Rubrica “Actualitatea”

Bruiaje cu dedicatie speciala

Articol de Iulian Bortos – redactor-sef

De fiecare data cand trec cu masina prin fata sediului Guvernului, radioul o ia razna.
Postul pe care il ascult intra in bruiaj. si o tine asa pana trec de sediul Rompetrol. Cum
patesc asta de cel putin doua ori pe zi, este clar ca nu e o simpla intamplare. Se bruiaza
la greu prin Piata Victoriei si ma intreb care o fi motivul. Dinu Patriciu n-are radio in biroul
lui. Dar a aflat recent ca la el in companie telefoanele sunt ascultate de vreo trei ani mai
abitir decat posturile de radio. Ma gandesc ca baietii cu casti se mai si plictisesc.
Singurele melodii care se aud in telefoane sunt cele care tin apelantul in asteptare.
Lipsesc dedicatiile, gingle-urile... O fi interferand FM-ul meu preferat cu microfoanele
pitite in ficusii Rompetrolului?

Zilele trecute am intrebat un parlamentar daca mai conduce cineva tara printre atatea
scandaluri, dosare si “bruiaje” politice. Sau meciuri. Vicepremierul George Copos, de
exemplu, si-a luat liber miercuri dupa-amiaza. S-a suit in avion cu destinatia Berlin.
Rapidul juca cu Hertha si nu putea sa rateze golul inscris de Vali Negru de la 11 metri.
Cum echipa giulesteana pe care o finanteaza ar vrea sa mearga mai departe in Cupa
UEFA, este foarte probabil ca vicepremierul va inscrie in plasa Cabinetului si alte
absente. Iar Copos nu este singurul din Guvern pasionat de sporturi. Sau de handbaliste.
Premierul Tariceanu si presedintele Basescu au zburat pana la Sankt Petersburg, la
finala Campionatului Mondial de handbal feminin dintre Romania si Rusia. Din patriotism,
Basescu a intrat, in pauza partidei, si in vestiarul fetelor. Trebuia.

Senatorii si deputatii sunt si ei sportivi. O stim cu totii. Fuga de la sedinte le ocupa tot
timpul. Asa ca intrebarea mea este, pe undeva, cat se poate de fireasca: pana la urma,
cine mai conduce tara? Raspunsul parlamentarului de mai devreme a fost naucitor:
calmeaza-te, tara se conduce singura. Problema e ca tot incercand sa intre pe frecventa
economiei, alesii nostri au nimerit butonul bruiajelor.

Cum impozitam averile furate

Articol de Ionut Popescu

O mai veche tema a revenit acum in discutie : ce impozite sa aplicam atunci cand avem
de-a face cu o avere care nu poate fi justificata. E o tema cu lipici la popor. Multi oameni
vad in aparitia unei legi care sa mai recupereze ceva din ce s-a furat un act de dreptate.
Discutia e in toi: sa punem impozit de 16%, ca si cum ar fi agonisit din salariu? Ba nu,
zice altul, 50, sa se simta! Nici 90% nu este un procentaj de lepadat, mai ales ca vorbim
de averi furate, sau, ma rog, prezumam ca au fost furate.

Dupa parerea mea, cu riscul de a-i dezamagi pe unii, o astfel de lege mi se pare
inaplicabila. Sa incercam sa ne imaginam cum s-ar putea aplica o astfel de lege a
ilicitului.

Consideram ca avem de-a face cu un bugetar care a avut toata viata leafa de la stat, in
schimb casele, masinile si conturile i-au crescut ca Fat-Frumos. Ce facem, il punem sa
ne arate toti fluturasii de salariu si toate bonurile pentru cele agonisite? Daca am avea
de-a face cu un politician nesuferit am fi tentati sa spunem ca asa ar trebui sa facem, sa-i
numaram ouale pana la a cincea generatie. Un principiu fundamental de drept spune ca
averea are un caracter licit prezumat. Altfel spus, nimeni nu trebuie sa demonstreze ca
NU a furat, ci organele statului trebuie sa dovedeasca furtul. Ceea ce ar putea constitui
un fel de “persecutie pozitiva”, ca sa zic asa, adica un fel de “macar sa-l chinuim, fir-ar
mama lui”, in cazul unor personaje vadit necinstite, s-ar intoarce si impotriva multor
oameni cinstiti, dar nu prea iubiti de vecini.

Sa admitem ca avem de-a face cu un personaj necinstit si ceea ce poate dovedi el ca

venituri este departe de averea acumulata. Las la o parte faptul ca vom putea vorbi doar
de partea vizibila a averii, case si masini, pe cand conturile din Elvetia vor ramane discret
in umbra, chiar daca acolo s-ar afla grosul hotiilor. Ce facem, ii spunem individului “uite,
pentru 80% din casa asta si pentru 50% din masina trebuie sa datorezi statului un impozit
de X% ?” Pai, daca avem dovezi ca averea a fost dobandita ilicit, ar trebui confiscate cu
totul. Altminteri ce facem, statul vrea sa fie si el partas la o hotie si-i cere hotului un tribut
pentru a-l onorabiliza si pentru a-i spala averea dobandita prin furt ? Pentru ca asta ar
parea sa fie logica unei astfel de legi.

Averea nu poate fi, in acelasi timp, si dobandita cinstit si furata. Nu merge putin gravida!
Daca e hotie, trebuie dovedita si confiscat ce s-a furat, daca nu, nu ! Alminteri, o idee
generoasa, de a-i pune sa plateasca pe cei care au furat, se va transforma intr-o
intrecere la delatiune (toti avem un vecin pe care nu-l suferim si care ni se pare cam
bogat!), care nu-i va afecta pe adevaratii hoti, carora nu li se va cere sa justifice ceea ce
nu se vede, cum ar fi contul din Elvetia.

“Pai, daca avem dovezi ca averea a fost dobandita ilicit, ar trebui confiscate cu
totul.”

Taxa pe mediu linisteste soferii de la firme

Articol de Anca Doicin

Sunteti agenti economici si aveti masini in dotare? Vesti proaste: de la 1 ianuarie, trebuie
sa platiti, catre Administratia Fondului de Mediu, o taxa pe emisiile de noxe, “produse” de
autovehiculele din proprietate. Vesti bune: ati trecut “razant” pe langa sanctiunea cu
inchisoarea de la 3 luni la un an! Taxa pe emisiile de noxe este mica – aproximativ 3,69
RON pentru 10.000 de litri de benzina fara plumb consumata sau 5,08 RON pentru
10.000 de litri de motorina consumata, dar va va cere timp, nervi si o tona de hartii pentru
a o achita. Despre ce este vorba? Povestea a inceput inca din 2000, an in care problema
mediului pare sa fie luata in calcul de legiuitor si, prin urmare, apare un act normativ cu
prevederi referitoare la protectia mediului. Legea in sine este completata in anul imediat
urmator de o ordonanta, prin care sunt introduse sanctiuni privind neplata la termen a
“contributiilor” pentru Fondul de mediu. Cei care ar fi fost indicat sa plateasca aceasta
taxa de mediu sunt “identificati” in aceeasi ordonanta: persoanele fizice si persoanele
juridice deopotriva. In plus, amenzile prevazute pentru neplata sunt exorbitante. Ca
treaba sa fie treaba, “persoanele fizice si juridice nu au avut obligatia de declarare decat
din 2004. Pana atunci, lumea ar fi trebuit sa declare benevol”, asa cum ne explica
Justinian Cucu, consultant la Global Tax Management. In perioada iulie 2002 – octombrie
2003 (date cand apar ordonante ce modifica legea fondului de mediu), persoanele fizice
sunt considerate platitoare de taxa. De-abia din octombrie sunt considerati platitori de
taxe exclusiv persoanele juridice.

De asemenea, “savarsirea in mod repetat a faptei”- adica neplata constanta a taxei -

constituia infractiune si se pedepsea cu inchisoare de la trei luni la un an sau cu amenda!

Asa s-a ajuns in situatia in care cateva milioane de romani erau infractori, fara sa stie, si,
cu toate ca ar fi trebuit sa faca puscarie, se plimbau linistiti pe strazi! De mentionat este,
insa, faptul ca desi se instituia plata, modul de calcul pentru stabilirea si plata taxei nu era
publicat in Monitorul Oficial. O alta mentiune ce ar trebui facuta este aceea ca, asa cum
noteaza Justinian Cucu, Legea nr. 293/2002 a fost aprobata cu o majoritate ceruta de o
lege simpla si nu cu majoritate ceruta de legea organica, asa cum ar fi trebuit.

La finele anului trecut, este aprobata o noua ordonanta, nr. 196/ 2005, prin care sunt
eliminate sanctiunile anterioare. Noul act normativ prevede ca este sanctionata cu
amenda contraventionala de la 2.000 RON la 2.500 RON numai “nedepunerea la termen
a declaratiilor lunare privind obligatiile la Fondul pentru mediu”. “Aceasta modificare a
intervenit tocmai in scopul de a obliga toti contribuabilii sa-si constituie si sa-si declare
obligatiile la Fondul pentru mediu”, ne explica dr. Mihai Toti, presedinte al Administratiei
Fondului pentru Mediu (AFM). si cum in materie penala sau contraventionala se aplica
reglementarea mai favorabila, iata cum romanii, fie ei persoane fizice sau juridice, au
scapat de puscarie.

Dar revenind la taxa pe emisiile de noxe, potrivit Ordonantei nr. 196/2005, toti operatorii
economici care desfasoara activitati de natura sa le creeze obligatii la Fondul pentru
mediu sunt obligati sa constituie, sa declare si sa plateasca contributiile. Firmele de
leasing sunt obligate, la randul lor, sa constituie, sa declare si sa plateasca aceste
contributii, dar numai pentru autoturismele din dotare, pe care le folosesc in scopul
indeplinirii obiectului de activitate. Beneficiarii, operatorii economici care au in dotare –
leasing, comodat, proprietate – platesc, de asemenea, pentru autoturismele folosite in
scopul desfasurarii activitatii lor.

Metodologia de calcul al emisiilor de poluanti este reprezentata, suntem informati de

AFM, de metodologia CORINAIR. Problema este, insa, ca metodologia in cauza nu a fost
publicata in Monitorul Oficial, ci doar pe pagina de Internet a Ministerului Mediului, deci
nu are, asa cum nota Gabriel Sincu, senior tax manager, Haarmann Hemmelrath,
caracter de act oficial. Potrivit metodologiei, fiecare contabil ar trebui sa se “uite” la cat
consuma masina si la ce combustibil foloseste, pentru ca, dupa aceea, in functie de
acesti indicatori, sa calculeze singur taxa datorata si sa trimita actele pe adresa AFM. In
realitate, asa cum ne spune Gabriel Sincu, este suficient sa inmultesti cantitatea de
combustibil utilizata, asa cum apare din bonurile din contabilitate, cu coeficientul pentru
tipul de combustibil folosit.

Corectitudinea declaratiilor nu va putea fi stabilita decat ca urmare a unui control al Garzii

de Mediu, prin sondaj.

Daca in strainatate sunt folosite anumite parghii pentru a stimula un anumit tip de
comportament, la noi, taxa fixata nu pare a avea vreo noima. Nimeni nu si-a propus sa
ceara parerea RAR privind tipul si cantitatea de noxe ce ies pe teava esapamentului,
spre exemplu.
Agentii economici spun ca au fost luati prin surprindere de taxa si se plang de modul sau
de calcul. In plus, asa cum spun firmele cu parcuri auto foarte mari, ce si-au calculat deja
darile, taxa nu este foarte mare, dar deranjul este.

“Sa intocmesti documentatia in doua exemplare, sa te duci la Posta si sa depui... Te

costa mai mult Posta si celelalte decat platesti taxa propriu-zisa”, au fost opiniile cel mai
des auzite.

Ar fi fost util ca toate aspectele referitoare la taxa sa fie clar mentionate. In plus,
modul de calcul ar fi trebuit sa fi publicat in MO.

Gabriel Sincu,
senior tax manager, Haarmann Hemmelrath

2.000-2.500 RON

Aceasta este amenda contraventionala cu care veti fi sanctionati pentru nedepunerea la

termen a declaratiilor lunare privind obligatiile catre Fondul pentru mediu

Calculul emisiilor de poluanti

Pentru un consum de 1.000 l de benzina, pentru autoturism necatalitic de 8,4l/100km.

Greutatea specifica a benzinei este de 760g/l. Rezulta un consum de 760 Kg de benzina.
Emisia= factor de emisie X cantitatea de combustibil consumata
Pentru SO2: Emisia =2 X Ks X cantitatea de combustibil consumata, unde
Ks=0,2/100=0,002 Emisie SO2=2 X 0,002 X 760=3,04 Kg.
Pentru Pb se calculeaza 0,75XKpbXCantitatea de combustibil, unde
Kpb=0,042/100=0,00042.
Rezulta ca Emisia de PB=0,75X0,00042X760=0,2394Kg.
Pentru Cd se inmulteste 0,01mg/Kg cu cantitatea de combustibil consumat.

Romania a intarziat cu lectiile pentru aderare

Articol de Andreea Gheorghe, Ioana Morovan

Alinierea completa a legislatiei romanesti la normele europene, angajarea de personal si

formarea lui, derularea de licitatii, centralizarea datelor sunt doar cateva dintre masurile
prioritare care trebuiau realizate pana in decembrie 2005.

Conform calendarului pentru integrare, realizat chiar de catre Guvern impreuna cu oficialii
de la Bruxelles, o serie de masuri ar fi trebuit indeplinite la inceputul acestui an. Multe
dintre acestea sunt intarziate sau se afla intr-o faza incipienta.

“Ocuparea integrala a posturilor vacante din structura Garzii Nationale de Mediu”,

“Elaborarea unui plan de control pe anul 2006 asupra entitatilor raportatoare, in vederea
verificarii conformitatii acestora fata de obligatiile de combatere a spalarii banilor si a
finantarii actelor de terorism”, “Centralizarea situatiilor fermelor de productie de lapte
destinat procesarii conform evaluarii efectuate de catre DSVSA judetene”. Acestea
reprezinta o mica parte din angajamentele pe care Ministerul Mediului, Oficiul de
Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor sau Agentia Nationala Sanitar-Veterinara si alte
autoritati trebuiau sa le indeplineasca deja.

Intarzierile vor afecta deadline-urile urmatoare si, mai ales, se vor reflecta in mult
asteptatul raport de tara din primavara. Masurile amintite vor influenta concluziile
Comisiei Europene dat fiind ca institutiile au primit atentionari speciale in privinta
acestora, primind “stegulete” rosii si galbene, in functie de gravitatea situatiei.

Unii specialisti considera ca raportul poate fi mai mult sau mai putin favorabil in functie de
stadiul pregatirilor administrative. Altii sustin ca data integrarii va ramane oricum valabila,
insa problemele cauzate de intarzieri in pregatire vor avea multe consecinte negative
odata ce Romania va fi membra UE.

“Trebuie sa privim planul de masuri prioritare ca pe o imagine de compozit: pot fi mai

multe finalizate si mai putine inarziate sau invers. Ceea ce conteaza este rezultatul de
ansamblu”, a spus analistul economic Daniel Daianu.

“Chiar daca Romania va primi OK-ul de la Bruxelles in mai, adevaratele probleme vor
aparea abia dupa intrarea efectiva in mecanismele financiare si de piata. Asumarea
angajamentelor nu poate fi numai de forma”, explica Vasile Puscas, fost negociator-sef
pe relatia cu Uniunea Europeana. Oricum am aborda situatia, este deja tarziu. Chiar daca
institutiile publice vor incheia activitatile cu deadline in urmatoarele luni, faptul ca
angajarile, legislatia sau centralizarea de informatii se fac pe ultima suta de metri nu este
de bun augur. Realizarea superficiala a obiectivelor va implica costuri economice.
“Institutiile care trebuie sa primeasca acreditare UE anul acesta ar trebui sa fie dotate
deja cu resurse materiale si umane, sa realizeze simulari pentru mecanismele ce vor fi
implementate. Acreditarea in sine nu garanteaza si functionarea efectiva”, mai spune
Vasile Puscas. In aceasta situatie se afla Agentia de Plati si Interventii in Agricultura. In
acest moment, doar jumatate din ferme sunt inregistrate, abia au inceput angajarile de
personal si sediile din teritoriu sunt in curs de identificare.

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) trebuia inca din
decembrie sa finalizeze trei masuri. Rezultatele? “In luna ianuarie 2006, ONPCSB va
inainta Ministerului Justitiei propuneri de modificare a legii...”, transmit reprezentantii
institutiei.

“Reducerea timpului de interventie in zone greu accesibile prin extinderea retelei de

ambulante aeriene” a fost in sarcina Ministerului Sanatatii, cu termen de finalizare in luna
decembrie. Raspunsul: “Cresterea calitatii si capacitatii serviciilor de urgenta reprezinta o
prioritate a Ministerului Sanatatii, stabilita in cadrul politicii nationale...”. La fel de vag este
raspunsul referitor la “Cresterea numarului de personal pentru operationalizarea Centrului
National de Supraveghere si Control a Bolilor”.

Sectorul de mediu, fara indoiala, se afla in topul problemelor in ceea ce priveste

respectarea planului de masuri prioritare. Ministerul Mediului bate recordul la intirzieri.
Obiective importante referitoare la “Siguranta nucleara si protectia impotriva radiatiilor”
zac din decembrie 2004 in sertarele oficialilor responsabili. Cu toate ca masurile sunt
declarate, incurajator, “in curs de realizare”, timpul scurt ramas pana la data aderarii nu
garanteaza rezolvarea lor si evitarea problemelor ulterioare. Multe ministere si agentii
nationale au aproape o treime din obiectivele pentru integrare in intarziere. In schimb, o
parte din institutii par sa fie in grafic, spre exemplu Ministerul Justitiei, Ministerul
Finantelor, Autoritatea Nationala a Vamilor.

Cerintele UE referitoare la Romania nu sunt absurde, ci insista foarte mult pe

capacitatea noastra de a ne afla “pe plus” cu incadrarea in termene.

Daniel Daianu,
analist economic

• Accelerarea procesului de recrutare de personal la toate nivelurile administratiei de

mediu Ocuparea integrala a celor 561 de posturi suplimentare aprobate la nivelul anului
2005 (Ministerul Mediului)

• Ocuparea integrala a posturilor vacante din structura Garzii Nationale de Mediu

(Ministerul Mediului, 2005)

• Finalizarea identificarii locatiilor pentru birourile API la nivel de comuna (Agentia de Plati
si Interventii in Agricultura)

• Cresterea numarului de personal pentru operationalizarea Centrului National de

Supraveghere si Control a Bolilor (Ministerul Sanatatii, decembrie 2005)

• Reducerea timpului de interventie in zone greu accesibile prin extinderea retelei de

ambulante aeriene (MS, 2005)

• Elaborarea unui plan de control pe anul 2006 asupra entitatilor raportatoare, in vederea
verificarii conformitatii acestora fata de obligatiile de combatere a spalarii banilor si a
finantarii actelor de terorism (ONPCSB)

Economia iluziei
Articol de Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata

Economia nu e o stiinta exacta. Dar chiar si aici se aplica principiul potrivit caruia nu tot
ce zboara se mananca. Este periculos sa traiesti cu iluzia binelui, pentru ca lovitura e cu
atat mai mare cu cat te afli pe creasta valului care se va sparge, sau in interiorul balonului
de sapun care va exploda cand nu te astepti. Economia Romaniei de astazi, sustin si
argumentez, este o economie de gips-carton: arata bine la suprafata, dar orice sarcina
suplimentara poate face peretii sa se darame.

De ce arata bine? Pentru ca, daca nu se intampla vreo catastrofa, 2006 va fi al saptelea
an consecutiv de crestere economica; pentru ca ponderea capitalului strain in cifra de
afaceri a ajuns sa fie majoritara in mai toate sectoarele; pentru ca serviciile incep sa se
dezvolte; pentru ca salariul mediu net pe economie practic s-a dublat in ultimii trei ani, ce-
i drept in principal datorita aprecierii cursului de schimb; pentru ca lumea consuma tot
mai mult si mai mult, chiar daca pe datorie; si, ce este mai important, pentru ca la anul,
daca ne ajuta Dumnezeu si sfanta Comisie Europeana, vom intra in Uniunea Europeana,
fapt ce poate fi perceput drept o garantie institutionala.
si atunci, unde este buba? Din pacate, bube sunt destule. Problema numarul unu, in
opinia mea, este nivelul prea mare al deficitului de cont curent. Peste 9% din PIB, in
2005, dupa un nivel de peste 8% din PIB in 2004, iar perspectivele pentru 2006 nu sunt
mai roze. Un nivel atat de ridicat este foarte greu de finantat pe termen mediu si lung, mai
ales intr-o tara ca Romania, in care privatizarile s-au cam incheiat, in care capitalul
speculativ cere o prima de risc importanta, iar datoria externa va creste pentru finantarea
infrastructurii, ceea ce inseamna, paradoxal, ca datoria externa va duce la cresterea
deficitului extern (prin cresterea importurilor de tehnologie si echipamente). Pe cat se
apreciaza astazi leul, pe atat de repede se poate deprecia daca acest deficit extern
ramane la cote inalte. Problema numarul doi este inflatia, care in 2005 a fost de trei ori
mai mare decat media din cele opt tari central si est-europene noi membre ale UE, iar in
ianuarie 2006 a inceput cu un spor de peste 1%. Politica fiscala, care in 2005 a stimulat
consumul, s-ar putea dovedi ceva mai restrictiva in 2006, prin largirea bazei de
impozitare. Dar consumul va continua sa creasca, in pofida oricaror incercari de limitare
administrativa, iar preturile administrate vor continua si ele sa creasca, pe baza unor
calendare controversate, dar inevitabile, de liberalizare. Problema numarul trei este
deficitul bugetar. Uitati-va bine la el, nu il veti mai vedea prea curand la aceste nivele
mici, de 1% din PIB. Probabil ca, in timp, ne vom indrepta spre 3% din PIB, acolo unde
sunt tarile noi membre. Sa nu uitam ca din 2007 peste 1% din PIB este contributia la
bugetul UE, vom plati de asemenea la UE o cota parte din incasarile din TVA, iar de
primit de la UE vom primi fonduri in masura capacitatii noastre de absorbtie, care in
prezent nu depaseste 20% pentru fondurile de mediu, transport, agricultura si dezvoltare
rurala.

Problema numarul patru, intr-o ordine cronologica, dar care ar putea deveni chiar
problema numarul unu, este groapa in care industria noastra pare sa se adanceasca.
Buletinul Industrial GEA nr. 1/ 2006 releva faptul ca in 2005 tot mai putine firme din
industrie au facut profit, ca peste jumatate din firme au operat concedieri si ca
perspectivele, cel putin pentru inceputul lui 2006, sunt pesimiste.

Pereti frumosi, tricolori, din gips-carton. Unii, care au castigat la lozul tranzitiei, sunt mai
familiarizati cu ei. Altii i-au vazut doar la televizor, dar de fapt cu totii stam intre acesti
pereti de gips-carton. Doar postasul care aduce banii de la rudele care muncesc in
strainatate poate trece prin acesti pereti fara sa-i sparga. Urmatoarea masina de import,
urmatorul pas gresit in politica fiscala, urmatorul tun din banii publici, fiecare in parte si
toate la un loc creeaza iluzia bunastarii. Cand ne va cadea in cap tavanul de gips-carton,
sa nu ziceti ca nu v-am spus. Mai bine profet mincinos, decat “rigipsar” fara talent.

Urmatoarea masina de import, urmatorul pas gresit in politica fiscala, urmatorul tun din
banii publici, fiecare in parte si toate la un loc, creeaza iluzia bunastarii.

Pastrarea tintei de inflatie anunta restrictii pe toate planurile

Articol de Gabriela Tinteanu Moldoveanu

Guvernatorul BNR a anuntat ca pastreaza tinta de inflatie la 5% pentru 2006. Pentru ca

deviatia inflatiei, oricum asumata de Mugur Isarescu la 6,5%, sa nu fie la randul ei
depasita, se urmareste ca din a doua jumatate a anului sa asistam la un deficit al cererii
din piata.
Principala intrebare care se pune dupa ce asculti aceasta declaratie este: Cum se va
ajunge la acest deficit de cerere in conditiile in care piata se confrunta de mai bine de un
an cu un excedent al cererii. Scopul final pare a fi, de fapt, reducerea consumului prin
orice mijloace. Este clar ca discursul guvernatorului a avut la baza un “agreement” cu
partea guvernamentala, care s-a aratat dispusa sa dea o mana de ajutor bancii centrale
in razboiul sau contra inflatiei. Prima arma va fi componenta salariala. De altfel, Isarescu
a lasat sa se inteleaga ca salariile “vor creste mult mai prudent”. Cum insa viata politica
este miscatoare, iar spectrul alegerilor anticipate s-a ridicat din nou deasupra
Parlamentului, “ne putem astepta ca deciziile politice pentru restrangerea consumului sa
nu mai fie chiar atat de dure cum se preconizeaza in acest moment”, este de parere
analistul-sef al ABN Amro, Radu Craciun.

Pentru a stopa consumul, “ne bazam pe controlul cererii agregat, ceea ce ne va ajuta sa
reducem preturile volatile (n.r.-legume, fructe, combustibili)”, declara guvernatorul BNR.
Ca orizont de timp pentru realizarea acestui lucru, Mugur Isarescu a sugerat vara lui
2006. Practic, al doilea semestru al anului ar trebui sa se caracterizeze printr-un deficit de
cerere. Insa, la acest deficit nu se poate ajunge decat printr-o scadere a puterii de
cumparare a populatiei. Este cert ca BNR isi va urmari scopul prin toate mijloacele pe
care le are la dispozitie, inclusiv stoparea creditarii in lei si valuta. Cu toate acestea,
analistii sunt de parere ca pe termen scurt vom avea o perioada de acalmie, perioada
care sa permita bancii centrale sa vada exact efectele masurilor recent adoptate:
cresterea dobanzii de politica monetara cu un punct procentual si majorarea rezervelor
minime obligatorii ale bancilor comerciale cu 5%. Radu Craciun subliniaza ca pentru o
ajustare a consumului, masurile BNR ar trebui sa aiba o mai mare amploare, eventual
inca o crestere de dobanda, cu 0,5%-1% fata de 8,5%. Totusi, o astfel de masura ar avea
un impact prea puternic asupra monedei nationale si ar conduce la o incetinire
semnificativa a cresterii economice, or “BNR este adepta pasilor marunti” si nu este de
asteptat ca aceste decizii sa fie pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului de
Administratie al bancii centrale din 27 martie.

Masurile pe care BNR le are la dispozitie, daca vor fi aplicate mai restrictiv, vor aduce nori
negri asupra tuturor: persoane fizice, juridice, exportatori si importatori. O noua majorare
a dobanzii de referinta ar conduce la aprecierea leului si s-ar reflecta in profiturile
exportatorilor. In plus, banii fierbinti ar fi din nou activati si ar exercita presiuni pe curs.
Cresterea dobanzilor la creditele in valuta ar apasa, deopotriva, pe umerii importatorilor.

Ramane de vazut daca BNR va utiliza intregul arsenal pe care il are la dispozitie pentru a
demonta inflatia amenintata de scumpirile obligatorii din acest an la gaze si energie (n.r.-
care vor contribui in acest an cu 3% la indicele preturilor de consum), alimentate
suplimentar si de tendintele pretului petrolului pe plan international.

Ajustarea consumului cere masuri de o mai mare amploare din partea BNR, masuri
care ar putea conduce la o incetinire a ritmului de crestere a puterii de cumparare.

Radu Craciun,
analist-sef ABN Amro Bank
Cine face jocurile de interese in energie

Capital TV va prezinta sambata o editie speciala dedicata industriei energiei electrice.

Blamat chiar si de presedintele Traian Basescu, acest sector se apropie de o liberalizare
totala pentru anul viitor.

Recent, presedintele Traian Basescu a criticat devansarea calendarului de deschidere a

pietei de energie electrica si lipsa unor reglementari clare in noile conditii de piata,
precum si pericolul ca anumiti furnizori sa monopolizeze energia produsa la cel mai
competitiv pret de pe piata de catre Hidroelectrica.

Furnizorii privati au preluat controlul, dar privatizarea sucursalelor Electrica anunta

izbucnirea unui razboi puternic intre fostele monopoluri si noii intrati pe piata.

Privatizarea sectorului energetic national ar putea sa-si arate unele efecte negative chiar
de anul viitor, in conditiile in care vor exista cresteri neprognozate ale tarifelor aplicate
consumatorului final. Este vorba de costurile noilor proprietari ai furnizorilor de energie
electrica derivate din preluarea unor tehnologii invechite.

Dar starea infrastructurii sistemului energetic national face ca, acum, costul de productie
sa fie imens si, in consecinta, tariful final sa fie umflat artificial. Ministerul Economiei si
Comertului a anuntat ca sectorul energetic are nevoie de investitii in valoare de 6,85
miliarde de dolari.

Ehrke: “Coruptia a facilitat transformarile post-comuniste”

Articol de Ioana Speteanu

Transformare: Michael Ehrke considera ca tranzitia a pus inegalitatea sociala in locul

egalitatii propagate de vechiul sistem si, prin formarea unei paturi economice intr-un
mediu semilegal a sters orice legatura verificabila intre prestatie si rasplata. A creat astfel
o stare de nesiguranta masiva, contribuind in felul sau la dezintegrarea restului de
incredere si etica pe care comunismul l-a lasat in urma.

Capital: Domnule Ehrke, sunteti autorul observatiei ca una dintre caracteristicile

capitalismului postcomunist este lipsa unei clase a capitalistilor, elitele economice ex-
socialiste functionand ca agenti locali ai capitalului international si ca reprezentanti ai
societatii locale fata de capitalul international. Cum au aparut acesti “agenti”?

Michael Ehrke: Transformarile din fostele state comuniste se singularizeaza in istorie prin
faptul ca sunt revolutii capitaliste fara capitalisti. In tarile Baltice, un rol important in
aparitia unei noi clase politice l-au jucat factorii etnici. Nomenclatura sovietica a fost
inlocuita de elemente nationale, localnici si fosti emigranti. De aceea, schimbarea elitelor
a fost radicala. In tarile membre ale grupului de la Visegrad, fenomenul este cu totul altul.
Elitele conducatoare comuniste s-au transformat voluntar in adevarati “junior partners” ai
companiilor transnationale, punand la dispozitia acestora cunostintele din interiorul
sistemului si aliantele politice. Vorbim despre o imbogatire bazata pe cunoasterea
resorturilor economiei si societatii, ceea ce permite numirea elitelor ex-comuniste
“comprador intelligentsia”. Termenul este preluat de la Lawrence Klein. El l-a introdus in
literatura de specialitate, referindu-se la elitele africane.

Capital: In Europa Occidentala si in SUA, elitele politice evita implicarea directa,

personala, in economie, iar atunci cand o fac, acest lucru este bine disimulat, pentru ca,
odata aflat, le poate compromite definitiv cariera. Care este modelul central si est-
european?

Michael Ehrke: Interactiunea intima dintre elitele politice si cele economice in procesul de
privatizare a activelor acestor tari face dificila separarea lor. Este posibil ca elitele politice
de astazi sa fie parte a clasei conducatoare comuniste de ieri, care, intr-o prima etapa a
instrainarii activelor statului, a fost mai putin orientata catre profit.

Capital: Urmarind scandalurile reflectate de mass media, oricine, oricat de neinformat ar

fi, ramane cu impresia ca elitele economico-politice din Romania si din restul tarilor foste
comuniste sunt corupte. Cum comentati?

Michael Ehrke: Transformarile din aceste societati, privatizarea si aparitia unui nou sistem
nu ar fi fost posibile in lipsa a ceea ce noi, in vestul Europei, am putea numi “coruptie”.
Aceste transformari constau in trecerea in proprietate privata a fostului avut public,
profitand de existenta unui vid legislativ sau a unor dispozitii normative clare.

Capital: Transformarile post-comuniste au dat nastere unei clase castigatoare. Exista si

perdanti? Michael Ehrke: La prima vedere, pierd pensionarii si cei ce traiesc din veniturile
obtinute din munca, majoritatea angajatilor din economie. Aceasta este totusi o
perspectiva prea statica. Daca privim dinamica lucrurilor, sunt intrunite conditiile
dezvoltarii economice, ceea ce inseamna ca, pe termen lung, si majoritatea ar putea
beneficia de transformari. Depinde insa de oameni ca lucrurile sa se schimbe in bine
pentru cat mai multi. Cel mai descurajant aspect al realitatii din fostele tari comuniste este
absenta angajamentelor si protestelor sociale, slabiciunea sindicatelor si a societatii
civile. In lipsa acestora, limita coruptiei elitelor locale este UE, dar nu suntem siguri ca
aceasta doreste stoparea fenomenului sau le va oferi noi modalitati de imbogatire.

Capital: Reprezinta coruptia la nivel inalt un obstacol in calea realizarii obiectivului

aderarii la UE si, mai apoi, a integrarii in structurile comunitare?

Michael Ehrke: Depinde de relatia pe care Uniunea Europeana o stabileste cu elitele

locale. Va furniza UE noi oportunitati de coruptie, asa cum a facut timp ce 50 de ani in
sudul Italiei? Sau, va limita actele de coruptie care duc la imbogatirea ilegala a elitelor
locale? Intrebarile asteapta un raspuns, dar eu cred totusi ca cel de-al doilea trend, acela
al limitarii actelor de coruptie, va domina.

Capital: Cum vor arata in viitorul nu foarte indepartat fostele tari comuniste, Romania?
Vor reproduce modelul latino-american al polarizarii sociale dramatice, il vor copia pe cel
al statelor sociale ale bunastarii din Uniunea Europeana?

Michael Ehrke: Nici una, nici alta. Nu va fi un model comun tuturor tarilor foste comuniste,
ci vor fi adaptari la specificul national ale unor modele deja existente. Unele tari central si
est-europene s-ar putea transforma dupa tiparul Greciei si Portugaliei, altele dupa cel
spaniol - reindustrializare orientata catre export si crestere economica prin forta
capitalului national. tari mai mici, cum este Slovenia, vor adopta modelul austriac, ceea
ce deja se intampla.
Limita coruptiei elitelor locale este Uniunea Europeana, dar nu suntem siguri ca
aceasta doreste stoparea fenomenului sau le va oferi noi modalitati de imbogatire.

Michael Ehrke

Carte de vizita

Michael Ehrke a studiat stiintele sociale si politice la Universitatea din Hanovra, iar din
itinerarul sau academic fac parte Institutul de studii ibero-americane din Hanovra,
Fundatia Friederich Ebert Stiftung din Bonn, precum si reprezentantele acesteia de la
Tokio si Budapesta.Valoroasa sa lucrare “Noua Europa: Economia, politica si societatea
in capitalismul postcomunist”, redactata si publicata de reprezentanta din Romania a
Fundatiei Friederich Ebert Stiftung, este analiza lucida a societatilor postcomuniste din
centrul si estul Europei, analiza intreprinsa dintr-o pura curiozitate stiintifica si de pe
pozitia neutra a celui interesat strict de evolutia unui fenomen unic si irepetabil al istoriei
contemporane.

Michael Ehrke despre:

• Capitalismul postcomunist din Romania si restul tarilor central si est-europene

Capitalismul postcomunist nu este produsul unor evolutii nationale organice, ci al

prabusirii comunismului si al globalizarii, care a gasit in societatile in tranzitie un camp de
actiune liber, fara nici un fel de rezistenta, fara o clasa de mijloc nationala, fara asociatii
de interese puternice ale muncitorilor, fara o societate civila activa, fara traditii nationale
cu relevanta economica.

• Demitizarea investitiilor straine

Daca investitiile straine nu gasesc in tarile in tranzitie o economie nationala functionala si

competitiva – asa cum s-a intamplat in Europa postcomunista, au tendinta de a crea
structuri dualiste, care nu se nasc din dinamica investitiilor straine, ci din lipsa de
dinamica a restului economiei. Capitalul strain se concentreaza in jurul marilor orase,
ducand astfel la crearea unui accentuat decalaj de dezvoltare in interiorul tarii, de regula
pe axa est-vest.

• Atitudinea clasei politice fata de cei obligati sa traiasca din munca

Duritatea sociala a societatilor post comuniste se vede, printre altele, in comportamentul

elitelor conducatoare fata de acei membri ai societatii obligati sa traiasca din venituri
obtiunte prin munca si transferuri. Clasa politica accepta saracia cu o toleranta
resemnata sau dispretuitoare, justificand-o cu argumentele lipsei de alternative
economice si sociale.

Oamenii din spatele Erste Bank la privatizarea BCR

Articol de Oana Osman

La trei dimineata, in camera de date a BCR si de la sapte seara in “camera de razboi” de

la Mariott. Prima, umpluta cu munti de dosare, registre, calculatoare si scaune niciodata
suficiente, cea de-a doua, gazduind in fiecare seara 50-60 de oameni, multi veniti de la
Viena, Paris sau Londra, pentru a analiza in cele mai mici detalii BCR si pentru a-i gasi
pretul corect si castigator.

Pe langa specialistii proprii, Erste Bank, la fel ca si competitorii sai, a adus la Bucuresti o
mica armata de consultanti. Intai pentru CEC, apoi, dupa ce decizia de achizitie s-a
schimbat, pentru BCR. Unii se vedeau pentru prima data, altii erau deja cunostinte vechi,
din nenumaratele ocazii in care firmele lor s-au intalnit in tranzactii din intreaga lume.
Pentru partea financiara (due-dilligence) si de evaluare, Erste a apelat la o companie
careia ii este client traditional: Deloitte (prin Deloitte Touche Romania). Tot dintre vechii
parteneri si-a ales si avocatii: Cameron McKenna. In cazul bancii de investitii, a preferat,
insa, o companie selectata special pentru tranzactia BCR: Rothschild. Specialistii
acesteia cunosteau foarte bine mediul de afaceri din Romania, unde intermediasera
numeroase tranzactii, modul de lucru al statului, caruia i-au fost consultanti cu ani in
urma, si chiar membri ai Executivului, intalniti in guvernarea anterioara. In grupul
consultantilor au mai intrat doua companii mici si relativ noi, infiintate in 2001. Pentru
evaluarea partii de retail si resurse umane din BCR, dar si pentru intregul suport logistic
necesar pe perioada Due-dilligence-ului si la pregatirea business-planului, Erste a apelat
la Murray Alexander and Company (Local Financial Advisers ai bancii), in timp ce partea
de “public affairs”, comunicarea si toate problemele de imagine ce puteau aparea in
Romania au fost lasate in grija Synergy Communications.

Echipa fiecarei companii a trebuit sa colaboreze cu toate celelalte echipe. In camera de

date a BCR, dosarele trebuiau impartite cu ceilalti consultanti, fiecare selectandu-si
informatiile necesare fie pentru evaluarea financiara, fie pentru evaluarea retelei de retail,
a portofoliului de credite, a problemelor legate de personalul BCR, a datoriilor fiscale sau
a potentialelor litigii. Datele stranse a trebuit sa fie corelate cu intentiile de dezvoltare ale
Erste Bank si transpuse intr-un plan de afaceri, cu calcularea costurilor aferente.

La doua luni dupa ce clientul a fost declarat castigator, toti isi amintesc cu mai multa
relaxare de perioada in care plecau acasa in zorii zilei pentru a reincepe lucrul peste
cateva ore. In final, au primit toti un mesaj pe telefonul mobil, “We won!” (Am castigat!),
dar si comisioane insumate de cateva milioane de dolari, plus speranta ca vor pastra
Erste de client.

Rothschild prefera Deutsche in runda finala

Cunostinte vechi Banca de investitii vine in Romania de opt ani

Arielle Malard, managing director la Rotschild, biroul din Paris, a inceput sa vina la
Bucuresti din 1996, inaintea companiei la care lucreaza acum. stie istoria privatizarilor
noastre mai bine decat guvernantii.

Pe atunci, fostul sau angajator, banca de investitii Lazard Freres, oferea consultanta
Renault pentru Dacia. L-a cunoscut si pe premierul Tariceanu, ministrul industriilor de
atunci. Tot din perioada guvernarii CDR, il stie si pe actualul ministru al finantelor,
Sebastian Vladescu, avand ocazia sa acorde consultanta, din partea Rothschild,
Fondului Proprietatii de Stat. De FPS isi aminteste chiar mai demult, din 1992, cand fostii
colegi de la Lazard au consiliat statul roman in crearea institutiei. Intre timp, alaturi de
Rothschild, a pregatit mai multe tranzactii in Romania, unele reusite, altele esuate.

O cunoastere de acest fel a Romaniei si a oficialilor tarii a convins Erste Bank sa aleaga
Rothschild in consortiul de consultanti pentru privatizarea CEC si apoi a BCR, chiar daca
nu era banca de investitii cu care lucra in mod traditional. Cu atat mai mult cu cat o idee
despre BCR isi facusera deja la prima incercare de privatizare, cand au reprezentat
Eulia. “Am inceput sa lucram cu Erste din februarie 2005, pentru CEC. Pe atunci, se
credea ca va fi prima privatizata. Ulterior, a devenit clar ca prima va fi BCR”, spune Arielle
Malard.

Inainte de due-dilligence, Rotschild a ajutat Erste sa inteleaga care poate fi valoarea

bancii. “S-au facut mai multe scenarii pentru business-plan, pentru ca valoarea lucrului pe
care il cumperi este data si de cresterea asteptata in viitor”, explica Mallard. In opinia sa,
BCR nu a fost “supra-platita” prin pretul urias de 3,75 miliarde de euro, potentialul de
crestere fiind mult mai mare decat la o banca occidentala.

Pentru tranzactie, Rothschild a alocat opt-noua oameni de la Paris si Londra. In august,

dupa deschiderea camerei de date a BCR, aproape toata echipa a stat la Bucuresti, dar
se faceau deplasari regulate la Viena.

Unele dintre cele mai importante clauze obtinute de Erste, in opinia lui Arielle Malard, se
refera la garantiile de reprezentare si cele care ofera protectie pentru 60% din pretul platit
pentru 62% din actiuni. “Sunt, insa, si lucruri pe care nu le-am reusit. BERD si IFC nu au
acceptat sa ni se acorde garantii si pentru actiunile lor”, adauga aceasta. Cel mai dificil
lucru a fost insa surpriza calificarii Millenium BCP in finala, o banca al carei
comportament nu putea fi usor anticipat. “Cu Deutsche Bank ar fi fost mai usor, este mai
previzibila, cand fac achizitii actioneaza dupa un tipic. Cu Millenium, devenea o problema
pretul oferit, pentru ca nu vrei sa platesti mai mult decat trebuie, dar nici sa pierzi licitatia”,
arata directorul Rothschild.

Clienti Rothschild In Romania

1998-2000: FPS; Guvernul - privatizare Petrom (amanata)

Dupa 2000: Pechiney-AIG/EMP - privatizare Alro (amanata); Azomures; BERD si SG
Asset Management - vanzarea Arctic firmei Arcelik; Eulia - privatizare BCR (amanata);
Luxten; sase fonduri - vanzarea Terapia catre Advent, Enel - pentru Distrigaz Sud si Nord
2005: NCH - vanzarea Romportmet catre Mittal Steel; Ion tiriac - fuziunea Banca tiriac-
HVB; Ministerul Industriilor - privatizare Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord,
Transilvania Sud.

Cu ochii pe sucursale si salariati

Analiza De evaluarea acestora s-a ocupat Murray Alexander and Company

Patru fosti bancheri, reuniti intr-o firma mica, au analizat toate implicatiile pe care le
presupune personalul si partea de retail din banca autohtona cu cei mai multi angajati si
cele mai mari sucursale.

Florentina Dutu, director executiv la Murray Alexander and Company, si Mariana Cucliciu,
director de proiect la aceeasi firma, vin amandoua dintr-o banca mare: Raiffeisen. Prima
a plecat in 2000, iar cea de-a doua in 2005, pentru a se alatura unei firme noi, cu numai
patru oameni. Anul trecut au dat insa lovitura, devenind consultant al Erste Bank pentru
privatizarea BCR. “Cu Erste ne-am intalnit la Viena, unde am avut o pre-zentare. Le-a
placut si ne-au ales pentru BCR”, spune Florentina Dutu. A mai contat experienta in
domeniul bancar si cea acumulata in proiecte de cercetare/consiliere pentru clienti
internationali, interesati de piata romaneasca.

Firma a asigurat si partea logistica necesara echipei Erste. Cele peste 3.000 de rezervari
de camere de hotel, asigurarea calculatoarelor, alegerea firmelor de catering si a
furnizorilor de internet au fost, totusi, cele mai simple lucruri. Infinit mai dificila a fost
partea de resurse umane. “Cand ai 12.000 de angajati si trebuie sa evaluezi implicatiile
politicii de salarizare, ale programelor de pensii si de training, toate cu impact pe costuri,
cand trebuie sa faci diverse statistici, sa vezi cati angajati au studii superioare sau cati
vorbesc engleza, sa apreciezi ce oameni pot fi gasiti pe piata pentru anumite activitati,
este nevoie de mult timp si energie”, arata Florentina Dutu. Colega sa, Mariana Cucliciu,
s-a ocupat de o parte la fel de grea: cea de retail. “Am analizat reteaua de unitati,
planurile de dezvoltare creionate pana acum de BCR, politica de produse si servicii si
planurile de optimizare”, spune aceasta. Firma sa a prezentat Erste mai multe sugestii,
inclusiv dezvoltarea segmentului de private banking si asset-management, sau
necesitatea reducerii suprafetei unitatilor “gigant” ale BCR.

Murray Alexander and Company

• Infiintata in Romania in 2001, firma face parte dintr-un grup international care mai are
reprezentante in Statele Unite, Canada si Marea Britanie.
• Clienti: consultanta pentru clienti din Slovacia, Bulgaria, Africa de Vest.
• Specialistii firmei provin din companii ca: Credit Lyonnais, Loyds TSB, First Fidelity
Bancorp, Raiffeisen Zentral Bank.

Ce ajunge sa vada publicul

PR Imaginea Erste, prin filtrul Synergy Communications

Cand vrei sa cumperi cea mai mare banca dintr-o tara, de care se leaga sensibilitati
sociale, la concurenta cu institutii mult mai puternice financiar, ultimul lucru pe care ti-l
doresti este aversiunea publicului.

Ca asa ceva sa nu se intample, ci, dimpotriva, sa castigi increderea publicului, este

nevoie de “lucru la imagine”. Contractul dorit de toate marile companii de PR a ajuns, in
ultima clipa, la una dintre firmele mai mici: Synergy Communications. “In septembrie
2005, Erste facuse deja preselectie pentru agentii. Noi nu eram. Prospectasem inainte
piata si am vazut ca despre Erste romanii nu stiau mai nimic”, povesteste Mirela Pitu,
director executiv Synergy. A urmat un bombardament de e-mail-uri pe adresele tuturor
executivilor Erste si intregului departament de comunicare, remarcarea agentiei
“determinate” de catre austrieci, invitatia la licitatie, doar doua zile de pregatire cu
program pana la cinci dimineata, calificarea pe lista scurta si, in final, desemnarea.

“Ulterior, cel mai greu a fost sa schimbam target-ul: de la CEC la BCR”, spune Ionut
Stanimir, care a lucrat pe acelasi proiect. Jurnalistilor suspiciosi fata de dimensiunea
redusa a Erste sau uimiti de schimbarea brusca a Erste care tocmai declarase CEC “tinta
perfecta” in Romania, a incercat sa le transmita argumentul potrivirii cu BCR in privinta
structurii creditelor. Isi aminteste si de mici erori: donatia facuta de Erste dupa inundatii a
trecut neobservata, intr-o mare de alte acte de generozitate, si citarea sa de catre un
jurnalist ca “reprezentant al Erste Bank” cu informatii de context pe care le oferise
informal.

In paralel, Synergy s-a ocupat si de partea de public affairs, analizand pentru Erste toate
fenomenele sociale si politice din tara care ar putea influenta tranzactia si gestionand
relatia cu diverse institutii.

Synergy Communications

• Synergy a fost infiintata in 2001 si se situeaza acum intre primele zece companii de PR
din Romania.
• Clienti organizatii internationale: Programul Phare-EU, UNDP, UNICEF, OECD, World
Learning, Freedom House, Bertelsmann Foundation, Soros Foundation
• Clienti privati: Erste Bank, Renault Dacia, Rothschild Investment Bank, Immorent
Romania, TPF Belgium, Grupul de presa Ziua.

Deloitte vrea sa devina auditor BCR

Planuri Pentru companie, Erste Bank este client traditional in strainatate

I-au ajutat sa castige, la fel cum au reusit si in cazul altor tranzactii din lume. Ca toti
ceilalti consultanti, Deloitte spera ca va pastra Erste Bank de client si in postura de
actionar la BCR.

Acum, auditorul BCR este compania de consultanta KPMG. In fata acesteia, Deloitte
tocmai a pierdut licitatia consultantilor pentru Fondul Proprietatea. Consolarea ar putea
veni insa foarte curand, daca Erste va decide ca increderea castigata dupa, alaturi de
colaborarea traditionala din strainatate, justifica schimbarea auditorului BCR.

“Speram ca vom fi noi auditorii bancii in viitor”, ne-a declarat Adrian Covacescu, partener
Deloitte Touche Romania. Pentru a sprijini Erste la privatizare, compania sa a alocat, din
august 2005, circa 15 specialisti, acestia adaugandu-se altor sase, din strainatate, care
au lucrat la evaluarea BCR. “In primele sapte saptamani s-a lucrat in schimburi, sambata
pana la 11 noaptea. In august toata lumea a scapat de grija concediului”, spune
Covacescu. Potrivit afirmatiilor sale, cel mai greu a fost dupa calificarea in runda a doua.
Camera de date a BCR s-a redeschis atunci cu noi informatii, iar scenariile trebuiau sa fie
cu mult mai precise, pentru ca se determina pretul final. Partenerul Deloitte isi aminteste
cat de imprevizibil devenise totul, deoarece nu se putea anticipa ce pret va oferi
Millenium BCP.

Cu adevarat dificila, in opinia sa, a fost determinarea informatiilor cheie care sa conduca
la pretul corect castigator. La fel de importanta era partea fiscala, planand mult timp
incertitudinea in legatura cu datoriile fiscale ale bancii. “Certificatele fiscale au venit foarte
tarziu, abia in decembrie, si toata lumea a inceput sa se invarta in jurul acestei probleme.
Cand au sosit, ne-am linistit”, povesteste reprezentantul Deloitte. Emotiile s-au incheiat
abia pe 21 decembrie, cand pe telefonul sau a sosit mesajul care anunta victoria.

Clienti Deloitte Touche Romania

2000: FPS: privatizare Sidex, Electroputere (amanata), Romvag; AVAB – asistenta

tehnica
2003: Ion tiriac – due dilligence Banca tiriac, inaintea fuziunii cu HVB; BRAT
2004: Ministerul Economiei– studiu fezabilitate reactorului 3 Cernavoda
2005: Ministerul Economiei – privatizare complexe energetice Turceni, Rovinari si
Craiova; TVR – studiu pentru reorganizare
• Auditor pentru Petrom, Rompetrol, Lafarge Arcom, Mittal Steel.

Avocatii tin secretul

Juristii CMS Cameron Mc Kenna a consiliat legal Erste

Despre clauzele cele mai importante castigate in contractul de privatizare sau,

dimpotriva, despre cele care nu au putut fi obtinute, de la avocati nu afli, oficial, aproape
nimic.

Discretia a fost, probabil, unul din principalele motive pentru care Erste continua, de ani
de zile, sa lucreze cu Cameron Mc Kenna. I-au ajutat sa cumpere Hungarian Postbank,
Ceska Sporitelna si Slovenska Sporitelna si i-au adus apoi in Romania, pentru BCR. Cea
mai mare firma de consiliere legala din Europa Centrala si de Est si una dintre cele mai
mari din lume a trimis, pentru a se ocupa de aceasta tranzactie, o echipa de 15 oameni,
condusa de Helen Rodwell. Din echipa au facut parte zece avocati din biroul de la
Bucuresti, condus de Dan Mares si Cristina Branzan, dar si doi avocati specializati in
ajutoare de stat, una dintre problemele sensibile la BCR, trimisi special de la Londra.

Potrivit directorului de comunicare al companiei, Charles Dalton-Holmes, la “proiectul

BCR” firma sa a inceput sa lucreze din iunie 2005, reusind cea mai mare tranzactie din
Romania si una dintre cele mai importante in regiune.

Clientii Cameron McKenna In Romania

• Erste Bank – privatizarea BCR

• Societe Generale - la privatizarea Bancii Romane pentru Dezvoltare (BRD)
• Advent International – la achizitia Dufa, la vanzarea agentiei de publicitate Euromedia
catre Plasty Prod si la achizitia Terapia Cluj-Napoca.
• Consiliere pentru doua facilitati de finantare a exporturilor obtinute de o institutie publica
romaneasca.

O cariera de succes construita in sapte ani

Articol de Gabriela Nedelcu

Este absolventa a Facultatii de Cibernetica din cadrul Academiei de Studii Economice din
Bucuresti. Dupa ce a lucrat in vanzari, unde a reusit sa faca performanta, fie ca a fost
vorba de turism si servicii, fie de comert cu calculatoare, si-a dat seama ca acest
domeniu este cel mai potrivit pentru ea. “Din prima clipa m-am simtit ca pestele in apa,
foarte confortabil, in contact direct cu oamenii”, marturiseste Angela Cretu.

S-a alaturat echipei Avon in 1999, cand, in urma unui anunt din ziar si a unei conjuncturi
favorabile, s-a prezentat la un interviu. Desi era foarte tanara, avea doar 24 de ani, i-a
impresionat pe cei de acolo si a devenit director de zona, in Constanta. La acea vreme,
Avon de abia intrase pe piata din Romania. Doi ani la rand a obtinut premiul “Best Area
Sales Manager Avon Romania”, atingand, impreuna cu echipa sa, performanta de a fi cea
mai buna din toate zonele din tara.

Conducerea a sesizat aceste realizari repetate si a decis sa o promoveze. Functia de

director pe Moldova si Dobrogea a fost cea mai grea experienta din cariera ei.
Deplasarile pe care trebuia sa le faca, timpul pe care il petrecea departe de casa si de
sot, avand in vedere ca era proaspat casatorita, au fost cel mai greu de suportat. Toate
acestea nu au impiedicat-o, insa, sa aduca divizia pe locul intai.

O noua reusita, o noua provocare. Un minut, atat i-a trebuit ca sa accepte, in 2002,
plecarea in Serbia in functia de director national de vanzari. “A fost o perioada
determinanta. Nu pot sa spun ca nu au fost si momente grele. Uneori ma intrebam daca
locul meu este acolo. Sa vezi urme de razboi in jurul tau sau sa te plimbi prin oras printre
tancuri si sa vezi oameni cu arme pe langa tine este o experienta care, clar, te aduce la
un alt nivel de intelegere a comportamentului uman. Asa m-am format ca lider si am
invatat sa apreciez lucrurile mici”, povesteste Angela Cretu. In cel de-al treilea an, a
preluat nu numai vanzarile, ci si celelalte operatiuni, devenind astfel una dintre putinele
femei Country Manager din cele 140 de tari in care compania Avon este prezenta pe
piata. Cu toate acestea, dorul de casa era din ce in ce mai mare. A fost de ajuns o simpla
discutie in acest sens si, in foarte scurt timp, dorinta ei de a se reintoarce in tara i-a fost
indeplinita. Mai mult decat atat, postul pe care urma sa vina era cel de director general.
Nu si-a imaginat niciodata ca va ajunge sa detina o pozitie de lider.

si totusi, la cei 31 de ani ai sai, conduce o afacere de mare anvergura, ceea ce face ca
Angela Cretu sa fie o veritabila candidata la Top 100 femei de succes.

Editia din acest an a “Top 100 femei de succes” va fi lansata in data de 30 martie.

Avon Romania In cifre

Compania este una dintre cele mai importante prezente de pe piata cosmeticelor. Avon
Romania a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri de 128 de milioane de dolari, in crestere
cu 18,5% fata de anul precedent. Forta de vanzare consta in cei 117.000 de
reprezentanti Avon, care, prin intermediul brosurilor, au reusit sa faca cunoscute cele
peste 600 de concepte si produse noi. La capitolul investitii, in prima jumatate a acestui
an, se va deschide noul centru operational din Chiajna – o investitie de 12 milioane de
dolari, cu o suprafata construita de peste 11.000 de metri patrati, si care va deservi cinci
piete din zona Balcanilor.

Gemurile romanesti detin cea mai mare “felie” din piata

Articol de Maria Vaschi

Anul trecut, productia locala de conserve din fructe a fost de 12.473 tone, in crestere cu
10% fata de 2004. Compoturile detin aproximativ 70% din piata, diferenta fiind
reprezentata de gemuri si dulceturi.

In urma cu 16 ani, in Romania se produceau 124.000 de tone de gemuri, dulceturi si

compoturi. Astazi, productia locala reprezinta doar 10% din cea a anului 1990. Motivele
care au dus la aceasta situatie sunt multiple: neasigurarea necesarului de materii prime
din cauza revendicarii unor suprafete masive de terenuri agricole, ceea ce a avut ca efect
reducerea plantatiilor de pomi fructiferi; decapitalizarea unitatilor si disparitia unui numar
important de procesatori; concurenta importurilor care, la un moment dat, surclasau
produsele romanesti, atat din punctul de vedere al cantitatii si calitatii, cat si al preturilor.

Timpurile in care se exportau masiv mere si sucuri concentrate din fructe pe piete extrem
de pretentioase, cum ar fi SUA, Germania sau Marea Britanie, au apus de mult. In
schimb, industria de profil a reusit intre timp sa recucereasca piata interna, astfel incat, in
prezent, compoturile, gemurile si dulceturile indigene domina, in proportie de 90%, oferta
din comert. Produsele din import au, in general, o calitate superioara celor autohtone, mai
ales cele ce provin din Germania, Italia si Ungaria. In ultimii doi ani, s-au importat cantitati
importante de conserve din fructe si din Grecia, Bulgaria si Republica Moldova, prezenta
acestora fiind mult mai vizibila in marile lanturi comerciale – hipermarketuri,
supermarketuri -, comparativ cu celelalte canale de distributie.

Cresc preturile, dar creste si consumul

Potrivit Patronatului Romconserv, cei mai importanti procesatori – MIB Cluj, Hategana,
Duro, Raureni, Annabella Rm. Valcea, Baltatesti Neamt, Marcons Baia Mare, Fortuna
Zalau, Legume Fructe Cluj, Orkla Targoviste – detin intre 70% si 80% din productia
realizata in Romania. Problemele stringente ale producatorilor tin de costurile mari ale
materiilor prime – fructe, zahar, ambalaje -, de tehnologia invechita, de ciclul
productie/desfacere foarte lung si de scaderea drastica a cererii, consumatorii optand, in
ultimii ani, pentru produsele realizate in casa. “Producatorii au fost nevoiti sa scada
calitatea, recurgand la pasarea fructelor. Continutul produsului este o masa omogena, tip
peltea, fara parti de fruct. Se constata, asadar, o abatere de la notiunea de gem
traditional”, afirma Aurel Tanase, presedintele Romconserv. “In schimb, creste cererea de
gemuri destinate utilizarii in amestec cu iaurturile si produsele de panificatie. Preturile
mari ale gemurilor si dulceturilor, precum si tendinta populatiei de a reduce consumul de
zahar duc la scaderea cantitativa a produselor traditionale si la cresterea celor dietetice”,
mentioneaza presedintele Romconserv.

O evolutie interesanta a cunoscut categoria gemurilor si dulceturilor de varf, superioare

calitativ, produse din asa numitele fructe nobile - capsuni, caise, visine, cirese, nuci,
fructe de padure -, segment mai slab reprezentat in rafturi, dar foarte solicitat de industria
hoteliera.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va aduce schimbari importante si in acest

sector. Investitiile ce trebuie realizate pentru modernizarea capacitatilor de productie,
costurile marite ale materiei prime, utilitatilor si manoperei, precum si aplicarea
standardelor de calitate europene se vor traduce, inevitabil, in cresterea preturilor
produselor finite. Astfel ca, dupa aderare, numarul procesatorilor care se vor dovedi
competitivi si care vor putea face fata avalansei de produse venite din Uniunea
Europeana se va reduce simtitor.

Conform studiului TGI Romania realizat de Mercury Research, in 28% din gospodariile
din mediul urban se consuma gemuri, dulceturi si marmelade cumparate. In pofida
preturilor care vor creste inevitabil, consumul de astfel de produse procesate are toate
sansele sa creasca, datorita schimbarilor intervenite in stilul de viata al romanilor: lipsa de
timp pentru prepararea in casa a dulceturilor va orienta consumatorul catre rafturile
magazinelor, in cautarea retetei si gustului “ca la mama acasa”.
Importuri efectuate In perioada 2000 – 2005

Gemuri, dulceturi, jeleuri, marmelade, paste si piureuri din fructe

Anul Tone
Mil. euro

2000 1.375
1,158

2001 1.049
1,202
2002 1.488 1,682

2003 1.390
1,794
2004 1.458 1,652
2005 2.549 2,905

Sursa: Institutul National de Statistica

Sase petitori pentru programul Fermierul

Articol de Sorin Barariu

Un sfert din bugetul Ministerului Agriculturii se va indrepta, anul acesta, catre

cofinantarea proiectelor SAPARD si a micilor investitii. Bancile selectate de catre
autoritati vor o felie cat mai mare din fondurile publice.

Sa faci afaceri cu banii statului poate fi un bussines profitabil, chiar daca destinatia
acestora este agricultura, un sector ocolit de obicei de catre bancheri. Asa au gandit
BCR, BRD, CEC, Raiffeisen, Carpatica si Romextera, atunci cand s-au inscris in cursa
pentru gestionarea banilor publici. Miza intrecerii se ridica la sapte mii de miliarde, adica
circa 200 de milioane de euro.

“Principala tinta a programului Fermierul sunt fondurile SAPARD. In acest an, trebuie sa
consumam jumatate de miliard de euro, provenite de la Bruxelles. Cu ajutorul creditelor,
vrem sa grabim cheltuirea acestor fonduri”, explica Dumitru Cosmescu, director in cadrul
Ministerului Agriculturii. Fondurile vor fi acordate agricultorilor sub forma de imprumuturi
pe o perioada de pana la zece ani. Banii acopera o parte din cofinanatarea necesara in
cazul proiectelor SAPARD. Fermierii beneficiaza de o serie de facilitati, inclusiv o
perioada de gratie. Dobanda la care se acorda creditul se va situa sub nivelul pietei. De
exemplu, pentru fondurile derulate anul trecut, BCR a oferit fermierilor credite la o
dobanda de cinci procente. Potrivit Ministerului Agriculturii, circa o suta de milioane de lei
vor fi atribuite pentru investitii mai mici de 5.000 de euro, care nu fac obiectul programului
SAPARD.
Nu toate bancile vor primi insa aceleasi sume. Pe baza unui punctaj, Ministerul
Agriculturii va da o felie mai mare institutiei financiare care va oferi cele mai bune conditii
pentru fermieri si care are o retea semnificativa in zona rurala. Bancile mari ar putea fi
deci avantajate. Una dintre acestea, BCR, deruleaza, deja de anul trecut, fondurile
programului Fermierul, in valoare de aproape noua milioane de euro.

Derularea fondurilor nu merge insa ca la carte. “Inca mai astept banii, desi am depus
actele in toamna. Incepe campania de primavara, si eu nu am tractor si cositoare”, spune
Ionel Smantana, fermier din judetul Botosani. si in cazul banilor destinati anului 2006 sunt
intarzieri fata de calendarul agricol. Potrivit mai multor oficiali din Ministerul Agriculturii,
bancile castigatoare ale licitatiei publice pentru programul Fermierul vor fi cunoscute abia
pe la mijlocul lunii martie. Cu alte cuvinte, o parte din bani “vor pierde” lucrarile agricole
din primavara.

Mai importanta este insa “lipirea” fondurilor publice de proiectele SAPARD. Orice
intarziere inregistrata la banca poate anula sansele inceperii lucrarilor si, deci, a primirii
fondurilor comunitare. Investitiile in agricultura trebuie dublate de eforturile privind
dezvoltarea rurala. La ce bun ca fermierul investeste intr-o ferma de animale, daca nu are
acces la apa curenta, canalizare sau la electricitate? “Este posibil ca jumatate din sumele
necesare infiintarii unei ferme sa fie consumate pe utilitati”, recunoaste un responsabil din
Ministerul Agriculturii.

O alta problema a programului Fermierul este conformarea sa cu legislatia Uniunii

Europene, care nu vede cu ochi buni subventiile acordate peste cota venita de la
Bruxelles. tara noastra va fi nevoita sa notifice ajutoarele de stat, inclusiv programul
Fermierul. Daca acesta nu se conformeaza legislatiei UE, programul va fi inchis dupa trei
ani de la aderare.

Nevoia de investitii in agricultura este cum nu se poate mai evidenta pentru oricine ia
contact cu zona rurala. Nivelul precar al dotarii afecteaza rezultatele economice. tara
noastra este afectata de randamentele scazute ale productiei agricole si ale productivitatii
muncii din agricultura, arata un studiu al Bancii Mondiale. Capacitatea productiva a
terenului, exprimata prin valoarea productiei agricole la hectar, este cuprinsa intre 500 si
700 de euro, ceea ce reprezinta mai putin de 30% din nivelul productivitatii din Uniunea
Europeana. Potrivit aceleiasi surse, la aceasta situatie se adauga nivelul extrem de redus
al productivitatii muncii, care este in medie de 1.600 de euro pe lucrator, adica doar 7%
din nivelul productivitatii muncii in UE. Sistemul bancar ar putea contribui la remedierea
acestei situatii.

Principala tinta a programului Fermierul sunt fondurile SAPARD. Anul acesta,

trebuie sa cheltuim jumatate de miliard de euro, provenite de la Bruxelles.

Dumitru Cosmescu,
director Ministerul Agriculturii

6.000 de ferme

Conform autoritatilor, pana la sfarsitul anului, vor fi modernizate sau infiintate, cu ajutorul
programului Fermierul, circa 570 de unitati de procesare a laptelui si a carnii si peste
6.000 de ferme zootehnice si vegetale
Vanzarile online nu tenteaza intreprinzatorii europeni
Articol de Ioana Morovan

In anul 2005, tehnologia informatiei si comunicatiile (IT&C) si-au consolidat rolul pentru
mediul de afaceri in toate tarile dezvoltate si mai ales in Uniunea Europeana. Mijloacele
“e-business” care s-au strecurat de ceva timp in activitatea de zi cu zi a companiilor devin
de nelipsit, pentru cele mai multe dintre ele.

Mai exista totusi companii, din categoria celor mici si microintreprinderilor, care afirma ca
nu folosesc internetul sau programe software speciale pentru afaceri.

Potrivit “Raportului European 2005 in domeniul e-business”, realizat de “Observatorul e-

business” din cadrul Directoratului General pentru Intreprinderi si Industrie al Comisiei
Europene, companiile mari folosesc in proportie de 100% mijloace electronice in afaceri.
“Prapastia” ramane, ca si in anii anteriori, semnificativa intre acestea si celelalte
companii. Procentajul este de 70% la firmele de dimensiune medie si de numai 36%, la
microintreprinderi.

Raportul a inclus analiza a zece sectoare economice din tarile europene. Per ansamblu,
concluziile sunt considerate satisfacatoare, cel putin pentru orgoliul europenilor:
performantele sunt apropiate de principala economie concurenta, cea a SUA. In schimb,
in interiorul UE, “intensitatea folosirii mijloacelor e-business” difera foarte mult intre
statele membre si intre diferite industrii.

Expertii europeni au concluzionat, la finalul cercetarilor, ca “sectorul de activitate si

dimensiunea firmei influenteaza, mai mult decat locatia acesteia, adoptarea
instrumentelor IT&C in afaceri”. Astfel, in timp ce industria auto se lauda cu o intensitate
de 98% de utilizare a tehnologiei electronice, sectorul constructiilor ramane cel mai
“rudimentar”, folosind astfel de mijloace numai in 30% din activitati.

In categoria domeniilor care se bazeaza intens pe e-business mai sunt incluse industria
farmaceutica, aeronautica, de masini si echipamente, tipografica. Desigur, pe primul loc
se situeaza domeniul serviciilor IT cu 100% intensitate de utilizare a mijloacelor
electronice. Concluziile studiului releva faptul ca pentru firmele europene din domeniile
de top – auto, fermaceutic, aeronautic – performanta se datoreaza achizitiilor online, care
au devenit o obisnuinta, facand parte din activitatile zilnice.

Cat priveste companiile de la coada clasamentului, acestea se regasesc in turism,

industria alimentara si textile. In orice caz, situatia s-a imbunatatit fata de anul 2004 si
pentru aceste sectoare. Daca folosesc tehnologia electronica, firmele din domeniul
alimentar se orienteaza catre mijloace de ajutor in adaptarea la noile regulamente si
standarde. Cele din industria textila dovedesc un interes crescut in special pentru
implementarea sistemelor interne de “planificare a resurselor” (Enterprise Resource
Planning, ERP) sau Managementul Lantului de Furnizare (Supply Chain Management,
SCM).

In ceea ce priveste turismul, rezervarile de bilete si achizitia acestora online au devenit o

obisnuinta pentru cumparatori, consumatorii finali dezvoltandu-se semnificativ de la an la
an. In schimb, vanzarile online intre companii (business-to-business) reprezinta un
adevarat esec din punctul de vedere al adoptarii mijloacelor electronice. Specialistii
“Observatorului e-business” arata, negru pe alb, ca, in mod ciudat, datele nu s-au
modificat aproape deloc din 2003. “Procentajul de companii care permit clientilor sa
comande produse si servicii online pare sa stagneze”, explica “E-business report”. De
asemenea, stagneaza si volumul vanzarilor online, ca procentaj din totalul vanzarilor.
Astfel, numai 15% din companiile apartinand celor sapte tari si zece sectoare analizate
declara ca au vandut online in anul 2005. Francezii se afla pe ultimul loc, avand numai
8% vanzatori online. Cat priveste modalitatea elementara de marketing online, detinerea
unui website, companiile europene nu s-au prea inghesuit sa o adopte, si in acest caz
situatia fiind aproximativ la nivelul celei din 2003.

Achizitiile online, in schimb, sunt de trei ori mai raspandite in randul intreprinzatorilor. In
medie, 44% din companii au declarat ca au cumparat macar o data produse si servicii
online. Cei mai activi in acest sens sunt britanicii, cu un procentaj de 63% companii
cumparatoare pe internet.

Libertatea, cel mai ieftin cotidian din Europa

Pretul de luni al celui mai citit cotidian autohton, care costa 0,14 euro, este de aproape
cinci ori mai mic decat pretul mediu la nivel european, potrivit institutului GfK. O editie de
luni ieftina a celui mai citit cotidian poate fi cumparata, de asemenea, in Albania (0,14
euro), Rusia (0,20 euro) si Turcia (0,22 euro).

Ziarul cel mai ieftin poate fi cumparat cu precadere in tarile Europei de Est. Daca tinem
cont de faptul ca in aceasta regiune gasim cele mai scazute venituri, acest fenomen este
logic. Lucrurile se schimba pe masura ce inaintam spre centrul si vestul Europei.

Un cotidian obisnuit poate fi cumparat in unele tari din vestul Europei la 1,1 euro , ceea
ce este de trei ori mai mult decat am plati intr-o tara a Europei de Est. Cel mai scump
cotidian (1,60 euro) se dovedeste a fi vandut in Irlanda. Locuitorii acestei tari platesc
pentru cotidianul “The Irish Independent” aproape de doua ori si jumatate mai mult decat
pretul mediu si de unsprezece ori mai mult decat cititorii din Romania pentru cotidianul
preferat. Preturi mari pentru editia de luni au fost monitorizate si in Germania (1,50 euro)
si Norvegia (1,24 euro).

In fiecare dintre tarile participante Euro Indicele Cotidianelor a monitorizat pretul celui mai
citit ziar din tara respectiva, netinand cont de tipul ziarului respectiv.

Proiectul intitulat “Proiectul Euro Scan” se desfasura o data la 2 luni in tarile europene
unde GfK are sucursale si are drept scop aflarea modului in care fiecare produs sau
serviciu selectat difera in ceea ce priveste pretul in centrele capitalelor europene, sau din
tarile participante. Al treilea val al proiectului s-a desfasurat intre 27 ianuarie si 3 februarie
2006 in tarile participante la proiect. Unitatea de masura a fost pretul unei editii de luni a
celui mai citit cotidian in tara respectiva.

Institutul de cercetare de piata GfK Romania, cu o cifra de afaceri in 2004 de 1,62

milioane euro, face parte din grupul GfK care este numarul 5 in lume, ajungand la o cifra
de afaceri in 2004 de 671,7 milioane euro. Grupul GfK are mai mult de 130 de
reprezentante, birouri si participari active in 63 de tari si peste 7.600 de angajati.
Sursa: GfK, 24 februarie 2006

Operatorii alternativi de telefonie fixa se apropie de 10% din piata

Articol de Dragos Comache

La sfarsitul anului 2005 cota de piata a operatorilor alternativi de telefonie fixa s-a
apropiat de zece procente, iar numarul abonatilor a depasit 430.000, potrivit unui
comunicat al Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC).

“Daca la jumatatea anului trecut furnizorii alternativi aveau o cota de piata de 4,1% ca
numar de clienti, datele preliminarii ne permit sa apreciem ca la sfarsitul anului 2005
aceasta s-a apropiat de zece la suta, numarul de abonati trecand de 430.000. Numarul
utilizatorilor care au ales oferta alternativa s-a dublat practic in a doua jumatate a anului
trecut”, a declarat Alexandrina Hirtan, vicepresedinte ANRC.

Pe segmentul convorbirilor internationale, furnizorii alternativi detineau, la 30 iunie 2005,

o cota de piata de aproape 40%, tarifele inregistrand o scadere de pana la 70%.

Pe piata telefoniei mobile numarul utilizatorilor depasea 13,35 milioane la sfarsitul anului
2005, ceea ce marcheaza o crestere de 30% fata de sfarsitul anului 2004. Rata de
penetrare era de peste 61%, mai mare cu 9% fata de sfarsitul primului semestru al anului
2005.

“Masurile anuntate de ANRC pentru anul 2006, in acord cu cele mai bune practici
europene in domeniu, vor impulsiona si mai mult dezvoltarea concurentei pe piata de
comunicatii din Romania. Fundamentarea pe costuri a tarifelor de interconectare cu
retelele mobile ale operatorilor Mobifon si Orange Romania, introducerea regulilor pentru
portabilitatea numerelor si preselectarea transportatorului, imbunatatirea ofertelor de
referinta ale Romtelecom pentru interconectare si pentru accesul neconditionat la bucla
locala vor oferi sanse mai bune celor care investesc in infrastructuri si servicii alternative,
in beneficiul utilizatorului roman si a posibilitatii sale de a alege ca orice alt utilizator
european,” a precizat Alexandrina Hirtan.

Sursa: Capital, 20 februarie 2006

Rubrica “Business”

Miliarde de euro pregatite pentru proiecte imobiliare

Articol de Lucian Pop, Liviu Iancu

In goana dupa profitul garantat de piata imobiliara romaneasca, investitori straini de

calibru se pregatesc sa preia in acest an proiecte imobiliare in valoare de cateva sute de
milioane de euro. Castigatori vor fi cei care si-au riscat banii in urma cu trei-patru ani.

La jumatatea acestei luni, un fond britanic de investitii, European Convergence Property

PLL, a cumparat PGV Tower, cladire care gazduieste sediul central al Bancpost. Mai
interesant decat valoarea tranzactiei (24 de milioane de euro), este faptul ca imobilul,
construit acum doi ani, a presupus o investitie a actionarilor eleni de circa zece milioane
de dolari. Sa castigi de doua ori si jumatate mai mult decat ai investit in mai putin de doi
ani spune mult despre potentialul pietei imobiliare romanesti. Cine a pariat pe piata
imobiliara romaneasca, atunci cand perspectivele erau sumbre, culeg acum roadele unor
profituri neasteptat de mari. Pe piata nu sunt nici pe departe atatea cladiri de birouri pe
cate cereri exista. “Astfel, in stadiul actual, cred ca sunt disponibile in piata (sau se pot
face disponibile cu usurinta) aproximativ doua miliarde de euro, in special pentru achizitii
de proiecte existente sau viitoare. Probabil ca mai mult de jumatate din aceasta suma
poate fi mobilizata de sapte-opt fonduri, restul fiind distribuit intre numeroase companii,
mai mari sau mai mici. Or, ceea ce ofera astazi piata - in termeni de proiecte “turn key”
pregatite de vanzare - este semnificativ inferior fata de ceea ce numim “bugetul de
achizitii”, apreciaza Florian Nitu, partener la casa de avocatura Popovici si Asociatii. El
crede ca, in acest an, se vor face achizitii de cladiri de birouri in valoare de 200 – 250 de
milioane de euro. si asta fara potentiala vanzare a imobilului America House din
Bucuresti, zona Piata Victoriei, care ar putea fi tranzactia imobiliara a ultimilor 15 ani.
Grupul israelian GTC, proprietarul cladirii, este asaltat de oferte de cumparare. “Vin in
fiecare saptamana cate trei-patru investitori. Practic, toate fondurile serioase de investitii
prezente pe piata romaneasca au trecut pe aici, dar nu vrem sa vindem”, sustine Shimon
Galon, director executiv al GTC Romania. El adauga ca America House, in care s-au
investit 34 de milioane de euro, va aduce venituri anuale din chirii de peste 6,5 milioane
de euro. In acest fel, investitia va fi recuperata in circa cinci ani. Desi cladirea nu este
deocamdata de vanzare, surse din piata sustin ca cei de la GTC vor rezista din ce in ce
mai greu avalansei de oferte. “Pentru America House s-au primit oferte de peste 65 de
milioane de euro. Printre cei interesati se numara Immoeast, BA-CA, Europolis,
Accession si Meinl Land”, sutin sursele citate. Tot prin “piata” se vehiculeaza ideea ca
imobilul Dorobanti nr. 239 (sediul Petrom de langa TVR) este de vanzare. Potential
cumparator, fondul german de investitii Unika ar putea plati proprietarului cladirii,
compania Trination, peste 20 de milioane de euro. O alta posibila tranzactie ar putea
avea loc in cazul cladirii de birouri Millennium Business Center, din Piata Armeneasca,
aflata inca in constructie si care va fi data in folosinta in acest an. Surse din piata sustin
ca imobilul, detinut de investitori greci, ar putea fi vandut cu circa 30 de milioane de euro.
“Nu excludem posibilitatea vanzarii, dar deocamdata suntem in negocieri avansate pentru
inchirierea spatiilor”, spune Dan Velican, director comercial la Millennium Estate,
proprietarul cladirii care se va construi cu 25 de milioane de euro. De asemenea, o alta
tranzactie care ar putea fi incheiata in acest an vizeaza imobilul de birouri Barba Center.
Valoarea de piata estimata a cladirii, adica pretul care ar putea fi obtinut pe imobilul de
5.000 de metri patrati situat in zona Buzesti, este de aproximativ sapte-zece milioane de
euro.

Acestea sunt doar cateva dintre cladirile care ar putea iesi la vanzare. Alaturi de ele mai
sunt multe altele care se vor vinde si vor aduce bani frumosi celor care le-au construit.
Asa ca, atentie cum calcati cind intrati la serviciu. Fiecare metru patrat din biroul
dumneavoastra s-ar putea sa coste 1.000, 2.000 de euro sau chiar mai mult.

Situatia la zi

• Circa 180 de milioane de euro – la atat s-a ridicat, anul trecut, in Bucuresti, valoarea
totala a celor mai importante 12 tranzactii cu imobile de birouri;
• Cu cat rentabilitatea investitiei dezvoltatorului este mai ridicata, cu atat mai scazut este
gradul de recuperare a investitiei cumparatorului;

• Astazi vorbim de un coeficient de 12-13% pentru developer si de 8-9% pentru investitor.

Nu peste mult timp, o noua bariera va fi trecuta, iar coeficientii de rentabilitate vor scadea
sub 7% pentru piata de cladiri de birouri;

• Coeficientul de rentabilitate de 8-9% din Romania este superior fata de indicatorii din
tari precum Ungaria (6-7%), Austria (sub 6%) sau Spania (sub 2%)

• Printre cele mai active fonduri de investitii imobiliare care au luat la “tinta” Romania se
numara Immoeast, BA-CA Immo, Europolis, Accession Found sau Meinl Land

250.000.000 de euro atat se estimeaza ca va fi valoarea tranzactiilor cu cladiri de birouri

in Bucuresti in acest an

“Tele-comertul” ii hipnotizeaza pe romani

Articol de Petrisor Obae

Aproximativ 450.000 de romani au cumparat cel putin o data un produs prin

teleshopping

V-ati intrebat vreodata daca suna cineva sa cumpere prin teleshopping? Destul de multi,
din moment ce firme internationale din domeniu cheltuie anual in Romania, pentru
publicitate TV, aproape patru milioane de euro.

Incercati urmatorul experiment: opriti sonorul televizorului si uitati-va la energicul italian

care prezinta inele. Bate cu pumnul in masa, se loveste cu palma peste frunte,
gesticuleaza, isi trece miinile prin par, se uita agitat cand spre camera, cand la
traducatoare, e in stare sa treaca prin ecran ca sa ne convinga sa cumparam un inel, de
fapt nu unu, ci doua, trei, cinci, plus inca unul si inca unul. Parca aduce cu vanzatorii din
targul Vitan. Totul intr-un studio saracacios, rupt parca din preistoria televiziunii. Redati
sonorul. “Diamante! Ka-dou! Tutti naturali!” Ati cumpara de la el? Mutati pe postul
Teleshop24. Doi actori plictisiti prezinta anost tot felul de jucarii, CD-uri sau alte inutilitati
pe care le puteti gasi, poate la un pret mai bun, la colt de strada.

Nu am ales intamplator aceste exemple. Alaturi de acestea, putem vedea pe posturile TV

spoturi profesioniste de teleshopping (unele foarte convingatoare), facute de companii cu
traditie pe plan international. Companiile de teleshopping care s-au dezvoltat in ultimii ani
spun ca perceptia romanilor despre acest gen de comert pe TV s-a schimbat, cu toate ca
exemplele de mai sus alimenteaza ideea ca prin teleshopping se vand produse inutile, cu
o calitate indoielnica, la preturi piperate.

“Perceptia romanilor s-a schimbat fata de acum trei ani, cand erau neincrezatori si plini
de prejudecati, din cauza unor companii-fantoma care au stricat imaginea teleshopping-
ului”, spune Martha Toth, general manager al companiei Studio Moderna. “Reticenta fata
de teleshopping s-a diminuat, iar lumea incepe sa comande, avand siguranta ca pot
returna produsul fara nici o explicatie”, este de parere Ileana Negulescu, marketing
manager VitaDirect. Chiar daca de multe ori ne uitam din curiozitate la spoturile despre
saltele gonflabile, storcatoare de fructe, roboti de bucatarie-minune si tot felul ce
accesorii de slabit, nu putini sunt cei care comanda. Marcel Straut, managing partner
BestSeller, estimeaza ca aproximativ 450 de mii de romani au cumparat cel putin o data
un produs prin teleshopping. Ca sa aiba succes, un produs promovat prin teleshopping
trebuie sa aduca o “smart ideea”, ceva deosebit fata de ce se comercializeaza pe piata.

Principalii jucatori ai pietei sunt Punto Shop (fosta Ideea Studio, prezent in Romania de
peste zece ani), Vita Direct, Bestseller si StudioModerna, toate reprezentante ale unor
companii internationale. Produsele sunt cumparate de aceste companii de la vanzatori
“angro” de teleshopping cu tot cu spotul de promovare. Spatiul de publicitate pentru
teleshopping se cumpara diferit fata de publicitatea clasica, la minut, nu la GRP (punct de
audienta). Un minut poate costa intre 3 si 12 euro la o televiziune mica (Etno TV, Favorit
TV, O TV) si 25-30 de euro la un canal cu audienta. Totusi, nu audienta este criteriul cel
mai important in teleshopping. “Nu conteaza atat audienta, cat profilul celor care se uita.
Sunt intervale orare cu audienta mica, de exemplu sase dimineata, care vand mai bine
decat cele de la ora 15:00”, spune Marcel Straut.

Foarte important este produsul promovat, care trebuie adaptat pe canale si intervale
orare. Oricum, teleshopping-ul nu se difuzeaza decat in intervale extra prime time, cand
si pentru un post este mai rentabil decat sa investeasca in programe proprii sau in filme.
Companiile de teleshopping sunt retinute in ceea ce priveste rentabilitatea posturilor TV.
Motivul este simplu: statiile ar “umbla” la preturi. Spun doar ca, de multe ori, statiile de
nisa sunt mai atractive. Eficienta unei statii TV se masoara aproape instant. Pentru
acelasi produs, firmele de teleshopping afiseaza numere de telefon diferite, astfel ca
atunci cand primesc un telefon stiu exact unde a vazut clientul reclama respectiva.
“Televanzatorii” se asteapta la o relaxare a conditiilor de difuzare, dar si la o asezare a
pietei si o crestere a increderii romanilor in acest sistem de vanzare. Destul de greu in
conditiile exemplelor de la inceputul articolului si fara un filtru din partea posturilor TV.

Actorii principali ai teleshoping-ului autohton

Punto Shop – anul trecut, fosta companie Ideea Studio a investit in publicitate pe TV
600.000 de euro, iar vanzarile au depasit un milion de euro. Firma, prezenta in Romania
inca din 1994, este cunoscuta in special pentru aparatele de fitness, de vibromasaj si
pentru canapeaua Magic Sofa. Vita Shop – infiintata in Polonia in 2002, a intrat in
Romania in 2004. Anul trecut a investit in publicitatea TV aproximativ 1,2 milioane euro si
a avut vanzari de aproximativ 1,3 milioane. Cele mai vandute produse au fost produsele
de bucatarie si gama de plasturi (anticelulita, antifumat). Bestseller– A fost infiintata in
2003, in Croatia. Anul trecut, firma din Romania a cheltuit 800.000 de euro pentru
publicitate si a avut vanzari de 2-2,5 milioane. Compania are o fabrica in China si
produce brandul propriu Elite Sauna Belt. Studio Moderna – Companie prezenta in
aproape 20 de tari. Cele mai vandute produse: storcatorul de fructe, canapeaua
gonflabila. Detine brandurile Dormeo si TopShop.

Legati-va sireturile!

Magazinele de incaltaminte Benvenuti intra in franciza

Firma oradeana Equipe, al doilea operator de pe piata autohtona de magazine
specializate in vanzarea pantofilor si a accesoriilor, lanseaza cu ocazia Salonului
International de Franciza, RoFrancize 2006, propriul sau sistem de parteneriat pentru
marca Benvenuti.

Reprezentantii companiei au apelat la sistemul de franciza pentru a accelera dezvoltarea

retelei, care in acest moment numara zece magazine proprii, dar si pentru a creste
calitatea managementului de magazin.Franciza Benvenuti se bazeaza pe un sistem dual
propus investitorilor autohtoni. Exista, pe de o parte, modelul clasic, o reteta in care
partenerul Benvenuti investeste in amenajarea propriului magazin, in stocul initial de
marfa si in taxa de franciza (5.000 de euro). In acest caz, este necesar un capital initial
de circa 120.000 de euro.

Pe de alta parte, partenerii pot beneficia de “avantaj”, un sistem inedit, in care dotarea si
amenajarea magazinului este facuta de francizor, iar stocurile sunt gestionate tot de
acesta. In cadrul acestui sistem, partenerul are rolul de a realiza activitatea de
management, precum si cea de vanzare si implementare a politicilor de marketing ale
companiei. Investitia initiala este semnificativ mai redusa. In afara de taxa de franciza de
5.000 euro, sunt necesare si un capital rulant de start-up, de inca 5.000 de euro, si o
scrisoare de garantie bancara care sa acopere stocul de marfa aflat in magazin (circa
60.000 de euro).

“In conformitate cu planul de afaceri si cu proiectiile financiare ale unei asemenea

activitati, in functie si de nivelul de vanzari realizat, capitalul partenerilor este recuperat
intr-o perioada cuprinsa intre doi si trei ani”, precizeaza Adrian Cazu, directorul de
dezvoltare al companiei. Magazinele Benvenuti au o suprafata medie de 150-200 mp si
prezinta, in doua sezoane cu cinci reasortari de-a lungul unui sezon, colectii exclusiv
italiene de incaltaminte pentru femei, barbati si copii.

Cifra de afaceri consolidata a grupului a fost in 2005 de peste 125 de miliarde lei vechi, in
crestere cu peste 40% fata de anul anterior.

Pentru o informare detaliata, accesati - sectiunea Afaceri Mici - de unde puteti, mai
departe, sa transmiteti francizorului candidatura dumneavoastra.

Sportul national la romani: televiziunea!

Articol de Petre Barbu

Romania are mai multe posturi TV decat tari puternic dezvoltate din Europa

Ai bani? Deschide o televiziune! - aceasta pare sa fie ultima moda in business-ul din
Romania. Nu ai bani? Atunci ramai telespectator. si ca sa nu te plictisesti, mai cumpara-ti
un televizor pe credit doar cu buletinul!

Statisticile CNA arata ca au fost acordate pana acum peste 210 licente TV pentru 60 de
companii. Numarul de licente TV acopera 88 de localitati din 41 de judete ale tarii. Pe
retelele de cablu TV, pot fi receptionate 32 de canale romanesti, daca numaratoarea
noastra este corecta. De la cele consacrate, Pro TV, Antena 1 si Prima TV, pana la cele
“mici-pitici”, Senso TV, Flux TV sau Alpha TV. La acestea se adauga un numar
impresionant de programe internationale si pan-europene. Toate televiziunile autohtone si
cateva straine (adaptate in varianta romaneasca) se bat pe o piata de publicitate TV de
doar 170 de milioane de euro. Mare inghesuiala si “foame”!

Cum a fost posibil ca Romania sa bata ca numar de televiziuni tari mai dezvoltate, ca
Polonia, Ungaria sau Cehia? Sociologul Calin Anastasiu constata ca desi piata
audiovizualului din Romania a fost liberalizata foarte devreme in comparatie cu celelalte
tari central si est-europene, o lunga perioada de timp aceasta a fost ignorata de marile
trusturi de media internationale. Cu exceptia CME (Pro TV), SBS (Prima TV) si Murdoch
(prezent in mod bizar cu un produs precar precum B1 TV), care au pasit cu mai mult sau
mai putin curaj, numele consacrate nu au venit pe piata romaneasca. In tarile central-
europene au investit repede si masiv trusturi de prima mana, dispunand deopotriva de
forta financiara si experienta. Pe aceste piete, intreprinzatorii locali au fost descurajati de
prezenta companiilor straine.

“In absenta strainilor, ceea ce s-a intamplat in Romania ne duce cu gandul la definitia
unui celebru economist care, intrebat ce inseamna libera initiativa, a spus ca este “o
combinatie intre legile pietei si vointa intreprinzatorilor”. Cu un singur amendament: vointa
intreprinzatorilor nostri in audiovizual a cam batut legile pietei”, afirma Calin Anastasiu. In
cei 15 ani de capitalism salbatic, in Romania, s-au adunat multi bani in anumite buzunare
cu posibilitati de plasare destul de reduse. “Asa incat, unii intreprinzatori au preferat sa
intre in audiovizual, sa piarda bani, dar sa compenseze aceste pierderi prin avantaje de
alta natura. Acest fenomen este prezent mai cu seama in mass-media locala”, spune
Anastasiu.

Mircea Vlad Ionescu, Marketing-Research Director la ARBOmedia, considera ca nivelul

comparativ de dezvoltare economica a contat mai putin, ci mai cu seama atractia
deosebita a romanilor fata de televiziune si impactul acesteia fata de alte canale de
comunicare. Mircea Vlad Ionescu argumenteaza: Romania este una din tarile Europei cu
cel mai ridicat nivel de penetrare a televiziunii prin cablu, durata zilnica de vizionare este
remarcabila (peste patru ore), investitiile publicitare detin cote mari (circa 60%) si ritmul
de crestere al numarului gospodariilor care au cel putin doua televizoare. “In aceste
conditii, este de inteles atractia unui numar tot mai mare de investitori catre televiziune”,
declara Ionescu.

Apropiata integrare in UE va conduce la falimente pe piata TV din Romania? Mircea Vlad

Ionescu considera ca “este posibil ca unele statii sa fie inchise in viitor, insa acest fapt nu
cred ca va fi legat de integrare, ci mai degraba de vointa proprietarilor de a mai continua
sa sustina statii care nu devin rentabile intr-o anumita perioada de timp.” Ionescu
estimeaza ca statiile care nu reusesc sa obtina profit pot deveni tinte pentru achizitii - o
varianta optimista, pentru ca piata TV este dinamica si acest fapt se va accentua in viitor.

In Ungaria, publicitatea TV a depasit 260 milioane de euro

La o populatie de zece milioane de locuitori, Ungaria are trei canale publice de

televiziune, 24 de canale private locale (inclusiv programele in limba maghiara ale unor
canale internationale) si 11 posturi pan-europene. Cheltuielile de publicitate pe TV in anul
2004 au fost de 261,41 milioane de euro, reprezentand 42,1% din totalul pietei de
publicitate. Postul privat RTL Klub a detinut 51% din totalul cheltuielilor de publicitate TV.
Principalii clienti publicitari pe TV au fost Unilever, Procter&Gamble, Benckiser si Danone.

In Polonia, televiziunea atrage 54% din bugetele de reclama

Polonia are patru canale publice nationale (TVP1, TVP 2, TV Polonia si Wot), 11 statii
publice regionale, 51 de posturi private locale (inclusiv programele in limba polona ale
unor canele internationale) si 18 pan-europene. Populatia Poloniei este de 38,1 milioane
de locuitori, cu 13,5 milioane de gospodarii, din care 95,9% detin televizioare. Volumul
brut de publicitate TV s-a ridicat in 2004 la 1,68 miliarde euro (fara discounturi),
reprezentand 54,6% din volumul total de publicitate. Statia privata Polsat a detinut 21,6%
din piata de publicitate TV, in timp ce statiei publice TVP1 i-a revenit 27,4%.

Nova TV domina piata din Cehia

Republica Ceha are doua statii TV publice (CT 1 si CT 2) si noua statii comerciale. Are o
populatie de 10,1 milioane de locuitori, 3,8 milioane de gospodarii, din care 97,9% detin
televizoare. Piata TV a atras in 2004 bugete nete de 273,4 milioane de euro,
reprezentand 48,6% din totalul pietei de publicitate. Postul privat Nova TV a acoperit 64%
din totalul cheltuielilor de publicitate TV. Cele doua posturi publice au detinut 14,1% din
piata de publicitate TV. Cei mai mari clienti publicitari pe TV au fost: Danone, Néstlé,
Benckiser.

Piata TV germana a fost de 3,86 miliarde euro In 2004

Piata de publicitate TV in Germania a fost in anul 2004 de 3,86 miliarde euro. Cifra
reprezinta 29,3% din totalul cheltuielilor publicitare inregistrate in aceasta tara cu 82,5
milioane de locuitori. Aproape 95% din gospodarii detin televizoare. In Germania exista
15 statii publice, nationale si regionale, 20 de posturi private si sunt receptionate 14
canale pan-europene. Postul RTL detine 29% din piata de publicitate TV. Cei mai mari
clienti de publicitate TV au fost Procter&Gamble, Ferrero si L’Oréal.

In Romania piata de publicitate TV e modesta

Romania anului 2004 avea patru canale publice, 14 private (intre timp cifra a depasit 30),
si 13 pan-europene. Volumul brut de publicitate TV (nu s-au scazut discounturile) a fost
de 1,8 miliarde euro. In valoare neta, la nivelul anului 2004, piata de publicitate TV a atins
120 de milioane de euro. Investitiile publicitare pe TV au detinut 87% din total volum de
publicitate. Cei mai mari clienti de publicitate pe televiziune in 2004 au fost
Procter&Gamble, Unilever, Coca-Cola si European Drinks.

Cheltuielile publicitare pe TV (2004)

Tara / Milioane euro

Germania/ 3.860
USA /67.791
Japonia /14.633,7
Franta /3.204
Marea Britanie/ 5.617*
Rusia /9.217,5*
Italia /4.551
Spania /2.608
Olanda /2.640*
Suedia /1.310*
Cehia /273,4
Polonia /1,685
Ungaria /261
Romania /120
Bulgaria /143*
Grecia /771*
•Estimare bruta la rate-card

Bazar

Cosmote isi muta creatia la Cohn.

Grupul de comunicare grecesc Ashley & Holmes a anuntat startul colaborarii cu agentia
Cohn & Jansen pentru serviciile de creatie ale operatorului de telefonie mobila Cosmote.
Potrivit Cristinei Jansen, Managing Partner Cohn & Jansen, agentia romaneasca
urmeaza sa se afilieze companiei grecesti si exista discutii privind intrarea
Ashley&Holmes in actionariatul Cohn & Jansen. In prezent, Cohn & Jansen este detinuta
de Andrei Cohn (40%), Peter Jansen (30%) si Cristina Jansen (30%). Contul Cosmote a
fost detinut pana de curand de GMP, dar agentia condusa de Felix Tataru a renuntat la
colaborarea cu Ashley din motive de “nepotrivire de caracter”.

Dan Andronic s-a asociat cu doua companii straine de PR.

One Communication, compania condusa de Dan Andronic, a semnat un parteneriat cu

firmele de PR si lobby GCS Issue Management (Israel) si RSLB Partners (SUA) si au
constituit o noua entitate: First One Communication. Aceasta va prelua portofoliul de
clienti al firmei One Communication si va incerca sa il dezvolte pe piata romaneasca cu
ajutorul celor doua firme straine. La nivel international, GCS si RLSB acorda servicii de
consultanta si PR corporatiilor Microsoft, BP Amocco, Nike, Reebok, Boeing si Pizza Hut.
Printre liderii politici care au beneficiat de serviciile GCS si RLSB se numara fostul
presedinte american Bill Clinton, premierul britanic Tony Blair, cancelarul german Gerhard
Schröder si premierul israelian Ehud Barak.
Hanny Bratu, consilier la TVR.

Hanny Bratu a devenit, de la 1 februarie, consilier personal al presedintelui TVR, Tudor

Giurgiu, pe probleme de marketing si comunicare. Ea se va ocupa, printre altele, de
dezvoltarea strategiei de marketing si comunicare pentru cele patru canale ale televiziunii
publice. “Am primit un telefon de la Tudor Giurgiu, care mi-a propus aceasta functie”,
raspunde Hanny Bratu la intrebarea cum a ajuns sa colaboreze cu televiziunea. Pana in
urma cu un an si jumatate, Hanny Bratu a fost director de publicitate la operatorul de
telefonie mobila Mobifon (Connex). Ea l-a cunoscut pe Tudor Giurgiu cu cativa ani in
urma, cand Connex a sponsorizat festivalul de film TIFF, organizat de actualul presedinte
al TVR.

Proaspatul consilier, care va deveni mama in cateva luni, a facut parte din comisia de
licitatie pentru desemnarea agentiilor de publicitate ce vor derula campaniile de
promovare ale TVR 1 si TVR2. Concursu-rile au fost castigate de Gavrila & Asociatii
(pentru TVR1) si Headvertising (TVR2). Contractul lui Hanny Bratu cu TVR a fost incheiat
pentru o perioada de un an. Conform unor surse din interiorul institutiei, salariul noului
consilier s-ar ridica la aproximativ 3.000 de euro. Hanny Bratu s-a abtinut de la orice
comentariu referitor la salariul oferit de TVR.

Telefonul care schimba viziunea despre afaceri

Articol de Vali Birzoi

Granita dintre internet, televiziune, muzica si telecom devine invizibila in noua

generatie de terminale

Super 3G. Ceea ce era o promisiune anul trecut la Cannes a devenit realitate la
congresul mondial 3GSM din Barcelona: viteze de transfer a datelor de aproape zece ori
mai mari in retelele de telefonie mobila. Abia acum industriile telecom, media, cea
muzicala sau de publicitate se afla in fata provocarii de a-si schimba unele modele de
business.

Intr-un show de televiziune de genul “Surprize, Surprize...”, asistenta prezentatorului

inmaneaza microfonul unui tanar. Acesta il ia, il duce la ureche si incepe sa vorbeasca la
el ca la telefon. Oamenii din sala rad, asistenta incearca sa indrepte situatia, dar tanarul,
sub imperiul emotiei, duce din nou microfonul la ureche. Scena, inclusa intr-o prezentare
Ericsson de la Congresul mondial al telefoniei mobile 3GSM, chiar e amuzanta. Dar,
dincolo de asta, arata, de fapt, cum ne-a modificat telefonul mobil modul de viata,
comportamentul, reflexele. si asta nu inseamna nimic in comparatie cu “revolutia mobila”
pe care o anunta industria telecomunicatiilor.

“Comportamentul oamenilor se va schimba din nou. Reflexul nu va mai fi acela de a tine

telefonul la ureche, ci de a-l duce in fata ochilor”, crede Kurt Sillen, vicepresedinte al
Ericsson, lider mondial in furnizarea de tehnologie, echipamente si servicii pentru
industria de telecomunicatii. Motivul e simplu. Cine mai iese azi din casa fara sa aiba
mobilul la el?! Iar producatorii de telefoane, furnizorii de echipamente si operatorii
telecom, in cautare de modalitati de a-si creste veniturile, vor “inghesui” in carcasa
mobilului aproape orice. Programe de televiziune, muzica, posturi de radio, mesagerie,
birou mobil, portofelul pentru cumparaturi.

Publicitate TV pe telefonul mobil

Pentru prima data in istoria industriei telecom, liderii primilor sase operatori de telefonie
mobila, China Mobile, Vodafone, Telefonica Moviles, Orange, T-Mobile si Telefonica Italia
Mobile (TIM), s-au asezat la aceeasi masa, in Barcelona, pentru a anunta lansarea unei
platforme comune care sa permita un serviciu universal de mesagerie instant intre
utilizatorii tuturor retelelor. Primul test al serviciului, similar cu Yahoo! Messenger sau
MSN, a fost efectuat in Franta intre retelele Orange, SFR (Vodafone) si Bouygues.
“Serviciul a atras in doar cateva luni circa 100.000 de utilizatori si va fi lansat comercial in
urmatoarele luni pe pietele din Marea Britanie, Romania si Olanda”, a anuntat Sanjiv
Ahuja, directorul general al grupului Orange. In continuare, operatorii vor cauta modalitati
de a integra si comunicarea cu Yahoo, MSN sau America Online (AOL), dupa modelul
dezvoltat de Vodafone cu Microsoft pentru serviciul MSN.

Prin urmare, vom avea comunicarea prin mesagerie instant tot timpul in buzunar, adica
intr-un loc mult mai potrivit decat pe computerul de la birou sau, in cel mai bun caz de
pana acum, pe laptop-ul din geanta. “Serviciul nu va fi gratuit, asta cu siguranta, dar si la
Yahoo platesti conexiunea la internet”, spune Arun Sarin, directorul general al Vodafone.
Modelele de business se schimba si pentru operatori. Noua mesagerie instant ar putea
ucide chiar cel mai vechi si profitabil serviciu non-voce al telefoniei mobile, SMS-ul, folosit
de 70% din utilizatorii de mobil.
Goana pentru a obtine venituri in plus si cat mai consistente dincolo de banalele servicii
de voce, ale caror tarife scad, impinge operatorii si mai departe. Iar furnizorii de solutii si
echipamente, la randul lor, le ofera mijloacele cu care sa isi atinga scopul. Privita ca o
companie furnizoare de echipamente si tehnologii de retea, Ericsson a facut inca un pas
in a se transforma si in furnizor de aplicatii si servicii, prin parteneriatul cu Napster, daca
nu cel mai mare magazin de muzica online, pozitie pierduta in fata lui iTunes de la Apple,
atunci cel mai celebru serviciu de download de fisiere MP3.

Prin acest parteneriat, companiile vor pune la dispozitia operatorilor solutii de acces si
management al fisierelor de muzica online. Astfel, se naste primul competitor serios
pentru iPod, telefonul mobil. Care devine un “obiect” demn de luat in seama si de
televiziuni. “8% din tineri prefera sa se uite la televizor pe telefonul mobil. Cand am
prezentat rezultatele studiului nostru reprezentantilor altor canale TV, acestora nu le
venea sa creada”, afirma Gunnar Garfoss, director Mobile Services la NFK, televiziunea
publica norvegiana. Postul a ajustat continutul programelor astfel incat sa se potriveasca
cu ecranul mobilului, transformandu-l si in dispozitiv de acces la show-uri interactive.
“Astfel, timpul de vizionare s-a dublat, pana la o medie de cinci minute pentru fiecare
accesare”, spune Garfoss. Dar cine ar vrea ca in acele cinci minute sa prinda o reclama
in direct?! Industria de publicitate trebuie sa accepte provocarea de a se adapta
serviciilor Mobile TV.

Primul telefon capabil de a suporta vitezele de pana la zece ori mai mari decat pana
acum, oferite de tehnologia HSDPA (High Speed Downlink Packed Acces – 3G “faza a
doua” sau Super 3G), Samsung Z560, a fost, de asemenea, prezentat la Barcelona. “Va
mai trece un timp pana mobilul va duce la moartea unor industrii intregi”, spune Erik
Oldmark, vicepresedinte al Ericsson. Dar, deja operatorii telecom devin furnizori de
internet, companiile de media fac pasul pentru a deveni operatori virtuali iar furnizorii, de
echipamente se transforma in furnizori de servicii. si toate astea din cauza, sau datorita,
telefonului mobil.

Renault da bice cailor putere ai profitului

Articol de Stefan Onica

Grupul francez vrea ca pana in 2009 sa creasca vanzarile anuale cu 800.000 de

unitati. Logan are un rol cheie in aceasta strategie

Noul presedinte al Renault, Carlos Ghosn, vrea ca in trei ani grupul francez sa devina cel
mai important producator auto european. Modelul Logan ocupa un loc central in planurile
sale de crestere a volumelor de vanzari.

Daca in urma cu cativa ani grupul Renault ar fi strans cateva sute de jurnalisti pentru a-i
anunta ca in urmatorii ani isi propune sa creasca vanzarile cu 800.000 de unitati, sa
dubleze rata profitului si sa propulseze modelul Laguna in lupta cu Mercedes C Klasse
sau BMW Seria 3, multi ar fi crezut ca este o gluma buna. Cu siguranta, zambetele
ironice ale jurnalistilor ar fi fost indreptatite, daca ne gandim ca Renault nu a reusit astfel
de performante in toata istoria sa. Pentru Carlos Ghosn insa, istoria a fost mai putin
relevanta atunci cand a “desenat” pe hartie cum va arata grupul francez peste trei ani. El
vrea ca, in 2009, Renault sa fie cel mai important producator european de automobile,
din punctul de vedere al profitului.

“Nu este o previziune, este un angajament”, pluseaza Ghosn, care si-a intitulat planul de
dezvoltare pentru grupul francez Contract 2009. Lucratorii Renault au asteptat cu teama
anunturile lui Ghosn. Multi se asteptau la restructurari de personal, iar pentru francezi asa
ceva este aproape inacceptabil. De aceea, in ziua conferintei de la centrul Square Com
din Paris, un grup de lucratori Renault demonstra deja impotriva restructurarilor de
personal, desi nu fusese nimic anuntat in acest sens. “E vorba de o demonstratie
preventiva”, a explicat intr-o nota ironica unul dintre angajatii grupului francez. Anuntul lui
Carlos Ghosn a fost insa cat se poate de linistitor: “Noi ne propunem sa crestem, prin
urmare nu poate fi vorba despre restructurari de personal”.

Atunci cand a venit la Renault, Ghosn s-a remarcat printr-o mare actiune de diminuare a
costului de productie unitar. A fost racolat de Louis Schweitzer de la compania Michelin,
prin intermediul unei firme de “head hunting”, si promovat direct intre cei sapte membri ai
Comitetului Executiv al Renault. Planul sau de reducere a costului unitar a fost o reusita,
insa i-a adus si porecla: “Cost Killer”. In 1999, este trimis sa salveze din pragul
falimentului producatorul Nissan. Ghosn a reusit sa puna pe picioare o companie cu
datorii de 20 de miliarde de dolari, ale carei uzine lucrau la 50% din capacitate. Privite din
acest unghi, tintele stabilite de Ghosn pentru Renault par brusc realizabile. De la figura
de mic Napoleon care impune tinte marete pentru grupul auto francez si pana la
realizarea acestora drumul este insa destul de lung. Mai ales ca timpul este destul de
scurt.
O crestere a vanzarilor anuale ale Renault cu 800.000 de masini este cu adevarat
fabuloasa. Oricum, circa jumatate din aceasta este de asteptat sa vina de la modelul
Logan. “Nu vrem sa scoatem un alt model Logan. Vrem sa sa il “derivam” pe cel existent.
Vor fi dezvoltate practic cinci modele pe baza acestei platforme”, explica Ghosn. Sunt
anuntate deja Logan Break si Logan LCV, modelul produs la Pitesti putand fi numit un
succes financiar pentru Renault. In- tr-un an 2005 in care profitul operational a scazut cu
37,4%, de la 2.115 miliarde de euro, la 1.323 miliarde, activitatile internationale au marcat
o crestere cu 214 milioane de euro, modelul Logan avand practic o pondere de 50% in
aceasta suma.

Daca tinta de crestere a vanzarilor are sanse sa fie atinsa, dat fiind modelele ieftine
aruncate de Renault in ultimii ani pe piata, obtinerea unei rate anuale a profitului de 6% in
numai trei ani este cu adevarat dificil de realizat. Eficacitatea nu vine de la organizatie, ci
de la oameni”, explica Carlos Ghosn. Dilema este cu atat mai mare cu cat tinta de
profitabilitate este oarecum dependenta de reusita modelului Laguna pe care actualul
presedinte al Renault il vede printre primele trei modele din clasa sa din punctul de
vedere al calitatii. De fapt, planul lui Ghosn ataca doua directii clare, care impreuna vor
conduce la o crestere a profiturilor: cresterea exploziva a vanzarilor, bazata pe modelele
cu preturi mici, si lansarea unor produse care sa atinga zona premium (capitol la care
Renault a suferit pana in prezent). Orice greseala in una dintre aceste directii vor
insemna cu siguranta pentru micul Napoleon din fruntea Renault o infrangere similara
celei de la Waterloo.

Carlos Ghosn despre:

Renault: “Nu este o companie in criza, insa este fragila”

Concedieri: “Nu exista planuri de reduceri de efectiv, pentru ca noi vrem sa crestem.
Exista insa planuri de eficientizare”.

Eficienta: “Eficienta nu vine din organizatie, ci de la oameni”

Piata americana: “Este foarte brutala. Cu o strategie de genul: ne extindem in Brazilia,

mergem in China si in Europa de Est si mai trimitem cativa oameni in SUA nu merge sa
atacam piata americana”

Misiunea Renault: “Noi nu facem masini pentru a merge fabricile si nici pentru ca asa
vrea presedintele companiei. Noi facem masinile pe care le vrea clientul”.

Un an contradictoriu pentru Renault

• Daca in 2004 grupul francez vindea 2.490.000 de masini in intreaga lume, in 2005
aceasta cifra a crescut cu 1,7%, pana la 2.533.000 de unitati.
• Veniturile companiei au crescut cu 1,9%, de la 40,29 miliarde euro in 2004, la 41,33
miliarde in 2005.
• Profiturile operationale ale companiei au scazut in 2005 cu 37,4% fata de anul anterior,
de la 2,115 miliarde euro, la 1,323 miliarde euro. Rata profitului Renault s-a depreciat in
2005 cu 2%, de la 5,2% in 2004, la 3,2% in 2005.

Piata autohtona de medicamente a crescut cu 18% in 2005

Articol de Anca Chilom

Vanzarile de medicamente prin farmacii au favorizat in 2005 cresterea pietei romanesti de

medicamente cu 18,1%, la 4,59 miliarde lei, potrivit unui raport al firmei de cercetare
Cegedim Romania.

„Performanta anului 2005, datorata segmentului de retail, este peste majoritatea

asteptarilor initiale“, se precizeaza in raport.

Ultimul trimestru al anului trecut a confirmat tendinta de revenire la cursul ascendent al

pietei totale (+3,2%). Mai relevanta este insa comparatia fata de anul 2004, cresterea
totala fiind semnificativa (+18,1%).

Pe canale, piata de retail a crescut puternic (+25,3%), iar cea de spital a stationat (+
0,2%). Pe segmente, produsele cu prescriptie medicala au crescut mai mult (+26,6%)
fata de cele fara prescriptie medicala (+20,6%).

Pe tendinta generala de crestere, in 2005 s-a consemnat o schimbare istorica de lider in

privinta grupelor terapeutice: pentru prima data in ultimii zece ani, medicamentele
cardiovasculare (cu o cota de 17,7%) au întrecut in valoare antiinfectioasele sistemice
(17,5%).

Si in 2005, clasamentul companiilor farmaceutice din Romania este condus de

GlaxoSmithKline (GSK). Vanzarile GSK, inclusiv rezultatele Europharm, au atins anul
trecut nivelul de 415,8 milioane lei, reprezentand o cota de piata de 9,1%. A doua
companie de pe piata este Hoffman La Roche, care a consemnat vanzari de 309,4
milioane lei si o cota de piata de 6,7%, la finele anului 2005. Locul trei este ocupat de
Novartis, care a avut vanzari de 294,4 milioane lei si a atins o cota de piata de 6,4%.
Pozitia a patra este ocupata de Sanofi-Aventis, cu 290,9 milioane lei si o cota de piata de
6,3%. Compania americana Pfizer se pozitionează pe locul cinci in top, cu vanzari de
277,6 milioane euro si o cota de piata de 6%, la finele anului trecut.

Potrivit raportului Cegedim, este probabil ca in acest an sa asistam la o noua crestere,

insa sub performanta anului trecut, in principal din cauza nevoilor semnificative ale pietei,
in conditiile in care perspectiva legislativa nu este deocamdata clara, iar concurenta se va
intensifica.

Sursa: Capital, 23 februarie 2006

Automobile Bavaria vrea sa vanda 500 de masini in sistem bay-back in 2006

Articol de Dragos Comache

Automobile Bavaria estimeaza, pentru acest an, vanzarea a peste 500 de masini in
sistem bay-back, cu peste 50% mai mult decat anul trecut, cand, in acest sistem, au fost
comercializate 333 de masini.

Sistemul bay-buck practicat de Automobile Bavaria permite achizitionarea oricarei marci

existente pe piata, inclusiv cele autohtone si stabileste un pret ce va reprezenta avansul
pentru un automobil nou, marca BMW sau Mini. După ce vechea masina a fost
cumparata de Automobile Bavaria, clientul are posibilitatea sa-si achizitioneze o masina
si prin leasing sau credit auto, nu doar cash.

Principalele criterii de evaluare a unei masini sunt starea tehnica, vechimea

autovehiculului, numarul de kilometri, dotarile optionale precum si atractivitatea marcii pe
piata.

Masinile second hand sunt comercializate in reteaua de dealeri din Bucuresti, Brasov,
Arad, Constanta, Iasi, Timisoara, Pitesti, Sibiu, Craiova, Cluj Napoca si Targu Mures.

Sursa: Capital, 23 februarie 2006

Crestere de peste 11 ori a cifrei de afaceri in cinematografie

Articol de Dragos Comache

Cifra de afaceri inregistrata in industria cinematografica in cursul anului 2005 este de

circa 200 milioane euro, ceea ce reprezinta o crestere de peste 11 ori mai mare ca in anul
2000, potrivit raportului anual al Centrului National al Cinematografiei (CNC).

Cu sprijinul financiar al CNC, in anul 2005 au fost produse si prezentate in premiera un

numar de 8 filme romanesti de lung metraj si 6 filme de scurt metraj.

Conform raportului, CNC a sprijinit financiar anul trecut, cu o suma totala de lei 5,95
milioane lei, productia a 16 lungmetraje si cinci scurtmetraje. Institutia apreciaza ca
producatorii au participat la realizarea de filme romanesti cu investitii proprii in valoare de
aproape100 milioane lei.

In 2005 pe baza Conventiei europene asupra coproductiilor cinematografice au fost

promovate 15 coproductii, costurile totale de productie ale acestora ridicandu-se la
aproximativ 200 milioane euro, potrivit aceluiasi raport.

Din datele de sinteza ale Registrului cinematografiei rezulta ca in anul 2005 piata video a
inregistrat o evolutie remarcabila in sensul ca numarul de filme si tirajul de casete si
DVD-uri s-a triplat fata de anul 2004. Astfel au fost distribuite 951 de titluri de filme si au
fost puse in circulatie peste 1,6 milioane casete video si DVD-uri.

Sursa: Capital, 23 februarie 2006

Vanzarile Lafarge au crescut cu 11% in 2005

Articol de Dragos Comache
Grupul Lafarge a inregistrat anul trecut o majorare a vanzarilor cu 11% pana la aproape
16 miliarde euro, potrivit unui comunicat al grupului. Venitul operational a fost in 2005 de
2,3 miliarde euro, cu 7,1% mai mult decat anul precedent.

“Rezultatele noastre pe 2005 sunt solide. Totusi, acestea nu reflecta pe deplin potentialul
Lafarge. Putem privi in viitor cu incredere. Ne vom eficientiza organizatia pentru a
imbunatati eficienta si pentru a reduce costurile in vederea cresterii marjelor de
exploatare cu 1% pana in 2008. Planul nostru strategic ar trebuie sa se traduca printr-o
crestere medie anuala durabila de 8% a profiturilor pe actiune”, a declarat Bruno Lafont,
CEO al Lafarge.

Cea mai mare pondere in cadrul profitului a avut-o divizia de ciment, care a inregistrat un
beneficiu de 1,7 miliarde de euro, cu 11% peste nivelul din 2004, fiind urmata de divizia
de agregate si betoane cu un profit de 398 milioane euro si de cea de gips cu 151
milioane euro.

Grupul francez Lafarge este principalul producator de ciment la nivel mondial si unul
dintre cele trei grupuri care controleaza piata romaneasca, alaturi de Holcim si
HeidelbergCement.

Operatiunile grupului sunt reprezentate in Romania de Lafarge Romcim, Lafarge

Agregate si Betoane, Lafarge Arcom Gips si partenerii din domeniul materialelor pentru
acoperisuri Bramac Sisteme de Invelitori si Schiedel Sisteme de Cosuri.

Sursa: Capital, 23 februarie 2006

Cifra de afaceri a BASF s-a majorat cu 14% in 2005

BASF, companie ce activeaza in industria chimica, a realizat in 2005 o cifra de afaceri de

42,7 miliarde euro, in crestere cu 14% fata de anul 2004, potrivit unui comunicat al
societatii. Profitul inainte de deducerea dobanzilor si a taxelor a crescut cu 17%,
ajungand la 6,1 miliarde euro.

Piata de capital a influientat, deasemenea, favorabil performantele companiei. Astfel

pretul actiunilor BASF s-au majorat in 2005 cu 26,2%. Firma este listata la bursele din
Frankfurt, Londra, New York si Zurich.

BASF, una din cele mai mari companii din domeniul chimic, produce de la chimicale,
mase plastice si ingrasaminte pana la petrol si gaze naturale. Anul trecut, la BASF lucrau
81.000 de persoane.

Sursa: Capital, 22 februarie 2006

Raiffeisen va intermedia listarea Fondului Poprietatea la bursa

Fondul Proprietatea a stabilit castigatorul licitatiei organizate pentru a selecta compania
care va intermedia listarea Fondului la Bursa de Valori Bucuresti. Firma castigatoare este
Raiffeisen Capital & Investment SA.

Fondul a primit oferte de la Alpha Finance Romania SA, BCR Securities SA, BRD
Securities - Groupe Societe Generale SA, CA-IB Securities SA, IEBA Trust SA,
Intercapital Invest SA, Raiffeisen Capital & Investment SA, Swiss Capital SA.

Invitatia de a participa la licitatie a fost trimisa pe data de 9 februarie 2006, iar criteriile de
selectie au fost oferta financiara si oferta tehnica a companiilor. Oferta financiara a
reprezentat o pondere de 60% din decizia finala.

Sursa: Capital, 21 februarie 2006

Crestere de sase procente a veniturilor HP

Articol de Dragos Comache

HP a realizat in primul trimestru financiar al anului 2006, incheiat pe 31 ianuarie 2006,

venituri nete de 22,7 miliarde dolari, reprezentand o crestere cu sase procente fata de
acelasi trimestru al anului trecut.

“Continuam sa implementam planul de consolidare a companiei si de imbunatatire a

satisfactiei clientilor”, a declarat Mark Hurd, CEO si presedinte al HP. “Majoritatea
unitatilor de afaceri si prezenta in diferite regiuni geografice au inregistrat cresteri, cash
flow-ul a fost substantial, iar costurile sunt controlate riguros. Cu toate ca mai avem multe
de facut, eforturile noastre au inceput sa-si arate rezultatele”, a continuat Mark Hurd.

Fata de aceeasi perioada a anului trecut, venitul inregistrat pe continentele americane a

crescut cu zece la suta, ajungand la 9,7 miliarde dolari, cel pentru Europa, Orientul
Mijlociu si Africa a crescut cu un procent, fiind de 9,4 miliarde dolari, iar in Asia Pacific a
crescut cu sase la suta, pana la 3,5 miliarde dolari.

HP estimeaza ca, in trimestrul al doilea al anului 2006, venitul sau va fi cuprins intre 22,4
miliarde dolari si 22,6 miliarde dolari. De asemenea, pentru intregul an 2006 HP
estimeaza un venit de 90-91 miliarde dolari.

HP este o companie furnizoare de solutii tehnologice destinate consumatorilor individuali,

intreprinderilor si institutiilor din intreaga lume. Oferta companiei cuprinde infrastructura
IT, echipament de calcul si acces de uz personal, servicii globale si solutii de imprimare si
prelucrare a imaginii. In ultimele patru trimestre financiare, incheiate la 31 ianuarie 2006,
veniturile obtinute de HP au totalizat 87,9 miliarde dolari.

Sursa: Capital, 21 februarie 2006

Rompetrol a castigat concesiunea de exploatare a gazelor naturale de la Golesti

Articol de Dragos Comache
Grupul Rompetrol, prin Divizia de Explorare si Productie (Upstream), a castigat prin
licitatie, de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), concesiunea de
exploatare a gazelor naturale de la Golesti, judetul Arges, la circa cinci kilometri de
Pitesti.

“Extinderea regionala a Rompetrol este completata, astfel, si cu noi activitati pe plan

intern, potrivit strategiei de dezvoltare a Grupului. Principalul scop al inceperii lucrarilor la
acest depozit subteran este acela de a suplini lipsa gazelor naturale pe timpul iernii”, a
declarat Bogdan Popescu, vicepresedinte al Grupului, responsabil cu activitatile de
explorare si productie.

Dupa o scurta faza ce consta in reactivarea sondelor si in achizitia seismica 3D,

Rompetrol va incepe in perimetrul Golesti lucrarile de constructie la un depozit subteran
pentru gaze naturale. Capacitatea de livrare a acestuia va fi, in prima faza, de 120
milioane metri cubi pe ciclu, urmand sa creasca la 200 milioane metri cubi pe ciclu.
Pentru finalizarea acestui proiect, Rompetrol intentioneaza sa investeasca circa 25 de
milioane dolari, in urmatorii trei ani.

Conform acordurilor de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare petroliera

incheiate cu ANRM, divizia de Upstream a companiei are concesionate, din 2004 doua
perimetre de explorare, Zegujani si Satu Mare, iar din 2005, alte 3 perimetre similare,
transferate de la Forest Oil: Gresu, Nereju si Focsani .

Rompetrol este cel mai mare grup industrial romanesc privat, cu majoritatea operatiunilor
si activelor in Romania si Europa de Sud-Est. La inceputul lunii decembrie 2005
Rompetrol a achizitionat intregul pachet de actiuni al grupului francez Dyneff, cel mai
mare distribuitor independent de produse petroliere din Franta. Principalele activitati ale
grupului sunt in domeniile rafinare si vanzare de produse petroliere, cu interese adiacente
in explorare, productie si alte servicii pentru industria petroliera, precum foraj, constructii,
transporturi.

Sursa: Capital, 21 februarie 2006

Rubrica “Investiţii”

De la ordine tipate la tranzactii pe mobil

Articol de Marius Pandele

Tehnologie: SSIF-urile, si nu numai, vin in intampinarea nevoii de mobilitate a

investitorilor

In momentul in care spui “investitor”, de obicei, te gandesti la o persoana care urmareste,

fie din spatele biroului, fie prin intermediul unui contact aproape permanent cu brokerul,
cotatiile bursiere timp de patru ore, cat dureaza sedinta de tranzactionare.

Noutatile din domeniul comunicatiilor fac ca aceasta imagine sa nu mai reflecte chiar atat
de fidel realitatea. Intr-o lume in continua miscare, in care investitorii la Bursa nu pot face
exceptie de la aceasta regula, piata de capital nu avea cum sa nu profite de dezvoltarea
tehnologiei pentru a-si asigura o dezvoltare cat mai puternica.

Prima initiativa pentru micsorarea dependentei investitorilor de brokeri a venit in 1999 din
partea Vanguard, care a lansat serviciul Startrade, pentru transmiterea online a ordinelor
de tranzactionare. Succesul acestei initiative e usor de observat, daca ne gandim ca, in
momentul de fata, exista cam zece SSIF-uri care ofera astfel de servicii clientilor. Mai
nou, au aparut si proiecte pentru crearea unei platforme software la Bursa de Valori, prin
care atat transmiterea ordinului, cat si executarea lui sa se efectueze complet
computerizat. O varianta prin care lucrurile s-ar putea misca mult mai repede.

“Exista doua posibilitati pentru tranzactiile prin intermediul internetului”, afirma Marius
Plugaru, directorul general al Ieba Trust si autorul unei propuneri privind tranzactiile
online. “Pot exista site-uri de colectare a ordinelor, pe care apoi le trimit catre Bursa, si
platforme de tranzactionare efectiva. In acest moment, noi suntem la prima varianta.
Trecerea la tranzactii executate online ar face ca SSIF-urile sa nu mai aiba presiuni din
partea micilor investitori (care reclama la fel de mult timp ca si ceilalti), brokerii putandu-
se ocupa, in primul rand, de investitorii mari”, mai spune el. Potrivit lui Plugaru, firmele de
brokeraj trebuie sa priveasca investitia intr-un asemenea proiect ca fiind pe termen lung,
cu castiguri evidente.

Spaniolii de la Economics Lobby Investment, intrati in Romania prin intermediul Easy

Consulting, aduc si ei o noutate pentru piata autohtona de capital. Mai exact, un serviciu
de informatii bursiere in timp real, pe telefonul mobil, functional de 25 de ani pe pietele
vestice si operational in acest moment in noua tari europene.

“Vom semna, chiar luna viitoare, un parteneriat cu Bursa de Valori Bucuresti, pentru a
putea transmite datele din piata in timp real”, spune Miguel Sanchez, directorul general al
Easy Consulting Romania. “In plus, avem deja contract cu agentia de stiri Reuters, pentru
preluarea noutatilor de interes pentru brokeri si investitori. Conectarea se va putea face
de pe terminale BlackBerry 7290, Sony Ericsson P910i si Nokia Communicator, cu
ajutorul parteneriatului cu unul dintre operatorii mari de telefonie mobila din Romania. In
plus, sistemul se poate implementa inclusiv la unele modele de automobile”, completeaza
Sanchez.

Potrivit acestuia, in primii doi ani, se preconizeaza atragerea a circa 2.000 de clienti, iar
pe termen mai lung, intre 3.000 si 6.000 de clienti. Ramane de vazut daca initiativele de
mai sus, aflate deocamdata, majoritatea, la inceput de drum, vor avea sorti de izbanda pe
piata de capital romaneasca. “Depinde cum evolueaza fiecare tehnologie in parte”, este
de parere Razvan Pasol, presedintele Intercapital. “Spre exemplu, internetul s-a dezvoltat
foarte mult, iar acest lucru a facut ca si serviciile bursiere bazate pe internet sa ia un
avant considerabil. Alte tehnologii, precum wap-ul, nu au prins, ceea ce s-a vazut si in ce
priveste serviciile din partea SSIF-urilor”.

Fuziune imposibila?
Articol de Gabriela Zamora

Bursa: Brokerii nu mai vorbesc aceeasi limba

Negocierile intre actionarii Bursei de Valori Bucuresti si ai celei de la Sibiu au decurs
normal pana la impartirea actiunilor. Miza mare a incins, in cele din urma, spiritele.

Marul discordiei in discutiile privind absorbtia Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri din

Sibiu (BMFMS) de catre Bursa de Valori Bucuresti (BVB) consta in procedura de
impartire a actiunilor in urma fuziunii. Situatia nu este tocmai simpla, deoarece nu toti
actionarii BVB au detineri si la BMFMS. Comisia desemnata special pentru solutionarea
problemei nu a reusit, deocamdata, sa gaseasca formula prin care convertirea actiunilor
sa se faca in mod echitabil. Intre timp, actionarii carora nu le surade ideea fuziunii, cei
mai multi neeligibili, incearca din rasputeri sa impiedice unificarea pietelor.

De curand, ei au propus majorarea capitalului social al BMFMS, propunere respinsa de

catre actionarii majoritari (societatile de brokeraj), desi era agreata si de presedintele
institutiei, Teodor Ancuta. Respingerea acestei propuneri are loc dupa ce conducerea
BMFMS s-a angajat, in fata Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, sa majoreze
capitalul la cinci milioane de euro, pana la data aderarii. Comisia a fost de acord ca
BMFMS sa parcurga acest proces in trei etape. Angajamentul a fost facut in contextul in
care bursa sibiana intentioneaza sa se transforme, anul acesta, in operator de piata.

In viziunea unor brokeri, negocierile au ajuns intr-un punct extrem de sensibil.

Reprezentantii BMFMS iau si ei in calcul posibilitatea ca fuziunea sa nu se materializeze.
Ei sunt ingrijorati ca, in acest caz, timpul ar putea fi mult prea scurt pentru a pune in
aplicare celalalt plan, de majorare a capitalului social. Ceea ce ar putea sa ii coste
scump: pierderea autorizatiei de functionare.

Indicii burselor din europa centrala si de est: Performante slabe

Articol de Liviu Moldovan, sef Departament Analiza, WBS

In aceasta saptamana, indicii est-europeni au inregistrat scaderi moderate si nu s-au

sincronizat cu indicii europeni. PX50 din Cehia, SBI din Slovenia, WIG din Polonia si BUX
de la Budapesta au scazut intre 0,14% si 0,77%, mai mult din cauza lipsei cumparatorilor
decat a unei avalanse de ordine SELL. BET de la Bucuresti a inregistrat cea mai slaba
performanta: in scadere cu 212,85 puncte, adica 2,55%, la 8.121,19.

Rezultatele bune publicate de companii au fost puse deja in pret si este posibil ca o parte
din investitori sa fi decis sa isi ia profitul acasa. DAX30 din Germania a crescut 1,73%, la
5.764,37, iar indicele paneuropean Eurostoxx50 a crescut 1,59%, la 3.729,79, nivele
nemaintalnite din 2001, respectiv 2002.

sursa: www.wbs.ro

Piata valutara externa (forex): Dolarul si-a continuat trendul de crestere

Articol de Liviu Moldovan, sef Departament Analiza, WBS
Pietele financiare mondiale au asteptat cu sufletul la gura prima declaratie oficiala a lui
Ben Bernanke in calitate de guvernator al Bancii Federale. si cum investitorii intotdeauna
incearca sa anticipeze cursul evenimentelor, au mizat pe o declaratie din care sa reiasa
ca nu va intrerupe curand seria de ridicare a dobanzii. Ideea a plecat de la o conferinta
privata organizata de Lehman Brothers, de unde “a transpirat” faptul ca Alan Greenspan
s-ar fi exprimat in termeni extrem de optimisti despre economia americana. De aici, s-a
lansat ipoteza ca Ben Bernanke, cu ocazia declaratiei bianuale in fata Congresului
american, se va dovedi a fi la fel de optimist.

Asa s-a si intamplat: Domnia sa a lasat usa deschisa posibilitatii de a ridica in continuare
dobanda la dolar. “Economia functioneaza aproape de capacitatea maxima”, “datele
despre somaj, productie si vanzari sugereaza ca expansiunea economica este pe calea
cea buna”, “nivelul ridicat al pretului la energie este un risc pentru inflatie si cresterea
economica” sunt numai cateva din ideile prezentate. Ca urmare, dolarul s-a intarit,
ajungand la inchiderea sesiunii din 15 februarie la valoarea de 1,1883 fata de moneda
unica. Cu alte cuvinte, in ultimele saptamani, dolarul a recastigat terenul pierdut in
primele saptamani ale noului an. In articolul trecut nuantam optimismul exagerat al
investitorilor in ceea ce priveste atat trendul dolarului, cat si al monedei unice.

Nivelul de 1,2323 al cotatiei EUR/USD a fost atins in ianuarie pe ideea ca BCE va ridica
dobanda, iar FED va face o pauza, in timp ce acum investitorii mizeaza pe o dobanda a
dolarului de 5% (sau peste), iar cotatia este din nou sub 1,1900. Spre deosebire de
investitori si speculatori, o mare parte dintre analisti nu estimeaza ca acest trend
crescator al dobanzii sa dureze mult. Ba mai mult, exista posibilitatea ca, spre finalul lui
2006 sau in 2007, FED sa reduca dobanda! Curba inversata a randamentelor
instrumentelor de trezorerie ne arata limpede acest lucru. Daca Ben Bernake va ridica
rapid dobanda la 5% sau peste aceasta valoare, isi va asuma un risc major. Exagerarile
ar putea duce la o prabusire a cresterii economice, a pietelor de capital, a pietei
imobiliare si a increderii in orice fel de investitie legata de dolar.

De ce nu cred intr-un astfel de scenariu? Pentru ca Ben Bernanke a mai afirmat ca

viitorul politicii monetare va fi strans legat de datele macroeconomice, adica o politica
“vazand si facand”. Cum pretul petrolului a inregistrat recent o scadere importanta, poate
ca inflatia prognozata nu se va dovedi un pericol chiar atat de mare in viitor.

sursa: www.wbs.ro

DOBANZI

Aflaţi care sunt cele mai bune dobanzi oferite de bancile romanesti la depozitele in lei pe
12 luni, la certificatele de depozit in lei pe 12 luni, precum si dobanzile obligatiunilor
municipale si corporative listate la Bursa de Valori Bucuresti
Obligatiuni (instrumente listate la bvb)

Val.
Simbol Oras Scadenta Nr. oblig. Dobanda
nominala
(%/an)
(RON)

AIU08 AIUD 01.09.2008 7.000 150

10,00
ALB06 ALBA IULIA 28.04.2006 24.000 100 10,00
ARA06 Arad 26.07.2006 65.000 100 14,00
BAC08 BACAU II 15.09.2008 89.500 100 12,00
DEV08 DEVA I 24.04.2008 58.000 100 10,00
DEV08A DEVA II 30.09.2008 19.160 100 10,00
ORD06 ORADEA I 5.05.2006 100.000 100 8,98
ORD10 ORADEA II 18.06.2010 100.000 150 11,00
PRD06 PREDEAL II 14.04.2006 7.500 100 10,00
SEB07 SEBES II 14.04.2007 15.000 100 10,00
TARGU-
TGM06 15.07.2006 30.000 100 10,00
MURES II
TIM11 TIMISOARA 01.03.2011 200.000 100 8,25

Val.
Nr.
Simbol Companie Scadenta nominala Dobanda
oblig.
(RON) (%/an)

BCL07 BCR LEASING 1.04.2007 75.000 100

6,00
BRD07A BRD 21.03.2007 20.000 2.500 10,66
FINANSBANK (
FBR07A 5.11.2007 35.000 1.000 9,22
ROMANIA )
HEXOL
HXL07 23.05.2007 13.013 100 12,00
LUBRICANTS
RAIFFEISEN
RZB07A 4.06.2007 240.000 500 8,91
BANK SA
TBI06 TBI LEASING 25.08.2006 980.000 2,5 6,50
sursa: bursa de valori bucuresti

Depozite pe 12 luni (lei)

 banca dobanda %/an
Libra Bank 8,5
CEC, Romexterra 7,5
Alpha Bank 7,25
BCR, ProCredit 7,0

6,5
Finansbank
Banca Tiriac 6,0
sursa: bancile

Certificate de depozit pe 12 luni (lei)

banca suma minima (RON) dobanda %/an

Mindbank 50 8,0

Romexterra 100
7,25
Finansbank 200 6,75
RIB 100 6,5
Banca Transilvania 100 6,5
Banca „Ion Tiriac“ 1.500 6,5
sursa: bancile

Prognoza bursiera utilizand analiza tehnica: SNP: TUSESTE MOTORUL BURSEI?

Articol de Dan Valcu, fondatorul firmei de analiza tehnica Educofin

Cresterile si scaderile pretului SNP la bursa trebuie urmarite cu atentie din cauza ponderii
in cadrul indicelui BET, care este foarte vizibil in strainatate. In plus, fluctuatiile pretului
petrolului au influenta directa asupra cursului bursier. Ce spune analiza tehnica despre
aceasta actiune?

Graficul alaturat prezinta pretul (negru) impreuna cu un nivel de suport (S). Doua medii
exponentiale des utilizate, MM50 si MM200, adauga nivele de suport pana la care SNP
poate evolua descendent pe termen mediu (trei-patru luni) si lung. Momentul cheie a
intervenit in ianuarie, cand vechiul top din februarie 2005 a fost depasit. Caracterul
vertical al evolutiei din 2006 anunta (la timpul trecut, dar si prezent) o scadere care pe
termen scurt este evaluata cel putin pana la suportul definit de MM50.

Pe baza evolutiei trecute, cu o rezerva asupra repetarii acesteia, urmatorul obiectiv va

deveni nivelul (S) de 0,5250. Se observa ca media de 200 de zile ar urma ca obiectiv, dar
valoarea ei in momentul eventualei intalniri va fi superioara celei de 0,4660, deoarece
chiar daca pretul stagneaza/scade o perioada, MM200 creste pentru a “prinde pretul” din
spate. Ce se anunta in evolutia SNP si de prefigurat cu ajutorul acestor metode simple de
analiza tehnica? Pe termen scurt: in scadere cu suport la MM50 (elimin cresteri deasupra
valorii de 0,6400). Pe termen mediu: in scadere cu suport la MM200, dar sub MM50.

Pe termen lung: in crestere, cu suport solid la MM200 (chiar daca va trece sub aceasta
valoare, va fi de scurta durata si va fi o oportunitate de a cumpara SNP). Nota: nivelele
de MM50=0,5600 si MM200=0,4660 sunt dinamice si aceste valori sunt valabile numai la
data acestui articol.

Sursa: http://ta.educofin.com

Profitul portofoliului virtual capital in 2006 6.339,81 lei (34,29%)

Articol de Iulian Panait, presedinte ktd Invest

Scaderile de la inceputul acestei saptamani (care au culminat cu minimele inregistrate in

cursul sedintei bursiere de marti) nu au fost totusi foarte mari. Pentru actiunile lichide,
corectiile fata de ultimele maxime consemnate luna aceasta sunt mai mici de 10%. Deci
scaderea ar mai putea continua sau, in varianta optimista, vom avea o piata de consolidare
pentru saptamanile urmatoare (poate chiar una-doua luni).

Dupa cat de importante au fost cresterile din ultima perioada (va reamintim ca din 28
august si pana saptamana trecuta piata a crescut aproape fara intrerupere, minicorectiile
fiind de fiecare data mai scurte de cinci sedinte), cred ca nici un investitor cu experienta
nu ar fi mirat daca am avea acum o astfel de corectie sau consolidare ceva mai
indelungata. Portofoliul nostru a avut o performanta ceva mai buna saptamana aceasta,
fata de cum ne-am fi asteptat, numai datorita titlurilor Turbomecanica Bucuresti care, in
ciuda faptului ca restul pietei scadea, au inregistrat o evolutie favorabila.

Aceasta detinere de actiuni Turbomecanica, impreuna cu plasamentele in BRD-GSG si

Petrom, nu sunt de natura sa ne dea emotii, chiar si in varianta pesimista in care corectia ar
continua mai abrupt. Credem ca, pana la sfarsitul anului, ele vor reveni cel putin in zona
maximelor precedente. Ceva mai nesiguri suntem pe detinerile de actiuni Oltchim si
Rompetrol Rafinare. Daca in cazul RRC scaderile n-au fost totusi prea importante, stirile
venite pe Oltchim in ultima perioada si decizia de suspendare de la tranzactionare a
acesteia pana in 28 februarie sunt de natura sa ne creeze asteptari negative pe termen scurt.

Valoarea Profit
Nr. Cotatia
Societatea (15.02.2006) curent
titluri (15.02.2006)
(lei) (lei)
(lei)

Petrom SA 7.500 0,5900 4.425,00

9,75
Turbomecanica 500 14,4000 7.200,00 1.211,50
 10.000 0,5000 5.000,00
Oltchim 1.041,50

BRD-GSG 500 19,0000 9.500,00

2.293,50
Rompetrol Rafinare 41.500 0,1140 4.731,00 -239,46
FDI Simfonia 1 228 20,1600 4.588,42 50,24
FDI Tezaur 101 47,1900 4.783,62 28,16
Totaluri la data
40.228,04 4.395,19
curenta:

total valoare curenta = valoarea totala de piata in momentul actual a titlurilor incluse in
portofoliu calculata prin insumarea produsului dintre numarul de actiuni detinute la fiecare
societate in parte si ultimul pret de inchidere ;
total profit curent = suma diferentelor dintre valoarea curenta de piata a detinerii pentru
fiecare companie inclusa in portofoliu in momentul actual si valoarea platita pentru
achizitia titlurilor respective;
profit realizat in 2006 = diferenta dintre valoarea curenta a portofoliului si cea de la 1
ianuarie 2006

Fuziune bursiera, negociata cu armele pe masa

Articol de Gabriela Zamora

BMFMS isi poate pierde autorizatia, daca nu fuzioneaza cu BVB sau nu-si
majoreaza capitalul

Casatoria intre BVB si BMFMS are viitor, dar cere sacrificii pe care nu toti actionarii sunt
dispusi sa le faca. Discutiile legate de impartirea actiunilor fac unificarea imposibila.

Fuziunea Bursei de la Bucuresti cu cea de la Sibiu, lansata cu surle si trambite de catre

reprezentantii celor doua institutii, la sfarsitul lui 2004, incepe sa para o utopie. Nu numai
ca “mariajul” nu s-a concretizat pana la acest moment, dar sunt tot mai evidente
“nepotrivirile de caracter”. Teoretic, toti actorii pietei de capital sunt de acord cu unificarea
burselor. Practic, insa, se manifesta rezerve. In mare parte, actionarii neeligibili ai Bursei
Monetar-Financiare si de Marfuri din Sibiu (BMFMS) nu-si doresc fuziunea, motivand ca
au riscat sa investeasca in piata instrumentelor derivate intr-o perioada cand Bursa de
Valori Bucuresti (BVB) o ignora total.

De necesitatea unei singure piete bursiere incep sa se indoiasca si unii dintre actionarii
eligibili. Acestia sunt influentati de intrarea in forta a bursei sibiene in noul an, ceea ce a
dus la un recod istoric al valorii tranzactiilor si la cresterea numarului de contracte futures
pe actiuni achizitionate. O tentativa de a submina fuziunea tocmai a esuat in urma cu
aproximativ doua saptamani. Propunerea de majorare a capitalului BMFMS, promovata
de actionarii neeligibili, a fost respinsa de catre cei majoritari, adica de societatile de
brokeraj care, in total, detin 63% din actiuni. Restul de actiuni se afla in posesia unor
societati comerciale si a patru SIF-uri. Majoritarii au considerat ca nu se impune o marire
a capitalului, de vreme ce s-a stabilit fuziunea cu BVB.

Votul negativ a dat peste cap si alte planuri ale BMFMS, cum ar fi listarea la bursele de la
Bucuresti si de la Budapesta. “Nu a fost considerata oportuna majorarea de capital, fiind
in contradictie cu decizia de fuziune, care ar rezolva si problema necesarului de capital al
BMFMS. Majorarea ar fi insemnat un efort financiar puternic pentru actionarii bursei de la
Sibiu, efort care ar fi devenit inutil in cazul fuziunii”, declara Daniel tepes, presedintele
HTI Valori Mobiliare. El considera ca ideea majorarii de capital a venit din partea
actionarilor “mai sceptici sau care nu au inteles exact implicatiile acesteia asupra
fuziunii”. Daca problema s-ar rezuma la divergentele intre actionarii eligibili si cei
neeligibili, solutionarea ar fi relativ simpla. Diferentele de opinii apar insa chiar si in randul
societatilor de brokeraj, care, de altfel, au detineri disproportionate la BMFMS.

Pachetul cel mai mare de actiuni, de 16,3%, este detinut de societatea de brokeraj HTI
Valori Mobiliare, in timp ce ceilalti brokeri nu au mai mult de 5,2%. Mai exact, doar SSIF
Broker din Cluj si SSIF Nova Invest din Satu Mare au, fiecare, putin peste 5%, potrivit
datelor BMFMS. Dar nu procentajul detinut imparte actionarii in tabere, ci neputinta de a
se ajunge la o intelegere in privinta convertirii actiunilor dupa fuziune. O intrebare
incuietoare pentru brokeri se refera la actionarii BVB, care nu au actiuni si la BMFMS: cat
vor primi ei si daca vor primi ceva.

Situatia este departe de a fi lamurita, iar discutiile devin tot mai incinse. Reprezentantii
celor doua piete considera prioritare intersele propriilor actionari, gest necondamnabil,
dar care ingreuneaza negocierile. Este motivul pentru care unii actionari si-au pierdut
increderea in posibilitatea realizarii fuziunii. “Avand in vedere situatia, personal cred ca
unificarea celor doua burse nu va avea loc”, spune Marius Plugaru, presedintele societatii
de brokeraj Ieba Trust, adaugand ca dificultatea rezida in faptul ca nu toti actionarii BVB
au detineri si la BMFMS.

Pentru Bursa de la Sibiu, problema fuziunii este destul de presanta. Daca nu va fi

absorbita de BVB curand, va trebui sa-si majoreze capitalul social la cinci milioane de
euro, altfel risca sa-si piarda autorizatia de functionare. Potrivit Regulamentului nr.
14/2004 emis de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, capitalul social al unui operator
de piata trebuie sa fie, pana la data aderarii Romaniei la UE, de minimum cinci milioane
de euro. Capitalul social al BMFMS este, in prezent, sub 500 de mii de euro. “Ne-am
angajat in fata CNVM sa majoram capitalul, iar comisia a dat dovada de flexibilitate si a
fost de acord ca acest proces sa aiba loc in trei etape”, a precizat Teodor Ancuta,
presedintele BMFMS. El s-a aratat, totodata, ingrijorat de varianta pierderii autorizatiei,
dat fiind timpul scurt ramas pana la data vehiculata a integrarii.

Inca o firma de abonamente premiata de Capital

Articol de Anca Chilom

Curier Publicitar a castigat campania Capital “Ma abonez si castig 2006” pentru
firmele de abonamente

Devenita deja o traditie, campania “Ma abonez si castig” pentru firmele de abonamente,
derulata de revista Capital, s-a desfasurat in perioada 1 septembrie 2005 – 31 ianuarie
2006. Editia din acest an, cea de-a cincea, a fost castigata de Curier Publicitar, care a
reusit sa depaseasca cu 50% targetul de abonamente fixat. In total, in cadrul campaniei
“Ma abonez si castig 2006”, 29.000 de cititori s-au abonat la revista Capital.

Mihai Sirbu, unul dintre cei doi proprietari ai companiei iesene Curier Publicitar, isi inscrie
pentru prima data numele in palmaresul acestui concurs. El a intrat in posesia Marelui
Premiu, un autovehicul Suzuki Wagon R Diesel. “Intentionam sa ne extindem activitatea,
iar aceasta masina ne va da posibilitatea sa imbunatatim calitatea serviciilor pe care le
oferim clientilor nostri. Cu siguranta, vom participa si anul viitor, cu speranta ca vom
castiga din nou”, marturiseste Mihai Sirbu.

De altfel, in istoria campaniei “Ma abonez si castig”, desfasurata in fiecare an de revista

Capital pentru firmele de abonamente, exista un exemplu demn de urmat. Datorita
perseverentei si eforturilor sustinute, firma Art Advertising a intrat in posesia Marelui
Premiu de doua ori. A castigat astfel o autoutilitara Citröen Berlingo si un autovehicul
Toyota Hilux. In cadrul celorlalte doua campanii, au castigat doua firme din Cluj-Napoca:
Apex AB Com – un Fiat Doblo Cargo – si Kronika – un Volkswagen Caddy. Mihai Sirbu
marturiseste ca si-a propus sa intre in posesia autoutilitarei Suzuki Wagon chiar de la
inceputul campaniei. “Am muncit mult. si ne-am dorit sa castigam, intrucat eram
constienti ca, pentru atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus, de acoperire a unei
zone cat mai mari din judetul Iasi, sprijinul logistic este extrem de important”, explica
directorul companiei Curier Publicitar. In opinia sa, doua dintre atuurile firmei au fost
reprezentate de faptul ca nu percepe comision de distributie si ca incearca sa faca in asa
fel incat revistele si ziarele sa ajunga pe masa abonatilor pana la ora 8.00 dimineata.

“La toate acestea, trebuie sa adaugam faptul ca, fiind la inceput de drum, avem o mare
dorinta de afirmare in piata. Suntem constienti de faptul ca abonamentele reprezinta
viitorul distributiei de presa. Pe langa faptul ca aceasta modalitate este mult mai eficienta,
iti ofera si un numar constant de cititori. Noi am intrat pe aceasta nisa si incercam sa o
exploatam la maximum”, completeaza Sirbu.

La inceputul anului trecut, Mihai Sirbu si Radu Hanceanu au preluat divizia de distributie
a grupului de presa Media Net, infiintand compania Curier Publicitar. In momentul de fata,
firma, ce are ca obiect de activitate distributia de abonamente de presa si materiale
publicitare, acopera doar zona municipiului Iasi. “Am preluat si am infiintat aceasta
societate mai mult din placere. Initial, nu aveam foarte bine dezvoltat simtul proprietatii, al
businessului, in general. Dar, cu timpul, am realizat ca de noi depind mai multe persoane,
astfel ca trebuie sa fac tot ce este posibil ca afacerea sa mearga”, isi aminteste Mihai
Sirbu. Desi distributia de abonamente nu este extrem de profitabila, cea de materiale
publicitare asigura Curier Publicitar o anumita stabilitate financiara. Cifra lunara de
afaceri inregistrata de companie in 2005 a fost de 15.000 de euro, insa strategia pe
termen scurt a celor doi proprietari vizeaza extinderea activitatii si in alte orase din judet.

“Pana la sfarsitul anului, ne vom face simtita prezenta si in orasele Pascani si Targu
Frumos, astfel ca speram ca cifra de afaceri sa atinga un nivel de 20.000 de euro pe
luna. In 2007, vom intra pe piata din alte doua orase”, adauga Sirbu. In plus, spune el, cei
doi parteneri doresc sa devina un partener credibil pentru Societatea Nationala de
Distributie. Strategia pe termen lung a companiei vizeaza acoperirea unei zone cat mai
mari din Moldova, iar apoi extinderea la nivel national. “Noi am intrat pe aceasta nisa si
incercam sa o exploatam la maximum. Filosofia noastra de business este simpla si se
bazeaza pe respectul fata de clienti. Vrem ca atat consecventa, cat si calitatea serviciilor
sa ne crediteze in fata clientilor si a partenerilor”, conchide directorul companiei Curier
Publicitar.

Revista Capital pregateste acum urmatoarea campanie de abonamente, cu multe

surprize si premii deosebite. Aceasta se va adresa, ca si pana acum, atat cititorilor, cat si
firmelor de abonamente.

Curier Publicitar SRL

• Anul infiintarii: 2005;

• Obiect de activitate: curierat, distributie abonamente de presa si materiale publicitare;
• Sediul central: Iasi;
• Personal: 30 de angajati;
• Cifra de afaceri: in 2005, cifra de afaceri a companiei a fost de 15.000 de euro lunar,
estimarile pentru acest an indicand un nivel de peste 20.000 de euro pe luna;
• Portofoliul de clienti: la doar un an de la infiintare, firma are peste 3.000, persoane fizice
si juridice.

Tehnologia schimba fata Bursei

Articol de Marius Pandele

Piata de capital profita de emanciparea romanilor

Incet-incet, tehnologiile de ultima generatie au inceput sa prinda radacini si in Romania.

Telefonul mobil sau laptop-ul, spre exemplu, nu mai sunt doar standarde pentru nivelul
veniturilor, cum au fost multa vreme, ci si aliati de nadejde pentru investitorii la Bursa,
putand oferi informatii vitale, in timp real, celor care au legatura cu piata de capital.

Inceputa o data cu primele site-uri ale SSIF-urilor, ofensiva tehnologiei asupra pietei de
capital din Romania a ajuns, in timp, sa dea rezultate semnificative. Pana acum,
internetul a dus greul din acest punct de vedere, societatile de intermediere oferind
clientilor noutati, precum preluarea ordinelor de tranzactionare online, programe tot mai
complexe de analiza a actiunilor sau posibilitatea de a manageria contul si de a sti in
orice moment daca te afli pe plus sau pe minus.

Mai nou, mobilitatea a devenit tot mai importanta pentru investitori, asa ca si serviciile au
inceput sa se adapteze. Aparitia wap-ului a parut sa fie un moment important, insa
interesul romanilor pentru acest serviciu nu a fost unul suficient de mare. “Suntem prima
societate care a oferit informatii despre piata de capital prin intermediul tehnologiei wap”,
spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest. “Am avut, in acest sens, o
colaborare cu Connex, insa in cele din urma am intrerupt acest serviciu datorita lipsei
cererii. Planuim ca pe viitor sa oferim din nou servicii prin intermediul terminalelor mobile,
cu ajutorul tehnologiilor mai noi aparute, insa deocamdata suntem la stadiul de proiect”,
completeaza el.

Dezvoltarea solutiilor de comunicatii mobile si, mai ales, popularitatea pe care au

capatat-o acestea au dus la aparitia unor noi oferte adresate investitorilor. In urma cu
putin timp, Vanguard, o alta companie cu multe inovatii in ceea ce priveste piata de
capital, a lansat “Alerte SMS”, un produs care ofera clientilor posibilitatea de a fi
atentionati atunci cand pretul actiunilor atinge anumite valori sau atunci cand ordinele de
tranzactionare le-au fost executate. Un produs care ameninta sa revolutioneze acest
domeniu urmeaza sa fie lansat de compania Easy Consulting, partener Economics Lobby
Investment Spania. Este vorba de un serviciu “market stream”, disponibil, ce-i drept, pe
un numar mic de modele de telefon mobil, prin care investitorii au acces in timp real la
informatiile bursiere din Romania si de pe pietele externe. Acest lucru se va face prin
intermediul tehnologiilor GPRS, populara deja in Romania, si EDGE, care a fost
implementata si in tara noastra de circa un an.

Fata de wap sau SMS, o asemenea varianta ar aduce in plus o viteza de transfer mult
imbunatatita (de la 54 Kb/sec., in cazul GPRS, echivalent cu o conexiune dial-up, pana la
180 Kb/sec., in cazul EDGE), posibilitatea de a consulta si grafice bursiere si, mai ales,
posibilitatea de a plasa si ordine de tranzactionare in acelasi timp, avand in vedere ca
functia de apelare a telefonului nu este afectata.

Evolutie oscilanta a preturilor la Bursa

Articol de Emil Ogica

Volatilitatea a fost mai mare decat de obicei

Dupa cresterile importante inregistrate in ultimele luni, piata de capital a incheiat

saptamana in scadere usoara, doar societatile cu o lichiditate redusa a tranzactiilor fiind
ocolite de deprecierea cursului.

Indicele BET al bursei din Bucuresti a incheiat prima saptamana de scadere din acest an,
dupa sase saptamani consecutive de crestere. In cadrul trendului puternic ascendent pe
care a evoluat indicele de la inceputul lui iunie 2005, de cand s-a apreciat cu 70%,
perioadele de corectie au durat intre doua si trei saptamani si veneau dupa patru–cinci
saptamani de crestere. Ramane de vazut daca aceasta regula se va respecta, iar
principalele actiuni listate la bursa vor inregistra deprecieri pe o perioada de maximum
doua saptamani, dupa care cursul sa reintre pe trend ascendent. Indicele societatilor de
investitii financiare a pierdut 3,7 procente, aprecierea fata de inceputul anului fiind acum
de 8,3%. Valoarea minima a indicelui din aceasta saptamana, de 50.028 puncte, poate
deveni nivel suport.

In sectorul bancar, cu exceptia actiunilor Banca Transilvania, care au incheiat saptamana

la acelasi curs de 1,49 lei, preturile pentru BRD Groupe Société Générale si Banca
Carpatica au inregistrat o volatilitate ridicata. Daca actiunile BCC s-au tranzactionat si la
0,68 lei in 8 februarie, in sedinta de miercuri au atins un minim de 0,615 lei; ultima
tranzactie a saptamanii s-a efectuat la 0,635 lei, in scadere cu 3,79% fata de saptamana
precedenta. Similar, actiunile BRD au atins un minim de 18,6 lei marti si miercuri, pentru
a recupera usor din scadere, la 19,2 lei (scadere saptamanala de 2,5%). Din datele
raportate de societatile de investitii financiare la finele lui ianuarie 2006, se remarca o
crestere importanta a valorii activului net unitar fata de luna precedenta, intre 5,78%
pentru SIF Moldova si 23% pentru SIF Banat-Crisana si SIF Oltenia. La preturile curente
de tranzactionare, dupa raportul dintre VANU si pret, cel mai bine se situeaza SIF Oltenia
si SIF Transilvania, cu o valoarea a raportului de 0,97.
Tranzactiile de vanzare a actiunilor Sicomed, in cadrul ofertei publice recent incheiate, au
adus profituri foarte mari pentru SIF Oltenia si SIF Muntenia, de 44,7 milioane si respectiv
56,8 milioane lei. Spre comparatie, SIF Banat-Crisana a obtinut in ianuarie un profit de
3,8 milioane, SIF Moldova de 2,8 milioane, iar SIF Transilvania de 0,3 milioane lei.

Actiunile Turbomecanica Bucuresti au inregistrat o evolutie foarte buna in aceasta

saptamana, dupa ce Consiliul de Administratie a propus acordarea unui dividend brut
pentru anul trecut de 1,09 lei/actiune si splitarea valorii nominale a actiunii de la 2,5 lei la
0,1 lei/actiune. Valoarea mai redusa a pretului de tranzactionare, in cazul in care splitarea
va fi aprobata de actionari, va conduce la accesul la tranzactiile cu actiuni TBM si pentru
micii actionari. Probabil, operatia de splitare a fost cea care a determinat o crestere
puternica a cursului in sedinta de miercuri, de 14,29%, in finalul sedintei fiind
achizitionate toate actiunile oferite la vanzare, pana la 16,1 lei/actiune.

Evolutia indicelui bursier BET

Valoare 8.200,94

Variatie 31 dec. 04
24,52%

Variatie 31 ian. 06
1,29%
Variatie saptamanala -2,47%

Evolutia indicelui CAPITAL 15

Valoare 784,80

Variatie 31 dec. 04
10,32%

Variatie 31 ian. 06
-8,96%
Variatie saptamanala -11,55%

Evolutia indicelui Rasdaq C

Valoare
1.773,35
Variatie 31 dec. 05 0,82%

Variatie 31 ian. 06
-0,47%
Variatie saptamanala -1,80%

Evolutia indicelui BET FI

Valoare 51.575,96
Variatie 31 dec. 05 8,38%

Variatie 31 ian. 06
-4,58%
Variatie saptamanala -3,70%

TOPUL CELOR MAI VANDUTE ACTIUNI

Interesul pentru actiunile Societatii de Investitii Financiare Oltenia se poate datora datelor
financiare bune inregistrate la sfarsitul lunii ianuarie: cea mai buna valoare a activului net
unitar dintre cele cinci SIF-uri, de 2,7561 lei, si un profit de exceptie pentru inceputul de
an, de 44,7 milioane de lei.

Variatie saptamanala -4,36%

Nr. actiuni tranz. (mil) 10,1
Pret minim 2,7900

Pret maxim
2,9400

TOPUL CELOR MAI BUNE EVOLUTII DE PRET

Propunerea de splitare a valorii nominale pentru o actiune Turbomecanica de la 2,5 lei la

0,1 lei/actiune a dus la cresterea cursului in sedinta de vineri, cu 14,29 procente. Evolutia
este surprinzatoare prin amploarea aprecierii, mai ales ca, dupa publicarea datelor
preliminate pe 2005, cursul a scazut.

Variatie saptamanala 14,29%

Nr. actiuni tranz. (mil) 0,312
Pret minim 14,0000
Pret maxim 16,1000

TOPUL CELOR MAI SLABE EVOLUTII DE PRET

Actiunile Impact au scazut in trei din cele cinci sedinte ale saptamanii, evolutie care se
poate datora rezultatelor financiare estimate pentru anul trecut. Daca veniturile societatii
au inregistrat o crestere fata de anul precedent, profitul net a scazut cu 30 procente, la
13,3 milioane de lei.

Variatie saptamanala -9,76%

Nr. actiuni tranz. (mil) 7,8
Pret minim 0,5450
Pret maxim 0,6150
TOPUL CELOR MAI VANDUTE ACTIUNI ( 30.01-30.02 )

Companie Valoare (mld. lei)

SIF5 28,89
TLV 28,50
SIF3 25,08
SNP 24,75

SIF2
22,15

TOPUL CELOR MAI BUNE EVOLUTII DE PRET ( 30.01-30.02 )

Companie Variatie

TBM
14,29%
SLC 5,88%

SCD
5,52%

AMO
4,76%
RBR 2,94%

TOPUL CELOR MAI SLABE EVOLUTII DE PRET ( 30.01-30.02 )

Companie Variatie

VEL
-27,73%

MEF
-13,58%
IMP -9,76%

EPT
-9,41%

AZO
-7,72%

Bilanturi
Articol de Horatiu Hausi
13 februarie 2006. Zi linistita cu lichiditate redusa.

14 februarie. O corectie a marcat intreaga piata: indicii au scazut cu aproximativ 3%, pe

fondul unui volum de aproape 20 milioane USD. Sarabanda raportarilor financiare
preliminare continua. 15 februarie. Semnal pozitiv: dupa prima zi de corectie in linie din
2006, panica nu s-a instalat in piata. S-a invatat lectia din 2005.

16 februarie. Cotatiile au revenit azi pe verde, adica pe crestere. Doar doua zile. Atat a
durat prima corectie la nivelul intregii piete. Toti indicii au inregistrat azi cresteri: BET
1,37, BET-C 1,21%, BET-FI 1,88. A avut corectia o componenta psihologica relativ la
evolutia din 2005? Foarte probabil. Insa, actorii pietei au dat dovada de maturitate,
evaluand obiectiv situatiile.

17 februarie. Majoritatea companiilor cotate la bursa si-au publicat rezultatele

preliminare aferente anului 2005. Desi doua importante societati nu au prezentat inca
bilanturile pe 2005 (SNP si BRD), cele prezentate sunt in masura sa ofere o prima
perspectiva asupra evolutiei afacerilor in 2005. Profituri in crestere, afaceri in dezvoltare.
Bancile continua sa reprezinte motorul economiei si al bursei in egala masura, evolutia
profiturilor (TLV +63%, BCC +34%) si a activelor (TLV +89%, BCC +109%) conturand un
sector foarte dinamic, cu resurse importante de crestere - BA CA aprecia, intr-un studiu,
un ritm de crestere anual pentru sistemul bancar romanesc de 20% in urmatorii zece ani.

Industria farmaceutica a crescut si ea, raportand profituri mai mari (ATB +63%, BIO
+36%) decat in 2005. Rezultate interesante am observat la Petrolexportimport (PEI), care
a obtinut un EPS=319000 (Earn per share= profit pe actiune). De asemenea, evolutie
foarte buna a cifrelor bilantiere am remarcat la Rompetrol Well Services (PTR): datoriile
au urmat trendul descendent din ultimii ani (ajungand sa fie acoperit 100% de profit si
336% de rezerve), cifra de afaceri a urcat cu +18%, iar profitul de noua ori. Cu un
EPS=0,1, la cotatia actuala PTR se tranzactioneaza la un PER=2,7.

Diverta va investi trei milioane de euro in dezvoltare in anul 2006

Articol de Dragos Comache

Diverta, retailer de produse media, va investi in acest an peste trei milioane de euro
pentru deschiderea a zece noi magazine si pentru dezvoltarea conceptului “Best in
Diverta” in cadrul retelei deja existente.

Continuand planul de investitii de anul trecut, cand au fost inaugurate 15 locatii noi,
Diverta va deschide, in curand, inca trei magazine la Bistrita, Timisoara si Iasi. Cele trei
unitati, au o suprafata de expunere de 610 metri patrati si reprezinta o investitie de
aproape 500.000 de euro.

In 2005, Diverta, brand al RTC Holding, a obtinut o cifra de afaceri de 31,5 milioane euro,
o crestere de 56% fata de anul precedent. Cresterea este datorata dezvoltarii din 2005 si
aportului adus de fuziunea cu Best Computers.

Sursa: Capital, 21 februarie 2006

Investitiile straine directe au crescut cu peste 26% in 2005
Articol de Dragos Comache

Investitiile straine directe (ISD) in anul 2005 au fost de 5,197 miliarde euro, cu 26,8% mai
mult decat in anul 2004, respectiv 4,098 miliarde euro, rezulta din datele provizorii
centralizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) considera ca volumul investitiilor straine
directe atrase in 2005 in Romania a fost unul record, mult superior celui din 2004, fiind
inclus fluxul intrat din privatizarea Petrom. Anul 2005 nu a inregistrat investitii
semnificative din privatizari, intrucat din preluarea Bancii Comerciale a Romaniei de catre
Erste Bank, desi a fost incheiata la sfarsitul anului trecut, statul va incasa cele circa 2,2
miliarde euro abia anul acesta.

BNR si Institutul National de Statistica (INS) a furnizat si datele finale revizuite ca urmare
a cercetarii statistice pentru anul 2004. Potrivit acestora, valoarea investitiilor straine pe
2004 a fost de 5,183 miliarde euro. Cifra, comparata cu datele provizorii pe 2005, indica o
crestere a investitiilor in anul 2005 cu 0,3 procente. Acest lucru nu este relevant,
deoarece se raporteaza datele provizorii pe 2005 cu cele finale revizuite pe 2004.

Sursa: Capital, 21 februarie 2006

Rubrica “Service”

Cele mai scumpe camere de hotel

Articol de Fulvia Meirosu

Turism: Chiar daca in Bucuresti tarifele apartamentelor de lux sunt pe masura,

cererea depaseste cu mult oferta

La un anumit nivel, o camera de hotel inceteaza sa mai fie un loc unde sa dormi. Ca si in
cazul unui ceas de 100.000 de euro, al carui scop este nu de a arata ora – ci de a arata
ca iti permiti.

Desi numai milionarii din topul cel mai bogati romani isi permit sa plateasca sume
fabuloase pentru un apartament dintr-un hotel de lux, este putin probabil sa achite
vreodata tariful de receptie. In cele mai multe cazuri, pretul se negociaza in functie de
durata sederii si de numarul camerelor inchiriate. Mai mult, in strainatate, hotelurile ofera
diverse bonusuri si reduceri la alte servicii. De exemplu, cel mai scump apartament din
SUA este prezidentialul din The Plaza (New York), care costa, ce-i drept, 15.000 de dolari
pe zi, insa acopera intregul etaj 18 al hotelului, are o terasa superba cu vedere spre
Central Park, seminee de marmura, iar la dispozitia oaspetilor se afla o pivnita cu 2.000
de sticle de vin. Tot 15.000 de dolari costa si o casuta din complexul MGM Mansion (Las
Vegas), unde sunt invitati sa stea gratis cei care cheltuiesc sume fabuloase la cazinoul
MGM; casuta are patru dormitoare, piscina acoperita, gradina interioara, camera pentru
vizionat filme si un valet personal.
In Romania, oricat de scumpe ar fi apartamentele, isi gasesc clienti, cu mentiunea ca
80% din ei sunt straini. Trebuie precizat ca aceste apartamente sunt destinate, in
principal, VIP-urilor straine care viziteaza Romania, fie ca este vorba de cantareti, actori,
politicieni sau oameni de afaceri. O camera de zi spatioasa, o bucatarie complet
echipata, o zona de servit masa si un dormitor luxos compun fiecare din cele doua
apartamentele prezidentiale din JW Marriott Grand Hotel. Se adauga o camera de baie
imensa, dotata cu produse Neutrogena, si cada ingropata in podea. Apartamentul are
150 de metri patrati si costa 1.800 de euro pe zi, fiind dotat, printre altele, cu linii
telefonice internationale, acces la Internet si canal HBO. Oaspetii au acces gratuit la
toate facilitatile hotelului (sauna, piscina, gimnastica), precum si la Executive Lounge,
zona in care se servesc sandvisuri si bauturi.

Apartamentul prezidential de la hotelul Intercontinental***** costa 1.200 de euro si se afla

la etajul 21. Cu o suprafata de 200 metri patrati, apartamentul se compune din doua
dormitoare, doua bai, jacuzzi, sauna, bucatarie utilata si o camera de zi cu o panorama
superba. Un apartament frumos, semicircular, in Athenee Palace Hilton*****, cu vedere
spre Palatul Regal si Piata Revolutiei, costa 816 de euro pe zi si are o suprafata de 81
metri patrati. Apartamentul este mobilat in stilul clasic frantuzesc si are un dormitor mare,
cu baie, o camera de lucru spatioasa si baie pentru oaspeti.

Pentru oaspetii deosebiti, hotelul Majestic****, proaspat intrat sub umbrela Ramada, ofera
Majestic Suite, la pretul de 800 euro. Apartamentul are doua dormitoare, doua bai, living
si sala de sedinte. Casa Capsa*****, una din putinele cladiri monument istoric din
Capitala care functioneaza ca hotel, va ofera, pentru 600 de euro pe noapte,
apartamentul imperial, adica un spatiu de 142 metri patrati, mobilat in stilul antique, cu
pat king-size, baldachin si oglinzi ale caror rame sunt invelite in foita de aur. Apartamentul
este compus dintr-un dormitor, o camera de zi, doua bai si o garsoniera spatioasa.
Redeschis in septembrie 2004, Capsa arata in prezent asa cum arata in 1886, cand a
fost inaugurat.

Tot 600 de euro costa si un apartament la Howard Johnson Grand Plaza Hotel*****. Ca si
fatada de sticla si otel, interiorul este sobru si simplu, decorat intr-un stil minimalist, ce
aminteste de casele japoneze. Pentru VIP-uri, hotelul Crowne Plaza***** ofera
apartamentul prezidential, care costa 500 euro pe noapte.

1 J.W. Marriott 1.800 euro

2 Intercontinental 1.200 euro

3.Athene Palace Hilton 816 euro

4 Ramada Majestic 800 euro

5 Casa capsa 600 euro

6 Howard Johnson 600 euro

7 Crowne plaza 500 euro

Cat ne costa construirea casei din vis
Articol de Lucian Pop

Ponderea manoperei reprezinta circa 20% din pretul total al proiectului

Foarte multe persoane au inceput sa isi ridice pe cont propriu o casa, fara a se interesa
inainte care sunt costurile reale de constructie si ce implica o astfel de lucrare. Am facut-o
noi. Indiferent de tehnologia utilizata, pretul minim pe metru patrat nu coboara sub 300-
400 de euro.

Sorina si Mihai au in jur de 40 de ani si viseaza de mult timp la o casa “pe pamant”.
Amandoi castiga destul de bine. Ea este medic stomatolog si are propriul sau cabinet, iar
el este director de vanzari intr-o firma multinationala. In urma cu cinci ani, au avut
inspiratia sa cumpere un teren in comuna Domnesti, de langa Bucuresti. La inceputul
anului trecut, s-au apucat de constructia casei in regie proprie. Au facut proiectul pentru o
casa de circa 220 de metri patrati si au dat drumul la lucrari. Ei au optat pentru o
constructie clasica, o combinatie de zidarie portanta din caramida, intarita cu samburi din
beton armat, formati din grinzi si stalpi. Mihai s-a ocupat indeaproape de aprovizionarea
cu materiale, cautand cele mai ieftine oferte de pe piata. “Cu toate ca am vrut sa
reducem costurile la maximum, dar in acelasi timp sa nu facem rabat de la calitate, in
final cred ca pretul se va ridica la circa 380-400 de euro pe metru patrat. Chiar daca am
iesit poate un pic mai ieftin decat daca angajam o firma specializata, bataia de cap a fost
imensa”, arata Mihai.

De aceea, specialistii recomanda celor care vor sa inceapa constructia unei case sa
apeleze in prealabil la un consultant, si in cazul in care realizeaza constructia in regie
proprie, si in situatia in care contracteaza lucrarea printr-o firma specializata. “Acest lucru
poate elimina o serie de cheltuieli suplimentare, care pot interveni pe parcursul executiei”,
spune Paul Nicolescu, presedintele companiei de proiectare Tehnoproiect.

Avand in vedere ca tehnologia cea mai utilizata pana in prezent este cea a caselor
realizate din caramida si beton, am considerat ca prezentarea unui deviz estimativ pentru
o astfel de constructie, cu o suprafata desfasurata de 240 de metri patrati, ne poate
edifica mai exact asupra costurilor principalelor lucrari. Astfel, pentru saparea fundatiei,
trebuie sa scoateti din buzunar circa 46 de milioane de lei vechi, majoritatea banilor fiind
alocati manoperei. Apoi, turnarea betonului pentru fundatie, soclu si scara de la parter
face 352,8 milioane de lei. Executia zidariei de caramida – inclusiv manopera – de 25 de
cm (zidarie interioara, exterioara, parter si etaj) va mai costa inca 385 de milioane de lei.
Montarea tamplariei din PVC cu geam termoizolator se ridica la 135,4 milioane de lei. In
final, intregul proiect “la cheie” al unei astfel de case va duce la 97.925 de euro (3,52
miliarde lei vechi), conform antecalculatiei realizate de biroul de arhitectura Trilitica. Daca
vreti sa va ridicati casa printr-o tehologie noua – constructii din beton turnat in cofraje de
polistiren armate cu fier-beton - trebuie sa stiti ca pretul este cuprins intre 350 si 500 de
euro pe metru patrat, in functie de suprafata si finisaje.

O astfel de constructie din beton armat dublu izolata cu polistiren, cu o suprafata de 220
de metri patrati desfasurati pe parter si etaj, costa “la rosu” in jur de 40.000 de euro, iar
dupa finisare, pretul se ridica la 95.000 de euro.
“Avantajul unei astfel de constructii este timpul scurt de executie si izolarea termica foarte
buna”, precizeaza Marin Crutescu, directorul general al companiei Amvic Romania, firma
care se ocupa cu realizarea acestui tip de case.
Atentie insa cand discutati cu o firma despre casa “la cheie”. Aceasta formula are
acceptiuni diferite pentru fiecare constructor si trebuie tinut cont de faptul ca in, unele
oferte, sunt incluse costurile centralelor termice si ale instalatiilor sanitare, iar in altele,
nu.

Casa din lemn masiv 320 euro/mp

Durata ridicarii casei fara finisaje, adica a asamblarii kitului din lemn masiv, este de 5-8
zile pentru o constructie de 100 mp, in functie de gradul de dificultate al fiecarui proiect.
Executarea si montarea constructiilor din lemn se poate face in orice anotimp, fara a se
lua masuri speciale de protectie termica. La prelucrare si la punerea in opera, consumul
de energie este minim, de aproximativ cinci ori mai redus decat la beton, lemnul fiind un
material ecologic. In cazul constructiilor de lemn se pot folosi fundatii simple, fara o
armare speciala sau grosimi mari ale blocului de fundatie. De asemenea, nu este
necesara folosirea unei clase de inalta rezistenta a betonului. Pretul unui kit de casa de
lemn masiv, de 236 de metri patrati suprafata utila, realizat de compania Ecomed, se
ridica la circa 46.000 de euro, exclusiv TVA. In functie de finisaje, pretul “la cheie” al unui
asemenea proiect poate ajunge la 60.000-70.000 de euro.

Casa din beton dublu armata cu polistiren 350-500 euro/mp

Aceasta tehnologie se bazeaza pe construirea peretilor din beton armat izolati, atat la
interior, cat si la exterior, cu polistiren. Cum se procedeaza: se toarna betonul in cofraje
formate din module de polistiren, care ulterior sunt asamblate prin imbinare. Turnarea
betonului se face prin utilizarea pompei de beton si a vibratorului. Pe masura montarii
elementelor din polistiren, se introduce, vertical si orizontal, armatura de fier. Conform
datelor furnizate de compania Amvic Romania, pretul la cheie al unei case de 150 de
metri patrati se ridica la 75.000-80.000 de euro, in timp ce o casa de 220 de metri patrati
costa 95.000 de euro. Durata de construire a unei asemenea case este de circa trei luni.
Cofrajul este alcatuit din doua panouri de polistiren expandat, unite cu bride de plastic
dur, incastrate. Tehnologia utilizata de Amvic Romania pentru producerea cofrajelor este
importata din Canada.

Casa din zidarie de caramida 400-600 euro/mp

Este tehnologia preferata si cea mai raspandita printre doritorii de case. Cand vine vorba
de constructia unei locuinte, romanii sunt traditionalisti si greu de convins sa se indrepte
spre alte solutii constructive. Costurile pe metru patrat se ridica la 350 - 600 de euro, in
functie de suprafata si finisaje. Desi durata de executie este mai mare fata alte tehnologii
aparute recent pe piata, iar procesul de constructie este mai laborios, totusi, majoritatea
developerilor si a celor care-si construiesc in regie proprie sunt adeptii acestei solutii.
tinand cont de faptul ca lucrarile nu pot fi efectuate pe parcursul intregului an, acestea pot
fi incepute primavara, ceea ce permite finalizarea lor pana in toamna. A doua varianta
presupune inceperea lucrarilor in cursul verii, in primul an casa ajungand “la rosu”, iar
restul se va continua anul urmator. In general, profitul unui developer care construieste si
vinde astfel de case porneste de la 40% si poate ajunge si la 80%.

Romania a devenit centru de export al fortei de munca in constructii

Articol de Viorica Ana Chisu

Deficit: Pe timpul verii, jumatate din lucratorii din acest sector migreaza spre zona
“neagra” a pietei

Sa locuiesti intr-o casa mare si frumoasa este visul celor mai multi oameni. Mare trebuie
sa fie si salariul pentru a face fata cheltuielilor pe care le presupune realizarea visului. In
Romania, se construiesc tot mai multe case. Dar salariile nu cresc.

Sectorul constructiilor se confrunta cu tot mai multe probleme:

1. criza de personal calificat

2. fluctuatie mare de personal
3. concurenta neloiala generata de munca la negru
4. exodul muncitorilor calificati sau semicalificati in alte tari
5. slaba competitivitate a firmelor romanesti la nivel international.

Peste mai putin de un an de zile, daca ne integram in Uniunea Europeana, vom numara
pe degete firmele romanesti care vor supravietui valului de companii transnationale
venite sa construiasca in Romania. “Sa ne uitam ce s-a intamplat in Polonia, Ungaria -
sugereaza Mihai Damian, directorul general al Casei Sociale a Constructorilor (CSC).
Firmele autohtone de constructii au fost inghitite de marile companii occidentale. Acestea
sunt cele care castiga toate licitatiile, toate lucrarile mari de constructii”.

Viziunea este sumbra. Specialistii in domeniu apreciaza ca in urmatorii ani tot mai multi
specialisti, dar si necalificati care lucreaza in constructii, vor pleca in strainatate. In locul
lor vor veni muncitori din Republica Moldova, Ucraina sau alte tari, inca dispusi sa
lucreze pe bani putini. Totul se trage de la bani. Nivelul salariilor a fost si va fi in
continuare o miza a migratiei fortei de munca. “Salariul mediu in constructii, in Romania,
este de 200 de euro. In strainatate, aceeasi suma o castigi in doua zile. Ganditi-va ca
salariul minim pe ora in Germania este de 12 euro pe ora. Inmultiti cu 170 de ore si vedeti
cat castiga un muncitor care se duce sa munceasca acolo!” La calculele directorului
Mihai Damian se mai adauga multe alte detalii legate de dezvoltarea carierei, careia
romanii au inceput sa-i acorde importanta. “Nu exista o planificare a carierei nici macar in
firmele mari de constructii din Romania.

Managerii nu fac astfel de strategii pentru ca implica foarte mari costuri legate de
schimbarea mentalitatii, a sistemului de organizare si conducere a muncii, a asigurarii
competentelor necesare oamenilor pentru a face fata sarcinilor de munca si pentru
asumarea responsabilitatii”, explica George-Gabriel Mocanu, analist resurse umane la
TIAB S.A. Ne invartim intr-un cerc vicios care a dus la injumatatirea numarului de oameni
care lucreaza in constructii in ultimii ani, desi dinamica sectorului este, evident, in
crestere de la un an la altul. Peste tot se construieste. Se estimeaza ca jumatate din forta
de munca din constructii este angajata la negru. Problema angajatorilor este legata de
investitia pe care o fac sau trebuie sa o faca in forta de munca.

“Ii specializam si pleaca dupa scurt timp. Daca importam tehnologie noua - si nu se mai
poate lucra fara ea, ne asigura Viorica Bogdan, director de resurse umane la societatea
de constructii Erbasu - trebuie sa specializam oamenii care lucreaza cu noile
echipamente sau materiale. Sunt foarte scumpe si nu-ti poti permite sa le dai pe mana
unor muncitori necalificati. De multe ori sunt recrutati chiar de furnizorii de echipamente.
Daca achizitionezi cantitati mari, ei iti asigura si un program de instruire. In felul acesta au
posibilitatea sa cunoasca direct oamenii.”

Dar lucratorii pleaca oricum, din cauza salariilor. Speranta cresterii lor in Romania este
minima. “Constructorii nostri nu-si pot permite salariile din Occident. Acolo se poate,
pentru ca nivelul productivitatii este foarte mare. In plus, ei nu importa materialele si
tehnologiile. Nu suporta taxele pe care le platim noi. Au tehnologii ultra-performante si isi
permit sa specializeze oamenii pentru ca au sisteme legislative care ii sustin”, apreciaza
dl Damian. Exista acorduri intre patronate si sindicate legate de plata unor sume de bani
destinate special pregatirii. Formarea profesionala se face cu bani foarte multi, proveniti
din fondurile Uniunii Europene. “Fondurile astea sunt in asa maniera create incat tot ce
se pierde cu pensionarea oamenilor, inainte de termenul legal, se compenseaza -
detaliaza directorul CSC mecanismul de functionare a fondurilor structurale. si acolo
pensionarea este la 65 de ani sau mai mult, dar nimeni nu sta in constructii peste 50 de
ani. Cati rezista dupa aceasta varsta sa mai lucreze in ger, pe ploaie sau in arsita?”

Programele de specializare sunt prea lungi si ineficiente

Potrivit unui studiu intreprins de Institutul National de Cercetare in domeniul Muncii si

Protectiei Sociale, in sectorul de constructii (INCMPS), mai mult de 70% din angajatii
chestionati nu au participat niciodata la o forma de instruire pe toata perioada activitatii
lor. Explicatiile sunt nenumarate. Unele justificabile, daca sectorul constructiilor este
analizat in noua conjunctura internationala.

“Conform actualelor reglementari, un program de calificare intr-o meserie, sa zicem

pentru un dulgher, dar exemplul se poate extinde la toate celelalte meserii, dureaza 720
de ore. Este extrem de lung - considera Elisabeta Mitroi, directoarea Casei de Meserii a
Constructorilor. Trebuie gasit un alt sistem, mai scurt si mai flexibil, pe unitati de
competenta, in trepte, care sa ofere si garantii angajatorilor. Acestia nu-si permit sa
trimita oameni sa se califice intr-un interval atat de mare de timp, timp in care ei trebuie
sa sustina financiar pregatirea, dar si angajatul, pentru ca acesta nu are din ce sa
traiasca intre timp.” Intreprinzatorii nu-si pot permite crearea propriilor centre autorizate
de instruire pentru ca tevatura acreditarii este prea mare si eforturile nu se justifica pentru
un numar limitat de oameni, cati are o companie. In plus, isi pun intrebarea daca aceasta
formula ar putea garanta o crestere a calitatii si o diversificare a pregatirii, pe masura
dinamicii sectorului de constructii si a noilor tehnologii.

Mereu ar fi nevoie de o perfectionare a instructorilor, ceea ce urca apreciabil costurile

pregatirii interne. Dar furnizorii de instruire asigura aceste standarde de pregatire?
Selectia se face in baza autorizatiei de functionare data de Consiliul National de Formare
Profesionala a Adultilor. Timp de patru ani, cat dureaza o licentiere, nimeni nu mai verifica
gradul de mentinere a calitatii si de actualizare a formarii potrivit cerintelor pietei.

Situatia este la fel de dramatica si la nivelurile de conducere din constructii. Pornind chiar
de la maistri. Actualii patroni de firme deplang degradarea sistemului de specializare in
scolile profesionale si postliceale. scolile de maistri au disparut. Cele care au mai ramas
formeaza oameni direct, fara sa aiba experienta necesara in munca. “Un maistru trebuie
sa stie de la tot ce se intampla pe santier la modul cum sa lucreze cu oamenii. Locul lor a
fost luat in ultimii ani de absolventii de facultate. Acestia sunt foarte tineri si nu se pot
impune in fata constructorilor, care stiti cum sunt... In plus, nu au experienta si nici nu
este normal ca un om cu studii superioare sa faca treaba maistrului, este de parere
George-Gabriel Mocanu.

Pentru a trimite un maistru la scoala te costa salariul, taxele de studii, cazarea lui, daca
scoala este intr-o alta localitate. In tara au ramas putine astfel de scoli de maistri.”
Concurenta este cu ochii pe oamenii scoliti pentru ca se economiseste mult. In primul
rand, timpul. O scoala de maistri dureaza doi ani. Concurenta sta cu ochii si pe tinerii cu
studii superioare care capata ceva experienta. Rata plecarilor este mare pentru ca firmele
nu pot asigura un program de dezvoltare a carierei acestora. “Daca au lucrat in
proiectare, vor sa lucreze si in executie, pentru ca altfel nu pot ocupa un post de top
management.

Asa ca pleaca la alta firma, care le asigura posibilitatea de a lucra si intr-un alt domeniu,
pentru a putea apoi sa candideze la un post de conducere, explica dl Mocanu. Pentru a
evita aceste probleme noi am creat parteneriate cu facultatile de profil. Oferim burse de
studii, posibilitatea de a efectua stagiile de practica in compania noastra sau diverse alte
facilitati pentru a atrage cei mai buni absolventi si pentru a-i fideliza.” Dar sunt inca multe
de facut. Viorica Bogdan spune ca, desi studentii invata la facultate despre
managementul proiectelor, cursurile ar trebui mult schimbate pentru a face fata nevoilor
practice din constructii.

La toate aceste probleme se mai adauga una. Poate cea mai importanta. Dorinta
oamenilor de a munci. “Foarte multi merg la un liceu tehnic in virtutea repartitiei
electronice si nu a unei chemari, vocatii sau interese personale. Anul trecut nu am reusit
sa atrag nici un candidat din Bucuresti. Din 40 de absolventi, cati erau la clasele de
electricieni ai liceului “Mihai Bravul”, s-au prezentat la interviu patru candidati. Nici unul
nu a corespuns la pregatirea de baza.” Observatiile dramatice ale dnei Bogdan nu se
opresc aici. In nomenclatorul meseriilor din Romania sunt trecute vreo patru categorii de
electricieni, dar pe santier este nevoie de vreo zece tipuri de electricieni pentru care
nimeni nu asigura specializarea.

Dupa ce sunt specializati de intreprinzatori, lucratorii fug, in plin sezon, pe micile santiere.
Acolo nu intra nici un inspector de la Inspectia muncii, pentru ca se construieste o casa
intr-o curte, ingradita, care reprezinta o proprietate privata. Patronul nu ii angajeaza cu
carte de munca, dar le da, zilnic, in mana, o anumita suma de bani. Mai mare decat in
firmele care lucreaza “la lumina”. Constructorii sunt ademeniti, in aceeasi maniera, pe
multe din santierele lumii. si tarile cu pretentii mari asupra rolului si statului lor in Uniunea
Europeana se confrunta cu munca la negru in constructii. Belgia, Italia, Spania, Turcia
sunt tari recunoscute pentru astfel de “oportunitati” de lucru. si romanii pleaca. Pleaca si
cei fara calificare si sunt angajati pentru ca le merge vestea ca sunt priceputi si muncitori.

Casa de Meserii va proiecta programe din cele care nu exista pe piata.

Elisabeta Mitroi, director Casa de Meserii a Constructorilor
Formarea profesionala se face cu bani de la UE. Sistemul este foarte bun si trebuie
adoptat.
Mihai Damian, director general Casa Sociala a Constructorilor

Daca nu ai un maistru bun pe santier, poti sa inchizi portile.

George-Gabriel Mocanu, analist resurse umane, TIAB SA

Lipsa pregatirii de baza nu ne permite specializarea oamenilor in noile tehnologii.

Viorica Bogdan, director resurse umane Erbasu SA

Pretentii mari, dar cu investitii minime

Angajatorii sunt constienti ca au nevoie de oameni foarte bine pregatiti, dar nu investesc
prea mult in perfectionarea acestora.

1. In ce masura considera patronii ca angajatii trebuie sa aiba deprinderi si abilitati pentru

a-si indeplini cu succes sarcinile profesionale: / (%)
In foarte mare masura / 2,7
In mare masura / 22,1
In mica masura / 2,7
Nu stiu/Fara raspuns / 72,6
2. Cat te mult apreciaza angajatorii competenta profesionala la interviul de recrutare a
personalului: (%)
Deloc / 0,9
In foarte mica masura / 8
In mica masura / 8,8
In mare masura /80,5
In foarte mare masura / 0,9

3. Cat de mult apreciaza managerii performantele profesionale ale angajatilor la locul de

munca: (%)
Deloc / 0
In foarte mica masura / 0
In mica masura / 22,6
In mare masura / 74,2
In foarte mare masura / 3,2

Prin ce metote a fost instruit personalul pentru a putea utiliza noile tehnologii la locul de
munca (%)
Legenda
A = instruire la locul de munca prin organizarea de cursuri in interiorul firmei
B = instruire la locul de munca fara organizarea de cursuri in interiorul firmei
C = instruire prin organizare de cursuri in afara firmei cu furnizori autorizati
D = instruire prin organizare de cursuri in afara firmei cu furnizori neautorizati
E = instruire prin cursuri in afara firmei, organizate cu AJOFM
F = instruire la locul de munca realizata de catre furnizori de echipamente/materiale
specifice sau de catre distribuitori
G = in mod individual, de catre fiecare angajat in parte.
Meserii cu deficit de personal calificat In constructii

Zugravi
Dulgheri
Fierar-betonisti
Tinichigii
Montatori pereti cortina si rigips
Mozaicari
Mecanici pentru utilaje de constructii nou aparute
Mecanici pentru mica mecanizare
Sudori in polipropilena
Maistri pe categorii de lucrari (zidarie, structuri, instalatii sanitare, instalatii de incalzire,
instalatii electrice, instalatii de ventilare si conditionare aer etc.)
Specialisti in instalatii pentru sisteme de mecanizare si montare conducte
Electricieni organizare de santier

DotCommerce introduce sistemul de plati on-line PayPal

La doi ani de la aparitia comertului electronic romanesc, DotCommerce introduce

posibilitatea acceptarii de plati prin intermediul sistemului PayPal de catre site-urile
clientilor companiei. Astfel, magazinele virtuale partenere vor putea accepta plati din
intreaga lume prin intermediul PayPal, beneficiind astfel de un modul alternativ de plata
on-line recunoscut la nivel mondial.

PayPal ofera persoanelor fizice si juridice posesoare ale unei adrese de e-mail,
posibilitatea de a efectua sau primi plati on-line, usor, rapid si in deplina siguranta.
Serviciul este construit pe structura financiara deja existenta a conturilor bancare si a
card-urilor de credit si de debit. Pentru a functiona in deplina siguranta, in timp real si la
nivel global, PayPal ultilizeaza unul dintre cele mai avansate sisteme de prevenire a
fraudelor.

DotCommerce Romania, subsidiara DotCommerce LTD Boston, este o companie

procesatoare de carti de credit si de debit pe pietele din Romania si pe pietele in
dezvoltare din Europa. Compania este un payment gateway ce ofera solutii de procesare
on-line a platilor electronice. Totodata, DotCommerce Romania este un provider de solutii
de management al comertului electronic cu oferta deschisa la nivel mondial.

Sursa: Capital, 24 februarie 2006

Oferte de telecomunicatii mobile in banda larga

Articol de Dragos Comache

Operatorul italian 3 si cel elvetian Swisscom Mobile au lansat oferte de telecomunicatii

mobile in banda larga pe baza solutiei HSDPA (High Speed Downlink Packet Access) a
Ericsson.

“Suntem incantati sa furnizam acestor operatori tehnologia HSDPA. Ericsson a

demonstrat inca o data ca poate permite operatorilor sa fie primii pe piata cu o atat de
puternica oferta pentru utilizatorul final. Vom vedea ca un numar mare de clienti Ericsson
vor introduce HSDPA in anul 2006 si avem incredere ca cererea de astazi de servicii
avansate de telecomunicatii mobile in banda larga si un birou cu adevarat mobil deschid
drumul HSDPA in Europa”, a declarat Carl-Henric Svanberg, CEO Ericsson.

Telecomunicatiile mobile in banda larga si noile servicii de date devin din ce in ce mai
mult o parte esentiala a ofertelor operatorilor europeni, atat pentru consumatorii
individuali, cat si pentru companii. In prezent exista mai mult de 10 implementari
comerciale ale HSDPA care au loc in diverse tari din Europa pe baza componentelor
comerciale hardware si software HSDPA, livrate de Ericsson.

Solutia HSDPA de la Ericsson va permite viteze maxime de descarcare de 14,4 Mbps.

Tehnologia ofera operatorilor mai mult decat dublul capacitatii WCDMA, reduce timpii de
raspuns pentru serviciile interactive si imbunatateste experienta utilizatorului final,
folosind serviciile in banda larga. Operatorii pot implementa HSDPA in carrier-ul lor de
frecventa existent WCDMA (Wideband Code Division Multiple Access) si pot oferi
acoperire continua HSDPA in intregile lor retele.

Sursa: Capital, 23 februarie 2006

Noi resurse de numerotatie pentru furnizorii alternativi de telefonie fixa

Agentia Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) a alocat noi resurse de

numerotatie companiilor Atlas Telecom Network Romania, Combridge, Call+, Cellebral,
Oxigen Telecom si Vialtex Prodcom.

Pe langa indicativele individuale pentru selectarea transportatorilor alocate anterior,

compania Combridge beneficiaza acum si de 410.000 de numere din domeniul 0Z=03,
care vor fi utilizate pentru furnizarea de servicii de telefonie fixa si de 1.000 de numere
pentru servicii oferite prin intermediul numerelor verzi.

Companiile Atlas Telecom Network Romania si Cellebral au primit dreptul de a utiliza cate
3.000 de numere din domeniul 0Z=09, prin intermediul carora vor furniza servicii cu tarif
special, iar Companiei Vialtex Prodcom i-au fost alocate 1.000 de numere din domeniul
0Z=08 pentru furnizarea de servicii prin intermediul cartelelor preplatite, precum si
indicative individuale pentru selectarea transportatorilor cu ton intermediar si fara ton
intermediar.

Call+ a solicitat si a primit 10.000 de numere pentru servicii de telefonie fixa din domeniul
0Z=03 pentru judetul Dolj, 1000 de numere pentru servicii oferite prin intermediul
cartelelor preplatite si indicativul 1659 pentru selectarea transportatorilor fara ton
intermediar. De asemenea, companiei Oxigen Telecom i-au fost alocate pentru judetul
Timis 10.000 de numere din domeniul 0Z=03 pentru servicii de telefonie fixa, 1000 de
numere pentru servicii oferite prin intermediul cartelelor preplatite si indicativul 681 pentru
selectarea transportatorilor fara ton intermediar.

Sursa: Capital, 23 februarie 2006