifice;
C. culturi pentru bacterii aerobe,
anaerobe
si micobacterii;
D. culturi pentru fungi;
E. antibiograma.
629. Referitor la analiza lichidul pleural In
cazul unor etiologii speciale ale lichidul
pleural, fiind date:
1.LES;
2.LES si PAR;
3.PAR, dar si parapneumonice si
neoplazice;
4.neoplazii;
si urmatoarele modificari In lichidul
pleural:
a.celule lupice;
b.anticorpi antinucleari;
c. indicatori tumorali;
 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
d.complement mult scazut;
e.factor reumatoid;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-4, d-2, e-3;
B. a-1, b-4, c-3, d-1,
e-2;
C.a-2, b-3, c-1, d-1,
e-4;
D.a-3, b-1, c-2, d-4,
e-1;
E.a-4, b-2, c-1, d-3,
e-1.
Biopsia pleurala
630. Referitor la tehnica biopsiei pleurale,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se realizeaza simultan cu aspirarea de
lichid pleural;
B. se realizeaza cu ace de punctie
venoasa;
C. necesita asepsie stricta;
D.nu necesita anestezie;
E. se efectueaza In deplina securitate
daca
lichidul pleural este In cantitate mica.
631. Referitor la biopsia pleurala,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. la prelevarea fragmentelor tisulare, se
evita marginea superioara a coastei de
dedesubt;
B. este inutila cand examenul clinic si
examenul lichidului pleural nu sunt
concludente;
Care o specificitate redusa pentru
pleureziile neoplazice; D. aduce
informatii valoroase In pleureziile
asociate cu pneumonie sau cu embolie
pulmonara;
E.In pleureziile tuberculoase, diagnosticul
definitiv se pune prin evidentierea
directa a bacililor.
632. Cu privire la biopsia pleurala,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. daca lichidul pleural este putin sau
deloc,
scade riscul de leziune pulmonara si de
pneumotorax;
B. examenul bacteriologic include
cautarea
Mycobacterium tuberculosis;
C. nu aduce informatii suplimentare In
pleureziile asociate cu afectiuni
pancreatice sau cu boli de tesut
conjunctiv;
D. nu este indicata In pleureziile
suspectate
a fi neoplazice;
E. In pleureziile tuberculoase permite un
diagnostic definitiv In toate cazurile.
633. Fiind date urmatoarele etape ale
biopsiei pleurale:
a.se preleveaza mai multe fragmente din
pleura parietala; b.anestezie locala;
c.se introduce un ac de biopsie In spatiul
pleural;
d.asepsie;
e.se verifica prezenta de lichid pleural
prin
aspirare pe ac; f.se face o mica incizie
cu o lama de
bisturiu;
g.fragmentele prelevate se trimit pentru
examen histologic si bacteriologic; care
este succesiunea temporala cea mai
susceptibila de a fi Intalnita In practica:
A. c-»e->g->b->f->d->a;
B. d->b—>e—>f—>c->a->g;
C.f—»c—>d—>e-+g—>b—>a;
D.g—»a—>b—>c—>d—>f—>e;
E. g-+a—>d—>e—>-f—>c-*b.
634. Referitor la utilitatea biopsiei
pleurale
(BiPI) In pleureziile neoplazice,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte:
A. BiPI permite diagnosticul corect In
40-60% din cazuri;
B. BiPI poate fi pozitiva cand citologia
este
negativa;
C. diagnosticul corect se poate pune In
90%
din cazuri prin combinarea citologiei din
lichidul pleural cu examenul
histopatologic
din BiPI;
D.daca citologia realizata din lichidul
pleural este negativa la mai multe
prelevari, utilizarea BiPI va creste
probabilitatea de evidentiere a celulelor
tumorale cu doar
10%;
E. BiPI fals negativa este neobisnuita In
mezoteliom.
Bronhoscopia
635. Referitor la bronhoscopie,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. bronhoscopia este procesul
de
vizualizare directa a arborelui
traheobronsic;
B. la ora actuala, se practica aproape
exclusiv bronhoscopia flexibila;
 Tehnici de prelevare a materialelor biologice
C. bronhoscopia rigida mai este Inca
folosita
In anumite circumstante;
D. bronhoscopia rigida, dar nu si cea
flexibila ofera si posibilitatea de
tratament,
nu doar de diagnostic;
E. bronhoscopia flexibila nu permite
realizarea bronhografiei bronhoscopice.
636. Referitor la avantajele si
dezavantajele
celor doua forme de bronhoscopie, fiind
date:
1 .bronhoscopie flexibila; 2.bronhoscopie
rigida; si urmatoarele
avantaje/dezavantaje: a.cateterul de
suctiune are lumenul mai larg;
b.se realizeaza sub anestezie generala;
c. pacientul este sedat, dar constient;
d.se poate realiza ambulatoriu;
e.bronhoscopul se introduce fie pe nas,
fie pe gura, printre corzile vocale, In
trahee; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B.a-1,
b-1, c-2, d-1, e-2; C.a-1, b-2, c-1, d-2,
e-1; D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; E.a-2, b-2,
c-1, d-1, e-1.
637. Cu privire la avantajele si
dezavantajele
celor doua forme de bronhoscopie, fiind
date:
1 .bronhoscopie flexibila;
2.bronhoscopie rigida;
si urmatoarele avantaje/dezavantaje:
a.nu necesita anestezie generala; b.se
realizeaza In sala de operatie; c.
pacientul poate fi ventilat prin canalul
bronhoscopului In timpul efectuarii
procedurii;
d.se pot vizualiza toate caile aeriene
pana la nivel de bronhii
subsegmentare;
e.canalul de aspiratie este prea Ingust
pentru aspirarea unei hemoragii
pulmonare masive;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;
E.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1.
638. Referitor la mecanismul
complicatiilor
care pot sa apara dupa bronhoscopie,
fiind
date urmatoarele complicatii:
1 .lezarea mucoasei bronsice;
2.bacteriemie tranzitorie; 3.hipoventilatie
350
prin mecanism obstructiv; si urmatoarele
explicatii: a.reducerea pasagera a P02
(<10 mmHg); b.febra; c. hemoptizii;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
639. Referitor la indicatiile bronhoscopiei
flexibile, fiind date urmatoarele categorii:
1 .leziuni endogene vasculare; 2.leziuni
endogene inflamatoare (inclusiv
supurative);
3.leziuni endogene neoplazice;
4.leziuni exogene;
si urmatoarele leziuni endobronsice:
a.corpi straini;
b.locuri de sangerare;
c.granuloame, bronsita, bronsectazii;
d.tumori bronsice; care lista de asocieri
este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-1, b-4, c-3, d-2;
C.a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
640. Referitor la indicatiile bronhoscopiei,
fiind date cele doua forme:
1 .bronhoscopie flexibila; 2.bronhoscopie
rigida; si urmatoarele indicatii:
a.diagnosticarea unor leziuni
endobronsice distale;
b.suspiciunea de neoplasm
bronhopulmonar;
c.biopsierea unor tumori situate pe
bronhiile principale; d.descoperirea si
Indepartarea unui
obstacol (calcul etc.) endobronsic
mare,
situat proximal; care lista de asocieri
este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1,
b-2, c-1, d-2; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2,
b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
641. Cu privire la indicatiile
bronhoscopiei,
fiind date cele doua forme:
1 .bronhoscopie flexibila; 2.bronhoscopie
rigida; si urmatoarele indicatii:
a.aspirarea unei hemoragii pulmonare
masive;
b.descoperirea si Indepartarea unui corp
strain mare situat proximal; c.lamurirea
naturii unei opacitati constatate
la examenul radiologie;
d.investigarea/tratarea unei bronsite
severe/complicate; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-2,
 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2,
d-1;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
642. Cu referire la indicatiile
bronhoscopiei,
fiind date cele doua forme:
1 .bronhoscopie flexibila; 2.bronhoscopie
rigida; si urmatoarele indicatii:
a.diagnosticul bronsectaziilor;
b.descoperirea si Indepartarea unui
cheag de sange mare situat proximal;
c.biopsierea unor tumori situate pe
trahee; d.lamurirea unor simptome
respiratorii neexplicate (hemoptizie,
respiratie suieratoare); care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
643. Privitor la indicatiile bronhoscopiei,
fiind
date cele doua forme:
1 .bronhoscopie flexibila; 2.bronhoscopie
rigida; si urmatoarele indicatii:
a.Indepartarea secretiilor din bronhiile
distale;
b.descoperirea si rezecarea unei tumori
mari situate proximal; c.biopsierea
tumorilor bronsice carcinoide;
d.prelevarea de probe pentru examenul
bacteriologic; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2,
c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
644. Fiind date urmatoarele indicatii
terapeutice ale bronhoscopiei flexibile:
1 .Indepartarea de secretii sau corpi
straini
aspirati; 2.oprirea unei hemoragii;
3.realizarea si mentinerea patentei cailor
respiratorii partial sau complet
obstinate,
mai ales de tumori; si urmatoarele
instrumente: a.forceps trecut prin
endoscop; b.balon (atasat unui cateter
trecut prin
endoscop) cu efect compresiv cand
este
umflat endobronsic; c.stent montat
endobronsic; care lista de asocieri este
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.a-3,
b-2, c-1.
645. Referitor la tratament paliativ In
cancerul endobronsic, fiind date
urmatoarele mecanisme:
1 .efectul termic al luminii coerente;
2.efect termic;
3.efectul termic al curentului electric;
4.efect citotoxic;
si urmatoarele tehnici:
a.diatermie;
b.terapie cu laser;
c.coagulare cu plasma de argon;
d.radioterapie endobronsica; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1, b-2, c-3,
d-4; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-2, b-4, c-3,
d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4, b-3, c-2,
d-1.
646. Cu privire la tratament paliativ In
cancerul endobronsic, fiind date
urmatoarele mecanisme:
1 .efect termic;
2.efect mecanic;
3.efectul termic al curentului electric; si
urmatoarele tehnici: a.crioterapie;
b.montare de stent endobronsic;
c.electrocauterizate;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
647. Fiind date urmatoarele tehnici de
prelevare de material biologic:
1 .lavaj, periaj si biopsie din suprafata
leziunii; 2.lavaj bronsic;
3.periaj si biopsie transbronsice;
4.bronhoscopia cu fluorescenta;
si urmatoarele caracteristici:
a.folosit/a/e pentru leziuni superficiale
proximale vizualizate direct (situate In
caile respiratorii proximale);
b.fac/e parte dintre tehnicile noi,
promitatoare, care nu sunt Inca
disponibile pe scara larga, folosite
pentru detectarea timpurie a leziunilor
endobronsice maligne;
c.se efectueaza sub ecran radiologie
pentru a se stabili cand/daca
extremitatea instrumentului a ajuns In
leziune;
d.consta/constau In instilarea de ser
fiziologic steril printr-un canal al
bronhoscopului peste suprafata unei
leziuni;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-1, b-4, c-3, d-2;
C.a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-1, c -3, d-2.
 Tehnici de prelevare a materialelor biologice
648. Fiind date urmatoarele tehnici de
prelevare de material biologic:
1 .lavaj bronhoalveolar sau periaj,
biopsie si/sau aspiratie transbronsica;
2.lavaj bronhoalveolar;
3.periaj si biopsie transbronsice;
4.ecografia endobronsica; si
urmatoarele caracteristici:
a.cu endoscopul blocat/Infipt Intr-o
bronhie subsegmentara, se instileaza
portii de ser fiziologic steril si o parte din
lichid este colectat, aspirandu-l Inapoi
prin bronhoscop;
b.daca instrumentul ajunge prea aproape
de suprafata pleurala, poate sa apara
riscul de a leza pleura viscerala si de a
produce un pneumotorax;
c.fac/e parte dintre tehnicile noi,
promitatoare, care nu sunt Inca
disponibile pe scara larga, folosite
pentru o mai buna identificare si
localizare a patologiei peribronsice si
mediastinale;
d.se foloseste/folosesc pentru leziuni mai
distale, din parenchimului pulmonar,
care nu sunt vizualizate direct; care lista
de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
649. Fiind date urmatoarele tehnici de
prelevare de material biologic:
1 .lavaj bronhoalveolar;
2.periaj si biopsie transbronsice;
3.aspiratie transbronsica;
si urmatoarele caracteristici:
a.se fac/e sub ecran radiologie, pentru a se
stabili daca extremitatea instrumentului
este suficient de departe de pleura
viscerala;
b.a/au fost In mod special util/a/e pentru
depistarea unor microorganisme precum
Pneumocystis jiroveci la pacientii cu
infectie HIV;
c. identifica afectarea nodulilor limfatici
mediastinali, eliminand In unele cazuri
necesitatea unor proceduri mai invazive;
d.peretele caii respiratorii este strapuns
cu un cateter, prin care se aspira
material celular din formatiunile tumorale
sau adenopatiile situate peritraheal sau
peribronsic;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-2, c-1, d-3;
352
E.a-3, b-3, c-2, d-1.
650.Fiind date urmatoarele tehnici de
prelevare de material biologic:
1 .lavaj bronsic;
2.periaj si biopsie transbronsice;
3.aspiratie transbronsica;
si urmatoarele caracteristici:
a.cu instrumentele folosite si pentru
recoltarea de material bioptic
endobronsic, se preleveaza din leziunile
periferice ale parenchimului pulmonar
distal;
b.materialul prelevat prin suctiune este
trimis pentru studii citologice si
bacteriologice; c.se fac/e sub ecran
radiologie, pentru a se
stabili cat de aproape este
instrumentul
de suprafata pleurala; d.un cateter este
trecut prin bronhoscop
pentru prelevare de tesut adiacent
traheii
sau unei bronhii mari; care lista de
asocieri este corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-2;
B. a-2, b-1, c-2,
d-3;
C.a-2, b-2, c-3,
d-1;
D.a-2, b-3, c-1,
d-2;
E.a-3, b-1, c-2, d-2.
651.Fiind date urmatoarele tehnici de
prelevare de material biologic:
1 .lavaj bronsic;
2.perierea si biopsierea suprafetei
leziunii; 3.periaj si biopsie transbronsice;
si urmatoarele caracteristici: a.pot sa
apara complicatii, dar incidenta lor
este mai mica de cateva procente;
b.materialul prelevat poate fi analizat
pentru celule (citologie) sau
microorganisme (prin coloratii
standard si
culturi);
c. instrumentele sunt introduse prin
endoscop In caile respiratorii mici, unde
strapung peretele unei bronhii distale;
d.se utilizeaza o mica perie sau un mic
forceps montate la capatul unui cablu
lung introdus printr-un canal al
bronhoscopului;
care lista de asocieri este corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-2, d-3;
C. a-2, b-3, c-1,
d-3; D.a-3, b-1, c-3,
 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii
d-2; E.a-3, b-2, c-3,
d-1.
652. Fiind date urmatoarele tehnici de
prelevare de material biologic:
1 .lavaj bronhoalveolar;
2.perierea si biopsierea suprafetei
leziunii;
3.periaj si biopsie
transbronsice; si urmatoarele
caracteristici:
a.serul fiziologic instilat este aspirat
Inapoi, prelevandu-se astfel material
biologic continand celule si
microorganisme provenind inclusiv din
alveole - acest material este trimis
pentru studii citologice si bacteriologice;
b.permit/e prelevarea de material celular
sau tisular din leziunile endobronsice
proximale; care/au drept potentiala
complicatie
hemoragia pulmonara; d.permit/e
biopsierea tesutului alveolar
peribronsic; care lista de
asocieri este corecta: A. a-1,
b-2, c-3, d-3; B.a-1, b-3, c-3, d-2;
C.a-2, b-3, c-1, d-3; D.a-3, b-1,
c-2, d-3; E.a-3, b-3, c-2, d-1.
653. Fiind date urmatoarele tehnici de
prelevare de material biologic:
1 .periajul si biopsia suprafetei leziunii;
2.aspiratie transbronsica;
3.periaj si biopsie
transbronsice; si urmatoarele
caracteristici:
a.extremitatea bronhoscopului trebuie sa
ajunga cat mai aproape de locul leziunii
(cu riscul Insa de hemoragie
pulmonara);
b.prin descoperirea de celule maligne In
structurile peritraheale/peribronsice,
faciliteaza stadializarea cancerului
bronsic;
c.se utilizeaza In cazul unei leziuni fie
relativ difuze, fie localizate, dar de
dimensiuni adecvate (suficient de mari);
d.materialul prelevat este trimis pentru
analiza prin metode standard citologice
si histopatologice;
care lista de asocieri este corecta:
A.a-1,b-3,c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-3, b-1, c-2, d-3;
D.a-3, b-2, c-3, d-1;
E.a-3, b-3, c-1, d-2.
Tehnici cu invazivitate crescuta
654.Referitor la aspiratia percutana,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.se introduce un ac prin peretele
bronsic
Intr-o leziune pulmonara si se aspira
material pentru examen bacteriologic si
citologic;
B. de obicei, procedura se efectueaza
sub
ghidare TC, pentru a ajuta pozitionarea
acului si pentru a asigura localizarea In
leziune;
C.aceasta procedura are un risc potential
scazut de hemoragie intrapulmonara si
de
pneumotorax cu colabarea plamanului
subiacent;
D.daca este efectuata de un specialist cu
experienta, riscul este de obicei
acceptabil datorita informatiei obtinute;
E.o limitare a tehnicii este eroarea de
prelevare din cauza dimensiunii mici a
esantionului tisular;
F. orice fel de modificare are valoare
clinica.
655. Referitor la toracotomie
(pleurotomie),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
(CTAV = chirurgie toracica asistata
video):
A. este adesea Inlocuita de toracoscopie
(numita la ora actuala CTAV);
B. ramane o optiune pentru biopsierea cu
scop diagnostic a tesutului pulmonar;
C.dintre toate tehnicile de biopsiere,
furnizeaza cantitatea cea mai mica de
material;
D. poate fi folosita pentru a biopsia si/sau
exciza leziuni situate prea profund sau
prea aproape de structuri vitale pentru a
fi
accesibile prin toracoscopie;
E. alegerea CTAV sau a toracotomiei
trebuie facuta In functie de
particularitatile
fiecarui caz.
656. Referitor la mediastinoscopie (MsSc)
si
mediastinotomie (MsTo), urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. MsSc si MsTo sunt necesare deoarece
TC si TmEP nu pot stabili cu certitudine
natura tumorala a unor leziuni
mediastinale;
B. TC si TmEP sunt ineficiente In a
determina dimensiunile leziunilor
mediastinale;
C.TC si TmEP pot sugera natura
leziunilor
mediastinale (mai ales a adenopatiilor);
 Tehnici de prelevare a materialelor biologice 354

D.stabilirea naturii leziunilor mediastinale A. este folosita pentru diagnosticarea si

este esentiala pentru stadializarea
cancerului laringian;
E. natura, tumorala sau nu, a
adenopatiilor
mediastinale poate fi stabilita doar prin
biopsie si examen histopatologic;
F. MsSc se realizeaza prin abord
parasternal, iar MsTo prin
abord
suprasternal.
657. Referitor la mediastinoscopie si
mediastinotomie, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. se adreseaza maselor (formatiunilor
tumorale) si adenopatiilor mediastinale;
B. au fost introduse deoarece biopsia este
esentiala pentru diagnosticarea
leziunilor
mediastinale;
C. sunt principalele doua proceduri
folosite
pentru a obtine esantioane din leziunile
mediastinale;
D.se realizeaza sub anestezie locala; E.
pot fi efectuate doar de catre un
pneumolog.
658. Referitor la mediastinoscopie,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. foloseste un mediastinoscop flexibil;
B. instrumentul se introduce subxifoidian;
C. instrumentul este inserat retrotraheal In
mediastin;
D. biopsierea se face cu ajutorul unui
forceps trecut prin mediastinoscop;
E. se pot biopsia adenopatiile
formatiunile tumorale;
F. se pot biopsia doar leziunile
pretraheale
sau paratraheale drepte.
659. Referitor la mediastinotomie,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. nu permite biopsierea leziunilor
paratraheale stangi si aortopulmonare;
B. foloseste procedura Chamberlain;
C.se patrunde In mediastin printr-o incizie
suprasternala;
D. incizia se realizeaza chiar In
dreptul
leziunii care trebuie biopsiata;
E.se pot biopsia doar adenopatii;
F. se diseca direct pana se ajunge la
leziune.
660. Referitor la chirurgia toracica
asistata
video, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
tratarea bolilor pleurale si a celor
parenchimatoase pulmonare;
B. se face sub anestezie locala;
C. la ora actuala, este folosita In mod
curent
pentru biopsierea nodulilor limfatici
mediastinali;
D.este o procedura mai invaziva decat
toracotomia;
E. este folosita, la ora actuala, doar In
scop diagnostic.
661. Privitor la chirurgia toracica asistata
video, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. este numita si toracotomie;
B. presupune introducerea unui trocar In
spatiul pleural;
C.foloseste o imagine de Inalta calitate
prezentata pe ecranul unui monitor;
D.a Inlocuit In mare masura biopsia
pulmonara deschisa traditionala,
realizata
prin toracoscopie;
E. la ora actuala, este folosita curent
pentru
rezecarea unor formatiuni periferice.
662. Referitor la chirurgia toracica
asistata
video (CTAV), urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. progresele facute In tehnologia video
au
permis dezvoltarea CTAV;
B. prin trocarul introdus In spatiul pleural,
sau se
patrunde cu un endoscop flexibil echipat
cu o lentila distala;
C. se introduc diverse instrumente In
spatiul
pleural prin aceeasi incizie intercostala
ca
si endoscopul;
D. imaginea de pe monitor permite
operatorului sa manipuleze
instrumentele
introduse In spatiul pleural;
E. cu ajutorul instrumentelor, operatorul
poate preleva biopsii din pleura sub
vizualizare directa.
Integrarea tabloului clinic
cu investigatiile
paraclinice
663. Fiind date urmatoarele etape In
diagnosticarea unui pacient cu o
 Tehnici de investigatie In bolile respiratorii

potentiala a.culegerea unor date clinice si

suferinta respiratorie: paraclinice suplimentare;
d.curata potentialul agent patogen la 1.factori mecanici;
suprafata mucoasei cailor aeriene; care 2.factori biologici;
este lista de asocieri corecta: A. a-1, si urmatorii
b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-4, c-1, d-3; C.a-3, factori:
b-1, c-2, d-4; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E.a-4, a.arhitectura ramificata a arborelui
b-3, c-2, d-1. traheobronsic;
730. Fiind indicati urmatorii factori b.macrofagele alveolare;
mecanici c.firele de par nazale;
si biologici implicati In protectia de d.limfaticele;
pneumonie: e.complexul mucociliar; care
1 .firele de par nazale; 2.arhitectura este lista de asocieri corecta: A.
ramificata a arborelui traheobronsic; a-1, b-2, c-1, d-1, e-2; B.a-1,
3.factori antibacterieni din tractul b-2, c-1, d-2, e-1; C.a-2, b-1,
respirator; c-1, d-1, e-2; D.a-2, b-1, c-1,
4.mecanismul tusei; d-2, e-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1,
si urmatoarele caracteristici: e-1.
a.omoara potentialul agent patogen la 733. Date fiind urmatoarele doua categorii
suprafata mucoasei cailor aeriene; de
b.capteaza particulele la suprafata factori implicati In protectia de infectii a
mucoasei cailor aeriene; c. capteaza alveolelor:
particulele mai mari inhalate 1 .factori mecanici;
Inainte ca acestea sa ajunga In tractul 2.factori biologici; si
respirator inferior; d.este esential In urmatorii factori:
protectia de aspiratie; care este lista de a.cornetele nazale;
asocieri corecta: b.proteine alveolare;
A. a-1, b-3, c-2, d-4; c.factorii antibacterieni din tractul
B. a-2, b-1, c-4, respirator
d-3; (imunoglobuline etc);
C.a-2, b-4, c-1, d.reflexul faringian;
d-3; e.tusea;
D.a-3, b-2, c-1, care este lista de asocieri
d-4; corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2,
E.a-4, b-3, c-2, d-1. e-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
731. Cu privire la flora orofaringiana C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; D.a-2,
normala b-1, c-1, d-1, e-2; E.a-2, b-1,
si la rolul ei In protectia de infectii c-2, d-1, e-1.
respiratorii, urmatoarele afirmatii sunt 734. Fiind dati urmatorii factori implicati In
corecte, ce.: protectia alveolelor de agenti infectiosi:
A. la individul sanatos, exista o flora a.limfaticele;
normala care adera la celulele mucoasei b.macrofagele alveolare; c.
orofaringiene; reflexul faringian;
B. In general, componentele acesteia se d.complexul mucociliar;
mentin constante; e.tusea;
C. favorizeaza aderenta bacteriilor f.cornetele si firele de par nazale;
patogene g.arhitectura ramificata a arborelui
la mucoasa orofaringiana; traheobronsic; care este ordinea In care
D. prezenta ei creste riscul de pneumonie intervin In oprirea sau eliminare
determinata de bacteriile patogene; germenilor patogeni:
E. are o virulenta mai mare decat A. b-+a->e->d->g->c-»f;
bacteriile B. b->f->a-+g->e->c->d;
patogene care determina pneumonie. C.c->b->e->f-»a->d-K);
732. Fiind date urmatoarele doua D.c->e->b->a->f->d-*g;
categorii E. f—>c—>g—►e-+d-*b—>a.
de factori implicati In protectia de infectii 735. Fiind date urmatoarele evenimente
a implicate In patogeneza pneumoniei:
alveolelor: a.macrofagele alveolare sunt depasite;
 Pneumonia (Pn)
b.macrofagele alveolare initiaza reactia
inflamatoare;
e.apare pneumonia clinic manifesta;
d.macrofagele alveolare Incearca sa
fagociteze si/sau sa omoare
microorganismele; e.barierele
mecanice sunt depasite sau
microorganismele sunt suficient de mici;
f.microorganismele ajung pana In alveole;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A.c-»f->a->b->d->e;
B.d—>f—>b—>a—>c—>e;
C.e—>c—>a—>d—>b—»f;
D.e->f->d->a—►b-»c;
E.f—>e—>d—>c->b—>a.
736. Cu privire la proteinele alveolare
implicate In prevenirea pneumoniei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. printre acestea se afla proteinele A si D
din surfactant;
B. Impiedica macrofagele In actiunea lor
de
eliminarea a agentilor patogeni;
C.unele au proprietati opsonizante
intrinseci;
D. unele au activitate antibacteriana;
E. unele au activitate antivirala.
737. Referitor la protectia de pneumonie
a 1 .mediatori ai inflamatiei;
tractului respirator inferior, fiind date
urmatoarele fragmente dintr-o fraza
avand
ca subiect „agentii patogeni":
a.fie prin mecanismul mucociliar; b.sunt
eliminati;
c. chiar daca nu sunt omorati de
macrofage; d.si, drept urmare;
e.fie prin limfatice; f.odata
inhalati;
g.Inceteaza sa mai fie o amenintare
infectioasa; care este cea mai corecta
reconstructie:
A. c—>b—>a—►e-*f-*d—>g;
B. c—»e—>b—>d—>a—>f—>-g;
C.f—>c->b—>a-+e->d->g;
D.g->a->f->b->c->d->e;
E. g—MJ—>c->b—>a—>f—>e.
738. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand macrofagele alveolare rezidente
sunt corect formulate, ce.:
A. denumirea de macrofage rezidente
sugereaza ca;
B. sunt permanent prezente In interstitiul
pulmonar;
C. pentru a capta imediat;
D.limfocitele;
E. care au reusit sa patrunda pana la
acest nivel.
356
739. Cu privire la implicarea macrofagelor
alveolare In protectia de pneumonie sau
In
patogeneza acesteia, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. macrofagele care, In mod obisnuit,
patruleaza spatiul alveolar sunt numite
macrofage rezidente;
B. macrofagele alveolare sunt extrem de
eficiente In eliminarea/omorarea
agentilor
patogeni;
C. pneumonia clinic manifesta apare cand
macrofagele alveolare reusesc sa
distruga
microorganismele;
D. atunci cand nu mai pot face fata
germenilor patogeni, macrofagele
alveolare inhiba reactia inflamatoare;
E. sindromul clinic de pneumonie se
datoreaza proliferarii microorganismelor
mai degraba decat reactiei inflamatoare
a
gazdei.
740. Fiind date urmatoarele categorii de
mediatori implicati In mecanismul
fiziopatologic al pneumoniei:
2.chemokinele;
si urmatorii mediatori:
a.interleukina 1 (IL-1);
b.factorul stimulant al coloniilor
granulocitare;
c.interleukina 8 (IL-8);
d.factorul de necroza tumorala (FNT);
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-1, d-2; B.a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2,
b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2,
b-2, c-1, d-1.
741. Referitor la mecanismul diferitelor
manifestari din pneumonie, fiind date
urmatoarele manifestari (IL =
interieukina):
1.febra;
2.cresterea secretiilor purulente; 3.raluri
detectabile prin auscultatie; 4.alcaloza
respiratorie; si urmatoarele mecanisme:
a.exsudarea din capilarele cu
permeabilitate crescuta; b.eliberarea de
chemokine (IL-8, factorul
stimulant al coloniilor granulocitare
s.a.);
c.eliberarea de mediatori ai inflamatiei
(IL-1, factorul de necroza tumorala);
d.cresterea frecventei respiratorii In
cadrul reactiei inflamatoare sistemice;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-2, b-4, c-1, d-3;
 357 Sindroame de condensare
B.a-3, b-2, c-1, d-4;
C.a-3, b-4, c-1, d-2;
D.a-4, b-1, c-3, d-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
742. Privitor la mecanismul diferitelor
manifestari din pneumonie, fiind date
urmatoarele manifestari (IL =
interleukina):
1 .leucocitoza In sangele periferic;
2.infiltrate vizibile radiologie;
3.hemoptizii, sputa ruginie; si
urmatoarele mecanisme:
a.exsudarea din capilarele cu
permeabilitate crescuta; b.eliberarea
de chemokine (IL-8, factorul
stimulant al coloniilor granulocitare s.a.);
c. hematiile traverseaza membrana
alveolo-
capilara;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1.
743. Cu privire la mecanismul diferitelor
manifestari din pneumonie, fiind date
urmatoarele categorii (IL = interieukina):
1 .mecanismul prin care este stimulata
eliberarea neutrofilelor;
2.mecanismul prin care creste
permeabilitatea capilarelor alveolare;
3.mecanismul obisnuit al hipoxemiei; si
urmatoarele mecanisme: a.eliberarea de
chemokine (IL-8, factorul
stimulant al coloniilor granulocitare);
b.umplerea cu exsudat a alveolelor;
c.eliberarea de mediatori inflamatori din
macrofage si din neutrofilele nou
recrutate; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
744. Cu privire la mecanismul diferitelor
manifestari din pneumonie, fiind date
urmatoarele categorii (IL = interleukina):
1.mecanismul prin care sunt atrase
neutrofilele In plaman; 2.mecanismul prin
care organismul previne hipoxemia In
cazul unor alveole pline cu lichid;
3.mecanism care poate duce la
agravarea
hipoxemiei; si urmatoarele
mecanisme: a.hipoxia alveolara
determina
vasoconstrictie;
b.unele bacterii patogene Impiedica
vasoconstrictia hipoxica;
c.eliberarea de chemokine (IL-8, factorul
stimulant al coloniilor granulocitare);
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3,
c-1; D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
745. Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice reprezentand reactia
normala a organismului la aparitia
exsudatului alveolar In cadrul unei
pneumonii:
a.sangele neoxigenat din arterele
pulmonare nu patrunde Intr-un
teritoriu
unde nu poate fi oxigenat; b.umplerea
cu lichid (exsudat) a alveolelor;
c.constrictia arterelor pulmonare care
deservesc teritoriul afectat; d.scade
riscul de aparitie a hipoxemiei
arteriale sistemice; e.aerul nu mai
patrunde In alveole; f.scade cantitatea de
sange care trece prin
plamani fara a fi oxigenat;
g.hipoxie alveolara;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. b-»a->d->g->c->e->f;
B. b—>-e—>g—>c—>a—>f—»d;
C.b-»f—►a-*c—»d—>g-+e;
D.c—>e—>-d->-b—>f—>-a—>g;
E. f—►a->d-+c->g—>e-*b.
746. Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice legate de aparitia
dispneei la
pacientii cu pneumonie:
a.infectie
alveolara;
b.dispnee;
c. scade complianta pulmonara;
d.creste permeabilitatea capilarelor
alveolare;
e.plasma exsudeaza In interstitiu; care
este lantul temporal/cauzal corect:
A. a—>d->e->c->b;
B. a—>e—>d->c->b;
C.b—>a—>c—«J—<-e;
D.b—>d->a—►c->e;
E. d—>c->b->e->a.
747. Mecanisme care concura la
producerea
dispneei la pacientii cu pneumonie, sunt
urmatoarele, ce.:
A. cresterea compliantei In urma
acumularii
exsudatului scurs din capilarele cu
permeabilitate crescuta;
B. hipocapnia;
C. scaderea descarcarii de impulsuri din
centrul respirator;
D. cresterea secretiilor din caile
respiratorii;
 Pneumonia (Pn) 358

E. uneori, bronhodilatatia produsa de A. a-1, b-3, c-2, d-4;

infectie. B.a-2, b-1, c-4, d-3;
748. Cu privire la modificarile C.a-2, b-4, c-3, d-1;
fiziopatologice D.a-3, b-1, c-4, d-2;
care apar In pneumonie, urmatoarele E.a-4, b-1, c-2, d-3.
afirmatii sunt corecte, ce.: 752. Cu referire la tiparul clasic de
A. cresterea permeabilitatii capilarelor evolutie al
alveolare difera net de cea care apare In pneumoniei, fiind date cele patru faze:
sindromul de detresa respiratorie acuta; Lfaza initiala;
B. reducerea volumului si a compliantei 2.faza a doua;
pulmonare modifica mecanica 3.faza a treia;
pulmonara; 4.faza finala;
C. daca este suficient de severa, si urmatoarele trasaturi:
modificarea mecanicii pulmonare poate a.depunerea de fibrina este abundenta,
determina moartea pacientului; eritrocitele au fost lizate si degradate,
D. cresterea permeabilitatii capilarelor iar schimbul de gaze Incepe sa se
alveolare este generalizata; amelioreze;
E. suntarea intrapulmonara a sangelui b.caracteristica este prezenta
altereaza mecanica pulmonara. eritrocitelor In exsudatul celular
intraalveolar;
Morfopatologie c.In alveole, Incepe sa apara un
749. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza exsudat plasmatic avand continut
referitoare la evolutia pneumoniilor sunt mare de proteine;
corect formulate, ce.: d.macrofagele sunt celulele dominante In
A. indiferent de etiologie; spatiul alveolar; care este lista de
B. si de starea anterioara a pacientului; asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4;
C. pneumoniile au o evolutie; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C. a-3, b-1, c-2, d-4;
D.care seamana cu; D.a-3, b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
E. tiparul clasic de evolutie. 753. Cu privire la tiparul clasic de evolutie
750. Cu privire la manifestarile al
morfopatologice si clinice ale pneumoniei, fiind date cele patru faze:
pneumoniei, Lfaza initiala;
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: 2.faza a doua;
A. clasic, evolutia pneumoniei parcurge 3.faza a treia;
o 4.faza finala;
serie de modificari patologice, care pot si urmatoarele caracteristici: a.In alveole
fi grupate In patru faze; exista un exsudat plasmatic cu putine
B. manifestarile clinice reflecta evolutia celule si, adesea, bacterii; b.nu se mai
leziunilor histopatologice; extravazeaza alte eritrocite, iar
C. tiparul clasic de evolutie In patru neutrofilele sunt celulele predominante;
faze a c.faza de rezolutie (vindecare); d.sunt
fost descris cel mai bine pentru prezente si neutrofile, care sunt
pneumonia stafilococica; importante din punctul de vedere al
D.In general, pneumonia virala se apararii gazdei; care este lista de asocieri
conformeaza tiparului clasic de evolutie; corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B.a-1, b-3,
E. de obicei, pneumonia cu c-4, d-2; C.a-2, b-1, c-3, d-4; D.a-3, b-4,
Pneumocystis urmeaza tiparul clasic de c-1, d-2; E.a-4, b-3, c-1, d-1.
evolutie. 754. Referindu-ne la tiparul clasic de
751. Referitor la tiparul clasic de evolutie evolutie
al al pneumoniei, fiind date cele patru
pneumoniei, fiind date cele patru faze: faze:
1 .faza initiala; 2.faza a doua; 3.faza a 1 .faza initiala;
treia; 4.faza finala; si urmatoarele 2.faza a doua;
trasaturi: a.este numita si faza de 3.faza a treia;
hepatizatie rosie; b.caracteristic este 4,faza finala;
edemul alveolar; c. reactia inflamatoare si urmatoarele caracteristici: a.resturile
s-a stins; d.este numita si faza de neutrofilelor distruse, bacteriile si
hepatizatie cenusie; fibrina au fost curatate; b.aceasta faza
care este lista de asocieri corecta: este rareori evidenta clinic
 359 Sindroame de condensare

sau la autopsie deoarece este foarte care este lista de asocieri corecta:
rapid A. a-2, b-1, c-3, d-4;
urmata de faza urmatoare; c. B.a-2, b-3, c-1, d-4;
bacteriile dispar, aceasta faza C.a-2, b-4, c-1, d-3;
semnificand succesul mijloacelor de D.a-3, b-4, c-2, d-1;
aparare In stapanirea infectiei; d.In E.a-4, b-3, c-1. d-2.
culturile efectuate din secretiile 757. Referitor la leziunile morfopatologice
alveolare apar uneori bacterii; care este caracteristice pentru diferitele faze
lista de asocieri corecta: clasice
A. a-1, b-4, c-3, d-2; de evolutie ale unei pneumonii, fiind
B. a-2, b-3, c-4, date
d-1; cele patru faze:
C.a-3, b-4, c-2, 1 .prima faza;
d-1; 2.a doua faza;
D.a-4, b-1, c-3, 3.a treia faza;
d-2; 4.a patra faza;
E.a-4, b-2, c-1, d-3. si urmatoarele leziuni morfopatologice:
755. Referitor la tiparele de evolutie ale a.predominanta leucocitelor In exsudatul
diferitelor pneumonii, fiind date: alveolar;
1.pneumonia de ventilator (la pacientii cu b.hiperemie capilara cu edem alveolar
respiratie asistata); 2.pneumoniile acelular sau paucicelular; c.
nosocomiale; resorbtia exsudatului alveolar;
3.pneumoniile comunitare bacteriene; d.predominanta hematiilor In exsudatul
4.pneumoniile virale si cu Pneumocystis; alveolar;
si urmatoarele caracteristici: care este lista de asocieri corecta:
a.In ciuda aspectului radiologie, procesul A. a-1, b-3, c-2, d-4;
patologic este localizat mai degraba In B.a-2, b-4, c-3, d-1;
alveole decat In interstitiul pulmonar; C.a-3, b-1, c-4, d-2;
b.urmeaza mai frecvent un tipar lobar; D.a-3, b-2, c-4, d-1;
c.din cauza mecanismului de E.a-4, b-3, c-2, d-1.
microaspiratie, cel mai frecvent este 758. Cu privire la istoria naturala (evolutia
tiparul de bronhopneumonie; clasica, In absenta tratamentului
d.bronsiolita respiratorie (inflamatia antibiotic)
bronhiolelor respiratorii) poate preceda a PFL, urmatoarele afirmatii sunt
aparitia unui infiltrat vizibil radiologie; corecte,
care este lista de asocieri corecta: ce.:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; A. parcurge 4 faze, uneori precedate de
B.a-2, b-1, c-3, d-4; un
C.a-3, b-1, c-4, d-2; prodrom de tip virotic;
D.a-4, b-2, c-1, d-3; B. are o prima faza, de 3-4 zile, de
E.a-4, b-3, c-2, d-1. hiperemie capilara cu exsudarea
756. Referitor la istoria naturala (evolutia plasmei
clasica, In absenta tratamentului In alveole;
antibiotic) Care o a doua faza, de hepatizatie aiba;
din pneumonia franca lobara, fiind date D. faza de hepatizatie rosie are
cele durata de 7-
patru faze: 10 zile si reprezinta a doua parte a
1.prima faza (cu durata de 1-2 zile); 2.a perioadei de stare;
doua faza (cu durata de 7-10 zile, In E. are o a treia faza, de hepatizatie
prima parte a perioadei de stare); 3.a galbena,
treia faza (In ultimele zile ale perioadei In ultimele zile ale perioadei de stare;
de stare); 4.a F. a patra faza (si ultima) este faza de
patra faza; rezolutie.
si urmatoarele denumiri alternative:
a.faza de rezolutie; Manifestari clinice
b.faza de hepatizatie cenusie; 759. Fiind date urmatoarele categorii In
c.faza „congestiva" (de hiperemie care
capilara cu edem alveolar); pot fi Impartite manifestarile unei
d.faza de hepatizatie rosie;
 Pneumonia (Pn)
pneumonii
comunitare:
1 .manifestari generale/constitutionale;
2.manifestari limitate la plaman si ia
structurile asociate acestuia; 3.simptome
gastrointestinale; si urmatoarele
manifestari: a.diaree;
b.submatitate sau matitate la percutie;
c.tuse;
d.febra;
e.crepitante;
f.mialgii;
g.transpiratii;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-1, d-2, e-1, f-2, g-3; B.a-2, b-2, c-2,
d-3, e-1, f-1, g-1;
C.a-3, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1,
g-2;
D.a-3, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2,
g-2;
E. a-3, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1,
g-1.
760. Fiind propuse urmatoarele categorii
In
care pot fi Impartite manifestarile unei
pneumonii comunitare:
1 .manifestari generale/constitutionale;
2.manifestari limitate la plaman si la
structurile asociate acestuia;
3.simptome gastrointestinale; si
urmatoarele manifestari: a.artralgii;
b.suflu tubar; c. greata;
d.durere pleuritica;
e.tahicardie;
f.oboseala;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c-1, d-2, e-3, f-2; B.a-1, b-2, c-3, d-2,
e-1, f-1; C.a-2, b-1, c-3, d-1, e-1, f-2;
D.a-2, b-1, c-3, d-1, e-2, f-1; E.a-3, b-2,
c-2, d-1, e-1, f-1.
761. Fiind indicate urmatoarele categorii
In
care pot fi Impartite manifestarile unei
pneumonii comunitare:
1 .manifestari generale/constitutionale;
2.manifestari limitate la plaman si la
structurile asociate acestuia; 3.simptome
gastrointestinale; si urmatoarele
manifestari: a.frecatura pleurala;
b.varsaturi; c.durere de cap;
d.cresterea sau scaderea vibratiilor
vocale;
e.hipotensiune;
f.frisoane;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-1, e-3, f-2; B.a-1, b-3, c-1, d-2,
e-1, f-2; C.a-1, b-3, c-2, d-1, e-1, f-2;
D.a-2, b-1, c-1, d-3, e-2, f-1; E.a-2, b-3,
c-1, d-2, e-1, f-1.
360
762. Cu privire la manifestarile clinice ale
PnCom, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. diversele semne si simptome depind
de
progresia si de severitatea infectiei;
B. rareori apare febra;
C. poate sa apara tuse;
D. prezenta simptomelor digestive infirma
diagnosticul de pneumonie;
E. la palpare, vibratiile vocale sunt
Intotdeauna Intarite.
763. Cu referire la manifestarile clinice ale
PnCom, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. In linii mari, manifestarile unei PnCom
pot fi Impartite In manifestari
constitutionale si manifestari limitate la
plaman si la structurile asociate
acestuia;
B. adesea, febra induce o
reactie bradicardica;
C.tusea este Intotdeauna productiva;
D. printre manifestarile generale se
afla
oboseala, durerea de cap, mialgiile si
adenopatiile;
E. modificari auscultatorii caracteristice
sunt
sibilantele si suflul pleuritic;
F. frecventa respiratorie este deseori
scazuta.
764. Referitor la manifestarile clinice ale
PnCom, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. daca pleura este afectata, pacientul
poate resimti durere retrosternala
constrictiva;
B. pacientul poate avea frisoane si/sau
transpiratii;
C.de obicei, sputa este seroasa; D.de
regula, pacientul nu foloseste muschii
accesori ai respiratiei;
E. uneori, poate sa apara frecatura
pleurala;
F. sonoritatea la percutie poate varia de
la
submatitate la hipersonoritate.
765. Referitor la manifestarile clinice ale
PnCom, fiind date urmatoarele
Inceputuri
de fraza:
1.1a varstnici, imaginea clinica; 2.1a
pacientii grav bolnavi cu PnCom
complicata cu soc septic, imaginea
clinica;
3.modalitatea de prezentarea a unei
 361 Sindroame de condensare
PnCom; 4.severitatea unei PnCom; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a.poate
include hipotensiune si semne de
insuficienta de organ; b.poate varia de
la indolenta pana la
fulminanta;
c. poate varia de la usoara pana la fatala;
d.poate sa nu fie atat de evidenta si
poate consta, initial, In stare de
confuzie nou instalata sau agravata si
putine alte manifestari;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B. a-1, b-4, c-2,
d-3;
C.a-2, b-3, c-4, d-1;
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
766. Referitor la manifestarile clinice ale
pneumoniei, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .In functie de severitatea infectiei; 2.In
functie de nivelul febrei; 3.In functie de
gradul condensarii
pulmonare; 4.In functie de
permeabilitatea bronhiei; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.pacientul poate sa fie
mai mult sau mai
putin tahicardie; b.vibratiile vocale pot
fi Intarite sau
diminuate; c. pacientul poate sa aiba
dispnee de la
minima pana la suficient de severa
Incat
sa-l Impiedice sa vorbeasca In fraze
complete;
d.se poate auzi respiratie suflanta sau
suflu tubar;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-2, b-3, c-1, d-4;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E. a-4, b-2, c-1, d-3.
767. Cu referire la manifestarile clinice ale
pneumoniei, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .In functie de gradul condensarii
pulmonare, de permeabilitatea
bronhiei si
de cantitatea de lichid pleural; 2.In
functie de varsta; 3.In functie de prezenta
sau absenta
lichidului pleural; 4.In functie de
permeabilitatea bronhiei; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.semnele la examenul
fizic difera; b.febra Inalta poate determina
alterarea
mai mare sau mai mica a starii de
constienta; c.se poate auzi sau nu suflu
tubar; d.vibratiile vocale pot fi Intarite sau
diminuate; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-4, d-3; B.a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-4, b-1, c-3, d-2; D.a-3, b-2,
c-1, d-4; E.a-1, b-4, c-2, d-3.
768. Cu privire la manifestarile clinice ale
pneumoniei, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .In functie de cantitatea de exsudat
din alveole;
2.In functie de leziunile cerebrale
preexistente; 3.In functie de gradul
condensarii
pulmonare; si urmatoarele sfarsituri de
fraza: a.febra Inalta poate determina
alterarea
mai mare sau mai mica a starii de
constienta;
b.ralurile crepitante pot fi mai mult sau
mai putin evidente;
c.se poate auzi sau nu suflu tubar;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
769. Fiind date urmatoarele concluzii pe
care
le poate permite examenul fizic la un
pacient cu pneumonie:
1.condensare pulmonara; 2.condensare
pulmonara cu bronhie libera;
3.condensare pulmonara cu bronhie
obstruata si/sau lichid pleural; 4.lichid
pleural;
si urmatoarele constatari la examenul
fizic:
a.cresterea vibratiilor vocale;
b.scaderea vibratiilor vocale;
c. suflu tubar;
d.matitate lemnoasa;
e.submatitate/matitate elastica; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3,
d-2, e-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3, e-2; C.a-2,
b-3, c-2, d-4, e-1; D.a-3, b-4, c-1, d-2,
e-2; E. a-4, b-2, c-1, d-2, e-3.
770. Fiind date urmatoarele semne
auscultatorii din pneumonia franca
lobara:
1 .crepitante;
2.suflu tubar;
3.frecaturi pleurale;
si urmatoarele caracterizari/evenimente
asociate:
 Pneumonia (Pn) 362

a.zgomote uscate, superficiale, timp util pentru a influenta tratamentul

neregulate; b.trecerea aerului prin initial;
bronhii audibila la suprafata toracelui; G.testele de diagnostic rapid au o
c. aerul barbotand prin exsudatul importanta redusa;
alveolar; d.inflamatia a ajuns la pleura; H. disponibilitatea unor teste de
e.zgomote respiratorii bronsice; diagnostic rapid este foarte importanta
f.trosnituri/pocnituri fine cu originea In In pneumonia pneumococica.
alveole; 773. Referitor la diagnosticul diferential al
care este lista de asocieri corecta: PnCom, fiind date urmatoarele categorii
A. a-1, b-3, c-2, d-3, e-2, f-1; de
B. a-2, b-1, c-3, d-2, e-1, stari patologice:
f-3; 1 .stari patologice infectioase;
C.a-2, b-3, c-1, d-1, e-2, 2.stari patologice neinfectioase;
f-3; si urmatoarele stari patologice:
D.a-3, b-1, c-2, d-1, e-3, a.embolismul pulmonar;
f-2; b.bronsita acuta;
E.a-3, b-2, c-1, d-3, e-2, c. insuficienta cardiaca;
f-1. d.exacerbari acute ale bronsitei
Diagnostic cronice;
771.Cand se confrunta cu o posibila e.pneumonita de iradiere;
PnCom, care este lista de asocieri corecta:
medicul trebuie sa Isi puna doua A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
Intrebari: B. a-2, b-1, c-1, d-2,
1 .prima Intrebare; 2.a e-2;
doua Intrebare; C.a-2, b-1, c-2, d-1,
fiind date urmatoarele formulari/modalitati e-2;
de a gasi raspunsul: D.a-2, b-2, c-1, d-1,
a.raspunsul se da cu ajutorul metodelor/ e-2;
tehnicilor de laborator; b.care este E.a-2, b-2, c-1, d-2,
etiologia?; c. raspunsul se da prin metode e-1.
clinice si 774. Fiind date urmatoarele entitati
radiologice; patologice care intra In diagnosticul
d.este aceasta o pneumonie?; diferential al pneumoniei:
care este lista de asocieri corecta: 1 .agravarea edemului pulmonar;
A. a-1, b-1, c-2, d-2; 2.exacerbari acute ale bronsitei cronice;
B.a-1, b-2, c-1, d-2; 3.pneumonie cu etiologie specifica;
C.a-1, b-2, c-2, d-1; 4.trombembolism pulmonar; si
D.a-2, b-1, c-2, d-2; urmatoarele manifestari/circumstante
E.a-2, b-2, c-1, d-1. sugestive pentru acestea: a.calatoria
772.Cu privire la diagnosticarea PnCom, recenta In zone cu agenti patogeni
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: endemici cunoscuti; b.perioade lungi de
A. istoricul este putin relevant In punerea tuse cu expectoratie In anii precedenti; c.
diagnosticului; istoric de boala cardiaca cunoscuta;
B. sensibilitatea si specificitatea semnelor d.durere In membrul inferior In
furnizate de examenul fizic sunt antecedente; care este lista de asocieri
considerabile; corecta:
C. diagnosticul diferential se limiteaza ia A. a-1, b-4, c-2, d-3;
discernerea Intre diferitele variante B. a-2, b-1, c-2,
etiologice; d-4;
D. indiciile epidemiologice pot juca un rol C.a-3, b-1, c-4,
important In punerea diagnosticului d-2;
etiologic; D.a-3, b-2, c-1,
E. pentru cazurile tratate In regim d-4;
ambulator, evaluarea clinica si E.a-4, b-2, c-1,
radiologica d-3.
este, de obicei, insuficienta pentru 775. Date fiind urmatoarele entitati
Inceperea tratamentului; patologice
F. pentru majoritatea investigatiilor de care intra In diagnosticul diferential al
laborator, rezultatele sunt disponibile In pneumoniei:
 363 Sindroame de condensare
1.bronsita acuta;
2.insuficienta cardiaca;
3.pneumonita de iradiere;
4.trombembolism pulmonar;
si urmatoarele manifestari/circumstante
sugestive pentru acestea:
a.simptomul predominant este tusea;
b.tumefactie a membrului inferior In
antecedente;
c.istoric de (tratament pentru) cancer;
d.principalul simptom este dispneea cu
agravare In decubit; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-1, b-4, c-3, d-2; C.a-2, b-3, c-1, d-4;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-1, c-3, d-2.
776. Cu privire la rolul examenului
radiologie
In diagnosticul PnCom, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. radiografia toracica este rareori
necesara
pentru diferentierea pneumoniei de alte
stari patologice;
B. anumite modificari radiologice pot
reprezenta factori de risc pentru o
severitate crescuta;
C. constituirea unei leziuni cavitare
(evidentiabile radiologie) sugereaza o
evolutie favorabila;
D. pneumatocelele sunt evocatoare
pentru o
infectie cu pneumococ;
E. la pacientul suspectat ca ar avea
pneumonie postobstructiva determinata
de
o tumora sau de un corp strain, nu este
indicata tomografia computerizata.
777. Referitor la rolul examenului
radiologie
In diagnosticul PnCom, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. radiografia initiala poate servi drept
reper
pentru urmarirea evolutiei ulterioare a
pacientului;
B. evidentierea radiologica a unei afectari
multilobare este un semn de evolutie
favorabila;
C.uneori, rezultatele radiologice
sugereaza
un diagnostic etiologic;
D.o leziune cavitara ridica suspiciunea de
tuberculoza, mai ales cand este situata
In lobul inferior;
E. TC este aproape Intotdeauna
necesara.
778. Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-o
fraza referitoare la utilitatea unui
diagnostic
etiologic In pneumonia comunitara
(PnCom):
a.drept urmare;
b.nu poate fi determinata pe baza
prezentarii clinice;
c.de obicei;
d.In stabilirea etiologiei PnCom;
e.etiologia PnCom;
f.medicul trebuie sa se bizuie pe sprijinul
furnizat de investigatiile paraclinice;
care este cea mai corecta reconstructie:
A. a—>f->c—►e->b-»d;
B. b—>e—>c->a—»d—>f;
C.c->e—>b->a—»d—>f;
D.d-»e->a-»f->b-*c;
E. e—>d—>f—►a—>c—>b.
779. Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-o
fraza referitoare la impactul pe care Il
are
stabilirea unui diagnostic etiologic In
pneumonia comunitara (PnCom):
a.tratamentul dirijat spre un agent
patogen specific;
b.este statistic superior tratamentului
empiric;
c.care necesita internare In UTI;
d.nu exista date care sa demonstreze ca;
e.reprezentand 98% din totalul pacientilor
cu PnCom; f.exceptand categoria
pacientilor cu
PnCom;
g.si care reprezinta 2% din totalul
pacientilor cu PnCom; h.pentru restul
pacientilor cu PnCom; care este cea mai
corecta reconstructie:
A. f—»a—>e—>b—>h—>g—>c—>d;
B. f—>c—>g—►h—>e—>d—>a—>-b;
C.g-»b—>d—>h—>c-*e—>a—>f;
D.g-»b->h-»a->e—►d->c-»f;
E. h->e->c->g->f—>d—>a->b.
780. Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-o
fraza referitoare la beneficiile stabilirii
unui
diagnostic etiologic In pneumonia
comunitara (PnCom):
a.beneficiile stabilirii unei etiologii
microbiene; b.cu toate acestea; c.exista
o serie de justificari pentru; d.Incercarea
de a stabili un diagnostic
etiologic In PnCom; e.sunt Indoielnice;
f.In majoritatea cazurilor de PnCom;
g.mai ales daca se tine cont de costul
testelor diagnostice; care este cea mai
corecta reconstructie:
A. b—»a—>g—»d—»e—>f—»c;
 Pneumonia (Pn)
B. c->e->d-vf->g-+a->b; C.f—>a—>e—
>g—>b
—>-c—>d;
D. g-*e->b->f—>d—>a—>-c;
E. g—»f—►d—*e—*c—»b—>a.
781. Referitor la motivele care justifica
Incercarea de a stabili un diagnostic
etiologic In pneumoniile comunitare,
fiind
date urmatoarele Inceputuri de fraza:
1 .identificarea unui agent patogen
neasteptat; 2.descoperirea, In unele
cazuri, a unor
agenti patogeni precum
Mycobacterium
tuberculosis si virusul gripal; 3.absenta
datelor de cultura si de
susceptibilitate la antibiotice; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a.face mai
dificila conceperea unor
regimuri terapeutice empirice adecvate;
b.permite Ingustarea regimului empiric
initial;
c. reduce medicului presiunea psihica
asociata cu selectarea antibioticului;
d.are implicatii importante In ce priveste
protectia starii de sanatate publica; e.nu
permite urmarirea cu acuratete a
tendintelor la rezistenta la antibiotice;
f.poate micsora riscul dezvoltarii
rezistentei
la antibiotice; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-3, e-3, f-1;
B.a-1, b-3, c-1, d-1, e-3, f-2; C.a-3, b-1,
c-1, d-2, e-3, f-1; D.a-3, b-1, c-1, d-3, e-1,
f-2; E.a-3, b-2, c-1, d-1, e-3, f-1.
782. Cu privire la examinarea unei lame
din
sputa colorate Gram la pacientii cu
PnCom,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se realizeaza In primul rand pentru a
certifica diagnosticul de pneumonie;
B. poate fi utila In a identifica anumiti
agenti
patogeni (de exemplu, virusurile gripale)
pe baza aspectului lor caracteristic;
C. pentru a fi adecvat pentru cultura, un
esantion de sputa trebuie sa aiba <10
neutrofile si >25 celule epiteliale
scuamoase pe camp de rezolutie joasa;
D. sensibilitatea si specificitatea sunt
foarte
variabile;
E. este utila mai ales cand se
suspecteaza
o etiologie tuberculoasa sau fungica.
783. Cu privire la cultura din sputa In
diagnosticul pneumoniei, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
364
A. sensibilitatea si specificitatea sunt
foarte variabile;
B. unii pacienti, mai ales cei tineri, pot sa
nu
fie capabili sa expectoreze un esantion
de
sputa adecvat;
C. incapacitatea de a produce sputa
poate fi
consecinta hiperhidratarii;
D.hidratarea pacientului poate duce la
stergerea semnelor radiologice de
pneumonie;
E.de la pacientii internati In UTI si
intubati,
sputa se poate obtine prin aspiratie
profunda din arborele respirator sau prin
lavaj bronhoalveolar.
784. Referitor la rolul culturilor In
diagnosticul
pneumoniei, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. la momentul obtinerii esantionului de
sputa, unii pacienti pot fi deja sub
tratament antibiotic, care Insa nu
afecteaza rezultatele;
B. hidratarea pacientului poate duce la
scaderea productiei de sputa;
C. randamentul (proportia rezultatelor
pozitive) culturilor din sputa depaseste
80% In cazurile de pneumonie
pneumococica cu bacteriemie dovedita;
D. pentru pacientii internati In UTI si
intubati,
un esantion de sputa trebuie obtinut si
trimis la laboratorul de microbiologie cat
mai repede posibil;
E. pot fi utile si culturile din lichidul pleural
obtinut din revarsatele pleurale avand o
Inaltime >1 cm pe o radiografie toracica
facuta In decubit dorsal.
785. Referitor la examenul de sputa
(coloratie si cultura) la pacientii cu
PnCom,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este util In special In formele severe de
PnCom, deoarece etiologia acestora este
Intrucatva diferita de cea a formelor mai
usoare;
B. este util mai ales pentru identificarea
pneumococului;
C. poate facilita ajustarea tratamentului
antibiotic;
D. pot fi utile diverse metode de colorare
si
de Insamantare pe medii de cultura;
E. cand se suspecteaza o etiologie
pneumococica, se folosesc coloratii
speciale.
 365 Sindroame de condensare
786. Cu privire la rolul hemoculturilor la
pacientii spitalizati cu PnCom,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. deoarece toate regimurile antibiotice
empirice Indeobste recomandate
acopera
pneumococul, obtinerea unei
hemoculturi
pozitive pentru acest agent patogen are
un
efect decisiv asupra evolutiei clinice;
B. hemoculturile au un randament scazut
daca sunt efectuate dupa Inceperea
antibioterapiei, dar foarte bun daca sunt
efectuate Inainte;
C.agentul patogen cel mai frecvent izolat
este Haemophilus influenzae;
D.informatiile referitoare la
susceptibilitate
(antibiograma) pot permite, In cazurile
adecvate, comutarea de la un regim
antibiotic cu spectru mai Ingust la unul
cu
spectru mai larg;
E.hemoculturile sunt considerate
obligatorii
pentru toti pacientii spitalizati cu PnCom.
787. Referitor la pacientii cu PnCom,
conditiile care determina un risc Inalt,
impunand efectuarea de hemoculturi
sunt
urmatoarele, ce.:
A. leucocitoza secundara pneumoniei;
B. amigdalectomie;
C. deficiente ale factorilor de coagulare;
D. hepatopatie cronica;
E. pneumonie severa.
788. Privitor la testele antigenice folosite
In
diagnosticul pneumoniei cu pneumococ
si
cu Legionella, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A.sunt disponibile comercial;
B. detecteaza antigenele In sputa;
C. testul pentru Legionella pneumophila
detecteaza doar serogrupul 1, care este
responsabil doar de o mica parte din
cazurile de legioneloza comunitara;
D. nu detecteaza antigenul chiar dupa
Inceperea unui tratament antibiotic
adecvat;
E. detecteaza antigenul doar In prima
saptamana de boala;
F. sunt sensibile si specifice, mai ales cel
pentru Legionella.
789. Fiind date urmatoarele teste
antigenice
folosite In diagnosticul PnCom:
1.teste care detecteaza antigenele In
urina; 2.test rapid;
3.test care detecteaza anticorpii prin
fluorescenta directa; si urmatorii
germeni pentru care acestea sunt
folosite: a.virusul gripal;
b. irusul gripal, virusul sincitial respirator;
c.pneumococ, Legionella; care este lista
de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
790. Fiind propuse urmatoarele teste
antigenice folosite In diagnosticul
PnCom:
1 .testul urinar pentru anumite antigene
de
Legionella;
2.testul urinar pentru antigene
pneumococice;
3.testul pentru virusul sincitial respirator;
si urmatoarele trasaturi:
a.In general, este demn de Incredere, dar
poate da rezultate fals pozitive la copiii
colonizati (care au bacteria In tractul
respirator superior, fara a avea
pneumonie);
b.are sensibilitate si specificitate foarte
bune (ajungand pana la 90% si
respectiv 99%);
care sensibilitate scazuta; d.detecteaza
doar serogrupul 1; e.are sensibilitate si
specificitate bune (de 80% si respectiv
peste 90%); care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-1; B.a-1,
b-3, c-2, d-1, e-2;
C.a-2, b-1, c-3, d-1,
e-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-1, e-2;
E.a-3, b-2, c-1, d-1, e-2.
791. Cu privire la testele care se bazeaza
pe
reactia polimerazica In lant folosite In
diagnosticul pneumoniei, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. detecteaza proteinele de suprafata ale
germenilor respectivi;
B. sunt disponibile pentru Legionella
pneumophila;
C. sunt disponibile pentru micobacterii;
D. exista un test multiplex pentru
pneumococ, stafilococ si Klebsiella;
E. sunt folosite curent In clinica.
 Pneumonia (Pn) 366

792. Cu privire la rolul analizelor ale PnCom: 1 .infectia

serologice
In diagnosticul pneumoniei, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se bazeaza pe cresterea titrului
imunoglobulinelor G specifice Intre
esantioanele de sange recoltate In faza
acuta si In convalescenta;
B. o crestere de doua ori a titrului
anticorpilor Intre faza acuta si
convalescenta este considerata
diagnostica pentru infectia cu agentul
patogen respectiv;
C.In trecut, au fost folosite pentru
identificarea agentilor patogeni atipici;
D.au fost utilizate odinioara pentru
identificarea microorganismelor tipice
dar relativ rare, cum ar fi stafilococul;
E. In ultimul timp, au cazut In dizgratie din lista de asocieri corecta:
cauza timpului necesar pentru a obtine
rezultatul la esantionul din faza acuta.
Complicatii
793. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza d-4;
referitoare la complicatiile PnCom sunt
corect formulate, ce.:
A. dintre complicatiile PnCom, cele trei
care
merita o atentie speciala sunt;
B. infectia metastatica, abcesul pulmonar;
C.si lichidul pleural complicat;
D. iar un revarsat pleural semnificativ; 2.pneumonia de aspiratie;
E.trebuie punctionat In scop strict
diagnostic.
794. Fiind indicate urmatoarele complicatii b.este In mod tipic o infectie
ale PnCom:
1 .insuficienta respiratorie;
2.soc septic;
3.insuficienta multiorganica; 4.diateza
hemoragica; 5.agravarea bolilor
comorbide; si urmatoarele caracteristici:
a.colaps vascular cu extremitati calde;
b.coagulopatie de consum (coagulare
intravasculara diseminata);
c.decompensarea unei insuficiente
cardiace sau renale;
d.hipoxemie;
e.hipoprotrombinemie, retentie azotata,
dispnee;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-3, c-2, d-4, e-5; B.a-2, b-4, c-5, d-1,
e-3;
C.a-3, b-4, c-1, d-2,
e-5;
D.a-3, b-5, c-4, d-1, e-2;
E. a-4, b-2, c-5, d-3,
e-1.
795. Fiind propuse urmatoarele
complicatii
metastatica;
2.abcesul pulmonar;
3.abcesul pulmonar cu etiologie
polimicrobiana; 4.abcesul
pulmonar cu etiologie
monomicrobiana; si urmatoarele
caracteristici: a.poate sa apara In
asociere cu aspiratia; b.poate duce la
formarea unui abces
cerebral;
c. poate fi consecinta unei infectii
mono-
sau polimicrobiene; d.poate avea ca
agent SARM-DC,
Pseudomonas aeruginosa sau
(rareori)
Streptococcus pneumoniae; care este
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-4, c-1,
d-3;
C.a-3, b-1, c-2,
D.a-3, b-2, c-4,
d-1;
E. a-4, b-2, c-1,
d-3.
796. Fiind date urmatoarele complicatii/
variante ale PnCom:
1.infectia metastatica;
si urmatoarele trasaturi:
a.o complicatie este abcesul pulmonar;
polimicrobiana mixta cu aerobi si cu
anaerobi;
c. poate produce endocardita;
d.se produce rar, dar trebuie sa i se
acorde atentie imediata, cu investigatii
detaliate si tratament adecvat; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2,
d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-2, b-1, c-1,
d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1,
d-1.
797. Caracteristici ale lichidului pleural care
impun drenarea (de obicei, cu un tub de
drenaj) la pacientii cu PnCom sunt
urmatoarele, ce.:
A. pH mai mare de 7;
B. concentratia glucozei mai mica de 80
mg/dL;
C. concentratia LDH mai mica de 250
U/L;
D. absenta bacteriilor pe frotiul din lichidul
pleural;
E. descoperirea de bacterii prin
Insamantarea pe medii de cultura.
Control si prognostic
 367 Sindroame de condensare
798. Referitor la evolutia pacientilor cu
PnCom altminteri sanatosi, fiind date
urmatoarele manifestari:
1 .febra; 2.leucocitoza; 3.tabloul fizic;
4.anomaliile radiologice; si urmatoarele
repere temporale: a.de obicei, se rezolva
In interval de 2 zile; b.se rezolva cel mai
lent: poate dura 4-12 saptamani pana la
disparitia lor completa; c.poate sa
persiste mai mult timp; d.de obicei, se
rezolva In interval de 4 zile; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-3,
d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-2, b-3, c-1,
d-4; D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-1, c-3,
d-2.
799. Cu privire la evolutia, urmarirea si
prognosticul pacientilor cu PnCom,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. rapiditatea disparitiei anomaliilor
radiologice depinde de varsta
pacientului
si de boala pulmonara subiacenta;
B. pentru un pacient a carui stare se
amelioreaza si care (daca fusese
spitalizat) a fost externat, o radiografie
de
control este recomandata dupa 4-6 luni;
C.daca la radiografia de control se
demonstreaza persistenta sau recidiva
imaginii radiologice, In special In alt
segment pulmonar, trebuie luata In
considerare posibilitatea unui neoplasm
subiacent;
D.de obicei, pacientii tineri si fara
comorbiditati evolueaza bine si se
Insanatosesc complet dupa aproximativ
6 saptamani;
E. la pacientii care necesita spitalizare,
mortalitatea este mai mare si
aproximativ
90% din aceasta poate fi atribuita direct
pneumoniei;
F. varsta pacientului nu influenteaza
prognosticul.
800. Referitor la evolutia/prognosticul
pneumoniei, fiind date urmatoarele
variante:
1.In ansamblu, mortalitatea este <1%;
2.In ansamblu, mortalitatea este In jur de
10%;
3.evolutie buna cu Insanatosire
completa dupa aproximativ 2
saptamani;
4.Insanatosirea completa poate dura 3-4
sau mai multe saptamani;
si urmatoarele categorii de pacienti:
a.pacientii care se preteaza la tratament
In regim ambulatoriu;
b.pacientii tineri si fara comorbiditati;
c. pacientii mai varstnici;
d.pacientii cu afectiuni comorbide;
e.pacientii care necesita spitalizare; care
este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3, e-4;
B. a-1, b-3, c-4, d-4,
e-2;
C.a-2, b-4, c-1, d-3, e-4;
D.a-3, b-4, c-2, d-4, e-1;
E.a-4, b-2, c-4, d-1, e-3.
801. Referitor la prognosticul pneumoniei,
fiind date urmatoarele categorii:
1 .prognostic favorabil, vindecare
rapida;
2.prognostic nefavorabil, vindecare lenta;
si urmatorii factori de prognostic:
a.pacientul poate fi tratat In regim
ambulatoriu;
b.fara comorbiditati;
c. varsta tanara;
d.comorbiditati;
e.varsta avansata;
f.pacientul necesita internare; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1,
d-2, e-2, f-2; B.a-1, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1; D.a-2, b-1,
c-2, d-2, e-1, f-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-2,
f-1.
Pneumonia franca lobara (PFL)
802. Cu privire la pneumonia franca
lobara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. are ca agent patogen stafilococul;
B. apare de regula, In institutiile de
Ingrijire
medicala;
C.apare, de obicei, la persoane cu boli
cronice debilitante;
D.poate fi precedata de o perioada (de
1-3
zile) de curbatura si astenie;
E. de regula, Incepe insidios.
803. Cu privire la durerea (junghiul) din
PFL,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este calmata de tuse;
B. este superficiala;
C. clasic, este localizata supraclavicular;
D.face ca pacientul sa prefere decubitul
pe partea sanatoasa;
E. miscarile respiratorii agraveaza
durerea.
804. Referitor la durerea (junghiul) din
PFL,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. obliga pacientul sa faca miscari
respiratorii ample;
B. nu influenteaza dispneea;
 Pneumonia (Pn)
C. de regula, apare a doua sau a treia zi
dupa debut;
D. resimtita In umar sugereaza afectarea
lobului superior;
E. la copii, este adesea resimtita In umar.
805. Cu privire la sputa din PFL,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. are culoare caramizie din cauza
continutului mare de leucocite;
B. este aderenta din cauza continutului
mare de trombocite;
C.de regula, apare din prima zi de boala;
D.In mod tipic, este initial mucoasa;
E.devine ulterior seroasa;
F. evolueaza In paralel cu leziunile
histopatologice.
806. Referitor la evolutia sputei In PFL,
fiind
date urmatoarele variante:
1 .absenta sputei;
2.sputa ruginie (hematii);
3.sputa mucopurulenta (leucocite);
4.sputa diminueaza progresiv,
pierzandu-si
treptat caracterul purulent; si fazele de
evolutie ale PFL: a.faza de „congestie"
(de hiperemie
capilara);
b.faza de prodrom; c.faza de hepatizatie
rosie; d.faza de rezolutie; e.faza de
hepatizatie cenusie; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-4, e-3;
B.a-1, b-2, c-4, d-1, e-3; C.a-1, b-3, c-4,
d-2, e-1; D.a-1, b-4, c-1, d-3, e-2; E. a-2,
b-3, c-1, d-4, e-1.
807. Referitor la perioada de debut (prima
faza) a PFL, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. se produce hiperemie inflamatoare In
capilarele interstitiului pulmonar cu
scaderea densitatii parenchimului
pulmonar;
B.In alveole Incepe sa patrunda exsudat
inflamator, de la Inceput bogat In celule;
C. caile aeriene sunt libere;
D. radiologie se constata hiperaeratia
teritoriului respectiv;
E.pacientul are stare generala alterata.
808. Referitor la datele de examen fizic
din
perioada de debut (prima faza) a PFL,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. murmurul vezicular are tonalitate si
intensitate crescute (respiratia Inalta) si
timbrul uneori Inasprit;
B. pe masura ce scade densitatea
parenchimului pulmonar, poate sa apara
respiratie suflanta;
368
C.respiratia suflanta se aude mai ales In
inspir;
D. ibratiile vocale se transmit normal;
E. la percutie, se constata matitate neta;
F. In mod caracteristic, se ausculta raluri
crepitante.
809. Elemente de inspectie caracteristice
pentru perioada de debut (prima faza) a
PFL sunt urmatoarele, ce.:
A. herpes nazolabial;
B. paloare faciala;
C. congestia obrazului pe partea opusa
opusa pneumoniei;
D.cianoza;
E. respiratii ample;
F. bradipnee.
810. Referitor la simptomele
caracteristice
perioadei de debut (primei faze) a PFL
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de regula, primul care apare este
junghiul;
B. febra nu depaseste 38,5°C;
C.de obicei, tusea apare din prima zi; D.In
general, mai ales In perioada initiala,
tusea este productiva; E. dispneea este
consecinta obstructiei
bronsice.
811. Referitor la simptomele
caracteristice
perioadei de debut a PFL urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. frisonetele initiale sunt urmate de o
stare
subfebrila;
B. pacientul prezinta mai multe frisonete
scurte;
C.In mod tipic, febra este remitenta;
D.In timpul febrei pot aparea tulburari
neuropsihice si miscari involuntare ale
mainilor numite asterixis;
E. In cele mai multe cazuri, dispneea
este de tip expirator.
812.Cu privire la prima parte a perioadei
de
stare (de hepatizatie rosie) a PFL,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.In alveole exista un exsudat fibrino-
hematic, cu hematii distruse,
hemoglobina
libera si pneumococi;
B.febra este remitenta;
C.In general, pacientul este bradipneic;
D.daca apare, dispneea are caracter
inspirator;
E.In mod tipic, sputa este mucopurulenta;
F. radiologie, se observa o opacitate
triunghiulara cu baza spre hil si varful
 369 Sindroame de condensare
spre
pleura.
813.In prima parte a perioadei de stare
(In
faza de hepatizatie rosie) a PFL, printre
modificarile caracteristice la examenul
fizic
se afla urmatoarele, ce.:
A. murmur vezicular Inasprit;
B. suflu tubar Insotind murmurul vezicular;
C.cianoza marcata produsa prin
mecanism
obstructiv;
D.icter intens;
E. bronhofonie daca se asociaza lichid
pleural;
F. pectorilocvie afona, cu atat mai
evidenta
cu cat se asociaza o cantitate mai mare
de
lichid pleural;
G. matitate lemnoasa;
H.modificarea ariei matitatii atunci cand
pacientul Isi schimba pozitia.
814.Cu privire la crepitantele de inductie
din
PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. se aud In ambii timpi respiratori;
B. „Inconjoara" (se ausculta pe un teritoriu
avand In centru regiunea unde se aude)
suflul tubar;
C. desi Indeobste clasificate drept raluri
uscate, au timbru relativ umed;
D. adesea, se aud doar cand pacientul
inspira profund;
E. scad dupa tuse;
F. se datoreaza ruperii puntilor de fibrina
si
desprinderii exsudatului de pe peretii
alveolelor la patrunderea aerului In
alveole;
G. cresc pe masura ce creste
cantitatea de
exsudat din alveole;
H.apar dupa suflul tubar;
l.pe masura ce scad, scade si aria de
auscultatie a suflului tubar.
815. Referitor la ultimele zile ale perioadei
de
stare (de hepatizatie cenusie) a PFL,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In alveole exista exsudat fibrino-
leucocitar, cu pneumococi si macrofage
care lizeaza fibrina;
B. matitatea devine tot mai neta;
C. febra se mentine sau Incepe sa scada;
D. sputa devine ruginie;
E. suflul tubar creste In intensitate;
F. apar crepitante de inductie.
816. Cu privire la crepitantele de
Intoarcere
din PFL, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. au acelasi caracter ca si crepitantele
de
inductie;
B. apar In faza de hepatizatie rosie;
C.scad dupa tuse;
D.au un caracter (si, probabil, un
mecanism) apropiat de subcrepitante;
E. se datoreaza, probabil, antrenarii
exsudatului alveolar In caile aeriene.
817. Crepitantele de Intoarcere din PFL
se
deosebesc de crepitantele de inductie
prin
urmatoarele trasaturi, ce.:
A. au timbru mai uscat;
B. sunt mai fine;
C. apar mai tarziu In inspir;
D.se aud numai In inspiratie;
E. sunt inegale.
818. Cu privire la perioada de vindecare
a
PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. In alveole exista exsudat abundent;
B. resorbtia exsudatului se face
progresiv,
de la centru spre periferie;
C. tusea dispare treptat;
D. radiologie, opacitatea devine
omogena,
clarificandu-se de la periferie spre
centru;
E. sub antibiotic, simptomele se remit, de
regula, „in crisis".
819. Referitor la vindecarea „in lisis" din
PFL,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este unul dintre tiparele clasice de
vindecare ale PFL;
B. nu apar semne clinice particulare;
C. tusea diminueaza pana ia disparitie;
D. febra scade brusc;
E.starea generala se altereaza brusc,
apoi
se amelioreaza.
820.Referitor la vindecarea „in crisis" din
PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A.este frecventa dupa administrarea de
antibiotic;
B. starea generala se altereaza brusc;
C. febra scade treptat;
D. adesea, pacientul delireaza;
 Pneumonia (Pn) 370

E. jumatate din pacienti mor; abdominale si varsaturi); b.febra

F. jumatate din pacienti se vindeca, odata determina adesea alterarea starii
cu normalizarea temperaturii si de constienta (mimeaza un AVC); c.sunt
revenirea frecvente manifestarile
la normal a pulsului. neuropsihice, cu delir, agitatie
821.In mod caracteristic, In PFL apar psihomotorie, halucinatii (delirium
urmatoarele modificari bioumorale, ce.: tremens);
A. poliurie; d.forma abortiva (nu depaseste stadiul de
B. hiperbilirubinemie directa; hiperemie); care este lista de asocieri
C. retentie azotata; corecta: A. a-1, b-4, c-3, d-2; B.a-2, b-1,
D.leucopenie; c-4, d-3; C.a-3, b-2, c-1, d-4; D.a-3, b-4,
E. predominanta limfocitelor In formula c-1, d-2; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
leucocitara. 825. Cu privire la diversele variante
822.In mod caracteristic, In PFL apar clinice
urmatoarele modificari bioumorale, ce.: ale PFL, fiind date urmatoarele categorii
A. predominanta formelor mature de de
neutrofile; pacienti:
B. retentie azotata; 1 .batrani;
C. sindrom inflamator moderat; 2.copii;
D.cresterea moderata a VSH; 3.persoane tarate (batrani, alcoolici,
E. In perioada acuta, cresc y-globulinele. bolnavi cronici cardiaci, renali, hepatici
823.Cu privire la diversele variante clinice etc);
ale PFL, urmatoarele afirmatii sunt 4.pacienti cu obstructie bronsica (cel mai
corecte, adesea tumorala); si urmatoarele
ce.: caracteristici/forme clinice: a.forma
A. forma abortiva (pneumonia nu recidivanta sau persistenta; b.nu
depaseste urmeaza tiparul clasic de evolutie, iar
faza hiperemica initiala) este frecventa prognosticul este grav; c. semnele
sub meningeale sunt mai frecvente;
antibiotic; d.semnele generale sunt, de regula,
B. la batrani predomina manifestarile discrete;
digestive (dureri abdominale si care este lista de asocieri corecta:
varsaturi); A. a-1, b-2, c-3, d-4;
C. forma cu sindrom pseudopleuritic este B.a-1, b-4, c-2, d-3;
frecventa cand bronhia lobara este C.a-2, b-4, c-1, d-3;
libera; D.a-3, b-1, c-4, d-2;
D. semnele meningeale sunt mai E.a-4, b-3, c-2, d-1.
frecvente 826. Care dintre urmatoarele nu
la tineri; reprezinta o
E. la batrani, semnele generale sunt, de complicatie a PFL:
regula, foarte intense; A. colaps;
F. la persoanele tarate (batrani, alcoolici, B. abces pulmonar;
bolnavi cronici cardiaci, renali, hepatici C.meningita;
etc), urmeaza tiparul clasic de evolutie, D.artrita de cauza autoimuna;
iar E.tromboflebita profunda;
prognosticul este grav; F. glomerulonefrita prin mecanism septic.
G.forma recidivanta sau persistenta 827.Complicatii recunoscute ale PFL
impune efectuarea probelor ventilatorii. sunt
824. Referitor la diversele variante clinice urmatoarele, ce.:
ale A. soc toxicoseptic;
PFL, fiind date urmatoarele categorii de B. cronicizare;
pacienti: C.endocardita
1.alcoolici; septica;
2.batrani; D. pancreatita;
3.copii; E.abces cerebral.
4.pacientii care iau antibiotic;
828.Complicatii ale PFL sunt
si urmatoarele caracteristici/forme clinice:
urmatoarele,
a.predomina manifestarile digestive
ce.:
(dureri
A. septicemie;
 371 Sindroame de condensare

B. scleroza teritoriului pulmonar respectiv; (os,

C.pericardita autoimuna; piele, abcese cu diferite localizari);
D.dilatatie gastrica acuta; D. este pneumonia cu debutul cel mai
E.pleurezie; brutal;
F. ileus paralitic. E. clinicienii trebuie sa fie constienti de
consecintele ei potential severe;
Pneumonia streptococica F. poate evolua spre necroza (pneumonia
829.Cu privire la pneumonia necrozanta);
streptococica, G.In general, are o evolutie benigna; H.
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: recidiveaza frecvent.
A. cel mai adesea, este provocata de 833. Referitor la manifestarile pneumoniei
streptococi viridans; stafilococice, urmatoarele afirmatii sunt
B. de obicei, Incepe brusc; corecte, ce.:
C.frecvent, este precedata de angina sau A. In general, febra este continua;
de o infectie acuta de cai respiratorii B. mult timp, starea generala se mentine
superioare; buna;
D.de obicei, evolueaza cu febra continua; C. de regula, pacientul este dispneic;
E. tipic, apare un bloc unic de D. adesea, pacientul este palid;
condensare cu distributie lobara sau E. de obicei, sputa este mucoasa;
segmentara. F. apar focare multiple de condensare,
830.Referitor la manifestarile tipice ale situate unilateral.
pneumoniei streptococice, urmatoarele 834. Cateva dintre modificarile tipice
afirmatii sunt corecte, ce.: constatate la examenul plamanilor In
A. febra creste brusc; pneumonia stafilococica sunt
B. starea generala este moderat alterata; urmatoarele,
C.sputa este ruginie; ce.:
D. la percutia toracelui, se constata zone A. raluri sibilante;
de B. raluri crepitante;
hipersonoritate;
C.hipersonoritate;
E. la auscultatie, se constata focare
D.matitate lemnoasa;
multiple
de raluri ronflante. E. suflu tubar.
831.Complicatii ale pneumoniei 835. Leziunile histopatologice
streptococice sunt urmatoarele, ce.: caracteristice
A. pleurezie purulenta; pneumoniei stafilococice sunt
B. abcese pulmonare multiple; urmatoarele,
ce.:
C.nefropatie tubulointerstitiala;
D.septicemie; A. alveolita fibrinoasa lobara sau
E. metastaze septice la distanta segmentara;
determinand focare de supuratie B. tromboze vasculare;
(peritoneu, muschi, articulatii etc); C.necroza;
F. sunt favorizate de enzimele D.formarea de cavitati/bule
streptococice (pneumatocele);
(fibrinolizina si hialuronidaza), care E. pleurezie purulenta;
faciliteaza raspandirea streptococului. F. pneumotorace aparut, de regula, la
Pneumonia stafilococica tentativele de toracenteza.
836.Fiind date urmatoarele leziuni
832. Cu privire la pneumonia
histopatologice tipice pentru pneumonia
stafilococica, stafilococica:
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: a.necroza;
A. se cunoaste de multa vreme ca poate b.tromboza vasculara; c.alveolita
sa fibrinoasa focala; d.pleurezie purulenta;
apara drept complicatie a infectiei e.formarea de cavitati/bule
gripale; (pneumatocele); f.pneumotorace
B. la copii poate sa apara ca o spontan; care este lantul temporal/cauzal
complicatie a corect:
rujeolei sau a tusei convulsive; A. b—>c,f—>d—>e—>a;
C. poate sa apara ca metastaza a unei B.
infectii stafilococice cu alta localizare c—>b—>a—>e—
>d,f;
 Pneumonia (Pn)
C.d->c->a,e->f->b;
D.e-+b-►c->f-»a,d;
E.
f—>b—>e—>d—>c—>a.
Pneumonia cu Klebsiella
837.Cateva dintre circumstantele tipice
care
favorizeaza pneumonia cu Klebsiella
sunt
urmatoarele, ce.:
A.denutritie;
B. fumat;
C.boli cronice debilitante;
D.fondul tarat al pacientului;
E. expunerea la frig.
838.Cu privire la pneumonia cu
Klebsiella,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. are o tendinta necrozanta, toxica si
septicemica;
B. se cronicizeaza rareori;
C. mortalitatea este redusa;
D. provoaca frecvent dispnee;
E. poate duce la obstructie bronsica prin
spasm muscular.
839.Referitor la manifestarile pneumoniei
cu
Klebsiella, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. cianoza este frecventa;
B. starea generala este grava;
Ceste caracteristica sputa
mucopurulenta;
D. sputa este fluida;
E. radiologie, se constata, In mod tipic, o
opacitate lobara sau segmentara.
840.Cu privire la examenul fizic din
pneumonia cu Klebsiella, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sindromul de condensare este, cel mai
adesea, tipic;
B. matitate poate fi discreta sau franca;
CIn majoritatea cazurilor, apare suflu
tubar;
D. frecvent, apare respiratie suflanta;
E. dintre zgomotele supraadaugate, cel
mai frecvent se ausculta crepitantele.
841. Cateva dintre complicatiile
respiratorii/
pulmonare ale pneumoniei cu Klebsiella
sunt urmatoarele, ce.:
A. bronholitiaza;
B. detresa respiratorie;
C. insuficienta respiratorie acuta;
D. emfizem pulmonar;
E. piopneumotorax.
842. Cateva dintre complicatiile tipice ale
pneumoniei cu Klebsiella sunt
372
urmatoarele,
ce.:
A. septicemie;
B. abcese cronice multiple;
C. pericardita autoimuna;
D.artrita;
E. meningita;
F. soc cardiogen;
G.coagulare intravasculara diseminata;
H. insuficienta renala cronica;
I.scleroza renala.
Pneumoniile virale
843. Referitor la clasificarea virusurilor ca
agenti etiologici ai pneumoniei, fiind
date
urmatoarele categorii:
1.pneumonia este o manifestare
primara a bolii;
2.pneumonia este parte a unei boli
multisistemice; 3.pneumonia poate fi
atat manifestarea
primara a bolii, cat si parte a unei boli
multisistemice; si urmatoarele
tipuri de virusuri: a.virusul
herpes simplex; b.hantavirus;
c.virusul sincitial respirator;
d.citomegalovirus;
e. irusul varicelo-zosterian;
f. irusuri paragripale; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-3, d-2, e-2,
f-1; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-3, f-1; C.a-1,
b-2, c-3, d-1, e-2, f-1; D.a-2, b-1, c-1, d-3,
e-2, f-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-3.
844. Cu privire la clasificarea virusurilor
ca
agenti etiologici ai pneumoniei, fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .pneumonia este o manifestare
primara a bolii;
2.pneumonia este parte a unei boli
multisistemice; 3.pneumonia poate fi
atat manifestarea
primara a bolii, cat si parte a unei boli
multisistemice; si urmatoarele
tipuri de virusuri: a.rinovirus;
b.virusul Epstein-Barr;
cspecii de paramixovirus (pojar);
d.citomegalovirus;
e.virusuri gripale;
f.adenovirusuri;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-2, d-3, e-1, f-1; B.a-2, b-1, c-2, d-1,
e-1, f-3; C.a-2, b-1, c-3, d-2, e-1, f-1;
D.a-2, b-3, c-1, d-1, e-2, f-1; E.a-3, b-1,
c-1, d-2, e-2, f-1.
845.Cateva dintre manifestarile care
preced
 373 Sindroame de condensare

adesea pneumoniile virale sunt B. de obicei, este ruginie;

urmatoarele, ce.: Cde regula, este abundenta;
A. infectie acuta de cai D.este aderenta, vascoasa;
respiratorii E. examenul de sputa evidentiaza o flora
superioare; microbiana banala;
B. rinita; F. poate deveni mucopurulenta In
C. dureri de dinti; suprainfectiile bacteriene;
D.faringita; G.In mod caracteristic, In pneumonia
E. durere de urechi. gripala este frecvent purulenta.
846.In mod tipic, tabloul clinic initial al 850. Cu privire la examenul fizic
pneumoniei virale include urmatoarele, pulmonar In
ce.: pneumoniile virale, urmatoarele afirmatii
A. astenie; sunt corecte, ce.:
B. mialgii; A. examenul fizic pulmonar este foarte
C.febra Inalta; revelator pentru diagnostic;
D.frison solemn; B. ralurile se aud mai frecvent In regiunile
E. cefalee; apicale;
F. stare generala alterata. Cde regula, modificarile la examenul fizic
847.Cu privire la manifestarileintereseaza doar unul dintre cele doua
pneumoniilor campuri pulmonare;
virale, urmatoarele afirmatii D. poate sa apara respiratie suieratoare;
sunt
corecte, E. pleurezia poate induce hipersonoritate
ce.: la
A. In general, debutul este mai brutal percutie.
decat 851. La examenul fizic pulmonar,
In pneumoniile bacteriene; pneumoniile virale pot determina
B. poate sa apara durere retrosternala urmatoarele modificari, ce.:
ameliorata de tuse; A. uneori, hipersonoritate la baze, uni-
C. durerea retrosternala este atribuita sau
inflamatiei pleurale; bilaterala;
D. formele comune de boala evolueaza In B. focare multiple de subcrepitante mai
maxim o saptamana; fine
E. In formele severe, poate sa apara sau mai groase;
hipoxemie; C. scaderea murmurului vezicular (dar
F. sindromul de detresa respiratorie acuta poate fi si crescut In unele cazuri);
se coreleaza cu o evolutie favorabila; D. tiraj supra- sau substernal sau
G.tusea poate sa fie productiva sau nu; intercostal;
H. pacientul poate fi dispneic; E. tahicardie sau bradicardie.
852. Cateva dintre modificarile la
l.examenul fizic pulmonar este suficient
examenul
pentru punerea diagnosticului; J. fizic pulmonar care pot fi determinate de
durerea pleuritica este caracteristica. pneumoniile virale sunt urmatoarele,
848. Cu privire la tusea din pneumoniile ce.:
virale, urmatoarele afirmatii sunt A. respiratie suflanta In afara ariilor de
corecte, submatitate;
ce.: B. ronflante diseminate pe Intreg toracele;
A. apare dupa 1-3 zile de la debutul bolii; C. frecatura
B. de obicei, este productiva Inca de la pleurala;
Inceput; D.tahipnee;
Ceste chinuitoare, obositoare; E. expansiunea inspiratorie a spatiilor
D.apare In accese; intercostale.
E.deseori, este provocata de aplecarea 853. Cu privire la rolul examenului
In radiologie
fata. In pneumoniile virale, urmatoarele
849. Cu privire la sputa din pneumoniile afirmatii
virale, urmatoarele afirmatii sunt sunt corecte, ce.:
corecte, A. pneumoniile virale determina adesea
ce.: modificari patognomonice pe radiografia
A. apare dupa cateva zile de la instalarea toracica;
tusei;
 Pneumonia (Pn)
B. pneumoniile bacteriene se diferentiaza
usor de cele virale pe baza modificarilor
radiologice;
C. imaginea radiologica apare dupa
primele
2-4 zile de boala;
D. imaginea radiologica dispare odata cu
vindecarea clinica;
E. mici zone de atelectazie sau de
emfizem
pot sa apara ca urmare a obstructiei
pasagere a bronhiilor prin spasm
muscular.
854. Referitor la infiltratele care apar
radiologie In pneumoniile virale,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt omogene;
B. sunt bine delimitate;
Cde regula, pleaca din hil si se Intind
spre periferie, cel mai adesea spre
regiunile apicale;
D. constituie multiple traiecte liniare
reticulo-
micronodulare;
E. clasic, au fost descrise drept imagine
„pieptanata" sau „In fluture".
855. Pneumoniile virale pot determina
urmatoarele modificari radiologice, ce.:
A. mici zone de atelectazie sau de
emfizem,
care se modifica de la o zi la alta;
B. cresterea transparentei pulmonare In
baze, cu aspect de geam mat;
C.imagini areolare de 3-4 mm
determinate
de exsudatul din alveole;
D.infiltrate interstitiale sau alveolare
parcelare, care pot fi bilaterale sau pot
afecta doi sau mai multi lobi;
E. reducerea desenului peribronsic;
F. zone de condensare, mai mici sau mai
mari;
G. revarsat lichidian pleural.
856. Referitor la evolutia pneumoniilor
virale,
fiind date urmatoarele evaluari de
frecventa:
l.cel mai adesea;
2.uneori;
3.rareori; 4.si mai
rar;
si urmatoarele variante de evolutie:
a.apar complicatii;
b.evolutia este favorabila;
c. evolueaza sever;
d.se produce decesul; care este
lista de asocieri corecta: A. a-3,
b-1, c-2, d-4; B.a-3, b-4, c-2,
d-1; C.a-4, b-2, c-1, d-3; D.a-4,
374
b-2, c-3, d-1; E.a-4, b-3, c-1,
d-2.
857. Printre modificarile care apar la
examenul histopatologic In pneumoniile
virale se afla urmatoarele, ce.:
A. infiltrat celular si edem interstitial, mai
ales peribronsic;
B. Ingrosarea peretilor alveolari prin
fibroza;
C. hiperemie arteriala In
septurile
interalveolare;
D. exsudat inflamator In lumenul
alveolelor
(alveolita catarala), uneori cu
descuamarea celulelor (alveolita
edematoasa);
E. infiltrat celular si edem de staza In
peretele bronsic;
F. mucus, uneori formand dopuri, In
alveole.
858. Care dintre urmatoarele nu
reprezinta o
complicatie recunoscuta a pneumoniilor
virale:
A. colaps vascular;
B. encefalita;
C.pericardita;
D.endocardita;
E. suprainfectie bacteriana.
Bronhopneumonia
859. Bronhopneumonia apare de obicei la
urmatoarele categorii de persoane, ce.:
A. persoane aflate In convalescenta unei
boli infectioase (rujeola, tuse convulsiva,
gripa);
B. persoane sanatoase;
C.cardiaci;
D.cirotici;
E.diabetici;
F. renali;
G.neoplazici;
H.tineri si adulti.
860. Cu privire la bronhopneumonie,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. are adesea ca agent cauzal un coc
gram
negativ;
B. la batrani produce adesea tulburari
psihice (delir, carfologie);
C. poate determina durere toracica de
regula, de intensitate mare;
D.In general, opacitatile pe care le
produce pe radiografia pulmonara sunt
situate unilateral;
E. poate determina, la examenul fizic, un
tablou de tip pseudolobar;
F. are mortalitate redusa.
 375 Sindroame de condensare

861. Care dintre elementele tabloului

pseudolobar determinat de
bronhopneumonie este cel mai putin
susceptibil a genera confuzia cu
pneumonia:
A. matitatea la percutie;
B. suflul tubar;
C. accentuarea transmiterii vibratiilor
vocale;
D. ralurile crepitante;
E. ralurile subcrepitante.
862. Cu privire la bronhopneumonia
copiilor,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. dintre cocii gram pozitivi, principalul
agent patogen este pneumococul;
B. dintre diversele grupe de varsta, cei
mai
afectati sunt scolarii;
C. produce frecvent batai ale aripilor
nasului;
D. determina, In mod caracteristic, tuse
chintoasa;
E. are o evolutie benigna.
863. Cu privire la bronhopneumonie,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. Haemophilus influenzae este unul
dintre
agentii obisnuiti;
B. de obicei, debutul este brutal;
C.starea generala este buna;
D.febra este continua;
E. apare stare toxicoseptica;
F. pe radiografia pulmonara, apar
opacitati
multiple, bine delimitate.
864. Bronhopneumonia determina
frecvent
urmatoarele manifestari, ce.:
A. dispnee;
 Sindroame de condensare
158
B. bradipnee;
C.paloare;
D.adinamie;
E. sputa mucoasa;
F. pe radiografia pulmonara, opacitati
diseminate bilateral, de intensitate
mare.
865. Cu privire la morfopatologia
bronhopneumoniei, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este caracteristic sa apara un bloc unic
de condensare;
B. apar focare de bronhoalveolita de
aceeasi varsta;
C. fiecare focar lezional este centrat de o
bronhie mare;
D. focarele nu conflueaza;
E. focarele conflueaza Intr-un bloc de
condensare omogen, segmentar sau
lobar.
866. Cu privire la examenul fizic din
bronhopneumonie, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. de regula, percutia evidentiaza o unica
zona de matitate;
B. In mod caracteristic, ralurile sunt
exclusiv
bronsice;
C.se ausculta subcrepitante de diverse
intensitati;
D.nu apar raluri uscate;
E. de regula, se ausculta suflu tubar.
867. Printre complicatiile
bronhopneumoniei
se afla urmatoarele, ce.:
A. insuficienta respiratorie;
B. insuficienta cardiaca;
C. insuficienta renala cronica;
D. hipertensiunea arteriala;
E. socul hipovolemic;
F. abcedarea;
G.septicemia;
H.metastazele septice (creier, rinichi
etc).
Pneumonita de
hipersensibilitate (PHS)
868. Referitor la PHS, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. mai este numita si angeita
granulomatoasa si alergica;
B. principalul teritoriu afectat sunt
bronhiile
mari;
C. factori raspunzatori pentru aparitia
PHS
legati atat de gazda (susceptibilitate),
cat
si de agentul declansator;
D. „plamanul de fermier" este PHS
determinata de inhalarea de antigene
din
Ingrasamintele chimice;
E.PHS poate sa apara In contextul unor
preocupari care nu tin de profesia
pacientului;
F. prevalenta PHS variaza In functie de
expunerea ambientala si de antigenul
specific implicat.
869.Cu privire la PHS, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A.este o afectiune degenerativa
a
plamanului;
B.apare la indivizii susceptibili;
C. este indusa de inhalarea repetata a
diverse gaze poluante;
D. denumirea diferitelor forme de PHS
este,
de obicei, sugestiva pentru cauza care o
determina;
E. anumite profesii predispun la aparitia
PHS;
F. boala cultivatorului de ciuperci este
provocata de inhalarea unor proteine
provenind de la Klebsiella pneumoniae.
870.Antigenele care determina „plamanul
de
fermier" provin din urmatoarele surse,
ce.:
A. actinomicete termofile;
B. stafilococi coagulazo-pozitivi;
C. microorganisme din genul
Actinomyces;
D. polenul de Micropolyspora faeni;
E. specii de Aspergillus.
871.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand PHS sunt corect formulate, ce.:
A.In Statele Unite;
B. cele mai frecvente forme de PHS sunt;
C. plamanul vanatorului;
D.plamanul avicultorului si;
E.plamanul muncitorului textil.
Etiologie
872.Bacteriile termofile si sporii de fungi
sunt
implicati In etiologia urmatoarelor forme
de
PHS, cu exceptia:
A. boala cultivatorului de ciuperci;
B. plamanul de fermier;
C.bagasoza;
D. boala cultivatorilor de trestie de zahar;
E. plamanul avicultorului.
377 Sindroame de condensare
873. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand patogeneza PHS sunt corect
formulate, ce.:
A. substantele chimice simple pot
provoca
boli mediate imun;
B. de exemplu, izocianatii, caracterizati
de
gruparea -N=C=0;
C.(care poate fi confundata cu -N=0=C
proprie cianatilor);
D. grupare care poate reactiona cu
gruparea hidroxil si cu gruparea amino;
E. devenind astfel nociva
pentru
organismele vii.
874. Circumstante/preocupari asociate
cu
plamanul avicultorului sunt urmatoarele,
cu
exceptia:
A. cresterea pasarilor;
B. contact Indelungat cu pasari
domestice,
precum ratele sau curcanii;
C.columbofilie;
D.folosirea Indelungata a pernelor din
pene;
E. ornitofobie.
875. Referitor la substantele a caror
inhalare
este raspunzatoare pentru aparitia
PHS,
fiind date urmatoarele forme de PHS:
1 .plamanul de fermier; 2.boala
cultivatorului de ciuperci; 3.bagasoza;
4.plamanul avicultorului; 5.plamanul
muncitorului chimic; si urmatoarele
(surse de) substante: a.izocianati;
b.proteinele din pene si din excremente;
c.compostul mucegait folosit drept mediu
de crestere; d.trestia de zahar
mucegaita; e.fanul mucegait folosit drept
culcus si
hrana pentru animale; care este lista
de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-5;
B. a-2, b-5, c-1, d-4,
e-3;
C.a-3, b-1, c-2, d-5,
e-4;
D.a-4, b-2, c-5, d-1,
e-3;
E.a-5, b-4, c-2, d-3,
e-1.
Patogeneza
876. Referitor la patogeneza PHS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. esentiala In patogeneza bolii este
hipersensibilitatea mediata de
complexe imune;
B. inhalarea repetata de antigen si de
substante cu actiune adjuvanta
declanseaza o reactie de
hipersensibilitate
Intarziata mediata de monocite;
C. pacientii la care expunerea la
antigen
este recenta sau continua pot avea un
numar crescut de leucocite
polimorfonucleare In lichidul de lavaj
bronhoalveolar;
D. limfocitele T din plamani produc
anticorpi
care contribuie la patogeneza bolii;
E.a fost raportata scaderea catorva
indicatori ai stresului oxidativ In timpul
agravarii PHS.
877. Cu privire la patogeneza PHS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. leziunea oxidativa nu este implicata In
patogeneza PHS;
B. reactia acuta consta In migrarea
monocitelor In alveole si In caile aeriene
mici;
C.multiple citokine interactioneaza pentru
a
promova PHS;
D.citokine implicate In patogeneza PHS
sunt IL-1B, factorul de crestere
transformant (TGF) B, FNT-a s.a;
E.In PHS (ca si In alte afectiuni
pulmonare
granulomatoase), limfocitele T sunt
crescute In lichidul de lavaj
bronhoalveolar;
F. initial s-a crezut ca PHS este o reactie
mediata de complexe imune.
878. Cu referire la patogeneza PHS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. la majoritatea pacientilor cu plaman de
fermier au fost evidentiati anticorpi
precipitanti fata de extracte de fan
mucegait;
B. factorii genetici nu par implicati In
patogeneza PHS;
C.la patogeneza bolii contribuie
interferonul Y, IL-12, si posibil IL-18;
D. boala este o reactie imuna la antigen
mediata de limfocitele B;
E. macrofagele alveolare sunt una dintre
sursele antigenelor implicate In
patogeneza bolii;
F. numarul crescut de polimorfonucleare
In
 Pneumonita de hipersensibilitate (PHS) 378

lichidul de lavaj indica un risc scazut de C.a-2, b-1, c-3;

fibroza pulmonara. D. a-2,
879.Referitor la patogeneza PHS, fiind b-3, c-1;
date E.a-3, b-1, c-2.
urmatoarele Inceputuri de fraza: 882.Referitor la tipul moleculelor
1 .formarea de granuloame; 2.migrarea implicate In
leucocitelor polimorfonucleare In alveole patogeneza PHS, fiind date urmatoarele
si In caile aeriene mici; 3.atragerea categorii:
limfocitelor In focarul 1.molecule de adeziune;
inflamator; si urmatoarele sfarsituri de 2.proteine
fraza: a.reprezinta reactia foarte timpurie proapoptotice;
(acuta); b.este rezultatul interactiunii 3.citokine;
dintre chemokine si receptorii pentru 4.receptori pentru chemokine;
chemokine; ceste rezultatul unei reactii si urmatoarele molecule:
de hipersensibilitate Intarziate clasice a.factorul de crestere transformant (TGF)
(mediata de celule T); care este lista de P;
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b.proteinele Fas si FasL;
b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2; c.interferonul v;
E.a-3, b-2, c-1. d.selectinele L si E;
880. Cu privire la patogeneza PHS, fiind e.CXCR3;
date care este lista de asocieri
urmatoarele Inceputuri de fraza: corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2,
1 .migrarea celulelor mononucleare In e-3; B.a-2, b-3, c-3, d-4, e-1;
plamani; C.a-3, b-1, c-3, d-2, e-4; D.a-3,
2.susceptibilitatea la boala crescatorilor b-2, c-3, d-1, e-4; E.a-4, b-2,
de c-3, d-1, e-3.
porumbei; 3.aderarea limfocitelor la 883.Cu privire la tipul moleculelor
celulele implicate
endoteliale; si urmatoarele sfarsituri de In patogeneza PHS, fiind date
fraza: a.este mediata de proteine din urmatoarele
familia categorii:
selectinelor; 1.proteine chemotactice (chemokine);
b.urmeaza dupa leziunea timpurie; 2.proteine antiapoptotice; 3.citokine;
c.pare sa fie legata de anumite 4.receptori pentru chemokine;
polimorfisme din regiunea promotoare si urmatoarele molecule:
a a.CXCUO;
genei pentru FNT-a; care este b.proteina Bcl-xL;
lista de asocieri corecta: A. a-1, c.interleukinele (12, 18, 16);
b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3; C. a-2, d.FNT-a;
b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2 ; E.a-3, e.DC-CK-1/CCL18;
b-2, c-1. care este lista de asocieri corecta:
881. Referitor la mecanismele implicate A. a-1, b-3, c-3, d-4, e-2;
In B. a-2, b-3, c-4, d-1,
atragerea si acumularea celulelor e-3;
inflamatoare In plaman, fiind date C.a-3, b-4, c-1, d-2,
urmatoarele Inceputuri de fraza: e-3;
1 .limfocitele activate; 2.celulele D.a-4, b-2, c-3, d-3,
dendritice; 3.leucocitele si celulele e-1;
endoteliale; si urmatoarele sfarsituri de E.a-4, b-3, c-1, d-3, e-2.
fraza: a.secreta chemokine; b.exprima 884.Referitor la rolul moleculelor
selectine la suprafata implicate In
membranei; c. exprima receptori pentru patogeneza PHS, fiind date:
chemokine; care este lista de asocieri 1 .selectinele L si E; 2.DC-CK-1
corecta: (chemokina 1 derivata din celulele
A. a-1, b-2, dendritice), redenumita CCL18;
c-3; B.a-1, 3.proteinele Fas si FasL;
b-3, c-2; 4.proteina Bcl-xL; si
urmatoarele efecte:
379 Sindroame de condensare

a.mediaza reziduurile de cisteina; care este lista

adeziunea de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4;
intercelulara; B.a-2, b-4, c-3, d-1; C.a-3, b-4, c-1, d-2;
b.atrage celule In D.a-4, b-1, c-3, d-2 ; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
focarul inflamator; c. 887. Referitor la Impartirea In patru
promoveaza grupuri a
inflamatia, chemokinelor In functie de spatierea
Impiedicand dintre
apoptoza limfocitelor; d.suprima primele lor doua reziduuri de cisteina
inflamatia inducand apoptoza (cele
celulelor T; care este lista de asocieri situate In apropierea capatului amino),
corecta: fiind
A. a-1, b-2, c-4, d-3 ; date urmatoarele categorii (Cys =
B. a-2, b-3, c-1, d- cisteina):
4; 1.C;
C.a-2, b-4, c-3, 2.CC;
d-1; 3.CXC;
D.a-3, b-1, c-4, 4.CX3C;
d-2; si urmatoarele caracteristici: a.cele doua
E.a-4, b-1, c-2, reziduuri de Cys sunt separate
d-3. printr-un singur aminoacid (X); b.cele
885. Fiind date urmatoarele celule unde doua reziduuri de Cys sunt separate
sunt prin trei aminoacizi (X3); c.cele doua
sintetizate si, eventual, localizate reziduuri de Cys sunt
moleculele implicate In patogeneza adiacente;
PHS: d.exista un singur reziduu de Cys (In loc
1 .leucocite; 2.celule endoteliale; 3.celule de doua) In apropierea capatului amino;
dendritice; 4.limfocite CD4+ si CD8+; si care este lista de asocieri corecta: A.
urmatoarele molecule: a.selectina E; a-1, b-2, c-3, d-4; B.a-2, b-4, c-1, d-3;
b.selectina L; c. CXCR3/CXCL10; C.a-3, b-1, c-4, d-2; D.a-3, b-4, c-2, d-1;
d.chemokine din familia CC; care este E.a-4, b-3, c-2, d-1.
lista de asocieri corecta: 888. Fiind date urmatoarele fragmente
A. a-1, b-2, c-4, d-3; dintr-o
B. a-1, b-3, c-4, fraza referitoare la evenimentele care se
d-2; petrec In plaman In cadrul patogenezei
C.a-2, b-1, c-4, PHS:
d-3; a.avand tendinta de a suprima inflamatia
D.a-3, b-4, c-2, prin;
d-1; b.genei inductibile Bcl-xL;
E.a-4, b-1, c-3, c. avand efect
d-2. antiapoptotic; d.ceea ce
886. Referitor la semnificatia diverselor duce la;
litere e.scaderea nivelului general al apoptozei
folosite In denumirea receptorilor pentru limfocitelor pulmonare; f.proteinelor Fas
chemokine (de exemplu, si FasL; g.inducerea apoptozei celulelor
CXCR3/CXCL10), T; h.exprimarea crescuta a; i.este
fiind date urmatoarele litere: contrabalansat/a prin; j. nivelul crescut al;
1.C; care este cea mai corecta reconstructie:
2.X; A.e->a->j->f->i->g->d->h->b->c;
3.R; B.g—►a-^-t'f—>i->e—>d->h->b—>c;
4.L; C. h->b->a->e-H->j->f—►<:—>d-»g;
si urmatoarele D.
semnificatii: a.ligand; j-^f-+a—>e—►i->g->-d->'h—>b->c;
b.un reziduu de cisteina din apropierea E.
capatului amino al chemokinei j—>f—>a—>g—>i—>h—>b—>c—>d—
corespunzatoare; c. >e.
receptor;
d.un aminoacid oarecare interpus Intre Manifestari clinice
 Pneumonita de hipersensibilitate (PHS)
889. Referitor la tabloul clinic al PHS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este cel al unei pneumonii bacteriene;
B. variaza de la pacient la pacient;
Ceste corelat cu durata, dar nu si cu
intensitatea expunerii la antigenul
cauzal; D.este influentat doar de factori
ambientali; E. poate evolua acut,
subacut sau cronic.
890. Referitor la evolutia PHS,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. manifestarea clinica avand cea mai
mare
valoare predictiva pentru mortalitate
este
dispneea;
B. la unii pacienti, o forma subacuta se
poate instala In prelungirea debutului
acut,
mai ales daca expunerea la antigen
Inceteaza;
Cla majoritatea pacientilor cu forme
acute sau subacute, manifestarile
dispar In cateva zile, saptamani sau
luni, chiar daca expunerea la agentul
cauzal persista;
D. transformarea Intr-o forma cronica
a bolii
se produce, de obicei, la pacientii cu
expunere scurta la antigen;
E.nu se cunoaste frecventa cu care
evolueaza spre cronicizare.
891. Referitor la corelatia dintre
parametrii
cantitativi si temporali ai expunerii la
antigen si manifestarile PHS, fiind date
urmatoarele forme clinice:
1 .forma acuta;
2.forma acuta trecand Intr-o forma
subacuta; 3.forma subacuta; 4.forma
cronica;
5.forma indolenta, lent progresiva; si
urmatoarele variante de expunere la
antigen:
a.expunere prelungita la doze mici de
antigen;
b.expunere persistenta la doze mari de
antigen;
c. expunere persistenta la doze
moderate de antigen; d.expunere
prelungita la antigen; e.expunere la
doze mari de antigen; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-2, d-3,
e-5; B.a-2, b-4, c-1, d-3, e-5; Ca-4, b-3,
c-5, d-1, e-2; D.a-4, b-5, c-1, d-2, e-3;
E.a-5, b-2, c-3, d-4, e-1.
380
892. Referitor la manifestarile PHS, fiind
date
urmatoarele forme de
prezentare: 1.In forma acuta;
2.forma subacuta;
3.forma cronica;
si urmatoarele caracteristici:
a.adesea apare insidios, Intr-un interval
de
cateva saptamani; b.In timp, se poate
agrava pana la
hipertensiune pulmonara si
insuficienta
respiratorie cu dependenta de oxigen
suplimentar; c.In mod tipic, se manifesta
prin tuse,
febra, frisoane, stare generala alterata
si
dispnee;
d.de obicei, manifestarile dispar In
interval de cateva saptamani sau luni,
daca agentul cauzal nu mai este inhalat;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-2;
C. a-2, b-2, c-1, d-3;
D.a-2, b-3, c-1, d-2;
E.a-3, b-2, c-2, d-1.
893.Cu privire la manifestarile PHS, fiind
date urmatoarele forme de prezentare:
1.forma acuta;
2.forma subacuta;
3.forma cronica;
4.forma indolenta, lent progresiva; si
urmatoarele caracteristici: a.adesea este
dificil sau imposibil de diferentiat clinic de
fibroza pulmonara determinata de o larga
varietate de cauze;
b.simptomele constau mai ales In tuse si
dispnee; c. simptomele apar
la 6-8 h dupa
expunerea la antigen; d.se manifesta
prin tuse si dispnee de efort
instalate treptat, fara un istoric de
manifestari acute sau subacute; care
lista de asocieri este cea mai corecta: A.
a-1, b-2, c-3, d-4; B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C.a-3, b-2, c-1, d-4; D.a-4, b-1, c-3, d-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
894.Cu referire la manifestarile PHS,
fiind
date urmatoarele forme de prezentare:
1.forma acuta;
2.forma subacuta;
3.forma cronica;
4.forma indolenta, lent progresiva; si
urmatoarele caracteristici:
381 Sindroame de condensare
a.de obicei, simptomele dispar In interval
de cateva zile daca expunerea la
antigen Inceteaza;
b.In cateva saptamani, simptomele pot
progresa pana la cianoza si dispnee
severa necesitand spitalizare; ceste
asociata cu expunerea la doze
reduse de antigen;
d.examenul fizic poate
evidentia
hipocratism digital; care lista de
asocieri este cea mai corecta: A. a-1,
b-2, c-4, d-3; B.a-1, b-4, c-2, d-3;
C.a-2, b-1, c-3, d-4;
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
895. Cu referire la manifestarile PHS,
fiind
date urmatoarele forme de prezentare:
1 .apare In toate formele de boala;
2.apare, de obicei, doar In forma acuta
de boala;
3.are cea mai mare valoare predictiva
pentru mortalitate; 4.apare doar In
forma cronica; si urmatoarele
caracteristici: a.tablou clinic incluzand
tuse si dispnee; b.tablou care include
febra, frisoane, stare
generala alterata;
c.fibroza pulmonara;
d.hipocratism;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4 ;
B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C.a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
Diagnostic
896. Referitor la diagnosticul PHS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. toate formele de PHS pot fi asociate
cu
cresterea vitezei de sedimentare a
hematiilor;
B. precipitinele sunt prezente la multi
dintre
indivizii expusi la antigenele adecvate,
fara
ca acestia sa aiba niciun alt semn de
PHS;
C.determinarea precipitinelor plasmatice
fata de antigenele suspectate ar trebui
efectuata mai ales daca nu exista un
istoric de expunere sugestiv;
D.radiografia toracica este Intotdeauna
modificata la pacientii simptomatici;
E. In mod tipic, limfocitele obtinute prin
LBA au un raport crescut
helper/suppressor
(ajutatoare/supresoare).
897.Cu privire la diagnosticul PHS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.dupa expunerea acuta la antigen ,
neutropenia este frecventa;
B.In toate formele de PHS se poate
produce cresterea proteinei C reactive;
C. determinarea precipitinelor
plasmatice ar
trebui efectuata la orice pacient cu
boala
pulmonara interstitiala la care se
suspecteaza expunerea la vreun
antigen
cu potential declansator;
D. determinarea precipitinelor
plasmatice
poate fi fals negativa din cauza alegerii
neadecvate a antigenelor;
E.radiografia toracica evidentiaza deseori
modificari patognomonice pentru PHS;
F. In mod tipic, limfocitele obtinute prin
LBA
nu sunt activate .
898.Cu referire la diagnosticul PHS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. precipitinele sunt anticorpi precipitanti
fata de antigenele declansatoare;
B. Incercarea de a detecta precipitine
plasmatice fata de antigenele
suspectate
este fara relevanta pentru diagnosti c;
C.In toate formele de PHS se poate
constata cresterea factorului reumatoid;
D. pe radiografia toracica, menajarea
regiunilor bazale este frecventa,
sugerand
ca severitatea bolii se coreleaza cu
Incarcatura de antigen inhalat;
E.la LBA, se constata In aproape toate
cazurile o alveolita limfocitara marcata,
care este patognomonica.
899.Privitor la diagnosticul PHS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. determinarea precipitinelor plasmatice
poate fi fals negativa din cauza
antigenelor
de proasta calitate;
B. pentru a creste sansa decelarii
precipitinelor plasmatice, poate fi uneori
utila extragerea antigenelor din chiar
sursa
suspectata;
C.eozinofilia In sangele periferic este
caracteristica;
D.LBA este decisiva In
evaluarea
diagnostica;
 Pneumonita de hipersensibilitate (PHS) 382

E. desi leziunile histopatologice ar care este lista de asocieri corecta:

justifica un tipar obstructiv la probele A. a-1, b-2, c-3;
ventilatorii, la unii pacienti se constata B. a-1, b-3, c-2;
un tipar restrictiv. C. a-2, b-3,
900. Referitor la precipitinele plasmatice c-1; D.a-3,
si la b-1, c-2; E.a-3,
utilitatea lor In diagnosticul PHS, b-2, c-1.
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: 903. Cu privire la rolul TCIR In
A. dupa expunerea acuta la antigen , diagnosticul
limfocitoza este frecventa; PHS, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
B. In toate formele de PHS se poate ce.:
constata cresterea imunoglobulinelor A. a devenit procedura de electie pentru
plasmatice; vizualizarea PHS;

demonstreaza ca expunerea la agentul patognomonice pentru PHS acuta;

cauzal a fost suficient de intensa pentru
a frecvente In PHS acuta;
genera o reactie imunologica;
D.prezenta precipitinelor este suficienta
pentru punerea diagnosticului de PHS;
E. pe radiografia toracica, exista anumite
tipare lezionale tipice pentru PHS.
901. Referitor la rolul radiografiei toracice
In
diagnosticul PHS, fiind date
urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .de obicei, In fazele acute sau
subacute; 2.de obicei In faza cronica;
3.rareori;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.apare adenopatie hilara;
b.se evidentiaza infiltrate slab definite,
parcelare sau difuze; c.se constata
revarsat lichidian pleural; d.se observa
un infiltrat difuz
reticulonodular; care este lista de
asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B. a-2, b-1, c-3,
d-3;
C.a-2, b-3, c-3,
d-1;
D.a-3, b-1, c-3,
d-2;
E. a-3, b-3, c-1,
d-2.
902. Cu privire la rolul radiografiei
toracice In
diagnosticul PHS, fiind date
urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .de obicei, In fazele acute sau
subacute; 2.In faza cronica, pe masura
ce boala progreseaza; 3.rareori;
si urmatoarele sfarsituri de fraza: a.se
constata infiltrate discrete, nodulare;
b.se observa Ingrosarea pleurei; c.
apare imagine In „fagure de miere";
C.opacitatile liniare subpleurale sunt
D.In boala subacuta, leziunile sunt mai
frecvente la indivizii Inca expusi la
antigen (fata de cei la care expunerea a
Incetat);
E.In PHS cronica, leziunile afecteaza
doar regiunile bazale.
904. Cu referire la rolul TCIR In
diagnosticul
PHS, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. la ora actuala, se contureaza un
consens
cu privire la aspectul tipic ale bolii;
B. In boala subacuta, leziunile predomina
In
lobii superiori;
C.imaginea In „fagure de miere" este
frecventa In PHS acuta;
D.In PHS cronica, emfizemul parcelar
este observat mai rar decat fibroza
interstitiala;
E. In boala subacuta, vizualizarile
inspiratorii pot demonstra blocarea
aerului.
905. Cu privire la imaginile evidentiate
prin
TCIR In PHS, fiind date urmatoarele
forme
de boala:
1.PHS acuta;
2.PHS subacuta;
3.PHS cronica;
si urmatoarele modificari radiologice:
a.emfizem parcelar mai frecvent decat
fibroza interstitiala; b.blocarea aerului
demonstrata la
vizualizarile expiratorii; c.opacifiere
alveolara confluenta; care lista de
asocieri este cea mai corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
383 Sindroame de condensare

B. a-2, b-1, bronhospasm; E. odata cu evitarea

c-3; antigenului, anomaliile functionale
C.a-2, b-3, pulmonare sunt de obicei reversibile.
c-1; 909. Cu privire la investigatiile functionale
D.a-3, b-1, pulmonare In PHS, urmatoarele afirmatii
c-2; sunt corecte, ce.:
E. a-3, b-2, A. infiltratul interstitial este responsabil de
c-1. scaderea fluxurilor pulmonare;
906. Referitor la leziunile evidentiate prin B. complianta pulmonara creste;
TCIR In PHS, fiind date urmatoarele C. adesea apare hipoxemie indusa de
categorii: efort;
1.leziune asociata cu PHS subacuta; D.In PHS acuta apare de regula
2.leziune asociata cu PHS cronica; hiperreactivitate bronsica; E. anomaliile
3.leziune care nu se asociaza cu PHS; si functionale pulmonare pot creste treptat In
urmatoarele aspecte radiologice: severitate sau se pot produce rapid dupa
a.adenopatia hilara; b.imagine In „fagure expunerea acuta sau subacuta la
de miere"; c.nodulii centrolobulari; care antigen.
lista de asocieri este cea mai corecta: 910. Referitor la rezultatele LBA In PHS,
A. a-1, b-2, c-3; fiind
B. a-2, b-1, c-3; date Inceputuri de fraza:
C.a-2, b-3, 1 .limfocitoza alveolara; 2.neutrofilia
c-1; alveolara; 3.mastocitoza
D.a-3, b-1, bronhoalveolara; si urmatoarele sfarsituri
c-2; de fraza: a.se poate corela cu activitatea
E.a-3, b-2, bolii; b.este proeminenta In fazele acute,
c-1. dar
907. Privitor la leziunile evidentiate prin tinde sa scada In absenta expunerii
TCIR repetate;
In PHS, fiind date urmatoarele ceste marcata si aproape universala,
categorii: desi nu este patognomonica; care este
1.leziune asociata cu PHS subacuta; lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
2.leziune asociata cu PHS cronica; c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3;
3.leziune care nu se asociaza cu PHS; si D.a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
urmatoarele aspecte radiologice: 911. Referitor la examenul histopatologic
a.modificari In „sticla mata"; In
b.opacitati liniare subpleurale; PHS, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
c.adenopatia mediastinala; care lista de ce.:
asocieri este cea mai corecta: A. prelevarea probei se face prin biopsie
A. a-1, b-2, c-3; pulmonara;
B. a-1, b-3, B. diagnosticul nu poate fi pus prin
c-2; examen
C.a-2, b-1, histopatologic;
c-3; C.interstitiul apare subtiat prin reactia
D.a-2, b-3, inflamatoare interstitiala;
c-1; D.cel mai adesea, fibroza interstitiala
E. a-3, b-1, este usoara (sau absenta) In stadiile
c-2. avansate ale bolii;
908. Referitor la investigatiile functionale E. granuloamele au celularitate dens a.
pulmonare In PHS, urmatoarele 912. Cu privire la examenul
afirmatii histopatologic In
sunt corecte, ce.: PHS, urmatoarele afirmatii sunt corecte,

obstructiv; A. obtinerea de material biologic se poate

B. capacitatea de difuziune creste; face doar prin toracotomie sau prin
C.poate sa apara hipercapnie de repaus ; toracoscopie;
D.In PHS acuta apare de regula B. leziunile sunt caracteristice, dar pot sa
nu
fie patognomonice pentru PHS;
 Pneumonita de hipersensibilitate (PHS) 384

C.fibroza interstitiala este absenta; E. a-3, b-2,

D.rareori apar granuloame peribronsice; c-1.
E. granuloamele au tendinta la necrozare 916. Referitor la granuloamele din PHS,
(ramoli re). urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
913. Referitor la compozitia celulara a A. conglomerate;
infiltratului alveolar interstitial din faza
activa B. au tendinta la necroza;
a PHS, fiind date urmatoarele evaluari C.sunt distribuite sistemic In parenchim;
de D.invadeaza peretii vasculari;
frecventa: E.densitatea celulelor este mare.
1.tipic; 2. 917. Referitor la regula de prezicere
uneori;
pentru
si urmatoarele tipuri de celule: diagnosticul clinic de PHS conceputa de
a.neutrofile; Grupul International de Studiu pentru
b.eozinofile; PHS,
166 urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
c.plasmocite; d.limfocite; care este lista A. se bazeaza pe sase
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; predictori
B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; semnificativi;
D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1. B. a fost conceputa retrospectiv;
914. Referitor la leziunile histopatologice C. a fost ulterior validata pe o cohorta
din separata;
timpul fazei active a PHS, fiind date D. are o Inalta valoare predictiva In
urmatoarele evaluari de frecventa: diagnosticarea PHS;
1 .cel mai adesea (si E. obliga la efectuarea investigatiilor
tipic); 2.de obicei; invazive;
3.la aproximativ jumatate din cazuri; F. permite un diagnostic ferm chiar si
4.uneori; 5.rareori; atunci
si urmatoarele leziuni: a.infiltrat cand doar o parte dintre criterii sunt
interstitial constand din plasmocite, Indeplinite.
limfocite si uneori eozinofile si neutrofile;
b.fibroza interstitiala; c. bronsiolita 918. Printre predictorii stabiliti de Grupul
obliteranta cu pneumonie organizata International de Studiu pentru PHS se
(BOPO); d.un anumit grad de bronsiolita; afla
e.granuloame peribronsice laxe, fara urmatorii, ce.:
tendinta la necroza; care este lista de A. expunerea la un antigen cunoscut;
asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-5, d-3, B. anticorpi fata de antigen cu valoare
e-2; B.a-2, b-5, c-3, d-1, e^; C.a-3, b-5, predictiva pozitiva;
c-2, d-4, e-1; D.a-4, b-3, c-1, d-2, e-5; E. C.episoade simptomatice repetate;
a-5, b-1, c-4, d-2, e-3. D.raluri uscate fine (cu caracter de
trosnitura) expiratorii;
915. Referitor la triada de leziuni
E. aparitia simptomelor la 4-8 zile dupa
morfopatologice care pledeaza (fara a fi
specifice) pentru PHS (In faza activa a expunere;
bolii), fiind date urmatoarele categorii: F. crestere In greutate.
1 .leziuni bronsice; 2.leziuni interstitiale 919. Referitor la elementele folosite In
difuze; 3.leziuni interstitiale focale; si mod
urmatoarele leziuni: a.granuloamele; uzual In stabilirea diagnosticului de
b.bronsiolita mononucleara; c. infiltrate PHS,
interstitiale limfoplasmocitare; care este fiind date urmatoarele categorii:
lista de asocieri corecta: 1 .element/e care genereaza
A. a-1, b-2, c-3; suspiciunea
B. a-2, b-1, de diagnostic; 2.element/e crucial/e In
c-3; sustinerea
C.a-2, b-3, diagnosticului; 3.element/e
c-1; ideal/e In stabilirea
D.a-3, b-1, diagnosticului; si urmatoarele elemente:
c-2; a.identificarea unui anticorp fata de acel
antigen;
385 Sindroame de condensare
b.istoric de expunere la un antigen
recunoscut; c.simptome, semne fizice,
teste functionale pulmonare si
investigatii radiologice compatibile cu
diagnosticul de PHS; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1,
b-3, c-2;
C.a-2, b-1,
c-3; D. a-3,
b-1, c-2;
E.a-3, b-2,
c-1.
920. Fiind date urmatoarele etape
parcurse
de obicei In stabilirea diagnosticului de
PHS:
a.teste functionale
pulmonare; b.investigatii
radiologice; c. semne fizice;
d.decelarea In plasma a anticorpilor
fata de antigenul suspectat;
e.eventual istoric spontan de expunere
la
un antigen recunoscut;
f.simptome;
g.interogare activa cu privire la
potentiala expunere la un antigen
recunoscut pentru potentialul de a
declansa PHS; care este succesiunea
temporala cea mai susceptibila de a fi
Intalnita In practica:
A. b-»d->a->e-*c->g-+f;
B. b->d—>c—►e->g—>a->f;
C.f—>d—>e—>b—>a->g->c;
D.f—>e—>c—>b—>a—»g—>d;
E. g->f->d->a-+b->c->e.
921. Referitor la instrumentele folosite
pentru
punerea diagnosticului de PHS, fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .uzual/e folosit/e;
2.necesar/e In unele circumstante;
3.cel/e mai important/e; si
urmatoarele instrumente:
a.un nivel ridicat de suspiciune;
b.manifestari clinice, investigatii
functionale si radiologice, asociate cu
istoricul si cu decelarea anticorpilor
specifici;
c.LBA si/sau biopsia
pulmonara; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-
3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-3,
c-1; D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2,
c-1.
922. Referitor la diagnosticul diferential
al
PHS cronice, fiind date urmatoarele
categorii:
1.nu permite diferentierea de alte boli
interstitiale pulmonare; 2.pledeaza
Impotriva sarcoidozei sau a
unei boli de tesut conjunctiv;
3.pledeaza pentru o pneumopatie
medicamentoasa;
4.pledeaza pentru sarcoidoza;
si urmatoarele caracteristici: a.istoric de
folosirea a unor medicamente relevante;
b.tablou clinic dominat de manifestarile
pulmonare; c.absenta semnelor de boala
sistemica; d.predominanta limfocitelor
CD4+ In LBA; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C.a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-4;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
923.Cu privire la diagnosticul diferential
al
PHS cronice, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .pledeaza pentru PHS cronica;
2.pledeaza pentru fibroza pulmonara
idiopatica;
3.pledeaza pentru sarcoidoza;
4.pledeaza pentru o boala de tesut
conjunctiv sau pentru sarcoidoza; si
urmatoarele caracteristici:
a.istoric negativ de folosire a
medicamentelor relevante;
b.predominanta neutrofilelor In LBA;
c.adenopatie hilara/paratraheala;
d.semne de afectare multisistemica; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-3, d-4 ; B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-3, b-4, c-1,
d-2;
D.a-4, b-2, c-3, d-1;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
924.Referitor la diagnosticul diferential al
PHS cronica, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. adesea, PHS cronica este dificil de
diferentiat de o serie de alte boli
interstitiale pulmonare;
B.excluderea unei pneumopatii
medicamentoase se bazeaza, de obicei,
pe examenul clinic;
C.o maladie de tesut conjunctiv este
exclusa, de obicei, pe baza examenului
radiologie;
D. determinarea factorului reumatoid
poate
fi folosita la diferentierea de poliartrita
reumatoida;
 Pneumonita de hipersensibilitate (PHS)
E.la unii pacienti, poate fi necesara o TC
pentru a diferentia PHS cronica de
alte boli interstitiale pulmonare.
925. Referitor ia rolul analizelor genetice
In
diagnosticul diferential al PHS,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce. (FPI = fibroza
pulmonara idiopatica):
A. analizele genetice pot fi efectuate pe
materialul prelevat prin biopsie
pulmonara;
B. In PHS profilul de exprimare a genelor
este semnificativ diferit de FPI;
C.la pacientii cu PHS sunt exprimate
preponderent genele care promoveaza
fibroza;
D.la pacientii cu FPI sunt exprimate
preponderent genele asociate cu
inflamatia;
E.la pacientii cu FPI sunt exprimate In
special genele plasmocitelor;
F. diferentele de expresie genetica dintre
pacientii cu PHS si cei cu FPI ar putea
fi
legate de stadiul bolii In care afectiunile
au
fost diagnosticate;
G.In viitor, analizele genetice ar putea fi
utile clinic In diagnosticul diferential al
maladiilor fibrozante pulmonare.
926. Referitor la PHS acuta/subacuta (si
la
diagnosticul ei diferential), urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce. (ABPA =
aspergiloza bronhopulmonara alergica):
A. poate semana clinic cu alte boli care
se
prezinta cu simptome sistemice si
infiltrate
pulmonare recurente;
B. poate fi confundata cu micozele
bronhopulmonare alergice;
Care manifestari similare cu pneumoniile
eozinofilice;
D.nu se asociaza cu anticorpi
precipitanti
fata de Aspergillus fumigatus;
E. asemenea ABPA, nu se asociaza cu
astmul alergic (atopic);
F. se asociaza cu eozinofilie periferica .
927. Referitor la trasaturile prin care PHS
poate fi confundata cu si/sau
diferentiata de
alte boli, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .risc de confuzie cu ABPA si cu
386
pneumonia eozinofilica; 2.risc de
confuzie cu ABPA; 3.diferentierea de
pneumonia eozinofilica si
de ABPA;
4.diferentierea de pneumonia
eozinofilica; si urmatoarele trasaturi ale PHS:
a.pot sa apara anticorpi precipitanti fata
de
Aspergillus fumigatus; b.se manifesta
prin tuse, dispnee si
infiltrate pulmonare;
c. astmul este necaracteristic;
d.eozinofilia periferica este
necaracteristica; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-1, c-3,
d-4; C.a-2, b-4, c-1, d-3; D.a-3,
b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-3, c-2,
d-1.
928. Referitor la diagnosticul diferential al
PHS, fiind date urmatoarele categorii:
1.PHS;
2.pneumonia eozinofilica;
3.ABPA;
4.pneumonia eozinofilica si ABPA;
si urmatoarele trasaturi:
a.cea mai frecventa dintre micozele
bronhopulmonare alergice; b.astmul si
eozinofilia sunt necaracteristice; c.
asociere cu eozinofilie periferica;
d.confuze cu PHS din cauza prezentei
anticorpilor precipitanti specifici;
e.asociere cu astmul; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4,
e-3; B.a-2, b-4, c-1, d-3, e-3; C.a-3, b-1,
c-2, d-3, e-4; D.a-3, b-3, c-4, d-1, e-2;
E.a-4, b-3, c-3, d-2, e-1.
929. Referitor la sindromul toxic al
prafului
organic (STPO), urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. este una dintre afectiunile cu care
poate
fi confundata PHS cronica;
B. apare dupa expunerea excesiva la
prafuri
organice;
C.precipitinele plasmatice sunt practic
Intotdeauna prezente;
D.este o afectiune progresiva In timp; E .
se deosebeste, ca evolutie, de PHS, In
care expunerea persistenta la antigen
nu
are sechele pe termen lung.
930. Cu privire la sindromul toxic al
prafului
organic (STPO), urmatoarele afirmatii
387 Sindroame de condensare
sunt
corecte, ce.:
A. este mai rar decat PHS;
B. se manifesta invariabil prin dispnee,
tuse,
febra persistenta si dureri articulare;
Cde obicei, radiografia toracica
evidentiaza leziuni;
D.are sechele semnificative pe termen
lung;
E. este important sa fie deosebit de
PHS, deoarece are alta evolutie.
931. Referitor la micotoxicoza
pulmonara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este un sindrom determinat de
expunerea masiva la pene de pasari;
B. manifestarile clinice si radiologice apa r
In
interval de cateva zile de la expunere;
C.se manifesta prin febra, frisoane si
dureri
toracice;
D.radiologie, se constata infiltrate
pulmonare;
E. este necesara o sensibilizare
prealabila;
F. precipitinele fata de Aspergillus sunt
aproape Intotdeauna prezente;
G.agentul cauzal suspectat
este Aspergillus.
Infiltratele pulmonare cu
eozinofilie
932. Referitor la infiltratele pulmonare cu
eozinofilie, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. se numesc si pneumonii eozinofilice;
B. constituie un grup de sindroame
individuale distincte caracterizate de
infiltrate pulmonare eozinofilice si, In
mod
obisnuit, de limfocitoza In sangele
periferic;
C. reprezinta cateva boli de cauza atat
cunoscuta, cat si necunoscuta;
D. pot fi considerate boli pulmonare
mediate
imunologic;
E. nu trebuie confundate cu PHS, care
se
asociaza cu eozinofilie;
F. grupul pneumoniilor eozinofilice
idiopatice consta In boli de diverse
severitati;
G.la unii pacienti, manifestari
asemanatoare cu cele din sindromul
Loffler pot fi determinate de paraziti sau
de medicamente.
933. Din categoria infiltratelor pulmonare
cu
eozinofilie, sindromul descris initial de
Loffler are urmatoarele caracteristici,
ce.:
A. evolutie severa;
B. manifestari persistente;
C.cauza necunoscuta;
D.infiltrate pulmonare fixe;
E. neutrofilie In sangele periferic;
F. manifestari clinice minime;
G.pneumonie eozinofilica cronica.
934.Referitor la clasificarea infiltratelor
pulmonare cu eozinofilie, fiind date
urmatoarele categorii:
1 .etiologie cunoscuta;
2.etiologie necunoscuta (idiopatice); si
urmatoarele afectiuni:
a.reactii la medicamente;
b.sindrom hipereozinofilic;
c.micoze bronhopulmonare alergice;
d.pneumonie eozinofilica cronica;
e.sindrom Loffler; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2, e-2; B.a-1, b-2,
c-1, d-2, e-2; C.a-2, b-1, c-2,
d-1, e-2; D.a-2, b-2, c-1, d-2,
e-1; E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
935.Cu privire la clasificarea infiltratelor
pulmonare cu eozinofilie, fiind date
urmatoarele categorii:
1 .etiologie cunoscuta;
2.etiologie necunoscuta (idiopatice); si
urmatoarele afectiuni:
a.pneumonie eozinofilica acuta;
b.infestari parazitare;
c.sindromul eozinofilie-mialgie;
d.angeita granulomatoasa si alergica
Churg-Strauss; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d- 2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
936. Fiind date urmatoarele etape ale
parcursului diagnostic la un pacient cu
pneumonie eozinofilica asociata cu
astm
bronsic:
a.ar trebui cautate alte criterii pentru
diagnosticul de ABPA; b.se testeaza
daca are reactivitate
cutanata de tip urticarian la
Aspergillus
sau la alte antigene fungice relevante;
c.In cazul unui test pozitiv; d.se stabileste
daca pacientul are astm
atopic;
e.ar trebui cautate alte variante mai rare
de
 Pneumonita de hipersensibilitate (PHS)
micoza bronhopulmonara alergica;
f.daca diagnosticul se infirma; care este
succesiunea temporala cea mai
susceptibila de a fi Intalnita In practica:
A. a->c->e->f->d->b;
B. b->f-»a->d->e->c;
170
C.b—►f->c—>d—>a—>e;
D.c-+b-»f-»a-+d-»e;
E. d—>b—»c—»a—>f—»e.
937. Care dintre urmatorii agenti implicati
In
etiologia micozelor bronhopulmonare
alergice este cel mai frecvent Intalnit:
A. Aspergillus;
B. Penicillium;
C.Candida;
D.Curvularia;
E. Helminthosporium spp.
938. Referitor la ABPA, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. cel mai frecvent agent etiologic al
ABPA
este Aspergillus fumigatus;
B. o imagine caracteristica pe radiografia
toracica In ABPA sunt zone de
condensare persistente, progresand
spre
fibroza;
C.In ABPA radiografia toracica poate
sugera prezenta bronsectaziilor
proximale;
D.TCIR toracica este o tehnica
neinvaziva sensibila pentru
descoperirea bronsectaziilor proximale;
E. astmul bronsic asociat cu ABPA
implica
probabil hipersensibilitate mediata de
limfocitele T;
F. bronsectaziile asociate cu ABPA sunt
probabil consecinta depunerii de
complexe
imune In caile aeriene proximale.
939. Urmatoarele criterii de diagnostic
pentru
aspergiloza bronhopulmonara alergica
sunt
corect formulate, ce.:
A. bronsita cronica bronsic;
B. fibroza pulmonara;
C.leucocitoza periferica;
D.cresterea IgA plasmatic;
E. bronsectazii periferice.
940. Care dintre urmatoarele nu face
parte
dintre principale criterii de diagnostic
388
pentru
aspergiloza bronhopulmonara alergica:
A. astm bronsic;
B. infiltrate pulmonare;
C. eozinofilie periferica (>1000/pL);
D.istoric de dopuri maronii In sputa ;
E. cresterea IgE plasmatice;
F. bronsectazii centrale.
941. Referitor la criteriile de diagnostic
pentru
aspergiloza bronhopulmonara alergica,
fiind
date urmatoarele categorii (A.f. =
Aspergillus fumigatus):
1.principale criterii de diagnostic;
2.alte trasaturi diagnostice; si
urmatoarele criterii:
a.cultivarea A.f. din sputa;
b.precipitine plasmatice la A.f;
c. reactie urticariana imediata la A.f;
d.cresterea anticorpilor din clasele IgE (si
IgG) specifici pentru A.f; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
942. Referitor la etiologia pneumoniilor
eozinofilice, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. un istoric de calatorie sau dovada
imigratiei recente ar trebui sa Indemne
la
luarea In considerare a afectiunilor
asociate cu infestarea parazitara;
B. eozinofilia tropicala este, de obicei,
provocata de oxiuri;
C.eozinofilia tropicala determinata de
Wuchereria bancrofti sau W. malayi
apare
cel mai adesea In Europa meridionala;
D.In cazurile de calatorie In strainatate
cunoscuta, identificarea agentului
cauzal este Intotdeauna posibila;
E.In Statele Unite, cele mai frecvente
cauze de infiltrate pulmonare
eozinofilice sunt pneumoniile
eozinofilice induse de paraz iti.
943. Care dintre urmatorii paraziti a fost
cel
mai rar asociat (sau deloc) cu
pneumonii
eozinofilice:
A. Ascaris lumbricoides;
B. Enterobius vermicularis;
C.Ancylostoma sp;
D.Toxocara sp;
E. Strongyloides stercoralis.
389 Sindroame de condensare
944. Despre pneumonia eozinofilica
acuta
indusa de nitrofurantoin urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A.Incepe la 2-3 saptamani dupa
Inceperea
tratamentului cu nitrofurantoin;
B.simptomele sistemice constau In
astenie
si scadere In greutate;
C.simptomele respiratorii constau In
dureri
toracice;
D.pleura nu este afectata;
E.radiologie, se constata leziuni cavitare.
945. Fiind date urmatoarele categorii de
medicamente susceptibile sa induca
pneumonii eozinofilice:
1 .antibiotice;
2.antihipertensive;
3.medicamente psihiatrice;
4.medicamente reumatologice;
si urmatoarele medicamente:
a.indometacina;
b.antidepresive triciclice;
c.izoniazida;
d.hidralazina;
e.sulfonamide;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-1, c-2, d-3, e-4; B.a-1, b-2, c-3,
d-1, e-4; C. a-2, b-3, c-1, d-4, e-1; D.a-3,
b-1, c-2, d-1, e-4; E.a-4, b-3, c-1, d-2,
e-1.
946. Fiind propuse urmatoarele categorii
de
medicamente susceptibile sa induca
pneumonii eozinofilice:
1.medicamente reumatologice;
2.antibiotice; 3.antihipertensive;
4.antidiabeticele sulfonilureice;
si urmatoarele medicamente:
a.saruri de aur; b. penicilina;
c.clorpropamida;
d.anticorpi monoclonali anti-FNT-a;
e.tiazide;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-4, d-1, e-3; B.a-2, b-4, c-1,
d-3, e-1; C.a-3, b-1, c-2, d-1, e-4; D.a-3,
b-4, c-1, d-1, e-2; E .a -4, b-1, c-1, d-3,
e-2.
947. Pneumonia eozinofilica acuta are
urmatoarele caracteristici, ce.:
A. boala afebrila acuta idiopatica;
B. durata de cel putin 2 saptamani;
C. absenta decompensarii respiratori i;
D. infiltrate pulmonare;
E. prezenta istoricului de astm .
948. Referitor la pneumonia eozinofilica
cronica, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. se prezinta cu simptome sistemice
semnificative;
B. tusea este un simptom frecvent la
prezentare;
C.absenta istoricului de astm este
obligatorie;
D.durata de cel mult 2 saptamani;
E.simptomele nu cedeaza la tratament
cortizon ic.
949. Cu privire la pneumonia eozinofilica
cronica, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. sindromul inflamator sistemic se
manifesta prin febra, frisoane si
transpiratii
nocturne;
B. anorexia si scaderea In greutate
reflecta
impactul sistemic al bolii;
C.clasic, radiografia toracica evidentiaza
leziuni nodulare perihilare;
D.unii pacienti au si astm bronsic de tip
extrinsec sau alergic;
E.de regula, imaginea radiologica
persista
mult timp dupa Inceperea tratamentului
glucocorticoid.
950. Cu privire la sindromul
hipereozinofilic,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In mod caracteristic, se constata
eozinofilie In sangele periferic
>15007uL
timp de cel mult 6 saptamani;
B. caracteristica este infiltrarea tisulara cu
eozinofile relativ mature;
C.obligatorie este prezenta unei cauze
cunoscute de eozinofilie;
D.una dintre leziunile cardiace obisnuite
este fibroza pericardica; E. afectarea
plamanilor este tipica.
951. Cu privire la sindromul
hipereozinofilic,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. eozinofilia din sangele periferic este
inconstant prezenta ;
B. adesea sunt prezente semne de
infestare
parazitara;
C.rareori apar manifestari de disfunctie
de
organ multisistemica;
 Pneumonita de hipersensibilitate (PHS) 390

D.o forma obisnuita de afectare cardiaca g-1;

este cardiomiopatia dilatativa E. a-3, b-2, c-2, d-3, e-2, f-1,
biventriculara; g-1.
E. infiltrarea ficatului si a splinei este 956.In care dintre urmatoarele
neobisnuita. circumstante
952. Cu privire la sindromul nu a fost raportata aparitia eozinofiliei
hipereozinofilic, pulmonare:
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: A. In asociere cu limfomul cu celule T;
A. eozinofilia din maduva osoasa este B. dupa transplantul pulmonar;
caracteristica; C. dupa transplantul de maduva osoasa;
B. prezenta unei afectiunii alergice este D. dupa administrare de nitrofurantoin;
obligatorie; E. In asociere cu leucemia granulocitara
C.dintre valve este afectata mai ales cronica.
mitrala; Atelectazia pulmonara
D.disfunctia renala este raspunzatoare 957.Cu privire la atelectazia pulmonara,
pentru o mare parte din morbiditatea si urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
mortalitatea din acest sindrom; A. In unele cazuri, se produce resorbtia
E. afectarea sistemului nervos si a partiala a aerului din alveole;
mucoaselor digestive este tipica.
B. cel mai adesea apare prin compresie
953.Care dintre urmatoarele organe este exterioara;
cel C. poate fi produsa prin compresie
mai putin susceptibil sa fie afectat In pulmonara;
sindromul hipereozinofilic: D.In functie de localizarea atelectaziei,
A. ficatul; reducerea volumului hemitoracelui
B. pielea; corespunzator poate afecta
C.sistemul nervos; predominant partea superioara, partea
D.inima; inferioara sau Intregul hemitorace;
E. tiroida. E. atelectazia se poate instala brusc, mai
954.Pentru care dintre urmatoarele ales cand este cauzata de un neoplasm
organe bronsic.
probabilitatea de a fi afectat In 958.Referitor la atelectazia pulmonara,
sindromul urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
hipereozinofilic este cea mai mica: A.In unele cazuri, se produce resorbtia
A. inima; totala a aerului din alveole;
B. plamanii; B.organele din jur sunt Impinse In
C.splina; directia
D.maduva osoasa; opusa partii bolnave;
E. rinichii. C.cele mai expresive pentru constatarea
955.Referitor la organele afectate In refractiei hemitoracelui de partea cu
sindromul hipereozinofilic, fiind date atelectazia sunt regiunile
urmatoarele categorii: interscapulovertebrala si bazala;
1 .organe toracice; D.poate afecta doar o parte dintr-un
2.organe cu potential hematopoetic; plaman
3.derivate ectodermice; si urmatoarele (atelectazie segmentara sau lobara);
organe: a.inima; E. uneori se dezvolta bronsectazii
b. plamanii; suprainfectate In zona atelectatica, mai
c.sistemul nervos; ales In atelectaziile de lob mijlociu prin
d.ficatul; obstructie bronsica neoplazica.
e.maduva osoasa; 959.Referitor la atelectazia pulmonara
f.pielea; urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
g. splina; A. este un sindrom de condensare
care este lista de asocieri corecta: expansiv;
A. a-1, b-1, c-3, d-2, e-2, f-3, g-2; B. poate interesa un Intreg plaman
B. a-1, b-3, c-3, d-2, e-2, f-2, g-1; (atelectazie totala);
C.a-2, b-1, c-3, d-1, e-3, f-2, C.poate fi produsa de hiperventilatia
g-2; alveolara;
D.a-3, b-1, c-2, d-2, e-2, f-3,
391 Sindroame de condensare
D.Intotdeauna presupune existenta uno r
leziuni bronhopulmonare, pleurale sau
toracice;
E. cand se produce prin inhalare de corp
strain, poate duce (mai ales la copii) la
colapsul masiv si acut al plamanului.
4.mecanism reflex;
si urmatoarele stari patologice:
a.tumori intratoracice;
b.toracotomie;
c. stenoze tuberculoase;
d.interventii chirurgicale pe abdomen;
e.neoplasm bronsic; care este lista de
asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-1, d-3, e-2;
B. a-2, b-1, c-1, d-3,
e-4;
C.a-3, b-1, c-1, d-4,
e-2;
D.a-3, b-2, c-1, d-4,
e-1;
E.a-3, b-4, c-1, d-2,
e-1.
961. Date fiind urmatoarele mecanisme
de
producere a atelectaziei pulmonare:
1 .obstructie bronsica; 2.hipoventilatie
alveolara; 3.compresiune pulmonara;
4.mecanism reflex; si urmatoarele stari
patologice: a.tumori cerebrale;
b.cheaguri de sange b.;
c. chisturi pulmonare;
d.adenopatie hilara;
e.pareze de musculatura respiratorie;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-4, e-3;
B.a-1, b-2, c-1, d-3, e-4;
C.a-2, b-3, c-4, d-1, e-1;
D.a-3, b-4, c-1, d-2, e-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-1, e-2.
962. Fiind propuse urmatoarele
mecanisme
de producere a atelectaziei pulmonare:
1 .prin mecanism obstructiv;
2.prin compresiune pulmonara;
3.prin mecanism reflex; si
urmatoarele stari patologice:
a.dopuri de secretie;
b.poliradiculonevrite;
c. pneumotorace;
d.corpi straini intrabronsici;
e.tumori mediastinale;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-1, e-2;
B. a-2, b-3, c-2, d-1,
e-1;
C.a-3, b-1, c-1, d-2,
e-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-1,
960.Fiind date urmatoarele mecanisme
de
producere a atelectaziei pulmonare:
1 .obstructie bronsica;
2.hipoventilatie alveolara;
3.compresiune pulmonara;
e-2;
E.a-3, b-1, c-2, d-2, e-1.
963. Propuse fiind urmatoarele
mecanisme
de producere a atelectaziei pulmonare:
1 .prin mecanism obstructiv;
2.prin hipoventilatie alveolara;
3.prin compresiune pulmonara;
4.prin mecanism reflex;
si urmatoarele stari patologice:
a.decubit prelungit;
b.interventii chirurgicale pe torace;
c. pleurezie masiva;
d.litiaza bronsica;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-1, b-4, c-2, d-3;
C.a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-4, d-2;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
964.Despre manifestarile clinice ale
atelectaziei pulmonare, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. simptomatologia clinica a atelectaziei
nu
este influentata de rapiditatea instalari i;
B. manifestarile clinice depind de
Intinderea
procesului atelectatic;
C.atelectaziile mici produc simptomele
cele
mai intense;
D.pentru a determina dispnee, o
atelectazie
trebuie sa fie totala (sa afecteze Intregu l
plaman);
E. durerea se datoreaza
deplasarii
mediastinului;
F. cel mai frecvent, tusea este
cu
expectoratie;
G.poate sa apara cianoza.
965.In atelectazia pulmonara, la inspectie
se
pot constata urmatoarele modificari, ce.:
A. reducerea volumului hemitoracelui
afectat (comparativ cu hemitoracele
contralateral);
B. bombarea fosei supraclaviculare;
C. largirea spatiilor intercostale ;
 Atelectazia pulmonara
D.cresterea amplitudinii excursiilo r
costale;
E. cresterea ampliatiei varfului
pulmonar.
966.Referitor la modificarile care apar
Intr-un
teritoriu pulmonar atelectatic,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In general, murmurul vezicular este
Intarit;
B. vibratiile vocale sunt Intarite ;
C.la percutia teritoriului afectat ,
sonoritatea
pulmonara este crescuta;
D.uneori, se pot auscu lta raluri bronsice
care Isi schimba localizarea ;
E.In atelectaziile complete, se poate
ausculta respiratie suflanta cu expir
prelungit;
F. sindromul pseudocavitar apare mai
frecvent In atelectazia de lob inferior.
967. Referitor la modificarile care apar
la
examenul fizic Intr-un teritoriu
pulmonar
atelectatic, fiind date urmatoarele
circumstante patologice:
1 .obstructie bronsica totala cu
atelectazie completa;
2.obstructie bronsica partiala cu
atelectazie
incompleta; 3.obstructie bronsica
partiala si parenchim
pulmonar indurat; si
urmatoarele modificari:
a.suflu tubar; b.murmur
vezicular abolit; c. vibratii
vocale reduse; d.expir
prelungit; e.vibratii vocale
abolite; f.submatitate;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-2, d-2,
e-1, f-3; B.a-1, b-2, c-3, d-1,
e-2, f-2; C.a-2, b-1, c-3, d-2,
e-1, f-2; D.a-3, b-1, c-2, d-2,
e-1, f-2; E.a-3, b-1, c-2, d-2,
e-2, f-1.
968. Cu privire la modificarile care apar
la
examenul fizic Intr-un teritoriu
pulmonar
atelectaziat, fiind date urmatoarele
circumstante patologice:
1 .obstructie bronsica totala cu
atelectazie completa;
2.obstructie bronsica partiala cu
atelectazie
392
incompleta; 3.obstructie bronsica
partiala si parenchim
pulmonar indurat; si urmatoarele
modificari: a.murmur vezicular diminuat;
b.sindrom pseudocavitar; c. matitate la
percutie; d.suflu pseudoamforic; e.raluri
bronsice; f.respiratie suflanta; care este
lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-3, f-2;
B. a-2, b-2, c-3, d-1, e-3, f-2;
C. a-2, b-3, c-1, d-3, e-2,
f-2;
D.a-2, b-3, c-2, d-2, e-3,
f-1;
E.a-2, b-3, c-3, d-2, e-2,f-1.
969.In atelectazia pulmonara, radiologie
se
constata urmatoarele modificari, ce.:
A. disparitia desenului
peribronhovascular;
B. spatiile intercostale largite si
orizontalizate;
C.Impingerea mediastinului spre partea
sanatoasa;
D.transparenta traheala Impinsa spre
partea sanatoasa;
E. aplatizarea diafragmei;
F. miscarea inspiratorie a diafragmei spre
partea sanatoasa;
G.amputarea arborelui bronsic
la bronhografie.
970.Opacitatea constatata radiologie In
atelectazia pulmonara:
A. are intensitate subcostala In
atelectazia
incompleta;
B. are intensitate costala sau
supracostala
In atelectazia completa;
Cde regula, este neomogena ;
D.poate interesa un segment, un lob sau
un
plaman;
E.are o Intindere mai mare decat
regiunea
respectiva In conditii normale;
F. are marginile convexe spre exterior.
971.Bronhoscopia In atelectazia
pulmonara
permite atingerea urmatoarelor
obiective,
ce.:
A. stabilirea sediului obstructiei;
B. stabilirea tipului obstructiei;
C. efectuarea de biopsii;
D.uneori, dezobstructia;
E. reexpansionarea plamanului prin
insuflare de aer.
393 Sindroame de condensare
Cancerul bronhopulmonar
(CaBrPu)
Epidemiologie
972.Referitor la epidemiologia CaBrPu
In
Statele Unite, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. CaBrPu primar reprezinta o problema
majora de sanatate;
E. este necesar sa fie intensificate
eforturile de oprire a fumatului la femei.
973. Cu privire la epidemiologia CaBrPu
In
Statele Unite, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. In ansamblu, CaBrPu are un
prognostic
nefavorabil;
B. varful de incidenta al CaBrPu se afla
Intre varstele de 40-50 de ani;
C.mai multe femei mor de CaBrPu decat
de
cancer de san;
D.proportia mare a deceselor prin
CaBrPu
nu este legata de fumat;
E. In CaBrPu, proportia supravietuitorilor
la
5 ani de la depistare a scazut In ultimii
30
de ani.
974. Privitor la epidemiologia CaBrPu In
Statele Unite, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. 86% dintre pacientii depistati cu
CaBrPu
mor In urmatorii doi ani de la diagnostic;
B. CaBrPu este raspunzator pentru mai
multe decese decat cancerul de san, de
colon si de prostata combinate;
C. proportia de decese prin CaBrPu la
barbati este In crestere;
D. referitor la cresterea marcata a
prevalentei fumatului In secolul trecut,
aceasta s-a produs la femei cu 10-15
ani
mai devreme decat barbatii;
E. ameliorarea supravietuirii la pacientii
cu
CaBrPu se datoreaza scaderii
prevalentei
bolii.
975. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand epidemiologia CaBrPu sunt
corect
formulate, ce.:
B. CaBrPu este principala cauza de
moarte
prin cancer atat la barbati, cat si la
femei;
C.CaBrPu este responsabil pentru 92%
din
totalul deceselor prin cancer;
D.proportia de decese prin CaBrPu la
femei
este In scadere;
A. eforturile de oprire a fumatului;
B. Incepute In ultimul deceniu;
C.sunt In mare masura raspunzatoare;
D.pentru cresterea incidentei CaBrPu;
E.si a proportiei de decese prin CaBrPu
la
barbati.
Patologie
976. Referitor la morfopatologia CaBrPu,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. termenul de CaBrPu este folosit
pentru
tumori avand originea In tesutul
conjunctiv
al aparatului respirator:
B. patru tipuri celulare principale
reprezinta
88% din totalul neoplasmelor
pulmonare
primare;
C.diversele tipuri celulare nu difera prin
raspunsul la tratament;
D.In ultimii 25 de ani, adenocarcinomul a
Inlocuit carcinomul cu celule
scuamoase
drept cel mai rar subtip histologic;
E. principalele decizii de tratament se
bazeaza pe clasificarea drept carcinom
microcelular (CaBrPu-MC) sau
scuamos;
F. CaBrPu-MC prezinta proprietati
neuroendocrine absente In
CaBrPu-NMC;
G. majoritatea pacientilor cu
CaBrPu-MC au
leziuni pulmonare rezecabile.
977. Cu privire la morfopatologia
CaBrPu,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.termenul CaBrPu se refera doar la
tumorile mezenchimale;
B.diversele tipuri celulare nu difera prin
istoria naturala;
C.primul pas spre un tratament adecvat
consta In punerea unui diagnostic
histologic corect de catre un
anatomopatolog cu experienta;
 Cancerul bronhopulmonar (CaBrPu)
D.In ultimii 25 de ani, incidenta
carcinomului microcelular a fost In
crestere;
E.CaBrPu-NMC include toate tipurile
principale de carcinom bronhopulmonar
altele decat cel microcelular, cu exceptia
variantelor ale acestora;
F. diversele tipuri de CaBrPu difera In ce
priveste modificarile In oncogene si In
genele supresoare tumorale.
978. Hormoni peptidici a caror producere
deosebeste CaBrPu-MC de
CaBrPu-NMC
sunt urmatorii, ce.:
A. hormon adrenocorticotrop (ACTH);
B. (peptida Inrudita cu) parathormonul
(PTH);
C.arginin-vasopresina (AVP);
D. factor natriuretic atrial (ANF);
E. peptida eliberatoare de gastrina (GRP).
979. Referindu-ne la CaBrPu, care dintre
urmatoarele variante histopatologice nu
face parte din categoria carcinom
nemicrocelular:
A. carcinom scuamos;
B. adenocarcinom;
C.carcinom cu celule mari;
D.carcinom cu celule In boabe de ovaz;
E. carcinom bronhioloalveolar.
980. Referitor la clasificarea
morfopatologica
a CaBrPu, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .nu este cuprins de termenul CaBrPu;
2.este inclus In termenul CaBrPu; si
urmatoarele tipuri histologice: a.carcinom
epidermoid (scuamos); b.tumora stromala
(sarcom); c.mezoteliom;
d.adenocarcinom (inclusiv cel
bronhioloalveolar); e.carcinom cu
celule mici (microcelular,
numit si cu celule In boabe de ovaz);
f.limfom;
g.carcinom cu celule mari; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
e-2, f-1, g-2; B.a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-2,
g-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1, g-2;
D.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2, g-2; E.a-2,
b-2, c-2, d-1, e-1, f-2, g-1.
981. Referitor la clasificarea
morfopatologica
a CaBrPu, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .face parte din cele patru tipuri celulare
principale de CaBrPu;
2.nu este unul dintre principalele tipuri
celulare de CaBrPu; si urmatoarele tipuri
histologice:
394
a.carcinom nediferentiat;
b.tumora mucoepidermoida;
c.tumora glandulara bronsica;
d.adenocarcinom (inclusiv
bronhioloalveolar);
e.carcinom epidermoid sau scuamos;
care este lista de asocieri corecta: A. a-
1, b-1, c-2, d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-1,
d-2, e-2; C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; D.a-2,
b-2, c-1, d-2, e-1; E.a-2, b-2, c-2, d-1,
e-1.
982. Cu privire la clasificarea
morfopatologica a CaBrPu, fiind date
urmatoarele categorii:
Lface parte din cele patru tipuri celulare
principale de CaBrPu; 2.nu este unul
dintre principalele tipuri celulare de
CaBrPu; si urmatoarele tipuri
histologice: a.tumora carcinoida;
b.carcinom cu celule mici (microcelular,
numit si cu celule In boabe de ovaz);
e.carcinom adenoid chistic; d.carcinom
cu celule mari; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2,
c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1,
d-2; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2,
c-1, d-1.
983.Referitor la proportia diferitelor tipuri
histologice In ansamblul cazurilor de
CaBrPu, fiind date urmatoarele valori:
1.32%;
2.29%;
3.9%;
4.0,1%;
si urmatoarele tipuri histologice:
a.carcinom mucoepidermoid;
b.adenocarcinom (si toate subtipurile);
c.sarcoame si alte tumori ale tesuturilor
moi;
d.carcinom cu celule mari; e.carcinom cu
celule scuamoase
(epidermoid); care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-4; B.a-2,
b-4, c-3, d-4, e-1; C.a-3, b-4, c-2, d-1,
e-4; D.a-4, b-1, c-4, d-3, e-2; E.a-4, b-2,
c-1, d-4, e-3.
984.Cu privire la proportia diferitelor
tipuri
histologice In ansamblul cazurilor de
CaBrPu, fiind date urmatoarele valori:
1.18%;
2.11,0%;
3.3%;
4.1,0%;
5.<0,1%;
395 Sindroame de condensare
si urmatoarele tipuri histologice: a.alte
tipuri de carcinoame decat cele principale
si carcinoamele nespecificate;
b.carcinoid;
e.carcinom microcelular; d.carcinom
bronhioloalveolar; e.carcinom adenoid
chistic; care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-5, e-3; B.a-2, b-4, c-1,
d-3, e-5; C.a-3, b-1, c-4, d-5, e-2; D.a-4,
b-1, c-3, d-2, e-5; E.a-5, b-4, c-2, d-3, e-1.
985.Referitor la proportia de supravietuire
la
5 ani pentru diferitele tipuri histologice
de
CaBrPu, fiind date urmatoarele valori:
1.17%;
2.11%;
3.5%;
4.39%;
5.30%;
si urmatoarele tipuri histologice:
a.adenocarcinom (si toate subtipurile);
b.carcinom microcelular; c. carcinom
mucoepidermoid; d.carcinom cu celule
mari; e.sarcoame si alte tumori ale
tesuturilor moi;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2,
e-5; B.a-2, b-5, c-1, d-4, e-3;
C.a-3, b-4, c-5, d-2, e-1; D.a-4,
b-2, c-3, d-1, e-5; E. a-5, b-1,
c-4, d-3, e-2.
986. Cu privire la proportia de
supravietuire
la 5 ani pentru diferitele tipuri histologice
de
CaBrPu, fiind date urmatoarele valori:
1.42%;
2.15%;
3.83%;
4.48%;
5.nu exista date disponibile; si
urmatoarele tipuri histologice: a.carcinom
adenoid chistic; b.toate celelalte
carcinoame si cele
nespecificate; c.carcinom
bronhioloalveolar; d.carcinoid;
e.carcinom cu celule scuamoase
(epidermoid); care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-5;
B. a-2, b-1, c-5, d-3,
e-4;
C.a-3, b-2, c-1, d-4,
e-5;
D.a-4, b-5, c-1, d-3,
e-2;
E.a-5, b-3, c-2, d-1,
e-4.
987. Referitor la deosebirile histologice
dintre
tipurile de CaBrPu, fiind date:
1 .CaBrPu-MC;
2.CaBrPu-NMC; si
urmatoarele caracteristici:
a.nuclee pleiomorfice;
b.arhitectura glandulara sau
scuamoasa;
c.formeaza panze difuze de celule;
d.tipar cromatinian fin;
e.citoplasma putina; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2,
e-2; B.a-1, b-1, c-2, d-1, e-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1,
e-1 D.a-2, b-1, c-1,
d-2, e-1 E.a-2, b-2,
c-1, d-1, e-1.
988.Cu privire la deosebirile histologice
dintre tipurile de CaBrPu, fiind date:
1.CaBrPu-MC;
2.CaBrPu-NMC;
si urmatoarele caracteristici:
a.tipar cromatinian grosolan;
b.nucleoli proeminenti;
c.citoplasma abundenta;
d.nuclee mici hipercrome;
e.nucleoli indistincti; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-1, d-2, e-2; B.a-1, b-2,
c-2, d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-1,
d-2, e-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1,
e-2; E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
989.Referitor la diferentele dintre tipurile
histologice de CaBrPu, fiind date
urmatoarele tipuri:
1.CaBrPu-MC;
2.CaBrPu-NMC; si urmatoarele
caracteristici: a.rolul chimioterapiei este
paliativ; b.de obicei, sunt deja
metastazate cand
pacientul se prezinta la medic;
c.scaderea obiectiva a dimensiunilor
tumorii dupa radioterapie se produce
In
30-50% din cazuri; d.raspund
initial foarte bine la
chimioterapie combinata (>70%
raspund,
cu 30% reactii/raspunsuri complete),
care
amelioreaza evident simptomele si
creste
supravietuirea; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-1, d-2; B.a-1, b-2, c-2, d-1;
 Cancerul bronhopulmonar (CaBrPu) 396

C.a-2, b-1, c-1, d-2; D. a -2, b-1, E. adenocarcinoamele pulmonare

c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1. (adesea
cu trasaturi bronhioloalveolare) pot sa
990.Cu privire la diferentele dintre tipurile
histologice de CaBrPu, fiind date raspunda la tratamentul tintit catre
urmatoarele tipuri: receptorul factorului de crestere
1.CaBrPu-MC; 2.CaBrPu-NMC; si epidermic
urmatoarele caracteristici: a.raspund la (EGFR);
chimioterapie combinata In 20-35% din F. la pacientii care au carcinom cu celule
cazuri; scuamoase tratamentul antiangiogenic
b.raspund initial foarte bine la ar
radioterapie (>90% din cazuri); putea sa nu fie adecvat din cauza
c. interventia chirurgicala este improbabil riscului
sa fie curativa; crescut de sangerare.
d.chimioterapia amelioreaza doar modest 993. Referitor la rolul fumatului In
supravietuirea; etiologia
care este lista de asocieri corecta: CaBrPu, urmatoarele afirmatii sunt
A. a-1, b-1, c-2, d-2; corecte,
B.a-1, b-2, c-1, d-2; ce.:
C.a-1, b-2, c-2, d-1; A. 85% din pacientii cu CaBrPu de orice
D.a-2, b-1, c-1, d-2; tip
E. a-2, b-2, c-1, d-1. histologic sunt actuali sau fosti fumatori
991. Cu referire la diferentele dintre de
tipurile tigari;
histologice de CaBrPu, fiind date B. odata cu succesele tot mai mari In
urmatoarele tipuri: eforturile de oprire a fumatului, numarul
1.CaBrPu-MC; 2.CaBrPu-NMC; fostilor fumatori va scadea;
si urmatoarele caracteristici: C.toate tipurile histologice de CaBrPu
a.sunt tratate In primul rand prin sunt
chimioterapie ± radioterapie; b.rolul determinate de fumat;
benefic al chimioterapiei se rezuma D.cea mai frecventa forma de CaBrPu
practic la ameliorarea simptomelor; c. care apare la femei si la pacientii tineri
majoritatea recidiveaza In cele din urma; (<45 ani) este, de departe, carcinomul
d.daca este clinic localizat la momentul epidermoid;
prezentarii poate fi vindecat fie prin E. daca la un nefumator se descopera In
chirurgie, fie prin radioterapie; plamani un adenocarcinom, trebuie
care este lista de asocieri avuta In vedere posibilitatea unei alte
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; localizari primare.
B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-2, b-1, 994. Cu privire la rolul fumatului In
c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E. etiologia
a-2, b-2, c-1, d-1. CaBrPu, urmatoarele afirmatii sunt
992. Referitor la importanta practica a corecte,
diferentierii Intre CaBrPu-MC si CaBrPu- ce.:
NMC, urmatoarele afirmatii sunt corecte, A. aproximativ 50% din cazurile noi de
ce.: CaBrPu, apar la fosti fumatori;
A. este importanta diferentierea Intre B. la fostii fumatori nu mai sunt necesare
CaBrPu-MC si CaBrPu-NMC pentru eforturi de detectare timpurie si de
ratiuni chemopreventie a CaBrPu;
atat prognostice, cat si terapeutice; C.CaBrPu poate sa apara si la indivizi
B. este foarte importanta identificarea care
subtipurilor histologice ale nu au fumat niciodata;
CaBrPu-NMC; D.cea mai frecventa forma de CaBrPu
C.pentru oricare dintre stadii, histologia care apare la nefumatori este, de
CaBrPu-NMC este un factor prognostic departe, carcinomul cu celule mari;
important; E. daca se descopera o tumora cu
D.In trecut, diferitele subtipuri de histologie de adenocarcinom In
CaBrPu-NMC au fost rareori tratate plamanii unui nefumator, trebuie avut In
diferit; vedere si faptul ca formatiunea
397 Sindroame de condensare
pulmonara ar putea fi o determinare
secundara.
995. Fiind date urmatoarele tipuri de
CaBrPu:
1 .cancerul scuamos;
2.cancerul microcelular;
3.adenocarcinomul; 4.cancerul cu celule
mari; 5.carcinomul bronhioloalveolar; si
urmatoarele trasaturi: a.se prezinta mai
frecvent ca nodul
pLOUU!0|Og|AGO|gi (CBV)' nLUJ9I09LG|G
338' Cn DUAJL6 |3 csLCiuoujni
ujn|t!C6U{ucs
- Lgqjoioaic ce: 4omjg|!nuG
ueujncjuosas' cslg fiuqe as 416 E' 26
t>09{G bLGSGU{S IU4L-0 4OLUJS : C9B43n' w ! gl6g
9q6UOC9LCjUOULI cn rLgsgfnu qc CBV D' UJ9j
4L6CA6U4' 36 bLGSjUfS C9
C un gbgLG |9 UGtnujstou: B* L9bou;n|
ujgscniju:4GWIUIU GatG qe jUASsne!
CL6afG qe-a |nu9n| PLOUMHIOL W9U 4Sls y
-
G8{6 nu snpijb qG gqGuocsLCiuouj cglg ce :
(CBV)' nLujgp9L6|G g^LLuelu snuj coLcctG'
381' K64GUPL |G C3LC!UOLUn| pL0Up!0|09|AG0|9L
Eg-rf p -3 ' c -5' q - j:
D- g -3' P-J'c-^t' q -5:
Cg-5' p-^t' c - j ' q -3:
B 9 -J' P-3'c-5' q-^t:
V g -J' p -5 ' c -3' q-tf
C9LS G3{G |j8(g qG 320CIGLI C0LGC(9:
ujn|4!uoqn|9Lg sgn 1u4.1141.g4 yocouos: fnujoLg|g
nu|cg' |GSjnu6 q^nss q'8G bLGSiufs Lgqjoiodjc cs:
louiigIjnuG gqeseg cn 946C491.6 b|Gni9|s!
b6LJ46UC \ LU93S (nuJ0Lg|9 bGL|46UCg'
c-3G bLGSju^s UJ9I 4LGCA6U4 cg uoqn| CGUfL9|9 cn
bLO|!4GL9LG GuqopLOuqcs:
P '36 bL6S|U4S q6 0P!C6| C9 UJ339 4nUJOL9|9
_ juqiAs; C9LG un gn 4nuj9{ uiqoqgfs:
gcgAjfGgss iu 40 30o\° q!u cssnu!
31 nLUJ9|OgLG|G {L939fnLi:
scngujoa: ^■cgucGmi cn CG|n|G ujgu 3| cguceini
scngujos:
3cguce1.n1 ujjCLOCG|n|gL3jcguc6m| ujgu:
5'gqeuoc9LC!uoujn| ai cgucei.ni cn ceinie
J CgLCjUOUJni piOUp!0|09|A60|9L:
33G b!iuQ Qgf6 nLUJSf09LG|G (ibnu qG cgBLbn:
E' g -e' p -J ' c -5'q-^t' 6-3-D- 9 -9' p -J' c -5' q -3'
e^:
C' g -3' P-5' c- j ' q -2' e-^:
B' 9 -5' P -4' c -^r' q -3' 6-9!
V 9 -J' p-^t' c -2' q-5' G-3:
C9LG 63{6 |I349 qe 930CI6U COL6C4S:
_ 333' yetGupL |9 G4!0|oa|g C9BLbn' E«0|oa!G
C9AI4G9S9 iu JO 50O\° qw cgsnu: bGL^GLjcg'
gqG3G9 cn 94GC491.G b|eni.g|g' b6U46UC 39n cg
40LUjgiinuG {nujOL9|g
6 3 6 bLGXjUfS UJ3I 4L6CA6U4 cg uoqn|
guccmi pLOupobniujougL (C9B b )
periferic sau ca masa tumorala
periferica,
adesea cu afectare pleurala; b.se
prezinta de obicei ca formatiune
tumorala centrala cu proliferare
endobronsica;
c.se prezinta de obicei ca formatiune
tumorala centrala cu proliferare
endobronsica, caviteaza In 10-20% din
cazuri;
ujn|4!Uoqn|9LS 39n jU4j|(L9( 4|OCOU03!
4nujoLg|g nutcg' lesjnue q^nss q'3G bLGSjUfs
qgcs un snu4 4nws40i!'
!UC!q6u|s CLGScnfs 9 g
t" bGLsosueie exbnae |s igqjgin sn o
cs( 3j
b3!po30C|g|s:
E' qGbGuqGufg qG 4nujgi 6346 gjst p|0|oaicg'
CgBLbn snut qc sex ujgscnnu: D" wgloujgjGe
u64nujg40U|OL cgL6 qesAO|4s
4nujg|n|nj qc i\Qsu'.
6346 |Ga9fS qe CLG346L69 bL6Ag|6U{6!
C'|9 4GUJG1' cLGafGieg bLGAg|GU4G! C3BLbn qc
cgufifgfGg P49|g qG jidsLj 4nuj9{G!
B' uscni qG 1x103146 buu cgB>-bn G3{6 16394 |g
psLpgfi S| qe g0\° |g 4GUJG!: bGL309U6|e
4Lecn4G q6 J8 9U| G34G qe 8o\°
V bLGAS|GU{9 4nuj94n|n! iu gf9(e|e f]U\lG \s
nuu9409LG|G gyujjgt!! snuj colgc^g' c-g-:
4000' Cn buAjLG |9 GtiO|oa!9 C9BLbn'
acssnfg g C9B b ' LgqiofGLgbiGi 40L9CIC6 gn o
L n
luqqeufs b" b6LS09ue|6 CSLG gn 4034 3nbnse
Ujcotjus:
gq63G9 cn o qGbcuqGurg bntGLUics qG
qG09LGCG opjCGini qc g 4nujg 36 gsocigxs E'
obuLG9 4nujgfn|n! 6346 6x41.6UJ qe q!4!ci|g'
D'gbLOX!Ujg4!A J20\° q|u C9BLbn_e gbgi-19
SG ujgj iu4ogLcs |g ujAG|n| qe |g u64nujs40Lj:
cn obuLGg 4nuj94n|n!' qgi G34G boaipn 3S un
C" uscni qc g qGSAO|4g C9BLbn scgqc oqets
CLG346 31 ujg| ujn|4 L|3cn| qc g 4gcc C9BLbn!
C9L6 6346 qe 936UJ6U69 \GQSIS qG 4nwg{'
B' P09|9 bn|UJ0U9LS Op34LnC4!AS CLOU|CS'
buu 4nujn| qe i\Qsis'.
C9LC!U0a6Uj 3| bLOUJ040LI 4nUJOL9|j
|Up9|94!
V ujgiou4g46g csBi-bn-e 3nu4 bLOAOcg46 qe
nLUjS4ogL6|G g4|LUjg4M 3nu4 COL6C46'
-
C"G :
qe CBV
gqeuocgLC!Uoguj6|6 cn tLgsg^nu p!340|oatc6
CgB'-bn qe |g U64nujs40u gbgL iu E' wn|46 q|U4L6
ujn494!!|e EGbB op36LAg46 iu CG9 ujncjuoggg'
j ls:
C9L6 (juqe 39 416 30| 49
L n
D' nU9 q|U4L6 4OLUJGIG q6 bL6S6U4gL6 6346
36
qiu bnuc4 qe Aeq6L6 p!340|oa|c: C CBV
bLGS|U4g qG optcet iu 40LUJ9 bnLS B' un 6346
3 B. este necesar sa se efectueze
93oqg4 cn 4nujg4n|! VI IC 9b9L6 cg obgcj4g4G iu
"34ic|g UJ94S,,: GbjqeLUJjc):
LGC6b(oin| b6U4m 49C4om| qG clg3{glg g4|LUjg4!!
snu4 C0LGC4G' c-6- (EGEB =
71a
C. detectarea metastazelor abdominale
oculte;
D. decelarea determinarilor secundare din
ficat sau din corticosuprarenale;
E. planificarea radioterapiei curative.
1097. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand stadializarea CaBrPu sunt corect
formulate, ce.:
A. biopsierea nodulilor limfatici prin
pleuroscopie;
B. pentru a stabili prezenta sau absenta
afectarii ganglionare N1;
C.nu este necesara pentru a se putea lua
In considerare o abordare chirurgicala
curativa;
D.pentru pacientii cu CaBrPu-NMC de
stadiu clinic I, II, sau III;
E. doar atunci cand rezultatul la PET este
pozitiv.
1098. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
referitoare la stadializarea CaBrPu sunt
corect formulate, ce.:
A. o mediastinoscopie preoperatorie este
obligatorie;
B. la pacientii cu noduli limfatici de
dimensiuni normale (la TC);
C.care sunt PET-negativi;
D.deoarece descoperirea
micrometastazelor este de natura sa
schimbe tratamentul preoperator al bolii;
E.iar intraoperator nu trebuie realizata
biopsierea nodulilor limfatici.
1099. Urmatoarele fragmente ale unei
fraze
referitoare la stadializarea CaBrPu sunt
corect formulate, ce.:
A. In cazul ca natura leziunilor
extratoracice
detectate prin TC este neechivoca;
B. histologia celor suspecte trebuie
confirmata;
C.prin proceduri cum ar fi scintigrafia;
D.daca la pacientul respectiv s-ar avea In
vedere un tratament curativ; E. chiar si
In prezenta unor determinari
secundare extratoracice.
1100. Urmatoarele fragmente ale unei
fraze
vizand stadializarea CaBrPu sunt corect
formulate, ce.:
A. daca semnele sau simptomele
sugereaza prezenta metastazelor
cerebrale sau osoase;
scintigrafie
cerebrala sau TC osoasa;
C. ca si radiografii pentru orice leziuni
osoase suspecte;
D. iar orice leziuni accesibile suspecte a fi
maligne trebuie biopsiate;
E.chiar daca demonstrarea unei afectari
maligne nu influenteaza tratamentul.
1101.Fiind date urmatoarele etape din
cadrul stadializarii CaBrPu:
a.se descopera o formatiune tumorala pe
radiografia toracica sau la TC; b.se
efectueaza evaluarea initiala; c.se
investigheaza mediastinul; d.nu se
descopera contraindicatii evidente
pentru o abordare curativa; care este
succesiunea temporala cea mai
susceptibila de a fi Intalnita In practica:
A. a—>b—>d—>c;
B. a->d->c-»b;
C.b-»d-+a->c;
D.c—>b—>a->d;
E. d—»a—>b—>c.
1102.Urmatoarele fragmente ale unei
fraze
referitoare la stadializarea CaBrPu sunt
corect formulate, ce.:
A. la pacientii care se prezinta cu o
formatiune tumorala;
B. pe radiografia toracica sau la TC;
C.si care, dupa evaluarea initiala, au
contraindicatii evidente;
D. pentru o abordare curativa;
E.In etapa urmatoare trebuie investigat
abdomenul.
1103.Referitor la investigarea
mediastinului
In cadrul stadializarii CaBrPu,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. abordarile variaza de la un centru al
altul;
B. se efectueaza TC toracica si
mediastinoscopie pentru tumorile de pe
partea stanga;
C.se recurge la mediastinotomie pentru
leziunile de pe partea dreapta;
D. explorarea mediastinului este
rareori
necesara;
E.pentru stadializarea mediastinului, In
unele centre se recurge direct la
toracoscopie.
1104.Urmatoarele fragmente ale unei
fraze
referitoare la stadializarea CaBrPu sunt
corect formulate, ce.:
A. la pacientii care se prezinta cu boala
extratoracica;
B. si care deci sunt candidati la
chimioterapie neoadjuvanta + chirurgie;
C.sau la chirurgie curativa ±
chimioterapie;
D.nu mai sunt necesare investigatii
suplimentare;
E. indiferent de simptomele specifice.
1105. Referitor la stadializarea CaBrPu,
fiind
date urmatoarele atitudini:
1 .se fac toate procedurile generale de
stadializare;
2.se fac toate procedurile generale de
stadializare + bronhoscopie flexibila;
3.se fac toate procedurile generale de
stadializare + toracenteza cu examen
citologic (si inserarea unui tub toracic de
drenaj daca acesta este indicat);
si urmatoarele situatii:
a.CaBrPu-NMC nevindecabil +
pneumonita;
b.CaBrPu-NMC nevindecabil;
c. CaBrPu-NMC nevindecabil + obstructie
a cailor respiratorii;
d.CaBrPu-NMC nevindecabil +
hemoptizie;
e.CaBrPu-NMC nevindecabil + lichid
pleural;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-2, e-2;
B. a-2, b-1, c-2, d-2,
e-3;
C.a-2, b-2, c-1, d-3, e-2;
D.a-2, b-2, c-3, d-1, e-2;
E.a-3, b-2, c-2, d-2, e-1.
1106. Urmatoarele fragmente ale unei
fraze
privitoare la stadializarea CaBrPu sunt
corect formulate, ce.:
A. daca se descopera radiologie o leziune
izolata;
B. cum ar fi o suprarenala marita;
C. natura maligna a acesteia trebuie
confirmata;
D.prin RMN;
E. Inainte de respingerea unei tentative
curative.
1107. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
despre atitudinea terapeutica In CaBrPu
sunt corect formulate, ce.:
A. pacientii cu CaBrPu-NMC;
B. au contraindicatii pentru chirurgie
curativa;
C.daca au metastaze intratoracice;
D.revarsat pleural de orice cauza;
E. sau leziuni maligne extratoracice
depasind limitele unui camp de
radioterapie suportabil.
1108.Referitor la stadializarea dinaintea
Inceperii tratamentului la pacientii cu
CaBrPu, fiind date urmatoarele categorii
de
pacienti:
1 .toti pacientii;
2.pacientii cu CaBrPu-NMC avansat sau
cu
CaBrPu cu histologie necunoscuta;
3.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
contraindicatii pentru chirurgie curativa
sau radioterapie ± chimioterapie;
4.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
contraindicatii pentru chirurgie
curativa,
dar la care starea functionala
cardiorespiratorie indica un risc
chirurgical
crescut;
si urmatoarele proceduri de stadializare:
a.teste functionale pulmonare si
masurarea
gazelor din sangele arterial; b.radiografii
ale leziunilor osoase suspecte
detectate prin scintigrafie sau prin
simptome; c.test cutanat (IDR) pentru
tuberculoza; d.anamneza si examen fizic
complete; e.toracenteza diagnostica si
terapeutica
daca exista un revarsat pleural; f.
biopsie aspirativa transtoracica pe ac fin
sau biopsie transbronsica cu forcepsul
a
leziunilor periferice daca materialul de
la
bronhoscopia flexibila de rutina este
negativ;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-3, e-
4, f-1; B.a-1, b-1, c-4, d-2, e-3,
f-1; C.a-1, b-2, c-3, d-1, e-1, f-4;
D.a-3, b-1, c-1, d-1, e-2, f-4;
E.a-3, b-1, c-4, d-1, e-2, f-1.
1109.Cu referire la stadializarea dinaintea
Inceperii tratamentului la pacientii cu
CaBrPu, fiind date urmatoarele categorii
de
pacienti:
1 .toti pacientii;
2.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
contraindicatii pentru chirurgie curativa
sau pentru radioterapie ± chimioterapie;
3.pacientii cu CaBrPu-MC dovedit;
4.pacientii cu CaBrPu cu histologie
necunoscuta sau cu CaBrPu-NMC Intr-o
faza avansata;
si urmatoarele proceduri de stadializare:
a.biopsie aspirativa pe ac fin
transtoracica sau biopsie cu forcepsul
transbronsica din leziunile periferice
daca bronhoscopia flexibila este
negativa si nu exista alt material pentru
un diagnostic histologic; b.TC sau RMN
cerebral indiferent daca exista sau nu
manifestari sugestive pentru metastaze;
c. determinarea starii functionale/de
invaliditate si a scaderii In greutate;
d.teste de coagulare;
e.radiografie toracica;
f.radiografie baritata daca exista
simptome esofag iene;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-1, f-1;
B.a-1, b-4, c-1, d-1, e-2, f-3;
C.a-2, b-1, c-1, d-4, e-3, f-1;
D.a-2, b-1, c-4, d-1, e-3, f-1;
E.a-4, b-3, c-1, d-2, e-1, f-1.
1110. Referindu-ne la stadializarea
dinaintea Inceperii tratamentului la
pacientii cu CaBrPu, fiind date
urmatoarele categorii de pacienti: 1 .toti
pacientii;
2. pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
contraindicatii pentru radioterapie ±
chimioterapie si care sunt candidati
pentru radioterapie curativa (dar nu si
pentru chirurgie din cauza disfunctiei
cardiorespiratorii);
3. pacientii cu CaBrPu-MC dovedit; si
urmatoarele proceduri de stadializare:
a.hemoleucograma cu determinarea
numarului de trombocite;
b.biopsie aspirativa transtoracica pe ac
fin sau biopsie transbronsica cu
forcepsul a leziunilor periferice daca materialul
de la bronhoscopia flexibila de rutina este
negativ;
c. aspiratie si biopsie de maduva osoasa
(daca hemoleucograma din sangele
periferic este anormala);
d.teste functionale pulmonare si
masurarea gazelor din sangele arterial
daca exista manifestari de insuficienta
respiratorie;
e.TC toracica si abdominala cu
substanta de contrast;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3;
B.a-1, b-2, c-3, d-1, e-1;
C.a-1, b-3, c-1, d-2, e-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-1, e-3;
E.a-2, b-1, c-3, d-1, e-1.
1111.Facand referinta la stadializarea
dinaintea Inceperii tratamentului la
pacientii
cu CaBrPu, fiind date urmatoarele
categorii
de pacienti:
1 .toti pacientii;
2.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
contraindicatii pentru chirurgie curativa
sau radioterapie ± chimioterapie;
3.pacientii cu CaBrPu-NMC avansat sau
CaBrPu cu histologie necunoscuta;
si urmatoarele proceduri de stadializare:
a.determinarea glucozei si a electrolitilor
serici, inclusiv a calciului;
b.biopsierea leziunilor suspectate de
cancer accesibile daca nu s-a pus Inca
un diagnostic histologic sau daca
deciziile de tratament sau de stadializare
s-ar baza pe prezenta sau absenta
cancerului Intr-o anumita leziune;
c. bronhoscopie flexibila daca aceasta
este indicata de hemoptizie, obstructie,
pneumonita sau de absenta unui
diagnostic histologic de cancer;
d.test de efort cardiorespirator daca
starea functionala a pacientului sau
testele functionale pulmonare sunt la
limita;
e.investigatii pentru detectarea
metastazelor In creier (TC sau RMN)
sau In oase (scintigrafie) daca exista
vreun semn care sa le sugereze;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-3, d-2, e-1;
B.a-1, b-2, c-1, d-3, e-1;
C.a-1, b-3, c-1, d-1, e-2;
D.a-2, b-1, c-3, d-1, e-1;
E.a-3, b-1, c-1, d-1, e-2.
1112.Referitor la stadializarea dinaintea
Inceperii tratamentului la pacientii cu
CaBrPu, fiind date urmatoarele categorii
de
pacienti (TmEP = tomografie cu emisie
de
pozitroni):
1 .toti pacientii;
2.pacientii cu CaBrPu-NMC avansat sau
cu
CaBrPu cu histologie necunoscuta;
3.pacientii cu CaBrPu-NMC care nu au
contraindicatii pentru chirurgie curativa
si
 la care starea functionala
cardiorespiratorie permite interventia
chirurgicala; 4.pacientii cu CaBrPu-NMC
care nu au
contraindicatii pentru chirurgie curativa
sau radioterapie ± chimioterapie;
si urmatoarele proceduri de stadializare:
a.electrocardiograma;
b.TmEP pentru evaluarea mediastinului si
pentru detectarea metastazelor;
c.testele functionale renale si hepatice;
d.biopsierea leziunilor suspectate de
tumora accesibile, pentru a obtine un
diagnostic histologic sau daca optiunile
terapeutice ar fi influentate de
descoperirea tumorii;
e.bronhoscopie flexibila cu lavaj, periaj si
biopsiere a leziunilor suspecte, In afara
de cazul ca acestea sunt contraindicate
din motive medicale sau nu ar influenta
optiunile terapeutice (de exemplu, la un
pacient de stadiu foarte tardiv);
f.evaluarea chirurgicala a mediastinului
prin mediastinoscopie sau toracotomie;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3, f-4;
B.a-1, b-3, c-1, d-4, e-1, f-2;
C.a-1, b-4, c-1, d-2, e-1, f-3;
D.a-2, b-1, c-4, d-3, e-1, f-1;
E.a-3, b-1, c-4, d-1, e-2, f-1.
1113. Referitor la stadializarea dinaintea
tratamentului la pacientii cu CaBrPu-MC,
fiind date urmatoarele metode:
1 .TC toracica;
2.bronhoscopie flexibila cu lavaj si biopsii;
3.scintigrafie (osoasa); 4.TC toracica si
abdominala; si urmatoarele comentarii:
a.pentru a determina extinderea tumorii
Inainte de tratament; b.daca
simptomele sau alte modificari
sugereaza afectarea maligna a
acestor
teritorii;
cea parte a evaluarii initiale generale
pentru CaBrPu de orice forma
histologica;
d.sunt foarte utile pentru a evalua si
urmari
raspunsul tumorii la tratament;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-3, b-4,
c-2, d-1; D.a-4, b-1, c-3, d-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
1114. Referitor la stadializarea dinaintea
tratamentului la pacientii cu CaBrPu-MC,
fiind date urmatoarele metode:
1 .TC
abdominala;
2.TC cerebrala;
3.biopsia si aspiratia din maduva
osoasa;
4.TC toracica;
si urmatoarele comentarii:
a.se efectueaza rareori;
b.data fiind frecventa mare a
metastazelor
hepatice si corticosuprarenale; c.daca
simptomele sau alte modificari
sugereaza afectarea maligna a acestor
teritorii;
d.este utila In planificarea campurilor
pentru radioterapia toracica; care este
lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-2, b-4, c-1,
d-3;
C.a-3, b-1, c-2,
d-4;
D.a-3, b-4, c-2,
d-1;
E.a-4, b-2, c-3,
d-1.
1115.Fiind date urmatoarele etape din
evaluarea unui pacient cu CaBrPu:
a.se urmareste un pacient cu CaBrPu de
orice tip histologic; b.se detecteaza
celule maligne; c.se examineaza citologia
lichidului
cefalorahidian; d.se efectueaza o TC
sau RMN cerebrala
In cautarea metastazelor cerebrale; e.se
tine cont de faptul ca metastazele
medulare sau meningeale sunt adesea
asociate cu metastaze cerebrale; f.se
efectueaza o TC sau o RMN pentru
coloana;
g.se constata (oricand In evolutia bolii)
semne sau simptome de compresie a
maduvei spinarii sau de leptomeningita;
h.se efectueaza radioterapie la locul
compresiei si chimioterapie intratecala
(de obicei cu metotrexat);
care este succesiunea temporala cea mai
susceptibila de a fi Intalnita In practica:
A. a->g-»f->c-»b-»h->e->d;
B. b—>g—>a-»d—>f->e—>h—>c;
C.d—>e—>a—>c—>h—>b-+f—>g;
D.e->a->d-+h->f—>g—>c-»b;
E. f—>d—>-a—>c—►e->b—>g—>h.
1116.Referitor la determinarile
metastatice
la pacientii cu CaBrPu (p-CaBrPu),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. p-CaBrPu-MC au rareori metastaze
hepatice;
B. metastazele corticosuprarenale sunt rare
la p-CaBrPu-MC:
C. metastaze cerebrale apar la 10% din p-
CaBrPu-MC;
D. la p-CaBrPu, indiferent de forma
histologica, metastazele In maduva
spinarii sau In leptomeninge se asociaza
adesea cu cele cerebrale;
E. p-CaBrPu (inclusiv p-CaBrPu-MC) au
adesea metastaze doar In maduva
osoasa.
1117.La pacientii cu CaBrPu-NMC,
contraindicatii majore pentru chirurgie
curativa sau tratament exclusiv
radioterapie
sunt urmatoarele, ce.:
A. metastaze extratoracice;
B. paralizie de coarda vocala si, In
majoritatea cazurilor, de nerv frenic;
C.tamponada cardiaca;
D.metastaze In plamanul contralateral;
E.metastaze In nodulii limfatici hilari;
F. afectarea arterelor pulmonare lobare.
1118.In cazul pacientilor cu
CaBrPu-NMC,
contraindicatii majore pentru chirurgie
curativa sau tratament exclusiv
radioterapie
sunt urmatoarele, ce.:
A. sindrom de vena cava superioara;
B. revarsat pleural malign;
C.tumora la distanta mai mare de 2 cm
de
carina;
D.tumora endobronsica unilaterala;
E. metastaze In nodulii limfatici
mediastinali
ipsilaterali.
1119.Fiind date urmatoarele variante de
interpretare a unui revarsat pleural la
pacientii cu CaBrPu:
Leste malign; 2.este considerat malign;
3.nu este considerat malign; si
urmatoarele variante de lichid pleural:
a.revarsat pleural hemoragie fara alta
etiologie probabila, cu citologie negativa;
b.transsudat pleural cu citologie negativa,
la un pacient cu insuficienta cardiaca; c.
revarsat pleural cu citologie pozitiva;
d.transsudat pleural cu citologie negativa,
la un pacient cu sindrom nefrotic;
e.exsudat pleural fara o cauza evidenta,
cu citologie negativa; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-3;
B.a-2, b-2, c-3, d-3, e-1; C.a-2, b-3, c-1,
d-3, e-2; D.a-3, b-1, c-2, d-2, e-3; E.a-3,
b-2, c-3, d-1, e-2.
1120.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand stadializarea fiziologica la
pacientii
cu CaBrPu sunt corect formulate, ce.:
A. In luarea deciziei operatorii la pacientii
cu
CaBrPu, ca si In pregatirea
preoperatorie;
B. trebuie tinut cont de faptul ca acestia
au
adesea;
C.probleme genitale;
D. diverse alte probleme legate de boala
pulmonara obstructiva cronica;
E. ca si alte probleme medicale, In
general.
1121.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
despre stadializarea fiziologica la
pacientii
cu CaBrPu sunt corect formulate, ce.:
A. la pacientii cu CaBrPu la care se
intentioneaza o interventie chirurgicala;
B. trebuie luate o serie de masuri pentru a
le ameliora starea preoperatorie, In
sensul
ca;
C. trebuie tratate problemele corectabile;
D.trebuie oprita medicatia
cardiovasculara;
E. si trebuie instituit tratament fizic toracic
adecvat.
1122.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
referitoare la stadializarea fiziologica la
pacientii cu CaBrPu sunt corect
formulate,
ce.:
A. la un coronarian avand cancer
pulmonar
trebuie avut In vedere faptul ca;
B. un infarct miocardic In ultimele 3 luni;
Ceste o contraindicatie pentru chirurgia
toracica;
D. deoarece induce o probabilitate de
20%
de deces;
E.prin trombembolism pulmonar.
1123.La pacientii cu CaBrPu se
recomanda
corectarea preoperatorie a urmatoarelor
probleme, ce.:
A. anemia;
B. tulburarile hidroelectrolitice;
C.infectiile;
D.aritmiile;
E. manifestarile paraneoplazice.
1124.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand stadializarea fiziologica la
pacientii
cu CaBrPu, sunt corect formulate, ce.:
A. Intrucat este Intotdeauna posibil sa se
prezica;
B. In timpul operatiei;
C.daca va fi necesara o lobectomie sau o
pneumonectomie;
D. o abordare prudenta este de a
restrange
chirurgia rezectionala;
E.la pacientii care ar putea tolera cel
putin
0 lobectomie.
1125.Printre contraindicatiile majore de
ordin
fiziologic pentru chirurgia toracica
(pacient
neoperabil, chiar daca tumora ar fi
rezecabila) se afla urmatoarele, ce.:
A. aritmii majore necontrolate;
B.VEMS sub 2,5 L;
C.retentie C02 (Pco2In repaus sub 45
mmHg);
D.DPC0 peste 40%;
E. hipertensiune arteriala sistemica.
1126.Referitor la stadializarea fiziologica
a consumului
pacientilor cu CaBrPu, fiind date
urmatoarele concluzii:
1 .este o contraindicatie majora
pentru chirurgia toracica;
2.este o contraindicatie relativa pentru
chirurgia toracica (recomandarea
chirurgiei necesita o judecata atenta);
3.nu contraindica efectuarea unei
pneumonectomii;
si urmatoarele situatii:
a.VEMS <1 L;
b.VEMS >2,5 L;
c. infarct miocardic In ultimele 3 luni;
d.VEMS <, 80% din valoarea prezisa;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-1;
B. a-1, b-3, c-1,
d-2;
C.a-2, b-1, c-1, d-3;
D.a-2, b-3, c-1, d-1;
E.a-3, b-1, c-2, d-1.
1127.Cu privire la stadializarea fiziologica
a evaluate corespunzator);
pacientilor cu CaBrPu, fiind date
urmatoarele concluzii:
1 .este contraindicatie majora pentru
chirurgia toracica;
2.este o contraindicatie relativa pentru
chirurgia toracica (recomandarea
chirurgiei necesita o judecata atenta);
3.nu contraindica efectuarea unei
pneumonectomii;
si urmatoarele situatii:
a.pacientul nu este capabil sa
se deplaseze singur;
b.infarct miocardic In ultimele 6 luni;
c.VEMS = 1,1-2,0 L;
d.VEMS *80% din valoarea prezisa;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-2,
d-3; B.a-2, b-1, c-3,
d-2; C.a-2, b-2, c-3,
d-1; D.a-2, b-3, c-1,
d-2; E.a-3, b-2, c-2,
d-1.
1128.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand stadializarea fiziologica a
pacientilor
cu CaBrPu sunt corect formulate, ce.:
A.la pacientii cu functie pulmonara
normala, dar cu tumora rezecabila;
B. se poate efectua un test de efort
cardiorespirator ca parte a evaluarii
fiziologice;
C. ceea ce permite o estimare a
maximal de oxigen (V02max);
D.ale carui valori scazute (<15 mL/kg pe
minut);
E. prezic un risc redus de complicatii
postoperatorii.
Neoplasmele pulmonare
benigne
1129.Referitor la neoplasmele pulmonare
benigne, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. includ o serie de tumori pulmonare
foarte
rare;
B. se pot prezenta ca formatiuni tumorale
centrale simptomatice;
C.cele localizate central, nu sunt de
obicei accesibile bronhoscopiei flexibile;
D.pot fi descoperite Intamplator, ca noduli
pulmonari solitari (situatie In care sunt
E. de principiu, abordare terapeutica
(chirurgicala) este aceeasi pentru toate
aceste tipuri de neoplasme.
1130.Cu privire la neoplasmele
pulmonare
benigne, urmatoarele afirmatii sunt
 corecte,
ce.:
A. reprezinta <5% din totalul tumorilor
pulmonare primare;
B. 90% sunt teratoame sau hamartoame;
C.cele centrale pot fi vizibile sau nu pe
Neoplasmele pulmonare benigne
1131.Referitor la neoplasmele
pulmonare
benigne, fiind date urmatoarele
categorii In
functie de localizare:
1.localizare centrala;
2.localizare periferica; si
urmatoarele caracteristici:
a.In general, sunt descoperite
Intamplator;
b.de regula, sunt vizualizate prin
bronhoscopie flexibila;
c. adesea, sunt simptomatice;
d.de obicei, aparea noduli pulmonari
solitari la radiografie sau TC; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1,
c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2,
c-2, d-1; D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-2,
c-1, d-1.
1132.Care dintre urmatoarele manifestari
este cea mai putin susceptibila sa se
datoreze unei tumori pulmonare
benigne:
A. obstructie respiratorie;
B. tuse;
C.hemoptizie;
D.pneumonita;
E. durere retrosternala.
1133.Fiind date urmatoarele categorii de
neoplasme pulmonare benigne foarte
rare:
1 .tumori epiteliale;
2.tumori mezenchimale;
3.altele;
si urmatoarele variante histologice:
a.endometrioza; b.condroame;
c.leiomioame; d.papiloame bronsice;
e.lipoame;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-2;
B. a-2, b-1, c-2, d-2,
e-3;
C.a-2, b-2, c-3, d-2,
e-1;
D.a-2, b-3, c-1, d-2,
e-2;
E. a-3, b-2, c-2, d-1,
e-2.
1134.Fiind propuse urmatoarele categorii
de
radiografii;
D.pot fi asimptomatice la descoperire,
mai ales cele localizate central; E.
demersul diagnostic depinde In primul
rand de forma histologica a tumorii.
neoplasme pulmonare
benigne foarte rare:
1 .tumori epiteliale; 2.tumori
mezenchimale; 3.tumori de origine mixta;
si urmatoarele variante histologice:
a.pseudolimfoame; b.hemangioame;
c.fibroame;
203
d.teratoame; e.polipi fibroepiteliali; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-3, d-2, e-2; B.a-2, b-1, c-2, d-2, e-3; C.
a-2, b-2, c-2, d-3, e-1; D.a-2, b-3, c-2,
d-1, e-2; E. a-3, b-2, c-1, d-2, e-2.
1135.Referitor la adenoamele bronsice,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. cel mai adesea, sunt localizate
periferic;
B. In mod obisnuit, sunt situate
endobronsic;
C. reprezinta 50% din totalul
neoplasmelor
pulmonare benigne;
D.apar la pacienti cu varsta Intre 15 si 60 de
ani;
E. trebuie considerate ca potential
maligne;
F. In general, au ritm de crestere rapid;
G.de obicei, sunt vizibile prin
bronhoscopie
flexibila.
1136.Cu privire la adenoamele bronsice,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. varsta medie a pacientilor este de 20
de
ani;
B. la momentul diagnosticarii, pacientul
poate avea simptome de cativa ani;
C.bronhoscopistul trebuie sa tina cont de
faptul ca adenoamele bronsice pot
sangera abundent la biopsiere;
D.carcinoidele pulmonare metastatice pot
avea o evolutie indolenta;
E. unele carcinoide pulmonare
metastatice
se comporta precum un CaBrPu-MC.
1137.Fiind date urmatoarele forme de
adenoame bronsice:
1.tumori carcinoide;
2. tumori adenochistice (sau
cilindroame); 3.tumori
mucoepidermoide; si urmatoarele
proportii (raportate la
ansamblul cazurilor de adenoame B. pot recidiva dupa extirparea
bronsice): chirurgicala;
a.80-90%; C. pot metastaza;
b. 10-15%; D. pot produce sindroame
c.2-3%; paraneoplazice;
care este lista de asocieri corecta: E. pot sangera abundent.
A. a-1, b-2, c-3; 1142.Spectrul tumorilor pulmonare
B.a-1, b-3, c-2; neuroendocrine include urmatoarele
C.a-2, b-1, c-3; entitati
D.a-2, b-3, c-1; patologice, ce.:
E.a-3, b-1, c-2. A. carcinoidul tipic;
1138.Fiind date urmatoarele manifestari B. carcinoidul atipic;
determinate de adenoamele bronsice: C. cancerul neuroendocrin cu celule mari;
1 .tuse cronica; D.CaBrPu-MC;
2.colabarea unui lob pulmonar; E. carcinomul scuamos.
3.infectarea teritoriului pulmonar 1143.Fiind date urmatoarele categorii de
corespunzator (pneumonie); tumori pulmonare neuroendocrine
4.sangerare abundenta la biopsierea (TPNE):
bronhoscopica; si urmatoarele 1 .tumori de grad Inalt;
explicatii/mecanisme ale acestora: 2.tumori de grad scazut sau intermediar;
a.obstructie bronsica cu staza In amonte; si urmatoarele variante de TPNE:
b.hipervascularizatie; c. iritatia a.tumorile carcinoide atipice; b.cancerul
structurilor bronsice; d.oprirea ventilatiei neuroendocrin cu celule mari; c.tumorile
din cauza obstructiei bronsice; care este carcinoide tipice; d.CaBrPu-MC;
lista de asocieri corecta: care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2; A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-2, b-1, c-3, d-4; B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-3, b-4, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-4, b-1, c-2, d-3; D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-4, b-2, c-3, d-1. E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1139.Fiind date urmatoarele manifestari 1144.Referitor la tumorile carcinoide
determinate de adenoamele bronsice: bronsice, urmatoarele afirmatii sunt
1 .constituirea unui abces pulmonar; corecte,
2.atelectazie; ce.:
3.hemoptizie recidivanta; si urmatoarele A. precum CaBrPu-MC, pot secreta
explicatii/mecanisme ale acestora: diversi
a.ruperea suprafetei tumorii, care este hormoni;
bogat vascularizata; b.obstructie B. pot produce ACTH si AVP;
bronsica cu staza In amonte; c.oprirea C.pot determina sindroame
ventilatiei din cauza obstructiei paraneoplazice,
bronsice; care este lista de asocieri care persista dupa rezectia tumorii;
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; D.rareori, pot da metastaze, de obicei In
C.a-2, b-1, c-3; creier;
D.a-2, b-3, c-1; E. pot produce sindrom carcinoid, ca si
E.a-3, b-1, c-2. CaBrPu-MC.
1140.Urmatoarele fragmente dintr-o 1145.Manifestari ale sindromului
fraza carcinoid
despre adenoamele bronsice sunt sunt urmatoarele, ce.:
corect A. cianoza cutanata;
formulate, ce.: B. bronhodilatatie;
A. adenoamele bronsice de toate tipurile; C.constipatie;
B. sunt de obicei vizibile; D.vasoconstrictie;
C.prin TC; E. leziuni valvulare venoase.
D.datorita localizarii lor endobronsice; 1146.Fiind date urmatoarele forme de
E. si adesea periferice. tumori
1141.Argumente ca adenoamele pulmonare neuroendocrine:
bronsice 1 .carcinoidul tipic;
sunt potential maligne sunt urmatoarele, 2.carcinoidul atipic;
ce.: 3.cancerul neuroendocrin cu celule mari;
A. pot invada local; si urmatoarele caracteristici:
Tumorile pulmonare metastatice a.are un prognostic
semnificativ mai grav decat tumorile
406 Sindroame de condensare
carcinoide atipice sau decat cancerul
cu celule mari clasic;
b.metastazeaza In 5% din cazuri;
c.metastazeaza In 70% din cazuri In
nodulii limfatici regionali, ficat si os;
d.este o forma de CaBrPu-NMC de grad
Inalt cu trasaturi neuroendocrine;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-3, d-2;
C.a-2, b-3, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-3;
E.a-3, b-2, c-1, d-3.
1147. Fiind propuse urmatoarele forme
de
tumori pulmonare neuroendocrine:
1 .carcinoid tipic;
2.carcinoid atipic;
3.cancerul neuroendocrin cu celule mari;
si urmatoarele caracteristici: a.trasaturi
histologice similare cu ale
CaBrPu-NMC, dar este format din
celule
mai mari;
b.aspect histologic benign;
c. aspect histologic neobisnuit de
agresiv; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E.a-3,
b-2, c-1.
1148. Fiind date urmatoarele valori ale
proportiei de supravietuitori la 5 ani
pentru
diferite tumori pulmonare
neuroendocrine
(TPNE):
1.90%;
2.65%;
3.21%;
si urmatoarele forme de TPNE:
a.carcinoidul atipic;
b.carcinoidul tipic;
c.cancerul neuroendocrin cu celule mari;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1149. Referitor la hamartoameie
pulmonare,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. au incidenta maxima la varsta de 20
de ani;
205
B. histologic, contin componente
normale ale tesutului pulmonar
distribuite dezorganizat;
C.de obicei, sunt localizate central; D.de
regula, se comporta benign;
E.sunt mai frecvente la barbati decat la
femei;
F. In general, au manifestari zgomotoase.
1150.Cu privire la hamartoameie
pulmonare,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. principalele constituente sunt colagenul
si macrofagele;
B. modificarile radiologice patognomonice
sunt calcificarile In „floricele de porumb";
C.In unele cazuri, diagnosticul se poate
pune pe baza modificarilor radiologice;
D.de obicei, pentru punerea
diagnosticului trebuie rezecata
formatiunea pulmonara, mai ales daca
pacientul nu este fumator;
E. chirurgia toracica asistata video poate
reduce complicatiile chirurgicale.
Tumorile pulmonare
metastatice
1151.Referitor la tumorile pulmonare
metastatice, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. plamanul reprezinta o localizare
frecventa a metastazelor plecate de la
cancere primare avand sediul In afara
plamanului;
B. carcinoamele cu localizare digestiva,
urogenitala, de cap si gat, cutanata etc,
ca si sarcoamele de tesut moale sau dur
pot da, toate, metastaze pulmonare;
C. exista doua situatii speciale In care
metastazele pulmonare pot fi tratate cu
intentie curativa;
D.la pacientii cu tumori primare
necontrolate se recomanda interventii cu
intentie curativa pentru determinarile
secundare pulmonare;
E. daca sunt multiple, metastazele
pulmonare nu pot fi abordate chirurgical
cu
intentie curativa.
1152.Cu privire la tumorile pulmonare
metastatice, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. cancerele primare cu practic orice
localizare pot fi sursa metastazelor
pulmonare;
B. de obicei, metastazele pulmonare sunt
incurabile;
C.In unele situatii, nodului/formatiunea
unica pulmonara potential metastatica
poate fi extirpata cu succes;
D.la pacientii care au si alte metastaze
extrapulmonare se va avea In vedere
abordarea cu intentie curativa a
formatiunilor pulmonare secundare;
E. rezectia cu intentie curativa a mai
multor
noduli pulmonari metastatici nu este
posibila.
1153. Fiind date urmatoarele
evenimente/
demersuri legate de problematica
tumorilor
pulmonare secundare:
a.leziunea poate reprezenta o
metastaza
sau un CaBrPu primar; b.aparitia unui
nodul pulmonar solitar sau a
unei mase tumorale pe radiografia
toracica;
c. pacient cunoscut cu neoplasm
extratoracic; d.nu se descopera nicio
alta leziune
maligna care ar putea reprezenta
sursa; e.eforturi sustinute de gasire a
unor alte
sedii de cancer activ; f.rezectia
chirurgicala a nodulului; care este
succesiunea temporala cea mai
susceptibila de a fi Intalnita In practica:
A. a—>d—>f—>b—>e—>c;
B. b—>-a—>e—>c—>d—>f;
C.c—►b—>a—»e—>d-»f;
D.d—>e—>b—>c-»a—»f;
E. f—>d->-a-fe->c—>b.
1154. Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
despre problematica tumorilor
pulmonare
secundare sunt corect formulate, ce.:
A. deoarece evolutia naturala a CaBrPu
este de regula mai usoara decat a altor
tumori primare;
B. un nodul pulmonar unic la un pacient
cunoscut cu tumora extratoracica;
C.este abordat ca si cum ar fi o
metastaza;
D.mai ales daca pacientul are sub 30 de
ani;
E. si este fumator.
1155. Referitor la cele trei conditii care
trebuie Indeplinite pentru a se lua In
considerare rezectia cu intentie
curativa a
mai multor noduli pulmonari
metastatici,
fiind date urmatoarele Inceputuri de
fraza:
1.rezectia pulmonara planuita;
2.tumora primara;
3.toate metastazele
cunoscute; si urmatoarele
sfarsituri de fraza:
a.a/au fost tratata/e definitiv si cu
succes (fara recidiva pentru cel putin
1 an);
b.poate/pot fi tolerata/e de catre
pacient;
c. poate/pot fi cuprinsa/e de rezectia
pulmonara proiectata; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1,
b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
Pneumopatiile interstitiale
(PPD
Introducere
1156.Referitor la manifestarile PPI, fiind
date
urmatoarele categorii:
1.principalele motive pentru care se
prezinta la medic pacientii cu PPI;
2.manifestari care pot fi prezente;
3.manifestari care focalizeaza abordarea
diagnostica spre una dintre PPI;
si urmatoarele manifestari:
a.durere toracica;
b.dispnee de efort progresiva;
c. hemoptizie;
d.respiratie suieratoare;
e.tuse persistenta, neproductiva;
f.opacitati interstitiale identificate pe
radiografia toracica;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-1, f-2;
B.a-1, b-3, c-2, d-2, e-2, f-1;
C.a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-3;
D.a-2, b-3, c-1, d-2, e-2, f-1;
E.a-3, b-1, c-2, d-2, e-1, f-2.
1157.Care dintre urmatoarele structuri
este
cea mai putin susceptibila sa fie afectata
In
PPI:
A. alveolele si epiteliul alveolar;
B. endoteliul capilar;
C. spatiile interstitiale;
D.bronhiile;
E. tesuturile perivasculare;
F. structurile limfatice.
1158.Cu privire la grupul PPI,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este constituit dintr-un mare numar de
afectiuni care afecteaza parenchimul
pulmonar;
B. este eterogen;
C.cuprinde boli clasificate Impreuna din
cauza etiologiei comune;
D.include boli care au, de regula, evolutie
favorabila;
E. are o strategie terapeutica bine
precizata .
1159. Cu privire la etiologia PPI,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. pneumonitele de hipersensibilitate
sunt,
In general, consecinta expunerii la
prafuri
anorganice;
408 Sindroame de condensare
B. granulomatoza cu celule Langerhans
mai
este cunoscuta si sub denumirea de
granulomatoza Wegener;
C.printre prafurile anorganice implicate
In
mod obisnuit In etiologia fibrozei
pulmonare se afla compusii cu strontiu
si
cei cu germaniu;
D.afectarea difuza a parenchimului
pulmonar este Intotdeauna secundara
unei boli sistemice;
E. afectarea difuza a parenchimului
pulmonar poate fi parte a unui proces
patologic afectand multiple organe si
tesuturi, cum este cazul In
pneumoconioze.
1160. Cu privire la clasificarea PPI,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. PPI sunt dificil de clasificat;
B. se cunosc mai mult de 200 de boli
individuale caracterizate prin afectare
difuza a parenchimului pulmonar;
C.PPI pot fi clasificate In doua grupuri
pe
baza modificarilor histopatologice
predominante;
D.PPI se deosebesc Intre ele dupa cum
inflamatia/fibroza se concentreaza In
focare granulomatoase sau nu;
E. fiecare dintre grupurile histopatologice
poate fi subdivizat dupa cum cauza
bolii
este infectioasa sau nu.
1161. Fiind date cele doua criterii
Indeobste
folosite pentru clasificarea
pneumopatiilor
interstitiale:
1 .criteriul histopatologic;
2.criteriul etiologic;
si urmatoarele caracteristici/categorii:
a.PPI de cauza cunoscuta;
b.PPI asociate cu inflamatie si fibroza
predominante; c.PPI de cauza
necunoscuta; d.PPI asociate cu o
reactie predominant granulomatoasa In
teritoriile interstitiale sau vasculare;
e.criteriul secundar; f.criteriul principal;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-1, c-2, d-2, e-1, f-2; B.a-1, b-2,
c-1, d-1, e-2, f-2; C.a-2, b-1, c-1, d-2,
e-1, f-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1.
1162.Cu privire la evolutia
pneumopatiilor
interstitiale, fiind date urmatoarele
evaluari
de frecventa:
1.uneori;
2.de obicei;
3.rareori;
si urmatoarele tipare/faze evolutive:
a.debut printr-o faza acuta; b.episoade
recidivante, separate prin intervale de
boala subclinica; c.faza cronica;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1163.Referitor la clasificarea PPI, fiind
date
urmatoarele categorii (HP =
histopatologic):
1 .cauza cunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 2.cauza
necunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 3.cauza
cunoscuta, iar HP: reactie
granulomatoasa; 4.cauza necunoscuta,
iar HP: reactie
granulomatoasa; si
urmatoarele variante de PPI:
a.granulomatoza limfomatoida;
b.azbestoza; c.amiloidoza;
d.silicoza;
e.pneumonii interstitiale idiopatice; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3,
c-4, d-2, e-2;
B.a-2, b-1, c-2, d-4, e-3;
C.a-2, b-2, c-1, d-3, e-4;
D.a-3, b-2, c-1, d-2, e-4;
E.a-4, b-1, c-2, d-3, e-2.
1164.Cu privire la clasificarea PPI, fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .cauza cunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 2.cauza
necunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 3.cauza
cunoscuta, iar HP: reactie
granulomatoasa; 4.cauza necunoscuta,
iar HP: reactie
granulomatoasa; si
urmatoarele variante de PPI:
a.sarcoidoza;
b.pneumonita prin expunerea la fumuri;
c.pneumonita dupa expunerea la prafuri
organice;
d.pneumopatiile din cadrul bolilor de tesut
conjunctiv; e.pneumopatiile din cadrul
unor boli
ereditare; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4, e-2;
B. a-2, b-3, c-1, d-4,
e-2;
C.a-2, b-3, c-2, d-4,
e-1;
D.a-3, b-1, c-4, d-2,
e-2;
E.a-4, b-1, c-3, d-2,
e-2.
1165.Cu referire la clasificarea PPI, fiind
date urmatoarele categorii:
1 .cauza cunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala;
2.cauza necunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala;
3.cauza necunoscuta, iar HP: reactie
granulomatoasa; si urmatoarele
variante de PPI: a.pneumonita dupa
expunerea la gaze
toxice;
b.sindroame hemoragice pulmonare;
c.granulomatoza cu celule Langerhans;
d.pneumonita dupa chimioterapie;
e.pneumopatiile din cadrul unor boli
digestive/hepatice; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-1,
e-2; B.a-1, b-3, c-2, d-1, e-2;
C.a-2, b-1, c-2, d-3,
e-1
D.a-2, b-2, c-1, d-3,
e-1
E.a-3, b-2, c-1, d-2,
e-1
1166.Cu referinta la clasificarea PPI,
fiind
date urmatoarele categorii:
1 .cauza cunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala;
2.cauza necunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala;
3.cauza necunoscuta, iar HP: reactie
granulomatoasa; si urmatoarele
variante de PPI: a.proteinoza alveolara
pulmonara; b.pneumopatia din cadrul
bolii grefa-
contra-gazda (transplant de maduva
sau
de organe solide); c.vasculite
granulomatoase; d.granulomul
eozinofilie pulmonar; e.pneumonita
medicamentoasa (antibiotice
etc);
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-3;
B. a-2, b-2, c-3, d-3,
e-1;
C.a-2, b-3, c-3, d-1,
e-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-2,
e-3;
E.a-3, b-3, c-1, d-2,
e-2.
1167.Privitor la clasificarea PPI, fiind
date
urmatoarele categorii (HP =
histopatologic):
1 .cauza cunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 2.cauza
necunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 3.cauza
cunoscuta, iar HP: reactie
granulomatoasa; 4.cauza necunoscuta,
iar HP: reactie
granulomatoasa; si
urmatoarele variante de PPI:
a.pneumonita dupa tratament
cu
amiodarona;
b.pneumonita de hipersensibilitate
(prafuri organice);
c.boli limfocitare infiltrative (pneumonita
interstitiala limfocitara asociata cu o
boala de tesut conjunctiv);
d.granulomatoza Wegener;
e.iradiere;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-1, d-4, e-3; B.a-1, b-3, c-2, d-4, e-1;
C.a-2, b-1, c-4, d-1, e-3; D.a-3, b-1, c-2,
d-4, e-1; E.a-4, b-1, c-3, d-2, e-1.
1168.Fiind date urmatoarele categorii
folosite In clasificarea pneumopatiilor
interstitiale (HP = histopatologic):
1 .cauza cunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 2.cauza
necunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 3.cauza
cunoscuta, iar HP: reactie
granulomatoasa;
4.cauza necunoscuta, iar HP: reactie
granulomatoasa; si urmatoarele
variante de PPI: a.pneumonie de
aspiratie; b.pneumonie eozinofilica;
c.pneumonita dupa expunerea la prafuri
anorganice;
d.granulomatoza alergica Churg-Strauss;
e.pneumonita dupa tratament cu saruri de
aur;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-1, d-4,
e-3; B.a-1, b-2, c-3, d-1, e-4;
C.a-1, b-2, c-3, d-4, e-1; D.a-1,
b-3, c-4, d-2, e-1; E.a-3, b-4, c-
2, d-1, e-1.
1169. Fiind propuse urmatoarele categorii
folosite In clasificarea pneumopatiilor
interstitiale (HP = histopatologic):
1 .cauza cunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 2.cauza
necunoscuta, iar HP: alveolita,
inflamatie si fibroza interstitiala; 3.cauza
cunoscuta, iar HP: reactie
granulomatoasa; 4.cauza necunoscuta,
iar HP: reactie
granulomatoasa; si urmatoarele
variante de PPI: a.leziuni cicatriciale dupa
sindromul de
detresa respiratorie al adultului;
b.berilioza;
c.granulomatoza bronhocentrica;
410 Sindroame de condensare
d.limfangioleiomiomatoza;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B.a-1, b-4, c-2, d-3;
C. a-2, b-1, c-4, d-3;
D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
1170. Fiind date urmatoarele categorii
de PPI
de cauza necunoscuta caracterizate
prin
alveolita, inflamatie si fibroza
interstitiala:
1 .pneumonii interstitiale idiopatice;
2.pneumopatii In cadrul bolilor de tesut
conjunctiv; 3.sindroame hemoragice
pulmonare; 4.pneumopatii In cadrul unor
boli ereditare; si urmatoarele stari
patologice: a.sindrom Goodpasture;
b.lupus eritematos sistemic; c.fibroza
pulmonara idiopatica (pneumonie
interstitiala
obisnuita); d.boala
Gaucher;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C.a-3, b-2, c-1, d-4;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
1171.Fiind indicate urmatoarele
categorii de
PPI de cauza necunoscuta
caracterizate
prin alveolita, inflamatie si fibroza
interstitiala:
1.pneumonii interstitiale idiopatice;
2.pneumopatii In cadrul bolilor de tesut
conjunctiv; 3.sindroame hemoragice
pulmonare; 4.pneumopatii In cadrul unor
boli ereditare; si urmatoarele stari
patologice: a.poliartrita reumatoida;
b.pneumonie interstitiala descuamativa;
c.hemosideroza pulmonara idiopatica;
d.sindrom Hermansky-Pudlak; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3,
d-4; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-3, b-2, c-4,
d-1; D.a-3, b-4, c-2, d-1; E.a-4, b-3, c-2,
d-1.
1172.Fiind propuse urmatoarele
categorii de
PPI de cauza necunoscuta
caracterizate
prin alveolita, inflamatie si fibroza
interstitiala:
1.pneumonii interstitiale idiopatice;
2.pneumopatii In cadrul bolilor de tesut
conjunctiv; 3.sindroame hemoragice
pulmonare; 4.pneumopatii In cadrul unor
boli digestive/
hepatice; si urmatoarele
stari patologice: a.capilarita
pulmonara izolata; b.boala
Crohn;
c.bronsiolita respiratorie asociata cu PPI;
d.spondilita anchilozanta; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-2, b-4, c-3, d-1; C. a-3, b-2, c-4, d-1;
D.a-3, b-4, c-1, d-2; E.a-4, b-1, c-3, d-2.
1173.Fiind oferite urmatoarele categorii
de
PPI de cauza necunoscuta caracterizate
prin alveolita, inflamatie si fibroza
interstitiala:
1 .pneumonii interstitiale idiopatice;
2.pneumopatii In cadrul bolilor de tesut
conjunctiv;
3.pneumopatii In cadrul unor boli
ereditare; 4.pneumopatii In cadrul unor
boli digestive/
hepatice; si urmatoarele stari
patologice: a.ciroza biliara
primara;
b. scleroza sistemica;
c.scleroza tuberoasa;
d.pneumonie interstitiala acuta (leziune
difuza alveolara); care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-1, b-4, c-2, d-3; C.a-2, b-1, c-4, d-3;
D.a-3, b-4, c-1, d-2; E.a-4, b-2, c-3, d-1.
1174. Fiind enumerate urmatoarele
categorii
de PPI de cauza necunoscuta
caracterizate
prin alveolita, inflamatie si fibroza
interstitiala:
1.pneumonii interstitiale idiopatice;
2.pneumopatii In cadrul bolilor de tesut
conjunctiv;
3.pneumopatii In cadrul unor boli
ereditare; 4.pneumopatii In cadrul unor
boli digestive/
hepatice; si urmatoarele stari
patologice: a.sindromul Sjogren;
b.hepatita cronica activa; c.
neurofibromatoza; d.pneumonie
organizata criptogena
(bronsiolita obliteranta cu pneumonie
organizata); care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B.a-2, b-4,
c-3, d-1; C.a-3, b-2, c-4, d-1; D. a-4, b-1,
c-2, d-3; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
1175. Fiind Insirate urmatoarele categorii
de
PPI de cauza necunoscuta caracterizate
prin alveolita, inflamatie si fibroza
interstitiala:
1.pneumonii interstitiale idiopatice;
2.pneumopatii In cadrul bolilor de tesut
conjunctiv;
3.pneumopatii In cadrul unor boli
ereditare; 4.pneumopatii In cadrul unor
boli digestive/ hepatice; si urmatoarele
stari patologice: a.boala Niemann-Pick;
b.pneumonie interstitiala nespecifica;
c. colita ulceroasa;
d.polimiozita-dermatomiozita; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3,
d-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3; C.a-3, b-1, c-4,
d-2; D.a-3, b-4, c-1, d-2; E.a-4, b-1, c-3,
d-2.
1176.Cu privire la etiologia
pneumopatiilor
interstitiale, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. pentru multe forme de PPI, este
posibil
un diagnostic clinic;
B. esential pentru punerea diagnosticului
clinic este un examen fizic atent;
C.pentru formele de PPI nelegate de
factori
profesionali sau ambientali, esential
pentru
confirmarea diagnosticului este
examenul
radiologie;
D. prelevarea probei pentru examenul
histopatologic se face de obicei prin
biopsie pulmonara dirijata ecografic;
E. pe masura ce se va acumula
experienta
legata de corelatia histo-imagistica, se
va
Imbunatati acuratetea diagnosticului
pus
prin rezonanta magnetica nucleara.
1177.Referitor la etiologia PPI, fiind date
urmatoarele categorii:
Lcele mai frecvente PPI de cauza
necunoscuta; 2.cele mai frecvente PPI
de cauza
cunoscuta; si urmatoarele variante de
PPI: a.PPI prin expuneri profesionale;
b.fibroza pulmonara idiopatica; c.fibroza
pulmonara asociata cu bolile
sistemice de tesut conjunctiv;
d.sarcoidoza;
e.PPI prin inhalarea de diverse prafuri
anorganice sau organice, fumuri sau
gaze;
f.PPI prin expuneri ambientale;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2,
e-2, f-2; B.a-1, b-1, c-2, d-2,
e-2, f-1; C.a-1, b-2, c-2, d-1,
e-2, f-1; D.a-2, b-1, c-1, d-1,
e-2, f-2; E.a-2, b-1, c-2, d-1,
e-2, f-1.
1178.Referitor la frecventa relativa a
diverselor variante de pneumonii
interstitiale
idiopatice (Pnlnld), fiind date
urmatoarele evaluari de frecventa:
1.55%;
2.25%;
3.15%;
4.3%;
5.<1%;
si urmatoarele variante de Pnlnld:
a.pneumonie interstitiala acuta;
b.fibroza pulmonara idiopatica;
c. pneumonie interstitiala nespecifica;
d.bronsiolita respiratorie asociata cu
pneumopatie interstitiala si pneumonie
interstitiala descuamativa;
e.pneumonie organizata criptogena; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-4, d-5, e-3; B.a-2, b-4, c-5, d-1, e-3;
C.a-4, b-2, c-1, d-3, e-5; D.a-5, b-1, c-2,
d-3, e-4; E. a-5, b-3, c-4, d-2, e-1.
1179. Referitor la proportia diferitelor tipuri
de
PPI In ansamblul PPI, fiind date
urmatoarele proportii:
1.40%;
2.26%;
3.10%;
4.9%;
5.1%;
6.<1%;
7.13%;
si urmatoarele variante de PPI: a.PPI
secundare medicamentelor sau iradierii;
b.PPI In cadrul bolilor de tesut conjunctiv;
c.PPI profesionale si ambientale;
d.sindroame hemoragice pulmonare;
e.sarcoidoza;
f.pneumonii interstitiale idiopatice;
g.alte forme de PPI;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-2, b-1, c-3, d-5, e-4, f-7, g-6;
B. a-3, b-5, c-4, d-7, e-6, f-1,
g-2;
C.a-4, b-2, c-3, d-7, e-6, f-1,
g-5;
D.a-5, b-4, c-2, d-6, e-3, f-1,
g-7;
E. a-7, b-1, c-5, d-2, e-6, f-4,
g-3.
1180. Dintre urmatoarele denumiri, patru
reprezinta sinonime, iar o a cincea este
o
intrusa; care este aceasta:
A. histiocitoza pulmonara cu celule
Langerhans;
B. granulomatoza cu celule Langerhans;
C.sindromul
Hermansky-Pudlak;
D.granulomul eozinofilie;
E. histiocitoza X.
Patogeneza
1181.Fiind date urmatoarele categorii de
agenti agresivi care pot duce la fibroza
pulmonara:
1.agenti endogeni; 2.agenti
exogeni; si urmatorii agenti
412 Sindroame de condensare
agresivi: a.fumuri/gaze toxice
din mediu; b.vasculite;
c.boli sistemice de tesut conjunctiv;
d.medicamente;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1182.Care dintre urmatorii agenti
agresivi
care pot duce la fibroza pulmonara nu
reprezinta un factor exogen, ci
endogen:
A. praf;
B. fum de tigara;
C.agenti infectiosi;
D.afectiuni autoimune;
E. iradiere.
1183.Cu privire la pneumopatiile
interstitiale
si la patogeneza lor, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. sunt afectiuni maligne;
B. nu se cunosc caile precise care duc
de la
leziunea initiala la fibroza;
C. plamanul este In mod natural expus la
agresiuni repetate din partea a diversi
factori exogeni si endogeni;
D. la varietatea de factori agresivi,
tesutul
pulmonar raspunde printr-o mare
diversitate de reactii imunopatogene;
E. In unele cazuri, mecanismele
reparatoare
functioneaza corect, dar nu pot face
fata
numarului si/sau magnitudinii leziunilor
pulmonare.
1184.Referitor la pneumopatiile
interstitiale
si la patogeneza lor, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. sunt provocate de agenti infectiosi;
B. exista multipli agenti initiatori ai
leziunii;
C.o retea complexa de factori locali si
sistemici contribuie la vindecarea
tisulara
si la recuperarea functionala;
D.In unele cazuri, fibroza pulmonara
este consecinta functionarii incorecte a
sistemelor de vindecare si de
recuperare functionala;
E. pentru fiecare agent agresiv exista un
mecanism de reparare specific.
1185. Referitor la mecanismele propuse
pentru patogeneza fibrozei pulmonare,
fiind
date urmatoarele evenimente
fiziopatologice:
a.leziuni pulmonare repetate; b.factori
agresori exogeni si endogeni; c.fibroza
pulmonara; d.perturbarea (reglarii)
sistemelor
reparatorii; e.interventia factorilor locali
si sistemici
implicati In vindecarea tisulara si In
recuperarea functionala; f.vindecarea
aberanta a leziunilor; care este lantul
temporal/cauzal corect:
A. b—>a—>e—>d—>f—>c;
B. d—>b—>f-*a—>e—>c;
C.e—>f-»b—>a-»d—>c;
D.f—>a—>e—>d—>b—>c;
E. f—>b—>d—>e—>a—>c.
1186. Referitor la mecanismele propuse
pentru patogeneza fibrozei pulmonare,
fiind
indicate urmatoarele evenimente
fiziopatologice:
a.fibroza pulmonara;
b.agresiuni exogene sau endogene
repetate; c. leziuni pulmonare cumulate;
d.coplesirea mecanismelor reparatoare,
chiar daca acestea sunt
intacte; e.lezarea excesiva a
structurilor
pulmonare; care este lantul
temporal/cauzal corect:
A. b—>c—>e—»d—>a;
B.
c—>b—>e—>d
—>a;
C.c-*d—>e—>b—
>a; D.c—>e—>b—>d—
»-a;
E. d—>e—>b—>c—>a.
1187. Fiind date urmatoarele categorii de
factori/aspecte implicati/te In
patogeneza
PPI:
1 .factori locali si sistemici care contribuie
la vindecarea tisulara si la recuperarea
functionala;
2.stari patologice care pot deregla
sistemele de vindecare si de recuperare;
3.unul dintre cele doua tipare
histopatologice principale al PPI;
si urmatorii factori:
a.predispozitie genetica;
b.fibroblasti;
c. reactie granulomatoasa;
d.boli sistemice de tesut conjunctiv;
e.chemokine;
f.factori de coagulare;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-1, d-3, e-2, f-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-1, e-2, f-3;
C.a-2, b-1, c-3, d-2, e-1, f-1;
D.a-2, b-3, c-1, d-1, e-2, f-1;
E.a-3, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1.
1188.Fiind propuse urmatoarele
categorii de
factori/aspecte implicati/te In
patogeneza
PPI:
1 .factori locali si sistemici care
contribuie la vindecarea tisulara si la
recuperarea functionala;
2.stari patologice care pot deregla
sistemele de vindecare si de
recuperare;
3.unul dintre cele doua tipare
histopatologice principale al PPI;
si urmatorii factori:
a.fibrocite circulante;
b.vasculite;
c.boli pulmonare suprapuse;
d.alveolita si/sau inflamatie si fibroza
interstitiala; e.boli autoimune; f.factori
de crestere; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-2, f-1;
B. a-1, b-2, c-3, d-1, e-2,
f-2;
C.a-2, b-1, c-1, d-2, e-2,
f-3;
D.a-2, b-2, c-1, d-2, e-3,
f-1;
E.a-3, b-1, c-2, d-1, e-2,
f-2.
1189.Referitor la bolile pulmonare
granulomatoase (BPG), urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. inflamatia granulomatoasa se
caracterizeaza prin acumularea de
celule
organizate In structuri discrete
(granuloame) In parenchimul
pulmonar;
B. principalele celule implicate In
formarea
granuloamelor sunt limfocitele B,
macrofagele si celulele epiteloide;
C. leziunile granulomatoase nu
progreseaza
pana la fibroza;
D. practic toti pacientii cu BPG dezvolta
disfunctie pulmonara severa care nu
raspunde la tratament;
E. principalul diagnostic diferential este
Intre
scleroza sistemica si azbestoza.
1190.Referitor la patogeneza
pneumopatiilor
interstitiale, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza (subiecte);
1 .agresiunea initiala;
2.lezarea suprafetei alveolare;
3.cronicizarea bolii;
4.fibroza;
si urmatoarele sfarsituri de fraza: a.este
o leziune a suprafetei epiteliale
alveolare;
b.face ca inflamatia sa se Intinda la
portiunile adiacente ale interstitiului si
ale
vascularizatiei; c.cuprinde, cu timpul,
peretii alveolari, caile
aeriene si vasele; d.determina inflamatie
In spatiile aeriene si
In peretii alveolari; e.duce, In cele din
urma, la fibroza
interstitiala; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-3;
B. a-1, b-4, c-3, d-3,
e-2;
C.a-2, b-3, c-4, d-3,
e-1;
D. a-3, b-3, c-1, d-2,
e-4;
E.a-4, b-1, c-3, d-3,
e-2.
1191.Cu privire la fibrozarea peretilor
alveolari, a cailor aeriene si a vaselor
care
apare In PPI, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. de regula, este reversibila;
B. este evolutia cea mai favorabila In PPI;
C.In general, este regresiva;
D. perturba semnificativ functia
ventilatorie;
E. nu influenteaza schimbul de gaze.
1192.Fiind date urmatoarele evenimente
implicate In patogeneza pneumopatiilor
interstitiale:
a.leziune a suprafetei epiteliale;
b.inflamatie In spatiile aeriene si In peretii
alveolari; c.fibroza interstitiala;
d.inflamatia se Intinde la portiunile
adiacente ale interstitiului si ale
vascularizatiei; care este lantul
temporal/cauzal corect:
A. a—>b—>d—>c;
B. a->d->c-+b;
C.b-»c->a->-d
;
D.c->b—a—d;
E. d->c->a->b.
1193.Referitor la principalele tipare
histopatologice care apar In PPI, fiind
date
urmatoarele Inceputuri de sintagma:
1.pneumonie interstitiala;
2.bronsiolita;
3.leziune difuza alveolara; si urmatoarele
sfarsituri de sintagma: a.obisnuita;
b.respiratorie; c.descuamativa; d.acuta;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-1, d-3;
B.a-1, b-3, c-2, d-1;
414 Sindroame de condensare
C.a-2, b-1, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-1, d-2;
E.a-3, b-2, c-1, d-1.
1194.Cu privire la principalele tipare
histopatologice care apar In PPI, fiind
date
urmatoarele Inceputuri de sintagma:
1 .pneumonie interstitiala;
2.bronsiolita;
3.leziune difuza alveolara; si
urmatoarele sfarsituri de sintagma:
a.obliteranta cu pneumonie organizata;
b. nespecifica; c.limfocitara; d.
organizata;
care este lista de asocieri corecta:
A a-1, b-2, c-3, d-1;
B.a-2, b-1, c-1, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-1;
E.a-3, b-2, c-1, d-1.
1195.Referitor la originea diferitelor
molecule implicate In patogeneza
pneumopatiilor interstitiale, fiind date
urmatoarele celule:
1 .celule epiteliale alveolare; 2.celule
epiteliale alveolare si miofibroblasti
subepiteliali;
3.miofibroblasti atat intraalveolari, cat si
interstitiali; si
urmatoarele molecule:
a.colagen; b.gelatinaze;
cfactorul de necroza tumorala
a; d.factorul tisular;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-1, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-1; C.a-2, b-3,
c-1, d-1; D.a-3, b-1, c-1, d-2;
E.a-3, b-2, c-1, d-1.
1196. Referitor la originea diferitelor
molecule implicate In patogeneza
pneumopatiilor interstitiale, fiind date
urmatoarele celule:
1 .celule epiteliale alveolare;
2.miofibroblasti atat intraalveolari, cat si
interstitiali; si urmatoarele molecule:
a.angiotensinogen; b.proteine
matriceale extracelulare; c.factorul de
crestere si transformare 3; d.inhibitori ai
activatorului plasminogenului; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-1,
d-2; B.a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1,
d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1,
d-1.
1197. Fiind date urmatoarele
evenimente
fiziopatologice implicate In patogeneza
pneumopatiilor interstitiale:
a.instituirea unui mediu antifibrinolitic In
spatiile alveolare;
b.eliberarea de factor tisular si de
inhibitori ai activatorului
plasminogenului;
c.microleziuni ale celulelor epiteliale
alveolare;
d.amplificarea coagularii;
e.activarea celulelor epiteliale alveolare;
f.agresiuni multiple;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. b—>c—>f—>e—>d-+a;
B. c—>d->f->e->b->a;
C.f—>b—>d->e—>a—>c;
D.f—>-c—>e—>b—>a—>d;
E. f—>e—>a—>d—>b—>c.
1198. Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice implicate In patogeneza
pneumopatiilor interstitiale:
a.diferentierea fibroblastilor In
miofibroblasti; b.agresiuni multiple;
c.microleziuni ale celulelor epiteliale
alveolare; d.eliberarea factorului de
necroza
tumorala-a si a unor factori de crestere;
e.migrarea si proliferarea fibroblastilor;
f.activarea celulelor epiteliale alveolare;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a->c->d->e->f->b;
B. a->d-*c->b->f->e;
C.b—>c—►f-»d-->e—>a;
D.c—>e—>d—>a-*b—>f;
E.f-»d->e-»b—>a—>c.
1199.Fiind propuse urmatoarele
evenimente
fiziopatologice implicate In patogeneza
pneumopatiilor interstitiale:
a.actiune litica asupra membranei bazale;
b.activarea miofibroblastilor subepiteliali
si
a celulelor epiteliale alveolare; erupturi
ale membranei bazale; d.eliberare de
gelatinaze; e.migrarea (mio)fibroblastilor
In spatiul
alveolar;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a—>b—>-d—►c—>e;
B. b->d->a-»c->e;
C.
b->d-*e-»a—>e
;
D.c->a->d-+e->b;
E.
d-»e—>c—>b-»a.
1200.Fiind indicate urmatoarele
evenimente/
circumstante fiziopatologice implicate In
patogeneza pneumopatiilor interstitiale:
a.acumulare de matrice extracelulara,
care
se depune progresiv;
b.fibroza;
c.colagenazele interstitiale
(metaloproteinaze) In deficit fata de
inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor;
d.activarea miofibroblastilor intraalveolari
si interstitiali;
e.secretie de proteine matriceale
extracelulare (In special colagen);
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a->c-*d->e-»b;
B. c->-e—>d—>a-+b;
C.
d—>e—>a—> c—
>b;
D.d->e->c->a->b
; d-4;
E.
e—*b—MJ—*c—*
a.
1201.Fiind Insirate urmatoarele
evenimente
fiziopatologice implicate In patogeneza
pneumopatiilor interstitiale:
a.moartea celulelor epiteliale alveolare;
b.Impiedicarea reepitelizarii; c.productie
de angiotensina II; d.secretie de
angiotensinogen; e.activarea
miofibroblastilor; care este lantul
temporal/cauzal corect:
A. a—>c—>e->b—>d;
B. c—>e—>d—>a—>b;
C.e->a-+b—>c-
>d;
D.e->a->b-»d-»c
; E.
e—>d—>c->a—
>b.
1202. Referitor la patogeneza
pneumopatiilor
interstitiale, fiind dati urmatorii factori
cauzali:
1 .absenta sau Intarzierea semnalelor
raspunzatoare de apoptoza;
2.activarea celulelor epiteliale
alveolare; 3.factorul de crestere
fibroblastic 2; 4.factorul de crestere
provenit din trombocite; si urmatoarele
consecinte: a.secretia factorului de
necroza tumorala-a si a anumitor
factori de crestere; b.supravietuirea
excesiva a
miofibroblastilor; c.formarea
de noi vase; d.proliferarea
fibroblastilor; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3,
c-4, d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-2, c-1, d-4; D.a-4, b-2,
c-3, d-1; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
1203. Referitor la patogeneza
pneumopatiilor
interstitiale, fiind date urmatoarele
cauze/
urmatorii factori cauzali:
1 .angiotensina II;
2.factori angiogenici;
3.factorul de necroza tumorala a si
diversi factori de crestere; 4.gelatinaze;
si urmatoarele consecinte: a.formarea de
noi vase; b.moartea (apoptoza) celulelor
epiteliale alveolare;
c. proliferarea fibroblastilor;
d.rupturi ale membranei bazale;
care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-2, b-1, c-3,
C.a-2, b-3, c-4,
d-1;
D.a-3, b-4, c-1,
d-2;
E.a-4, b-3, c-2,
d-1.
1204. Referitor la patogeneza
pneumopatiilor
interstitiale, fiind dati urmatorii factori
cauzali:
1 .factorul endotelial de crestere
vasculara;
2.activarea celulelor epiteliale alveolare;
3.factorul de necroza tumorala a si factori
de crestere (factorul de crestere provenit
din trombocite, factorul de crestere si
transformare 8); si urmatoarele
consecinte:
a.diferentierea fibroblastilor In
miofibroblasti; b.formarea de noi vase;
c. eliberarea de factor tisular si de
inhibitori
ai activatorului
plasminogenului; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1,
c-3; D.a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1.
1205. Referitor la patogeneza
pneumopatiilor
interstitiale, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .microleziunile celulelor epiteliale
alveolare; 2.mediul antifibrinolitic din
spatiile
alveolare;
3.factorul de necroza tumorala a, factorul
de crestere provenit din trombocite,
factorul de crestere si transformare B;
4.rupturile membranei bazale;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.favorizeaza coagularea;
b.activeaza celulele epiteliale alveolare;
c.stimuleaza migrarea fibroblastilor;
d.permit/e migrarea (mio)fibroblastilor;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-4, d-2;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
416 Sindroame de condensare

Istoric interstitiale,
1206. Cu privire la durata manifestarilor fiind date urmatoarele variante:
In 1 .acuta;
pneumopatiile interstitiale, fiind date 2.subacuta sau episodica;
urmatoarele tipuri de 3.subacuta sau cronica;
prezentare/evolutie: 4.cronica;
1.acuta; si urmatoarele forme de PPI:
2.subacuta a.sindroamele hemoragice alveolare/
; 3. pulmonare;
cronica; b.pneumonie alergica (medicamente,
si urmatoarele durate: fungi, helminti);
a.luni pana la ani; c. lupusul eritematos sistemic;
b.saptamani pana la luni; d.pneumoconioze;
c.zile pana la saptamani; care este lista de asocieri corecta:
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3;
A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3, d-4;
B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-4, c-2, d-1;
D.a-3, b-1, c-2; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
E.a-3, b-2, c-1. 1210.Referitor la evolutia In timp a
1207. Cu privire la durata simptomelor In simptomelor In pneumopatiile
PPI, fiind date urmatoarele evaluari de interstitiale,
frecventa: fiind date urmatoarele variante:
Ieste obisnuita In majoritatea PPI; 1. acuta;
2.poate sa apara In toate PPI; 2.subacuta sau episodica;
3.neobisnuita, rara; 3.subacuta sau cronica; 4.
si urmatoarele tipuri de cronica;
prezentare/evolutie: si urmatoarele forme de PPI: a.bolile de
a.prezentare subacuta; tesut conjunctiv; b.pneumonie organizata
b.prezentare episodica; criptogena; cpolimiozita;
c.evolutie cronica; d.pneumonie interstitiala acuta; care este
d.prezentarea acuta; lista de asocieri corecta:
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4;
A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-4;
B. a-2, b-1, c-3, C.a-2, b-1, c-4, d-3;
d-3; D.a-3, b-4, c-1, d-2;
C.a-2, b-3, c-1, E.a-4, b-2, c-3, d-1.
d-3; 1211.Referitor la evolutia In timp a
D.a-3, b-1, c-3, simptomelor In pneumopatiile
d-2; interstitiale,
E. a-3, b-2, c-1, fiind date urmatoarele variante:
d-3. 1 .acuta sau episodica;
1208. Cu privire la durata simptomelor In 2.subacuta; 3.cronica;
PPI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, 4.episodica;
ce.: si urmatoarele forme de PPI:
A. prezentarea acuta (zile pana la a.vasculite;
saptamani) este frecventa; b.pneumonie eozinofilica; c.fibroza
B. PPI cu evolutie acuta pot fi pulmonara idiopatica; d.PPI
confundate cu medicamentoasa; care este lista de
pneumoniile atipice din cauza asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2;
Ingrosarii B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-3, b-4, c-2, d-1;
desenului peribronhovascular pe D.a-4, b-1, c-3, d-2; E.a-4, b-2, c-1, d-3.
radiografia toracica; 1212.Referitor la evolutia In timp a
C. prezentarea subacuta (saptamani simptomelor In pneumopatiile
pana interstitiale,
la luni) apare In doar cateva dintre PPI; fiind date urmatoarele variante:
D.In majoritatea PPI simptomele si 1 .acuta sau episodica;
semnele au o evolutie cronica (luni 2.subacuta sau cronica;
pana la ani); E. prezentarile episodice 3.cronica; 4.episodica;
sunt frecvente. si urmatoarele forme de PPI:
1209. Referitor la evolutia In timp a a.sarcoidoza;
simptomelor In pneumopatiile
b.sindromul Churg-Strauss;
c.pneumonita de hipersensibilitate;
d.histiocitoza pulmonara cu celule
Langerhans; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-4, c-2, d-3; B.a-2, b-3,
c-4, d-1; C.a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-2, c-1,
d-4; E.a-4, b-1,
c-3, d-2.
1213. Referitor la varsta la prezentare a
pacientilor cu PPI, fiind date
urmatoarele
categorii:
1.majoritatea pacientilor se prezinta la
o 1 .cu tipar autosomal dominant de
varsta de 20-40 de ani; 2.majoritatea
pacientilor se prezinta la o
varsta >50 de ani; si urmatoarele
variante de PPI: a.histiocitoza
pulmonara cu celule
Langerhans; b.limfangioleiomiomatoza;
c. PPI asociate cu bolile de tesut
conjunctiv; d.fibroza pulmonara
idiopatica; e.forme familiale/ereditare de
PPI; care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-1, d-1, e-2; B.a-1, b-1, c-1,
d-2, e-1; C.a-1, b-1, c-2, d-1, e-1; D.a-1,
b-2, c-1, d-1, e-1; E.a-2, b-1, c-1, d-1,
e-1.
1214. Cu privire la varsta la prezentare a
pacientilor cu PPI, fiind date
urmatoarele
categorii:
1 .majoritatea pacientilor se prezinta la
o a.In ultimii ani s-a identificat din ce In ce
varsta de 20-40 de ani; 2.majoritatea
pacientilor se prezinta la o
varsta >50 de ani; si
urmatoarele variante de PPI:
a.boala Gaucher; b.fibroza
pulmonara idiopatica;
c.sarcoidoza;
d.sindrom Hermansky-Pudlak; e.fibroza
pulmonara idiopatica familiala; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1,
d-1, e-2; B.a-1, b-1, c-1, d-2, e-1; C.a-1,
b-1, c-2, d-1, e-1; D.a-1, b-2, c-1, d-1,
e-1; E.a-2, b-1, c-1, d-1, e-1.
1215. Referitor la distributia pe sexe a
PPI,
fiind date urmatoarele categorii:
1 .exclusiv la femei Inainte de
menopauza;
2.mai frecventa/e la femei;
3.mai frecventa/e la barbati;
4.mai frecventa/e la barbati (din cauza
expunerilor profesionale); si
urmatoarele variante de PPI:
a.limfangioleiomiomatoza;
b.pneumoconiozele;
c.PPI din majoritatea bolilor de tesut
conjunctiv;
d.PPI din poliartrita reumatoida;
e.PPI din scleroza tuberoasa;
f.PPI din sindromul Hermansky-Pudlak;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-3, d-4, e-2, f-2;
B.a-1, b-2, c-3, d-4, e-1, f-2;
C.a-1, b-4, c-2, d-3, e-1, f-2;
D.a-3, b-1, c-1, d-2, e-2, f-4;
E.a-4, b-2, c-1, d-1, e-2, f-3.
1216.Referitor la relevanta istoricului
familial
In PPI, fiind date urmatoarele categorii
de
agregare familiala:
transmitere;
2.cu tipar autosomal recesiv de
transmitere;
3.asociata cu mutatii In gena proteinei C
din surfactant; si urmatoarele variante de
PPI: a.PPI din boala Niemann-Pick;
b.PPI din sindromul Hermansky-Pudlak;
c.PPI din scleroza tuberoasa; d.fibroza
pulmonara familiala; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-2;
B.a-2, b-2, c-1, d-3; C.a-2, b-3, c-1, d-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-2; E.a-3, b-2, c-2, d-1.
1217.Referitor la formele familiale de PPI,
fiind date urmatoarele variante de PPI:
1.PPI din neurofibromatoza;
2.PPI din boala Gaucher;
3.sarcoidoza;
4.fibroza pulmonara familiala;
si urmatoarele afirmatii:
mai mult o agregare familiala; b.prezinta
agregare familiala cu tipar
autosomal recesiv de transmitere; c.
prezinta agregare familiala cu tipar
autosomal dominant de transmitere;
d.este caracterizata de cateva tipare de
pneumonie interstitiala (PI): PI
obisnuita,
PI nespecifica si PI descuamativa; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3,
c-4, d-2; B.a-2, b-4, c-3, d-1; C.a-3, b-1,
c-4, d-2; D.a-3, b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-3,
c-2, d-1.
1218. Referitor la relevanta fumatului In
istoricul pacientilor cu PPI, fiind date
urmatoarele categorii:
1 .pacientii sunt aproape Intotdeauna
actuali sau fosti fumatori; 2.65-75% din
pacienti au istoric de fumat; si
urmatoarele variante de PPI: a.sindrom
Goodpasture; b.pneumonie interstitiala
descuamativa; c. histiocitoza pulmonara
cu celule
Langerhans; d.bronsiolita respiratorie;
e.fibroza pulmonara idiopatica;
f.proteinoza alveolara pulmonara; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1,
418 Sindroame de condensare
c-1, d-1, e-2, f-1; B.a-1, b-1, c-1, d-2,
e-1, f-1; C.a-1, b-1, c-2, d-1, e-1, f-1;
D.a-1, b-2, c-1, d-1, e-1, f-1; E.a-2, b-1,
c-1, d-1, e-1, f-1.
1219. Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
referitoare la istoricul profesional si
ambiental al pacientilor cu PPI sunt
corect
formulate, ce.:
A. trebuie stabilita o lista cronologica
stricta;
B. a ocupatiilor pacientului;
C.din ultimii 5 ani;
D.incluzand Indatoririle specifice;
E.si expunerile cunoscute.
1220. Manifestari ale pneumonitei de
hipersensibilitate care se coreleaza
temporal cu anumite
preocupari/meserii ale
pacientului sunt urmatoarele, ce.:
A. simptomele respiratorii;
B. febra;
C.frisoanele;
D.anomaliile de pe radiografia toracica;
E. anomalii.
1221. Cu privire la manifestarile
pneumonitei
de hipersensibilitate, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. adesea, sunt corelate temporal cu o
anumita preocupare/activitate (boala
crescatorilor de porumbei);
B. sunt deseori legate temporal de un
anumit loc de munca (plamanul
fermierului);
C.In mod caracteristic, se intensifica
dupa ce pacientul paraseste locul
expunerii pentru cateva zile;
D. In mod tipic, nu reapar cand pacientul
revine la locul expunerii;
E. constau In simptome respiratorii
si/sau generale si/sau anomalii
radiologice.
1222.Referitor la importanta istoricului la
pacientii cu PPI, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. infectiile parazitare pot determina
eozinofilie pulmonara;
B. istoricul profesional sau recreational
este
putin relevant pentru diagnosticul de
PPI;
C. la toti pacientii cu PPI, trebuie obtinut
istoricul factorilor de risc pentru infectia
cu
HIV;
D. mai multe procese patologice se pot
desfasura simultan la momentul
prezentarii initiale sau In timpul
evolutiei
clinice;
E. infectia cu HIV se poate asocia cu
diverse forme de PPI, uneori cu mai
multe
evoluand simultan.
1223.Procese patologice de tip PPI care
se
pot desfasura simultan la momentul
prezentarii initiale sau In timpul evolutiei
clinice a unui pacient infectat cu HIV
sunt
urmatoarele, ce.:
A. pneumonie franca lobara;
B. bronsiolita obliteranta cu pneumonie
organizata;
C. pneumonie interstitiala acuta;
D. pneumonita interstitiala limfocitara;
E. hemoragie alveolara difuza.
Manifestari respiratorii
1224.Cu privire la simptomele si semnele
respiratorii la pacientii cu PPI,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. dispneea este o acuza frecventa si
proeminenta la pacientii cu PPI;
B. intensitatea dispneei este un indicator
fidel al severitatii leziunilor radiologice;
C. respiratia suieratoare este o
manifestare
obisnuita In PPI;
D. durerea toracica semnificativa clinic
este
frecventa In majoritatea PPI;
E. senzatia retrosternala de disconfort
este
rara In sarcoidoza;
F. hemoptizia franca si sputa cu striuri
sanguine sunt rareori manifestari initiale,
dar pot sa apara In unele forme de PPI.
1225.Referitor la aparitia mai frecventa a
anumitor manifestari ale PPI In anumite
forme etiologice ale acestora, fiind date
urmatoarele Inceputuri de fraza:
1 .dispneea este o acuza frecventa si
proeminenta, mai ales In; 2.pe
radiografia pulmonara se pot observa
leziuni parenchimatoase extinse fara
ca
pacientul sa aiba dispnee
semnificativa,
In special timpuriu In evolutia
urmatoarelor variante etiologice;
3.hemoptizia franca si sputa cu striuri
sanguine pot sa apara In;
4.pneumotoracele spontan poate sa
apara
In;
5.desi In general rara In PPI, respiratia
 suieratoare a fost descrisa In; si
urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.pneumonie eozinofilica cronica,
sindromul Churg-Strauss, bronsiolita
si
sarcoidoza; b.sindroamele hemoragice
alveolare
difuze, limfangioleiomiomatoza,
scleroza
tuberoasa si In vasculitele
granulomatoase;
c.histiocitoza, scleroza tuberoasa,
limfangioleiomiomatoza si
neurofibromatoza; d.sarcoidoza,
silicoza, histiocitoza,
pneumonita de hipersensibilitate,
pneumonie lipoida, carcinomatoza
limfangitica; e.pneumoniile interstitiale
idiopatice,
pneumonita de hipersensibilitate,
pneumonie organizata criptogena,
sarcoidoza, pneumoniile eozinofilice
si histiocitoza; care este lista de
asocieri corecta: A. a-2, b-5, c-3, d-1,
e-4; B.a-3, b-4, c-5, d-1, e-2; C.a-5, b-2,
c-4, d-3, e-1; D.a-5, b-3, c-4, d-2, e-1; E.
a-5, b-4, c-1, d-2, e-3.
1226. Referitor la simptomele si
semnele respiratorii la pacientii cu PPI,
fiind date urmatoarele Inceputuri de
fraza: 1 .agravarea brusca a dispneei,
mai ales
daca este asociata cu durere toracica
acuta;
2.hemoptizia franca si sputa cu striuri
sanguine; 3.oboseala si scaderea In
greutate; si urmatoarele sfarsituri de
fraza: a.sugereaza un pneumotorace
spontan; b.constituie rareori tabloul
initial al PPI; c.apar/e frecvent In toate
PPI; care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2,
c-3; B.a-1,
b- 3, c-2;
C.a-2, b-1,
c- 3; D.a-2,
b- 3, c-1;
E.a-3, b-1,
c-2.
1227.Cu privire la examenul fizic la
pacientii
cu pneumopatii interstitiale,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. semnele sunt de obicei
patognomonice;
B. cel mai adesea, examenul
fizic
evidentiaza bradipnee;
C. cel mai frecvent semn auscultator
sunt
ralurile umede (subcrepitante)
inspiratorii;
D.de obicei, In stadiile initiale ale bolii,
examenul fizic cardiac evidentiaza
semne de hipertensiune pulmonara;
E. pe masura ce boala avanseaza, se
estompeaza semnele de cord pulmonar;
F. la unii pacienti cu boala avansata,
poate
sa apara hipocratism digital;
G.de obicei, cianoza apare In stadiile
initiale ale bolii.
1228.Cu privire la ralurile uscate (ca niste
trosnituri) care pot sa apara la pacientii
cu
PPI, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. cel mai adesea, se aud la varfurile
plamanilor;
B. de regula, se aud mai bine sau exclusiv
pe unul dintre cele doua campuri
pulmonare;
C. sunt frecvente In majoritatea formelor
de
PPI asociate cu inflamatie;
D.sunt mai rare In bolile pulmonare
granulomatoase;
E. apar doar la pacientii cu anomalii
radiologice toracice.
1229.Cu privire la ralurile care pot sa
apara
la pacientii cu pneumopatie interstitiala
asociata bronsiolitei, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. fac parte din categoria ralurilor
alveolare;
B. au tonalitate joasa;
C. seamana cu niste chitaituri, guitaturi;
D.se produc la Inceputul inspiratiei;
E. sunt diseminate pe cele doua campuri
pulmonare.
1230.Cu privire la diversele tipuri de raluri
care pot sa apara la pacientii cu
pneumopatii interstitiale, fiind date
urmatoarele Inceputuri de fraza:
1 .ralurile uscate (ca niste trosnituri)
sunt frecvente;
2.ralurile uscate (ca niste trosnituri)
sunt mai rare;
3.raluri bronsice ascutite teleinspiratorii
diseminate se pot auzi; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.In bronsiolita;
b.In majoritatea pneumopatiilor
interstitiale asociate cu inflamatie; c.In
bolile pulmonare granulomatoase; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
Modificari paraclinice
420 Sindroame de condensare
1231.Referitor la modificarile bioumorale
din
PPI, fiind date urmatoarele sfarsituri de
fraza:
1.apar/e la unii pacienti, chiar In
absenta
unei boli de tesut conjunctiv definite;
2.apar/e In unele cazuri de vasculita,
avand utilitate In punerea
diagnosticului; 3.apar/e frecvent In PPI,
dar aceasta este
o modificare nespecifica;
4.apar/e frecvent In sarcoidoza;
5.apar/e In pneumonita de
hipersensibilitate, confirmand
expunerea
cand aceasta este suspectata, fara a
avea Insa valoare diagnostica; si
urmatoarele Inceputuri de fraza:
a.cresterea nivelului plasmatic al
lactatdehidrogenazei; b.anticorpii
anti-membrana bazala; c. anticorpii
anti-imunoglobulina (factorii
reumatoizi);
d.precipitinele plasmatice
d.;
e.anticorpii anticitoplasma neutrofilelor;
f.anticorpii antinucleari; g.cresterea
nivelului plasmatic al enzimei de
conversie a angiotensinei; care este lista
de asocieri corecta:
A. a-3, b-2, c-1, d-5, e-2, f-1, g-4;
B. a-4, b-3, c-1, d-2, e-2, f-5,
g-1;
C.a-5, b-1, c-4, d-2, e-2, f-1,
g-3;
D.a-5, b-2, c-3, d-4, e-1, f-1,
g-2;
E. a-5, b-4, c-3, d-2, e-2, f-1,
g-1.
1232.Cu privire la examenele paraclinice
In
PPI, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. ECG este de obicei normala;
B. PPI induc modificari ECG In masura In
care determina scaderea compliantei
pulmonare;
C. modificarile ECG caracteristice
constau
In semne de suprasolicitare a cavitatilor
stangi;
D. EcoCG este mai putin fidela decat
ECG
In evidentierea dilatarii cavitatilor
drepte;
E. radiologia este mai fidela decat
EcoCG In
evidentierea dilatarii ventriculului drept.
1233. Referitor la examenele
paraclinice In
PPI, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. In ce masura VD este hipertrofiat si/sau
dilatat se poate observa ECG mai bine
decat EcoCG;
B. o modificare ECG tipica este deviatia
axiala stanga;
C. hipertrofia ventriculara dreapta
determina
cresterea amplitudinii undei R In V5 si
V6;
D. dilatarea/hipertrofia atriala dreapta
determina largirea undei P;
E. de regula, EcoCG evidentiaza dilatatia
si/sau hipertrofia VD doar la pacientii
fara
hipertensiune arteriala pulmonara.
1234. Cu privire la rolul radiografiei
toracice
In PPI, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. PPI poate fi prima data suspectata pe
baza unei radiografii toracice anormale;
B.In majoritatea cazurilor, imaginea
radiologica este patognomonica; C.cel
mai adesea, radiografia toracica este
suficienta pentru punerea unui
diagnostic
specific;
D. radiografia toracica se coreleaza
prost cu
stadiul clinic sau histopatologic al bolii;
E.cea mai frecventa anomalie sunt
microopacitati In ambele baze.
1235. Referitor la explicatia aspectelor
radiologice care pot sa apara In PPI, fiind
date urmatoarele aspecte:
1 .desenul micronodular; 2.desenul
reticular; 3.bronsectazii; si urmatoarele
explicatii: a.Ingrosarea interstitiului
pulmonar; b.tractiunea exercitata de
procesul fibrotic asupra peretilor
bronhiilor; c.obliterarea alveolelor prin procesul
patologic; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3;
B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1236. Referitor la imaginile radiologice
care
pot sa apara In pneumopatiile
interstitiale,
fiind date urmatoarele Inceputuri de
fraza:
1 .un desen reticular accentuat In
ambele baze;
2.un desen micronodular
(microopacitati) sau mixt
(reticulomicronodular);
3.un desen micronodular predominant
In regiunile pulmonare superioare;
4.imaginea radiologica In „fagure de
miere";
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.se coreleaza cu modificari
morfopatologice de spatii chistice mici
si fibroza progresiva;
b.apare In unele cazuri;
c. reprezinta cea mai frecventa
anomalie;
d.apare In: sarcoidoza, histiocitoza,
pneumonita cronica de
hipersensibilitate, silicoza, berilioza,
forma necrobiotica nodulara a
poliartritei reumatoide, spondilita
anchilozanta;
e.se asociaza cu un prognostic prost;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3, e-4;
B.a-1, b-4, c-2, d-4, e-3;
C.a-4, b-2, c-1, d-3, e-4;
D.a-4, b-2, c-3, d-1, e-4;
E. a-4, b-4, c-1, d-2, e-3.
1237. Referitor la PPI In care, pe
radiografia
pulmonara, apare mai frecvent un
desen
micronodular predominant In regiunile
pulmonare superioare, fiind date
urmatoarele categorii:
l.pneumoconioze;
2.boli de tesut conjunctiv;
3.altele;
si urmatoarele variante de PPI:
a.pneumonita cronica de
hipersensibilitate;
b. berilioza;
c.histiocitoza;
d.silicoza;
e.PPI din spondilita anchilozanta; f.PPI
din poliartrita reumatoida, forma
necrobiotica nodulara;
g.sarcoidoza;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3, e-1, f-3, g-2;
B. a-1, b-3, c-3, d-3, e-2, f-1, g-2;
C.a-2, b-3, c-3, d-1, e-1, f-2,
g-3; D.a-3, b-1, c-3, d-1, e-2,
f-2, g-3; E. a-3, b-3, c-2, d-1,
e-1, f-3, g-2.
1238.Cu privire la tomografia
computerizata
de Inalta rezolutie (TCIR) In
pneumopatiile
interstitiale, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. TCIR nu este superioara radiografiei
toracice simple In detectarea timpurie
si In
confirmarea PPI suspectate;
B. TCIR permite o mai buna evaluare a
extinderii si a distributiei leziunilor
pulmonare decat radiografia toracica;
C.TCIR este utila mai ales In investigarea
pacientilor cu leziuni vizibile pe
radiografia toracica;
D.cand o biopsie pulmonara este
necesara, TCIR este utila pentru a
determina cea mai adecvata regiune din
care trebuie prelevate esantioanele de
biopsie;
E.o eventuala boala pulmonara
coexistenta
este adesea recunoscuta cel mai bine
prin
TCIR;
F. Intr-o serie de boli, TCIR poate fi
suficient
de caracteristica pentru a elimina
necesitatea biopsiei pulmonare, In
masura
In care exista un context clinic adecvat.
1239.Referitor la rolul TCIR In
investigarea
pneumopatiilor interstitiale, fiind date
urmatoarele categorii:
1 .leziuni/boli coexistente care adesea pot
fi recunoscute cel mai bine prin TCIR;
2.leziuni/boli In care TCIR poate fi
suficient de caracteristica pentru a
elimina necesitatea biopsiei pulmonare,
In masura In care exista un context
clinic adecvat;
si urmatoarele boli/leziuni:
a.histiocitoza pulmonara cu
celule Langerhans;
b.emfizem pulmonar;
c. sarcoidoza;
d.adenopatia mediastinala; e.pneumonita
de hipersensibilitate; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-1,
d-2, e-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; E.a-2,
b-2, c-1, d-1, e-2.
1240.Cu privire la rolul TCIR In
investigarea
pneumopatiilor interstitiale, fiind date
urmatoarele categorii:
1 .leziuni/boli coexistente care adesea
pot fi recunoscute cel mai bine prin
TCIR;
2.leziuni/boli In care TCIR poate fi
suficient de caracteristica pentru a
elimina necesitatea biopsiei pulmonare,
In masura In care exista un context clinic
adecvat; si urmatoarele boli/leziuni:
a.fibroza pulmonara idiopatica;
b.azbestoza;
c.metastaze In nodulii limfatici
mediastinali;
d.carcinom bronhopulmonar;
e.limfangita carcinomatoasa;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
422 Sindroame de condensare
C.a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;
D.a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-2, e-1.
1241.Cu privire la explorarile functionale
pulmonare (EFP) la pacientii cu PPI,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. rezultatele EFP s-au dovedit a avea
valoare prognostica la pacientii cu
pneumonii interstitiale idiopatice;
B. semnificatia prognostica a rezultatelor
de
la EFP este evidenta mai ales In
fibroza
pulmonara idiopatica si In pneumoniile
interstitiale nespecifice;
C. masurarea functiei pulmonare nu
permite
evaluarea extinderii leziunilor
pulmonare;
D. majoritatea formelor de PPI produc un
defect obstructiv;
E. volumele pulmonare cresc pe masura
ce
rigiditatea pulmonara se accentueaza
In
paralel cu progresia bolii.
1242.Modificari spirometrice
caracteristice la
pacientii cu pneumopatii interstitiale
sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. capacitatea pulmonara totala
crescuta;
B. volumul rezidual crescut;
C. capacitatea reziduala functionala
crescuta;
D. raportul VEMS/CVF scazut;
E. VEMS crescut In corelatie cu
scaderea
CPT;
F. CVF scazuta, dar fara corelatie cu
scaderea CPT.
1243. Cateva afectiuni susceptibile a
provoca
leziuni pulmonare interstitiale produc
(cu o
anumita frecventa, mai mare pentru
cele cu
prevalenta mai redusa) opacitati
interstitiale
pe radiografia toracica si scaderea
fluxului
de aer; fiind date urmatoarele evaluari
de
frecventa:
1. rareori;
2.frecvent;
si urmatoarele afectiuni:
a.limfangioleiomiomatoza;
b.pneumonita de hipersensibilitate;
c.scleroza tuberoasa;
d.sarcoidoza;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1244. Cu privire la scaderea DPCo la
pacientii cu PPI, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. este rara In majoritatea PPI;
B. cand apare, este patognomonica
pentru
PPI;
C.In parte, se datoreaza Ingrosarii
membranei alveolo-capilare (cu
obliterarea
unitatilor alveolo-capilare);
D.principala cauza este reducerea
irigatiei
unitatilor alveolo-capilare;
E. severitatea ei se coreleaza puternic cu
stadiul bolii.
1245. In reducerea DPCo la pacientii cu
PPI
sunt implicate urmatoarele verigi
patogene,
ce.:
A. complianta pulmonara crescuta;
B. fibroza;
C.infiltratul celular;
D.cresterea ventilatiei;
E. reducerea fluxului de sange;
F. discrepanta dintre ventilatie si perfuzie;
G.fenomenul de sunt (amestecarea
sangelui oxigenat cu sange
neoxigenat).
1246. Fiind date urmatoarele evenimente
implicate In producerea anomaliilor
gazelor
arteriale la pacientii cu PPI:
a.complianta redusa; b.fibroza si/sau
infiltrat celular; c.scaderea presiunii
partiale a oxigenului In sangele arterial
sistemic; d.mentinerea unui flux sanguin
adecvat;
e.reducerea ventilatiei;
f.pe versantul venos al circulatiei
pulmonare se amesteca sange
neoxigenat (de tip venos) cu sange
oxigenat;
g.discrepanta ventilatie-perfuzie;
h.sangele trece fara a fi oxigenat;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. b->a->e-»d-+g-»h-»f->c;
B. d—>g—>b->c->h—>e—>a->f;
C.e->c->g->b->f->'h->d->a;
D.f->b->a->g->c->e->h->d;
E. f—►h—>c—>b—<-d—»-e—►a-^g.
1247. Cu privire la determinarile gazelor
din
 sangele arterial la pacientii cu PPI,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In repaus, P02 din sangele arterial
poate
fi normala sau redusa (hipoxemie);
B. In mod caracteristic, apare
hipercapnie;
C. principala cauza a hipoxemiei este
reducerea ventilatiei alveolare;
D. principala modificare acido-bazica
este
acidoza respiratorie;
E. un nivel normal al oxigenului arterial
(sau
al saturatiei cu oxigen) In repaus
exclude
hipoxemia semnificativa In timpul
efortului
sau al somnului;
F. retentia de C02 este frecventa;
G.de obicei, retentia de C02 apare din
stadiile initiale ale bolii.
1248. Fiind date urmatoarele afirmatii
legate
de justificarea si de utilitatea testului de
efort la pacientii cu PPI:
a.In repaus hipoxemia nu este
Intotdeauna prezenta;
b.se masoara gazele din sangele
arterial; c.se pot detecta anomalii In
schimbul de gaze;
d.este util sa se efectueze un test de
efort; e.hipoxemia severa indusa de
efort poate
ramane nedescoperita; care este cea
mai corecta Inlantuire logica:
A. a,e-+d->b->c;
B.
b—>e—»c—>
-d,a; C.c—
»b,d—►e
—>a;
D.d-*a->e,c->b;
E.
e—>d-+a,c—>b
. A. In anumite boli, analiza citologica a
1249. Modificari constatate la testul de
efort
apte sa furnizeze informatii utile despre
anomaliile fiziologice si despre
extinderea
bolii la pacientii cu PPI, sunt
urmatoarele,
ce.:
A. desaturarea de oxigen a sangelui
arterial;
B. cresterea insuficienta a spatiului mort
la
efort;
C. scaderea raportului dintre volumul
spatiului mort si volumul curent;
D. scaderea excesiva a
frecventei
respiratorii;
E. recrutarea insuficienta a volumului
curent.
1250.Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-
o fraza referitoare la utilitatea testului de
efort la pacientii cu PPI:
a.monitorizarea raspunsului la tratament;
b.si pentru;
ceste o metoda excelenta pentru; d.In
special la pacientii cu fibroza pulmonara
idiopatica; e.urmarirea activitatii bolii;
f.evaluarea repetata a schimbului de
gaze; g.In repaus si la efort; care este
cea mai corecta reconstructie:
A. a—>c—►e-^b—>f->g—>d;
B. a—>g—>c—>e->b—>f—>d;
C.e-»g-»d->c-»a-»b->f;
D.f—>c-+e—»g—>b—>a—>d;
E. f—>g—>c—>e->b—>e->d.
1251.Cu privire la utilizarea testului de
mers
In evaluarea capacitatii de efort a
pacientilor cu PPI, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este folosit din ce In ce mai mult;
B. consta Intr-o proba de mers cu durata
de
60 de minute;
C. este folosit pentru a obtine o evaluare
globala a capacitatii de efort
submaximal
la pacientii cu PPI;
D. distanta de mers se coreleaza invers
cu
functia pulmonara bazala;
E. nivelul desaturarii de oxigen a sangelui
arterial se coreleaza direct cu functia
pulmonara bazala.
1252.Referitor la rolul lavajului
bronhoalveolar (LBA) In PPI,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
fluidului obtinut prin LBA poate fi utila In
diagnosticul diferential;
B. LBA nu este util In diagnosticul
sarcoidozei si al leziunilor maligne;
C. diagnosticarea sindroamelor
cu
hemoragie alveolara difuza
poate
beneficia de LBA;
D. Inca nu este clar rolul LBA In
stabilirea
stadiului bolii;
E. nu este Inca bine definit rolul LBA In
aprecierea raspunsului la tratament.
1253. Cu privire la rolul lavajului
bronhoalveolar (LBA) In PPI,
424 Sindroame de condensare
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. analiza citologica a fluidului obtinut
prin
LBA poate fi utila In diferentierea
diverselor tipuri de PPI;
B. LBA nu este folositor In diagnosticul
proteinozei alveolare;
C.diagnosticarea pneumonitei de
hipersensibilitate poate beneficia de
LBA;
D.Inca nu este clar rolul LBA In evaluare
progresiei bolii;
E. utilitatea LBA In evaluarea clinica si In
alegerea si urmarirea tratamentului nu
este Inca bine stabilita.
1254. Referitor la valoarea diagnostica a
lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI,
fiind
date urmatoarele stari patologice:
1 .sarcoidoza;
2.toxicitate medicamentoasa;
3.pneumonia lipoida;
4.histiocitoza pulmonara;
si urmatoarele modificari la LBA:
a.globule de grasime In macrofage;
b.limfocitoza, raport CD4:CD8 >3,5 cel
mai specific element diagnostic;
c.pneumocite de tip II atipice
hiperplazice;
d.la microscopia electronica (costisitoare
si dificil de efectuat), granule Birbeck In
macrofagele obtinute prin LBA;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-2, b-1, c-3, d-4;
B.a-3, b-1, c-2, d-4;
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
D.a-4, b-2, c-1,
d-3;
E.a-4, b-3, c-2,
d-1.
1255. Referitor la valoarea diagnostica a
lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI,
fiind
date urmatoarele stari patologice:
1 .pneumonita de hipersensibilitate;
2.infectii oportuniste; 3.histiocitoza
pulmonara; 4.limfangita carcinomatoasa;
si urmatoarele modificari la LBA:
a.limfocitoza marcata (>50%); b.numar
crescut de celule Langerhans CD1+; c.
Pneumocystis jiroveci;
d.celule maligne;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-1, b-3, c-2, d-4;
C.a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-4;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
1256.Referitor la valoarea diagnostica a
lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI,
fiind
date urmatoarele stari patologice:
1 .carcinom cu celule alveolare;
2.pneumopatie eozinofilica;
3.infectii oportuniste;
4.azbestoza; 5.berilioza;
si urmatoarele modificari la
LBA: a.fungi;
b.celule maligne;
c. particule de praf, corpi feruginosi;
d.eozinofile >25%;
e.test de transformare a limfocitelor la
beriliu pozitiv; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-4,
c-5, d-3, e-2; B.a-2, b-5, c-3,
d-1, e-4; C.a-3, b-1, c-4, d-2,
e-5; D.a-4, b-2, c-1, d-5, e-3; E.
a-5, b-3, c-2, d-4, e-1.
1257.Referitor la valoarea diagnostica a
lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI,
fiind
date urmatoarele stari patologice:
1.sindroame cu sangerare alveolara
difuza; 2.limfom pulmonar; 3.silicoza;
4.pneumonie organizata; si
urmatoarele modificari la LBA:
a.celule maligne;
b.particule de praf la microscopie optica cu
lumina polarizata; c. macrofage
spumoase, caracteristic este
tiparul mixt de celularitate crescuta,
raport
CD4:CD8 scazut; d.macrofage Incarcate
cu hemosiderina,
hematii;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-1, b-4, c-2, d-3;
C.a-2, b-3, c-4, d-1;
D.a-2, b-4, c-1, d-3;
E.a-3, b-1, c-4, d-2.
1258. Referitor la valoarea diagnostica a
lavajului bronhoalveolar (LBA) In PPI,
fiind
date urmatoarele stari patologice:
1 .lipoidoza;
2.infectii oportuniste;
3.proteinoza alveolara;
4.leziune alveolara difuza;
si urmatoarele modificari la LBA:
a.pneumocite de tip II atipice
hiperplazice;
b.efluent laptos, macrofage spumoase
si material intraalveolar
lipoproteinaceu [pozitiv la coloratia
PAS (periodic acid-Schiff)];
c. celule transformate caracteristice
infectiei cu citomegalovirus;
d.acumularea unui lipopigment specific In
macrofagele alveolare; care
este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-1,
c-3, d-4; C.a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-3,
c-2, d-1.
1259. Cu privire la rolul bronhoscop iei
flexibile In diagnosticul PPI,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este cea mai eficienta metoda pentru
confirmarea diagnosticului;
B. dintre toate metodele, este cea mai
eficienta In evaluarea activitatii bolii;
C.poate identifica un proces patologic
mai
tratabil decat cel suspectat initial;
D.permite prelevarea de biopsii, care
trebuie obtinute dupa de Inceperea
tratamentului;
E. este utila In punerea unui diagnostic
definitiv, In absenta caruia evolutia
ulterioara a bolii sub tratament este
dificil
de interpretat.
1260. Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
vizand rolul bronhoscopiei flexibile In
diagnosticul PPI sunt corect formulate,
ce.:
A. un diagnostic definitiv prin
bronhoscopie
flexibila;
B. evita confuzia si anxietatea;
C.care ar aparea In momentul
diagnosticarii bolii;
D. daca pacientul raspunde la tratament
sau;
E. daca sufera efecte adverse severe ale
acestuia.
1261.Pentru care dintre urmatoarele
suspiciuni de diagnostic se potriveste
cel
mai bine ideea ca bronhoscopia
flexibila
permite uneori identificarea unui proces
patologic mai tratabil decat cel banuit
initial:
A. pneumonita de hipersensibilitate
cronica;
B. limfangita carcinomatoasa;
C.pneumonia organizata criptogena;
D.PPI asociata cu bronsiolita
respiratorie;
E. sarcoidoza.
1262.Bronhoscopia flexibila cu multiple
biopsii pulmonare transbronsice este
adesea procedura initiala de electie,
mai
ales cand se suspecteaza urmatoarele,
ce.:
A. sarcoidoza;
B. limfangita carcinomatoasa;
C. pneumonie pneumococica;
D. sindrom Goodpasture;
E. infectie.
1263.Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-
o fraza referitoare la diagnosticarea PPI:
a.bronhoscopia flexibila;
b.adesea procedura initiala de electie
este; c.cu obtinerea unor biopsii de
dimensiuni
adecvate din multiple locuri, de obicei
din
doi lobi;
d.daca nu se poate pune un diagnostic
specific, este indicata; e.cu
multiple biopsii pulmonare
transbronsice (4-8 esantioane de
biopsie); f.prin toracotomie deschisa;
g.biopsia pulmonara chirurgicala; h.prin
chirurgie toracica asistata video sau; care
este cea mai corecta reconstructie:
A. a->f-»c—►d-»g—►h-+e->b;
B. b—>a—>e—>d—>g—>h—>f—>c;
C.b—>g—>f—>e—>d—>a—>h—*c;
D.b—>g—>h—>c—>d->a—>f-»e;
E. d—>a—>e—>h—>g—>f—>b—>c.
1264.Printre contraindicatiile relative
pentru
biopsia pulmonara se afla urmatoarele,
ce.:
A. boala cardiovasculara severa;
B. aspect imagistic In „fagure de miere";
C. semne radiologice de boala difuza In
stadiul incipient;
D. functie pulmonara normala;
E. elemente care denota un risc
chirurgical
major, mai ales la tineri.
Fibroza pulmonara idiopatica
(FPI)
1265.Cu privire la FPI, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este cea mai frecventa forma de
pneumonie interstitiala idiopatica;
B. diferentierea ei de alte forme de fibroza
pulmonara este un pas important In
evaluarea oricarui pacient care se
prezinta
cu PPI;
Ceste provocata de germeni atipici;
D. este putin responsiva la tratament;
E.are un prognostic prost.
1266.Care dintre urmatoarele manifestari
nu
este Indeobste atribuita FPI:
A. dispnee la efort;
B. tuse neproductiva;
C. raluri sforaitoare (ronflante);
D.raluri uscate (ca niste trosnituri)
inspiratorii;
E. hipocratism digital.
426 Sindroame de condensare
1267.Printre caracteristicile modificarilor
care apar la TCIR In FPI se afla
urmatoarele, ce.:
A. radiotransparente;
B. nodulare;
C. parcelare;
D. predominant apicale;
E. predominant perihilare.
1268.Referitor la aspectele care apar la
TCIR In FPI, fiind date urmatoarele
categorii:
1.modificari tipice pentru FPI;
2.modificari frecvente In FPI;
3.modificari atipice care ar trebui sa
sugereze alte diagnostice;
si urmatoarele caracteristici/modificari:
a.distributie predominant bazala;
b.adenopatie hilara proeminenta; c.zone
extinse cu aspect de „geam mat";
d.bronsectazii de tractiune; care este
lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B. a-2, b-1, c-3,
d-3;
C.a-2, b-3, c-1,
d-3;
D.a-3, b-1, c-2,
d-3;
E.a-3, b-3, c-2,
d-1.
1269.Cu referire la aspectele care apar
la
TCIR In FPI, fiind date urmatoarele
categorii:
1.modificari tipice pentru
FPI; 2.modificari frecvente
In FPI;
3.modificari atipice care ar trebui sa
sugereze alte diagnostice; si
urmatoarele caracteristici/modificari:
a.opacitati nodulare; b.imagine In
„fagure de miere"; c.opacitati reticulare;
d.distribuite predominant In zonele
superioare ale plamanilor;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-3; C.a-2, b-3,
c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-3;
E.a-3, b-2, c-1, d-3.
1270. Cu privire la aspectele care apar
la
TCIR In FPI, fiind date urmatoarele
categorii:
1.modificari tipice pentru FPI;
2.modificari atipice care ar trebui sa
sugereze alte diagnostice; si
urmatoarele caracteristici/modificari:
a.opacitati parcelare;
b.distributie predominanta In zona
mijlocie; c.adenopatie mediastinala
proeminenta; d.distributie predominant
subpleurala; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2,
c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1,
c-1, d-2; E.a-2, b-1, c-2, d-1.
1271. Modificari evidentiate frecvent la
testele functionale pulmonare In FPI
sunt
urmatoarele, ce.:
A. tipar obstructiv;
B. cresterea DPCo;
C. hipoxemie arteriala ameliorata de efort;
D. cresterea volumului rezidual;
E. cresterea capacitatii pulmonare totale.
1272. Cu privire la punerea
diagnosticului de
pneumonie interstitiala obisnuita,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
(HP
= histopatologic):
A. esentiala este identificarea tabloului
clinic
caracteristic;
B. biopsiile transbronsice sunt suficiente;
C.de obicei, nu este necesara biopsia
chirurgicala; D. aspectul HP caracteristic se
observa cel
mai bine ia microscopie electronica;
E. caracteristica morfopatologica
distinctiva consta Intr-un tablou eterogen
In care alterneaza zone cu histologie
diferita.
1273. Referitor la tiparul HP caracteristic
pentru pneumonia interstitiala obisnuita
(PIO), urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. este principalul criteriu de diagnostic
pentru PIO;
B. la microscopie optica de joasa
rezolutie,
are un aspect omogen;
C. zonele de inflamatie interstitiala au, de
obicei, o distributie continua;
D. modificarile histopatologice afecteaza
cel
mai sever zonele perihilare;
E. extinderea proliferarii fibroblastice nu
are
relevanta prognostica.
1274. Fiind date urmatoarele afirmatii
referitoare la tabloul HP al PIO:
a.In mod obisnuit, si alte trasaturi
histopatologice sunt prezente In
aceste
afectiuni;
b.totusi;
c.dar;
d.drept urmare;
e.un tipar fibrotic cu unele trasaturi
similare
cu PIO poate fi prezent In stadiile
cronice
ale catorva boli specifice; f.tiparul HP
caracteristic pentru PIO este
 principalul criteriu de diagnostic
pentru
PIO;
g.termenul de PIO este folosit pentru
acei pacienti la care leziunea este
idiopatica, nefiind asociata cu o alta
stare patologica;
h.ceea ce permite diferentierea acestor
leziuni de tiparul de tip PIO;
care este cea mai adecvata Inlantuire
logica:
A. e—>b-»f—►c-»a—>d->g—>h;
B.
f—>c—>e—>b—»a—>
h—>d-»g;
O D.a-3, b-2, c-3, d-1;
f->d—>g—>b—►e->c—>
a—>h;
D.g->b->e->c->a-+d->f->h;
E.g—»d—►f-^b—>e—►c—>a—>h.
1275. Principalul criteriu de diagnostic
pentru
PIO este reprezentat de un tablou
histopatologic constand In alternanta
de
zone avand urmatoarele aspecte, ce.:
A. zone de plaman normal;
B.zone de inflamatie bronsica;
C. focare de fibroblasti
necrozati;
D.zone de proliferare
reticulinica;
E. zone cu modificari In „fagure de
miere".
1276.Fiind date urmatoarele zone care
alterneaza pe o proba histopatologica
prelevata de la un pacient cu PIO:
1 .zonele de inflamatie interstitiala;
2.zonele de fibroza;
3.zonele cu modificari In „fagure de
miere"; 4.zonele de fibroza si cele cu
modificari In
„fagure de miere"; si urmatoarele
trasaturi: a.se caracterizeaza si prin
hiperplazia
pneumocitelor de tip 2; b.sunt adesea
umplute cu mucina; c. contin, adesea,
fibre musculare netede
hiperplaziate; d.contin, Imprastiate,
focare de fibroblasti
In proliferare; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1,
b-3, c-4, d-2; B.a-1, b-4, c-3,
d-2; C.a-2, b-4, c-3, d-1; D.a-3,
b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-1, c-2,
d-3.
1277.Fiind indicate urmatoarele zone
care
alterneaza pe o proba histopatologica
prelevata de la un pacient cu PIO:
1 .zonele de inflamatie interstitiala;
2.zonele de fibroza;
3.zonele cu modificari In „fagure de
miere"; si urmatoarele trasaturi: a.sunt
formate In principal dintr-o retea densa de
colagen;
b.frecvent, sunt delimitate de epiteliu
bronsiolar;
c.constau dintr-un infiltrat
limfoplasmocitar
In septurile alveolare; d.sunt formate din
spatii aeriene chistice
fibrotice;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-3;
B.a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3;
E.a-3, b-3, c-1, d-2.
1278.Un tipar fibrotic cu unele trasaturi
similare cu PIO poate fi prezent In
stadiile
cronice ale urmatoarelor boli, ce.:
A. anumite pneumoconioze;
B. pneumonita de iradiere;
C. pneumopatia indusa de nitroglicerina;
D.sarcoidoza;
E. pneumonia eozinofilica organizata
cronica.
1279. Un tipar fibrotic cu unele trasaturi
asemanatoare cu PIO poate fi prezent In
stadiile cronice ale urmatoarelor boli,
ce.:
A. silicoza;
B. anumite pneumopatii medicamentoase;
C. pneumopatia indusa de aspiratia
cronica;
D. pneumonita cronica de
hipersensibilitate;
E. histiocitoza pulmonara cu celule
Langerhans.
1280. Deteriorari acute ale starii clinice la
pacientii cu FPI pot fi determinate de
urmatoarele stari patologice, ce.:
A. infectii;
B. embolii pulmonare;
C. emfizem pulmonar;
D. staza pulmonara;
E. insuficienta cardiaca.
1281. Referitor la exacerbarile/acutizarile
FPI, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. sunt frecvente;
B. reprezinta faze accelerate de declin
clinic
rapid;
C. nu influenteaza prognosticul;
D.proportia de pacienti la care se produc
variaza Intre 10-57%, variabilitatea
tinand
probabil de durata perioadei de urmarire
a
pacientilor;
428 Sindroame de condensare
E. In timpul lor, peste fundalul HP de
pneumonie interstitiala obisnuita survin
leziuni vasculare difuze.
1282. Exacerbarile/acutizarile FPI sunt
caracterizate de urmatoarele trasaturi,
ce.:
A. agravarea dispneei In interval de
cateva
luni;
B. opacitati difuze nou aparute pe
radiografie;
C. agravarea hipercapniei;
D. absenta pneumoniei infectioase;
E. absenta insuficientei respiratorii;
F. absenta starii septice.
Pneumonia interstitiala
nespecifica (PINS)
1283. Cu privire la PINS, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. reprezinta un subgrup de pneumonii
interstitiale idiopatice;
B. nu poate fi deosebita clinic si
patologic
de celelalte forme de pneumonie
interstitiala;
C.pneumopatii interstitiale cu un tipar
histopatologic similar pot sa apara In
contextul altor afectiuni;
D.forma idiopatica este diagnosticata
atunci
cand se poate identifica vreo afectiune
subiacenta;
E. la TCIR sunt caracteristice opacitatile
In
„fagure de miere" bilaterale,
subpleurale.
1284.Referitor la etiologia si la
diagnosticele
diferentiale ale PINS, fiind date
urmatoarele
categorii:
1 .PPI de care trebuie (si poate fi)
deosebita PINS;
2.afectiuni In contextul carora poate sa
apara un tipar histopatologic similar cu
cel din PINS;
si urmatoarele afectiuni:
a.boli de tesut conjunctiv;
b.pneumonia interstitiala obisnuita;
c. pneumonia interstitiala acuta;
d.pneumonia interstitiala descuamativa;
e.pneumonita de hipersensibilitate
cronica;
f.PPI medicamentoasa;
g.bronsiolita obliteranta cu pneumonie
organizata idiopatica;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2, g-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1, g-2;
C.a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2, g-1;
D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1, g-1;
E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1, f-1, g-1.
1285.Cu privire la forma idiopatica a
PINS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este o pneumopatie restrictiva acuta;
B. se prezinta cu un tablou histopatologic
similar cu FPI;
Cde obicei, apare la o varsta mai
avansata decat FPI;
D.cel mai adesea, apare la barbati
fumatori;
E. este adesea asociata cu o boala
febrila;
F. prognosticul este mai putin favorabil
decat In FPI.
1286.Referitor la modificarile TCIR In
PINS,
fiind date urmatoarele evaluari de
frecventa:
1 .cel mai adesea;
2.adesea; 3.
uneori; 4.rareori;
si urmatoarele modificari: a.bronsectazii
de tractiune; b.opacitati In „geam mat"
bilaterale, subpleurale;
c. reducerea volumului lobilor inferiori;
d.anomalii reticulare pot fi prezente;
e.imaginea In „fagure de miere"; f.arii
parcelare de condensare a spatiilor
aeriene;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-3, d-4, e-3, f-3; B.a-1, b-3, c-3, d-2,
e-3, f-4; C.a-2, b-3, c-3, d-4, e-1, f-3;
D.a-2, b-4, c-1, d-3, e-3, f-3; E.a-3, b-1,
c-2, d-3, e-4, f-3.
1287.Referitor la modificarile
histopatologice
din PINS, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. esentiala este uniformitatea afectarii
interstitiale pe Intreaga sectiune a
mostrei
de tesut obtinute prin biopsie;
B. afectarea interstitiala poate fi
predominant celulara sau fibrozanta;
C.exista mai putina eterogenitate
temporala
si spatiala;
D. imaginea In „fagure de miere" este
frecventa;
E. varianta celulara este cea mai
obisnuita.
1288.Referitor la diferentele dintre PIO si
PINS, fiind date cele doua entitati
patologice:
1.pneumonia interstitiala obisnuita;
2.pneumonia interstitiala nespecifica; si
urmatoarele caracteristici: a.uniformitatea
aspectului histopatologic; b.prognostic
prost, mai ales cand survin acutizari;
c.zonele In „fagure de miere" fac parte
din tabloul histopatologic caracteristic;
d.cei mai multi pacienti raspund la
tratament;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1289.Cu privire la diferentele dintre PIO
si
PINS, fiind date cele doua entitati
patologice:
1.pneumonia interstitiala obisnuita;
2.pneumonia interstitiala nespecifica; si
urmatoarele caracteristici: a.imaginea In
„fagure de miere" apare putin sau deloc;
b.eterogenitatea aspectului
histopatologic;
ctratamentul are eficienta redusa;
d.majoritatea pacientilor au un
prognostic bun;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-2;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
Pneumonia interstitiala acuta
(PIA)
1290.Cu privire la PIA, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. mai este numita si sindrom Hamman-
Rich;
B. majoritatea pacientilor sunt mai tineri
de
30 de ani;
C. debutul este de obicei insidios;
D.poate produce zone bilaterale de
hiperaeratie (observabile la TCIR);
E. majoritatea pacientilor supravietuiesc,
fiind In viata dupa 5 ani.
1291.Cu referire la PIA, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este cea mai frecventa forma de
pneumopatie interstitiala;
B. este similara In prezentare cu
sindromul
de hiperdistensie alveolara;
Cde regula, Incepe In plina stare de
sanatate;
D. majoritatea pacientilor au
hipercapnie
moderata pana la severa;
E.au fost raportate recidive.
1292.Referitor la PIA, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este o forma fulminanta de leziune
pulmonara;
B. de obicei, apare la un individ cu boala
pulmonara severa preexistenta;
C. manifestari frecvente la prezentare
sunt
febra, tusea si durerea toracica;
D. majoritatea pacientilor dezvolta
insuficienta respiratorie, adesea fiind
necesara ventilatia mecanica;
E. mortalitatea este mica (>60%).
1293.Privitor la PIA, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este caracterizata histopatologic (pe
proba prelevata prin biopsie pulmonara)
de leziune bronsica difuza;
B. corespunde probabil sindromului de
detresa respiratorie acuta idiopatica;
C.perioada prodromala dureaza de obicei
7-14 zile;
D. pe radiografia toracica se constata
opacifierea difuza unilaterala a spatiilor
aeriene;
E. de regula, deteriorarea functiei
pulmonare continua chiar daca pacientii
Isi
revin.
1294. Modificarile TCIR din PIA
au
urmatoarele caracteristici, ce.:
A. unilaterale, asimetrice;
B. parcelare;
C. uneori, aspect de condensare a
spatiilor
aeriene;
D. de regula, aspect de „fagure de miere";
E. uneori, distributie
predominant
subpleurala.
1295. Cu privire la punerea diagnosticului
de
PIA, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. necesita prezenta unui sindrom clinic
de
pneumonie franca lobara;
B. necesita confirmarea histopatologica a
leziunii alveolare difuze organizate;
C. biopsia pulmonara este inutila;
D. principala modificarea la TCIR este
aspectul macronodular;
E. probele ventilatorii sunt decisive.
Pneumonia organizata criptogena
(POC)
1296. Cu privire la POC, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este cunoscuta si sub denumirea (mai
sugestiva pentru procesul subiacent) de
bronsiolita obliteranta cu pneumonie
organizata idiopatica (BOPO);
B. debutul este de obicei Intre 40-60 de
ani;
430 Sindroame de condensare
C. la examenul fizic, sunt adesea
prezente
raluri uscate (trosnituri) expiratorii;
D. cea mai frecventa disfunctie
ventilatorie
pe care o produce este cea
obstructiva;
E. manifestarile radiologice
sunt
caracteristice.
1297. Referitor la POC, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este un sindrom clinicopatologic de
etiologie necunoscuta;
B. prezentarea poate fi cea a unei boli
de tip
gripal cu tuse, febra, stare generala
alterata, oboseala si scadere In
greutate;
C. functia pulmonara este de obicei
normala;
D.cel mai frecvent dezechilibru In gazele
sanguine pe care-l induce este
hipercapnia; E. volumul pulmonar
apare mult diminuat la
examenul radiologie.
1298.Opacitatile pulmonare evidentiate
radiologie la pacientii cu POC au
urmatoarele caracteristici, ce.:
A. au caracter alveolar;
B. de regula, sunt unilaterale;
C.sunt parcelare sau difuze;
D.nu recidiveaza;
E.frecvent, sunt migratorii.
1299.In POC, TCIR evidentiaza
urmatoarele
aspecte, ce.:
A. zone de condensare a spatiilor
aeriene;
B. opacitati In „geam mat";
C.opacitati macronodulare;
D.Ingrosarea peretelui bronsic;
E. dilatarea venelor pulmonare.
1300.Referitor la localizarea leziunilor
evidentiabile prin TCIR sau prin biopsie
pulmonara la pacientii cu POC, fiind
date
urmatoarele Inceputuri de fraza:
1.modificarile evidentiate de TCIR apar
mai frecvent;
2.biopsia pulmonara evidentiaza tesut
de
granulatie; 3.biopsia pulmonara
evidentiaza infiltrat
inflamator cronic; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.In zonele inferioare
ale plamanilor; b.In caile aeriene mici;
c.In spatiile aeriene;
d.In alveolele din jurul teritoriilor cu
leziuni organizate;
e.In duetele alveolare;
f.la periferia plamanului; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-3,
f-2; B.a-1, b-2, c-2, d-3, e-1, f-2;
C a-1, b-2, c-2, d-3, e-2,
f-1; D.a-2, b-1, c-1, d-2,
e-2, f-3; E.a-2, b-1, c-2,
d-1, e-2, f-3.
1301.Cu privire la tiparul histopatologic
de
BOPO, fiind date urmatoarele categorii:
1 .BOPO criptogena/idiopatica;
2.BOPO secundara;
si urmatoarele caracteristici:
a.poate sa apara ca afectiune primara;
b.de obicei, leziunile sunt distribuite In
focare;
c. poate sa apara, In focare, ca reactie
nespecifica la lezarea tesutului
pulmonar In cadrul/adiacent altor
procese patologice;
d.nu se cunoaste cauza;
e.poate sa apara ca o componenta a altor
afectiuni pulmonare primare;
f.leziunile pot fi parcelare sau difuze;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1, f-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-1, e-2, f-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1;
D.a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1.
1302.Afectiuni In cadrul carora poate sa
apara tiparul histopatologic de BOPO
sunt
urmatoarele, ce.:
A. echinococoza;
B. granulomatoza
Wegener;
C.limfom;
D. pneumonita de hipersensibilitate;
E. pneumonie virala.
1303.Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-
o fraza referitoare la diagnosticul
diferential
al BOPO (HP = histopatologic):
a.Intru cat;
b.trebuie exclusa (sau confirmata) o
forma
secundara de BOPO; c.trebuie reevaluat
atent orice pacient la
care se descopera tiparul HP de BOPO;
d.tiparul HP de BOPO poate sa apara In
cadrul altor afectiuni primare;
e.drept urmare;
care este cea mai corecta reconstructie:
A. c—>a-+b->d—>e;
B.
c—>a—>d—>b
—>e;
C.c—>e—>d—>a
—>b;
D.d—>e-+c—►a->b;
E.e->c—>b—►a->d.
PPI asociate cu diverse stari
patologice
1304.Date fiind urmatoarele stari
patologice
In care pot sa apara leziuni pulmonare
interstitiale:
1.pneumonia interstitiala descuamativa;
2.polimiozita/dermatomiozita;
3.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
4.boala Niemann-Pick; si
urmatoarele caracteristici:
a.apare o acumulare importanta de
macrofage In spatiile alveolare cu
fibroza
interstitiala minima; b.apar
hepatosplenomegalie (cu
trombocitopenie) si tulburari
neurologice; c.se produce obstructia
venulelor cu
hemoptizie; d.slabiciunea muschilor
respiratori se
asociaza cu atelectazie si infectii
secundare; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B. a-2, b-4, c-3, d-1;
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
1305.Indicate fiind urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1.pneumonia interstitiala
descuamativa;
2. polimiozita si dermatomiozita;
3.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
4.boala Niemann-Pick; si
urmatoarele caracteristici:
a.cauza este deficitul de
sfingomielinaza;
b.leziunile de PPI sunt mai frecvente la
pacientii cu anticorp anti-Jo-1 (dirijat
Impotriva histidil-ARNt-sintetazei);
c.se produce obstructia venulelor cu
hemosideroza;
d.apare exclusiv la fumatori;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B.a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-4, b-2, c-3, d-1;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
1306.Propuse fiind urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1.PPI asociata cu sindromul Sjogren;
2.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
3.boala Niemann-Pick;
4.granulomatoza bronhocentrica;
si urmatoarele caracteristici:
a.uscaciunea generala si lipsa secretiilor
din caile aeriene determina
principalele
probleme;
b.se acumuleaza macrofage de
dimensiuni mari, Incarcate cu material
lipidic (evidentiate In maduva drept
„histiocite albastre ca marea");
c.la pacientii cu astm, poate sa apara ca
reactie de hipersensibilitate la
Aspergillus sau la alti fungi;
d.se formeaza bule, a caror ruptura
produce pneumotorace; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B.a-1, b-4, c-3, d-2; C.a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-3, b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-1, c-2, d-3.
1307.Numite fiind urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale (PID =
pneumonia
interstitiala descuamativa):
1 .granulomatoza limfomatoida;
2.granulomatoza bronhocentrica;
3.PPI asociata cu bronsiolita respiratorie;
4.PPI asociata cu sindromul Sjogren;
si urmatoarele caracteristici:
a.principalele manifestari respiratorii sunt
raguseala, tusea si bronsita;
b.este o forma de limfom malign care
poate afecta virtual orice organ, dar cel
mai adesea plamanii, pielea si sistemul
nervos central;
ceste considerata o varianta a PID si se
prezinta clinic similar cu PID;
d.nu este o entitate clinica specifica, ci un
termen histologic descriptiv desemnand
un raspuns patologic neobisnuit si
nespecific la diverse agresiuni asupra
cailor aeriene;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B.a-2, b-4, c-3, d-1;
C.a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-4, b-1, c-3, d-2;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
1308.Desemnate fiind urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1.PPI asociata cu bronsiolita respiratorie;
2.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
3.boala Niemann-Pick; 4.granulomatoza
bronhocentrica; si urmatoarele
caracteristici: a.se acumuleaza
macrofage In alveolele peribronsice;
b.citoplasma celulelor afectate este
destinsa prin lizozomi plini cu
sfingomielina si colesterol;
c. proliferarea unor celule musculare
netede cu aspect imatur determina
fenomene obstructive; d.aproximativ
jumatate din pacienti au astm
432 Sindroame de condensare
cronic, cu respiratie suieratoare
severa si
eozinofilie In sangele
periferic; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3,
c-2, d-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-2, b-3, c-4, d-1; D.a-3, b-4,
c-1, d-2; E.a-4, b-2, c-3, d-1.
1309.Fiind date urmatoarele stari
patologice
In care pot sa apara leziuni pulmonare
interstitiale:
1.PPI asociata cu bronsiolita
respiratorie;
2.proteinoza alveolara pulmonara;
3.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
4.boala Niemann-Pick;
si urmatoarele caracteristici:
a.se ausculta raluri pe Intreaga durata a
inspiratiei si uneori si In timpul
expiratiei; b.se acumuleaza sfingolipide
In splina,
ficat, plaman, maduva osoasa, creier;
c.frecvent apar meningioame si
angiomiolipoame renale (hamartoame);
d.un material lipoproteinaceu amorf PAS
(periodic acid-Schiff)-pozitiv se
acumuleaza In spatiile aeriene distale;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-4, c-2, d-3; B.a-1, b-4, c-3, d-2;
C.a-2, b-1, c-3, d-4; D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
1310.Fiind indicate urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1 .histiocitoza pulmonara cu celule
Langerhans; 2.proteinoza alveolara
pulmonara; 3.limfangioleiomiomatoza
pulmonara; 4.sindromul
Hermansky-Pudlak; si urmatoarele
caracteristici: a.In patogeneza este
implicat un anticorp
Impotriva factorului stimulator de
colonii
granulocitar-macrofagice; b.apar
albinism oculocutanat si diateza
hemoragica prin disfunctie
trombocitara;
c.trebuie avut/a In vedere ca posibil
diagnostic la femeile tinere cu
„emfizem" si/sau pneumotorace
recidivant;
d.sunt caracteristice leziunile nodulare
sclerozante care contin celule de tip
monocitar-macrofagic Insotite de
infiltrate celulare mixte;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
1311. Fiind propuse urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1.histiocitoza pulmonara cu celule
Langerhans; 2.proteinoza alveolara
pulmonara; 3.limfangioleiomiomatoza
pulmonara; 4.sindromul
Hermansky-Pudlak; si urmatoarele
caracteristici: a.apar niveluri serice mult
crescute ale
proteinelor A si D din surfactant; b.TCIR
evidentiaza chisturi cu pereti subtiri
Inconjurate de tesut pulmonar normal
fara
predominanta zonala; c.se acumuleaza
lipofuscina In celulele
sistemului reticuloendotelial;
d.hemoptizia si diabetul insipid sunt
manifestari rare; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-3, d-4; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.
a-3, b-4, c-1, d-2; D.a-4, b-1,
c-2, d-3; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
1312. Fiind numite urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1 .histiocitoza pulmonara cu celule
Langerhans; 2.proteinoza alveolara
pulmonara; 3.limfangioleiomiomatoza
pulmonara; 4.sindromul
Hermansky-Pudlak; si urmatoarele
caracteristici: a.se caracterizeaza prin
proliferarea unor
celule musculare netede atipice In
interstitiul pulmonar, asociata cu
formarea
de chisturi;
b.produce colita granulomatoasa si
fibroza
pulmonara interstitiala; c. provoaca
pneumotorace la aproximativ
25% din pacienti;
d.apare anticorp neutralizant din clasa
IgG Impotriva FSC-GM;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C.a-3, b-2, c-4, d-1;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
1313.Fiind desemnate urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1 .scleroza sistemica; 2.proteinoza
alveolara pulmonara; 3.sindromul
Goodpasture; 4.sindromul
Hermansky-Pudlak; si urmatoarele
caracteristici: a.apar macrofage alveolare
care pot
contine incluziuni citoplasmatice de tip
ceroid;
b.determina boala vasculara pulmonara,
 fibroza pulmonara, pneumonita de
aspiratie recidivanta; c.se presupune
ca perturbarea capacitatii
macrofagelor de a prelucra
surfactantul ar
juca un rol In patogeneza; d.provoaca
hemoragie pulmonara si
glomerulonefrita; care este
lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-3, c-2, d-4; B.a-1, b-4,
c-3, d-2; C. a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-1,
c-2, d-3.
1314.Date fiind urmatoarele stari
patologice
In care pot sa apara leziuni pulmonare
interstitiale:
1 .scleroza sistemica;
2.proteinoza alveolara pulmonara;
3.sindromul Goodpasture;
4.pneumonita de hipersensibilitate;
si urmatoarele caracteristici:
a.se caracterizeaza printr-o reactie
inflamatoare granulomatoasa ducand
la PPI (de etiologie cunoscuta), care
apare In urma inhalarii de prafuri
organice;
b.apar autoanticorpi fata de membranele
bazale glomerulara si alveolara;
c.unii pacienti expectoreaza bucatele
scurte si groase de material gelatinos;
d.produce disfunctie esofagiana cu
aspiratie si infectii secundare;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C. a-3, b-4, c-1, d-2;
D.a-4, b-1, c-2,
d-3; E.a-4, b-3,
c-2, d-1.
1315. Indicate fiind urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
Lpoliartrita reumatoida;
2.proteinoza alveolara pulmonara;
3.sindromul Goodpasture;
4.silicoza;
si urmatoarele caracteristici:
a.reactie inflamatoare granulomatoasa
ducand la PPI (de etiologie cunoscuta),
care apare In urma inhalarii de prafuri
anorganice;
b.hemoragie alveolara difuza
recidivanta,
fara glomerulonefrita asociata; c.
mutatie a genei pentru proteina B din
surfactant; d.obstructia cailor aeriene
superioare prin
artrita crico-aritenoidiana; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-3,
d-2; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-2, b-4, c-1,
d-3; D.a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4, b-3, c-2,
d-1.
1316. Propuse fiind urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1 .poliartrita reumatoida;
2.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
3.sindromul Goodpasture;
4.sarcoidoza;
si urmatoarele caracteristici: a.este o
boala granulomatoasa de cauza
necunoscuta, In care PPI este o
trasatura
importanta; b.la examenul In
imunofluorescenta
efectuat pe tesut pulmonar se constata
o
depunere liniara de-a lungul
membranei
alveolo-capilare;
c.dezechilibrul dintre enzimele proteolitice
si inhibitorii lor duce la distrugerea
interstitiului pulmonar si la formarea de
bule;
d.poate sa apara exsudat pleural cu
glicopleurie mult scazuta; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3. d-4;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-3, b-1, c-4,
d-2; D.a-3, b-2, c-1,
d-4; E.a-4, b-3, c-2,
d-1.
1317.Numite fiind urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
Lpoliartrita reumatoida;
2.iimfangioleiomiomatoza pulmonara;
3.sindromul Goodpasture;
4.bolile infiltrative limfocitare; si
urmatoarele caracteristici: a.se poate
asocia cu o pneumoconioza In
cadrul sindromului Caplan; b.limfocite si
plasmocite infiltreaza
parenchimul pulmonar; c. proliferarea
celulara duce la obstructia
bronhiolelor, cu blocarea aerului In
spatiile aeriene distale si formarea de
bule;
d.histologia subiacenta poate fi hemoragie
inocua sau hemoragie alveolara difuza
asociata cu capilarita;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C.a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-3, b-2, c^, d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
1318.Desemnate fiind urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1 .poliartrita reumatoida;
2.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
434 Sindroame de condensare
3.boala Gaucher; 4.bolile infiltrative
limfocitare; si urmatoarele caracteristici:
a.cauza este deficitul de
glucocerebrozidaza; b.obstructia
limfaticelor poate produce chilotorace;
c.determina noduli, vasculita,
pneumopatie, bronsiolita obliteranta cu
pneumonie organizata; d.evolueaza fie
benign, fie similar unui limfom torpid;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-4, d-3; B.a-1, b-3, c-4, d-2;
C.a-3, b-2, c-1, d-4; D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
1319.Fiind date urmatoarele stari
patologice
In care pot sa apara leziuni pulmonare
interstitiale:
Lpoliartrita reumatoida;
2.1imfangioleiomiomatoza pulmonara;
3.boala Gaucher;
4.limfadenopatia angioimunoblastica cu
disproteinemie; si urmatoarele
caracteristici: a.o boala limfoproliferativa
rara; b.obstructia limfaticelor poate
produce chilopericard; c.apar noduli
necrobiotici; d.se acumuleaza
glucocerebrozide In splina, ficat,
maduva osoasa, plamani, piele, creier;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-3, c-4, d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-4, c-2, d-1; D.a-4, b-1, c-3, d-2;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
1320. Fiind indicate urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1 .lupusul eritematos sistemic;
2.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
3.boala Gaucher;
4.pneumonita interstitiala limfocitara; si
urmatoarele caracteristici:
a.splenomegalie cu hipersplenism,
leziuni
osoase cu osteoporoza; b.atelectazie,
disfunctie diafragmatica,
vasculita, edem pulmonar uremie,
hemoragie alveolara, pneumonie
infectioasa, bronsiolita obliteranta cu
pneumonie organizata; c. obstructia
limfaticelor, ducand la ascita
chiloasa (chiloperitoneu); d.forma rara
de PPI care apare la adulti,
dintre care unii au o boala autoimuna
sau
disproteinemie; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B.a-2, b-4, c-3, d-1; C. a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-4, b-1, c-3, d-2; E.a-4, b-2, c-1, d-3.
1321. Fiind propuse urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1 .lupusul eritematos sistemic;
2.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
3.boala Gaucher;
4.pneumonita interstitiala limfocitara; si
urmatoarele caracteristici:
a.provoaca pigmentatie galben-bruna a
pielii si hepatomegalie, rareori ciroza
cu
disfunctie hepatocitara; b.poate
determina capilarita pulmonara cu
hemoragie alveolara; c. obstructia
limfaticelor poate produce
limfedem;
d.poate sa apara la pacientii cu sindrom
Sjogren si la cei cu infectie
HIV; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-3, b-1,
c-2, d-4; D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
1322.Fiind propuse urmatoarele stari
patologice In care pot sa apara leziuni
pulmonare interstitiale:
1 .lupusul eritematos sistemic;
2.limfangioleiomiomatoza pulmonara;
3.boala Gaucher;
4.granulomatoza limfomatoida;
si urmatoarele caracteristici:
a.poate sa apara edem pulmonar ca o
complicatie a uremiei;
b.boala multisistemica de etiologie
necunoscuta, este un limfom
angiocentric malign (cu celula T)
caracterizat de un infiltrat limfoid
polimorf, angeita si granulomatoza;
c.obstructia limfaticelor poate produce
chilurie;
d.pot sa apara tulburari neurologice si
pancitopenie; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-4,
c-2, d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-1, c-4, d-2; D.a-4, b-2,
c-1, d-3; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
1323.Referitor la modificarile care pot sa
apara la TCIR In pneumopatiile
interstitiale,
fiind date:
1.PPI asociata cu bronsiolita respiratorie;
2.pneumonia interstitiala descuamativa;
3.histiocitoza pulmonara cu celule
Langerhans; si urmatoarele modificari:
a.Ingrosarea peretelui bronsic, noduli
centrilobulari, opacifiere In „geam mat"
si
emfizem cu blocarea aerului In spatiile
aeriene; b.opacitati
vagi difuze;
c.combinatie de noduli si chisturi cu pereti
subtiri;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1; A. este considerata o varianta a PID;
D.a-3, b-1, c-2; B. are un tablou clinic foarte diferit de PID;
E.a-3, b-2, c-1. C. este caracterizata de acumularea de
limfocite In alveolele peribronsice;
PPI asociate cu fumatul de tigari D. poate fi evidentiata cel mai bine prin
1324.Referitor la pneumonia interstitiala scintigrafie pulmonara;
descuamativa, urmatoarele afirmatii E. pare sa se rezolve la majoritatea
sunt pacientilor prin simpla oprire a fumatului.
corecte, ce.: 1328. Cu privire la PPI asociata cu
A. este o entitate clinicopatologica rara, bronsiolita respiratorie, urmatoarele
dar afirmatii
distincta; sunt corecte, ce.:
B. caracteristica histopatologica este A. la examenul fizic al toracelui, se aud
acumularea importanta de neutrofile In adesea raluri;
spatiile alveolare cu fibroza interstitiala B. ralurile se aud doar la sfarsitul
minima; inspiratiei;
C. majoritatea pacientilor se prezinta cu C. ralurile nu se aud In timpul expiratiei;
dureri toracice; D.TCIR evidentiaza subtierea peretelui
D. la testele functionale pulmonare se bronsic si noduli centrilobulari; E. leziuni
constata scaderea DPCo; nespecifice care apar la TCIR sunt
E. radiografia toracica si TCIR opacifierea In „geam mat" si emfizemui
evidentiaza cu blocarea aerului In spatiile aeriene.
de obicei opacitati vagi difuze.
1325.Cu privire la pneumonia Histiocitoza pulmonara cu celule
interstitiala Langerhans
descuamativa, urmatoarele afirmatii 1329. Cu privire la histiocitoza pulmonara
sunt cu
corecte, ce.: celule Langerhans (HPCL), urmatoarele
A. apare exclusiv la fumatori; afirmatii sunt corecte, ce.:
B. histopatologic, este caracteristica A. HPCL este o stare patologica rara;
acumularea marcata de macrofage In B. HPCL este o boala pulmonara difuza;
spatiile alveolare cu fibroza interstitiala C. prezentarea clinica variaza de la o
masiva; stare
C. varful de incidenta este dupa 70 de asimptomatica pana la o afectiune lent
ani; progresiva;
D. testele functionale pulmonare D. histopatologic, este caracteristica
evidentiaza infiltrarea difuza cu fibroblaste a
un tipar obstructiv; interstitiului;
E. de obicei, apare hipercapnie. E. hemoptizia este cea mai frecventa
1326. Urmatoarele fragmente dintr-o manifestare respiratorie;
fraza F. la majoritatea pacientilor boala are o
vizand pneumonia interstitiala evolutie spontan regresiva.
descuamativa (PID) sunt corect 1330. Cu referire la histiocitoza
formulate, pulmonara cu
ce.: celule Langerhans (HPCL), urmatoarele
A. recunoasterea clinica a PID este afirmatii sunt corecte, ce.:
importanta; A. HPCL nu este legata de fumat;
B. deoarece este asociata cu un B. HPCL afecteaza In primul rand barbatii
prognostic cu varste depasind 60 de ani;
mai prost; C.trasaturile radiologice sunt
C. supravietuirea la 10 ani fiind independente
de de stadiul bolii;
aproximativ 5%; D.tabloul clinic include
D.si cu un raspuns mai prost la manifestari
tratament; respiratorii/toracice si
E. decat fibroza pulmonara idiopatica. manifestari
1327.Referitor la PPI asociata cu generale;
bronsiolita E. febra Inseamna coexistenta unei
respiratorie, urmatoarele afirmatii sunt infectii;
corecte, ce. (PID = pneumonia F. evidentierea prin TCIR a unei
interstitiala combinatii
descuamativa): de leziuni liniare si chisturi cu pereti
436 Sindroame de condensare

grosi 1334.Pentru histiocitoza pulmonara cu

este practic diagnostica pentru HPCL; celule Langerhans este caracteristica
G.moartea prin insuficienta respiratorie asocierea urmatoarelor modificari
se radiologice, ce.:
produce la aproximativ 10% din A. noduli rotunzi, net delimitati;
pacienti. B. opacitati reticulare sau nodulare;
1331. In histiocitoza pulmonara cu celule C. chisturi cu forme bizare In campurile
Langerhans, cele mai frecvente inferioare;
manifestari D. scaderea volumului pulmonar;
clinice la prezentare sunt urmatoarele, E. afectarea predominanta a unghiurilor
ce.: costofrenice.
A. tuse; 1335.Referitor la anomaliile functiei
B. dispnee; pulmonare la pacientii cu histiocitoza
C. sindrom lichidian pleural; pulmonara cu celule Langerhans
D. scadere In greutate; (HPCL),
E. febra. fiind date urmatoarele sfarsituri de fraza:
1332. Referitor la manifestarile 1 .de obicei, este marcata, fiind cea mai
histiocitozei frecventa anomalie a functiei
pulmonare cu celule Langerhans, fiind pulmonare la pacientii cu HPCL;
date 2.poate sa apara la pacientii cu HPCL,
urmatoarele evaluari de frecventa: fiind mai mult sau mai putin severa;
1.printre cele mai frecvente 3.nu apare;
manifestari si urmatoarele Inceputuri de fraza:
respiratorii/toracice; 2.printre cele mai a.disfunctia restrictiva; b.hipercapnia din
frecvente manifestari cauza Ingrosarii membranei
generale; alveolo-capilare; c.scaderea DPCo;
3.manifestare rara; si d.scaderea capacitatii de efort; e.limitarea
urmatoarele manifestari: fluxului de aer; care este lista de asocieri
a.tuse; corecta: A. a-1, b-2, c-2, d-3, e-2; B.a-2,
b.durere toracica; c. b-1, c-3, d-2, e-2; C. a-2, b-2, c-1, d-2,
hemoptizie; d.febra; e-3; D.a-2, b-3, c-1, d-2, e-2; E. a-3, b-2,
care este lista de asocieri corecta: c-2, d-2, e-1.
A. a-1, b-1, c-3, d-2; 1336.Referitor la leziunile nodulare din
B.a-1, b-2, c-3, d-1; histiocitoza pulmonara cu celule
C.a-2, b-1, c-1, d-3; Langerhans, urmatoarele afirmatii sunt
D.a-2, b-3, c-1, d-1; corecte, ce.:
E.a-3, b-1, c-1, d-2. A. constituie modificarea histopatologica
1333. Cu privire la manifestarile caracteristica;
B. prezinta modificari de scleroza;
histiocitozei
C. contin celule Langerhans Insotite de
pulmonare cu celule Langerhans, fiind infiltrate celulare mixte;
date D. sunt bine definite;
urmatoarele evaluari de frecventa: E. sunt distribuite la periferia aciniior
1 .printre cele mai frecvente pulmonari;
manifestari
respiratorii/toracice; 2.printre cele mai F. sunt separate prin zone de parenchim
frecvente manifestari pulmonar normal.
generale; 1337.Fiind date urmatoarele evenimente
3.la aproximativ 25% din pacienti; fiziopatologice care se produc pe
4.manifestare rara; si urmatoarele masura
manifestari: a.diabet insipid; b. dispnee; ce histiocitoza pulmonara cu celule
c.pneumotorace; d.scadere In greutate; Langerhans progreseaza:
care este lista de asocieri corecta: a.dilatarea pericicatriciala a spatiilor
A. a-1, b-4, c-3, d-2; aeriene;
B. a-2, b-1, c-4, b.fibroza cuprinde tesutul pulmonar
d-3; adiacent leziunilor nodulare; c.fibroza se
C.a-2, b-3, c-1, extinde/progreseaza; d.modificari
d-4; chistice; care este lantul temporal/cauzal
D.a-3, b-2, c-4, corect:
d-1; A. a->c->d->b;
E. a-4, b-1, c-3, B. b-*d->a->c
d-2. C.c->b->a->d
D.d-+a->c->b
E. d-+c->a->b sindromul Sjogren; si urmatoarele
manifestari: a.febra; b.ochi uscati; c.
PPI asociate cu bolile de tesut dureri articulare; care este lista de
conjunctiv (BTC) asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1,
1338. Referitor la PPI asociate cu BTC, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1;
fiind E.a-3, b-2, c-1.
date urmatoarele categorii de semne 1341.Referitor la PPI asociate cu BTC,
clinice urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
sugestive pentru BTC: A. semne clinice sugestive pentru BTC ar
1 .manifestari nespecifice, prezente In trebui cautate la orice pacient cu PPI;
multe BTC; 2.manifestari caracteristice B.B BTC pot fi dificil de exclus Intrucat
mai ales pentru manifestarile pulmonare ale acestora le
poliartrita reumatoida; 3.manifestari preced uneori pe cele sistemice mai
caracteristice pentru lupusul tipice
eritematos sistemic; 4.manifestari cu luni sau cu ani de zile;
caracteristice pentru Ceea mai frecventa forma de afectare
sindromul Sjogren; si pulmonara este tiparul histopatologic
urmatoarele manifestari: de
a.fotosensibilitate; b.gura bronsiolita obliteranta; D.In
uscata; majoritatea BTC, este dificila
c. dureri si tumefactii articulare; d.durere determinarea precisa a naturii afectarii
musculoscheletica; care este lista de pulmonare; E. pe langa afectarea
asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-2, d-3; interstitiala, In BTC
B.a-2, b-1, c-4, d-3 C.a-2, b-3, c-1, d-4 apar adesea leziuni pulmonare
D.a-3, b-4, c-2, d-1 E.a-4, b-2, c-3, d-1 determinate de complicatiile asociate
1339. Cu privire la PPI asociate cu BTC, acestor boli.
fiind 1342.Fiind date urmatoarele stari
date urmatoarele categorii de semne patologice
clinice care pot surveni la pacientii cu boli de
sugestive pentru BTC: tesut
1.manifestari nespecifice, prezente In conjunctiv si care pot fi confundate cu
multe BTC; 2.manifestari caracteristice afectarea pulmonara din cadrul acestor
pentru boli:
polimiozita/dermatomiozita; 1.disfunctie esofagiana;
3.manifestari caracteristice pentru 2.efecte secundare ale tratamentului;
scleroza 3.slabiciunea muschilor respiratori; 4.boli
sistemica; si maligne asociate;
urmatoarele manifestari: si urmatoarele manifestari/complicatii ale
a.fenomen Raynaud; acestora:
b.slabiciune musculara; c. a.infectii oportuniste;
oboseala; b.atelectazie si infectii secundare;
care este lista de asocieri corecta: c. aspiratie si infectii secundare;
A. a-1, b-2, d.leziuni nodulare sau reticulare;
c-3; B.a-2, care este lista de asocieri corecta:
b-1, c-3; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
C.a-2, b-3, B.a-1, b-4, c-2, d-3;
c-1; D.a-3, C.a-2, b-3, c-1, d-4;
b-1, c-2; D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-3, b-2, E.a-4, b-3, c-1, d-2.
c-1. 1343.Referitor la PPI asociata
1340.Privitor la PPI asociate cu BTC, cu scleroza
fiind sistemica (SS), urmatoarele afirmatii
date urmatoarele categorii de semne sunt
clinice corecte, ce.:
sugestive pentru BTC: A. semne clinice de PPI sunt prezente la
1 .manifestari nespecifice, prezente In jumatate din pacientii cu SS;
multe BTC; 2.manifestari nespecifice, B. modificari morfopatologice de PPI sunt
prezente In prezente la doar o mica parte din
multe BTC, acuzate de 90% din pacientii
pacientii cu SS;
cu lupus eritematos sistemic;
3.manifestari caracteristice pentru
438 Sindroame de condensare
C.testele functionale pulmonare
evidentiaza
un tipar obstructiv;
D.In mod caracteristic, se constata
cresterea capacitatii de difuziune;
E. modificarile functionale pulmonare
apar de regula dupa semnele clinice
sau radiologice de boala pulmonara.
1344.Leziuni pulmonare caracteristice
pentru scleroza sistemica si care sunt
de
obicei rezistente la modalitatile curente
de
tratament sunt urmatoarele, ce.:
A. pleurezie masiva;
B. afectare bronsica;
C. boala vasculara pulmonara asociata
cu
alte leziuni;
D.fibroza pulmonara;
E. pneumonita de aspiratie recidivanta.
1345.Referitor la afectarea respiratorie
din
poliartrita reumatoida, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. In exsudatul pleural reumatoid,
concentratia glucozei este, In mod tipic,
crescuta;
B. obstructia cailor aeriene superioare
poate
fi produsa de artrita
temporo-mandibulara;
C. hipertensiunea pulmonara este, In
general, determinata de fibroza
interstitiala;
D. nodulii reumatoizi intrapulmonari
nepneumoconiotici sunt elementele
distinctive ale sindromului Caplan;
E. nodulii reumatoizi pot afecta atat pleura,
cat si parenchimul pulmonar.
1346.Cu privire la afectarea pulmonara
din
poliartrita reumatoida, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este mai frecventa la femei;
B. pana la 20% din pacienti dezvolta
PPI;
C. afectarea pleurala poate sa fie Insotita
sau nu de revarsat lichidian;
D. pneumoconioza reumatoida este
numita
sindrom Clapon;
E. nodulii reumatoizi intrapulmonari
nepneumoconiotici se pot necroza,
lasand
In urma cavitati.
i 2.boala;
1347.Referitor la manifestarile
pulmonare
din poliartrita reumatoida, fiind date
urmatoarele Inceputuri de sintagma:
1.noduli necrobiotici; 2.pneumopatie
reumatoida; 3.bronsiolita obliteranta; si
urmatoarele sfarsituri de sintagma: a.cu
pneumoconioza (sindromul Caplan); b.cu
sau fara cavitare; c.cu pneumonie
organizata; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3,
c-1;
D.a-3, b-1,
c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1348.Referitor la afectarea pulmonara din
lupusul eritematos sistemic (LES), fiind
date
urmatoarele evaluari de frecventa:
1 .este o complicatie frecventa In LES;
2.este cea mai frecventa manifestare
pulmonara In LES; 3.este rara;
si urmatoarele stari patologice:
a.pleurita cu sau fara revarsat lichidian;
b.boala pulmonara;
c.pneumonita lupica acuta;
d.PPI cronica progresiva;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-3, d-2;
C.a-2, b-1, c-3, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3;
E.a-3, b-2, c-3, d-1.
1349.Referitor la afectarea pulmonara din
LES, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. parametrul functional cel mai frecvent
modificat la pacientii fara manifestari
clinice este VEMS;
B. Inainte de a se diagnostica o
pneumopatie lupica, este importanta
excluderea unei infectii pulmonare;
C.pneumonita lupica acuta se
caracterizeaza prin capilarita pulmonara
determinand hipersecretie bronsica;
D.afectarea pleuropulmonara poate sa nu
fie evidenta clinic;
E. la pacientii cu forme subclinice, testele
functionale pulmonare produc rezultate
In
limitele normalului.
1350.Referitor la diversele manifestari
pulmonare care pot sa apara In LES,
fiind
date urmatoarele Inceputuri de
sintagma:
1 .atelectazie;
3.capilarita pulmonara;
4.pneumonie;
si urmatoarele sfarsituri de sintagma:
a.determinand sindrom de condensare
retractila; b.vasculara pulmonara;
c.infectioasa;
d.determinand hemoragie alveolara;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-3, c-1, d-4;
C.a-3, b-1, c-4, d-2; D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
1351.Cu privire la diversele manifestari
pulmonare care pot sa apara In LES,
fiind
date urmatoarele Inceputuri de
sintagma:
1 .disfunctie diafragmatica;
2.hemoragie;
3.edem pulmonar; 4.bronsiolita
obliteranta; si urmatoarele sfarsituri de
sintagma: a.ca o complicatie a uremiei;
b.pulmonara;
c.cu reducerea volumelor pulmonare;
d.cu pneumonie organizata; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-3,
d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-2; C.a-2, b-3, c-4,
d-1; D.a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-4, c-1,
d-3.
1352.Referitor la PPI asociata cu
polimiozita/dermatomiozita (PM/DM),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. PPI apare la aproximativ 10% din
pacientii cu PM/DM;
B. PPI apare mai adesea la pacientii cu
anticorpi anti-ADN dublu catenar;
C. poate sa apara slabiciunea muschilor
respiratori;
D. slabiciunea muschilor respiratori
poate
contribui la producerea pneumoniei de
aspiratie;
E. o forma rapid progresiva,
caracterizata
de leziune difuza alveolara, poate
determina insuficienta respiratorie.
1353.Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
vizand PPI asociata cu polimiozita/
dermatomiozita sunt corect formulate,
ce.:
A. radiologie se observa;
B. opacitati difuze;
C. reticulare sau nodulare;
D.cu sau fara o componenta bronsica;
E. distribuite mai ales la varfurile
plamanilor.
1354.Referitor la PPI asociata cu
sindromul
Sjogren, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. caracteristica este uscaciunea
generala a
mucoaselor;
B. multe dintre manifestarile respiratorii
pot
fi explicate prin secretiile excesive din
caile aeriene;
C. principalele manifestari respiratorii sunt
pneumoniile recidivante;
D. pot fi afectate si caile respiratorii mici,
cu
bronsiolita, uneori obliteranta;
E. pentru stabilirea unui diagnostic
pulmonar precis este suficienta de
regula
radiografia toracica.
1355.Sindromul Sjogren se asociaza cu
urmatoarele manifestari
bronhopulmonare,
ce.:
A. pneumonita interstitiala limfocitara;
B. mielom multiplu cu
determinari
pulmonare;
C. pseudolimfom;
D. bronsiolita;
E. bronsiolita obliteranta.
PPI induse de medicamente
1356.Referitor la PPI induse de
medicamente, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. multe clase de medicamente au
potentialul de a induce PPI difuza;
B. un istoric detaliat al medicamentelor
luate
de pacient este necesar pentru a-1
identifica pe cel potential responsabil
de PPI;
C. la producerea leziunilor contribuie
probabil efectele toxice directe ale
medicamentului (sau ale metabolitilor
acestuia);
D. debutul bolii este Intotdeauna brusc;
E. boala pulmonara apare, de regula, la
cateva zile dupa Inceperea
tratamentului.
1357.Cu privire la PPI induse de
medicamente, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. boala se manifesta cel mai adesea prin
accese de dispnee In repaus;
B. In majoritatea cazurilor, patogeneza
este
necunoscuta;
C. istoricul trebuie sa includa si
medicamentele eliberate fara
prescriptie;
D. debutul bolii este Intotdeauna insidios;
E. In unele cazuri, PPI apare dupa ani de
zile de administrare a medicamentului.
1358.Despre PPI induse de
medicamente,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
440 Sindroame de condensare
A. In aparitia PPI au fost implicate si
picaturile nazale uleioase, ca si
produsele
pe baza de petrol (ulei mineral);
B. la producerea leziunilor pulmonare
interstitiale contribuie probabil si unele
procese indirecte, inflamatoare si
imunologice;
C.PPI indusa de amiodarona poate sa
apara dupa ani de zile de administrare;
D.leziunile pulmonare determinate de
carmustina (un agent alchilant
antineoplazic) pot sa apara la ani de
zile
dupa Intreruperea medicamentului;
E. extinderea si severitatea bolii sunt
independente de doza.
Proteinoza alveolara pulmonara
(PrAP)
1359.Referitor la PrAP, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. multi pacienti au
hipogamaglobulinemie;
B. arhitectura pulmonara subiacenta
este
distrusa;
C. materialul care se acumuleaza In
spatiile
aeriene este PAS (periodic
acid-Schiff)-
pozitiv;
D. datele obtinute prin LBA sugereaza ca
PrAP este o boala neoplazica;
E. adesea LDH este scazuta.
1360.Referitor la PrAP, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A.In sens strict, PrAP nu este o PPI;
B.In patogeneza este implicat un
anticorp
Impotriva fibrelor musculare netede;
C. exista trei categorii distincte de
PrAP:
dobandita, congenitala si secundara;
D. PrAP secundara este frecventa la
adulti;
E.In mod caracteristic, se constata
niveluri
serice mult scazute ale proteinelor A si
D intralobulare.
din surfactant.
1361.Referitor la PrAP, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. In majoritatea (>90%) cazurilor, PrAP
este o leziune congenitala;
B. TCIR evidentiaza alungirea septurilor
interlobulare;
C.In mod obisnuit, pacientii scad In
greutate;
D. PrAP predomina la sexul feminin;
E.In patogeneza este implicat un anticorp
neutralizant din clasa IgE.
1362.Cu privire la PrAP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A.PrAP seamana cu PPI si de aceea este
tratata Impreuna cu aceste afectiuni;
B.inflamatia pulmonara este intensa;
C.PrAP congenitala este transmisa
autosomal dominant;
D.una dintre manifestarile clinice este
dispneea de efort progresiva;
E. frecvent apare anemie.
1363.Cu referire la PrAP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se presupune ca un defect In functia
neutrofilelor joaca un rol In patogeneza
PrAP;
B. varsta tipica la prezentare este 30-50 de
ani;
C.se caracterizeaza prin acumularea
patologica de surfactant;
D.In mod obisnuit, pacientii acuza
oboseala;
E. majoritatea pacientilor au o
expectoratie seroasa abundenta.
1364.Privitor la PrAP, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. se presupune ca perturbarea
capacitatii
limfocitelor de a prelucra surfactantul ar
juca un rol In patogeneza PrAP;
B. In mod obisnuit, pacientii au
subfebrilitate;
C. caracteristica este acumularea unui
material patologic In caile aeriene
proximale;
D.tusea este, de regula, productiva;
E. TCIR evidentiaza opacifiere de tip
reticular.
1365. Despre PrAP, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. leziunile sunt nodulare localizate;
B. este caracterizata de acumularea unui
material lipoproteinaceu amorf;
C. debutul clinic este de obicei brutal;
D.In absenta tratamentului, se produce
hipercapnie progresiva; E. TCIR
evidentiaza subtierea structurilor
1366. Fiind date urmatoarele aspecte/
evenimente observate experimental la
soareci mutanti relevante pentru
patogeneza PrAP (FSC-GM = factorul
stimulator de colonii granulocitar-
macrofagice):
a.absenta genei pentru FSC-GM;
b.acumulare de surfactant si de
apoproteina a surfactantuiui In spatiile
alveolare similara cu cea din PrAP;
c.corectarea completa a proteinozei B. sunt unilaterale;
alveolare; d.reconstituirea epiteliului C.sunt dispuse asimetric;
respirator cu D.sunt localizate periferic;
introducerea genei pentru FSC-GM; E. sunt situate In regiunile pulmonare
care este lantul temporal/cauzal corect: superioare;
A. a—>b—»d—>c; B.a—>c-+b—>d; C. F. au o distributie In „aripi de cartita".
b->a—d->c; D.c-»a->d->b; E.
d—►c—>b—>a. Limfangioleiomiomatoza
1367. Fiind date urmatoarele elemente pulmonara (LALMP)
fiziopatologice care apar In PrAP: 1371.Fiind date urmatoarele evenimente
a.scade eliminarea surfactantuiui; caracteristice pentru LALMP:
b.anticorp neutralizant Impotriva a.pneumotorace; b.proliferare celulara;
FSC-GM; c.ruperea bulelor In pleura; d.blocarea
c.disfunctie a macrofagelor alveolare; aerului In spatiile aeriene distale;
d.neutralizarea bioactivitatii FSC-GM; e.obstructia bronhiolelor; f.formare de
e.acumulare de surfactant; bule;
care este lantul temporal/cauzal corect: care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a—>d—>c—»e—>b; A. a—>d—>c-»e->f—>b;
B. B. b—>e—>d—>f—>c—>a;
b—>d—>c—>a C.
->e; c—>a—>b—»e—
C.c->b—>e—>d- >d—>f;
>a; D.d->a->f->e-»b->c;
D.d-+a—>c—>e-> E.
b; e—>c—>f—>a—>d
E. —>b.
e—>a—>c—>d—
>b. 1372. Fiind date urmatoarele evenimente
1368. Fiind date urmatoarele elemente caracteristice pentru LALMP:
fiziopatologice care apar In forma a.activitate proteolitica excesiva;
congenitala a PrAP (PS = proteina din b.formarea de chisturi;
surfactant): c. dezechilibru Intre enzimele proteolitice
a.instabilitatea ARNm pentru PS-B; si
b.tulburari In prelucrarea PS-C; inhibitorii lor; d.distrugerea interstitiului
c.homozigotism pentru o mutatie a genei pulmonar; e.distrugerea proteinelor
PS-B; structurale din
d.scaderea nivelurilor PS-B; plamani;
care este lantul temporal/cauzal corect: care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a—>c—>b—>d; A. a->c->e-»b-»d;
B. b—>d-+c->a; B. b—>-a—>d—>e—>c;
C.c—>a—>-d—>b; C.c->a->e->d->b;
D.c->b->a->d; D.d-+e—>a—»c—>b;
E. d->c-»b-»a. E. e—»b—»d->c—>a.
1369.Stari patologice care determina 1373. Fiind date urmatoarele mecanisme
PrAP care explica manifestarile LALMP:
secundara sunt urmatoarele, ce.: 1 .obstructia bronhiolelor; 2.obstructia
A. intoleranta la galactoza; limfaticelor; 3.distrugerea interstitiului
B. silicoza acuta; pulmonar; si urmatoarele manifestari:
C. diverse sindroame provocate de a.chilotorace si chilopericard; b.formare
particule de bule; c. blocarea aerului In spatiile
inhalate; aeriene distale;
D. boli care provoaca imunodeficienta; care este lista de asocieri corecta:
E. boli maligne (aproape exclusiv de A. a-1, b-3, c-2;
origine B.a-2, b-1, c-3;
hematopoietica); C.a-2, b-3, c-1;
F. boli hematopoetice. D.a-3, b-1, c-2;
1370.Opacitatile care apar pe E.a-3, b-2, c-1.
radiografia 1374. Fiind propuse urmatoarele
toracica In PrAP au urmatoarele mecanisme
caracteristici, ce.: care explica manifestarile LALMP:
A. sunt de tip interstitial; 1 .obstructia bronhiolelor;
2.obstructia limfaticelor;
442 Sindroame de condensare

3.obstructia venulelor; si consecinte ale acestora: a.hemoptizie;

urmatoarele manifestari: b.chilurie;
a.formare de bule; e.distrugerea interstitiului pulmonar;
b.hemoptizie; care este lista de asocieri corecta:
c.ascita chiloasa (chiloperitoneu); A. a-1, b-2, c-3;
care este lista de asocieri corecta: B.a-1, b-3, c-2;
A. a-1, b-2, c-3; C.a-2, b-1, c-3;
B.a-1, b-3, c-2; D.a-2, b-3, c-1;
C. a-2, b-1, c-3; E.a-3, b-2, c-1.
D.a-3, b-1, c-2; 1377.Fiind date cele doua mecanisme
E. a-3, b-2, c-1. care
1375. Fiind indicate urmatoarele explica manifestarile din LALMP:
mecanisme 1 .dezechilibru Intre enzimele proteolitice
care explica manifestarile LALMP: si
1.ruperea bulelor In pleura; inhibitorii lor; 2.proliferare celulara; si
2.obstructia limfaticelor; urmatoarele consecinte ale acestora:
3.obstructia venulelor; si a.obstructia venulelor; b.obstructia
urmatoarele manifestari: bronhiolelor; c.obstructia limfaticelor;
243 d.dezechilibru Intre metaloproteazele
a.limfedem; b.hemosideroza; matriceale si inhibitorii lor; e.dezechilibru
c.pneumotorace; In cadrul sistemului
care este lista de asocieri corecta: elastaza/a1-antitripsina; care
A. a-1, b-2, c-3; este lista de asocieri corecta: A.
B.a-1, b-3, c-2; a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B.a-1,
C.a-2, b-3, c-1; b-2, c-1, d-2, e-2; C.a-2, b-1,
D.a-3, b-1, c-2; c-2, d-1, e-2; D.a-2, b-2, c-1,
E.a-3, b-2, c-1. d-2, e-1; E.a-2, b-2, c-2, d-1,
e-1.
1376.Referitor la mecanismele care
explica 1378.Referitor la LALMP, urmatoarele
manifestarile LALMP, fiind date afirmatii sunt corecte, ce.:
urmatoarele A. LALMP este o boala frecventa;
cauze: B. In mod caracteristic, In plamani se
1.dezechilibru Intre enzimele proteolitice constata proliferare de celule
si inhibitorii lor; 2.obstructia limfaticelor; musculare netede cu aspect matur;
3.obstructia venulelor; si urmatoarele
1454.Referitor la disfunctia celor doi
d.VS se umple insuficient; ventriculi produsa de TEP, urmatoarele
e.ischemie miocardica; afirmatii sunt corecte, ce.:
care este lantul temporal/cauzal corect: A. scade tensiunea din peretele VD;
A. a—>d—>b—»e—>c; B. insuficienta cardiaca dreapta
B. b—>e—►a-»d-»c; progresiva
C.c—>e—>b—>a—>d; este cauza obisnuita de moarte prin
D.d—>a—>c—>b—>e; TEP;
E. e->c—>d—>a-+b. C. contractia VD este Intrerupta cand VS
1453.Fiind date urmatoarele evenimente Incepe sa se relaxeze la sfarsitul
fiziopatologice care explica decesul prin sistolei;
insuficienta ventriculara dreapta la D. disfunctia diastolica a VS este produsa
pacientii prin fibrozarea peretelui;
cu TEP: E. TEP poate produce scaderea umplerii
a.disfunctie VD; VS;
b.deces; F. infarctul pulmonar indica, de obicei,
c.scade debitul VD; TEP
d.colaps circulator; masiv;
e.scade umplerea VS; G.hipotensiunea arteriala (mergand pana
f.scade debitul VS; la colaps) poate fi produsa si de un TEP
care este lantul temporal/cauzal corect: mic.
A. a—>c—>e—>f—>d—>b; 1455.Cu privire la modificarile patologice
B. b—>-c—>a—>d—>e->f; care apar In infarctul pulmonar,
C.c-»a->b-+f->e-*d; urmatoarele
D.e—>d—>c—>a—»f—►b; afirmatii sunt corecte, ce.:
E. e->f-+d-»a->b-»c. A. sindromul de condensare este
rezultatul
256 Sindroame de condensare
Inlocuirii aerului din alveole cu exsudat
inflamator;
B. obstructia vasului pulmonar se
realizeaza
cel mai adesea printr-un trombus format
in
situ;
C.In teritoriul afectat se accentueaza
desenul vascular pulmonar vizibil
radiologie;
255
D. teritoriul infarctizat este invadat de
sange
provenit atat retrograd din venele
pulmonare, cat si din vasele din jur;
E.daca teritoriul infarctizat este adiacent
pleurei, apare inflamatie pleurala.
1456.Cu privire la fizio- si morfopatologia
infarctului pulmonar (IP), urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. IP se produce prin obstruarea
lumenului
unei vene pulmonare;
B. In aval de obstructia vasculara, creste
(cel putin initial) cantitatea de sange;
C.IP este de la Inceput hemoragie;
D.In cadrul transformarii hemoragice,
alveolele se umplu cu sange provenit din
capilarele pulmonare necrozate; E. daca
teritoriul infarctizat este adiacent pleurei,
se depune fibrina pe suprafata pleurei.
Manifestari clinice
1457.Manifestari caracteristice pentru
TVP
masiva iliofemurala sunt urmatoarele,
ce.:
A. tumefactie marcata a gleznei;
B. durere intensa la palparea regiunii
poplitee;
C. durere importanta la palparea
traiectoriei
venei safene;
D.In cazurile severe, pacientul poate
merge doar cu ajutorul bastonului,
carjelor sau al cadrului de mers;
E. In cazurile extreme, pacientul nu mai
poate sa mearga.
1458.Cu privire la TEP, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. In punerea diagnosticului, este utila
identificarea factorilor favorizanti ai unei
TVP;
B. este mai rar la pacientii cu fibrilatie
atriala;
C.cel mai adesea, este precedat de o
TVP; D.TVP care-l provoaca trece rareori
neobservata;
E. semnele clasice sunt durerea,
dispneea, tusea si febra.
1459.Referitor la manifestarile clinice ale
TEP, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. durerea este cel mai frecvent simptom;
B. matitatea la percutie este cel mai
frecvent semn;
C. tahicardia este un semn clasic, care
este
Intotdeauna prezent;
D.de obicei, apare subfebrilitate;
E. venele jugulare colabeaza;
F. diminueaza componenta pulmonara a
zgomotului 2 (P2).
1460.Cu privire la simptomele clasice ale
TEP, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. durerea este de tip pleuritic;
B. dispneea este conditionata de efort;
C. tusea este mai sugestiva daca este
Insotita de expectoratie mucoasa;
D. oricare poate sa lipseasca;
E. oricare poate sa fie unicul prezent;
F. aparitia repetata a oricaruia infirma
diagnosticul.
1461.Care dintre urmatoarele simptome
nu
face parte dintre manifestarile clasice
ale
TEP:
A. durere;
B. dispnee;
C.tuse;
D. expectoratie purulenta;
E.hemoptizie.
1462.Care dintre urmatoarele semne nu
face parte dintre manifestarile clasice
ale
TEP:
A. tahicardie;
B. subfebrilitate;
C.turgescenta venelor jugulare;
D.accentuarea P2 (a componentei
pulmonare a zgomotului 2 cardiac);
E.suflu sistolic apexian.
1463.Referitor la modul In care se
explica
semnele clasice de TEP, fiind date
urmatoarele semne:
1 .turgescenta venelor jugulare;
2.subfebrilitate; 3.tahicardie;
4.accentuarea P2 (a componentei
pulmonare a zgomotului 2 cardiac); si
urmatoarele explicatii:
a.hipersimpaticotonie In conditii de stres
acut si de hipotensiune sistemica;
b.reactie inflamatoare sistemica, drept
raspuns la fenomenele trombotice
si/sau
 Trombembolismul pulmonar (TEP) si venos (TEV)
la infarctul pulmonar; c. cresterea
presiunii din atriul drept; d.cresterea
presiunii din artera pulmonara; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3,
d-4; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-3, b-2, c-1,
d-4;
D.a-3, b-4, c-1, d-2;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
1464.Referitor la durerea din infarctul
pulmonar, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. apare la 1-2 zile dupa febra;
B. se instaleaza insidios;
Ceste ameliorata de tuse si de miscarile
respiratorii;
D. obliga la decubit lateral pe partea
bolnava;
E. adesea, este precedata de stare de
anxietate;
F. In mod caracteristic, este urmata, dupa
cateva ore, de sputa mucopurulenta.
1465.Infarctul pulmonar mare determina
urmatoarele manifestari, ce.:
A. bronhodilatatie reflexa;
B. dispnee severa;
C.facies vultuos;
D.cord pulmonar cronic;
E. deviatia axei electrice la stanga pe
ECG.
1466.Referitor la tusea din infarctul
pulmonar, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. cel mai adesea, este productiva;
B. este persistenta;
C. are caracter bronsic;
D. amelioreaza durerea;
E. poate duce la eliminarea unor cheaguri
de sange.
1467.Referitor la sindromul de
condensare
din infarctul pulmonar, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. apare numai In infarctele mari;
B. la percutie, se constata cel mai adesea
hipersonoritate si doar rareori matitate;
C murmurul vezicular este Inlocuit de
respiratie suflanta sau de suflu tubar;
D. rareori apar frecaturi pleurale;
E.transmiterea vibratiilor vocale este
scazuta;
F. In mod caracteristic, se ausculta raluri
subcrepitante si ronflante.
1468.Constatari frecvente la examenul
fizic
In infarctul pulmonar obisnuit sunt
urmatoarele, ce.:
A. examen clinic normal (In primele
momente);
B. respiratie Inasprita;
C. sonoritate normala;
D.hipersonoritate;
E. frecaturi pleurale.
1469. Fiind date urmatoarele elemente de
examen fizic In infarctul pulmonar
obisnuit:
1 .respiratie Inasprita;
2.submatitate;
3.frecaturi pleurale; sl urmatoarele
explicatii: a.reactia inflamatoare la
periferia
plamanului declansata de infarct;
b.cresterea fluxului de aer (ca reactie la
dispnee) si Ingustarea cailor respiratorii;
c. reducerea aeratiei In teritoriul pulmonar
afectat si Inlocuirea aerului din alveole
cu
sange;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1470. Referitor la lichidul pleural asociat
infarctului pulmonar, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. cel mai adesea este purulent;
B. uneori este chilos;
C. apare frecvent;
D.de obicei este In cantitate mare; E. de
regula, este bilateral.
1471. Referitor la corelatia dintre
manifestarile clinice tipice si
dimensiunile
infarctului pulmonar, fiind date
urmatoarele
variante:
1.TEP masiv
2.TEP de dimensiuni moderate-mari
^ TFP rio riimoneii ini micLmnrlorato
4.TEP mic;
si urmatoarele manifestari/caracteristici:
a.se produce hipotensiune arteriala
(mergand pana la colaps) si exista, de
obicei, trombembolism extins (din
punct
de vedere anatomic); b.adesea, este
(foarte) dureros, fiind
localizat In apropierea nervilor pleurali;
ceste varianta cel mai frecvent asociata
cu
infarctul pulmonar; d.se constata
hipochinezie de VD la
EcoCG, dar tensiunea arteriala
sistemica
256 Sindroame de condensare

este normala; e.functia VD si TA TEP masiv; 2.nu Inseamna neaparat TEP

sistemica se mentin masiv; 3.sugereaza TEP mic distal,
normale; care este lista de asocieri subpleural; si urmatoarele manifestari:
corecta: A. a-1, b-4, c-4, d-2, e-3; a.cianoza; b. dispneea; e.tusea;
257 d.sincopa;
B. a-2, b-4, c-3, d-4, care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
e-1; C.a-3, b-1, c-2, b-1, c-3, d-2;
d-4, e-4; D.a-4, b-2, 258
c-1, d-3, e-4; E.a-4, B.a-1, b-2, c-3, d-1;
b-3, c-4, d-1, e-2; C.a-2, b-1, c-1, d-3;
1472.Referitor la corelatiile dintre D.a-2, b-3, c-1, d-1;
I E.a-3, b-1, c-2, d-1.
dimensiunile TEP si manifestarile 1475. Cu privire la corelatia dintre
acestuia, urmatoarele afirmatii sunt manifestarile clinice si dimensiunea
corecte, ce.: TEP,
A. prezenta infarctului pulmonar indica de fiind date urmatoarele variante:
obicei un TEP mare; 1.indica TEP masiv; 2.nu Inseamna
B. pentru a fi dureros, un infarct pulmonar neaparat TEP masiv; 3.sugereaza TEP
trebuie sa fie In contiguitate cu pleura si mic distal, subpleural; si urmatoarele
cu manifestari: a.durerea pleurala;
terminatiile nervoase ale acesteia; b.dispneea; c.hipotensiune; d.hemoptizia;
C. durerea toracica pleuritica este care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-3;
mai
frecvent asociata cu TEP mare, central; B.a-2, b-3, c-3, d-1;
C.a-3, b-1, c-3, d-2;
D. un TEP mai mare, mai central se
D.a-3, b-2, c-1, d-3;
poate
E. a-3, b-3, c-1, d-2.
produce concomitent cu un infarct
pulmonar periferic; Diagnostic
E. tulburarile hemodinamice indica un 1476. Referitor la diagnosticul TEP,
TEP urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
masiv. A. este dificil deoarece manifestarile sunt
1473.Fiind date urmatoarele afirmatii nespecifice;
vizand B. TEV poate fi usor confundata cu alte
durerea din infarctul pulmonar: boli;
a.dintre structurile pulmonare, doar C.TEP este numit si „marele imitator";
pleura D. pentru pacientii cu TVP, cel mai
parietala contine terminatii nervoase frecvent
senzitive somatice; b.infarctul pulmonar element anamnestic este durerea In
asociat cu junghi talpa;
toracic trebuie sa fie periferic; c.durerea E. pentru pacientii cu TEP, cel mai
toracica pleuritica este mai frecvent
frecvent asociata cu TEP mic; d.pentru element anamnestic este tusea
a provoca durere somatica, un inexplicabila.
infarct pulmonar trebuie sa fie In 1477. Referitor la durerea din TVP,
contiguitate cu pleura; e.infarctele urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
pulmonare periferice sunt, de A. este cel mai frecvent element
obicei, mici; care Inlantuire logica este anamnestic
corecta: la pacientii cu TVP;
Aa i.r—iH >.o ih; B. are caracter de crampa;
B. C.cel mai adesea este resimtita In
a—>d—>b—>e coapsa;
—>c; D.persista timp de mai multe zile;
C.d->a->c-»b->e; E. diminueaza cu trecerea timpului.
D. d—>a—>c—>e—>b; 1478. Referitor la diagnosticul de TVP
E.d—>e—>a->b->c. si/sau
1474.Referitor la corelatia dintre de TEP, fiind date urmatoarele afirmatii:
F 1 .cel mai frecvent element anamnestic
manifestarile clinice si dimensiunea TEP, este
fiind date urmatoarele variante: 1.indica durerea In gamba, persistenta,
 Trombembolismul pulmonar (TEP) si venos (TEV)

progresiva; 2.cel mai frecvent element 1481.Fiind indicate urmatoarele etape In

anamnestic este evaluarea unui pacient suspectat de
dispneea inexplicabila; 3.sarcina initiala TVP:
este de a decide daca
probabilitatea clinica este joasa; a.probabilitatea clinica de TVP nu este
4.sarcina initiala este de a decide daca joasa;
probabilitatea clinica este Inalta; b.suspiciune de TVP;
c. evaluarea probabilitatii clinice de
5.evaluarea diagnostica initiala poate TVP;
include doar determinarea D-dimerilor d.sunt necesare investigatii imagistice;
fara a fi obligatorii investigatiile care este succesiunea temporala/
imagistice; decizionala corecta In practica:
si urmatoarele categorii de pacienti: A. a—>c—>b—>d;
a.la pacientii cu TVP; B. b—>c->a->d;
b.la pacientii fara probabilitate Inalta C.b->c—>d—>a;
(asadar cu probabilitate joasa sau D.c->a->b->d;
moderata) de TEP; E. d—>b—>c—>a.
c.la pacientii cu posibila TVP; 1482.Fiind propuse urmatoarele etape In
d.la pacientii cu posibil TEP; evaluarea unui pacient suspectat de
e.la pacientii cu probabilitate scazuta TEP:
de TVP; a.probabilitatea clinica de TEP nu este
f.la pacientii cu TEP; care este Inalta;
lista de asocieri corecta: A. a-1, b.nivel normal al D-dimerilor;
b-5, c-3, d-4, e-5, f-2; B.a-2, b-3, c.se infirma diagnosticul de TEP;
c-5, d-5, e-1, f-4; C.a-3, b-5, c-4, d.evaluarea probabilitatii clinice de TEP;
d-5, e-1, f-2; D.a-4, b-1, c-2, e.determinarea D-dimerilor;
d-3, e-5, f-5; E.a-5, b-4, c-2, d-1, f.suspiciune de TEP;
e-3, f-5. care este succesiunea temporala/
1479.Fiind date urmatoarele etape In decizionala corecta In practica:
evaluarea unui pacient suspectat de A. a->d-»c->f->e->b;
TVP: B. a—>e—>b—»f—»d—>c;
a.determinarea D-dimerilor; C.c->e—►a—>d->f-*b;
b.se infirma diagnosticul de TVP; D.f—>a—>d-*e—>c->b;
c. evaluarea probabilitatii clinice de TVP; E. f->d->a->e->b-*c.
d.probabilitate clinica de TVP joasa; 1483.Fiind date urmatoarele etape In
e.nivel normal al D-dimerilor; evaluarea unui pacient suspectat de
f.suspiciune de TVP; TEP:
care este succesiunea temporala/ a.nivel crescut al D-dimerilor;
decizionala corecta In practica: b.suspiciune de TEP;
A.a—>c—>b—>-e—►f—>d; c. probabilitatea clinica de TEP nu este
B.b->f->e->c-+d-»a; Inalta;
C.c->d->b->e->a->-f; d.evaluarea probabilitatii clinice de TEP;
D.f—>a—»d—>e->c->b; e.sunt necesare investigatii imagistice;
E.f-*c->d->a->e->b. f.determinarea D-dimerilor; care este
1480.Fiind propuse urmatoarele etape In succesiunea temporala/ decizionala corecta
evaluarea unui pacient suspectat de In practica:
TVP: A. a-*b->c->f-*e->d;
a.probabilitate clinica de TVP joasa; B. b-*d—>c—>f—>a—>e;
b.nivel crescut al D-dimerilor; C. c-+f-»e->a->d-+b;
c.suspiciune de TVP; D. d-+a—►f—»e—>c—>b;
d.evaluarea probabilitatii clinice de TVP; E. e—►b—>f—>c—>a—M±
e.determinarea D-dimerilor; 1484.Fiind date urmatoarele etape In
f.sunt necesare investigatii imagistice; evaluarea unui pacient suspectat de
care este succesiunea temporala/ TEP:
decizionala corecta In practica: a.probabilitatea clinica de TEP este
A. b—►c—>f—»d—>e—>a; Inalta;
B. c-»d->a-»e->b-»f; b.evaluarea probabilitatii clinice de TEP;
C.e->a->b->f->c->d; c.sunt necesare investigatii imagistice;
D.e-+d->a—>c->f->b; d.suspiciune de TEP;
E. e->f->a->c->d-»b.
256 Sindroame de condensare
care este succesiunea temporala/
decizionala corecta In practica:
259
A. a—>d->c->b;
B. b-»a->d—>c;
C.
b—>d—>a
—>c;
D.c->d-+a-»b;
E. d->b->a-»c.
1485.Referitor la etapele diagnosticului In
TVP, fiind date urmatoarele decizii:
1 .determinarea
D-dimerilor; 2.se infirma
TVP;
3.sunt necesare investigatii imagistice; si
urmatoarele circumstante: a.probabilitate
clinica de TVP joasa; b.probabilitatea
clinica de TVP nu este joasa;
c. probabilitatea clinica de TVP joasa si
D-dimeri crescuti;
d.probabilitatea clinica de TVP joasa si
D-dimeri normali; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-3, d-2; C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-2, b-3, c-3, d-1; E.a-3, b-3, c-1, d-2.
1486.Referitor la etapele diagnosticului In
TEP, fiind date urmatoarele decizii:
1 .se determina D-dimerii;
2.se infirma TEP;
3.sunt necesare investigatii imagistice; si
urmatoarele circumstante:
a.probabilitatea clinica de TEP nu este
Inalta;
b.probabilitatea clinica de TEP nu este
Inalta si D-dimerii sunt normali;
c. probabilitatea clinica de TEP este
Inalta;
d.probabilitatea clinica de TEP nu este
Inalta si D-dimerii sunt crescuti; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3,
d-3; B.a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-3, b-1, c-3,
d-2; D.a-3, b-3, c-1, d-2; E.a-3, b-3, c-2,
d-1.
1487.Cu privire la stabilirea probabilitatii
de
TVP pe baza unui scor clinic (folosind
un
sistem In care un scor so identifica o
probabilitate redusa de TVP), fiind date
urmatoarele categorii:
1 .element anamnestic (conditie
predispozanta) care pledeaza pentru
diagnosticul de TVP (scor 1);
2.element obiectiv (de examen fizic) care
pledeaza pentru diagnosticul de TVP
(scor 1);
3.element care pledeaza Impotriva
diagnosticului de TVP (scor -2); si
urmatoarele elemente:
a.imobilizare la pat mai mult de 3 zile;
b.interventie chirurgicala majora cu
maxim 12 saptamani anterior;
c. cancer activ;
d.tumefactie unilaterala a gambei cu mai
mult de 3 cm; e.unul dintre membrele
inferioare prezinta
edem care lasa godeu; f.diagnostice
alternative cel putin la fel de
probabile ca si TVP; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2,
f-3; B.a-1, b-2, c-3, d-1, e-2, f-1; C.a-2,
b-1, c-2, d-3, e-1, f-1; D.a-2, b-2, c-1, d-1,
e-1, f-3; E.a-3, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2.
1488. Referitor la stabilirea probabilitatii
de TVP pe baza unui scor clinic (folosind
un sistem In care un scor 50 identifica o
probabilitate redusa de TVP), fiind date
urmatoarele categorii: 1 .element
anamnestic (conditie
predispozanta) care pledeaza pentru
diagnosticul de TVP (scor 1); 2.element
obiectiv (de examen fizic) care
pledeaza pentru diagnosticul de TVP
(scor 1);
3.element care pledeaza Impotriva
diagnosticului de TVP (scor -2);
si urmatoarele elemente:
a.diagnostice alternative cel putin la fel
de probabile ca si TVP;
b.imobilizare prin paralizie/pareza;
c.tumefactia unui Intreg membru inferior;
d.sensibilitate/durere de-a lungul
distributiei unei vene profunde;
e.colaterale venoase superficiale dilatate
(dar nu din cauza transformarii
varicoase); f.imobilizarea recenta In
ghips a unuia
dintre membrele inferioare;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-
3, f-2; B.a-2, b-3, c-2, d-1, e-2,
f-1; C.a-3, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-2, e-2, f-1;
E.a-3, b-2, c-2, d-1, e-1, f-2.
1489.Referitor la stabilirea probabilitatii
de
TVP pe baza unui scor clinic (folosind
un
sistem In care un scor £0 identifica o
probabilitate redusa de TVP), variabilele
clinice carora li se atribuie un scor de 1
sunt
urmatoarele, ce.:
A. cancer activ;
B. imobilizare la pat In ziua precedenta;
C. interventie chirurgicala majora cu
maxim
12 saptamani anterior;
D.tumefactia unui Intreg membru inferior;
E. edem inflamator.
 Trombembolismul pulmonar (TEP) si venos (TEV)

1490.Cu privire la stabilirea probabilitatii Diagnostic diferential

de 1493.Referitor la diagnosticul diferential
TVP pe baza unui scor clinic (folosind al
un TVP, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
sistem In care un scor 50 identifica o ce. (m.i. = membru inferior):
probabilitate redusa de TVP), variabilele A. In TVP, efectuarea unui diagnostic
clinice carora li se atribuie un scor de 1 diferential corect are o importanta
sunt cruciala;
urmatoarele, ce.: B. durerea de m.i. are multe alte cauze
A. imobilizare prin paralizie/pareza; decat TVP;
B. imobilizarea recenta In ghips a unui C.TEP este cea mai frecventa, dar nu
membru; singura cauza a dispneei;
C. durere de genunchi; D.Intr-o TVP semnele fizice
D.tumefactia simetrica a ambelor gambe; sunt
E. vene superficiale transformate varicos. Intotdeauna prezente;
1491.Referitor la stabilirea probabilitatii E. In unele TVP, datele de examen fizic
de se
TEP pe baza unui scor clinic (folosind rezuma la un usor disconfort la palparea
un (portiunii inferioare a) gambei;
sistem In care un scor >4 identifica o F. TVP masiva este cel mai dificil de
probabilitate Inalta de TEP), fiind date recunoscut;
urmatoarele scoruri: G.febra si frisoanele indica o celulita de
13,0; m.i. si exclud TVP.
2.1,5; 1494.Fiind date urmatoarele afectiuni
3.1,0; care,
si urmatoarele elemente: a.semne si provocand tumefactia unilaterala a
simptome de TVP; b.interventie membrului inferior (m.i.), intra In
chirurgicala cu maxim 4 saptamani diagnosticul diferential al TVP:
anterior; c hemoptizie; 1 .chist Baker rupt;
d.frecventa cardiaca >100/min; 2.celulita;
care este lista de asocieri corecta: 3.sindrom postflebitic/insuficienta venoasa;
A. a-1, b-2, c-3, d-2; si urmatoarele tablouri clinice: a.febra si
B.a-1, b-3, c-2, d-2; frisoane; b.durere de gamba subita,
C.a-2, b-1, c-3, d-2; severa; cedem difuz cronic al m.i.; care
D.a-2, b-3, c-2, d-1; este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
E.a-3, b-2, c-2, d-1. c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-3,
1492.Cu privire la stabilirea probabilitatii b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
de 1495.Referitor la diagnosticul diferential al
TEP pe baza unui scor clinic (folosind TEP, fiind date urmatoarele tablouri
un clinice:
sistem In care un scor >4 identifica o 261
probabilitate Inalta de TEP), fiind date 1 .febra si frisoane, urmate de junghi,
urmatoarele scoruri: submatitate sau matitate elastica la
13,0; percutie;
2.1,5; 2.dispnee agravata In decubit;
3.1,0; 3.durere la apasarea regiunii
parasternale;
si urmatoarele elemente: a.TEP sau TVP 4.durere care a Inceput brusc dupa un
In antecedente; b.diagnostic alternativ acces de tuse;
mai putin probabil decat TEP; c. cancer; si urmatoarele stari patologice:
d.imobilizare pentru mai mult de 3 zile; a.pneumotorace;
care este lista de asocieri corecta: b.costocondrita;
A. a-1, b-2, c-3, d-2; c. insuficienta cardiaca congestiva;
B. a-1, b-3, c-2, d.pneumonie;
d-2; care este lista de asocieri corecta:
C.a-2, b-1, c-3, A. a-1, b-2, c-4, d-3;
d-2; B.a-2, b-3, c-1, d-4;
D.a-2, b-2, c-3, C.a-3, b-2, c-4, d-1;
d-1; D.a-4, b-2, c-3, d-1;
E.a-3, b-1, c-2, d-2. E.a-4, b-3, c-2, d-1.
256 Sindroame de condensare

1496. Cu privire la diagnosticul A. a-1, b-2, c-3, d-2;

diferential al B.a-2, b-1, c-2, d-3;
TEP, fiind date urmatoarele tablouri C.a-2, b-2, c-3, d-1;
clinice: D.a-2, b-3, c-2, d-1;
1 .dispnee In paroxisme episodice; E.a-3, b-1, c-2, d-2.
2.durere toracica anterioara persistenta 1499. Cu privire la diagnosticul diferential
(ore-zile); 3.durere accentuata la al
apasare; 4.durere retrosternala TEP, fiind date urmatoarele simptome
constrictiva cu predominante:
durata de zeci de minute; si 1.dispnee;
urmatoarele stari patologice: 2.durere;
a.astm; 3.durere si/sau dispnee; si
b.sindrom coronarian acut; urmatoarele stari patologice:
c.disconfort musculoscheletic; a.sindrom coronarian acut;
d.pericardita; b.pneumotorace; c.fractura
care este lista de asocieri corecta: costala;
A. a-1, b-4, c-3, d-2; d.boala pulmonara obstructiva cronica;
B.a-2, b-1, c-3, d-4; care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
C.a-3, b-*, c-1, d-2; b-2, c-2, d-3; B.a-1, b-2, c-3, d-2; C.a-2, b-3,
D.a-4, b-1, c-3, d-2; c-1, d-2; D.a-2, b-3, c-2, d-1; E.a-3, b-2, c-2,
E.a-4, b-2, c-1, d-3. d-1.
1497. Cu referire la diagnosticul 1500. Cu referire la diagnosticul
diferential al diferential al
TEP, fiind date urmatoarele tablouri TEP, fiind date urmatoarele simptome
clinice: predominante:
1 .dispnee permanenta, lent progresiva, 1.dispnee;
cu 2.durere;
episoade de agravare; 2.junghi cu sau 3.durere si/sau dispnee; si
fara febra, matitate urmatoarele stari patologice:
lemnoasa la percutie; 3.traumatism In a.anxietate;
antecedente, agravare b.insuficienta cardiaca congestiva;
marcata a durerii la miscarile c.costocondrita;
respiratorii; 4.durere si/sau dispnee d.pneumonie;
necaracteristice care este lista de asocieri corecta:
sau „prea" caracteristice; si A. a-1, b-2, c-3, d-3;
urmatoarele stari patologice:
a.anxietate; B. a-2, b-3, c-3, d-1;
b.boala pulmonara obstructiva cronica; C.a-3, b-1, c-2, d-3;
c.fractura costala; D. a-3, b-2, c-3, d-1;
d. pleurezie; E.a-3, b-3, c-1, d-2.
care este lista de asocieri corecta: 1501.Referitor la problemele de
262
diagnostic
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
puse de TVP, urmatoarele afirmatii sunt
B. a-2, b-1, c-4, d-3;
corecte, ce. (m.i. = membrul inferior,
C.a-2, b-3, c-1, d-4;
m.s. =
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
membrul superior):
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
A. daca m.i. este difuz edematiat, TVP
1498. Referitor la diagnosticul diferential este
al certa;
TEP, fiind date urmatoarele simptome B. TVP a m.s. se poate prezenta cu
predominante: asimetrie a foselor supraclaviculare, cea
1.dispnee; de partea afectata fiind mai deprimata;
2.durere; O TVP a m.s. poate fi suspectata la
3.durere si/sau dispnee; si pacientii cu asimetrie In circumferintele
urmatoarele stari patologice: a. (portiunilor superioare ale) bratelor;
astm; D. un desen venos superficial
b.disconfort musculoscheletic; proeminent
c. pleurezie; pe peretele anterior al unui hemitorace
d.pericardita; este sugestiv pentru TVP a m.s. de
care este lista de asocieri corecta:
 Trombembolismul pulmonar (TEP) si venos (TEV)
partea
opusa;
E.o boala rareori confundata cu TVP este
insuficienta venoasa cronica.
1502.Referitor la manifestarile TEP la
pacientii tineri anterior sanatosi,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. singura manifestare poate sa fie
anxietatea;
B. un TEP mare determina Intotdeauna
decompensare hemodinamica;
C. unicul simptom poate sa fie dispneea
la
efort moderat;
D. adesea nu prezinta „semnele clasice"
de
TEP;
E. uneori, pot avea tahicardie paradoxala.
1503.Referitor la TEP ocult, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. uneori, TEP coexista cu o alta boala
clinic manifesta, care-i poate masca
prezenta;
B. TEP poate sa apara la pacientii cu
pneumonie si invers;
C.manifestarile TEP sunt inconfundabile
la
pacientii cu insuficienta cardiaca
preexistenta;
D.TEP este o cauza usor de recunoscut
a dinamica a indicatorilor de necroza
agravarii unei insuficiente cardiace;
E. cand TEP se suprapune cu alta boala,
ameliorarea clinica se produce In
masura
In care pacientul primeste tratamentul
medical standard pentru
boala concomitenta;
F. la un pacient cu boala cardiaca sau
respiratorie cunoscuta, lipsa de
ameliorare In ciuda terapiei aparent
corecte a bolii de baza exclude un TEP.
1504.Referitor la dificultatile de
diagnostic
ale TEP la persoane varstnice, fiind date
urmatoarele Inceputuri de fraza:
1 TEP poate fi interpretat drept
tulburare functionala;
2.TEP este dificil de diagnosticat; 3.TEP
este adesea confundat cu un
sindrom coronarian acut; 4.TEP este
frecvent interpretat drept
acutizare a unei insuficiente cardiace;
5.un TEP important, cu potential de
evolutie severa (chiar letala), poate sa
treaca neobservat; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.atunci cand este
confundat cu o suferinta
coronariana;
b.atunci cand manifestarea dominanta
este dispneea;
c.atunci cand produce doar un vag
disconfort toracic; d.atunci
cand lipsesc semnele de
insuficienta ventriculara dreapta;
e.atunci cand manifestarea dominanta
este
durerea toracica; care lista de asocieri
este cea mai corecta:
A. a-1, b-5, c-2, d-3, e-4;
B. a-3, b-2, c-4, d-5,
e-1;
C.a-3, b-5, c-1, d-4,
e-2;
D.a-4, b-1, c-3, d-2,
e-5;
E. a-5, b-4, c-1, d-2,
e-3.
1505.Fiind date urmatoarele evenimente
ilustrand dificultatile de diagnostic ale
TEP
la persoane varstnice:
a.medicul nu suspecteaza TEP,
confundandu-l cu o suferinta
coronariana; b.TEP important, cu
potential de evolutie
severa (chiar letala); c. medicul
externeaza pacientul; d.medicul se
limiteaza la urmarirea In
miocardica si a ECG;
e.medicul nu constata modificari
paraclinice relevante; f.TEP trece
neobservat; care este succesiunea
temporala cea mai susceptibila de a fi
Intalnita In practica:
A. a—>b—>e—»f—>c—>d;
B. a—►f—>c—>e—>b—>d;
C.b->a—KJ—>e—>f—>c;
263
D. c->e-+a—>d—>b—>f;
E.e-*f-+b—>a—K;—>d.
Modalitati diagnostice
Modalitati diagnostice neimagistice
1506. Referitor la investigatiile
paraclinice
folosite In TEP/TVP, fiind date
urmatoarele
categorii:
1 .investigatii neimagistice; 2.investigatii
imagistice neinvazive; 3.investigatii
imagistice invazive; si urmatoarele
investigatii: a.scintigrafia pulmonara;
b.tomografia computerizata toracica;
c.radiografia toracica; d.angiografia
pulmonara; e.datele bioumorale; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-3, d-2, e-2; B.a-2, b-1, c-2, d-2, e-3;
256 Sindroame de condensare
C.a-2, b-2, c-2, d-3, e-1; D.a-2, b-3, c-2,
d-1, e-2; E.a-3, b-2, c-1, d-2, e-2.
1507. Cu privire la investigatiile
paraclinice
folosite In TEP/TVP, fiind date
urmatoarele
categorii:
1.investigatii neimagistice; 2.investigatii
imagistice neinvazive; 3.investigatii
imagistice invazive; si urmatoarele
investigatii: a.ecografia venoasa;
b.flebografia cu substanta de contrast;
c.electrocardiograma; d.ecocardiog rafia;
e.rezonanta magnetica nucleara toracica;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-2, e-3;
B.a-2, b-1, c-2, d-2, e-3;
C.a-2, b-2, c-3, d-2, e-1;
D.a-2, b-3, c-1, d-2, e-2;
E. a-3, b-2, c-2, d-1, e-2.
1508. Cu privire la investigatiile
neimagistice
In TEP, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. utilitatea lor este independenta de
datele
clinice;
B. semnificatia lor este influentata de
probabilitatea clinica de TVP sau de
TEP;
C. sunt lipsite de riscuri;
D. sunt relativ ieftine;
E. au o specificitate ridicata.
1509.Cu privire la D-dimerii plasmatici (si
la
valoarea lor In diagnosticul TVP si al
TEP),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. una dintre tehnicile frecvent folosite
pentru determinarea lor cantitativa este
ELISA (enzyme-linked immunosorbent
assay);
B. cresterea lor are o sensibilitate <50%
pentru TVP;
C. cresterea lor are o sensibilitate pentru
TVP mai mare decat pentru TEP;
D. la pacientii cu suspiciune de TVP sau
de
TEP, masurarea lor este utila pentru
punerea diagnosticului definitiv;
E. determinarea lor este utila mai ales la
pacientii spitalizati.
1510.Referitor la cresterea D-dimerilor,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este consecinta proteolizei fibrinei sub
actiunea tripsinei;
B. indica tromboliza endogena eficienta
din
punct de vedere clinic;
Care o sensibilitate apreciabila pentru
TVP proximala, dar nu si pentru cea
distala (de gamba) izolata;
D.are o sensibilitate <50% pentru TEP;
E. se produce In multe boli sistemice.
1511.Referitor la nivelul plasmatic al D-
dimerilor (si la importanta acestuia In
diagnosticul TVP si al TEP), urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In mod normal, este <500 ng/mL;
B. In TVP si In TEP, creste ca urmare a
procesului de fibrinogeneza;
C.este normal la mai mult de 95% din
pacientii fara TEP;
D.Intre pacientii cu suspiciune clinica
joasa
de TVP, este normal la mai mult de 90%
dintre cei fara TVP;
E. cresterea lui are o mare specificitate
pentru diagnosticul de TEP;
F. este rareori crescut la pacientii
spitalizati.
1512.Conditii, patologice sau nu, altele
decat TVP sau TEP, care se asociaza
cu
cresterea D-dimerilor sunt urmatoarele,
ce.:
A. infarctul miocardic acut;
B. pneumonia;
C. starile septice;
D. bolile neoplazice;
E. orice tulburare somatoforma;
F. starile postoperatorii;
G.sarcina, mai ales primul trimestru.
1513.Cu privire la utilitatea determinarii
gazelor sanguine In TEP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. Pa02 este adesea scazuta la pacientii
cu
TEP;
B. la multi pacienti cu TEP, PaCo2 este
crescuta din cauza hiperventilatiei
determinate de dispnee;
C.determinarea gazelor sanguine are o
mare utilitate diagnostica In TEP;
D.cand exista suspiciunea de TEP,
determinarea Pa02 permite diferentierea/
depistarea pacientilor care au TEP cu
adevarat;
E. masurarea gradientului de oxigen
alveolo-arterial este fidela In trierea
pacientilor banuiti de TEP pe baza
tabloului clinic.
1514.Cu privire la testul calitativ de
aglutinare pe latex pentru determinarea
D-
dimerilor la pacientii banuiti de TEP,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este mai scump decat testul ELISA;
 Trombembolismul pulmonar (TEP) si venos (TEV)
B. este recomandabil sa se foloseasca
initial In trierea pacientilor;
C. rezultatul negativ permite excluderea
diagnosticului de TEP;
D. daca este negativ, nu mai este necesar
sa se efectueze un test ELISA;
E. daca este pozitiv, testul ELISA va fi, de
asemenea, pozitiv.
1515.Cu privire la testul cantitativ ELISA
pentru determinarea D-dimerilor:
A. valorile >500 ng/mL sunt considerate
crescute;
B. valorile sunt crescute doar la 50%
dintre
pacientii cu TEP;
Care o sensibilitate scazuta;
D.are o mare specificitate
pentru diagnosticarea TEP;
E. este mai putin sensibil decat testul de
aglutinare pe latex;
F. nu poate fi folosit pentru a exclude un
TEP.
1516.Fiind date urmatoarele modificari
ale
bioindicatorilor cardiaci care se pot
produce
In TEP:
1 .cresterea troponinei plasmatice;
2.cresterea (fragmentului N-terminal al
pro)peptidei natriuretice cerebrale;
3.cresterea bioindicatorilor cardiaci;
si urmatoarele evenimentele (cauze,
consecinte, concomitente):
a.microinfarcte de VD;
b.Intinderea/tensionarea miocardului;
c.cresterea mortalitatii prin TEP;
d.cresterea frecventei principalelor
complicatii ale TEP; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-2, d-3; C.a-2, b-1, c-3, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3; E.a-3, b-2, c-3, d-1.
1517. Referitor la modificarile ECG
determinate de cordul pulmonar acut,
fiind
date urmatoarele categorii:
1 .semne de suprasolicitare/dilatare
acuta a VD;
2. semne de suprasolicitare/dilatare
acuta a VD simuland un IMA anterior;
3. semne care simuleaza un IMA
inferior; si urmatoarele semne:
a.bloc de ram drept;
b.deviatie axiala dreapta;
c.unda Q si unda T negativa In D3;
d.negativarea undei T In V1-V4;
e.unda R amputata (nu creste In
amplitudine) In V1-V4; care
este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-1, c-3, d-2, e-2; B.a-1, b-3,
c-2, d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-1, d-3,
e-2; D.a-2, b-2, c-1, d-1, e-3; E.a-3,
b-1, c-2, d-1, e-2.
1518. Fiind date cele trei componente ale
semnului S^Ta din cordul pulmonar
acut:
1 .ST (unda S proeminenta In D1);
2.Q3 (unda Q In D3); 3.T3 (unda T
negativa In D3); si urmatoarele explicatii:
a.suprasolicitarea VD trage axul inimii
catre dreapta;
b.VD se dilata si Impinge In sus VS,
astfel Incat septul interventricular se
orizontalizeaza si unda
corespunzatoare depolarizarii septale
devine mai evidenta;
c.tiparul de suprasolicitare a VD este
vizibil In aceea dintre derivatiile
standard care reflecta cel mai direct
VD;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-3, c-1;
265
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1519.Cu privire la modificarile ECG
caracteristice pentru cordul pulmonar
acut
determinat de TEP, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. aspectul din D3 este sugestiv pentru un
infarct anterior;
B. unda R creste putin In amplitudine din
V,
pana In V4;
C. unda T din V4-V6 se negativeaza;
D.S1Q3T3 este o modificare relativ
specifica,
dar putin sensibila;
E. cea mai frecventa aritmie
este
bradicardia sinusala.
1520.Referitor la modificarile ECG
atribuite
cordului pulmonar acut determinat de
TEP,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. ECG poate sa fie normala;
B. dintre tulburarile de ritm, cele mai
frecvente sunt extrasistolele
ventriculare;
C. cea mai citata anomalie (cu exceptia
tahicardiei sinusale) este aspectul Q1S3T3;
D.axa electrica este deviata la stanga;
E. inversarea undei T In derivatiile
anterioare reprezinta, probabil, cea mai
frecventa anomalie;
F. dintre tulburarile de conducere, cea
mai
256 Sindroame de condensare
caracteristica este blocul
atrioventricular.
Modalitati imagistice neinvazive
1521.Cu privire la rolul ecografiei
venoase
diagnosticul TEP/TVP, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. principalul criteriu pe care se bazeaza
diagnosticul ecografic de TVP este
cresterea compresibilitatii venei;
B. In TVP acuta, din cauza distensiei
pasive, vena nu poate colaba (peretii
venei nu pot ajunge In contact unul cu
celalalt) cand este comprimata;
C.In mod normal, comprimarea manuala
a gambei duce la scaderea fluxului
venos (si a semnalului Doppler
corespunzator), ceea ce indica patenta
venei proximal si distal de nivelul
examinarii;
D.o ecografie venoasa normala nu
exclude
TEP;
E. de obicei, ecografia este eficienta In
vizualizarea trombilor localizati In venele
pelviene.
1522.Referitor la rolul ecografiei venoase
In
diagnosticul TEP/TVP, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. o vena normala este greu de
comprimat
la presiunea blanda exercitata cu
transductorul;
B. diagnosticul de TVP acuta este mai
sigur
cand trombul este vizualizat direct;
C.daca vena este obstruata, fluxul
diminueaza, In loc sa creasca, la
comprimarea gambei;
D.la pacientii fara TVP, examinarea
ecografica poate identifica alte motive
pentru durerea de membru inferior cum
ar
fi un chist Baker (chist popliteu) sau un
hematom;
E. daca suspiciunea clinica de TEP este
Inalta, investigatia trebuie continuata
chiar
daca nu se evidentiaza ecografic TVP.
1523.Cu referire la rolul ecografiei
venoase
In diagnosticul TEP/TVP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. la apasarea blanda cu transductorul pe
o fluxului venos;
vena normala, peretele acesteia se
deprima;
B. la ecografie, trombul responsabil de
TVP
acuta apare neomogen si hiperecogen;
C. obstructia axului venos profund
printr-un
In
tromb determina accentuarea variatiei
respiratorii a fluxului venos;
D. la pacientii la care ecografia venoasa
este deficitara din punct de vedere
tehnic
sau nediagnostica, trebuie avute In
vedere
modalitati alternative de vizualizare a
TVP;
E. este demna de Incredere In
evidentierea
TVP de la coapsa la pacientii
simptomatici.
1524.In privinta rolului ecografiei venoase
In
diagnosticul TEP/TVP, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. la apasarea blanda cu transductorul pe
o
vena normala (vazuta In sectiune
transversala), aceasta apare ca si cum
ar
„face cu ochiul";
B. In TVP acuta, vena
(vizualizata
ecografic) apare colabata;
C.In mod normal, fluxul venos
(evidentiabil prin ecografie Doppler)
scade la inspiratie si creste la expiratie;
D. cand ecografia venoasa este
nesatisfacatoare si/sau nediagnostica,
se poate apela la TC sau la RMN pentru
punerea diagnosticului;
E. ecografia venoasa este foarte
sensibila In diagnosticul TEP/TVP, chiar
si la pacientii asimptomatici.
1525. In ce priveste rolul ecografiei
venoase
In diagnosticul TEP/TVP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In TVP acuta, vena Isi pierde
compresibilitatea din cauza distensiei
pasive In amonte de tromb;
B. anomaliile dinamicii fluxului venos
evidentiate prin ecografie Doppler nu
sunt
utile In diagnosticul TVP;
C. compresia venei printr-un proces
pelvian
duce la accentuarea variatiei respiratorii
a
D. absenta semnelor ecografice de TVP
la
 Trombembolismul pulmonar (TEP) si venos (TEV)
pacientii cu TEP poate fi explicata prin
originea trombului In venele pelviene;
E. utilizata ca metoda de depistare,
ecografia venoasa este foarte precisa In
evaluarea frecventei TVP la pacientii
care
au fost supusi unei interventii ortopedice
sau neurochirurgicale.
1526. Cu privire la rolul ecografiei
venoase In
diagnosticul TEP/TVP, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. In TVP acuta, vena (privita In sectiune
transversala) „face cu ochiul" cand este
comprimata bland;
B. dinamica fluxului venos nu poate fi
examinata prin ecografie Doppler;
C.Intrucat TVP si TEP sunt atat de strans
legate si sunt ambele tratate prin
anticoagulare, confirmarea TVP este de
obicei un Inlocuitor adecvat pentru
confirmarea diagnosticului de TEP;
D.majoritatea pacientilor cu TEP au
semne
ecografice de TVP;
E. absenta semnelor ecografice de TVP
la
pacientii cu TEP nu poate fi atribuita
embolizarii trombului.
1527. Fiind date urmatoarele afirmatii
legate
de rolul ecografiei venoase In
diagnosticul
TEP/TVP:
1 .In TVP acuta, vena Isi pierde
compresibilitatea; 2.confirmarea TVP
este de obicei un
Inlocuitor adecvat pentru confirmarea
diagnosticului de TEP; 3.In mod normal,
comprimarea manuala a
gambei duce la cresterea fluxului
venos
(si a semnalului Doppler
corespunzator);
4.1a multi pacienti cu TEP, lipsesc
semnele
ecografice de TVP; 5.obstructia venei
printr-un tromb duce la
disparitia variatiei respiratorii a fluxului
venos; si urmatoarele explicatii: a.TVP
si TEP sunt strans legate si sunt
ambele tratate prin anticoagulare;
b.variatiile respiratorii ale presiunii din
vena
cava inferioara nu se mai transmit la
venele membrului inferior; c. creste
presiunea venoasa In amonte de
tromb;
d.trombul venos a embolizat deja;
e.sangele este Impins dinspre distal spre
proximal; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-5;
B. a-2, b-5, c-1, d-4,
e-3;
C.a-3, b-2, c-5, d-1,
e-4;
D.a-4, b-2, c-3, d-1,
e-5;
E.a-5, b-1, c-2, d-4,
e-3.
1528. Fiind propuse urmatoarele afirmatii
legate de rolul ecografiei venoase In
diagnosticul TEP/TVP: 1.1a multi
pacienti cu TEP, lipsesc semnele
ecografice de TVP; 2.In mod normal,
fluxul venos (evidentiabil
prin ecografie Doppler) creste la
inspiratie; 3.In TVP acuta,
vena (vizualizata
ecografic) apare adesea usor dilatata;
4.compresia venei printr-un proces
pelvian
duce la disparitia variatiei respiratorii a
fluxului venos;
5.In TVP, comprimarea manuala a
gambei duce la scaderea fluxului venos
(si a semnalului Doppler corespunzator);
si urmatoarele explicatii:
a.este Intrerupta unda de flux venos
venita din periferie;
b.creste presiunea venoasa In amonte de
tromb;
e.sangele este absorbit din periferie
odata cu scaderea presiunii
intratoracice;
d.variatiile respiratorii ale presiunii din
vena cava inferioara nu se mai transmit
la venele membrului inferior;
e.trombul a pornit din venele pelviene;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-5, d-3, e-4;
B.a-2, b-3, c-4, d-5, e-1;
C.a-3, b-1, c-2, d-4, e-5;
267
D.a-4, b-5, c-1, d-3,
e-2; E.a-5, b-3, c-2,
d-4, e-1.
1529.Fiind date urmatoarele denumiri ale
unor modificari radiologice caracteristice
pentru TEP:
1 .olighemie focala (semnul Westermark);
2.cocoasa lui Hampton; 3.semnul Palia;
si urmatoarele descrieri: a.densitate
periferica triunghiulara deasupra
diafragmei; b.stergerea desenului
vascular In teritoriul pulmonar afectat;
256 Sindroame de condensare
c.dilatarea ramului inferior (descendent)
al
arterei pulmonare drepte; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1,
c-2;
E.a-3, b-2,
c-1.
1530.Cu privire la modificarile radiologice
din TEP, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. o radiografie pulmonara normala sau
aproape normala la un pacient dispneic
exclude diagnosticul de TEP;
B. unul dintre semnele consacrate este
Intarirea desenului vascular In teritoriul
pulmonar afectat;
C. sugestiva este aparitia unei densitati
periferice triunghiulare la apexul
pulmonar;
D.o modificare caracteristica este
dilatarea ramului superior (ascendent) al
arterei pulmonare stangi;
E. revarsatul lichidian pleural semnaleaza
un TEP central;
F. condensarea pulmonara este imaginea
tipica asociata cu TEP masiv.
1531.Cu privire la rolul TC
spirale/elicoidale
cu detectoare/canale multiple (TCDM) la
pacientii suspectati de TEP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. la ora actuala, TCDM toracica cu
substanta de contrast administrata
intravenos a fost devansata de
scintigrafie
In diagnosticul TEP;
B. TCDM permite vizualizarea emboliilor
mari, centrale, dar nu si a celor mici
periferice;
C.din cauza contractiei inimii, TCDM nu
poate furniza imagini utile ale VD si ale
VS;
D. la pacientii cu TEP, dilatarea VD
evidentiata prin TCDM indica o scadere
de
cinci ori a probabilitatii de deces In
urmatoarele 30 de zile (fata de pacientii
cu
VD de dimensiuni normale);
E. la pacientii fara TEP, vizualizarea
parenchimului pulmonar poate stabili
diagnostice alternative neevidente pe
radiografia toracica, dar care pot explica
manifestarile pacientilor.
1532. Referitor la rolul TC
spirale/elicoidale
cu detectoare/canale multiple (TCDM) la
pacientii suspectati de TEP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. TCDM permite obtinerea tuturor
imaginilor toracice cu rezolutie 21 mm In
timpul unei singure respiratii retinute
scurte;
B. TCDM nu permite vizualizarea
ramurilor
arterei pulmonare dincolo de ordinul
cinci;
C.TCDM este utila pentru punerea
diagnosticului, dar nu si In evaluarea
prognosticului;
D. daca sunt scanate pelvisul si coapsa
(pana la genunchi), se poate diagnostica
si TVP distala;
E. un cancer bronhopulmonar de stadiu
timpuriu evidentiat prin TC este suficient
pentru a explica manifestarile
pacientului.
1533. Patologii neevidente pe radiografia
toracica, dar decelabile prin TC spirala
si
care pot furniza o explicatie alternativa
pentru manifestarile unui pacient
suspectat
initial de TEP sunt urmatoarele, ce.:
A. chist hidatic pulmonar;
B. emfizem;
C. fibroza pulmonara;
D. formatiune tumorala pulmonara;
E. leziuni ale venei cave inferioare.
1534. Cu privire la scintigrafia pulmonara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. pana la aparitia TC spirale, scintigrafia
a
fost principala investigatie imagistica In
diagnosticul TEP;
B. la majoritatea pacientilor suspectati de
TEP, scintigrafia are o mare acuratete
diagnostica;
C. la scintigrafia de perfuzie, intensitatea
radiatiei emise dintr-un anumit teritoriu
pulmonar este proportionala cu
ventilatia;
D. un defect la scintigrafia de ventilatie
indica un teritoriu pulmonar neventilat;
E. scintigrafia de ventilatie creste
sensibilitatea scintigrafiei de perfuzie In
diagnosticul TEP.
1535.Referitor la scintigrafia pulmonara si
la
utilizarea ei la pacientii suspectati de
TEP,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. scintigrafia pulmonara este folosita
doar
la pacientii care tolereaza substanta de
contrast intravenoasa;
 Trombembolismul pulmonar (TEP) si venos (TEV)
B. un defect de perfuzie indica scaderea
sau absenta fluxului de sange,
prezumtiv
din cauza unui TEP;
C. pentru realizarea unei scintigrafii de
ventilatie, se injecteaza intravenos mici
agregate de albumina marcate cu un
izotop radioactiv;
D.scintigrafiile de ventilatie se realizeaza
prin inhalarea de aer marcat cu xenon
sau
cu kripton radioactiv; E. un defect la
scintigrafia de ventilatie
sugereaza ca defectele de perfuzie
sunt
produse de TEP.
1536.Referitor la scintigrafia pulmonara
si la
rolul ei In diagnosticul TEP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. la ora actuala, scintigrafia este o
investigatie de linia a doua In
diagnosticul
TEP;
B. la scintigrafia de perfuzie, teritoriul
afectat de TEP apare mai intens
radioactiv;
C.o scintigrafie de Inalta probabilitate
pentru TEP este definita ca avand cel
putin doua defecte segmentare de
perfuzie asociate cu defecte
corespunzatoare pe scintigrafia de
ventilatie;
D.daca teritoriul afectat de TEP este
infarctizat, el va aparea normal ventilat
la scintigrafia de ventilatie;
E. astmul nu produce defecte la
scintigrafia de ventilatie.
1537.Cu privire la valoarea scintigrafiei
pulmonare In diagnosticul TEP,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. scintigrafia pulmonara este utila In
special daca rezultatele sunt normale
(sau
aproape normale) sau sunt de joasa
probabilitate;
B. diagnosticul de TEP este foarte
improbabil la pacientii cu scintigrafii
(aproape) normale;
C. diagnosticul de TEP are o certitudine
de
aproximativ 90% la pacientii cu
scintigrafii
de Inalta probabilitate;
D. prezenta unor defecte la scintigrafia de
ventilatie nu poate fi explicata prin boala
pulmonara obstructiva cronica;
E. majoritatea pacientilor cu TEP
confirmat
angiografic au o scintigrafie de Inalta
probabilitate.
1538. Referitor la utilitatea scintigrafiei
pulmonare In diagnosticul TEP,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. scintigrafia pulmonara este foarte utila,
chiar daca rezultatele sunt de joasa
probabilitate;
B. scintigrafiile (aproape) normale au o
valoare predictiva pozitiva ridicata
pentru
diagnosticul de TEP;
C. scintigrafiile de Inalta probabilitate au o
valoare predictiva pozitiva joasa pentru
diagnosticul de TEP;
D. scintigrafiile de Inalta probabilitate au o
sensibilitate Inalta pentru diagnosticul
de
TEP;
E. pana la 40% din pacientii cu
suspiciune
clinica Inalta de TEP si scintigrafie de
„joasa probabilitate" au, In realitate, TEP
la
angiografie.
1539. Fiind date urmatoarele etape ale
realizarii unei scintigrafii de perfuzie
(MAA =
microagregate de albumina, m.r. =
marcate
radioactiv):
a.MAA sunt marcate cu un izotop
radioactiv;
b.radiatia gamma emisa de MAA m.r.
este captata cu un dispozitiv exterior;
c.MAA m.r. sunt injectate intravenos;
d.MAA m.r. se opresc/blocheaza In patul
capilar pulmonar;
care Inlantuire temporala este corecta:
A. a—>c->b—>-d;
B. a->c-+d->b;
C.b-»c—d—a;
D.c-*a-> b-+d;
E. d-+a-»b-»c.
269
1540.Referitor la valoarea scintigrafiei la
pacientii cu suspiciune de TEP, fiind
date
urmatoarele constatari:
1.1a pacientii cu scintigrafie (aproape)
normala diagnosticul de TEP este
foarte improbabil;
2.1a pacientii cu scintigrafie de Inalta
probabilitate, diagnosticul de TEP are o
certitudine de aproximativ 90%;
3.1a mai putin de jumatate din pacientii
cu TEP confirmat angiografic se obtine o
256 Sindroame de condensare
scintigrafie de Inalta probabilitate; si
urmatoarele concluzii:
a.sensibilitate redusa pentru diagnosticul
de TEP;
b.valoare predictiva pozitiva Inalta pentru
diagnosticul de TEP;
c.valoare predictiva negativa ridicata;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1.
1541.Referitor la interpretarea
scintigrafiei la
pacientii cu suspiciune de TEP, fiind
date
urmatoarele interpretari:
1 .scintigrafie de Inalta probabilitate
pentru TEP;
2.scintigrafie de joasa probabilitate
(intermediare Intre cele
normale/aproape normale si cele de
Inalta probabilitate) pentru TEP;
3.scintigrafie normala;
si urmatoarele rezultate:
a.un defect segmentar de perfuzie fara
defect corespunzator pe scintigrafia de
ventilatie;
b.cel putin doua defecte segmentare de
perfuzie fara defecte corespunzatoare
pe scintigrafia de ventilatie;
c.fara defecte segmentare de perfuzie;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B.a-2, b-1, c-3;
C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1542.Fiind dati urmatorii parametri
statistici
prin care se evalueaza scintigrafia In
diagnosticul TEP: 1
.sensibilitatea scintigrafiei
pentru diagnosticul de TEP;
2.specificitatea scintigrafiei pentru
diagnosticul de TEP; 3.valoarea
predictiva pozitiva a scintigrafiei
pentru diagnosticul de TEP;
4.valoarea predictiva negativa a
scintigrafiei pentru diagnosticul de TEP;
si urmatoarele definitii: a.cati dintre
pacientii cu scintigrafie
negativa nu au, Intr-adevar, TEP;
b.cati dintre pacientii cu scintigrafie
pozitiva
au, In realitate, TEP; c.cati dintre
pacientii fara TEP au
scintigrafie negativa;
d.cati dintre pacientii cu TEP au
scintigrafie pozitiva;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-1, c-4,
d-3;
C.a-3, b-4, c-1,
d-2;
D.a-4, b-3, c-1,
d-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
1543. Cu privire la rolul RMN In
diagnosticul
TEP/TVP, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. cand ecografia este echivoca,
venografia
prin RMN este o modalitate imagistica
excelenta de diagnosticare a TVP;
B. RMN utilizeaza gadoliniu drept
substanta
de contrast;
C.spre deosebire de venografie sau de
angiografia prin TC, RMN utilizeaza o
substanta de contrast care nu este
iodata,
dar este nefrotoxica;
D.RMN trebuie avut In vedere la pacientii
suspectati de TVP si/sau de TEP, dar
care
au alergie la substanta de contrast;
E. RMN nu poate fi folosita la pacientii cu
insuficienta renala;
F. angiografia pulmonara prin RMN nu
detecteaza TEP mare proximal;
G.angiografia pulmonara prin RMN este
demna de Incredere In detectarea TEP
segmentar si subsegmentar.
1544. Referitor la rolul EcoCG In
diagnosticul
TEP, fiind date urmatoarele afirmatii:
1 .EcoCG nu este demna de Incredere
pentru diagnosticarea TEP acut;
2.EcoCG este utila pentru trierea rapida a
pacientilor cu suferinta acuta la care
exista suspiciunea de TEP;
3.la pacientii cu TEP, EcoCG ajuta la
stratificarea riscului, la stabilirea
prognosticului si a tratamentului;
si urmatoarele justificari:
a.EcoCG poate detecta disfunctia de
ventricul drept cauzata de TEP; b.la
majoritatea pacientilor cu TEP, EcoCG
nu evidentiaza anomalii relevante; c.
EcoCG poate detecta stari patologice
care pot mima TEP, cum ar fi infarctul
miocardic acut, tamponada pericardica
sau disectia de aorta; care
este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1545.Dintre urmatoarele boli, patru au
tablouri clinice asemanatoare (dar
 Trombembolismul pulmonar (TEP) si venos (TEV)

tratament radical diferit) si pot fi
diferentiate
prin EcoCG; care este cea de-a cincea,
cu
un tablou distinct, greu de confundat cu
al
celorlalte:
A. infarctul miocardic acut;
B. tamponada pericardica;
C.disectia de aorta;
D.TEP complicat cu insuficienta cardiaca
dreapta;
E. TEP periferic recidivant.
1546.Cu privire la rolul ecocardiografiei
(EcoCG) In diagnosticul TEP,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce. (ETT =
EcoCG
transtoracica, ETE = EcoCG
transesofagiana):
A. EcoCG este demna de Incredere
pentru
diagnosticarea TEP acut;
scintigrafia pulmonara nu este
B. EcoCG este utila pentru trierea rapida
a
pacientilor cu suferinta acuta la care
exista
suspiciunea de TEP;
C.cel mai cunoscut semn indirect de TEP
la ETT este hipochinezia peretelui
anterior al VS asociata cu motilitate
normala a apexului VD;
D.ETE este indicata la pacientii cu
insuficienta renala;
E. detectarea prin EcoCG a disfunctiei VD
cauzate de TEP ajuta la stratificarea
riscului si la stabilirea prognosticului si a
tratamentului.

b.suspiciune de TEP, dar testul

imagistic
1560. Cu privire la abordarea pentru TEP (TC toracica) nu este
diagnostica integrata In TEV, fiind date diagnostic, disponibil sau sigur;
urmatoarele c.suspiciune de TEP, iar TC toracica
decizii/concluzii: nu
este diagnostica, disponibila sau
1 .se recurge la RMN, TC sau
sigura,
flebografie; 2.se recurge la scintigrafie
dar scintigrafia pulmonara este
pulmonara; 3.diagnosticul de TEP este
diagnostica; d.suspiciune de TVP, dar
considerat cert; 4.se recurge la EcoCG
testul imagistic
transesofagiana, pentru TVP (ecografie venoasa) este
nediagnostic; care este lista de
RMN sau angiografie pulmonara asocieri corecta:
invaziva; si urmatoarele situatii: A. a-1, b-2, c-4, d-3;
a.suspiciune de TEP, TC toracica nu B.a-2, b-3, c-1,
este diagnostica, disponibila sau sigura, d-4;
scintigrafia pulmonara nu este C.a-3, b-1, c-2,
diagnostica, iar ecografia venoasa este d-4;
negativa; D.a-3, b-4, c-1,
d-2;
E.a-4, b-2, c-3,
d-1.

Sindroame de supuratie
A. reprezinta dilatatia anormala si
Bronsectaziile trecatoare
1561.Cu privire la bronsectazii, a bronhiilor;
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
459 Sindroame de supuratie
B. sunt numite difuze atunci cand lumenul
bronhiilor este dilatat uniform;
C. aproximativ doua treimi din pacienti
sunt
de sex feminin;
D. In functie de tiparul de distributie,
bronsectaziile pot fi focale si difuze;
E. bronsectaziile localizate In lobul
inferior
sunt sugestive pentru tuberculoza sau
pentru aspergiloza bronhopulmonara
alergica.
1562.Referitor la bronsectazii,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt numite focale atunci cand zonele de
dilatare alterneaza cu zone de
Ingustare;
B. In mod tipic, afecteaza indivizi mai
varstnici;
C.au fost descrise trei tipare de
bronsectazii: conice, varicoase si
sacciforme (chistice);
D. obstructia endobronsica
(evidentiabila
bronhoscopie) se asociaza, de obicei,
cu
bronsectazii difuze;
E. determinarea indicatorilor plasmatici ai
bolilor sistemice de tesut conjunctiv poate
fi utila In diagnosticul etiologic al
bronsectaziilor.
1563. Cu privire la patogeneza/
morfopatologia bronsectaziilor,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In mod tipic, modificarile distructive si
inflamatoare din peretii bronhiilor duc la
Ingustarea acestora;
B. inflamatia bronsica este mediata In
primul rand de eozinofile;
C.In timp, componentele structurale
normale ale peretelui bronsic pot fi
Inlocuite de tesut elastic; D. bronhiile
dilatate contin adesea acumulari de
secretii seroase;
E. vascularizatia peretelui bronsic se
reduce.
1564. Referitor la patogeneza/
morfopatologia bronsectaziilor,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt afectate mai ales bronhiile mari;
B. inflamatia bronsica inhiba productia de
enzime precum elastaza si
metaloproteinazele matriceale;
C. elastaza favorizeaza proliferarea
tesutului elastic;
D. musculatura bronsica se hipertofiaza;
E. cartilajul este distrus si poate fi Inlocuit
de tesut fibros;
F. arterele bronsice se dilata.
1565. Cu referire la patogeneza/
morfopatologia bronsectaziilor,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. adesea, leziunile sunt localizate In
bronhiile principale sau lobare;
B. componentele structurale normale ale
peretelui bronsic se calcifica;
C.tesutul elastic este distrus si poate fi
Inlocuit de tesut fibros;
D. bronhiile principale sunt adesea
obstruate prin secretii sau obliterate si
Inlocuite de tesut fibros;
E. apar anastomoze Intre circulatiile
arteriale bronsica si pulmonara;
F. parenchimul deservit de bronhiile
afectate sufera modificari patologice.
1566. Printre trasaturile microscopice
caracteristice pentru morfopatologia
bronsectaziilor se afla urmatoarele, ce.:
A. inflamatie si fibroza bronsica;
B. inflamatie si fibroza peribronsica;
C. ulceratia peretelui bronsic;
D. metapiazie intestinala;
E. hipoplazia glandelor mucoase In
zonele
unde peretele bronsic nu este distrus.
1567. Referitor la modificarile patologice
suferite de parenchimul deservit de
bronhiile afectate de procesul
bronsectatic,
fiind date urmatoarele categorii:
Lhiperinflatie;
2.condensare retractila;
3.condensare neretractila prin Ingrosarea
interstitiului; 4.condensare neretractila
prin umplerea
alveolelor; si urmatoarele procese
patologice: a.fibroza;
b.atelectazie;
c. emfizem;
d.bronhopneumonie;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
1568.Referitor la modificarile patologice
suferite de parenchimul deservit de
 Bronsectaziile
bronhiile afectate de procesul
bronsectatic,
fiind date urmatoarele mecanisme:
1 .inflamatia bronhiei si a parenchimului;
2.distrugerea parenchimului;
3.repararea cicatriciala a parenchimului;
4.ocluzia bronhiei;
si urmatoarele procese patologice:
a.emfizem;
b.fibroza;
c. bronhopneumonie;
d. atelectazie;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C. a-2, b-3, c-1, d-4;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
1569.Urmatoarele evenimente patologice
sunt implicate In producerea
hemoptiziilor,
ce.:
A. inflamatie;
B. vascularizatia peretelui bronsic se
reduce;
C. ruperea vaselor din peretele bronsic;
D.contractia arterelor bronsice;
E. apar anastomoze Intre circulatiile
arteriale bronsica si pulmonara.
1570.Fiind date cele trei tipare
de
bronsectazii:
1 .cilindrice; 2.varicoase; 3.sacciforme
(chistice); si urmatoarele trasaturi:
a.bronhiile afectate au un tipar de
dilatatie
amintind de patologia venoasa;
b.bronhiile afectate apar uniform dilatate;
c. bronhiile afectate au un aspect balonat
la
periferie;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1571. Fiind propuse cele trei tipare de
bronsectazii:
1.cilindrice; 2.varicoase; 3.sacciforme
(chistice); si urmatoarele trasaturi:
a.bronhiile afectate au un tipar de
dilatatie
neregulat sau „margelat" (aspect de
margele Insirate pe ata); b.bronhiile
afectate se termina brusc astfel
Incat bronhiile mai mici, distale, sunt
460
obstruate de secretii; c. bronhiile
afectate se termina orb, In
funduri de sac dincolo de care nu mai
exista structuri bronsice recognoscibile;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1572. Referitor la patogeneza
bronsectaziilor, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. bronsectaziile sunt consecinta
leziunilor
proliferative din peretele bronsic;
B. In mod caracteristic, leziunile
distructive
vizeaza doar epiteliul bronsic;
C. cauza obisnuita a inflamatiei care duce
la
aparitia bronsectaziilor sunt bolile
autoimune;
D. microorganismele lezeaza epiteliul
bronsic prin toxinele pe care le
fagociteaza;
E. lezarea de catre bacterii a epiteliului
respirator sporeste capacitatea
complexului mucociliar de a curata caile
respiratorii de bacterii.
1573. Privitor la patogeneza
bronsectaziilor,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. reactia inflamatoare a gazdei poate
contribui la lezarea epiteliului bronsic;
B. mediatorii eliberati de neutrofile sunt
principalul factor care Impiedica
producerea leziunilor distructive din
peretele bronhiilor;
C. reactia inflamatoare a gazdei
afecteaza
toate tunicile peretelui bronhiilor,
determinand stenozarea acestora si
constituirea bronsectaziilor;
D. pe masura ce protectia fata de
infectie
este compromisa, bronhiile dilatate
devin
mai putin susceptibile la colonizarea cu
bacterii;
E. secretiile stagnante In bronhiile dilatate
constituie un mediu care inhiba
proliferarea bacteriilor.
1574. Fiind date urmatoarele
evenimente
461 Sindroame de supuratie

fiziopatologice care constituie cercul asociata infectiei cu Bordetella

vicios pertussis,
al patogenezei majoritatii cazurilor de mai ales la varstnici;
bronsectazii: C.tuberculoza poate produce dilatatia
a.perturbarea eliminarii bronhiilor direct sau indirect;
microorganismelor; D.tuberculoza poate produce direct
b.leziuni structurale ale peretelui bronsic; dilatatia
c.inflamatie bronsica; bronhiilor prin compresie extrinseca
d.accentuarea infectiei; adenopatica;
e.creste numarul microorganismelor; E.dintre micobacteriile netuberculoase,
f.infectie bronsica; cele
g.amplificarea inflamatiei; din complexul Mycobacterium avium
care dintre urmatoarele Inlantuiri sunt
temporale/ cel mai frecvent incriminate drept agenti
cauzale este cea mai corecta: patogeni primari ai bronsectaziilor.
A.b—>c—>a—>f—>e—>g—>d; 1577. Referitor la cauzele infectioase ale
B.b-»g-> f-> d->c-> e->a; bronsectaziilor, urmatoarele afirmatii
C.f-> a—e->b-»g-> d-»c; sunt
D.f—»c—>b->a—>e—► d—>g; corecte, ce.:
E.g—► a->b-> c—► d—► f—► e. A. bacteriile care determina bronsectazii
1575. Cu privire la cauzele infectioase sunt mai ales cele cu potential
ale necrozant,
bronsectaziilor, urmatoarele afirmatii cum ar fi pneumococul;
sunt B. bronsectaziile au fost raportate la
corecte, ce.: pacientii infectati cu HIV, datorandu-se
A. principalele virusuri care determina afectarii virale a cailor respiratorii
bronsectazii sunt rinovirusurile si virusul inferioare;
sincitial respirator; C. tuberculoza poate produce dilatatia
B. bacteriile care determina bronsectazii bronhiilor indirect, ca urmare a
sunt mai ales cele cu potential compresiei
necrozant, extrinseci prin adenopatii;
cum ar fi Haemophilus; D. micobacteriile netuberculoase sunt
C. la nivel mondial, tuberculoza este o adesea cultivate de la pacienti cu
cauza minora a bronsectaziilor; bronsectazii;
D.tuberculoza poate produce dilatatia E. micobacteriile netuberculoase pot fi
bronhiilor indirect, ca urmare a efectului agentii patogeni primari care duc la
necrozant asupra structurilor aparitia si/sau la progresia
bronhopulmonare; bronsectaziilor.
E. la pacientii cu bronsectazii, 1578. Fiind date urmatoarele evenimente
micobacteriile implicate In patogeneza bronsectaziilor:
netuberculoase determina adesea a.infectii bronsice recidivante sau
infectii cronice; b.obstructie bronsica;
secundare (suprainfectii) sau sunt doar e.distrugerea peretelui bronsic;
microorganisme colonizatoare. d.bacteriile si secretiile nu pot fi
1576. Cu referire la cauzele infectioase Indepartate din lumenul bronsic;
ale e.constituirea bronsectaziilor; care este
bronsectaziilor, urmatoarele afirmatii lantul temporal/cauzal corect:
sunt A. a—>e—>d—>b—>c;
corecte, ce.: B. b—>d—>a—>c—>e;
A. infectiile cu bacterii virulente sunt C.
cauze importante de bronsectazii cand c—>e—>b—» a—
o >d; D.e—>b—>d—>
pneumonie este tratata cu antibiotic c->a;
prea devreme; E.
B. istoric, supuratia bronsica cronica a e—>d—►b—>c
fost —>a.
 Bronsectaziile
1579. Referitor la cauzele favorizante ale/
conditiile asociate bronsectaziilor, fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .deficit local al mecanismelor de
aparare ale gazdei;
2.deficienta generalizata a mecanismelor
de aparare; si urmatoarele stari
patologice: a.sterilitate la barbati;
b.disfunctie ciliara (dischinezie ciliara
primara);
c.compresie bronsica extrinseca prin
adenopatii;
d.obstructie endobronsica;
e.tumora carcinoida; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; C.a-2, b-1, c-1,
d-1, e-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; E.a-2,
b-2, c-1, d-1, e-1.
1580.Cu privire la cauzele favorizante
ale/
conditiile asociate bronsectaziilor, fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .deficit local al mecanismelor de
aparare
ale gazdei; 2.deficienta generalizata a
mecanismelor
de aparare; si urmatoarele
stari patologice: a.sindrom
Kartagener; b.bronhostenoza;
cmotilitate anormala a spermatozoizilor;
d.aspiratia unui corp strain;
e.panhipogamaglobulinemie; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2,
d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C.a-1,
b-2, c-2, d-2, e-1; D.a-2, b-1, c-2, d-1,
e-2; E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
1581.Cu referire la cauzele favorizante
ale/
conditiile asociate bronsectaziilor, fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .deficienta generalizata a mecanismelor
de aparare; 2.deficit local al
mecanismelor de aparare ale gazdei; si
urmatoarele stari patologice: a.deficitul
selectiv al unei subclase de IgG, In
special a lgG2; b.fibroza chistica; c.
neoplasm bronsic; d.situs inversus;
e.secretii bronsice impactate; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2,
d-1, e-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;
C.a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;
462
D.a-2, b-1, c-1, d-1,
e-2; E.a-2, b-1, c-1,
d-2, e-1.
1582.Cu privire la cauzele favorizante
ale
bronsectaziilor, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. perturbarea mecanismelor de aparare
ale
gazdei este rareori implicata In
predispozitia la infectii recidivante;
B. principala cauza a deficientei locale a
mecanismelor de aparare ale gazdei
este
dischinezia ciliara;
C. neputand fi curatate adecvat de
bacterii
si de secretii, bronhiile obstruate
dezvolta
infectii recidivante sau cronice;
D.dezvoltarea bronsectaziilor este
favorizata mai ales de neoplasmele
endobronsice cu ritm de crestere rapid;
E. dintre tumorile bronhopulmonare, cele
epidermoide sunt mai frecvent implicate
In
etiologia bronsectaziilor decat tumorile
carcinoide;
F. aspiratia unui corp strain este o cauza
importanta de obstructie endobronsica,
In
special la tineri.
1583.Care dintre urmatoarele cauze de
obstructie bronsica este cea mai putin
susceptibila de a fi implicata In etiologia
bronsectaziilor:
A. bronhostenoza;
B. secretii impactate;
C. compresie extrinseca printr-o
adenopatie;
D. neoplasm endobronsic cu ritm de
crestere rapid;
E. corp strain aspirat.
1584.Referitor la cauzele bronsectaziilor,
fiind date urmatoarele categorii:
1 .deficit local al mecanismelor de
aparare
ale gazdei; 2.deficienta generalizata a
mecanismelor
de aparare ale tractului respirator;
3.deficienta generalizata a mecanismelor
de aparare; si urmatoarele stari
patologice (cauze, consecinte):
a.infectii cu diverse localizari;
b.anomalii ale cililor;
463 Sindroame de supuratie
c. bronsectazii localizate;
d.obstructie bronsica;
e.infectii respiratorii superioare si
inferioare; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-1, e-2;
B.a-2, b-1, c-2, d-1,
e-3; C.a-2, b-2, c-3,
d-1, e-1; D.a-2, b-3,
c-2, d-1, e-1; E.a-3,
b-2, c-1, d-1, e-2.
1585.Cu privire la cauzele
bronsectaziilor,
fiind date urmatoarele categorii:
1 .deficit local al mecanismelor de
aparare
ale gazdei; 2.deficienta generalizata a
mecanismelor
de aparare ale tractului respirator;
3.deficienta generalizata a mecanismelor
de aparare; si urmatoarele stari
patologice (cauze, consecinte):
a.infectii respiratorii si bronsectazii difuze;
b.anomalii ale imunoglobulinelor;
ccompresie bronsica; d.anomalii ale
compozitiei secretiilor; e.infectii cutanate
si sinusale si
bronsectazii difuze; care este lista de
asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-3, d-2, e-2;
B. a-2, b-1, c-2, d-3,
e-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-2,
e-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-2,
e-3;
E.a-3, b-2, c-1, d-3,
e-2.
1586.Fiind date urmatoarele cauze ale
bronsectaziilor difuze:
1 .anomalii ale imunoglobulinelor;
2.anomalii ale cililor sau ale compozitiei
secretiilor; 3.anomalii ale cililor; si
urmatoarele consecinte ale acestora:
a.infertilitate masculina; b.infectii
respiratorii superioare si
inferioare; e.infectii sinusale, bronsice,
cutanate; d.malrotatia viscerelor In timpul
dezvoltarii embriofetale; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-2, d-3;
C.a-2, b-3, c-1,
d-3;
D.a-3, b-1, c-3,
d-2;
E.a-3, b-2, c-1,
d-3.
1587.Referitor la
panhipogamaglobulinemie,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este cea mai bine descrisa dintre
tulburarile imunoglobulinice;
B. provoaca infectii bronsice recidivante
si
bronsectazii;
C.In general, determina bronsectazii
localizate;
D. pacientii au adesea si un istoric de
infectii
sinusale;
E. infectiile se limiteaza la tractul
respirator.
1588. Printre defectele subiacente
dischineziei ciliare primare, se afla
urmatoarele, ce.:
A. anomalii structurale ale bratelor de
dineina;
B. anomalii structurale ale spitelor
radiate;
C. anomalii structurale ale microtubulilor;
D. mutatii In genele lantului greu de
tubulina;
E. mutatii In genele lantului intermediar
de
kinesina (chinezina).
1589. Miscarea ciliara adecvata este
determinanta pentru urmatoarele
aspecte
ale fiziologiei umane, ce.:
A. rotatia viscerelor In timpul dezvoltarii
embriofetale;
B. eliminarea bacteriilor din tractul urinar;
C. eliminarea secretiilor din
tractul
respirator;
D. motilitatea spermatozoizilor;
E. fertilitatea masculina.
1590. Referitor la modul In care se
explica
diferitele anomalii asociate cu disfunctia
ciliara, fiind date urmatoarele
consecinte
clinice:
1.infectii respiratorii (superioare si
inferioare) recidivante; 2.sterilitate la
barbati; 3.situs inversus; si urmatoarele
explicatii: a.motilitatea spermatozoizilor
este
anormala;
b.eliminarea bacteriilor din tractul
respirator este deficitara;
c. rotatia viscerelor In timpul dezvoltarii
 Bronsectaziile
embriofetale este perturbata;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2,
b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; D.a-3,
b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
1591. Cu privire la dischinezia ciliara
primara, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. reprezinta un grup de afectiuni primare
asociate cu disfunctie ciliara;
B. este ereditara autosomal recesiv;
C. cilii sunt atrofiei sau absenti;
D. determina infectii recidivante ale
tesutului
subcutanat;
E. aproape toti pacientii au situs inversus;
F. determina impotenta la barbati.
1592.Fiind date urmatoarele afirmatii
referitoare la patogeneza dischineziei
ciliare
primare:
a.cilii sunt dischinetici;
b.lateralizarea organelor nu se mai poate
realiza normal; c.consecinta este
sindromul Kartagener; d.pozitionarea
organelor In mod normal
lateralizate devine aleatorie; e.exista
doar doua variante de lateralizare
(dreapta si stanga); f.aproximativ
jumatate din pacienti vor avea
situs inversus; g.la aproximativ jumatate
din pacienti
organele se lateralizeaza pe dreapta,
iar
la restul pe stanga; care este
Inlantuirea logica adecvata:
A. a—►b-Ki—>e—>g—>f->c;
B. c—►f-»b->e—►d-*a->g;
C.e—>f—►d->g-»a-+b-»c;
D.f—»e—>d—»a—>g—»b—>e;
E. g—>f—>e—>a—>d—>b—>c.
1593.Referitor la dischinezia ciliara
primara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este responsabila de majoritatea
cazurilor de bronsectazii;
B. eliminarea bacteriilor din tractul urinar
este deficitara;
C. actiunea propulsiva coordonata a cililor
este perturbata;
D. pozitionarea organelor In mod normal
lateralizate devine aleatorie;
E. spermatozoizii au coada prea scurta;
F. rotatia viscerelor In timpul dezvoltarii
embriofetale devine aleatorie.
464
1594.Care dintre urmatoarele infectii
T
trenante/recidivante nu poate fi atribuita
dischineziei ciliare primare:
A. sinuzita;
B. otita medie;
C.bronsita;
D.endocardita;
E.
bronsectaziile.
1595.Urmatoarele elemente fac parte din
sindromul Kartagener, ce.:
A. situs inversus;
B. bronsectazii;
C.sinuzita recidivanta/cronica;
D.rotatia inadecvata a viscerelor In
timpul
dezvoltarii embriofetale;
E. infectii intestinale recidivante.
i
1596. Fiind date urmatoarele evenimente
referitoare la patogeneza bronsectaziilor
In
fibroza chistica:
a.perturbarea eliminarii bacteriilor;
b.proliferarea bacteriilor In bronhii; c.
secretii dense si aderente In bronhii;
d.leziuni bronsice distructive; e.infectii
bronsice recidivante; f.bronsectazii;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. c—a—b—e—d—f;
B. c—b—e—a—d—f;
C.d—e—a—c—b—f;
D.e— a—d—c— b— f;
E. e—d—c—b—a—f.
1597. Urmatoarele bacterii sunt implicate
In
infectiile recidivante la pacientii cu
fibroza
chistica (si deci In patogeneza
bronsectaziilor) - care dintre ele este In
mod special responsabila de acestea:
A. Staphylococcus aureus;
B. Haemophilus influenzae;
C. Escherichia coli;
D. Pseudomonas aeruginosa;
E. Burkholderia cepacia.
1598. Fiind date urmatoarele cauze
neinfectioase ale bronsectaziilor:
1 .expunerea la o substanta
toxica/iritanta; 2.raspuns imun In caile
aeriene; 3.hipoplazia vaselor limfatice; si
urmatoarele stari patologice (cauze,
consecinte): a.revarsat pleural;
b.aspergiloza bronhopulmonara alergica;
c. inhalare de amoniac; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1,
465 Sindroame de supuratie
b-3, c-2; C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1599. Date fiind urmatoarele cauze
neinfectioase ale bronsectaziilor:
1 .expunerea la o substanta toxica/iritanta;
2.deficitul de a1-antitripsina;
3.hipoplazia vaselor limfatice;
si urmatoarele stari patologice (cauze,
consecinte):
a.aspiratia continutului gastric acid;
b.coloratia galbena a unghiilor;
c.aparitia timpurie a emfizemului
panacinar; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3; D.a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1.
1600.Fiind date urmatoarele evenimente
implicate In patogeneza bronsectaziilor
de
cauza neinfectioasa:
a.reactie inflamatoare severa In tractul
respirator; b.distrugerea peretelui
bronsic; c. inhalarea/aspiratia unei
substante toxice/
iritante;
d.constituirea bronsectaziilor; care este
lantul temporal/cauzal corect:
A. c—a—b—d;
B. a—b—c—d;
C.a—d—c—b;
D.b—a—c—d; E.c—b—a—
d.
1601.Cu privire la bronsectaziile asociate
cu
expunerea la o substanta toxica/iritanta,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. substanta toxica/iritanta declanseaza o
reactie imuna severa In tractul
respirator;
B. bronsectaziile pot sa apara In urma
inhalarii de azot;
C. inhalate, gazele toxice pot provoca
inflamatia bronhiilor;
D. continutul gastric acid aspirat In tractul
respirator poate duce la aparitia
bronsectaziilor;
E. continutul digestiv care patrunde In
tractul respirator este, de regula, steril.
1602.Fiind date urmatoarele evenimente
implicate In patogeneza bronsectaziilor
prin
mecanism imun:
a.modificari distructive In peretele
bronhiilor;
b.inflamatie bronsica;
c. raspuns imun In caile aeriene;
d.dilatatia bronhiilor;
e.constituirea bronsectaziilor; care este
lantul temporal/cauzal corect: A. c—b—
a—d—e;
280
B.
a—>d—>b—>c—
>e;
C.c->d->a->b-ve;
D.d—>-a->b->c—
>e; E.
e—►a->b->c-»d.
1603.Cu privire la bronsectaziile asociate
cu
aspergiloza bronhopulmonara alergica,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. inflamatia declansata de raspunsul
imun
poate avea efecte distructive asupra
bronhiilor;
B. raspunsul imun este raspunzator, cel
putin partial, de aparitia bronsectaziilor;
C. raspunsul imun apare ca reactie la
bacterii din genul Aspergillus;
D. microorganismele colonizeaza caile
aeriene si declanseaza o reactie imuna;
E. pacientii au frecvent neutrofilie.
1604.Cu privire la sindromul unghiilor
galbene, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. vasele limfatice sunt hiperplazice;
B. una dintre manifestarile tipice este
tromboza venoasa profunda;
C.din triada de manifestari caracteristice
face parte revarsatul pericardic;
D.unghiile capata o coloratie galbena;
E.apar bronsectazii la aproximativ 40%
din
pacienti.
1605.Referitor la modul In care Incep, se
manifesta si evolueaza bronsectaziile,
fiind
date urmatoarele categorii:
1 .modalitatea tipica de prezentare a
bronsectaziilor; 2.evenimente care ar
trebui sa ridice
suspiciunea clinica de bronsectazie;
3.simptome sistemice obisnuite;
4.bronsectazie initiata de un episod
infectios specific; S.absenta unui
eveniment initiator
dramatic; 6.bronsectazie „uscata"
Intr-un lob
superior; si urmatoarele manifestari:
a.tuse persistenta sau recurenta si sputa
 Bronsectaziile
purulenta;
b.absenta simptomelor sau tuse
neproductiva; c. pneumonie severa
urmata de tuse cu
expectoratie cronica; d.infectii
respiratorii purulente repetate;
e.simptome instalate insidios; f.oboseala,
scadere In greutate si mialgii;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-5, d-2, e-6, f-3;
B. a-1, b-6, c-4, d-2, e-5, f-3;
C.a-2, b-4, c-1, d-3, e-6, f-5;
D.a-4, b-3, c-1, d-5, e-6, f-2;
E. a-4, b-5, c-1, d-2, e-6, f-3.
1606.Cu privire la manifestarile clinice E. apare febra.
ale
bronsectaziilor, urmatoarele afirmatii pacientii
sunt
corecte, ce.:
A. manifestarile clinice se limiteaza la
aparatul respirator;
B. modalitatea tipica de prezentare
consta
In dispnee si durere toracica;
C. hemoptizia apare rareori;
D.de obicei, hemoptizia este redusa
cantitativ, fiind determinata de ruperea
arterelor bronsice hipertrofiate;
E. expectoratia este redusa.
1607.Referitor la explicatia diferitelor
manifestari care apar la pacientii cu
bronsectazii, fiind date urmatoarele
manifestari:
1 .orice combinatie de subcrepitante,
ronflante si sibilante (trosnituri,
pocnituri,
clipoceli, sforaituri si suieraturi);
2.hemoptizii mici repetate; 3.sangerare
mai semnificativa, chiar
masiva; 4.hipocratism digital;
5.manifestari de cord pulmonar cronic,
eventual decompensat (insuficienta
ventriculara dreapta); 6.dispnee si/sau
respiratie suieratoare; si urmatoarele
explicatii: a.bronsectazii extinse; b.leziuni urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
difuze severe, mai ales cand se
asociaza cu hipoxemie cronica; c.
ruperea arterelor bronsice hipertrofiate;
d.boala pulmonara obstructiva cronica
subiacenta;
e.infectie cronica intratoracica; f.ruperea
mucoasei bronsice friabile din
cauza inflamatiei; g.bronhiile lezate
continand o cantitate
466
semnificativa de secretii; care este lista
de asocieri corecta:
A. a-1, b-6, c-5, d-4, e-2, f-6, g-3;
B. a-3, b-5, c-2, d-6, e-4, f-1, g-6;
C.a-4, b-2, c-3, d-6, e-5, f-6, g-1;
D.a-5, b-6, c-4, d-6, e-1, f-2, g-3; E. a-6,
b-5, c-3, d-6, e-4, f-2, g-1.
1608. Exacerbarea infectiei la pacientii cu
bronsectazii produce urmatoarele
evenimente, ce.:
A. cantitatea de sputa scade;
B. sputa devine mai putin purulenta;
C. adesea, sputa devine mai
sanguinolenta;
D. simptomele sistemice se atenueaza;
1609. Referitor la examenul fizic la
cu bronsectazii, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. semnele fizice toracice din dreptul
zonei
de bronsectazii sunt foarte variabile;
B. de regula apar doar raluri sibilante;
C. nu apare hipocratism digital;
D. se pot observa manifestari de cord
pulmonar cronic;
E. pot sa apara semne de insuficienta
ventriculara dreapta.
1610. Cu privire la manifestarile clinice
ale
bronsectaziilor, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. tusea apare mai ales seara;
B. aparitia hemoptiziilor nu impune
investigatii suplimentare;
C. de obicei, dispneea apare precoce;
D.febra este continua;
E. cand sunt prezente, ralurile bronsice
(ronflante si sibilante) sunt, de obicei,
difuz
distribuite.
1611. Referitor la sputa din bronsectazii,
A. In general, este In cantitate mare;
B. stratificarea pe trei niveluri este
patognomonica;
C. caracteristic este monomorfismul
microbian;
D.In perioadele de acalmie devine
purulenta;
E. In perioadele de acutizare nu
depaseste 50 ml In 24 h.
467 Sindroame de supuratie
1612. Referitor la examenul fizic la
pacientul
cu bronsectazii, fiind date urmatoarele
sindroame pe care acestea le pot mima:
1 .sindrom de condensare;
2.sindrom bronsitic; 3.sindrom
pseudocavitar; 4.sindrom de
hiperdistensie; si urmatoarele
manifestari clinice: a.matitate;
b.murmur vezicular diminuat si expir
prelungit;
c. respiratie cu tenta
cavernoasa/schita de
suflu cavernos;
d. submatitate;
e.raluri sibilante medii si groase; f.raluri
ronflante;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-3, c-1, d-2, e-4, f-2; C.a-1, b-4, c-3, d-1,
e-2, f-2; D.a-2, b-2, c-4, d-1, e-3, f-1;
E.a-3, b-1, c-1, d-4, e-2, f-2; B.a-4, b-2,
c-1, d-3, e-1, f-2.
1613.Fiind date urmatoarele explicatii ale
diferitelor semne care pot fi determinate
de
bronsectazii:
1 .inflamatia peretelui bronsic; 2.cavitatea
creata de bronhiile dilatate;
3.condensarea peribronsectatica a
parenchimului pulmonar (exsudat
inflamator Inlocuind aerul din spatiile
aeriene); 4.secretiile din lumenul
bronsic; 5.emfizemul peribronsectatic;
6.fibroza interstitiala secundara
inflamatiei
cronice; si urmatoarele semne fizice:
a.murmur vezicular diminuat si expir
prelungit;
b.ronflante si sibilante; c. respiratie aspra
(murmur vezicular Inasprit);
d.submatitate sau matitate; e.raluri
uscate fine-medii (ca niste
trosnituri); f.subcrepitante medii si mari;
g.schita de suflu cavernos (respiratie cu
tenta cavernoasa); care este lista de
asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-1, d-5, e-6, f-4, g-3;
B. a-2, b-3, c-1, d-4, e-6, f-1,
g-5;
C.a-3, b-1, c-6, d-1, e-2, f-4,
g-5;
D.a-5, b-1, c-1, d-3, e-6, f-4,
g-2;
E.a-6, b-4, c-5, d-1, e-3, f-2,
g-1.
1614.Referitor la investigatiile imagistice
In
bronsectazii, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A.In trecut, examenul de certitudine era
scintigrafia;
B. desi initial mai putin sensibila si
specifica
decat bronhografia, tomografia
computerizata s-a impus, cu timpul,
drept
investigatia preferata, fiind neinvaziva si
repetabila;
C. radiografia toracica este importanta In
evaluarea pacientului suspectat ca ar
avea
bronsectazii;
D. modificarile radiologice sunt foarte
specifice;
E. pe radiografia toracica, bronhiile
dilatate
apar, adesea, Inghesuite una langa alta,
In
paralel.
1615.Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-
o fraza referitoare la imagistica
bronsectaziilor:
a.decat;
b.mai putin sensibila si specifica;
c.neinvaziva si repetabila;
d.bronhografia;
e.desi era initial;
f.fiind;
g.tomografia computerizata; h.s-a impus,
cu timpul, drept investigatia preferata;
care este cea mai corecta reconstructie:
A. d—>h—>f—>c—>e—>b—>a—>g;
B. e—>b—>a—>d—>g—►h—►f->c;
C.e-»c—>d->f—>b->a—>g—>h;
D.f—>b—>a-+g—>d—>h—>e-+c;
E. g—>f—>b—>a—>d—>h—>e—>c.
1616.Cu privire la examenele paraclinice
In
bronsectazii, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. radiologie, bronsectaziile sacciforme
pot
fi confundate cu metastazele
pulmonare;
B. scintigrafia are specificitate redusa;
C.bronhoscopia permite aspirarea
secretiilor pentru examen bacteriologic;
D.In fazele avansate scade DPC0;
 Bronsectaziile
E. poate sa apara hipocapnie
prin
mecanism de sunt.
1617.Referitor la examenele paraclinice
In
bronsectazii, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. In PPI severa pot sa apara imagini
radiologice asemanatoare
bronsectaziilor
sacciforme;
B. bronhoscopia poate identifica teritoriile
afectate de procesul inflamator si
supurativ;
C. probele ventilatorii evidentiaza, cel mai
adesea, disfunctie restrictiva;
D.In fazele avansate apare hipoxemie; E.
spre deosebire de bronhografie,
tomografia computerizata este invaziva.
1618.Fiind date urmatoarele imagini
radiologice care pot sa apara In
bronsectazii si In unele afectiuni cu care
acestea pot fi confundate:
1.radiografie pulmonara normala;
2.imagine In „fagure de miere"; 3.bronhii
dilatate si cu pereti Ingrosati; 4.imagini
chistice proeminente; 5.imagini chistice
proeminente cu niveluri
hidro-aerice; 6.spatii aeriene dilatate; si
urmatoarele conditii clinice: a.PPI severa;
b.bronsectazii sacciforme; c. bronsectazii
cu inflamatie peribronsica; d.bronsectazii
sacciforme cu secretii
acumulate; e.emfizem bulos; f.boala
bronsectatica usoara; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-6, d-2, e^,
f-5; B.a-2, b-1, c-6, d-3, e-5, f-4; C.a-2,
b-4, c-3, d-5, e-6, f-1; D.a-2, b-6, c-3, d-5,
e-1, f-4; E.a-4, b-5, c-2, d-6, e-1, f-3.
1619.Referitor la aspectul radiologie al
bronsectaziilor, fiind date urmatoarele
stari
patologice:
1.bronhiile dilatate, dar fara secretii,
privite
longitudinal; 2.bronhiile dilatate, dar fara
secretii, privite
In sectiune transversala; 3.bronhiile
dilatate pline cu secretii; si urmatoarele
modificari radiologice: a.lumenul
bronhiilor apare opac (In loc de
radiotransparent);
b.bronhiile apar ca o structura opaca
tubulara sau tubulara ramificata; cbronhiile
apar ca niste „sine de tramvai";
d.bronhiile apar ca niste opacitati
468
inelare; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B.a-2, b-1,
c-3, d-3; C.a-2, b-3, c-1, d-3; D.a-3, b-1,
c-2, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2.
1620.Cu privire la rolul TC In bronsectazii,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se foloseste TC de Inalta rezolutie;
B. pentru a se realiza o evaluare corecta
a
bronsectaziilor, este necesar ca
sectiunile
sa aiba o grosime de minim 5 mm;
C.daca se realizeaza In conditii tehnice
adecvate, ofera o vizualizare excelenta
a
bronhiilor dilatate; D.la ora actuala, este
tehnica etalon pentru
detectarea sau confirmarea
diagnosticului
de bronsectazii;
E. In ciuda progreselor realizate de TC,
se mentine necesitatea efectuarii
bronhografiei.
1621. Referitor la testele functionale
pulmonare la pacientii cu bronsectazii,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. testele functionale pulmonare pot
demonstra obstructia fluxului de aer;
B. fenomenele obstructive se pot datora
bronsectaziilor difuze sau bolii
pulmonare
cronice obstructive asociate;
C. relativ frecvent, apare
hiperreactivitatea
bronsica;
D. la unii pacienti, administrarea de
metacolina determina o reactie
bronhodilatatoare excesiva;
E. obstructia fluxului de aer este
ireversibila.
1622. Cu privire la rolul examenului de
sputa
In bronsectazii, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. evidentiaza adesea un numar mare de
bazofile;
B. frecvent se constata diverse
microorganisme;
C.identificarea unor microorganisme este
suficienta pentru a le atribui rol patogen;
D.examenul de sputa nu are relevanta
pentru dirijarea tratamentului antibiotic;
E. identificarea microorganismelor
patogene
se face prin examinarea unui frotiu
469 Sindroame de supuratie
colorat
adecvat si prin cultura.
1623. Cu privire la abordarea diagnostica
a clinico-radiologica de
bronsectaziilor, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. se bazeaza pe datele spirometrice;
B. suspiciunea este ridicata de
simptomele
si de istoricul pacientului;
C.de obicei, prima investigatie este
tomografia computerizata;
D.practic la toti pacientii se efectueaza si
o 1626.Fiind date urmatoarele modificari
analiza de sputa si probe functionale
respiratorii;
E. diagnosticul diferential este acelasi,
indiferent de localizarea bronsectaziilor;
F. confirmarea sau infirmarea
bronsectaziilor se face prin radiografie
toracica.
1624.Referitor la abordarea diagnostica a
bronsectaziilor, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce. (TCIR = tomografie
computerizata de Inalta rezolutie):
A. nu se efectueaza toate investigatiile la
toti pacientii cu bronsectazii;
B. investigatiile necesare unui pacient se
stabilesc prin evaluarea atenta a
radiografiei toracice;
C. punctul de rascruce In demersul
diagnostic este reprezentat de
examenul
de sputa;
D.daca TCIR confirma suspiciunea de
bronsectazii, punctul de plecare pentru
demersul diagnostic este reprezentat de
dimensiunea acestora;
E. la un pacient cu bronsectazii focale,
antecedentele de pneumonie cu aceeasi
localizare (ca si bronsectaziile) obliga la
determinarea nivelului de
imunoglobuline;
F. la un pacient tanar cu bronsectazii si
sinuzite recidivante, se vor face
investigatii
vizand tuberculoza.
1625.Fiind date urmatoarele etape ale
demersului diagnostic la un pacient
suspectat de bronsectazii:
a.bronhoscopie;
b.tinerea sub observatie atenta;
c.infirmarea suspiciunii de bronsectazii;
d.investigatii vizand aspiratia/boala de
reflux gastroesofagian; e.tomografie
computerizata de Inalta
rezolutie; f.suspiciune
bronsectazii; g.se poate opta pentru;
care este succesiunea temporala
corecta:
A. a—>f—>g—>e—>c—>b-*d;
B. b->f->d->c->g->a,e;
C.e—>f—>b—>c—►
g-> a,d;
D.f-> a,b-> d-> c->
g->e;
E. f->e->c->g->b,a,d.
sugestive pentru diverse stari patologice
implicate In etiologia bronsectaziilor
difuze:
1 .scaderea nivelului plasmatic al
imunoglobulinelor; 2.scaderea nivelului
plasmatic al a1-antitripsinei;
3.cresterea nivelului plasmatic al IgE;
4.cresterea concentratiei clorului din
transpiratie; si urmatoarele
stari patologice: a.fibroza
chistica;
b.aspergiloza bronhopulmonara alergica;
c. emfizem panacinar timpuriu (de
obicei), bronsectazii (uneori);
d.hipogamaglobulinemie; care
este lista de asocieri corecta: A.
a-2, b-4, c-3, d-1; B.a-3, b-2,
c-4, d-1; C.a-3, b-4, c-2, d-1;
D.a-4, b-1, c-2, d-3; E.a-4, b-3,
c-2, d-1.
1627.Cu privire la investigatiile
recomandate
la pacientii cu bronsectazii extinse, fiind
date urmatoarele stari patologice care
ar
putea explica infectiile bronsice
recidivante:
1.fibroza chistica;
2.dischinezia ciliara primara; 3.sindromul
de imunodeficienta dobandita; si
urmatoarele investigatii: a.teste pentru
detectarea HIV; b.analiza spermei;
canaliza genetica; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2; B.a-2,
b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1628.Referitor la investigatiile
recomandate
la pacientii cu bronsectazii extinse, fiind
date urmatoarele stari patologice care
ar
 Bronsectaziile 470

putea explica infectiile bronsice

recidivante:
1 .dischinezia ciliara primara;

aspergiloza bronhopulmonara alergica;

si urmatoarele investigatii: a.test cutanat
pentru anumite specii de fungi;
b.evaluarea structurala sau functionala a
cililor nazali sau bronsici; c.examinarea
sputei pentru bacili acid-
alcoolo-rezistenti; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2; B.a-2,
b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.

1632.Fiind date urmatoarele categorii de

agenti etiologici ai abcesului pulmonar:
1 .coci gram-pozitivi; 2.bacili
gram-negativi; 3.bacili slab
gram-pozitivi; 4.agenti patogeni
nebacterieni; si urmatoarele
microorganisme: a. paraziti;
Nocardia sp.; c. Klebsiella
pneumoniae; d.fungi;
Staphylococcus aureus; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2,
e-4; B.a-2, b-4, c-4, d-3, e-1; C.a-3, b-4,
c-1, d-2, e-4; D.a-4, b-1, c-3, d-4, e-2;
E.a-4, b-3, c-2, d-4, e-1.
1633.Cu privire la etiologia abcesului
pulmonar, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
471 Sindroame de supuratie
A. la toate categoriile de pacienti, este
mai
frecventa izolarea mai multor bacterii
patogene daca se efectueaza doar
culturi
anaerobe;
B. agentii cauzali sunt cel mai adesea
bacteriile anaerobe, In special la
pacientii
cu imunodeficienta;
C. pot fi responsabile bacterii anaerobe,
aerobe sau facultative;
D. pot fi implicate bacterii gram pozitive
si
negative;
E. pot fi implicati si agenti patogeni
nebacterieni, precum fungii si parazitii.
1634.Fiind date urmatoarele categorii
de
afectiuni pulmonare care pot favoriza
constituirea unui abces pulmonar:
1 .afectiuni care duc la formarea unor
cavitati, care se pot infecta; 2.afectiuni
care pot evolua sever, spre
abcedare; si urmatoarele afectiuni
pulmonare: a.pneumonie; b.tuberculoza;
c.bronhopneumonie; d.emfizem
pulmonar; e.infarct pulmonar; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2,
d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C.a-2,
b-1, c-2, d-1, e-2; D.a-2, b-2, c-1, d-2,
e-1; E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
1635.Riscul de constituire a unui abces
pulmonar primar este mai mare la
urmatoarele categorii de pacienti, ce.:
A. pacienti supusi unor
interventii
ortopedice;
B. pacienti cu accese de tuse prelungite;
C. pacienti tarati;
D. pacienti cu (bronho)pneumonie care
se
anunta severa;
E. pacienti cu infarct miocardic;
F. pacienti cu stari septicemice, mai ales
cu
gonococ.
1636.Referitor la abcesul pulmonar
(AbPu),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. unii autori clasifica AbPu-e In primare
si
secundare;
B. AbPu primar apare prin infectarea
parenchimului pulmonar pe cale
bronsica
cu germeni proveniti din gura (inclusiv
de
la dinti) sau din ureche (inclusiv din
mastoida);
C. AbPu primar apare adesea la pacienti
cu
boli pulmonare preexistente (TBC,
emfizem);
D. AbPu secundar este consecinta
infectiei
pe cale sanguina de la un proces
supurativ local (pneumonie supurativa)
sau de la distanta (septicemii);
E. AbPu secundar poate sa apara dupa
interventii chirurgicale, situatie In care
la
producerea lui poate contribui si
anestezia;
F. AbPu secundar se poate constitui In
prelungirea unei bronhopneumonii;
G.un infarct pulmonar se poate infecta
secundar si chiar transforma supurativ,
generand un AbPu;
H. AbPu apare la aproximativ 2 zile dupa
debutul unei pneumonii acute care nu
raspunde la terapia aplicata si
treneaza, transformandu-se supurativ;
I.AbPu apare la 10-15 saptamani dupa
debutul unei pneumonii prin aspiratie.
1637.Cateva dintre cauzele locale
toracice
care favorizeaza constituirea unui
abces
pulmonar sunt urmatoarele, ce.:
A. mielomul multiplu;
B. corpi straini;
C.traumatisme;
D. cavitati preformate congenitale;
E. cavitati preformate tuberculoase
(caverne).
1638.Cu privire la faza de constituire a
abcesului pulmonar, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. reprezinta sindromul de supuratie
pulmonara deschisa;
B. nu prezinta niciun element clinic
specific;
C.Intotdeauna Incepe brusc;
D. seamana cu o pneumonie
pneumococica, diferentiindu-se In
primul
rand prin auscultatie;
E. se caracterizeaza prin tuse foarte
productiva, purulenta.
1639.Urmatoarele simptome sunt
frecvente
In abcesul pulmonar, ce.:
 Abcesul pulmonar
A. tuse;
B. productie de sputa purulenta;
C.durere retrosternala;
D.febra;
E. hemoptizie.
1640.Referitor la manifestarile
abcesului
pulmonar, fiind date urmatoarele
Inceputuri
de fraza:
1 .In abcesul pulmonar; 2.In abcesul
pulmonar cu germeni anaerobi;
3.In abcesul pulmonar cu bacterii
aerobe;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.sunt caracteristice
prezentarile/evolutiile
mai acute; b.simptomele sunt cele
tipice ale unei
infectii pulmonare;
c.evolutia clinica poate fi mai torpida,
Intinzandu-se pe o perioada lunga,
iar unii pacienti fiind asimptomatici;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1641.Referitor la evolutia diferita a unui
abces pulmonar si a unei pneumonii,
fiind
date cele doua entitati patologice:
1 .abcesul pulmonar;
2.pneumonia;
si urmatoarele caracteristici: a.peretii
alveolari se necrozeaza; b.parenchimul
pulmonar este distrus ireversibil; c.dupa
vindecare, teritoriul afectat Isi
recupereaza, complet sau macar partial,
integritatea morfofunctionala; d.peretii
alveolari raman indemni; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1642.Cu privire la tabloul clinic din faza
de
constituire a abcesului pulmonar,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. febra survine, adesea, In accese;
B. febra este, In general, scazuta;
C.apar frisoane repetate;
D.starea generala este alterata;
E. junghiul toracic poate sa nu fie
simptomul
predominant;
F. dispneea este intensa;
472
G. auscultatia este dominata, cel mai
adesea, de ralurile crepitante.
1643.Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice definitorii pentru etapa
de
vomica din evolutia unui abces
pulmonar:
a.proces de necroza infectioasa In
parenchimul pulmonar; b.evacuarea
colectiei purulente prin caile
aeriene superioare; c.accese (mai mult
sau mai putin violente)
de tuse;
d.efractia unei bronhii; e.erodarea
peretelui bronsic; f.colectia purulenta
ajunge In arborele
bronsic;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a—>e—>d—ff—fC—>b;
B. b—»e— a—c—>d—f;
C.c—b—f—a—d—e;
D.c—e—a—b—d— f;
E. d—a—c—e—b—f.
1644.Despre etapa de vomica din
evolutia
unui abces pulmonar, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. survine brusc, In primele 2-3 zile de
evolutie ale procesului pneumonie;
B. este precedata de accentuarea durerii
toracice;
C.In momentul producerii vornicii,
durerea toracica diminueaza;
D. febra scade;
E. pacientul elimina spute hemoptoice;
F. vomica fractionata consta In
evacuarea
portionata pe tot parcursul zilei a
cantitatii
de sputa din ziua respectiva.
1645.Cu privire la etapa de vomica din
evolutia unui abces pulmonar,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este anuntata prin accese (chinte)
violente de tuse;
B. se evacueaza o cantitate mare de
sputa
sero-mucoasa;
C. adesea, expectoratia abundenta
determina dispnee si anxietate;
D. uneori, poate duce la asfixie si deces;
E. vomica totala consta In evacuarea In
cursul diminetii a Intregii cantitati de
sputa
din cursul zilei.
473 Sindroame de supuratie
1646.In evolutia unui abces pulmonar,
modificari semiologice caracteristice
pentru
etapa de dupa producerea vornicii sunt
urmatoarele, ce.:
A. starea generala se agraveaza;
B. se constituie sindromul de supuratie
pulmonara Inchisa;
C.apare respiratie tubara;
D. febra devine continua;
E.acumularea peste noapte a secretiei
purulente determina scaderea matinala
a b.raluri;
febrei.
1647.Referitor la etapa de dupa
producerea
vornicii din evolutia unui abces
pulmonar,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. dupa producerea vornicii, dispare
expectoratia;
B. se constituie o varianta a sindromului
de
condensare;
C. ralurile caracteristice acestei etape
sunt
sibilantele;
D.In mod tipic, febra creste seara si
scade spre dimineata;
E. modificarile percutorii depind de
dimensiunile leziunii pulmonare si de
distanta acesteia fata de peretele
toracic.
1648. Referitor la datele de examen
fizic In
abcesul pulmonar, fiind date
urmatoarele
categorii:
1 .semne deseori irelevante; 2.semne
uneori prezente la examenul toracelui;
3.semne de inspectie sugerand o stare
patologica predispozanta;
4.semne periferice sesizabile la
inspectie, constituind apanajul cazurilor
cronice; si urmatoarele semne:
a.semne de condensare;
b.dentitie deficitara;
c.datele de examen fizic;
d.hipocratismul digital;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-4;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E. a-4, b-1, c-2, d-3.
1649. Cu privire la datele de examen
fizic In
abcesul pulmonar, fiind date
urmatoarele
categorii:
1 .semne uneori prezente la examenul
toracelui; 2.semne constituind un
indiciu de
diagnostic;
3.semne de inspectie sugerand o stare
patologica predispozanta; 4.semne
periferice sesizabile la inspectie,
constituind apanajul cazurilor cronice;
si urmatoarele semne: a.halena fetida;
c.osteoartropatie hipertrofica pulmonara;
d.facies etilic;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-1, b-3, c-2, d-4;
C.a-2, b-1, c-4, d-3;
D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
1650. In cadrul sindromului de supuratie
cronica care se constituie odata cu
cronicizarea abcesului pulmonar, apar
urmatoarele modificari, ce.:
A. koilonichie;
B. scadere In greutate;
C.astenie;
D. anemie feripriva;
E. expectoratie, In general In cantitate
redusa;
F. expectoratie (cu o componenta)
purulenta;
G.tuse, de obicei neinfluentata de
pozitie; H.amiloidoza primara.
1651.Referitor la diagnosticul abcesului
pulmonar, fiind date urmatoarele
sfarsituri
de fraza:
1.ajuta la punerea diagnosticului de
abces pulmonar;
2.ajuta la punerea diagnosticului
etiologic
In abcesul pulmonar; 3.ajuta la punerea
diagnosticului etiologic
In abcesul pulmonar, dar presupun/e
efectuarea unei bronhoscopii;
4.constituie o metoda de punere a
diagnosticului etiologic In abcesul
pulmonar, la care se face Insa rareori
apel;
si urmatoarele Inceputuri de fraza:
a.aspiratia transtraheala;
b.lavajul bronhoalveolar;
c.culturile din sputa;
d.simptomele clinice;
e.modificarile radiologice toracice;
 Abcesul pulmonar 474

care este lista de asocieri corecta: 1654.Cu privire la diagnosticul etiologic

A. a-1, b-1, c-2, d-4, e-3; al
B. a-1, b-3, c-4, d-1, abcesului pulmonar, urmatoarele
e-2; afirmatii
C.a-2, b-4, c-1, d-3, sunt corecte, ce.:
e-1; A. ideala ar fi identificarea unui
D.a-3, b-1, c-1, d-2, microorganism cauzal, dar acest scop
e-4; este
E.a-4, b-3, c-2, d-1, dificil de realizat;
e-1. B. trebuie obtinute culturi din sange si din
1652.Cu privire la diagnosticul sputa;
abcesului C.In unele cazuri, pot fi utile culturile din
pulmonar, fiind date urmatoarele exsudatul faringian;
sfarsituri D. bacteriile anaerobe sunt usor de
de fraza: izolat;
1 .ajuta la punerea diagnosticului de E. bronhoscopia este utila mai ales
abces pulmonar; pentru a
2.ajuta la punerea diagnosticului exclude obstructia cailor aeriene,
etiologic cancerul
In abcesul pulmonar; 3.ajuta, cand bronsic si infectia cu pneumococ.
este cazul, la punerea 1655.Cu privire la modificarile
diagnosticului etiologic In abcesul bioumorale
pulmonar; produse de abcesul pulmonar,
4.ajuta la punerea diagnosticului urmatoarele
etiologic In abcesul pulmonar, dar afirmatii sunt corecte, ce.:
presupun/e efectuarea unei A. apare leucocitoza cu limfocitoza;
bronhoscopii; B. formula leucocitara este deviata catre
5.constituie o metoda de punere a formele mature;
diagnosticului etiologic In abcesul C. apar bazofile cu granulatii toxice;
pulmonar, la care se face Insa rareori D. se constata sindrom
apel; inflamator
si urmatoarele Inceputuri de fraza: bioumoral;
a.periajul bronsic cu protejarea probei; E. In mod tipic, fibrinogenul nu este
b.identificarea conditiilor patologice
predispozante; c.culturile din lichidul
2
pleural; d.culturile din sange; e.aspiratia Sechestrul pulmonar este o formatiune
transtoracica; care este lista de asocieri rara, de obicei chistica, alcatuita din tesut
corecta: primitiv nefunctional care nu comunica
A. a-1, b-4, c-2, d-5, e-3; cu arborele traheobronsic. Vascularizatia
B. a-2, b-3, c-4, d-5, lui provine din circulatia sistemica mai
e-1; degraba decat din cea pulmonara
C.a-3, b-2, c-4, d-1, crescut;
e-5;
D.a-4, b-1, c-3, d-2,
e-5; F. In mod caracteristic, VSH nu
E.a-5, b-1, c-2, d-3, depaseste 50;
e-4. G.de obicei, a2-globulinele sunt
1653.Diagnosticul diferential al crescute; H. apare bacteriemie
abcesului (determinand In general frisoane si
pulmonar include urmatoarele stari febra).
patologice, ce.: 1656.Cu privire la diagnosticul paraclinic
A. infectia cu Mycoplasma; In
B. sechestrul pulmonar2; abcesul pulmonar, urmatoarele afirmatii
C. cancerul laringian; sunt corecte, ce.:
D. infarctul pleural; A. examenul radiologie are un rol auxiliar
E. emfizemul pulmonar. In
diagnosticul abcesului pulmonar;
 475 Sindroame de supuratie
B. examenul de sputa are valoare
superioara celui radiologie In
diagnosticul
abcesului pulmonar;
C. demersul diagnostic corect
presupune
cultura si antibiograma din sputa;
D.In locul tomografiilor clasice de
odinioara, la ora actuala se
efectueaza, de obicei, TC;
E. examinarea prin RMN este mai utila
decat cea prin TC.
1657.Cu privire la aspectul radiologie
din
etapa premergatoare vornicii a
abcesului
pulmonar, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. se observa o imagine hidro-aerica
pulmonara;
B. conturul este net;
C.In general, intensitatea este
supracostala;
D.In zona centrala, opacitatea este mai
putin intensa si mai neomogena; E.
perioada de evolutie este variabila.
1658.Referitor la modificarile
radiologice la
pacientii cu abces pulmonar
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de obicei, se observa una sau doua
cavitati;
B. In general, cavitatea/cavitatile are/au
peretii subtiri;
C. adesea, se observa un nivel
hidro-aeric;
D.In mod obisnuit, leziunile sunt
localizate
In zonele superioare ale plamanilor; E.
localizarile neobisnuite ale leziunilor
cavitare ar trebui sa ridice suspiciunea
unei etiologii pneumococice.
1659.Care dintre urmatoarele aspecte
nu
poate fi precizat prin TC toracica la
pacientii
cu abces pulmonar:
A. dimensiunea abcesului;
B. localizarea abcesului;
C. prezenta unor cavitati suplimentare;
D. prezenta afectarii pleurale;
E. germenul cauzal.
1660. Referitor la localizarea leziunilor la
pacientii cu abces pulmonar, fiind date
urmatoarele categorii:
1 .localizari obisnuite;
2.localizari mai putin obisnuite;
si urmatoarele localizari: a.lobii
inferiori;
b.segmentele anterioare ale lobilor
superiori;
c. regiunile pulmonare declive;
d.lobul mijlociu drept;
e.segmentele posterioare ale lobilor
superiori; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; B.a-1,
b-2, c-1, d-2, e-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2,
e-1; D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; E.a-2, b-2,
c-1, d-1, e-1.
1661. Cu privire la leziunea radiologica
corespunzand unui abces pulmonar
dupa
eliminarea colectiei purulente,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. creste intensitatea opacitatii;
B. este inelara;
C. este hipertransparenta In partea
inferioara si opaca In partea
superioara;
D. leziunea propriu-zisa are contur net;
E. este Inconjurata de o zona
de
hipertransparenta.
1662. Cu privire la sputa din abcesul
pulmonar, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. este sero-sanguinolenta;
B. tipic, se stratifica In 2 straturi;
C.contine fibre de colagen, semn de
necroza a parenchimului pulmonar;
D.In general, contine o flora polimorfa,
fara un germen predominant; E. de
regula, bacilul Koch este prezent.
1663. Cu privire la rolul bronhoscopiei In
abcesul pulmonar, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. poate fi utila In punerea diagnosticului,
In
identificarea germenului si chiar In
drenarea abcesului;
B. confirma supuratia pulmonara;
C. poate identifica sediul supuratiei
pulmonare;
D. nu permite prelevarea secretiilor
pentru
antibiograma;
E. poate descoperi o eventuala fibroza
pulmonara interstitiala.
1664. Cu privire la bronhoscopia
flexibila si la rolul ei In diagnosticul
 Astmul
etiologic al abcesului pulmonar,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. rolul ei In diagnosticarea sau In
drenarea
abcesului pulmonar este controversat;
B. nu permite efectuarea
lavajului
bronhoalveolar;
C.permitea realizarea penajului bronsic
cu
protejarea probei, o tehnica de
Sindroame obstructive
Astmul
Introducere
1665.Cu privire la definitia astmului,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este dificil sa se cada de acord asupra
definitiei astmului;
B. nu exista un consens cu privire la
descrierea sindromului clinic si a
patologiei
bolii;
C. enuntarea unei definitii clare,
neechivoce
si unanim acceptate a astmului depinde
de
Intelegerea corecta a etiologiei si a
mecanismelor;
D. un element caracteristic este inflamatia
cronica specifica a mucoasei cailor
aeriene proximale;
E. unul dintre principalele scopuri ale
tratamentului este de a reduce
inflamatia
cailor aeriene.
1666.Referitor la obstructia bronsica la
pacientul In criza de astm bronsic,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se produce mai ales In caile respiratorii suieratoare si dispnee; b.reducerea
mari;
B. are mai multe mecanisme, dintre care d.tip special de inflamatie bronsica;
cel
mai putin reversibil este
bronhoconstrictia;
Care printre cauze edemul inflamator al
mucoasei bronsice;
D.este cauzata In principal de secretia
bronsica;
476
prelevare
abandonata la ora actuala;
D. are un randament relativ scazut In
prelevarea de probe apte sa furnizeze
un
diagnostic etiologic, afara de cazul ca
este
vorba de un abces pulmonar cu
anaerobi;
E. este o tehnica sigura, neexistand
riscul
ruperii cavitatii abcesului.
E. cu cat este mai severa, cu atat
genereaza un tablou auscultator mai
zgomotos.
1667.Cu privire la astm, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. caracteristica pentru astm este
obstructia
fluxului de aer;
B. gradul obstructiei variaza mult, atat
spontan, cat si la tratament;
C.Ingustarea cailor aeriene este de
obicei
reversibila;
D. obstructia fluxului de aer poate sa aiba
un grad de ireversibilitate la unii pacienti
cu astm acut;
E. simptomele cele mai caracteristice
sunt
tusea si expectoratia;
F. astmul este o stare patologica
eterogena,
In patogeneza careia factorii genetici
interactioneaza cu cei ambientali.
1668.Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice definitorii pentru
patogeneza
astmului:
a.aparitia simptomelor: respiratie
fluxului de aer; c.factori declansatori;
e.Ingustarea excesiva a bronhiilor;
f.receptivitate crescuta (fata de
neastmatici) la o mare varietate de
factori
477 Sindroame obstructive

declansatori; care este lantul D.(Dermatophagoides pteronyssinus);

temporal/cauzal corect: A. b—KJ—»f— E. si la alti alergeni ambientali.
>c—e—>a; 1673.Referitor la relatia dintre nivelul de
B. c->d—»a *e »b—>f; dezvoltare economica si prevalenta
C.d—f—a—c—b—e; astmului, fiind date urmatoarele
D.d—f—c—e—b—a; categorii de
E. f—e—b—d—a—o tari:
1669.Cu privire la prevalenta astmului, f
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: 1 .tarile dezvoltate;
A. astmul este o boala rara la nivel 2.tarile In curs de dezvoltare;
mondial; si urmatoarele afirmatii despre
B. In tarile dezvoltate, astmul afecteaza prevalenta astmului:
aproximativ 10-12% dintre adulti; a.la ora actuala, pare sa se fi stabilizat;
C. aproximativ 15% dintre copiii din tarile b.a crescut In ultimii 30 de ani;
dezvoltate sunt afectati de boala; c.pana nu demult, a fost mult mai joasa;
D. prevalenta astmului a scazut In ultimii d.In prezent, are o tendinta la crestere,
30 care pare sa fie asociata cu cresterea
de ani In tarile dezvoltate; urbanizarii; care lista de asocieri este
E. prevalenta astmului pare sa cea corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1,
fie b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2,
independenta de cea a atopiei. b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1670.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza 1674.Fiind date urmatoarele afirmatii (trei
despre epidemiologia astmului sunt argumente si o concluzie) referitoare la
corect istoria naturala a astmului:
formulate, ce.: a.deseori, efectele fumatului asupra
A. prevalenta atopiei si a altor boli plamanilor complica astmul; b.fumatul
alergice; este, de asemenea, larg
B. a scazut In ultimele decenii; raspandit; o astmul este larg raspandit;
C. sugerand ca motivele scaderii d.istoria naturala a astmului la adulti este
prevalentei dificil de stabilit cu certitudine; care
astmului; Inlantuire logica este corecta:
D.sunt limitate la plamani; A. a—c—d—b;
E. mai degraba decat sistemice. B. b—a—c—d;
1671.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza C.c—a—d—b;
vizand epidemiologia astmului sunt D.c—b—a—d;
corect E. c—d—b—a.
formulate, ce.: 1675.Cu privire la epidemiologia si la
A. constatarea epidemiologica a faptului istoria
ca naturala a astmului, urmatoarele
prevalenta astmului a crescut In paralel afirmatii
cu sunt corecte, ce.:
cea a atopiei; A. astmul poate sa apara la orice varsta;
B. sugereaza ca, In comunitate; B. astmul are un maxim de incidenta (nu
C. exista un numar minim de indivizi; de
D. care sunt susceptibili sa fie afectati de prevalenta) la varsta de 30 de ani;
astm; C.raportul masculin:feminin este de 1:1
E. probabil prin actiunea factorilor de la
mediu. copii, iar la adulti devine 2:1;
1672.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza D.convingerea larg raspandita ca astmul
despre epidemiologia astmului sunt trece cand copiii cresc este gresita;
corect E. de obicei, severitatea astmului se
formulate, ce.: accentueaza mult pe masura ce
A. o mica parte din pacientii cu astm din pacientul
tarile dezvoltate; avanseaza In varsta.
B. sunt atopiei; 1676.Referitor la evolutia astmului In
C. avand sensibilizare alergica la un functie
acarian de varsta si de tabloul simptomatic la
din praful de casa;
 Astmul
debut,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. foarte putini dintre copiii astmatici devin
asimptomatici In adolescenta;
B. indivizii la care astmul revine la varsta
adulta sunt mai ales cei care au avut In
copilarie o forma usoara de boala;
C. la indivizii cu astm debutat In
copilarie,
remis In adolescenta, dar revenit la
varsta
adulta, episoadele simptomatice dispar
deseori odata cu Inaintarea In varsta;
D. astmul debutat la varsta adulta se
remite
adesea la varste mai avansate;
E.indivizii cu astm usor progreseaza
deseori spre forme mai severe de boala;
F. de obicei, indivizii cu astm sever au
avut
initial o forma usoara de boala, care
ulterior s-a agravat.
1677. Cu privire la mortalitatea prin astm,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.este Inalta;
B.In decursul ultimului deceniu, a scazut
constant In multe tari dezvoltate;
C.cresterea ei observata in cateva tari In
anii '60 a fost asociata cu utilizarea
crescuta a metil-xantinelor;
D. scaderea ei In ultimii ani este legata de
utilizarea pe scara tot mai larga a
anticolinergicelor la pacientii cu astm
persistent;
E. este mai mare la pacientii incorect
tratati.
1678. Factori de risc pentru decesul prin
astm sunt urmatorii, ce.:
A. controlul deficitar al bolii;
B. neutilizarea bronhodilatatoarelor
inhalatoare;
C. tratamentul cu corticosteroizi;
D. spitalizari anterioare pentru forme
aproape fatale de astm;
E. istoric cuprinzand episoade repetate de
rau astmatic greu reversibil.
Etiologie
1679. Referitor la factorii de risc si la cei
declansatori implicati In patogeneza
astmului, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .factori de risc endogeni;
2.factori de risc ambientali;
3.factori declansatori; si
urmatorii factori: a.alergenii
de interior; b.predispozitia
genetica; c. su bsta ntele i
ritante; d.aerul rece;
478
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-3, c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-2, b-3, c-1,
d-3; D.a-3, b-1,
c-2, d-3; E.a-3,
b-3, c-2, d-1.
1680.Referitor la factorii de risc si la cei
declansatori implicati In patogeneza
astmului, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .factori de risc endogeni;
2.factori de risc ambientali;
3.factori declansatori; si
urmatorii factori: a.aspirina;
b.alergenii de exterior;
c.atopia;
d.dioxidul de sulf; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-3; C.a-2, b-3, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-3; E.a-3, b-2, c-1, d-3.
1681.Referitor la factorii de risc si la cei
declansatori implicati In patogeneza
astmului, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .factori de risc endogeni;
2.factori de risc ambientali;
3.factori declansatori; si
urmatorii factori: a.alergenii;
b.hiperreactivitatea bronsica; c.factorii
sensibilizatori profesionali;
d.medicamentele B-blocante; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-3,
d-2; B.a-2, b-1, c-3, d-3; C.a-2, b-3, c-1,
d-3; D.a-3, b-1, c-2, d-3; E.a-3, b-3, c-1,
d-2.
1682.Cu referire la factorii de risc si la
cei
declansatori implicati In patogeneza
astmului, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .factori de risc endogeni;
2.factori de risc ambientali;
3.factori declansatori; si
urmatorii factori: a.stresul;
b.fumatul pasiv;
c. infectiile virale ale tractului respirator
superior; d.sexul;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-3, c-2, d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-3;
C.a-2, b-3, c-3, d-1;
D.a-3, b-2, c-3, d-1;
E. a-3, b-3, c-1, d-2.
1683.Cu referire la factorii de risc si la
cei
declansatori implicati In patogeneza
astmului, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .factori de risc endogeni;
479 Sindroame obstructive

2.factori de risc ambientali; 3.factori B. cea mai frecventa dintre bolile atopice
declansatori; si urmatorii factori: asociate cu astmul este conjunctivita
a.originea etnica (este posibil sa fie alergica;
implicata); C.In mod obisnuit, pacientii astmatici nu
b.efortul; au alte boli atopice;
c. infectiile respiratorii; D. majoritatea indivizilor atopiei devin
d.hiperventilatia; astmatici;
care este lista de asocieri corecta: E. alergenii care duc la sensibilizare sunt
A. a-1, b-2, c-3, d-3; de
B. a-1, b-3, c-2, d-3; obicei proteine cu activitate proteazica;
C.a-2, b-3, c-3, d-1; F. multi pacienti atopiei au un istoric
D.a-3, b-1, c-3, d-2; familial
E.a-3, b-3, c-1, d-2. de boli neoplazice.
1684.Cu referire la factorii de risc si la cei
1687.Printre alergenii cei mai frecventi
declansatori implicati In patogeneza se
astmului, fiind date urmatoarele afla urmatorii, ce.:
categorii: A. particulele de silicati din praful de
1 .factori de risc ambientali; casa;
2.factori declansatori; B. urina de pisica sau de caine;
si urmatorii factori: C.gandacii;
a.obezitatea (este posibil sa fie D. frunzele de graminee (iarba) si de
implicata); arbori;
b.vaporii de vopsele; E. rozatoarele (la persoanele care
c.pulverizatoarele domestice; lucreaza
d.infectiile virale din prima copilarie (este In laboratoare).
posibil sa fie implicate); care 1688.Cu privire la reactia de
este lista de asocieri corecta: A. hipersensibilitate de tip II, urmatoarele
a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, afirmatii sunt corecte, ce.:
d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, A. este mecanismul principal de
c-1, d-2; E.a-2, b-2, c-1, d-1. producere
1685.Cu privire la rolul atopiei In al urticariei;
patogeneza B. este mediata de histamina;
astmului, urmatoarele afirmatii sunt Ceste mediata de IgE;
corecte, D.se produce la 6-8 ore de la contactul
ce.: sensibilizant; E. este blocata de
A. atopia este principalul factor de risc antihistaminice.
pentru astm; 1689.Cu privire la reactia de
B. rinita alergica pare sa fie prezenta la 8- hipersensibilitate de tip I, urmatoarele
10% din pacientii astmatici; afirmatii sunt corecte, ce.:
C.dermita (eczema) atopica este una A. este mediata de IgG;
dintre comorbiditatile astmului; B. este mediata de complement;
D. se estimeaza ca atopia ar putea fi C. se produce la 6-8 ore de la contactul
prezenta la 4-5% din populatia tarilor sensibilizant;
dezvoltate; D.este blocata de cortizon;
E.o serie de factori ambientali sau E. este implicata In producerea urticariei.
genetici
predispun la aparitia astmului la indivizii 1690.Cu privire la astmul extrinsec,
atopiei; urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
F. atopia este provocata de producerea A. mai este numit si astm alergic;
determinata genetic a anticorpilor IgG B. mecanismul patogen este mediat de
specifici. IgG;
1686.Referitor la rolul atopiei In C. apare mai frecvent la adulti si varstnici;
patogeneza D. se asociaza cu istoric personal si/sau
astmului, urmatoarele afirmatii sunt familial de boli alergice (astm,
corecte, urticarie,
ce.: eczema etc);
A. indivizii neatopici au un risc crescut de E. testele cutanate la alergeni sunt
a negative.
dezvolta astm;
 Astmul
1691.Caracteristice pentru astmul
extrinsec
sunt urmatoarele trasaturi, ce.:
A. este declansat de un alergen, de obicei
ingerat;
B. In general, debuteaza dupa 30-35 ani;
C. alergenul actioneaza printr-un
mecanism
imunologic de tip III;
D. nivelul plasmatic al IgE este scazut;
E. survine adesea la persoane atopice.
1692.Cu privire la astmul intrinsec,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este prezent la majoritatea pacientilor
astmatici;
B. mai este numit si astm neatopic;
C. de obicei, se instaleaza mai devreme
decat astmul atopic;
D. multi dintre pacienti au si polipi nazali;
E. imunopatologia din biopsiile bronsice si
din sputa este radical diferita de cea din
astmul atopic;
F. studii recente demonstreaza cresterea
productiei sistemice de IgE In caile
aeriene.
1693.Cu referire la astmul intrinsec,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. studii recente sugereaza ca
mecanismul
ar putea fi similar cu cel din astmul
extrinsec, fiind mediat de IgA, dar
exercitandu-se numai local, In caile
aeriene;
B. In general, debuteaza In copilarie;
C. unii pacienti au hipersensibilitate la
aspirina;
D.In mod obisnuit, manifestarile clinice
sunt mai usoare si se remit mai repede
decat In astmul extrinsec;
E. testele cutanate la alergenii inhalati
sunt pozitive.
1694.Referitor la caracteristicile astmului
intrinsec, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. se asociaza cu manifestari atopice
sistemice;
B. se asociaza cu istoric personal si/sau
familial de boli alergice;
Care drept principali factori declansatori
alergenii respiratori;
D. inhalarea unor agenti iritanti (poluanti
atmosferici sau profesionali) reprezinta
un
factor declansator important;
E. concentratiile plasmatice de IgE sunt
crescute.
1695.Cu privire la rolul infectiilor In
patogeneza astmului, urmatoarele
480
afirmatii
sunt corecte, ce. (VSR = virus sincitial
respirator):
A. infectiile virale sunt rareori factori
declansatori ai exacerbarilor astmului;
B. este sigur ca infectiile virale joaca un
rol
In patogeneza astmului;
C. infectia cu VSR este rara la copii;
D.infectia cu VSR In copilaria timpurie
previne aparitia ulterioara a astmului;
E. s-a demonstrat ca bacteriile atipice
(Mycoplasma, Chlamydia) nu sunt
implicate In mecanismul astmului sever.
1696.Cu privire la rolul aspectelor
genetice
In patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. gradul Inalt de concordanta In ce
priveste
aparitia astmului la gemenii identici
demonstreaza rolul important al
predispozitiei genetice;
B. severitatea astmului nu are
determinism
genetic
C.In patogeneza astmului este
importanta interactiunea mai multor
gene;
D. dintre factorii genetici asociati cu
astmul,
cei mai frecvent Intalniti sunt
polimorfismele anumitor gene de pe
cromozomul 5q (unele dintre acestea
fiind
cu atopia);
E. polimorfismele genetice sunt irelevante
In
ce priveste raspunsul la tratament al
astmului.
1697.Cu referire la rolul aspectelor
genetice
In patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se stie ca genele care predispun la
astm
sunt aceleasi cu cele care predispun la
atopie;
B. astmul are un determinism monogenic;
C. genele implicate In patogeneza
astmului
sunt aceleasi la diferite grupuri
populationale;
D.In determinismul astmului, nu exista
interactiune Intre polimorfismele
genetice si factorii de mediu;
E. varianta Arg-Gly-16 a receptorului
p2-adrenergic este asociata cu un
481 Sindroame obstructive
raspuns redus la agonistii
B2-adrenergici.
1698.Privitor la rolul aspectelor genetice
In
patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. la ora actuala, singurele gene care par
sa
contribuie la determinismul astmului
sunt
cele ale atopiei;
B. fiecare gena identificata are un efect
mic
care este prezent In toate grupele
populationale;
C. dintre factorii genetici asociati cu
astmul,
cei mai frecvent Intalniti sunt
polimorfismele anumitor gene de pe
cromozomul 5q, inclusiv ale genelor
pentru anumite enzime ale neutrofilelor;
D. printre noile gene recunoscute ca
protejeaza de astm se afla ADAM-33,
DPP-10si GPRA;
E. repetitiile unei secvente de
recunoastere
Sp1 din regiunea promotoare a genei
pentru 5-lipoxigenaza pot afecta
raspunsul
la agentii P-mimetici.
1699.Cu privire la diversii factori implicati
In
patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. data fiind incidenta crescuta a infectiei
cu
VSR la copii, este dificil de elucidat felul
In
care aceasta favorizeaza aparitia
astmului;
B. agregarea familiala a astmului infirma
existenta unei predispozitii genetice;
C. exista o asociere Intre astm si
consumul
de acetaminofen (paracetamol), care
ramane inexplicabila;
D.este probabil ca factorii de mediu din
perioada adulta determina care indivizi
atopiei vor deveni astmatici;
E. scaderea In ultimele decenii a
prevalentei astmului, mai ales In tari In
curs de dezvoltare, indica importanta
interactiunii dintre mecanismele de mediu
si predispozitiile genetice.
1700.Fiind date urmatoarele aspecte
epidemiologice prin care ipoteza igienei
explica prevalenta crescuta a astmului
In
societatile dezvoltate:
a.actiune protectoare redusa;
b.creste prevalenta astmului;
c.copiii sunt expusi la mai putine infectii;
d.proportie redusa de celule TH1;
e.se mentine preponderenta celulelor
TH2
de la nastere; f.copiii au mai putini frati;
g.numarul de copii dintr-o familie este
mai
mic;
h.creste prevalenta sensibilizarii
alergice; care este Inlantuirea cauzala
corecta:
A.a->d->b->h->e->g->f->c;
B.e—>b—>c—>g->d—>f—-h—>a;
C.g—>a—>b—»c—>h—>e—>f—»d;
D.g—>f—>c—>e—>d—>a—>h—>b;
E.g->f->h->d-»b—>e—>c-*a.
1701.Fiind date urmatoarele aspecte
epidemiologice prin care ipoteza igienei
explica prevalenta redusa a astmului In
tarile In curs de dezvoltare:
a.actiune protectoare crescuta;
b.numarul de copii dintr-o familie este
mai
mare;
c. scade prevalenta sensibilizarii
alergice; d.scade prevalenta astmului;
e.copiii sunt expusi la mai multe infectii;
fereste proportia celulelor TH1 (In raport
cu celulele TH2); g.copiii au mai multi
frati; care este Inlantuirea cauzala
corecta:
A.b->g-*e->f-»e->c-»d;
B.c—>e—>g->a—►d-»b—>f;
C. e—>c—>b—>f—>d—>g—>a;
D. e—>g—>f—>a—>c—>b—>d;
E.f—*e—>b—>c—>g—>a—>d.
1702.Cu privire la rolul aspectelor
igienice
(ipoteza igienei) In patogeneza
astmului,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sensibilizarea alergica si astmul sunt
mai
rare la copiii care nu au frati mai In
varsta;
B. expunerea ia mai putine infectii In
copilarie scade riscul de astm;
C.expunerea la infectii si la endotoxine
inhiba raspunsul predominant protector
TH1;
D.copiii crescuti In gospodarii agricole
sunt
expusi la un nivel Inalt de endotoxine;
 Astmul 482

E. copiii crescuti In ferme profilate pe fiind date urmatoarele categorii

productia de lactate au o probabilitate geografice:
mai 1 .In societatile dezvoltate; 2.In tarile In
mica sa dezvolte sensibilizare alergica curs de dezvoltare; si urmatoarele
(fata de cei crescuti In gospodarii caracteristici epidemiologice: a.celulele
agricole); TH1 sunt Intr-o proportie mai mare;
F. exista suport epidemiologie b.actiunea protectoare este mai mare; c.
considerabil copiii au mai putini frati; d.prevalenta
pentru ipoteza igienei. sensibilizarii alergice este mai mare;
1703.Referitor la rolul aspectelor igienice care este lista de asocieri corecta:
(ipoteza igienei) In patogeneza astmului, A. a-1, b-1, c-2, d-2;
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: B.a-1, b-2, c-2, d-1;
A. In societatile dezvoltate, copiii au C.a-2, b-1, c-1, d-2;
niveluri de expunere la infectie mai D.a-2, b-1, c-2, d-1;
ridicate; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1706.Cu privire la rolul aspectelor
B. absenta infectiilor In copilaria timpurie
igienice
diminueaza proportia celulelor TH2 de la
(ipoteza igienei) In patogeneza
nastere;
astmului,
C. infectia cu paraziti intestinali poate fi
fiind date urmatoarele categorii
asociata cu un risc redus de astm;
D.copiii crescuti In ferme profilate pe geografice:
1 .In societatile dezvoltate;
productia de lactate sunt expusi la un
2.In tarile In curs de dezvoltare;
nivel
redus de endotoxine; si urmatoarele caracteristici
E. copiii crescuti In gospodarii agricole au epidemiologice:
o a.prevalenta mai mica a astmului;
probabilitate mai mare sa dezvolte b.actiune protectoare redusa;
sensibilizare alergica (fata de cei c. preponderenta celulelor TH2;
crescuti d.numar mai mare de copii Intr-o familie;
In ferme de lapte); care este lista de asocieri corecta:
F. ipoteza igienei nu poate explica de ce A. a-1, b-1, c-2, d-2;
la B. a-1, b-2, c-1,
d-2;
acelasi grup populational cresc si bolile
C.a-2, b-1, c-1,
dependente de activitatea celulelor TH1,
d-2;
cum ar fi diabetul zaharat.
D.a-2, b-1, c-2,
1704.Cu privire la rolul aspectelor d-1;
igienice E.a-2, b-2, c-1,
(ipoteza igienei) In patogeneza astmului, d-1.
fiind date urmatoarele categorii
geografice: 1707.Cu privire la rolul aspectelor
1 .In societatile dezvoltate; igienice
2.In tarile In curs de dezvoltare; si (ipoteza igienei) In patogeneza
urmatoarele caracteristici epidemiologice: astmului,
a.celule TH1 sunt Intr-o proportie mai fiind date urmatoarele categorii
mica; b.numarul de copii dintr-o familie geografice:
este mai mic; 1 .In societatile dezvoltate;
c. copiii sunt expusi la mai multe infectii; 2.In tarile In curs de dezvoltare;
d.prevalenta sensibilizarii alergice este si urmatoarele caracteristici
mai mica; epidemiologice:
care este lista de asocieri corecta: a.copiii au mai multi frati;
A. a-1, b-1, c-2, d-2; b.copiii sunt expusi la mai putine infectii;
B.a-1, b-2, c-1, d-2; c.astmul are o prevalenta mai mare;
C.a-2, b-1, c-1, d-2; d.proportia celulelor TH2 este mai mica;
D.a-2, b-1, c-2, d-1; care este lista de asocieri corecta:
E.a-2, b-2, c-1, d-1. A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
1705.Cu privire la rolul aspectelor C.a-1, b-2, c-2, d-1;
igienice D.a-2, b-1, c-1, d-2;
(ipoteza igienei) In patogeneza astmului,
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
483 Sindroame obstructive

1708.Cu privire la rolul dietei In In patogeneza astmului (p.a.),

patogeneza urmatoarele
astmului (p.a.), urmatoarele afirmatii afirmatii sunt corecte, ce.:
sunt A. astmul este mai frecvent In zonele mai
corecte, ce.: poluate fata de cele mai putin poluate;
A. rolul dietei In p.a. este controversat; B. majoritatea dovezilor pledeaza pentru
B. studiile observationale au demonstrat un
ca rol important al poluarii atmosferice In
dietele bogate In antioxidanti sunt p.a;
asociate C. astmul avea o prevalenta mult mai
cu un risc crescut de astm; mare
C. dietele bogate In sodiu si acizi grasi In Germania de est comparativ cu
omega-6 polinesaturati sunt asociate cu Germania de vest din cauza poluarii
un risc scazut de astm; atmosferice mult mai accentuate In cea
D. studiile interventionale nu au dintai;
demonstrat D.In p.a., poluarea aerului din interiorul
ca dieta ar avea un rol important In p.a; locuintelor ar putea fi mai importanta
E. obezitatea este un factor de risc decat
independent pentru astm, mai ales la poluarea aerului exterior; E. potentialul
barbati. rol al fumatului matern In p.a.
1709.Riscul crescut de astm este asociat este dificil de disociat de cresterea
cu riscului
dietele bogate In care dintre urmatoarele de infectii respiratorii.
principii nutritive: 1713.Referitor la rolul poluarii
A.antioxidanti; atmosferice In
B.vitamina A; patogeneza astmului, urmatoarele
C.seleniu; afirmatii
D. acizi grasi omega-6 polinesaturati; sunt corecte, ce.:
E. ulei de peste. A.nu este sigur daca poluantii atmosferici
pot declansa simptomele astmatice;
1710.Riscul crescut de astm este asociat B.este cert rolul diversilor poluanti
cu atmosferici In etiologia astmului;
dietele bogate In care dintre urmatoarele C. astmul este mai prevalent In
principii nutritive: orasele cu
A. vitamina C; trafic intens decat In zonele rurale;
B. vitamina A; D.dupa reunificarea Germaniei,
C.magneziu; prevalenta astmului In partea
D.acizi grasi omega-3 polinesaturati; rasariteana a crescut In paralel cu
E. sodiu. cresterea poluarii;
1711.Referitor la rolul poluarii aerului In E. exista unele dovezi ca fumatul matern
patogeneza astmului, fiind date ar putea fi un factor de risc pentru astm.
urmatoarele 1714.Referitor la rolul alergenilor In
categorii de poluanti: patogeneza astmului, urmatoarele
1 .poluanti ai aerului din exteriorul afirmatii
locuintelor; 2.poluanti ai aerului din sunt corecte, ce.:
interiorul A. alergenii inhalati sunt factori
locuintelor; si declansatori
urmatorii poluanti: obisnuiti ai simptomelor astmului;
a.ozonul; B. expunerea la acarienii din praful de
b.expunerea pasiva la fumul de tigara; casa
c.oxizii de azot de la sobele de gatit; In copilaria timpurie este un factor de
d.particulele reziduale de la motoarele risc
Diesel; e.dioxidul de sulf; care este lista pentru sensibilizarea alergica;
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e.cresterea densitatii acarienilor In praful
e-1; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; C.a-1, b-2, de casa a fost incriminata In cresterea
c-2, d-1, e-1; D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; prevalentei astmului In tarile dezvoltate;
E.a-2, b-2, c-1, d-1, e-1. D. densitatea acarienilor scade In
1712.Cu privire la rolul poluarii camerele
atmosferice
 Astmul
care au podeaua acoperita complet de
covor;
E.animalele de casa, mai ales papagalii,
au
fost asociate cu sensibilizarea alergica.
1715.Cu privire la rolul alergenilor In
patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. alergenii inhalati au fost incriminati In
sensibilizarea alergica, factor
predispozant
la astm;
B. nu s-a dovedit ca evitarea riguroasa a
alergenilor reduce riscul de aparitie a
astmului;
C. expunerea la acarienii din praful de
casa
In copilaria timpurie este un factor de
risc
pentru astm;
D. densitatea acarienilor scade In
locuintele
cu Incalzire centrala si cu ventilatie
deficitara;
E. expunerea timpurie la pisici In
ambianta
domestica este, In mod cert, un factor
de
risc pentru aparitia astmului.
1716.Cu privire la rolul expunerii
profesionale In patogeneza astmului,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. astmul profesional este relativ frecvent;
B. astmul profesional afecteaza pana la
10% din adultii tineri;
C.au fost identificati peste 200 de agenti
sensibilizanti;
D. substantele chimice determina
sensibilizare doar In cooperare cu
atopia;
E. expunerea la alergeni nu se poate
produce la locul de munca.
1717.Referitor la rolul expunerii
profesionale
In patogeneza astmului, fiind date
urmatoarele categorii de produse/
substante sensibilizante:
1 .substante chimice care pot
determina sensibilizare independent
de atopie;
2.alergeni de la locul de munca; si
urmatoarele produse/substante:
a.anhidrida trimelitica;
b.par (si alte produse) de la animale
mici de laborator;
c.diizocianat de toluen;
d.amilaza fungica din faina de grau;
care este lista de asocieri corecta:
484
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-2;
E.a-2, b-1, c-2, d-1.
1718.Printre factorii incriminati In
etiologia
(dar care au o probabilitate mica de a
contribui la cresterea globala din ultimii
ani
a prevalentei) astmului, se afla si
urmatorii,
ce.:
A. varsta materna mai mare;
B. durata alaptarii;
C.prematuritatea;
D. greutatea la nastere crescuta;
E. activitatea sustinuta.
Patogeneza
Morfopatologie
1719.Modificari morfopatologice
caracteristice astmului sunt
urmatoarele,
ce.:
A. infiltrarea mucoasei cailor aeriene cu
bazofile activate;
B. descuamarea epiteliului;
C. aderenta ferma a celulelor epiteliale la
peretele cailor aeriene;
D.subtierea peretelui cailor aeriene; E.
largirea cailor aeriene.
1720.Caracteristice pentru astm sunt
urmatoarele modificari morfopatologice,
ce.:
A. infiltrarea mucoasei cailor aeriene cu
limfocite B;
B. hiperplazia epiteliului bronsic;
C.scaderea numarului de celule
epiteliale
din lumenul cailor aeriene;
D.depunerea subepiteliala de elastina;
E. metaplazia celulelor caliciforme.
1721.Caracteristica pentru astm este
aparitia urmatoarelor modificari
morfopatologice, ce.:
A. subtierea membranei bazale;
B. inhibarea mastocitelor din mucoasa;
C.friabilitatea epiteliului;
D. mucoasa bronsica subtiata si
palida;
E. atrofierea musculaturii netede
bronsice.
1722.Cu privire la morfopatologia
astmului,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
485 Sindroame obstructive
A. a fost dezvaluita examinand necroptic
plamanii pacientilor care au murit de
astm;
B. inflamatia cailor aeriene nu apare la
pacientii atopiei fara simptome de astm;
C.Ingrosarea membranei bazale este
probabil un indicator al infiltratului
limfocitar din caile aeriene;
D. modificarile morfopatologice permit
deosebirea Intre ele a diferitelor tipuri de
astm (atopic, neatopic, profesional,
sensibil la aspirina, pediatric etc);
E. inflamatia cailor aeriene mici este
prezenta mai ales ia pacientii cu astm
usor.
1723.Cu referire la morfopatologia
astmului,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. poate fi observata pe probele tisulare
culese bronhoscopie de la pacientii cu
astm (de obicei, de la cei cu forme
usoare);
B. Ingrosarea membranei bazale nu apare
la pacientii cu bronsita eozinofilica
tusitori,
dar fara astm;
C.eozinofilele inhiba fibrogeneza;
D. modificarile morfopatologice sunt
Intalnite
doar In bronhiile distale;
E. de regula, afectarea cailor aeriene este
parcelara.
1724.Referitor la morfopatologia
astmului,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.gradul inflamatiei se coreleaza strans
cu
severitatea bolii;
B.Ingrosarea membranei bazale este
consecinta hipersecretiei glandelor
caliciforme;
C. modificarile morfopatologice difera mult
de la o forma de astm la alta;
D. modificarile morfopatologice se extind
si
la parenchimul pulmonar;
E. bronhografia demonstreaza ca
Ingustarea cailor aeriene este
Intotdeauna
uniforma.
1725. Referitor la substratul diferitelor
modificari morfopatologice caracteristice
astmului, fiind date urmatoarele
modificari:
1 .Ingrosarea membranei bazale;
2.Ingrosarea mucoasei bronsice;
3.dopuri care obstrueaza bronhiile;
si urmatoarele substraturi: a.proteine
plasmatice; b.plasma extravazata; c.
colagen depus subepitelial;
d.glicoproteine secretate de celulele
caliciforme; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B.a-2, b-1,
c-3, d-3; C.a-2, b-3, c-3, d-1; D.a-3, b-2,
c-1, d-3; E.a-3, b-3, c-2, d-1.
1726. Fiind date urmatoarele evenimente
patologice asociate cu astmul:
a.activarea eozinofilelor;
b.Ingrosarea membranei bazale;
c. depunerea subepiteliala de colagen;
d.eliberarea de factori fibrogeni; care
este Inlantuirea cauzala corecta:
A. a—b—c—d;
B. a—d—c—b;
C. b— a—»d— c;
D. b— c— d— a;
E. d—>a- c— b.
1727. Fiind date urmatoarele evenimente
asociate cu morfopatologia astmului:
a.edem inflamator al mucoasei
bronsice;
b.extra vaza rea plasmei;
c.permeabilizarea vaselor bronsice;
d.Ingustarea lumenului bronsic;
e.Ingrosarea mucoasei bronsice; care
este Inlantuirea cauzala corecta:
A. a—c—d—e—b;
B. c—a—d—e—b;
C.c—b—a—e—d;
D.e—c—a—d—b;
E.e->c-*b-+a->d.
1728.Fiind date urmatoarele evenimente
implicate In producerea modificarilor
morfopatologice din astm:
a.aglutinarea proteinelor sub forma de
dopuri;
b.permeabilizarea vaselor bronsice;
c.ocluzia lumenului cailor aeriene;
d.scurgerea proteinelor plasmatice In
lumenul bronhiilor; care este Inlantuirea
cauzala corecta:
A. a—d—b—c;
B. b—a—d—c;
C.b—d—a—c;
D.c—b—d—a;
E. d—a—c—b.
1729.Fiind date urmatoarele evenimente
patologice care se pot produce In astm:
a.cresterea secretiei de glicoproteine;
b.dopuri de mucus;
c.ocluzia lumenului cailor aeriene;
d.stimularea celulelor caliciforme; care
este Inlantuirea cauzala corecta:
A. a—d—b—c;
B. b—a—c—d;
C.b—c—d—a;
D.c—b—a—d;
E. d—a—b—c.
 Astmul 486

1730.Modificari morfopatologice asociate D.a-4, b-2, c-1,

In
mod caracteristic cu astmul, mai ales cu
formele fatale de astm, sunt
urmatoarele,
ce.:
A. vasoconstrictie;
B. subtierea peretelui cailor aeriene;
C. ocluzia cailor aeriene prin dopuri de
mucus;
D. acumularea de glicoproteine si de
proteine plasmatice In lumenul
bronhiilor;
E. reducerea numarului de vase sanguine
(angiogeneza).
1731.Fiind date urmatoarele metode prin
care se pot constata modificarile
morfopatologice caracteristice astmului:
1 .examinarea histopatologica a probelor
prelevate la necropsie sau la
bronhoscopie;
2.bronhografie;
3.observarea directa prin bronhoscopie;
si urmatoarele modificari
morfopatologice: a.mucoasa
eritematoasa si edematiata; b.infiltrat
inflamator In peretele bronsic;
c.Ingustarea inegala a cailor aeriene;
d.Ingustarea cailor aeriene;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B. a-2, b-1, c-3,
d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3;
E.a-3, b-2, c-1, d-3.
Inflamatia
1732.Referitor la inflamatia cailor aeriene
din
astm, fiind date urmatoarele Inceputuri
de
fraza:
1.inflamatia cailor aeriene; 2.inflamatia
cailor aeriene si HRCA; 3.alergeni,
efort, aer rece, dioxid de sulf, pulberi;
4.alergeni, factori sensibilizanti, virusuri, inflamatiei sunt Inca putin Intelese.
posibil si poluantii atmosferici; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a.poarta
responsabilitatea inducerii
inflamatiei; b.contribuie la declansarea
simptomelor; c. poarta responsabilitatea
aparitiei
simptomelor; d.constituie substratul
HRCA; care este lista de asocieri corecta: putea fi explicat prin productia de IgE
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-2, b-1, c-3, d-4;
C. a-3, b-4, c-1,
d-2;
d-3;
E. a-4, b-3, c-2,
d-1.
1733.Cu privire la inflamatia cailor
aeriene
din astm, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. consta Intr-o bronsita acuta
eozinofilica;
B. afecteaza mucoasa respiratorie de la
trahee pana la bronhiolele terminale,
dar
cu predominanta In caile aeriene
necartilaginoase;
C. determina HRCA si simptome;
D.este produsa prin interactiunea mai
multor tipuri de celule inflamatoare
implicate In astm;
E. la majoritatea pacientilor, persista
pana la cateva luni.
1734.Cu referire la inflamatia cailor
aeriene
din astm, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. astmul este o afectiune acuta;
B. HRCA este anomalia fiziopatologica
corelata cu obstructia fixa a fluxului de
aer;
C. tiparul de inflamatie din astmul
intrinsec
este net distinct de cel din astmul
extrinsec;
D. dintre diversele celule
inflamatoare
implicate, eozinofilele au un rol esential
In
patogeneza;
E. mai multe tipuri de celule inflamatoare
interactioneaza Intre ele, determinand
efecte inflamatoare acute si cronice
asupra cailor aeriene;
F. mecanismele implicate In persistenta
1735.Referitor la inflamatia din caile
aeriene
astmatice, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A.tiparul de inflamatie din astm este net
diferit de cel din bolile alergice;
B.In astmul intrinsec, tiparul inflamator ar
sistemica, prin contrast cu cea locala
din
astmul extrinsec;
C. suprapuse starii inflamatoare
cronice,
487 Sindroame obstructive
survin episoadele inflamatoare acute,
care
corespund perioadelor de agravare a
astmului;
D. fiziopatologia astmului este
complexa,
incluzand participarea mai multor tipuri
de
celule inflamatoare;
E. tiparul specific de inflamatie este
asociat
cu HRCA;
F. celulele inflamatoare implicate In
patogeneza astmului sunt diferite de
cele
prezente In mucoasa nazala In rinita
alergica.
1736.Cu privire la implicarea mastocitelor
In
patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. sunt importante In initierea reactiilor
bronhoconstrictoare acute la alergeni;
B. sunt localizate In stratul muscular
neted
al cailor aeriene;
C. nu sunt prezente In musculatura cailor
aeriene la pacientii cu tuse eozinofilica;
D. devin mai putin sensibile la activare In
urma legarii imunoglobulinelor E
specifice
de membrana lor;
E. elibereaza diferiti mediatori
bronhoconstrictori, printre care si
tromboxanul.
1737.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand rolul mastocitelor In patogeneza
astmului sunt corect formulate, ce.:
A. mastocitele sunt importante In initierea
reactiilor bronhoconstrictoare acute;
B. la unii dintre stimulii care actioneaza
indirect;
C. cum ar fi efortul si praful de casa;
D.(care actioneaza prin intermediul
osmolaritatii sau a modificarilor chimice);
E. ca si ceata.
1738. Cu privire la rolul mastocitelor Io
patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. la indivizii normali, In musculatura
cailor
aeriene nu apar mastocite;
B. In biopsiile prelevate de la pacienti
astmatici au fost evidentiate mastocite In
musculatura cailor respiratorii;
C. mastocitele sunt activate de alergeni
printr-un mecanism independent de IgE;
D. rolul mastocitelor In evenimentele
alergice inflamatoare cronice este cert;
E. histamina este unul dintre mediatorii
care
pot contracara efectele
bronhoconstrictoare ale mastocitelor.
1739. Referitor la anticorpii anti-lgE
umanizati, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. au fost folositi In studii clinice la
pacientii
astmatici;
B. actiunea lor demonstreaza importanta
IgE In fiziopatologia astmului;
C. inhiba efectele mediate de IgE;
D. nu influenteaza simptomele astmului;
E. cresc frecventa agravarilor.
1740. Printre mediatorii eliberati de
mastocite
se afla si urmatorii, ce.:
A. mediatori bronhodilatatori;
B. citokine;
C. chemokine;
D. factori de crestere;
E. neurotrofine.
1741. Cu privire la macrofage si la rolul
lor In
patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. provin din monocitele sanguine;
B. ajung In caile aeriene prin intermediul
vaselor de sange;
C. pot fi activate de alergeni prin
intermediul
receptorilor cu afinitate Inalta pentru IgE
(Fc.RH);
D. eliberand anumite citokine, pot initia
un
anumit tip de reactie inflamatoare;
E. elibereaza IL-10, care este un
mediator
proinflamator;
F. rolul lor In astm este incert Intrucat
elibereaza doar mediatori
proinflamatori.
1742.Cu privire la celulele dendritice si la
rolul lor In patogeneza astmului,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt celule specializate, de tip
limfocitar;
B. sunt prezente In epiteliul cailor aeriene
(si In diverse alte tesuturi);
C. sunt principalele celule
producatoare de anticorpi;
D.cele imature din tractul respirator
promoveaza diferentierea celulelor TH2;
 Astmul
E. cele imature necesita citokine, cum ar fi
IL-12 si FNT-a, pentru a promova
raspunsul In mod normal preponderent
TH1.
1743.Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice referitoare la rolul
celulelor
dendritice In patogeneza astmului:
a.prezinta peptidele alergene limfocitelor
T aparitia HRCA.
nespecializate; b.programeaza
producerea celulelor T
alergen specifice; emigreaza pana la
nodulii limfatici locali; d.preiau alergeni;
e.prelucreaza alergenii pana la peptide;
care este Inlantuirea temporala corecta:
A. a->d—>e—>c->b;
B. c—>-d—>-b-»a—>e;
C.
d—>c—>e—>a
—>b;
D.d->e->c-*a-*b;
E.e—>c->b->a->d
. C.c—f—a—d—b—e;
1744.Cu privire la rolul eozinofilelor In
patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. In astm este caracteristica infiltrarea cu
eozinofile a peretilor cailor aeriene;
B. proteinele bazice eliberate de
eozinofile
atenueaza HRCA;
C. recrutarea eozinofilelor Incepe cu
interactiunea chemokinelor de pe
eozinofile cu cele de pe celulele
endoteliale ale vaselor din caile aeriene;
D.inflamatia eozinofilica a cailor aeriene
apare si la pacientii cu tuse cronica, In
masura In care acestia au trasaturi
clinice
de astm sau HRCA;
E. eozinofilele elibereaza factori de
crestere
care inhiba remodelarea cailor aeriene.
1745.Referitor la rolul eozinofilelor In
patogeneza astmului, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. inhalarea de alergeni determina
cresterea marcata a eozinofilelor
activate
din caile aeriene In cadrul reactiei
timpurii
la alergen;
B. radicalii liberi proveniti din oxigen sunt
unul dintre factorii prin care eozinofilele
Impiedica aparitia HRCA;
488
C. migrarea eozinofilelor In submucoasa
cailor aeriene este dirijata de anumiti
factori de crestere;
D. eozinofilele activate supravietuiesc
mai
putin;
E. tot mai multe dovezi sugereaza ca
eozinofilele ar putea fi mai importante In
remodelarea cailor aeriene decat In
1746.Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice legate de recrutarea
eozinofilelor (EF) In astm:
a.interactiunea dintre moleculele de
adeziune;
b.aderarea EF la endoteliul vaselor de
sange din caile aeriene; c. prelungirea
supravietuirii EF; d.directionarea EF de
catre chemokine; e.migrarea EF In
submucoasa; f.activarea EF;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a—b—d— e—f—>c;
B. a—e—c—f—d—b;
D.d—e—a—b—f—c;
E. e—d—a—c—f—b.
1747.Cu privire la anticorpii care
blocheaza
interleukina 5 (IL-5), urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. determina cresterea eozinofilelor din
circulatie si din sputa;
B. au un efect profund si prelungit asupra
eozinofilelor;
C.duc la reducerea HRCA;
D.amelioreaza simptomele astmatice;
E. au efecte care scot In evidenta rolul
central al eozinofilelor In astm.
1748.Referitor la neutrofile (NF) si la
rolul lor
In astm, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. In sputa si In caile aeriene ale
pacientilor
cu astm sever, exista un numar redus de
NF activate;
B. In timpul exacerbarilor scade numarul NF
activate;
C.In astmul usor sau moderat, NF sunt
absente din caile aeriene;
D.NF sunt foarte sensibile la efectele
antiinflamatoare ale corticosteroizilor;
E.nu se cunoaste Inca rolul NF In astm.
1749.Referitor la limfocitele T si la rolul
lor In
astm, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
489 Sindroame obstructive

A. prin eliberarea anumitor citokine,

limfocitele T joaca un rol foarte
important
In coordonarea raspunsului inflamator
din
astm;
B. anumite citokine eliberate de limfocitele
T
contribuie la recrutarea si la
supravietuirea
eozinofilelor;
C.In caile aeriene normale predomina
celule TH2; 1751.Cu privire la rolul celulelor
D. prin eliberarea IL-4 si a IL-13, celule structurale
TH2 ale cailor aeriene In astm, urmatoarele
sunt asociate cu sinteza scazuta de IgE; afirmatii sunt corecte, ce.:
E. celule T reglatoare joaca un rol A. dintre acestea, In patogeneza astmului
important ar
In determinarea exprimarii altor celule T. putea fi implicate celulele epiteliale,
1750.Cu privire la rolul limfocitelor T In fibroblastii si eozinofilele;
astm, B. sunt o sursa importanta de mediatori
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: inflamatori, cum ar fi citokinele si
A. anumite citokine eliberate de limfocitele mediatorii lipidici;
T C. numeric, sunt mult inferioare celulelor
contribuie la mentinerea unei populatii inflamatoare;
de D. nu produc mediatori care sa Intretina
mastocite In caile aeriene; inflamatia cronica din caile aeriene
B. sistemul imun al astmaticilor (ca si E. celulele epiteliale ar putea avea
sistemul imun naiv) este Inclinat sa
un rol esential In traducerea
exprime fenotipul TH1;
semnalelor ambientale (factorilor
C.prin eliberarea IL-5, celule TH2 inhiba ambientali sensibilizanti) sosite pe
inflamatia eozinofilica;
cale inhalatoare Intr-o reactie
D. biopsiile bronsice au demonstrat
preponderenta limfocitelor NK (limfocite inflamatoare (ASA SCIRE IN
T RASPUNSURI, RASPUNSUL e.
ucigase natural) CD4+, care exprima NU ERA AICI.)
niveluri joase de IL-4;
E. reducerea unui anumit subset de
celule T
reglatoare (CD4+CD25+) ar putea fi
implicata In scaderea celulelor TH2 la
astmatici.
 B. volumul rezidual scade;
C. fluxul maximal scade;
D. capacitatea pulmonara totala scade;
E. indicele de permeabilitate bronsica
1843.Cu privire la demonstrarea creste.
reversibilitatii obstructiei bronsice dupa 1845.Printre modificarile caracteristice
administrarea unui agent farmacologic la ale
pacientii cu astm, urmatoarele afirmatii parametrilor ventilatori care se produc
sunt In
corecte, ce.: criza de astm bronsic se afla
A. cresterea VEMS trebuie sa fie de cel urmatoarele,
putin 30% sau 500 ml_; cu exceptia:
B. modificarea VEMS este de asteptat sa A. creste raportul dintre VEMS si CVF;
se B. scade capacitatea reziduala
produca la 60 de minute dupa functionala;
administrarea agentului farmacologic; C.DPCo scade;
C.cel mai adesea, se administreaza un D. creste fluxul expirator maxim;
agonist B2-adrenergic pe cale orala; E. scade rezistenta la fluxul de aer.
D.se folosesc agonisti B2-adrenergici cu
actiune lunga; 1846.Cu privire la modificarile umorale
E. la unii pacienti, se recurge la un din
tratament de proba de 2-4 saptamani cu criza usoara de astm bronsic,
metil-xantine pe cale orala. urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
1844.Printre modificarile tipice ale A. P02 este normala sau usor scazuta;
parametrilor ventilatori care se produc In B. este caracteristica hipercapnia;
criza de astm bronsic se afla C. normalizarea PC02 semnifica remiterea
urmatoarele, crizei;
ce.:
D. apare acidoza respiratorie, care
A. volumul expirator maxim Intr-o
secunda determina modificarea curbei de
creste;
 Astmul
disociere
a Hgb;
E. saturatia cu 02 a Hgb scade.
1847.Cu privire la modificarile umorale si
de
examen fizic din criza severa de astm
bronsic, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. P02 este mult scazuta;
B. Pco2 este scazuta;
C.se constata alcaloza respiratorie;
D.cand se prelungeste, poate sa apara si
alcaloza metabolica;
E. apare puls dicrot;
F. ies din actiune muschii respiratori
accesori.
1848.Referitor la relatia dintre gazele
sanguine si severitatea crizei de astm
bronsic, fiind date urmatoarele grade de
severitate:
1 .criza usoara de astm bronsic;
2.criza moderata de astm bronsic;
3.criza severa de astm bronsic; si
urmatoarele modificari ale gazelor
sanguine:
a.hipocapnie;
b.hipoxemie severa;
c. hipoxemie usoara;
d.hipoxemie moderata;
e.hipercapnie;
f.normocapnie;
care lista de asocieri este cea corecta: A.
a-1, b-3, c-1, d-2, e-3, f-2; B.a-1, b-3, c-3,
d-2, e-1, f-2; C.a-2, b-1, c-3, d-3, e-1, f-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-1, e-3, f-2; E. a-3, b-2,
c-2, d-1, e-3, f-1.
1849.Referitor la rolul parametrii
ventilatori
In evaluarea severitatii astmului, fiind
date
urmatoarele grade de severitate (VEMS
= fiind date urmatoarele grade de
volumul expirator maxim Intr-o secunda,
FEM = fluxul expirator maxim):
1 .astm usor;
2.astm moderat;
3.astm sever;
si urmatoarele valori:
a.VEMS = 45(50)-70% din normal;
b.variabilitatea FEM In cursul unei zile
<20% din valoarea maxima;
c.dupa bronhodilatatoare, FEM ramane
subnormal; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1; E. a-3,
b-1, c-2;
491
1850.Cu privire la rolul parametrii
ventilatori
In evaluarea severitatii astmului, fiind
date
urmatoarele grade de severitate (VEMS
=
volumul expirator maxim Intr-o
secunda,
FEM = fluxul expirator maxim):
1 .astm usor;
2.astm moderat;
3.astm sever; si
urmatoarele valori:
a.VEMS >70% din normal;
b.FEM = 60-80% din normal;
c.variabilitatea FEM In cursul unei zile >
30% din valoarea maxima; care este
lista de asocieri corecta: A.* a-1, b-2,
c-3; B.a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1;
1851.Cu referire la rolul parametrii
ventilatori
In evaluarea severitatii astmului, fiind
date
urmatoarele grade de severitate (VEMS
=
volumul expirator maxim Intr-o
secunda,
FEM = fluxul expirator maxim):
1 .astm moderat sau usor; 2.astm
moderat; 3.astm sever; si urmatoarele
valori: a.dupa bronhodilatatoare, FEM
revine la normal;
b.variabilitatea FEM In cursul unei zile =
20-30% din valoarea maxima;
c.FEM < 60% din normal; #care este
lista de asocieri corecta: A.* a-1, b-2,
c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1;
1852.Referindu-ne la rolul parametrii
ventilatori In evaluarea severitatii
astmului,
severitate
(VEMS = volumul expirator maxim
Intr-o
secunda, FEM = fluxul expirator
maxim):
1 .astm usor;
2.astm moderat sau usor; 3.astm sever;
si urmatoarele valori: a.dupa
bronhodilatatoare, FEM revine la normal;
b.FEM > 80% din normal; c.VEMS <
45(50)% din normal; care este lista de
asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
492 Sindroame obstructive
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-2, c-1;
E.a-3, b-1, c-2;
1853. In ce priveste parametrii ventilatori
de
apreciere a severitatii astmului, se pot
afirma urmatoarele, cu exceptia:
A. scaderea fluxului expirator maxim
(FEM)
la 90% din normal este Ingrijoratoare;
B. scaderea FEM la 70% din normal
semnifica astm usor;
C. scaderea FEM la 50% din normal
semnifica astm moderat;
D. scaderea VEMS sub 70% semnifica
astm
sever;
E. o valoare a VEMS de 60% din normal
Inseamna astm usor;
F. pentru variabilitatea FEM, 20%
reprezinta
pragul dintre astm moderat si astm
sever;
G.astmul este moderat cand variabilitatea
FEM depaseste 30%.
1854. Cu privire la reactivitatea cailor
aeriene
(RCA) In astm, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. In mod normal, cresterea RCA este
masurata prin provocare cu terbutalina;
B. se calculeaza concentratia agentului
declansator (provocator) care reduce
VEMS cu 50%;
C. testul de provocare cu agenti
bronhoconstrictori este obligatoriu In
practica clinica;
D. uneori se efectueaza testul la efort
pentru
a demonstra bronhoconstrictia dupa
efort
daca In istoric predomina crizele de
astm
induse de efort;
E. testele de provocare cu alergeni sunt
deseori necesare.
1855. Fiind date urmatoarele teste
folosite In
diagnosticarea/diferentierea astmului:
1 .testul la efort;
2.testele de provocare cu alergeni;
3.testul de provocare cu agenti
bronhoconstrictori; si urmatoarele
caracteristici: a.este util cand diagnosticul
este Indoielnic
In contextul unor teste functionale
pulmonare normale; b.ar trebui
Intreprins doar de catre un
specialist atunci cand trebuie
identificati
agenti profesionali specifici;
c.demonstreaza bronhoconstrictia dupa
inhalarea de aer rece;
d.poate fi folosit In diagnosticul
diferential al tusei cronice; care lista de
asocieri este cea corecta: A. a-1, b-2,
c-3, d-3; B.a-1, b-3, c-3, d-2; C.a-2, b-3,
c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-3; E.a-3, b-2,
c-1, d-3.
1856.Cu privire la rolul imagisticii In
astm,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de obicei, radiografia toracica
evidentiaza
leziuni bronsice caracteristice;
B. la pacientii cu forme mai severe de
boala, radiografia toracica poate
evidentia
accentuarea desenului vascular
pulmonar;
C.In cadrul exacerbarilor, pot sa apara
semne de revarsat lichidian pleural;
D.la pacientii cu forme severe de astm,
TCIR poate evidentia zone de
bronsectazie;
E.TCIR poate demonstra subtierea
peretilor
bronsici;
F. modificarile evidentiate prin TCIR sunt
patognomonice pentru astm;
G. caracteristica la pacientii cu
aspergiloza
bronhopulmonara este aparitia
pneumotoracelui.
1857.Referitor la substratul modificarilor
radiologice care se pot asocia cu
astmul,
fiind date urmatoarele modificari:
1.zona/e de opacifiere pulmonara;
2.transparenta cu diminuarea desenului
pulmonar; 3.transparenta cu disparitia
desenului
pulmonar; si urmatoarele patologii
subiacente: a.pneumotorace; b.infiltrate
eozinofilice; c.hiperinflatie pulmonara;
d.pneumonie;
care lista de asocieri este cea corecta:
A. a-1, b-1, c-3, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-3;
C.a-1, b-3, c-2, d-1;
D.a-2, b-3, c-1, d-1;
E.a-3, b-1, c-2, d-1.
 Astmul
1858.Cu privire la rolul pe care testele
cutanate la alergeni inhalatori Il au In
diagnosticul astmului, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. sunt pozitive In astmul alergic;
B. sunt pozitive In astmul intrinsec;
C.sunt esentiale pentru
punerea
diagnosticului;
D. reactiile pozitive pot fi utile In a
convinge
pacientii sa ia tratamentul cortizonic;
E. sunt practicate In mod curent de catre
alergologi.
1859. Referitor la deosebirea astmului de
obstructiile cailor respiratorii proximale,
fiind
date:
1 .obstructia iaringiana/traheala;
2.astmul bronsic;
si urmatoarele caracteristici
diferentiatoare: a.bronhoscopia pune
diagnosticul; b.aplatizarea timpurie
(imediat dupa ce atinge fluxul maxim) a
ramurii expiratorii a buclei flux-volum;
c.aplatizarea tardiva (In portiunea
terminala) a ramurii expiratorii a buclei
flux-volum; d.bronhoscopia nu este utila
In punerea diagnosticului; care lista de
asocieri este cea corecta: A. a-1, b-1, c-2,
d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2,
d-1; D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-2, c-1,
d-1.
1860. In care dintre urmatoarele situatii
patologice care pot fi confundate cu
astmul,
bronhoscopia nu ajuta la diagnosticul
diferential:
A. tumora laringiana;
B. edem laringian;
C.corp strain endobronsic;
D.carcinom bronsic;
E. sindromul Churg-Strauss.
1861. Referitor la diagnosticul diferential
al
astmului, fiind date urmatoarele
manifestari
diferentiatoare:
1 .stridor;
2.respiratia suieratoare persistenta Intr-o
zona anume a toracelui; 3.manifestari
vasculitice sistemice; 4.la auscultatia
plamanilor: raluri medii-fine
relativ umede bazale
bilaterale; si urmatoarele
afectiuni care pot fi confundate
493
cu astmul: a.tumora laringiana;
b.corp strain endobronsic;
c.poliarterita nodoasa;
d.insuficienta ventriculara stanga;
e.sindromul Churg-Strauss; f.edem
laringian; g.tumora bronsica;
care lista de asocieri este cea corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-3, f-1, g-2;
B. a-2, b-1, c-2, d-3, e-1, f-4, g-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3, e-2, f-1,
g-4;
D.a-3, b-1, c-2, d-2, e-4, f-3,
g-1;
E. a-4, b-2, c-1, d-1, e-3, f-3,
g-2.
1862.Care dintre urmatoarele vasculite
este
cel mai puternic asociata cu astmul:
A. sindromul Churg-Strauss;
B. poliarterita nodoasa;
C. boala Kawasaki;
D. boala Takayasu;
E. arterita temporala.
1863.Referitor la diagnosticul diferential
al
astmului, fiind date urmatoarele
categorii
patogenetice:
1.obstructia cailor aeriene superioare;
2.obstructie fixa a cailor aeriene
inferioare; 3.obstructie incomplet
reversibila a cailor aeriene;
4.edem bronsic prin mecanism
hidrostatic; 5.leziuni vasculitice; si
urmatoarele afectiuni: a.tumora
laringiana; b.obstructie endobronsica
printr-un corp strain;
c.insuficienta ventriculara stanga;
d.boala pulmonara obstructiva cronica;
e.poliarterita nodoasa; f.edem laringian;
g.sindrom Churg-Strauss; care lista de
asocieri este cea corecta:
A. a-1, b-2, c-4, d-3, e-5, f-1, g-5;
B. a-3, b-5, c-5, d-4, e-2, f-1,
g-1;
C.a-4, b-3, c-1, d-2, e-5, f-1,
g-5;
D.a-4, b-5, c-2, d-1, e-3, f-5,
g-1;
E. a-4, b-5, c-5, d-2, e-1, f-1,
g-3.
1864.Care dintre urmatoarele afectiuni
implicate In diagnosticul diferential al
respiratiei suieratoare este cea mai
putin
susceptibila sa fie asociata cu
 494 Sindroame obstructive

eozinofilie 1866.Referitor la trasaturile definitorii ale

sistemica si/sau bronsica: BPOC si ale componentelor acesteia,
A. pneumonie eozinofilica; fiind
B. sindrom Churg-Strauss; date urmatoarele entitati patologice:
C.astm bronsic; 1.BPOC;
D.boala pulmonara obstructiva cronica; 2.emfizem;
E. tumora laringiana. 3.bronsita cronica;
1865.Referitor la BPOC, una dintre 4.boala cailor aeriene mici;
principalele boli care intra In diagnosticul si urmatoarele trasaturi:
diferential al astmului, urmatoarele a.o afectiune definita anatomic,
afirmatii caracterizata prin distrugerea si
sunt corecte, ce.: dilatarea
A. de obicei, este usor de diferentiat de alveolelor pulmonare; b.o stare de
astm; boala caracterizata prin
B. simptomele prezinta o variabilitate mai limitarea fluxului de aer care nu este
mare; complet reversibila; c.o afectiune
C.Intre exacerbari, simptomele se remit definita clinic cu tuse cronica
complet; si sputa mucoasa;
D. simptomele au o reversibilitate mult d.o afectiune In care bronhiolele mici
mai sunt Ingustate; care lista de asocieri
mare la bronhodilatatoare; este cea corecta:
E. aproximativ 10% din pacienti au A. a-1, b-4, c-2, d-3;
trasaturi B. a-2, b-1, c-3,
de astm; d-4;
F. pacienti cu eozinofilie In sputa si C.a-2, b-1, c-4,
raspuns d-3;
la corticosteroizi administrati oral au D.a-3, b-2, c-1,
probabil ambele boli (BPOC si astm) d-4;
concomitent. E. a-4, b-2, c-1,
Boala pulmonara d-3.
obstructiva cronica
(BPOC)
1867.Cu privire la definitia si la
epidemiologia BPOC, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.: 1868. Referitor la fumatul de tigari (f.t.)
ca
A. BPOC a fost definita drept o stare factor de risc pentru BPOC,
de urmatoarele
boala caracterizata prin limitarea fluxului afirmatii sunt corecte, ce.:
de aer si care este complet reversibila; A. f.t. este un factor de risc major pentru
B. este prezenta doar daca se produce mortalitatea prin bronsita cronica si
obstructia cronica a fluxului de aer; emfizem;
C. bronsita cronica fara obstructia cronica B. relatia doza-raspuns Intre reducerea
a functiei pulmonare si intensitatea f.t. nu
fluxului de aer este inclusa, de poate explica prevalenta mai mare a
asemenea, BPOC pe masura avansarii In varsta;
In BPOC; C. relatia cauzala dintre fumat si aparitia
D.In Statele Unite este a patra cauza de BPOC a fost dovedita In mod absolut;
deces si afecteaza >5% din populatie; D. intensitatea f.t. (exprimata drept
E.In Intreaga lume, prezinta o importanta pachete-
din ce In ce mai mare pentru sanatatea ani) explica 90% din variabilitatea
publica; VEMS;
F. se estimeaza ca, pana In 2020, BPOC E. dezvoltarea BPOC este mai slab
va asociata cu fumatul de trabuc si de pipa
urca de la pozitia a sasea la a treia Intre decat cu f.t.
cele mai frecvente cauze de moarte la
nivel mondial.
Factori de risc
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
1869. Referitor la fumatul de tigari (f.t.) ca
factor de risc pentru BPOC, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. studiile longitudinale au evidentiat
scaderea accelerata a VEMS Intr-o
relatie
de tip doza-raspuns cu intensitatea f.t;
B. prevalenta mai mare a BPOC la
barbati
la ora actuala este explicata de
prevalenta
mai mare a f.t. la barbati In trecut;
C.In ultimii 50 de ani, prevalenta f.t. la
femei a scazut semnificativ;
D. reactia la fumat a cailor aeriene
variaza
considerabil de la o persoana la alta;
E. impactul f.t. asupra dezvoltarii
obstructiei
respiratorii nu este influentat de factorii
ambientali;
F. cantitatea de produse reziduale din
tutun inhalate la fumatul de trabuc si de
pipa este mai mica decat la f.t.
1870.Referitor la fumatul de tigari (f.t.) ca
factor de risc pentru BPOC, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. intensitatea f.t. este exprimata drept
pachete-ani, adica numarul total de
pachete de tigari fumate pe zi Inmultit
cu
numarul mediu de ani de fumat;
B. prevalenta BPOC la femei este In
scadere;
C.cel mai semnificativ predictor al VEMS
este intensitatea f.t. exprimata drept
pachete-ani;
D. o serie de factori genetici
contribuie la
impactul f.t. asupra dezvoltarii
obstructiei
respiratorii;
E.fumatul de trabuc si de pipa nu se
asociaza cu dezvoltarea BPOC.
1871.Referitor la asemanarile si
deosebirile
patogenetice dintre BPOC si astmul
bronsic, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce. (HRCA = hiperreactivitate a cailor
aeriene):
A. multi pacienti cu BPOC au HRCA,
asemanatoare cu cea din astm;
B. HRCA este un factor de risc pentru
BPOC;
C. ipoteza britanica priveste astmul drept
consecinta inflamatiei cailor aeriene si a
leziunilor legate de fumat;
495
D. ipoteza britanica sustine ca astmul si
BPOC sunt boli fundamental diferite;
E. ipoteza britanica considera ca BPOC
este consecinta unui fenomen alergic.
1872.Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
vizand patogeneza BPOC sunt corect
formulate, ce.:
A. multi pacienti cu BPOC au;
B. spre deosebire de cei astmatici;
C.o reactie bronhodilatatoare excesiva;
D.la diversi stimuli endogeni;
E. printre care metacolina si dopamina.
1873.Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
vizand cele doua ipoteze curente
asupra
patogenezei BPOC sunt corect
formulate,
ce.:
A. determinarea validitatii ipotezei
olandeze
fata de cea britanica;
B. asteapta identificarea In primul rand a
factorilor ambientali;
C.predispozanti la astm si/sau la BPOC;
D.ca si a interactiunilor dintre acestia;
E. si factorii de risc profesionali.
1874.Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
vizand ipoteza olandeza asupra
patogenezei BPOC sunt corect
formulate,
ce.:
A. ipoteza olandeza se bazeaza pe
suprapunerea considerabila;
B. a persoanelor astmatice cu cele avand
BPOC;
C.In ce priveste hiperproductia de
mucus;
D.obstructia fluxului de aer;
E. si simptomele pulmonare.
1875.Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
vizand una dintre ipotezele curente (cea
olandeza) asupra patogenezei BPOC
sunt
corect formulate, ce.:
A. ipoteza olandeza afirma ca;
B. astmul, bronsita cronica si fibroza
interstitiala;
C. sunt variante ale aceleiasi
boli
fundamentale;
D. care este independenta de factori
ambientali si genetici;
496 Sindroame obstructive
E. pentru a produce aceste entitati foarte
asemanatoare din punct de vedere
patologic.
1876.Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-
o fraza vizand importanta HRCA ca
factor
de risc pentru BPOC:
a.reactivitatea cailor aeriene la Inceputul
studiului; b.au comparat;
c.un predictor semnificativ pentru;
d.scaderea ulterioara a functiei
pulmonare;
e.studiile longitudinale care;
f.este In mod clar;
g.cu;
h.au demonstrat ca; i.reactivitatea
crescuta a cailor aeriene; care este cea
mai corecta reconstructie:
A.
e—>b—>a—>g—>d—>h—>i-»f—>c—
>d;
B.
e—>b->a—>g—>i—>h—>d—>-f—>c
—>i;
C.e->b-+d-vg-M->h->d->f->c->a;
D.
e—>h->c—>i—>f—>d—>b—>a—>g—
>d;
E.
e—>h-»i—>f—.e—>a—>b—>d—►g-'
+i.
1877.Cu privire la rolul infectiilor
respiratorii
In patogeneza BPOC, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. infectiile respiratorii au fost studiate
drept
potentiali factori de risc pentru aparitia si
progresia BPOC la adulti;
B. s-au facut eforturi pentru evaluarea
rolului infectiilor respiratorii din copilarie
drept potentiali factori predispozanti
pentru
aparitia ulterioara a BPOC;
C. impactul infectiilor respiratorii ale
adultului asupra scaderii functiei
pulmonare este controversat;
D.de obicei, dupa un episod de bronsita
sau de pneumonie se produc reduceri
semnificative pe termen lung ale functiei
pulmonare;
E. impactul bolilor respiratorii din copilarie
asupra dezvoltarii ulterioare a BPOC a
fost
dificil de evaluat din cauza lipsei datelor
longitudinale adecvate;
F. infectiile respiratorii nu sunt implicate
In
producerea exacerbarilor BPOC;
G.asocierea infectiilor respiratorii atat de
la varsta adulta, cat si din copilarie cu
instalarea si progresia BPOC ramane
sa fie dovedita.
1878.Cu privire la rolul expunerilor
profesionale In patogeneza BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.accentuarea simptomelor respiratorii si
a
obstructiei respiratorii ar putea fi
prevenita
prin expunerea generica la praf la locul
de
munca;
B.s-a sugerat ca minerii din minele de
carbune si de aur ar avea un risc scazut
de a dezvolta obstructia cronica a
fluxului
de aer;
C.lucratorii din anumite ramuri ale
industriei
miniere si textile prezinta anumite
reduceri
ale VEMS doar daca fumeaza;
D.expunerea la prafuri si la fumuri
profesionale pare sa fie un factor de
risc
mai important decat fumatul In aparitia
BPOC;
E.expunerea profesionala la cadmiu
pare
sa se asocieze cu modificari ale functiei
ventilatorii compatibile cu obstructia
respiratorie si cu emfizemul.
1879.Referitor la rolul expunerilor
profesionale In patogeneza BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. unele studii indica un risc crescut
pentru aparitia BPOC pentru anumite
expuneri profesionale specifice;
B. s-a sugerat ca expunerea la praf textil
de
bumbac ar putea fi un factor care
Impiedica aparitia obstructiei cronice a
fluxului de aer;
C.este cert ca expunerea la praf este un
factor de risc pentru BPOC independent
de fumat;
D. cateva substante degajate sub forma
de
praf sau fum constituie probabil factori
de
risc profesionali pentru BPOC;
E. la muncitorii expusi la cadmiu (sub
forma
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) 497

de fum), VEMS, VEMS/CVF si DPC0 b.este foarte probabil ca In patogeneza

sunt BPOC intervine si determinismul
de regula normale. genetic; c.aparitia obstructiei respiratorii
1880. Cu privire la rolul poluarii aerului la fumatori
ambiental In patogeneza BPOC, este foarte variabila; d.au fost aduse tot
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: mai multe dovezi ca
A. unele studii indica o prevalenta mai exista si alti determinanti genetici
mare implicati
a simptomelor respiratorii la persoanele In patogeneza BPOC; e.fumatul de
locuind In zone urbane comparativ cu tigari este principalul factor de
rurale; risc ambiental pentru dezvoltarea
B. poluarea aerului mai mare In mediul BPOC; care este lantul logic cel mai
urban ar putea explica prevalenta mai firesc:
mica a bolilor respiratorii fata de mediul A. a—>b—>c—>• d—► e;
rural; B. b-+c->e—a—d; C.c—
C.s-a dovedit cu certitudine relatia dintre >e—>d—>b—>a; D.d—>
poluarea atmosferica si obstructia b—► c—► a—e; E. e-
cronica a fluxului de aer; »c—>b—>a—>d.
D. combustia biomasei reprezinta un mod 1883.Referitor la prevalenta si la nivelul
de a gati obisnuit In unele tari; de
E. expunerea prelungita la fumul produs arantitripsina (a^T) asociate cu diferitele
prin combustia biomasei pare sa fie un alele ale genei pentru a^AJ, fiind date
factor de risc semnificativ pentru BPOC urmatoarele variante:
la 1.alela M;
femeile din anumite tari; 2.alela S;
F. aerul din locuinta poate fi poluat de 3.alela Z;
fumul 4.nicio
rezultat din combustia biomasei; alela;
G.la majoritatea grupurilor populationale, si urmatoarele caracteristici: a.prevalenta
poluarea atmosferica ambientala este >1% la majoritatea populatiilor
un factor de risc pentru BPOC mult mai caucaziene; b.niveluri usor reduse de
important decat fumatul de tigari. a1AT; c. niveluri normale de a1AT;
1881. Cu privire la rolul fumatului pasiv d.rareori;
asupra functiei pulmonare, urmatoarele care este lista de asocieri corecta:
afirmatii sunt corecte, ce.: A. a-1, b-3, c-2, d-4;
A. fumatul pasiv consta In expunerea B. a-2, b-4, c-1,
pasiva d-3;
la fum de tigara; C.a-3, b-2, c-1,
B. expunerea copiilor la fumatul matern d-4;
nu D.a-3, b-2, c-4,
influenteaza cresterea plamanilor; d-1;
O expunerea in utero la fumul de tutun E.a-4, b-1, c-3,
contribuie semnificativ la cresterea d-2.
postnatala a functiei pulmonare; 1884.Cu privire la prevalenta si la nivelul
D. expunerea pasiva la fum a fost de
asociata cu reducerea functiei OiAT asociate cu diferitele alele ale
pulmonare; genei
E. importanta expunerii pasive la fum In pentru aiAT, fiind date urmatoarele
reducerea severa a functiei pulmonare variante:
In BPOC ramane incerta. 1.alela M;
2.alela S;
1882.Fiind date urmatoarele idei
3.alela Z;
referitoare
4.nicio alela;
la rolul factorilor genetici In patogeneza
BPOC: si urmatoarele caracteristici:
a.s-a dovedit ca deficitul sever de a1 AT a.niveluri mult reduse de aiAT;
este un factor de risc genetic pentru b.prevalenta cea mai mare;
BPOC; c. prevalenta >1% la majoritatea
populatiilor caucaziene;
498 Sindroame obstructive
d.absenta oricarei productii de a1AT;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-2,
b-4, c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4,
b-3, c-1, d-2.
1885. Referitor la relatia dintre diferitele
alele
ale genei pentru a.,AT si nivelul de a^T,
fiind date urmatoarele variante:
I.PiMM;
2.PiMZ;
3.PiZ;
si urmatoarele evaluari ale nivelului de
aiAT:
a.niveluri intermediare de aiAT (-60% din
nivelurile normale); b.niveluri normale de
a1AT; c. niveluri mult scazute de a1AT;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1,
c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1886. Referitor la determinismul genetic
In
BPOC, fiind date urmatoarele categorii:
1 .homozigoti, denumiti PiZ; 2.hemizigoti,
denumiti PiZ; 3.heterozigoti, denumiti
PiMZ; 4.homozigoti, denumiti PiMM; si
urmatoarele definitii: a.indivizii cu o alela
Z si una M; b.indivizii cu doua alele M; c.
indivizii cu doua alele Z; d.indivizii cu o
alela Z si una absenta; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-2, b-1, c-4, d-3; C.a-2, b-4, c-1, d-3;
D.a-3, b-4, c-1, d-2; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
1887. Referitor la implicarea deficitului de
d-
antitripsina In cresterea riscului de boala
pulmonara, fiind date urmatoarele
categorii
de indivizi:
1.homozigoti PiMM;
2.heterozigoti PiMZ; 3.homozigoti sau
hemizigoti PiZ; si urmatoarele evaluari
ale riscului: a.risc redus;
b.risc incert, probabil usor crescut; c.risc
semnificativ crescut; care este lista de
asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1,
c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
1888. Cu privire la rolul deficitului de ar
antitripsina (a^T) In patogeneza BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. au fost descrise multe variante ale
locus-
ului inhibitorului de proteaza (PI or
SERPINA1) care codifica a^T;
B. exista cazuri rare de indivizi care,
printr-o
colectie eterogena de mutatii, nu
mostenesc nicio alela pentru a^T;
O absenta oricarei alele pentru a^T duce
la scaderea cu 90% a productiei de
a-|AT;
D.doar la 1-2% din pacientii cu BPOC
reprezinta deficitul sever de aiAT una
dintre cauzele care contribuie la aparitia
bolii;
E. aparitia BPOC la pacientii cu deficit
sever de OTAT demonstreaza ca factorii
genetici pot influenta considerabil
susceptibilitatea de a dezvolta aceasta
boala.
1889. Referitor la riscul de boala
pulmonara
la indivizii Piz, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. Piz se refera la indivizii care au doar
alela
Z, Intr-unui sau In doua exemplare;
B. Piz este cea mai rara forma de deficit
sever de a iAT;
Ode obicei, rezultatele publicate ale
studiilor efectuate asupra seriilor de
indivizi Piz sunt partinitoare; D.toti toti
indivizii Piz fumatori (actuali sau
fosti) dezvolta BPOC; E. fumatul de
tigari nu poate explica
variabilitatea functiei pulmonare la
indivizi
Piz.
1890. Cu privire la riscul de boala
pulmonara
la indivizii Pi2, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. indivizii care au doar alela Z au
niveluri moderat scazute de a1AT;
B. adesea si In mod caracteristic, indivizii
Piz dezvolta BPOC cu instalare tardiva;
O studiile publicate includ de obicei multi
indivizi Piz testati pentru deficitul de a1
AT deoarece au BPOC;
D. nu se cunoaste distributia varstei de
debut pentru aparitia BPOC la indivizii
Piz;
E. pe langa deficitul de a1AT, si alti
factori
genetici si/sau ambientali contribuie
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
probabil la variabilitatea obstructiei
respiratorii la indivizii Piz nefumatori.
1891. Cu privire la deficitul de a1AT,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In Statele Unite, aproximativ 1 din
3000
indivizi mostenesc deficitul sever de
c^AT,
dar numai o mica parte din acesti
indivizi
sunt identificati;
B. testul paraclinic folosit cel mai frecvent
pentru depistarea deficitului de a1AT
este
determinarea imunologica a nivelului de
OiAT din sange;
0 nu se cunoaste proportia de indivizi Piz
care vor dezvolta BPOC;
D. fumatorii de tigari cu deficit sever
de
a^T au o probabilitate mai mare de
aparitie a BPOC la varste avansate;
E.printre indivizii Piz nefumatori, a fost
observata o variabilitate impresionanta
In
aparitia obstructiei respiratorii;
F. pentru deficitul sever de a^T, exista
tratament specific de crestere a nivelului
de a-\AT, In administrari intravenoase
saptamanale.
1892. Fiind date urmatoarele categorii de
studii vizand riscul de a dezvolta BPOC
la
indivizii PiMZ:
1 .studiile populationale anterioare;
2.studiile caz-control;
3.cateva studii populationale recente de
mare anvergura; si urmatoarele
afirmatii: a.au gasit de obicei un exces de
genotipuri
PiMZ In grupul de pacienti cu BPOC;
b.au comparat pacientii cu BPOC cu
indivizi normali; c.nu au evidentiat
proportii crescute ale
obstructiei respiratorii la indivizii PiMZ
comparativ cu cei PiMM; d.au sugerat
ca indivizii PiMZ au un risc
usor crescut de a dezvolta obstructie
respiratorie; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-2;
B.a-2, b-1, c-2,
d-3; C.a-2, b-2,
c-1, d-3; D.a-3,
b-1, c-2, d-2;
E.a-3, b-2, c-1,
d-2.
499
1893.Referitor la riscul indivizilor PiMZ de
a
dezvolta BPOC/obstructie respiratorie,
fiind
date urmatoarele Inceputuri de fraza:
1 .cateva studii populationale recente
de mare anvergura au descoperit un
risc usor crescut;
2.este posibil sa existe un risc usor
crescut;
3.este posibil sa existe un risc
substantial crescut (din cauza altor
factori genetici sau de mediu); si
urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.In grupul de indivizii PiMZ;
b.doar Intr-un subgrup de indivizi PiMZ;
cla toti indivizii PiMZ;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
1894.Referitor la studiile vizand
presupusi
factori de risc genetici pentru BPOC,
fiind
date urmatoarele Inceputuri de fraza:
1 .o serie de studii In care s-a masurat
functia pulmonara In diverse
esantioane
din populatia generala; 2.studiile de
asociere; 3.analize de lincaj genetic cu
scanarea
genomului efectuate pe familii cu
BPOC
cu debut timpuriu; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.au dovedit existenta
unor legaturi Intre
anumite fenotipuri spirometrice si
anumite
regiuni cromozomiale; b.au comparat
distributia variantelor
genelor presupuse a fi implicate In
aparitia BPOC la pacienti cu BPOC si
la
subiecti sanatosi;
c.au sugerat ca variatia functiei
pulmonare este influentata si de alti
factori genetici decat tipul Pi;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
500 Sindroame obstructive
1895. Cu privire la studiile vizand
presupusi
factori de risc genetici pentru BPOC,
fiind
date urmatoarele Inceputuri de fraza:
1 .o serie de studii In care s-a masurat
functia pulmonara In diverse
esantioane
din populatia generala; 2.studiile de
asociere; 3.analize de lincaj genetic cu
scanarea
genomului efectuate pe familii cu
BPOC
cu debut timpuriu; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.au furnizat rezultate
foarte inconsistente,
nedovedind definitiv niciun alt
determinant
genetic pentru BPOC decat deficitul
sever
de a1AT;
b.a demonstrat agregarea familiala a
obstructiei respiratorii In familiile de
pacienti cu BPOC;
c.nu au identificat Inca definitiv
determinantii genetici specifici din
regiunile cromozomiale care par
asociate cu anumite modificari
spirometrice;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
Istoricul natural
1896. Cu privire la ritmul normal si
patologic
de crestere si de scadere a functiei
pulmonare, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. exista cazuri rare de indivizi la care se
produce o scadere precipitata a functiei
pulmonare;
B. dupa Incheierea adolescentei, functia
pulmonara creste treptat odata cu
Inaintarea In varsta;
O efectele fumatului asupra functiei
pulmonare depind de esalonarea In timp
a expunerii In perioada de crestere;
D. riscul de moarte prin BPOC este
asociat
strans cu scaderea volumului rezidual;
E. reducerea semnificativa a VEMS poate
fi
consecinta unui debut tardiv al fazei de
scadere.
1897. Referitor la ritmul normal si
patologic
de crestere si de scadere a functiei
pulmonare, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. la majoritatea indivizilor functia
pulmonara urmeaza o curba uniform
ascendenta In perioada de crestere din
copilarie si adolescenta;
B. nivelul pe care Il atinge functia
pulmonara la un individ anume depinde
doar de factorii genetici;
O efectele fumatului asupra functiei
pulmonare par sa depinda de
intensitatea expunerii;
D. VEMS este considerat
semnificativ redus
atunci cand scade sub 65% din
valoarea
prezisa la varsta de 50 de ani;
E.scaderea VEMS pana la niveluri
patologice poate fi consecinta unei
dezvoltari insuficiente a functiei
pulmonare
In perioada de crestere.
1898. Cu referire la ritmul normal si
patologic
de crestere si de scadere a functiei
pulmonare, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. In mod normal, cresterea functiei
pulmonare se produce pana In jurul
varstei
de 40 de ani;
B. efectele fumatului asupra functiei
pulmonare nu depind de nivelul atins de
aceasta la momentul Inceperii
expunerii;
C. efecte similare cu fumatul pot avea si
alti
factori de mediu;
D. reducerea patologica a VEMS poate fi
consecinta deteriorarii Intr-un ritm redus
a
functiei pulmonare;
E. este probabil ca factorii genetici
moduleaza influenta pe care diversii
factori
de mediu o au asupra functiei
pulmonare.
1899. Referitor la modul In care se
modifica
functia pulmonara pe parcursul vietii
unui
individ (bolnav sau nu de BPOC), fiind
date
urmatoarele Inceputuri de fraza:
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
1.riscul de deces sau de invaliditate prin
BPOC este mai mare la un individ la
care functia pulmonara a crescut
normal;
2.riscul de deces sau de invaliditate prin
BPOC este mai mare la un individ la
care functia pulmonara a crescut
insuficient;
3.evolutia normala a functiei pulmonare
consta In cresterea normala;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.chiar daca scaderea acesteia Incepe la varsta
fiziologica si se face Intr-un ritm normal;
b.daca declinul acesteia Incepe timpuriu sau
se produce Intr-un ritm accelerat;
curmata de scaderea Intr-un ritm normal
si Inceputa la varsta fiziologica; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
1900. Cu privire la influenta pe care o au
diversii factori, genetici sau ambientali,
asupra functiei pulmonare, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. ritmul scaderii functiei pulmonare poate
fi
modificat prin modificarea expunerilor
ambientale;
B. renuntarea la fumat nu influenteaza
ritmul scaderii functiei pulmonare;
C. Incetarea fumatului la o varsta mai
timpurie ofera un beneficiu mai mare
decat
Incetarea fumatului dupa ce s-a produs
deja o scadere marcata a functiei
pulmonare;
D. factorii genetici nu influenteaza
nivelul pe
care Il atinge functia pulmonara In
perioada de crestere;
E. ritmul scaderii functiei pulmonare din
cauza fumatului nu este influentat de
factori genetici.
Fiziopatologie
1901. Referitor la fiziopatologia BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. cea mai tipica modificare din BPOC
consta In reducere persistenta a
volumului
rezidual;
B. patogeneza emfizemului este
cunoscuta
mai bine decat cea a obstructiei cailor
aeriene mici (In mare parte datorita
existentei unor modele animale
adecvate);
501
C. patogeneza emfizemului poate fi
Impartita In patru evenimente
interconectate;
D.In bronsita cronica obstructiva
scaderea FEF25 semnifica obstructia
bronhiilor mici;
E. scaderea FEF50.75 semnifica obstructia
bronhiilor mari.
1902. Modificari fiziopatologice
caracteristice
In BPOC sunt urmatoarele, ce.:
A. reducerea tranzitorie a fluxului
expirator
fortat;
B. scaderea volumului rezidual;
C. cresterea raportului dintre volumul
curent
si capacitatea pulmonara totala;
D. distributia uniforma a ventilatiei;
E.nepotrivire ventilatie-perfuzie.
1903.Referitor la masurarea fluxului de
aer
In BPOC, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. masurarea se realizeaza, de obicei,
prin
scintigrafie pulmonara;
B. pacientul expira fortat dupa ce a tras
aer
In piept pana la capacitatea reziduala
functionala;
O printre parametrii esentiali determinati
se afla VEMS si CVF;
D. volumul total de aer expirat In
timpul
Intregii manevre spirometrice este
VEMS;
E. VEMS reprezinta valoarea maxima a
fluxului din prima secunda a expiratiei
fortate;
F. fluxul inspirator maxim poate fi relativ
bine pastrat In prezenta unui VEMS
mult
redus.
1904.Referitor la reducerea VEMS In
BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
(BDI
= bronhodilatatoare inhalate):
A. reflecta disfunctia restrictiva;
B. In mod caracteristic, este acuta;
0 de regula are un raspuns
important la BDI;
D. ameliorari de pana la 15% la BDI
sunt
frecvente;
E. reactia la BDI difera de cea din astm.
502 Sindroame obstructive
1905.Cu privire la diferentele dintre
obstructia fluxului de aer (OFA) In
BPOC si
In astm, fiind date urmatoarele
Inceputuri
de fraza:
1 .In BPOC;
2.In mod caracteristic, In
BPOC; 3.In astm;
4.In mod tipic, In astm; si urmatoarele
finaluri de fraza: a.OFA este incomplet
reversibila; b.este caracteristica
reducerea acuta a
raportului VEMS/CVF; c.OFA este
complet reversibila; d.este caracteristica
reducerea cronica a
raportului VEMS/CVF; care
este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-3,
c-4, d-1; C.a-3, b-1, c-2, d-4;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-2,
c-1, d-3.
1906.Cu privire la diferentele dintre
obstructia fluxului de aer (OFA) In
BPOC si
In astm, fiind date urmatoarele
Inceputuri
de fraza (BDI = bronhodilatatoare
inhalate):
1 .In mod caracteristic, In BPOC;
2.In mod caracteristic, In astm;
3.In astm;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.OFA se amelioreaza net la BDI;
b.OFA este cronica;
c.OFA este episodica;
d.OFA raspunde putin la BDI;
e.OFA poate fie cronica (incomplet
reversibila); care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2,
c-2, d-3, e-1; B.a-2, b-1, c-2,
d-1, e-3; C.a-2, b-2, c-3, d-1,
e-1; D.a-3, b-1, c-2, d-2, e-1;
E.a-3, b-2, c-1, d-1, e-2.
1907.Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-
o fraza referitoare la fluxul expirator la
pacientii cu BPOC:
a.care promoveaza fluxul;
b.fluxul de aer In timpul expiratiei fortate;
c. reculul elastic al plamanilor;
d.este rezultatul echilibrului dintre;
e.care limiteaza fluxul;
f.rezistenta cailor aeriene;
gsi;
care este cea mai corecta reconstructie:
A. b—»d—>c—a—>g—f—e;
B. b— d—c—e—
g—f— a;
O
c—a—d—b—g—f—e;
D. c—e—d—f—a—g—b;
E.f—d—c—e—g—b—a.
1908.Cateva dintre evenimentele care
se
petrec In plamani (atat In cei normali,
cat si
In cei afectati de BPOC) pe masura ce
se
desfasoara expiratia sunt urmatoarele,
ce.:
A. plamanii se golesc, tot mai mult, de
aer;
B. reculul elastic furnizat de parenchimul
pulmonar creste treptat;
0 fluxul expirator creste progresiv;
D.suprafata de sectiune transversala a
cailor aeriene creste treptat;
E.scade progresiv rezistenta la fluxul de
aer.
1909.Referitor la aspectul curbei
expiratorii,
fiind date urmatoarele Inceputuri de
fraza:
1 .pe toate curbele expiratorii,
normale sau patologice;
2.In mod normal; 3.In stadiile timpurii ale
BPOC; 4.In stadiile avansate ale BPOC;
si urmatoarele finaluri de fraza: a.ramul
ascendent este mai abrupt decat cel
descendent;
b.ramul descendent este concav In sus;
c. ramul descendent este convex In sus;
d.doar partea terminala a ramului
descendent este deprimata; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3,
c-4, d-2; B.a-1, b-4, c-2, d-3; C.a-2, b-4,
c-1, d-3; D.a-3, b-4, c-1, d-2; E.a-4, b-1,
c-3, d-2.
1910.Cu privire la aspectul curbei
expiratorii,
fiind date urmatoarele Inceputuri de
fraza:
1 .pe toate curbele expiratorii, normale
sau patologice;
2.In stadiile timpurii ale BPOC;
3.In stadiile avansate ale
BPOC; si urmatoarele sfarsituri
de fraza:
a.doar partea terminala a ramului
descendent este concava;
b.ramul descendent este deprimat;
c.ramul ascendent este convex In sus;
d.ramul ascendent este scurt si scund;
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) 503

care este lista de asocieri corecta: 3.volumul rezidual creste (mult) mai mult
A. a-1, b-2, c-3, d-3; decat capacitatea pulmonara totala; si
B.a-1, b-3, c-3, d-2; urmatoarele consecinte:
C.a-2, b-1, c-3, d-3; a.scade capacitatea vitala;
D.a-2, b-3, c-1, d-3; b.creste volumul rezidual;
E. a-3, b-3, c-1, d-2. c.creste raportul dintre volumul rezidual
1911.Referitor la modificarile probelor si capacitatea pulmonara totala;
ventilatorii In BPOC, fiind date d.creste capacitatea pulmonara totala;
urmatoarele care este lista de asocieri corecta: A. a-
Inceputuri de fraza: 1, b-2, c-1, d-3; B.a-1, b-3, c-2, d-1;
1.In general, scaderea fluxului de aer C.a-2, b-1, c-3, d-1; D.a-2, b-3, c-1, d-1;
concomitenta cu reducerea volumului E.a-3, b-1, c-1, d-2.
pulmonar; 1914.Fiind date urmatoarele modificari
2.In stadiile timpurii ale BPOC, scaderea fiziopatologice care pot explica efectul
fluxului de aer; pozitiv pe care hiperinflatia toracelui Il
3.In formele mai avansate de boala, poate
scaderea fluxului expirator; si avea asupra fluxului de aer din timpul
urmatoarele sfarsituri de fraza: respiratiei normale:
a.este evidenta, pe curba expiratorie, a.caile aeriene se largesc; b.se mentine
doar cand volumul pulmonar ajunge la fluxul expirator maxim; c. rezistenta
nivelul capacitatii reziduale functionale cailor aeriene scade; d.presiunea de
sau coboara sub aceasta (apropiindu-se recul elastic creste; e.volumul pulmonar
de volumul rezidual); creste;
b.este usor vizibila pe ramul expirator al care este Inlantuirea cauzala corecta:
curbei flux-volum; A. c—>a—>b—>e—>d;
c.se exprima prin deprimarea partii B.
terminale a ramului descendent al d-*c—>b—>a
curbei flux-volum; —>e
d.se observa pe Intreaga curba O
expiratorie; d-»e—>a-»c—>b
care este lista de asocieri corecta: D. e—>d—»a—>c—»b
A. a-1, b-2, c-3, d-2; E.e-»d->c—>b—>a.
B.a-2, b-1, c-2, d-3; 1915.Cu privire la hiperinflatia care
C.a-2, b-2, c-1, d-3; apare In
D.a-2, b-3, c-2, d-1; BPOC, urmatoarele afirmatii sunt
E.a-3, b-2, c-2, d-1; corecte,
1912.Fiind date urmatoarele evenimente ce.:
fiziopatologice care explica modificarile A. se produce timpuriu In evolutia bolii;
parametrilor ventilatori In BPOC: B. este regresiva;
a.obstructia cailor aeriene; C.ajuta la compensarea obstructiei cailor
b.scade capacitatea vitala; c.creste aeriene;
volumul rezidual; d.aerul ramane blocat D.determina bombarea diafragmei;
In plamani; care este Inlantuirea cauzala E. are efecte benefice asupra dinamicii
corecta: respiratiei.
A. a->d->c-+b; 1916.Fiind date urmatoarele afirmatii
B. b->c—>a—>d; referitoare la consecintele aplatizarii
C.b—>d—>c—>a; diafragmei:
D.c->d-»b-»a; a.este Impiedicata inspiratia;
E. d->b—►a->c. b.este stanjenita miscarea cutiei
1913.Referitor la felul In care se explica toracice;
modificarile volumelor pulmonare In c.presiunea abdominala pozitiva din
BPOC, timpul
fiind date urmatoarele inspiratiei nu este aplicata la fel de
cauze/mecanisme: eficient peretelui toracic3; d.se reduce
1 .„blocarea aerului"; zona de apozitie dintre
2.hiperinflatie;

3
In mod normal, distensia abdomenului antreneaza
expansiunea bazei toracelui, ceea ce ajuta la
inspiratie.
504 Sindroame obstructive

diafragma si peretele abdominal; care corecte,

este cea mai corecta Inlantuire logica: A. ce.:
a-+b->c-»d; A. P este invers proportionala cu T;
B.a->c->d- B. P este proportionala cu R;
C.c->a-»d- C. suprafata este cu atat mai plata cu cat
D.d->a->c- R
E. d-+c->b- este mai mica;
1917. Fiind propuse urmatoarele afirmatii D. pentru o T data, P este cu atat mai
referitoare la consecintele aplatizarii mare
diafragmei: cu cat suprafata este mai plata;
a.scade tensiunea pe care o pot dezvolta E. pentru a exercita o P data, T trebuie
fibrele musculare diafragmatice; sa
b.scade presiunea inspiratorie pe care o fie cu atat mai mica cu cat suprafata
poate genera diafragma; este
c.diafragma se aplatizeaza; mai plata.
d.fibrele musculare diafragmatice se 1920.Referitor la mecanica alterata a
scurteaza; cutiei
care este cea mai corecta Inlantuire toracice In BPOC comparativ cu normalul,
cauzala: fiind date urmatoarele Inceputuri de fraza:
A. a->b->d->c; 1 .In mod normal, la sfarsitul expiratiei;
B. 2.In mod normal, In inspiratie; 3.In
b—>c—>d— BPOC, la sfarsitul expiratiei; 4.In BPOC,
>a; In inspiratie; si urmatoarele sfarsituri de
C.c->b->d—a; fraza: a.munca muschilor inspiratori este
D.c->d-*a-*b; Ingreunata de rezistenta cutiei
E. toracice la
d-»c—>a—>b. distensie suplimentara; b.cutia toracica
1918.Fiind date urmatoarele fragmente este comprimata sub
dintr- volumul ei de repaus; c. munca muschilor
o fraza referitoare la consecintele inspiratori este usurata
mecanice de reculul cutiei toracice catre volumului
ale aplatizarii diafragmei: ei de repaus; d.cutia toracica ramane
a.respiratia normala; destinsa deasupra volumului ei de repaus;
b.o raza de curbura crescuta; care este lista de asocieri corecta:
c. drept urmare; A. a-1, b-2, c-4, d-3;
d.trebuie sa genereze; B.a-2, b-4, c-3, d-1;
e.diafragma are; O a-3, b-2, c-1, d-4;
f.o presiune transpulmonara suficienta; D.a-4, b-1, c-2, d-3;
g.fiind aplatizata; E. a-4, b-2, c-1, d-3.
h.pentru a produce; 1921.Fiind date urmatoarele fragmente
i.pentru a dezvolta; dintr-
j.o tensiune mai mare; o fraza referitoare la mecanica alterata
care este cea mai corecta reconstructie: a
A. g—»e- b—>c— d—j—i—f—h—a; cutiei toracice In BPOC:
B. h—a—e—b—g—i—j—c—d—f; a.In timpul respiratiei normale;
C.h—b—e—j—c—g—i—a—d—f; b.drept urmare;
D. i—a— d—j—c—g—e—b—h— f; c.cutia toracica este destinsa;
E. i—>j— e—>b—>c—>g-d— f—h—>a. d.rezistenta cutiei toracice la distensie
1919.Conform legii lui Laplace, care suplimentara; e.muschii inspiratori
leaga trebuie sa munceasca; f.dincolo de
presiunea (P) exercitata de o suprafata volumul de repaus normal; g.In loc sa
curba de raza de curbura (R) a acelei primeasca; h.ajutorul normal din partea
suprafete si de tensiunea (T) a peretelui
suprafetei toracic;
(exprimata drept forta pe unitatea de i. pentru a depasi;
lungime), urmatoarele afirmatii sunt j.reculand In afara spre volumul de
repaus; care este cea mai corecta
reconstructie:
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) 505

A. c—f—b—a—e— i—d— g—h—j; care este cea mai corecta lista de

B. asocieri:
c—j—a—g—d—f—b—e—i— A. a-1, b-2, c-3;
h; B.a-1, b-3, c-2;
O c—j— i—h— C.a-2, b-1, c-3;
b—e—f—►g—d—a; D.a-2, b-3, c-1;
D. e—f—a—g—h—b—c—i—d—j; E. a-3, b-2, c-1.
E.e—g—h—a—b—d—j—f—i—c. 1925.Cu privire la modul In care este
1922.Fiind date urmatoarele evenimente alterat
patologice asociate cu BPOC: schimbul de gaze In BPOC,
a.leziuni parenchimatoase caracteristice urmatoarele
pentru BPOC; b.cord pulmonar cronic; afirmatii sunt corecte, ce.:
c. hipertensiune pulmonara severa; A. de obicei, Pa02 ramane aproape
d.insuficienta ventriculara dreapta; care normala
este lantul temporal/cauzai corect: pana cand VEMS scade pana la ~50%
A. a—c—b—d; din
B. b—a—d—c; valoarea prezisa;
C. B. de obicei, cresterea PaCo2 se produce
b—d—a—c doar cand VEMS scade sub 50% din
; valoarea prezisa;
D.c—d—a—b C.CPC si IVD apar numai la indivizii care
; au scadere marcata a VEMS (<25% din
E. valoarea prezisa) fara hipoxemie
d—b—a—c. cronica;
1923.Referitor la modul In care este D.ventilatia neuniforma este
alterat caracteristica
schimbul de gaze In BPOC, urmatoarele pentru BPOC;
afirmatii sunt corecte, ce.: E. suntarea este principalul mecanism
A. exista o variabilitate considerabila In care
relatiile dintre VEMS si alte anomalii explica scaderea Pa02 la pacientii cu
fiziologice In BPOC; BPOC.
B. chiar si la pacientii cu VEMS mult sub 1926.Fiind date urmatoarele evenimente
50% din valoarea prezisa, Pa02 poate fi implicate In patogeneza alterarii
normala, cel putin In repaus; schimbului
e.cresterea PaC02 poate sa nu se produca de gaze In BPOC:
nici cand VEMS scade sub 25% din a.tergiversare si neuniformitate In
valoarea prezisa; eliminarea azotului din caile aeriene la
D.si la indivizii care au doar o scadere pacientul care respira oxigen 100%;
moderata a VEMS se pot produce b.diferente regionale de complianta a
cresteri ale presiunii din artera parenchimului si de rezistenta a cailor
pulmonara, mai ales In repaus; aeriene;
E. nepotrivirea ventilatie-perfuzie este c. exista multiple compartimente
caracteristica pentru BPOC. parenchimatoase diferentiate prin
1924.Referitor la alterarea schimbului de ritmul In
gaze In BPOC si la consecintele care sunt ventilate; d.natura
acesteia, eterogena a procesului patologic
fiind date urmatoarele repere: din caile aeriene si din parenchimul
1 .scaderea VEMS sub 50% din pulmonar; care este Inlantuirea
valoarea prezisa; cauzala corecta:
2.scaderea VEMS sub 25% din valoarea A. a—>b—>c-*d;
prezisa; B. a->d-»c->b;
3.scaderea VEMS sub 25% din valoarea 0 b->a-»d-»c;
prezisa asociata cu hipoxemie (Pao2 <55 D. c->d-*b->a;
mmHg) cronica; si urmatoarele E.d—«•b->c—>a.
evenimentele patologice: 1927.Referitor la fiziopatologia alterarii
a.scaderea Pa02 sub valorile normale; schimbului de gaze In BPOC, fiind date
b.cresterea PaCo2; urmatoarele mecanisme/cauze:
c.CPC si IVD;
506 Sindroame obstructive
1 .diferente regionale de complianta
a parenchimului si de rezistenta a
cailor aeriene;
2.exista regiuni prost ventilate;
3.hipertensiune pulmonara severa; si
urmatoarele consecinte: a.insuficienta
ventriculara dreapta; b.Intarziere In
eliminarea azotului din caile
aeriene la pacientul care respira
oxigen
100%;
c.exista multiple compartimente
parenchimatoase avand diferite ritmuri
de eliminare a azotului;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
1928.Referitor ia fiziopatologia alterarii
schimbului de gaze In BPOC, fiind date
urmatoarele mecanisme/cauze:
1.natura eterogena a procesului patologic
din caile aeriene si din parenchimul
pulmonar; 2.nepotrivirea
ventilatie/perfuzie; 3.pacientul are si alta
patologie decat
BPOC responsabila de alterarea
schimbului de gaze; si urmatoarele
consecinte: a.scaderea Pa02; b.ventilatia
neuniforma; c. hipoxemia este dificil de
corectat cu
niveluri modeste de oxigen
suplimentar la
pacientul cu BPOC;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-3, c-2; B.a-2, b-1, c-3;
332
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2,
c-1.
1929.Referitor la fiziopatologia alterarii
schimbului de gaze In BPOC, fiind date
urmatoarele mecanisme/cauze:
1.natura eterogena a procesului
patologic din caile aeriene si din
parenchimul pulmonar;
2.nepotrivirea ventilatie/perfuzie este
principalul mecanism care explica
scaderea Pa02 la pacientii cu BPOC;
3.hipertensiune pulmonara severa;
si urmatoarele consecinte:
a.nepotrivirea ventilatie-perfuzie;
b.eficienta cresterilor modeste ale
concentratiei oxigenului In aerul inspirat
In tratarea hipoxemiei determinate de
BPOC;
c.cord pulmonar cronic;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
Morfopatologie
1930.Referitor la patologia BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. expunerea la fumul de tigara poate
afecta caile aeriene mari, caile aeriene
mici (cu diametrul sub 2 mm), dar nu si
spatiile alveolare;
B. exista o mare variabilitate
interindividuala
In ce priveste contributiile relative pe
care
le au emfizemul si patologia cailor
aeriene
mici la producerea obstructiei;
C.metaplazia scuamoasa a epiteliului
bronsic faciliteaza functia mucociliara;
D.secretia de surfactant duce la
obstruarea
cailor aeriene distale;
E. influxul de neutrofile In caile aeriene
este
asociat cu producerea de sputa
mucoasa.
1931.Cu privire la patologia BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. majoritatea pacientilor cu BPOC au
leziuni ale cailor aeriene mici, dar nu si
leziuni alveolare;
B. la majoritatea pacientilor cu BPOC,
principalul segment de rezistenta
crescuta
sunt caile aeriene cu diametrul de 5-10
mm;
0 bronsiolita respiratorie consta In
acumularea de celule inflamatoare
mononucleare In caile aeriene
proximale;
D. la mentinerea patentei cailor
aeriene
distale contribuie tractiunea
longitudinala
exercitata de parenchimul pulmonar
Inconjurator;
E. fluidul de LBA de la fumatori contine
de
aproximativ cinci ori mai putine
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
macrofage
decat cel de la nefumatori.
1932.Referitor la patologia BPOC, fiind
date
urmatoarele Inceputuri de fraza:
1.leziunile cailor aeriene
mari; 2.leziunile cailor
aeriene mici;
3.leziunile din caile aeriene mici si din
alveole; 4.leziunile alveolare; si
urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.determina modificarile caracteristice
emfizemului; b.determina tuse si sputa;
c.sunt principalul determinant al cresterii
rezistentei la fluxul de aer; d.sunt
raspunzatoare pentru alterarile
fiziologice; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. a-1, b-4, c-2,
d-3;
C.a-2, b-3, c-4,
d-1;
D. a-3, b-4, c-1,
d-2;
E.a-4, b-1, c-2, d-3.
1933.Modificari patologice care apar In
caile
aeriene mari (si medii) la pacientii cu
BPOC, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. atrofierea glandelor mucoase;
B. scade numarul celulelor caliciforme;
C. metaplazia scuamoasa a epiteliului
bronsic;
D. atrofia musculaturii netede;
E. hiperreactivitate bronsica.
1934.Referitor la leziunile cailor aeriene
mari
din BPOC, fiind date urmatoarele
sfarsituri
de fraza:
1 .imprima trasaturile bronsitei cronice;
2.predispune la carcinogeneza;
3.nu atinge magnitudinea din astm, dar
poate induce manifestari
asemanatoare; si urmatoarele Inceputuri
de fraza:
a.hipertrofia glandelor mucoase;
b.hiperplazia (cresterea numarului) celulelor
caliciforme;
c. hipertrofia musculaturii netede;
d.metaplazia scuamoasa a epiteliului
bronsic;
507
e.hiperreactivitate bronsica; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-3,
d-2, e-3; B.a-1, b-2, c-3, d-1, e-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-3,
e-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-3,
e-1;
E.a-3, b-3, c-1, d-1,
e-2.
1935. Referitor la mecanismul diferitelor
manifestari care apar In BPOC In relatie
cu
leziunile cailor aeriene mari, fiind date
urmatoarele manifestari:
1 .tuse cu productia de mucus;
2.perturbarea functiei mucociliare;
3.limitarea fluxului de aer; si urmatoarele
mecanisme: a.hiperreactivitate bronsica;
b.hipertrofia musculaturii netede;
c.hiperplazia celulelor caliciforme;
d.metaplazia scuamoasa a epiteliului
bronsic;
e.hipertrofia glandelor
mucoase; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3,
c-1, d-3, e-2; B.a-2, b-1, c-1,
d-3, e-3; C.a-2, b-3, c-3, d-1,
e-1; D.a-3, b-1, c-3, d-1, e-2;
E.a-3, b-3, c-1, d-2, e-1.
1936. Referitor la leziunile cailor aeriene
mari
din BPOC, fiind date urmatoarele
fragmente
dintr-o fraza, fiecare fragment
cuprinzand o
paranteza necompletata:
1.tusea si hiperproductia de mucus (...);
2.reflecta cresterea (...) structurilor
producatoare de mucus; 3.atat a celor
unicelulare (...); 4.cat si a celor
pluricelulare (...); si urmatoarele
completari ale parantezelor: a.celulele
caliciforme; b.definitorii pentru bronsita
cronica; c.glandele mucoase;
d.hipertrofia, hiperplazia, extinderea;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B. a-2, b-1, c-3,
d-4;
C.a-3, b-1, c-4,
d-2;
D.a-3, b-2, c-1,
d-4;
E.a-4, b-3, c-1,
d-2.
508 Sindroame obstructive

1937. Fiind date urmatoarele leziuni care B. hipertrofia musculaturii netede este
pot mai
sa apara In caile aeriene mari In BPOC: proeminenta decat In astm;
333 C. hiperreactivitate bronsica contribuie la
1. hipertrofie; 2.hiperplazie; 3.metaplazie cresterea fluxului de aer;
scuamoasa; si urmatoarele structuri pe D. efectul elastazei neutrofilelor asupra
care acestea le pot afecta: a.epiteliul secretiei bronsice depinde de actiunea
bronsic; b.giandele mucoase; c.celulele ei
caliciforme; d.musculatura neteda; care proteolitica;
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, E. elastaza neutrofilelor este unul dintre
c-2, d-3; B.a-1, b-2, c-1, d-3; C.a-2, b-1, cei
c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-1; E.a-3, b-2, mai potenti secretagogi cunoscuti.
c-1, d-1. 1941. Referitor la leziunile cailor aeriene
1938.Referitor la leziunile cailor aeriene mari
mari din BPOC, fiind date urmatoarele
din BPOC, urmatoarele afirmatii sunt cauze:
corecte, ce.: 1 .fumatul;
A. fumatul determina atrofierea glandelor 2.metaplazia scuamoasa;
mucoase; 3.hiperreactivitatea bronsica; si
B. tusea si hiperproductia de mucus sunt urmatoarele consecinte:
definitorii pentru emfizemul pulmonar; a.carcinogeneza;
C. tusea si sputa excesiva reflecta b.hipertrofierea glandelor mucoase;
cresterea c. limitarea fluxului de aer;
si extinderea structurilor producatoare care lista de asocieri este cea mai
de corecta:
mucus; A. a-1, b-3, c-2;
D. scade numarul celulelor B. a-2, b-1, c-3;
caliciforme; C.a-2, b-3,
E.In bronhii se produce metaplazie c-1;
intestinala, care predispune la D.a-3, b-1,
carcinogeneza. c-2;
1939.Cu privire la leziunile cailor aeriene E. a-3, b-2,
mari din BPOC, urmatoarele afirmatii c-1.
sunt 1942. Referitor la leziunile cailor aeriene
corecte, ce.: mari
A. fumatul determina reducerea celulelor din BPOC, fiind date urmatoarele
caliciforme; cauze:
B. leziunile cailor aeriene mari sunt 1 .fumatul;
responsabile de limitarea fluxului de aer 2.hipertrofierea glandelor mucoase;
la 3.metaplazie scuamoasa;
pacientii cu BPOC; 4.interventia
C.hiperreactivitatea bronsica este mai neutrofilelor; si
importanta decat In astm; urmatoarele consecinte:
D. hipertrofia musculaturii netede a.sputa purulenta;
contribuie b.tusea si productia de mucus;
la limitarea fluxului de aer; c. perturbarea functiei de curatare a
E. elastaza neutrofilelor inhiba secretia complexului mucociliar;
bronsica. d.hiperplazia celulelor caliciforme; care
lista de asocieri este cea mai corecta: A.
1940.Referitor la leziunile cailor aeriene a-1, b-2, c-4, d-3; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.
mari a-3, b-1, c-2, d-4; D.a-3, b-4, c-1, d-2;
din BPOC, urmatoarele afirmatii sunt E.a-4, b-2, c-3, d-1.
corecte, ce.:
A. teritoriul de distributie al celulelor 1943. Referitor la leziunile cailor aeriene
caliciforme In arborele bronsic se mari
restrange; din BPOC, fiind date urmatoarele
cauze/
mecanisme:
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) 509

1 .fumatul; a.distrugerea insertiilor septurilor

2.hiperplazia celulelor caliciforme; interalveolare pe peretii bronhiolelor;
3.hipertrofia musculaturii b.infiltrat celular;
netede; si urmatoarele c. reducerea surfactantului;
consecinte: care este lista de asocieri corecta:
a.limitarea fluxului de aer; A. a-1, b-2,
b.tuse si productie de mucus; c-3; B.a-1, b-3,
c.metaplazie scuamoasa; c-2; C.a-2, b-3,
care este lista de asocieri corecta: c-1;
A. a-1, b-2, c-3; D.a-3, b-1, c-2;
B.a-2, b-1, c-3; E.a-3, b-2, c-1.
C.a-2, b-3, c-1; 1947. Fiind date urmatoarele evenimente
D.a-3, b-1, c-2; legate de cresterea rezistentei cailor
E. a-3, b-2, aeriene mici In BPOC:
c-1. a.reducerea surfactantuiui; b.creste
tensiunea superficiala la interfata
1944.Printre modificarile cailor aeriene
aer-tesut;
mici
c.Ingustarea sau colabarea cailor
care apar, In mod caracteristic, In BPOC
aeriene; care este Inlantuirea cauzala
se corecta:
afla urmatoarele, ce.: A. a->b—>c;
A. metaplazia celulelor caliciforme; B. a—c->b;
B. creste numarul celulelor Clara
C. b-> a—c;
secretante de D. b-> c-»a;
surfactant; E. c—»b—► a.
C. scade numarul celulelor secretante de
mucus; 1948. Fiind date urmatoarele evenimente
D. apare infiltrat inflamator mononuclear; legate de alterarea geometriei spatiilor
aeriene In BPOC:
E. atrofia musculaturii netede bronsice. a.largirea gurilor de intrare In alveole;
1945.Referitor la leziunile cailor aeriene b.distrugerea fibrelor elastice din
mici bronhiolele respiratorii si din duetele
In BPOC, fiind date urmatoarele cauze: alveolare; c. acumularea de celule
1 .fibroza parietala; 2.edemul inflamator; inflamatoare
3.excesul de mucus; si urmatoarele mononucleare In caile aeriene distale;
consecinte: a.obstruarea lumenului; d.eliberarea de enzime proteolitice; care
b.Ingustarea lumenului prin Ingrosarea este lantul temporal/cauzal corect:
peretilor; A. a—>c—Kl—>b;
c.Ingustarea cailor aeriene direct sau B. b-+a-> c-> d;
indirect (prin generarea unei stari de C.b—► d—►
hiperreactivitate, precum In astm); a—>c;
care este lista de asocieri corecta: D.c-> d-> b-> a;
A. a-1, b-2, c-3; E. d—►
B.a-1, b-3, c-2; a—c—► b.
C.a-2, b-1, c-3; 1949. Fiind date urmatoarele doua teme
D.a-2, b-3, c-1; a
E.a-3, b-2, c-1. doua fraze referitoare la mecanismele
1946.Cu privire la leziunile cailor aeriene fiziologice de mentinere a geometriei
mici In BPOC, fiind date urmatoarele spatiilor aeriene distale:
consecinte: 1.mentinerea geometriei unitatilor
1 .Ingustarea lumenului prin Ingrosarea alveolare;
peretilor; 2.mentinerea patentei cailor aeriene
2.colabarea partiala sau totala a cailor mici; si urmatoarele fragmente din cele
aeriene; doua fraze:
3.relatie mecanicista Intre pierderea a.sunt concentrate In structuri inelare;
reculului elastic al parenchimului b.trag spre exterior;
pulmonar si cresterea rezistentei cailor c.In bronhiolele respiratorii si In duetele
aeriene mici; alveolare; d.In jurul intrarii In alveole;
si urmatoarele cauze:
510 Sindroame obstructive
e.septurile alveolare; f.fibrele elastice;
g.pe peretele bronhiolelor; h.In punctele
unde se insereaza; care este lista de
asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1, g-2, h-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1, g-2, h-1 ;
O a-2, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2, g-2, h-1;
D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2, g-1, h-2;
E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1, f-1, g-2, h-1.
1950. Fiind date urmatoarele evenimente
patologice care survin In BPOC:
a.distrugerea matricei extracelulare;
b.dispare tractiunea radiala exercitata
asupra peretilor bronhiolelor;
c.distrugerea insertiilor septurilor
alveolare
pe peretii bronhiolelor; d.distorsionarea
si Ingustarea cailor
aeriene;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a—>b—>c—>d;
B.a->c->b-
C.b—c—d-
D.c->a-> d-
E. d->c-+b-
1951.Care dintre urmatoarele structuri
cel
mai putin afectata de procesul distructiv
caracteristic emfizemului:
A. spatiile aeriene unde se produce
schimbul de gaze;
B. bronhiolele terminale;
C. bronhiolele respiratorii;
D. duetele alveolare;
E. alveolele.
1952.Fiind date urmatoarele evenimente
caracteristice pentru patogeneza
emfizemului:
a.perforarea peretilor alveolari;
b.coalescenta spatiilor aeriene mici
distincte;
c.formarea de spatii aeriene anormale si
mult mai largi;
d.distrugerea peretilor alveolari;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a—>b—>d—c;
B.a—d-b-
C.b-»a-> c-
D.c->a->d-
E.d-a-b-
1953. Referitor la celularitatea normala si
patologica a spatiilor aeriene,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. macrofagele se acumuleaza In
bronhiolele respiratorii ale practic tuturor
fumatorilor tineri;
B. In fluidul de LBA de la fumatori,
eozinofilele reprezinta >95% din
numarul total de celule;
C.In fluidul de LBA de la fumatori,
neutrofilele reprezinta 1-2% din celule;
D. neutrofilele sunt principalul tip
celular din
LBA de la nefumatori;
E.In spatiul alveolar al fumatorilor exista
un
numar crescut de limfocite T, In special
celulele CD4.
1954. Referitor la diferentele dintre cele
doua
tipuri de emfizem, fiind date:
1 .emfizemul centroacinar;
2.emfizemul panacinar;
si urmatoarele caracteristici:
a.procesul distructiv determinand
largirea
spatiilor aeriene Incepe din jurul
bronhiolelor respiratorii; b.predomina
In lobii superiori si In
segmentele superioare ale lobilor
inferiori; c.apare, de obicei, la pacientii
cu deficit de
aiAT;
d.este caracterizat de spatii aeriene
anormal de largi distribuite uniform In
unitatile acinare si traversandu-le;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-1, d-2;
B.a-1, b-1, c-2, d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-2;
E.a-2, b-1, c-2, d-1.
1955. Fiind date principalele doua tipuri
de
emfizem:
1 .emfizemul centroacinar;
2.emfizemul panacinar; si
urmatoarele caracteristici:
a.este caracterizat de faptul ca procesul
distructiv care provoaca largirea
spatiilor aeriene traverseaza granitele
dintre unitatile acinare;
b.are o predilectie pentru lobii inferiori;
c.adesea, are o distributie focala;
d.este principalul tip asociat cu fumatul;
care este lista de asocieri corecta: A. a-
1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
1956. Referitor la clasificarea
emfizemului In
diferite tipuri, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) 511

A. emfizemul este clasificat In tipuri D. activarea proteolitica a factorului

patologice distincte, cele mai importante de
fiind centroacinar si panacinar; crestere transformant B (TGF-B) poate
B. exista deosebiri interesante Intre inhiba fbroza;
principalele doua tipuri de emfizem; E. factorul de crestere de tip insulinic
C. cele doua tipuri de emfizem ar (IGF)
putea are actiune antifibrotica.
avea mecanisme patogenetice diferite; 1959. Fiind date urmatoarele evenimente
D. exista o varietate de emfizem legate de patogeneza fibrozei din BPOC
legata de
(IGF = factorul de crestere de tip
fumat care este de obicei mixta, mai insulinic):
ales a.cresterea activitatii proteinazice;
In cazurile avansate; b.degradarea proteinei care leaga IGF;
E. clasificarea emfizemului In diferite tipuri
c.fibroza;
patologice este esentiala In luarea d.eliberarea IGF; e.actiunea profibrotica
deciziilor terapeutice. a IGF; care este lantul temporal/cauzal
Patogeneza corect:
A. a—b—>d—>e—>c;
1957. Cu privire la reducerea fluxului de B. b—►
aer d-*e-»a-> c;
si la mecanismul acesteia In BPOC, C.c—>a—vd—>e
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: —>b;
A. diminuarea fluxului de aer este D.d—► b—>c-+a-> e;
principala E.e—>c—►d-»b->a.
modificare fiziopatologica din BPOC;
1960. Fiind date urmatoarele evenimente
B. emfizemul poate determina reducerea
implicate In patogeneza emfizemului:
fluxului de aer;
O fibroza care Inconjoara caile aeriene a.recrutarea celulelor inflamatoare In
mici previne scaderea fluxului de aer; spatiile aeriene terminale; b.expunerea
D. nu se cunoaste importanta relativa cronica la fumul de tigara; c.eliberarea
a de proteinaze elastolitice din
diferitelor modificari patologice care pot celulele inflamatoare; d.apoptoza
contribui la obstructia cailor aeriene celulelor pulmonare structurale;
mici; e.deteriorarea matricei extracelulare;
f.pierderea atasamentului celulelor la
E. logica obisnuita ar sugera ca sporirea matrice;
activitatii colagenazelor ar trebui sa
care este lantul temporal/cauzal corect:
favorizeze acumularea de colagen In
A. a-»f->c->d-»e—>b;
jurul
cailor aeriene; B.
b—>a—*c—>e—
F. degradarea proteinei care leaga
►f-»d;
factorul
O
de crestere de tip insulinic (IGF) d->a-»b—>c—>e—
Impiedica >f;
eliberarea acestuia.
D. e-»b—Kl-*f—► c—> a;
1958. Cu privire la rolul fibrozei In E.f—>e—»b—>c—>a—>d.
reducerea
fluxului de aer In BPOC, urmatoarele 1961. Fiind date urmatoarele evenimente
afirmatii sunt corecte, ce.: fiziopatologice implicate In patogeneza
A. obstructia cailor aeriene mici reduce emfizemului:
fluxul de aer; a.distrugerea si largirea spatiilor aeriene;
B. nu se cunosc mecanismele care duc ia b.eliberarea de proteinaze In exces fata
acumularea de colagen In jurul cailor
de inhibitori;
aeriene In pofida scaderii activitatii c. recrutarea celulelor inflamatoare In
colagenazelor; plamani;
C.In mod paradoxal, cresterea activitatii d.distrugerea si repararea anormala a
proteinazice poate predispune la matricei extracelulare; e.expunerea pe
fibroza; termen lung la fumul de
512 Sindroame obstructive
tigara; f.emfizem pulmonar; care este
lantul temporal/cauzal corect:
A. a—cc—>e—►b—d—>f;
B. b—► d—► e—► c—>a—► f;
C.c c-> d-> e->b->a->f;
D. d-+c-+a—»b->e—>f;
E. e-*c—>b-»d—>a—>f.
1962. Referitor la patogeneza
emfizemului,
fiind date urmatoarele
cauze/mecanisme:
1.expunerea cronica la fumul de tigara;
2.eliberarea de proteinaze elastolitice
din
celulele inflamatoare; 3.pierderea
atasamentului la matricea extracelulara;
4.repararea ineficienta a elastinei (si
probabil si a altor componente
extracelulare matriceale); si
urmatoarele consecinte: a.largirea
spatiilor aeriene definitorie pentru
emfizemul pulmonar; b.apoptoza
celulelor pulmonare structurale;
e.deteriorarea matricei extracelulare a
plamanului; d.recrutarea celulelor
inflamatoare In
spatiile aeriene terminale;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-2, b-1, c-3, d-4; C.a-2, b-4,
c-1, d-3; D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
1963.Referitor la elastina, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este principala componenta a fibrelor
elastice;
B. este o componenta foarte instabila a
matricei extracelulare;
Ceste esentiala pentru integritatea cailor
aeriene mari;
D.este indispensabila pentru mentinerea
structurii si a functiei parenchimului
pulmonar;
E. este sintetizata de elastaza.
1964.Cu privire la ipoteza elastaza/
antielastaza privitoare la patogeneza
BPOC, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. propusa la mijlocul anilor '60,
reprezinta
si la ora actuala principalul mecanism
prin
care se explica aparitia emfizemului;
B. predominanta procesului de degradare
a pentru
eiastinei duce la restrangerea spatiilor
aeriene;
C.pacientii cu deficit genetic de ar
antitripsina au risc scazut de emfizem;
D. instilarea de elastaze la animalele de
laborator determina emfizem;
E. raspunsul inflamator celular nu pare
sa
contribuie ia aparitia emfizemului.
1965.Referitor la ipoteza elastaza/
antielastaza privitoare la patogeneza
BPOC, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. echilibrul dintre enzimele care
degradeaza elastina si inhibitorii lor
determina susceptibilitatea plamanului
la distrugere;
B. este fundamentata pe observatii
clinice si
pe studii de laborator; C.arantitripsina
activeaza elastaza
neutrofilelor;
D. instilarea elastazei neutrofilice la
animalele de laborator determina
emfizem;
E. elastaza pare sa fie singura enzima
proteolitica implicata In aparitia
emfizemului.
1966. Fiind date urmatoarele evenimente
petrecute la nivel nuclear relevante
pentru
implicarea inflamatiei In patogeneza
BPOC:
a.gruparile amidice (-NH-CO-R) de pe
histone se transforma In grupari
amino (-NH2);
b.histonele pot interactiona cu gruparile
fosfat, Incarcate negativ, de pe ADN;
c. legata de histone, cromatina se
condenseaza;
d.nu se poate realiza transcrierea de
proteine;
e.Indepartarea reziduurilor acetil de pe
histone; f.actiunea dezacetilazelor;
g.gruparile amino (de pe reziduurile de
lizina si de arginina ale histonelor) se
Incarca pozitiv (-NH3+); care este
lantul temporal/cauzal corect:
A. a->b-»g-+d->f->e->c;
B. b—>a—>f-Mg->e->d—>c;
C.c—»b—»f—>a—>e—>g—>d;
D.e—>d—>c—>b—>f—»g—>a;
E. f—>e—>a—>g—>b—>c—>d.
1967. Fiind indicate urmatoarele
evenimente
petrecute la nivel nuclear relevante
implicarea inflamatiei In patogeneza
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) 513

BPOC: e.recrutarea celulelor T CD8+;

a.actiunea inactivatorilor de care este lantul temporal/cauzal corect:
dezacetilaze A. a—>e—>c—»d—»b;
(sau a acetil-transferazelor); b.se poate B. b->c->d—>a—>e;
realiza transcrierea de proteine; c.fiind C.
neutre, gruparile amidice de pe c—>a—>e—
histone nu pot interactiona cu ►b—>d; D.d—>e—
gruparile >a—>
fosfat de pe ADN; b—>c;
d.mentinerea acetilata a (sau acetilarea) E.e->b->a->c->d.
histonelor; e.nelegata de histone, 1970.Fiind date urmatoarele afirmatii
cromatina se legate
desface; de implicarea proteinazelor
f.gruparile amino de pe histone se (metaloproteinazele matriceale si
transforma In/se mentin sub forma de serinproteinazele, mai ales elastaza
grupari amidice (-NH-CO-R); neutrofilica) In patogeneza BPOC:
care este lantul temporal/cauzal corect: a.conlucrand, fiecare actioneaza
A. a—>d—>f—>c—>e—>-b; nestanjenita;
B.b—>a—>c->e—>d—>f;
C. c—»d—>a->f->e—>b; b.actioneaza Impreuna pentru a degrada
D. d->f->c->b-+a->e; proteinele structurale ale parenchimul
pulmonar;
E.f—>e—>-b-+d—>a—>c.
c. distrug tesutul pulmonar;
1968.Fiind date urmatoarele evenimente d.fiecare degradeaza inhibitorul
referitoare la implicarea inflamatiei In celeilalte; care este cea mai adecvata
patogeneza BPOC: Inlantuire cauzala/logica:
a.inactivarea histon-dezacetilazei 2; A. a—c—b—d;
b.expunerea la oxidantii din fumul de B.
tigara b—c—a—d
a macrofagelor care patruleaza ;
spatiile C.c—a—b—
aeriene inferioare; c. recrutarea d;
neutrofilelor; d.expunerea locurilor de D.c—d—a—b;
legare pentru E. d—a—b—c.
factorul nuclear kB;
e.deplasarea echilibrului catre cromatina 1971. Fiind date urmatoarele evenimente
acetilata, asadar laxa; f.transcriptia referitoare la rolul fenomenelor
metaloproteinazei matriceale distructive
9 si a citokinelor proinflamatoare IL-8 generate de inflamatie In patogeneza
si BPOC:
FNT-a; a.actiune chemotactica;
care este lantul temporal/cauzal corect: b.aparitia de produsi de degradare ai
A. a->d—>b—►c-^e; elastinei; c.degradare proteolitica a
B. b—>a—>e—>d—>f—>c; elastinei; d.eliberarea suplimentara de
C.c-»a->e—>d->b->f; elastaza
D.d->c—>f—>b—>e—>a; macrofagica; e.atragerea macrofagelor;
f.eliberare de elastaza; g.degradare
E. e-»d->f->b-»c->a.
suplimentara a elastinei; h.constituirea
1969.Fiind indicate urmatoarele unei bucle de reactie pozitiva
evenimente distructive; care este lantul
referitoare la implicarea inflamatiei In temporal/cauzal corect:
patogeneza BPOC: A. a—b—g—e—f—c—d—h;
a.eliberarea proteinei 10 inductibile de B.
catre interferon (IP-10, CXCL-7); c—e—h—g—a—d—b
b.stimularea macrofagelor; —f;
c. producerea elastazei macrofagice O c—»f—»d—e—>h- g— b—
[metaloproteinaza matriceala 12 >a;
(MMP-12)]; D. e—d—h—b—g—f—c—a;
d.expunerea la fumul de tigara; E.f— c—>b- a—e—d—g—h.
514 Sindroame obstructive

1972. Fiind propuse urmatoarele F. acumularea de colagen este

evenimente proeminenta
referitoare la implicarea inflamatiei In mai ales In septurile interalveolare.
patogeneza BPOC: 1975.Cu privire la rolul mortii celulare In
a.infectii bacteriene; patogeneza BPOC, fiind date
b.neutrofilie; urmatoarele
c. scade capacitatea de eliminarea a Inceputuri de fraza:
bacteriilor din tractul respirator; 1 .largirea spatiilor aeriene cu
d.expunerea la fum de tigara; distrugerea unitatilor alveolare necesita
e.distrugerea cililor din epiteliul cailor In mod evident;
aeriene; 2.In mod traditional, se considera ca
care este lantul temporal/cauzal corect: evenimentul primar consta In; 3.pe
A. a—d—e—c->b; modelele animale, inducerea mortii
B. c—e—d—a—b; celulelor endoteliale si epiteliale (ca
C. eveniment primar) duce la; 4.nu se
d—e—c—a—b cunoaste Inca daca apoptoza este
; un eveniment primar sau secundar In;
D.e—b—d—c—a; si urmatoarele sfarsituri de fraza:
E. a.disparitia atat a matricei extracelulare,
e—d—a—b—c. cat si a celulelor;
1973. Referitor la implicarea inflamatiei In b.distrugerea matricei extracelulare;
patogeneza BPOC, urmatoarele c.largirea trecatoare a spatiilor aeriene;
afirmatii d.succesiunea de evenimente
sunt corecte, ce.: fiziopatologice care duc la BPOC; care
A. fumatul de tigari este principalul factor este lista de asocieri corecta:
de risc pentru aparitia BPOC; A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B. fumul de tigara duce la Inmultirea cililor B. a-1, b-4, c-3,
celulelor epiteliale ale cailor aeriene; d-2;
C. expunerea la fumul de tigara duce C.a-2, b-1, c-4,
la d-3;
eliberarea elastazei macrofagice; D.a-3, b-2, c-1,
D.In boala pulmonara de stadiu terminal, d-4; E.a-4, b-3,
mult timp dupa oprirea fumatului c-2, d-1.
persista un raspuns inflamator intens; 1976. Fiind date urmatoarele evenimente
E. mecanismele inflamatiei induse de fiziopatologice referitoare la viziunea
fumul de tigara care initiaza boala difera traditionala asupra rolului mortii celulare
de mecanismele care sustin inflamatia In
dupa oprirea fumatului. patogeneza BPOC:
1974.Referitor la felul In care este a.degradarea matricei extracelulare
perturbat pulmonare;
metabolismul colagenului In BPOC, b.apoptoza celulelor structurale
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce. pulmonare; c.actiunea proteinazelor
(MMP = metaloproteinaza matriceala): celulelor
A.metabolismul colagenului In BPOC inflamatoare; d.pierderea ancorarii
este celulelor structurale
complex; pulmonare; care este lantul
B. cele trei colagenaze care initiaza temporal/cauzal corect:
degradarea fibrelor de colagen A. a—>c—»d—>b;
interstitiale B. a-»d-»c-»b;
sunt MMP 1, 8 si 13; C.b-+c-»d-+a;
C. MMP 1, 8 si 13 sunt induse atat In D.c->a->d->b;
celulele inflamatoare, cat si In celulele E.
structurale; d-»b—>a—>c
D. fibrele de colagen sunt rupte pe .
masura 1977. Referitor la rolul repararii
ce unitatile alveolare sunt distruse; ineficiente In
E.In ansamblu exista o scadere neta a patogeneza BPOC, fiind date
continutului de colagen In plamani;
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) 515

urmatoarele B. multi pacienti dateaza Inceputul bolii

Inceputuri de fraza: lor
1.pe modelele animale, terapia cu acid la momentul unei agravari sau al unei
trans-retinoic; 2.In plamanul bolnav, infectii respiratorii acute intercurente;
reinitializarea O felul In care a progresat dispneea In
procesului de septare; 3.pe modele timp poate fi stabilit printr-un istoric
animale, rezectia pulmonara; atent;
4.restaurarea celularitatii dupa o leziune; D. un istoric atent evidentiaza de
si urmatoarele sfarsituri de fraza: obicei
a.determina crestere pulmonara existenta simptomelor si Inainte de cea
compensatoare In plamanul restant; b.ar dintai agravare/acutizare;
putea fi posibila, dar nu este clar In ce E.In stadiile avansate, pacientii dezvolta,
masura; In
ceste posibila In plamanul adult; d.induce mod caracteristic, hipocapnie de
un anumit proces reparator; care este repaus.
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, 1980.Urmatoarele fragmente dintr-o
d-4; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-3, b-2, c-4, fraza
d-1; D.a-3, b-4, c-1, d-2; E.a-4, b-1, c-2, vizand dispneea din BPOC sunt corect
d-3. formulate, ce.:
1978. Cu privire la rolul repararii A. la un pacient cu BPOC;
ineficiente In B. informatiile despre progresia dispneei;
patogeneza BPOC, fiind date O sunt obtinute cel mai bine printr-un
urmatoarele examen fizic atent;
Inceputuri de fraza: D. focalizat asupra
1 .In plamanul bolnav, reinitializarea eforturilor fizice
procesului de septare; 2.In perioada de neobisnuite;
dezvoltare a plamanilor, E.si asupra felului In care a crescut
septarea; capacitatea pacientului de a le efectua.
3.capacitatea plamanului adult de 1981.Referitor la istoricul pacientilor cu
reparare a alveolelor lezate; BPOC, urmatoarele afirmatii sunt
4.In plamanul adult, restaurarea completa corecte,
a unei matrice extracelulare adecvate, ce.:
mai ales a fibrelor elastice functionale; si A. multi pacienti sunt simptomatici timp de
urmatoarele sfarsituri de fraza: luni sau ani Inainte de a se prezenta la
a.pare sa fie dificila; medic;
b.ar putea contribui la reparare, dar nu B. pe masura ce BPOC avanseaza,
este clar In ce masura poate fi realizata; trasatura principala este agravarea tusei;
ceste raspunzatoare pentru Ode regula, dezvoltarea obstructiei
alveologeneza; fluxului de aer se produce brusc;
d.pare sa fie limitata; D. pe masura ce se agraveaza
care este lista de asocieri corecta: obstructia
A. a-1, b-2, c-3, d-4; respiratorie, scade frecventa
B.a-1, b-3, c-4, d-2; exacerbarilor;
C.a-2, b-4, c-3, d-1; E.In stadiile avansate, pacientii au
D.a-3, b-4, c-1, d-2; nevoie
E.a-4, b-1, c-2, d-3. de oxigenoterapie la domiciliu.
Manifestari clinice 1982.Referitor la dispneea din BPOC,
1979.Cu privire la istoricul pacientilor cu urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
BPOC, urmatoarele afirmatii sunt A. instalarea dispneei de efort poate fi
corecte, insidioasa;
ce.: B. intensitatea dispneei depinde de tipul
de
A. cele trei simptome cele mai frecvente activitati la care se angajeaza pacientul;
In O dispneea este mai putin intensa cand
BPOC sunt tusea, expectoratia si pacientul efectueaza o activitate care-i
durerea permite sa-si tina bratele ridicate;
toracica;
516 Sindroame obstructive
D. pacientul tinde sa se sprijine In
brate
pentru ca miscarile diafragmei sa fie mai
ample;
E. dispneea limiteaza tot mai mult
capacitatea pacientului de a efectua
activitati profesionale sau
neprofesionale;
F. In stadiile cele mai avansate, pacientii
sunt dispneici cand efectueaza
activitatile
simple ale vietii de zi cu zi.
1983.Care dintre cele de mai jos este
cea
mai inadecvata pentru a descrie
dispneea
la efort resimtita de pacientii cu BPOC:
A. cresterea efortului de a respira;
B. greutate In respiratie;
0 sete de aer;
D. gafait;
E.arsura In piept.
1984.Intensitatea dispneei la pacientii cu
BPOC depinde de tipul de activitati In
care
se angajeaza acestia; fiind date
urmatoarele doua categorii de activitati:
1 .activitate In mod special dificila pentru
pacientii cu BPOC;
2.activitate mai bine tolerata de catre
pacientii cu BPOC; si urmatoarele
variante de activitati: a.spalarea
geamurilor; b.asezarea unor obiecte
grele pe un raft; c.o activitate implicand
efort semnificativ cu
bratele, mai ales la nivelul umerilor
sau
deasupra;
d.Impingerea unui carucior de
cumparaturi;
e.o activitate care permite pacientului
sa-si propteasca bratele si, astfel, sa-si
foloseasca muschii respiratori accesori;
f.mersul pe un covor rulant;
g.propulsarea unui carut cu rotile;
care lista de asocieri este cea corecta: A.
a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2, g-2; B.a-1, b-1,
c-2, d-2, e-2, f-1, g-2; C.a-2, b-1, c-1, d-1,
e-2, f-2, g-2; D.a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2,
g-1; E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1, g-2.
1985.Cu privire la manifestarile BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de obicei, examenul fizic este modificat
Inca din stadiile timpurii ale BPOC;
B. fumatorii pot avea semne de fumat
activ;
C.la pacientii cu boala mai severa,
expiratia
este scurtata;
D.majoritatea pacientilor au elemente fie
de
bronsita, fie de emfizem;
E. daca apare, insuficienta cardiaca
stanga
se numeste cord pulmonar.
1986.Referitor la manifestarile BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. respiratia suieratoare se poate auzi
mai
ales la inspiratie;
B. de obicei, ne putem bizui pe examenul
fizic In a diferentia bronsita de emfizem;
C.miscarea paradoxala spre interior a
cutiei
toracice la inspiratie este primul semn
de
hiperinflatie;
D. semne de insuficienta cardiaca
dreapta
clinic manifesta sunt mai frecvente la
pacientii care beneficiaza de
oxigenoterapie;
E. pacientii pot dezvolta cianoza, vizibila
doar la periferie.
1987.Referitor la diferenta dintre
miscarea
normala si cea paradoxala (la pacientii
cu
BPOC) a diafragmei, fiind date
urmatoarele
subiecte cele doua situatii:
1 .In mod normal; 2.la pacientii cu BPOC
avansata; si urmatoarele caracteristici:
a.cutia toracica expansioneaza la
inspiratie;
b.vectorul contractiei diafragmei este
dirijat de la marginea inferioara a cutiei
toracice spre interior;
c.vectorul contractiei diafragmei este
dirijat din centrul diafragmei In jos;
d.portiunea inferioara a cutiei toracice
este
trasa Inauntru la inspiratie; e.In
expiratie, diafragma este aplatizata; f.In
expiratie, diafragma bombeaza In sus;
care lista de asocieri este cea corecta: A.
a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2;
B.a-1, b-1, c-2, d-2, e-2,
f-1; C.a-1, b-2, c-1, d-2,
e-2, f-1; D.a-2, b-1, c-2,
d-1, e-1, f-2; E.a-2, b-2,
c-2, d-1, e-1, f-1.
1988.Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice care explica semnul
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
Hoover
la pacientii cu BPOC:
a.diafragma este aplatizata;
b.diafragma nu se mai poate deplasa
In jos
atunci cand se contracta;
c.hiperinflatie cronica; d.cand se
contracta, In timpul inspiratiei,
diafragma trage spre interior de
marginea
inferioara a grilajului costal;
e.portiunea inferioara a cutiei toracice
se
misca spre Inauntru In timpul inspiratiei;
care este Inlantuirea cauzala corecta:
A. a->c—>e—>d—»b;
B. b—►d-»a->e-vc;
0 c->a-»b-»d->e;
D.d->e-»c-+b-+a;
E.e-*b->c-»a->d.
1989.Cu privire la pozitia de „trepied",
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. pacientul sta In sezut proptindu-se cu
mainile de marginea patului (fotoliului
etc);
B. Impiedica actiunea muschilor respiratori
accesori;
Ceste o pozitie antalgica;
D. muschii care actioneaza mai bine In
aceasta pozitie sunt scalenii,
sternocleidomastoidienii si diafragma;
E. coatele sunt flectate.
1990.Referitor la manifestarile BPOC,
fiind
date urmatoarele categorii:
1 .semne de fumat activ;
2.la pacientii cu boala mai severa;
3.semene de suprasolicitare a inimii
drepte; 4.semne de hiperinflatie;
5.obstructia severa a fluxului de aer; si
urmatoarele manifestari: a.respiratie
suieratoare expiratorie; b.pulsatii
parasternal stanga jos sau
subxifoidian; c cresterea volumelor
pulmonare; d.utilizarea muschilor
respiratori accesori; e.miros de (fum de)
tigara;
care lista de asocieri este cea corecta: A.
a-1, b-3, c-5, d-2, e-4; B.a-1, b-5, c-3,
d-2, e-4;
C.a-2, b-3, c-4, d-5,
e-1; D.a-2, b-4, c-1,
d-5, e-3; E. a-4, b-3,
c-1, d-2, e-5.
1991.Cu privire la manifestarile BPOC,
fiind
date urmatoarele categorii:
517
1 .In stadiile timpurii ale BPOC;
2.semne de fumat activ;
3.semne de hiperinflatie;
4.semne de insuficienta cardiaca dreapta
clinic manifesta; si urmatoarele
manifestari: a.jugulare turgescente;
b.pacienti au, de obicei, un examen fizic
complet normal;
c.halena tabagica;
d.torace In butoi;
e.hepatomegalie;
care lista de asocieri este cea corecta:
A. a-2, b-4, c-1, d-3, e-4;
B.a-3, b-4, c-4, d-1, e-2;
C.a-4, b-1, c-2, d-3, e-4;
D.a-4, b-1, c-2, d-4, e-3;
E.a-4, b-4, c-3. d-2, e-1.
1992.Cu referire la manifestarile BPOC,
fiind
date urmatoarele categorii:
1 .semne de fumat activ;
2.semne care apar la pacientii cu boala
mai severa; 3.semne de insuficienta
cardiaca dreapta
clinic manifesta; 4.semne de
hiperinflatie; 5.semne care apar la
pacientii cu
obstructie severa a fluxului de aer; si
urmatoarele manifestari: a.faza
expiratorie prelungita; b.excursie
diafragmatica redusa
(demonstrata prin percutie);
c.edeme periferice;
d.pete de nicotina pe unghiile de la
maini; e.pozitia caracteristica de
„trepied"; care lista de asocieri este cea
corecta:
A. a-2, b-4, c-3, d-1, e-5;
B. a-2, b-4, c-3, d-5,
e-1;
C.a-4, b-1, c-2, d-5,
e-3;
D.a-4, b-1, c-3, d-2,
e-5;
E.a-5, b-1, c-4, d-2,
e-3.
1993.Referitor la tipologiile descrise In
mod
traditional la pacientii cu BPOC, fiind
date
urmatoarele Inceputuri de fraza:
1.pacientii cu emfizem predominant;
2.pacientii cu bronsita cronica
predominanta;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.sunt denumiti „gafaitori/pufaitori roz";
b.nu au cianoza In repaus;
518 Sindroame obstructive

c.sunt slabi, subtiri; D.In mod caracteristic, la pacientii cu

d.sunt denumiti „buhaiti albastri";
e.sunt voluminosi;
f.sunt cianotici;
g.Isi utilizeaza proeminent muschii
respiratori accesori; care lista de
asocieri este cea corecta: A. a-1, b-1,
c-1, d-2, e-2, f-2, g-1; B.a-1, b-2, c-1, d-1,
e-2, f-2, g-1; C.a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, f-1,
g-1;
D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1, g-1;
E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1, f-1, g-1.
1995. Referitor la hipocratismul digital In
BPOC, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. consta In bombarea extremitatii
degetelor;
B. este un semn caracteristic al BPOC;
C.cand apare, trebuie sa alerteze
clinicianul;
D. prezenta lui impune o investigatie
etiologica;
E. explicatia cea mai probabila este
abcesul
pulmonar.
Modificari paraclinice
1996. Referitor la modificarile probelor
ventilatorii In BPOC, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. caracteristica distinctiva este
reducerea
volumelor pulmonare;
B. VEMS creste;
C.VEMS/CVF scade;
emfizem, capacitatea de difuziune
poate sa creasca;
E. gradul obstructiei fluxului respirator nu
influenteaza prognosticul.
1997. Care dintre urmatorii parametrii ai
functiei pulmonare nu creste odata cu
agravarea BPOC:
A. volumele pulmonare;
B. capacitatea pulmonara totala;
O capacitatea reziduala functionala;
D. volumul rezidual;
E.raportul VEMS/CVF.
1998. Care dintre factorii de mai jos nu
face
parte din indexul multifactorial
considerat a
fi un predictor al mortalitatii mai bun
decat
functia pulmonara luata izolat:
A. severitatea obstructiei respiratorii;
B. capacitatea de efort;
C.dispneea;
D. indicele de masa corporala;
E. durata episoadelor de tuse.
1999. Referitor la criteriile GOLD pentru
severitatea BPOC, fiind date
urmatoarele
stadii (d.v.n. = din valoarea normala):
1.stadiul GOLD 0; 2.stadiul GOLD I;
3.stadiul GOLD II; 4.stadiul GOLD III;
5.stadiul GOLD IV; si urmatoarele
caracteristici: a.VEMS/CVF <0,7 si
VEMS >50%, dar
<80% d.v.n; b.VEMS/CVF <0,7 si
VEMS <30% d.v.n; c.VEMS/CVF <0,7 si
VEMS £30%, dar
<50% d.v.n; d.spirometrie normala;
e.VEMS/CVF <0,7 si VEMS £80% d.v.n;
f.VEMS <50% d.v.n. cu insuficienta
respiratorie sau semne de insuficienta
cardiaca dreapta; care lista de asocieri
este cea corecta:
A. a-1, b-5, c-5, d-3, e-2, f-4;
B.a-3, b-5, c-4, d-1, e-2,
f-5;
C.a-4, b-5, c-5, d-2, e-3,
f-1;
D.a-5, b-1, c-2, d-4, e-3,
f-5;
E.a-5, b-2, c-3, d-1, e-5,
f-4.
2000.Cu privire la criteriile GOLD pentru
severitatea BPOC, fiind date urmatoarele
stadii:
1.stadiul GOLD 0;
2.stadiul GOLD I;
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
3.stadiul GOLD II; 4.stadiul GOLD III;
5.stadiul GOLD IV; 6.stadiile GOLD l-IV;
si urmatoarele caracteristici: a.severitate
moderata; b.pacientul poate sa aiba sau
nu tuse cronica si expectoratie; c.risc de
BPOC;
d.pacientul are tuse cronica si
expectoratie;
e.severitate redusa;
f. sever;
g.foarte sever;
care lista de asocieri este cea corecta:
A. a-3, b-6, c-1, d-1, e-2, f-4, g-5;
B. a-4, b-1, c-6, d-1, e-3, f-2, g-5;
C.a-4, b-5, c-3, d-2, e-1, f-6,
g-1;
D.a-6, b-3, c-1, d-2, e-4, f-1,
g-5;
E. a-6, b-4, c-3, d-5, e-1, f-1,
g-2.
2001. Cu privire la rolul analizei gazelor
arteriale In diagnosticul BPOC,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este foarte sensibila pentru
diagnosticarea BPOC;
B. furnizeaza informatii suplimentare
despre
ventilatia alveolara si despre starea
echilibrului acido-bazic prin masurarea
saturatiei In oxigen a hemoglobinei;
C. orientativ, variatia pH-ului In functie de
Pc02 este de 0,03 unitati/10 mmHg In
starile acute si de 0,08 unitati/10 mmHg
In
starile cronice;
D. insuficienta respiratorie este definita
drept P02 <45 mmHg;
E. un hematocrit crescut sugereaza
caracterul acut al hipoxemiei.
2002. Referitor la rolul analizei gazelor
arteriale In diagnosticul BPOC,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. reprezinta o componenta importanta a
evaluarii pacientilor care se prezinta cu
simptomele unei agravari;
B. cunoasterea pH-ului arterial permite
clasificarea insuficientei ventilatorii drept
acuta sau cronica;
Cde obicei, demonstreaza hipocapnie de
repaus sau de efort;
D. insuficienta ventilatorie este definita
drept
PCo2 sub 45 mmHg;
E. de obicei, semnele de hipertrofie
ventriculara dreapta Inseamna
519
hipoxemie
acuta.
2003.Referitor la rolul radiologiei In
evaluarea pacientilor cu BPOC, fiind
date
urmatoarele semnificatii:
1.sugereaza prezenta emfizemului;
2.sugereaza hiperinflatie, dar nu
furnizeaza
informatii despre cronicitatea
modificarilor; si urmatoarele modificari
radiologice: a.aplatizarea diafragmei;
b.reducerea desenului parenchimatos; c.
hipertransparenta; d.bulele evidente;
e.cresterea volumelor pulmonare; care
lista de asocieri este cea corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
B. a-1, b-2, c-1, d-1,
e-2;
C.a-1, b-2, c-1, d-2,
e-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-1,
e-2;
E.a-2, b-1, c-2, d-1,
e-1.
2004.Referitor la rolul TC In BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. la ora actuala, are rol adjuvant In
stabilirea prezentei sau absentei
emfizemului la indivizii In viata;
B. din punct de vedere practic,
influenteaza
putin tratamentul BPOC;
C. din perspectiva practica, este utila
doar la
indivizii la care se intentioneaza un
tratament antibiotic;
D.diagnosticheaza emfizemul folosind
fereastra mediastinala; E. nu necesita
administrarea de substanta
de contrast.
2005.Referitor la rolul testarii pentru
deficitul
de ai AT In evaluarea pacientilor cu
BPOC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. potrivit liniilor directoare recente,
testarea
pentru deficitul de a1AT este utila la
pacientii cu BPOC, dar nu si la cei cu
astm;
B. determinarea nivelului plasmatic al
a^T
este un test initial rezonabil;
C.pentru pacientii cu niveluri reduse de
aiAT, diagnosticarea definitiva a
deficitului
520 Sindroame obstructive

de a1AT necesita determinarea tipului

PI;
D. determinarea tipului PI se realizeaza
prin
focalizarea izoelectrica a serului;
E. prin focalizarea izoelectrica a serului,
se
poate afla genotipul la locus-ul PI doar
pentru alelele PI frecvente;
F. genotiparea moleculara a ADN poate fi
realizata pentru alelele PI frecvente (M,
S,
siZ).

Bronsita 2009. Referitor la sindromul bronsitic

urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
Introducere A. tusea este seaca sau productiva;
2006. Referitor ia cuvintele implicate In B. de obicei, expectoratia este purulenta;
definirea bronsitei, fiind date C. caracteristice sunt ralurile crepitante;
urmatoarele D.pentru diagnosticul bronsitei acute,
doua substantive: examenul radiologie este esential;
1 .inflamatie; E.modificarile radiologice se instaleaza
2.cauza; precoce.
si urmatoarele atribute ale acestora:
a.acuta; Bronsita acuta
b.infectioasa; 2010.Fiind date urmatoarele doua
c. cronica; categorii
d.alergica; de boli infectioase In care poate sa
e.chimica/iritativa; apara
f.a mucoasei bronsice; bronsita acuta:
g.de cauza; 1 .boli bacteriene;
care lista de asocieri este cea corecta: 2.boli virale; si
A. a-1, b-1 c-2 d-2, e-1, f-1, g-2; B.a-1, urmatoarele boli:
b-2, c-1, d-1, e-2, f-1, g-2; C.a-1, b-2, a.febra tifoida;
c-1, d-2, e-2, f-1, g-1; D.a-2, b-1, c-1, b.rubeola;
d-1, e-2, f-1, g-2; E.a-2, b-2, c-1, d-1, cvaricela;
e-1, f-2, g-1. d.rujeola;
2007. Factori implicati, In mod obisnuit, e.tusea convulsiva;
In f.gripa;
etiologia bronsitei sunt urmatorii, ce.: care lista de asocieri este cea corecta: A.
A. bacterii; a-1, b-1, c-2, d-2, e-2, f-2; B.a-1, b-2, c-2,
d-2, e-1, f-2; C.a-1, b-2, c-2, d-2, e-2, f-1;
B. virusuri;
D.a-2, b-2, c-1, d-2, e-2, f-1; E.a-2, b-2,
C.pulberi;
c-2, d-2, e-1, f-1.
D.gaze toxice;
E.autoanticorpi. 2011.In ce priveste etiologia bronsitei
acute,
2008. Fiind date urmatoarele categorii
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
etiologice de bronsita:
1 .bronsita infectioasa; 2.bronsita A. este, cel mai adesea, de
chimica/iritativa; 3.bronsita de cauza
bacteriana;
hipersensibilitate; si urmatoarele
cauze ale bronsitei: a.virusuri; B. se poate asocia cu eruptii cutanate;
b.pulberi; C.asocierea cu o eruptie cutanata este
c. alergeni;
patognomonica pentru etiologia virala a
d. bacterii; bronsitei acute;
e.gaze toxice; D. forma hemoragica sugereaza o infectie
care lista de asocieri este cea corecta: cu rinovirusuri;
A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-3; E. etiologia este Intotdeauna infectioasa.
B.a-1, b-2, c-3, d-1, e-2; 2012.Referitor la bronsiolita acuta
C.a-1, b-3, c-2, d-2, e-1; urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
D.a-2, b-2, c-1, d-1, e-3; A. apare la tineri;
E.a-3, b-2, c-1, d-2, e-1. B. are evolutie benigna;
Care drept simptom cardinal tusea;
D. este de natura bacteriana;
 Bronsita 521

E. obstructia bronsica este pricinuita de matitate In ambele campuri

mai pulmonare.
ales de spasmul musculaturii netede
bronsice; Bronsita cronica (BC)
F. este caracterizata de obstructia 2016. Referitor la istoricul natural al
bronhiilor bronsitei
mari; cronice urmatoarele afirmatii sunt
G. caracteristice pentru tabloul corecte,
auscultator ce.:
sunt ralurile ronflante si subcrepitante A. definitorie este tusea cu expectoratie
groase. timp de 3 luni pe an, minim 5 ani la
2013. Referitor la bronsita segmentara, rand;
urmatoarele afirmatii sunt corecte, B.In istoricul bolii, dispneea precede
ce.: tusea;
A. se caracterizeaza prin raluri C.cu timpul, pacientii dezvolta cel mult o
bronsice hipertensiune pulmonara usoara;
difuze; D. insuficienta respiratorie este, In
B. poate sa apara In tuberculoza; general,
C. poate sa apara prin ireversibila;
fistula E. pacientii dezvolta cord pulmonar foarte
traheobronsica; rar.
D. poate sa apara proximal de o 2017. Din punct de vedere
obstructie morfopatologic,
bronsica; pentru bronsita cronica urmatoarele
E. poate fi asociata unui neoplasm afirmatii sunt corecte, ce.:
A. brohnospasmul este
bronsic. elementul
2014. Cu privire la faza de cruditate a definitoriu;
bronsitei acute, urmatoarele afirmatii B. scade grosimea stratului glandelor
sunt secretoare de mucus din submucoasa;
corecte, ce.: C. scade numarul celulelor caliciforme;
A. expectoratia este abundenta; D.inflamatia mucoasei bronsice
B. morfopatologic este caracteristic determina
catarul largirea lumenului bronsic;
bronsic; E.principala modificare cu repercusiuni
C.tusea este productiva, chintoasa, functionale este distensia spatiilor
chinuitoare, spasmodica; alveolare.
D.pacientul relateaza,
frecvent, 2018.Referitor la modificarile radiologice
determinate de bronsita cronica,
antecedente recente de
rinofaringosinuzita; urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
E. de regula, pacientul este afebril; A. este caracteristica hiperinflatia;
F. auscultator, este caracteristica B. umbra cardiaca se mareste spre
diminuarea murmurului vezicular. stanga;
C. aplatizarea hemidiafragmelor se
2015. Referitor la faza de coctiune a produce
bronsitei In masura In care se asociaza
acute, urmatoarele afirmatii sunt bronsectazii;
corecte, D.In timp, se instaleaza semne de
ce.: hipertensiune pulmonara;
A. febra este In crestere; E.cu timpul, arcul mijlociu stang al
B. tusea este seaca; umbrei
C. expectoratia este redusa sau cardiace se adanceste tot mai mult.
absenta;
2019.Referitor la modificarile gazelor
D. auscultatia este dominata de
sanguine tipice pentru bronsita cronica,
murmurul
vezicular Inasprit; urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
E. de regula, la percutie se constata A. P02 este normal;
zone
 Bronsita 522

B- Pco2 este
crescut; C. HC03"
este scazut;
D.In perioada de stare, acidoza
respiratorie este complet compensata
metabolic;
E.In primele momente ale unei
acutizari acidoza respiratorie se
decompenseaza;
F. ca disfunctie ventilatorie, predomina
sindromul restrictiv;
G.principalul mecanism al hipoxemiei
este cel de sunt.

2025. Referitor la bronsita cronica

astmatiforma, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. principalul simptom este tusea;
B. factorul patogenic esential este
secretia
excesiva de mucus;
C.principalul mecanism este
bronhospasmul;
D. obstructia bronsica este constanta;
E. bronhiile sunt hiperreactive mai ales la
factori alergici;
F. In timp, permeabilitatea bronsica
creste
progresiv;
G.poate sa apara respiratie suieratoare.
Emfizemul pulmonar
2026.Caracteristice pentru emfizemul
pulmonar sunt urmatoarele aspecte,
ce.:
A. elementul patogen esential este
inflamatia bronhiilor;
B. principalul simptom este tusea;
C.de obicei, tusea precede dispneea;
D. aparitia cordului pulmonar este
frecventa;
E. insuficienta respiratorie este, In
general,
reversibila;
F. insuficienta respiratorie apare precoce;
G.In general, hipertensiunea pulmonara
este moderata sau severa.
 Emfizemul pulmonar
2027.Constatari tipice la percutia
toracelui la
pacientul cu emfizem pulmonar sunt
urmatoarele, ce.:
A. timpanism;
B. matitatea cardiaca extinsa;
C.limita inferioara a sonoritatii
pulmonare
coborata;
D. matitatea hepatica diminuata;
E. expansiune inspiratorie excesiva a
bazelor pulmonare.
2028.Referitor la auscultatia din
emfizemul
pulmonar urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. teleinspirator se ausculta sibilante
groase;
B. murmurul vezicular este Inasprit;
C.expiratia este scurtata;
D. ralurile uscate fine (ca niste trosnituri)
sugereaza alveolita difuza asociata;
E. subcrepitantele sunt determinate de
hipersecretia de mucus caracteristica
emfizemului.
2029.Constatari tipice la inspectia
pacientului cu emfizem pulmonar sunt
urmatoarele, ce.:
A. mobilitatea crescuta a diafragmei;
B. torace „de pantofar";
C. fosele supraclaviculare scobite;
D.alungirea aparenta a gatului;
E.ascensiunea domurilor pleurale;
F. tiraj;
G.efectuarea expiratiei pe gura, tinand
gura larg deschisa.
2030.Cu privire la modificarile tipice la
probele functionale din emfizemul
pulmonar, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia:
A. CPT este scazuta;
B. rezistenta cailor aeriene este mult
crescuta;
e. volumul rezidual este scazut;
D.CVF este scazuta;
E. DPCo creste prin cresterea suprafetei
alveolare totale;
F. modificarea DPC0 reflecta cresterea
patului capilar pulmonar.
2031. Despre emfizemul pulmonar,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In mod caracteristic, PCo2 este
crescuta;
B. hipoxemia este severa;
C. dispneea se asociaza cu tendinta la
hipoventilatie;
D. scaderea permeabilitatii bronsice
este
523
principala caracteristica, diferentiindu-l
de
bronsita cronica;
E. reculul elastic al plamanilor creste.
2032. Cateva dintre modificarile
radiologice
tipice din emfizemul pulmonar sunt
urmatoarele, ce.:
A. inima marita;
B. hipertransparenta cu distributie lobara
sau segmentara;
C.bule de emfizem;
D. semne de hipertensiune pulmonara
Inca
din fazele initiale ale bolii;
E. bombarea diafragmelor.
Fibroza chistica
(mucoviscidoza)
Introducere
2033. Referitor la FC, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. este o tulburare poligenica;
B. se manifesta ca o boala sistemica;
C. a Incetat sa mai fie doar o boala
pediatrica;
D. survine tot mai frecvent In practica
internistilor;
E. are multiple complicatii, pe care
internistii
trebuie sa fie pregatiti sa le recunoasca
si
sa le trateze.
2034. Referitor la evolutia In timp a FC In
tarile dezvoltate, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. primele semne si simptome apar In mod
tipic In adolescenta;
B. aproximativ 5% din pacienti sunt
diagnosticati la varsta adulta;
C. datorita progreselor terapeutice, >41%
din pacienti sunt la ora actuala adulti (au
depasit 18 ani);
D. 13% din pacienti au peste 30 de ani;
E. supravietuirea medie a depasit 35 de
ani
(sau chiar 40 de ani, In unele tari).
2035.Referitor la FC, manifestarile
caracteristice legate direct de defectul
fiziopatologic esential sunt urmatoarele,
ce.:
A. infectie bacteriana cronica a cailor
respiratorii care duce In cele din urma la
bronsectazii si bronsiolectazii;
524 Sindroame obstructive
B. insuficienta pancreatica endocrina;
C. disfunctie gastrica;
D. anomalii ale functiei glandelor
mamare;
E. disfunctie renala.
Fiziopatologie
2036.Referitor la aspectele genetice din
FC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
(RTFC = reglatorul de conductanta
transmembranar asociat cu FC):
A. FC este o boala autosomal
dominanta;
B. este determinata de mutatii In gena
care
codifica RTFC;
C.RTFC este o proteina localizata pe
cromozomul 7;
D. mutatiile din gena RTFC se Impart In
doua clase principale;
E. prevalenta FC nu pare sa depinda de
originea etnica a populatiei.
2037.Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
vizand fiziopatologia FC sunt corect
formulate, ce.:
A. cea mai frecventa mutatie a genei
pentru
FC (-70% din cromozomii purtatori de
FC);
B. este o deletie a 3 perechi de baze (o
mutatie din clasa III);
C.care determina absenta fenilalaninei In
pozitia 508(AF508); D.a proteinei
produse de gena FC; E. numita inhibitorul
de conductanta
transmembranar asociat cu FC.
2041. Fiind date urmatoarele clase de
mutatii
raspunzatoare pentru FC:
mutatia AF508;
mutatia AF508 si alte mutatii din
clasele Hi;
mutatiile din clasele lll-IV; si
urmatoarele caracteristici: a.proteinele
RTFC sunt complet prelucrate,
dar sunt nefunctionale sau numai
partial
functionale In membrana; b.esentiala
pentru fiziopatologia moleculara
este lipsa RTFC din membrana; c.
proteina RTFC este prelucrata neadecvat
si degradata intracelular;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
2042. Referitor la mutatiile
raspunzatoare
pentru FC, fiind date urmatoarele
clase:
1 .clasa 1;
 Fibroza chistica (mucoviscidoza) 525

2.clasa 2; 1.absorb volum;

3.clasa 3; 2.absorb sare dar nu absorb volum;
4.clasa 4; 3.secreta volum;
si urmatoarele defecte: si urmatoarele tipuri de celule epiteliale:
a.defect In sinteza proteinei; a.intestinul proximal;
b.defect In conducere; b.cai respiratorii;
c. defect In reglare; c. duetul glandei sud ori pare;
d.defect In prelucrare; care este lista de asocieri corecta:
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3;
A. a-1, b-4, c-3, d-2; B.a-1, b-3, c-2;
B.a-2, b-1,o4, d-3; C.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-4; D.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-3, b-1, c-2.
E.a-4, b-2, c-3, d-1. 2047. Cu privire la functiile, diferite, pe
2043.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza care
despre una dintre clasele de mutatii celulele epiteliale afectate de FC le au
raspunzatoare pentru FC sunt corect In
formulate, ce.: starea lor nativa, fiind date
A. mutatiile din clasa I sunt important de urmatoarele
identificat; functii:
B. Intrucat ar putea constitui In viitor; 1.absorb
C. tinta unor demersuri terapeutice; volum;
D.cu agenti care activeaza codonul de 2.secreta
oprire; volum;
E. cu producerea unui RTFC functional. 3.anomali ale functiei de transport ionic;
2044.Tinand cont ca prevalenta FC In si urmatoarele tipuri de celule epiteliale:
functie de originea etnica scade In a. pancreas; b.toate;
ordinea c. intestin distal;
„alb-negru-galben", fiind date care este lista de asocieri corecta:
urmatoarele A. a-1, b-2, c-3;
categorii etnice: B. a-1, b-3,
1 .caucazieni din America de Nord si c-2;
Europa nordica; C.a-2, b-1,
2.afro-americani; c-3;
3.populatia asiatica din Hawaii; si D.a-2, b-3, c-1;
urmatoarele evaluari de prevalenta: E.a-3, b-2, c-1.
a.1 din 90,000 nou-nascuti viabili; 2048. Urmatoarele fragmente dintr-o
b.1 din 3000 nou-nascuti viabili; fraza
c.1 din 17,000 nou-nascuti viabili; care referitoare la fiziopatologia FC sunt
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, corect
c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; formulate cu exceptia:
D.a-3, b-1, c-2; A. data fiind uniformitatea activitatilor
E.a-3, b-2, c-1. native
2045. Referitor la proteina RTFC, ale diferitelor epitelii;
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: B. FC produce efecte asupra
A. are functie de canal de Na+ reglat de transportului
AMPc; de glucoza si aminoacizi;
B. are functie de reglator al altor canale C. specifice pentru fiecare organ;
ionice; D. care Insa au ca numitor comun
C.In forma complet prelucrata, este faptul ca
prezenta In membrana celulelor In toate tesuturile afectate;
musculare normale; E. functia de transportare a substantelor
D.consta din trei lanturi polipeptidice; nutritive se desfasoara anormal.
E. contine 1480 aminoacizi. 2049. Urmatoarele fragmente dintr-o
2046. Referitor la functiile, diferite, pe fraza
care vizand doua aspecte fiziologice
celulele epiteliale afectate de FC le au In distincte
starea lor nativa, fiind date urmatoarele importante pentru patogeneza FC sunt
functii: corect formulate, ce.:
526 Sindroame obstructive
A. transportul de Na+ si CI" prin celula
epiteliala;
B. este Insotit de flux de apa prin secretie
activa;
C.iar tusea;
D. este principalul mecanism de aparare
nativ al cailor aeriene;
E.Impotriva infectiei cu bacterii ingerate.
2050. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand aspectele fiziologice relevante
pentru patogeneza FC sunt corect
formulate, ce.:
A. RTFC stimuleaza activitatea canalului
de
Na+;
B. drept parte a actiunii sale generale de
comutator;
C.care coordoneaza echilibrul;
D.dintre secretia de Na+;
E.si absorbtia de CI'.
2051. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand aspectele fiziologice relevante
pentru patogeneza FC sunt corect
formulate, ce.:
A. tiparul normal al transportului de ioni;
B. din celuia epiteliala;
C.consta In secretia de Na+;
D. prin intermediul unui canal de Na+;
E. sensibil la spironolactona.
2052. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
referitoare la aspectele fiziologice
relevante
pentru FC sunt corect formulate, ce.:
A. absorbtia de Na+ si de apa;
B. de catre epiteliului intestinal;
C.sunt, ambele, mediate de canale de
apa;
D. si probabil si de alti transportori;
E.cum ar fi schimbatorul Na+-H+.
2053. Fiind date urmatoarele evenimente
fiziologice care se desfasoara In caile
respiratorii normale:
a.ajustarea „hidratarii" suprafatelor cailor
respiratorii;
b.ajustarea volumului de lichid (apa);
c. varierea ritmurilor absorbtiei active a
Na+ si secretiei active de CI";
d.eliminarea eficienta a mucusului; care
lantul logic corect:
A. a—>b—>d—>c;
B. b->d-+a->c;
C.
c—>a—>b->
d; D.c—>b—
»a—
>d;
E.
d—>a->c->b.
2054. Referitor la diverse aspecte
Intalnite In
FC, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A. din punct de vedere biofizic, semnul
distinctiv al FC consta In scaderea
diferentei de potential transepitelial din
caile aeriene;
B. presiunea partiala a 02 este crescuta
In
mucusul din caile respiratorii afectate
de
FC;
C. adaptarile la hipoxie sunt
determinanti
importanti ai fiziologiei bacteriilor din
plamanul cu FC;
D. la pacientii cu FC, cantitatile de
transpiratie secretate de glandele
sudoripare sunt foarte scazute;
E. In FC este excesiva actiunea
reglatoare
tonic-inhibitoare exercitata de RTFC
asupra activitatii canalului de Na*.
2055. Referitor la defectul secretor
pentru CI"
din FC, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. defectul secretor pentru CI" reflecta
absenta functiei de canal pentru CI" a
RTFC;
B. In reglarea transportului CI" mediat
de
RTFC este implicata kinaza
dependenta
de AMPc;
C. protein-kinaza C contribuie la
reglarea
transportul anionului de CI" mediat de
RTFC;
D. aparent paradoxal, concentratia CI"
In
transpiratie este scazuta;
E. secretia excesiva a CI' contribuie la
Ingrosarea secretiilor respiratorii si
digestive.
2056. Referitor la transportul deficitar al
ionilor In FC, fiind date urmatoarele
cauze:
1 .absenta/disfunctia RTFC;
2.absenta efectelor inhibitoare ale
RTFC
asupra canalelor de Na+; 3.absenta
functiei de canal pentru CI" a
RTFC;' si urmatoarele
consecinte:
a.capacitatea de a initia secretia de CI"
mediata de AMPc este diminuata In
 Fibroza chistica (mucoviscidoza) 527

epiteliul cailor respiratorii; b.absenta de ioni; b.protein-kinaza C; c. secretia

efectelor inhibitoare asupra activa de CI"; care este lista de asocieri
canalelor de Na+; c.absenta functiei decorecta:
canal pentru CI"; d.accelerarea A. a-1, b-3, c-2;
absorbtiei Na+ din lumen B. a-2, b-1,
(prin intermediul canalului de Na+ c-3;
sensibil C.a-2, b-3,
la amilorid); care este lista de c-1;
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, D.a-3, b-1,
d-1; B.a-1, b-3, c-2, d-1; C.a-2, c-2;
b-1, c-1, d-3; D.a-2, b-3, c-1, E.a-3, b-2,
d-1; E.a-3, b-1, c-1, d-2. c-1.
2057.Cu privire la anomalia In reglarea 2060. Referitor la canalul de CI"
absorbtiei Na+ care apare In FC, alternativ
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: (CaCC), urmatoarele afirmatii sunt
A. este o trasatura esentiala a epiteliului corecte,
cailor aeriene In FC; ce.:
B. reflecta functia tonic stimulatoare A. este o alta varianta de canal de CI';
asupra B. este identic din punct de vedere
canalului epitelial pentru Na*; molecular de canalul RTFC;
C.reflecta una dintre functiile RTFC, ale Ceste localizat In membrana bazala a
carei mecanisme moleculare raman epiteliului cailor aeriene; D.este reglat
necunoscute; de nivelul intracelular de K+;
D.nu este foarte raspandita In randul E. poate Inlocui RTFC In ce priveste
tesuturilor epiteliale ale pacientilor cu secretia de CI";
FC; F. ar putea reprezenta o potentiala tinta
E. se limiteaza la epiteliile care secreta terapeutica.
volum. 2061. Fiind date urmatoarele
2058.Referitor la fiziopatologia FC si la verigi
aspectele fiziologice relevante pentru patogenice din FC:
aceasta, fiind date urmatoarele a.deshidratarea secretiilor; b.eliminarea
Inceputuri deficitara a secretiilor; c.obstruarea
de fraza: structurilor ductale si a organelor
1.In mod normal, diferenta de potential luminate; d.anomalii In transportul de
transepitelial este dependenta si de; Na+ si de CI"; e.cresterea densitatii
2.In FC, celulele epiteliale respiratorii secretiilor; care este Inlantuirea cauzala
prezinta anomalii In; corecta:
A. a—e—d—c—b;
3.In mod normal, transportul anionului de CI"
mediat de RTFC este reglat si de; B.
si urmatoarele sfarsituri de fraza: b—e—a—c—
a.viteza transportului activ de ioni; d; Ce—d—e—
b.absorbtia activa de Na+; b— a;
c.kinaza dependenta de AMPc; D.d—a—e—b—c;
care este lista de asocieri corecta: E. e—a—c—b—d.
A. a-1, b-2, c-3; 2062. Fiind date urmatoarele
B.a-2, b-1, c-3; evenimente
C.a-2, b-3, c-1; fiziopatologice reprezentand ipoteza
D.a-3, b-1, c-2; centrala a fiziopatologiei cailor
E. a-3, b-2, c-1. respiratorii
2059.Cu privire la fiziopatologia FC, fiind FC:
date urmatoarele Inceputuri de fraza: a.cresterea densitatii/vascozitatii
1 .In mod normal, diferenta de potential secretiilor; b.reducerea volumului de
transepitelial este dependenta si de; lichid la suprafata cailor respiratorii;
2.In FC, celulele epiteliale respiratorii c. reglarea deficitara a absorbtiei Na+ si
prezinta anomalii In; 3.In mod normal, incapacitatea de a secreta CI";
transportul anionului de d.absenta/disfunctia RTFC; e.dificultate
CI" mediat de RTFC este reglat si de; si In Inlaturarea secretiilor; f.scaderea
urmatoarele sfarsituri de fraza: continutului de apa al secretiilor
a.rezistenta membranei celulare la fluxul
528 Sindroame obstructive

diverselor organe; care este Inlantuirea E.

cauzala corecta: h—>b—>g—>e—>c—►f
A. a—e—d—f—b—c; -+a—<'d.
B. c—a—d—f—b—e; 2066. Urmatoarele fragmente dintr-o
C.d—c—b—f—a—e; fraza
D.e—a—c—d—f—b; vizand fiziopatologia FC sunt corect
E. f—d—b—c—e—a. formulate, ce.:
2063. Fiind date urmatoarele evenimente A. existenta unei corespondente stricte;
fiziopatologice reprezentand ipoteza B. Intre clasa de mutatii genetice si
centrala a fiziopatologiei cailor severitatea bolii pulmonare;
respiratorii C. sugereaza ca roluri importante au;
FC: D. genele implicate In sinteza RTFC;
a.Ingrosarea secretiilor; b.„deshidratarea" E. dar nu si interactiunile dintre gene si
cailor respiratorii; c.anomalii In transportulmediu.
Na+ si CI"; d.deshidratarea secretiilor; 2067. Urmatoarele fragmente dintr-o
e.absenta/disfunctia RTFC; f.eliminarea fraza
dificila a secretiilor; care este Inlantuirea vizand fiziopatologia infectiilor
cauzala corecta: respiratorii In
A. a—f—d—b—c—e; FC sunt corect formulate, ce.:
B. b—d—e—c—a—f; A. infectia din caile respiratorii la
C.d—b—f—c—a—e; pacientii cu
D.e—c—b—d—a—f; FC;
E. f—a—c—d—e—b. B. afecteaza mai putin stratul de mucus;
2064. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza C. avand o tendinta mai pronuntata de a
vizand fiziopatologia FC sunt corect invada;
formulate, ce.: D. celulele epiteliale;
A. din cauza scaderii viscozitatii
E. si peretele cailor respiratorii.
mucusului; 2068. Urmatoarele fragmente dintr-o
B. si a cresterii cantitatii de lichid periciliar;
fraza
C. mucusul nu poate fi eliminat din caile
vizand fiziopatologia infectiilor
respiratorii;
respiratorii In
D. nici prin mecanismele dependente de FC sunt corect formulate, ce.:
macrofage; A. predispozitia la infectii cronice;
E. nici prin cele dependente de fluxul de B. ale cailor respiratorii;
aer C. cu Staphylococcus aureus;
(tuse). D.si cu Pseudomonas aeruginosa;
2065. Fiind date urmatoarele evenimente E. este In concordanta cu productia
fiziopatologice reprezentand ipoteza deficitara de mucus.
centrala a fiziopatologiei cailor 2069. Urmatoarele fragmente dintr-o
respiratorii fraza
FC: vizand fiziopatologia infectiilor
a.stagnarea secretiilor; respiratorii In
b.eliminarea dificila a mucusului din FC sunt corect formulate, ce.:
caile A. atat staza mucusului;
respiratorii; c.Ingrosarea mucusului si B. cat si hipocapnia din mucus;
depletia C. pot contribui la tendinta pe care o are
lichidului periciliar; d.infectii repetate si
Klebsiella;
trenante; e.proliferare bacteriana; D.de a creste In colonii biofilm; E. In
f.aderenta mucusului la suprafata cailor interiorul celulelor epiteliale ale cailor
respiratorii; respiratorii.
g.raspuns inflamator persistent; 2070. Fiind date urmatoarele verigi
h.distrugerea structurilor aparatului patogenice In constituirea leziunilor din
respirator; care este Inlantuirea cauzala
corecta: pancreasul exocrin In FC:
A. a—>e—►h—>g—►b->c->d—>f; a.limitarea functiei unui schimbator
B. b—>f—>d—>g—>a—►h-»e—>c; Cl-HC03" care secreta HC03" si Na+
C.c-4-*b-►a->e-»d->g->h; (printr-un proces pasiv) In lumenul
duetului;
D.f—>e-)-b—>g—>a—>c b.scaderea secretiei de apa;
—>d—>h;
 Fibroza chistica (mucoviscidoza) 529

cviscozitatea crescuta a secretiei pacienti);

pancreatice; care este lantul temporal/cauzal corect:
d.retentia de enzime In pancreas; A. a—b—d—c;
e.lipsa functiei de canal pentru CI" a B. a—c—d—b;
RTFC din membrana apicala a C.
epiteliului duetelor pancreatice; b—a—d—
f. scaderea secretiei de HC03" si Na+; c; D.c—a—
g.distrugerea aproape integrala a b— d;
tesutului E.
pancreatic; care este lantul d—a—b—c.
temporal/cauzal corect: 2074. Fiind date urmatoarele verigi
A.b—>c—>a—>d—>e—>g—>f; patogenice In constituirea leziunilor din
B.c-^b—>d—>g—>a—>e—>f; colecist In FC:
C.d—>e—>a—>c—>g—>f—»b; a.litiaza veziculara;
D.e—>a—>f—>b—>c—>d—>g; b.epiteliul colecistului nu poate
E.f—>e—>d—>a—>c—+b—>g. secreta
2071.Fiind date urmatoarele verigi sare (CI)si apa; c. creste densitatea
patogenice In constituirea leziunilor din si vascozitatea bilei
epiteliul intestinal In FC: acumulate In colecist; d.colecistita
a.disfunctia/absenta RTFC; cronica; care este lantul
b.secretia deficitara de CI"; temporal/cauzal corect:
c.uscarea si Ingrosarea continutului A. a—b—d—c;
intestinal; d.scaderea secretiei de apa; B.
e.deficit In Indepartarea mucinei si a altor b—c—a—
macromolecule din criptele intestinale; d; C.c—d—
f.ocluzie intestinala; care este lantul b— a; D.d—
temporal/cauzai corect: b—a— c;
A. a->b—>d->e->c->f; E.
B. b->a->e->d->f-»c; d—c—a—b.
C.c->e-»f-»d->a-»b; 2075. Fiind date urmatoarele verigi
D.d—►a-^c—>e—»b—>f; patogenice legate de secretia glandele
E. e-»b—>d—>a—►f—>c. sudoripare In FC:
2072.Fiind date urmatoarele verigi a.epiteliul duetelor glandelor sudoripare
patogenice In constituirea leziunilor din nu poate reabsorbi NaCI din
epiteliul intestinal In FC: transpiratia secretata de glanda
a.disfunctia/absenta RTFC; sudoripara;
b.cresterea absorbtiei de Na+; b.concentratia crescuta a CI" In
c.vascozitatea crescuta a continutului transpiratie;
intestinal; d.absenta functiei c.disfunctia/absenta RTFC;
tonic-inhibitoare d.incapacitatea de a absorbi CI" prin
exercitate asupra absorbtiei de Na+; celulele epiteliale ductale; care este
e.obstructia intestinului subtire si gros; lantul temporal/cauzal corect:
f.cresterea absorbtiei de apa; care este A. a—d—b—c;
lantul temporal/cauzal corect: B. b—a—c—d;
A. a—>d—>-b—>f—vc—>e; C.c—b—d—a;
B. b—►d—►f—>e—>a->c; D.c—d—a—b;
C.c—>d—>a-+b-*f—>e; E. d—b—a—c.
D.d-»e->b->*c->'a->f; 2076. Urmatoarele fragmente dintr-o
E. f—>a—>e—►c—+d—»b. fraza
2073. Fiind date urmatoarele verigi referitoare la fiziologia normala a
patogenice In constituirea leziunilor din glandelor
sistemul hepato-biliar In FC: sudoripare sunt corect formulate, ce.:
a.cresterea vascozitatii secretiei biliare; A. In mod normal celulele acinare;
b.retentia secretiei biliare In duetele B. secreta NaCI;
intrahepatice; c. scaderea, In duetele C. pe masura ce transpiratia;
intrahepatice, a D.secretata de glanda sudoripara;
secretiei de sare (CI) si de apa;
d.ciroza biliara focala si proliferarea
duetelor biliare (la 25-30% dintre
530 Sindroame obstructive

E.se deplaseaza de-a lungul duetului D. anumite tulpini bacteriene se

glandei sudoripare. raspandesc
2077.Urmatoarele fragmente dintr-o fraza de la pacient la pacient;
vizand diagnosticarea FC pe baza E. cresterea reactivitatii cailor aeriene
analizei apare
transpiratiei sunt corect formulate, ce.: rareori la pacientii cu FC.
A. la pacientii cu FC, disfunctia glandelor 2080.Cu privire la manifestarile
sudoripare; respiratorii
B. este masurata In mod tipic; din FC, urmatoarele afirmatii sunt
C. prin care colectarea transpiratiei; corecte,
D.dupa administrarea prin perfuzie ce.:
intravenoasa; E. a unui agonist A. sinuzita cronica devine frecventa abia
adrenergic In antebrat. la
varsta adulta;
Manifestari clinice B. cu timpul, tusea diminueaza;
2078.Referitor la desfasurarea In timp a C.de-a lungul anilor, exacerbarile devin
simptomelor FC, fiind date urmatoarele mai rare;
Inceputuri de fraza: D.este necesar controlul infectarii
1.1a majoritatea pacientilor se intraspitalicesti a pacientilor; E.
instaleaza leziunile pulmonare din FC sunt
din copilarie; 2.pentru aproximativ 20% asociate
din pacienti, cu multe complicatii intermitente.
prima manifestare (aparuta In primele 2081.Privitor la manifestarile respiratorii
24 din
ore de viata) este reprezentata de; FC, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
3.printre alte modalitati frecvente de ce.:
prezentare In primii 1-2 ani de viata, A. sinuzita cronica duce la obstructie
se nazala
afla; si rinoree;
4.la o proportie semnificativa (-5%) dintre B. In timp, apare o expectoratie fluida,
pacienti, abia dupa varsta de 18 ani se seroasa;
sesizeaza; C.de-a lungul anilor, recuperarea
si urmatoarele sfarsituri de fraza: functiei pulmonare devine tot mai putin
a.tabloul clinic al FC; completa;
b.ocluzia intestinala (ileus meconial); D.pana la 10% dintre pacientii cu FC
c. manifestarile clinice revelatoare pentru infectati cu Aspergillus fumigatus au
diagnostic; aspergiloza brohopulmonara alergica;
d.simptomele respiratorii, mai ales tuse E. TC este investigatia de electie la
si/sau infiltrate pulmonare recidivante; pacientii cu FC.
e.dezvoltarea deficitara (distrofia); care 2082.Cu referire la manifestarile
este lista de asocieri corecta: respiratorii
A. a-1, b-2, c-4, d-3, e-3; din FC, urmatoarele afirmatii sunt
B. a-3, b-1, c-2, d-3, e-4; corecte,
C.a-3, b-2, c-4, d-1, e-3; ce.:
D.a-4, b-1, c-3, d-2, e-3; A. la 25% din pacienti, apar polipi nazali;
E.a-4, b-3, c-3, d-2, e-1. B. expectoratia este subtire, filanta,
2079.Referitor la manifestarile respiratorii mucoasa;
din FC, urmatoarele afirmatii sunt C.In timp, se ajunge la insuficienta
corecte, respiratorie;
ce.: D.pacientii cu FC prezinta o
A.afectarea tractului respirator superior microbiologie a
este prezenta la o mica parte din sputei similara cu cea din bronsita
pacientii cronica;
cu FC; E.RMN este indispensabila In
B.In cadrul afectarii tractului respirator diagnosticarea pacientilor cu FC.
inferior, primul simptom este dispneea; 2083.In timpul exacerbarilor respiratorii
C.perioadele de stabilitate clinica sunt inferioare din FC se petrec
Intrerupte de acutizari infectioase; urmatoarele
evenimente, ce.:
 Fibroza chistica (mucoviscidoza)
A. tusea diminueaza;
B. scade volumul de expectoratie;
C. apare subfebrilitate;
D. scade functia pulmonara;
E. pacientul creste In greutate.
2084. Fiind date urmatoarele bacterii
responsabile pentru infectiile respiratorii pulmonare;
la
pacientii cu FC:
LHaemophilus influenzae;
2.Pseudomonas aeruginosa;
3.Burkholderia (numit Inainte
Pseudomonas cepacia); 4.Aspergillus
fumigatus; si urmatoarele caracteristici:
a.poate fi prezent si este patogen; b.tipic
In fazele ulterioare; c.adesea, printre
primele bacterii detectate
In secretiile pulmonare la pacientii nou
diagnosticati cu FC; d.prezent la £ 50%
dintre pacientii cu FC,
asociat la unii cu manifestari alergice;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, masura ce boala progreseaza; 3.In
b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-1, c-4, d-3; C.a-3,
b-2, c-1, d-4; D.a-3, b-4, c-2, d-1; E.a-4,
b-1, c-3, d-2.
2085. Fiind indicate urmatoarele bacterii
responsabile pentru infectiile respiratorii c. scaderi reversibile ale CVF si ale
la
pacientii cu FC:
1 .Staphylococcus aureus;
2.Pseudomonas aeruginosa, adesea In
forma mucoida si cu rezistenta ia
antibiotice;
3.Mycobacterium tuberculosis;
4.micobacterii nontuberculoase; si
urmatoarele caracteristici: a.predomina
dupa tratamente antibiotice repetate;
b.adesea, printre primele bacterii
detectate In secretiile pulmonare la
pacientii nou diagnosticati cu FC;
c. rar/e la pacientii cu FC;
d.descoperit/e In culturile din sputa la
10-20% dintre pacientii adulti cu FC,
uneori asociindu-se cu manifestari
patologice;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C. a-2, b-3, c-4, d-1;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
2086. Alti bacili gram negativi prezenti la
pacientii cu FC sunt urmatorii, ce.:
A.Alcaligenes xylosoxidans;
B.Burkholderia gladioli;
C. forme mucoide de Staphylococcus
aureus;
D. forme mucoide de Escherichia coli; teritoriul adiacent; 4.obstructia cailor
E.forme mucoide de Klebsiella.
531
2087. Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
vizand tulburarile functiei pulmonare In
FC
sunt corect formulate, ce.:
A. primele anomalii ale functiei
B. care apar la copii;
C. constau In scaderea VR (si a
raportului
VR/CVF);
D. ceea ce sugereaza ca afectarea
cailor
respiratorii mari;
E. este prima anomalie functionala care
apare In FC.
2088. Referitor la esalonarea In timp a
tulburarilor functiei pulmonare In FC,
fiind
date urmatoarele repere:
1.primele care apar, la copii; 2.pe
fazele avansate ale bolii; si urmatoarele
anomalii ventilatorii: a.scaderi
ireversibile ale CVF si ale VEMS;
b.cresterea VR (a raportului VR/CVF);
VEMS; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1; E.a-3,
b-1, c-2.
2089. Referitor la felul In care se explica
tulburarile functiei pulmonare
observate la
pacientii cu FC, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .scaderi reversibile ale CVF si ale
VEMS; 2.scaderi ireversibile ale CVF si
ale VEMS; si urmatoarele cauze:
a.bronsiolita cronica; b.distrugerea
cronica a peretelui cailor aeriene;
e.cresterea reactivitatii cailor aeriene;
d.acumularea intraluminala de secretii;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
2090. Fiind date urmatoarele explicatii
ale
modificarilor radiologice pulmonare din
FC
fraza:
1 .Ingrosarea mucusului din cauza
deshidratarii;
2.distrugerea peretelui bronsic prin
infectii repetate;
3.inflamatia bronsica se extinde In
532 Sindroame obstructive
aeriene mici; si urmatoarele modificari:
a.bronsectazii;
b.semnele de obstructie a bronhiilor;
c.hiperinflatie;
d.Ingrosarea/accentuarea desenului
peribronsic; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-4, c-3, d-2; B.a-2, b-1,
c-4, d-3; C.a-3, b-1, c-2, d-4; D.a-4, b-2,
c-3, d-1; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
2091. Fiind date urmatoarele semnificatii
ale
modificarilor radiologice pulmonare din
FC:
1 .semnele de impactare a lumenului
bronsic;
2.mansonarea conturului bronhiilor;
3.opacitati inelare; 4.transparenta
crescuta; si urmatoarele modificari:
a.infiltrat inflamator In peretele bronhiilor
si In tesutul adiacent; b.hiperinflatia;
c. obstructie cu mucus Ingrosat;
d.bronsectaziile;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
D.a-4, b-2, c-3, d-1;
E.a-4, b-3, c-1, d-2.
2092. Referitor la modificarile radiologice
pulmonare din FC, fiind date
urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .cel mai precoce semn radiologie
este/ sunt;
2.ulterior apar/e;
3.In final apar/e;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.semnele de impactare cu mucus;
b.bronsectaziile; c.hiperinflatia;
d.Ingrosarea desenului peribronsic; care
este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-2, d-3;
B. a-2, b-2, c-3, d-1;
C.a-2. b-3. c-1. d-2:
D.a-3, b-1, c-2, d-2;
E.a-3, b-2, c-1, d-2.
2093. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand modificari radiologice pulmonare
din
FC sunt corect formulate, ce.:
A. cele mai tardive;
B. si mai severe;
C. modificari radiologice pulmonare;
D.apar In lobul inferior stang;
E. din cauza manifestarii mai pronuntate
a defectului genetic.
2094. Referitor la complicatiile pulmonare
ale
FC, fiind date urmatoarele Inceputuri
de
fraza:
1 .pneumotoracele; 2.hemoptiziile mici;
3.hemoptiziile masive; 4.manifestarile
cordului pulmonar cronic; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.este/sunt asociat/e
cu infectiile pulmonare;
b.este/sunt frecvent/e (>10% dintre
pacienti);
ceste/sunt amenintator/oare de viata;
d.se instaleaza In fazele tardive;
care este cea mai corecta lista de
asocieri:
A. a-1, b-4, c-2, d-3;
B.a-2, b-1, c-3, d-4;
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
2095. Cu privire la complicatiile
pulmonare
ale FC, fiind date urmatoarele
Inceputuri de
fraza:
1 .hemoptiziile mici; 2.hemoptiziile
masive; 3.hipocratismul digital;
4.manifestarile insuficientei respiratorii;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.este/sunt dificil de localizat prin
bronhoscopie; b.este/sunt prezent/e
la aproape toti
pacientii cand boala pulmonara este
avansata; c.se instaleaza In fazele
tardive; d.este/sunt frecvent/e la
pacientii cu forme
avansate de afectare pulmonara; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-
4, c-2, d-3; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-3,
b-1, c-2, d-4; D.a-4, b-2, c-3, d-1; E.a-4,
b-3, c-1, d-2.
2096. Referitor la manifestarile
intestinale din
FC, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
ce.:
A.o manifestare caracteristica la adulti
este
ileusul meconial;
B. la copii si tineri apare sindromul numit
echivalent de ileus meconial sau
ocluzie
intestinala distala;
C. frecventa apendicitei este crescuta la
pacientii cu FC;
D.ca urmare a disfunctiei pancreatice,
apar semne si simptome determinate
de malabsorbtia vitaminelor
liposolubile;
E. ileusul meconial determina scaune
frecvente, In cantitate mare, urat
mirositoare.
 Fibroza chistica (mucoviscidoza) 533

2097. Referitor la ileusul meconial, 2101. Referitor la manifestarile

urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: pancreatice
A. ileusul meconial apare la nou-nascuti; din FC, fiind date urmatoarele cauze:
B. abdomenul este destins; 1 .eliberare insuficienta a enzimelor
C. pacientul are diaree; pancreatice; 2.malabsorbtie pentru
D. apar varsaturi; grasimi; 3.rezistenta la insulina; si
E. radiografia abdominala pe gol este urmatoarele consecinte: a.hiperglicemie
irelevanta. si necesitatea de a
2098. Referitor la radiografia abdominala administra insulina; b.sindrom de
pe malabsorbtie pentru proteine
gol In ileus meconial, fiind date si grasimi;
urmatoarele c. semne si simptome determinate de
Inceputuri de fraza: lipsa vitaminelor E si K; care este lista
1.intestinul subtire; de asocieri corecta:
2.meconiul; A. a-1, b-2, c-3;
3.colonul; B. a-1, b-3,
si urmatoarele sfarsituri de fraza: c-2;
a.prezinta nivele hidroaerice; C.a-2, b-1,
b.are dimensiuni mici; c-3;
c.apare sub forma unui desen granular; D.a-2, b-3,
care este lista de asocieri corecta: c-1;
A. a-1, b-2, c-3; E.a-3, b-1,
B.a-1, b-3, c-2; c-2.
C. a-2, b-3, c-1; 2102. Cu privire la manifestarile
D.a-3, b-1, c-2; pancreatice
E.a-3, b-2, c-1. din FC, fiind date urmatoarele cauze:
2099. Referitor la echivalentul de ileus 1 .malabsorbtie pentru proteine si
meconial (EIM), urmatoarele afirmatii grasimi; 2.inflamatie sistemica
sunt persistenta; 3.functia celulelor beta
corecte, ce.: scade odata cu
A. EIM se mai numeste si sindrom de avansarea In varsta; si urmatoarele
ocluzie intestinala proximala; consecinte: a.hiperglicemia si
B. EIM apare la nou-nascuti; necesitatea de a
C.EIM provoaca durere In epigastru; administra insulina; b.scaune
D. pacientul prezinta anorexie si uneori frecvente, In cantitate mare, urat
varsaturi; mirositoare; c. rezistenta la insulina;
E. adesea, se constata o formatiune care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-3;
palpabila; B.a-1, b-3,
F. EIM poate fi confundat cu o apendicita. c-2; C.a-2,
2100. Cu privire la manifestarile b-1, c-3;
pancreatice D.a-2, b-3,
din FC, fiind date urmatoarele Inceputuri c-1; E. a-3,
de b-1, c-2.
fraza:
2103.Referitor la manifestarile
1 .la >90% dintre pacienti; 2.de obicei, In genitourinare
fazele timpurii ale bolii; 3.odata cu din FC, fiind date urmatoarele cauze:
avansarea In varsta; 4.la >15% din 1.repercusiunile bolii pulmonare
pacientii mai varstnici (>35 ani); cronice asupra functiei endocrine
si urmatoarele sfarsituri de fraza: reproducatoare;
a.apare insuficienta pancreatica exocrina; 2.secretia deficitara de lichid;
b.functia celulelor beta scade; 3.anomalii In transportul apei prin
e.apare hiperglicemie si necesitatea de a peretele tubei uterine/uterului; si
administra insulina; urmatoarele consecinte:
d.celulele beta nu sunt afectate; care este a.infertilitate la femei;
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, b.Intarzierea maturizarii sexuale;
d-4; B.a-1, b-3, c-4, d-2; C.a-2, b-4, c-1, c.obliterarea vasului deferent; care este
d-3; D.a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4, b-3, c-2, lista de asocieri corecta:
d-1. A. a-1, b-2, c-3;
534 Sindroame obstructive
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
2104.Cu privire la manifestarile
genitourinare din FC, fiind date
urmatoarele
cauze:
1 .repercusiunile statusului nutritiv
deficitar asupra functiei endocrine
reproducatoare;
2.efectele bolii pulmonare cronice asupra
ciclului menstrual;
3.vascozitatea crescuta a mucusului
cervical; si urmatoarele consecinte:
a.infertilitate la femei;
b.blocarea migrarii spermatozoizilor;
c.Intarzierea maturizarii sexuale; care
este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
2105.Privitor la manifestarile
genitourinare
din FC, fiind date urmatoarele cauze:
1 .obliterarea vasului deferent; 2.blocarea
migrarii spermatozoizilor; 3.densitatea
crescuta a mucusului cervical; si
urmatoarele consecinte: a.blocarea
migrarii spermatozoizilor; b.azoospermie;
c.infertilitate la femei;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1,
c-3; D.a-2, b-3,
c-1; E.a-3, b-1,
c-2.
2106. Referitor la manifestarile
genitourinare
din FC, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A.pubertatea Intarziata este rara la
pacientii
de sex masculin;
B.o mica parte dintre pacientii de sex
masculin au azoospermie;
C.infertilitatea se constata la 20% dintre
femei;
D.majoritatea sarcinilor duse la termen
produc copii neviabili;
E. femeile cu FC nu pot sa alapteze.
Diagnostic
2107. Referitor la diagnosticul In FC,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. diagnosticul In FC se bazeaza pe
combinatia de criterii clinice si
modificari
radiologice tipice;
B. concentratia CI" (si cea a Na+) In
transpiratie nu variaza cu varsta;
C. cresterea nivelului CI" In transpiratie
nu
este specifica pentru FC;
D. la adulti, o concentratie a CI" In
transpiratie de peste 10 mmol/L
diferentiaza pacientii cu FC de cei care
au
alte cauze de suferinta pulmonara;
E. analiza ADN nu este recomandata la
pacientii suspectati de FC;
F. la ora actuala, diagnosticul complet In
cazurile de FC include si identificarea
genotipului, Intrucat este singurul
element
acceptat ca avand valoare diagnostica.
2108. Pentru punerea diagnosticului de
FC,
functia anormala a RTFC este
demonstrata
prin urmatoarele, ce.:
A. analiza secretiei glandelor
sudoripare;
B. scintigrafie pancreatica;
C. cresterea nivelului CI" In transpiratie;
D. determinarea diferentei de potential
transepitelial nazal;
E. analiza mutatiilor RTFC.
2109. Referitor la diagnosticarea FC,
fiind
date urmatoarele Inceputuri de fraza:
1 .la >90% din pacientii afectati;
2.la 1-2% din pacientii cu sindromul
clinic al FC;
3.la majoritatea pacientilor cu FC care
au un nivel normal al CI" In
transpiratie; si urmatoarele sfarsituri de
fraza: a.analiza ADN pentru cele mai
frecvente mutatii poate identifica
mutatii pentru FC; b.nivelurile CI" In
transpiratie sunt normale; ceste
prezenta o anumita mutatie a genei
pentru RTFC (3849 + 10 kb C(T); care
este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3,
c-2;
C.a-2, b-1,
c-3;
D.a-2, b-3,
c-1;
E. a-3, b-2,
c-1.
 Fibroza chistica (mucoviscidoza) 535

2110. Fiind date urmatoarele etape din

punerea diagnosticului la un pacient cu o
forma atipica de FC:
a.nu se reuseste identificarea a doua
mutatii pentru FC; b.tabloul clinic este
sugestiv pentru FC; c.valorile obtinute la
testul pentru nivelul CI"
In transpiratie sunt normale sau la limita;
d.se ridica suspiciunea de FC; e.de
regula se reuseste documentarea
disfunctiei RTFC; f.se efectueaza
determinarea diferentei de >

potential transepitelial nazale; care este

succesiunea temporala cea mai
susceptibila de a fi Intalnita In practica:
A. a—>e—>f—>d—*b—>c;
B. b—>d—>c—>a—>f->e;
C.c—>f—>d—>e—>b—>a;
D.e—>a—>f—>e—»b—>d;
E. f—>d—►a-»b-*c->e.
2111. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza
vizand diagnosticul FC sunt corect
formulate, ce.:
A. la majoritatea pacientilor cu FC la care
concentratia de CI" din transpiratie;
B. nu este suficient de mica pentru a pune
diagnosticul;
C.valorile diferentei de concentratie
transepiteliale nazale; D.sunt
insuficiente pentru a pune
diagnosticul;
E. iar acinii glandelor sudoripare secreta
excesiv ca raspuns la agonistii
beta-adrenergici.
536
Sindroame pleurale
Pleurita
2112. Referitor ia pleurita, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. reprezinta inflamatia pleurei, fiind
numita
si pleurezia uscata;
B. apar depozite fibrinoase la suprafata
pleurei;
C. cel mai adesea, apare ca patologie
primar pleurala;
D. principalele simptome respiratorii sunt
dispneea si tusea;
E. principalul simptom general este
febra/
subfebra.
2113. Referitor la cauzele pleuritei, fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .patologie pulmonara inflamatoare;
2.patologie pulmonara tumorala;
3.patologie pulmonara infectioasa
nespecifica; si urmatoarele afectiuni:
a.pneumonii bacteriene;
b.pneumonite neinfectioase
(autoimune etc);
c. cancer pulmonar;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
2114. Cu privire la cauzele pleuritei, fiind
date urmatoarele categorii:
1 .patologie pulmonara infectioasa
nespecifica; 2.patologie pulmonara
infectioasa
specifica; 3.patologie pulmonara
vasculara; si urmatoarele afectiuni:
a.tuberculoza; b.pneumonii virale; c.
infarct pulmonar; care este lista de
asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
2115.Pleurita poate fi produsa de
urmatoarele patologii pulmonare, cu
exceptia:
A. pneumonii virale;
B. pneumonii bacteriene nespecifice;
C.tuberculoza pulmonara;
D. astm bronsic;
E. emfizem pulmonar.
2116.Despre durerea din pleurita
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este Intotdeauna de mare intensitate;
B. nu este influentata de miscarile cutiei
toracice;
Ceste unul dintre principalele simptome;
D. este ameliorata de tuse;
E.obliga pacientul sa respire amplu.
2117.Cu privire la durerea din pleurita
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In formele usoare, se rezuma la jena
la
respiratiile mai ample;
B. In formele severe, este resimtita ca un
junghi intens permanent;
C. se accentueaza la expiratie;
D.se accentueaza la imobilizarea
toracelui; E. de obicei, este localizata la
distanta de procesul inflamator.
2118.Cu privire la localizarea durerii din
pleurita, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. de obicei, este localizata In dreptul
procesului inflamator;
537

B. poate iradia, zonele de iradiere

depinzand de localizarea procesului;
C.In pleurita varfului poate iradia In
abdomen;
D.In pleurita interlobara poate iradia In
umar si In gat;
 Pleurita
E. poate fi localizata infrascapular,
perimamelonar sau medioaxilar.
2119. Referitor la durerea din pleurita
diafragmatica, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .mai ales In pleurita diafragmatica
centrala;
2.mai ales In pleurita diafragmatica
periferica; si urmatoarele sfarsituri de
fraza:
a.poate iradia In umar;
b.poate iradia de-a lungul insertiei
costale a diafragmei;
c. poate mima un abdomen acut;
d.poate iradia pe traiectul nervului
frenic; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2,
c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
2120. Cu privire la durerea din pleurita
diafragmatica, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .mai ales In pleurita diafragmatica
centrala;
2.mai ales In pleurita diafragmatica
periferica; si urmatoarele sfarsituri de
fraza:
a.poate iradia In gat;
b.poate iradia pe traiectul nervilor
intercostali;
c. poate iradia In fosa supraclaviculara;
d.poate iradia In hemicentura; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-1,
d-2; B.a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1,
d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1,
d-1.
2121. Cu privire la tusea din pleurita,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de obicei, este productiva;
B. adesea, este chintoasa;
C.de regula, este iritativa (tuse
„pleurala");
D.poate fi Insotita de expectoratie, al
carei
caracter este independent de procesul
patologic parenchimatos subiacent;
E. amelioreaza durerea.
2122. Referitor la manifestarile pleuritei,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. starea generala este Intotdeauna
alterata;
d.procesul patologic se limiteaza la
inflamatia pleurala; e.pahipleurita
preexistenta si/sau
538
B. pacientul poate avea inapetenta si/sau
astenie;
C. uneori apare febra/subfebra;
D. pot fi prezente semne de suferinta
cronica;
E. miscarile respiratorii au amplitudine
crescuta pe partea bolnava;
F. pacientul poate avea semne de
impregnare bacilara.
2123. Referitor la atitudinea pacientului
cu
pleurita, fiind date urmatoarele
Inceputuri
de fraza:
1.uneori, pacientul doarme pe partea
bolnava;
2.uneori, pacientul doarme pe partea
sanatoasa; 3.uneori, pacientul se tine
cu mainile de/se
apasa cu mainile pe partea bolnava a
toracelui; si urmatoarele sfarsituri de
fraza: a.atunci cand nu suporta atingerea
pe
partea bolnava;
b.pentru a limita miscarile respiratorii,
care
agraveaza durerea; c. imobilizand
grilajul costal pentru a limita
miscarile respiratorii, care agraveaza
durerea;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B.a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1.
2124. Referitor la modificarea examenului
fizic In pleurita In functie de prezenta
sau
absenta unei patologii asociate,
concomitente sau preexistente, fiind date
urmatoarele semne fizice: 1 .sonoritatea
pulmonara si vibratiile vocale normale;
2.submatitate sau matitate la percutie;
3.vibratiile vocale diminuate; 4.vibratiile
vocale Intarite; 5.expansiunea celor doua
hemitorace
poate fi asimetrica; si urmatoarele
situatii: a.durere intensa limitand
miscarile
respiratorii; b.pahipleurita preexistenta
si/sau
condensare parenchimatoasa
subiacenta; o condensare cu bronhie libera;
condensare cu bronhie obstruata; care
este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-5;
539 Sindroame pleurale
B. a-2, b-5, c-1, d-3,
e-4;
C.a-3, b-4, c-5, d-2,
e-1;
D.a-4, b-3, c-5, d-1,
e-2;
E.a-5, b-2, c-4, d-1,
e-3.
2125. Cu privire la datele de auscultatie
din
pleurita, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. murmurul vezicular poate fi diminuat;
B. dintre raluri, cel mai frecvent apar
ronflante;
C. frecatura pleurala apare doar In inspir;
D.frecatura pleurala diminueaza cand se
apasa cu stetoscopul pe cutia toracica;
E. cand procesul pleuritic este adiacent
pericardului, bataile inimii pot imprima
frecaturii o ritmicitate de tip respirator.
2126. Cu privire la modificarile
auscultatorii
din pleurita, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. murmurul vezicular poate fi Inlocuit de
o 1.In mod normal, lichidul provine din; 2.In
respiratie aspra, suflanta;
B. frecatura pleurala are caracter uscat;
C. frecatura pleurala se modifica dupa
tuse;
D. frecatura pleurala poate fi confundata
cu
frecatura pericardica;
E. de obicei, frecatura pleurala are
ritmicitatea batailor cardiace.
2127. Referitor la aspectele normale
anatomo-fiziologice ale spatiului pleural,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. spatiul pleural se afla Intre plaman si
peretele toracic;
B. spatiul pleural contine un strat foarte
subtire de lichid;
C. lichidul pleural serveste drept sistem
de
cuplare;
D. lichidul din spatiul pleural provine In
primul rand din capilarele pleurei
viscerale;
E. lichidul este Indepartat din spatiul
pleural
In primul rand prin venele din pleura
parietala.
Revarsatul lichidian
pleural
Introducere
2128. Referitor la etiologia revarsatelor
pleurale, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. un revarsat lichidian pleural este
prezent
cand apare o cantitate excesiva de
lichid
In spatiul pleural;
B. lichidul pleural se acumuleaza cand se
formeaza mai putin decat poate fi
absorbit;
C. limfaticele au capacitatea de a absorbi
de
20 ori mai mult lichid decat se formeaza
In
mod normal;
D. un revarsat lichidian pleural poate sa
apara cand se produce o cantitate
insuficienta de lichid pleural;
E. acumularea de lichid In spatiul pleural
poate fi consecinta cresterii cantitatii de
lichid drenate de limfatice.
2129. Referitor la mecanismul de
acumulare
a lichidului din spatiul pleural, fiind date
urmatoarele Inceputuri de fraza:
mod normal, lichidul este Indepartat prin;
3.lichidul poate proveni si din; 4.lichidul
poate ajunge In spatiul pleural prin;
si urmatoarele sfarsituri de fraza:
a.mici orificii In diafragma;
b.cavitatea peritoneala;
c. spatiile interstitiale ale plamanului;
d.pleura viscerala;
e.limfaticele din pleura parietala;
f.capilarele pleurei parietale; care este
lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4, e^,f-3;
B. a-2, b-3, c-4, d-1, e-3,
f-4;
C.a-3, b-1, c-4, d-2, e-3,
f-4;
D.a-4, b-2, c-3, d-4, e-1,
f-3;
E.a-4, b-3, c-3, d-4, e-2,
f-1.
2130. Referitor la abordarea diagnostica a
unui revarsat lichidian pleural (RLP),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. daca la un pacient se descopera un
RLP,
trebuie facute eforturi pentru a-i
determina
cauza;
B. primul pas este de a determina daca
RLP
este transsudat sau exsudat;
 Revarsatul lichidian pleural
C. importanta diferentierii transsudatelor
de
exsudatele pleurale rezida In
necesitatea
de a continua demersul diagnostic In
cazul
transsudatelor;
D. atunci cand se suspecteaza ca RLP
are
0 cauza locala, nu mai sunt necesare
investigatii suplimentare;
E. la ora actuala, diferentierea
transsudatelor de exsudatele pleurale se
bazeaza, In mod uzual, pe trei criterii
biochimice.
2131. Referitor la diferentele dintre
transsudat si exsudat, fiind date cele
doua
tipuri de revarsat lichidian pleural:
1.transsudat pleural;
2.exsudat pleural;
si urmatoarele caracteristici (cauze,
atitudini pe care le impun):
a.principalele cauze In tarile dezvoltate
sunt infectiile bacteriene sau virale,
bolile maligne si embolismul pulmonar;
b.principalele cauze In tarile dezvoltate
sunt insuficienta ventriculara stanga si
ciroza;
e.apare cand sunt perturbati factorii locali
care influenteaza formarea si
absorbtia de
lichid pleural; d.se trateaza boala de
baza; e.apare cand sunt perturbati factorii
sistemici care influenteaza formarea si
absorbtia de lichid pleural; f.sunt
indicate proceduri diagnostice
suplimentare pentru a defini cauza
bolii
locale;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
e-1, f-2 B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1,
f-2 C.a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1
D.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1, f-2 E.
a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1.
2132. Fiind date urmatoarele etape din
evaluarea unui pacient cu revarsat
pleural:
a.se efectueaza toracenteza
diagnostica;
b.daca este transsudat;
c.daca este exsudat;
d.se masoara concentratia proteinelor si
a B. d—c—e—b—a—h—g-
LDH din lichidul pleural; e.se stabileste
daca este vorba de un
exsudat sau de un transsudat; f.se
continua investigatiile diagnostice; g.se
540
trateaza boala de baza; care este
succesiunea temporala corecta: A.
a—d—e—b—g—c—f;
2133.Referitor la cele trei criterii uzual
folosite pentru a decide daca un
reversat lichidian pleural este
transsudat sau exsudat, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, c.e.:
A. aceste criterii se bazeaza pe
determinarea concentratiilor LDH si a
proteinelor din lichidul pleural si pe
raportarea acestora la valorile normale;
B. se decide ca este vorba de un exsudat
doar daca sunt Indeplinite toate cele trei
criterii;
C. se decide ca este vorba de un
transsudat
daca cel putin unul dintre criterii nu este
Indeplinit;
D. pe baza acestor criterii, cel mult 5%
dintre transsudate sunt identificate gresit
ca fiind exsudate;
E. daca diferenta dintre concentratiile
proteinelor din ser si din lichidul pleural
este mai mica de 3,1 g/dL, diagnosticul
de
transsudat pleural este aproape cert.
2134.Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-
o fraza referitoare la evaluarea unui
pacient
cu revarsat lichidian pleural:
a.unul sau mai multe dintre criteriile de
exsudat sunt Indeplinite; b.dar; c.
Intrucat;
d.se determina diferenta dintre
concentratiile proteinelor din ser si din
lichidul pleural; e.clinic se considera ca
pacientul are o
afectiune producatoare de transsudat
pleural;
f.diagnosticul de transsudat este aproape
cert;
g.daca diferenta este >3,1 g/dL; h.se
poate ignora categorisirea drept exsudat
pe baza criteriilor uzuale; care este cea
mai corecta reconstructie:
A. a—b—e—d—g—h—c-
C.e—c—a—b—f—d—g-
D.f—b—a—c—e—h—d—g;
E. h—c—a->b—f—d—g—e.
 Revarsatul lichidian pleural
2135. Referitor la diferentierea dintre
exsudat si transsudat, fiind date cele
doua variante
B. a-»e-*c->b-+d;
C.c—>b—+a—>e
—>d;
D.c->d->e-*b-»a;
E. d->e->a-»c->b.
2215. La un pacient cu insuficienta
cardiaca
si revarsat lichidian pleural (RLP),
trebuie
efectuata toracenteza In urmatoarele
situatii, ce.:
A. RLP este unilateral;
B. RLP este bilateral si In cantitati
comparabile pe cele doua parti;
C. pacientul este afebril;
D. pacientul nu are durere toracica
pleuritica;
E. RLP dispare sub tratament diuretic;
F. pacientul are tuse nocturna.
2216. Referitor la atitudinile impuse de un
revarsat lichidian pleural (RLP) la un
pacient cu insuficienta cardiaca, fiind
date
urmatoarele situatii:
1 .toracenteza (pentru a afla daca este
un transsudat) Inainte de Inceperea
tratamentului;
2.se administreaza diuretice;
3.toracenteza diagnostica; si urmatoarele
atitudini: a.RLP persista In ciuda
tratamentului; b.pacientul are durere
pleuritica; c. pacientul are febra; d.se
considera ca este transsudat; e.RLP este
pronuntat asimetric; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-3;
B.a-1, b-2, c-3, d-1, e-1; C.a-2, b-1, c-1,
d-3, e-1; D.a-2, b-3, c-1, d-1, e-1; E.a-3,
b-1, c-1, d-2, e-1.
Hidrotoracele hepatic
2217. Referitor la hidrotoracele hepatic,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este un exsudat;
B. apare la majoritatea pacientilor cu
ciroza
si ascita;
Care drept mecanism predominant
hipoalbuminemia;
D.de obicei, este situat pe partea stanga;
E. nu produce dispnee.
Pleurezia parapneumonica
2218. Fiind date urmatoarele tipuri de
pleurezii asociate unei pneumonii
bacteriene:
1 .pleurezie parapneumonica;
541
2.pleurezie metapneumonica; si
urmatoarele caracteristici: a.In lichidul
pleural apar frecvente piocite; b.lichidul
pleural este de obicei serocitrin;
c.evolueaza de obicei catre empiem
pleural;
d.apare In timpul pneumoniei; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2,
d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2,
d-1; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1,
d-1.
2219. Fiind propuse urmatoarele tipuri de
pleurezii asociate unei pneumonii
bacteriene:
1.pleurezie parapneumonica; 2.pleurezie
metapneumonica; si urmatoarele
caracteristici: a.lichidul pleural este In
mod caracteristic purulent;
b.apare dupa rezolvarea pneumoniei; c.In
lichidul pleural predomina neutrofilele
(60-80%);
d.se asociaza de obicei cu o pneumonie
care se rezolva mai greu; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1;
D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
2220.Care dintre urmatoarele patologii
este
cea mai putin susceptibila sa se
asocieze
cu revarsat lichidian pleural
parapneumonic:
A. pneumonia bacteriana;
B. abcesul pulmonar;
C. bronsectaziile;
D.supuratiile bronhopulmonare;
E. fibroza pulmonara.
2221.Referitor la manifestarile
caracteristice
revarsatelor lichidiene pleurale
parapneumonice, fiind date principalele
doua variante etiologice:
1.pneumonie bacteriana aeroba; 2.infectii
anaerobe; si urmatoarele manifestari:
a.alura de boala febrila acuta; b.durere
toracica si tuse productiva; c.scadere In
greutate si anemie usoara; d.alura de boala
subacuta;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-2,
b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2,
b-2, c-1, d-1.
2222. Care dintre urmatoarele manifestari
este cea mai putin caracteristica pentru
pneumonia bacteriana aeroba asociata
cu
revarsat lichidian pleural
parapneumonic:
 Revarsatul lichidian pleural
A. debut si tablou clinic de boala febrila
acuta;
B. durere toracica;
C.tuse productiva;
D.leucocitoza;
E.anemie.
2223. Urmatoarele manifestari sunt
caracteristice pentru infectiile pulmonare
anaerobe asociate cu revarsat lichidian
pleural parapneumonic, ce.:
A. debut si tablou clinic de boala acuta;
B. crestere In greutate;
C. leucocitoza intensa;
D.policitemie;
E. istoric de fumat.
2224. Referitor la revarsatele lichidiene
pleurale, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. In Statele Unite, revarsatele lichidiene
parapneumonice sunt probabil cea mai
frecventa cauza de transsudat pleural;
B. empiem Inseamna un revarsat lichidian
cu eozinofile;
C. posibilitatea unui revarsat lichidian
parapneumonic trebuie avuta In vedere
la
evaluarea initiala a oricarui pacient cu
pneumonie bacteriana;
D. prezenta de lichid liber In cavitatea
pleurala poate fi demonstrata printr-o
radiografie In decubit dorsal;
E. lichidul liber In cavitatea pleurala poate
fi
evidentiat prin TC toracica sau prin
scintigrafie;
F. daca lichidul liber separa plamanul de
peretele toracic prin >10 mm,
toracenteza
nu este indicata.
2225. Factorii care indica necesitatea
probabila a unei proceduri mai invazive
decat toracenteza In evaluarea unui
revarsat lichidian pleural sunt urmatorii,
ce.:
A. lichid pleural liber In cavitatea plourala;
B. pH-ul lichidului pleural mai mare de
7,20;
C. glucoza din lichidul pleural mai mare de
3,3 mmol/L (<60 mg/dL);
D. pozitivitatea examenului bacteriologic
pe
lama sau a culturii din lichidul pleural;
E.lichid pleural cu aspect macroscopic
serocitrin.
2226.Fiind dati urmatorii factori care
indica
necesitatea probabila a unei proceduri
542
mai
invazive decat toracenteza In evaluarea
unui revarsat lichidian pleural:
a.glucoza din lichidul pleural <3,3
mmol/L
(<60 mg/dL); b.prezenta de puroi
macroscopic In spatiul pleural;
c.pH-ul lichidului pleural <7,20;
d.pozitivitatea examenului bacteriologic
pe lama sau a culturii din lichidul pleural;
e.lichid pleural loculat
(Inchistat); care este ordinea
crescatoare a importantei:
A. b—>d—>a—>e—>c;
B. c—>b—>d—fa—e;
C.d-»e-+c-*b-> a;
D.e—>b—>a—»c
—>d;
E.
e—>c—>a—>d—
>b.
Pleurezia neoplazica
2227.Cu privire la pleurezia secundara
unui
proces neoplazic, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. pleureziile maligne secundare unor
metastaze pleurale ocupa, ca frecventa,
primul loc Intre cauzele de exsudate
pleurale;
B. majoritatea pacientilor acuza dispnee;
C. prezenta revarsatului lichidian indica
boala maligna diseminata;
D.In tentativa de a descoperi etiologia,
daca prin toracoscopie nu se reuseste,
se recurge la analiza citologica a
lichidului pleural;
E. daca prima etapa In decelarea
celulelor tumorale esueaza, se recurge
obligatoriu la procedura din etapa a
doua.
2228.Cu referire la pleurezia secundara
unui
proces neoplazic, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. principalele trei cauze sunt cancerul
gastric, cancerul de san si limfomul;
B. lichidul pleural este un transsudat;
C. durerea toracica este singurul simptom
atribuibil lichidului pleural;
D.o masa tumorala mare In spatiul
pleural
poate duce la scaderea colesterolului In
lichidul pleural;
 Revarsatul lichidian pleural
E. pentru decelarea celulelor tumorale, se
recurge, Intr-o prima etapa, la
toracoscopie.
2229. Privitor la pleurezia secundara unui
proces neoplazic, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. produce dispnee, care de regula este
proportionala cu cantitatea de lichid;
B. dispneea pe care o produce nu poate fi
ameliorata prin toracenteza;
Cde obicei, diagnosticul se pune prin TC;
D.daca toracoscopia nu este disponibila,
pentru punerea diagnosticului trebuie
efectuata scintigrafie pulmonara; E.
majoritatea bolilor maligne asociate cu
revarsat lichidian pleural sunt
vindecabile
prin chimioterapie.
2230. Referitor la pleurezia secundara
unui
proces neoplazic, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. dispneea pe care o produce este
usoara;
B. principalele trei cauze sunt cancerul
pulmonar, cancerul colonie si limfomul;
C. un mare numar de celule tumorale In
spatiul pleural poate determina
cresterea
glicopleuriei;
D.In mod caracteristic, LDH este scazuta;
E. la momentul toracoscopiei, trebuie
evitata formarea unei pleurodeze.
2231. Referitor la investigatiile folosite
pentru
decelarea celulelor tumorale dintr-un
lichid
pleural potential malign, fiind date
urmatoarele sfarsituri de fraza:
1 .toracenteza si analiza citologica a
lichidului pleural; 2.toracoscopie;
3.punctie-biopsie pleurala; si urmatoarele
Inceputuri de fraza: a.daca prima
procedura este negativa, este
preferabil sa se efectueze o; b.Intr-o
prima etapa, se recurge la; c.daca
procedura ideala pentru a doua
etapa nu este disponibila, atunci ar
trebui
efectuata o; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
543
2232.Cu privire la pleurezia din boala
Hodgkin (BH), urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. se poate prezenta ca pleurezie la un
pacient cu BH cunoscuta;
B. uneori se prezinta ca pleurezie la un
pacient cu adenopatie mediastinala de
natura neprecizata;
C.In faza initiala, seamana mult cu
pleurezia parapneumonica;
D. confuzia cu pleurezia tuberculoasa
SG
produce mai ales cand BH are numai
manifestari laterocervicale;
E. de obicei, se manifesta zgomotos;
F. este foarte trenanta;
G.Intotdeauna este unilaterala.
Mezoteliomul
2233.Cu privire la mezoteliomul pleural,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este o tumora pleurala primara;
B. provine din celulele mezoteliale care
captusesc cavitatea pleurala;
C.In cele mai mult cazuri, este legat de
expunerea la praf de carbune; D.de
regula, este asimptomatic;
E. nu determina pleurezie, ci pahipleurita
generalizata;
F. pe radiografia toracica, se poate
evidentia prin bombarea hemitoracelui
afectat;
G.de regula, se diagnosticheaza prin TC.
Pleurezia secundara emboliei
pulmonare
2234.Cu privire la afectarea pleurala In
cadrul infarctului pulmonar, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. se poate limita la o pleurita, cu
fibrozarea
foitelor pleurale;
B. cel mai adesea este asociata cu un
transsudat pleural;
C.In mod caracteristic, este Insotita de
lichid seros;
D. poate masca infarctul pulmonar;
E.se poate suprainfecta, evoluand catre
un
empiem pulmonar;
F. de regula, apare In asociere cu
infarctele
centrale;
G.apare doar cand zona de infarct are o
anumita dimensiune.
2235.Cu privire la revarsatul lichidian
pleural
secundar trombembolismului pulmonar,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
 Revarsatul lichidian pleural
A. este diagnosticul cel mai frecvent
scapat
din vedere In diagnosticul diferential al
unui pacient cu revarsat lichidian pleural
de cauza necunoscuta;
B. cel mai frecvent simptom este tusea;
C. lichidul pleural este aproape
Intotdeauna
un transsudat;
D.la ora actuala, principalul instrument
folosit In stabilirea diagnosticului este
scintigrafia pulmonara;
E. la nevoie, pentru punerea
diagnosticului
se recurge la ecografie;
F. daca revarsatul lichidian pleural creste
In
dimensiuni In ciuda tratamentului
anticoagulant, pacientul are probabil
embolii recurente sau o alta boala;
G.daca un pacient considerat a avea TEP
nu raspunde la tratament, trebuie avute
In vedere diagnostice alternative,
precum emfizemul pulmonar sau
bronsita cronica.
Pleurezia tuberculoasa
2236. Fiind date urmatoarele categorii de
cauze de exsudat pleural la pacientul
tanar:
1 .cea mai frecventa cauza In tara
noastra
(si In alte tari In curs de dezvoltare);
2.cea mai frecventa cauza In Statele
Unite (si In alte tari dezvoltate);
3.cauze mai putin frecvente;
4.cauze rare la ora actuala; si
urmatoarele cauze:
a.lupus;
b.pneumonie;
c. tuberculoza;
d.sifilis secundar sau tertiar;
e.infarct pulmonar;
f.reumatism poliarticular acut; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-4,
d-3, e-3, f-4; B.a-2, b-4, c-3, d-4, e-3, f-1;
C.a-3, b-2, c-1, d-4, e-3, f-4; D.a-4, b-1,
c-3, d-3, e-4, f-2; E.a-4, b-2, c-3, d-4, e-1,
f-3.
2237. Cu privire la pleurezia
tuberculoasa,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. tuberculoza este o cauza rara de
pleurezie la tineri;
B. poate fi precedata de alterarea starii
generale;
C.aspectul hemoragie al lichidului pleural
exclude diagnosticul de pleurezie
tuberculoasa;
544
D.de obicei, lichidul pleural contine
predominant plasmocite; E. pentru
evidentierea bacilului Koch,
trebuie utilizate coloratii speciale.
2238.Semne generale care, In mod
caracteristic, pot preceda aparitia
pleureziei
tuberculoase sunt urmatoarele, ce.:
A. dispnee;
B. febra Inalta cu frison solemn;
C.transpiratii matinale;
D.hiperfagie;
E. scadere In greutate.
2239.Cu referire la pleurezia
tuberculoasa,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. daca apare, durerea este, In mod
obisnuit, de tip nevralgic;
B. tusea este, de obicei, productiva;
C.In lichidul pleural, neutrofilele devin
predominante In fazele tardive;
D. lichidul pleural se poate transforma
purulent;
E. la ora actuala, diagnosticul de
pleurezie
tuberculoasa se stabileste, In primul
rand,
prin examinarea histopatologica a
materialului prelevat prin biopsie
pleurala.
2240.Referitor la pleurezia tuberculoasa,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. In tarile In curs de dezvoltare,
tuberculoza este o cauza rara de
exsudat
pleural;
B. poate Incepe cu durere toracica si/sau
dispnee;
C. expectoratia este aproape Intotdeauna
prezenta;
D. pentru evidentierea bacilului Koch, cel
mai adesea este suficienta examinarea
microscopica;
E. cel mai adesea, lichidul este purulent.
2241.Cu referinta la pleurezia
tuberculoasa,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A.In Statele Unite (si In alte tari
dezvoltate),
este relativ rara;
B. se considera ca este consecinta unei
reactii de hipersensibilitate la proteina
tuberculoasa In spatiul pleural;
C. poate sa apara In orice faza de evolutie
a
tuberculozei pulmonare;
D.cel mai adesea are predominanta
neutrofilica;
 Revarsatul lichidian pleural
E. In fazele avansate, dispneea este
determinata de durerea toracica.
2242. Despre pleurezia tuberculoasa,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. debutul este Intotdeauna brusc;
B. poate Incepe cu febra si frisoane;
C. lichidul pleural este un transsudat;
D. adesea, pacientul respira cu dificultate
din cauza durerii toracice;
E. anterior, diagnosticul se punea de
obicei
pe baza culturii din lichidul pleural.
2243. Referindu-ne la pleurezia
tuberculoasa, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. de obicei, este asociata cu tuberculoza
primara;
B. poate fi precedata de o pleurita;
C.daca debuteaza cu durere, aceasta
este
cel mai adesea difuza, la
baza hemitoracelui afectat;
D. initial, dispneea este determinata de
cantitatea mare de lichid acumulat;
E. de obicei, lichidul pleural este sarac In
fibrina.
2244. Referitor la tehnicile folosite pentru
stabilirea diagnosticului de pleurezie
tuberculoasa, fiind date urmatoarele
variante:
1 .stabilirea diagnosticului pe baza
determinarii nivelului indicatorilor de
tuberculoza In lichidul pleural;
2.stabilirea diagnosticului prin tehnici
alternative (mai vechi);
si urmatoarele tehnici:
a.punctie-biopsie pleurala;
b.cultura din lichidul pleural;
c.interferonul v >140 pg/mL;
d.toracoscopie;
e.reactia polimerazica In lant (PCR)
pentru ADN tuberculos pozitiva;
f.adenozin-deaminaza >40 IU/L; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1,
c-2, d-1, e-2, f-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-1,
f-2; C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1, f-2; D.a-2,
b-2, c-1, d-2, e-1, f-1; E.a-2, b-2, c-2, d-1,
e-1, f-1.
Pleurezia virala
2245. Cu privire la pleureziile asociate
infectiilor virale, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. pleureziile virale pot sa apara In cadrul
unor febre eruptive;
B. evolutia este independenta de evolutia
afectiunii de baza;
545
C.de regula, aceste pleurezii se rezolva
spontan;
D.cel mai adesea, lichidul este purulent;
E. In multe serii de pacienti, nu se poate
stabili un diagnostic pentru -20% din
exsudatele pleurale, multe din acestea
fiind probabil virale.
2246. Cu referire la pleureziile asociate
infectiilor virale, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. pot sa apara In cadrul unei gripe;
B. evolutia este, In general, favorabila;
C.de regula, nu lasa sechele pe termen
lung;
D. infectiile virale sunt raspunzatoare
pentru
o proportie importanta din exsudatele
pleurale nediagnosticate;
E. demersul de stabilire a unei etiologii
pentru pleureziile nediagnosticate nu
trebuie sa fie prea agresiv, mai ales
daca
evolutia nu este favorabila.
2247. Fiind date urmatoarele afirmatii
T
referitoare la pleureziile virale:
a.majoritatea pleureziilor virale se rezolva
spontan, fara a lasa sechele; b.mai ales
daca;
c.o buna parte din exsudatele pleurale
nediagnosticate sunt de cauza virala;
d.si;
e.drept urmare;
f.importanta pleureziilor virale consta In
aceea ca; g.pacientul se amelioreaza
clinic; h.temperandu-ne tendinta de a fi
prea
agresivi In tentativele de stabilire a
unei
etiologii pentru pleureziile
nediagnosticate;
i.trebuie avute In vedere ca posibilitate
diagnostica; care este cea mai corecta
Inlantuire logica:
A. a—b—g—d—f—c—e—i—h;
B. c—d—a—e—f—i—h—b—g;
C.c— d— i— e— f—a— b— g— h;
D.f—c—d—i—b—a—e—g—h;
E. g—b—c—d—a—h—e—f—i.
Pleurezia la pacientii cu SIDA
2248. Referitor la revarsatele lichidiene
pleurale (RLP) din SIDA, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. RLP sunt foarte frecvente la pacientii
cu
SIDA;
 Revarsatul lichidian pleural
B. cea mai frecventa cauza este mielomul
multiplu;
C. a doua cauza ca frecventa sunt
metastazele carcinomatoase;
D. cauze obisnuite sunt tuberculoza,
sarcoidoza si limfomul pleural;
E. RLP sunt foarte frecvente In infectia cu
Pneumocystis jiroveci.
2249. Referitor la cauzele lichidului
pleural la
pacientii cu SIDA, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .cea mai frecventa cauza;
2.a doua cauza ca frecventa;
3.cauza obisnuita;
4.cauza foarte rara; si
urmatoarele cauze:
a.limfomul;
b.tuberculoza;
c. criptococoza;
d.pleurezia parapneumonica;
e.infectia cu Pneumocystis jiroveci;
f.sarcomul Kaposi;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-3, f-3;
B. a-2, b-3, c-3, d-3, e-1,
f-4;
C.a-3, b-3, c-3, d-2, e-4,
f-1;
D.a-3, b-4, c-1, d-3, e-2,
f-3;
E.a-4, b-1, c-2, d-3, e-3,
f-3.
Chilotoracele
2250. Cu privire la chilotorace,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de obicei, este consecinta ruperii
duetului
toracic;
B. a doua cauza ca frecventa sunt
traumatismele;
C. radiografia toracica evidentiaza, de
obicei, o cantitate minima de lichid
pleural;
D. analiza biochimica a lichidului pleural C.sindromul de hiperstimulare ovariana
demonstreaza colesterol depasind 110 poate produce ascita si RLP;
mg/dL (1,2 mmol/L);
E. drenajul pleural extern prelungit poate
duce la malnutritie si la deficite
imunologice.
2251. Cu referire la chilotorace, F. dupa operatia de transplant hepatic,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de cele mai multe ori este provocat de
o revarsat lichidian pleural (RLP),
tumora mediastinala;
546
B. este consecinta acumularii de sange In
spatiul pleural;
C. simptomul principal este durerea
toracica;
D. prin toracenteza se extrage un lichid
pleural purulent;
E.la pacientii care nu au istoric de
traumatism, este necesara o
limfangiografie si o TC, pentru decelarea
unor adenopatii mediastinale.
Hemotoracele
2252.Cu privire la hemotorace,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. consta In acumularea de sange In
spatiul
pleural;
B. daca la o toracenteza cu scop
diagnostic
se evidentiaza lichid pleural
sanguinolent,
In etapa imediat urmatoare se
realizeaza
analiza biochimica a lichidului pleural;
C. diagnosticul de hemotorax se pune
cand
hematocritul lichidului pleural depaseste
jumatate din hematocritul sangelui
periferic;
D.cea mai frecventa cauza o reprezinta
tumorile;
E. o cauza mai rara o reprezinta ruptura
unui vas de sange.
Alte cauze de revarsat lichidian
pleural
2253.Cu privire la cauzele mai rare de
revarsat lichidian pleural (RLP),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. daca nivelul amilazei este crescut,
diagnosticul probabil este pancreatita
acuta sau ruptura esofagiana;
B. diagnosticul de pleurezie lupica se
pune
cel mai bine prin evidentierea celulelor
lupice In lichidul pleural;
D.o urmare nedorita a interventiilor
chirurgicale toracice este RLP;
E. RLP poate sa apara prin expunerea la
radiatii;
una
dintre reactiile adverse este RLP.
2254.Cu referire la cauzele mai rare de
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
 Revarsatul lichidian pleural
A. daca pacientul este febril, lichidul
pleural
are predominanta de neutrofile si nu
exista
leziuni pulmonare, trebuie suspectat un
abces intraabdominal (subdiafragmatic);
B. la o femeie, RLP asociat cu ascita si
fara
leziuni hepatice trebuie sa dirijeze
atentia
catre un neoplasm de col uterin cu
metastaze peritoneale si pleurale;
C.RLP care apare ca reactie adversa
medicamentoasa are, de obicei,
predominanta neutrofilica;
D.RLP poate fi consecinta unor interventii
terapeutice;
E.o reactie adversa dupa operatia de
transplant pulmonar sau cardiac este
RLP.
2255. Referitor la cauzele mai rare de
revarsat lichidian pleural (RLP),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. pleurezia prin expunerea la azbest este
un diagnostic de excludere;
B. sindromul Meigs consta In tumora
ovariana maligna asociata cu ascita si
pleurezie neoplazice;
C.o serie de medicamente pot determina
RLP;
D.RLP poate sa apara In urma unor
manevre endoscopice terapeutice;
E.dupa interventiile de grefare a unei
derivatii aorto-coronariene apare rareori
RLP.
2256. Privitor la cauzele mai rare de
revarsat
lichidian pleural (RLP), urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. natura benigna a tumorii ovariene In
sindromul Meigs este demonstrata de
persistenta RLP dupa extirparea tumorii
ovariene;
B. un efect secundar al radioterapiei
toracice este RLP;
C.RLP poate sa apara dupa interventii
chirurgicale abdominale, mai ales
subombilicale;
D.manevrele de montare a unei linii
venoase centrale pot duce la aparitia
unui
RLP;
E. o reactie adversa dupa scleroterapia
variceala este RLP.
2257. Cu privire la pleurezia
serofibrinoasa
din reumatismul poliarticular acut
547
(RPAA),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de obicei, Insoteste formele usoare de
RPAA;
B. In general, apare la pacientii fara
afectare cardiaca;
C.adesea, se manifesta ca o
corticopleurita; D.In mod obisnuit,
cantitatea de lichid este mare;
E.este foarte trenanta;
F. lichidul se dispune, adesea, Intr-un
strat
subtire.
2258.Referitor la revarsatele lichidiene
pleurale (RLP) care apar dupa
interventiile
de grefare a unei derivatii aorto-
coronariene, fiind date urmatoarele
categorii:
1.RLP care apar timpuriu (In primele
cateva saptamani) dupa interventie;
2.RLP care apar tardiv (dupa primele
cateva saptamani) dupa interventie;
si urmatoarele caracteristici:
a.au tendinta de a recidiva;
b.de obicei, sunt serocitrine;
c.sunt situate, In mod tipic, pe partea
stanga;
d.contin un numar mare de eozinofile;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E. a-2, b-2, c-1, d-1.
2259.Referitor la RLP care apar dupa
interventiile de grefare a unei derivatii
aorto-
coronariene, fiind date urmatoarele
categorii:
1 .RLP care apar timpuriu (In primele
cateva saptamani) dupa interventie;
2.RLP care apar tardiv (dupa primele
cateva saptamani) dupa interventie;
si urmatoarele caracteristici:
a.au predominanta de limfocite mici;
b.raspund la una sau doua toracenteze
terapeutice;
c.sunt In mod tipic situate pe partea
stanga;
d.sunt sanguinolente;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
 Revarsatul lichidian pleural
2260.Fiind date urmatoarele cauze de
lichid
pleural, care dintre ele determina cel
mai
probabil un transsudat pleural:
A. insuficienta cardiaca congestiva;
B. metastaze pleurale;
C.abces intraabdominal;
D.granulomatoza Wegener;
E. tratament cu metisergida;
F. boala pericardica.
2261. Date fiind urmatoarele cauze de
lichid
pleural, care dintre ele determina cel
mai
probabil un transsudat pleural:
A. chirurgie abdominala;
B. hernie diafragmatica;
C. sindrom Churg-Strauss;
D. tratament cu bromocriptina;
E. ciroza hepatica;
F. chilotorace.
2262. Propuse fiind urmatoarele cauze de
lichid pleural, care dintre ele este o
cauza
recunoscuta de transsudat pleural:
A. infectii bacteriene;
B. embolie pulmonara;
C.mezoteliom;
D.poliartrita reumatoida;
E. tratament cu procarbazina.
2263. Fiind propuse urmatoarele cauze
de
lichid pleural, care dintre ele determina
cel
mai probabil un transsudat pleural:
A. interventie de grefare a unei derivatii
aorto-coronariene;
B. tuberculoza;
C. expunerea la azbest;
D. sindrom nefrotic;
E. tratament cu amiodarona.
2264. Indicate fiind urmatoarele cauze de
lichid pleural, care dintre ele determina
cel
mai probabil un transsudat pleural:
A. infectii fungice;
B. dupa transplant hepatic;
C. scaderea presiunii coloid-osmotice
plasmatice;
D.sarcoidoza;
E. plaman Incarcerat.
2265. Fiind indicate urmatoarele cauze de
lichid pleural, care dintre ele determina
cel
mai probabil un transsudat pleural:
A. scleroterapie variceala endoscopica;
B. uremie;
548
C. radioterapie;
D. cresterea presiunii hidrostatice In
capilarele pleurale;
E. perforatie esofagiana.
2266. Fiind numite urmatoarele cauze de
lichid pleural, care dintre ele determina
cel
mai probabil un transsudat pleural:
A. infectii parazitare;
B. lupus eritematos sistemic;
C. dializa peritoneala;
D.sindrom Meigs;
E.sindrom post-leziune cardiaca.
2267.Numite fiind urmatoarele cauze de
lichid pleural, care dintre ele determina
cel
mai probabil un transsudat pleural:
A. obstructia venei cave superioare;
B. embolie pulmonara;
C.sindromul unghiilor galbene;
D.hemotorace;
E. leziune iatrogena.
2268.Desemnate fiind urmatoarele cauze
de
lichid pleural, care dintre ele determina
cel
mai probabil un transsudat pleural:
A. infectii virale;
B. boala pancreatica;
C.limfadenopatia imunoblastica;
D.mixedem;
E.tratament cu nitrofurantoin.
2269.Fiind desemnate urmatoarele cauze
de
lichid pleural, care dintre ele determina
cel
mai probabil un transsudat pleural:
A. lupus medicamentos;
B. sindrom Sjdgren;
C. tratament cu dantrolen;
D.urinotorace;
E. sindromul de hiperstimulare ovariana.
Pahipleurita
2270.Referitor la pahipleurita,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. pahipleurita reprezinta Ingrosarea si
alipirea celor doua foite pleurale;
B. pahipleurita este consecinta deformarii
cicatriciale a foitelor pleurale dupa un
proces inflamator;
C.cu cat inflamatia pleurala (care poate
determina pahipleurita) este mai
fibrinoasa, cu atat riscul de vindecare
defectuoasa a pleurei este mai mic;
 Revarsatul lichidian pleural
D.cand este extensiva, pahipleurita poate A. senzatie de tractiune toracica,
determina deformarea hemitoracelui;
E. destinderea inspiratorie a spatiilor
intercostale este crescuta.
2271.Pahipleurita poate determina
urmatoarele manifestari, ce.:
D. scaderea amplitudinii miscarilor
respiratorii;
E. bombarea hemitoracelui afectat.
2272. Pahipleurita poate determina
urmatoarele modificari (decelabile prin
inspectie), ce.:
A. deformarea hemitoracelui pe partea
respectiva;
B. retractia hemitoracelui respectiv sau
doar
a unui segment;
C.(cifo)scolioza;
D. largirea spatiilor intercostale;
E. hipertrofie musculara.
2273. Pahipleurita poate determina
urmatoarele modificari (decelabile prin
examen fizic), ce.:
A. un grad de submatitate la percutie;
B. diminuarea vibratiilor vocale;
C.diminuarea murmurului vezicular;
D.frecaturi pleurale;
E. raluri suieratoare.
2274. Pahipleurita poate determina
urmatoarele modificari radiologice, ce.:
A. Ingrosare pleurala;
B. depuneri calcare;
C. retractia mediastinului;
D. tractiunea umbrei cardiace, mergand
pana la localizarea completa In
hemitoracele afectat (inclusiv In cel
drept);
E. hipertransparenta In hemitoracele
afectat.
Pneumotoracele (PT)
2275. Referitor la PT, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. PT reprezinta prezenta de gaz In
spatiul
pleural;
B. PT spontan este PT provocat de un
traumatism toracic;
C. majoritatea cazurilor de PT spontan
sunt
primare;
D.PT traumatic poate fi produs de o
punctie-biopsie transtoracica;
E. diagnosticul de PT In tensiune poate fi A. dispneea poate fi reflexa;
sugerat de ventilarea prea facila In
549
mergand
pana la oarecare jena dureroasa;
B. dispnee;
C.semne de insuficienta respiratorie
(cand
este extensiva);
timpul
manevrelor de resuscitare.
2276. Cu privire la clasificarea PT, fiind
date
urmatoarele categorii:
1 .PT spontan; 2.PT
spontan primar; 3.PT
spontan secundar;
4.PT traumatic; 5.PT In tensiune; si
urmatoarele definitii: a.PT aparut In urma
unui traumatism
toracic, penetrant sau nepenetrant;
b.PT care se produce fara sa fie
precedat
de un traumatism toracic; c. PT
spontan care survine In prezenta unei
patologii pulmonare preexistente;
d.PT In care presiunea din spatiul
pleural
este pozitiva pe toata durata ciclului
respirator;
e.PT spontan care survine In absenta
unei
patologii pulmonare preexistente; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-5,
c-4, d-3, e-2; B.a-2, b-4, c-3, d-1, e-5; C.a-3,
b -2, c-5, d-4, e-1; D.a-4, b-1, c-3, d-5, e-2; E.
a-5, b-3, c-1, d-2, e-4.
2277.Referitor la diagnosticul pozitiv al
PT,
fiind date urmatoarele doua categorii de
manifestari:
1.manifestari caracteristice, sugerand PT;
2.manifestari nespecifice; si urmatoarele
manifestari: a.aspectul dramatic al
instalarii simptomelor;
b.durere violenta, aparuta brusc Intr-un
hemitorace; c.cianoza;
d.dispnee progresiva;
e.tuse;
f.anxietate;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2,
f-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, f-1;
C.a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1; D.a-2,
b-1, c-2, d-1, e-1, f-2; E.a-2, b-2,
c-1, d-1, e-2, f-1.
2278.Referitor la manifestarile PT,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
B. durerea poate determina sincopa;
C.In general, tusea domina tabloul clinic;
 Pneumotoracele (PT)
D. intensitatea dispneei depinde de
cantitatea de aer din cavitatea pleurala;
E.In pneumotoracele cu supapa,
dispneea
este intensa la Inceput, dar se
amelioreaza In orele imediat urmatoare
instalarii.
2279. Cu privire la manifestarile PT,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. dispneea este accentuata de respiratia
scurta si superficiala;
B. cianoza este mai accentuata daca
plamanul era afectat anterior;
C. daca apare, tusea este productiva;
D. intensitatea dispneei variaza In functie
de
tipul de pneumotorace;
E. intensitatea dispneei depinde de starea
anterioara a plamanului.
2280. Referitor la durerea din
pneumotorace,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de obicei, este usoara;
B. este mai frecvent resimtita
interscapulovertebral;
C.In mod tipic, este descrisa ca fiind
surda, difuza;
D. poate fi socogena;
E. poate fi ameliorata de respiratie.
2281. Durerea din pneumotorace este
Insotita adesea de urmatoarele
manifestari,
ce.:
A. puls amplu;
B. tahicardie;
C.anxietate;
D.hiperemia fetei;
E. hipersudoratie.
2282. Referitor la cianoza din
pneumotorace,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este mai frecventa In pneumotoracele
masiv;
B. nu apare In pneumotoracele cu
supapa;
C. poate preexista la pacientii cu
patologie
pulmonara severa anterioara;
D. apare mai frecvent la bolnavii
pulmonari
cronici;
E. scade pe masura ce creste cantitatea
de
aer din cavitatea pleurala.
2283. In pneumotorace pot sa apara
urmatoarele modificari la examenul fizic,
ce.:
550
A. matitate sau submatitate;
B. extinderea matitatii cardiace;
C.tuse amforica;
D. ascensionarea limitei inferioare a
sonoritatii pulmonare;
E. garguiment („glu-glu") la miscarea
toracelui In hemo-, pio-,
hidropneumotorace.
2284.Cateva dintre modificarile la
examenul
fizic produse de pneumotorace sunt
urmatoarele, ce.:
A. egofonie;
B. ascensionarea marginii inferioare a
matitatii hepatice;
C. intensificarea murmurului vezicular;
D.sucusiunea hipocratica In hemo-, pio-,
hidropneumotorace;
E. matitate paravertebrala pe aceeasi
parte
In pneumotoracele cu supapa.
2285.Cateva dintre modificarile la
examenul
fizic caracteristice pentru PT sunt
urmatoarele, ce.:
A. matitate cu limita superioara urcand
mult
In axila In
hemo/pio/hidro-pneumotorace;
B. suflu pleuritic;
C. ticait metalic („tintement metalique") la
scuturarea toracelui cand, pe langa aer,
este prezent si lichid In cavitatea
pleurala;
D.Impingerea mediastinului In partea
opusa, cand cantitatea de aer este
mare;
E.retractia hemitoracelui afectat In
pneumotoracele cu supapa.
2286.Referitor la examenul radiologie In
pneumotorace, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. confirma datele clinice;
B. poate evidentia hernierea pleurei
mediastinale spre partea afectata;
C. desenul pulmonar este accentuat;
D. semnul Kienbock consta In miscarea
paradoxala a mediastinului;
E. un semn caracteristic consta In
balansul
mediastinului.
2287.Cu privire la examenul radiologie In
pneumotorace, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
551 Sindroame pleurale
A. precizeaza caracterul si gravitatea
colapsului pulmonar: total, partial sau
Inchistat;
B. poate evidentia pneumotoracele mut
clinic;
C. plamanul apare hiperinflat;
D. spatiile intercostale sunt Ingustate;
E. un semn caracteristic consta In
deplasarea diafragmei In jos la inspiratie
si
In sus la expiratie.
2288.Cu referire la examenul radiologie
In
pneumotorace, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. poate duce la deplasarea inimii spre
partea afectata;
B. evidentiaza opacifierea hemitoracelui
afectat;
C.In pneumotoracele total, plamanul este
redus la un simplu bont;
D. diafragma este ascensionata;
E. diafragma se misca invers fata de
normal.
2289. Referitor la bulele de aer,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. reprezinta un spatiu chistic;
B. sunt pline cu aer;
C. de obicei, au dimensiuni mari;
D. sunt situate In pleura parietala sau
imediat sub aceasta;
E. ruptura lor este responsabila de
aparitia
PTSP.
2290. Cu privire la pneumotorace (PT)
spontan (PTS), urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce. (PTSP = PTS primar, PTSS
= C. diagnosticul se pune prin RMN;
PTS secundar):
A. PTSP este PTS aparut fara o patologie
pulmonara preexistenta;
B. de obicei, PTSP apare prin ruptura
unei
bule de aer apicale;
C. majoritatea pacientilor cu PTSP sunt
nefumatori;
D. PTSS a fost descris In asociere cu
aproape orice boala pulmonara;
E. PTSS genereaza un pericol vital mai
mic
decat PTSP.
2291. Referitor la pneumotorace (PT)
spontan (PTS), urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. PTSS este PTS aparut pe fondul unei
patologii pulmonare preexistente;
B. In realitate, majoritatea pacientilor cu
PTSP au boala pulmonara subclinica
preexistenta, desi nu sunt fumatori;
C.cele mai multe cazuri de PTSS apar pe
fondul unei boli pulmonare obstructiv
cronice;
D.aproximativ jumatate din pacientii care
au
un prim PTSP, vor avea recidiva;
E.PTSS are prognostic mai sever decat
PTSP, deoarece survine la pacienti cu
rezerva cardiaca redusa.
2292. Cu privire la pneumotoracele
traumatic, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. poate fi consecinta unor traumatisme
toracice penetrante sau nepenetrante;
B. se poate asocia cu hemotorace,
rezultand un hemopneumotorace;
C.cel iatrogen este provocat de manevre
diagnostice, cum ar fi paracenteza;
D. poate sa apara In urma unei
manevre de
inserarea a unei cateter venos central;
E.poate fi produs de o biopsie aspirativa
transtoracica;
F.formele iatrogene sunt tot mai rare.
2293. Cu privire la pneumotoracele In
tensiune, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. de obicei, apare In timpul ventilatiei
mecanice sau a manevrelor de
resuscitare;
B. diagnosticul poate fi sugerat de
presiunile
inspiratorii de varf scazute In timpul
ventilatiei mecanice;
D.reprezinta o urgenta medicala;
E. daca nu se reuseste cresterea
presiunii
din spatiul pleural, pacientul risca sa
moara.
2294. Fiind date urmatoarele evenimente
care pot sa apara In evolutia unui
pneumotorace In tensiune:
a.hipoxemie marcata; b.presiune pozitiva
In spatiul pleural; c. ventilatia este
compromisa sever; d.pericol vital pentru
pacient; e.plamanul nu se poate
destinde; care este lantul temporal/cauzal
corect:
A. a-»e—>c—>b—>d;
B. b—►a-*e—>c—>d;
 Pneumotoracele (PT) 552

C. b.pericol vital pentru pacient;

b—>e—>c—>a—>
d; D.c—>e—>a—
►b
—» d;
E.
e—>b—>c—»a—>d.
2295. Fiind propuse urmatoarele
evenimente
care pot sa apara In evolutia unui
pneumotorace In tensiune:
a.presiune pozitiva In spatiul pleural;
388
E. e—>a->c-MJ->b. 2296. Referitor la
manifestarile PT In tensiune, fiind date
urmatoarele categorii: 1 .element care
sugereaza diagnosticul; 2.element de
examen fizic care contribuie
la punerea diagnosticului; 3.element
care poate produce moartea
pacientului; si urmatoarele manifestari:
a.ventilarea dificila In timpul manevrelor
de
resuscitare; b.debit cardiac insuficient;
c. hipersonoritate la percutia
hemitoracelui; d.hemitorace destins; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3,
c-2, d-2; B.a-2, b-1, c-2, d-3; C.a-2, b-2,
c-3, d-1; D.a-2, b-3, c-1, d-2; E.a-3, b-2,
c-1, d-2.
c.scade debitul cardiac;
d.creste presiunea din mediastin;
e.scade Intoarcerea venoasa catre inima;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a—>c—>d—>e—»b;
B. a->d->e->c-> b;
C.c—► d—
»e—>a—>b;
D.d-»b-> c—
a—b;
2297. Cu privire la manifestarile PT In
tensiune, fiind date urmatoarele
categorii: 1.element care sugereaza
diagnosticul; 2.element de examen
fizic care contribuie
la punerea diagnosticului; 3.element
care poate produce moartea
pacientului; si urmatoarele
manifestari: a.hemitorace fara zgomote
respiratorii; b.deplasarea mediastinului
spre partea
opusa;
c.presiuni inspiratorii de varf crescute In
timpul ventilatiei mecanice;
d.hipoxemie marcata; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3,
d-2; B.a-1, b-3, c-2, d-2; C.a-2, b-2,
c-1, d-3; D.a-2, b-3, c-2, d-1; E.a-3,
b-2, c-1, d-2.

A. a-1, b-2, c-3;

Sindroame B.a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
Introducere D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, c-1.
2298. Referitor la anatomia
mediastinului, fiind date cele trei mediastinale
compartimente ale acestuia:
Lmediastinul anterior; 2.mediastinul 2299.Referitor ia structurile anatomice
mijlociu; 3.mediastinul posterior; si continute de cele trei compartimente
urmatoarele delimitari: a.este marginit ale
anterior de stern, iar mediastinului, fiind date:
posterior de pericard si de vasele Lmediastinul anterior;
brahiocefalice; 2.mediastinul mijlociu;
b.se afla Intre mediastinul anterior si 3.mediastinul
cel posterior; posterior; si
ceste marginit anterior de pericard si de urmatoarele structuri:
trahee, iar posterior de coloana a.inima; b.timusul;
vertebrala; carterele si venele brahiocefalice;
care este lista de asocieri corecta: d.esofagul;
 Sindroame mediastinale

e.grupul posterior de noduli limfatici e.formatiuni tumorale tiroidiene; care

mediastinali; care este lista de asocieri este lista de asocieri corecta: A. a-1,
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-3; b-3, c-1, d-3, e-2;
B.a-2, b-1, c-2, d-3, e-3; C.a-2, b-2, B. a-1, b-3, c-3, d-2,
c-1, d-3, e-3; D.a-2, b-3, c-1, d-3, e-2; e-1; C.a-2, b-1, c-1,
E.a-3, b-1, c-2, d-2, e-3. d-3, e-3; D.a-2, b-3,
2300.Cu privire la structurile anatomice c-3, d-1, e-1; E.a-3,
continute de cele trei compartimente b-3, c-2, d-1, e-1.
ale 2303.Referitor la formatiunile tumorale
mediastinului, fiind date: caracteristice pentru cele trei
Lmediastinul anterior; compartimente mediastinale, fiind
2.mediastinul mijlociu; date:
3.mediastinul posterior; si Lmediastinul anterior;
urmatoarele structuri: 2.mediastinul mijlociu;
a.nervi frenici; 3.mediastinul posterior;
b.noduli limfatici mediastinali anteriori; si urmatoarele tipuri de formatiuni
c. aorta ascendenta si arcul aortic; tumorale:
d.arterele si venele pulmonare; a.chisturi pleuropericardice;
e.ductul toracic; b.diverticule esofagiene;
care este lista de asocieri corecta: A. c.limfoame;
a-1, b-2, c-2, d-2, e-3; B.a-2, b-1, c-2, d.meningocele;
d-2, e-3; C.a-2, b-2, c-3, d-1, e-2; D.a-2, e.formatiuni vasculare;
b-3, c-2, d-2, e-1; E.a-3, b-1, c-2, d-2, care este lista de asocieri corecta:
e-2. A. a -2, b-1, c-2, d-3, e-3;
2301. Cu referire la structurile B.a-1, b-3, c-3, d-2, e-2;
anatomice C.a-2, b-3, c-1, d-3, e-2;
continute de cele trei compartimente D. a-3, b-2, c-2, d-1, e-3;
ale E.a-3, b-3, c-1, d-2, e-2.
mediastinului, fiind date: 2304.Referitor la formatiunile tumorale
Lmediastinul anterior; caracteristice pentru cele trei
2.mediastinul mijlociu; compartimente mediastinale, fiind
3.mediastinul posterior; date:
si urmatoarele structuri: a.arterele si Lmediastinul anterior;
venele mamare interne; b.aorta 2.mediastinul mijlociu;
toracica descendenta; c. venele cave; 3.mediastinul posterior;
d.venele azygos si hemiazygos; si urmatoarele tipuri de formatiuni
e.traheea, bronhiile principale si noduli tumorale:
limfatici adiacenti acestora; care este a.meningomielocele;
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, b.teratoame;
c-2, d-3, e-2; B.a-2, b-3, c-2, d-3, e-1; c.adenopatii metastatice;
C.a-3, b-1, c-2, d-2, e-3; D.a-3, b-2, c-3, d.chisturi bronhogene;
d-1, e-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1, e-2. care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-2;
Formatiuni tumorale B. a-1, b-3, c-2,
d-2;
mediastinale (FTM) C.a-2, b-2,
2302. Referitor la formatiunile tumorale c-1,d-3;
caracteristice pentru cele trei D.a-3, b-1, c-2,
compartimente mediastinale, fiind d-2;
date: E.a-3, b-2, c-2,
Lmediastinul anterior; d-1.
2.mediastinul mijlociu; 2305.Referitor la anatomia
3.mediastinul posterior; mediastinului si
si urmatoarele tipuri de formatiuni la evaluarea unei formatiuni tumorale
tumorale: mediastinale (FTM), urmatoarele
a.timoame; afirmatii
b.tumori neurogene; sunt corecte, ce.:
c. chisturi gastroenterice; A. mediastinul este regiunea anatomica
d.adenopatii In cadrul bolilor situata Intre sacii pleurali;
granulomatoase; B. fiecare dintre cele trei
compartimente
 Sindroame mediastinale

mediastinale are leziuni caracteristice D.cea mai valoroasa tehnica imagistica

diferite; pentru evaluarea unei FTM este
C.radiografia baritata este utila pentru ecografia;
evaluarea unei FTM anterioare;
E.o modalitate de linia a doua folosita si urmatoarele caracteristici: a.In multe
pentru diagnosticarea unei FTM este cazuri, permite stabilirea diagnosticului
toracoscopia asistata video; fara toracotomie;
F. In majoritatea cazurilor de FTM, pentru b.este utila doar pentru pacientii cu
stabilirea diagnosticului este necesara FTM posterioare;
toracotomia. ceste cea mai valoroasa tehnica
2306. Cu privire la evaluarea unei imagistica pentru evaluarea FTM; care
formatiuni este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
tumorale mediastinale (FTM), c-3; B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-3, c-1;
urmatoarele D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
afirmatii sunt corecte, ce.: 2309.Fiind date urmatoarele tehnici
A. primul pas este de a stabili localizarea folosite
FTM Intr-unui dintre cele trei pentru evaluarea formatiunilor tumorale
compartimente mediastinale; (FT) mediastinale:
B. In majoritatea cazurilor de FTM, 1.TC;
singura 2.radiografia baritata;
tehnica imagistica la care ar trebui sa se 3.mediastinoscopie; si urmatoarele
recurga este radiografia toracica; caracteristici: a.permite diagnosticarea
C.o tehnica accesibila care permite cu usurinta a
diagnosticarea cu usurinta a unei FTM diverticulelor esofagiene; b.permite un
cu diagnostic cert la multi
apartenenta digestiva este RMN; pacienti cu FT In mediastinul anterior
D.pentru gusa intratoracica, este foarte sau
utila mijlociu;
biopsia endoscopica transesofagiana; c.In majoritatea cazurilor, este singura
E. modalitati de linia a doua folosite tehnica imagistica necesara; care este
pentru lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2,
diagnosticarea unei FTM sunt c-3; B.a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1;
mediastinoscopia si mediastinotomia. D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
2307. Fiind date urmatoarele tehnici 2310.Fiind date urmatoarele tehnici
folosite folosite
pentru evaluarea unei formatiuni pentru evaluarea formatiunilor tumorale
tumorale (FT) mediastinale:
mediastinale (FTM): 1 .radiografia baritata;
1 .radiografia baritata; 2.scintigrafie cu 2.mediastinotomie;
131
l; 3.toracoscopie asistata video; si 3.biopsia endoscopica transesofagiana
urmatoarele caracteristici: a.In multe sau
cazuri, permite stabilirea endobronsica ghidata ecografic; si
diagnosticului si Indepartarea FTM; urmatoarele caracteristici: a.In multe
b.poate stabili eficient diagnosticul de cazuri, permite stabilirea
gusa diagnosticului fara toracotomie;
intratoracica; c. permite diagnosticarea b.permite diagnosticarea cu usurinta a
cu usurinta a achalaziei; c. permite un diagnostic cert
herniei gastrice transhiatale; la multi
care este lista de asocieri pacienti cu FT In mediastinul anterior
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, sau
b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-3, mijlociu;
b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1. care este lista de asocieri
2308. Fiind date urmatoarele tehnici corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2,
folosite b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1;
pentru evaluarea formatiunilor tumorale D.a-3, b-1, c-2;
mediastinale (FTM): E.a-3, b-2, c-1.
1.TC;
2.radiografia baritata; Mediastinitele
3.biopsia aspirativa (punctia-biopsie) pe
ac fin percutana;
555 Sindroame mediastinale

2311. Referitor la etiologia mediastinitelor, urmatoarele

fiind date urmatoarele categorii:
Luna dintre cele doua cauze
responsabile de majoritatea cazurilor
de mediastinita acuta;
2.una dintre cele doua cauze
responsabile de majoritatea cazurilor
de mediastinita cronica;
si urmatoarele cauze:
a.perforatie esofagiana;
b.histoplasmoza;
c. tuberculoza;
d.sternotomie mediana pentru
interventiile chirurgicala cardiace; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-1, d-2; B.a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, 2315. Referitor la mediastinita cronica,
b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2, urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
b-2, c-1, d-1.
Mediastinita acuta
2312. Referitor la perforatia/ruptura
esofagiana, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. este una dintre cele doua cauze majore autoimuna;
de mediastinita acuta;
B. determina manifestari intense, de
suferinta acuta;
C. infectia mediastinala pe care o
provoaca,
se manifesta prin tuse si palpitatii;
D.se poate produce spontan;
E. poate fi o complicatie a esofagoscopiei; compresia urmatoarelor structuri
F. se poate produce la introducerea unei
sonde Blakemore.
2313. Referitor la mediastinita dupa
sternotomie mediana, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. are o incidenta de 0,4-5,0%;
B. cel mai frecvent, se prezinta ca
septicemie;
C. se poate prezenta ca stare septica;
D. se poate manifesta prin Ingustarea
mediastinului;
E. diagnosticul se stabileste de obicei prin A. ruptura alveolara cu aer disecand In
TC;
F. mortalitatea depaseste 20%.
Mediastinita cronica
2314. Referitor la diversele cauze ale
mediastinitei cronice, fiind date
E. aer disecand de la gat sau din
abdomen In mediastin. 2318. Referitor la
pneumomediastin, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. pneumomediastinul Inseamna
prezenta
gazului In interstitiile mediastinului;
evaluari de frecventa:
1 .una dintre cele doua cauze
responsabile de majoritatea cazurilor;
2.In unele cazuri;
si urmatoarele stari patologice:
a.histoplasmoza;
b.tuberculoza;
c. sarcoidoza;
d.silicoza;
e.alte boli fungice; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-
2; B.a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; C.a-2, b-1,
c-2, d-1, e-2; D.a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;
E.a-2, b-2, c-2, d-1, e-1.
A. unul dintre principalele substraturi este
inflamatia granulomatoasa a cailor
respiratorii superioare;
B. una dintre principalele forme este
mediastinita fibrozanta;
C. majoritatea cazurilor au o cauza
D. mediastinita granulomatoasa este de
obicei intens simptomatica;
E. mediastinita fibrozanta provoaca de
obicei semne de inflamatie sistemica.
2316. Mediastinita fibrozanta poate
produce
mediastinale, ce.:
A. vena cava superioara;
B. caile respiratorii mari;
C.nervul vag;
D.ganglionul stelat;
E. aorta;
F. venele bronsice.
Pneumomediastinul
2317. Principalele cauze de
pneumomediastin sunt urmatoarele,
ce.:
mediastin;
B. perforatia/ruptura aortei;
C. perforatia/ruptura canalului toracic;
D. perforatia/ruptura bronhiilor
segmentare;
B. una dintre principalele cauze este
perforatia/ruptura unui organ
mediastinal
care contine aer;
C .In mod tipic, se manifesta prin durere
laterotoracica severa;
556 Tulburari de ventilatie

D. durerea pe care o provoaca poate B. cel mai frecvent, durerea iradiaza In

iradia abdomen;
sau nu; Cde obicei, examenul fizic evidentiaza
E. semnul Hamman se percepe cel mai emfizem subcutanat In regiunea
bine subxifoidiana;
In decubit lateral drept. D. semnul Hamman este un zgomot
2319. Cu privire la pneumomediastin, ca o
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.: scartaitura/paraitura, sincron cu
A. aerul poate proveni din plaman, din respiratia;
tubul E. de obicei, diagnosticul este confirmat
digestiv, de la gat sau din abdomen; prin
ecografie.

Tulburari de ventilatie
D. numeroasele entitati patologice apte sa
Hipoventilatia determine hVA cronica pot fi Impartite In
Definitie si etiologie 3
categorii In functie de localizarea
2320. Referitor la hipoventilatia alveolara defectului fiziopatologic;
(hVA), urmatoarele afirmatii sunt E. hVA cronica poate fi consecinta unor
corecte, defecte ale sistemului respirator
ce.: neuromuscular.
A. intervalul normal al PaCo2 este de 47-53
mmHg; 2322.Cu referire la hipoventilatia
B. indiferent de cauza, manifestarea alveolara
distinctiva a tuturor sindroamelor de (hVA), urmatoarele afirmatii sunt
hVA corecte,
consta In scaderea PCo2 alveolar (PACo2) ce.:
si prin urmare a PaCo2; A. afectiunile acute generatoare de hVA
C. hVA cronica poate fi produsa de un reprezinta urgente amenintatoare de
defect In sistemul metabolic de control viata;
B. cresterea PAco2 produce o crestere
respirator;
obligatorie a PA02;
D.unele sindroame de hVA implica
tulburari C. defectele aparatului ventilator
combinate afectand cate doua elemente reprezinta
ale sistemului respirator; una dintre cauzele hVA alveolare
E. In timpul somnului, se accentueaza cronice;
tulburarile gazelor din sangele arterial. D.cefaleea matinala este expresia
2321. Cu privire la hipoventilatia alveolara vasodilatatiei cerebrale nocturne;
(hVA), urmatoarele afirmatii sunt E. accentuarea nocturna a tulburarilor
corecte, gazelor din sangele arterial este
ce.: consecinta cresterii fiziologice a
A. prin definitie, hVA este prezenta cand impulsului respirator central In timpul
PaCo2 scade sub nivelul normal; somnului.
B. In sindroamele de hVA importante din 2323.Fiind date urmatoarele fragmente
punct de vedere clinic, PaCo2 are, de dintr-
obicei, valori de 45-50 mmHg; o fraza referitoare la unul dintre
C.afectiunile care produc hVA pot fi mecanismele hipoventilatiei alveolare:
acute a.desi plamanii sunt normali;
sau cronice;
557 Tulburari de ventilatie
b.determina; c.ceea
ce duce la;
d.reducerea valorii totale a volumului
ventilator pe minut; e.cresterea PaCo2;
f.scaderea ventilatiei alveolare; care este
cea mai corecta reconstructie:
A. a—e—b— f— c— d;
B. d—b—e—a—c—f;
C.d—b—f—c—e—a;
D.e—b—d—a—c—f;
E. f—a—b—d—c—e.
2324. Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-
0 fraza referitoare la unul dintre
mecanismele hipoventilatiei alveolare:
a.cresterea Paco2!
b.desi volumul ventilator pe minut este
normal sau chiar crescut;
c.determina;
d.hipoventilatie alveolara neta;
e.nepotrivirea severa dintre ventilatie si
perfuzie; f.ceea ce
duce la;
care este cea mai corecta reconstructie:
A. b—d—c—e—f—a;
B. d—b—c—a—f—e;
C.d—c—a—b—f—e;
D.e—c—a—b—f—d;
E. e—c—d—f—a—b.
2325. Fiind date urmatoarele mecanisme
ale
hipoventilatiei alveolare:
1 .desi plamanii sunt normali,
reducerea valorii totale a volumului
ventilator pe minut determina
scaderea ventilatiei alveolare;
2.desi volumul ventilator pe minut este
normal/crescut, nepotrivirea severa dintre
ventilatie si perfuzie determina hipoventilatie
alveolara neta; si urmatoarele categorii
de afectiuni: a.majoritatea afectiunilor
peretelui toracic; b.unele dintre bolile
care afecteaza
peretele toracic cum ar fi obezitatea; c.
afectiunile asociate cu perturbarea
impulsului respirator; d.afectiunile
plamanilor; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2,
c-1, d-2; C.a-2, b-1, c-1, d-2;; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
2326.Fiind propuse urmatoarele
mecanisme
ale hipoventilatiei alveolare:
1 .desi plamanii sunt normali,
reducerea valorii totale a volumului
ventilator pe minut determina
scaderea ventilatiei alveolare;
2.desi volumul ventilator pe minut este
normal/crescut, nepotrivirea severa
dintre
ventilatie si perfuzie determina
hipoventilatie alveolara neta; si
urmatoarele categorii de afectiuni:
a.afectiunile pulmonare; b.afectiunile
cailor respiratorii inferioare; c.obstructia
cailor respiratorii superioare; d.defecte In
sistemul respirator
neuromuscular; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-1,
c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2;
C.a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1,
c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
2327.Referitor la clasificarea
sindroamelor
de hipoventilatie cronica In functie de
structurile afectate (localizarea
defectului),
fiind date urmatoarele mecanisme:
1 .perturbarea stimulului respirator;
2.deficienta sistemului neuromuscular
respirator; 3.afectarea
aparatului ventilator; si
urmatoarele structuri: a.caile
respiratorii; b.muschii
respiratori; c. maduva spinarii;
d.chemoreceptorii periferici si centrali;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-2, d-3;
C.a-2, b-3, c-1, d-2;
D.a-3, b-1, c-2, d-2;
E.a-3, b-2, c-2, d-1.
2328.Cu privire la clasificarea
sindroamelor
de hipoventilatie cronica In functie de
structurile afectate (localizarea
defectului),
fiind date urmatoarele mecanisme:
1 .perturbarea stimulului respirator;
2.deficienta sistemului neuromuscular
respirator; 3.afectarea aparatului
ventilator; si urmatoarele structuri:
a.peretele toracic; b.nervii periferici;
c.neuronii respiratori ai trunchiului
cerebral;
d. plamani;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3;
B.a-1, b-3, c-3, d-2; C.a-2, b-3,
c-1, d-3; D.a-3, b-2, c-1, d-3;
E.a-3, b-3, c-2, d-1.
2329. Referitor la clasificarea
sindroamelor
de hipoventilatie cronica In functie de
558 Tulburari de ventilatie
mecanism (localizarea defectului), fiind
date
urmatoarele mecanisme:
1 .chemoreceptorii periferici si centrali;
2.neuronii respiratori ai trunchiului
cerebral; 3.muschii respiratori; 4.peretele
toracic; si urmatoarele afectiuni: a.infarct
de trunchi cerebral; b.disfunctia de
glomus carotidian; c.hipotiroidism;
d.spondilita anchilozanta; e.miastenia
grava; care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-2;
B. a-2, b-1, c-2, d-4, e-3;
C.a-2, b-3, c-2, d-4,
e-1;
D.a-3, b-1, c-4, d-2,
e-2;
E.a-4, b-2, c-3, d-1,
e-2.
2330. Privitor la clasificarea sindroamelor
de
hipoventilatie cronica In functie de
mecanism (localizarea defectului), fiind
date
urmatoarele mecanisme:
1.chemoreceptorii periferici si centrali;
2.neuronii respiratori ai trunchiului
cerebral; 3.muschii respiratori; 4.peretele
toracic; si urmatoarele afectiuni:
a.sindrom de hipoventilatie alveolara
primara;
b.traumatism al glomusului carotidian;
c.distrofie musculara; d.hemoragie de
trunchi cerebral; e.hipoventilatia din
obezitate; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-2;
B. a-2, b-1, c-3, d-2,
e-4;
C.a-3, b-1, c-2, d-4,
e-2;
D.a-3, b-4, c-2, d-2,
e-1;
E.a-4, b-2, c-2, d-3,
e-1.
2331. Cu privire la clasificarea
sindroamelor
de hipoventilatie cronica In functie de
mecanism (localizarea defectului), fiind
date
urmatoarele mecanisme:
1 .chemoreceptorii periferici si centrali;
2.neuronii respiratori ai trunchiului
cerebral;
3.maduva spinarii si nervii periferici;
4.muschii respiratori;
5.caile respiratorii si plamanii;
si urmatoarele afectiuni:
a.traumatism de trunchi cerebral;
b.miopatie cronica;
c. stenoza laringiana si traheala;
d.hipoxie prelungita;
e.traumatism cervical Inalt; care
este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-5, c-2, d-4, e-3; B.a-2,
b-4, c-5, d-1, e-3; C.a-3, b-5,
c-2, d-1, e-4; D.a-4, b-1, c-3,
d-5, e-2; E.a-5, b-4, c-3, d-1,
e-2.
2332.In ce priveste clasificarea
sindroamelor
de hipoventilatie cronica In functie de
mecanism (localizarea defectului), fiind
date
urmatoarele mecanisme:
1 .chemoreceptorii periferici si centrali;
2.neuronii respiratori ai trunchiului
cerebral; 3.maduva spinarii si nervii
periferici; 4.peretele toracic; 5.caile
respiratorii si plamanii; si urmatoarele
afectiuni: a.poliomielita;
b.apnee de somn obstructiva; c. alcaloza
metabolica; d.demielinizarea trunchiului
cerebral; e.cifoscolioza;
care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c^, d-2, e-5;
B.a-1, b-4, c-3, d-2, e-5; C.a-2,
b-1, c-4, d-3, e-5; D. a-3, b-5,
c-1, d-2, e-4; E.a-4, b-5, c-3,
d-2, e-1.
2333.Cu referire la clasificarea
sindroamelor
de hipoventilatie cronica In functie de
mecanism (localizarea defectului), fiind
date
urmatoarele mecanisme:
1.neuronii respiratori ai trunchiului
cerebral;
2.maduva spinarii si nervii periferici;
3.peretele toracic;
4.caile respiratorii si plamanii;
si urmatoarele afectiuni:
a.degenerarea trunchiului cerebral;
b.fibrotorace;
c. boala de neuron motor;
d.fibroza chistica;
e.poliomielita bulbara;
care este lista de asocieri corecta:
559 Tulburari de ventilatie

A. a-1, b-3, c-2, d-4, e-1; 2337. Fiind date urmatoarele

B. a-2, b-1, c-3, d-4, evenimente care pot determina
e-1; hipoventilatie la un pacient cu BPOC:
C.a-2, b-4, c-1, d-1, a.hipoventilatie;
e-3; b.scaderea impulsului respirator central;
D.a-3, b-2, c-4, d-1, ctratament corticosteroid administrat
e-1; oral; d.alcaloza metabolica; care este
E.a-4, b-1, c-1, d-3, Inlantuirea cauzala corecta:
e-2. A. b—c—d—a;
2334. Referindu-ne la clasificarea B.
sindroamelor de hipoventilatie cronica In b—d—c—a
functie de mecanism (localizarea ;
defectului), fiind date urmatoarele O
mecanisme: c—d—►b—a;
1.neuronii respiratori ai trunchiului D. d—b—c—a;
cerebral; E.d—c—b—a.
2.maduva spinarii si nervii periferici;
3.peretele toracic; Trasaturi fiziologice si clinice
4.caile respiratorii si plamanii; 2338.Fiind date urmatoarele
si urmatoarele afectiuni: evenimente
a.administrarea cronica de fiziopatologice declansate de
medicamente; hipoventilatia
b.toracoplastie; alveolara:
c.encefalita bulbara; a.cresterea PCo2 alveolar (PAC02);
d.boala pulmonara obstructiva cronica; b.cresterea PaCo2;
e.neuropatie periferica; care c.scaderea concentratiei de CI";
este lista de asocieri corecta: A. d.acidoza respiratorie;
a-1, b-3, c-1, d-2, e-4; B.a-1, e.cresterea compensatorie a
b-3, c-1, d-4, e-2; C.a-2, b-1, concentratiei
c-3, d-4, e-1; D.a-3, b-4, c-1, HC03" plasmatic; care este lantul
d-2, e-1; E.a-4, b-1, c-2, d-1, temporal/cauzal corect:
e-3. A. a—b—d—e—c;
2335. Cauze (directe sau indirecte) de B.
hipoventilatie la un pacient cu BPOC, b—d—e—c—a
pot fi ;
urmatoarele, ce.: O
A. perturbarea mecanicii ventilatorii; c—b—d—e—a;
B. defect Innascut ducand la exagerarea D. d—b—e—a—c;
impulsului respirator central; E.e—c—b—a—d.
O tratament B-mimetic; 2339.Fiind date urmatoarele
D. acidoza metabolica; evenimente
E.tratament metilxantinic. fiziopatologice declansate de
2336. Fiind date urmatoarele evenimente hipoventilatia
care pot determina hipoventilatie la un alveolara:
pacient cu BPOC: a.cresterea PAC02;
a.alcaloza metabolica; b.cianoza;
b.tratament diuretic; c. hipoxemie;
c.scaderea impulsului respirator d.scaderea PA02;
central; d.hipoventilatie; care este lantul temporal/cauzal corect:
care este Inlantuirea cauzala corecta: A. A. a—b—c—d;
a—b— c— d; B.a >d—c-
B. a—c- ► -C. >a—c-
C.b—a- b- b-D ►d—a
D.b—c- > .c- -*a—b-
E. c—a- c-
 Hipoventilatia 560

2340. Fiind date urmatoarele evenimente e; D.d—>a—>b—

fiziopatologice declansate de >
hipoventilatia alveolara: e—>c;
a.hipertensiune pulmonara; E.
b.hipoxemie si hipercapnie cronice; e->c->b-»d->a.
c.vasoconstrictie pulmonara; 2343. Referitor la consecintele
d.hipertrofie ventriculara dreapta; hipoventilatiei
e.insuficienta cardiaca dreapta; alveolare, fiind date urmatoarele
care este lantul temporal/cauzal corect: cauze:
A. a—c—d—e—b; 1.hipertensiune pulmonara; 2.hipoxemie
> » B.b—c—a- severa cronica; 3.scaderea severa a
d- e C. c—e—a- calitatii somnului; si urmatoarele
> > D. d—a—c- consecinte: a.policitemie secundara;
d- b E.e—c—d- b.confuzie mentala; c. insuficienta
2341. Fiind date cardiaca dreapta; care este lista de
urmatoarele evenimente asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1,
fiziopatologice declansate de b-3, c-2;
hipoventilatia C. a-2, b-1,
alveolara: c-3;
a.In timpul somnului, scade suplimentar D.a-2, b-3,
impulsul respirator central; c-1;
b.vasodilatatie cerebrala; E.a-3, b-2,
c.cefalee matinala; c-1.
d.se agraveaza hipercapnia si hipoxemia; 2344. Referitor la consecintele
e.se accentueaza hipoventilatia hipoventilatiei
alveolara; care este lantul alveolare, fiind date urmatoarele
temporal/cauzal corect: cauze:
A. a—>e—>d—>b—>c; 1 .vasoconstrictie pulmonara;
B. 2.vasodilatatie cerebrala; 3.scaderea
b—>c—>e—>d severa a calitatii somnului; si
—>a; urmatoarele consecinte: a.deficit
C.c—>a—>-b—>d intelectual:
—>e; b.cefalee matinala;
D.d—>e—»a—>b c.hipertensiune pulmonara; care este
—>c; lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3;
E. B.a-1, b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-2,
e—>d—>a—>c— b-3, c-1; E.a-3, b-2, c-1.
>b. 2345.Referitor la consecintele
2342. Fiind date urmatoarele evenimente hipoventilatiei
fiziopatologice declansate de alveolare, fiind date urmatoarele
hipoventilatia cauze:
alveolara: 1.hipertensiune pulmonara; 2.acidoza
a.se accentueaza hipoventilatia respiratorie; 3.scaderea severa a calitatii
alveolara; b.se agraveaza hipercapnia si somnului; si urmatoarele consecinte:
hipoxemia; c.scad performantele a.hipertrofie ventriculara dreapta;
intelectuale diurne; d.In timpul somnului, b.somnolenta diurna;
scade suplimentar c.cresterea compensatorie a
impulsul respirator central; e.scade concentratiei
calitatea somnului; care este lantul HC03" plasmatic; care este lista de
temporal/cauzal corect: asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1,
A. a—>d—>b—>e—>c; b-3, c-2; C.a-2, b-1, c-3; D.a-2, b-3, c-1;
B. E.a-3, b-1, c-2.
b—►d-»a->e-* 2346.Referitor la consecintele
c; hipoventilatiei
C.c-+d-»b—>a—>
561 Tulburari de ventilatie
alveolare, fiind date urmatoarele cauze:
1 .hipoxemie si hipercapnie cronice;
2.hipoxemie severa cronica;
3.scaderea severa a calitatii somnului; si
urmatoarele consecinte:
a.oboseala matinala;
b.vasoconstrictie pulmonara;
c.stimularea eritropoezei;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B.a-2, b-1, c-3;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E.a-3, b-2, c-1.
Diagnostic
2347.Urmatoarele fragmente din doua
fraze
despre fiziologia si fiziopatologia
ventilatiei
sunt corect formulate, ce.:
A. sistemul comportamental de control
respirator;
B. este anatomic identic cu sistemul de
control metabolic;
C. la pacientul cu hipoventilatie alveolara
cronica;
D.se poate de obicei localiza tulburarea;
E. prin examen clinic.
2348. Fiind date cele trei sisteme a caror corecta:
deficienta este implicata In etiologia
sindroamelor de hipoventilatie alveolara B. a-2, b-1, c-6, d-5, e-3,
cronica:
1 .sistemul metabolic de control
respirator; 2.sistemul neuromuscular;
3.aparatul ventilator; si urmatoarele
componente: a.peretele toracic, caile
respiratorii, plamanii;
b.motoneuronii din trunchiul cerebral,
maduva spinarii, nervii si muschii
respiratori;
c.chemoreceptorii si neuronii integratori
din trunchiul cerebral; care este lista de
asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-3, c-1;
D.a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2,
c-1.
2349. Referitor la parametrii folositi pentru a.rezistenta, complianta, diferenta
a (A-a)P02;
stabili localizarea defectului la pacientii
cu
sindroame de hipoventilatie alveolara,
fiind
date urmatoarele simboluri:
1.V;
2.P.1
(P0,1);
3.EMGdi;
4.Plmax;
5.PEmax;
6.diferenta (A-a)P02; si urmatoarele
semnificatii: a.presiunea inspiratorie
maxima care poate
fi generata Impotriva cailor
respiratorii
obturate;
b.reactia electromiografica
diafragmatica
(la stimuli chimici); c. presiunea
obturata = presiunea la orificiul
bucal generata dupa 0,1 secunde de
inspiratie Impotriva cailor respiratorii
obturate (ca raspuns la stimuli chimici);
d.volumul ventilator pe minut (ca
raspuns
la stimuli chimici); e.diferenta
alveolo-arteriala a P02; f.presiunea
expiratorie maxima care poate
fi generata Impotriva cailor
respiratorii
obturate; care este lista de asocieri
A. a-1, b-2, c-5, d-4, e-4, f-6;
f-4;
C.a-3, b-4, c-1, d-2, e-5,
f-6;
D.a-4, b-3, c-2, d-1, e-6,
f-5;
E. a-6, b-5, c-3, d-3, e-2,
f-1.
2350. Referitor la semnificatia
parametrilor
folositi pentru a stabili localizarea
defectului
la pacientii cu sindroame de
hipoventilatie
alveolara, fiind dati urmatorii parametri:
1.parametrii statici ai aparatului
ventilator; 2.reactivitatea la stimulii
chimici; 3.forta/activitatea muschilor
respiratori; si urmatoarele semnificatii:
b.presiunea obturata,
electromiograma diafragmatica,
 Hipoventilatia 562

presiunile inspiratorie si expiratorie semnificatii:

maxime; a.hiperventilatia
e.volumul ventilator pe minut, presiunea voluntara;
obturata, electromiograma b.volumul ventilator pe minut,
diafragmatica; care este lista de asocieri hiperventilatia voluntara, debitul de
corecta: aer prin caile respiratorii;
A. a-1, b-2, c-3; c. presiunile inspiratorie si expiratorie
B. a-1, b-3, maxime;
c-2; care este lista de asocieri corecta:
C.a-2, b-1, A. a-1, b-2, c-3;
c-3; B.a-1, b-3, c-2;
D.a-2, b-3, C.a-2, b-1, c-3;
c-1; D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-2, E. a-3, b-2, c-1.
c-1. 2353. Referitor la semnificatia
2351. Referitor la semnificatia parametrilor
parametrilor folositi pentru a stabili localizarea
folositi pentru a stabili localizarea defectului
defectului la pacientii cu sindroame de
la pacientii cu sindroame de hipoventilatie
hipoventilatie alveolara, fiind dati urmatorii parametri:
alveolara, fiind dati urmatorii parametri: 1 .diferenta (A-a)P02; 2.presiunile
1.parametrii dinamici ai aparatului inspiratorie si expiratorie maxime;
ventilator; 3.complianta si rezistenta aparatului
2.eficienta schimbului de gaze si/sau respirator;
starea interfetei alveolo-capilare; 4.volumul ventilator pe minut, presiunea
3.activitatea muschilor respiratori ca obturata, electromiograma
raspuns la stimulii chimici; si diafragmatica; si urmatoarele
urmatoarele semnificatii: a.diferenta semnificatii:
(A-a)P02; b.volume pulmonare, fluxuri prin a.reactivitatea la stimuli chimici;
caile b.eficienta schimbului de gaze;
respiratorii; c. presiunea obturata, c. integritatea aparatului ventilator;
electromiograma d.forta muschilor respiratori (inspiratori
diafragmatica; care este lista si expiratori); care este lista de asocieri
de asocieri corecta: corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B.a-1,
A. a-1, b-2, c-3; b-4, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-4;
B. a-1, b-3, D.a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-1, c-3,
c-2; d-2.
C.a-2, b-1, 2354. Referitor la felul In care se
c-3; modifica
D.a-2, b-3, diferitii parametri folositi pentru a stabili
c-1; localizarea defectului la pacientii cu
E.a-3, b-1, sindroame de hipoventilatie alveolara,
c-2. fiind
2352. Referitor la semnificatia dati urmatorii parametri (dSCMR =
parametrilor defectele sistemului de control
folositi pentru a stabili localizarea metabolic al
defectului respiratiei, dSRNM = defectele
la pacientii cu sindroame de sistemului
hipoventilatie respirator neuromuscular, dApVe =
alveolara, fiind dati urmatorii parametri: defectele aparatului ventilator):
1 .parametrii care depind de fluxuri; 1 .complianta aparatului respirator;
2.controlul voluntar al respiratiei; 2.hiperventilatia voluntara;
3.forta muschilor 3.volume pulmonare;
respiratori; si urmatoarele 4.volumul ventilator pe minut;
563 Tulburari de ventilatie
si urmatoarele modificari:
a.scazut/a/e In toate trei;
b.normal/a/e In dSCMR, scazut/a/e In
dSRNM si anormal/a/e In dApVe;
c.normal/a/e In dSCMR si In dSRNM, dar
anormal/a/e In dApVe;
d.normal/a/e In dSCMR, dar scazut/a/e In
dSRNM si In dApVe; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4;
B.a-1, b-4, c-2, d-3; C.a-2, b-1, c-4, d-3;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
2355.Referitor la felul In care se modifica
diferitii parametri folositi pentru a stabili
localizarea defectului la pacientii cu
sindroame de hipoventilatie alveolara,
fiind
dati urmatorii parametri (dSCMR =
defectele sistemului de control metabolic
al
respiratiei, dSRNM = defectele
sistemului
respirator neuromuscular, dApVe =
defectele aparatului ventilator):
1.presiunea inspiratorie maxima;
2.rezistenta cailor respiratorii; 3.eficienta
schimbului de gaze; 4.presiunea
obturata; si urmatoarele modificari:
a.normal/a/e In dSCMR si In dApVe, dar
scazut/a/e In dSRNM; b.normal/a/e In
dSCMR si In dSRNM, dar scazut/a/e de
obicei In dApVe; c.scazut/a/e In dSCMR
si In dSRNM, dar
normal/a/e In dApVe; d.normal/a/e In
dSCMR si In dSRNM, dar crescut/a/e In
dApVe; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B.a-1, b-3,
c-4, d-2; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D.a-3, b-4,
c-2, d-1; E.a-4, b-1, c-3, d-2.
2356.Referitor la felul In care se modifica
diferitii parametri folositi pentru a stabili
localizarea defectului la pacientii cu
sindroame de hipoventilatie alveolara,
fiind
dati urmatorii parametri (dSCMR =
defectele sistemului de control metabolic
al
respiratiei, dSRNM = defectele
sistemului
respirator neuromuscular, dApVe =
defectele aparatului ventilator):
1.presiunea generata de muschii
expiratori Impotriva unor cai respiratorii
obturate (PEmax);
2.diferenta (A-a)P02;
3.fluxuri pulmonare;
4.reactiile electromiografice
diafragmatice
la stimuli chimici; si
urmatoarele modificari:
a.scazut/a/e In dSCMR si In dSRNM,
dar
normal/a/e In dApVe; b.normal/a/e In
dSCMR, scazut/a/e In
dSRNM si anormal/a/e In dApVe; c.
normal/a/e In dSCMR si In dApVe, dar
scazut/a/e In dSRNM; d.normal/a/e
In dSCMR si In dSRNM, dar
crescut/a/e In dApVe; care
este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-2, d-3; B.a-2, b-1,
c-3, d-4; C.a-3, b-2, c-4, d-1;
D.a-3, b-4, c-1, d-2; E.a-4, b-3,
c-1, d-2.
2357. Referitor la diferentierea
sindroamelor
de hipoventilatie alveolara pe baza
parametrilor functionali, fiind date cele
trei
sindroame:
1 .defectele sistemului de control
metabolic al respiratiei;
2.defectele sistemului
respirator neuromuscular;
3.defectele aparatului ventilator;
si urmatoarele seturi de modificari:
a.parametrii care depind de fluxuri
sunt scazuti, cei care vizeaza
aparatul ventilator sunt anormali, iar
cei care se refera la forta/activitatea
muschilor respiratori sunt normali;
b.parametrii care exprima
forta/activitatea muschilor respiratori
sau controlul acestora (metabolic sau
voluntar) sunt scazuti, dar parametrii
statici ai aparatului respirator sunt
normali;
c. parametrii care exprima reactivitatea
la stimulii chimici sunt scazuti, dar toti
ceilalti (vizand controlul voluntar al
respiratiei, forta muschilor respiratori,
aparatul ventilator) sunt normali;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2;
B. a-2, b-1,
c-3;
C.a-2, b-3,
c-1;
D. a-3, b-1,
c-2;
 Hipoventilatia
E.a-3, b-2, c-1.
2358. Referitor la diferentierea
sindroamelor
de hipoventilatie alveolara pe baza
parametrilor functionali, fiind date cele
trei
sindroame:
1 .defectele sistemului de control
metabolic al respiratiei; 2.defectele
sistemului respirator
neuromuscular;
3.defectele aparatului ventilator;
si urmatoarele seturi de modificari:
a.volumul ventilator pe minut,
presiunea obturata si reactia
electromiografica diafragmatica sunt
scazute, iar toti ceilalti parametri sunt
normali;
b.volumul ventilator pe minut si
hiperventilatia voluntara sunt scazute, In
timp ce presiunea obturata, reactia
electromiografica diafragmatica,
presiunile inspiratorie si expiratorie
maxime sunt normale, iar volumele si
fluxurile pulmonare, complianta si
rezistenta aparatului respirator sunt
anormale si diferenta (A-a)P02 este
crescuta;
c. rezistenta si complianta aparatului
respirator si diferenta (A-a)P02 sunt
normale, iar toti ceilalti parametri sunt
scazuti;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2;
C.a-2, b-1, c-3;
D.a-2, b-3, c-1;
E.a-3, b-1, c-2.
2359. Fiind date urmatoarele explicatii
pentru modificarile parametrilor
functionali care apar ia pacientii cu
defecte ale sistemului de control
metabolic al respiratiei: 1 .sistemul de
control metabolic al respiratiei este
defect; 2.controlul voluntar al respiratiei
este intact; 3.forta muschilor respiratori
este normala; 4.aparatul ventilator este
integru; 5.parametrii dinamici ai
aparatului respirator sunt normali;
6.parametrii statici ai aparatului respirator
sunt normali; si urmatoarele modificari:
a.volumul ventilator pe minut, presiunea
obturata si reactia electromiografica
diafragmatica sunt scazute; b.fluxurile si
volumele pulmonare sunt normale;
564
c. rezistenta, complianta si diferenta (A-
a)P02 sunt normale; d.hiperventilatia
voluntara este normala; e.presiunile
inspiratorie si expiratorie
maxime sunt normale; f.parametrii
statici si dinamici ai aparatului
respirator sunt normali; care este lista
de asocieri corecta:
A. a-1, b-5, c-6, d-2, e-3, f-4;
B. a-2, b-1, c-6, d-5, e-4,
f-3;
C.a-3, b-1, c-2, d-5, e-6,
f-4;
D.a-5, b-3, c-4, d-6, e-1,
f-2;
E.a-6, b-2, c-3, d-4, e-5,
f-1.
2360. Fiind date urmatoarele explicatii
pentru
modificarile parametrilor functionali
care
apar la pacientii cu defecte ale
sistemului
respirator neuromuscular:
1 .chiar daca ramul aferent al
sistemului de control metabolic al
respiratiei este indemn, cel eferent
(care face parte din sistemului
respirator neuromuscular) este
afectat;
2.sistemul respirator neuromuscular
este defect;
3.scade controlul constient al respiratiei;
4.scade forta muschilor respiratori;
5.alterarea parametrilor dinamici ai
aparatului respirator; 6.aparatul
ventilator este integru; si urmatoarele
modificari: a.scad parametrii care
depind de controlul
metabolic si voluntar al respiratiei si
de
forta/activitatea muschilor respiratori;
b.scad presiunile inspiratorie si
expiratorie
maxime;
c. hiperventilatia voluntara este normala;
d.scad fluxurile si volumele pulmonare;
e.scad volumul ventilator pe minut,
presiunea obturata si reactia
electromiografica diafragmatica;
f.parametrii statici ai aparatului
respirator
sunt normali; care este lista de
asocieri corecta:
A. a-2, b-4, c-3, d-5, e-1, f-6;
565 Tulburari de ventilatie
B. a-3, b-1, c-2, d-5, e-4,
f-6;
C.a-4, b-3, c-5, d-6, e-1,
f-2;
D. a-5, b-6, c-2, d-3, e-4,
f-1;
E.a-6, b-3, c-1, d-4, e-5,f-2.
2361. Fiind date urmatoarele explicatii
pentru
modificarile parametrilor functionali care
apar la pacientii cu defecte ale
aparatului
ventilator:
1 .aparatul ventilator este defect;
2.parametrii care depind de fluxuri sunt
alterati;
3.parametrii statici ai aparatului respirator
sunt anormali; 4.parametrii dinamici ai
aparatului
respirator sunt alterati; 5.sistemul
respirator neuromuscular este
indemn;
6.forta/activitatea muschilor respiratori
sunt
normale; si urmatoarele
modificari: a.volumul ventilator
pe minut,
hiperventilatia voluntara si debitul de
aer
prin caile respiratorii au valori scazute;
b.parametrii statici si dinamici ai
aparatului
respirator sunt anormali; c. parametrii
care exprima, fara a depinde
de fluxuri, controlul metabolic si
voiuntar
al respiratiei sunt normali; d.fluxurile si
volumele pulmonare au valori
anormale; e.presiunea
obturata, reactia
electromiografica diafragmatica,
presiunile inspiratorie si expiratorie
maxime sunt normale; f.rezistenta cailor
respiratorii si diferenta
alveolo-arteriala a P02 cresc, iar
complianta aparatului ventilator scade;
care este lista de asocieri corecta: A. a-2,
b-1, c-5, d-4, e-6, f-3; B.a-3, b-2, c-4, d-5,
e-1, f-6; C.a-4, b-5, c-6, d-1, e-3, f-2;
D.a-5, b-3, c-4, d-6, e-1, f-2; E.a-6, b-5,
c-4, d-1, e-2, f-3.
2362. Referitor la diferentierea
sindroamelor de hipoventilatie alveolara
pe baza parametrilor functionali, fiind
date cele trei sindroame:
1 .defecte ale sistemului de control
metabolic al respiratiei;
2.defecte ale sistemului respirator
neuromuscular;
3.defecte ale aparatului ventilator; si
urmatoarele seturi de modificari:
a.parametrii care exprima
forta/activitatea muschilor respiratori
sau controlul acestora (metabolic sau
voluntar) sunt scazuti, iar parametrii
statici ai aparatului respirator sunt
normali;
b.parametrii care depind de fluxuri sunt
scazuti, cei care vizeaza aparatul
ventilator sunt anormali, iar cei care se
refera la forta/activitatea muschilor
respiratori sunt normali;
c. parametrii care exprima reactivitatea
la stimulii chimici sunt scazuti, iar toti
ceilalti (vizand controlul voluntar al
respiratiei, forta muschilor respiratori,
aparatul ventilator) sunt normali; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-3;
B.a-1, b-3,
c-2; C. a-2,
b-3, c-1;
D.a-3, b-1,
c-2; E. a-3,
b-2, c-1.
2363. Referitor la anomaliile asociate cu
deficienta sistemului de control
metabolic al
respiratiei, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. de obicei, sistemul comportamental
de
control respirator, sistemul
neuromuscular
si aparatul ventilator sunt intacte;
B. reactiile la stimulii chimici
sunt
amplificate;
C. forta muschilor respiratori este
scazuta;
D. presiunea generata de muschii
expiratori
Impotriva unor cai respiratorii obturate
(PEmax) este normala;
E. parametrii statici si dinamici ai
aparatului
respirator sunt alterati.
2364. Cu privire la anomaliile asociate
cu
deficienta sistemului de control
 Hipoventilatia 566

metabolic al hipopnee centrala In timpul somnului;

respiratiei, urmatoarele afirmatii sunt care este lista de asocieri corecta: A.
corecte, ce.: a-1, b-2, c-3, d-1; B.a-2, b-1, c-1, d-3;
A. este Impiedicata generarea impulsului C.a-2, b-3, c-1, d-1; D.a-3, b-1, c-1, d-2;
respirator central ca raspuns la stimuli E.a-3, b-2, c-1, d-1.
chimici (C02 sau hipoxie); 2367.Referitor la anomaliile paraclinice
B. controlul voluntar al respiratiei este generate de defectele In sistemul de
crescut; control
C. presiunea generata de muschii metabolic al respiratiei, fiind date
inspiratori urmatoarele variante:
Impotriva unor cai respiratorii obturate 1.normala/e;
(Plmax) este scazuta; 2.redusa/e;
D. mecanica pulmonara este normala; 3.crescuta/e;
E. schimbul de gaze este deficitar. si urmatorii parametri:
2365. Referitor la anomaliile paraclinice a.hiperventilatia voluntara;
generate de defectele In sistemul de b.reactiile electromiografice
control diafragmatice la stimuli chimici;
metabolic al respiratiei, fiind date c. severitatea manifestarilor din timpul
urmatoarele variante: somnului;
1 .normala/e; 2. redusa/e; 3.crescuta/e; si d.diferenta alveolo-arteriala a P02; care
urmatorii parametri: a.volumele este lista de asocieri corecta:
pulmonare si fluxurile de aer A. a-1, b-2, c-3, d-1;
prin caile respiratorii la spirometria de B. a-1, b-3, c-1,
rutina; d-2;
b.magnitudinea hipoventilatiei In timpul C.a-2, b-1, c-1,
somnului; d-3;
c. presiunea generata de muschii D.a-2, b-3, c-1,
inspiratori Impotriva unor cai respiratorii d-1;
obturate (Plmax); E.a-3, b-1, c-2,
d.reactiile ventilatorii la stimuli chimici; d-1.
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, 2368.Referitor la anomaliile asociate cu
b-3, c-1, d-2; deficienta sistemului respirator
B.a-2, b-1, c-1, d-3; neuromuscular, urmatoarele afirmatii
C.a-2, b-3, c-1, sunt
d-1; D.a-3, b-1, corecte, ce.:
c-2, d-1; E.a-3, b-2, A. reactiile ventilatorii ia stimuli chimici
c-1, d-1. sunt normale;
2366.Referitor la anomaliile paraclinice B. muschii respiratori nu pot genera
generate de defectele In sistemul de presiuni
control statice normale;
metabolic al respiratiei, fiind date C. forta muschilor respiratori este
urmatoarele variante: normala;
1 .normala/e; D. toate testele care exploreaza
2. redusa/e; activitatea
3.crescuta/e; musculara (voluntara sau ca raspuns la
si urmatorii parametri: stimuli metabolici) furnizeaza rezultate
a.presiune obturata la stimuli chimici; normale;
b.presiunea generata de muschii E. rezistenta si complianta aparatului
expiratori respirator sunt, In mod caracteristic,
Impotriva unor cai respiratorii obturate crescute;
(PEmax); c.rezistenta si complianta F. schimbul de gaze este perturbat.
sistemului 2369. Referitor la anomaliile paraclinice
respirator; d.frecventa episoadelor de generate de defectele In sistemul
apnee/ respirator
567 Tulburari de ventilatie
neuromuscular, fiind date urmatoarele
variante:
1.redusa/e;
2.crescuta/e;
3. normala/e; si
urmatorii parametri:
a.rezistenta aparatului respirator;
b.reactiile ventilatorii (volumul ventilator
pe minut) la stimuli chimici;
c. magnitudinea hipoventilatiei In timpul
somnului;
d.hiperventilatia voluntara; care
este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-3, d-1; B.a-1, b-3,
c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-1; E.a-3, b-2,
c-1, d-1.
2370. Referitor la anomaliile paraclinice
generate de defectele In sistemul
respirator
neuromuscular, fiind date urmatoarele
variante:
1.redusa/e; 2.crescuta/e; 3.normala/e; si
urmatorii parametri: a.complianta
aparatului respirator; b.presiunile
generate de muschii inspiratori
(Plmax) si expiratori (PEmax)
Impotriva
unor cai respiratorii obturate; c.
presiunea obturata dezvoltata ca
reactie
la stimuli chimici;
d.frecventa episoadelor de apnee/
hipopnee centrala In timpul somnului;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-3, d-1; B.a-1, b-3, c-1, d-2; C.a-2,
b-1, c-1, d-3; D.a-2, b-3, c-1, d-1; E.a-3,
b-1, c-1, d-2.
2371.Referitor la anomaliile paraclinice
generate de defectele In sistemul
respirator
neuromuscular, fiind date urmatoarele
variante:
1 .redusa/e; 2.crescuta/e; 3. normala/e; si
urmatorii parametri: a.severitatea
manifestarilor din timpul somnului;
b.volume pulmonare si fluxuri de aer
prin
caile respiratorii; c. reactiile
electromiografice diafragmatice
la stimuli chimici;
d.diferenta de oxigen alveolo-arteriala;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-3; B.a-1, b-2, c-1, d-3; C.a-2,
b-1, c-1, d-3; D.a-3, b-1, c-1, d-2; E.a-3,
b-2, c-1, d-1.
2372.Referitor la defectele aparatului
ventilator si la anomaliile pe care
acestea le
genereaza, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. se asociaza cu boli care afecteaza
peretele toracic, plamanii si/sau caile
respiratorii;
B. de obicei, diferenta alveolo-arteriala a
P02 este Ingustata;
C. mecanica respiratiei este normala;
D.Intrucat sistemul neuromuscular este
intact, testele care nu depind de
complianta/rezistenta aparatului
respirator
sunt anormale;
E.toate testele care depind de ventilatie
sunt normale.
2373.Cu privire la defectele aparatului
ventilator si la anomaliile pe care
acestea le
genereaza, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A.In mod tipic, testele functionale
evidentiaza anomalii ale rezistentei si
compliantei aparatului respirator;
B. de obicei, schimbul de gaze nu este
perturbat;
C. rezultatele testelor spirometrice de
rutina
sunt normale;
D.Intrucat rezistenta si complianta
aparatului respirator sunt normale,
toate
testele care depind de ventilatie sunt
anormale;
E. testele vizand controlul respirator
care nu implica fluxul de aer sunt
normale.
2374. Referitor la anomaliile paraclinice
generate de defectele In aparatul
ventilator,
fiind date urmatoarele Inceputuri de
fraza:
1 .leziunile cailor respiratorii
determina; 2.leziunile peretelui toracic
si/sau ale
plamanilor determina; 3.leziunile
aparatului ventilator constau In;
4.leziunile aparatului ventilator
determina; si urmatoarele sfarsituri de
fraza: a.scaderea compliantei aparatului
respirator; b.leziuni ale
peretelui toracic, ale
 Hipoventilatia 568

plamanilor si/sau ale cailor respiratorii; D.a-3, b-1,

c.anomalii la testele care depind de c-2;
ventilatie (fie voluntara, fie ca raspuns E.a-3, b-2,
la c-1.
stimuli chimici); 2377.Referitor la anomaliile paraclinice
d.cresterea rezistentei aparatului generate de defectele In aparatul
respirator; care este lista de asocieri ventilator,
corecta: fiind date urmatoarele variante:
A. a-1, b-2, c-4, d-3; redusa/e;
B. a-1, b-4, c-3, normala/e;
d-2; 3.crescuta/
C.a-2, b-3, c-4, e;
d-1; si urmatorii parametri:
D.a-3, b-1, c-2, a.fluxurile de aer prin caile respiratorii;
d-4; b.diferenta alveolo-arteriala a P02;
E.a-4, b-3, c-2, c.testele care nu depind de complianta;
d-1. care este lista de asocieri corecta: A.
2375. Fiind date urmatoarele fragmente a-1, b-3, c-2; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3,
dintr- c-1; D.a-3, b-1, c-2; E.a-3, b-2, c-1.
o fraza referitoare la consecintele 2378.Referitor la anomaliile paraclinice
leziunilor generate de defectele In aparatul
aparatului ventilator: ventilator,
a.ceea ce determina; fiind date urmatoarele variante:
b.factorii care influenteaza ventilatia; 1. normal/a/e;
c. provoaca; 2.anormal/a/e;
d.alterarea rezistentei si a compliantei si urmatorii parametri:
aparatului respirator; e.leziunile a.testele vizand activitatea/forta
aparatului ventilator; f.anomalii ale muschilor respiratori care nu implica
testelor care depind de fluxul de aer;
ventilatie; g.se b.presiunea obturata;
afla printre; c.volumele pulmonare;
h.parametrii de rezistenta si de d.volumul ventilator pe minut ca raspuns
complianta ai aparatului respirator; la
i.deoarece; stimuli chimici; care este lista
care este cea mai corecta reconstructie: de asocieri corecta: A. a-1,
A. b—>c—>d—>a—►e-*i->f—>g—>h; b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1,
B. d—>c->e-+a—>f-+i-»h->g->b; d-2; C.a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2,
C.e—>c—>d—>a—>f—M-»h-»g-»b; b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-1, c-2,
D.f—►c—► d—►a-»e->i->b-* g-*h; d-1.
E. h—>g—>b—>a—>d-H—>e—>c—>f. 2379.Referitor la anomaliile paraclinice
2376. Referitor la anomaliile paraclinice generate de defectele In aparatul
generate de defectele In aparatul ventilator,
ventilator, fiind date urmatoarele variante:
fiind date urmatoarele variante: 1 .redusa/e;
1 .crescuta/e; 2. redusa/e; 2.normala/e;
3.normala/e; si urmatorii parametri: si urmatorii parametri: a.presiunea
a.testele vizand controlul respirator care
nu implica fluxul de aer; b.rezistenta expiratorie maxima; b.reactia
sistemului respirator; c.hiperventilatia electromiografica diafragmatica la
voluntara; care este lista de asocieri stimuli chimici;
corecta: c. reactia ventilatorie la stimuli chimici;
A. a-1, b-3, c-2; d.eficienta schimbului de gaze; care
B. a-2, b-1, c-3; este lista de asocieri corecta: A. a-1,
C.a-2, b-3, b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1,
c-1; b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2,
b-2, c-1, d-1.
569 Tulburari de ventilatie
2380. Referitor la anomaliile paraclinice
generate de defectele In aparatul
ventilator,
fiind date urmatoarele variante:
1 .anormala/e;
2. normala/e;
si urmatorii parametri:
a.presiunea generata de muschii
inspiratori
Impotriva unor cai respiratorii obturate
(Plmax);
b.testele care nu implica fluxul de aer;
c.testele care depind de ventilatie
(voluntara sau ca raspuns la stimuli
chimici);
d.complianta aparatului respirator;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-1, d-2;
B.a-1, b-2, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-2;
D.a-2, b-1, c-2, d-1;
E.a-2, b-2, c-1, d-1.
Sindroame de hipoventilatie
Hipoventilatia alveolara primara
2381. Definitia hipoventilatiei alveolare
primare (hVAP) include urmatoarele
elemente, ce.:
A. tulburare de cauza necunoscuta;
B. hipocapnie cronica;
C. hipoxemie acuta;
D. absenta unei boli neuromusculare
identificabile;
E. existenta unui defect ventilator
mecanic
identificabil.
2382. Referitor la hipoventilatia alveolara
primara (hVAP) urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. se considera ca este generata de un 2.manifestare tipica pe masura ce
defect In sistemul metabolic de control gradul
respirator;
B. studiile pe animale sugereaza ca
factorii
genetici au un rol important In
patogeneza
hipoventilatiei;
C. hVAP izolata este relativ rara;
D.In mod tipic, se dezvolta insidios;
E. nivelul plasmatic apreciabil al HC03"
demonstreaza caracterul acut al
retentiei C02.
2383.Cu privire la hipoventilatia alveolara d.tulburari de somn;
primara (hVAP) urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. exista putine studii neuropatologice
raportate;
B. au fost descrise cazuri familiale;
C. apare la toate grupele de varsta;
D. majoritatea cazurilor raportate ia
adulti au
fost la femei trecute de 60 de ani;
E. netratata, hVAP este In cele din urma
letala.
2384.Fiind date urmatoarele categorii
de
manifestari ale hVAP:
1 .eveniment care, In multe cazuri,
semnaleaza prima data hVAP;
2.manifestare tipica pe masura ce
gradul
hipoventilatiei creste; 3.manifestare
care apare In fazele
avansate ale hVAP; 4.unul dintre cele
trei elemente esentiale
pentru diagnosticul de hVAP; si
urmatoarele manifestari: a.muschii
respiratori nu sunt slabiti; b.somnolenta
diurna; cpolicitemie;
d.deprimare respiratorie severa dupa
doze
standard de sedative; care
este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-4; B.a-2, b-4,
c-3, d-1; C.a-3, b-1, c-4, d-2;
D.a-3, b-2, c-1, d-4; E.a-4, b-2,
c-3, d-1.
2385.Fiind propuse urmatoarele
categorii de
manifestari ale hVAP:
1.manifestare rara, In ciuda alterarii
severe
a gazelor din sangele arterial;
de hipoventilatie creste; 3.manifestare
care apare In fazele
avansate ale hVAP; 4.unul dintre cele
trei elemente esentiale
pentru diagnosticul de
hVAP; si urmatoarele
manifestari:
a.mecanica ventilatorie nu este
perturbata;
b.hipertensiune pulmonara;
c. dispneea;
care este lista de asocieri corecta:
 Hipoventilatia 570

A. a-1, b-3, c-4, d-2; 1 .manifestare tipica pe masura ce

B. a-2, b-1, c-4, d-3; gradul
C.a-3, b-1, c-2, d-4; de hipoventilatie creste; 2.element
D.a-4, b-1, c-2, d-3; esential pentru diagnosticul de
E.a-4, b-3, c-1, d-2. hVAP;
2386. Fiind indicate urmatoarele categorii 3.manifestare care o diferentiaza de
de afectiunile sistemului respirator
manifestari ale hVAP: neuromuscular; 4.manifestare prezenta
1 .eveniment care, In multe cazuri, si In leziunile/
semnaleaza prima data hVAP; disfunctia de glomus carotidian; si
2.manifestare tipica pe masura ce gradul urmatoarele manifestari: a.mentinerea
de hipoventilatie creste; 3.manifestare fortei muschilor respiratori; b.absenta
care apare In fazele unor leziuni semnificative
avansate ale hVAP; 4.manifestare care bronho-pulmonare; c. reactiile
demonstreaza ventilatorii la stimulii chimici sunt
caracterul cronic al acidozei respiratorii; reduse sau absente; d.dureri de cap
si urmatoarele manifestari: a.retentia de matinale; care este lista de asocieri
HC03"; corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-4,
b.deprimare respiratorie severa dupa c-1, d-3; C.a-3, b-1, c-4, d-2; D.a-3, b-2,
doze c-4, d-1; E.a-4, b-3, c-1, d-2.
uzuale de anestezice; 2389. Referitor la modul In care se
c. letargie; explica
d.insuficienta cardiaca dreapta; care este diferitele manifestari ale hVAP, fiind
lista de asocieri corecta: date
A. a-1, b-3, c-2, d-4; urmatoarele manifestari:
B. a-2, b-1, c-4, d-3; 1.dureri de cap matinale; 2.deteriorare
C.a-2, b-4, c-3, d-1; suplimentara a ventilatiei In timpul
D.a-3, b-2, c-1, d-4; somnului; 3.raritatea dispneei;
E. a-4, b-1, c-2, d-3. 4.valori (sub)normale ale PaCo2 'a unele
2387. Fiind desemnate urmatoarele determinari; 5.nivel plasmatic crescut
categorii al HC03"; si urmatoarele explicatii:
de manifestari ale hVAP: a.perturbari de chemoreceptie si de
impuls ventilator; b.retentie cronica de
1 .manifestare tipica pe masura ce C02; c. pacientii pot hiperventila
gradul voluntar; d.vasodilatatie nocturna;
de hipoventilatie creste; 2.manifestare e.cand constienta este abolita, sistemul
care apare In fazele de control metabolic este esential
avansate ale hVAP; pentru mentinerea respiratiei; care este
3.unul dintre cele trei elemente lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3,
esentiale c-4, d-2, e-5; B.a-2, b-1, c-5, d-3, e-4;
pentru diagnosticul de hVAP; C.a-3, b-5, c-4, d-1, e-2;
4.manifestare tipica In timpul somnului; si D. a-4, b-2, c-3, d-5, e-1;
urmatoarele manifestari: a.acidoza E.a-5, b-4, c-2, d-1, e-3.
respiratorie cronica; b.oboseala;
c. episoade frecvente de hipopnee/apnee 2390. Fiind date urmatoarele afirmatii
centrala; d.cianoza; referitoare la hVAP:
care este lista de asocieri corecta: a.PaC02 poate coborI la niveluri
(sub)normale;
A. a-1, b-2, c-3, d-4;
b.pacientii pot hiperventila voluntar;
B.a-2, b-3, c-4, d-1;
c.se poate banui existenta unei retentii
C.a-3, b-1, c-4, d-2;
cronice de C02;
D.a-3, b-2, c-4, d-1;
E.a-4, b-3, c-1, d-2. d.hipercapnia poate sa nu fie
demonstrabila Intr-un singur esantion
2388. Propuse fiind urmatoarele categorii
de
de
manifestari ale hVAP: sange arterial; e.se tine cont de
nivelul plasmatic crescut
571 Tulburari de ventilatie
al HC03"; care lantul logic cel
mai corect:
A. a—>c—>e—>b—>d;
B.
b-»a—>d—>e-
*c;
C.c—>d->e-»b—
>a; D.d—►a—>c—
> b—>e;
E.
e—>c->b—>a—M!
2391. Referitor la hVAP, fiind
date
urmatoarele repere temporale:
1 .In starea de veghe; 2.In timpul
somnului; si urmatoarele manifestari:
a.episoade frecvente de hipopnee/apnee
centrala;
b.nivelul ventilatiei este subnormal;
c.deteriorare suplimentara a ventilatiei;
d.pacientii mentin o respiratie ritmica;
care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1,
b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E.a-2,
b-2, c-1, d-1.
2392. Referitor la hVAP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. netratata, hVAP progreseaza de obicei
Intr-un interval de cateva saptamani;
B. forta muschilor respiratori este scazuta;
C.pacientul nu Isi poate tine respiratia
mult
timp din cauza senzatiei de dispnee;
D.In starea de veghe, nivelul ventilatiei
este supranormal;
E.In mod tipic, In timpul somnului se
produc
episoade frecvente de hipopnee/apnee
obstructiva;
F. In mod caracteristic, medicamentele
sedative pot ameliora insuficienta
respiratorie.
2393. Cu privire la hVAP, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. mecanica ventilatorie este alterata;
B. reactiile ventilatorii la stimulii chimici
sunt
1
normale;
C.In starea de veghe, pacientii au
frecvente episoade de hipopnee/apnee;
D.In mod tipic, In timpul somnului
ventilatia se amelioreaza;
E. pacientii trebuie avertizati sa evite
utilizarea medicamentelor sedative.
2394.Referitor la diferentierea hVAP de
alte
sindroame de hipoventilatie centrala,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. hVAP poate fi confundata cu
hipoventilatia indusa de leziunile
trunchiului cerebral;
B. leziunile chemoreceptorilor pot
genera
hipoventilatie centrala confundabila cu
hVAP;
C. sunt necesare investigatii neurologice
atente vizand semne ale unor leziuni In
trunchiul cerebral;
D. trebuie cautate minutios semne ale
unor
tulburari vegetative;
E. leziuni degenerative, vasculare,
inflamatoare sau traumatice ale
hipocampului pot produce manifestari
similare cu hVAP.
2395.Referitor la diferentierea hVAP de
afectiunile sistemului respirator
neuromuscular (aSRNM), urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. aSRNM nerecunoscute sunt adesea
diagnosticate gresit drept hVAP;
B. afectiunile care produc slabiciune
diafragmatica sunt frecvent confundate
cu
hVAP;
Cde obicei, aSRNM pot fi suspectate pe
baza tabloului clinic;
D.aSRNM pot fi confirmate
prin
demonstrarea reactiei ventilatorii la
stimuli
chimici;
E. scaderea hiperventilatiei voluntare
infirma aSRNM;
F. In aSRNM presiunile inspiratorie
(Plmax)
si expiratorie maxime (PEmax) sunt
crescute.
Afectiuni respiratorii neuromusculare
2396.Referitor la afectiunile respiratorii
neuromusculare (ARNM), urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. cateva afectiuni primare ale maduvei
spinarii si ale nervilor respiratori
periferici
produc un sindrom de hipoventilatie
cronica;
B. hipoventilatia se dezvolta de obicei
progresiv;
 Hipoventilatia
C.In multe cazuri, prima suspiciune apare
cand o crestere minora a sarcinii
ventilatorii mecanice produce
insuficienta respiratorie severa;
D.afectarea nervilor/muschilor respiratori
poate fi o trasatura mai tardiva a unei
boli
cu leziuni mai extinse;
E. sindromul postpolio este o forma de
insuficienta respiratorie acuta.
2397. Cu privire la afectiunile respiratorii
neuromusculare (ARNM), urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. cateva afectiuni primare ale muschilor
respiratori produc un sindrom de
hipoventilatie cronica;
B. hipoventilatia se dezvolta de obicei Intr-
un interval de cateva zile;
C. adesea este sesizata pentru prima
data
cand o obstructie usoara a cailor
respiratorii produce insuficienta
respiratorie usoara;
D.cand afectarea nervilor/muschilor
respiratori este o manifestare timpurie
sau chiar izolata, boala subiacenta trece
adesea nebanuita;
E. sindromul postpolio se dezvolta dupa
20-30 ani de la recuperarea
dupa/vindecarea de poliomielita.
2398. Cu privire la afectiunile respiratorii
neuromusculare, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. In general, hipoventilatia cronica apare
doar daca exista slabiciune
semnificativa a
diafragmei;
B. In distrofiile musculare progresive,
afectarea muschilor respiratori se
asociaza cu un prognostic grav;
C.In miastenia grava, afectarea muschilor
respiratori survine de obicei timpuriu;
D. In sindromul postpolio, afectarea
nervilor/
muschilor respiratori poate fi prima sau
chiar unica manifestare;
E. miscarea paradoxala a diafragmei este
sugestiva pentru hipoventilatia alveolara
primara.
2399. Referitor la afectiunile respiratorii
neuromusculare, fiind date urmatoarele
caracteristici:
1 .afectarea nervilor/muschilor
respiratori este de obicei o trasatura
572
mai tardiva a unei boli cu leziuni mai
extinse;
2.afectarea nervilor/muschilor respiratori
poate fi o trasatura timpurie sau chiar
izolata; si urmatoarele afectiuni:
a.paralizia diafragmatica idiopatica;
b.miopatia asociata cu deficienta de
maltaza acida a adultului;
c.distrofiile musculare progresive;
d.miastenia grava;
e.boala de neuron motor;
f.sindromul postpolio; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2, e-1, f-2; B.a-1,
b-2, c-2, d-1, e-2, f-1; C.a-2,
b-1, c-1, d-2, e-1, f-2; D.a-2,
b-1, c-2, d-2, e-1, f-1; E.a-2,
b-2, c-1, d-1, e-1, f-2.
2400.Referitor la slabiciunea
diafragmatica
bilaterala, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. platipneea este caracteristica;
B. absenta trasaturilor distinctive nu
exclude
boala;
C.radioscopic, se constata miscarea
paradoxala a cutiei toracice;
D.In timpul manevrei de ventilatie
maximala voluntara, ventilatia creste
progresiv;
E. pe parcursul somnului REM, se
produce o ameliorare a oxigenarii
sangelui arterial.
2401.Printre manifestarile caracteristice
ale
slabiciunii diafragmatice bilaterale se
afla
urmatoarele, ce.:
A. miscarea paradoxala a abdomenului
In
ortostatism;
B. scaderea capacitatii vitale fortate In
ortostatism fata de clinostatism;
e.cresterea presiunilor inspiratorie
(Plmax) si expiratorie (PEmax) maxime;
D. accentuarea gradientului presional
transdiafragmatic;
E. exagerarea reactiilor
electromiografice
ale diafragmei la stimularea
transcutanata
a nervului frenic.
2402.Fiind date urmatoarele
evenimente
573 Tulburari de ventilatie

fiziopatologice caracteristice pentru D. chiar si la cei fara apnee de somn,

slabiciunea diafragmatica bilaterala: hipoventilatia indusa de somn este un
a.hipopnee; element important al bolii;
b.respiratia devine critic dependenta de E. scaderea impulsului respirator central
activitatea diafragmei; c. inhibare poate fi Innascuta sau dobandita.
fiziologica a tuturor muschilor 2405. Printre manifestarile caracteristice
respiratori nediafragmatici; ale
d.exagerarea desaturarii de oxigen a sindromului de hipoventilatie din
sangelui arterial; e.somn REM; obezitate
care este lantul temporal/cauzal corect: se afla urmatoarele, ce.:
A. a—►e—>b—>d—>c; A. hipercapnie cronica;
B. B. hipoxemie cronica;
b—>c-*e—>a- C.anemie;
>d; D. hipertensiune arteriala sistemica;
C.c->e-»b-»d->a; E. insuficienta cardiaca stanga.
D.d-»-c-*a->e->-b 2406.Fiind date urmatoarele
; evenimente
E. referitoare la hipoventilatia din
e—>c—>b—>a— obezitate:
>d. a.greutatea suplimentara asupra cutiei
2403. Referitor la evaluarea paraclinica a toracice si a abdomenului;
pacientului cu slabiciune diafragmatica b.obezitate masiva;
bilaterala, fiind date urmatoarele c.scade capacitatea reziduala
metode: functionala; d.scade complianta
1 .radioscopie; peretelui toracic; e.sarcina mecanica
2.sonde manometrice plasate simultan In suplimentara pentru
esofag si In stomac; 3.electrod sistemul respirator; care este lantul
esofagian; si urmatoarele constatari: temporal/cauzal corect:
a.miscare diafragmatica paradoxala; A. a->c-»d-»b-»e;
b.scaderea gradientului presional B. b—>a—>d->e—>c;
transdiafragmatic; C.
c. reducerea reactiilor electromiografice c—>a—>b—>
ale diafragmei la stimularea d—>e; D.d—
transcutanata a nervului frenic; ►b—>c-+a
care este lista de asocieri corecta: —>e;
A. a-1, b-2, c-3; E.
B.a-1, b-3, c-2; e-»a->c->b-»d.
C.a-2, b-1, c-3; 2407.Referitor la Inchiderea cailor
D.a-2, b-3, c-1; respiratorii la indivizii obezi,
E. a-3, b-1, c-2. urmatoarele
Sindromul de hipoventilatie din afirmatii sunt corecte, ce.:
obezitate A. reprezinta o consecinta importanta a
2404. Referitor la sindromul de respiratiei la volum pulmonar redus;
hipoventilatie B. afecteaza mai ales caile respiratorii
din obezitate, urmatoarele afirmatii sunt de la
corecte, ce.: varfurile plamanilor;
A. la majoritatea indivizilor obezi, impulsul C. se poate produce pe Intreaga durata
respirator central creste suficient pentru a
a fiecarei respiratii normale sau doar pe
mentine o PaCo2 normala; o
B. la o mica parte din pacientii obezi se parte din aceasta;
instaleaza progresiv alterari ale gazelor D. provoaca hipoventilatia bazelor
sanguine si consecintele acestora; pulmonare;
C. nivelul seric al leptinei este scazut; E. determina Ingustarea gradientului
alveolo-arterial al P02-
 Hipoventilatia
2408.Fiind date urmatoarele evenimente
referitoare la hipoventilatia din obezitate:
a.scade capacitatea reziduala
functionala;
b.Inchiderea cailor respiratorii, mai ales
de
la bazele plamanilor; c. hipoventilatia
bazelor pulmonare; d.largirea gradientului
alveolo-arterial al
P02;
e.respiratie la volum pulmonar redus;
care este lantul temporal/cauzal corect:
A. a-»e-+b—»c->d;
A. a—>d->b—>c;
B. b—>a—>d->c;
C.
b—>d—>c
—>a;
D.c—►a—>b
—► d;
E.
d—>c—>b—>
a.
2410. Referitor la diferentele dintre
hipoventilatia asociata cu obezitatea la
oameni si la soareci, fiind date cele
doua
categorii de vietuitoare:
1.soarecii cu obezitate genetica;
2.oamenii cu sindrom de obezitate-
hipoventilatie; si urmatoarele
caracteristici: a.nivelul seric al leptinei
este crescut; b.rezistenta la leptina ar
putea juca un rol
In patogeneza bolii; c. lipseste leptina
circulanta; d.hipoventilatia poate fi
reversata prin
administrarea de leptina; e.In timp, se
dezvolta hipoventilatie
cronica;
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B.a-1, b-2, c-1,
d-1, e-2; C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; D.a-2,
b-1, c-1, d-2, e-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1,
e-1.
2411. Referitor la indivizii obezi si la
hipoventilatia care apare la acestia,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. la multi, apneea de somn obstructiva
este o trasatura proeminenta;
B. hipoventilatia indusa de somn
contribuie
la progresia bolii doar la cei cu apnee
de
somn;
574
B. b—>e->a—>c—>d;
C.c->a-»b->d-»e;
D.d->a—>b—>c—>e;
E. e—>a—>d—>b—"C
2409.Fiind date urmatoarele
evenimente
care se petrec la pacientii obezi:
a.hipoxemie cronica;
b.hipertensiune pulmonara; c.
insuficienta cardiaca dreapta;
d.policitemie;
care este Inlantuirea temporala corecta:
C.volumul pulmonar la sfarsitul expiratiei
normale este redus mai ales In
ortostatism;
D. la majoritatea, se constata exagerarea
impulsului respirator central;
E. de regula, permeabilitatea cailor
respiratorii este intacta.
Sindroamele de
hiperventilatie
2412. Referitor la hiperventilatia
alveolara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. hiperventilatia alveolara exista cand
Paco2 creste peste intervalul normal de
37-43 mmHg;
B. pacienti care hiperventileaza acuza
invariabil dispnee;
e.cresterea impulsului respirator
responsabil de hiperventilatie este
mediata prin sistemele de control
respirator;
D. stimularea chemoreceptorilor
periferici
duce la scaderea ventilatiei;
E.In cazuri rare, hiperventilatia se
datoreaza unor afectiuni hipotalamice.
2413. Referitor la hiperventilatia
alveolara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. hiperpneea Inseamna cresterea
volumului ventilator pe minut cu scaderea
severa a PaC02;
B. pacienti cu dispnee nu este obligatoriu
sa
hiperventileze;
C.inhibarea baroreceptorilor periferici
duce
la scaderea ventilatiei;
575 Tulburari de ventilatie
D.febra determina hiperventilatie
probabil
prin intermediul sistemului de control
respirator comportamental;
E.anxietatea poate interfera cu influenta
inhibitoare exercitata de structurile
corticale asupra neuronilor respiratori
din
trunchiul cerebral.
2414. Referitor la hiperventilatia
alveolara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. hiperventilatia nu este sinonima cu
hiperpneea;
B. numeroase entitati patologice pot fi
asociate cu hiperventilatia alveolara;
C.cele doua sisteme de control
respirator
influenteaza muschii respiratori; D.In
mod normal, In sarcina se produce
hipoventilatie cronica; E. starile septice
determina hiperventilatie
probabil prin efectele asupra
cortexului.
2415. Referitor la hiperventilatia
alveolara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este Intotdeauna asociata cu dispnee;
B. In toate cazurile mecanismul,
subiacent
implica cresterea impulsului respirator;
C.alcaloza metabolica este un stimulant
respirator potent,;
D. hiperventilatia din sarcina este
atribuita
actiunii acidozei lactice asupra
neuronilor
respiratori;
E.o serie de afectiuni psihice stimuleaza
ventilatia prin actiunea asupra
chemoreceptorilor periferici.
2416. Referitor la hiperventilatia
alveolara,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. insuficienta cerebrovasculara severa
determina hiperventilatie cel mai
adesea
prin actiunea asupra baroreceptorilor;
B. sistemele de control respirator (atat
cel
comportamental, cat si cel metabolic)
sunt
implicate In patogeneza
hiperventilatiei;
C.In rare cazuri, cauza hiperventilatiei
este afectiune a mezencefalului;
D.diverse tulburari psihice pot amplifica
influenta stimulatoare exercitata In mod
normal de structurile corticale asupra
neuronilor respiratori din trunchiul
cerebral;
E.hipocapnia alveolara este asociata cu
scaderea P02 alveolar si arterial.
2417. Referitor la trasaturile fiziologice si
clinice ale sindroamelor de
hiperventilatie,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. de regula, exisa o stransa corelatie
Intre
gradul hiperventilatiei (masurat prin
PaCo2)
si gradul dispneei asociate;
B. dintr-un anumit punct de vedere,
hiperventilatia este benefica pentru
pacientii hipoxemiei, Intrucat induce
hipocapnie alveolara;
C. hiperventilatia poate fi si daunatoare;
D.alcalemia asociata cu hipocapnia poate
produce simptome neurologice,; E. cel
mai frecvent simptom asociat cu
hiperventilatia este tusea.
2418. Cauzele de hiperventilatie pot fi
Impartite In urmatoarele categorii, ce.:
A. diverse conditii care induc hipoxemie;
B. afectiuni cardiovasculare;
C. afectiuni gastro-intestinale;
D. afectiuni metabolice;
E. afectiuni neuro-psihice;
F. reactii medicamentoase.
2419. Referitor la mecanismele
hiperventilatiei, fiind date urmatoarele
stari
patologice:
1.sarcina;
2.unele afectiuni pulmonare;
3.hipotensiunea;
4.unele afectiuni neurologice si psihice; si
urmatoarele mecanisme: a.stimuleaza
chemoreceptorii periferici si
inhiba baroreceptorii; b.stimuleaza
receptorii vagali aferenti din
plamani si din caile respiratorii; c.
actiunea progesteronului (si a altor
hormoni) asupra neuronilor respiratori;
d.actiune asupra sistemului de control
respirator comportamental; care este
lista de asocieri corecta:
A.a-1,b-2,c-4,d-3; B.a-2, b-4, c-3, d-1;
C.a-3, b-1, c-4, d-2; D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E. a-4, b-3, c-1, d-2.
2420.Referitor la mecanismele
hiperventilatiei, fiind propuse
urmatoarele
stari patologice,:
 Sindroamele de hiperventilatie
1 .insuficienta cardiaca congestiva;
2.acidoza metabolica; 3.anxietatea;
4.altitudinea;
si urmatoarele mecanisme:
a.prin intermediul hipoxemiei,
stimuleaza
chemoreceptorii periferici; b.stimuleaza
receptorii vagali aferenti din
plamani si din caile respiratorii;
c.actiune asupra sistemului de control
respirator comportamental;
d.stimuleaza chemoreceptorii periferici
si
centrali si creste sensibilitatea
chemoreceptorilor periferici la
hipoxemia
coexistenta; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B.a-2, b-3,
c-1, d-4; C.a-3, b-2, c-4, d-1; D.a-3, b-4,
c-2, d-1; E.a-4, b-1, c-3, d-2.
2421.Referitor la mecanismele
hiperventilatiei, fiind indicate
urmatoarele
stari patologice:
Lsunturi cardiace;
2.debitul cardiac scazut;
3.insuficienta hepatica;
4.insuficienta cerebrovasculara severa;
si urmatoarele mecanisme:
a.actiunea stimulilor metabolici asupra
chemoreceptorilor periferici si centrali;
b.prin intermediul hipoxemiei,
stimuleaza
chemoreceptorii periferici; c.stimuleaza
chemoreceptorii periferici si
inhiba baroreceptorii; d.actiune asupra
sistemului de control
respirator comportamental; care este
lista de asocieri corecta:
A.a-1,b-2,c-3, d-4;
B.a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-3, b-1, c-2, d-4;
E.a-4, b-2, c-1, d-3.
2422. Referitor la mecanismele
hiperventilatiei, fiind indicate
urmatoarele
stari patologice:
l.hipoxemia; 2. anxietatea;
3.unele medicamente;
4.febra;
si urmatoarele mecanisme:
a.interfereaza cu influenta inhibitoare
exercitata In mod normal de structurile
corticale asupra neuronilor respiratori
din trunchiul cerebral;
b.efecte asupra hipotalamusului si/sau
576
mezencefalului; c. stimuleaza
chemoreceptorii periferici; d.stimuleaza
chemoreceptorii centrali sau
periferici sau actioneaza direct asupra
neuronilor respiratori din trunchiul
cerebral; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B.a-2, b-4,
c-1, d-3; C.a-3, b-2, c-1, d-4; D.a-4, b-2,
c-3, d-1; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
2423. Referitor la mecanismele
hiperventilatiei, fiind propuse
urmatoarele
stari patologice:
1 .unele boli pulmonare; 2.stare septica;
3.diverse tulburari psihice; 4.ingestie de
salicilati; si urmatoarele mecanisme:
a.efecte asupra hipotalamusului si/sau
mezencefalului; b.stimuleaza direct
centrii respiratori; c. interfereaza cu
influenta inhibitoare
exercitata In mod normal de structurile
corticale asupra neuronilor respiratori
din
trunchiul cerebral;
d.prin intermediul hipoxemiei, stimuleaza
chemoreceptorii periferici; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-4, d-3;
B.a-1, b-4, c-2, d-3; C.a-2, b-4, c-3, d-1;
D.a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-3, c-2, d-1.
2424. In care dintre urmatoarele stari
patologice cauza hiperventilatiei este
hipoxemia:
A. altitudine Inalta;
B. tumori ale sistemului nervos central;
C.psihopatii;
D. hepatopatii avansate;
E. criza usoara de astm bronsic.
2425.In care dintre urmatoarele stari
patologice cauza hiperventilatiei este
hipoxemia:
A. sunturi cardiace;
B. insuficienta renala;
C. diabetul zaharat decompensat;
D.anxietatea;
E. infectiile sistemului nervos central.
2426.In care dintre urmatoarele stari
patologice hipoxemia este cauza
hiperventilatiei:
A. altitudine Inalta;
B. febra;
C.stare septica;
D.durere;
E. sarcina.
2427.Referitor la cauzele hiperventilatiei,
fiind date urmatoarele stari patologice:
1.pneumonie; 2.edem interstitial;
3.astm bronsic; 4.hipotensiune;
si urmatoarele caracteristici:
577 Tulburari de ventilatie

a.dispnee accentuata In 4.hipoprotrombinemie; si urmatoarele

decubit; b.puls hipokinetic; caracteristici: a.acidoza renala;
e.raluri fine relativ uscate teleinspiratorii; b.insuficienta hepatica; c. acidoza lactica;
d.raluri suieratoare, d.acidoza diabetica; care este lista de
predominant expiratorii; care asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2;
este lista de asocieri corecta: B.a-2, b-4, c-3, d-1; C.a-3, b-1, c-2, d-4;
A. a-1, b-3, c-4, d-2; B.a-2, D.a-4, b-2, c-1, d-3; E. a-4, b-3, c-1, d-2.
b-1, c-4, d-3; C.a-2, b-4, c-1, 2431. Cateva dintre medicamentele apte
d-3; D.a-3, b-2, c-1, d-4; sa
E.a-4, b-3, c-2, d-1. induca hiperventilatie sunt urmatoarele,
2428.Cu privire la cauzele ce.:
cardio-respiratorii A. corticosteroizi;
de hiperventilatie, fiind date B. derivati metilxantinici;
urmatoarele C.antagonisti B-adrenergici;
stari patologice: D.estrogeni;
1.pneumonita interstitiala; E.teofilina.
2.embolii pulmonare;
2432. Care dintre urmatoarele structuri
3.pneumotorace;
4.insuficienta cardiaca congestiva; si este
urmatoarele caracteristici: a.tromboza principala sursa de eferente catre
venoasa profunda asociata; b.edeme sistemul
gambiere, jugulare turgescente, comportamental de control respirator:
hepatomegalie de staza; e.raluri A. cortexul;
uscate fine-medii inspiratorii, cu B. mezencefalul;
caracter de trosnitura; C.hipotalamusul;
d.hipersonoritate la percutie, cu abolirea D. chemoreceptorii centrali;
murmurului vezicular; care este lista E. aferentele vagale.
de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; 2433. Cateva dintre sursele de eferente
B.a-1, b-3, c-4, d-2; C.a-2, b-4, c-1, d-3; catre
D.a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4, b-1, c-3, d-2. sistemul metabolic de control respirator
2429. Privitor la cauzele sunt urmatoarele, ce.:
toraco-pulmonare A. mezencefalul;
de hiperventilatie, fiind date B. hipofiza;
urmatoarele C.chemoreceptorii centrali;
stari patologice: D.chemoreceptorii periferici;
1.fibroza interstitiala; 2.boala vasculara E. aferente vagale.
pulmonara; 3.afectiuni ale peretelui 2434. Fiind date urmatoarele evenimente
toracic; 4.insuficienta ventriculara fiziopatologice care apar In sindroamele
stanga; si urmatoarele caracteristici: de
a.raluri uscate fine-medii inspiratorii, cu hiperventilatie:
caracter de trosnitura; b.durere toracica a.hipocapnia;
accentuata de miscari; c. raluri declive; b.scade calciul seric liber;
d.diminuarea desenului vascular c. hiperventilatia;
pulmonar periferic si artere d.creste cantitatea de calciu fixat pe
pulmonare proeminente pe albumina serica; e.alcalemia;
radiografia toracica; f.creste numarul sarcinilor negative de pe
care este lista de asocieri corecta: albumina serica;
A. a-1, b-3, c-4, d-2; g.hipofosfatemie;
B.a-1, b-4, c-2, d-3; care este lantul temporal/cauzal corect:
C.a-2, b-1, c-4, d-3; A. a->b->c-»d—>e—»f-»g;
D.a-3, b-2, c-4, d-1; B. b->g—"C"^—>d—>e—>f;
E.a-4, b-2, c-3, d-1. C.c->a->e->f-+d-»b-Kj;
2430. Referitor la cauzele metabolice de D.f—>c—►a-'+b—KJ—>e—>g;
hiperventilatie, fiind date urmatoarele E. g—>d—>-c—>a—>b—>f—>e.
stari 2435. Printre manifestarile produse de
patologice: alcaiemie (alcaloza sanguina) se afla
1 .hiperglicemie; 2.creatinina crescuta; urmatoarele, ce.:
3.efort muscular intens anterior; A. simptome neurologice;
 Sindroamele de hiperventilatie 578

B. vasodilatatie cerebrala; 2439. Referitor la consecintele alcalozei,

C. creste calciul seric liber; urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
D.dispnee; A. alcaloza poate fi asociata cu
E. creste ionizarea radicalilor hidroxil si perioadele
carboxil de pe albumina serica. de depresie;
2436. Fiind date urmatoarele B. alcalemia severa poate induce aritmii
evenimente cardiace;
fiziopatologice care apar In C.In alcalemia severa, pe ECG pot sa
sindroamele de apara modificari de tip ischemic;
hiperventilatie: D. alcaloza respiratorie primara
a.creste efortul muschilor respiratori; predispune
b.dispnee; la respiratie periodica;
c.creste volumul ventilator pe minut; E. apneea de somn centrala este mai
d.creste impulsul respirator; frecventa la pacienti cu alcaloza
e.hiperventilatie; respiratorie primara.
care este lantul temporal/cauzal corect: 2440.Fiind date urmatoarele etape In
A. a—»c—b—>e—«J; investigarea unui pacient cu
B. b-»e->a->d-»c; hiperventilatie:
C.c—>a—>e—>d- a.identificarea clinica a afectiunilor
*b; D.d—>e—>a—►c— medicale coexistente; b.cauza
>b; hipoventilatiei nu este clinic
E.e—>d-+a—»c—>b. evidenta; c.
2437. Referitor la mecanismul anamneza;
simptomelor d.examen fizic;
neurologice produse de alcalemia e.determinarea parametrilor ventilatori si
indusa a PCo2 arteriala sau transcutanata In
de hipocapnie, fiind date urmatoarele timpul somnului;
mecanisme fiziopatologice: f.dubiu daca este vorba de afectiune
1 .vasoconstrictie cerebrala; organica sau psihica;
2.scaderea calciului seric liber; g.analiza gazelor din sangele arterial;
si urmatoarele manifestari: care este succesiunea temporala cea mai
a.parestezii; susceptibila de a fi Intalnita In practica:
b.ameteala; A.a—g—>c—► d—► e—► b—► f;
c. sincopa; B.b->d—>f—>-e—>a—>g—>c;
d.tetanie; C.c-+d—»a—►b->g—>f—>e;
care este lista de asocieri corecta: D.f—>d—>b—>g-»a—►c—>e;
A. a-1, b-2, c-1, d-2; E.g-»f->a—>c—>d—>e—»b.
B.a-1, b-2, c-2, d-1; 2441.Fiind dati urmatorii parametri folositi
C.a-2, b-1, c-1, d-2; pentru evaluarea hiperventilatiei:
D.a-2, b-1, c-2, d-1; 1 .scaderea PaC02;
E.a-2, b-2, c-1, d-1. 2.pH scazut;
2438. Referitor la mecanismul 3.nivel plasmatic redus al HC03";
simptomelor 4.parametrii ventilatori nu se mentin In
neurologice produse de alcalemia timpul somnului; si urmatoarele
indusa semnificatii: a.acidoza metabolica
de hipocapnie, fiind date urmatoarele primara; b.natura cronica a bolii; c.
mecanisme fiziopatologice: prezenta hiperventilatiei alveolare si
1 .vasoconstrictie cerebrala; severitatea ei; d.hiperventilatie
2.scaderea calciului seric liber; psihogena; care este lista de asocieri
3.hipofosfatemie; si corecta: A. a-1, b-2, c^, d-3; B.a-2, b-3,
urmatoarele manifestari: c-1, d-4; C.a-3, b-4, c-2, d-1; D.a-4, b-1,
a.convulsii; c-3, d-2; E.a-4, b-3, c-2, d-1.
b.spasm carpopedal; 2442.Fiind dati urmatorii parametri folositi
c.slabiciune musculara; pentru evaluarea hiperventilatiei:
d.tulburari vizuale; care este lista de 1.pH crescut;
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-1; 2.largirea diferentei alveolo-arteriale a
B.a-2, b-1, c-1, d-3; C.a-2, b-3, c-1, d-1; oxigenului; 3.nivel plasmatic redus al
D.a-3, b-1, c-2, d-1; E.a-3, b-2, c-1, d-1. HC03";
579 Tulburari de ventilatie
4.scaderea PC02 arteriala nu se mentine
In
timpul somnului; si urmatoarele
semnificatii: a.cauza subiacenta este
boala pulmonara; b.hiperventilatie
psihogena; c. indica o cauza organica;
d.alcaloza respiratorie primara; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-4, c-3, d-2; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-2,
b-4, c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4,
b-2, c-1, d-3.
2443. Referitor la evaluarea unui pacient
cu
hiperventilatie, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1.1a pacientii la care cauza nu este
clinic evidenta, investigatia Incepe
cu;
2.1a majoritatea pacientilor cu
sindrom de hiperventilatie, cauza
este usor de sesizat valorificand;
3.pentru a confirma suspiciunea de
hiperventilatie psihogena, este foarte
util
sa se recurga la; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.determinarea
parametrilor ventilatori si a
Pco2 arteriala sau transcutanata In
timpul
somnului;
b.anamneza, examenul fizic; canaliza
gazelor din sangele arterial; care este
lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3,
c-2;
C.a-2, b-3,
c-1;
D.a-3, b-1,
c-2;
E.a-3, b-2,
c-1.
2444. Care dintre urmatoarele stari
patologice nu se numara printre cauzele
cele mai frecvente de hiperventilatie
inexplicabila:
A. boala vasculara pulmonara;
B. trombembolismul pulmonar cronic sau
recidivant;
C. hiperventilatia psihogena;
D. hiperventilatia anxioasa;
E. alveolita fibrozanta.
2445. Referitor la utilizarea analizei
gazelor
din sangele arterial In diagnosticul
b.acuza dispnee In repaus, dar nu In
timpul
sindroamelor de hiperventilatie, fiind dati
urmatorii parametri:
1 -Paco2; 2.pH-ul
arterial;
3.Pa02 cu calcularea diferentei (A-a)P02;
4.HCO3-;
si urmatoarele caracteristici:
a.al doilea parametru care se analizeaza,
de importanta egala cu primul, Intrucat
permite clasificarea bolii drept alcaloza
respiratorie primara sau acidoza
metabolica primara;
b.ultimul parametru, sugerand natura
cronica a bolii si indicand o cauza
organica;
c.primul parametru care se analizeaza,
Intrucat stabileste prezenta
hiperventilatiei
alveolare si severitatea ei; d.un alt
parametru important, poate sugera
o boala pulmonara drept cauza
subiacenta; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-2,
d-3; B.a-2, b-1, c-3, d-4; C. a-2,
b-4, c-1, d-3; D.a-3, b-2, c-1, d-4;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
2446. Referitor la diferentierea
hiperventilatiei determinate de boala
vasculara pulmonara de cea psihogena,
fiind date:
1 .hiperventilatia din boala vasculara
pulmonara;
2.hiperventilatie
psihogena; si urmatoarele
caracteristici:
a.largirea gradientului alveolo-arterial al
P02 In timpul efortului;
b.nevoia de a ofta frecvent;
c.disparitia hiperventilatiei ia efort usor;
d.dispnee la efort; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-1, c-2, d-2; B.a-1, b-2, c-2,
d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2,
b-1, c-2, d-1; E.a-2, b-2, c-1,
d-1.
2447. Referitor la diferentierea
hiperventilatiei determinate de boala
vasculara pulmonara de cea psihogena,
fiind date:
1 .hiperventilatia din boala vasculara
pulmonara; 2.hiperventilatie psihogena;
si urmatoarele caracteristici: a.nu acuza
In mod special ameteala,
transpiratie, palpitatii sau parestezii;
efortului usor; c.diferenta (A-a)P02 este
normala la efort
 Sindromul de apnee/ hipopnee obstructiva de somn (SAHOS)
usor-moderat; d.hiperventilatia se
mentine In timpul
efortului; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2,
d-2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C.a-1,
b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1, c-2,
d-1; E.a-2, b-2, c-1, d-1.
2448. Cateva dintre manifestarile
nespecifice
care apar frecvent la pacientii cu
hiperventilatie psihogena sunt
urmatoarele,
ce.:
A. oftat frecvent;
B. sincopa;
C.transpiratie;
D.palpitatii;
E. parestezii.
2449. Referitor la pacientii cu
hiperventilatie
psihogena, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. In mod tipic, acuza dispnee In repaus;
B. nu acuza dispnee la efort usor;
C.sughita frecvent;
D.au o probabilitate mai mare sa acuze
ameteala, transpiratie, palpitatii si
parestezii;
E. In timpul efortului usor-moderat,
hiperventilatia tinde sa se accentueze.
2450. Cu privire la reactiile caracteristice
ale
pacientilor cu hiperventilatie psihogena
la
efortul usor-moderat, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. dispneea se accentueaza;
B. hiperventilatia se agraveaza;
C. diferenta (A-a)P02 creste marcat;
D. frecventa cardiaca scade semnificativ;
E. debitul cardiac scade.
Sindromul de apnee/
hipopnee obstructiva de
somn (SAHOS)
Introducere
2451. Referitor la SAHOS, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este una dintre cele mai importante
stari patologice identificate In ultimii 50
de ani;
415
B. este o cauza majora de morbiditate;
Ceste o cauza semnificativa de
mortalitate In Intreaga lume;
D.este cea mai frecventa cauza medicala
de somnolenta diurna; E. trebuie
diferentiata de apneea de somn
centrala, care este o problema clinica
mai
frecvent Intalnita.
2452. Referitor la definitia SAHOS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. SAHOS este definit prin coexistenta
somnolentei diurne excesive
inexplicabile
cu cel putin 20 evenimente de obstructie
respiratorie pe ora de somn;
B. obstructia respiratorie poate fi totala
(hipopnee) sau partiala (apnee);
C. la varstnici este necesar un numar mai
mic de episoade de obstructie
respiratorie
pentru punerea diagnosticului;
D. ca sindrom, SAHOS consta In
asocierea
unui tablou clinic cu anomalii specifice la
investigatii;
E. diagnosticul de SAHOS trebuie pus
chiar
si indivizilor asimptomatici daca acestia
au
respiratie anormala In timpul somnului.
2453. Referitor la definitia SAHOS, fiind
date
urmatoarele Inceputuri de fraza:
1 .episoadele de apnee; 2.episoadele de
hipopnee; 3.episoadele de apnee (la
adulti) si cele de hipopnee; si urmatoarele
sfarsituri de fraza: a.trebuie sa fie minim 5
pe ora de somn; b.constau In pauze de
respiratie; c. constau In episoade In care
respiratia continua, dar ventilatia este
redusa cu cel putin 50% fata de nivelul de
baza anterior din timpul somnului;
d.trebuie sa dureze £10 s; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-3, d-2;
B.a-2, b-1, c-3, d-3; C.a-2, b-3, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-2, d-3; E.a-3, b-3, c-2, d-1.
2454. Cu referinta la indicatorii clinici
folositi
pentru diferentierea tulburarilor
generatoare
de somnolenta, fiind date urmatoarele
tulburari (HSI = hipersomnolenta
idiopatica):
1.HSI;
2.narcolepsie si HSI;
3.SAHOS si narcolepsie;
 581 Tulburari de ventilatie
si urmatoarele caracteristici: a.perioada
din zi cand se produc atipelile
diurne dupa-amiaza/seara; b.durata
atipelilor diurne >1 h; c.trezirile In timpul
somnului nocturn sunt
rare; d.sforait
uneori;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-1, c-3, d-2;
B.a-1, b-3, c-2, d-1;
C.a-2, b-1, c-1, d-3;
D.a-3, b-1, c-1, d-2;
E.a-3, b-2, c-1, d-1.
2455. Privitor la indicatorii clinici folositi
pentru diferentierea tulburarilor
generatoare
de somnolenta, fiind date urmatoarele
tulburari:
1.HSI;
2.narcolepsie;
3.SAHOS si HSI;
4.SAHOS;
si urmatoarele caracteristici: a.atipelile
diurne au o frecventa mica (de
obicei cateva episoade); b.atipelile
diurne se produc dimineata; c.cataplexie1
absenta; d.In timpul somnului nocturn,
trezirile sunt
frecvente; care este lista de asocieri
corecta:
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-2, b-4, c-1,
d-3;
C.a-3, b-2, c-1,
d-4;
D.a-3, b-4, c-2,
d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
2456. Cu referire la indicatorii clinici
folositi
pentru diferentierea tulburarilor
1
Cataplexia consta In episoade de pierdere
brusca si trecatoare a tonusului muscular,
adesea declansata de emotii, fara pierderea
constientei. Prin contrast, catalepsia este o
tulburare nervoasa caracterizata prin rigiditate
musculara (la trunchi si la membre) si fixitatea
posturii (membrele raman In pozitia In care sunt
asezate: flexibilitate de ceara), cu lipsa de reactie
la stimulii exteriori si pierderea controlului
muscular, alaturi de scaderea sensibilitatii la
durere si Incetinirea functiilor fiziologice
(respiratie etc); poate sa apara In afectiuni
neurologice (boala Parkinson, epilepsie) sau
psihice (schizofrenie, tratament cu neuroleptice,
socuri emotionale).
generatoare
de somnolenta, fiind date urmatoarele
tulburari:
1.HSI;
2.narcolepsie si HSI;
3.SAHOS si narcolepsie;
4.SAHOS;
si urmatoarele caracteristici: a.durata
lunga a somnului nocturn; b.atipelile
diurne dureaza <1 h; c.sforait puternic;
d.varsta la instalare 10-30 ani; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4,
d-2; B.a-2, b-3, c-1, d-4; C.a-2, b-4, c-3,
d-1; D.a-3, b-1, c-2, d-4; E.a-4, b-2, c-1,
d-3.
2457.Cu privire la indicatorii clinici folositi
pentru diferentierea tulburarilor
generatoare
de somnolenta, fiind date urmatoarele
tulburari:
1.HSI;
2.narcolepsie; 3.SAHOS si
narcolepsie; 4.SAHOS;
si urmatoarele caracteristici:
a.cataplexie prezenta;
b.frecventa mica a atipelilor diurne
(cateva
episoade); c.durata normala a somnului
nocturn; d.trezirile In timpul somnului
nocturn sunt
ocazionale; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B.a-1, b-2,
c-4, d-3; C.a-2, b-1, c-3, d-4; D.a-3, b-4,
c-2, d-1; E.a-4, b-1, c-3, d-2.
2458.Referitor la indicatorii clinici folositi
pentru diferentierea tulburarilor
generatoare
de somnolenta, fiind date urmatoarele
tulburari:
1.HSI;
2.narcolepsie; 3.SAHOS si
narcolepsie; 4.SAHOS;
si urmatoarele caracteristici:
a.mahmureala matinala uneori; b.varsta
la instalare 35-60 ani; c. mahmureala
matinala In mod obisnuit; d.frecventa
mare a atipelilor diurne (multe episoade);
care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-3, c-2, d-4; B.a-2, b-4, c-1, d-3;
C.a-3, b-2, c-4,
d-1; D.a-3, b-4,
c-1, d-2; E.a-4,
b-3, c-1, d-2.
2459. Referitor la epidemiologia SAHOS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
 Sindromul de apnee/ hipopnee obstructiva de somn (SAHOS)
A. prevalenta SAHOS la populatia
masculina de varsta mijlocie este de
ordinul 1-4%;
B. la femei, prevalenta este dubla fata de
cea de la barbati;
C.apare si la copii;
D. la copii, este de obicei asociat cu
astmul
bronsic;
E. la varstnici, prevalenta este mult mai
mare.
2460. Referitor la respiratia neregulata
din
timpul somnului fara somnolenta diurna,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este mult mai frecventa decat SAHOS;
B. apare la 1% din populatia masculina
de
varsta mijlocie;
O indivizii la care apare sunt
asimptomatici; D.este strans asociata cu
SAHOS; E. este amenintatoare de viata.
Fiziopatologie
2461. Referitor SAHOS, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. episoadele de apnee/hipopnee
Inceteaza
cand individul se trezeste din somn
pentru
scurt timp;
B. electroencefalograma este metoda
cea
mai sensibila In detectarea episoadelor
de
trezire;
O aproximativ 50% din pacienti au un
indice de masa corporala (IMC) <25
kg/m2;
D.SAHOS poate fi favorizat de o
modificare
subtila de forma a toracelui;
E.anomalia conformationala a
maxilarelor
care poate induce SAHOS este uneori
familiala.
2462. Fiind date urmatoarele evenimente
fiziopatologice care se petrec In timpul
somnului la pacientul cu SAHOS:
a.inspiratie;
b.presiune negativa In
CRS; c.Ingustarea CRS;
d.hipopnee; e.ocluzia CRS;
f.peretii CRS sunt aspirati/supti spre
interior;
g.apnee;
care este lantul temporal/cauzal corect:
417
A.a->b—>f—>c—>d->e—g;
B.b—>g—►d—>e—>c->f—>a;
C.c—>g—>a—>e—>b—>f—>d;
D.f—>d—>b—>g—>e—>c—>a;
E.g—*d—>f—>a-> e->c-> b.
2463.Fiind date urmatoarele afirmatii
legate
de fiziologia muschii dilatatori ai cailor
respiratorii superioare (MDCRS):
a.MDCRS sunt muschi striati;
b.MDCRS se relaxeaza In timpul
somnului;
c.In mod normal, muschii striati se
relaxeaza In timpul somnului; care este
Inlantuirea corecta din punct de vedere
logic (de la general spre particular):
A. a->b->c;
B. a—c-» b;
C.b->
c-»a;
D.c->
a->b;
E.
c-»b-+a.
2464.Referitor ia anomaliile care apar la
pacientul cu SAHOS, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce. (CRS = caile
respiratorii
superioare, MDCRS = muschii dilatatori
ai
CRS):
A.In timpul somnului, MDCRS nu se pot
opune eficient presiunii negative
inspiratorii din CRS;
B.defectul primar este In MDCRS;
0 MDCRS functioneaza deficitar cand
pacientul este treaz;
D. CRS au largime normala In starea
de
veghe;
E.In starea de veghe, patenta cailor
respiratorii este asigurata prin scaderea
activitatii MDCRS.
2465.Referitor la
particularitatile/anomaliile
care apar la pacientul cu SAHOS, fiind
date
urmatoarele repere temporale (CRS =
caile
respiratorii superioare, MDCRS =
583 Tulburari de ventilatie

muschii 2468.In timpul episoadelor de trezire

dilatatori ai CRS): nocturna la pacientul cu SAHOS se
1 .In starea de petrec
veghe; 2.In timpul urmatoarele evenimente, ce. (CRS =
somnului; caile
si urmatoarele particularitati/anomalii: respiratorii superioare):
a.CRS se Ingusteaza suplimentar; A. ritmul cardiac Incetineste;
b.patenta CRS este asigurata de B. scade tensiunea arteriala;
MDCRS; c.MDCRS se relaxeaza; d.CRS O scade tonusul simpatic;
sunt Inguste deja; e.MDCRS au activitate D.scade tonusul muschilor dilatatori ai
mai mare decat normal; CRS;
f.apnee; E. CRS se Ingusteaza suplimentar.
care este lista de asocieri corecta: A. a-1, 2469.Cativa dintre factorii care
b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; predispun la
B.a-1, b-2, c-2, d-2, SAHOS prin Ingustarea faringelui, sunt
e-1,f-1; C.a-2, b-1, c-2, urmatorii, ce.:
d-1, e-1, f-2; D.a-2, b-2, A. obezitatea;
c-1, d-1, e-1, f-2; E.a-2, B. alungirea mandibulei si/sau a
b-2, c-2, d-1, e-1, f-1. maxilarului;
2466.Fiind date urmatoarele evenimente O hipertiroidismul;
care se produc In timpul somnului, la D.nanismul hipofizar;
pacientul cu SAHOS: E.infiltrarea/hipertrofia/Ingrosarea
a.uneori, pacientul Incepe sa sforaie; tesuturilor In cadrul unor boli endocrine
b.ocluzia cailor respiratorii; c.tonusul sau metabolice.
muscular scade; d.apnee; 2470. Printre factorii care predispun la
e.caile respiratorii se Ingusteaza SAHOS se afla si urmatorii, ce.:
suplimentar; care este lantul A. sexul feminin;
temporal/cauzal corect: B. varsta avansata (>65 ani);
A. a—>e—>d—>c—>b; C.distrofia miotonica;
B. D. sindromul Caplan;
b—►c-+a-*d— E.fumatul (probabil).
>e; C.c—>e—>a—
>b Trasaturi clinice
->d; 2471. Printre manifestarile SAHOS se
D.d-+b->c-+a-»e; afla
E. urmatoarele, ce.:
e—>c—>d—>b— A. somnolenta nocturna;
>a. B. perturbarea vigilentei;
2467.Fiind propuse urmatoarele O cresterea performantelor cognitive;
evenimente D.cresterea Indemanarii ia parcarea cu
care se produc In timpul somnului, la spatele, mai ales la femei;
pacientul cu SAHOS (CRS = caile E. depresie;
respiratorii superioare): F. perturbarea somnului;
a.revine tonusul muschilor dilatatori ai G. hipotensiune.
CRS; 2472. Referitor la somnolenta diurna din
b.trezire, cel mai adesea doar partiala; SAHOS, urmatoarele afirmatii sunt
c.ocluzia CRS; corecte,
d.CRS devin din nou permeabile; ce.:
e.hipoxie/hipercapnie extreme (pacientul A. poate varia de la usoara pana la
se sufoca In somn); f.somn; irezistibila;
care este lantul temporal/cauzal corect: B. creste capacitatea de efort;
A. a—>b—>e—«i—>c—>f; C. poate afecta relatiile interpersonale;
B. b—>d—>a—>c—>f—>e; D. poate favoriza ascensiunea politica;
C.c->d->f->b->e->a; E. este periculoasa In timpul discutiilor In
D.d—►c->f-*a—>e—>b; cuplu;
E. f—>c—>e—►b—>a—>d.
 Sindromul de apnee/ hipopnee obstructiva de somn (SAHOS)
F. creste de 3-6 ori riscul de accidente la
volan sau la manipularea unui utilaj.
2473. Referitor la somnolenta diurna din
SAHOS, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. poate surveni sub forma unor atacuri;
B. atacurile de somnolenta pot fi dificil de
diferentiat de cele de epilepsie;
Ceste determinata, cel putin partial, de
Intreruperea repetata a somnului din
cauza anomaliilor de respiratie;
D. ar putea avea un mecanism
similar cu
cea provocata experimental la indivizii
normali treziti In mod repetat din somn;
E.In producerea ei ar putea interveni
hipocapnia recurenta.
2474. Printre simptomele asociate cu
SAHOS se afla si urmatoarele, ce.:
A. dificultate la concentrare;
B. somn nocturn neodihnitor;
C. sufocare nocturna;
D.polakiurie;
E. cresterea libido-ului.
2475. Referitor la importanta relatarilor
partenerului/ei (P) In evaluarea
pacientului
cu SAHOS, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce.:
A. relatarea P este necesara pentru
conturarea unui tablou clinic corect la
pacientul cu SAHOS;
B. de obicei, P relateaza ca, In timpul
noptii,
pacientul sforaie puternic doar cand
doarme pe burta;
O P poate sesiza ca sforaitul este
Intrerupt ocazional de linistea din timpul
episoadelor de apnee;
D.adesea, P evalueaza
severitatea/gradul
somnolentei foarte diferit de pacient;
E.P poate fi cel/cea care se plange cel
mai
vehement de scaderea libido-ului
asociata
cu SAHOS.
2476. Referitor la evenimentele cardio- si
cerebrovasculare asociate cu SAHOS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
(AVC = accident vascular cerebral):
A. SAHOS scade tensiunea arteriala
medie
pe 24 ore;
B. studiile observationale sugereaza
scaderea riscului de infarct miocardic la
pacientii cu SAHOS netratat;
O cresterea frecventei episoadelor de
apnee/hipopnee In somn la pacientii cu
AVC recent pare sa fie In mare masura
o consecinta, nu o cauza, a AVC;
D.studiile anterioare nu au aratat
cresterea
numarului de decese nocturne subite la
pacientii cu SAHOS;
E.cresterea riscului de accidente
vasculare
In SAHOS nu este legata de asocierea
acestui sindrom cu mai multi factori de
risc
cardiovasculari.
2477. Cu privire la asocierea dintre
SAHOS
si evenimentele vasculare (cardiace si
cerebrale), urmatoarele afirmatii sunt
corecte, ce. (EAHS = episoade de
apnee/hipopnee In somn):
A. conform datelor epidemiologice din
populatia normala, o modificare a
tensiunii arteriale de tipul si de
magnitudinea celei
419
Intalnite In SAHOS ar creste riscul de
infarct miocardic cu aproximativ 20%;
B.In saptamanile dupa un AVC recent,
frecventa EAHS creste, progresiv;
C. exista ipoteza ca SAHOS ar putea
fi o
forma adulta a sindromului hiperkinetic
(tulburarea de hiperactivitate cu deficit
de
atentie) de la copii;
D.un studiu de mare anvergura, Incheiat
recent a raportat un numar scazut de
decese nocturne subite la indivizii cu
EAHS;
E. obezitatea este independent asociata
cu SAHOS, cu HTA, cu diabetul zaharat
si cu riscul de accidente vasculare.
2478.Referitor la cresterea tensiunii
arteriale
induse de SAHOS, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
585 Tulburari de ventilatie
A. este mai mica la cei cu episoade
repetate
de hipoxemie nocturna;
B. este de cel putin 4-5 mmHg;
O poate ajunge pana la 10 mmHg la cei
cu desaturari ale sangelui arterial >20%
pe ora de somn;
D.este provocata partial de cresterile
tensiunii arteriale care Insotesc fiecare
dintre episoadele de apnee sau de
hipopnee;
E. se datoreaza, Intr-o anumita masura,
scaderii asociate a tonusului simpatic pe
24 ore.
2479.Fiind date urmatoarele substantive
dintr-o fraza referitoare la relatia dintre
SAHOS, cresterea tensiunii arteriale si
riscul de infarct miocardic:
1.studii; 2.
cresteri le;
si urmatoarele predicate sau atribute ale
acestora:
a.pe termen lung;
b. randomizate;
c.nu exista;
d.tensiunii arteriale;
e.ar fi inacceptabile din punct de vedere
etic; f. controlate; g.induse de SAHOS;
h.sporesc riscul de IMA; i.care sa indice
In ce masura; care este lista de asocieri
corecta (lipseste conjunctia „si" pentru
ca fraza sa fie completa):
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-1, f-1, g-2, h-2, i-1;
B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-1, f-1, g-2, h-1, i-2;
C.a-1, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1, g-1, h-1, i-2;
D.a-2, b-1, c-1, d-1, e-1, f-2, g-1, h-2, i-1;
E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1, g-1, h-1, i-1.
2480. Referitor la relatia dintre SAHOS si
accident vascular cerebral (AVC),
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.
(EAHS = episoade de apnee/ hipopnee
In
somn):
A. conform datelor epidemiologice din
populatia normala, o crestere a tensiunii
arteriale de tipul celei Intalnite In
SAHOS
ar creste riscul de AVC cu aproximativ
40%;
B. studiile observationale sugereaza
scaderea riscului de AVC la pacientii cu
SAHOS netratat;
C. studiile epidemiologice sugereaza (dar
nu dovedesc) cresterea riscului
vascular la
indivizii normali care au un numar
crescut
de EAHS;
D. pacientii cu AVC recent au o frecventa
redusa a EAHS;
E. nu exista dovezi ca tratarea EAHS ar
ameliora evolutia dupa AVC.
2481. Referitor la relatia dintre SAHOS si
diabetul zaharat (DZ), urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. asocierea SAHOS cu DZ nu se
datoreaza doar faptului ca obezitatea
este
frecventa In ambele afectiuni;
B. un numar crescut de episoade de
apnee/
hipopnee In somn se asociaza cu
rezistenta la insulina independent de
obezitate;
C.se pare ca SAHOS amelioreaza DZ;
D. tratamentul SAHOS la pacientii cu
DZ
duce la cresterea necesarului de
insulina;
E.alaturi de obezitate si de cresterea
tensiunii arteriale, DZ este unul dintre
factorii de risc cardiovasculari asociati
cu
SAHOS.
2482. Urmatoarele fragmente dintr-o
fraza
vizand relatia dintre patologia hepatica
si
tulburarile ventilatorii din timpul
somnului
sunt corect formulate, ce.:
A. disfunctia hepatica a fost asociata cu
respiratie neregulata In timpul
somnului;
B. iar la indivizii nebautori cu apnee/
hipopnee episodica In somn;
C. se constata enzime hepatice normale;
D.si mai putina steatoza si fibroza la
biopsia hepatica; E. independent de
greutatea corporala.
2483.Fiind date urmatoarele fragmente
dintr-
o fraza referitoare la relatia dintre
SAHOS si
patologia hepatica:
a.se constata;
b.si;
c.enzime hepatice crescute; d.la biopsia
hepatica; e.mai multa steatoza si fibroza;
 Sindromul de apnee/ hipopnee obstructiva de somn (SAHOS)
f.la indivizii nebautori cu; g.independent
de greutatea corporala;
h.apnee/hipopnee episodica In somn;
care este cea mai corecta reconstructie:
A.f—>c—»a—>d—>e—>g—>b->h;
B.
f—>c—>a-+e—>d—>b—^
h—>g;
O f->e-*d->b->c->g->a->h;
D.
f—>e—>g—>a—>h—>b—>c—>d;
E.f—>h—>a—>c—»b—>e—>d-+g.
2484.Referitor la relatia dintre SAHOS si
riscul anestezic, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. la pacientii cu SAHOS, caile
respiratorii
superioare se largesc excesiv In
perioada
de recuperare de dupa anestezie;
B. pacientii dificil de intubat au o
probabilitate mai mica sa aiba respiratie
neregulata In timpul somnului;
C. la fiecare pacient, anamneza
preoperatorie efectuata de anestezist ar
trebui sa includa si informatii despre
somn;
D. anestezistul trebuie sa ia masurile de
precautie adecvate In cazul pacientilor
suspectati de SAHOS;
E. unele operatii planificate ar trebui
amanate pana cand SAHOS este tratat.
2485.Referitor la riscul anestezic asociat
SAHOS, urmatoarele afirmatii sunt
corecte,
ce.:
A. pacientii cu SAHOS au un
risc
perioperator crescut;
B. la pacientii cu SAHOS, caile
respiratorii
superioare se pot obstrua ca urmare a
sedarii din timpul anesteziei;
O informatiile despre somn sunt
irelevante In anamneza preoperatorie
efectuata de anestezist;
D. suspiciunea de SAHOS nu impune
masuri speciale de precautie din
partea anestezistului;
E. pacienti suspectati ca ar avea SAHOS
ar trebui trimisi la investigatii.
Diagnostic
2486. Referitor la modul de selectare a
pacientilor somnolenti care trebuie
trimisi
pentru diagnosticare, urmatoarele
afirmatii
sunt corecte, ce.:
A. oricare pacient a carui somnolenta
suparatoare nu este usor de explicat si
de
corectat trebuie trimis la un specialist In
tulburarile de somn;
B. somnolenta poate fi considerata
suparatoare atunci cand provoaca
probleme In urmarirea emisiunilor de
televiziune;
C. orientativ, un scor de somnolenta
Epworth <5 semnaleaza o somnolenta
Ingrijoratoare;
D. scorurile acordate de pacientul/a si de
partenera/ul lui/ei pentru somnolenta
pacientului/ei sunt de regula
concordante;
E. cand apar discordante Intre scorurile
acordate de pacient/a si partenera/ul
lui/ei,
se foloseste cel mai mic.
2487. Referitor la scorul de somnolenta
Epworth (SSE), urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. pacientul trebuie sa precizeze cat de
des
este probabil sa atipeasca sau sa
adoarma (si nu doar sa se simta obosit)
In
anumite situatii uzuale;
B. SSE vizeaza evenimentele speciale
care
s-au petrecut In viata pacientului;
O daca In ultimul timp nu a efectuat
unele dintre activitatile mentionate In
SSE, pacientul la va acorda un scor nul;
D.pacientului i se cere sa foloseasca o
anumita scala pentru a alege scorul cel
mai adecvat pentru fiecare situatie;
E. SSE nu este un instrument de masura
perfect pentru detectarea somnolentei
suparatoare;
F. multi indivizi a caror viata este
perturbata
de lupta frecventa Impotriva
somnolentei,
dar care nu atipesc niciodata Isi vor
acorda In mod gresit un SSE mai mic.
2488. Referitor la semnificatia scorurilor
folosite In Scorul de Somnolenta
587 Tulburari de ventilatie

Epworth, care este lista de asocieri corecta:

fiind date urmatoarele scoruri:
1.0;
2.1;
3.2;
42 d-3;
1 4.3;
si urmatoarele semnificatii:
a.probabilitate mare de atipire;
b.nu atipeste niciodata;
c. probabilitate moderata de atipire;
d.probabilitate mica de atipire;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-4, c-3, d-2;
B.a-2, b-3, c-4, d-1;
C.a-3, b-2, c-1, d-4;
D.a-3, b-4, c-2, d-1;
E.a-4, b-1, c-3, d-2.
2489. Referitor la circumstantele
mentionate
In Scorul de Somnolenta Epworth, fiind
date
urmatoarele Inceputuri de sintagma:
Lsezand;
2.sezand inactiv/pasiv;
3.Intins In pat; 4.privind;
si urmatoarele sfarsituri de sintagma: a.la chestionarele vizand depresia;
TV;
b.pentru a se odihni dupa-amiaza cand
circumstantele o permit; cIntr-un loc
public (de exemplu, la teatru
sau la o Intrunire);
d.si citind;
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-3, c-2, d-4;
B.a-2, b-1, c-4, d-3;
C.a-3, b-4, c-1, d-2;
D.a-4, b-2, c-3, d-1;
E.a-4, b-3, c-2, d-1.
2490. Referitor la circumstantele
mentionate
In Scorul de Somnolenta Epworth, fiind
date
urmatoarele Inceputuri de sintagma:
1 .sezand
pasiv/linistit;
2.sezand;
3.calatorind ca pasager;
4.la volan;
si urmatoarele sfarsituri de sintagma:
a.Intr-o masina timp de o ora fara
Intrerupere; b.si vorbind cu cineva;
c.dupa masa de pranz fara alcool; d.In
timpul stationarii timp de cateva minute
In trafic;
A. a-1, b-3, c-4, d-2;
B. a-1, b-4, c-2,
d-3;
C.a-2, b-1, c-4,
D.a-3, b-2, c-1,
d-4; E.a-4, b-3,
c-2, d-1.
2491. Referitor la diagnosticul SAHOS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. stabilirea unui diagnostic corect este
esentiala, Intrucat SAHOS este o
afectiune care nu necesita tratament;
B. diagnosticul trebui stabilit sau exclus
cu
certitudine, preferabil de catre un
reporter
de la televiziune;
O un element esential consta In
obtinerea unui istoric corect referitor la
profesie de la pacient/a si de la
partenera/ul acestuia/eia;
D. atat pacientului/ei, cat si
partenerei/ului
acestuia/eia li se va solicita sa
completeze
E. unul dintre chestionarele curent
folosite
pentru evaluarea somnului este Scorul
de
Somnolenta Epsom.
2492. In diagnosticarea SAHOS,
examenul
fizic trebuie sa includa urmatoarele
elemente, ce.:
A. parametrii obezitatii;
B. structura maxilarelor;
C.caile respiratorii superioare;
D.tensiunea arteriala;
E. semne ale unor posibile cauze
predispozante, Intre care
hipertiroidismul
si acromegalia.
2493. Referitor la investigatiile folosite
pentru
diagnosticarea SAHOS, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt aplicate cand tabloul clinic este
irelevant;
B. trebuie sa demonstreze cel putin o
pauza
respiratorie In timpul somnului;
 Sindromul de apnee/ hipopnee obstructiva de somn (SAHOS)
C. cea mai sigura este examinarea
polisomnografica;
D.In multe cazuri, se recurge initial la
„investigatiile limitate"; E. daca rezultatul
la „investigatiile limitate"
este negativ, nu mai este necesara
polisomnografia.
2494. Referitor la polisomnografie,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este investigatia definitiva folosita
pentru
diagnosticarea SAHOS;
B. este usor de efectuat si accesibila ca
pret;
C.In forma completa, presupune
Inregistrarea a multiple semnale
respiratorii si neurofiziolgice In timpul
somnului;
D.este indicata daca „investigatiile
limitate" sunt pozitive;
E. un rezultat negativ nu permite
excluderea SAHOS.
2495.Referitor la „investigatiile limitate"
folosite pentru diagnosticarea SAHOS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. sunt folosite din ce In ce mai mult, mai
ales In afara Statelor Unite;
B. de obicei, constau In Inregistrari
neurofiziolgice, fara Inregistrarea
tiparelor
respiratorii si de oxigenare din timpul
somnului nocturn;
O folosite de specialisti cu experienta,
produc rezultate bune; D.In maini
experte, sunt eficiente din punct
de vedere al costului;
E.este practic sa fie utilizate drept teste
diagnostice de prima linie;
D.somnolenta poate fi provocata atat de
medicamentele sedative, cat si de cele
stimulante;
E. cataplexia este caracteristica pentru
hipersomnolenta idiopatica.
2499. Referitor la somnolenta provocata
de
serviciul In ture, urmatoarele afirmatii
sunt
corecte, ce.:
A. este rareori Intalnita;
B. apare mai ales la adolescenti;
C. poate sa apara la indivizii care
lucreaza
In ture prin rotatie;
D. este obisnuita la indivizii care lucreaza
In
schimbul de noapte;
F. la pacientii diagnosticati pozitiv se
poate
Incepe tratamentul.
2496.Care dintre urmatoarele tulburari
este
cea mai putin susceptibila sa intre In
diagnosticul diferential al SAHOS drept
cauza de somnolenta:
A. somn insuficient;
B. depresia;
C.medicamente sedative;
D.narcolepsie;
E. agorafobia.
2497.Care dintre urmatoarele tulburari
este
cea mai putin susceptibila sa intre In
diagnosticul diferential al SAHOS drept
cauza de somnolenta:
A. serviciul In ture;
B. medicamente stimulante;
O sindroamele de alterare de faza a
somnului;
D. hipersomnolenta idiopatica;
E.tulburarea anxioasa.
2498.Referitor la tulburarile care intra In
diagnosticul diferential al SAHOS,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. somnul insuficient drept cauza a
somnolentei este, de obicei, usor de
diagnosticat pe baza istoricului;
B. serviciul In ture este o cauza majora
de
somnolenta;
C. depresia este una dintre principalele
cauze de somnolenta (ca si de
insomnie);
E. intra In diagnosticul diferential al
SAHOS.
2500. Referitor ia narcolepsie,
urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este mai frecventa decat SAHOS;
B. este de obicei evidenta abia la varsta
adulta;
0 provoaca somnolenta;
D.este asociata cu catalepsie;
E. trebuie avuta In vedere atunci cand
exista suspiciunea de SAHOS.
2501. Referitor la hipersomnolenta
idiopatica,
urmatoarele afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este una dintre cauzele de
somnolenta;
 Apneea de somn centrala (ApSC)
B. este o conditie imprecis definita;
Ceste caracterizata de durata scurta a
somnului;
D.poate fi confundata cu SAHOS;
E. cauza este o malformatie a sistemului
ventricular.
2502. Fiind date urmatoarele cauze de
somnolenta de care trebuie diferentiat
SAHOS:
1 .alterarea somnului produsa de
serviciul In ture;
2.sindromul de Intarziere de faza;
3.narcolepsie;
4.hipersomnolenta idiopatica; si
urmatoarele caracteristici: a.este
caracterizat/a de durata lunga a
somnului;
b.apare mai ales la indivizii trecuti de
40 de ani;
ceste asociat/a cu cataplexie; d.de
regula, Incepe din adolescenta; care este
lista de asocieri corecta: A. a-1, b-4, c-3,
d-2; B.a-2, b-3, c-4, d-1; C.a-2, b-4, c-1,
d-3;
D.a-3, b-1, c-2,
d-4; E.a-4, b-1,
c-3, d-2.
2503.Referitor la sindroamele de alterare
de
faza a somnului, fiind date urmatoarele
Inceputuri de fraza:
1 .atat sindroamele de Intarziere de
faza,
cat si cele de devansare de faza;
2.sindroamele de Intarziere de faza;
3.sindroamele de devansare de faza; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a.se
manifesta prin somnolenta la
momentul caracteristic din zi; b.sunt
mai putin frecvente; c.sunt suspectate
la indivizii carora li se
face somn mai devreme decat este
normal;
d.sunt suspectate la indivizii carora li se
face somn mai tarziu decat este normal;
e.apar, de obicei, la adolescentii care
pierd noptile (studiind la biblioteca);
care este lista de asocieri corecta:
A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-1;
B.a-1, b-3, c-2, d-1, e-2;
C.a-2, b-1, c-2, d-1, e-3;
D.a-2, b-3, c-2, d-1, e-1;
E.a-3, b-2, c-1, d-2, e-1.
Apneea de somn centrala
(ApSC)
589
2504.Referitor la ApSC, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. este caracterizata de pauze respiratorii
In
ciuda efortului respirator;
B. episoadele repetate de apnee de
somn
centrala apar rareori pe fondul altor boli;
C.nu determina somnolenta diurna;
D.absenta activitatii electrice In muschii
respiratori In timpul episoadelor de
apnee
indica diagnosticul de apnee de somn
obstructiva;
E. poate fi In mod eronat diagnosticata la
pacientii la care identificarea miscarii
abdomenului este dificila.
2505.Cu privire la ApSC, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. semnaleaza Intotdeauna o patologie
subiacenta;
B. pacientii acuza dificultate In mentinerea
somnului, forma de insomnie frecventa
si In SAHOS;
C.la pacientii foarte obezi pot aparea
confuzii de diagnostic, din cauza
dificultatii
In identificarea miscarilor abdominale;
D.presupune prezenta miscarilor
toracoabdominale In timpul episoadelor
de
apnee;
E. un diagnostic de certitudine necesita
investigatii paraclinice, de exemplu
Inregistrarea presiunii laringiene.
2506. Cu referire la ApSC, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, ce.:
A. multe cazuri de apnee anterior
considerate a fi centrale, din cauza
prezentei miscarilor toracoabdominale,
sunt de fapt obstructive;
B. greselile de diagnostic sunt mai
frecvente
la pacientii casectici;
C. un diagnostic de certitudine necesita
investigatii paraclinice, de exemplu
ECG;
D. absenta variatiilor de presiune In
esofag
In timpul episoadelor de apnee indica
diagnosticul de apnee de somn
obstructiva;
E. episoade repetate de apnee de somn
centrala se Intalnesc cel mai adesea la
pacientii cu insuficienta cardiaca sau cu
afectiuni neurologice, In special cu
boala
Parkinson.
 Apneea de somn centrala (ApSC) 590

2507. Fiind date urmatoarele categorii f-1; D.a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1; E.a-2,
referitoare la ApSC: b-2, c-2, d-1, e-1, f-1.
1 .ApSC la indivizi normali; 2.ApSC 2509.Fiind date urmatoarele evenimente
secundara; 3.ApSC spontana; si care explica instabilitatea controlul
urmatoarele caracteristici: a.apare mai ventilator In ApSC spontana
frecvent la Inceputul somnului; b.poate fi normocapnica:
clasificata pe baza PCo2 arterial; c. apare a.apnee;
mai frecvent In bolile neurologice, b.PCo2 tinde sa scada sub pragul care
In special accident vascular cerebral; declanseaza ventilatia; ctendinta la
d.apare mai frecvent In perioadele REM hipocapnie; d.reactie hiperventilatorie
ale somnului; intensa; e.hipercapnie; f.hipocapnie
e.este rara; suplimentara; care este Inlantuirea
f.apare mai frecvent In insuficienta cauzala corecta:
cardiaca; A. a-»b-*e-»d->c->f;
g.se accentueaza trecator In urma B.
ascensiunii la altitudine; care este lista c-»b—>a->e—KJ
de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-1, —>f;
e-1, f-2, g-3; B.a-1, b-3, c-2, d-1, e-3, f-2, O
g-1; C. a-2, b-3, c-2! d-3, e-1, f-1, g-1; c—>d—>a-*b—>f—
D.a-3, b-1, c-1, d-2, e-2, f-3, g-1; E. a-3, >e;
b-2, c-1, d-1, e-1, f-3, g-2. D. c—>f—>a—>d—>b—>e;
2508.Fiind date urmatoarele variante de E.f—>e—>b->d—>a—»c.
apnee de somn centrala (ApSC): 2510.Referitor la ApSC spontana
LApSC spontana hipercapnica; normocapnica, urmatoarele afirmatii
2.ApSC spontana normocapnica; sunt
si urmatoarele caracteristici: a.apare In corecte, ce.:
asociere cu scaderea impulsului A. PCo2 arterial este crescut In starea de
ventilator; veghe;
b.Pco2 este normal sau scazut In starea de B. pacientii au reactii ventilatorii deficitare
veghe; la
c.In timpul somnului, pacientul respira hipercapnie;
aproape de sau sub pragul apneic C. controlul ventilator este instabil din
pentru cauza
Pco2i hipoventilatiei;
d.reactie ventilatorie energica la D. respira aproape de sau sub pragul lor
hipercapnie; e.blestemul Ondinei; apneic pentru PCo2 In timpul somnului;
f.hipoventilatie alveolara centrala; care E. tendinta apneica este sporita de cicluri
este lista de asocieri corecta: A. a-1, de
b-2, c-1, d-1, e-2, f-2; B.a-1, b-2, c-1, hiperventilatie indusa de trezire, care
d-2, e-1, f-2; C.a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, genereaza hipercapnie suplimentara.
Renourinar

1. R.I. manifestarile bolilor renourinare si la evaluarea acestora, u a.S.C. Cea A.

diverse!e sindroame reno- urinare pot fi consecirta unei boli sistemice sau a unei
boli renale prirmarc. B. modificarile clinice si paraclinice produse de bolile
renourinare sunt influentate de durata si de severitatea patologiei; C. proteinuria
este depistata de obicei la testul cu bandelete; D. retentia azotata indica sca
derea capacitagii de concentrare a rinichilor; E. completarea informatiilor furni-
zate de sumarul de urina se face prin sedimentul urinar cantitativ: F. evaluarea
formatiunilor renale depinde de aspectul continutului (lichidian sau solid) la
ecografie:

2. F.d.u categorii de manifestari ale bolilor renourinare: 1. clinice; 2. paraclinice

analize de urina anomalii ale sedimentului urinar, 3. paraclinice investigat
magistice modificarea dimensiunilor rinichilor si urmatoarele manifestari a.
hematurie macroscopica; b, leucociturie: c. micsorarea bilaterala a inichilor: care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1;
E. a-3, b-2, c-1; 3

3. F.d.u. categorii de manifestari ale bolilor renourinare; 1.clinice – manifestari de

HTA, 2. paraclinice – analize de urina – anomalii ale sedimentului urinar 3.
Paraclinice - investigatii imagistice; si urmatoarele manifestari a. hematurie; b.
Ameteli ,cefaleec, c. modificarea formeil morfologiei rinichilor; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1. c-2 E. a-
3, b-2, c-1

4. F.du. categorii de manifestari ale bolilor renourinare: 1. clinice 2. clinice-rare; 3.

paraclinice analize de urina anomalii ale sedimentului urinar. si urmatoarele
manifestari: a. cilindrurie; b. pneumaturie; c. depistarea HTA la un control de
rutina care sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1

5. F.d.u. cal egorii de manifestari ale bolilor renourinare: 1. clinice; 2. clinice

manifestari hiperhidratare 3. paraclinice analize de urina anomalii ale
sedimentului urinar, si urmatoarele manifestari: a. urina tulbure; b. edem; c.
cristalurie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3,
C-1, D. a-3, b-1, c 2. E. a-3, b-2, c-1;

6. F.d.u. categorii de manifestari ale bolilor renourinare: 1. clinice 2. clinice

menifesiari hiperhidratare; 3. paraclinice analize de urina si urmatoarele
manifestari: a. HTA; b. proteinurie c. sindrom urinar jos (disurie, polakiurie) care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

7. F.d.u. categorii de manifestari ale bolilor renourinare: 1. clinice, 2. clinice -

tulburari de mictiune: 3. paraclinice analize de urina; si urmatoarele manifestari a.
urocultura pozitiva: b. disurie c, durere (lombara elviperineala, hipogastrica); care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-
1

8. F.d.u. categorii de manifestari ale bolilor renourinare: 1. clinice; 2. clinice -

tulburari de mictiune; 3. paraclinice analize de sange si urmatoarele manifestar: a.
retentie azotata; b. febra c. polakiurie; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3, c-2
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

9. F.d.u. categorii de manifestari ale bolilor renourinare: 1. clinice 2. clinice

tulburari ale volumului urinar. 3. paraclinice analize de sange si urmatoarele
manifestari: a. greata, varsaturi. b. anomalii electrolitice; c. oligurie, anurie,
poliurie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1 b-3 c-2; C. a 2, b-3, c-
1; E. a 3, b 2, c-1

29 anuria este definita prin

c. scaderea diurezei <100 ml/zi

28 ambii rinichi sunt palpabili mariti si cu suprafata neregulata in

A tuberculoza renala

B boala polichistica a adultului

C pielonefrita cronica
D nefroangioscleroza

E tumora gravitz

27 tipuri de calculi urinari sunt strans legati de infectia urinara

A oxalat de calciu

B urati

C fosfat de calciu

D fosfat amoniaco magnezian

E nu exista interrelatie intre litogeneza si infectia urinara

26 sindrom fanconi al adultului respective sindrom de tub contort proximal nu are

una din u manifestari

A proteinuria

B aminoaciduria

C glicozurie

D fosfaturie

E hemoglobinurie

25 in cdu situatii apare frecvent tromboza venoasa

A sindrom nefrotic

B ira

C irc

D amiloidoza renala

E nefropatie cu iga

24 sindromul urinar din gn acuta nu are unul din

 a. Oligurie
b. Proteinuria non-nefrotica
c. Hematuria
d. Natriureza scazuta
e. poliurie

23 streptocoul beta-hemolitic de grup a poate determina

A nefrita tubulo-interstitiala acuta

B glomerulonefrita acuta difuza

C pielonefrita acuta

D cistita acuta

E necroza tubulara acuta

22 caracteristic pentru nefropatia cu iga

A proteinuria nefrotica

B hta

C anurie tranzitorie

D hematurie macroscopica recidivanta

E cilindri granulosi

21 edemul nefrotic este

E moale si alb

20 aparitia edemului nefritic are in prim plan una din anomaliile urmatoare

A cresterea ph

B cresterea permeabilitatii capilare

C scaderea presiunii arteriale

D scaderea presiunii coloid-osmotice a plasmei

E hiperlipemie

19 localizarea la nivelul fetei si mai ales palpebrala este sugestiva pentru

A edem carential

B edem cardiac

C edem nefritic

D edem nefrotic

E edem neurotrofic

18. pielonefrita acuta nu se insoteste in mod obisnuit de

a. durere lombara

b febra

c frisoane

d greata sau varsatura

e hematurie macroscopica

17. poliuria permanenta nu apare in urma

a. faza poliurica a insuficientei renale acute

b. diabetul insipid

c. potomania

d. insuficienta renala cronica st decompensate (ii)

e. nefropatii tubulointerstitiale cronice cu pierdere de sare

16. poliakiuria poate aparea in c.e.

a. ingestia crescuta de lichide

b. cistita acuta

c. retentia cronica incompleta de urina

d. administrarea de diuretice la pacientii cu edeme

e. megavezica congenitala

15. rinichiul palpabil si cu sensibilitate crescuta se intalneste in

a.chistul renal solitar localizat la polul inferior

b.tuberculoza renala

c.pielonefrita acuta

d.tumora de uroteliu

e. pielonefrita cronia

14. cea mai frecventa cauza de disurie la barbati

a.tumora vezicala

b. cistita endocrina

c.hipetrofia prostata

d.infectia urinara

e.uretrita acuta

13. Bandeletele folosite la examinarea urinei

a.cel mai adesea anomaliile sedimentului urinar se constata

b.mai intai la examenul sumar de urina efectuat foarte

c.frecvent la ora actuala cu eprubete scurte din plastic avand zone marcate
impregnate

d.cu diversi agenti chimici care actioneaza cu substantele

e.anormale din urina producand o schimbare de ph

12. categorii de manifestari renourinare 1. Clinice tulburari de diureza 2. Clinice

manifestari de IVS sau de anemie 3. Paraclinice imagistice modificarea dimensiunii
rinichilor a. staza pulmonara mergand pana la EPA b. micsorarea unui rinichi c.
oligurie: C. a2b3c1

11. categorii de manifestari renourinare 1. Clinice tulburari de diureza 2. Clinice

manifestari de IVS sau de anemie 3. Paraclinice imagistice modificarea dimensiunii
rinichilor a. marirea unei portiuni dintr un rinichi b. dispnee c. anuria: E. a3b2c1

10. categorii de manifestari renourinare 1. Clinice tulburari de diureza 2. Clinice

manifestari de IVS sau de anemie 3. Paraclinice imagistice modificarea dimensiunii
rinichilor a. oligurie b. astenie c. marirea globala a unui rinichi sau a ambilor: A.
a1b2c3

30. C.d.u boli reprezinta cause de hematuria glomerulara: A. Nefropatie cu IgA B.

Tuberculoza renala C. Tromboza venei renale D. tumora Grawitz: E. litiaza urinara
caliceala;

31. C.d.u. semne NU este o tulburare de mictiune: A. disuria B oliguria C.

polakiuria D. incontinenta urinara; E. tenesma vezicala;

32.C.d.u. suferinte renale NU se insoteste in mod curent de durere de cauza

renala: A. pielonefrita acuta: B. tumorile renale: c. necroza papilara; D. infarctul
renal E. glomerulonefrita cronica

33. C.d.u. teste NU se foloseste pentru evaluarea filtrarii glomerulare: A.

clearance-ul creatininei B. creatinina serica; C. clearance-ul inulinei D. clearance-
ul uree E. radiodiagnostic cu TcDTPA:

34. Cea mai frecventa cauza de durere renala tip colica ureterala A. infarctul renal
B. pielonefrita acuta C. necroza papilara D. litiaza urinara E. obstructie urinara
prin cheag de sange cunoscut si mai
35. Cel mai utilizat test pentru masurarea ratei de filtrare glomerulara este: A.
clearance-ul ureei B. clearance-ul creatininei endogene C. clearance-ul apei
libere: D. proba de concentrare E. nefrograma izotopica;

36. Cilindrii hematici pot apare in sedimentul urinar in una din u. situati A.
amiloidoza rena B. deshidratare moderata C. sindrom nefrotic pur: D. pielonefrita
acuta la tineri. E. glomerulonefrita acuta

37. Cistalgia NU poate apare in una din U. situatii: A. cistita acuta bacteriana: B.
tuberculoza cailor urinare inferioare C, retentia acuta de urina: D, anuria de cauza
renala; E. tumori uroteliale joase:

38. Clearance-ul la creatinina este un test folosit pentru: A. stabilirea functiei

fiecarui rinichi B. evaluarea circulatiei renale; C. stabilirea debitului urinar; D.
aprecierea functiei glomerulare E. cuantificarea functionarii tubilor colectorii

39. Colica renala este caracterizata de A. durere de intensitate medie. debut

brusc, localizata unilateral adesea iradiere; B. durere de intensitate mare debut
brusc, iradiata descen dent, insotita constant de tulbu- rare de tranzit si mictiune;
C. durere de intensitate mare debut brusc, iradiata descen- dent, pozitie antalgica
caracteristica pectorala sau cu genu compresiune abdominala; D. durere de
intensitate mare, debut brusc, localizata lombar, iradiata descendent catre
organele genitale insotita frecvent de tulburari de mictiune; E. durere de
intensitate mare, debut brusc, iradiata descen- nsotita de manifestari dent.
digestive si cu miscari invo- luntare ale membrelor;

40. Colica renala tipica NU are in tabloul clinic unul din u. simptome A. polakiurie
B. greata C. febra D. hematurie E. disurie

41. Colica renala tipica NU are una din u. caracteristici: A. debut insidios; B.
intensitate mare; C. localizare unilaterala D. iradiere descendenta catre organele
genitale externe; E. durata relativ mare: minute-ore:

42. Diureza normala NU este caracterizata de una din u.: A. este relativ constanta
ca volum: B. poate varia proportional cu aportul si pierderile de lichide; C. creste
in timpul verii cand transpiratia este abundenta; D. nu depaseste 2500 mU zi; E.
43. Durerea din colica ureterala, are u. caracteristici, C.e A. este de obicei
unilaterala; B. este foarte intensa; descendent catre organele genitale externe, d)
este surda si nu iradiaza E. asociaza tulburari de mic

44. Examenul sumar de urina efectuat prin bandelete reactive NU ofera informatii
despre e: A. densitatea urinara B. prezenta si intensitatea PU. C. prezenta si
intensitatea HU D, prezenta si intensitatea LU E. prezenta si tipul cilindrilor
urinari. e,

45. Examenul urinei in GNDA al poststreptococica NU cuprinde A. hematurie

microscopica: e. B. cilindri hematici C. proteinurie non-nefrotica (&lt;3a 24 ore) D.
leucociturie mai importanta decat hematuria n- E. densitate urinarai normala; e-

46. Explorarea radioizotopica renala cu administrarea de captopril este utilizata in

diagnosticul e, A HTA renovasculare;B. chisturilor renale simple ar c. tuberculozei
renale; e D. abceselor renale; zei de vena renala E. trombo e,

47. Hematiile cu origine glomerulara: A. au morfologie normala 80%. B sunt

decolorate si frecvent dismorfe C. au concentratie normala de hemoglobina e: D.
au forma sferica E. au diametrul mai mare cu &gt;20%

48. Hematuria de cauza renala se intalneste in u. situatii, ce A. tuberculoza Seno-

urnara; e B. tumori renale C. infarct renai; D. glomerulonefrita E. hipertrofia de
prostata:

49. Hematuria glomerulara NU este caracterizata prin A. hematurie redusa ca

severitate: B.absenta cilindrilor hematici; C. prezenta hematiilor dismorfice D.
sunt relativ frecvente resturi d hemati u E. este un element fundamental definirea
sindrom glomeru acut;

50. Hematuria initiala in proba celor 3 pahare sugereaza o suferinta A.

glomerulara B. vasculara renala; C. vezicala: D. uretro-prostatica; E. ureter ala
estar ale

51. Hematuria totala indolora este pentru: A. litiaza urinara, B. necroza papilara;
C. pielonefrita acuta; D. neoplasm renal E. cistita acuta
52. in c.d.u. situatii bolnavii sunt agitati, nelinistiti in cautarea unei pozitii
antalgice A.colica ureterala B.pielonefrita acuta C. GN acuta D. insuficienta renala
acuta; E. tuberculoza renala;

53. intreruperea jetului urinar pana la forma sa extrema de mictiune picatura cu

picatura" se intalneste in A. GN rapid progressiva; B. poliurie C. insuficienta renala
acuta; D. leziuni medulare la nivelul S3 E. retentia cronica de urina.

54.Manevra Giordano pozitiv consta in: A. durere lombara bilaterala produsa de

atingerea cu manq B. durere ombara unilaterala continua, atenuata oe percutia
coloanei lombare: C. durere suprapubiana aparuta la percutia ombe cu margine
cubitala a mani D. durere lombara agravata de alparea bimanuala a flancului E.
durere produsa de percutia regiunii lombare cu marginea cubitala a mainii

55. Manevra Giordano este pozitiva in u. situatii, C.e. A. a acuta B. hidronefroza

din litiaza urinara; C. tumori renale colica uieterala; E. glomerulonefrite cronice;

56. Oliguria fiziologica are caracteristici, C.e. A. este tranzitorie B.are miros
caracteristic de tip acidotic; C. are densitate crescuta D. urina este hipercroma; E.
are un volum mai mic de 800ml/ 24 ore:

57. Opsiuria reprezinta A. intarzierea eliminarii prin urina a lichidelor ingerate >4
ore; B. scaderea volumului mictiun &lt;800ml/ 24h C. egalizarea diurezei diurne
nocturne D. eliminarea de cristale de colesterol in urina E. reducerea numarului
de mictiuni &lt;4/ 24h;

58. Percutia hipogastrului la un pacient cu glob vezical evidentiaza A. matitate

mediana nedureroasa la percutie; B. matitate mediana mobila C. hipersonoritate
localizata nevibratila D. matitate mediana cu limita superioara convexa in sus E.
submatitate paramediana cu tenesme vezicale:

59. C.d.u. afirmatii NU caracterizeaza poliakiuria: A. numarul mictiurilor este mai

mare de 6/ z B. mictiunile au un volum normal C.se poate asocia cu alte tulburari
de mictiune: D. diureza este de obicei normala. E. poate fi diurna, nocturna sau
permanenta
60. Polakiuria poate avea drept cauza/ mecanism u. conditii c e. A obstacol
ureteral deasupra portiunii intramurale; B. reducerea volumului vezicii urinare C.
iritabilitatea detrusorului vezical: D. disectazia de col vezica E. aparitie rezidiului
vezical

61. in c.d.u. situatii NU apare poli urie permanenta: A faza poliurica a

insuficientei renale acute; B. diabetul insipid C. potomania D. insuficienta renala
cronica s compensat (ll); E. nefropati tubulointerstitiale cronice cu pierdere de
sare:

62. Principalele tipuri fiziopatologice de proteinurie sunt u.c.a.e. B. proteinuria

glomerulara neselectiva C. proteinuria D. proteinuria excretorie inalta E.
proteinuria paraproteinemica;

63. Proteinuria fiziologica are valori de A. <100 mg/ 24h B. 250- 2.000 mg/ 24h; C.
3.500 mg/ 24h; D. &lt;1000 mg/ 24h; E. &lt;10 mg/ 24h e

64. Proteinuria fiziologica este este caracterizata de u.Ce A. este redusa cantitativ
(sub 150 mg/ 24 ore) B. este independenta de efort. alimentatie, plas- C. este
formata din proteine matice cu greutate moleculara mica D. are o componenta de
origine TammHorsfal E. poate fi determinata prin teste rapide de urina bandelete
reactive:

65. Proteinuria tranzitorie non-nefrotica poate aparea in U. situatii, ce A. stari

febrile prelungite, B. efort fizic sustinut, C. ortostatism prelungi D. deshidratare E.
expunere temperaturi crescute

66. Punctele ureterale medii se gasesc la nivelul A. intersectie orizontale prin

ombilic cu marginea laterala a dreptilor abdominalis B. paravertebral la nivelui
extre- ii Coastei XI C. la intersectia liniei bispinoase marginea laterala a dreptilor
abdominali D. in flancuri la nivelu liniei bispinoase: E. prin tuseu rectal la intrarea
ureterelor in vezica urinara;

67. Radiografia renala simpla NU poate oferi informatii despre: A forma rinichilor;
i B. pozitia rinichilor, C. dimensiunile rinichilor D. functia rinichilor; E. aza urinara
68. Rinichiul cu sensibilitate crescuta se intalneste in: A. chistul renal solitar
localizat la polul inferior, B. tuberculoza renala: C. pielonefrita acuta; tumora de
urote E. pielonofrita cronica;

69. Subizostenuria reprezinta o urina care are densitatea: A. 1030 B. 1010, C.

1020-1030; D.<1010 &lt;1000

70. Tipurile uzuale de poliurie A. poliuria prin aport crescut de lichideB. poliuria
prin lipsa de concentrare renala C. poliuria osmotica; D. poliuria de stres; E.
poliuria prin exces de ADH:

71. Una din situatiile de mai jos NU poate produce urina de culoare rosie: A.
consumul de fructe de padure mure, afine, coacaze; B. prezenta fosfatilor in
cantitate mare C. administrarea de sulfamide sau nitrofurantoin D. prezenta
mioglobinei; E. hematuria microscopica

72. Urina hipercroma face parte din tabloul urinar al urmatoarelor situatii cu
exceptia A. hematurie: B. deshidratare, C. insuficienta renala cronica; D. ingestia
de fructe cu artociani (mure, afine); E. rabdomioliza

73. Urina tulbure NU poate avea drept cauza A. prezenta de leucocite in numar
mare B. prezenta sarurilor urinare (a fosfatilor) C.absenta leucocitelor (a enzi
melor leucocitare). D. proliferarea bacteriilor gram negative E. prezenta de
proteine in canti- tate mare;

74. Urografia intravenoasa NU este utila pentru: A. aprecierea comparativa

aprecierea functiei celor 2 rinichi; B. identificarea pozitiei celor 2 C. studierea
morfologie cailos urinare ale celor 2 rinichi cbstacolelor D. identificarea ureterale
E. studierea vezicii urinare; Date clinice si paraclinice initiale in principalele
sindroame nefrologice

75. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. Ir acuta sau rapid
progresiva 2. infectie urinara pielonefrita; 3. nefrolitiaza si u. asocieri de)
manifestari a. hematurie, leucociturie, mictiuni frecvente, mictiune imperioasa; b.
bacteriurie &gt;10 colonii/mL; c. anurie, oligurie, scadere a RFG dovedita a fi
recenta; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, B. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

76. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice 1. IR acuta sau rapid
progresiva; 2. infeclie urinara pielonefrita; 3. obstructie de tract urinar, si u.
(asocieri de) manifastari: a. retentie azotata, oligurie, anurie, poliurie, nicturie; b.
agent infectios demonstrat in c. HTA, edeme, hematurie, proteinurie, leucociturie,
cilindri. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b 3, c-2 C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c- 1

77. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. nefrita acuta; 2.

infectie urinara pielonefrita: 3. obstructie de tract urinare si u. (asocieri de)
manifestari: a. hematurie, cilindri hematici, proteinurie, eventual leucociturie; b.
retentie urinara; c. leucociturie, cilindri leucocitari: care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1:

78. F.d. cateva dintre principalel sindroame nefrologice r 1. nefrita acuta; 2.

infectie urinara pielonefrita; 3. obstructie de tract urinar, si u. (asocieri de)
manifestari: a. mictiuni frecvente, mictiune imperioasa, durere vezicala; b.
incetinirea slabirea jetului urinar, e c. oligurie, RHS sistemica (cu edem, HTA),
eventual retentie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-
2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

79. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. IRC 2. infectie urinara
pielonefrita; 3. obstructie de tracturinar, si u. (asocieri de) manifestari: a. prostata
mare b. retentie azotata timp de &gt;3 c, durere lombara sau in flanc, febra; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 D. a 3, b-1,
c-2 E. a-3, b-2, c-1;

80. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. IRC 2. infectie urinara
pielonefrita; 3. obstructie de tract urinar. si u. (asocieri de) manifestari a. febra,
hematurie, proteinurie usoara, eventual retenlie usoara; b. rinichi mari, durere
lombara in flanci c. simptome sau semne prelungite de uremie (mai ales anorexiel
greatal varsaturi. sisau astenie, dispnee); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; Be a-1, b-3, c-2 C.a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1;
81. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. IRC; 2. defecte
tubulare renale; 3. obstructie de tract urinar, le si u. (asocieri de) manifestari: a.
reziduu vezica! b. tulburari electrolitice, poliurie, nicturie, calcificari renale, rinichi
mari, defecte de transport tubular c. simptome sau semne de osteodistrofie
renala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, C-2, B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c 2. E. a-3, b-2, c-1

82. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. IRc 2. defecte

tubulare renale, 3. obstructie de tract urinar. si u. (asocieri de) manifestari: a.
vezica ramane partial plina dupa mictiune: b. rinichi mici bilateral; c. hematurie,
proteinurie tubularan (&lt;1 g/ 24 h), enurezisi care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b 2, c 3 B. a 1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3 D.a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

83. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice 1. IRC 2. HTA: 3.

obstructie de tract urinar. si u. (asocieri de) a. HTA sistolica/ diastolica.
proteinurie, cilindri, retentie azoata: b. hematurie, leucociturie. enurezis, disurie;
c. cilindri mari in sedimentul urinar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, 5-1, C-3 D.a2b3c1

84. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. IRC 2. nefrolitiaza 3.

anomalii urinare asimptomatice; si u. (asocieri de) manifestari: a. proteinurie,
cilindrii, poliurie nicturie, edeme, HTA, electrolitice; b. istoric anterior de
eliminare (spontana) de calculi; c. hematurie fara alte modificari; cale sunt
asocierile corecte: A. 1, b-2, c-3: B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E.
a-3, b-2, c-1

85. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice: 1. sindrom nefrotic; 2.

nefrolitiaza 3. anomalii urinare asimptomatice. si u. (asocieri de) manifestari: a.
istoric anterior de indepartare (prin mijloace urologice) de Calculi b. cilindrurie
fara alte modificari; c. proteinurie &gt;3.5 g/ 1,73 m l 24 care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2. D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

86. F.d. cateva dintre principalel sindroame nefrologice: 1. sindrom nefrotic;

2.nefrolitiaza 3. anomalii urinare asimptomatice; si u. (asocieri de) manifestari: a.
istoric anterior de calculi descoperiti radiologic. b. hipoalbuminemie, edeme; c.
leucociturie sterila fara alte modificari: care sunt asocierile corecte: B. a 1, b-3, c-
2; C: a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2: E. a-3, b-2, c-1

87. F.d. cateva dintre principalele sindroame nefrologice 1. sindrom nefrotic 2.

nefrolitiaza; 3. anomalii urinare asimptomatice si u. asocieri de) manifestari a.
hiperlipermie, cilindri, lipidurie; b. proteinurie subnefrotica alte modificari c.
colica renala: care sunt asocieiile corecte: A, a-1, b-2, C-3 B a-1, b-3, c 2 C. a-2, b-
1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c 2

88. C.d.u. stari patologice produc relativ rar IRA prerenala: A. hipovolemia; B
debitul cardiac scazut; C. policitemia D. vasodilatatia sistemica; E. vasoconstrica
renala selectiva; e

89. Cel mai frecvert IRA post-renala este produsa de A. litiaza ureterala bilaterala;
B. calcul inclavat in colul vezical C. corp intrauretral; d.obstructie subvezicala
cauza prostatica; E. fibroza retroperitoneala;

90. In ira de cauza renal(intrinseca) examenul urinei arata A. cilindri hialini; B.

cilindri leucocitarii C. cilindri granulosi D. cilindri granulosi pigmentati cilindri
eritrocitari E. cilindri granulosi pigmentati cilindri eritrocitari proteinurie
tubulara

91. Mecanismul patogenic principal in HTA din IRC este: A, hipersecretia de

renina: B. retentia hidro-salina; C. scaderea productiei renale de prostaglandine;
D. hipercorticismul; E. hipersimpaticotonia:

92. Leziunile de osteita fibro-chistica prezente in stadiul uremic al IRC se coreleaza

cel mai bine Cu A. deficitul de vitamina D: B. deficitul de calciu; C. D.
hiperparatiroidismul secundar. E. excesul alimentar de aluminiu;

93. Cilindrii cei mai caracteristici pentru nefropatiile glomerulare sunt: A.

leucocitari B. epiteliali C. eritrocitari D. pigmentari; E. hialini

94. O caracteristica importanta a proteinuriei glomerulare este: A.absenta

albuminuriei; B. valori mari ale albuminuriei C. absenta microglobulinelor, D.
valori mari ale microglobulinelor, E. prezenta lanturilor usoare de imunoglobuline;
95. Caracterul selectiv al proteinuriei se coreleaza mai frecvent cu: A. nefropatia
vasculara severa; B. nefropatia tubulara cronica; C. gn proliferative D. leziuni
glomerulare .minime E. leziuni glomerulare mezangiale

96. Depozitele liniare de imunoglobuline de-a lungul membrane bazale

glomerulare (MBG) indica: A. GN prin complexe imune. B. GN
membranoproliferativa C. GN .pauci-imuna"; D.GN prin Ac anti-MBG: E. GN
extracapilara

97. O cauza frecventa de HU e izolata (neinsotita de proteinurie) este A. GN

poststreptococica: a B. glomerulopatia diabetica; C. glomerulopatia amiloidozica:
D. boala membranelor bazale subtiri E. boala hepatica cronica;

98. Substratul morfopatologic al bolilor renale tubulo-interstitiale acut este

reprezentat de A. edem interstitial; B. edem interstitial nfiltrat celular inflamator;
C. edem interstitial infiltrat celular inflamator necroza tubulara focala D. edem
nterstitia atrofie tubular E. edem nterstitial atrofie tubulara infiltrat inflamator

99. Substratul morfopatologic al bolilor renale tubulo-interstitiale cronice este

reprezentat de: A. edem intens B. edem interstitial infiltrat celular inflamator: C.
edem interstitial infiltrat celular inflamator necroza tubulara focala; D. fibroza
interstitiala atrofie tubulara atrofie E. fibroza interstitiala si atrofie tubulara si
infiltrat inflamator focal

100. Printre complicatiile relativ specific produse de analgetice figureaza si A.

necroza papilelor renale; B.glomerulopatia membranoasa: C. amiloidoza renala:
D. glomerulone finita acuta: E. necruza corticala bilaterala:

101. in ce consta un test pozitiv ia administrarea de Captopril in cadrul

investigatiei unei HTA reno-vasculare A, scaderea valorilor renine plasmatice:
B.cresterea valorilor renine plasmatice; C. nemodificarea valorilor reninei
plasmatice; D. aparitia semneior de IRA. E. scaderea captarii renale Ce
radioizotop;
102. leziunile de nefroscleroza arteriala maligna sunt reprezentate de: A.
arterioscleroza hialina; C. arteriolita necrozanta; D. arteriolita hiperplastica; E.
arteriolita necrozanta arteriolita hiperplastica

103. Mecanismul patogenic principal al sindromului Bartter este: A. productia

crescuta de renina si aldosteron; B. productia crescuta de prostaglandina; C.
reabsorbtia scazuta de clor in ansa Henle; D. reabsorbtia crescuta de clor in ansa
Henle; E. hiperplazia aparatului juxta glomerular bilaterala a arterelor renale o

104. IRA poate fi produsa relativ specific de catre A. substante de substanta de

contrast radiologice; B. ciclosporina A: C. amfotericina B D.IECA E. blocante ale
canalelor de calciu;

105. Sinoromul nefrotic este o entitate clinica si biologica obisnuita produse de A.

glomerulopatii; B. tubulopatii C. nefropatii vasculare; D. nefropatii interstitiale; E.
litiaza urinara

106. Anticorpii caracteristici pentru nefropatiile secundare vasculitelor sistemice

pauci-imune sunt A. anticorpii antinucleari. B. anticorpii antimitocondriali, C.
articcrpii anti-MBG: D. anticorpii anti-actina; E. anticorpii anticitoplasma
neutrofilelor;

107. In nefropatia cu depozite mezangiale de IgA cea mai caracteristica

manifestare. clinica este A. edemul nefrotic: B. insuficienta renala severa; C.
hematuria macroscopica aparent intrainiectioasa. D. HTA maligna; E. proteinuria;

108. In glomerulopatia cu leziuni glomerulare minime (nefroza lipoida) examenul

electronooptic descopera ca leziune principala A. picaturi de grasimi in celulele
tubulare B. infiltrat interstitial polimorfo nuclear, C. ingrosarea membranei bazale
glomerulare D. fuzionarea proceselor pediculate ale podocitelor, E. leziuni
glomerulare membrano proliferative

109. U.f.d.f.d. evaluarea HU s.cf.cee. A. Decizia de a cauta substratul organic al

hematuriei trebuie sa ia in calcul daca este B. micro- sau macroscopica; C.
modesta sau abundenta; D. izolata sau insotita de alte E. simptome, unica (daca
este macroscopica) sau repetata
110. U.f.d.f.d. HU s.c.f.c.e. A. HU reprezinta B. eliminarea prin mictiune C. a unei
urire care contine; D. sange provenit din segmentele tractului urinar. E. situate
deasupra Colului Vezical

111. Uf.d.f.d. HU s.c.f.c.e. A. HU provine din segmentele; B. tractului urinar situate

deasupra uretrei anterioare si trebuie C. deosebita de uretroragie, care; E. ca
urmare a unor afectiunil leziuni ale uretrei posterioare.

112. R.I. HU, u.a.s.c.C.e. A. in mod normal. in urina se pierd cel putin 2 milioane
hemati pe zi; B. se pune diagnosticul de HU atunci cand se constata cel putin C.
une iorme de HU persistenta nu au ca substrat o boala Organica D. HU poate fi
consecinta unei e boli organice afectand aparatul ai urinar secundar, ir cadru!
unei afectiuni sistemice; E. HU microscopica (HUmi) inseamna pierderea prin
urina a 1000-1 mil. hemat iimU min;

113. R.l. HU, u.a.s.c.ce A., in caz de uretroragie, sangele se pierde doar intre
mictiunii B. HU de nivelul a 2(-5) hematil ni CMIR nu poate fi detectata cu
bandeleta reactiva C. cand HU este provocata de o boala organica primara a
apara tului urinar, leziunea se poate localiza la orice to- aparatului urinar. D.HU
poate fi sau nu ale (insotita de alte manifestari) (Huma) E. HU urina a nseamna
pierderea prin &gt;1 mil. min;

114. R.l. HU, u.a.s.cce sugera A. prezenta HU poate fi te fie de aspectul urine
rezultatul pozitiv ale unei testari cu bandelete. B. o HU aproape intotdeauna o
boalal anomalie Organica afectand aparatul urinar; C. HU poate fi consecinta unei
boli organice afectand primar aparatul urinar, D. spunem despre HU ca este
izolata atunci cand apare intr-un Singur episod E. orice HU, indiferent de
cantitate de diagnostici

115. F.d.u. manifestari care pot insoti HU 1. durere, 2. proteinurie. 3. cilindrurie; si

urmatoarele semnificatii: a. sursa inalta: b. glomerukopatie; c. litiaza, infectie,
GNA: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 C. a-2, b-3, c-1 a-3, b-1, c 2 E. a-
3. b-2, c-1

116. F.d.u. manifestari care pot insoti HU 1. tulburari de mictiune: 2. piurie 3.

rateatic azotata; si urmatoarele semnificatii: a. disfunctie renala: b. cistita,
uretrita, obstacol jos c. infectie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 D. a-
3, b-1, C-2 E. a-3, b-2, c-1

117. U.f.d.f.d evaluarea HU s.c.f.c.ee A. Unii autori au demonstrat B. hematiile

dismorfice sau cu forme enorrnale nu sunt; C. o dovada certai a sursei
glomerulare D. mai ales daca nu exista; E. si hematii de aspect normal

118. U.f.d.f.d. evaluarea HU s.c.f.c.e A. Pentru diferentierea HU glome- rulare

(HUg) de HU; B. neglomerulara (HUng), metoda cea mai buna este; C. masurarea
bandei de distributie a hematiilor urinare; D. Cu ajutorul unu automat, metoda
analizor ca E. simpla. rapida, reproductibila. al

119. U f.d.f.d. S.c.f.c.e evaluarea HU A. Prezenta cilindrilor hematici, B.

diagnosticheaza HUg cu mare Sb dar cu Sp redusa, iar C. in absenta cilindrilor
hematici. te originea glomerulara: un D. a hematiilor din urina poate fi E. stabilita
pe baza numarului acestora sa

120. U.f.d.f.d. evaluarea HU B s.cs.f.cae. ot A. In HUg hematiile sunt hipercrome,

posibil din cauza B. la traversarea zonelor cu fluid 1 hiooton din tubii renali, apa:
C. patrunde in hemati diluard d hemoglobina, explicatie; D. care nu insa concorda
cu volumul mai mare a E. hematiilor cand acestea au origine glomerulara

121. U.f.d.f.d evaluarea HU s.c.f.c.e. A. Un volum mediu al hematiilor urinare mai

mare sau mai mic; B. decat al hematiilor circulante, ot indica originea
glomerulara; C. respectiv neglomerulara a HU si, ca urmare, masurarea; D.
volumulu mediu al.hematiilor urinare cu un analizor automati E. are o Sb de 100%
si o Sp de 94% in detectarea HUg. 122. U.f.d.f.d. evaluarea HU s.c.f.c.e. A.
Examenul microscopic al urinei este cel mai important B. test de evaluare a urinei
la un pacient cu HU, deoarece poate C. distinge HU de cauza glome- E. reperele
fiind cilindrii hematici si cristaluria.

123. R.I. semnificatia morfologiei hematiilor din urina, f.d.u. inceputuri de fraza 1.
hematiile dismorfice, mici fragmentate, decolorate; 2. hematiile normale ca forma
si culoare 3. hematiile crenelate; 4. acantocitele (hematii in gogoasa, cu vezicule
membranare) urmatoarele sfarsituri de fraza a. cand sunt 5% dintre hermatiile
urinare, indica cu Sb 52- 73% si Sp 98-100% b. indica HUg (sau HU tubulo-
interstitial) c. indica Hung (de la nivelul cailor urinare: bazinet, ureter, vezica,
uretra, prostata). d. in urina concentrata nu sunt relevante pentru diagnosticul de
HUg; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-4 B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-3,
b-4, c-1, d-2 D. a-4, b-1, c 2, d 3; E. a-4, b-1, c-3, d-2;

124. F.d.u. estimari ale Sb examenului citologic al urinei in detectarea cancerului

de tract urinar: 1. mai mare 2. mai mica 3. nula si urmatoarele tipuri de cancer: a.
pentru cancerul cu celule renale b. pentru cancerul vezical de grad Jos C. pentru
cancerul vezica de grad inalt sau carcinomul in situ care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-22, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

125. R. evaloarea diverselor tehnici in diagnosticarea cancerului vezical, f.d.u.

tehnici 1. examenul citologic al urinei; 2. cistoscopia 3. indicatorii moleculari: si
urmatoarele caracteristici: a. Sb de 87%; b. Sb de 65.80%, dar Sp foarte mare (95-
100%); prima urina de dimineata in trei zile succesive; d. Sb foarte mica in
Getectarea carcinomului in situ e. u atea (pentru depistarea neinvaziva) in curs de
evaluare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2, e-3; B. a-1, b-2, c-1, d-3,
e-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-3 D. a 2, b-1, c-3, d-1, e-2; E. a 2, b-2, c-1, d-1, e-3;

126. R. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar u.a.S.C.C.e.. A. RRVS este

o metoda simpla accesibila si usor de realizat; B. Eco evidentiaza spatiul peri-
renal C. UIV poate vizualiza concomi tent modificarile atat functionale, cat si
morfologice ale aparatului urinar. D. UIV este recomandata si in diagnosticul
tumorilor vezicale si a extensiei perivezicale: E. in pielonefrita cronica, scinti-
grafia renala evidentiaza arii renale micsorate inegal, cu contur neregulat si fixare
redusa, neomogena;

127. R.I. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar u.a.S.C.C.e.: A. este

preferabil ca RRVS sa se efectueze dupa o prealabila B. EcoRU este ineinvaziva. C.
UTV este un examen cu substanta de contrast care se elimina prin filtrare
glonerulara; D. la RMN, pacientul este expus la iradiere; E. in tumorile renale,
scintigrafia renala evidentiaza zone hiper- captante vizand nvestigatiile

128. R. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar u.a.S.C.Ce A. pregatirea

pacientului pentru RRVS consta in evacuarea colonului cu laxative sau purgative;
B. EcoRU are aplicabilitate imediata: C. UIV este indicata in IR avansata D. la
RMN, se folosesc radiatii neionizarte: E. TC are o mare Sb pentru detectarea
afectiunilor tractului urinar superior.

129. R. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar, U.a.S.C.C.e A. prin RRVS

se pot descoperi calculi urinari radioopaci. B. EcoRU necesita pregatirea
prealabila a pacientului. C. UIV este contraindicata in insuficienta hepatica; D.
RMN este o modalitate TC fara substanta de contrast ndicata aza urinara

130. R. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar, u.a.S.c.c.e. A. prin RRVS

se pot descoperi calcificari rena ie corticale (sechele de TBC) sau medulopa- pilare
B. EcoRU se poate repeta ori de cate ori este nevoie; C. EcoRU este
contraindicate in IR severa D. RMN permite explorarea in toate planurile; in
evaluarea pacientilo a care se suspecteaza litiaza urinara;

131. R. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar, u.a.S.c.cae. A. prin RRVS

se pot descoperi chisturi renale cu calcificari parietale; B. EcoRU se poate efectua
la pacienti in stare grava, netrans- portabil C. Utv este contraindicata in Sarcina D.
RMN necesita administrarea de substanta de contrast; E. TC fara substante de
contrast are Sb de 100% in depistarea calculilor ureterali;

132. R. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar u.a.S.C.Ce A. prin RRVS se

pot descoperi tumori renale cu calcificari; B. prin EcoRU informatiile se obtin rapid
C. UIV este indicate in proteinuriile din mielomul multiplu Sau din boala
Waldenstrum D. RMN permitee diagnosticul anomaliilor circulatiei renale; E. UIV
are Sb de 67% in depistarea calculilor ureterali,

133. R investigatiile vizand morfologia aparatului urinar U.a.S.C.C, A. in condtiile

tarii noastre, TC reprezinta investigatia imagistica de prima alegere in
majoritatea afectiunilor urinare. B. EcoRU are un cost redus fata de alte tehnici,
C. pentru elucidarea etiopato geniei rinichiului mut urografic see poate efectua
ureteropielografie retrograda D. RMN are un cost ridicat. E. cand nu se
suspicioneaza aza se va efectua urografie prin TC intai fara substanta de contrast;

134. R investigatiile vizand morfologia aparatului urinar u.a.S.c.c.e A. EcoRU

evidentiaza pozitia si dimensiunile rinichilor: B. EcoRU permite examinarea
vaselor renale inclusiv pir Doppler; efectueaza instiland Gubstanta Ge contrast
printr-o sonda urete- rala introdusa transcistoscopic; D. durata examinarii
ecografice este relativ mare; E. TC cu substanta de contrast se efectueaza mai
ales la pacientii cu risc crescut de cancer renal

135. R. nvestigatiile vizand morfologia aparatulu urinar u.a.S.C,C,e A. EcoRU

evidentiaza conturul si anatomia rinichilor; B. UIV se efectueaza doar cand functia
renala este normala, intrucat necesita eliminarea substantei de prin Contras
filtrare glomerulara; C. TC permitee obtinerea tiunilor in plan transversal; D. RMN
este indicata mai ales pentru vizualizarea calcificarilor mICI E. arteriografia
renala permite vizualizarea arterelor renale prin contrast;

136. R. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar A. EcoRU evidentiaza

corticala (ecogenitate, grosime), medulara sinusul renal B. in trecut, RRVS preceda
de obicei orice alta investigatie; C. la UIV substanta de contrast injectata
ntravenos permitee vizualizarea radiologica a structurilor aparatului urinar, D. in
pielonefrita acuta (PNA), arii renale micsorate cu hipofixare difuza si
neomogena; E. informatiile obtinute prin EcoRU pot fi inregistrate pe hartie
sensibila sau pe caseta video;

137. R.I. investigatiile vizand morfologia aparatului urinar, A. RRVS este bin
suportata de pacient; B. UIV este o investigatie radiologica cu substanta de
contrast radioopaca injectata intravenos; C. TC este recomandata in principal in
explorarea arterelor renale D. daca informatiile obtinute prin EcoRU sunt
insuficiente, se va Tace apel la alte tehnici imagistice (urografie, TC, RMN,
scintigrafie renala); E. arteriografia renala se reali. zeaza prin cateterism arterial
retrograd panae la nivelul emergentei arterelor renale;

138. U f.d.t.d. investigatiile vizand morfologia urinar aparatului s.c.f.c.ee A. Daca

pacientul are hipersensi bilitate la substana de IR, se efectueaza: C. TC elicoidala,
in caz contrar se efectueaza ecografie: D. intai fara, ulterior cu substanta de
contrast, pentru depistarea unor calculi sau a unori E. formatiuni tumorale (in
tractul urinar superior sau in vezica).
139. R.I. indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, f.d.u.
tehnici: 1. EcoRU 2. UIV. TC 3. scintigrafia renala; si urmatoarele indicatii a. litiaza
urinara (renala, ureterala, vezicala), b. anomalii de pozitie; c. litiaza renala,
vezicala, nu si ureteralai care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 D. a-2, b-3, c-
1 E. a-3, b-2, c-1;

140. R. indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, f.d.u.

tehnici 1. EcoRU 2. TC: 3. scintigrafia renala; urmatoarele indicatii: a. evaluarea
secretiei tubulare a excretiei intra- si extrarenale; b. studiu logic (detectie,
stadializare) c. malformatiile aparatului reno-urinar, care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

141. R.I. indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, f.d.u.

tehnici: 1. EcoRU 2. scintigrafia renala; 3. EcoRU, TC si urmatoarele indicatii a.
evaluarea filtrarii glomerulare: b. traumatisme abdominale si/sau renale: c.
diagnosticul etiologic al IRA; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-
3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1,c-2;

142. R. indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, fd.u.

tehnici: 1. EcoRU 2. scintigrafia renala; 3. UIV si urmatoarele indicatii: a.
diagnosticul etiologic al IRC; b. afectiuni renale cu diagnostic neclari c. evaluarea
perfuziei renale: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2 a-3, b-2, c-1

143. R.I. indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, f.d.u,

tehnici: 1. EcoRU 2. EcoRU, inclusiv Doppler. 3. EcoRU, TC, dar si scintigrafia renal
urmatoarele indicatii: a. anomalii morfologice (boala polichistica renala, displazia
renala multichistica); b. vizualizarea rinichilor in vederea PBR c. diagnosticul HTA
renovasculare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2,
b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

144. R indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea apara- tului urinar, f.d.u.

tehnici: 1. EcoRU 2. scintigrafia renala; 3. arteriografia renala si urmatoarele
indicatii. a. renale inflamatorii difuze b. evaluarea renale; c. evaluarea
vascularizatiei tumorilor renale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B .a-
2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

145. R.l. indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, fd.u.

tehnici: 1. EcoRU: 2. scintigrafia renala; 3. arteriografia renala; si urmatoarele
indicatii: a. anomalii de numar ale rinichilor; b. suspiciunea de stenoze arteriale: c.
colica renala; care sunt asocierile corecte: a-1. b-2, c-3; A. B. a-22, b-1, c-3 C. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

146. R indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, f.d.u.

tehnici: 1. EcoRU 2. EcoRU, scintigrafia renala. or 3. EcoRU, TC, scintigrafia renala;
a- si urmatcarele indicatii a. anomalii de forma congenitale sau dobandite; b. HU
macroscopica: c. tumori renale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-
1, b-3, c-2, C. a 2. b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

147. R.I. indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, f.d.u.

tehnici: 1. EcoRU 2. UIV. 3. scintigrafia renala si urmatoarele indicatii a. stenoze si
mal formatii ale vaselor rena b. infectii urinare; c. infectii urinare recidivante; care
sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1

148. R indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, f.d.u.

tehnici: 1. EcoRU 3. EcoRU, UIV, TC; a. rinichiul mut urografic; b. rinichiul
transplantat; c. hidronefroza care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-
3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

149. R. indicatiile tehnicilor imagistice de explorarea aparatului urinar, f.d.u.

tehnici: 1. EcoRU 2. UIV; 3. EcoRU, TC; si urmatoarele indicatii: a. mase formatiuni
(chisturi, tumori, abcese, hematoame) renale b. hematurii si leucuciturii de
etiopatogenie neprecizata; c. cand UIV este contraindicata; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a 2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-
1;

150. R.l. HU si identificarea cauzelor HU, u.a.s.c.cae. A. in cazul HU de cauza

generala, diagnosticul este sugerat de B. cilindri hematic reprezinta mulaje
cilindrice ale lumenului tubular; C. hem atiile de origine glomeru- c lara apar
adesea dismorfice A cand sunt examinate prin B microscopie cu contrast de faza C
D. hematii cu forme neregulate D modificarilor de osmolaritate din 1 portiunile
distale ale nefronulu c E. nefropatia cu lgA si boala cu Ac anti-MBG sunt printre
cele mai frecvente cauze glomerulare de HU

151. R. HU si identificarea cauzelor HU, u.a.s.c.c.e. de cilindri hematici; B. cilindrii

hematici sunt format din hematiile prinse in agregatele de proteina Tamm-
Horsfall gelifi- cata din fluidul C. hematii cu forme neregulate pot sa apara si din
cauza modificarilor de pH din tubul proximal D. exista o varnebilitate semnifica-
tiva de la un observator la altul in detectarea hemat ii dismorfice mai rara de HU
de origine glomerulara
152. R. cauzele HU f.d.u categori 1. generale 2. renale neglomerulare; si
urmatoarele stari patologice: a. PAN b. administrare de anticoagulante; d.
sindrom Goodpasture. e. embolie sau tromboza de artera renala: care sunt
asocierile corecte: A. a-1. b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1. c-2, di-1, e-2; C. a-2, b-1, c-
1, d-1, e-2. D. a-2, b-1, c 1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1. d-1, e-1

153. R. Cauzele HU, f.d.u. categori 1. generaie 2. renale glomerulare (mai rare); 3.
renale neglomerulare; si urmatoarele stari patologice a. anomalii de coagulare; h.
administrare de ciclofosfamida; c. nefropatie interstitiala; d. glomerulonefrite
(glomerulopatii in care predomina fenomenele inflamatoare); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-1, c 3, d-2 C. a-1, b-2, c-1, d-3 E. a-3, b-1, c-
2, d-1

154. R cauzele HU f.d.u categori 1. generale 2. renale 3. renal neglomerulare: si

urmatoarele patologice: a. ereditara b. nefropatie la analgezice: c. administrare
de citostatice: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

155. R.I. cauzele HU f.d categorii 1. generale 2. renale glomerulare 3. renale

neglomerulare: si urmatoarele stari oatologice a. boala membranelor bazale b.
traumatisme renale: c, vasculite sistemice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
156. RI. cauzele HU, f.d.u categori: 1. generale; 2. renale glomerulare 3. renale
neglomerulare; si urmatoarele stari patologice a. nefrocalcinoza; b. nefropatia cu
lgA, c. tromboza de vena renala; d. cauze iatrogene (diverse medicamente) care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-3, d-2; C. a-3, b-2, c-3, d-
1; D. a-3, 5-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1

157. R.l. cauzele HU f.d.u categori 1. generale; 2. renale neglomerulare; si

urmatoarele stari patologice a. lupus eritematos sistemic; b. boli hematologice;c.
tuberculoza renala d. boli chistice renale (rinichiul polichistic, rinichiul cu
medulara spongioasa). care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-
2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a 2. b-2, c-1. d-1

158. R.I. Cauzele HU f.d.u 1. generale 2. renale neglomerulare; si toarele stari

patologice: a. tumori renale; b, boli vasculare renale (de exemplu, malformatie
arterio- venoasa); c. boli autoimune sistemice; d. leucemii; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-
2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1

159. R.I. Cauzele HU, f.d.u categori 1. renale neglomerulare. 2. pieloureterale; 3.

uretrale si urmatoarele stari patologice: a. uretrite, corpi straini, polipi; b. tumori
litiaza traumatisme infectii: c. defecte metabolice (hipercalciurie, hiperuricozurie);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

160. R.I. cauzele HU, f.d.u. categori: 1. renale neglomerulare: 2. vezicale; 3.

prostatice si urmatoarele stari patologice: a. necroza papilara: b. adenom,
carcinom, prostatite: c. infectii acute si cronice, tumori, litiaza, diverticule: care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;B. a1b2c3 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1;

161. U.fd.f.d. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate s.c.fc.e. A. HU cu

hematii dismorfice; B. cilindri hematici (eventual si granulosi); C. si proteinurie
&gt;500 mg/ zi; D. este practic diagnostica; E. pentru nefrita tubulointerstitiala.
ale afectiunilor renourinare
162. U.f.d.f.d. diagnosticul HU in u. functie de simptomele asociate s.c.f.c.e A.
Fiind sugestiva pentru o GN B. HU cu leucociturie si cristalurie; C. reprezinta o
indicatie pentru PBR timpurie; D. intrucat tiparul morfopatologic are implicatii
importante: E. pentru diagnostic, prognostic si tratament

163, U.f.d.f.d. diagnosticul Hu in functie de simptomele asociate s.c.f.c.e. A. Fiind

sugestiva pentru o GN; B. HU cu proteinurie si; C. cilindri hematici in urina: D.
impune evaluare serologica E. si PBR doar daca nu exista retentie azotata.

164. R.l. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate, U.a.S.c.c.e. A. cistita si

uretrita acuta la femei poi provoca HU macroscopica: B. cand HU este insotita de
PU, PU depaseste de obicei 1,5g/ zi; C. absenta cilindrilor hematici exclude
glomerulopatia drept cauza D. asocierea leucociturie Sugereaza infectie si
impune urocultura cu antibiograma pentru a alege antibioticul, E. adesea, HU
zolata semnifica afectare glomerulara severa;

165. R.l. diagnosticul diferential a HU in functie de simptomele asociate, f.d.u

variante: 1. daca predomina proteinuria: 2. daca predomina hematuria; si
urmatoarele diagnostice: a. litiaza renala;b. necroza papilara c. amiloidoza renala.
d. nefropatie diabetica. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c d-2 B. a-1, b-2,
c-2, d-1; C. a-2, b-1, c 1, d-2 D. a 2, b-1, c-2, d-1; E. a 2, b 2, c-1, d-1

166. R.l. diagnosticul diferential al HU in functie de simptomele asociate, f.d.u.

variante 1. daca predomina proteinuria; 2. daca predomina hematuria; si
urmatoarele diagnostice a. polichistiza renala b. tuberculoza renala c.
nefroangioscleroza benigna d. nefropatie lupica; care sunt asocierile corecte. A. a-
1, b-1, c 2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1. b-2, c 2, d-1 D. a-2, b-1, c 2, d-1: E. a-2.
b-2, c-1, d-1

167. R.I. cauzele HU. u.a.s.c.c.e. determina HU; A. Orice forma de GN poate
determina hu B. GPI care determina mai frecvent HU sunt GPM, GSFS NIgA. C.
Huma cu cheaguri de are, de regula, o nu glomerulara, ci postrenala (din sistem
colector); D. HU totala capricioasa, indolora este patognomonica pentru can- carul
renal, E. NIgA manifestata doar prin HU nu impune tratament, ci doar urmarire;
168. R.l. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante 1.
leucociturie si bacteriurie 2. durere lombara necolicativa nefromegalie unilaterala;
3. semne de iritatie vezicala (polakiurie, disurie, dureri in hipogastru) a. infectie
urinara; b. tumora renala; c. tuberculoza urogenitala care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

169. R.I. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate, f.d.u. Variante: 1.

leucociturie, bacteriurie, febra; 2. durere lombara necolicativa; 3. semne de
iritatie vezicala (poliakiurie, disurie, dureri in hipogastru litiaza vezicala sau
ureterala b. infectie urinara inalta; c. tuberculoza renala; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1

170. R.l. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante: 1.

proteinurie &gt;500 mg/ zi, hematii dismorfice si cilindri hematici (eventual si
granulosi) in urina 3. polakiurie, disurie, retentie de urina (asociate la HU
trenanta) urmatoarele diagnostice: a. glomerulonefrita; b. infarct renal c. cancer
vezical: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, co-1 E. a-3, b-1, c-2;

171. R.I. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante: 1.

cheaguri 2. semne de iritatie vezicala (polakiurie, disurie, dureri in hipogastru) 3.
manifestari hemoragipare; si urmatoarele diagnostice: a. Cistita b. coagulopatie;
c. leziuni ale uretrei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3 B. a 1. b-3, c-2;
C., a 2, b-3, c-1 D. a-3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

172. R.l. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante: 1.

cheaguri mici neregulate; 2. semne de iritatie vezicala (polakiurie, disurie, dureri
in hipogastru); 3. nefromegalie bilaterala; si urmatoarele diagnostice: b. leziuni ale
vezicii urinare c. ure trita, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3,
c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2. c-1

173. R.l. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante: 1.

cheaguri abundente, alungite, colorate rosu inchis; (polakiurie, disurie, dureri in
hipogastru); 3. nefromegalie bilaterala; si urmatoarele diagnostice: a. adenom sau
ade nocarcinom prostatic. b. hidronefroza bilaterala; c. leziuni bazinetale sau
renale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3
D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2

174. R.l. diagnosticul HU in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante: 2.

semne de iritatie vezicala (polakiurie, disurie, dureri in hipogastru) si urmatoarele
diagnostice: a. tumora vezicala; b. tumora renala bilaterala; c. litiaza renourinara;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a 2,
b 3, c-1; E. a-3, b-1, c-2

175. Situatii tipice care pot provoca HU izolata pe unica analiza de urina s.u.cae. A.
menstruatie; B. boala virala; C. alergie; D. efort E. neoplasm renal.

176. Cauze de sangerare in tractul urinar provocand HU izolata is.u.c.e. A. litiaza

B. nefropatie cu lgA: c. tuberculoza D. traumatism E. prostatita

177. R.l. HU izolata, u.a.s.c.c.e.: A. adesea, HU izolata semnifica sangerare in

tractul urinar, dar poate avea si cauze benigne. B. HU persistenta sau semnifica-
tiva (cu hema nedismorfice) la persoane de varsta mai avansata ridica suspiciunea
de neoplasm urogenital; C. hiperuricozuria provoaca HU probabil prin leziunile
glomeru- lare pe care le induce; D. pentru diagnosticul definitiv al HU persistente
sau semnificative glomerulare, este necesara PBR; E. nefropatia cu lgA si nefrita
ereditara pot determina HU macroscopica episodica:

178. R.I. HU izolata,u.a.s.c.c.e. A. HU izolata pe o unica analiza de urina este

frecventa (38% dintre persoane); B. HU persistenta sau semnifica HU -idiopatica"
sau de anomalie congenitala (neoplasmele sunt rare) C. in HU provocata de
hipercalciurie, reducerea calciuriei prin influenteaza HU D. HU macroscopica este
consi- derata semnificativa; E. un istoric fannilial de IR este adesea prezent a
pacientii cu nefrita ereditara (Alport)

179. R.I. HU izolata, u.a.s.c.c.e. A. HU persistenta sau semnifica- semnificative

renale sau urolo- gice (confirmate in 9-10% din cazuri) B. in cazurile de HU izolata
inexplicabila, atat la copii, cat si la adulti, trebuie avute in vedere hipercalciuria si
hiperuricozuria C. la jumatate din pacientii cu HU provocata de hiperuricozurie,
reducerea uricozuriei prin modi- ficari de dieta poate rezolva hematuria D. o
singura analiza a urinei cu peste 10 hematiil CMIR (campo microscopic de inalta
rezolutie) este considerata HU semnifi- cativa E. un istoric familial de HU
microscopica este prezent. adesea a pacientii cu boala membranelor bazale
subtiri.

180. R.l. HU izolata, u.a.s.c.c.e. A. in caz de HU persistenta sau semnificativa, chiar

si pacient anticoagulati cronic ar trebui investigati B. hipercalciuria provoaca HU
probabil prin lezarea mecanica a epiteliului tractului urinar.c. hu microscopica
persistenta Sau semnificativa poate fi manifestarea unei glomerulopatii; D. se
considera HU persistenta prezenta a cel putin 100 hematiil CMIR la trei analize
de urina; E. in cazul pacientilor cu boala membranelor bazale subtiri, HU
microscopica este prezenta si la alti membri ai familie

181. U.f.d.f.d. HU izolata (fara proteinurie si fara alte celule sau cilindri) A. Cele
mai frecvente etiologii; B. ale HU glomerulare persistente sau semnificative C.
sunt nefropatia cu lgA D. nefrita ereditara si E. sindromul Goodpasture.

182. R.I. diagnosticul etiologic al HU in functie de origine varsta, f.d.u. categorii 1.

glomerulara, orice grupa de varsta 2. neglomerulara. sursa in tractul urinar
superior. &lt;50 ani, 3. neglomerulara, sursa nesigura. orice grupa de varsta: si
urmatoarele stari patologice: a. anticoagulare excesiva; b. hipercalciurie,
hiperuricozurie sau ambele, fara calculi dovediti c. NIgA; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

183. R.I. diagnosticul etiologic al HU in functie de origine si varsta, f.d.u. categorii:

1. glomerulara, &lt;50 ani, 2. neglomerulara, sursa in tractul urinar superior, orice
grupa de 3. neglomerulara, sursa nesigura, &lt;50 ani si urmatoarele stari
patologice: a. pielonefrita;b. hu benigna (humi neexplicata); c. boala
membranelor bazale subtiri care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, D-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2. E. a-3, b-2, c-1;

184. R.I. diagnosticul etiologic al HU in functie de origine varsta. f.d.u. categorii: 1.

glomerulara, orice grupa de varsta 1 2. neglomerulara, sursa in tractul urinar
superior, &lt;50 ani, 3, neglo a, sursa in tractu erior, orice grupa de varsta au
urmatoarele stiri patologice a, GN focala b, malformatie arteriovenoasa c,
traumatism renal d, cistita, prostatita, uretrita; care sunt asocierile corecte: A, a 1,
b 2, c 2, d 3, B, a-1, b-3, c 2, C. a-2, b 1, c 3, d 2 D, a-3, b-1, c 2, d-2 E. a-3, b-2, c-2,
d-1;

185, R.I. diagnosticul etiologic al HU in functie de origine si varsta, l fd.u. categorii:

1, glomerulara, orice grupa de varsta 2, neglomerulara, sursa in tractul urinar
superior, orice arupa de varsta 3, neglomerulara, sursa in tractul urinar inferior,
orice grupa de varsta: si u rnatoarele star patologice: a. strictura ureterala cu
hidronefroza; b, tumori benigne de vezica urinara C, nefrita ereditara (sindromul
Alport) d, necroza papilara; care sunt asocierile corecie: A, a-2, b-1, c-3, d-2; B. a
2, b-2, c-3, d-1. C. a-2, b-3, c 1, d-2; D, a 2, b-3, c 2, d-1; E. a-3, b-2, c-2, d-1;

186. r.l. diagnosticul etiologic al HU neglomerulare in functie de origine si varsta,

f.d.u. categorii: 1. sursa in tractul urinar superior, orice grupa de varsta 2. 3ursa in
tractul urinar inferior, &gt;50 an 3. sursa nesigura, orice grupa de si urmatoarele
stari patologice: a. polipi si tumori ureterale; b. boala polichistica renala; c, HU de
efort; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1

187. R.l. diagnosticul etiologic al hU neglomerulare in functie de origine si varsta,

f.d.u. categorii: actul 1. sursa in tractul urinar superior, &lt;50 ani; inferior, 2.
sursa in tractul urinar orice grupa de varsta: 3. sursa nesigura, &lt;50 ani; si
urmatoarele stari patologice: a. rinichiul cu medulara spongioasa; b. cancer de
prostata; c. HU simulata (de obicei, HUma) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 al C. a 2, b-3. c-1: stan, D. a-3, b-1, c-2. E. a 3, b-2, c-1

188. R.l. diagnosticul etiologic al HU neglomerulare in functie de origine si varsta,

f.d.u. categorii: 1. sursa in tractul urinar superior &lt;50 an ul 2. sursa in tractul
urinar superior, rice grupa de vars 3. sursa in tractul urinar inferior, &lt;50 an si
urmatoarele stari patologice: a. strictura de meat uretral; b. tuberculoza renala; c.
gena recesiva pentru drepanocitoza (la pacientii de culoare) d. infarct renal; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-2; B. a 2, b-1, c-3, d-2, C. a-2, b-2, c- 3. d-
1; D. a-2, b-3, c-1, d-2; E. 9-3, b-2, c-1, d-2;
189. R.I. diagnosticul etiologic al HU neglomerulare in functie de origine si varsta,
f.d.u. categorii: 1. sursa in tractul urinar superior, &gt;50 ani 2. sursa in tractul
urinar superior, orice grupa de varsta 3. sursa in tractul urinar inferior, &lt;50 ani.
si urmatoarele stari patologice: a. litiaza renala; b. strictura uretrala: c. cancer
renal, carcinom uroepitelial la nivelul pelvisului sau al ureterului; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-1, c-2 constatari

190. F.d.u. demersuri constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HU a.

sunt necesare investigatii vizand etiologia unei eventuale gpi b. proteinurie 500
mg/ 24 h hematii dismorfice sau cilindri hematici in urina c. este probabil GP; care
este succesiunea logica: B. b- a- ci C.bca

191. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HU: a.

NU exista proteinurie 500 mgi 24 h), hematii dismorfice sau cilindri hematici in
urina: b. sunt necesare uroculturi, cautarea enzinofiluriei; c. este probabil NT: d.
exista leucociturie, cilindri leucocitari: ce secventa este recomandabila. A.adcb

192. F.d.u. investigatii care se efectueaza la un pacient cu HU. dar fara

proteinurie, leucociturie, cilindrurie sau hematii dismorfice in urina 1. ecografie 2.
analiza urinei la membrii familiei 3. uricozurie (cantitatea de acid uric din urina pe
24 de ore); si u. suspiciuni de diagnostic: a. tulburari metabolice; b. sindrom
Alport c.boala polichistica renala; care sunt asocieile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-
2, b-1. c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

193. F.d.u. investigatii care se efectueaza la un pacient cu hu dar fara proteinurie,

leucociturie, cilindrurie sau hematii dismorfice in urina electroforeza Hgb 2.
citologie urinara; 3, calciurie; si u. suspiciuni de diagnostic: a. cancer. b, tulburari
metabolice; c, drepanocitoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

194 R.l. evaluarea unui pacient cu HU care NU are hematii leucociturie sau
cilindrurie, f.d.u. Situa 1. Ecot urografie pozitive; 2. Eco turografie negative, 3. Eco,
urografie si cistoscopie negative, TC renala pozitiva: 4. Eco, urograme si
cistoscopie negative, TC renala negativa; urmatoarele demersuri a. analize de
urina periodice; b. biopsierea leziunii renale, deseori o formatiune tumorala; c.
biopsie si evaluare urologica; d. dupa caz: pielografie retrograde sau arteriografie
sau punctie aspirativa din chist renal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-4, c 2,
d-3 B. a-3, b-1, c-2, d-4 C. a-3. b-1, c-4, d-2, D. a-3, b-4, c 2, d-1 E. a-4, b-3, C-2, d-
1;

195. C.d.u. NU este obligatorie in evaluarea unui pacient cu HU A. examenul clinic

(istoric si examen fizic B. sumarul de urina; C. examinarea pentru urine
leucociturie si bacteriurie eventual urocultura; D. Evaluarea urologica; E.
determinarea proteinurie si a creatininemiei;

196. U.f.d.f.d. evaluarea pacientului cu HU s.c.f.c.e. A. in HUma, cand hematiile

sunt lizate de urina hipotona din vezica urinara; B. apare hemoglobina in urina,
dar, spre deosebire de; C. cazurile uzuale de hemoglobin urie si mioglobinurie; D.
urina are o culoare rosie E. nu formeaza depozite pe fundu Vasulu testul cu
bandelete, se repet t upa cateva zile examenul de acut in u. circumstante,

197. Daca se efectueaza humi la testul cu bandelete, se repeat dupa cateva zile
examenul de urina cae A. dupa un efort intens B. dupa un contact sexual C. dupa
un traumatism care a afectat tractul D. in timpul menstruatiei E.dupa o perioada
de ortostatism prelung

198. R.l. evaluarea pacientului cu HU. u.a.S.c C.e. A. HU este sugerata de modi
ficarea de culoare a urinei B. HU trebuie confirmata prin depistarea hematiilor la
prob celor trei paha C. daca examenul de urina evidentiaza leucociturie silsau
bacteriurie prima nvestigatie care trebuie efectuata este RRVS este necesara
intrucat bandele tele au o Sb prea mica: E. riscul de cancer de vezica urinara
creste semnificativ cu varsta, mai ales dupa 65 de ani;

199. R.I. evaluarea pacientului cu HU, u.a.s.c.c.e.: A. de obicei, HUma este

sugerata de modificarea de culoare a urine B. in caz de HU macroscopica, poate fi
utila proba celor 3 pahare reactie C. bandeletele dau pozitiva la valori de 1-2
hemaiiil CMIR D. in HUg izolata este obligatorie PBR E. varsta de la care este
indicata cistoscopia este 50 de ani, mai ales la barba evaluarea unui
200. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu HU A. Daca la un pacient cu HUMI
confirmata se depisteaza : B. proteinurie la testarea cu C. determinarea tului
dintre proteinurie: D. si uricozurie exprimate in mg/dl D. dL E. este informativa cu
privire originea renala (sau nu) a HU evaluarea pacientulu

201.r.L. Evaluarea pacientului cu HU, era A. de obicei. bandeletei de un test

pozitiv cu se testul cu bandelete este fiind date, f.d.u find date urmato desi nu
exista o modificare de culoare a urineii C. examenu citologic al urine urmareste
detectarea cancerulu vezical in stadii putin avansate; D. in HUg izolata, pacientul
va fi urmarit lunar pentru restul vietii E. TC cu substanta de contrast are o Sb de
100% si o Sp de 98% in detectarea cancerului de vezica urinara;

202. R.I. evaluarea pacientului cu HU, u.a.s.c.c.e. A. adesea HU este sugerata de

modificarea de culoare a urinei B. HUmi poate fi suspicionata prin detectarea, cu
ajutorul bandele- telor, a activitatii peroxidazice a hemului C. daca raportul dirtre
proteinurie si creatinurie (in mg/ dL) Este &gt;0,3 rinichiul este Sursa probabila a
HU: D. in HUg izolata, pacientul va fi urmarit pentru a surprinde eventuala aparitie
a proteinuriei, a HTA si/sau a retentiei azotate; E. la barbatii sub 40 de ani cauza
HU este de obicei neoplazica;

203. R.I. evaluarea pacientului cu HU, u.a.s.c.c.e.: A. evaluarea urologica include

daca este cazul, cistoscopie; B. testul cu bandelete pentru HU are Sp redusa, fiind
pozitiv si in mioglobinurie (rabdomioliza). C. la pacient cu HUmi un confirmata,
depistarea protein- inutila la masurarea proteinuriei pe 24 de ore poate substitu
cisloscopia in detectarea cancerului de vezica urinara E. examenul citologic al
urinei se 20 M.

204.U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu HU s.c.f.c.e. A. Originea HUmi ramane; B.

necunoscuta la 70% dintre E C. pacienti dupa examinarea; D. imagistica a tractului
urinar. E. superior si inferior pentru 2 evidentierea HUg.

205. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu HU s.c.fce. A. Daca originea HUmi ramane
B necunoscuta; e B. dupa examinarea tractului C. urinar superior (imagistic); ei D,
si a urinei, trebuie investigat: E. aparatul cardiovascular.
206. R.I. evaluarea pacientului cu HU, u as c.ce A. in HU microscopica asimpto t
matica, cistoscopia este reco- mandata pentru persoanele sub 50 (40) de an B.
determinarea cantitativa a HU se face prin tehnicile Stansfeld- Webb sau Addis
Hamburger. C. daca proteinuria este &gt;300 mg in 24 de ore, sursa probabila a
HU este rinichiul: D. examenul citologic al urinei se realizeaza 3 zile succesiv. E.
este obligatorie evaluarea de rutina screening) a populatiei asimptomatice
pentru depistarea HUm

207. R.I. evaluarea pacientului cu HU. u.a.s.c.c.e A la femeile de varsta medie cu

HUmi asimptomaticia cistoscopia este obligatorie; B. valorile normale ale HU .la
proba Stansfuld-Webb este de 0- 5 hematii/mL: C. numim izolata HUg neasociata
cu proteinurie, retentie azotata sau HTA: D. in investigarea tractului urinar
inferior, se va acorda o atentie deosebita eventualitatii unui E. originea HUmi
este depistata le majoritatea pacientilor

208. R.I. evaluarea pacientului cu HU, u.a.s.c.c.e. A. la femeile cu Humi asimpto-

matica, proportia rezultatelor pozitive la cistcscopie este mai mare la pacientele
trecute de 60 de ani B. valorile normale ale HU la proba Addis-Hamburger este de
0-1000 mini C. HUg izolata necesita evaluare urologica D. cancerele responsabile
de HU sunt cel mai adesea renale. E. in cazurile de HUmi, examenul microscopic
al urinei nu ajuta la depistarea HUg

209. U.f.d.f.d evaluarea unui pacient cu HU s.c.f.c.e. silsau proteinurie si/sau HTA;
C. pentru evaluare si o eventuala PBR, mai ales; D. daca la a doua determinare; E.
nivelul creatininemiei este in scadere HU cauzele

210. U.f.d.f.d cauzele HU s.c.f.c.e A. Tratamentul anticoagulant in B. sine provoaca

rareori HU; C. in prezenta unor leziuni tractului urinar cu exceptia; D. cazurilor de
supradozaj E. mai ales de antiagregante.

211. Factori de risc pentru carcinomul cu celule tranzitionale de vezica urinara sau
de tract urina: sunt urmatorii, Ce A. fumat; B. expunere la substante chimice
utilizate in anumite ramuri indus- triale (En marochinarie, industria vopselelor si a
cauciucului); C. doze mari de acetaminofen D. doze mari de prednison E. ingestie
de acid aristolochic Kpreparate fitoterapice pentru scadere ponderala);
212. R.I. rolul explorarii imagistice a tractului urinar in evaluarea pacientului cu
HU, u.a.s.c.c.e. A. daca TC nu este disponibila sau este prea costisitoare se
recomanda UIV; B. UIV este ae electie pentru a distinge tumorile solida de cele
chistice: C. se poate efectua ecografie in loc de TC, avar,du-se in vedere necesare
si alte studii imagistice D. ecografia nu expune pacientul la riscurile date de
substantele de contrast; E. ecografia detecteaza tumorile solide cu diametrul de
2-3 cm cu Sb 82% si Sp 91% (folosind TC drept standa:d).

213. R.I. rolul explorari imagistice a tractului urinar in evaluarea pacientuiui cu

HU, u.a.s.c.cae. A. UIV poate scapa tumorile renale de mici dimensiuni; B. dupa
UIV trebuie efectuate alte metode imagistice (Eco, TC, RMN) C. ecografia este
lipsita de pericole, dar nu poate fi utilizata si la gravide D. ecografia este mai
putin sensi- bila decat TC in detectarea tumorilor solide cu diametrui sub E. UIV
detecteaza tumorile solide cu diametrul de 2-3 cm cu Sb52% si Sp 82% (folosind
TC dreot standard

214. U.f.d.f.d. rolu explorari magistice a tractului urinar in cu HU evaluarea

pacientulu s.c.f.c.e. A. Desi TC este mai scumpa decat ecografia sau urografia. B.
in multe cazuri este preferabila ca investigatie initiala, intrucat C. daca la ecografie
sau urografie se obtin rezultate certe; D. trebuie adesea efectuate ulterior alte
tehnici imagistice; E. pentru a preciza sau confirma natura leziunilor.

215. R.l. proba celor 3 pahare. U.a.S.C.c.e. Cue. A. se foloseste in cazurile de HU

microscopica; B. permite aprecierea orientativa a sediului HUma; C. bolnavu
colecteaza fractionat, in 3 pahare urina emisa cu ccazia unei mictiunii D. HU in
toate cele trei pahare inseamna patologie in portiunile inferioare ale tractului
urinar; E. HU doar in primul paha semnifica afectarea portiunii terminale a
tractului urinar;

216. F.d. cele 3 pahare din proba celor 3 pahare 1. in primul pahar. 2. in al doilea
pahar. 3. in al treilea pahar. a. urina evacuata la sfarsitul mictiunii; b. urina de la
inceputu! mictiunii; c. aproape tot restul urinei, cu exceptia celei evacuate la
sfarsitul mictiunii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2 E. a-3. b-2, c-1
217. R.I. proba celor 3 pahare, f.d.u. variante 1. HU initiala; 3. HU totala: si
urmatoarele trasaturi definitorii: a. in toate cele trei pahare; b. doar in al treilea
pahar. c. doar in primul pahar. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1,
b-3, c-2 C. a-2, b-1. c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

218. R.I. proba celor 3 pahare, f.d.u. variante: 1. HU initiala 2. HU terminala. 3. HU

totala; si u. concluzii r.. originea HU bazinetala, ureterala; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2,
c-1

219. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HU a.

hematii prezente la examenul microscopic al urinei; b. este necesara examinarea
microscopica a urinei pentru confirmarea HU; c. urina inchisa la culoare sugereaza
HU; d. se confirma HU care este secventa logica justa: D. c d a-- b; E. d- c +b- a
C.cbad

220. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HU: a.

aspectul urinei este probabil modificat de anumite substante eliminate prin
rinichii b. testare cu bandelete negativa; c. este necesara examinarea
microscopica a urinei pentru depistarea hematiilor. d. urina inchisa la culoare e.
hema absentee la examenu microscopic; care este secventa logica justa: D. d- c-
e- b-+a

221. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unu pacient cu HU a.

mioglobina sau hemoglobina: b. testare cu bandelete pozitiva c. examinarea
microscopica a urinei pentru confirmarea HU (prin depistarea hematiilor); d.
hematii absente la examinarea microscopica e. urina inchisa la aloare ce secventa
este recomandabila E.ecdba

222. U.f.d.f.d. diagnosticul diferential al urine hipercrome s.c.f.c.e. A. La un

pacient cu urina. hipercroma, absenwa henna tiilor, B. examinarea microscopica a
urinei cu; C. un rezultat pozitiv la testarea: D. cu bandelete indica substante
eliminate prin rinichi E. care modifica aspectul urinei

223. R.l. diagnosticul diferential al urinei hipercrome cand HU este infirmata prin
iar microscopie. estarea Cu bandeiete este 1. mioglobinurie (secundara
rabdomiolizei) 2. hemoglobinurie; si urmatoarele stari patologice a.
hemoglobinurie paroxistica, b. traumatisme musculare (caderi, ovituri, intepaturi
etc.); c. consum excesiv de alcool, i d. expunere la toxice; i care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-1, c 2, d 2. B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-
1, d-2, En a-2, b-2, c-1, d-1

224. R.I. diagnosticul diferential al urinei hipercrome cand Hu este niirmata prin
microscopies iar testarea cu bandelete este negativa, f.d.u. variante: 1.
mioglobinurie (secundara rabdomiolizei 2. hemoglobinurie si urmatoarele stari
patologice: a. rupturi musculare (convulsii); b. lizarea hematiilor de urina hipotona
din vezica urinara c. hemoliza, inclusiv accidente ari transfuzionale; ui d.
sindroame de strivire care sunt asocierile corecte: Manifestari ale a A. a-1, b-1, c
2, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1. c-1. d-2 E. a-2, b-1, c-2, d-1

225. Toxice care pot produce hemoglobinurie s.u.c.e. A. dioxid de carbon B.

ciuperci otravitoare: C. naftalina D. sulfonamide; E. compusi cu staniui

226. R.I. diagnosticul diferential al urine percrome cand HU este infirmata prin
microscope iar estarea cu bandelete este negativa, f.d.u. variante: 1. urina bruna,
spumoasa; 2. urina inchisa la culoare, asociata sau nu cu oligurie: 3. urina rosiaiica
situatii/ stari urmatoarele sugerate de acestea: a, e directan indicand icter
mecanic: b. urina concentrata; c. administrarea anumitor medicamente
(aminofenazona rifampicina) sau inglerarea anumitor alimente (sfecla rosie); care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a 3. b-1.
c-2; E. a-3, b-2, c-1

227. R.l. diagnosticul diferential al urinei hipercrome cand HU este infirmata prin
microscopie, iar testarea cu bandelete este negativa, fd.u. variante: abundent
care se normalizeaza prin incalzire; 2. urina portocalie; 3. culoarea urinei se
inchide in si urmatoarele situatiil stari sugerate de acestea: a. urobilinurie,
indicand afectiuni hepatocelulare, hemoliza; b. porfirinurie indicand porfirii; c.
cantitate mare de urati in urina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-
1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
228. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu HUmi s.c.f.c.e.: A. HUmi sugerata de B. un
test pozitiv cu bandelete; C. trebuie confirmata de exami- narea microscopica:
centrifugate unnel prin descoperirea a; e E. cel putin 100 hematiil/CMIR

229. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu H Umi s.c.f.c.e. A. In cazul in care HUmi
dispare la repetarea examenului de B. urina sau este infirmata la C. evaluarea nu
se continua daca: D. paciertul are factori de risc; E. pentru cancerul de tract
urinar: fumat, toxice etc.

230. F.d.u. demersuri, constatari conciuzii in evaluarea unui pacient cu HUmi

sugerata de un test pozitiv cu bandelete a. HU dispare b. se repeta dupa cateva
zile examenul de urina; c. examinarea microscopica a urinei centrifugate confirma
HUmi d. evaluarea se continua: e. pacientul are factori de risc pentru cancerul de
tract urinar. ce secventa este recomandabila C. c-b-ra-- e- d; E. e b d c--a

231. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HUm

sugerata de testul cu bandelete si confirmata prin microscope a. HU persista b. se
repeta dupa cateva zile examenul de urina c. determinarea cantitativa a HU d.
pacientul nu are factori de risc pentru cancerul de tract urinar. A. b-ra- c- e- d-f

232. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HUmi

sugerata de un test pozitiv cu bandelete: a. HU persista; b. determinarea
cantitativa a HU c. HUmi confirmata; d. se repeta dupa cateva zile examenul de
urina; e. examinarea microscop ica a urinei centrifugate confirma HUmi ce
secventa este recomandabila E.edabc

233. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HUmi

confirmata: a. urocultura pozitiva (cu sau leucociturie); b. leucociturie si
urocultura (pe medii uzuale); c. este o infectie urinara genitala. ce secventa este
recornandabila A., a b- c C. b a c D. b- c a; E. c b-ra

234. C.d.u. Nu este o infectie urinaral genitala incriminata in producerea HU: A.

cistita B. pielonefrita; C. uretrita; D. prostatita; E.orhita

235. F.d.u. demersuri constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HUmi

confirmata: a. probabilitate de TBC urinara sau LES; b. urocultura negativa, dar
leucociturie pozitiva c. leucociturie urocultura (pe medii uzuale); A. a-b c C. b-,a- c
E. c b a E.cba

236. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii ii evaluarea unui pacient cu HUmi

confirmata: a. este o coagulopatie; b. valori anormale la investigatiile
hematologice; c. se infirma o infectie urinara, see exploreaza eventualitatea unei
coagulopatii; d. leucocrie si urocultura (pe medii uzuale) negative; e. se
efectueaza coagulograma, hemoleucograma, frotiu din sangele periferic; ce
secventa este recomandabila t D. dceba

237. Stari patologice/situatii care pot determina coagulopatii responsabile de

producerea HU S.U.cae. coagulare; A. deficit de factori de C. tratament
anticoagulant. D. polici emie E. drepanocitoza B.trombocitopenie

238. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HUmi

confirmata: a. valori norinale la irvestigatiile hematoiogice b. este probabil o
nefropatie; c. leucociturie si urocultura negative; d. se infirma o coagulopatie, 3e
nefropatii e. pacientul va fi indrumat catre neirolog pentru evaluare si o eventuala
PBR f. se infirma o infectie urinara, se exploreaza eventualitatea unei
coagulopatii; g. retentie azotata silsau proteinurie si/sau HTA: A.cfadgbe

239. R.I. pacienti cu retentie azotata si/sau proteinurie si/sau HTA indrumati catre
nefrolog pentru evaluare si o eventuala PBR, f.d.u. rezultate la PBR: 1. pozitiva si
umaloarele staril situatii: a. HU idiopatica b. NTIA; c. HU de mars (alergatori,
soldati etc.) d. GP. e. HU familiala benigna; vasculita; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2. e-2, f-2; B. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f2; C. a 2, b-1, c-1, d-2, e-2,
f1: D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f1; E. a 2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1

240. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HUmi

confirmata a. infirma se exploreaza posibilitatea unei b. valori normale la
investigatiile hematologice; c. examen microscopic al urinei pentru a decide daca
este HUg sau HUng urinara, se d. se infirma o infectie coagulopati e. fara retentie
azotata sau proteinurie. f. cociturie si urocultura leu negative; B. c-d-ra- f- b- e D.
e-, a-af- b-c- d C.cadb
241. F.d.u. demersuri, corstatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HUmi
confirmata, la care s-a infirmat o infectie urinara sau o coaguiopatie: a. fara
retentie azotata sau proteinurie; b. pacientul va fi urmarit, initial la 6 luni, ulterior
anual; c. se exploreaza posibilitatea unei nefropatii; d. examenul microscopic al
urinei indica HUg (izolata); ce secventa este recomandabila a

242. F.d.u. demersuri, constata coricluzii in evaluarea un pacient cu HUmi

coniirmata, care s-a infirmat o infectie urinar sau o coagulopatie: b. fara retentie
azotata sau proteinurie, c. examenul microscopic al urin indica HUng; d. se va
explora imagistic tractu urinar, e. se exploreaza posibilitatea unei nefropatii; ce
secventa este recomandab A. a-toe- c- b--d; B. b-ad-a-ae- iri E.ebcad

243. C.d.u. leziuni potental responsabile de o hematurie NU este depistabila

imagistic neoplasme (carcinom celule renale mai rar, carcin celule tranzitionale
nivelul pelvisului sau al ureterului); B. boala chistica renala: C. litiaza urinara D.
leziuni obstructive; E. diverticule ureterale: F. GNMP G. necroza papilara.

244. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui si pacient cu Humi

confirmata, la care s-a infirmat o infectie o coagulopatie sau o glomerulopatie: a.
se exploreaza imagistic tractul urinar: la b. celulele neoplazice prezente examenul
citologic al urinei c. fara leziuni la explorarea imagistica a tractului urinar. d. se va
efectua cistoscopie. ce secventa este recomandabila A. a-+c- b- d C. b- a-ac-+d

245. U.f.d.f.d. evaluarea pacien tului cu HUmi la care s-a infirmat o infectie
urinara. o coagulopatie sau o glomerulopatie s.c.f.c.e A. Daca nu se descopera
leziuni la explorarea imagistica tractului urinar: B. examenul citologic al urinei nu
evidentiaza celulele neoplazice C. iar pacientul are factori de risc pentru cancerul
vezical D. nefrologii recomanda doar examen de urina anual, in timp ce multi
urologi E. se recomanda citoscopie la toate persoanele sub 40 ani.

246. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii evaluarea unui pacient cu HUmi

confirmata, la care s-a infirmat o infectie urinara, o coagulopatie sau o
glomerulopatie: a. fara leziuni la explorarea imagistica a tractului urinar. b. se va
efectua cistoscopie; c. HU se devenind macroscopica d. se va efectua examenul
citologic al urinei. e. examen de urina anual (multi c D. d-a-b-c- e; E. e-+ b-c- a-ad
la toate persoanele peste 40 de f. celulele neoplazice absente, iar pacientul NU
are factori de risc pentru cancerul vezical; ce secventa este recomandabila: B. b-
ad- a- f- c- e A.adfecb

247. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu HUmi

confirmata, la care s-a infirmat o infectie urinara, o coagulopatie sau o
glomerulopatie: a. Se va efectua exanenul citologic al urinei b. se va efectua
cistoscopie; c. celulele neoplazice absente, dar pacientul are factori de risc pentru
cancerul vezical: d. fara leziuni la explorarea imagistica a tractului urinar; ce
secventa este recomandabila: E.dacb

248. Leziuni vezicale depistabile cistoscopic potential responsabile de o HU

s.u.C.e.: A. tumora: B. calcul: C. diverticule: D. traumatism E. vezica neurologica;

249. F.d.u. demersuri, constatari si conciuzii in evaluarea unui pacient cu HUmi

confirmata, la care s-a infirmat o infectie urinara, o coagulopatie sau o
glomerulopatie: a. se va efectua examenu! citologic al urinei, b. se va efectua
alteriografie renala: c. fara leziuni la explorarea imagistica a tractului urinar. d.
celulele neoplazice absentee dar pacientul are factori de risc pentru cancerul
vezical: e. se va efectua cistoscopie; f modificari la cistoscopie; B. c- a-ed e- f-ab

250. R.l. leziunile depistabile prin arteriografie potential responsabile de o HU

f.d.u. categorii: 1. leziune vasculara 2. formatiune renala si urmatoarele stari
patologice a. vasculita b. tromboza de vena renala; c. tumori; d. malformatie arte
e, necroza corticala f chisturi tari g. infarct renal nui care sunt asocierile corecte: la
A a-1.b-1.c-1,d-2,e-2.f-1.g-1; B. a-1.b-1.c 2.d-1.e-1, f-1,g-2; tie: C. a-1.b-1.c-2,d-
1,e-1,f-2,g-1; D. a-1.b-2, c-1,d-1 e-1,f2,g-1: E. a-2,b-1,c-2,d-1.e-1.-1 g-1;

251. F.d.u. demersuri, constatari concluzii in evaluarea unui pacient cu HUmi

confirmata, la care s-a infirmat o infectie urinara, o coagulopatie sau o
glomerulopatie: a. la cistoscopie; b. se va efectua cistoscopie; c. de precaujie, se
poate efectua PBR d. explorarea imagistica a tractului urinar negativa si celulele
neoplazice absentee la e eX citologic al urine amenul e e. pacientul are totusi
factori de risc pentru cancerul vezical: arteriografie negativa: g. se va efectua
arteriografie renala; A. b- g-rd- e- f-a- c; C.debagfc
252. U.f.d.f.d. depistarea cancerului de tract urinar s.c.f.c.e. A. Chiar si la
persoanele in, B. varsta cu risc inalt un test de depistare pozitiv pentru cancerul.
C. de trac (ma urinar vezical) are o valoare; D. predictiva foarte redusa, majo-
ritatea celor; E. cu test pozitiv avand intr- adevar cancer.

253. U f.d.f.d. depistarea cancerului de tract urinar s.c.f.c.e.: A. Utilitatea testelor

de depistare pentru cancerul de; B. tract urinar (mai ales vezical); C. este
discutabila, intrucat D. s-a demonstrat detectarea precoce, urinar, f.d.U. categorii:
1. examinarea urinei 2. examinarea imagistica a tractului urinar: 3. evaluarea
urological si urmatoarele investigati a. examenul citologic al urinei; b. cistoscopiei
C. TC care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3, c-2; B. a-2, b-1. c-3 C. a-2, b-3, c-1 D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

255. R.l. investigatiile incluse in Examinarea completa a tractului urinar, f.d.u.

categorii: 1. examinarea urinei 2. examinarea imagistica a tractului urinar, si
urmatoarele investigati: a. sediment urinar. b. UIV c. Eco d. biochimie urinara care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

256. U.f.d.f.d. urmarirea pacientului cu HU dupa ce s-a obtinut un rezultat negativ

s.c.f.c.e. A. Daca dupa o examinare completa a tractului urinar; B. nu se
depisteaza cauza HU (asa cum se petrece adesea; C. ma ales cand HU este
macroscopica), nu mai este necesara; D. urmarirea si reevaluarea paci- entului,
afara de cazul; E. ca apar simptone.

HUma

257. U.f.d.f.d. evaluarea pact entulu cu HUmi confirmata Cee. A. Daca dupa
examinarea urinei pentru evidentierea HUg; B. si examinarea magistica a tractului
urinar superior, C. originea HUmi ramane, D. necunoscuta, trebuie investigat
tractul urinar inferior, E. mai ales pentru eventualitatea unei infectii urinare.

258. U.f.d.f.d. pacientului cu HUmi confirma s.c.f.ceea: tractului excluderea urinar

superior drept B. cauza a HUmi, la barbati varstnici 50-60 de ani); C. si la pacientii
cu factori de risc pentru D. cancerul de vezica urinara E. este indicata urmarirea
anuala.
(PU) Proteinuria

259. R.l. bariera de filtrare glomarulara (BFG), u.a.s.c.c.e.: A. BFG are 3

componente, B. fantele dintre procesele podo- citare reprezinta una dintre
componentele BFG: C. cele mai multe proteine trec liber prin porii celulelor
podocitare; D. prin selectivitate chimica dimensionala, BFG impiedica trecerea
mai tuturor proteinelor plasmatice; E. PU poate sa apara prin scaderea
permeabilitatii BFG;

260. R. I. BFG, u.a.s.c.c.e. A. celulele endoteliale fenestrate contribuie la formarea

BFG; B. procesele podocitare Sun intrepatrunse intr-o regea stransa care acopera
MBG; C. celulele din sange pot trece prin porii celulelor endoteliale: D. aproape
toata albumina este impiedicata sa traverseze BFG. E. PU glomerulara apare prin
cresterea permeabilitatii BFG;

261. U.fd.f.d. BFG s.c.f.c.e.: cantitati mari C. de proteine suficient de D. Tari

pentru a strabate BFG; E. de exemplu, inunoglubuline.

262. R.I. BFG, u.a.S.C-Cae. A. porii de -100 nm care strabat endoteliale fenestrate
Celulele reprezinta una dintre compo- nentele BFG B. diafragmele-fante dintre
pedi- E celele interdigitate ale celulelor epiteliale viscerale fac parte din BFG C.
moleculele care trec prin BFG sunt selectate in functie de dimensiune, sarcina si
functie; D. trecerea proteinelor de mari dimensiuni 100 kDa) este blocata de
MBG: E. toate proteinele cu greutate moleculara mica sunt impiedicate
traverseze BFG

263. R.I. BFG. u.a.s.c.c.e. A. MBG reprezinta una dintre ti componentele BFG; B.
selectivitatea in functie de dimensiuni si de forma este asigurata de MBG si/sau
de diafragmele-fante; C. fantele inguste dintre pedi celele podocitelor impiedica
trecerea majoritaii proteinelor. e D. doar cele mai mici proteine (&lt;20 kDa)
reusesc sa traverseze BFG; E. sarcina cationica a anturilor e laterale ale heparan-
sulfatului impiedica traversarea MeG de catre proteinele plasmatice anfonice

264. R.I. BFG, u.a.s.c.c.e.: A. celulele epiteliale (podocitele) contribuie la formarea

BFG, B. selectivitatea in functie de sarcina este asigurata de MBG C. fantele
inguste dintre pedi- celele podocitelor nu pot fi strabatute moleculele mici: D.
putinele proteine care reusesc traverseze BFG vor fi reabsorbite de tubul
proximal, E. MBG consta dintr-o retea de macromolecule unite prin legaturi
transversale;

265. C.d.u. molecule nu intra in compozitia MBG A. colagen de tip 4 B. urokinaza;

C. laminina D. nidogen (entactina); E. proteoglican (intre care heparan-sulfatul);

266. C.d.u. tipuri de proteine nu scapa (in mici cantitati) in urina in mod normal A.
B2 microglobulina; B. globuline C. apoproteine D. enzime E. hormoni peptidici;

267. R.I. rolul BFG in impiedicarea filtrarii proteinelor, f.d.u. inceputuri de fraza: 1.
majoritatea proteinelor, 2. proteinele mari 3. unele din proteinele mici; a. ajung
pe versantul epitelial al MBG, dar nu depasesc fantele dintre pedicele te b. sunt
oprite de MBG: c. ajung pe versantul endotelial al care sunt asocierile corecte: re
A, a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c 3 de C. a-2, b-3, c-1; te D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

268. R.l. bandeleta reactiva folosita pentru evidentierea PU, A. bandeleta este
metoda prin ma e frecvent PU B. bandeleta este mult mai r sensibila la globuline
decat la i celelalte tipuri de proteine: e C. se produce c modificare de e culoare cu
atat mai intensa cu cat PU este mai mare: D. bandeleta poate subestima PU daca
sunt prezente cantitati mari de globuline; E. o cantitate mare de lanturi e usoare
in urina poate duce la subestimarea PU

269. R.l. bandeleta reactiva folosita pentru evidentierea PU, f.d.u. modificari de
culoare: 1. foarte slaba; 2. +1 3. +3 si urmatoarele evaluari semi cantitative ale PU
a. 30 mg/ dL; b. 10 mg/ dL; c. 300mg/dL; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c 1; E. a-3, b-2, c-1

270. R.l. bandeleta reactiva folosita pentru evidentierea PU, f.d.u. modificari de
culoare: 1. foarte slaba: 2. +2 3. +4 si urmaioarela evaluari semi- cantitative ale PU
a. 10 mg/ dL; b. 100 mg/dL c. 1000 mg/dL; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1

271.R.l. bandeleta reactiva folosita pentru evidentierea PU. f.d.u. modificari de

culoare: 1. absenta 2. absenta sau urme sau cel mult 1+ 3. de la urme pana la 3+ si
urmatoarele concluzii: a. microalbuminurie: b. normal; c. proteinurie: care sunt
asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2; C. a-2, b-1. c-3; D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1

272. R.I. masurarea albuminuriei din 24 ore (prin test radioimun). f.d.u. variante:
1. 8-10 2. 30-300 3. &gt;300 mg/ zi; si urmatoarele concluzii: a. microalbuminurie:
b. normal. c. proteinurie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, C-
2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, C-2

273. R.l. masurarea raportului albumina (detectata prin test radioimun) creatinina
f.d.u. Variante: 1. &lt;30 mg/ g 2. 30-300 mg/ g: 3. &gt;300 mg/ g a. proteinurie b.
normal c, microalbuminurie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

274. U.f.d.f.d. PU fiziologica s.c.f.c.e. A. Urina persoanelor sanatoase; B. contine

30-150 (200) mg/zi de; C. proteine totale, dintre care cel mult 30 mg/zi de
globuline; D. restul fiind proteine secretate de tubi sau care; E. scapa prin filtrul
glomerular.

275. R.I. PU fiziologica, u a.s.c.c.e. A. PU. fiziologica este rezultatul proceselor

normale de filtrare glomerulara, reabsorbtie secretie tubulara; B. albumina
reprezinta 25- 55(70% din totalul proteinelor excretate in urina C. dupa un efort
intens poate sa apara PU de pana la 300 mg/ zi, uneori chiar mai mare; D.
descoperirea unei proteinurii la un pacient aparent sanatos impune un examen
clinic complet si investigatii biologice; E. daca investigatiile exclud o afectiune
renala sau generala, PU este considerata izolata F. PU izolata impune
administrarea unui IECA;

276. R.I. PU fiziologica, f.d.u. categorii de proteine care pot sa apara in mod
normal in urina: 1. proteine secretate de tubi. 2. proteine care pot scapa prin
filtrul glomerular; si urmatoarele proteine: a. IgA, b. Tamm-Horsfall C. enzime d.
B2-microglobulina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2 B. a-1, b-2, c-
1, d-2 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

277. R.I. PU fiziologica, f.d.u. categorii de proteine care pot sa apara in mod
normal in urina 1. proteine secretate de tubi. 2. proteing care pot scapa prin filtrul
glomerular, si urmatoarele proteine: a. ihurmoni peptidici; b. urokinaza: c.
apoproteine G. Tamm-Horsfall care sunt asocierile coiecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B.
a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1

278. R.I. PU, u.a.s.c.c.e. A. in mod normal, proteinele plas matice cu greutate
moleculara joasa sunt filtrate iar apo reabsorbite si metabolizate de epiteliul
tubular, B. in mod normal, in urina st mina in 24 de ore 1 g d creatinina si cel mult
30 mg d albumin C. o PU de peste 150 mg pe 24 de ore este considerata semni.
ficativa D. PU ortostatica poate atinge valori de 1-2 g/zi si se accentueaza dupa
repaus: E. febra si hipertermia pot provo- ca PU tranzitorte (nesustinuta);

279. R.l. Pu, u a.s.c.c.e. A PU este cea mai frecventa manifestare de laborator a
bolilor renale B. cantitatea de proteine eliminate prin urina in 24 de ore nu
depaseste, in mod normal, 150 C. PU semnificativa inseamna patologie de tract
urinar, D. ortostatismu efortul prelungit pot provoca PU tranzi- torie
(nesustinuta); E, in sens restrans, PU iznlata PU neinsotita de modificari ale
sedimentului

280. R.l. Pu tranzitorie, u.a.s.c.c.e.: A. are valori mici (c1g z); B. apare in diverse
situalii in care creste perfuzial presiunea in capilarele glomerulare; C. se asociaza
cu permeabilitate crescuta a peretilor capilarelor D. este o PU tubulara: E. nu
impune realizarea electro- forezei proteinelor urinare.

281. .R.L. PU tranzitorie, u.a.s.c.c.e. A. este de obicei benigna; B. este provocata

de scaderea presiunii in capilarul glomerular; C. nu se asociaza cu leziuni
glomerulare; D. este formata uproape exclusiv din aloumina; E. necesita
supraveghere nefrologica

282. Situatii in care PU tranzitorie este consecinta cresterii presiunii glonerulare

prin transmiterea anterograda a debitului cardiac crescut S.u.c.e. A. febra sau
expunerea la temperaturi scazute B. efort fizic sustinut (mars, alergat etc.) C.
stres emotional D, obezitate E. insomnie;

283. R.I. mecanismele cresterii perfuzieil presiunii glomerulare care produc PU

tranzitorie (nesustinuta), f.d.u. categorii: 1. transmitere retrograda a presiun 2.
transmitere anterograda a presiunii creste perfuzia glomerulara prin cresterea
debitului cardiac, 3. transmitere anterograda a presiunii creste presiunea in
rinichi; si urmatoarele stari patologice: a. ortostatism prelungit: b. febra, efort,
ties, hipoxemie, obezitate c. ICCg determinand cresterea presiunii in venele
sistemice, in venele renale si in capilaiele glomerulare care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

284. Despre microalbuminurie u.a.S.c.c.e.: A. reprezinta eliminarea urinara a unei

cantita, reduse de proteine (30-200 mg/ zi); B. este compusa exclusiv din
albumine C. este considerata factor de ris cardiovascular la pacienti hiper tensivi
D. este semn de afectare renala la diabetici E. nu poate fi detectata prim
bandelete ia ora actuala;

285. R.l. PU patologica, u a.S.c Cee. A. tiparul de PU la electroforez proteinelor

urinaie poate suger originea PU, fiind clasificat drep glomerular, tubular sau atipic
in B. PU n influertate de necanism sunt B. severitatea si compozitia PU nu sunt
influentate de mecanism C. in diverse boli renale poate s apara PU &gt;3,5 g fara
manifesta de SdNf D. cel mai adesea, o PU 3.5 g/ orienteaza spre o GP. al carei ti il
precizeaza PBR; E. masurarea repetata a PU I pacientii cu GPi are important
prognostica si in monitorizare raspunsului la tratament.

286. Cauze de PU >3,5 g/zi cu istoric pozitiv s.u.cae. A. ortostatism prelungit. B.

medicamente; C. reactii alergice; D. tulburari ereditare.

287. R.l. PU gl f.d.u. glomerulara, f.d.u. sindroame: 1. PU tranzitorie; 2. SN (acut

sau cronic); 3. SdNf si urmatoarele trasaturi: a. leziuni glomerulare absentee
glomerulare prezente si PU &gt;3,5g/ zi c. leziuni glomerulare prezente si PU
&lt;3,5g/ care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2. B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
c-1 D. a-3, b-1, c 2, E. a-3, b-2, c-1

288. R.l. perturbarea BFG care provoaca PU glomerulara, f.d.u. variante de

magnitudine: 1. minima; 2. mai severa. si u. trasaturil stari asociate: a. scapa nu
doar albumina, ci si alte proteine plasmatice; b. lezarea membranei bazale si a
fantelor dintre pedicele; c. fuziunea pedicelelor celulelor epiteliale. d. PU selectiva
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1,d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1 D. a 2, b-1, c 1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;
289. R.l. perturbarea BFG care provoaca PU glornerulara, fd.u. variante de
magnitudine: 2. mai severa si u. trasaturil stari asociate: a. depunere de complexe
imune in grosimea MBG sau pe unul (epitelial sau endotellial) ale MBG b. scapa
predominant proteinele de mici dimensiuni (albumina); c. glomerulopatia cu
leziuni minime (GPLM); d. BFG ingrosata opune o rezistenta mecanica mai mare;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1; D. a-2, b-1, 1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1

290. F.d.u. evenimente legate de patogeneza glomerulare prin marcata a a. PU

neselectiva; b. largirea porilor, c, creste retrograd presiunea; d. ingrosarea BFG; e.
creste rezisterta mecanica pe care o opune care este lantul cauza corect. B. b- e-
+d-- c a D.aecba

291. R.l. mecanismele prin care proteinele pot sa apara in urina, f.d.u. tipuri de PU
1. PU glomenulara 2. PU prin exces; 3. PU tisulara; si u. trasaturil stari asociate: a.
pielite, cistite, tuberculoza renourinara b. poate atinge cateva zeci de gramel zi; C.
a BFG: d. mioglobinurie sau hemoglobinurie prin distrugeri rnusculare sau
eritrocitare: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c 2, d-2 B. a-22, b-1, c-2, d-3
C. a-2, b-1, c-3, d-2; D. a-3, b-1, c 2, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-2

292. R.I. mecanismele prin care e proteinele pot sa apara in urina, f.d.u. i de PU 1.
PU glomerulara; 2. PU prin exces; 3. PU tisulara; gi u. trasaturi stari asociate a.
cresterea permeablitatii pere,ilor capilare'or glomorulare; b. hiperproteinemie c.
secretie silsau eliberare (prin tractului urinar (tubuli sau din caile excretorii); d.
tumori uroepiteliale; care sunt asocierile corecte: A. a-1,b-2, c-3, d-3; B. a 1, b-3, c
2, d-3; C. a-3, b-1, c 2, d-3; D. a-3, b-2, c-1, d-3 E. a-3, b-3, c-1, d-2;

293. R.l. mecanismele prin care proteinele pot sa apara in urina, f.d.u. tipuri de
PU: 1. PU glomerulara 2. PU prin exces; 3. PU tisulara si u. trasaturi stari asociate:
a. proteinele plasmatice scapa prin BFG b. este redusa cantitativ (0,5-1.5 gl zi) c.
cantitate excesiva de proteine (normale sau nu) in sange, care traverseaza BFG; d.
procese inflamatorii sau tumorale ale tractului urinar; care sunt asocierile corecte:
A. a-1. b-3, c-2, d-3; B. a-1, b-3. c-3, d-2 C. a 2. b-3, c-1, d-3 D. a-3. b-2, c-3, d-1 E.
a-3, b-3, c-1, d-2;
294. R.l. mecanismele prin care proteinele pot sa apara in urina, f.d.u. tipuri de
PU: 1. PU glomenulara; 2. PU prin exces; 3. PU tubulara; si u. trasaturil stari
asociate: a. reabsorbtie tubulara insuficienta a proteinelor plasmatice cu greutate
moleculara joasa: b. consta din proteinele plasmatice obisnuite; c. nu implica
existenta unei leziuni primare glomerulare sau tubular e care sunt asocierile
corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1. D-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1,
c-2

295. R... PU prin exces, f.d.u. mecanisme 1. distrugere masiva si acuta a unor
celulel tesuturi. 2. productie monuclorala de lanturi usoare de si urmatoarele stari
patologice: b. neoplazii limfo-plasmocitare (mielomul multiplu, linfoame); c.
hemoliza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2, C. a
2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

296. U.f.d.f.d. PU prin exces s.c.f.c.e. A. Fiind prea mari pentru a razbate prin
BFG, lanturile; B. usoare de imunoglobulina; de C. depasesc capacitatea
reabsorbtie a tubului proximal D. si apar in urina finala: E. ca proteine Bence
Jones.

297. U.f.d.f.d. PU prin exces secundara productiei monoclonale de lanturi usoare

de imunoglobulina s.c.f.c.e. A. O PU estimata prin bandeleta reactiva B. (care este
sensibila albumina, dar nu si la lanturi usoare). C. disproportionat de mare fata
de cea estimata prin precipitare cu acid sulfosalicilic: de PU) este sugestiva
pentru, E. lanturi usoare, adica pentru mielom multiplu sau alia boala

298. R.I. PU prin exces secundara productiei monoclonale de lanturi usoare de

imunoglobulina, u.a.S.C.C.e. A. nefiind de tip albuminic lanturile sunt nu detectate
de bandeleta reactiva; B. lanturile usoare sunt detectate prin precipitare cu acid
sulfo- salicilic; precipitatului incalzirea produs de acidul sulfosalicilic, lanturile
usoare se redizolva; D. modalitatea classica de depis- tare a proteinelor Bence
Jones se bazeaza pe redizolvarea la racire E. lanturile usoare din urina au fost
numite, clasic, proteine Bence Jones

299. R.I. PU tubulara, u a.s.c.c.e. A. apare in cursul nefropatiilor care afecteaza

tubul proximal; B. este consecinta scaderii reab- sorbtie: tubulare a proteinelor
care trec in mod normal prin filtrul glomerular; C. este de ordinui a 1-2 gl zi; D.
adesea determina sindrom nefrotic E. proportia de albumina este mare;

300. R.l. PU tubulara, u.a.s.c.c.e. A. este provocata de scaderea reabsorbtiei

tubulare a prote inelor cu masa moleculara mica; B. este masiva s C. consta in
proportie de 30-50 din globuline; a D. albumina este reabsorbita m usor decat
globulinele; E. are ca indicator transferina

301. C.d.u tipuri de proteine (pierdute urinar prin scaderea reabsorbtie

proteinelor filtrate) este cel mai putin caracteristics pentru PU tubulara: A. B2
microglobulina; B. lizozim C. albumina; D. ar si B-globuline; E. Y-globuline;

302. PU tubulara se intalneste in u. afectiuni, ce. B. tubulopa congenitale; C.

nefropa tubulo-interstitiale acute si cronice; D. nefropatii toxice (intoxicatia cu Hg,
Pb, Cd E. respingerea acuta a grefei renale A.nefropatie lupica

303. F.d.u. grade de severitate a PU 1. microalbuminurie 2. macroalbuminurie: 3.

de nivel nefrotic urmatoarele evaluari cantitative: a. 300-3500 mg/zi sau 300-3500
mg/ g creat b. 30-300 mg/zi sau 3 mg/g Creat; c. 3500 mg/zi sau &gt;3500 mg/ g
creat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E.
a-3, b-2, c-1 B.a2b1c3

304. R. bandeleta reactiva pentru depistarea PU, u.a.s.c.c.e.: A. bandeleta este

metoda obisnuita prin care se evalueaza cantitativ PU; B. bandeleta da rezultate
fals-pozitive cand pH-ul este acid; C. bandeleta da rezultate fals- negative cand
urina esie conta- minata cu sange; D. o urina foarte diluata poate masca o PU
semnificativa la examinarea cu bandeleta reactiva. E. bandeleta detecteaza mai
ales PU formata din lanturile usoare;

305. R.l. bandeleta reactiva pentru depistarea PU, u.a.s.c.c.ea: A. bandeleta

detecteaza mai ales globulinele; B. bandeleta da rezultate fals-pozitive cand
urina este foarte diluata C. bandelela conventionala poate detecta albuminurie
&lt;300 D. bandeleta nu detecteaza PU care este formata doar din albumina E.
bandeleta ultrasensibila este folosita pentru determinarea microalbuminuriei:
306. R.l. microalbuminurie, u.a.S.C.Cae. A. desemneaza albuminuria de 30-300
mg/zi. B. se refera la albuminuria nede- tectabila cu bandeletele uzuale: C. apare
tardiv in afectiunile glomerulare D. este utila mai ales pentru a semnala
necesitatea dialize E. este considerata factor de risc cardiovascular

307. R.l. diagnosticarea pacien tului cu PU, u.a.s.c.c.e.: A. de obicei PU este

depistata cu bandeleta reactiva: B. odata depistata PU, se masoa exact
concentratia proteinelor in urina C determinarea exacta a PU se bazeaza pe
precipitarea la incalzire D. pentru o determinare mai exacta a PU se colecteaza
urina din 24 de ore; E. masurarea raportului proteinai creatinina (mg/ g) din urina
de dimineata poate fi folosita pentru evaluarea cantitativa a PU

308. F.d.u. demersuri, constat&ri si concluzii in evaluarea unui pacient cu PU: a.

estimarea PU pe 24 de ore: b. masurarea exacta a concentratiei proteinelor in
urina c. depistarea PU cu bandeleta reactiva; d. incadrarea intr-una dintre
categosiile: microalbuminurie macroalbuminurie. PU de nivel nefrotic; Care este
lantul temporal corect: B. a- b- d-+c; D. c-b-a-d

309. F.d.u Cauze de micro- albuminurie: 1. nefropatie diabetica intr-o etapa

timpurie 2. glomerulopatie hipertensiva;3. GN in faza timpurie. si urmatoarele
circumstante: a. la un pacient cu HTA esentiata; b. mai ales daca exista si alte
elemente de leziune glomeruiara: HSU, cilindri hematici c. la un pacient cu DZ:
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

310. R.I. evaluarea unui pacient cu PU, fd.u. variantei 1. microalbuminurie; 2.

macroalbuminurie fara HU. cilindri PU tranzitorie; 3. PU de nivel nefrotic cu HU,
cilindri hematicii siu. demersuril diagnostice: a. Dz. HTA eseniala, GN in faza
timpurie b. PU febrila: c. PU intermitenta; d.se urmeaza etapele de evaluare ale
unei hematurii care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-
2; C. a-2, b-2, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-2 E. a-3, b-2, c-2, d-1;

311. R.l. evaluarea unui pacient cu PU, f.d.u. variante: 1. macroalbuminurie fara
HU, cilindri hematici 2. macroalbuminurie fara HU. cilindri hematici, de PU
tranzitorie: 3. PU de nivel nefrotic fara HU, cilindri hematici si u. demersuri
diagnostice: a. DZ, HTA, GN, MM; b. SdNft c. PU posturala care sunt asocierile
corecte B. a-1, b-3 c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

312. R.I. evaluarea unui pacient cu PU, f.d.u. variante: 1. macroalbuminurie fara
HU, cilindri hematici, electroforeza proteinelor urinare pozitiva; 2.
macroalbuminurie fara HU, cilindri hematici, de PU tranzitorie; 3.
macroalbuminune cu cilindri hematici si u. demersuril diagnostice a. se urmeaza
etapele de evaluare ale unei he maturii: b. MM; c. PU de efort; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2;
E. a 3, b-2, c-1;

313. R.I. evaluarea unui pacient cu PU, f.d.u. variante: 1. microalbuminurie: 2.

macroalbuminurie fara HU. cilindri hematici, de PU tranzitorie; 3. PU de nivel
nefrotic fara HU. cilindri hematici: si u. demersuril diagnostice: a. PU secundara
stazei din ICCg: b. risc cardiovascular si renal crescut: c. DZ, amiloicioza. GPLM,
GPM GSFS etc. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1. c-3: C. a-2,
b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1:

314. U.f.d.f.d. evaluarea pacientului cu PU s.c.f.ce A. Daca urina a fost recoltata

dupa o perioada de B. febra, hipertermie, clinostatism prelungit sau efort
sustinut: C. se suspecteaza PU tranzitorie si trebuie repetata; D. determinarea
dupa cateva zile; E. recoltandu-se preferabil un singur esantion matinal.

315. f.d. evaluarea paci entului cu PU s.cf.ce.. A. Daca se suspecteaza PU

tranzitorie B. se repeta determinarea dupa cateva zile de afebrilitate; C. in care
pacientul evita expunerea la frig. D. ortostatismul prelungit si; E. efortul sustirut.
t

316. U f.d.f.d. evaluarea pacientului cu PU s.cf.ce.. A. PU prin exces poate fi

suspectata cand exista o; B. discrepanta intre negativitatea testului cu bandelete:
C. care detecteaza lanturile usoare, fiind mai putin sensibil ia albumine D.
pozitivitatea metodei cu acid sulfosalicilic care le E. detecteaza pe amandoua.

317. F.d.u. demersuri, constatari si concluz in evaluarea unui pacient cu PU. a.

urina NU a fost recoltata dupa o perioada de febra, de hipertenmie, de
ortostatism prelungit sau de efort sustinut: b. PU la testarea cu bandelete c. se PU
din urina pe 24 de ore care este lantul temporal corect: B. a-4c- b C. b- a- c;

318. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu PU la

testarea cu bandelete: b. a fost PU tranzitorie C. PU dispare d. urina a fost
recoltata dupa o perioada de febra, de hipertermie, de ortostatism prelungit sau
de efort sustinut; e. se repeta determinarea dupa cateva zile: care este lantul
temporal corect: B. b-rc-. a- d C. c- d- a-re- b A.adecb

319. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii n evaluarea unul pacient cu PU a. se

efectueaza sediment urinar si eventual alte irvestigatii, b. PU persista; cateva zile;
d. PU la testarea cu bandelete; e. urina a fost recoltata dupa o perioada de febra,
hipertermie, ortostatism prelungit sau efort sustinut; care este lantul temporal
corect: D.decba

320. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu PU

persistenta: a. HU pe sedimentul urinar; b. este o leziune glomerulara; c. se PU din
urina pe 24 de ore d examen microscopic al urine hemati dismorfice, cilindrii
hematici; e. se efectueaza sediment urinar. care este lantul temporal corect: B. b-
a-re- c- d E. e-ma- d- b- c;

321. F.d.u. demersuri, constatari concluzii in evaluarea unui si a. hematii cu

morfologie normala, fara cilindrii hematici. b. examen microscopic al urinei, c.
sediment urinar modificat, cu predominanta hematuriei; d. exista leziuni ale
tractului urinari care este lansul temporal corect B. a- b-+d. D.cbad

322. F.d.u. demersuri, constatari concluzii in evaluarea unui pacient cu PU

persistenta: a. este infectie urinaral genitala; -b. urocultura pczitiva; C. sediment
urinar modificat, cu predominanta leucocituriei; care este lantul temporal corect:
B. b-ta- c C. b-+c-ra; E. c b a

323. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu PU

persistenta: a. 3e suspecteaza TBC urinara, upusi b. sediment urinar modificat, cu
predominanta leucocituriei; c. urocultura negativa; care este lantul temporal
corect: A. a- c-+b C. b-ac- a
324. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu PU
persistenta: b. PU &lt;150 mg/ zi; c. pacientul NU are DZ sa u HTA; d. este PU
fiziologica; e. sediment urinar nemodificat f. se determina PU din urina pe 24 de
ore care este lantul temporal corect A. a-- e- f- b-- d--ci B. c- d-f- b-ra-- e D. e-ta-rf-
b- c- d

325. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu PU

persistenta a. sediment urinar nemodificati b. este PU izolata; c. PU &lt;150 mg/
zi: d. pacientul are DZ sau HTA; E. se determina PU din urina pe 24 de ore; f. este
microalbuminur e; care este lantul temporal corect: A. a- b-re- c- d-fi E. e-+f- a

326. F.d.u. demersuri constatari concluzii in evalualaa unui si pacient cu PU

persistenta izolata (cu sediment urinar nemodificat): a. este PU patologica; b. PU
150 mg/ zi; c. este necesara electroforeza proteinelcr urinare: d. PU &lt;3,5 g/ zi;
care este lantul temporal corect: B. b-- a-c-d; C.badc

327. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu Pu

persistenta izolata (cu sediment urina: nemodificat): a. electroforeza proteinelor
urinare; b. exista leziuni severe ale MBG; c. este necesara PBR, d. pe langa
albumine, exista o proportie importanta de globuline e. PU &lt;3,5 gl zi. f. PU 150
mgl zi. g. este PU patologica; care este lantul temporal corect: E.fgeadbc

328. F.d.u, demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu PU

persistenta izolata (cu sediment urinar nemodifica a. este PU patologica; b. PU
&gt;3,5 g/zi. c, PU 150 mg/zi d. infectii, medicamente, alergie. ereditate,
neoplazie: e. istoric pozitiv, care este lanjul temporal corect: C. c- a b- e-ad E. e-ra-
b-ac- d

329. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu PU

persistenta izolata (cu sediment urinar nemodificat) a. istoric negativ. b. necesita
PBR; c. PU &gt;3,5 g/ zi d. PU 150 mg/ zi. e. este probabil GP sau boala de Sistem
este PU patologica; care este lantul temporal corect: B. c-a-of- b- e- d C. d- f-ac-a-
e- b D. e-of- b- a- d- c. E. f b-ed- a

330. R.l. pacientul cu PU persis tenta izolata patologica 150 mg/ zi) &lt;3.5 g/ zi,
f.d.u. rezultate la electroforeza proteinelor urinare: 1. lanturi usoare; 2. B2-
microglobuliran 3. >85% albumine (PU selectiva); 4. pe langa albumine, exista o
proportie importanta de globuline (PU neselectiva). si urmatoarele stari
patologice a. PU tubulara lereditara, congenitala, dobandita). b. leziuni severe ale
MeG c. GPLM d. mielom multiplu. macroglobulinemie Waldenstrom (limfom
limfoplasmocitar); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c-
1, d-3 C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a 4. b-1, c 2, d-3;

331. R.I. PU persistenta izolata, f.d.u. categorii: 1. glomerulopatie; 2. boala

sistemica metabolica: 3. boala sistemica autoimuna si urmatoarele stari
patologice: a. GPLM b. purpura Henoch-Schonlein c. dermatita herpetiforma; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c 2, d-3 C. a-1, b-3, c-3, d-
2; D. a-3, b-1, c-3, d-2; E. a-3, b-3, c-1, d-2

332. RJ. PU persistenta izolata. f.d.u. categorii 1. glomerulopatie; 2. boala

sistemica autoimuna 3. boala sistemica vasculara; si urmatoarele stari patologice:
a. sarcoidoza; b. GSFS c. HTA esentiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-
3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

333. Rl. PU persistenta izolata f.d.u. categorii: 1. glomerulopatie; 2. boala

sistemica autoimuna; 3. boala sistemica vasculara si urmatoarele stari patologice:
a. GPM b. LES. c. vasculite autoimune; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1 E. a-3, b-1, c-2;

334. R.l. PU persistenta izolata f.d.u. categorii: 1. glomerulopatie; 3. boala

sistemica de depunerel stocare, si urmatoarele stari patologice: b. GNMP. c. boala
Takayasu, d. sindrom Goodpasture; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-
3; B. a 2, b-2, c-1, d-3; C. a-3, b-1, c 2, d-2; D. a-3, b-2, c-1, d-2; E. a 3. b-2, c-2, d-1;

335. R PU persistenta izolata f.d.u. categori: 1. boala sistemica vasculara; 2. boala

sistemica metabolica: 3. boala sistemica autoimuna; si urmatoarele stari
patologice: a. mixedem; c. PAN; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c 2, E. a-3, b-2, c-1;
336. R. PU persistenta izolata (cu sediment urinar nenodificat) f.d.u. valori
orientative ale PU: 1. PU<1 gl zi; 2. PU 1-3,5 g/ zi; si urmatoarele optiuni
diagnostica 2. toate sindroamelenefrotice indiferent de etiologie, mielom renala,
b. nefropatii interstitiale (inclusiv pielonefrita acuta), GNe segmentare. c. GNe
acute si cronice, nefropatie lupica, nefropatie diabetica, mielom multiplu,
maligna; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2, E. a-3, b-2, c-1.
1. Referitor la afectiunile digestive functionale urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. pierderea in
greutate este caracteristica; B. hemoragiile digestive sunt frecvente; C. durerea este sub forma de crampe; D.
adesea apare alternanta de diaree cu constipatie; E. hemoglobina este scazuta; F. VSH este crescuta;

2. Cu privire la afectiunile digestive functionale urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. diareea apare, in
egala masura, ziua si noaptea; B. febra apare frecvent; C. durerea nu este influentata de defecatie; D. scaun
asemanator excrementelor de capra/ oaie; E. apare leucocitoza;

3. Referitor la manifestarile unui neoplasm digestiv urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in mod
caracteristic pacientul isi mentine greutatea; B. rareori apar hemoragii digestive; C. durerea este intotdeauna severa;
D. scaunele au calibrul normal; E. de obicei nu apare leucocitoza;

4. Cu privire la manifestarile unui neoplasm digestiv urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. apare
diareea nocturna; B. febra apare frecvent; C. constipatia este mai frecventa decat diareea; D. anemia este frecventa;
E. VSH nu este modificata;

5. Referitor la manifestarile unei o boli inflamatoare digestive urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
uneori apare pierderea in greutate; B. rareori apar hemoragii digestive; C. durerea poate sa fie localizata; D.
tulburarile de tranzit sunt dominate de constipatie; E. rareori prezinta leucocitoza;

6. Cu privire la manifestarile unei o boli inflamatoare digestive urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
diareea este numai ziua; B. febra apare rareori; C. durerea este usoara sau moderata; D. intotdeauna prezinta
anemie; E. VSH este rareori crescuta;

7. Referitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree, durere, sangerare;
2. durere, varsaturi, oprirea tranzitului; 3. icter obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. obstructie/ ocluzie digestiva;
b. boala inflamatoare colonica; c. carcinom ampular; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1,b-2, c-3; B. a-
2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,c-2; E. a-3, b-2, c-1;

8. Cu privire la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree, greata si varsaturi,
durere; 2. durere, febra; 3. icter obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. apendicita; b. colangiocarcinom; c. tulburare
functionala intestinala; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1,b-3, c-2; B. a-2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1,c-2; E. a-3, b-2, c-1;

9. Privitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. durere; 3. icter
obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. colangita; b. boala vasculara (de exemplu, anevrism de aorta abdominala);
c. boala celiaca; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,b-3, c-2; C. a-2, b-1,c-3; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

10. Cu referire la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. durere; 3.
icter obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. colangita sclerozanta; b. colita microscopica; c. diverticulita; care lista
de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

11. Cu referinta la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. icter obstructiv; 2.
durere; 3. diaree; si urmatoarele diagnostice: a. litiaza in caile biliare; b. litiaza renala; c. hipertiroidie; care lista de
asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

12. Despre cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. icter obstructiv; 3.
sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. stenoza amputara; b. insuficienta pancreatica; c. fisuri; care lista de asocieri
este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

13. Referitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. durere; 3. icter
obstructiv; si urmatoarele diagnostice: a. malabsorbtie; b. tumora pancreatica; o patologie ginecologica; care lista de
asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1. c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

14. Cu privire la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. diaree; 2. greata si
varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. tumora endocrina; b. boala a sistemului nervos central; c.
diverticule; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-
2; E. a-3, b-2, c-1;
15. Privitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere, diaree, greata si
varsaturi, sangerare; 2. durere; 3. greata si varsaturi; si urmatoarele diagnostice: a. infectie intestinala (enterita,
colita); b. litiaza biliara; o boala endocrina; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1,c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1,c-2;

16. Cu referire la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere, diaree (uneori
sanguinolenta); 2. greata si varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. medicamente; b. ischemie
mezenterica; c. hemoroizi; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

17. Cu referinta la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere, sangerare; 2.
greata si varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. rau de miscare; b. leziuni vasculare (de exemplu,
angiodisplazii); c. boala ulceroasa; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1,c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

18. Despre cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere (pirozis), sangerare; 2.
greata si varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. neoplasm; b. sarcina; c. esofagita; care lista de
asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

19. Referitor la cauzele obisnuite ale simptomelor gastrointestinale obisnuite, simptome: 1. durere, varsaturi, icter
obstructiv; 2. greata si varsaturi; 3. sangerare; si urmatoarele diagnostice: a. tulburari de motilitate; b. pancreatita; c.
varice esofagiene; care lista de asocieri este cea mai corecta: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3; C.a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

20. Fiind date urmatoarele tipuri de durere abdominala: 1. durerea viscerala; 2. durerea parietala; si urmatoarele
caracteristici: a. bine localizata; b. localizata pe linia mediana; c. descrisa precis; d. caracter difuz/ vag; care este lista
de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-
1, d-1;

21. Referitor la cauzele (digestive si nedigestive) de durere abdominala (DurAbd), fiind date urmatoarele categorii: 1.
boli inflamatoare care produc frecvent DurAbd; 2. alte cauze intraabdominale de DurAbd; 3. cauze viscerale
neinflamatoare de DurAbd; 4. cele mai frecvente cauze de DurAbd; 5. afectiuni nedigestive care pot produce DurAbd;
si urmatoarele grupuri de boli: a. litiaza biliara si pancreatita; b. afectiuni ale tractului genitourinar, ale peretelui
abdominal, ale toracelui sau ale coloanei vertebrale); c. SCI si dispepsia functionala; d. ulcerul peptic, apendicita,
diverticulita, bolile inflamatoare colonice, enterocolita infectioasa; e. ischemia mezenterica, neoplasmul intestinal;
care este lista de asocieri corecta: A. a-2, b-4, c-5, d-3, e-1; B. a-2, b-5, c-4, d-1, e-3; C. a-4, b-2, c-5, d-1, e-3; D. a-5,
b-1, c-2, d-4, e-3; E. a-5, b-3, c-4, d-2, e-1;

22. Referitor la pirozis, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: A. reprezinta o senzatia de arsura retrostemala;
B. este raportata intermitent de cel putin

40% din populatie; C. este de obicei provocat de reflux acid gastroesofagian excesiv; D. poate fi si consecinta
sensibilitatii crescute a terminatiilor nervoase din mucoasa esofagiana; E. apare doar cand mucoasa esofagiana este
iritata de acid;

23. Referitor la greata si varsaturi, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: A. cauze obisnuite sunt bolile
digestive, bolile endocrine, afectiunile oculare si boli ale sistemului nervos central; B. printre cauzele frecvente se afla
medicamentele, toxinele, infectiile acute sau cronice; C. dintre afectiunile digestive, legatura patogenica cea mai clara
o au cu bolile care produc obstructia mecanica a tractului digestiv inferior; D. pot fi proeminente si in tulburarile de
propulsie precum gastropareza si pseudoobstructia intestinala; E. sunt relatate frecvent de pacientii cu SCI si
tulburari functionale ale tubului digestiv superior (intre care greata cronica idiopatica si varsaturile functionale);

24. Referitor la tulburarile de tranzit, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. tulburarile de
tranzit sunt simptome frecvente la pacientii cu afectiuni digestive; B. cauze tipice de constipatie sunt obstructia
intestinala si tulburarile de motilitate colonice, C. constipatia poate fi produse de medicamente si de boli endocrine
cum ar fi hipertiroidia si insuficienta corticosuprarenaliana; D. multe afectiuni pot produce diaree, intre care boli
inflamatoare (infectioase sau nu), malabsorbtie, medicamente; E. sindrom de colon iritabil (SCI) produce constipatie,
diaree sau alternanta celor doua;

25. Referitor la definitia celor doua principale tulburari de tranzit, fiind date: 1. constipatie; 2. diaree; si urmatoarele
manifestari: a. senzatie imperioasa de defecatie; b. evacuare dificila (cu efort crescut) a scaunului; c. defecatie rara;
d. senzatie de evacuare incompleta persistenta la evacuarii repetate in interval scurt; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

26. Cu privire la definitia celor doua principale tulburari de tranzit, fiind date: 1. constipatie; 2. diaree; si urmatoarele
manifestari: a. eliminarea de scaune moi sau apoase; b. senzatia de evacuare incompleta; c. defecatie frecventa; d.
eliminarea de scaune tari; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

27. Referitor la manifestarile asociate tulburarilor de tranzit, fiind date urmatoarele inceputuri de fraza: 1. prezenta de
mucus in scaun; 2. prezenta puroiului; 3. aparitia steatoreei; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este caracteristica
pentru bolile inflamatoare; b. este caracteristica pentru malabsorbtie; c. este frecventa in SCI; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

28. Referitor la hemoragia digestiva, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: A. poate sa se produca in oricare
dintre segmentele tubului digestiv; B. cei mai adesea, hemoragia digestiva superioara (HDS) determina meiena sau
hematemeza; C. de obicei, hemoragia digestiva inferioara determina eliminarea de scaune de culoare rosu aprins
sau brun; D. o sangerare intensa dintr-o sursa localizata in tubul digestiv superior poate provoca eliminare rectala de
sange rosu in cantitate mare; E. o sangerare lenta din colonul ascendent poate produce meiena; F. in mod
caracteristic, sangerarea digestiva cronica lenta se poate prezenta cu anemie hemolitica;

29. Referitor la hemoragia digestiva, fiind date urmatoarele categorii: 1. cele mai frecvente cauze digestive
superioare; 2. cauze digestive superioare mai putin frecvente; 3. cele mai frecvente cauze digestive inferioare; 4.
cauze digestive inferioare mai putin frecvente; si urmatoarele grupe de cauze: a. hipertensiunea portala, cancerul,
rupturi la jonctiunea gastroesofagiana (in urma unui efort de varsatura sustinut) si leziuni vasculare; b. boala
ulceroasa, gastroduodenita si esofagita; c. neoplasm, bolii inflamatoare colonice, colita infectioasa, colita
medicamentoasa si alte leziuni vasculare; d. hemoroizi, fisuri anale, diverticule, colita ischemica si malformatii
arteriovenoase; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c^, d-3; B. a-1, b-3, c-4, d-2; C. a-1,b-4, c-2, d-3; D. a-
2, b-1, c-4, d-3; E. a-3, b-4, c-2, d-1;

30. Referitor la diversele simptome care pot sa apara in bolile digestive, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. icterul poate fi provocat de afectiuni prehepatice, intrahepatice sau posthepatice; B. afectiunile biliare
(litiaza coledociana, colangita, strictura si neoplasm) pot fi cauze posthepatice de icter; C. afectiunile pancreatice
(pancreatita acuta si cronica, strictura si cancer) pot fi cauze prehepatice de icter; D. afectiunile digestive pot produce
si simptome extraintestinale; E. bolile sistemice pot avea consecinte digestive;

31. Referitor la manifestarile afectiunilor digestive, fiind date urmatoarele inceputuri de fraza: 1. disfagia, odinofagia si
durerea in piept inexplicabila sunt caracteristice in; 2. scaderea in greutate, anorexia si oboseala sunt simptome
nespecifice in; 3. o senzatie de nod in gat apare in; 4. febra apare in; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. bolile
inflamatoare, dar si in cancere; b. afectiunile neoplazice si inflamatoare, tulburarile de motilitate intestinala, afectiunile
pancreatice, ale mucoasei intestinului subtire si psihiatrice; c. patologia esofagiana; d. afectiunile esofagofaringiene,
dar si in afectiunile digestive functionale; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-3, b-2, c-1,d-4; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-2, c-1, d-3;

32. Fiind date urmatoarele manifestari extraintestinale ale afectiunilor digestive: 1. prurit; 2. leziuni hepatobiliare,
cutanate, oculare, articulare; 3. dermatita herpetiforma; si urmatoarele afectiuni digestive: a. boala celiaca; b. bolile
inflamatoare colonice; c. icter; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

33. Referitor la consecintele digestive ale bolilor sistemice, fiind date urmatoarele afectiuni digestive: 1. ischemie
intestinala, cu durere si/sau sangerare; 2. ulcer gastric; 3. pancreatita; si urmatoarele stari patologice sistemice: a.
hipertrigliceridemie; b. stresul excesiv sau arsurile severe; c. lupusul sistemic; care este lista de asocieri corecta: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

40. Referitor la pirozis, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este caracteristic in esofagita
candidozica; B. se deplaseaza intotdeauna ascendent; C. consta intr-o senzatie de intepatura sau crampa; D. poate fi
asociat cu o senzatie de lichid cald urcand spre gat; E. cand este sever, poate iradia laterotoracic sau in unghiurile
mandibulei; F. este produs de scaderea sensibilitatii mucoasei esofagiene;

41. Circumstante/ substante crea agraveaza/ provoaca pirozisul sunt urmatoarele, cu exceptia: A. decubitul dorsal;
B. aplecarea in fata; C. scremutul; D. inainte de masa; E. solutii puternic acide;

42. Circumstante/ substante crea agraveaza/ provoaca pirozisul sunt urmatoarele, cu exceptia: A. pozitia de
decubit din timpul somnului; B. cresterea presiunii intratoracice; C. efortul de defecatie; D. solutii hiperosmolare
neutre; E. acid clorhidric 0,1 N instilat in esofag;

43. Pirozisul este ameliorat de urmatoarele gesturi/ substante, cu exceptia: A. antiacide; B. mentinerea trunchiului
in decubit; C. inghitirea in gol; D. solutii hiperosmolare; E. generarea unor unde peristaltice esofagiene cu directie
ascendenta;

44. Cu privire la odinofagie, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. semnifica durere la inghitire; B. este
caracteristica in esofagita infectioasa; C. este caracteristica in esofagita medicamentoasa; D. de obicei, nu apare in
EsRe necomplicata, in care pirozisul este caracteristic; E. este tipica in fazele initiale ale carcinomului esofagian;

45. Cu privire la odinofagie, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este caracteristica in esofagita cu
alta etiologie decat refluxul; B. este caracteristica in esofagita candidozica si in cea herpetica; C. este caracteristica in
EsRe necomplicata; D. ar trebui diferentiata de durerea in piept ca o crampa asociata cu impactarea unui bol
alimentar; E. poate sa apara in fazele tardive ale carcinomului esofagian, drept consecinta a sangerarii din tumora;

46. in mod caracteristic, odinofagia apare in urmatoarele afectiuni esofagiene, cu exceptia: A. esofagita neeroziva;
B. esofagita fungica; C. esofagita dupa ingestia de substante caustice; D. ulcer peptic gastric; E. perforatie
duodenala; F. carcinom esofagian in situ;

47. Referitor la durerea in piept esofagiana asemanatoare cu durerea cardiaca, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. este numita durere in piept necardiaca sau durere in piept atipica (DPA); B. este diferita de pirozis si de
odinofagie; C. se poate produce in boala de reflux gastroesofagian (BRGE); D. nu apare in tulburarile de motilitate
esofagiene cum ar fi spasmul esofagian difuz (SED); E. poate fi constanta si chinuitoare in carcinomul cu invazie
periesofagiana sau in ulcerul peptic esofagian;

48. Referitor la durerea toracica de cauza esofagiana si la diagnosticul ei diferential, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. durerea toracica de cauza esofagiana nu poate fi confundata cu durerea coronariana; B.
spasmul esofagian poate aparea spontan sau in timpul unei mese; C. de obicei, durerea toracica de cauza
esofagiana se manifesta ca pirozis sau odinofagie; D. cea mai frecventa cauza esofagiana de durere in piept este
acalazia; E. uneori mai multe tipuri de durere esofagiana pot coexista la acelasi pacient;

49. Referitor la DPA, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: AFECTIUNILE ESOFAGIENE

597 A. DPA impune efectuarea unor investigatii vizand BRGE; B. in cazurile de DPA este inutila investigarea motilitatii
esofagiene; C. cand este provocata de acalazie, DPA se asociaza de obicei cu dispnee; D. in unele cazuri de DPA
pot fi incercate relaxante ale musculaturii netede; E. boala coronariana ar trebui intotdeauna exclusa inainte ca
esofagul sa fie considerat drept cauza unei DPA;

50. Cu privire la DPA, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. adesea pacientii cu durere in piept nu sunt
capabili sa-si descrie durerea suficient de corect pentru putea fi clasificata; B. in cazurile de DPA se incearca adesea
un tratament cu inhibitori ai pompei de protoni (IPP); C. la unii pacienti cu DPA se descopera SED sau acalazie; D.
unii pacienti cu DPA au anomalii motorii esofagiene nespecifice cu semnificatie incerta; E. durerea in piept exclude
sindromul de hipersensibilitate esofagiana;

51. Referitor la sindromul de hipersensibilitate esofagiana (SHSE), urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. SHSE poate produce durere in piept atipica; B. SHSE poate fi demonstrat prin cresterea pragului pentru
producerea durerii in urma distensiei esofagului cu un balon; C. un tratament cu antidepresive in doze mici poate fi
util in cazurile de SHSE; D. multi dintre pacientii cu SHSE au si tulburari comportamentale si psihosomatice; E.
tulburarile psihice descrise cel mai frecvent la pacienti cu SHSE sunt schizofrenia, anxietatea si atacurile de panica;

52. Referitor la regurgitare, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. regurgitare este aparitia in
gura, in urma efortului de varsatura, a continutului gastric sau esofagian; B. in staza/ obstructia esofagiana distala,
materialul regurgitat consta dintr-un fluid foarte acru amestecat cu mucus sau din alimente nedigerate; C.
regurgitarea poate determina tuse cronica, laringita si aspiratie laringiana si pneumonie de aspiratie; D. regurgitarea
poate produce aspiratie laringiana, cu episoade de tuse si inecare, care trezesc pacientul din somn; E. sialoreea
(engl. „water brash") este secretia salivara excesiva care se produce drept raspuns la esofagita peptica;

53. Cu privire la regurgitare, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in mod caracteristic,
regurgitarea apare in staza/ obstructia esofagiana distala asociata cu acaiazie si cu diverticulele esofagiene de mari
dimensiuni; B. regurgitarea unui material insipid se produce in refluxul gastroesofagian sever asociat cu
incompetenta ambelor sfinctere esofagiene (superior si inferior); C. o complicatie severa a regurgitarii este
pneumonia de aspiratie; D. la unii pacienti, regurgitatia si ruminatia pot reprezenta o problema comportamentala; E.
sialoreea (engl. „water brash") este acelasi lucru ca si regurgitarea;

124. Referitor la trasaturile clinice ale BRGE, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. simptomele
caracteristice ale BRGE sunt durerea constrictiva si diareea; B. unii pacienti se prezinta cu durere in piept atipica; C.
disfagia persistenta este frecventa in formele necomplicate; D. disfagia care se agraveaza rapid asociata cu
pierderea in greutate sugereaza dezvoltarea unei stricturi fibroase; E. multi pacienti cu BRGE raman asimptomatici;

125. Cu privire la trasaturile clinice ale BRGE, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. pirozisul este
provocat de contactul materialului refluat cu mucoasa esofagiana sensibilizata prin inflamatie sau ulcerata; B. unii
pacienti nu acuza nici pirozis, nici durere in piept; C. de obicei, disfagia apare precoce (la cateva saptamani) dupa
declansarea pirozisului; D. sangerarea semnifica intotdeauna prezenta unui ulcer Barrett; E. multi pacienti cu BRGE
simptomatici se trateaza singuri si se adreseaza medicului abia cand apar simptome sau complicatii severe;

248. Referitor la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. durerea abdominala este
frecventa in multe afectiuni gastrointestinale, inclusiv in UD si in UG; B. doua treimi din pacientii cu UD descriu durere
inainte de culcare; C. dintre indivizii cu simptome ulceroase tipice, marea majoritate au crater ulceros la endoscopie;
D. modificarea intensitatii sau a distributiei durerii abdominale poate indica instalarea unei complicatii a ulcerului; E.
sensibilitatea (durerea) la palpare se constata de obicei paramedian stanga;

249. Cu privire la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. durerea abdominala are o
valoare predictiva inalta pentru prezenta UD sau a UG; B. o treime din pacientii cu dispepsie neulceroasa relateaza
ca se trezesc noaptea de durere; C. endoscopia descopera doar gastroduodenita la

40% din indivizii cu simptome ulceroase tipice; D. instalarea unor simptome asociate poate indica o complicatie a
ulcerului; E. zona sensibila (dureroasa) la palpare este situata de obicei imediat subxifoidian;

250. Privitor la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. complicatiile BUP sunt
intotdeauna precedate de simptome de avertizare; B. exista o corelatie puternica intre simptome si leziunile
patologice; C. in Statele Unite, endoscopia detecteaza ulcere la <30% din pacientii cu dispepsie; D. pierderea in
greutate din UG se explica prin ameliorarea durerii dupa ingestia de alimente; E. la cei mai multi pacienti, zona
sensibila (dureroasa) la palpare este situata paramedian dreapta;

251. Cu referire la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

10% din pacientii cu leziuni induse de AINS se prezinta cu o complicatie a BUP fara simptome premergatoare; B.
istoricul si examenul fizic sunt importante in abordarea pacientului suspectat de BUP; C. aparitia nocturna a durerii
diferentiaza net UD de dispepsia neulceroasa; D. in UG, pierderea in greutate este mai rara atunci cand exista
obstructie la evacuarea stomacului; E. UD activ este rareori asimptomatic;

252. Cu referinta la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. intervalul tipic de aparitie
a durerii in UD se coreleaza cu maximul secretiei acide stimulate de predominanta adrenergica nocturna; B. la
pacientii cu UG, greata apare mai rar decat la pacientii cu UD; C. mecanismul aparitiei durerii abdominale la pacientii
cu ulcer este necunoscut; D. aparitia gretii si/ sau a varsaturilor sugereaza ulcer complicat cu perforatie; E. recidiva
UD este de regula semnalata de reaparitia simptomelor;

253. Despre manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cel mai discriminant simptom
pentru UD este durerea care apare dupa mese; B. pierderea in greutate se produce mai rar la pacientii cu UG decat
la cei cu UD; C. activarea de catre acid a baroreceptorilor din duoden ar putea explica durerea ulceroasa; D.
examenul fizic este crucial in descoperirea unor semne de complicatie a BUP; E. disparitia simptomelor este un semn
sigur pentru vindecarea UD;

254. Referindu-ne la manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. intervalul tipic de
aparitie a durerii in UD este intre 6 a.m. si 9 a.m. B. in mod tipic, pacientul cu UG are tendinta de a manca mai des
din cauza durerii; C. scaderea sensibilitatii duodenale la acizi biliari si la pepsina ar putea explica durerea asociata
ulcerului; D. durerea situata paramedian dreapta are o valoare predictiva inalta pentru BUP; E. absenta durerii
ulceroase exclude un UD hemoragie;

255. in privinta manifestarile BUP, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. tiparul durerii la pacientii cu
UG poate fi diferit de cel de la pacientii cu UD; B. tiparul durerii din UG determina cresterea poftei de mancare; C.
perturbarea motilitatii gastroduodenale ar putea fi una dintre explicatiile durerii abdominale la pacientii cu ulcer; D.
sensibilitatea (durerea) la palparea epigastrului este cel mai frecvent semn fizic in UD si in UG; E. absenta durerii
ulceroase exclude instalarea unei obstructii la evacuarea stomacului;

256. Care dintre urmatoarele tipuri de durere este cel mai rar intalnita in BUP: A. colicativa; B. ascutita; C. arzatoare;
D. imprecis definita; E. sfredelitoare;

257. Urmatoarele descrieri ale disconfortului abdominal sunt intalnite in mod obisnuit in BUP, cu exceptia: A.
presiune, apasare; B. plin, plenitudine; C. senzatie dureroasa nedefinita; D. foame (dureroasa); E. senzatie de
ciupire;

258. Referitor la durerea din UD, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cu localizare epigastrica, este
cel mai frecvent simptom; B. apare imediat dupa masa; C. este ameliorata cand inceteaza golirea stomacului in
duoden; D. adesea, este ameliorata de ingestia de antiacide E. apare in episoade care dureaza zile, saptamani sau
luni;

259. Cu privire la durerea din UD, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. uneori este localizata
paramedian dreapta; B. rareori, trezeste pacientul noaptea; C. adesea, este ameliorata la cateva minute dupa
ingestia de alimente D. este ameliorata de neutralizarea secretiei de acid clorhidric; E. isi schimba uneori caracterul,
ceea ce poate semnala instalarea complicatiilor;

260. Referitor la simptomele UG, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. durerea periombilicala este cel
mai frecvent simptom; B. in mod tipic, durerea este ameliorata de alimente; C. ameliorarea la antiacide este mai
evidenta decat in UD; D. greata si varsatura semnaleaza intotdeauna obstructie la evacuarea stomacului; E. in mod
caracteristic, durerea favorizeaza cresterea in greutate;

261. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand istoria naturala a UG sunt corect formulate, cu exceptia: A. in
evolutia sa naturala; B. UG are tendinta de a se vindeca dar; C. daca H-py este eradicat; D. tinde sa recidiveze; E. de
regula cu alta localizare;

409. Referitor la semnificatia diareii, fiind date urmatoarele _a: 1. diareea ca simptom; 2. diareea ca semn; si
urmatoarele _a: a. cresterea volumului si/sau a numarului scaunelor; b. scaderea consistentei scaunelor; c. cresterea
cantitativa excesiva a apei din scaun; GASTRITA 635 d. un scaun cu greutate >200-225 mL (sau grame) pe

24 ore, in conditiile unei diete de tip occidental; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-
2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

410. Referitor la semnificatia termenului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. diareea ca
simptom se refera la folosirea acestui termen de catre pacienti pentru asi descrie tiparul scaunelor; B. de obicei,
cresterea numarului de scaune este descrisa de pacienti drept diaree; C. diareea poate fi definita drept scaderea
cantitativa a apei din scaun; D. indivizii care consuma o dieta saraca in fibre pot avea in mod normal o greutate a
scaunului de pana la 400 g/ 24 ore; E. asocierea unor scaune frecvente, reduse cantitativ si relativ moi cu nevoia
imperioasa de defecatie sugereaza tiflita (inflamatia cecului);

411. Cu privire la semnificatia termenului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. clinicianul
trebuie sa clarifice intai ce intelege prin diaree pacientul; B. adesea, pacientii inteleg prin diaree scaderea
consistentei scaunelor; C. secretia intestinala excesiva de apa si electroliti indusa de enterotoxina scade dupa un
post prelungit; D. vorbim despre diaree atunci cand volumul (greutatea) scaunului depaseste

200-225 mL (grame) pe

24 ore, indiferent de dieta; E. este esential sa se stabileasca daca diareea este determinata de cresterea absorbtiei
unor principii nutritive sau de hipersecretia intestinala;

412. Privitor la semnificatia termenului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. diareea ca
semn se refera la definirea termenului pe baza unor repere obiective; B. uneori, prin diaree pacientii inteleg scaderea
volumului scaunelor; C. o greutate a scaunului de 400 g/ 24 ore inseamna diaree; D. la aproximativ 10% din pacientii
trimisi pentru evaluarea unei diarei neexplicate nu se constata o crestere a apei din scaun la o determinare
cantitativa; E. proctita determina o crestere a numarului de scaune, ca si a greutatii si a volumului total al scaunului;

413. Referitor la diaree si la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este
esential sa se stabileasca daca diareea pacientului este de tip osmotic sau secretor; B. prin diaree, pacientii pot
intelege scaderea consistentei scaunelor si/sau cresterea volumului si/sau a numarului scaunelor; C. mentinerea
cantitatii de scaun in timpul postului sugereaza ca diareea este probabil osmotica; D. la calcularea gaurii osmotice a
apei din scaun, concentratiile cationilor sunt dublate pentru a se estima concentratiile glucidelor neabsorbite; E. o
osmolaritate a scaunului scazuta la un pacient care acuza diaree reflecta malabsorbtia unor principii nutritive;

414. Cu privire la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. diferentierea diareii
osmotice de cea secretorie nu este intotdeauna precisa; B. diareea determinata de malabsorbtia lactozei se
accentueaza in timpul unui post prelungit; C. mentinerea cantitatii de scaun in timpul postului sugereaza ca diareea
este provocata de un principiu nutritiv din dieta; D. o gaura osmotica semnificativa in apa din scaun sugereaza ca
diareea este de tip secretor; E. o osmolaritate a scaunului sub 290 mosmol/ kg H20 la un pacient care afirma ca are
diaree exclude contaminarea scaunului cu urina;

415. Privitor la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. atat elementele
secretorii, cat si osmotice pot fi prezente simultan in aceeasi boala generatoare de diaree; B. diareea din deficitul
primar de lactaza inceteaza in timpul unui post prelungit; C. ameliorarea diareii in timpul unui post prelungit
sugereaza drept cauza o substanta secretagoga (luminala sau circulanta); D. constatarea unei osmolaritati crescute
a scaunului este suficienta pentru a stabili ca este vorba de o diaree osmotica; E. o osmolaritate a scaunului sub 290
mosmol/ kg H20 la un pacient care afirma ca are diaree poate indica o diaree simulata (artificiala);

416. Cu referire la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. la diferentierea
diareii osmotice de cea secretorie pot ajuta determinarea electrolitilor din scaun si observarea efectului pe care postul
il are asupra cantitatii de scaun; B. determinarile cantitative (electroliti, osmolaritate) din scaun se fac din proba
recoltata dimineata; C. la stabilirea mecanismului diareii este utila compararea si corelarea efectelor postului cu
informatiile obtinute prin masurarea osmolaritatii si a electrolitilor din scaun; D. la pacientii cu diaree, osmolaritatea
scaunului este aproape intotdeauna mai mica de 290-300 mosmol/ kg H20; E. diareea simulata (artificiala) este o
forma de sindrom Munchausen; F. enterotoxina de la E.coli este o substanta secretagoga luminala care poate induce
diaree secretorie;

417. Cu referinta la stabilirea tipului de diaree, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. scaderea
substantiala a cantitatii de scaun in urma unui post prelungit (>24 ore) este o dovada ca diareea este legata de
malabsorbtia unui principiu nutritiv din dieta; B. gaura osmotica a apei din scaun este diferenta dintre osmolaritate si
suma concentratiilor principalilor cationi (Na+ si K+); C. la fiecare pacient cu diaree, osmolaritatea scaunului ar trebui
presupusa ca fiind cel mult 290-300 mosmol/ kg H20; D. pacientii cu sindrom Miinchausen pot simula diverse boli/
simptome (printre care si diareea) pentru a-si atrage reprobarea si antipatia celorlalti; E. peptida intestinala
vasoactiva poate induce diaree osmotica;

418. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza despre osmolaritatea scaunului diareic sunt corect formulate, cu exceptia:
A. masurarea electrolitilor si a osmolaritatii in scaun este necesara pentru compararea; B. concentratiilor Na* si K* din
scaunul lichid; C. cu densitatea scaunului; D. pentru a determina daca exista sau nu; E. o gaura osmotica
(semnificativa) in scaun;

419. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza referitoare la osmolaritatea scaunului diareic sunt corect formulate, cu
exceptia: A. la cresterea osmolaritatii scaunului; B. contribuie compusii rezultati prin degradarea bacteriana a
proteinelor neabsorbite; C. fie imediat inainte de defecatie; D. fie in recipientul cu scaun inainte de efectuarea analizei
chimice; E. chiar si atunci cand scaunul este refrigerat;

420. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza referitoare la mecanismul diareii sunt corect formulate, cu exceptia: A.
intrucat elemente atat ale diareii osmotice; B. adica, malabsorbtia unui principiu nutritiv din dieta; C. cat si ale diareii
secretorii pot fi prezente intr-un caz dat de diaree; D. dihotomia diaree secretorie/ diaree osmotica E. este usor de
facut in practica;

421. Referitor la semnificatia gaurii osmotice din apa din scaun in evaluarea unei diarei, fiind date urmatoarele
variante: 1. gaura osmotica >50; 2. gaura osmotica <25; si urmatoarele caracteristici: a. diareea este mai degraba de
cauza secretorie; b. gaura osmotica este semnificativa; c. diareea se datoreaza unui principiu nutritiv din dieta
neabsorbit; d. cantitatea de scaun nu scade substantial in timpul unei perioade de post; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

422. Cu privire la semnificatia gaurii osmotice din apa din scaun in evaluarea unei diarei, fiind date urmatoarele
variante: 1. gaura osmotica >50; 2. gaura osmotica <25; si urmatoarele caracteristici: a. cantitatea de scaun scade
marcat in timpul unui post prelungit; b. diareea se datoreaza malabsorbtiei unor acizi grasi si/sau a unor glucide; c.
gaura osmotica este nesemnificativa sau absenta: d. principiile nutritive nu sunt raspunzatoare pentru diaree; care
este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E.
a-2, b-2, c-1, d-1;

423. Referitor la mecanismul diareii, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2. diaree secretorie; si
urmatoarele caracteristici ale diareii: a. gaura osmotica in apa din scaun este semnificativa; b. cantitatea de scaun se
mentine in timpul postului; c. este determinata de scaderea absorbtiei unuia sau a mai multor principii nutritive din
dieta; d. este cauzata de secretia excesiva de fluide si electroliti in intestinul subtire si/sau gros; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1,
d-1;

424. Cu privire la mecanismul diareii la un anumit pacient, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2.
diaree secretorie; si urmatoarele caracteristici ale diareii: a. postul prelungit (>24 ore) duce la reducerea cantitatii de
scaun; b. este indusa de peptida intestinala vasoactiva; c. este indusa de o substanta secretagoga luminala; d. in apa
din scaun exista una sau mai multe substante prezumtiv raspunzatoare pentru diaree; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

425. Privitor la mecanismul diareii la un anumit pacient, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2. diaree
secretorie; si urmatoarele variante de diaree: a. cu gaura osmotica >50; b. indusa de enterotoxina; c. indusa de o
substanta secretagoga circulanta; d. determinata de malabsorbtia lactozei; care este lista de asocieri corecta: A. a-1,
b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

426. Cu referire la mecanismul diareii la un anumit pacient, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2.
diaree secretorie; si urmatoarele caracteristici ale diareii: a. este indusa de enterotoxina de la E.coli; b. este numita si
diareea calatorului; c. in timpul postului scade substantial cantitatea de scaun; d. este pricinuita de absorbtia
deficitara a unor acizi grasi sau a unor glucide; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-
2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

427. Cu referinta la mecanismul diareii la un anumit pacient, fiind date urmatoarele variante: 1. diaree osmotica; 2.
diaree secretorie; si urmatoarele caracteristici ale diareii: a. este indusa de o substanta secretagoga luminala sau
circulanta; b. este consecinta deficitului primar de lactaza; c. nu este influentata de alimentatie/ postul prelungit; d.
gaura osmotica a apei din scaun este >50; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-
1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

432. Referitor la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. RCUH se poate prezenta
acut; B. anorexia, greata si/ sau varsaturile sunt caracteristice pentru formele limitate la rect; C. timpanismul hepatic
sugereaza proctosigmoidita; D. nevoia imperioasa de defecatie cu senzatia de evacuare incompleta sugereaza
extensia ileala a colitei; E. cand boala este severa, pacientii elimina un scaun lichid continand sange, puroi si materii
fecale;

433. Cu privire la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. severitatea simptomelor
nu este influentata de extinderea bolii; B. in formele moderate sau severe de RCUH, pacientul creste adesea in
greutate; C. megacolonul toxic cu perforatie produce, in mod caracteristic, durere la tuseul rectal; D. pacientii cu
proctita au de regula durere abdominala; E. diareea nu apare noaptea;

434. Privitor la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in momentul prezentarii la
medic, simptomele sunt de obicei prezente de saptamani sau luni de zile; B. cand boala este limitata la rect, palparea
cadrului colic (in cadrul examenului abdominal) este dureroasa; C. producerea perforatiei in cadrul unei colite toxice
este sugerata de diareea sanguinolenta; D. la pacientii cu proctita sau proctosigmoidita, tranzitul proximal este
accelerat; E. diareea este de regula inainte de mese;

435. Cu referire la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. uneori, diareea si
sangerarea sunt atat de intermitente si de usoare incat pacientul nu solicita asistenta medicala; B. distensia
abdominala este un semn specific pentru RCUH; C. pacientii cu proctita elimina de obicei scaun melenic; D. cand
boala se extinde dincolo de rect, sangele este de obicei sub forma de striuri la suprafata scaunului; E. in majoritatea
cazurilor de RCUH, durerea abdominala severa este caracteristica;

436. Cu referinta la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. constipatia apare mai
frecvent la pacientii cu afectare colonica proximala; B. in proctita, palparea fosei iliace drepte este dureroasa; C.
semnele fizice in RCUH sunt nespecifice; D. motilitatea colonica nu este influentata de inflamatie; E. la unii pacienti,
boala activa provoaca un vag disconfort abdominal inferior sau crampe usoare subxifoidiene;
437. Despre manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in cazurile usoare, se produce
pierdere in greutate; B. in proctita, se constata sange in canalul anal la tuseul rectal; C. la pacientii cu proctita,
sangele este fie amestecat cu scaunul, fie sub forma de striuri pe suprafata unui scaun normal sau tare; D. cand
boala se extinde dincolo de rect, constipatia este caracteristica; E. crampe abdominale intense apar frecvent in
formele usoare de boala;

438. Referindu-ne la manifestarile RCUH, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. febra apare de obicei
in formele usoare de RCUH; B. in colita toxica, durerea si sangerarea sunt severe; C. tenesmele sunt caracteristice
pentru afectarea colonului proximal; D. inflamatia intestinala provoaca tranzit incetinit; E. in formele severe de boala
nu apar dureri abdominale;

439. Simptomele majore ale RCUH sunt urmatoarele, cu exceptia: A. varsaturi; B. sangerare rectala; C. tenesme;
D. eliminarea de mucus; E. dureri/ crampe abdominale;

440. Care dintre urmatoarele simptome nu reprezinta o manifestare in formele moderate sau severe de RCUH: A.
anorexie; B. greata si/ sau varsaturi; C. febra; D. incetinirea tranzitului; E. pierdere in greutate;

498. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand BCr sunt corect formulate, cu exceptia: A. desi BCr se prezinta de
obicei ca inflamatie intestinala acuta sau cronica; B. procesul inflamator evolueaza spre unul din doua tipare de
boala; C. care difera prin tratament si prognostic; D. un tipar dilatativ; E. sau un tipar penetrant-fistulos;

499. Care dintre urmatoarele nu face parte dintre principalele manifestari clinice ale BCr: A. febra; B. durere
abdominala; C. diaree, de regula saguinolenta; D. oboseala generala; E. pierdere in greutate (uneori);

500. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza referitoare la ileocolita Crohn sunt corect formulate, cu exceptia: A.
intrucat cea mai frecventa localizare a inflamatiei; B. este ileonul proximai; C. ileocolita se prezinta de obicei cu un
istoric cronic; D. de episoade recurente de durere in cadranul inferior stang; E. si constipatie;

501. Care dintre urmatoarele manifestari ale ileocolitei Crohn este cel mai putin sugestiva pentru o apendicita acuta:
A. durere marcata in cadranul inferior drept; B. formatiune palpabila in cadranul inferior drept; C. febra; D.
leucocitoza; E. diaree;

502. Referitor la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in mare masura, termenul de
ileocolita Crohn se suprapune denumirii mai vechi de ileita regionala; B. scaderea in greutate este frecventa; C.
ileocolita Crohn poate produce o formatiune inflamatoare palpabila in cadranul superior stang al abdomenului; D.
adesea, diagnosticul se poate pune doar prin laparotomie; E. semnul radiologie al „snurului" semnifica lumenul
intestinal largit;

503. Cu privire la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. uneori manifestarile initiale
mimeaza, in mod caracteristic, proctita acuta; B. de obicei, durerea este agravata de eliminarea scaunului; C. poate
sa apara leucocitoza; D. formatiunea tumorala este formata din intestin inflamat, mezenter aderent si indurat si
adenopatii abdominale; E. ileocolita Crohn poate fi confundata cu o afectiune maligna;

504. Privitor la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. manifestarile includ semne si
simptome locale si generale; B. durerea este de obicei colicativa; C. de regula apare febra; D. extinderea formatiunii
tumorale poate provoca obstructia ureterului drept; E. de regula, ileocolita Crohn se prezinta ca febra de cauza
necunoscuta asociata cu pierdere in greutate;

505. Cu referire la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. manifestarile generale sunt
consecinta starii Inflamatoare sistemice si a scaderii tolerantei digestive; B. durerea este de obicei localizata in
cadranul inferior drept; C. edemul, ingrosarea si fibroza peretelui intestinal in cadrul formatiunii tumorale explica
semnul radiologie al „snurului"; D. in ileita regionala, tabloul clinic este intotdeauna dominat de diaree si de durerea
abdominala; E. ileocolita Crohn se poate prezenta cu febra de cauza necunoscuta asociata cu pierdere in greutate
mai ales la tineri si adulti;

506. Cu referinta la ileocolita Crohn, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. de obicei, durerea
abdominala precede defecatia; B. fistulele enterovaginale sunt rare; C. in mod tipic, pacientul creste in greutate; D.
salturile febrile sugereaza formarea unui abces intraabdominal; E. debutul poate sa fie acut, cu durere la palparea
cadranului abdominal inferior drept, febra si leucocitoza;
507. Factori care contribuie la scaderea in greutate in BCr sunt urmatoarele, cu exceptia: A. diareea; B.
malabsorbtia; C. anorexia, greata si varsaturile; D. frica de a manca; E. efectele anabolice ale procesului inflamator
colonie;

542. Referitor la manifestarile colonice si perianale ale BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pacientii se pot prezenta cu simptome generale, precum subfebrilitatea si starea generala alterata; B. sangerarea
macroscopica apare la aproximativ jumatate din pacientii cu boala exclusiv colonica; C. megacolonul toxic apare la
majoritatea pacientilor; D. varsaturile fecaloide sugereaza fistulizarea leziunilor colonice in ileon; E. nu la toti pacientii
cu fistula perianala se poate evidentia endoscopic inflamatie colonica;

543. Cu privire la manifestarile colonice si perianale ale BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pacientii se pot prezenta cu simptome colonice, cum ar fi diaree, crampe abdominale; B. majoritatea pacientilor au
sangerari masive; C. megacolonul toxic apare mai ales cand inflamatia este severa si boala de lunga durata D.
malabsorbtie prin proliferare bacteriana este caracteristica pentru fistulizarea leziunilor colonice in stomac; E. printre
leziunile perianale determinate de BCr se afla formatiunile cutanate sechelare posthemoroidale;

544. Privitor la manifestarile colonice si perianale ale BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pacientii se pot prezenta cu simptome rectale, de exemplu hematochezie; B. durerea abdominala este provocata de
trecerea materiilor fecale prin segmente ingustate si inflamate ale intestinului gros; C. stricturi colonice se pot forma
la 4-16% din pacienti; D. dintre femeile cu colita Crohn, 10% vor dezvolta fistula rectovaginala; E. leziunile perianale
pot duce la incontinenta de materii fecale si formare de stricturi colonice;

545. Cu referire la manifestarile colonice si perianale ale BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
sangerarea macroscopica este mai frecventa decat in RCUH; B. cresterea compliantei rectale este una dintre
cauzele diareii; C. daca endoscopul nu poate sa traverseze o strictura, trebuie avuta in vedere rezectia chirurgicala,
mai ales daca pacientul are simptome de ocluzie cronica; D. leziunile perianale sunt foarte rare; E. fistule anorectale
si abcese perirectale sunt o expresie a leziunilor perianale;

546. Manifestari determinate de leziunile perianale din BCr sunt urmatoarele, cu exceptia: A. formatiuni cutanate
sechelare posthemoroidale; B. constipatie; C. stricturi anale; D. fistule anorectale; E. abcese ischiorectale;

547. Referitor la afectarea gastroduodenala in BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
pacientii cu BCr au de obicei o gastrita H-py-negativa; B. printre manifestarile leziunilor de tract digestiv superior se
afla diareea si durerea hipogastrica; C. bulbul este portiunea cel mai frecvent afectata; D. fistule afectand stomacul
sau duodenul isi au originea in intestinul subtire sau gros; E. fistulele care se deschid in stomac sau in duoden nu
semnifica neaparat afectarea tractului digestiv superior; F. pacientii cu BCr gastroduodenala avansata pot dezvolta
obstructie cronica a evacuarii gastrice;

548. Referitor la investigatiile paraclinice si la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. printre anomaliile bioumorale se afla cresterea VSH; B. endoscopia este utila pentru
biopsierea formatiunilor tumorale sau a stricturilor; C. capsula endoscopica are un randament mai bun in detectarea
leziunilor de BCr activa decat radiografiile seriate de intestin subtire; D. ulcerele aftoase sunt separate prin zone de
mucoasa normala; E. TC simpla este folosita pentru detectarea leziunilor intestinale;

549. Cu privire la investigatiile paraclinice ti la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. reactia inflamatoare sistemica se exprima si prin cresterea PrCR; B. endoscopia este utila
pentru inspectarea defectelor de umplere observate la irigografie; C. capsula endoscopica este utila mai ales in cazul
unei stricturi de intestin subtire; D. pe masura ce boala progreseaza, ulcerele aftoase se largesc si se
adancesc; E. fistulele si abcesele nu pot fi detectate prin TC simpla;

550. Privitor la investigatiile paraclinice si la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. hipoalbuminemia indica o severitate redusa; B. colonoscopia nu permite examinarea si
biopsierea ileonului terminal; C. retentia capsulei endoscopice survine la <1 % din pacientii suspectati de BCr; D. in
evolutia bolii, ulcerele aftoase se pot uni, formand ulcere longitudinale stelate, serpiginoase si liniare; E. RMN ar
putea sa se dovedeasca superioara pentru evidentierea leziunilor gastrice;

551. Cu referire la investigatiile paraclinice si la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. unul dintre indicatorii de boala severa este leucopenia; B. endoscopia digestiva superioara
este utila pentru diagnosticarea afectarii jejunoileale la pacientii cu simptome de tract digestiv superior; C. retentia
capsulei endoscopice se produce la 4-6% din pacientii cu BCr cunoscuta; O. inflamatia transmurala determina
scaderea diametrului luminai; E. RMN ar putea sa se dovedeasca superioara pentru evidentierea leziunilor perianale;

552. Cu referinta la investigatiile paraclinice si ia modificarile evidentiate de acestea in RC. r , urmatoarele afirmatii sunt
corecte. CU exceptia: A. cand boala este usoara, apare leucocitoza; B. stricturile ileale sau colonice pot fi dilatate cu
baloane introduse prin colonoscop; C. ulcerele aftoase sunt adesea multiple; D. leziunile „in piatra de pavaj" sunt
consecinta ulceratiilor longitudinale si transversale; E. inflamatia transmurala duce la cresterea distensibilitatii; F.
enterografia prin TC descrie clar inflamatia intestinului subtire;

553. Despre investigatiile paraclinice si ia modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. la endoscopie, se constata afectarea predominanta a rectului; B. aspectul endoscopic este
un bun indicator pentru remisiunea clinica; C. leziunile „in piatra de pavaj" afecteaza cel mai adesea intestinul gros;
D. pe masura ce ulcerele progreseaza in profunzime, scade riscul de formare a fistulelor; E. enterografia prin TC este
pe cale sa devina investigatia de prima linie pentru evaluarea suspiciunii de BCr si a complicatiilor acesteia;

554. Referindu-ne la investigatiile paraclinice si la modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii
sunt corecte, cu exceptia: A. printre modificarile constatate la endoscopie se afla ulceratiile aftoase; B. endoscopiile
repetate sunt cel mai bun instrument pentru monitorizarea inflamatiei; C. modificarile macroscopice cele mai timpurii
in BCr colonica sunt fistulele; D. pe radiografie semnul „snurului" reprezinta zone lungi de inflamatie si fibroza
circumferentiala; E. capsula endoscopica este mai putin eficienta in detectarea leziunilor de BCr activa decat
enterografia prin TC;

555. Vizand investigatiile paraclinice si modificarile evidentiate de acestea in BCr, urmatoarele afirmatii sunt corecte,
cu exceptia: A. printre modificarile endoscopice caracteristice pentru BCr se numara fistulele; B. in mod
caracteristic, afectarea mucoasei este continua; C. capsula endoscopica este folosita pentru vizualizarea directa a
mucoasei gastrice; D. ulcerele aftoase sunt ulcere de mari dimensiuni; E. semnul radiologie al „coardei" reprezinta un
segment lung de intestin cu lumen largit; F. caracterul segmentar al BCr determina aparitia unor zone mari de intestin
normal sau dilatat intre segmentele afectate;

662. Referitor la sindromul de colon iritabil (SCI), urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. SCI este o
tulburare intestinala functionala caracterizata de durere sau disconfort abdominal si tulburari de tranzit provocate de
inflamatia peretelui intestinal; B. nu exista indicatori diagnostici clari pentru SCI, de aceea diagnosticul se bazeaza
pe manifestarile clinice; C. simptomele tind sa apara si sa dispara in timp; D. adesea manifestarile de SCI se
suprapun cu alte tulburari functionale cum ar fi manifestari de fibromialgie, dureri de cap, dureri de spate si simptome
genitourinare; E. severitatea simptomelor variaza si poate deteriora semnificativ calitatea vietii; F. in cercetarile de
fiziopatologie si in studiile clinice, o frecventa a durerii/ disconfortului de cel putin 2 zile pe saptamana este necesara
pentru eligibilitatea subiectului;

663. Referitor la criteriile de diagnostic Rome pentru SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
criteriile trebuie sa fie indeplinite pentru cel putin ultimele 3 luni; B. debutul simptomelor trebuie sa fie cu cel putin 6
luni inainte de diagnostic; C. termenul de disconfort abdominal se refera la senzatia neplacuta care nu este descrisa
ca durere; D. in punerea diagnosticului de SCI, durerea/ disconfortul abdominal este facultativ pentru; E. asocierea cu
modificari ale tranzitului intestinal este obligatorie;

664. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza continand criteriile de diagnostic Rome pentru SCI sunt corect formulate, cu
exceptia: A. diagnosticul de SCI se pune la pacientul cu durere sau disconfort abdominal recurent; B. cel putin 7
zile pe luna in ultimele 3 luni asociate cu doua sau mai multe dintre urmatoarele: C. ameliorare la defecatie; D. debut
asociat cu mentinerea frecventei scaunelor; E. debut asociat cu o schimbare in forma (aspectul) scaunelor;

666. Referitor la definirea SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. nevoia imperioasa de defecatie
este un simptom esential pentru diagnosticul de SCI; B. diareea sau constipatia nedureroase sunt suficient pentru a
se pune diagnostic de SCI; C. exista persoane care au episoade de diaree nedureroasa pentru care nu se poate gasi
nicio baza organica; D. diareea nedureroasa in episoade intermitente si neasociata cu leziuni organice ar putea
reprezenta o afectiune diferita de SCI; E. episoadele intermitente de diaree nedureroasa lipsite de o baza organica
sunt considerate de unii autori drept o

667. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand criteriile Rome de diagnostic pentru SCI sunt corect formulate, cu
exceptia: A. pentru a avea valoare diagnostica pentru SCI; B. meteorismul abdominal; C. trebuie sa fie agravat de
defecatie si/sau; D. sa fie asociat la debut; E. cu mentinerea aceluiasi tipar de scaune;

668. Urmatoarele fragmente dintr-o fraza vizand definirea SCI sunt corect formulate, cu exceptia: A. daca s-ar
iesi din cadrul impus de criteriile Rome de diagnostic pentru SCI; B. si s-ar pune diagnosticul de SCI si pacientilor; C.
cu episoadele intermitente de diaree dureroasa; D. asociata cu leziuni organice; E. acestia ar reprezenta mai putin de
20% din pacientii cu SCI;

669. Simptome care sustin diagnosticul de SCI, fara a reprezenta criterii de diagnostic sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. durerea abdominala; B. nevoia imperioasa de defecatie, C. dependenta durerii abdominale de tranzitul intestinal;
D. eliminarea de mucus; E. balonarea;

671. Referitor la disconfortul/ durerea abdominala din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in
conformitate cu criteriile de diagnostic actuale, nu are valoare diagnostica pentru SCI; B. cel mai adesea este
localizata in epigastru; C. poate sa apara ca acutizari pe un fundal de durere constanta; D. este prezenta aproape
numai cand pacientul este treaz; E. durerea este adesea ameliorata de stresul emotional;

672. Cu privire la disconfortul/ durerea abdominala din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este
foarte variabila in intensitate; B. este intotdeauna continua; C. poate fi suficient de usoara pentru a fi ignorata; D.
poate duce la treziri nocturne repetate la pacientii cu forme severe de SCI; E. se agraveaza dupa eliminarea de
flatus;

673. Privitor la disconfortul/ durerea abdominala din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este
foarte variabila in localizare; B. are caracter de crampa; C. poate fi suficient de intensa pentru a interfera cu
activitatile zilnice; D. nu este legata de alimentatie; E. este ameliorata de eliminarea de scaune;

674. Referitor la manifestarile SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. malnutritia determinata de
aportul caloric inadecvat este frecventa in SCI; B. simptomele nu depind de fazele ciclului menstrual; C. somnul este
foarte adesea perturbat de durere; D. durerea nocturna diferentiaza net afectiunile intestinale organice de cele
functionale; E. in mod caracteristic, pacienti cu SCI au o toleranta crescuta pentru durere;

676. Referitor la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. tulburarile de tranzit
sunt cea mai constanta trasatura clinica a SCI; B. la pacientii cu predominanta constipatiei (SCI-C), scaunele sunt de
obicei tari si groase; C. la unii pacienti, simptomul predominant este diareea (SCI-D); D. diareea poate fi agravata de
alimentatie; E. SCI provoaca adesea malabsorbtie;

677. Cu privire la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cel mai frecvent
tipar este constipatie alternand cu diaree, de obicei cu unul dintre aceste simptome predominand; B. retentia
materiilor fecale prin spasm colonie prelungit face ca scaunul sa fie apos; C. diareea determinata de SCI consta de
obicei din scaune moi abundente; D. in mod caracteristic, scaunul poate fi insotit de eliminarea de cantitati mari de
sange; E. SCI produce frecvent pierdere in greutate;

678. Privitor la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. la inceput, constipatia
poate fi episodica; B. majoritatea pacientilor au o senzatie de evacuare incompleta a scaunului; C. la cei mai multi
pacienti volumul unui scaun depaseste

500 mL; D. colita mucoasa este unul dintre termenii folositi in trecut pentru a descrie SCI; E. pe baza tiparului de
scaune, exista trei subtipuri de SCI: SCI cu predominanta diareii = SCI-D, SCI cu predominanta constipatiei = SCI-C
si SCI fara tulburare de tranzit;

679. Cu referire la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in evolutia SCI cu
predominanta constipatiei (SCI-C), constipatia devine in cele din urma permanenta; B. senzatia de evacuare
incompleta duce la abandonarea tentativelor de defecatie; C. diareea nocturna este caracteristica in SCI; D.
denumirea de colita mucoasa folosita in trecut pentru SCI este gresita, intrucat nu exista inflamatie colonica; E.
subtipurile de SCI definite pe baza tiparului de scaun sunt foarte stabile;

680. Cu referinta la tulburarile de tranzit din SCI, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. in timp,
constipatia devine tot mai putin responsiva la tratamentul cu laxative; B. pacientii avand constipatia drept simptom
predominant (SCI-C) pot avea saptamani sau luni de constipatie intrerupte de scurte perioade de diaree; C. diareea
se amelioreaza in perioadele de stres emotional; D. sangerarea este caracteristica pentru SCI; E. eterogenitatea si
istoria naturala variabila a scaunelor in SCI cresc dificultatea efectuarii studiilor fiziopatologice si a studiilor clinice;

683. Cu privire la simptomele legate de acumularea de gaz la pacientii cu SCI (p- SCI), urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. p-SCI afirma adesea eructatii sau flatulenta excesive; B. unii p-SCI cu eructatii si flatulenta
pot avea intr-adevar o cantitate mai mare de gaz in tubul digestiv; C. majoritatea p-SCI dezvolta simptome doar la o
distensie marcata a intestinului; D. la cei mai multi p-SCI toleranta pentru gazele intestinale este perturbata; E. la p-
SCI gazul tinde sa reflueze din portiunile proximale ale intestinului spre cele distale, ceea ce poate explica eructatiile;

684. Referitor la simptomele legate de alte segmente ale tubului digestiv care apar la pacientii cu SCI, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.

25-50% din pacientii cu SCI acuza dispepsie, pirozis, greata si varsaturi; B. inregistrari ambulatorii indelungate au
evidentiat o incidenta mare a anomaliilor de motilitate ale intestinului subtire la pacientii cu SCI in timpul zilei (cand
pacientul este treaz); C. dispepsia functionala si SCI sunt doua boli care se exclud una pe cealalta; D. simptome de
dispepsie apar la

56% din pacientii cu SCI; E. simptomele abdominale functionale se pot schimba in timp; F. simptomele SCI sunt
prevalente la pacientii cu durere in piept necardiaca (posibil de origine esofagiana), sugerand suprapunerea cu alte
tulburari functionale ale tubului digestiv;

685. Cu privire la simptomele legate de alte segmente ale tubului digestiv care apar la pacientii cu SCI, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. prezenta simptomelor legate de alte segmente ale tubului digestiv sugereaza
ca, pe langa colon, pot fi afectate si alte regiuni ale tubului digestiv; B. tiparele motorii intestinale nocturne permit
punerea diagnosticului de SCI; C. prevalenta SCI este mai mare la pacientii cu dispepsie (32%) decat la cei care nu
relateaza simptome de dispepsie (8%); D. pacientii pot trece de la o forma de boala in care predomina simptomele
dispeptice la una in care predomina manifestarile de SCI si reciproc; E. dispepsia functionala si SCI sunt doua
manifestari ale unei unice tulburari a sistemului digestiv, mai cuprinzatoare;

1264. Referitor la simptomele litiazei biliare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. calculii biliari produc
de obicei simptome prin inflamatia sau obstructia declansate dupa ce au migrat in duetul cistic sau in coledoc; B.
obstructia duetului cistic sau a coledocului printr-o piatra produce cresterea presiunii intraluminale si distensia
colecistului, ameliorata rapid prin contractii biliare repetate; C. in colica biliara, durerea este intermitenta si fluctuanta;
D. la pacientii cu sau fara litiaza biliara, apar adesea simptome dispeptice (plenitudine epigastrica, eructatie,
flatulenta), care nu sunt insa specifice pentru calculii biliari; E. colica biliara poate fi declansata de o masa grasa;

1265. Cu privire la simptomele litiazei biliare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cel mai specific si
mai caracteristic simptom al litiazei biliare este greata; B. un episod de durere biliara persistenta durand mai mult de
5 ore trebuie sa ridice suspiciunea de colecistita acuta; C. febra sau frisoanele insotind durerea biliara inseamna de
obicei o complicatie, adica, colecistita, pancreatita sau colangita; D. colica biliara apare adesea in interval de cateva
ore dupa culcare; E. colica biliara poate fi declansata de o masa copioasa dupa o perioada de post prelungit;

1266. Privitor la simptomele litiazei biliare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. greata si varsaturile
insotesc adesea episoadele de durere biliara; B. acuzele de vaga plenitudine epigastrica, dispepsie, eructatie sau
flatulenta, In special dupa o masa grasa, nu trebuie confundate cu durerea biliara; C. colica biliara poate fi declansata
de o masa normala; D. cresterea bilirubinei serice si/ sau a fosfatazei alcaline sugereaza un caicul colecistic; E.
colica biliara nu apare noaptea;

1267. Durerea produsa de obstructia evacuarii colecistului are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. este o
durere somatica; B. este o senzatie de disconfort sau plenitudine severa; C. este constanta; D. este localizata in
epigastru sau in hipocondrul drept; E. adesea, iradiaza in hipogastru;

1268. Referitor la colica biliara, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este o durere constanta si adesea
de durata; B. incepe progresiv; C. poate persista cu mare intensitate timp de 30 min pana la 5 ore; D. cedeaza gradat
sau rapid; E. exprima obstructia evacuarii colecistului;

808. Referitor la trasaturile clinice ale peritonitei acute, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
manifestarile cardinale sunt durerea abdominala acuta si sensibilitate la palpare, de obicei cu febra; B. contractura
musculara este frecventa atat in peritonita localizata, cat si in cea generalizata; C. alcaloza marcata este o modificare
paraclinica frecventa, mai ales in peritonita generalizata; D. cand ascita este prezenta, paracenteza cu scop
diagnostic este esentiala; E. daca apare, lichidul de ascita are un nivel scazut de lactat dehidrogenaza;

809. Cu privire la trasaturile clinice ale peritonitei acute, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
localizarea durerii depinde de cauza subiacenta si daca inflamatia este localizata sau generalizata; B. peristaltismul
intestinal este abolit inca de la inceput; C. radiografia abdominala simpla (pe gol) poate evidentia dilatarea intestinului
gros si subtire cu edem al peretelui intestinal, sugerat de distanta dintre ansele adiacente ale intestinului subtire
umplute cu gaz; D. analizele care trebuie efectuate din eventualul lichid de ascita sunt citologia, biochimia si cultura;
E. daca apare, lichidul de ascita are caracter de exsudat;

810. Privitor ia trasaturile clinice ale peritonitei acute, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. peritonita
localizata apare cel mai adesea in apendicita si diverticulita necomplicata, iar semnele fizice sunt limitate la zona de
inflamatie; B. frecvent apar tahicardie, hipotensiune, oligurie si semne de deshidratare; C. pe masura ce boala
progreseaza, zgomotele intestinale se accentueaza; D. aerul liber sub diafragma este asociat cu perforatia unui
viscer; E. daca apare, lichidul de ascita contine de obicei sub 250 neutrofile/ pL; F. cultura din lichidul de ascita este
pozitiva daca apendicita este consecinta perforarii unui viscer cu lumenul populat bacterian;

811. Cu referire la trasaturile clinice ale peritonitei acute, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. peritonita
generalizata este asociata cu inflamatie extinsa si durere abdominala difuza la palpare si la decompresie; B.
leucocitoza (de obicei >20,000/ pL) este o modificare paraclinica frecventa, mai ales in peritonita generalizata; C. de
obicei peristaltismul intestinal se intensifica pe masura ce boala progreseaza; D. TC si/sau ecografia pot identifica
prezenta de lichid liber sau a unui abces; E. daca apare, lichidul de ascita are o concentratie crescuta de proteine; F.
la pacientii varstnici si cu imunosupresie, semnele de iritatie peritoneala pot fi mai dificil de detectat;

1329. Referitor la adenopatia din sifilisul primar, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. este satelita
sancrului de inoculare; B. in cazul unui sancru pe buze, pe limba sau pe faringe, este localizata supraclavicular; C. in
general, sancrul este dureros; D. are dimensiuni mari; E. este asociata infectiei cu Treponema pallidum;

1330. Cu privire la adenopatia din sifilisul primar, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. cel mai
adesea, este localizata laterocervical; B. de regula, sancrul este prezent; C. este unica sau multipla; D. consistenta
este fluctuenta; E. este foarte dureroasa;

1331. Cu privire la adenopatia din limfogranulomatoza veneriana, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. reprezinta reactia la patrunderea microorganismului prin leziunile mucoasei genitale; B. este localizata cervical; C.
nu fistulizeaza; D. este nedureroasa; E. lasa cicatrice deformante; F. este uni- sau bilaterala; 742 SEMIOLOGIE
HEMATOLOGICA G. este dura;

1332. Cu privire la adenopatia din sancroid, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. se asociaza cu unul
sau mai multe ulcere genitale nedureroase; B. nu abcedeaza; C. se poate deschide la piele; D. poate lasa in urma o
cicatrice permanenta; E. se asociaza cu infectia cu cocul grampozitiv Haemophilus ducreyi;

1333. Fiind date urmatoarele afectiuni venerice infectioase care se pot asocia cu adenopatie inghinala: 1.
limfogranulomatoza veneriana; 2. sancroid; 3. sifilis primar; si urmatoarele caracteristici: a. asocierea cu infectia cu
Treponema pallidum; b. combinatia de ulcer dureros cu adenopatie dureroasa este sugestiva; c. asocierea cu infectia
cu Chlamydia trachomatis; d. adenopatie ferma, putin dureroasa, asociata cu un sancru nedureros; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-3, b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-2, c-3, d-1; E. a-3, b-3, c-2,
d-1;

1334. Date fiind urmatoarele afectiuni venerice infectioase care se pot asocia cu adenopatie inghinala: 1.
limfogranulomatoza veneriana; 2. sancroid; 3. sifilis primar; si urmatoarele caracteristici: a. asocierea cu infectia cu
Treponema pallidum; b. adenopatie ferma, putin dureroasa, asociata cu un sancru nedureros; c. adenopatie inghinala
uni- sau bilaterala, dura, dureroasa, care fistulizeaza in multiple locuri, lasand cicatrice deformante; d. asocierea cu
infectia cu Haemophiius ducreyi; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a-2,
b-1, c-3, d-3; D. a-3, b-1, c-2, d-3; E.a-3, b-3, c-1, d-2;

1335. Referitor ia caracteristicile adenopatiilor din bolile maligne, fiind date urmatoarele conditii patologice: 1.
leucemie acuta; 2. limfom; 3. metastaze; si urmatoarele caracteristici: a. adenopatii mari, bine demarcate, simetrice,
mobile, nedureroase, de consistenta ferma, cauciucata; b. noduli limfatici duri, nedurerosi, imobili din cauza fixarii
la tesuturile inconjuratoare; c. noduli limfatici care se maresc rapid si devin durerosi; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E.a-3, b-2, c-1;

1336. Referitor la modul in care dimensiunile unei adenopatii sunt folosite pentru a ghida atitudinea clinica, fiind date
urmatoarele dimensiuni: 1. diametrul maxim >2 cm; 2. suprafata de sectiune maxima 51.0 cm2 (51.0 cm'x 1.0 cm); 3.
suprafata de sectiune maxima 1.0-2.25 cm ; 4. suprafata de sectiune maxima £ 2.25 cm (£1.5 cm x 1.5 cm); si
urmatoarele interpretari/atitudini: a. este unul dintre elementele care prezic ca rezultatul la examenul histopatologic
va fi o boala maligna sau granulomatoasa; b. valoare optima pentru a diferentia adenopatiile maligne sau
granulomatoase de alte cauze de adenopatie; c. dupa excluderea mononucleozei infectioase si/sau a toxoplasmozei,
pacientul trebuie observat daca nu dezvolta manifestarile unei boli sistemice subiacente; d. adenopatia are aproape
intotdeauna cauze benigne, nespecifice, reactive; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B. a-1, b-4,
c-3, d-2; C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-3, c-1, d-2;

1337. Referitor la semnificatia durerii ganglionare, fiind date urmatoarele categorii: 1. durere spontana; 2. de obicei,
durere la palpare; 3. durere redusa sau absenta; 4. durere absenta; si urmatoarele (categorii de) conditii patologice:
a. adenita acuta; b. adenopatie satelita unor procese inflamatoare acute; c. adenopatie in cadrul unor neoplazii
hematologice cu evolutie cronica/lenta; ADENOPATIILE 743 d. adenopatie satelita unor procese inflamatoare cronice; e.
adenopatie in cadrul unor boli sistemice; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-4, e-4; B. a-1, b-2, c-
4, d-3, e-4; C. a-2, b-4, c-1, d-4, e-3; D. a-4, b-3, c-1, d-4, e-2; E. a-4, b-4, c-1, d-3, e-2;

1338. Cu privire la semnificatia durerii ganglionare, fiind date urmatoarele categorii: 1. de regula, durere spontana; 2.
rareori, durere dupa consum de alcool; 3. durere redusa sau absenta; 4. durere absenta; si urmatoarele (categorii de)
conditii patologice: a. in boala Hodgkin; b. metastaze ganglionare; o adenita acuta supurata; d. boli de tesut
conjunctiv; e. tuberculoza; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-4, d-2, e-4; B. a-2, b-4, c-1, d-3, e-4; C. a-
2, b-4, c-1, d-4, e-3; D. a-3, b-1, c-2, d-4, e-4; E. a-4, b-4, c-3, d-1, e-2;

1339. Fiind date urmatoarele acuze care pot duce la descoperirea unei adenopatii toracice: 1. tuse sau respiratie
suieratoare; 2. raguseala; 3. disfagie; 4. umflarea gatului, fetei sau a bratelor; si urmatoarele explicatii: a. compresia
esofagului; b. compresia venei cave superioare sau a venei subclavii; c. compresia cailor aeriene; d. compresia
nervului laringian recurent; care este lista de asocieri corecta: A. a-2, b-1, c-3, d-4; B. a-2, b-4, c-3, d-1; C. a-3, b-2, c-
1, d-4; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-2, c-3, d-1;

1340. Referitor la diagnosticul diferential al adenopatiei mediastinale si hilare, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. trebuie avute in vedere afectiuni pulmonare primare; B. unele boli sistemice afecteaza in mod
caracteristic nodulii limfatici mediastinali sau hilari; C. in regiunile endemice, histoplasmoza poate determina
afectarea unilaterala a ganglionilor limfatici paratraheali, mimand astfel un limfom; D. tuberculoza determina
intotdeauna adenopatie bilaterala; E. la fumatori, trebuie suspectat in primul rand un cancer pulmonar metastatic;

1341. Referitor la diagnosticul diferential al adenopatiei mediastinale in functie de varsta, fiind date urmatoarele
categorii de varsta: 1. la tineri; 2. la varstnici; 3. atat la tineri, cat si la varstnici; si urmatoarele conditii patologice: a.
carcinom metastatic (de obicei pulmonar); b. infectie fungica; c. tuberculoza; d. mononucleoza infectioasa; care este
lista de asocieri corecta: A. a-2, b-1, c-3, d-3; B. a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E.a-3, b-
3, c-2, d-1;

1342. Cu privire la diagnosticul diferential al adenopatiei mediastinale in functie de varsta, fiind date urmatoarele
categorii de varsta: 1. la tineri; 2. la varstnici; 3. atat la tineri, cat si la varstnici; si urmatoarele conditii patologice: a.
sarcoidoza; b. infectie cu virusul Epstein-Barr; c. cancer pulmonar primar; d. limfom; care este lista de asocieri
corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-2, b-1, c-3, d-3; C. a-3, b-1, c-2, d-3; D.a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-2, d-1;

1343. Referitor la adenopatiile intraabdominale sau retroperitoneale, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. sunt de obicei maligne; B. tuberculoza se poate prezenta ca limfadenita mezenterica; C. in tarile civilizate,
cea mai frecventa cauza este tuberculoza; D. pot fi determinate de tumori cu celule germinate, mai ales la varstnici;
E. descoperirea lor se poate face ecografic, dar TC si RMN au acuratete mai mare;

1344. Referitor la rolul imagisticii in investigarea unei adenopatii, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
de obicei, radiografia toracica este negativa; B. descoperirea unui infiltrat pulmonar sau a unei adenopatii
mediastinale pe radiografia toracica sugereaza o cauza infectioasa, granulomatoasa sau maligna si este suficienta
pentru punerea diagnosticului; C. diverse tehnici imagistice (TC, RMN, ecografie, ecografie Doppler color) au fost
folosite pentru a diferentia adenopatiile benigne de cele maligne, mai ales la pacientii cu cancer de cap si gat; D.
RMN are o acuratete incomparabil mai mare decat TC in diagnosticarea metastazelor din ganglionii limfatici cervicali;
E. ecografia este utila mai ales in investigarea adenopatiilor abdominale;

1345. Referitor la interpretarea unui infiltrat pulmonar sau a unei adenopatii mediastinale descoperite prin radiografie
toracica la un pacient investigat pentru adenopatie, fiind date urmatoarele categorii de boli: 1. boli granulomatoase, 2.
boli infectioase; 3. boli maligne; si urmatoarele conditii patologice: a. sarcoidoza; b. cancer pulmonar metastatic; c.
boala limfoproliferativa; d. histoplasmoza; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-3, d-
2; C. a-2, b-3, c-1, d-3; D. a-3, b-1, c-3, d-2; E. a-3, b-2, c-3, d-1;

1346. Cu privire la interpretarea unui infiltrat pulmonar sau a unei adenopatii mediastinale descoperite prin radiografie
toracica la un pacient investigat pentru adenopatie, fiind date urmatoarele categorii de boli: 1. boli granulomatoase; 2.
boli infectioase; 3. boli maligne; si urmatoarele conditii patologice: a. tuberculoza; b. cancer pulmonar primar; c.
limfom; d. sarcoidoza; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3; C. a-2, b-1, c-3, d-
3; D. a-2, b-3, c-1, d-3; E. a-2, b-3, c-3, d-1;

1347. Referitor la raportul L/S determinat ecografic in cadrul investigarii unei adenopatii, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. se foloseste mai ales pentru adenopatiile cervicale; B. L reprezinta axa lunga, iar S
reprezinta axa scurta a ganglionului limfatic; C. raportul celor doua axe (L/S) ale ganglionului limfatic este folosit
pentru a diferentia adenopatiile maligne de cele benigne; D. o valoare mai mare de 2.0 are o sensibilitate si o
specificitate de 95% in diferentierea adenopatiilor benigne de cele maligne la pacientii cu cancer de cap si gat; E. are
specificitate si sensibilitate mai mica decat palparea sau decat masurarea unei singure axe (a oricareia dintre cele
doua);

1348. Referitor la utilitatea biopsiei in investigarea unei adenopatii, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:
A. este un instrument diagnostic valoros; B. indicatiile pentru biopsierea unui ganglion limfatic sunt imprecise; C. in
evaluarea unui pacient cu adenopatie, decizia de a biopsia trebuie intotdeauna luata imediat; D. biopsia prompta ar
trebui efectuata daca istoricul pacientului si semnele fizice sugereaza o boala maligna; E. in practica medicului
generalist, mai mult de jumatate din pacientii cu adenopatii necesita biopsie; F. in serviciile de referinta (hematologie,
oncologie, ORL), procentul pacientilor cu adenopatii care necesita biopsie este muit mai mare decat practica
medicului generalist;

1349. Referitor la investigarea unei adenopatii izolate dure cervicale, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia: A. daca se suspecteaza un cancer primar de cap si gat drept cauza, ar trebui efectuat un examen ORL
atent; B. orice leziune de mucoasa (descoperita prin examen ORL) suspecta de proces neoplazic primar trebuie
imediat cauterizata; C. daca la examenul ORL nu se detecteaza nicio leziune de mucoasa, nu mai este necesara
biopsierea adenopatiei; D. daca exista incertitudini cu privire la oportunitatea unei biopsii, este utila consultarea unui
hematolog sau a unui oncolog medical; E. aspiratia cu ac fin este de ales ca prima procedura diagnostica;

1350. Referitor la utilitatea aspiratiei cu ac fin in explorarea unei adenopatii cervicale, urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu exceptia: A. este de electie ca prima procedura diagnostica; B. furnizeaza suficient tesut pentru a
permite un diagnostic histopatologic precis; O de regula, reduce timpul pana la punerea diagnosticului definitiv; D. nu
trebuie folosita pentru nodulii tiroidieni; E. poate fi utila pentru confirmarea recidivei la pacientii al caror diagnostic
primar este cunoscut;

1351. Referitor la variabilele utile pentru identificarea pacientilor cu adenopatie periferica la care ar trebui efectuata
biopsie, fiind date urmatoarele categorii: 1. variabila cu valoare predictiva negativa (nu este necesara efectuarea
biopsiei); 2. variabila cu valoare predictiva pozitiva (este indicata efectuarea biopsiei); si urmatoarele variabile: a.
ganglion limfatic de dimensiuni mari (la ecografie: diametru >2 cm sau suprafata >2.25 cm2); b. consistenta nu este
dura; c. ganglioni limfatici sensibili sau durerosi; d. varsta >40 ani; care este lista de asocieri corecta: A. a-1, b-1, c-2,
d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; O a-1, b-2, c-2, d-1; D.a-2, b-1, c-1, d-2; E.a-2, b-1, c-2, d-1;

1352. Care dintre urmatoarele circumstante NU pledeaza pentru biopsierea unui ganglion limfatic periferic: A.
dimensiunile ganglionului limfatic <1.0 cm2; B. localizarea supraclaviculara; O pacient varstnic; D. radiografie toracica
anormala; E. absenta durerii sau a sensibilitatii dureroase;

1353. Cu privire la variabilele utile pentru identificarea pacientilor cu adenopatie periferica la care ar trebui efectuata
biopsie, fiind date urmatoarele categorii: 1. variabila cu valoare predictiva negativa (nu este necesara efectuarea
biopsiei); 2. variabila cu valoare predictiva pozitiva (este indicata efectuarea biopsiei); si urmatoarele variabile: a.
localizarea supraclaviculara; b. varsta <40 ani; c. simptome ORL recente; d. consistenta dura; care este lista de
asocieri corecta: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2; D.a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-
1;

1354. Referitor la investigarea pacientilor cu adenopatie, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. difera
in practica medicului generalist fata de serviciile de specialitate; B. majoritatea pacientilor necesita o biopsie; C.
majoritatea necesita investigatii paraclinice; D. daca istoricul pacientului si semnele fizice indica o cauza benigna
pentru adenopatie, pacientul nu mai trebuie urmarit; E. pacientul trebuie instruit sa revina pentru reevaluare mai ales
daca adenopatia nu isi modifica dimensiunile;

533. Referitor la Bcr cu afectare predominant colonica urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. localizarea
leziunilor influenteaza manifestarile clinice; B. afectarea rectului este prezenta la toti pacientii cu BCr; C. absenta
sangerarii este explicata de afectarea continua a mucoasei; D.printre complicatiile anorectale care pot sa apara se
afla fistulele anorectale, fisurile anale si abcesele perirectale; E. episoadele repetate de inflamatie perirectala pot
duce la formarea de fistule perianale
534. Cu privire la BCr cu afectare predominant colonica, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A.
simptomele cele mai frecvente sunt diareea si varsaturile; B. sangerarea rectala este mai frecventa in BCr decat in
RCUH; C. este caracteristica afectarea discontinua a mucoasei; D. complicatiile anorectale pot precede debutul clinic
al bolii; E. episoadele repetate de inflamatie perirectala pot duce la formarea de cicatrici perianale

535. Privitor la BCr cu afectare predominant colonica, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. afectarile
extraintestinale sunt mai rare decat in BCr cu afectare predominanta a intestinului subtire; B. sangerarea rectala este
obligatorie pentru punerea de diagnostic de BCr; C. sunt afectate toate straturile peretelui intestinal; D. prezenta
fistulelor anorectale, a fisurilor anale si/sau abceselor perirectale trebuie sa ridice suspiciunea de BCr; E. peretii
colonului au tendinta de a se ingrosa, drept urmare dilatatia colonica este mai frecventa decat in RCUH

536. Cu referire la BCr cu afectare predominant colonica, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia: A. artrita
este mai frecventa decat in BCr cu afectare predominanta a intestinului subtire; B. cand rectul este afectat,
sangerarea rectala este intotdeauna prezenta; C. pot sa apara complicatii anorectale frecvente; D. episoadele
repetate de inflamatie perirectala pot duce la ingrosarea peretilor canalului anal; E. afectarea extensive a colonului
poate duce la dilatatie colonica

549. Cu privire la investigatiile paraclinice s la modificarile evidentiate de acestea in BCr, u.a.s.c.c.e.: A. reactia
inflamatoare sistemica se exprima si prin cresterea PrCR; B. endoscopia este utila pentru inspectarea defectelor de
umplere observate la irigografie; C. capsula endoscopica este utila mai ales in cazul unei stricture de intestine
subtire; D. pe masura ce boala progreseaza, ulcerele aftoase se largesc si se adancesc; E. fistulele si abcesele nu
pot fi detectate prin TC simpla

675.F.d.u. aspecte caracteristice pentru SCI: a. retentie indelungata a materiilor fecale; b. spasm colonic prelungit; c.
deshidratare excesiva a materiilor fecale; d. scaunele tari si subtiri; care este inlantuirea cauzala corecta: A.a-d-c-b;
B. b-a-c-d; C. b-c-a-d; D. b-d-c-a; E. d-c-b-a;

682. R.l. simptomele legate de acumularea de gaz la pacientii cu SCI (p-SCI) u.a.s.c.c.e.: A p-SCI acuza adesea
distensie abdominala; B. p-SCI atribuie eructatiile si flatulenta unei cantitati crescute de gaze in tubul digestiv; C.
determinarile cantitative evidentiaza ca majoritatea p-SCI care acuza o cantitate crescuta de gaz genereaza o
cantitate de gaz intestinal mai mare decat normal; D. substratul simptomelor este mai degraba cresterea tolerantei la
distensia intestinului decat o cantitate anormala de gaz intraluminal; E. la cei mai multi p-SCI tranzitul pentru gazelle
intestinale este perturbat

749. R.l. manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. in mod caracteristic, apare o durere cu
character de crampa epigastrica; B.intestinul de deasupra obstructiei se contracta viguros incercand sa invinga
obstacolul; C. modificarea trasaturilor durerii o data cu instalarea strangularii faciliteaza punerea diagnosticului de
ocluzie; D. varsaturile au initial continut fecaloid; E. sughiturile sunt frecvente

750. R.l. manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. durerea tinde sa fie cu atat mai severa
cu cat ocluzia este mai joasa; B. durerea se accentueaza pe masura ce distensia intestinala progreseaza; C. intre
simptomele ocluziilor strangulate si cele ale ocluziilor nestrangulate exista diferente minore, dar inconstante in tiparul
durerii; D. in ocluziile inalte, varsaturile devin in timp fecaloid; E. cand ocluzia este incompleta, se opreste tranzitul
pentru materii fecale si gaze

751. R.l manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. durerea apare in paroxisme; B. pe
masura ce distensia intestinala progreseaza, motilitatea intestinului edematiat se accentueaza; C. de regula,
simptomele ocluziilor strangulate difera net de cele ale ocluziilor nestrangulate;D. cand ocluzia este situate jos in
ileon, varsaturile isi mentin si tardive caracterul bilio-mucos; E. mult timp dupa instalarea unei obstructii complete, se
mai poate inca evacua(spontan sau prin clisma) o anumita cantitate de materii fecale si gaze

752. R.l manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. pacientul se simte relativ confortabil in
intervalele dintre crizele dureroase; B. cand se produce strangularea, durerea devine difuza; C. varsaturile sunt
rareori prezente; D. cand ocluzia este situate jos in ileon, varsaturile capata in timp culoare galben-verzuie; E. cand
ocluzia este complete, poate sa apara uneori diaree;

753. R.l manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. in timpul paroxismelor de durere, nu se
aud zgomote intestinale; B. cand se produce strangularea, durerea capata caracter colicativ; C. varsaturile apar cu
atat mai devreme cu cat ocluzia este mai joasa; D. cand ocluzia este situata sus in jejun, varsaturile devin in timp urat
mirositoare; E. de regula apare sange in scaun
754. R.l manifestarile ocluziei mecanice de intestine subtire, u.a.s.c.c.e.: A. borborismele sunt determinate de
peristaltismul accentuat al intestinului din aval de obstructive; B. cand se produce strangularea, se accentueaza
componenta colicativa a durerii; C. varsaturile sunt cu atat mai reduse cantitativ cu cat ocluzia este mai inalta; D.
cand ocluzia este situate jos in ileon, caracterul varsaturilor se schimba in timp din cauza proliferarii bacteriene distal
de ocluzie; E. in cazurile de telescopare, apare sange in scaun

755. R.l manifestarile ocluziei colonice mecanice, u.a.s.c.c.e: A. de regula, durerea abdominala este continua, fara
caracter colicativ; B. varsaturile apar precoce; C. adesea, pacientul relateaza modificarea recenta a tranzitului
intestinal; D. constipatia este progresiva; E. volvulus-ul cecal nu se poate deosebi clinic de ocluzia colonica

756. R.l manifestarile ocluziei colonice mecanice, u.a.s.c.c.e: A. de obicei, durerea are intensitate mult mai mare
decat in ocluzia de intestine subtire; B. daca valve ileocecala isi mentine competenta, varsaturile domina tabloul
clinic; C. adesea, pacientul ofera un istoric de sange in scaun; D. se poate ajunge pana la blocarea completa a
tranzitului pentru materii fecale si gaze; E. volvulus-ul sigmoidian produce mai degraba un tablou de ocluzie
intestinala inalta

757. R.l manifestarile ocluziei colonice mecanice, u.a.s.c.c.e: A. acuzele dureroase sunt uneori absente la pacientii
varstnici stoici; B. varsaturile sunt de regula fecaloide; C. adesea istoricul include manifestari de carcinoma sau de
diverticulita (care sunt cele mai frecvente cause); D. instalarea simptomelor acute se poate intinde pe mai multe zile
(pana la o saptamana); E. volvulus-ul sigmoidina determina distensie moderata si durere intense

758. R.l manifestarile din ileusul adinamic (ca si in pseudo-ocluzia colonica), u.a.s.c.c.e.: A. absenta peristalticii face
ca simptomele sa fie de mare intensitate; B. pacientul acuza discomfort din cauza distensiei abdomenului; C.
varsaturile sunt de regula abundente; D. de obicei, varsaturile constau din continutul gastric si bila; E. sughitul este
frecvent

759. R.l manifestarile din ileusul adinamic (ca si in pseudo-ocluzia colonica), u.a.s.c.c.e.: A. durerea colicativa domina
tabloul clinic; B. abdomenul este destins si foarte dureros; C. varsaturile pot fi frecvente; D. varsaturile sunt de regula
fecaloide; E. tranzitul se poate opri complet sau nu

760. R.l semnele fizice ale ocluziei intestinale, u.a.s.c.c.e.: A. distensia abdominala este semnul distinctive al tuturor
formelor de ocluzie intestinala; B. in fazele initiale, mai ales in ocluziile de intestine subtire prin stangularea unei anse
inchise, distensia poate fi abia perceptibila sau absenta; C. in ocluzia strangulate, durerea la palpare si contracture
musculaturii abdominale sunt de la inceput foarte evidente; D. ocluziile strangulate sunt susceptibile sa dezvolte febra
mai devreme decat cele nestrangulate; E. instalarea socului, a durerii la palpare, a contracturii musculare si a febrei
inseamna adesea contaminarea peritoneului prin continut intestinal infectat; F. un abdomen linistit elimina
posibilitatea ocluziei;

761. Cu privire la semnele fizice ale ocluziei intestinale, u.a.s.c.c.e.: A. distensia abdominala este cea mai putin
marcata in cazurile de ocluzie inalta in intestinal subtire; B. in fazele timpurii ale ocluziei de intestin atat subtire, cat si
gros (inclusive strangulate), durerea la palpare si contracture musculaturii abdominale sunt de obicei minime; C. in
ocluzia strangulate, pacientul devine inalt febril din primele ore de evolutie; D. orificiile herniare ar trebui sa fie
intotdeauna examinate atent pentru prezenta unei formatiuni; E. prezenta unei formatiuni abdominale palpabile
semnifica de obicei o ocluzie de intestine subtire prin strangularea unei anse inchise; F. borborismele zgomotoase
sunt adesea absente in fazele tardive ale ocluziei atat strangulate, cat si nestrangulate

762. Privitor la semnele fizice ale ocluziei intestinale, u.a.s.c.c.e.: A. distensia abdominala este cea mai marcata in
ocluzia colonica; B. in fazele timpurii ale ocluziei de intestin atat subtire, cat si gros, temperature este rareori >37.8C,
mai ales in ocluziile nestrangulate; C. semnele si simptomele de soc apar foarte tarziu in ocluzia intestinala, inclusive
in cea strangulate; D. auscultatia poate evidentia borborisme zgomotoase, de tonalitate inalta concomitente cu
durerile colicative; E. un abdomen linistit stabileste diagnosticul de ileus adinamic; F. o formatiune abdominala
palpabila inseamna de obicei o ansa in tensiune plina cu lichid

763. C.d.u nu prezinta un semn de contaminarea peritoneului prin continutul intestinal infectat: A. soc; B. durere la
palpare; C. contracture musculara; D. febra; E. absenta tranzitului

770. R.l manifestarile clinice ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. istoricul si succesiunea simptomelor sunt trasaturi
diagnostice importante pentru apendicita; B. simptomul initial este aproape intotdeauna greata; C. secventa de
anorexie urmata de disconfort abdominal este sugestiva pentru apendicita acuta; D. succesiunea tipica a
simptomelor(durere periombilicala -> greata/ varsaturi -> durere in c.i.d.) apare la 90% din pacienti; E. la o pacienta
de sex feminine, prezenta simptomelor de apendicita acuta in succesiunea lor tipica este suficienta pentru a
recomanda explorarea chirurgicala
771. F.d.u simptome ale apendicitei acute: a. durere periombilicala imprecise localizata; b. greata si varsaturi; c.
durere in c.i.d.; care este succesiunea tipica din apendicita acuta: A. a-b-c; B. a-c-b; C. b-a-c; D. c-a-b; E. c-b-a

772. Privitor la durerea din fazele initiale ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. este de tip somatic; B. de obicei, este
localizata in hipogastru; C. poate fi insotita de nevoia imperioasa de a elimina scaun sau gaze; D. adesea are
character de crampa; E. poate sa fie trecuta cu vederea de indivizii stoici

773. C.r.l durerea din fazele initiale ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. este determinate in primul rand de distensia
lumenului appendicular; B. este transportata prin fibre A cu conducere rapida; C. este ameliorata de eliminarea de
scaun sau gaze; D. in general, este severa; E. poate sa nu fie observata daca apare in timpul somnului

774. Privitor la durerea din fazele initiale ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. uneori este trecuta cu vederea; B. este
posibil sa fie determinate si de contractiile apendicelui; C. de obicei, este précis localizata; D. dureaza de obicei 4-6
zile; E. rareori este de mare intensitate

775. R.l durerea care apare in fazele mai avansate ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. este explicate de extinderea
inflamatiei la peritoneul visceral; B. este mai usoara decat durerea din fazele initiale; C. este ameliorate de tuse; D.
de obicei, este localizata periombilical; E. este transmisa prin fibre C cu conducere lenta

776. Cu privire la durerea care apare in fazele mai avansate ale apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. are character
somatic; B. are character colicativ; C. este ameliorata prin miscare; D. este transmisa prin nervi viscerali; E. este
imprecise localizata

777. R.l manifestarile apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. pofta de mancare este crescuta; B. extreme de rar, greata si
varsaturile apar inainte de inceputul durerii; C. poate sa apara orice modificare de transit sau niciuna; D. un apendice
inflamat in contact cu vezica urinara poate produce diaree; E. perforatia este rara inainte de 24 ore dupa debutul
simptomelor

778. Cu privire la manifestarile apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. prezenta senzatiei de foame sustine diagnosticul de
apendicita acuta; B. varsaturile sunt de obicei autolimitate; C. modificarea tranzitului are valoare diagnostic ridicata;
D. un apendice inflamat in contact cu sigmoidal poate produce diaree; E. incidenta perforatiei poate ajunge pana la
80% dupa 48 ore

779. Privitor la manifestarile apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. durerea este localizatat initial in regiunea periombilicala
si migreaza ulterior spre c.i.d.; B. in mod tipic, sensibilitatea/ durerea la palpare se constata in punctual McBurney; C.
greata si varsaturile apar in 50-60% din cazuri; D. polakiurie si disurie apar daca apendicele se afla in contact cu
sigmoidal; E. apendicele inflamat poate fi situat in cadranul superior drept (mai ales la barbate), ceea ce poate
modifica tabloul clinic

782. R.l sensibilitatea/ durerea la palpare in apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. poate fi uneori absenta in stadiul
visceral timpuriu al bolii; B. are o valoare diagnostic redusa; C. apare in toate cazurile de apendicita acuta, mai
devreme sau mai tarziu; D. poate avea diverse localizari in functie de pozitia apendicelui; E. poate fi complet absenta
la nivelul peretelui abdominal daca apendicele are o pozitie retrocecala sau pelviana

783. Privitor la semnele fizice din apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. dupa debutul bolii, semnele fizice variaza in timp si
in functie de localizarea apendicelui; B. durerea la palpare nu sustine diagnosticul de apendicita; C. punctul
McBurney este localizat anatomic la o treime din distanta de la spina iliaca anterioara la ombilic; D. daca apendicele
are o pozitie retrocecala, singurul semn fizic poate fi durerea la palparea flancului; E. daca apendicele are o pozitie
pelviana, singurul semn fizic poate fi durerea la tuseul rectal sau vaginal

784. C.d.u. nu reprezinta un semn de iritatie peritoneala: A. sensibilitatea la percutie; B. sensibilitatea la

decompresie; C. sensibilitatea iradiata la decompresie; D. contractura musculara; E. durere la flexia active a coapsei

785. R.l semnele fizice din apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. semnele de iritatie peritoneala sunt adesea, dar nu
intotdeauna prezente; B. hiperestezia cutanata in cadranul inferior drept este esentiala pentru punerea diagnosticului;
C. o temperature >38.3C exclude diagnosticul de perforatie; D. contracture musculara si durerea la palpare se
atenueaza pe masura ce boala progreseaza spre perforatie si peritonita localizata sau difuza; E. o formatiune
palpabila (consecinta a perforatiei localizate) nu este de obicei detectabila mai devreme de 3 zile dupa debut

786. Cu privire la semnele fizice din apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. este cel mai probabil ca semnele de iritatie
peritoneala sa fie absente in fazele timpurii ale bolii; B. semnul psoasului si semnul obturatorului apar timpuriu si sunt
obligatorii pentru punerea diagnosticului; C. tahicardia este proportionala cu cresterea de temperature; D. distensia
abdomenului este frecventa inca din fazele timpurii; E. detectarea unei formatiuni in fosa iliaca dreapta mai devreme
de 3 zile dupa debutul simptomelor sugereaza cancer ovarian sau RCUH

787. Privitor la semnele fizice din apendicita acuta, u.a.s.c.c.e.: A. pacientul tine soldul drept flectat si efectueaza
miscari protejate din cauza iritatiei muschiului obturator intern; B. de regula, pacientul are febra inalta pana la
producerea perforatiei; C. cand apendicele inflamat se afla in imediata apropiere a peritoneului parietal anterior,
contractura musculara apare doar in fazele tardive; D. perforatia localizata poate duce la aparitia unei formatiuni
palpabile; E.foarte frecvent, durerea si sensibilitatea la palpare pot sa dispara imediat inainte de perforatie

788. R.l semnul psoasului in apendicita acuta, u.a.s.c.c.c.e: A. semnul psoasului indica iritatia muschiului iliopsoas
(care este situate retroperitoneal) de catre apendicele inflamat; B. semnul psoasului se poate obtine prin flexia pasiva
a coapsei la pacientul culcat pe o parte cu genunchii extinsi; C. aparitia durerii in c.i.d. la intinderea sau la relaxarea
iliopsoasului reprezinta semnul psoasului pozitiv; D. intinderea iliopsoasului (prin hiperextensia soldului) determina
frecarea de tesuturile inflamate din vecinatate; E. muschiul iliopsoas drept se afla sub apendice cand pacientul este
culcat pe spate

789. R.l semnul psoasului in apendicita acuta, u.a.s.c.c.c.e: A. semnul psoasului este pozitiv cand apendicele
inflamat este situate retrocecal; B. semnul psoasului se poate obtine solicitandu-I pacientului sa faca o miscare de
abductee a coapsei; C. durerea apare fiindca psoasul se invecineaza cu cavitatea peritoneala; D. contractia
iliopsoasului (prin flexia soldului) determina frecare de tesuturile inflamate din vecinatate; E. un semn al psoasului
pozitiv pe dreapta sugereaza apendicita

790. R.l semnul obturatorului (numit si semnul Cope) in apendicita acuta, c.d.u.a.s.c.c.e.: A. in caz de apendicita
acuta, apendicele inflamat si marit, ajunge in contact direct cu muschiul obturator intern; B. pacientul sta pe spate cu
soldul si gamba dreapta in extensie; C. examinatorul tine glezna dreapta a pacientului in mana dreapta si cu mana
stanga ii impinge genunchiul drept spre inferior; D. manevra de rotatie externa a coapsei intinde muschiul obturator
intern; E. manevra ar trebui efectuata la fiecare membru inferior, pe rand

791. R.l diferitele manevre utilizate in diagnosticul apendicitei acute, c.d.u.a.s.c.c.e.:A. semnul obturatorului indica
iritatia muschiului obturator intern de catre apendicele inflamat; B. apendicita acuta este sugerata de aparitia/
accentuarea durerii in/ din fosa iliaca stanga la palparea fosei iliace drepte; C. in caz de apendicita acuta, intinderea
muschiului obturator intern provoaca durere; D. aparitia durerii la rotatia interna a coapsei sugereaza apendicita; E.
aparitia durerii in fosa iliaca dreapta la intinderea sau la contractia iliopsoasului sugereaza apendicita acuta

792. R.l diagnosticul clinic al apendicitei acute, u.a.s.c.c.e.: A. daca palparea cadranului inferior stang determina
accentuarea durerii din cadranul inferior drept, spunem ca pacientul are semnul Rovsing pozitiv; B. diagnosticul se
bazeaza in primul rand pe criteria clinice; C. frecvent apare leucocitoza moderata de 10,000-18,000 celule/ul, cu
predominanta formelor tinere/ nesegmentate; D. absenta leucocitozei exclude o apendicita acuta; E. o leucocitoza
>20,000 celule/ul sugereaza perforatie probabila; F. anemia si prezenta de sange in scaun sugereaza ca diagnosticul
principal este carcinoma de cec, mai ales la indivizii varstnici; G. daca apendicele se afla in apropierea uterului drept
sau a vezicii, urina poate contine cateva leucocite sau hematii, dar este sterile; H. analiza urinei are utilitate maxima
in excluderea afectiunilor genitourinare care pot mima apendicita acuta