Sunteți pe pagina 1din 1238

1. Ce este semiologia? A. o stiinta a bolilor produse de factorii extern B.

o ramura a stiintelor
medicale ce se ocupa de clasificarea bolilor: C. o disciplina medicala de baza ce integreaza
informatiile precli nice pentru a fundamenta majoritatea bolilor medicale si chirurgicale D. o
disciplina medicala ce studiaza omul si integreaza in mediul extern prin trainile si experienta
medicului; E. o disciplina medicala care observa, interpreteaza semnele si simptomele omului
bolnav;

2. Semnul reprezinta: A. o manifestare clinica observata de medic; B. o caracteristica


morfologica specifica unei rase umane: C. un fenomen biologic neobisnuit. D. o anomalie
morfologica care apare la cel putin 25% din pacient respectiv E. o modificare a perceptiei
pacientului asupra propriilor functii

3. Simptomele pot fi descrise cat mai complet prin una din frazele de mai jos A. o manifestare
anormala observata de familie; B. o anomalie clinica descrisa de pacient sub forma unor
senzatii C. un fenomen biologic obisnuit pentru majoritatea oamenilor; D. o anomalie functionala
care apare la cel putin 25% din pacientii respectivi; E. o reprezentare grafica a severitatii bolii
durerii.

4. Sindromul reprezinta: de bolnav si prezentata prin propria imagine; B. o proiectie in exterior a


manifestarilor bolii, C, un complex de semne si simptome care apar de obicei impreuna D. un
amalgam de semne si simptome exprimate de pacient; E. toate semnele si simptomele care
apar la un moment dat.5. Asociati caracteristicile clinice: 1. localizare si iradiere precise; 2.
localizare modesta si iradiere la distanta 3. localizare incerta sisau la distanta de origine;
urmatoarele tipuri de durere: a. durere viscerala; b. durere referita: C. durere somatica; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; C. 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

6. Asociati manifestarile clinice: 1. hemicranie si varsatura; 2. pulsatila si intensa; 3. lacrimare si


rinoree; si u. tipuri de cefaleel durere: a. migrena clasica; b. cluster headache C. durerea
vasculara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

7. Asociati sediul leziunilor inflamatorii 1. leziuni ale tinnpanului si urechi medii, 2. leziuni ale
pavilionului urechii 3. leziuni ale stancii mastoide; si u. tipuri de cefaleel durere: a. durere
auriculara; b. durere osoasa c, durere somatica care sunt asocierile corecte: Ar a-1, b-2, c-3. B
a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-1, c-3 D. a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

8. Asocierea unei cefaleei varsaturi explozive fara grea sugereaza: A. migrena comuna: B.
cefaleea vasculara nemig noasa: C. hipertensiunea intracraniana D. cefaleea occipitala, E.
nevralgia de trigemen;

9. Caracterele semiologice durerii sunt descrise cel mai bine prin: A. localizarea, intensitatea,
iradierea, continuitatea, periodicitatea, severitatea, manifestari asociate; B. localizarea,
iradierea, durata, severitatea, calitatea asocierea cardiovasculare, semne reactii de aparare: C.
topografia, intensitatea, perio- dicitatea manifestari asociate, reactiile de aparare sl fuga din fata
durerii D. topografia, intensitatea logia, calitatea, conditii de ame- iorare si agravare,
manifestarile asociate atitudinea fata de durere E. topografia, durata calitatea, de asocierea
generale, atitudinea si trairile psihologice

10. C.d.u. afirmati NU caracterizeaza durerea de tip nevralgic. A. iradiaza pe traiectul unui nerv.
B. este accentuata de compresia in puncte de sensibilitate (Valleix) C. este accentuata de
miscare. D. este calmata de aplicatii reci. E. este accentuata de imobilizare

11. C.d.u. afirmati NU caracterizeaza durerea viscerala? A. este profunda; B. este difuza C.
este bine localizata E. este originara in nociceptori visceral

12. C.du. asocieri de semne simptome pot fi intalnite in migrena clasica: A. greata varsatura; B.
HTA Si hipercapnia C. cianoza si cefalee; D. greata poliurie; E insomnie si tremor de repaus;
13. Ce tip de cefalee asociaza fenomene vegetative de tip lacri mare si rinoree in timpul crizei:
A. cefaleea psihogena; B. cefaleea din nevralgia de trigemen C. cefalee din meningita; D.
cefalee .cluster headache"; E. cefaleea din nevrita retro- bulbara;

14. Claudicatia intermitenta este: A. o durere bine localizata, per sistenta, intensa; B. o durere
pulsatila, accentuata sincron cu activitatea cardiaca: C. durere persistenta bine localizata, putin
intensa.D. o durere localizata intr-o masa musculara, aparuta in timpul efortului si care cedeaza
in repaus. E. o durere imprecis localizata, cu senzatie de constrictie, cedeaza a apasare

15. Definitia durerii. A. este o experienta senzitiva sau senzoriala neplacuta produsa de factori
externi: B, este o experienta senzitiva si emotionala neplacuta asociata cu leziune tisulara
actuala sau potentiala C. este o reactie de aparare a organismului la agresiunea factorilor de
mediu externi si interni. manifestata prin modificarea parametrilor vitali; D. este o experienta
fizica la contactul cu facto de mediu potential patogeni; E. este o experienta fizica sau
emotionala neplacuta indusa de mecanisme patogene externe sau interne

16. Durerea somatica superficiala: A. durere bine localizata, suprafata corpului, intensitate
proportionala cu severitatea stimulului, calitate corelata cu natura stimulului B. durere localizata
cutaneo mucos, pe o suprafata mica extraordinar de intensa, cu senzatie de arsura si durata
mare C, durere localizata pe un hemicorp, intensitate si calitate proportionala cu stimulul
producator, durata relativ scurta corelata cu natura stimulului; D. durere localizata relative bine
pe o suprafata variabila, cu intensitate mare sau foarte mare, calitate corelata cu natura
stimulului si invariabil asociata cu manifestari vegetative; E. durere bine localizata pe un
segment al corpului, intensitate mical medie, calitate propor tionala cu severitatea stimulului,
variabil manifestari vegetative sau viscerale

17. Migrena A. nu este pulsatila; B. este de intensitate mical medie si nu afecteaza activitatile
cotidiene C. este bine localizata hemicranie;D. iradiaza obisnuit, spre zona gatului E. este
originara in nociceptorii viscerali de la nivelul capului
18. Migrena: A. este o durere pulsatila; B. este de intensitate mica si nu afecteaza activitatile
cotidiene; C. este localizata exclusiv la nivelul scalpului parieto-occipital; D. iradiaza, obisnuit,
spre zona gatlejului; E. nu are manifestari generale;

19. canitia defineste: A. pierderea parului epicraniano determinata genetic, B. pierderea


patologica dobandita a parului din hipotiroidie C procesul de albire a parului pornind de la un par
colorat D. pierderea generalizata tranzi torie a parului care apare dupa tratament citostatic;
trichia

20. Despre coilonichie este falsa: A. reprezinta inversul unghiei hipocratice din punct de vedere
al modificarilor de forma care apart B. defineste deformarea unghiei cu aparitia unei concavitai
transversale C. defineste deformarea unghiei aparilia unei convexitati transversale; D. se
insoteste de subtierea si fragilizarea unghiei E. poate apare in anemiile feriprive

21. Despre hipertricoza este falsa: A. dezvoltarea excesiva a parului respecta arealul normal al
pilozi B. dezvoltarea excesiva a parului apare in zone normal nepiloase C. poate fi localizata
sau generat lizata D. poate apare dupa fracturi traumatisme E. poate fi congenitala;

22. Despre hipocratismul digital este falsa A. face parte din osteoartropatia hipertrofianta
pneumica; B. aspectul este de .deget in bat de tobosar C. apare hipertrofia osoasa falangei
distale a tesutului subunghial si unghia hipocratica;D. poate sa apara in tumorile pulmonare E.
este caracteristic cirozei hepatice;

23. Despre modificarile de culoare ale unghiilor este falsa: A. leuconichia apare in insuficienta
hepatica; B. unghiile galbene apar in ocronoza C, unghiile negre apar in excesul de acid
homogentizinic. D. unghiile brune apar in hemo- Cromatoza E. liniile Mees apar la nivelul
unghiilor in intoxicatia cu fluoruri

24. Despre unghia hipocratica A. apare modificarea curburi unghiei atat in sens transversal, cat
si longitudinal B. unghia apare convexa: este si sub denumirea de unghie in sticla de ceas"; D.
in asociere cu hipertrofia osoasa a falangel distale si a tesutului subunghial realizeaza
hipocralismul digital; E. este cunoscuta si sub denumirea de coilonichie;

25. Despre unghiile normale este falsa: A. sunt formatiuni cornoase; B. sunt transparente; C.
sunt usor curbate transversal; D. sunt subtiri: E. sunt opace, avand culoare roz.

26. Liniile Mees care pot apare la nivelul unghiilor reprezinta: dungi albe, longitudinale care pot
apare in intoxicatia cu arsenic. B. hemoragii "n flacara" aparute In longitudinal al unghiei in
endocardita bacteriana C. dunga maro care traverseaza unghia de la un capat la altul si care
pot apare in melanom. D dungi albe, transversale care ntoxical E. dunga de demarcatie de la
nivelul unghiei jumatate alba, jumatate rosie care poate apare in hipoproteinemie:

27. Modificarile din onicogriloza includ, cee. A. ingrosarea unghie B. opacifierea unghiei C.
coloratia galben-bruna a unghie D. fragilizarea unghiei;E. accentuarea curburi unghiei E
28. Onicomadeza defineste: A. desprinderea unghiei de patul unghial B, caderea unghiei C.
lipsa unghiei; D. ingrosarea unghiel: E. subtierea unghiei.

29. Pahionichia defineste: A. ingrosarea unghiei. B. subtierea unghiei; C. caderea unghie D.


desprinderea unghiei de patu unghial. E. lipsa unghiei;

30. Semnele de virilizare includ, ngrosarea vocii B. amenoree C. atrofia glandelor mamare; D.
dezvoltarea musculaturii E. hipertricoza;

31. Uf.d.f.d. fiziologia reglarii greutatii s.c.f.g e. A. Individui sanatos isi mentine greutatea
corporala B. la un punct de echilibru foarte: C. stabil, in conditiile in care, in: D. mod normal,
aportul de calorii si nivelul de activitate: E, nu variaza de la o zi la alta

32. R.l. fiziologia reglarii greutatii, U.a.S.c.cae. A. din cauza importantei fiziologice a mentineri
depozitelor de energie, scaderea in greutate voluntara este dificil de realizat si de mentinut; B.
centrii hipotalamici ai foameil alimentatiei si satietatii joaca un roi central in reglarea apetitului si
a metabolismului C. hipoglicemia stimuleaza centrul satietatii D. a-MSH actioneaza prin recep-
torul MCAR al nel pentru a scadea apetitul. E. reducerea tesutului adipos se asociaza cu terea
productiei de leptina

33. R.I. fiziologia reglarii greutatii, U.a.S.c.cse. A. apetitul si metabolismul sunt reglate de o
retea complexa de factori nervosi si hormonali;B. hipoglicemia suprima secretia de insulina,
reducand utilizarea glucozei C. neuropeptida Y din hipotalamus are o actiune puternica de
stimulare a apetitului. D. deficitul de leptina reduce apetitul E. deficitul de leptina induce
raspunsuri adaptive, printre care inhibarea hormonilor hipotalamici TRH (hormonu eliberator de
tirotropona ) si GnRH (hormonul eliberator de gonadotropina):

34. U.fd.f.d. fiziologia reglarii greutatii s.c.fc.e. A. Neuropeptide cum ar fi: B. hormonul eliberator
de corticotropina (CRH). C. hormonul stimulator al melanocitelor a (a-MSH) si: D. CART
(peptida a carei transcriere este reglata de cocaina si de amfetamina). E. induc cresterea
apetitului actio- nand centra asupra centrilor foame

35. C.d.u. NU este o peptida reduce gastrointestinal ingestia de alimente semnaland salietatea
A. grelina B. GLP-1 (giucagon-like peptide-1); C. glucagon. D. somatostatina, E. colecistokinina:

36. R.l. leptina, u.a.S.c.c.e. A. este produsa de tesutul adipos B. joaca un rol esential in
homeostazia pe termen lung a greutatii. C. creste ingestia de alimente; neuropeptidei Y din
hipotalamus; E. activeaza o serie de cai nervoase care schimba comportamentul de cautare a
hranei.

. R.l. leptina, U.a.S.c.cae. A induce foame: B. aclioneaza asupra hipotalamusului C. creste


cheltuiala de energie. D. creste exprimarea a-MSH E. activeaza o serie de cai nervoase care
schimba metabolismul
38. R.l. Grelina u.a.s.c.c.e: A. este considerata contrapartea leptinei intrucat inhiba senzatia de
foame: B. creste inainte de mese si scade dupa mese; C. stimuleaza secretia homonului de
crestere din adenohipofiza D. Este produsa in principal de celulele Pl D1 situate in portiunea
fundica a stomacului si de celulele E din pancreas; E. este produsa si in nucleul arcuat din
hipotalamus

39. R.I. scaderea in greutate, u.a.S.c.c.e.: A. scaderea in greutate semnificativa neintentionata


la un individ anterior sanatos prevesteste adesea o boala sistemica subiacenta: B. odata cu
inaintarea in varsta, cheltuiaia de energie in repaus Creste C. cheltuiala de energie in repaus
este influentata de functia tiroidiana D. modificarile greutatii pot implica scaderea masei tisulare
sau a continutului de lichide din organism E. scaderea in greutate se produce cand cheltuiala de
energie depaseste cantitatea de energie disponibila pentru utilizare;

40. R. scaderea in greutate, u.a.S.C. Ce. A. examinarea medicala de rutina modificarilor


greutatii corporale; B. odata cu inaintarea in varsta. compozitia corpului se schimba: musculara
creste, iar masa tesutul adipos scade; C. aproximativ 40% din aportul caloric este cheltuit
pentru activitatea fizica D. un deficit de 3900 kcal se coreleaza in general cu pierdera a 0,5 kg
de grasime corporala; E. aportul de alimente poate fi influentat de o mare varietate de stimul
vizuali olfactivi si gustativi

41. R. scaderea in greutate, u.a.s.c.c.e A. pierderea a >5% din greutatea corporala in decurs de
<6-12luni ar trebui sa determine investigatii suplimentare. B. la cei mai multi indivizi. aproximativ
jumatate din energia este utilizata pentru procese bazale, cum ar fi procesele intelectuale

43. c.d.u. NU este o cauza tipica de scadere in greutate: A. scaderea ingestiei de hrana; B.
malabsorbtie: C. pierderea de calorii. D. sezutul in fotoliu; E. cresterea necesarului de energie.

44. C.d.u. NU afecteaza absorbtia: B.colecistita acuta C. Sprue celiac, D. leziuni de iradiere; E.
infectie

45. C.d.u. NU afecteaza absorbtia: B. tumori intestinale; C. boala inflamatoare colonica: D.


hipoaciditate gastrica; E. efecte ale medicamentelor;

46. C.d.u. NU este o cauza de pierdere neta de calorii: B. aportul alimentar; C, diareea D.
glicozuria din DZ; E. drenajul prin fistula:

47. R.I. scaderea in greutate semnificativa neintentionata u.a.S.C.C.eA. indica un prognostic


nefavorabil la diverse categorii de persoanel pacien B. este asociata cu mortalitate si
morbiditate crescute, mai ales la tineri, asociere care persista chiar si dupa luarea in
considerare a afectiunilor comorbide; C. previne infectiile; D. la pacientii neoplazici, se asociaza
cu o capacitate functionala scazuta E. la pacientii neoplazici, se asociaza cu supravie!uire mai
mica
48. R scaderea in greutate semnificativa neintentionata, u.a.S.c.g.e. A. este relativ frecventa, in
special la varstnici B. este asociata cu o mortalitate C. poate fi insotita si de deficite de vitamine
si de principii nutritive D. la pacienti neoplazici, se asociaza cu raspuns mai prost la
chimioterapie; E. depasind 4,5 kg (in 6 luni), see asociaza cu mortalitate mai mare in urma unei
interventii chirurgicale, chiar daca aceasta este electiva

49, RI cauzele scaderii in greutate, u.a.s.c.cae. A. DZ nou instalat este adesea insotit de
scadere in greutate; B. depresia si izolarea pot provoca scadere in greutate marcata, in special
la varstnici; C. FNT-a mobilizeaza preferential grasimea, dar cruta muschii scheletici D cancerul
care produce cel mai adesea scadere in greutate la varstnici este cel prostatic; E. BPOC
produce scadere in efortul greutate prin excesiv exercitat de muschii respiratori

50. F.d.u. mecanisme ale scaderii n greutate 1. glicozurie si lipsa actiunilor anabolice ale
insulinei 2. anorexie si cresterea cheltuielii energetice in repaus. 3. anorexie, lipsa resurselor si
a suportului si urmatoarele stari patologice DZ netratat; b. izolarea (mai ales la varstnici) c,
boala pulmonara cronica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c 2: a-2, b-3,
c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

51. F.d.u. mecanisme ale scaderii greutate: 1. cresterea metabolismului 2. cheltuielii energetice
in repaus; 3. intoleranta digestiva (anorexie. greata, varsaturi. si urmatoarele stari patologice: a.
hipertiroidism; b. insuficienta renala; c, insuficienta cardiaca care sunt asocierile corecte: a-1, b-
2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

52. F.d.u. mecanisme ale scaderi in greutate 1. cresterea metabolismului; 2. anorexie, lipsa
resurselor, 3. citokine proinfiamatoare, catabolism crescut, anorexie; si urmatoarele stari
patologice: a. depresia (mai ales la varstnici); b. boli autoimune sistemice C. feocromocitom:
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3. B. a-1, lb-3, c-2 D. a 2, b 3, c-1 E. a-3, b-2, c-1 53.
R.l. cele mai frecvente cauze de scadere in greutate in functie de varsta (asadar cele care
trebuie vizate in mod special in demersul diagnostic) fd.u. categorii de varsta: 1. la varstnici 2. la
persoane mai tinere si urmatoarele stari patologice: a. depresie; b. tulburari psihiatrice, inclusiv
tulburari de alimentatie; c, DZ; d. afectiuni gastrointestinale care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-1, c 2, d-2, B. a-1, b-2, c-1, d-2, C.a-1, b-2, c-2, d-1 D. a 2, b-1. c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1

54. R.d. cele mai frecvente cauze de scadere in greutate in functie de varsta (asadar cele care
trebuie vizate in mod special in demersul diagnostic) f.d.u.categorii de varsta 1. la varstnici 2. la
persoane mai tinere; si urmatoarele stari patologice: a. hipertiroidism; b. lipsa suportului familial;
c. infectie, mai ales cu HIV; d. cancer. care sunt asocierile corecte: A. a-1. b 1, c 2, d-2; B. a-1,
b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

55. Citokine care, pot induce pierdere ponderala (mergand pana la casexie) s.u.cea: A. factorul
de necroza tumorala-a (FNT-o); B, IL-6 si IL-1 C. grelina D. factorul neurotrofic ciliar; E. factorul
inhibitor din leucemie:
56. Efecte ale citokinelor care pot nduce pierdere ponderala (mergand pana la casexie) S.u Cie.
A. anorexie; B. febra; C. cresterea contractilitatii miocardice D. modularea reactiilor imune si
inflamatoare: E. diverse modificari metabolice specifice

57. Stari patologice in care cresc citokinele care pot induce pierdere ponderala s.u.cae. A.
cancer. B. stari septice:C sindromul de intestin iritabil: D.SIDA; E. ICCg

58. R.l. cauzele scaderil in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice: 2. afectiuni
cardiace; 3. afectiuni ale cavitatii bucale si ale dintilor. si urmatoarele cauze: a. boala cardiaca
ischemica; b. disguezie; C. Cancer colonic care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2,
b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

59. RI, Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categori 1. afectiuni neoplazice; 2. afectiuni cardiace;
3. factori legati de varsta; si urmatoarele cauze: a. modificari fiziologice; b. cancer gastric c.
insuficienta cardiaca congestiva care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C.
a-2, b-3, c-1: D, a 3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

60. R.l. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice: 2. afectiuni
respiratorii: 3. factori legati de varsta; a. cancer hepatobiliar; b. diminuarea gustului si a
mirosului; c.emfizem; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B, a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

61. R.I. cauzele scaderii In greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice. 2. afectiuni
respiratorii. 3. factori legati de varsta; si urmatoarele cauze: a. invaliditati functionale; b. neoplazi
hematologice; c, boala pulmonara obstructiva Cronica care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1; D. a-3; b-1; c-2

62. R.I Cauzele scaderii in greutate, f.d.U. categorii 1. afectiuni neoplazice; 2. infectii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice; si urmatoarele cauze a, accident vascular cerebral b. cancer
pulmonar c. HIV care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-1, c-3.
D.a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

63. R.I. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice: 2. infecii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice, si urmatoarele cauze: a. boala Parkinson; b. cancer mamar.
care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2. b-3, c-1 D a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

64. R Cauzele scaderii in greutate, fd.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice; 2. infectii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice: si urmatoarele cauze: a, boli neuromusculare: b. cancer
genitourinar, c. parazitoze; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2

C.b-3, c-1 a-3, b-1, e-2; E. a-3, b-2, c-1 D. a-3;b-1;c-2

65. R. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice; 2. infectii sistemice
trenante; 3. afectiuni neurologice; si urmatoarele cauze: a. Cancer ovarian b. endocardita
bacteriana subacuta; c. dementa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2
D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c 2;

66, RI, Cauzele scaderii in greutate, fd.u. categorii: 1. afectiuni neoplazice 2. medicamente; 3,
factori sociali; si urmatoarele cauze a. b. cancer de prostata; antibiotice care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D.a 3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

67. R.l. cauzele scaderii In greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni endocrine metabolice 2.
medicamente; 3. factori social si urmatoarele cauze: a. hipertiroidism b. dificultati economice; c,
AINS re sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2
E. a-3, b-2, c-1

68. R. Cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni endocrine si metabolice; 2.


medicamente; 3. tulburari psihiatrice si comportamentale; urmatoarele cauze: a. inhibitori ai
recaptarii serotonine b. DZ c. depresie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2 C.a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a 3, b-2, c-1;

69. R.I. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni endocrine si metabolice 2.
medicamente; 3. tulburari psihiatrice si comportamentale urmatoarele cauze: a. feocromocitom:
b. anxietate; c. metformin; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b 3, c-2; C a 2,
b-3, c-1 D, a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

70. RI, cauzele scaderii in greutate, f.du. categorii. 1. afectiuni endocrine si metabolice 2r
medicamente; 3. tulburari psihiatrice si comportamentale; urmatoarele cauze: insuficienta
corticosuprarenaliana c. levodopa care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b 3, c-1; D.a-3, b-1, c-2;

71. RI. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni digestive; 2. medicamente 3.
tulburari psihiatrice si comportamentale; a. alcoolism; b. malabsorbtie c. IECA; care sunt
asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2: D. a 3, b-1, c-2;

72. R.l. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categori: 1. afectiuni digestive, 2. afectiuni ale cavitatii
bucale si ale dintilor: 3. tulburari psihiatrice si comportamentale urmatoarele cauze: a. tulburari
de alimentatie; b. dentitie incompleta; c. obstructie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c 2 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3. b-2, c-1

73. R. cauzele scaderii in greutate, f.d.u. categorii: 1. afectiuni digestive; 2. afectiuni ale cavitatii
bucale si ale dintilor; si 3. tulburari psihiatrice comportamentale si urmatoarele cauze: a. anemie
permicioasa; b. cari de aportul alimentar); care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1

74. R.l, cauza scaderii in greutate involuntare, f.d.u. inceputuri de fraza 1. se poate depista;2.
ramane obscura si urmatoarele sfarsituri de fraza a. la 75% din pacienti; b. in ciuda
investigatiilor extensive c. la 25% din pacienti. d. prin istoric examen fizic investigati diagnostice
directionate care sunt asocierile corecte: a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1. b-2, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1,
d 1:
75. R.I. evaluareal diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.cale. A. pacientii la care nu se
reuseste descoperirea unei cauze au mortalitate superioara celor la care se identifica o boala
organica B. inainte de a se efectua o evaluare extensiva este important sa se confirme
scaderea ponderala C. este importanta masurarea obiectiva de rutina a greutatii in cadrul
consultatiei medicale D la femei trebuie efectuata examinare pelviana, doar daca nu au
histerectomie. E. scaderea in greutate poate fi prima manifestare in tumorile digestive (de tub
digestiv, ficat si pancreas);

76. R.I. evaluareal diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.c.ea A. pacient care au Cauze
medicale de scadere in greutate au de obicei manifestari care sugereaza afeclarea unui anumit
sistem/ aparat B. inainte de a se efectua o evaluare extensiva, este impor. timp in care s-a
produs; c. anamneza pe aparate trebuie se focalizeze pe manifestar bolilor cunoscute ca
produc de obicei scadere in greutate; D. examinarea neurologica trebuie sa includa evaluarea
starii mentale E tumorile digestive afecteaza aportul de alimente doar tardiv in evolutia bolii

77. R.I. evaluareal diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.cae. A. cancerul pulmonar poate
sa nu produca simptome respiratorii. pacientilor care afirma scadere in greutate semnificativa,
aceasta este confirmata cand este masurata obiectiv C. examenul fizic trebuie sa inceapa cu
masurarea greutati si determinarea semnelor vitale (hemodinamice, respiratorii); D. investigatiile
paraclinice confirma sau infirma diagnosticele posibile sugerate de istoric si de examenul fizic.
E. indicatorii tumorali pot sugera o s neoplazie oculta, dirijand eventual investigatiile imagistice:

78. R.I. evaluarea diagnosticarea scaderii in greutate, u.a.s.c.ce, cancerul pulmonar A. trebuie
avut in vedere a pacientii cu istoric de fumat B. nu rareori, pacientii la care s-a produs o scadere
in greutate semnificativa nu sunt constienti de aceasta C. la barbati trebuie efectuata
examinarea rectala, incluzand examinarea prostatei D. examinarea neuropsihica tree buie sa
includa si teste de depistare pentru depresie, E. la toti pacientii, determinarile includa glucoza
electroli calciu, analize renale si hepatice;

79. Uf.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.cf.c.e. A. Daca nu se gaseste cauza; B. scaderii in
greutate, se C. recomanda urmarirea clinica: D. atenta si efectuarea unei baterii complete E. de
investigatii suplimentare.

80. U.f.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.c.f.c.e.: A. Investigatiile imagistice; B. abdominale


prin TC sau RMN; relativ frecvent C. furnizeaza gnosticul; D in concordanta cu prevalenta
scazata a bolilor digestive E. la pacientii cu scadere in greutate.

81. U f.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.cf.cale. to pacientii, investigatiile B. paraclinice


trebuie sa includa; C. testele de depistare pentru cancer recomandate curent D. adecvate
pentru grupul de sex si de varsta E. cum ar fi scintigrafia si ecografia abdominala

82. U.f.d.f.d. evaluarea scaderii in greutate s.c.f.cae. A. In absenta unei masurari obiec tive a
greutatii, scaderea; B. in greutate a unui pacient; c. poate fi confirmata prin faptul c ca trebuie D.
stranga cureaua mai mult E E. sau hainele iau ramas mici. diagnosticarea L
83. U.f.d.f.d scaderii in greutate s.c.f.ce A. Scaderea greutate poate fi, B. prima manifestare in
hipertiroidismul subclinic/ frust; C, mai ales la pacientii tineri; D. care se pot prezenta cu scadere
in greutate si astenie; E. si cu putine alte manifestari de tireotoxicoza.

84. R.I. cauza scaderii in greutate, f.d.u. manifestari care sugereaza afectarea unui anumit
aparat/ organ hiponatremie 1. hiperpigmentatie, si hiperkalemie; 2. pneumonie post-obstructiva,
dispnee, tuse, hemoptizie; 3. greatal varsaturi, tulburari de tranzit, anemie feripriva; urmatoarele
cauze: a. cancer pulmonar b. insuficienta cortico- suprarenaliana; c. cancer digestiv; care sunt
asocierile corecte:b. a-2;b-3;c-1 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3. b-2, c-1 85. Scaderea in
greutate poate fi prima manifestare in: A. boli infectioase trenante B. tumori digestive C.
cancerul pulmonar; D. hipertiroidismul subclinicl frust; E. boala Cushing

86. Scaderea in greutate poate fi prima manifestare in boli infectioase trenante, cum s.u.cae. A.
infectia cu HIV; B. tuberculoza C, amigdalita acuta D. infectii fungice; E. infectii parazitare; 87.
R.I. evaluarea scaderii In greu f.d.u metode de culegere a informatiilor 1. istoric simptome
generale 2. istoric; 3. examenul fizic elemente care pot directiona evaluareasi u. elemente de
diagnostic: a. marirea (uniforma sau neuniforma) a tiroidei; b. boli anterioace; c, febra; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; a-3, b-2, c-1 E. a-3;b-2;c-1

88. R. greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric simptome 2. istoric; 3.


examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea; si u. elemente de diagnostic: a. durere:
b. adenopatii: c. interventii chirurgicale; care sunt asocierile corecte: a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

89. R. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric


simptome respiratoriil cardiace, 2. istoric; 3. examenul fizic elemente care pot directiona
evaluarea; si u. elemente de diagnostic: a. anomalii respiratorii: b. boli la membrii familiei: c.
dispnee; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2: C. a-2, b 1, c-3; D., a 2, b
3, c-1 E.a-3, b-2, c-1

90. R.. evaluarea scaderii in greutate, f.d.u. metode de culegere a informatiilor: 1. istoric
simptome respiratorii 2. istoric 3. examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea si u.
elemente de diagnostic a. tuse b. anomalii cardiace: c. factori de risc pentru infectia cu HIV care
sunt asocierile corecte: A a-1, b-3, c-2, B. a-2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1;D. a-3, b-1, c-2. E. a 3, b-
2, c-1;

91. R. evaluarea scaderii Tn greutate, f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric


simptome cardiace; 2. istoric; 3. examenul fizic -elemente care pot directiona evaluarea; si u.
elemente de diagnostic: a. semne de depresie; b. palpitatii, c. examinarea detaliata a
abdomenului; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a 2,b-1; c-3 D. a-
2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

92. R.I. evaluarea scaderii in greutate, metode de culegere a informatiilor: 1.istoric; 2.


simptome; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la toti pacientii si u. elemente de
diagnostic: leucocitara; b. simptome de boala neurologic c. factori sociali: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3: B. a-1, b 3, c-2 D. a-2, b-3, c 1 E. a-3, b-2, c-1

93. R.I. evaluarea scaderii in greutate. f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric 2.
istoric simptome digestive 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la toti pacientii; si u.
elemente de diagnostic: a. biochimie serica; b. dificultate in alimentatie; c. manifestari de demen
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c 1

94. R. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor. 1. istoric 2. istoric
-simptome digestive; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la toti pacientii si u.
elemente de diagnostic a. aspecte financiare care pot afecta aportul de alimentei b. hormon
stimulator al tiroidei c. disfagie; care sunt asocierile corecte: A a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1, c-3 C. a
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

95. R., evaluarea scaderii In greutate, f.d.u metode de culegere a informasiilor: 1. istoric
simptome digestive 2. examenul fizic piele; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la
toti pacientii: si u. elemente de diagnostic: a. analiza urine b. anorexie; C. paloare; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 E. a 3, b-2, c-1: D.a-3;b-1;c-2

96. R. evaluarea scaderii in greutate f.d.u. metode de culegere a informatiilor: 1. istoric


simptome digestive 2. examenul fizic piele; 3. investigatiile paraclinice care trebuie efectuate la
toli pacienti si u. elemente de diagnostic: a. greata b. radiografie toracica; C. icter care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b 3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2,
c-1

97. R.I. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informatiilor 1. istoric
simptome digestive 2. examenul fizic-piele; 3. investigatii suplimentare la pacientii cu risc pentru
infectie cu HIV si u. elemente de diagnostic: a. modificari de tranzit intestinal b. turgescenta: c.
anticorpii fata de HIV; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3 B. a-1, b-3, c-2;C. a 2, b-1, c-
3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

98. R.l. evaluarea scaderii in greutate f.d.u metode de culegere a informasiilor: 1. istoric 2.
examenul fizic -piele; 3. investigatii suplimentare daca sunt prezente semne sau simptome
gastrointestinale: si u. elemente de diagnostic: a. cicatrici de la interventii chirurgicale
anterioare; b. calatori inferioara; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c 2; C.
a 2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

99. R. evaluarea scaderii in greutate, f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric; 2.


examenul fizic -piele: 3. investigatii suplimentare daca sunt prezente semne sau simptome
gastrointestinale u. elemente de diagnostic: a. investigatiile imagistice abdominale prin TC sau
RMN: b.fumat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D.
a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

100. R.L evaluarea scaderii in greutate, f.d.u metode de culegere a informatiilor: 1. istoric; 2.
examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea; 3. investigatii suplimentare; si u.
elemente de diagnostic: a. candidoza orala: b. TC toracic C. Consum de alcool Care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B, a-2, b-1, d-3 C, a 2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; a 3, b-2, c-1

101. RI, evaluarea scaderii in greutate f.d.u. metode de culegere a informatiilor:1. istoric: 2.
examenul fizic elemente care pot directiona evaluarea; 3. investigalii suplimentare; si u.
elemente de diagnostic: a. medicamente; b. indicatoril tumorali, c. leziuni dentare care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

102. R. starea de hidratare, u.a.S.c.c.e.: A. proportia de apa din greutatea organismului creste
pe masura ce avansam in varsta; B. la nou-nascuti apa reprezinta 75-78% din greutatea orga-
nismului; C. la femeia adulta, apa reprezinta 55% din greutatea organismului; D. din spatiul
extracelular, 75% reprezinta compartimentul extravascular (interstitial); E. substanta
fundamentala a tesutului conjunctiv este formata din proteoglicani hidratati
103. R.I. starea de hidratare, u.a.S.C.Cee. A. pe masura ce imbatranim, ne uscam B. la varsta
de un an, apa reprezinta 65% din greutatea organismului. C la femei, proportia de apa din
greutatea organismului este mai mica decat la barbat intrucat proportia de tesut adipos este mai
mare D. din spatiul extracelular, 25% compartimentul intravascular (vascular) E. tesut conjunctiv
este alcatult din celule fibre substanta fundamentala;
104. R.I. starea de hidratare, u.a.S.c.gae. A. apa reprezinta -60% din greu- tatea organismului,
B, proportia de apa din greutatea organismului este cu atat mai mica cu cat proportia de tesut
adipos este mai mica C. din apa totala a organismului. doua treimi reprezinta compar timentului
spatiului intracelular.D. tesutul interstitial contine tesut conjunctiv. E. deshidratarea reprezinta
scaderea apei interstitiale sub nivelul necesar pentru hidratarea maximala a proteoglicanilor,
105. R.I. starea de hidratare, S.C A la tineri proportia de apa este mai mica B. la barbatul adult,
apa reprezinta 60% din greutatea organismului; C. din apa totala a organismului, o treime
reprezinta Compari mentul spatiul extracelular, D. tesut conjunctiv este alcatuit din trei
componente; E. edemul apare cand cantitatea de apa interstitiala creste peste nivelul necesar
pentru hidratarea maximala a proteoglicanilor.
106. Uf.d.f.d. starea de hidratare s.c.f.c e A. In mod normal, cantitatea de; B. apa din tesutul
interstilial; C. este exact cat poate fi legata; D. de protetoglicani atunci cand acestia E. sunt
hidratati minimal
107. R.L deshidratare, u.a.s.c.gee. derea cantitalji totale de apa din organism: B, limba uscata
este un semn relevant pentru deshidratare doar in masura in care pacientul respira pe gura C.,
corectarea rapida 2 mEq/L/ h) a deshidratarii hiponatremice poate produce mielinoliza centrala,
mai ales pontina; D. in deshidratarea hipernatremica, rehidratarea trebuie facuta lent (in 248 de
ore). E. dintre diuretice, tiazidele determina hiponatremie mai frecvent furos emidul
108. RI deshidratare, u a-s.c.c.e. A. deshidratarea presupune scaderea volumului de lichid atat
intracelular, cat si extracelular, B. clasificarea deshidratarii se face in functie de osmolaritate si
de severitate C. pentru siguranta, cresterea natremie in deshidratarea sa depaseasca 10-12
mEq/Lu/zi; D. hipoaldosteronismul provoaca deshidratare hiponatremica, asociata cu
hiperkalemie si hiperkaliurie E. tiazidele nu reduc hipertonia medulara
109. R. deshidratare, u.a.s.cge. A manifestarile clinice ale deshidratarii sunt mai ales consecinta
nivelului sodiului; B. sodiul seric poate fi folosit drept indicator al osmolaritatii (in masura in care
glicemia este normala); C.corectarea natremiei n deshidratarea hiponatremica este preferabil sa
se realizeze cu cel -putin 8 mEq/Uzi; D. SPSC (sindromul de pierdere de sare cerebrala) este
un diagnostic de excludere si poate fi confundat cu sindromul de secretje inadecvata de ADH;
E. furosemidul creste hipertonia medulara
110. F.d.u. afirmatiil evenimente care explica de ce diureticele tiazidice produc mai frecvent
hiponatremie decat furosemidul: a. hipertonia medulara nu este influentata (nu este scazuta), b.
apa este reabsorbita din tubul colectar cand acesta traverseaza medulara hipertona; c, apa
reabsorbita in circulatie dilueaza sodiul plasmatic; d. tiazidicele actioneaza in tubul distal, care
este situat in corticala care este lantul cauzall logic just; E. d-a-b-c
111. F.d.u. afirmatii evenimente care explica de ce furosemidul produce mai rar hiponatremie
decat diureticele tiazidice: a. actioneaza la nivelul ansei Henle, care traverseaza medulara b.
sodiul plasmatic nu este diluat; c, scade hipertonia medulara: d. scade reabsorbtia apei din
tubul colector cand acesta traverseaza medulara hipotona; e impiedica trecerea sodiului din
lumenul ansei Henle in medulara; care este lantul cauzall logic just: A. a-e-c-d-b
112, R cauzele deshidratarii f.d.u. categori ingestiei: 2. cresterea eliminarii digestive 3.
deplasarea lichidului in alte compartimente; urmatoarele stari patologice: a. revarsate lichidiene;
b. scaderea senzatiei de sete; c. varsaturi, diaree; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, lb-3, c-2; C. a-2, b-1. c-3; D, a 2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;
113. R. cauzele deshidratarii. f.d.u. categorii: 1. scaderea ingestiei; 2. cresterea eliminarii. 3.
deplasarea lichidului n alte compartimente prin scurgere din prin cresterea permeabilitatii: si
urmatoarele stari patologice: a. imposibilitatea de a se b. pierderi insensibile; C. arsuri; care
sunt asocierile corecte: A a-1, b-2, c-3 a-1, b-3, c-2; C., a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a 3, b-1,
c-2
114. R cauzele deshidratarii f.d.u. categorii 1. scaderea ingestiei. 2. cresterea eliminarii renale;
3. deplasarea lichidului in alte compartimente si urmatoarele stari patologice: b. ascila. c,
diureza excesiva. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C.a-2, b-1. c-3.
D. a-3, b-1, G-2; E. a-3, b-2, c-1;
115, R. cauzele d f.d.u. categorii 1. scaderea ingestiei. 2. deplasarea lichidului in alte
compartimente prin scurgere din capilare prin cresterea permeabilitaji. 3. deplasarea lichidului in
alte compartimentes urmatoarele stari patologice b. intoleranta digestiva (anorexie, c. obstructie
digestiva: d. stari septice; care sunt asocierile corecte: A. a 1, lb-2, c-3, d-1 B. a-1, b-3, c-1, d-2;
C. a 2, b-1, c-3, d-1; D.a-3, b-1, c-1. d-2. a-3, b-1, c 2, d-1
116. RI. manifestarile clinice ale deshidratarii, f.d.u. categorii 1. scaderea turgescentei cutanate;
2. semne care reflecta hipovolemia; 3. semne care reflecta hipoperfuzia renala secundara
hipovolemiei si urmatoarele manifestari: a. oliguriel anurie, IRA: b. puls diminuat, filiform, pana
ia nepalpabil la periferie. c. pliu cutanat lenes; d. hipotensiune, initial doar in ortostatism, ulterior
si in clinostatism. care sunt asocierile corect A. a 2. b-1, c 2, d-3; B. a 2, b-1, c-3, C. a-2, b-2, c-
1, d.3 D. a-3, b-1, c 2, d-2. E. a-3, b-2, c-1, d-2;
117. R.I. manifestarile clinice ale deshidratarii, f.d.u. categorii: 1. semne observabile prin
palpare, inspectie; 2. semne care reflecta hipovolemia; 3. semne care reflecta stimularea
simpatica secundara hipovolemiei; si urmatoarele manifestari a. insuficienta a multiple organe
moarte; b. tahicardie c, axile uscate, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1. c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1
118. R.I. manifestarile clinice ale deshidratarii, fd.u, categorii: 1. semne observabile prin
palpare, inspectie: 2. semne care reflecta hipoperfuzia cerebrala secundara hipovolemiei.3.
semne care reflecta stimularea simpatica secundara hipovolemiei. si urmatoarele manifestari:
a., limba uscata; b, tahipnee c. lipotimie (presincopa), sincopa; care sunt asocierile corecte: A,
a-1, b-2, c-3; B.a- 1, b 3, c-2; a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
119. RI. manifestarile clinice ale deshidratarii. fd.u. categorii: 1. semne observabile prin palpare,
inspectie; 2. semne care reflecta hipoperfuzia cerebrala secundara hipovoleniei: 3. semne care
reflecta hipovolemia; si urmatoarele manifestari: a. soc hipovolemic; b. letargie, obnubilare,
coma; c. globi oculari hipotonil deprimabil care sunt asocierile corecte: B. a 1, b-3, c-2 C. a 2, b-
1, c-3; D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1
120. R.I. clasificarea deshidratarii in functie de osmotaritate (apreciata prin nivelul natremiei,
f.d.u. categorii 1. izonatremica. 2. hiponatremica (hipotona); 3. hiper natremica (hipertona); si
urmatoarele trasaturi: a. natremie &lt;130 mEq/L b. natremie &gt;150 mEq/L; c. natremie 130-
150 mEq/L; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3;B. a-2, b-1, c-3; C a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1. c-2, E. a-3, b-2, c-1;
121. R.I. clasificarea deshidratarii functie osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei), f.d.u.
categorii: 1. izonatremica; 2. hiponatremica 3. hipernatremica urmatoarele trasaturi: a. pierdere
excesiva de sodiu (fala de apa); b. pierdere proportionala de apa si sodiu; c, pierdere excesiva
de apa (fata de sodiu) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 3; B, a-1, b 3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3 D, a 3, b 1, c 2; E, a 3, b 2, c-1;
122. R.l. clasificarea deshidrataril in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul notremiei),
fd.u, categorii 1. izonatremica: 2, hiponatremica 3, hipernatremica: trasaturi a, apa
intravasculara trece in spatiul extravascular: b, afectare similara a compartimentelor
intravascular extravascular: c, apa este trasa din celule osmotic in spatiul extracelular: care sunt
asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-3; B. a-2. b-3, c-1 C. a-2, b-3, c-1 D. a 3. b-1.c-2; E, a 3, b-2, c-
1.
123. R.I. clasificarea deshidratarii In functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei).
categorii 1. izonatremica; 2. hiponatremica: 3, hipernatremica: si urmatoarele trasaturi: a.
pierdere de fluid hiperton; b. pierdere de lichid hipoton; c. pierdere de fluid izoton; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3. C.a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b 2, c-1;
124. RI. clasificarea deshidratari In functie de osmolaritat (opreciata prin nivelul natremiei) f.d.u.
categorii: 1. hiponatremica; 2, hipernatremica; si urmatoarele trasaturi: a. rehidratarea rapida
delermina edem cerebral b, 5-10% din cazuri. c. anorexie fara greata. hipertermie prin
perturbarea termoreglarii, delir somnolenta coma, respiratie Cheyne- Stokes d. hiperhidratare
intracelulara;care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2,
c-2, d-1i 2, b 1. c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1
125. R.I, clasificarea deshidratarii in functi de osmotaritate (apreciata prin nivelul natremiei),
f.d.u. categorii 1. hiponatremica; 2. hipernatremica; le trasaturi a. apa extravasculara trece in
spatiul intravascular; b. crampe musculare, apatie, convulsii c. rehidratarea trebuie facuta lent
(in 248 de ore). d. poate fi consecinta respectarii stricte a unui regim desodat, care sunt
asocierile corecte: A. a 1. b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d 1 D a 2, b-1, c-2,
d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1
126. R.I. clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei
f.d.u. categorii: 1. hipernatrenica 2. hipoemaatremica: si urmatoarele trasaturi a. osmolii idiogeni
trag apa inapoi in celula pentru a mentine volumul de fluid intracelular. b. hipovolemie excesiva
fata de cantitatea de lichid pierduta; c. semne de hipertensiune intracraniana cu edem cerebral;
d. hipovolemia este mai putin importanta care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-
1, b-2, c-2, d-1; C.a-2, b-1, c-1, d-2 e D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1
127. RI. clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei).
f.d.u. categorii 1. hiponatremica 2. hipernatremica si urmatoarele trasaturi a. lipsa senzatiei de
sete; b., la rehidratare rapida, osmolaritatea intracelulara crescuta poate duce la un influx masiv
de apa c. 5-10% din cazurimai ales pontina: care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2, c-1, d-2; B.
a-1, b 2, c-2, d-1; nc. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a 2. b-2, c-1, d-1 128. R.I.
clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei). f.d.u.
categorii: 1, hiponatremica 2. hipernatremica si urmatoarele trasaturi a. apa poate migra in
celule; b. pacientul resimte sete; c. umflarea celulei cu ruperea membrane d. ia corectare, este
de dorit ca natremia sa se modifice cu s10- 12 mEqMLlzi, preferabil cu s8 mEq/L/zi care sunt
asocierile corecte: A. 8-1, b-2, c 1. d-2; B. a-1; b-2;c-2;d-1 D. a-2, b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1,
d-1;
129. R.I. clasificarea deshidratarii in functie de osmolaritate (apreciata prin nivelul natremiei),
f.d.u. categorii 1. izonatremica; 2. hiponatrernica 3. hipernatremica urmatoarele trasaturi a.
pentru a compensa, celulele pot genera particule active osmotic (osmoli idiogeni) b.
deshidratare celulara; c. cea mai frecventa forma (80%) d. hipertensiune intracraniana (cefalee,
varsaturi neprecedate de greata). care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-1. d-3; B. a 3. b-1,
c-3, d-2; C.a-3, b-2, c-3, d-1; D.a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c 2, d-1;
130, F.d.u. evenimentel manifestari care pot sa apara in deshidratarea hiponatremica: a.
hipovolemie excesiva fata de cantitatea de lichid pierduta: b. pierdere excesiva de sodiu (fata de
apa) c. hiponatremied. apa intravasculara trece in spatiul extravascular, care este cauzal corect:
C. b-c-d-a
131. F.d.u. evenimente manifestari care pot sa apara In deshidratarea hiponatremica: a.
hiperhidratare intracelulara, b. migreaza in celule; C. crampe musculare, apatie, convulsii,
hipertensiune intra- craniana, edem cerebral, care este lanul cauzal corect: C. b-a-c
132. F.d.u. evenimentel manifestari care pot sa apara in deshidratarea hipernatremica: a.
hipovolemia este mai putin de sodiu) c. hipernatremie: d. apa extravasculara trece in spatiul
intravascular care este lantul cauzai corect C. b-c-d-a
133. F.d.u evenimentel manifestari care pot sa apara in deshidratarea hipernatremica: a.
deshidratare celulara b. pentru a compensa, celulele osmotic (osmoli idiogeni): c. apa este trasa
din celule osmotic in spatiul extracelular. d. cresterea osmolaritatii intracelulare trage apa inapoi
in celula pentru a mentine volumul de fluid intracelular: care este lantul cauzal corect: D. c-a-b-d
134. F.d.u. evenimentel manifestari deshidratarea hipernatremica la rehidratare rapida: a.
umflarea celulei;a. excretia unui solvit activ osmotic si putin sau deloc reabsorbabi b. sonda
nazogastrica: c. sindromul .pierdere de sare cerebrala" (SPSC), d. arsuri; care sunt asocierile
corecte: A. a 2, b-1. c-3, d-3; B. a 3, b-1, c-2, d-3; C. a-3, b-2, c-1, D, a-3, b-2, c-3, d-1 E. a-3, b-
3, c-2, d-1;
135. R.l. doua cause ale hiponatremiei fdu categorii: 1.SPSC si SIADH; 2. SPSC; 3. SIADH si
urmatoarele trasaturi a.hiponatremie asociata cu hipervolemie; b. cauzat de leziuni
cerebrale(hemoragie, traumatism, tumora, inflamatie); c. concentratie urinara a sodiului este
<100uEq/l intrucat odata cu sodiu se pierde si apa; care sunt asocierile corecte: D. a-3;b-1; c-2
136. R.l. doua cause ale hiponatremiei fdu categorii 1. SPSC, 2.SIADH si urmatoarele trasaturi
a.concentratia urinara a sodiului este >100 mEq/l; b. hiponatremia corectabila prin restrictie de
lichide; c.natriureza neadecvata in asociere cu leziuni cerebrale; d.hiponatremie asociata cu
hipovolemie care sunt asocierile adecvate: E. a-2;b-2;c-1;d-1
137. R.l. cauzele deshidratarii hiponatremice, fdu cai de pierdere a lichidului: 1.cutanata ;
2.digestiva; 3.renala si urmatoarele stari patologice: a.excretia unui solvit active osmotic si putin
sau deloc reabsorbabil; b.sonda nazogastrica; c.sindromul de :pierdere de sare cerebrala”;
d.arsuri care sunt asocierile corecte: D. a-3;b-2;c-3;d-1
138. R. Cauzele deshidratarii pierdere f.d.u. cai de a lichidului: 1. cutanata 2. digestiva 3. renala;
si urmatoarele stari patologice: a. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata;
b. stoma digestiva; c. transpiratii. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2
C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E, a-3, b-2, c-1
139. R.l. Cauzele deshidratarii hiponatremice, f.d.u. cai de pierdere a lichidului: 1. digestiva; 2.
renala; si urmatoarele stari patologice: a, diaree b. scaderea aldosteronului sau a efectelor
renale ale acestuia; c. varsaturi, d. tratament diuretic, mai ales cu tiazide care sunt asocierile
corecte: A a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1
140. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii hiponatremice 1. excretia unui solvit activ osmotic si
putin sau deloc reabsorbabil, 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata; 3.
scaderea addosteronului sau a efectelor renale ale acestuia; si urmatoarele stari patologice: a.
boala Addison; b. glicozuriei c. boala chistica a medularei; care sunt asocierile corecte:A. a-1, b-
2, c-3; C, a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
141. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii hiponatremice: 1. excretia unui solvit activ osmotic
putin sau deloc reabsorbabil 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata: si
urmatoarele stari patologice: a. faza de vindecare a NTA; b. aturie (ARTp sau alcaloza
metabolica) C. cetonurie; d. nefropatie de reflux; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-
2; B. a 1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a 2, b-1, c-1, d-2 a-2. b-1. c-22, d-1
142. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii hiponatremice: 1. excretia unui solvit activ osmotic si
putin sau deloc reabsorbabil 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata 3.
scaderea aldosteronului sau a efectelor renale ale acestuia; si urmatoarel e stari patologice a.
insuficienta cortico- suprarenaliana: b. nefropatii interstitiale; c. cetoacidoza prin privare de
alimente; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, C-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
143. F.d.u. cauze renale ale des- hidratarii onatremice 1. excretia unui solvit activ osmotic si
pujin sau deloc reabsorbabil 2. nefropatii cu pierdere de sare prin functie tubulara perturbata; 3.
scaderea aldosteronului sau a efectelor renale ale acestuia si urmatoarele stari patologice: a.
nefropatii tubulointerstitiale (mai ales producatoare de acidoza renala tubulara de tip 4): b.
cetoacidoza diabetica sau alcoolica c. uropatie post-obstructiva; care sunt asocierile corecte:A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a 3. b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1;
144. Rt. cauzele deshidratarii hipernatremice, f.d.u. categorii: 1. poliurie prin pierdere osmotica
de apa; 2. poliurie prin secretiel actiune deficitara a ADH, 3. transpiratie; 4. respiratie; si
urmatoarele stari patologice: a, mentinere gurii deschise la comatosi b. cetoacidoza diabetica; c,
diabet insipid central; d. febra: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a-3, b-1, C-
4, d-2; C.a-4, b-1, c-2, d-3 D. a 4. b-2, c-3, d-1 E. a-4, b-3, c 2, d-1
145. R.I. cauzele deshidratarii hipernatremice, f.d.u. categorii: 1. poliurie prin pierdere osmotica
de apa; 2. poliurie prin secretiel aciune delicitara a ADH 3. transpiratie si urmatoarele stari
patologice: a. hiperpirexiel soc termic; b. manitoi administrat intravenos; c, diabet insipid
nefrogen; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b 3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

146. U.d.f.d. edem si la RHS in general s.cf.g.e.: A. Edemul trebuie incadrat; B. intr-o viziune
mai arya, C.Intrucat se reiera ia presiunea osmotica; D. a intregului tesut interstitial; E. cu
exceptia celui subcutanat.

147. R.l. edem si la RHS in general, u.a.s.c.c.e.: A. pacientul poate sesiza acumu larea de apa
prin faptul ca nu-si mai poate scoate verigheta de pe deget; B. apa (si solvitii difuzibili) trec din
compartimentul vascular in cel extravascular pe la extremitatea arteriala a capilarelor.C. pentru
acumularea de lichid in peritoneu se foloseste curent termenul de ascita: D. la producerea
edemului din a doua jumatate a ciclului menstru al (edem catamenial) contribuie inflamatia
sistemica; resorbtia E. dupa edemului, tegumentul prezinta pliuri longitudinale fine;

148. R edem la RHS in general, u.a.s.c.c.e.: reprezinta cresterea A. edemu cantitatii de apa din
tesutu interstitial: B la nstituirea tratamentului diuretic se poate produce in primele zile o
crestere. in greutate in ciuda unei reduceri sesizabile edemelor; C. apa (si solvitii difuzibil) revin
in compartimentul vascular pe la extremitatea venoasa a capdarului, chid intr-o acumularii de
seroasa, se foloseste de multe ori termenul revarsat lichidian Sau pur Simplu lichid, E. ia
producerea edemului din obezitate contribuie excesul de hormoni feminini;

149. R edem la RHS in general, U.a.s.c, s.: A. cresterea cantitatii de proteo glicani din josutul
interstitial nu reprezinta edem; B. greutatea la cara se ajunge dupa eliminarea intregii cantitati
de apa retinute in spatiul interstitial se numeste greutate uscata C. apa (si solvitii difuzibili) revin
in compartimentul vascular si prin imfatice D. cand nu se cunoaste cauza acumularii de lichid in
pleura termenul corect este pleurezie; E. edemul vechi este cartonat, dur prin acumulare de
macrofage:

150. R.I. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ce A. in hipotiroidie creste cantitatea de


proteoglicani din tesutul interstitial (mixedem); B. cantitatea de apa retinuta in spatiul interstitial
poate depasi C. unul dintre mecanismele prin care organismul previne acumularea de lichid in
spatiul interstitial este scaderea fiuxului limfatic D. cand nu se cunoaste cauza acumularii de
lichid in pericard, se foloseste termenul revarsat lichidian pericardic sau doar lichid pericardic; E.
dupa resorbtia edemului tegumentul ramane incretit"

151. R. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ce A. mixedemul localizat este in mod tipic
periorbital, dar poate sa apara si in regiunea pretibiala B.edemul poate masca o reducere
importanta a yesutului adipos (si adesea si a celui muscular); C. cresterea fluxului limfatic se
produce drept raspuns la cresterea transsudarii de lichid in spatiul interstitial; D. exista doua
categorii de mecanisme prin care poate sa apara exces de apa in interstitiu E. in etapa de
preedem apare oligurie si crestere in greutate de 4-6 kg, fara edem vizibil,

152. R.l. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ce. A. pielea de deasupra zonei edematiate pare
ingrosata, desi in realitate este adesea subtiata din cauza nutritiei deficitare; B. cele mai
frecvente boli edematoase cronice sunt IC si colita ulceroasa: C. cresterea fluxului mfatic se
produce in masura in care nu exista un blocaj al Canalelor limfatice D. excesul de apa din
interstitiu poate fi produs prin modificarea presiunilor care deplaseaza apa prin bariera dintre
compart mentul vascular si cel interstitial; E. edemul asimetric produs de decubitul preferenjal
pe o parte poate induce in eroare cu privire la etiologia edemului;

153. R.I. edem si la RHS in general, u.a.s.c.ge. A. distributia edemului ofera nformalii
importante cu privire la cauza B. in cele mai frecvente boli edematoase cronice se produce
adesea o crestere importanta a tesutului adipos (si frecvent si a celui muscular) C. exista
schimburi ample intre compartimentele vascular si ex travascular: D. excesul de apa din
interstitiu poate fi produs prin cresterea permeabilitatii bariere dintre compartimentul vascular si
cel interstitial E. edemu asimetric produs de decubitul preferential pe o parte poate sugera
edemul nu ar fi generalizat, ci localizat;

154. R edem si la RHS In general, u a.S.C. .e. A. edemu insuficienta din cardiaca este mai
important la membrele inferioare; B. edemu nseamna exces de apa in tesutul interstitial C.
acumularile de apa in seroase nu reprezinta edem propriu-zis; D. Cel mai important criteriu de
clasificare a edemului este localiZarea E. edemu nefrotic afecteaza in special pleoapele mod
organele genitale externe data fiind laxitatea tesutului conjunctiv din aceste teritorii;

155. R edem si la RHS in general, U.a.S.C.Cae. A. edemul din IC se observa la membrele


inferioare in special dimineata. B. edemul nseamna excess de apa in compartimentul interstitia
sau extravascular. C. acumularile de apa in seroase pot insoti edemul atunci cand D. criteriul de
clasificare a edemului cu cea mai mare relevanta practica este mecanismul; E. edemul nefrotic
se asociaza cu hiperaldosteronismi

156. R edem si la RHS in general, u.a.S.c.c.e. A. edemul sistemic devine evident la examenul
fizic abia dupa ce s- au acumulat cativa (4-6) litri de apa in spatiul interstitial, B. apa in exces din
interstitiu provine din vasele de sange C. acumularile de apa in seroase pot fi considerate
ocalizari/ forme particulare ale edemului D. criteriul de clasificare edemului cel mai relevant
pentru depistarea cauzei si instituirea unui tratament este mecanismul E. o cauza tipica de
edem nefrotic este GPLM, care de obicei determina si insuficienta renala; 157. R edem si la
RHS in general, u.a.s.c.cae. A. prima manifestare a RHS poate sa fie scaderea in greutate
aparent inexplicabila; B. apa in exces din compartimentul extravascular provine din
compartimentul vascular; C. cand apa se acumuleaza In seroase din cauze sistemice, va fi
bogata in proteine; D. edemul poate fi clasificat d.p.d.v. al localizarii drept situat la membreie
inferioare sau la fata E. edemul din GNDA este prototipul de edem nefritic; 158. R.l. edem si la
RHS in general, u.a.S.c.c.e A. printre primele manifestari ale RHS se afla adesea reducerea
cantitatii de urina mergand pana la oligurie; B. apa in exces din interstitiu provine in cea mai
mare parte din capilare; C. cand apa se acumuleaza in seroase din cauze sistemice, va fi un
exsudat D. paralizia produce edem unilateral prin scaderea drenajului limfatic si venos pe
partea afectata; E, in edemul nefritic temperatura cutanata este crescuta N

159. R edem si la RHS in general, U.a.s.c.cue. A, pacientul poate sesiza acumu- larea de apa
prin faptul nu-l mai incape incaltamintea (mai ales catre sfarsitul zilei); B. trecerea apei din vas
in interstitiu se produce mai ales la capilarelor intrucat acestea au peretele cel mai subtire C.
acumularea de apa in seroase din cauze sistemice se numeste hidropericard hidrotorace
respectiv hidroperitoneu. u D. administrarea de hormon de crestere poate provoca edem; E
edemul nefritic se asociaza, in mod caracteristic, cu poliurie

160, RI, edem si la RHS in a general, u.a.s.c.cae. u A. pacientul poate sesiza acumularea de
apa prin faptul ca ramane urma de la sosete pe glezneB. peretele capilarelor reprezinta bariera
separa spatiul care vascular de cel interstitial; C. dintre denumirile de hidrotorace, hidropericard
si hidroperitoneu, prima nu este folosita in mod curent: D. la producerea edemului din sarcina
contribuie excesul de hormoni feminin E. edemul nefritic se asociazia in mod caracteristic cu
proteinurie ecu hipoalbuminemie:

161. F.d.u. affirma r I. starea normala a tesutului subcutanat: a. moleculele de proteoglicani din
tesutul interstitial sunt strans lipite una de cealalta (tesutul subcutanat este compact); b.
proteoglicanii nu sunt separati intre ei prin apa libera; C. tesutul subcutanat este elastic (revine
imediat la forma initiala dupa ce este deformat). d. la comprimarea tesutului subcutanat, prin
apasarea cu degetul, nu groapa; care este inlantuirea logica justa: B. b-a-c-d E, d a c b

162. F.d.u. afirmati r.I. tesutul subcutanat edematiat a. la comprimarea tesutului subcutanat, prin
apasarea cu b. apare apa libera care separa moleculele de proteoglicanii c. tesutul subcutanat
isi pierde elasticitatea, devine plastic; care este inlan!uirea logica justa: D. b-c-a

163. R.I. deosebirea dintre edem si starea normala a tesutului subcutanat, fd. cele doua stari 1.
in mod normal; 2. cand se instaleaza edemul; urmatoarele caracteristici: a. la comprimarea
tesutului subcutanat, prin apasarea cu degetul, ramane groapa; b. moleculele de proteoglicani
mplutesc" in apa; c. fiind compact, tesutul subcutanat este elasticid. proteoglicanii nu sunt
separati intre ei prin apa libera; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1. b-2, c-
2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a 2. b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1. d-1 164. R.I. deosebirea dintre
edem si starea normala a tesutului subcutanat, f.d. cele doua stari: 1. in mod normal 2. cand se
instaleaza edemul 3. in cazul edemul infiamator, si urmatoarele caracteristici a. apare apa libera
care separa moleculele de proteoglican b. la comprimarea tesutului subcutanat, prin apasarea
cu degetui, nu ramane groapa. c. moleculele de proteoglicani din tesutul interstiliai sunt strans
lipite una de cealalta; d. fiind elastic, tesutul subcutanat revine imediat la forma initiala care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B a-1, b-2, c-1. d-3 C. a-2; b-3; c-1; d-1 d-2, b-3, c-1, d-1
a-3, b-1, c 2, d-1 E. a-3, b-2, c-1, d-1

165. R.I. deosebirea dintre edem si starea normala a tesutului subcutanat, f.d., cele doua stari:
1. in mod normal; 2. cand se instaleaza edemu; 3. in cazul edemul inflamator; si urmatoarele
caracteristici: a. intrucat moleculele de proteoglicani sunt strans impachetate, tesutul subcutanat
este compact si isi pastreze forma: b. la comprimarea tesutului subcutanat, prin apasarea cu
degetul, nu ramane groapa; c. tesutul subcutanat isi pierde elasticitatea, devine plastic; d.
acumularea de apa in tesutu subcutanat este insotita de proteine si de celule; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-1; C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-
3, d-1 E. a-3, b-2, c-1, d-1

166. F.d.u. evenimente care apar dupa episoade repetate prelungite de edem si mai ales in
cazul edemului cronic:a. depunere de colagen; b. difuziunea dificila a oxigenului prin grosimea
stratului de edem; c. ingrosarea indurarea tesutului subcutanat; d. hipoxie locala; e. pielea de
deasupra zonei edemaatiate pare ingrosata; Care este lantul cauzal corect:. F.d.u. evenimente
care apar dupa episoade repetate si prelun- gite de edem si mai ales in cazul edemului cronic:
a. tulburari trofice si favorizarea infectiilor cutanate si subcutanate; b. difuziunea dificila a
substantelor nutritive; c. dermita, celulita: d. nutritie deficitara; e. roseata caldura locala; care
este lantul cauzal corect: B. b-d-a-c-e

168. F.d.u. evenimente care apar dupa episoade repetate si prelungite de edem si mai ales in
cazul edemului cronic: a. difuziunea dificila a substantelor nutritive; b. nutritie deficitara: c.
disparitia glande sudoripare Sebacee d. piele uscata; care este lantul cauzal corect: A. a-b-c-d

169. Tulburari trofice care apar ca urmare a edemului cronic S.u.c.e A. disparitia anexelor pielii,
B. piozitate excesiva C. piele ingrosata hipercheratoza E. ulceratii: F. leziuni cutanate greu
vindecabile;

170. R.I. evidentierea edemului rin examen fizic, u.a.s.cc.e. A pentru evidentierea godeului,
trebuie sa apese cu degetul tegumentul (cel mult o secunda );B, la pacientul mergator, edemul
se evidentiaza prin apasare pe regiunea sacrata: C. uneori edemul devine evident Cu ocazia
efectuarii unei alte manevre de examen fizic; D. evidentierea edemului este mai dificila la
peretele al bdominal din cauza inexistentei unui plan dur subiacent. E la gamba, edemul se
evidentiaza cel mai bine in regiunea posterioara

171. evidentierea edemului prin examen fizic, u.a.s.c.cae. A. pentru evidentierea godeului,
examinatorul trebuie sa apese pe tegumentul situat deasupra unui plan moal B. la pacientul
alitat, edemul se evidentiaza prin apasare pe Stern C. la pacientul cu edem, palparea spatiilor
intercos tale in cadrul tale examenului toracelui poate lasa amprente pe tegumentele toracelui
D. la fata, demonstreaza edemuli se face prin evidentierea -godeului E la san, edemul se
evidentiaza cel mai bine in cadranul supero-extern

172. R.I evidentierea edemului prin examen fizic, u.a.S.c.c.e. A. evidentierea edemului se face
comprimand perseverent si progresiv tesutul subcutanat pe planul dur subiacent; degete va
capata aspect de coaja de portocala (porii cutanati devin evidenti); C. la pacientul cu edem,
poate ramane o amprenta pe torace in urma apasarii ferme si prelungite cu stetoscopul: D.
edemul bratului se evidentiaza cel mai bine in regiunea anterioara E. Ia membre, edemul see
evidentiaza cel mai bine pe fetele de extensie;

173. R.I. evidentierea edemului prin examen fizic, u.a.s.c.c.e. A. pentru decelarea unui edem
incipient, se apasa anterior si superior de maleola mediala B. dupa strangerea intre doua
degete a pliului cutanat dintr-o zona edematiata tegumentul pacientului ramane amprentatC.
evidentierea edemului se face usor. la nivel sacrat intrucat exista un plan dur subiacent; D. la
coapsa, edemul se evidentiaza cel mai bine in regiunea supero-externa E. la pacientul care se
deplaseaza, edemul se observa initial premaleolar, ulterior retrotibiali

174. U.fd.f.d. evidentierea edemului in absenta unui plan dur subiacent s.c.f.c.e.: A.
Demonstrarea edemului peretelui abdominal B, se face prin apasarea ferma cu degetele
subombilical C. cu evidentierea aspectului de .coaja de portocala; D. urmata de desprinderea
dege- telor si observarea; E. persistentei aspectului de coaja de portocala

175. U f.d.f.d. evidentierea edemului in absenta unui plan dur subiacent s.cf.c.. A. Pentru
evidentierea godeului. B. examinatoru strange ntre doua degete C.(de obicei, police si inelar) D.
ferm si persistent pliul cutanat E. din ragiunea unde vrea sa deceleze prezenta edemului.

176. Pentru c.du. regiuni evidentierea edemului nu se face prin pensarea pliuiui cutanat intre
doua degete A. coapsa B. regiunea pretibiala; C. peretele abdominal D. membrul superior; E.
sani

177. U.f.d.f.d. evidentierea edemului cu ocazia efectuarii unor alte manevre de examen fizic
s.cf.cae, A. Edemul poate deveni evident, B. in urma palpari spatiilor ntercostale C. (pentru
evidentierea modului in care acestea expansioneaza: D. in inspiratie) tegumentele toracelui
pacientului; E. inrosindu-se dupa presiunea exercitata de degetele examinatorului

178. U.fd.fd. evidentierea ede mului cu ocazia eiectuarii unor alte manevre de examen fizic
s.cs.f cae. A. La auscultatia inimii B. ramane urma de la stetoscop;C. dupa apasarea mai ferma
si mai indelungata pe toracele pacientului: D. mai ales la auscultatia unor focare mai sus
situate; E. in special a celui apexian.

179. F.d.u. aspecte legate de localizarea edemului. a. asimetrie corporala (un san/membru mult
mai marel gros decat celalalt); b. pacientul are decubit preferential pe o parte sau pe alta: c.
acumularea de lichid va fi mult mai evidenta pe partea decliva; d. risc de confuzie cu alte
patolog care este lantul cauzal/ logic just : B. b-c-a-d

180. R. confuziile pe care le poate genera decubitul preferential pe o parte, f.d.u. nceputuri de
fraza 1. edernatierea excesiva a unui san; 2. edematierea excesiva a unui membru inferior.
membru superior: si urmatoarele sfarsituri de fraza a. poate duce la confuzia cu un edem
limfatic; b. poate duce la confuzia cu o tromboza venoasa profunda: c. poate duce la confuzia
cu o tumora mamara: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c 3: C. a 2. b-3, c-
1; D. a 3, b-1, c-2; E. a 3. b-2, c-1;

181. R.I. localizarea la fata a edemului f.d.u. inceputuri de 1. este mai frecvent intalnita la
pacienti 2. poate fi observata si la pacienti 3. din cauza ortopneei, este foarte rar observata la
pacientii. 4. intrucat adesea fata este emaciata, este foarte rar observata la pacientii si
urmatoarele sfarsituri de fraza a. cu patologie renala: b. cu edem carential;c. cirotici d. cardiaci
care sunt asocierile corecte: A a 1. b-2, c-4, d-3; C. a b-3. c-1.d4: D. a-2. b4.c-1. d-3; E. a-, b-
1.c-2, d-3;
182 RI. localizarea la fata a edemului . A se constata fata umflata; B. edemul se observa mai
ales in jurul ochilor C. apa se acumuleaza mai ales acolo unde tesutul conjunctiv este mai lax
adica mentonier D. Localizarea faciala a edemului este mai evidenta seara: E. in timpul
clinostatismului nocturn scade afluxul de sange spre partea superioara a corpului;

183. U fdfd. edemul s.cfge A. Cresterea in greutate care insoteste formarea edemului: B este de
regula sesizata inca de la inceput intrucat C. expansiunea tesutului subcutanat se produce D in
zona abdomenului si a coapselor teritorii E. tinute de obicei sub observatie de cei ingrijorai de
greutatea lor

184.edemul A La instituirea tratamentului diuretic se poate: B. produce in primele zile: C. o


scadere in greutate aparent D. tara edeme evidente: E si fara RHS.

185. RL valorie presiuni hidrostatice (ph) si ale presiuni oncotice (po).fdlu, compartimente: 1. la
extremitatea arteriala a 2. la extremitatea venoasa a 3. in urmatoarele valori orientative: b. po.
28 mmHg. c.ph. -30 mmHg care sunt asocierile corecte: A a 1. b-2, c-3 B: a-1, b-3, c2: C. a 2, b-
3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E a 3, b-2, c-1:

186. RJ. valorie p h. si ale po.1. la extremitatea arteriala a capilarului 2. la extremitatea venoasa
a capilarului 3. in interstitiu; si urmatoarele valori orientative: a. p.o. 28 mmHg b. p.o. 6 mmHg;
10 mmHg care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2. C. a-2, b-3, c-1 D. a 3. b-1, c-2; E. a-3.
b-2, c-1;

187. R.I. valorile p.h. si ale p.0. considerand sensul pozitiv al presiunii dinspre vas spre
interstitiu, f.d.u.compartimente: 1, la capatui arterial al capilarului; 2. in capilar (la ambele
capete); 3. la capatul venos al capilarului; si urmatoarele valori orientative (in (mmHg) a. lichidul
este impins din was spre interstitiu cu o presiune de 35-22 13 b. lichidul este atras din vas spre
interstitiu cu o presiune de 15-22= -7 c. p.h. neta 10 (-5) 15; d. p.h. neta 30 - (-5) 35; e. p.o. neta
- 28+6 -22; care sunt asocierile corecte: A, a 1. b-1. c-2, d-3. e-3; B a-1, b-3, c-3, d-1, e-2; C. a-
1, b-3, c-3, d-2, e-1; D. a 3, b-1, c 2, d-1, e-3; E. a-3, b-2, c-1, d-1, e-3, 188. C.d.u. substante nu
poate trece liber prin peretele capilarelor: A. apa B. albumine; C. ureea D. electroliti E. molecule
cu &lt;30 A (200 A pentru capilarul hepatic).

189. F.d.u evenimente r.l. fiziologia (normala a) tesutului interstitial si a cavitatilor seroase: a. nu
se acumuleaza proteine in interstitiu; b. limfaticele din tesut indeparteaza micile cantitati de
proteine scurse din vase; c. p.o. este mare in vas si mica in nterstitiu d. lichidul ramane in
capilare; care este succesiunea logica: B. b-a-c-d

190. R. fiziologia tesutului interstitial si a cavitatilor seroase f.d.u. cauze 1.in interstitiu ph este
negativa 2. nu se pierd proteine din vas; 3. exista un echilibru intre cantitatea de lichid care
patrunde in spatiul interstitial si cea care il paraseste: b. p.o. tisulara este scazuta, c. spatiul
vascular si cel extravascular isi mentin dimensiunile; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3 B. a-1, b 3, c 2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

191. R fiziologia tesutulu interstitial si a cavitatilor seroase, f.d.u. Cauze: 1 in cavitatile seroase
p.h. este negativa 2. jonctiunile stranse ale endoteliului capilar sunt impermeabile pentru
proteine: 3. seroasele sunt cavitati virtuale si nu contin tesut interstitial; si urmatoarele
consecinte: a, cele doua foite ale seroasei stau lipite una de cealalta; b. nu se pierd proteine din
vas; c. acumularile de apa in seroase nu reprezinta edem propriu-zisi care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

192. U.f.d.f.d., denumirea acumu. larii de lichid in seroase s.c.f.c e. A. Acumularea sistemica de
lichid (avand un unic mecanism) B. atat de mare incat pacientul are edem generalizat asociat;
C. cu transsuedate in s D. se numeste anasarca, termen indeobste rezervat pentru; E. RHS de
cauza hepatica.

193. U.fd.f.d. denumirea acumularii de lichid in seroase s.c.f.c.e A. Termenul de anasarca este
folosit pentru acumularea; B. de lichid de cauza hepatica; C. intrucat In acest caz exista treiD.
mecanisme separate, si nu unul singur cu actiune sistemica; E. care explica prezenta ascitei, a
lichidului pleural si a edemului.

194. R.I. clasificarea edemului pe baza mecanismului si a localizarii f.d.u. Inceputuri de fraza: 1.
edemu prin scaderea p.o. din Vasi 2. edemul inflamator. 3. edemul prin cresterea p.h. din Vasi
si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. poate fi doar sistemic; b. poate fi doar local. c. poate fi atat
sistemic, cat si care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1. c-3 E.
a-3. b-2, c-1

195. R.I. clasificarea edemului pe baza mecanismului si a localizarii, f.d.u. inceputuri de fraza: 1.
edemul prin cresterea permeabilitatii barierei indusa hormonal 2. edemul inflamator din cadrul
reactiilor anafilactice; 3. edemul produs de paralizie; si urmatoarele sfarsituri de fraza a. poate
cuprinde mai multe teritorii b. poate fi doar sistemic; c. poate fi unilateral care sunt asocierile
corecte: A. a-1 b-3 c-2 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2 b-3 c-1 E. a-3 b-1 c-2

196. Elemente care favorizeaza aparitia edemului su ce. A. cresterea aldosteronului; B.


scaderea fluxului limfatic; C. arteriolodilatatie D. cresterea albuminelor in vas; E, cresterea p.h.
arteriale;

197. Elemente care favorizeaza aparitia edemului s.u.c.e. A. cresterea ADH: B. a p.o.
intravasculare C. cresterea fluxului limfatic; albuminelor D. cresterea lichidul interstitial; E.
permeabilitatea capilarelor pentru apa si electroliti,

198. Hiperaldosteronismul are Consecinte. Cea A. scaderea angiotensinei; B. cresterea a FSR:


C. Scaderea natremiei D. scaderea kalemiei; E. stimularea

osmoreceptorilor hipotalamicicu secretie de ADH; e

199. Hiperaldosteronismul are u consecinte, ce. A. cresterea reninei B. cresterea Na la nivelul


MD; C. Scaderea natriuriei D. scaderea kaliuriei; E. edeme, daca este primar

200. Circumstante care provoaca hiperaldosteronism s.U.c e. A. scaderea metabolizarii


hepatice; B. dieta hiposodata C. hipoalbuminemia marcata; D. cresterea reninei. E cresterea Na
la nivelul MD;
201. Circumstante care provoaca hiperaldosteronism s u Cee. A: stenoza de artera renala: B.
tratamentul cu furosemid; C. insuficienta cardiaca stanga; D. cresterea FSR; E. secretia de
ACTH

202. Circumstante care provoaca hiperaldosteronism S.u.Cae. A. boala Conn; B, tratamentul cu


spironolactona C, scaderea angiotensinei voloreceptorilor D. stimularea arteriali E, scaderea
kalemiei

203. Circumstante care induc sau nism S.U.C.e. A. cresterea volemiei si/sau a VSCE B. a doua
parte a ciclului menstrual C. cresterea FSR; D. carenta de proteine; E. Sarcina

204. Scaderea fluxului sanguin renal (a perfuziei renale) determina u. efecte, Cae. A. scaderea
angiotensinei B. cresterea Na la nivelul maculei densa C. contractia mai intensa a arteriolei
eferente decat a celei aferente; D. scaderea natriuriei; E. secretie de ADH;

205. Scaderea fluxului sanguin or renal (a perfuzie renale) determina u. efecte, ce. A. cresterea
reninei; B. Scaderea natremiei C. scaderea kalemiei; D. scaderea kaliuriei E. stimularea
osmoreceptorilor hipotalamici

206. R.I. diferentierea starilor care produc de cele care nu produc edem, f.d.u. circumstante: 1.
scaderea VSCE produce edem 2. scaderea volemiei nu produce si u. situatiil stari patologice: a.
dieta hiposodata: b. insuficienta cardiaca stanga c. arsurilel hemoragiile masive, deshidratarea;
d. retentia de lichid in cavitatea peritoneala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1. c-2, d-2 B.
a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2. d-1 D. a 2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1

207. R.l. presiunile care deplaseaza apa intre cele doua compartimente ale spatiului extrace-
lular, f.d.u. categorii: deplaseze catre interstitiu; 2. presiuni care fac apa sa se deplaseze catre
vas; urmatoarele presiuni: a. p.h. interstitiala. numita si tensiune tisulara; b. p.o. din vas; c. p.o.
interstitiala: d. p.h. din vas; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-
2 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a 2. b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

208. F.d.u. presiuni care deplaseaza apa intre cele doua compartimente ale spatiului extrace 1.
p.o. interstitiala: 2. p.h. din vas; 3. p.h. interstitiala 4. p.o. din vas; si urmatoarele caracterizari a.
presiunea care absoarbe apa din vas in interstiliu si o tine in iinterstitiu b. presiunea care
impinge apa din vas c, presiunea care absoarbe apa din interstitiu in vas si o tine in Vas. d.
presiunea care impinge apa in Vas care sunt asocierile corecte:A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-1, b-3,
c 2, d-4: C. a-2, b-3, c-1, d-4; D. a-4, b-2, c-1, d-3 E. a-4, b-3. c-1, d-2;

209. Uf.d.f.d. mecanismul edemului s.c.f.c.e, A. Cand excesul p h. din vas sau sistemic; apa in
B. se produce retentie de intregul organism, invariabil; C. insotita de cationul si anionu avand
concentratia cea D. mai mica in mediul extracelular (Na si Cl stare numita E. retentie hidrosalina
(RHS)

210. R.I. modificarea presiunilor ca mecanism al edemului u.a.S.C.C-e. A. presiunile care


deplaseaza apa intre cele doua compartimente ale spatiului extra celular sun numite si forte
Starling B. p.o. este presiunea osmotica exercitata de moleculele cu masa moleculara foarte
mare. adica de proteine: C. p.0. este presiunea osmotica exercitata de moleculele care nu
separare dintre vas si interstitiu; D. edemul poate sa apara prin excesul presiunilor care fac apa
sa se deplaseze catre vas: E. edemul poate sa apara prin excesul p.h. din vas; F. retentia de
Na este esentiala pentru instalarea oricarui edem generaliza

211. R madificarea presiunilor ca mecanism al edemului u.a.S.C.Cae. A. p.o este numita si


presiune coloid osmotica; B. p.o. este presiunea osmotica exercitata de moleculele care nu pot
sa treaca liber prin peretele capilar. C. edemul poate apara prin deficitul presiunilor care fac apa
sa se deplaseze catre interstitiu D. de obicei, in patogeneza edemului este implicata
modificarea uneia dintre presiunile care compartimentul interstitial E. edemul poate sa apara
prin deficitul p o. din vas:

212. R.I. mecanismele implicate in producerea retentiei hidrosaline (RHS), u.a.s.c.c.e e. a.


intotdeauna este implicat sistemul renina-angiotensina-aldosteron, b. SRAA actioneaza in
general in intregul organism (ca un intreg sistem hormonal), c. antagonistii specifici ai
receptorilor AT2 de tip 1 sunt blocantii receptorilor de angiotensina BRA , d. endotelina este o
peptida vasodilatatoare potenta, eliberata de celulele endoteliale, e. cresterea endotelinei
contribuie la retentia de Na din IC;

213. R.l. mecanismele implicate in producerea RHS, u.a.s.c.c.e: A. SRAA este implicat mai ales
prin vasopresina, B. SRAA actioneaza si local intrarenal; C. pe langa SRAA mai sunt si alti
factori care contribuie la RHS; D. concentratia endotelinei creste in IC; E. cresterea endotelinei
contribuie la edemul din IC

214. . R.l. mecanismele implicate in producerea RHS, u.a.s.c.c.e: A.aldosteronul este hormonal
care elimina Na din organism; B. AT2 induce constrictia arteriolei eferente prin activarea
receptorilor AT2 de tip 1; C. principalul factor care mai contribuie la RHS pe langa SRAA este
arginine-vasopresina numita si ADH; D. cresterea endotelinei contracareaza vasoconstrictia
renala din IC; E. exista si factori care inhiband natriureza tind sa contrabalanseze RHS

215. R.l. felul in care PNUA contracareaza retentia de Na si cresterea presiunii arteriale din
starile hipervolemice fdu mecanisme generale: 1.excretie de Na si apa; 2. Dilatatie arteriolara si
venoasa si mecanisme particulare; a. inhibarea reabsorbtiei Na in tubul prximal; b. cresterea
filtrarii glomerulare; c. inhibarea eliberarii reninei si ALDO; d. antagonizarea actiunii factorilor
umorali vasoconstrictori (AT2 AVP); e. antagonizarea actiunilor vasoconstrictoare ale sistemului
simpato-adrenergic care sunt asocierile corecte: A. a-1;b-1;c-1;d-2;e-2

216. factori care participa la producerea reactiei imediate vasoconstrictoare induse de scaderea
VSCE sunt urmatorii c.e.: A. reactia simpatoadrenergica; B. angiotensina; C. PNU; d. AVP; e.
endotelina

217. Fdu evenimente implicate in producerea edemului: a. scaderea FSR; b. RHS; c. punerea in
miscare a SRAA; d. diminuarea VSCE si care este lantul cauzal correct: E.d-a-c-
218. F.d.u. evenimente implicate in producerea edemului: a. activarea osmoreceptorilor din
hipotalamus; b. cresterea presiunii osmolice plasmatice. C. Creste secretia de AVP: care este
lantul cauzal corect: C. b-a-c

219. F.d.u. evenimente implicate in producerea edernului: a. cresterea secretiei de AVP; b.


activarea baroreceptorilor din vene, atrii si carotide; c, rea presiunii intravasculare; care este
lantul cauzal corect: E. c-b-a

220. F.d.u evenimente care explica felul care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. vasoconstrictie neosmoticacresterea rezistentei arteriale sistemice si
renale; c. activarea receptorilor ventriculari si arteriali. d. scaderea debitului cardiac, care este
lantul cauzal corect: E. d-c-a-b

221. F.d.u. evenimente Care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. vasoconstrictie neosmotica, cresterea rezisteniei arteriale sistemice si
renale, activarea SRAA: b. activarea receptorilor ventriculari si arteriali; c. scaderea debitului
cardiac, d. stimularea SN simpatic; care este lantul cauzal corect: D. c-b-d-a

222. F.d.u. evenimente Care explica felul in care erea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului a. SRAA b. retentie renala de Na cresterea rezistentei arteriale sistemice
si renale, c. scaderea debitului cardiac; d. activarea receptorilor ventriculari si arteriali. e.
restabilirea si mentinerea VSCE care este lantul cauzal corect: C. c-d-a-b-e

223. F.d.U. evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului. a. activarea receptorilor ventriculari si arieriali. b. retentie renala de Na.
cresterea rezistentei arteriale sistemice si renale; c. restabilirea si mentinerea VSCE d.
scaderea debitului cardiac e. activarea SRAA: D. d-a-e-b-c

224. F.d.u, evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului a. arteriolodilatatia sistemica. b. cresterea debitului cardiaci c. restabilirea
si mentinerea VSCE: care este lantul cauzal corect: A.a-b-c

225. F.d.u. evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. anteriolodilatatia sistemica; b. restabilirea si mentinerea VSCE: c.
activarea baroreceptorilor arterial d. retentie de apa, cresterea rezistentei arteriale sistemice si
renale; e. stimularea neosmotica a AVP; care este lantul cauzal corect: D. a-c-e-d-b

226. F.d.u evenimente care explica felul in care umplerea arteriala deficitara este implicata in
producerea edemului a. stimularea neosmotica a AVP, cresterea rezistentei arteriale sistemice
si renale, activarea SRAA: b. atatia sistemica c. activarea baroreceptorilor arterial d. stimularea
SN simpatic; e. restabilirea si mentinerea VSCE; care este lantul cauzal corect: B. b-c-d-a-e

227. F.d.u. evenimente care explica felul in care umplereaarteriala deficitara este implicata in
producerea edemului: a. retentie de Na cresterea rezistentei arteriale sistemice renale: b.
activarea baroreceptorilor arteriali: c. activarea SRAA: d. arteriolodilatatia sistemica; e.
restabilirea si mentinerea VSCE care este lantul cauzal corect: D.d-b-c-a-e
228. R.I. starile patologice care produc edem prin umpiere defi citara (absoluta sau relativa) a
patului arterial, fd.u. categorii: 1. scaderea debitului cardiac, 2. arteriolodilatatie sistemica:
urmatoarele stari patologice: a. deplasarea in alte compartimente a lichidului intravascular; b.
arteriolodilatataare; C. Sepsis d. scaderea volumului de lichid extra celular. care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a
2. b-2, c-1, d-1;

229. R.I. starile patologice care produc edem prin umplere defi- patului arterial, f.d.u. categorii:
1. scaderea debitului cardiac prin afectiuni cardiace; 2. scaderea debitului cardiac prin
deplasarea in alte compartimente a lichidului intravascular. 3. arteriokodilatatia sistemica si
urmatoarele stari patologice: a. IC cu debit cardiac scazut b. ciroza C. Sarcina; d. scaderea p.o.,
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3. c-3, d-2; B. a 2, b-1, c 3, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-3; D. a-
3, b-1, c 2, d-3; E. a 3, b-2, c-1, d-3;

230. R.I. starile patologice care produc edem prin umplere deficitara a patului arterial 1.
scaderea debitului cardiac prin afectiuni cardiace; 2. scaderea debitului cardiac prin deplasarea
in alte compartimente a lichidului intravascular; 3. a sistemica; si urmatoarele stari patologice: a.
tamponada cardiaca: b. IC cu debit crescu C. Cresterea permeabilitatii capilare; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B.a-1, b-3, c-2 C.a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

231. R starile patologice care produc edem prin umplere deficitara (absoluta sau relativa) a
patului arterial, f.d.u. categorii: 1. scaderea debitului cardiac prin afectiuni cardiace; 2.
arteriolodilatatia sistemica: 3. scaderea debitului cardiac prin deplasarea in alte compartimente
a lichidului intravascular; si urmatoarele stari patologice: a. fistula arteriovenoasa: b. sindromul
nefrotic; c. pericardita constrictiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2,
C D a-2, b-3, c-1

232. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u as.c cue. A. peptidele natriuretice
(PNU) tind contrabalanseze RHS prin favorizarea natriurezei; B. cresterea PNU in ICCg si in
ciroza cu ascita este insuficienta pentru a impiedica formarea edemului C. vasoconstrictia ca
raspuns la scaderea VSCE vizeaza redistri- buirea VSCE catre teritoriile vitale D. stimularea
adrenergica determina vasoconstrictie renala; E. AVP creste diureza apoasa;

233. RI. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. PNU este de fapt o
polipeptida: B. pe vas, PNU actioneaza similar endotelinei C. reactia simpatoadrenergica la
scaderea VSCE include activarea nervilor simpatici renali: D. stimularea adrenergica creste
transportul de sodiu si fluid prin epiteliul tubului proximal: E. AT2 are efect vasoconstrictor
generalizati

234. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.g.e, A. distensia atriala
determina eliberarea PNU atriale (PNU-A) B. este secretat de miocitele atriale si ventriculare; C.
activarea nervilor simpatici renali ca raspuns la scaderea VSCE contribuie la stimularea SRAA:
D. umpierea arteriala deficitara actioneaza avand ca punct de plecare fie scaderea debitului
cardiac, fie arteriolodilatatia sistemica E AT2 este activa in special pe arteriolele aferente:
235. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. retentia de Na
determina elberarea PNU-A; B. actioneaza deficitar In IC, ntrucat apare rezistenta actiunea
periferica a PNU C. reactia mai lenta la scaderea VSCE consta in RHS: D. AT2 care intra in
circulatia sistemica stimuleaza productia de aldosteron de catre zona glomerulosa din
corticosupra- renala E. constrictia arteriole eferente indusa de AT2 creste p.h. din capilarele
peritubulare;

236. RI. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e.: A. un precursor al PNU-A
cu greutate moleculara mare este depozitat in granulele secretorii din miocitele atriale; B. in
starile edermatoase creste responsivitatea la actiunile PNU. C. RHS ca raspuns la scaderea
VSCE vizeaza Cresterea volemiei pentru a se obtine o umplere mai adecvata a patului arterial.
D. stimularea productiei aldosteron de catre AT2 induce hiperaldosteronismul secundar
caracteristic pentru multe stari edematoase; E. RHS indusa de hiperaldosecundar secundar are
o contributie importanta la produ cerea edemului;

237. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e. A. PNU-A contracareaza
retentia de Na si cresterea presiunii arteriale din starile hiper. volemice: B. factorii umorali
implicati producerea RHS au ca actiuni generice retentia de Na si de apa si vasodilatatia; C.
RHS ca raspuns la scaderea VSCE contribuie la producerea edemului D. in starile edematoase
caracte- rizate prin hiperaldosteronism secundar, blocarea actiunii aldosteronului produce o
diurezamoderata E. in IC apare hiperaldosteronism secundar ca urmare a scaderii VSCE

238. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e. A. PNU-A creste excretia
de sodiu factorii care contrabalanseaza apoasa B.vasoconstrictie; C. RHS este mediata in
primul rand de SRAA D. spironalactona si amiloridu sunt medicamente care blocheaza actiunea
aldosteronului E. in sindromul nefrotic apare hiperaldosteronism urma scaderii VSCE

239. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. PNU-A scade filtrarea
glomerulara B. pe langa acesti factori umorali, la producerea anumitor forme de edem contribuie
si scaderea volumului sanguin circulant eficient (V SCE); C. SRAA este pus in miscare de
scaderea fluxului de sange renal ca urmare a diminuarii VSCE: D. spironolactoria este un
antagonist al aldosteronului; E. in ciroza hepatica apare hiperaldosteronism secundar scaderii
VSCE

240, R.I. diversii factori implicai in producerea edemului, u.a.s.c.c.e, PNU- A -creste reabsorbtia
sodiului in tubul proximal, B. scaderea VSCE contribuie la producerea edemului mai ales in IC si
in ciroza hepatica:C. RHS este mediata si de AVP; D. impiedica actiunea aldosteronului
canalelor epiteliale pentru Na E. hiperaldosteronismul secundar este un contribuitor important
RHS produsa de scaderea

241. R. diversii factori implicali in producerea edemului, u.a.s.c.ce: A PNU- A. eliberarea B.


VSCE reflecta gradul de umplere a patului arterial C. secretia de AVP este stimulata de
angiotensina: D. de obicei. SRAA este pus in miscare de cresterea VSCE; E tratamentul cu
hormoni steroizi produce edeme prin scaderea reabsorbtiei renale de Na
242. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.S.c.gae. PNU-A creste eliberarea
aldo- B. scaderea VSCE inseamna o umpiere deficitara a sistemului C. secretia de AVP este
scazuta de alcool; D. SRAA poate fi activat si de cresterea perfuziei glomerulare prin
vasoconstrictie renala; E. celulele juuxtaglomerulare sunt celuie mioepiteliale specializate
dispuse n jurul arteriole aferente

243. Ru- diversi factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e. A. PNU-A determina
dilatatie arteriolara si venoasa; B., scaderea VSCE poate surveni prin scaderea cantitatii de
sange trimise in patul arterial (prin scaderea debitului cardiac). C. secretia de AVP este scazuta
de PNU-A; D. AINS pot produce vasodilatalie renala prin privarea de prostaglandine vasoactive;
E. stimularea celulelor juxtaglomerulare prin cantitatea scazuta de Na produce bucla de reactie
tubuloglomerulara;

244. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.cae. A. PNU-A antagonizeaza
aciunile vasoconstrictoare ale AT2. ale AVP si ale sistemului simpato- adrenergic scaderea
VSCE poate surveni prin cresterea volumului patului arterial (vasodilatatie sistemica cu
scaderea rezistentei vasculare sistemice) C. secretia de AVP este stimulata de activarea
osmoreceptorilor din hipotaiamus prin cresterea presiunii osmotice plasmatice. D. ciclosporina
produce vasodilatatie renala: E in citoplasma celulelor juxta- glomerulare pot fi observate
granule secretorii care contin

245. RI diversi factori implicati in producerea edemului. u.a.s.c.cie. A. PNU cerebrala (PNU-B)
este strans inrudita cu PNU-A: B. umpierea patului arterial este deficitara si in caz de
hipovolemie; C. secretia de AVP este stimulata direct de scaderea presiunii ntravasculare; D. in
ciroza hepatica se produce vasodilatatie renala simultan cu vasodilatatia sistemica: E.masa
moleculara de aproximativ 40 kDa

246. RI. diversi factori implicati in producerea edemului. U.a.s.c.cae. A. PNU-B este depozitata
primul rand in miocardul ventricular. B. in hipovolemie se produce scaderea nu doar a VSCE, ci
a volumului de sange in ansamblu C. scaderea presiunii intravasculare activeaza i din vene, T D
angiotensinogenul este o a globulina sintetizata de plasmocite E. sistemul simpato-adrenergic
include terminatiile nervoase sim- patice si calecolaminele circulante

247. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.c.e.: A. PNU-B este eliberata
cand creste presiunea diastolica ventriculara B. in hipovolemie nu doar patul arterial, ci si cel
venos si capilar sunt umplute deficitar, C. la multi pacienti cu IC. scaderea VSCE reprezinta un
stimul neosmotic pentru secretia de AVP; D. renina taie din substratul ei, angiotensinogenul, o
deca- peptida, angiotensina 1; E. edemul de hipoproteinemie apare in gastrita autoimuna.

248. R.I. diversi factori implicati in producerea edemului, uas.c Cie. A PNU este eliberat daca
sodiul este deficitar: B. scaderea vsCE tinde produca hipotensiune; C. la pacientii cu VSCE
scazut nu se produce o scadere normala a AVP la reducerea osmolaritatii; D. din angiotensina
1, prin taierea a doi aminoacizi rezulta o octapeptida, AT2; E. edemul de permeabilitate este
edemul produs de cresterea per- meabilitatii capilare;
249. RI. diversii factori implicati in producerea edemului, u.a.s.c.ce A. PNU este eliberat cand
atriul este destins; produca hipoperfuzie: C. cresterea AVP secundara sca- derii umplerii
arteriale contribuie la formarea edemului si la hiponatremie: D. aldosteronul creste re absorbia
Na tubul colector, E. cresterea p.h interstitiale favorizeaza formarea edemului;

250. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, u.as.c cae. A. PNU-B are actiuni
similare cu PNU-A: B. la scaderea vsCE organismul raspunde printr-o reactie imediata si printr-
o reactie mai lenta. C. umplerea arteriala deficitara determina activarea axei neuro- umorale (si
retentje hidrosalina renala D. aldosteronul scade excretia K de catre tubul colector. substante cu
masa moleculara mica si medie, dar nu contine proteine si nici celule;

251. R.I. diversii factori implicati in producerea edemului, uas.c.c.e. A nivelurile circulante ale
PNU-A si PNU-B sunt crescute in ICCg i in ciroza cu ascita. B.reactia imediata la scaderea
VSCE consta in vasoconstricie,- C. umplerea arteriala deficitara determina stimulare
adrenergica; D. cresterea osmolaritatii inhiba secretia de AVP, E. transsudatul iese din vasul de
sange sub actiunea p h. crescute sau a p.o. scazute,

252. Scaderea fluxului sanguin renal determina u. modificari, c e. A. Scaderea angiotensinei B.


cresterea concentratiei sodiulu la nivelul maculei densa c. dilatatia arteriolei eferente; D.
scaderea natriuriei. E. secretie de ADH:

253. Scaderea fluxului sanguin renal determina u. modificari, cae. A. cresterea reninei; B
scaderea natremiei: C. scaderea kalemiei; D. scaderea kaliuriei E. edem doar daca balanta
hidro- salina este pozitiva;

254. RI. cauza care a produs scaderea fluxului sanguin renal (FSR), f.d.u. circumstante: 1.
scaderea VSCE sau a volemiei; 2. scaderea volemiei cu balanta hidrosalina negativa: 3.
scaderea vsCE cu balanta si urmatoarele trasaturi: a. deshidratare, hemoragie b.edeme c.
retentie de Na (in tubul proximal) si deci de apa; d. nu apar edeme: e. perpetuarea retentiei de
Na (in tubui proxima) si deci de apa; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-2, d-3. e-3; B. a-
1, b-3, c-2, d-2, e-3; C, a-2. b-2, c-3. d-1. e-3; D.a-2, b-3, c 1, d-2, e-3; E.a-3, b-1, c-2, d-3, e-2;

255. R.d. fichidul prezent simultan in cavitatile peritoneala, pleurala si pericardica, U.a.S A.
poate reprezenta anasarca sau poliserozita B. poate fi transsudat Sau exsudat: c prin definitie,
In anasarca este totdeauna un exsudat D. se asociaza intotdeauna cu edeme in poliserozita
dar nu si in anasarca, E. poate sa apara prin cresterea p.h. sau printr-un process inflamator
sistemic;

256. R.I. anasarca, u.a.s.c.cae. A. edemul este generalizati B. de obicei edemul este dur si lasa
greu godeu intrucat este vechi C. se asociaza cu revarsate lichidiene in cavitatile serosae D. de
obicei, edemul nu apare pe peretele abdominal deoarece acientul este in decubit dorsal: E. de
obicei edemul nu apare la nivelul sanilor, deoarece pacienta este in ortopnee;
257. R.l. revansatele din cavitatile seroase din anasarca, u a.s.c.cae. A. seroasele sunt
dependente din punct de vedere fiziologic de spatiul interstitial: B. fichidul este serocitrin; C.
lichidul este bogat in proteine; D. aspectul lichidului indica transudat: E. aparitia lichidului are o
cauza generala

258. F.d.u. tipuri de edem: 1. edemul renal; 2. edemul venos; 3. edemul vechi; urmatoarele
trasaturi a. localizat, pielea se fichenifica in fazele avansate b. cartonat, dur prin acumulare de
fibroblast c. temperatura normala, culoare normala sau alba, pufos; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3, a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3. b-2, c-1; C. a-2;b-3;c-1

259. F.d.u. tipuri de edem: 1. edemul inflamator; 2. edemul recent: 3. edem vechi, in fazele
avansate. urmatoarele trasaturi: a. pielea este uscata, pigmentata, pare ingrosata, see
descuameaza b. moale, aspect lucios, uneori se observa picaturi de lichid transsudand prin
piele; c. rosu, dureros, cauza locala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a 2, b-1, c-3
C. a-2, b-3, c-1; D, a-3, b-1, c E. a-3; b-2; c-1

260. RI. teritoriul unde se observa edemul, u.a.s.c.c.e A. cel renal se observa initial
retromaleolar B cel cardiac se observa initial la fata; C cel inflamator se observa pretibial D, cel
venos se observa sacrat E. cel hepatic se observa la membrele inferioare, de obicei dupa
constituirea ascitei,

261. F.d.u. evenimente legate de activarea SRAA: a. activarea SRAA: b. renala c. absenta
prostaglandinelor vasodilatatoarei d. AINS care este lantul cauzal corect: E. d-c-b-a

262. F.d.u. evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului in
starile cu VSCE scazut: a. scade tensiunea (intinderea) la care sunt supuse celule
juxtaglomerulare (care actioneaza ca baroreceptori): b. scade presiunea din lumen si tensiunea
din peretele arteriolelor renale; c. umplerea deficitara a arteriolelor renale: d. creste sinteza si
eliberarea de renina e. perfuzie renala deficitara; care este lantul cauzal corect: E. e-c-b-d-a

263. F.d.u. evenimente Care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului
in starile cu VSCE scazut: a. perfuzie renala deficitara; b. scade cantitatea de Na care ajunge in
tubul distal la nivelul densa; din macula c. producie eliberare de menina d. scade filtrarea
glomerulara; e, stimularea celulelor f. scade presiunea de perfuzie glomerulara; care este lantul
cauza corect A. a-f-d-b-e-c

264. F.d.u. evenimente care explica felul in care sraa este implicata in producerea edemului in
starile cu VSCE scazut: a, AVP creste reabsorbtia de apa libera din tubii distali si din tubii
colectori; b. creste apa totala din organism; c. secretie de AVP: d. perfuzie renala deficitara; e.
stimularea receptorilor V2; care este lantul cauza corect D. d-e-c-a-b

265. F.d.u. evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului In
starile cu VSCE scazut: a. eliberarea reninei; b. activarea receptorilor B- adrenergici din celulele
juxtaglomerulare c. activarea sistemului simpato- adrenergic; d. scade inhibitia exercitata prin
baroreflex asupra centrului vasomotor, care este lantul cauzal corect E. d-c-b-a
266. F.d.u. evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului:
a. AT2 stimuleaza productia de aldosteron; b. creste osmolaritatea; c. retentie de apa; d,
aldosteronul creste reabsorbtia Na de catre tubul colector. e. secretie de AVP, care este lantul
cauzal corect: A. a-d-b-e-c

267. F.d.u. evenimente Care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului
a. creste p o, din capilarele peritubulare b. constrictia arteriolei eferente indusa de AT2 c. creste
reabsorbtia de sare si apa din tubul proximal si din ramul ascendent al ansei Henle;d. creste
proportia de apa care paraseste capitarele glornerulare; e. creste presiunea glomerulara; f.
creste concentratia proteinelor ramase in vas (la iesirea din ghemui glomerular si deci la
intrarea in capilarele peritubulare) care este lantul cauzal corect: B. b-e-d-f-a-c

268. F.d.u evenimente care explica felul in care SRAA este implicata in producerea edemului in
starile cu VSCE scazut la pacienti cu IC a. creste nivelul plasmatic al aldosteronului. b. scade
perfuzia hepatica (mai ales in timpul efortului); c, scade catabolismul hepatic al aldosteronului;
d. retentie de Na': e, aldosteronul persista mai mult timp in circulatie care este lantul cauzal
corect: B. b-c-e-a-d

269. RI, rolul mineraacorticoizilor in producerea edemului, u as c cea A. in majoritatea cazurilor


de hiperaldosteronism primar se produce o RHS importanta; B. dezoxicarticosteronul acetat.
este un mineralocorticoid potent; C. administrarea cronica de minerajocorticoizi potenti produce
o anumita retentie de NaCl si apa. D. auto limitarea RHS in conditii de exces de
mineralocorticoizi Se produce probabil prin reducerea filtrarii glomenulare si prin actiunea
substantelor natriuretice, E. excesul de mineralocorticoizi provoaca natriureza prin presiune
(fenomenul de .scapare" a Na')

270. R.I. rolul mineralocorticoizilor in producerea A. nivelurile persistent crescute ale


aldosteronului (sau ale altor mineralocorticoizi) izolate determina intotdeauna edem; B.
fludrocortizonul este mineralocorticoid potent C. retentia de sare si apa indusa administrarea
cronica de mineralocorticoizi potenti se autointretine; D. mineralocorticoizi scade filtrarea
glomerulara; E. administrarea cronica a unor mineralocorticoizi potenti produce edem;

271. F.d.u. evenimente care Na din starile cu exces de mineralocorticoizi: a. creste presiunea
arteriala sistemica b. cresterea volemiei prin RHS; c. creste natriureza; d. creste presiunea de
filtrare glomerulara: e, creste filtrarea giomerulara; care este lantul cauzal corect: B. b-a-d-e-c

272. R hiperaldosteronismul secundar (HAS) din starile cu VSCE scazut, u.a.s.c.cse. A. este un
contribuitor important la RHS sila aparitia edemului in IC. sindromul nefrotic, ciroza epatica B,
de obicei restabileste VSCE C. produce retentie de lichid, care insa este pierdut prin rinichi.
D.lichid in interstigiul periferic si in seroase in ICCg si in sindromul nefrotic: E. contribuie la
acumularea lchidului in cavitatea peritoneala in ciroza hepatica

273. F.d.u. evenimente legate de Has din starile cu VSCE scazut: a. lichidul retinut este pierdut
in interstijul periferic; Continua c. retentie de lichid in tentativa de a restabili VSCE d. nu se
produce natriureza prin presiune si se perpetueaza activarea SRAA care este lantul cauzal
corect:C. c-a-d-b

274. Care dintre umatorii nu este un hormon steroid apt produca prin cresterea reabsorbtiei
renale de Na A. glucocorticoizi: B. amilorid C. steroizi anabolizantii D. estrogen E.
progesteronice;

275. R. edemul prin cresterea p.h. din vas, f.d.u. categorii: 1. genera 2.loca si urmatoarele stari
patologice: a. glomerulonefritele difuze acute; b. bolile limfatice (obstructie mfatica) c. IC d.
bolile venoase (obstructie venoasa sau insuficienta venoasa); care sunt asocieriie corecte: A. a-
1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c 1,d-2; D. a 2. b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-
1;

276. R. edemul general prin cresterea p h. din vas, f.d.u categori: 1. RHS primara; 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd: 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism anterograd; urmatoarele stari patologice: a. afectiuni
renale; b. cresterea presiunii venoase sistemice c. arteriolodilatatie. care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b-2, c-1

277. R.U. edemul general prin cresterea p h. din vans, f.d.u. categori 1. RHS primaran 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd; 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism anterograd: si urmatoarele stari patologice: b. tratament cu
nifedipina c. afectiuni cardiacecare sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3: B. a-1. b-3, c-2; C. a
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

278. R. edemul general prin cresterea p.h. din vas, f.d.u categori 1. RHS primara; 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd; 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism a si urmatoarele stari patologice: a. IC congestiva; b.
tratament cu felodipina; c. IRA: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 D a
2, b-3, c-1; E, a 3, b-2, c-1;

279. R edemul general prin cresterea p h. din vas, f.d.u. categori 1. RHS primara; 2. RHS
secundara cresterii presiunii din capitare prin mecanism retrograd: 3. RHS secundara cresterii
presiunii din capilare prin mecanism anterograd; si urmatoarele stari patologice: a. tratament cu
amiodipina; b. IRC care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b 3, c-2 C. a-2, b-1, c-3;
D. a-3, b-1, c 2 E. a 3. b-2, c-1;

280. F.d.u. evenimente r edemu prin cresterea p.h. din vas: a. sechestrarea de lichid in
interstitiu; b. scaderea VSCE c. cresterii presiunii din capilare prin mecanism retrograd: d. RHS
e. cresterea presiunii venoase sistemice prin patologie cardiaca care este lantul cauzal corect:
E. e-c-a-b-d

281. F.d.u. evenimente r.l edemul prin cresterea p.h. din vas: a. RHS b. cresterea presiunii din
capilare prin mecanism anterograd; c, scaderea VSCE; d. sechestrarea de lichid in interstiju e.
arteriolodilatatie; care este tul cauzal corect: E. e-b-d-c-a
282. F.d.u evenimente care explica edemul prin cresterea p.h. din vas a pacienui tratati cu
antihipertensive, mai ales cu vasoditatatoare: a. creste transsudarea de apa din capilare b. aflux
crescut de sange catre capilare; c. creste presiunea in capilare; d. edem: e. arteriolodilatatie;
care este lantul cauzal corect: E. e-b-c-a-d

283. C.d.u. NU este un vasoditatator care poate produce edem prin aflux crescut de sange
catre capilares A. triamteren; B. hidralazina; C. metildopa D. minoxidil. E. antagonisti a-
adrenergici; F. blocant de canale de calciu dihidropiridinic,

284. Despre edemul cardiac, u.a.S.C.Cze. A. este dureros; B. in patogeneza intervin cresterea
presiunii venoase centrale scaderea debitului cardiac C.dispneea se accenlueaza; D. lasa
godeu, fiind moale: E. devine dur in fazele avansate prin proliferarea fibroblastilor.

285. Despre edemul cardiac U.a.S.c.c.e A. are cauza locala B. este cald capilaraD. este relativ
dur fata de alte tipuri de edem, mai ales daca s-a instalat progresiv; E. se asciaza cu o crestere
a filtrarii glomerulare:

286. Despre edemul cardiac, E A apare mai intai retromalelolar, unde este mai evident
dimineata; B. in mod caracteristic apare. C. in fazele avansate se evidentiaza pretibial D. cand
se instaleaza acut, este moale si deplasabil; sociaza cu hipoperfuzie E. see a renala, care
induce RHS;

287. Despre edemul cardiac, u.a.S.C.Cae. A. IC poate fi sistolica sau diastolica B. ICD
determina cresterea presiunii din capilarele pulmonare; C. cardiomegalia poate fi consta- tata
clinic, pe radiografie si la ecocardiografie; n decubit. E. la pacientul mergator, edemul se
dispune in portiunile inferioare ale membrelor inferioare;

288. Despre edemul cardiac, U.a.S.C.Cee. A. in IC sistolica ventriculul see goleste insuficient B.
ICD produce edem prin cresterea transsudarii de lichid din capilare in interstitiul sistemic; C.
ecocardiografia este utila in diagnosticarea IVS si a afectiunilor care o provoaca D. radiografia
loracica evideniaza ingrosare peribronsica; E la pacientul mergator, edemul se dispune initial la
gambe. ulterior retromaleolar;

289. Despre edemul cardiac A., in IC sistolica ramane mult sange in ventricul la sfarsitul
Sistolei; B. la producerea edemului din IVD participa atat RHS prin ambalarea SRAA, cat si
scaderea presiunii din capilarele sistemice; C. in MS socul apexian este uneori deplasat sau
dischinetic: D. radiografia toracica evidentiaza accentuarea desenului vascular in zonele
pulmonare superioare; E.la pacientul edemul se dispune pe peretele abdominal

290. Despre edemul cardiac A. in IC sistolica exista o cantitate mare de sange in ventricul In
diastola B. in IC usoara cresterea volumului diastolic ventricular reduce contractia ventriculara;
C. IVD izolata apare cel mai adesea in cadrul unui cord pulmonar cronic decompensati D.
radiografia toracica evidentiaza linii Kerley B; E. In formele severe edemul poate ajunge pana la
peretele toracic
291. Despre edemul cardiac, u.a.S.C.Cae. A. in IC diastolica ventriculul se B. in usoara
cresterea mica a volumului total de sange poate compensa deficitul de sange din patul arteria
stabilind o noua stare de echilibru C. in IVD. creste presiunea in venele jugulare si
suprahepalice; D. cand este sever, edemu pulmonar interstitial poate produce edem alveolar
(EPA); E initial edemul la membrele inferioare se observa doar dimineata

292. Despre edemul cardiac. U.a.S.c C. e. A. in IC atat sistolica, cat si diastolica creste
presiunea dias- tolica din ventricu B. hepatomnegalia de staza este dureroasa in cazul ca este
C. in IVD, prin transmitere retrograda, creste presiunea din venele cave si din tributarele
acestora D. cresterea presiunii din capila- rele pleurale duce la acumularea de lichid in spatiul
pleural; E. in general edemul de la mai bine seara intrucat a avut timp peste zi sa se acumuleze:

293. Despre edemul cardiac. A. activarea SRAA are intensitate maxima In faza timpurie a
insuficientei cardiace acute Severe; B. in IC moderata si severa perpetuarea retentiei
hidrosaline la acumularea suplimentara de sange in circulatia venoasa C, in mod caracteristic
edemul cardiac se asociaza cu cianoza centrala in formele mai severe, D. edemul poate
cuprinde coapsele si peretele abdominal; E. hidrotoracele poate deteriora si mai mult functia
respiratorie;

294. Despre edemul cardiac, A. activarea SRAA este mai putin intensa la pacientii cu IC
cronica, Stabila. compensala. B. contractia ejectial golirea) deficitara a VS determina
acumularea de sange in teritoriul venos. C, in VS sunt caracteristice episoadele de dispnee
paroxistica nocturna; D. cresterea cantitatii de apa din tesutul interstitial impiedica difuziunea
oxigenului si a substantelor nutritive E adesea singurul element bioumoral care reflecta staza
hepatica este bila neconjugala crescuta

295. Despre edemul cardiac. u.a.S.c Cae. A. RHs din ic se produce IVS. nu doar in ICG B.
relaxarea (umplerea) deficitara a VS determina acumularea de sange in teritoriui venos; C. in
IVS, dispneea este initial la efort usor: D. impiedicand distensia plama hidrotoracele poate nulu
produce sau agrava hipoxemia; E. edemul cardiac vechi este moale, pufos, deplasabil; 296.
Despre edemul cardiac, u.a.S.c Cie. A. in ICG edemul este mai evident ne si cresterea presiunii
venoase sistemice in IVS B.acumularea de sange din teritoriul venos se asociaza cu cresterea
VSCE C. pe masura IVS agraveaza, dispneea apare la eforturi din ce in ce mai mici; D.
hidrotoracele poate accentua dispneea E. la pacientul alitat, edemul see dispune mai ales in
regiunea cea mai joasa a spatelui: sacrat;

297. Despre edemul cardiac,A. In ICD creste presiunea venoasa sistemica (in venele cave) B.
de obicei. in IVS apare cardiomegalie: C. in formele grave de IVS, dispneea apare chiar si in
repausi D. ca orice edem de enerala, se dispune decliv E. cresterea enzimelor de colestaza
este intotdeauna insotita de cresterea bilirubinei directe;

298. U.f.d.f.d. manifestarile stazei pulmonare s.c.f.cae. A. Pe masura ce edemul B. alveolele se


umplu cu iichid; C. lar radiografia toracica evidentiaza umpiere alveolara: D. parcelara, in mod
tipic cu distributie periferica E. care ulterior progreseaza pana la infiltrate alveolare difuze.
299. Uf.d.f.d. IC s.cf.ce.. (A in IC sistolica, dar nu B. diastolica creste presiunea diastolica din
ventricul; C. iar aceasta presiune crescuta se transmite direct atriului, D. deoarece in diastola
atriul comunica liber cu ventricului, E. valva atrioventriculara fiind deschisa.

300. R.I. IVS, f.d.u. cauze: 1. scaderea debitului cardiac stang 2. scaderea perfuziei renale; 3.
reduce irigatiei periferice si urmatoarele consecinte a. scaderea TAS b. ambalarea SRAA: c.
raceala si cianoza extremitatilor, re sunt asocierile corecte:A. a 1, b-2, c-3 a-1, b-3, c-2 C. a 2, b
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

301. R.I. IVS, f.d.u. cauze: 1. scaderea debitului cardiac stang 2. scaderea perfuziei renale; 3.
scaderea TAS si cresterea si urmatoarele consecinte: a. vasoconstrictie periferica: b. oligurie
si/sau retentie azotala: c. scaderea TA diferentiale: care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3
B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

302. R. IVS, f.d.u. cauze: 1. scaderea debitului cardiac stang 2. vasoconstrictie periferica: 3.
scaderea vsCE. si urmatoarele consecinte a. scaderea amplitudinii pulsului: b. cresterea TAD c,
scaderea perfuziei renale i are sunt asocierile corect A a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-1,
c 3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

303. F.d.U. evenimente r I. IVS: a. contractie sau relaxare deficitara a VS; b. cresterea presiunii
in artera pulmonara c, cresterea presiunii in capilarele pulmonare: d. acumularea de sange in
venele puimonare: re este lantul cauzal corect A. a-d-c-b

304. F.d.u. evenimente r.l. IVS a. cresterea presiunii in artera pulmonara b. cresterea presiunii
diastolice in VD c. edem periferic; d. impiedicarea golirii VD; e. cresterea presiunii venoase
sistemice: care este lantul cauzal corect; A. a-d-b-e-c

305. F.d.u. evenimenter.1. Ivs: a. galop protodiastolic. b. cantitate mare de sange restanta in VS
la sfarsitul Sistole c. limitarea umplerii protodiastolice a VS d. debitului cardiac care este lantul
cauzal corect: E. d-b-c-a

306. F.d.u. evenimente r.1. IVS: (la examenul a. clinic, radiologic ecografic); b. dilatarea c.
cantitate mare de sange restanta in VS la sfarsitul sistole d. scaderea debitului cardiac stang:
care este lantul cauzal corect: E. d-c-b-a

307. F.d.u. evenimente r I. IVS: a. extremitati reci si cianotice; b. debit cardiac stang scazut c.
irigatie periferica redusa: care este lantul cauzal corect: C. b-c-a

308. F.d.u. evenimente r.l. IVS: a. Scaderea VSCE. b. scaderea debitului cardiac stang; c.
ambalarea SRAA: d. scaderea perfuziei renale; care este lantul cauzal corect. B. b-a-d-c

309, F.d.u evenimente care explica de ce in ICG edemul este mai evident decat in IVS: a.
cresterea presiunil din capilarele sistemice; b. cresterea transsudarii de lichid din capilare in
inters sistemic; c. cresterea presiunii venoase sistemice fin venele cave); d. edem; care este
lantul cauzal D. c-a-b-d
310. F.d.u evenimente r.l. IVD izolata: a. turgescenta venelor jugulare; b. scaderea debitului
anterograd al VD; c, cresterea presiunii din venele cave si din tributarele acestora;d, cresterea
presiunii din venele jugulare e. cresterea presiunii din AD: care este lantul cauzal corect: A. b-e-
c-d-a

311. F.d.u. evenimente r.l. IVD izolata a. cresterea presiunii din veneie cave si din tributarele
acestora: b. cresterea presiunii din venele suprahepatice, c. scaderea debitului anterograd al
VD d. cresterea presiunii din AD: e. hepatomegalie de staza: care este lantul cauzal corect: B.
c-d-a-b-e

312. F.d.u evenimente r.l. IVD izolata: a. cresterea presiunii din capilarele sistemice; b.
cresterea presiunii din veneie sistemice c. cresterea presiunii din venele cave si din tributarele
acestora; d. cresterea transsudarii lichidului din vas in interstitiu; e. edem periferic; care este
lantul cauzal corect: D. c-b-a-d-e

313. F.d.u evenimente r.I. IVD izolata a. cresterea presiunii din venele cave si din tributarele
acestora; b. cresterea presiunii din venulele si din capilarele sistemice; c. discromie de staza pe
tegumentele gambelor d. repetate mici efractii vasculare: care este lantul cauzal corect: A. a-b-
d-c

314. F.d.u. evenimente r.l. IVD izolata. a. scaderea debitului anterograd al VD;b. Impiedicarea
drenari limfei din ductul toracic. c. staza limfatica d. scaderea drenarii de proteine din Mesuturii
e. area edemului f. cresterea presiunii venoase sistemice care este lantul cauzal corect: A. a-f-
b-c-d-e

315. F.d.u evenimente r.I. IVD izolata: a. activarea SRAA, oligurie, retentie azotata b. scade
cantitatea de sange care ajunge in circulatia pulmonara, in AS, in VS si in circulatia sistemica; c.
scade perfuzia renala: d. scade debitul anterograd al VD: care este lantul cauzal corect: D. d a c
b E. d-b-c-a

316. F.d.u. evenimente r.I. IC a. cantitate mica de Hgb oxigenata disponibila pentru a furniza
oxigen tesuturilor, c. o cantitate mica de sange circula lent prin capitarele sistemice d. debit
cardiac scazut si circulatie incetinita a sangelui. e. culoare cianotica a sangelui din capilare; f.
desaturare excesiva a Hgb: care este lantul cauzal corect: C. d-c-a-f-e-b

317. F.d.u. evenimente r.I. IVS: a. respiratie dificila (dispnee). b, creste p.h. in capilarele
pulmonare c. creste transsudarea lichidului din capilare; d. edem pulmonar interstitial;
pulmonara: f. scade complianta pulmonara: care este lantul cauzal corect: C. e-b-c-d-f-a

318. F.d.u. evenimente r... IVS: a. creste presiunea venoasa pulmonara: b. raluri de staza
bazale bilaterale; c. edem pulmonar interstitial d, creste transsudarea lichidului din capilare; e.
creste p.h. in capilarele pulmonar care este lantul cauzal corect: A. a-e-d-c-b

319. F.d.u. evenimente r.I. IVS: a. foarte rar edemul cardiac se observa la fata; b. dispnee
agravata in decubit; c. pacientul are tendinta de a sta cu trunchiul ridicat pentru a respira mai
bine (ortopnee). d. jichidul nu va transsuda in interstitiul situat mai sus de nivelui toracelui; care
este lantul cauzai corect: C. b-c-d-a

320. F.d.u. evenimente r.I. un cerc vicios care poate agrava IVS: a. hipoxie cardiaca; b.
hipoxemiei c. edem pulmonar interstitial Sever d. perturbarea suplimentara a functiei cardiace e.
perturbarea schimbului de gaze f. agravarea edemului pulmonar interstitial; care este lanul
cauzal corect: C. c-e-b-a-d-f

321. R.I. manifestarile asociate cu edemul cardiac, f.d.u. cauze: 1. transsudarea de lichid in
lumenul bronsic; 2. alveolele se umplu cu lichid 3. presiune crescuta in capilarele pleurale, si
urmatoarele consecinte:a. hidrotorace; b. raluri crepitante; c, raluri bronssice umede
(subcrepitante); care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3 C. a 2, b-3, c-1 D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

322. R.I. manifestarile asociate cu edemul cardiac, f.d.u. cauze: 1. ingustarea lumenului bronsic
prin edemul din perete: 2. complianta pulmonara redusa, hidrotorace: 3. transsudarea de lichid
in cavitatea pleurala; si urmatoarele consecinte: a. matitate cu diminuarea murmurului vezicular,
b. dispnee; c. raluri bronssice uscate (sforaitoare si suieratoare) care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C3 D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, c-1

323. F.d.u. evenimente legate de edemul cardiac vechi: a. furnizare deficitara de oxigen si
substante nutritive catre teritoriul subcutanati b. productie de colagen: c. debit cardiac scazut
difuziune deficitara prin stratul de edem: d. interstitiul va fi populat cu celule care necesita putin
oxigen: fibroblasti; care este lantul cauzal corect: D. c-a-d-b

324. F.d.u. evenimente legate de edemul cardiac vechi: a. edemul nu este foarte mare lasa
godeu greu; b. productie de colagen: c. fibrazare interstitiala; d. tesutul interstitial devine mai
rigid, mai putin distensibil, dar si mai putin comprimabil; e. proliferarea fibroblastilor In teritoriul
subcutanat. care este lantul cauzal corect: E. e-b-c-d-a

325. Tulburari trofice care apar In asociere cu edemul cardiac vechi S.u.Cae. A piele lucioasa B.
ingrosarea pielii, C. disparitia anexelor pielii; D. hipercheratoza E. vindecarea dificila a unor
leziuni banale:

326. Manifestari bioumorale asociate edemului cardiac Cae. A retentie azotata cu creatinina
Crescuta fata de uree: B. hiperuricemie: C. adesea hiponatremie (din cauza deshidratarii) D.
uneori enzime hepatice crescute secundar staze hepatice cronice; E. enzime de colestaza
crescute, chiar cresterea bilirubinei directe

327. R.I. edemul din GNDA (edemul nefritic), u.a.s.c.ce A. capilarele glomerulare sunt intesate
de celule inflamatoare inghesuite una intr-alta; B. edemul nefritic se asociaza in mod
caracteristic cu hematurie; C. edemul este alb deoarece un strat de Vesut subcutanat mai gros
se interpune intre vasele din derm piele; D ortopneea este caracteristica; E.cresterea presiunii
int lare provoaca transsudarea de lichid in interstitiu sistemic si pulmonar
328, R.I. edemul din GNDA (edemul nefritic), u.a.s.c.ce.: A. edemul este moale si pufos, intrucat
este provocat de e B. edemul nefritic se asociaza in mod caracteristic cu HTA si alte semne de
RHS; C. decubitul din timpul noptii face ca dimineata edemul sa fie mai accentuat la fata; D.
manifestarile RHS pot merge pana la edem cerebral E. RHS duce la cresterea presiunii din
vasele de sange (artere, vene, capilare);

329. R.I. edemnul din GNDA (edemul nefritic), u.a.s.c.cae.A. edemul din IRA are un mecanism
similar cu cel din GNDA, in masura in care exista oligurie sau anurie; B. in cazurile mai grave,
apare retentie azotata (IRA). C. pe radiografia toracica, se observa congestie pulmonara, dar nu
cardiomegalie; D. manifestarile RHS pot ajunge pana la anasarca; E VSCE este scazut:

330. F.d.u. evenimente legate de edemul din GNDA (edemul nefritic) a. scade fluxul de sange
prin glomerul; b. scade filtrarea glomerulara; c. curgerea sangelui prin capilarele glomerulare
este impiedicata, d. RHS; e. Se activeaza SRAA: f. capilarele glomerulare sunt blocate de
acumularea de celule inflamatoare; care este lantul cauzal corect E. f-c-a-b-e-d

331. F.d.u. evenimente legate de edemu din GNDA (edemu nefritic) a. creste presiunea din
capilare; b. transsudarea de lichid in interstitiul sistemic si pulmonar. c. edeme, edem pulmonar,
edem cerebral d. RHS e. creste volemia: care este lantul cauzal corect: D. d-e-a-b-c

332. F.d.u. evenimente legate de edemul din GNDA (edemul nefritic) a. creste volemia. b.
creste presiunea din artere; c, HTA: d. RHS; care este lantul cauzal corect: E. d-a-b-c

333. Manifestari ale RHS asociate edemului nefritic s.u.cae. A hipotensiune arteriala; B. edem
cerebral. C. edem periferic; D. edem pulmonar. E. lichid in seroase:

334. F.d.u. variante de edem prin cresterea p.h. din capilarele Sistemice: 1. edemul din IC
congestiva: 2. edemul nefritic: si urmatoarele trasaturi: a. rareori cuprinde fata; b. diferenta in
saturatia cu oxigen dintre sangele arterial si cel venos este normala: c. debitul cardiac scazut. d.
este alb (nu este cianotic); care sunt asoci corecte: M B, a 1, b-2, c-1, d 2: C. a-2. b-1. c-1, d-2;
D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1:

335. F.d.u. variante de edem prin cresterea p h. din capilarele sistemice: 1. edemul din IC
congestiva: 2. edemul nefritic; si urmatoarele trasaturi: a. nu se asociaza cu hipoperfuzie
periferica; b. debitul cardiac este normal sau Chiar crescut c. diferenta in saturatia cu oxigen
dintre sangele arterial si cel venos este crescuta: d.se a cu ortopnee sociaza care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1. d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2 b-1 c-1 d-2 D. a-2, b-1, c 2,
d-1 E. a-2, b-2, c-1. d-1

336. F.d.u. variante de edem prin cresterea p.h. din capilarele sistemice 1. edemul din ic
congestiva: 2. edemul nefritic; si urmatoarele trasaturi a. este cianotic; b. nu se as cu ortopnee
c. dimineata este mai accentuat la fata; d. se asociaza cu hipoperfuzie periferica care sunt
asocierile corecte: A. a 1. b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a 2. b-2, c-1.
d-1
337. R l. edemul din IRC A. cauza retentiei de sare si apa este primar renala: B. la pacienti cu
IRC secundaran HTA. adesea apare retinopatie hipertensiva; C. edemul poate fi predominant
D. in cazurile avansate poate sa frecatura pericardica: E, in mod caracteristic, anemia este
microcitara

338. R.H. edemul din IRC, A. tensiunea arteriala poate fi crescuta; B. la pacientii cu IRC
secundara diabetului, adesea apare retinopatie diabetica; C. dispneea poate fi prezenta, dar in
general este mai putin importanta decat in IC: D, in mod caracteristic apare alcaloza metabolica.
E de obicei apare hipokalemie:

339. R1. manifestarile asociate cu edemul din IRC, fd.u. categorii: 1. clinice 2. paraclinice si
urmatoarele manifestari: a. agitatie sau i ale picioarelor. b. scaderea poftei de mancare: C.
hiperkalemie; d. anemie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c 2, d-1; D. a 2, b-1, c 2, d-1; E. a 2, b-2, c-1. d-1;

340. R.d. manifestarile asociate cu edemul din IRC, f.d.u. categorii: 1. clinice 2. paraclinice si
urmatoarele manifestari: a. gust alterat; b. acidoza metabolica: C. proteinurie: d. dispnee care
sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1: C. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-
1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

341. R.l. manifestarile asociate cu edemul din IRC, fd.u. categorii: 1. clinice: 2, paraclinice. si
urmatoarele manifestari: a. frecatura pericardica: b. perturbarea somnului. c. hiperfosfatemie d.
eventual hematurie care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1,
b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a 2. b-2, c-1. d-1;

342. R.L manifestarile asociate cu edemul din IRC, f.d.u. categorii: 1. clinice 2. paraclinice: si
urmatoarele manifestari: a. gust metalic sau de peste: b. retentie azotata. c. concentrare dificila
d. hipocalcemie. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2.d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-
2, c-2, d-1; D. a 2, b-1. c-1. d-2; E. a-2, b-2, c-1. d-1;

343. R.I. afectiunile venoase care pot produce edem local prin cresterea p.h. din capilare.
u.a.S.c.C-e. A. edemul poate fi acut, cum este cazul in tromboza venoasa profunda B. in
insuficienta venoasa cronica edemul este cronic; C. vena poate fi comprimata extrinsec sau
invadata tumoral. D. compresia extrinseca a unei vene poate fi exercitata de catre une tumorala
E vena trombozata poate comprima artera adiacenta;

344. U1.d.f.d. edemul local prin cresterea p.h. s.c.f.ces: A. Edemul poate apara B, prin
mentinerea unei parti din corp mult timp in poziie ridicata; C, cel mai adesea un membru D.
afectat de ischemie periferica; E.pacientii cu tromboz venoasa profunda

345. U.fd.fd. edemul local prin cresterea p h. s.c.ficae. A. Pacientul cu arteriopatie oblite- ranta;
B. tine membrul afectat in sus : general atarnand peste n marginea D. pentru a ameliora
durerea E. prin cresterea gravitationala a fluxului arterial.

346. R.l. edemul din tromboza venoasa profunda (TVP) s.cGea A. edemul se asociaza cu
durere provocata de inflamatia interstitiala B. edemul este unilateral: C. poate fi afectat si unul
dintre membrele superioare; D. culoarea membrului afectat este modificata E. RHS are
mecanism similar cu cel din alte acumulari locale de lichid (ascita, hidrotorace): F. durerea la
flexia dorsala a piciorului (semnul Homans) este ne si nu ajuta la punerea diagnosticului: 347.
Despre edemul din TVP, in unele cazuri, si limfaticele pot fi obstruate, A. Ceea ce amelioreaza
edemul: B. edemul este limitat la membrul afectati C durerea este accentuata cand membrul
respectiv este tinut rdicat, D. de obicei, tegumentul local este palid E. evenimentul primar nu
este RHS. ci acumularea de lichid intr-un anumit teritoriu in membrul edematiat F. strangerea
moletului este dureroasa

348. Despre edemul din TVP. A. edemul apare in masura in care capacitatea limfaticelor de a
drena lichidul excesiv este depasita (limfatice umplute maximal) B. afectat este cel mai adesea
unul dintre membrele superioare; C. in mod caracteristic, apare circulatie colaterala venoasa: D.
foarte rar apare paloare locala; E. fichidul acumulat in membrul edematiat este sustras din
volumul de lichid intravascular;

349. Despre edemul din TVP. u.a.S.C.cale. ortostatism; A. se accentueaza in B. daca obstructia
profunda venele superficiale dilatate se pot transforma varicose C. partile moi afectate au
turgescenta scazuta D. diametrul circumferinta gambe este crescuta E. tegumentul poate avea
o tenta eritematoasa, provocata de inflamatie

350. R.I. explicatia manifestarilor asociate cu edemul din TVP, fd.u. Cauze 1. comprimarea
axului arterial prin presiunea mare exercitata de edem 2. tensiune tisulara crescuta; 3. devierea
sangelui prin reteaua venoasa superficiala: si urmatoarele consecinte: a. durere b. paloare
locala c. circulatie colaterala venoasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2 C.a-2, b-1 c-3, D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

351. F.d.u. evenimente legate de edemul din TVP: a. creste tensiunea tisulara; b. durere locala:
c. creste presiunea venoasa in amonte de obstacoli d. obstacol venos: e. Creste presiunea in
teritoriu capilar drenat de acea vena f. creste transsudarea de lichid din vase in interstiliul local;
care este lantul cauzal corect: D. d-c-e-f-a-b

352. F.d.u. evenimente legate de edemul din TVP: a. inceteaza transferul net de lichid din
capilar in vas; b. p.h. a lichidului interstitial ajunge contrabalanseze p.h. crescuta din capilare; C.
nu se mai acumuleaza lichid suplimentar in interstiju; d. creste p.h. a lichidului interstitial
(tensiunea tisulara); care este lantul cauzal corect D. d-b-a-c

353. F.d.U. evenimente legate de edemul TVP: a. acumularea locala de lichid; b. scade
volemia; c. RHS pana la corectarea deficitului volemic,d. activarea SRAA: care este lantul
cauzal corect: A. a-b-d-c

354. R. edemul din insuficienta venoasa cronica, u.a.s.c.c.e.: A. in mod caracteristic apare
discromie de staza: B.adesea apar tulburari trofice; C.pilozitatea devine excesiva: D.leziuni
aparent usoare se pot agrava, mergand pana la ulcer de gamba (ulcer varicos); E.tegumentul
membrului afectat are adesea o tenta palida;
355. R.I. edemul din insuficienta venoasa cronica, u.a.s.c.cae. A edemul este moale, pufos: B.
pielea este si lucioasa; C. leziunile, fie si banale, Se vindeca foarte greu; D. edemul este

una dintre manifestarile sindromului posttrombotic: E. cianoza se observa mai ales in portiunile
proximale ale membrului afectat

356. F.d.u. evenimenter l. edemul din insuficienta venoasa cronica: a. reactie fibroasa; b.
celulita indurativa. c. episoadele repetate de inflamatiel infectie subcutanata: care este lantul
temporal corect: D. c-a-b

357. R edemul catamenial u.a.S.C.C e. A. de obicei este sever. B. adesea este insotit de
tulburari psihoemotionale;C. se observa mai ales la fata.D. apare in prima jumatate a ciclului
menstrual E. de obicei se asociaza cu hiperaldosteronism primar,

358. R.I. mecanismul edemului produs de excesul de hormoni feminini, fd.u. Cauze: 1.
progesteronul si/sau estrogen 2. arteriolodilatatie: 3. relaxarea peretelui venosi a. cresterea
permeabilitatii capilare b. hiperaldosteronism secundar c. creste presiunea in capilare (prin
mecanism retrograd) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3: B. a-1, b-3, c 2, C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3. c-1: E. a-3, b-2, c-1;

359. R.I. mecanismul edemului produs de excesul de hormoni feminini, f.d.u. cauze: 1. creste
permeabilitatea capilara; 2. arterioladilatatie, 3. creste presiunea in capilare; si urmatoarele
consecinte: a. se scurg lichid si proteine in spatiul interstitial, b. creste presiunea In capilare
(prin mecanism anterograd); c. creste transsudarea de lichid din vas in interstitiu; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1 E. a-3, b-1,
c-2

360. F.d.u. evenimente legate de edemul produs de excesul de hormoni feminini: a. creste
transsudarea de lichid din vas in interstitiu: b. aflux crescut de sange spre capilare c. creste
presiunea in capilare; d. arteriolodilatatie; care este lantul cauzal corect: D. d-b-c-a

361. F.d.u. evenimente legate de edemul produs de excesul de hormoni feminini: a. scade
intoarcerea venoasa; b. creste presiunea venoasa; c. relaxarea peretelui venos; d. creste
transsudarea de lichid din vas in interstitiu; e. creste presiunea in capilare; care este lantul
cauzal corect: C. c-a-b-e-d

362. R.l. edemul de sarcina (Edsa), u.as.c.cae.: din A, de obicei, Edsa apare primul trimestru B.
EdSa este relativ dur; C. in patogeneza sunt implicati hormonii feminini; D. compresia vci nu
este suficitenta pentru a explica EdSas E. prognosticul Edsa se agraveaza daca se asociaza cu
HTA:

363. R.L edemul de sarcina (Edsa), ua.s.c.cae: A, cel mai adese Edsa este sever B. Edsa se
observa mai ales la fata C. In patogeneza intervine si HAS: D, de obicei, Edsa este cianotic E.
prognosticul agraveaza daca se asociaza cu proteinurie;
364. R.I. eclampsie u.a.s.c.cae. A. apare in sarcina B. poate fi considerata o forma de
encefalopatie hipertensiva, care poate merge pana la coma si deces C. in patogeneza intervine
hipopeefuzia placentara prin exces de vasoconstrictoare deficit vasodilatatoare si formarea de
microtrombi D. se asociaza cu hipotensiune; E, in mod caracteristic apar edeme generalizate.

365. R.I. eclampsie u.a.s.c.cae. A caracteristica este aparitia convulsiilor petit mat la o femeie
cu preeclampsie; B. prognosticul este benign: C. in patogeneza intervine activarea trombocitara
si endoteliala, precum si dezechilibrul substanlelor vasoactive; E. in mod caracteristic apare
proteinurie

366. Rul. preeclampsie u.a.s.cce. A. definitorie este aparitia convulsiilor. B. este mai frecventa
la nulipare; C. se asociaza cu HTA: D. in mod caracteristics apare proteinurie; E in mod
caracteristics apar edeme faciale;

367. R.I. manifestarile sindromului mediastinal din obstructia de vena cava superioara.
u.a.s.c.c.e. A. apare edem in pelerina; B. edemul este limitat la fata, gat, spate superior si
membrele inferioare; in C., apare circulatie venoasa colaterala cavo-cava D. este caracteristica
cianoza localizata in zona edematiata; E. sclerele sunt icterice:

368. R.I edemul in pelerina. A afecteaza jumatatea inferioara a toracelui si membrele inferioare;
B. o cauza tipica suntlimfoamele; C, este provocat de compresia venei cave inferioare; D. apare
in cadrul sindromului mediastinal E. de obicei este cartonat;

369. R.I. edemul din obstructia limfatica acuta, u.a.s.c.cae. A. de obicei, este consecinta unei
limfangite B. adesea apare in cadrul unei infectii sistemice: C. poate fi provocat de un erizipel;
D. se asociaza cu semne de infectiei inflamatie; E. se remite dupa rezolvarea infectiei F. de
obicei este simetrie

370. R edemul din obstructia limfatica cronica, u a.s.c cale. A. este provocat de infiltrarea
tumorala sau de rezectia noduli lor limfatici regionali, filarioza etc. B. initial edemul este moale,
ulterior devine cartonat, cu chenifica pastoasa D. pielea pare subtiata, punctata de depresiunile
lasate de foliculii pilosi (.piele de porc"); E. vasele limfatice superficiale dilatate cu peretele
destins (sau chiar dilacerat) pot sa apara ca niste traiecte proeminente, semi transparente:

371. F.d.u. afirmatii r.l. edemul din obstructia limfatica a. blocarea fluxului limfatic; b. cresterea p
o. a lichidului interstitial. c, agravarea retentiei de lichid; d. limfedemul nu poate fi tratat; e.
cresterea concentraliei proteinelor din lichidul interstitial; care este inlantuirea logica justa:

372. Cauze de hipoproteinemie A. albuminurie; B. lipsa aportului;C. gastrita atrofica; D.


enteropatie E. hepatopatie

373. RI. factorii care d p o. din vas, u.a.s.c.cae.: A. principalul determinant al p.o. din sange sunt
albuminele: B. numarul de molecule de albumine este mult mai mic decat numarul de molecule
de globuline pentru o cantitate data de C. o molecula de albumina este (mult) mai mica decat
una de globulina; D. nivelul presiunii osmotice este dat de greutatea moleculara moleculelor
care o exercita; E. moleculele mici care trec liber prin peretele vasului nu contribuie la p.o.
intravasculara

374. R.I. factorii care determina p o. din vas, u.a.s.c.cae. A. albumine au masa molelculara
(mult) mai mica decat a globulinelor. B. in aceeasi cantitate de proteine incap (mult) mai puine
molecule de albumine decat de globuline; C. moleculele de albumine sunt mult mai numeroase
decat cele de globuline D. nivelul presiunii osmotice depinde de masa dimensiunea moleculelor
care o exercita. E. moleculele mici sunt principalul determinant al presiunii osmotice, dar nu
influenteaza p o.

375. F.d.u. afirmatii r.l. p.o. din Vas albbuminele sunt principal determinant al presiunii coloid-
osmotice (oncotice) din sange: b. albuminele au masa moleculara (mult) mai mica decat a
globulinelor. C. numarul de molecule de albumine este mult mai mare decat numarul de
molecule de globuline pentru o cantitate data de care este inlantuirea logica justa: C. b-c-a

376. F.d.u. afirmatii r.l. p.o. din vas: A. incap (mult) mai multe molecule de albumine decat de
globuline in aceeasi cantitate de proteine: b. o molecula de albumina este (mult) mai mica decat
una de c. albuminele sunt prin determinant al presiunii coloid- osmotice a sangelui; d.
moleculele de albumine sunt mult mai numeroase decat cele de globuline e, nivelul presiunii
osmotice este dat de numarul de molecule care o exercita si nu de masal dimensiunea acestor
molecule; care este cea mai adecvata inlantuire deductiva A. b-a-d-e-c

377. U.f.d.f factorii care determina p.o. din vas s.c.f.cale. A. Un numar mare de molecule; B.
exercita mici presiune osmotica mai mica C. decat un numar mic de molecule mari chiar daca;
D. masa totala a moleculelor mici este egala E. cu cea a molecuielor mari.

378. R.I. edemul prin scaderea p.o. din vas, u.a.s.c.c.e.: A. este determinat de scaderea
cantitatii de albumina din sange: B. este intotdeauna un edem general C. trebuie diferentiat de
cauzele mai rare de edem facial; D. dimineata este mai accentuat la fatai din cauza activarii
suplimentare a SRAA E. edemul este generalizat, dar este in special evident la tesuturile foarte
moi de la fata (mai ales de la pleoape),

379. R.l. edemul prin scaderea p.o. din vas, u.a.s.c.c.e.: A. hipoalbuminemia de obicei nu ia
este suficienta prin ea insasi pentru a determina edem interstitial pulmonar B. accentuarea
matinala la fata a edemului este valabila mai ales pentru edemul nefrotic; C. edemul din
malnutritie este mai accentuat la fata seara: D. edemul cirotic preponderent la fata E. cauze mai
rare de edem facial sunt trichineloza reactile alergice, mixedemul;

380. C.d.u. stari patologice este cea mai putin susceptibila provoace edem facial: A. edem
Quincke: B. sindrom nefrotic: C. insuficienta cardiaca; D. rectocolita ulcerohemoragica; E. boala
Ménétrier,

381. U.fd.f.d. edemul prin scaderea p.o. din vas s.c.fcse. A. Edemul se datoreaza faptului apa
nu mai este tinuta in vas; B. ci se pierde din vas in interstitiu si in seroase: C. ceea ce creste
presiunea din vase, in masura in care D. aceasta nu este modificata prin alt mecanism, asa
cum: E. este adesea cazul in glomerulopatiile care produc sindrom nefrotic. 382. R.I. cauzele
edemului prin scaderea p.o. din vas, f.d.u. categori 1. intra prea putin 2. se pierde prea mult; 3.
se sintetizeaza prea putin; si u. trasaturv manifestari a. aport alimentar insuficient, b. pierderi
renale sau intestinaie prea mari c, insuficienta hepatica care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
C-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, C-1 E. a-3, b-2, c-1;

383. R cauzele edemului prin scaderea po. din vas, f du. categorii: 1. intra prea putin; 2. se
pierde prea mult 3. se sintetizeaza prea putin: si u. trasaturi manifestari. a. sinteza hepatica
deficitara; b. statut socioeconomic defavorabit c, stare catabolica severa: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a-2, b-1. c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

384. R.l. cauzele edemului prin scaderea p.o. din vas, f.d.u. categorii 1. intra prea putin 2. se
pierde prea multi 3. se sintetizeaza prea putin si u. trasaturil manifestari: a. ciroza hepatica; b.
malnutritie proteica; c. boli inflamatoare intestinale; d. sindrom netrotic; care sunt asocierile
corecte: A. a 1. b-2, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c 2, d-2; C. a-2, b-1. c-2, d-3; D. a 2, b 2, c-1, d-3; E, a
3, b-1, c-2, d-2;

385. F.d.u. evenimente r.I. edemul prin scaderea p.o. din vas: a. hipoalbumine mie severa apa
poate fi retinuta in Compartimentul vascular, fiind pierduta in interstitiu; c. scade presiunea
coloid- osmotica d. scad volumul de sange arterial total si cel efficient, e, odata cu apa, in
interstitiu scapa si NaCl care este lantul cauzal corect: A. a-c-b-e-d

386. F.d.u. evenimente r.I. edemul prin scaderea p.o. din vas: a. retentie de Na si apa: b. Na si
apa se pierd in continuare in interstitiu; c. scade perfuzia renala: d. activarea SRAA e. scad
volumul de sange arterial total si cel eficienti care este lantul cauzal corect: E. e-c-d-a-b

387. R.I. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, A. scade capacitatea ficatului de a
sintetiza albumina B. obstructia biliara determina colestaza C. deficitul functional hepatic
responsabil pentru hipoalbuminemie este de obicei prima manifestare a bolii D. dispneea apare
doar in cazurile cu ascita masiva care impiedica miscarea diafragmeiE. blocajul intrahepatic
impiedica efluxul atat al sangelui port, cat si al limfei

388. RI. edemul hepatic manifestarile asociate acestuia U.a.S-C.C.e. A. ciroza hepatica
inseamna fibrozarea ficatului: B. edemul este consecinta insuficientei hepatice: C. in mod
caracteristic, edemul se asociaza si cu alte elemente care semnaleaza hepatopatie Cronica
D.determinand hiperventilatie, dispneea poate provoca acidoza respiratorie; E. RHS este
localizata initial in sistemul port si teritoriul drenat de acesta

389. R.I edemu hepatic si manifestarile asociate acestuia, .a.S.C.C e A. VSCE scade prin
sechestrarea de lichid in amonte de circulatia porta si prin vasoconstrictia sistemical B. in
general, in evolutia unei ciroze hepatice, aparitia HTP apare dupa instalarea insuficientei
hepatice; C. vasoconstrictia renala contribuie la retentia de Na D. cel mai adesea exista un
istoric de consum excesiv de etanol E. RHS este localizata initial in viscerele abdominale si mai
ales in cavitatea peritoneala:

390. R.I edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, U.a.S.C.C e.: A. cresterea presiun
sulare creste formarea de limfa hepatica B. consecintele HTP (cum este ascita) preced
consecintele si insuficientei hepatice (cum este a, edemul hepatic) C. scaderea VSCE induce a
vasodilatatie renala D. poate sa apara contractura Dupuytren. E. RHS este reprezentata initial
mai ales de ascita

391. R.I edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, u.a.S.c.c.e A. limfaticele hepatice
sunt blocate de procesul fibrotic caracteristic pentru ciroza;B. de obicei pacientii care dezvolta
edem hepatic au deja ascita C. vasoconstrictia renala este contracarata partial de efectul
vasodilatator renal al prostaglandinelor (PGE2 si PGI2); D. presiunea in sistemul vascular este
in general mai mare decat in bolile renale sau cardiace formatoare de edem: E. RHS este
localizata ulterior in interstitiul sistemic;

392. R.I. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia, u.a.S.C.Cae. A. absenta proteinuriei
deosebeste hipoalbuminemia din insuficienta hepatica de cea din SdNf; B. pacientii cu edem
hepatic au de obicei un abdomen proeminent C. prostaglandinele vasodilata toare (PGE2 si
PGI2) sunt produse in exces in ciroza; D. tensiunea arteriala este scazuta, prin contrast cu
tensiunea arteriala crescuta din bolle renale producatoare de edem; E. in mod caracteristic,
jugularele sunt turgescente ;

393. R.l. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia u.a.S.C.C.e. A. cresterea


transaminazelor depinde de cauza leziunii hepatice; B. pacientii cu edem hepatic au adesea
pieptul emaciat C. inhiband sinteza prostaglandinelor, AINS pot decompensa funcia renala D.
presiunea in venele sistemice este crescuta; E. cand survine hipoalbuminemia, RHS afecteaza
si interstitiu sistemic;

394. R.I. edemul hepatic si manifestarile asociate acestuia u.a.s.c.c.e A. cresterea


transaminazelor depinde de cat de severa de acuta este leziunea hepatica; B. multi pacienti cu
edem hepatic au fata si membrele superioare emaciate: C. administrarea de AINS la un cirotic
poate ameliora retentia de Na D. presiunea din artere este E. de obicei nu survine cresterea
presiunii in sistemul venos cav

395, R.d. edemul hepatic manifestarile asociate acestuia, A. Scaderea colesterolului este cel
mai sensibil indicator al disfunctei hepatice; B. multi pacienti cu edem hepatic au amiotrofie
legata de excesul de estrogeni; C. rareori apare dispnee; D. RHS este localizata initial in aval
de blocajul intrahepatic; E. edemul este de obicei alb, moale pufos:

396. Modificari caracteristice pentru ciroza hepatica s.u.cae. A. fibroza in spatiul port si in
tobulul hepatic; B. obstructia intrahepatica ramificatiilor venei porte: C. congestia tractului
digestiv. D. inhibarea SRAA: E scaderea metabolizarii aldoste- ronului

397. Modificari caracteristice pentru ciroza hepatica s.u.gue: A. cresterea presiuni in sistemul
port B. cresterea perfuziei renale; C. inhibarea SN simpatic renal: D. hipoalbuminemie; E.
scaderea metabolizarii estroge nilor,

398. F.d.u. evenimente r.I. edemul hepatic: a. presiune intraabdominala crescuta b. contribuie la
formarea edemului c, ascita in cantitate mare; d. impiedicarea intoarcerii venoase din membrele
inferioare care este lantul cauzal corect: C. c-a-d-b
399. F.d.U. evenimente r.I. edernul hepatic a. jugulare neturgescente: b. presiunea linde sa
scada in sistemul vascular; c. presiunea este scazuta in Vene d. lichidul extracelular este
sechestrat in cavitatea abdominala (ascita). care este lantul cauzal corect: E. d-b-c-a

400. F.d.u. evenimente r.I. edemul hepatic a. tendinta la hipokalemie: b. presiunea este
scazuta in artere: c. presiunea tinde sa scada in sistemul vascular. d. hiperaldosteronism
secundar; e. lichidul extracelular este sechestrat in cavitatea abdominala (ascita); care este
lantul cauzal corect: E. e-c-b-d-a

401. R.l. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze 1.
vasodilatatie sistemica 2. obstructia sinusoidelor hepatice 3. activarea SRAA; si urmatoarele
consecinte: a. impiedicarea fluxuiui de sange venos prin ficat b. scade VSCE; c. retentie de Na
in rinichi. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2, C. a-2, b-1, c-3; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

402. R.l. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze: 1.
scade volumul de sange care ajunge in patul arterial 2. scaderea metabolizarii hepatice 3.
impiedicarea fluxului de sange venos prin ficat; si urmatoarele consecinte: a. scade VSCE ul b.
acumularea sangelui in sistemul venos port si in viscerele abdominale; c. acumularea de
substante vasodilatatoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; c. a-2,
b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

403. R.I. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze: 1.
acumularea sangelui in sistemul venos port; 2. cresterea aldosteronului prin activarea SRAA: 3.
fibrozarea ficatului; si urmatoarele consecinte: a. HTP; b. retentie de Na in rinichi. c. obstructia
sinusoidelor hepatice; re sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1:

404. RI. patogeneza RHS si a manifestarilor acesteia in hepatopatiile cronice, f.d.u. cauze: 1.
scade VSCE 2. acumularea sangelui in amonte de ficati 3. scaderea metabolizarii hepatice; si
urmatoarele consecinte: a. scade volumul de sange care ajunge in patul arterial; b. activarea
SRAA: C. acumularea aldosteronului care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-
3 C. a-2. b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

405. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. Cauze: 1. scaderea metabolizarii
hepatice a hormonilor steroizi; 2. trombocitopenie, scaderea factorilor de coagulare; 3.
hipersecretie de aldosteron scaderea metabolizarii hepatice a aldosteronului: si urmatoarele
consecinte: a. hiperaldosteronism; b. gingivoragii; c. eritroza palmara, buze carminate care sunt
asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1 D. a 3, b-1. c-2; E. a-3, b-2,
c-1

406. F.d.u. evenimente legate de edemul hepatic: a. fibrozarea ficatului b. sangele se


acumuleaza in amonte de ficat, adica in sistemul venos port si in viscerele abdominale; C.
scade volumul de sange care ajunge in patul arterial. d. obstructia sinusoidelor hepatice e
impiedicarea fluxului de sange venos prin ficat; care este inlantuirea logica justa: A. a-d-e-b-c
407. F.d.u. evenimente legate de edemul hepatic a. activarea SRAA: b. scade volumul de
sange care ajunge in patul anterial. C. RHS; d. retentie de Na in rinichi; e. scade VSCE care
este inlantuirea logica justa: B. b-e-a-d-c

408. F.d.u. evenimente legate de edemul hepatic. a. insuficienta hepatica; b. RHS c.


acumularea aldosteronului; d. retentie de Na in rinichi e, scaderea metabolizarii hepatice. care
este inlantuirea logica justa: A. a-e-c-d-b

409. F.d.u. evenimente legate de edemul hepatic: a. vasodilatatie sistemica; b. acumularea


substantelor vasodilatatoare: c. scaderea metabolizarii hepatice d. scade VSCE e. insuficienta
hepatica; care este inlantuirea logica justa: E. e-c-b-a-d

410. F.d.u. afirmatii r.l. edemul hepatic a. in general, in evolutia unei ciroze hepatice, aparitia
HTP precede instalarea insuficientei hepatice b. de obicei, pacientii care dezvolta edem hepatic
au deja ascita c. deficitul functional hepatic responsabil pentru hipoalbuminemie apare de obicei
in faze mai avansate ale d. pacientii cu edem hepatic au de obicei un abdomen proeminenti e.
consecintele HTP (cum este ascita) preced consecintele insuficientei hepatice (cum este
edemul hepatic); care este inlantuirea logica just C. c-a-e-b-d

411. C.d.u. Nu este unul din cele patru sindroame in care pot f grupate manifestarile de
hepatopatie cronica: A. sindromul de HTP; B. sindromul de retentie hidrosalina; C. sindromul de
citoliza hepatica; D. sindromul de colestaza E. sindromu de insuficienta hepatica

412. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP; 2. citoliza
hepatica: 3. insuficienya hepatica; si urmatoarele manifestari: a. circulatie colaterala de tip
porto-cav pe peretele abdominal b. transaminaze crescute; c. scaderea factorilor de coagulare:
care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1;

413. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, fd.u. sindroame: 1. HTP 2. insuficienta
hepatica semne ale excesului de estrogeni. 3. insuficienta hepatica; si urmatoarele manifestari:
a. macrocitoza prin deficit de folat b. ginecomastie (la barbati); c, asterixis care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3: B. a-1, b-3, c-2: C. a-2 b-1 c-3 D. a 2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

414. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP; 2. insuficienta
hepatica; 3. insuficienta hepatica faze mai avansate; si urmatoarele manifestari: a. alter area
constientei; b. colesterol scazut; c. hipofibrinogenemie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

415. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP: 2. insuficienta
hepatica; 3. colestaza si urmatoarele manifestari: a. manifestari de encefalopatie hepatica; b.
hipoalbuminemie: C. icter. d. excesul de estrogeni consecintele acestuia; care sunt asocierile
corecte: A a-1, b-2, c-3. d-2; B. a-2, b-1, c-3, d-2; C. a 2, b-3, c-1, d-2; D. a 2, b-3, c-2, d-1; E. a
3, b-2, c-1, d-2;
416. R., manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. insuficienta hepatica-
semne ale excesului de estrogeni 2. insuficienta hepatica; si urmatoarele manifestari: a.
scaderea transferinemiei; b. limba si buze carminate; c. gamma-glutamil transpeptidaza
crescuta; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a 2, b-
3, c-1 E. a-3. b-2, c-1

417. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame:1. insuficienta hepatica
semne ale excesului de estrogeni; 2. insuficienta hepatica; 3. colestaza si urmatoarele
manifestari: a. fosfataza alcalina crescuta; b. scaderea nivelului plasmatic la a- si B-globulinelor;
c. angioame stelate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

418. R.I. manifestarile asociate cu edemul hepatic, f.d.u. sindroame: 1. HTP: 2. colestaza; 3.
insuficienta hepatica: si urmatoarele manifestari: a. scaderea proteinelor sintetizate de ficat; b.
hiperbilirubinemie; c. cresterea Y-globulinelor: care sunt asocierile corecte: A. a-1, lb-2, c-3. B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3, D. a 2. b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

419. Glomerulopatii care produc in mod tipic sindrom netrotic S.u.ce A. GPLM B.
glomerukopatia membranoasa; C.GNDA; D.glomenuloscleroza diabetica E. amiloidoza

420. F.d.u. evenimente r.I. edemul nefrotic: a. scaderea p.o. din vas; b. alterarea BFG c.
pierderea de proteine prin BFG; d. transsudarea apei din vas in interstitiu: e. hipoproteinemie;
care este lantul cauzal corect: B. b-c-e-a-d

421. R.I edemul nefrotic, u.a.S.C.Cie. A. este asociat cu glomerulopatiile de proteine B. se


asociaza diversele modificari bioumorale produse de pierderea anumitor proteine implicate in
diverse procese biologice C. Pe electroforeza proteinelor plasmatice se observa scaderea
relativa a a-2 si b-2 globulinelor D. glomerulopatia cu cele mai discrete alterari ale barierei de
filtrare glomerulare (BFG) este glomerulopatia cu leziuni minime (GPLM) E. in mod tipic, in
GPLM, fuga apei din vas in interstitiu produce hipovolemie;

422. R.I. edemul nefrotic A. proteinele se pierd prin BFG alterata B. apar modificari bioumorale
prin pierderea de proteine implicate in metabolismuV transportul lipidelor, vitaminelor,
hommanilor, oligoelementelor, C. in mod caracteristic, apare hipoalbuminemie (<3.5 g/dL); D.
modificarile din GPLM sunt vizibile doar prin microscopie electronica. E. de obicei, GPLM
determina hematurie;

423. R.I. edemul nefrotic, u-a.S.c Cue. A. proteinuria masiva determina scaderea p.0. a plasmei
B. apar modificari bioumorale produse de pierderea anumitor proteine implicate in controlul
coagularii C. majoritatea glomerukopatiilor producatoare de SdNf provoaca si HTA si/sau
hematurie si/sau insuficienta renala (SdNf impur); D. in mod tipic, GPLM determina SdNf pur
(mai ales la adult); E in mod tipic, in GPLM apare hipovolemie. care tinde creasca TA;

424. R.I edemul nefrotic, A. edemul este dur, cartonati B. proteinuria este masiva (>3,5 g pe 24
de ore); C. deprimarea functiei renale duce La scaderea edemului; D. in SdNf pur nu apar HTA,
hematurie sau insuficienta renala E. de obicei, in GPLM leziunile s sunt atat de discrete, incat
prin bariera de filtrare scapa proteine, dar nu si hematii,

425. R. edemul nefrotic u.a.s.c cue.A. edemul este mai accentuat dimineata la membrele
inferioare, seara la fata; a B. proteinuria masiva determina hipoalbuminemie; C. daca
deprimarea functiei renale este suficient de severa apar si e manifestari de IR D. de obicei,
GPLM nu determina HTA. a E. de obicei, in GPLM nu scapa e hematii prin bariera de filtrare
intrucat sunt mult mai mari decat moleculele de albumine;

426. F.d.u. afirmatii r.l. manifestari asociate cu edemul nefrotic: sinteza hepatica de proteine; e
b. exces relativ de globuline fata I de albumina c. albumina se pierde renal mai mult decat
globulinele; e d. ficatul produce atat albumina cat si a- B-globuline: t care este iantul cauzal logic
just: A. a-d-c-b

427. R.I manifestarile asociate edemului nefrotic, f.d.u. Cauze: 1. hipoproteinemie: 2. pierderea
unor proteine implicate in metabolismul lipoproteinelor. 3. pierderea unor factori anticoagulanti si
urmatoarele consecinte: a. tromboze; b. dislipidemie (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie).
c, scaderea p.o. a plasmei: care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3. B. a-1, b-3, c-2 C. a-2,
b-3 c-1 D. a-3, b-1, c-2 E, a-3, b-2. c-1

428, R. manifestarile asociate edemului nefrotic, f.d.u. cauze: 1. scaderea p.o. a plasmel; 2.
pierderea transferinei. 3. prin BFG, albumina se pierde mai mult decat globulinele si
urmatoarele consecinte a. anemie feripriva; b, edema c. aspect in cocoasa al electroforezei
proteinelor plasmatice (prin cresterea relativa a a-2 si B-globulinelor); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3: C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3. b-2, c-1; 429.
R.I. manifestarile asociate edemului nefrotic, f.d.u. Cauze: 1. proteinurie masiva; 2. pierderea
globulinei transportoare 3. fuga apei din vas in interstitiu si urmatoarele consecinte: a.
hipovolemie b. hipoproteinemie; c. scaderea nivelului hormonilor tiroidien care sunt asocierile
corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3. b-1, c-2; E a-3, b-2, c-1

430. R. edemul din malnutritia proteica (edemul carential) A. edemul este alb, moale si B.
edemul ester consecinta scaderii p.o plasmatice prin hipoalbuminemie; C. apare la persoanele
care se priveaza de alimente perioade indelungate cu scop terapeutic (post) D. deficitul de
vitamine si oligoelemente (de exemplu zinc asociat provoaca leziuni Cutanate E. deficitul de
Vitamina B1 determina hipochinezie

431. R.I. edemul din malnutritia proteica (edemu! carential), A. edemul se asociaza CU
hipoalbuminemie. proteinurie si fara semne de suferinta hepatica sau renala; B. apare la
persoanele dezavan- tajate material si psihic, C. la formarea edemului ar putea contribui si
hipokalemia si defi citul caloric (prin perturbarea functiei cardiace); D. in unele cazuri se poate
asocia si deficit de vitamina B1 E.afectarea cardiaca din beriberi este o IC cu debit scazut din
cauza multiplelor fistule arteriovenoase periferice

432. R.l. persoanele predispuse la edem carential, f.d.u. categorii: 1. persoanele dezavantajate
material 2. persoanele dezavantajate psihic urmatoarele exemple: a. prizonierii b. batrani C.
anorexie, d. psihoze are sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1. c.2. d-2; B. a 1, b-2, c-1, d-2; C. a-
1, b-2, c 2, d-1; D. a 2. b-1, c 2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

433. R. persoanele predispuse la edem carential, f.d.u. categorii: 1. persoanele dezavantajate


materia 2. persoanele dezavantajate psihic si urmatoarele exemple: a. nevroze; b. bulimie
asociata varsaturilor provocate repetate; C. asediati d. persoane fara adapost care sunt
asocieriie corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a 2, b-1, c-1, d-2. D. a-2, b-1, c-
2, d-1; E. a-2, b-2, c-1.d-1

434. F.d.u. afirmatii r.I. edemu carential: a. scaderea perfuziei sistemice eficiente si VSCE: b.
accentueaza formarea edemului; c. multiple fistule arteriovenoase periferice; d. in unele cazuri
se poate asocia si deficit de vitamina B1; e. IC cu debit crescut; care este lantul cauzal corect:
D. d-c-e-a-b

435. U f.d.f.d. edemul carential s.cf.cae. A. Edemul carential se distribuie gravitational si, ca
urmare; B. la persoanele imobilizate la pat se dispune pe abdomen; C. iar la persoanele care se
deplaseaza se observa;D. dimineata mai mult la fata E. iar seara mai ales la membrele
inferioare.

436. U.f.d.f.d. edemul carential s.cf. cee. A. La reluarea alimentatie B. edemul se poate
accentua initial (edem de realimentare); C. dat fiind aportul de Nacl (si apa) odata cu alimentele
si D. eliberarea crescuta de insulina; E. care scade reabsorbtia tubulara de Na 437. U.f.d.f.d.
edemul din bolile digestive cu pierdere de proteine s.c.f.c.e A. Edemul de hipoproteinemie apare
in B. bolile inflamatoare intestinale; C. mai ales boala Crohn: D. prin pierderea de proteine in; E
interstitiu, proteinele exsudand din cauza inflamatiei.

438. U fdf.d. edemul din bolile digestive cu pierdere de proteine s.c.f.c.e A. Edemul din bolile
inflamatoare intestinale se asociaza; B. cu alte manifestari caracteristice acestor boli. C.
constipatie: D. dureri abdominale: E. manifestari sistemice etc.

439. U d.f.d. edemul de permeabilitate s.c.f.c.e. A. Forma tipica este edemul inflamator, dar
scurgerea de; B. fluid si proteine in interstitiu printr-un perete capilar: C. hiperpermeabil este
implicata probabil si in patogeneza D. edemului asociat cu activarea SRAA posibil si E. in cea a
edemului idiopatic.

440. F.d.u. afirmatii r.I. edemul inflamator: a. fluidul interstijal b. excesul de lichid interstitial este
absorbit in vasele limfatice; c. scade usor presiunea din interstitiut din jur); d. creste tensiunea
radiara asupra filamentelor de ancorare atasate de celulele endoteliale ale capilarelor limfatice;
e, creste diametrul volumul mfaticelor; care este lantul cauzal corect: A. a-d-e-c-b

441. F.d.u. afirmatii r.l. edemul inflamator: a. fluidul interstitial expansioneaza. b. scade
rezistenta la fluxul limfei c. fluxul limfatic este facilitat; d. creste tensiunea radiara asupra
filamentelor de ancorare atasate de celulele endoteliale ale capilarelor limfatice: e. creste
diametrull volumul limfaticelor care este lantul cauzal corect: A. a-d-e-b-c
442. U.fd.f.d. edemul inflamator s.cf.c.e. A. Organizarea filamentelor de ancorare B. cuplata cu
jonctiunile suprapuse intrepatrunse; C. dintre celule endoteliale limfatice adiacente;
unidirectionala; E. care favorizeaza fluxul retrograd din capilaru limfatic inapoi in spatiul
interstitial

443. U.fd.f.d. edemul inflamator s.c.fc.eu A. In cazul edemului hidrostatic oncotic, filamentele B.
de ancorare atasate de celulele endoteliale ale capilarelor limfatice sunt distruse, ceea ce C.
favorizeaza cresterea fluxului limfatic, in masura in care D. acesta nu este stanjenit prin alte
mecanisme, de exemplu; E, prin scaderea presiunii in vena cava superioara.

444. Ufd.f.d. edemul inflamator s.c.f-cse. A. in edemul inflamator, reactia B. inflamatoare


distruge C. filamentele de ancorare atasate de celulele endoteliale; D. ale capilarelor limfatice; E
motiv pentru care fluxul limfatic

445, R edemul inflamator. u.a.s.c.cue. A. edemul inflamator este de obicei localizat intrucat
apare ca reactie secundara a inflamatiei;B. durerea este generata de actiunea PGE, atat
periferica, cat si centrala C. data fiind prezenta proteinelor si a celulelor edemul este moale D.
cresterea permeabilitatii peretelui capilar poate fi indusa de tratamentul cu Ac monoclonal OKT3
E. unii dintre mediatorii inflamatori atrag leucocitele in tesutul lezat.

446. R.l. edemul inflamator, U.a.S.C. Cee. A. degradarea matrice creste coloid osmotica
presiunea efectiva a interstitiului B. actiunea periferica a PGE2 asupra neuronilor senzoriai
atenueaza durerea: C. edemul inflamator nu asa godeu la apasare; D. edemul inflamator se
produce in starile inflamatoare caracteri- zate de patrunderea leucocitelor in tesuturi; E. avand
actiune fagocitara, leucocitele elibereaza diverse enzime hidrolitice;

447. R.I. edemul inflamator, u.a.S.c.cae. A. roseata este consecinta scaderii fiuxului de sange in
tesutul inflamat: B. actiunea centralia a PGE asupra maduvei spinarii si a creierului provoaca
durere; C. edemul se asociaza cu semnele clasice de inflamatie: D. inflamatia este o reaclie
caracteristica la leziunea tisulara; i E. avand actiune fagocitara, leucocitele elibereaza diverse
specii reactive de oxigen si de azot;

448. R.I. edemul inflamator, a U.a.S.C.Cae. A. arteriolodilatatia determina cresterea fluxului de


sange in tesutul inflamat. B. diapedeza celulelor inflamatoare se produce de regula la nivelul
arteriolelor: C. edemul se asociaza cu roseata, caldura, durere; D. inflamatia include eliberarea
multor mediatori cu diverse actiuni E. distrugerea de catre leucocite a componentelor matricei a
extracelulare creste complianta interstitiala

449. R.I. edemul inflamator u.a.S.c.cae. A edemul este consecinta cresterii afluxului de sange in
capilare si a permeabilizarii peretelui B. scopul organismului este de a aduce la locul unei
agresiuni apa C. cresterea permeabilitatii peretelui capilar poate fi indusa si de imunoterapii D.
unii dintre mediatorii inflamatori cresc permeabilitatea microvasculara E. avand complianta
redusa, interstitiul poate acomoda un volum mai mare de lichid extracelular in matrice cu o
crestere mica a p h. interstitiale,
450. R.I. edemul inflamator u.a.S.C.Se. A. cresterea permeabilitatii micro-vasculare contribuie la
producere edemului B. inflamaja este caracteristica pentru reactia imuna C. cresterea
permeabilitatii peretelui capilar poate fi indusa de tratamentul cu interieukina 2 D. unii dintre
mediatorii inflamatori provoaca vasodilatatie; E, scaderea compliantei interstitiale scade
eficienta p.h. in prevenirea formari edemului;

451. Uf.d.f.d. palogeneza edemului inflamator sc ce. A. Leucocitele elibereaza diverse enzime
hidrolitice si specii; B. reactive de oxigen si de azot C. care induc sinteza componentelor
matricei extracelulare; D. si a filamentelor de ancorare; E. care se ataseaza de celulele
endoteliale limfatice.

452. U.fd.f.d. patogeneza edemului inflamator s.cf.cae, A. Distrugerea filamentelor de; B.


ancorare care se ataseaza de celulele endoteliale limfatice: C. scade tensiunea radiara asupra
membranelor celulare Suprapuse/ intrepatrunse D. cu efect de valva de la jonctiunea
interendoteliale ale capilarelor limfatice E, ceea ce creste umplerea limfaticelor

453. R.l. cauzele edemul inflamator, f.d.u. categorii 1. evenimentel agresiuni fizice; 2.
evenimentel agresiuni chimice:3. evenimente/ agresiuni inlectioase; urmatoarele cauze: a.
traumatisme termice sau mecanice: b. virusuri, bacterii: C. medicamente; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B a-1, b-3, c-2; C. a-2 b-1 c-3 D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b2, c-1;

454. Uf.d.fud, inflamatia s.c.f.cea: A. Inflamatia poate sa apara nu doar ca insotitor; B. al


raspunsului imun, ci si; C. ca reactie la diverse evenimente/ agresiuni fizice; D, chimice sau
infectioase si; E este cauza reactiilor de hipersensibilitate

455. Utd.f.d. inflamatia s.cf.c A. Dintre mediatorii inflamatiei B. PGE2 are o importanta: C.
aparte intrucat este implicata in toate procesele; D. care suprima semnele clasice de inflamatie.
E. roseata, tumefactie si durere.

456. U.f.d.f.d. edemul inflamator s.c.f.c.e. A. Cresterea compliantei tisulare este accentuata de
ruperea: B. conexiunilor pe care le formeaza fibroblasti cu fibrele conjunctive (mai ales de
colagen) din spatiile interstitiale: C. care in mod normal ajuta la compactarea matrice
extracelulare prin impunerea D. de tensiune asupra acestor componente fibrilare; E, ceea ce
creste capacitatea gelului matricea de a expansiona prin preluare de lichid,

457. F.d.u. afirmatii r.I. edemul inflamator: a. scurgerea proteinelor (si a altor macromolecule) in
interstitiul din b. permeabilizarea sau ruperea barierei endoteliale (se poate produce chiar
lezarea endoteliului capilar); c, fortele oncotice sunt deplasate din vas in interstitiu: d. lichidul
urmeaza proteinele, trecand in interstitiu care este lanjul cauzal corect:B. b-a-c-d

458. F.d.u afirmatii r.I. edemul inflamator: a. din vasul de sang ies celule e impreuna cu plasma
(exsudat); b. scopul organismului este de a aduce la locul unei agresiuni celule inflamatoare,
care provin din sange; c. celulele inflamatoare trebuie sa traverseze peretele vaselor de sange;
d. celulele inflamatoare trebuie treaca din vase in tesuturi: e. avand permeabilitate crescuta,
peretele capilar poate fi traversat de proteine (care au dimensiuni mult mai mici decat niste de
ser. trebuie sa capilar creasca suficient pentru a permite iesirea unor celule care este lantul
cauzall logic just B. b-d-c-f-e-a

459. Caracteristici ale edemului inflamator su,ce. A. este alb. B. este moale: C. este localizat D.
poate sa apara in contextul unel afectiuni generale, E. permeabilitate capilara crescuta 460.
Caracteristici ale edemului inflamator s.u.c.e. A. este cald. B. este dureros; C tipic, este
consecinta unei patologii sistemiee; D lasa usor godeu E presiune oncotica tisulara scazuta

461. R.I. edemul parietal asociat inflamatiilor profunde, u.a.s.cce. A. este un edema parietal
supraiacent teritoriului profund afectat B. este rosu C. este moale: D., lasa godeu E.
permeabilitatea capilara este crescuta; associat

462. RI edemul inflamatiilor profunde, u a.S.c.c.e A. apare in asociere cu o pleurezie purulenta


sau cu un abces perirenal B. este cald C. este dureros; D., reteaua venoasa superficiala este
dilatata E. p.o. tisulara este scazuta;

463. R.I. edemul din tromboflebita superficiala TFS), u.a.s.c.cae. A. apare cianoza locala B. se
pot observa varice (si chiar eczema varicoasa), care preced C. temperatura locala este crescuta
D. frecvent apare la membrul Superior E. poate sa apara in urma cateterizarii unei vene
superficiale:

464. R.I. edemul Quincke U.a.S.C.Cae. A este nepruriginos indolor, B. poate avea orice
localizare cutanata, dar apare mai ales la inferioare; C. mucoasele si semimucoasele nu sunt
afectate; D. este persistent. E o complicatie periculoasa este edemul subglotic,

465. R.l edemul Quincke u.a.s.c.cae.' A. este rozat B. adeseori are tendinta la simetrie C. se
mai numeste edemul catamenial; D. dureaza mai multe saptamani, E. se asociaza cu atopia:

466. R.l. edemul idiopatic U.a.S.C.C.e A. se produce aproape exclusiv la barbati B. episoadele
de edem sunt insotite adesea de distensie abdominala C. variatiile mari ale greutatii sugereaza
cresterea permeabilitawi capilare. D. permeabilitatea capilara excesiva pare sa fie ameliorata pe
vreme calda (mai ales vara). E. in patogeneza ar putea interveni scaderea activitatii
dopaminergice;

467. R.l. edemul idiopatic, u.a.S.c.cae. A. episoadele de edem apar periodic B. se produc
variatii circadiene ale greutatii legate de RHA ortostatica C. cresterea permeabilitatii capilare
pare fluctueze in severitate D. se pare se produce si o scadere a volemiei. E. cresterea excretiei
urinare de kalikreina si kinina ar putea avea importanta patogenica;

468. R.l. edemul idiopatic u.a.S A. episoadele de edem nu sunt legate de ciclul menstrual; B.
pacienta creste in greutate cateva kilograme dupa un ortostatism de cateva ore; C.
permeabilitatea capilara caldura D scaderea volemie activeaza SRAA si inhiba eliberarea AVP:
E. in unele cazuri ar putea fi indus de diuretice;
469. U f.d.f.d. edemul idiopatic s.cf.ce.: A. Edemul idiopatic are mecanism neclar si. B. trebuie
deosebit de edemuls C. catamenia (premenstrual ciclic); D. in care RHS este consecinta; E.
cresterii p.h. din venele sistemice.

470. F.d.u. evenimente legate de edemul idiopatic: a. mecanismele de retinere a sarii directe
ale diureticelor. b. hiperplazie juxtaglomerulara; c. usoara hipovolemie: d. hipermeninemie
cronica; e. administrarea cronica de diuretice care este lantul cauzal corect: E. e-c-d-b-a

471. F.d.u. evenimente legate de edemul idiopatic: a. oprirea brusca a diureticelor la pacient cu
hiperplazie tratamentului diuretic cronic b. retentie lichid; c. factorii care retin Na' raman
necontracarat d, edem care este lantul cauzal Corect A. a-c-b-d

472. R.I. edemul pulmonar necardiogen (EPNC). u.a.s.c.cae. A. presiunile hidrostatice sunt
crescute B. la aparitia EPNC contribuie cresterea fortelor superficiale; C. morfopatologic Se
constata membrane hialine in alveole; D. tabloul clinic variaza de la cienta respiratorie. E.
radiografia toracica evidentiaza infiltrate alveolare difuze:

473. R.I. edemul pulmonar necardiogen (EPNC), u.a.s.c.cse. A. disfunctia surfactantului Care
captuseste alveolele este implicata in aparitia EPNC; B. la aparitia EPNC contribuie
propensiunea alveolelor de a colaba la volume pulmonare reduse: C. inflamatia interstitiala va
duce in timp la fibroza pulmonara; D auscultatia plamanilor este dominata de raturi bronsice, in
ciuda imaginii radiologice; E. dupa introducerea TC. S-a observat distributia edemului alveolar
este mai eterogena e decat se credea pana acum:

474. F.d.u. evenimente legate de edemul pulmonar necardiogen: a. lichidul se deplaseaza din
vas In interstitiul pulmonar. b. proteinele si alte macromolecule scapa din capilare in interstitiu.
c. lezarea peretelui capilarelor pulmonare: d. acumulare de apa in plamani; care este lantul
cauzal corect :D. c-b-a-d

475. F.d.u. evenimente legate de a edemul pulmonar necardiogen a. perfuzarea unor teritorii
neventilate (mecanism de sunt intrapulmonar), b. spatiile aeriene nu mai sunt ventilate; C.
hipoxemie si scaderea compliantei pulmonare.. care este lantul cauzal corect: B. b-a-c

476. R.l. Cauzele edemului pulmonar necardiogen f.d.u categorii 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare prin intermediul cailor respiratorii, capilarelor pulmonare de catre
mediatori ajunsi In plamani pe cale circulatorie; si u. staril situatii patologice: a. aspiratie. b.
inhalarea de fum: c. administrare intravenoasa de droguri, de exemplu, heroina; d. pancreatita;
e. stare septica; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1, c 2, d-2. e-2; B. a-1, b-2, c 2, d-1, e-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; D. a-2, b-1. c-1, d-2, e-2. E. a-2, b-1, c 2, d-2, e-1;

477. R Cauzele edemului pulmonar necardiogen f.d.u categori 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare prin intermediul cailor respiratorii 2. lezatea indirecta a peretelui
capilarelor puimonare de catre mediatori ajunsi in plamani pe cale circulatorie; 3. modificarea
acuta a presiunilor vasculare pulmonare (uneori asociata si cu lezarea capilarelor) si u. staril
situatii patologice: a. derivatie cardiopulmonara; b. pneumonie: c. descarcari vegetative bruste
in edemul pulmonar neurogen si in cel de altitudine; d. traumatism netoracic; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-1, c 2, d-3; B.a-2, b-1, c 3, d-2; C.a-2, b-2, c-1, d-3 D. a-2, b-2, c-3,
d-1; E. a-2. b-3, c-1, d-2;

478. R.l. cauzele edemului pulmonar necardiogen, f.d.u categori 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare prin intermediul cailor respiratori 2. lezarea indirecta a peretelui
capilarelor pulmonare de catre mediatori ajunsi in plamani pe cale circulatorie; 3. modificarea
acuta a presiunilor vasculare pulmonare (uneori asociata si cu lezarea capilarelor) si u. stari
situatii patologice: a. reacti de leucoaglutinare; b. toxicitatea oxigenului; c. oscilatii bruste ale
presiunii pleurale asociate cu lezarea trecatoare a capilarelor pulmonare in edemul pulmonar de
reexpansiune; care sunt asocierile corecte: A. a-1 b-3 c-2 B.a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

479. R. Cauzele edemului pulmonar necardiogen f.d.u categori 1. lezarea directa a peretelui
capilarelor pulmonare drept consecinta a unui traumatism toracic nepenetrant 2. lezarea
indirecta a peretelui capilarelor pulmonare de catre mediatori ajunsi in plamani pe cale
circulatorie 3. modificarea acuta a presiunilor vasculare pulmonare (uneori asociata si cu
lezarea capilarelor) si u. starif situatii patologice: a., contuzie toracica; b. presiune crescuta in
arterele pulmonare: embolism pulmonar (poate contribui si leziunea de reperfuzie) c, transfuzii
multiple; care sunt asocierile corecte: A a-1. b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2; C.a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3 b-1 c-2

480.R.l. evaluarea pacientului cu edem, u.a.s.c.cae. A. este foarte utila evaluarea presiunii
Venoase centrale PVC)B. turgescenta jugularelor indica PVC crescuta mai ales daca dispare la
inspiratie: C. ascita poate sa apara si in IC congestiva veche, severa; D. turgescenta jugularelor
permite diferentierea ascite secundare unei hepatopatii de cea din ICG; E. pentru a stabili cauza
unui edem generalizat, prima intrebare este daca se asociaza sau nu cu lichid pleural

481. R.l. evaluarea pacientului cu edem, u.a.S.C.Cea. A. cresterea PVC sugereaza IC


congestiva B. prezenta ascitei nu inseamna neaparat edem de cauza hepatica C. turgescenta
jugularelor este prezenta in roza hepatica si absenta in IC congestiva D. primul aspect care
trebuie stabilit este daca edemul este localizat sau generalizat; E. de regula, pacientii cu IC sau
moderata Ceea ce nu trebuie sa duca la confuzia cu edemul renal

482. U.f.d.f.d estimarea PVC s.c.f.cae. A. Pentru estimarea PVC; B. se ridica pacientul fata de
planul orizontal C. pana cand apare distensia jugularelor si se: D masoara distanta pe verticala;
E. pana la nivelul patului

483. C.d.U. NU este una dintre cele mai frecvente cauze de edem generalizat: A. afectiuni
renale: B. afectiuni cardiace, C. ciroza hepatica; D tromboflebita superficiala; E. malnutritie
proteica;

484. R.I. diagnosticul diferential al edemului localizat, f.d.u manifestari 1. durere, caldura si
roseata locala 2. cianoza locala, circulatie colaterala venoasa: 3. edem limitat la un membru
inferior sau la unul sau ambele membre superioare; si urmatoarele variante de edem: a. edem
prin obstructie venoasa; b. edem inflamator; c. edem prin obstructie venoasal mfatica; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1

485. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem:a. se


exploreaza diversele cauze de edem local: b, pe baza examenului fizic, se orienteaza
diagnosticul etiologic spre inflamatie sau obstrucje venoasa ori limfatica; c. edemul este
localizat; d. se observa tegumentul (culoare, grosime, umiditate, pilozitate), durerea locala,
circulatia colaterala; D. c-a-d-b

486. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat a. edem prin
scaderea p.o. intravasculare: b. sindrom nefrotic; c. investigatii vizand patologia glomerulara
specifica: d. proteinurie importanta (&gt;3,5g/ 24 ore) e. hipoalbuminemie importanta (<2.5) E.
e-a-d-b-c

487. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat a.
proteinurie mica sau absenta b. hipoalbuminemie importanta (&lt;2,5 g/dL) c. edem prin
scaderea p o. intravasculare: d. probabil ciroza hepatica; e. analize bioumoraie sugestive pentru
hepatopatie f. confirmare prin elemente de examen fizic si imagistice; ce secventa este
recomandabila: B. b-c-a-e-d-f

488. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat: a.
edem prin scaderea po. intravasculare; b. proteinurie mica sau absenta: c, hipoalbuminemie
importanta (<2,52g/dL) d. probabil malnutritie, e, analize bioumorale nesugestive pentru
hepatopatie; f. istorice ce secventa este recomandabila: B. c-a-b-e-d-f

489. F.d.u. constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat: b. semne de IC
congestiva (hepatomegalie, jugulare turgescente) prezente; c. IC congestiva: ce secventa este
recomandabila: A. a-b-c

490. F.d.u. demersuri, constatari si concluzii in evaluarea unui pacient cu edem generalizat: a.
analize de urina (proteinurie, hematurie, cilindri hematici etc.). coroborate si de analize
bioumorale caracteristice: b. semne de ICCg absente; c. posibil boala renala (mai ales daca
exista oligurie importanta sau anurie); d. fara hipoalbuminemie. ce secventa este
recomandabila: E. d-b-c-a

491. U.f.d.f.d diagnosticul dilerential al edemului pulmonar (EP) s.c.fgae. A. Istoricul este
esential in diferentierea EP cardiogen B. de cel necardiogen intrucat: C. evalueaza
probabilitatea de boala cardiaca subiacenta D. desi nu permite identificarea starilor patologice
asociate E. cu EP necardiogen.

492. R.I. utilitatea examenului fizic in diferentierea edemului pulmonar cardiogen de cel
necardiogen, f.d 1. edemul pulmonar cardiogen: 2. edemul pulmonar necardiogen; si
urmatoarele caracteristici: a. examenul pulmonar poate fi relativ normal in stadiile timpurii;b.
semne de crestere a presiun intracardiace (galop protodiastolic, vene jugulare turgescente,
edem periferic); c. raluri crepitante si/sau sibilantel suieratoare la auscultatia toracelui. d. tablou
clinic dominat de semn ale starii patologice declansatoare care sunt asocierile corecte: A. a 1,
b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2. b-1. c-1, d-2; D. a-2, b-1, c 2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1;

493. R. utilitatea radiografie toracice in diferentierea edemulu pulmonar cardiogen de cel necar
diogen, f.d. 1. edemul pulmonar cardiogen; 2. edemul pulmonar necardiogen si urmatoarele
caracteristici: a. frecvent, revarsatele lichidiene pleurale b: infiltratele alveolare distribuite relativ
uniform pe intreaga arie pulmonara c. marirea siluetei cardiace; d. ingrosarea desenului
nterstitia e. fara cardiomegalie, care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-1, c-2, d-1. e-2. B. a-1, b-
1, c-2, d-2, e-1; C a-1, b-2, c-1. d-1, e-2; D. a-1, b-2, c-1,d-2, e-1 E. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;

494. R.I. utilitatea radiografie toracice in diferentierea edemului pulmonar cardiogen de cel
necar- diogen, f.d. 1. edemul pulmonar cardiogen. 2. edemul pulmonar necardiogen; si
urmatoarele caracteristici a. infiltrate alveolare perihilare; b. dimensiunea inimii este c.
redistribuirea desenului vascular spre campurile superioare d. doar rareori revarsate lichidiene
pleurale; care sunt asocierile corecte: A.a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1. d-2; C. a-1, b-2, c-2.
d-1: D. a-2, b-1, c-1. d-2 E. a 2, b-2, c-1. d-1

495. R. diferentierea edemului pulmonar cardiogen de cel necardiogen pe baza raspunsului


hipoxemiei la administrarea de oxigen, f.d.: 1. edemul pulmonar cardiogen; 2. edemul pulmonar
necardiogen; si urmatoarele caracteristici: a. hipoxemia se datoreaza in mare masura
nepotrivirii ventilatie-perfuzie. b, in mod tipic, hipoxemia persista chiar daca se in concentratii
mari c. hipoxemia se datoreaza in primul rand fenomenelor de sunt intrapulmonar: d. hipoxemia
raspunde la administrarea de oxigen suplimentar, care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1, c 2,
d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2. b-2, c-1, d-1;

496. R. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, 1. cardiac 2. hepatic 3.
renal si urmatoarele trasaturi: a. gust alterat (metalic sau ae peste) b. dispnee la efort c,
hipofibrinogenemie; care sunt asocierile corecte: C. a-2, b-1. C-3 D. a-2, b-3, c-1 E, a-3, b-1, c-
2;

497. RI. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac: 2. mai ales
hepatic, dar si cardiac 3. renal, hepatic; urmatoarele trasaturi: a. ortopnee b. c. perturbarea
tiparului de somn: care sunt asocierile corecte: A. a-1 b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3;
E. a 3, b-1, c-2;

498. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat 1. cardiac;2. hepatic; 3.
renal, hepatic; si urmatoarele trasaturi: a. Concentrare dificila; b. dispnee paroxistica nocturna c.
eritem palmar, care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

499. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac 2. hepatic;
3. renal; a. presiune venoasa jugulara crescuta b. contractura Dupuytren: C. picioare agitate
sau mioclonii; care sunt asocierile corecte: A, a-1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
500. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac. 2.
hepatic, 3. renal si urmatoarele trasaturi: a. dispneea poate fi prezenta, dar in general mai putin
importanta decat in tipul asociat cel mai adesea cu dispnee; b. galop protodiastolic. c. angioame
stelate, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b 2, c-1

501. RJ. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac 2. hepatic
3. renal si urmatoarele trasaturi: a. cresterea tensiunii arteriale are acelasi mecanism ca si
edemul; b. ginecomastie la barbati; c. uneori soc apexian deplasat sau dischinetic; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b 3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

502. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat f.d.u 1. cardiac 2. hepatic,
3. mai ales renal, dar si cardiac. si urmatoarele trasaturi a. retinopatie hipertensiva; b. asterixis;
c. cianoza periferica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2. B. a 2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, c-1;

503. R. diferentierea celor trei cauze principale de edem gene- ralizat, fd. 1. cardiac 2. hepatic;
3. mai ales renal, dar si cardiac, a. extremitati reci b. retinopatie diabetica i c. hipoalbuminemie
fara proteinurie: re sunt asocierile corecte: A. a 1. b-3, c 2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a
3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

504. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d. 1. cardiac, renal; 2.
hepatic, renal, 3. renal si urmatoarele trasaturi: a. fetor uremic; b. hiperuricemie: c. semne de
encefalopatie; care sunt asocierile corecte: i A. a-1, b 3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a 2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c 2; E. a-3. b-2, c-1

505. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac. 2.
hepatic; 3. renal; si urmatoarele trasaturi: a. frecatura pericardica in cazurile avansate:b.
scaderea transferinemiei. c, adesea raport plasmatic ureel creatinina crescut care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2,
c-1

506. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.u 1. cardiac: 2.
hepatic, 3. renal a. albuminurie: b. enzime hepatice crescute, in functie de cauza si de acuitatea
leziunii de organi c. tensiunea arteriala diferentiala (presiunea pulsului) mica; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c 1 E, a-3, b-2, c-
1;

507. R diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. hepatic 2. renal 3.
cardiac, hepatic; si urmatoarele trasaturi: a. hiponatremie: b. hipoalbuminemie prin proteinurie:
c. tensiunea arteriala in general mai scazuta decat in celelalte doua tipuri; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c 3; B. a 2 b-1, c-3; E. a-3, b-2, c-1

508. R. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d 1. hepatic; 2. rena 3.
renal, dar si cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. scaderea apetitului, b. anemie (de obicei normo
citara). c, hipocolesterolemie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2, C. a-
2, b-1, c-3 D a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

509. RI. diferentierea celor trel cauze principale de edem generalizat, f.d 1. cardiac 2. hepatic;
3. renal si urmatoarele trasaturi a. uneori enzime hepatice crescute prin congestie hepatica; b.
dispnee prin ascita masiva; c. uneori retentie azotata prin leziune renala intrinseca re sunt
asocierile corecte: A. a. 1. b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1

510. RI. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. hepatic; 2. renal; 3.
hepatic, dar si cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. hiperfosfatemie: b. tendinta la hipokalemie; c,
alcaloza respiratorie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.a-2, b-1, c-3 a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1. c-2; E. a 3. b-2, c-1;

511. RI, diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f.d.: 1. cardiac 2. renal; 3.
cardiac, hepatic; si urmatoarele trasaturi a. edemul afecteaza rareori fata (dat fiind pozitia
predominanta a pacientului); b. retentie azotata prin scaderea VSCE c. acidoza metabolica:
care sunt asocierile corecte: A a-1, b-3, c-2; B.a-2. b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E.
a-3, b-2, c-1;

512. R.I. diferentierea principalelor cauze de edem generalizat, f.d.: 1. renal, si urmatoarele
trasaturi a. poate predomina edemul periorbital: b. hiperkalemie: c. macrocitoza prin deficit de
folat d. cel mai adesea istoric de consum excesiv de alcool care sunt asocierile corecte: A. a-1.
b-1, c-2. d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a 2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

513. R.I. diferentierea celor trei cauze principale de edem generalizat, f, d 1. hepatici 2. renal si
urmatoarele trasaturi: a. presiune venoasa jugulara normala sau scazuta b. adesea asociat cu
ascita, c. hipocaicemie. d. semne si simptome uremice: care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-1,
c 2, d-2; a-1, b-2, c-1, d-2; B. C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, C2, d-1; E. a-2, b 2, c 1, d-1;

514. C.d.u medicamente nu poate fi incriminat in producerea edemului A. hidroclorotiazida C.


estrogen D. nifedipina; E. diclofenac;

515. R.I. mixedem u.a.S.c Cae A. se produce infiltrare cu mucopolizaharide; B. edemele sunt
false intrucat nu este apa C., in hipotiroidia avansata edemul lasa godeu D. tegumentele apar
subtiate E edemele sunt moi

516. R.I. edemul neurotrofic u.a.S.c.cae.r A. afecteaza un membru paralizat. B. se dispune


gravitational; C. este accentuat de pozitia declivan D. ischemia periferica intervine in
patogeneza, E. sunt abolite influentele simpato adrenergice asupra arteriolelor,

517. R.I reglarea temperaturi ale, u.a.s.c.cae. A. temperatura este controlata de hipotalamus B.
centrul termoreglator este situat in hipotalamusu anterior preoptic si posterior. C. neuron
hipotaiamici termoreglatori primesc semnale de la receptorii termici din piele si din mucoase D.
semnalele de la termoreceptorii din piele sunt transmise prin nervii periferici E. pentru a mentine
temperatura normala, centru termoreglator al hipotaiamusului i ntegreaza Cele 2 tipuri de
semnale pe care le primeste;

518. U f.df.d. reglarea temperaturii corporale s.c.f.c.e.: A. In mod norma temperatura corpului
este mentinuta in ciuda variatiilor ambientale; B. intrucat centru hipotalamic C. productia
excesiva de caldura D. (prin activitatea metabolica musculara si hepatica); E. disiparea de
caldura prin piele si mictiune.

519. R. valorile normale patologice ale temperaturii orale (t.o) a persoanele sanatoase de 18-40
de ani, u.a.s.c.c A. to. medie este 36,8° t 0,4°C; B. t.o. este mai joasa dimineata (6.00) C. to,
este mai inalta dupa- amiaza (16.00-18.00); D. to. maxima normala este 37,2°C la ora 6.00 si
37,7°C la ora 16.00 E. to. maxima normala este 38,2 la ora 16.00;

520, R.I. variaja circadiana a temperaturii, u.a.s.c.c.e. A in mod normal, este de 1.5 C; B. la
unele persoane in convalescenta unei boli febrile, poate ajunge pana la 1.0 C; C. in timpul unei
boli febrile, se mentine de obicei, dar la niveluri mai inalte, febrile, D. nivelul ei pare fie stabilita
in copilaria timpurie; E. poate fi de mai multe grade in anumite tipuri de febra:

521. R.I. temperatura corporala normala si patologica. u.a.s.c.cae. A. intr-o ambianta neutra
termic, metabolismul produce mai putina caldura decat este necesara pentru a mentine
temperatura centrala intre 36,5-37,5°C; B. persoanele varstnice pot avea o capacitate redusa
de a dezvolta febra; C. a femeile care au menstruatie, temperatura matinala este in general mai
mare din cele doua saptamani dinainte de ovulatie;D dupa ovulatie, temperatura se mentine la
nivelul crescut pana la urmatoarea ovulatie; E. temperatura Corporala este infiuenlata si de
sarcina;

522. RI. temperatura corporala normala si patologica, ua.s.c.ce. A. febra este definita drept t o.
>37.2 C dimineata si >37,7°C Seara B. persoanele varstnice pot face doar o febra modesta
chiar si In infectiile severe; C la ovulatie, temperatura scade. cu -0,6°C D. temperatura corporala
scade in perioada postprandiala: E. temperatura corporala este influentata de disfunctiile
endocrinologice;

523. F.d.u. evenimente legate de febra: a. vasoconstrictie periferica; b. devierea sang din
periferie elui catre organele interne, c. activarea neuronilor din centrul vasomotor. d. scade
pierderea de caldura prin piele, iar individului i se face frig e ridicarea nivelului de referinta
hipotalamic; care este lantul temporal corect. : E. e-c-a-b-d

524. F.d.u. evenimente legate de a. scaderea pierderii de caldura prin piele; b, individul incepe
sa tremure de frig (frison) c. vasoconstrictie periferica (resimtita initial la maini si picioare) d.
creste productia de caldura in muschi; e. individul are senzatie de frig, care este lantul temporal
corect: C. c-a-e-b-d

525. F.d.u mecanisme de crestere a temperaturii centrale implicate in producerea febre 1.


scaderea pierderii de caldura prin piele; 2. cresterea productiei de caldura in muschi. caldura 3.
cresterea productiei de metabolica 4. reducerea pierderii de caldura prin gesturi adaptative; si
urmatoarele procesel atitudini: a. vasoconstrictie; b. tremuraturi: c. individul se imbraca mai
gros, se acopera cu o patura, see ghermuieste; d. termogeneza hepatica. care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-4, d-3; C. a-2, b-3, c 1, d-4: D. a 2, b-4, c-1, d-3; E. a4, b-1, c 2, d-3;

526. R.I febra si frison, a.S.C C.e. A febra reprezinta cresterea temperaturii corpului peste
nivelul de referinta hipotalamic B. cresterea temperaturii corporala din febra depaseste variatia
zilnica normala C. in majoritatea cazurilor de febra, nivelul de referinta hipotalamic este urcat cu
1-2°C; D. cresterea temperaturii se realizeaza prin procese fiziologice care conserva sau produc
caldura E. frisonul nu este obligatoriu daca mecanismele de pastrare a caldurii ridica
temperatura sangelui suficient.

527. U.f.d.f.d. febra s.c.f.cae. A. Procesele fiziologice prin care caldura este conservata
(vasodilatalie); B. sau produssa (termogeneza musculara, hepatica etc.); C. continua pana cand
D. temperatura sangelui care iriga neuronii hipotalamici E. corespunde noului nivel de referinta
al termostatului.

528. U.f.d.f.d. febra s.c.f.cee.: A. Dupa atingerea echilibrului. B. termic la noul punct de r
Crescut C. hipotalamusul mentine tempe- ratura la nivel febril. D. prin alte mecanisme decat in
starea normala (afebrila).

529. R. mentinerea echilibrului termic, f.d.u. categorii de procese: 1. reducerea pierderii de


caldura; 2. reducerea pierderii de caldura prin gesturi adaptative: 3. disiparea caldurii, si
urmatoarele procesel atitudini: a. imbracare. acoperire: b. vasoconstrictie: c. transpiratie; care
sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2 b-3 c-1 E. a-3, b-
1, c-3

530 R mentinerea echilibrului termic, f.d.u. categorii de procese: 1. cresterea productiei de


caldura 2. reducerea pierderii de caldura prin gesturi adaptative: 3. disiparea caldurii prin gesturi
adaptative si urmatoarele procesel atitudini: a. tremuraturii b. ghemuire c. dezvelire: care sunt
asocierile corecte: A. a-1 b-2 c-3 B. a-1 b-3 c-2 C. a 2, b-1. c-3; E. a-3, b-1, c-2 531. R.I.
mentinerea echilibrului termic, f.d.u. categorii de procese: 1. cresterea productiei de caldura: 2.
disiparea caldurii. 3. disiparea caldurii prin gesturi adaptative; si urmatoarele procesel atitudini:
a. vasodilatatie; b. dezbracare: c, procese metabolice hepatice; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; C. a 2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1 a-3, b-1, c-2

532. F.d.u. evenimente asociate cu remiterea febrei: a. temperatura sangelui de la nivelul


hipotalamusului coboara b, disiparea caldurii prin procese fiziologice si gesturi adaptative; C.
scaderea concentratiei de pirogeni sau administrare de antipiretice; revine (coboara) la nivelut
normal care este inlantuirea temporalah cauzala corecta: D. c-d-b-a

533. R.I. valorile anormal crescute ale temperaturii, u.a.s.c.c.e. A. de obicei, febra infectioasa nu
depaseste plafonu termic natural de 41,1°C; B. o febra >41,5°C se numeste hiperpirexie C,
hiperpirexia cel mai apare adesea a pacientii cu infecti Severe: D. febra hipotalamica poate
avea un substrat organic sau functional E. cei mai multi pacienti cu leziuni temperaturi
hipotalamice au Corporale subnormal nu supranormale:
534. R.. valorile anormal crescute ale temperaturii, U.a.s.c.cie. A. mentinerea febrei sub
"plafonul termic" natural ar putea fi mediata prin neuropeptide care functioneaza drept
antipiretice centrale; B. hiperpirexia poate sa apara la pacientii cu infectii severe; C. rareori,
nivelul de referinta hipotalamic creste in urma unei tulburari hipotalamice; D. urcarea nivelului
termostatului hipotalamic printr-o afectiune hipotalamica Se numeste hipertermie maligna: E.
leziunile hipotalamice care pot provoca febra hipotalamica sunt traumatisme, hemoragii, tumori;
hipertermia

535. U.f.d.f.d. hipertermia s.c.f.c.e. A. Expunerea la caldura si productia endogena de caldura;


B. uneori combinate (de exemplu, calda);C. pot produce caldura mai lent D. decat aceasta
poate fi disipata; E. prin mecanismele fiziologice.

536. Hipertermier si la diferentierea acesteia de febra, u.a.S.c.c.eu: A. hipertermia reprezinta


cresterea necontrolata a temperaturii corpului, depasind capacitatea organismului de a pierde
caldura B. diferentierea febrei de hipertermie este esentiala deoarece hipertermia poate
provoca rapid moartea desi raspunde la antipiretice C. expunerea la caldura precedand
cresterea de temperatura este sugestiva pentru diagnosticul de hipertermie: D. in socul termic,
pielea este calda dar uscata E. antipireticele (aspirina, aceta minofen) nu scad temperatura in
hipertermie;

537. R.I. hipertermie si la diferentiere acesteia de febra u.a.S.C.C.e. A. in hipertermie, nivelul


de referinta al centrului termoreglator hipotalamic este mult ridicat B. diferentierea febrei de
hipertermie este dificila in situatii de urgenta C. cresterea temperaturi dupa administrarea de
medicamente care interfereaza cu termoreglarea este sugestiva pentru diagnosticul de
hipertermie D. la pacientii care iau medica mente care blocheaza transpiratia, pielea este calda
dar uscata; E. antipireticele scad temperatura in febra daca sunt administrate in doze suficient
de mari

538. R.d. hipertermie si la diferentierea acesteia de febra. u.a.S.C.Cze. A. in producerea


hipertermiei sunt implicati pirogen B. intr-o stare septica sistemica, febra (hiperpirexia) se poate
instala rapid ajungand la temperaturi Care depasesc 40.5°C C. diagnosticul de hipertermie se
adesea pe baza pune evenimentelor imediat de dinaintea cresterii de temperatura D. in febra
pielea poate fi rece ca urmare a vasoconstrictiei.E, In doze suficient de mari, antipireticele scad
temperatura (macar partial) chiar si In hiperpirexie

539. Uf.d.fd. socul termic s.c.f.cae. uscata, se pot A. Intr-o ambianta disipa maxim 600 kcal/ h
prin B. sudoratie, necesitand productia a 1 L de transpiratie; C. proces facilitat intr-un mediu cu
umiditate crescuta: D. ca urmare efortul intr-un mediu cu temperatura si umiditate crescute E.
favorizeaza socul termic.

540. C.d.u. NU face parte dintre categoriile de persoane cele mai expuse la soc termic: A.
varstnice B, imobilizate la pat. C, care sunt imbracate gros; care iau medicamente anti-
colinergice, antiparkinsoniene sau diuretice E. care stau in incaperi prost ventilate, fara aer
conditionat:
541. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic, 2. hipertermia indusa de medicamentel droguri
3. sindromul serotoninergic si urmatoarele trasaturi a. se deosebeste de sindroniul malign
neuroleptic prin manifestari precum diareea, tremuraturile si miocioniile: b. apare cel mai
adesea dupa medicamente psihotrope sau droguri c. se produce intr-un mediu cald; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, C-2 E. a-3, b-2,
c-1

542. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic. 2. sindromul neuroleptic malign; 3. hipertermia
maligna; si urmatoarele trasaturi: a. apare la persoanele care au o anumita anomalie mostenita,
rara, a reliculului sarcoplasmic din muschii scheletici; b. este provocava de medicamente
neuroleptice; un mediu cu temperatura si umiditate crescute; care sunt asocierile corecte:A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2 b-1 c-3 D. a 2, b 3, c-1 E, a 3, b-2, c-1;

543. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. hipertermia maligna 2. sindromul neuroleptic malign; 3.
termic; si urmatoarele trasaturi: a. favorizatlla de anticolinergice nclusiv antihistaminice
antiparkinsoniene, diuretice, fenotiazine intracelular dupa administrarea de anestezice
inhalatoare (halotan etc.) sau succinilcolina; c. manifestari extrapiramidale (printre care, redoare
musculara in Teava de plumb"), tulburarea reglarii vegetative; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1i- D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1 544. F.d.u. cauze
ale hipertermiei 1. soc termic; 2. sindromul neuroleptic malign; 3. hipertermia maligna; si
urmatoarele trasaturi: a. apare de obicei la persoane foarte tinere sau varstnice: b. este
provocat/a de oprirea medicamentelor dopaminergice; c. cresterea temperaturii (in cateva
minute) prin contractie musculara s care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3; D., a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

545. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic; 2. sindromul neuroleptic malign; 3, hipertermia
maligna; urmatoarele trasaturi: a. redoare musculara, cresterea metabolismului muscular, b.
apare mai ales in timpul valurilor de caldura; c. cresterea generarii de caldura si scaderea
disiparii de caldura prin inhibarea receptorilor centrali dopaminergici din hipotalamus; care sunt
asocierile corecte:A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3 b-1 c-2 E. a-3, b-2, c-
1;

546. F.d.u. cauze ale hipertermiei: 1. soc termic; 2. sindromul serotoninergic. 3, hipertermia
maligna; si urmatoarele trasaturi: a. se poate produce chiar si la persoane sanatoase d
transpiratia este blocata; b. provocat/a de inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei. IMAO si de
alte medicamente serotoninergice (precum antidepresivele triciclice): c.cresterea
metabolismului muscular, cu acidoza instabilitate cardiovasculara care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1 547. F.d.u.
cauze ale hipertermiei: 1. soc termic; 2. sindromul serotoninergic; 3. hipertermia maligna;
urmatoarele trasaturi: a. se aseamana prin multe trasaturi (inclusiv hipertermia) cu sindromul
malign neuroleptic b. acidoza sisau instabilitatea cardiovasculara duc adesea la deces, c.
blocarea transpiratiei prin deshidratare sau prin medicamente cu efect (advers) anticolinergic
(de exemplu, antihistaminice); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3. C, a
2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2; E. a-3, b-2, c-1
548. F.d.u. tulburari de temperatura induse de medicamentel droguri 1. soc termic. 2.
hipertermia indusa de medicamentel droguri. 3. sindromul neuroleptic malign; si urmatoarele
(categori de) medicamentel droguri. a. droguri: feniciclidina. dietila- mida acidului sergic (LSD)
metilenedioximetamfetamina (necstasy"), cocaina,b, oprirea medicamentelor dopaminergice; c,
cel mai adesea medicamente psihotrope sau droguri, dar si alte medicamente (salicilati, litiu,
anticolinergice, simpatomimetice) d, medicamente care blocheaza transpiratia prin efect
(advers) anticolinergic (de exemplu, antihistaminice); care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c
2, d-3; B. a 2, b-2, c-3, d-1; C. a 2. b-3. c-1, d-2; D. a-2, b-3, c 2, d-1 E. a 3, b-2, c-1, d-2

549. F.d.u. tulburari de temperatura induse de medicamentel 1. sindromul serotoninergic; 2.


hipertermia indusa de medicamentel droguri. 3. sindromul neuroleptic malign: si urmatoarele
(categorii de) medicamentel droguri: a. inhibitori de monoamin-oxidaza (IMAO), antidepresive
triciclice si amfetamine; b. medicamente neuroleptice [fenotiazine, butirofenone (haloperidol,
bromperidol) loxapina, dibenzodiazepine triciclice, prokinetice dopaminergice (metociopramid,
domperidon). tiotixen, molindonaj c. inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, IMAO si alte
medicament serotoninergice (precum antidepresivele triciclice) care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-3, c-2; B. a-22. b-1, c-3: c. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

550. R.I. cauzele hipertermiei f.d.u. 1. endocrinopati care cresc termogeneza 2. leziuni ale SNC;
si urmatoarele stari patologice: a. hemoragie cerebrala b. leziune hipotalamica d. stare
epilepticai e, tireotoxicaza care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1. b-2, c-1,
d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1D, a-2, b-1, c 2, d-2, e-1 E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;

551. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza febrei: a. pirogenii ajung in circulatia sistemica
b. eliberarea de adenozin-5 monofosfat ciclic (AMPc c, activarea receptorului EP-3 pentru
PGE2 de pe celulele gliale: d. pirogenii interactioneaza cu receptori de pe endoteliul capilarelor
care inconjoara centrii de reglare hipotalamici: e, eliberarea de prostaglandina E2 (PGE2) de pe
versantul cerebral al endoteliuiui hipotalamic; care. este inlantuirea temporalal cauzala corecta:
A.a-d-e-c-b

552. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza febrei: a. AMPc activeaza terminatiile neuronale
din centrul termoregiator, b. febra C. eliberarea de adenozin-5'- monofosfat ciclic (AMPc); d.
conservarea caldurii si productia de caldura; e. ridicarea nivelului de referinta pentru termostatul
hipotalamic care este inlantuirea temporalal cauzala corecta: C. c-a-e-d-b

553. R factori implicati in patogeneza febrei. u.a.s.c.ge. A. pirogenii (exogeni si endogeni) nu


trec din sange in creier. B. la producerea febrei participa retele de capilare dilatate care fac
parte din organul vascular al i terminale; C. in timpul febrei, nivelurile PGE2 sunt scazute in
hipotalamus si in ventriculul trei, D. absenta genelor celorlalti trei receptori pentru PGE2 (decat
nu altereaza mecanismul febrei E. PGE2 nu este neurotransmita tor, ci actioneaza prin
intermediul AMPc :

554. R.I. factori implicati In patogeneza febrei, u.a.s.c.cae. A. pirogeni nteracioneaza receptori
de pe endoteliul capilarelor care in centri de reglare hipotalamici: B, receptori de tip Toll sunt
identici cu receptorii pe care actioneaza citokinele; C. organul vascular al laminei terminale este
implicat in produ- cerea febrei, dar si in reglarea osmolaritatii sangelui; D. PGE2 atinge
concentraliile maxime in proximitatea capilarelor care inconjoara centrii termo- reglatori
hipotalamici; E. daca gena pentru receptorul EP-3 lipseste, pirogenii declanseaza febra
necontrolata F. AMPc ridica direct sau indirect nivelul de referinta pentru termostatul hipotalamic

555. R. factori implicati in patogeneza febrei, u.a.s.c.g.e.: A. pirogenii exogen produs microbieni)
actioneaza pe receptori de tip Toll; B. distrugerea organelor vasculare circumventriculare
determina cresteri incontrolabile ale febrei C. dintre cei patru receptori pentru PGE2 EP-3 este
implicat in producerea febrei: D. AMPC are rol de neurotrans- mitator; E. AMPc poate actiona si
indirect, determinand eliberarea altor neurotransmitatorii 556. R. febrei patogeneza u.a.S.C.C.e
A. pirogenii sunt substante care produc febra B. endotaxina inhiba eliberarea de C. toxinele
streptococilor din grupele A si B sunt numite Super antigene, D. factorul de necroza tumorala
(FNT) si interferonul (IFN) a sunt citokine pirogene; E. producia de citokine in SNC este
stimulata de diverse evenimente generatoare de nflamatie

557. R. patogeneza febrei A. pirogenii exogeni sunt produsi bacterieni, toxine bacteriene sau
microorganisme intregi; B. endotoxina provoaca leucocitoza; C, superantigenele sunt toxine
bacteriene care inhiba activarea celulelor T D. leucocitoza cu neutrofilie din infecti este produsa
de IL 1 si IL-6 E. printre citokinele produse in SNC se afla IL-1, FNT,

558. R. patogeneza febrei u.a.S.c.c.e A. toate bacteriile gram-negative produc endotoxina


(lipopolizaharida). B. endotoxina provoaca stare. generala alterata C. Staphylococcus aureus
produce toxina responsabila de sindromul de soc toxic; D. citokinele pirogene ajunse in
circulatia inhiba sinteza de PGE n tesuturile periferice; E. infectiile ale induce productia de
citokine in

559. R.l. patogeneza febre A. endotoxina este foarte pirogena. bacteriile gram pozitive produc
pirogenii C. pirogen endogen sunt cito- kinele pirogene; D.artralgiile care adesea insotesc febra
sunt provocate de miozita si artrita infectioasa E. hemoragiile cerebrale pot induce productia de
citokine in SNC

560. R. patogeneza febrei u.a.S.C.Geu: A. endotoxina provoaca febra B. febra poate fi


provocata de enterotoxine din Staphylococcus aureus C. IL-1 si IL-6 sunt citokine pirogene. D.
traumatismele cerebrale suprima productia de citokine in SNC; E. celulele din SNC care produc
citokine sunt microgliile si posibil neuronii

561. R.I. citokine, u.a.s.c.c.e. A. citokinele sunt proteine gigante care regleaza procesele imune,
inflamatoare si hematopoetice B. monocitele/ macrofagele celulele endoteliale sunt doar doua
dintre multele tipuri de celule care produc citokine; C. sinteza si eliberarea citokinelor
(generatoare de febra) poate fi stimulata de procese infectioase sau nelnfectioase: D. virusurile
si produsii bacterieni si fungici sunt factori infectiosi care stimuleaza sinteza si eliberarea de
citokine; E. diverse procese neinfectioase cresc eliberarea de IL-1. FNT, IL-6
562. C.d.u. NU face parte dintre procesele neinfectioase Care cresc productia de citokine: A.
procese inflamatoare (care elibereaza mediatori ai infiamatie): B. viroze C. traumatisme; D.
necroza tisulara; E. reacti imune (complexe antigen-anticorp)

563. Uf.d.fd. patogeneza febrei: A. o parte din PGE2 produsa in periferie (sub: B. actiunea
citokinelor pirogene ajunse in circulatia sistemica); C. eludeaza probabil mecanismele de
distrugere din plamani; D. si ajunge in hipotalamus prin carotida interna: E. find principalul
contribuitor la producere febrei.

564. U fd.fd. patogeneza febrei s.cfgae. Citokinele produse in SNC; B. pot ridica nivelul de
referinta C. doar prin intermediul organelor circumventriculare. D. explicand hiperpirexia; E. din
hemoragiile traumatismele sau infectiile SNC.

565. Uf.d.fd. patogeneza febrei s.cf.ce necesara pentru a provoca: B. febra este cu cateva
ordine de marime mai mica; C. daca citokinele sunt injectate direct in creier. D. sau circulatia
sistemica.

566. Categori de pacient predispusi la febrilitate desi au o infectie s.u.c e. A. nou nascuti B.
varstnici C. pacienti insuficienta hepatica cronica; D. pacienti cu insuficienta renala Cronica; E
pacientii care iau neuroleptice

567. RI. evaluarea pacientului cu febra sau hipertermie u.a.S-C-Cae. A. in cadrul istoricului
trebuie stabilita cronologia evenimentelor care au precedat febra B. monitorizarea febrei trebuie
facuta folosind de fiecare data aceeasi modalitate de masurare a temperaturii. C determinarea
citokinelor circulante la pacientii cu febra are o mare utilitate d.nivelurile sanguine ale citokinelor
pinogene se coreleaza strans cu febra E. indicatorii inflamatori sunt utili mai ales pentru
detectarea unei boli oculte

568. R.I. evaluarea pacientului cu febra sau hipertermie, u.a.s.c.c.e. A. pacientul trebuie
interogat cu privire la expunerea la alte persoane infectate sau la vectori de boala B,
neutropenia exclude o infectie C. nivelurile sanguine ale citoki- nelor pirogene sunt adesea sub
imita de detectare D. la pacientii subfebrili, valoarea Cea mai mare are determina proteine rea
reactive a VSH: E. granulatiile toxice si corpii Dohle sunt sugestive pentru o infectie bacteriana.

569. U.f.d.f.d investigatiile paraclinice in afectiunile febrile s.c.fc.e. A. Formula leucocitara


trebuie; B. efectuata manual sau cu un instrument capabil sa identifice: C. ieucocitele
nesegmentate (tinere), granulatile: D. toxice si corpil Dohle: E. care infirma o infectie bacteriana

570. R.. sistematizarea tiparelor de febra in functie de periodicitate, f.d.u. variante: 1. febra
zilnica; 2. intervale febrile de una sau mai multe zile alternand cu intervale afebrile si
urmatoarele tipare de febra: b, febra in cocoasa".c. febra ondulanta d. febra remitenta; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1. b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; E. a-2, b-1. c-2.
d-1:

571. R.l. sistematizarea tiparelor de febra in functie de periodicitate, f.d.u. variante: febra zilnica:
2. intervale febrile de una sau mai multe zile alternand cu intervale afebrile; si urmatoarele
tipare de febra: a. febra intermitenta; b. febra inversa; c. febra recurenta; d. febra continua; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a 1, b-2, c-2, d-1; C, a 2, b-1, c-1, d-2: D. a-2, b-
1, c 2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1

572. R.I sistematizarea tiparelor de febra zilnica, f.d.u. variante: 1. se refera la tiparul circadian
al febrei si la amplitudinea oscilatiilor febrile; 2. se refera la tiparul circadian al febre 3. se refera
la amplitudinea oscilatiilor febrile. si urmatoarele tipare de febra. a. febra inversa; b. febra
remitenta; c. febra hectica; d. febra continua: care sunt asocie corecte: rile A. a-1, b-3, c-2, d-3
B. a 2. b-1, c 3, d-3; D. a-3, b-1, c-2, d-3. E. a-3, b-3, c-1, d-2;

573. R.I. caracteristicile diverselor tipare de febra, f.d. 2.febra neregulata 3. febra remitenta; 4.
febra inversa si urmatoarele caracteristici: a. oscilatii relativ mari (>1°C, dar de obicei <2C),
febra este mai mare seara decat dimineata; b. mai mare dimineata decat Seara c. doua sau mai
multe episoade febrile d. febra nu urmeaza un tipar anume (este nesistematizata)care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-4, d-2; B. a 3. b-1, c-2, d-4 C. a-3, b4, c-1. d-2, D. a-3. b-4, c-2,
d-1: E. a-4. b-3, c-1, d-2,

574. R.I. caracteristicile diverselor tipare de febra, f.d.: 1. febra intermitenta neregulata; 2. febra
continua; 3. febra hectica: urmatoarele caracteristici a. oscilaji foarte mari 2-3 C, uneori chiar
pana la 5 C); b. variatii mari, perioadele febrile cu durata de una sau mai multe zile alterneaza
cu perioade afebrile de durate variabile c. oscilatii mici(<1°C). care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a 1, b-3, c-2; C. a 2. b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1: 575. R.I.
caracteristicile diverselor tipare de febra, f.d.: 1. febra intermitenta sistematizata 2. febra
ondulanta 3. febra sin cocoasa si urmatoarele caracteristici a. variati mari, perioadele febrile
alterneaza cu perioade afebrile de durata constanta: b. dupa ascensiunea initiala urmeaza o
perioada de afebrilitate, apoi reaparitia febrei: c. perioadele febrile alterneaza cu perioade
afebrile care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c 3: D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, c-1; B.a-1;b-
3;c-2

576. R.L conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, fd.: 1.
febra “in cocoasa"; 2. febra hectica; 3. febra ondulanta Pel-Ebstein; 4. febra remitenta. si
urmatoarele conditii patologice a. bronhopneumonie. c. tuberculoza cavitara d. boala Hodgkin;
Care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-4, c-3, d 2: B. a-3, b-2, c-1. d-4;C. a-3, b-4, c 2, d-1; D. a
4. b-1, c 2, d-3; E. a 4. b-3, c-1, d-2;

577. R.I. conditiile patologice asociate In mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1.
febra in cocoasa 2. febra intermitenta neregulata; 3. febra ondulanta; si urmatoarele conditii
patologice: b. leptospiroze; c. angiocolita; care sunt asocierile corecte: A a-1. b-3, c-2 B. a-2, b-
1. c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3 b-1 c-2 E. a-3, b-2, c-1;

578, R.I. conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1.
febra nin cocoasa 2. febra intermitenta neregulata: 3. febra ondulanta si urmatoarele conditii
patologice: a. endocardita bacteriana b, viroza C. cancer de diverse tipuri, care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C, a 2, b 3. c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1
579, R. conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d. 1. febra
continua, 2. febra intermitenta neregulata; 3. febra recurenta: si urmatoarele conditi patologice:
a. erizipei b. infectii biliare; c. borelioze; care sunt asocierile corecte: A. a-1.b-2, c-3 B. a-1 b-3,
c-2. C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c 2: E. a-3, b-2, c-1

580. R. conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1.
febra continua; 2. febra intermitenta neregulata; 3. febra remitenta, hectica sau neregulata; si
urmatoarele conditii patologice: a. pielonefrita; b. tifoida; c. stari septicel septicemi care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1. b-3, c 2: C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1: E. a-3, b-1,
c-2; patologice

581. R.I. conditiile asociate in mod caracteristic diverse tipare de febra, fd. 1. febra continua 2.
febra intermitenta sistematizata 3. febra remitenta: si conditii patologice: a. malarie: c.
pneumonie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1 D. a-
3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

582. R conditiile patologice asociate in mod caracteristic cu diverse tipare de febra, f.d.: 1. febra
continua: 2. febra inyersa; .3. febra remitenta: si urma&tnarele conditii patologice: caviara b.
supurati c. tifos exantematic: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, c 2 D a 2,
b-3, c-1 E. a-3, b-1, C-2;

583. Centrul termoreglarii se afla in A. hipotatamusul anterior; B.hipotalamusul posterior; C.,


frontal; D. lobul temporal; E. lobul occipital.

584. Despre etiologia febrei este falsa A febra nu apare in infectile localizate B. febra apare in
infectiile generalizate, C. febra poate insoti neoplaziile; D. febra apare in bolile neurologice care
E. febra poate insoti bolile auto- immune:

585. Despre febra “in dromader" este falsa:A este o varianta de febra recurenta B. prezinta 2
episoade febrile separate de afebrilitate; C. apare de obicei in virozele respiratorii D. prezinta 2
episoade febrile, primul cu valori mai mari; E. prezinta 2 episoade febrile, al doilea cu valori mai
mari

586. Despre febra intermitenta u.a.S.c.cae. A. este un tip de febra cu variatii mari in care
perioadele febrile Sun intrerupte de perioade afebrile B. este un tip de febra in care valorile
minime ajung in domeniul normalului: C. are ca varianta febra hectica; D. este un tip de febra cu
variatii mari in care valorile minime raman in domeniul febrei E. poate fi sistematizata sau
nesistematizata:

587. Despre febra Pel-Ebstein este falsa A. este un tip de febra ondulanta; B. apare in boala
Hodgkin; C. prezinta perioade febrile pre- lungite (3-10 zile) separate prin perioade de
afebrilitate (3-10 zile); D. este un tip de febra neregulata; E. perioadele febrile au ascensiune
scadere progresive:

588. Despre frison ua.s.c.cae. A. este perceput ca o senzatie de frig intens; B. apare. in
perioada de efervescenta a starii febrile C. se manifesta sub forma contractiilor musculare
ntense Continue D. este insotit de vasoconstrictie cutanata si paloare; E. are ca efect cresterea
temperaturi

589. Despre hipotermie ca semn de infectie severa este falsa: A. poate apare la nou-nascuti; B.
poate apare la cei tratati cronic cu glucocorticoizi, C. poate apare insuficienta renala; D. poate
apare la cei cu insuficienta hepatica; E, apare intotdeauna la pacientul imunocompetent

590. Din punct de vedere al manifestarilor neuropsihice sindromul febril poate include, C.e A.
cresterea pragului convulsiv la pacientul epileptic; B. insomnie C. intabilitate D. delir; E.
halucinatii

591. Dintre efectele pozitive ale febrei poate face parte: A, Scaderea virulente unor bacterii: B.
cresterea consumului de oxigen C. cresterea necesarului caloric; catabolismului D. accelerarea
muscular E. cresterea riscului convulsiv:

592. Printre efectele negative ale febrei se afla u Cue. A. cresterea consumului de oxigen si a
necesitatilor calorice: catabolismului B. cresterea muscular C. scaderea acuitatii psihice; D.
cresterea riscului convulsivi E. inhibarea prolifera unor bacteri;

593. Febra continua defineste: A cresterea persistenta a temperaturii cu variat zilnice 1 C. fara a
se ajunge insa la valori normale B. cresterea persistenta a tempe raturii cu variatii zilnice 1 C,
ajungandu-se la valori normale; C. cresterea persistenta a temperaturii cu variatii zilnice ce nu
depasesc 1 C D. febra cu curba nesistematizabila; E. febra care persista mai mult de 2
saptaman

594. Febra de resorbtie poate aparea in u. situatii, c,e. A. afectiuni tisulare necrotice B. infarctul
miocardic; C. infarctul pulmonar, D. hematoame extinse E, fenomene de idiosincrazie

595. Febra hectica este o varianta de febra A. sustinuta; B. remitenta C. intermitenta D.


ondulanta; E. neregulata;

596. Febra remitenta defineste: A. febra in care varia e zilnice sunt 1 C. valorile minime
atingand valori normale B. febra in care variatiile zilnice sunt 1 c, valorile minime ramanand in
domeniul febrel; C. febra In care variatiile zilnice sunt 1 C. valorile minime ramanand in
domeniul febrei. D. febra sustinuta "in platou"; E. febra in care exista variatii mari intrerupte de
perioade afebrile de 1-2 zile;

597. Febra reprezinta cresterea temperaturii corporale peste: A, 37 C axilar . B. 37 c central; C.


37.5 C axilar : D. 37,5 c central; E. 38 C axilar

598. Febra reprezinta cresterea temperaturii corporale: A. necontrolata de hipotalamus B,


consecutiva unei modificari la nivelul hipotalamusului; C. peste 37 Caxilar, D. peste 37.5
Caxilar; E. peste 37,5 C central;

599. Hipertermia : A. defineste situatia in Care cresterea temperaturii corporale este


consecutiva unei modificari nivelul hipotalamusului anterior; B. defineste situatia in care
cresterea temperaturii corporale este consecutiva unei modificari la nivelul hipotalamusului
posterior. C. defineste situatia in care cresterea temperaturii corporale nu mai este controlata de
hipotalamusi D. este o notiune sinonima cu febra E. reprezinta o crestere a temperaturii
corporale intre 37 C si 38 C
600. Neutrofilia in formula leucoitara apare de obicei in: A infecti bacteriene; B. infectii virale; C.
boli infiltrative ale duvei osoase D. reactii de hipersensibilitate E. infectii cu metazoare; 601.
Pirogenii endogeni actioneaza la nivelul centrului termoreglarii predominant prin intermediul A.
PG B. IL 1 C. IL 6 D. interferonul E. FNT-a

602. Care dintre urmatorii nu este Un pirogen endogenA PG: B, IL1,6: C. FNT-a D. toxine ale
microorganismelor; E. interferonul

603. Care dintre urmatorii nu este un pirogen exogen: A. microorganisme: B. toxine bacteriene;
C. anumite medicamente: D. anumite substante chimice; E. prostaglandinele: 604. Reactantil de
faza acuta ai inflamatiei care cresc in febra sunt urmatorii, cae. A. proteina C reactiva; B.
fibrinogenul; C. VSH-ul D a2-globulinele; E. monocitele

605. Temperatura corporala normala: A. este constanta pe 24 de ore; B. are o variatie diurna cu
valori maxime dimineata (orele 03-06);.C are o variatie diurna cu valori maxime seara (orele 18-
21) D. este de circa 37 C central E. este de circa 37,5 C axilar;

606. Transpiratia: A. apare in perioada de invazie a starii febrile B apare in perioada de


efervescenta a starii febrile; C. reprezinta un mecanism de scadere a temmolizei D. reprezinta
un mecanism de crestere a termogenezei, E. nu este o manifestare a sindromului febril

607. Ambliopia reprezinta: A. pierderea in timp a acuitatii vizuale a globului ocular strabic prin
suprimarea la nivel cortical a imaginii formate de catre acesta. la copiii cu strabism; B. pierderea
in timp a acuitatii vizuale a giobului ocular strabic, prin suprimarea la nivel cortical a imaginii
formate de catre acesta, la adultii cu strabism; C. pierderea in timp a acuitatii vizuale a globului
ocular sanatos, prin suprimarea la nivel cortical a imaginii formate de catre acesta, la copiii cu
strabism;D. pierderea In timp a acuitatii vizuale a globului ocular sanatos, prin suprimarea la
nivel cortical a imaginii formate de catre acesta. la adulti cu strabism; e E. scadere acuitatii
vizuale bilateral, la pacientii cu strabism;

608. Cataracta poate da u. manifestari clinice, cae. A. vedere in nuante de galben. cu


estomparea celorlalte culori; B. scaderea vederii pe timp de noapte t C. vedere "incetosata". D.
necesitatea cresterii iluminarii E. durere oculara intensa prin cresterea presiunii intraoculare;

609. Cea mai frecventa cauza a otitei externe este infectia: A. cu pneumococ. B. cu stafilococ
auriu; C. cu Pseudomonas Aeruginosa D. micotica a Canalului auditiv extern E. cu herpes
simplex;

610. Cea mai frecventa cauza de anosmie este A. abuzul de cocaina; B. traumatismele nazale,
cu fracturarea piramidei nazale; C. rinita vasomotorie: D polipoza nazala;
611. Cea mai frecventa cauza de orbire secundara afectarii corneei este data de cheratita: A cu
pneumococ: B. cu virus herpes simplex; C. Fungica D. cu Pseudomonas Aeruginosa; E.
gonococica

612. Chemozisul A.semnifica edem palpebral. B. semnifica hiperemie sclerala C. Semnifica


edem conjunctival D reprezinta o zona de dehiscenta la nivelul sclerei E. reprezinta inflamatia
corneei datorata unei infectii, abraziuni sau substante chimice

613. Chemozisul reprezinta A. ingrosare triunghiulara a conjunctivei bulbare, care se extinde pe


suprafata corneei excesiva datorata B. lacrimare obstructiei canalului lacrimal; c edem
conjunctival; D. edem periorbital; corneeana E, inflamatie secundara unei abraziuni.

614. Clinic, in glaucomul cu unghi inchis pot aparea, cue. cefalee B mioza intensa C. varsaturi
D. durere intensa oculara: E. cornee cu aspect fumuriu"

615. Clinic, in otita extema domina A. febra B. otoreea; C. disfonia D. otalgia E. edemul
pavilionului;

616. Coloboma reprezinta: A. lipsa de substanta la nivelul irisului survenita posttraumatic; B.


lipsa de substanta la nivelul corneei survenita posttraumatic; C. anomalie dobandita a formei
corneei (aspect de con); D. opacifierea cristalinului. E. lipsa congenitala de substanta la nivelul
irisului

617. Despre leucoplakie este adevarat ca A. poate aparea la barbati cu varsta 40 an


consumatori de alcool B. apare numai la pacienti infectati HIV: C. este o eziune benigna, de
culoare alb sidefie, cu localizare la nivelul limbii D. este un placard eritematos, cu papuie ce
sangereaza usor la atingare E. determina distonie

618. Despre scieromalacia perforans este adevarat ca A. reprezinta o infectie a comeei care
apare la pacienti cu diabet zaharat; B. reprezinta o infectie sclerala grava ce apare in
sclerodermie; C. este intens dureroasa si este nsosita de fotofobie. D apare in poliartrita
reumatoida E. apare cel mai frecvent la barbati infectati HIV;

619. Despre torus-ul palatin este adevarat ca A. apare la nivelul palatului moale. la aproximativ
20% din populatie: B. determina sialoree: C. are risc crescut de malignizare; D. este o
excrescenta lobulata a osului palatin; E. apare la pacientii infectati HIV;

620. Despre xantelasme este adevarat ca:A. reprezinta depuneri cutanate de cupru B. au
culoare bruna, nu sunt bine circumscrise; C. se pot asocia cu dislipidemie; D. apar cel mai
frecvent la nivelul aripilor nazale: E. apar la nivelul mucoasei bucale si sunt glande sebacee
ectopice;

621. Despre xerostomie este adevarat ca A. apare in urma hipersecretiei glandelor salivare: B.
apare datorita igienei orale deficitare C. predispune la aparitia cand dozei orale si a cariilor
dentare: D. predispune la aparitia leukoplakiei; E. se asociaza cu macroglosie;
622. Dintii Hutchinson A. sunt incisivi ce prezinta eroziuni determinate de refluxul de suc gastric.
B. sunt dinti ce prezinta incizuri sau abraziun provocate de traumatisme repetate C. apar in
sarcoidoza; D. apar in sifilisul secundar E. apar in sifilisul congenital;

623. Durerea la presiunea aplicata pe tragus sau la tractionarea pavilionului apare in A. otita
medie purulenta; B. otita externa: C. otita medie seroasa D. otoscleroza; E. prezenta tofilor
gutosi;

624. Entropion-ul reprezinta A. imposibilitatea inchideri complete a pleoapelor; B. intoarcerea


margin pleoapei afectate catre exterior; C. intoarcerea marginii pieoapei afectate catre interior;
D. protruzia unui glob ocular; E. pierderea de substanta la nivelul corneei;

625. Epiphora reprezinta A. secretie oculara purulenta; B, lacrimare excesiva. C. prezenta


sangelui In camera anterioara a globului ocular D. hemoragie in corpul vitros; E. inflamatia
sclerei:

626. Epiphora reprezinta: A. protruzia unui glob ocular; B. inflamatia cronica a margin unei
pleoape; c. intoarcerea marginii pleoapei expunerea exterior conjunctivei D. lacrimarea excesiva
ce apare in obstructii ale canalului lacrimal E. placa usor elevata, galbena. bine circumscrisa,
situata la nivelul nazale a pleoapei; apare in dislipidemii

627. Esotropia reprezinta: A. devierea temporala a unui glob B. devierea supero-extema a unui
glob ocular. C. devierea infero-externa a unui lob ocular: D devierea nazala a unui globo ocular:
E. devierea supero-interna a unui glob ocular.

628. Gustul este detectat la nivelul limbii dupa cum urmeaza: A. sarat la nivelul varfului limbii;
B., dulce la nivelul marginilor limbii, C. dulce si amar la baza limbii. D. amar si acru la baza limbii
E. amar si sarat la baza limbii

629. Halitoza: A. este un miros neplacut al respiratiei, determinat cel mai frecvent de o igiena
precara a cavitatii bucale; B. este minos neplacut al respiratiei, determina cel mai frecvent de o
afectiune nazala: C. este un miros neplacut al respiratiei, determinat cel mai frecvent de o
afectiune pulmonara cronica D. este un miros neplacut al respiratiei, care apare cel mai frecvent
in diabet E. este un miros neplacut al respiratie care apare cel mai frecvent in uremie;

630. Hemianopsia bitemporala are in: A leziuni ale chiasmei optice; B. leziuni ale nervului optic;
C. leziuni ale radiatiilor optice; D. leziuni ale cortexului occipital E. glaucom

631. Hemianopsia bitemporala A. reprezinta pierderea acuitati a globilor oculari in vizuale


cadranele temporale ale campului vizuati B. reprezinta pierderea acuitatii vizuale la nivelul
jumatatilor temporale ale campului vizual, prin lezarea fibrelor temporale bilateral C. reprezinta
pierderea acuitatii vizuale la nivelul jumatatilor temporale ale campului vizual prin lezarea
fibrelor nazale, bilateral D. reprezinta pierderea acuita vizuale nivelu umatatilor temporale ale
campului vizual prin lezarea radiatiilor optice E. reprezinta pierderea acuitatii vizuale nivelul
jumatatilor temporale ale campului vizual, prin lezarea posttraumatica a
632. Hemianopsia bitemporala poate fi semn de: A. dezlipire de retina; B. leziune unilaterala de
tract optic C. leziune a chiasmei optice (de exemplu tumora hipofizara D. leziuni ale radiatiilor
optice: E. leziuni ale cortexului occipital (aria de proiectie optica);

633. Hipopion-ul reprezinta: A. un inel corneean de culoare gri verde ce apare in boala Wilson.
B. prezenta sangelui in camera anterioara a globului ocular, C. prezenta unui corp strain intra-
ocular, D. prezenta puroiului in camera anterioara a globului ocular: E. constrictie pupilara
bilaterala

634. in boala Basedow pot aparea, A. exoftaimie; B. cresterea de volum a tiroidei: C. tegumente
reci, aspre: D. tegumente calde, umede; E. intoleranta la cald

635. In hipotiroidism NU apare: A. bradilalie: B. crestere ponderala; C. tremor al mainilor.


bradicardie E. constipatie;

636. Inelul Kayser-Fleischer: A. are culoare albastra si apare in boala Wilson B. apare la nivelu
are Sulu culoare verde si semnifica intoxi- catie acuta cu fier, c. se gaseste la nivelul irisulu are
culoare verde galbuie si apare in hemocromatoza: D. se gaseste la periferia corneei, are
culoare verde-galbuie si apare in hemocromatoza; E. se gaseste la periferia corneei, are
culoare verde galbuie si apare in boala Wilson

637. Inelul Kayser-Fleischer: A. apare prin depunere de fier in membrana Descemet B. apare la
persoane varstnice, la periferia corneei si are aspect argintiu C. semnifica prezenta unei
dislipidemii; D, apare prin depunere de cupru la nivelul corneei E. apare in boala Wilson, prin
depunere de cupru a nivelul irisului;

638. In cazul nodulilor tiroidieni. c.d.u. elemente ridica suspiciunea de malignitate A. nodul mobil
la palpare, consistenta dura. adenopatie bilaterala, disfagie B. nodul mobil la palpare,
consistenta moale, adenopatie unilaterala, disfagie; C. nodul imobia la palpare, consistenta
moale, adenopatie unilaterala, aerofagie; D. nodul imobil la palpare. consistenta dura
adenopatie unila terala, disfagie; E. nodul imobil la palpare, consistenta moaie, adenopatie
bilate rala, disfagie;

639. in otita acuta externa apar A. canal auditiv extern edematiat, durere la presiune exercitata
asupra tragusului, otoree, febra.B perforatia timpanului

C. canal auditiv extern normal, durere la presiunea exercitata asupra tragusului, febra, otoree,
timpan de aspect normal D. otalgie, otoree, febra, scaderea acuitati auditive prin perforatia
timpanului. E. durere la presiunea exercitata pe procesul mastoid. febra. perforatia marginala
timpanului, otoree.

640. La auscultatia tiroidei, se poate auzi un suflu Sincron cu sistola) in A. gusa endemica: B.
tiroidita Hashimoto C gusa din boala Basedow. D. prezenta unui chist tiroidian simplu, cu
diametrul de 3 cm; E. prezenta unui cancer tiroidian (nodul de 2,5 cm), cu adenopatie later
ocervicala asociata;
641. La pacienti cu surditate de conducere unilaterala, testul Rinne va fi: A. negativ la nivelul
urechii sanatoase si pozitiv la nivelul urechii afectate: B. negativ la nivelul urechi sanatoase si
indiferent la nivelul celei afectate C. pozitiv la nivelul urechii si indiferent la nivelul celei afectate
D. indiferent la nivelul urechii sanatoase si pozitiv la nivelul celei afectate: E. pozitiv la nivelul
urechi sanatoase si negativ la nivelul celei afectatei

642. Leucoplakia A este o zona eritematoasa, nedureroasa cu papule care sangereaza usor la
atingere si are un potential ridicat de malignizare; B. este o zona alba, indurata, dureroasa care
apare la nivelul mbil gingiilor obrajilorl pacientii cu infecie candidozica orala C. este o hiperplazie
localizata a mucoasei orale, cu aspect de masa pseudotumo rala rosie. moale, care sangereaza
usor. apare in urma unui traumatism sau a unei iritati locale; D. este o leziune nodulara ulcerata
ce apare cel mai frecvent la nivelul fetelor laterale ate limbil E. este o placa alba, indurata.
nedureroasa, situata la nivelul obrajilorl limbiil gingiilor, cu potential de malignizare, care apare
la barbati 40 ani. fumatori, consumatori de etanol sau cu infectie HIV 643. Limba geografica: A.
este rosie, granulara, cu aspect de zmeura si este o leziune preneoplazica; B. este o limba cu
numeroase fisuri, ce apare la persoanele varstnice: C. este o limba cu depozite albe pe fata
dorsala, care apare la persoanele cu o igiena orala deficitara D, are aspect de harta prin
allernanta de zone depapilate cu zone normale si are risc de transformare neoplazica: E.are
aspect de harta prin alternanta de zone depapilate cu zone normale si este benigna

644. Limba zmeurie apare in: A. rinita alergica: B. boala Basedow: C. scarlatina D. herpangina
E. candidoza orala;

645, Limba zmeurie: A. apare caracteristic in candidoza orala B. apare caracteristic in infectia
HIV; c apare in scarlatina; D. apare la varstnicii cu o igiena precara a cavitatii bucale; E. apare
in rujeola;

646. Lizereul gingival: A. este o coloratie albastra cu dispunere liniara la nivelul gingiilor ce
apare in boala Addison B. apare in gingivita acuta necrozanta, in urma consumului de
metamfetamine C. apare posttraumatic D. apare in intoxicatia cu fier. E. apare in intoxicatia cu
plumb;

647. Localizarea cea mai frecventa a cancerului cavitatii bucale este la nivelul: A. buzelor: B.
palatului moale C. palatului dur; D. gingiilor; E. limbii;

648. Masurarea corecta a presiunii intraoculare se face: A. Cu manometrul B. cu tensiometrul


Schiotz; C. prin presarea globilor oculari: D. prin iluminarea laterala pupilei si aprecierea
grosiera a dimensiunilor camerei anterioare; E. chirurgical

649. Principala cauza a aparitiei cataractei este: A. diabetul zaharat: B. expunerea la radiatii C.
postmedicamentoasa (corticosteroizi) D. expunerea indelungata si neprotejata la soare; E
inaintarea in varsta:

650. Principala manifestare care apare in afectiunile nazale este: A. rinoreea apoasa; B.
epistaxisul. C. obstructia nazala; D. pruritul mucoasei nazale: E. stranutul
651. Principala manifestare in sinuzita este cel mai frecvent: A. rinoreea apoasa:B. tusea C.
durerea localizata de obicei in aria de proiectie a sinusului afectat, care se accentueaza la
aplecarea capului inainte; D. secretia nazala purulenta; E. febra

652. Principalele simptome din afectiunile oculare sunt, A. pierderea vederii. B. dismetria C.
diplopia D. lacrimarea E. durerea oculara;

653. Sindrom Claude-Bernard- A. apare prin stimularea ganglionului stelat si consta in triada:
mioza, ptoza palpebrala, exof- talmie B. apare prin stimularea ganglionului stelat si consta in
triada: midriaza, ptoza palpebrala, enoftalmie C. apare prin paralizia ganglionului stelat (invazie
tumorala de exemplu) si consta in triada: midriaza, ptoza palpebrala, exoftalmie D. apare prin
paralizia ganglionului stelat (invazie tumorala de exemplu) si consta in triada mioza, ptoza
palpebrala, enoftalmie E. apare prin paralizia ganglionului stelat (invazie tumorala de exemplu)
si consta in triada mioza, ptoza palpebrala, exoftalmie

654. Secretia nazala din rinita alergica este A. mucopurulenta asociata cu prurit al mucoasei
nazale; B. sangvinolenta (in alergia la acarieni); C. mucopurulenta, asociata cu febra, cefalee
frontala; D. apoasa, asociata cu stranut prurit al mucoasei nazale; E. apoasa in alergia la
graminee mucopurulenta in alergia la polenuri;

655. Semnul Pamberton pozitiv poate sugera: A. prezenta unui nodul tiroidia autonom B.
tiroidita Hashimoto la debut; C. cancer al istmului tiroidian D. persistenta canalului tireogios; E.
gusa intratoracica;

656. Sindromul Claude-Bernard-Horner se caracterizeaza prin:A. mioza, ptoza palpebrala,


exoftalmie; B. midriaza, latoftalmie, enoftalmie C. mioza, ptoza palpebrala, enoftalmie D.
midriaza, ptoza palpebrala enoftalmie E. inegalitate pupilara asociata cu exoftalmie bilateralai

657. Strabismul reprezinta: A. nealinierea globilor oculari, cu aparitia in timp a cecitatii bilaterale;
B. alinierea ncorecta a globilor oculari avand ca rezultat magini neclare formarea unei duble
diplopie C. nealinierea globilor oculari, cu aparitia la adulti a ambliopiei, D. nealinierea giobilor
oculari, cu aparitia unor miscari repetitive ale globilor oculari, rapide in directia privirii: E.
nealinierea globilor oculari, cu aparitia unor miscari repetitive ale globilor oculari, rapide in
directia opusa privirii.

658. Surditatea de conducere poate aparea, cu exceptia: A. datorita unui corp strain intra-
auricular,B. in urma tratamentului cu medicamente din clasa aminoglicozidelor, C. datorita
aparitiei otosclerozei, D. datorita unui dop de cerumen: E. secundara unei infectii otice (otita
medie):

659. Tinnitus-ul reprezinta A. un zgomot perceput de pacient in absenta unei stimulati auditive
externe B. o senzatie de rotire (ce apare in timp ce pacientul este in repaus); C. cefalee
puisatila, sincrona cu bataile cordului ce apare in unele tumori cerebrale sau mal formatii
vasculare cerebrale; D. scaderea acuitatii auditive prin expunerea de lunga durata la zgomot
intens; E. durere otica datorata unei afectiuni inflamatorii locale sau iradiata la distanta
660. U.f.d.f.d. dispneea s.c.f.c.e.: A. Respiratia este controlata prin mecanisme centrale si
periferice B. ventilatia care adecvat nevoilor metabolice C. din timpul activitatii fizice; D. si scad
ventilatia sub nevoile; E. metabolice in situatii cum ar fi anxietatea si frica.

661. R.LA felul in care un individ normal isi percepe respiratia, f.d.u. situati 1. in repaus; 2. in
timpul unui efort usor pana la moderat 3. in timpul si dupa un efort epuizant. si urmatoarele
caracteristici: a. stie ca senzajia neplacuta este adecvata pentru nivelul efortului trecatoare; b.
nu resimte nici un disconfort. c. poate deveni constient in mod neplacut de respiratie; d. poate
deveni constient de respiratie; e. nu este constient de actul respiratiei care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c 2, d-3, e-3; B. a 2, b-3, c 3, d-2, e-1; C. a-3, b-1, c-3, d-2, e-2; D. a 3. b-2,
c-3, d-2, e-1; E. a-3, b-3, c 2, d-1, e-2;

662. R.I. dispnee, u.a.s.c.c.e. A. dispneea este un simptom cardinal al bolilor cardiace si
respiratorii. B dispneea este adesea perceputa drept durere. atenta pentru a stabili in ce masura
descrierile mai obscure reprezinta cu adevarat dispnee; D. este foarte importanta evaluarea
simptomelor asociate dispneei: E. exista situatii in care respiratja pare laborioasa, dar nu apare
dispnee;

663. R.I. dispnee, u.a.s.c.c.e A. dispneea este definita drept constientizarea anormala, intr-un
mod neplacut, a respiratiei, B. spre deosebire de durere implica atat perceptia senzatii, cat si
reactia la acea perceptie C. este esentiala stabilirea circumstantelor in care apare dispneea; D.
hiperventilatia asociata cu acidaza metabolica este de regular insotita de dispnee; E. unii
pacienti cu respiratie aparent normala se pot plange de dispnee;

664. R. felul in care este resimtita dispneea de catre pacient, f.d.u. categorii: 1. senzatii
neplacute legate de respiratie pe care le pot resimti pacienti 2. expresii verbale folosite de
pacienti pentru a descrie senzatiile neplacute legate de respiratie, si urmatoarele descrieri: a.
strangere b. sufocare c. nu pot sa-mi umplu pieptul cu aer; d..nu primesc destul aer"; care sunt
asocierile corecte A a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c 2,
d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1:

665. R. felu in care este resimtita dispneea de catre pacient, f.d.u. categorii: 1. senzatii
neplacute legate de respiratie pe care le pot resimti pacientii; 2. expresii verbale folosite de
pacienti pentru a descrie senzatiile neplacute legate de respiratie si urmatoarele descrieri a..nu-
mi ajunge aerul b. oboseala in piept: c. apasare d..aerul nu-mi ajunge pana in plamani"; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C a-1, b-2, c-2, d-1 D, a 2, b-1,
c-1. d-2; E. a-2, b-1, c 2, d-1;

666. R.I. dispnee, u a.s.c-ce. A. gradarea dispneei se bazeaza pe cantitatea de efort fizic a
produce necesar pentru senzatia de dispnee b. unele tipare de dispnee nu sunt legate de efortul
fizic; c. episoadele nocturne de dispnee paroxistica severa sunt caracteristice pentru TEP; D.
platipneea/ ortodezoxia este caracteristica pentru sindromul hepatorenal; E. una dintre
substantele vasodilatatoare implicate in producerea platipneei ar putea fi serotonina
667.Ufdfd platipnee scfce: A. platipneea/ortodezoxiadin; B. sindromul hepatopulmonar poate fi
explicate; C. prin perfuzarea unor spatii; D. aeriene in deficit fata de ventilatie; E. echivaland cu
suntarea intrapulmonara a sangelui

668. Cdu patologii nu poate explica episoadele dispneice bruste si neasteptate in repaus: A.
emboli pulmonare; B. pneumotorace spontan; C. hipercapnie secundara tinerii respiratiei; D.
anxietate; E. emfizem pulmonar

669. R.l. diversele aspect care trebuiesc avute in vedere in evaluarea/ cuantificarea severitatii
dispneei fdu afirmatii generale: 1. Este important ca medicul sa aiba o perceptive clara asupra
conditiei fizice generale a pacientului, asupra istoricului professional si asupra obiceiurilor
recreationale; 2. Trebuie luata in consideratie variatia individuala in perceptive si in tolerarea
suferintei; 3. La unii pacienti cu boala pulmonara sau cardiac capacitatea de a face effort poate
sa fie redusa din cauza altor boli; si urmatoarele exemple: a. la pacientii cu forme severe de
insuficienta vasculara periferica nu se poate constata aparitia dispneei la mers in ciuda unui
deficit grav al functiei pulmonare sau cardiac; b. pacientii stoici pot tolera o dispnee severa fara
sa s e planga in timp ce persoanele extravertite pot face mare caz de o dispnee usoara c.
aparitia dispneei dupa o de 3 km la un alergator antrenat poate semnifica o afectiune mult mai
grava decat un grad similar de dispnee ia o persoana sedentara dupa ce a alergat 50 de metri;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D, a 2, b-3, c-1; E.
a-3, b-2, c-1

670. R.I. diversele aspecte care trebuie avute in vedere in evaluareal cuantificarea severitati
dispneei, f.d.u. afirmatii generale: 1. la unii pacienti cu boala pulmonara sau cardiaca,
capacitatea de a face efort altor bol 2. trebuie luata in considerare variatia interindividuala in
perceptie si in tolerarea suferintei; 3. este important ca medicul sa aiba o perceptie clara asupra
conditiei fizice generale a pacientului, asupra istoricului profesional si asupra obiceiurilor
recreationale; urmatoarele exemple: a. la pacientii cu forme severe de poate constata aparitia
dispneei la mers in ciuda unui deficit grav al funciei pulmonare sau cardiace b. unii pacienii cu
boala severa se pot plange do de dispnee usoara, iar altii cu boala usoara pot resimti dispnee
mai severa; c, o femeie de la tara s-a prezentat la medic pentru dispnee dupa 30 de minute de
sapat in gradina, in timp ce medicul si-a dat seama pe el nu ar tine puterile sa sape nici 10
minute care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1,
c-2 E. a-3, b 2, c-1

671. R.I. dependenta de pozitie a dispneei, f.d.u. categorii: 1. ortopneei 2. platipneel


ontodezoxie; 3. trepopnee. si urmatoarele caracteristici a. poate sa apara si la unii pacient cu
astm si cu obstructie cronica a cailor respiratorii: b. reprezinta dispneea care se accentueaza in
decubit lateral: c. apare in sindromul hepatopulmonar sau in comunicarea interatriala: d.
reprezinta dispneea care se accentueaza in decubit dorsal e. poate fi produsa de fistule arte rio-
venoase intrapulmonare microscopice deschise cat urmare a scaderii epurarii hepatice a
substantelor vasodilatatoare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d 2, e-3; B. a-1. b-2,
c-3, d-1, e-2 C. a-1. b-3, C-2, d-1, e-2; D. a-1, b-3. c-2, d-2, e-1 E. a 2, b-1, c 2, d-1, e-3:
672. R.I. dependenta de pozitie a dispneei, f.d.u. categorii: 1. ortopnee; 2. platipneel
ortodezoxie; 3. trepopnee. si urmatoarele caracteristici: a. este o circumstanta neobisnuita, care
apare cel mai adesea la pacienti cu boala cardiaca b, considerata a fi caracteristica in principal
pentru IVS; c. poate fi explicata prin suntarea dreapta spre stanga a sangelui d. este un semn
obisnuit in paralizia diafragmatica bilaterala (o afectiune foarte rara); e. reprezinta dispneea care
se care sunt asocierile corecte: A a-1, b-1, c-3, d-2, e-2; B. a-1.b-2, c-3, d-2, e-1; C. a 2, b 2, c-
3, d-1, e-1: D. a-3, b-1, c-1. d-2, e-2; E. a-3. b-1.c 2. d-1, e-2;

673. F.d.u. evenimente care ar putea explica mecanism platipneei (ortodezoxiei): a. in pozitie
ridicata, diafragma se deplaseaza in jos: b. scade oxigenarea sangelui arterial c. cresterea
suntarii dreapta-spree stangal perfuziei in raport cu ventilatia; d. intinderea structurilor
ntratoracice e, largirea calor de comunicare; care este lantul cauzal corect.A. a-d-e-c-b

674. R.I. mecanismele dispneei. u.a.s.c.c.e. (LMEMR = lucrul mecanic efectuat de muschii
respiratori) A. dispneea apare ori de cate ori efortul de respiratie si deci LMEMR este excesiv.
B. LMEMR creste atunci cand ventilatia este excesiva fata de nivelul de activitate: C. dispneea
poate fi provocata de stimularea combinata a recepto- rilor localizati la mai multe niveluri D,
cresterea sarcinii respiratori reduce descarcarea de impulsuri din centrul respirator. E. dispneea
este caracterizata de deprimarea centrilor respiratori din trunchiul cerebral

675. Uf.d.f.d mecanismele dispneei s.c.f.c.e.: A. Data fiind lipsa variatiilor interindividuale: B
exista in general o corelatie; C. Slaba intre severitatea D. dispneei si magnitudinea tulburarilor
functiei pulmonare: E. sau cardiace care o provoaca.

676. U.f.d.f.d mecanismele dispneei A. Muschi respiratori sunt obligati sa genereze o forta; B.
crescuta pentru a produce o anumita modificare de volum, C. daca peretele toracic este mai
compliant, daca plamanii D. sunt mai putin complianti E daca rezistenta la fluxul de aer este
scazuta.

677. U.fdf.d. mecanismele dispnee s.cs.fi.g.e. (LMEMR lucrul mecanic efectuat de muschii
respiratori) A. Daca se creste sarcina. B. respiratorie de exemplu prin adaugarea unei
rezistenle; C. la gura se produce oscadere a descarcarii de impulsuri D. din centrui respirator;
E. care este cresterea LMEMR.

678. U.f.df.d. mecanismele dispneei s.c.fsce. (LMEMR lucrul mecanic efectuat de muschii
respirator) A. Teoria LMEMR nu explica diferenta de perceptie;B. dintre o respiratie profunda cu
o sarcina mecanica normala; C. si o respiratie de profunzime normala cu o sarcina mecanica
crescuta, intrucati D. desi LMEMR poate fi acelasi in cele doua cazuri, respiratia; E normala cu
sarcina crescuta nu genereaza disconfort.

Semiologie generala, cardiovasculara, respiratorie si


digestiva
680. U.f.d.f.d mecanismele dispneei s.c.f.c.e A. Ori de cate ori forta pe care muschii o genereaza in
timpul B. respiratiei se apropie de o anumita fractiune; C. din capacitatea lor maxima de a genera
forta; D. (care este aceeasi la toti indivizii) rezulta dispnee; E. din cauza traducerii stimulilor mecanici
in stimuli nervosi.
681. Receptorii a caror stimulare provoaca dispnee pot fi localizati in: A. tractul respirator superior;
B. plamani; C. caile respiratori:; D. muschii respiratori; E. peretele abdominal;

682. Activarea excesiva anormala a centrilor respiratori din trunchiul cerebral este produsa de stimuli
transmisi de lal prin diverse structuri si cai, incluzand u.ce: A. receptori intratoracici pe calea nervilor
recurenti B. nervi somatici aferenti, in special de la muschii respiratori si de la perete toracic, dar si
de la alti muschi scheletici si articulatii; C. chemoreceptori din creier, din glomusul aortic si din
glomusul carotidian, dar si din diverse alte locuri din sistemul circulator D. centri corticali mai inalti E.
(probabil si) fibre aferente din nervii frenici.

683. R.I. asocierea dintre desrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
1. cresterea travaliului/ efortului respirator sau nu poate trage aer adanc in piept, respiratie
nesatisfacatoare sau sete de aer, nevoia (imperioasa) de a respira (in formele moderate si severe)
2. cresterea travaliului/ efortului respirator 3. respiratie grea, rapida, nevoia de a respira mai mult; si
u. mecanisme/ patologii: a. BPOC; b. lipsa de antrenament c. miopatie; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

684. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri 1. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie nesatisfacatoare 2. nu poate trage aer
adanc in piept, respiratie nesatisfacatoare sau strangere/ constrictie toracica sau cresterea
travaliului/ efortului respirator (in formele moderate si severe); 3. sete de aer, nevoia (imperioasa) de
a respira sau strangere/ constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologi a. insuficienta ventriculara
stanga b. astm c. restrictia peretelui toracic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
685. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri:
1. cresterea travaliului/ efortului respirator, 2. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie
nesatisfacatoare; 3. cresterea travaliului/ efortului respirator sau sete de aer, nevoia (imperioasa) de
a respira, si u. mecanismel patologi: a. obstructia cailor respiratorii moderata sau severa; b.
reducerea volumului current prin boli restrictive; c. afectarea pompei ventilatorii; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

686. R.l. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri
1. cresterea travaliului/ efortului respirator; 2. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie
nesatisfacatoare 3. strangerel constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologii: a. fibroza pulmonara;
b. bronhoconstrictie c. boala neuromusculara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

687. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri: 1.cresterea travaliului/ efortului respirator; 2. sete de aer, nevoia (imperioasa) de a respire
3. strangere/ constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologii a. ischemie miocardica b. cifoscolioza;
c. cresterea impulsului de a respira, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C.
a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
688. R.I. asocierea dintre descrierile calitative si mecanisme fiziopatologice ale dispneei, f.d.u.
descrieri: 1. nu poate trage aer adanc in piept, respiratie nesatisfacatoare; 2. sete de aer, nevoia
(imperioasa) de a respira; 3. strangere/ constrictie toracica; si u. mecanisme/ patologii: a. edem
interstitial pulmonar; b. embolism pulmonar; c. hiperinflatie (toracele este deja plin cu aer); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
689. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.с.с.е. А.senzatiile respiratorii sunt produse de interactiunile
dintre eferente si aferente, precum si de prelucrarea integrativa a acestora in creier B. cortexul motor
raspunde la aferentele din centrii de control trimitand eferente C. cresterea rigiditatii (scaderea
compliantei) aparatului respirator poate obstructiona pompa ventllatorie; D. hiperinflatia produce
pacien tului senzatia de constrictie
toracica; E. metaboreceptorii sunt activati probabil de modificari in mediul biochimic local al tesutului
activ
in timpul efortului;

690. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.с.с.е. A. eferentele implicate in producerea senzatiei de


dispnee reprezinta impulsurile motorii trimise de creier muschilor ventilatori;B. eferentele trimise de
cortexul motor includ mesaje neuronale catre muschii ventilatori; C. cand muschii sunt slabiti
sauobositi, este necesar un efort mai mare, chiar atunci cand componentele mecanice ale sistemului
sunt normale D. receptorii J nu sunt influentati de edemul interstitial E. cand sunt stimulati,
metaboreceptorii contribuie la disconfortul respirator
691. U.f.d.f.d. dispneei s.c.f.c.e. mecanismele A. Eferentele neuronale crescute din cortexul motor
sunt; B. percepute datorita unei;C. descarcari corolar care este; D. trimisa cortexului motor in acelasi
timp cu semnalele; E. trimise muschilor membrelor.

692. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.с.с.е. A. o anumita stare patologicàa poate determina dispnee
in circumstante diferite prin mecanisme diferite; B. aferentele implicate in producerea senzatiei de
dispnee constau in impulsurile senzoriale venite de la receptorii din tot corpul; C. daca aferentele si
eferentele nu se potrivesc, se genereaza un semnal de eroare si intensitatea dispneei scade D.
receptorii vasculari pulmonari sunt activati de modificarile acute ale presiunii din artera pulmonara E.
integrarea eferentelor si a aferentelor intervine in producerea senzatjei de dispnee atunci cand
exista concordanta intre eferente si reaferente

693. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e. A. o anumita stare patologica poate determina dispnee
printrunul sau mai multe mecanisme; B. descarcarea corolar trimisa de cortexul motor catre cortexul
senzorial contine informatii privitoare la aferentele primite de la receptori;C. chemoreceptorii sunt
localizati in muschii periferici; D. receptorii J si receptorii vasculari pulmonari contribuie la setea de
aer E. anxietatea acuta poate creste severitatea dispneei prin alterarea interpretarii datelor
senzoriale
694. R.l. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. la producerea senzatiei de dispnee participa
eferentele motorii, aferentele senzoriale si felul in care cele doua sunt integrate; В.eferentele trimise
de cortexul motor includ o descarcare corolar catre muschii ventilatori; C. chemoreceptorii sunt
activati de hipoxemie D. cand sunt stimulati prin bronhospasm, mecanoreceptorii din plamani
determina o senzatie de sete de aer E. anxietatea acuta amelioreaza dispneea prin bronhodilatatie
adrenergica,
695. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. Anxietatea acuta poate; B. creste severitatea dispneei
prin generarea, C. unor tulburari electrolitice D. care contracareaza anomaliile fiziologice; E. din
sistemul respirator.
696. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. aferentele de la receptori din tot sistemul respirator se
proiecteaza direct in cortexul senzorial; B. cand pompa ventilatorie este obstructionata, la
producerea dispneei participa si eferentele motorii; C. chemoreceptori sunt activati de hipocapnie D.
hiperinflatia produce pacientu-lui senzatia ca nu poate sa respire suficient de adanc; E. la pacientii
cu flux expirator redus, cresterea frecventei respi-ratorii ca urmare a anxietatii ajuta la diminuarea
hiperinflatiei;

697. R.l. mecanismele dispneei, u.a.s.c.ce. : A. informatile aferente contribuie la experientele


senzoriale primare calitative B. obstructionarea pompei ventiC. chemoreceptori sunt activat D.
hiperinflatia produce pacientulatorii scade travaliul respirator; de alcaloza lui senzatia ca respiratia
este nesatisfacatoare E. la pacientii cu flux expirator redus, cresterea frecventei respiratorii ca
urmare a anxietatii reduce travaliul respirator
698. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e. A. aferentele furnizeaza informati cu privire la actjunea
pompei ventilatori; B. obstructionarea pompei ventilatorii induce senzatia de effort respirator crescut;
C. cand survine slabirea/ oboseala muschilor ventilatori, eferentele motorii participa la producerea
dispneei D. stimularea chemoreceptorilor produce o senzatie de greutate in respiratie E. la pacienti
cu flux expirator redus, scaderea frecventei respiratorii ca urmare a anxietatii duce la senzatie de
effort respirator crescut;
699. R.I. mecanismele dispneei, u.a.s.c.c.e A. aferentele se proiecteaza si catre regiunile din creier
raspunzatoare pentru controlul ventilatiei B. obstructionarea pompei ventilatorii poate fi produsa de
cresterea compliantei pulmonare C.stimularea receptorilor care determina cresterea ventilatiei
produce o senzatie de sete de aer D. metaboreceptorii sunt localizat in artere; E. la pacientii cu flux
expirator redus, cresterea frecventei respiratorii ca urmare a anxietati duce la senzatia de
respiratieinsuficienta
700. U.f.d.f.d dispneei s.c.f.ce A. Senzatia de respiratie; B. nesatisfäcatoare ar putea, C. avea
originea in receptori din; D. bronhii ori din peretele toracic E. sau ar putea fi o variant a senzatiei de
sete de aer.
701. U.f.d.f.d. integrarea e eferentelor si a aferentelor in producerea senzatiei de dispnee s.cf ee. A.
Neconcordanta dintre mesajele trimise la muschii ventilatori si B. mesajele primite inapoi de a
receptorii care monitonzeaza raspunsul pompei ventilatorii C. scade intensitatea dispneei, mecanism
D. important in special cand existà un obstacol mecanic in functionarea pompei ventilatorii E. cum
este cazul in starile comatoase.

702. U.f.d.f.d. descarcarile corolar s.c.f.c.e A. Cand o comanda motorie initiaza o descarcare
electrica
spre un organ, sunt trimise; B. simultan semnale (descarcarile corolar) catre aria motorie a
cortexului, prin care sunt C. transmise informati importante care servesc drept mecanisme
de retroactiune ajutand la; D. automonitorizare, astfel incat sa poata fi produse correct secvente
motorii coordonate; E. aceste descarcari corolar ajutand la deosebirea impulsurilor autogenerate
(interne) de raspunsurile motorii externe
703. Aferente senzoriale implicate in producerea dispneei include informatjile venite de la u. tipuri de
receptori, c.e.. A. chemoreceptorii; B. mecanoreceptori; C. receptorii K; D. receptorii vasculari
pulmonari; E. metaboreceptorii;
704. in mod caracteristic, IC poate determina u.c.e. A. dispnee, ortopnee, dispnee paroxistica
nocturna; B. oboseala, slabiciune, astenie C. respiratie Küssmaul D. simptome abdominale E.
simptome neuropsihice;
705. R.I. dispneea din IC, A. in IC, dispneea este cel mai frecvent simptom; B. principala diferenta
fata de
dispneea oamenilor sanatosi consta in asocierea cu durere precordiala; C. nivelul de efort la care
apare dispneea este folosit in cuantificarea IC; D. in formele usoare-medii de IC, dispneea apare
numai la efort;
E. IC este cuantificata drept clasa 4 daca dispneea apare in repaus
706. R.I. dispneea din IC, u.a.s.с.с.е.: A. in IC, dispneea are un tipar diferit de cel din astmul bronsic
necomplicat B. in evaluarea nivelului de effort la care apare dispneea trebuie tinut cont de
antrenamentul anterior al pacientului; C. IC este considerata a fi de clasa 1/ 2/ 3 dupa cum dispneea
apare la efort mare/ mediul mic; D. dispneea de efort reprezinta doar o accentuare a fenomenului
care apare, in mod fiziologic, la orice om efectuand un efort suficient de mare; E. in formele severe
de IC, dispneea dispare in repaus;
707. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza dispneei cardiace a. creste travaliul muschilor
respiratori; b. edem pulmonar interstitial; c. creste presiunea in capilarele pulmonare d. creste
presiunea in venele
pulmonare; care este lantul cauzal corect: A. ab d-c; B. a d c-b; C. da-b-c E. d c b-a;
708. F.d.u. evenimente implicate in patogeneza dispneei cardiace: a. congestia (hiperemia pasiva a)
vaselor pulmonare; b. respiratia rapida si superficiala caracteristica pentru dispneea cardiaca; c.
activarea receptorilor din plamani d. edem pulmonar interstitial; care este lantul cauzal corect A. a-b-
c-d B. a-c-d-b C. a-d-b-c D. a-d-c-b; E. bcad;

709. R.I. vizualizarea radiologica a edemului pulmonar interstitial, u.a.s.c.ce: A. la pacientul in


ortostatism edemul interstitial se accentueaza progresiv spre bazele pulmonare B. radiologic se
evidentiaza diminuarea progresiva a desenului interstitial spre bazele plamanilor; C. radiologic se
constata obliterarea progresiva a spatilor aeriene spre varfurile plamanilor; D. in unele cazuri,
obliterarea spatiilor aeriene este aproape completa imediat deasupra diafragmei; E. campurile
pulmonare sunt din ce in ce mai negre" (mai transparente) spre baze.
710. R.I. rolul oboselii muschilor respiratori (m.r.) in patogeneza dispneei cardiace, u.a.s.c.c.e
A. travaliul m.r. creste pe masurã ce scade complianta pulmonara (din cauza edemului inflamator) B.
dispneea se coreleaza cu cresterea consumului de oxigen al m.r. C. scazand debitul cardiac (in
conditii de IC), scade cantitatea de oxigen furnizata m.r.; D. hipoxia m.r. reduce fatigabilitatea
acestora Е.oboseala m.r. genereaza senzatia de dispnee;

711. R.I. ortopneea din IC, u.a.s.c.c.e.: A. ortopneea reprezinta dispneea care apare in pozitie
culcata (dispnee de decubit); B. ortopneea este un simptom care apare, in evolutia IC, mai devreme
decat dispneea de effort C. pacientul este obligat sa doarma pe mai multe perne; D. in timpul noptii,
cand se ridica pe perne, pacientul se trezeste cu dispnee si/sau tuse (tusea nocturna a cardiacului);
E. cu timpul, pacientul tolereaza mai bine clinostatismul;
712. R.I. mecanismul dispneei de decubit din IC, ua.s.c.ce: A. dispneea se datoreaza redis-tribuirii
sangelui din teritoriile inferioare spre torace; B. dispneea se asociaza cu cresterea cantitati de sange
din torace C. diafragma este impinsa spre abdomen D. in ortostatism dispneea se amelioreaza E. in
IC de lunga durata, simptomele determinate de congestia pulmonara tind sa creasca in intensitate
713. R.i. mecanismul dispneei de decubit din IC, u.a.s.c.c.e A. dispneea se datoreaza redistribuirii
lichidului interstitial dintorace in abdomen В.creste p.h. din capilarele pulmonare C. in ortostatism
cresc intoarcerea venoasa si presiunea din capilarele pulmonare D. multi pacienti afirma ca
dispneea li se amelioreaza daca stau in fata ferestrei deschise; E. pe masura ce functia VD se
deterioreaza, simptomele deter minate de congestia pulmonara se agraveaza
714. R.I. dispneea paroxistica nocturna (DPN) a cardiacului, u.a.s.c.c.e. A. DPN consta in crize
severe de dispnee si tuse care survin noaptea; B. in formele severe, DPN poate sa fie insotita de
respiratie suieratoare C. DPN asociata cu respiratjie suieratoare este denumita astm bronsic D. nu
exista o deosebire fundamentala intre ortopnee si DPN; E. hipoxemia nocturna apare mai ales la
pacientii cu edem pulmonar interstitial marcat
715. R.I. dispneea paroxistica nocturna (DPN) a cardiacului u.a.s.c.c.e. A. criza de dispnee trezeste
pacientul din somn B. este probabil ca respiratia suieratoare este provocata de bronhospasm; C.
congestia bronhopulmonara explica dispneea, tusea si respiratia suieratoare D. durata decubitului
nocturn pana la aparitia crizei de DPN poate f folosita pentru a estima gravitatea IC; E. hipocapnia
nocturna apare mai ales cand complianta pulmonara este mult scazuta;

716. R.I. dispneea paroxistica nocturna a cardiacului, u.a.s.c.ce A. criza de dispnee poate genera
anxietate; B. respiratia suieratoare este probabil consecinta ingustari lumenului bronsic prin edemul
inflamator din peretele bronsic; C. simptomele persista pentru un timp dupa ce pacientul se ridica in
sezut D. cresterea ventilatjiei prin depresia nocturna a centrului respirator din timpul somnului poate
fi suficienta pentru a determina hipoxemie; E. functia ventriculara poate sa fie deprimata noaptea
prin reducerea stimularii colinergice a functiei miocardice

717. R.l. dispneea cardiaca, f.d cele doua forme caracteristice: 1. ortopneea2. dispneea paroxistica
nocturna; si urmatoarele trasaturi a. dispneea este absenta cat timp pacientul sta in sezut (mai ales
cu picioarele atarnand la marginea patului) b. survine la pacientul treaz; c. survine in timpul nopti: d.
se acumuleaza o cantitate mai mica de apa in interstitiul pulmonar; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

718. R.I. dispneea cardiaca, f.d. cele doua forme caracteristice: 1. ortopneea 2. dispneea paroxistica
nocturna; si urmatoarele trasaturi: a. se manifesta in timpul zilei; b. se acumuleaza o cantitate mai
mare de apa in interstitiul pulmonar, c. criza de dispnee este prelungita; d. este precedata de o
perioada de abolire a constiintei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-
2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

719. F.d.u. evenimente legate de dispneea paroxistica nocturna: a. criza de dispnee dureaza mult
timp dupa ridicarea in sezut; b. abolirea constiintei din timpul noptii; c. acumularea unei cantitati mari
de apa in interstitiul pulmonar; care este inlantuirea logica justa: A. a bC; B. b a C C. b-c-a D. c a-b
E. c-b-a

720. R.l. edemul pulmonar acut (EPA), u.a.s.c.c.e A. EPA este o forma severa de astm cardiac; B.
EPA se manifesta prin dispnee extrema C. ralurile apar intai la varfuri si progreseaza ulterior spre
baze D. EPA se distinge prin aparitja edemului interstitial E. fluidul transsudat in alveole este
expectorat ca sputa serohemoragica;

721. R.I. EPA, u.a.s.c.c.e A. EPA este provocat de cresterea accentuata a presiunii in capilarele
pulmonare; unilaterale situatia se agraveaza; transsudarea in alveole a unui B. EPA se asociaza cu
raluri C. ralurile coboara pe masura ce D. edemul alveolar consta in fluid mucopurulent; E. EPA este
letal daca nu este tratat prompt;

722. R.I. ralurile provocate de IVSs u.a.s.с.се. A. sunt raluri umede; B. corespund termenului
romanesc (probabil cel mai adesea incorect) de ,subcrepitante de staza" C. ralurile de staza apar in
forme mai severe de IVS decat ralurile alveolare D. cea mai mare parte a sangelui venit la bronhii
prin arterele bronsice este drenat prin venele bronsice; E. se aud cel mai bine in expiratie

723. R.l. ralurile provocate de IVS, u.a.s.c.c.e A. de regula, au intensitate mare B. denumirea
corecta este ,,raluri de staza" C. ralurile alveolare apar in formele usoare de IVS; D. sunt generate
cel mai adesea prin destinderea spatiului pleural; E. sunt frecvente cand creste presiunea din venele
si capila rele pulmonare;

724. R.I. ralurile provocate de IVS u.a.s.с.с.е. A. au sonoritate de ronflante; B. originea lor este in
bronhile mari C. de regula, se ausculta la varfurile campurilor pulmonare D. cea mai mare parte a
capilarelor bronsice dreneazà in AD E. lipsesc in unele cazuri de IC de lunga durata datorita scaderi
drenajului limfatic al lichidulu alveolar

725. R.I. ralurile provocate de IVS u.a.s.c.c.e A. sunt denumite ,crackles" sau ,rales" in textele
anglofone B. cel mai adesea, sunt generate rin barbotarea aerului prin chidul transsudat in lumenul
bronhiilor medii si mici; C. frecvent, sunt insotite de hipersonoritate la percutia bazelor pulmonare; D.
raluri similare pot sa apara in multe alte afectjiuni (nu doar in IVS); E. denumirea de ,subcrepitante
de staza" este cel mai adesea incorecta;

726. Referitor la ralurile provocate de IVS, fiind date urmatoarele cauze 1. peretele alveolar este
mult mai subtire decat cel bronsio; 2. cea mai mare parte a sangelui venit la bronhii este drenat prin
venele pulmonare 3. creste drenajul limfatic al lichidului alveolar; si urmatoarele consecinte: a.
ralurile din IVS pot avea originea in bronhii; b. este putin probabil ca lichidul sa transsudeze in
bronhii inainte de a transsuda in alveole c. in unele cazuri de IC de lunga durata lipsesc ralurile; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1

727. U.f.d.f.d. ralurile provocate de IVS s.c.f.се. A. La producerea ralurilor din IVS; B. ar putea
contribui si dilatarea cailor respiratorii mici prin C. distensia venelor, capilarelor D. si a interstitiului
pulmonar; E. (competitie pentru spatjiu in cadrul cavitatii toracice)

728. F.d.u. evenimente care explica aparitia ralurilor bronsice in IVS a. cresterea presiunii din
capilarele bronsice (majoritatea drenand in AS) b. transsudarea de lichid in lumenul bronhiilor c.
cresterea presiunii din AS; d. barbotarea aerului prin lichidul din lumenul bronsic e. subcrepitante de
stazà care este lantul cauzal corect: A. ae-b-dc B. b-a e-c-d C. c a-b-d-e;

729. R.I. localizarea ralurilor de aza din IC, u.a.s.c.c.e. a.in general, ralurile se ausculta in zonele
cele mai declive, care variaza in functie de pozitja pacientului; b.tinand cont de pozitia predominanta
a pacientului cardiac ralurile se ausculta de regula bilateral, simetric, la varfurile plamanilor C. daca
pacientul sta cu trunchiul ridicat, ralurile se ausculta I bazele campurilor pulmonare; D. la pacientul in
decubit dorsal ralurile se ausculta pe intreaga lungime a marginilor laterale ale spatelui; E. la
pacientul in decubit lateral ralurile se aud la plamanul decliv

730. R.I. ralurile din edemul pulmonar acut, u.a.s.c.c.e. ralurile se ausculta pe o suprafata mare; B.
suprafata pe care pot fi auscultate ralurile se extinde progresiv (de la baze catre varfuri), pe masura
ce starea pacientului se amelioreaza; C. pe langa ralurile umede medi fine, se ausculta adesea si
raluri umede groase suieratoare (sibilante) D. adesea se aud si raluri uscate E. frecvent, inspiratia
devine suieratoare

731. R.I. manifestarile clinice ale cordul pulmonar cronic (CPC) determinat de boala vasculara
pulmonara (BVP), u.a.s.с.се: A. dispneea si tahipneea sunt caracteristice pentru HTAP de terminata
de BVP B. dispneea si tahipneea pot sa apara chiar si in repaus; C. durerea toracica anterioara e fi
determinata de dilatatia acuta a radacinii aortei; D. tusea este absenta; cresterea presiunii venoase
sistemice poate determina edeme gambiere

732. R.I. manifestarile clinice ale CPC determinat de boala vasculaA. dispneea si tahipneea pot sa
B. dispneea si tahipneea nu sunt ra pulmonara, u.a.s.c.ce. : apara la efort mic; ameliorate in sezut;
C. tusea este insotita de expectoratie abundenta; D. durerea toracica anterioara poate fi determinata
de ischemia E. cresterea presiunii venoase sis temice poate determina hepatomegalie;

733. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.с.с.е.: A. bolile parenchimatoase pulmonare difuze
pot avea evolutie acuta sau cronica; B. prezenta unei anomalii a pere telui toracic poate fi de obicei
decelata prin examen fizic C. ortopneea este consecinta actiunii fortelor gravitationale cand
pacientul se afla in decubit D. dispneea nocturna este patognomonica pentru IVS E. diagnosticul de
dispnee cardi ca se bizuie pe recunoasterea bolii cardiace F. EcoCG transtoracica este foarte utila in
stabilirea diagnos ticului de boala cardiaca organica

734. R.i. diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.cc.e. A. in bolile parenchimatoase pulmonare


difuze istoricul, semnele fizice si anomalile radiologice furnizeaza adesea indicii despre diagnostic;
B. ortopneea reprezinta dispneea agravata de ortostatism; C. dispneea apare mai precoce in
evolutia unei valvulopatii aortice decat mitrale D. dispneea nocturna poate sã apara si in boli
respiratorii recum bronsita cronica si stmul bronsic), care trebuie diferentiate de IVS; E. identificarea
eventualei boli cardiace se bazeaza pe istoric examen clinic, la care se adauga investigatile
neinvazive;

735. R.I. cauzele obstructiei cailor respiratorii mari extratoracice, f.d.u. categorii 1. acute 2. cronice si
urmatoarele cauze a. tumori, b. angioedem glotic c. stenoza fibrotica dupa si traheostomie sau
intubatie endotraheala prelungita; d. aspiratie de corpi straini (alimente etc); care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-
2, c-1, d-1;
736. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii 1. obstructia cronica a cailor respiratorii
intratoracice; 2. obstructia acuta a cailor respiratorii extratoracice; 3. boli ale peretelui toracic; si
urmatoarele stari patologice: a. angioedemul glotic; b. bronsita cronica; c. pectus excavatum; care
sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-
1;

737. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. boli ale peretelui toracic; 2. obstructia
cronica a cailor respiratorii intratoracice; 3. obstructia acuta a cailor respiratorii extratoracice; si
urmatoarele stari patologice a. aspiratia de corpi straini (alimente etc.); b. bronsectazile; c. spondilita
anchilozanta; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, C-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-2, C-1;

738. R.i. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. obstructia cronica a cailor respiratorii
extratoracice; 2. boala parenchimatoasa asociata cu obstructia cailor respiratorii; 3. sindrom
restrictiv extraparenchimatos si urmatoarele stari patologice: a. stenoza fibrotica dupa traheostomie
b. emfizemul; c. cifoscolioza severa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C.
a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

739. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. sindrom restrictiv extraparenchimatos;
2. boli pulmonare vasculare ocluzive; 3. obstructia cronica a cailor respiratorii extratoracice si
urmatoarele stari patologice: a. stenoza fibrotica dupa intubatje endotraheala prelungita; b.
trombembolismul pulmonar cronic, c. pectus excavatum; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

740. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii: 1. boli ale peretelui toracic; 2. sindrom
restrictiv extraparenchimatos 3. obstructia acuta si intermitenta cailor respiratorii intratoracice; si
urmatoarele stari patologice: a. astmul; b. cifoscolioza severa; c. spondilita anchilozanta; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

741. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. obstructja cailor respiratorii
extratoracice mari; intratoracice pulmonare inflamatoare 2. obstructja cailor respiratorii 3. bolile
parenchimatoase fibrozante difuze; si urmatoarele stari patologice a. limitarea severa a fluxului
expirator si hiperinflatje pulmonara; b. plamanii sunt mai rigizi; c. stridor care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

742. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. obstructia cailor respiratorii
extratoracice mari; 2. obstructia cailor respiratorii intratoracice 3. bolile parenchimatoase pulmonare
inflamatoare/ fibrozante difuze si urmatoarele trasaturi: a. cel mai adesea expiratia este prelungita b.
plamanii au complianta scazuta c. retractia foselor supraclaviculare la inspiratie; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

743. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. angioedemul glotic; 2.
afectiunile cailor respiratorii intratoracice; 3. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoare/
fibrozante difuze si urmatoarele trasaturi: a. obstructia se poate produce acut si intermitent sau
poate fi prezenta cronic cu agravare in timpul infectilor respiratorii; b. provoaca sindrom restrictiv
parenchimatos; c. istoric alergic si prezenta unor leziuni urticariene; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

744. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. astmul; 2. emfizemul pulmonar
3. bolile pulmonare vasculare ocluzive; si urmatoarele trasaturi: a. boala parenchimatoasa prin
definitie, insotita insa intotdeauna de obstructia cailor respiratori; b. episoadele repetate de dispnee
de repaus apar adesea cu ocazia emboliilor pulmonare recurente c. obstructia acuta intermitenta cu
respiratie suieratoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

745. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita cronica; 2. emfizemul
pulmonar; 3. bolile pulmonare vasculare ocluzive si urmatoarele trasaturi a. caracteristica este
dispneea de efort datand de multi ani si progresand pana la dispnee de repaus b. tuse productiva
cronica; c. descoperirea unei surse a emboliilor este foarte utila in a ridica suspiciunea de
diagnostic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

746. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. bronsectaziile; 2. emfizemul
pulmonar, 3. bolile pulmonare vasculare ocluzive; si urmatoarele trasaturi a. tuse cronica cu
expectoratie; b. boala parenchimatoasa pulmonara distructiva difuza; c. descoperirea unei tromboze
venoase profunde este foarte utila in a ridica suspiciunea de diagnostic; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

747. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita cronica; 2. pneumonia
acuta; 3. bolile pulmonare vasculare ocluzive si urmatoarele trasaturi: a. raluri bronsice (mai ales
sforaitoare) distribuite difuz in ambele campuri pulmonare; b. boala parenchimatoasa pulmonara
inflamatoare C. sursa emboliilor este cel mai adesea o tromboza venoasa profunda la unul dintre
membrele inferioare sau in pelvis; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

748. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. bronsectaziile 2. sarcoidoza; 3.
bolile pulmonare vasculare ocluzive; si urmatoarele trasaturi a. nivelul gazelor in sangele arterial
este, de cele mai multe ori, anormal, dar volumele pulmonare sunt, in multe cazuri, (aproape)
normale b. boala parenchimatoasa pulmonara inflamatoare/ fibrozanta difuza c. raluri bronsice
localizate; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1 E. a-3, b-2, c-1;

749. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. pneumoconioza; 3. cifoscolioza severa; si urmatoarele trasaturi a.
boala parenchimatoasa pulmonara inflamatoare/ fibrozanta difuza; b. agravarea tusei si a dispneei;
c. determina dispnee si poate reduce ventilatia suficient pentru a produce cord pulmonar cronic si
insuficienta respiratorie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

750. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoarel fibrozante difuze 3.
pectus excavatum; si urmatoarele träsaturi: a. poate determina dispnee, dar nu produce cord
pulmonar cronic, nici insuficienta respiratorie b. cresterea expectoratiei c. pacienttii sunt adesea
tahipneici cu valorile Pco2 si Po2 arterial sub normal; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

751. R.l. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice: 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoare/ fibrozante difuze 3.
spondilita anchilozanta; si urmatoarele trasaturi: a. transformarea purulenta a expectoratiei
suplimentar Pco2 si Po2 nu produce cord pulmonar b. efortul adesea reduce c. poate determina
dispnee, dar cronic si insuficienta respiratorie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

752. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. stari patologice 1. acutizarea infectioasa a unei
patologii bronsice cronice; 2. bolile parenchimatoase pulmonare inflamatoare fibrozante difuze; 3.
bolile neurologice sau musculare determinand slabiciunea sau paralizia muschilor respiratori; si
urmatoarele trasaturi a. poate provoca insuficienta respiratorie si dispnee, dar cel mai adesea
afecteaza mai pregnant alte organe sau sisteme; b. paroxisme nocturne de dispnee cu respiratie
suieratoare ameliorate de tuse si de eliminarea sputei; c. volumele pulmonare sunt reduse care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

753. R.l. obstructia cailor respiratorii, u.a.s.с.се: A. obstructia fluxului de aer se poate produce
oriunde, de la caile respiratorii extratoracice pana la cele mici de la periferia plamanului; B. un semn
caracteristic pentru obstructia cailor respiratori extratoracice mari este respiratia suieratoare
(,wheezing"); C. retractia foselor supraclaviculare la expiratie este un semn caracteristic pentru
obstructia cailor respiratorii extratoracice mari, D. in obstructia cailor respiratorii extratoracice mari,
simptomul cardinal este tusea; E. obstructia acuta a cailor respiratorii extratoracice mari repre zinta
o urgenta medicala;

754. La un pacient cu obstructie bronsica cronica, infectile intercu rente determina in mod
caracteristic u. manifestari, c.e A. agravarea tusei; b.reducerea expectoratiei; C. transformarea
purulenta a expectoratiei D. agravarea dispneei E. paroxisme nocturne de dispnee cu respiratie
suieratoare agrava te de tuse si de eliminarea sputei;

755. O fraza r.l. bolile obstructive ale cailor respiratorii intratoracice consta inceputuri de sintagme 1.
desi o caracteristica a acestor din trei sintagme f.d.u boli o constituie 2. senzatia pe care o are
pacientul consta adesea in; 3. mai degraba decat si u. sfarsituri de sintagme a. limitarea severa a
fluxului expirator asociata cu hiperinflatie pulmonara; b. incapacitatea de a trage suficient aer in piept
c. dificultatea in eliminarea aerului din piept care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, C-1

756. U.f.d.f.d. cauzele dispneei cardiace s.c.f.c.e. A. La pacientii cu boala cardiaca dispneea de efort
apare cel mai; B. adesea drept consecinta a cresterii presiunii arteriale pulmonare, cauzate; C. de
disfunctia VS sistolica (insuficienta de pompa) D. de disfunctia VS diastolica (complianta VS
redusa); E. sau de boala aortica.

757. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS a. cresterea efortului de
respiratie b. dispnee c. scaderea compliantei plamanilor, d. cresterea acuta a p.h. din patul vascular
pulmonar (vene (capilare); e. transsudarea de lichid in spatiul interstitial; care este lantul cauzal
corect: A. c-a-b-d-e B. d-bc a-e; C. d e a-C-b D. d-e-c-a-b E. e-ac d-b

758. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS: a. transsudarea de lichid in
spatiul interstitial; b. stimularea receptorilor J (juxtacapilari) din spatiul interstitial alveolar; c. senzatie
de dispnee d. cresterea p.h. din patul vascular pulmonar care este lantul cauzal corect: A. ac bd; B.
ba cd C. c-a-b→d D. da-bc; E. d-ba-C

759. U.f.d.f.d. explicarea dispneei provocate de IVS s.c.f.c.e A. Cresterea acuta a p.h. din; B. patul
vascular pulmonar (in vene si ulterior in capilare) duce; C. in timp la subtierea peretilor vaselor
pulmonare mici D. si la proliferarea celulelor si a tesutului muscular perivascular; E. pentru ca peretii
vaselor sa poata rezista la presiunea crescuta cronic.

760. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS: a. dispnee; b. reducerea
suplimentara a compliantei parenchimului pulmonar c.creste efortul de respiratie; d.ingrosarea
peretilor vaselor pulmonare mici si proliferarea celulelor si a tesutului fibros perivascular; e.
cresterea cronica a p.h. din patul vascular pulmonar care este lantul cauzal corect: A. b-cd ea; B. ce
dba; C. d-b-ec a D. e b-d-a E. e d b-c a

761. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei dir IVS: a. dispnee; b. comprimarea
cailor respiratorii mici c. expansiunea spatiului interstitial si a celui vascular (vene si mai ales
capilare) in volumul limitat al cavitatii toracice d. cresterea efortului de respiratie e. cresterea
rezistentei cailor respiratorii mici; care este lantul cauzal corect: A. b cd e-a B. c b-e-d-a C. c e d b a
D. d c e-b a E. e-db c a

762. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IVS: a. reducerea lumenului cailor
respiratorii mici; b. cresterea volumului de inchidere pulmonar; c. cresterea efortului de respiratie d.
distensia interstitiului (prin lichidul transsudat), a venelor si a capilarelor pulmonare in cadrul cavitatii
toracice; e. dispnee care este lantul cauzal corect: A. a-b-c d-e C. c b-d a e; D. c d-a-b-e E. d a-bc-e;

763. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea dispneei din IC congestiva avansata: a. creste
presiunea in venele intercostale (vene sistemice) care dreneaza pleura parietala si in venele
pulmonare care dreneaza pleura viscerala; b. creste transsudarea de lichid irn spatiul pleural; c.
creste presiunea venoasa atat pulmonara, cat si sistemica; d. compresia extrinseca a plamanului e.
hidrotorace f. agravarea dispneei si afectarea suplimentara a functiei pulmonare care este lantul
cauzal corect A. a-d-fb e c B. b-c e-a-f d C. c a-b-e d-f D e c a b f d E. e f b a C d

764. F.d.u. evenimente care explica agravarea in decubit a dispneei din IVS (inducand ortopneea):
a. cresterea volumului de inchidere pulmonar; b. comprimarea a cailor respiratorii mici; c. scaderea
capacitatii vitale d. distensia interstitiului, venelor si capilarelor pulmonare in cadrul cavitatii toracice
e. creste suplimentar presiunea venoasa si capilara pulmonara; f. sangele din abdomen si din
membrele inferioare se redistribuie catre torace care este lantul cauzal corect: A. a e-d-f -b C. d-f a e
c b D. e-d-a-f bc E. f e d b a c

765. R.I. dispneea paroxistica nocturna (DPN), u.a.s.c.c.e. A. DPN este numita si astm cardiac;
pacientul din somn; torace scade noaptea B. crizele apar noaptea, trezind C. volumul total de sange
din torace scade noaptea D. cand doarme, pacientul poate tolera o congestie pulmonara relativ
severa; E. pacientul se trezeste cu senzatie de sufocare

766. R.i. dispneea paroxistica nocturna (DPN), u.a.s.c.c.e. A. DPN consta in crize de dispnee
severa, crizele sunt precipitate de muli care agraveaza congestia pulmonara preexistentà C. in
timpul decubitului nocturn se resoarbe partial edemul din teritoriile declive in timpul zilei; D. pacientul
se trezeste doar cand se acumuleaza secretile bronsice E. pacientul se trezeste cu respiratie
suieratoare;

767. F.d.u. evenimente legate de dispneea nocturna din bronsita cronica: a. dispnee si respiratie
suieratoare, ambele ameliorate de tuse si de eliminarea sputei; b. hipersecretie de mucus (inclusiv
noaptea) c. obstructia bronsica se accentueaza d. mecanismele normale de eliminare miscarea
cililor si tusea sunt deprimate in cursul noptii; e. dupa mai multe ore de somn, secretiile se
acumuleaza; care este lantul cauzal corect: A. a-Ce-b-d B. b d-c a-e; C. b-d-e c a D. cd e-b a, E. e a
dbC

768. R.I. crizele de dispnee nocturna din astmul bronsic, u.a.s.c.c.e A. crizele sunt legate de
variatiile circadiene ale gradului de obstructie bronsica; B. agravarile nocturne se produc mai ales
intre orele 22.00-0.00; C. accentuarea nocturna a obstructiei bronsice este uneori suficient de
severa pentru a trezi pacientul; D. pacientul se trezeste cu senzatie de sufocare (dispnee extrema):
E. pacientul se trezeste cu respiratie suieratoare; F. crizele nocturne de astm nu au componenta
inflamatoare; G. in cele mai multe cazuri, inhalarea de bronhodilatatoare nu amelioreaza
simptomele;

769. Elemente sugestive pentru diagnosticul de dispnee cardiaca, S.u.c.e. A. istoric de infarct
miocardic; B. galopuri (protodiastolic sau presistolic) C. semne de dilatare a ventriculului stang D.
tuse cu expectoratie mucopurulenta E. edem periferic F. semne radiologice de IC;
770. C.d.u. NU este un semn radiologic de insuficienta cardiaca: A. edem pulmonar interstitial B.
redistribuire a vascularizatiei pulmonare; C. acumulare de lichid in septurile interalveolare D.
acumulare de lichid in cavitatea pleurala; E. cresterea transparentei pulmonare

771. Elemente ecocardiografice care sustin etiologia cardiaca a dispneei s.u.c.e. A. dilatarea AD; B.
dilatarea VS C. hipertrofia VS D. scaderea fractiei de ejectie a VS E. tulburarile de cinetica parietala
a VS

772. R.I. diferentierea dintre dispneea cardiaca si cea pulmonara, f.d.u. inceputuri de fraza 1. atat
dispneea cardiaca, cat si dispneea din BPOC 2. dispneea din BPOC; 3. dispneea cardiaca si
urmatoarele sfarsituri de fraza a. se amelioreaza dupa eliminarea secretilor b. se asociaza cu
productie de sputa; c. pot/ poate trezi pacientii noaptea din somn; d. se amelioreaza de ridicarea
trunchiului la verticala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. a-2,
b-1, c-3, d-2; D.a-2, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-2, c-2, d-1

773. R.I. deosebirea dispneei cardiace de cea respiratorie, u.a.s.с.с.e: A. la cei mai multi pacienti cu
dispnee exista semne clinice evidente de boala cardiaca si/sau pulmonara B. PNU poate fi crescut si
afectiunile respiratorii, mai ales in absenta CPC; C. testele functionale pulmonare pot fi utile in a
decela originea dispneei la pacientii la care etiologia dispneei nu este clara; D. determinarea FE in
repaus si in timpul efortului se poate face prin Eco sau prin TC; E. de obicei, pacientul anxios sau
simulant se plange de dispnee severa, dar pare sa respire fie fara efort, fie total neregulat F. testul
de efort cardiorespirator este util in diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara;

774. R.I. deosebirea dispnee cardiace de cea respiratorie, A. PNU crescut este sugestiv pentru
originea cardiaca a dispneei; B. determinarea FE in repaus si in timpul efortului este utila in
diagnosticul diferential al dispneei; C. observarea atenta in timpul executarii unui test de efort
faciliteaza adesea identificarea pacientului anxios sau simulant D. testul de efort cardiorespirator
evalueaza capacitatea maxima de efort, simultan cu inregistrarea a diversi parametri; E. testul de
efort cardiorespirator este contraindicat la pacienti care au semne de boala atat pulmonara, cat si
cardiaca;

775. U.f.d.f.d. deosebirea dispneei cardiace de cea respiratorie s.c.f.c.e. A. Diferentierea dispneei;
B. cardiace de cea respiratorie; C. este mai putin dificila; D. cand cele doua coexista; E. in bolile
care afecteaza atat inima, cat si plamanii

776. Testul de efort cardiorespirator evalueaza capacitatea maxima de efort simultan cu


inregistrarea urmatorilor parametri, c.e. A. ECG B. tensiunea arteriala; C. productia de CO2; D.
saturatia cu oxigen a hemoglobinei din sangele arterial (oximetrie); E. ventilatia;

777. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii 1. boala cardiaca 2. boala pulmonara; 3.
anomali ale peretelui toracic; 4. tulburari psihoemotionale; si urmatoarele afectiuni: a. BPOC b.
anxietate C. boala coronariana; d. cifoscolioza; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3, d-4; B.
a-2, b-3, c-1, d-4; C. a-2, b-4, c-1, d-3; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-1, c-3, d-2;

778. R.I. utilitatea determinarii fractiei de ejectie in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. variante
1. dispnee prin IVS; 2. dispnee produsa de o boala pulmonara severa; 3. dispnee psihogena sau
simulata; si urmatoarele caracteristici: a. fractia de ejectie a ventriculului stang este scazuta; b.
fractia de ejectie a ventriculului stang si ventriculului drept sunt normale in repaus si in timpul
efortului c. fractia de ejectie a ventriculului drept poate fi scazuta in repaus sau poate scadea in
timpul efortului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

779. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonarä; 2. afectiune cardiaca; si urmatoarele criterii: a. desaturarea hemoglobinei
este nesemnificativa; b. FC depaseste

85% din FC maxima prezisa; c. scade volumul expirator maxim intr-o secunda; d. pragul anaerob
este atins repede; e. nu apare ischemie pe ECG; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2,
e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-2, d-1,
e-1;

780. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonarãa; 2. afectiune cardiaca; si urmatoarele criterii a. scade pulsul de O2 (raportul
dintre consumul de O2 s frecventa cardiaca, un indicator al volumului-bataie); b. scade TA c. este
atinsa sau chiar depasita ventilatia maxima prezisa; d. spatiul mort se mentine sau creste care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-
1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

781. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonara; 2. afectiune cardiaca; si urmatoarele criterii a. apare bronhospasm (cu
scaderea VEMS); b. desaturarea hemoglobinei este semnificativa (<90%) c. scade consumul
maximal de 2, d. nu este atinsa ventilatia maxima prezisa; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-
2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

782. R.I. diferentierea dispneei cardiace de cea pulmonara cu ajutorul testului de efort
cardiorespirator (care evalueaza capacitatea maxima de efort), f.d. cele doua variante de diagnostic:
1. afectiune pulmonara; 2. afectiune cardiovasculara; si urmatoarele criterii: a, FC nu atinge

85% din FC maxima prezisa; b. TA creste excesiv; c. apare hipoxemie; d. pe ECG apar semne de
ischemie, eventual si aritmii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1;
C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

783. R.I. respiratia CheyneStokes, u.a.s.c.c.e. A. este numita si respiratie periodica sau respiratie
acidotica B. este caracterizata de cresterea sensibilitatii centrului respirator la P arterial; CO2 C.
apare cel mai adesea la pacientii cu ateroscleroza cerebrala si alte leziuni cerebrale; D. la
declansarea ei pare sa contribuie si scurtarea timpului de circulatie de la plamani la creier in cadrul
IC; E. apare in special la pacientii cu HTA asociata cu BCI ori cu boala cerebrovasculara;

784. F.d.u. evenimente constituind ciclul care se tot repeta al respiratiei Cheyne-Stokes a.
stimularea centrului respirator deprimat; b. hipoxemie si hipercapnie C. apnee, d. hipocapnie e.
hiperventilatie; f. deprimarea centrului respirator; care este lantul temporal corect: A. c-b-a-ed-f-c; B.
c b e da-f c C. c d-f-b-e-C D. cd b e a-fc; E. c-f ad-be C

785. R.I. dispneea psihogena, u.a.s.c.c.e A. dispneea resimtita de un pacient cu anxietate este dificil
de evaluat; B. hiperventilatia diferentiaza dispneea indusa de embolile pulmonare recidivante de cea
psihogena; C. asocierea hiperventilatiei cu durere in piept si modificari ECG este numita si astenie
neurocirculatorie D. cand dispneea psihogena este insotita de durere in piept, acestea este adesea
apasatoare, persistenta si localizata retrosternal E. modificarile ECG de tip repolarizare precoce
infirma natura psihogena a dispneei; F. anxietatea si depresia in asociere cu o boala cardiaca sau
pulmonara pot intensifica dispneea;

786. R.I. dispneea psihogena, u.a.s.c.c.e. A. semnele si simptomele de hiperventilatie acuta si


cronica permit diferentierea dispneei psihogene de alte afectiuni; B. asocierea hiperventilatiei cu
durere in piept si modificari ECG poate produce confuzii cu boala coronariana; C. cand dispneea
psihogena este insotita de modificari ECG, acestea constau cel mai adesea in inversarea undei T;
D. respiratia oftata si respiratia neregulata infirma originea psihogena a dispneei; E. prezenta
depresiei si/sau a anxietatii reduce severitatea dispneei resimtita de un pacient cardiac sau
respirator

787. U.f.d.f.d. diagnosticul diferential al dispneei s.c.f.c.e A. Dispneea este consecinta anomalilor in
functia aparatului respirator si a celui; B. cardiovascular, anomalii care; C. produc dispnee prin
scaderea impulsului de a respira; D. cresterea efortuluil travaliului respirator si/sau stimularea; E.
receptorilor din inima, plamani sau sistemul vascular.

788. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functie de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii 1. crescut; 2. normal; 3. scazut; si urmatoarele stari patologice: a. obezitate b.
anemie; c. HTA d. IVS cu disfunctje sistolica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-
1, b-1, c-3, d-2; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-1, b-3, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-3, d-1;

789. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functie de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii: 1. crescut; 2. normal; 3. scazut; si urmatoarele stari: a. lipsa de antrenament: b.
hipertiroidie c. boala coronariana; d. cardiomiopatie hipertrofica; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-2; C. a-1, b-3, c-2, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-3; E. a-2, b-1, c-3, d-2;

790. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functje de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii: 1. crescut; normal; 3. scazut; si urmatoarele stari patologice: a. boli care produc
disfunctie diastolica b. stenoza aortica; c. cardiomiopatie dilatativa; d. sunturi intracardiace care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-2; B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. a-2, b-2, c-1, d-3; D. a-2, b-2, c-3, d-
1 E. a-2, b-3, c-2, d-1;

791. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului cardiovascular in functie de nivelul debitului cardiac,
f.d.u. categorii: 1. crescut 2. normal 3. scazut si urmatoarele stari patologice: a. valvulopatii
decompensate; b. fistule arteriovenoase c. boli care produc HVS d. pericardita constrictiva; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-2, c-1, d-3; C. a-2, b-2, c-3, d-1 D. a-2, b-3, c-1, d-
2; E. a-3, b-1, c-2, d-2;

792. R.I. clasificarea perturbarilor sistemului respirator in functie de structurile pe care le afecteaza,
f.d.u. niveluri anatomo-fiziologice: 1. centrii de control; 2. pompa ventilatorie; 3. schimbul de gaze si
urmatoarele structuri: a. alveolele, vascularizatia pulmonara, parenchimul pulmonar din jur b. oasele
si muschii care formeaza peretele toracic, caile respiratorii, pleura c. structurile nervoase implicate in
comandal/ stimularea respiratiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
793. F.d.u. evenimente care contribuie la producerea hipoxemiei din emfizem a. scade timpul de
tranzit prin capilarele alveolare (imputinate) b. effort c. creste viteza sangelui; d. scade timpul
disponibil pentru difuziunea prin MAC; e. oxigenare deficitara a sangelui; care este inlantuirea
temporaläl cauzala corecta: A. a-d e c-b; B. b-c-a-d-e C. c-d e-b-a; D. d c ab-e; E. e a-c-db;
794. R.I. mecanismele care pot produce senzatia ca trebuie sa depuna prea mult efort pentru a
respira (dispnee), f.d.u. categorii: 1. cresterea activitatii/ stimularea centrilor de control 2.
cresterea discrepantei dintre rezistenta care trebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta
pompei ventilatorii; si urmatoarele mecanisme: a. stimularea receptorilor periferici (metabosi
chemoreceptori) prin hipoxie tisulara periferica; b. stimularea receptorilor pulmonari c.
accentuarea hipoxemiei si/sau hipercapniei d. cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii e.
scaderea performantei pompei ventilatorii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;
B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-1, c-1, d-2,
e-1;
795. R.I. accentuarea hipoxemiei si/sau hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u.
stari/situatii patologice: 1. BPOC; 2. emfizem; 3. pneumonie;si urmatoarele mecanisme: a.
hipoxemie prin alterarea schimbului de gaze b. la producerea hipoxemiei contribuie si scaderea
difuziunii prin MAC, data fiind scaderea numarului de capilare alveolare Semiologie
cardiorespiratory c. hipoxemie si hipercapnie prin scaderea ventilatiei; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, C-1;
796. R.I. accentuarea hipoxemiei si/sau hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u. stari/
situatii patologice: 1. astm sever, 2. emfizem; 3. edem pulmonar si urmatoarele mecanisme: a.
hipoxemie prin alterarea schimbului de gaze; b. la producerea hipoxemiei contribuie oxigenarea
deficitara a sangelui prin scaderea timpului de tranzit prin capilarele alveolare; c. hipoxemie si
hipercapnie prin scaderea ventilatiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-
3 C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1; 797. R.l. accentuarea hipoxemiei si/sau
hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u. stari/ situati patologice: 1. BPOC; 2. emfizem 3.
aspiratia continutului digestiv si urmatoarele mecanisme a. la producerea hipoxemiei contribuie
cresterea vitezei de tranzit a sangelui prin capilarele alveolare (imputinate); b. hipoxemie si
hipercapnie prin discrepanta ventilatie-perfuzie c. hipoxemie prin alterarea schimbului de gaze
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;
798. R.I. accentuarea hipoxemiei silsau hipercapniei drept mecanism al dispneei, f.d.u. stari/
situatii 1. astm sever 2. emfizem 3. altitudine inalta; si urmatoarele mecanisme: a. hipoxemie si
hipercapnie prin discrepanta ventilatie-pern b. la producerea hipoxemiei contribuie scaderea
timpului disponibil pentru difuziunea prin MAC, mai ales la efort: prin C. hipoxemie prin scaderea
O le In aerul inspirat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
799. F.d.u. evenimente care constituie unul dintre mecanismele pneei prin stimularea recep
torilor pulmonari a. creste presiunea in interstitjul pulmonar, b. creste presiunea in AS; c. creste
presiunea in capilarele alveolare d. edem pulmonar interstitial cardiogen; e. creste presiunea din
venele pulmonare care este lantul cauzal corect: A. a d-c e-b; B. b-ec a-d C. c ea-b d D. d be-c-a
800. U.f.d.f.d dispnee. s.cf.с.e:: A. In bolile vaselor pulmonare mecanismele adesea pacientul
hiperventileaza; B. si poate sa apara hipoxemie; C. dar administrarea de oxigen suplimentar D.
reduce mult severitatea dispneei si a hiperventilatiei; E. demonstrand ca principal m canism al
dispneei este hipoxemia.

801. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categori: 1. dispnee prin boala cardiacà; 2.
dispnee prin boala respiratorie 3. dispnee in absenta unei bo cardiace sau respiratorii; si
urmätoarele stari patologice a. anemie, b. astm bronsic; c. boala coronariana; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

802. RI. diagnosticul diferentia al dispneei, f.d.u. categori: tia: ua n 1. dispnee prin boala
cardiaca; 2. dispnee prin boala respiratorie; 3. dispnee in absenta unei boli cardiace sau
respiratori; urmatoarele stari a. lipsa de antrenament: b. valvulopatie c. pneumopatie interstitjala
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1
803. R.I. diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. categorii 1. dispnee prin boala cardiaca; 2.
dispnee prin boalà respiratorie; 3. dispnee in absenta unei boli cardiace sau respiratorii; si
urmatoarele stari patologice: a. pleurezie masiva; b. cardiomiopatie C. obezitate care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-
2;

804. U.f.d.f.d. perturbarile gazelor sanguine din bolile respiratorii s.c.f.c.e. A. In bolile respiratorii,
hipoxemia B. apare mult mai rar decat hipercapnia intrucat O2 si CO2 C. au modalitäti diferite de
a se lega de hemoglobinà; D. O2 legandu-se de catenele laterale ale inelului tetrapirolic; E. iar
CO, legandu-se de atomii de azot ai inelului tetrapirolic

805. R.i. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei u.a.s.с.ce: A. disfunctia diastolica
poate oduce dispnee de efort in astm, senzatia de constrictie toracica si hiperventilatja sunt
provocate probabil de stimularea receptorilor pulmonari; C. toate bolile respiratoni, dacã sunt
suficient de grave, produc hipoxemie si/sau hipercapnie D sunturile intracardiace stangaspre-
dreapta pot duce la debt cardiac crescut si la dispnee: E. receptori pulmonan monari pot stimulati
de bronhospasmul acut sau de reducerea presiuni in circulatia pulmonara

806. R.I. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.c.c.e. disfunctia diastolica
explica dispneea cardiaca la pacienti cu functie sistolica normala B. majoritatea bolilor respiratorii
se asociaza cu alterarea proprietatilor mecanice ale peretelui acic si/sau ale plamanilor; C. in
bolile vaselor pulmonare, stimularea receptorilor pulmonari este consecinta cresterii presiunii din
artera pulmonara D. in stadile lor tardive, sunturile stanga-spreintracardiace dreapta pot fi
complicate de instalarea HTAP; E. bolile cailor respiratori implicate cel mai frecvent in
producerea senzatjei de dispnee sunt bronsectaziile;

807. R.I bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei u.a.s.с.с.e. : A. in astm, pacientii
acuza senzatie de constrictje toracica chiar si atunci cand functia pulmonara este in limite
normale; B. alterarea proprieatilor mecanice pulmonare sunt consecinta leziunilor cailor
respiratorii si/sau ale parenchimului pulmonar; C. in bolile pericardice creste presiunea
intracardiaca si din vasele pulmonare; D. instalarea HTAP contribuie la producerea dispneei; E.
in bolile cailor respiratorii, obstructia fluxului de aer este mai pregnanta in inspiratie

808. R.I. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.с.с.е.: A. bronhospasmul
acut este caracteristic pentru BPOC; B. perturbarea schimbului de gaze este unul dintre
principalele doua mecanisme prin care bolile car diovasculare produc dispnee C. pericardita
constrictiva creste presiunea intracardiaca si din vasele pulmonare D. stimularea receptorilor
pulmonari produce hiperventilatie si dispnee E. senzatia ca trebuie sa depuna prea mult efort
pentru a respira produce dispnee

809. R.I. bolile care intra in diagnosticul diferential al dispneei, u.a.s.c.c.e A. de obicei, pacientii
cu bronhospasm acut hiperventileaza; B. stimularea receptorilor pulmonari si/sau vasculari este
unul dintre principalele doua mecanisme prin care bolile cardiovasculare produc dispnee C.
tamponada cardiaca scade presiunea intracardiaca si din vasele pulmonare; D. in obezitate, la
producerea dispneei participa scaderea compliantei peretelui toracic si limitarea miscarii
diafragmei prin grasimea abdominala; E. scaderea performantei pompei ventilatorii face ca,
subiectiv, pacientul sa aiba senzatja caa efortul de a respira este prea mare

810. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara si in interstitiul pulmonar, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea directa
a presiunii in circulatia pulmonara; 2. cresterea presiunii dirn circulatia pulmonara ca urmare a
cresterii PTDVS; si urmatoarele stari patologice: a. stenoza mitrala; b. insuficienta mitrala; c.
cardiomiopati d. valvulopatii aortice; e. boala coronarianàa; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; E.
a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;
811. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari, f.d.u. stari
patologice: 1. astm 2. edem pulmonar cardiogen; 3. lichid pleural in cantitate mare; pneumopatii
interstitiale si urmatoarele trasaturi: a. ameliorarea hipoxemiei are un impact redus asupra
intensitatii dispneei; b. bronhospasm acut; c. atelectazie prin compresie extrinseca; d. cresterea
presiunii in circulatia pulmonara si in interstitiul pulmonar; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, C-3, d-4 B. a-1, b-3, c-4, d-2; C. a-2, b-1, c-3, d-4; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1, c-3, d-2;

812. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea presiunii in circulatia pulmonara
si in interstitiul pulmonar 2. cresterea presiunii in circulatia pulmonara dar fära edem pulmonar
interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. valvulopatii mitrale b. boli pericardice c. cresterea
debitului cardiac in obezitate d. disfunctie diastolica a VS; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-1, d-2 B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

813. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea presiunii in circulatia pulmonara
si in interstitiul pulmonar 2. cresterea presiunii in circulatia pulmonara dar fara edem pulmonar
interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. sunturile intracardiace stangaspre-dreapta b.
cantitate mare de sange ramasa in VS la sfarsitul sistolei; c. disfunctie sistolica a VS; d. boli ale
vaselor pulmonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2,
b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

814. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara f.d.u. mecanisme (PTDVS presiunea telediastolica din VS): 1.
cresterea directa a presiunii dirn circulatia pulmonara din cauza obstacolului valvular 2. cresterea
PTDVS prin disfunctie diastolica; 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar fara edem
pulmonar interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. ingrosarea peretelui VS; b. boala
tromboembolica pulmonara; c. stenoza mitrala; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

815. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea directa a presiunii din circulatia
pulmonara din cauza jetului de regurgitare 2. cresterea PTDVS prin disfunctie diastolica 3.
cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar fara edem pulmonar interstitial si urmatoarele stari
patologice: a. HTAP primara; b. insuficienta mitrala c. HTA; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-
2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

816. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatjia pulmonara, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica;
disfunctie diastolica; pulmonara, dar fara edem 2. cresterea PTDVS prin 3. cresterea presiunii in
circulatia pulmonar interstitial si urmatoarele stari patologice a. vasculita pulmonara; b. stenoza
aortica; c. cantitate mare de sange ramasa in VS la sfarsitul sistolei care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

817. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica,
2. cresterea PTDVS prin disfunctie diastolica; 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar
fära edenm pulmonar interstitial; si urmatoarele stari patologice: a. afectarea ischemica a
miocardului; b. pericardita constrictiva; c. cardiomiopatie hipertrofica; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;

818. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea receptorilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara, f.d.u. mecanisme 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica;
2. cresterea PTDVS prin disfunctie diastolica; 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara, dar
fara edem pulmonar interstitial si urmatoarele stari patologice: a. afectarea directa a miocardului
in cardiomiopatia dilatativa; b. sunturile intracardiace stangaspre-dreapta c. peretele VS se
relaxeaza deficitar din cauza ischemiei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

819. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin stimularea recep torilor pulmonari prin cresterea
presiunii in circulatia pulmonara f.d.u. mecanisme 1. cresterea PTDVS prin disfunctie sistolica; 2.
cresterea presiunii in circulatia pulmonara (dar fara edem pulmonar interstitial) asociata scaderea
debitului cardiac 3. cresterea presiunii in circulatia pulmonara (dar fära edem pulmonar
interstitial) prin cresterea debitului cardiac; si urmatoarele stari patologice: a. boala coronariana
b. obezitate; c. tamponada cardiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

820. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitati centrilor de control consecutivà
stimularii receptorilor periferici prin hipoxie tisulara periferica, f.d.u stari patologice sau fiziologice:
1. boli pericardice; 2. IVS prin disfunctie sistolica; 3. deconditionarea cardiovasculara; si
urmatoarele trasaturi: a. scaderea debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare; b.
scaderea debitului cardiac prin scaderea functiei de pompa a VS c, instalarea timpurie in cursul
efortului a metabolismului anaerob care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

821. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitati centrilor de control consecutiva
stimulärii receptorilor periferici prin f.d.u. stari patologice sau fiziologice: 1. scäderea compliantei
pericardului; 2. boala coronariana; 3. lipsa de antrenament; si urmatoarele trasaturi a. scaderea
debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare b. scaderea debitului cardiac prin scaderea
functiei de pompa a VS C. stimularea chemoreceptorilor si a metaboreceptorilor consecutiva
instalarii precoce a metabolismului anaerob; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; 2, b-3, c-1; 3, b-1, c-2;

822. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitatii centrilor de control
consecutiva stimularii receptorilor periferici prin hipoxie tisulara periferica, f.d.u. stari patologice
sau fiziologice: 1. pericardita constrictiva; 2. cardiomiopati 3. anemie usoara pana la moderata; si
urmatoarele trasaturi: a. scaderea debitului cardiac prin scaderea functiei de pompa a VS b.
scaderea debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare; c. stimularea metaboreceptorilor
desi saturatia cu oxigen a Hgb este normala care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

823. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitatii centrilor de control
consecutiva stimularii receptorilor periferici prin hipoxie tisulara periferica, f.d.u. stari patologice
sau fiziologice: 1. tamponada cardiacaa; 2. valvulopatii 3. anemie usoara pana la moderata; si
urmatoarele trasaturi: a. scaderea debitului cardiac prin limitarea umplerii ventriculare; b.
stimularea metaboreceptorilor intrucat cantitatea de Hgb este insuficienta pentru a furniza
oxigenul necesar tesuturilor; c. scaderea debitului cardiac prin scaderea functiei de pompa a VS;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, C-1;

824. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea activitatii/ stimularea centrilor de control,
f.d.u. mecanisme 1. stimularea receptorilor periferici (metabosi chemoreceptori) prin hipoxie
tisulara periferica (acidoza lactica); 2. stimularea directa a centrilor de control (fara sa existe
hipoxemie sau hipercapnie); si urmatoarele stari patologice: a. deconditionarea/ lipsa de
antrenament cardiovasculara; b. scaderea debitului cardiac; c. anemie usoara pana la moderata
d. medicamente (de exemplu, aspirina); e. cresterea progesteronului (de exemplu, in sarcina);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2; C. a-1, b-2, c-1,
d-2, e-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

825. R.I. producerea senzatjei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta care
trebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. mecanisme 1.
cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii; 2. scaderea performantei pompei ventilatori si
urmatoarele trasaturi: a. alterarea transmiterii impulsului motor prin boli neurologice; b. scaderea
fortei muschilor ventilatori prin afectare directa; c. cresterea rezistentei la destindere a
continatorului; d. cresterea rezistentei la umplere a plamanilor; e. cresterea rezistentei la flux a
cailor respiratorii care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1;
C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1 D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

826. F.d.u. evenimente care vizeaza unul dintre mecanismele dispneei a. compresie extrinseca a
plamanilor; b. atelectazie partiala c. stimularea receptorilor pulmonari d. dispnee e. lichid pleural
in cantitate mare; care este lantul cauzal corect A. a-b-e-c d B. b a e cd C. c a b-e d D. c e b-a d
E. e-a--b-c d

827. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii,
f.d.u mecanisme 1. cresterea rezistentei la destindere a continatorului; 2. cresterea rezistentei la
umplere a plamanilor 3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii; si urmatoarele trasaturi a.
scaderea compliantei peretelui toracic; b.bolile cailor respiratori; c. hiperinflatia din bolile
obstructive pulmonare d. presiune exterioara asupra plamanilor; e. boli ale parenchimului
pulmonar; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-3; C. a-1,
b-2, c-1, d-3, e-1 D. a-1, b-3, c-1, d-2, e-1; E. a-1, b-3, c-2, d-1, e-1;

828. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei la destindere a


continatorului, f.d.u. mecanisme 1. scaderea compliantei peretelui toracic 2. scaderea
compliantei peretelui toracic si limitarea miscarii diafragmei 3. presiune exterioara asupra
plamanilor 4. scaderea compliantei plamanilor si urmatoarele trasaturi a. lichid pleural in cantitate
mare; b. cifoscolioza; c. bolile parenchimului pulmonar; d. acumulare de (esut adipos toracic si
abdominal; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-4, c-
3, d-1 D. a-3, b-1, c-4, d-2; E. a-4, b-3, c-1, d-2;

829. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatori,
f.d.u. mecanisme: 1. rigidizarea peretelui toracic; 2. cresterea rezistentei la umplere a plamanilor;
3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii; si urmatoarele stari patologice: a. hiperinflatia
din astm; b. cifoscolioza c. BPOC (incluzand bronsita cronica si emfizemul) care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

830. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii,
f.d.u. mecanisme 1. scaderea compliantei peretelui toracic si limitarea miscarii diafragmei; 2.
cresterea rezistentei la umplere a plamanilor; 3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii si
urmatoarele stari patologice: a. hiperinflatia din BPOC; b. astm c. obezitate; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

831. R.l. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea rezistentei opuse pompei ventilatorii,
f.d.u. mecanisme 1. scaderea compliantei plamanilor 2. cresterea rezistentei la umplere a
plamanilor prin hiperinflatie 3. cresterea rezistentei la flux a cailor respiratorii; si urmatoarele stari
patologice: a. pneumopati interstitiale; b. emfizem; c. bronsectazii care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

832. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre trebuie invinsa de
pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. mecanisme: 1. cresterea rezistentei
opuse pompei ventilatorii; 2. scaderea performantei pompei ventilatorii; si urmatoarele trasaturi a.
poate fi produsa de crestere rezistentei la flux a cailor respiratorii, de cresterea rezistentei la
destindere a continatorului sau de cresterea rezistentei la umplere a plamanilor; b. scade
capacitatea de a efectua travaliu respirator c. poate fi produsa de alterarea transmiterii impulsului
motor sau de scaderea fortei muschilor ventilatori; d. creste travaliului respirator; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-2,
d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

833. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta care
rebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. boli: 1. boli ale
parenchimului pulmonar; 2. bolile obstructive pulmonare; 3. miastenie grava; si urmatoarele
trasaturi a. cele mai frecvente sunt astmul si BPOC b. scaderea performantei pompei ventilatorii;
c. creste ventilatia prin stimularea receptorilor pulmonari; d. pot fi provocate de infectii, expunere
profesionala, boli autoimune care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-2, c-3, d-
1 C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-1

834. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta car trebuie
invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. boli 1. pneumopatii
interstitiale 2. bolile obstructive pulmonare; 3. sindrom Guillain-Barré; si urmatoarele trasaturi: a.
creste travaliul respirator prin cresterea rigiditatii (scaderea compliantei) plamanilor b. scaderea
performantei pompe ventilatorii c. cresterea rezistentei la umplere a plámanilor prin hiperinflatie;
d. este caracteristica hiperventilatia (mai ales formele usoare si moderate de boalä) care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-2, c-3, d-1 C. a-1, b-3, c-2, d-1 D. a-2, b-3, c-1,
d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;

835. R.I. producerea senzatiei de dispnee prin cresterea discrepantei dintre rezistenta care
trebuie invinsa de pompa ventilatorie si performanta pompei ventilatorii, f.d.u. boli 1. boli ale
parenchimului pulmonar PPI; 2. bolile obstructive pulmonare; 3. miopatii; si urmatoarele trasaturi
a. scaderea performantei pompei ventilatorii; b. distensia plamanilor si a peretelui toracic; c. in
mod caracteristic, din cauza hiperventilatiei apare hipocapnie; d. hipoxemie prin discrepanta
ventilatie-perfuzie si distrugerea si/sau ingrosarea barierei alveolo-capilare; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-1, d-2; B. a-1, b-3, c-2, d-1 C. a-3, b-1, c-1, d-2; D. a-3, b-1, c-2, d-1 E. a-
3, b-2, c-1, d-1;

836. F.d.u. evenimente care explica dispneea din boe obstructive pulmonare a. in bolile
obstructive pulmonare (formele moderate sau severe); b. creste sarcina rezistiva si elastica (care
reflecta rigiditatea sistemului) asupra muschilor ventilatori; c. hiperinflatia dinamica a plamanilor
cu si a peretelui toracic d. pacientul are senzatia ca nu poate respira suficient de adanc; care
este lantul cauzal corect: A. a b c d B. a c-b-d C. c a-b-d D. c d-a-b E. d-a c+b;

837. F.d.u. evenimente care explica dispneea din pneumopatiile interstitiale a. dispnee b. creste
impulsul de a respira; c. hipoxemie; d. discrepanta ventilatie-perfuzie si distrugerea si/sau
ingrosarea barierei alveolo-capilare care este lantul cauzal corect: b c da B. b d c a D. d-b-Ca E.
d c-b-a;

838. F.d.u. evenimente care explica unul dintre mecanismele dispneei: a. efortul de a respira
devine excesiV, b. dispnee; c. creste discrepanta dintre performanta pompei ventilatorii si
rezistenta care aceasta trebuie sa o invinga; d. creste rezistenta pe care trebuie sa o invinga
pompa ventilatorie sau scade performanta pompei ventilatorii, care este lantul cauzal corect A. b-
cda B. b-dc a C. c a bd D. d a b c; E. d C a-b

839. F.d.u. evenimente care explica unul dintre mecanismele dispneei a. hiperinflatia dinamica a
plamanilor si a peretelui toracic; b. obstructia fluxului de aer, mai pregnanta in expiratie; c. (cand
boala este moderata sau severa) creste sarcina rezistiva si elastica (care reflecta rigiditatea
sistemului) asupra muschii ventilatori; d. pacientul are senzatia ca nu poate respira suficient de
adanc; care este lantul cauzal corect: A. a-dbc B. ba cd C. c d a-b D. d a -b c; E. d+b-c-a;

840. R.I. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.с.с.e. : A. istoricul trebuie sa includä descrierea
de catre pacient in proprile cuvinte a felului in care simte disconfortul respirator B. fenomenul
Raynaud sugereaza spondilita anchilozanta, potential responsabila de fibroza pulmonara; C. TC
toracica este utila pentru evaluare suplimentara a parenchimului si a vaselor pulmonare D. la
evaluarea toracelui se urmareste simetria miscarii E. in evaluarea pacientului cu dispnee este
importanta masurarea frecventei respiratorii

841. R.l. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.c.c.e. A. istoricul trebuie sa includa efectul
pozitjei asupra dispneei; B. examenul fizic trebuie inceput in timpul interogarii pacientului C.
examinarea abdomenului se face cu pacientul in decubit ventral; D. folosirea muschilor ventilatori
accesori este un semn de travaliu respirator crescut; E. observarea cianozei poate
842. R.i. evaluarea pacientului cu A. istoricui trebuie sa includa orienta diagnosticul; dispnee,
u.a.s.c.c.e. efectul dispneei; infectilor asupra B. dupa istoric si examen fizic, se va efectua o
radiografie toracica; C. pacientii cu dispnee de efort trebuie observati in timp ce merg pentru a
reproduce simptomele D. pozitia trepiedului este un semn de presiune venoasa crescuta; E. la
inspectja toracelui se urmäreste simetria miscarii;

843. R.I. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.с.с.e: A. istoricl trebuie sa includã efectul
factorilor ambientali asupra dispneei B. testele de bronhoprovocare sunt utile la pacientii cu
simptome intermitente sugestive pentru astm confirmate de examenul fizic si de probele
functionale pulmonare C. este bine ca pacientii cu dispnee de efort sa fie observati in timp ce
merg pentru a descoperi noi semne absente in repaus D. pacientul in pozitia trepiedului sta in
sezut, proptindu-se cu mainile de genunchi sau de marginea patului; E. la inspectia toracelui se
pot observa semne de hiperinflatie;

844. R.I. evaluarea pacientului cu dispnee, u.a.s.c.ce.


A. istoricul trebuie sa includa factori de risc pentru bolile pulmonare profesionale si pentru boala
coronariana; B. pana la o treime din pacienti cu diagnostic clinic de astm nu au hiperreactivitate a
cailor respiratorii la testele de provocare C. la pacientii cu dispnee de efort, saturatia in oxigen
trebuie masurata si dupa efort (de exemplu, dupa mers); D. tirajul supraclavicular este un semn
de staza pulmonara; E. la inspectia toracelui se poate observa bombarea sau retractia unui
hemitorace;

845. R. efectul pozitiei asupra dispneei, f.d.u. variante: 1. ortopnee 2. platipnee; si urmatoarele
stari patologice: a. sindromul hepatopulmonar cu fistule arterio-venoase intrapulmonare; b.
obezitate, ascita masiva; c. mixom atrial stang; d. IVS care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

846. R.I. efectul pozitiei asupra dispneei, f.d.u. variante: 1. ortopnee; 2. platipnee; si urmatoarele
stari patologice: a. fistule arterio-venoase intrapulmonare prin metabolizare deficitara a
substantelor vasodilatatoare; b. comunicarea interatriala; c. criza de astm declansata de RGE d.
jenarea mecanica a miscarii diafragmei care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1,
b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

847. R.I. determinismul temporal al dispneei, f.d.u. variante: 1. dispnee nocturna; 2. dispnee in
episoade acute, intermitente 3. dispnee persistenta, cronica; si urmatoarele stari patologice a.
BPOC b. IVS; c. episoade de embolism pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

848. R.l. determinismul temporal al dispneei, f.d.u. variante: 1. dispnee nocturna; 2. dispnee in
episoade acute, intermitente 3. dispnee persistenta, cronica; si urmatoarele stari patologice: a.
astm; b. episoade de ischemie miocardicaa c. PPI; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

849. R.l. determinismul temporal al dispneei, f.d.u. variante: 1. dispnee nocturna; 2. dispnee in
episoade acute, intermitente 3. dispnee persistenta, cronica si urmatoarele stari patologice: a.
boala tromboembolica cronica; b. bronhoconstrictie favorizata de vagotonie c. episoade de
bronhospasm; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

850. R.l. rolul examenului fizic in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1. incapacitatea
pacientului de a rosti fraze complete inainte de a se opri pentru a respira adanc; 2. semne de
travaliu respirator crescut; 3. puls paradoxal; si urmatoarele stari patologice: a. afectjune care
stimuleaza centrii de control b. tamponada cardiaca; c. boli pulmonare obstructive; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-
1;

851. R.I. rolul examenului fizic diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. incapacitatea
pacientului de a ZIc 1 In rosti fraze complete inainte de a se opri pentru a respira adanc; 2.
semne de travaliu respirator crescut 3. angioame stelate; si urmatoarele stari patologice a.
cresterea rigiditatii plamanilor sau a peretelui toracic; b. ciroza; c. perturbarea pompei ventilatori
cu scaderea capacitatii vitale; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

852. R.I. rolul examenului fizic in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1. semne de
travaliu respirator crescut 2. puls paradoxal; 3. ginecomastie si urmatoarele stari patologice: a.
ciroza b. BPOC c. rezistenta crescuta opusa pompei ventilatorii; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, -1;

853. R.I. rolul examenului fizic in diagnosticul diferential al dispneei, b-2, с f.d.u. semne: 1.
semne de travaliu respirator crescut 2. puls paradoxal; 3. paloarea semimucoaselor
(conjunctivelor, buze); si urmatoarele stari patologice: a. criza acuta de astm; b. anemie; c.
cresterea rezistentei cailor respiratorii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

854. R.I. rolul percutiei toracelui diagnosticul diferential al dispe el f.d.u. semne: 1. matitate
elastica; 2. matitate lemnoasa; 3. hipersonoritate si urmatoarele stari patologice: a. emfizem b.
condensare; c. revarsat lichidian pleural; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

855. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1.
expiratie prelungita; 2. raluri alveolare 3. raluri uscate interstitiale; si urmatoarele stari patologice
a. fibroza pulmonara b. boli pulmonare obstructive; c. pneumonie care sunt asocierile corecte A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

856. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. raluri
bronsice 2. raluri alveolare; 3. scaderea murmurului vezicular; si urmatoarele stari patologice: a.
emfizem; b. alveolita fibrozanta; C. boli pulmonare obstructive; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

857. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. raluri
sforaitoare; 2. raluri suieratoare; 3. raluri alveolare; si urmatoarele stari patologice a. boli
pulmonare obstructive, mai ales astm bronsic; b. EPA c. boli pulmonare obstructive, mai ales
bronsita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

858. R.I. rolul auscultatiei pulmonare in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. raluri
alveolare (crepitante); 2. raluri uscate interstitiale 3. scaderea murmurului vezicular; si
urmatoarele stari patologice: a. lichid in alveole; b. PPl; с. lichid pleural; care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

859. F.d.u. elemente care explica un semn fizic abdominal asociat cu dispneea: a. anxietate si
dispnee marcata; b. edem pulmonar acut c. abdomenul bombeaza in expiratie si se retracta in
inspiratie d. pacientul are tendinta de a inspira predominant costal si supraclavicular; care este
inlantuirea logica justa: A. b a d-c; B. b d a c; C. bd-c-a D. d-bc a; E. d-cb a;

860. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. jugulare
turgescente 2. galop protodiastolic de Vs 3. bombarearetractia abdomenului in timpul
expiratieiinspiratiei; si urmatoarele stari patologice: a. cresterea presiunii in inima dreapta; b.
edem pulmonar acut; c. disfunctje predominant sistolica a VS care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;

861. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. edeme
periferice 2. galop presistolic de Vs; 3. hipocratism digital; si urmatoarele stari patologice a.
cresterea presiunii in inima dreapta b. fibroza pulmonara interstitiala; c. disfunctie predominant
diastolica a VS; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

862. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1.
hepatomegalie de staza; 2. sufluri valvulare; 3. hipocratism digital; si urmaatoarele stari
patologice: a. valvulopatii; b. cresterea presiunii in inima dreapta; c. cancer pulmonar; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

863. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne 1.
accentuarea componentei pulmonare a Z2 (Z2 al doilea zgomot cardiac) 2. miscare paradoxala a
abdomenului 3. tumefactie sau deformare articulara; si urmatoarele stari patologice: a. afectare
pulmonara in cadrul unei boli autoimune de tesut conjunctiv b. slabiciune diafragmatica; C.
cresterea presiunii in inima dreapta care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

864. R.I. rolul examinarii cardiace in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. semne: 1. galop de
VD; 2. miscare spre interior a abdomenului in inspiratie; 3. semne de sindrom Raynaud; si
urmatoarele stari patologice: a. cresterea presiunii in inima dreapta b. slabiciune diafragmatica;
C. afectare pulmonara in cadrul sclerozei sistemice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

865. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari: 1. volumele
pulmonare crescute (hiperinflatie) 2. spatile aeriene diminuate; 3. revarsat lichidian pleural
bilateral; si urmatoarele stari patologice: a. edem interstitial; b. ICG c. boala pulmonara
obstructiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

866. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari 1. accentuarea
desenului interstitial; 2. dilatarea arterelor pulmonare centrale (bombarea arcului mijlociu stang);
3. revarsat lichidian pleural bilateral; si urmatoarele stari patologice: a. HTAP; b. boli autoimune
de tesut conjunctiv; c. pneumopatie interstitiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

867. R. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari: 1. spati aeriene
scazute; 2. reducerea desenului interstitial; 3. revarsat lichidian pleural unilateral; si urmatoarele
stari patologice a. emfizem; b. fibroza interstitiala; c. carcinom pulmonar; care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

868. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari 1. volumele
pulmonare scazute; 2. modificari ale parenchimului pulmonar 3. revarsat lichidian pleural
unilateral si urmatoarele stari patologice: a. disfunctie diafragmatica; b. pneumopatie interstitiala,
emfizem; c. embolism pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

869. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. modificari: 1. volumele
pulmonare scazute; 2. silueta cardiaca marita; 3. revarsat lichidian pleural unilateral si
urmatoarele stari patologice a. cardiomiopatie dilatativa; b. pneumonie limitarea miscarii peretelui
toracic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

870. R.I. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei f.d.u. modificari: 1. desen vascular
proeminent in zonele superioare 2. silueta cardiaca marita; 3. revarsat lichidian pleural unilateral;
si urmatoarele stari patologice: a. hipertensiune venoasa pulmonara b. valvulopatie c.
insuficienta cardiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
871. R.I. rolul investigatilor paraclinice in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
electrocardiograma 2. ecocardiografia; 3. radiografia toracica; si urmatoarele aspecte/ afectiuni
evaluate prin aceste tehnici: a. infarct miocardic acut sau sechelar; b. valvulopatiile cardiace; c.
silueta cardiaca marita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;
872. R.l. rolul radiologiei in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
electrocardiograma; 2. radiografia toracica; 3. testele de bronhoprovocare; si urmatoarele
aspecte/ afectiuni evaluate prin aceste tehnici: a. parenchimul pulmonar; b. astm; c. semne de
hipertrofie ventriculara care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

873. R.I. rolul investigatilor paraclinice in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
electrocardiograma 2. radiografia toracica 3. tomografia computerizata; si urmatoarele aspecte/
afectjuni evaluate prin aceste tehnici: a. boala pulmonara interstitiala (de electie); b. volumele
pulmonare c. TEP; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3;
D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

874. R.I. rolul investigatiilor para clinice in diagnosticul diferential a dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
ecocardiografia 2. radiografia toracica; 3. tomografia computerizata; si urmätoarele aspectel
afectiuni evaluate prin aceste tehnici a. cancer pulmonar (de electie); b. disfunctja sistolica si
diastolica, c, vasele pulmonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

875. R.I. rolul investigatilor para clinice in diagnosticul diferential al dispneei, f.d.u. tehnici: 1.
ecocardiografia; 2. radiografia toracica; 3. tomografia computerizata; si urmatoarele aspectel
afectjuni evaluate prin aceste tehnici: a. HTAP b. embolism pulmonar (de electje); C. revarsat
lichidian pleural; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

876. R.I. tuse u.a.s.c.c.e A. tusea este o expiratie exploziva care incepe cu o inspiratie
superficiala; B. tusea curata arborele traheobronsic de secretii si de material strain C. pacientii
solicita asistenta medicala atunci cand tusea le genereaza disconfort D. ingrijorarea cu privire la
cauzáa (in special frica de cancer) este un motiv pentru care pacientii cu tuse se prezinta la
medic; E. ca reflex defensiv are atat cai aferente, cat si eferente

877. R1. tuse u.a.s.с.с.е.. A. tusea ofera un mecanism protector normal pentru arborele
traheobronsic B. este unul dintre cele mai frecvente simptome pentru care pacientii solicita
asistenta medicala; C. pacientii solicita asistenta medicala atunci cand tusea le perturba modul
de viata norma D. tusea poate fi initiata fie voluntar, fie reflex; E. ramul eferent include nervul
glosofaringian si nervi spinli

878. Ramul aferent al tusei include receptori din distributia senzoriala a urmatorilor nervi, c.e. A.
trigemen; B. glosofaringian; C. oculomotor; d.superior; E. vag;

879. F.d.u. evenimente care constituie mecanismul tusei a. crestere marcata a presiunii
intratoracice b. ingustarea traheei; c. inchiderea glotei, relaxarea diafragmei si contractia
muschilor expiratori; d. flux de aer rapid prin trahee si bronhii; e. inspiratje adanca; f. deschiderea
glotei care este lantul temporal corect: A. a d e c-b-»f B. c f a e b-d; C. d e b+a f D. e c-a-b f d E.
fC b e-a-d

880. F.d.u. elemente implicate in mecanismul tusei a. contractia muschilor expiratori impotriva
glotei inchise; b. diferenta de presiune mare dintre caile respiratorii si atmosfera cuplata cu
ingustarea traheei c. forte de forfecare, care ajuta la eliminarea mucusului si a materialelor
straine d. flux de aer rapid prin trahee; care este inlantuirea temporala/ cauzala corecta: A. a bd
c; B. a-Cb d C. ba d C; D. cb-da E. d a c-b;

881. R.I. factorii iritanti care pot initia tusea, f.d.u. categorii 1. origine exogena; 2. origine
endogena; si urmatorii factori: a. continut gastric; b. secretii din caile respiratorii superioare c.
corpi straini; d. gaze, fum, praf; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1,
d-2; C. a-1, b-2, C-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

882. U.f.d.f.d. cauzele tusei s.c.f.c.e. A. Cand tusea este declansata de secretile din caile
respiratorii; B. superioare (ca in cazul secretiilor retronazale); C. sau de continutul gastric; D. (ca
in cazul refluxului gastroesofagian) E. factorul initiator este de regula evident si usor de rezolvat

883. U.f.d.f.d. cauzele tusei A. Expunerea indelungata la iritanti endogeni; B. produce o reactie
inflamatoare in caile respiratorii; C. care inhiba tusea; D. si poate sensibiliza caile respiratorii la
alti iritanti; E. generand hipersensibilitate

884. R.I. cauzele tusei, u.a.s.c.c.e A. factori iritanti care pot initja tusea pot afecta receptorii din
caile respiratorii superioare sau din tractul respirator inferior B. tusea poate fi declansata de
secretile din caile respiratorii superioare C. tusea poate fi declansata de D. astmul este o cauza
rara de E. principalele mecanisme prin iritatia prin continut gastric; tuse care o afectiune poate
determina tuse sunt inflamatia, dilatarea infiltrarea si compresia cailor respiratorii;

885. R.I. cauzele tusei, u.a.s.c.c.e. A. receptorii din caile respiratorii superioare care pot declansa
tusea sunt situati in special in nas B. factori iritanti care pot initia tusea ajung in tractul respirator
inferior prin inhalare sau aspiratie; C. RGE este o cauza de tuse adesea neglijata; D. bradikinina
sau substanta F sunt, ambele, catabolizate de enzima de conversie a angiotensinei; E. inflamatia
care produce tuse este cel mai adesea determinata de boli autoimune;

886. R.I. cauzele tusei, u.a.s.c.c.e A. factori iritanti care pot initia tusea ajung in tractul respirator
inferior pe calea arborelui traheobronsic B. tusea poate fi declansata de secretiile retronazale C.
cand tusea este initiata de factori endogeni, acestia pot trece neobservati si tusea poate persista;
D. blocantii receptorilor pentru angiotensina (BRA) provoaca adesea tuse; E. infectile respiratorii
care provoaca tuse merg de la bronsita virala sau bacteriana pana la bronsita de
hipersensibilitate

887. U.f.d.f.d. cauzele tusei s.c.f.c.e.: A. Tusea determinata de RGE; B. se datoreaza exclusiv
iritatiei receptorilor din caile respiratorii; conutului gastric, intrucat; reflex mediat adrenergic; C.
superioare sau aspiratiei contiD. poate contribui si un mecanism E. declansat de prezenta
acidului in gura.

888. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita virala; 2. tuberculoza 3. anevrism aortic;
si u. trasaturi/ manifestari: a. rareori cauza de tuse, prin compresia cailor respiratorii; b. infiltrarea
cailor respiratorii cu granuloame poate declansa tuse; c. inflamatia cailor respiratorii persista
uneori mult timp dupa rezolvarea simptomelor acute tipice; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

889. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. bronsita virala; 2. pneumonia; 3. reflux
gastroesofagian; si u. trasaturi/ manifestari: a. poate contribui si un mecanism reflex mediat vagal
declansat de prezenta acidului in esofagul distal; b. boala parenchimatoasa pulmonara care
poate produce tuse c. tuse prelungita care poate dura mai multe saptamani dupa episodul acut;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

890. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. infectia cu B. pertussis; 2. formatiune tumorala
extrinseca; 3. PPI si u. trasaturi/ manifestari: a. compresia cailor respiratori; b. boala
parenchimatoasa pulmonara neinfectioasa care poate produce tuse c. este una dintre cauzele
trecute cu vederea de tuse persistenta la adulti; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

891. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. infectia cu B. pertussis; 2. bronsectazii; 3.
tratament cu lECA; si u. trasaturi/ manifestari: a, tusea apare la 5-20% dintre pacientii b. de
obicei, diagnosticul se pune insa pe baza tabloului clinic c. bronhoree purulenta; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-
1

892. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. carcinom bronsic; 2. astm; 3. abces pulmonar; si
u. trasaturi/ manifestari: a. boala parenchimatoasa pulmonara care poate produce tuse, b.
infiltrand peretele cailor respiratori, se asociaza adesea cu tuse c. unii pacienti se prezinta cu
tuse fara sa aiba respiratie suieratoare sau dispnee care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

893. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. astm 2. insuficienta cardiaca congestiva; 3.
bronsectazii; si u. trasaturi/ manifestari a. de obicei, contextul clinic este sugestiv pentru
diagnostic b. tuse, probabil drept consecintä a edemului interstitial si peribronsic; C. tuse cu
expectoratie purulentaä in cantitate crescuta care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

894. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice 1. infectja cu B. pertussis; 2. neoplasm; 3. astm; si
u. trasaturi/ manifestari: a. infiltrand peretele cailor respiratorii, se asociaza adesea cu tuse b. in
varianta ,,tusigena" diagnosticul este mai dificil, necesitand demonstrarea hiperreactivitati
bronsice; c. adesea, mai ales la adulti, suieratura inspiratorie tipica este absenta, simptomele
find mai estompate si mai necaracteristice care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

895. R.I. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice: 1. infectia cu B. pertussis; 2. astm; 3. tratament cu
IECA; si u. trasaturi/ manifestari: a. paroxisme de tuse urmate de voma, cianoza, rinoree
persistentàa b. dispnee in accese paroxistice, c. tuse neproductiva provocata de bradikinina sau
de substantar care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

896. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stán patologice 1. tumora carcinoida; 2. adenopatie mediastinala; 3.
tratament cu IECA; si u. trasaturi/ manifestari: a. compresia cailor respiratorii. b. tusea se
instaleaza de obicei din prima saptamana c. infiltrand peretele cailor respiratorii, se asociaza
adesea cu tuse care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

897. R.l. cauzele tusei, f.d.u. stari patologice: 1. sarcoidoza endobronsica; 2. tumora
mediastinala; 3. tratament cu IECA; si u. trasaturi/ manifestari: a. compresia cailor respiratorii; b.
infiltrarea cailor respiratorii cu granuloame poate declansa tuse c. tusea poate sa apara si dupa
mai multe luni (S 6 luni); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

898. F.d.u. evenimente care explica tusea din bronsectazii a. tuse cu expectoratie purulenta in
cantitate crescuta; b. staza secretiilor; c. dilatatii bronsice; d. colonizarea cu microorganisme;
care este lantul cauzal corect A. a bc-d; B. c abd; C. c b-d a D. d b a-c; E. d c a-b;

899. R.I. clasificarea tusei in functie de expectoratie, f.d.u. variante 1. umeda (cu expectoratie);
2. uscat a, seaca, iritativa (fara expectoratie) si urmatoarele stari patologice: a. compresii pe caile
respiratori; b. faza initiala a unei traheobronsite, bronsite sau pneumonii acute C. perioadele de
acutizare ale unei bronsite cronice d. iritatie pleurala; e. faza secretorie a unei (traheo)bronsite
acute care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2 C. a-2, b-2,
c-1, d-1, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;

900. U.f.d.f.d. tusea uscata, seaca s.c.f.c.e A. Apare in faza de stare; B. a unei traheobronsite
acute C. sau a unei bronsite acute; D. (cand exista doar inflamatie a mucoasei, fara secretie) E.
sau a unei pneumonii acute.

901. U.f.d.f.d. tusea iritativa s.c.f.c.e. A. Poate fi produsa de iritatia pleurala B. fie inflamatoare, in
pleurite; C. fie mecanica, in timpul unei punctii pleurale cand; D. acul atinge pleura visceralä; E.
mai ales inainte de evacuarea lichidului

902. R.I clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante 1. tuse faringiana 2. tuse
laringiana latratoare; 3. tuse laringiana bitonala; si urmatoarele stari patologice a. consecinta a
paraliziei coardei vocale stangi; b. pentru fi produsa de compresia traheobronsica (manifestare a
sindromului mediastinal) c. declansata de secretii retronazale sau de faringite; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2, E. a-3, b-2, c-
1;

903. R.l. clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante de tuse laringiana: 1.
ragusita; bitonala; 2. 3. surda (pana la afona); si urmatoarele stari patologice a. sonoritate
redusa, stinsa sau chiar disparuta b. de obicei prin procese compresive intratoracice (adenopatii,
tumori, anevrisme etc.); c. produsa de inflamatia laringiana care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

904. R.I. clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante de tuse laringiana:
latratoare; 2. bitonala 3. afona; si urmatoarele stari patologice: a. consecinta distrugerii corzilor
vocale; b. sonoritate stridenta (taiere cu un fierastrau); c. de obicei manifestare a sindromului
mediastinal care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

905. R.i. clasificarea tusei in functie de locul de origine, f.d.u. variante de tuse laringiana: 1.
latratoare 2. bitonala; 3. surda; si urmatoarele stari patologice: a. consecinta a afectarii corzilor
vocale b. compresie pe recurentul stang; c. consecinta a ingustarii cai respiratorii superioare
(laringe, trahee, bronhii mari) prin procese inflamatoare sau compresive; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

906. R.I. clasificarea tusei in functie de timbru, c.d.u. nu este o categorie adecvatà: A. faringiana
B. ragusita C. latratoare D. bitonala E. surda;

907. U.f.d.f.d. tusea cavernoasa s.c.f.c.e. A. Are timbru metalic, gaunos si; B. semnaleaza
caverna (de regula TBC) pulmonara mica care C. joaca rolul de cavitate de rezonanta dar care
trebuie sa; D. fie izolata de calea respiratorie; E. pentru ca aerul sa poata reverbera (in aceasta
cavitate)

908. R.I. clasificarea tusei in functie de tipar, f.d.u. variante: 1. moniliforma; 2. chintoasa; 3.
convulsiva (magareasca); si urmatoarele stari patologice: a. accese sustinute de tuse, fiecare
expiratie find o sacada de tuse superficiala, de mica intensitate b. spasmul glotic face ca
inspiratia laborioasa si adanca (pacientul se chinuieste sa traga aer in piept) sa devina
zgomotoasa, suieratoare; c. se asociaza cu distensia jugularelor, congestionarea ochilor si
invinetirea fetei; d. accesele includ o expiratie profunda hasurata de sacade succesive de tuse,
urmata de o inspiratie adanca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-1, b-3, c-3,
d-2; C. a-3, b-1, c-3, d-2; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1

909. R.l. clasificarea tusei functie de tipar, f.d.u. variante: 1. moniliforma; 2. convulsiva si
urmätoarele stari patologice: a. contracttile violente ale in dreptilor abdominali pot produce
varsatura; b. apare la pacient cu stare grava, de obicei cu bronhopneumonie; c. expiratia consta
intr-o succesiune de sacade de tuse si se face pana la golirea completa a aerului din plamani; d.
tusea se accentueaza in perioadele de eliminare a expectoratiei, urmand un ciclu nictemeral;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-
2, b-1, c-2, E. a-2, b-2, c-1, d-1

910. R.I. clasificarea tusei in functie de tipar, f.d.u. variante: 1. moniliforma; 2. chintoasa 3.
convulsiva si urmatoarele stari patologice: d-1 tuse in accese; a. b. efortul expirator creste
presiunea in torace suficient pentru a determina staza venoasa in extremitatea cefalica c. este
destinata eliminarii expectoratiei purulente d. propriu-zis, o varianta de tuse chintoasa, cu
diferenta ca este mult mai intensa, mai profunda si asociata cu spasm glotic; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-2, b-3, c-1, d-3; C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-1, c-2, d-3; E. a-
3, b-1, c-3, d-2;

911. F.d.u. evenimente r.l. tusea emetizanta: a. comprimarea stomacului; b. declansarea


varsaturii; c. contractia repetata, intensa a muschilor abdominali; d. tuse violenta; care este lantul
cauzal corect: A. a-b c d; B. a dc-b; C. b c d a D. c d a-b E. dca-b;

912. R.I. clasificarea tusei in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante: 1. tuse emetizanta;
2. tuse sincopala; si urmatoarele stari patologice: a. declanseaza reactja fireasca de golire a unui
stomac supraincarcat b. reactie vagala la un efort de tuse violent; c. comprimarea stomacului
prin contractia repetata, intensaa muschilor abdominali in cadrul efortului de tuse; d. apare mai
ales la persoane cu flux cerebral deja scazut din cauza ateromatozei; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-
2, b-1, c-2, d-1;

913. R.I. clasificarea tusei in functie de simptomele asociate, f.d.u. variante 1. tuse emetizanta; 2.
tuse sincopala si urmatoarele stari patologice: a. apare mai ales la persoane b. este mai
frecventa la tusitorii c. iritatia stomacului printr-o d. mai rar poate fi vorba de tuse varstnice;
cronici (bronsitici cronici); fistula eso-bronsica; declansata reflex prin distensia (cu alimente,
secretii) a stomacului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C.
a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

914. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante 1. nocturna, dupa
2-3 ore de somn 2. matinala; 3. pozitionala; si urmatoarele explicatii: a. congestionarea
plamanilor suficient pentru a declansa tuse; b. modificarea localizarii secretilor cand pacientul
trece in clinostatism; C. eliminarea secretiilor acumulate peste noapte care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

915. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante: 1. matinala 2.
pozitionala 3. nocturna, in a doua parte a nopti; si urmatoarele explicati a. eliminarea (la trecerea
din clinostatism in ortostatism) a secretilor acumulate; b. iritarea de catre exsudat a noi teritorii
pleurale; c. predominanta vagala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

916. R.l. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteazáa, f.d.u. variante 1. pozitionala; 2.
nocturna, spre dimineata; 3. continua si urmatoarele explicatii: a. patrunderea secretiilor in
arborele bronsic cand pacientu trece in clinostatism; b. iritatie bronsica permanenta; c.
acumularea a suficiente secretii in bronhii;
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E.
a-3, b-2, c-1

917. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante: 1. pozitionala 2. la
efort; 3. nocturna, in a doua parte a noptii; si urmatoarele stari patologice: a. astm bronsic; b.
(uneori in) boli respiratorii cronice c. (uneori in) pleurezie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

918. R.I. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteazàa, f.d.u. variante: 1. nocturna,
dupa 2-3 ore (sau mai putin) de somn; 2. continua; 3. pozitionala: si urmatoarele stari patologice:
a. supuratii bronho-pulmonare b. compresii traheobronsice; c. valvulopatii mitrale; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;

919. R.l. clasificarea tusei in functie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante 1. nocturna, spre
dimineata 2. la ingestia de alimente/ lichide 3. pozitionala; si urmatoarele stari patologice: a.
fistule digestivo-respiratori eso-traheale sau eso-bronsice): b. bronsita cronica; c. abces
pulmonar; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

920. R.I. clasificarea tusei in unctie factorii care o influenteaza, f.d.u. variante: 1. vesperala
(asociata si cu febra) 2. la efort 3. matinala; si urmatoarele stari patologice: a. boala cardiaca; b.
TBC pulmonara; c. bronsita cronica, bronsectazii; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;

921. Referindu-ne la clasificarea tusei in functie de factorii care influenteaza, f.d.u. variante: 1.
boli cardiace cu IVS; 2. tulburari motorii neuromusculare 3. bronsectazii; si urmatoarele stari
patologice: a. pozitionala; b. la ingestia de alimente/ lichide; c. nocturna, dupa 2-3 ore (sau mai
putin) de somn; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

922. R.I. clasificarea tusei in functie de durata, f.d.u. variante: 1. <3 saptamani; 2. 3-8 saptamani;
3. >8 saptamani; si urmatoarele tipuri de tuse: a. cronica; b. acuta; c. subacuta: care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-
1;

923. R.I. clasificarea tusei in functie de durata, f.d.u. variante: 1. tusea acuta, 2. tusea subacuta;
3. tusea cronica, si urmatoarele trasaturi: a. este provocata cel mai adesea de infectii respiratorii
superioare (in special raceala comuna, sinuzita bacteriana acuta si infectiile cu B. pertussis); b.
daca nu este in mod clar postinfectioasa, trebuie avute in vedere diversele cauze de tuse cronica
c. apare in cadrul sindromului tusei de cai respiratorii superioare; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; a-2, b-3, c D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

924. R.I. clasificarea tusei in functie de durata, f.d.u. variante: 1. tusea acuta; 2. tusea subacuta;
3. tusea cronica; si urmatoarele trasaturi: a. poate fi simptomul de prezentare al unor boli mai
grave: pneumonie, TEP, ICCg; b. este adesea post-infectioasa determinata de inflamatia
persistenta a cailor respiratorii, asociata sau nu cu secretii retronazale c. la un fumator, ridica
suspiciunea de BPOC sau de cancer bronsic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-
1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

925. Care dintre urmatorii germeni nu este unul dintre cei incriminati in inflamatia persis-tenta
postinfectioasa a cailor respiratorii la pacientii cu tuse subacuta: A. virusuri; B. E. coli C. B.
pertussis; D. Mycoplasma; E. Chlamydia;

926. R.I. cauzele de tuse cronica la un nefumator cu radiografie toracica normala si care nu ia un
IECA, f.d.u. evaluari de prevalenta: 1. printre cele mai frecvente cauze, 2. cauza mai rara; 3.
cauza mai rara si necaracteristica si urmatoarele cauze: a. secreti retronazale; b. astm; c. cancer
bronhopulmonar; d. RGE; e. bronsita eozinofilica (in absenta astmului); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-1, e-2; B. a-1, b-3, c-2, d-1, e-1; C. a-2, b-1, c-3, d-1, e-1; D. a-3, b-1,
c-1, d-2, e-1; E. a-3, b-1, c-2, d-1, e-1;

927. R.l. evaluarea pacientului cu tuse, u.a.s.с.се. A. in majoritatea cazurilor, istoricul si


examenul fizic sunt irelevante in stabilirea etiologiei sau in orientarea investigatilor B. absenta
unor simptome sugestive pentru secretii retronazale sau reflux gastroesofagian exclude aceste
diagnostice; C. investigatii mai specializate, utile in circumstante specifice sunt bronhoscopia
flexibila si TC de inalta rezolutie; D. evidentierea prin bronhoscopie flexibila a granuloamelor
endobronsice este sugestiva pentru astm bronsic; E. inhalarea de aer la temperatura camerei
poate fi folosita drept stimul bronhoconstrictor;

928. R.I. evaluarea pacientului cu tuse, u.a.s.с.с.е.: A. primul aspect care trebuie stabilit prin
istoric este asocierea cu manifestari articulare; B. dintre asocierile etiologice furnizate de istoric,
cele mai frecvente sunt: fumatul, ßblocantele si IACRS C. investigatile functionale pulmonare
sunt utile pentru evaluarea anomaliilor functionale care insotesc anumite afectiuni care pot
produce tuse; D. investigatile functionale pulmonare sunt utile pentru diagnosticarea
bronsectazilor si a tumorilor pulmonare; E. tendinta de a-si drege glasul frecvent este sugestiva
pentru PPI

929. R.l. evaluarea pacientului cu tuse, u.a.s.c.c.e. A. continuarea investigatilor este justificata
mai ales daca tusea este acuta B. daca pacientul ia un IECA sau fumeaza, intai se opresc acesti
factori potential cauzali C. daca tusea este insotita de expectoratie, este necesar examenul
sputei, macroscopic si microscopic, D. metacolina are efect bronhodilatator E. senzatia de
,"gadilatura in gat" este sugestiva pentru sarcoidoza;

930. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse: a. este o tuse acuta; b. prezinta
febra t junghi toracic; c. se va efectua radiografia toracica d. este posibil sa fie o pneumonie e.
tusea dureaza de mai putin de 3 saptamani ce secventa este recomandabila: A. ac e b-d; B. bC-
e-a-d C. c eb a d; D. e-a-b d-C E. e-b d ac;

931. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse: a. tusea dureaza de mai putin
de 3 saptamani; b. se opreste urmarirea pacientului; c. este o tuse acuta; d. tratament
simptomatic, observare e. simptomele se remit; f. nu prezinta febra junghi toracic; ce secventa
este recomandabila: A. ac f d e-b; B. b-f-a-c-d-e C. c a d fb-e D. e-a-b dc f E. f ed a-b c

932. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse considerata acuta: a.
simptomele nu se remit; b. tratament simptomatic, observare timp de 3 saptamani; c. se aplica
protocolul de investigati pentru tusea subacuta; d. nu prezinta febra t junghi toracic; e. tusea
dureaza de mai mult de 3 saptamarni ce secventa este recomandabila: A. a-c-b e d; B. bc a e-d;
C. c bd-e a D. db a-e C E. e-c ab d

933. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse datand de >3 saptamani, f.d.u. constatari: 1. simptome
sugestive pentru o infectie acuta de cai respiratorii superioare (IACRS) la debutul tusei 2. tuse
sezoniera sau asociata cu respiratie suieratoare; 3. scurgere nazala, tendinta de asi drege glasul
frecvent, senzatia de .gadilatura in gat 4. pirozis sau senzatie de regurgitare; si u. suspiciuni de
diagnostic care decurg din acestea: a. astm b. reflux gastroesofagian; c. secretii retronazale;
inflamatia postinfectioasa persistenta a cailor respiratorii (asociata sau nu cu secreti retronazale);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-4, d-3; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-4, c-3, d-1 D. a-
3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1, c-2, d-3;

934. Informatii/ intrebari utile in evaluarea unui pacient cu tuse datand de >3 saptamani s.u.c.e.
A. daca au (pre)existat simptome sugestive pentru o IACRS la debutul tusei B. daca este
asociata cu simptome sugestive pentru secretii retronazale; C. daca este asociata cu febra sau
sputa; D. daca pacientul consuma alcool; E. daca pacientul are factori de risc pentru infectia cu
HIV;

935. Informati/ intrebari utile in evaluarea unui pacient cu tuse datand de-3 saptamani s.us.е.. A.
daca este sezoniera; B. daca este asociata cu scurgere nazala C. daca este asociata cu
simptome sugestive pentru ulcer gastric; D. daca pacientul are boli asociate sau factori de risc
pentru anumite boli; E. daca pacientul are expuneni ambientale

936. Informatil intrebari utile in evaluarea unui pacient cu tuse datand de >3 saptamani s.u.c.e A.
daca este asociata cu respiratie suieratoare B. daca este asociata cu tendinta de a-si drege
glasul frecvent sau cu senzatia de "gadilatura in gat" C. daca este asociata cu durere
abdominale sau diaree D. caracterul sputei (daca exista E. daca pacientul ia un blocant de calciu
sau fumeaza;

937. R.I. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. inceputuri de frazàa: 1. examenul fizic general; 2.
examenul orofaringelui; 3. examenul toracelui; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. poate gasi o
cauza de tuse sistemica sau nepulmonara, cum ar fi lC sau neoplasm nepulmonar primar, b.
poate descoperi patologie a cailor respiratori superioare ori inferioare sau a parenchimului
pulmonar; c. poate identifica semne sugestive pentru secretii retronazale: mucus sau eritem
orofaringian sau aspect de .piatra de pavaj" al mucoasei; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
938. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari la auscultatia toracelui 1. stridor
inspirator 2. sforaituri, suieraturi, expiratie suieratoare 3. crepitati si urmatoarele tipuri de
patologie: a. patologie a parenchimului pulmonar: PPI, pneumonie, edem pulmonar, b. patologie
a cailor respiratori superioare c. patologie a cailor respiratorii inferioare; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

939. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani: a. intai se
opreste fumatul sau IECA b. se continua evaluarea cu o radiografia toracica; C. pacientul ia un
IECA sau fumeaza; d. tusea persista; ce secventa este recomandabila A. a-c-b-d B. ba-d-c; C. b-
d c a; D. c-a-d-b; E. d-c-b a;

940. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani: a. tusea a fost
precedata de o ACRS b. se opreste urmarirea pacientului c. tusea dispare odata cu rezolvarea
secretiile retronazale; d. este posibil sa fie declansata de secreti retronazale; e. tratament pentru
secretile retronazale; ce secventa este recomandabila: A. a-d-e-c-b B. b e-d-c-a C. c-b-d-a-e; D.
d-a-b e c E. e c ab-d;

941. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani a. tusea a fost
precedata de o IACRS b. este posibil sa fie declansata de secreti retronazale c. evaluare pentru
hiperreactivitatea cailor respiratorii (HRCR); d. tusea persista dupa rezolvarea prin tratament a
secretilor retronazale e. investigatiile se continua, luandu-se in considerare in primul rand HRCR,
dar si infectia cu B. pertussis ce secventa este recomandabila A. a-b-d e c; B. a d-e-b-c; C. d c a-
be; D. d c b a e; E. e ab-d

942. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani. a. tusea nu a
fost precedata de o ACRS b. se considera ca tusea este totusi de cauza respiratorie superioara
(secretie retronazala) c. se continua investigatiile pentru eventualitatea unui astm; d. se
efectueaza radiografia toracica si nu se descopera anomalii radiologice; e. tusea persista dupa
tratamentul vizand secretia retronazala; ce secventa este recomandabila: A. a db e-c B. b-d e-c-
a D. c d-eb a E. c e a d-b

943. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani fara anomalii
radiologice si la care s-au exclus drept cauza secretile retronazale: a. tusea persista dupa
tratamentul pentru astm; b. se continua investigatiile pentru eventualitatea unui astm; c. se
recurge la EDS, Rx baritata d. se are in vedere posibilitatea unei bronsite eozinofilice
neastmatice; e. se ia in calcul posibilitatea unei BRGE; f. tusea persistä dupa tratamentul pentru
bronsita eozinofilica; ce secventa este recomandabila: A. a b-f c ed B. b-a d f e c C. d-b-f a C e;
D. ea-b c d-f

944. F.d.u. constatari si decizii in evaluarea unui pacient cu tuse de >3 saptamani a. anomalii
radiologice care pot sugera sau confirma cauza tusei; b. in functie de tipul de anomali se
continua investigatile cu TC examen de sputa, bronhoscopie, probe functionale etc. c. se
efectueaza radiografia toracica; d. tusea nu a fost precedata de o ACRS ce secventa este
recomandabila: A. a-c-d-b B. b a c d C. cb d a; D.d-c-a-b E. d c b a

945. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica: 1. masa/
formatiune intratoracica; 2. leziuni interstitiale 3. imagini in ,fagure de miere" sau imagini chistice
si urmatoarele stari patologice: a. bronsectazii; b. tumora; C. PPI; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;
946. R.I. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica: 1. opacifiere
localizata a parenchimului pulmonar 2. leziuni alveolare difuze; 3. adenopatie hilara simetrica
bilaterala si urmatoarele stari patologice: a. alveolite b. sarcoidoza; c. condensare; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1,
c-2;

947. R.l. evaluarea unui paciernt cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica 1. formatiune
tumorala intratoracica; 2. patologie interstitiala difuza 3. imagini in ,fagure de miere" sau imagini
chistice ((bronsectazii); si urmatoarele investigatii efectuat in continuare: a. TC, bronhoscopie; b.
TC, probe functionale c. examen de sputa, de bronhoscopie care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

948. R.I. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari pe radiografia toracica 1. opacifiere
localizata a parenchimului pulmonar (condensare); 2. patologie alveolara difuza (alveolita); 3.
adenopatie hilara simetrica bilaterala ((sarcoidoza); si urmatoarele investigatii de efectuat in
continuare: a. TC b. examen de sputa, eventual TC bronhoscopie; c. TC, probe functionale; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1;

949. R.I. rolul investigatilor functionale pulmonare in evaluarea unui pacient cu tuse de >3
saptamani, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. obstructja reversibila a fluxului de aer, 2. evidentierea
unui tipar restrictiv 3. provocarea la stimul bronhoconstrictor; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a.
poate evidentia HRCR caracteristica pentru astm; b. sugereaza o PPI difuza; c. este
caracteristica pentru astm; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

950. R.l. rolul investigatilor functionale pulmonare in evaluarea unui pacient cu tuse de >3
säptämani, f.d.u. inceputuri de fraza 1. constatarea HRCR; 2. masurarea volumelor pulmonare si
a capacitätii de difuziune 3. masurarea fluxurilor de aer (mai ales FEF) si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. confirma suspiciunea de astm; b. poate evidentjia astmul; c. poate evidentia o PPl;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

951. F.d.u. constatari si decizii legate de investigatile functionale pulmonare in evaluarea unui
pacient cu tuse de >3 saptamani: a. masurarea fluxurilor de aer (mai ales FEF) b. confirmarea
diagnosticului de astm c. obstructie reversibila a fluxului de aer; d. pe baza prevalentei, se
suspecteaza intai astmul; ce secventa este recomandabila A. a-b-c d B. b C a d C. b d a-C D. c
bad E. d-acb;

952. F.d.u. constatari si decizi legate de investigatilile functionale pulmonare in evaluarea unu
pacient cu tuse de >3 saptamani a. masurarea fluxurilor de aer (mai ales FEF); b. test de
provocare la stimul bronhoconstrictor (metacolina, inhalare de aer rece); c. fluxurile sunt
normale, dar se suspecteaza astm d. constatarea HRCR confirma suspiciunea de astm; e. pe
baza prevalentei, se suspecteaza intai astmul; ce secventa este recomandabila A. a-e-b-dc B. b
d-e a c C. c-ba d e D. d e-a-C-b E. e a-c b d

953. F.d.u. constatari si decizii legate de investigatiile functionale pulmonare in evaluarea unui
pacient cu tuse de >3 saptamani: a. se infirma astmul b. evidentierea unui tipar restrictiv
sugereaza o PPI difuza; c. pe baza prevalentei, se suspecteaza intai astmul; d. se masoara
volumele pulmonare si capacitatea de difuziune e. masurarea fluxurilor de aer i testul de
provocare la bronhoconstrictori sunt negative (fluxuri normale, fära HRCR) ce secventa este
recomandabila: A. a-bd-Ce B. b-a e-d C. c e a d -b D. d e a cb; E. e d-b a-C

954. R.l. evaluarea unui pacient cu tuse, f.d.u. constatari la examenul sputei 1. sputa purulenta;
2. hemoptizie; 3. mai mult de 3% eozinofile pe frotiul din sputa la un pacient fara astm; si
urmatoarele stari patologice: a. bronsita eozinofilica; b. bronsita cronica, bronsectazl, pneumonie,
abces pulmonar, c. bronsita cronica, bronsectazi pneumonie, abces pulmonar tumora
endobronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
955. R.I. tehnicile de evaluare a unui pacient cu tuse, f.d.u. inceputuri de fraza 1. coloratjile
(Gram si acidalcoolo-rezistente) si culturile; 2. bronhoscopia flexibilàa; 3. TC de inalta rezolutje;
si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. poatel pot evidentia un agent patogen infectios particular; b.
poate confirma prezenta pneumopatilor interstitiale si sugereaza adesea un diagnostic pe baza
tiparului anormal specific; c. inspectia mucoasei cailor respiratorii poate evidentia aspectul
caracteristic al sarcomului Kaposi endobronsic la pacienti cu SIDA; d. este procedura de electie
pentru efectuarea examenului citologic si histologic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2,
d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-2 C. a-1, b-3, c-2, d-2; D. a-2, b-3, c-2, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-2;

956. R.I. tehnicile de evaluare a unui pacient cu tuse, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. examenul
citologic din sputa; 2. inspectia mucoasei traheobronsice prin bronhoscopie flexibila; 3. TC de
inalta rezolutie; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este procedura de electie pentru confirmarea
diagnosticului de bronsectazi; b. poate furniza diagnosticul de cancer pulmonar c. poate
evidentia granuloame endobronsice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

957. R.I. tehnicile de evaluare a unu inceputuri de fraza: 1. bronhoscopia flexibila; pacient cu
tuse, f.d.u. 2. biopsia din leziunile endobrons transbronsica a interstitjiului pulmonar 3. TC de
inalta rezolutie si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este procedura de electie pentru evidentierea
cailor respiratorii dilatate, b. este procedura de electie pentru vizualizarea unei tumori
endobronsice c. poate/ pot confirma diagnosticul de sarcoidoza; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

958. R.I. complicatile tusei, u.a.s.с.се. A. disconfortul dureros al peretelui toracic si abdominal
reprezinta o complicatie rara a tusei; B. ocazional, paroxismele de tuse pot precipita o sincopa C.
sincopa de tuse poate f consecinta scaderii marcate a presiunilor intratoracice si alveolare D.
tusea poate provoca fracturi costale la pacienti altminteri normali E. la pacientii cu fracturi costale
ca urmare a tusei trebuie avute in vedere leziuni osoase neoplazice (mielom multiplu, metastaze
osteolitice);

959. R.I. complicatiile tusei, u.a.s.c.c.e A. printre complicatiile obisnuite ale tusei se afla
incontinenta urinara si starea de epuizare; B. paroxismele de tuse pot provoca sincopa prin
reactie vagala (manevra Valsalva); C. sincopa de tuse poate f consecinta cresterii intoarcerii
venoase si a debitului cardiac; D. osteoporoza previne aparitia de fracturi costale in urma
acceselor de tuse E. aparitia de fracturi costale ca urmare a tusei este un fenomen obisnuit;

960. R.I. expectoratie, u.a.s.c.c.e A. in practica, aspectul expectoratiei are (cu anumite exceptii) o
B. aspectul expectoratiei are un C. diversele tipuri de expectoratie utilitate redusa grad redus de
specificitate caracteristica sunt rareori intalnite in practica; D. vomica reprezinta eliminarea relativ
brusca a unei cantitati foarte mari de sputa; E. prin vomica se poate elimina puroi, tesut
pulmonar distrus sau continutul unei bule de emfizem;

961. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante ара; 2. sange proaspat: 3.
fibrina, leucocite, hematii degradate si u. tipuri de expectoratie: a. sputa ruginie/ caramizie din
pneumonia lobara; b. hemoptizie c. sputa seroasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

962. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante 1. mucus 2. sange rosu
aprins; 3. puroi densificat cu aspect de monede si u. tipuri de expectoratie: a. sputa numulara; b.
sputa mucoasa; c. hemoptizie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

963. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante: 1. puroi; 2. apa si hemati;
3. mucus densificat, in cantitate mare, cu aspect de mulaje bronsice; si u. tipuri de expectoratie:
a. sputa purulenta; b. serohemoragica; c. sputa pseudomembranoasa care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

964. R.l. clasificarea expectoratiei in functie de continut, f.d.u. variante: 1. sange; 2. mucus
densificat, in cantitate mica, sub forma de dopuri; 3. fibrina, piocite, germeni fagocitati sau liberi;
si u. tipuri de expectoratie: a. sputa perlata b. sputa purulenta; c. sputa sanguinolenta; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2,
c-1;
965. R.I. clasificarea expectoratiei in functie de aspect, f.d.u. variante 1. transparenta-albicioasa;
2. spuma rozata; 3. albicioasa-galbuie 4. galben-verde sau verde; si u. tipuri de expectoratie: a.
purulenta, b. seroasa c. mucoasa d. serohemoragica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3, d-4; B. a-2, b-4, c-1, d-3; C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-4; E. a-4, b-1, c-3, d-2;

966. R.I. felul in care continutul expectoratjei i influenteaza aspectul, f.d.u. variante: 1. colonii
fungice; 2. reziduu tabagic; 3. fragmente de tesut pulmonar distrus; si urmatoarele aspecte: a.
culoare negricioasa; b. culoare rosu-brun, aspect de zeama de prune c. aspect granular, cu
bulgari albgalbui care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

967. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. seroasa 2.
numulara; 3. fragmente de tesut pulmonar; si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie
abcedata; b. bronsita, bronsectazii; c. staza cardiaca in IVS; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

968. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. fragmente de tesut
pulmonar; 2. serohemoragica; 3. membrana proligera, vezicule fice, scolecsi plutind intr-un lichid
transparent; si urmatoarele stari patologice: a. abces pulmonar; b. edem pulmonar acut; c. chist
hidatic deterjat intr-o bronhie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

969. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. mucoasa; 2.
vomica 3. purulenta; si urmatoarele stari patologice: a. bronsita cronica; b. colectie purulenta
(pulmonara, pleurala, mediastinala, subdiafragmatica) deschisa intro bronhie c. infecti
pulmonare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

970. R.l. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. cu miros fetid; 2.
perlata 3. numulara; si urmatoarele stari patologice: a. tuberculoza cavitara; b. sfarsitul unei crize
de astm bronsic; c, infectii cu germeni anaerobi; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

971. R.I. relatia dintre caracterul continutul sputei si cauza, f.d.u. variante 1.
pseudomembranoasa; 2. sanguinolenta cu sange vechi degradat, ruginiul caramiziu; 3.
fragmente de tesut pulmonar; si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie lobara; b. bronsitàa;
c. cancer pulmonar necrozat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

972. R.I. relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. sanguinolenta cu
sange vechi, degradat, rosu inchis, brun, negricios, 2. cu reziduu tabagic; 3. purulenta; si
urmatoarele stari patologice: a. sfarsitul unei hemoptizii; b. fumat cronic c. infectii bronsice; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, c-1;

973. R.I. relatia dintre caracterul continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1. cu miros fetid; 2.
fragmente de tesut pulmonar; 3. purulenta; si urmatoarele stari patologice: a. proces distructiv al
parenchimului pulmonar; b. bronsectazii; c. abces pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

974. in legatura cu relatia dintre caracterul/ continutul sputei si cauza, f.d.u. variante: 1.
purulentä; 2. sanguinolenta cu sange vechi degradat, rosu inchis, brun, negricioS 3. granulara,
continand bulgari alb-galbui; si urmatoarele stari patologice: a. micoza pulmonara; b. bronsita,
pneumonie c. infarct pulmonar care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
975. R.I. expectoratie, f.d.u inceputuri de fraza: 1. poate fi prezenta in; 2. in general este absenta
in; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. patologia care nu intra in contact cu spatile aeriene; b.
patologia bronsica si alveolara; c. patologia care afecteaza spatile aeriene d. patologia
interstitiala, pleurala, compresii extrinseci; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-
1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

976. R.l. hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. hemoptizia reprezinta expectorarea de sange din tractul
respirator B. cea mai de temut cauza este tuberculoza pulmonara; C. la un pacient cu hemoptizie
se cauta sistematic o sursa de sangerare de la gural nas pana la alveole D. sangerarea difuza in
spatiul alveolar nu se prezinta intotdeauna cu hemoptizie E. pneumonia tuberculoasa are o
tendinta mai accentuata dea forma caverne;

977. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. sangele poate proveni de oriunde, de la alveole pana la nas
B. gradul de urgenta depinde mai ales de aspectul sangelui expectorat; C. stabilirea cauzei se
bazeaza in primul rand pe identificarea continutului sputei, D. sangerarea difuza in spatiul
alveolar poate avea cauze inflamatoare sau nu E. suctionarea cailor respiratorii, mai ales la
pacientii intubati, poate produce hemoptizie prin traumatizarea cailor respiratorii;

978. RI. hemoptizie, u.a.s.с.с.е.: A. se poate rezuma la sputa cu B. gradul de urgenta depinde de
C. numai sangerarea din surse D. hemoragia alveolara difuza urme de sange severitatea bolii
pulmonare subiacente subglotice se numeste hemoptizie; (HAD) aparuta timpuriu dupa un
transplant medular poate f catastrofala si amenintatoare de viata; E. endometrioza pulmonara
este cea mai frecventa cauza de hemoptizie la femei inainte de menopauza;

979. R1. hemoptizie, u.a.s.с.с.е.. A. hemoptizia poate ajunge pana la eliminarea unor cantitati
mari de sange curat; B. de regula, pacientul nu se alerteaza daca expectoreaza o cantitate mica
de sange; C. HAD trebuie suspectata la pacientii cu dispnee si hipoxemie instalate brusc la
cateva zile dupa o interventie ortopedica; D. o pneumonie produce hemoptizie doar daca nu
abcedeaza E. hemoptizia catameniala este sugestiva pentru embolia pulmonara

980. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. cand sangele eliminat este in cantitate mare, poate fi
amenintatoare de viata; B. de obicei, pacientul evalueaza cu fidelitate cantitatea de sange
expectorata C. pacientii cu tratament antitrombocitar sau anticoagulant au risc crescut de
hemoptizie D. tendinta la abcedare si cavitare au mai ales pneumonile cu Streptococcus
pneumoniae; E. chiar dupa o evaluare amanuntita, la o proportie importanta de pacienti ( 30%)
nu se poate identifica o etiologie a hemoptiziei;

981. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. poate consta in sange curat (neamestecat cu secreti), de
culoare brun-caramizie B. indiferent de volumul hemoptiziei, manevrele de diagnostic si
tratament trebuie intreprinse urgent si expeditiv; C. la pacienti cu tratament antitrombocitar sau
anticoagulant, hemoptizia poate fi declansata de orice proces iritativ alveolar; D. tendinta la
abcedare si cavitare au mai ales pneumoniile cu coci gram pozitivi; E. hemoptizia de cauza
necunoscuta este numita si idiopatica sau criptogena;

982. R.I. hemoptizie, u.a.s.c.c.e.. A. are ca substrat o boala grava doar cand este in cantitate
mare B. unele etiologii pot fi sugerate de istoricul pacientului, incluzand expunerile ambientale,
profesionale C. sangerarea difuza in spatiul alveolar este numita si hemoragie alveolara difuza
(HAD); D. pneumoniile cu Haemophilus influenzae au o tendinta necrozanta mai accentuata E.
hemoptizia zisa idiopatica apare de obicei la pacientii cu valvulopatie mitrala;

983. R.l. hemoptiziile cu sursa traheobronsica, f.d.u. cauze: 1. iritarea/ lezarea mucoasei
bronsice; 2. hipocoagulabilitate 3. ruptura vaselor in caile respiratorii; si urmatoarele consecinte
a. sangerari bronsice mai mari; b. hemoptizie in urma unor iritatii bronsice minore c. sangerari
bronsice mici; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

984. F.d.u. afirmatii r.l. originea hemoptizilor: a. cel mai adesea hemoptiziile provin din bronhile
mici si medii; b. ruptura vaselor in caile respiratorii poate fi produsa de leziuni (inflamatoare,
iritative etc.) mai putin severe c. in bronhiile mai mici, vasele de sange sunt situate mai aproape
de spatiul aerian (din calea respiratorie); care este inlantuirea logica justa: A. a-b c; B. a-C b; C.
b-a o D. b-c a E. c-b-a

985. R.I. felul in care bronsectazile predispun la hemoptizii, f.d.u. consecinte: 1. arterele bronsice
ajung mai aproape de suprafata mucoasei; 2. producerea hemoptiziilor; si urmatoarele cauze: a.
inflamatia cronica din peretele bronhiilor b. distrugereal subtierea/ deformarea peretelui bronsic;
c. dilatarea bronhiilor d. situarea arterelor bronsice in proximitatea suprafetei mucoasei care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2 C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1,
d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

986. R.I. hemoptizile cu sursa traheobronsica, u.a.s.с.Се. A. orice infectie a cailor respiratorii
poate provoca hemoptizie; B. alveolele sunt cea mai frecventa sursa de hemoptizie; C. situarea
arterei si venei bronsice in proximitatea bronhiei faciliteaza producerea hemoptiziilor; D.
tuberculoza bronsica poate produce bronsectazi E. fibroza chistica se prezinta adesea cu
hemoptizie;

987. R.I. hemoptiziile cu sursa traheobronsica, u.a.s.с.с.е. A. hemoptiziile provin mai ales din
bronhiile mari B. cel mai adesea bronsita acuta este determinata de o infectie virala; C. la
pacientii cu bronsita cronica, suprainfectia bacteriana poate produce hemoptizie D. hemoptizia
din tuberculoza bronsica poate fi consecinta bronsectaziilor; E. bronsectaziile sunt caracteristice
pentru astmul bronsic

988. R.l. hemoptiziile cu sursa traheobronsica, u.a.s.c.c.e. A. leziunile bronsice care produc
hemoptizie pot fi de natura inflamatoare, neoplazica sau iritativa; B. contiguitatea dintre bronhie
si vase in cadrul pachetului bronhovascular faciliteaza producerea hemoptiziilor C. sangerarile
mai mari sunt produse de obicei prin iritarea mucoasei bronsice D. hemoptizia din fibroza chistica
este uneori amenintatoare de E. bacteriile care provoaca cel mai adesea suprainfectie in bronsita
cronica sunt stafilococul si viata Klebsiella;

989. U.f.d.f.d. relatia dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie s.c.f.c.e. A. Hemoptizia
insoteste mai; B. frecvent carcinomul cu celule scuamoase, C. si carcinomul microcelular; D.
intrucat acestea sunt mai adesea situate periferic E. si au deja dimensiuni mari cand devin
manifeste

990. R.I. relatia dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie u.a.s.с.с.e. : A. anxietatea pe care,
in general o provoaca hemoptizia (fie si minima) tine de gandul ca ar fi produsa de o bronsita; B.
doar la ~10% din cazurile de cancer bronhopulmonar hemoptizia este o manifestare inaugurala
C. cancerul bronsic poate provoca hemoptizie in cantitate mare prin invadarea vaselor hilare; D.
friabilitatea mucoasei predispune tumorile carcinoide la hemoptizie E. pacientii cu hemoptizie si
noduli pulmonari multipli trebuie sus pectati de metastaze pulmonare

991. R.I. relatia dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. cancerul
bronhopulmonar este principala cauza de hemoptizie B. orice cancer pulmonar poate provoca
hemoptizie; C. cancerul bronsic poate provoca hemoptizie amenintatoare de viata prin
distrugerea peretelui vaselor hilare; D. tumorile carcinoide se pot prezenta cu hemoptizie; E.
printre cancerele care metasta zeaza de obicei in plamani se afla cel renal, mamar, colonic,
testicular, tiroidian;

992. R.I. relatja dintre cancerul primar bronsic si hemoptizie u.a.s.c.c.e A. hemoptizia este de
regula m nifestarea inaugurala a canceru lui bronhopulmonar B. probabilitatea de a provoca
hemoptizie este mult mai mare pentru cancerele situate in caile respiratorii distale C. tumorile
carcinoide apar aproape intotdeauna ca leziuni endobronsice cu mucoasa friabila; D.
metastazele pulmonare pot sangera; E. melanomul este unul dintre cancerele care
metastazeaza de obicei in plamani;
993. F.d.u. evenimente r.l. hemoptizile de cauza cardiovasculara: a. presiune diastolica crescuta
in VS si in AS; b. cand presiunea este suficient de mare, capilarele pulmonare se rup c. sangele
ajunge in alveole si este eliminat prin tuse d. transmiterea presiunii crescute din AS in venele si
in capilarele pulmonare; e. insuficienta ventriculara stanga; care este lantul cauzal corect: A. a b
e c d B. bcdea C. c a-b d-e; D. d a eb E. e ad-bc;

994. F.du. evenimente r .. hemoptiziile de cauza cardiovasculara: a. sangele ajunge in alveole si


este eliminat prin tuse; b. cand presiunea este suficient de mare, capilarele pulmonare se rup c.
transmiterea presiunii crescute din AS in venele si in capilarele pulmonare d. presiune crescuta
in AS; e. valvulopatii mitrale; care este lantul cauzal corect: A. a eCbd B. b dae C C. c d-b-a -e D.
d-bce a; E. e d-cb a;

995. U.f.d.f.d. s.c.f.c.e hemoptizia Cand presiunea din capilarele iar pulmonare este suficient de;
B. mare, acestea se rup, sangele ajunge in alveole C. si este eliminat, de obicei, ca; d. spuma
rozata sau ca secreti cu striuri sanguinolente; E. si mai ales ca sputa ruginie.

996. U.f.d.f.d s.c.f.c.e hemoptizia A. Uneori jetul de regurgitare mitrala este astfel directionat; B.
incat provoaca o crestere localizata a presiunii; C. in capilarele pulmonare ale lobului superior; D.
ceea ce produce hemoptizie; E. si un aspect nodular pe radiografie.

997. R.I. cauzele cardiovasculare ale hemoptiziei, u.a.s.c.c.e A. malformatile arterio-venoase


pulmonare sunt predispuse la sangerare B. embolismul pulmonar produce hemoptizie de obicei
asociata cu colaps cardiovascular; C. hemoptizia iatrogena poate fi provocata de ruptura arterei
pulmonare in timpul cateterismului; D. manipularea unui cateter prevazut cu balon in artera
pulmonara poate provoca hemoptizie; E. HTAP de alta cauza decat TEP este o cauza frecventa
de hemoptizie

998. F.d.u. afirmatii care explica raritatea hemoptiziei la pacienti cu HTAP de alta cauza decat
TEP a. de obicei, arteriolele pulmonare au peretele ingrosat si lumenul ingustat b. scade
probabilitatea de a se rupe capilarele pulmonare C. scade tensiunea din peretele capilarelor
pulmonare; care este lantul cauzal corect: A. a-c-b B. b ac; C. b-c-a D. c-a-b E. c-b-a

999. F.d.u. afirmatii care explica raritatea hemoptiziei la pacient cu HTAP de alta cauza decat
TEP: a. scade fluxul de sange prin capilarele pulmonare; rupe capilarele pulmonare au lumenul
ingustat; D. scade probabilitatea de a se C. de obicei arteriolele pulmonare d. scade presiunea
din capilarele pulmonare care este lantul cauzal corect A. a c d-b; B. b d a-»c C. c a-db; D. c-d-a-
-b; E. dca-b

1000. R.I. hemoptizia masiva, u.a.s.с.с. е. A. consta in expectorarea a >100-600 mL de sange in


24 ore; B. trebuie considerata o urgenta medicala; C. perturba sever schimbul de gaze; D. poate
produce asfixiere; E. frecvent produce exsanguinare

1001. R.I. hemoptizia masiva (HM), u.a.s.c.c.e. A. HM poate fi imediat amenintatoare de viata; B.
sangele poate umple caile respiratorii si spatile alveolare C. HM poate produce insuficienta
respiratorie severa; D. pacientul poate ajunge sa se inece cu sangele aspirat; E. HM produce
adesea decompensare hemodinamica

1002. R.I. hemoptizie, f.d.u. surse: 1. hemoragia alveolara; 2. sangerarea bronsica si


urmatoarele caracteristici a. poate fi produsa de inflamatii bronsice (bronsita, bronsectazii); b.
provine din vase unde presiunea sangelui este scazuta c. provine din capilarele pulmonare, d.
provine din artere care fac parte din circulatia sistemica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1,
c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1003. R.I. hemoptizie, f.d.u. surse: 1. hemoragia alveolara; 2. sangerarea bronsica; si


urmatoarele caracteristici: a. provine din vase cu presiunea scazuta intrucat apartin circulatiei
pulmonare (in care presiunea este mult mai mica decat in cea sistemica); b. poate fi produsa de
tumori endobronsice; c. provine din vase cu regim presional ridicat; d. este caracteristica pentru
sindromul Goodpasture; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1 D. a-2, b-1, c-1, d-2; a-2, b-1, c-2, d-1;

1004. R.I. hemoptizie, f.d.u. surse: 1. hemoragia alveolara; 2. sangerarea bronsica; si


urmatoarele caracteristici a. provine din arterele bronsice, care pornesc fie din aorta, fie din
arterele intercostale b. este caracteristica pentru capilarita pulmonara din poliangeita
microscopica; c. provine din vase cu presiunea scazuta intrucat sunt capilare; d. poate duce la
pierderea unui volum mare de sange data fiind presiunea crescuta din vasele de origine; care
sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1005. R.I. cea mai frecventa cauza a hemoptiziei in tarile dezvoltate, u.a.s.с.се: A. este infectia
bronsica; B. afecteaza mai ales bronhiile mici C. este cel mai adesea virala sau bacteriana; D.
poate sa fie o bronsita acuta; E. poate fi acutizarea unei bronsite cronice;

1006. R.I. cele mai frecvente cauze ale hemoptiziei in functie de zona geografica, f.d.u. categorii
1. cea mai frecventa cauza in tarile dezvoltate; 2. probabil a doua cauza ca frecventa in tarile
dezvoltate; 3. una dintre cele mai frecvente cauze in tarile mai putin dezvoltate; si urmatoarele
stari patologice: a. tuberculoza (mai ales cea cavitara); b. bronsectaziile carcinomul bronsic; d.
infectia bronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-3, d-1; B. a-3, b-1, c-2, d-3; C. a-3,
b-2, c-1, d-3; D. a-3, b-3, c-1, d-2; E. a-3, b-3, c-2, d-1;
1007. R.I. clasificarea hemoptiziei pe baza locului de origine, f.d.u. categorii 1. sursa
parenchimatoasa pulmonara; 2. sursa traheobronsica (caile respiratorii) 3. sursa primar
vasculara; si urmatoarele stari patologice: a. lezarea arterelor pulmonare in timpul
cateterismului; b. cresterea presiunii in venele si capilarele pulmonare; c. leziune pulmonara
localizata, d. inflamatie bronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-3 B. a-1, b-3,
c-3, d-2 C. a-2, b-3, c-3, d-1; D. a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;

1008. R.I. clasificarea hemoptiziei pe baza locului de origine, f.d.u. categorii: 1. sursa
parenchimatoasa pulmonara 2. sursa traheobronsica (caile respiratorii) 3. sursa primar
vasculara; si urmatoarele stari patologice: a. embolismul pulmonar b. leziune pulmonara difuza;
c, neoplasm bronsic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1009. R.I. clasificarea hemoptiziei pe baza locului de origine, f.d.u. categorii: 1. sursa
parenchimatoasa pulmonara; 2. sursa traheobronsica (caile respiratori) 3. sursa primar
vasculara; si urmatoarele stari patologice a. malformatile arterio-venoase pulmonare b. leziune
alveolara; c. iritarea mucoasei bronsice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2,
b-1, C-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1010. F.d.u. evenimente care explica hemoptizia prin leziune parenchimatoasa pulmonara loca
lizata: a. distrugerea parenchimului pulmonar; b. infectie pulmonara; c. erodarea vaselor de
sange; d. hemoptizie care este lantul cauzal corect: A. ab c-d; B. b a-cd C. b-c a d; D. c-a-bd;
E. c-b a-d

1011. F.d.u. evenimente care explica hemoptizia prin leziune parenchimatoasa pulmonara loca
lizata a. predispozitie la hemoptizie cu ocazia unor infectii ulterioare; b. leziuni cicatriciale; c.
deformarea arhitecturii pulmonare d. pneumonii severe care este lantul cauzal corect: A. a-c-
b-d; B. b c a-d C. c b a-d D. C-b-d-a E. d b c-a

1012. R.I. hemoptizia prin leziune parenchimatoasa pulmonara f.d.u. categorii: 1. leziune
localizata; 2. proces care afecteaza difuz parenchimul; si urmatoarele stari patologice: a.
abces pulmonar; b. tuberculoza; c. hemosideroza pulmonara idiopatica; d. coagulopatie care
sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2,
b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1013. R.I. hemoptizia prin leziune parenchimatoasapulmonara f.d.u. categorii: 1. leziune


localizata; 2. proces care afecteaza difuz parenchimul; si urmatoarele stari patologice: a.
angeita granulomatoasa Wegener b. infectie fungica (micetom); c. pneumonie d. boala
autoimuna; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1,
c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1014. R.I. hemoptizia prin leziune parenchimatoasa f.d.u. categorii: 1. leziune localizata; 2.
proces care afecteaza difuz pulmonara parenchimul; si urmatoarele stari patologice: a.
pneumonita lupicaa; b. sindrom Goodpasture; c. traumatism pulmonar prin contuzie d. infectie
pulmonara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2,
c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1015. R.l. hemoptizia prin leziune alveolara, f.d.u. categori 1. cauze inflamatoare de hemoragie
alveolara capilarite alveolare 2. cauze neinflamatoare cel mai adesea leziune inhalatoare 3.
hipocoagulabilitate si urmatoarele stari patologice: a. perioada timpurie dupa un transplant
medular b. vasculite afectand vasele mici: vasculita granulomatoasa (Wegener), poliangeita
microscopica c. inhalarea de droguri (de exemplu, cocaina); d. coagulopatie; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, C-2, d-3; B. a-1, b-2, c-3, d-1 C. a-2, b-1, c-3, d-1; D. a-3, b-1,
c-1, d-2; E. a-3, b-1, c-2, d-1;

1016. R.I. hemoptizia prin leziune alveolara, f.d.u. categorii: 1. cauze inflamatoare de
hemoragie alveolara capilarite alveolare; 2. cauze neinflamatoare cel ma adesea leziune
inhalatoare 3. hipocoagulabilitate; si urmatoarele stari patologice: a. boala autoimuna sistemica
(de exemplu lupus eritematos sistemic) b. pneumonie de orice tip; c. inhalare de substante
toxice; d. tratament antitrombocitar care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-3; B. a-1, b-
2, c-3, d-1 C. a-1, b-3, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-3; E. a-2, b-3, C-1, d-1

1017. R.I. hemoptizia prin leziune alveolara, f.d.u. categorii 1. cauze inflamatoare de
hemoragie alveolara capilarite alveolare 2. cauze neinflamatoare cel mai adesea leziune
inhalatoare: 3. hipocoagulabilitate si urmatoarele stari patologice: a. leziune termica (prin
expunere la foc); b. trombocitopenie c. Ac fata de membrana bazalä alveolara (boala
Goodpasture); d. tratament anticoagulant care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-3; .B.
a-2, b-3, C-1, d-3; d-3; C. a-3, b-1, c-2, D. a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;

1018. R.I. hemoptizia cu sursa traheobronsica (caile respiratori), f.d.u. categorii 1. inflamatie 2.
neoplasm; 3. iritarea mucoasei bronsice; si urmatoarele stari patologice: a. sarcom Kaposi; b.
bronsita acuta; c. traumatism al cailor respiratorii; d. carcinom bronsic; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-1, c-3, d-2 D. a-2, b-3, c-1, d-2 E.
a-3, b-2, c-1, d-2;

1019. R.I. hemoptizia cu sursa traheobronsica (cäile respiratori), f.d.u. categorii 1. inflamatie 2.
neoplasm; 3. iritarea mucoasei bronsice; si urmatoarele stari patologice a. metastaza
carcinomatoasa endobronsica b. bronholitiaza c. bronsita cronica; care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;
1020. R.I. hemoptizia cu sursa traheobronsica (caile respiratori). f.d.u. categorii: 1. inflamatie
2. neoplasm; 3. iritarea mucoasei bronsice si urmatoarele stari patologice a. corp strain; b.
bronsectazii; c. tumora carcinoida bronsica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c1;

1021. U.f.d.f.d. hemoptizia A. Trebuie inceput prin a stabili daca sangerarea provine cu; nu din
rinofaringe (epistaxis) (hematemeza ca manifestare; inferioare masive), in care; terapeutica ar
fi diferita. B. adevarat din tractul respirator si C. sau din tractul gastrointestinal D. a unei
hemoragii digestive inferioare masive E. caz abordarea diagnostica s

1022. R.l. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. istoricul si examenul fizic pot
sugera sursa de sangerare; B. sangele care provine din tractul gastrointestinal are aspect rosu
deschis si pH acid; C. examenul fizic cardiac trebuie sa vizeze semne de HTAP, stenoza
mitrala, IC D. daca radiografia si TC toracica si analizele din sange, sputa si urina nu sunt
lamuritoare, se efectueaza RMN; E. radiografia toracica este utila pentru a cauta o formatjune
tumorala

1023. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. in cazul unei radiografii toracice
normale, istoricul de bronsita si factorii de risc pentru cancer orienteaza investigatile ulterioare
B. este posibil ca sangele sa provina din tractul digestiv; C. examenul fizic trebuie sa includa
inspectia narilor pentru a elimina riscul de confuzie cu hematemeza D. evaluarea diagnostica a
hemoptiziei incepe cu probe ventilatori, adesea urmate de pletismografie E. radiografia toracica
este utila pentru a cauta modificari suges tive pentru bronsectazii;

1024. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. trebuie inceput prin a stabili daca
sangerarea provine cu adevarat din tractul respirator B. dintre factorii cauzali care orienteaza
diagnosticul etiologic al hemoptiziei cel mai important este diabetul; C. examenul fizic trebuie
sa includa examenul tegumentelor si mucoaselor D. daca nu se identifica o sursa de
sangerare pe radiografia toracica, se efectueaza o analiza a gazelor din sange; E. radiografia
toracica este utila pentru a cauta leziuni parenchi matoase focale sau difuze;

1025. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, ua.s.с.се. A. este posibil ca sangele sa provina
din rinofaringe; B. fumatul este factor de risc in primul rand pentru bronsectazii si pentru
pneumonie C. examenul fizic trebuie inceput cu evaluarea semnelor vitale si a saturatiei cu
oxigen D. dupa identificarea unei surse de sangerare pe radiografia toracica, se efectueaza
adesea si o TC toracica; E. radiografia toracica este utila pentru a depista o sangerare focala
sau difuza sau o zona de pneumonita;

1026. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e A. hemoptizia poate fi confundata cu


un epistaxis; B. istoricul trebuie sa includa expunerea recenta la gaze si alte substante toxice
inhalatori (azbest); C. alterarea semnelor vitale si a saturatiei cu oxigen impun o evaluare mai
expeditiva; D. radiografia toracica este proce dura diagnostica de electie pentru bronsectazii E.
TC toracica vizualizeaza mai bine decat radiografia toracica umplerea spatiilor alveolare;

1027. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.cce. A. hemoptizia poate fi confundata cu


o hematemeza (ca manifes tare a unei hemoragii digestive superioare masive) B. istoricul
trebuie sa includa utilizarea de droguri; C. alterarea semnelor vitale si saturatiei cu oxigen
indica o sangerare amenintatoare de viata D. TC toracica ofera informatii despre adenopatiile
mediasti nale, care infirma diagnosticul de neoplazie toracica; E. TC toracica vizualizeaza mai
bine decat radiografia toracica bronsectaziile;

1028. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. evaluarea pacientului ar trebui


inceputa prin a stabili daca nu este vorba de o sangerare nazala sau digestiva superioara; B.
istoricul trebuie sa includa factorii de risc pentru tromb embolismul venopulmonar C. tahicardia
si hipotensiunea indica o criza de anxietate D. TC toracica permite diagnost carea TEP daca
istoricul si/sau examenul fizic sugereaza TEVP; E. TC toracica vizualizeaza ma bine decat
radiografia toracica infiltratele cavitare

1029. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, u.a.s.c.c.e. A. diferentierea de o sangerare


nazala sau digestiva superioara este esentiala, intrucat aborda rea diagnostica si terapeutica
este diferita B. in hemoptizie, sangele este rosu deschis si are pH acid C. examenul fizic
trebuie sa vizeze in primul rand aparatul digestiv si urinar; D.istoricul de chimioterapie pentru
boala neoplazica este irelevant pentru explicarea unei E. TC toracica vizualizeaza forma tiunile
tumorale mai bine decat radiografia toracica;

1030. U.f.d.f.d. evaluarea paci entului cu hemoptizie s.c.f.c.e. A. La pacientul care B.


expectoreaza sputa, sunt necesare frotiu colorat atat Gram, cat si pentru; bacili acid-alcoolo-
rezistenti E. ca si cultura din secretia nazala.

1031. R.l. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. metode de investigatie: a. radiografie


toracica si/sau evaluare ORL silsau evaluare gastroenterologica b. TC si/sau bronhoscopie; c.
istoric si examen fizic; ce secventa este recomandabila: A. a-b-c B. a-c-b; C. b-a-c; D. c a-b

1032. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a. evaluare
ORL sau gastroenterologica; b. elemente sugestive pentru o sursa de sangerare respiratorie
superioara sau digestiva; c. istoric si examen fizic ce secventa este recomandabila: A. ab c; B.
a-c-b; C. b-c-a; D. c a-b E. c b a;

1033. R.l. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a.


radiografia toracica normala b. istoricul nu sugereaza bronsita si nu are factori de risc pentru
cancer, c. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie inferioara; d.
TC si bronhoscopie ce secventa este recomandabila: A. a b-cd B. b a-c d C. b d c a; D. c a-b-
d E. d+b c a;

1034. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a.


radiografia toracica normala; b. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare
respiratorie inferioara; c. istoricul sugereaza bronsita si nu are factori de risc pentru cancer d.
TC si bronhoscopie; e. pacientul este tinut sub observatie (si eventual tratat); f. hemoptizia
recidiveazàa ce secventa este recomandabila A. a-b-e-fd-c B. b a-c e-fd; C. c-f b d-a-e D. e
ad-f cb; E. f a-dc-b e

1035. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a.


hemoptizia inceteaza b. radiografia toracica normala; c. istoricul sugereaza bronsita si nu are
factori de risc pentru cancer, d. pacientul este tinut sub observatie (si eventual tratat); e. se
opreste evaluarea f. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie
inferioara; ce secventa este recomandabila: A. a-d-e-c-b-f B. b-a-f-d-e-c C. c dfa-b e D. d a-e-
b-C-f E. f-b-c-d-a-e

1036. R.l. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a. TC si


bronhoscopie; b. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie
inferioara; c. factori de risc pentru cancer d. radiografia toracica normala; ce secventa este
recomandabila: A. a-bdc; B. b ad C C. b-dC a D. c-d a-b E. d b-a-c
1037. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a. istoric si
examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie inferioara; b. TC si
bronhoscopie; c. formatiune tumorala la radiografia toracica ce secventa este recomandabila:
A. a c b; B. b-a-c; C. b C a D. c a-b; E. c-b-a

1038. R.i. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice a. evaluarea
ulterioara vizeaza diagnosticul sugerat de TC; b. modificari sugestive pe un anumit diagnostic
la TC; C. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie inferioara d.
leziuni parenchimatoase la radiografia toracica; ce secventà este recomandabila A. ac+d b; B.
b-d-c a C. c d+b-a D. d-b ac; E. dc a-b;

1039. R.I. evaluarea pacientului cu hemoptizie, f.d.u. constatari si concluzii clinice: a.


bronhoscopie; b. leziuni parenchimatoase la radiografia toracica; c. TC nu sugereaza niciun
diagnostic specific; d. istoric si examen fizic sugestive pentru sursa de sangerare respiratorie
inferioara; ce secventa este recomandabila A. a c b-d; B. b d-a-c; C. b d c a; D. c ab d E. d-b-
c-a

1040. R.I. elemente furnizate de istoric sugestive pentru sursa unei hemoptizii, f.d.u. categorii:
1. descrierea hemoptiziei; 2. circumstantele hemoptiziei; si urmatoarele elemente a. vechimeal
repetitivitatea; b. caracterul; c. factori cauzali/ declansatori d. volumul; e. simptome sugestive
asociate; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-42; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; C. a-
2, b-1, c-1, d-1, e-2; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1

1041. R.I. felul in care caracterul hemoptiziei orienteaza diagnos ticul etiologic, f.d.u. variante 1.
secretii (muco)purulente cu striuri sanguinolente 2. spuma rozata; 3. secreti cu miros fetid; 4.
sange curat si urmatoarele stari patologice a. edem pulmonar acut b. bronsita, bronsectazi; C.
sursa de sangerare mare; d. abces pulmonar care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-4, d-3;
B. a-3, b-1, c-2, d-4; C. a-3, b-2, c-4, d-1; D. a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-2, c-3, d-1; ll urma

1042. R.I. felul in care vechimeal repetitivitatea hemoptiziei orien teaza diagnosticul etiologic,
f.d.u variante: 1. productie de sputa cronica, cu o schimbare recenta in cantitate sau aspect 2.
productjie de sputa cronica, in cantitate mare 3. hemoptizie lunara (catameniala) la o femeie;
si urmatoarele stari patologice: a. acutizarea unei bronsite cronice b. endometrioza pulmonara;
c. bronsectazi care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1043. R.I. felul in care simptome sugestive asociate orienteaza diagnosticul etiologic al hemo
ptiziei, f.d.u. variante 1. febra, frisoane asociate cu tuse si/sau dispnee si/sau junghi toracic; 2.
febra, tuse 3. febra, frisoane, junghi toracio, eventual dispnee; 4. hemoptizie dupa junghi
toracic i dispnee instalate brusc; si urmatoarele stari patologice a. pneumonie, bronsita acuta,
acutizarea unei bronsite cronice; c. infectie respiratorie; d. trombembolism pulmonar; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-4, c-1, d-3; B. a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-2,
c-4, d-1 E. a-4, b-1, c-3, d-2;

1044. R.I. felul in care istoricul orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante 1.
istoric de boli neoplazice; 2. istoric de boli renale; 3. istoric de tratament cu anticoagulante; si
urmatoarele stäri patologice a. hemoptizie secundara unei coagulopati; b. recidiva de cancer
pulmonar, metastaza endobronsica de la un cancer nepulmonar; c. boala Goodpasture; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-1, c-2;
1045. R.Il. felul in care istoricul rienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante: 1.
istoric de boli vasculare 2. istoric de boli reumatologice; 3. istoric de tratament cu medicamente
care pot induce trombocitopenie si urmatoarele stari patologice: a. LES cu pneumonita lupica;
b. tromboza venoasa profunda; c. hemoptizie secundara unei coagulopati care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1046. R.I. felul in care istoricul orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante:
1. istoric de boli renale; 2. istoric de SIDA 3. istoric de boli bronhopulmonare si urmatoarele
stari patologice: a. angeita granulomatoasa Wegener; b. sarcom Kaposi endobronsic sau
parenchimatos pulmonar, c. bronsita cronica, bronsectazii; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1047. R.I. felul in care istoricul orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u. variante:
1. istoric de boli renale; 2. istoric de boli care induc tulburari de hemostaza 3. istoric de
transplant medular recent si urmatoarele stari patologice: a. hemoptizie secundara unei
coagulopatii b. HAD ca manifestare a unui sindrom pneumo-renal; c. HAD de cauza
inflamatoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1048. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari 1. hipocratism digital 2. semne de staza periferica; 3. telangiectazii
cutaneomucoase; si urmatoarele stari patologice: a. boala Osler-Rendu-Weber; b. insuficienta
cardiaca globala; с. carcinom bronsic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1049. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari: 1. frecatura pleurala; 2. jugulare turgescente 3. leziuni cutanate; si urmatoarele stari
patologice: a. sarcom Kaposi; b. embolism pulmonar; c. insuficienta cardiaca globala; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E.
a-3, b-2, c-1;

1050. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari 1. crepitante localizate sau difuze 2. hepatomegalie de staza; 3. leziuni cutanate si
urmatoarele stari patologice: a. sangerare alveolara; b. lupus eritematos sistemic; C.
insuficienta cardiaca globala, care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1051. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari 1. semne de obstructie a fluxului de aer 2. hipocratism digital 3. crepitante localizate
sau difuze si urmatoarele stari patologice a. bronsita cronica; b. proces parenchimatos care
produce sangerare; c. bronsectazii; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1052. R.I. felul in care examenul fizic orienteaza diagnosticul etiologic al hemoptiziei, f.d.u.
modificari: 1. edem unilateral la un membru inferior 2. hipocratism digital; 3. raluri bronsice mai
groase sau mai fine, mai degraba umede (subcrepitante), dar si uscate (sforaitoare), cu sau
fara respiratie suieratoare si urmatoarele stari patologice: a. boli pulmonare supurative sau
neoplazice b. bronsectazii, c. tromboza venoasa profunda; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1053. Referindu-ne la felul in care examenul fizic orienteaza diag nosticul etiologic al
hemoptiziei, f.d.u. modificari: 1. telangiectazii cutaneomucoase; 2. edem simetric al membrelor
inferioare; 3. raluri bronsice si crepitante; si urmatoarele stari patologice: a. bronsectazii cu
pneumonie peribronsectatica; b. insuficienta cardiaca globala; c. malformatii arterio-venoase
pulmonare; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1054. F.d.u. variante de anemie care pot sa apara la un pacient cu hemoptizie 1. anemie de
boala cronica; 2. anemie feripriva; 3. anemie posthemoragica; si urmatoarele stari patologice:
a. sindrom Goodpasture b. boli sistemice; c. sangerarea masivà; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1055. R.I. utilitatea hemoleuco gramei la un pacient cu hemoptizie, fiind dati urmatori parametri:
1. Hgb; 2. trombocite 3. leucocite si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie, b. anemie c.
tulburare de hemostaza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1056. F.d.u. investigatii de labo rator utile in stabilirea etiologiei unei hemoptizii: 1.
coagulograma; 2. teste vizand functia renala cu analiza urinei; 3. Ac anticitoplasma neutrofilelor
(ANCA), Ac anti-MBG (AMBG) si Ac antinucleari (AAN); si urmatoarele stari patologice: a.
sindroame pneumorenale; b. vasculita de vase mici; c. tulburare de hemostaza, tratament
anticoagulant care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1057. F.d.u. investigatii, constatari si concluzii clinice a. se cauta ANCA, AMBG si AAN b.
teste vizand functia renala si analiza urinei, c. suspiciune de vasculita de vase mici; d.
insuficienta renala acuta sau hematurie si/sau cilindrii hematici in urina; ce secventa este
recomandabila: A. a-d-b-c; B. b d c a C. cd b-a D. d a-b c E. db-c a;

1058. F.d.u. investigatile imuno ogice utile in stabilirea etiologiei unei hemoptizii 1. Ac
anticitoplasma neutrofilelor (ANCA); 2. Ac anti-MBG (AMBG) 3. Ac antinucleari (AAN): si
urmatoarele stari patologice: a. boala lupica; b. angeita granulomatoasa, poliangeita
microscopica; c. sindrom Goodpasture care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-
1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1059. U.f.d.f.d. utilitatea bronho scopiei la pacientul cu hemoptizie s.c.f.c.e A. Bronhoscopia


trebuie B. efectuata la toti pacientii cu istoric de HTA care se; C. prezinta cu hemoptizie nou
instalata intrucat au risc; D. crescut de bronsita acuta; E. iar TC este fidela in vizualizarea
leziunilor endo bronsice.

1060. R. utilitatea bronhoscopiei la pacientul cu hemoptizie, f.d.u. inceputuri de fraza 1.


bronhoscopia flexibila; 2. bronhoscopia rigidà; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. este utila
pentru vizualizarea leziunilor endobronsice; b. este adesea preferabila cand sangerarea este
masiva c. este utila pentru depistarea sediului sangerarii d. permite un control mai bun asupra
cailor respiratorii si o capacitate de aspiratie mai mare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1,
c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;
Cianoza dr.D.D., dr.О.М.S.

1061. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e. A. pacientii cu policitemia vera devin cianotici la saturatii ale
Hgb (S ao2) mai mari decat in cazul celor cu hematocrit normal; B. detectarea corecta clinica
prezentei si a gradului cianozei este dificila, fapt dovedit de investigattile oximetrice C.
sulfhemoglobinemia apare de obicei dupa expunerea la frig; D. suntarea sangelui venos siste
mic catre teritoriul arterial se realizeaza prin sunturi dreapta spre-stanga cardiace sau pulmo
nare E. eritrocianoza este caracte ristica pentru policitemia vera;

1062. R.l. cianoza, u.a.s.c.c.e A. in general, cianoza devine vizibila cand concentratia hemo
globinei reduse din sangele capilar scade sub 4 g/dL; B. la unele persoane, cianoza centrala
poate fi detectata cu fidelitate cand Sao2 scade la 85% C. sulfhemoglobina provoaca cia noza
la o concentratie sanguina mai mica decat methemoglobina; D. discrepanta ventilatie-perfuzie
determina perfuzarea spatilor aeriene ventilate deficitar; E. roseaja pletorica din policitemia
vera are o tenta cianotica

1063. R1. cianoza, u.a.s.с.с.е.: A. factorul determinant pentru aparitia cianozei este procentul
de Hgb redusa; B. la unele persoane, in special la cele de culoare, cianoza centrala nu poate fi
detectata decat dupa ce Sao2 a scazut pana la 75%; C. prezenta in circulatie a methe
moglobinei in mici cantitati (1,5 g/dL) produce cianoza; D. prezenta si severitatea cianozei prin
mecanism de sunt depind de dimensiunea relativa a suntului fata de fluxul sistemic; E. in
diagnosticul diferential al cianozei este importanta diferentierea de alte coloratii asemanatoare
ale pie

1064. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e. A. gradul cianozei depinde de pigmentatia naturala a pieli B. la
persoanele de culoare, entru detectarea cianozei este mai utila examinarea pielii decat a
mucoasei bucale si a conjunctivelor C. prezenta in circulatjie a sulfhemoglobinei in cantitati mici
(0,5 g/dL) produce cianoza; D. prezenta si severitatea cianozei prin mecanism de sunt depind
de saturatia in oxigen a Hgb din sangele venos E. carboxihemoglobina (COHgb) determina o
culoare vinetie a pieli,

1065. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e A. cianoza poate fi generalizata B. policitemia secundara indusa
C. formele anormale de Hgb pot fi (centrala) sau localizata (care include cianoza periferica): de
hipoxemia cronica poate ameliora cianoza; identificate prin spectroscopie; D. in ciroza, cianoza
poate f produsa de fistule arterio venoase pulmonare; E. diferentierea cianozei centrale de cea
periferica poate fi dificila clinic, mai ales in situatiile cand cele doua pot coexista;

1066. R.l. cianoza, u.a.s.с.се.. A. gradul cianozei depinde de starea capilarelor cutanate; B. la
pacientii cu hipoxemie acuta apare adesea policitemie secun dara C. variantele nefunctionale
de Hab nu se asociaza cu hipocratism digital; D. in ciroza, cianoza poate f produsa de
anastomoze intre vena cava si vena pulmonara E. cianoza centrala si cea peri ferica pot
coexista in cazul socului cardiogen asociat cu EPA

1067. RI. cianoza, u.a.s.с.с.e. : A. cianoza este mai adesea des coperita de un membru al
familiei decat de pacient, mai ales daca este recent instalata B. cianoza periferica este cianoza
localizata care vizeaza toate teritoriile periferice C. methemoglobinemia poate fi ereditara sau
dobandita; D. probabil cea mai frecventa cauza de cianoza periferica este insuficienta cardiaca
E. cianoza periferica se asociaza cu degete hipocratice;

1068. R.I. cianoza, uas.cc.e: A. gradul cianozei depinde de B. de obicei, cianoza apare dupa
C. sulfhemoglobinemia este o tul grosimea pielii; depasirea altitudinii de 4000 m; burare
dobandita arterioloconstrictie excesiva pro D. fenomenul Raynaud consta in vocata de
expunerea la caldura; E. cianoza centrala acuta nu se asociaza cu degete hipocratice;
1069. R.I. cianoza, u.a.s.c.c.e A. cianoza prin mecanism de sunt nu este influentata de adminis
trarea de oxigen; B. prezenta hipocratismului digital la un pacient cu BPOC trebuie sa ridice
suspiciunea de cancer bronhopulmonar С.carboxihemoglobinemia nu este o veritabila cianoza;
D. cianoza prezenta inca de la nastere sau din copilaria timpurie este provocat de obicei de
BPOC; E. cianoza prin sunt apare precoce in DSA;

1070. U.f.d.f.d. cianoza s.c.f.c.e A. Cianoza reprezinta culoarea; B. albastruie a piel i a


mucoaselor determinata; C. de scaderea cantitatii de hemo globina redusa; D. sau de derivati ai
hemoglobinei; E. in vasele de sange mari din aceste regiuni

1071. U.f.d.f.d. cianoza la pacientii cu anemie severa s.c.f.c.e A. Daca Hgb este mult scazuta
chiar daca procentul B. de Hgb redusa din cantitatea totala de Hgb este foarte mare; C. (adica
saturatia in O2 a Hgb din sangele arterial este foarte; D. scazuta) cantitatea absoluta de Hgb
redusa poate fi mare; E. iar cianoza este evidenta.

1072. U.f.d.f.d. cianoza la pacientii poliglobulici s.c.f.c.e. A. Daca Hgb este mult crescuta; B.
(cum este cazul in policitemii, mai ales in policitemia vera); C. cantitatea de Hgb redusa poate
fi suficienta pentru aparitia D. cianozei doar daca exista o E. desaturare semnificativa a
sangelui arterial.

1073. U.f.d.f.d cianozei s.c.f.c.e A. Cresterea cantitatii de Hgb redusa B. din vasele
cutaneomucoase care produce cianoza poate fi; C. determinata fie de scaderea cantitatii de
sange venos D. ca urmare a constrictiei venule lor si a extremitatilor venoase ale capilarelor; E.
fie de scaderea Sao2 din sangele capilar mecanismele

1074. C.d.u. teritorii este cel mai putin adecvat pentru observarea cianozei: A. buze B. paturi
unghiale C. urechi D. abdomen; E. proeminente malare

1075. R.I. cauzele cianozei, f.d.u. categorii: 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
localizata; si urmatoarele stari patologice: a. anomalii ale hemoglobinei (cianoza
hemiglobinica); b. tulburari circulatorii care vizeaza un membru sau o portiune dintr-un
membru; c. scaderea saturatiei in oxigen (Sao2) a sangelui arterial (cianoza hemoglobinica);
d. tulburari circulatorii care vizeaza toate teritorile periferice (cianoza periferica) care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-
2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1076. R.I. cauzele cianozei, f.d.u. categorii: 1. cianoza generalizata (centrala); 2. cianoza
localizata; si urmatoarele stari patologice: a. debit cardiac scazut; b. scaderea proportiei de O2
din aerul inspirat (Flo2); c. suntarea sangelui venos sistemic catre teritoriul arterial; d.
obstructie venoasa (TVP); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-
1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1077. R.I. cauzele cianozei, f.d.u. categorii 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
localizata; si urmatoarele stari patologice: a. redistribuirea fluxului de sange de la extremitati;
b. obstructia arterialä; c. functie respiratorie deficitara; d. anomalii ale hemoglobinei; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1078. R.I. cauzele cianozei gene. ralizate, f.d.u. categorii 1. scaderea saturatiei in oxigen
(Sao2) a sangelui arterial; 2. anomalii ale hemoglobinei; si urmatoarele stari patologice: a.
scaderea proportiei de O2 din aerul inspirat (Flo2); b. sulfhemoglobinemie c. suntarea sangelui
venos sistemic catre teritoriul arterial: d. methemoglobinemie; e. carboxihemoglobinemie; f.
functie respiratorie deficitara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2; B. a-1,
b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-2, f-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1; E. a-2, b-1, c-
1, d-1, e-2, f-2;

1079. R.I. cauzele cianozei gene ralizate, f.d.u. categorii 1. functie respiratorie deficitara; 2.
suntarea sangelui venos sistemic catre teritoriul arterial; si urmatoarele stari patologice a.
cardiopatii congenitale cianogene, b. hipoventilatie alveolara; c. scaderea difuziunii oxigenului;
d. fistule arteriovenoase pulmonare (macrosau microscopice); e. discrepanta ventilatie-perfuzie
(perfuzarea spatiilor aeriene ventilate deficitar); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-
2, e-1; B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; E. a-2, b-1,
c-2, d-1, e-1;

1080. R.I. cauzele cianozei gene ralizate prin functie respiratorie deficitara, f.d.u. categorii: 1.
acuta; 2. cronica si urmatoarele stari patologice a. BPOC b. edem pulmonar, c. fibroza
pulmonara; d. pneumonie masiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-
2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1081. R.l. fistulele arteriovenoase pulmonare, u.a.s.c.c.e. A. pot fi congenitale sau dobandite;
B. pot fi izolate sau multiple; C. pot fi microscopice (mici sunturi multiple intrapulmonare) sau
masive, D. produc cianoza a carei seve ritate depinde de dimensiunea si numarul lor E. sunt
mai frecvente in scleroza sistemica;

1082. F.d.u. evenimente r.l. una dintre cauzele cianozei centrale: a. scade presiunea
atmosferica: b. scade proportia de O2 din aerul inspirat (Flo2); c. scade Pao2 d. (daca nu
exista o crestere compensatorie suficienta a ventilatiei alveolare) scade Po2 alveolara; e.
scade Sao2; f. altitudine inalta; care este lantul cauzal corect: A. b a d-f e; B. c e-fd-a+b D.
ead-b E. f-a-b d-c-e

1083. R.I. cauzele cianozei localizate, f.d.u. categorii: 1. tulburari circulatorii care vizeaza un
membru sau o portiune dintr-un membru; 2. tulburari circulatorii care vizeaza toate teritoriile
periferice (cianoza periferica) si urmatoarele stari patologice: a. obstructie arteriala, b.
redistribuirea fluxului de sange de la extremitati; c. debit cardiac scazut; d. obstructie venoasa
(TVP): care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2,
d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1084. F.d. principalele doua tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
periferica pri scaderea debitului cardiac si urmatoarele trasaturi: a. nu dispare la masareal
Incalzirea unui teritoriu periferic extremitatea unui deget sau lobul urechii); b. afecteaza limba si
mucoasa bucala c. sangele pleaca neoxigenat din d. este rece; e. depinde de lungimea
circuitului vascular care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1,
e-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

1085. F.d. principalele doua tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centrala) 2. cianoza
periferica prin scaderea debitului cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. este provocata de
oxigenarea deficitara a sangelui arterial; b. nu depinde de lungimea circuitului vascular c. se
observa doar la extremitati (patul unghial de la degete); d. dispare la incalzirea unui teritoriu
periferic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1

1086. F.d. principalele doua tipuri de cianoza 1. cianoza generalizata (centrala); 2. cianoza
periferica prin scaderea debitului cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. poate fi provocata de
prezenta unui derivat anormal de hemoglobina; b. dispare la masarea unui teritoriu periferic
(extremitatea unui deget sau lobul urechii (semnul Lewis); c. este calda d. nu se observa in
teritorile apropiate de inima, cum sunt limba si mucoasa bucala (sublingual, de exemplu) care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2,
b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

1087. F.d.u. tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centrala); 2. cianoza periferica 3.


cianoza periferica prin scaderea debitului cardiac; si urmatoarele trasaturi: a. nu dispare la
manevre care cresc fluxul de sange in teritoriul respectiv b. se asociaza cu vasoconstrictie
periferica; c. Sao2 este scazuta; d. este provocata de fluxul de sange scazut in teritoriul
respectiv; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-
3, d-1; D. a-1, b-3, c-1, d-2; E. a-1, b-3, c-2, d-1;

1088. F.d.u. tipuri de cianoza: 1. cianoza generalizata (centralä) 2. cianoza periferica; 3.


cianoza periferica prin redistribuirea fluxului de sange de la extremitati; si urmatoarele trasaturi:
a. expunerea la frig (la aer sau apa rece); b. dispare la manevre care cresc fluxul de sange in
teritoriul respectiv; c. se asociaza cu vasodilatatie periferica; d. cianoza se poate observa atat
la piele, cat si la mucoase; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-1; B. a-2, b-1, c-1, d-
3; C. a-2, b-1, c-3, d-1; D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;

1089. F.d.u. evenimente r.l. cianoza centrala: a. vasodilatatie periferica; b. extremitatile sunt
cianotice, calde si transpirate/ umede; C. hipoxemie (eventual si hipercapnie) care este lantul
cauzal corect: A. a bc; B. a C-b C. b-c-a D. c-a-b; E. c-b-a

1090. F.d.u. evenimente r.l. cianoza periferica: a. vasoconstrictie periferica pentru a redistribui
sangele spre organele vitale b. scaderea debitului cardiac; c. extremitatile sunt reci si
cianotice; care este lantul cauzal corect: A. a-b C B. aC-b C. b a C D. b c-a E. c ab;

1091. R.I. cianoza periferica, u.a.s.c.c.e. A. depinde de lungimea circuitului vascular, B. este
rece C. afecteaza limba; D. dispare la frecarea lobului urechii; E. poate fi o consecinta
retrograda a ICS si anterograda a ICD;

1092. R.I. cianoza centrala, u.a.s.c.ce. A. nu depinde de lungimea circu itului vascular B. este
calda; C. afecteaza mucoasa bucala; D. nu dispare la frecarea lobului urechii; E. poate f
consecinta anterograda a ICS

1093. F.d.u. cardiopatii congeni tale cianogene: 1. tetrada Fallot; 2. triada Fallot; 3. sindrom
Eisenmenger, si urmatoarele caracteristici: a. HTP secundara cu inversarea suntului si aparitia
cianozei; b. stenoza pulmonara DSA + HVD; c. stenoza pulmonara+ DSV+ aorta calare pe
SIV/ DSV+ HVD; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1;
D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1094. C.d.u. elemente nu este definitoriu pentru tetrada Fallot: A. stenoza pulmonara; B. DSV;
C. hipocratism; D. aorta calare pe SIV (de fapt, pe DSV); E. HVD;

1095. F.d.u. evenimente r.l tetrada Fallot: a. HVD cu ingrosarea peretilor conului de ejectie al
VD; b. ingustarea tractului de evacuare al VD; c. stenoza pulmonara d. accentuarea obstructiei
la evacuarea VD; e. accentuarea suntului dreapta spre-stanga care este lantul cauzal corect:
A. a e d c b B. b c ea-d; C. c a-b-d e D. d eacb; E. e-b-d a C

1096. R.I. tetrada Fallot, u.a.s.с.с.e. : A. cianoza este generalizata si se instaleaza precoce; B.
cianoza este influentata in primul rand de severitatea DSV; C. hipocratismul digital este tipic; D.
dezvoltarea copilului poate f deficitara din cauza hipoxemiei; E. in mod caracteristic, cianoza
poate diminua in ortostatism;

1097. F.d.u. afirmati care explica diminuarea cianozei in pozitia pe vine" la copii cu tetrada
Fallot a. creste rezistenta vasculara b. scade cantitate de sange c. scade magnitudinea
suntului d. creste cantitate de sange care este lantul cauzal/ logic just: periferica; ejectata in
aorta; dreapta-spre-stanga; ejectata in artera pulmonara; a-b-d C B. b a-cd; C. b»cad D. c-b
d a; E. da C b

1098. F.d.u. evenimente care explica cresterea rezistentei vasculare pulmonare in cardio patile
congenitale caracterizate prin debit crescut in circulatia pulmonara (DSA, DSV) a. suntul este
stanga-spre-dreapta b. in timp, apar modificari proliferative (musculatura neteda) si fibroase in
microvasele (arteriole si capilare) pulmonare; c. initial, presiunea este mai mare in cavitatile
stangi d. presiune crescuta asupra peretelui vaselor mici pulmonare pulmonara; pulmonare
e. creste rezistenta vasculara f. supraincarcarea circulatiei care este lantul cauzal corect: B. c
b-f e d a C. c d-a-feb E. c f a e d-b

1099. F.d.u. evenimente care explica aparitia sindromului Eisenmenger secundar cardio patiilor
congenitale caracterizate prin debit crescut in circulatia pulmonara (DSA, DSV) a. presiunile
din cavitatile drepte depaseasca presiunile din cavitatile stangi; b. cresc presiunile din cavitatile
drepte; c. apare cianoza; d. inversarea suntului (devine dreapta-spre-stanga); e. HTAP
secundara; f. rezistenta vasculara pulmonara crescuta care este lantul cauzal corect: A. a-d-b-
e-f E. f e b a-d-C

1100. R.I. determinata de obstructia arte riala, f.d.u. variante 1. obstructia arteriala cronica; 2.
obstructia arteriala acuta; si urmatoarele trasaturi: a. provocata de arteriopatia cianoza
localizata obliteranta, cel mai adesea secundara aterosclerozei; b. cianoza membrului afectat,
asociata cu scaderea temperaturii cutanate; c. provocata, de regula, de o embolie d. initial
paloare si raceala, ulterior se poate instala cianoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-
2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1101. F.d.u. evenimente r.l cianoza localizata la un membru: a. tegumentul capata o tenta
cianotica; b. congestie pasiva locala; c. creste cantitatea totala de Hgb redusa din vasele
regiunii respective d. obstructie venoasa: care este lantul cauzal corect: A. a-db c B. b c d-a;
D. cd-a-b; E. d-b c a;

1102. F.d.u. evenimente rl. cianoza localizata la un membru: a. intensificarea cianozei; b.


obstructie venoasa; c. dilatarea plexurilor venoase subpapilare; care este lantul cauzal corect:
B. b a C C. b-c a D. c ab; E. c b a;

1103. F.d.u evenimente care explica cianoza periferica a. debit cardiac scazut; b.
vasoconstrictie periferica; c. desaturare excesiva a sangelui in teritoriile periferice; d. flux de
sange redus si iincetinit in teritorile periferice; e. tensiunea arteriala scazuta; care este lantul
cauzal corect: A. a-e-b-d-c B. b-a-e d ; C. c-ea-bd D. dCe-b a E. eda-cb
1104. R.I. cianoza periferica, f.d.u. modificari vasculare 1. vasoconstrictjie cronica; 2.
vasoconstrictie acuta; si urmatoarele trasaturi: a. desi sangele pleaca din inimä normal
oxigenat (Sao2 normala), este desaturat excesiv in teritoriile periferice; b. tesuturile periferice
extrag o cantitate anormal de mare de O2 din sange, C. in socul cardiogen sau hipovolemic;
d. in IC congestiva; e. apare mai degraba paloare decat cianoza; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2; B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; C. a-1, b-1, c-2, d-2, e-1 D. a-1, b-2, c-1, d-
2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

1105. R.I. cianoza, f.d.u. cauze: 1. In socul septic nu apare cianoza: 2. in IC congestiva irigatia
cutanata scade 3. in anemie cianoza poate s treaca neobservata, desi Sao2 este scazuta; si
urmatoarele consecinte: a. sangele este deviat de la piele spre organele vitale (sistemul nervos
central si inima); b. se produce vasodilatatie (nu vasoconstrictie) periferica; c. cantitatea totala
de Hgb fiind prea mica, cantitatea de Hgb redusa este insuficienta; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1106. F.d.u. evenimente care explica intensificarea la efort a cianozei prin mecanism de sunt:
a. extragere crescuta a O2 din sange de catre muschii care fac efort b. sangele venos care se
intoarce la inima dreapta este mai nesaturat decat in repaus; c. suntarea sangelui venos
nesaturat intensifica cianoza; care este lantul cauzal corect: A. a b C D. c a-b

1107. F.d.u. evenimente care explica cianoza din methemoglo binemie: a. Hgb elibereaza cu
dificultate oxigenul catre tesuturi; b. Hgb are afinitate crescuta pentru oxigen c. functionarea
insuficienta a mecanismelor antioxidante; d. Hgb contine Fe3 (forma oxidata a Hgb) in loc de
Fe2 (forma redusa a Hgb) e. deficit enzimatic congenital; care este lantul cauzal corect A. a-c
d e-b B. b d-e a-c; C. c-e-a-b-d; D. d a-b e-c; E. e c db-a,

1108. F.d.u. evenimente care explica cianoza din methemoglo binemie: a. expunere excesiva la
agenti oxidanti (substante chimice medicamente) oxigenul catre tesuturi; oxidata a Hgb) in loc
de Fe2* b. Hgb elibereaza cu dificultate c. Hgb contine Fe (forma (forma redusa a Hgb); d.
Hgb are afinitate crescuta pentru oxigen; care este lantul cauzal corect: A. a bc+d; B. a-c-d-b;
C. b-c-d a; D. c-b d a; E. d b-a c;

1109. F.d.u. evenimente care explica cianoza din sulfhemoglo binemie: a. expunerea la
anumite medicamente b. Hgb nu mai poate fi convertita la normal; c. Hgb nu mai poate
transporta oxigen, d. sulful se leaga de hem; care este lantul cauzal corect: A. a c b-d B. a-d-
b-c C. b a cd D. b-c d a; E. c a-b d;

1110. R.I. cauzele fenomenului Raynaud, f.d.u. mecanisme: . leziune microvasculara; 2.


ocluzia lumenului vaselor mici; 3. ingustarea lumenului vaselor mari si urmatoarele stari
patologice: a. crioglobulinemii; b. boli autoimune (scleroza sistemica, lupus eritematos
sistemic); c. anomalii anatomice care determina compresia axului arterial; d. boli
limfoproliferative (cu productie de aglutinine la rece); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3,
c-2, d-2; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-1, c-3, d-2; D. a-3, b-1, c-2, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-2;

1111. R.I. explicatia culorii pacientului cu policitemia vera, f.d.u. cauze 1. cantitate mare de
Hgb; 2. cantitate mare de Hgb redusa; 3. roseata pletorica avand o tenta cianotica; si
urmatoarele consecinte a. eritrocianoza; b. tenta cianotica; c. cantitate mare de Hgb redusa; d.
roseata pletorica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2; B. a-2, b-1, c-1, d-3; C. a-
2, b-1, c-3, d-1 D. a-2, b-3, c-1, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;
1112. R.I. diagnosticul diferential al cianozei si al cauzelor acesteia, f.d.u. trasaturi: 1. cianoza
prezenta inca de la nastere sau din copiläria timpurie; 2. cianoza apare tardiv, dupa instalarea
HTAP 3. eritrocianoza (roseata pletorica avand tenta cianotica) si urmatoarele stari patologice:
a. policitemia vera b. cardiopatie congenitala cianogena, de exemplu tetrada Fallot c.
cardiopatie congenitala de tip DSA/ DSV care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1113. R. diagnosticul diferential al cianozei pe baza manifestarilor asociate, f.d.u.tipuri de


manifestari 1. manifestari sugestive pentru o boala respiratorie sau o cardiopatie congenitala;
2. manifestari sugestive pentru o boala cardiaca generatoare de IC; 3. manifestari sugestive
pentru boala vasculara (arteriala sau periferica) si urmatoarele variante de cianoza: a. mai
degraba cianoza periferica; b. cianoza localizata; c. mai degraba cianoza centrala; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-
1, c-2;

1114. R.l. hipocratismului digital, u.a.s.c.c.e A. pledeaza pentru cianoza cen trala cronica,
veche; B. apare uneori la pacientii cu boala pulmonara, cum ar fi emfizemul pulmonar; C.
consta in tumefactia globu loasa a segmentelor distale ale degetelor de la maini si picioare; D.
se asociaza cu spongiozitate crescuta a tesutului moale de la baza unghiei; E. poate fi ereditar
(idiopatic) sau dobandit

1115. R.I. hipocratismului digital u.a.s.c.c.e. A. este frecvent la pacientii cu cardiopatie


congenitala ciano gena (cu sunt dreapta-spre stanga); B. apare uneori la pacientii cu fistule
arteriovenoase pulmo nare C. apare prin proliferarea tesutului conjunctiv, mai ales pe suprafata
dorsala a degetelor; D. ar putea fi provocat de ur factor circulant (prostaglandinic?) care
determina vasoconstrictie la varfurile degetelor, E. poate fi o anomalie profesiona la (apare la
lucratorii cu ciocan pneumatic);

1116. R.I. cauzele hipocratismului digital, f.d.u. categorii de boli: 1. cardiace; 2.


pleuropulmonare 3. digestive si urmatoarele afectjuni a. cancer pulmonar primar si metastatic;
b. cardiopatii congenitale cianogene, c. fibroza chistica; d. boli inflamatoare intestinale; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-2; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-2,
b-3, c-2, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-2;

1117. R.I. cauzele hipocratismului digital, f.d.u. categorii de boli: 1. cardiace 2.


pleuropulmonare; 3. digestive si urmatoarele afectiuni: a. mezoteliom; b. supuratii pulmonare
(bronsectazii, abces pulmonar); c. ciroza hepatica; d. endocardita infectioasa; care sunt
asocierile corecte: A. a-2, b-2, c-1, d-3; B. a-2, b-2, c-3, d-1; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-2, b-3,
c-2, d-1; E. a-3, b-1, c-2, d-2;

1118. Afectiuni cu care se asociaza osteoartropatia hiper trofica s.u.c.e. A. cancer pulmonar
primar; B. metastaze pulmonare C. mezoteliom; D. emfizem pulmonar; E. ciroza hepatica;

1119. R.I. osteoartropatia hiper trofica, u.a.s.c.c.e A. consta in formarea de os nou subperiostal
in oasele late; B. poate provoca hipocratism digital; C. diagnosticul poate fi confirmat prin
radiografii osoase D. provoaca durere si modificari de tip artritic cu distributie simetrica; E.
modificarile artritice apar la articulatiile mari ale membrelor cu exceptia soldurilor (umeri,
genunchi, glezne, pumni si coate);
1120. F.d.u. demersuri/ constatari in diagnosticarea unei cianoze: a. se determina Pao2 si Sao
b. examinare spectroscopica a sangelui pentru variante anormale de hemoglobina; c.
mecanismul ramane neclar ce secventa este recomandabila: A. a b C; D. b c a C-a

1121. in multe cazuri, cianoza este consecinta mai multor meca nisme f.d.u. stari patologice: 1.
in IC globala; 2. in CPC decompensat 3. IVS severa cu soc cardiogen s EPA si u. mecanisme
ale cianozei: a. cianoza centrala prin oxigenare deficitara a sangelui si poliglobulie, cianoza
periferica prin staza venoasa sistemica (prin IVD) si consum periferic excesiv (in muschii
respiratori); b. cianoza centrala prin oxigenare deficitara a sangelui (consecinta retrograda a
IVS) si cianoza periferica prin debit cardiac scazut (consecinta anterograda a IVS) C. cianoza
periferica atat prin scaderea debitului cardiac (prin IVS), cat si prin staza venoasa sistemica
(prin IVD): care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1122. C.d.u. mecanisme de producere a cianozei nu este caracteristic pentru CPC decom
pensat A. sunt intrapulmonar; B. cianoza centrala prin oxigenare deficitara a sangelui; c.
cianoza centralä prin poli globulie; D. cianoza periferica prin staza venoasa sistemica
(secundara IVD) E. cianoza periferica prin consum periferic excesiv (in muschii respiratori)

1123. Caracteristicile cianozei periferice s.u.c.e A. este rece; B. poate fi localizata C. nu este
influentata de adminis trarea de oxigen D. poate figeneralizata E. asociata cu manifestari de
afectare respiratorie

1124. Cianoza este o coloratie albastra-violacee a tegumentelor si mucoaselor determinata de


A. raportul dintre oxihemoglobina si hemoglobina redusa B. diferenta arterio-venoasa a
presiunii partiale a oxigenului; C. cantitatea de hemoglobina redusa; D. cantitatea de
oxihemoglobinä; E. gradul de saturare a hemoglobinei;

1125. Cianoza periferica localizata poate corespunde urmatoarelor, c.e. A. acrocianoza B.


sindrom Raynaud; C. tromboflebita D. insuficienta cardiaca E. varice

1126. C.d.u. produce cianoza generalizata A. hemoglobina anormala; B. staza generalizata;


C. spasm arteriolar D. obstacol venos E. obstructie arteriala periferica;

1127, C.d.u. NU este o cauza de cianoza generalizata: A. sulfhemoglobina hipoventilatia


alveolara; altitudine >5000 m, C. o, malformatii cardiace congeni tale E, staza generalizata

1128. Despre cianoza centrala u.a.s.c.c.e. A. este calda; B. se intalneste in boli cardiace
congenitale; C. poate sa dispara la administra rea de oxigen; D. se poate ameliora temporar
prin activarea locala a circulatii; E. este generalizata; Durerea toracica Dr.D.D., Dr.M.M.M.

1129. R.. durerea toracicàa (DurTor), u.a.s.c.c.e. A. DurTor apare in afectjuni ale organelor din
intregul torace si abdomen; B. dintre afectiunile care provoaca DurTor, potential de evolutie
grava au mai ales cele respiratorii; C. DurTor provocata de StAo este o durere de tip anginos
D. DurTor de cauza esofagianáa poate fi dificil de distins de durerea miocardica E. in general,
afectiunile organelor subdiafragmatice durere abdominala asociata sau nu cu disconfort toracic
determina

1130. R.I. durerea toracica, u.a.s.c.c.e. A. DurTor are implicatii prognos tice care variaza de la
benigne pana la amenintatoare de viata; B. dintre afectiunile care provoaca DurTor, potential
de evolutie grava au mai ales SCA (ischemia acuta miocardica si mai ales IMA), DAo si TEP;
C. DurTor din StAo are duratàa, caracter si localizare similare celor din angina stabila; D. in
sindromul Mallory-Weiss DurTor este provocata de dilacerarea mucoasei esofagiene din cauza
RGE; E. DurTor produsa de afectiunile organelor subdiafragmatice este dependenta de efort;

1131. R.I. durerea toracica u.a.s.c.c.e A. la pacientul cu DurTor, nerecunoasterea unor


afectiuni potential grave poate duce la complicatii severe, inclusiv la deces B. o atentie
excesiva acordata unor pacienti cu risc scazut duce la spitalizari si la investigatii inutile C.
afectjunile pulmonare care de termina leziuni pleurale inflama toare sau de alta natura provoa ca
durere pleuritica D. afectiunile subdiafragmatice care provoaca cel mai adesea DurTor sunt
ulcerul peptic, afecti unile biliare si pancreatita E. durerea din herpes zoster este resimtita difuz
in tot toracele;

1132. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. afectiune musculoscheletica; 2. pneumonie sau pleurita; 3. ulcer peptic, si urmatoarele
trasaturi asociate: a. ameliorata de alimente sau antiacide; b. dispnee, tuse, febra, raluri
crepitante, uneori frecatura pleurala; c. agravata de miscare, poate f reprodusa prin apasarea
pe anumite puncte/ teritorii la examenul fizic care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1133. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. disectie de aorta; 2. stenoza aortica; 3. angina instabila; si urmatoarele trasaturi asociate: a.
suflu sistolic, cu maxim intarziat, cu iradiere pe arterele carotide; b. favorizata de HTA silsau de
o boala congenitala de tesut conjunctiv, de exemplu sindrom Marfan; c. dure de tip anginos,
care apare insa la niveluri de efort mai mici sau chiar in repaus; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1134. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. disectie de aorta; 2. pericardita; 3. tulburari emotionale sau psihiatrice si urmatoarele
trasaturi asociate: a. durerea poate fi ameliorata de ridicarea in sezut si de aplecarea in fata,
frecatura pericardica; b. simptomele pot fi precipitate de factori situationali, o anamneza atenta
descopera adesea anxietate sau depresie c. suflu de insuficienta aortica, frecatura pericardica
tamponada pericardica, disparitia pulsurilor periferice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1135. R.I. träsaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. pneumotorace spontan; 2. colecistopatie; 3. infarct miocardic acut si urmatoarele trasaturi
asociate a. durerea nu este ameliorata de nitroglicerina, pot fi prezente semne de IC sau
aritmii; b. dispnee, scaderea zgomotelor respiratorii (a murmurului vezicular) pe partea
afectata; c. in mod caracteristic, durerea poate sa apara dupa masa; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1136. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze
1. hipertensiune pulmonara; 2. spasm esofagian; 3. herpes zoster; si urmatoarele trasaturi
asociate: a. eruptie veziculoasa in zona dureroasa; b. durere foarte asemanatoare cu durerea
anginoasa; c. dispnee, semne de presiune venoasa crescuta (edem distensia venelor
jugulare); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1137. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u. cauze:
1. embolism pulmonar 2. angina stabila; 3. reflux gastroesofagian; si urmatoarele trasaturi
asociate: a. agravata de decubitul postprandial, ameliorata de antiacide b. declansata de efort,
expunere la rece sau stres psihologic, galop presistolic sau suflu de regurgitare mitrala in
timpul durerii; c. dispnee, tahipnee, tahicardie, hipotensiune; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1

1138. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. 10-60 min, uneori mai mult; 2. 10-20 min; 3. variabila si urmatoarele
cauze a. herpes zoster; b. reflux gastroesofagian; c. angina instabila; care sunt asocierile
corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1139. R.I. träsaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. 2-10 min; 2. prelungita, legata de mese; 3. variabila si urmatoarele
cauze: a. angina stabila; b. colecistopatie c. hipertensiune pulmonara; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1140. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. 2-30 min; 2. prelungita; 3. variabila, poate fi trecatoare capricioasa; si
urmatoarele cauze: a. tulburari emotionale sau psihiatrice; b. ulcer peptic; c. spasm esofagian;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

1141. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata: 1. instalare brusca a unei dureri care nu cedeaza la nimic; 2. ore-zile,
poate fi episodica; 3. variabila, adesea peste 30 min; si urmatoarele cauze: a. pericardita; b.
disectie de aorta; c. infarct miocardic acut; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1142. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata 1. instalare brusca, cateva minute pana la cateva ore 2. episoade
recurente, ca in angina stabila; 3. variabila; si urmatoarele cauze a. embolism pulmonar, b.
stenoza aortica; c. pneumonie sau pleurita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-
2, b-1, C-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1143. R.I. träsaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
evaluari de durata: 1. 2-10 min; 2. instalare brusca, dureaza cateva ore; 3. variabila; si
urmatoarele cauze: a. angina stabila; b. afectiune musculoscheletica; c. pneumotorace
spontan: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1144. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. torace anterior, adesea cu iradiere in spate, interscapular; 2. ca la durerea
anginoasa (avand substrat similar) 3. retrosternal; si urmatoarele cauze: a. disectjie de aorta;
b. spasm esofagian; C. Stenoza aortica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2,
b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1145. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari 1. adesea laterotoracic, pe partea afectata 2. retrosternal sau spre apexul cardiac,
poate iradia in umarul stang; 3. ca in angina stabila; si urmatoarele cauze a. pericardita b.
embolism pulmonar c. infarct miocardic acut; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-
2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1146. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. distributie dermatomerica; 2. retrosternal, epigastru, subxifoidian 3. ca iin angina
stabilä; si urmatoarele cauze: a. angina instabila; b. reflux gastroesofagian; c. herpes zoster;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2
E. a-3, b-2, c-1;

1147. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. epigastru, retrosternal; 2. retrosternal, adesea cu diverse iradieri, poate fi resimtita
doar in zona de iradiere; 3. unilaterala, adesea localizata; si urmatoarele cauze a. ulcer peptic;
b. angina stabila; c. pneumonie sau pleurita; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-
1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1148. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari 1. epigastru, cadranul superior drept, retrosternal 2. iradiere in gat, mandibula. umeri,
brate, adesea pe stanga; 3. variabila; si urmatoarele cauze a. angina stabila; b. afectiune
musculoscheletica c. colecistopatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1149. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
localizari: 1. laterotoracic, pe partea afectata; 2. retrosternal; 3. variabila, capricioasa,
migratorie, uneori retrosternala, si urmatoarele cauze a. pneumotorace spontan; b. tulburari
emotionale sau psihiatrice c. hipertensiune pulmonara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1150. R.l. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. surda; 2. pleuritica; 3. ascutita sau arzatoare; si urmatoarele cauze: a. herpes
zoster; b. afectiune musculoscheletica; c. pneumonie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1151. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. de tip anginos 2. pleuriticàa; 3. ascutita; si urmatoarele cauze: a. pleurita b.
pericardita; c. stenoza aortica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C.
a-2, b-1, C-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1152. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. arsura, presiune; 2. pleuritica; 3. similar cu cea anginoasa, dar adesea mai
severa; si urmatoarele cauze: a. colecistopatie b. infarct miocardic acut; c. pneumotorace
spontan care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2,
b-3, c-1 E. a-3, b-2, C-1

1153. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. pleuritica 2. presiune, constrictie, arsura; 3. arsura; si urmatoarele cauze: a.
reflux gastroesofagian; b. embolism pulmonar c. spasm esofagian; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1154. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. arsura 2. presiune, constrictie strangere, greutate, arsura; 3. rupere/ sfasiere, ca
un pumnal; si urmatoarele cauze: a. ulcer peptic b. disectie de aorta; C. angina stabila; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-
3, b-2, c-1

1155. R.I. trasaturile clinice tipice ale principalelor cauze de durere toracica acuta, f.d.u.
caractere: 1. similar cu cea anginoasa, dar adesea mai severa; 2. presiune; 3. variabila,
capricioasa; si urmatoarele cauze: a. angina instabila; b. tulburari emotionale sau psihiatrice;
c. hipertensiune pulmonara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2; DurTor de cauza cardiaca

1156. U.f.d.f.d. la DurTor provocata de StAo s.c.f.c.e A. Survine in episoade recurente, mai
adesea legate de efort; dintre fluxul coronarian; aortic este scazut) ventricul dilatat si solicitat;
B. cand se atenueaza discrepanta C. scazut (deoarece tot fluxul D. si necesarul de irigatie al
unui E. sa munceasca suplimentar

1157. R.I. pericardita si la DurTor pe care o provoaca, u.a.s.c.c.e A. se considera ca cea mai
mare parte a pericardului este insensi bila la durere B. de obicei, pericardita infecti oasa
afecteaza si suprafetele pleurale alaturate, ceea ce explica durerea C. aferentele senzoriale de
la pleura parietala adiacenta peri cardului pleaca in diverse directii; D. durerea este ameliorata
de manevre care duc la miscarea reciproca a suprafetelor pleurale E. durerea este foarte
intensa in uremie

1158. R.l. DurTor din pericardita, u.a.s.c.c.e A. este probabil cauzata de infla matia pleurei
parietale adiacente pericardului inflamat; B. este intensa mai ales in TmpC; C. este ameliorata
de respiratjia adanca; D. de obicei dureaza cateva minute E. adesea, se asociaza frecatura
pericardicàa;

1159. R.I. DurTor din pericardita, u.a.s.c.c.e. A. este numita durere pericardica; B. este mai
rara si mai usoara in afectiunile care provoaca doar inflamatie locala (precum IMA); C. de
obicei este absenta in afectiunile cu evolutie acuta; D. este agravata de schimbarea pozitiei E.
poate fi episodica;

1160. R.I. DurTor din pericarditàa, u.a.s.c.c.e. A. este mai frecventa si mai intensa in
pericardita infectioasa; B. este agravata de tuse C. este intensa mai ales fi absenta in
afectiunile care provoaca doar inflamatie locala; D. poate fi resimtita in zone care se intind de
la umar si gat pana la abdomen si spate E. mai rar, este un disconfort dureros persistent care
mimeaza IMA; DurTor de cauza aortica

1161. R.I. disectia de aorta (DAo), u.a.s.c.C.e. A. DAo este o afectjune cu B. de regula DAo
evolueaza C. durerea nu este ameliorata de D. localizarea durerii se coreleaza evolutie
potential catastrofala torpid, asimptomatic; nicio manevra fiziologica; de obicei cu locul si cu
extindere disectiei E. sindromul Marfan este un factor de risc pentru DAo;

1162. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e. A. DAo consta in separarea intimei de partea exterioara a peretelui
aortic printr-un hematom care se extinde progresIV B. durerea din DAo atinge tardiv
severitatea maxima; C. durerea este ameliorata la aplecarea in fata; D. in mod tipic, durerea
migreaza odata cu propagarea disectiei E. in cadrul DAo acute pot sa apara hipotensiune,
slabiciune sincopa;

1163. R.I. DAo, u.a.s.с.с.е.: A. hematomul poate incepe cu o B. spre deosebire de durerea din
C. caracterul durerii este sugestiv ruptura a intimei aortei BCI, durerea din DAo se instaleaza
insidios pentru procesul care se produce n peretele aortei; D. de regula, durerea este locali
zata in regiunea anterioara sau posterioara a toracelui; E. DAo acuta se poate asocia cu HTA
(mai degraba drept factor cauzal);

1164. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e. A. hematomul poate incepe cu o ruptura a vasa vasorum din media
aortei B. adesea pacientul se prabu seste din cauza intensitatii dureri; C. durerea are caracter
de sfasiere", ,,rupere", interscapular; poate pune diagnosticul de DAo D. rareori, durerea este
localizata E. tehnici neinvazive prin care se sunt: EcoCG, TC, RMN;

1165. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e de cele mai multe ori DAo are o evolutie cronica; B. durerea este
persistenta, nu scade in intensitate un pumnal", pentru DAo; C. durerea poate fi resimtita ca
D. HTA este un factor de risc E. radiografia toracica pune diag nosticul de certitudine

1166. R.I. DAo, u.a.s.c.c.e. A. DAo determina DurTor (foarte) severa; B. durerea este
ameliorata de repaus, C. adesea, durerea este asociata cu transpiratie D. miopatiile
congenitale sunt un factor de risc pentru DAo; E. aortografia este o tehnica invaziva care
permite punerea diagnosticului de DAo

1167. O fraza r.l. durerea din DAo este alcatuita din patru propoziti f.d.u. inceputuri de fraza 1.
disectile care incep in; 2. si se extind sprę 3. determina durere in; 4. care se extinde in si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. aorta descendenta; b. aorta ascendenta; c. spate,
interscapular; d. toracele anterior; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a-2, b-
1, c-4, d-3 C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-2, c-4, d-1 E. a-3, b-4, c-1, d-2;

1168. R.I. anevrismul aortei toracice, u.a.s.c.c.e A. in unele cazuri este asimpto matic B. poate
provoca dureri (si alte C. daca provoaca durere, aceasta D. eventuala durere este fugace, E.
durerea, daca apare, este simptome) prin compresia struc turilor adiacente; este profunda
oscilanta uneori severa; DurTor de cauza pleuropulmonara

1169. R.I. TEP masiv, u.a.s.c.c.e. A. simptomele se instaleaza progresi B. apare dispnee
severa; C. scade Pao2 din cauza scaderii difuziunii prin MAC; D. creste Paco2 din cauza
hiperventilatiei; E. apare durere de tip visceral;

1170. R.l. durerea din TEP masiv, u.a.s.с.ce A. este localizata laterotoracic; B. este
determinata, posibil, de distensia arterei pulmonare . este asemanatoare cu durerea din IMA
D. se instaleaza brutal; E.dureaza zile-saptamani;

1171. F.d.u. evenimente legate de TEVP a. hipotensiune si cresterea presiunii venoase


sistemice b. obstructia unui ram mare al arterei pulmonare c. pacient cu predispozitia la
tromboza venoasa d. embolie masiva; care este lantul cauzal corect a-d c b; B. b d+-a D. c d-
+b-a;

1172. R.l. manifestarile TEP, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. embolile masive; 2. emboliile mai
mici; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. produc infarcte pulmonare focale b. sunt mai
frecvente; c. produc colaps sistemic cu presiune crescuta in venele sistemice; d. sunt mai rare;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; a-
2, b-1, c-2, d-1; a-2, b-2, c-1, d-1;

1173. F.d.u. consecinte antero grade (in aval) ale TEP masiv: a. tahicardie b. scade volumul
bataie al VS; c. scade fluxul de sange catre AS si VS; d. hipotensiune mergand pana la colaps
cardiovascular; care este lantul cauzal corect: A. a-b C d B. a d-bC; C. b-ad-+c D. c b-d a; E.
d c a--b

1174. F.d.u. consecinte retro grade (in amonte) ale TEP masiv: a. semne de insuficienta
ventriculara dreapta; b. dilatarea si chiar decompensarea VD; c. creste presiunea in VD; d.
insuficienta tricuspidiana; care este lantul cauzal corect: A. a d-bc; B. ba-c-d; C. cadb; D. c b-
a-d E. c da-b;

1175. R.I. manifestarile TEP masiv, f.d.u. categorii 1. in aval; 2. in amonte; si urmatoarele
manifestari: a. hipotensiune mergand pana la colaps cardiovascular b. semne de insuficienta
ventriculara dreapta,; C. tahicardie; d. semne de insuficienta tricuspidiana; e. creste presiunea
in AD si in venele sistemice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-2,
c-1, d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; D. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1;

1176. R.l. manifestarile TEP, f.d.u. categorii 1. semne de insuficientä ventriculara dreapta; 2.
semne de insuficienta tricuspidiana; si urmatoarele manifestari: a. suflu sistolic parasternal
stanga jos; b. jugulare turgescente; c. jugulare pulsatile cu unde v" proeminente pe pulsul
venos jugular, d. galop presistolic audibl parasternal stanga jos e. hepatomegalie pulsatila; f.
hepatomegalie dureroasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; B. a-2, b-
1, c-2, d-1, e-2, f-1; C. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-1; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1; E. a-2, b-2, c-2,
d-1, e-1, f-1;

1177. F.d.u. consecinte retro grade (in amonte) ale TEP: a. inflamatia pleurei viscerale; b.
infarct pulmonar foca c. inflamatia pleurei parietale (prin contiguitate); d. TEP mio; e. durere
laterotoracica; care este lantul cauzal corect: A. a c d e-b; B. bd ac e C. cd-b a-e D. d b a c e;
E. d-b ec a,

1178. R.I. TEP mic, u.a.s.c.c.e A. daca segmentul pulmonar infarctizat este adiacent pleurei
apare durere retrosternala; B. pacientul are dispnee, tahip nee, C. de multe ori apare tuse,
uneori cu hemoptizie; D. de obicei, pacientul este tahi cardic; E. adesea apare anxietate (care
poate fi unicul simptom);

1179. R.l. durerea din pneumonie/ pleurita, u.a.s.c.c.e A. are durata variabila B. are caracter
pleuritic; C. de obicei este ascutita, ca un pumnal; D. este agravata de expiratie si de tuse E.
de regula este localizata uni lateral;

1180. Manifestari in pneumonie/ pleurita sunt u.a.s.c.c.e A. durere cu caracter anginos; B.


febra/ frisoane; C. tuse, dispnee D. raluri (mai frecvent, crepitante) E. uneori, frecatura
pleurala; DurTor de cauza esofagiana

1181. C.d.u. este cea mai rara cauza de durere esofagiana: A. refluxul continutului acid din
stomac; B. ischemie C. spasm D. obstructie; E. leziune (inflamatoare, trauma tica);

1182. F.d.u. situatii in care este favorizat RGE (si care exacer beaza durerea provocata de
acesta): 1. cand creste presiunea intraabdominala; 2. in timpul noptii, daca pacientul a mancat
seara tarziu; 3. decubitul dorsal; si urmatoarele explicati: a. gravitatia b. cand incep miscarile
propulsive ale stomacului continutul este impins nu numai spre pilor, ci si spre cardie, daca
pacientul este in decubit dorsal; c. presiunea crescuta asupra stomacului; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1
1183. F.d.u. situatii in care este favorizat RGE (si care exacer beaza durerea provocata de
acesta): 1. dimineata devreme; 2. la aplecarea in fata; 3. cand stomacul se umple excesiV si
urmatoarele explicati: a. presiunea crescuta asupra stomacului si gravitatia b. stomacul nu
contine alimente care ar putea tampona acidul gastric c. presiunea crescuta din stomac; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3,
b-2, c-1;

1184. R.I. durerea provocata RGE, ua.s.с.с.е.: A. este un disconfort localizat profund
retrosternal (subxifoi dian), epigastric; B. in general, dureaza cel mult

10 minute C. apare mai ales dupa ingerarea unei cantitati mari de alimente D. este ameliorata
cand pacientul ingera ceva (mancare, saliva); E. este favorizata de combinatile de alimente cu
timpi de digestie foarte diferiti:

1185. R.I. durerea provocata RGE, u.a.s.c.c.e A. urca retrosternal; B. este agravata mai ales
de decubitul dorsal si de aplecarea in fata; C. este o durere legata mai ales de pozitie D. se
agraveaza cand pacientul inghite in sec; E. poate fi exacerbata de alcool durerea provocata
RGE, u.a.s.c.c.e A. are caracter de arsura; B. se amelioreaza daca pacientul se intinde pe
spate; C. depinde mai ales de tipul alimentelor D. este ameliorata de antiacide si de
antisecretoare gastrice E. poate fi exacerbata de aspirina;

1187. R.I. durerea provocataa RGE, u.a.s.c.c.e A. dureaza zeci de minute sau chiar ore B.
este accentuata de orice creste presiunea in/ asupra stomacului C. ceea ce irita esofagul sunt
mai ales alimentele acide D. este favorizata de combinatile de alimente incompatibile; E. poate
fi exacerbata de alimente iritante

1188. R.l. durerea din spasmul esofagian, u.a.s.c.c.e A. survine doar in prezenta refluxului
acid; B. nu poate fi distinsa de durerea anginoasa; C. ameliorarea la medicamente
administrate antianginoase sublingual o diferentiaza de durerea anginoasa D. dependenta de
pozitie o diferentiaza de durerea din RGE; E. are caracter de presiune, stran gere, arsura;

1189. R.I. durerea din spasmul esofagian, ua.s.ссе. A. este constrictiva B. este ameliorata
rapid de medicamentele antianginoase (nifedipina, nitrati) administrate sublingual C. este
influentata mai ales de pozitie D. dureaza 2-30 minute; E. este localizata precordial; DurTor de
cauza digestiva subdiafragmatica

1190. R.I. durerea din ulcerul peptic, u.a.s.c.c.e A. in UG, este declansata de ingestia de
alimente B. in UD, este ameliorata de ingestia de alimente si de antiacide si dispare la 60-90
min dupa mese; C. este prelungita; D. are caracter de arsura E. este localizata epigastric sau

1191. R.I. durerea din afectiunile A. durerea este ameliorata de retrosternal biliare, u.a.s.c.c.e
ingestia de alimente colecisto chinetice (grasimi); C. durerea are carauer de arsura C. durerea
are caracter de arsura, presiune; D. durerea este localizata in epigastru, hipocondrul drept,
retrosternal; E. diagnosticul este facilitat de examinarea ecografica a abdo menului; DurTor de
cauza neuro musculo-scheletica

1192. R.I. DurTor de cauza neuro musculo-scheletica, u.a.s.c.c.e A. durerea este variabila ca
durata B. este descrisa ca durere pur si simplu sau uneori ca senzatie de contractura,
tensiune; C. localizarea este variabila oriunde in torace, anterior, lateral sau posterior D. este
agravata de miscare, dar nu este influentata de apasarea zonei respective E. unii dintre
pacientii care au simultan astfel de afectiuni ischemie miocardica confundã simptomele celor
doua sin droame

1193. R.I. DurTor de cauza neuro musculo-scheletica, f.d.u. stari patologice/ cauze 1.
discopatia cervicala; 2. crampe ale muschilor intercostali 3. artrozal periartrital bursita de umar
4. spondiloza cervicala sau toracica; si urmatoarele trasaturi: a. este starnita de ridicarea
bratului; b. apare la mobilizarea coloanei vertebrale; c. este cauzata de compresia radacinilor
nervoase d. are distributjie metamerica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-4, c-2, d-3; B. a-
2, b-3, c-1, d-4; C. a-2, b-3, c-4, d-1; D. a-3, b-2, c-4, d-1; E. a-3, b-4, c-1, d-2;

1194. R.I. DurTor din herpes zoster, u.a.s.c.c.e A. poate precede (cu ore-zile saptamani)
aparitia leziunilor cutanate B. are durata variabila; C. este ascutita sau ca o arsura; D. este
bilaterala, localizata pe un dermatonm E. se asociaza cu eruptie veziculara pe un fond
eritematos

1195. R.I. sindroamele costo condrale si condrosternale, u.a.s.c.c.e. A. sunt cea mai frecventa
cauza de durere toracica anterioara de origine musculoscheletica; B. de regula sunt prezente
semne fizice de constocondrita, cum ar fi tumefactie, roseata si caldura sindrom Tietze); C.
durerea este de obicei treca D. unii pacienti pot resimtio E. apasarea pe articulatile con toare si
ascutita; durere surda, care tine mai multe ore drosternale si costocondrale poate reproduce
durerea

1196. R.I. DurTor asociata tulbu rarilor emotionale si psihice u.a.s.с.с.е. A. majoritatea
pacientilor care se prezinta la departamentul de urgenta cu DurTor acuta au tulburare de
panica sau alte B. adesea, durerile dureaza C. uneori durerea este resimtita D. adesea,
durerile sunt localizate tulburari emotionale; cateva zeci de minute; pe o suprafata mai mare;
chiar in inima"; E. suprasolicitarile financiare, relationale, familiale, profesio nale, afective,
emotionale etc pot precipita si intretine durerile;

1197. R.I. DurTor asociata tulbu rarilor emotionale si psihice, u.a.s.с.с.e. : A. simptomele
pacientilor cu tulbu rari psihoemotionale sunt foarte variabile B. durerile pot fi trecatoare
(dureaza fractiuni de secunde sau secunde); C. durerea poate fi resimtita in tot pieptul sau
chiar in tot toracele D. in unele cazuri durerile sunt localizate retrosternal, mai ales daca
pacientul refuza sa admita ca ar avea boala coronariana; E. un istoric atent poate culege
simptome sugestive pentru diferite tulburari depresive si/sau anxioase

1198. R.I. DurTor asociata tulbu rarilor emotionale si psihice u.a.s.с.с.e": A. durerea are durata
variabila; B. practic orice tip de senzatie este posibil; C. durerea poate fi resimtita pe o regiune
mica, chiar punctiforma; D. durerile foarte tipice ca durata localizare, iradiere, caracter fac cert
diagnosticul de boala coro nariana E. durerile pot

1199. R.I. DurTor asociata u.a.s.c.c.e localizate oriunde tulburarilor emotionale si psihice, A.
durerile pot fi trecatoare (dureaza fractiuni de secunde sau secunde); B. caracterul durerii este
variabil; C. durerile pot fi migratorii; D. ECG poate fi dificil de interpretat, atunci cand hiper
ventilatia sterge modificarile ischemice E. diverse fobii se pot asocia cu DurTor

1200. R.I. DurTor asociatàa tulburarilor emotionale si psihice, u.a.s.с.с.е. A. durerile tin de
regulä cateva zile; B. localizarea este variabila; C. durerea poate fi resimtita drept durere pur si
simplu, strangere viscerala, durere ascutita etc.; D. factorii conjuncturali pot preci pita si
intretine durerile E. elementele depresive si/sau anxioase sugereaza ca durerile sunt, de fapt,
tulburari somato forme

1201. R.I. manifestarile depresive si anxioase care se pot asocia cu DurTor, f.d.u. categorii 1.
tulburari depresive; tulburari anxioase; si urmatoarele tulburari: a. tulburare de doliu; b.
tulburare de pierdere; c. agorafobie; d. atacuri de panica; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-
1

1202. R.I. manifestarile depresive si anxioase care se pot asocia cu DurTor, f.d.u. categori: 1.
tulburari depresive 2. tulburari anxioase; si urmatoarele tulburari a. claustrofobie b. pierderea a
ceva/ cuiva la care a tinut foarte mult; c. fobii sociale; d. tulburare de despartire; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, C-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1; Diagnosticul diferential al DurTor

1203. R.I. diagnosticul diferential al DurTor, u.a.s.c.c.e A. cauzele DurTor pot fi clasificate drept
organice (toracice sau abdominale superioare) si psiho emotionale B. daca DurTor este
recurenta/ episodica, nu se pot exclude diagnosticele cardiovasculare potential grave, dar
acestea sunt mai putin probabile; C. afectiuni amenintatoare de viata sunt in primul rand cele
cardiovasculare: IMA, DAo si pneumonie, D. chiar daca NTG nu ameliorea za durerea,
diagnosticul de boala coronariana nu se poate exclude; E. diagnosticul probabil de DAo
impune urgent investigatii ima gistice care sa confirme DAo;

1204. F.d.u. afirmatii vizand diagnosticul diferential al DurTor: a. este prudent sa se efectueze
ECG, Rx pulmonar, determinarea INM, examinarea simetrica a pulsului/ TA; b. diagnosticele
potential amenintatoare de viata trebuie avute in vedere chiar si atunci cand au o probabilitate
scazuta; c. trecerea peste un diagnostic de IMA, DAo, TEP sau pneumotorace poate avea
consecinte grave; care este inlantuirea logica justa: E. c-b a

1205. F.d.u. categorii de patologie pe care le avem in vedere evaluarea unui pacient cu DurTor:
a. afectiuni potential grave (inclusiv amenintatoare de viatã) care necesita spitalizare urgenta si
interventie terapeutica energica; b. afectiuni cronice susceptibile de a genera complicatii grave;
c. afectiuni acute care necesita un tratament specific d. alte afectiuni cronice tratabile; in ce
ordine trebuie luate in considerare: A. a b c-d B. a d-b->c; C. b c d-a D. cd ab; E. db-a C

1206. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica; 2.
afectiuni cronice, susceptibile de a genera complicatii grave 3. afectiuni cronice tratabile si
urmatoarele stari patologice: a. stenoza aortica; b. BCI acuta (SCA) c. periartrita
scapulohumerala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1207. R.i. cauzele de DurTor f.d.u. categorii 1. afectiuni potential grave (inclusiv amenintatoare
de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeuticàa energica 2. afectjuni
acute care necesita un tratament specific; 3. afectjiuni cronice tratabile; si urmatoarele stari
patologice: a. disectia de aorta; b. costocondrita c. pneumonie care sunt asocierile corecte A.
a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, C-1;

1208. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica; 2.
afectiuni acute care necesitàa un tratament specific; 3. afectiuni cronice tratabile; si
urmatoarele stari patologice: a. discopatie cervicala; b. trombembolism pulmonar; C. Zoster;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

1209. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viata) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica 2.
afectiuni acute cu potential de complicati severe, in care DurTor este atipica; 3. afectiuni
cronice tratabile; si urmatoarele stäri patologice: a. pneumotorace b. pancreatita acuta; c.
reflux gastroesofagian; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, C-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1210. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viatä) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica 2.
afectiuni cronice tratabile; 3. afectiuni cronice tratabile, in care DurTor este atipica; si
urmatoarele stari patologice: a. IMA b. pancreatita cronica; c. spasm esofagian; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2,
c-1;

1211. R.l. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii: 1. afectiuni potential grave (inclusiv
amenintatoare de viatã) care necesita spitalizare urgenta si interventie terapeutica energica; 2.
afectiuni cronice tratabile, dar cu potential de evolutie acuta si complicatii, in care DurTor este
atipica; 3. afectiuni cronice tratabile; si urmatoarele stari patologice: a. colecistopatie b. angina
instabila; c. tulburari psihoemotionale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1212. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii 1. afectiuni cronice, susceptibile de a genera
complicatii grave 2. afectiuni acute care necesita un tratament specific; 3. afectiuni cronice
tratabile, dar cu potential de evolutie acutà si complicatii, in care DurTor este atipica; si
urmatoarele stari patologice: a. ulcer peptic; b. BCI cronica (angina stabila) c. pericardita care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-
3, b-1, c-2;

1213. R.I. cauzele de DurTor, f.d.u. categorii 1. afectiuni cronice, susceptibile de a genera
complicatii grave; 2. afectiuni acute care necesita un tratament specific; 3. afectjuni cronice
tratabile; si urmatoarele stari patologice: a. pleurita; b. HTAP; c. afectiuni musculoscheletice;
care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, C-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1 D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1;

1214. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. localizari: 1. toracica; 2.
abdominala superioara; si urmatoarele afectjuni: a. pancreatita; b. afectiuni musculoscheletice;
c. colecistopatie; d. ulcer peptic; e. afectiuni esofagiene; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-2, d-1, e-2; B. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1; E.
a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;

1215. R.1. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u stari patologice 1. reflux
gastroesofagian 2. periartrita de umar 3. pancreatita; si urmatoarele caracteristici a. durere
accentuata de ridicarea bratului si/sau de presiunea pe umar b. sunt utile Eco si TC; C. durere
accentuata de decubit dorsal sau de aplecarea in fata; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2,
c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1216. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1. reflux
gastroesofagian; 2. discopatie cervicala; 3. pericardita si urmatoarele caracteristici: a. durere
accentuata de miscarea gatului si/sau de presiunea pe ceafa sau umar; b. este utila
endoscopia digestiva superioara c. cauza poate fi sugerata de istoric, de examenul fizic si de
ECG care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-
1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1217. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1. afectiuni
musculoscheletice; 2. ulcer 3. pericardita si urmatoarele caracteristici: a. durere accentuata de
miscarea cutiei toracice si/sau de presiunea pe peretele toracic b. necesita evaluarea atenta a
TA; c. este utila endoscopia digestiva superioarà care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1218. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1. reflux
gastroesofagian; 2. colecistopatie 3. pericardita; si urmatoarele caracteristici: a. durere
accentuata de decubit, mese abundente b. este utila endoscopia digestiva superioara Eco; c.
la nevoie, se solicita Eco pentru detectarea semnelor de tamponada pericardica iminenta; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-
3, b-1, c-2;

1219. R.I. DurTor determinata de afectiuni cronice tratabile, f.d.u. stari patologice: 1.
costocondrita; 2. pancreatita 3. pericardita; si urmatoarele caracteristici a. radiografia toracica
este utila pentru a evalua posibilitatea unei boli pulmonare; b. durere accentuata de miscarea
cutiei toracice si/sau de presiunea pe peretele toracic; c. este utila determinare amilazemiei,
lipazemiei care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1220. R.l. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e A.
caracterele durerii sunt rele vante numai in context B. evaluarea riscului de afectiuni
amenintatoare de viata se face prin istoric, examen fizic si investigatii de laborator C. riscul de
complicatii amenin atoare de viata este mare chiar si la pacienti cu ECG normala; D. un rezultat
normal la scinti grafie miocardica de perfuzie creste probabilitatea de boala coronariana E.
daca se constata asimetrie de puls/ TA, diagnosticul probabil este StAo;

1221. R. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.с.с.е.. daca
durerea este atipica probabilitatea de durere coro nariana este redusa chiar daca pacientul are
multipli factori de risc, B. intensificarea treptata a simpto melor intr-un interval de minute
sugereaza pericardita acuta; C. riscul de complicatii amenin tatoare de viata este mare chiar si
la pacienti care au modificari ST-T nespecifice pe ECG; D. multi medici administreaza, ca test
diagnostic, NTG sublingual sau antiacide E. IMA si modificari ECG de tip IMA pot sa apara si in
DAo;

1222. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.с.с.е. A. la
un barbat de varsta medie obez si fumator, probabilitatea de durere coronariana este mica
daca durerea este atipica; B. durerea trecatoare sau care dureaza ore fara a fi asociata cu
modificari ECG este foarte probabil de origine ischemica C. la pacientii cu modificari ECG
absente sau nespecifice, s poate efectua eventual test ECG de efort; D. este gresita ideea ca
raspunsul la NTG (administrata sublingual) sau antiacide poate servi la stabilirea
diagnosticului; E. in DAo, pe radiografia toracica se poate observa dilatarea aortei:
ascendenta, aorta descendenta toracica
1223. R.l. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e A.
chiar daca durerea este tipica, radacina, aorta robabilitatea de durere coro nariana este mare
chiar daca pacientul nu are factori de risc; B. asimetrial diferenta de TA intre membre
sugereaza TEP; C. o singura determinare a INM are o sensibilitate redusa in diagnosticarea
IMA sau in prezicerea complicatiilor; D. reactia dureri la NTG sublingual sau antiacide nu
clarifica diagnosticul E. absenta semnelor Rx nu este suficienta pentru a exclude DAo;

1224. R.. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e. A. la
o femeie tanara, probabilitatea de durere cord nariana este mare daca durerea este tipica B.
daca exista o cauza traumatica evidenta efectuarea ECG este obligatorie C. pacientul poate fi
trimis acasa pe baza unei singure valori negative a INM; D. scaderea durerii la administrare de
antiacide se poate datora efectului placebo; E. durerea din TEP poate avea caracter pleuritic

1225. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.с.се.. A. in
primul rand trebuie avutei vedere principalele cauze grave potential amenintatoare de viata; B.
modificarile ECG de ischemie sau de IMA indica risc inalt de IMA sau de angina pectoral
instabila C. testele de provocare sunt obli gatorii la pacientul cu durere in desfasurare D. daca
durerea scade la adminis trare de antiacide, se poate exclude ischemia miocardica; E. durerea
din TEP poate mima un IMA sau o DAo;

1226. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, u.a.s.c.c.e. A.
evaluarea functiei respiratorii si hemodinamice este utila pentru aprecierea riscului de afectjiuni
amenintatoare de viata B. absenta modificarilor ECG exclude ischemia miocardica acuta C. la
pacientul cu durere in desfasurare nu se poate efectua scintigrafie miocardica de perfuzie; D.
diagnosticul de IMA se confirma prin masurarea in plasma a INM (troponina, NT ProBNP); E.
pentru confirmarea diagnosti cului de TEP se poate efectua, la rigoare, arteriografie pulmonara

1227. R.I. evaluarea riscului de afectiuni amenintatoare de viata, f.d.u. categorii de metode de
examinare: 1. istoric; 2. examen fizic; 3. investigatii de laborator; si u. informatii/ investigatii: a.
TA la ambele membre superioare si inferioare pentru eventualitatea DAo; b. caracterul,
localizarea, durata durerii; c. ECG care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1228. R.l. evaluarea riscului de afectiuni amenintatoare de viata, f.d.u. categorii de metode de
examinare: 1. istoric; 2. examen fizic; 3. investigatii de laborator si u. informati/ investigatii a.
Rx toracic; b. examinarea toracelui: scaderea murmurului vezicular, frecatura pleurala, semne
de pneumotorace, embolie pulmonara, pneumonie sau pleurezie; c. modul in care a inceput
durerea; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1229. R.l. evaluarea riscului de afectiuni amenintatoare de viata, f.d.u. categorii de metode de
examinare: 1. istoric; 2. examen fizic; 3. investigatii de laborator; si u. informati/ investigatii: a.
INM; b. factorii declansatori ai dureri; c. examinarea cordului: suflu sistolic si diastolic, frecatura
pericardica, zgomote 3 si 4; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1230. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. pentru confirmare se efectueaza ECG, INM b. probabilitate de sindrom
coronarian instabil (angina instabila sau IMA); c. durerea seamana cu durerile anterioare, dar
este mai intensa, de durata mai lunga, cedeaza mai greu, d. pacient cunoscut cu BCI; ce
secventa este recomandabila: A. a-c b-d; B. a-d-b C. b-d-a-c; D. c-b d--a E. d C b a

1231. R.I. pacientul cu DurTor care nu este cunoscut cu BCI sau este cunoscut cu BCI, dar
durerea nu seamana cu durerile ante rioare, f.d.u. inceputuri de fraza: 1. nu se exclud/e 2.
trebuie avuta/e in vedere mai ales 3. trebuie avutale in vedere doar in ultima instanta; si
urmatoarele sfarsituri de fraza: a. o suferinta coronariana b. DAo, TEP, alte afectiuni
pleuropulmonare, afectjuni digestive superioare (mai ales esofagiene) c. afectiuni
musculoscheletice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1232. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. diagnostic de angina stabila: b. durerea nu este mai intensa, nu dureaza mai
mult, nu cedeaza mai greu; c. durerea are aceleasi caracter ca si durerile anterioare; d.
pacient cunoscut cu BCI; ce secventa este recomandabila: A. a d-bc; B. b d a C C. cd a-b D.
d-bc a; E. dC-b-a

1233. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. elevare de segment ST b. modificari ECG noi (fata de ECG anterioare) c.
probabilitate de IMA; d. este necesara determinarea INM pentru confirmare (sau infirmare) ce
secventa este recomandabila: A. a-dcb; B. b a c d; C. badc D. c d-b a; E. da-cb;

1234. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. modificari ECG noi (fata de ECG anterioare); b. NU elevare de ST, ci doar
deprimari de ST si/sau negativare de T; c. este necesara determinarea INM pentru
eventualitatea unui IMA; d. probabilitate de angina instabila; ce secventa este recomandabila:
A. a-b-dc B. b d-c a; C. c db-a; D. d c-a-+b E. d c-b a;

1235. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. (mai ales daca) durerea persistal recidiveaza; b. de prudenta se pot recolta
INM; C. probabil NU este sindrom coronarian instabil; d. se efectueaza ECGe si determinari
de INM repetate; e. NU exista modificari ECG noi (fata de ECGe anterioare) ce secventa este
recomandabila: A. b a-d-c-e; B. c ad-b-e C. c e-d-b-a D. dc b-a-e E. e c b-ad

1236. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou apäruta, in desfasurare, f.d.u. constatari
1. modificari inexistente anterior 2. asimetrie de puls/ TA 3. manifestari pleuro-pulmonare TVP,
trombofilie si urmatoarele stari patologice: a. DAo b. IMA; C. TEP; care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1237. R.I. evaluarea pacientului cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfäsurare, cu modificari
ECG inexistenteanterior, f.d.u constatari 1, probabilitate mare (75%) de IMA; 2. probabilitate
mai mica (20%) de IMA; si urmatoarele modificari ECG a. elevari de ST in cel putin 2 derivatii;
b. unde Q > 0,04 sec; c. deprimari de ST de cel putin 1 d. negativare de unde T care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1238. U.f.d.f.d. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare s.c.f.c.e A.
Daca se suspecteaza TEP; B. cu atentie, examinatorul va palpa pulsul si va determina
frecventa cardiaca; C. comparativ, la cele doua membre superioare si la; D. membrele
superioare fata de carotide pentru; E. eventualitatea unei asimetrii.
1239. F.d.u. constatari/ concluzi clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. se examineaza pulsul si TA comparativ la cele doua membre superioare si la
membrele superioare fata de membrele inferioare b. investigatii imagistice care sa confirme
DAo c. se constata asimetrie; d. diagnostic probabil de DAo; ce secventa este recomandabilä:
A. a-b-dc; B. a-C d b; C. b-a-d-c D. c b-d-a E. d bC a

1240. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare a. diagnostic probabil de DAo; b. pacientul instabil hemodinamic; c. Eco
transesofagiana pentru confirmare; d. asimetrie de puls/ TA; ce secventa este recomandabila:
A. a c-d-b B. b c a d C. c-b-d-a D. c»db a E. d a-b-c;

1241. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta,
in desfasurare: a. pacientul stabil hemodinamio; b. TC cu substanta de contrast sau RMN
pentru confirmare c, asimetrie de puls/ TA; d. diagnostic probabil de DAo; ce secventa este
recomandabila: A. a-d-c-b; B. b C a-d; C. b-d-a c; c-d-a-b; E. d-a b c;

1242. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. inceputuri
de fraza 1. asimetria de puls 2. istoricul de sindrom Marfan; 3. TC cu substanta de contrast
sau RMN; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. indica un diagnostic probabil de DAo; b. sustine
diagnosticul probabil de DAo c. confirma DAo la pacientul stabil hemodinamic care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-
2, c-1;

1243. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. inceputuri
de fraza: 1. asimetria de TA; 2. debutul brutal si caracterul (intensa, persistenta, sfasietoare)
dureri 3. Eco transesofagiana; si urmatoarele sfarsituri de fraza: a. confirma DAo la pacientul
instabil hemodinamic b. sustine diagnosticul probabil de DAo c. indica un diagnostic probabil
de DAo care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1244. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. inceputuri
de fraza: 1. asimetria de TA/ puls; 2. istoricul de HTA; 3. aortografia si urmatoarele sfarsituri
de fraza: a. indica un diagnostic probabil de DAo b. se foloseste mai rar la ora actuala pentru
confirmarea DAo; c. sustine diagnostic probabil de DAo; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c1;

1245. R.l. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza 1. ridica suspiciunea de TEP:; 2. intareste suspiciunea de TEP; si urmatoarele
inceputuri de fraza: a. prezenta semnelor ECG de suprasolicitare dreapta b. istoricul de
trombofilie; c. asocierea cu simptome respiratori d. semne de HTAP la Eco; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1,
c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

1246. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfasurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza 1. ridica suspiciunea de TEP 2. intareste suspiciunea de TEP; 3. confirma
diagnosticul de TEP; si urmatoarele inceputuri de fraza: a. deviatie axiala dreapta pe ECG b.
TC spirala de inalta rezolutie cu reconstructie, echivaland cu o arteriografie prin TC; c.
caracterul pleuritic al durerii; d. tuse asociata; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-3, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-2, b-1, c-3, d-1; E. a-2, b-3, c-1, d-1
1247. R.l. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfäsurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza: 1. ridica suspiciunea de TEP; 2. intareste suspiciunea de TEP; 3. este mai putin
demna de incredere in confirmarea diagnosticului de TEP; si urmatoarele inceputuri de fraza
a. hemoptizia asociata; b. unda P inalta pe ECG c. scintigrafia pulmonara (de perfuzie si de
ventilatie) d. dilatarea cavitatilor drepte la Eco care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-
2; B. a-1, b-3, c-2, d-2; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-3, b-1, c-2, d-2; E. a-3, b-2, c-1, d-2;

1248. R.I. evaluarea unui pacient cu DurTor acuta, nou aparuta, in desfäsurare, f.d.u. sfarsituri
de fraza: 1. ridica suspiciunea de TEP; 2. intareste suspiciunea de TEP; 3. confirma
diagnosticul de TEP; si urmatoarele inceputuri de fraza: a. arteriografia pulmonara b. istoricul
de tromboza venoasa profunda; c. aparitia BRD pe ECG; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, C-2; E. a-3, b-2, c-1;

1249. C.d.u. NU sustine diag nosticul de BCI la un pacient cu DurTor: A. este cunoscut cu BCI
B. are dureri tipic anginoase (prin caracter, localizare, iradiere, durata); C. are modificari
ischemice pe ECG, D. are un suflu sistolic rugos parasternal sus; E. are factori de risc pentru
BCI;

1250. F.d.u. constataril concluzi clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica: a. agravare la efort, ameliorare in repaus b. pentru confirmare este utila ECG,
eventual ECG de efort sau chiar coronarografie; c. se sustine diagnosticul de durere
coronariana; d. probabil durere coronariana; e. pacientul este cunoscut cu BCI ce secventa
este recomandabila: A. a db e c; B. a-d-eb C. b ae d D. e-b c-a-d; E. e-c-a d-b .d.u.
constatari/ concluzi clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/ episodica: a. pentru
confirmare sunt utile ECG, eventual ECG de efort sau chiar coronarografie b. probabil durere
coronariana; C. Se sustine diagnosticul de durere coronariana; repaus caracter, localizare,
iradiere, d. agravare la efort, ameliorare in e. are dureri tipic anginoase (prin durata); ce
secventa este recomandabilà: A. acd-e-b; B. b cd e-a; C. c e a-d-b; D. d-b e c-a; E. e-b-d a c;

1252. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica: a. agravare la efort, ameliorare in repaus b. modificari ischemice; c. este necesara
ECG d. se sustine diagnosticul de durere coronariana e. probabil durere coronariana; f.
durerile NU sunt tipic anginoase (prin caracter, localizare, iradiere, durata) ce secventa este
recomandabila A. a -efc b-d B. d c af e-tb C. df e a-C-b D. e c a d-b f

1253. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica: a. este necesara ECG de efort; b. agravare la efort, ameliorare in repaus, c. pe
ECG nu apar modificari ischemice; d. probabil durere coronariana e. durerile nu sunt tipic
anginoase (prin caracter, localizare iradiere, durata); ce secventa este recomandabila: A. a c e
d-b; B. b-c d e a C. b d-e-c a; D. e-b a-d c; E. e-b-d a;

1254. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica: a. se sustine diagnosticul de durere coronariana; b. probabil durere coronariana; C.
agravare la efort, ameliorare iin repaus, d. are modificari ischemice pe ECG ce secventa este
recomandabila: A. a-bc-d B. b a-c d C. cbd a; D. db-ac; E. d c-a-b

1255. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica: a. este necesara ECG de efort pentru a sustine diagnosticul de durere coronariana
b. agravare la efort, ameliorare in repaus, c. probabil durere coronariana; d. nu are modificari
ischemice pe ECG; ce secventa este recomandabila: A. a d-C-b B. b-a-dc E. da-C

1256. R.I. factori de risc pentru BCI care sustin diagnosticul de durere coronariana la un pacient
cu DurTor recurenta/ f.d.u. categorii 1. neinfluentabili 2. influentabili si urmatorii factori de risc:
a. profil psihologic caracteristic; b. sex (barbati > femei); c. varsta (>40 ani la barbati); d. istoric
de HTA; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-
2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1257. R.I. factori de risc pentru BCI care sustin diagnosticul de durere coronariana la un pacient
cu DurTor recurental episodica, f.d.u. categorii 1. neinfluentabili 2. influentabili; si urmatorii
factori de risc: a. varsta (>50 ani la femei); b. fumat; C. obezitate, diabet, dislipidemie d.
antecedente familiale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-2;
C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1258. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodicàa: a. cu toate acestea, intotdeauna se va avea in vedere si durerea coronariana; b.
se va efectua eventual si ECG de efort; c. durerea NU are dependenta de efort (agravare la
efort, ameliorare in repaus); d. se va efectua ECG; ce secventa este recomandabila: A. b-c a
d; C. c a-b-d E. d c b a;

1259. R.I. DurTor recurental epi sodica nedependenta de efort, dar agravata la miscarea
toracelui, f.d.u. categorii de manifestari care indica o afectiune respiratorie: 1. simptome
respiratorii; 2. modificari de tip acut/ recent pe Rx pulmonara; si urmatoarele manifestari: a.
condensare b. tuse; c. dispnee d. bombarea arterei pulmonare; e. revarsat pleural; f.
hemoptizie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2, f-1; B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2,
f-1; C. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2; D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1, f-1;

1260. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica fära dependenta de efort: a. agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); b.
probabilitate de afectiune respiratorie c. semne/ simptome respiratorii si/sau modificari de tip
acut/ recent pe Rx pulmonara; d. probabilitate de durere pleuritica sau musculoscheletica; ce
secventa este recomandabila: A. a-dc-b B. b dC a C. c-d-b-a; dca-b; E. d cb a

1261. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica datorata probabil unei afectiuni respiratorii a. bioumoral fara sindrom inflamator sau
leucocitoza b. probabil boala infectioasa; c. febra/ frisoane d. posibil afectiune virala; ce
secventa este recomandabila: A. a-c-b-d; B. b»cd a; C. c ab-d; D. c-b a-d; E. d b a c

1262. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica datorata probabil unei afectjuni respiratorii: a. la nevoie, se efectueaza TC
bronhoscopie, Eco, toracenteza; b. pneumonie, eventual pleurezie, posibil asociate unei alte
afectiuni bronhopulmonare (bronsectazii, abces, tumora etc.); c. bioumoral: sindrom inflamator,
leucocitoza; d. probabil boala infectioasa; e. in general, diferentierea se poate face prin
radiografia pulmonara; f. febral frisoane; ce secventa este recomandabila: A. ad-c-f b-e B. b e
a-c-d-f C. c-+b-fad e D. d-f-b a -e-c;

1263. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica datorata probabil unei afectiuni respiratorii: a. posibil TEP, dar si pleurezie; b. pentru
confirmare: Eco, toracenteza; C. probabilitate de pleurezie; d. de regula, diferentierea se poate
face prin Rx pulmonar; e. fara febra/ frisoane; ce secventa este recomandabila: A. a-c-e+bd B.
b ecd a C. c d-a e-b; D. dc e-b-a E. e a-d cb;

1264. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica datorata probabil unei afectiuni respiratorii: a. fara febral frisoane b. probabilitate de
TEP: c. posibil TEP, dar si pleurezie; d. de regula, diferentierea se poate face prin Rx
pulmonar, e. pentru confirmare: TC, scintigrafie, angiografie pulmonara; ce secventa este
recomandabila: A. a c dbe; B. b d-a c e C. c a-e-b-d D. d-a-b-e-c; E. e dc-b a

1265. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica fara dependenta de efort: a. probabil afectiune musculoscheletica, dar se pastreaza
in minte ideea de TEP b. probabilitate de durere pleuritica sau musculoscheletica; c. agravare
la miscarea toracelui (respiratie, tuse); d. fara semne/ simptome respiratorii si/sau modificari de
tip acut/ recent pe Rx pulmonara; ce secventa este recomandabila: B. b C a-d C. cb da; D. c
d-b a E. d-b Ca

1266. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurenta/
episodica fära dependenta de efort: a. se iau in considerare DAo si cauze digestive superioare;
b. probabilitate de DAo; c. Eco, eventual TC, RMN pentru confirmare d. asimetrie de puls/ TA;
e. fara agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); ce secventa este recomandabila: A. a
cdbe B. b a c-d e; C. c d-a-b-e D. d-a-c-b-e E. e a-d-b c;

1267. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurentäl
episodica fara dependenta de efort: a. daca totusi suspiciunea de DAo este mare b. fara
asimetrie de puls/ TA; c. se iau in considerare DAo si cauze digestive superioare d. se recurge
la Eco, eventual TC, RMN; e. fara agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); ce
secventa este recomandabila: A. a-db e B. b-a e-d-c C. c d-a-b e; D. d a ebc; E. ec-b a d

1268. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica fara dependenta de efort: a. se iau in considerare cauze digestive superioare; b.
fara agravare la miscarea toracelui (respiratie, tuse); c. fara asimetrie de puls/ TA sau alte
elemente care sa indice DAO; d. vor fi luate in considerare DAo si cauze digestive superioare:
ce secventa este recomandabila: A. ac b-d; C. b dC a D. c-bd a E. d a c b

1269. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodicàa suspectata a avea o cauza digestiva superioara: a. agravare la decubit/ aplecare in
fata silsau dupa mese abundente b. probabilitate de BRGE; c. endoscopie, Rx baritat pentru
confirmare; ce secventa este recomandabila B. acb; C. b c-a D. c a-b E. c ba;

1270. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica suspectata a avea o cauza digestiva superioara: a. amilaza, lipaza crescute; b. fara
elemente care sa indice o patologie esofagiana; c. necesare Eco, TC pentru a identificarea
eventualelor leziuni pancreatice si/sau a patologiei biliare asociate; d. probabil pancreatita ce
secventa este recomandabila: A. a-d-c-b; B. ba-d-c C. bd-a c; D. bd c a; E. d b-c a;

1271. F.d.u. constataril concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu DurTor recurental
episodica suspectata a avea o cauza digestiva superioara: a. Eco, eventual TC pentru
confirmare b. fära elemente care sa indice o patologie esofagiana; c. amilaza, lipaza normale;
d. posibil patologie biliara; ce secventa este recomandabila: A. a-b d-c; B. acd-b; C. b C da D.
c a bd E. d-a b c;
1272. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu durere toracica persistenta
(ore-zile): a. probabil nu este de cauza miocardica b. modificari sugestive pentru o pericardita;
c. Eco pentru confirmare (sau infirmare) d. ECG ce secventa este recomandabila: A. abc d; B.
a d-bc; C. c b a-d D. c-b-d a; E. d c b a;

1273. F.d.u. constatari/ concluzii clinice in evaluarea unui pacient cu durere toracica persistent
(ore-zile) a. fara modificari de pericardita; b. se iau in calcul cauze pleuropulmonare,
musculoscheletice, digestive superioare; c. ECG, eventual si Eco; d. durere probabil
necardiaca; e. probabil nu este de cauza miocardica; ce secventa este recomandabila: A. a d
c-b-e; B. b d c e a C. c e ab d; D. d b e c a; E. e-c-a-d-b; Palpitatiile Dr.D.D., Dr.M.M.M.

1274. R.I. palpitati, u.a.s.c.ce. A. reprezinta perceperea consti enta a batailor inimii; B. pot fi
intermitente sau sustinu te, regulate sau neregulate C. potentarea postextrasistolica consta in
cresterea frecventei cardiace (FC) dupa o extrasistola:; D. extrasistolele care nu provoacàa
descarcarea nodului sinoatrial sunt mai ales cele supraventricu lare E. perceptia excesiva a
unui RS este mai frecventa la pacientii cu tulburari psihoemotionale;

1275. Care dintre descrierile de mai jos este cea mai putin susceptibila sa traduca prezenta
palpitatilor pacientul simte: A. ca inima se bate/ zbate; B. izbitura in piept; C. ca nu are aer D.
falfaiala in piept; E. ca inima i se opreste;

1276. Care dintre descrierile de mai jos este cea mai putin susceptibila sa traduca prezenta
palpitatilor pacientul simte A. ca inima pulseaza; B. fluturare in piept; C. inima in gat; D.
constrictie in piept E. ca inima face pauze

1277. R.I. cauzele palpitatiilor, u.a.s.с.с.е.. A. palpitatile pot fi cauzate de practic orice aritmie
cardiaca si de diverse alte afectiuni cardiace, dar si necardiace B. palpitatile dependente de
pozitie pot fi consecinta unei leziuni organice cardiace (de exemplu, stenoza mitrala); C.
cresterea catecolaminelor poate determina palpitati inducand bloc atrioventricular D. dupa
tahicardia sinusala, aritmile care provoaca cel mai frecvent palpitatii sunt atriala si tahicardia
ventriculara fibrilatia E. pacientii cu tulburari psihiatrice au o probabilitate mai mare de a
declara ca palpitatile sunt insotite de simptome auxiliare

1278. R.I. cauzele palpitatilor u.a.s.c.c.e. A. o cauza frecventa de palpitati este lipsa competitiei
din partea altor stimuli senzoriali B. cauzele palpitatilor pot clasificate drept cardiace si
necardiace; C. cresterea catecolaminelor poate determina palpitatii inducand tahicardie
sinusala D. cardiopatile care nu dilata VS determina palpitatii probabil prin aritmiile asociate E.
la majoritatea persoanelor dir populatia generala, palpitatile au o cauza cardiaca organica

1279. R.I. cauzele palpitatilor, u.a.s.c.c.e. A. palpitatiile pot fi cauzate de modificarea ritmului
ori a frec ventei cardiace; B. leziunile organice adiacente inimii (de exemplu, o formatiune
tumorala mediastinala) deter mina, in mod caracteristic, palpi tati dependente de efort C.
majoritatea aritmilor sunt resimtite ca palpitati; D. palpitatile sunt adesea mani festari ale unor
afectiuni psihiatrice E. instalarea si terminarea treptata sugereaza mai degraba tahi cardie
ventriculara

1280. R.I. cauzele palpitatilor u.a.s.с.се. A. palpitatile pot fi cauzate de cresterea forte
contractiilor cardiace B. cresterea catecolaminelo poate provoca palpitatii fie generand aritmi,
fie crescand frecventa cardiaca si contracti litatea miocardului C. anumite substante pot
provoca palpitatii generand aritmii si/sau crescand forta si/sau frecventa contractiei cardiace
D. dintre afectiunile psihiatrice, palpitatile se asociaza mai ales cu schizofrenia si tulburarea
compulsiva; E. instalarea brusca si terminarea dupa cateva minute poate reflecta o tahiaritmie
ventriculara sau supraventriculara sustinuta;

1281. R.I. cauzele palpitatilor, u.a.s.c.c.e palpitatile pot fi cauzate de practic orice aritmie
cardiaca si de diverse alte afectiuni cardiace si necardiace; B. CMH, prolapsul de valva mitrala
(PVM) si mixomul atrial determina palpitatii probabil prin aritmiile asociate C. cresterea
catecolaminelor poate determina o stare cardio vasculara hiperdinamica; D. palpitatile pot fi
provocate de aritmii supraventriculare sau ventriculare E. pacienti cu tulburari psihiatrice au o
probabilitate mai mica dea declara ca palpitatile dureaza mai mult de 15 minute;

1282. R.I. substratul palpitatilor, f.d.u. cauze/ circumstante 1. ventricul stang mult marit; 2.
individul sta in pat, chinuindu se sa adoarma; 3. cresterea nivelului de catecolamine si u.
explicatii pentru palpitatii: a, lipsa competitiei din partea altor stimuli senzoriali; b. miscarile
ample ale peretelui ventricular c. cresterea frecventei extrasistolelor care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1283. R.I. substratul palpitatilor, f.d.u. cauze: 1. modificarea frecvente cardiace 2. cresterea
nivelului de catecolamine; 3. cresterea fortei contractilor cardiace si u. explicatii pentru
palpitati: a. tahicardia sinusala; b. batai cardiace prea rapide sau prea lente c. bataie cardiaca
puternica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1284. R.I. substratul palpitatiilor, f.d.u. cauze: 1. modificarea ritmului cardiac; 2. cresterea
nivelului de catecolamine 3. ventricul stang mult marit; si u. explicatii pentru palpitati: a.
cresterea fortei contractilor cardiace b. constientizarea batailor inimii prin contactul cu peretele
toracic; c. batai neregulate care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1285. R.I. substratul psihic al palpitatilor la majoritatea persoa nelor care le acuza, f.d.u.
inceputuri de propozitie: 1. palpitatile reprezinta fie..., fie.... 2. nu exista semne sugestive
pentru... sau pentru..., si urmatoarele sintagme care le completeaza a. tahicardie sinusala b.
perceptie excesiva a unor batai cardiace normale; c. stari patologice care determina eliberarea
de catecolamine; d. aritmii majore; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-
2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1

1286. Cauze necardiace ale palpi tatiilor s.u.ee. A. cauze psihoemotionale/ psihi atrice B.
situatii care cresc nivelul sau activitatea catecolaminelor C. situatii care, determinand
hipertensiune, induc tahicardie D. substante care pot determina aritmii E. contractii spontane
ale mus chilor scheletici ai peretelui toracic;

1287. U.f.d.f.d. cauzele cardiace ale palpitatilor s.c.f.c.e. A. Afectiunile care determinã dilatarea
marcata a VS; B. cum ar fi StAo; C. pot determina constientizarea (uneori dependenta de
pozitjie) a batailor cardiace D. prin contactul cu peretele; E. toracic din cauza miscarilor reduse
ale peretelui ventricular

1288. R.I. cauzele necardiace ale palpitatilor, f.d.u. categorii 1. situatii care cresc nivelul
catecolaminelor 2. situatii care, determinand hipotensiune, induc tahicardie; 3. false palpitatii;
si urmatoarele stari/ circumstante: a. contractii spontane ale muschilor scheletici ai peretelui
toracic b. febra c. suprasolicitare fizica (efort) sau psihica (stres); care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1289. R.I. cauzele necardiace ale palpitatilor, f.d.u. categorii: 1. situati care cresc nivelul
catecolaminelor 2. situatii care cresc activitatea catecolaminelor 3. situatii care, determinand
hipotensiune, induc tahicardie; si urmatoarele staril circumstante: a. feocromocitom; b.
hipoglicemie; c. tireotoxicoza; d. mastocitoza sistemica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
1, c-2, d-3; B. a-1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-2, b-1, c-3, d-1; E. a-3, b-2, c-1, d-1;

1290. R.I. substantele care pot determina mecanisme fiziopatologice: 1. actiune pe receptorii
nicotinici; 2. antagonizarea receptorilor aritmii, f.d.u adenozinici; 3. hiperactivitate
simpatoadrenergica; si urmatoarele substante: a. cafea, ceai, aminofilina; b. tutun; c. tiroxina,
adrenalina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1291. R.l. substantele care pot determina aritmi, mecanisme fiziopatologice: 1. efect
anticolinergic 2. efecte multiple, incluzand urn f.d.u efect direct asupra conducerii cardiace 3.
hiperactivitate simpatoadrenergica; si urmatoarele substante: a. cocaina, efedrina, amfetamine;
b. alcool c. atropina; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1,
c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1292. Factori care pot juca un rol in efectul aritmogen al alcoolului sunt urmatorii, c.e A.
posibila prezenta a unei cardio miopatii subclinice producand tulburari de conducere; B. excesul
de potasiu si/sau magneziu; C. starea hiperadrenergica care insoteste sevrajul de alcool; D.
neuropatia vegetativa; E. un efect direct al alcoolului asupra conducerii cardiace;

1293. R.I. palpitatii, f.d.u. descrieri: 1. intermitente; 2. sustinute regulate 3. sustinute


neregulate; si urmatoarele aritmi a. tahicardii supraventriculare sau ventriculare b. extrasistole
atriale sau ventriculare c. fibrilatie atriala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1,
b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1294. Uf.df.d. palpitatii s.cf.се.| A. in cazul palpitatilor asociate cu aritmii, este adesea util ca; B.
pacientul sa incerce sa reproduca ritmul palpitatilor batand in masa; C. (manevra care poate
ajuta medicul sa determine caracterul oricarei aritmii cardiace); D. sa invete sa-si ia pulsul in
afara accesului de palpitatii; E. astfel incat sa poata relata mai corect FC aproximativa si daca
ritmul era regulat.

1295. C.d.u. aspecte este cel mai putin relevant in descrierea de catre pacient a palpitatilor: A.
felul in care incep; B. alimentele care le influenteaza; C. durata D. simptomele asociate; E.
circumstantele in care se produc;

1296. F.d.u. evenimente care explica palpitatile induse de extrasistole: a. extrasistola este
urmata de o pauza compensatorie b. creste umplerea VS C. extrasistola nu provoaca
descarcarea nodului sinoatrial d. creste volumul si contractilitatea VS; e. prima bataie dupa
pauza este neobisnuit de puternica; care este lantul cauzal corect: A. ab-d c e B. a d-be c; C.
b-a-c e-d D. ca-b-d e; E. d-c a e-b;

1297. R.l. diagnosticul diferential (orientativ) al palpitatilor in functie de modul in care pacientul
le descrie, f.d.u. descrieri 1. ritmul batailor cardiace este regulat, iar frecventa este normala 2.
ritmul batailor cardiace este regulat, iar frecventa este rapida 3. ritmul batailor cardiace este
neregulat, pacientul percepand cate o bataie sarita, cate o singura bataie puternica sau d
senzatie de ,fluturare" 4. ritmul batailor cardiace este neregulat, pacientul percepand sarje (mai
lungi sau mai scurte) de batai rapide si neregulate si urmatoarele diagnostice a. extrasistole
atriale sau ventriculare b. fibrilatie atriala c. perceptie excesiva a unui RS; d. tahiaritmii
ventriculare sau supraventriculare sustinute sau nesustinute; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-4, c-3, d-2; B. a-3, b-1, c-4, d-2; C. a-3, b-2, c-1, d-4; D. a-3, b-4, c-1, d-2; E. a-4, b-3, c-
1, d-2;

1298. F.d.u. simptome care pot insoti palpitatiile semnaland o boala cardiaca organica 1.
sincopa, ameteala, dispnee 2. angina pectorala sau dispnee 3. dispnee secundara presiunii
crescute din atriul stang si din capilarele pulmonare si urmatoarele trasaturi: a. se asociaza cu
tahiaritmiile sustinute mai ales la pacienti cu BCI b. indica deteriorare hemodinamica,
crescand probabilitatea unei cauze cardiace a palpitatilor; c. se asociaza cu palpitatiile mai
ales la pacienti cu disfunctie ventriculara (sistolica sau diastolica), secundara unei valvulopatii
sau unei cardiomiopatii a inimii stangi; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1299. U.f.d.f.d. cauzele cardiace ale aritmilor s.c.f.c.e. A. La pacientii cu disfunctie ven triculara
(sistolica sau diastolica), cardiomiopatie; B. hipertrofica, stenoza aortica; C. sau stenoza
mitrala, cu sau fara BCI, palpitatile D. pot fi insotite de dispnee; E. secundara compliantei
reduse a VS

1300. R.I. abordarea pacientului cu palpitatii, ua.s.с.с.е. A. primul scop in evaluarea paci entilor
cu palpitatii este identifi carea aritmiilor cu prognostic grav (inclusiv, amenintatoare de viata); B,
boli cardiace aritmogene asociate cu un risc crescut sunt BCI (in primul rand), valvulo patiile,
cardiomiopatiile etc., C. in mod caracteristic, la pacientii cu BCI tahiaritmiile sustinute pot fi
insotite de angina pectorala sau dispnee; D. riscul cel mai mare de aritmii ventriculare drept
cauza a palpi tatilor il au pacientii cu valvulo pati; E. in functie de frecventa episoa delor de
palpitatii monitorizarea ECG se poate face continuu sau intermitent (in timpul simptomelor);

1301. R.l. abordarea pacientului cu palpitati, u.a.s.c.c.e. A. riscul este mare la pacientii cu
leziuni cardiace organice (mai ales daca se asociaza cu IC); B. probabilitatea unei cauze car
diace este mai mare daca se asociaza simptome indicand deteriorare hemodinamica: sin copa,
ameteala, dispnee C. examenul clinic si ECG vor fi focalizate asupra stratificarii pacientilor in
functie de riscul de avea diverse afectiuni cardiace aritmogene; D. cei mai multi pacienti cu
palpitatii au boala cardiaca organica E. examenul fizic este util in a stabili daca palpitatiile au ca
substrat o aritmie si daca aceasta produce consecinte hemodinamice

1302. C.d.u. elemente de examen fizic este cel mai putin util in a stabili daca o aritmie este
cauza palpitatilor si daca aceasta produce consecinte hemo dinamice A. TA; B. pulsul; C.
evaluarea presiunii venoase jugulare si a pulsului venos jugular; D. auscultatie toracelui si a
inimii; E. examenul abdomenului

1303. F.d.u. investigatii utile la un pacient cu palpitatii 1. ECG de repaus; 2. ECG de efort; 3.
monitorizarea ECG continua (Holter); 4. tehnologii care permit inregistrarea ECG in momentul
simptomelor, si urmatoarele indicatii: a. daca se stie ca efortul induce aritmial palpitatile; b.
pentru documentarea aritmiei; c. daca palpitatile sunt zilnice; d. daca palpitatiile nu sunt zilnice;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-4; B. a-1, b-3, c-2, d-4; C. a-2, b-1, c-3, d-4; D.
a-3, b-4, c-2, d-1; E. a-4, b-3, c-1, d-2;

1304. U.f.d.f.d. investigarea unui pacient cu palpitatii s.c.f.c.e. A. In functie de frecventa episoa
delor de palpitatii; B. se poate recurge fie la monitorizarea ECG continua (Holter); C. fie la
tehnologii care permit inregistrarea ECG in afara epi soadelor simptomatice; D. prin pastrarea
inregistrarii dintr un anumit interval de timp cand pacientul apasa pe un; E. buton sau prin
transmiterea telefonica a inregistrarii cand se produc simptomele.

1409. R.l. clasificarea cauzelor de durere abdominala (DurAbd. f.du. categorii: 1. durere cu originea in
abdomen; 2. durere de cauza metabolica/ endocrina: 3. durere de cauza neurologica: si urmatoarele stari
patologice: a. diabet; b. inflamatia peritoneului parietal C. Cauza care sunt asocierile corecte: A. a-1, b
2, c-3; B a-1, b-3, c-2; a-2,b-1. c-3: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1410. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere cu originea in abdomen; 2. durere de
cauza metabolica. 3. durere de cauza neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. inflamalia unui
viscer: b. radiculita de la un proces infectios sau de la o artrita interapofizara de vecinatate; uremie, C.
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1411. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u.categorii. 1. durere cu originea in abdomen: 2. durere de
cauza metabolica: 3. durere de cauza neurologica; si urmatoarele stari patologice: a. distensia unui viscer
cavitar prin obstrucie mecanica; b. hiperlipemie; c. compresia maduvei spinarii. care sunt asocierile
corecte:a-1. b-2, c-3 a-1, b-3, c 2 D. a-2, b 3, c 1 E. a-3, b-2, c-1;

1412. R.I.clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere cu originea in abdomen 2. durere de
cauza metabolica/ endocrina: 3. durere de cauza neurologica: si urmatoarele stari patologice: a. distensia
capsulei unui viscer plin prin inflamatie, congestie, hemoragie b. hiperparatiroidism c. compresia unei
radacini nervoase care sunt asocierile corecte: AL a-1, b 2,c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1, c-3; D. a-3, b-1. c-
2; E. a-3, b-2, c-1;

1413. R.l. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii 1. durere cu originea in abdomen; 2. durere de
cauza metabolica/ endocrina 3. durere cu substrat psihic: si urmatoarele stari patologice: a. insuficienta
corticosuprarenaliana acuta b. tulburari functionale, afectiuni psihosomatice; c. tulburari vasculare
(ischemie, hemoragie) afectand un viscer; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 3, c-2; B. a-2, b-1, c-3 a
2, b-3, c-1 a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1414. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere cu originea in abdomen; 2. durere de
cauza metabolica; 3. durere cu substrat psihic; si urmatoarele stari patologice: a. tulburari psihiatrice; b.
afectarea peretelui abdominal c. febra mediteraneana familiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2: E. a-3; b-2; c-1

1415. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza metabolica; 3. durere de cauza toxica; si urmatoarele stari
patologice a. porfirie; b. saturnism; c. afectiune cardiaca; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1416. R.l. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: a. porfnei 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza metabolica; 3. durere de cauza toxica; si urmatoarele stari
patologice: a. deficienta inhibitorului C'1- esterazei (edem angioneurotic); b. muscatura/ intepatura de
insectal animal (paianjen vaduva neagra, serpi); C. afectiune pleuro-pulmonara, care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1417. R.l. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza neurologica; 3. mecanisme incerte si urmatoarele stari patologice
a. sevraj de la narcotice b. afectiune esofagiana; c. herpes zoster; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1418. R.I. clasificarea cauzelor de DurAbd, f.d.u. categorii: 1. durere iradiata de la o sursa
extraabdominala; 2. durere de cauza neurologica; 3. mecanisme incerte si urmatoarele stari patologice
a. insolatie; b. afectiune genitala; c. tabes dorsal; E. a-3, b-1, c-2

1419. F.d.u. mecanisme ale DurAbd 1. inflamatia; 2. distensia; si urmatoarele structuri care pot fi
afectate. a. unui viscer cavitar prin obstructie mecanica: b. peritoneului parietal. c. unui viscer; d. capsulei
unui viscer plin prin inflamatie, congestie, hemoragie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-
2; B.a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1. d-2; E. a-2, b-1, c-2, d-1;

1420. F.d.u. mecanisme ale DurAbd: 1. tulburari vasculare; 2. afectarea peretelui abdominal; si
urmatoarele stari patologice: a. embolism sau tromboza: b. traumatism muscular. c. torsionarea
mezenterului d. ruptura vasculara care sunt asocierile corecte: ALL a-1. b-2, c-1, d-2 B a-1, b-2, c-2, d-
1 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D. a-2, b-1. c-2, d-1 E.a-2, b-2, c-1, d-1

1421. F.d.u. mecanisme ale DurAbd 1. tulburari vasculare; 2. afectarea peretelui abdominal; si
urmatoarele stari patologice: a. ocluzie prin presiune sau prin torsiune b. drepanocitoza: c. infectie
musculara; d. tractiunea mezenterului. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1, d-
22 C. a-2, b-1, c-1, d-2 D.a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b 2, c-1, d-1

1422. F.d.u. cauze ale DurAbd prin inflamatia peritoneului parietal 1. contaminare bacteriana 2. iritatie
chimica; si urmatoarele stari patologice a. pancreatita; b. apendice (sau alt viscer) perfora c, boala
inflamatoare pelviana; d. ulcer perforat; e. durere la mijlocul ciclului de ovulatiei care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b 2, c-2, d-2, e-1; B. a-2, b-1, c-1, d 2, e-2 C. a 2, b-1, c 2, d-2, e-1; D. a 2, b-2,c-1, d-2, e-
1; E. a 2, b 2, c 2, d-1, e-1;

1423. F.d.u. cauze inflamatoare ale DurAbd 1. contaminarea bacteriana a peritoneului parietal 2. iritatia
chimica a peritoneului parietal 3. inflamatia unui viscer. si urmatoarele stari patologice: a. apendice
perforat sau alt viscer perforat; b. febra tifoida; C. pancreatita: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1

1424. F.d.u.cauze inflamatoare ale DurAbd: 1. contaminarea bacteriana a peritoneului parietal 2. iritatia
chimica a peritoneului parieta 3. inflamatia unui viscer; si urmatoarele stari patologice: a. durere la
mijlocul ciclului, b. tiflita c. boala inflamatoare pelviana; care sunt asocierile corecte: a-1, b-3, c-2 B. a
2. b-1, C-3; C. a-22, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1425. F.d.u.Cauze inflamatoare ale DurAbd 1. iritatia chimica a peritoneului parietal 2. inflamatia unui
viscer. si urmatoarele stari patologice: a. durere de ovulatie; b. boala inflamatoare colonica: c. apendicita
d. ulcer perforat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-2; B. a 1, b-2, c-1, d-2 a-1,b-2, c-2, d-
1 D. a-2, b-1. c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;
1426. R.I. DurAbd prin distensie, f.d.u. categorii 1. obstructie mecanica a unui viscer cavitar; 2. distensia
capsulei unui viscer parenchimatos prin inflamatie 3. distensia capsulei unui viscer parenchimatos prin
congestie; si urmatoarele stari patologice: a. hepatita acuta. b. obstructial ocluzia intestinului subtire sau
gros c. tromboza acuta de vena renala (in cadrul sindromului nefrotic) care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1,b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

1427. R.I. DurAbd prin distensie, f.d.u.categorii: 1. obstructie mecanica a unui viscer cavitar; 2. distensia
capsulei unui viscer parenchimatos prin inflamatie 3. distensia capsulei unui viscer parenchimatos prin
hemoragie; si urmatoarele stari patologice: a. hemoragie intrahepatica; b. obstructia arborelui biliar, c.
glomerulonefrita acuta; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1. c-2; a-3, b-
2, c-1

1428. R DurAbd prin distensief.d.u. categorii: 1. obstructie mecanica a unui viscer cavitar, 2. distensia
capsulei unui viscer parenchimatos prin congestie; 3. distensia capsujei unui viscer parenchimatos prin
hemoragie; si urmatoarele stari patologice: a. obstructia ureterului. b. staza hepatica acuta c. hemoragie
intrarenala; Care sunt asocierile corecte: AL a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2 C. a-2, b-3,c-1 D. a-3, b-1, c-
22 E. a-3, b-2, c-1

1429. RI. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala. f.d.u. categorii 1. cardiaca 2. pleuro-
pulmonara; 3. esofagiana si urmatoarele stari patologice: a. embolie pulmonara; b. spasm esofagian c.
infarct miocardic acut; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E.a-3, b-
2, c-1

1430. R.I. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala f.d.u. categorii 1. cardiaca 2. pleuro-
pulmonara: 3. esofagiana; si urmatoarele stari patologice: a. pneumonie, b. ruptura esofagiana; c.
miocardita, endocardita: care sunt asocierile corecte: A. a-1,b-2, c-3; B. a 2. b-1, c-3; Ce a-2, b 3, c-1; D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1431. R.I. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala fd.u.categorii: 1. cardiaca 2. pleuro-
pulmonara 3. esofagiana si urmatoarele stari patologice: a. inflamatie esofagiana (esofagita); b.
pneumotorace: C. pericardita: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;C. a 2, b-3, c-
1 a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1432. R.I. cauzele DurAbd iradiate de la o sursa extraabdominala f.d.u. categorii: 1. cardiaca 2. pleuro-
pulrmonara: genitala: 3. si urmatoarele stari patologice: a. pleurita, pleurezie, empiem; b. IC congestiva si
diversele ei cauzei c. torsionarea funiculului spermatic care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-33 B. a-
1,b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1433. R.I.durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal Cae. u.a.S A. este constanta B. este
transmisa prin nervii somatici care nerveaza peri- toneul parietal, C. se amelioreaza la schimbarea pozitiei
D. este ameliorata de palpare; E, se instaleaza progresiv atunci cand este provocata de un agent iritant
chimic; F. are o intensitate care depinde de viteza cu care materialul iritant este aplicat peritoneului;

1434. R., durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal, u.a.S.C.Cze. A. este ascutita si se
accentueaza periodic; este localizata la distanta de regiunea inflamata; C, este ameliorata de miscare; D.
se instaleaza lent atunci cand este provocata de un agent activ enzimatic; este de ia inceput de mare
intensitate atunci cand este provocata de urina;
1435. R.I. durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal. U.a.S.c.gae. A. are o irtensitate care
depinde de tipul si de cantitatea de material la care este expus peritoneul intr-un anumit interval de timp
B se amelioreaza la presiune/ apasare C. este ameliorata de tuse: este mai putin intensa cand este
provocata de secretia pan- creatica decat de bila; E. este de la inceput de mare intensitate atunci cand
este provocata de sange;

1436. R.. durerea determinata de inflamatia peritoneului parietal. u.a.s.c.C.e. A. este perceputa la
distanta de zona bolnava; B. este accentuata de modificarea tensiunii peritoneului C. este ameliorata de
stranut, D. este mai putin intensa (cel putin initial) cand este produsa prin perforarea stomacului decat
prin perforarea colonului; E. este chinuitoare atunci cand 1 este produsa de ruptura vezicii p

1437. U.fd. d. tabloul clinic al ale s.c.f cale. nflamatiei peritone A. Ulcerul peptic perforat; B. poate avea
tablouri clinice complet diferite, in functie; C. de rapiditatea cu care D. sucul gastric acid patrunde; E. in
duoden

1438. U.f.d.f.d. tabloul clinic al inflamatiei peritoneale s.cf.c.e. A. Eliberarea brusca in cavitatea
peritoneala; B. a unei cantitati mici de secretie gastrica infestata bacterian. provoaca mai putina durere,
D. decat aceeasi cantitate de materii fecale; neutre, chiar daca sterile.

1439. R. mecanismele durerii peritoneale, fiind dat urmatorii agenti declansatori: 1. secresie gastrica. 2.
materii fecale. 3. bila si urmatoarele caracteristici: a. initial, provoaca putina durere; b. la eliberarea
brusca in cavitatea peritoneala, provoaca de la inceput durere intensa; c continutul este steril si fara
enzime putemice: care sunt asocierile corecte: C. a-2, b-1, c-3

1440.R.I. mecanismele durerii peritoneale, fiind dati urmatorii agenti declansatori: 1. materii fecale 2.
secresia pancreatica; 3. sangele si urmatoarele caracteristici a. continutul este adesea atat de bland incat
ramane nedetectat in cazul in care contactul cu peritoneul nu a fost brusc si masiv. b. ar el au activitate
enzimatica marcata c. continutut este neutru, chiar daca puternic contaminat care sunt asocierile
corecte: A, a 1, b-2, c-3 B. a 1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a 2. b-3, c-1 E a-3, b-2, c-1:

1441. RL mecanismele dureri peritoneale, find day urmatori si urmatoarele caracteristici a. este adesea
atat de blanda incat ramane nedetectata in cazul in care contactul cu peritoneul nu a fost brusc b. este
sterila, dar acida; c declanseaza de la inceput durere si inflamatie intense; care sunt asocierile corecte:
A a-1. b-2, c-3. B. a-1, b-3, c-2. C. a 2. b-1.c-3. D. a-2.b-3, c-1; E. a-3, b-1,c-2

1442. RL mecanismele durerii peritoneale, fd.u. variante de 1. declanseaza de la inceput inflamatie si


durere intense prin iritatie chimica. 2 este adesea atat de blanda incat ramane nedetectata in cazul in
care contactul cu peritoneul nu a fost brusc si 3. initial provoaca putina durere. dar ulterior durerea
creste ca urmare a inflamatiei declansate e multiplicarea urmatori ageny declansatori b. secresia gastrica;
c. materiile fecale; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3. B. a-1. b-3. c-2; a-2,b-1.c-3; a-2, b-3, c-
1. E. a-3. b-1, c-2;

1443. R.L mecanismele durerii peritoneale, fd.u. variante de 1. declanseaza de la inceput inflamatie si
durere intense prin mecanism biologic biochimic. 2. este adesea atat de blanda incat ramane nedetectava
in cazul in care contactul cu peritoneul nu a fost brusc si masiv (caz in care se poate produce si
deteriorare hemodinamica); 3. este puyn iritanta; si urmatorii agenti declansatori: b. secretia pancreatica:
c. sangele; care sunt asocierile corecte: B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 la-3, b-1, c-2 a-3. b-2, c-1

1444. F.d.u. evenimente fiziopato- logice r.I. etiologia peritonitei: a. contaminare bacteriana a
peritoneulu b. boala inflamatoare pelviana; c, intensitatea durerii creste; d. initial durerea este de
intensitate redusa: e, multiplicarea bacteriilor f. elaborarea unor substante care este inlantuirea
temporala/ cauzala corecta B. b-a-d-e-f-c

1445. R.I. diferenta dintre durerea din peritonita si cea din colica, f.d.u.categorii de pacienti: 1. durerea
determinata de inflamatia peritoneului; 2. durerea determinata de colica unui organ abdomina! si
urmatoarele caracteristici: a. pacientul sta linistit in pat. prefera sa evite miscarea b. in mod caracteristic,
durerea este insotita de contractura musculaturii abdominale: c. durerea este acuta, de mare intensitate,
cu accentuari periodice; d. durerea este constanta, surda de intensitate moderata; e. pacientul se
zvarcoleste neincetat, negasindu-si locul de durere; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-
2; B. a-1, b 2, c 1, d-2, e-1; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; D. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2 E. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;

1446. R.I. contractura musculaturii abdominale care insoteste infla- matia peritoneala, u.a.s.c.cue. A.
reprezinta spasmul tonic reflex al musculaturii abdominale; B, intensitatea ei nu depinde de localizarea
procesului infiamator. C. intensitatea depinde integritatea sistemului imunitar D. in mod caracteristic,
este foarte intensa in cazul unui ulcer perforat in bursa omentala: E, poate fi minima sau absenta atunci
cand intervine efectul protector al viscerelor de deasupra

1447. RI. contractura musculaturi abdominale care insoteste infla- matia peritoneala, u.a.s.c.gae. A. este
un semn caracteristic de iritatie peritoneala B. este localizata in partea opusa a teritoriului afectat, C.
intensitatea ei depinde de viteza cu care se dezvolta procesul inflamator peritoneal; D, in mod
caracteristic, este foarte intensa in cazul unui apendice retrocecal perforat; E este adesea mult
accentuata in cazul unui proces care se dezvolta lent; F. este excesiva la pacientii obnubilati

1448. Categorii de pacienti la care contractura musculaturii abdo- minale care insoteste de obicei
inflamatia peritoneala poate fi minima sau nedecelabila s.u.cae. A. grav bolnavi. B. tarati C. tineri: D.
obnubilati E. psihotici

1449. U f.d.f.d. semnele infla- matiei peritones.cf.gue. ale O urgenta abdominala; B. catastrofala, cum ar
fi o colica biliara, poate fi insotita de: C. durere si/sau de spasm muscular minime sau D. nedetectabile
pacienti obnubilati, grav bolnavi; E tarati, varstnici sau la pacientii

1450. R durerea determinata de obstructia unui viscer cavitar abdominal, u.a.s.c.cue. A, este descrisa
clasic ca fiind intermitenta sau colicativa: B. poate sa nu aiba caracter de colica crampa, ceea ce poate
induce in eroare; C. este determinata de distensia segmentului din aval de zona de obstructie D. poate fi
constanta, cu doar rare exacerbari E este mai bine localizata decat durerea produsa de inflamatia
peritoneului parietal

1451. R.I. durerea determinata de ocluzia ntestinului subtireu.a.S.C.C.e.: A este de obicei subombilicala.
B. este precis iocalizata C, de obicei, are caracter inflama- tori D, in timp, natura ei colicativa se
accentueaza; E. se poate extinde in regiunea lombara inferioara daca strangu larea se adauga la ocluzie
(sau o provoaca);

1452. R.I. natura durerii in ocluzia intestinului subtire, f.d.u. stari patologice: 1. ocluzia intestinului
subtire: 2. strangularea suprapusa ocluziei de intestin subtire; si urmatoarele caracteristici a. durerea se
poate extinde la regiunea lombara inferioara b. durerea este provocata de distensia acuta a unui organ
cavitar c. durerea este colicativa si localizata mai ales peri- sau supraombilicali d. la producerea durerii
participa tractiunea exercitata asupra radacinii mezenterului. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-
1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1: C. a-2, b-1, c 1, d-2; D. a 2, b 1, c 2, d-1: E. a 2, b 2, c-1, d-1;

1453. F.d.u. evenimente care explica natura durerii in ocluzia intestinala a. estomparea naturii colicative a
dureri b. dilatarea progresiva a intestinului; c. durere colicativa; d. reducere tonusului muscular intestinal
e. destinderea acuta a intestinului f. ocluzie intestinala: care este inlantuirea temporala/ cauzala corecta:
E. f-e-c-b-d-a

1454. R. durerea colicativa provocata de obstructia colonica, A. este de intensitate mai mare decat cea
produsa de ocluzia intestinului subtire; B. are printre cauze neoplasmul colonic C. se asociaza cu distensia
uneori impresionanta, a colonului proximal de obstructie: D este de obicei localizata in epigastru. E.
frecvent iradiaza lombar

1455. R caracterele diferentia toare ale durerii bilio-pancreatice, f.d.U. constatari: 1. distensia brusca a
arborelui biliar produce o durere mai degraba constanta decat colicativa 2. exista o variatie considerabila
in caracterele durerii determinate de obstructia tractului biliar (atat a canalului cistic, cat si a caii biliare
Comune 3. durerea determinata de distensia ductelor pancreatice este similara cu cea provocata de
distensia ductului biliar Comun si urmatoarele consecinte: a. diferentierea intre durerea produsa de
distensia acuta a colecistului si cea determinata de distensia ductului biliar comun este dificila sau chiar
imposibila b. durerea pancreatica este dificil de deosebit de cea biliara: c. termenul de colica biliara este
derutant care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; a-1, b-3, C-2 a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a-3. b-
2, c-1

1456. RJ. caracteristicile diferen- tiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica, f.d 1. distensia ductelor pancreatice; 2. distensia ductului biliar comun; 3. distensia brusca a
arborelui biliar, si urmatoarele trasaturi ale durerii: a. adesea localizata in epigastru si iradiind spre
portiunea superioara a regiunii lombare; b. foarte frecvent, accentuata in decubit dorsal; c. mai degraba
constanta decat colicativa care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c 2 a-2, b-1, c-3 a-3, b-
1. c-2; E. a-3, b-2, c-1

1457. R.I. caracteristicile diferen- tiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica, f.d.: 1. distensia acuta a colecistului. 2. distensia ductului biliar comun; 3. distensia ductelor
pancreatice; si urmatoarele trasaturi ale durerii: a. de obicei, este resimtita in cadranul superior drept cu
iradiere spre regiunea posterioara dreapta a toracelui sau spre varful scapulei drepte; b. durere similara
cu cea provocata de distensia ductului biliar comun: c. este dificil (daca nu imposibil) sa o diferentiem, pe
criterii clinice, de durerea produsa de distensia acuta a colecistului; re sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3,
c-2

1458. R.I. caracteristicile diferentiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica, f.d. 1. distensia acuta a colecistului; 2. obstructia tractului biliar (atat a canalului cistic, cat si
a caii biliare comune); 3. distensia treptata a arborelui biliar. si urmatoareie trasaturi ale durerii: a. desi
considerata tipica. iradierea subscapulana este adesea absenta b. absenta sau redusa la un usor
disconfort in epigastru sau in cadranul superior drept c. caracter foarte variabil: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1. b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3; D. a 2. b-3, c-1E. a-3, b-1, c-2;
1459. R.I. caracteristicile diferen- tiatoare ale durerii produse de diversele stari patologice din sfera bilio-
pancreatica. f.d 1. distensia ductului biliar comun 2. distensia ductelor pancreatice 3. carcinomul de cap
de pancreas; si urmatoarele trasaturi ale durerii a. absenta sau redusa la un usor disconfort in epigastru
sau in cadranul superior drept b. foarte frecvent, ameliorata in pozitie ridicata c. desi considerata
caracteristica, iradierea lombara este adesea absenta; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a
1, b-3, c-2. C. a-2, b 3, c-1 D. a-3,b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1

1460. R.H. caracterele diferentiate ale dureril provocate de obstructia acuta a diferitelor portiuni ale
ureterului, f.d 1. portiunea intravezicala: 2. jonctiunea pieloureterala; 3. restul ureterului, urmatoarele
trasaturi ale durerii. a. durere severa suprapubiana si in flanc, care iradiaza spre organele genitale (penis,
scrot. labii) sau portiunea supero- mediala a coapsei; b. durere in unghiul Costovertebral; c. durere in
flanc, extinsa adesea in hemiabdomenul de aceeasi parte care sunt asocierile corecte: A, a-1, b-2. C-3 B. a
1, b-3, c-2: C. a-2, b-1, c-3 D. a-3,b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1:

1461. R. obstructia evacuarii vezicii urinare cu distensia vezicii urinare, u-a.S.C.C.e. A. determina durere
suprapubiana surda, de obicei de intensitate joasa B. pacientul obnubilat poate sa nu acuze in mod
specific durere; C. este o situatie intalnita mai ales la femeile tinere cu cistita acuta: D. o complicalie
obisnuita este infectia urinara, adesea inalta E. adesea produce stare septica si febra, inducand o stare de
hiperalerta la pacientul varstnici

1462. U.f.d.f.d. obstructia evacuarii vezicii urinare s.c.f.c.e. A. La pacientul cu obstructia evacuarii vezicii
urinare; B. si stare de constienta alterata; c. prin obnubilare febrila ori. D. patologie neurologica sau
psihiatrica E durerea vezicala este simptomul care atrage atentia.

1463. F.d.u. evenimente legate de obstructia evacuarii vezicii urinare la pacientul varstnic: a. la pacientul
varstnic, poate duce la alterarea starii de constienta b. febra inalta c. infectie urinara, adesea inalta, cu
stare septica; d. unica manifestare poate fi agitatia e. perceptia durerii este perturbata care este lantul
cauzal corect: C. c-b-a-e-d

1464, R ocluzia arterei mezenterice superioare si la durerea determinata de aceasta u.a.S.C.C.e. A. poate
fi produsa de embolie sau de tromboza: B. initial durerea poate fi, in egala masura, severa sau usoara; C.
daca durerea este severa, pacientul se va prezenta rapid la medic D. caracterul colicativ al durerii exclude
o cauza vasculara; E. dupa cateva zile se instaleaza semnele de inflamatie peritoneala sau se produce
colapsul vascular,

1465. R.I. ocluzia arterei mezen- i terice superioare si la durerea determinata de aceasta, a A. produce
initial DurAbd difuza; e B. adesea durerea este usoara, mai ales initial, motiv pentru care u pacientul nu se
prezinta imediat la medic s C. durerea poate fi aparent ne- semnificativa, mai degraba dis- te confort
decat durere D. initial, durerea este provocata de inflamatia peritoneului: e E. durerea poate dura 2-3 zile
pana cand apar complicatiile ia

1466. U..d.f.d. cauzele vasculare ale DurAbd s.c.f.cee. ia A. La un pacient, mai adesea; B. varstnic cu
factori de risc pentru boala vasculara; C. aparitia unei dureri abdominale difuze, continue. D. insotite de
sensibilitate sau de contractura la palparea abdo- menului este foarte; E. caracteristica pentru ocluzia
arterei mezenterice superioare.
1467. R.. ruptura unui anevrism aortic abdominal si la durerea determinata de aceasta. u.a.s.cce. A.
iminenta de ruptura produce DurAbd in fosa iliaca stanga. B. durerea iradiaza in regiunea sacrata, flanc
sau organele genitale, distributie a durerii care trebuie sa sugereze acest diagnostic; C. durerea poate fi
severa (aducand pacientul la medic); D. durerea poate fi usoara sau moderata E. durerea poate persista
timp de mai multe zile pana sa se produca ruptura si colapsul circulator.

1468. R.I.DurAbd parietala u.a.s.c.cne. A. de obicei, este constanta si are caracter de disconfort B.
miscarea, ortostatismul prelun- accentueaza si apasarea disconfortul si spasmut muscular, C. poate fi
provocata de un hematom al tecii muschiul drept abdominal, cel mai adesea la ora actuala din cauza
deficitului de proteina C sau Sia D. daca se asociaza cu aparitia unei formatiuni in cadranele inferioare ale
abdomenului trebuie avut in vedere un hematom muscular; E. enzimele musculare crescute pot sugera o
miozita drept cauza a DurAbd

1469. Uf.d.f.d. DurAbd parietala scfce A. Cand este provocata de o, B. miozita, poate fi diferentiata de
durerea cu aceeasi localizare; C. provocata de o patologie; D. intraabdominala prin afectarea simultana E.
a organelor digestive.

1470. Afectiunile intratoracice care mimeaza cel mai adesea o urgenta abdominala s.u.ce. A. infarct
miocardic; B. infarct pulmonar, C. traheobronsita; D. pericardita E. boala esofagiana.

1471 U.f.d.f.d. DurAbd iradiata s.c.f.cse. A. Daca anamneza si examenul fizic efectuate initial nu au B.
permis stabilirea originii unei dureri abdominale superioare (abdomen, torace etc.); C. poate fi necesara
tinerea paci- entului sub observatie timp de mai multe saptamani D. interogandu-l si examinandu repetat
si efectuand, eventua E. investigatii suplimentare (indicate de noile date furnizate de examenul clinic)

1472. R. DurAbd radiata, u.a.S.C.Ce A. o durere avand originea in torace poate iradia in abdomen; u B.
ulcerul perforat poate produce complicatii intratoracice; C. patologia abdominala adesea oracica, coexista
cu patologie i iar cele doua pot fi dificil sau imposibil de diferentiat D. spasmul muschilor abdominali
determinat de durerea de cauza abdominala diminueaza la inspi "ratie E. durerea iradiata in abdamen de
la coloana vertebrala este inten- sificata la stranut n

1473. R. DurAbd iradiata. pt u.a.S.c.g.e. a A. o durere avand originea in e coloana vertebrala poate iradia
in abdomen B. a orice pacien cu DurAbd e trebuie avuta in vedere posibilita- i, tea unei patologii
intratoracice, in special daca durerea este in abdomenul inferior te C. pacientul cu patologie biliara a
cunoscuta adesea are durere epigastrica in timpul unui infarct miocardic D. palparea zonei din abdomen
in care este resimtita iradierea unei dureri accentueaza Oraclce durerea E. durerea iradiata in abdomen
de ea la coloana vertebrala este intensificata la scremut

1474. R. DurAbd radiata u.a.S.C.C, e A. o durere avand originea organele genitale poate iradia in abdomen
B. pleurita diafragmatica dreapta determina durere in hipocondrul drept iradiata subclavicular. C. durerea
din colica biliara poate fi resimtita In regiunea precor diala la un pacient care a avu anterior angina
pectorala. D. palparea zonei din abdomen in care este perceputa o durere cu originea in abdomen de
regula "amelioreaza durerea; E durerea iradiata in abdomen de la coloana vertebrala este aso- ciata cu
hipoestezie in derma- toamele afectate

1475. R. DurAbd adiatau.a.S.c.c.ea: A. iradierea in abdomen a durerii toracice poate pune probleme
dificile de diagnostic; B. pneumonia supradiafragmatica dreapta determina durere in hipocondrul drept
iradiata supra- clavicular. C. durerea de origine toracica iradiata in abdomen este adesea insotita de
scaderea excursiilor respiratorii durerea iradiata in abdomen de la coloana vertebrala este produsa de
obicei prin inflamatia radacinilor nervoase; E. durerea iradiata In abdomen de la testicule sau de ia
veziculele seminale este de obicei accen- tuata de apasarea. fie si usoara, pe aceste organe;

1476. R DurAbd radiata u.a.S.c.cae. A. bolile abdominale superioare pot produce complicatii intra-
toracice B. infarctul pulmonar supradia- fragmatic drept determina durere in hipocondrul drept iradiata
supraclavicular, C. afectiunile intraabdominale generatoare de durere limiteaza miscarile respiratorii mai
putin decat o patologie toracica; D. durerea iradiata in abdomen de la coloana vertebrala este ame-
liorata, in mod caracteristic, de miscari care cresc presiunea intra abdominala E. durerea iradiata in
abdomen de la testicule sau de la veziculele seminale este surda si imprecis localizata

1477. RI. DurAbd iradiata u.a.S.c.cae. A. colecistita acuta poate produce complicatii intratoracice; B.
durerea din colica biliara poate fi resimtita in umarul stang la un pacient care a avut anterior d angina
pectorala; C distensia acuta a arborelui biliar extrahepatic provoaca ab durere in hipocondrul drept, cu
iradiere supraclaviculara. aparentul spasm al muschilor abdominali determinat de si durerea toracica
iradiata se a. accentueaza la inspiratie E. durerea iradiata in abdomen de p la coloana vertebrala este
inten- i sificata tuse

1478. Bolile intratoracice care a mimeaza cel mai adesea o e urgenta abdominala s.u.ce. A. infarct
mezenteric B.infarct pulmonar, C. astm bronsic D. pericardita E. boala esofagiana;

1479. F.d.u. fragmente dintr-o ca fraza r.L. punerea diagnosticului la un pacient cu DurAbd a. In timpul
careia; b. Tinerea sub observatie deliberata si planificata pe o perioada de cateva ore: c. decizia finala cu
privire la originea DurAbd poate necesita; d. furnizeaza indicii care faciliteaza e. interogarea si examinarea
repetata a pacientului. f. punerea diagnosticului sau selectarea investigatiilor adecvate care este cea mai
corecta reconstructive: C. c-b-a-e-d-f

1480. R.l. durerile abdominale asociate cu anomalii metabolice, u.a.S.C.C, e. ca A. DurAbd de origine
metabolica A. poate simula aproape orice alte B tip de boala intratabdominala; B. la producerea DurAbd
de cauza metabolica pot contribui E. mai multe mecanisme; C. ori de cate ori cauza DurAbd ab este
neclara, trebuie avuta in 1 vedere si o cauza metabolica: D. daca la un pacient cu DurAbd 3. de origine
incerta, se descopera o anomalie metabolica, aceasta este cauza cea mai probabila si E. adesea,
diferentierea DurAbd a de cauza metabolica de durerea de cauza intraabdominala este dificila:

1481. R.l. crizele metabolice abdominale,f.d.u. stari patologice: deficitul de C1-esteraza: 2. hiperlipemie;
3. uremie urmatoarele caracteristici a. DurAbd este nespecifica, iar durerea si sensibilitatea la palpare isi
modifica adesea localizarea si intensitatea, b. se asociaza cu edem angioneurotic si, adesea, cu episoade
de DurAbd severa; c. anomalia metabolica poate determina un proces patologic ntraabdominal
(pancreatita acuta), care poate duce la laparotomie inutila daca boala metabolica nu este recunoscuta:
Care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c 3 B. a 1. b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 a-3, b-1,c-2

1482. R. crizele metabolice abdominale, f.d.u. stari patologice 1. febra mediteraneana familiala: 2.
porfirie 3. durerea din diabet; si urmatoarele caracteristici: a. durerea este de obicei dificil de deosebit de
cea din ocluzia intestinala. deoarece hiperperistaltismul sever este o trasatura importanta a amandurora;
b. durerea este nespecifica, iar durerea si sensibilitatea la paipare adesea isi modifica localizarea si
intensitatea; c. DurAbd este o manifestare caracteristica, asociata cu care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2; C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2;E. a-3, b-2, c-1;

1483. R.I. crizele metabolice abdominale, f.d.u. starii patologice 1. febra mediteraneana familiala 2. colica
3. muscaturile paianjenului vaduva neagra (Latrodectus mactans) si urmatoarele caracteristici: a. DurAbd
si sindrom inflamator bioumoral, datorata unui defect genetic care duce la hiperproductia de IL-1 b.
durerea este de obicei dificil de deosebit de cea din ocuzia intestinala, deoarece hiperperistaitismul sever
este o trasatura importanta a amandurora; c. produc durere intensa si rigiditate a muschilor abdominali,
ai pieptului si ai spatelui, o regiune rareori afectata de bolile intraabdominaie: re sunt asocierile corecte A
a b-2, c-3 8. a 1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1.c-2; E. a-3, b-2, c-1

1484. R.I. DurAbd in context metabolic, f.d.u. etape ale unui lant de situatii si optiuni diagnostice: a.
corectarea anomaliilor metabolice b. pacient cu acidoza diabetica si DurAbd c. de exemplu, o apendicita
acuta sau o ocluzie intestinala: d. DurAbd nu se rezolva prompt; e. trebuie suspectata a patologie
organica subiacenta care este inlantuirea temporala/ logica justa B. b-a-d-e-c

1485. R.I. DurAbd cauzalgica (nevralgica), u.a.s.c.c.e. A. poate fi produsa de leziuni ale nervilor senzoriali;
B. poate fi declansata de stimuli norma C. adesea este prezenta in repaus; D. se asociaza cu iritatie
peritoneala; E de regula este insolita de distensia abdomenului:

1486. R DurAbd cauzalgica (nevralgica),u.a.s.c.cae, A. are caracter arzator e B. poate fi declansata de


atingere; C. evidentierea unor puncte dure- roase cutanate neregulat spa. tiate poate fi singurul indiciu
pentru leziunea nervoasa subia- centa D. nu este insotita de contractura muschilor abdominali. E. este
legata de ingestia de alimente

1487. R DurAbd cauzalgic (nevralgica), U.a.s.c.cae.' de obicei este resimtita difuz 1 tot abdomenul, B.
poate fi declansata de mod ficarea usoara a temperaturii C. poate fi provocata de palpare fie si blanda D.
limiteaza respiratia; E, are drept cauza o lezium veche a nervilor motori

1488. Durerea avand originea i nervii spinali sau in radacinil acestora poate fi provocata de u stari
patologice, A. herpes zoster; B, compresiune prin osteofit (secundare unei artrite). C. hernierea nucleului
pulpos; D. tumori E. diabet; F. sifilis

1489. R.l. DurAbd avand origine in nervii spinali sau in radacinile acestora, u.a.s.c.cse, A. se instaleaza
brusc: B. nu este influentata de aportu de alimente C. nu impiedica respiratia; D. asocierea cu spasm
muscula sever este caracteristica pentru crizele gastrice de tabes dorsal); nu este influentata de miscarea
coloanei vertebrale;

1490. R. DurAbd avand originea in nervii spinali sau in radacinile acestora. u.a.S.c.c.e. A, inceteaza brusc.
B. nu este insotita de distensie abdominala C este agravata de respiratie D. spasmul muscular asociat este
accentuat de palparea ab domenului: E. este de obicei limitata la cateva dermatoame

1491. R.l. DurAbd avand originea in nervii spinali sau in radacinile acestora, U.a.s.c.c.e. A. este lancinanta
ascutita: B. nu modifica respiratia; C. poate fi insotita de spasm muscular sever D. spasmul muscular
asociat este accentuat de palparea abdo- menulu E. foarte frecvent este Insotita de hiperestezie cutanata

1492. R.I. DurAbd de natura func- tionala. U.a.s.c.cae. A. nu se conformeaza niciunuia dintre tiparele
uzuale de DurAbd B. mecanismul este dificil de definit C. cauzele S. sau ale bolilo functionale inrudite nu
sun cunoscute D. diagnosticul de S este ur diagnostic de excludere; E. nu este influentata de factori
psihici;

1493. R sindromul de intestin iritabil (SII), u.a.S.c.ce A. Sil este o tulburare functionala gastrointestinala B.
SIl este caracterizat de DurAbc si de tulburari de tranzit C. diagnosticul de Sil se pune pe baza criteriilor
clinice; diagnosticul de Sli presupune evidentierea unor anomalii organice specifice: E. cauza Sli nu este
cunoscuta:

1494. R. manifestarile sindro de mului ritabil ntestin a.S.c.c.e A. episoadele de dureri abdo- minale sunt
adesea provocate de ingestia de alimente grase: B. tipul si localizarea durerii variaza mu C greata
varsaturile Sun frecvente D. sensibilitate la palpare loca- lizata este caracteristica: contractura
musculaturii abdo minale este prezenta in majori tatea cazurilor,

1495. F.d.u. aspecte/ evenimente r.I. pacientul cu DurAbd prin hemoragie intraabdominala ex-
sanguinanta: a. fara o ECG este dificil de decis daca hipotensiunea este consecinta unei deficit de pompa
cardiaca sau a unei hemoragii masive b. interventia chirurgicala este inceputa prea tarziu pentru a mai
putea salva pacientul c. se iroseste timp pretios pentru efectuarea de ECGe d. putini chirurgi sunt dispusi
sa intervina inainte de a avea o ECG. care este succesiunea logica/ temporala cea mai susceptibila de a fi
intalnita in practica: B. a-d-c-b

1496. R. evaluarea pacientului DurAbd hemoragie prin ntraabdominala exsanguinanta, u.a.S.C.C.e. A. o


examinare ex nu este peditiva suficienta pentru a stabili conduita corecta; B. coexistenta unei patologi
cardiace sau respiratorii contra indica operaia, C. in cel mai scurt timp trebuie instituit un acces venos
adecvat pentru administrarea de fluide; D. operatia trebuie inceputa imediat ce s-a obtinut un acces
venos adecvat; E, nu trebuie intervenit chirurgical inainte de efectuarea unor radio- grafii abdominale
simple si cu

1497. R evaluarea pacientului DurAbd hemoragie Cu prin intraabdominala exsanguinanta. u.a.S.c.c.e este
obligatoriu un examen clinic (anamneza examen fizic atent si detaliat B. este o situatie relativ rara, din
fericire C. este necesara interventie chi- rurgicala imediata: D. interventia chirurgicala inainte de
efectuarea unor investigatii paraclinice detaliate se poate solda cu decesul pacientuiui. E. cauza poate fi
un anevrism aortic rupti

1498. U.fd.fd. evaluarea paci- entului cu DurAbd s.c.fc.e. A Cu exceptia pancreatitei acute: B. afectiunile
abdominale dure roase C. nu necesita o interventie chi- rurgicala atat de urgenta; D. incat sa nu permita
un istoric si un examen fizic atente si E. sistematice, chiar daca starea pacientului pare foarte severa

1499. R. evaluarea pacientului cu DurAbd.fd.u. afirmati generale 1. in multe cazuri exista o discrepanta
intre aparenta severitate a manifestarilor si severitatea reala a patologiei subiacente; 2. diagnosticul
de .abdomen acut sau .abdomen chirurgicar este inacceptabil si induce in eroare si urmatoarele exemple
a. Cele mai catastrofale evenimente pot fi precedate de cele mai subtile manifestari, b. manifestari foarte
spectaculoase pot avea ca substrat tulburari functionale; c. cele mai usoare dureri abdominale pot fi
manifestarea unei patologii care impune interventie chirurgicala urgenta; d. cele mai evident acute
abdomene pot sa nu necesite interventie chirurgicala; care sunt asocierile corecte: a-1, b-1, C-2, d-2 B. a-
1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2 E. a 2, b-1, c 2, d-1;

1500. R. evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e. A. un examen clinic (istoric si examen fizic)
meticulos si detaliat este foarte important B. hemoragia digestiva mpune waproape intotdeauna interven
chirurgicala C. nicio investigatie nu poate inlocui un istoric sistematic si detalia D. la o femeie, este
esential un istoric menstrual exact; E. o mare atentie trebuie acordata regiunilor extraabdominale care ar
putea fi raspunzatoare pentru DurAbd

1501. R evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.g.e.: A. uneori abordarea fara pripa este imposibila data
fiind necesitatea unei intervenii terapeutice urgente B. termenul abdomen acut" este echivalent cu
termenul abdo men chirurgical C. un istoric sistematic si detaliat este laborios si consumator de timp,
motiv pentru care nu prea este agreat. D. in majoritatea cazurilor de DurAbd acuta diagnosticul se pune
relativ usor; E. folosirea calculatorului este esentiala pentru stabilirea diag- nosticului;

1502. R evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e A. abordarea fara pripa, in general recomandata la
evaluarea unu pacient, este uneori imposibila; B. interpretarea corecta a une dureri abdominale acute
este dificila; C., in multe cazuri exista o discre- panta intre aparenta severitate a manifestarilor si
severitatea reala a patologiei subiacente; D. un istoric sistematic si detaliat este mai valoros decat orice
investigatie de laborator sau radiologica E. S o cauza rara de este DurAbd F. este putin probabil ca
analgezia nosticul:

1503. R evaluarea pacientulu cu DurAbd, u.a.s.cs.c e. A. regimul de urgenta necesar pentru hemoragia
intraabdomi nala exsanguinanta nu este necesar si pentru hemoragia digestiva B. orice pacient cu DurAbd
recent instalata necesita evaluare diag- nostica neintarziata si temeinica C. un istoric sistematic si detaliat
necesita timp si rabdare, motiv pentru care este destul de rar practica D. in muite cazuri de DurAbd
cronica diagnosticul este mai dificil de stabilit E. narcoticele sau analgezicele trebuie evitate inainte de
stabili rea unui diagnostic definitiv sau a unui plan definitiv de investigatii

1504. R.I. evaluarea pacientului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e.: A. in majoritatea cazurilor, un istoric sistematic si
detaliat este suficient pentru punerea diagnostic de o acuratete rezonabila; B. diagnosticul de nabdomen
acut" sau abdomen chirurgical" este inacceptabil si induce in eroare; C. succesiunea cronologica a
evenimentelor in istoricul este putin pacientulu importanta decat localizarea dureri D. diagnosticul de Sil
trebuie ntotdeauna avut in vedere E. localizarea durerii poate ajuta in ingustarea diagnosticului
diferential;

1505. C.d.u. conditii este cea mai putin mportanta pentru sa fie apt sa examinatorul discearna
diagnosticul din informatiile furnizate de pacientul cu DurAbd: A. este suficient de deschis la minte B. nu
este grabit C. foloseste computerul, D. pune intrebarile adecvate; E. stie/ are rabdare sa asculte;

1506. R.I. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
inferior drept sau stangi 2. cadranul superior drept. 3. epigastru sau cadranul superior stang si
urmatoarele etiologii a. boala inflamatoare colonica; b. patologie pleuropulmonara; c. gastrita care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 EL a-3, b-2, c-1

1507. R diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept sau stang 2. cadranul superior drept; 3. epigastru sau cadranul superior stang; si urmatoarele
etiologii: a. hernie inghinala: b. pleurita, pleurezie: c. patologie gastrica; care sunt asocierile corecte: a-
1. b-2, c-3; a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a 3, b-1, c-2; E. a 3,b-2, c-1;

1508. R.I. diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie d localizare, f.d.u. localizari 1. cadranul inferior
drept sau stang. 2. cadranul superior drept. 3. epigastru sau periombilical si urmatoarele etiologii a. nefro
aza b. pneumonie; c. anevrism aortic rupt, care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1. b-3, c-2 C. a-
2, b-1, c-3; D. a 2, b-3, c-1 E.a-3, b-2, c-1;

1509. R. diagnosticele difere tiale ale DurAbd in functie d localizare. f.d.u. localizari: 1. cadranul inferior
drept sau stang 2. cadranul superior drept; 3. epigastru si/sau cadranul superior stang silsau drept. si
urmatoarele etiologii a. pancreatita b. salpingita: c. sindrom Budd-Chiari: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a 2, b-1,c-3; D. a 2. b-3, c-1 CE, a 3, b-1, c-2

1510. R. diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie d localizare, f.d.u. localizari 1. cadranul inferior
drept sau stangi 2. cadranul superior stang; 3. epigastru si/sau cadranul superior stang; si urmatoarele
etiologii a. ulcer gastric. b. abces splenic; c. sarcina ectopica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-
3 B. a-2, b-1,c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1. c-2; E. a-3, b-2, C1

1511. R.I.diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie d localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept, 2. cadranul superior stang; 3. epigastru si urmatoarele etiologii: a. boala de reflux gastroesofagian
b. infarct splenic; c. apendicita care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3:B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-
3 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1512. R.I.diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie de localizare. f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept, 2. cadranul superior stang. 3. epigastru si urmatoarele etiologii a. limfadenita mezenterica: b.
patologie splenica; c. esofagita care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a-1,b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-
3; D. a-3, b-1, c-2. E. a-3, b-2, c-1

1513. R diagnosticele diferen tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul inferior
drept; 2. cadranul superior stang: 3. epigastru si urmatoarele etiologii: a. ruptura splenica; b. tiflita, c.
infarct miocardic, care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3. c-2; a-2, b 3, c-1; D. a-3, b-1, c 2 E. a-3, b-2, c-1;

1514. R diagnosticele diferen. tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul inferior
stang 2. difuza nelocalizata; 3. epigastru si urmatoarele etiologii a. boala psihiatrica; b. diverticulita; c.
patologie cardiovasculara; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a b-3, c 2 C. a 2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1515. R. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd fn functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranui
superior drept sau stangi 2. difuza nelocalizata 3. epigastru; si urmatoarele etiologii: a. abces
subdiafragmatic; b. boli metabolice (diabet); c. patologie esofagiana: care sunt asocierile corecte: A, a-
1. b-2, c-3; B. a-1. b-3, c 2 C. a 2, b 1, c-3; D.a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

1516. R.I. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, fd.u. localizari: 1. cadranui
superior drept sau stang 2. difuza nelocalizata; 3. epigastru; si urmatoarele etiologii: a. diabet; b.
patologie gas giana c. patologie subdiafragmatica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b
3, c-2; C, a 2, b-1, c-3. D. a2, b3, c1 E. a-3,b-1, c 2:

1517. RJ. diagnosticele diferen- iale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
superior drept 2. difuza nelocalizata: 3. epigastru si urmatoarele etiologii a. pericardita b. colangita; c.
febra mediteraneana familiala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a 2, b-1, c-3; Ce a-2, b-3. c-
1 a-3, b-2, c-1
1518. R.I.diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.iocalizari: 1. cadranul
superior drept 2. difuza nelocalizata; 3. epigastru; si urmatoarele etiologii a. ischemie mezenterica: b.
ulcer peptic, c. colecistita care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C.a-2, b 3, c-1 E...a-
3, b-2, c-1;

1519. R diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
superior drept 2. difuza nelocalizata; 3. periombilical sau difuza nelocalizata: si urmatoarele etiologii a.
gastroenterita; b. empiem; C. malarie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 1, b-3, c-2. C. a
2, b-1. c-3; D. a-2,b-3. c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1520. R.1. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. localizari: 1. cadranul
superior drept; 2. difuza nelocalizata; 3. periombilical sau difuza nelocalizata: si urmatoarele etiologii: a.
patologie de tub digestiv, mai ales intestin; b. hepatita; c. ocluzie intestinala: care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c 3 B. a 1, b-3. c-2; a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1:

1521. R.. diagnosticele diferen- tiale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u.localizari: 1. cadranul
superior drept; 2. difuza nelocalizata; 3. periombilicat: si urmatoarele etiologii a. peritonita b. apendicita
in faza timpurie; C. patologie biliara; care sunt asocierile corecte: D. a2, b3, c1

1522. R. diagnosticele diferen- iale ale DurAbd in functie de localizare, f.d.u. iocalizari: 1. cadranul
superior drept; 2. diverse localizari, frecvent in cadranul inferior stang, dar si difuza nelocalizata: 3.
periombilical: si urmatoarele etiologii a. patologie intestinala: b. patologie hepatica; c. sindromul de
intestin iritabil; care sunt asocierile corecte: A. a-1. b-2, c-3 B. a-2, b-1, C-3 C. a-2, b 3, c-1 D.a-3, b-1, c-2;

1523. R.I. examenul fizic la un pacient cu DurAbd c.d.u. elemente nu poate fi fumizat de inspectie A.
facies; B. pozitia in pat; C. felul in care respira; D. miscarea abdomenului cu res- piratia. E. sensibilitate la
decompresie

1524. R. demonstrarea sensi- bilitatii la decompresie la pacient suspicionat de peritonita, fd.u. manevre 1.
examinatorul ridica brusc mana dupa ce a apasat progresiv profund pe peretele abdominal 2.
examinatorul percuta bland abdomenul si urmatoarele caracteristici: a. este manevra de sensibilitate la
decompresie in miniatura: b. poate induce spasm protector, devenind pozitiva si in dureri abdominale
neinsotite de iritatie peritoneala: c. este o manevra inutil de brutala durere intensa). chiar daca
spectaculoasa pedagogica d. poate oferi o informatie mai corecta si cu o localizare mai care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-1, d-2; a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c 2,d-1; E. a 2, b-2, c-1, d-1;

1525. R. demonstrarea sensi- bilitatii la decompresie la pacien suspicionat de peritonita, f.d.u. manevre 1.
examinatorul ridica brusc mana dupa ce a apasat progresiv profund pe peretele abdominal; 2.
examinatorul percuta bland abdomenul 3. examinatorul ii solicita pacientului sa tuseasca; si urmatoarele
caracteristici: a. poate fi pozitiva si la persoane fara boala organica, dar anxioase si speriate de durerea lor
abdominala; b. poate evidentia sensibilitatea la decompresie fara a mai fi necesara plasarea mainii pe
abdomen c. furnizeaza informatii cu atat mai nespecifice, cu cat este mai nemilos efectuata d. ofera
aceeasi informatie fara a chinui pacientul; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-2, c-
3, d-1: C. a-1,b-3, c-1, d-2 D. a-2, b-1, c-3, d-1;

1526. Uf.df.d. examenul fizic la un pacient cu DurAbd s.cf.ce A. Sensibilitatea la examinarea rectala sau
pelviana in absenta altor semne abdominale B. poate fi provocata de patologii cu indicatie chirurgicala C.
cum ar fi colecistita perforata; D. esofagita E. chistui ovarian torsionat etc.

1527. Uf.d.f.d. examenul fizic la un pacient cu DurAbd s.c.f.cae. A. Daca palparea abdomenului
declanseaza durere, pentru; B. diferentierea dureri gastro- intestinale de cea hepatobiliara C. i se poate
solicita pacientului sa efectueze o miscare; D. care contracareaza refluxul gastroesofagian; E. de exemplu,
sa inspire profund.

1528. Uf.d.f.d. examenul fizic la un pacient cu DurAbd s.cf.c.e.A. La pacientul cu muschii abdo- minali
contractati; B. palparea abdomenului va declansa in continuare durere: C. daca aceasta este de origine
viscerala, dar nu si daca este de origine parietala; D. intrucat muschii parietali: E. contractati comprima
suplimen- tar zona dureroasa.

1529. F.d.u. evenimente revela- oare pentru utilitatea auscultatie a un pacient cu DurAbd a. portiunea
proximala a intestinului (in amonte de obstructie) se destinde si se edematiaza: b. ocluzie intestinala; c.
auscultatia devine in mod fals sugestiva pentru peritonita; d. zgomotele peristaltice scad (pierzandu-si
caracterul de borborisme) sau dispar: care este lantul cauzai corect. B. b- a-- d-act

1530. R utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd. u.a.S.c.c.e. A. simpla inspectie a pacientului
este neinformativa: B. o palpare brutala poate rata un colecist palpabil daca muschii abdominali sunt prea
relaxati C. este importanta evaluarea starii de hidratare a pacientului D. in unele cazuri de ocluzie
intestinala, zgomotele peristaltice pot fi scazute pana la disparije E. distributia timpanismului poate
sugera sediului obstacolului

1531. U.f.d.f.d. utilitatea exame- nuiui fizic la un pacient cu A. intr-o ocluzie intestinala B. distensia si
edemaierea C. portiunii de intestin situate; D. in aval de obstructie poate; E. duce la accentuarea zgomo-
telor peristaltice.

1532. R utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd, u.a.S.C.Cle. AL examinarea furnizeaza cu atat
mai multe informatii, cu cat este mai viguroasa si mai rapida; B. ca Cazul anamneze trebuie alocat timp
suficient pentru examenul fizic; C. in semiologia clasica se acorda multa importanta auscultatie
abdomenului; D. scaderea pana la disparitie a zgomotelor peristaltice este clasic. semn de considerata
peritonita E. matitatea produsa de ascita ibera in cavitatea peritoneala se deplaseaza spre zonele declive
ale abdomenului in functie de pozitia pacientului

1533. R.1. utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd,U.a.S.c.c.e.: Au un semn important al


iritatiei peritoneale este sensibilitatea la decompresiei B. prezenta unor simptome con- cordante poate
face ca semnele abdominale, fie si minime, sa devina fie foarte semnificative; C. in semiologia clasica se
acorda multa importanta prezentei absentei zgomotelor peristaltice, frecvente caracterului si acestora D.
abdomenul cu adevarat silen- tos este de obicei prezent doar in peritonita biliara insidios nstalata E.
distributia matitatii produse de ascita libera in cavitatea perito- neala depinde de cantitatea de lichid si de
pozitia pacientului:

1534. R.. utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd, u.a.S.c.cale. Durerea abdominala A.
sensibilitatea la decompresie e infirma peritonita B. semnele abdominale pot fi e aproape sau total
absente in cazurile de peritonita pelviana; C. auscultatia abdomenului este Cea mai importanta manevra
de examen fizic la un pacient cu DurAbd D. zgomotele peristaltice pot fi normale la pacienti cu patologii
catastrofale precum ocluzia de intestin subtire strangulata; E. cand lichidul de ascita este in i cantitate
mica, poate fi evidentiat daca pacientul este asezat in pozitii speciale si se percuta zona cea mai sus
situata a peretelui abdominal F. in cazul formatiunilor hipo- gastrice (vezica, uter, ovar maritel destinse
mita supe- rioara a matitatii este de obicei concava

1535. R utilitatea examenului fizic la un pacient cu DurAbd. u.a.s.c.cale, A. examinarea brutala a unu
pacient cu inflamatie peritoneala de catre un medic faciliteaza evaluarea ulterioara de catre alti medici B.
examinarea pelviana si rectala sunt obligatorii la oricare pacient cu DurAbd C. zgomotele peristaltice pot
fi normale la pacienti cu severe, cum ar fi apendicita perforata D. percutia abdomenului include percutia
bazelor toracelui (mai ales posterior si lateral) intrucat vizeaza organe abdominale: ficatul si splina; E.
pneumoperitoneul este mai frecvent consecinta unei perfo ratii colonice;

1536. U.f.d.f.d. percutia abdo- menului s.c.f.c.e. A. Timpanismul la percutia anumitor zone ale
abdomenului poate sa apara; B. la persoane fara patologie f organica de tub digestiv. C. ca fenomen
cvasifiziologic; D. in zonele unde se acumuleaza E. gaz din cauza fenomene inflamatoare sau ischemice

1537. R 1. felul in care distributia timpanismului la percutia abdo- menului) poate sugera sediul (si chiar
natura) patologiei, f.d.u, ocalizari 1. epigastru si hipocondrul stang cu extindere la baza hemitoracelui
stang. 2. diverse portiuni ale cadrului 3. pe intregul cadru colic (distensia generala a colonului). si
urmatoarele stari patologice: a. ileus, infarct intestinal, megacolon toxic; b. stomac destins; c. ocluzie
colonica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,b-1. c-2; E. a-
3, b-2, c-1

1538. R.I. distributia timpanismului (la percutia abdomenului) ca fenomen cvasifiziologic, f.d.u. localizari:
1. in fosa iliaca dreapta: 2. in epigastru 3. in hipocondrul drept/ stangi sl u. segmente din tubul digestiv
unde se acumuleaza gazul a. unghiul hepatic splenic al colonului; b. punga cu aer a stomacului; C. cecul
care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3 B. a 1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, C-2 E. a3 b2 c1

1539. U f.d.f.d. hipersonoritate la percutia abdomenului s.cf.cae. A. Hipersonoritate timpanismul poate sa


apara prin excesul: B. de gaz dintr-un segment al tubului digestiv destins; C. ca urmare a parezei muscu
laturii intestinale (volvulus) prin contactu D. cu un proces neoplazic; E. generalizat (peritonita etc.) sau
localizat (pancreatita etc.).

1540. R percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritatel timpanism prin excesul de gaz in
cavitatea peritoneala 2. hipersonoritatel timpanism prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului
digestiv destins ca Urmare a unei ocluzii mecanice 3. matitate fixa si urmatoarele stari patologice a.
volvulus b. pneumoperitoneu c. glob vezical; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, C-1; E. a-3, b-1, c-2;

1541. R.l. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prirn excesul de gaz in
cavitatea peritoneala 2. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului
digestiv destins ca urmare a unei ocluzii mecanice; 3. matitate fixa; si urmatoarele stari patologice: a.
invaginare b. colon (mai ales in sigmoid) destins cu materii fecale la pacienti constipati de multa
vreme); c. perforatie digestiva; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3,
c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1542. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz in
cavitatea peritoneala 2. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului
digestiv destins prin ileus secundar contactului cu un proces inflamator generalizat 3. matitate fixa; si
urmatoarele stari patologice a. ulcer perforat; b. peritonita; c. formatiune solida sau lichida; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1543. R.I. percutia abdomenului f.d.u. constatari 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca fenomen cvasifiziologic; 2. hipersonoritate/ timpanism
prin excesul de gaz dintr-un segment al tubului digestiv destins prin ileus secundar contactului cu un
proces inflamator localizat; 3. matitate fixa; si urmatoarele stari/ circumstante: a. acumulare de gaz in
unghiul hepatic/ splenic al colonului; b. acumulare de material solid sau lichid intr-un organ (colon
vezica); C. pancreatita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1544. R.i. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca fenomen cvasifiziologic; 2. matitate fixa; 3. matitate fixa
cu limita superioara de obicei convexa; si urmatoarele stari patologice: a. organ marit/ destins: ficat,
splina, rinichi, uter, vezica, colon; b. formatiune hipogastrica (vezica, uter, ovar marite/ destinse) c.
acumulare de gaz in punga cu aer a stomacului; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

1545. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca fenomen cvasifiziologic; 2. matitate fixa; 3. matitate
deplasabila; si urmatoarele staril circumstante: a. acumulare de gaz in cec; b. ascita libera in cavitatea
peritoneala; c. rinichi polichistic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1546. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz dintr-
un segment al tubului digestiv destins ca urmare a unei ocluzii mecanice: 2. matitate fixa; 3. alternanta
de zone mate si sonore si urmatoarele staril circumstante: a. stenoza pilorica (maligna sau benigna); b.
sarcina; c. ocluzie intestinala; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1547. R.I. percutia abdomenului, f.d.u. constatari: 1. hipersonoritate/ timpanism prin excesul de gaz
dintr-un segment al tubului digestiv destins ca urmare a unei ocluzii mecanice; 2. matitate fixa 3.
alternanta de zone mate si sonore si urmatoarele stari patologice: a. TBC peritoneala; b. ocluzie
intestinala (de exemplu tumorala); c. leiomiofibrom uterin; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1548. U.f.d.f.d. detectarea prin percutie a lichidului de ascita s.c.f.c.e A. Cand ascita este in cantitate
mare (3-7 L) se distribuie B. pe flancuri si epigastric cu C. marginea superioara concava in jos si adesea in
concavitatea D. matitatii se constata timpanism sau hipersonoritate; E. datorita colonului ascendent si
descendent plin cu gaz, plutind in lichidul de ascita.

1549. U.f.d.f.d. detectarea prin percutie a lichidului de ascità s.c.f.c.e.: A. Cand ascita este masiva; B.
adica lichidul este in cantitate foarte mare (peste 2 L); C. se constata matitate la percutie pe intreaga
arie abdominala; D. avand insa la periferie o zoná de sonoritate/ timpanism; E. determinata de aerul
intestin.
1550. R.I. felul in care distributia matitatii la percutia abdomenului depinde de cantitatea de lichid de
ascita, f.d.u. evaluari cantitative 1.0,5 L (cantitate foarte mica); 2. 1,5-3 L (cantitate moderata) 3.7 L
(cantitate foarte mare); si urmatoarele zone unde poate fi detectata matitatea: a. doar periombilical
daca pacientul sta pe coate si genunchi; b. pe intreaga arie abdominala; c. pe ambele flancuri cand
pacientul sta pe spate, pe un singur flanc cand pacientul sta pe partea respectiva; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1551. R.I. felul in care distributja matitatii la percutia abdomenului depinde de cantitatea de lichid de
ascita, f.d.u. evaluari cantitative: 1. 0,5-1,5 L (cantitate mica); 2. 3-7 L (cantitate mare); 3. >7 L (ascita
masiva) si urmatoarele zone unde poate fi detectata matitatea a. pe intreaga arie abdominala; b.
suprapubian daca pacientul sta in picioare c. pe flancuri si suprapubian (cu marginea superioara
concava in sus) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1552. R.I. cauzele deplasarii in sus a limitei superioare a matitatii hepatice, f.d.u. categorii: l. patologie
supradiafragmatica; 2.patologie diafragmatica 3. patologie subdiafragmatica; si urmatoarele stari
patologice a. paralizie frenica; B. pleurala (pahipleurita, lichid), ateleçtazie; C. formatiuni hepatice
(tumora abces, chist), ascita masiva; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2,
b-3, c-1: D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1553. R.l. modificari ale matitäti hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
deplasarea limitei superioare in jos, 3. deplasarea limitei inferioare in jos, si urmatoarele stari
patologice: a. pahipleurita; b. hepatomegalie; c. emfizem care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1554. R.I. modificari ale matitati hepatice, f.d.u. variante 1. deplasarea limitei superioare in sus, 2.
deplasarea limitei superioare in jos 3. deplasarea limitei inferioare in jos, si urmatoarele stari
patologice: a. lichid pleural; b. impingerea ficatului de catre o formatiune subdiafragmatica; c.
pneumotorace; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1555. R.I. modificari ale matitatii hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
deplasarea limitei superioare in 3. deplasarea limitei inferioare in jos si urmatoarele stari patologice: a.
ptoza hepatica b. impingerea ficatului de catre o colectie (abces) subdiafragmatica c. atelectazie care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1556. R.I. modificari ale matitatii hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
disparitja limitei superioare; 3. deplasarea limitei inferioare in Jos, si urmatoarele stari patologice: a.
paralizie frenica; b. pneumoperitoneu; c. formatiune subhepatica care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1557. R.l. modificari ale matitati hepatice, f.d.u. variante 1. deplasarea limitei superioare in sus 2.
disparitia limitei superioare; 3. deplasarea limitei inferioare in jos, si urmatoarele stari patologice: a.
colectie subhepatica; b. formatiune hepatica (tumora,abces, chist); c. insinuarea temporara a colonului
intre ficat si peretele abdominal prin distensia gazoasa a colonului (aerocolie); care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;
1558. R.I. modificari ale matitati hepatice, f.d.u. variante: 1. deplasarea limitei superioare in Sus, 2.
disparitjia limitei superioare; 3. deplasarea limitei inferioare in jos; si urmatoarele stari patologice: a.
insinuarea permanenta a colonului intre ficat si peretele abdominal (sindromul Chilaiditi) b. ascita
masiva; c. plastron colecistic; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, C-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-
1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1559. R.I. rolul investigatilor paraclinice in evaluarea paci- entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e.. A. investigatile
paraclinice pot avea mare valoare, dar rareori pun diagnosticul; B. nu rareori, numarul de leucocite este
normal in ciuda existente unei perforatii viscerale; C. amilazemia poate fi crescuta in multe alte boli
decat pancreatita; D. radiografia abdominala simpla (pe gol) de obicei nu este necesara la pacientii cu
apendi- cita acuta sau hernii externe strangulate; E. laparoscopia este in special utila pentru
diagnosticarea bolilor etajului abdominal superior;

1560. R.I. rolul investigatilor paraclinice in evaluarea paci entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e A. investigatile
paraclinice pot orienta diagnosticul, de exemplu n pancreatita B. prezenta anemiei poate fi mai utila
decat numarul de leucocite, mai ales in combinatie cu istoricul; C. amilazemia poate fi crescuta irn ulcer
perforat, ocluzie intestinala strangulata, colecistita acuta; D. daca exista orice suspiciune de obstructie
colonica, adminis trarea orala a sulfatului de bariu este obligatorie; E. colonoscopia poate fi folosita
pentru explorarea lumenului intestinal in cautare de tumori, displazii vasculare etc.

1561. R.I. investigatjilor paraclinice in evaluarea paci ntului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e o leucocitoza marcata
poate sa apara si in pancreatita colecistita acuta, boala inflamatoare pelviana, infarct intestinal B.
analiza urinei poate evidentja tarea de hidratare С.cresterea amilazemiei nu exclude necesitatea unei
operatii; D. daca se suspicioneaza obstruc- tie colonica (fära perforatie), in gografia poate pune
diagnosticul E. scintigrafia (HIDA) poate ajuta la diferentierea colecistitei acute de hepatita acuta;

1562. R.I. rolul investigatilor paraclinice in evaluarea pa entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e. leucocitoza
marcata (>20.000/yL) este sugestiva pentru perforatie viscerala; B. analiza urinei poate exclude o boala
renala severa, o infectie urinara ori un diabet dezechilibrat C. determinarea lipazei serice poate avea
acuratete mai mare decat cea a amilazei serice; D. radiografia abdominala simplä (pe gol) trebuie
efectuata cu pacientul atat in ortostatism, cat si in decubit lateral; E. lavajul peritoneal, ca metoda de
diagnostic, se mai practica la ora actuala doar in cazurile de ocluzie intestinala; F. enteroscopia poate fi
folosita pentru explorarea lumenului intestinal in cautare de tumori displazii vasculare etc.;

1563. R.I. rolul investigatiilor paraclinice in evaluarea paci entului cu DurAbd, u.a.s.c.c.e A. leucocitoza
este de obicei ingurul element necesar pentru decide daca operatjia este indicata sau nu; B. nivelurile
serice ale ureei, glucozei si bilirubinei pot fi utile; C. radiografia abdominala simpla oate fi utila in ocluzia
intestinala, ulcerul perforat etc., D. in majoritatea situatiilor, lavajul peritoneal, ca metoda de diag-
nostic, nu poate fi inlocuit de ecografie, TC si laparoscopie; E. videocapsula poate fi folosita pentru
explora rea lumenului intestinal in cautare de tumori, displazii vasculare etc.;

1564. U.f.d.f.d. evaluarea pacien- tului cu DurAbd s.c.fc.e. A. Rareori, este necesara inves tigarea cu
bariu; B. sau cu substanta de contrast hidrosolubila C. a tractului digestiv superior; D. pentru a
evidentia o ocluzie intestinala partiala E. dupa ce aceasta a fost demonstrata prin alte metode de
diagnostic.
1565. R.I. pacientul cu DurAbd, pentru detectarea careia dintre u anomalii ecografia nu este prima
investigatie imagistica recoman- data A. colecist destins, litiaza biliara; B. pancreas marit, C. ovar marit;
D. sarcina tubara; E. ocluzie intestinala

1566. R.I. pacientul cu DurAbd pentru detectarea careia dintreu anomalii laparoscopia nu este o
investigatie utila endoscopica A. chisturi ovariene B. sarcina tubara; C. pancreatita acuta; D. salpingita;
E. apendicita acuta;

1567. R.I. pacientul cu DurAbd pentru detectarea careia dintre u anomalii TC nu este o investigatie utila:
A. un pancreas marit; B. splina rupta ingrosarea peretelui colonic sau apendicular D. ulcer peptic; E.
infiltrarea liniara a mezo- colonului sau mezoapendicelui caracteristica pentru diverticulità sau
apendicita;

1568. U.f.d.f.d. evaluarea paci- entului cu DurAbd s.c.f.c.e Uneori, in ciuda tuturor efor- turilor, la prima
examinare nu se poate pune un diagnostic; B. definitiv, care sa includa localizarea anatomica a leziunii
C. dar de obicei se poate decide totusi daca o interventie chirur- gicala este indicata sau nu; D. iar daca
exista dubi, pacientultrebuie externat E. pana cand se lämureste diag- nosticul si se stabileste conduita
terapeutica Disfagia

1569. R.I. disfagie si la termeni asociati, u.a.s.c.c.e. A. disfagia este senzatia de blocare sau obstructie a
trecer alimentelor prin gura, faringe sau esofag B. afagia este produsa de obicei de un cancer esofagian;
C. leziunile inflamatoare dureroa- se care produc odinofagie pot determina si refuzul de a inghit D. la
pacientii cu dificultatea initierea inghitirii, inghitirea se desfäsoara normal odatà initiatà E. directionarea
gresita a bolulu alimentar este caracteristica pentru disfagia esofagianá;

1570. R.i. disfagie si la termeni asociati, u.a.s.c.ce A. afagia reprezinta obstructia esofagiana completa B.
rareori, odinofagia si disfagia se asociaza; C. fagofobia si/sau refuzul de a inghiti pot så aparå in paralizia
faringiana din cauza fricii de durere D. directionarea gresità a bolului alimentar poate determina regur-
gitare nazala; E. pacientii cu hipersensibilitate esofagiana percep coborarea bolului alimentar prin esofag

1571. R.I. disfagie si la termenii asociati, u.a.s.c.c.e. A mai general, prin disfagie se intelege dificultate la
inghitire: B. afagia reprezinta o urgentä medicala C. dificultatea la initierea inghitirii apare in tulburari
ale fazei voluntare a inghitirii; D. directjionarea gresita a bolului alimentar poate determina aspi- ratie
laringiana si pulmonara in timpul inghitirii; E. hipersensibilitatea esofagiana determina obstructie
esofagi- ana

1572. Afectjuni care pot sa provoace fagofobie si/sau refuzul de a inghiti s.u.c.e A. isterie; B. rabie; C.
botulism; D. paralizie laringiana; E. esofagita de reflux;

1573. Fiind dati urmatorii termeni referitori la tulburari de deglutitje 1. disfagie, 2. afagie; 3. glob
faringian; si u. trasaturi (definitorii): a. senzatia de blocare/ obstructie b. trecerii alimentelor prin gura,
faringe, sau esofag a bolului alimentar c. senzatia de corp strain in gåt, dar fara dificultate la inghitire;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2,
c-1;

1574. Find indicati urmät termeni referitori la tulburari de deglutitie: 1. disfagie 2. odinofagie; 3.
fagofobie Si u. trasaturi (definitorii). a. dificultate la inghitire; b. durere la inghitire; C. teama de
inghitire care Sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1 E.
a-3, b-2, c-1;

1575. Fiind propusi urmatori termeni referitori la tulburari de deglutitie 1. afagie; 2. nod in gat 3.
hipersensibilitatea esofagiana; si u. trasaturi (definitorii) a. perceptia coborarii bolului alimentar prin
esofag, neinsotita de blocarea alimentelor sau de obstructie; b. obstructie esofagiana completa; c.
senzatia de corp strain in gat, dar fara dificultate la inghitire; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-
3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1576. R.I. globul faringian, u.a.s.ссе. A. reprezinta senzatia constanta de corp strain in gat; dificultate la
inghitire; tulburari emotionale, cu predi- B. de regula este insotit de C. apare in special la persoane cu
lectie la femei; D. se asociaza cu anomali la tranzitul baritat sau la manometrie E. la unii pacienti poate
coexista cu esofagita de reflux;

1577. Transportul normal al bolu- lui alimentar in cadrul deglutitiei depinde de uce A. dimensiunea
bolului; B. dimensiunea limbii; C. forta contractiei peristaltice D. relaxarea normala a SES; E. relaxarea
normala a SEl;

1578. R.I. clasificarea disfagiei pe baza sediului anatomic, f.d.u categorii 1. orala; 2. esofagiana; si u.
mecanisme/ caracteristici: a. bolul scapa prea repede in faringe b. deficit in formarea si controlul
bolului alimentar, c. strictura d. inel esofagian inferior; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2;
B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b-1, c-1, d-2; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1579. R.I. clasificarea disfagiei pe baza sediului anatomic, f.d.u. categorii: 1. orala; 2. faringiana; 3.
esofagiana; si u. mecanisme/ caracteristici: a. acalazie b. propulsie linguala sau faringiana deficitara; c.
stagnarea in gura si/sau scurgerea din gura a alimentelor care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3;
B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1580. R.I. clasificarea disfagiei pe baza sediului anatomic, f.d.u categorii: 1. orala 2. faringiana; 3.
esofagiana; si u. mecanisme/ caracteristici a. obstructie la nivelul SES; b. dificultate la initierea reflexului
de inghitire c. cancer esofagian; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3,
C-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1581. F.d.u. evenimente r.l. disfagia de cauza orala a. mecanismele de protectie pentru caile respiratorii
nu au timp sa intervina; b. aspiratjie in laringe si/sau regurgitare in cavitatea nazala; c. bolul scapa prea
repede in faringe care este lantul cauzal corect: A. a b-C B. ac-b; C. b a-C D. b-c-a E. c-a-b

1582. F.d.u. evenimente r.l. disfagia de cauza faringiana: a. propulsie linguala sau faringiana deficitara
si/sau obstructie la nivelul SES; b. regurgitare nazala si aspiratie laringiana in timpul inghitirii; c. staza
alimentelor in faringe; care este lantul cauzal corect: A. a c b; B. b-a-c C. b-c-a D. c- a- b; E. c- b- a;

1583. R.I. clasificarea disfagiei pe baza mecanismuluif.d.u categorii 1. mecanica: 2. motorie si urmatoarele
mecanismel cauze: a. lumen prea ingust. b. slabiciunea contractiilor peristaltice (determinand contractii
neperistaltice); c. bol prea mare; d. relaxare sfincteriana deficitara: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-1.d-2; C. a 2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a 2, b-2, c-1, d-1;

1584. R. fiziopatologia si cauzele disfagiei orale si faringiene (orofaringiene), u.a.s.c ce. A. disfagia este
produsa cel mai adesea prin leziuni musculare; B. leziunile metabolice si infec joase sunt cele mai
frecvente cauze de disfagie; C. disfagia mecanica este provo- cata de ingustarea lumenului D. disfagia
motorie poate fi provocata perturbarea efortului voluntar necesar pentru pregatirea bolului alimentar; E.
disfagia motorie poate fi provocata de boli neuromuscu lare care afecteaza diverse etape sau aspecte ale
procesului de deglutitie

1585. Disfagia orofaringiana motorie poate fi provocata de boli neuromusculare care afecteaza u. etapel
aspecte ale procesului de deglutitie, ce A. relaxarea SE B. pregatirea bolului alimentar: C. initierea
reflexului de inghitire; D. trecerea la momentul potrivit a bolului alimentar prin faringe; E. impiedicarea
patrunderii ali- mentelor in nas sau in laringei

1586. R.U. clasificarea cauzelor disfagiei orofaringiene. f.d.u.criteri 1. in functie de structurile afectate 2.
in functie de natural originea leziunilor. si urmatoarele categorii a. de irigatie (vasculare); b. muscular e C.
nervoasei d. metabolice e. degenerative; care sunt asocierile corecte: A.a-1. b-2, c-2, d-1, e-2; B. a-1. b-
2, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-1, c-1, d 2, e-2;D. a 2, b-1, c-2, d-1, e-2; E. a 2, b-2, c-1, d-1, e-2;

1587. R.L clasificarea cauzelor disfagiei orofaringiene, f.d.u criteri 1. in functie de structurile afectate; 2. in
functie de natural originea leziunilor. si urmatoarele categori a. iatrogene. b. nervoase c. infectioase: d.,
orofaringiene care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2 B. a 1, b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1. c-1, d-
2; D. a-2, b-1, c-2, d-1: E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1588. R.I. natural originea leziuni- lor care provoaca disfagia oro- faringiana, f.d.u. evaluari de incidenta 1.
cele mai frecvente; 2. mai rare; urmatoarele tipuri de leziuni a. Fnetabolice b. infectioase; c.
degenerative; d. iatrogene; e, vasculare care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2. c-1. d-2, e-1 B. a 2. b-1,c-
1, d-1, e-2; C. a 2, b-1, c-1, d-2, e-1; D. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1: E. a-2,b-2, c-1, d-1, e-1;

1589. R.I. mecanismele disfagiei orofaringiene, f.d.u.categorii 1. disfagie mecanica; 2. disfagie motorie; si
urmatoarele stari patologice: a. afectiunil leziuni ale cortexului cerebral si ale trunchiului cerebral b.
ingustare intrinseca; c, defecte parietale congenitale; d. afectiuni leziuni neuromuscular e care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1,c-2, d-2 B. a-1, b-2, c-1, d-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1; D. a-2, b 1, c 1, d-2; E.a-2, b-
2, c-1, d-1

1590, R. mecanismele disfagie orofaringiene, f.d.u.categorii 1. disfagie mecanica orofaringiana; 2. disfagie


motorie orofaringiana si urmatoarele stari patologice a. afectiuni leziuni musculare b. compresie
extrinseca c. afectiunil leziuni ale nervilor cranieni (V. Vli. IX. X. Xll): d. defecte parietale post- chirurgicale;
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1 C. a-2, b-1, c-1. d-2; D. a 2, b-1. c-2, d-
1: E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1591. R mecanismele disfagiei motori orofaringiene, f.d.u categorii de afectiunil leziuni: 1. ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral 2. ale nervilor cranieni 3. neuromusculare: si urmatoarele niveluri la
care este situata patologia a. leziuni suprabulbare; e b. leziuni in nuclei din trunchiul cerebral sau pe
traiectoria pana a musch C. perturbarea neurotransmiterii la piacile terminale motorii. care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3,c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1592. Nervii cranieni implicati in producerea disfagiei motorii oro- faringiene sunt urmatorii, cae.
A. NC3 B. NC7 ei C. NC9t D. NC10; E. NC12
1593. R.l.mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.u categori: 1. defect parietal congenital 2.
ingustare intrinseca inflamatoare: 3. ingustare intrinseca tumorala; si urmatoarele stari patologice: a.
leziuni buloase cutaneomucoase: b. tumori benigne; c. cheiloschizis (buza de iepure) care sunt as A. a-
1. b-2, c-3; B. a-2, b-1, C-3 E. a-3, b 2, c-1

1594. R.l.mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene, f.d.u categori: 1. defect parietal congenital; 2.
ingustare intrinseca inflamatoarei 3. ingustare intrinseca tumorala; si urmatoarele stari patologice: a.
tumori maligne; b. palatoschizis (gura de lup); c. leziune chimica, termica; care sunt asocierile corecte:
A. a-1, b-2, c-3 C. a-2, b-1, c-3 D. a-3, b 1. c-2; E. a-3,b-2, c-1;

1595. R.I. mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.ucategori: 1. defect parietal congenital: 2.
ingustare intrinseca printr-o membrana; 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a.
sindrom Plummer-Vinson; b. laringoschizis; c. abces/ formatiune tumorala retrofaringgiana care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 C., a 2, b-1, c-3 D. a 2, b-3, c-1; E., a 3. b-2, c-1

1596. R mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.u categori 1. ingustare intrinseca inflamatoare
2. ingustare intrinseca prin stricturi 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a. infectie
virala (VHS, varicela- zoster, VCM b. micrognatie congenitala; c. diverticul Zenker. care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b 1, c-3 C. a-2, b-3, c-1

1597. R mecanismele disfagie mecanice orofaringiene. f.d.u categori 1. ingustare intrinseca inflamatoare:
2. ingustare intrinseca prin stricturi 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a. ingestie de
substante caustice; b. infectie bacteriana (abces periamigdalian); c. afectiuni tiroidiene (gusa); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 1, b-3,c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a 2, b 3, c-1; E. a-3, b-1. c-2;

1598. R mecanismele disfagiei mecanice orofaringiene f.d.u categori 1. ingustare intrinseca inflamatoare;
2. ingustare intrinseca prin stricturi; 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari patologice: a. osteofite
vertebrale: b. sechele post-iradiere; c. infectie fungica (Candida); care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3 C. a-2. b 3, c-1: D. a-3, b-1, C-2 E. a 3, b 2, c-1

1599, R mecanismele disfagiei motorii orofaringiene f.d.u categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei, 2. afectiunil leziuni ale
contexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale; 3. afectiuni leziuni ale nervilor
Cranien neuropatie si urmatoarele stari patologice: a. demente, inciusiv boala Alzheimer, b. neurosifilis: c.
diabet care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a 2, b-1, c-3 C. a 2. b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-
2, c-1

1600. R.. mecanismele disfagiei motorii orofaringiene. f.d.u. categori cerebral si ale trunchiulu cerebral cu
deteriorarea constientei sau cognitiei. 2. afectiunil leziunl aie contexului cerebral si ale trunchiului
cerebral cu functii cognitive normale 3. afectiunil leziuni neuromusculare: si urmatoarele stari patologice
a. boala cerebrovasculara; b. allerarea starii de constienta; c. miastenie grava; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3. B. a-1, b-3, c-2 C. a 2, b-1, c-3 D.a-2, lb-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1601. R.I. mecanismele disfagiei motor orofaringiene, f.d.u categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei; 2. afectiunil leziuni ale
cortexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive (relativ) normale (pot exista anumite
disfunctii 3. afectiunil leziuni neuromusculare; si urmatoarele stari patologice: a. boala Parkinson si alte
leziuni extrapiramidale; b. encefalopatie metabolica; c. sindrom Eaton-Lambert; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.a-1, b-3, c-2 C. a2 b1 c3 D. a 3, b-1, c 2, E. a-3, b-2, c-1;

1602. R.I. mecanismele disfagiei motor orofaringiene. f.d.u categori 1. afectiunifieziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei. 2. afectiuni leziuni ale
cortexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 3. afectiunil leziuni
neuromusculare; si urmatoarele stari patologice a. toxina botulinica b. scleroza multipla (paralizie bulbara
si pseudobulbara). C. encefalita care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; C. a-2, b-1, c-3 E. a-3, b-2, c-1

1603. R mecanismele disfagiei motori orofaringiene f.d.u categori 1. afectiuni ieziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei. 2. afectiunil leziuni ale
contexului cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 3. afectiunil leziuni
neurormuscularei si urmatoarele stari patologice: a. aminoglicozide si alte medicamente b. meningita; c.
scleroza laterala amiotrofica (boala de neuron motor) care sunt asocierile corecte: C. a 2, b-3, c-1 D. a
3. b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1604. R.. mecanismele disfagiei motorii orofaringiene,f.du categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu deteriorarea constientei sau cognitiei; 2. afectiunii leziuni ale
cortexuiui cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale; 3. afectiuni leziuni musculare;
si urmatoarele stari patologice: a. poliomielita si sindrom post- poliomielitic; b. polimiozital
dermatomiozita; c. accidente cerebrovasculare multiple (mai ales in acunarismul cerebral); care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1,b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b 3, c-1; E. a-3, b-2, c-1

1605. R.I.mecanismele disfagiei motor orofaringiene. f.d.u categorii: 1. afectiunil leziuni ale contexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu sau fara deteriorarea constientei sau cognitie 2. afectiunil leziuni ale
nervilor Cranieni 3. afectiunil leziuni musculare miozita ei si urmatoarele stari patologice: a. sarcoidoza; b.
meningita bazilara (inflamatoare cronica, neoplazica); c. traumatism cerebral; care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-2 D. a-3, b-1, c-2; E. a 3, b 2, c-1

1606. R.l. mecanismele disfagie motorii orofaringiene f.d.u categori: 1. afectiunil leziuni ale nervidor
Cranien 2. afectiunil leziuni musculare miopatie metabolica: 3. afectiunil leziuni musculare miopatii
primare; si urmatoarele stari patologice: a. lezarea trunchiului unui nerv Cranian b. distrofie miotonica; c.
miopatie mitocond riala d. sindrom Guillain-Barré care sunt asocierile corecte: A.a-1, b 1, c 2, d-3; B. a-
1, b-2, c-1, d-3; C. a-1, b-2, c-3, d-1; D. a-1, b-3, c 2, d-1 E. a 2, b-3, c-1, d-1.

1607. R.I. mecanismele disfagiei motori orofaringiene f.d.u. categori 1. afectiunif leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 2. afectiunil leziuni ale nervilor cranieni
neuropa tie 3. afectiunil leziuni musculare: si urmatoarele stari patologice: a. paralizie cerebrala; b.
miopatie tiroidiana; c. disautonomie familiala: d. rabie: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d 3.
B. a-1, b 2, c-1, d-3 C. a-1, b-3, c 2, d-1; D. a 2, b-3, c-1, d-1

1608. R. mecanismele disfagie f.d.u. orofaringiene, motori categori 1. afectiunil leziuni ale cortexului
cerebral si ale trunchiului cerebral cu functii cognitive normale 2. afectiunil leziuni ale nervilor cranieni
neuropatie 3. afectiunil leziuni musculare; si urmatoarele stari patoiogice a. sarcoidoza; b. miopatie
oculotaringiana; C. tetanos care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c 2, D. a-2, b-3, c-1 E. a-
3, b-2, c-1
1609. R.I. cele mai frecvente Cauze disfagiei orofaringiene f.d.u.categorii: 1. iatrogene; 2. neurologice: 3.
organice si urmatoarele cauze: a. afectarea structurilor orofaringiene b. afectarea structurilor nervoase
prin leziuni vasculare sau degenerative c. interventiile chirurgicale sl iradierea, adesea pentru cancer
localizat la cap sau gat; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3, c-2; C. a 2, b-3, c-1 ei D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3,b-2, c-1

1610. R.I. cele mai frecvente Cauze disfagiei orofaringiene. f.d.u.categorii: 1. neurologice. 2. organice
urmatoarele stari patologice: a. spasm/ fibroza Cricofaringianai b. sclerozai laterala amiotrofica; c.
accidente vasculare cerebrale: d. boala Parkinson, e, boli neoplazice; f, diverticul Zenker, care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2. f-2; C. a-1. b-2, c-1, d-2, e-1, f2; D.
a 2, b-1,c-1, d-1, e-2, f-2; E. a 2. b 1. c-2, d-2, e-1. f1;

1611. U f.d.f.d. Cauzele neuro logice ale disfagiei orofaringiene s.cf.ce A. Lateralizarea disfagiei, B.
faringiene inseamna fie leziune faringiana functionala C. fie patologie neurologica care afecteaza selectiv.
D. nucleii din trunchiul cerebral. E. sau nervii cranieni ipsilaterali.

1612. F.d.u evenimente r. mecanismul diverticulului Zenker: a. in timp, se dezvolta un diverticul de


pulsiune. b. stenoza cricofaringiana; c. creste presiunea in faringele inferior in timpul inghitirii, d.
deschidere limitata a SES: care este lantul cauzai corect: C. b-d-c-a

1613. C.d.u manifestari NU este caracteristica pentru diverticulul Zenker A. disfagie; B. regurgitarea
resturilor alimen. tare C. aspiratie D. halitoza E. pirozis

1614. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, u.a.s.c.cae. A. cauzele
neurologice asociaza cu aspiratie malnutritie; B. una dintre Cauze est diverticulul Zenker. C. la tranzitul
baritat, mul cricofaringian contractat apar ca o proeminenta in dreptu portiunii inferioare a cartilajulu
roid D. spasmul cricofaringian poate t un fenomen normal: E. daca fibroza Survine muschiu cricofaringian
acesta poate constitu o proeminenti persistenta pe peretele faringian anterior;

1615. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, u.a.S.c.cse. A. nuclei bulba
nerveaza direc orofaringele; B. diverticul Zenker este un diver ticul de pulsiune situat imedia sub
muschiului crico-faringian; C. spasmul cricofaringian poate semnala distensibilitate excesiva a
cricofaringianului, D. tranzitul baritat evidentiaza un spasm cricofaringian trecator la s5% din indivizii fara
disfagie: E. manifestarile disfagiei orofarin- giene sunt aceleasi indiferent de sediu

1616. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, U.a.S.c.cae. A. cortexul cerebral
are un rol important in functia de inghitire si B. diverticul Zenker apare intr-o (numita dehiscenta Killian)
C. distensibilitatea redusa a cricofaringianului previne formarea unui diverticul Zenker, D. chiar daca
tranzitul baritat evidentiaza un spasm CriCO- faringian trebuie excluse alte etiologii ale disfagiei: E.
disfagia determinata de un accident cerebrovascular se amelioreaza de obicei in timp, desi adesea nu
complet

1617. R.I. disfagia orofaringiana la cele mai frecvente cauze ale acesteia, U.a.S-C.Cea A. reprezentarea
corticala asime- trica a disfagia aparuta ca urmare a accidentelor cerebrovasculare corticale uni laterale;
B. in spasmu cricofaringian, la inghitire muschii suprahioidieni se contracta normal, dar muschiul
cricofaringian nu se relaxeaza; C. unii dintre pacientii cu spasm cricofaringian spun ca li se opreste
mancarea in gat. D. spasmul cricofaringian poate fi prevenit prin efectuarea unei manevre Valsalva: E.
pacient polimiozita pot raspunde la tratamentul bolii,

1618. R.I. disfagia orofaringiana si la cele mai frecvente cauze ale acesteia, u.a.s.c.c.e. A. diverticul Zenker
apare la varstnici; B. in spasmu cricofaringian tranzitul baritat, muschiul crico- faringian contractat apare
ca o peretele proeminen pe posterior al faringelui C. majoritatea persoanelor CU spasm cricofaringian
trecator acuza disfagie severa: D. spasmul cricofaringian poate fi provocat de boli neuro-musculare; E. la
pacientii cu miastenie grava si polimiozita moartea este adesea provocata de complicatii pulmonare:

1619, R. manifestarile disfagiel orofaringiene, f.d.u. cauze 1. leziuni ale nervilor cranieni 2. diverse boli
neuromusculares care produc paralizie faringiana; 3. paralizia muschilor suprahioidien si urmatoarele
manifestari: a. SES nu se deschide la inghitire, producand disfagie Severa: b. disfagie, disfonie, dizartrie: c.
disfagie, regurgitare nazala si aspiratie in timpul inghitirii; care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-2, c-3 B. a-
1, b-3,c-2; D. a-2, b-3, c-1 E. a 3, b-1, c 2
1620. R manifestarile disfagie orofaringiene, f.d.u. cauze: 1. leziune unilaterala a motoneuronilor; 2.
paralizia muschilor oral 3. patologie care afecteaza muschii laringieni sau corzile vocale; si urmatoarele
manifestari a. paralizie faringiana unilaterala: b. dificultate la initierea inghitirii si scurgerea alimentelor
din gura; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3 B. a-1, b-3, c 2 C. a 2,b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-1, c-2;

1621. R.l. disfagia orofaringiana si la investigarea acesteia, u.a.s.c.cae. A. tranzitul baritat poate fi folosit
pentru investigarea tractul digestiv superior. B. a Inghitirii nu dureaza mai mult de o secunda; C. fiecare
latura a faringelui este inervata de nervi contralaterali; D. videoradioscopia se poate efectua numai la
pacientii con- stienti si cooperanti; examinarea videoradio- scopica se observa atent undele de contractie
faringiene; manometria poate evidential amplitudine redus faringiene esofagiene supe- rioare

1622. R.I. disfagia orofaringiana si la investigarea acesteia, u.as.c ces A. paralizia muschilor suprahioi.
dieni produce disfagie usoara. B. pentru detectarea si analizarea anomaliilor functie orale faringiene este
necesara video- radioscopie cu secventializare rapida C. investigarea videoradioscopica a deglutitiei
folosind bariu de diverse consistente poate evi- dentia dificultali in faza orala a deglutitiei D. la
examinarea videoradio- scopica se observa atent deschiderea SES la inghitire. E. manometria poate
evidentia presiune SES redusa, care nu scade suplimentar la inghitite;

1623. in disfagia orotaringlana, la examinarea videoradioscopica a faringelui se pot detecta u anomalii, c e


A. staza bariului in valecule si in sinusurile piriforme B. regurgitarea bariului in nas; C. aspiratia bariului in
arborele traheobronsic; D. deschiderea deficitara a SES: E. miscarea anormala a mandi bulei si a laringelui
in timpul inghitiri

1624. R.I. disfagia esofagiana u.a.S.c Ce. A. la aduit, lurmenul esofagian se poate destinde pana la 4 cm in
diametru. B. disfagian este ntotdeauna prezenta cand esofagut nu se poate destinde mai mult de 1,3 Cnn
C. leziunile musculaturi Strate esofagiene afecteaza portiunea abdominala a esofaguiui D. lipsa de
relaxare a SEI poate duce in timp la disparitia peristaltismului: E. disfagia determinata de dispa- ritia
inervatiei inhibitoare este asociata cu BRGE

1625. R. disfagia esofagiana.u.a.S.c. C. e. A. cand esofagul nu se poate dilata mai mult de 2,5 cm in
diametru poate sa apara disfagie pentru alimentele solide normale B. leziunile circumferentiale au o
probabilitate mai mica de a produce disfagie decat leziunile care afecteaza doar o portiune din
circumferinta peretelui esofa gian; C. leziunile musculatur striate esofagiene afecteaza si muschii
orofaringien D. disfagia determinata de slabi- ciunea muschilor esofagieni este adesea asociata cu
simptome de BRGE E. disfagia determinata de dispa- ritia inervatiei inhibitoare poate fi asociata cu durere
in piept.

1626. R. cauzele disfagiei esofa- giene. u.a.S.c Cae. A. carcinomul este una dintre cele mai frecvente cauze
ale disfagiei esofagiene; B. slabiciunea contractiei muscu lare poate fi provocata de slabiciunea musculara
(ca in scleroza sistemica C. spasmul esofagian difuz este produs de perturbarea inervatiei inhibitoare
numai pentru SEI; D. disfagian motorie esofagiana poate fi provocata de anomalii de peristaitism E.
manifestarile cinice ale afec- tiunilor esofaguiui cervical sunt de obicei eclipsate de cele ale disfagiei
orofaringiene;

1627. R. cauzele disfagiei esofa- giene, u.a.S.C.Cee. A. stricturile benigne (peptice, caustice) sunt cauze
rare ale disfagiei esofagiene; B. slabiciunea contractiei mUSCU- lare poate fi provocata de perturbarea
efectului colinergic; C. acalauzia este produsa de perturbarea inervatiei inhibitoare atat pentru corpul
esofagian, cat si pentru SEI: D. disfagian motorie esofagiana poate fi provocata de inhibarea deglutitiei
determinata de boli ale musculaturii striate sau netede esofagiene; E. bolile segmentului esofagian cu
musculatura neteda afecteaza portiunea toracica a esofagului si SE F. miopatia viscerelor cavitare este o
miopatie congenitala care urinara

1628. R. Cauzele disfagiei esofagiene, u.a.s.c.g.e A. inelul esofagian inferior este una dintre cele mai
frecvente cauze ale disfagiei esofagiene; B. perturbarea nervatie toare poate produce contractii
neperistaltice si incontinenta SEI; C. acalazia poate fi primara sau secundara D. afectiunile esofagului
cervical asociaza cu tulburari se motorii orofaringiene; E. in afectiunile esofagului toracic disfagia apare
cand contractiile peristattice sunt slabe sau absente sau cand contractiile sunt neperistaltice; F. miopatia
viscerelor Cavitare aboleste functia motorie a orga- nelor afectate, determinand con- tractia acestora;

1629.C.d.u. afectiuni care nu produce acalazie secundara: A. boala Chagas B. scleroza sistemica; C.
carcinom D. limfom E. sindrom de pseudo-obstructie intestinala neuropatica;

1630. R.I. clasificarea in functie de mecanism a cauzelor disfagie esofagiene, fd.u. categorii 1. disfagie
mecanica; 2. disfagie motorie; urmatoarele stari patologice: a. defecte parietale; b. compresie extrinseca;
c. boli ale musculaturii netede sau ale nervilor excitatori: d. afectiuni ale inervatiei nhibitoare e. ingustare
intrinseca: care sunt asocierile corecte: A. a 1, b-1, c-1. d-2, e-2 B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2 C. a-1, b-1, c-2, d-
2, e-1 D. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2 E. a-2, b-1, c 2, d-1, e-1;

1631. R. Cauzele disfag mecanice esofagiene f.d.u categori 1. defect parietal; 2. ingustare intrinseca prin
membrane si inele: 3. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; si urmatoarele stari patologice: b.
sechela postoperatorie; c. esofagita eozinofilica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1632. R Cauzele disfag esofagiene f.d.t mecanice categori 1. defect parietal; 2. ingustare intrinseca prin
membrane si inele: 3. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; urmatoarele stari patologice: a. fistula
traheo-esofagiana; b. sechela post-iradiere; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2 B. a 2. b-1. c-3; C.
a 2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1633. R.I. Cauzele disfag mecanice esofagiene. f.d categorii: 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; 3. compresie extrinseca prin structuri
cardiovasculare: si urmatoarele stari patologice: a. infectie fungica (Candida); b. sechela dupa leziuni
caustice; c. artera subclavie dreapta aberanta: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3, c-
2; C. a-2, b-1, c-3. D. a-2, b-3, c-1

1634. R Cauzele disfag mecanice esofagiene. f.d.u categorii 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare: 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; 3. compresie extrinseca prin structuri
cardiovasculare; si urmatoarele stari patologice: a. dextropozitia arcului aortic; b. efect advers
medicamentos; c, boli buloase cutaneomucoase; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b 2, c-3; B. a 1, b-
3. c-2 C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a 3, b-2, c-1

1635. R.I. cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. categorii: 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne postinflamatoare 3. compresie extrinseca
prin structuri cardiovasculare; si urmatoarele stari patologice: a. dilatarea AS b. boala Crohn; c.
agresiuni caustice, chimic termice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2,
b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1636. R.I. cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. categorii 1. ingustare intrinseca prin esofagita
inflamatoare; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne postinflamatoare 3. compresie extrinseca
prin structuri cardiovasculare si urmatoarele stari patologice: a. anevrism aortic (disfagie lusoria) b.
esofagita eozinofilica; c. sechela dupa candidoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1637. R.l. cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u categorii: 1. ingustare intrinseca prin membrane
si inele 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne postinflamatoare; 3. compresie extrinseca; si
urmatoarele stari patologice: a. formatiune tumorala mediastinala posterioara; b. afectiuni
cutaneomucoase; c. anomalii congenitale sau leziuni inflamatoare; care sunt asocierile corecte: A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1638. R.I cauzele disfagiei mecanice esofagiene f.d.u.categor 1. ingustare intrirfseca prin membrane si
inele; 2. ingustare intrinseca prin stricturi benigne; 3. compresie extrinseca; si urmatoarele stari
patologice: a. hematom fibroza dupa vagotomie: b. sechela dupa leziune schemica c. inel de mucoasa
esofagian inferior (inel Schatzki: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1, b-3. c-2; C. a-2, b-1, c-
3;D. a-2, b 3, c-1 E. a-3, b-2, c-1

1639. R.I. Cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. cauze de ingustare intrinseca: 1. esofagita
inflamatoare; 2. membrane si inele; 3. stricturi benigne; si urmatoarele stari patologice: a. afectiuni
mucoase b. anomalie congenitala; C. viroza (VHS, varicela-zoster VCM); care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1640. R. Cauzele disfagiei mecanice esofagiene, f.d.u. cauze de ingustare intrinseca: 1. esofagita
inflamatoare; 2. strictura benigna; 3. neoplazie si urmatoarele stari patologice: a. tumori benigne sau
maligne; b. infectie bacteriana; c. sechela, dupa leziuni peptice; care sunt asocierile corecte: B. a-2, b-1, c-
3 C. a 22, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1641. R.l. cauzele disfagiei motorii esofagiene, f.d.u. categorii: 1. boli ale musculaturii netede sau ale
nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI; 2. tulburari iatrogene ale
musculaturii netede sau ale nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SE 3. boli ale
musculaturii netede sau ale nervilor excitatori contractie musculara amplificata; si urmatoarele stari
patologice a. SEI hiperton, contractii excesive ale SEU b. neuromiopatie metabolica; c. medicamente
anticolinergice; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 D. a-3, b-1. c-2.

1642. R.I. cauzele disfagiei motorii esofagiene, fd.u. categori: ale musculaturii netede sau ale nervilor
excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI: 2. tulburari iatrogene ale musculaturii
netede sau ale nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI; 3. afectiuni ale i
inhibitoare si urmatoarele stari patologice: a. scieroza sistemica (si boli autoimune inrudite); b.
neuromiopatie amiloidozzica c. spasm esofagian difuz; d. medicamente relaxante ale musculaturii netede
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-3, d-2 B. a-1, b-2, c 3. d-1 C. a-1. b-3, c-1, d-2 D. a-1, b-3, c-2, d-
1 E. a-3. b-1, c-1, d-2;

1643. R.l. cauzele disfagiei motorii esofagiene,f.d.u. categorii 1. boli ale musculaturii netede sau ale
nervilor excitatori contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI, 2. boli ale musculaturii netede sau
ale nervilor excitatori 3. afectiuni ale inervatiei si inhibitoare stari patologice urmatoarele a. peristaltism
hipertensiv. b. neuromiopatie etanolica; c. miopatia viscerelor cavitare; d. acalazie care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, c-1, d-2; B. a-2, b-1, c-1, d-3 C. a-3, b-1. c-1, d-2; D. a b-1, c 2, d 1 E. a-3, b-2, c-1 d-1;

1644. R.I. cauzele distagiei motorii f.d.u. categori 1. boli ale musculaturii netede sau ale nervilor excitatori
contractie musculara slaba sau tonus scazut al SEI, 2. boli ale musculaturii netede sau ale nervilor
excitatori contractie musculara excesiva: 3. afectiuni ale inervatiei nhibitoare si urmatoarele stari
patologice: a. neuromiopatie diabetica; b. inel esofagian inferior contractil (muscular) c. distrofie
miotonica; d. esofag spargator de nuci. care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c 2, d-3; B. a-1, b-2, c-1, d-
3 C. a-1. b-2, c-3, d-1; D. a-1, b-3, c-1, d-2 E. a-3, b-1, c-1,d-2,

1645. R rolul istoricului la un pacient cu disfagie, u.a.s.c.cae. A, sediu disfagiei descris de pacient ajuta la
deterninarea localizarii obstructiei esofagiene B. leziunea esofagiana este nivelul sau deasupra localizarii
percepute a disfagiei C. germen oportunisti care pot provoca esofagita la pacienwi cu imunodeficienta
sunt streptococii pneumococii, D. sarcomu Kaposi este una dintre neoplaziile pot care provoca disfagie in
mod caracteristic la pacientii cu SIDA; E. sughitul poate sa apara (rareori) in asociere cu leziuni esofagiene
proximale;

1646. Uf.d.f.d. rolul istoricului la un pacient cu disfagie s.cf.cue, A. Indic diagnostice mportante pot fi
furnizate; B. de manifestarile asociate; C. de cantitatea de alimente; D., care provoaca disfagia si de; E.
evolutia in timp a disfagiei.

1647. R.I. rolul istoricului la un pacient cu disfagie, u.a.s.c.ce A. istoricul are de obicei utilitate redusa B. la
pacientii cu imunodeficienta, trebuie avuta in vedere afectarea esofagului nfecti prin oportuniste Sau
tulburari funcionale; C. printre neoplaziile care pot provoca disfagie in mod carac teristic la pacientii cu
SIDA se afla neurinoamele: D. scaderea in greutate severa, disproportionata fata de gradul disfagiei, este
un contra- argument pentru diagnosticul de carcinom; E. in scleroza sistemica, lichidele provoaca distagie
mai ales cand pacientul este in pozitie ridicata;

1648. Elemente anamnestice su- gestive pentru cauza stricturii esofagienes.u.cue. A. intuba je
nazogastrica prelungita; B. ingestie de substante de con- trast radiologice C. ingestia unei cantitati
excesive de apa la administrarea medica- mentelor, D. radioterapie anterioara; E. boli cutaneomucoase
asociate;
1649. R.I. felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei fd.u manifestari asociate 1.
regurgitarea nazala la inghitire; 2. simptome laringiene; 3. durere in piept, si urmatoarele stari patologice
a. spasm esofagian difuz; b. diverse afectiuni neuromusculare; c. paralizie faringiana: care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-3, C-2 C. a-2, b-3, c-1; D. a 3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1650. R.I. felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei fd.u.manifestari asociate: 1.
aspiratia traheobronsica la inghitire 2. disfonie precedand disfagia; 3. durere in piept. si urmatoarele stari
patologice: a. fistula traheo-esofagiana; b. tulburari motorii esofagiene cu hipertonie; c. afectiune
iaringiana: care sunt asocierile corecte: A. a 1, b 2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a 2.b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a
3, b-2, c-1

1651. R felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiel f.d.u. manifestari asociate 1.
aspiratie traheobronssica nelegata de inghitire; 2. raguseala aparuta dupa disfagie 3. durere in piept: si
urmatoarele stari patologice: a. bol alimentar (prea) mare blocand esofagul; b. afectarea nervului
laringian recurent prin extinderea unui carcinoma esofagian; C. acalazie care sunt asocierile corecte: A. a-
1. b-2, c-3 C. a-2. b-1, c-3, D. a-2, b-3, c-1 E. a-3, b-2, c-1;

1652. R.l felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei, f.d.u manifesta asociate 1.
aspiratie traheobronsica nelegata de inghitire: 2. raguseala; 3. pirozis si reflux precedand cu mult timp
instalarea disfagiei; si urmatoarele stari patologice: a. diverticul Zenker; b. taringita produsa de refluxul
gastroesofagian: c. strictura peptica: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-
3, c-1D. a-3, b-1. c-2 E. a-3, b-2, c-1

1653. R.l. felul in care istoricul poate ajuta diagnosticul etiologic al disfagiei. f.d.u. manifestari asociate: 1.
aspiratie traheobronsica nelegata de inghitire; 2. sughitt 3. odinofagie: si urmatoarele stari patologice: a.
reflux gastroesofagian; b. leziune esofagiana distala; c. esofagita infectioasa (candidozica, herpetica) sau
medicamentoasa: care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1. b-3,c-2 C. a-2, b-1. c-3 E. a-3, b-2, c-
1:

1654. R felul in care istoricu! D a diagnosticul etiologic E al disfagiei, f.d.u. manifestari asociate 1.
raguseala 2. scaderea in greutate severa, disproportionata fata de gradul disfagie 3. raluri suieratoare
unilaterale; si stari patologice: a. carcinom; b. formatiune tumorala mediastinala afectand esofagul si o
bronhie mare; c. afectiuni neuromusculare; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, a-3 B.a-2, b-1, c-
3 C. a-2, b 3, c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1.

1655. R utilitatea tipului de alimente care provoaca disfagie in punerea diagnosticului f.d.u Variante 1.
numai solide: 2. si lichide, nu doar solide; 3. in egala masura solide si lichide chiar de la inceput si
urmatoarele diagnostice: a. disfagie mecanica cu lumen care nu este ingustat sever, b obstructie
avansata; c. disfagie motorie determinata de acalazie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-
1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3; D. a-2.b-3, c-1 E. a-3, b-1, c-2;

1656. R.I. utilitatea tipului de alimente Care provoaca disfagie in punerea diagnosticulu f.d.u. Variante 1.
numai solide: 2. solide independent de pozitia pacientului, iar lichidele doar in decubit dorsal; 3. in egala
masura solide si lichide chiar de la inceput si urmatoarele diagnostice: ingustarea usoara-moderata a
lumenului de SED: c. scleroza sistemica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-1...b-3, c-2; C. a-
2, b-1. E. a-3, b-2, c-1i ari
1657. R. utilitatea duratei si a evolutiei disfagiei in punerea diagnosticului, fd.u. variante: 1- lent
progresiva, devenind treptat mai persistenta 2. trecatoare 3. episodica pentru solide, datand de cativa
ani. si urmatoarele diagnostice: a. afectiune esofagiana benigna; b. strictura peptica, de exemplu la
pacientii cu scleroza sistemica: C. proces infiamator. care sunt asocierile corecte: A. a-1.b-3. c-2 B. a 2, b-
1, c-3; C. a 2, b-3. c-1 D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1;

1658. R.I.utilitatea duratei si a n evolutiei disfagiei in punerea diagnosticului, f.d.u.variante: 1. lent


progresiva, devenind treptat mai persistenta; 2. progresiva, datand de cateva saptamani sau luni; 3.
episodica pentru solide, datand de cativa ani si urmatoarele diagnostice: a. strictura peptica, sechela a
esofagitei de reflux, b. inel esofagian inferior. c. carcinom esofagian; care sunt asocierile corecte: A. a-
1, b-3, co-2; B. a 2, b-1, C-3;D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1; e

1659. R.I. rolul examenului fizic in evaluarea unui pacient cu disfagie, f.d.u. tipuri de disfagie: 1. disfagia
orala si faringiana: 2. disfagia esofagiana si urmatoarele caracteristici: a. examenul fizic este important; b.
afectiunile cele mai relevante sunt limitate la esofag; C. examinarea nodulilor limfatici si a ficatului poate
evidentia eventuale metastaze d. este de obicei una dintre manifestarile unei afectiuni mai extinse; e.
examenul fizic este mai putin uti care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c 2, d-1. e-2; B. a 1, b-2, c-2, d-
2, e-1; C. a-2, b-1, c 2, d-1, e-2 D. a 2, b-1. c-2, d-2, e-1; E. a 2, b-2, c-1, d-2, e-1;

1660. R.I. rolul examenului fizic in evaluarea unui pacient cu disfagie orala sau faringiana, u.a.s.c.c.e.: A.
trebuie cautate semne .de paralizie faciala B. trebuie cautate semne de boala neuromusculara
generalizatai C. inspectia gatului poate evi- dentia marirea tiroidei sau anomalii ale coloanei vertebrale;
D. nspectia gurii si a faringelui poate demonstra leziuni care impiedica trecerea alimentelor: E. pot fi
prezente complicat pulmonare cum ar fi pneumonia de aspiratie acuta sau cronica;

1661. Boli sau categorii de boli care pot afecta esofagul si pe care examinarea pielii si a membrelor le
poate sugera s.u.cae. A. scleroza sistemica; B. boli autoimune de tesut conjunctiv C. tulburari motorii
esofagiene cu hipertonie; D. pemfigoid E. epidermoliza buloasa;

1662. Semne de paralizie bulbara sau pseudobulbara s.u.g.e.: A. dizartrie B. disfonie; C. ptoza D.
hipertrofia limbii; reflexului E. diminuarea mase- terian (mandibular): investigarea

1663. U.f.d.f.d. disfagiei s.c.f.cae.: A. Investigarea disfagiei este importanta deoarece; B. este principalul
simptom al unor afectiuni neoplazice: C. si chiar daca nu are o cauza neoplazica; D. este de obicei
manifestarea E. unei boli pentru care nu exista tratament.

1664. R., evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.C ea. majoritatea cazurilor disfagia este provocata de
o afectiune benigna; B. daca datele de istoric suge- reaza disfagie esofagiana meca- nica, cea mai utila
investigatie este radiografia baritata; C. EDS permite prelevarea de biopsii de mucoasa: D. daca exista o
suspiciune de tulburare motorie esofagiana, se efectueaza manometrie fagiana E. radiografia baritata
poate furni za informalii suplimentare utile in cazul hemiei paraesofagiene;

1665. R.I. evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.cae. A. datele de istoric trebuie sa dirijeze demersul
diagnostic, storicu B. daca esofagiana motorie, disfagie principala investigatie este EDS C. EDS permite
interventii tera- peutice de dilatare a esofagului; D. radiografia baritata nu poate furniza nformatii
suplimentare utile in cazurile cu leziuni subtile sau complexe E. in unele cazuri, poate fi utila TC
1666. R.. evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.c.ea: A. daca datele de istoric sugerea- za disfagie
orala sau faringiana, procedura de e este EDS B. EDS permite vizualizarea mai buna a leziunilor mucoasei
decat radiografia baritata. C. evaluarea disfagiei inexplicabi le trebuie sa includa prelevarea biopsiilor din
mucoasa eso- endoscopic leziuni evidente: D. radiografia baritata poate furni- za informatii supiimentare
utile in cazul stricturilor esofagiene; E. in unele cazuri, poate fi utila a ecografia endoscopica

1667.R.I. evaluarea unui pacient cu disfagie, u.a.s.c.cas. A. demersul diagnostic difera dupa cum
suspecteaza Se disfagie oralal faringiana sau esofagiana pe baza istoricului: B. daca datele de istoric
sugereaza disfagie orala sau faringiana, in anumite circum stanse poate fi importan nt evaluarea ORL si
neurologica; C. EDS este cea mai util r, investigatie doar daca disfagia este mecanica D. daca disfagia nu
este explicati adecvat prin endoscopiei st efectueaza manometrie eso e fagiana; E. radiografia baritata
poat e furniza informatii suplimentar utile in diverticulelo esofagiene e

1668.U.f.d.f.d evaluarea o- pacient cu disfagie s.cf.cae. A. intrucat esofagita eozinofilica; B. este o cauza
tot mai rara de disfagie la adulti se recomanda c. ca evaluarea disfagiei inexpli D. prelevarea de rutina a
biopsiilor din mucoasa esofagiana: se observa E. chiar daca nu endoscopic leziuni evidente.

1669. U f.d.f.d evaluarea unui pacient cu disfagie s.cfcae. A. Daca istoricul sugereaza dis- fagie esofagiana
motorie; B. principala investigatie este manometria esofagiana: C. deoarece afectiunile neoplazice
inflamatoare; D. pot induce modificari de tip: E. acalazie sau spasm esofagian.

1670. F.d. greata, varsaturi si simptomele de care acestea trebuie diferentiate (toate, simp- tome reflect
and inversarea direc- tranzitului oro-eso-gastric) 1. 3. regurgitare 4. ruminatie: si urmatoarele trasaturi
definitorii: a. regurgitarea repetata a continutului stomacului, care poate fi remestecat si reinghijit,
fenomen in care intervine si un control voluntar, absent in cazul varsaturilor; b. trecerea fara efort a
continutului gastric in gura; c. senzatie subiectiva reflectand nevoia de a vomita d. expulzarea orala a
continutului gastrointestinal ca urmare a contractiilor musculaturii tubului digestiv si a peretelui
toracoabdominal care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-4; B. a 2,b-1, c-4, d-3; C. a 2. b-3. c-1, d-
4; D. a-2, b-4, c-1, d-3; E. a-4, b-3, c-1, d-2;

1671. C.d.u probabilitatea are cea mai mica de a provoca greata si varsaturi: e A. afectiuni digestive e B.
afectiuni extradigestive; or C. medicamente D. toxine circulante, ui E. agenti prokinetici

1672. R.I. cauze de greata si varsaturi, f.d.u. categorii 1. intraperitoneale; 2. extraperitoneale; si


urmatoarele stari patologice a. varsaturi postoperatorii; b. afectiuni obstructive ale tubului digestiv c.
afectiuni intracerebrale; d. afectiuni endocrine/ metabolice; e. perturbarea functiei senzoriomotorii
digestive; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-2, c-2, d-1, e-42; C. a-1, b-2, c-
2, d-2, e-1; D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;

1673. R.I. cauze de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. intraperitoneale; 2. extraperitoneale si


urmatoarele stari patologice: a. afectarea labirintului; b. toxine c. infectii intestinale (virale,
bacteriene); d. colica biliara; e. boli cardiace; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; B. a-
1, b-2, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; D. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1;

1674. R.I. cauze de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. intraperitoneale; 2. extraperitoneale; si


urmatoarele stari patologice: a. afectarea urechii interne; b. iradiere abdominala; c. boli psihiatrice; d.
medicamente; e. inflamatii ale organelor digestive care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;
B. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; D. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;

1675. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectiuni obstructive 2.
afectiuni inflamatoare; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii; si urmatoarele stari patologice: a.
obstructie pilorica b. varsaturi functionale C. pseudoobstructie intestinala; d. pancreatita; care sunt
asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-3, d-2; C. a-2, b-3, c-1, d-3; D. a-2, b-3, c-3, d-1; E. a-
3, b-3, c-1, d-2;

1676. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectiuni obstructive 2.
afectiuni inflamatoare; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii; si urmatoarele stäri patologice a.
ocluzie intestinala (inaltá, joasã) b. dispepsie functionala c. sindromul varsaturilor ciclice; d.
gastropareza; e. apendicita; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-3, d-3, e-2 B. a-2, b-3, c-3, d-1, e-
3; C. a-3, b-3, c-1, d-2, e-3; D. a-3, b-3, c-3, d-1, e-2 E. a-3, b-3, c-3, d-2, e-1;

1677. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectiuni obstructive; 2.
afectiuni inflamatoare; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii si urmatoarele stari patologice: a.
hepatita b. reflux gastroesofagian; c. sindrom de artera mezenterica superioara d. colecistita e. greata
cronica idiopatica; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-3, c-1, d-2, e-3; B. a-2, b-3, c-2, d-1, e-3; C. a-3,
b-2, c-2, d-1, e-3; D. a-3, b-2, c-3, d-2, e-1; E. a-3, b-3, c-1, d-2, e-2;

1678. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi prin perturbarea functiei senzorio- motorii a
tubului digestiv, f.d.u. categorii: 1. afectjuni organice; 2. tulburari functionale in care greata/ varsaturile
pot sa aparã, fara a fi caracteristice 3. tulburari functionale in care greatal varsaturile sunt principalul
simptom si urmatoarele stari patologice: a. greata idiopatica cronica; b. gastropareza c. dispepsia
functionala d. sindromul varsaturilor ciclice; care sunt asocierile corecte: a-1, b-2, c-3, d-3; B. a-3, b-1, c-
2, d-3; C. a-3, b-1, c-3, d-2 D. a-3, b-2, c-1, d-3; E. a-3, b-3, c-1, d-2;

1679. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi prin perturbarea functiei senzorio- motorii a
tubului digestiv, f.d.u categorii 1. afectiuni organice; 2. tulburari functionale in care greata/ varsaturile
pot sa apara, fara a fi caracteristice; 3. tulburari functionale in care greata/ varsaturile sunt principalul
simptom; si urmatoarele stari patologice: a. sindromul de intestin iritabil b. pseudoobstructia
intestinala; c. varsaturile functionale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1680. F.d.u. tulburari functionale care provoaca greata si varsaturi prin perturbarea functiei senzorio-
motorii 1. greata idiopatica cronica; 2. varsaturile functionale 3. sindromul varsaturilor ciclice; si
urmatoarele trasaturi a. greata fara varsaturi care survine de cateva ori pe saptamana; b. unul sau mai
multe episoade de varsaturi pe saptamana in absenta unei tulburari de alimentatie sau a unei boli
psihiatrice c. aparitia periodica a unor episoade bine demarcate de greata si varsaturi incoercibile; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1681. R.I. afectiunile intraperito- neale care provoaca greata si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. varsaturile pot fi
principalul simptom in afectiunile obstruc tive si inflamatoare ale viscerelor cavitare si solide; B.
cresterea in greutate poate provoca sindromul de artera mezenterica superioara C. infectiile intestinale
sunt cauze frecvente de varsaturi acute, in special la varstnici; D. infectile intestinale oportuniste E.
gastropareza idiopatica are
1682. R.I. afectiunile intraperito- provoaca varsaturi la persoanele cu imunodeficienta; probabil
etiologie infectioasa; neale care provoaca greatas varsaturi, u.a.s.c.c.e mezenterica superioara trece
peste duoden si poate comprima duodenul B. perioadele indelungate de activitate care impiedica
repausul la pat poate provoca sindromul de artera mezenterica superioara; C. perturbarea functiei
senzori- omotorii intestinale este o cauza frecventa de greata si varsaturi D. gastropareza determina
golirea intarziata a stomacului de alimente E. gastropareza idiopatica poate sa fie precedata de un
prodrom viral;

1683. R.I. afectiunile intraperito- neale care provoaca greata si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. pseudoobstructia
intestinala poate fi manifestarea para neoplazica a unui cancer precum carcinomul pulmonar micro-
celular B. printre germenii oportunisti care produc enterita se afla taphylococcus aureus si Bacillus
cereus C. dintre bolile inflamatoare intestinale obstructia tranzitului intestinal este produsa mai ales
colita ulceroasa D. gastropareza idiopatica apare in absenta unei boli sistemice E. in refluxul
gastroesofagian sunt caracteristice greata si varsa- turile

1684. R.I. pseudoobstructia intes- tinala, A. este caracterizata de exacer u.a.s.с.се. barea activitatii
motorii intestinale si colonice B. poate fi idiopatica; poate fi mostenita ca o miopatie sau neuropatie
visce- rala familiala; D. poate fi provocata de o boalä sistemica E. poate fi o manifestare paraneo-
plazica a unui cancer precum carcinomul pulmonar microcelular;

1685. C.d.u. NU este o consecinta a pseudoobstructiei intestinale: A. retentie de reziduuri alimen- tare;
B. retentie de secreti; C. depopulare bacteriana; D. malabsorbtia principiilor nutri- tive E. fermentatie
intestinala exce- siva;

1686. C.d.u. NU este un simptom al pseudoobstructiei intestinale: A. greata; B. varsaturi; C. balonare


D. durere E. regurgitare;

1687. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si värsaturi, f.d.u. categorii 1. boala cardiaca; 2. afectiuni
intracerebrale; 3. medicamente; si urmatoarele stari patologice: a. digoxin; b. abces cerebral; c.
cardiomiopatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3,
c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1688. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categori 1. boala cardiaca; 2. afectiuni
intracerebrale 3. medicamente si urmatoarele stari patologice: a. infarct miocardic; b. hidrocefalie; c.
hipoglicemiante orale care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, C-1; E. a-3, b-2, c-1;

1689. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. boala cardiaca; 2. afectiuni
intracerebrale; 3. medicamente si urmatoarele stari patologice: a. contraceptive orale; b. insuficienta
cardiaca; c. blocarea drenajului lichidului cefalorahidian; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B.
a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1690. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u categorii 1. afectarea functionala a
urechi interne (a labirintului); 2. boala psihiatrica 3. afectiuni endocrine/ metabolice si urmatoarele
stari patologice: a. rau de miscare b. anorexie nervoasa; c. sarcina; care sunt asocierile corecte A. a-1,
b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;
1691. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectarea inflamatoare a
urechii interne (a labirintului); 2. boala psihiatrica; 3. afectiuni endocrine/ metabolice; si urmatoarele
stari patologice: a. uremie; b. labirintita c. bulimie nervoasa; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-
2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1692. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectarea inflamatoare a
urechii interne (a labirintului); 2. boala psihiatrica 3. afectiuni endocrine/ metabolice si urmatoarele
stari patologice: a. boala Ménière; b. depresie; c. cetoacidoza; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2,
c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, C-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1; RI. cauzele extraperito- neale de
greaja si vársaturi, f.d.u categorii 1. afectarea labirintului; 2. boala psihiatrica; 3. afectiuni endocrine/
metabolice; si urmatoarele stari patologice: a. neoplasm de ureche interna; b. anxietate; c. afectiuni
tiroidiene; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2;
E. a-3, b-2, c-1

1694. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u. categorii: 1. afectjuni intracerebrale; 2.
medicamente; 3. afectjuni endocrine/ metabolice si urmaatoarele stari patologice: a. neoplazie
cerebrala primara sau secundara (metastaze); b. afectjuni paratiroidiene c. chimioterapie
antineoplazica; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1695. R.I. cauzele extraperito- neale de greata si varsaturi, f.d.u categorii: 1. toxine; 2. medicamente 3.
afectjuni endocrine/ metabolice; si urmatoarele stari patologice: a. etanol; b. antibiotice C. insuficienta
cortico- suprarenaliana care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D.
a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1696. R.l. neale de gre neale dcauzele extraperito- categorii: categori. greatà si värsaturi, f.d.u.
afectiuni intracerebrale 2. medicamente, 3. toxine; si urmätoarele stari patologice: d. antiaritmice
cardiace b. insuficienta hepatica; c, hemoragie cerebrala; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B.
a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, C-1;

1697. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin obstructia stomacului; viscerali aferenti: senzoriomotorii a tubului 2. actiune asupra nervilor 3.
perturbarea functiei digestiv prin gastroparezã; si urmatoarele stari patologice: a. insuficienta vascularã
mezenterica b. boala ulceroasa; c. colica biliarà; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-
3, c-2 C. a-2, b-1, C-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1698. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin obstructia stomacului; 2. iritatie visceralä localizata, uneori asociata cu ileus 3. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza; si urmatoarele stari patologice: a. boli sistemice
care afecteaza inervatjia sau musculatura peretelui tubului digestiv; b. colecistita; c. cancer gastric care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2 E. a-3, b-2, c-1

1699. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; uneori asociatà cu ileus; senzoriomotorii a tubului 2. iritatie viscerala localizata,
3. perturbarea functiei digestiv prin pseudoobstructie intestinalã si urmatoarele stari patologice a.
aderente b. boala sistemica; c. pancreatita, care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1700. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. iritatie viscerala localizata, uneori asociata cu ileus; 3. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza produsa de o boala sistemica afectand inervatia sau
musculatura peretelui tubului digestiv si urmatoarele stari patologice: a. scleroza sistemica; b.
apendicita; c. tumori benigne sau maligne; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2;
C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1701. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. infectiile intestinale bacteriene; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a
tubului digestiv prin gastropareza produsa de o boala sistemica afectand inervatia sau musculatura
peretelui tubului digestiv si urmatoarele stari patologice: a. volvulus b. enterita cu Staphylococcus
aureus, Bacillus cereus; c. amiloidoza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-
2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2;

1702. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u mecanisme: 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. infectile intestinale virale; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a tubului
digestiv prin pseudoobstructie intestinala si urmatoarele stari patologice: a. telescopare b. miopatie
viscerala familiala (mostenitä) c. enterite virale care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1703. R.l. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. impiedicarea tranzitului
prin ocluzie intestinala; 2. infectiile intestinale oportuniste; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a
tubului digestiv prin pseudoobstructie intestinala; si urmatoarele stari patologice: a. boli inflamatoare
intestinale (mai ales boala Crohn); b. neuropatie viscerala familiala (mostenita); c. enterite cu VCM,
VHS; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-
3, b-2, c-1;

1704. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme 1. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza; 2. comprimarea duodenului; 3. perturbarea
functiei senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza produsa de o boala sistemica afectand
inervatia sau musculatura peretelui tubului digestiv; si urmatoarele stari patologice: a. sindromul de
artera mezenterica superioara; b. adenocarcinom pancreatic; c. diabet; care sunt asocierile corecte: A.
a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1

1705. R.I. cauzele intraperitoneale de greata si varsaturi, f.d.u. mecanisme: 1. perturbarea functiei
senzoriomotorii a tubului digestiv prin gastropareza; 2. perturbarea functiei motorii intestinale si
formare de stricturi; 3. perturbarea functiei senzoriomotorii a tubului digestiv prin pseudoobstructie
intestinala si urmatoarele stari patologice: a. vagotomie b. iradierea abdominala; c. manifestare
paraneoplazica; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1,
c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1706. R.I. sindromul varsaturilor ciclice, u.a.s.c.c.e: A. este o tulburare rara, de etiologie necunoscuta B.
se asociaza puternic cu migrena C. unele cazuri ar putea fi variante de migrena; D. apare cel mai adesea
la varstnici; E. au fost descrise cazuri la adulti in asociere cu golirea gastrica rapida si cu utilizarea
cronica de canabis.
1707. R.I. afectiunile extra- peritoneale care provoaca greataa si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. infarctul
miocardic produce greata si varsaturi prin intarzierea golirii gastrice B. varsaturile postoperatorii apar
dupa 25% din interventiile chirurgicale C. varsaturile postoperatorii apar mai frecvent la femei; D.
hipertensiunea intracraniana produce varsaturi marcate cu sau fara greata; E. afectiunile urechii interne
pot provoca greata si varsaturi; F. in bolile psihiatrice poate sa apara greata semnificativa

1708. R.I. afectjunile extra- peritoneale care provoaca greata si varsaturi, u.a.s.c.c.e A. insuficienta
congestiva produce greata si cardiaca uri prin staza din peretele a9aarsáturile postoperatori a gastric;
B. ai adesea dupa laparotom ce i dupa interventi ortopedice: C. in general, afectiunile turi prin spasmul
piloric; arsa. D. o cauza importanta de grea cerebrale produc greata si väa- varsaturi sunt afectunieal si
nului echilibrului si ale cailor transmitere; E. gr eata din bolile psihiatrice golire poate fi asociata cu
gastrica intarziata;

1709. R.I. medicamentelear provoaca varsaturi, fd asupra carora actioneazá: Zone 1. stomac; 2. aria
postrema; si urmatoarele medicamente: a. analgezice; b. eritromicina c. medicamente
antiparkinsoniene; d. digoxin; e. opioizi, are sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-1, b-
2, c-2, d-2, e-1 C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2; E. a-2, b-2, c-2, d-1, e-1

1710. Medicamente emetogene S.u.c.e.: A. antibiotice B. antiaritmice cardiace; C. antihipertensive; D.


hipoglicemiante orale E. antiemetice

1711. F.d.u. tipuri de greata E. antiemetice varsaturi provocate de chimio- terapia antineoplazica: 1.
acute; 2. intarziate 3. anticipatorii; si urmatoarele caracteristici: a. raspunde adesea mai bine la
tratament anxiolitic decat la antivomitive; b. in primele cateva ore dupa administrare independenta de
serotonina d. mediata prin cai serotoninergice 5-HT3 care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-3 B.
a-1, b-1, c-3, d-2; C. a-2, b-1, c-1, d-3; D. a-3, b-1, c-1, d-2; E. a-3, b-1, c-2, d-1;

1712. F.d.u. tipuri de värsaturi provocate de greatä/ terapia antineoplazica 1. acute 2. intarziate; 3.
anticipatori; si urma toarele caracteristici: preced administrarea; b. dup a una sau mai multe zile; c
determinata de medicamente C. pu ternic emetogene (cum ar f cisplatina); care sunt asocierile corecte
a-1, b-2, C-3; a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1713. R.I. greata din sarcina u.a.s.c.c.e A. cauza ar putea fi o substanta provenind din placenta (gonado-
tropina corionica, estradiol etc.); B. sarcina este cea mai frecventa cauza endocrina de greata; C. greata
survine la 70% din femei in primul trimestru; D. hiperemeza graviditatii este o forma severa de greata
de sarcina; E. hiperemeza graviditatii poate produce edeme severe;

1714. Cauze metabolice de emeza s.u.c.e.: A. uremie B. cetoacidoza; C. insuficienta


corticosuprarenaliana; D. afectiuni paratiroidiene E. afectiuni duodenale

1715. R.l. greata provocata de toxine, u.a.s.с.с.e: A. toxinele circulante provoaca greata actionand
asupra mucoasei gastrice; B. toxinele care provoaca greatà pot fi endogene sau exogene C. in
insuficienta hepatica fulmi- nanta, greata este cauzata de toxine exogene; D. in enterocolitele
bacteriene greaja este produsa de entero- toxine; E. etanolul este o cauza frecventà de greata si
värsaturi;
1716. Elemente furnizate de c importante pentru stabilirea cauzei gretei/ varsaturilor s.u.c.e A.
caracterul temporal al s melor, to- ig B. intervalul de timp de la ingestia de alimente dupa care apar
varsaturile C. aspectul continutul lichidului de varsatura; D. felul in care palparea influ- enteaza durerea
abdominala; E. simptomele asociate

1717. R.I. modul in care caracterul temporal al simptomelor suge- reaza cauza gretei/ varsäturilor, f.d.u.
variante: 1. mai degraba acute; 2. mai degraba cronice; si urmatoarele cauze: a. toxine; b. boli
preexistente; c. boli in evolutie d. infectii gastrointestinale; e. medicamente care sunt asocierile corecte
A. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2; B. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2 C. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1; E. a-2,
b-1, c-2, d-1, e-1;

1718. R.I. modul in care intervalul de timp de la ingestia de alimente dupa care apar varsaturile suge-
reaza cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante: 1. pana intr-o ora; 2. mai mult de o ora; 3. multe ore
sau chiar zile; si urmatoarele cauze: a. ocluzie intestinalàa; b. forme severe de gastropareza; c.
obstructie pilorica, gastropareza; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-
1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2

1719. R.I. felul in care aspectul continutul lichidului de varsatura sugereaza cauza gretei/ värsã- turilor,
f.d.u. variante reziduuri de alimente ingerate cu multe ore sau chiar zile anterior 2. hematemeza 3.
bilios; si urmatoarele cauze a. patologie care nu determina obstructia evacuarii stomacului; b. sindrom
Mallory-Weiss c. forme severe de gastropareza; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1720. R.I. felul in care aspectul/ continutul lichidului de varsatura sugereaza cauza gretei/ varsa- turilor,
f.d.u. variante: 1. hematemeza; 2. fecaloid; 3. alimente nedigerate; si urmätoarele cauze a. ocluzie
intestinala distala; b. diverticul Zenker; C. ulcer; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1,
c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1721. R.l. felul in care aspectul/ continutul lichidului de varsatura sugereaza cauza gretei/ varsa- turilor,
f.d.u. variante: 1. hematemeza 2. fecaloid 3. alimente nedigerate; si urmatoarele cauze: a. ocluzie
colonica; b. acalazie; c. cancer digestiv superior care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3,
c-2; C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1722. R.l. felul in care influenta varsaturii asupra durerii abdomi- nale sugereaza cauza gretei/ var-
saturilor, f.d.u. variante: 1. dupa varsatura, durerea abdominala se amelioreaza; 2. dupa varsatura,
durerea abdominala nu se amelioreaza; si urmatoarele cauze: a. ocluzie intestinala; b. obstructie de tub
digestiv; c. pancreatita d. colecistita; care sunt asocierile corecte A. a-1, b-1, c-2, d-2; B. a-1, b-2, c-2, d-
1 C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1 E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1723. R.I. modul in care simpto- mele asociate sugereaza cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante: 1.
scadere in greutate 2. febra; 3. dureri de cap sau modificari de camp vizual; 4. vertij sau tinitus; si
urmatoarele cauze: a. patologie a urechii interne (labirintului) b. sursa intracraniana; c. cancer sau
obstructie digestiva; d. inflamatje; care sunt asocierile corecte: A a-1, b-2, c-3, d-4 B. a-2, b-4, c-1, d-3;
C. a-2, b-4, c-3, d-1; D. a-3, b-1, c4, d-2 E. a-4, b-3, c-1, d-2;

1724. R.I. utilitatea examenului fízic la un pacient cu greata/ varsaturi, f.d.u. inceputuri de fraza 1.
hipotensiunea ortostatica si scaderea turgescentei cutanate indica; 2. modificarile la examenul
pulmonar sugereazà; 3. sånge in materile fecale sugereazà drept cauzã; si urmatoarele sfärsituri de
fraza: a. aspiratia lichidului de vårsaturà; b. hipovolemia; c. leziune a mucoasei prin ulcer, ischemie,
tumora care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3 B. a-2, b-1, c-3 C. a-2, b-3, -1 D. a-3, b-1, c-2; E. a-3,
b-2, -1

1725. R.l. modul in care examenul fizic sugereazà cauza greteil värsaturilor, f.d.u. variante: 1. zgomote
intestinale de tonalitate inalta; 2 clapotaj la miscarea laterala bruscà a pacientului 3. edem papilar,
reducerea campului vizual, anomalii neurologice focale; si urmatoarele cauze: a. gastroparezà sau
obstructje pilorica; ocluzie intestinalä b. c. afectiuni neurologice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-1, b-3, c-2 C. a-2, b-1, c-3 D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-1, c-2

1726. R.I. modul in care examenul rizic sugereaza cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante 1. absenta
zgomotelor intestinale (la auscultatia abdomenului) 2. durere la palpare sau aparare involuntara; 3.
palparea unei formatiuni abdominale sau a unei adenopatii; si urmatoarele cauze a. inflamatie b.
neoplasm; c. ileus; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-3, c-1 D. a-3,
b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1727. R.I. investigati le diagnos- tice la pacientii cu greata/ varsaturi, u.a.s.c.c.e.: A. radiografia
abdominala trebuie facuta in decubit dorsal si in ortostatism; B. gastropareza se diagnosti- cheaza de
obicei prin scintigrafie gastrica; C. prin scintigrafia gastrica se evalueaza vascularizatia stoma- cului D.
tranzitul anormal al bariului poate sugera pseudoobstructia intestinala; E. pseudoobstructia intestinalä
poate fi sugerata de ingustarea intestinului subtire la radiografia cu substanta de contrast;

1728. U.f.d.f.d diagnostice la pacientii cu greata/ varsaturi s.c.f.c.e.: A. Daca investigatiile initiale nu au
pus diagnosticul sau pentru; B. confirmarea acestuia, sunt necesare investigatii bioumorale C. pentru
detectarea unor eventuale anomali anatomice D. iar daca acestea sunt absente este necesara
investigarea; E. motilitatii pentru a detecta o eventuala tulburare motorie investigatile
gastrointestinale

1729. R.I diagnostice la pacientii cu greatä/ varsaturi, f.d.u. categorii: 1. investigati initiale; 2.
investigatii imagistice 3. investigat pentru motilitatea investigatile gastrointestinala; si urmatoarele
investigatii: a. electrogastrografia b. ecografie abdominala; c. EDS angiografie mezenterica (clasica sau
prin RMN); e. analize bioumorale uzuale; care sunt asocierile corecte: A. a-2, b-1, c-2, d-2, e-3; B. a-2, b-
1, c-2, d-3, e-2; C. a-2, b-2, c-3, d-2, e-1; D. a-2, b-3, c-2, d-2, e-1; E. a-3, b-2, c-2, d-2, e-1;

1730. R.I. investigatile diag nostice la pacientii cu greata/ varsaturi, f.d.u. categorii 1. investigatii initiale
2. investigatii imagistice 3. investigatii pentru motilitatea gastrointestinala; si urmatoarele investigati: a.
radiografie baritata scintigrafie gastricaa o. manometria de intestin subtire d. TC abdominala; e. analize
hormonale specifice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3, d-2, e-3; B. a-1, b-3, c-2, d-3, e-2; C. a-
2, b-3, c-3, d-2, e-1; D. a-3, b-1, c-2, d-3, e-2; E. a-3, b-3, c-2, d-2, e-1;

1731. R.I. investigatile diag nostice la pacientii cu greata/ varsaturi, f.d.u. categorii: 1. investigati initiale
2. investigatii imagistice; 3. investigati pentru motilitatea gastrointestinala si urmatoarele investigati: a.
teste respiratorii izotopice; TC craniocerebral; c. colonoscopie d. analize serologice specifice; care sunt
asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-2, b-1, c-2, d-3; C. a-2, b-3, c-1, d-2; D. a-3, b-2, c-1, d-2; E.
a-3, b-2, c-2, d-1;
1732. R.i. investigatile diag nostice la pacientii cu greata varsaturi, f.d.u. categorii: 1. investigatii initiale;
2. investigatii imagistice 3. investigatii pentru motilitatea gastrointestinala si urmatoarele investigat a.
metode cu capsula telemetrica; b. TC sau RMN craniocerebral c. radiografia abdominala simpla, d.
irigografie care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-2, d-3; B. a-1, b-3, c-2, d-2 C. a-2, b-2, c-3, d-1; D.
a-2, b-3, c-1, d-2 E. a-3, b-2, C-1, d-2

1733. R.I. utilitatea analizelor bioumorale la un pacient cu greata/ varsaturi, f.d.u. variante: 1.
hipokalemie; 2. anemie feripriva; 3. cresterea enzimelor pancreatice; si urmatoarele stari patologice a
pierdere de lichide digestive; b. boala pancreatica; c. sangerare cronica prin leziune a mucoase; care
sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1734. R.I. utilitatea analizelor bioumorale la un pacient cu greata/ varsaturi, f.d.u. variante 1. alcaloza
metabolica; 2. anemie feripriva; 3. anomalii ale biochimiei hepatice; si urmatoarele stari patologice: a.
boala hepatobiliara b. pierdere de acid gastric; c. ulcer/ cancer sangerand cronic care sunt asocierile
corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1735. R.I. modul in care investigatii initiale sugereazä cauza gretei/ varsaturilor, f.d.u. variante: 1.
anomalii la investigatiile hormonale sau serologice specifice; 2. niveluri hidro-aerice intestinale cu
scaderea cantitatii de aer din colon pe radiografia abdominala; 3. anse intestinale dilatate difuz, pline
cu aer pe radiografia abdominala; SI urmatoarele stari patologice a. ocluzie intestinala; b. ileus C, boli
endocrine, boli autoimune sistemice, manifestari paraneoplazice care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-
2, c-3; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1; D. a-3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1736. R.I. felul in care se aleg investigatile imagistice in functie de cauza suspectata a gretei/
varsaturilor, f.d.u. suspiciuni: 1. ulcer, cancer; 2. ocluzie colonica; 3. patologie intracraniana: si
urmatoarele investigatii: a. colonoscopie sau irigografie; b. endoscopie digestiva superioara c. TC sau
RMN craniocerebral; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-
2, b-3, c-1; E. a-3, b-2, c-1;

1737. R.I. felul in care se aleg investigatiile imagistice in functje de cauza suspectata a grete/
varsaturilor, f.d.u. suspiciuni: 1. ocluzie (partiala) de intestin subtire 2. procese inflamatoare
intraperitoneale 3. ischemie mezenterica; si urmatoarele investigatii a. radiografie baritata a
intestinului subtire b. ecografie abdominala sau TC c. angiografie mezenterica (clasica sau prin RMN);
care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-3; B. a-1, b-3, c-2; C. a-2, b-1, c-3; D. a-2, b-3, c-1; E. a-3, b-2,
c-1;

1738. R.I. investigarea motilitati gastrointestinale pentru a detecta o eventuala tulburare motorie la
pacientii cu greatal varsaturi, f.d.u. stari patologice 1. gastropareza 2. pseudoobstructie intestinala; si
urmatoarele investigatii a. metode cu capsula telemetrica; b. teste respiratorii izotopice; c. scintigrafie
gastrica; d. radiografia baritata a intestinului subtire; e. electrogastrografie f. manometria de intestin
subtire; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-1, d-1, e-2, f-2; B. a-1, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2 C. a-1, b-
1, c-2, d-1, e-2, f-1; D. a-1, b-2, c-2, d-1, e-1, f-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-1;

1739. R.I. electrogastrografie, u.a.s.c.c.e. A. este un test neinvaziv; B. exploreaza undele rapide din
activitatea electrica gastrica C. foloseste electrozi cutanati plasati periombilical D. ar putea fi o metoda
alternativa de diagnosticare a dispepsiei functionale; E. este disponibila doar in centre specializate
1740. R.I. manometria de intestin subtire, u.a.s.c.c.e A. poate confirma diagnosticul de
pseudoobstructie intestinala B. caracterizeaza suplimentar anomalia motorie drept neuro- patica sau
miopatica: C. identifica anumite tipare con- tractile caracteristice diferite dupa cum anomalia motorie
este de cauza neuronala sau muscu- lara D. ofera informatii care trebuie confirmate prin biopsie intesti-
nala deschisa; E. nu este disponibila pe scara larga, fiind o investigatie spe- cializata; Indigestia

1741. R.I. indigestie, u.a.s.c.c.e.. A. indigestia este un termen ne- specific care cuprinde diverse
simptome abdominale superioare B. indigestia se refera, in general, la simptome considerate a-si avea
originea in regiunea gastro- duodenala C. unii pacienti nu pot manca pana la capat o masa din cauza
aparitiei timpurii a senzatiei de lin D. indigestia este un termen ne- specific adesea considerat echi-
valent cu cel de dispepsie E. o buna parte din simptome ar putea fi explicate prin golirea precoce a
stomacului

1742. F.d. cele trei categorii de simptome incluse in termenul de indigestie: 1. disconfort epigastric; 2.
simptome care exprima inversarea tranzitului digestiv 3. simptome care exprima (par sa exprime)
umplerea excesiva a stomacului si u. grupe de simptome: a. senzatjie de plin postprandial, satietate
precoce, balonare eructatie, anorexie, greata; b. arsura, roadere, durere; c. greata, varsaturi, pirozis,
regurgitare, eructatie; care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-3, c-2; B. a-2, b-1, c-3; C. a-2, b-3, c-1 D. a-
3, b-1, c-2; E. a-3, b-2, c-1;

1743. R.I. cauze de indigestie, f.d.u. evaluari de incidenta: 1. cel mai adesea; 2. mai rar si urmatoarele
stari patologice a. dispepsie functionala; b. boli organice mai severe; c. reflux gastroesofagian; d. boala
ulceroasa peptica; e. cancer digestiv superior care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-1, c-2, d-2, e-2; B. a-
1, b-2, c-1, d-2, e-2; C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2; D. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1; E. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;

1744. R.I. factorii cauzali favori- zanti pentru RGE u.a.s.c.c.e. A. cresterea tonusului SEl in scleroza
sistemica poate favoriza RGE B. la multe persoane apar frecvente episoade de relaxare trecatoare a SEI,
in timpul carora acidul gastric patrunde in esofag; C. cei mai multi pacienti cu RGE au hernie hiatala; D.
unii pacienti au senzatje de pirozis desi expunerea la acid a esofagului este normala (pirozis functional);
E. progesteronul poate provoca/ favoriza refluxul acid prin hiper- tonia SEI;

1745. R.I. factorii cauzali/ favori- zanti pentru RGE u.a.s.c.c.e. A. in sarcina creste tonusul SEI ceea ce
poate favoriza RGE B. ingerarea unor cantitati exce- sive de alimente poate creste presiunea in stomac
suficient pentru a depasi trecator functia de bariera a SEl; C. la majoritatea persoanelor cu hernie
hiatala pirozisul este simptomul dominant; D. senzatia de pirozis se poate datora perceptiei exagerate a
unui pH esofagian normal (hipersensibilitate viscerala); E. etanolul poate provocal favori- za refluxul
acid prin relaxarea SEI

1746. R.I. factorii cauzali/ favori- zanti pentru RGE u.a.s.c.c.e.. A. scaderea tonusului SEl se poate
petrece la pacientii fara vreo afectiune sistemica; B. scaderea motilitatii esofagiene si cresterea secretiei
salivare poate prelungi expunerea la acid C. in unele cazuri de indigestie cauza refluxului acid ar putea
perturbarea motilitatii gastrice; D. nitratii si blocantii canalelor de calciu pot provocal favoriza reflux
acid prin relaxarea SEl; E. tutunul poate provoca/ favoriza refluxul acid prin relaxarea SEI;

1747. R.I. factorii cauzali favori- zanti pentru RGE u.a.s.с.с.е. A. rolul herniei hiatale in produ- cerea RGE
este controversat; B. aerofagia previne producerea RGE; C. hipersensibilitatea viscerala poate contribui
la senzatia de pirozis D. teofilina si cafeina pot provoca/ favoriza refluxul acid prin relaxa- rea SE E.
refluxul acid poate fi favorizat de factori genetici;

1748. R.l. factorii cauzali/ favori zanti pentru dispepsia functionala (DF), u.a.s.c.c.e. A. este discutabil
daca pertur- barea motilitatii gastrice intervine in producerea simptomelor, B. golirea gastrica este
intarziata la 25-50% dintre pacientii cu DF; C. hipersensibilitatea viscerala ar putea interveni in geneza
simptomelor din DF D. factorii psihologici au un rol minor, E. pacientii cu DF acuza adeseao senzatie
generala de disconfort fizic si psihic;

1749. R.I. factorii cauzali/ epsia favorizanti pentru disp functionala (DF), u.a.s.cc.e: A. exista doar o
slaba corelatie intre severitatea simptomelor si gradul disfunctiei motorii; B. la unii pacienti cu balonare,
greata si satietate precoce cauza ar putea fi relaxarea postprandi- ala excesiva a fornixului gastric; C.
pacientii cu DF resimt disconfort in urma distensiei fornixului gastric la presiuni mai mici decat la
persoanele sana- toase D. DF se accentueaza la stres; E. AINS determina dispepsie;

1750. U.f.d.f.d. rolul H-py in DF s.cf.се. A. Infectia cu Helicobacter pylori; B. are un rol major in DF, pe
langa faptul ca; C. este in mod cert implicata; D. in etiologia boli ulceroase peptice, care poate; E.
produce simptome dispeptice

1751. U.f.d.f.d. hipersensibilitatea iscerala s.c.f.c.e. A. Pacientii cu SIl; B. au hipersensibilitate viscerala


C. demonstrata prin perceptia deficitara D. a unui balon umflat in rect E. asociata cu scaderea compli-
antei rectale.

1752. R.I. boala de reflux gastro- esofagian (BRGE), u.a.s.с.се. A. In populatia generala, 40% din
persoane relateaza pirozis lunar iar 7-10% zilnic; B. BRGE este frecventa; C, pirozisul este provocat in
majoritatea cazurilor de refluxul acid excesiv; D. 10% din pacienti au pirozis functional; E. pirozisul
functional este cel care apare in urma unei expuneri excesive a esofagului la acid;

1753. C.d.u. simptome nu este inclus in DF A. plenitudine postprandiala B. satietate precoce; C.


disconfort (durere, arsura) epigastric D. balonare, eructati; E. diaree

1754. U.f.d.f.d. dispepsia func- ionala (DF) s.c.f.c.e. A. DF este definita drept B. simptome dispeptice
supara- toare C. cu durata de cel mult 3 luni; D. si instalate de cel putin 6 saptamani; E. avand o cauza
organica

1755. R.l. dispepsia functionalà (DF), u.a.s.c.c.e simptomele dispeptice sunt frecvente in populatie B. in
populatia generala, aproape 25% din persoane au simptome dispeptice cel putin de sase or pe an C.
numai 10-20% dintre persoa- D, la 60% din persoanele cu E. la majoritatea pacientilor, DF F. uneori DF
este consecinta unei nele cu simptome dispeptice se prezinta la medic; simptome dispeptice cauza este
DF: evolueaza catre ulcer; infecti anterioare (ca si in cazul gastroparezei idiopatice) gastrointestinale

1756. R.I. boala ulceroasa, u.a.s.c.c.e A. ulcere esofagiene apar la 5% dintre pacientii cu BRGE B.
vindecarea ulcerelor esofagiene poate duce la uni pacienti la formarea de stricturi; C. esofagita
neeroziva poate t diferentjata de cea eroziva sau ulceroasa pe baza simptomelor D. dintre pacientii cu
simptome dispeptice, ~15-25% au ulcere gastrice sau duodenale E. gastrinomul este o tumora
endocrina care produce necontrolat serotonina; F. numai o mica parte din persoanele infectate cu H-py
sau care iau AINS dezvolta ulcer
1757. R.I. etiologia ulcerelor gastrice sau duodenale, f.d.u. evaluari de incidenta: 1. cel mai adesea; 2.
mai rar; si urmatoarele stari/ circumstante a. boala Crohn; b. administrarea de AINS c, infectia cu H-py
d. sindrom Zollinger-Ellison (gastrinom) care sunt asocierile corecte: A. a-1, b-2, c-1, d-2 B. a-1, b-2, c-2,
d-1; C. a-2, b-1, c-1, d-2; D. a-2, b-1, c-2, d-1; E. a-2, b-2, c-1, d-1;

1758. R.I. cancer ca substrat al simptomelor u.a.s.c.c.e. A. multj pacienti dispeptici se tem dispeptice ca
au cancer 8. fumatul este printre cei mai importanti factori de risc pentru carcinomul scuamos
esofagian acalazia este un factor de risc pentru cancerul esofagian; D. esofagul Barrett reprezintà
metaplazia scuamoasa a esofa- gului; E. adenocarcinomul gastric este mai prevalent la anumite popula-
ii asiatice;

1759. R.I. cancer ca substrat al simptomelor u.a.s.с. се. dispeptice A, mai putin de 2% din pacientii cu
simptome dispeptice au cancer gastric sau esofagian B. consumul de etanol previne carcinomul
scuamos esofagian; C. o boala rara care predispune la carcinom esofagian este chera- todermia familiala
(tiloza), in care apare hipercheratoza palmo- plantara D. dintre pacientii cu BRGE, 8- 20% dezvolta
metaplazie intesti- nala a esofagului; E. simptomele dispeptice pot avea ca substrat un adenocarcinom
gastric,

1760. R.l. cancer ca substrat al simptomelor u.a.s.с.с.e. : dispeptice carcinomul scuamos esofagian
apare cel mai adesea la persoane cu istoric de fumat sau de consum de etanol; B. ingestia anterioara de
sub stante caustice creste riscul de cancer esofagian; C. adenocarcinomul esofagian apare de obicei ca
o complicatie a spasmului esofagian; D. metaplazia intestinala a esofa- gului predispune la adenocarci
E. simptomele dispeptice pot avea

1761. R.I. diversele forme de nom esofagian, ca substrat un limfom gastric; esofagita in diagnosticul
dispepsiei diferential a u.a.s.c.c.e.: esofagita de reflux alcalina produce simptome similare cu cele din
BRGE B. esofagita de reflux alcalina apare la pacientii care au sufer interventii chirurgicale pentru boala
ulceroasa peptica; C. infectiile esofagiene oportuniste fungice sau virale pot produce pirozis sau
disconfort toracic; D. esofagita infectioasa provoaca adesea odinofagie mentoasa si cea eozinofilica;
s.c.f.c.e E. cele mai frecvente forme de esofagita sunt cea medica

1762. U.f.d.f.d. colica biliara A. Majoritatea pacientilor cu colica biliara veritabila; B. relateaza episoade
de durere cu durata limitata; C. resimtita in hipocondrul drept sau in epigastru; D. dar mai ales senzatie
de arsura continual cronica; E. greata sau balonare.

1763. R.I. diversele cauze care intra in diagnosticul diferential al dispepsiei, u.a.s.с.се. A. deficitul de
lactaza se mani- festa prin meteorism, flatulenta disconfort abdominal si diaree dupa ingestia de
lactoza; B. deficitul de lactaza apare la 15- 25% din persoanele caucaziene provenind din Europa nordica
si este mai rar la afro-americani si la asiatici C. intoleranta la fructoza sau sorbitol are manifestari
similare celor din deficitul de lactaza; D. proliferarea bacteriana in intestinul subtire poate produce
dispepsie, adesea asociata cu disfunctie intestinala, distensie si malabsorbtie E. printre etiologiile
extrape- ritoneale ale indigestiei se afla ICCg si tuberculoza.