Drept fiscal

Cursul 1

Introducere

In peisajul haotic este nevoie de rabdare pentru a suporta situatiile care

se departeaza de realitate.‘’Codul fiscal si codul de procedura fiscala sunt
legile care au suferit cele mai multe modificari, modificarile depasind
ordinul sutelor, se duc inspre ordinul miilor. De aceea trebuie cautat,
trebuie cercetat ‘’Ce e dreptul fiscal?’’→ Definitia din manualul nostru
-ansamblul normelor juridice care privesc veniturile fiscale, modul in care
veniturile sunt stabilite si colectate de catre stat si de catre UAT. Daca ne
raportam la dreptul financiar, dreptul fiscal studiaza doar o parte dintre
venituri considerate fiscale.
1)Numai statului ii este rezervata aceasta percepere de impozite . Poate
oricare dintre noi sa viseze ca ar putea sa colecteze la un moment dat?
Raspunsul este nu. Particularitatile acestor venituri sunt reprezentate de
faptul ca veniturile fiscale sunt impuse unilateral. Ce inseamna impuse
unilateral? Presupune ca acela care culege venitul nu il intreaba pe acela
care plateste daca este de acord daca vrea sa plateasca. Care este diferenta
dintre stat si mafie? Si mafia vine si spune :’’ hai vino si scoate ce ai in
buzunar! ‘’Nici macar nu il intrebi. Beneficiarul venitului fiscal sunt cei care
platesc la anumite intervale o suma intr-un anumit procent, prevazut de
lege.
2) Intorcandu-ne la intrebarea ‘’care este diferenta dintre stat si
Mafie?’’→ Raspunsul: caracterul legitim al utilizarii fortei. Daca el nu
plateste=> a doua caracteristica- neplata de bunavoie permite
declansarea unei proceduri cu utilizarea fortei; ba mai mult , chiar si
cu o sanctiune. Nu numai ca il obliga sa plateasca, dar il si sanctioneaza
pentru neplata.
3) Legitimitatea→ are o dimensiune dubla. Priveste si dreptul de a
cere banii, dar si dreptul de a executa silit suma datorata.
→ Legitimitatea n-a aparut odata cu impozitul. Cu alte cuvinte, primele 2
caracteristici, caracterul unilateral si utilizarea fortei au aparut spontan. Ele
sunt rezultatul unei analize economice, unei analize de eficienta.
→ Oamenii au facut urmatoarea observatie. In momentul in care cucereau
un teritoriu, era mult mai usor sa le impui o obligatie de plata. Era mai
eficient. Te duceai, jefuiai, ii omorai. Analiza dovedeste ca tributul, adica
impozitul, este mult mai eficient decat jaful.
→ Legitimitatea apare in 1215 (Magna Charta)- este si un reper in dreptul
constitutional. Atunci s-a inventat ideea de Parlament, de adunare de
oameni, format din seniorii feudali, care sa discute anumite decizii ale
suveranului.
→ Parlamentarismul includea principiul potrivit caruia supusii nu pot fi
obligati sa plateasca daca reprezentantii lor nu erau de acord. Regele avea
nevoie de bani-’’ ii obligam pe supusii nostri sa contribuie la cheltuilelile de
razboi.’’ Supusii, daca se strang, pot fi mai puternici:’daca ar percepe bani
de la ei, ei ar veni si ar spune’Nu ne intrebi si pe noi ce sa faci cu
banii?’’Trebuie si ei sa fie de acord.
→ Revolutia Franceza a pornit tot de la bani. Regele nu avea bani. Regele
Ludovic nu putea plati. Statul se imprumutase si creditorii spuneau ca’’
daca mai vrei altii, plateste-i intai pe cei pe care ii datorezi’’. Catre ce sa se
indrepte regele? =>catre supusi. Contribuim cu totii.

Principii:
1)Unul dintre primele principii- nimeni nu poate impune obligatii de
plata fara ca acestea sa fi fost in prelabil acceptate. Nu numai ca
reprezentantii vor aproba nivelul impozitelor, dar si modul in care vor fi
folositi banii. Pe aceasta linie de gandire, apar in constitutiile moderne
ideea de obligatie a cetateanului de a contribui la formarea bugetelor
publice prin plata acelor sume stabilite prin lege. Chiar constitutiile
moderne consacra ideea ca exista o obligatie de a finanta statul a
cetatenilor. Daca aceste obligatii vor fi stabilite prin lege, iar legea va
prevedea toate detaliile acestei impuneri, pana la nivel constitutional,=>
legalitatea. → Veniturile sunt impuse unilateral. Pot purta sanctiuni, pot fi
executate silit, dar se stabiliesc prin lege.
→ Impozitele erau foarte putine la inceput. Principalele impozite erau
impozitele pe proprietate. Se considera ca impozitele cele mai corecte erau
cele care privesc proprietatea. Abia in secolul al XX-lea apare impozitul pe
venit. Sistemul fiscal modern a fost creat prin multiplicarea numarului
impozitelor. Daca, initial, erau cateva, in timp, s-a ajuns pana la situatia de
azi, cand sunt multe, dar regulile de aplicare dificile.
→ Statul, cand are nevoie de mai multi bani, stabileste impozite mai
mari.Impozitele se dezvolta nu numai in ceea ce priveste teritoriile.

2)Un al doilea principiu- adaugat celui al legalitatii- principul echitatii

impunerii- Declaratia spunea ca legiuitorul, atunci cand stabileste un
impozit prin lege, va percepe de la fiecare persoana o suma calculata
potrivit posibilitatilor acesteia de a plati. Impozitul nu trebuie sa fie egal
pentru toti, nu fiecare cetatean plateste aceeasi suma. Nu exista un astfel de
impozit.
Modalitati de impozitare:
 Specific sistemului fiscal modern → sarcina fiscala a fiecaruia va fi
calculata conform posibilitatii sale de a plati.
 A doua posibilitate este practica impozitarii in cote progresive. Pe
masura ce venitul impozabil creste, si cota de impunere creste. Daca
au venituri intre 10 000 si 300 de mii- 20 % din venit se impoziteaza.

→ O limita de existenta a impunerii- vine un moment in care legea impune

o anumita obligatie de plata, contribuabilul o gaseste injusta si incepe sa nu
mai plateasca, dar asta atrage sanctiuni- Din moment ce nu mai platesti, se
declaseaza mecanismul aplicarii sanctiunii. Statul poate sanctiona, poate sa
descopere si sa sanctioneze 100 de mii de persoane care nu platesc la timp,
dar daca devine un fenomen de masa si ajunge la10 mil de contribuabili
care nu platesc, exista o problema de capacitate administrativa de a-i
sanctiona pe toti.
→ In constitutiile statelor moderne, regasim cele 2 principii- orice venit
fiscal se stabileste numai prin lege+ impozitele sau veniturile fiscale se
stabilesc corespunzator cu capacitatea persoanei de a le plati= Principiile
legalitatii si echitatii.

Existau elemente care trebuie sa insoteasca veniturile fiscale in momentul

in care legea stabileste aceste procedee . Sistemul fiscal esueaza, da gres,
chiar daca exista ca reglementare, nu va functiona in practica. Desi statul
s-a obligat , ele vor fi platite in mica masura. Vor genera putin bani la buget.
Este ceva concret.

1.Predictibilitatea-
 Sistemul fiscal nu trebuie sa se schimbe foarte des si trebuie sa
permita contribuabililor sa isi faca planuri in functie de impozitele pe
care le vor datora.
 Analiza fiscala- Cat de mult din ceea ce voi castiga trebuie sa platesc
ca impozit? Cu un sistem fiscal prost croit, cand descoperi asta cand ti
ai facut planul, e bine, dar daca descoperi dupa, sigur ca te poti gandi
ca te pot executa silit. Dupa ce ei ma vor fi executat silit, voi spune ca
incalca principiul echitatii impunerii, deci e neconstituitinal.
Predictibilitatea e importanta. Niciun stat nu poate pune scapa
evaziunii fiscale.
 2003- codul fiscal. Orice modificare a codului fiscal trebuie adoptata
cu cel putin 6 luni inainte de intrarea sa in vigoare. Unii au gasit 2 -3
cazuri in care s-a aplicat aceasta regula. Aceasta regula este un
exemplu de incercare de aplicare a teoriei. De ce 6 luni? Ca toti cei
vizati sa poate sa ajusteze, sa faca toate calculele, sa ia o decizie.
  Atunci cand se modifica cota sau se introduc sau se desfiinteaza
facilitati, inlesniri, toate vor trebui sa intre in vigoare incepand cu
data de 1 ianuarie a anului viitor. Tot pe ideea de predictibilitate se
merge. Ele trebuie atunci, pentru ca nu numai statul gandeste in
termeni de buget anul, ci orice persoana.
 Toata lumea are buget. Se incalca ambele reguli daca nu se asteapta
pana la 1 ianuarie. Codul fiscal este o lege ordinara. Se poate deroga
de la acest cod fiscal. C.R.-pot fi adoptate numai prin lege, CCR–
include si ordonanta. Daca codul fiscal este modificat prin O.U.G.- Ea
este de aplicare imediata. Tu trebuie sa iti modifici contractele, modul
in care iti desfasori activitatea. Daca Parlamentul modifica
ordonanta?- Situatii total incontrolabile. Astfel pana macar apare
legea de aprobare a O.U.G., tu ai emotii, pentru ca se poate intampla
orice.
2.Neutralitatea impunerii- prin aceasta se intelege ca nu trebuie sa se
creeze avantaje unei categorii de contribuabili. Ea presupune mentinearea
principiului echitatii impunerii. Nu trebuie sa folosesti sistemul de
impunere pentru a introduce distorsiuni .
3. Certitudinea-
 Presupune ca orice contribuabil care citeste legea prin care s-a
stabilit acel impozit sa afle, fara dubiu, ce are de platit, cum isi
calculeaza, daca datoreaza sau nu? Tu nu poti sa citesti un cod fiscal
si sa armonizezi cu intrebarea: ‘’Oare cand ar trebui sa o platesc? ‘’
Statul poate spune ca tu trebuie sa platesti atat, atunci, nu sa mergi
pe principiul ca trebuie sa platesti, sa nu fi santionat.
 Inflatie normativa- numar de texte care sa raspunda acestor
intrebari- Am lege insotita de ordine metodologica, insota de ordin
de aplicare prin ordin de ministru. Pentru a intelege, trebuie citita
toata aceasta puzderie de texte. De aceea, textele fiscale nu sunt atat
de incomprehensibile. Ci tot timpul vei trai cu intrebarea:’’ Oare le
am citit pe toate? Oare e vreo instructiune ANAF care imi scapa?
‘’Atunci intervine vigilenta avocatului. Certitudinea e un element
important.
 Practica: Intrebarea este : ‘’va place dreptul fiscal, ce faceti? Profesia
are un concurent mare.’’ Este un efect secundar al elementului
impunerii. Foarte putine lucruri raman supuse interpretarii.
Consultantul fiscal este cel care se axeaza pe o bucatica. De aceea ei
sunt specializati: pe TVA, pe contributii, pe accize, pe taxe vamale,
dar stiu tot legat de acel lucru. Sa ii spui clientului ce iti spune legea.
Ce are de facut avocatul? Cum se poate lupta cu asta? El nu poate
avea puterea de a se lupta cu asta. Ia actele normative si afla
raspunsul. Juristul trebuie sa verifice daca principiile sunt
 respectate. Contestarea acelei reguli este utila clientului. Asta nu
poate face consultantul. Avocatul trebuie sa gaseasca regula care
este gresita. Te ajuta mai mult sa arati ca regula are o problema si
poate fi stinsa.
 Ultimul element important- unul care priveste mai putin juristul.

4)Randamentul sau eficienta unui sistem fiscal→

 Sumele colectate printr-un sistem aflat in vigoare la un moment dat,
presupune costuri cat mai mici de administrare.

Cum sta sistemul fiscal roman in prezent?

→ Legalitatea impunerii sunt in CR.
→ Elementele sistemului romanesc sunt foarte departe de a avea un sistem
preditibil. → Neutralitatea- nici aici nu stam bine.
→Certitudinea impunerii- stam mai bine aici.
→ Randamentul fiscal- nu stam bine.
→ Pe ansamblu,in sistemul fiscal roman, totalitatea celor impuse prin lege
asigura cel mai mic grad de colectare din UE. Bugetul de stat este format
din 60 ca ...Romania nu a reusit sa depaseasca 35 . NU a putut. Exista multa
evaziuane fiscala→ Unde sunt restul?. Statul reglementeaza, dar nu poate
colecta si aplica sanctiuni. Exista un concept care masoara diferenta dintre
TVA potential( exista niste indicatori care masoara cat TVA ar trebui luat
prin schimburi) si cel colectat. Romania- 60 .

 Sistemul fiscal este acelasi, cu aceleasi modificari. Este posibil sa nu

stim care e cota, dar stim cum va functiona. Important este sa facem
acea analiza pe care consultantul fiscal nu o poate face.
 Care sunt aceste venituri fiscale? → Caracter unilateral, aplicarea
sanctiunii si legitimitatea sunt caracteristicile lor.
 Au cunoscut o evolutie usoara. Venitul fiscal, in sens clasic, era
impozitul. Insa, in timp, Codul Fiscal a inceput sa reglementeze la
nivel local si anumite taxe, ceea ce insemna ca in momentul de fata
avem taxe ca venituri fiscale, taxe care sunt reglementate de legi
speciale si altele din cea generala.
 Contributiile- pana in 2012- carora nu le dadea nimeni caracterul
fiscal, erau doar in legi speciale. Legea pensiilor, legea care privea
ajutoarele de somaj, reglementa contributiile pentru somaj, legea
privind sistemul de sanatate. Ele nu se regaseau in dreptul fiscal.
 Restul taxelor fiscale erau in legi speciale.
 Acest sistem se modifica in 2012- Codul Fiscal isi mareste volumul
pentru a include si contributiile. In momentul de fata, nu numai ca
 sunt reglementate in Codul Fiscal, dar subzista o parte din
reglementarea veche din legile speciale. Codul fiscal reglementeaza
impozitele, mai putin o clasa foarte importanta, si anume taxele
vamale(codul vamal), tot el reglementa cateva taxe ca venituri la
bugetul local. Codul fiscal– contributiile sociale. In mod neexplicat,
cand contributiile au fost introduse, nu au fost abrogate articolele
importante din legi speciale. - AU APARUT CONTRACDICTII INTRE
ELE.
 Anul trecut-ICCj- a incercat sa gaseasca un mod de armonizare intre
acestea. Nu s-a gandit nimeni sa modifice ceva.
 Veniturile fiscale sunt reglementate, in principal, de Codul Fiscal ,
dar si de multe alte legi. Impozite, taxe vamale, contributiile sociale.
Nu ne vom indrepta atentia asupta legilor speciale. Aceste reguli
sunt de fond, care privesc diversele tipuri de obligatii fiscale impuse
unilateral. Mai EXISTA reguli de procedura care regl raporturile
dintre stat si contribuabil. Codul de procedura fiscala. El ofera o cale
de iesire mai buna decat codul fiscal in sine.
 Intrebarea care se pune: ‘’Daca percepam corect cele 3 mari categorii
de venituri fiscale/, ce este impozitul? ‘’O plata impusa prin lege, fara
contraprestatie. Statul are nevoie de bani pentru a asigura acele
functii ale sale. Statul nu exista decat in masura in care el
functioneaza. Cu cat face mai multe, cu atat are nevoie de mai multi
bani. Dintre activitatile pe care statul le face in favoarea cetateanului,
multe dintre ele nu presupun o plata. Apararea teritoriului,
asigurarea ordinii publice, asigurarea functionarii institutiilor
publice- toate pot sa constituie o interactiune intre stat si cetatean
pentru care cetateamul nu plateste. Acestea trebuie platite din ceva.
Adica din sumele din impozite. Este o obligatie constitutionala.
 Taxele – orice suma cuvenita pentru prestarea unui serviciu public.
Pe langa serviciile fara plata pe care le asigura statul, exista is
servicii cu plata. Distinctia- toate aceste taxe sunt venituri fiscle? Nu.
Conteaza identificarea elementului de unilateralitate, adica de taxe
impuse unilatral- doar taxele care servesc accesului la un serviciu al
statului, pe care numai statul il poate oferi. Automat, acest serviciu,
practic, nu presupun o alegere a cetateanului. Ele nu presupun o
alegere, esti obligat sa apelezi la acele servicii. Trebuie sa deosebim
taxle fiscale de cele nefisclae( cele pe care le presteaza pe baza unui
contract cei privati) . Temeiul juridic e asadar important. Daca este
stabilita prin act, nu presupune o obligatie unilaterala, nu are un alt
furnizor- fiscala. Daca platitorul semneaza un contract, are alegerea
sa il primeasca de la un furnizor privat, va fi o taxa fiscala- taxa de
scolarizare- nu este un venit fiscal, chiar daca se numeste taxa. Ce
 face codul fiscal, cel de proc fiscala – instituie un regim de colectare
exorbitant, derogatoriu de la regulile de drept comun ale colectarii
de venituri intre privati. O taxa de scolarizare este un venit nefiscal.
Venitul nascut din eliberarea unei autorizatii- nefiscal. Ce se
intampla daca nu il platesti?- fiscal- incepe declansarea procedurii
prevazuta de procedura fiscala. Esti executat silit. Ce face cel privat ?
- trece la forta de constrangere a statului- se duce la o instanta,
apeleaza la un executor. De aceea este important sa stim ce venit nu
platim. In unele cazuri, faptul ca nu il platesti pe cel fiscla-
infractiune grava- inasprire- edin ce in ce mai aspru. La sume relativ
mici, pedeapsa este uriasa. Daca furi statul de 100 de mii de euro,
sanctiunea e grava. Rau-platnic la cele nefiscale- platesti penalitati.
Este mai usor.
Contributiile- cele din codul fiscal sunt doar fiscale. Orice alta contributie
care nu este in cod nu este venit fiscal.

Izvoarele dreptului fiscal


 Constitutia- cuprinde cele 2 principii
 Legislatia nationala primara-codul fiscal(227/2015)+cel de
procedura(207/2015) Lor li se adauga alte legi.
 Exista la nivelul U.E. o serie de directive caree instituie reguli comune,
si anume in materie de Tva , impozit pe venit, dividende
 Jurisprudenta U.E. interpreteaza.
 Tratatele internationale- tratatele de evitare a dublei
impuneri-tratate bilaterale

→ Sistemul fiscal roman contine o suma de alegeri. Dintre variantele

posibile a ales si mentinut constant un anumit tip de sistem fiscal, care
presupune acoperirea tutoror acelor diviziuni- impozite directe-percepute
asupra veniturilor indirete- percepute pe transferul proprietatii bunurilor,
dar unii autori spun ca este vorba de impozite pe cheltuieli.
→ Dupa al DRM- apare taxa pe valoarea adaugata- statul renunta sa iti mai
caute veniturile, temandu-se ca nu le a vazut pe toate si nu ti-a luat pe ele.
Incepe asadar sa iti masoare cheltuieliele(Cheltuieli de la eugenie la iaht).
Taxele vamale sunt vechi.
→ Aceasta lege a sistemului roman, impozitele directe- pe venituiri- pers
fizice platesc impozite pe venit, in timp ce pers juridice platesc impozite pe
profit sau impozitul pe venitul microintrepinderii(in unele ipoteze)
Impozitul de venit=>este datorat si de persoanele juridice fara scop
lucrativ- orice persoana plateste, nu conteaza scopul.
Sunt unii scutiti expres.
Este un venit care scap impozitarii? NU-doar cele scutite expres.
Impozitele indirecte- reale- foarte vechi- pe proprietate, pe cladiri, pe
terenuri.( chiar si o groapa daca sap, este o constructie), diverse alte bunuri
impozabile.
La impozitele reale-regula e pe dos- doar cele expres prevazute sunt supuse
impozitarii- Accize, taxe vamale.
Devin contribuabili aproape toate persoanele fizice care sunt in una din
aceste situatii: fie detin bunuri, fie au venituri, fie efectueaza cheltuieli. Sunt
putine lucruri care scapa impozitarii.

Seminar 1
Bibliografie
Codul fiscal+Codul de procedura- Drept fiscal(Dan Sova)+Curs
80% prezenta la seminar
Grile deschise
4 parti -structura
e-mail: luisiana@ddrept.net
0723000497- Luisiana Dobrinescu

Brut-Codul muncii-cel care se mentioneaza in contractul de munca- se

includ contributiile salariatului
Brut(10.000)-contributii=net
Contributiile angajatorului-20%=> se include in cele care se scad din brut.
Legidlatia nu o sa mai existe contributiile astea 2, ci una singura. A crescut
brutul, dar nu cats a copere transferul.
Venitul brut nu poate sa fie mai mic de 1900 de lei.
Dreptul fiscal are 2 parti mari: -1.tine de politica fiscala;2. Accizele si TVA,
armonizate la nivel U.E., prin directive, prin regulamente. Ele se emit in
toate limbile statelor membre. Directiva trebuie implementat in legislatia
statelor membre. Directiva 2006/112
Clasificarea este importanta. => Persoana impozzabila in scop Tva nu este
aceeasi la impozitul pe profit.
Art. 7- In intelesul prezentului cod, termenii si expresiile de mai jos au
urmatoarele semnificatii…-trebuie citite
Pentru seminarul urmator-Prezentarea titlurile codului fiscal!
Art.1-art. 7-obiectul de studiu al primelor 2 seminare
Toate taxele si impozitele se stabilesc conform legii.
Decizii CCR!
Fiscalitatea-atat pentru matematicieni, cat si pentru visatori(Dan Sova)
Split TVA-2 conturi –De ce este necesar?-A fost propus pt ca Romania este
ultimul stat la colectarea TVA. De unde interesul U.E. pentru asta?- Merge
din TVA la U.E. -Ele sunt armonizate. Se calculeaza contributia la bugetul
U.E. .

Cursul 2

Interpretarea normei fiscale

Aplicarea legii fiscale in timp , in spatiu si asupra persoanelor
Raportul juridic fiscal
Actul administrativ fiscal

Interpretarea normei fiscale

 → Acesta prezinta anumite aspecte deschise discutiilor, aspecte ce nu
fac obiectul unei solutii definitive. S-a vorbit despre aplicarea/
relevanta jurisprudentei Curtii Europene in dreptul intern.
 → Dreptul Uniunii Europene→ Aplicarea unor norme de drept in
actele normative de la nivelul Uniunii( Tratatul UE → daca scrie ceva
despre norme, daca exista alte genuri de directive care se aplica
raporturilor fiscale romane). Cand vorbim despre ele, una dintre
sursele de drept nu sunt numai actele normative, ci si jurisprudenta.
 → Curtea de Justitie= instanta care are ca obiect unic interpretarea
dreptului UE. Elementul foarte important este ca deciziile Curtii sunt
norme de drept obligatorii. Au o structura asemanatoare sistemului
anglo-saxon. Este asemanatoare efectelor Curtii Constitutionale. Daca
au un efect, acela e cel mult de orientare, in sensul ca le poti invoca→
este acceptabila invocarea lor, care este asemanatoare deciziilor CCR.
Asadar, si jurisprudenta este obligatoriu de cunoscut, pentru ca are
efecte obligatorii.
 → Cand vorbim despre interpretarea normei romanesti→ Care este
relevanta jurisprudentei?→ Raspunsul este unul complicat → La
nivelul UE, exista 2 ABORDARI→ INTEGRARE POZITIVA SI
NEGATIVA.
 Cea pozitiva presupune ca la nivelul UE sunt stabilite norme comune,
aplicabile anumitor impozite. Cu alte cuvinte, exista o armonizare la
nivelul UE pentru unele impozite, in principal pentru cele indirecte.
→ Inseamna ca, de ex, in materie de TVA, accize si taxe vamale, exista
 directive la nivel UE, pe care statele au obligatia sa le transpuna.
Pentru celelalte impozite( impozite pe profit, reale, pe venit)→ Nu
exista o astfel de armonizare, nu exista reguli comune, nu exista
directive.
 De ce aceasta diferenta de regim juridic?→ Raspunsul se afla in
istoria crearii UE→ logica si scopul urmarit la momentul crearii era
acela de a crea o piata comuna, o piata care sa cuprinda toate statele
membre- pentru eliminarea oricaror restricitii pentru crearea pietei
comune, pentru libera circulatie a marfurilor, a persoanelor,etc., ceea
ce face ca in tratate sa fie reglementate cele 4 libertati: unul dintre
elementele de baza ale pietei comune: a marfurilor , a serviciilor, a
capitalurilor, a persoanelor. Toate acestea definesc spatiul comun,
piata unica la nivelul UE.
 Statele isi mentineau taxele vamale- restrictie la importul unor
bunuri dintr-un stat in altul- bariera care face costisitoare trecearea
unui bun dintr-un stat in altul. UE elimina taxele vamale si adopta un
tarif vamal comun pentru state. Daca intra un produs, regulile sunt
aceleasi, comune. In interiorul pietei comune, nu exista taxe vamale.
Este unul dintre pilonii principali de la care s-a pornit pentru
realizarea pietei unice. Regulile nu permit statelor sa reglementeze
impozite sau orice alta forma care ar institui astfel de restrictii ale
circulatiei bunurilor etc. In virtutea acestora, statele isi pierd dreptul
national de a adopta prin lege masuri care sa reglementeze acestea.
Arma fiscala- instituirea unor impozite→ directivele succesive care
au fost adoptate la nivelul UE au instituit reguli comune in materie de
tva , accize, dar aceasta regula a imposibilitatii adoptarii unor taxe,
impozite, sa incerce sa instituie restrictii nu sunt permise.
Una dintre masurile fiscale a fost aceea a inlocuirii in anumite conditii-
Impozitul pe profit cu profitul de afaceri- primul – dif pozitiva dintre
venituri si cheltuieli, in schimb, cifra de afaceri- venituri brute. Directivele
care reglementeaza impozitele directe interzic – pentru ca ar putea
reprezenta o restrictie adusa acestor libertati.
In aceste conditii, statul nu are libertatea de a dopta reglementari care desi
par a fi impozite indirecte, in realitatre, instituie restricti.
Speta: Statul francez instituie un impozit- direct real( pe valoarea unui bun
aflat inpatrimoniu. Treptele de impozitare urca, iar de la o alta capacitate
cilindrica, impozitul se tripleaza. Ce constata cetateanul francez? Constata
ca toate autovehiculele de productie franzcea se incadrau la aceasta treapta,
iar ce sarea peste nu exista motor de productie francez, erau toate germane.
Cetateanul: Era dreptul meu, dar nu se cere un impozit mai mare→ Masura
ce protejeaza un bun produs in Franta in defavoarea unui bun din alta
tara→ Curtea a trebuit sa decida daca acest impozit direct incalca
directivele si tratatele si care impiedica afectarea libertatilor. Curtea a
sanctionat statul francez, constatand ca a incalcat. Statul a revenit asupra
acestui mod de impozitare)
Directive la nivelul TVA, accize- Jurisprudenta bogata cu privire la
interpretarea lor. → Va trebui sa avem nu numai corespondenta cu
diretivele, dar si conformitatea deciziilor cu jurisprudenta. → Impozitele pe
profit nu sunt reglementate la nivelul UE→ Integrare negativa, care
presupune ca, desi nu trebuie sa respecte o directiva, fiecare stat are
regulile sale. Cu toate acestea, aceste reguli trebuie sa respecte Tratatul
privind functionarea UE, cele 4 libertati si principiile care le insotesc si
regulile privind ajutorul de stat(TFUE). In primul caz al impozitelor, trebuie
sa respecte o jurisprudenta tehnica, in schimb, pentru impozitele directe,
tratatul si jurisprudenta care interpreteaza principiile si libertatile, este
mai generala,se refera numai la principii, nu la reguli precise. Impozitul –
reguli diferite si efcte diferite ale dreptului UE.
Ex. Care arata foarte clar cum functioneaza aceasta jurisprudenta→
impozite indirecte- Curtea a creat un principiu( activa in a crea reguli noi)-
a statuat existenta princpiului increderii legitime= derivat din principiul
securitatii juridice si insemna ca un stat nu poate sa modifice legea sau
modul de interpretare a legii intempestiv, atunci cand contribuabilul avea
motive sa creada in continuitatea unei interpretari. Daca regula sau
interpretarea la nivel national este ca anumite tranzactii nu sunt
impozabile, tu nu poti sa vii si sa spui ca de maine esti impozabil. Poti sa
lasi un operator dupa ce a inceput activitatea. Aceasta incredere legitima a
contribuabilului- are valoare de principiu.→ Va putea fi invocata impotriva
statului. Acest principiu este conscrat de Curtea de Justitie a UE in materia
impozitelor indirecte si Curtea il deduce din drective aplicbile in materie de
TVA. Pot sa invoc acest principiu atunci cand vorbesc de impozitul pe venit
sau pe profit? NU. Ramane un principiu cu aplicare limitata. El nu se va
aplica in materia impozitelor directe. El este derivat din normele continute
in directiva referitoare la TVA. Acest principiu a fost invocat si impotriva
statului roman.

Acest principiu are relevanta partiala si este o ilustrare a acestei distinctii .

→ Al 2-lea element legat de interpretarea dreptului fiscal- Efectul
Conventiei Europene a Dreptului Omului- Exista cel putin 2 articole in care
au aplicare in materie fiscala si pot fi un bun suport de contestare a unor
masuri fiscale, in conditiile in care nu poti gasi arg in dreptul national. Art 6
consacra dreptul la un proces echitabil( judecator impartial, timp rezonabil,
are dreptul sa fie asistat de avocat, prezumtia de nevinovatie). Curtea
Europena a fost chemata sa raspunda la aceasta intrebare . A existat o
tendinta de a invoca asta. Tot acest proces de contestare- art 6 din
Conventie→ un stat poate fi condamnat pt nerespecarea lui. Curtea a decis
o disctinctie importanta: art 6 nu este aplicabil in materia contestarii
actelor de impunere. Atunci cand contesti o decizie de impunere prin care ti
se stabileste un impozit de plata, nu poti invoca. In schimb, poti invoca in
cazul in care contesti o sanctiune fiscal. Care este diferenta pe care o face
Curtea? Dintre un act de impunere( ti se calculeaza o obligatie de plata) si
un act prin care ti se aplica o sanctiune pt nerespectarea unei obligatii
fiscale. Pe ambele le poti contesta, dar daca contesti un act de stabilire a
unui impozit, dar statul lungeste procesul,el nu poate fi condamnat, in
schimb, daca contesti o sanctiune( majorari de intarziare), poti sa contesti,
dar in acel proces, vei putea invoca art 6 . Curtea asimileaza sanctiunile
fiscale unor sanctiuni penale si el judeca in consecinta. → Gravitatea acestor
sanctiuni. Daca un proces in care se contesta o sanctiune fiscala dureaza
prea mult, nu numai ca poti sa invoci, dar poti sa obtii si condamnarea
statul1ui.
Al doilea art. → art 1 din Protocolul aditional nr 1 care apara dr de
proprietate si care, de regula, este folosit in mod cumulat cu art
14( PROTEJEAZA DE NEDISCRIMiNaRE)-
In ANUL 2012- Consiliul Constitutional Francez a desfiintat aceasta transa,
invocand un arg din Declaratia dr Omului, argumentand ca este
discriminatoriu, ca este o atingere adusa egalitatii impozitului. A mai
existat o tentativa- impozit de 90% in urmatoarea varianta: Exista cateva
institutii care se finanteaza din venituri pe care le percep in temeiul legii→
sistem de salarizare care nu se supune grilei pentru bugetari, ci avand in
vedere caracterul de venituri bugetare, e o grila de salarizare speciala. S-a
constat ca sefii unor institutii de acest gen, in momentul in care sunt numiti
in functie, pe langa faptul ca salariul sefului era(BNR,SRI) undeva intre
25-35.000 euro pe luna, s-a incercat o negociere pentru o prima de
incetare a contractului(rezilierea) din motive neimputabile
salariatului( 600.000 de euro). Il dam afara, dar trebuie sa ii dam prima
aceea si atunci cineva a venit cu ideea sa se modifice codul fiscal. Primele se
impoziteaza cu 95% . A avut loc o negociere , prin care au fost de acord sa
accepte o incetare prin acordul partilor, nu de frica Conventiei- Nu s-a mai
ajuns acolo.
Un al 3-lea element legat de interpretare: Este Dr fiscal autonom?→
Intrepretarea nromei fiscale se poate face de sine statator, fara a tine cont
de alte ramuri de drept? In ciuda stradaniei leguitorului, exista situatii care
presupun interpretare, unde evident ca intotdeauna se vor stradui sa
gaseasca argumente pentru a scoate din sfera de aplicare a unui impozit un
anumit venit. Sunt relevante doar argumentele de dr fiscal? Codul fiscal si
codul de procedura fiscala nu ne ajuta prea mult. Una dintre versiunile
anterioare consacara o prioritate a dreptului fiscal asupra altor ramuri de
drept. Prioritatea normei fiscale asupra altei norme. In noua versiune, nu
vom mai gasi o regula . Prezentul cod instituie procedura
pentru ...creantelor. Nicio alta regula nu este aplicabila acolo unde
prezentul cod nu dispune. → C.civ, si C. proc. Civ. → Raporturi de dr public.
→ Chiar avocatii sunt subiectul acestui tip de dilema. Este sau nu
automon?→ Codul fiscal impune veniturie in functie de activitatea pe care o
desfasoara. Activitatile persoanei sunt - dependente si independente: Daca
munceti, dependent fiind de instructiunile altuia, ai un anumit tip de
impozitare, daca esti independent, ai alt tip de impozitare.

Avocatul- dependent sau independent. Codul fiscal- Avocatul este

independent fata de clienti, dar potrivit CF , poate sa fie dependent( firma
de avocati) sau poate fi independent si asta o decide FISC-ul
O consecinta→ Pr preeminentei economicului asupra juridicului. → Art
11 alin (1) CF→ Autoritatile fiscale pot sa nu ia in consideratie o tranzactie
care nu are scop economic, ajustand efectele fiscale ale acesteia sau pot
reincadra pt ...Organele fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie( am
o chel de 1 mil cu care am cumparat consultanta- FISC-ul : Cum anume? In
ce a constat consultanta , la ce ti-a trebuit, si constata ca nu are continut
economic, nu iti ia in considerare )→ Nu ti se ia in considerare la calculul
impozitului. Te duci si arati un contract cu un avocat- Fisc : este un cont de
consultanta, dar intrucat avocatul are concediu de odihna, merge cu masina
frimei tale, are carti de vizita, este in sistemul intern de comunicari, eu cred
ca e angajatul tau, deci e un contract de munca. Sunt impozitabile si cele
ilegale.
Efectul este ca la un contract incheiat cu un independent, este un anumit
regim fiscal. Cu un dependent sunt mai multi bani de platit, e un alt regim,
esti impozitat mai greu, esti sigur ca primesti bani. Il impozitam mai lejer
pe cel indepdent, ca si-a asumat un risc pe care cel dependent nu il are. Art
14 alin 2→ Situatiile de fapt relevante dpdv fiscal sunt evaluate in
concordanta cu continutul economic. Clar recunsocut acest principiu. Nu
este neaparat un principiu recunsocut in toate legislatiile. Legea romana a
ales sa il aiba.
Criterii specifice de interpretare pe care le prevede codul de procedura
fiscala: Ce este interesant este ca optiunea legiuitorului este neobisnuita. →
art 13 privind interpretarea legii(CF) stabileste 2 ciriterii de interpretare:
-Unul care are ca obiect scopul reglemantarii principal: Asa cum rezulta din
actele pregatitoare. In materie fiscala, pentru a intelege scopul
reglementarii, va trebui sa citim expunerea de motive. Cel care explica
scopul regulilor. Celelalte alineate trimit indirect la scopul urmarit de
leguitor.
Al doilea criteriu care este subsidiar si care se aplica numai daca primul nu
este ca textul de lege se interpreteaza in favoarea contribuabillui. Nu se
poate folosi direct, ceea ce inseamna ca din scopul legii rezulta o alta
interpretare. Numai in masura in care caiuand scopul legii nu reusesti sa
gasesti o alta nterpretare, numai atunci poti sa invoci criteriul subsidiar.
In materie de interpretare, in cod, avem un rol importanta rezervat
bunei-credinte→ art 12 prevede ca buna-credinta a contribuabililor se
prezuma pana la proba contrara- ceea ce insemna ca organul fiscal trebuie
sa faca dovada relei-credinte a contribuabilului. Este un criteriu important
in interpretare.

Aplicarea legii fiscale in timp, in spatiu si asupra persoanelor

Aplicarea legiii in timp→ Element principal: neretroactivitatea, nu exista
nicio exceptie de la prevederile constitutionale. Problema este ca in
practica si atunci cand analizam anumite impozite, se pune intrebarea : Ce
inseamna nu retroactiveaza?→ Daca am obtinut venituri in 2017 si sunt
impozitate in 2018 si modific cota de impunere in 2018, am o reglementare
retroactiva. Este regl de leguitor in fiecare caz in parte. Nu este o regula
generala. Marea provocare care ramane este de a vedea daca regula ar
putea fi gasita neconstitutionala. Este o chestiune de apreciere.
Aplicarea in spatiu→ Principiul general pe care il recunosc toate statele
→ teritorialittatea→ presupune ca un stat se straduieste sa impuna toate
veniturile aflate pe teritoriul sau, indiferent de cine il obtine. Adica ai folosit
un banut, indiferent cine ii foloseste, statul roman va avea grija sa tina
evidenta. Statul se va stradui sa impoziteze toate bunurile aflate pe
teritoriul sau→ orice stat va incerca sa ia bani de la oricine incaseaza
venituri sau detine bunuri pe teritoriul sau. De la aceasta idee, singurele
exceptii care pot exista, pe langa cele stabilite prin dr UE aplicabil
impozitului indirect, pot rezulta din conventiile de evitare a dublei-
impuneri ( contracte bilaterale incheiate intre state prin care se pot aduce
atenuari acestor principii, vor decide ca anumite venituri se impoziteaza
intr-un stat, altele in celalalt stat) → Sunt un cetatean roaman sau strain,
am o casa in proprietate, platesc impozit statului roman pe ea? DA. Invers,
esti cetatean roman ,ai o casa in strainatate, platesti impozit in statul in
care ai casa. Obtii venituri in 7 state, vei plati impozit tuturor. Aceasta este
logica. Fiecare tip de impozit are reguli pariculare.
In ceea ce priveste aplicarea asupra persoanelor→ in majoritatea
statelor aplicarea regulilor functioneaza pe baza criteriului personalitatii→
un stat va pretinde cetatenilor sai , de regula, sa ii plateasca impozite
pentru toate veniturile obtinue oriunde in lume. Initial criteriul acestei
pesonalitatii, a vointei statului de lua impozit pentru veniturile obtinute
oriunde in lume- cetatenia = motiv.
 Criteriul nu mai este cetatenia, ci rezidenta fiscala. Cel putin la fel de
importanta cum este cetatenia este rezidenta fiscala. Cetatenia da drepturi.
Rezidenta fiscala iti genereaza anumite drepturi, dar mai ales obligatii→ vei
datora acelui stat pentru toate veniturile obtinute oriunde in lume, nu
numai pe teritoiul acelui stat. Bunuri impartite in 10 state- va datora
impozit fiecarui stat, dar datoria ta personalitatii, va datora impozit pe
venit pentru toate veniturile din toate statele statului al carui rezident este.
Statul al carui rezident fiscal vei fi, probabil unul din 10 , va dori sa iti ia
impozit pe toate chiriile din toate cele 10 state. Esti supusul lui din toate 10.
Cum se rezolva? Te vei asigura ca vei obtine aceste venituri din state cu
care statul tau are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
Impozitul pe care l-ai platit in fiecare stat sa iti fie scazut in anumite limite
pentru statul al carui rezident esti intr-o anumita masura. Daca ea nu exista,
ai toate sansele sa ai de-a face cu o dubla impunere. Daca nu poti sa scazi
din impozitul datorat statului de rezidenta, atunci platesti de 2 ori, nu ti-ai
gestionat bine proprietatile. Intre cele 2 principii( aplicarea in spatiu si
ideea de personalitate- fiecare stat decide care sunt rezidentii sai) , ele pot
coexista. Conventia bilaterala de evitare a dublei impuneri. - solutie
Cum recunosc rezidentul fiscal?→ Rezidentul, spune legea = persoanele
juridice romane( infiintate potrivit legii romane in Romania), persoana
juridica straina care are locul conducerii efective in Romania. Ea este
rezident fiscal. Locul conducerii efective= locul in care se iau deciziile , se
exprima vointa acelei persoane juridice. Ceea ce face ca dpdv fiscal, sa ma o
persoana juridica infiintata in Luxemburg, dar ale carei decizii se iau in
Romania. Odata rezident fiscal in Romania, veniturile sale din toata lumea
vor fi impozitate in Romania. Pers jur straina care nu are locul conducerii
efective in Romania, dar care desfasoara activitati in Romania printr-un
sediu permanent prin care obtine venituri va fi impozitata in Romaina doar
pentru veniturile respective. Nu va plati impozite pentru cele obtinute in
strainatate, dar pentru cea aferenta sediului.
Distinctia nu mai este cetatenia, persoana este rezidenta in Romania daca
indeplineste una dintre urmatoarele conditi:-
-Fie are domiciului in Romania
-Fie petrece in Romania o perioada sau mai multe perioade care cumulate
dau cel ptin 183 de zile, in orice perioada de 12 luni, care se incheie in anul
de analiza. Orice pers fizica ce sta astfel sau vine pleaca , dar adunate pot sa
arate ca a stat 183 de zile, este rezident fiscal roman. Cutarescu este sau nu?
Iau o perioada de 12 luni in urma si socotesc cate zile in acest interval a stat
in Romania persoana respectiva. Daca a stat 183 de zile, indiferent de
cetatenia lui, este. Statul este indreptatit sa ceara impozit pentru toate
veniturile din toata lumea. Nu numai in Romania se intalneste asta, ci in
toate
A treia conditie- centrul intereselor vitale. Pot sa fie persoane care sa nu
aiba domiciliu intr-un stat, nu stau 183 de zile intr-un stat, dar vine cea
de-a 3-a conditie. Centrul intereselor vitale -elemente-Reuneste relatii
personale( unde stai, unde merg copiii la scoala) si relatii economice( unde
ai proprietatile, unde iti tii banii, cam ce banca a emis cardurile poe acre le
folosesti cel mai des?). Atunci , oricare dintre aceste conditii le
indeplineste→ devine rezident, ceea ce inseamna ca nu vor fi cei care nu
indeplinesc niciuna dintre acestea sau personalul diplomatic si consular. La
fel, lunctionarii au rezidenta statului care i-a trimis.
Aplicarea legii fiscale depinde de notiunea de rezidenta. Daca nu punem
intrebarea daca o pers este supusa legii romane, va trebui identificata
rezidenta fiscala, pentru ca in functie de rezidenta vom avea sfera de
incidenta, de aplicare a legii fiscale.
Raportul juridc fiscal:
Codul de procedura – este de 2 feluri:
Art 16 CPF- raport de drept material fiscal care include drepturile si
obligatiile nascute in legatura cu creantele fiscale, cu suma datorata org
fiscale
- raportul de drept procedural fiscal care cuprinde drepturile si obligatiile
nascute din administrarea creantelor fiscale
Ce-i cu aceasta distinctie?→ Am raport de dr material care priveste creanta
fiscala( suma pe care statul are dr sa o colecteze, raport regl de CF, in
sensul ca in CF vom gasi regulile : cine plateste, cand, cum, debitorul,
creditorii, scandenta. Deci, tin de dr material). In schimb, al doilea cuprinde
drepturi si obligatii legate de declararea impozitului, cum se stabileste
impozitul, care sunt procedurile de contestare, pentru ca este usor sa spui,
la prima vedere, ca impozitul pentru orice pers fizica din Rom plateste
impozit pe venit, dupa care ne cufundam in sute de art care calculeaza .
Acesta esre raportul de dr fiscla. Oricine obtine un venit. Dar cine aplica
regulile? Cum faci? Astepti sa te caute fiscul sau trebuie sa te duci si sa
informezi? Pe cine anume informezi? Cine aplica regulile? Sau ii anunti si
astepti ca ei sa calculeze?→ Administrarea e foarte importanta, pt ca spune
a pt fiecare impozit in parte cine declara, cine calculeaza. Nu intotdeauna
calculeaza fiscul, nu intotdeuna contrubuabilul. Depinde de impozit.
Regulile de administrare sunt regl in CPF. CF raspunde la intrebarea: Daca
trebuie sa platesti? Cand ? Cat?, pe cand CPF raspunde: Trebuie sa declari
sau nu? Cand ? Cum ? Unde o depui? Ce se intampla daca nu o depui? Ce
sanctiuni ai daca nu platesti? Poti sa ceri reduceri, esalonari? Toate regulile
de executare silita.
Subiectele raportului juridic:
Sunt comune( si pentru rap de dr material, si pt cele de dr procedural)
-Organele fiscale
-Contribuabilii
Organele fiscale= Leguitorul face distinctia → diferit in funntie de bugetul
caruia ii este dator impozitul
Bugetul de stat, asigurarile sociale de stat→ atunci org fiscal care se
ocupa ,care administreaza, este ANAF.
Pentru obl fiscale datorate bugetului local, creditorul este Unitatea
adm-teritoriala care are o directie de specialitate- Directia de Impozite si
Taxe Locale .
Contribuabilul= orice persoana care datoreaza impozite( rezident,
nerezident). Este importanta o disctinctie intre contribuabil si platitor,
pentru ca in cazul unor impozite, platitorul( obl de a plati) este altul decat
contribuabilul, caz in care contribuabilul este persoana ale carei venituti
sau bunuri sunt supuse impozitarii.
Veniturile din salarii- baza impozabila este venitul obtinut dintr-un
contract de munca sau asimilat unui contract de munca. Salariatul-
contribuabilul. Platitorul- Se plateste prin retinere la sursa de catre
angajator. ( trebuie sa calculeze si sa retina suma reprezentand impozitul,
contributii si sa le vireze ANAf).
CPF permite contribuabilor sa fie reprezentati de un reprezentatant/
imputernicit. Exista situatii( nerezidentii) cand sunt obligati sa numeasca
un rezident, de aceea CF regl si curatela fiscala( pers care datoria bolii,
varstei nu poate sa isi reprezinte interesele in interes fiscal, organul fiscal
va putea cere instantei numirea unui curator fiscal, ceea ce urmareste
existenta in permanenta a unei parti care sa reprezinte contribuabilul ).

Seminar 2
-Nomele metodologice
-Odinele si instructiunile ANAF
-Deciziile Comisiei Fisclae Cemtrale
Normele interpretattive:
Anul 2010- toate persoanele fizice ce au vandut imobile si au construit au
fost inspectate de ANAF pentru a plati taxa pe valoarea adaugata. Unele
persoane fizice nu s-au inregistrat fiscal, nici din perspectiva impozitului pe
venit, nici din perspectiva Tva.
C.civ.→ Dispozitia ca ar fi acte civile si nu comerciale→ istoria acestui
articol→ Vremea lui Cuza→ existau multi anlfabeti. Codul civilde atunci i-a
protejat , spunand ca acele nu sunt acte comerciale. Viata economica
aluat-o inaintea C.civ, si in lipsa unei dispozitii exprese in CF, toata lumea
s-a aparat → CF m-ar impozita, eu sunt pe tranzactii exclusiv civile, ma
protejeaza Cf. Daca am fi avut o def a actului coemrcial, aceste pers care ar
fia vut imobobile.
Normele metodologice se aplicau si pentru perioada 2007?→ Nici normele
interpretative nu ar trebuis a retroactiveze. - Doar penala si
contraventioanla mai favorabila. Trebuia sa fie prevazuta explicit→
Practica : sunt apte in aplicarea unei dispozitii→ Trebuiau respectate
directivele din 2007.
Ordinele- norme de declaratii prin care se declara veniturile.
Deciziile: → art 5 CPF→ Aplicarea unitara→ In cadrul MFP- Comisia
→responsabilitate de elaborare a deciziilor cu aplicare unitara→ aceste
decizii sunt dedicate organelor fiscale. Ele inspecteaza si apica legislatia.
Jurisprudenta nu este omogena. Nu se stie daca au aefcet retroactvi sau nu.
Sunt texte de lege de mult existente. → interpretare unitara
Ex. : Problema pilonilor eolieni→ Este cladire sau este instalatie? → Care
era miza?→ CF obliga sa platesca impozite pe cladire. = 1,5 % pe an din
valoarea cladirii→ Pilonul este vreo 4000 de euro. Atunci s-a pus problema
daca persoanele juridice au platiti. → Comisia s-a intrunit si a spus ca turnul
centralelor eoliene reprezinta cladiri.→ CE sa faca instanta? → Sa o puna in
aplicare decizia? → Unele au dat prioritate acestei decizii, altele nu.
Toate acestea au fost impozitate retroactiv.
Dreptul international cuprinde :
- tratatele internationale→ conventiile de evitare a dublei impuneri. Site
ANAF→ totalitatea conveentiilor semnate de Romania.
Art.10 → ‘’Dividendele platite de catre o societate rezidenta in romania
catre o pers rezidenta a celuilat stat’’? ?? → Impozitarea este in Romania.
- Legislatia europeana→ stata care a aderat la UE, suntem tinuti de tratele
fundamentale,d e directive, de recomandari, de avize. Sunt semnate de
state sis e aplica ca atatre. Directive→ sunt o recomandare→ Iti recomand,
este la latitudinea ta sa alegi modalitatea in care ajungi la acest rezultat.
Administrativ, nu ma intereseaza. Ex. : Directiva de TVA: Jurnalul oficial→ 3
sisteme pe TVA→ Cota cea mai mica- 5, cea mai mare este 25. Romania-
10% pe profit, 19%
Titlu in CF- TVA
Daca statul nu transpune directiva→ vine autoritatea fiscala in control→
Directiva spune ca sunt scutitte de TVa→ Nu am implemtat deloc→ Este
taxabila la noi. Vine organuld e control la o eprs jur ce desf jocurid e norooc,
sa ii calculeze cei 19%. Cine se poate prevala de diretiva?→ Dr UE: Daca un
stat membru isi incalca obl nu poate sa folosesca impotriva particularilor
dispozitiile directivei, dar un particular poate invoca dispozitiile directivei.
Organul de control: se apara invocand un drept intern. Clculeaza cei 19% , ii
blocheaza conturile, ii sechestreaza bunurile.
Regulamentele sunt de aplicare directa. Fac parte din dreptul intern.
DEciziile sunt cu titlu de recomandare, nu sunt obligatorii pentru statele
membre.
TVA, accize(La semnarea tratelor de aderare, fiecare stat isi asuma un
calendar care implica iste pasi), taxe vamale( avem tarif)→ De ce astea sunt
reglemnetate la nivel UE si nu impozitul pe profit?→ Privesc marfurile de
circulatie in cadrul UE. → Se percep la momentul vanzarii. Nu putem avea
mari schimbari la nivel national.
Jurisprudenta europeana → Deciziile se aplica la fel ca CCR. Se aplica erga
omnes, in mod direct.
Cum se ajunge la Curtea de Justitie (Luxemburg)?→ Se ajunge numai cu
tipul litigiului tau fiscla la nivel national.
Ex. : Speta cu TVA imobiliare→ Cum se calculeaza ? Persoana fizica a vandut
o caasa cu 100 de mii. Te las as platesti 24% din ea? 24% peste cei 100.000
sau peste? Daca se calculeaza peste pret, se incalca. Curtea a spus ca trebuie
inclus in pret. Din 100.000 calculez extras 24%.
CE a facut FISC-ul?dupa decizie? → A atacat-o. Aceasta decizie a generat un
litigiu pe modificarea unui texte de lege. Acolo nu se poate stabili daca tva
este peste sau in, se considera ca este peste. S-a atacat in
contencios-administrativ.
Carta derpturilor fundamentale ale drepturilor europene- Articolele cele
mai importante– dreptul de prop, egalitatea in fata legii, intinderea si
interpretarea drepturilor si principiilor.
Titlul de taxe si impozite locale→ Impozite pe cladiri: Este obl pers jur de a
reevalua cladirea odata la 3 ani. Sa vii cu niste evaluatori specializati.
Daca nu reevalueaza,s e aplica un impozit de 10%+ penalitati.
Fisc-ul a perceput pe ultimii 4 ani acesti 10% + penalitati. Atunci, o
dispozitie legala nu poae sa iti ia cladirea, nu poate duce la o expropriere.
Ex.: art. 90. Speta la Curtea de Justitie. Interpretarea art 90 ce prevede or
egula si exceptia ei. Art. 20 din Carta = egalitatea in fata legii
Art. 90→ Decizia 112→ In cazul neplatii totale sau partiale→baza de
impozitare se reduce in conditiile stabilite de staetle menbre. Alin (2)→
exceptia. Se poate deroga de la alin (1)
Curtea → Dr statului de a deroga a fost intemeiata pe faptul ca plata poate fi
greu de verificat. Italia a derogat de la alin 1, dar acest drept de aderoga
treb sa fie justificat in mod obiectiv pentru a nu distorsiona. Nu putem sa ne
incadram cu regl nationala foarte departe. Exceptiile trb interpretate in
mod restrictiv, dar nu s-a primit de la leguitor pos de a o exclude pur si
simplu. Poti deroga , dar nu in sensul sa o faci impracticabila.
S-a pus problem aplicarii directe a Cartei . Atat timo cat nu s- au incasat
banii si imi iei banii, se incalca dr de prop. Pers inregistarte in Tva sunt
agentii fiscali ai statului membru. Aici, tva se datoreaza pe fiecare veriga de
vanzar. Statul nu este ins atre sa administreze atatea verigi. Tva- impozit pe
consum, acel client. Debitorul e clientul, dar platitorul este persoana care
emita factura.
Aceasta Carta este aplicabila doar daca are leg cu dr europeana. Poate avea
implicatii directe aspura dr subtantial(art 20). Intre 2009 si 2014- 800 de
dispozitii au citat Carta.
Aplicarea legii fiscale
in timp→ Neretroactivitatea. Un act normativ in materie de impozitare
care ar intra in vigoare de azi. Serviciu de constructie( ansamblu mobiliar).
Facturez serviciul pe etape de executie. Le facturez beneficiarului. Ultima
data – decembrie. Din ianuarie nu am mai facturat. Cota de tva in ianuarie
este de 24 %. Nu ama pucats a facturez serviciile din ianuarie. Ce cota de
tva trb aplicata daca a intrat o cota de tva?→ Faptul juridic nu si-a produs
efectele , este o fapta in curs. Artunci cand legea se modifica in curs→ Legea
noua devine aplicabila. Pentru tot se aplica. Pentru ca TVA, fiscalitatea in
general, priveste operatiuni nu uno ictu, ci servicii cursive, lucrari de
constructii, atunci CF defineste faptul generator de impozite si taxe. Un
serviciu este finalizat la momentul la care se predau situatia finalizarii
lucrarilor.
Aplicarea asupra spatiului si persoanelor
Venitul obtinut de un rezident in Romania→ Legea romana se aplica in
totalitatea. Se aduce un certificat de atestare a impozitului platit in
Romania. Nu ne intereseza cetatenia, ci rezidenya fiscala.
Pers juridica→ sediul in Romania
Pers fizica→ Centrul intereselor vitale , domiciului , 183 de zile(cumulate)
Daca are sotia si copiii in strainatate, dar sta 183 de zile, este rezident, dar
are nevoie de un certificat care sa ii ateste rezidenta pe teritoriul roman.
Certificatul= un act pe care un stat il emite si din care rezulta ca are
rezidenta mai mare la el. Autoritatile fiscale , apreciind criteriile, iti acorda
rezidenta fiscala in Romania sau nu.
Ex: Avem o pers fizica rezidenta fiscal in Spania, are certificat si obtine
venituri din dividente, societate din Romania. Cums e aplica
impozitarea?Va a duce certificatul ed rezidenta si chiar cu el nu obtine
mare lucru, caci insa Conventia de evitare a dublei impuneri, Romaia poate
sa ii ceara o cota de 10%. Va aduce atestatul impozitului platit in
Romania(10) si va mai palti restul din Spania(unde impozitul este de 20%).
Daca o societate din Italia are calitatea de asociat dintr-o societate din
romaia, peste 10%, pe o durata indelungata, este scutit de impozit de
Romania
Care este ordinea care se impune?
Prima data ne uitam la legislatia nationala. Cf spune ca se aplica 10% pe
dividende. Apoi, la directiva europeana. Si constata ca prin acea diectiva
beneficiaza de scutire, deci Rom nu trb sa ii mai retina impozit. Daca intre
timp nu ar fi detinut 10 % sau le-ar fi detinut doar de un an, nu se
indeplnesc conditiile din directiva, Romania poate retine. Asa ca se duce la
Conventia de evitare a dublei impuneri, dar nici ea nu ii ofera scutire.

Cursul 3
Raportul juridic fiscal→ Continutul
Impozitul – regasit in toate marile sisteme de drept- Impozitul pe profit→ acest
impozit este un impozit direct, personal, un impozit perceput pe veniturile persoanei
juridice. Il regasim sub diverse denumiri in marile sisteme, fie ca pune accentul pe ideea
de profit, dar denumirea consacrata din ce in ce mai mult→ pers care datoreaza acest
impozit este pes juridica: ‘’corporate taxe’’→ Marile sisteme se uita la contribuabuli si ii
impart in 2 categorii;
-contribuabili persoane fizice
- impozitarea pers juridicie- este o structura diferita , o logica diferita a impozitarii.
1.Persoana juridica in Romania → Azi, pers jur , indiferent de felul sau,de forma sa,
poate plati 3 mari categorii de impozite, care de regula sunt alternative, doar in mod
exceptional se pot suprapune. Regula este ca pers jur platesc impozit pe profit→ O
prima nuanta→ Desi impozitul se numeste pe profit, ceea ce ne duce cu gandul la
castigul , rezultatul pozitiv al unei activitati economice, de fapt, acest impozit este
datorat de orice persoana juridica , chiar si de cele care nu au scop lucrativ. Deci, nu
conteaza felul. Prin exceptie, anumite pers juridice care indeplinesc anumite conditii pot
plati un alt impozit: Impozitul pe veniturile microintreprinderii. Acest impozit este un
impozit pe cifra de afaceri, adica pe totalul veniturilor, adica nu pe castig. !
A 2-a exceptie=anumite pers jur care desf anumite tipuri de activitati(de regula,
activitati legate de hoteluri, restaurante, tot ce intra in zona de unitati de cazare,
alimentatie) platesc un tip special de impozit. Nu platesc impozit pe profit, nu pe
veniturile microintreprinderilor, care se calculeaza in mare in functie de suprafata pe
care o ocupa si de locul pe care este asezata. Este un gen de reglementare care vrea sa
evite dificultatile legate de calculul impozitului pe profit( este un impozit care poate fi
manipulat relativ usor, astfel incat statul sa incaseze putini bani, de aceea din modul de
calcul, mereu rezulta o lupta intre contribuabil si stat, care va incerca sa maximizeze
sumele incasate din acest impozit). Regula este ca persoanele juridice platesc impozit
pe profit. Este un venit al bugetului de stat. Numai prin exceptie, in anumite cazuri,
impozitul datorat de regiile autonome si societatile controlate de consiliile locale ,
profitul lor se incaseaza temporal, in anumite situatii la bugetul local. ,
Cine sunt cotribuabilii? → Prima categorie: persoane juridice romane , cu unele
exceptii. Exista unele care sunt exceptate explicit de la plata impozitului pe profit si
acestea ar fi – Trezoreria statului, institutiile publice in general, cu exceptia activitatilor
economice, BNR, Academia Romana( in CF – institutiile publice sunt exceptate, numite
generic). Mai sunt scutite asociatiile de proprietari, dar si aici sunt exceptii→ exista
venituri care sunt supuse impozitarii. Si sunt exceptate acele persoane care platesc
impozite pe venitul microintreprinderii. Aceasta ar fi prima categorie, exceptarile fiind
putine.
2. A doua categorie- pers juridice straine→ Cele straine platess impozit pe profit statului
roman in 3 mari situatii:
- cea in care au locul exercittarii conducerii efective in Romania( deciziile se iau in
Romania, desi sediul este in strainatate- situatie de fapt pe care o determina org)
- cea in care , desi e pers jur straina, are pe teritoriul statului roman un sediu
permanent( CF si regl internationale inteleg orice loc in care se desf o activitate
economica in numele acelei pers jur) Ex: O pers jur straina inchiriaza un depozit prin
care distribuie marfa, are o fabrica pe teritoriul Rom, are un birou prin care gaseste
clienti. Notiunea de sediu perm- elementara pt materia impozitului pe profit si a
cunoscut o dezvolatre uriasa. A cunoscut o evolutie importanta. Art 8 are el vreo 2
pagini, inainte erau cateva randuri, la care se adauga trimiterile facute de Org petnre
Dezvoltare si Cooperare Economica. Dr roman are o multime de elemente practice si
trimite la soft law, niste recomandari formulate de org de dezvoltare si cooperare,
trimite la un document international. Care e logica importantei de sediu perm?-? Daca o
pers jur infiintata oriunde in lume, se considera ca are un sediu permanent, pt toate
profiturile obtinute prin acel sediu, va datora impozit statului roman. Daca ai orice tip
de prezenta economica in romania , cu efecte economice(vinzi marfa in rom) si primesti
niste bani de la cumparatori, eu, stat, primesc impozit pe profitul pe care il faci in
Romania).Ce e f imp: Daca pe baza unor reguli complexe, eu, stat, ajung la concluzia ca o
pers jur desf activitati printr-un sediu permanent, acea pers va deveni contribuabil.

- Ipoteza in care pers jur straina desfasoara tranzactii de transfer de proprietate, de

folosinta cu privire la bunuri imobile aflate in Roamnia sau realizeaza transferuri cu
titluri de participare emise de o pers jur romana. Este una mult mai limitata. Orice pers
jur straina care este actionar al unei pers jur romane sau in orice alt mod detine
proprietati imobiliare pe care le vinde sau le exploateaza, face bani din imobiliare
devine contribuabil al statului roman, va datora impozit pe profitul facut in Romania.
Imobiliarul este impozabil in locul in care se gaseste si atunci afacerile vor fi imozabile
tot in tara in care se afla pers respectiva.(sau vand actiuni)
Este o impozitare punctuala. Toate aceste categorii nu platesc impozit in acelasi fel, pt
ca pers jur romane si straine care au locul conducerii efective in Romaina vor datora
impozit pentru toate profiturile lor atat din Romania, cat si din straintate, de oriunde
din lume. Pers jur romana va datora staului roman ca si cea straina. Ambele categorii
vor datora pentru toate profiturile obtinute oriunde in lume. In schimb, cel straine care
au un sediu permanent, vor datora numai pentru prpfiturile pe care il fac prin depozitul
respectiv pe care il au in Romania.
La fel, pers jur straine care fac afaceri imobiliare sau vand actiuni vor datora impozit
doar pentru profitul acestor afaceri, nu pt cele din strainatate.
DE 7 ani – aceasta devine una dintre preocuparile actuale pentru Comunitatea
Europeana. OECD- reuneste statele cele mai puternice din lume→ Preocuparea lor este
de a evita sub forma unor acorduri internationale, care sa evite manipuarea de marile
org a faptului ca fiecare stat are propria reglementare in materia impozitului pe proft.
Acesti contribuabili au mij de a specula lipsurie, necorelarile si de a muta pr impozabile
in state in care impozitul este foarte mic.
Inca de la nivelul lui 2011, la nivelul UE a pornit un proces de promovare a unei
directive prin care statele membre ca orice societate sa calculeze impozitul dupa reguli
comune, astfel incat sa nu se mai permita marilor societati sa il mute sau sa aleaga
legislatiile fiscale care sunt mult mai ingaduitoare si sa evite sa plateasa impozit pe
profit. Aceasta directiva a fost abandonata, numai ca la nivelul OECD a pornit proiectul
BECS- urmareste evitarea acestui tip de planificare fiscala prin care are loc Base in ro..si
profit in .. = transferul in leg in care ste impozitat f putin .
La nivelul UE este in discutie o directiva – urmareste modificarea modulului de
calcul al impozitului pe profit . Sa existe o singura modalitate, o singura declaratie pe
care sa o depuna corporatiile multilaterale, urmand ca impozitul sa fie impartit in
functie de locul in care a fost obtinut profitul, fiecare stat membru sa capete o bucatica
din impozit. Ex. :Irlanda va face vanzari in toate satele membre→ Toate pr vor fi
impozitate extrem de putin, spre 0 , iar celelalte vor vedea 0 lei, pt ca nu e contribuabil,
nu pentru ca nu are profit. Nu isi va deschide sediul permanent in Romania. Atunci ,
identificarea este un elemnt important al imozituui pe profit.

Ce este baza de impunere? Cum se va calcula acest impozit?

Se calculeaza prin calcularea unei cote de impunere procentuale fixe, aplicata la o baza
de impunere numita profit impozabil. Cota de impunere generala este de 16% , cu
exceptia in sensul ca pt activitatile de tip de cazinou, bar de noapte, daca profitul astfel
calculat este mai mic de 5% din total venituri, impozitul va fi de 5% din totatul
veniturilor.
Exista si 2 scutiri( cota 0) si anume:
→ Pentru profitul reinvestit( profitul care ar fi impozabil, dar care este reinvestit, adica
folosit pentru cumpararea de echipamente, bunuri corporale sau incorporale, necesare
activitatii, acel profit reinvestit nu va fi impozabil)- Toti acesti bani utilizati pt dez
→ Aplicabila pers jur care au ca obiect unic, excluziv de activitate activitati de cercetare,
dezvoltare si inovare( definite de lege)→ Legiuitorul le scuteste de impozit pe profit in
primii 10 ani de activitate.

Ce este pr impozabil?
Leguitorul spune ca orice activitate va trebui sa isi calculeze rezultatul fiscal dupa
formula care este putin mai complexa. Nu este formula ‘’venituri- cheltuieli’’, ci este
diferita de ea. Total venituri- Veniturile neimpozabile( CF stabileste ca anumite venituri
nu sunt impozabile, ceea ce inseamna ca le primesti, dar nu le iei in considerare)-
cheltuieli deductibile+ cheltuieli nedeductibile. Veniturile si cheltuieli care def rezultatul
financiar al unei activitati → CF imparte veniturile in venituri impozabile si
neimpozabile, cu alte cuv, te lasa sa nu iei in calcul anumite venituri. Pe de alta parte,
chelutile sunt deductibile ( poti sa le scazi) , in schimb alte cheltuieli sunt nedeductibile.
Cu alte cuvinte, leguitorul va manipula aceasta definitie, lungind sau scurtand lista
veniturilor neimpozabile. Ex. : daca ai o gogoserie si ai veituri din gogosi, dar leguitorul
vrea sa incurajeze mancatul sanatos, profitui, ele vor fi neimpozabile. Cat ai
cheltuit ?(energie, bucatar, materii) Pe unele ai voie sa le scazi. 8 mii cu totul. Ai vrut sa
le faci uniforma personalului. Uniforma a costat mult, dar s-ar putea ca leguitorul- cand
ii prezinti, s-ar putea ca uniforma sa nu o gasesti la deductibile, mai raman .
Aceasta ecuatie este elementul central al calcului si al impozitului pe profit.
Daca din aceasta formula rezultatul este pozitiv, insemna ca ai avut un pr
impozabil .Daca e negativ, ai cheltuit mai mut, nu este pr impozabil si exista prierdere
fiscala.
Fiecare dintre cele 3 mari elemente pe care le poti influenta sunt veniturile neimpzabile,
cheltuieleile deductibile si cele nedeductibile.
Mai mult, organul fiscal va avea dr sa vina si sa recallifice ceea ce ai numi cheluiala
deductibila, dupa cum un anumit venit – sa fie un venit impozabil.

Veniturile neimpozabile – exista 2 categroii de venituri neimpozabile in acceptiunea

leguitorului fiscal roman. Logica codului fiscal functioneaza pe 2 criterii de grupare a
veniturilor neimpozabile. Criteriile ne ajuta sa recunoastem mai usor, altfel cCf le
enumera de-o maniera limitattiva. Cu alte cuvinte, daca vrei sa vezi din toate venoturile
unei pers jur, pecare le poti da la o parte, citrsti cele 2 liste. Pe baza r certitudinii
impuneri, CF nu lasa mult loc d eimaginatie.
1. O grupare in funcite de caltattae pers jur care le incaseaza- contreza mai putin despre
ce venit e vorba, ci conteza cine il incaseaza. Art 15 alin 1- veniturile acestea. - aduna
cateva categroii de pers jur pe care nu le scuteste fiscal, dar cu privire la care
majoritatea veniturilor sunt neimpozabile. Acele pers jur , veniturile principale le vom
gasi pe lista de neimpzoabile, ceea ce insemna ca cele care nu sunt pe aceasta liste
- cultele religioane= beneficiaza de o scutire pentru marea maj a veniturile ( enumerate)
neimpozabile , cu conditia folosirii lor pentru cultu respectiv, oentru intretinerea
cladirlor , oentru invatamant, pentru actvivitati sociale. O idee in care scutirea
functineaza numai daca veniturile sunt destinate pentru functioanea. Asociatiile de prop
care obtin venituri economice, dar le folosec spentru reabilitarea sau modernizarea
cladirii. Ex: veniturile din vanzarea e lumanari- folosite oentru intretinerea biseriic, nu
sunt impozabile. Asociatia de prop- montarea unei antene de pe bloc. Chiria incasata
poat sa fie folosita pentru zugravitul scarii si ayunci venitul este neimpzoabl datorita
destinatiei. Daca venitul din chirii este impartit intre prop, venitul e impozabil, pt ca nu
il folosesc pentru reabilitarea cladirii.
- institutiile de invatamant- > folosesc venituri pentru activitatile lor( de la gradinite
private la universitati publice, orice insitutie de invataman)- sunt scutite.
- organizatiile nonprofit( organizatii sindicale), unde leguitorul alege sa faca o lista de
venituri neimpozabile, incepnad cu donatiile primite, cu cotizatiile, insa pers jur
nonprofit pot desfausra si sctv economie. Profitul rezultat din activitati economice pan
ala un anunit prga este veit neimpzoabil. Suma este relativ generoasa- alternatva ntre
15 mii de euro sau 10 % din veniturile neimpzoabile. Care mai mic? Daca ai tot felul de
susrse cu titlu gratuit, ai voire ca 10% din acesti bani , daca provine din activitati eco,
acea parte e neimpozabila. Numai ce depseste acest plafon, este impozabil. Lista
veniturilor neimpozabile se reduce la cultele l ong uri, la instituii de invatamant si la
asociatii de proprietari.

2. Regasita cu titlu general, in functie de natiua veniturilor. Aici, CF stabileste o lista

foarte lunga.→ art 23 CF. Ce sunt aceste venituri pe care orice pers care le irregistreaz
le poate da deoparte? Acest venituri sunt dividende provenite de la alte pers jur.→
rezultatul unei directive europene. La nivelul UE, o pers juridica care este actionar la
alta persoana juridica si detine actiunile de cel putin un an si in acelasi timp, detine un
minimum de 10 % din actiuni va primi dividende, aceste div sunt venituri neimpozabile.
Este de a elimina dubla impozitare a dividendelor. Nu sunt impozabile in statele care le
primesc.
Veniturle neimpozabile , in general, sunt din aceasta zona. Lista venituriloe
neimpozabile este foarte scurta.

Cheltuielile deductibile sunt de 2 tipuri :

- deductibile integral( pe acre le poti scadea in intregimea exact valoarea pe care ai
platiti)
- deductibile partial( ti se da voie sa deduci doar o parte din cheltuieli).
Una este chelt in sine, nimeni nu iti interzice sa o faci, intrebarea este: cat din aceast
chelt este statul dispus sa te alse sa scazi. Cu cat te lasa sa scazi mai mult, cu atat va
primi mai puti, se va pagubi pe sine.
Cand spun ca una este nedeductibila→ pot plati cat vreau.→ Nu poate sa o scada, ea va
ntra cu plus in acea formula.
Lista cheltuielilor deductibile- este cea mai scurta- leguitorul lucreaza cu un principiu:
vor fi deductibile acel chel necesare obtinerii veniturilor care raman impozabile. Orice
chelt necesara obtinerii ventitului va fi o chelt dedutibila, cu conditia sa u gasim acea
chelt pe celelalte 2 liste.Aici, ele sunt foarte lungi. Leguitorul are o lista lunga de chelt
care sunt deductibile doar in parte si o lista si mai lunga de cheltuieli nedeductibile, din
care nu poti deduce nimic.
Ex. :Chelt cu salariile. Este necesara? -? Aparent, da, dar ca sa fiu sigur trebuie sa citesc
cele 2 liset, pt ca anumite chelt cu salariatii apar pe listele de chelt deductibile limitat,
dupa cum alte chelt cu salsariatii nu pot fi deduse deloc. De ex. : Decid ,ca angator, sa le
ofer un abonamnet la o clinica medicaal sau le platesc eu abonamenul la sala. Aceasta
cheltuiala e o cheltuiala pe luna, pe an, este deductibila? - are legatura cu obtinerea
veniturilor? Da. Te duci si citesti lista de chelt ded limitat si vei vedea ca stfel de
avantaje sa fie deductibile numai in parte. Atunci stii ca nu te impiedica sa le incluzi in
contract, dar cand iti faci calculul, partea nedeductibila va intra in formula de calcul.
Cheltuieloe salariale- regula folosuat deCF este una duala→ orice chelt salariala care
este impozitata la salariat este deductbila integral la pers jur platitoare. Daca un avantaj
salarial nu e impozabil la asalriat, nu e deductibil nici la pers jur platitoare. Ogica e una
binara. Contractul presupune un angajator si un salaroat. Macar uul dintre ei trbs a
platesac impozit. Nici nu exista varinat cand un ve it nu e impozatat la niunul din ei. De
ex, ii dau voie sa foloseca masia formei, in interes pers. Este un avantaj salarial. Unul
treb impozitat. Venit nu insemna numai bani, ci orice avantaj economic, orice avantaj
care te scuteste de o cheltuiala. In ex, te scuteste de bani pentru trasnport. Leguitorul ne
spune care din ei plateste. In acest ex, ar o formula de calcul prin care plateste valoarea
avntajului pt salariat. Tca plateste impozitul salariatul, impozitul cu masina e o chelt pt
angajatir, care intrtine amsina si o da salariatului sa o foloseasca. Daca n ar fi fost
impozabila, la salariat, n ar fi deductibla nici la angajator. Solutia leg este sa impozteze
avantajul la salarat.
Nu prea exsita impozite care sa scape impozitarii. Cand vorbim de chelt , trb sa citim
cele 2 mari liste.
Cu aceste liste, consultatntul fiscal este cel care calculeaza venitul fiscal.

...acest tip de acte juridice ce se incheie intre afiliatii da naster al ceea ce se numeste pret
de tranfer si acesta va fi decuctibil numai daca respecta principiul valorii de piata.
Numai daca pers implivate in avtul jur dovedeste fiscului ca ar fi platit la fewl sau acela
ar fi fost pretul intre pers independente. Ca este un pret corect. Daca nu poti face acesta
dovada, organul fiscal va determina el care e valoarea corecta. Elationaea cu org fisdcal
in vederea detreminarii [retului de tranfer este o specializare I sine. Mai mult,
contribaubili care fac tranzacii peste o anumita valoare sunt obligati sa justifice orice
operatiune facuta cu afiliatii/.
A 2-a problema- cheltuielie cu rezervele si cu provizioanele→ pers jur fie sunt
obligate de lege sa pastreze anuite rezerve si ele vor fi deductibile limitat, fie pot decde
ele sa constituie niste rezerve, numite provizioane, termen contabil.
Cf stabilest multe reguli de detaliu legate de aceste provizioane. Toate pers juridice
lucreaza cu provizioane.
A 3a problema → problema deducerii chelt cu dobandirea anumitor bunuri numite
de CF mijloace fixe amortizabile. Cu alte cuvinte, CF priveste anuite bunuri cu un ochi
contabil , e vorba d ebunuri care au o valoarea peste un anumit pafon , oeste 1500 de lei,
si au o valoare de intrebuintare de cel putin un an. Cele costa mai mult si o valorae de
peste un an sunt bunuri amortizabile, ceea ce isne,ma ca desi sunt utile activitaii si
producerii de veniti, chelt cu ele nus e va scadea integra al amoentul lacre ai facut
cheltuila ci se va scadea frantionar pe toate diurata de utilizare a bunului, care este
stabilita tot prin normel contabile.

Una dintre probleme care se pune este legata de deductibilitatea costurilor cu dobanzi.
O pers jur se poate impumuta pt a si desfasura activitatea, imprumuturi purtatoare de
dobanzi. Sunt deductibile? Raspunsul este dif: da, sunt deductibile , dar numia in
anumite conditii si limite, cert este ca aceasta limitare rezulta din tr o directiva
europena care urmareste stabilirea unor reguli comune entru toate tarile membre de
decudere a chelt cu dobanzule, pentru ac acest tip de chelt era unadi metodele de
eroadare , de mutare a profitului dintr o tara in altul.
Firma din Romania- maimporumut de la actionarul din cipru. Dobanda e mare. Ea nu
esre deductibila decat partial.

Seminar 3

Reprezinta un impozit direct, nu indirect. El se datoreaza de anumite categorii de

contribuabili. Impozitul pe profit si impozitul pe venit sunt datorate , ca regula, de catr
contribuabili- persoane juridice. In aceasta categorie, pe langa pers jur cu sediul in
romania, mai avem alte categorii mari de platitori de impozit de profit: cele cu sedul
permanent in Romania si cele care au conducerea efectiva in Romania.
Sediul permanent: isi desfasoara activitatea unui nerezident integral sau partial in
Romania, fie direct, fie prin agent.
Din perspectiva administrativa, importanta este modalitatea in care te inregistrezi
fiscal.
Art. 7→ articolul definitiilor, cu exceptia titlului de TVA, care are prorpiile reglementari.
Art. 8 CF→Sediul permanent. → Transpunere a celor mai importante criterii de definire
a sediului permanent. OECD- exista carti intregi care definesc sediul permanent. Sunt
zeci de exemple de sediu permanent. 6 luni sunt necesare pentru a se stabili sediul
permanent.
Sediul stabil- conventie- exercitarea integral sau partial : o mina, o cariera, un santier
demontat a carei exitenta depaseste 12 luni. Se modifica durata. Pe legislatia noastra, e
de 6.
Daca intre state exista aceasta conventie, se aplica regula de 12 luni, daca nu cea de 6
luni.
De ce acest interes pentru o perioada mai mare? → miza pe veniturile respective.
Sediul permanent face un profit impozabil pe 1 mil de lei, acest profit se impoziteaza in
Romania, dar el se adauga veniturilor si cheltuielor-mama si se consolideaza si
societatea-mama plateste.
Art. 14. → Pers jur romane, straine cu sediu permanent si cele care realizeaza venituri
conform art 12 lit h. → veniturile unei perosoane jur straine obtinute din transferurile
proprietatiilor imobiliare….
Ele trebuie citite impreuna. Atat timp cat o pers jur nerezidenta in Amazon, daca are
participanti intr-o societate Amazon SRL, veniturile din acest SRL , apartine statului
roman si are sediul in Romania, este impozabil in Romania. Unde ma uit Ca sa scap de
acest impozit in Romania? → in Conventie.
Cipru- exista o conventie
Isreal→ conventia→ Veniturile, pr obtinute din vanzare, dar la care mai mult de 50% din
bunuri sunt imobile raman impozabile staului pe al carui teritoiu se afla imobilele
respective.
Total venituri- Total cheltuieli – Veniturile neimpozabile +Cheltuielie nedeductibile

Formula contabila= venituri totale- chelt totale→ Profit contabil

Profit fiscal=Venituri neimpozabil- cheltuieli nedeductibile

O societate care are

total venituri de 1 mil
total venituri de 800 de mii.
Venituri neimpozabile=
Chelt. Nedecu=50 000
Art. 19→ formula de calcul

Total V= 1mil
Total C= 1, 2 mil
Chlet ned= 500.000→ Pe formula pr contabil ar fi – 200.000, la care se adauga 500.000=
300.000 impozabil, pentru ca statul este cel mai mare asociat , iar el nu este partas cu
tine la afacerile pe care le faci.
Inpectia fiscala verifica partea de profit fiscal, pe cheltuielile nedeductibile.
Art. 23→ Veniturile neimpozabile.
Art. 25 → Cheltuielile
Cheltuielile, spre deosebire de venituri, ave, deductibile, nedeductibile, partial
nedeductibile( cheltuielile sociale, daca se dau vouchere salariatilor, diurne pentru
deplasari,d ar daca depaseste de 3 ori nivelul reglementat pentru instituiile publice
devine dedeuctibila).

Art. 23→ Art. 1 :

Lit. a)→ dividendele primite de la o persoana juridica romana;
Lit. b)→ Dividende prmite d ela o pers jur straina platitoare de impozit pe profit…→ ce
primim si de la alte state sunt deductibile. Aceste conditii sunt puse ca reguli antiabuz.
Lit. f)→ Active biologice: livada, vaci
Lit. g)→ birouri , calculatoare
Lit. h)→
A SRL , detinut de un B din Italia, detine 15% si vinde catre C din Malta cele 15 % din
partile sociale, pentru ca B se incadreaza pe regulile antiabuza pe o perioada mai amre
de un an, aceasta vanzare nu este impozabila. Aceasta se numeste legea ..
Lit j)→ Veniturie din lichidare→ Pe aceeasi ipoteza, daca societatea se lichideaza, venitul
nu se impoziteaza.
Convetniile prevad 2 metode:
-cea prin care te duci cu certificatul
- scutiri

Art. 25→ Alin (1)Pentru determinarea rezultatului fiscal→ cheltuieli efectuate in

desfasurarea unei activitati economice, precum taxle de inscriere, , contributiile
datorate catre camerele de comert
Alin 3 lit l)→ 50% → orice masina mica nu este deductibila integral , ci 50 % din
cheltuieli aferente( absolut tot, nu doar valoarea masinii0.
Cheltuieli nedeductibile: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit
datorat…

Exemple:

Amotizarea fiscala→ Suntem o societate care ne ocupam cu confectionarea unor haine si

luam un utilaj care costa 100.000. Puti cate putin→ amortizare→ Dupa durata de
intrebuintare.
2500 de lei si o perioada de intrebuintare mai mare de un an.
Ex. achizitionam un calculator cu valoare de 3000 de lei. Ce chelt inregistram contabil si
fiscal? - trb sa ma gandesc : valoarea de achitizite pe cati ani se imparte, astfel incat sa
obtinem pentru fiecare an. Cheltuielile se calculeaza lunar. Amortizarea este anuala, dar
se imparte pe luni. Daca alegi sa amortizezi un calculator pe 2 ani.
Daca faci o achizitie pe termen fix, ele nu se deduc, decat pe calea amortizarii. Ce nu se
poate amortiza nicoodata sunt bunurile care nu se depreciaza in timp ca valoare. Aceste
nu se vor amortiza.
Ex pe terenuri: Am obtine un venit din instrainarea unui teren de 2 mil si noi am dat pe
teren 1,5 mil de lei. Cum calculam impozitul pe profit?
Total venituri= 2 mil
Chelt= 1, 5 mil
=>500.000 de lei profit impozabil

Cursul 4

Impozitul pe profit

Categoria cu prima parte de cheltuieli cu deductibilitate limitata- cheltuieli cu

amortizare. Pentru anutmie cheltuieli de bunuri care au durata de folosinta mai mare de
un an si a caror valoare depaseste un anumit prag, cheltuieli amortizabile→ chelt pe
care o face pers juridica nu este deductibila integral.

Va deduce in functie de regulile de amortizare doar o anumita parte din valoarea platita.
Pentru bunurile amortizabile, cheltuiala nu este pretul platit, ci o fractiune din pretul
platit pe o anumita durata.
Codul Fiscal permite 3 regimuri de amortizare:
1)Terenuri: amortizarea liniara- o fractiune amortizabila pe o durata in timp, ceea ce
inseamna ca daca o persoana juridica cumpara un teren pentru a si construi, pretul lui
va fi redus pe o perioada mai lunga de ani.
La alte bunuri la care durata obisnuita este prevazuta de legea contabilitatii ca fiind mai
mica( perioada de amotizare mai mica de 5 ani)→ pretul va fi platit pe 5 ani si in fiecare
luna va putea sa deduca o suma constata.
2)O a doua metoda de amortizare este amortizarea degresiva→ este cea care este
stabilita de lege in functie de calitateta bunului si presupune ca valoare bunului este
scazuta de o maniera mai rapida, sumele permise a fi scazute sunt mai mari. Pentru un
bun pt care este permisa amortizarea degresiva, in 2 ani,desi valoarea lui de amortiare e
de 5 ani, pot scadea mai mult. Cu cat scad mai mult , cu atat baza impozabila va fi mai
mare.
Modalitati legale de a planifica si de orgaiza in asa fel incat incat baza impozabila sa fie
cat mai mica.
Folosirea metodelor eset un instrument util
3) Amortizare accelerata→ posibila pentru putine bunuri, dar in care pot sa scad, in
primul an, jumatate din valoarea bunului.
Ex. : cumpar echipament de productie→ cealalta jumatate nescazuta sa o impart pe
restul perioadei de utilizare si sa scad sume fixe.
Pentru orice bun cumparat de o pers juridica care este de folosinta indelungata( mai
mare de un an) si valoarae acelui bun depaseste un prag( 1500 de lei)→ Toate bunurile
care indeplinesc aceste conditii, pers jur trebuie sa aplice una dintre cele 3 reguli.
Acest regim de amortizare e important, deoarece o suma importanta a pers jur merg
spre cumpararea unor astfel de bunuri.
La consumabile pot scadea tot pretul plaitit, la cele amortizabile , doar o anumita
valoare.
Acestea sunt deductibile limitat, in limita stabilita de regim.

O alta categorie de cheltuieli care are un regim special → Provizioane si rezerve→

amortizari→ 3)frecventa in viata oricarei pers jur sunt dobanzile→ foarte mutle isi
finanteaza activitatea curenta imprumutandu-se din cele mai diverse surse: fie de la
actionari, fie de la profesionisti. Imprumuturile dintre profesionisti sau intre actionari si
societate sunt purtatoare de dobanzi.
Care este regimul juridic al deductibiliatii?
In cursul anului 2011, a intrat in vigoare o directiva care a modificat regimul. Scopul era
acela de a pune capat unui mecanism de transfer al profitului dintr-o directie in alta.

Poti muta dintr-o tara in alta. Dar directiva pune capat, stabilind un nou mecanism.
Mecanismul de deductibilitate la nivel european, atunci cand sunt implicate plati catre
orice tip de creditor care ar fi impumutat sociatatea, functioneaza . E o maniera, o
modalitate. In perioada mai veche, dobanda era deductibila integral. S-a schimbat
reglementarea. Puteai transfera milioane de euro.
Ce face noua directiva trasnpusa in dr roman este ca limiteaza la o valoare mult mai
mica dobanzile deductibile, astfel incat sunt deductiblile in limita a 200.000 de euro
anual. In plus, poti sa mai deduci dobanzi intr-un anumit procent din profitul calculat pe
o anumita formula unitara la nivelul UE.
Incet , incet, si in materia impozitelor directe isi face locul reglementarea comuna la
nivel european. Filosofia UE este duala: pentru impozite indirecte in piata comuna. La
nivelul impozitelor directe( pe venituri , pe prop), fiecare stat isi apstreaza
suveranitatea. Limita este data de integrare, legile nu pot incalca principiile mari : libera
circulatie (4 mari libertati), interzicearea ajutorului de stat, si altele asemenea. Prin
aceste directive in materia impozitului pe profit are loc o integrare pozitiva, ci pentru
acele portiuni care sunt susceptibile de asa numita planificare fiscala agresiva.
Transferul profiturilor dintr-o jurisdictie , sistem fiscal intr-un alt sistem fiscal mai
favorabil. Se vor compara regimurile fiscale din toate statele si se vor alege acelea in
care impozitul este cat mai mic. Acest fenomen , inca de ceva timp, a atras atentia OECD
care a inceput proiectul pentru evitarea ei. Exista si alte categorii de cheltuieli
deductibile limitat, dar sunt intalnite rar in practica.
Definitia profitului impozabil→ Venituri totale- venituri deductibile- cheltuieli
nedeductibile+chelt

CF vorbeste de o pierdere fiscala cand rezultatul este negativ( am cheltuit mai mult
decat am incasat). Aplicand cota de impunere, cota va fi 0, dar CF permite recuperarea
pierderii fiscale, care poaet fi recuperata pe o perioada de 7 ani, care e mai mult decat
termenul de prescriptie a obl fiscale.(5 ani).

Daca am avut 3 ani la rand pierderi, in primul an= 30 000, in 2- 500, 3= 12 000. In
primul an in care obtin profit , din pf impozabil voi scadea pierderea. Statul nu este
hapsan in aceasta materie( nu il omori pe acela care iti aduce profit). Pers jur , in
momentul in care va obtine profit, va recupera pierderea pe care o aduce din urma. Este
o usurare a sarcinii fiscale.
Impozitul pe profit este un impozit simplu. Statul pune multe conditii pentru ca o chelt
sa fie nedeductibila, dar sunt firesti. El devine cu adevarat complex atunci cand il privim
pe plan international.
Problemele devin complexe atunci cand acel contribuabil este prezent in mai multe
sisteme. Marea problema este de a limita aceste alegeri, care sa urmareasca reducerea
impozitului platit in statele UE.

Exista o directiva care se aplica situatiilor de divizari sau fuziuni . E un alt mecanism
care poate fi folosit pentru planificare fiscala. O societate care obtine un profit foarte
mare, de el se vor se bucura multi, dar probleme sunt multe. Diferentele fiscale dintre
state au devenit numeroase.
Daca am mai multe hot ale Curtii de Justitie → limiteaza incercarea contribuabilul de a
plati cat mai putin impozit pe profit.

Cum se plateste? Cand va palti impozitul pe profit?

Exista mai multe regimuri de plata posibile. Putem vb de 3 regimuri de declarare si

plata.
1)→ regula este ca impozitul pe profit se declara si se platese trimestrial, nu lunar.
Un contribuabil va declara , va calcula la sf fiecarui trimestru( sf lui
martie,iunie,)rezultatul fiscal pentru acel trimestru, apoi va declara acest rezultat fiscal
printr-o declaratie pe care trb sa o depuna pana pe data 25 a lunii urmatoare. Tot pana
la acaseta data va palti si impozitul calculat. Pentru trimestrul 4 , cel care se termina al
sf lui decembrie, termenul este 25 mai in anul urmator.
De 3 ori pe an, contribuabilul este cel care isi calculeaza singur impozitul. Miza va
renaste la momentul controlului fiscal. In mom in care este lasat sa isi calculeze singur,
automat inseamna ca in interiorul termenului de prescriptie, org fiscale vor veni sa
verfice.
Daca se constata ca a calculat gresit, e o problema. Orice contribuabil poate opta pt alt
sitem
2)→ sistemul anual cu plati anuale anticipate. Orice contribuail , in functie de
specificul sau, isi face un calcul si il declara,pe care il face pe an, cu plati anticipate
trimestrial .
Contribuabilul va depunde o singura declaratie pe 25 martie pe anul incheiat si tot acum
plateste suma rez din regularizare.
Daca abia in 2018, contribuabilul isi declara profitul, inseamna ca el nu a platit→ el a
paltit in anticipat, calculat in functie de declaratie de anul anterior. 25 martie.
In marte 2018 – calculezi cat a fost de fapt profitul , impozitul pe pr, sa scazi platile deja
efectuate si daca a mai ramas ceva de platit, sa platesti diferenta. Sau daca ai paltit mai
mult , sa astepti ca statul sa ti-o compenseze.
Fiecare pers jur poate opta intre unul dintre cele 2 regimuri. Isi calculeaza impozitul si
plateste, fie declara o data pe an si face palti anticipate anuale. Uneori e bine asa, alteori,
asa.
3) → Regim obligatoriu- regim- pers jur nu pot opta,ele sunt obligate la plata si
declararea anuala. Ele nu pot opta pentru calculul trimestrial. Aceste 4 categorii:
- institutiile de credit( banci si alte entitati similare: operative de credit)→ obl sa faca
plati de impozit anticipat. O banca plateste acum un impozit egal cu cel din 2017, iar
anul urm va face o regularizaire si va palti o diferenta sau nu.)
- Asociatiile si fundatiile , cultele religioase(ONG-uri), declara si platesc pana pe 25
februarie→ de ce statul atat de ingaduitor→ f multe venituri sunt neimpozabile. Ele nu
sunt o sursa mare de impozit pe profit
- Cele care au ca obiect de activitate agricultura→ le lasa un an, e o forma de sprijin.
- Pers jur straine care datoreaza impozit statului roman pentru prop imobiliare detinute
in Romania sau pentru trasnferul de actiuni detinute la societati romane.

Ex. Pers jur are prop in rom, are 10 blocuri, le inchiriaza→ are pr impozbail. Trebuie
platiti impozitul trimestrial.

Impozitul pe dividende( legat de impozitul pe profit)

Denumirea sugereaza ca acest impozit se percepe de dividende= sumele repartizaite

asociatiilor din profitul ramas dupa plata impozitelor pe profit. Intalnim notiunea in
cazul pers jur cu scop lucartiv, mai precis in ipoteza societatilor, fie comerciale, fie civile.
Dividentul presupune strict suma repartizaita din profitul impozabil→ acel rezultat
pozitiv, caruita i-am aplicat cota de impunere. Acela e profitul din care asociatii pot
decide distribuirea integral sau partial. Decizia este totala, ei pot decide sa fac orice cu
rezultatul( pot sa-l constituie in rezerve, il pot disttribui si imparti intre ei ca dividende).
In principiu, toate statele sunt de acord ca acest dividend trebuie impozitat la randul
sau.
Apare o problema: nu vb de o dubla impunere? → NU, dpdv juridic, pentru ca profitul
a fost impozitat ca un rezultat pozitiv al pers juridice care l-a obtinut. Pers jur a
desfasurat o activitate , din aceasta activitate au rezultat venituri si tot ea a facut chelt .
Din aplicarea acelei formule, am calculat rezultatul fiscal, care daca e pozitiv, am numit
acel rezultat pozitiv profit impozabil. Pers jur este o fictiune, in spatele ei se gasesc
asociatii. Ne-a lasat statul suma x si il impart. Acea suma pe care pers jur o plateste , o
distribuie functioanrilor sai , trec in patrimoniul asociatiilor.
Impoziteaza o alta persoana( fizica sau juridica). Nici leguitorul nu distinge.
Apare un alt contribuabil.
Actionarii sunt noi contribuabili si orice venit care intra in patrimoniul lor este un nou
venit.
Economic vorbind, nu putem ignora faptul ca este impozitat in patrimoiul pers jur, iar
apoi mai sunt impozitati inca o data. Din acelasi beneficiu, statul ia de 2 ori bani. Din
aceasta realitate au rezultat in statele din lume 3 mari sisteme de abordare a impozitarii
dividendelor:
-sistem clasic= statul se considera indreptatit sa ia banii de 2 ori( pana in 2008, statul
roman aplica acest sistem). Ex: Inainte de 2005, impozitul pe profit era de 25%. Chiar si
dupa 2005, cand era mai mic(15%). Statul lua o data 16% si iti mai lua 16%). Acesta
este sistemul clasic.
- sistemul semiclasic( o atenuare a sitemului clasic in care statul recunoaste
componenta economica, renunta la gandirea rece si recunoaste ca sunt cam aceleasi
produse si reduce semnificativ impunerea pe dividende).→ sistemul actual al statului
roman. Profitul ramane impozitat la pers jur , dar suma ramasa pe care o distribuie
actioanrilor sai va fi impozitata , dar nu cu cota normala, ci cu una mult redusa de 5%.
Daca actionarul este o pers jur, cota de impunere va fi tot de 5%. Observam ca in acest
sistem , impunerea se face la momentul platii lor, iar cota mult redusa , fixa, mult redusa
fata de impozitul pe profit.
- cel mai ingaduitor si care recunoaste pe deplin→ sitsemul echitatiei→ suma platita ca
impozit pe profit este imputata, scazuta din suma datorata ca impozit pe care o
datoreaza contribuabilul . Premisa este ca impozitul datorat de sociat este mai mare
decat impozitul pe profit platit. In Romania, impozitul ar fi mai mare de 16% , iar celalat
ar fi de 40 %. Daca esti actionar, pers fizica si societatea face 1 mil profit, suma ramasa o
distribuie, tu ar trebui sa mai platesti inca 40% in sistem clasic. In acesta ipoteza vei
plati 40% -
Impozitul pe dividende este platibil prin retinere la sursa. Pers jur care obtine pr
plateste impozitul pe profit si decide sa distribuie toata suma, va retine ea la sursa un
procent de 5 % din suma pe are a decis sa o distribuie ca dividende. Apare o distinctie→
platitorul si contribuabilii( debitorii impozitului pe divdidende)= actionarii.
In materia impozitului pe profit→ art 43 , numit impozitul pe dividende care vb despre
cota unica de 5%, despre momentul la care se declara si se plateste etc. Dar gasim o
referire si la art care face parte din art din impozitul pe pr→ art 97 alin 7 din materia
impozitului pe venit. Veniturile sub forma de dividende se impun cu o cota de 5% ...obl
revine pers jur oadat cu plata.
Acaesta dubla reglementare→ platitotul este pers jur, inrealitate , contribuabilii pot fi
pers fizice sau juridice asociati.

Declararea si plata impozitului→ revin pers jur platitoare si se fac in luna urm celei in
care s eface plata.
Pers jur decide sa distribuie dividende , dar nu le plateste. Cu alte cuv, asociatul
dobadeste o creanta , dar creanta nu este pusa in execuatare. Profitul e pe hartie. Pers
jur nu are bani cu care s afaca plata. In aceasta situatie, divicdentul eset declarat , se
decdie plata d edividende, dar ele nu sunt efectiv platite. Intrebare: Asociatia asteapta sa
si plateasca banii. Statul isi va incasa impozitul in lun aurm celei in care s-a facut plata.
Daca nu se plateste 3 ani? Statul asteapta si el? → Nu. Daca pana la 31 dec a anului in
care ai decis tu, pers jur, distribuirea de dividende, pe 25 ianuarie, mi le platesti.
Impozitul e de doar 5 %. Cu toate ceastea a fost adoptat o directiva europena→
reglementare directa→ menirea era aceea de areglemnta situatia impozitarii
profiturilor in cazul grupurilor de societati caer actioneaza cu mai mutle state din UE.
Tot preocupare legata de aspecte inertnationael ale impozitului pe pr. Acaesta directiva
aduce cu sie o reglementare interesanta.→ Dividendentele distribuite intre societati
care activeaza in satte membre ale UE sunt scutite de impozit in masura in care
actionarul vcare plateste dividentul detie cel putin10 % din actiuni si detine acest
procent din capital de cel putin un an. Scutorea se va aplica si pe plan intern.
Interesant!→ Daca un actionar care are mai putin de 10% si pe un an→ eset scutit de
impozite, ceea ec este o modalitate de arecunaoste ca de fapt prin impozitarea
dividendelor se impozaiteaza acelasi rezultat .

Impozitarea microrintreprinderilor→ sistem simplificat de

impozitare, are relevanta doar din perpectiva fiscala

O zona care nu se schimba des. Inital, acest regim derogatoriu de la regimul impozitului
pe profit urmeaza sa se aplice unor societati comerciale, care au obiectiv lucrativ, a
caror cifra de afaceri in formula initiala era de maximum 1 000 000 de euro pe an.
Asta era reglementarea initaial. Daca o societate avea venit, incasari de maximum 1 000
000 euro pe an, putea sa aleaga sa nu plateasca impozit pe venit, ci impozit pe venitul
microintreprinderii, care e un impozit pe cifra de afaceri, un impozit pe venit si atat,
cu alte cuvinte, cheltuielile nu sunt importante in calcularea bazei impozabile. Nu scad
nicio cheltuiala.
Ideea e cota de impunere, e impntriu ca ea este azi 1% sau 3%, ceea ce insemna ca tu
poti sa iti evaluezi activitatea si sa decizi daca platesti impozit pe profit( pr de 5000) si
faci un calcul. Am cheltuieli mari si platesc 16 % din 5000= 800 euro impozit- asta e o
varianta sau pot sa ma gandesc ca mai bine platesc 3% din 5000. E mai bine sa platesti
impozit pe cifra de afaceri.
Cand a aparut acaesta idee, cota era de 25 % .
Romanul a vazut potentialul. Compararea cu impozitul pe venit de 40%.
Tarziu, prin 2006, legea s-a modificat, spunand ca nu pot beneficia acelea care au ca
obiect acordarea de asistenta si consultanta . Aceasta limitare a durat pana la 1 ianuarie
2014.
Urm figura: in momentul de fata, microintreprinderea= orice societate care obtine
venituri de pana la 1 mil de euro, poate avea orice obiect de activitate, singura limitare
este ca printre actionari sa nu se numere statul sau UAT. Cota de impunere e de 1%
daca este cel putin un salariat, respectiv 3% pentru niciun salariat.
Interesant→ in ce masura pers jur vor optimiza contractul de munca sub foram unui
contract de prestare de servicii.

Exista niste venituri care sunt neimpozabile, poti sa le scazi, dar altfel , se iau veniturile,
cheltuielile sunt irelevante, insa prcatic vei contabiliza doar veniturile , vei putea sa
scazi acele venituri neimpozabile, iar ce ramane va fi impozitat fei cu 1%, fie cu 3%.
Termen de gratie pentru a complini aceasta situatie cand salariatul isi da demisia.
Exista o multime de detalii legate de salariat.
A fost un instrument de negociere.

Seminar 4

Contracte→ se interpreteaza dupa continut→ prevalenta economicului asupra

juridicului( mecansim asemanator).

Contract de leasing→ leasing pe o masina→ vreau sa am un bmv, dar nu am bani

suficienti. Ori apelez la o finantare bancara,dar dobanzile sunt mari, ori la leasing.
Contractul de leasing→ dobandesti folosinta, iar la final dobandesti proprietatea→ art 7
CF: trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
→ de esenta lui este acordarea unui drept de folosinta
→ la final , la expirarea contractului, se dobandeste prorprietatea
Contractul produce efecte depline.
Ce-i mai lipseste utilizatorului→ dreptul de proprietate→ se considera ca din
perspectiva economica, el este deja prorpietar.
Leasingul transfera toate beneficiile si riscurile.
In contabilitatea firmei, doresc achizitionarea in leasing→ contabilului ii voi da
contractul.
Atunci cadn platesti leasngul finanicar, nu se considera ca ai o chelt cu fiecare rata.
Daca platesti ratele , nu se considera ca ai platiti pretul.
Diferetiare: art 29 CF:
In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat dpdv fiscal ca proprietar, in timp
ce , in cazul leaisngul operational, locatarul are aceasta calitate.
Cheltuiala cu dobanda si cu asigurarea→ pe factura societatii de leasing.
Spre deosebire de leasingul operationa( similar unei inchirieri)- chiria se considera
cheltuiala.
Contabilitatea in partida dubla→ patrimoniul unei societati ar avea o parte de activ
si o parte de pasiv. → ce intra in active( bunurile)→ mijloace fixe, obiecte de
inventar(maruntisurile= pixuri, calculatoare), creantele si pasive( capitalul social= este
sursa finala, atunci cand asociatii lichideaza firma, ce isi iau inapoi este capitalul social;
toate datoriile,/creditele)

Atunci cand achizitionam un mijloc fix, cu banii jos Ce inregistrari, ce lucruri se

schimba?→ e activ furgonul, iar pasiv = 100 000 ( datorie). Scrie undeva ca e cheltuiala?
Cnad achit furgonul→ scap de datorie si 100 000 de lei. Cand platesc furgonul , nu am
niciun strop de cheltuiala. Daca incepem sa folosim furgonul( art 28 – amortizare- alin
12). Daca l am achizitionat in ianurie si incep sa il folosesc in febriarie, de atunci am o
cheltuiala cu amortizarea. Te uiti in catalogul de utilizare a mijloacelor fixe. Impart 100
000 la 5 ani→ 20 000 de lei pe an= amortizare. Am o cheltuiala cu A , deci trebuie sa vad
ce cheltuiala e.
Mijloacele de transport→
Veniturile sunt in partea de pasiv, pentru ca genereaza datorii

Dividende→ o alta categorie de venituri

SRL: distribuirea de dividende

→ John
→ Liviu
→ Y SRL( are sediul in Romania)
→ Companie din Cipru
Ma intereseaza rezidenta fiscala.→ aceasta companie are de distribuit 1 mil de lei. El
si-a platit impozitul pe profit. Dividendle sunt venituri pentru cei care le obtin.
John( pers nerezidenta fiscla in Romania→ titlul V , impozit pe nerezidenti→
Liviu( pers fizica rezidenta fiscal)→ datoreaza impozit pe venit→
Y SRL si Compania din Cipru→ societate juridca supusa platii impozitului .
Daca Y SRL ar primi venitul din dividende→ ce ar reprezenta venituri sau cheltuiala? →
Pentru Y ar reprezenta venit din dividende→ trebuie sa vedem daca e impozabil→ Este
un venit neimpozabil→ art. 23 lit a)
Societatea din Cipru→ lit b)- reprezinta transpunerea unei directive→ art 24 alin (7).→
se aplica perspectiva inversa.→ lit b)
Sa zicem ca Cipru detine 9% → inseamna ca datoreaza impozit in Romania→ Directiva
nu I a mers, ca are sub 10%→ se va uita daca Romania are o conventie de dubla
impunere.
Economic vb, se plateste de 2 ori, dar nu se amesteca cele 2 buzunare, sunt 2 entitati
diferite. Impozitarea revine ambelor in functie de propriul regim fiscal.

ACtiv Pasiv
Achizitiile laptop Emag: ian
2018
214(mobilier, aparatura, 404( furnizori imobilizari) 3000 de lei
birotica)
Plata laptop catre Emag : ian
2018
404( furnizori imobilizari) 5121( cont bancar) 3000 de lei
Incepere utilizare laptop:
febr 2018: durata utilizare 3
ani
681( cheltuieli cu 2814( amortizare mobilier 3000/ 36 de luni=
amortizarea) si aparatura) 83,33lei/luna
Vanzare laptop
411( clienti) 7583( venituri din vanzarea 2500 lei
activelor)
6583( cheltuieli privind 214( mobilier, aparatura 2916,67 lei
cedare activelor) birotica)

Calcul impozit pe profit 2018

Venituri impozabile de 2500
Cheltuieli deductibile : 3000 de lei( 2916,67+83,33 lei)→ trebuie sa fie valoarea initiala
a bunului
Teren→ nu se amortizeaza, nu isi pierd valoarea in timp, cum sunt tablourile→ cand
platesc , imi scade contul , dar nu mai am datoria catre cel care mi a vandut terenul.
Daca as vidne cu 5 000 de lei, cand l as scoate din gestiunea, abia atunci as inregistra
cheltuiala. Atunci as avea chelt – 3000 de lei. Amortizarea + aceasta chelt dau valoarea
bunului in sine.

Daca o societate achizitionaeza un teren pentru un parc cu un mil de euro, nu ai nicio

cheltuiala, dar obtii venituri din dobamzi, acelea vor fi singurele tale venituri. Ai plati
impozit pe prfit la stat, ca nu ai nicio cheltuiala de fapt.

Impozitul pe profit se datoreaza trimestrial , dar se regularizeaza la sf anului.

34 000
16% = 3440
Declaratie se depune pana la 25 aprilie.
Am platiti deja 3440 pe 1 trimestru.
Diferenta de plata=rezultat – franturi platite pe trimestre
Depunem 4 declaratii pe profit- 3 trimestre si una pe intregul an. Platesti in ziua in care
faci declaratia.

Impozitul microintreprinderii
→ Entitatea ce avea 1 000 000 de euro si care desfasura anumite activitati( de regula, de
manufactura, efectuau servicii financiare, de jocuri de noroc) → este un mijloc de
impozitare pentru cei care nu stiu sa-si tina contabilitatea. Aceste pers au un regim de
impozitare simplificata.
Legislatia a fost modificata. Ea s-a extins.
→ Limita cifrei de afaceri- 1 mil de euro
→ Acest impozit este obligatoriu.
! Ai chirii mai putin de 1 mil, nu ma intereseaza investitia ta. Partea de investitie este
semnificativ
Cota de impozitare daca are salariat, respectiv de 3% daca nu are niciun salariat.
Daca are venituri mai mari de 1 mil de euro intra pe impozitul pe profit. Se recalculeaza
la sf anului si se face regularizarea finala.
Cifra de afaceri= total venituri→ efective( cand vinzi), dar si venituri similare( sunt doar
pe hartie. Ex: din reevaluare. Este un venit scriptic.
Subventii, provizioane, diferente de curs valutar- nu se include
→ art 57→ au obl de a tine evidenta amortizarii→ ar putea sa depaseasca . E bine sa stii
pe ce perioada mai ai de amortizat.
Acest impozit pe micro s→ o facilitate→ optional *

Tipuri de amortizare
1)Amortizarea liniara→ sume fixe
2)Degresiva- se aplica un coeficient pentru fiecare an→ multiplicarea cotei cu un
coeficient.
3)Amortizare accelerata- invers celei degresive→ 3 ani: 1 an: 50 %; al 2-lea an: 25%; al
3-lea an: 25 %.
→ Art 28 alin ( 5) → amortizare accelerata→ echipamente, masini, unelte etc
Amortizarea nu se aplica nu doar mijloacelor fixe, ci si investitiilor – asupra carora
avem doar un drept de folosinta→ pr prevalentei economicului asupra juridicului.
Lucrari care imbunatatesc parametrii functionali→ aceasta este imbunatatire care sunt
asimilate unor active fixe.
In sine, investitia in imbunatatire, intrucat este folosita pe o perioada mai mare de 1 an
si pentru o valoarea mai mare 100 000 de lei este amortizabila.

Cursul 5

Impozitul pe venit
→ Persoana juridica: Sistemul impozitarii directe din Romania cunoaste 2 mari
impozite: impozitul pe profit, aplicabil persoanelor juridice( exceptii: venitul
microintreprinderilor- ceea ce este impozitat este CA sau totalul veniturilor, fara sa
conteze cheltuielile; impozitul aplicabil persoanelor juridice care desfasoara activitatea
in zone turistice: hotaluri , restaurante, numit impozitul pe activitati specifice -
modalitate diferita de calcul al impozitul).
* Microintrepinderile- reglementarea din 1 ianuarie 2018 schimba oarecum regimul
aplicabil lor.
→ Pentru persoanele fizice: impozitul pe venit.

 Structura reglementarii este diferita. Este un singur regim, o persoana fizica nu

poate plati alt impozit. CF reglementeaza impozitul pe venit pe o logica interna→
diferenta fata de carte!!! Mecansim= importanta, nu listele de cheltuieli sau
venituri.

 Modul de structurare are mai bine de 20 de ani. El functionaeza la fel.

 Este un singur venit, dar cu o structura complexa. Sunt o multime de impozite

inglobate in ele. Impozitul pe venit este ultimul bastion al fiscalitatii. Lucrurile la
impozitul pe profit evolueaza in sensul de se trece de la evolutie negativa la una
pozitiva.

 Directiva la nivelul UE → daca are trecere, vom avea o structura schimbata.

Acea formula de calcul a impozitului pe profit va fi unica, potrivit directivei. Daca
o societate isi va dezvolta activitatea in Romania, dar si in alte state, nu va mai
calcula in fiecare stat profitul, ci va exista o regula comuna, i se calcula un
impozit global la nivelul tuturor statelor, dupa care se va spune ca acest grup are
un impozit de… . Va avea loc o impartire a profitului pe tari . Numai ca acea parte
va fi impozitata de acea tara cum va vrea ea. Criteriile de partajare
dezavantajeaza Romania, caci ea a contribuit cu forta de munca ieftina.
Suveranitatea fiscala in materie de impozit pe profit se reduce tot mai mult.
In materia impozitului pe venit, statele se desfasoara cum vor. Exista cateva alegeri
clasice pe care un stat trebuie sa le faca:
1)→ intre impozitarea cu o cota fixa vs impozitarea in cota progresiva. Romania a
ales din 2005 o alegere care, dupa rezultatale practice, a fost corecta, a ales o cota unica,
fixa de 10%; altele aplica o cota progresiva, cum avea si Romania inainte de 2005.
Atunci era impartit in 2 sau 3 cote progresive.
2)→ in ce masura impozitul pe venit este gandit pe fiecare sursa de venit in parte:
adica au fiecare sursa din care fiecare persoana fizica isi are venitul, trebuie catalogate
toate si se aplica reguli speciale, ceea ce inseamna ca voi calcula venitul impozabil in
cazul salariului, altfel in cazul celui care are venituri din jocuri de noroc, cel care castiga
din titluri bursiere, din tranzactii cu aur→ ii voi impozita diferit;
→ impozit global: calculez veniturile persoanei fizice la nivelul intregului an: adun un
venit total. Tututor le aplic o singura procedura juridica. Legiuitorul a incercat aceasta
varianta, dar s-a incurcat in ea si a a abandonat-o. Avem un singur impozit: cel pe venit,
care are o singura cota( de 10%, dar exista si exceptii). Exista un regim juridic distinct
pentru fiecare sursa de venit. Legiuitorul imparte toate sursele de venit in mai multe
categorii. Fiecare categorie are reguli proprii de calcul a venitului impozabil, uneori are
si cota proprie de impunere si proceduri proprii de declarare si de plata, ceea ce
inseamna ca trebuie identificata sursa de venituri si sa o plasam in una din categoriile
pe care le defineste CF.
3)→ Tip ‘’ catch all’’- alte surse: una de cuprinde tot. Daca nu ai putut sa plasezi in una
din categoriile care au nume, le plasezi la ‘’ alte surse’’. Toate veniturile din orice sursa
sunt impozabile. Pentru ca un venit sa nu fie impozabil, trebuie sa faca obiectul unei
scutiri explicite, trebuie gasit pe o lista de venituri neimpozabile. Unde este aceasta lista?
→ este una generala, la inceputul reglementarii impozitului pe venit + liste scurte la
fiecare categorie de venituri. Pentru a-ti da seama ca un anumit tip de venit este sau nu
impozabil, trebuie sa platesc impozit sau nu? → in principiu, da, dar lasa- ma sa verific
si voi verifica mai intai lista generala, dupa care, daca nu gasesti acolo, voi incerca sa
gasesc din ce categorie face parte si daca nu cumva face parte din lista de venituri
neimpozabile.
***Rezultatul unei ciopliri de mai multe de 10 ani→ forma initiala avea lacune, situatii
in practica in care persoanele fizice incercau sa profite si sa scape pentru a nu plati
impozit, astfel incat CF s-a imbogatit cu diverse reguli care fiecare functiona ca un
plasture acolo unde contribuabilul incerca sa fuga, de aceea regulile par atat de multe.

 Logica sistemului este una binara: toate sunt impozabile, mai putin cele scutite,
iar veniturile sunt impartite in mai multe categorii, la care se adauga o categorie
generala de tipul: ‘’ mai multe surse’’

 CF pune ca problema o situatie foarte interesanta: ipoteza veniturilor din surse

neidentificate: acea ipoteza in care o persoana fizica are venituri
neidentificabile sau le descoperi mai tarziu, dar nu poti reconstitui sursa.
Exemplu: mostenirea.

 Daca persoana respectiva a avut niste venituri care i-au permis sa platesca pretul
pentru niste proprietati, inseamna ca suntem in ipoteza unor venituri
neidentificate, care se impoziteaza cu cota de 16 % . . Carcaterul licit sau ilicit
este o alta dovada, dar ei sunt impozabili. Statul va lua impozite, obligatia de
plata este irelevanta si exista independent de caracterul licit sau ilicit al
operatiunii care naste venituri. Statul te va obliga sa platesti impozit si daca
desfasori operatiuni legale sau ilegale. Este identificata in multe dosare penale o
anumita regula: nu poti spune ca este ilegala sursa de venit pentru a nu plati
impozit. Toata lumea plateste, chiar si cei care fura.
Distinctie ce da practicii batai de cap:
→ in logica construirii acestor sisteme de impozitare, cum impozitez o persoana care
obtine venituri din mai multe surse? A aparut ideea ca ii vei impozita diferit pe cei care
lucreaza independent, fara sa se supuna regulilor cuiva, se vor impozita diferit de
persoane fizice care desfasoara o activitate care nu presupune riscuri, si anume cele
care desfasoara activitati dependente. Daca persoanele fizice sunt remunerate pentru
activitate, este important de inteles daca acea activitate este dependenta sau
independenta. CF traseaza o linie de separare:
Cei care desfasoara activitati independente au alt mod de determinare a impozitului,
comparat cu cei care desfasoara activitati dependente.
O alta consecinta: persoane fizice se pot regasi in 2 tipuri de regimuri de impozitare
si care de multe ori coincid cu faptul ca desfasoara o activitate dependenta sau
independenta. Persoanele fizice vor fi obligate sa isi calculeze si sa isi platesca singure
impozitul pe venit, in timp ce alte persoane fizice nu fac niciun efort in acest sens,
pentru ca obligatia de calcul si de plata revine acelei persoane care le paleste venitul,
ceea ce este o mare usurare, pentru ca daca nu ai nicio obligatie, nu ai nici raspundere.→
o pozitie relativ comoda, esti doar primitor de venit, pe care atunci cand intra in
patrimoniu, statul deja l-a impozitat. Cea care desfasoara o activitate independenta
trebuie sa calculeze, sa nu greseasca, trebuie sa ai grija sa declari la timp → sunt o
multime de obligatii care aduc cu sine raspunderea aferenta.
Orice activitate ,pentru a fi independenta, trebuie sa treaca un test si, mai mult, in cazul
fiecarei categorii de venituri, merge de la obligatia contribuabilului la o obligatia
platitorului de a plati impozit.
Care sunt aceste categorii de impozit?
1) Venituri din activitati independente= nu pot include decat venituri din activitate
independenta, cea care trece testul independentei, care trb aplicat de fiecare data,
pentru ca, daca nu este trecut si activitatea nu e independenta, venitul va fi din a 2-a
categorie, si anume:
2) venituri din salarii si asimilate salariilor.
3) Veniturile din cedarea folosintei bunurilor= leguitorul folosest eo sintagam
pretioasa, nu spuen venituri din inchiriere. Inchirierea este doar un tip de contract.
Pentru aceasta categorie, problema depdendetei sau indendentei nu se pune.
4) Venituri din agricultura , silvicultura si piscicultura= o categroie care nu s-ar fi
potrivit la celelate. Au fost puse aici pt ca au un regim jurdic fiscal diferit, special.
6) Veniturile din pensii=
7) Veniturile din investitii
8) Veniturile din transferul proprietatilor imobiliare (nou introdusa, aparuta acum
10 ani si care a starnit nemultumiri, pentru ca acestea erau neimpozabile inainte)→
facuta la apogeul crizei. Cel putin un sfert din blocurile noi erau construite pe persoana
fizica, dupa care vindeai multe apartamente cu profit mare. Impozitul era 0, fiindca era
neimpozabil. S-a ajuns la concluzia ca trebuie impozitat.
9) Veniturile din premii si jocuri de noroc
10) Alte surse de venituri
Cuprind ele toate veniturile posibile? Nu, pt ca li adauga veniturile pe care
legiuitorul roman le declara neimpozabile. Aceasta lista trebuie plasata in una din
aceste casute, dar ele se gasesc intr-o anumita lista.
1)Transferurile proprietatii bunurilor mobile→ Cu referire specialala mostenite→
mostenirea unor tablouri scumpe= neimpozabile, cu exceptia cazului in care
mostenirea are ca obiect bunuri imobile. In schimb, alte bunuri care fac obiectul
mosteniri nu sunt impozitate.
2)Transferurile bunurilor mobile- in acest caz, venitul nu este impozabil
3)Veniturile care au caracter de ajutor social- Ex. : subventii pentru bunuri
4)Despagubirile( fie de cele platite de orice pers pentru daune, incluziv cele morale, fie
ca este vb de desp oplatite de societati de asiguarre)
5)Bursele
6)Premiile care sunt obtinute de elevi la concursurile nationale, internationale
sau cu diverse prilejuri
7)Premiiile obtinute de sportivi
Lor li se adauga cateva scutiri( acordate in virtutea calitatii persoanei care este scutita
de ele). El a ales sa le scuteasca, pentru ca persoana prezinta interes special:
→ scutiri pe venitul din salarii obtinute de cateva categorii de persoane fizice, pe are
leguitorul a dorit sa le protejeze.
→ Scutirile pe impozit pe salariu si pe cele asimilate pentru cei care lucreaza in IT;
→ cei care lucreaza in cercetare-dezvoltare;
→ masuri pentru a incuraja dezvoltarea turismului( orice pers care incheie un
contract cu o pers din domeniul turismului).
Orice venit care nu este pe lista celor impozabile se regaseste in una din categoriile de
venituri neimpozabile.
Dintre toate tipurile de regimuri fiscale, cel al veniturilor din activitati independente
este complex, restul sunt mult mai simple.
Exista o perceptie usor deformata asupra sarcinii fiscale a pers fizice : in realitate,
nimeni nu se uita doar la impozitul pe venit, fiindca el este insotit de o alta categorie de
obligatii fiscale: contributiile sociale obligatorii care includ cel putin 2 mari
subcategorii de contributii: contributriile de asigurari sociale( in limbajul uzual,
acestea sunt cele pentru pensii), la care se adauga contributiile pentru sanatate.
Singurele venituri ale persoanelor fizice care sunt scutite de plata acestor contributii
sunt cele scutite de la plata impozitului.
→ Regula: orice venit al pers fizice, in oricare dintre categorii, acel impozit va fi insotit
obligatoriu de aceste contributii sociale obligatorii, care nu sunt mici( 10%, in medie,
dar exista si derogari). Contributiile obligatorii se calculeaza la acelasi venit impozabil,
la aceeasi baza, ele se duc undeva spre 35 %, ceea ce nu inseamna 45%. Dintotdeauna,
dreptul fiscal si-a arogat doar discutarea impozitului pe venit. Pentru toate se vor
datora si contributii. Contributiile sociale obligatorii sunt reglementate tot de CF, doar
din 2012 pana in prezent: pana atunci, erau reglementate in Legea pensiilor si Legea
sanatatii

Categoriile de venituri
- Categoria veniturilor din activitati independente

→ 3 surse de venituri, fiecare cu regim fiscal diferit. Sursele sunt:

- Veniturile din activitati comerciale : productie, comert,servicii
- Veniturtile din profesii liberale
- Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala

 Pentru a intra in aceasta categorie, trebuie sa bifeze 4 din cele 7 criterii.

 Criterii: privesc in ce masura pers care munceste isi stabileste singura

programul, isi stabileste singura locul in care munceste , isi procura singura
mijloacele, isi alege clientii singura, decide unde se desfasoara activitate, isi
asuma riscurile activitatii( riscuri- neobtinerea niciunui venit inclusiv).
→ Per a contrario, persoana care nu bifeaza 4 din cele 7 desfasoara o activitate
dependenta: lucreaza ce I se da, I se pun la dispozitie mijloacele de lucru, nu are
niciun risc, va primi intr-o zi fixa salariul, daca nu are nicio abatere.

 Aceasta evaluare a dependentie sau independentei este specifica dr fiscal, una

care nu interfereaza cu nicio alta interpretare, este o interpretarea specifica dr
fiscal.
→ Ex. : avocatii care obtin venituri din categoria venituri din profesii liberale.
Legea avocaturii spune ca este independent. Cf: independenta este o
independenta in raport cu alte instituitii, este valabil in raport cu clientul, dar
 dpdv al CF, vor fi venituri din activitati indendente sau vor fi venituri din salarii
sau din cele asimilate salariilor, daca bifeaza 4 din cele 7 criterii deeta categorie
si pentru a lua fiecare venit si a-l pune in casuta lui, trebuie sa aiba un lucru in
comun: sa fie obtinute dintr-o activitate independenta. Cf stabileste un criteriu
cat mai clar de identificare a uei activiatti independente, regasit chiar in definitii,
in art 7 al CF: activitate independenta: o activitate independenta prestata de o
pers fizica daca pers fizca, obtinand acele venituri, intruneste 4 din cele 7 criterii
pe care le da definitia. Logica: CF stabileste 7 critertii de independenta. Ca sa fii
independent, trebuie sa bifezi oricare 4 din cel e7.

 Daca este independenta, trece testul.

 Ex: avocat dintr-o societate→ Daca nu bifezi 4 din cele 7, Cf va spune ca poti sa te
numesti independent, dar fiscal, esti dependent, ceea ce arata autonomia acestui
test de independenta.
Regimuri fiscale:
A)→ veniturile din activitati comerciale: productie, comert, servicii

 Intra cele mai diverse activitati pe care le putem gandi la pers fiziva. Acopera
orice activitate care nu intra in celelalte categorii: cel care face taximetrie, cel
care lucreaza cu platformele de distribire a clientilor, cel care plimba caine,
vanzatoarea de flori. Orice comerciant care desfasoara o activitate de comert:
profesorul care da meditatii- el nu e angajatul cuiva, oate renunta la meditatii,
paote spune ca nu da meditatii intr-o zi.

 Este unr ergim alternativ

 Exista posiblitatea acestor persoane de a alege intre 2 sisteme de impozitare:

1. Un sistem numit pe baza de norme de venit, care se aplica unora din aceste
actviitati, exista o lista de activitati comerciale pentru care este posbila
impozitarea pe baza de norme de venit= > leguitorul da putere pentru activitati
din lista directiilor locale de finante publice ( reprezentantii in teritorii MFP) sa
stabileasc a norma de venit in functie de ..: activitatile de meditatii.
→ Ea functioneaza ca o evaluare pe care o face legiuitorul, te scuteste sa tii
contabilitate. Tu platesti impozit la norma de venit. Daca obtii venituri peste
norma de venit, esti castigat, caci impozitezi doar suma ia.
→ Daca ai mai mic, ti se ofera un alt sitem:
2. Impozitare in sistem real= tii contabilitate in partida simpla, adica imparti in
venituri si cheltuieli si vei avea venituri si vei putea scadea din ele doar chelt
deductibile. CF are liste de venituri. → o sa rezulte un venit impozabi si vei aplica
procentul de impozit acelui venit impozabil.
 !!!Contribuabilul este cel care face alegerea intre cele 2 sisteme. Daca te
straduiesti sa tii contabilitatea in partide simple, inseamna ca o vei tine pentru
toate veniturile tale. Daca in practica, o pers fizica este impozitata pe norme de
venit → Nu este un evazionist.
→ De regula, persoanele fizice ce desfasoara activitati comerciale sunt obligate sa
se inregistreze in prealabil si sa obtina o autorizare pentru desfasurarea
activitatii respective. DE aceea, despre aceasta categorie se va vorbi sub
acronimul PFA. Cu alte cuvinte, o persoana fizica, daca vrea sa vanda flori, sa
dea meditatii, sa desfasoare o activitate din aceasta categorie vasta, este supusa
in prealabil unei obligatii de inregistrare, caci ele isi calculeaza singure impozitul
si si-l platesc singure. Singura usurare este ca daca ele aleg sa fie impozitate
acolo unde se poate pe baza de norme de venit, calcul este si simplu.

 B) Veniturile din profesii liberale= CF este explicit.

→ Impreuna cu Normele metodologice, clarifica sensul= acea profesie care
presupune o reglementare proprie, specifica, care sa stabileasca conditiie de
acces in profesia respectiva, nu orice persoana poate incepe sa deruleze
activitatea, ci trebuie sa parcurga o procedura de acces.

 Exista un corp profesional organizat conform legii care asigura respectarea legii
respective. Este o reglementare foarte tehnica. Dupa care adauga si o lista, care
nu este limitativa, caci poate aparea o legea ce instituie o profesie liberala. In
masura I care desf o act independenta, numai atunci vor fi supusi. Lista : avocati,
specialisti in insolventa, arhitecti, etc
Cum sunt impozitate pr liverale? Nu mai exista alegerea intre sistemul real si cel
pe baza de norme de venit, ci se va face in sistem real. Intotdeauna,cei care
desfasoara activitate din profesii liberale, trebuie sa mentina contabilitatae
simpla. Venitul net impozabil se va determina prin scaderea din venituri incasate
a acelor cheltuiele deductibile. CF are o lisat de chelt deductibile partial, total si
chelt nedeductibile.

 C) Veniturile din dr de prop intelectuala: veniturile obtinute de persoane

fizce ce actioneaza independent care au drepturi de autor.

 Legiuitorul le da o alegere, dar usor diferita de prima activitate, adica

contribuabilul poate sa aleaga intre determinarea venitului pe baza de
contabilitate in sistem real sau intr-o modalitate mult mai simpla, si anume
scazand din venitul incasat o cota forfetara de cheltuieli de 40%. Daca tu obtii
venituri din dr de autor( scrii carti), totul depinde de ce cheltuieli faci. Daca le
faci cosntanat si care sut ai mult de 40% , alegi pe cel de contabilitate. Daca nu
sunt asa de mari sau nu sunt constante, leguitorul = ai scris un art, ai nu stiu cati
lei, vei scadea 40% de chelt si vei aplica la ce raamnecota de impunere.
Ce au in comun toate aceste 3 tipuri? - in toate cazurile contribuabilul se intregistreaza,
isi declara singur veniturile, el este cel care merge spre org fiscal si isi declara veniturile
si el este cel care isi calculeaza singur impozitul si il plateste singur.
Aici, marea intrebarea este: Daca ne uitam la categorii, care e elementul economic
comun→ incertitudinea- niciunul nu stie daca va incasa, cat va impozita? Cum ii
impozitezi? → optiunea de mijloc aleasa este aceea de a plati de 4 ori pe an un impozit
anticipat calculat la o valoare estimata. Ceea ce inseamna ca daca incep acum
activitatea, voi face od elc, si voi estim cam cat cred ca voi castiga din acest tip de
activitate si voi plati, mi se va calcula impozitul la ce am calculat si impozitul rezultat va
fi impartit in 4., astfel incat la sfarsitul fiecarui trimestru, voi plati aceasta ¼ ca impozit
anticipat, urmand ca in anul urmator sa declar pana la la 25 mai cat am incasat efectiv
anul trecut, sa mi se calculeze impozitul final pe ceea ce am, pe venitul net actual , din
care se scade ceea ce am platit deja ca impozit anticipat.→ Daca ma platiti mai mult, voi
avea dr la rambursarea sumei platite in curs. Daca mai am de platit, legea imi da 60 de
zile sa o platesc. Singura categorie de venituri care nu functioneaza pe regula asta este
cea a veniturilor de propr intelectuala, unde legiuitorul nu reuseste sa iasa dintr-o
trauma veche: in cazul dr de prop intelectuala, el este convins ca ele disimuleaza o
activitate independenta. In Romania, foarte multe salarii s-au platit ca dr de autor.
Platitorul venitului retine la sursa 7%→ banii ii da statului in luna urm. Statul nu are
total incredere . Pe restul pe care l-a primit contribuabilul independent, va merge pe
procedura obisnuita.

Seminar 5
Art 58. → Contribuabilii
Art 59 → Persoana fizica rezidenta- grec → Incep sa fie impozitati pe veniturile obtinute
de oriunde.Cum isi da seama staul ca o persoana este rezidenta? → ea solicita rezidenta.
In caz contrar, ar plati impozit in 2 state.
Avem o listare a veniturilor neimpozabile. Asa cum era la impozitul pe profit.
Scutiri- pers fizice cu handicap grav sau acentuat beneficiaza de scutiri, pers fizice care
obtin venituri/ salarii din desf activitatii prin programe de calculator.
Cand avem o speta, pornim de la art 58, apoi, mergem la art 61.
Categoriile de venituri care se declara pe formularul generic

Veniturile independente- profesii libere, comerciale, dr de prop intelectuala→ art 61

Comerciale: persoana fizica ce vinde flori, agent borker( nu brokerul de asigurari),
Profesii libere :Au un statut norme, au anumite reguli de intrare in profesie: avocati
Dr de propr intelectuala: orice cesiune d edr de autori, cesiune pe desene, pe imagine,
actorii care nu au contract de munca cu un teatru, care isi vand imaginea( in reclame).
Venituri scutite→ art 62
lit a→ Ajutoarele, indemnizatiile
lit b→ indemnizatiile pentru incapacitate temporarade munca
lit c→ risc maternal
Patrimoniul personal- acele bunuri pe care le folosesti in interesul tau si al familiei tale.
Veniturile obtinute de cei care colecteaza deseuri sunt neimpozabile? → Pe cine
prindeam pentru a lua impozit? → impozitul – prin retinere la sursa.
Lit l) Sumele primite prin sponsorizare sau mecenat→ sunt venituri neimpozabile. Art
62 este un articol general
De la art 67 avem capitolele ce contin norme specifie acelor categorii devenituri. Ele
sunt ispozitii cu carater special.
Perioada fiscala- la anumite categorii de venituri se plateste in fiecare luna, in fiecare
trimestru. Perioada fiscla este cea in care se dupune declaratie.
Venituri din activitati independente
Avocat→ este o profesie liberala→ trebuie sa faci parte din corpul profesional respectiv.
Ti se da o decizie de intrare in profesie, care reprezinta baza in care itit exerciti profesia.
Dar de unde stie FISC-ul? → Te duci sa te inregistrezi fiscal. Daca am facut aceste
demersuri, in sensul ca am depus dosarul, Fisc-ul elibereaza un certificat.→ nasterea din
perpectiva fiscala( nu este suficienta doar etapa de la nivelul baroului).
O pers fizica ce vinde flori- N-are organ preofesional, asa ca se duce la Oficiul National al
Registrului Comertului.- iti iei un certificat de inregoistrare acolo – e echivalentul unei
decizii a corpului profesional.
Cum platim impozit?→ modalitatea de determinare a venitului net- sistem real, norme
de venit sicote forfetare. Pentru activitati independente este obligatoriu este cel real. La
norma de venit nu conteaza cheltuielile.
Cedarea folosintei bunurilor/ dr de prop intelectuala 2 modele de stabilire a venitului
net- real si cotele de forfetare..
Impozitul pe venit la sitemul real- imparte in 2 Contabilitate de cash.
Total venituri impozabile- total chelt deductibile
Art 68- alin 2+ alin 3
Daca esti iertat de datorie- nu voi mai avea o cheltuiala – se asimilieaza cu un venit
Veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta- daca ma abtin
si sunt remunerat- este asimilat unui venit.
Alin 3 din art 68→ Daca imi duc strungel de acsa si vreau sa ma inregistrez ca strungar-
e un venit.
Lit b art 68- faptul ca primesti niste bani cu tiltu de imprumtu nu insemna ca ai un venit.
Doar dobanzile sunt cheltuieli, pentru ca acelea nu se misca inainte si inapoi.→
Contabilitatea in partida dubla – inregistreaza cheltuieli si venituri, dar si creante si
datorii.
Cheltuieli→ Daca la impozit pe profit vorbeam de profitu foscla, la venituri din activitati
independente, se impoziteaza castigul net annual. Nu se mai vorbeste de profituri.
Ce sunt aceste cheltuieli deductibile? → Cheltuielile necesare desfasurarii activitatii.
Care sunt conditiile – alin4 de la art 68. Nu pot lua in calcului exrcitiului anului 2018 o
cheltuiala din 2017( lit b). Activele neamortizabile= alea care nu se devalorizeaza in
timp( tablourile, terenurile) Cladirile se amortizeaza -au o valoare e amortizare de 50 de
ani.
Venitul net anual= venitul brut- cheltuielile deductibile( formula )
Cum se calculeaza? → Se solicita in baza unei declaratii de venit estimat. Fiecare
estimeaza urmeaza a obtine ei in anul respectiv. Este cal acelasi sitem ca declaratia de
profit. Iti estimezi venitul brtu, chletuielile deductibile. Cheltuielile anticipate se pot
recalcula. Declarataia se depune in 30 de zile. Impozitu il calculeaza tot contribuabilul.
Primul termen de plata al impozituli este 25 martie. Ultimul 25 decembrie. Formularul
fina prin care regularizezi( spui cat din cat ai estimat) se depune pana pe 25 mai a
anului urmator.
Daca exosta diferenta, se calculeazain etrmen de 60 de zile, iar tu astepti pana ti se
emite decizia.
2 prescriptii: cea a stabilirii(1 iulie a anului urm celui pentru care datorezi impozite) si
cea executorie( curge in functie de mom comunicarii).
Persoanlele care nu isi depun declaratia, pleaca si isi intrerup activitatea in Romania→
fiscul depune o decizie, se uita la anii trecuti.

Cursul 6
27 martie 2018
Drept Fiscal
UPDATE!

 Impozitul pe venitul pe microintreprinderi -> modificare: intoarcere la regim

anterior, in momentul de fata, potrivit noii reglementari, dupa 1 aprilie, PJ va
putea sa opteze, in conditiile in care are un capital social de 45.000 lei si are cel
putin 2 salariati, pentru impozitul pe profit. Optiune importanta in termeni
valorici, pentru ca daca o PJ are o profitabilitate sub un anumit procent, faptul ca
este obligata sa plateasca impozit pe CA si nu pe profit este o povara foarte mare
care poate duce la inchiderea activitatii. Daca poti opta pentru impozit pe profit
sau pe venit, atunci poti sa optezi pentru cel mai avantajos, adica cel pe profit
(16% din profit). Morala este ca orice modificare a CF, a modului in care percepi
un impozit, ar trebui sa priveasca dincolo de sumele pe care bugetul le primeste,
sa cantareasca efectele economice, “ce se intampla daca......?!” (adica sa se puna in
pielea pj si sa se gandeasca cum ar fi cel mai avantajos pentru economia statului)

 Impozitul pe venit, dar vizeaza acea componenta fiscala – contributiile de

asigurari sociale. Orice impozit este intotdeauna dublat de o a 2a sarcina fiscala,
obligatia de plata pt asig sociale si pt sanatate. Contributiile insotesc mereu
impozitul pe venit, algoritmul de calcul al acestora influenteaza algoritmul de
calcul al impozitului pe venit, adica merg impreuna. Anterior, venituri salariale ->
venituri din activitati independente -> venituri din activitati comericale +
venituri din profesii liberale + venituri dr de propr intelectuala. Ce face noua
reglementare, este ca sparge aceasta categorie venituri din activitati
independente, in 2 categorii -> venituri din activit independente (comerciale +
liberale) si separa veniturile din dr de propr intelectuala, care devine o noua
categorie distincta de venituri supuse la impozit.

1)O alta categorie importanta de venituri cu propria reglementare, veniturile din

salarii. Ele includ veniturile dintr-o activitate dependenta, desfasurata pe baza unui
contract de munca, a unei functii publice si orice venituri obtinute din activitati
dependente, venituri obtinute din activitati care nu trec testul dependentei. Legiuitorul
face o lista de venituri asimilate salariilor, pe langa cele care provin dintr-un contract
sau functie publica, el adauga o lista de venituri asimilate in care intra toti cei care
ocupa o pozitie de administrator intr-o societate, cei care desfasoara anumite tipuri de
activitati, etc.

Cum iti dai seama ca sunt venituri din salarii sau lista aia lunga? Te uiti la natura
contractului, te uiti la functia publica, daca contractul nu e de munca sau nu e vorba de
un venit dintr-o functie publica atunci trebuie sa parcurgi lista aia de asimilitati. Daca nu
esti pe lista, inca nu esti pierdut, ultimul test este cel al dependentei. Deci daca da, treci
testul dependentei, atunci esti in aceasta categorie.

De ce e important? Pt ca ea are un regim diferit de calcul si plata al impozitului -> in

cazul veniturilor din salarii si cele asimilate, impozitul este cel general de 10% se aplica
venitului impozabil, adica cel care se determina diferit in functie de faptul daca pers
respectiva are sau nu functia de baza la pers care plateste venitul.

De ce e aceasta distinctie? Orice pf are posibilitatea de a incheia mai multe contracte

de munca simultan (lucru care se numeste “cumul de contracte de munca”). Daca ai mai
multe contracte de munca, de la fiecare primesti salariu, deci de la fiecare ai un venit
impozabil. Se alege UNUL care sa fie functia de baza, “celelalte fiind <<celelalte>>”. Pf
alege, cu putine exceptii, sunt situatii in care legea impune functia de baza (anumite
functii cu statut special, magistratii pot avea mai multe contracte de munca, adica
profesor de ex. Legea spune ca intotdeauna cand un magistrat acumuleaza mai multe
surse de venit, cea de baza este cea de magistrat).

 Dupa ce s-a determinat functia de baza, venitul impozabil se calculeaza cu luarea

in considerare a unor cheltuieli suplimentare si anume deducerea personala,
adica o suma fixa pe care legiuitorul o scade din salar in functie de nr de
persoane aflate in intretinerea sa (de exemplu parintii si copiii). Salariatul care
are persoane in intretinere, in functie de nr acestora si in functie de venitul sau
poate sa scada o suma fixa. (De ex, CF zice ca daca ai 2 pers in intretinere,
deducere personala e de 830 lei).

 O a doua categorie de cheltuieli care se scad – cheltuieli cu cotizatie de

sindicat. Doar la functia de baza, cotizatia de sindicat se scade din venitul de
baza, banii aia nu sunt impozitati. Ceea ce inseamna ca la functia de baza, scazi
din venitul obtinut deducerea personala, cheltuielile salariale si contributiile
sociale. La celelate functii care nu sunt de baza, nu se scade nimic. Ceea ce
inseamna ca in cazul veniturilor din salarii, contribuabilul nu are nicio obligatie
de a-si calcula impozitul sau de a-l plati, aceste obl revin platitorului, angajatului.
Lunar, persoana care plateste venitul, va retine din venitul datorat PF aceste
impozite si contributii si le va plati in luna viitoare bugetului de stat. Salariatul va
primi o suma neta. Raspunderea revine persoanei platitoare de imp pe venit
salarial -> unul dintre cele mai comode impozite. Contribuabilul nu face niciun
efort.

In mod progresiv, legiuitorul a adaugat pe lista de cheltuieli

scazute din venitul brut, de a scadea cheltuieli suplimentare care
sa egalizeze situatia persoanelor care obtin venit din activitati
independente. De exemplu: daca avocatul trece testul de
independenta, venitul sau impozabil se calculeaza: din venitul
obtinut, se scad toate cheltuielile pe care legea le numeste
“cheltuieli deductibile”, adica orice cheltuieli care au legatura si
servesc obtinerea unui venit. Din venitul brut, scad cheltuielile si
dupa aplic cota de imp si contributiile. Salariatul are un venit
brut din care poate scadea doar la functia de baza deducerea
personala, care e permisa doar la venituri salariale brute 3600
lei adica daca depasesti, deducerea personala e 0. Nu le pasa daca
ai cheltuieli sau persoane in intretinere, impozitul e 10% din
salar daca acesta depaseste 3600.

Veniturile din salarii, din cedarea bunurilor sunt in egala masura si cel mai des intalnite
I practica, dar sunt si cele mai complexe.

Veniturile din investitii → eterogena.( asemanatorae veniturilor din act independente)

→ Veniturile din dobanzi , din dividende, din transferul titlurilor de valoare ( din
transferul aurului financiar), veniturile din lichidarea unei pers jurdice. →
particularizari ale unei situatii speciale
Ele au in comun cateva elemente.
Veniturile din dobanzi:
→ orice venituri pe care le obtine o erps fizica. Cand? → Leg nu distinge, din orice situatii.
Are o suma d ebani si constiuie un depozit, aducatorde dobanzi, care este impozabila.
Art mai putea obtine dobanzi cad da cu imprumut. → Percepe o dobanda pentru acele
bunuri, dobanda este un enit impozabil sis e va aplica o cota de 10 %.
Orice dobanda este impzoabila. Sunt putine categorii pe acre CF le excepteaza. Toate
sunt impzoabile.

2)Veniturile din dividende → Pers fizica poate primi un dividend distribuit de o pers
juridica, de o societate. Ele sunt impzoabile. Spre deosebire de cele din dobanzi, cele din
dividende sunt impzoabile cu o cota de 5%.
3) Din transferul titlurilor de valoare- intra toate tipurile de titluri de
valoare(Actiune+ Obligatiuni+ orice alte titluri care primesc calificarea de titluri de
valoare potrivit legislatiei aplicabile pietei de capital).
→ Leguitorul distinge: modul in care sunt tranzactionate aceste titluri.
a) → daca este vorba de titluri care nu sunt tranzactionate pe o piata de capital( bursa),
venitul impozabil se determina pe fiecare tranzactie in parte. Cu alte cuv, suntem
actionar intr-o societate si decidem sa vindem aceste actiuni→ transfer al tilturilor de
valoare→ vanzarea aduce un venit impozabil, stabilit pe fiecare tranzactie in parte.
b)A 2-a ipoteza este ca titlurile de valoare sunt tranzactionate pe o piata de capital( pe o
bursa). Venitul se determina anual.
Daca detiii la 4 societati actiuni si vrei sa le vinzi sau investesti pe bursa in actiuni,
diferenta este f mare, pt ca si intr-un caz, si in altul, veniturile sunt impozabile. Dar in
primul caz, se aplica impozitul de 10%. Pe cand, in cazul tranzactiilor, venitul se
determina la nivelul intregului an. Cum se determina venitul impozabil? → Legiuitorul
impoziteaza nu venitul in sine, ci venitul impozabil va si asa-numitul castig de capital=
impozit pe castigul de capital → diferenta dintre venitul obtinut la vanzare si suma pr
care ai investit o cand ai cumparat acele actiuni se va impozita. Le-ai mostenit, iar apoi
le vinzi cu 1 mil. Castigul = 1 mil. Dar daca le-ai cumparat, iar apoi le ai vandut, castigul
va fi diferenta dintre astea. Daca le vinzi cu un prtet mai mic decat cel la care le-ai
cumparat, nu aic e sa impozitezi.
Aurul financiar( aurul in lingouri) → se tranzactioneaza pe bursele de marfuri
specializate. La fel se impoziteaza castigul.
Impozitarea veniturilor din lichidarea unei eprs jur→ o pers jur isi inceteaza activitatea,
existenta, este dizolvata, iar bunurle sale, patrimoniul sau este supus operatiunii de
lichidare→ in urma ei, poate rezulta un activ. Presupune plata datoriilor, ramane un
activ→ acesta este distriubuit fondatorilor, care la inceput au contribuit la constiuirea
patrimoniului→ este firesc. -?>Daca sunt eprs fizice si primesc bani, bunuir in urma
lichidarii, acestea sunt impzoabile. Impozitul va fi de 10%.
In toate ceel 4 categoriid evenituri supuse impozitarii- ceea ec au comun etse ca in toate
cazuril, impozitul ste retinut la sursa si platit d eplatitorul venitului= de cel care plateste
venitul din investitii.
La veniturile din dobanzi → cine plateste dobanda este cel care retine la sursa 10% si o
plateste staului. Depunem bani la banca, lunar banca ne calculeza o dobada, iar din acea
dobanda va plati statului. Noi nu primi banii aceia. Banca va plati.
Vniturile din transfer → cumparatorul actiunilor – cel care trbs a caluleza impozitul pe
castigul de capital → el ce cumprara de o pers fizica trbs a calculeze ,s a retina sis a
plateasca.
Castigurile pe piata de capital → platitorul venitului.
Veniturile din transferul prop bunurilor imobiliare. → impozit simplu → o pers
fizica instraineaza un bun imobil( ex, contrctie) si primeste un pret. Trnaferuls e fsace
cu tiltu pneros, care va fi impozabil. Legiuitorul permite scaderea unei cote fixe,
neimpozabile de 450 000 de lei.( 100.000 euro), iar la diferenta dintre pretul vanzarii si
acaesta valoare deductibila de 450 000 se aplica un impozit de 3%. Legiuitorul a simtit
nevoia sa extinda acest impozit si in ipoteza mostenirilor sau in ipoteza trasn cu tiltu
gratuit. In acester cazuri se va applica aceeasi regula, dar valorea de 450 000 se va
scadea din valorea imobilului. In cazul mostenirilor care sunt dezbatute in cel mult 2 ani,
cota de impozit este redusa la 1%. → fosrte usor manipulat. - > este un impozit
cvasiinvizibil.E nevoie de o taiere a unui 0 pentru ca el sa devina relevant pt orice
tranzactie. Impozitul pe transferul este retinut la sursa de catre platitorul veniturilor, de
catre cumparator. In realitate, cel care eprcepe acest impozit este notarul public. Actel
nus epot realzia decat prin act autentic, prin urmare, notarul este cel care va asigura
validitatea actului. El se va sigura ac suma pltrita ca pret este pusa deoparte, iar le va
plati acest impozit. Este o forma de impunere la sursa mediat pe care o impune
legiuitorul.
Veniturile din pensii → pensiile sunt impozabile .Cota este de 10%. Ea se aplica unui
venit calculat prin scaderea unui plafon neimpozabil de 20 000 de lei. Este retinut la
sursa de catre stat. Platitorul este staul, care retine la sursa aceasta suma. Banii ei
circula doar scriptic.
Din agricultura, viticultura si piscicultura → nu aduce multe venituri, pentru ca
regimul fiscal este unul favorabil. Exista o cat de venituri destuld e generoasa care nu
sunt impzoabile.In CF exista un tabel care spune ca anumite venituri pana la un anumit
nivel este neimpozabil. Ex. Produse vegatale pana la un 1 ha. Venituirl doin agricuktura
sunt impzoabile numai peste acest plafon si chiar si acolo exista posibilitatea de alege
intre o impunere pe norme de venit si sistem real( adica sa tii o contabilitate). Se
adreseaza doar exploatarilor profesionael, care depasesc o anumita cantitate, un anumit
volum, astfel incat numai ele sunt supuse impzoaitarii, regimul fiind unul favorabil .Se
impoziteaza doar ceea ec depaseste. Se fac platide 2 ori pe an calculate la norma d
evenit, fie daca s-a calculat in ssitem real, se fac plati anticipate. Este un regim favorabil
fatd e cel al act independente sau als alalriilro.
Veniturile din rpemii si jocuri de noroc - > categorie sac – mai multe categorii de
venituri.Cu diverse plafoane. 10 % - petru premii, cu un impozit 600 000 .La jocurile de
noroc – impunere pe transe de venit, in snsul ca pt un venit brut de 66 650 de lei,
impozitul este de 1%, dar peste acaesta suma , impozitul devine de 16%, iar peste 445
000, impozitul este calculat aprox la 25 % din ce depasteste aceasta suma. Este retinut
la sursa, calculat de o maniera profgersiva. Toate sunt in ciota fixa, dar aceste este un
impozit a carui cota creste .
Veniturile din alte surse. - > enumera toate sursele de venit care nu se regasesc in
niciuna dintre cat. Venituile platite de societatile de asigurari ca despaguburi, venituiel
pe care le obtine o pers fizica ca arbitru. Ce are in comun → impozit retinut la sursa de
platitorul venitului. 10 %. Platitorul retine impozitul la sursa si I plateste pana [pe dat
de 25 a lunii urm.
Imagine de ansamblu- obs! - > din toate , exista cateva in care obl de calcul , declarare
revine contribuabilului( el isi calculeaza singur) si exista mult mai multe situatii in care
el nu are o astfel de obl, ci ea revine platitorului venituui. Diferenta mare- in toate
cazurile in care veniul este impzoabil la sursa, un regim f favorabil pentru eprs fizica
care acstiga banii respectivi, pt ca va porimi o suma neta pentru acre nu mai datoreaza
impozit, platitorul trbs a aiba groja sa ii retina banii datorati ca impzoit si contributiile si
pna la o anumita data sa plteasca acesti bani. In mult mai putine cazuyir, isi calculeza
singur( venituri din societati comerciale in sitem real, din profesii libere, din dr de prop
intelectuala, v din cedarea folosintei bunurilor, si cele din agricultura aclcukate in
sistem real). Toate celelate pe baza d enirme de venit, din investii, din pensii, din
transferul prop, din agricultura calculate pe baz ad enirma de venit, din alte surse, doin
premii si jocuti de noroc. La incheirea anului fiscla, dupa, persoanele din ropiam
categorie trs a depun ain anul fiscal urm o declaratie prin care sa decklare toate
veniturie obtinute din aceste surse in anul precedent, cat au platit deja cu tiltu de
impozit anticipat si pe baza acestei declaratoo, care reuneste toate venituriel din aceste
surse, din cele in care isi cal singur im, pe baza lor, orgnaul(ANAF) ii va trimtie o decizie
de impunere. Sistemul este unul in care contribaubilul isid eclara venituriel; , iar
impozituld e pltaa il comuncia ANAF. Din caest mom, contribuabiluo are 60 de zile sa
platesca dif intre impozitul datorat si cel deja platit aniticpat. Daca a platit prea mult,
atunci , in acelasi termen, isi poate recupera diferenta platita I plus. Pentru toate celelate
surrse de venit(8), platitorul calculeaza im la mom la care il plateste, il retine, si in luna
urm il plateste staului. La sf anului fiscal, nu va mai depunde nicio declaratie. Toate obl
de declaratii care presupun o relatie cu ANAF revin platitorului venitului. Deci, sunt
regimuri diferite.
→ Ce vrea sa faca legiuitorul? – introducerea imozitului pe gospodarie – o revolutie in
sensul ca desfiinteza acesta distinctie – logica lui- > la nivelul unui grup, se iau in
considerare toate veniturile, din orice surse, orice venit primit va fi unul brut, nu unul
net. Nu va mai retine contributii , impozit pe venit. Statul nu va mai veni sa ii ceara
impozit pe suma pe care a primit -o ca salariu, pe cand in situatie imozitului pe
gospodarie, va exista un grup, orice venituri vor fi brute. Va fi un registru de venituri si
o parte cheltuieli( din ambele vor fi cateva scazute, pe care trebuie sa le dovedesti) - . se
va determina un venit impzoabil si la acesta se va calcula un impozit, numai ca statul nu
va astepta sf anului. Va aplica sitemul de plati anticipate. Ce venituri ai avut in 2016? X,
presupunem ca in 2017 ai avut la fel. Dupa ce se incheie 2017, calculam venitul pe 2017
si se va calcula diferenta. Daca ai castigat mai mult, impozitul va fi mai mare si vei plati o
diferenta(60). Orice profesie liberala care apuca sa plateasca impozitul in acest fel i se
va parea usor. El va sti ca venitul din care l-a incasat e un venit din care va plati impozit.
Seminarul 6

Art 7 → pct. 1,2,3

3. Activitate independenta = orice activitate desfasurata de catre o persoan fizica cu
scopul obtinerii unui venit, care indeplineste 4 conditii :
→ libertatea de alegere a locului de munca, a modului de desfasurare, a programului de
lucru
→ libertatea de a desfasura activitatea pentru mai multi clienti
→ riscurile sunt asumate de PF
→ se utilizeaza patrimoniul persoanei fizice
→ se utilizeaza capacitatea intelectuala a persoanei fizice
→ face parte dintr-un corp profesional
→ libertatea de a desfasura activitatea direct, cu personal angajat sau colaborare cu
terte persoane
Art 11. CF .Prevederi speciale pentru aplicarea Codului Fiscal
Alin 1) → In fiscalitatea internationala, denumirea fiscala a pricipiului→ ‘’substance over
form’’ → Structura ta a fost aleasa pentru considerente fiscale. Doar din acest scop,
exclusiv fiscal, autoritatea fiscala poate lua bani conform substaneti activitati care se
desfasoara.
Avem un raport juridic de alta natura→ Fac subiectul acestui tip de asimiliare si alte
tipuri ?
→ Administratorii unor societati comerciale→ Sunt numiti de Asociatie→ menirea lui:
sa reprezinte firma. Indemnizatiile lor sunt similabile salariilor.
→ Indemnizatiile obtinute ca urmare a desfasurarii unei activitati fara scop patrimonial.
→ Indemnizatiile primte pentru cheltuieli de deplasare( doar ce depaseste 2, 5)
!EX: Un sofer de tir si ii dam o delegatie de deplasare→ delegarile fac parte din
specificul activitatii, este asimilat salariilor.
Avantaje in natura= abonament la sala(exemplu)→ Daca depasesti 400 de euro , suma
este impozabila.
→ Daca ti se da telefonul la seviciu→ situatie dificila( poti discuta In interes de serviciu,
dar si in interes personal)
→ Utilizarea oricarui bun din patrimoniul afacerii in scop personal( CF).
→ imprumuturile nerambursabile ( angajatorul imprumuta un salariat, se asimileaza
salariilor)
→ primele de asigurare
→ tichete cadou, vouchere cadou, cu exceptia celor care depasesc valoarea minima
acordata.
→ ajutoarele de inmormantare
→ cadourile oferite cu ocazia diferitelor sarbatori
→ Veniturile realizate ca pers fizice primite in baza unor legi speciale→ in domeniul
apararii nationale pentru anumite cadre din minister, carora li se acorda doferite
avantaje.
→ drepturi de hrana acordate de angajator→ in anumite domenii de activitate→ trebuie
asigurate mesele→ trebuie sa aiba una numit raport caloric( nu orice tip de masa)
→ contravaloarea folosintei locuintei de serviciu→ si magistratii intra in aceeasi
categorie
Lit o)→ sumele sau avantajele primtie din activitati independente desf intr-un stat
strain→ contract de munca in Elvetia, contravaloarea acestor contracte de munca nu
sunt impozabile in Romania.
Impozitul pe salarii si contributiile se calculeaza de angajator, se fdeclara pe 25 a lunii
urm.→ exceptie→ angajatorii cu CA mai mica → pot depunde declaratiile odata la
trimestru, nu odata la un an.

2)Cedarea folosintei bunurilor- 2 abordari: cand PJ este autorizata pentru activitatea

din inchieriere sau cand persoana desfasoara cu titlu ocazional( ai un aparatamnet , nu
mai stai in el si il inchieriezi).
→ Intre cele 2 exista optiuni diferite de impozitare: cei care au mai mult de 5 contracte
de inchiriere sunt similati celor care desf activitati independente; cei care au maxim 5,
isi calculeaza impozitul astfel: se scade o cota forfetara de 40% ( cheltuiala admisa de
autoritatea fiscala). Aceasta facilitate nu se aplica celor care inchiriza profesional.
Persoana trb sa depuna o declaratie estimativa si va regularizeaza la sf anului, daca etse
cazul.
3) Veniturile din investitii → dividende , dobanzi, lichidarea persoanei juridice,
transferul tilturilor de valoare( actiuni, obligatiuni ). Vanzarea de parti sociale dintr-un
SRL→ titlu de valoare, indiferent de piata . Daca obiceul este sa te joci pe brusa si apelezi
la brokeri. La sf anului, cand faci declaratia, trb sa ii ceri brokerului sa vada care e
situatie. Daca ai iesit pe +, platesti 10% din acest profit. Este singura categorie de
venituri din investitii care nu se impozitaeaza la surse. Restul( licidare, dobanzi) se
impozita la surse.
Dividende→ cel care plateste este societarul ( prin retinere la sursa).
Pers nerezidenta- conventia de evitare a dublei impuneri ar spune daca se retine sau nu
impozit la sursa.
! Un asociat din SRL, care consuma banii firmei si pe operatiuni personale. Firma platea
scoala copiilor lui. Era doar asociat. In 2017, orice avantaj pe care participantul il obtine
de la scoietate este asociat dividendelor. Cand impozitul a descrescut de la 16 la 5%,
FISC ul → o sa isi cumpere ce vrea si va plati 5%. Au mutat aceste beneficii la categoria
venituri din alte surse, care au cota mare de impozitare ( 10%).
4)Veniturele din lichidarea unei persoane juridice.→ activele din firma se vand, astfel
incat sa acopere pasivul. Cand tragi linie, ar rezulta 120 de mii de lei. Se vor distribui
asociatiilor si se va impozita nu asupra 120 de mii. Se scade din acest castig capitalul
social, aportul lui la capitalul social. S
O scocietate are u singur asociat. Capitalul etse de 100 000 de lei. Asociatul vinde la 120
de mii de lei partile sociale. Peste un an , le vinde la 150 000. Cum se impoziteaza?
Castigul = diferenta doar atunci esti fondator, nu atunci cand le ai dobandit prin
achizitie.= (120 000- 100 000)*10%
5)Veniturile din pensii→ cota este de 10 % . Exista un venit neimpozabil de 10 000 de
lei. 25 a lunii urm.
6)Veniturile din agricultura, silvicultura si piscicultura.→ risc mare de frauda, de
evaziune.
→ Politica a decis 2 chestiuni: foarte multe sunt neimpozabile( art 105→ prag: 2 ha, 100
de gaini)+ cei care sunt impozabili( mai mult de 2 vacute)→ veniturile se impun printr-o
norma de venit( este un aspeciala pentru agricultura).
Sistem real→ pentru cei din silvicultura si piscicultura.
Cota de impozit este tot de 10%.
7)Veniturile din premii si jocuri de noroc
→ Premiile elevilor – neimpozabile, indiferent cate sunt
→ Premii de la o televiziune sau organizat de primaria X→ Primaria ar trebui sa retina
impozit de10% - cat este valoarea neimpzoabila a premiului.
66.750 de lei → dntr-o singura sursa→ Poti plati un impozit de 1%.→ avantajos.
8) Veniturile din transferul proprietatii imobiliare→
  ***Regula de aur- veniturile din patrimoniul personal obtinute din vanzarea
bunurilor – neimpozabile. Ai o masina , o vinzi sa iti eii alta, venitul nu este
neimpozabil.Exceptie : instrainarea terenurilor, prop imobiliare. Art 111 CF. Pentru
imobilele care au o valoare de instrainare mai mare de 50 000 de lei, impozitul se
calculeza cu o cota de 3%.

 !!!!Eu vand un apartament de 500 000 de lei- notarul este cel care face calculul de
impozit, il retine si il declara. Declaratia este declaratia 208. Acele declaratii se
indexeaza in baza de date ANAF.

 Anteontract de v-c si vanzatorul nu se prezinta la notar, il dau in judecata si solicit

instantei sa pronunte o hor care sa tina loc de tiltu. Nu instanta va retine la sursa.
Cel care datoreaza impozitul este vanzatorul. El plateste intotdeuana impozitul?
Execuatarea→ CF : se plateste la transferul dr de prop, fara d ecare nus e paote
face intabularea ulterioara. Chiar daca se facea executarea, nu te puteai intabula.
Puteai da in judecata Oficiul de cadastru ca nu iti facea intabularea. CF a fost
modificarea: se poate faec ntabularea si fara plta impozitului.
Veniturile din alte surse- continuare
Veniturile obttinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanta.
Daca sunt asociat la firma X si am imprumutat o cu 10 000 de lei, daca cesionez aceasta
creanta la 12 000 de lei catre Y, pentru aceasta diferenta, s-ar datora impozit, dar numai
eu imi declar aceste venituri si platesc. Aici nu se face retinere la sursa.
****Art 223 CF+ 230

Cursul 7
Impozitul pe veniturile nerezidentilor

 Rezident/ nerezident → distinctie elementara in materie fiscala. Ori de cate ori

aveam de a face cu un element de extraneitate→ locul obtinerii venitului supus
impozitarii( principiul teritorialitatii→ suveranitatea isi gaseste expresie si in
aceasta realitate. Orice stat isi doreste sa taxeze orice venituri pe care le percepe
pe teritoriul sau. Statul este cel care organizeaza. O parte din venit va fi platit
statului). ; cetatenia celui care obtine venitul( principiul persoanlitatii→
aplicarea legii fiscale asupra persoanei. Fiecare stat doreste sa perceapa impozit
de la cetatenii sai ca o cota din veniturile pe care cetatenii le obtin oriunde in
lume). Cele 2 surse care genereaza un element de extraneitate.

 Ori de cate ori am un cetatean strain care desf o act producatoare de venituri. →
Va datora sau nu acea pers impozit ambelor state? Din aceasta coliziune a celor 2
 principii, se poate naste ideea de dubla impunere. O preocupare a legiuitorului
este de a organiza astfel de situatii. Pentru acelasi venit sa datoreze celor 2 state .

 In realitate, mai ales cand este vb de pers jur care pot sa isi multiplice actionarii
in mai multe state, situatiile devin complexe. Intentia sistemelor fiscale nationale,
gasirea unor instrumente internationale s-au multiplicat.

 O prima distinctie cu care opereaza toate statele membre este aceea dintre
rezident si nerezident→ legata de ideea aplicarii pr teritorialitatii. Un stat va
percepe impozit pe veniturile obtinute pe pe teritoriul sau de orice pers, dar
dpdv al aplicarii pe pers, va limita impozitul doar la rezidentii sai fiscali. Orice
pers care obtine venituri pe teritoriul sau va datora impozit. In schimb, vor
datora impozit pe veniturile obtinute in acel stat doar rezidentii fiscali.

 Daca esti rezident, vei datora staului de rezidenta pt veniturile obtinute oriunde,
iar daca esti si obtii pe teritoriul unui stat, unde nu esti rezident, vei datora doar
celui stat.

 Dpdv al pers fizice, sunt rezidenti fiscali:

→ cei care au domiciliul in statul respectiv( nu cetatenia este criteriul);
→ locul intereselor vitale ale pers se afla in statul respectiv(locul in care ai
majoritatea bunurilor, sunt emise majoritatea cardurilor pe care le folosesti,
locul unde merg copiii tai la scoala);
→ situatia pur calendaristica in care o persoana, indiferent de cetatenie, petrece
cel putin 183 de zile in orice interval de 12 luni, ceea ce insemnaca ca la mom
evaluarii acestui criteriu, il vreau sa il evaluez astazi, intervalul il iau in urma cu
12 luni si voi numara cate zile s-a aflat efectiv in Romania( 3 aprilie 2017 - 3
aprilie 2018)

 Consecinta: dpdv fiscal, persoana va datora impozite statului roman pe toate

veniturile obtinute de oriunde in lume ca rezident fiscal.

 Daca o parte le obtii in Italia, chiar daca nu esti rezident foscal al Italiei, statul
italian pentru unele venituri iti va lua si el venoituri. Atunci , discutia este cuk
evitam acesta dubla impunere a veniturilor unui rezident,

 In cazul persoanei juridice:

→ persoanele juridice romane;
→ pers jur care are locul conducerii efective in Romania( organele sale de
conduere isi desfasoara acticitatea , cele mai importante decizii sunt luate in
Romania);
 Daca facem un sumar, vedem ca in functie de calitatea persoanei fizice sau
juridice, de rezidennt sau nerezident, persoana fizica sau juridica vor datora
impozit pentru orice venituri statului roman.

 Persoana juridica rezidenta va datora impozit pe profit, persoana fizica va datora

impozit pe venit staului roman, dar nerezidentii vor datora ? Raspunsul este Da,
dar dupa reguli diferite. CF grupeaza intr-un tiltu separat, Titlul 6, ‘’Impozitul
obtinut pe veniturile din Romnania de nerezidenti’’, un titlu care trateaza cum
ajung nerezidentii sa datoreze impozit statului roman pentru venituirle obtinute
in romania( pri teritorialitatii functioneaza pe deplin).

 Modul in care Cf alege sa prezinte este unul alambicat.

 Ceea ce face legiuitorul este sa imparta aceste venituri in 3 regimuri fiscale

distincte. Trebuie identificat regimul fiscal corect. Si anume: logica legiuitorului
este :
→ veniturile pe care un nerezident le poate obtine vor fi supuse fie unui impozit
specific, numit impozitul pe veniturile nerezidentilor. Va fi intalnit cu denumirea
‘’with ...→ Sunt nerezident, vin in Romania, desfasor o activitate, venitul intra in
patrimoniul meu si tentatia este sa il iau cu mine cand plec , dar statul imi ia o
parte si retine aici. Este motivul pt care toate statele reglementeaza acest regim.

 Toate veniturile sunt impartite in 2 mari categorii:

→ cea supusa impozitului specific pe impozitul nerezidentilor, doar o pare
dintre ele, din anumite surse. Ele sunt cuprinse in art 223. Ce uneste veniturile
sunt veniturile care se presupune ca sunt generate de activitati care pot fi
desfasurate si de la distanta. Daca ne uitam la lista lor, majoritatea lor nu
presupune deplasarea fizica a celui care obtine venitul in statul in care obtine
venitul.( dividende, servicii, venituri din lichidarea unei persoane juridice ,
venituri din premii si jocuri de noroc, venituri din profesii independente → cea
mai consistenta, care ar presupune o oarecare deplasare ar fi ea, dar ele sunt
profesii intelectuale, prin umrare pot fi prestate ca un serviciu , fara deplasarea
fizica in alta tara).

 In momentul in care un nerezident obtine in Romania venituri din aceste surse,

impozitul va fi retinut la sursa de catre platitorul venitului. Cine plateste venit
trebuie sa retina impozitul si sa il plateasca statului roman. Acest impozit este
unul final. Nerezidentul n-a interactionat cu statul roman, ci el a incasat banii
rezultati dupa ce platitorul aplatit impozitul.
Ex. O societate care se imprumuta de la nerezident. Cand sa ii plateasca dobanda,
ii retine impozitul si il plateste staului roman.
 Cotele de impunere sunt mai multe. Sunt 2 cote speciale, in sensul ca la jocuri,
cota e de 1%, la dividende, cota e de 5%, la toate celelalte, cota e de 16%( mai
mult decat 10% platiti de pers fizice. O pers fizica nerezident e taxat mai dur fata
de o pers fizica rezident ), dar aici, dezvoltarea in ultimii ani a unui sistem care
devine international , de prevenire a evaziunii fiscale a dus la aparitia unei cote
noi→ cota de 50% pentru venituri platite in conturi, stabilite prin jurisdictii, cu
care Romania nu are conventii de schimb de informatii, cu conditia ca tranzactia
sa fi fost calificata de org fiscale ca fiind artificila= fara continut economic= un
contract prin care o parte plateste o suma de bani, aici fiind venitul supus
impozitarii, dar nu este evident pentru ce platesc banii, nu pot identifica
contraprestatia pentru care aceasta plata este facuta.

 Daca sunt o pers romana care plateste acesti bani. Pentru mine e chelt
deductibila. Acei bani vor scapa statului roman. El nu va vrea sa piarda niciun
ban. ***

 Acel 50% vine sa descurajeze ideea de paradis fiscal.

 Acesta este regimul din 223 , 224 Cf, care este regimul aplicabil veniturilor
obtinute de nerezidenti.

 Din lista observam ca aceste venituri nu le acopera pe toate. Ce se intampla cu

ele ?Pers jur poate sa obtina venituri din alte activitati, nu numai din dividente,
redevente, exista o multime de alte surse.

 Aici, Cf stabileste 2 regimuri alternative, dupa cu vb de pers fizice sau jur. Pentru
toate celelate venituri neenumerate in prima lista, pers fizica nerezidenta va
calcula si va plati impozit pe profit( pj) sau pe venit(PF). El enumera aceste
venituri: daca o pers jur nerezidenta obtine venituri ca urmare a unui sediu
permanent, va datora impozit pe profit). Sediu permanent= pricer loc prin care
desf o activotate generatoare de impozit. Pers jur care obtine venituri din
inchiriere a imobilelor. Va calcula impozit pe profit. Pers fizica care instraineaza
actiuni detinute la societati romanesti. Va calcula pe acea activitate impozit pe
venit. Practic, pers jur desf aceste activitati si nu I se va retine la sursa ceea ce
datoreaza, ci I se va retine la sursa( va plati 16% din pr impozabil).

 Daca comparam acest regim cu cel general, este mai favorabil al doilea, cand
calculeaza impozit pe profit. In primul caz, plateste 16% din brut.

 Impozitul pe venit. Anumite venituri nu intra in categoria prima, ci in aceasta

categorie de regim alternativ. Venituri dn activitati dependente( contract de
munca, din pensii, venituri din calitatea de administrator , din inchirierea
imobileor, din vanzarea de actiuni). Toate aceste venituri nu sunt supuse primei
categorii, ci vor fi detreminate cf regulilor de la impozitul pe venit. Voi aplica
regulile de acolo.
 Ori de cate ori desfasoar activitati si obtine venituri in Romania, trb verificata
lista daca intra pe acest regim special sau este dintre cele care intra pe regimul
de dr comun( daca e pj, ca datora impozit pe profit, daca e pf, va datora impozit
pe venit).

 Este mecanismul cel mai simplu. Acesta nu exclude dubla impunere. El ne spune
cum va lua impozite un stat de la cei care nu sunt rezidentii sai fiscali.

 Ce se poate intampla mai departe? → Statul al carui rezident e va dori sa ia

impozit pentru toate.

 Dupa al doilea RM, au inceput sa se dezvolte un alt curent care sa caute

raspunsuri bilaterale acestui tip de dubla impunere, astfel incat au fost semnate
conventii de evitare a dublei impuneri→ conveneau cum sunt supuse impozitarii
veniturile obtinute de nerezidenti. Aceste conventii au devenit o practica relativ
curenta tarilor. Incapand cu anii’ 60 au inceput sa fie 100 de conventii. La nivelul
OECD s-a dezvoltat si o conventie-model de evitare a dublei impuneri.

 Va lua principalele tipuri de impozite directe si vor stabili in care dintre state va
fi impozitit venitul resectiv, care va lua fiecare venit. Alegeare e grea uneori: o
pers jur britanica care obtine venituri in Romania. Atunci, conventiile adopta alta
metoda: metoda creditarii: un venit va fi obtinut intr-o tara, va fi impozitat prin
retinere in tara respectiva, duoa care va fi impoiztat din nou in cealata tara, dar
din impozitul datorat in a doua tara se va sacdea impozitul platiti in prima. Daca
esti cetatean britanic, obtii venituri in Romania( venituri din prima categorie→
venituri din consultanta). In MB, vei declara si acest venit. Datorezi impozit
pentru veniturile din toata luema, dar pt ca in Ro ai platit 16% , vei putea sa scazi
din impozitul calculat in MB.Vei plati statului britanic doar diferenta.

 Practic, nu vei plati de 2 ori impozit pe acelasi venit.

 Situatiile in practica pot fi complicate.

 Aceste reguli se vor aplica atunci cand nu exista o conventie de evitare a dublei
impuneri sau ea spune ca statul de impunere este Romania→ ori de cate ori
avem de-a face cu un nerezident, trebuie sa verificam daca exista vreo conventie
de evitare a dublei impuneri intre locul obtinerii venitului si tara in care e
rezident fiscal. Daca un cetatean german obtine venituri in Romania, nu caut
converntai Ro- Germania, ci caut nde are rezidenta fiscala, care ar putea fi Elvetia.
Voi cauta in conventie, daac exista, venitul despre care e vb si voi vedea acel
impozit cum e reglementat in conventua resoectiva, cum spune conventia ca va fi
impozitat. Conventia imi spune ce lege sa citesc: codul fiscal roman . Voi citi
regimul special. Daca am o prs jur , nu ma voi duce la titlul VI, ci la impozitul pe
profit. Daca nu este o conventie de evitare. Descoperim ca este rezident al staului
 X. Nu e conventie. Avem un nerezient fara convente si totusi, intrebarea este cum
il impozitez? -? se va aplica direct codul fiscal.

 Practic, intotdeauna , conventia va fi citita inaintea regulilor din CF. Acest Titlu VI,
la un mom dat, in art 230, se vb despre conventia de evitare a dublei impuneri.

 Cum dovedesti rezidenta fiscala? → Criteriul nu se confunda cu cetatenia. La

pers jur este mai simpla, pt ca poti sa ai certificatul de inmatriculare. Ce fac
conventiile , ce face conventia OECD este sa stabileasca ca documentul care
atesta rezidenta fiscala a unui stat, care sa te scuteasca pe tine de aplicarea acelor
criterii este certificatul de rezidenta fiscala. Pentru a intelege ce regim juridic
se aplica , el trebuie sa iti aduca un certificat de rezidenta fiscala. Daca nu aduci
certificatul, te va tratat ca pe un nerezident, va fi un regim deificil. Este posibil ca
in conventie sa gasesti un regim mult mai favorabil .

 Olanda→ are investitori multi in Romania→ avem o conventie de vitare a dublei

impuneri buna . → optimizare fiscala.

 Al doilea nivel de evitare a dublei impuneri este cel care a fost dezvoltat in ultimii
40 de ani la nivelul UE. Ea s-a straduit sa reglementeze regimuri fiscale pentru
anumtie tipuri de venituri prin directive, adica pin acte care s afie comune la
nivel europena. La nivelul impozitlui pe venit, au existat zone care au determinat
o atitudine pozitiva in materia impozitelor directe.

 Sunt cateva zone de legislatie europeana care au o legislatie comuna , pe baz ad

edirective, menite sa evite dubla impunere. Sunt implicate pers din state
membre.

 Elemente specifice: reglementare in materia dividendelor→ cele datorate intre

pers jur infiintate , avand rezidenta in state membre ale UE, sunt scutite de
impozit. Daca o pers jur dintr-un stat membru isi infiinteaza o filiata in alta tara
si obtine dividende de la aceea. Ele nu sunt impozitate nici in statul de origine,
nici in celalalt. Ea presupune niste conditii minmale. Pers care primeste
dividendele trb sa obtina cel putin 10% din capital.

 A doua situatie→ impozitarea veniturilor din economii ale pers fizice

rezidente in state membre.→ aceasta directiva care a fost adoptata in 2003
urmareste ca ,de fapt, veniturile pe care o pers le obtine din dobanzi, din
plasamente de capital in alte state membre sa fie impozitate nu in statele in care
s-a realizat, ci a celui care face economiile pe baza unui schimb de informatii
intre statele membre.

 Regula pe care o stabileste directiva este ca ele vor fi impozitate doar in statul
primitor. Uneori, statul primitorului va da o parte din bani si statului generator.

 Ea este transpusa.
 A 3-a este legata de redeventele si dobanzile datorate, platite intre societati
afiliate( care au legatura/ conditia fiinda ca oricare dintre ele sa detina cel putin
25% din capitalul celeilalte. Am societatea A si B, una e rezidenta in Franta, alta
in romania, fie A detine 25% din B, fie inevrs, fie exista un C care detine cate 25%
din ambele)→ aceasta detinere minimala a existat timp de cel putin 2 ani. La
dividende durata e mai mica, aici ele sunt mai amri. Daca acaesta este indeplonita,
dobanzile sau redeventele sunt scutite de impozit, scapa impozitarii cavvenit al
nerezidentului .Am os ocietate romana, care este detinute in proprotie mai mare
de 25 % de o societate din Austria.Ambele sunt in UE, li se aplica directiva.
Societatea romana se imprumuta de la cealalta si se angajeaza sa ii plateasca
dobanzi.Va fi impozitat va impozit pe profit in Austria.

 Cum sunt produse veniturile? Dobanda este un fruct al banilor. Nu trebuie sa fac
o anumita activitate. Pentru a incuraj acest transfer de bani, UE a instituit acest
regim derogatoriu.

 Acestea sunt cele 3 mari categrii de regimuri derogatorii: cele legate de

dividente, de economii, cele legate de dobanzile si redevente. Daca nu ne regasim
in astfel de situatii, aplicam regulile comune.

 Aceasta impozitare este complicata. Sistemul nu e clar, direct. Mereu a fost

tentatia sa scape, sa nu plateasca in statul in care nu e rezident. Legiuitorul s-a
dus dupa cel acre fugea, stfel ca ea a devenit complicata.

 Exista 3 venituri care sunt pe lista aceea generaal si acre in anumite situatii pot fi
cumulate cu regimul special, adica acela care spune ca poti sa aplici regulile de la
impozitul pe profit sau impozitul pe venit. Este vb dedobanzi platite catre u
rezident al UE sau al SEE: venituri din activitati independente, platite unuo
rezident al UE sau SEE si de venituri din activitati sportive sau de divertisment.

 Am un nerezident fiscal comun, dar care e rezident fie al UE, fie al SEE. El vine in
ro si obtine venituri fie din dobanzi, fie din profesii indeoendente( medic), fie din
activtati sportive sau artistice. Toate aceste 3 venituri intra pe prima lista, adica
aceea despre cre leg spune ca daca n ai conventie , ii retii la sursa 16 % . Ce spune
CF este ca dupa ca I se retine 16% , ei se pot duce in stsataul de rezidenta fiscala ,
pot sa isi calculeze impozitul datorat si sa scada ca plata anticipata impozituyl
datorat sau pot sa isi calcculezxe pe al doilea sistem in romanai, vor sa aleaga ca
pentru acel venit s aisi calcuelze impozitul cf regulilor fie d ela profit, fie de la
venit si sa scada din ce datoreaz suma deja platita prin retinere.si daca au platit
mai mult, sa ceara restituirea. Un avocat britanic vinde si sa consultanta in ro,
incaseaza, fiind nerezidnet, ii retin la suras 16%. II dau diferenta. Daca ela avut
vhelt pentru aceas ct ppaet sa isi calculeze impozitul pe venti cf regulilor din
tiltuld ela impzitul pe venit, saisi scada chelt aferente obtinerii acestui venit,
rezulta venitul impzvabil, aplic pe 10% si va cere restituirea banilor pe acre i-a
 platiytb in plus, Este o modalitate de imbinare acelor 2 regimuri pe acre Cf o
eprmite doar petntru aceste 3 categorii

Seminar 7
223 :
→ redevente de la un nerezidenti; → orice drept de a utiliza orice bun, orice drept( un
echipament industrial, etc). Redeventele pe care le primeste de la un rezident fiscal sunt
impozabile in Romania. Daca achizitionez totaltatea drepturilor nu se mai considera
redeventa. Daca esti in romania si comanzi un software catre o societate din America, in
acest caz software este specail si il iei cu totul. In acest caz nu platesti o redeventa.
Daca gasesti un anumit software si il comanzi doar sa il folosesti pentru tine, pentru un
singur calculatr, nu e redeventa. Dar daca acel autor iti da dreptul de a-l modifica, este
redeventa. Daca el este cu drepturi limitate, este. → alin 2 /36 art 7 → def redeventei.
Veniturile din prestsarea de servicii de management→ Consultanta → venit impozabil

Conventia de evitare a dublei impuneri→ conventia cu Austria.→ art 10 din conventie:

dividendele
Toate conventiile au o conventie-model: OECD.
Art 1 vorbeste despre acelasi lucru. Ar 11 din toate este dedicat dividendelor.
Aceasta conventie este comentata pe toate articolele.
Pag 189 → conceptul de rezident:
Daca sta mai mult de 183 de zile intr-un stat, dar are sotia si copiii si alt stat. → potrivit
legislatiei staului in care sta 183 de zile , el este rezident. Ambele state ii solicita impozit.
Conflictul este rezolvat de conventie.→ 1977= comentariul. Pe exemplu, prevaleaza
locul unde stau sotia si copiii.
Definitia sediului permanent
Exemplu: un angajat al unei societati pentru o perioada lunga este lasat sa utlizeze
biroul din cadrul sediului unei alte societati. Aceasta din urma respecta obl contractuale
cu cealalta societate. Salariatul presteaza activitai de business a ultimei companii in
biroul care este la dispozitia sa.
Ex: o societate de transport care foloseste un doc, un loc de incarcare care apartine
proprietarului depozitului de unde face incarcarea si o foloseste pt un nr mare de ani pt
a-i livra bunul. Este sediu permanent? → Conventa spune ca nu, pentru ca e prea putin.
Asta nu inseamna ca il foloseste in beneficiul tau
Ex: Pictor→ vine pt un mare magnat care are un super birou si este spaniol si picteaza
un birou mare timp de 2 ani. Faca pictorul sediu permanent? Criteriu de masurare este
cel dat de legislatia nationala, unde se deplaseaza el. Cf roman spune sa ai un grad de
permanenta de 6 luni. Se spune ca ai sediu in acest caz. Dar poate ca pe conventie ai un
termen de 16 luni.
Pentru santierele de constructie → intotdeauna sediu permanent timp de 12 luni ( I
conventie prevazuta).
Permanenta trebuie sa aiba o coerenta, prezenta antrenata pe un proiect coerent. Daca
toate picturile apartin unuia→ coerenta
Cel care are 20 de contracte, el intamplator vizeaza Romania. Deci, nu exista coerenta
aici.
Sta 6 luni, isi face sediu permanent, are 10 birouri in mai multe parti din Bucuresti. .
Cum isi face sediul daca sunt mai multe locuri? El trebuie sa isi alega un loc In care sa se
inregistreze.
Cota de impozitare: 1%, 5%, 16%, 50%( tranzactii pentru acre Romania nu are o
conventie de schimb de informatii si ca acea tranzactie sa fie artificiala).
Conventia cu Spania:
→ redeventele: art 12→ Desi impozitul este de 16%, impozitul se reduce la 10%,
fiindac asa este prevazut in conventie.
→ procedura de evitare a dublei impuneri: art 25: impozitul va fi dedus din suma
impozitului roman; deducere...
Conventia priveste niste cote reduse, dar numai daca primitorul este beneficiarul
efectiv.
→ Dobanzi: beneficiarul unei dobanzi este considerat beneficiarull efectiv nu inseamna
ca limitarea impozitului prevazut la alin 2 trb neaparat acordata, acaesta nu va fi
acordata in cazul abuzului acestei orevderi, asa cum este explicata, sunt multe feluri de
aavea o conduita improprie.( art din conventie).
Declaratia se face pana pe 25 a lunii urm.
Directivele europene: dividende; redeventele; dobanzile= societati afiliate care au
minim 25% pe minim 2 ani.
Reprezentanta= daca promovezi produsele fara sa faci ce face societatea-mama. Face
orice altceva, dar nu obtine venituri. Orice contract se incheie cu compania-mama sau o
cu sucursala. Nu au nicio legatura cu business-ul operational. El trebuie doar sa
reprezinte.
Rompelman→ decizie a CCR.

Cursul 7
Impozitele si taxele locale

Caracteristici

→ Le obtin in temeiul legii, fara sa depinda de o decizie a statului.

→ Cele pe care le colecteaza direct de la contribuabil si sunt principala sa sursa de
venituri→ nu sunt aceleasi ca si cele transferate de la bugetul central. Ex: impozitul pe
venit, colectat intotdeauna la bugetul de stat, dar un procent este transferat la bugetele
locale in care isi are domiciliul sau sediul platitorul impozitului.
→ Sunt UAT in care isi au domiciliul sau sediul multi angajatori, multe pers fizice care
obtin venituri. 75% se intoarce la UAT. Si sunt unele in care exista un singur angajator
cu 2 sau 3 angajati. In comparatie cu impozitul pe venit sau TVA→ 1% se poate intoarce
la bugetele locale pentru niste destinatii precise.
→ Sunt o sursa uniforma de bani. Ea se doreste a fi accesibila tuturor UAT. Orice UAT ar
putea si ar trebui sa poate supravietui, sa isi poate acoperi chelt din aceste taxe si
impozite. Din pacate, in foarte multe UAT, principala sursa de bani sunt sumele
transferate de la bugetul de stat.
→ Exista o anumita corelatie intre aceste surse. Pers care obtin venituri mari si platesc
impozite mari, ar trebui sa cheltuiasca aceste venituri si sa investeasca in acele bunuri
supuse impozitului***
→ Impozitele si taxele sunt gandite ca impozite fie pe bunuri, fie pe activitati.
De ce aceasta? → Logica regasita in multe state, inclusiv in modelul nostru. Pana la
urma, siguranta bunurilor, securitatii are de a face cu exercitarea atributiilor
autoritatilor locale. Daca o pers doreste sa dobandeasca bunuri de/cu o anumita valoare,
amplasate intr-un anumit loc, aceasta va atrage obl mai mari decat autoritatile locale.
Orice proprietate genereaza o anumita povara pentru autoritati.
→ Climat local: ansamblu de fapte: autoritatile centrale ofera niste date concrete
pentru autoritatile locale→ merita platite/ au dr de a percepe o suma de bani din
generarea acelor obligatiii de plata pentru autoritatile locale

Tensiunea / concurenta care se poate naste intre stat si UAT cu privire la aceeasi
sursa de bani.

→ Desi CF reglementeaza sec, nu impiedica cineva statul sa perceapa impozite raportate

la aceeasi sursa( bunuri sau activitati)→ de regula, un stat este intelep daca evita dubla
impozitare, dar nu avem un principiu explicit care sa impiedice dubla impozitare
interna.
→ Uneori, apar niste nuante in care avem un impozit/ taxa locala, dar statul vrea sa ia
anumiti bani de acolo si reglementeaza un impozit care nu se suprapune peste cel local,
dar se apropie mult de el.
Categoriile mari de impozite si taxe locale care → exemple:
 → pe autovehicule/ mijloace de transport→ merge, de regula, la bugetele
locale.. Cu toate acestea, nu trebuie confundat cu un alt impozit care are drept
contribuabil pe acelasi, dar care este ochit de stat detinatorii de autovehicule).
Ex: taxa de poluare, timbru de mediu.
→ Sub diverse denumiri, statul se straduieste sa perceapa acelasi tip de impozit.
Au regimuri juridice extrem de dferite. Dar apasa asupra aceluiasi contribuabil.
→ Taxa de poluare: reglementari care incalca dr UE. → Prin urmare, rezultatul
final a fost o anulare in instanta a acestui impozit, urmata de obl statului la
restituirea sumei, dar este un beneficiu direct, pentru ca in Tratat exista un
articol expres care interzice statului sa perceapa acest fel de impozit si prin care
ar descuraja celelalte impozite.

 → a 2 a situatie: impozitul pe cladiri era dublat cativa ani de impozitul pe

constructii. Distinctia pe care o face legiuitorul intre cladire si constructie. Al
doilea termen este cunsocut sub denumirea populara de’’ taxa de stalp’’. Si-a
incetat aplicabilitatea, dar tentative de a-l renaste exista inca.
Cladire= orice constructie situata deasupra solului/sub nivelul acestuia,
indiferent de denumirea sau folosinta sa, si care una sau mai multe incaperi ce
pot servi la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de
materiale, de echipamente si altele asemenea, iar elementele structurale de baza
ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent de materialele din care sunt
construite.
→ In timp ce constructie = CF= Acest impozit era perceput pe orice alte
constructii, mai putin pe cladiri, de aceea se numea taxa de stalp.
 → a 3-a ipoteza practica: Impozitul pe teren: O pers poate sa fie prop unui
teren. La un moment dat, vrea sa construiasca ceva pe acel teren si se apuca sa
sape o gropa pe terenul lui, in vederea realizarii unei constructii. Sapand, da de
pietris, iar in acea clipa, pe terenul lui s-a nascut obl de plata a 3 impozite. Pana
atunci erau 2, pana a dat de pietris: impozitul pe teren( UAT il percepe), apoi,
apare intentia de a construi care genereaza obl de plata a unei taxe de
eliberare a unei autorizatii de construire( care presupune o taxa care
calculata ca procent din valoarea constructiei – mult); statul vine si spune: stai,
ca daca exploatezi resurse naturale, pietrisul este resursa, platesti impozit
statului pentru exploatarea de resurse naturale.

→ Instantele au simtiti nevoia sa trateze diferit. ICCJ : Nu e o tripla impozitare. De ce a

aparut? Pt ca si autoritatile locale impoziteaza nu numai proprietatea, ci si activitatile,
iar statul nu considera aceasta zona ca loc in care el nu are ce cauta sa ia bani. Aici, toata
lumea ia bani de la contribuabil.

→ O problema interesanta o reprezinta temeiul dreptului UAT de a percepe direct taxe

si impozite.→ Istoricul ideii de aproba bugetul in Parlament.
→ De ce se aproba in Parlament ? De ce banii pe care ii strange statul si felul in care ii va
cheltui este o decizie de resortul Parlamentului? Contribuabilii vin si pun piciorul in
prag si spun: nu poate statul sa il obl pe contribuabil sa ii dea bani daca reprezentantii
contribuabililor nu au fost de acord cu acest lucru; de aceea impozitele se stabilesc prin
lege si modul in care se chetuiesc banii stransi se aproba tot prin lege in Parlament.
→ Asta e punctul de plecare→ singurul care te poate sili sa ii dai bani este statul, pt ca
Constiutia ii da acest drept si o lege stabileste cat trebuie sa ii dea.
→ Astfel, orice obligatie, orice situatie in care cineva te obliga sa ii dai bani este ilegala,
si atunci intrebarea este : si UAT culege taxe si impozite, care sunt limitele ei? Cum
se impaca acest fapt cu principiul constitutional? → raspunsul il avem in structura de
principiu, si anume = prin esenta lor, impozitele si taxele locale sunt stabilite prin lege.
→ Singura apropiere de granita permisibilitatii este situatia taxelor speciale. CF si
Legea Finantelor Publice Locale spun ca UAT pot infiinta taxe noi pentru servicii speciale
prestate cetatenilor(PF sau PJ), in conditiile prevazute de lege.
→ Legea nu mai spune care e impozitul, ci lasa in seama autoritatilor locale sa le
stabileasca. La taxele speciale, in CF se specifica: ‘’ consilile locale pot infiinta taxe pentru
servicii’’. E o permisiune generala cu cateva conditii pe care le prevede LFPL: aceste taxe
trebuie sa aiba legatura directa cu un serviciu, ca sumele colectate nu pot fi utilizate decat
pentru folosirea acelui serviciu.
CE face CF si LFPL→ da doar niste repere generale, dar in rest, decizia este a UAT.

Autonomia locala si financiara. Principiul legalitatii.

→ Un concept care a inceput sa evolueze din secolul trecut este cel al autonomiei
locale= principiu constitutional. Este prevazut expres si in Legea autoritatilor
administratiei publice.
→ Carta autonomiei locale→ Carta promovata de Consiliul Europei, tehnic si concret,
care urmareste sa creeze instrumentele de autonomie ale autoritatilor locale. Carta
stabileste niste principii foarte certe care se refera la ce trebuie sa bifezi la nivel
national ca sa poti vorbi de o structura coerenta a principiului constitutional al
autonomiei locale.

→ Nu exista autonomie locala fara cea financiara. UAT depind de bugetul de stat.

→ Fara a incalca pr constitutional, totusi, UAT trebuie sa aiba o putere de decizie cat mai
mare legata de impozitele si taxele locale, in limitele date de principiul legalitatii
impunerii.

→ Atunci cum a rezolvat aceasta tensiune intre pr legalitatii impunerii si cel al

autonomiei locale legiuitorul roman? → CF reglementeaza in detaliu aceste impozite si
taxe, dar atunci cand vine vb de 2 componente majore, da libertate de decizie UAT.
 Prima componenta majora care da putere majora este cota de impunere→ CF :
impozitul poate fi stabilit prin decizie a autoritatii deliberative locale intre 2
limite pe care le da CF intre 0,08% si 2%. Alt impozit : 1% si 3%.→ la cele
pentru folosirea mijloacelor de reclama si de publicitate.
→ Aceasta posibilitate de stabilire a cotei in functie de acele limite genereaza o
competitie fiscala intre UAT-uri, pt ca daca sunt invecinate, iar impozitul de
cladire este la minim in una si la maxim in alta, iti faci un calcul si vrei sa iti
construiesti in cea cu minim.
 A 2-a componenta: cea legata de scutiri : exista o lista de scutiri administrative,
scutiri pe care legiutorul le permite, dar decizia de a alege intre ele revine UAT. E
o nuanta aici: Consiliul local nu poate acorda alte scutiri decat cele prevazute,
dar poate sa aleaga una singura/ niciuna/ pe toate. Au o libertate de decizie, cam
singura de altfel.
 → Autoritatile nu pot crea ele impozite. Abuzurile sunt tinute in frau prin aceste
liste administrative.

→ CF, in reglementarea noua, plasata dupa impozitele directe, vine cu un titlu nou:
impozite si taxe locale si consacra cateva categorii :

→ Impozitul pe cladiri si taxa pe cladiri.

→ Impozit pe teren si taxa pe teren;
→ Impozitul pt mijloacele de trasnport;
→ Taxele pentru emiterea certificatelor , avizelor si autorizatiilor( titlul acestei taxe
poate fi inselator, pt ca te duce cu gamdul ca este vb de o lista de taxe marunte. Este de o
lista scurta de acte administrative si care poarta denumiri diferite, dar care toate au
ceva in comun: ele se refera la realizarea de constructii, adica ele toate sunt in realitate
taxe pentru emiterea de acte administrative care permit realizarea de cosntructii si au o
valoare considerabila).
→ Taxele pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
→ Impozitul pe spectacole
→ Taxele speciale
→ Alte taxe locale→ categorie generala

→ Mecanismul este relativ primitiv fata de cel al impozitului pe venit. Structura este
una simpla. Ele sunt impozite populare, toata lumea le plateste . E foarte greu sa ajungi
sa nu le paltesti. Este un mod de a le asigura eficacitatea. Ele se percep anual, putine
sunt ocazionale.
→ In simplitatea lor se ascunde o mare productivitate. Premisele perceperii acestora
sunt bunurile si activitatile. Nimeni nu va plati taxa pentru utilizarea mijloacelor pentru
reclama si publicitate intr-un oras in care nu sunt cladiri mari. Ele graviteaza in jurul
unui centru de greutate : imobilele.
→ Impozitele si taxele locale au o reglementare extrem de stufoasa. Au exceptii. Daca
incercam sa ordonam aceste norme, vom vedea ca ele se intorc la forma simpla.

Impozitul pe cladiri si taxa pe cladiri

 De ce aceasta dubla calificare? → aceeasi ca la teren. → in principiu, este

datorat de orice pers oana care are in proprietate o cladire, in sensul clasic
descris de CF( art 453 lit b=Cladire= orice constructie situata deasupra
solului/sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea sau folosinta sa, si care una
sau mai multe incaperi ce pot servi la adapostirea de oameni, de animale, de
obiecte, de produse, de materiale, de echipamente si altele asemenea, iar
elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent
de materialele din care sunt construite. ). Oricine s-ar folosi de ea, devine
contribuabil al acestui impozit.

 Statul si UAT→ cladirile aflate pe teritoriul lor. → cine va percepe? → va

merge la bugetul UAT, in care este localizata cladirea, respectiv terenul.

→ Statul a venit cu o idee : atunci cand bunurile, cladirile aflate in domeniul public sau
privat al UAT sunt concesionate, date in administrare, date in folosinta gratuita, posesia
apartine altei persoane decat statul. Sunt date in folosita unei persoane care nu e de
drept public.
→ Taxa pe cladire si pe teren→ calculata conform acelorasi reguli aplicabile
impozitului pe cladiri si pe teren.
→ Diferenta este data de calitatea contribuabilului, in sensul ca taxa va fi datorata de
acele pers care au dobandit dr de a folosi un bun din domeniul privat al statului. Acest
dr nu se dobandeste cu titlu gratuit.
In plus fata de redeventa, fata de chirie sau alta suma datorata acelui contract, titularul
va fi si contribuabil al taxei pe cladire sau teren, pe care o va plati UAT-ului unde este
amplasata cladirea sau terenul.

Diferenta legata de modul de percepere.

→ CF avea un regim diferit, in sensul ca facea o distinctie neta a modului de calcul in

functie de titularul cladirii. O persoana fizica avea un regim mai usor, pe cand cea
juridica platea mult mai mult. Filosofia s-a schimbat. Avem reguli diferite de
determinare a impozitului in functie de destinatia cladirilor.

→ Distinctia pe care o face :

 Cladiri cu destinatie rezidentiala( de locuit) si care vor fi impozitate la fel cu

aceeasi cota, indiferent ca este vorba de persoane fizice sau juridice;
 Cladiri fara destinatie rezidentiala→ destinate unei utilizari in scop economic.
→ Trebuie identificata calitatea cladirii, caci aveam un regim diferit pentru ele.
 CF regl si ipoteza in care nu se poate distinge destinatia cladirii. Intr-o
cladire nu sunt separate functiunile rezidentiale de cele economice. O aceeasi
cladire poate fi riguros impartita in zone cu destinatie rezidentiala si fara
zona rezidentiala.
→ Ai 3 camere : camera 1 , 2 sunt folosite pentru locuit, rezidentiale. Pe acea zona
se va cacula impozitul potrivit regulilor de la rezidentiale, iar pentru camera 3,
care este folosita in scop economic, se va percepe impozitul pentru
nerezidentiale.

!!! Legiuitorul recunoaste si situatia in care nu este posibila recunoasterea celor 2

destinatii. Am o cladire folosita nedeterminat pentru ambele fuctiuni, ipoteza care, in
practica, se reduce formal la analiza faptului daca la acea adresa exista sau nu inregistrat
un sediu social de activiate , fie de PFA, fie de societate sau punct de lucru. Daca da,
exista prezumtia si a unei activitati economice.

→ Daca pers nu face dovada ca in acel spatiu nu are loc nicio activitate economica,
atunci CF spune ca impozitul se va calcula conform regulilor de la rezidentiat, chiar daca
exista aceasta prezumtie a acestei activitati economice. Legiuitorul permite rasturnarea
acestei prezumtii.

→ CF, pt a usura sarcina administrarii acestui impozit, adauga o alta prezumtie, pt a

evita discutiile legate de ipoteza in care totusi activitatea are loc.→ CF vine cu o
prezumtie pentru a lamuri daca acea cladire va avea regim rezidential de impozitare sau
nerezidential: daca utilitatile acelei cladiri; serviciile publice esentiale, alimentare cu
energie electrica, cu gaz sunt deduse ca cheltuieli ale pers jurdice sau fizice autorizate
inregistrate in acea cladire, atunci prezumtia este ca acea cladire este nerezidentiala in
ansamblul sau. Mai precis, daca esti PFA, ai sediul in bloc, la tine acasa si iti deduci la
calculul impozitului chel cu utilitatile, atunci se presupune ca intreaga cladire este
nerezidentiala. Daca nu le deduci, statul va lua mai multi bani la impozit….
CF epuizeaza aceast diferenta.
Se accepta si un regim mixt. Vei calcula pe suprafete diferite.

→ Cine este contribuabilul : proprietarul

→ In cazul in care cladirea are mai multi proprietari? → CF: daca aceste cote sunt
individualizate, fiecare coprop va datora impozit pe cota sa de prop din cladire. Voi avea
atatia contribuabili cati coproprietari are cladirea.

Daca cotele nu sunt individualizate, atunci CF pleaca de la premisa ca fiecare va datora o

cota egala( prezumtie legala)→ egalitatea cotelor.
→ Nu am o obl solidara→ ipoteza banala a sotilor. Impozitul se calculeaza pe cladire,
dar cei doi nu sunt solidari, ci fiecare dintre ei are o cota egala; prin urmare , fiecare
dintre ei va fi dator pentru jumatate din impozit. Este o personalizare f puternica in
materia impozitului.
→ Solidaritatea este o exceptie. Regula este individualizarea fiecarei creante
fiscale.

→ Pt ce se plateste impozit? → In toate cazurile, impozitul se datoreaza la valoarea

impozabila a cladirii. Valoarea impozabila se determina in moduri diferite dupa cum
este rezidentiala sau nerezidentiala.
 In materie de cladiri rezidentiale ale PF, CF pastreaza un regim favorabil. Are
un tabel care stabileste modul de calcul al valorii de baza pe m*2 . Verifica cea
mai scumpa valoare pe m*2. Etc.
 Rezulta o valoare care este destul de mica comparat cu valoarea de piata a
cladirii respective, valoare care incepe sa fie ajustata mai departe. Ea este
valoarea absoluta.
→ Legiuitorul incepe sa aplice coeficineti si aplica un al 2-lea tabel care tine cont
de 2 criterii.
1. Iti da un coeficient cu care inmultesti valoarea de baza. Este dat de rangul
localitatii. Toate localitatile apartin uneia dintre cele 6 ranguri. Ele sunt
descendente. Zona in care se afla cladirea: adica faptul ca fiecare localitate , in
mod obl, trebuie impartita in zone, iar ele se determina in funtcie de apropierea
de cladirile administrative, de mijloacele de transport in comun.
2. In functie de vechimea cladirii+ etaj→ cu cat e mai veche, cu atat valoarea e mai
mica.
→ In final, se determina valoarea impozabila a cladirii. Suntem in ipoteza de
rezidentiat de PF. I se aplica cota de impunere care este stabilita de consiliul local
care o stabileste anual. Cf , in forma actuala, da o plaja de decizie situatai intre
0,08% si 0,2%.

 La PJ→ singura diferenta este ca valoarea de impunere se calculeaza pe

valoarea reala a cladirii, rezultat dintr-un raport de evaluare, fie daca a fost
construita in ultimii 3 ani, valoarea de contruire, fie daca a fost dobandita,
valoarea de dobandire. Este un regim mai strict. Daca au trecut mai mult de 3 ani,
 trebuie sa faci un raport de evaluare. PJ care nu isi face evalurea la 3 ani →
valoarea e de la ultimul an, dar cota devine 5%.

 Cladirile nerezidentiale→ Regimul este comun, si pf, si pj vor avea de ales intre
un raport de evaluare( perioada e de 5 ani, nu de 3 ani), fie valoare de construire,
fie de dobandire.( 3 la pf, 5 la pj).
PF care are o locuinta folosita in scop nerezidential ,valorea trb sa rezulte dintr-un
raport de evaluarea( daca sunt mai multi de 3 ani).
→ OBS! Legiuitorul a incercat sa forteze o actualizare perioada a valorii impozabile a
cladirii.
Pentru cladirile nerezidnetiale, cotele sunt mult mai mari: 0,2%- 1,3%

Scutiri
→ CF poate sa instituie 2 categorii de scutiri. → Exista o serie de scutiri legale si exista
o lista pe care le poate acorda consiliul local. Trebuie sa le ceri si ti se acorda sau nu,
nu e un drept de a le dobandi. Consiliul poate cosnidera ca nu e cazul.
→ Impozitul este scadent al 2 date anual. El se calculeaza anul, dar vaf i paltit in 2 transe
egale, pana la 31 martie, 31 decembrie.
Impozitul pe cladire este datorat de contribuabilul care avea calitatea de prop la 31 dec
a anului precedent, dar adac ep parcusrusil anului instraineaza cladirea, noul prop nu
devine contribuabil decat de a; 1 ianuarie a anului urm. Dar aut vor continua sa execute
silit imobilul. Este legea serviciilor publice locale→ notarii nu pot autentifica acte , daca
nus e face dovada platii impoziutlui pe cladiri si pe teren.

Impozitul pe teren si taxa pe teren

→ valoarea impozabila se calculeaza in functie de suprafata. Singura distinctie este intre
intravilan si extravilan, dar Cf este si mai simplu, in sensul ca ne da tabele intregi cu
modul de calcul, in functie de zona de folosinta si cunoaste si acest mod de calcul rangul,
zona.
La intravilan avem scutiri legale si administratrive care pot fi acordate de consiliul local
si avem 2 termene de plata, aceleasi: 31 martie, 30 septembrie. Aceleasi reguli in cazul
pluralitatii de proprietari.

Impozitul pe mijloacele de trasnport

→ este datorat la aceleasi scadente
→ calculat pe baza unui tabel→ arat modul in care se calculeaza acest impozut.
→ Exista scutiri legale, administrative.
→ Daca o pers se califica la mai multe tipuri si are mai multe autovehicule, el trebuie sa
aleaga.
→ Cota este unica pentru Bucuresti, dar impozitul merge la bugetele locale ale
sectoarelor.
Taxa pentru reclama→ dubla componenta→ oricine cumpara servicii de publicitate si
reclama plateste un impozit prestatorului serviciului. Este un impozit pe un anumit gen
de activitate.
Exista si o taxa pentru afisaj, care are mutle scutiri. Este o taxa fixa.
Impozitul pe spectacole→ se ia pe valoarea veniturilor di specatcole.
Celelalte taxe→ lista in CF→ taxe pe care consiliul poate sa decda sa le impuna doar din
acea lista : taxe pt divorul pe cael administrativa( primarie, notar)
Indexarea cu inflatia→ toate impozitele stabilite in suma fixa. Se pot indexa in fiecare
an cu rata de inflatie comuniacat de stautul national de statistica.
Autoritatile locale→ li s-a permis de a institui sanctiuni pentru impozite care sa
functioneze ca → pentru lasarea in paragina . Consiliul poate decide majorarea im cu
pana la 500%. La fel, pentru terenurile agricole lasate in neexecutare, consiliul poate
decide majorarea impozitului cu pana la 500%. Decizia trebuie sa fie una individuala.

Seminar

In cazul impozitului pe cladiri nu poti spune ca este contravaloarea unei activiatti.

Definitia nu urmeaza notiunile definitiei de cladire din altele.
Decizia Comsiei Fisclae :Stalp de eoliana este o cladire.→ Pilonul pentru sustinerea
eolienelor→ Nu trebuie privita , nici elementele ei in sens clasic.

2 randuri de distinctii:

→ proprietarul cladirii : orice persoana care are in prop o cladire datoreaza nual
impozit pentru acea cladire. Cea care utlizeaza o cladire si este in prop statului nu
datoreaz impozit , ci taxe. Statul l-a conceput pentru a acoperi cu un plus financiar si
situatiile in care chiar el este proprietarul .
→ categoria de cladire→ distinctie ce se facea intre persoana fizica si persoana juridica.
S-a considerat ca este nejustificata, astfel incat impartirea pe codul actual este ;gata de
destinatia cladirii. Daca o pf are o vila pe care o da in inchiriere, impozitul se stableste in
vaza acelorasi principii, pentru ca este folosita in acelasi scop. De aceea , s-au impartit
intre rezidentiale si nerezidentiale.
Cladirile detinute de pf care sunt inchiriate in sistem booking este clar ca nu se
desfasoara o activitate, dar sunt considerate nerezidentiale.
Ex.: vila in care imi desf activitatea, iar acolo am mai multe camere ( 2 pentru
desfasurarea activitati, iar 2 pentru locuit). Avem regim mixt.
Persoana nu spune cati m*2 sunt acolo. CF spune ca cladirea este considerata
nerezidentiala daca se desf activitate economica acolo= respectiva isis deduce
cheltuielile de intretinere, de utilitati. Daca nu deducem pe cabinet cheltuiala cu
intretinerea insemna ca acea cladire ramane nerezidentiala.

Exemle de cladiri pentru care nu se plateste impozit:

→ cele care se afla in proprietate publica
→ lacasurile de cult
→ cladiri pentru utilizarea serviciiilor sociale

Cota :
→ la cladirile rezidentiale pentru PF: 0.08%- 0.2%. Baza de calcul este diferita. Daca
suntem PF, calculam pe m*2, in baza unui tabel din CF. Daca structura este mixta( tabla
si zidarie)- > trebuie stabilit care material rpevaleaza si sa aplii acea cota de impozitare.
Urmeaza rangul( cat de aproape de centrul lcoalitatii esti). Rangurile sunt de la 0 la 5.
Consiliu uneori decide schimbarea zonei.
→ cladirile rezidentiale aflata la patr PJ, se aplica in aceeasi limita, dar la valoarea casei.
Valoarea contabila conteaza.

Daca suntem PF si avem o cladire rezidentiala.→ locuintele de serviciu→ nu se

desfasoara activitate economica acolo.

Cum se declara si cum se plateste acest impozit?

Sunt PF si dobandesc o casa. Pentru anul in curs, impozitul este datorat integral de
proprietar, urmand ca noul proprietar, cel care a achizitionat, sa datoreze impozitul pe
cladire incepand cu anul urmator., 1 ianuarie. In 30 de zile se dobandeste in prop o
cladire, acestea trebuie declarate la Directia Taxe si Impozite locale.

Cand se face o extindere→ depui o declaratie prin care delcari ca cladirea nu mai
valoreaza 200 000, ci 230 000. De la anul urmator se datoreaza impozitul al noua valore
a cladirii.

Leasing→ reguli: utilizatorul va plati impozit chiar daca nu este proprietar.

Atunci cand construim si nu respectam autorizatia de construire, se datoreaza impozit

de la mom construirii. O autorizatie se da pe o perioada de 12 luni, motiv pentru care
apropate in toate situatiile, cu exceptia locuintelor personale, se solicita prelungirea
autorizatiei de prelungire. Dar adac nus e solicita si cei care solicita nu prelungesc ,d ar
au apucat sa contruiasc aatat cat sa se inacdreze ind efinittia de clasire, chiar daca are
doar stalpiid e sustinree si are acoperisul sau planseul, idneploneste conditia→ Mai
amana vreo 3 ani, va constata ca nu a pltiti impozit. Il va costa so dobanzi de inatzriere
foarte mari.
Se cere prelungirea autorizatiei.
Practica: ea va fi fortat sa intre in legalitate. Primaria va da un aviz de iesire din
legalitate, astfel incat sa sis fac documentatia pe care ar fi trebuit sa o faca cu ani in
urma. Va relua impozitul pe cladire cu 3 ani in urma.

32 martie si 30 septembrie.→ termene

De la momentul incheierii procesului-verbal va incepe sa plateasca impozit. → El trebuie

facut la finalizarea cladirii. El inchide autorizatia de construire. Cu acel proces se duce
la DITL.

Impozitul si taxa pe teren→ aceleasi reguli. Tot in 2 transe. Nu mai avem aceasta
distinctie intre rezidential si nerezidential.
Mijloace de transport→ se datoreaza pentru toate acelea inmatriculabile si care sunt
deja inmatriculate in romania, care circula pe dumurile publice. CF nua putut sa
conceapa un mecanism pentru masinile inmatriculate in Bulgaria→ tratatul de
aderare→ libertate de circulatie.

Se datoreaza pe tot anul, insa criteriul este de capacitate cilindrica. Cele de trasnport de
marfa mai sunt unele criterii: greutatea etc.

Taxa pentru eliberarea certificatelor:

474 alin 5→ autorizatie de construire = 0,5% din valoarea de constructie
Se percepe in functie de natura certificatului
Cum se calculeaza? → Trebuie sa te duci cu planul semnat de arhitect si devizul in care
se spune cat ar costa constructia cladirii respective.
Daca construiesti cu mai mult decat apare in autorizatie, suma mai mare cu care ai
cosntruit va aparea in procesul de receptie.

Reclama si publicitatea→ Reclame pe masini( nu se datoreaza)+ cele care sunt aplicate

pentru interiorul cladirii.Se inmulteste valoarea cu m*2 al suprafetei afisate.

Cazuri practice: maxim 2 persoane pentru prezentare.

Impozitele indirecte

→ Apare acea caracteristica care face ca impozitul sa fie suportat de alta persoana decat
cea care il plateste. Platitorul sa nu sufere povara financiara a acelei plati, ci aceea sa fie
data altei persoane. Taxa pe valoarea adaugata este exemplul perfect. →cel chemat sa
plateasca, in realitate, nu suporta deloc acest impozit, ci este o povara pe care o
transfera mai departe si pe care o recupereaza.
→ Titlul VII→ impozit cu un mecanism complex, care este reglementat pe baze comune
la nivelul UE.→ Armonizare pozitiva→ in care avem un set comun de reguli. Sunt
cateva elemente in care statelor li se permite sa stablieasca un regim national : cota de
impozitare lasate la latitutidinea statelor.
→ TVA: acest titlu VII din CF trasnpune directiva privind sistemul….
→ Recursul la directiva: in momentul in care vom avea o dilema legata de felul in care
trebuie interpretat orice text in materie de TVA, vom cauta raspunsul in directiva. Daca
textul nu da un raspuns direct, fara echivoc, vom cauta jurisprudenta CJUE, cea care
are abilitatea de a emite interpretari obligatorii ale dreptului european : directiva 112.
Exista o bogata jurisprudenta.
→ Dr national nu poate sa deroge si nici sa contrazica jurisprudenta Curtii. Avem o
legatura foarte directa cu directiva si jurisprudenta pe diverse elemente.
→ Interpretarea se face in conformitate cu directiva si jurisprudenta.
→ Tentatia este ca atunci cand gaseste un text contrar sa se raporteaza la nivelul
national. Acest tip de rationament este gresit. Numai la nivel UE se gasesc raspunsuri.
→ Reputatie de impozit complex. Are o reglementare complexa.

Elementele de baza ale mecanismului

 Ne apropiem de el cumva diferit pentru a-l intelege. In comparatie cu celelalte,

unde ne uitam la cine plateste, pentru ce anume se plateste, care este taxa
impozabila, cum se calculeaza, aici, ne apropiem din mai multe parti , pentru ca e
greu sa gasesti raspunsuri la aceste intrebari.*
 Cei chemati sa platesca sunt o categorie de contribuabili numiti persoane
impozabile.
 Cum identific persoane impozabile? -> in functie de activitatea pe care o
desfasoara, in functie de operatiunile impozabile.
  Raspunsul ar fi: platitorii sunt persoane impozabile care desfasoara operatiuni
impozabile, de o maniera independenta, cu titlu oneros si cu caracter de
continuitate.

 Ce operatiuni sunt cele impozabile? → orice operatiuni de livrare de bunuri,

de prestare de servicii, de exploatare a bunurilor corporale si incorporale.
Practic, orice operatiuni cu caracter economic care nu sunt scutite.
 Datoreaza sau sunt supuse sferei acestui impozit acele pers care desfasoara
operatiuni impozabile. Ideea e ca centrul e operatiunea impozabila.
 Oricine devine o pers impozabila sau este in masura daca desfasoara operatiuni
impozabile.
 Vom vedea ca atunci cand ne raspundem la intrebarea: datoreaza sau nu? →
trebuie sa raspundem simultan: ca este impozabila si ca operatiunea este una
impozabila.
 Spre deosebire de celelalte, unde se incepe cu persoana , TVA incepe cu
activitatea, activitate pe care daca o desfasoara cu titlu oneros, cu caracter de
continuitate si caracter independent, ai toate sansele sa fii calificat ca o persoana
impozabila. Numai daca esti impozabila, intri in sfera de aplicare a TVA.

Care sunt operatiunile impozabile?

 Acel activitati care au caracter economic, adica se desfasoara cu titlu oneros, in

mod independent si cu caracter de continuitate, constand, in principiu, in livrari
de bunuri, prestari de servicii, in exercitarea unor profesii, mai ales cele liberare,
in exploatarea bunurilor corporale sau incorporale, in masura in care locul de
desfasurare a acestor activitati este considerat a fi in Romania. De ce e unul
specific?
 Sunt ipoteze in care CF prevede o lista de operatiuni care sunt considerate a avea
loc in Romania, chiar daca nu au loc. Prin simplul fapt ca se considera ca au loc in
Romania, se considera impozabile. De ce? Statul roman percepe un impozit pe
acest tip de activitati numai in masura in care ele se desfasoara pe teritoriul sau.
Daca dimpotriva, o operatiune de livrare etc, este considerata a se desfasura in
alt stat, ea poate fi o operatiune impozabila numai in acel stat, deci nu va fi
supusa prevederilor statului roman.
 Ex: suntem avocat si dam consultanta unui client din SUA. Unde a avut loc
activitatea de prestare ? In Romania sau SUA? → CF: 268 → operatiuni
impozabile→ se deschide reglem. Pe langa regula, exista si situatii de exceptii. CF
reglem exceptii, operatiuni care dintr-un inceput sunt sau nu sunt considerate
operatiuni impozabile.
 Suportul lor ne ajuta sa realizam daca este impozabila( exploatarea bunurilor
corporale), enumerare suport care ne leaga de realitate. Aceasta lista de activitati
acopera tot spectrul unor activitati economice dintr-o societate.
 Livrarea de bunuri: orice transfer al unui bun de la o pers la alta, dar nu transfer
de prop neaparat, ci orice transfer care da primitorului dr de a folosi bunul ca un
proprietar. Transferul posesiei sau unui simplu drept de a utiliza, unei simple
detentii, dar care economic ii da celui care il foloseste posibilitatea de a-l folosi ca
si cum ar fi proprietar.
  Cel care primeste bunul il poate utiliza ca un proprietar, dar nu poate dispune de
el, ceea ce inseamna ca si chiriasul califica operatiunea ca una impozabila din
acea categorie.
 Ce inseamna prestare de servicii? → ca activitate care intra in categoria
operatiunile impozabile este orice operatiune care nu e livrare de bunuri.→Ex. :
eu am un bun si i-l dau altei pers cu un pret. Trebuie sa stiu daca i l-am vandut,
doar pentru a il folosi si pot sa il rascumpar→ nu mai conteaza, daca il poate
folosi ca un proprietar e livrare de bunuri. Daca nu il foloseste ca un proprietar,
ci ii impun niste conditii foarte stricte. Inchiriez o masina unei alte persoane→
este o prestare de servicii.
 Diferenta este de mecanism de determinare a locului operatiunii. Pt livrare e un
mecanism daca determini daca are loc sau nu in Romania, iar la prestare de
servicii sunt alte reguli. Asta este cam singura diferenta majora. Am o operatiune
care nu ar intra in niciuna. Ea poate sa intre la prestarea unei profesii liberale,
poate sa intre la exploatarea bunurilor corporale sau incorporale. Construiesc
locuri si vand. E livrare de bunuri, da. Dar daca le construiesc si le livrez? →
intra la prestare de servicii.
 Ce inseamna locul de derulare ? Locul desf operatiunii e f important. Pt a
stabili regulile de determinare a locului de desfasurare a actiunii, CF le imparte in
cateva categorii: o face ca sa fie mai usor de trasat reguli pt fiecare categorie de
stabilire a locului.
Operatiunile impozabile pot fi:
→ operatiuni taxabile( cel principale)→ cele mai numeroase.
→ operatiunile scutite. → faptul ca esti scutit nu te plaseaza in afara sferei, ci si
atunci ti se aplica niste reguli .
Exista 2 categorii de operatiuni scutite :-
→ cu dr de deducere
→ fara dr de deducere
Ambele dau nastere la obligatii fiscale.

Importurile si achizitiile intracomunitare→ scutite de taxa.

→ Achizitia este un termen specific ce desemneaza orice operatiune care incepe intr-un
stat si are ca beneficiar o persoana din alt stat, ambele state ale UE.
→ De ex: o livrare de bunuri dintr-un stat in alt stat membru este o achizitie
intracomunitara.
→ Regimuri speciale legate de categorii de persoane: unul dintre acestea priveste
scutirea de TVA aplicabila intreprinderilor mici, care desi realizeaza operatiuni
impozabile, valoarea lor nu depaseste un anumit plafon.
→ CF imparte in mai multe categorii pentru a aplica apoi niste reguli diferite.

Care sunt persoanele impozabile?

 CF reglementeaza in art. urm. pers impozabile.

 Orice pers, indiferent daca fizica sau juridica, care desfasoara activitati dintre
cele care compun operatiunile impozabile in Romania, de o maniera
independenta este pers impozabila, dar exista si regimuri de exceptie:
 Scutiri( o pers fie des nnumai operatiuni scutuie sau desf si opeartiuni scutie, si
impzabile, ceea ce inseamna ca are un regim mixt.)
 O pers impozabila trebuie judecata impreuna cu activitatea.
 Institutiile publice: CF nu le exclude. Nu sunt pers impozabile decat in ceea ce
priveste activitatile lor in regim de putere publica, dar pentru activitatile pe care
le desf in regim concurential, acele act care sunt in concurenta cu alte act
economice desf de alte este.
Caminele Universitatii
 Cf enumera o lista de activitati care atunci cand sunt desf de cele de drept public,
le trasnforma in pers impozabile.
 Un regim special este acela pentru intreprinderi mici, ceea ce insemna ca pers
de orice fel, ce desfasoara operatiuni importante sub un plafon, care urcat la
300 000 de lei pe an, nu sunt pers impozabile, dar o astfel de pers care
desfasoara operatiuni impozabile nu va percepe TVA si nu va datora tva, dar o
astfel de pers poate sa opteze pentru a deveni pers impozabila, ceea ce
inseamna ca va anunta fiscul ca isi doreste sa devina platitor de tva. De ce si-ar
dori scutire pentru a deveni pers impozabila?
 Pentru pers impozabile, tva -ul nu are niciun impact, diferenta poate exista.

 Descoperim ca o pers este impozabila, iar operatiunea este una impozabila, iar
locul ei este presupus in Romania→ regasit raspunsul in CF.

 Daca vrem sa stim ca locul unei anumite operatiuni( avocatul ce a consultanta

unei alte pers aflate in alt stat, raspunsul depinde de detaliile din cod).→
raspunsul depinde de ce fel de pers este cea cu care contracteaza avocatul.
Raspunsul este in detaliile oferite de CF.→ Daca pers impozabila desf act
impozabila in Rom→ inseamnca ca ea trb sa desf anumite activitati legate de
regimul de tva. Operatiuena respectiva poate sa intre in cat operatiunilor
taxabile. Pretul pe care il percepe trebuie sa contina si partea pe care trebuie sa o
perceapa de la benefciiar si tva.
 Locul= locul aplicarii legii de tva.

 O alta posibilitate : daca operatiunea este dintre cele scutite cu drept de

deducere inseamna ca pers impozabila pe acel tip de operatiune nu va percepe
tva la pret. Va vinde fara sa adauge tva la pretul de vanzare, dar va avea dreptul
sa deduca tva-ul platit de el pentru facturile platite de el.

 Ex: gogoserie : operatiune taxabila pur si simplu. Pers care desf acest fel de act
desf o act taxabila, prin urmare , la pretul marfii, trb sa colectezi tva. Dar daca am
presupune ca aceasta activitate ar fi scutita cu drept de deducere, ipoteza in care
transporta gogosi in Bulgaria- > trasnportul este o operatiune scutita cu dr de
decucete- > cand isi calculeaza tva , are dr sa deduca tva platit pe materii prime.
El nu va percepe din pret.

 Cheia: dreptul de deducere. → pers trb sa perceapa tva pentru pretul pe care il
incaseaza, dar are dr ca din acest tva colectat sau deduca tva-ul pe care l-a platit
pe acele bunuri sau servicii pe care le-a folosit pentru producerea acelui rezultat.

 O pers impozabila vinde marfa si primeste un pret. La acesta trb sa adauge tva.
Daca operatiunea e scutita, nu percepe tva, ci pretul pe ceea ce vinde, insa asta e
 doar o parte a mecansimului, partea impovaratoare. Exista si partea pozitiva : la
sf lunii( a incasat o sum aoarecra epe acre trbs a o imparte in 2) si apoi, va avea
suma incasata cu tiltu de tva. Pe fiecare factura pe care a emis-o impreuna cu
marfa, si a platit pretul impreuna cu tva-ul→ CF: tva colectat.
 Din vanzare, am incasat suma, tva colectat si Cf spune ca daca am dr de deducere ,
voi face o alta evidenta in care imi voi calcula tva-ul platit, pentru ca eu, ca sa
vand bunuri, servcii, de regula, avand niste costuri, am folosit materii prime, am
cumparat utilaje, am avut costuri, adica am platit niste bani cu un pret, dar daca
i-am platit unei alte pers impozabile, l-am platit cu tva. Pot face acest calcul.

 Cf: eu voi avea voie lunar sa fac urm operatiune simpla : tva colectat – tva platit =
tva de plata( unde? → la bugetul de stat. Pentru mine, eprs impozabila cu dr de
deducere, tva e neutru. Ce am castigat in plus din tva se duce la stat).
 Acest mecanism merge pana intr-acolo , atunci cand intr-o operatiune, imi da cu
minus si nu imi da cu plus, am fost in vacanta, am inchis gogoserie, am avut
stocul, nu mi-am recuperat tva ul integral platit, iar tva-ul nu imi da cu plus, ci cu
minus, care e reala, ceea ce insemna ca ii voi cere statului acea parte cu minus.
Am dreptul al rambursarea tva.
 Am 2 mari efecte ale intrunirii celor 3 elemente ce ne plaseaza in sfera. Odata
intrunite aceste conditii, ti se aplica regulile. Odata acolo, regimul nu e unitar,
sunt mai multe tipuri de unitar : cel obisnuit( la pretul a tot ceae ce vinzi adaugi
tva si ai dr sa deduci tva-ul pe care l-ai platit pentru acele bunuri care ti-au fost
absolut necesare pentru a produce. Statul te obliga sa colectezi tva si iti da voie
sa colectezi tva ul pe care l-ai platit altor pers, el te obliga sa ii dai doar diferenta
pozitiva);
 Operatiunile scutite cu drept de deducere : operatiunile de export. E lista
scurta→ regimul este extrem de favorabil.
 Consecinte: nu trebuie sa percepi tva, produsul va fi mai ieftin, dar ai dr sa deduci
tva-ul platit. Din ce? → din tva-ul colectat la celelate operatiuni sau daca il deduci
din 0, vei avea dr sa il recuperezi de la stat.
 Scutit fara drept de deducere: activitaile financiare, bancare. Functioneaza astfel:
nu percep tva , ceea ce face ca serviciile sa fie mai ieftine, dar nici nu ai dr sa
deduci tva platit aferent la alte operatiuni, pe langa cat educationale, mai ai si
unele pentru vanzare de produse.
 Importuri care sunt scutite si unele care sunt taxate.
 Exista niste conditii care trebuie indeplinie pentru ca dr de deducere sa
functioneze

Cand anume/ in ce moment poate statul sa ceara plata tva? Cand trebuie aplicate
ce;e 2 consecinte ale intrunirii…?

Directiva si /cf foloseste 2 concepte reunite ce functioneaza impreuna:

→ fapt generator= orice moment in care sunt intruntie cele 3 elemente→ acela este
faptul generator al obl de a percepe tva.
→ Cum ne dam seama? CF reglementeaza. Este unul dintre elementele cu mare
incarcatura juridica.
→ Daca nu s-a indeplinit aceasta reunire, inseamna ca nu trebuia sa colectezi tva, deci
nu rezulta exigibilitatea, adica dr statului de a perpce pe tva de plata. Raspunsul ti-l da
avocatul, nu consultantul.
→ Faptul generator este momentul livrarii bunurilor sau mom prestarii serviciilor, dupa
care detaliaza pe fiecare caz mai des intalnit o solutie speciala.
→ Cu alte cuvinte, faptul generator nu e primirea banilor, ci livrarea bunului, adica
operatiunea. Daca se incaseaza un avans, are loc o plata anticipata, atunci plata
avansului este faptul generator, ceea ce inseamnca ca avansul trebuie perceput cu tva.
Va intra in formula si va rezulta tva de plata.
→ exigibilitatea taxei= dreptul statului de a percepe TVA si intotdeauna, ea este legat
de faptul generator, cu exceptia cazului in care are loc plata unui avans si atunci statul
va lua tva pe acel avans, ce trebuie introdus in formula. Statul va avea dr sa iti ceara acel
TVA din acel moment.

Care este cota tva? La ce se calculeaza?

→ Baza este dat de pretul bunului sau serviciului sau contraprestatia/ operatiunea. La
aceasta baza se va adauga cota de impozit→ CF reglementeaza plecand de la
reglementarea din directiva care vb despre o cota minima standard de 15 %.
→ Un stat poate sa stabileasca cote reduse pentru catev acat de operatiuni
De la 1 ianuarie- 19%
9% pentru medicamente
5% pentru carti , reviste , vizite la muzee.

 O categorie de obl importante ale persoanei impozabile sunt cele legate de

facturare , respectiva cele de declararea si plata taxei pe valoarea adaugata.
CF reglementeaza in detaliu legat de acest impozit cum functioneaza facturarea.
 Orice pers este obligata sa emita documentul numit factura.
 Factura, dincolo de rolul sau contabil , joaca un rol important pentru ca pe
factura se va evidentia TVA. Doar prin ea poti sa culegi datele.
 Va extrage tva-ul colectat, chiar daca nu i-a fost platita, iar din facturile pe care
le-a primit de la alti emitenti, va extrage tva-ul de plata. Avand aceste 2 elemente,
trebuie sa completezi doc fiscale declarative pe a cere depui al fisc si in care
declari cele 2 elemente.
 Iti caculezi tva-ul de plata. Nu fisc-ul, nu anaf este cel care stabileste obl de plata
a tva, nu fiscul este cel care ii spue cat are de platit al tva, ci suma se determina
pe baza unei decalrarii, pe acre trbs a od epuna lunar( 25 a lunii urm lunii de
referinta). Termenul find si termenul de plata a tva-ului de plata.

Cf instituie un plafon de 5 000 de lei.→ atunci poti face cerere de rambursare.

Exista si un regim simplificat , un regim ce vine in ajutorul intreprinderilor mici:

pers care au un palfind eoperatiuni de pana la 2 mil si ceva de lei pot sa aplice tva la
incasar. Cu alte cuvinte, vor trece tva ul colecatt inde cont numai daca l-au incasat, pt ca
singurul mare riscal tva , al felului in care functioneaza declaratia este ac daca ai emis
facturi celor acer le ai vandur si ei nu ti-au platit facturile, tu , tva-ul din fac turi trbs ail
introduci in decnt si din el scaiz tva-ul platit, chiar daca nu le-ai paltiit, dar chiar si asa s
ar putea sa rezulte o suma pe care nu ai incasat-o.
Daca nu ai incasar, ai o problema.
A aparut acest regim in caer pot sa optezi pentru tva la incasare, dar ada ai optata
pentru palta tva la inaxsare , vei trece diun decntul tav doar din facturile emise si
platiite, dar automat, ce tva vei scadea ac tva platit? → doar tva din facturile pe acre
le-ai platiit.

Split tva→ introdus partial. Trb introdus generic pentru toate operatiunile. Pers
impozabile acer intra in acest mecansm trbs a iva conturi specuale in care trb sa
incaseze tva, conturi in care nu vor putea afce plati decat ca tva sau catre stat.
2 conturi : unul obisnuit in care incasezi pretul si altul epntru tva.
Este o modalitate eficienta de a luoa cu frauda fiscala.

Optiunea legiuitorul : doar societatile in insolventa. Contribuabilii care au datorii la fisc

peste un plafo ce este stabilit in functie de categroia de contribuabil.

Seminar:
Scutiri:
2 mari categorii:
→ In interiorul tarii→ 292→ le impartim in 2 mari categorii:
 in interes social→ servicii medicale, stomatologice, servicii educationale
 financiare
 altele
→ in exteriorul tarii→ livrarile de bunuris au prestarile de servici→ exporturile catre
statele necomunitare; prestarile de servicii; livrari intracomunitare

Art 292 alin 2 lit f pct 1.→ teren construibil=

Pariurile si alte forme de jocuri de noroc.→

Scutiri cu dr de deducere= scutirile pentru operatiuni efectuate in exteriorul tarii

Locul impozitarii→ 275 CF= se aplica tva-ul

Suntem o pers impzabila, facem televizoare. Luam niste bani pentru asta. Unde este
impozabila? Ce stat ar cere tva si pentru ce?

2 situatii:
- > se plimba→ orice deplasare ete format din 2 seg: pana la iesire si de acolo pana la
cumparatorul final.
Livrarea are locul impozitarii in Romania.
Achizitia de bunuri: locul livrarii/ impozitarii achizitiei este locul unde bunurile ajung.
Prestarile de servicii:
→ intre pers impozabile(o companie de zugravit care se duce la o alta companie de
televizoare pentru a-i zugravi).
→ sunt statice
275→ pentru cele care nu parasesc teritoriul
Sunt avocat , am clienti de peste tot, serviciile mele su t prestate catre pers impozabile ,
dar si catre altii. Daca clientul meu este o pers juridica din Bulgaria care vrea sa
infiinteze un business in Romania. Cand prestam intre 2 coduri de tva, locul prestarii
serviciile se considera a fi la beneficiar. Daca clientul este o pers fizica din Bulgaria,
atunci nu ii impun.
278- > derogari: serviciile legate de bunuri imobile. Va avea locul impozitarii la locul
unde este plasata mobila.
Serviciile de cazare in regim hotelier are acelasi regim.

Cotele de tva:

Deducere tva: din totalul se scade tot ce intra , to ce achizitioneaza

2 conditii:
→ de forma: factura
→ de fond: acele achizitii sa fie aferebte activitatii economice
*Exista deduceri limitate la autoturisme
avem un investitor care a auzit ca Romania are sare si vrea sa vina si sa isi decshida o
minca pentru exploatarea sarei. S-a gandit la m-tii dobrogei. Infiinteaza un SRL si
incheie sa intrebe un consultant cat este impozitarea: i-a emis o factura cu tva, dar el nu
are niciun venit, nici nua decshis mina. Se duce si al unul tehnic(consuktant) , astfel
incat sa ii fac un studiu si il dezamageste: ‘’nu ai sare acolo!’’ Studiul respectiv, pentru ac
include nu numai teorie, face si al locul X iste foraje. Opinia costa destul de mult.
Persoana noastra se lasa pagubasa. N-are niciun tva colectat.

!!!!!!!!!!Curtea de Justitie spune ca nu trebuie sa obtii venituri, ci ca este necesara intentia.

(Udi).

Impozitele indirecte

→ Apare acea caracteristica care face ca impozitul sa fie suportat de alta persoana decat
cea care il plateste. Platitorul sa nu sufere povara financiara a acelei plati, ci aceea sa fie
data altei persoane. Taxa pe valoarea adaugata este exemplul perfect. →cel chemat sa
plateasca, in realitate, nu suporta deloc acest impozit, ci este o povara pe care o
transfera mai departe si pe care o recupereaza.
→ Titlul VII→ impozit cu un mecanism complex, care este reglementat pe baze comune
la nivelul UE.
→ Armonizare pozitiva→ in care avem un set comun de reguli. Sunt cateva elemente
in care statelor li se permite sa stablieasca un regim national : cota de impozitare lasate
la latitutidinea statelor.
→ TVA: acest titlu VII din CF trasnpune directiva privind sistemul….
→ Recursul la directiva: in momentul in care vom avea o dilema legata de felul in care
trebuie interpretat orice text in materie de TVA, vom cauta raspunsul in directiva. Daca
textul nu da un raspuns direct, fara echivoc, vom cauta jurisprudenta CJUE, cea care are
abilitatea de a emite interpretari obligatorii ale dreptului european : directiva 112.
Exista o bogata jurisprudenta.
→ Dr national nu poate sa deroge si nici sa contrazica jurisprudenta Curtii. Avem o
legatura foarte directa cu directiva si jurisprudenta pe diverse elemente.
→ interpretarea se face in conformitate cu directiva si jurisprudenta.
→ tentatia este ca atunci cand gaseste un text contrar, se raporteaza la nivelul national.
Acest tip de rationament este gresit. Numai la nivel UE se gasesc raspunsuri.
→ Reputatie de impozit complex. Are o reglementare complexa.
Elementele de baza ale mecanismului

 Ne apropiem de el cumva diferit pentru a-l intelege. In comparatie cu celelalte,

unde ne uitam la cine plateste, pentur ce anume se plateste, care este taxa
impozabila, cum se calculeaza, aici, ne apropiem din mai multi parti , pentru ca e
greu sa gasesti raspunsuri la aceste intrebari.* Cei chemsati sa platesca sunt o cat
de contribuabili numiti pers impozabile.
 Cum identific persoane impzoabile? - > in functie de act pe acre o desfasoara, in
functie de operatiuni impozabile. Raspunsul ar fi: platitorii sunt eprs impozabile
acre sunt acele pers care desfasoara operatiuni impozabile, de o maniera
independenta, cu titlu oneros si cu caracter de continuitate.

 Ce operatiuni sutn cele impozabile? → orice operatiuni de livrare de bunuri, de

prestare de servicii, de exploatare a bunrulilor corporale si incorporale. Practic,
orice opertaiuni cu cara ter economic care nu sunt scutite.
 Datoreaza sau sunt supuse sferei acestui impozit acele pers care desf operatiuni
impozabile. Ideea e ca centrul e operatiunea impozabila.
 Oricine devine o eprs impzaobila sau este in masura, daca desfasoara operatiuni
impozabile. Vom vedea ca atunci cand ne raspundem al intrebarea: datoreaza
sau nu? → trebuie as araspudenm simultan: ca este impzoabila si ca
operatiunea este una impozabila.
 Spre deosebire de celelalte, unde se incepe cu pers , TVA incepe cu activitatea,
actovitate pe care daca od esf cu titlu oneros, cu cara ter de continuitate si cara
ter independent, ai toat sansel sa fii calificat ca o pers impozabila. Numai daca
etsi impozabila, intri insfera de aplicare a tva.

Care sunt operatiunile impozabile?

 Acel activitati care au caracter economic, adica se desf cu titlu oneros, in mod
independent si cucaracter de continuitate, constand , in principiu, in livrari de
bunuri, prestari de servicii, in exercitarea unor profesii, mai ales cele liberare, in
exploatarea bunurilor corporae sau incorporale, in masura in acre locul de desf a
acestor activitati este considerat a fi in Romania. De ce e unul specific?
 Sunt ipoteze in caer CF prevede o lista acer sunt considerate a vea loc in romania,
chiar daca nu au loc. Prin simplul fapt ca se considera ca au loc in rom, se
considera impozabile. De ce? Statul roman percepe un impozit pe acest tip de
activitati numai in masura in care ele se desf pe teritoriul sau. Dac adimpotriva, o
operatiune de livrare etc, este considerata a se desf in alt stat, ea poate fi o
operatiune impozabila numai in acel stat, deci nu va fi supussa p[revderilor
statului roman.
 Ex: suntem avocat si dam consultant unui client din Sua. Unde a vaut loc act de
prestare ? In rom sau SUA. → CF: 268 → operatiuni impozabile→ se deschide
reglem. Pe langa regula, exista si situatii de exceptii. CF reglem exceptii,
 opeartiuni care dintr-un inceput sunt sau nu sunt considerate operatiuni
impozabile.
 Suportul lor ne ajuta sa realizam daca este impozabila( exploatarea bunurilor
corporale), enumerare suport acre ne leaga de realitate.Aceasta lisat de activitati
acopera tot spectrul unor activitati ecoomice dintr-o societate.
 Livrarea de bunuri: orice transfer al unui bun de la o pers la alta, dar nu
transferd e prop neaparat, ci orice transfer care ad primitorului dr de a folosi
bunul ca un proprietar. Transferul porsesiei sau unui simplu dret de a utilzia,
unei simple detentii, dar care economic ii da celui care il foloseste posibilitatea
de a -l folosi ca si cum ar fi proprietar.
 Cel care primeste bunul il poate utiliza ca un proprietar, dar nu poate dispune de
el, ceea ce inseamna ca si chiriasul califica operatiunea ca un aimpozabila din
acea categorie.
 Ce insemna prestare de servicii? → ca activitate care intra in cat operatiunilr
impozabile este orice operatiune care nu e livrare de bunuri.→ eu am un bun si i-l
dau altei pers cu un pret. Trebuie sa stiu dacas I l-am vandut, doar pentru a il
folosi si pot sa il rascumpar→ nu mai conteaza, daac il poate folosi ca un prop e
livrare de bunuri. Daca nu il foloseste ca un prop, ci ii impun niste conditii foarte
stricte. Inchiriez o masina unei alte epr→ este o prestare de servcii. Diferenta
este de mecanism de determinaer a locului operatiunii. Pt livrarea e un
mecanism daca determini daca are loc sau nu in romania, iar la prestare de
zservici sunt alte reguli. Asta este cam singura diferenta majora. Am o operatiune
care nu ar intra in niciuna. Ea poaet sa intre presarea unei profesii liberale, poaet
sa intre la exploatarea bunurilor coprporale sau incorporale. Construiesc locuri
si el vand . E livrare de bunuri, da. Dar daca le construiesc si le livrez? → intra la
prestare de servicii.
 Ce inseamnca locul de derulare ? Locul desf operatiunii e f important. Pt a stabili
reguliel de determinaer a locului de desf a actiuni. CF le imparte in catev
acategorii: o face ca sa fie mai usor de trasat reguli pt fiecare categprie de
stabilire a locului
Operatiunile impzabile pot fi:
→ operatiuni taxabile( cel principale)→ cele mai numeroase.
→ operatiunile scutite. → faptul ca esti scutit nu te plaseaza in afar sferei, ci si
atunci ti se plica niste reguli .
Exista 2 categorii de operatiu I scutite :-
→ cu dr de deducere
→ far dr de deducere
Ambele dau nastere la obl

Importurile si achizitiile intracomunitare, scutite de taxa. Achizitia este un termen

specific si care desemneaza orice operatiune care incepe intr-un stat si are ca beneficiar
o pers din alt stat, ambele state ale UE. De ex, o livrare de bunrui dintr-un stat in alt stat
membreu este o achizitie intracomunitara.
Regimuri speciale legate de categorii de persoane: unul dintre acestea priveste scutirea
de tva aplicabila intreprinderilor mici, acre desi realizeaza operatiuni impozabile
vcalorea lor nu depaseste un anumit palfon.
Cf imparte in mai multe categorii pengtru a pliac apoi niste reguli diferite.
Care sunt persoanele impozabile?

 CF reglementeaza in art urm pers impozabile.

 Orice pers, indifernt de forma sa de ir, indiferent dace fizica sau juridca, caer
desfasoara activiati dintre cele acre compun operatiunile impozabilei in roamnia,
de o maniera independenta este pers impozabila, dar exista si regimuri de
exceptie: exisat scutiri( o pers fie des nnumai operatiuni scutuie sau desf si
opeartiuni scutie, si impzabile, ceea ce inseamna ca are un regim mixt.)
 O pers impozabila trebuie judecata impreuna cu activitatea.
 Institutiile publice: Cf nu le exclude. Nu sutn pers impozabile decat in ceea ce
priveste activitatile lor in regim de putere [pulica, dar pentru activitatile pe care
le desf in regim concurential, acele act care sunt in concurenta cu alte act
economice desf de alte este.
Caminele Unievrsitatii→
 Cf enumera o lista de activitati care atunci cadn sunt desf de cele de drept public,
le trasnforma in pers impozabile.
 U regim special este acel apentru intreprinderi mici, ceea ce insemna ca pers de
orice fel, ce desfoperatiuni imp sub un plafin, care urcat la 300 000 de lei pe an,
nu sunt pers impozabile, dar o astfel de prs care desf operatiuni impozabile nu va
percepe tva si nu va datora tva, dar o astfel de pers poate sa opteze pentru a
deveni pers impozabila, ceea ce insemna ca va anunta fiscul ca isi doreste sa
devina platitor de tva. De ce si-ar dori scutir pentru a deveni eprs impozabila?
 Pentru pers impozabile, tva -ul nu are niciun impact, diferenta poate exista.

Descoperim ca o pers este impozabila, iar operatiunea este una impzoabila, iar locul ei
este presupus in romania→ regasit raspunsul in CF.
Daca vrem sa stim ca locul unei anumite operatiuni( avocatul ce a consuktanta unei alte
eprs alflate in alt stat, raspunsul depinde de detaliile din cod).→ raspunsul depinde de
ce fel de eprs este cea cu care contracteaza avocatul. Raspunsul este in detaliile oferite
de CF.→ Daac eprs impzaobila desf act impzoabila in rom→ inseamnca ca ea trb sa desf
anumite activitati legate de regimul de tva. Operatiuena repectiva poate sa intre in cat
operatiunilor taxabile. Pretul pe care il percepe trebuie sa contina si partea pe care
trebuie sa o perceapa de la benefciiar si tva.
O alta posibilitate : daca operatiunea este dintre ceel scutit e cu drept de reducere
insemna ca eprs impzoabial pe aaacel tip de operatiune nu va eprcepe tv la pret. Vs
vinde fara sa adauge tva la pretul de vanzare, dar av avea dreptul sa deduca tva-ul pltitd
e el pentru facturile platite de el.
Ex: gogoserie : opeartiune taxabila pur si simple. Pers care desf acest fel de act desf o
act taxabila, prin urmare , la pretul marfii, trbs acolectezi tva. Dar daca am rpesupune ac
a ceasta actvitata ar fis cuttita cu drept de deducer, ipoteza in care trasnporta gogosi in
bulgaria- > trasnportul este o operatiune scutita cu dr de decucete- > cand isi calculeaza
tva , are dr sa deduca tva platit pe materii prime. El nu va eprcepe din pret.
Cheia: dreptul de deducere. → pers trb sa perceapa tva pentru pretul pe acer il
incaseaza, dar are dr ac din acest tva colectat sau deduca tva-ul pe care l-a platit pe acele
bunuri sau servcii pe care le-a folosit pentru prodcerea acelui rezultta.
O pers impzaobila vinde marfa si pruiemste un pret. La cesta trb sa adauge tva. Daca
operatiunea e scutita, nu percepe tva, ci pretul pe ceea ce vinde, insa astae doar o parte
a mecansimului, prytae impovaratoare. Exista si partea pozitiva : la sf lunii( a incasat o
sum aoarecra epe acre trbs a o imparte in 2) si apoi, va avea suja icasata cu tiltu de tva.
Pe fiecare factura pe care a emis o impreuna cu marfa, si a platit rpetul imrpeyna cu
tva-ul→ CF: tva colectat. Din vanzare, am incasar suma y , tva colectat si Cf spune ca
daca amd r de deducere , voi face o alta evdienta in caer imi voi calcula tva-ul platit,
pentru ac eu, ca sa vand bunrui servcii, de regula, avamd niste costuri, am folosit materii
prime, am cumoarat utilaje, am avut costuri, adica am platit niste bani cu un pret, dar
daca i-am platit unei alte eprs impozabile, l-am platit cu tva. Pot face acest calcul.
Cf: eu voi avea voie lunar sa fac urm operatiune simpla : tva colectat – tva platit = tva de
plata( unde? → la bugetul de stat. Pentru mine, eprs impozabila cu dr de deducere, tva e
neutru. Ce am castigat in plus din tva se duce la stat).
Acest mecanism merge pena intr-acolo , atunci cadn intr-o operatiune, imi da cu minus
si nu im da cu plus, am fost in vacanta , am inchis gogoserie, am avut stocul, nu mi-am
recuperat tva ul integral platiit, iar tva-ul nu imi da cu plus ci cu minus, care e reala, ceea
ce insemna ca ii voi cere statului acea parte cu minus. Am dreptul al rambursarea tva.
 Am 2 mari efecte ale intrunirii celor 3 elemente ce ne plaseaza in sfera. Odat
intrunite aceste conditii, ti se plica regulile. Odat acolo, regimul nu e unitar, sunt
mai multe tipuri de unitar : cel obisnuit( la pretul a tot ceae ce vinzi adaugi tva si
ai dr sa deduci tva-ul pe care l-ai platit pentru acele bunuri care ti-au fost absolut
nevcesare pentru a produce. Statul te obliga sa colectezi tva si iti da voie sa
colectezi tva ul pe care l-ai platit altor pers, el te obliga sa ii dai doar diferenta
pozitiva);
 Operatiunile ascutite cu drept de deducere : operatiunile de export. E lista
scurta→ regimul este extrem de favorabil. Consecinte: nu trebuie sa percepi tva,
produsul va fi mai ieftin, dar ai dr sa deduci tva-ul platit. Din ce? → din tva-ul
colectat la celelate operatiuni sau daca il deduci din 0, vei avea dr sa il recuperezi
de la stat.
 Scutit fara drept de deducere: activitaile financiare, bancare. Functioneaza astfel:
nu percep tva , ceea ce face ca serviciile sa fie mai ieftine, dar nici nu ai dr sa
deduci tva platit aferent la alte operatiuni, pe langa ct educationale, mai ai si unel
pentru vanzare de produse.
 Importuri care sunt scutite si unel care sunt taxate.
 Exista niste conditii care trebuie indeplinie pentru ac dr de deeducere sa
fnctioneze

Cand anume/ in ce moment poate statul sa ceara plata tva? Cand trebuie aplicate
ce;e 2 consecinte ale intrunirii…?

Directiva si /cf foloseste 2 concepte reunite ce functioneaza imreuna:

→ fapt generator= orice moment in care sunt intruntie cele 3 elemente→ acela este
faptul generator al obl de a percepe tva. Cum ne dam seama? Cf reglementeaza. Este
unul dintre elementele cu mare incarcatura juridica. Daca nu s-a indeplinit aceast
reunire, insemna ca nu trebuia sa colectezi tva, deci nu rezukta exigibilitatea, adica dr
statului de a perpcepe tva de plata.Raspunsul ti-l da avcatul, nu consultantul.
Faptul genrator este momentul livrarii bunurilor sau mom prestarii serviciilor, dupa
care detaliaza pe fiecare caz mai des intalnit o solutie speciala. Cu alte cuvinte, faptul
genrator nu e primirea banilor, ci livrarea bunului, adica operatiunea. Daca se incaseaza
un avans, are loc o plata anticipata, atunci plata avansului este faptul generator, ceea ce
in seamnca ca avansul trebuie perceput cu tva. Va intra in formula si va rezulta tva de
plata.
→ exigibilitatea taxei= dreptul statului de a percepe tva si intotdeauna, ea este legat de
faptul generator, cu exceptia cazului in care are loc plata unui avans si atunci statul va
lua tva oe acel avans, ce trebuie introdus in formula. Statul va avea dr sa iti ceara acel
tva din acel moment.

Care este cota tva? La ce se calculeaza?

Baza este dat de pretul bunului sau serviciului sau contraprestatia/ operatiunea. La
aceasta baza se va adauga cota de impozit→ CF reglementeaza plecand de la
reglementarea din directiva acre vb despre o cota miima standard de 15 %. Un stat
poate sa stabileasca cote reduse pentru catev acat de operatiuni
De la 1 ianuarie- 19%
9% pentru medicamente
5% pentru carti , reviste , vizite la muzee.

O categirie de obl importante ale pers impozabile sunt cele legate de facturare ,
respectiva cele de declararea si plata taxei pe valoarea adaugata. CF reglementeaza in
detaliu legat de acest impozit cum functioneaza facturarea. Orice eprs este obligata sa
emita documentul numt facutura. Factura, dincolo de rolul sau contabil , joaca un rol
importnata pentru ac pe factura se va evidentia tva. Doar prin ea poti sa culegi datele.
Va extrage tva-ul colectat, chiar dac nu i-a fost platirta, iar din facturile pe care le-a
primit de la alti emitenti, va ectrage tva-ul de plata. Avand aceste 2 elemente, trebuie sa
completezi doc fiscale declarative pe a cer e depui al fisc si in care declari cel e2
elemente. Iti caculezi tva-ul de plata. Nu fisc-ul, nu anaf este cel care stabileste obl de
plata a tva, nu fiscul este cel care ii spue cat are de platit al tva, ci suma se determina pe
baza unei decalrarii, pe acre trbs a od epuna lunar( 25 a lunii urm lunii de referinta).
Termenul find si termenul de plata a tva-ului de plata.

Cf instituie un plafon de 5 000 de lei.→ atunci poti face cerere de rambursare.

Exista si un regim simplificat , un regim ce vine in ajutorul intreprinderilor mici: pers care
au un palfind eoperatiuni de pana la 2 mil si ceva de lei pot sa aplice tva la incasar. Cu
alte cuvinte, vor trece tva ul colecatt inde cont numai daca l-au incasat, pt ca singurul
mare riscal tva , al felului in care functioneaza declaratia este ac daca ai emis facturi
celor acer le ai vandur si ei nu ti-au platit facturile, tu , tva-ul din fac turi trbs ail
introduci in decnt si din el scaiz tva-ul platit, chiar daca nu le-ai paltiit, dar chiar si asa s
ar putea sa rezulte o suma pe care nu ai incasat-o.

Daca nu ai incasar, ai o problema.

A aparut acest regim in caer pot sa optezi pentru tva la incasare, dar ada ai optata
pentru palta tva la inaxsare , vei trece diun decntul tav doar din facturile emise si
platiite, dar automat, ce tva vei scadea ac tva platit? → doar tva din facturile pe acre
le-ai platiit.
Split tva→ introdus partial. Trb introdus generic pentru toate operatiunile. Pers
impozabile acer intra in acest mecansm trbs a iva conturi specuale in care trb sa
incaseze tva, conturi in care nu vor putea afce plati decat ca tva sau catre stat.
2 conturi : unul obisnuit in care incasezi pretul si altul epntru tva.
Este o modalitate eficienta de a luoa cu frauda fiscala.

Optiunea legiuitorul : doar societatile in insolventa. Contribuabilii care au datorii la fisc

peste un plafo ce este stabilit in functie de categroia de contribuabil.

Cursul 12

Obligatiile fiscale accesorii si stingerea obligatiiilor fiscale

Citind de deasupra CF sau CPF, privirea ta se opreste pe nivelul de detaliu si exceptii.

Acest nivel al detaliilor exprima o stima de sine al celor din domeniu. Este necesar sa
descifram acest nivel pe care se aseaza detaliile. → Codul de procedura fiscala.

Stingerea creantei fiscale( colectare- termen nejuridic, exprima pozitia creditorului

care are debitori, care sunt contribuabili, si se straduieste prin aceste reguli speciale sa
obtina executarea creantei. Din perspectiva debitorului, este o modalitate de stingere→
termenul de stingere sa fie unul mai aproape de limbajul juridic. Din perspectiva
creditorului este o modalitate de executare a creantei sale.

Exista mai multe modalitati de stingere a obligatiei fiscale→ CPF le trateaza in ordinea
practica, in ordinea survenirii lor, in alte cuvinte, in functie de numarul de aparitii in
practica.
1. Plata
2. Compensatia
3. Executarea silita
4. Darea in plata
5. Conversia in actiuni
6. Anularea
7. Prescriptia
Ce vrea Codul este sa sublinieze ca ele vor fi mai putin folosite in practica. Aceasta
ierarhie va fi inteleasa daca intelegem fiecare modalitate.

Plata

 Are cateva elemente care o deosebesc de cea de civil:

In primul rand, o problema a fost aceea a momentului platii:

 Care este momentul stingerii obligatiei?
→ momentul este foarte important din perspectiva distingerii legate de curgerea
creantelor accesorii. CF prevede o scadenta pentru fiecare obligatie fiscala.
  Neplata obligatiei la scadenta, printre altele, are 2 efecte concomitente:
→ atrage curgerea creantelor accesorii
→ transforma titlul de creanta in titlu executoriu. Imediat dupa scadenta, poate
incepe executarea silita.
 In momentul platii, este individualizat in functie de modalitatea de plata.
 Plata se poate face in numerar, iar atunci, data platii este data efectiva la care are
loc remiterea materiala a numerarului. Dovada platii este chitanta.
 Exista plata cu cardul, ce nu pune probleme, caci data chitantei care atesta
opeatiunea este data platii, dar exista plata prin mandat postal, are loc tot o
traditiune materiala a numerarului la posta.
 Cand plata se face prin ordin de plata transmis unei banci, care in baza
ordinului(= orice forma, inclusiv electronica de plata) titularul transmite bancii
un ordin de a tranfera din acel cont o suma de bani cu tlltu de plata catre
Trezoreria statului sau, in mod exceptional , catre o alta institutie careia statul i-a
incredintat functia aceasta. Care este momentul platii : cel in care s-a dat ordin,
momentul in care s-a debitat, momentul in care suma a fost inregistrata in contul
trezoreriei? → care? → C civ. spune ca data platii, in lipsa conventiei, este data
creditarii contului . Solutie pe care o ofera CPF→ data debitarii. Debitarea este
data platii.

 Si daca din cine stie ce motive, banii ajung , dar, desi contul a fost debitat astazi,
cu toate acestea poate trece ceva timp pana contul creditorului este creditat.
Orice spune Codul de Procedura este ca, daca in 3 zile de la momentul debitarii
contului, contul de trezorerie, contul creditorului fiscal nu este creditat, atunci ,
dupa trecerea a 3 zile de la momentul debitarii, incep sa curga creantele accesorii.
Pai nu mai este vina debitorului si nici a creditorului. Este o regula mai favorabila
creditorului. Cu toate acestea, nu este dispus creditorul fiscal sa isi asume acest
risc. Ce face Codul este sa adauge ca pentru aceste creante accesorii care incep
sa curga dupa 3 zile din culpa bancii, creditotrul se poate indrepta impotriva
bancii. Dar aceasta e o precizare care ar putea sa lipseasca.

O a doua problema este cea a debitorului. Cine este debitorul? → contribuabilul sau
platitorul. Cu toate acestea, Codul adauga pe lista debitorilor, fie in locul lor, fie alaturi
de debitor, si alte persoane, in situati speciale:

→ ipoteza decesului. Decesul are ca efect stingerea creantei? → Nu. Succesorul care a
acceptat mostenirea va fi tinut de obligatia fiscala a autorului sau o poate accepta sub
beneficiul de inventar, deci in limita activului succesoral va raspunde. Daca o refuza, el
nu mai poate plati creantele fiscale.
→ divizarea sau reorganizarea persoanei juridice: reorganizare ce are ca efect
continuarea personalitatii juridice,. In toate aceste cazuri, persoana care a preluat
universal sau cu titlu universal, va prelua si obligatiile fiscale.
→ o terta persoana ( alta decat debitorul) isi asuma prin act autentic obligatiile fiscale,
ceea ce ne deschide perspectiva posibilitati novatiei cu schimbarea de debitor in
materie de obligatii fiscale. Intotdeuna, aceasta substituire a debitorului initial nu se
poate face fara garantii. Creditorul fiscal nu isi asuma sub nicio forma riscul
insolvabilitatii debitorului. Creditorul fiscal, in mare, este un creditor chirografar. Atunci,
exista posibilitatea preluarii, dar numai cu garantii.
→ o ipoteza in care impotriva debitrului se deschide procedura insolventiei ca
procedura speciala→ pentru aceasta ipoteza, Codul stabileste o lista lunga de
persoane cu privire la care se poate stabili raspunderea solidara cu debitorul insolvent.
Ex: se poate stabili raspunderea solidara cu debitorul insolvent a administratorilor care
cu rea-credinta au determinat intrarea in insolventa si instrainarea creantelor. Au luat
decizii care nu numai ca au determinat insolventa, dar au ingreunat semnificativ situatia
creditorului de a valorifica creanta. De aceea, se angajeaza si raspunderea celor care cu
rea-credinta au dobandit active. → ipoteza in care o persoana juridica aflata sub control
comun, avand aceiasi actionari cu cea intrata in insolventa, dobandeste de la aceasta
mai mult de jumatate din salariati, mai mult de jumatate din active, mai mult de
jumatate din clienti. Codul spune ca in circumstantele enumerate, persoana juridica ce a
preluat activele va raspunde solidar cu persoana juridica ajunsa in insolventa pentru
obligatiile acesteia. Este o raspundere supusa exclusiv Codului de Procedura fiscala, nu
celei de procedura civila. Sub acest aspect, statul, creditorul fiscal, trebuie sa fie un
creditor mai diligent.

 Creantele accesorii

Se face o disctinctie intre cele de la bugetul de stat si cele de la bugetul local.

Pentru bugetul de stat , sunt de 2 categorii:
→ dobanzi
→ penalitati

Ambele sunt fructe civile, pentru ca ele curg zi cu zi de la data urmatoare scadentei
pana la data platii.Mai mult, ele se cumuleza.
Donbazile sunt de 0,02 % pe zi de intarziere, iar penalitatile sunt de 0,01%. Fiecare zi
care trece acumuleaza si dobanzi, si penalitati.

!Marea distinctie este ca dobanzile sunt o modalitate de reparare a prejudiciului pe

care il sufera creditorul ca urmare a neplatii la scadenta, ele sunt o aplicare directa a
regulilor din Codul Civil. Dobanda este una prevazuta de lege. Aceasta este modalitatea
de reparare a prejudiuclui.Penalitatile sunt o sanctiune administrativa pecuniara. E mult
spus amenda, pentru ca legea nu o numeste asa, dar tehnic, daca mergem la radacina
amenzii, ea este o sanctiune administrativa. Atunci cand vorbim despre inlesniri la
plata, se observa nuanta aceasta. Codul permite sa se acorde debitorului aceste inlesniri
care iau forma esalonarilor, amanarilor.

Daca obtine o esalonare fata de scadenta initiala, vor datora dobanzi si penalitati de
intarziere? Daca creditorul ingaduia sa mute scadenta, voi datora dobanzi, pentru ca el
nu isi va fi incasat, iar el se baza pe aceste scadente, el are un prejudiciu, de aceea, pe
perioada esalonarii, vor curge dobanzi. In schimb pe perioada esalonarii vor curge
penalitati? → NU!

Codul a mai simtit nevoia sa mai adauge o situatie: daca iti declarai veniturile
impozabile, dar nu le plateai la scadenta, vor curge aceste penalitati, dar daca nu
declarai deloc veniturile si avea loc o inspectie fiscala si observa ca nu ai declarat corect,
te punea sa platesti de la scadenta dobanzi si penalitati de intarziere.
!!!!Evazionist esti cand nu declari, nu atunci cand declari si nu platesti.
Penalitatea de nedeclarare→ ipoteza in care inspectia fiscala contata ca nu ai declarat
sau ai declarat incomplet→ pentru sumele nedeclarate se va percepe dobanda si nu
penalitati de intarziere, iar penalitatile vor fi inlocuite cu o penalitate de nedeclarare
care este mai mare (0,08%).
In practica, poate sa fie o nuanta foarte ingusta.
Codul spune ca in ipoteza in care platesti in termene si exista diferentele constate de
inspectie, penalitatea se reduce cu 75% . in 2 ipoteze :
→ stingerea obligatiilor fiscale principale, prin plata sau prin compensatie, in termenul
de plata stabilit conform codului de procedura, in raport de data comunicarii deciziei de
impunere;
→ esalonarea la plata a obligatiilor fiscale principale.
***Termenul pentru obligatiile constatate de organul fiscal, scadenta se calculeaza in
functie de ziua comunicarii.

Penalitatea de nedeclarare → aceasta penalitate nu este aplicabila decat creantelor

nedeclarate catre bugetul central. Acest intrument este pus la dispozitia inspectorilor
fiscali ANAF. Ele nu sunt puse si la dispozitia directiilor de impozite si taxe locale.

 Doar in situatii extreme se ajunge la situatia de executare silita.

Singura parghie pentru a sili aceste institutii sa execute contribuabilii a fost faptul ca
gradul de colectare a impozitelor si taxelor locale este unul dintre criteriile redistribuite
de la bugetul central din TVA.

Majorarile de intarziere:
→ nu se mai calculeaza pe zi de intarziere , ci pe luna sau pe fractiune de luna;
→ cota majorarii este 1% , semnificativ mai mare , dar calculata pe luna.
→ se aplica doar la bugetele locale.

Exista si cateva art in care se vorbeste despre alt tip de creanta fiscala, dreptul la
restituire a contribuabilului. Este tot o creanta principala este cea care il are ca
debitor pe creditor.
In cazul dreptului la restituire de la bugetul de stat, atunci cand creditorul este
contribuabil si debitorul este ANAf, Codul spune ca de la data nasterii dreptului la
restituire, Codul detaliza pentru fiecare caz care poate sa apara in practica cand se
naste dr la restituire. De la data nasterii, creditorul are dr la plata de dobanzi, dar nu si
de penalitati, aspect ce subliniaza din nou diferenta dintre ele.
La momentul la care se naste, Codul prezuma ca a devenit si scadent, exigibil. Neplata la
scadenta a debitorului( ANAF) da dreptul la dezdaunari sub forma dobanzii.
Creditorul are dreptul la dobanzi in acelasi cuantum cu dobanzile datorate de el. Este ok.
Pe de alta parte, creditorul nu are dreptul la penalitati de intarziere, nu poate aplica o
sanctiune administrativa.

Ce facem cu majorarile? Contribuabilul care nu plateste la scadenta datoreaza

creanta sub forma majorarilor.
→ Dar daca contribuabilul devine debitor, s-a dus si a paltit un impozit mai mare decat
cel pe care il datora. Are dreptul la restituie. Cand se naste dreptul la restituire? Codul
spune ca tot din acel moment; de la nasterea dr la restituire, creditorul va avea dr sa
primeasca de la debitorul sau.
→ Directia de impozite si taxe locale (codul est subtil) are dr sa primeasca dobanzi. Este
corect, dar merge mai departe Codul.

Reglementarea esalonarilor la plata

In materie de amanari si esalonari, Codul de procedura spune ca se vor calcula la
creanta esalonata doar dobanzi, nu si penalitati. Creditorul are un prejudiciu ca n-ai
platit la scadenta fiscala, dar nu te sanctioneaza, caci nu esti in culpa. Cum functineaza
acesta diferenta in cazul esalonarilor si amanarilor. Iti iei o super masina si descoperi
brusc ca esti sarac si te duci si obtii o esalonare. Soliciti una. Esti cetatean de onoare al
comunei. Primesti esalonare, dar pe perioada esalonarii ce platesti ? Ar trebui sa
platesti dobanzi. Ar fi corect sa plaetsti majorari? → Codul: de fapt, majorarea de
intarziere are o componenta de reparare a prejudicului si o compoenta de
penalitate. Pe perioada esalonarii, se va calcula la creanta esalonata componenta de
dobanda, dar nu se va datora componenta de penalitate. Ca sa nu se incurce, Codul le
imparte la jumatate.
Aceste articole ilusteaza aceasta diferenta de natura juridica intre cele 2 creante
accesorii, diferenta pe care nu o regasim la bugetul central.

Aceste creante accesorii nu se datoreaza pentru amenzi, pentru alte creante accesorii,
pentru chetuieli de executare. Cu alte cuvinte, creantele accesorii nu se calculeaza la
dobanzi penale.

Ordinea stingerii obligatiei

Regula mare din Codul civil este ca intai se sting creantele accesorii si abia apoi,
creantele principale.
Codul de procedura care spune povestea unui creditor feroce, statul, vine si spune
ca ordinea stingerii creantelor, atunci cand face o plata care nu le acopera toate, se sting
mai intai cele principale si apoi cele accesorii.
Ce incearca legiuitorul fiscal este altceva. Regula in materie fiscala, regula favorabila
debitorului, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege, este ca debitorul este cel
care stabileste creanta fiscala pe care o stinge. Fac plata si indic ca suma de 1000 de lei,
spre exemplu, va stinge creanta X. Fiscul ia si stinge creanta pe care am zis o.
Codul instituie o modalitate de plata a impozitelor care sa reduca la nivel de execptie
acest drept de alegere al platitorului. Solutia este cea a gasirii intr-un cont unic( tu faci o
plata intr-un cont unic, iar organul fiscal va distribui aceste plati intr-o ordine data de
codul fiscal).
Ordinea este simpla : principale, accesorii, ordinea vechimii.
Codul adauga ca selecteaza dintre cele principale o categorie care va avea prioritate.
Ex tipic este cel al impozitului retinut la sursa: impozitul pe venit si contributiile
sociale retinute de la salariati. Aceste impozite si contributii vor fi primele acoperite,
pentru ca ele dau nastere unor dr ale salariatilor.Daca nu platesti contributia, nu vei
avea acces la serviciile de sanatate. Din acest impozit se construieste si bugetul .*
Platitorul isi poate distribui singur platile, isi poate alege singur creantele.

Problema inlesnirilor la plata

Avea o aplicare limitata in timp. Nu mai e valabila.

 Codul este cel care reglementeaza inlesnirile la plata.
Pot imbraca forma scutirilor , reducerilor, a esalonarilor sau a amanarilor la plata.
Din toate acetea, Codul reglementeaza doar ultimele 2 : esalonari si amanari .Pot fi
calificate ca ajutor de stat compatibil. Faptul ca cineva datoreaza statului bani si statul
spune ca Ii dai in 6 luni, este un avantaj . De regula, astfel de reduceri, amanri si
esalonari sunt ajutoare de stat. Ideea este ca la nivelul UE, In anumite conditii,( de
universalitate, proceduti obeicive- dnud ecide dupa ochi, dupa basca), conditii de
obiectivitate si trasnparenta, UE spune ca acestea sunt ajutoare de stat, dar compatibile,
ceea ce explica de ce codul de procedura fiscala …
elementul importanat este obiectivitatea si transparenta, universalitatea ei, ca nu exista
elemente de subeictivitate si ca de regula sau intotdeauna, aceste amanari sau esalonari
sunt insotite de garantii. De regula, amanarile si esalonarile se inscriu intr-un term,en de
6 luni . Numai in anumite situatii, amanarile si esalonarile pot merge pana la 5 ani. Pe
parcursul lor se datoreaza dobanzi , dar nu penalitati.

 Compensarea

Functioneaza dupa regulile din C. civ.

Survine in ipoteza in care atat contribuabilul , catsi organul au creante reciproce.

→ nu poate functiona decat la nivelul aceluiasi creditor fiscal sau org fiscale= un debitor
nu poate sa compenseze o creanta pe care o are asupra statului decat cu o creanta pe
care o are impotriva sa ANAf, nu poate compensa o creanta de la ANAf cu una pe care o
are de recuperat de la un alt organ.
????→ pot face obiectul compensarii nu numai creantele fiscale ale debitorului, ci doar
pentru creantele lor fiscale.
→ Pentru contribuabil, pot fi compensate si creante nascute din contracte. Debitorul
poate sa spuna : ‘’ Si eu ti-am construit o autostrada si tu nu mi ai platit-o. Co conditia ca
aceste creante sa fie constate prin titluri executorii, ceea ce inseamna ca ai nevoie de o
hotararea judecatoreasca sau arbitrala.

Opereaza pentru creante aferente aceluiasi buget si numai daca nu exista creante
legate de acelasi buget, se poate compensa cu creante ale unor bugete tot la nivel central
sau la nivel local. Toate impozitele centrale( taxe vamale, accize etc) se duc la bugetul
de stat, dar contributia de sanatate nu se duce la bugetul de stat. Mai rau , contributia
pentru somaj se duce la bugetul asigurarilor sociale de stat, ceea ce inseamna ca daca ai
platite contributii de asigurari sociale in plus si vrei restituirea, se incearca
compensarea, dar cu ce? → cu obl catre bugetul asigurarilor sociale. Cu alte cuvinte ,
daca nu ai creante, nu ai ce compensa.
Regula este ca compensarea opereaza numai pe acelasi buget si numai subsidiar .
Trebuie sa fie la acelasi nivel

Conditia pentru a putea opera presupune ca ambele creante sa fie certe si exigibile. Ea
opereaza de drept, dar constatarea sa se poate face fie la cererea debitorului, fie din
oficiu. De regula, in practica, compensarea este alternativa cu restituirea. Daca faci o
cerere de restituire daca informezi org ca s-a nascut o creanta la restituire, primul lucru
pe care il va face org fiscal din oficiu va fi sa verifice la toate bugetele sale daca exista
creante de compensat. Daca constata ca esti impecabil si nu ai nicio creanta neplatita si
scadenta, atunci iti va propune compensarea cu creante viitoare, va intarzia restituirea
pana intervine de drept compensarea.

 Darea in plata
Nu poate functiona decat cu privire la imobile, terenuri si contructii.
O conditie esentiala este ca la momentul in care se aproba aceasta modalitate de
stingere sa existse o solicitare facuta la org fiscal de preluare …
Nu e posibila acceptarea de claditi si terenuri ca plata pentru impozitele datorate daca
nu stie org fiscal ce sa faca cu ele. Atunci cand aproba aceasta solicitare pe care o face
contribuabilul, organul fiscal o poate aproba numai daca exista certitudinea preluarii in
administrare.
Prespune trecerea acelui imobil in proprietatea publica, de aceea este dat indata in
administrare aceleia care arata ca ii trebuie acea cladire, contructie, teren.
Ea a aparut in anii 2000. a fost un raspuns la situatii din practica.

 Conventia creantelor in in actiuni

→ Restransa la debitori, la societati cu capital integral de stat.
In ambele situatii, daca ele au datorii la bugetul de stat , la cel local, se poate face
stingerea prin conversia acelor obl in actiuni.
Pentru bugetele locale, aceasta conversie in actiuni, este nevoie de acordul consilului
local.
La nivel central, este nevoie de hotarare de guvern.

 Anularea createlor fiscale

2 modalitati:
→ anulare generala : amnistie fiscala
→ anulare individuala : amnistie individuala
Daca intruneste conditiile ajutorului de stat, va trebui sa treaca prin apropbarea de
catre Comisia Europeana care face ca ajutorul sa fie compatibil.
→ Impozitarea la cota normala a veniturilor nedeclarate si nepatriate in Romania.

Seminar

 Prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale→ carte Sova

Art 25 si 26 din Codul de Procedura fiscala→ sunt 3 categorii de situatii in care se

activeaza raspudnerea solidara.
Ex: Este un contribuabil care este in inspectia fiscala. El are un imobil. Desfasoara
activitate de consultanta. Singurul imobil este sediul . Daca face un transfer catre o
persoana terta, aparent neafiliat, plata pretului se face peste de 100 ani, atunci fiscul nu
asteapta nici procedura insolventei, el este primul la coada, pentru ca si-a reglementat o
astfel de raspundere, atunci emite o decizie pentru administratorii care au instrainat cu
rea-credinta activul .
Insolvabilitate= nu pot fi acoperite creantele.
Fiscul isi satisface creanta, prin tragearea la raspunere solidara.
  Competenta materiala si teritoriala a organului fiscal
*domiciliul fiscal:
→ persoane fizice: domiciliul
→ persoane juridice: sediul
→ persoane juridice autorizate: locul unde isi desfasoara activitatea.

Contribuabilii: mici, mijlocii si cei mari. Aceasta doistinctie este facuta de nuamrul de
salariati, de cifra de afaceri, de profit. Nu o putem stabili noi. Exista un ordin ANAF care
contine o lista cu contribuabilii mari.
Avem cate institutii legate de civil: delegarea de competente( competenta revine org
fiscal care a fost primul sesizat: cel din inspectia fiscala); conflictul de interese;
recuzarea.
Conflict de interese : avem aceleasi acuze: inspectorul fiscal ar fi sot/ sotie, pana la
gradul al III-lea, inclusiv.

Abtinerea si recuzarea: art 45 : orice pers din cadrul ANAF care a luat cunostinta de
existenta unui conflict de interese, trebuie sa se abtina si sa solicite recuzarea→ trebuie
sa se adreseze conducatorului, care trenuie sa spun adaca este de acord sau nu. De
obicei, nu este de acord... Nu suspenda inspectia.

Actul administrativ fiscal.→ art 46: pentru distingerea unui document emis de ANAf:
acre dintre ele este act administrativ fiscal sau nu. O instiintare de plata nu este act
adm. Declaratia ta de impunere: este un act administratov. O decizie de impunere
este tot un act administrativ.
Acea notificare de plata, in conditiile in care nu exista decizie sau declaratie de
impunere, o contesti, asimiland-o cu un act adminstrativ fiscal, pentru ca este singurul
lucru pe care il ai.
DE obicei, aceasta probleme o au directiile de taxe si impozite locale. Acestea emit
notificari de plata. → fiecare contribuabil trebuie sa isi declare cladirea. Dar se intampla
o declari o data. Poate sa intervina o schimbare . Poate ca s-a schimbat zona. Trebuie sa
fie emisa o decizie de impunere.

Probele sunt cam aceleasi din procedura civila: expertize, inscrisuri, constatari la fata
locului. Preotii, medici nu pot divulga informatii despre clientii lor.
Procedura specifica org fiscal : constatarea la fata locului. Apare cand ai rambursari de
tva pe investitii imobiliare.
Termenele se calculeaza pe zile libere.

Obligatia de inregistrare fiscala: nu doar persoanele fizice trebuie sa se inregistreze,

persoanele juridice, nerezidentii, de fiecare data cand obtin venituri in Romania,
inclusiv din dobanzi.
Registru al contribuabililor(de fapt, sunt mai multe registre)→ site-ul ANAF.

Executarea este civila, termenul este de 15 zile.

Se face o plata, iar organul fiscal emite o instiintare.
Art 164→ corectarea erorilor
Rambursarea taxei pe valoarea adaugata→ procedura distincta de restituirea oricerei
taxe. Se slutioneaza in 90 de zile. Este o procedura mai laborioasa. Pentru neplata la
timp se datoreaza dobazni pentru intarziere( atat in cazul contribuabililor, cat si in cazul
ANAF-ului). ANAF-ul nu datoreaza decat pentru intarziere.

Esalonarea
Posibilitatea de a cere plata esalonata pe perioada maxima de 5 ani.
Garantiile se constituie asupra bunurilor imobile sau asupra celor mobile. Bunurile pot
fi ale debitorului sau ale unei terte persoane.
Dobanda este de 0.05%