Simplificat prin efort fizic înțelegem capacitatea organismului de a desfășura un lucru
mecanic (efort) la o intensitate cât mai mare și menținerea acestei activități un timp cât mai îndelungat. Procesul de antrenament- inclusiv în sportul de performanță- urmărește creșterea continuă a capacității de efort, cei doi indicatori fundamentali fiind volumul și intensitatea efortului. Acești indicatori sunt completați de specificitatea, densitatea și complexitatea efortului. Volumul efortului reprezintă cantitatea totală de lucru mecanic efectuat de sportiv sau suma tuturor eforturilor efectuate (travaliul total) și poate fi apreciat prin: - suma distanțelor parcurse în alergare, ciclism, canotaj, înot; - suma kgm forță prestați în ridicarea halterelor, lecții de antrenament pentru dezvoltarea forței; - suma tuturor repetărilor în gimnastică, jocuri sportive, sporturi individuale (sporturi în care se realizează repetarea unor exerciții sau execuții tehnice); - timp de lucru (efectiv și pauze); - număr de reprize, starturi, concursuri. Intensitatea efortului reprezintă cantitatea de efort (lucru mecanic) efectuat în unitatea de timp. Ea se apreciază prin mai multe modalități: - unități de putere (watti, kgm f/min) ce impune cunoașterea travaliului prestat și a timpului necesar efectuării lui (ridicare de haltere sau greutăți cunoscute la înălțimi exact măsurate și la intervale de timp cronometrate); - viteza de deplasare (m/sec) în atletism, ciclism, natație, canotaj; - ritmul (tempoul) de lucru ce reprezintă numărul de acțiuni pe minut în lupte, judo, box, scrimă sau număr de execuții pe min (jocuri sportive, gimnastică). Relațiile dintre nivelul solicitării și intensitatea efortului sunt evidențiate prin valori funcționale, cel mai frecvent fiind utilizată frecvența cardiacă și consumul de oxigen. S-a constatat că în cazul solicitărilor submaximale față de capacitatea de efort aerob a subiectului există o creștere liniară a consumului de O2 și a intensității efortului, relație ce nu se mai păstrează în eforturile cu intensitate foarte intensă sau foarte mică. De asemenea, s-a observat că pentru aceeași intensitate de efort prestat, frecvența cardiacă variază de la individ la individ, fapt care a condus la apariția noțiunii de intensitate a solicitării, net diferite de intensitatea efortului. Intensitatea solicitării reprezintă prețul funcțional plătit de organism pentru efectuarea unui efort și se apreciază prin: - valori funcționale: puls, tensiune arterială, frecvență respiratorie; - valori biochimice: lactacidemie. Clasificarea clasică, uzuală, împarte efortul în: * efort de scurtă durată, predominant anaerob, din efortul cu dominanta forță-viteză în care sunt implicate majoritar sistemele neuropsihic și neuromuscular. * efort de lungă durată, predominant aerob ce caracterizează efortul de rezistență și în care sistemele solicitate maximal sunt cel cardiorespirator, metabolic și muscular. * efort mixt cu dublă componență aerobă și anaerobă cu solicitare mai ales neuropsihică. Factorii limitativi ai capacității de efort Limitarea capacității de efort a organismului este determinată de organele ce ajung la limita capacității lor funcționale sau de epuizarea substanțelor implicate în generarea energiei, împiedicând intensificarea în continuare a efortului. Factorii limitativi ai capacității de efort: Sistemul respirator - asigură aportul de oxigen din atmosferă; ne interesează starea de sănătate a aparatului respirator, frecvența respiratorie, volumele respiratorii, aspecte dimensionale ale toracelui, deficiențe fizice la nivelul coloanei vertebrale sau toracelui, tipul respirației Sistemul cardiovascular: - cordul - pompează sângele în tot organismul; ne interesează forța de contracție, frecvența cardiacă, volumul sistolic, travaliul cardiac - arborele vascular - ne interesează elasticitatea arterelor mari, posibilitățile de vasoconstricție/vasodilatație capilară, numărul capilarelor; - starea de sănătate și reglarea activității cardiovasculare - sângele - asigură transportul oxigenului sub formă liberă sau legată cu hemoglobina; ne interesează volumul sanguin, cantitatea de hemoglobină, numărul eritrocitelor, disocierea oxihemoglobinei la nivel tisular și condițiile tisulare locale (pO2, pCO2, temperatura, pH- ul); Rezervele energetice musculare (ATP-ul, fosfocreatina, glicogenul muscular Acumularea de acid lactic Glucoza sanguina