www.semnedeintrebare.ro g Nr.

1 g 27 august - 2 septembrie 2020 g 5 lei

Apare miercurea. De data asta moca.

ROATA SOROCULUI Dragi albaiulieni!

Sunteți ca copiii mei! De 25 de ani
v-am ținut pe palme și acum ce faceți,
vreți să-l luați pe Voicu de sub mine? Păi
de-asta mă sacrific eu la Bruxelles, să
alegeți acum un liberal din USR în locul
unui pedist din PNL?

Mircea Hava, într-o ultimă încercare de a-și salva relația cu bugetul Primăriei Alba Iulia
2 CU SĂPTAMÂNILE CURATE
Fuse și seduse
Daniel Breaz și-a dat demisia din PSD.
Văleu și oh la la! Surprinzător, cum ar
veni. A tot stat și stat omul, până când
i-a ajuns cuțitul doctrinar la os. N-a
mai rezistat carevasăzică, și cu lacrimi
de crocozaur în ochi a anunțat că se
simte trădat de partid, care nu mai e
ce credea el și nu mai are „identitate”.
Uuuu! E totuși o chestie, să stai și să
accepți să fii ministru în cabinetul Ve-
orica Dăncilă, și să n-ai nici o obiecție,
dar să te prindă supărarea taman acum,
să îți descoperi cine știe ce nepotriviri
de doctrină. Evident, plecarea lui n-are
nici o legătură cu o eventuală trecere la
PNL. Nu, nici vorbă! Și n-are legătură
nici cu acele întâlniri la cafeluțe, cu
șefii PNL sau cu închisul ochilor la dez-
mățul imobiliar din mijlocul Cetății, în
chiar proximitatea Universității unde se
joacă de-a rectorul. Nțț! E pe motiv de
„identitate” și „doctrină”. Iar marmo-
ta, desigur, învelea și învelea...
Dacă ați avut norocul zilele trecute și
ați trecut prin Aiud, sunt șanse mari
să fi primit, din partea administrației,
CURTEA DE PONTURI
P rimăria Alba Iulia a început să bage
bani în sport. Senzațional, gen! Așa,
deodată, subit, i-a prins iubirea pentru
sportul rege și, după o sumară ședință
extraordinară, au transferat vreo 400.000
de lei către FC Unirea. Vă dați seama? Nu
e de la campanie sau ceva, că e o chestie
normală să dai bani la echipa fanion al
orașului. Mai ales că de mai bine de zece
ani administrația n-a mai scăpat un leu
pentru fotbal. Asta de când cu acel vechi
dosar, în care, până să-i scoată justiția
basma curată, au stat cu sechestru asigu-
rator pe averi. Că de prin vremea aia s-au
jurat toți șefii de la partid că nu se mai
ating de fotbal. Iată, însă, că disperarea
după voturi produce miracole financiare
pentru sport. Acum, însă, treaba nasoa-
lă e alta. Că au dat ei banii ăștia la club,
însă cei de la club nu prea au ce face cu ei.
Mă rog, nu că n-au ce face, că ar putea să
cumpere mingi și tricouri de toți banii.
Însă nu-i pot folosi la ce au ei nevoie, adi-
că la salarii și indemnizații pentru antre-
nori și jucători. Și asta chiar dacă le-au dat
celor din Primărie modelul de contract,
cu copy/paste, prin care Primăria Sibiu dă
bani la FC Hermanstadt. Prin urmare, i-o
fi apucat pe cei din Primărie iubirea pen-
tru fotbal, însă suflă și în caimacul con-
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020
niște sticle cu dezinfectant. Pe care,
mare de tot, se putea citi „împreună, pe
calea cea bună pentru Aiud. Oana Badea
PRIMAR”. Și sigla partidului, desigur. acopere locurile eligibile.
S-or fi terminat gălețile de au început Nici n-au depus bine moțiunea de
să împartă dezinfectant. Sau poate că, cenzură că domnul Ciolacu a ieșit să
după 4 ani cu Oana Badea, e chiar ne- anunțe că, stați așa, încă își numără
voie de mult dezinfectant. Sigur, stra- voturile. Că n-au destule, dar speră să
tegii de partid au gândit-o așa, în cheia le adune de pe undeva, cumva. Pesem-
pandemiei, dar dacă asta e logica după ne că în capul lor ar fi vrut să depună
care se lucrează, poate că ar fi cazul să moțiunea, să treacă, dar să nici nu tre-
se gândească la niște hârtie igienică cu buiască să ajungă ei la butoane, că doar
sigla de partid și mesaje de încurajare e mai bine, când candidezi, să o faci din
pe ea. Că, la ce vremuri ne așteaptă... opoziție. Pentru o clipă mai că îți vine
De o bună bucată de vreme, Victor să-i bănuiești de te miri ce strategie.
Ponta pare că s-a îndrăgostit de Alba. După care îți dai seama că, stai așa, e
Cam la două săptămâni, omul poate vorba de PSD, semn că e foarte posibil
fi văzut cărând o crosă, cu care tot dă să nu le fi ieșit calculul ăla cu piarpă-
în niște mingi, sperând că le bagă la trat. Sau, mă rog, ce formulă folosesc ei
gaură din prima. Birdie, cum se zice în când își numără mandatele.
limbaj tehnic. Încă nu e clar dacă e un
bun jucător de golf sau nu, însă dacă
ne luăm după ultimele plecări din PSD
spre ProRomânia, orchestrate de mi-
cul Titulescu, ai zice că omul chiar are
talent. Dacă mai vine de vreo două, trei
ori la Theodora Golf Club, n-are să mai
fie nici o ceartă pe posturi în PSD Alba,
că nu le mai rămân oameni nici cât să
tractelor când vine vorba de dat banii.
D acă tot a acceptat Dumitrel candi-
datura lui Paul Voicu așa, doar pe
vorba și cuvântul lui Hava, fără sondaje
și competiție și toate cele, marele șef de
la Județ și-a plasat niște omuleți acolo,
în „echipa” lui Paul. Practic, a primit
Voicu ok-ul pentru candidatură și chiar
susținerea lui Dumitrel, dar nu e moca.
Lista, ca de altfel și candidatura, a fost
făcută tot așa, prin decret de boss. Așa REDACȚIA:
se face că, spre exemplu, Ionuț Fulea și
Alexandru Cristorian
Marius Filimon, doi oameni percepuți ca
Lucian Dragoș Bogdan
fiind parte din gașca Dumitrel, au ajuns
Iulian Brok
să ocupe locurile fruntașe pe listă. Ba
Marius Bucea
chiar, cei doi au fost nominalizați drept
Popa Victor Tudor
viitori viceprimari, în cazul în care PNL
ia tot, ca acum 4 ani. Nici măcar Raul
Împreună cu cititorii și sursele
Tudorașcu, care l-a susținut pe Voicu cu
fiecare celulă din corpul lui atletic, nu
mai pupă viceprimărit. Și asta pentru Doamne Ajuta Media
că, indiferent ce se întâmplă la alegerile Productions SRL
din toamnă, dacă iese sau nu Paul Voicu,
Dumitrel are planuri mari pentru 2024. Abonamente, reclamă și
Adică, umblă vorba cum că distinsul Ma- dedicații și amenințări:
rius Filimon are să fie candidatul, alesul,
office@semnedeintrebare.ro
pentru anul de grație 2024. Cum adică
0751.346.521
cine e Marius Filimon? E un băiat!
 BUGET DECI EXIST
zumba? Eh, lasă, stai liniștită, că am pregătit
pentru la toamnă niște lecții de kizomba, de
n-a văzut Câmpeniul! Îți zic eu, ne dă și la
Bugetul comunei Bistra e cheltuit în
pași de Zumba și lovituri de karate
Comuna Bistra e un loc de poveste, că dacă n-ar fi nu s-ar
povesti. Iar Traian Gligor, un domn care primărește prin
părțile locului, pare că are la dispoziție un buget fără limită.
Că dacă n-ar avea nu ar cheltui. În ultimele luni, Primăria
Bistra a făcut peste 120 de achiziții, cele mai multe în mod
direct, pe sistem „ia cardul Traiane și cumpără ceva frumos
la comună”.
După aproape patru mandate încheiate, merită și el. Și apoi,
omul știe ce vor oamenii din comună, de-asta și face achiziții
directe, pe repede înainte, și nu-și mai pierde timpul cu pro-
ceduri și alte cele.
În plină pandemie, pe 27 martie, Traian Gligor cumpăra,
achiziție directă, servicii de inițiere în arte marțiale și zumba,
în valoare de 30.000 de lei, de la o doamnă pe nume Pripon
Cecilia Viviana PFA. Zumba și karate! Vă dați seama că dacă
mai joacă Traian Gligor bugetul din Bistra, o să ajungă Apuse-
nii un fel de patrie a ninja-moților și a zumba-mocanilor.
Tot în plină pandemie, Primăria lui Traian Gligor plătește
alți 134.000 de lei, achiziție directă, pentru niște servicii de
cadastru, pentru una din zonele comunei. Banii ajung la Total
Business Land SRL, o firmă obișnuită a contractelor cu statul
și care are strânse legături cu partidul domnului primar.
În aceeași perioadă, în care lumea stătea închisă în case și
avea nevoie de declarație pe proprie răspundere pentru a ieși
la cumpărături, Traian Gligor își cumpăra un laptop nou, cu
intel core i7, în valoare de 4.000 de lei, de la InfoGrup SRL,
firma lui Dan Beldean, un bun prieten al administrațiilor lo-
cale PNL, dar mai ales un client fidel al acestora.
Cu toate că eram în plină pandemie, Traian Gligor organi-
zează, în luna mai, Nunta de Argint și Nunta de Aur, chestie
pentru care plătește aproape 7.000 de lei. În banii ăștia intră
tipărirea unor „certificate”, în format A4, și înrămarea lor,
plus niște pachete cu apă plată, brânză, mezeluri și produse
de patiserie, care să fie date cadou bătrânilor din comună.
Pe data de 19 mai, Primăria Bistra plătește 11.134 lei pentru
refacerea site-ului www.bistra.ro. Banii ajung la Smartcity
Solutions SRL din Sibiu. Site-ul respectiv arată, și în prezent,
precum un blog făcut de un utilizator de myspace. Puteți în-
cerca, merge și pe windows 98, second edition.
Cum site-ul nu era destul, și urma să vină campania, Traian
Gligor decide că e cazul ca Primăria să plătească un purcoi de
bani pentru a-și promova marile realizări. Peste 105.000 lei
ajung să fie plătiți către Accent Media SRL din Hunedoara, achi-
ziție directă, pentru servicii de publicitate. Adică, pentru reali-
zarea unui ziar local, să aibă locuitorii din Bistra ce să citească
în pauzele de la zumba și karate, plus bani dați către presa pre-
pay din Alba. Să fie bine, ca să nu fie rău. Că binele înfrânge.
Și pentru că activitatea de shopping din banii primăriei este
o tradiție la Bistra, la finalul lunii mai, când abia ieșisem din
starea de urgență și ne obișnuiam cu cea de alertă, Traian
Gligor organizează, prin Art Events Apuseni SRL, „Mișcare și
tradiție la Bistra”. Cu doar 3.500 lei.
Mai apoi, distinsul domn primar a decis să-și ia și un tele-
fon nou, cu doar 4.200 lei. Tot achiziție directă, că mai aveau
băieții de la InfoGrup SRL un Samsung Galaxy S10 lite pe
Hai mamaie, zâmbește,
ce-i cu tine? Ce zici, nu ți-a plăcut la
3
Etno-TV cu treaba asta.
Traian Gligor, un primar decis să modernizeze comuna Bistra.
Sau să păstreze tradițiile. Sau să orice, numai să fie pe bani.
stoc. Vorba aia, să poată filma și face poze la lecțiile de karate
și zumba. Da, da, zumba!
Ah, și încă un laptop, cu 4.000 de lei, că și din ăsta mai
aveau unul cei de la InfoGrup SRL. Practic, deja pot să joace
oamenii din primărie un counter-strike. Tot în pauzele de
zumba și karate, desigur.
Prin luna iulie, când se încălziseră oamenii de la atâta zum-
ba și karate prin Bistra, distinsul domn Traian Gligor a mai
organizat o mică sesiune de shopping. Așa, de vreo 13.100 lei,
băgați în achiziția directă a șase aparate de aer condiționat,
de la Inter Lux SRL. Să se răcorească, după zumba.
După toate cumpărăturile astea, Primăria Bistra a zis că
n-ar fi rău să pună și puțin asfalt pe un drum din comună,
așa că au plătit ceva mai bine de 130.000 de lei celor de la
Newamport Swa Corp, parte din grupul de firme Newam-
port, client fidel al Consiliului Județean Alba și al primăriilor
galbene din județ. De altfel, grupul ăsta de firme încasează la
foc automat contracte prin Alba, iar despre legăturile lor cu
partidul de guvernământ, cu liderii lor cei mari sau despre
modul în care și-au mutat parte din contabilități prin paradi-
suri fiscale o să mai tot scriem noi.
Cu toate că e primar de patru mandate, cu toate că, așa cum
am văzut mai sus, și-au luat dotări de zici că sunt sediu de
multinațională, Traian Gligor încă n-are habar despre ce
și cum e cu fondurile europene. Sau, are, dar n-are chef să
citească un ghid al solicitantului ori să întocmească niște
documente. Motiv pentru care a cumpărat, achiziție directă,
desigur, servicii de consultanță, în 7 august, de la Architec-
ture Projects & Development, pentru consultanță cerere de
finanțare „centru medical de permanență” în comună. Vorba
aia, poate se accidentează cineva la zumba.
Și, desigur, pe lângă toate astea mai sunt alte zeci și zeci de
achiziții directe, de la moto fierăstraie, urne de vot, măști
și dezinfectanți la suprapreț, carnete de moț, dulapuri, plă-
cuțe de înregistrare, produse de curățenie, documentații de
cadastru date unor firmulițe prietene, fel și fel de lucrări de
reparații și chiar serviciile unui antrenor de fotbal. Practic,
o zi în care Traian Gligor nu petrece măcar o parte din pro-
gramul cu activitatea de shopping e o raritate. Comuna Bistra
pare un fel de centru comercial, despre care o să auzim doar
de bine. Doar a dat peste 100.000 pentru reclamă. Să trăiască
lamulțean!
Alexandru CRISTORIAN
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020
4 ÎNTRE BERI ȘI RĂSPUNSURI
Cum a luat naștere volumul
dumnelike?
În dumnelike sunt cuprinse poemele
scrise pe parcursul a aproximativ 2 ani
(2016 și 2017), dar care cuprind stări ar-
hivate până atunci, ele sunt în marea lor
majoritate autobiografice, dar există bi-
neînțeles și multă ficțiune. Până la urmă
importantă e starea în care aceste texte
au fost scrise, starea pe care intenționez
de fiecare dată să o transfer cititorului,
uneori camuflând poezia în niște mi-
cro-narațiuni. Asta e de fapt poezia, un
transfer de stare, realizat printr-un soi
de dialog cât mai natural, în limbajul
cotidian, fără înflorituri și alte artificii.
Poetul este în esență un bun povestitor,
atât de bine și frumos ne povestește că
avem impresia că de fapt el ne cântă.
Poeziile mai vechi, de dinainte de 2016
le-am lăsat deoparte pentru „uz pro-
priu”, sfat pe care îl dau de fiecare dată
tinerilor poeți cu care intru în contact în
mediul online sau celor din „Verbum”,
cenaclul bibliotecii județene, care îmi
cer sfaturi în acest sens. Este foarte
importantă selecția, un autor trebuie să
aibă spirit critic, dar mai ales autocritic.
Este foarte dificil să convingi un înce-
pător într-ale scrisului că nu tot ceea
ce scrie e genial, că trebuie să filtreze,
să ofere lumii doar acele texte în care
chiar a avut ceva de spus, altfel riscă să
își plictisească cititorii chiar de la de-
but, iar debutul este foarte important.
Se spune că atunci când întâlnești o
persoană nouă, foarte importante sunt
primele 5 minute, cam în acest timp ne
facem o primă părere despre acel ci-
neva, iar această părere persistă pe tot
parcursul vieții. Așa e și cu prima carte,
e un moment foarte important din viața
scriitorului. Un alt moment important
cred că este acela în care vine cu o nouă
carte bună, iar acest lucru îi este confir-
mat de către critica literară.
Ce părere ai despre poeziile cu rimă
vs. cele fără rimă?
Poezia și muzica au avut un parcurs
asemănător de-a lungul timpului, au
evoluat împreună. Poezia și muzica cla-
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020
sică au reprezentat o anumită perioadă,
poezia care se scrie acum și muzica au
cu totul și cu totul alt ritm, alte cuvinte,
reprezintă stilul de viață actual. Cred că
poezia trebuie neapărat să reprezinte
perioada în care poetul trăiește, soci-
etatea din care face parte. Îmi place să
citesc, de exemplu, Bacovia, pentru că
știu că reușește de fiecare dată să mă
teleporteze în Bacăul acelor ani în care
a trăit. Acesta este farmecul unei poe-
zii scrise la timpul ei, poate deveni un
portal în timp, și cred că tu înțelegi mai
bine ce spun având în vedere faptul că
ești scriitor de S.F. și Fantasy.
Sunt oameni care zic că ceea ce scriem
noi nu e poezie, că e cu totul altceva, dar
tot ei spun și despre muzica hip-hop că
nu e muzică, doar „populara” e „ce tre-
buie”, deci ...
În poeziile tale nu folosești deloc sem-
ne de punctuație. Nu crezi că prezența
lor ar ajuta cititorul să înțeleagă mai
bine lucrurile?
În dumnelike nu am folosit semne
de punctuație, acum, în noile poeme,
folosesc. A fost un experiment, am vă-
zut și la alți poeți metoda aceasta de a
scrie și m-am gândit că, dacă eu pot să
citesc astfel, altcineva de ce nu ar putea.
Totuși nu am fost atât de „extrem”, am
ținut mereu cont de faptul că trebuie să
îmi delimitez versurile, să mă opresc
acolo unde ideea se termină, unde ar fi
un punct, dar mai observ la unii cum
fac un talmeș-balmeș ținând morțiș
ca versurile lor să aibă exact aceeași
dimensiune până la final. E cam hilar,
sunt convins că cititorul nu apreciază
deloc acest tip de așezare în pagină.
Poezia e legată de sentimente. Actuala
realitate virtuală pare să construiască
un surogat menit să înlocuiască aceste
trăiri cu like-uri, false idei de relații, o
exhibare a narcisismului.
Păi exact ce spuneam mai sus, dacă
cineva încearcă să scrie poezie dar nu
reușește în mod natural să transpună
în versuri realitatea din jurul lui, ar fi
mai bine să o lase baltă, înseamnă că nu
are chemare pentru așa ceva. Sunt, bi-
neînțeles, indivizi care scot volum după
volum, încurajați fiind de prietenii din
bula facebook, sau de rude, iar prin ati-
tudinea asta nu fac decât să contribuie
la tăierea bieților copaci. Nu e ok, man,
să scoți o grămadă de cărți pe care nu le
citește nimeni, dar să continui nebunia
asta cu publicatul în neștire a noi și noi
dezamăgiri.
Ca să poți scrie poezie trebuie să tră-
iești poetic, să nu îți anulezi sentimen-
tele într-o lume condusă de like-uri (să
nu scrii pentru like-uri), de superficia-
litate. Dacă reușești să te menții astfel,
vei vedea cum poezia e la tot pasul, de
cum ieși din scara blocului și până te
apucă miezul nopții la o șuetă cu prie-
tenii la Art Cafe sau orice alt local boem
din oraș.
E apreciată poezia azi? Cum arată co-
munitatea actuală a poeților?
Poezia a avut dintotdeauna un public
restrâns, mai select, de obicei alcătuit
din oameni care citesc foarte mult.
După ce am lansat volumul dumnelike
mi-am dat seama că există mai mulți
oameni care citesc poezie decât aș fi
crezut, am primit foarte multe mesaje
de la cititori de pretutindeni, care îmi
lăudau unele poeme, mă felicitau, îmi
trimiteau poze cu cartea în diferite
ipostaze. M-am simțit ca un mic super-
star. Haha.
Pe ici pe colo mai există proiecte în
care poezia este sprijinită, cam puține
ce-i drept, însă pe plan local nu pot
spune că nu a existat o receptivitate din
partea autorităților care colaborează
foarte bine cu Uniunea Scriitorilor, după
cum știi aici se desfășoară Gala Poeziei
Române Contemporane, apoi Colocviile
Tinerilor Scriitori și, mai nou, Alba Iulia
Stand-up Poetry, două proiecte în care
sunt implicat într-o mai mică sau mai
mare măsură.
Comunitatea poeților, a scriitorilor în
general, e una foarte dezbinată. Răz-
boaie la tot pasul, orgolii, narcisism
dus la extrem, invitații la festivaluri pe
rețeta „eu te chem pe tine, tu mă chemi
pe mine”, etc.
Când și unde te vom putea întâlni și/
sau citi în perioada următoare?
Am un nou volum de poeme în pregă-
tire, iar mai nou am început să coche-
tez cu proza, am câteva nuvele scrise
și probabil le voi publica și pe acestea
cândva. Radu Toderaș de la editura
Hyperliteratura m-a abordat la un
moment dat întrebându-mă dacă mai
am astfel de proze, fiind intersat să mă
publice, el citind pe pagina mea de fa-
cebook un fragment din „Groparul”, o
nuvelă hazlie în care e vorba despre un
băiat de la sat, de meserie gropar, care,
printre altele, se apucase să cultive car-
tofi pe morminte, pe care îi vindea apoi
unui fast food din oraș.
Deci cel mai adesea mă puteți întâlni
prin intermediul cărților mele, dar și în
cadrul unor evenimente culturale, fă-
cându-mi multă plăcere să mă implic în
tot ceea ce înseamnă cultură, artă.
Marcel Vișa s-a născut în 1983 la Abrud.
A publicat în revistele Discobolul, Familia,
Steaua și România Literară, precum și pe
site-uri de profil. A debutat în volum cu
dumnelike, în 2017, la editura Cartea Ro-
mânească.
Lucian Dragoș BOGDAN
 FAPTA DE LA PAGINA 5
Și propaganda Primăriei
poartă mască
Pesemne că e de la pandemie, că doar
n-o să fie din cauză de la alegerile lo-
cale, care bat la ușă, dar Primăria Alba
Iulia își face clip cioplit după clip cio-
plit, la care să se închine tot cetățeanul
cu drept de vot.
Clasicul șuvoi de bani publici, plătit în
mod regulat pentru ca fel și fel de mene-
streli media să cânte la masa adminis-
trației locale, e acum un veritabil fluviu
care alimentează o laudă de sine cum
rar s-a mai văzut prin părțile astea. În-
tr-o regie ce i-ar umple de invidie până
și pe cei mai penali primari pesediști de
prin sud, administrația publică s-a în-
regimentat, cu arme, bagaje și buget, în
campania electorală a candidatului PNL,
Paul Voicu. Cu mască, desigur.
Marile realizări vin din viitor. Într-un
oraș în care prima ploaie mai zdravănă
produce inundații, Primăria Alba Iulia
ne anunță, de pe panouri frumos am-
plasate prin oraș, că „extindere rețele
apă canalizare”. Un fel de „facem”, în
sensul că o să facem, dacă ne mai țineți
în post. Schema asta semantică, în care
totul se petrece acum și se va petrece
în viitor, pare un laitmotiv al ultimelor
săptămâni, în care tot ce mișcă în ad-
ministrația publică pare să fi intrat în
logică de campanie. Nicicând, în anii
precedenți, n-am avut parte de așa in-
formări. Poate din cauză că nu aveau ce
să ne informeze. Acum, însă, curge cu
proiecte și realizări care „vor fi fost fă-
cute”. Acest viitor anterior vine parcă să
ne asigure că, dacă vom fi uitat trecutul
și vom privi spre viitor prin ochii lor, ai
bugetofagilor ancorați în banul public,
vom avea parte și de bine.
5
Primăria Alba Iulia s-a transformat
într-o agenție de publicitate. Electorală,
evident, însă mascată sub promovarea
propriei activități. Nu mai departe de
săptămâna trecută se plăteau servicii de
informare și publicitate pentru „con-
struire, dotare și operaționare complex
multifuncțional”. Altele se pregătesc
să intre pe retina cetățeanului, fiind în
fazele de atribuire, chiar pe site-ul Pri-
măriei.
Într-un oraș în care transportul pu-
blic consumă, pe post de subvenție,
4-5 milioane de euro anual, turnați
în contul unei firme prietene a admi-
nistrației, vom avea parte de „servicii
de publicitate și informare în cadrul
proiectului Reabilitare infrastructură
rețea majoră de transport public urban
– lot 1”. Și pentru lotul 2, desigur. Și,
tot așa, servicii de informare și publi-
citate vor fi cumpărate și pentru alte
proiecte, precum „Creșterea sistemului Panouri publicitare și cilindrii pe care
de iluminat public al Municipiului Alba
pot fi amplasate afișe se găsesc în tot
Iulia – cartier Cetate”, un altul similar orașul, în special în zonele aglomerate,
pentru cartierele Ampoi 1, 2 și 3, pecum
în Cetate sau pe marile bulevarde. De
și pentru zona Partoș. altfel, nu mai departe de acum o lună,
Iar astfel de achiziții de informare și
Primăria a plătit, achiziție directă,
publicitate se vor fi făcut și în cadrul 30.000 de lei pentru achiziția a încă
altor proiecte, precum „BI SMART” sau
3 astfel de cilindri de afișare. În mod
cel privind construirea unei grădinițe. normal, toate aceste instrumente erau
Sau pentru „Construire, dotare și ope-
folosite pentru a promova evenimen-
raționalizare complex multifuncțional tele care au loc în oraș. De data aceasta,
activități educative”.
însă, marele eveniment e campania
Practic, curg banii publici ca să aflăm că electorală, care va culmina cu votul din
Primăria va face. Mă rog, că actuala ad-
27 septembrie. Așa că în locul specta-
ministrație va face, căci actuala adminis- colelor și evenimentelor culturale, pro-
trație candidează, nu clădirea Primăriei.
movate prin acest sistem propriu, ad-
ministrația publică promovează marile
Propagandă mascată, în regie realizări „care vor fi fost făcute”. Sigur,
proprie nu zice nicăieri în acele mesaje să votezi
cu Paul Voicu, însă până și un absol-
Primăria Alba Iulia deține, în fapt, o vent de la școala ajutătoare de logică se
întreagă rețea de promovare outdoor. prinde despre ce e vorba.
Știm, vine campania și toți candidații
ne promit luna de pe cer. Paul Voicu,
la fel ca și ceilalți care se visează edil,
aruncă cu bani în stânga și dreapta,
doar-doar vor mai ciupi un vot. Și, la
drept vorbind, e strict problema lor. A
lor și a oamenilor care se vor fi lăsat
seduși, prostiți, convinși de bălăriile și
promisiunile lor. Sau nu se vor lăsa.
Când însă administrația publică de-
vine agenție de propagandă electorală
a unui candidat, care întâmplător e și
edil – ordonator de credite, pare că tră-
im pe moșia unui baronet și nicidecum
într-un oraș ce se visează smart-city.
Alexandru CRISTORIAN
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 19-26 iunie 2020
6 Sincere felicitări!
FIIȚĂ ȘI TIMP
Chiar mă gîndeam că ce revistă e aia
în care nu apare măcar un edil onest, performant
și cu rezultate notabile? Aș putea să vă zic ce am
făcut prin Ciugud, dar mi-e că îi întristez pe
cetățenii din alte localități încă de la
primul vostru număr.

Bună ziua! Numele meu este Mihail

David, dar prietenii îmi spun David Mihail. Sunt
candidatul USR PLUS, sau al PLUS USR, pentru Consiliul
Județean. Sau pentru Județeanul Consiliul, că nici
eu nu mai știu, așa de bun sunt.

Victore, pot să-ți zic ceva,

dar sincer? Eu de mult îl apreciam
pe Ciolacu. În sfârșit avem și noi un lider
adevărat, cu care putem înfrânge la
următoarele alegeri!

Alo, domnu’ Kelemen Hunor?

Sunt eu Helga. Sun la dumneavoastră
de pe faleza din Aiud. Nu, nu mai candidez
la Primărie, dar ce am vrut să întreb: ce
înseamnă blat în limba română?

www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020

 DOSARE ȘI PIPER
Haide, te rog eu șefule,
7
haide ia-o pe asta de ți-o arăt
aici, că nu se prinde nimeni. Hai că mă
râde lumea, că lucrez pentru cel mai sărac
Cum se crește un campion în CJ Alba și cinstit baron din țară. Hai că te învăț eu
– Marius Nicolae Hațegan cum să faci, ca să pot apoi să-ți urmez
exemplul când ajung în locul tău.

V uia internetul în ultima săptămână după reacțiile vice-

președintelui Consiliului Județean Alba, Marius Hațe-
gan (a nu se confunda cu un tarabostes omonim, candidat la
primărie), la observațiile unei consătence. Pe alte meleaguri
ar fi echivalat cu suicid politic, la noi e doar încă o mostră de
aroganță funcționărească. Memoria scurtă e cel mai bun pri-
eten al campaniei electorale, mai ales când ai putea să scrii
manualul de antreprenor-căpușă la banul public.

Î ntre 2001 și 2006 a fost șef al biroului de proiectare APA

CTTA Alba Iulia, perlă a companiilor administrației jude-
țene și rampa perfectă de lansare pentru viitoarea carieră de
antreprenor. Aceasta începe oficial în 2007, ca administrator
al societății Oma Grup Instal SRL, deținută de Hațegan în
proporție de 33%, în parteneriat cu Avram Ioan Iancu (Muro
Instal – care asigură proiectarea pentru o bună parte din
proiectele câștigate de Oma Grup Instal, Canada Construct și
Expert Instal, cofondator al societății Adimar împreună cu
Hațegan) și Mureșan Ovidiu Dorel (Avram Grup, Sofia Trans
și Granit Star). Firma crește vertiginos, aproape exclusiv pe
contracte de infrastructură de apă și canalizare cu adminis-
trațiile locale din județ. Anii petrecuți la cârma biroului de
proiectare al APA CTTA încep să devină cu adevărat rentabili.
Din 2009 e numit membru în consiliul de administrație al SC
Drumuri și Poduri Locale Alba SA, până în 2012, când devine consilier județean, în 2012, Hațegan era în conflict flagrant
consilier județean pe listele PDL. Între timp Oma Grup Instal de interese, conform legii 161/2013, art. 90: “(1) Consilierii
crește într-un an cât alții în șaptesprezece, cifra de afaceri locali și consilierii județeni care au funcția de […] adminis-
sărind de la 1.778.273 de lei în 2008 la 10.974.998 lei în 2012, trator, membru al consiliului de administrație sau cenzor
respectiv 13.366.913 lei în 2015, an în care atinge vârful înca- ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar
sărilor în întreaga istorie a firmei (conform site-ului terme- sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu
ne.ro și raportărilor Ministerului Finanțelor). capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități admi-
nistrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de

L ista contractelor e impresionantă: Ighiu (2011-2013,

8.403.740 lei), Sântimbru (2011-2013, 8.279.978 lei), Să-
liște (2012-2013, 772.230 lei), Jidvei (2012-2014, 1.199.315 lei),
Mihalț (2013, 520.800 lei, respectiv 2016-2018, 3.156.000 lei),
Ocna Mureș (2013-2018, 1.781.131 lei, separat pe parcurs în
două bucăți, una fiind reatribuită Simodor Grup; 2017-2018,
722.654 lei), Șona (2013-2014, 5.314.727 lei), Unirea (2014-
2016, 2.192.558), Pianu de Sus (2017-2018, 1.841.073 lei). Con-
tractele nu au venit exclusiv din interiorul județului, ci și din
Unguraș jud. Cluj (2013-2016, 6.375.199 lei), Șincai jud. Mureș
(2014-2016, 2.080.000 lei), Tălmaciu jud. Sibiu (2015-2016,
681.000 lei), Oradea (2015-2016, 12.313.000 lei), Craiova jud.
Dolj (2014, 11.491.000 lei). Relativ răspândite, contractele
sunt unite de un fir comun – aproape toate se desfășoară în
localități cu administrații PDL, respectiv PNL (excepție no-
tabilă - contractul cu Compania de Apă Oltenia SA din Cra-
iova, unde primar era Lia Olguța Vasilescu). Cifra de afaceri
a firmei scade semnificativ în 2017 și 2018, după apariția în
presă a unor articole care menționează afacerile consilieru-
lui județean, iar la preluarea mandatului de Vicepreședinte a
Consiliului Județean, Marius Hațegan declara că renunță la
funcția de administrator al firmei, aceasta fiind preluată de
Avram Ioan Iancu.
prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de
produse sau contracte de asociere cu autoritățile administra-
ției publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile
autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autori-
tatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile
comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile jude-
țene respective”.
D upă 2018, pe site-ul CJ Alba rămân niște declarații de
avere și interese relativ modeste: un tractor, un Ford
Fiesta din 2015, terenuri și o clădire în Mihalț, un aparta-
ment de 56m2 în Alba Iulia și unul de 48m2 în Cugir. Din 2018
participația de 33% în Oma Grup Instal nu mai e listată, deși
Hațegan a mai încasat dividende atât în 2018 cât și în 2019.
Nici sumele din conturi nu bat la ochi, deși între 2012 și 2019
Hațegan a încasat peste 1.300.000 de lei din dividende. Deși
trasabilitatea sponsorizărilor către partidele politice e difi-
cilă, se găsesc mențiuni ale unor sponsorizări pe care Oma
Grup Instal le face către PDL, în 2008, 2012 (11.500 lei) și 2014
(36.000 lei).
C u așa un palmares, parcă îi înțelegem indignarea dom-
nului Vicepreședinte când i se reproșează mărunțișuri.
În prag de campanie, strigăm și noi în cor: “Dar a și făcut!”

Î ncercarea de a salva aparențele e târzie și prea puțin re-

levantă. Timp de 6 ani, de la alegerea sa în funcția de Marius BUCEA
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 19-26 iunie 2020
8 E LUNG PĂMÂNTUL
O poveste cu balonul
oval. Istoria unui sport
în pericol să reînvie la
Alba Iulia
Cândva prin anul 1974, la Alba Iulia
lua naștere echipa Constructorul, în
subordinea IJCM Alba - Intreprinderea
Judeţeană Construcţii Montaj – con-
dusă pe vremea aceea de Ioan Bolog,
un fel de Tata Jean al sportului din Alba
și parte integrantă a ceea ce se numea
„Cooperativa” în anii comunismului. Ul-
terior, echipa a trecut la IJTL Alba - Între-
prinderea Judeţeană de Transport Local.
Echipa funcţiona în cadrul fostului
Liceu Industrial de Construcţii, actualul
Colegiu Tehnic „Dorin Pavel”.
Inginerul Petreanu Panfil, un fost
rugbist, care a evoluat la mai multe
echi-pe din prima divizie a sportului cu
balon oval, și care ajunsese director al
liceului cu pricina, a fost artizanul înfi-
ințării Clubului de Rugby din Alba Iulia.
Important amănunt, echipa a fost
alcătuită iniţial din elevii liceului alba-
iulian, care la rândul lor au coche-tat
cu diferite sporturi. Neavând o bază
sportivă adecvată şi condiţii minime,
primele lecţii de rugby au fost date într-o
sală de clasă. Când am ajuns la momentul
legării primei grămezi, ne-am dat seama
că nu aveam minge. Şi atunci s-a apelat
la un obiect care să nu fie rotund: acesta
era un burete de şters tabla. Ulterior s-au
înscris foarte mulţi elevi în echipa de
rugby, antrenamentele desfăşurându-se
pe Stadionul Mecanica, sub îndrumarea
inginerului Petreanu, iar în scurt timp
antrenamentele au fost coordonate de
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 19-26 iunie 2020
antrenorul jucător Ivan Fleissig, spune
Ioan Damian, unul din jucătorii echipei
de atunci.
Șansa n-a ținut cu sportul și, prin
2004, Primăria Alba Iulia a preluat
complexul sportiv „Mecanica”. Cele
două terenuri de fotbal, cu vestiare și
tot ce mai era pe acolo, au dispărut trei
ani mai târziu, într-un dubios proces
imobiliar, deasupra lor răsărind un
mare complex comercial, deținut și ad-
ministrat de prieteni ai administrației.
Să revenim însă la primii ani. Ivan
Fleissig a jucat şi coordonat lotul timp
de 5 ani. Echipa a început să transfe-
re jucători de rugby de prin ţară, de la
Gura Humorului, Cluj, Braşov, Sibiu sau
Târnăveni.
După un an de pregătiri serioase, în
1975 echipa a promovat în Divizia B
Naţională de Rugby, sub denumirea de
Constructorul Alba Iulia, iar adversari
erau CEMIN Baia Mare, Rapid Bucu-
reşti, CFR Braşov, Dacii IPA (Şoimii)
Sibiu, Motorul Arad, Ştiinţa Petroşani,
CFR Craiova, IOB Balş.
Constructorul a evoluat în Divizia B
Naţională până în 1978, când a terminat
pe primul loc în grupă și a promovat în
prima divizie, grupa a doua valorică.
Aici a rezistat doar un an, după care a
revenit în Divizia B Naţională.
În anul 1980 echipa era preluată de
societatea locală de transport, IJTL
Alba, iar numele i-a fost schimbat în
TRANSLOC Alba. După 1989 echipa a
fost trasă pe linie moartă de cei care au
preluat activele companiei, iar terenul
de rugby a devenit o altă combinație
imobiliară, în locului lui fiind astăzi
Piața Pascu.
De-a lungul anilor echipa a fost
pregătită de antrenori pecum Prohor
Sandu, Gomboş Ludovic, Ţetcu Valer,
Pestrea Nicolae, Petric Ioan, Damian
Ioan şi Măcinic Ioan.
„Cooperativa” sportivă funcționa de
minune în vemurile lui Ceașcă.
O poveste interesantă s-a petrecut la
un meci cu Şoimii IPA Sibiu. În întâl-
nirea tur, de la Alba Iulia, au avut loc
unele incidente între jucătorii celor
două echipe, aşa că returul promitea să
fie cam încins. Se mai întâmplau bă-
tăi între jucători, dar la final toţi erau
prieteni şi mergeau la o bere. De obicei.
Pentru a evita meciul de la Sibiu, an-
trenorul echipei din Alba Iulia l-a rugat
pe şeful Poliţiei Judeţene să intervină
pe lângă omologul său din Sibiu. Când
autobuzul cu echipa Transloc a ajuns în
judeţul Sibiu, au simulat un derapaj, un
accident. Teoretic, autobuzul cu echipa
nu mai putea ajunge la Sibiu. Au primit
chiar şi o hârtie din partea poliţiştilor
sibieni în acest sens. Albaiulienii au
pierdut la masa verde (cu 4-0), dar au
scăpat de răzbunarea celor de la Şoimii
IPA Sibiu.
O altă întâmplare îi are ca protagonişti
pe Pereş Alexandru şi Cazuc Petre, la
un meci la Arad. Cazuc nu era interesat
de meci, se uita după fetele din tribune.
Pereş l-a repezit: „Du-te la fete, lasă-ne
să jucăm!”, iar Cazuc s-a conformat, a
ieşit de pe teren şi s-a mutat în tribune.
Ioan Damian (actualul director spor-
tiv al CSU Rugby Alba Iulia) ține să ne
spună că, iniţial, în sec. XIX, mingea de
rugby era rotundă, ulterior alegându-se
balonul în formă ovală. Rugby-ul este un
sport de măgari, practicat de gentlemani.
Ştiţi din ce cauză mingea de rugby a de-
venit ovală? Vă spun eu: prin drăgăstoa-
sa-i strângere la piept, zice Damian.
Dispărut, dat uitării și
readus la viață.
În luna aprilie a anului 2019, la Uni-
versitatea din Alba Iulia a avut loc un
simpozion despre rugby, organizat de
Marius Rotar şi un prieten istoric:
Povestea e simplă: Am ştiut de-a lun-
gul anilor că va trebui să fac şi altceva în
afara preocupărilor ştiinţifice - cu moar-
tea, incinerarea, cu alcoolismul.

Când studiezi numai despre moarte este
evident că te apasă, te încarcă. Nu-i uşor,
aşa că am vrut să schimb macazul. Când
am organizat simpozionul despre rugby
au venit câţiva foşti jucători, dl. Măcinic,
dl Damian, dl Sabău de la Federaţia
de Rugby, oameni interesaţi de acest
sport, şi s-a pus problema oportunităţii
refacerii unei echipe de rugby la Alba
Iulia. Am schimbat nişte telefoane şi ne-
am înţeles să facem o selecţie de copii.
În acest moment situaţia rugby-ului
românesc este absolut tristă: sunt foarte
puţine echipe, sunt bani puţini, lumea
este dezinteresată. Sunt doar 14 echipe
organizate în două ligi, cu 364 sportivi
legitimaţi. În anul 1939 în România erau
1.000 de jucători de rugby, spune Marius
Rotar.
În fapt, istoria recentă a echipei CSU
Rugby Alba Iulia începe prin 2007, când
profesorul universitar Maricel Palama-
riu a înfiinţat o echipă de rugby. Din pă-
cate, ea nu a rezistat, iar în 2011 echipa
era practic suspendată din competiţii.
În perioada interbelică totul a gravitat
în jurul Bucureştiul, acest sport era adus
în România de francezi. În Ardeal ru-
gbyul a venit târziu: în 1926 la Lupeni, în
1934 la Braşov. Aşa cum spunea un prie-
ten: un sport englezesc învăţat de români
de la francezi.
În această perioadă am învăţat ceva
important: dacă faci ceva cu pasiune,
dezinteresat, vor fi oameni care vor
veni lângă tine şi te vor sprijini. Garabet
Ibrăilanu avea o vorbă: Prin sentimente
DAR E BLAT
Gogule, grijă mare
să n-o spargi, că trebuie să ne
țină 4 ani mingea asta. Sau, ce, ai
impresia că până în campania din
2024 mai dă Primăria vreun
leu la rugby?
depinzi de oameni, prin inteligenţă îi
domini. Eu am continuat această idee şi
am zis: Prin pasiune îi cucereşti, declară
Marius Rotar.
În acest moment CS Universitatea
Alba Iulia are 45-50 de jucători, din care
18 sunt copii. În prezent se fac demer-
surile pentru înscrierea în Divizia Na-
ţională de Seniori.
La copii, pe oricare îl poţi băga în echi-
pă: pe cei mai devoltaţi îi bagi în linia
I, pe cei mai slăbuţi îi pui în linia de trei
sferturi. Din punctul ăsta de vedere este
cel mai democratic sport. Şi încă ceva:
rugbiştii sunt oameni foarte inimoşi, nu
sunt pretenţioşi. Spiritul de solidaritate
este foarte dezvoltat, pentru că sunt mul-
ţi pe teren. Faptul că rugbyul te educă nu
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 19-26 iunie 2020
9
este o vorbă în vânt. La rugby nu există
spirit de mercenar, oamenii vin din pasi-
une. Jucătorii sunt practic nişte eroi, toţi
vin din pasiune, nimeni nu are pretenţii
financiare. Unii vin de la Braşov pentru
fiecare antrenament, de la Cluj, un băiat
vine de la Orăştie. Ăsta este sport (sau
rugby) în formă pură... Unii jucători îmi
spun „Nea Rotaru”, dar „Nea” era Nea
Dinu sau Angelo Dumitrescu. Eu nu sunt
nici manager, nici patron, nici „Gigi Be-
cali”, cum mai spun unii în glumă... Noi
avem o organigramă la echipă, dar eu nu
cred în titulaturi! Pe hârtie eu sunt co-
ordonator principal, cu dl. Ioan Damian
- coordonator tehnic, Călin Cristea Curta
- căpitan, Cristian Cotae care se ocupă
de copii. Marcel Giucăl ne ajută foarte
mult (e antrenor la Federaţie), Bogdan
Oros, Raul Oaidă. Neapărat îl amintesc
pe Gabriel Pleşa (tatăl său a fost un mare
fotbalist), ne-a ajutat din prima clipă,
apoi au venit şi alţii. De la Tissot din
Bucureşti ne-a ajutat foarte mult dl Ion
Scheau de la Albini Pressa, ştia că sunt
istoric, că scriu despre rugby şi ne-a aju-
tat total dezinteresat, zice Marius Rotar.
Concluzia îi aparţine tot lui Marius
Rotar: Eu nu am jucat rugby nici 5 minu-
te în viaţa mea, dar ştiu că trebuie să mă
implic în această echipă, cu toate efor-
turile şi lipsurile. Cel mai greu a fost să-i
conving pe cei apropiaţi. Când a început
pandemia, ne-am mutat din Alba Iulia
şi făceam drumul cu maşinile. Într-o zi
nu am avut locuri suficiente în maşină şi
un senior s-a băgat în portbagaj printre
mingi, numai ca să aibă loc copiii. Păi
când vezi aşa ceva cum poţi să renunţi ?
Iulian BROK
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020
 OM SĂRAC, OM BLOGAT 11
JURNALUL PITICULUI PROMO

mă enervează infrastructura
statică

Dragă jurnaule,

Nu știu cum e la alți, dar eo cînd mă

gîndesk la țara mea, la autostrăzi, la
școale și spitale, la toate care le avem
dar mai mult nu le avem, îmi vine să
mă enervez cu nervii. Mă ia așea, niște
gânduri și mă învârte și mă roade și
parcă când mă ia gîdnurile astea zici
că îmi vine idei filosofice. Cum zicea și
marele Pascal, de ce trebuie ceva mai
bine să fie decât să nu fie? Și de aici, de
la ideia asta filosofică, m-am gîndit că
săi fac o îmbunătățire. Adică o perfekți-
onare, că fii atent aici la mine, dacă asta
nu e idee idee, nu mai știu ce e.
De ce trebuie infrastructura să fie
o chiestie ficsă? Adică, am citit eu la
birou, și nam găsit nici măcar o lege
care să zică că e interzis să faci in-
frastructură mobilă. Or, zic și eu acum,
dacă ceva nu e interzis în mod ecspres,
înseamnă că e permis. Și dacă e permis,
de ce nu putem să facem și noi? Adică,
poate că nu sa prins și alții că am putea
să facem și infrastructură mobilă. Poate
că ar trebui să fac un proect de lege?
Adică, cum se întreba și marele fi-
losof, Fridri Nice, „Ce e aia viața și de
ce?”, poate că e unii care nu înțelege
conceptul și se întreabă că ce e aia
infrastructură mobilă? Păi, fița tenți!
Să zicem că ai o autostradă, care are,
să zicem, 200 de kilometri. Da’ tu, ca
țară, a județ, ca zonă de interes, ai avea
nevoie de 400 de km. Atuncea iei auto-
strada aia și o muți. Cum ar veni, ca să
dau un ecsemplu concret, ai autostrada
de la Cluj Napoca la Aiud. Da’ de la Aiud
la Sebeș nu mai ai. Dacă ar fi o auto-
stradă mobilă, ai putea so iei și so muți,
în funcție de cu mai nevoie. Vine iarna
și frigul, și merge oamenii la munte?
Iei autostrada de la campie, că numai
merge nimeni la Mare iarna și o muți la
munte. Cum ai nevoie. Îți trece acolo? O
iei de unde e, și unde nuțmai trebe, și o
pui undeț trebe. Dar asta ar însemna să
facem autostrăzi mobile. Și tot așa s-ar
putea face și cu spitalu’. Ai bolnavi mai
mulți la Galați? Iei spitlul de la Brăila
și-l duci la Galaț. La fel și cu școala, cu
grădinița, cu tot ce ie infrastructură.
Și să numi zici că nu se poate, că am
văzut eu la noi, la Alba Iulia, că au mu-
tat blocuri dintr-o parte în Alta. ȘI asta
ierea pe vremea lui Ceaușescu, când
nu ierea tehnologie. Abia dacă găseai
ceasuri cu calculator pe vremea aia,
din-alea cu baterie. Acum deja avem
calculatoare, avem digital, avem G-uri,
putem să facem. Da’, cred io, problema e
la voință. Că nu mai are oamenii voință,
că dacă avea voință se dădea o lege, se
trecea la caietu de sarcină și se zicea
clar la firma contractor care constru-
iește construcția că să fie neapărat mo-
bilă. Faci spitalul, să fie făcut în așa fel
încît săl poți muta. La fel și cu șoseaua,
încă mai simplu acolo. Da’ problema
e la voință, că cum spunea și marele
filosof Kirpegaarrd, „nu e suficient să
ai credință dacă nu e dublată de voință,
că viața se exprimă în voința transfor-
mată în împlinire dusâ la bun sfârșit”.
Bun Kirpegaard ăsta, chiar dacă e de la
filandeji, de-acolo din țările nordice.
Poate că ar trebui să se dea de citit din
el înainte la sesiunile din Parlament, la
ședințele de comisie. Uite, asta o să-mi
notez și o să propun. Și repede încă că
vine alții și fură ideile, că așa sa făcut
mai ales ăia de la partidele adversare
de nu știu cum face, credcă pe 5g sau
ceva, dar ie capabili oamenii să-ți fure
ideile înainte să-ți vină ție. Hai, mă duc
repede să notez și să scriu un proiect.
Da! Așa o să fac. Pe data vitoare! Un cald
salut la toți fanii mei cae mă iubește
necondiționant!

Fără voia Domnului nu treci clasa

Cum necum, a reușit Monica Anisie să-i strice deranjul domnului PF Daniel, CEO-ul BOR.
Ideea că ora de religie ar trece de la clasicul sistem de notare la unul cu calificative l-a scos
pe Daniel din pepeni, de parcă îi furase cineva tabla din aur de pe catedrală, nu alta. „Lipsa
evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un
afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară”, a zis CEO-ul BOR, într-un mesaj în care
muștruluiește Ministerul Educației, la pachet cu ideea de stat laic. „Religia constituie parte
integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoştinţele referitoare la aceasta nu pu-
tem înţelege istoria şi cultura acestui continent” mai zice managerul Daniel într-un fel de
scrisoare deschisă ce sună mai degrabă a amenințare electorală. Sigur că, pentu a înțelege
istoria și cultura Europei, e nevoie de un studiu al religiei, însă unul din punct de vedere isto-
ric, care să prezinte toate fațetele fenomenului, de la modul părțile bune și până la toate cri-
mele făcute în numele ei. Ceea ce vrea însă BOR în legătură cu sistemul public de învățământ
nu are legătură cu educația cât cu îndoctrinarea. Religia, predată ca materie, după standardele
și cu acordul Bisericii e nimic mai mult decât un cherry picking istoric. Ceea ce face PF Daniel
e un șantaj. E modul în care BOR vrea să rămână relevantă fără a fi dispusă să se reformeze și
să facă pasul, ca instituție, din evul mediu în prezentul secolului XXI. AC

www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020

12 PREMIILE OSCARICI
Ministerul Culturii ar
vrea și n-ar vrea să
citim
În 2019, președintele României anunța
că acela va fi Anul Cărții. Am urmărit
cu atenție și îngrijorare lucrul acesta,
sperând într-o explozie a vânzării de
carte din țara noastră, în programe care
să suțină lectura, autorii, traducătorii,
editurile. N-a fost să fie. Probabil a fost
de vină seceta (de idei concrete), ori
a plouat prea mult (cu critici), a venit
iarna (literară) prea repede, sau a plecat
prea târziu (proiectul). Cert e că recolta
a fost compromisă. Se-ntâmplă.
Totuși, mai marii noștri n-au renunțat
cu una cu două. Dacă n-a fost să iasă
anul trecut (deși aproape că aș paria
că, prin teancuri de hârtii, sunt bifate
tone de activități și s-a tras concluzia că
„s-a făcut totul și chiar mai mult”, „s-a
depășit producția la hectar” etc.), au
venit cu alt program anul ăsta. Sau n-au
venit, că nu e clar. Să vedem ce și cum.
La începutul lunii iunie, Ministerul
Culturii anunța pe pagina sa de Face-
book inițierea unui program în parte-
neriat cu eMAG, Uniunea Scriitorilor și
Asociația Editorilor din România. Era
vorba despre un program de promovare
a cărților intitulat „Citește românește”,
în cadrul căruia pe platforma eMAG
urmau să fie disponibile „peste 2100
de titluri provenind de la peste 1100 de
autori”, aleși, după cum spunea Nicolae
Manolescu, dintre cei „validați de criti-
ca literară și formând scara de valori a
literaturii contemporane”.
Evident, autorii români și cărțile lor
erau prezenți pe acea platformă și îna-
intea acestui program. Doar că acum
s-a creat o rubrică specială unde apar
cele peste 2100 de titluri, alea alese, nu
prostiile ce există în rest acolo. Adică
numai autorii grei, cum a subliniat și
Manolescu. Fiindcă așa îi atragem spre
lectură pe cei cărora nu le place să ci-
tească. Cu asta poți combate tonele de
mijloace pe care le au ca să-și petrea-
că timpul liber. Cu siguranță, cineva
pasionat de seriale-non-stop, ga-
ming-all-night, grătare-mici-manele,
cluburi și alte cele, se va opri privind la
monitor și va avea o revelație:
„Băi, ce-mi pierd eu viața! Ia să
pun mâna pe niște filosofie de-aia
profundă, pe niște cărți de-alea cu
viață care te lovește-n dinți!”
În mod clar, nu e nevoie de pași prin
care să-i faci pe oameni să le placă să
citească, să-și dorească să dedice timp
lecturii și apoi să-și aleagă segmentul
literar pe placul lor. Nu, astea-s prostii!
Ori vorbim
despre „litera-
tură serioasă”,
ori la loc comanda!
O campanie de genul ăsta ar trebui
să-ți sară-n ochi, după părerea mea.
Când deschizi site-ul... bum! Că aia e
ideea, să-ți lărgești bazinul de cititori,
să-l tragi de mânecă pe om și să-i spui:
„Hai, citește o carte!” Nu e așa. Trebuie
să știi ce cauți pe eMAG ca să ajungi la
„Citește românește”. Adică se adresează
tot celor care deja citeau și cumpărau
cărți. Restul celor care intră pe eMAG
o vor face exact din aceleași motive ca
până acum: să mai ia un laptop, un te-
lefon, un gadget. Nu o carte. Pentru că
nu știu că sunt acolo și nici nu-i intere-
sează. După mintea mea cea proastă, fix
lor trebuia să li se adreseze campania.
Să poată fi câștigați 1-2-5% din ei.
E drept că a trecut cam o lună până
când, prins la-nghesuială, onoratul mi-
nister a dat-o cotită cum că nu e iniția-
tor, că nu bagă bani în proiectul ăsta, ci
doar i s-a părut oportun să se asocieze
unei inițiative private. Cu alte cuvinte,
nici măcar nu facem ceva, dar vedem
unde ne putem lipi, poate dă bine. Bi-
făm că ne-am băgat și noi în seamă.
Și, uite-așa, ne tot prefacem că ne
pasă de lectură.
Lucian Dragoș BOGDAN

Codul patetic al Primăriei Deși stufos, se poate re-

zuma destul de eficient:
În cazul în care căutați o carte de gimnastică filosofică, nu- râdem și glumim, dar nu
mai bună de citit din șezlongul de funcționar public, opriți- părăsim incinta. Chiar
vă acum. Mai obscur decât fișa postului de edil, citit mai rar dacă o părăsim, să nu fie
decât doctoratele de la Academia Națională de Informații a cineva tentat „a) să ex-
SRI-ului, broșurica săptămânii este “Codul etic și de integri- prime în public aprecieri
tate al funcționarilor din Primăria Alba Iulia”. neconforme cu realitatea
Între cuvinte mari și mijlocii, ne oprim la articolul 3, plin de în legătură cu activita-
promisiuni romantice pentru idealiști pierduți pe holurile tea aparatului de spe-
Primăriei. Contrar așteptărilor, aflăm: „c) principiul respon- cialitate al Primarului
sabilității, conform căruia orice persoană care semnalează Municipiului Alba Iulia
încălcări ale legii este datoare să susțină reclamația cu date și al serviciilor publice
sau indicii privind fapta săvârșită”. subordonate Consiliului
Eh, v-ați gândit la altă responsabilitate, năstrușnicilor. Să Local al Municipiului
fii avertizor de integritate în Primărie e un job în sine. Nu e Alba Iulia, cu politicile
de ajuns să adulmeci mirosul dulce al șmenului, trebuie să și strategiile acesteia
scoți capișonul de Sherlock, lupa de la naftalină și să depui ori cu proiectele de acte
dosarul complet, cu șină. Dosarul trebuie depus în trei exem- cu caracter normativ sau individual; prevederea se aplică și
plare: la Asociația Națională a Funcționarilor Publici, Minis- după încetarea raportului de serviciu / raportului de muncă,
terul Administrației și Internelor și comisia de disciplină din pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispozițiile din legi speciale
aparatul primăriei (primele două cu rol consultativ, emit re- nu prevăd alte termene.” Vestea bună ar fi că nu poți fi con-
comandări). Odată depus dosarul, te întorci liniștit la scaunul cediat de două ori.
tău de funcționar, absolut convins că încă are patru picioare. În mare, codul de etică al Primăriei e o lectură plăcută, cu
Totul se rezolvă în ograda proprie, iar dacă, Doamne-ferește, mențiunea că nu am înțeles rostul art. 10 – activitatea po-
se rezolvă nesatisfăcător, vă aducem la cunoștință articolul litică. Sunt enumerate tot felul de interdicții de susținere a
7 – „Loialitatea față de aparatul de specialitate al Primarului partidelor politice, a candidaților la funcții publice sau co-
Municipiului Alba Iulia și al serviciilor publice subordona- laborarea cu sponsori ai partidelor, deși acest lucru nu s-a
te Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia” - un fel de întâmplat niciodată, categoric, definitiv.
Omerta mai mică, pentru că tăcerea e mama înțelepciunii. Marius BUCEA
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020
 FALUS ȘI UZ DE FALUS 13
Cum spunea și marele
Platon, în cuvintele lui Socrate:
Anacronica rețelei Tot ce știu e că nu știu. Așa că nu mă
întrebați la ce partid sunt acum, că nu
de socializare sunt pregătit să răspund la această
întrebare.

G âlceavă suprarealistă
Daniel Breaz a plecat din PSD,
nemulțumit de ideologie. Și, pentru că a
vrut să plece așa, ca un intelectual care
este el, a băgat în mesajul de adio un
citat din Samuel Beckett. Imediat după
anunț, foștii colegi din PSD l-au făcut
trădător și i-au dat un fel de replică, în
care au folosit citate și aluzii la scrierile
lui Stefan Zweig.
Ce-a ajuns și PSD-ul ăsta din Alba.
S-ar răsuci Viorica Dăncilă în funcție
dacă i-ar vedea cu așa declarații și citate.

C um te prind, cum te mut, la

războiul de țesut
Nu cred că există persoană care să Daniel, un cal Breaz din PSD, gata să se apuce de măgării cu PNL-ul.
combine disperarea după funcție și
limba română la nivel „experimentat”. explicațiile astea în condițiile în care
iubirea de propria persoană cum e Paul
nimeni nu-și pusese problema că, vă-
Voicu în ultimele săptămâni. Omul ar

D omnișoară, domnișoară, ieși leu, lipsește ALDE din peisaj.

fi în stare și să bea apa de la flori, dacă
în faima mea afară

asta i-ar aduce două like-uri ce ar putea
fi transformate în voturi. Deunăzi s-a
dus la Academia Doamnelor, un fel de
chestie ONG, făcută de Primărie, și s-a
pozat meșterind la un război de țesut.
Bine, că n-a mai fost pe acolo de 5 ani,
de când a fost făcută chestia aia, e altă
poveste.
Ce-i drept, ar putea foarte bine să fie
o poză făcută în photoshop, că doar se
mai lăuda el că merge să doneze sânge
și, când colo, o tulea în delegație prin
Franța. Sau Italia. Mă rog, unde au trea-
bă viceprimarii cu atribuții de primar.
Acum că e în campanie, Marius Ha-
țegan, mâna dreaptă cu care Dumitrel
face stângăcii prin Consiliul Județean,
nu doar că postează chestii pe facebook,
dar și citește comentarii. Și răspunde la
ele. Spre exemplu, când o femeie de prin
Mihalț l-a certat cu ceva probleme de
prin comună, el fiind de loc din Mihalț,
i-a sărit așa de tare muștarul de numai
că n-a mușcat din tastatură, în timp
ce i-a scris să se ducă și să facă cercuri
prin altă parte, că oricum n-are nevoie
de votul ei, că pe el și Dumi îi votează
peste 60% din cetățenii județului.
Probabil că așa stă treaba și cu bugetul
N
ihil sine dero
Marius Adrian Hațegan e băiatul
ăla de candidează pentru Primăria Alba
Iulia din partea AUR. Pardon, omul e
independent. Ah, scuze, acum e la PMP.
Cum, nu-l știți? E băiatul ăla cu dacii!
Și omul a zis, la el pe pagină, așa: „AL-
BA-İULIA / Te İubesc ,de aceea îţi voi fi
PRIMAR / Unitate pentru Alba-İulia /
Dreapta Creştină. Patriotism Economic
/ Patria. Credinţa. Familia. Libertatea. /
Suveranitatea.Independenţa.Unitatea. /
Doamne ajută România Mare în Vechile
Hotare. No Hai în PMP -ul Unionist. /
Nihil Sine Deo /Doamne ajută !”.

C onjurația agramaților
Dacă ai chef să te uiți pe paginile
de socializare ale candidaților, fie că
sunt la primărie ori pentru vreun post
de consilier local, ai să constați cu tris-
tețe și amuzament că nici măcar unul
dintre ei nu e prieten cu limba română.
Deunăzi, pe pagina candidatului Emil
Antoniu Popescu a început o mică „ce-
rată”, dacă se poate zice așa.
Emil Popescu, Mircea Trifu, Bogdan
Lazăr și Mihai Coșer, ultimul consilier
al europarlamentarului Mircea Hava,
au pus-o de un mic spectacol. Se tăvălea
pe jos de râs Coșer, citind reacțiile dis-
tinșilor candidați.
Serios, când îi vezi pe ăștia din politi-
că abuzând de litere și cuvinte, mai că
îți vine să-l apreciezi pe deputatul Ră-
cuci, care și-a trecut în CV că vorbește
instituției, 60% merge pe ce trebuie
și restul, ia mai dă-l în plm, că oricum
le-am făcut prea multe amărăștenilor
cu drept de vot.
N imeni nu întreabă, Lazăr
răspunde
Bogdan Lazăr, candidat din partea
ALDE pentru primăria Alba Iulia și fiu
al propriului tată, s-a grăbit să explice
de ce n-a făcut și el o poză de grup, cu
gașca de candidați pentru Consiliu, în
fața Primăriei, când și-a depus candi-
datura. Așa cum au făcut toate parti-
dele. Și cică nu, nu e din cauză că n-are
echipa mereu alături de el, dar a jucat-o
așa, în cheia lui Covid, pe protecție. Și-n
plus, oricum era o chestie banală, nici-
decum o știre în sine.
Chestia e că omul s-a grăbit să dea
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1
Și probabil ar mai fi putut zice câte
ceva, că omul știe toate cuvintele, dar
n-a vrut să-și bage simpatizanții în
ceață.
A dio, dar te-aș lua cu mine
Plecat din PNL cu o echipă mare,
cât să poată juca un meci de table,
Gabriel Pleșa s-a gândit să bage nițel
bățul prin gard și să le aducă aminte
foștilor colegi că el e cel mai cel liberal,
chiar dacă acum e pluserist. Și s-a fil-
mat omul la statuia lui Ionel Brătianu,
de unde a transmis un fel de mesaj,
omagiu marelui politician dar mai ales
declarație de iubire foștilor colegi.
L-au învățat bine strategii. Că doar
asta își doresc oamenii, lideri care știu
să cinstească, să depună o coroană, să
admire strașnic.
27 august - 2 septembrie 2020
14 CRIȘMĂ ȘI PEDEAPSĂ
#HASHTAG
La plăcinte înainte
Din față, de la stradă, nu pare mare
lucru. În locul fostei cafenele „Intim”,
de pe vremea lui Ceașcă, cu două mese
și câteva scaune scoase la bordură, pe
trotuar, înconjurat de sedii de partid, de
farmacii și magazine de scule și unel-
te, Hashtag Bistro pare locul în care se
opresc navetiștii să-și bea cafeaua, în
așteptarea autobusului de Șpălnaca.
Treaba se schimbă puțin când intri, căci
locul e destul de aranjat și curățel.
Terasa din spate, însă, cea deschisă
recent, e absolut drăguță. Micuță, cu
vreo câteva mese doar, într-un decor
destul de simplu, dar aranjat cu foarte
mult bun gust, locul e unul perfect dacă
vrei să te ascunzi, în buricul orașului. nu stau chiar rău. Sigur, nu-i FineStore, de ronțăit, chiar și chestii gătite, la pre-
Curat, cu prețuri destul de mici și o să găsești chiar aproape tot ce vrei, însă țuri chiar acceptabile.
ofertă cum nu găsești în orice loc, Hash- au suficiente chestii, de la cognac Hen- De departe, însă, plăcintele rup nor-
tag Bistro e numai bun de mers la bere. nessy și până la Glenfiddich, dacă pre- ma. Trei feluri de plăcintă, cu brânză,
Au în meniu, pe lângă cele câteva beri feri scotch wiskey. Și nici nu-s exagerat varză sau cartofi, la 13, 8 sau 8 lei, fă-
locale, la draft sau sticlă, o sumedenie de scumpe. Bine, Hennessy era ceva mai cute nu știu cum, de pare că e un blat de
de beri de import sau artizanale. Am scump, dar hello, e cognac, nu V33. pizza împachetat în două și meșterit la
numărat vreo 15, pe puțin. Nici la tărie Și-apoi, au și mâncare. Pizza și chestii cuptor, bune ca la bunica acasă. Mă rog,
cine are bunică pe la țară, cu centura
neagră la făcut plăcinte.
Servirea e și ea ok, cu ospătari care
zâmbesc și se mișcă repede și, chestie
pe care n-o găsești peste tot în Alba
Iulia Smart City, poți să plătești și cu
cardul. Au dezinfectat la intrare iar to-
aleta e curată lună.
Practic, HASHTAG e un loc foarte ok,
cu o terasă super drăguță și extrem de
bine întreținută, cu un meniu în care
găsești o sumedenie de chestii, cu niște
cele mai bune plăcinte. Și e un loc în
care poți merge și într-o zi oarecare, nu
doar în aia de salariu. Aprobăm pozitiv!

Mâncărică RĂDUCANU

www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020

 HOROSCOPUL
SCUZĂ MIJLOACELE 15
B alanță: Eforturile depuse la lo-
cul de muncă îți vor fi răsplătite
tepți factura de la stat.

cu vârf și îndesat. De îndată ce îți vei

găsi un loc de muncă. V ărsător: Săptămâna asta e una
de relaxare. O să mergi la pisci-
nă. La SPA. O să mergi la cumpărături.

S corpion: Este o săptămână po-

trivită pentru a face curățenie.
Sau să te odihnești. Sau să te apuci
La masaj. O să îți iei ceva frumos. Din
păcate, e deja duminică și săptămâ-
na e gata. Puteai și tu să citești textul
de ceva nou. Sau să iei legătura cu un ăsta de luni.
fost partener. Sau să mergi la cumpă-
Tanti Aglaia Curdefier,
tămăduitoare și
rături. Nu, la cumpărături nu, că n-ai
bani. P ești: Se anunță o petrecere cu
băutură și distracție și muzică. E
astrolog, citește bolta un loc cum n-ai mai văzut, cu bazin

cerșească pentru tine S ăgetător: Naivii săgetător vor

avea parte de o săptămână cu
multe surprize. Planurile făcute în
și chelneri și muzicanți și tot ce ți-ai
dorit vreodată. Din păcate, nu te-a
invitat nimeni, așa că o să stai acasă.
Se anunță o săptămână extrem de
urmă cu ceva vreme se vor materia- E bine și acasă. Fii pozitiv, puteai fi la
interesantă, cu Marte în retrograd și
liza în eșec, însă asta nu va face decât socri.
Venus fugită în casa a 7-a, a banilor
să deschidă o poartă către noi planuri.
de campanie. Astrele se vor alinia,
în formulă de 1-4-4-2 sau chiar 1-3-
4-3, în funcție de niște chestii. Unii
C apricorn: Se întrevede o cheltu-
ială. Poate că e plata regiei. Poate
R inocerb: Se poate să le faci o sur-
priză copiilor, care vor la piscină.
Din păcate, n-ai copii. Și n-ai nici pis-
vor pleca la serviciu, în timp ce alții cină. Și nici măcar gagică n-ai. Și are să
că vine factura la gaz. Sau la apă. Sau
vor pleca în vacanță, la mare sau la îți pice și internetul, chiar înainte să se
pur și simplu o să îți faci de cap și o să
munte, în funcție de cum se mișcă ia curentul.
mergi până la magazin după pâine.
Uranus. Dar probabil la țară, la rude.
Sau ai respirat mai mult și acum aș-
Va fi o săptămână interesantă. Sau va Doamna Aglaia
fi cumva, că niciodată n-a fost să nu
fie cumva.

B erbec: Vei primi un telefon de la

un prieten. Nu răspunde, că te
sună să-ți ceară banii înapoi. Banii
sunt o problemă pentru tine.

T aur: Te așteaptă o bucurie la

ceas de seară. Din păcate, dimi-
neața trebuie să mergi la muncă. Ba-
nii sunt o problemă pentru tine.

G emeni: Simți că îți lipsește fe-

ricirea. Din păcate, nu știi cum
arată ea și oricum n-au crescut pen-
siile. Banii sunt o problemă săptămâ-
na asta.

R ac: Urmează să pleci în vacanță.

E o vacanță la rudele de la țară,
unde ai să muncești mai mult decât
la serviciu. Oricum n-ai bani de mers
la mare.

L eu: Este posibil să apară pro-

bleme de sănătate. Asta îți mai
lipsea, să te mai și îmbolnăvești, că
sărac ești deja.

F ecioară: Va apărea o neînțelegere

în familie. O rudă apropiată sau
îndepărtată, de gradul I, II sau III, sau
chiar o rudă prin alianță, are să îți re-
proșeze ceva. E din cauza banilor.

www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020


Dumnezeul
promisiunilor
U ndeva de la Porțile Raiului, Dum-
nezeu privește cu jind spre planu-
rile lui Paul Voicu și oftează. De ce n-a
știut el, ditai Dumnezeul, atunci când a
făcut lumea și pământul și animalele și
partidele și tot ce mișcă pe planeta asta,
că ar fi bine să intre și el în campanie,
din când în când măcar? De ce i-a tre-
buit lui să se odihnească în ziua a 7-a?
Ar fi putut face atât de multe! Poate
chiar mai multe decât Paul.
Cine oare ar fi putut anticipa că în
anul de grație 2020, îl va fi apucat pe
nesfârșitul vice cheful de muncă și, în
câteva săptămâni, va fi rezolvat toate
problemele? Ale orașului, ale țării, ale
omenirii, ale Universului. Tot ce e pro-
blemă pe planetă, rezolvă Paul Voicu,
precum un Dumnezeu al contractelor
plătite din bani publici. Pare că, de o
vreme, omul lucrează 24 de ore pe zi,
uneori chiar și noaptea, numai să de-
vină Alba Iulia un fel de templu al mă-
rețelor realizări, la care să se închine
orice contracandidat.
E drept, toți cei ce-și vor numele scris
pe ușa celui mai birou din oraș promit
marea cu sarea. Fiecare pozează în-
www.semnedeintrebare.ro Nr. 1 27 august - 2 septembrie 2020
din Primărie mai ceva ca la lăutari, de
nu prididesc firmele de casă la cât le dă
Paul de muncă. Niciodată n-a mai fost
așa o vervă în administrația publică din
Alba Iulia și la sediul de partid.
De la înălțimea panourilor publicitare,
din infinitul internetului, de pe plian-
tele din cutiile poștale, din materialele
jurnaliștilor pre-pay, Paul Voicu pro-
mite și promite și promite. Orice, oricât,
oricui. Ne-ar trebui un ziar de mărimea
unui teren de fotbal, numai să facem un
inventar al promisiunilor. Și încă mai
e timp. Probabil că nu e departe ziua în
care vom afla că a reușit să atragă fon-
tr-un expert care, iată, acum – numai
duri europene și din Asia sau America.
și numai acum, numai și numai dacă-l
Tot ce nu a făcut administrația locală
votăm – ne va pune pe tavă bunăstarea,
într-un sfert de secol, tot ce s-a șutit
ne va crește necontenit nivelul și ne va
și scurs în parandărături, rezolvă Paul
băga în ochi lumina viitorului.
acum. Dacă, desigur, îi dăm din ștam-
Paul îi depășește însă pe toți. Nici
pilă pe 27 septembrie.
însuși Dumnezeu, dacă i-ar fi fost con-
tracandidat, n-ar fi putut promite cât
Alexandru CRISTORIAN
el. După 25 de ani de cărat plasele lui
Mircea Hava, de jucat cu talent și grație
rolul unui umil atârnache la bunăvoința
marelui mustăcios, pare că mica larvă e
gata să se transforme în fluture-edil.
Asfaltează străzi, rezolvă colectarea
deșeurilor, reface canalizarea, inves-
tește în sport, dă bani la echipa de fot-
bal, donează la spital, face dezinfecții,
repară școli, construiește parcări, mo-
dernizează străzi, face bazine și ștrand,
de toate face! Zboară de o vreme banii