Sunteți pe pagina 1din 9

72 sT1.

IDilJL DE c,A1, DBSIONtJt S'fuotn -


teiw. aceastA tem!i treblli ,....._,aoac...z
tiple care tra . .. e •~ . un rezultat direct (replicare litel'all) . 73
rept .,,....ft_ d" pe cazuri cazuri in care intalnesc vanatn .etnt,-.
ul se
D -uuuc, un stu iu
111
contin! eel putin cateva subgrupe de fi de dorit minim dou!i sau . tr~1 repli~
""' ,epl1'.'u
1 conttastante (repliclri leotctice). It alt, ias.-., a se OCUpa de
co11d t toate cele nou!i centre se foloseQte .
tasiale (iar in fiecare subgrupll ar .d ll ell nu vor ap!irea var1atil lllatj pentru . 1. .. ., un design i
de sondaJe pe c 1entil centrelor (sau ca al ng1obat, deoarece cste
literale) ounpo·tn"vll cand se consi terne este suficient un nnn,11_ Voie 1d ' ternativl .
. ' conditule ex '
.ent1"lor) in scopu e. a rlisp\lllde intreb11_, ' Clanunarea dosaretor
-«<l£ tie
fenomenului studiat provocate de . "',1or de studiu
1.
pact . rezultatele fieclnu sonda.i nu vor fi PUsc la . legate de clienp.
mic de replicllri teoretice. •
. multiple. Pe scurt, mtelegerea Prh,•.
,i '{btuSld·n1 descoperirile privind fiecare centru sau c:ia:• c1 tnai curind vor face
·1 penrru cazun
Motivarea designuri or • od direct de intelegerea rep lCiUl or liter.. , ·
1· x-·1 -.....1 parte mlisurll cantitative, centrate pe atitudinil . Pane. Accste date pot fl
· .. . inde 10 ID
pijlor acestui design dep . d cest fel presupune selectarea a doul sau
"lC ill mare arat §i vor fl folosite hnprellJll cu fiQele 11 ~lllportaJnentu1 clienplor
. ;,...nlu design e a . d ' ll!ai ti sep ' . . . ., e tnedica1e pentru •
teoretice. Cel 11131 s...."t" rcllri literale, cum ar fi o sene e cazuri cu re IUllt> 1 c:i activ1~ple centrulw respectiv. Dael d" . a mterpreta
multe cazuri considerate a fi rep 1 care teorie a evalulirii. Alegerea wio~ ,,_l:li!. sue ceSU ., b" ' lIIlpotfivl
te centrele sunt com mate, nu se lllai foloseQte d : datele SOnda'ului.
d Ia toa . . . . ., un es1gn pentru studii pe
. in Ieglltura cu o oare . . t 'Qtfe1 e . multiple, iar mvestigapa va aJunge sl foloseascl un desi d .
tate exemplare ,1;...,.;nte a rezultatelor acestora, 1ar mvesij .
. e cuno~terea Ull....... • ,, &aiil cazur1
UJIUI pentrU studiu de caz. gn e SOndaJ, nu
de cazun presupun upra modului in care au fost obpnute teZUJ.ta••
tri se va concentra as . ':l . ...~
dumneavoas I"cllrii lor literale (sau drrecte), de la caz .la caz mat. Aceas~ sectiune a avut ca subiect situatiile in care ..
!are in speranta rep 1 . . . )'~ ·
exemp '. __ x_,, i tipurile de rephcliri teoreuce pe care le veji efech,. Rezu . d". . . a<:eel§1 mves-
fn functie . de nUilJlll'"
. §
. mai complexe. De exemp1u, cercewitoru ..x. ..
au 1"·'·
folosit•....,
. . paate neces1ta
ugatie . • stu u pe. Cazurt
. . multiple. TipurUe de design despre care am
t sunt din ce m ce mai uti1izate, dar totodat!i solicit!i Illai. multe .
se pot obtine des1gnun al . . ,, Ill! discuta . . resurse §1
. . ral" ( rwo-tail" design), in care au fost ese mte~ponat cazun ~- • 111ult ump.
design ,,bllate ,, . .. . . · ·\ -ie
a ambele extr
eme (ale unei conditn teoreuce. importante, cum. . fl,,1rreZUlt.,. ·~ Jllalon.ce folosire a designului. pentru. studii multiple ar trebui sli urmeze logicli
I •• · ti. ) Alegerea cazurilor mult1p1e poate survem §1 ca ·~
pozitive §1 nega ve . . . . .. . . . .i1.r. a de repHeare, nu una de e§antionare, . . 1ar
. fiecare caz trebuie ales cu grijli. Cazurile
O

.x..:: ·potetice a diferitelor upun de conditn §1 din dorm~ de a acope . b .e sl serveascli unor scopun smu1are celor avute in vedere de experimentele
prezenuuu 1 . d . . . , n tre Ul 1 ;-:1 1· 1·
tip prin subgrupe de cazuri. Complexitatea es1gnurilor, d~. acest fel (
J11Ultiple, iar rezultate_ e slll~~e r~p 1carea 1~r~i[) sau cele contrastante (repli-
fi ecare . . di . ,,,:,
• x din faptul ell trebuie sli existe eel putin douli cazun m v1duale , •hiqi fiecare ea teoreticll) trebwe anticipate m mod exphc1t la demararea cercetmi.
denvi1
subgrupl, astfel incat repliclirile teoretice intre subgrupe sll fie compl~mentate car Cazurile individuale din cadrul unui studiu pe cazun multiple pot fl holistice
de repliclirile literale din cadrul fieclirei subgrupe. . :
,.'l" u inglobate. Atunci cand se folose§te un design inglobat, fiecare caz individual
;ate intr-adevlir sll cuprindll colectarea §i analiza datelor cantitative, inclusiv
Studii pe cazuri multiple: holistice sau inglobate. Faptul ell un designinecesitt folosirea sondajelor.
studii pe cazuri multiple nu eliminli variapa identifica~ mai devreme peruru
cazurile individuale : fiecare din ele poate fi holistic sau inglobat) Cu alt
cuvinte, un studiu pe cazuri multiple poate fi format dintr-o serie:-:de cazuri Cateva sfaturi modeste pentru selectarea designului
holistice (vezi figura 2.3, tipul 3) sau dintr-o serie de cazuri inglpbate (veii
Acum ca §titi cum sll definiti designurile pentru studii de caz §i sunteti preglititi
figura 2.3, tipul 4). · ,':..,
s! porniti la conceperea lor, puteti lua in considerare doul sfaturi.
· Diferenta dintre cele douli depinde de tipul fenomenului studiat ~i de intreb~e
de cercetare. In cazul unui design inglobat, studiul poate necesita cbia11 realizarel
Design de caz individual sau de cazuri multiple?
unui sondaj pentru fiecare locape. De exemplu, sli presupunem e~ se face un I

studiu despre oferirea de servicii de clitre diferite centre de boli µµntale (LarseD,I 1n primul rand, de§i toate designurile pot duce la studii de caz eficiente, designu-
1982). Fiecare centru poate fi pe bunli dreptate tema unui stuciju; cadrul teo: . .rile de cazuri multiple sunt preferabile celor de cazuri individuale, atunci cmd
11
poate dicta ca noim astfel de centre sll fie incluse ca studii de cai:I trei pentrU lvep posibilitatea alegerii (§i resursele). Chiar dacli nu puteti face decat un studiu
74

----pe,-
J)e STUDIUL DE CAZ
DESIONUL STUnm.oa DB CAz 75

--------------------
,, dolll cllZuri"
decat dacA . , .§ansele de a realiza o cercetare de calitate vor ti tllai.
chiar . ati folos1 un design de caz individual. Acesta din urmll este VUl
~1 Pentru · . . ncrai..,
"""""'1 a """"®o.. Unn1 din-.;
a1 sllilpl!l ~i ieftinl .a unui. sistem
.,,,, ,/oil·tor pen~. .
a'°"
de contabilitate. Al doilea a fost
alte . Sunplul fapt ell ,,att pus toate oullle in acela§1 co~", dllcii "'II dp . ne
$cerstU rnat. complex!l ~i mat cost1s1toare.
rn
"'ol ~ottve. Un lucru foarte important este ell beneficiile analitice care de,.;11\i , o" ers•·une
u os1re d ••Vl~• 0 V
a a_ oull (sau mai multe) cazuri pot fi unele deosebit de substantiai Ill
C Pen~ mceput, chiar §i cu doull cazuri, aveti posibilitatea replicllrii dire. 1 criticile aduse studiilor pc Cazuri . . .
11era , . . 1Ildiv1dua1e fl
oncluz1ile analitice a doull cazuri, la care se ajunge independent, la fel ca ~i~. ffl ge di'tiei de urucitate sau de artefact cc ?n.. re ect!l indoieli
A •

coll t • h . .._,Il.JOar!l cazuJ. (d


a. do\ll experimente, vor fi mai puternice decat concluziile unuia singur, ACc~ 0prll ·at la un informator-c e1e). Drept reZUltat . . . e exemplu,
'5 nect ••x •• , Cnticde se pot tr
,es sr- . la adresa capac11.c1tn dumneavoastrll de f: . ans1orma
este probabil ca respectivele doull contexte ale cazurilor sll difere intr.:o 0 ~
~url. Avand in vedere circumstantele diferite, dacll ajungeti tOtu§i la acei .
,c
ft)
sceptictslll decat un studiu de caz individual ind li~ce mvesligapi empirice
ple,ce , O1e ce pot fl inl
co(ll doul cazuri. Folosind mai mult de doull cazun . liturate prin
conclqzii in urma ambelor cazuri, ele i§i vor mllri extrem de mult capa~itatea
otil~ :rnic. in lumina acestor beneficii, SCopul dum:a; produce un e~ect
a generaliza descoperirile, din nou, in comparape cu folosirea unui singur
i flllll put a eel putin doull cazuri. Dacll in cele din oastrt trebu1 sli
Ca alternativll, ati putea selecta intentionat doull cazuri deoarec~ ace~ I rdafea . . l11'mli folos1ti toh•~·1
1:e
1 9b0 az individual, trebu1e sll fili preglltiti sll adu . ·~ un
prezintll situatii contrastante, iar pe dumneavoastrll nu vll intereseazll o replicate ' • de c . ceti argumente ·
des•S11 ntru justificarea aceste1 alegeri. convm-
directll. in cadrul acestui design, dacll descoperirile ulterioare vin in spriii.. 8itoll1'e pe
' ' ' ...111
contrastului ipotetic, rezultatele sunt un punct de plecare forte pentru replic¾a
1 . ·nchise sau flexibile ?
teoreticll - din nou, int'Arind semnificativ validitatea externll a dess<?peririlor pes1·gnur1 1
prin comparatie cu cele ale unui caz individual (vezi ca exemplu case~ 12). ' cru ce meritll menponat este acela ell, in ciuda amllnuntelor 'te d
{Jll lllt Iu
~
al .d . 0 1en e
·tol despre egerea unu1 es1gn pentru studiul de caz b .
cest capt . .. • nu tre we sli
....--------------tCASETA 12 ,, a . ca el nu poate fl modificat de no1 informapi sau descoperiri in tunp'

credeti ..& I d l .. u1
.:.:,." datelor. Asue e reve atn pot avea o importantl[ cov~nitoare d
Doull studii ,,pe doull c~uri" 0 1ec1.<Uu • . . -... , eoarece
c tduce la modificarea mtregulw .
design de la care ati,. pornit•
. ..
12a. Cazuri contrastante despre consolidarea comunita/ii Po Ca exemplu, intr-un studiu de caz mdiv1dual, ceea ce ati crezut cl este de
, I
.iJnportanta criticll sau unic. se poate do~~ a nu fl chiar a§a, dupll inceperea
Chaskin (2001) a folosit doull studii de caz pentru a exemplifica strategii
· lectarii datelor ; la fel §1 pentru studiile de cazuri m~tiple, in care puteti
contrastante in consolidarea comunitlltii la nivel de vecinlltllti. Cactnil'cJii~ p-
tual general al autorului, care a constituit tema principalll a investigatiei, a escoperi ell v-ati in$elat in privinta cazurilor alese ca fiind paralele, pentru
, )'

afirmat ell ar putea exista doull abordllri pentru a consolida comunitatea - :plicare literalll. In urma acestor descoperiri, sunteti inqreptlltiti &ll ajungeti la
folosind o organizatie colaborativll pentru (a) intllrirea retelelor existente de ncluzia ell designul initial trebuie modificat. Eventualele modificllri trebuie
organiz.are comunitarll sau (b) crearea unei noi organizatii in zona respectivl. ,tu~i operate cu mare atentie. Este imperativ sll intelegeti exact natura schimbllrii
r Dupll aerarea minutioasll a cadrului stabilit pe haze· teoretlce, autorul prezintl spective : selectati pur §i simplu cazuri diferite, sau schimbap. cu totul preocu-
cele doul studii de caz, dempnstrand viabilitatea ambelor.abordllri. ile ~i obiectivele teoretice initiale? Concluzia este ell flexibilitatea necesarl
1u trebuie s~ mic§oreze rigoarea des~urM"ii procedurilor in studiul de caz.
12b. Strategii contrastante pentru responsabilitatea educa/ionala
, I ' f 4

intr-o manierll direct complementarll, Elmore, Abelmann §i Fuhrman (1~7)


au ales doull studii de caz pentru a ilustra strategii contrastante in conceperea
§i implementarea responsabilitlltii educationale - adicll tragerea la raspundere
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___,;._ !!'.__~
111111111111111
STUDIUL DE CAZ DESIGNUL STUDllLOR DE CAZ 77

Exercitii '·-..
··'
0 d signului de cercetare pentru un studiu de caz. Alegep unul din
\ I
·'It.:,
\h peft•''' 'caz descrise in <Metele acestei clrii. Descrie!i designul de
1JJ!,.
4- .,.iiil• d~ respectiwlui studiu. Cum a iustificat designul cc dovezi trebuie
l. Definirea granite/or unui studiu de caz. Alegep o temA pentru un•i ·• ',,-ceta"'
c e date tiind principalele .. i-blri
b de Studiu 1 Ce merode au fost
caz ~e care doriti sA-1 realizap.. Identifi~ati. cdteva intrebhi des:<l.i11 'lt 1 1
~utat • trU a trag~ cone uzu e pe aza dovezilor ? Designul este unul de
trebwe sl primeascli raspuns in urma studiulu1 dumneavoastrl:,Fo tt ~1osite P":ua1
i.fldl'Vl ,au de cazuri multiple 1 Este holistic sau are unitll\i de
acestor intrebm delimiteazl granitele cazului in ceea ce priveste cat 1·nglobate?
' '· timp relevantl in care trebuie colectate dovezile ? Dar in privin1alllli~ \ ,..ijzl1 01·usriftcdriUJr pentru studii de cazuri individual, sau multtple.
0
zap.ei sau a zonei geografice relevante ? Dar a tipului de dovezi ce 1'&~
tre,
1
' StJJbil 00
" "ustiliwile pentru tblosirea llllui design de studiu pe un caz
colectate ? Dar a prioritllilor in procesul de analizl ? · .J l - Men!i1 •1P J apoi pe cele pentru 1llllll de •tudiu pe <azuri multiple. Dali
'dual iar fl d' dii'l .
2. Dejinirea unitafii de analiza pentru un studiu de caz. Examinati fi&ur jodi'V ' trU fiecare tip, e m stu e prezentate in casetele aceste1
Discutati fiecare temli in parte, citdnd, dacl se poate, cAte un exein: 2-s. . fie pen
""'JJJPle dm rarului altor studii pe care le ~le!i- Care sunt avantajele
111 ,~. . tip de design?
studiu publicat pentru fiecare dintre ele. Avmd in vedere cl fiecare
fieC~
ilustreazl o altl unitate de analizl, credeti cl unitlp.le concrete s1,..,
u~or de definit. decat cele abstracte? De ce? 1.
....t "'~
Note
CONCRETE:

..
i, ',

A•
. . 1 1 al lucri\rii anexe Applications of Case Study Research (Yin, 200J) se
f ,
. " Capito1u · • al' tudiil' d

t xde rolul teoriei m re J.Zal'ea s or e caz, contmand exemple detaliate alese


i~
: • \ I I,
. -i I l I • t.l_..--:.-
j
OCUP"
dintr·O V ar ietate de stu d"
11.
). ·"'~$ .
,'.
. 2.2 se concentreazi\ doar asupra designului de cercetare formala ' nu ..o.i asupra
p,gura
lndivizi Organizap.i Scoli Parteneriate •
I'}
z. acttvtiat
. ·•xti}or de colectare a datelor.
. Pentru toate cele trei tipuri de cercetare• tehnicile
de colectare a datelor trebu1e prezentate ca al. treilea nivel - de exemplu • pentru
\ "

ABSTRACTE : studiile de caz, aceasta ar putea presupune folosrrea surselor multiple de dovezi, dupa
If.
cum se explicit mai ped. larg in capitolul
. 4. Tehnici similare de colectare a datelor pot
fi descrise pentru son aJe -~au expenmente - de exemplu, designuri de chestionare
entru sondaje sau strategu de prezentare a stimulilor pentru experimente.

==•· •
3. tnul din recenzentii anonimi ai editiei de fat! atrage atentia ca validitatea de construct
are legllturi\ §i cu gradul de intelegere al intervievatilor cu privire la ceea ce li se cere.
4. Pentru alte sugestii §i indicatii adresate celor care recenze~ propuneri sau manu-
, Comunit~i Relap.i Decizii Proiecte scrise de studii de caz, vezi Yin (1999).
:, 1
s. Lucrarea anexli (Yin, 2003) contine alte trei studii de cazuri multiple, reproduse
Figura 2.5 - Exemple de teme pentru stud,iile de caz integral in capitolele 8, 9 §i 10, toate concepute pentru a urma logica /replici\ri:i.
Sursa : COSMOS Corporation.
,) ·-
3. Definirea criteriilor pentru evaluarea calitafii designurilor de cercetart,
Definiti cele patru criterii pentru a evalua calitatea designului de cercetare:
(a) validitatea de construct, (b) validitatea internl, (c) validitatea ~xtern!P
(d) fidelitatea. Dati un exemplu pentru fiecare tip de criteriu intr-un studiu
pe care ati vrea sl-1 realizap..
Capitolul 3

Realizarea studiilor de caz :


Pregatiri pentru colectarea datelor

Preglitirea necesara pentru realizarea unu studiu de caz include aptitudinile


ant~rioare ale cercetlitorului, instruirea §i pregatirea·specifica pentru un anumit
studiu, elaborarea unui protocol 'de studiu, selectarea potentialelor cazuri §i
efectuarea unui studiu-pilot. in ceea ce prive§te aptitudinile anterioare, multi
oameni cred ca sunt suficient de priceputi pentru a face studii de caz, deoarece
au impresia ca este vorba despre o metoda U§or de folosit. in realitate, ea se
· numlira printre cele mai dificile tipuri de cercetare, din cauza lipsei formulelor
de rutina.
Pentru a realiza studii de calitate, cercetlitorul .ar ,trebui sa-§i planifice §edinte
intensive de instruire, iar protocolul de studiu .trebuie dezvoltat §i cizelat.
Aceste proceduri sunt indicate mai ales pentru investigatii bazate pe designuri
de cazuri multiple sau la care participa mai multi cercetlitori.

Capitolele 1 §i 2 au aratat ca realizarea studiilor .de caz incepe., cu definirea


problemelor sau aspectelor ce vor face obiectul investigapei §i cu elaborarea unui
design de cercetare. Totu§i, cei mai multi oameni asociaza "efectuarea" unui
studiu cu activitatea de colectare a datelor. Capitolele 3 §i 4 se vor concentra in
special pe acest subiect. Capitolul de fata se va ocupa de pregatirea necesara
pentru procesul de colectare a datelor, iar eel care w:meaza - de tehnicile folosite
in acest scop.
Pregatirile de care vorbim pot fi complexe §i dificile. Daca mi: sunt facute
corespunzator, fotreaga investigatie poate fi pusa in pericol, iar munca depusa
~terior - pentru formularea intrebarilor de studiu §i conceperea designului - ·va
f fost in van.
80 EA sTUDIILOR DB CAZ: PREO.l.TllU l'BN'fR
STUDIUL DE CAZ fji\1,1zAR :U COl.EcrAREA DATELOR 81
it ·di'c tn matematicll, oamenii M pot val
O _Pr~glltire bunA incepe cu aptitudinile necesare cercetAtorului. Aces ·1.1r1 . ,, e ua aptitud· .
eel J pot depll§i un anumit nivel d irule §i i§i dau
c:::.-- 1·iv d nu , eoarece pu • .
c~nstituit rareori subiectul unor discupi amllnunpte. Si totu§i, uncle sunt
~1 pot fi dobandite sau exersate. Alte patru aspecte ar trebui sl filcll
procesul de preglltire a oricllrui studiu de caz : instruirea pentru ,un
pan:~ clt 11 ca.fl
• 111 ii rei
olve probleme de complexitate tn~: . . r §l sunplu nu sunt
.
s(P'-bili s buie mai intft1 s1 fil admis la O §COalll d
~pll (l)l'a, tre l de barou. Din nou, multe pe
. .... nd1catll p tru
·. ~n a practica
.
e spec1al1tate, iar apoi s!I.
"°'ll nu rsoane sunt e'.lt! l .
anume, crearea unui protocol de studiu, selectarea cazurilor §i efec~~ 1 i e¢11e reu~esc s1 treacll de aceste teste. c use dm domeniu
studiu-pilot. Protocolul este o modalitate deosebit de eficientA in obtinerea t!eC ii nu ..,,c • • d
tfll c iuarea capac11,cltu e a efectua studii d
..ell eva .. e caz nu existll as
mai mari fidelitAp. insll pentru a vll asigura ell p~ocesul ~e colectare a datei~ r pe11tfll .
1 0
listll a celor mai nnportante aptitud' . emenea
va derula ffira impedimente, este necesar sll aveti succes m abordarea celor c· .. fotu~ • uu Decesare aratll dup!I. cum
teme. Toate solicitA O anumitA rabdare, lucru care a fost de multe ori neglijat sete~: .
acest capitol le va analiza pe rind. ' bUO cercet!tor al cazunlor trebuie sll poatll pune int• bx . l
, U!l 111 . terpreteze r=punsun)(~ ·1e. ,e uri re evante -
~i sli • x • x
" tlltorul trebwe "Su ~tie su asculte" §i s!I. nu ca~.10 ..
Aptitudini necesare cercetatorului cerce . d >Cn capcana proprulor
• gii sau preJu ece1t-'.
ideo1o . )( -~
.:<torul trebwe se1 mam1este adaptabilitate ~iflexi·b·t·
Foarte multi oameni sunt atra§i ~e strategia studiului de caz deoarece.~u:ixnprcs• cerceui . 'i l ltate' astfel incat
ell este ,,U§oarll". Numero§i cercetAtori in §tiintele sociale - mai al~s:inCepllton • 'le situatii intftlmte sll fie vllzute ca oportunitll\i, nu ca ame . tl'I,.;
1101 •• . mn:!i'U•·
·ar .:i in studn 1e exp1orat1ve, cercetlltorul trebuie sx •
cred ell este o strategic care poate ti stllpanitll farll prea mari dificul~tk., ell trebllic , Chl " . u (:unoasca foarte
doar sll•invete un numllr minim de proceduri tehnice, ell orice cax:entll in, llpti, bine problemele studiate, fie ell este v~rba de O orientare teoretic!I. sau de
tudinile lor analitice este irelevantll §i ell un studiu de caz la va permite PUr Ii una Politicll. Acest lucru reduce everumentele ,,~i :-~ uu,0
nna..;a
~e re1evante 1a
simplu sll ,,prezinte lucrurile a§a cum sunt". Nimic mai departe de adevllr. proportii care pot _fl manevrate. .
De rapt, solicitllrile impuse asupra intelectului, psihicului §i 1emotiilor Sllllt , Cercetatorul trebwe sa nu se lase mfluenJat de idei preconcepute, inclusiv
mult mai marl decat cele cerute de oricare altll strategie de cercetak •Aceasta cele care derivll din teorie. Astfel, este necesara O sensibilitate la dovezile
deoarece, procedurile de colectare a datelor nu sunt prestabilite. De ~iemplu, in contradictorii §i o capacitate de a reacp.ona in fa~ acestei situap.i.
experimentele de Iaborator sau in sondaje, etapa de colectare a datelor diii cadrul
Fiecare din atributele de mai sus este descris in cele ce urmeaza. Absenta
unui pfoiect de cercetare poate ti dusll la indeplinire in mare parte;·~ Ellnu chiar
1 oricaruia dintre ele .este remediabiUi, iar oricine este caracterizat de lipsa unuia
in totalitate, de unul sau mai multi asistenti' care trebuie sll execute ~c~vitatea cu
sau mai multora din ele poate depune eforturi in a §i le dezvolta. insa in primul
minimum de comportament discreponar, ea fiind in acest sens una de rutinl -§i
plictisitoare din punct de vedere analitic. i ~,!
rand trebuie sll dati dovadll de sinceritate in eva:Iuarea propriilor aptitudini.
J_•,Nu acela§i Iucru se intamplll in studiile de caz. Este mai curand·, nevoie'deWI
eercetlltor bine instruit §i' .experimentat pentru a realiza un studio de ,calitate1 Adresarea intrebarilor
deoarece existll o interacpune ·continull intre aspectele teoretice· examinate
intr-o mult mai mare mlsura decat celelalte strategii discutate in capitolul 1,
datele colectate. Pe parcursul colectllrii datelor, doar un cercetlltor cu experien,
studiile de caz necesita. o minte pltrunzltoare fn timpul colectmi datelor, nu doar
va fi capabil sll nu se lase incurcat de oportunitlltile nea§teptate, ci sll1profite de
inainte ~i dupl. Prin urmare, capacitatea de a pune intrebm relevante este o
ele; in acela§i timp, el va acorda suficientll atentie pentru evitarea protedurilor
ce ar putea fi supuse biasului. · · , , ;- . . · •u. cerinta importanta.. Este de dorit obµnerea unui dialog fructuos intre cerce~tor
Din pacate, nu existll teste pentru a face diferertta ,intre persoanele ,care au ~i dovezile adunate, o activitate care presupune
~anse sa devina buni cercetlltori ~i cele ·care riu au. ·Comparati ,aceasta-stare de
cantllrirea posibilitlltilor apllrute in urma familiarizmi profunde cu un anumit
rapt, menponatll pe scurt ~i in capitolul 1, cu cea din domeniul matemati.cii~'sau
aspect al vietii, sistematiz.area acelor idei in raport cu tipurile de informa\ie ce ar
82

putea fi
1 co1ectate,
inevitabil .
.
sTUD!UL DE CAZ

.d ilor in 1umina acestor informatii, abor


venficarea 1 e ce se a§tepta §1. ceea ce s-a descoperit da~---~
51"tJOI1LO

fO"" es, 0 fel se


A
ROE CAZ: PREGATlRl PENTRU COLECTAREA. DATELOR

t •t· . . • .
da seama case poa e c11 ~1 prmtre randur1 . Ate
.
83

mesaje semnificative, transmise printre randuri bine-


ol'iifii p~n~ebuie confinnatli prin surse suplimentare de infonnati,e,
11 l''e~ce deductie bt-ine perspective importante. ,.Ascultatorii" mai pu\in buni
,1c pot o ,.
1 mcon-
7
e or discrepante intre ceea . • • Pri~ ,el est -.,i vor hi x . .
regA- dir 1 . . . . """e rnai rnulte date, §l a§a ma1 depane (B -"' Ill• ' tl g.C • i nu i,, ai putin desc Sa sau pur ~1 sunplu o memorie proasta.
a.u ea pos1b1htlltiJor de a str...-e Cclter O"'" t,llt,1
1 fi 0 {1linte tl1
•• , 1 . Ole
1998, p. 66). ' .,cO te e..f
r uietl "bilitatea
. Colectarea datelor este supusll unui plan formal, insli nu se ~oate Pt'Cti~ ve §i nex1
nnediat ~i in mod exact ce informatii ar putea relevan~e pe~tru un studiu. Pt t9bi\it1ltea . . caz vor fi efectuate exact a§a cum au fost planuite initial.
mlsurli ce procesul avanseazl, trebuie sll treceti reped~ m rev1stli dovezile ~1 al i.(llll' .,,(iil de d"fi x-· . . . . . d l . d
,. \lµiie s,~ . 5 ~ faceti mo 1 Ci:U.1 ma1 m~n sa~ ma~ rm:1, e a nevo~a e
va intrebat-i mereu de ce evenimentele sau · faptele apard mtr-un
. anume
1· fel. Ar•-
·""'ltt maJle P. 1 trebUl ~ t (schimbare potent1ala nnnora) pana la neces1tatea
considerente pot duce imediat la nevo1a de a cliuta ovez1d supt-iinfi rmentare. D iv .,,.,bl • nepreV . 1..!-'b . . l
A •
Jlle"'"" on fir . caz" de studiu (scu.uu are potenttala ma1ora). Cercetatoru
sunteti capabili sll puneti intrebllrile relevante m tunp ce a una~ onnatille 1
foarte probabil cli la sfar§itul fiecllrei zile de lucru veti fi extenuati psibic• 1 3 uJ.11la li!ii unu nou" ·n vedere scopul initial de cercetare, dar totodata sa fie
..ufic ·b" 1llereu 1 . • . •
emotional. Aceastll epuizare a energiei analitice este cu totul deosebitl ; ide•• . sii al "" cedurile sau p 1anun1e, m eventua11tatea m care apar
. d. " " e t,uie teze pro
experienta colectllrii datelor experimentale sau de sondaJ - a 1ca ,estarea ,.subiec. tre sii adaP te (vezi caseta 13).
disPus nea~tepta
tilor" sau distribuirea chestionarelor. in aceste situatii, colectarea datelor w'.meil1-ll uifllente
eve
o rutinll prestabilitll, iar eel care efectueazli operatia trebuie sli desfli~par; un.
anumit volum de muncll cu minimum de comportament discreponar. M~ In\llt. ~ - - - - -1 CASETA131------------~
decat atat, o revedere amwuntitli a dovezilor nu are loc deca.t foart~ -taniu \' .
Rezultatul este cli executantul poate fi afectat de obosealli fizicli, dar nu vai.fi Mentinerea flexibilitatii in conceperea unui studiu de caz
depus eforturi intelectuale foarte mari dupli o zi de muncli. ,,, _ · . . Peter Blau (1955) despre comportamentul din interiorul maril.or
. Un lucru ce trebuie inteles este cli cercetarea se concentreazli asupra iri.trebll-
\·"•
stud1Ul.. 1guvernarnentale
Ul
(The Dynamics •
of Bureaucracy) este mca apreciat,
nu neapllrat asupra rlispunsurilor. Dacli sunteti tipul de persoanli pentru agentU
du ii de ani, pen~ perspective e ~~ente .
. l "" m. .
pnvmta rela\iei dintre orga-
care" o tentativa de rlispuns duce imediat la o intreagli serie de noi intr~liliri . , §1· 50
unna spre o investigatie semnificativli -~C?spre . parea ronnaHi §i cea informal.a a ech1pelor de lucru.
dac.. acestea converg in cele tUZ dx ..
~um sau de ce l~:a funcp.oneazli a§a cum functioneazli, probabil clii'1titi1 De~i cartea s-a concentrat pe oua. agen\n guvernamentale, nu acesta a fost
mtr-adevllr sll punet1 mtrebllri bune · . designul initial al lui Blau. Dupa cum el insu§i men\ioneaza, prima oara
:B.1P9
H.""~ inten\ionase sa studieze o singura organiza\ie, dupa care a trecut la un plan de
,,Ascultarea" bll61 comparare a doua organiza\ii - una publica §i una privatl (pp. 212-213).
Totu~i. primele incercm de a ob\ine acces lntr-o firma privata nu au avut
in cercetarea cazurilor, ,,ascultarea" insea.nmli obtinerea informati,ilor prin niada;_
succes, iar lntre timp a elaborat o. justificare mai puternica pentru a compara
litliti multiple - de exemplu, tacand observatii plitrunzlitoare sau intuind ceea ce .

se petrece -, nu doar ascultand ce se spune. A fi un bun ,,ascultltor" inse~ doua organiza\ii guvernamentale, dar de tipuri diferite .
a fi capabil de asimilarea unor cantitliti mari de informatii noi far! a fl ~.upus Aceste reorientari ale planului de inceput exemplifica tipurile de schimbari ce
biasului. Pe mllsurll ce un intervievat poveste§te un incident, un bun ascajtltor pot surveni in designul unui studiu de caz. Experien\a lui Blau arata cum un
este atent la cuvintele folosite de acesta (uneori, terminologia retl.e~tl o orie~_tare cercet!tor capabil poate profita de pe urma oportunita\ilor care i se prezinta §i
importantll), surprinde dispozitia §i componentele afective §i intelege punctuPi adeplas~ilor care au loc in preocuparile teoretice, pentru a produce un studiu
vedere prin care el percepe realitatea. ')I)
de caz clasic.
insll aceastll aptitudine trebuie folositll §i la inspectarea documentelor ,sau
observarea situatiilor din viata real1. in studierea documentelor, ascultarea ia
84
STUDIUL DE CAZ.
~p
,,,-IW"As'fl/DIILOR oE CAZ:
.-, ,\1,1"

etode)e trad''
PREG.l.TIRI PENTRu coLEcrA n,,.

1tiona.le de cercetare, de<>i actionen-X


t jll f1l 110 este in pencol de a clldea pradll biasului
DATELOR

, •
4£4 mecaruc ~• poate
85 -
.C~d ~e produce o reorientare, trebuie sll vll menpneti un punct de ,s•'Stell.,eg t'J'eJlC,-,1 descopenrea
•iv•· I enu-
. b' ·1 .
. .. iasun or este mllsura in care sunte~ti deschi ~I.•m
obiecttv §I sll recuno~teti acele situatii in care, ffirll sll vll dati seama,, ati tn ,~•Vil test er1r1 P . ·ior contradictom.. De exemplu, cercetlltorii care studin-x .
de fapt o cu totul altll investigafie. Atunci cand se intamplll ~cest lucru, . dLi:l orgaruza-
oescoP fit" pot avea surpnza de a descopen ell multe dintre ele au motivatii
etape deja finalizate - inclusiv designul initial de studiu - trebuie repe:l.ll~ ~jJI llollPr? ci capitaliste. Dacll asemenea descoperiri sunt bazate d •
redocumentate. Una dintre cele mai frecvente critici aduse desfil§urArii stud~ Ii ·j(e ,, a1e . . pe ovez1
VtfCpreO00 are, ,.cestea vor trebw sll fie reflectate in concluziile studiul · d
u1 e caz.
de caz este ell cercetlltorii schimbll directia ffirll a ~ti ell designul lor initial nulilor p • •

sJl vi~)tO cestll toleranta la descopenn contradictorii, raportati descoperirile


potrivit pentru investigatia respectivll, filcand astfel loc multor goluri '§hbias e~
· hil'b • lltj lltfll a _ dacll se poate, chiar •Ill f:!Ila de colectare a datelor - catorva colegi
A§adar, trebuie subliniatll mereu nevoia de a menµne un ec 1 ru mtre arl .. · re jJJlioai:e. Ei ar trebui sll vll poatll oferi explicaµi alternative §i sugestii pentru
·1· --,,ta.
bI 1tate §i rigurozitate (nu rigiditate). · l/ '11 pre1 cr1uc- . . ll lls. . . ..
5
jJJlt d cetor. Oacll re~ItI 8 g ItI contradicti1 ce pot fi documentate
YJ !
ell ea a • . l . d '
n,.r tee¢ de aparitie a b1asu w sea e.
Cupoa§terea problemelor studiate co ·Jjtatea
4 babl
pro
Desigur, principalul mod de a rllmane concentrati asupra obiectivului dumnea.
. ~i pregatirea pentru un studio de caz anume
voastrli este de a intelege foarte bine scopul investigapei de la bun inceput. ,Fiecare rea '$
111str
,
01
cercetlltor trebuie sa inteleagli aspectele teoretice sau de politic!, deoarece'trebu.ie
erii instruirii necesare pentru a putea colecta datele unui studiu de
sli facli raponamente analitice in timpul etapei de colectare a datelor. Flirli o inte- Ieg
Cbe1·a illte · . •
• teJegerea faptulw ell fiecare cercetlltor trebu1e sa fie m stare sll opereze
legere deplina a acestora, ati putea scapa din vedere indicii importante ~},nu v-a«
putea da seama cand o deviatie este acceptabila sau chiar necesarll. Idee~ ~ste c~ od autonolll- Odatll ce ati·•mceput Silx adunati'datele, ar trebui sa va considerati
caz este!Dt
etapa de colectare a datelor nu presupune doar fnregistrarea lor in mod mecanic, in III iator independent, care nu se poate baza pe o formula rigida care sll vll
cum se intanipla in alte tipuri de cercetare. intocmai cum face un bun detectiv un cerce ·nvestigapa. Trebuie sll fiti capabili sll luati decizii inteligente in privinta
' jndrUJ11e l
trebuie sa puteti ~i sa le interpreta/i pe masura ce le adunati §i sa sesizati imediat datelor colectate. . . . .
daca sursele de informatie se contrazic, fiind astfel nevoie de dovezi suplim,entare. in acest sens, preglltrrea pentru reafuarea unw studiu incepe de fapt cu
Si daca tot veni vorba, rolul detectivului este foarte ilustrativ pentru activitatea utarea tntrebllrilor de studiu §i crearea· designului de~cercetare. Dacll ace§ti
de teren in domeniul studiilor de caz. Observati ca detectivul ajunge,,la locul forJll .• od . 4'XnlC d . • .
doi pa~i au fost efectuati m m satiS1<1\,cltor, upa cum s-a descns m cap1tolele
faptei dupa ce a fost comisa o infracpune ~i este chemat sa faca'•ded~c/ii in ~i 2, este nevoie doar de un efort suplimentar minim, mai ales _dacll studiul
legaturli cu ceea ce s-a intaniplat. La randul lor, deductille trebuie sa· fielbazate 1
implica un singur cercetlltor.
pe dovezi convergente din partea martorilor ~i pe dovezile fizice, dar §r pe un 1
Deseori se intampla totu§i sa fie nevoie de mai mulJi cercetatori pe11,tru un
element nespecificat ce pne de bunul-simt. In fine, detectivul poate face 'deduc~i
studiu, din unul din urmatoarele trei motive :
in privinfa unei serii de crime, pentru a stabili daca au fost comise de acel11$i
infractor. Acest ultim pas este similar cu logica replicarii care stll la baza studillor 1. este nevoie de o colectare intensiva a datelor la aceea§i locatie pentru un
pe cazuri multiple. .i caz individual, ceea ce necesitll o "ecbipll" de cercetlltori (vezi caseta 14);
~/;·~~

·1tr;,~:::'t 2. un studiu necesitll cazuri multiple, fiind nevoie de mai multe persoane
Lipsa biasuJui pentru a acoperi fiecare locatie individualll sau pentru un sistem de rotatie ;
Thate conditiile de mai SUS vor fi anulate dacll cercetlltorul cautll sll foloseasc~ un sau
studiu de caz doar pentru a-§i sprijini un punct de vedere preconceput. C6i' care 3. o combinatie a celor doua de mai sus.
utilizeaza studiile de caz sunt in mod special predispll§i la aceasta, deoarece trebuie
sli inteleagli dinainte subiectul cercetlirii (Becker, 1958, 1967). Dimpotrivll, un
\1, 1.,JZAREA STUDTILOR DE CAZ: PRE
STUDIUL DE CAZ- ~BA
1
o"TiRI PENTR.
86 • • • UCOLEct
CASETA 14 vadatil pot ti ant1c1pate (§i ce ar treb . AREA DATELOR 87
Ii , ~: anuine ar constitui o dovadll care sus;1 flicut dacli ele apar)
, me sau contr .
Cercetarea de teren - Jogistica, circa 1924-1925 #'li . urand declit prelegerile, discutiile azice o ipoteu da•-
Mll' c . sunt com "'·
Stabilirea programului §i obtinerea accesului la surse de infonnape ·~elevan ..-e cea care va as1gura atingerea nivelulu' d ~onenta-cheie a efortul . d
tfll'' • . · 1 ont d . u1 e
sunt importante pentru managementul unui studiu de caz. Cerce~toruI mOde le
1 jl)S darea up senunar pentru studiile d e mtelegere
A i,or . . e caz poate .
' ,..trast cu instrU1rea folos1ta pentru alte t·1pun. de fi la randul ei pusa- •m
ar putea avea impresia aceste activi~ti au ap~t ~oar _odata cu ~ezvoI~ 1
unei ~tiinte sociale ,,mari", in timpul anilor '60 §1 70 at secoltilw ,xx_ coll Ill iJlStrUirea de grup pentru cei care cond . co ectare a datelor - d
!flP ' . uc mterv. . 1 e
Totu§i, intr-un celebru studiu de teren flicut acwn aproape un secol~ se,foiosea tf.e Joe discutii, ct se pune accent mai ales . .. •urile in sondaje. Aici
llall b • ti I •.x. pe1tem11de h .
deja multe dintre aceste tehnici de management. Cei doi cercetatori Jl . Jogia ce tre me o OSll<l, tar ~edintele s . . c esttonar sau pe
. ul principaii §I r!flloo . unt intensive .
secretara lor ~i-au stabilit un birou in o~ul pe care-I studiau.. Brro a fost foios·n te . ea evi~ preocupanle globale sau con
...,,tflJlf • . •
§t scune. Mai mult
ceptua1e ale studi l · '
mult timp ~i de alp membri ai personalului implicat in protect. Astfel. stabiliti '"" . vatorul nu este mcuraJat sa mteleagli mai ul • u u1, deoarece
. tervie . m t decat mecaru .
componenpi echipei de cercetare au participat Ia viata Iocalli, au examinat material; jll . d sondaj. Rareon se fac lecturi despre aspe tel . ca mstrumen-
_,1\lt e . • c e de mteres . •
docwnentare, au compilat statistici locale, au Juat interviuri §i au distribuit §i Ill' . vatorul nu ~tle m ce fel vor fl analizate dat 1 • tar m general,
. rv1e e e sondajul ·
colectat chestionare. Dupll cinci ani de zile, aceste activitati de teren <le mare jllte . vestigate. Operatorul ideal de sondai se r ..,,-x ui s~u ce probleme
l)lll Ill e.,uu1e1 la sena ·
anvergura au avut ca rezultat publicarea de acwn clasicului studiu'-idespre 5 b><.-i din chestionare. 0 astfel de abordare ar fi . fi . prescnsli de
iJ).tre ;u msu c1enta pentru instru'
ora§e)e mici din America, Middletown (1929), scris de Robert §i Helen'Lynd .. d caz rrea
'Ji'• .
, ral
instud11 e ·
', '
in plus,este posibiI ca unii membri ai echipei de cercetare sa Iipseasca in Elaborarea §i revizuirea protocolului
timpuI etapelor de formulare a intrebarilor sau a designului de investjgatie. in
aceste conditii, instruirea §i pregatirea formala sunt preludii esenpale pentru in subsectiunea ~atoare _se ~or sp~_e m~ multe despre conJinutul protocolului
procesul propriu-zis de colectare a datelor. ,r.,. de studiu. Totu~l, un ob1ec~v leg1tim ~1 indicat al instruirii este obtinerea
colaborarii tuturor cercetltonlor la crearea protocolului.
Instruirea pentru studii de caz ca experienfa de seminar prin urmare, unul din scopurile majore ale seminarului de instruire este
redactarea unui protocol preliminar. in aceasta situatie, fiecarui cercetator i se
Cand trebuie instruiti mai multi cercetatori, toti pot invata sa devina indep'endenp
atribuie o parte din temele principale de care se ocupa studiul. Apoi, pentru
dacJ trainingul '·ia fonna unui seminar, mai degraba decat a unui instiudtajle
rutiM. Trebuie alocat mult timp pentru Iecturi, pregatiri pentru sesiunilJif& portiunea respectiva, fiecare va avea responsabilitatea sa tread\ in revista materia-
training ~i sesiunile propriu-zise. In cele mai multe cazuri, seminarul necesifk!~ l lele de lectura adecvate, sa adauge orice informatii suplimentare ce ar putea fl
pupn o sJptam~ de pregatiri §i discupi. (Pentru programul unei sesiuni il~stff relevante ~i sa fonnuleze setul initial de intrebari pentru protocol. in timpul
tive de training, vezi figura 3.1) , . , , seminarului, grupul de cercetltori poate dezbate ~i revizui in plen propunerile
1n mod tipic, semhlaruI se va ocupa de toate etapele studiului planifi~t individuale. Un asemenea dialog nu numai ca va duce la completarea protoco-
!~
inclusiv lecturi pe ~ema cauza, ~spe~tele teoretice c3:e au du~ la designul f lului, dar va garanta faptul ca fiecare cercetator ~unoa~te foarte bine continutul
cercetare' metode ~1 tactic1 ale studiulw de caz. ScopuI mstructaJului
. este de a-i. . protocolului, deoarece toti participa la elaborarea acestuia.
ajuta pe tofi participant.ii sil inteleaga conceptele d~ baza, _termmologia ~i aspectele In eventualitatea in care nu toti membrii echipei contribuie la realizarea
relevante pentru studiu. Fiecare cercetator trebme sa ~tte : protocolului, sesiunile de instruire ar trebui sa cuprinda o revizuire roinutioasa _a
aceStllia. Toate aspectele sale, fie ele de procedura sau de subStao\a, trebme
• De ce se realizeazil studiul
• Ce fel de dovezi sunt vizate discutate pentru a se putea opera modificarile necesare.
88 JU!A sTUDIILOR DEC.AZ : PREGATiRI
STUDIUL DE CAZ ~JJV PENTR,u COLEcrAREA
. videntll problemll. este ell. instructa· DATEI.OR s9
I. Scopul studiilor de caz ~i intreb~ile de cercetare (organizaJi o discuJie d e9
otlll d1·u1u1
e . de caz sau chiar in fonnular ~ul• poate dezv~\u1. neaJ·unsur1·.
II. Trecerea in revistA a cazurilor alese ~i a procedurilor de selecpe (revedeJi , .e~t'd) C stll ea intrebmi . m
i"fllll .i:n1plll acest lucru, trebuie s~ fiti dispu 1. M or mitiale de studiu
folosit pentru selectarea cazurilor) Proto o/~1 de5 r: se ioi,»·- fi nevo1e • d e mat· mult timp.
~i efort~ USit facet: · . . necesare·
. ~• rev1zum\e
ID. Programul pentru efectuarea studiilor de caz (stabiliJi termenele-limittl) · · ·~
1 o~c·l!f (lacll."a . . . neon r. ..
·11doieli asupra scopulu1 onginal al investi a . '. ev1Z111n\e vor scoate
'
A. Perioadli de preglitire · ·· cll\ealll. 1 _ initial a fost studierea unui fenom hng tiei, ca intr-o situatie in
B. Preglitiri pentru vizitarea locatiei (model de scrisoare de confirmare clltre 1 . I~ t . cttVU1 • en te ologi
ob'e aretor personale, da_r m care cercetarea se dov~• cum ar fi utilizarea
C. Vizitarea locatiei ocatic) .1cotato ~.,;zaponal- Des1gur, orice revizuire e~te a fi despre un
org...- . poate conduc 1
D. ActivitAti adiponale (model de scrisoare de multumire) Cl"
., J:lle11
" 0
x.-.
1ucr"' •
~i de a redefini atat studiul cat .

.
§1 aud1enta
.
e a nev01a de a
.
E. Preglitirea raportului de studiu fe·u aJte .,.,t totu~i garantate ch!.cli instruirea renQ t acestu1a. Aceste
F. inaintarea raportului preliminar clitre locape, pentru a ti revizuit (mOdeI cl ~i 5,.... ~e§ e s~ dem
!lifllt, ( u neinteresantll) a planului original onstreze natura
scrisoare de trimitere) de sC . tll. sa . . .
oerea.1• 5 robletnll este ell sesiurule de instructaj pot 'd . .
IV. Revizuirea protocolului de studiu A doua pi.ipei de eercetare - in special faptul ell. unu~vi entia mcompatibilitliti
A. Discutarea cadrului teoretic ~i a literaturii relevante ,;_, dflll ecw . cercetlitori ar p t
B. Elaborarea sau revizuirea modelului logic ipotetic, dacli este relevant .(m~el) !Jl ca .. di'"erite de eele ale proiectului sau ale sponsoril . u ea avea
I g11 •' . . or acestu1a De exe l
C. Discupe aprofundatA a temelor protocolului (discutaJi importan/a ,temelor . ide0 0 . unui studiu pe eazun multiple despre organiza.::1 •. mp u,
oea.i1a . . . • . . . ~e comurutare, cercetli-
posibilele tipuri de dovezi ce trebuie colectate in legatura cu fiecare
, (lin;re'
r.,• eti)Ie cll
•· aveau conv111gen variate . . m pnvmta . eficientei orgaruzati • ·uor de acest fel
V. Linii generale ale raportului de studiu (compuneJi un raport general Pf~liminar 1or11_ S National Commiss10n of Neighborhoods 1979) C d
ezt V· · . .. . ' · an sunt prezente
indic/Jnd cele mai importante titluri posibile) ' ("tfel de incornpatibihtllti, un . mod de rezolvare . a problemei ideologu..1or opuse
VI. Mementouri metodologice r aseste de a sugera eereetlltonlor ell dovezile . . contrare vor fl tratate cu respectul
A. Proceduri pentru activitatea de teren (discutaJi principiile metodologicef Odf, ·t _ dacll vor putea ti eoleetate §1 venflcate. Bineint..les rll-~- 1 la . .
clllfeill . . • -~ , = e a 1ltudi-
B. Folosirea dovezilor (revede/i tipurile de dovezi # nevoia de converg~~lii).,(i .2 " fiecarui eereetlltor daell va partie1pa m continuare la studiu sau se va retra
C. Luarea notitelor ~i alte practici de teren nea . 1 x xtiril· . ge.
· fll' :.,· a treia d1fieu tate este eel preg<1 e pot scoate in evidentll. termene-limitli
D. Alte subiecte orientative 0
,dt!•; sau ~teptllri nerealiste referitoare la resursele disponibile. De exemplu, intr-un
VII. Citirea materialelor tudiU de eaz s-a presupus ell douheci de persoane vor fl supuse la interviuri
A. Modele de rapoarte pentru studii de caz (cauta/i modele in studii inrudiir1 sdeschise, ca parte a procesulm. de coleetare a datelor. Cu toate acestea, instruc-
trece/i in revistii caracteristici dorite # nedorite ale acestora) ~;:~

B. Cliqi- ~i articole-cheie (asigura/i-va ca priorita/ile relative intre aceste lucr'dril iajul a reliefat faptul ell ~pul neeesar pentru interviuri va fl probabil mult mai
mare decat se antieipase. In aceste conditii, orice ll§teptllri in sensul intervievarii
sunt luate in considerare)
celor douazeei de indivizi vor depinde de revizuirea programului stabilit pentru
Figura 3.1 - Planul unei sesiuni de instruire colectarea datelor.
in fine, instruirea poate dezvlllui unele caraeteristici pozitive, cum ar fl faptul
Probleme care necesita atentie ca doi sau mai multi cercetatori pot lucra impreUM in mod productiv. Aceste
'I
compatibilitati observate in timpul ~edintelor vor duce la productivitate §i in
Un alt seop al instruirii este deseoperirea problemelor din planul de studiu sau I
perioada de colectare a datelor, putandu-se deei sugera formarea anumitor perechi
eele privitoare la aptitudinile eehipei de eereetare. Daell intr-adevllr apar aseme-
in cadrul echipei. De obicei, instruirea ar trebui sa aiba ca efect crearea nonnelor
nea probleme, o eonsolare este faptul ell ele vor ti mult mai putm difieile dac~
de grup pentru activitatea ulterioara de coleetare a datelor. Procesul de construire
sunt dezvllluite la timp, inainte de a demara eoleetarea datelor. In consecuiti, 'o
eehipll bunll va depune eforturi pentru a se asigura ell potenpalele probleme' sunt
anonnelor este mai mult decat o formalitate. El va va ajuta sa obpne\i reac\ii de
sprijin in cazul apariti,ei unor probleme nea§teptate in timpul adunarii infonna\iilor.
aduse la luminll in perioada de instruire.