Rubrica “Actualitatea”

Taxa pe manea
Articol de Iulian Bortos – redactor-sef

Sebastian Bodu le-a pus gand rau manelistilor. seful Fiscului a realizat ca banii “fara
numar” castigati de Florin Salam, Nicolae Guta, Nicu Paleru si vreo 50 altii ca ei nu au
fost si nu sunt impozitati. si se fac averi frumusele din manele. O dovedesc nu doar
lanturile grele de aur atarnate de gaturile mega-starurilor, ci si masinile de lux din care
“copiii-minune” ai genului imprastie in trafic sute de decibeli de manea, compozitie
proprie. Dar cei care au dat lovitura sunt poate mai multi decat isi inchipuie Bodu. Au
impresari, studiouri proprii, scot pe piata sute de mii de CD-uri si au milioane de fani. Nu
numai in tara, ci chiar si in randul comunitatilor de romani care lucreaza in strainatate. Nu
canta la petreceri fara un onorariu consistent si fara sa aiba garantia ca vor fi prezenti
destui “granguri” dispusi sa arunce spre scena cu teancul de bancnote de 500.000 pentru
o “dedicatie speciala”.

Nimeni nu stie cu exactitate cati bani se invart la ora actuala in “industria manelelor”, una
dintre cele mai evazioniste din Romania, dar cu siguranta ca este vorba de multe
milioane de euro. Acum, Sebastian Bodu crede ca a dat startul campaniei “taxa pe
manea”. A dispus controale inopinate la nunti, pentru cautarea dovezilor de evaziune.
Intr-un interviu acordat revistei Capital, el recunoaste insa penibilul situatiei: manelistii nu
pot fi dovediti ca fenteaza fiscul decat daca mirele si mireasa le declara sincer
inspectorilor cati bani au dat orchestrei.

si totusi, Bodu nu pare extrem de convins atunci cand afirma ca va gasi o cale prin care
sa puna mana pe banii manelistilor, asa ca se asteapta ca primele tentative sa esueze.
La fel cum s-a intamplat cu datoriile cluburilor de fotbal sau cu cele ale Garii de Nord,
cazuri in care rezultatele fiscului nu s-au ridicat la inaltimea succesului mediatic. Pana
una-alta, razboiul lui Bodu continua cu manelele, intr-o Romanie pe care el insusi o
compara cu America anilor ‘40.

Cine distruge PSD?

Articol de Ionut Popescu

Desi aflat in opozitie, Partidul Social Democrat este in centrul unor violente scandaluri de
presa. Matusi, verisori, terenuri, case, sume imense carate cu valiza se perinda
abracadabrant in dreptul numelor fruntasilor PSD. Altminteri, e vorba despre lucruri atinse
timid in presa inca inainte de 2004. Acum, apar probe. Ba datorita unui divort, unei
mosteniri sau, pur si simplu, din analiza declaratiilor de avere.

Cel mai informat om din tara este, fara indoiala, presedintele. Pana in 2004, el s-a numit
Ion Iliescu. stia Ion Iliescu despre ce faceau colegii de partid ai Domniei sale? E greu de
crezut ca in rapoartele primite de la servicii nu apareau informatii pe care presa le
descopera acum. Ce a facut Ion Iliescu? Ii mai intepa din cand in cand, folosind cate o
metafora duioasa, sau incerca sa-i mai atinga aratandu-le obrazul lor de social-
democrati, care trebuie sa fie saraci si cinstiti. Cei vizati probabil ca se stricau de ras
cand il auzeau. Contrar a ceea ce s-ar putea crede, presedintele are doar informatii, dar
nu si dovezi. Un demnitar, oricate informatii ar avea, nu poate sa spuna in public nume de
demnitari corupti. Asta trebuie sa faca justitia. Dar poate sa-i toace cu declaratii, aratand
in fiecare moment ca stie ce se intampla. Numai politica de stanga nu era ceea ce faceau
liderii PSD pana in 2004.

Nicicand coruptia nu a inflorit mai tare ca in perioada 2001-2004. Nimeni nu poate sa

spuna ca acum ar fi disparut ca prin farmec. Dar, oricum, ea nu mai este la nivelul
perioadei anterioare. Iar DNA, condusa de Daniel Morar, este pur si simplu o institutie
noua, care nu are nimic de-a face cu slugarnicia fata de putere a fostului PNA. Intr-o tara
normala, scandaluri de amploarea celor in care e implicat PSD ar conduce la disparitia
partidului. La noi, nu se va intampla asa, pentru ca nici partidele aflate la putere nu au o
imagine imaculata, iar de scandaluri nu sunt scutiti nici cei din coalitia guvernamentala.
Dar discursurile din ultimul timp ale liderilor PSD arata disperare; dublarea pensiilor, a
salariilor, recursul la pericolul maghiar, promisiuni pe care nu le mai cred nici copiii,
denota ca fruntasii social-democrati simt pericolul.

Ion Iliescu a fost un om cinstit. Nimeni nu se indoieste de asta. Nici macar adversarii. Nu
are conturi in Elvetia, nu are terenuri pe numele rudelor. Dar sub umbrela cui s-au nascut
Nastase, Hrebenciuc, DIP, Geoana, Mitrea si toti ceilalti? Chiar sunt surprinzatoare,
pentru fostul presedinte, informatiile care apar acum in presa? Greu de crezut. Apatia de
pana in 2004 a lui Ion Iliescu ar putea distruge acum PSD-ul. Pentru a se reforma, PSD
ar trebui sa renunte la cei numiti mai sus; dar atunci n-ar mai fi PSD. Ar fi vorba de un alt
partid. Pe care nu l-ar mai putea nasi Ion Iliescu.

“Chiar sunt surprinzatoare, pentru fostul presedinte, informatiile care apar acum in
presa? Greu de crezut.”

Bodu vrea banii “fara numar” ai manelistilor

Articol de Anca Doicin

Desi vorbeste foarte evaziv si foloseste des cuvintele “nu stiu” si “poate”, raspunde serios
la intrebari. Despre fotbalisti, manelisti, cazuri de mare evaziune, intr-o discutie cu
presedintele Fiscului, Sebastian Bodu.

Presedintele Agentiei de Administrare Fiscala ne primeste relaxat, degajat si bronzat. A

revenit recent dintr-un concediu in Cuba. “Buna ziua!”- “Buna ziua!”. “Cum a fost in
concediu?” “Bine! La serviciu e mai prost!”, spune presedintele. si Sebastian Bodu ne
dezvaluie ce gandeste el la inceputul Anului Cainelui, 2006.

Recent, instanta de judecata a respins actiunea Agentiei de Administrare Fiscala (ANAF)

in cazul Gigi Becali. Unii ar zice ca e o infrangere personala. Nu si presedintele ANAF.
“Nu imi reprosez din punct de vedere juridic ceva”, spune Sebastian Bodu. “Imi reprosez
din punctul de vedere al administrarii publice, al imaginii, al modului in care am
comunicat. Pentru ca eu nu sunt genul care sa ies pe post si sa fac scandal, nu e
structura mea. Sunt o persoana serioasa. Adica, sa nu credeti ca daca, gata, nu se mai
intampla nimic, lucrurile se potolesc aici. Am promovat recurs, altfel vine Curtea de
Conturi si ne imputa sumele, si am cerut stramutarea procesului din Bucuresti, pentru ca
e clar ca instanta poate sa fie influentata, daca stau cinci-sase bodyguarzi in sala si se
mai aduna si nu stiu cati fani. Astept sa vad raspunsul la solicitarea mea. Eu as vrea ca
procesul sa se judece undeva in Ardeal”, explica seful Fiscului. Sebastian Bodu spune,
privind retrospectiv, ca speta Becali a fost o noutate in dreptul romanesc, pentru ca “s-a
facut pentru prima data aplicarea dispozitiilor privind raspunderea solidara a persoanelor
care au provocat insolvabilitatea unei societati”. “Motivul pentru care ni s-a respins
decizia de catre instanta a fost acela ca reclamantul nu este inca debitor. Lucru normal,
evident ca nu este debitor, pentru ca daca era debitor nu puneam sechestru asigurator, ci
puneam direct sechestru executor. Am pus sechestru asigurator pentru a ne asigura
creanta in vederea unei viitoare executari silite. Asta inseamna ca niciodata nu vom putea
pune sechestru asigurator, pentru ca nu e debitor”, explica Bodu. Solutia gasita? “Vom
incerca sa nu mai punem de aici inainte sechestre asiguratorii, ci executorii si sa evitam
problemele pe care le-am intampinat in cazul Becali”, arata seful ANAF.

Sebastian Bodu spune ca, in afara platilor voluntare facute de Dinamo, – peste un milion
de euro, si de Rapid, nu a mai incasat nimic de la celelalte cluburi de fotbal. “Doar atat.
De la celelalte nici un leu”, admite Bodu. Dar seful ANAF are si explicatia: procedura de
recuperare a datoriilor dureaza foarte mult in timp, pentru ca mai toate cluburile au
actionat statul in judecata, iar odata ajunse in instanta, lucrurile se taraganeaza.

“Ne-am gandit si la varianta de a vinde fotbalisti pentru a executa cluburile”, arata mai-
marele Fiscului. “De altfel, pentru unele dintre cluburi a inceput procedura falimentului.
Ordinea pe care eu am stabilit-o pentru oamenii mei din teritoriu este aceasta: intai si
intai este executarea silita. Daca nu ai ce sa mai executi, si, in general, cam asta este
situatia, te uiti daca exista multiplicari artificiale ale firmei solvabile si aplici procedura
raspunderii in solidar. Daca nu exista posibilitatea atragerii raspunderii in solidar, abia
atunci poate interveni procedura falimentului. Prefer ordinea asta, pentru ca la faliment nu
am sanse sa mai recuperez ceva: vin toti creditorii la masa credala si risc sa raman cu
buzele umflate”, spune Sebastian Bodu. si presedintele ANAF ne mai spune cum ar
trebui sa fie impozitate de aici inainte, potrivit unui act normativ adoptat la finele anului
trecut, salariile fotbalistilor. “Jucatorii vor putea incheia nu doar contracte de munca, ci si
contracte de prestari servicii. Atunci cand ai contract de prestari servicii, in mod automat
nu platesti toate darile catre stat si platesti doar impozitul si CAS-ul. Automat, este o
facilitate. Dar ne-am gandit ca un sportiv isi traieste altfel viata”, se explica Bodu.

Despre cazul Copos si alte cateva cazuri

Presedintele ANAF spune ca numele Agentiei pe care o pastoreste nu a fost mentionat in

cazul in care vicepremierul George Copos este acuzat de evaziune fiscala pentru ca
“operatiunea apartine DNA”. “DNA a solicitat ANAF, respectiv Garzii Financiare, sa
raspunda punctual la niste intrebari, deci noi, prin Garda Financiara am lucrat ca niste
specialisti. Eu nu stiu ce a continut chestionarul de la DNA. Fiecare inspector, fiecare
comisar isi face treaba independent”, precizeaza Bodu. In plus, presedintele ANAF spune
ca, din cate cunoaste, Agentia nu are pe masa nici un caz de mare evaziune, dar ca
evaziunea se manifesta la noi mai cu seama la companiile private. “Ce pot sa fac, merg
pe analiza de risc, nu pot sa fiu peste tot in acelasi timp. Merg si la antrepozite fiscale si
in restaurante, baruri, unde evaziunea e in floare. Sigur, la cele din urma sumele sunt mai
mici, dar adunate, dau o suma mare”, arata Sebastian Bodu.

Presedintele ANAF se declara multumit de nivelul de colectare, pe care l-ar vrea, totusi,
un pic mai mare. “Potrivit indicatorilor, incasarile sunt mai mari cu 8-9% in termeni reali,
comparativ cu anul trecut. Dar, fiindca sunt exigent cu mine insumi, cred ca mai este loc.
Nu pot sa spun cu cat ar mai putea creste incasarile, pentru ca ar trebui sa stiu cat de
mare este economia reala. E greu sa-mi stabilesc eu personal tintele, nu am cum sa stiu
cu cat vor creste incasarile”, indica Sebastian Bodu.

Fiscul si manelistii

O alta reduta in batalia cu evaziunea sunt si manelistii. “Am inceput sa trimitem

inspectorii la nunti. Dar este foarte greu sa-i dovedesti: trebuie ca mirele si mireasa sa
spuna ca au dat bani manelistului. si mai sunt si unii manelisti care spun: nu, dom’ne, eu
vin din placere. Eu sunt artist al poporului”, spune Bodu.

“Astea sunt niste chestii picante, dar ei nu sunt chiar atat de multi – 20-50 de oameni,
deci nu sunt niste sume astronomice si nici ostentatia nu cred eu ca este atat de mare.
La spectacole, am impozitul pe spectacol, care e, nici nu stiu, de 10%, e o alta situatie.
Platesc organizatorii. Alta cale de a impozita manelistii? O sa incercam si estimarea bazei
de impozitare. O sa incercam sa le aplicam. Prima data ai un esec, a doua oara mai ai,
poate, un esec. Vorbeam cu un avocat american pe taxe care imi zicea ca, in State,
Fiscul de-abia din anii ‘70 a inceput sa fie respectat, pana au inteles judecatorii cam care
e treaba. Noi suntem in America anilor ‘40 din punctul acesta de vedere. Din fericire, nu
va dura prea mult, pentru ca vine Uniunea Europeana si ne impinge de la spate”, zice
presedintele ANAF.

Fiscul va impozita averi

Sebastian Bodu ne mai spune ca are de gand sa stabileasca un impozit pe avere. Dar nu
pe oricare avere, ci atunci cand exista diferenta intre averea dobandita si venitul declarat.
“Nu vom merge pe estimari, vor fi niste cote”, explica Bodu. Aceste prevederi ar urma sa
fie promovate impreuna cu Ministerul Justitiei. Despre momentul aparitiei lor, Bodu spune
ca nu stie nimic. “Daca se va face prin ordonanta de urgenta, va dura o luna, daca se va
face prin lege, poate dura mult mai mult. Nu stiu. Eu vreau sa se faca cat mai repede”,
zice Bodu. Asta, desi admite ca nu are pusa la punct baza de date care sa ii permita sa
verifice in ce masura corespund declaratiile de avere cu fisele fiscale.

Nu ma deranjeaza ca presedintele Basescu a mers pe stadion si a stat alaturi de

Gigi Becali. E normal sa se uite la meci. Eu prefer sa vad meciurile de la televizor

Sebastian Bodu

100 de milioane de lei

Aceasta este suma pe care presedintele ANAF sustine ca a primit-o ca “indemnizatie”

lunara, pe ultima suta de metri, cat a fost membru al comisiei de privatizare a BCR

Conflict intre generatii pe terenul institutiilor publice

Articol de Razvan Amariei

Nu prea conteaza cand au terminat studiile: in anii ‘60, ‘70 sau chiar ‘80. Important este
ca au apucat sa lucreze, de la cativa ani la cateva decenii, in perioada comunista. Au
probat, asadar, mai toate metodele de a te feri de munca si, in acelasi timp, de plictiseala:
lungi discutii despre fotbal, masini ori retete gastronomice, semnatul condicii si apoi
plecatul intr-o directie necunoscuta, chipurile cu treaba, ori tricotatul, neaparat cu ghemul
asezat intr-o cutie, sub birou. Au cunoscut, de asemenea, resoul improvizat dintr-o
caramida si cateva sarme care suplineau caloriferul semi-inghetat, dar servea si la
prepararea cu meticulozitate a nechezolului in fiecare dimineata, sedintele de partid cu
discursuri serbede si citate sforaitoare, plecatul acasa cu cel putin jumatate de ora inainte
de terminarea programului, raportarile mincinoase si depasirile de plan falsificate.

Generatia crescuta in spiritul lui “ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim” a
apucat pe diver-se cai in ultimii 16 ani. O buna parte a ei a ramas, insa, pe loc, avand
astazi o pondere importanta in randul angajatilor institutiilor publice din Romania. Iar daca
unii au reusit sa scape de “microb”, multi continua si acum sa munceasca la fel ca inainte
de 1989. Efectele le simtim cu totii, mai ales ca cei trecuti de o anumita varsta reprezinta
marea majoritate a ocupantilor functiilor de conducere.

Putem lua institutiile la intamplare: la Consiliul Judetean Bacau, din 21 de pozitii de

conducere, 12 sunt ocupate de oameni care au peste 45 de ani; la Secretariatul General
al Guvernului, proportia este de 14 din 22; la Consiliul Judetean Valcea – 11 din 11; la
Prefectura Botosani – 5 din 6; la Ministerul Integrarii Europene – 15 din 34; la Consiliul
Concurentei – 18 din 21. De altfel, se pare ca tinerii nu sunt tocmai bineveniti in institutiile
publice: de exemplu, doar 60 din cei 294 de angajati ai Ministerului Justitiei au sub 30 de
ani, in timp ce la Consiliul Judetean Buzau proportia este de 8 la 77, iar la Ministerul
Transporturilor este de 101 la 705. O exceptie o reprezinta Ministerul Comunicatiilor si
Tehnologiei Informatiilor, care, prin natura sa, are 51% din angajati cu varste de pana la
30 de ani.

Nu trebuie sa intelegem, insa, ca a fi tanar este neaparat o garantie a competentei si nici

ca a avea 45-50 de ani echivaleaza cu indolenta si conservatorismul. Cu toate acestea,
de multe ori tinerii pur si simplu nu au ocazia sa demonstreze ce stiu si ce pot. “stim cu
totii ca traficul de influenta si relatiile cantaresc greu in obtinerea unui post in aparatul
public. Multi tineri din provincie sunt dispusi sa lucreze in astfel de locuri, mai ales ca de
multe ori castiga la fel sau chiar mai mult ca intr-o firma privata, insa patrund foarte greu
in sistem”, spune Daniela Cristea, manager de resurse umane la compania Headhunters
MMV din Galati. Ea crede ca pana si cei care studiaza in strainatate ar vrea sa lucreze la
stat, cu conditia ca nivelul de salarizare sa fie rezonabil.

Cristina Frangulea, directorul de cabinet al Prefecturii Buzau, este unul din putinele
exemple de acest gen. Ea a absolvit un master de administratie la Birmingham. “M-am
intors pentru ca doream sa aplic ceea ce am invatat. Nu stiam ce ma va astepta acasa,
dar am avut sansa sa obtin un post unde grila de salarizare este ceva mai generoasa”,
povesteste ea.

Exista si alte motive decat banii pentru care tinerii studiosi ar putea fi atrasi spre sectorul
public. “Oportunitatea de a lucra in acest sector in alta tara este foarte redusa si atunci ei
se intorc in Romania si se alatura unei institutii publice, dupa un anumit timp putand
aspira la o pozitie intr-un organism european”, explica Madalina Macovei, HR Consultant
in cadrul Advice Human Resources. Alexandru Popa a ocupat, in perioada 2004-2005,
functia de presedinte al Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS). Avea 24 de ani
si absolvise Universitatea Stanford din Statele Unite. Acum, s-a intors sa studieze peste
Ocean, pentru un MBA la Harvard. si el e un partizan al intoarcerii tinerilor studiosi. “In
institutiile de stat din tara lor, tinerii au ocazia sa isi puna in practica proiectele si sa
actioneze la nivelul unui impact real pe care nu il vor intalni intr-o corporatie”, spune el.
Pentru multi, astfel de idei pot parea utopice. Totusi, recenta numire in fruntea AVAS a lui
Razvan Orasanu, in varsta de doar 24 de ani, absolvent al scolii Economice din Londra,
le mai da sperante celor ce cred ca sectorul public din Romania se poate schimba.

In institutiile de stat din tara lor, tinerii au ocazia sa isi puna in practica proiectele
si sa actioneze la nivelul unui impact real pe care nu il vor intalni intr-o corporatie.

Alexandru Popa,
student al Harvard Business School si fost presedinte ARIS

Cat de atragatoare sunt slujbele la stat?

• Pentru ca salariile nete variaza, in general, intre 150 si 300 de euro, in orasele mari,
posturile din aparatul public sunt ocupate in destule cazuri de persoane comode sau slab
pregatite, care ar face fata cu greu ritmului dintr-o firma privata, sau de indivizi care stiu
ca isi pot completa veniturile primind mita. O alta categorie o reprezinta cei care doresc
sa foloseasca postul de la stat drept trambulina catre mediul privat.

• Avantajul institutiilor publice este ca grilele de salarizare sunt identice, indiferent daca e
vorba de Bucuresti, Timisoara sau de un oras mic. De aceea, in provincie posturile din
aparatul public sunt, uneori, mai tentante decat cele din cadrul unor companii private.

• Fost consilier pe probleme economice al primului-ministru si ex-presedinte al ARIS,

Alexandru Popa spune ca statul joaca un rol important in atragerea tinerilor in
administratie. “In cadrul programului Bursa Speciala “Guvernul Romaniei” pe care l-am
initiat, am incercat sa stimulam interesul, prin burse substantiale in strainatate si salarii
atractive post-incadrare, dar, in acelasi timp, ne-am asigurat si de un retur comensurabil
al resurselor publice – un contract extrem de rigid care necesita o durata minima de
activitate in sectorul public, dublat de sisteme motivationale de promovare rapida si
management al carierei”, explica el.

Contractele din banii publici au ramas tinta clanurilor locale

Articol de Andreea Gheorghe

“Nu sunt obligat sa te invit la o licitatie. Te chem daca vreau”. Acesta a fost, anul trecut,
motto-ul multor functionari publici din administratia locala, care au preferat, in locul luptei
cu coruptia, “sa mearga cu valul”, fie pentru a nu-si pierde serviciul, fie pentru bunastarea
proprie si cea a grupurilor clientelare pe care le reprezinta. Cat priveste oamenii de
afaceri, ei au fost mai degraba interesati sa se adapteze sistemului decat sa-l schimbe.

“S-a organizat o licitatie pentru achizitionarea de ferestre termopan si a doua usi cu

cartela magnetica pentru o institutie publica. Conditia era ca sa le livreze aceeasi firma,
desi obiectele erau din game diferite. “Surprinzator”, o singura firma din Galati are
ambele obiecte de activitate si, cum era de asteptat, a si castigat”, a spus un functionar
public din Galati. Dezvaluirea apare in studiul facut in noiembrie 2005 de catre Centrul de
Resurse Juridice din Bucuresti (CRJ), in patru judete ale tarii, studiu despre perceptia
oamenilor de afaceri si a functionarilor publici asupra coruptiei in administratia locala.
Conform acestuia, licitatiile publice, obtinerea de autorizatii si licente sunt locurile unde
actele de coruptie sunt cel mai des intalnite. Oamenii de afaceri intervievati au
recunoscut faptul ca relatiile si influentele politice sunt cele care stau la baza comertului
in toate judetele, iar modalitatile de recompensare sunt, in majoritate, banesti. De regula,
comisionul este de 10% din valoarea contractelor sau bunurilor alocate clientelar.

Cele mai multe achizitii publice aranjate sunt in constructii. “In 2004, am participat la 27
de licitatii in domeniul constructiilor si nu am castigat decat una. Cand am vazut cum se
procedeaza, am lasat-o balta. Suntem tentati sa credem ca obtinem mai usor ceva dand
altceva la schimb. E o porcarie”, a spus Marian Baila, om de afaceri din Galati.

“Se desprinde clar o practica generalizata de acordare pe criterii preferentiale sau

clientelare a contractelor din bani publici, precum si un anume circuit pe care trebuie
mers pentru a obtine astfel de favoruri”, comenteaza Radu Nicolae, director de programe
la Centrul de Resurse Juridice. In general, cei incriminati pentru aceste practici sunt
ordonatorii de credite din primarii si consilii judetene sau directorii de departamente.
“Probleme privind coruptia inca mai sunt. In Gorj, exista multi bani veniti de la bugetul de
stat si fireste ca putem vorbi de functionari corupti si grupuri de interese. Insa, noii
directori din Directia Financiara si din Primarie par a fi pe drumul cel bun”, a precizat Ion
Pau, directorul Concord Trans, Gorj.

Problemele apar si in timpul controalelor facute de autoritati la firmele locale. Anul trecut,
multe societati au scapat basma curata gratie “cunostintelor” din mediul politic.

“Te duci si-l controlezi si, cand ai intrebat de acte, iti scoate o fotografie in care se pupa
cu un lider politic de la Bucuresti, din actuala conducere, cum am patit eu. Iti spune
despre politician ca este mare si tare in partid si ca, daca am probleme mai sus, poate
apela si la un alt lider important al partidului”, a precizat unul din functionarii publici
chestionati.

Nu de multe ori, ordinele vin chiar din partea conducatorilor institutiilor publice. Potrivit
studiului realizat de CRJ, acestia sunt mai interesati de propria bunastare si de cea a
grupurilor clientelare pe care le reprezinta decat de interesul public.

“Concret, la unele firme s-au dat avertismente in loc de amenzi in anumite situatii pentru
ca, uite, a venit X sau Y. si cand zic X, Y, ma refer inclusiv la dispozitia venita de la primar,
de la viceprimar, de la secretar, de la toti”, dezvaluie un angajat in administratia publica.

Daca oamenii de afaceri din Targu Jiu au negat, de cele mai multe ori, existenta coruptiei
in judet, cei din Cluj au recunoscut ca sunt implicati in sistem si ca il folosesc, pe cat
posibil, in avantajul propriu. Cat priveste functionarii publici, acestia s-au aratat
nemultumiti de eticheta de “corupt” care i se pune oricarui functionar “doar pentru ca altii
au fost demascati”.

“Ingrijorator este faptul ca mica coruptie a devenit legitima. Nici pentru functionar, nici
pentru omul de afaceri nu mai este o problema, a devenit un gest reflex si de “bun-simt”,
arata Radu Nicolae.

Functionarii publici se simt neputinciosi in fata sefilor politici, iar oamenii de

afaceri sunt mai degraba interesati sa se adapteze sistemului “ticalosit” decat sa-l
schimbe.
Radu Nicolae, director programe CRJ

Cinci metode de a aranja o licitatie

1. Transmiterea selectiva a anuntului la licitatie catre o anumita firma care isi mai aduce
inca doua firme prietene ca “mana moarta”. In multe asemenea cazuri, castigatorul
licitatiei nu are forta de lucru necesara si nici dotarile materiale adecvate de aceea
subcontracteaza apoi lucrarea unor firme serioase, la preturi mult mai mici.

2. Stabilirea criteriilor licitatiei, a caietului de sarcini, in functie de particularitatile unei

anumite firme.

3. Folosirea abuziva a starii de urgenta, de pilda in timpul inundatiilor, pentru negocierea

unor contracte cu o singura sursa. In unele cazuri, contractele s-au negociat dupa
finalizarea starii de urgenta sau problemele care trebuiau remediate erau inexistente.

4. Oferirea de informatii confidentiale din interiorul institutiei publice.

5. Firmele favorizate practica preturi initiale mici pentru ca stiu ca vor exista acte
aditionale pentru asa-zise lucrari ce nu pot fi prevazute. In mod ilegal actele aditionale
cresc de cateva ori valoarea initiala a contractului.

Dupa fotbal, manelele

Culisele economiei

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sebastian Bodu, este hotarat sa

stranga impozite de peste tot. Astfel, dupa ce a agitat puternic apele in lumea fotbalului,
presedintele ANAF le-a declarat razboi manelistilor. Daca planurile lui Bodu o sa fie puse
in practica, la fiecare nunta, botez sau aniversare o sa fie prezent un oaspete nedorit:
inspectorul fiscal.

Om in top

Anca Vlad a fost aleasa de curand vicepresedinte al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din
Romania. Bineinteles, a meritat din plin aceasta functie. Presedinte si actionar unic al
Fildas, Anca Vlad a reusit sa dezvolte o afacere care a adus-o in fruntea listei cu cei mai
bogati romani. A inceput in 1991, cu o cifra de afaceri de 1,5 milioane de dolari si cu
sapte angajati, iar astazi a ajuns la o cifra de afaceri de 140 milioane de euro, si
compania are peste 1.000 de angajati. Reteta succesului o aflati la “Om in top”.

Expert Capital

Media dobanzilor pentru creditul de nevoi personale este de circa pe la 14 % pe an.

Totusi, multe banci se lauda cu dobanzi mult mai mici. Ceea ce insa multi evita sa spuna
este ca aceasta nu este dobanda reala. De multe ori, cei care solicita imprumuturi, de
orice fel, sunt obligati sa plateasca o serie de comisioane. Cati bani dati inapoi daca luati
un imprumut, veti afla sambata, la Capital TV.

Nicolae Sterghiu: “Toti taranii trebuie sa aiba cont la banca”

Articol de Ioana Morovan, Andreea Gheorghe

Fonduri Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) va derula peste 1,6 miliarde de
euro incepand cu anul viitor. Banii se platesc mai intai de la bugetul de stat, fiind ulterior
“decontati” de catre Comisia Europeana. Asta, daca totul este in regula. Daca nu, platile
deja efectuate, care vor insuma 480 de milioane euro numai in 2007, nu vor fi
rambursate. Pe de alta parte, ca sa poata gestiona acesti bani, APIA trebuie sa fie
acreditata de catre oficialii de la Bruxelles. Acreditarea dureaza cel putin doua luni, ceea
ce inseamna ca in toamna absolut toate detaliile legate de functionarea APIA trebuie sa
fie puse la punct. Este realizabil? Dupa cum stau lucrurile in prezent, e greu de crezut.
Din 5.000 de angajati, cati trebuie sa numere Agentia in luna octombrie, acum sunt numai
1.000. Din peste 200 de locatii in tara, care trebuie sa functioneze tot pana in toamna, nu
este nici una pusa pe picioare. De-abia se aleg cladirile pentru birouri. Urmeaza
procedurile standard de licitatii pentru renovari si echipamente. Din 1,6 milioane de ferme
care trebuie inscrise in Registrul Fermelor, numai jumatate sunt inregistrate pana in
prezent. Deadline-ul pentru aceasta operatie este 31 martie. seful institutiei de un miliard
de euro incearca sa ne convinga ca exista solutii pentru situatia limita in care se gaseste
acum.

Capital: De ce nu sunt angajati deja cei 5.000 de oameni?

Nicolae Sterghiu: Am decis ca angajarile sa fie realizate in trei etape. Prima va fi pentru
1.500 de persoane.

Capital: In schimb, am aflat din teritoriu ca s-a primit ordin la Directiile Agricole ca, timp
de doua luni, toti angajatii trebuie sa lucreze pentru Agentia de Plati.

N.S.: Nu toti, ci numai unul-doi, pentru subventiile de anul acesta de la bugetul de stat.
Sunt “detasati”, conform legii, pentru 60 de zile, dupa care probabil vor ramane la
Agentie.

Capital: Acestia vor fi inginerii. Dar ceilalti? Economisti, juristi?

N.S: (cauta prin hartii, aduna cu voce tare numarul posturilor. Repetam intrebarea. Cauta
din nou). Din 20 care sunt la nivelul fiecarui judet, 15 cu diploma, cinci cu studii medii.

Capital: Dar nu trebuie sa fie cat de cat pregatiti la agricultura, la economie?

N.S.: Ei vor fi instruiti. E un domeniu nou, deruleaza fondurile europene. Chiar daca au o
pregatire de specialitate, sa spunem agricola, tot le mai trebuie si alta pregatire. De
aceea nu am restrans aria. Tot ce este cu studii superioare se poate prezenta.

Capital: Asadar nu e nevoie de specialisti?

N.S.: Pai, am avea nevoie, de exemplu, de specialisti in cadastru, dar nu putem

restrictiona, pentru ca nu gasim. Vom incerca sa preluam de la cadastru... Dar fiindca
acum este graba asta pentru a lucra pe proceduri si pentru a nu ne prinde 2007, ne
trebuie obligatoriu cel putin 1.500 de oameni suplimentar in prima etapa. Acum e o
presiune si nu avem timp de o selectie serioasa. La urmatoarele vom fi mai linistiti.

Capital: si daca acesti tineri nu vor fi interesati? Cu ce salarii ii ademeniti?

N.S.: Le oferim sansa. Toate salariile vor avea o crestere de 75%. Intervalul va fi de la
cinci milioane, pentru un consilier debutant, pana la 14 milioane, la functii de conducere.
Daca nu vor, sa mearga in Spania.

Capital: Abia acum se identifica acele cladiri, in teritoriu, unde isi va avea sediul Agentia
in teritoriu. Nu este prea tarziu?

N.S.: Acum am obtinut, prin hotarare de guvern, transferul a 28 de cladiri de la Ministerul

Agriculturii. La centrele locale, chiar acum merg la Guvern sa stabilesc detalii despre 170
de cladiri. Primele 28, in aproximativ o luna vor intra in posesia noastra.

Capital: Nici nu aveti cladirile. Vor urma licitatiile pentru renovari, pentru echipamente si
pentru mobilier. Daca vor mai apare si nereguli, va mai incadrati in termen ?

N.S.: Speram sa nu apara. Am fost la cadastru, la Ministerul Administratiei si Internelor,

am facut o presiune continua, sa nu existe probleme.

Capital: Trebuie incheiate inscrierile in Registrul Fermelor pana la 31 martie. Pana acum
sunt doar jumatate inscrise. Ce se va intampla?

N.S.: Actiunea, care va fi incheiata pe 31 martie, va continua, de fapt. Cream si presiuni

la nivel de judete. Dupa ce vor primi fotografiile cu terenuri, care sunt in curs de
prelucrare, fermierii trebuie sa vina sa-si identifice parcela.

Capital: Daca vor apare declaratii contradictorii, cum se stabileste ale cui sunt parcelele?

N.S.: Se merge in control, la fiecare in parte, se verifica documentele. Delimitarea corecta

a terenului e importanta si pentru 2007.

Capital: Anul acesta se vor face plati pe hectar, de la bugetul de stat, asa cum va fi din
2007. Care sunt conditiile pentru fermieri?

N.S.:. Ei trebuie sa aiba samanta certificata, sa prezinte certificate de origine. Daca nu

au, nu primesc.

Capital: Este adevarat ca trebuie sa aiba toti taranii cont la banca?

N.S.: Aceasta e conditia de a primi banii de la Uniunea Europeana, pentru anul viitor. Sa
aiba cont la o banca comerciala sau la CEC.

Capital: Doar 10-15% din cei care sunt pe piata acum au conturi. Ce vor face restul?

N.S.: Sunt informati.

Capital: Tot cei care merg pe teren cu registrul fermelor, cu stabilirea parcelelor fac asta?
N.S.: Da, pai de-aceea exista reprezentante locale. Acolo va fi si centru de informare

Capital: Exista riscul sa intarziati si sa nu primiti acreditarea.

N.S.: Daca aceasta agentie e creata in spiritul corectitudinii, nu exista acest risc. E plata
pe suprafata, e simplu de verificat. smecheriile se fac mai usor pe produs.

Capital: Dar, totusi, sunt niste conditii de indeplinit!

N.S.: Sunt “conditiile de bune practici agricole”, stabilite dupa reguli europene. Sunt niste
chestiuni tehnice. Dar inca nu sunt aprobate pentru Romania.

Capital: Daca, dupa efectuarea platilor de la buget, expertii europeni vin sa verifice si
constata nereguli, nu pierdem banii?

N.S.: Se vor controla 5% din ferme, dupa un model matematic. Eu am venit cu

mentalitatea de a nu mai gandi smechereste. Poate voi fi contestat, criticat, dar s-a
terminat cu vechile trucuri romanesti.

Capital: Agentia Sapard a asteptat doi ani pentru acreditare. Ce se intampla daca nu se
or respecta deadline-urile si APIA nu va primi unda verde?

N.S.: Nu vom primi banii.

Acum este o graba pentru a lucra pe proceduri si pentru a nu ne prinde 2007, de

aceea trebuie sa angajam rapid cel putin 1.500 de oameni in februarie.</B< I>>
Nicolae Sterghiu,
directorul Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura

Timpul nu este prietenul autoritatilor romane

• Conform raportulului Comisiei Europene privind Romania, unul din punctele

slabe in agricultura il reprezinta pregatirile pentru agentiile de plati.
• Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii a declarat ca, in ceea ce priveste Agentia
de Plati si Interventii, “etapele trebuie parcurse in mod logic”. “In 2006 vor fi
angajate circa 4.000 de persoane, care se vor adauga la cei peste 1.000 de salariati
de acum. Mai trebuie respectate insa o serie de proceduri, organizarea de licitatii,
intocmirea registrului agricol etc., ceea ce necesita timp”, a mentionat Flutur.
• Un caz similar: Agentia SAPARD, a carei acreditare a fost obtinuta dupa doi ani
de la decizia de infiintare. Revista Capital a monitorizat toate etapele:
• Septembrie 2000: se publica Ordonanta nr.142 din 14 septembrie, de creare a
Agentiei Sapard.
• August 2001: “Romania va demara programul SAPARD, dupa acreditarea Agentiei
Sapard de catre Comisia Europeana, eveniment estimat a avea loc in trimestrul IV
din acest an”
• Decembrie 2001: “Agentia Sapard urma sa primeasca acreditarea din partea
Comisiei Europene (CE). Iata ca acest termen a trecut...”
• Iulie 2002: “Miercuri, 31 iulie, comisarul pentru agricultura, Franz Fischler, semna,
la Bruxelles, decizia care transfera gestionarea programului Sapard autoritatilor
romane. Programul Sapard nu putea sa inceapa fara certificatul de nastere acordat
de Bruxelles”.
Salariatii pleaca de la stat cu “actiuni la purtator”

Marile companii din sectorul energetic si petrolier, vandute de stat unor investitori
strategici, risca sa intre intr-un mare scandal daca povestea celor 8% din actiunile Petrom
destinate angajatilor se va repeta de zece ori. Adica la companiile din domeniul energiei
electrice si gazelor naturale (opt filiale Electrica si doua Distrigaz). Presedintele Traian
Basescu si Dan Voiculescu, pe de o parte, si omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu
impreuna cu liderul sindical Liviu Luca, pe de alta parte, poarta un razboi mediatic pe
tema adevaratilor destinatari ai actiunilor cumparate de salariatii Petrom. Ultimii doi sunt
acuzati ca planuiesc acapararea acestora.

Liderii sindicali strang randurile, infiintand asociatii ale salariatilor, pentru a prelua 8% din
Distrigaz, respectiv 10% din actiunile celor opt filiale Electrica, dupa cum le permite
legea. “Nu avem nici puterea financiara si nici nu cunoastem valoarea de piata a
companiei, ca in cazul Petrom, asa ca nu stim daca vom face o afacere profitabila”,
spune Dumitru Chirita, presedintele Federatiei sindicale din energie “Univers”. Ministrul
economiei, Codrut seres, sustine ca, din cauza recentelor scandaluri, va mai dura ceva
timp pana cand salariatii isi vor putea cumpara actiunile.

Titlurile distribuite salariatilor au creat probleme inca din perioada privatizarilor

dezastruoase prin metoda MEBO. In ultimii ani, “cadoul” facut de stat doar angajatilor
companiilor scoase la privatizare a devenit o miza uriasa. Actiunile sunt cumparate, de
regula, la un pret infim, putand sa aduca ulterior, dupa cotarea la bursa, profituri imense.
Campionii castigurilor raman salariatii din sistemul bancar, iar dintre acestia, recordmenii
absoluti se anunta cei de la BCR, pentru care investitia initiala poate fi recuperata la o
valoare de aproape 30 de ori mai mare.

Milionarii din spatele ghiseului bancar

Record Cele mai mari castiguri din afacerea actiunilor “cadou”

Cu o investitie recuperata de sapte, zece sau chiar 30 de ori in cativa ani, nu se pot lauda
prea des nici cei mai inspirati jucatori la bursa. Posibilitatea unui astfel de castig a fost
insa oferita pe tava angajatilor si pensionarilor care au lucrat in bancile scoase la
privatizare.

Oana Osman

In 1999, cand au primit dreptul de a cumpara la valoarea nominala actiuni ale institutiei la
care lucrau, nici angajatii BRD, nici cei ai Bancpost nu au starnit prea multe invidii. Multi
salariati si, in special, pensionari (ai bancii) chiar au considerat ca nu merita sa cumpere.
La Bancpost, spre exemplu, doar 3.887 de angajati si pensionari au decis sa
investeasca, in conditiile in care numai numarul salariatilor depasea 4.000.

Cinci ani mai tarziu, in iunie 2004, EFG Eurobank, devenit actionar majoritar la Bancpost,
le facea salariatilor o oferta greu de refuzat: 7.000 de lei pentru o actiune cumparata
initial de la stat cu numai 1.000 de lei. Profitul de 600%, adaugat la dividendele insumand
aproape 244 lei/actiune in perioada 2001-2004, i-a tentat pe majoritatea posesorilor de
titluri. Grecii au preluat, astfel, pentru 6,1 milioane de euro, 5,34% din actiunile bancii, un
pachet de 2,66% ramanand in continuare in posesia angajatilor. Cei care au decis sa
pastreze titlurile nu le pot tranzactiona pe Bursa, banca nefiind cotata, insa valoarea
actiunilor a crescut si mai mult. In momentul de fata, potrivit valorii la care s-a facut
subscrierea la ultima majorare de capital (23 noiembrie 2005), o actiune Bancpost face
1,14 RON (11.400 de lei vechi), valoarea nominala fiind de 180 de bani (1.800 lei vechi).
Daca mai exista vreo indoiala ca a fi salariat la o banca de stat poate deveni “o afacere
buna”, evolutia actiunilor BRD a spulberat-o, cu siguranta. Tot in 1999 si tot la valoarea
nominala (25.000 de lei), angajatii BRD cumparau de la stat 8,33% din actiuni. Pretul pe
actiune platit atunci a fost de 12 ori mai mic decat cel achitat la privatizare de Société
Générale (20,15 dolari/actiune). Intre timp, cotarea BRD la bursa a confirmat o crestere
spectaculoasa a valorii actiunilor, iar salariatii se descopereau tot mai bogati. In iunie
2003, vestea ca presedintele de atunci al bancii, Bogdan Baltazar, si-a vandut o par-te
din titluri pentru a-si construi o casa a facut senzatie. Pentru 721.000 de actiuni (0,05%
din banca), Baltazar a obtinut circa 350.000 de dolari. Adaugand dividendele si actiunile
gratuite obtinute in urma majorarilor de capital, fostul presedinte s-a putut felicita pentru o
crestere de peste zece ori a investitiei initiale. In momentul respectiv, o actiune BRD
valora 17.500 lei vechi (avusesera loc si splitari de actiuni). In prezent, la Bursa de Valori
o actiune BRD se tranzactioneaza pentru circa 178.000 de lei, titlurile inregistrand, numai
in ultima luna, o crestere de peste 20%.

“Norocul” angajatilor Bancpost si BRD este insa nimic fata de profiturile pe care le
asteapta salariatii BCR. In 2004, AVAS le-a vandut acestora 8% din actiuni, la un pret de
10.305 lei/actiune (0,25 euro/actiune in 2004). Valoarea tranzactiei de atunci a ajuns la
aproape 17 milioane de euro. Inca din perioada respectiva, era evident ca pretul de
achizitie este mai mult decat avantajos, cei angajati sau cu rude in BCR fiind considerati
norocosii momentului. In cazul celor mai fericiti dintre ei – conducerea bancii, care a putut
achizitiona pachete mai mari de actiuni – numarul de titluri cumparate ramane,
deocamdata, un mister. Presedintele BCR, Nicolae Danila, a refuzat sa isi dezvaluie
participatia, chiar daca omologul sau de la Erste Bank, Andreas Treichl, a precizat ca
pentru conducerea bancilor austriece si a sa personal publicarea oricarei participatii si a
oricarui interes legat de banca este obligatorie.

Perspectivele actuale de castig pentru salariati, dupa ce BCR a fost privatizata la un pret
record, intrec orice asteptari. Cele 3,75 miliarde de euro platite de Erste Bank pentru
61,88% din actiuni (7,65 euro/actiune) se traduc, pentru angajati, printr-o crestere de
peste 30 de ori a investitiei initiale. Un astfel de castig ar taia oricui rasuflarea, insa pretul
real pe care salariatii il vor putea obtine depinde de momentul in care banca va fi listata la
bursa sau de o eventuala decizie a Erste Bank de a achizitiona titlurile respective. “Vom
lua in considerare posibilitatea de a ne majora participatia in functie de rezultatele pe
care le va obtine banca in viitor”, spune Treichl, presedintele Erste Bank. Un val de ordine
de vanzare din partea salariatilor, imediat dupa listare, risca sa coboare pretul, iar
cumpararea actiunilor de catre Erste se va face doar la un pret care sa convina institutiei
austriece.

3.000% crestere la actiunile BCR

Pretul platit de Erste Bank la privatizarea BCR confirma o valoare a bancii de peste 6
miliarde de lei, pachetul angajatilor sporindu-si astfel valoarea de 30 de ori fata de pretul
achitat statului.
700% crestere la titlurile bancpost

O actiune Bancpost cumparata de salariati cu 1.000 de lei in 1999, de la stat, a fost

rascumparata, cinci ani mai tarziu, de catre actionarul majoritar, la un pret de sapte ori
mai mare.

Angajatii din energie isi alimenteaza conturile

Vanzare Toate Asociatiile Salariatilor asteapta OK-ul statului pentru cumpararea de
actiuni

Salariatii celor opt societati de distributie si furnizare a energiei electrice si cei ai celor
doua companii de distributie a gazelor naturale au dreptul sa cumpere 10%, respectiv 8%
din actiuni, la acelasi pret cu cel platit de investitorii strategici.

Dragos Nedelcu

Valoarea totala a actiunilor cumparate de angajati se apropie de 500 milioane de euro.

Cel mai mare profit il vor face, cu siguranta, cei care vor cumpara actiunile Petrom.

In biroul de la primul etaj al cladirii de birouri de pe Calea Grivitei, Liviu Luca urmareste
atent ultimele evolutii din zona “grupurilor”. Cel mai temut sindicalist din Romania isi
numara pe degete aliatii. Nu se stie daca apropierea de Sorin Ovidiu Vantu sau intrarea
in afacerile mass-media au daunat imaginii lui Luca. Prietenii spun ca Luca s-a schimbat.
si ca nu l-au schimbat banii sau puterea, cat tradarea apropiatilor. Asa s-a ajuns ca, in
februarie 2006, Liviu Luca sa intre intr-un razboi al declaratiilor cu principalul adversar:
Dan Voiculescu. Totul a inceput in momentul in care Credit Suisse First Boston a anuntat
ca este mandatata sa finanteze cu 235 milioane euro cumpararea celor 8% din Petrom
de catre Asociatia Salariatilor “pe baza vanzarii ulterioare, catre banca finantatoare, a
unei parti din pachetul de 8%”. “Profitul care va ramane sub forma de actiuni va fi
distribuit cu titlu gratuit in mod echitabil tuturor, salariatilor si fostilor salariati ai SNP
PETROM, conform legii”, anuntau partenerii Asociatiei Salariatilor Petrom din aceasta
afacere. Se vorbeste de un profit de mai multe sute de milioane de euro, bani care nu ar
fi urmat sa intre in buzunarele salariatilor.

“Salariatii societatilor comerciale de distributie a gazelor naturale au dreptul sa

achizitioneze actiuni la societatea la care isi desfasoara activitatea pana la limita de 8%
din capitalul social, la acelasi pret cu care s-au vandut actiunile in cadrul procesului de
privatizare”, spune Mihai Catuneanu, presedintele Oficiul Privatizarii Participatiilor Statului
(OPSPI). Catalin Musoi, vicepresedintele FS Gaz-Romania, sustine ca, in momentul de
fata, nu exista nici o strategie de cumparare a actiunilor respective, pentru ca nu sunt
bani. “Am cerut Ministerului Economiei sa permita si angajatilor din Romgaz si Transgaz
sa cumpere actiuni. In felul acesta, cei peste 32.000 de angajti ar fi urmat sa plateasca
3.200 de dolari pe actiune (102 milioane de euro). Altfel, efortul financiar al celor 20.000
de angajati de la Distrigaz Sud si Nord ar fi de 5.000 de euro”, spune Musoi. In momentul
de fata, exista patru asociatii ale angajatilor, dar doar doua vor putea cumpara actiuni.
“Unul dintre consultantii Gaz de France ne-a intrebat daca nu vrem sa le vindem cele opt
procente pe care le cumparam de la stat”, sustine Musoi.

El respinge ideea potrivit careia UFS Atlas, federatia sindicala la care sunt afiliati, si care
este condusa de Liviu Luca, ar putea sa finanteze cumpararea actiunilor. “Noi am cerut
statului sa ne ofere posibilitatea de plati actiunile pe o perioada de trei sau cinci ani”.

Mihai Catuneanu mai spune ca si “salariatii celor opt societati comerciale, filiale de
distributie si furnizare a energiei electrice si cei ai Electrica au dreptul sa achizitioneze
actiuni la aceste societati pana la limita de 10% din capitalul social, la acelasi pret cu care
s-au vandut sau se vor vinde actiunile catre investitorul strategic in cadrul proceselor de
privatizare”. Liderul sindical Dumitru Chirita spune ca se asteapta actualizarea pretului
per actiune pe care urmeaza sa-l plateasca salariatii. “La noi, riscul e mare. Nu e ca la
Petrom, pentru ca societatile de distributie nu sunt cotate la bursa. In plus, nu ne-am
hotarat cat la suta vom cumpara de la fiecare dintre companii”, sustine Chirita. “S-ar
putea sa cumparam actiuni la o companie si sa nu avem ce face cu ele. Cui sa le
vindem”, explica liderul sindical.

Ce companii dau actiuni angajatilor*

Compania Procente Valoare (mil. euro)

Petrom 8% 235
Distrigaz Sud 8% 49

Distrigaz Nord 8%
49
Electrica Banat 10% 11,8*
Electrica Dobrogea 10% 11,8*
Electrica Oltenia 10% 30
Electrica Moldova 10% 10
Electrica Muntenia Sud 10% -
Electrica Muntenia Nord 10% 10
Electrica Transilvania Sud 10% 10

• Evaluarile Capital se raporteaza la valoarea platita de investitorii strategici

Sursa: MEC, companiile Actiuni contra performantelor manageriale

Venituri Pachetele de actiuni si asigurarile de capital, recompensele preferate de
manageri

De la MEBO la bonusul special pe care il ia directorul unei companii care se vinde, e o

cale de 15 ani. Care a trecut mai intai prin plata concediilor in strainatate, mai apoi
acordarea de abonamente la clinici medicale si a sfarsit cu acordarea de pachete de
actiuni managerilor, ca in Vest.

Vali Birzoi

Intr-un film din anii ‘80, o replica a unui sef de cantina muncitoreasca suna asa: “Friptura-i
pentru abonati! Pentru flotanti, fasole...”. Cata dreptate s-a dovedit a avea personajul,
peste ani, cand replica sa si-a gasit locul tocmai in capitalism! Pachetul salarial al unui
angajat intr-o functie de conducere a unei companii private difera de cel al celorlalti
angajati. Salariul de baza reprezinta, in general, doar 50-70% din castigul total. Restul
sunt tot felul de bonusuri, variabile in functie de performanta si de beneficiile specifice pe
care compania le are de pe urma activitati managementului.

Unul dintre exemplele care ilustreaza modul in care companiile private recompenseaza
angajatii este cel al lui Bogdan Naumovici, de la agentia de publicitate Leo Burnett.
Activitatea sa de creatie l-a propulsat in pozitia de sef al departamentului respectiv pe
zona Europa de Est si i-a adus un pachet de 5% din actiunile companiei. “In ultima
vreme, am remarcat o aliniere tot mai evidenta a castigului variabil al managementului la
performanta financiara a companiei si, mai ales, la evolutia acesteia pe termen lung”,
mentioneaza studiul PayWell Salary & Benefits Surveys 1997-2005 al
PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania.

Prin anii ‘90, un director general, chiar si al unei multinationale, primea un abonament la
o clinica medicala si un bonus de vacanta in bani. Nici vorba de actiuni ale companiei.
Totusi, in cazuri extrem de rare (5% din companii, conform PwC), acestia obtineau o
participare la profit, fiind vorba aici de companii nelistate la bursa.

In ultimii ani insa, au aparut mecanisme de recompensare a angajatilor, legate de

valoarea de piata a actiunilor companiei, stock options, stock plans, in cazul companiilor
listate la bursa. Participarea la profit in cazul celor nelistate, ca forma de recompensa,
este din ce in ce mai putin intalnita. Potrivit PwC, in 2001, doar 4% din companii mai
acordau astfel de recompense, iar anul trecut, ponderea acestora a mai scazut cu un
procent. La fel, abonamentul la o clinica medicala, de exemplu, nu mai e la fel de
interesant pentru manageri. Doar 11% din companii mai acorda astfel de beneficii, fata de
27% in 1997. Bonusurile de vacanta au cazut si ele in dizgratia directorilor, care prefera
sa isi plateasca vacantele din buzunar sau din dividendele obtinute de pe urma actiunilor
companiei. Doar 5% din companii mai acorda astfel de bonusuri, dupa ce in anii ‘90
aceasta modalitate de recompensa era practicata de peste o cincime din companii. Pe
langa actiuni, in topul bonusurilor si recompenselor acordate managementului au intrat
asigurarile de capital (gen asigurari de tip unit-link) si contributiile la fondurile private de
pensii, suportate de angajatori, arata studiul PwC. In plus, “iuresul” vanzarilor de
companii catre investitori financiari sau strategici, mai ales straini, a adus la masa
negocierilor salariale dintre actionari si top management o noua forma de bonus: plata
variabila a managementului, pe baza valorii de vanzare obtinute in cazul vanzarii afacerii
(exitului). Desigur, castigurile managerilor romani raman inca un subiect tabu, pe care
acestia si-l doresc un secret cat mai bine pastrat. Odata cu intrarea in UE insa, legile
guvernarii corporatiste vor impune si la noi specificarea exacta a fiecarei surse de venit si
pentru managerii de varf din companiile private.

H5N1 a dublat temperatura pe piata antigripalelor

Articol de Anca Chilom, Liviu Iancu

Aparitia focarelor de gripa aviara, in toamna anului trecut, a dinamizat vanzarile de

vaccinuri antigripale pe piata autohtona. Producatorii isi maresc capacitatile, iar
farmacistii fac deja listele pentru stocuri mult mai mari decat anul trecut. Noi produse vor
fi lansate pe piata, pentru ca, pana la urma, privita dintr-un alt unghi, gripa este o afacere.

In urma cu doi-trei ani, cabinetele medicale erau asaltate, in anotimpul ploios, mai ales de
batrani, copii si persoane cu boli cronice, veniti sa se vaccineze impotriva gripei. Insa
gainile bolnave de gripa aviara de la Ceamurlia au schimbat, in octombrie anul trecut,
datele problemei. De teama de a nu se infecta cu virusul H5N1, romanii, in special cei
care locuiau sau au trecut prin zonele in care existau focare de gripa aviara, au navalit in
farmacii si policlinici, pentru vaccinul antigripal. Este deja binecunoscut faptul ca cineva
poate lua gripa aviara nu doar direct, de la pasari, ci si de la o alta persoana infectata cu
acest virus, dar cu o singura “conditie”. si anume, ca primul sa aiba gripa obisnuita.
Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infectioase “Matei Bals” din Bucuresti,
spune ca in toamna lui 2004 s-au vandut la nivel national circa 800.000 de vaccinuri
antigripale, volum intr-o crestere moderata fata de anul anterior. “In octombrie –
decembrie 2005, insa, s-au vandut in tara aproximativ 1,5 milioane de vaccinuri, aproape
dublu, deci, fata de perioada similara a anului precedent. Unul dintre cele mai importante
motive ale evolutiei spectaculoase a vanzarilor a fost aparitia gripei aviare”, completeaza
el. Directorul de la “Matei Bals” sustine ca valoarea unui vaccin vandut a fluctuat intre 20
si 25 de lei, deci mai mult de 5,5 euro pe vaccin. Prin urmare, vanzarile de vaccinuri
antigripale s-au ridicat la peste 8,2 milioane de euro, cu peste 3,8 milioane de euro mai
mult decat in 2004, an in care in Romania nu se stia nimic de gripa aviara. Motiv pentru
care, producatorii de vaccinuri, importatorii si farmaciile s-au confruntat cu cererea
crescuta pentru aceasta gama de produse. Prin farmaciile din lantul Help Net, de
exemplu, s-au vandut in intervalul septembrie-decembrie 16.700 de vaccinuri antigripale,
fata de 4.600 de unitati, comercializate in perioada similara a lui 2004. “Valoric, vanzarile
au crescut, comparativ cu 2004, cu 345%”, confirma Isabelle Iacob, director general la
Help Net. Dar vanzarile de vaccinuri au crescut anul trecut nu numai la farmacii. Singurul
producator local, Institutul Cantacuzino din Bucuresti, a vandut anul trecut 500.000 de
doze de vaccin antigripal, cu 25% mai mult decat in 2004. La Cantacuzino, productia de
vaccinuri incepe in fiecare an la 1 februarie si se incheie la 1 septembrie. De aceea, gripa
aviara, aparuta prin octombrie, n-a influentat foarte mult vanzarile institutului. Ceea ce nu
se va intampla anul acesta, pentru ca la Cantacuzino se pregateste, practic, dublarea
capacitatii de productie a vaccinurilor antigripale. “Acum putem realiza 700.000-800.000
de doze anual, dar vom spori capacitatea pana la 1,5 milioane de doze”, spune Dorel
Lucian Radu, directorul general al Institutului Cantacuzino. El sustine ca institutul pe
care-l conduce nu exclude o eventuala tentativa de a produce si un vaccin contra gripei
aviare, daca ar exista finantare pentru asta. “De 85 de ani, institutul a avut grija de
populatia tarii. Toate vaccinurile de pe piata romaneasca de pana in 1989 au fost produse
la noi”, adauga Radu.

Pana atunci, insa, nu exista prea multe alternative. Cel mai cunoscut medicament
antiviral ramane, deocamdata, Tamiflu, produs de compania Roche, prezent si pe piata
din Romania. “In octombrie 2005, la aparitia focarelor de gripa aviara din Romania,
vanzarile de Tamiflu au crescut de circa cinci ori fata de octombrie 2004”, afirma Dan
Zamonea, director general la Roche Romania. Fapt confirmat si de vanzarile de Tamiflu
din farmaciile Help Net, de exemplu. Daca in toamna lui 2004 lantul a vandut 30 de unitati
de Tamiflu, anul trecut s-au comercializat 1.300 de astfel de produse. “Valoarea vanzarilor
de Tamiflu in septembrie-decembrie 2004 s-a ridicat la 1.800 de lei, iar in 2005, in
aceeasi perioada, aceasta a crescut la 76.500 de lei”, spune Isabelle Iacob.

Un alt jucator international, GlaxoSmithKline, pe langa vaccinul antigripal clasic, produce

si un alt medicament antiviral, care nu este deocamdata comercializat la noi. Amelia
Dinu, business unit manager programe & injectabile in cadrul companiei, a anuntat ca
produsul antigripal va ajunge in acest an si in Romania. Probabil ca pe langa acesta vor
mai intra si altele pe piata, pentru ca perspectivele de crestere sunt spectaculoase in
acest an. “tinand cont de ultimele evenimente legate de inmultirea focarelor de gripa
aviara, dar si de posibilitatea aparitiei unei pandemii de gripa umana, anul acesta se
estimeaza ca se vor vinde in Romania circa cinci milioane de vaccinuri antigripale”,
prognozeaza doctorul Streinu Cercel de la “Matei Bals”. In concluzie, frica de stranutul
aviar inseamna venituri “sanatoase”, de peste 25 de milioane de euro.

345%

Este nivelul cu care au crescut vanzarile de vaccin antigripal realizate prin lantul de
farmacii Help Net in toamna anului trecut. Valoric, s-au incasat peste 316.000 RON, fata
de 71.000 RON in 2004.

Anul trecut, romanii au baut 2,5 milioane de litri de whisky

Articol de Maria Vaschi

Piata de whisky din Romania a crescut semnificativ in ultimii trei ani, potrivit The
International Wine & Spirit Record (The IWSR). Categoria reprezinta deocamdata doar
2,5% din totalul pietei de bauturi spirtoase, dar daca ne referim exclusiv la tariile
provenite din import, whisky-ul acopera peste 60% din consum.

Piata de bauturi spirtoase este segmentata in functie de tipul, pretul si provenienta

produsului. Segmentarea “dupa banii platiti” inseamna, totodata, o impartire a
consumatorilor dupa venituri, profesie si statut social. In Romania, exista destul de putine
persoane dispuse sa plateasca foarte mult pentru o bautura fina, de marca. Acest
segment este constituit din doua tipuri de cumparatori: cei care consuma bauturi de
calitate si cei care le procura cu scopul de a le face cadou. Statisticile referitoare la
bauturile spirtoase arata ca Romania este o piata de “white spirits” (tarii albe)”, vodca
detinand mai mult de jumatate din consum. Whisky-ul este un produs aspirational,
perceput ca o bautura de lux si exclusivista.

“In Uniunea Europeana, whisky-ul este un produs pentru toata lumea, in consecinta,
volumele de vanzari sunt mult mai mari. De aceea, strategia noastra a fost sa lansam o
categorie de whisky-uri mai ieftine, atragand astfel mai multi consumatori. Tendinta este
ca odata cu cresterea veniturilor si reducerea preturilor, categoria sa devina mai
accesibila”, afirma Tudor Furir, country manager la Allied Domecq Spirits & Wine,
compania care distribuie marca Ballantine’s.

Potrivit interlocutorului nostru, categoria whisky poate fi structurata dupa mai multe
criterii. Astfel, dupa origine, avem: scotch, irlandez, bourbon si canadian – pe plan
mondial, cel mai dinamic segment fiind “Irish whisky”; din perspectiva calitatii, piata este
formata din produse premium, standard si “value for money”. La randul sau, segmentul
premium este impartit in “aged whisky” – respectiv branduri precum Chivas Regal de 12
ani (Pernod Ricard), Ballantine’s Gold Seal, Johnnie Walker Black Label - si “single
malts” - cu brandurile The Glenlivet, Scapa, Glenfidich. Pentru segmentul standard, cele
mai reprezentative branduri sunt: Ballantine’s, Jack Daniel’s, Johnnie Walker Red Label,
Teacher’s, Jameson – whisky-uri de cea mai buna calitate, cu un continut ridicat de malt.
Segmentul “value for money” este format din produse mai ieftine, dar conforme cu
standardele de calitate ale Uniunii Europene: Queen Ane, Canadian Special Old,
Mansion House. “Calitatea whisky-ului este data de procesul de fabricatie; combinatia
intre grain-whisky si malt whisky face diferenta, alaturi de butoiul si zona in care este
pastrat produsul. Pe piata romaneasca, cele mai multe sunt whisky-uri blended: grain
whisky si o combinatie de mai multe single malt-uri, urmate de US whiskey, de produsele
imbuteliate local, romanesti, canadiene, scotiene si altele”, precizeaza Dragos
Apostolescu, director de marketing la BDG Import, firma ce distribuie, in regim de
exclusivitate, marca Jack Daniel’s.

“Piata a cunoscut o crestere semnificativa din anul 2004, ca urmare a scaderii taxelor.
Astfel, in 2005, importurile din Statele Unite ale Americii au crescut, romanii cumparand
cu 55% mai mult whisky comparativ cu anul precedent”, mentioneaza reprezentantul
BDG.

O piata cu mare potential de crestere

In opinia lui Tudor Furir, in ultima perioada, piata totala a inregistrat o crestere
spectaculoasa, media anuala fiind de 15%.

“Cresterea va continua si in viitor; estimez ca, pana in anul 2010, piata se va dubla ca
volum. Din 2007, odata cu disparitia taxelor vamale de import, preturile vor scadea
semnificativ, cu 35% - 40%. Astfel, categoria va deveni mai accesibila consumatorilor
romani”, este de parere Tudor Furir. Profilul consumatorului difera in functie de brand. Per
total insa, potrivit studiului TGI Romania, Mercury Research, realizat in perioada
septembrie 2004 – august 2005, consumatorii de whisky sunt in principal barbati pana in
44 de ani, cu un nivel socio-economic ridicat, persoane active, studenti sau cu studii
superioare, pentru care imaginea personala este foarte importanta. Sunt persoane
ambitioase, sociabile, deschise la nou, la schimbari si la provocari.

Consumul Inregistrat In anul 2005 (pe tipuri de whisky, estimare)

Scotch whisky 1.831.500 litri

US whiskey 540.000 litri
Canadian whisky 24.750 litri
Irish whisky 24.750 litri
Altele 81.000 litri

Aer proaspat in conducerea Bursei de Valori

Primele alegeri pentru Consiliul de Administratie al Societatii Comerciale Bursa de Valori

Bucuresti S.A. au adus un val de schimbare in conducerea institutiei. Noul presedinte al
Bursei este Septimiu Stoica, anterior vicepresedinte al BVB, castigator in confruntarea cu
fostul presedinte Rasdaq si ANSVM, Siminel Andrei. “Avem o multime de lucruri de facut
in perioada urmatoare”, a declarat noul presedinte al Bursei. “Trebuie sa dezvoltam
Sistemul Alternativ de Tranzactionare, sa continuam discutiile cu Bursa de la Sibiu in
vederea colaborarii viitoare, sa stabilim niste orientari strategice pe care le vom urma.
Este in continuare un adevarat santier pentru dezvoltarea Bursei”, a adaugat Septimiu
Stoica. Din vechiul Consiliu de Administratie, alaturi de Septimiu Stoica, au mai fost
realesi doar doi oameni. Este vorba de Sergiu Ovidiu Pop si Petru Prunea. In afara lor,
din C.A. vor mai face parte Razvan Pasol, Dana Mirela Ionescu, Adrian Manaila, Nicolae
Rusu si Rares Nilas. Consiliul de Administratie va fi completat de Dan Paul, acesta fiind
ales presedinte al Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Fostul
organism de conducere, format doar din sapte oameni, ii mai cuprindea pe Sergiu
Oprescu, ca presedinte, Marius Plugaru, Ioan Baciulescu, Siminel Andrei, ca
reprezentant al ANSVM, si Marian Dinu.

Acordul cu Elvetia nu face referire la firme sau sume

Ministrul economiei si comertului, Codrut seres, a negat, duminica, intr-o conferinta de

presa, informatiile referitoare la existenta unui contract, in valoare un miliard de euro,
incheiat in urma acordului de cooperare economica, semnat de Romania si Elvetia in
vara anului trecut. “In acord, nu sunt mentionate sume sau companii, nu apare nicaieri
numele firmei VA Tech sau al proiectului Portile de Fier si nici nu se face referire vreun
contract de un miliard de euro, contractele referitoare la Portile de Fier fiind incheiate in
vechea legislatura”, a precizat seres. Ministrul a afirmat ca documentul semnat de MEC
si Departamentul Federal al Afacerilor Economice din Elvetia reprezinta un acord general
de colaborare economica intre cele doua tari, scopul acestuia fiind de a promova
proiectele economice si de a atrage investitii straine in Romania. Potrivit lui seres, nici o
firma aflata in portofoliul MEC nu a incheiat pana acum vreun contract in baza acordului
stabilit cu autoritatile elvetiene, adaugand ca, in urma unui ordin al ministrului, aceste
firme nu pot semna vreo intelegere care nu respecta prevederile Legii achizitiilor publice.

UE ar putea schimba legislatia pentru roaming

Comisia Europeana ar putea impune noi reglementari privind tarifelele percepute de catre
companiile de telecomunicatii pentru serviciile de roaming, potrivit comisarului european
pentru media, Viviane Reding, citat de Reuters. Reding a adaugat ca executivul nu va
impune un anumit nivel al tarifelor, ci ar putea cere perceperea aceluiasi tarif pentru
convorbirile in roaming efectuate intre statele UE ca si pentru apelurile nationale.
Comisarul european estimeaza ca proiectul care va contine reglementarile va fi inaintat
Comisiei pana in luna iunie. Schimbarile legislative au nevoie de aprobarea Parlamentului
European si ar putea intra in vigoare la sfarsitul anului viitor sau la inceputul lui 2008.
Tarifele ridicate practicate de operatori pentru serviciul de roaming au devenit o problema
pentru turisti si pentru oamenii de afaceri care calatoresc in strainatate. Unele companii
practica o schema complicata de tarife, iar autoritatile britanice din sectorul de profil
analizeaza deja modul in care sunt taxati consumatorii.

Carnea de porc s-ar putea scumpi

Majorarea taxelor vamale pentru importurile de carne de porc va duce la scumpirea

produselor si la eliminarea de pe piata a unor procesatori, sustine Asociatia Romana a
Carnii (ARC), citata de Mediafax. Reprezentantii Ministerului Agriculturii au afirmat recent
ca intentioneaza sa propuna Guvernului stabilirea unei taxe de 20% la importurile de
carne de porc. Aceasta este solicitata de crescatorii de animale, dar ii nemultumeste pe
procesatorii de carne. Potrivit unui comunicat al ARC, majorarea taxelor este
nejustificata, pentru ca taxele vamale cu tarile UE vor fi eliminate in momentul aderarii, iar
fermierii beneficiaza deja subventii si protectie vamala. De asemenea, carnea se va
scumpi, in conditiile in care importurile acopera 69% din piata, afirma ARC. Un alt efect al
majorarii taxelor va fi, conform Asociatiei, reducerea consumului de carne al populatiei.
ARC arata ca va solicita clarificari in sedinta de la mijlocul saptamanii viitoare a consiliului
pe produs de la Ministerul Agriculturii.

Se cauta solutii pentru limitarea consumului

Autoritatile romane incearca sa restructureze economia, astfel incat cresterea sa nu mai

fie bazata pe consum, “care genereaza presiuni inflationiste”, ci pe oferta, a declarat
Claudiu Doltu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, citat de Mediafax. “Faptul
ca nu se va mai modifica, in acest an, cadrul fiscal va oferi mai multa predictibilitate
pentru mediul de afaceri, existand premise de crestere a investitiilor in mediul privat. De
asemenea, majorarea alocarilor pentru investitii in sectorul public genereaza o crestere a
valorii adaugate pe partea de oferta”, a adaugat el. Ministerul Finantelor a anuntat, pentru
acest an, o majorare a cheltuielilor de capital la 3% din PIB fata de 2,4% in 2005,
cresterea fiind explicata de investitiile sporite in infrastructura, prevazute pentru acest an.
In schimb, ponderea cheltuielilor cu salariile in sectorul bugetar va fi mentinuta constanta
in acest an, la 5,4% din PIB. Potrivit reprezentantului MFP, o alta masura care vine in
sprijinul cresterii economice bazate pe oferta este si diminuarea, la inceputul acestui an,
cu 2%, a cotei contributiilor sociale platite de companii .

Cat costa starea vremii?

Articol de Petrisor Obae

Canalele locale de radio si TV vor plati 17, respectiv 22 de euro pe luna pentru a putea
difuza informatiile de baza despre starea vremii. Pentru ca au mai multe frecvente locale
detinute, posturile principale platesc cateva sute de euro pentru aceleasi date.

Soare la Bucuresti, ninsoare la Sinaia, polei in Moldova, maxima de x, minima de y.

Informatii intrate in rutina programelor de stiri, dar care nu trec neobservate. Informatii
pentru care posturile de radio si TV (mai putin canalele publice) scot din buzunar lunar
cateva sute de euro (chiar mii in unele cazuri), in functie de complexitatea datelor. Kiss
FM, de exemplu, plateste 400-500 de euro lunar, o alta retea nationala aproape o mie,
Prima TV – 1.500, iar suma platita de Antena 1 se ridica lunar la cinci-sase mii de euro.

De la 1 martie, posturile de radio si TV vor plati considerabil mai putin Administratiei

Nationale de Meteorologie (ANM), dupa protocolul semnat de institutie cu Asociatia
Romana de Comunicatii Audiovizuale (ARCA). Actul stabileste conditiile comune in care
posturile vor cumpara datele meteo. Daca acum informatiile se platesc dupa un tarifar al
serviciilor, aplicabil tuturor posibililor cumparatori, protocolul prevede clar viitoarele sume:
17 euro pe luna pentru o statie de radio, 22 pentru televiziune, pentru informatii meteo de
baza – starea vremii, prognoza pe o zi si pe week-end. Pentru informatii suplimentare
(prognoze pe o perioada mai lunga, detaliate pe anumite zone, de exemplu, vremea pe
partiile de schi) se aplica tarife suplimentare. Daca o statie are mai multe frecvente, cum
se intampla cu majoritatea canalelor romanesti, suma se multiplica. Pentru retelele care
opereaza exclusiv cu semnal unic (acelasi program pentru toate statiile) se va acorda o
reducere de 50% la tariful pachetului standard.

“Facand o metafora, este ca la cumpararea unei masini. Pretul se aplica pentru dotarile
standard, dar daca vrei scaune din piele sau un anumit CD-radio, platesti mai mult”,
explica Ovidiu Miculescu, presedintele ARCA, adaugand ca demersul asociatiei vine ca
urmare a diferentelor mari dintre sumele platite de radiodifuzori. “Am incercat sa ajungem
la preturi fixe, la vedere, aceleasi pentru toti. Vrem sa scoatem ideea de negociere,”
explica Miculescu. “Am luat in calcul dorinta de informare a publicului, pentru ca datele
meteo nu sunt informatii comerciale, accesul posturilor mici la pachetul standard si
posibilitatea de a lucra cu o institutie acreditata, nu cu informatii nesigure de pe internet”,
continua el. Urmare a noilor conditii, posturile vor achita lunar sume mult mai mici catre
ANM, unele chiar la jumatate, dar chiar si canalele mici isi vor permite sa cumpere.

De ce a acceptat ANM tarife mai mici decat pana in prezent? “Am incercat sa gasim cea
mai buna formula pentru a informa publicul, dar si pentru a supravietui financiar”, explica
Ion Sandu, director general ANM. Demersul ARCA a invocat, de asemenea, obligatia
ANM de a informa populatia, potrivit Legii meteorologiei, si de a transmite informatia
meteo catre public. “Am stabilit un pret care permite accesul mai multor posturi la
informatii. Baza de clienti a crescut astfel si speram sa atragem mai multe posturi”,
explica Sandu. “Oricum, la sfarsitul anului, vom verifica in ce masura au venit mai multi
clienti si daca asta nu se intampla, vom cauta alte solutii”, continua el. In prezent, ANM
numara printre clienti sase posturi TV si sapte de radio.

De ce nu sunt gratuite informatiile meteo? Potrivit directorului ANM, circa 70% din
finantarea institutiei este asigurata de la bugetul de stat, iar restul din surse proprii.
“Numai costurile de intretinere ale sistemului digital de masurare se ridica la doua
milioane de euro anual, din care doar o treime este suportata de la buget”, afirma el.
Contractele cu presa aduc aproximativ 10-15% din incasarile ANM din totalul contractelor
de servicii meteo. Printre cumparatorii de date meteo sunt companii precum
Hidroelectrica, Administratia Nationala a Drumurilor, dar si alte companii private. Care
sunt sursele alternative de informare meteo? Folosirea internetului poate fi o solutie, dar
atat reprezentantii ARCA, cat si cei ai ANM, sunt de acord ca nu sunt cele mai bune.
“Rezultatele meteo regionale se fac pe baza informatiilor preluate de la punctele de
masurare locale ale ANM. Totusi, pe internet, temperatura de la Campina e egala cu cea
de la Brasov si nimeni nu-si asuma responsabilitatea”, explica Ion Sandu. In plus, spune
George Chirita, director executiv ARCA, “protocolul tine seama de recomandarea
Organizatiei Mondiale de Meteorologie ca administratiile nationale sa isi consolideze
imaginea publica de sursa oficiala de informatii meteo”. Noile conditii sunt valabile doar
pentru audiovizual. Presa scrisa cumpara date prin contracte individuale, iar preturile
variaza intre 150 si 500 de euro pe luna, in functie de datele cumparate si de tirajul
publicatiei. ANM nu exclude un protocol asemanator si cu presa scrisa, din randul careia
numara 11 clienti.

Cat platesc posturile radio-TV?

Pret actual (euro/luna) Estimare pret 1 martie

Antena 1 si 3 5.990 4.200
Prima TV 1.550 590
Radio 21 460 340
Info Pro si Pro FM 1.880 1.427
Kiss FM, Radio Star 455 n.a

Pro TV 3.900
2.950
National TV si N24 3.470 2.020

Realitatea TV 1.574
n.a

Nota: Scaderea tarifelor vine ca urmare a unui pret mai mic pentru pachetul standard de
informatii.

Incepem anul cu inflatie de un procent

Articol de Dragos Comache

Rata inflatiei in luna ianuarie a fost de1,03%, fata de 0,8% in perioada similara a anului
trecut, potrivit unui comunicat al Institutului National de Statistica (INS).

In structura preturilor, cea mai spectaculoasa crestere a fost consemnata in domeniul

utilitatilor, tarifele pentru gaze, crescand cu 17,16%, in timp ce pretul energiei electrice a
fost majorat cu aproape 2%.

In categoria marfurilor alimentare, s-au inregistrat scumpiri la legume si conserve de

legume (2,70%), telemea de oaie (1,56%), zahar (1,45%). Tarifele la servicii s-au majorat,
pe ansamblu, cu 0,59%, fiind de remarcat majorarea cu 3,64% a tarifelor la apa, canal si
salubritate precum si a transportului urban cu 0,96%.

Banca Nationala a Romaniei anuntat pentru acest an o tinta a inflatiei de 5% plus/minus

un punct procentual.

Sursa: Capital, 10 februarie 2006

Dezbateri pentru programe de mediu in valoare de patru miliarde euro

Articol de Dragos Comache

Ministerul mediului anunta inceputul dezbaterilor publice pentru programul Programul

Operational Sectorial de Mediu (POS), in valoare de patru miliarde euro. Acesta se
bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu ale Uniunii Europene si are ca
obiectiv principal reducerea diferentelor care exista intre infrastructura de mediu din
Uniunea Europeana si Romania, precum si dintre diferite regiuni ale Romaniei.

Prioritatile cuprinse in POS Mediu sunt dezvoltarea sistemelor regionale de management

al apei si deseurilor, promovarea investiţiilor care vizează reducerea poluarii apei, aerului
si solului precum si protectia naturii. Prin aceste investitii, procentul populatiei conectate
la aceste sisteme va creste de la 52%, in prezent, la 70% in 2015.
Sursa: Capital, 09 februarie 2006

Altex a realizat o cifra de afaceri de 275 milioane de euro in 2005

Articol de Dragos Comache

Compania Altex a realizat in anul 2005 o cifra de afaceri de 275 milioane de euro,
atingand o cota de piata de 30% si un profit cu 10% mai mare decat in 2004.

„Altex si-a atins obiectivul de vanzari setat la inceputul lui 2005 si a realizat o crestere
rezonabila a profitului, de 10% comparativ cu 2004”, a declarat Dan Ostahie, presedinte
Altex.

In ceea ce priveste dinamica vanzarilor Altex pe categorii de produse comparativ cu

2004, se remarca segmentul IT&C, care a inregistrat in 2005 o crestere de peste 300%,
acest segment fiind considerat parghia cresterii de anul trecut. In aceasta categorie s-au
remarcat vanzarile la calculatoare si GSM. O crestere de 60%, s-a inregistrat si in
segmentul produselor negre, in cadrul caruia marcia Teletech a atins o cota de piata de
10%. Categoria aparatelor electrocasnice mari, care a inregistrat in anii precedenti
vanzari mari, s-a indreptat in 2005 catre pragul de maturitate, avand o crestere moderata,
de 40% comparativ cu 2004, in timp ce vanzarile de electrocasnice mici au crescut cu
55%.

Investitiile in 2005 au totalizat peste 15 milioane euro, fiind directionate in deschiderea de

noi magazine, marketing si comunicare. Un alt proiect care a implicat o investitie de 7,5
milioane euro, este achizitionarea societatii Cometex Suceava, in care, dupa preluare, au
mai fost investiti 2 milioane de euro pentru modernizare.

In 2006, Altex estimeaza investitii de aproximativ 25 milioane de euro, acestea vizand in

principal finantarea proiectelor de deschidere a inca 20 de magazine Altex Megastore si 4
electrocomplexuri Media Galaxy. Un alt proiect al companiei este reprezentat de
continuarea planurilor de extindere a retelei in tarile din regiune, initiativa anuntata inca
din februarie 2004.

Sursa: Capital, 09 februarie 2006

Doar doua procente avans pentru productia industriala in 2005

Articol de Dragos Comache

Volumul productiei industriale s-a majorat, anul trecut, cu doua procente, ritm de crestere
inferior celui din 2004, cand indicele brut al productiei industriale s-a situat la 5,3%,
potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

Cifra de afaceri totala a intreprinderilor cu activitate principala de industrie a inregistrat in

anul 2005, in termeni reali, o majorare de 3,5% fata de anul precedent, iar in luna
decembrie 2005, comparativ cu decembrie 2004, cifra de afaceri totala a crescut cu
1,7%.
In anul 2005, volumul cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert
cu amanuntul, cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete, s-a situat cu 17,6%
peste nivelul inregistrat in anul 2004, cresteri mari obtinandu-se atat la vanzarile de
marfuri alimentare, bauturi si tutun (+19,2%), cat si la vanzarile de marfuri nealimentare
(+16,6%).

In ceea ce priveste intreprinderile cu activitate principala de comert cu ridicata si cu

amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor, de comert cu
amanuntul al carburantilor pentru autovehicule volumul cifrei de afaceri inregistrat in anul
2005 a fost mai mare cu 29,9% fata de anul 2004, fiind sustinut atat de cresterea
volumului cifrei de afaceri din comertul si intretinerea de autovehicule (+41,5%), cat si a
celui obtinut din comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule (+19,6%).

Din activitatea de servicii de piata prestate populatiei in anul 2005 a rezultat o cifra de
afaceri cu 18,6% mai mare fata de anul 2004. In raport cu luna decembrie din anul
precedent, in luna decembrie 2005 s-a inregistrat o crestere de 28,0%.

Sursa: Capital, 08 februarie 2006

Salariul mediu net a crescut cu aproape 10% in decembrie

Articol de Dragos Comache

Castigul salarial mediu net s-a ridicat, la finele lunii decembrie, la 848 de lei, cu 9,6% mai
mult fata de salariul net pe economie din luna precedenta, potrivit datelor furnizate de
Institutul National de Statistica.

Cresteri ale castigului salarial mediu net s-au inregistrat in majoritatea activitatilor
economiei nationale, fiind determinate de plata primelor lunare si a stimulentelor.Cele mai
mari cresteri salariale s-au inregistrat in activitatile anexe si auxiliare de transport si
activitati ale agentiilor de turism (38,6%), fabricarea produselor din tutun (30,3%) si
domeniul asigurarilor (30%).

Scaderea castigului salarial mediu net s-a inregistrat in industria miniera, industria de
mijloace ale tehnicii de calcul si de birou, transporturi aeriene, activitati de posta si curier,
administratie publica si s-a datorat primelor acordate in luna noiembrie 2005.

Sursa: Capital, 06 februarie 2006

Rubrica “Business”

Banca Carpatica asteapta pretendenti cu staif

Articol de Gabriela Tinteanu Moldoveanu

Cine vrea sa cumpere Banca Comerciala Carpatica anul acesta va trebui sa scoata din
buzunar peste 125 de milioane de euro. Ilie Carabulea, omul care controleaza mica
banca ardeleana este hotarat sa speculeze momentul propice de pe piata si sa vanda
actiunile.
Exista grupuri straine de investitori care nu au patruns inca pe piata romaneasca, dar
urmaresc acest lucru. Dupa integrarea in Uniunea Europeana, bancile mici, cu capital
majoritar romanesc, nu au sanse sa reziste competitiei. Din aceasta cauza, actionarii
sunt hotarati sa vanda. Daca analizam lunga lista a celor inscrisi in cursa pentru BCR,
vom observa nume mari din sistemul bancar european, care nu au reusit sa intre pe piata
romaneasca. Unii dintre fostii pretendenti nu si-au definit inca strategia de investitii pentru
Romania, de exemplu Deutsche Bank, altii au inceput deja activitatea financiara, prin
vehicule speciale pentru plasamente (SPV) - gen Dexia si alte fonduri de investitii -, iar
altii, pur si simplu, studiaza piata si eventualele oportunitati.

Intr-adevar, dupa fuziunea Bancii tiriac cu HVB, vanzarea BCR si amanarea posibila a
privatizarii CEC, achizitiile din sistemul bancar se pot numara pe degete. Firesc ar fi fost
ca Banca Transilvania sa fie urmatoarea inscrisa pe lista preluarilor. Reprezentantii bancii
sustin insa ca aceasta institutie nu este de vanzare. Surse de pe piata bancara spun insa
ca Transilvania este prea scumpa si se va vinde mai tarziu. Fondul de investitii
Broadhurst s-a pregatit de aceasta etapa a achizitiilor din sistemul bancar romanesc prin
preluarea Libra Bank in 2003. Acum, insa, actionarii mici din piata sunt hotarati sa vanda.

De la intentie la fapta, este insa drum lung. Cu toate acestea, Banca Carpatica se anunta
drept o tranzactie care se va realiza in acest an. Surse de pe piata de capital sustin ca
preluarea Bancii Comerciale Carpatica de catre investitori straini este foarte probabila.
Ilie Carabulea, actionarul majoritar al bancii, ne-a declarat: “Tatonari pentru cumpararea
bancii am avut de mai de multa vreme, dar in ultima perioada presiunile sunt din ce in ce
mai mari. Momentan, nu avem o decizie de vanzare.” Banca Carpatica nu se poate
plange ca duce lipsa de cereri privind situatia ei financiara sau alte evaluari. Dupa
spusele lui Carabulea, bancile interesate de preluarea pachetului majoritar al Bancii
Carpatica sunt italiene, germane si franceze.

Care ar fi, practic, atuurile acestei banci in comparatie cu RIB sau Libra Bank? Infiintata
in 1999, Banca Carpatica a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in urma cu un
an de zile, actiunile sale fiind tranzactionate la Categoria I a bursei. Banca face parte din
indicele ROTX (The Romanian Traded Index), de la Bursa din Viena. Indicele ROTX este
calculat pe baza preturilor actiunilor celor mai lichide societati de la BVB. La compunerea
acestui indice, mai contribuie Antibiotice Iasi, BRD Groupe Société Générale, Impact
Bucuresti, Rompetrol Rafinare, Petrom Bucuresti, Banca Transilvania, Flamingo si
Compa Sibiu. Indicele ROTX constituie o referinta pentru piata de capital din Romania si
a ajuns la o valoare de aproximativ 17.900 de puncte, in crestere cu 25% fata de
inceputul anului.

Reteaua Bancii Carpatica este de 121 de unitati operationale in intreaga tara, unele
dintre spatiile in care acestea isi desfasoara activitatea fiind in proprietatea bancii, altele,
inchiriate. Trebuie mentionat ca numarul de sucursale al acestei banci reprezinta
jumatate din reteaua detinuta de BRD Groupe Société Générale, a doua banca din
sistem. Banca este actionar majoritar in Societatea de Servicii de Investitii Financiare
Carpatica Invest si la societatea Carpatica Asig SA. Profitul bancii, in 2004, a fost de 31,5
milioane de dolari, iar pentru 2005, nu a fost comunicat inca. Valoarea actiunilor de pe
Bursa a crescut, de la inceputul anului pana in prezent, cu 8,6%, nivelul de capitalizare
bursiera fiind de aproximativ 180 de milioane de euro. Ilie Carabulea este insa de parere
ca valoarea pachetului majoritar de actiuni va fi mai mare decat capitalizarea bursiera.

Pachetul de actiuni controlat de acesta, in nume propriu si prin firmele pe care le detine,
de aproximativ 69%, ar avea o capitalizare bursiera de aproximativ 125 de milioane de
euro, potrivit calculelor efectuate de revista Capital.

Suntem curtati de mai multe banci. Eram si inainte, dar in aceasta perioada
presiunile sunt tot mai mari. Totul este de vanzare, dar depinde de pret.

Ilie Carabulea,
actionar principal Banca Carpatica

Cotatiile Carpatica pe BVB cresc

De la inceputul anului si pana in prezent, actiunile Bancii Carpatica au crescut cu 8,6%.

Pretul de inchidere in sedinta de la sfarsitul saptamanii trecute a fost de 6.500 de lei (0,65
RON)

• Capitalul social al Bancii Carpatica este de 103.285.065,4 lei

• Printre actionarii bancii se numara: SC Atlantic Travels SRL, SC Atlassib SRL, SC Safa
S.R.L., SC Euroconf SA, SC Phoenix Star SRL
• In prezent, banca are o retea de 121 unitati in principalele orase ale tarii.

Impact dur in afacerile lui Dan Ioan Popp

Articol de Lucian Pop

Zguduita de problemele de anul trecut, compania se reorienteaza spre alte proiecte

Scandalul cursului valutar, cazul MTS Leasing si stagnarea pietei in 2005 au afectat
afacerile companiei Impact. Dan Ioan Popp, presedintele firmei, incearca acum sa
redreseze situatia prin schimbarea radicala a strategiei. Nu va fi insa deloc simplu.

Daca te uitai in 2004 la Dan Ioan Popp, puteai vedea un om fericit. In spatele zambetului
sau larg se aflau vanzarile record ale companiei Impact - peste 200 de case. Mai mult,
estimarile pentru 2005 vizau atingerea cel putin a aceluiasi nivel. N-a fost sa fie.
Scaderea surprinzatoare a cursului valutar din primavara anului trecut i-a dat peste cap
planurile. Incercand sa imparta pierderile cu clientii, managementul firmei a luat o decizie
care acum se dovedeste neinspirata.

A solicitat cumparatorilor sa plateasca sumele aferente contractelor incheiate la un curs

de schimb valutar stabilit de firma, mai mare decat cel oficial. Insa, conform intelegerilor
incheiate intre beneficiari si Impact, valoarea contractelor era exprimata in euro, cu
mentiunea ca sumele ar fi trebuit achitate in lei la cursul de schimb euro/leu comunicat de
BNR, valabil in zilele de plata, fara a fi prevazuta o alta clauza de escaladare a cursului
valutar. Aceasta decizie a generat un adevarat razboi cu clientii, intens mediatizat de
presa la acea vreme, si care a sifonat destul de serios imaginea companiei, fapt care s-a
vazut in evolutia ulterioara a vanzarilor.

La aproape un an de la acele evenimente, Dan Ioan Popp admite acum ca este posbil sa
fi gresit pentru ca “nu am comunicat destul de bine”. “Nu ne mai confruntaseram cu o
asemenea situatie si am incercat sa impartim pierderile cu partenerii nostri”, motiveaza
Popp decizia luata. Desi nu o spune, lasa sa se inteleaga ca o regreta. si cum o
problema nu vine niciodata singura, la cateva luni un alt scandal a zgaltait planurile
companiei: falimentul MTS Leasing. “Aproximativ 8% din clientii nostri isi finantasera
proiectele prin acea firma. Desi nu am pierdut nimic din punct de vedere patrimonial, ba
mai mult, unii dintre beneficiari au reusit sa-si termine casele fara sa le achite integral,
totusi, am avut de suferit”, mentioneaza Popp.

Presedintele Impact are obiceiul sa isi noteze ideile intr-un caiet dictando. Acum, se uita
pe notite si isi aminteste de momentele din 2005. Pe fata i se poate citi ingandurarea. Isi
alege cu atentie fiecare cuvant, incercand sa explice ce s-a intamplat in trecut si sa
dezvaluie planurile de viitor. “2005 a fost un an al rezervelor, s-a trait din acumularile din
anul precedent. In general, piata imobiliara a mers cu viteza a doua”, afirma Popp,
incercand sa sugereze ca acesta a fost un motiv in plus pentru care vanzarile nu au fost
cele pe care firma si le-a propus. si, ca sa vorbim pe cifre, anul trecut Impact a vandut
circa 140 de vile, in comparatie cu peste 200 in anul precedent. Surprinzator, insa, cifra
de afaceri consemnata anul trecut a fost mai mare decat cea din anul precedent: peste
40 de milioane de euro, comparativ cu 29 de milioane de euro.

Popp motiveaza aceasta evolutie si prin faptul ca a incasat in 2005 banii pe vilele
vandute in 2004. Totusi, daca plafonul de vanzari estimat pentru 2005 ar fi fost atins,
atunci cifra de afaceri ar fi fost mai mare cam cu cinci milioane de euro. Incercand sa
prinda din nou vant in pupa, presedintele Impact a bagat compania intr-un proces de
restructurare care a avut ca punct de plecare realitatile pietei, dupa cum el insusi spune.
Astfel, firma se va reorienta spre constructia de birouri si va trece de la vilele de lux la
cele “accesibile”, ale caror preturi de vanzare se vor situa intre 550 si 750 de euro/mp. In
plus, in functie de cerere, Impact se va implica si in constructia de hale si depozite pe
care le va inchiria. “Avand in vedere ca cei care isi pot permite o casa de lux reprezinta
doar 3% din totalul potentialilor clienti, trebuie sa ne orientam si spre celelalte categorii de
cumparatori. De aceea, vom pune accent pe constructia de case ale caror preturi sa fie
mai accesibile”, motiveaza Popp decizia de a se indrepta spre acest gen de constructii.

Pe de alta parte, apetitul tot mai mare pe care fondurile de investitii straine il au pentru
achizitia de cladiri de birouri l-a determinat pe presedintele Impact sa-si orienteze o parte
din investitii si spre finantarea construirii unor astfel de imobile. De altfel, el se afla in
negocieri intense cu cinci mari fonduri de investitii pentru vanzarea primului “office
building” ridicat in zona Pipera din Bucuresti. Iar planurile de viitor vizeaza construirea
unui nou complex imobiliar format din spatii de birouri, spatii comerciale si apartamente
de lux, care sa fie vandut imediat. “Am decis sa incepem si un proces de selectie,
promovare si rafinare a schemei de personal, paralel cu externalizarea unor servicii”,
subliniaza Popp. Altfel spus, Impact va reduce in timp numarul angajatilor TESA de la 500
la 200 de persoane. Dan Ioan Popp spune ca, astfel, fostii angajati vor fi incurajati sa isi
faca propriile firme cu care va lucra pe proiecte.

Intrebat daca a comunicat la Bursa de Valori Bucuresti modificarile de strategie pe care le

va face, avand in vedere ca firma este listata, Popp a spus ca acestea au fost
comunicate in Adunarile Generale ale Actionarilor si ca va emite in curand si un
comunicat oficial pe aceasta tema. Impact are peste 4.000 de actionari, care trebuie
informati despre toate aceste noi orientari ale companiei.

Provocarile lui Popp

• Impact pregateste proiecte de peste 1,5 miliarde de euro care se vor derula pe o
perioada de 10 ani. Finantarea va veni din credite si emisiuni de obligatiuni, conform
declaratiilor lui Dan Ioan Popp.
• Firma va construi in zona Teisani-Padurea Baneasa din Bucuresti un ansamblu imobiliar
pe 60 de hectare compus din 2.500 de locuinte a carui valoare este de peste 300 de
milioane de euro. Durata proiectului se va intinde pe 6-8 ani.
• La Constanta, Impact pregateste un alt proiect rezidential de 650 de unitati locative in
valoare de 60 de milioane de euro. Ansamblul va fi gata in 3 ani.
• In zona Pipera, Impact va ridica un complex imobiliar format din spatii de birouri,
apartamente de lux si spatii comerciale, a carui valoare de piata va fi de circa 28 de
milioane de euro.
• Cel mai important proiect al firmei (1,2 miliarde de euro in 8 ani) vizeaza realizarea unor
ansambluri rezidentiale, la nivel national, in parteneriat cu autoritatile locale. Preturile de
vanzare ar urma sa fie cuprinse intre 400 si 600 euro/mp.

Nu va mai dati nervii pe PC

ComputerTroubleShooters se extinde in Romania

Compania australiana ComputerTroubleShooters (CTS), principalul jucator mondial din

sectorul de service pentru PC-uri, si-a propus ca in urmatorii doi ani sa acopere toate
localitatile resedinta de judet din Romania, prin intermediul partenerilor selectati de
master francizorul pentru piata locala, informeaza CHR Consulting.

Conceptul CTS se bazeaza pe un sistem de franciza fundamentat pe parteneriate cu

jucatori locali de pe pietele pe care se doreste extinderea. Acest sistem se adreseaza, pe
de o parte, companiilor de service IT care actioneaza deja pe piata, dar considera
parteneriatul cu un jucator de notorietate mondiala un atu suplimentar si, pe de alta parte,
intreprinzatorilor individuali, care au capital minim de investit si apreciaza sectorul
consultantei IT ca fiind unul dintre cele mai profitabile domenii de activitate.

Afacerea consta in ofertarea de servicii complete, integrate, de intretinere si depanare

calculatoare la domiciliul clientului, in solutionarea problemelor de hardware si software,
verificarea nivelului de securizare, setare si asistenta internet/e-mail, consultanta
informatica, solutii anti-virus, recuperare si protectie de informatii. Costul de start-up al
afacerii este de aproximativ 4.000 de euro, suma care include atat taxa de intrare in
franciza, de 3.000 de euro, cat si capitalul initial de lucru si sumele necesare pentru
lansarea noii afaceri pe plan local. Francizatul va beneficia, din partea master
francizorului, de un pachet integral de servicii cu valoare adaugata, de suport in
campaniile de marketing si de tehnici de vanzare specifice CTS.

Computer TroubleShooters a fost fondata in 1996, in Australia, de catre Wilson si

Suzanne McOrist. Prima franciza CTS, lansata in 1999 in SUA de catre Chip Reaves,
detinatorul unei companii in domeniul service IT, Chiptech, a fost urmata de o larga retea
de francizati, atat pe teritoriul nord-american, unde functioneaza peste 230 de unitati, cat
si in intreaga lume, ingloband astazi aproximativ 450 de francizati. In Romania, reteaua
este prezenta din toamna anului 2005. Analistii previzioneaza ca sectorul mondial de
consultanta IT ar putea creste in 2006 pana la 47 de miliarde de dolari.

Pentru o informare detaliata, accesati site-ul - sectiunea Afaceri Mici - de unde

puteti, mai departe, sa transmiteti francizorului candidatura dumneavoastra.

Chirurgia estetica taie mai adanc in portofele

Articol de Gabriela Zamora, Liviu Iancu

Piata autohtona a serviciilor de infrumusetare va depasi valoarea de sase milioane

de euro in acest an

De la an la an, romanii investesc din ce in ce mai mult in aspectul fizic. Nu este vorba de
vestimentatie, ci de chirurgie estetica. Doar pentru implanturile cu silicon s-a cheltuit anul
trecut peste un milion de euro.

In general, barbatilor romani le place cum arata. si, in plus, le este mult mai frica de
bisturiu decat femeilor. Nu este o opinie personala, ci una a specialistilor. Din acest motiv,
doar 15% din romanii care apeleaza la chirurgia estetica sunt de sex masculin, a calculat
chirurgul Dana Jianu, proprietara clinicii Proestetica din Bucuresti. Discret, acest domeniu
se schimba radical de la o zi la alta. Romanii au realizat ca imaginea este foarte
importanta in societate si privesc imbunatatirea look-ului ca pe o investitie si nu ca pe un
moft.

Este o idee pur occidentala, ajunsa si la noi dupa 1990. Mai intai timid, prin intermediul
revistelor de life style, pentru ca putin mai tarziu sa castige teren gratie internetului si
spoturilor publicitare care promoveaza un anumit tip de frumusete. Interesul tot mai mare
al romanilor pentru infatisare a dus la un “boom” al pietei dupa anul 2000, cand numarul
clinicilor private de chirurgie estetica ajunsese la 18, doar in Bucuresti, fata de doua, cate
erau in 1996. Acum, in toata tara, sunt cam 30 de astfel de clinici.

Toate produsele folosite in chirurgia estetica, de la implanturi mamare la diverse solutii

pentru atenuarea ridurilor sau marirea volumului buzelor, sunt importate, in special din
Franta, Germania si SUA. Aceste importuri au ajuns in 2004 la aproximativ 1,5 milioane
de euro, dupa calculele companiilor care comercializeaza aceste produse. O proteza
mamara de calitate (celebrele “silicoane”), de exemplu, poate costa intre 250 si 1.500 de
euro, la care se adauga manopera, care poate ajunge la 1.000, 2.000 de euro sau chiar
mai mult.

Per total, daca vrei un implant mamar trebuie sa pui pe biroul chirurgului peste 2.000 de
euro. Este cazul clinicii Proestetica, unde o astfel de interventie chirurgicala costa intre
2.400 si 3.700 de euro. Chiar daca nu exista o institutie care sa monitorizeze aceasta
piata, cifrele vehiculate se refera la un numar de peste 5.000 de interventii chirurgicale in
2005 in clinicile private. Dintre ele, o zecime au fost implanturi mamare. Daca tinem cont
de costul unui implant mamar si de cele circa 500 de interventii, inseamna ca anul trecut
romancele si-au pus “silicoane” de peste un milion de euro. Dar nu aceasta este valoarea
totala a sumelor cheltuite pentru infrumusetarea sanilor. Se mai fac sute de operatii de
micsorare de sani, care costa si ele cam 2.000 de euro.

Oricum, in medie, o interventie chirurgicala, fie ca e vorba de implanturi, de lipoaspiratie,

fie de lifting, costa cam 1.000 de euro, ceea ce ar ridica la aproximativ cinci milioane de
euro valoarea totala a “pietei” de chirurgie estetica. Iar in acest an cifrele vor creste cu
siguranta, spun, optimisti, cei care lucreaza in domeniu. “In 2006, piata va creste cu cel
putin 30%”, apreciaza medicul primar Radu Voicu, proprietarul clinicii Bendis. Pe ce se
bazeaza? In primul rand, pe interesul in crestere fata de imaginea personala, pe
frecventa cu care revin in clinici cei care si-au facut o operatie, si vor sa-si modeleze si
alte parti ale corpului, si, nu in ultimul rand, pe accesul din ce in ce mai facil la credite
bancare. Pentru ca sunt multe persoane care, chiar daca nu au venituri foarte ridicate,
fac sacrificii pentru a arata mai bine. “Sunt multe femei care fac credite pentru nevoi
personale pentru a putea plati un implant cu silicon sau o injectie de marire a buzelor”,
povesteste Voicu. Dar ce mai conteaza cateva mii de euro, cand in joc este frumusetea
ta.

Asta nu inseamna ca doar femeile care au unele deficiente fizice apeleaza la maiestria
chirurgului. “Majoritatea sunt tinere intre 25 si 35 de ani, fara mari defecte de aspect. Ele
fac o fixatie pe o trasatura a fetei sau corpului, influentate de reviste de life style si de
televiziune”, spune Mihaela Leventer, chirurg estetician la Dermatostyle.

Dar, nu e de ajuns sa ai sanii Pamelei Anderson sau buzele Angelinei Jolie ca apoi totul
sa se rezolve de la sine. De multe ori, dupa operatie apare fenomenul numit de medici
“asteptare nerealista” pe care o au unii pacienti, care cred ca bisturiul, crema sau injectia
le va schimba viata pentru totdeauna. “Vin pentru ca este la moda sau pentru ca o
persoana apropiata si-a retusat un defect fizic”, mai spune Leventer. Dar nu numai
femeile vor sa arate ca Tyra Banks. Sunt tot mai multi barbati care, asta e, vor sa semene
cu Brad Pitt. Dar nu se poate cand ai burta, peste 100 de kilograme, o multime de riduri si
un nas ca al lui Gerard Depardieu. “In general, barbatii vor operatii de corectare a
aspectului urechilor, nasului, de indepartare a ridurilor, liposuctie sau chiar interventii
pentru marirea buzelor”, spune Dana Jianu de la Proestetica.

Numai ca barbatii nu fac nici un fel de sacrificii financiare, pentru ca cei care merg in
clinici se pot plange de aspect, dar nu de bani. “In general, sunt politicieni, afaceristi sau
actori cunoscuti”, adauga Dana Jianu. In definitiv, important e ca romanii sunt dispusi sa
faca sacrificii pentru a avea un moral ridicat. si, la urma urmei, ce e rau in faptul ca, incet-
incet, devenim un popor de top-modele.

Frumusetea In lume

• Primul loc la interventii chirurgicale de infrumusetare este ocupat de Statele Unite, cu

43,92%.
• Europa face concurenta americanilor cu un procentaj de 33,26% a procedurilor de
retusare realizate de chirurgii esteticieni, pe locul trei sunt asiaticii (16,54%), in timp ce
Africa acopera 4,04% din total. Pe locul cinci se situeaza Oceania, cu 2,23%.
• Interventiile chirurgicale in Occident sunt mai costisitoare decat cele facute in Romania
cu circa 2.500 de euro.
• In Europa Occidentala o operatie de retusare a nasului costa 5.500 de euro, iar un
implant mamar ajunge la 6.000 de euro. Pentru o injectie cu toxina botulinica se platesc
800 de euro, in timp ce o interventie complexa, ce presupune mai multe proceduri
(lipoaspiratie, reducere de riduri, marire de buze) poate depasi 5.000 de euro.
• In Romania, preturile sunt mai mici cu pana la 50% comparativ cu tarile UE, datorita
manoperei mai ieftine. Cu toate acestea, sunt putini straini care vin sa se opereze la noi,
deoarece cheltuielile aferente deplasarii si cazarii in Romania fac ca pretul total al
operatiei sa se apropie de cel din Vest.
SURSA: ISAPS Statistics, companiile
Cazinourile se muta la scara jucatorilor
Articol de Lucian Pop

Cel putin cinci retele de sali de jocuri au aparut in ultimii doi ani in Bucuresti

Incurajate de apetitul tot mai mare al romanilor pentru jocurile de noroc, o serie de firme
straine transforma spatiile comerciale aflate la parterul blocurilor in sali moderne de jocuri
electronice.

Daca faci o scurta incursiune prin cartierele Bucurestiului te frapeaza numarul mare de
“cazinouri de cartier” amenajate la parterul blocurilor. Practic, in aproape toate zonele
gasesti o astfel de sala de jocuri. Reclamele luminoase, pentru care proprietarii investesc
cateva zeci de mii de euro, schimba fata cartierelor.

Pe Valentin Tudor, un tip in jur de 30 de ani, l-am gasit intr-o astfel de sala din cartierul
Drumul Taberei. Spune ca obisnuia sa joace, pusti fiind, la celebrele “pokere” care
impanzisera mai toate baruletele deschise imediat dupa Revolutie. Dupa ce au facut
furori prin anii ‘90, aparatele au disparut incet-incet de pe piata, pentru ca in anul 2004 sa
revina in forta. De data asta, masinile de joc sunt mult mai performante. In plus, sunt
amplasate in sali moderne dotate cu sisteme de climatizare si supraveghere video, cu bar
si televizoare. “Prefer sa-mi petrec o parte din timpul liber in acest mod. Imi plac jocurile
de noroc, dar nu imi permit sa merg intr-un cazinou live”, spune Tudor. El adauga ca vine
aproape in fiecare weekend in sala de jocuri, dar nu cheltuieste mai mult de doua-trei
milioane de lei pe seara. Desi joaca de placere, au fost zile cand a castigat si 20 sau
chiar 30 de milioane de lei.Pe aceasta categorie de clienti au mizat si companiile care au
deschis asemenea cluburi. Adica, pe cei care vor sa joace, au aceasta pasiune, dar nu isi
permit sa mearga intr-un cazinou de lux. De aceea, au ales sa se indrepte spre cartiere,
acolo unde locuiesc potentialii clienti.

Zona este foarte importanta in alegerea unui spatiu. “Toate salile pe care vrem sa le
deschidem au o suprafata de peste 150 de metri patrati si sunt amplasate in zone cu
trafic intens, atat pietonal, cat si rutier”, spune Adrian Georgescu, administrator al firmei
Intertop, reprezentant in Romania al grupului Novomatic, care opereaza salile Admiral.
Spatiile sunt amplasate in intersectii, in imediata vecinatate a unor piete si zone
comerciale importante ale Bucurestiului. Cu exceptia celei deschise in Sala Palatului,
salile Admiral sunt situate la partere de bloc, avand o compartimentare similara cu cea de
tip “club”, cu o sala de jocuri “open space” si compartimentari suplimentare pentru bar,
casierie, toalete si vestiar.

“Foarte important este faptul ca in toate aceste locatii exista posibilitati de parcare,
aceasta fiind una din conditiile eliminatorii in alegerea unui spatiu de catre Admiral”,
spune Daniel Nistor, senior broker in cadrul departamentului de spatii comerciale al
Eurisko, firma care a intermediat inchirierea a cinci sali de joc pentru Intertop.
Compania a deschis in ultimii doi ani in Bucuresti 15 sali si vrea sa mentina acest ritm si
in acest an. Mai mult, cei la Intertop si-au propus sa atace si orasele mari din provincie.
Costul pentru amenajarea unei sali de joc este cuprins intre 300 si 800 de euro pe metru
patrat, in functie de dotarile si caracteristicile spatiului pe care il inchiriaza. “Este cunoscut
faptul ca in ultimii ani modul de petrecere a timpului liber - pentru persoane din toate
categoriile de varsta - imbraca si aceasta forma de distractie moderna, intr-un astfel de
club”, spune Georgescu.
Si ca afacerea este pe tren ascendent o arata si cifra de afaceri care a atins in 2005 un
nivel de 2,7 milioane de euro, comparativ cu 1,2 milioane in 2004. “Pentru acest an,
estimam mentinerea ritmului de crestere inregistrat in prezent”, anticipeaza Georgescu.
Costurile aparatelor cu care sunt dotate salile de joc variaza intre 12.000 si 14.000 de
euro, toate fiind proprietatea firmei.

Grupul Novomatic a fost fondat in Austria de catre Johann F. Graff, in 1980. Firma a
vandut peste 120.000 de echipamente in 250 de modele diferite, prin cele 350 de licente
din peste 30 de tari. Un alt brand international care a intrat pe piata romaneasca este
Max Bet. Firma a deschis 11 sali in Bucuresti si vrea sa ajunga in acest an la un numar
de 30. “Noi mizam pe un rulaj cat mai mare. Strategia pe care o urmarim este de a avea
un numar cat mai mare de clienti. Aparatele sunt programate sa retina un castig de 5%”,
spune unul dintre directorii de la Max Bet Romania. Spatiile pe care aceasta companie le
cauta sunt de peste 200 mp si trebuie sa aiba aceleasi caracteristici ca si cele pe care le
cauta firma Intertop. si daca ne gandim ca pe aceasta piata mai sunt cel putin inca trei
astfel de companii, batalia pentru asemenea locatii va fi crancena. Vorbind despre
castigurile care pot fi obtinute in astfel de sali, directorul de la Max Bet spune ca au fost
clienti care au plecat acasa cu 700 de milioane de lei, dupa ce au “investit” cam 50 de
milioane. Numarul celor care frecventeaza asemenea cluburi variaza intre 35 si 95 de
persoane pe zi, in functie de dimensiunea salii, amplasament, anotimp si ziua saptamanii.
Concernul Max Bet detine peste 140 de sali in Rusia, Ucraina si Romania.

Extindere rapida, clienti garantati

• Chiriile aferente spatiilor cautate de firmele care deschid sali de jocuri de noroc variaza
intre 25 si 40 de euro pe metru patrat.
• Pretul unui aparat performant cu care sunt dotate cluburile variaza intre 12.000 si
15.000 de euro.
• Suprafetele cazinourilor de cartier variaza intre 100 si 200 de metri patrati. Exista insa si
sali care au suprafete de peste 500 de metri patrati.
• Numai doua dintre firmele care activeaza pe piata bucuresteana detin impreuna 26 de
sali. Iar numarul acestora ar putea depasi 45 de unitati in acest an.
• Circa 700 de milioane de lei au fost castigate de un client in astfel de sali de jocuri intr-o
zi.
• Costul amenajarii unui spatiu de acest gen variaza intre 300 si 800 de euro/mp, in
functie de dotarile initiale si dimensiunea salii.
• Cinci firme detin sali de jocuri de noroc de cartier in Bucuresti.
• Numarul clientilor care joaca zilnic intr-o sala se situeaza intre 35 si 95 de persoane, in
functie de pozitia si dimensiunea salii, anotimp si ziua din saptamana.

Serban Iliescu: “Ma calca pe nervi o greseala!”

Articol de Petre Barbu

Realizatorul rubricii “Ghidul radiofonic de exprimare corecta” explica de ce se enerveaza

cand limba romana este mutilata

De luni pana vineri, la Matinal (Radio Romania Actualitati), Serban Iliescu semnaleaza,
uneori cu umor, alteori cu patima, greselile din vorbirea curenta. Face acest lucru de 13
ani. Ca un soldat care nu a avut nici o zi de permisie.

Capital: Imi este frica sa vorbesc cu dvs. pentru ca o sa-mi taxati greselile de exprimare
si-o sa ma fac de ras in fata sefilor, colegilor si cititorilor.
Serban Iliescu: Niciodata n-am intervenit asupra greselilor facute in vorbirea libera.
Oricine poate sa scape “un porumbel”, in diferite situatii. Eu critic numai acele greseli
care au o baza scrisa, datorate neglijentei autorului. Pot intelege o greseala intr-un
reportaj in direct, sub presiunea specifica a meseriei de ziarist, dar nu pot intelege
greselile dintr-un material pe care ziaristul si-a aruncat ochii inainte de a intra pe post.

Capital: De ce in rubrica dvs. nu pomeniti numele celor care fac greseli?

Serban Iliescu: Niciodata n-am facut acest lucru pentru ca altfel rubrica n-ar mai fi
obiectiva. Eu incriminez greseala si nu persoana care a facut-o. Nu ma refer la pregatirea
persoanelor care au gresit, daca au sau nu au ce cauta pe post, ci despre atentarea la
corectitudinea limbii romane. Cine este de buna credinta o sa observe ca niciodata nu
folosesc in rubrica cuvinte de genul “semidoct” sau “incult”.

Niciodata nu m-am razbunat pe cineva, desi, din pacate, exista aceasta impresie a unor
colegi din presa, dar este gresita. Pe mine ma enerveaza greseala. Vreau sa va spun ca
nu folosesc intamplator termenul “a enerva”. Efectiv, sunt enervat! Ma calca pe nervi o
greseala! Pur si simplu mie nu-mi mai tihneste micul dejun in acea dimineata. Eu nu pot
sa pricep, de exemplu, de ce un economist trebuie sa spuna neaparat target, cand poata
sa spuna tinta. Pur si simplu nu pricep!

Capital: Cat de prost se vorbeste romaneste in Romania?

Serban Iliescu: Am sa fac un gest foarte urat. De ce? Pentru ca Mioara Avram nu mai
este, Dumnezeu s-o ierte! (renumit lingvist – nota red.) Optimismul pe care si-l permitea
prima doamna a gramaticii limbii romane nu-l impartasesc deloc. Limba romana este
amenintata de exprimari intamplatoare, specifice si profesionale. Toti romanii vor sa-si
arate talentul in meseria lor, inclusiv prin intermediul limbii romane. Saraca limba romana
nu este vinovata cu nimic ca respectivul vrea sa-si arate personalitatea!

Capital: Se vorbeste mai prost decat in urma cu 20 de ani?

Serban Iliescu: Eu zic ca da. Nu se atenteaza propriu-zis asupra structurii limbii romane,
probabil ca Mioara Avram la asta se referea, dar s-a ajuns la titluri absolut caraghioase
de genul: “Primul Paste decent al romanilor”. Mi-am pus intrebarea cum ar arata un Paste
indecent. Incompetenta traducatorilor de filme reprezinta o cauza a degradarii limbii
romane. Subtitrarile cu “perlele” lor sunt vazute de foarte multa lume. Oamenii politici, de
exemplu, au preluat dintr-o asemenea subtitrare adjectivul “formal” cu opusul sau,
“informal”. Ambele au sensuri cu totul si cu totul deosebite in limba romana.

“Formal” inseamna “facut de forma”, nicidecum “oficial”, cum cred oamenii nostri politici.
Ei sunt convinsi ca daca au spus sedinta “formala”, imediat toata presa se duce pentru ca
ca e clar, e vorba de o sedinta oficiala! Daca asta au reusit oamenii politici sa-i faca pe
ziaristi sa creada, atunci e tragic! sedinta “formala” inseamna sedinta facuta de forma, sa
fie foarte clar! Iar “informal” e departe de a insemna neoficial. Pentru romanul de rand,
informal este ceva care informeaza.

Capital: Multe voci afirma ca limba romana este alterata cu termeni de import. Alte voci
spun, dimpotriva, ca se afla intr-un proces firesc de evolutie. Dvs. in ce tabara va aflati?
Serban Iliescu: Limba romana moderna si literara se datoreaza imprumuturilor, fara
indoiala. Neologismele ne-au ajutat sa vorbim si noi pe intelesul lumii, ca sa spun asa.
Dar problema se pune la existenta unor dublete de neologisme care deja nu mai sunt
normale. Din moment ce ai un neologism ca publicitate, de ce sa folosesti advertising?
Daca vorbesc cu partenerul strain, hai sa spun, advertising!, dar in anunturile pentru
firmele din Romania, nu vad rostul, e o pretiozitate si un lucru anormal.

Capital: Ce surse de inspiratie folositi pentru emisiunea dvs?

Serban Iliescu: Prima sursa, din pacate, sunt prestatiile colegilor mei din presa. O spun
sincer, nu as vrea si nici nu tin ca prestatiile lor sa ma inspire, desi au impresia ca eu
platesc niste polite. Cand aud pronuntia “ascultati radio doua’ci unu”, Dumnezeule! Alta
sursa sunt greselile auzite pe strada.

Capital: Cum va construiti rubrica?

Serban Iliescu: Cu ironie. Exista uneori si o doza de patima sau venin, dar trebuie sa
respect ascultatorii. Nu urmaresc sa devin “killer”, dar incerc sa “ucid” cu cuvinte bine
plasate. Mai degraba incerc sa impresionez decat sa revolt pe cineva. Aduc vorba in asa
fel incat ascultatorul sa-si dea seama ca, chiar daca nu-i convine, uite ca si asta are un
punct de vedere pentru care se zbate!

Capital: Deci, vreau sa va enervez, deci, si sa va intreb, deci, daca va enerveaza “deci”?
Serban Iliescu: Ma enerveaza, fara indoiala, pentru ca este inutil! “Deci” este nepotul, sa
spunem, adverbului “pai”, desi nu-l gasiti cu aceasta valoare in DEX, si chiar urmasul
pauzei “aaa...” In prezent, furia lui “deci” a trecut, dar a fost des folosit la mijlocul anilor
‘90. Am constatat ca talk-show-urile de acum nu mai sunt populate cu atatea “deci”-uri ca
inainte.

Capital: V-ati fi dorit sa aveti rubrica la o televiziune, sa va recunoasca lumea pe strada?

Serban Iliescu: Poate. N-as raspunde cu un “da” absolut. Sigur ca iti face placere sa fii
recunoscut si sa intoarca lumea capul dupa tine pe strada. In presa, rar mi s-a intamplat
un coleg sa ma laude. De obicei, exista o atitudine de respingere si o antipatie pe fata. In
mediile “civile” insa, m-au felicitat atat oamenii simpli care imi asculta pastila, cat si
directorii de institutii, academicieni si profesori.

Carte de vizita

Serban Iliescu (n. 1956, Bucuresti), lingvist si ziarist, realizeaza “Ghidul de exprimare
corecta” (Romania Actualitati) din ianuarie 1993, la sugestia regretatului Eugen Preda. O
singura data a fost intrerupta, timp de trei luni, in mandatul lui Dragos Seuleanu.
A obtinut premiul CNA, in anul 2003, pentru “calitatea limbii romane”.Serban Iliescu este
absolvent al Facultatii de Limbi Straine din Bucuresti, sectia franceza-engleza, promotia
1981. A fost profesor de limba franceza la Vicovu de Sus (jud. Suceava), apoi somer timp
de doi ani. S-a angajat traducator la Combinatul Chimic Giurgiu unde a lucrat doi ani.
Au urmat alti doi ani de somaj. Tot ca traducator tehnic a lucrat la Centrala de Mecanica
Fina pana in 1989. Din iunie 1990, lucreaza la Radiodifuziune

Fuziune in cadrul grupului Bega

Articol de Dragos Comache

Societatile Bega Tehnomet S.A. si Electrotimis S.A., membre ale Bega Grup, vor fuziona
la inceputul lunii martie 2006, potrivit unui comunicat al grupului.

“Scopul fuziunii dintre societatile comerciale Bega Tehnomet S.A. Timisoara si

Electrotimis S.A. Timisoara, membre Bega Grup, il reprezinta crearea unei societati
comerciale mai puternice si mai eficiente din punct de vedere economic si financiar”, a
declarat Horia Bugarin director comercial Bega Grup. “Aceasta fuziune va spori
capacitatea societatii de a indeplini conditiile necesare contractarii creditelor, capacitatea
concurentiala a intreprinderii si nivelul de satisfacere a cerintelor clientilor prin
diversificarea gamei de produse”, a continuat Horia Bugarin.

Firma nou-formata va avea numele si sediul societatii absorbante, S.C. Bega Tehnomet
S.A, ce va avea un capital social de 5.148.145 RON, impartit in 2.059.258 actiuni, cu
valoarea nominala de 2,50 lei pe actiune. Actionarii noii societati vor fi Cristescu Valentin
Marius, care va detine 33,67% din capitalul societatii, fiind urmat de Cristescu Emil si
Bega Minerale Industriale S.A cu 27,58 % respectiv 15,83 %. Restul actiunilor pana la
100% vor fi detinute de Bega Invest, Bega TM S.A. si alti actionari.

Cifra de afaceri inregistrata de S.C. Bega Tehnomet S.A in anul 2005 a fost de 16,74
milioane lei, cu 7,8 milioane lei mai putin decat in 2004. Electrotimis a inregistrat, in
schimb, o evolutie ascendenta in 2005 cifra de afaceri ajungand la 12,14 milioane lei.
Grupul estimeaza pentru anul 2006 o cifra de afaceri pentru societatea nou-formata de
38,45 milioane lei. Aceasta cifra a fost planificata pe baza contractelor incheiate la
sfarsitul anului 2005 de catre S.C. Bega Tehnomet S.A. precum si a cresterii planificate a
vanzarilor pe segmentul constructiilor.

Dupa fuziune, valoarea investitiilor se va ridica la 3,6milioane lei, din care aproximativ
70% se indreapta spre achizitia si modernizarea de utilaje, 20% pentru imbunatatirea
mediului de lucru, iar 10% pentru asimilarea de produse noi.

Sursa: Capital, 10 februarie 2006

Montero vizeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 25% in 2006

Distribuitorul de produse farmaceutice si parafarmaceutice Montero si-a propus, pentru

acest an, o crestere a vanzarilor cu 25%, potrivit unui comunicat al companiei. Cifra de
afaceri a grupului a fost in 2005 de 100 milioane dolari, estimarile pentru acest an
prognozand o majorare la 125 milioane dolari.

Planurile de dezvoltare ale companiei prevăd, printre altele, demararea activitatii pentru
construirea unui nou centru logistic la Chitila. Acesta va avea o suprafata de 130.000 mp,
iar investitia initiala se ridica la sase milioane de euro. In plus, strategia Montero prevede
largirea gamei de servicii pentru farmacii si initierea unui serviciu de marketing si
promovare in sprijinul producatorilor de medicamente.

Compania Montero a fost infiintata in 1991. In perioada 1993-2005 compania se dezvolta

la nivel teritorial prin crearea de parteneriate cu firme locale specializate in distributia de
medicamente. Incepand cu acest an, societatile teritoriale au fuzionat, formând Montero
SA. Numarul angajatilor a ajuns astfel la 500 de oameni la nivel national. Pe langa
reteaua de distributie, grupul detine si 70 de farmacii, grupate sub marcile Remedio si
Omnia, ultima achizitie fiind cea a companiei Eurofarmacia, în 2005.

Sursa: Capital, 10 februarie 2006

Usoara crestere a veniturilor si vanzarilor Grupului Renault in 2005

Articol de Dragos Comache

Veniturile Grupului Renault au crescut in 2005 cu 1,9%, pana la 41,338 de miliarde de

euro, in vreme ce profitul net a ajuns la 3,367 miliarde euro. Contributia la venit a diviziei
de automobile a grupului a fost de 39,458 miliarde euro, in timp ce subsidiara de finantari,
Renault Crédit International, a contribuit cu 1,88 miliarde euro. Marja operationala a
grupului atinge 1,323 miliarde euro, adica 3,2% din cifra de afaceri, fata de 2,115 miliarde
de euro in 2004.

In 2005, numarul de vehicule vandute de Grupul Renault a crescut cu 1,7% pana la cifra
de 2.533.000 unitati. Vanzarile din Europa au inregistrat un declin de patru procente, in
timp ce vanzarile pe celelalte piete au crescut cu 21,2%. Modelele care au contribuit la
cresterea vanzarilor grupului in afara Europei au fost Logan, precum si noile modele SM5
si SM7 de la divizia Renault Samsung Motors.

In viitor Renault va lansa, in medie, opt modele pe an intre 2007 si 2009, dublu fata de
numarul lansarilor in perioada 1998 – 2005. Acestea vor fi modele complet noi sau
generatii noi ale modelelor consacrate. Anul viitor Renault va lansa noul model Laguna,
care sa se plaseze, pana in 2009, intre primele trei modele la nivel mondial in ceea ce
priveste fiabilitatea si calitatea service-ului. In acest an Renault vizează imbunatatirea
vanzarilor pe piaaa europeana si impulsionarea vanzarilor in tarile din afara Europei,
lansarea de facelift-uri pentru modelele Megan, Scenic, Espace, Trafic, Master si
lansarea modelului Logan Estate cu versiunile cu cinci si respectiv sapte locuri.

Renault se asteapta ca piata auto sa scada usor in Europa in 2006 dar sa creasca in
celelate tari in care grupul opereaza. In ciuda cresterii preturilor materiilor prime si a unei
piete extrem de competitive in Europa, Renault planuieste sa atinga un profit operational
de 2,5% din venituri si sa mentina cifra de unitati vandute la un nivel comparabil cu cel
din 2005.

Sursa: Capital, 09 februarie 2006

Raiffeisen a lansat un credit imobiliar pentru IMM-uri

Articol de Dragos Comache

Creditul imobiliar lansat de Raiffeisen Bank este destinat achizitiei, renovarii, extinderii
sau reconstructiei de imobile utilizate in activitatea de baza a intreprinderilor mici si
mijlocii. Imprumutul se acorda in lei, euro sau dolari, pe o perioada de pana la zece ani,
iar suma maxima este de 1,5 milioane de euro, potrivit unui comunicat al institutiei
bancare. In cazul finantarii lucrarilor de extindere a constructiei, solicitantul poate
beneficia de o perioada de gratie de 6 luni.
“Raiffeisen Bank isi completeaza oferta de creditare, punand la dispozitia intreprinderilor
mici si mijlocii un nou produs menit sa le sprijine in dezvoltarea lor. Pe piata exista o
cerere mare pentru astfel de credite si suntem convinsi ca acest produs este accesibil si
va raspunde asteptarilor IMM-urilor”, a spus Razvan Munteanu, vicepresedintele Diviziei
Retail, Raiffeisen Bank.

In prezent, banca are aproape 2 milioane de clienti de retail, dintre care peste 120.000
IMM-uri, si peste 3.800 corporatii mari si medii. Raiffeisen Bank detine o retea de 216
unitati, 785 de ATM-uri si peste 6.500 de POS-uri.

Sursa: Capital, 08 ianuarie 2006

Ozone Laboratories investeste in extinderea portofoliului

Articol de Anca Chilom

Compania britanica Ozone Laboratories va aloca, in acest an, 5,8 milioane de euro
pentru extinderea portofoliului la 170 de produse, inregistrarea acestora in Romania si in
alte tari din zona.

“In 2006, biroul din Romania va deveni un centru regional care va coordona activitatea
companiei in Rusia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia. Suntem de
asemenea interesati de pietele din Croatia si Kazahstan”, a declarat directorul general al
companiei, Dan Schiopu. Anul trecut, producatorul de medicamente a investit circa 5,2
milioane euro pentru lansarea unor noi produse si promovare, compania inregistrand
produsele sale pe alte sase piete din Europa Centrala si de Est.

Pentru acest an, producatorul de medicamente estimeaza dublarea cifrei de afaceri din
Romania comparativ cu rezultatul din 2005, pana la 50 milioane de euro. “Anul 2005 a
fost al treilea an consecutiv in care ne-am dublat cifra de afaceri, ajungand la peste 22
milioane de euro, evolutie sustinuta de extinderea portofoliului de la 80 de produse in
2004 la 110 la finele lui 2005”, a mai spus Dan Schiopu.

Mai mult de jumatate din vanzarile Ozone Laboratories a fost reprezentata de

medicamentele care se elibereaza doar pe baza de prescriptie, restul fiind generate de
medicamentele fara prescriptie (OTC) si suplimentele alimentare. Ultimul tip de produse a
inregistrat cea mai mare crestere in 2005, respectiv de 330%.

Ozone Laboratories avea anul trecut o cota de piata de 2%, raportat la cifra de afaceri,
nivel pe care si-a propus sa-l depaseasca in 2006. Conform datelor pe care Cegedim le-a
facut publice la sfarsitul anului 2005, Ozone Laboratories se situeaza pe locul 19 in topul
primilor 20 de producatori de medicamente din Romania.

Sursa: Capital, 08 februarie 2006

Crestere de 80% a contractelor incheiate de BCR Leasing in 2005

Articol de Dragos Comache

BCR Leasing a finantat, in anul 2005, bunuri in valoare totala de peste 195 de milioane
euro, corespunzatoare unei valori totale a contractelor de aproximativ 230 milioane euro,
conform unui comunicat al companiei. Aceste cifre reflecta o crestere de circa 80% a
vanzarilor companiei in raport cu anul precedent, rezultatele obtinute asigurand o cota de
piata de peste 11% din piata de profil.

Evolutia cererii pe piata auto a determinat o modificare a structurii vanzarilor. Astfel

ponderea vanzarilor companiei pe segmentul leasing pentru autoutilitare a crescut de la
12% in 2004, la 21% in 2005. La nivelul contractelor pentru achizitia de echipamente si
utilaje valoarea bunurilor finantate s-a dublat in 2005 fata de anul precedent, ajungand la
un nivel de aproximativ 36 milioane euro.

„Anul 2005 a reprezentat un an de referinta pentru BCR Leasing, atat din perspectiva
dinamicii si structurarii vanzarilor, cu o crestere a finantarilor pentru dezvoltarea
economica a companiilor, prin achizitii de echipamente, utilaje si autoutilitare, cat si din
perspectiva implementarii cu succes a unor optimizari structurale interne”, a declarat
Claudiu-Emanuil Stanescu, presedinte si director general al BCR Leasing.

In primele 7 luni ale anului 2005 echipa BCR Leasing a depasit intregul volum al
vanzarilor din 2004. Numai in timpul Salonului International de Automobile Bucuresti 2005
volumul total al contractelor incheiate a fost de aproximativ 30 milioane euro.

In 2006, BCR Leasing doreste sa isi mentina trendul ascendent al dezvoltarii sale, prin
continua optimizare a calitatii serviciilor astfel incat sa poata oferi un raspuns adecvat
cerintelor specifice ale partenerilor sai.

Mesaje multimedia si SMS direct din computer

Articol de Dragos Comache

General Wireless va lansa eMMS Toolbar, aplicatie care va facilita trimiterea de SMS-uri
si MMS-uri de pe internet pe telefoanele mobile, informeaza un comunicat al companiei.
Tehnologia eMMS poate fi integrata si in alte aplicatii ca Google, Yahoo, Skype.

Aplicatia va facilita usura primirea si trimiterea de texte, poze, sunete si imagini de la un

PC conectat la internet la telefonul mobil. Aceasta va oferi noi oportunitati de crestere a
veniturilor companiilor de telefonie mobila. General Wireless are in portofoliu peste 20
operatori de telefonie mobila printre care Vodafone, Orange, TIM, 3, KPN si TeliaSonera.

Potrivit specialistilor, veniturile totale provenite din mesajele PC-telefon mobil vor ajunge
pana in 2010 la aproximativ 424 milioane euro. In 2004, castigurile din acest sector s-au
ridicat la 34,5 milioane euro. Numarul celor care trimit mesaje de pe PC pe telefonul
mobil vor creste de la 490 000 la mai mult de 12 milioane.

Sursa: Capital, 06 februarie 2006

Rubrica “Investitii”

Finantarile pentru case cresc cu 50%

Articol de Gabriela Tinteanu Moldoveanu
BANCI Creditul nenominalizat cu ipoteca se va dezvolta cel mai rapid

Dobanzi mici. Sub 10%. Dar numai la anumite banci si in special la creditele pentru
locuinta sau cele de nevoi personale garantate cu ipoteca. Sunt principalele tendinte din
acest an. Creditele noi vor fi folosite pentru refinantare sau pentru constructii in regie
proprie.

Anul 2005 a fost caracterizat prin regandirea politicilor de dobanda si de cost in cazul
multor banci de pe piata, majoritatea reducand considerabil dobanda la creditele
ipotecare/ imobiliare si la cele de nevoi personale garantate cu ipoteca. Anul 2006 a
debutat printr-o masiva reducere a dobanzilor la acest tip de credite. La ora actuala,
avem cateva banci care practica dobanzi sub 10% sau chiar 7% pe an, atat pentru
creditele in lei, cat si pentru cele in valuta. “Acelasi trend de reducere a dobanzilor pe
acest palier de credite ar putea fi inregistrat si in 2006, dar reducerea nu va mai inregistra
valori la fel de semnificative”, este de parere Alina Pascu, vicepresedinte executiv
Unicredit Romania.

In acest context este clar ca vedetele anului in curs vor fi creditul pentru locuinta si cel de
nevoi personale garantat cu ipoteca. De altfel, era firesc sa se intample asa. Creditul
ipotecar depinde de dezvoltarea pietei imobiliare. Persoanele eligibile pentru obtinerea
unui imobil sunt in numar restrans, in timp ce detinatorii unui imobil tind deja spre
imbunatatirea nivelului de trai si spre obtinerea celei de-a doua resedinte. Pentru astfel
de persoane, cea mai potrivita forma de finantare se dovedeste a fi creditul de nevoi
personale garantat cu ipoteca pe un imobil.

Creditul de nevoi personale garantat cu ipoteca, datorita avantajelor sale, va cunoaste o

crestere mult mai accentuata: de doua ori mai mult decat cel ipotecar.
Gerald Schreiner, vicepresedinte Volksbank

De altfel, bancherii sunt de parere ca acest tip de imprumut va cunoaste o dezvoltare

mult mai rapida decat ipotecarul propriu-zis. Durata de obtinere este de minimum doua
saptamani (datorita procedurilor de obtinere a cadastrului si de intabulare a ipotecii), dar
are marele avantaj ca nu necesita exprimarea unei destinatii precise. Un astfel de credit
poate fi folosit pentru constructia unei case in regie proprie, spre deosebire de creditul
clasic pentru constructia de locuinte, unde sunt necesare documente justificative privind
utilizarea banilor. Gerald Schreiner, vicepresedinte Volksbank, apreciaza ca piata
ipotecara (creditele ipotecare si cele de nevoi personale garantate cu ipoteca) va
cunoaste o crestere de 50% in acest an.

In economia acestor cifre trebuie insa sa precizam ca la aceasta evolutie contributia cea
mai importanta o va avea creditul nenominalizat, care inlocuieste cu succes creditul de
consum sau cel de nevoi personale negarantat, de valori mai mici si mult mai scumpe.
Astfel, daca la imprumuturile de nevoi personale in lei dobanzile sunt in jur de 13% - 14%
sau chiar 17% - 18%, iar la cele in valuta de minimum 11%, la creditele de nevoi
personale garantate cu ipoteca dobanzile sunt de cele mai multe ori la nivelul celor
ipotecare sau cu cel mult cateva zecimi de procent mai mari. Specialistii apreciaza ca
dezvoltarea creditului nenominalizat va fi dubla fata de cea a ipotecarului, chiar daca
destinatia sa va fi refinantarea unor credite vechi sau finantarea unor constructii noi.

Batalia BNR cu creditulde consum a fost mutata de pe partea consumului de uz casnic

pe piata imobiliara. Se pare insa ca BNR nu este total impotriva cresterii creditului pe
termen lung. Ramane de vazut cat de rapida va fi reactia bancii centrale la deciziile
bancilor de a face aceste produse mult mai accesibile pentru clienti. Creditul pentru
locuinte a crescut mult mai incet in Romania, fata de alte state, in perioada pre-aderare la
Uniunea Europeana. Poate ca ar fi timpul ca si la noi, aceasta piata sa se dezvolte ceva
mai rapid, cu atat mai mult cu cat necesarul de locuinte este ridicat, iar Executivul incepe
sa fie preocupat de construirea unor politici locative pe termen lung.

Bancile apasa acceleratia creditelor de refinantare

Articol de Gabriela Tinteanu Moldoveanu

Pentru a castiga clienti, bancherii reduc masiv dobanzile in lei si euro

La un maximum de zece milioane de clienti eligibili si la o crestere cu cel mult 15% a

veniturilor, bancile nu pot alege decat dobanzi mai mici pentru a continua sa se dezvolte.

Batalia pentru cote de piata si profituri in crestere a determinat managementul bancilor

comerciale sa ignore cu desavasire eforturile disperate ale bancii centrale de a tempera
cresterea creditarii. Rezultatele mai slabe din ultimele doua luni ale anului trecut i-au
fortat pe bancheri sa aduca o impresionanta scadere a dobanzilor la credite la sfarsitul
lunii ianuarie 2006. Am ajuns astfel sa avem dobanzi de 7,75% la creditele in lei si de
6,75% la cele in valuta. Acestea sunt practic minimele istorice atinse de dobanzile la
imprumuturi acordate de Volksbank. Cu toate acestea, doar doua banci au ajuns la cotatii
de dobanda redusa.

In afara de Volksbank, BRD Groupe Société Générale a scazut dobanzile la 7,9%, pentru
creditele in euro, si la 8,9%, la cele in lei. ING Bank a redus la randul sau nivelul
dobanzilor la creditele in lei si euro, aliniindu-le la nivelul de 9%.Tendinta de micsorare a
dobanzilor la credite va fi se pare una dintre caracteristicile lui 2006, chiar daca aceasta
va atinge cu precadere creditele ipotecare si pe cele de nevoi personale garantate cu
ipoteca. Alte banci care au operat reduceri de dobanda sunt Alpha Bank si Unicredit.

Chiar daca pentru Romania par surprinzatoare astfel de dobanzi, ele nu sunt fanteziste si
nu vor duce la “ruinarea” bancilor, care au in continuare marje destul de mari. Reducerea
dobanzilor a fost dictata de piata. Dorinta de crestere a bancilor pe un palier ingust de
clienti (aproximativ 10 milioane de persoane, care includ si pensionarii) a aprins flacara
razboiului pe piata bancara. In contextul cresterii veniturilor pe cap de locuitor, care s-a
situat intre 5% si 15% in 2005, dupa cum apreciaza Gerald Schreiner, vicepresedinte
Volksbank, masa potentialilor doritori de credite nu a crescut. In acest caz, bancile se
reorienteaza din mers: refinantarea creditelor existente. Fie ca este vorba de refinantarea
unui credit luat din cadrul aceleiasi banci, fie din cadrul altei banci, refinantatorul are
oricum de castigat, iar clientul, de asemenea. Cu noile dobanzi, orice imprumutat mai
vechi plateste mai putin. Bancile au de castigat clienti noi care sunt aducatori de profit, in
cazul in care refinantarea se face pentru un credit luat dintr-o alta banca, sau un mic
castig din comisioane, daca refinantarea se face in cadrul aceleiasi banci.

Refinantarea creditelor implica si posibilitatea majorarii limitei de credit deja arondate. Din
aceasta cauza, cea mai buna varianta pentru refinantare este creditul de nevoi personale
garantat cu ipoteca. Avantajele acestuia sunt faptul ca nu necesita o justificare a
cheltuielilor, deci inlocuieste cu succes vechiul credit de consum, si are costuri similare cu
cel ipotecar. In plus, riscul bancilor este diminuat prin ipoteca constituita pe un imobil. De
aceea, este de asteptat ca acest tip de credit sa cunoasca o dezvoltare accentuata in
acest an, mai ales ca debutul sau, in 2005, a fost unul foarte bun.
In cazul Volksbank, in opt luni, creditul de nevoi personale garantat cu ipoteca a ajuns sa
reprezinte 40% din totalul creditelor de retail acordate. Dobanzile vehiculate la ora
actuala pe piata creditelor in valuta vor ramane competitive si pentru urmatorii ani.

Avantajele creditului de nevoi personale garantat deriva din flexibilitatea produsului si

diversitatea destinatiilor, iar termenele si costurile sunt similare cu ale celui ipotecar.
Alina Pascu, vicepresedinte executiv Unicredit

Dobanzile active In picaj

Din 2002, de cand s-a dat verde la credite, dobanzile in lei au scazut constant chiar daca
viteza de reducere a acestora nu a fost tot timpul aceeasi. Anul in curs a debutat cu
dobanzi la creditele ipotecare in lei de sub 10%, ca medie pe sistem. Dobanzile in valuta
au urmat acelasi trend, scaderea lor fiind insa una mai lenta, de la 11%-12% in 2002 la
7% in 2006.

Profitul SIF, incotro?

Articol de Marius Pandele

BURSA Randamentele dividendelor au ajuns sub 3%

1,84 miliarde de euro. Circa 2,65% din produsul intern brut pe anul 2005. Atat ar fi putut
administra, in total, cele cinci SIF-uri daca ar fi pastrat banii distribuiti ca dividende.

Suma, cu 30,88% mai mare decat cea administrata la finalul lunii decembrie, ar fi fost
atinsa in conditiile, de bun simt de altfel, in care banii ar fi adus un castig egal cu cel pe
care l-au adus si ceilalti administrati intre timp. Ce-i drept, e greu de spus ce s-ar fi
intamplat pe termen scurt cu pretul actiunilor la Bursa intr-o asemenea situatie, avand in
vedere si evolutia inconstanta, uneori chiar ilogica, a acestuia in cazul celor cinci
companii. Oricum insa, in mod normal, scopul primordial al unui fond de investitii este un
randament cat mai bun al activelor, si mai putin un pret mare al actiunilor. In mod normal,
insa, pentru un emitent ale carui active nete sunt cu circa 30% mai mari, pretul actiunilor
creste corespunzator, macar pe termen mai lung.

Cea mai importanta diferenta nu tine insa de pretul actiunilor, ci de libertatea mai mare de
miscare pe care administratorul o are atunci cand gestioneaza mai multi bani. Optiunile,
evident, sunt mai multe, iar randamentul poate fi si el mai mare. Ca sa nu mai vorbim de
faptul ca o companie mai mare e mai greu de supus unor “preluari ostile”, iar cei care
investesc sume mari de bani pentru a cumpara actiuni au tot interesul sa o faca sa
mearga bine.

Din pacate, se pare ca nici in 2006 nu vom avea parte de asa ceva. SIF Moldova, prima
care a convocat Adunarea Generala a Actionarilor pentru a vota repartizarea profitului,
are deja pe ordinea de zi aprobarea distribuirii de dividende, iar votul prin corespondenta,
brevetat de cele cinci SIF-uri, asigura votarea intocmai a propunerilor conducerii
societatii.

SIF-urile, vedete la Bursa, corigente la cresterea activelor

Articol de Marius Pandele

In lipsa de idei investitionale, administratorii societatilor raman la varianta

dividendelor

In mod normal, scopul oricarui fond de investitii este maximizarea valorii activelor
administrate. Daca cele cinci SIF-uri romanesti ar avea un scop asemanator, probabil ca
ar fi reusit sa obtina performante ceva mai bune decat cele la care au ajuns pana acum.

Ca emitenti la Bursa, SIF-urile au avut performante net superioare celorlalte companii. Ca

fonduri de investitii insa (la urma urmei, asta se presupune ca sunt) au avut rezultate
slabute. Faptul ca, pe intervalul 1998-2006, singurul SIF unde cresterea activului net a
depasit rata inflatiei este SIF Oltenia spune totul. Cu alte cuvinte, administratorii
societatilor, desi au dispus de sume mari, au avut performante mai slabe decat fondurile
deschise de investitii, pentru care doua-trei milioane de dolari insemnau o suma imensa.

Mare parte din acesti bani au disparut, incet-incet, la distribuirea dividendelor, sumele
respective scazandu-se tocmai din activele SIF-urilor. Desi, pentru actionari, cateva sute
de mii sau cateva milioane de lei primite ca dividend nu au insemnat mai nimic, pentru
companii au insemnat enorm. Daca ar fi fost pastrati in interiorul companiilor, banii
respectivi ar fi putut genera o crestere semnificativa a activelor administrate. Iar pastrarea
lor se putea face fie prin acordarea de actiuni gratuite in locul dividendelor, fie prin
redistribuirea profitului.

In conditiile in care banii care au fost distribuiti sub forma de dividende intre anii 1998 si
2005 ar fi ramas in cadrul SIF-urilor si ar fi avut o crestere similara cu cea a intregului
activ, cele cinci societati puteau administra in acest moment, cumulat, cu aproape 450 de
milioane de euro mai mult. Paradoxal poate, cei care ar fi putut creste cel mai mult in
acest fel, cu circa 40%, sunt cei de la SIF Muntenia, desi sunt singurii care au recurs deja
de doua ori la acordarea de actiuni gratuite. Faptul ca au dat de-a lungul timpului cele
mai mari dividende le-a micsorat activele, ducandu-i pe penultimul loc din acest punct de
vedere, la distanta mare de primele trei SIF-uri.

SIF Oltenia ar fi putut creste si ea in acest fel cu mai bine de 100 de milioane de euro,
suficient de multi bani incat sa preia controlul la doua-trei companii medii de la Bursa.
Sau, de ce nu, sa se lanseze pe atat de profitabila, in ultima vreme, piata imobiliara.
Varianta distribuirii de actiuni gratuite nu prezinta avantaje doar pentru SIF-uri, ci si pentru
investitori. “Pentru investitori, in general, distribuirea dividendelor sub forma de actiuni
este cea mai buna varianta”, afirma Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.
“Actiunile respective pot fi capitalizate sau valorificate pe piata, in functie de alegerea
fiecaruia. In plus, in ultimii ani, randamentele din dividende au fost in continua scadere,
iar preturile actiunilor in crestere. Din pacate, insa, conducerile SIF-urilor sunt mai
conservatoare, iar o asemenea idee e destul de radicala pentru ele”, conchide Pasol.

Este interesant de vazut si ce se va intampla in acest an cu profitul SIF-urilor, unul destul

de mare, asa cum a fost si in anii precedenti. Din punctul de vedere al investitorilor,
lucrurile s-au mai schimbat, avand in vedere ca impozitele sunt altele decat cele din anii
trecuti. Ca exemplu putem lua SIF Moldova, unde deja a fost propus un dividend de 670
de lei vechi pe actiune aferent anului recent incheiat. In aceste conditii, actionarii ar urma
sa primeasca, dupa impozitare, 562,8 lei vechi pe actiune, sau 562.800 de lei pentru
fiecare 1.000 de actiuni detinute. Pretul actiunilor poate scadea in acest caz, avand in
vedere ca si activul scade, undeva la 25.522 de lei. Presupunand ca au fost cumparate
undeva la 20.000 de lei pe actiune, cele 1.000 de actiuni pot fi valorificate la 24,3
milioane de lei, cu un comision de 1,5%.

In cazul in care profitul ar fi repartizat sub forma de actiuni, pentru fiecare 1.000 de
actiuni detinute, investitorii ar putea primi 670 de actiuni noi. Avand in vedere ca valoarea
contabila a companiilor ar ramane in acest caz nemodificata, capitalizarea ar ramane si
ea, intr-o ipoteza de bun simt, aceeasi. Caz in care pretul actiunilor ar putea scadea de la
26.600 de lei vechi la circa 15.928 de lei. In aceasta situatie, intregul portofoliu ar putea fi
valorificat, in urma impozitarii, la aproape 25 de milioane de lei.
Asadar, cam acelasi lucru pentru investitori, cel putin pe termen foarte scurt si in ipoteza
in care preturile nu sunt influentate si de factori externi semnificativi.

1.504

miliarde de lei vechi a distribuit SIF Muntenia sub forma de dividende intre 1998 si 2005.
In cazul in care banii respectivi ar fi fost investiti, ei s-ar fi putut transforma in 3.500 de
miliarde de lei in plus in activul net al companiei

Din pacate, conducerile SIF-urilor sunt mai conservatoare, iar ideea distribuirii de actiuni
gratuite e destul de radicala pentru ele.
Razvan Pasol, presedinte Intercapital Invest

DATI CLICK PE POZA PENTRU A VIZUALIZA TABELUL

Indicii burselor din europa centrala si de est:Doar BET-ul copiaza indicii vest-
europeni
Articol de Liviu Moldovan,sef Departament Analiza, WBS

Dupa recenta perioada de volatilitate sporita, insotita de mici corectii urmate de rebound-
uri, pietele europene si-au reluat trendul de crestere puternica: DAX 30 din Germania a
crescut 5,52% la 5.726,53, iar indicele pan-european EuroStoxx50 a crescut 4,2% la
3.728,34 puncte.

Nu acelasi lucru il putem spune despre bursele din estul Europei, majoritatea incheind
saptamana “pe rosu”: PX 50 din Cehia a scazut 0,83%, SBI din Slovenia 1,22%, iar WIG
din Polonia 3,34%.

Singurul indice cu performante pozitive a fost BET-ul de la Bucuresti, care a crescut

491,21 puncte, adica 6,26%, la 8.340, 68, un nou record istoric.
sursa: www.wbs.ro

Piata valutara externa (forex): Schimbare la FED

Articol de Liviu Moldovan, sef Departament Analiza, WBS

Pe 31 ianuarie, a avut loc ultima sedinta a Fed prezidata de Alan Greenspan. Dupa 18
ani si jumatate petrecuti la carma celei mai influente banci centrale, Domnia sa lasa o
mostenire extrem de dificila.

“Il Maestro” si-a construit o imensa reputatie reusind sa salveze mersul economiei
americane si al pietelor financiare in situatii extrem de dificile: crahul pietei de capital din
1987, inflatia galopanta de la inceputul anilor ‘90, socul dat de incapacitatea de plata a
Rusiei, falimentul fondului Long Term Capital Management din 1998, atacurile teroriste
din 2001. Sub bagheta sa, economia americana a inregistrat cea mai lunga perioada de
dezvoltare economica din istoria recenta, in conditiile unei gestionari magistrale a riscului
inflationist.

Este considerat cel mai bun guvernator de banca centrala din toate timpurile. Ben
Bernanke, succesorul la carma FED, are o un palmares profesional impresionant si de
aceea este creditat “ex-ante” cu cele mai mari sanse de a continua succesul politicii FED.
Dar Domnia sa are un handicap: nu a gestionat niciodata o criza de genul celor enuntate
mai sus. In plus, este un adept declarat al politicii de “tintire a inflatiei”. Investitorii, pe
buna dreptate, se intreaba: “Cum va actiona in cazul nefericit al unei situatii de criza? Va
injecta suficient de multa lichiditate in sistem prin reducerea rapida a dobanzii? Va
demonstra ca reuseste sa intoarca piata dintr-un crah chiar si cu riscul unei cresteri a
inflatiei pe termen scurt?”.

Deocamdata, nu putem anticipa. Sa speram ca Domnia sa nu va fi pus niciodata in fata

unei astfel de situatii, si in cazul in care va fi nevoit sa gestioneze o criza, o va face la fel
de bine ca si predecesorul sau. Avem insa motive sa consideram ca aceasta schimbare a
conducerii ar putea aduce un suflu nou in politica FED: acela al transparentei. Alan
Greenspan este celebru pentru acele fraze criptate din declaratiile oficiale. Ben Bernanke
ar putea folosi un limbaj mult mai usor de descifrat si din care sa intuim mai bine cursul
viitor al politicii FED. Cotatia EUR/USD, aflata deja pe o tendinta de supracumparare, a
scazut pana la nivelul suport 1,2050. Dolarul a fost ajutat de ultima sedinta a FED, care i-
a ridicat dobanda la 4,5%. Limbajul folosit in declaratia oficiala sugereaza ca trendul de
crestere a dobanzii ar putea continua fie la urmatoarea sedinta din luna martie, fie mai
tarziu, in functie de datele macroeconomice ce vor aparea pe parcurs. Practic, la final de
mandat, Alan Greenspan i-a lasat lui Bernanke motorul pornit si maneta schimbatorului
de viteze “la punctul mort”. Sa vedem ce viteza va alege...

sursa: www.wbs.ro

DOBANZI
Aflaţi care sunt cele mai bune dobanzi oferite de bancile romanesti la depozitele in lei pe
12 luni, la certificatele de depozit in lei pe 12 luni, precum si dobanzile obligatiunilor
municipale si corporative listate la Bursa de Valori Bucuresti

Obligatiuni (instrumente listate la bvb)

Val.
Simbol Oras Scadenta Nr. oblig. Dobanda
nominala
(%/an)
(RON)

AIU08 AIUD 01.09.2008 7.000 150

10,00
ALB06 ALBA IULIA 28.04.2006 24.000 100 10,00
ARA06 Arad 26.07.2006 65.000 100 14,00
BAC08 BACAU II 15.09.2008 89.500 100 12,00
DEV08 DEVA I 24.04.2008 58.000 100 10,00
DEV08A DEVA II 30.09.2008 19.160 100 10,00
ORD06 ORADEA I 5.05.2006 100.000 100 8,98
ORD10 ORADEA II 18.06.2010 100.000 150 11,00
PRD06 PREDEAL II 14.04.2006 7.500 100 10,00
SEB07 SEBES II 14.04.2007 15.000 100 10,00
TARGU-
TGM06 15.07.2006 30.000 100 10,00
MURES II
TIM11 TIMISOARA 01.03.2011 200.000 100 8,25

Val.
Nr.
Simbol Companie Scadenta nominala Dobanda
oblig.
(RON) (%/an)

BCL07 BCR LEASING 1.04.2007 75.000 100

6,00
BRD07A BRD 21.03.2007 20.000 2.500 10,66
FINANSBANK (
FBR07A 5.11.2007 35.000 1.000 9,22
ROMANIA )
HEXOL
HXL07 23.05.2007 13.013 100 12,00
LUBRICANTS
RAIFFEISEN
RZB07A 4.06.2007 240.000 500 8,91
BANK SA
TBI06 TBI LEASING 25.08.2006 980.000 2,5 6,50
sursa: bursa de valori bucuresti
Depozite pe 12 luni (lei)

banca dobanda %/an

Libra Bank 8,5
CEC, Romexterra 7,5
Alpha Bank 7,25
BCR, ProCredit 7,0

6,5
Finansbank
Banca Tiriac 6,0
sursa: bancile

Certificate de depozit pe 12 luni (lei)

banca suma minima (RON) dobanda %/an

Mindbank 50 8,0

Romexterra 100
7,25
Finansbank 200 6,75
RIB 100 6,5
Banca Transilvania 100 6,5
Banca „Ion Tiriac“ 1.500 6,5
sursa: bancile

Prognoza bursiera utilizand analiza tehnica: BET – MAI CRESTE PIATA? MAI DA
INAPOI?
Articol de Dan Valcu, fondatorul firmei de analiza tehnica Educofin
 Bursa/piata
romaneasca
seamana acum cu
o campie irlandeza
(verde), plina cu
miei jucausi
(participantii la
piata), in asteptarea
Pastelui
(intoarcerea
trendului).
Sarbatorile de Pasti au o data variabila in calendar, la fel si intoarcerea pietei.

Cu ajutorul analizei tehnice si al unui indicator simplu, momentum, sa privim graficul zilnic
al indicelui BET si sa cautam un raspuns. Indicatorul este un raport intre inchiderea de azi
si cea de “n” perioade in urma, el masurand cat s-a modificat pretul pe durata acestui
interval “n”. Momentum se utilizeaza cu succes pentru identificarea divergentelor cu
pretul. Pentru a satisface toate gusturile, am trasat momentum cu 9 (verde), 14 (albastru)
si 21 (rosu) de zile ca perioada “n”. Apare evident pe grafic ca intre pret (subchartul 1) si
momentum (9) si momentum (14) exista o divergenta negativa in perioada intre B si
situatia prezenta in C. In traducere, in timp ce pretul inregistreaza valori crescatoare intre
B si C, momentum nu face acelasi lucru.

Acest fapt anunta o scadere a pretului (indicele BET) intr-o perioada scurta care
urmeaza. Partea pozitiva este ca in cazul indicatorului momentum (21), deci cu o
perioada mai lunga, nu apare aceasta divergenta negativa. Se poate spune ca, pe
termen mai lung si privind de pe pozitia zilei de astazi, BET va ramane in trend
ascendent. Se observa ca, in trecut, indicele BET a coborat pana la EMA (50), media de
50 de zile, unde a gasit suport solid. Indicele BET contine actiuni care sunt atat solide si
performante, cat si de interes pentru investitorii straini. Ei au facut acelasi lucru cu mult
succes intre octombrie 2004 si februarie 2005, retragandu-se in forta in februarie-martie
anul trecut. Cum SNP, BRD, TLV sunt de interes pentru asemenea fonduri, trebuie sa
urmarim cu mare atentie posibila retragere a cumparatorilor straini.

Sursa: http://ta.educofin.com

Profitul portofoliului virtual capital in 2006 6.152,18 lei (33,27%)

Articol de Iulian Panait, presedinte ktd Invest

Brokerii cu experienta spun ca “profitul la bursa se realizeaza atunci cand vinzi, nu atunci
cand cumperi”. Alegerea emitentilor si a momentului in care se face cumpararea sunt
foarte importante. Cel putin la fel de importanta, insa, este si alegerea momentului de
vanzare. Unul dintre traderii celebri pe pietele externe spunea ca daca “pestisorul de aur”
i-ar putea indeplini dorinta de a-si imbunatati semnificativ numai o anumita parte a
strategiei sale de investitie, ar alege sa se perfectioneze in gasirea celor mai bune momente
de inchidere a pozitiilor detinute.
Noi nu avem un “pestisor de aur” la dispozitie, dar o analiza lucida ne arata ca, acum
doua-trei saptamani, am ales sa facem niste plasamente pe care, atunci, le consideram mai
riscante comparativ cu restul emitentilor din portofoliu si ca acum profitul pentru pozitiile
respective variaza intre 23% si 33%. Ca atare, am considerat oportun sa marcam acest
profit, sa vindem in totalitate actiunile Vrancart, Impact si SSIF Broker si sa orientam
capitalul astfel disponibilizat catre noi oportunitati. Am platit comisionul de 1,5% pe rulaj
cuvenit brokerului si impozitul de 16% din profit catre stat.

Va spuneam saptamana trecuta ca urmarim acumularea de actiuni Rompetrol Rafinare in

jurul primului prag de suport aflat la nivelul de 0,1170 lei/actiune. Am cumparat, asadar,
41.500 actiuni RRC la pretul de 0.1180 lei/actiune, utilizand capitalul disponibilizat prin
vanzarea VNC, IMP si BRK. Consideram ca si titlurile RRC se incadreaza la categoria
investitiilor cu risc ridicat, si de aceea nu ne-am aventurat sa investim aici mai mult de
15% din totalul portofoliului Capital.

Valoarea Profit
Nr. Cotatia
Societatea (01.02.2006) curent
titluri (01.02.2006)
(lei) (lei)
(lei)

Petrom SA 7.500 0,6450 4.837,50

422,25
Turbomecanica 500 13,5000 6.750,00 761,50

10.000 0,4970 4.970,00

Oltchim 1.011,50

BRD-GSG 500 18,2000 9.100,00

1.893,50
Rompetrol Rafinare 41.500 0,1210 5.021,50 51,05
FDI Simfonia 1 228 20,1400 4.583,87 45,69
FDI Tezaur 101 47,1300 4.777,54 22,08
Totaluri la data
40.040,41 4.207,56
curenta:

total valoare curenta = valoarea totala de piata in momentul actual a titlurilor incluse in
portofoliu calculata prin insumarea produsului dintre numarul de actiuni detinute la fiecare
societate in parte si ultimul pret de inchidere ;
total profit curent = suma diferentelor dintre valoarea curenta de piata a detinerii pentru
fiecare companie inclusa in portofoliu in momentul actual si valoarea platita pentru
achizitia titlurilor respective;
profit realizat in 2006 = diferenta dintre valoarea curenta a portofoliului si cea de la 1
ianuarie 2006

sursa: www.ktd.ro
Fondurile mutuale “musca” din contractele futures
Articol de Gabriela Zamora

Administratorii si-au facut curaj sa folosesca instrumentele derivate pentru a

diminua riscul la actiuni

Desi departe de a concura piata europeana si, cu atat mai putin, pe cea americana,
despre care brokerii spun ca e perfecta, ringul bursei sibiene incepe sa se aglomereze.
Nou-intratii sunt administratorii de fonduri.

Fondurile mutuale au intrat in “jocul” scadentelor de la Bursa Monetar-Financiara si de

Marfuri Sibiu (BMFMS). Administratorii de investitii si-au luat inima in dinti si au atacat
piata la termen, impinsi de nevoia de a oferi produse diversificate clientilor, in functie de
gradul de risc pe care acestia si-l asuma. Pana nu demult, ei ocoleau bursa sibiana,
singura din tara unde se tranzactioneaza contracte futures pe actiuni, pentru ca nu este
foarte lichida si este mai riscanta comparativ cu piata spot (la vedere). Inceputul lui 2006
a adus insa institutiei de la Sibiu o crestere a valorii tranzactiilor, datorita numarului tot
mai mare de investitori. In prezent, sunt inregistrate 2.200 de conturi.

Pentru unii administratori de fonduri, a fost suficienta o simpla testare a pietei la termen
pentru a se convinge ca, folosind instrumentele derivate, pot impusca doi iepuri dintr-o
data: satisfac apetitul pentru risc mai mare al unor clienti si, totodata, acopera riscul
aferent unui portofoliu de actiuni. Gheata a fost sparta anul trecut de Globinvest. Apeland
la tehnica arbitrajului sau, altfel spus, la “jocul la doua capete”, BVB si BMFMS,
administratorul a obtinut castig in conditii de risc minim. “Suntem prima societate de
administrare care am intrat pe piata la termen cu fondurile Napoca si Transilvania.

Valoarea plasamentului in derivate s-a ridicat la aproximativ 50 miliarde de lei in 2005, iar
castigul anualizat a fost de 30%”, declara Ilie Celan, presedintele Globinvest. El este de
parere ca trebuie folosita orice oportunitate pentru a oferi investitorilor produse in functie
de gradul de risc asumat, de aceea instrumentele derivate sunt o alternativa. Globinvest
a obtinut castig din decalajul de pret existent intre piata actiunilor si cea a contractelor
futures, utilizand scadente doar pentru septembrie si decembrie. De regula, intre cotatiile
de la bursa din august, de exemplu, si cele de la sfarsitul lui septembrie, exista o anumita
diferenta ce poate fi transformata in castig. Piata derivatelor in Romania este in faza de
pionierat, arata presedintele Globinvest, insa chiar si asa este bine ca exista, iar
oportunitatile trebuie exploatate.

Nici lichiditatea in crestere, nici metoda arbitrajului nu i-au convins, deocamdata, pe toti
administratorii de fonduri sa investeasca in derivate pe actiuni. Cresterea lichiditatii pietei,
prognozata de reprezentantii acesteia, ii va atrage in scurt timp. Totul este o chestiune de
decizie, multi dintre administratori fiind pregatiti sa intre pe derivate, in conditiile in care
au inclus in prospect aceasta posibilitate. Fondul mutual Concerto, lansat recent de catre
BRD Groupe Société Générale, va putea investi si in instrumente derivate, pe langa
obligatiuni.

Administratorul nu se grabeste insa. “Asteptam ca lichiditatea pietei sa mai creasca, dupa

care vom investi si in contracte futures pentru protectia anumitor categorii de riscuri”,
spune Dan Nicu, presedintele SG Asset Management BRD. si compania de administrare
a investitiilor BT Asset Management anunta ca va intra, in viitorul apropiat, pe piata
futures, prin fondul BT Maxim, pentru protejarea portofoliului de actiuni. Chiar daca
numarul fondurilor mutuale va creste, speculatorii vor ramane categoria de investitori
dominanta la bursa sibiana.

Reprezentantii BMFMS spun ca luna ianuarie a devenit cea mai prolifica din istoria pietei
futures, fiind depasit maximul inregistrat in noiembrie 2005 cu 20.000 de contracte. La
aceasta crestere au contribuit si fondurile mutuale, dar si mai noua categorie de
investitori, arbitrajorii. Volumul saptamanal atins a fost de aproximativ 31,5 milioane euro,
iar media de contracte pe zi este si ea in crestere, cifrandu-se la 12.400. Cele mai
cautate derivate pe actiuni sunt SIF-urile, indeosebi SIF 5 Oltenia si SIF 2 Moldova,
titlurile petroliere, precum si cele bancare, in special ale Bancii Transilvania.

31,5 milioane euro Intr-o saptamana

Bursa sibiana a atins, luna trecuta, maximul istoric saptamanal al tranzactiilor, depasind
31 milioane de euro

Sezonul maximelor istorice la Bursa

Articol de Emil Ogica

Actiunile mai multor companii au atins deja niveluri record

Evolutia puternic ascendenta a pietei de capital a continuat si in saptamana recent

incheiata, randamentele obtinute in ultimele saptamani depasind orice asteptare.

Aprecierea indicelui BET fata de finele anului trecut a depasit 25 procente, iar indicele
societatilor de investitii financiare inregistreaza o crestere de peste 13%. Investitorii care
efectueaza plasamente la preturile actuale de tranzactionare cumpara potentialul de
crestere, avand in vedere ca cea mai mare parte a actiunilor listate sunt supraevaluate,
daca le comparam cu titlurile de pe pietele externe de capital.

Valoarea zilnica a tranzactiilor se mentine ridicata, presiunea exercitata de cumparatori

determinand noi maxime istorice de tranzactionare pentru o parte dintre actiunile lichide.
Printre acestea, se numara Antibiotice Iasi, care au inchis saptamana la nivelul de 1,47
lei/actiune, in crestere cu peste 50 procente fata de finele anului trecut, acesta fiind si cel
mai bun randament oferit in aceasta perioada de societatile listate la bursa.

Actiunile Bancii Romane pentru Dezvoltare - Groupe Société Générale si ale Petrom,
care detin o pondere de cate 20% in cadrul indicelui principal al bursei, s-au tranzactionat
la noi valori maxime istorice, de 18,4 lei/actiune pentru BRD si 0,655 lei pentru SNP,
valori inregistrate pe parcursul sedintei de joi. Valorile curente de tranzactionare, de 18 lei
pentru BRD si 0,63 lei pentru SNP, aduc investitorilor un randament de peste 30 procente
in aproximativ o luna. Acest ritm de crestere este prea bun pe termen scurt si
recomandam, din aceasta cauza, prudenta deosebita in special din partea investitorilor
care, in aceste zile, efectueaza primele tranzactii. In saptamana anterioara, societatile
listate au inceput sa comunice investitorilor datele financiare estimate pentru anul trecut.

Banca Transilvania a transmis miercuri datele financiare preliminate pentru anul 2005 si,
conform asteptarilor, sectorul bancar inregistreaza in continuare rate de crestere
importante. Veniturile totale ale bancii au crescut in 2005 cu peste 44%, pana la 809
milioane lei, iar profitul net a crescut de la 60,8 la 99,6 milioane (+63,8%). Deoarece BT a
obisnuit actionarii cu actiuni gratuite sau oferite spre subscriere la pret sub cel de
tranzactionare, ultima majorare de capital de anul trecut, in urma careia numarul de
actiuni a crescut cu 77%, face ca profitul pe actiune sa inregistreze o scadere de la
0,0456 lei in 2004 la 0,0421 lei. In aceste conditii, indicatorul PER inregistreaza o
crestere de la 20,7 in 2004 la peste 35, la nivelul actual de tranzactionare. Valoarea
indicata a acestui indicator pentru sectorul financiar este de 10 – 15. Dupa comunicarea
datelor financiare, pretul a urcat la un maxim de 1,51 lei, iar saptamana a fost incheiata la
nivelul de 1,48 lei, in crestere cu peste 19% fata de nivelul de la sfarsitul anului trecut.

In finalul de saptamana, am avut prima raportare din domeniul petrolier, respectiv pentru
Rompetrol Rafinare. Profitul net estimat pentru anul trecut este de 269 milioane lei, in
scadere fata de valoarea aferenta primelor noua luni, dar in crestere de 8,6 ori fata de
valoarea din 2004.

Evolutia indicelui bursier BET

Valoare 8.282,97

Variatie 31 dec. 04
89,77%

Variatie 31 dec. 05
25,76%
Variatie saptamanala 5,92%

Evolutia indicelui CAPITAL 15

Valoare 837,90

Variatie 31 dec. 04
17,79%

Variatie 31 dec. 05
-2,80%
Variatie saptamanala 4,36%

Evolutia indicelui Rasdaq C

Valoare
1.774,77
Variatie 31 dec. 05 -0,25%

Variatie 31 dec. 05
0,26%
Variatie saptamanala 2,45
Evolutia indicelui BET FI

Valoare 54.026,86
Variatie 31 dec. 05 212,48%

Variatie 31 dec. 05
18,54%
Variatie saptamanala 3,81%

TOPUL CELOR MAI VANDUTE ACTIUNI

Presiunea cumparatorilor, probabil nerezidenti dupa marimea ordinelor, a determinat o

crestere sustinuta a pretului de tranzactionare pentru Banca Romana pentru Dezvoltare
Groupe Société Générale, care a inregistrat un nou maxim istoric de tranzactionare, de
18,4 lei/actiune, in saptamana recent incheiata.

Variatie saptamanala 9,09%

Nr. actiuni tranz. (mil) 2,46
Pret minim 16,5000

Pret maxim
18,4000

TOPUL CELOR MAI BUNE EVOLUTII DE PRET

Lichiditatea mult peste valorile obisnuite pentru tranzactiile cu actiunile Armatura a

determinat si o volatilitate inalta a cursului de tranzactionare, care a variat intre 0,57 si
0,78 lei/actiune. Daca volumul de actiuni tranzactionate zilnic va scade, probabil o sa
asistam la corectii ale cursului catre 0,59 – 0,6 lei/actiune.

Variatie saptamanala 25,22%

Nr. actiuni tranz. (mil) 0,37
Pret minim 0,5700
Pret maxim 0,7800

TOPUL CELOR MAI SLABE EVOLUTII DE PRET

Scaderea cursului pentru actiunile Rolast nu mai surprinde, avand in vedere trendul
descendent pe care evolueaza. De la 0,185 lei/ actiune in ianuarie 2005, tranzactiile din
saptamana analizata s-au efectuat si la 0,067 lei/actiune. Probabil situatia financiara a
societatii este motivul principal pentru aceasta evolutie.

Variatie saptamanala -12,69%

Nr. actiuni tranz. (mil) 0,79
Pret minim 0,0675
Pret maxim 0,0765

TOPUL CELOR MAI VANDUTE ACTIUNI ( 30.01-30.02 )

Companie Valoare (mld. lei)

BRD 14,60
SIF2 13,70
TLV 12,20
SIF5 10,80
SNP 10,30

TOPUL CELOR MAI BUNE EVOLUTII DE PRET ( 30.01-30.02 )

Companie Variatie

ARM
25,22%
ECT 20,31%

PTR
16,38%

PCL
16,06%
SIF5 13,81%

TOPUL CELOR MAI SLABE EVOLUTII DE PRET ( 30.01-30.02 )

Companie Variatie

RLS
-12,69%

ASP
-11,84%
CMF -10,59%

ALT
-3,91%

MEF
-3,20%

TLV nu a obosit Horatiu Hausi

Articol de Horatiu Hausi

30 ianuarie 2006. Inceput bun de saptamana, indicii sunt din nou verzi: BET +1,75%,
BET-C +1,62%, BET-FI +1,31%. SIF-urile revin in prim-plan, fiind urmate de SNP, TLV si
BRD. Evolutie remarcabila pe BRD: +3,64%, nou maxim 17,1. Actiunile BRD sunt foarte
bine pozitionate din perspectiva indicatorului PER, avand in continuare resurse de
apreciere. Noi maxime si pe Biofarm (BIO), pe un volum foarte bun: +5,88%, 4 milioane
lei volum. APC a raportat profit in scadere fata de cel la noua luni, insa indicatorul
PER=10 se mentine la un nivel atractiv.

31 ianuarie. O zi de crestere, indicii adaugand inca 1%. SIF5 a atins din nou pragul de
rezistenta de la nivelul de 3 lei. Astept sedinta de maine, pentru a vedea daca va trece
peste acest prag pe volum si-l va transforma in prag de sustinere. Maine, sunt asteptate
cifrele de la Banca Transilvania, iar vineri, cele din partea Rompetrol Rafinare.

1 februarie. Inca o zi de cresteri la bursa, pe volum in crestere (26 milioane USD).

Semnal foarte bun, cresterile fiind provocate de tendintele de acumulare. Indicele BET a
urcat cu 3%, atingand noi maxime absolute, evolutia lui fiind influentata major de titlurile
BRD si SNP. Indicele SIF-urilor a castigat 1,4%, insa important e ca ele si-au depasit
precedentele maxime, SIF5 trecand de nivelul de 3 lei. Evolutie remarcabila pe BRD: 4%
pe un volum impresionant - aproape un milion de actiuni. SNP a castigat chiar mai mult
(4,88%), inchizand sedinta la 0,645. Vesti bune de la TLV: rezultatele preliminare indica o
crestere cu 90% a activelor in 2005 si cu 63% a profitului net. Sunt primele cifre care
creioneaza evolutia bancara de anul trecut: bancile sunt in continuare locomotiva
economiei si a bursei.

2 februarie. Dupa cresterile sustinute din ultimele zile, cumparatorii au luat o pauza.

3 februarie. Evolutie interesanta: cresterile sunt presarate cu mici corectii. A fost invatata
lectia de anul trecut. Trendul ascendent e mult mai sanatos ca cel din 2005, fiind sustinut
de rezultatele financiare bune si de fluxul de bani noi, care intra in piata.

BNR reduce comisioanele in sistemul electronic de plati

Banca Nationala a Romaniei va reduce, incepand cu data de 1 martie, nivelul

comisioanelor pentru platile de mare valoare sau urgente in sistemul ReGIS (sistemul cu
decontare pe baza bruta in timp real) cu 30% si cu 50% pe cel al comisioanelor pentru
operatiunile de livrare contra plata in sistemul SaFIR (sistemul de depozitare si decontare
a operatiunilor cu titluri de stat).

Valoarea nominala a noilor comisioane va fi de 10,50 RON pentru platile de mare valoare
sau urgente efectuate prin sistemul ReGIS (fata de 15 RON in prezent) si de 79 RON
pentru operatiunea de livrare contra plata efectuata prin sistemul SaFIR (fata de 158
RON in prezent).

Banca Centrala considera ca reducerea comisioanelor in sistemul electronic de plati va

determina modificari la nivelul politicii de comisionare stabilita de catre institutiile de credit
pentru serviciile de plati si decontari oferite clientilor acestora, reducerea costurilor de
intermediere financiara contribuind la dezvoltarea activitatii de plati fara numerar in
Romania.

Banca Nationala a Romaniei va actiona, in continuare, in sensul reducerii comisioanelor

percepute institutiilor de credit participante la sistemele ReGIS si SaFIR, astfel incat
acestea sa se apropie treptat de nivelul comisioanelor practicate de bancile centrale
membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale.

Sursa: BNR, 09 februarie 2006

Rubrica “Service”

Oamenii care jongleaza cu cifrele

Articol de ANCA CHILOM

CONTABILITATE Pe piata autohtona, exista in acest moment circa 300.000 de

economisti si contabili

Alegerea unui contabil este la fel de dificila ca aceea a unui dentist. In ambele cazuri, iti
doresti o persoana care sa “lucreze” cat mai delicat si mai profesionist posibil, dar nu vei
afla daca ai facut alegerea buna decat dupa operatie. Adica, dupa controlul fiscal.

Serviciile unui contabil sunt indispensabile pentru orice afacere. In momentul de fata,
daca tinem cont si de faptul ca, incepand cu acest an, companiile romanesti trebuie sa
aplice reglementari contabile care preiau integral directivele Uniunii Europene, este cu
atat mai important pentru un om de afaceri sa aiba alaturi de el un tip “brici” in cifre,
bilanturi si calculul impozitelor si taxelor. “Contabilul este axul central in jurul caruia
graviteaza cei care conduc o afacere. Acestia din urma nu pot lua decizii fara informatiile
furnizate de catre contabili”, spune Marin Toma, presedintele Corpului Expertilor Contabili
si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR).

Dar ce anume il face atat de special, mai ales la noi? Sorin Istrate, director general al
companiei Cont Expert Consulting, crede ca rolul lui capata amploare prin aceea ca in
Romania el se ocupa, printre altele, de calculul taxelor si al impozitelor. “Daca aceste
calcule nu sunt realizate cum trebuie, pot atrage, in momentul de fata, majorari de 0,1%
pe zi”, precizeaza el. In plus, un business care merge bine si se dezvolta se bazeaza pe
niste proceduri contabile care sunt implementate, in principal, de catre contabili. Exista
firme mari care au dat faliment din cauza ca managementul companiei nu a avut la timp
informatiile necesare (situatia creantelor, a datoriilor si date referitoare la profitabilitate),
pentru a lua diverse decizii. In mod obisnuit, aceste informatii sunt furnizate de catre
contabili. “Orice dezvoltare a unei afaceri presupune o bugetare, un calcul de
profitabilitate, un calcul de investitii, de aceea este extrem de important ca antreprenorii
sa aiba un contabil bun, cu experienta in astfel de probleme”, mai spune Sorin Istrate.

Despre importanta contabililor in bunul mers si dezvoltarea unei afaceri vorbeste si

Valentin Guta, expert contabil in cadrul firmei Euro Consult Audit. “O firma care se
respecta se vede dupa biroul financiar-contabil. Toate celelalte birouri, desi au rolul lor, nu
se compara cu contabilitatea”, explica el. “Vrei sa vezi ce s-a intamplat in firma, ce
materiale/marfuri au intrat/iesit in/din firma, mergi la contabilitate. Vrei sa afli ce bani au
intrat/iesit in/din companie, tot la contabilitate gasesti un raspuns”, adauga Valentin Guta.
Alegerea unui contabil nu ar trebui sa fie o sarcina dificila pe piata autohtona, in conditiile
in care, anul trecut, numarul membrilor CECCAR s-a dublat comparativ cu anul
precedent. In baza de date a organizatiei figureaza in acest moment in jur de 42.000 de
membri si 12.000 de stagiari. “In alte tari europene, numarul membrilor inregistrati in
organisme profesionale este mult mai mare. In Marea Britanie, spre exemplu, sunt circa
345.000 de membri inregistrati, iar in Franta exista o elita a contabililor care numara intre
15.000 si 20.000 de membri”, precizeaza Marin Toma. In prezent, in Romania exista circa
300.000 de contabili si economisti.

In ceea ce priveste tarifele practicate pe piata locala pentru diverse servicii contabile, si
aici, ca in oricare alt domeniu, acestea variaza, de cele mai multe ori, fiind stabilite in
functie de timpul si volumul de munca prestat. Astfel, exista tarifele practicate de
persoanele fizice autorizate care lucreaza independent. Acestea sunt, de regula, mici
comparativ cu cele ale firmelor de contabilitate. Pe un alt palier se inscriu tarifele
percepute de firmele de contabilitate. In functie de volumul de activitate, acestea pleaca
de la 400-500 de euro pe luna. Mai exista si tarifele din departamentele de contabilitate
din cadrul companiilor mari. Aici, salariile unui contabil-sef ajung la 2.000-3.000 de euro
pe luna.

Prin urmare, alegerea unui contabil bun este o conditie pentru succesul unei afaceri. Din
pacate, in Romania inca exista mentalitatea potrivit careia este important sa existe un
contabil la firma, nu neaparat unul bun.

Firme vs. persoane fizice autorizate

Specialistii sunt de parere ca mai avantajos pentru o companie, dar si mai scump, este
sa angajeze o firma de contabilitate, si nu o persoana fizica ce lucreaza independent. Pe
de alta parte, pentru diferentierea dintre o firma si un contabil independent, trebuie vazut
si tipul de serviciu de care are nevoie compania. In principal, avantajele oferite de firmele
de contabilitate sunt:

• o responsabilitate reala pentru lucrarile efectuate. Majoritatea firmelor de contabilitate

au asigurare profesionala, astfel ca responsabilitatea pe care si-o asuma este mult mai
mare. In plus, in aceste cazuri exista posibilitatea de a despagubi clientul atunci cand se
intampla ceva
• o stabilitate mult mai mare, intrucat nu depind de plecarea unuia dintre angajati. Atata
timp cat firma de contabilitate exista, serviciile vor fi asigurate, iar calitatea ramane
aceeasi
• experienta net superioara. Angajatii dintr-o firma de contabilitate sunt informati in ceea
ce priveste noutatile ce apar in legislatie si au o mai mare experienta, lucrand cu mai
multe firme din diverse domenii
• servicii de consultanta mult mai aprofundate. In firmele de contabilitate, exista
departamente de consultanta care pot avea o experienta mai mare decat o persoana
independenta.

Redeventa se plateste din veniturile concesionarului

Articol de Cristian Paun, avocat, Societatea de avocati stefanica, Dutu si Asociatii
Ce acte normative reglementeaza procedura concesiunii si cum se desfasoara aceasta?
Sever Enache - Bucuresti

Sediul materiei cu privire la concesiune il reprezinta Legea nr. 219/1998 privind regimul
juridic al concesiunii si Normele Metodologice pentru aplicarea acestei legi adoptate la 25
martie 1999. Potrivit art. 1 alin 2 dinLegea nr. 219/ 1998, “Concesionarea se face in baza
unui contract prin care o persoana numita concedent transmite pentru o perioada
determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane numita concesionar, care
actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a
unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente”.

Dupa cum se poate observa din definitia legala a concesiunii, concesionarul are nu
numai dreptul, ci si obligatia de a exploata bunul concesionat si in considerarea faptului
ca, de obicei, redeventa se percepe de regula sub forma procentuala calculata asupra
veniturilor inregistrate de concesionar din exploatarea bunurilor concesionate. Calitatea
de concedent o au, in numele statului, “ministerele sau alte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, pentru bunurile proprietate publica sau privata a statului”.

In ceea ce priveste procedura de concesiune se disting trei faze:

1. initirea concesiunii
2. desfasurarea procedurii de licitatie/negociere directa
3. incheierea contractului.

Initierea concesiunii poate fi facuta fie de catre autoritate prin intocmirea studiului de
oportunitate, a caietului de sarcini si a anuntului de licitatie, fie de catre concesionar prin
inaintarea unei propuneri de concesionare catre autoritatea publica. In cadrul acestei
etape are loc elaborarea de catre autoritatea concedenta a studiului de oportunitate, a
caietului de sarcini al licitatiei si publicarea anuntului de licitatie in Monitorul Oficial al
Romaniei partea IV, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-un ziar de circulatie
locala. Studiul de oportunitate prezinta avantajele de natura economica, financiara si
tehnica ale concesionarii bunurilor respective si alte date si informatii in legatura cu
procedura de concesiune si se aproba prin ordin, hotarare sau decizie a concedentului
dupa caz (art. 6 alin. 2 din Normele Metodologice).

Caietul de sarcini va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele:

• Conditiile de exploatare a concesiunii si obiectivele de ordin economic, financiar si de

mediu urmarite de catre concedent privind exploatarea eficace a bunurilor care fac
obiectul concesiunii;
• Investitiile pe care concesionarul este obligat sa le realizeze si termenele de realizare a
acestora;
• Clauzele financiare si de asigurari;
• Regimul bunurilor utilizate de concesionar in derularea concesiunii;
• Obligatiile privind protectia mediului.
Odata cu elaborarea caietului de sarcini, autoritatea concedenta va elabora si va pune in
vanzare instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare care
cuprind procedura licitatiei publice si procedura negocierii directe. Se observa ca prin
elaborarea acestor instructiuni, concedentul dispune de o mare libertate in a stabili clar
etapele, termenele si procedurile de licitatie.

Ulterior publicarii anuntului, candidatii au dreptul sa propuna oferta lor. Art. 14 din Legea
nr. 219/1998 prevede ca “Termenul de primire al ofertelor nu poate fi mai mic de 20 de
zile calendaristice si nu poate depasi 60 de zile calendaristice, incepand cu data publicarii
anuntului licitatiei publice deschise”. Se observa ca termenul nu este fix ci variabil, ceea
ce presupune posibilitatea flexibilizarii procedurii de licitatie din puntul de vedere al
duratei. Potrivit Art. 24 din Normele Metodologice, “Pentru desfasurarea procedurii
licitatiei publice deschise este obligatorie participarea a cel putin doi ofertanti”. In cazul in
care pana la expirarea termenului pentru depunerea ofertelor nu se prezinta cel putin doua
oferte se reia procedura de licitatie.

In vederea aprecierii ofertelor si desemnarii ofertei castigatoare, se constituie comisia de

evaluare care apreciaza ofertele depuse si desemneaza o singura oferta castigatoare. In
conformitate cu Art. 18 din Legea nr. 219/ 1998, comisia de evaluare alege oferta pe care o
considera cea mai buna din punct de vedere al satisfacerii criteriilor de selectie enuntate in
instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare. Se impune
concluzia potrivit careia autoritatea concedenta are libertatea de a cuprinde in caietul de
sarcini si in instructiunile de licitatie toate criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca
oferta castigatoare.

Contractul de concesiune se incheie in termen de 30 de zile de la data la care concedentul

a informat ofertantul despre acceptarea ofertei sale, daca prin caietul de sarcini nu s-a
prevazut altfel(art. 28 din Legea nr. 219/ 1998). Rezulta din dispozitia legala mai sus citata
ca prin caietul de sarcini concedentul poate prevedea un termen mult mai scurt inlauntul
caruia trebuie sa se incheie contractul de concesiune.

Este posibila transmiterea sau cesionarea fondului de comert ?

Simona Corbu – Craiova

Includerea bunurilor imobile in componenta fondului de comert este o problema

controversata in doctrina. In ceea ce priveste insa drepturile accesorii asupra imobilelor,
opinia este unanima si anume: aceste drepturi de natura mobiliara fac parte din fondul de
comert si izvorasc de regula din: contracte de inchiriere, contracte de locatie de gestiune
sau de concesiune.

Bunuri mobile corporale. In aceasta categorie se includ mobilierul, materiile prime,

marfurile etc. Fiind un bun unitar, fondul de comert poate forma obiectul unor acte juridice
cum ar fi: vanzarea-cumpararea, locatiunea, garantia reala mobiliara, concesiunea, poate
fi transmis ca universalitate unui tert in uzufruct etc. Datorita obiectului lor, actele juridice
privind fondul de comert constituie fapte de comert obiective conexe (accesorii), fiind deci
supuse regimului dreptului comercial (Curtea Suprema de Justitie, Sectia comerciala,
decizia nr. 8/1997).

Ca orice bun, fondul de comert poate fi transmis de detinatorul sau, temporar sau
definitiv, altei persoane fizice sau juridice. Transmiterea unui fond de comert ce apartine
unei societati comerciale nu poate fi considerata ca un act de gestiune, ci ca o modificare
indirecta de statut si, deci, va fi de competenta adunarii generale si nu de competenta
administratorului sau consiliului de administratie.
Problema care apare curent in cazul transmiterii fondului de comert este strans legata de
criteriile pentru stabilirea valorii acestui fond, care in nici un caz nu reprezinta suma
aritmetica a elementelor ce compun fondul de comert, deoarece aceste elemente luate
impreuna valoreaza mai mult decat daca aceste bunuri ar fi transmise separat.

Un element al fondului de comert transmis in mod distinct, atunci cand exista aceasta
posibilitate legala, poate sa nu produca nici un beneficiu, valoarea acestuia fiind
potentata numai prin prisma afectarii unei universalitati de fapt, care este fondul de
comert. Elementele necorporale ale fondului de comert, in special, functioneaza si au
valoare ca urmare a interdependentei si legaturii dintre ele, in cadrul acelui fond de
comert care are rolul de a le maximiza valoarea economica. Dificultatea consta in faptul
ca valoarea fondului depinde atat de compozitia sa, cat si de mobilitatea clientelei fata de
concurenta si, in aceeasi masura, de calitatile personalului si reputatia comerciantului
care exploateaza fondul. O corecta evaluare consta in analiza beneficiilor aduse de fond
pe durata mai multor ani, eliminarea factorilor aleatori care au influentat pozitiv sau
negativ pe diferite durate de timp beneficiile activitatii de comert si, eventual, elaborarea
unui plan de afaceri realist, intemeiat pe elementele concrete exploatabile ale fondului.

In general, cesiunea fondului de comert se concretizeaza sub forma contractului de

vanzare-cumparare si este supusa formalitatilor de publicitate si inregistrare in Registrul
Comertului. Vanzarea fondului de comert da nastere unei obligatii speciale in sarcina
vanzatorului, si anume obligatia de a nu face concurenta cumparatorului. Oferta de
contractare trebuie sa cuprinda referiri, printre altele, la sarcinile care greveaza fondul,
cifra de afaceri si beneficiile realizate in cursul ultimilor ani de exploatare, astfel incat
pretul propus sa aiba o argumentatie serioasa. Daca pretul nu este serios, avand
caracter derizoriu, intervine sanctiunea nulitatii. Cedentul trebuie sa puna la dispozitia
cumparatorului inventarele si documentele contabile. Spre a fi opozabila tertilor, cesiunea
trebuie supusa publicitatii in ziare si in Monitorul Oficial, si trebuie inregistrata conform
prevederilor art. 21 litera a din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comertului.

Sub aspect contabil se admite ca valoarea economica a fondului de comert nu trebuie sa

se confunde cu pretul global al diverselor bunuri si drepturi componente, fiind superioara
de regula acestui total aritmetic. Vanzarea fondului de comert, ca bun unitar, daca are in
componenta si un bun imobil, trebuie sa respecte regulile dreptului comun referitoare la
instrainarea imobilelor, inclusiv publicitatea imobiliara. Creantele si datoriile titularului
fondului de comert nu se transmit impreuna cu acesta in lipsa de stipulatie contrara.
Contractul de vanzare-cumparare poate avea ca obiect si instrainarea unor anumite
bunuri care fac parte din fondul de comert, atunci cand legea permite (firma, clientela si
vadul comercial nu pot fi instrainate distinct de fondul de comert).

In cazul in care sunt cesionate actiunile unei societati comerciale, pretul cesiunii se
calculeaza inmultind numarul actiunilor cesionate cu valoarea intrinseca a fiecarei actiuni,
si nu cu valoarea nominala. La momentul constituirii societatii, valoarea nominala este
egala cu valoarea intrinseca. Pe durata functionarii societatii, valoarea intrinseca scade
sau creste comparativ cu valoarea nominala, dupa cum activul net creste sau scade
comparativ cu capitalul social. Activul net reprezinta activul contabil al societatii din care
se scad datoriile acesteia. Avand in vedere ca fondul de comert face parte din activul
societatii, atunci valoarea fondului de comert trebuie avuta in vedere la stabilirea valorii
intrinseci a actiunilor. Prin urmare, pretul cesiunii actiunilor va cuprinde si procentajul
corespunzator din valoarea fondului de comert.

Birocratia din banci si administratie franeaza programele antisomaj

Articol de Viorica Ana Chisu

Angajari: Doar sapte solicitanti au luat de la ANOFM credite pentru crearea de noi
slujbe. Toti sunt studenti.

In Romania lucreaza aproximativ 2,5 milioane de oameni in intreprinderile mici si mijlocii.

Adica mai mult de jumatate din totalul salariatilor inregistrati oficial. De la an la an,
numarul celor care lucreaza in microintreprinderi a crescut vertiginos. Daca ritmul se
mentine, numarul lor se va dubla in urmatorii doi ani.

De cativa ani, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) a inceput
un program de finantare pentru dezvoltarea locurilor de munca. In anul 2001, Agentia a
alocat un fond de 1.000 miliarde lei pentru acordarea creditelor subventionate. Suma
calculata pentru un loc de munca nou creat era, la vremea respectiva, de 50 de milioane
lei. In anul urmator, cuantumul creditului pentru fiecare nou loc de munca a urcat la 75 de
milioane, ajungand in 2003 la o suta de milioane de lei vechi. “Din 2004, din cauza
constrangerilor bugetare - explica seful serviciului de credite din ANOFM, Atilla Antal
Basco, suma s-a injumatatit si a ajuns anul trecut la 410 miliarde. Diferenta de bani nu s-
a pierdut, ci a fost distribuita in alte zone ale programului de masuri active ale Agentiei.”

Creditele cu dobanda subventionata au fost acordate intreprinderilor mici si mijlocii,

unitatilor cooperatiste, asociatiilor familiale, persoanelor fizice autorizate sa desfasoare
activitati independente si somerilor care doreau sa infiinteze societati, in scopul crearii de
noi locuri de munca. Programul ANOFM obliga beneficiarii sa angajeze minimum 50%
someri in cadrul totalului de locuri pentru care primeau creditele. In cinci ani s-au creat
aproximativ 50.000 de noi locuri de munca, jumatate fiind ocupate de persoane provenite
din randul somerilor. In afara de dobanda avantajoasa (jumatate din dobanda de referinta
a Bancii Nationale a Romaniei), in judetele cu o rata medie anuala a somajului mai mare
decat cea existenta la nivel national, Agentia a acordat credite cu o dobanda de 25% din
dobanda de referinta a BNR. De aceleasi avantaje sporite s-au bucurat si studentii.

Prin modificarea Legii somajului nr. 76/ 2002, incepand cu anul 2004, ANOFM a inceput
sa acorde credite cu dobanda subventionata, respectiv 25% din dobanda de referinta a
BNR, si tinerilor care nu au depasit varsta de 30 de ani, care au statut de student pentru
prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie de invatamant superior de stat
sau particular, autorizata sau acreditata. Pentru tineri s-au prevazut facilitati suplimentare:
consultanta gratuita, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si
tehnici eficiente de management. Cu toate acestea, doar trei studenti au luat credite in
2004, iar in anul trecut, din fondurile puse la dispozitie de Agentie, au reusit sa primeasca
bani patru tineri. Toti cei cu care am discutat s-au plans de birocratia dusa pana la absurd
de catre functionarii bancii prin care s-au derulat creditele, respectiv BCR.

Rezultatele nu au fost, desigur, pe masura bunelor intentii si a asteptarilor

reprezentantilor ANOFM. In 2005 s-a cheltuit numai jumatate din fondul de creditare, fond
si el injumatatit intre timp. Presedintele ANOFM, Silviu Bian, da vina pe sistem.
“Procedurile greoaie de licitatie au facut ca programul de creditare sa inceapa foarte
tarziu anul trecut, in august. Solicitari au fost multe, dar din cauza timpului prea scurt
ramas la dispozitie, oamenii nu au mai putut alcatui sau reface dosarele.” Anul trecut,
creditele acordate pentru crearea de noi locuri de munca s-au dus mai mult pe zona
industriei prelucratoare si a serviciilor. Schimbare imbucuratoare, in opinia dlui Basco. “In
2001 mergea foarte bine industria usoara. Treptat, ponderea a inceput sa se mute inspre
sectorul alimentar. Anul trecut, creditele pentru servicii au depasit 30%, cu 22% mai mult
decat la debutul programului. Acest lucru dovedeste faptul ca solicitantii si-au dat seama
ca activitatea in lohn este acum una riscanta.”

10.000 de euro,imprumutul maxim

Pentru a dinamiza sistemul de creditare subventionata de stat si a crea competitie, pentru

prima data, Agentia a recurs la externalizarea serviciului. In colaborare cu Centrul pentru
Dezvoltare Economica (CDE) a lansat la sfarsitul lunii ianuarie componenta de
microcreditare, din Proiectul privind dezvoltarea sectorului social, finantat in baza
acordului de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si
Dezvoltare. Proiectul va fi implementat in sapte regiuni de dezvoltare, prin birourile CDE.
Pentru fiecare regiune s-a alocat cate un milion de euro. Valoarea maxima a unui
microcredit este de 10.000 euro. Dobanda stabilita - 9,5% - este apreciata ca fiind extrem
de tentanta, dat fiind faptul ca nu mai cuprinde nici un alt comision suplimentar, iar
perioada de rambursare a fost fixata pana la 36 de luni, din care maximum sase luni
reprezinta perioada de gratie.

“Microcreditele sunt destinate procurarii de mijloace fixe, materii prime, materiale,

energie, combustibil, precum si de alte servicii necesare realizarii proiectului in scopul
dezvoltarii unei activitati comerciale pentru care a fost autorizat. Ele nu exclud
posibilitatea ca beneficiarii lor sa solicite si credite subventionate pentru crearea de noi
locuri de munca. Noi ne adresam insa firmelor mici, in special din zonele rurale sau din
localitatile in care sistemul bancar nu este dezvoltat, tocmai pentru a largi zona de acces
la astfel de finantari”, explica directorul executiv al CDE, Teodor Neamtu. In categoria
solicitantilor eligibili intra societatile comerciale care au sub 15 salariati, persoanele
autorizate sa desfasoare activitati independente si asociatii familiale. Ceea ce da valoare
acestui sistem de microcreditare este faptul ca permite accesul oricarei persoane fizice
care prezinta o propunere fundamentata pentru initierea si dezvoltarea unei afaceri.

Specialistii de la CDE sunt extrem de multumiti de rezultatele obtinute pana acum prin
sistemele de creditare si de consultanta practicate in anii anteriori. “Am reusit sa
consolidam afaceri nenumarate din zona intreprinderilor mici si mijlocii si sa cream locuri
de munca, desi accesarea microcreditelor nu obliga la acest lucru. Din datele sintetizate
de noi, s-au creat peste 300 de noi locuri de munca si sunt sustinute alte 13 mii.” Cifrele
nu sunt mari. Sau atat de mari comparativ cu eforturile depuse de consultanti pentru a
atrage clientii. Rezultatele arata insa ca oamenii vor sa faca afaceri pe termen lung.
De zece ori mai putine locuri de munca in cinci ani

Locuri de munca create cu ajutorul creditelor cu dobanda subventionata prin programele

gestionate de ANOFM
Sursa: ANOFM, 2006

Romanii nu se avanta la credite mari

Cele mai multe microcredite acordate prin CDE au avut valori mici (1.500 dolari),
destinatia fiind cu precadere in agricultura, pentru achizitia de seminte si animale.

Structura microcreditelor acordate prin CDE umar Valoare (dolari)

Microcredite pentru agricultura 6.054 10.233.520
Microcredite pentru servicii 93 241.250
Microcredite pentru comert 251 555.050
Microcredite pentru productie 251 160.300

Sursa: CDE, Sinteze

Moldovenii sunt harnici nevoie mare

Finantarile acordate prin CDE au contribuit la crearea de noi locuri de munca in toata
tara. Cele mai multe au fost create in zona Iasilor, unde au prevalat creditarile pe
domeniul agricol.

Nr. locuri de
Nr. locuri de
munca nou
munca sustinute
create
Total 312 13.170
Regiunea de dezvoltare Bucuresti
14 1.922
Ilfov
Birou Iasi-Regiunea de dezvoltare
234 2.561
Nord-Est
Birou Ploiesti-Regiunea de
19 1.701
dezvoltare Sud-Muntenia
Birou Balan-Regiunea de
2 53
dezvoltare Centru
Birou Comanesti-Regiunea de
0 331
dezvoltare Nord-Est
Birou Campulung Moldovenesc -
4 1.232
Regiunea de dezvoltare Nord-Est
Birou Baia Mare-Regiunea de
11 1.188
dezvoltare Nord-Vest
Birou Cluj-Napoca-Regiunea de
6 1.101
dezvoltare Nord-Vest
Birou Baia de Tulcea - Regiunea
2 1.001
de dezvoltare Sud-Est
Birou Resita-Regiunea de
8 1.116
dezvoltare Vest
Birou Alba-Iulia-Regiunea de
12 964
dezvoltare Centru

Sursa: CDE, Sinteze

In Bucuresti sunt de trei ori mai multi angajati in IMM-uri

Peste jumatate din totalul angajatilor din sectorul IMM lucreaza in servicii (din care 59%
in comert si 11% in turism) si doar circa 3% in agricultura. Ponderea celor care lucreaza
in servicii este cu atat mai mare cu cat clasa de IMM, in functie de dimensiune, este mai
mica: peste 75% din angajatii din microintreprinderi sunt in sectorul de servicii si doar 7%
in industrie.

Structura numarului de salariati din sectorul privat de IMM (%)

Micro Mici Mijlocii Total

Agricultura 4,0 4,2 2,7 3,3
Industrie 7,2 32,3 51,9 34,0
Constructii 3,2 10,9 13,4 0,7

Servicii 75,6 52,6 32,0

52,0

Sursa: MIMMC, 2005

Topul judetelor care au creat locuri noi de munca

In judetele Iasi si Hunedoara s-au creat cele mai multe locuri de munca, finantate cu
ajutorul creditelor acordate prin ANOFM. Au fost insa si destule judete (Constanta, Dolj,
Prahova, Sibiu, Timis, Vrancea, Ilfov) in care nimeni nu a avut curajul sa ia nici un credit
cu dobanda subventionata pentru a incepe sau dezvolta o afacere.

Locuri de munca nou create in anul 2005

Judete Total Ocupate de someri

Iasi 158 79
Hunedoara 153 79
Galati 110 56
Calarasi 107 62
Salaj 105 64
Buzau 103 53
Suceava 102 51
Harghita 84 42
Caras-Severin 81 41
Bacau 79 41

Sursa: ANOFM, 2006

Cheia succesului este seriozitatea

Vlad Deac este student in ultimul an la Facultatea de Constructii Civile din Bucuresti. In
urma cu doi ani s-a decis sa-si deschida o firma de constructii, gandindu-se la avantajul
ca nu-l costa nimic, fiind student, dar si la faptul ca va avea nevoie de un loc de munca
dupa absolvire. “Tata se ocupa, in timpul liber, cu zugravelile si am inceput si eu sa lucrez
alaturi de el. Oamenii erau multumiti si asta ne aducea noi clienti.” Pentru a face un pas
mai mare spre constructii de case era nevoie de echipamente. Vlad recunoaste ca, initial,
nu a avut curaj sa apeleze la creditele oferite cu subventie de ANOFM. “Mi se parea
imposibil. Cand m-am vazut in posesia banilor, aproape ca nu mi-a venit sa cred.”
Demersurile au fost lungi si extrem de birocratice. Desi a pus casa parintilor drept
ipoteca, acordul bancii a venit dupa patru luni.

Cu banii luati a cumparat un excavator, o autoutilitara si a angajat zece oameni. “Este

stres foarte mare cand stiu de cati oameni raspund. De la doi angajati, in 2003, am ajuns
sa am 20 de angajati. Nu mai dorm noptile. Dar nici la facultate nu voi renunta, pentru ca
am avut pana acum rezultate foarte bune. Sunt bursier. In plus, m-a ajutat foarte mult tot
ce am invatat aici.”
Vlad are planuri mari de viitor. Dupa ce-si va lua licenta, vrea sa faca atestarea ISO a
firmei sale de constructii. Este constient ca daca nu va face acest pas, degeaba s-a mai
straduit pana acum. Pentru toate firmele de constructii aceasta atestare va fi esentiala
dupa integrarea in UE. Mai vrea sa angajeze vreo doi colegi, pentru ca firma are nevoie
de specialisti. Pana acum a facut vreo zece case in Targu Mures, de unde este de
origine, dar vrea sa se lanseze si pe piata de proiectare. Este convins ca toate planurile
sale vor reusi pentru ca niciodata nu s-a lacomit la profit si lumea l-a apreciat pentru tot
ce a facut pana acum.

O afacere pe roate nu are cum sa nu mearga

Diana Maria Truta are 22 de ani si este studenta in anul III la Universitatea “Aurel Vlaicu”,
din Arad, la Inginerie alimentara, sectia Protectia mediului. Anul trecut s-a hotarat sa ia un
credit cu subventie si sa faca o SRL. “Am profitat de avantajele oferite studentilor, dar si
de experienta si ajutorul familiei. Am deschis o firma de taximetre. Pentru a putea
administra afacerile, am urmat si un curs special de coordonator de trafic si am dat
examen de licentiere la Autoritatea Rutiera Romana.” Pana sa puna treaba pe roate, a
trecut mai intai prin furcile primariei.
Obtinerea autorizatiei a durat 35 de zile. “Culmea absurdului, mi s-a cerut contract de
munca pentru angajati, desi eu nu aveam autorizatia de functionare.” A mai asteptat trei
luni apoi pentru ca banca sa-i aprobe dosarul, desi ipotecase casa parintilor. “Zilnic
mergeam la banca pentru ca mi se cereau mereu alte si alte acte. Banca m-a obligat sa
trec pe firma masina pe care intentionam sa o cumpar din credit, inainte de a-mi aproba
dosarul. Au fost luni in care am ajuns la limita rezistentei. Culmea, banii mi-au intrat in
cont dupa doua saptamani de la aprobarea dosarului.”

Acum, dupa ce a scapat de hartuiala functionarilor bancari, se poate gandi la afacere in

liniste. Este optimista pentru ca firma sa de taximetre are trei autoturisme foarte bune si
lucreaza cu sase oameni de nadejde. Dar, cea mai mare multumire o reprezinta faptul ca
unul dintre somerii angajati este chiar tatal sau. Fratele este directorul executiv al firmei.
Dupa ce va termina facultatea si afacerea de taximetrie va deveni una solida, vrea sa se
lanseze si in alte domenii, mai apropiate de pregatirea sa, tot cu ajutorul membrilor
familiei. “As vrea sa accesez un fond Sapard. Bunicul meu este medic veterinar, la fel si
fratele tatei. Avem pamant si ne gandim sa punem pe picioare o afacere in domeniul
agricol. Mai am insa 2,5 ani pana termin facultatea.”

Femeile sunt mai prudente

Barbatii sunt solicitantii de baza pentru credite.Cei mai multi au varste cuprinse intre 30 si
45 de ani. Aceasta categorie cuprinde numarul cel mai mare de mici intreprinzatori
hotarati sa-si dezvolte in timp afacerea pentru care s-a apelat la microcreditare.

Microcredite acordate prin CDE Numar

Valoare (dolari)
Total din care: 6.501 11.238.920
* microcredite acordate barbatilor 4.252 7.677.010
* microcredite acordate femeilor 2.249 3.561.910
* microcredite acordate disponibilizatilor 67 95.050
* microcredite acordate persoanelor fara loc
705 1.092.020
de munca
* microcredite acordate membrilor familiilor
19 26.420
persoanelor disponibilizate
Afaceri noi 123 227.250
Afaceri existente 6.378 11.011.670

Sursa: CDE, Sinteze

Telefonie si internet prin priza

In comuna Band din judetul Mures a fost lansat proiectul pilot de implementare a
tehnologiei PLC (Power Line Communications), potrivit unui comunicat al Ministerului
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI). Prin sistemul de comunicatii PLC sunt
furnizate servicii de comunicatii electronice, avand ca suport de transmisie a semnalului
util retelele de tensiune electrica de joasa si medie tensiune.

In luna iulie a anului 2005, MCTI a decis demararea unui proiect pilot de implementare a
sistemului PLC in zona rurala si a lansat o licitatie pentru a atribui implementarea acestui
proiect. Proiectul are o durata experimentala de 6 luni si consta in realizarea unei retele
la care vor fi conectate un numar de 50 de terminale telefonice si 10 PC-uri. In baza unui
studiu de fezabilitate realizat asupra proiectului pilot si a unui studiu de impact privind
oportunitatea adoptarii sistemelor PLC, se va elabora o strategie de implementare la nivel
national a acestei tehnologii.

Unul dintre avantajele tehnologiei PLC este ca permite ca aplicatii multiple sa ruleze pe
aceeasi infrastructura, cea electrica, existenta atat in interiorul, cat si in afara cladirilor.
Aplicatiile PLC sunt cat se poate de variate de la telefonie si internet de banda larga pana
la citirea automata a contoarelor de electricitate si potentiale aplicatii de automatizare a
locuintei.

Sistemul PLC a fost dezvoltat in peste 40 de tari printre care Germania, Austria, Spania si
Portugalia.

Sursa: Capital, 10 februarie 2006

WiMAX, promovat de autoritatile de la Bucuresti

Articol de Dragos Comache

Tehnologia WiMAX (Worldwide Interoperability for Microwave Access) poate fi o solutie

pentru problema serviciului universal in Romania deoarece poate asigura broadband la
preturi accesibile in zonele rurale unde extinderea infrastructurii de cupru si oferirea
broadband prin DSL ar presupune costuri foarte mari.

"Obiectivul principal al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), si

anume, reducerea decalajului digital intre urban si rural va fi mai simplu de realizat si prin
introducerea, in Romania, a tehnologiei WiMAX, ce permite furnizarea unor solutii
avantajoase de acces precum si posibilitatea conectarii clientilor la reteaua de banda
larga in conditii de performanta remarcabile. Pe langa cele mai noi caracteristici
tehnologice, bucla locala WiMAX va contribui la cresterea accesului la serviciile de banda
larga in zone de interes punctual si anume in mediul mic-urban si rural" a declarat Florin
Bejan, Secretar de Stat pentru comunicatii, in cadrul conferintei "Wimax in competitia
telecom", organizata de FinMedia.

„Unii producatori se grabesc sa utilizeze aceasta tehnologie pentru broadband wireless,

altii tin cont de faptul că WiMAX este prin excelenta o tehnologie mobila si pregatesc
produse care ofera mobilitate. Potentialul tehnologiei, interesul specialistilor, dar si
implicarea unor producatori de mare forta in conturarea acestui standard, imi dau
credinta ca asistam la nasterea viitorului 4G, urmatoarea generatie de telefonie mobilă.
Principalul avantaj al acestei tehnologii fata de 3G mi se pare standardizarea WiMAX la
nivel mondial, ceea ce va duce la productia de masa a echipamentelor, concurenta pe
aceasta piata si, implicit, preturi accesibile”, a aratat Dan Georgescu, presedintele ANRC.

Calitatile WiMAX sunt evidentiate in primul rand prin viteza de transmitere efectiva a
informatiei, de aproximativ 8,75 MB/sec. In al doilea rand, WiMax-ul are o raza de actiune
de 45 de km, in conditiile in care WiFi-ul isi pierde rapid din vigoare dupa numai cateva
zeci de metri.

WiMax-ul utilizeaza o antena care emite semnale pana la celelalte statii care deservesc
imobile sau chiar cartiere intregi. Aceasta tehnologie ar putea simplifica foarte mult
accesul la internet de viteza mare in tarile in curs de dezvoltare si in zonele izolate,
investitia pentru acoperirea acestora fiind mult mai mica decat prin cablarea ei pentru
ADSL sau cablu.

Sursa: Capital, 07 februarie 2006

Televizoare cu Digital Video Recorder de la LG

Articol de Dragos Comache

LG Electronics, a lansat televizorul de ultima generatie cu ecran plat si cu HD-DVR (High-

Definition Digital Video Recorder) de 250 GB incorporat. Noul televizor cu ecran plat este
disponibil pe piata din Coreea atat in versiunea LCD, cat si ca plasma.

HD-DVR-ul are o capacitate de stocare de 21 de ore de programe digitale high-definition

si de 92 de ore de programe digitale standard-definition. In plus, acesta prezinta si o
optiune de inregistrare automata pentru intervale de 2 ore.

Sistemul mai dispune si de alte functii precum posibilitatea de a “sari” peste reclame,
derularea cu o viteza de 8 secunde pentru derularea inapoi si de 20 de secunde pentru
derularea inainte. Sistemul dotat cu 9 formate diferite de memory card le permite
telespectatorilor sa capteze imagini si sa asculte MP3-uri. De asemenea utilizatorii pot
descarca si stoca fotografii digitale sau muzica de pe aparatul foto digital sau de pe MP3
playere direct pe hard. Ulterior, aceste documente pot fi organizate si salvate pentru o
viitoare accesare. Televizorul poate fi utilizat si ca un frame al unei imagini digitale.

“Telespectatorii de astazi beneficiaza deja de foarte multe optiuni in ceea ce priveste

televizoarele cu rezolutie mare. LG ofera o gama larga de produse centrate pe
“experienţa privitorului”. Televizorul LG cu ecran plat si cu DVR incorporat le asigura
consumatorilor o experienta unica si un control sporit datorita posibilitatii lor de a urmari
ceea ce doresc, oricand doresc” a delarat Sang Han Yoon, vicepresedinte executiv si
CEO al companiei LG Electronics Digital Display.

Scopul companiei LG este de a deveni numarul 1 pe piaţa de digital display, motiv pentru
care LG intentioneaza sa intensifice productia de dispozitive flat panel la nivel mondial in
cele patru fabrici ale sale din Mexic, Polonia, China si Coreea.

LG Electronics a avut in 2004 vanzari de 37,7 miliarde de dolari. Avand peste 70.000 de
angajati in 76 de filiale in 39 de tari din intreaga lume, LG Electronics cuprinde 4
companii: Mobile Communications, Digital Appliance, Digital Display si Digital Media.

Sursa: Capital, 08 ianuarie 2006

Crestere de 50% a utilizatorilor de internet intr-un an

Articol de Dragos Comache

In urma monitorizarii a 18.182 site-uri din Romania acestea au fost vizitate, in luna
ianuarie, de 4.737.426 vizitatori unici din Romania, si de 13.505.046 de utilizatori de
internet din strainatate, conform datelor serviciului de monitorizare a audientei pe
internet, oferit de netBridge.

Astfel, in luna ianuarie, numarul utilizatorilor romani de internet a crescut cu 8,77% fata
de ultima luna a anului trecut, cand au fost inregistrati 4.355.540 de utilizatori romani de
internet, si cu 49,17% fata de luna ianuarie a anului 2005, cand au fost inregistrati
3.175.754 de vizitatori unici din Romania.

"50% crestere intr-un an de zile este impresionat pentru orice industrie cu atat mai mult
pentru internet. Ne apropiem de 5 milioane de utilizatori adica aproape 25% din totalul
populatiei insa daca tinem cont ca peste 95% dintre utilizatori provin din mediul urban
putem spune ca in jur de 40% din populatia urbana a Romaniei este deja online.” a
declarat Orlando Nicoara, director general al netBridge.

Serviciul de monitorizare a audientei pe internet, a fost lansat in septembrie 2000.

Serviciul permite, incepand cu anul 2004, si masurarea exacta a audientei globale a
internetului in Romania, a vizitatorilor unici pe toate site-urile monitorizate, prin
numararea fiecarui vizitator o singura data, indiferent de numarul de site-uri vizitate.

Sursa: Capital, 07 februarie 2006

Profit de peste 6 milioane euro la Romexterra in 2005

Articol de Dragos Comache

Romexterra Bank a realizat, la finele anului 2005, un profit brut de 22,6 milioane RON,
echivalentul a 6,2 milioane euro, in crestere cu 120% fata de profitul brut raportat in 2004,
potrivit unui comunicat al bancii. Activele totale ale bancii au fost de 289 milioane euro, in
crestere cu 154% fata de activele totale ale anului 2004, care insumau la acea data 188
milioane euro.

“Romexterra Bank detine un portofoliu de clienti de retail si corporate, obtinut prin

dezvoltarea serviciilor si a portofoliului de produse in 2005, a retelei teritoriale care la
acesta data insumeaza 40 de unitati, dar si a canalelor alternative de distributie. Anul
2005 a adus o crestere a notorietatii bancii cu 164% fata de anul 2004”, a declarat Adrian
Radu, presedinte Romexterra Bank.

In acest an, banca va deschide 20 de noi unitati teritoriale, in tara si in Bucuresti. Cel
putin jumatate din numarul acestora se vor deschide in capitala. In prezent, Romexterra
Bank detine 40 de sucursale si filiale.

Sursa: Capital, 06 februarie 2006