Rubrica „Actualitatea”

Zoo-integrare cu vulpi si rechini

Articol de Iulian Bortos

Pe cand era premier si presedinte al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor

Sportivi, Adrian Nastase a marturisit ca ii place sa traga dupa vulpi. A povestit chiar ca la
una dintre partidele de vanatoare a impuscat patru vulpi din doar trei batai! Era convins
ca Romania este o mare putere din punct de vedere al vanatorii. De altfel, acesta este
sportul de care s-a simtit mereu cel mai atasat. Despre pescuit, n-a vorbit niciodata prea
mult. Asta nu inseamna ca nu s-a preocupat de interesele pescarilor. si unde oare poti
scapa rapid de stresul acumulat la putere, daca nu in Delta? Acolo i-a trimis pe prietenii
PSD-ului sa se relaxeze, concesionand bucati din rezervatie. si a mai vorbit despre pesti
la Bruxelles. De data asta, alaturi de Ion Iliescu, in fata Consiliului European. Spunea ca
toti “pestii” care incalca legea vor fi pedepsiti. Ironia sortii; la numai un an distanta de acel
moment, din primul pescar al tarii, Adrian Nastase a ajuns in carlig.

Oficialii de la Bruxelles au acum ce citi in rapoartele din Romania. Pentru ca s-a deschis,
in sfarsit, sezonul la pescuit. Nu trece o zi fara ca presa sa relateze noi amanunte picante
legate de giumbuslucurile imobiliare ale “rechinilor” prinsi in navodul justitiei. Dar,
surpriza! Puternicele zbateri ale acestora au dus zilele trecute la respingerea in Senat a
Ordonantei privind functionarea Departamentului National Anticoruptie. Asta pentru ca
principala modificare din actul normativ viza sa transforme institutia intr-un navod mai
bun, care sa poata “agata” cazurile de coruptie la nivel inalt, adica si pe cele in care sunt
implicati parlamentari. Cata dreptate avea ambasadorul britanic Quinton Quayle atunci
cand spunea ca in apele romanesti se afla nu numai pesti, ci si o reptila periculoasa,
crocodilul! “Acest pradator - inteligent si abil, gras si smecher - s-a obisnuit sa manance
bine si sa traiasca in apa murdara, dar reptila nu se teme de navod si, mai mult, poate
chiar sa il distruga”.

Cursul leului, scut contra inflatiei

Articol de Ionut Popescu

Banca Nationala a pierdut anul trecut lupta cu inflatia. Cifra finala nu a fost cea
prognozata, ba chiar si coridorul de +/- un procent a fost depasit. Ce va fi in acest an?
Recentele masuri anuntate de BNR par sa arate directiile si butoanele pe care banca
centrala vea sa apese. Dobanda de referinta a fost majorata cu un punct procentual, iar
rezervele minime obligatorii, la valuta, au fost majorate de la 35 la 40 %. Adica, pentru
fiecare 100 de euro pe care o banca ii atrage ca depozite, va depune 40 la BNR, de unde
va primi o dobanda nesemnificativa.

Dupa anuntarea acestor masuri, leul s-a intarit brusc in raport cu euro. Aceasta pare sa
fie optiunea majora a bancii centrale: Va lasa leul sa se intareasca bine, ca arma de lupta
impotriva inflatiei, dar asta inseamna ca isi asuma si riscul cresterii in continuare a
deficitului de cont curent. Impotriva deficitului extern, Banca Nationala vrea sa lupte prin
reducerea consumului. Salariile vor creste in acest an mult mai incet decat au crescut
anul trecut, iar creditul ipotecar sau de consum va fi de asemenea domolit. Creditele in
valuta sunt de-a dreptul dezavuate, iar majorarea rezervelor minime are si acest scop,
scaderea drastica a imprumuturilor in euro sau dolari. Banca Nationala a asteptat pentru
a lua aceste masuri pana cand a vazut care a fost nivelul inflatiei in luna ianuarie. si a fost
peste 1%, ceea ce face greu de atins tinta de inflatie pentru acest an.

Vazand aceasta cifra, guvernatorul si-a pregatit ceara pe care sa si-o puna in urechi
pentru a nu auzi strigatele exportatorilor care, cu siguranta, nu vor lipsi. Ba, chiar, BNR s-
a hotarat prea tarziu sa lase cursul in pace. Sigur ca o politica de intarire a leului si de
crestere a dobanzilor va aduce alte batai de cap: va atrage fonduri speculative. Acestea
fusesera domolite prin scaderea dramatica a dobanzilor, chiar la niveluri real-negative, si
interventii in piata valutara, de unde BNR absorbea excesul de valuta. Noile decizii par sa
arate ca tintirea inflatiei devine chiar obiectivul principal, iar pentru durerile colaterale,
banca centrala va incerca sa gaseasca alte anestezice locale.

Recapituland, contextul macro in 2006 ar fi umatorul: Impotriva deficitului extern, luptam

prin reducerea consumului (obtinuta prin domolirea creditelor si cresteri salariale minore),
iar impotriva inflatiei, aducem un leu mai puternic. Inmultirea fondurilor speculative ar
putea amplifica, pe termen scurt, durerile de cap, iar exportatorii vor fi cei mai loviti.
Aceasta pare sa fie optiunea pentru moment. Daca BNR nu se va speria, ar putea fi o
optiune corecta. Daca va ceda la primele strigate, la sfarsitul lui 2006 vom avea si tinta
de inflatie neatinsa, si exportatori nemultumiti, si speculatori imbogatiti din pierderile pe
care le va inregistra banca centrala.

“O politica de intarire a leului si de crestere a dobanzilor va aduce alte batai de cap: va

atrage fonduri speculative.”

Durerea de splina
Articol de Dragos Nedelcu

Luni dimineata, m-am trezit foarte devreme. Dar o durere puternica la splina m-a convins
sa nu ma ridic asa usor din pat. Pe la 7:05, am dat drumul la televizor pe un canal de stiri.
Gripa aviara ramane in topul romanesc al informatiilor importante. Am schimbat canalul
pe postul concurent: tot gripa aviara. Au mai ars vreo 3.000 de gaini intr-un sat din Dolj.
Daca ar fi sa se rescrie “Ferma animalelor”, cred ca gaina ar trebui expulzata. N-ar avea
loc in lumea lui George Orwell. E pate(tic) deja.

Ceva mai tarziu, l-am vazut pe Dan Ioan Popescu explicand la tabla teoria imbogatirii
cinstite. Cica nevasta a muncit 25 de ani in Italia. Sotia lui Popescu nu e casnica, e
manager. Face bani. Multi bani. M-a apucat o durere si mai mare. De splina. Individul a
carui imagine este asociata cu coruptia de catifea parea rupt din Teoria Conspiratiei. DIP,
asa cum ii spun apropiatii, a negat, vreme de ani buni, orice legatura cu Italia. Informatiile
potrivit carora ar avea un castel pe-acolo le-a tratat cu un dispret total.

Despre firma Luxten, s-a scris de nenumarate ori. Stapaneste jumatate din iluminatul
public national, este in topul furnizorilor de energie electrica. Multe relatii de afaceri au
apropiat Luxten de DIP pe vremea cand acesta a fost ministrul economiei. Ei bine, cui
credeti ca a vandut domnul Popescu actiunile la celebra firma a sotiei? FIRMEI LUXTEN.
Dan Ioan Popescu are dreptate ca familia lui detine o firma. E dreptul lui. Marea
problema ar fi ca, in general, partenerii de afaceri ai firmei au fost pe lista celor mai
importanti clienti ai Ministerului Economiei. si asta e ca dracu’. Dan Ioan Popescu a vrut
avere. A facut-o. Acum, ar fi inclusiv moral sa se retraga la castelul din Italia, pe care in
sfarsit recunoaste ca-l are. Bineinteles, daca-i permite DNA. Mie teama, insa, ca vom mai
avea parte de explicatii la tabla. Partea proasta este ca procurorii n-au fost pregatiti sa
dezvaluie furtul, ci mai degraba sa-l acopere. Iar acum, ei invata pe pielea unora ca DIP.
De obicei, prostia si informatia se platesc.

Mi-am amintit de Dinu Patriciu. Omul de afaceri pe care statul l-a amanat de la plata a
600 de milioane de euro bate campii cu costul telefoanelor ascultate de SRI. El zice ca
romanii au platit trei milioane de euro pentru urmarirea lui. Da, domnule Patriciu, dar tot
noi suportam de 300 de ori mai multi bani lipsa la buget de dragul Rompetrol. Bani cu
care cumparati afaceri in Franta. Cui nu-i convine sa plateasca in rate o datorie, mai ales
atunci cand afacerea lui are cateva procente din PIB ?

Am aproape 31 de ani. Ma vad jurnalist si peste 10. Poate ca atunci durerea de splina va
fi si mai puternica. Dar n-as mai vrea sa ma trezesc cu gripa aviara si DIP la televizor.

BNR deschide larg usa chiriilor

Articol de Lucian Pop

Inasprirea conditiilor de acordare a creditelor ipotecare are un revers fericit pentru piata
chiriilor. Astfel, numerosi investitori continua sa cumpere locuinte in vederea inchirierii,
chiar daca rata profitului a scazut in unele cazuri chiar si sub 10%.

Daca in urma cu patru-cinci ani achizitionarea unui apartament sau a unei case in scopul
inchirierii aducea randamente anuale de 20-30% poate chiar si mai mari, scumpirea
accelerata a proprietatilor a diminuat nivelul castigurilor. Insa, cererea tot mai mare care
se inregistreaza pe aceasta piata, atat pentru vilele de lux, cat si pentru apartamentele de
bloc, nu a zdruncinat planurile investitorilor. Acestia aloca in continuare sume importante
pentru cumpararea sau construirea de imobile pe care sa le inchirieze ulterior. O
contributie minora la diminuarea profiturilor a avut-o si majorarea impozitelor, in special a
celor locale. Spre exemplu, impozitele pe cladiri colectate anual de Primaria sectorului 2
au crescut in acest cu 6% fata de anul 2005. “Majorarea impozitelor ar putea sa
influenteze doar intr-o mica masura decizia investitorilor de a plasa banii in astfel de
proprietati, intrucat, in ciuda erodarii randamentului, acesta ramane, in continuare,
atractiv. Totusi, acestia sunt mai precauti si isi aleg cu grija si scrupulozitate proprietatile
in care doresc sa investeasca”, spune Marius Luca, residential sales negotiator la CB
Richard Ellis.

In ceea ce priveste impozitul pe castigul obtinut din chirii, analistii imobiliari apreciaza ca,
odata cu intrarea in vigoare a noului Cod fiscal, proprietarii sunt avantajati, in raport cu
impozitul care se aplica in trecut pe venitul global. “Chiriile pentru proprietatile de lux, de
minimum 1.000 de euro pe luna, sunt afectate mai mult de impozitare. De obicei, in
aceste cazuri, proprietarii isi inregistreaza contractele la administratia financiara, spre
deosebire de cei care obtin chirii mici, sub 300 de euro pe luna. In acest caz, veniturile nu
sunt afectate, nefiind impozitate in nici un fel”, explica Liliana Vasile, director
departamentului Residential Rental & Relocation Services din cadrul Regatta. In Capitala
si in marile centre universitare, presiunea asupra chiriilor pentru apartamentele de bloc
este mult mai mare fata de alte localitati, din cauza numarului mare de studenti din
aceste orase. si cum oferta este redusa, tarifele au explodat, mai ales in aceasta toamna.
Iar trendul se va mentine. Daca in Timisoara, in perioada similara a anului trecut, o
garsoniera putea fi inchiriata, in medie, cu sume cuprinse intre 80 si 120 de euro, acum,
preturile au ajuns si pana la 200 de euro.

Reprezentantii agentiilor imobiliare spun ca principalele cauze care au determinat

majorarea chiriilor sunt inasprirea conditiilor de creditare ale bancilor, precum si numarul
mare de studenti si persoane care locuiesc temporar sau chiar se stabiliesc in marile
orase.

Avand in vedere ca fondul locuintelor destinat inchirerii nu a crescut, in timp ce numarul

celor care vor o locuinta este din ce in ce mai mare, tarifele sunt dictate de proprietari,
care profita de aceasta situatie.

Nivelul chirei creste in raport cu dotarile de care dispune locuinta: centrala termica,
bucatarie mobilata si utilata, televizor color, masina de spalat, geamuri termopan, usa
metalica la intrare. Pentru un astfel de apartament, situat intr-un cartier bun, proprietarul
poate cere usor 250-300 de de euro pe luna.

De asemenea, si piata chiriilor de lux va creste in acest an, chiar daca intr-un ritm mult
mai moderat. In acest caz, spatiile oferite spre inchiriere sunt, in marea lor majoritate, noi
si dispun de dotari si finisaje de calitate superioara.

In Bucuresti, tarifele de inchiriere pentru vile de lux se situeaza intre 3.000 si 15.000 de
euro/luna, in timp ce apartamentele situate in blocuri noi se inchiriaza cu sume intre
1.000 si 5.000 de euro, in functie de locatie, finisaje si numarul de camere. Unii
proprietari care detin locatii de lux solicita plata unei garantii in bani, de teama ca viitorul
chirias sa nu le provoace distrugeri. Cuantumul acestor garantii difera foarte mult, in
functie de dotarea locuintei, dar si de credibilitatea pe care chiriasul o inspira
proprietarului.

Majorarea impozitelor ar putea sa influenteze doar intr-o mica masura decizia

investitorilor de a plasa banii in astfel de proprietati, intrucat in ciuda erodarii
randamentului, acesta ramane, in continuare, atractiv.

Marius Luca,
senior negociator la CB Richard Ellis

Luni de fiere in industrie

Articol de Oana Osman

Scaderea comenzilor, a profitului si a cifrei de afaceri, scumpirea utilitatilor si cheltuielile

mai mari cerute de integrare sunt doar cateva motive pentru care industriasii nu mai vad
viata in roz.

Optimismul firmelor din trimestrul I al anului trecut s-a transformat recent in pesimism.
Indicele de incredere industriala, calculat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) prin
intervievarea unui numar reprezentativ de firme din industrie, inregistreaza pentru prima
data o valoare negativa: -6 in primul trimestru din 2006, fata de +14,5% in perioada
similara a anului trecut. Indicele masoara, pe o scala de la -100 la +100, increderea
companiilor fata de evolutia activitatii proprii intr-un anumit interval de timp.

Dincolo de cifre, deteriorarea increderii industriale inseamna, potrivit analistilor GEA, ca

“ritmul de crestere al productiei industriale va incetini si mai mult in trimestrul I 2006,
putand chiar sa inregistram ritmuri negative”. De unde vine insa pesimismul? In primul
rand, din zona comenzilor, despre care 35% din firme spun ca se situeaza, in prezent,
sub media normala si doar 10,9% peste medie. Aproape 40% din firme au comenzi doar
pentru o luna. Industriasii se asteapta si la o scadere a profitului: 37,5% din firme, fata de
numai 27,3% care anticipeaza cresteri, iar restul stagnare. Pesimismul este valabil insa
numai pentru primul trimestru. Pana la finele anului, 57% din companii spera ca
conjuncturi mai favorabile (inclusiv aderarea la UE) le va creste profiturile. Anul trecut,
numarul firmelor cu profit in scadere l-a egalat pe cel al firmelor cu cresteri. “Aceasta
inseamna atat imposibilitatea de a beneficia in fapt de cota unica de 16%, cat si limitarea
resurselor financiare disponibile pentru reinvestire in 2006”, spun analistii GEA.

Pesimismul primului trimestru se mentine si in privinta evolutiei cifrei de afaceri, si a

personalului. La fel ca si in cursul anului 2005, numarul firmelor care vor sa concedieze il
depaseste pe cel al firmelor care fac noi angajari, majoritatea asteptand insa o stagnare a
numarului de angajati. Reducerile drastice de profit si personal vin ca urmare a
cheltuielilor in crestere pentru utilitati si pentru adaptarea la standardele UE de calitate si
mediu.

Se incinge razboiul brutarilor

Articol de Sorin Barariu

Cei mai importanti jucatori ai pietei de morarit-panificatie accelereaza ritmul achizitiilor.

Premiul cel mare este o piata de peste un miliard de euro.

Zicala “marimea conteaza” se aplica cum nu se poate mai bine in industria produselor
fainoase. Reteaua extinsa garanteaza venituri in crestere, in conditiile in care pretul nu
poate urca prea mult. Intocmai ca luptatorii de sumo, principalii jucatori iau in greutate ca
sa isi “demoleze” adversarii. Asa se face ca Vel Pitar si Boromir s-au luptat la sfarsitul
lunii ianuarie pentru cumpararea unui jucator de talie medie din Slobozia, Morarit
Panificatie Ialomita. Miscarea face parte dintr-un lung sir de achizitii ale celor doi
concurenti, care in ultimii ani au inghitit cam tot ce era de vanzare in domeniu. Boromir si-
a adjudecat in final “tinta” cu 4,4 milioane de lei (1,2 milioane euro). “Daca se vor mai ivi
astfel de ocazii, voi continua sa cumpar, desi imi propusesem sa ma opresc”, spune
Constantin Boromiz, patron si director general al societatii. Grupul Boromir a cumparat
de-a lungul timpului o serie de fabrici de paine si mori in toate regiunile tarii si a inceput
sa dezvolte si o retea de magazine proprii.

Perdantul licitatiei, Vel Pitar, este controlat de fondul de investitii Broadhurst. Siminel
Andrei, presedintele fondului, justifica lipsa de interes pentru continuarea licitatiei: “Este o
fabrica veche si nu corespunde cerintelor europene; este mai ieftin si mai sanatos sa
facem o fabrica noua, care sa nu aiba probleme in viitor. Am decis sa cumparam un teren
pentru aceasta investitie”. Vel Pitar a preluat in ultimii ani fabrici de paine din Bucuresti,
Bals, Targu Jiu, Iasi si Pitesti.

Cei doi grei nu sunt singuri pe piata achizitiilor din sectorul de morarit si panificatie. Com
Agro Pan, holdingul fostului arbitru international Adrian Porumboiu, detine fabrici de paine
in mai multe orase din Moldova. “Voi continua extinderea retelei de societati de panificatie
din cadrul grupului. In business-ul asta te bazezi pe rulaj”, arata Porumboiu.

Cei trei grei, Boromir, Vel Pitar si Com Agro Pan, s-au confruntat anul trecut pentru
cumpararea societatii Plevnei din Bucuresti. Societatea, privatizata prin Mebo, are spatii
de productie pe langa complexul Orhideea, zona unde pretul terenului depaseste 250 de
euro pe metrul patrat. Reprezentantii PAS au cerut atunci un pret prea ridicat, fapt care a
dus la inghetarea discutiilor. Intr-o situatie similara se afla si firma Spicul, care are unitati
de productie situate central, pe suprafete extinse, ceea ce le face interesante pentru
investitiile imobiliare. Ambele societati au ratat valul de achizitii din ultimii ani, dar au un
nume in panificatie si filiere formate in Bucuresti. Extinderea retelei nu este singura
optiune la cresterea profiturilor. Dupa ce a cumparat un jucator din Targu Mures, Loulis s-
a oprit din achizitii. Strategia grupului pare sa fie reducerea costurilor, in conditiile in care
la nivel national exista o capacitate excedentara de procesare de 50%, potrivit
patronatului Rompan. “Loulis nu are planuri de extindere prin achizitii/preluari de
companii mici si mijlocii in 2006 in Romania, insa nu exclude o astfel de varianta pe
termen lung. In prezent insa, ne vom concentra pe consolidarea business-ului existent”,
arata Nikolaos Voudouris, presedinte Loulis Romania.

Grupul, cel mai mare din Balcani, potrivit propriilor estimari, studiaza in prezent
perspectivele pietei din Ucraina, potrivit presedintelui Loulis Group, Konstantinos Loullis.

Potrivit reprezentantilor Dobrogea, nici grupul constantean nu intentioneaza in viitorul

apropiat sa cumpere jucatori mai mici de pe piata interna. Cum aderarea va aduce mari
jucatori europeni, producatorii nostri nu au alta sansa decat sa ia cat mai repede in
greutate.

Vel Pitar

2001- Fuziune Mopariv Ramnicu-Valcea, Berceni Bucuresti, Granpan Tecuci si Mopariv

Cluj-Napoca

2002-2005 - Preia Libertatea Panificatie Bucuresti, fabrica de paine din Bals, Gorjpan
Targu Jiu, Pangran Iasi si Spicul Arges Pitesti. Finalizeaza fuziunea prin absorbtie cu
societatile Panem Giurgiu si Panificatie Postavarul Brasov

2006 - Incercare nereusita de preluare a societatii Morarit Panificatie Ialomita

Boromir

2001-2003 - Grupul Boromir detine deja sau cumpara fabrici de paine in Buzau, Valcea,
Sibiu, Bals si Medias. La acestea se adauga moara Cibin din Sibiu si producatorul de
paste Extrasib Sibiu

2004 - S-a luptat cu Vel Pitar si Com Agro Pan pentru activele societatii Plevna SA.
Cumpara ProPast Iasi

2006 - Cumpara societatea Morarit Panificatie Ialomita

Com Agro Pan

2001 - Construieste o fabrica de paine la Vaslui

2002 - Cumpara Mopan Suceava, cu filialele de la Vatra Dornei, Campulung

Moldovenesc, Solca, Radauti si Gura Humorului

2003 - Construieste fabrica de la Barlad

2006 - Patronul Adrian Porumboiu isi nuanteaza planurile de extindere a retelei de unitati
de morarit-panificatie

Aventura “filatelica” a painii

Timbrarea painii in procesul de fabricatie ar putea reduce evaziunea fiscala inregistrata in

sectorul de morarit si panificatie. Potrivit patronatelor din domeniu, circa 50% din painea
produsa in Romania este facuta “la negru”. Rompan si MAPDR au propus un proiect de
legislativ privind timbrarea painii in procesul de fabricatie, care se afla in prezent in
circuitul de avizare la Ministerul Finantelor. Unii producatori pun sub semnul intrebarii
eficienta acestei masuri. Verificarea aplicarii timbrului va fi facuta de aceleasi organisme
care controleaza acum filiera de producere a painii. Zona rurala, unde se inregistreaza
grosul evaziunii, este neglijata de acestia. Ce garantii avem ca lucrurile vor sta diferit
dupa introducerea timbrelor fiscale, mai ales ca falsificarea acestora se poate face foarte
usor?, se intreaba Viorel Marin, presedintele patronatului Anamob.

Potrivit acestuia, Romania ar fi primul stat in care s-ar aplica un astfel de timbru, iar
problemele de siguranta alimentara, ridicate de aplicarea unei hartii speciale pe paine, nu
sunt inca pe deplin clarificate. “Cea mai sigura cale de reducere a evaziunii este
diminuarea fiscalitatii, in special a TVA, masura care ar diminua motivatia evazionistilor”,
adauga Marin. Conform statisticilor, romanii consuma anual aproape 120 de kilograme de
paine/locuitor, cu 60 de kilograme mai mult decat inainte de 1989.

Taxele vamale incing nervii pe piata carnii

Articol de Sorin Barariu, Anca Chilom

Bruxelles-ul a dat, zilele trecute unda verde cresterii taxelor vamale la importurile de
carne de pasare, dar mentine nivelul actual pentru carcasa de porc. In urma deciziei,
industria alimentara promite stabilitatea preturilor pana in 2007.

Inceputul anului aduce ultima runda din razboiul taxelor vamale pentru importurile de
carne. Cum integrarea pe piata comuna europeana presupune eliminarea oricaror
bariere, jucatorii importanti incearca sa prinda ultimul tren al favorurilor
guvernamentale.

Crescatorii de pasari, alarmati de scaderea consumului provocat de criza gripei aviare

si de invazia importurilor ieftine din Brazilia si SUA, au cerut, la sfarsitul anului trecut,
cresterea taxei vamale aplicate importurilor de la 45% la 70%. Cum acordul dintre UE si
tara noastra prevede reducerea treptata a taxelor, pana la eliminarea lor, in 2007, orice
“deviere de la curs” trebuie aprobata de Bruxelles. “Pe fir” au intrat si crescatorii de
porci, care au solicitat si ei marirea taxelor la produsele din import, pe motiv ca acestea
beneficiaza de subventii generoase din partea UE. Raspunsul venit de la Bruxelles i-a
dezamagit pe acestia din urma, intrucat doar “pasararii” au primit unda verde pentru
majorarea taxelor vamale.

“Cresterea taxelor vine cam tarziu, cand exista deja stocuri mari pe piata. Prin urmare,
nu se vor inregistra modificari semnificative de pret”, arata Gheorghe Antochi,
presedintele Agricola International. Alti producatori cred ca, dupa cateva luni, piata va
reactiona favorabil, pe masura ce importurile se vor mai diminua. Anul trecut,
importurile de carne de porc au totalizat 300 de milioane de euro, in timp ce cele de
pasare au depasit o suta de milioane de euro.

Dar ce spun reprezentantii industriei de crestere a porcilor? “Masura va diminua

efectivele de animale, in conditiile in care oferta autohtona este deja sub nivelul cererii.
Importurile mai ieftine vor scoate de pe piata produsele noastre”, este de parere
Gheorghe Caruz, presedintele Patronatului Carnii de Porc.

De cealalta parte a baricadei se afla procesatorii, care, anul trecut, au cumparat din
import 70% din necesarul de carne. “Mentinerea taxelor garanteaza stabilitatea
preturilor. Orice crestere ar duce la scumpirea produselor din carne in galantare”, spune
Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii (ARC).

Carnea de porc in carcasa este taxata cu 20% si este foarte posibil ca taxa sa ramana
la acest nivel pana in 2007, cand va fi eliminata. In cazul carnii de pasare, persistenta
gripei aviare ar putea prelungi valabilitatea noii taxe si dupa momentul aderarii.
Bruxelles-ul are si el calculele sale. Importurile de carne de pasare ale Romaniei provin
mai ales din SUA si Brazilia, concurenti seriosi ai producatorilor europeni.

Crescatorii de animale primesc subventii de la stat, iar cresterea taxelor vamale ar

deveni o sursa indirecta de sporire a veniturilor. Potrivit Ministerului Agriculturii, sectorul
zootehnic va beneficia, in 2006, de subventii de 400 milioane lei, in crestere cu circa
35% fata de 2005. Astfel, ajutorul este de 1,4 lei pentru fiecare pasare cu o greutate de
cel putin 1,75 kilograme si 100-120 lei pentru fiecare porc. In plus, autoritatile sprijina
achizitia de purcei sub 20 de kilograme.

Intrarea in vigoare a taxelor tine de rapiditatea cu care Guvernul va adopta proiectul de

lege referitor la regimul vamal al carnii. Industria alimentara promite ca portofelul
consumatorilor nu va fi afectat de jocurile de culise.

2 miliarde euro

La atat se ridica piata combinata a carnii de porc si de pasare. La aceasta suma se

adauga inca jumatate de miliard de euro, din vanzarile de pe piata neagra.
Ce se intampla cu actiunile la purtator?

Culisele economiei

Obtinerea de profit pentru actionari si salarii, si alte recompense pentru angajati. Acestea
sunt cele mai importante lucruri de care un manager trebuie sa se ocupe pentru ca firma
pe care o conduce sa supravietuiasca intr-un mediu din ce in ce mai ostil. In strainatate,
recompensarea angajatilor cu actiuni este garantia ca acestia vor munci mai bine pentru
companie. In Romania, lucrurile nu stau chiar asa. Legea prevede ca angajati de la
firmele care inca mai apartin statului pot sa cumpere, la preturi foarte mici, actiuni. Din
pacate, ei nu vor beneficia niciodata din plin de statul de actionar. De ce? Veti vedea la
Culisele economiei.

Fabrica de bani

Companiile care apeleaza la firmele de resurse umane sunt, de regula, cele care nu au
departamente proprii in domeniu. Ceea ce nu este foarte cunoscut in lumea afacerilor
este ca aceste firme nu ofera doar servicii de recrutare, ci si consultanta. In Romania,
sunt cateva sute de firme in domeniul resurselor umane, dar pe piata ar mai fi loc. Iar
daca ne uitam la costurile relativ mici pe care le au companiile din domeniu, putem sa
observam o afacere cu potential.

Trenduri

In business, cravata este un element de comunicare si reflecta personalitatea

partenerului de afaceri. Ea este si un simbol al statutului social. Care sunt cele mai noi
tendinte in domeniu si ce preturi au cele mai interesante cravate, vom afla la trenduri.

Turismul de munca invinge barajele UE

Articol de Ioana Speteanu

Exista solutii la blocajul legal pe care statele vechi membre il impun cetatenilor mai noilor
membre ale Uniunii Europene. Le-au gasit, inventivi, polonezii si le-au preluat rapid
estonienii si lituanienii, spre disperarea Comisiei Europene. Pietele muncii din Suedia,
Danemarca si Germania se confrunta cu asaltul esticilor, deghizati in turisti de ocazie.
Saptamanal, trimestrial sau semestrial – in functie de restrictiile legale din tara de
destinatie, echipe compacte de medici se imbarca in autocare si pleaca “in excursie”
catre tari bogate ale Uniunii Europene. Odata ajunsi la destinatie, lucreaza temporar in
clinici private locale, oferind servicii de calitate la preturi sub cele din tarile respective.
Castiga clientii, clinica si, bineinteles, prestatorii directi ai serviciilor medicale. Pierd
sistemele nationale de asigurari, medicii locali si fiscul.
Un altfel de model suedez

Suedia este tara in care turismul de munca este deja un fenomen si pentru ca serviciile
stomatologilor locali sunt foarte scumpe. Nisa pe care au gasit-o polonezii pe pietele
muncii din marile orase este cea a prestarii acestui tip de serviciu medical. Stomatologii
polonezi pot sta pana la sase luni de zile pe teritoriul suedez, fara a plati impozite si
contributii la asigurarile sociale. Dupa expirarea acestei perioade, se intorc acasa, fiind
inlocuiti de alti confrati si tot asa. Conform EUbusiness, una dintre cele mai profitabile
clinici din capitala Suediei – “City Dental”, lucreaza cu medici polonezi, iar succesul in
randul clientilor este de necontestat. In Germania si Danemarca, se intampla acelasi
lucru, difera numai amploarea fenomenului, mai redusa decat in Suedia.

Cu toate ca antidotul barajelor din calea liberei circulatii a fortei de munca dinspre centrul
si estul Europei catre inima Uniunii Europene este perfect legal, statele care se confrunta
cu acest fenomen, presate fiind de breslele nationale, dar si de frustrarea data de
imposibilitatea impozitarii “piratilor” estici ai pietei muncii, incearca sa puna capat intregii
povesti. Ele incadreaza ceea ce se intampla la capitolul dumping social si cer Comisiei
Europene adoptarea unei directive de interdictie. De partea cealalta, liderii parlamentari
ai grupului de la Visegrad contraataca, acuzand Uniunea Europeana ca isi discrimineaza
cetatenii in favoarea emigrantilor proveniti de pe continentele african si asiatic. Cu
respectarea unor anumite conditii, ce tin de anii de rezidenta si integrarea in societate,
acestia isi pot gasi oriunde si oricand de lucru in tarile vechi membre, in timp ce polonezii,
cehii, ungurii etc. trebuie sa astepte pana la sapte ani de zile pana cand au dreptul sa
concureze legal pentru ocuparea unui loc de munca. Doar Irlanda, Marea Britanie si
Suedia nu au impus perioade de tranzitie, aceasta neinsemnand insa ca accesul legal pe
pietele nationale ale muncii din aceste trei tari este mai facil in orice conditii si pentru
oricine.

Sase mii

Acesta este numarul medicilor polonezi care au practicat turismul de munca in tarile
nordice in ultimul an.

Miliardele destinate Romaniei strica prietenii

Fondurile structurale atrag companiile din vechile state membre, care pierd locuri de
munca pentru proprii cetateni

O oportunitate extraordinara de dezvoltare pentru Romania, dar si pentru restul statelor

foste comuniste este prost vazuta de marile puteri europene.

Pentru a cheltui miliardele pe care Uniunea Europeana le va aloca Romaniei sub forma
fondurilor structurale, este nevoie de programe, cofinantare si parteneriate. stim pe ce
sume ne bazam cu certitudine doar in 2007, 2008 si 2009, cand vor fi puse la bataie 1,4
miliarde, 2 miliarde, respectiv 2,5 miliarde de euro – bani destinati finantarii marilor
proiecte de transport, infrastructura, mediu si educatie. Cele aproape sase miliarde de
euro reprezinta, prin oportunitatile de business pe care le ofera, o nada excelenta pentru
investitorii straini. Companiile internationale au la dispozitie doua modalitati de a profita,
in Romania, de banii Uniunii Europene. Ele pot fie participa la licitatiile de proiecte
organizate de autoritatile locale sau centrale, fie au posibilitatea obtinerii unor subisdii
destinate dezvoltarii programelor de investitii si de dezvoltare. “Avem deja numeroase
semnale din partea unor importante companii europene, americane si japoneze, care
tatoneaza terenul in vederea demararii unor proiecte de investitii”, confirma Ana Maria
Cristina, presedinte al Agentiei Romane pentru Investitii Straine, interesul pe care
viitoarele fonduri structurale il starneste in mediul de afaceri international. Mai mult de
atat, interesul vine si din partea unor investitori directi, care nu vor sa intre pe proiecte
finantate de Uniunea Europeana, dar pentru care faptul ca vom primi acesti bani
comunitari este o garantie a stabilitatii mediului de afaceri romanesc, un cec in alb
acordat autoritatilor de la Bucuresti.

Precedentul deja exista si a declansat recent discutii aprinse intre Germania si

presedintia austriaca a Uniunii Europene. Ministrul economiei germane a semnalat
tendinta de delocalizare catre est a activitatilor companiilor europene care opereaza in
tara sa, stimulate de oportunitatile de castig pe care le implica fondurile structurale.
Astfel, lasand mii de muncitori germani pe drumuri, suedezii de la Electrolux au decis
mutarea unitatii din Nürenberg in Polonia, tara in care si munca este mai ieftina, dar in
care si proiectele finantate de la bugetul comunitar sunt de mare anvergura, deci aduc
profituri importante. Sase miliarde de euro

Este valoarea fondurilor structurale certe, stabilite prin Tratatul de aderare la Uniunea
Europeana, cu care Romania ar putea plusa in fata investitorilor straini si autohtoni.

Afaceri Europene
Articol de Ioana Speteanu

• Danezii au dat o grea lovitura politicii antidumping practicate de Comisia Europeana,

dar si de SUA, demonstrand ca cei ce suporta costurile acesteia sunt tocmai cei in
numele carora si pentru al caror bine oficialii spun ca actioneaza. Guvernul danez, in
colaborare cu think tank-ul Copenhagen Economics, demonstreaza intr-un studiu,
structurat pe analiza a patru categorii de produse (lenjerie de pat, somon, televizoare si
ingrasaminte chimice) ca tarifarea marfurilor in cadrul procedurii antidumping este
resimtita in buzunarul consumatorilor finali, care platesc anual cu zeci de milioane de
euro mai mult decat ar fi facut-o daca producatorii nu ar fi fost amendati. Aceeasi analiza
mai arata ca principalul beneficiar al tarifelor antidumping este bugetul Uniunii Europene,
si nu producatorii de pe continent. Comisia Europeana argumenteaza ca razboiul
declansat impotriva marfurilor din Asia salveaza locurile de munca ale cetatenilor statelor
membre. Calculele functionarilor arata ca fiecare consumator din cadrul pietei interne
unice plateste in plus 0,5 euro, dar salveaza o mie de slujbe.

• Cunoasterea limbii engleze, germane, franceze - in aceasta ordine, sau, ideal, a tuturor
acestora, asigura vorbitorilor sanse maxime de adaptare pe piata europeana a muncii,
precum si de integrare mai buna in societate. Jumatate dintre cetatenii Uniunii Europene
vorbesc, la un nivel mediu, cel putin una dintre cele trei limbi. Locuitorii statelor mici fac
chiar performanta, 99% dintre luxemburghezi, 93% dintre maltezi si 90% dintre lituanieni
cunoscand cel putin o limba de circulatie europeana. La polul opus se afla ungurii,
spaniolii, italienii si portughezii, cele mai lenese popoare in deprinderea altor limbi decat
cea materna. Astfel, 71% din unguri si 64% din italieni, spanioli si portughezi sunt fideli
exclusiv limbii lor materne. In Romania si Bulgaria, tari in curs de aderare, cei ce cunosc
una dintre cele trei limbi de circulatie europeana la un nivel mediu reprezinta 41%,
respectiv 45% din populatie. Turcia, tara candidata, se lauda cu 29 de cetateni din o suta
care vorbesc limbi straine.

• Cele mai “murdare” companii producatoare de energie electrica din Europa – principale
vinovate de degradarea stratului de ozon si schimbarea climatului la scara globala prin
emisia in exces de dioxid de carbon, se afla in Germania, Polonia, Italia, Spania si Marea
Britanie. Cea dintai este campioana, cu noua asemenea unitati. In Polonia functioneaza
cinci, iar in Italia, Spania si Marea Britanie cate patru. Producatorii de energie electrica
sunt responsabili de aruncarea in atmosfera a 37% din emisia totala de dioxid de carbon.

“Politicienii se tem mai mult de masurile nepopulare”

Articol de Fulvia Meirosu, Dragos Nedelcu

Un interviu cu vicepremierul Gheorghe Pogea poate parea extrem de greoi unui cititor
neavizat. Aproape asa a fost si pentru noi. Foarte multe explicatii tehnice, sute de cifre,
ecuatii la tabla cu creta si buretele in mana. Cuprins de scandalurile momentului,
guvernul Tariceanu pare lipsit de coloana vertebrala. Pogea se lupta insa sa infirme
barfele din piata. In timpul discutiei, Sebastian Vladescu l-a sunat de mai multe ori. Semn
ca omul ascuns in spatele a sute de pagini ar putea sa fie exceptia de la regula, daca n-
am vedea ca, pe ansamblu, prezenta lui in viata publica este mai degraba discreta. In 16
ianuarie, Pogea si-a trecut in agenda mai multe puncte importante. “Aproape ca le-am
discutat pe toate cu FMI”, spune acum vicepremierul satisfacut ca un copil caruia i s-au
cumparat jucariile preferate.

Capital: Ce-ati facut ieri?

Gheorghe Pogea: M-am intalnit cu sindicatele si am discutat despre salariul minim.

Acesta trebuie sa stimuleze munca la suprafata si nu munca la gri, trebuie sa asigure un
trai decent, sa fie un element motivant. Pe de o parte, trebuie sa acoperim niste nevoi si
sa stabilim care sunt ele.

Capital: Haideti sa vorbim de FMI. Nu prea va potriviti la cifre.

Gheorghe Pogea: Cand e vorba de date, trebuie sa ne uitam in documente (se ridica si
se duce la biroul sau, aducand un dosar). In doua situatii citesti: cand ai timpul limitat si
cand e vorba de cifre. Am facut o comparatie cu Bulgaria, care intra in acelasi pluton cu
noi. Diferenta intre veniturile publice obtinute de noi si bulgari sunt in favoarea Bulgariei,
cu circa patru-cinci puncte procentuale.

Capital: Cum diminuati cheltuielile, daca trebuie sa mai angajati oameni?

Gheorghe Pogea: Nu mai angajam. Din total posturi platite din bani publici, o parte din
posturi, 7%, au fost neocupate. Nu discutam despre cheltuieli financiare suplimentare, ci
despre cheltuieli bugetate pentru 2006 in cadrul aceluiasi numar de posturi. De exemplu,
am avut 100 de unitati bugetate si nu am avut ocupate decat 93% din locurile de munca.
Capital: Dar dvs. vorbiti despre 93% dintr-o administratie nerestructurata.

Gheorghe Pogea: Absolut. Dar acesta este un alt aspect al problemei. Primul raspuns
este urmatorul: nu crestem cheltuielile. Dar se impune schimbarea structurii calitative a
cheltuielilor bugetare.

Capital: Intram in UE la termenul pe care ni l-am propus?

Gheorghe Pogea: Chiar daca vrem, chiar daca nu vrem, ne vor impinge de la spate. Mai
avem un an, 2006, dupa care, din 2007, vrem sa avem un procentaj cat mai ridicat de
absorbtie a fondurilor comunitare. asta e si motivul pentru care planul national de
dezvoltare e structurat cum e. E un instrument pe care incepem sa-l popularizam, iar tot
setul de politici publice si fondurile structurale vor trebui sa satisfaca necesitatile acestui
plan. Dar sa revin la FMI.

Capital: Credeti ca este important sa incheiem un nou acord cu FMI?

Gheorghe Pogea: Este important sa cadem de acord cu setul de politici economice pe

care ei il propun pentru a ne asigura ca pe termen mediu putem sa discutam despre o
stabilitate macroeconomica. Eu nu sunt de acord cu cei care spun “A, stiti ca asa zice
FMI!”. Pai cum, tu faci numai pentru ca zice FMI ?!

Capital: Dar pana acum asa faceau.

Gheorghe Pogea: Asta e problema PSD, care n-a avut curaj sa-si asume responsabilitati.
Eu am curajul sa spun ca sunt evolutii si trenduri care vor fi nepopulare pentru agentii
economici si trebuie sa le spunem din timp. Oricine a intrat in UE a fost supus mai
degraba unor constrangeri.

Capital: Dar in paralel, Guvernul a luat o serie de masuri pentru satisfacerea unor cresteri
salariale.

Gheorghe Pogea: Haideti sa discutam clar, sa nu numaram steagurile de la Prefectura...

In primul rand, se continua monitorizarea societatilor de stat pentru a limita cresterile
salariale, in lipsa unui acord stand-by cu Fondul am avut o hotarare de guvern. In al
doilea rand, in domeniul public, exceptand cresterile salariale din invatamant, care
reprezinta 11,83% si 6,6% media pe tot anul, si aici avem o limitare a cresterii salariale.
Ce efect pozitiv va fi in 2006, comparativ cu 2005, din punctul de vedere al efectelor
asupra inflatiei? Nu mai discutam despre efectele cotei unice, care in 2005 au marit
veniturile. Am scazut-o de la 22,7%, cam atat a fost media impozitarii in 2004, la 16%.
Asta a facut ca veniturile nete ale populatiei sa creasca cu patru puncte procentuale, de
la 72% la 76% din venitul brut.

Capital: Anul trecut BNR a spus ca Guvernul nu o ajuta deloc in strategia de a tinti
inflatia, de a reduce deficitul de cont...

Gheorghe Pogea: In 2006, cresterea economica se bazeaza pe: export, investitii si

limitarea consumului.

Capital: Cum? O mare parte din exportatori au fost terminati anul trecut.
Gheorghe Pogea: Dati-mi voie sa va spun. Anul acesta, gradul de depreciere a euro nu
va mai fi de 7%. Nu mai avem, fata de 2005, influenta cotei unice, care, majorand
veniturile populatiei, a avut efecte negative in deficitul comercial si cel de cont curent. Nu
mai avem aceleasi cresteri salariale. 2005 a fost primul an dupa 1990 in care nivelul de
salarizare, ca procentaj fata de 1989, l-a depasit pe cel din 1991. Cota unica a avut
efecte pozitive asupra populatiei, dar si efecte negative asupra economiei. Nivelul de
salarizare in 1991 fata de 1989 a fost de 82%, in 2004, de 77%, iar in 2005, de 88%.

Capital: Greu cu preturile la utilitati.

Gheorghe Pogea: Preturile la gaze pot fi mai mari sau mai mici, depinde de capacitatea
de negociere a fiecaruia. Dar preturile la gaze urmeaza preturile la petrol si motorina cu o
intarziere de sase-opt luni. Ideea e ca este bine sa stii ce te asteapta. In 2005, cresterea
pretului la energia electrica a fost de 9,5%, iar in 2006 va fi de 3,5%, deci iata inca o
presiune mai mica. Iar pretul la energia termica noi l-am marit in 2005 cu 20% si vrem sa
avem aceasta predictie si pentru anii 2006 si 2007.

Capital: Anul trecut ce v-a oprit sa faceti acelasi lucru?

Gheorghe Pogea: In general, este teama politicienilor de a nu produce lucruri

nepopulare. Eu spun ca atat timp cat un lucru se va produce, e mult mai bine sa-l spui din
timp, ca sa stii la ce sa te astepti.

Capital: Asta cred si colegii dvs. din guvern sau ei au alte pareri?

Gheorghe Pogea: Nu, nu, va inselati. Va asigur ca preturile la utilitati vor fi facute publice
pana in aprilie.

Capital: Dar nu e cam tarziu?

Gheorghe Pogea: Nu, pentru ca urmatoarele cresteri nu vor fi facute inainte de a doua
jumatate a anului.

Capital: De ce a mai vorbit Guvernul despre modificari la Codul fiscal, daca le-a
abandonat?

Gheorghe Pogea: Nu le-a abandonat peste noapte, mai degraba le-a amanat. si la ora
actuala Codul fiscal mai poate fi imbunatatit.

Capital: Cum ?

Gheorghe Pogea: Unul dintre elementele care vor trebui avute in vedere pe viitor, daca
vrem sa ajungem cu veniturile la 35% din PIB, pe langa marirea bazei de impozitare, este
sa ne uitam in alte tari, de exemplu, in Bulgaria, unde veniturile de natura nefiscala
depasesc 4% din PIB. Dar in Bulgaria intreprinderile de stat lucreaza in conditii de
performanta mult mai bune decat ale noastre. Sunt o serie de taxe, fie ca sunt cele legate
de mediu, fie ca sunt cele legate de proprietate, care contribuie la veniturile publice.

Capital: Care taxe sunt mai mari decat la noi?

Gheorghe Pogea: La noi nici macar nu sunt.

Capital: Deci vor fi si la noi?

Gheorghe Pogea: Absolut. Vrem sa urmam exemplul altor state, dar nu vrem sa ne uitam
ce structura au ele. Nu inseamna ca trebuie marit TVA, impozitul pe profit sau pe venit,
dar sunt alte taxe de natura nefiscala care au o pondere importanta in veniturile
bugetului: pe mediu, pe redeventele solului... Sigur ca sunt masuri care nu sunt pe placul
unora.

Ministrul facut celebru de greve

Portret Pogea a castigat capital de imagine mediind greva profesorilor

Capital: Azi ati condus sedinta de guvern?

Gheorghe Pogea: (vizibil surprins de intrebare): Eu? O parte din ea, da... Nu este prima
oara.

Capital: E greu?

Gheorghe Pogea: Imaginati-va ca, la un moment dat, primul-ministru te roaga sa conduci

sedinta de guvern si nu ai decat sa supui aprobarii si dezbaterii proiectele de acte
normative. Trebuie sa fii foarte atent, sa ai o viziune globala a impactului, sa vezi daca
sunt acte care au toate avizele, daca nu au aparut anumite probleme.

Capital: Dvs. nu prea ati aparut in public, sunteti o prezenta mai stearsa.

Gheorghe Pogea: Nu este adevarat... Conform monitorizarii CNA, in decembrie 2005

eram pe locul trei ca numar de aparitii in presa.

Capital: Dar totusi, daca iesim acum in fata Palatului Victoria si intrebam cinci oameni
cine-i Pogea, nimeni nu stie.

Gheorghe Pogea (contrariat): Ba da, o sa zica “Nu cumva ala cu grevele din
invatamant?”

Capital: Ce faceti cu Oltcit-ul ala? (nr: singura masina din declaratia de avere a
vicepremierului este un Oltcit din 1986)

Gheorghe Pogea: A, nu-l mai folosesc de un an si jumatate, dar nu l-am radiat. Masina
mi-e draga, pentru ca pe ea au invatat sa sofeze copiii.

Capital: Se vorbeste ca sunteti un perfectionist, puneti totul pe hartie. Cati din guvernul
actual sunt ca dvs.?

Gheorghe Pogea: Colaborez bine cu colegii mei, daca asta e intrebarea.

Capital: Dar cu celalalt Gheorghe (n.r. Copos) din guvern cum va intelegeti?

Gheorghe Pogea: Nu avem probleme. Sta langa mine la sedintele de guvern, suntem
colegi intr-o comisie interministeriala si foarte multe probleme care apar le-am discutat.
George Copos este preocupat de problemele care se discuta in guvern si nu este unul
care manifesta indiferenta.

Capital: Exista si colegi care manifesta indiferenta?

Gheorghe Pogea: Nu, nu, vreau sa va spun ca acest guvern a reusit sa faca pasi
importanti intr-un an de zile, cum alte guverne n-au facut, daca vreti, chiar pe problema
integrarii.

Guvernul scaneaza importurile

Deficit Statul va controla domeniile care afecteaza balanta de plati

Capital: Sunteti adeptul a ce se intampla acum, sa se spele rufele in public?

Gheorghe Pogea: Din pacate, nu sunt nici procuror, nici judecator. Dar, sigur ca lucrul
asta iti produce un disconfort, trebuie sa recunoastem ca iti abate atentia de la ceea ce
se intampla.

Capital: Dar cum se face ca nu e cercetat nimeni din PD?

Gheorghe Pogea: Nu ma intrebati pe mine, eu nu am nici o problema.

Capital: Vreti sa spuneti ca nu sunt oameni corupti si in PD?

Gheorghe Pogea: Eu spun ca nu iese fum fara foc. Eu va asigur ca si la noi, daca vor fi
probleme, nu cred ca nu vor iesi la suprafata. Eu nu am aceasta teama. Mie nu mi-e
teama ca cineva de la televiziune ma suna si-mi spune “Bai, fii atent ca...”

Capital: Palatul Cotroceni controleaza guvernul?

Gheorghe Pogea: Nu, este o exagerare.

Capital: Cum vedeti dvs. conflictul dintre guvern si Cotroceni?

Gheorghe Pogea: Nu intru in discutie pentru ca nu am informatii suficiente, nu stiu care e

problema. si aceasta atitudine va trebui sa ne obisnuim sa o avem. Am vazut politicieni
care, chiar daca nu stiu sa raspunda la o intrebare, vor sa raspunda.

Capital: Sunteti vicepremier pe probleme economice si totusi cand v-ati dus in deplasari
in tara ati vorbit despre fuziunea PNL- PD. asta era cel mai important lucru pe care
trebuia sa-l transmiteti?

Gheorghe Pogea: Asta a preluat presa. Am discutat si despre altceva, cum ar fi planul
national de dezvoltare. Apropo, asta e unul din acele lucruri care nu produc imagine, sunt
de profunzime. Un altul e termoficarea. In urmatorii ani, subventiile acordate
consumatorului final se vor diminua. Anul trecut au scazut cu 30%, iar anul acesta cred
ca vor disparea. In al doilea rand, sa vorbim de calitate. Nu trebuie sa platim apa care se
scurge in pamant.

Capital: Credeti ca ramaneti vicepremier pana la sfarsitul mandatului?

Gheorghe Pogea: Nu stiu, dar imi doresc ca, atat cat stau, de numele meu sa se lege
lucruri pozitive.

Capital: Cat de mult are de suferit mediul economic din Romania cand un om de afaceri
vine la premier cand vrea el?

Gheorghe Pogea: Mediul de afaceri nu sta intr-un singur om de afaceri si cred ca

premierul isi vede de treaba. Cred ca sunt multi presedinti de companii interesati de ce
prevede noul Cod fiscal. Nu ar trebui ca noul Cod sa fie anuntat de pe o zi pe alta.

Capital: Actualul guvern este nevoit sa alerge mai repede.

Gheorghe Pogea: si altii au fost presati si n-au facut nimic, pentru ca atunci cand vrei sa
fii insensibil, esti insensibil si te faci ca nu vezi. S-au facut multe lucruri si in Justitie.

Capital: Nu e chiar asa.

Gheorghe Pogea: Fata de ce era, s-a facut un progres insemnat. Eu voi recunoaste ca
sunt si lucruri care nu au fost facute. Sunt sectoare, cum e cel minier, care trebuie
subventionate, dar trebuie sa aiba manageri buni. Statul a fost un slab administrator, asa
ca trebuie sa introducem criterii de performanta pentru manageri. La ora actuala,
economia Romaniei nu este suficient de sustenabila ca sa ofere bunuri care sa raspunda
cererii.

Capital: De-asta se importa atat ...

Gheorghe Pogea: Importurile ar trebui scanate... (se intrerupe o secunda, pentru ca pe

telefonul mobil il suna ministrul de finante, Sebastian Vladescu, dar nu-i raspunde!)... si
ar trebui sa incercam sa producem aici ceea ce importam.

Alexandra Botos priveste riscul de la inaltime

Articol de Fulvia Meirosu

Cand nu se afla in elicopter pe ruta Haga-Kazakhstan, Alexandra Botos zboara cu

avionul la Milano, la Paris sau la Houston. Ea este candidata la Top 100 femei de succes,
editia 2006, care va fi lansat pe piata pe 30 martie.

Alexandra lucreaza ca head of corporate risk management in Haga, la Agip KCO, o firma
dezvoltata de sapte mari companii petroliere, printre care Shell, ExxonMobil, Total, Agip,
ConocoPhillips. Motivul pentru care cele sapte companii si-au unit fortele este
exploatarea celui mai mare camp petrolifer descoperit in ultimii 30 de ani, localizat in
Marea Caspica, Kazakhstan. “Sediul companiei este la Haga, dar zbor uneori la Milano,
unde e baza Agip, alteori in Huston, unde se afla Exxon, sau la Paris, unde se afla Total.
Este o rutina sa fiu cam de trei ori pe luna la Londra, unde se afla o mare parte a
colegilor mei, dar si in Kazakhstan, unde se desfasoara operatiunile de forare”,
povesteste Alexandra despre viata ei lipsita de monotonie. Cum a ajuns Alexandra la
Agip KCO? Dupa terminarea Facultatii de Fizica la Bucuresti, a urmat un master la
Institute of Offshore Engineering in Edinburgh, iar apoi a lucrat cativa ani la compania
Kvaerner. “In perioada de consultanta in Marea Britanie, lucrand pe proiecte scurte cu
diverse companii, printre care si Agip, am cunoscut o serie de manageri. M-au contactat
in 2000, am discutat si, din 2001, am inceput lucrul la ei. Pe vremea aceea, lucram la o
companie petroliera din Romania, o oferta pe care am acceptat-o cu bucurie, crezand ca
voi putea aplica experienta de cinci ani acumulata in Marea Britanie. Dar am fost foarte
dezamagita, si cand a venit propunerea Agip, mi-a fost usor sa ma decid incotro sa
merg”, relateaza Alexandra.

Pe scurt, Alexandra raporteaza - cu ajutorul unei retele de specialisti - board-ului director,

toate riscurile posibile, fie ca e vorba de relatiile cu guvernul din Astana, riscurile tehnice
care se evalueaza la Londra, riscurile de operatiuni in Marea Caspica, unde, in momentul
in care ne scria, erau minus 33 grade Celsius si blocuri de gheata in miscare. “In aceasta
industrie, in general, riscurile sunt mari, dar acest camp petrolifer, in particular, aduce
riscuri foarte mari, care trebuie identificate din vreme, analizate atent si prevenite la timp.
Am conceput un proces care sa asigure managementul riscurilor intr-un mod detaliat, m-
am ocupat de implementarea lui la nivel de corporatie, iar acum il mentin. Procesul
presupune patru pasi: identificarea riscurilor, analiza, managementul lor si raportul de
progres board-ului de directori”, spune Alexandra despre slujba ei. Nu stie daca se va
intoarce in Romania, de unde a plecat pentru ca “afara” a primit un tratament corect,
civilizat si a fost evaluata ca persoana, pe baza cunostintelor sale, nu in functie de criterii
subiective. “Acum, recompensele vin singure: daca e nevoie de tine, ti se obtine permis
de lucru oriunde; daca esti valoros, te platesc bine pentru expertiza, te cultiva, te
motiveaza sa ramai la jobul respectiv sau ti se face o oferta mai buna”, spune Alexandra.

Carte de vizita

Studii: Facultatea de Fizica,

Universitatea Bucuresti;
Master in Marine Resource
Development and Protection,
Heriot-Watt University, Edinburgh.
Experienta: consultant, apoi business development executive la Kvaerner UK; business
development manager la Rompetrol; head of corporate risk management la Agip KCO.

Studiile de piata isi reduc marja de eroare

Articol de Maria Vaschi

Numarul romanilor care isi fac cumparaturile in marile retele de magazine–

hipermarketuri, supermarketuri, cash&carry, discount – este in crestere. Cercetarea de
piata se adapteaza treptat acestei situatii, incheind parteneriate strategice cu marile
lanturi comerciale.

In urma cu doi ani, semnalam faptul ca firmele de retail tracking nu masurau si vanzarile
din marile retele de magazine, unitati ce se dezvoltau intr-un ritm alert. Acest lucru ducea
la un interes mai scazut in randul celor care investeau in studii de piata, din cauza unui
insuficient grad de acoperire a datelor raportate, mai ales la anumite categorii de
produse. Se pare ca de atunci situatia s-a schimbat in bine, piata de retail devenind mai
“asezata” si mai transparenta. Ne referim la parteneriatele incheiate intre timp atat de
ACNielsen Romania, cat si de MEMRB, cu diferitele lanturi de supermarketuri,
hipermarketuri, cash&carry.

Bogdan Belciu, manager al reprezentantei din Romania a companiei de consultanta de

management A.T. Kearney, afirma ca in Europa de Vest si in SUA, vanzarile din retail
sunt monitorizate permanent si aproape in timp real. Datele statistice publicate de
agentiile de studii de piata sunt folosite nu numai de retaileri, pentru a-si compara
rezultatele cu cele ale concurentei, ci si de investitorii la bursa de valori. Acest lucru are
un impact semnificativ asupra cursurilor bursiere ale retailerilor listati pe piata.

In Romania, lucrurile sunt inca la inceput. Care ar putea fi motivele?

Emanuel Sanda, country manager la ACNielsen Romania, aminteste faptul ca, in restul
Europei, comertul modern are deja o istorie respectabila si ca piata a atins de ceva timp
un anumit grad de maturitate. In Romania, dezvoltarea segmentului key account a luat cu
adevarat amploare in ultimii doi - trei ani. Din acest punct de vedere, suntem inca intr-o
faza de formare, in care lanturile de magazine isi definesc pozitia pe piata, isi stabilesc
nevoile de informatii si parteneriatele strategice. Pe masura ce piata incepe sa se
aglomereze, este din ce in ce mai important, pentru a ramane competitiv, sa ai acces la
informatie si insight-uri legate de piata si consumator.

“In privinta cooperarii cu lanturile de comert modern, in ultimii doi ani am facut progrese
majore in demararea de parteneriate cu toti jucatorii importanti. In prezent, avem acces la
date electronice de vanzari din circa 100 de magazine, avand o foarte buna reprezentare
a segmentului de hipermarketuri si supermarketuri, unde cooperam cu un numar mare de
retaileri, lanturi internationale si locale, dar si independenti. Odata cu semnarea
contractului de cooperare cu Metro, am reusit sa patrundem si in segmentul cash&carry”,
precizeaza Emanuel Sanda.

Marea provocare: retelele de discount

Referindu-se la aceleasi aspecte, respectiv la colaborarea dintre firmele de monitorizare

a vanzarilor directe din magazine si marii retaileri, Marius Caluian, deputy general
manager la MEMRB RTS Romania, considera ca “principala cauza pentru care lucrurile
au decurs greoi se refera la gradul de maturitate a pietei, in general. Nu exista o
colaborare deficitara intre cele doua parti, dimpotriva. Lanturile comerciale au avut si vor
avea intotdeauna nevoie de date de piata pentru a identifica oportunitatile de dezvoltare,
date oferite de companiile de retail tracking. In schimb, ceea ce difera este chiar
momentul de incepere a colaborarii. Cred ca acesta depinde in proportie de 50% de
industria de retail tracking si 50% de decizia retelelor comerciale, decizie ce se ia in urma
unor analize interne, referitoare la concurenta si la gradul de dezvoltare a pietei in viitor”.
Interlocutorul nostru mentioneaza faptul ca exista si in prezent retele care inca nu
colaboreaza cu firmele de retail tracking – in special cele de discount -, dar isi exprima
siguranta ca decizia actuala a acestora se va schimba in viitor, odata cu intensificarea
concurentei pe segmentul de comert modern.

“Pastram legatura cu toate aceste lanturi comerciale si incercam sa motivam beneficiile

mutuale determinate de o eventuala colaborare”, adauga reprezentantul MEMRB,
companie care, la randul ei, a facut progrese remarcabile in ceea ce priveste cuprinderea
in panel a lanturilor comerciale moderne prezente in Romania - incluzand aici si
contractul de colaborare semnat cu Metro, luna trecuta.
Comertul modern cucereste noi teritorii

Ponderea comertului modern va deveni din ce in ce mai mare in Romania, atat ca numar
al lanturilor de magazine, cat si ca importanta a acestora in vanzarile pietei totale.
Specialistii pietei de retail sustin ca, daca astazi ne uitam, in principal, la ce se intampla in
diverse regiuni geografice sau categorii de magazine, in viitor, accentul va cadea pe ce
se intampla in cadrul unui lant anume si chiar intr-un anumit magazin al unui lant.

“Principala provocare pe care o avem in acest moment este legata de stabilirea de

parteneriate cu lanturile de magazine de tip discount, care se afla in plina ascensiune.
Sunt pe deplin increzatoare in incheierea de parteneriate strategice in viitor. Fiind in
pozitia unica a unui lider cu adevarat global in acoperire, mizez si pe “precedentele”
stabilite sub forma unor bune relatii si modele de succes de cooperare cu discounterii in
diversele tari unde suntem prezenti impreuna”, afirma Luana Zgavardici, retailer services
manager la ACNielsen Romania.

Bogdan Belciu accentueaza faptul ca numarul marilor retaileri ce vor intra pe piata
romaneasca este in crestere, iar planurile de dezvoltare ale celor deja prezenti sunt
impresionante. Acest fenomen este in stransa legatura cu evolutia economica a Romaniei
si cu cresterea puterii de cumparare a populatiei. Volumele de marfuri rulate prin retelele
moderne vor fi din ce in ce mai mari, ceea ce face ca piata locala sa ramana in
continuare extrem de atractiva pentru investitori. “In acelasi timp insa, piata devine din ce
in ce mai competitiva, si de aceea disponibilitatea de informatii corecte, reale si recente
devine tot mai importanta atat pentru jucatorii prezenti, cat si pentru analisti. Este in
interesul tuturor retailerilor sa furnizeze informatii institutiilor de cercetare de piata. Datele
consolidate de acestea reprezinta o sursa de informare extrem de importanta, prin care
marile lanturi de magazine pot sa isi analizeze performanta relativ la competitie, dar si sa
identifice anumite tendinte ale pietei”, concluzioneaza Bogdan Belciu.

“Rechinii” ne aduc din nou in atentia Europei

Articol de Ioana Speteanu si Razvan Amariei

Anul 2006 ne-a adus o serie de scandaluri de coruptie fara precedent, construite in jurul
unor nume cu greutate. Desi lansarea investigatiilor impotriva unor fosti sau actuali
demnitari ori a unor oameni de afaceri influenti respecta dorintele Bruxelles-ului, se
intrevad si unele efecte negative.

Matusa Tamara si proprietatea din Strada Zambaccian, Copos - Loteria Nationala,

Patriciu - Rompetrol, averea lui Dan Ioan Popescu sau verisorul lui Mircea Geoana -
fiecare din aceste cazuri a starnit conflicte politice si, uneori, a avut si implicatii
economice palpabile. Ca de obicei, vestile circula repede, si cei de peste hotare, fie ei
politicieni, functionari, analisti sau oameni de afaceri au aflat si ei curand despre ce se
intampla in Romania.

Situatiile sunt diferite. La Adrian Nastase sau Dan Ioan Popescu, e vorba despre fosti
demnitari care au dificultati in a explica cum au ajuns in posesia unor anumite bunuri.
Mircea Geoana, si el ex-ministru, a crezut ca a invatat din greselile altora si a incercat sa
scape rapid de un teren pasibil a trezi suspiciuni; cat de bine a reusit sa eludeze legea
ramane de vazut. George Copos este actual demnitar, dar faptele pentru care este
cercetat au fost comise inainte de a ajunge intr-un scaun de vicepremier, asa ca aici
presupusele acte de coruptie sunt mai cu seama in ograda partenerilor sai de afaceri de
la Loteria Nationala. Cat despre Dinu Patriciu, faptele pentru care e urmarit penal au fost
comise in urma cu cativa ani, iar el a parasit de ceva vreme linia intai a politicii. Cum,
insa, partidul sau e la putere, nivelul suspiciunilor este in continuare ridicat.

Dar pe plan extern perceptia este ceva mai simplista. Dincolo de politicienii si analistii
care ne incurajeaza si ne spun ca acesta e drumul pe care trebuie sa mergem si ca
trebuie sa continuam sa demascam ilegalitatile, indiferent de numele care sunt in spatele
lor, raman ceilalti - alegatori, ziaristi, oameni de afaceri. Mai multi si, pana la urma, mai
influenti, acestia risca sa inteleaga din avalansa de cazuri ca, in Romania, coruptia e
prezenta si in fostul si actualul guvern, coruptia e si la putere si in opozitie, asadar,
Romania e o tara corupta. O perceptie care, in loc sa ne ajute in pledarea cauzei noastre
pe langa cei care vor decide daca vom intra in Uniunea Europeana in 2007 sau 2008, ar
putea sa aiba, printr-un perfid joc politic, exact efectul contrar, aducandu-ne mai aproape
de amanare.

Politicienii europeni ne privesc cu atentie

In discursul european adresat Romaniei, lupta reala impotriva coruptiei devanseaza

importanta indeplinirii criteriului economic al aderarii la UE. Mai mult sau mai putin
justificata, perceptia publica ne este cert defavorabila. Despre romani, se stie mai ales ca
sunt corupti, informatiile despre normalitatea climatului economic, social si politic
vehiculate de media europeana fiind incomparabil mai putine decat cele ce ne descriu ca
fiind unul dintre cele mai turpide sisteme.

La cererea repetata adresata autoritatilor de la Bucuresti de a expune public adevarata

coruptie, scandalurile recente, in care sunt implicate nume sonore ale politicii autohtone,
par a da raspunsul asteptat. Europarlamentarul crestin democrat Markus Ferber, care in
martie 2005 cerea redeschiderea negocierii capitolului Justitie si Afaceri Interne, ne-a
declarat ca ceea ce se intampla acum in Romania transmite un semnal pozitiv. “Este un
inceput convingator, dar sa vedem deznodamantul”, spune Markus Ferber. Este si opinia
colegului sau Elmar Brok, care, in plus, considera ca doar raportul din primavara al
Comisiei Europene va aprecia reala eficienta a luptei impotriva coruptiei. Cat despre
deznodamantul anchetelor la nivel inalt, dubiile politicienilor provin din antecedentele
justitiei romane. Cazul Bivolaru l-a determinat pe suedezul Carl Hamilton,
vicepresedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul Suediei, sa ceara
institutiilor europene monitorizarea atenta a justitiei romane, asupra careia planeaza
suspiciunea ca raspunde la comenzi politice.

Parlamentarul suedez Carl Hamilton a cerut institutiilor europene monitorizarea justitiei

romane, banuita ca ar raspunde la comenzi politice

Europarlamentarul Elmar Brok considera ca doar raportul de evaluare al CE poate

aprecia lupta impotriva coruptiei

Coruptia ne strica in continuare machiajul

Indiferent ca sunt vazute din strainatate sau de reprezentantii europeni din Romania,
recentele scandaluri starnesc reactii asemanatoare. Remy Salters, analist la Standard &
Poor’s, crede ca astfel de probleme sunt o slabiciune care afecteaza viteza progresului
economic al Romaniei. “Standard & Poor’s acorda Romaniei calificativul “BBB-”. Daca o
comparam cu alte tari cu “BB” sau “BBB”, Romania tinde sa iasa prost in ceea ce priveste
problemele legate de politicile publice. Indicii de perceptie ai coruptiei (realizati de
Transparency International) plaseaza Romania sub majoritatea tarilor cu calificative
similare. In regiune, doar Macedonia (“BB+”) e perceputa ca fiind mai afectata de
coruptie. Mai mult, daca perceptia coruptiei este in scadere in tarile cu calificative
similare, se pare ca, in ultimii cinci ani, in Romania aceasta problema s-a acutizat. Acest
lucru contrasteaza cu evolutiile din Bulgaria si Croatia (ambele cotate “BBB”), unde
coruptia, desi inca raspandita, pare a fi in retragere”, explica el.

Angela Filote, purtatorul de cuvant al Delegatiei CE la Bucuresti, spune ca vom vedea pe

16 mai, cand CE isi va publica raportul de monitorizare, daca recentele cazuri de coruptie
vor influenta sau nu data aderarii. “Asa cum declara de curand si domnul Jonathan
Scheele, seful Delegatiei CE, recentele scandaluri care au aparut in mass-media par sa
confirme perceptia raspandita ca Romania ar fi o tara foarte corupta. Pe de alta parte,
coruptia nu este un fenomen specific doar Romaniei. Ceea ce este important este ca, in
orice tara, autoritatile sa se ocupe de aceste cazuri in mod corespunzator”, afirma ea.

Remy Salters, analist la Standard & Poor’s, spune ca imaginea Romaniei este mai
proasta decat a tarilor care au primit calificative similare

Angela Filote, purtatorul de cuvant al Delegatiei CE, crede ca raportul de monitorizare va

arata cat conteaza recentele cazuri de coruptie

Mittal arunca manusa de otel Bruxelles-ului

Articol de Anca Chilom, Sorin Barariu

Mittal Steel a lansat, la sfarsitul lunii ianuarie, o oferta de preluare a companiei Arcelor.
Oficialii europeni se tem ca, daca va fi aprobata, fuziunea va aduce un val de concedieri
si va crea un monopol aflat in afara controlului statelor UE.

Cine s-ar fi gandit, in 1995, cand s-a infiintat Mittal Steel, ca modesta companie indiana,
cu sediul la Calcuta, va ajunge in mai putin de un deceniu sa domine siderurgia
mondiala? Dezvoltarea firmei s-a bazat pe o serie de achizitii in spatiul ex-comunist,
transformand combinate fara strategie manageriala in adevarate centre de profit. Acum,
Mittal Steel detine topitorii in aproape 20 de tari, inclusiv in Franta, Algeria, Germania,
Africa de Sud, China, Mexic, Canada si SUA.

Cresterea pretului otelului, din ultimii ani, a facut rentabile investitiile realizate anterior,
astfel ca firma fratilor Mittal a ajuns pe prima pozitie si si-a continuat expansiunea pe
piata americana, prin achizitionarea producatorului International Steel Group (ISG), la
sfarsitul anului trecut.

Desi au devenit liderii pietei, ambitiile Mittal nu s-au oprit aici. La inceputul acestui an,
grupul s-a decis sa atace concurentul direct de pe piata, compania europeana Arcelor,
pentru care oferit actionarilor 18,6 miliarde de euro. Numai ca Arcelor nu este o companie
oarecare. Ea reuneste, practic, cei mai puternici producatori din Europa de Vest. La
inceputul anului 2001, trei dintre cele mai importante companii de pe continent, Aceralia
din Spania, Arbed din Luxembourg si Usinor din Franta, au fuzionat pentru a forma
societatea care a fost, pentru scurt timp, liderul pietei.

Oferta Mittal i-a speriat pe liderii europeni, care se tem ca fuziunea ar aduce somaj si
pierderea capacitatilor de productie in favoarea altor locatii, mai ieftine. Premierul
francez, Dominique de Villepin, a declarat deschis ca se opune acestei tranzactii, facand
apel la patriotismul mediului de afaceri. El a adaugat ca este nevoie de o strategie
europeana mai ferma in acest domeniu. La randul sau, Jean-Claude Juncker, seful
executivului luxemburghez, a afirmat ca va incerca, pe toate caile posibile, sa opreasca
preluarea. Reactiile sunt oarecum de inteles, daca tinem cont de faptul ca, in urma
posibilei fuziuni, familia Mittal ar detine 51% din actiunile noii companii si ar avea 54% din
drepturile de vot.

De cealalta parte, investitorii sustin ca politicienii ignora faptul ca cea mai mare fuziune
din industria otelului va crea o companie ce controleaza 10% din productia mondiala si va
reduce costurile cu circa un miliard de dolari. Cu o productie de 115 milioane de tone,
noua companie ar fi de trei ori mai mare decat cel mai apropiat competitor, pe o piata
unde preturile s-au dublat in ultimii cinci ani. Toti ochii sunt atintiti catre Comisia
Europeana, care poate decide asupra orcarei fuziuni dintre doua companii cu vanzari pe
piata unica mai mari de 250 de milioane de euro fiecare.
In paralel, Parlamentul din Luxemburg dezbate un proiect de lege referitor la preluari,
care ar putea facilita apararea companiei Arcelor fata de oferta ostila a indienilor.

Daca totusi va avea succes in preluarea Arcelor, Mittal se va confrunta cu probleme la fel
de mari ca si dimensiunile gigantului nou-creat. Pe de o parte, ar putea izbucni un conflict
intre conducerile celor doua entitati, ceea ce ar duce la paralizarea activitatii. In al doilea
rand, miscarea magnatului Lakshmi Mittal s-ar putea dovedi necastigatoare, daca
cererea mondiala de otel se va diminua, iar preturile vor cunoaste un trend descendent.
In plus, alta provocare ar putea veni din partea Chinei, care va incepe, in curand, sa
exporte otel, pe masura ce oferta interna va fi acoperita de propria productie.

Indiferent de rezultatul luptei dintre cei doi giganti, exista motive de optimism.
Considerata strategica si foarte protejata, industria siderurgica devine tot mai mult un
subiect al economiei de piata, lasand in urma ingerintele diverselor guverne.

Potrivit mai multor publicatii belgiene, Lakshmi Mittal intentioneaza sa finalizeze

preluarea Arcelor inainte de sfarsitul celui de-al doilea trimestru al acestui an.

Mittal Domina siderurgia romaneasca

• Mittal Steel a cumparat in 2001 societatea Sidex, care in momentul respectiv inregistra
o pierdere de un milion dolari pe zi, fiind considerata “gaura neagra a economiei
romanesti.
• La finele lui 2004, Mittal Steel inregistra in Romania o cifra de afaceri de 2,35 miliarde
de dolari prin intermediul Sidex, Tepro Iasi, Siderurgica Hunedoara si Petrotub Roman,
toate achizitionate de la statul roman.
• Pentru 2005, bugetul prevedea afaceri totale de 3,5 miliarde de dolari. Mittal Steel
Galati a incheiat insa anul sub asteptari, cu o productie mai mica cu 20% decat cea
bugetata.
Productia de otel scade In tarile dezvoltate

Potrivit analistilor. productia mondiala de otel a crescut anul trecut cu 6,8 la suta,
ajungand la 1,12 miliarde tone. Fata de anii trecuti, ritmul de crestere s-a temperat, pe
masura ce foamea de otel a Chinei a inceput sa fie potolita. In Uniunea Europeana,
jucatorii de pe mai multe piete importante au anuntat, la jumatatea anului trecut, ca
intentioneaza sa-si reduca productia.

OMV a descoperit un nou zacamant de petrol in partea sudică a Desertului Sahara

Articol de Dragos Comache

Grupul petrolier OMV Aktiengesellschaft a descoperit un nou zacamant de petrol la 800

km sud de capitala Libiei, Tripoli, in blocul NC 186, ce acopera 4.300 km patrati din
Bazinul Murzuq. Acesta este cel de-al saptelea zacamant descoperit in regiune in ultimii
cinci ani. Testele au aratat ca noul zacamant genereaza mai mult de 2.300 de barili de
petrol pe zi.

“Cea de-a saptea descoperire in Blocul NC186 confirma succesul activitatilor noastre de
explorare din cele mai importante regiuni internationale de explorare si productie.
Aceasta va duce la consolidarea pozitiei noastre in Libia”, a declarat Helmut Langanger,
membru al Comitetului Executiv al OMV.

OMV este activ in Libia inca din 1985, cand a achizitionat 25% din actiunile Occidental
Petroleum. De atunci, OMV si-a marit operatiunile printr-un acord incheiat in 1994 cu
NOC, Repsol si Total France, pentru dezvoltarea si productia campului Sharara, ce
produce anual in jur de 200.000 barili de petrol pe zi. In 1997, au fost achizitionate NC
186 si NC 197, urmate de NC 190 in 1999. In 2003 OMV si Repsol au primit Pachetul de
Explorare 1, ce cuprinde sase blocuri cu o marime totala de aproximativ 70.000 km
patrati. Cele sapte campuri descoperite pana acum produc impreuna mai mult de 500
milioane de barili de petrol. Productia totala a grupului OMV in Libia atinge 27.500 barili
pe zi.

Sursa: Capital, 17 februarie 2006

Deficitul de cont curent s-a adancit cu peste 35%, in anul 2005
Articol de Dragos Comache

Contul curent al balantei de plati a inregistrat, in anul 2005, un deficit de 6,89 miliarde
euro, cu 35,1% mai mare decat in anul 2004, potrivit unui comunicat al Bancii Nationale.

Cea mai mare contributie la adancirea deficitului a avut-o schimburile comerciale,

importurile de bunuri si servicii depasind exporturile cu peste 8,2 miliarde de euro. Banii
trimisi acasa de romanii din strainatate au reusit sa mai echilibreze balanta, excedentul
pe partea de transferuri crescand la 3,65 miliarde de euro, fata de 2,9 miliarde de euro la
finele anului 2004.

Datoria externă pe termen mediu si lung a fost la sfarsitul anului 2005 de 24,4 miliarde
euro, in crestere cu 33,4 la suta fata de 31 decembrie 2004. Datoria externă publica si
public garantata a inregistrat la 31 decembrie 2005 un sold de 11,32 miliarde euro si a
reprezentat 46,4 la suta din datoria externa pe termen mediu si lung, fata de 54,9% la 31
decembrie 2004. Datoria externa negarantata public a insumat 12,13 miliarde euro, fiind
cu 54,2% mai mare decat la sfarsitul anului 2004.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung a fost in anul 2005 de 18,2 la
suta, fata de 18,4 procente in anul 2004. Gradul de acoperire a fost la sfarsitul anului de
6,4 luni de import, fata de 5,2 luni de import la 31 decembrie 2004.

Sursa: Capital, 17 februarie 2006

50% din banii Programului Fermierul au fost contractati

Articol de Dragos Comache

Pana la jumatatea lunii februarie, in cadrul Programului Fermierul au fost oferite scrisori
de confort pentru proiecte depuse in valoare de 15,3 milioane lei, ceea ce inseamna
peste 50% din banii alocati pentru anul 2005, conform unui comunicat al Ministerului
Agriculturii.

Ministerul a alocat in 2005 pentru creditarea agricultorilor fonduri de 30 milioane lei. Acest
fond este disponibil celor care doresc sa faca afaceri in agricultura si au nevoie de
cofinantare pentru proiectele SAPARD cu o dobanda fixa de 5%.

Suma de 15,3 milioane lei reprezinta credite angajate pentru un numar de 29 de proiecte.
Judetele unde sunt cele mai multe proiecte care au primit scrisori de confort sunt
Botosani, Olt, Constanta si Suceava.

In anul 2006 Ministerul Agriculturii va aloca pentru creditarea agricultorilor fonduri de 700
milioane de lei, iar activitatile pentru care agricultorii vor putea obtine credite prin
intermediul programului Fermierul vor fi extinse, printre acestea urmand sa fie inclusa si
achizitia de masini si utilaje agricole noi.

Programul Fermierul constituie un ansamblu de masuri menite sa sprijine transformarea

gospodariilor taranesti in ferme familiale comerciale, prin consolidarea exploatatiilor si
imbunatatirea accesului la resurse financiare.

Sursa: Capital, 17 februarie 2006

ANRC a notificat 256 de furnizori pentru netransmiterea datelor statistice

Un numar de 265 de furnizori de retele si servicii de comunicatii electronice au fost

notificati de Agentia Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) intrucat nu au
transmis datele statistice pentru a doua jumatate a anului 2005. Netransmiterea datelor in
urmatoarele 30 de zile va fi sanctionata prin aplicarea unei amenzi de pana la 30.000 de
lei pentru fiecare zi de intarziere, potrivit unui comunicat al agentiei.

Cei 265 de furnizori reprezinta 12% din totalul de 2151 autorizati la sfarsitul anului 2005,
care aveau obligatia de a raporta date statistice pentru a doua jumatate a anului trecut.
Restul de 88% au transmis deja raportarile catre ANRC.

Raportarea datelor statistice se realizează de două ori pe an si avea ca data limita 31

ianuarie 2006 pentru perioada cuprinsa intre 1 iulie si 31 decembrie 2005. Transmiterea
datelor statistice financiare si a celor privind personalul se realizeaza in 30 de zile de la
expirarea termenelor de depunere a situatiilor financiare anuale si a raportarilor contabile
semestriale la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice.

Pana la jumatatea acestui an, ANRC va centraliza, verifica si prelucra datele statistice
raportate si va publica raportul privind evolutia pietei de comunicatii electronice in anul
2005.

In activitatea sa, ANRC urmareste ca obiective majore promovarea concurentei, protectia

intereselor utilizatorilor finali si incurajarea investitiilor eficiente in infrastructura.

Sursa: Capital, 16 februarie 2006

Credit imobiliar cu dobanda de sapte procente

Articol de Dragos Comache

Banca Comerciala Romana (BCR) a lansat un credit pentru investitii imobiliare, in valuta,
cu o dobanda fixa in primul an de rambursare sau in primii doi ani, in functie de optiunea
beneficiarului, potrivit unui comunicat al institutiei bancare.

Solicitantul poate opta, la creditele acordate in euro, pentru o dobanda fixa de 7% in

primul an de zile sau 8% pe an in primii doi ani de derulare a creditului, iar in cazul
creditelor imobiliare in dolari solicitantul poate opta pentru o dobanda de 8%, respectiv
9%. In cazul ambelor variante, indiferent de moneda in care se contracteaza creditul,
dupa perioada cu dobanda fixa, banca va aplica dobanda variabila pe care o practica in
acel moment la imprumuturile imobiliare.

Noile tipuri de credite se acorda pe o perioada de 25 de ani. Rata totala de rambursat

poate reprezenta maximum 35% din veniturile lunare certe ale solicitantului si familiei, iar
avansul este de 25% din valoarea imobilului care urmeaza a fi cumparat sau construit.
Banca aplica, la acordarea creditului, un comision de analiza a dosarului in valoare de 70
euro si un comision de acordare a creditului de 1,75%.

Banca Comerciala Romana este cea mai importanta banca din Romania, gestionand
active de peste 9 miliarde de euro. Banca are in prezent peste 370 sucursale si agentii in
intreaga tara, avand unitati in majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori.

Sursa: Capital, 13 februarie 2006

Fondul Proprietatea si-a ales auditorul

Fondul Proprietatea a stabilit castigatorul licitatiei organizate pentru a selecta compania

de audit care va controla activitatea comerciala a acestuia. Firma castigatoare este
KPMG Romania. Pe lista scurta a licitatiei s-au aflat companiile Ernst & Young, Price
Waterhouse Coopers si Deloitte.

Fondul Proprietatea, creat in 2005, ca solutie pentru despagubirea fostilor proprietari

deposedati de regimul comunist carora nu li se mai pot restitui in natura averile
confiscate, a devenit operational, ca societate pe actiuni inregistrata la Registrul
Comertului, pe 29 decembrie 2005. Fondul Proprietatea are in portofoliul sau actiuni la
114 companii romanesti, capitalul sau social fiind in acest moment de 3,9 miliarde euro.
Fondul va fi listat la Bursa de Valori Bucuresti si la o Bursa Internationala.

Sursa: Fondul Proprietatea, 15 februarie 2006

Majorare a taxelor vamale la importul de carne de pui

Articol de Dragos Comache

Taxele vamale la importul de carne de pui vor creste de la 45% la 70%, pe o perioada de
6 luni, pana la data de 15 august 2006, conform unei hotarari adoptate luni de Guvern.

Purtatorul de cuvant al Guvernului Oana Marinescu a declarat ca taxa la importul de

carne de pui a fost marita cu scopul de a „proteja productia interna, in conditiile in care,
din cauza prezentei gripei aviare pe teritoriul Romaniei, există stocuri foarte mari de
marfa la producatorii interni de carne de pui”. Oana Marinescu a subliniat ca aceasta
masura a fost adoptata cu acordul Comisiei Europene.

De asemenea, Hotararea de Guvern prevede scurtarea listei marfurilor care beneficiaza

de exceptarea sau reducerea temporara a taxelor vamale de import. Astfel, din această
lista vor fi scoase, pentru anul 2006, 50% dintre pozitiile tarifare pentru produsele
industriale ai 35% dintre cele pentru produsele agricole.

Scurtarea listei marfurilor care beneficiază de exceptarea sau reducerea temporara a

taxelor vamale de import este posibila datorita cresterii competitivitatii produselor
industriale finite pe piata interna si la export, ca urmare a diminuarii impactului in costurile
de fabricatie a preturilor materiilor prime si semifabricate. De asemenea, au fost excluse
din lista anumite produse care se pot realiza in Romania, ca urmare a modernizarii si a
investitiilor recente, precum si produsele care au o pondere mica la importul din tarile UE.

Sursa: Capital, 13 februarie 2006

Rubrica „Business”

Deutsche Telekom cauta un fir in Romania

Articol de Vali Birzoi

Surse de pe piata telecom afirma ca operatorului RCS&RDS i-a fost facuta o oferta de
preluare de 600 de milioane de dolari din partea Deutsche Telekom, insa acesta ar fi
refuzat. Vom asista la “achizitia anului 2006” pe piata romaneasca de telecomunicatii?

Dupa ce nume grele, ca Vodafone sau UPC, si-au marcat pozitiile pe piata prin achizitii
importante, e randul unei alte companii, operatorul RCS&RDS, sa incinga spiritele cu o
posibila tranzactie. “RCS a cerut in jurul a un miliard de dolari, dar germanii au oferit doar
600 de milioane”, au declarat surse de pe piata telecom. Contactat de Capital, Michael
Lange, vicepresedinte al Deutsche Telekom, nu a dorit sa faca nici un comentariu pe
marginea acestei afirmatii. Este cunoscut insa interesul grupului german de a avea o
prezenta cat mai importanta pe piata Europei de Est. Deutsche Telekom detine aproape
60% din actiunile Magyar Telekom. Elek Straub, directorul executiv al operatorului ungar,
a declarat la sfarsitul anului trecut ca “Magyar Telekom intentioneaza sa fie prezenta pe
toate segmentele pietei de telecomunicatii din Romania, pana la sfarsitul anului 2006”.
Deci, Deutsche Telekom ar putea sa intre pe piata si indirect. Atunci cand vorbeste de
“toate segmentele pietei”, este evident ca oficialul companiei maghiare se refera la
telefonie fixa, internet, ba chiar si telefonie mobila. Michael Lange a raspuns insa cu
acelasi “no comment” si in ceea ce priveste alte posibilitati de intrare pe piata
romaneasca pe care grupul german de telecomunicatii le-ar putea lua in considerare.

Reprezentantii RCS&RDS infirma ca ar fi in discutii pe marginea vanzarii companiei. “Nu

avem in plan sa vindem pachete de actiuni ale companiei, ci dimpotriva, dorim
dezvoltarea la un nivel cat mai inalt a acesteia, precum si a serviciilor oferite”, a declarat,
pentru Capital, Alexandru Oprea, directorul general al RCS&RDS.

Compania a derulat un program de investitii pentru a-si mari cota pe piata de telefonie
fixa si a transmisiei de programe de televiziune digitala, prin serviciul DigiTV. Serviciul a
atins 120.000 de abonati in decembrie anul trecut, la un an de la momentul lansarii pe
piata. Pe partea de comunicatii fixe, seviciul RDS.Tel, lansat in aprilie 2004, are instalate
in acest moment peste 350.000 de linii telefonice, RDS fiind unul dintre jucatorii alternativi
pe piata de telefonie fixa, precum si pe cea a furnizarii de servicii de internet. RCS&RDS
este insa, alaturi de UPC Romania, care a preluat Astral Telecom, unul dintre principalii
furnizori de servicii de cablu TV (CaTV), cu o cota de piata de circa 25% fiecare.
Compania, care este prezenta si in Ungaria si Slovenia, are peste 1,2 milioane de
abonati. Daca luam in considerare ca in cazul tranzactiei in care UPC a preluat Astral
acestia au fost evaluati la circa 472 de dolari pe abonat, valoarea de piata a RCS&RDS
ar fi in jurul a 560 de milioane de dolari. Mai trebuie insa adaugata valoarea actuala
operatiunilor pe segmentele de telefonie, internet si televiziune digitala. Ceea ce ar putea
urca valoarea actuala de piata estimata a operatorului la peste 600 de milioane de dolari.
Astral Telecom avea la momentul preluarii de catre UPC peste 850.000 de abonati, iar
pretul platit de americani a fost de 420 de milioane de dolari. RCS&RDS, controlata de
Cable Communications Systems NV (Olanda), cu o participatie de 93,15%, ar fi singura
tinta de pe piata romaneasca suficient de importanta pentru o posibila preluare din partea
unui investitor strategic. Ceilalti actionari sunt Zoltan Teszari, cu 2,03%, si Ianos Csaba
Ludescher, cu 1,1% din actiuni, impreuna cu alte 16 persoane fizice si juridice cu cote
sub 1%. In conditiile globalizarii pietei de comunicatii, e greu de crezut ca aceasta
companie ar putea rezista, pe termen lung, singura pe piata, fara umbrela protectoare a
unui investitor de mare calibru. Dar, “acesta nu este unul din subiectele care ne preocupa
in acest moment. Suntem mult mai preocupati de extinderea si cresterea calitatii
serviciilor pe care le oferim”, afirma directorul general al operatorului. Ceea ce, in ultima
instanta, va face compania mai atractiva pentru o posibila preluare. Dar si mai scumpa.
472 de dolari

Aceasta este valoarea platita pentru fiecare abonat in cazul tranzactiei UPC - Astral. RCS
are insa mai multi abonati decat Astral la momentul preluarii si servicii in plus

Deutsche Telekom, spre Est

• Deutsche Telekom a pus ochii pe piata Europei de Est de ani buni, dar, de fiecare data,
conjunctura s-a dovedit nefavorabila. In 1996 a pierdut “la mustata”, in favoarea unui
consortiu de investitori condusi de Telesystem International Wireless, licitatia pentru una
dintre cele doua licente de telefonie mobila din Romania.

• O alta companie de care Deutsche Telekom a fost interesata este operatorul grec OTE.
Dar statul elen nu intentioneaza sa-si reduca in acest an participatia detinuta in cadrul
grupului de telecomunicatii. “Nu avem astfel de planuri pentru OTE”, a declarat ministrul
elen al Finantelor, George Alogoskoufis, referindu-se la intentiile Guvernului privind
vanzarea de actiuni ale companiei. Panagis Vourloumis, directorul executiv al OTE, a
afirmat, anul trecut, ca planul radical de restructurare in care este implicata compania nu
atrage interesul potentialilor investitori.

• Germanii ar putea folosi ca vehicul investitional in Europa de Est operatorul Magyar

Telekom, unde au 60% din actiuni. Oficialii companiei maghiare si-au exprimat public
intentia de a fi prezenti “pe toate segmentele pietei de telecomunicatii din Romania”.

Finantarile vor rasfata furnizorii de servicii

Articol de Ioana Morovan

Serviciile prestate intreprinderilor au un loc privilegiat in programele cu fonduri

postaderare

Crearea si dezvoltarea companiilor de servicii de business, investitiile in tehnologie si

turismul sunt domeniile care au primit o atentie speciala in programele ce vor fi lansate
dupa 1 ianuarie 2007.

Secretul pentru a obtine finantari dupa aderarea la UE este, potrivit specialistilor,

rezolvarea din timp a catorva probleme esentiale in activitatea companiei. Acestea sunt,
pe scurt: intocmirea unui plan de afaceri “beton”, ceva surse financiare proprii, la ciorap,
si invatarea “pe de rost” a legislatiei din domeniul ajutorului de stat si achizitiilor publice.

Primele doua chestiuni pot fi puse la punct de pe acum. Celelalte doua sunt mai
complicate, deoarece pachetele legislative pentru domeniile respective nu sunt finalizate
inca. Fondurile europene care vor intra in Romania din 2007 nu vor restrictiona domeniul
de activitate al solicitantilor si scopul proiectelor. “Vor avea succes, in primul rand, acele
firme care vor veni cu proiecte de buna calitate si care sa raspunda criteriilor de
eligibilitate, care vor cunoaste bine regulile de implementare, fie prin formarea unui
colectiv propriu de specialisti, fie prin contractarea unei echipe de consultanti, si care vor
asigura din timp cofinantarea necesara”, transmite Autoritatea de Management pentru
Cadrul de Sprijin Comunitar din Ministerul Finantelor Publice.

Asa ca, dupa ce a pus la punct elementele esentiale si are strategia de activitate stabilita,
o firma se poate orienta spre un program care “i se potriveste”. Cele doua programe de
baza pentru mediul de afaceri vor fi Programul Operational (POS) “Cresterea
Competitivitatii Economice”, coordonat de catre Ministerul Economiei si Comertului
(MEC) si Programul Operational Regional, de la Ministerul Integrarii Europene.

Pentru fiecare sector economic in parte, exista organismele intermediare, cele care,
practic, vor lucra direct cu solicitantii de finantari. Este vorba despre diferite alte ministere
si agentii cu experienta in domeniile respective. Programul de “competitivitate” este cel
care se va adresa in mod special intreprinzatorilor.

Primele activitati mentionate in documentul preliminar, aflat inca in lucru la MEC, sunt:
investitii productive, in special pentru IMM-uri, investitii in echipamente, tehnologii noi si
alte active, investitiile intangibile vizand achizitionarea de brevete, marci, licente si know-
how. Inca nu sunt decise nici forma finala a acestor actiuni si nici sumele ce vor fi alocate.
“Ministerul va sustine, in negocierile cu oficialii europeni, importanta acestor masuri si o
alocare financiara cat mai mare pentru ele”, spune Catalina Melita, director adjunct
pentru programe cu organizatii internationale si Autoritatea de Management pentru POS
“Cresterea Competitivitatii Economice” la MEC. Investitiile in tehnologii si sisteme
performante sunt mentionate si in proiectul Programului Operational Regional: “activitatile
eligibile vor include sisteme IT, procese si metode moderne de productie, utilizarea
inovatiilor si tehnologiei aplicate”. Este important de stiut ca, in cazul acestui al doilea
program, se finanteaza prioritar microintreprinderile si afacerile in faza de start-up.

Un domeniu considerat de maxima importanta in proiectele programelor amintite este cel

al furnizorilor de servicii pentru intreprinderi. Pentru aceasta categorie de activitati,
propunerea de alocare financiara a Ministerului Integrarii Europene este de 178 de
milioane de euro. De asemenea, incepand cu 2007, dezvoltarea mediului de afaceri din
domeniul turismului are sansa sa primeasca 222 de milioane de euro din Fondul de
Dezvoltare Regionala. Sumele care vor fi alocate Romaniei nu sunt inca stabilite.
Programele si actiunile de finantat vor fi negociate cu Comisia Europeana pe intreg
parcursul anului. Conform estimarilor Capital, a datelor din programe si “Studiilor de
impact” ale Institutului European din Romania, mediul de afaceri, ca beneficiar direct,
poate primi peste 1,5 miliarde euro. Adica peste

200 milioane de euro anual.

“Sumele care pot fi cerute vor varia intr-un interval destul de larg, in functie de natura
proiectului. Vor fi, de exemplu, proiecte foarte mici, de 5.000 de euro, ca de exemplu
sprijin pentru start-up-uri dar si proiecte de 1 – 2 milioane euro, pentru retehnologizari
sau proiecte de cercetare-dezvoltare. In ceea ce priveste cofinantarea privata, orientativ,
pentru o IMM, contributia proprie va fi in medie de 30%- 40%”, transmite Ministerul
Finantelor Publice. Pentru a afla detalii, intreprinzatorii trebuie sa stea de pe acum cu
ochii pe site-urile autoritatilor de resort.
1,5 miliarde de euro

Estimare Capital, pe baza proiectelor de programe operationale si a datelor din “Studiile

de impact” ale IER, a fondurilor postaderare pentru firme

Detalii de urmarit pentru atragerea fondurilor europene, din 2007

• Planul de afaceri bine intocmit

• Surse financiare proprii. Chiar daca se va aplea la un credit sau un fond de garantare,
resursele proprii sunt extrem de importante
• Legislatia din domeniul ajutorului de stat. Aceasta va mai suferi modificari incepand cu 1
ianuarie 2007
• “Ajutorul de stat regional”, o schema intocmita de catre Comisia Europeana, care va
stabili plafoanele de finantare pentru companii, in functie de regiunea in care este
localizata
• Legislatia pentru achizitiile publice
• Lista costurilor eligibile. Potrivit lui Gabriel Friptu, director pentru Dezvoltare Regionala
in cadrul MIE, aceasta va fi comuna pentru toate programele si ar trebui aprobata, la nivel
national, in primavara acestui an
• Autoritati de Management pentru programele de interes pentru mediul de afaceri:
Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Economiei si Resurselor, Ministerul Muncii.
Organisme intermediare (care vor gestiona, practic, programele): Agentia Nationala
pentru IMM, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Agentia Nationala pentru
Cercetare stiintifica, Agentia Nationala pentru Turism, Agentiile de dezvoltare Regionala

La masa cu grupul Bertrand

Compania franceza cauta parteneri pentru fast-food

Grupul francez Bertrand, proprietar al unor marci renumite in domeniul restaurantelor tip
fast-food, intentioneaza sa intre pe piata romaneasca cu doua dintre retelele sale:
Toastissimo si Viagio, informeaza CHR Consulting.

Pentru a castiga drepturile de master franciza pentru Romania, viitorul partener al

grupului trebuie sa achite o taxa de intrare de 60.000 de euro, la care se adauga
investitia initiala pentru operarea unor unitati sub aceste marci. Costurile pentru
amenajarea spatiului conform standardelor tehnice si de imagine ale retelei se pot ridica
la 1.000 euro/mp. Suprafata restaurantelor Toastissimo poate varia intre 120 si 180 metri
patrati, conceptele fiind implementate in zone centrale sau in mari centre comerciale.

Retelele fast-food Toastissimo si Viagio sunt considerate atipice, intrucat meniul are la
baza ingrediente naturale. Renumele restaurantelor Toastissimo, spre exemplu, este
conferit de produsele cu influenta mediteraneana, al caror element de unicitate consta in
cele unsprezece specialitati de paine pe baza de ulei de masline.

Primul restaurant Toastissimo a fost lansat la Paris in 1995. Anul trecut, grupul Bertrand
si-a extins reteaua si pe piata americana, deschizand trei unitati in Orlando. Brandul este
prezent si in Italia, Franta si Spania prin 21 de unitati, dintre care 12 in regim de franciza.
In cadrul restaurantelor sau distinct de acestea, grupul a dezvoltat si conceptul
Toastissimo Cafe, inclus in categoria cafeteriilor clasice. La finele anului 2004, in
colaborare cu Panzani, Bertrand a creat un nou concept de restaurant tip fast-food,
inaugurand prima unitate Viagio. Meniul propune o serie de aluaturi unice, servite cu
diferite sosuri.

In prezent, grupul Bertrand are 70 de unitati in Franta si 1.700 de parteneri. Cifra de

afaceri a restaurantelor proprii a atins, anul trecut, valoarea de 5,28 milioane de euro. In
portofoliul companiei se regasesc, pe langa cele doua branduri, inca patru marci: Bertís,
Boulangeria de Papa, Quick si Eris.

Pentru o informare detaliata, accesati site-ul - sectiunea Afaceri Mici - de unde

puteti, mai departe, sa transmiteti francizorului candidatura dumneavoastra.

Oferte in plic pentru “cazarea” la Intercontinental

Articol de LIVIU IANCU

In anul in care ii expira contractul de franciza, hotelul s-ar putea vinde cu peste 100 de
milioane de dolari
Hotelul Intercontinental Bucuresti este tinta mai multor investitori straini. Viorel Paunescu,
administratorul hotelului, care a refuzat pana acum toate propunerile de preluare, spune
ca vanzarea nu se discuta decat in cazul unor oferte consistente.

La inaugurarea hotelului, in mai 1971, autoritatile din turism din acea vreme si-au calcat
pe inima cand au decis sa preia ceva de la capitalistii occidentali. Dar pana la urma au
decis ca numele hotelului-emblema pentru Bucuresti sa devina Intercontinental, printr-o
franciza semnata cu unul dintre “greii” mondiali. “Hotelul a fost construit de o firma
romaneasca, Trustul Carpati, iar banii au venit dintr-un credit extern, incheiat pe zece ani.
Creditul s-a platit in trei ani si jumatate, atat de bine a mers hotelul”, spune Mihai Rajnita,
secretarul general al Federatiei Industriei Hoteliere din Romania. Pana in 1990, hotelul a
ramas singurul din tara pe a carui sigla figura numele unui lant international. Anii au
trecut, noi nume mari si-au facut loc in Romania, si Intercontinentalul a intrat intr-un con
de umbra.

“Fiecare deschidere a unui hotel a fost pentru noi un upercut. Am resimtit din plin
deschiderea lui Marriott, ei au dat camere cu 49 de euro, cu 69 de euro... La fel se va
resimti si deschiderea hotelului Novotel de pe Calea Victoriei”, spune Viorel Paunescu,
presedintele consiliului de administratie al Companiei Hoteliere Intercontinental Romania
SA (CHIR). In ultimii cinci ani, hotelul a inregistrat pierderi succesive si a functionat doar
cu 187 de camere din totalul de 423, restul aflandu-se intr-un indelungat proces de
renovare si modernizare. Intercontinentalul este cel mai mare hotel de cinci stele din
Bucuresti, ca numar de camere, urmat de Marriott si Howard Johnson. Dar iata ca Interul
reintra in centrul atentiei. Mai multe surse din piata vad ca foarte probabila vanzarea sa in
acest an, la finele caruia expira franciza Intercontinental. “Anul acesta, ar fi momentul
oportun pentru vanzarea hotelului, pentru ca actionarii au o proprietate francizata, cu un
nume sonor, iar cumparatorii pot pastra acest nume sau pot semna cu un alt lant hotelier
anul viitor”, explica Paul Marasoiu, presedintele companiei de consultanta hoteliera
Peacock Hotels.
Viorel Paunescu e insa destul de evaziv cu privire la tranzactie.
“Avem oferte, vin investitori care au auzit ca se vinde”, afirma acesta. El adauga ca de
cumpararea hotelului sunt interesate companii hoteliere din Franta, Irlanda sau Arabia
Saudita, dar si investitori financiari, cum ar fi Epic Vienna (European Privatization and
Investment Corporation). Paunescu, a carui familie detine pachetul majoritar la CHIR,
spune ca nu intra in discutie vanzarea hotelului pe o suma “sub 100 de milioane de
dolari”.

Acesta a investit in renovarea hotelului circa 30 de milioane de dolari. In aceasta luna,

hotelul va da in folosinta alte 110 camere modernizate. “In opinia mea, Intercontinentalul,
– daca functioneaza la capacitate maxima, cu un grad de ocupare de 65-70% –,
depaseste valoarea de 130 – 140 de milioane de dolari”, sustine omul de afaceri. El
adauga ca un pret bun pentru un hotel de cinci stele in Europa de Est este intre 175.000
si 225.000 de dolari pe camera. Va “merge” tranzactia daca ofera cineva 200 de milioane
de dolari pe hotel? “Poate merge si daca ofera 150 de milioane”, adauga omul de afaceri,
care dezvaluie ca are nevoie de bani pentru finantarea altui proiect. “Noi am face acest
lucru (vanzarea – n.r.), poate, pentru ca avem acel teren langa Lido (al doilea hotel din
Bucuresti al fratilor Paunescu, n.r.), unde vrem sa construim un alt hotel de cinci stele si
un centru de conferinte”, spune Paunescu.

Pentru Intercontinental, el mai are in plan, pentru acest an, investitii de peste 10 milioane
de dolari, pentru renovarea ultimelor patru etaje si pentru a inaugura peste 1.000 de
locuri in sali de conferinte. De unde vor veni acesti bani? “Din anul 1999 si pana acum,
toate investitiile s-au facut din incasarile pe care le-a produs acest hotel. De aceea am
avut si acele pierderi”, argumenteaza Viorel Paunescu. De ce vin investitori si bat la
portile Interului, care abia de anul acesta va intra pe profit, cand pe piata exista si alte
hoteluri de cinci stele? Pentru ca in industria hoteliera exista o vorba. “Sunt trei lucruri
importante la un hotel: amplasamentul, amplasamentul si amplasamentul”.
Intercontinental In cifre:
• Hotelul a fost inaugurat in mai 1971
• Compania Hoteliera Intercontinental Romania SA (CHIR) este proprietarul hotelurilor
Intercontinental si Lido din Bucuresti
• Actionarii CHIR sunt RHIC Holding (Luxemburg) – 79,124%, Lido SA – 11,893% si alti
actionari (fizici si juridici) – 38,983%
• Cifra de afaceri a Intercontinental s-a ridicat anul trecut la 9,5 milioane de euro, iar
pierderile au fost de 1,1 milioane de euro
• Hotelul are 423 de camere, dar pana la sfarsitul anului trecut, a functionat cu 187 de
camere • Ca numar de camere, Intercontinental este cel mai mare hotel de cinci stele din
Bucuresti, urmat de Marriott (402 camere), Howard Johnson (285), Hilton (272) si
Crowne Plaza (164)
Sursa: ONRC, MF, CHIR, Peacock Hotels

GMP a taiat telefoanele cu Grecia

Articol de Petrisor Obae, Petre Barbu

Firma romaneasca de publicitate a incetat colaborarea cu agentia elena Ashley, din

motive de “nepotrivire de caracter”

Agentia GMP nu va mai face creatie si PR pentru Cosmote. Bugetul de media al

operatorului grec se muta la United Media. Grecii formeaza un nou pol de media cu
Media Investment.
Lovitura de teatru pe piata de publicitate! Agentia GMP a renuntat, saptamana trecuta, la
colaborarea cu puternica retea greceasca Ashley& Holmes. Decizia este cu atat mai
surprinzatoare cu cat GMP pierde unul dintre cei mai importanti clienti comerciali pe care
i-a avut: operatorul de telefonie mobila Cosmote. Mariajul GMP – Ashley a durat doar trei
luni, timp in care s-a lansat serviciul Cosmote pe piata romaneasca. Nasul “mirilor” a fost
Bogdan Enoiu, director la McCann-Erickson, care l-a introdus pe Felix Tataru (directorul
GMP) celor de la Ahsley, in virtutea relatiei sefului de la McCann cu Makis Seriatos,
presedintele retelei grecesti. Seriatos a condus, pana in urma cu cativa ani, reteaua
regionala McCann, fiindu-i sef lui Enoiu. La aceasta casnicie cu GMP, Ashley venea cu o
zestre tentanta: bugetul de comunicare Cosmote estimat la peste 10 milioane euro in
2006. Strategia si creatia pentru lansarea Cosmote au fost facute de GMP/Ashley, iar
bugetul de media a fost administrat de Spoon Media, o agentie de mica anvergura, care
lucreaza in stransa colaborare cu GMP.

Felix Tataru, directorul GMP, a declarat pentru Capital ca divortul de Ashley a fost cauzat
de “o nepotrivire de caracter”: “Am avut o viziune diferita din punct de vedere strategic si
creativ pentru lansarea Cosmote. GMP a dorit o strategie aplicata pe piata romaneasca,
dar Ashley a vrut sa pastreze strategia corporate.” Acum, atentia grecilor se pare ca s-a
indreptat catre agentia Cohn&Jansen, cu care s-au purtat deja discutii.

Daca in privinta creatiei planeaza inca misterul, situatia este clarificata in cazul bugetului
de media. Cu cateva zile inaintea divortului, a fost lansata United Media Romania, divizia
de media a retelei Ashley&Holmes. Cu acest prilej, a fost anuntata si alianta media dintre
United si agentia locala Media Investment, firma al carei presedinte si fondator este
Zoltan Szigeti, fostul sef al operatiunilor Ogilvy &Mather in Romania pana in 2005. Alianta
marcheaza formarea unui important pol de media. Puterea de negociere si cumparare a
spatiilor media va fi mult mai mare, avand in vedere bugetele cumulate ale celor doi aliati:
aproximativ 15 milioane euro Media Investment si peste 10 milioane United Media.

Cum a ajuns United Media sa se alieze cu Media Investment? Zoltan Szigeti spune ca a
fost solicitat sa faca o prezentare pentru Cosmote la recomandarea lui Cristi Gheorghita
si Svetlana turcanu din departamanetul de marketing al Cosmote Romania. Cei doi au
lucrat in grupul Ogilvy, sub conducerea lui Zoltan Szigeti. In prezent, Szigeti este
presedintele Media Investment, dar nu apare direct in actionariat. Interesele sale in firma
sunt reprezentate de compania Flash Real Estate. United Media Romania este condusa
de Dana Bulat, fostul numarul trei din Universal McCann, divizia de media a grupului
McCann-Erickson, dupa Bogdan Enoiu si Mihai Trandafir. Totodata, Bulat este asociat la
firma Media-Tique, shop de media ce functioneaza pe langa McCann. Ea a devenit
asociat in Media-Tique anul trecut, dupa ce Bogdan Enoiu i-a cedat pachetul de 50 de
procente pe care-l detinea alaturi de Mihai Trandafir (50%), directorul de media McCann.
Detinerea acestui pachet o plaseaza pe Dana Bulat intr-un conflict de interese.

Pe de o parte, ea este director la United Media si actionar la alta firma de media. Pe de

alta parte, firma la care detine participatii, Media-Tique, lucreaza pe langa McCann,
agentie ce detine bugetul Connex-Vodafone, concurent al Cosmote. Dana Bulat
recunoaste conflictul de interese si afirma ca va renunta la actiunile din Media-Tique. Ea
spune ca functia de la United Media este o oportunitate. Totusi, de ce a lasat-o Bogdan
Enoiu sa plece atat de usor de la McCann la United? Enoiu a refuzat sa faca vreun
comentariu. Polul United – Media Ivestment reaseaza interesele pe piata romaneasca.
Pe de o parte, veteranul Zoltan Szigeti s-a apropiat de un cont ravnit de multe agentii
mari, ridicandu-si cota si forta. Pe de alta parte, Bogdan Enoiu, prietenul lui Makis
Seriatos (seful de la Ashley), si-ar putea indrepta atentia asupra Cosmote, in cazul in
care actualul sau client Connex-Vodafone isi va alinia, mai devreme sau mai tarziu, si in
Romania agentia de publicitate (Vodafone lucreaza cu JWT la nivel international).

O noua alianta media: United Media – Media Investment

United Media Services: Gerasimos Seriatos, cetatean grec (1%), Paul Francis-Elliot,
cetatean britanic (1%), Ashley&Holmes, agentie de publicitate greceasca (98%). Dana
Bulat este director United Media.
Media Investment Communication: Dan Balotescu, director (10%) si Flash Real Estate
SA (90%). Actionarii lui Flash Real Estate, in proportii egale, sunt: Rares Dan Constantin,
Ion Cristian Babei, Raluca Nicolescu, Alexandru Aurelian Nicolae si Cristina Busa.
Media Investment face parte din entitatea The Group, cu Zoltan Szigeti presedinte, alaturi
de firmele Brands Talk si Media Interview.

Horia-Roman Patapievici: “Negociez ca un capitalist”

Articol de Petre Barbu

Autorul volumului de mare succes “Cerul vazut prin lentila” isi negociaza la sange
drepturile de autor

Scriitorul Horia-Roman Patapievici, presedintele Institutului Cultural Roman, considera ca

de abia acum s-a inceput consolidarea proprietatii private in Romania. Institutia pe care o
conduce urmareste sa obtina un spor de imagine pentru tara, si nu neaparat un profit
financiar din cultura pe care o exporta.

Capital: Tatal dumneavoastra a fost director in Banca Nationala. Care credeti ca ar fi fost
atitudinea lui fata de privatizarea BCR?
H-RP: Imi este imposibil sa stiu. Tatal meu a murit in 1985, intr-o perioada in care nu
exista nici o speranta pentru aceasta tara ca sa iasa de sub regimul comunist. Era
specialist in circulatie monetara si, dupa unii, a fost cel mai bun profesionist pe care-l
avea tara noastra in acel moment. Tata si-a facut studiile la Viena si se considera un
economist marxist. Era un specialist pur-sange care facea o distinctie neta intre ceea ce
discuta cu laicii, cum eram eu si prietenii lui, si lucrurile de specialitate, pe care le discuta
numai cu oamenii care se pricep.

Capital: Ion tiriac, Iosif Constantin Dragan, Sorin Ovidiu Vantu sunt cei mai bogati romani,
conform Top 300 Capital. Credeti ca sunt modele de succes pentru romani?
H-RP: Modele de a castiga bani, indiscutabil. Modele de a face bani intr-o maniera care
sa constituie un exemplu in sensul moral al termenului, nu stiu.

Capital: Multe voci spun ca dupa integrarea in UE, economia romaneasca va suferi un
soc puternic. Va simtiti infricosat de aceasta teorie?
H-RP: Nu. Eu ma simt infricosat doar de doua lucruri: de recaderea tarii noastre in zona
de influenta ruseasca si de recaderea ei in zona noncapitalista de evolutie. Pentru mine,
doua lucruri sunt fundamentale: in politica externa, cat mai departe de Rusia, iar in
politica interna, consolidarea unui regim al proprietatii private, ceea ce liberalii numesc
astazi o ordine a proprietatii private.

Capital: Credeti ca ordinea proprietatii private este instalata in Romania?

H-RP: Suntem la periferia acestei zone, simbolic vorbind. Am intrat in epoca in care
proprietatea privata este un lucru important, se emit legi pentru conservarea si apararea
ei si se stabilesc reguli juridice pentru modul in care ea poate fi tranzactionata pe piata.
Noi am inceput cu o campanie de stat impotriva proprietatii private. Daca va amintiti, in
ianuarie ‘90, la Televiziunea Romana Libera incepuse marea, nerusinata si imorala
campanie impotriva proprietatii private. Era o campanie orchestrata de CFSN, si dupa
aceea FSN. Dupa 16 ani, suntem in situatia in care un politician de frunte nu poate
justifica sute de milioane de dolari sau afirma la televizor ca s-a facut o tranzactie cu 400
de mii de euro in valiza. In chip salbatic, lectia proprietatii private a fost inteleasa si de cei
care militau impotriva ei.

Capital: Aceste lucruri va revolta?

H-RP: Ma indigneaza faptul ca morala subiacenta ordinii proprietatii private nu
functioneaza inca. Acest fapt e cauzat de imprejurarea ca la noi proprietatea privata s-a
format, si se formeaza inca, din descompunerea proprietatii de stat ori prin beneficii
obtinute pe seama banului public.

Capital: Ce sunteti in fruntea Institutului Cultural Roman (ICR), manager sau om de

cultura?
H-RP: Administrator.

Capital: Este cultura romana o marfa de export profitabila?

H-RP: Institutul Cultural Roman nu incearca sa obtina profit de pe urma vanzarii culturii
romane pentru ca, pur si simplu, nu are vocatie de unitate economica. Este o institutie a
statului roman care, potrivit legii, are drept sarcina sa exporte cultura romana si, pentru
diaspora romaneasca, sa ofere asistenta culturala identitara. Ca atare, chiar daca poate
aparea un profit, nu acesta este scopul. Scopul este de a obtine un profit simbolic, un
beneficiu cultural si de imagine, fireste, in conditii de administrare corecta a banilor
publici.

Capital: Totusi, in calitate de administrator, de ce nu priviti cultura ca pe o marfa?

H-RP: Produsul meu cultural este privit ca o marfa de catre piata pe care eu vreau sa-l
plasez. Cand eu vin cu produsul meu la un editor strain, bunaoara, si incerc sa-l plasez,
acesta il priveste ca pe o marfa si isi pune intrebarea: “Tu imi spui ca vei cofinanta
aceasta carte, dar eu imi scot banii din partea pe care am investit-o eu?” ICR nu-si pune
problema ca partea pe care o investeste pentru promovarea produsului in strainatate se
va intoarce, ca profit, in bani la institut. Investitia in bani trebuie sa se intoarca asupra tarii
ca beneficiu simbolic, cultural si de imagine. Este o reusita simbolica, si nu una de
afaceri.

Capital: Ce va enerveaza cel mai tare in munca de administrator?

H-RP: Lentoarea procesului prin care un colectiv de oameni interiorizeaza rutinele de
lucru. Intre a imagina o organigrama si punerea ei in aplicatie ei pe o structura de
personal, astfel incat acea structura sa functioneze cu rutine si subrutine de la sine, e o
cale lunga, care poate fi strabatuta numai printr-un consum enorm de energie. Cand te
lovesti de gripari ale mecanismului, esti frustrat si iritat. Inertia este cel mai nociv element
pe care l-am gasit in institutiile romanesti. Este un fel de inertie informal organizata si
teribil de eficace.
Capital: Va amintiti cand ati intrat pentru prima data intr-un supermarket?
H-RP: In 1992, la Paris, cand am iesit pentru prima oara in Occident. Ca unul care pana
atunci putea sa-si cumpere la cozi mari banane si portocale numai de Craciun, am facut
urmatorul lucru: am cumparat o jumatate de kilogram de banane, m-am asezat pe banca
si le-am mancat pe toate. A fost primul contact cu abundenta din societatea de consum.

Capital: Cumparaturile va sunt influentate de reclame?

H-RP: Fatalmente, pentru ca sunt asasinat de publicitate. Cand am izbucnit odata
impotriva intreruperilor programului la televizor cu aceste imbecile reclame, baiatul meu,
care are 16 ani, mi-a zis: “Tata, nu ar trebui sa fii furios pe ele, pentru ca daca reclamele
n-ar fi, tu ai plati foarte mult acest post TV!” Are dreptate. Cand inteleg acest lucru, ma
calmez. Dar reclamele nu-mi plac, ma deranjeaza. E clar ca aflu despre anumite produse
pentru ca aceste reclame mi le baga pe gat. Unele reclame ma influenteaza la
cumparaturi, pur si simplu pentru ca am aflat prin intermediul lor de produsele respective.
In privinta altora, sunt influentat negativ: imi jur sa nu cumpar acel produs pentru ca
reclama este cretina sau agresiva. Dar nu ma las deloc convins de prezentarile asa-zis
stiintifice, la pastele de dinti, de exemplu, cand mi se fac grafice de fantezie, cu aparenta
stiintifica!

Capital: Va considerati un scriitor bogat?

H-RP: Sunt un om care munceste foarte mult si care are si succes. Sunt foarte multumit
de ceea ce castig.

Capital: Cat de atent sunteti la negocierea drepturile de autor?

H-RP: Negociez ca un capitalist. Am un capital simbolic din care traiesc. Eu imi
tranzactionez capitalul simbolic. Cand mi se propune sa tin o conferinta, de exemplu,
intreb cat sunt dispusi sa ofere si vad daca imi convine pretul. Daca nu-mi convine, spun
cat imi convine si urmeaza negocierea. Eu am un buget de timp. Ca sa tin o conferinta,
am nevoie de un anumit numar de zile ca s-o pregatesc. In aceste zile de pregatire nu
pot sa fac alte lucruri, deci negociez in acesti termeni. E o negociere la sange, pentru ca
miza este chiar viata mea.

Vanzarile de autoturisme noi au crescut cu 20% in ianuarie

Articol de Dragos Comache

In luna ianuarie a acestui an vanzarile de autoturisme noi au inregistrat un trend

ascendent, fiind vandute 14.973 unitati, cu 19,7% mai mult decat in aceeasi luna a anului
2005, potrivit unui comunicat al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile
(APIA).

In topul vazarilor se afla, ca si pana acum, Dacia care in luna ianuarie a vandut 6.247 de
autoturisme, ceea ce echivaleaza cu o cota de piata de 41,7%. Producatorul local este
urmat, in ordine, de Skoda cu 1.358 unitati si Renault cu 1.121 unitati, care detin o cota
de piata de 9,1%, respectiv 7,5%. Cota de piata a marcii Daewoo a scazut de la 10,6% la
6,8% in prima luna a acestui an, inregistrand vanzari de 1.013 unitati.

In ceea ce priveste distributia pe modele, primul loc in clasament este detinut in

continuare de Renault Clio cu 636 de unitati vandute. Pozitia secunda este ocupata de
Skoda Octavia Tour, care urca 11 pozitii, cu vanzari de 608 unitati. Renault Megane urca
pe treapta a treia, cu o cerere de 400 de unitati, devansand Skoda Octavia (394 de
unitati), model plasat anul trecut pe al doilea loc.

Productia de autoturisme autohtone a inregistrat o crestere de peste 26 de procente,

pana la valoarea de 15.109 unitati, fata de 11.927 unitati produse in prima luna a anului
trecut. In ianuarie 2006 au fost importate 7.713 autoturisme cu peste 55% mai mult decat
in ianuarie 2005, iar exporturile s-au dublat atingand 5.563 unitati.

Sursa: Capital, 15 februarie 2006

Crestere de aproximativ 40% a veniturilor Orange

Articol de Dragos Comache

Veniturile Orange Romania au inregistrat in 2005 o crestere cu 39,2% atingand 870

milioane euro, fata de 625 milioane euro cat se inregistrase in anul precedent, potrivit
unui comunicat al companiei.

La sfarsitul anului 2005, Orange avea 6,8 milioane de clienti, inregistrand o crestere de
38,2% a bazei de clienti fata de anul 2004. Compania a atins la inceputul lunii februarie
pragul de sapte milioane de clienti.

“Intentionam sa ne consolidam in continuare pozitia de lider pe piata romaneasca de

telecomunicatii, sa mentinem pozitia puternica a imaginii marcii Orange si sa investim in
extinderea permanenta a retelei noastre pentru a asigura clientilor nostri un serviciu de
calitate” a declarat Richard Moat, director executiv Orange Romania.

Orange Romania este parte a grupului Orange, divizie a operatorului France Telecom. La
nivel international grupul France Telecom a obtinut, in anul 2005, venituri de peste 49
miliarde euro, inregistrand o crestere de 6,2 procente.

Orange este unul dintre principalii operatori de telefonie mobila de pe piata romaneasca,
alaturi de Connex-Vodafone, care la finele lunii decembrie 2005 avea peste 6,1 milioane
de utilizatori.

Sursa: Capital, 14 februarie 2006

A&D Pharma investeste 19 milioane euro in 2006

Articol de Anca Chilom

Planurile grupului A&D Pharma pentru acest an includ consolidarea pe segmentele de

piata pe care activeaza, prin investitii de 19 milioane de euro. „Programul investitional din
acest an se va axa pe cresterea organica a celor doua companii din grup. Astfel, in ceea
ce priveste Sensiblu, vom investi in integrarea farmaciilor Europharm, precum si in alte
achizitii de acest gen. Mediplus se va concentra in continuare asupra inaugurarii
depozitelor proprii”, a afirmat Dragos Dinu.
In 2006 se va finaliza constructia depozitului de medicamente de la Mogosoaia.
Suprafata terenului este de aproximativ cinci hectare, iar suprafata pe care se va construi
este de 20.000 metri patrati. Investitia pentru acest proiect si inaugurarea celorlalte sase
depozite in tara se va ridica in acest an la 12 milioane euro. Un alt obiectiv investitional
consta in extinderea retelei de farmacii si a serviciilor pe care Sensiblu le ofera pacientilor
sai. In acest sens, compania va investi in 2006 peste sapte milioane de euro.

„Anul acesta ne vom uita catre zonele in care unde serviciile farmaceutice sunt limitate si
speram sa beneficiem de sprijinul autoritatilor de la nivel central si local pentru derularea
unor proiecte menite a dezvolta in anii viitori acoperirea cu sevicii farmaceutice si a
nevoilor populatiei de acolo“, a spus presedintele A&D Pharma.

Grupul A&D Pharma a estimat pentru acest an o crestere a cifrei de afaceri la 440
milioane de euro, in crestere de la nivelul de 283,7 milioane euro inregistrat anul trecut.

„Aceste rezultate se datoreaza investitiilor in logistica si in depozite proprii pentru divizia

de distributie, precum si in extinderea numarului de farmacii”, a precizat Dragos Dinu,
presedinte A&D Pharma.

Din aceasta valoare, 320 de milioane de euro reprezinta cifra de afaceri preconizata
pentru Mediplus si 120 de milioane de euro pentru Sensiblu (incluzand si rezultatele
farmaciilor Europharm, achizitionate de A&D Pharma la sfarsitul anului trecut). Sensiblu,
cea mai mare retea de farmacii din Romania, a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri de
63,7 milioane euro.

Conform datelor Cegedim, anul trecut, Mediplus Exim SA a continuat sa fie lider pe piata
de distributie, cu o cota de 16,2%. Compania deserveste 3500 de clienti, avand depozite
in 12 orase din Romania si un portofoliu de peste 6000 de produse.

Cele doua companii ale grupului au fost infiintate in anul 1997, A&D Pharma figurand ca
persoana juridica din acest an.

Sursa: Capital, 13 februarie 2006

Banca Romaneasca si-a sacrificat profitul in favoarea cotei de piata

Articol de Dragos Comache

Banca Romaneasca a obtinut anul trecut un profit net de aproximativ 3,6 milioane de
euro in scadere cu 33,5% fata de decembrie 2004, cand a inregistrat un profit de
aproximativ 5,42 milioane euro.

La sfarsitul anului 2005, banca detinea active in valoare de 615,7 milioane de euro, in
crestere cu peste 177%, comparativ cu decembrie 2004. Nivelul capitalurilor proprii a
inregistrat la 31 decembrie 2005, 59,7 milioane de euro, fata de 25,9 milioane de euro la
31 decembrie 2004, marcand o crestere de 131%.

Din datele institutiei reiese ca Banca Romaneasca a avut un trend ascendent in 2005,
reusind sa-si dubleze cota de piata, de la 0,98% in 2004, la 1,90% in octombrie 2005.
“Rezultatele obtinute au la baza strategia implementata la nivelul activitatii de retail si
corporate. Dorim sa raspundem cererilor venite din partea clientilor, cunoastem nevoile
acestora si trebuie sa oferim serviciile de care acestia au nevoie.” a declarat Andreas
Maragkoudakis, directorul general al Bancii Romanesti.

Pentru acest an banca si-a propus extinderea retelei teritoriale de la 45 de unitati, cate
sunt in prezent, la cel putin 65 de unitati, pana la sfarsitul acestui an. Un alt obiectiv
important il reprezinta implementarea unui nou sistem informatic care va sustine intreaga
activitate a bancii. Proiectul este in desfasurare si se va finaliza la finele acestui an.

Banca Romaneasca este detinuta in proportie de 87,14 % de National Bank of Greece.

Sursa: Capital, 13 februarie 2006

Fuziune in cadrul grupului Bega

Articol de Dragos Comache

Societatile Bega Tehnomet S.A. si Electrotimis S.A., membre ale Bega Grup, vor fuziona
la inceputul lunii martie 2006, potrivit unui comunicat al grupului.

“Scopul fuziunii dintre societatile comerciale Bega Tehnomet S.A. Timisoara si

Electrotimis S.A. Timisoara, membre Bega Grup, il reprezinta crearea unei societati
comerciale mai puternice si mai eficiente din punct de vedere economic si financiar”, a
declarat Horia Bugarin director comercial Bega Grup. “Aceasta fuziune va spori
capacitatea societatii de a indeplini conditiile necesare contractarii creditelor, capacitatea
concurentiala a intreprinderii si nivelul de satisfacere a cerintelor clientilor prin
diversificarea gamei de produse”, a continuat Horia Bugarin.

Firma nou-formata va avea numele si sediul societatii absorbante, S.C. Bega Tehnomet
S.A, ce va avea un capital social de 5.148.145 RON, impartit in 2.059.258 actiuni, cu
valoarea nominala de 2,50 lei pe actiune. Actionarii noii societati vor fi Cristescu Valentin
Marius, care va detine 33,67% din capitalul societatii, fiind urmat de Cristescu Emil si
Bega Minerale Industriale S.A cu 27,58 % respectiv 15,83 %. Restul actiunilor pana la
100% vor fi detinute de Bega Invest, Bega TM S.A. si alti actionari.

Cifra de afaceri inregistrata de S.C. Bega Tehnomet S.A in anul 2005 a fost de 16,74
milioane lei, cu 7,8 milioane lei mai putin decat in 2004. Electrotimis a inregistrat, in
schimb, o evolutie ascendenta in 2005 cifra de afaceri ajungand la 12,14 milioane lei.
Grupul estimeaza pentru anul 2006 o cifra de afaceri pentru societatea nou-formata de
38,45 milioane lei. Aceasta cifra a fost planificata pe baza contractelor incheiate la
sfarsitul anului 2005 de catre S.C. Bega Tehnomet S.A. precum si a cresterii planificate a
vanzarilor pe segmentul constructiilor.

Dupa fuziune, valoarea investitiilor se va ridica la 3,6milioane lei, din care aproximativ
70% se indreapta spre achizitia si modernizarea de utilaje, 20% pentru imbunatatirea
mediului de lucru, iar 10% pentru asimilarea de produse noi.
Sursa: Capital, 10 februarie 2006

Rubrica „Investiţii”

Dobanzile nu scad, dar costurile cresc

Articol de Gabriela Tinteanu Moldoveanu

Tendinte Scumpirea creditelor se va realiza doar prin costuri ascunse Desi par in
scadere continua si accentuata, costurile creditelor pentru locuinte sunt totusi departe de
a fi foarte ieftine. Reducerile au fost operate in special pe nivelul dobanzii afisate de
banca, dar, per total, costurile ar putea creste in perioada urmatoare.

Banca centrala a decis recent cresterea dobanzii de politica monetara. Decizia a surprins
atat bancherii, cat si analistii financiari, parand usor contradictorie fata de politica dusa
pana acum de BNR. Parerile bancherilor sunt impartite vizavi de reactia pietei la aceste
masuri. Daca pe zona de depozite bancare toata lumea se asteapta ca dobanzile sa
creasca (timid ele oricum s-au conturat pe aceasta tendinta), pe zona de credite, datorita
competitiei, dobanzile s-ar putea sa ramana la nivelul actual. Pentru bancile care nu au
apucat inca sa-si reduca dobanda la creditul ipotecar/imobiliar, decizia bancii centrale de
a ridica dobanda si de a majora rezervele minime obligatorii in valuta a determinat o
revizuire a politicii comerciale si de marketing. Deciziile lor nu vor intarzia sa apara insa,
goana dupa clienti obligand bancile sa faca adevarate slalomuri printre campaniile de
marketing.

Cu toate scaderile operate de piata pe acest tip de credite, trebuie sa ne uitam la

dobanda efectiva. Eu vad o tendinta de crestere a acesteia, mai ales in contextul
masurilor BNR.
Dan Pascariu, presedinte HVBC

La ora actuala, este cert ca bancile comerciale care au apucat sa coboare dobanzile la
niveluri de 7% sau chiar mai jos nu vor aplica o majorare a acestora, in ciuda masurilor
luate de BNR. In schimb, comisioanele, care oricum ajung sa fie cunoscute doar in
momentul solicitarii creditului, ar putea cunoaste o usoara crestere, de 0,2%-0,5%.

Cu toate acestea, bancherii incearca sa faca tot mai atractive si chiar mai accesibile
creditele pentru locuinte (a se vedea intentia Asociatiei Romane a Bancilor de a extinde
gradul de indatorare la 50% din venituri pentru clientii care solicita credite in moneda
nationala). si totusi, trebuie precizat ca acele dobanzi de 6%-7%, indiferent daca sunt la
creditele in lei sau la cele in euro, sunt mult mai mari in realitate. Chiar daca legea nu
impune bancilor comerciale sa calculeze dobanda anuala efectiva pentru creditele
ipotecare si imobiliare, aceasta exista si, in mod normal, ar trebui calculata de fiecare
solicitant de credit. Comisioanele mici in aparenta, de 1% sau 2%, daca nu sunt
percepute flat, doar la acordarea creditului, ci anual la soldul imprumutului, cresc costul
acestuia cu o valoare similara.

In contextul in care vom asista la o crestere tacita a comisioanelor in urmatoarea

perioada, dobanzile de 6%-7% pe care reclamele le imbraca in haine stralucitoare sunt
total irelevante. Un credit cu o dobanda de 6,95% in euro poate ajunge la o dobanda
anuala efectiva de peste 13% pe an. Bineinteles, aceasta dobanda efectiva a fost
obtinuta prin adaugarea comisioanelor, dar si a politelor de asigurare, a caror valoare
bancile nu o comunica, dar care exista si este perceputa cu regularitate in fiecare an sau
chiar in fiecare luna, odata cu rata. In ciuda faptului ca bancile au incercat sa aduca la
acelasi nivel dobanda creditului in lei cu cea la imprumuturile in euro, realitatea
dovedeste ca, in majoritatea cazurilor, creditul in valuta ramane sensibil mai ieftin decat
cel in valuta sau are exact aceleasi costuri ca si cel in lei, cum este, de exemplu, cazul
ING Bank si HVB.

Brokeri de apartament
Articol de Marius Pandele

Dezechilibru Unii pun banii, altii iau profitul

Bursa de Valori Bucuresti a intrat de curand intr-o noua epoca, in calitate de societate
comerciala. Fiecare dintre actionari are acum tot interesul sa isi urmareasca detinerile in
cadrul noii companii.

Intrebarea pe care nu si-o mai pun prea multi in aceste zile este, insa, in ce masura sunt
indreptatiti unii dintre actionarii BVB sa detina puterea pe care o detin in cadrul societatii
si, de ce nu, daca li se cuvine contravaloarea pachetului de actiuni primit.

Desigur, efortul pe care l-au depus de-a lungul timpului majoritatea detinatorilor de SSIF-
uri le ofera dreptul sa se bucure si de roadele propriei munci. Totusi, o companie care a
contribuit, in timp, la bugetul Bursei cu milioane de euro are tot dreptul sa se declare
nesatisfacuta de situatie. Asta pentru ca intermediari abonati la ultimele locuri in
clasamentul tranzactiilor au aceeasi putere de vot in Adunarea Generala a Actionarilor si
acelasi pachet de actiuni. Balanta, desi inclinata destul de puternic in favoarea
companiilor mari de intermediere in ceea ce priveste aportul la bunul mers al Bursei, isi
schimba directia atunci cand vine vorba de puterea de decizie.

In aceasta privinta, punerea pe picior de egalitate a tuturor firmelor de brokeraj a dus la

aparitia unor grupari cu interese diferite (SSIF-urile bancare, cele controlate de SIF-uri,
cele cu sau fara reprezentare la Bursa din Sibiu etc.), cel mai important fiind cat de multe
companii erau in fiecare tabara la transformarea BVB in societate pe actiuni. Concluzia a
putut fi trasa la recenta Adunare Generala a BVB, odata cu alegerea noii conduceri.
Presedintele BVB vine din partea companiei de pe locul 59 in clasamentul tranzactiilor pe
luna ianuarie, iar presedintele ANSVM, reprezentantul brokerilor, de la SSIF-ul aflat pe
ultimul loc in acelasi clasament

BRD si Petrom raman vedetele Bursei

Articol de Emil Ogica

Incepe si sezonul raportarilor financiare si al dividendelor

Saptamana bursiera recent incheiata a fost dominata de tranzactiile cu pachete

importante de actiuni, emise de doua dintre principalele societati listate: BRD Groupe
Société Générale si Petrom.

Valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost in crestere, in doua din cele cinci sedinte ale
saptamanii urcand peste 80 milioane lei. Dupa ce piata a fost ridicata pana la nivelul de
20 lei/actiune pentru titlurile BRD, la acest nivel, pe parcursul sedintei de marti, au fost
realizate schimburi cu pachete insemnate de actiuni. Volumul de 2,17 milioane actiuni
tranzactionate la preturi intre 19,2 si 20 lei/actiune reprezinta maximumul din februarie
2005 si este de peste opt ori mai mare decat media zilnica a ultimelor 50 de sedinte.
Ulterior, cursul a scazut pana la un minimum de 18,9 lei in sedinta de joi, pentru a incheia
saptamana la nivelul de 19,7 lei/actiune.

sedinta de miercuri a fost dominata de tranzactiile cu SIF Transilvania, care au detinut o

pondere de aproape 37 procente in cadrul rulajului total al bursei. Joi, a venit randul
actiunilor Petrom. Au fost tranzactionate 60,19 milioane actiuni, fata de o medie zilnica a
ultimelor 200 sedinte de 7,9 milioane actiuni. Pretul de tranzactionare nu a mai reusit sa
treaca de maximul din saptamana precedenta, nivelul de inchidere al saptamanii, 0,63 lei,
fiind identic cu cel de saptamana precedenta. Rompetrol Rafinare, dupa ce a testat
anterior nivelul suport de la 0,1170 lei/actiune, in sedinta de joi a reusit sa-l strapunga, in
urma numeroaselor informatii defavorabile din presa despre audierile in legatura cu
emitentul. Dupa atingerea unui minimum de tranzactionare de 0,114 lei, saptamana a fost
inchisa la nivelul de 0,117 lei.

Turbomecanica Bucuresti a transmis investitorilor, joi, datele financiare preliminate pe

anul trecut. Daca profitul net prognozat pentru anul trecut era de 11,3 milioane lei,
estimarile indica obtinerea unui profit de 17,7 milioane lei, in crestere in termeni nominali
cu numai 7 procente fata de valoarea din anul 2004. O rata redusa de crestere se
inregistreaza si pentru cifra de afaceri, de 7%, pana la 104,8 milioane. La fel ca in anii
precedenti, profitul obtinut in ultimul trimestru este aproximativ la nivelul inregistrat in
primele trei trimestre anuale: 0,517 lei pe actiune fata de 1,1982 lei/actiune, valoarea la
nivel de an. La pretul curent de tranzactionare, de 14,5 lei/ actiune, indicatorul PER este
de 12. Societatea a obisnuit actionarii cu o rata ridicata de alocare a dividendelor din
profitul societatii. Estimam un dividend brut de 1,02 lei/ actiune pentru anul trecut, care
conduce la un randament fata de cursul curent de tranzactionare de 7 procente, de peste
doua ori mai mare decat in cazul societatilor lichide.

SIF Oltenia a convocat AGA in data de 28(29) aprilie 2006 pentru actionarii de la 31
martie 2006. Propunerea de dividend este de 0,06 lei/actiune, care conduce la un
randament, fata de cursul curent de tranzactionare si in cazul unui impozit de 16%, de
numai 1,7%.

Evolutia indicelui bursier BET

Valoare 8.408,90

Variatie 31 dec. 04
27,68%

Variatie 31 dec. 05
3,85%
Variatie saptamanala 1,52%
Evolutia indicelui CAPITAL 15

Valoare 887,26

Variatie 31 dec. 04
24,73%

Variatie 31 dec. 05
2,93%
Variatie saptamanala 5,89%

Evolutia indicelui Rasdaq C

Valoare
1.805,80
Variatie 31 dec. 05 2,66%

Variatie 31 dec. 05
1,36%
Variatie saptamanala 1,75%

Evolutia indicelui BET FI

Valoare 53.555,04
Variatie 31 dec. 05 12,54%

Variatie 31 dec. 05
-0,92%
Variatie saptamanala -0,87%

TOPUL CELOR MAI VANDUTE ACTIUNI

Pretul de tranzactionare a fost urcat in piata bursiera pana la nivelul de 20 lei/actiune. La

acest nivel, au fost transferate pachete insemnate de actiuni. La cursul curent de
tranzactionare, de 19,7 lei/actiune, randamentul consemnat fata de inceputul anului este
de peste 43,8 procente.

Variatie saptamanala 9,44%

Nr. actiuni tranz. (mil) 3
Pret minim 18,2000

Pret maxim
20,0000

TOPUL CELOR MAI BUNE EVOLUTII DE PRET

Lichiditatea mult peste valorile obisnuite pentru tranzactiile cu actiunile Armatura a
determinat si o volatilitate inalta a cursului de tranzactionare, care a variat intre 0,57 si
0,78 lei/actiune. Daca volumul de actiuni tranzactionate zilnic va scadea, probabil o sa
asistam la corectii ale cursului catre 0,59 – 0,6 lei/actiune.

Variatie saptamanala 27,36%

Nr. actiuni tranz. (mil) 0,265
Pret minim 2,0100
Pret maxim 2,6000

TOPUL CELOR MAI SLABE EVOLUTII DE PRET

Actiunile companiei Alro Slatina s-au tranzactionat in patru din cele cinci sedinte ale
saptamanii trecute, dar cursul a inregistrat depreciere in fiecare sedinta. Scaderea
saptamanala este de peste 14 procente, interesul manifestat de actionari pentru aceste
actiuni fiind tot mai redus.

Variatie saptamanala -14,08%

Nr. actiuni tranz. (mil) 16.206
Pret minim 3,0500
Pret maxim 3.5500

TOPUL CELOR MAI VANDUTE ACTIUNI ( 30.01-30.02 )

Companie Valoare (mld. lei)

BRD 60,69
SNP 60,15
SIF3 46,64
TLV 26,92
SIF2 25,72

TOPUL CELOR MAI BUNE EVOLUTII DE PRET ( 30.01-30.02 )

Companie Variatie

VEL
27,36%
ART 24,11%

BRM
19,09%

AMO
16,67%
BIO 10,24%

TOPUL CELOR MAI SLABE EVOLUTII DE PRET ( 30.01-30.02 )

Companie Variatie

ALR
-14,08%

ARM
-9,72%
ECT -9,09%

ASA
-5,41%

SIF4
-5,21%

BRD revine in forta Horatiu Hausi

Articol de Horatiu Hausi

6 februarie 2006. Piata stabila, indici in usoara crestere. A venit randul SIF-urilor sa
recupereze decalajul acumulat de la inceputul anului fata de indicele BET. SIF-urile sunt
fonduri care prin portofoliile detinute evolueaza oarecum in tandem cu piata. Cand
cumperi SIF-uri, cumperi banci. La SIF 5, pe langa banci, mai cumperi SNP si
farmaceutice. Companiile se dezvolta, cresc si bancile, cresc SIF-urile. Piata a urcat bine
de la inceputul anului, insa SIF-urile au ramas putin in urma. Poate din cauza trendului
ascendent din ultimele luni din 2005. Ce putem cumpara acum? Banci pe termen lung.
Mai putem insa profita acum de cresterile de pe BRD din ultimele saptamani? Da.
Cumparand SIF si, de ce nu, BRK.

7 februarie. Evolutie exceptionala pe BRD: 2.179.075 actiuni transferate la un pret mediu

de 19,9053, nou maxim absolut 20 lei. Dupa o crestere de 74% in 2005, BRD a inceput
2006 in forta, punctand intr-o luna si cateva zile 42%. Doua elemente pozitive: revenirea
FMI la discutii cu oficialii de la Bucuresti si aprobarea Tratatului de aderare de catre
parlamentul din Olanda.

8 februarie. Volumul s-a mentinut ridicat (27 milioane de dolari), insa piata a inregistrat
un mic recul, indicii coborand in medie cu 1,5%. Nu se poate vorbi inca de o corectie,
scaderile de azi neanuland nici macar cresterile inregistrate cu o zi inainte. Cel mai
tranzactionat titlu a fost SIF3 (19 milioane lei), presiunea la cumparare ridicand pretul cu
1,23%. Evolutia SIF3 nu ma surprinde. Motive: cresterea inregistrata in 2005 a fost de
87%, formandu-se astfel un defazaj fata de celelalte SIF-uri, care au urcat cu 175%. E
diferit SIF3? Nu cu mult. Are actiuni la BCR, BRD, TLV, BP si Eximbank, titluri care
concentreaza mare parte din valoarea portofoliului. Deci e normal sa recupereze terenul
pierdut. Astfel il consider o buna oportunitate de cumparare in acest moment.
9 februarie. Lichiditate buna pe fondul unor evolutii contrare: cresteri usoare la nivelul
pietei si scaderi la SIF-uri: 1,79%. Bancile au revenit pe plus: TLV 1,36%, BRD 2,08%.

10 februarie. Cresteri usoare la nivelul intregii piete.

Indicii burselor din europa centrala si de est: O saptamana in scadere usoara

Articol de Liviu Moldovan, sef Departament Analiza, WBS

DAX 30 din Germania si-a diminuat valoarea cu 60,12 puncte, adica 1,05%, la 5.666,41,
iar indicele paneuropean Eurostoxx50 a scazut 1,53%, la 3.671,37 puncte.
In zona est-europeana, doar indicii PX50 din Cehia si WIG din Polonia au inchis “pe
verde”: 0,68%, respectiv 0,33%. Restul burselor au scazut moderat: SAX din Slovacia,
0,31%, BUX de la Budapesta, 0,51% si SBI din Slovenia, 1,2%.

BET de la Bucuresti a inchis saptamana in scadere cu 6 puncte, adica 0,08%, la

8.334,04, dupa un atac nereusit asupra cotei de 8.500 de puncte. Recenta decizie a BNR
de ridicare a dobanzii la 8,5% ar putea duce la o usoara corectie pe termen scurt.

sursa: www.wbs.ro

Piata valutara externa (forex): Dolarul e din nou pe val. Pana cand?
Articol de Liviu Moldovan, sef Departament Analiza, WBS

Dupa un debutul din 2006 care a echivalat cu o cadere libera fata de principalele monede
(euro, lira sterlina, francul francez si yenul japonez), dolarul se reface destul de puternic
in ultima perioada. De la minimul de 1,2323 de dolari pentru un euro atins pe 24 ianuarie,
dolarul a crescut pana la 1,1960 euro, adica peste 3%, pana la inchiderea sesiunii din 8
februarie.

Un intreg complex de motivatii a generat aceasta schimbare de trend pe termen mediu.

Investitorii au reactionat initial destul de puternic la publicarea minutelor sedintei FED sau
la comentariile facute de Jean-Claude Trichet si au dovedit un optimism exagerat,
trimitand multe ordine BUY pe EUR/USD. Insa, asa cum am afirmat in articolele din
perioada respectiva, aceste luari de pozitie oficiale nu au adus nimic nou: FED va duce
dobanda dolarului pana la 4,75%, in timp ce BCE va continua sa ridice dobanda la euro,
dar treptat, fara sa imite seria FED.

Din acest punct de vedere, cresterea din acest an a cotatiei EUR/USD de la 1,1840 la
1,2320 a fost prea ampla si prea rapida, iar o corectie devenea iminenta. Analiza grafica
ne arata exact acelasi aspect: o puternica tendinta de supracumparare, urmata apoi de
scaderea cotatiei pana sub 1,2000. De fapt, a fost o perioada extrem de tehnica, marcata
prin maxime si minime extrem de aproape de nivelurile mediilor mobile calculate dupa
numerele lui Fibonacci: maximul din zona 1,2320 din 24 ianuarie a fost in zona de
rezistenta data de media mobila la 233 de intervale, iar minimul inregistrat se situeaza in
zona suport data de mediile mobile la 55 si 89 de intervale. In afara de cele de mai sus,
dolarul a mai primit un sprijin la publicarea datelor referitoare la situatia somajului din
SUA.

Desi numarul locurilor de munca nou-create nu a depasit estimarile (193.000 fata de

250.000), rata somajului a scazut drastic de la 4,9% la 4,7%. E bine si nu e bine. Daca
rata somajului continua sa scada, numarul cetatenilor dispusi sa se angajeze scade, iar
companiile vor fi obligate sa le ofere pachete salariale mai atragatoare pentru a-i
determina sa intre in piata muncii. Sindicatele vor impune imediat aplicarea acestora si la
angajatii existenti, iar consecinta va fi cresterea costurilor salariale si cresterea inflatiei. In
prezent, un nivel al dobanzii de 4,75% in martie este cotat aproape ca o certitudine si
incepe sa castige teren probabilitatea unei dobanzi de 5% in mai. Daca recentul trend
crescator al dolarului va continua pe acest argument, va fi iarasi un caz de optimism
exagerat al investitorilor. Vom vedea saptamana viitoare de ce.

sursa: www.wbs.ro

DOBANZI

Aflaţi care sunt cele mai bune dobanzi oferite de bancile romanesti la depozitele in lei pe
12 luni, la certificatele de depozit in lei pe 12 luni, precum si dobanzile obligatiunilor
municipale si corporative listate la Bursa de Valori Bucuresti

Obligatiuni (instrumente listate la bvb)

Val.
Simbol Oras Scadenta Nr. oblig. Dobanda
nominala
(%/an)
(RON)

AIU08 AIUD 01.09.2008 7.000 150

10,00
ALB06 ALBA IULIA 28.04.2006 24.000 100 10,00
ARA06 Arad 26.07.2006 65.000 100 14,00
BAC08 BACAU II 15.09.2008 89.500 100 12,00
DEV08 DEVA I 24.04.2008 58.000 100 10,00
DEV08A DEVA II 30.09.2008 19.160 100 10,00
ORD06 ORADEA I 5.05.2006 100.000 100 8,98
ORD10 ORADEA II 18.06.2010 100.000 150 11,00
PRD06 PREDEAL II 14.04.2006 7.500 100 10,00
SEB07 SEBES II 14.04.2007 15.000 100 10,00
TARGU-
TGM06 15.07.2006 30.000 100 10,00
MURES II
TIM11 TIMISOARA 01.03.2011 200.000 100 8,25
 Val.
Nr.
Simbol Companie Scadenta nominala Dobanda
oblig.
(RON) (%/an)

BCL07 BCR LEASING 1.04.2007 75.000 100

6,00
BRD07A BRD 21.03.2007 20.000 2.500 10,66
FINANSBANK (
FBR07A 5.11.2007 35.000 1.000 9,22
ROMANIA )
HEXOL
HXL07 23.05.2007 13.013 100 12,00
LUBRICANTS
RAIFFEISEN
RZB07A 4.06.2007 240.000 500 8,91
BANK SA
TBI06 TBI LEASING 25.08.2006 980.000 2,5 6,50
sursa: bursa de valori bucuresti

Depozite pe 12 luni (lei)

banca dobanda %/an

Libra Bank 8,5
CEC, Romexterra 7,5
Alpha Bank 7,25
BCR, ProCredit 7,0

6,5
Finansbank
Banca Tiriac 6,0
sursa: bancile

Certificate de depozit pe 12 luni (lei)

banca suma minima (RON) dobanda %/an

Mindbank 50 8,0

Romexterra 100
7,25
Finansbank 200 6,75
RIB 100 6,5
Banca Transilvania 100 6,5
Banca „Ion Tiriac“ 1.500 6,5
sursa: bancile
Prognoza bursiera utilizand analiza tehnica: BRD: +50% CASTIG. PETRECEREA S-
A TERMINAT
Articol de Dan Valcu, fondatorul firmei de analiza tehnica Educofin

Exista multe teorii

despre cresterea
masiva, de 46%, a
actiunilor BRD de la
inceputul anului:
intrarea unor
fonduri straine,
anticiparea unor
rezultate financiare
exceptionale,
interesul brusc al
investitorilor. Oricare ar fi motivul sau motivele reale ale acestei cresteri, ea a fost prea
mare si prea rapida pentru a nu avertiza asupra unor retrageri de la acest nivel. Cu
ajutorul analizei tehnice, sa privim evolutia recenta a BRD (apropo: o asemenea crestere
anormala ar trebui explicata fie de conducerea BRD, fie de cea a CNVM sau a Bursei de
Valori).

Graficul alaturat contine pretul si volumul, elemente primare pentru analiza oricarei
actiuni. Din august, BRD a evoluat in cadrul unor paliere (consolidari) succesive, pe baza
lipsei de atractie pentru micii investitori si traderi, cauzata de perceptia unui pret “ridicat”
pentru piata romaneasca. Incepand cu B, evolutia a devenit aproape verticala si, din
aceasta cauza, se astepta o scadere pe masura. Cresterea de ieri, 7.2.06, a avut loc cu
un “gap” (spatiu liber intre un low curent si un high al zilei precedente) care, dupa pozitia
lui si volumul zilei, se poate considera ca un gap de extenuare (“exhaustion gap”).

El anunta un maxim la acest nivel de 20,0, urmand ca in 58% din cazuri sa fie
inchis/acoperit intr-o saptamana de la formare. Evolutia din ultimele doua zile este
similara, dar nu identica, cu o formatiune grafica numita “bearish engulfing” si care
sugereaza un top, o schimbare de trend la acest nivel. O alta indicatie puternica a unui
top in aceasta zona de 20,0 este valoarea foarte ridicata a indicatorului ADX, care astazi
are o valoare de 60,31 (din lipsa de spatiu, ADX nu figureaza pe aceste grafice).

In concluzie, pe termen scurt, BRD se consolideaza si poate reveni la valoarea 18,0 de

unde a avut ultima crestere. Pe termen mediu, o consolidare intre 17,0 si 20,0. Nimic nu
este sigur nici in viata, nici in piata, asa ca un stop-loss protejeaza in cazul cel mai
defavorabil.

Profitul portofoliului virtual capital in 2006 6.671,49 lei (36,08%)

Articol de Iulian Panait, presedinte ktd Invest
Saptamana aceasta, bursa a cunoscut o evolutie usor descendenta. Dintre actiunile detinute
in portofoliul Capital, singurele cu evolutie ascendenta (si chiar destul de semnificativa)
au fost titlurile BRD-GSG.

Marti, acestea au atins maxime de 20,00 lei/actiune, nivel la care s-a transferat un volum
foarte ridicat de actiuni, dupa care au alunecat catre zona 19,0 – 19,5 lei/actiune. Titlurile
Rompetrol Rafinare Constanta, nou incluse in portofoliul nostru, au avut o tendinta
descendenta si n-ar fi exclus ca aceasta sa continue si in zilele urmatoare, data fiind
conjunctura destul de negativa care caracterizeaza in prezent piata bursiera in ansamblu si
titlurile RRC in particular.

In prezent, structura portofoliului nostru din punctul de vedere al instrumentelor utilizate

este urmatoarea: 23% disponibil in fonduri de investitii cu risc scazut si 77% plasamente
in actiuni cotate. Acestea din urma se impart in: (1) detineri de titluri cu rezultate
financiare solide si perspective de crestere sanatoasa pe termen mediu si lung in proportie
de 53% din totalul portofoliului (includem aici actiunile SNP, BRD si TBM) si (2)
plasamente cu grad ridicat de risc, dar de la care avem (cum este si firesc in cazul unei
investitii mai riscante) asteptari de crestere peste media pietei in cursul acestui an (titlurile
OLT si RRC) pentru care ponderea alocata este de 24% din totalul portofoliului.

Asadar, din perspectiva riscului asumat, portofoliul Capital poate fi impartit in plasamente
cu risc scazut si mediu, in proportie de 76%, si investitii riscante, in pondere de 24%.
Atentie, insa, atunci cand spunem risc mediu ne referim la clasa de risc aferenta
plasamentelor bursiere.

Valoarea Profit
Nr. Cotatia
Societatea (08.02.2006) curent
titluri (08.02.2006)
(lei) (lei)
(lei)

Petrom SA 7.500 0,6250 4.687,50

272,25
Turbomecanica 500 14,1000 7.050,00 7.050,00

10.000 0,5000 5.000,00

Oltchim 1.041,50

BRD-GSG 500 19,2000 9.600,00

2.393,50
Rompetrol Rafinare 41.500 0,1170 4.855,50 -114,96
FDI Simfonia 1 228 20,1500 4.586,15 47,96
FDI Tezaur 101 47,1600 4.780,58 25,12
Totaluri la data
40.559,73 4.726,88
curenta:

total valoare curenta = valoarea totala de piata in momentul actual a titlurilor incluse in
portofoliu calculata prin insumarea produsului dintre numarul de actiuni detinute la fiecare
societate in parte si ultimul pret de inchidere ;
total profit curent = suma diferentelor dintre valoarea curenta de piata a detinerii pentru
fiecare companie inclusa in portofoliu in momentul actual si valoarea platita pentru
achizitia titlurilor respective;
profit realizat in 2006 = diferenta dintre valoarea curenta a portofoliului si cea de la 1
ianuarie 2006

sursa: www.ktd.ro

De la fiecare dupa posibilitati, fiecarui SSIF dupa nevoi

Articol de Marius Pandele

Modelul “marxist” a ghidat distribuirea actiunilor SC BVB SA catre societatile de

brokeraj

Romania. tara tuturor posibilitatilor. Locul unde fiecare incearca intai sa dribleze (legile,
moralitatea, spiritul de fair play in afaceri, tot ce se poate) si de-abia mai apoi sa paseze.
Lucru valabil si pentru Bursa de Valori, plina pana la refuz de SSIF-uri “de umplutura”,
care in numele unor investitii mai degraba fictive s-au imbogatit peste noapte.

In urma cu putin timp, presedintele unuia dintre SSIF-urile carora le-a pus Dumnezeu
mana in cap in vara lui 2005 (a se citi au devenit actionari la Bursa) anunta ca societatea
e dispusa sa vanda actiunile detinute la BVB, avansand si o suma ametitoare pentru
tranzactie: un milion de euro. Respectiva companie (nici nu mai conteaza numele) a
intermediat, din 2000 si pana astazi, tranzactii in valoare de circa 13,5 milioane de euro
(calculul se poate sa nu fie atat de exact, insa ordinul de marime e important). Ea a
contribuit astfel la bugetul Bursei, prin intermediul partii de comision care revine BVB,
actualmente sub 0,20% din tranzactii, cu cateva zeci de mii de euro. Ce a primit? Poate
nu chiar un milion, dar cu siguranta cateva sute de mii frumusele.

Aruncand o privire fugara pe lista cu actionarii Bursei, si mai ales pe cea cu contributiile
lor la bunastarea institutiei, nu putem sa nu remarcam un dezechilibru major. Investitia in
dezvoltarea pietei de capital, in numele careia proprietarii de case de brokeraj au devenit
actionari la BVB, e disproportionata comparativ cu cat a primit fiecare inapoi. Ceva pe
principiul comunist “de la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi”.

Primele 11 SSIF-uri de la Bursa au intermediat, in anii 2000-2005, peste 50% din

valoarea, actualizata cu inflatia, a tranzactiilor. Echivalentul a aproape sase miliarde de
euro, din care la bugetul BVB au intrat cateva milioane bune. Companiile respective
controleaza in prezent nu mai putin de... 16,41% din voturile Adunarii Generale a
Actionarilor. Sa nu mai vorbim de bani, unde majoritatea au iesit in pierdere. E drept,
decat deloc, e bine si asa.

La polul opus al clasamentului, cea mai slaba companie din acest punct de vedere a
contribuit in perioada mentionata (mai devreme de 2000 nu am gasit date) cu 0,02% din
totalul tranzactiilor si a primit in schimb 1,49% din ceea ce au acumulat toti ceilalti la un
loc. Profitabilitate maxima, asadar. Doar 21 dintre actualele companii de brokeraj au
trecut de 1,49% din totalul tranzactiilor pe ultimii ani, fiind in consecinta indreptatite sa
aspire la actiunile primite. Ele sunt urmate de alte patru-cinci societati cu ponderi
apropiate, mai departe diferenta fiind destul de mare.
Liviu Giugiumica, presedintele BRD Securities, este destul de rezervat in privinta acestei
probleme. “Este un subiect care ar fi trebuit, intr-adevar, dezbatut in amanuntime la
vremea respectiva. In anul 2000, spre exemplu, am intermediat peste un sfert din totalul
tranzactiilor de la Bursa. Se pare, insa, ca s-a considerat ca e mai bine ca toata lumea sa
detina acelasi numar de actiuni”, spune el. BRD Securities a intermediat, intre 2000 si
2005, circa 6,3% din totalul tranzactiilor bursiere, contribuind in aceasta perioada cu
peste 1,3 milioane de euro la veniturile BVB. A primit, la fel ca toata lumea, 1,49% din
actiuni.

Un caz special este cel al societatilor care intre timp au parasit piata de capital, lasata pe
tusa desi unii au contribuit la dezvoltarea BVB mai mult decat cei pe care conjunctura i-a
imbogatit in 2005. Exemplul cel mai bun este Gelsor, care, desi desfiintat din vremuri
imemoriale, a avut intre 2000 si 2002 tranzactii mai mari decat au avut 16 dintre actualii
actionari din 2000 (sau de la data infiintarii, unde este cazul) pana in 2005. Asta ca sa nu
mai vorbim ca inainte de 2000 defuncta societate era, de asemenea, in topul
intermediarilor.
Rezultatul este, pe de o parte, un dezechilibru in ceea ce priveste sumele investite si cele
recuperate, iar pe de alta parte luarea unor decizii in interiorul Bursei pe criterii care nu
au legatura cu aportul la dezvoltarea BVB, ci mai degraba cu interesele grupurilor de
SSIF-uri si cu prieteniile sau antipatiile dintre oameni.

La vederea unor asemenea dezechilibre, nu poti sa nu te intrebi (influentat poate, un pic,

si de multimea de scandaluri din aceasta perioada) daca o decizie care da atat de mult
unor firme care au investit atat de putin, pe criteriul “nu-i pentru cine se pregateste, e
pentru cine se nimereste”, nu ascunde nimic necurat. Sa speram ca nu, si ca proprietarii
SSIF-urilor de buzunar au fost doar norocosi, nimic mai mult.

Performerii si codasii societatilor de brokeraj

Cele mai bune

Tranzactii actualizate
SSIF Procentaj din tranzactiile
(lei)
totale
ING 3.436.167.885 8,27%
Raiffeisen 2.892.579.307 6,97%
BRD Securities 2.613.953.905 6,29%
SSIF Broker 2.265.920.070 5,46%
BT Securities 1.910.910.134 4,60%

Cele mai slabe

Tranzactii actualizate Procentaj din tranzactiile
SSIF
(lei) totale
Bucuresti Global 43.398.937 0,10%
Invest
Goldring 37.988.865 0,09%
Eurosavam 36.150.808 0,09%
HB Invest 31.857.152 0,08%
WBS Romania 7.649.165 0,02%

Valorile anuale ale tranzactiilor au fost actualizate cu inflatia. Sumele sunt aferente
perioadei 2000-2005.
Sursa: www.vanguard.ro, Capital

Adevaratele costuri ale creditelor pentru locuinte

Articol de Gabriela Tinteanu Moldoveanu

Daca se includ toate comisioanele si primele de asigurare, dobanda de 7% poate

ajunge la peste 12% pe an

Dobanzi din ce in ce mai avantajoase pentru creditele ipotecare/imobiliare in lei si valuta.

Daca se adauga comisioanele si asigurarile de viata si casa, care sunt tot costuri ale unui
credit, se poate ajunge la un rezultat surprinzator pentru clientul bancii.

Recunoastem ca orice banca trebuie sa castige de pe urma afacerii pe care si-a

constituit-o. Pentru ca, “asa-i in tenis”...si-n afaceri. De aceea s-au inventat dobanzile si
comisioanele bancare. Nu numai ca banca trebuie sa castige, dar trebuie sa aiba si
riscuri aproape nule. Asa s-au inventat politele de asigurare, de risc financiar de neplata,
de raspundere civila de viata, de viata propri-zis si, bineinteles, asigurarea imobilului. Cu
toate ca suntem de acord cu aceste legi ale pietei, trebuie sa subliniem ca riscurile,
dobanzile si comisioanele aferente unui credit sunt totusi costuri care apasa pe umerii
clientului bancar.

Daca dobanda a fost dintotdeauna privita ca un cost obligatoriu al oricarui tip de

imprumut, iar nivelul acesteia a fost tot timpul punctul de referinta ales de orice client, la
ora actuala, in cazul creditelor pentru locuinte, acest lucru nu mai este valabil. Cea mai
mica dobanda anuntata de banca nu inseamna si cel mai ieftin credit. Din contra, avem
cazuri in care creditele cu cele mai mici dobanzi din piata ajung sa aiba o dobanda
anuala efectiva de peste 12%, deci un plus de 5% pe an adaugat la rata de baza a
bancii. Chiar daca, in cazul creditului pe termen lung, legea nu a impus calcularea
dobanzii anuale efective (DAE), un astfel de exercitiu este foarte util pentru a putea alege
intr-adevar creditul cel mai ieftin.

Aplicand un calcul care include toate costurile aferente unui credit, indiferent daca sunt
comisioane la vedere sau ascunse, ori polite de viata, avem o oglinda completa a
dobanzii reale platite in fiecare an de catre client pentru un credit pentru locuinte. Intr-
adevar, surprize exista! Astfel, pentru creditele ipotecare/imobiliare in euro, cele mai mici
dobanzi efective au fost obtinute de Banc Post si Piraeus Bank, banci care nu au cele
mai mici dobanzi anuntate din piata. Campion, din acelasi punct de vedere, la creditul
ipotecar in lei este Volksbank, care are si cea mai mica dobanda la un astfel de credit.
Exercitiul de stabilire a dobanzii anuale efective este util si pentru a alege cea mai ieftina
valuta in care se poate contracta un credit. Surprinzator sau nu, cele mai ieftine credite
raman tot cele in valuta.

ABN AMRO

Dobanzi: 9,5% - lei, 6,95% - euro

Valoarea comisioanelor: 140 euro + 1,2% la soldul creditului, anual
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului + 0,102% din valoarea creditului,
platibile lunar
Dobanda efectiva a clientului: EUR - 9,3%/ RON -12,2%

ING BANK

Dobanzi: 9% (fixa in primii doi ani) - lei, 9% (dupa un an, variabila) - euro
Valoarea comisioanelor: 2% din valoarea creditului, flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului +101% din credit
Dobanda efectiva a clientului: 10% RON/EUR

PIRAEUS BANK

Dobanzi: 10,63% - lei, 7,5% - euro

Valoarea comisioanelor: 150 euro+ 2% din valoarea creditului, flat si 0,03% din valoarea
imobilului, platibile lunar
Valoarea asigurarilor: gratuite
Dobanda efectiva a clientului: 8,63% - EUR / 12,12% - RON

RAIFFEISEN BANK

Dobanzi: 11,5% - lei, 9% - euro

Valoarea comisioanelor: 2% din valoarea creditului pe an, inclus in credit
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului + aproximativ 900 RON pe an
Dobanda efectiva a clientului: 12% - EUR/ 15% - RON

UNICREDIT

Dobanzi: 14% - lei, 9% - euro

Valoarea comisioanelor: 1,8% din valoarea creditului, flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului, polita de viata gratuita
Dobanda efectiva a clientului: 9,98% EUR/ 15,7%RON

HVB

Dobanzi: 9,57% - lei, 9,57% - euro Valoarea comisioanelor: 2,3% din valoarea creditului,
flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului, bonus asigurarea de viata daca sunt
in deplinite conditiile standard
Dobanda efectiva a clientului: 10,7 % RON/EUR
VOLKSBANK

Dobanzi: 7,75% - lei, 6,75% - euro

Valoarea comisioanelor: valuta - 125 euro + 1% din valoarea creditului, flat + 1,55% pe
an la soldul creditului; lei – 450 RON +1% din valoarea creditului
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului, polita de viata gratuit
Dobanda efectiva a clientului: 9,15% EUR/ 8,4 RON

BRD

Dobanzi: Bubor la trei luni (8,03%)+ 1,4% - lei, Euribor la 3 luni+5,4% - euro
Valoarea comisioanelor: 2% din valoarea creditului, flat+0,7% comision anual la sold
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului + aproximativ 51 euro/ an
Dobanda efectiva a clientului: 9,8% - EUR/ 11,5% - RON

BANCPOST

Dobanzi: 7,9% (fixa in primul an) - lei, 7,5% (fixa in primul an) - euro
Valoarea comisioanelor: 65 RON + 2,5% din valoarea creditului, flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului + 0,17% din valoarea creditului pe an
Dobanda efectiva a clientului: EUR - 8,63% / RON - 9,08%

Banca Romaneasca

Dobanzi: 8,8% (fixa in primul an) - lei, 8,9% - euro

Valoarea comisioanelor: 25 de euro + 2% flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului si 0,16% din valoarea creditului
Dobanda efectiva a clientului: 10,5% - EUR/ 10,4% - RON

Metoda de calcul si caracteristicile exemplelor pentru care s-a calculat dobanda

anualA efectiva (DAE)

• Calculele au fost facute pentru un credit de 30.000 euro, pe 25 de ani.

De mentionat ca, in cazul Bancpost si Banca Romaneasca, pentru creditul in lei, nu este
posibil un calcul estimativ al DAE, intrucat, dupa un an, respectiv doi ani, va aplica o
dobanda variabila, al carui nivel nu este cunoscut. S-a utilizat, in acest exercitiu, doar
dobanda pe primul an.
• Valoarea asigurarii imobilului a fost aleasa cea medie, de 0,2% din valoarea imobilului
pentru toate bancile, in timp ce pentru asigurarea de viata au fost culese date de la
societatile de asigurari agreate de fiecare banca in parte, pentru o femeie de 35 de ani.

Datoria oraselor umple conturile bancilor si fondurilor

Articol de Gabriela Zamora

Primariile vor emite anul acesta obligatiuni municipale in valoare de circa 100 de
milioane de lei

Investitorii institutionali pandesc obligatiunile administratiilor locale pentru ca au

randamente superioare celor corporative si depozitelor bancare. Din acest motiv nici nu
ajung sa fie tranzactionate la bursa.

Desi oricine are acces la obligatiunile emise de administratiile locale, acestea ajung sa fie
impartite, de regula, intre fonduri mutuale si banci. Sunt putine persoane fizice care fac o
astfel de investitie, de altfel cu risc minim si foarte profitabila. Piata obligatara
romaneasca este inca in faza de pionierat, insa nu ii lipseste atractivitatea. Randamentul
obligatiunilor municipale este superior celui asigurat de depozitele bancare si de
obligatiunile corporative, sustin analistii.

“Majoritatea primariilor au lansat obligatiuni pentru prima data, iar pentru a avea garantia
incheierii cu succes a unei emisiuni pilot s-a mers pe un randament suficient de atractiv”,
declara Adi Lupsan, analist la Intercapital Invest. Administratiile locale au utilizat, in
general, un cupon la trei luni (dupa formula ratelor interbancare BUBID+BUBOR/2), la
care au adaugat o prima de risc de 2-3%. “Acesta este motivul pentru care, desi gradul
de risc al obligatiunilor municipale este considerat mai scazut, randamentele sunt totusi
superioare obligatiunilor corporative, situatie oarecum atipica”, afirma Lupsan.
Obligatiunile emise de administratiile locale concureaza cu succes depozitele bancare,
pe fondul tendintei de scadere a dobanzilor oferite de banci. “Cred ca anul acesta,
randamentul mediu adus de obligatiunile municipale va fi de 8%, in conditiile in care
bancile vor plati la depozite in medie 5-6%”, estimeaza Viorel Udma, presedintele firmei
de consultanta financiara VMB Partners.

Pentru a avea garantia incheierii cu succes a unei emisiuni, primariile au mers pe un

randament suficient de atractiv.

Adi Lupsan, analist la Intercapital Invest

Interesul fata de obligatiunile municipale provine nu doar din randamentul bun, ci si din
riscurile minime de neplata. Rambursarea banilor investiti plus dobanzile este garantata
de primarii, a caror putere financiara se bazeaza pe veniturile obtinute din impozitele
locale incasate. Emisiunile de obligatiuni fac parte din datoria publica a primariei si sunt
garantate conform unui acord incheiat intre emitent si investitori, acord inregistrat in
Arhiva Electronica a Garantiilor Reale Mobiliare. Acordul de garantare are prioritate
inaintea altor eventuale revendicari financiare catre administratia locala emitenta, de
unde si riscul scazut al acestor instrumente de investire. Analistii sustin ca numarul
emisiunilor de obligatiuni municipale si valoarea acestora vor creste in urmatorii ani. Daca
in 2005 s-au facut ultimele salturi calitative, 2006 va marca evolutii cantitative. Anul
trecut, Alba Iulia a lansat prima emisiune de obligatiuni cu maturitate de 20 de ani, iar
primaria Capitalei a lansat prima emisiune internationala, in valoare de 500 milioane de
euro, obligatiunile fiind tranzactionate cu succes pe piata de capital londoneza.

Anul acesta, nivelul mediu al emisiunilor de obligatiuni municipale va ajunge la

aproximativ 100 de milioane de lei, iar maturitatea de 20 de ani va tinde sa se
generalizeze”, este de parere presedintele VMB Partners. Sunt aspecte care ridica
optimismul brokerilor in privinta cresterii lichiditatii acestor instrumente cu venit fix la
bursa. In prezent, valorile emisiunilor de obligatiuni municipale se situeaza intre 3 si 20
de milioane de lei. Tranzactiile la bursa cu astfel de titluri sunt practic inexistente,
deoarece investitorii le tin pana la maturitate tocmai datorita randamentului bun.
Cresterea lichiditatii obligatiunilor este conditionata de majorarea maturitatii emisiunilor
peste termene de zece ani, de marirea sumelor imprumutate si de aparitia altor fonduri,
precum cele de pensii, care vor trebui sa-si rebalanseze din cand in cand portofoliile.

In plus, primariile vor putea sa-si ridice plafonul de indatorare de la 20% la 35%, potrivit
modificarilor propuse la Ordonanta nr. 45 privind finantele publice locale. Proiectul nu a
trecut inca de Parlament. Noile prevederi legislative vor determina tot mai multe consilii
judetene sa imprumute sume semnificative, prin intermediul obligatiunilor, pentru diverse
proiecte locale. Din 2001 pana in prezent, s-au lansat aproximativ 40 de emisiuni de
obligatiuni municipale, ponderea in capitalizarea pietei obligatare fiind de 25%. Pe alte
piete est-europene, ponderea este mult mai mica, insa este contrabalansata de
capitalizarile foarte mari, de 80-90%, ale bonurilor de tezaur, cum este cazul Poloniei.

Investitie de 30 milioane dolari in fabrica Ursus de la Buzau

Articol de Dragos Comache

Ursus Breweries, membra a SABMiller plc, continua sa investeasca in extinderea si

modernizarea fabricii de bere de la Buzau, printr-un plan de investitii de peste 30
milioane dolari.

„Pe langa cresterea capacitatii de productie, acest proiect important de investitii va facilita
extinderi viitoare si costuri competitive, ceea ce va conduce la alinierea operatiunilor
Ursus Breweries din Buzau la standardele SABMiller”, a declarat Cristian Matei, directorul
fabricii de bere de la Buzau.

Proiectul de investitii presupune instalarea unei noi linii de fierbere si extinderea

capacitatilor de filtrare si stocare. Linia de imbuteliere actuala va fi inlocuita cu una noua,
avand o capacitate de 45.000 sticle pe ora. Prin aceste investitii Ursus si-a propus
cresterea cu 75% a capacitatii de productie saptamanale a fabricii.

Fabrica de bere din Buzau a fost prima achizitie a SABMiller plc. in Romania, in 1996, si
are o capacitate anuala de 800.000 hectolitri si aproximativ 300 de angajati. Pana in
prezent, valoarea totala a investitiilor Ursus Breweries in fabrica de la Buzau depaseste
13 milioane dolari. Ursus Breweries detine in acest moment patru fabrici de bere, cu o
capacitate totala de peste trei milioane de hectolitri si aproximativ 1.300 de angajati.
Compania isi desfasoara activitatea in Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau, Brasov si Tunari.
Marcile Ursus Breweries sunt: Ursus, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Peroni Nastro Azzurro
si Pilsner Urquell.

Sursa: Capital, 15 februarie 2006

Caroli Foods investeste 4 milioane de euro in tehnologie

Articol de Dragos Comache

Grupul Caroli Foods a demarat constructia unei fabrici dedicate exclusiv produselor crud-
uscate, cu o suprafata utila de 7.000 de metri patrati, potrivit unui comunicat al
companiei.

Constructia si punerea in functiune a noii fabrici costa 4 milioane de euro, suma care
reprezinta 40% din totalul investitiilor preconizate de companie pentru 2006. Finantarea
acestui proiect este realizata din surse proprii, completate de finantari obtinute de Grupul
Caroli Foods din exteriorul companiei.

„A doua fabrica a Grupului Caroli Foods va produce aproximativ 200 de tone de mezeluri
pe luna, intr-o diversitate de sortimente, de la Salam de Sibiu la Salam Banatean si
babic. Unitatea de productie va fi data in functiune la sfarsitul lui 2006 si este amplasata
in zona industriala a orasului Piteşti. Prin investitia de 4 milioane de euro, vom crea 150
de locuri de munca noi” a declarat Talal El Solh, CEO si presedinte al Grupului Caroli
Foods.

Echipamentele si procesele de producţie din noua fabrica vor fi conforme cu standardul

international de management al calitatii ISO 9001:2000 si standardul international de
siguranta in industria alimentara HACCP. Astfel, calitatea produselor Caroli Foods se va
situa la nivelul normelor Comunitatii Europene. In plus, odata cu aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana, Caroli Foods va putea exporta liber pe piata unica, acolo unde
aceasta categorie de mezeluri este foarte apreciata.

Grupul Caroli Foods este format din companiile Caroli Prod 2000, T.C. Affaires si Indcarf
S.A. Pe parcursul celor 12 ani de activitate, Caroli Foods a investit zeci de milioane de
euro in procesarea si distribuirea mezelurilor. Grupul are 1.000 de angajati, iar cifra de
afaceri la finele anului trecut, a fost de 62 de milioane de euro, in crestere cu peste 40%
fata de anul anterior.

Sursa: Capital, 16 februarie 2006

Rubrica „Service”

Un cod vamal, mai aproape de UE

Articol de Anca Doicin

Modernizare Intrarea in Comunitatea Europeana ne cere si schimbarea

reglementarilor vamale

Intrarea in Comunitatea Europeana va presupune si o serie de modificari de substanta in

ceea ce priveste un teritoriu descris mai putin pana acum, cel vamal. Schimbarile vor
avea loc atat in ceea ce priveste capitolele “tehnice” - “tranzitarea” bunurilor prin vama,
cat si in ceea ce priveste relatiile dintre Autoritatea Vamala si companii.

In acest moment, legislatia Romaniei sufera un proces de armonizare cu prevederile

europene nu doar in domeniul fiscal, despre care s-a vorbit mai mult pana acum, ci si in
cel vamal. Se asteapta modificarea legislatiei vamale in primavara acestui an, prin
aparitia unui Cod si a unui Regulament vamal, care urmeaza sa fie implementate
incepand cu 1 ianuarie 2007. Ne-am gandit ca este bine sa stiti care sunt prevederile noi
incluse in acest cod si la ce anume ar trebui sa va asteptati, pentru a putea face fata cu
succes schimbarilor din 2007.
Astfel, unul dintre cele mai importante concepte noi este acela de “agent economic
autorizat”. Noul concept reprezinta nimic altceva decat un statut privilegiat pe care il vor
avea unele companii comparativ cu altele. “Avantajele detinerii acestui statut vor consta
in posibilitatea aplicarii unor simplificari ale operatiunilor vamale, dar, in egala masura, si
intr-un tratament mai favorabil la eventualele controale efectuate de Autoritatea Vamala”,
ne explica Daniel Anghel, Senior Manager, Taxare Indirecta, PriceWaterhouseCoopers.
De acest statut nu se vor putea bucura, insa, decat acele societati care dovedesc
Autoritatii Vamale ca sunt in stare sa gestioneze operatiunile vamale intr-un mod
transparent si corect, iar “proba” se va face in urma unei analize de risc. Analiza
evalueaza, intre altele, antecedentele vamale ale solicitantului si solvabilitatea sa
financiara, iar “transparenta” in gestionare inseamna de fapt implementarea unor sisteme
informatice de gestiune interna, acceptate a priori de catre autoritatile vamale. “Ne
asteptam ca importatorii/exportatorii din Romania care nu vor indeplini conditiile de
acordare a acestui statut sa nu mai poata beneficia in continuare de procedurile
simplificate sau de regimurile vamale suspensive”, explica Daniel Anghel.

De asemenea, proiectul de Cod Vamal, care a fost deja adoptat de catre Senat, se refera
la posibilitatea colaborarii intre Autoritatea Vamala si celelalte autoritati (intre care noi
notam Fiscul) cu ocazia controalelor efectuate la contribuabil. “Este de asteptat ca, de
exemplu, redeventele/drepturile de licenta pe care un importator roman le plateste pentru
anumite drepturi de proprietate intelectuala – cum ar fi drepturile asupra marcii de
comert, ce au legatura directa cu marfurile importate si vandute ulterior pe teritoriul
Romaniei, sa fie identificate mai usor si incluse ulterior in valoarea in vama, cu stabilirea
unor datorii suplimentare, precum si amenzi si majorari de intarziere in sarcina
contribuabilului”, arata Justinian Cucu, consultant, Global Tax Management. Sunt de
remarcat, insa, si niste prevederi cu caracter de noutate, dar ambiguu prezentate. Astfel,
potrivit articolului 225 din proiectul deja adoptat de Senat, Autoritatea Vamala poate(!),
daca vrea, sa renunte la majorari de intarziere in cazul in care debitorul plateste datoria
vamala intr-un termen de cinci zile de la expirarea termenului de plata, dar si in cazuri in
care, din cauza situatiei debitorului, s-ar putea crea serioase dificultati economice si
sociale.

De asemenea, noul Cod prevede posibilitatea rectificarii, invalidarii si a modificarii

declaratiei vamale in detaliu depuse anterior, lucru care in prezent nu este posibil decat in
anumite conditii greu de indeplinit sau cu consecinta suportarii unei amenzi
contraventionale. Astfel, problemele producatorilor din industria auto, precum si a celor
din alte industrii pentru care rectificarea declaratiei vamale dupa efectuarea importului era
obligatorie, si-ar putea gasi, in sfarsit, rezolvarea. Ramane de vazut in ce masura
autoritatile vamale din Romania vor fi capabile sa gestioneze eficient si in concordanta cu
practica europeana schimbarile legislative din domeniu.

Noutati despre Antrepozite

In noul proiect de Cod apare notiunea de antrepozit liber. Ea nu difera foarte mult de
notiunea de antrepozit vamal din legislatia curenta. Diferenta majora consta in faptul ca
antrepozitul liber poate fi infiintat in orice incinta, situata in orice loc din Romania, doar cu
aprobarea Autoritatii Vamale, daca aceasta incinta ofera conditiile si dotarile necesare
depozitarii in siguranta a marfurilor. Mai mult decat atat, declararea marfurilor se va putea
face fara intocmirea de formalitati si completarea declaratiilor vamale.
S-au introdus si prevederi noi privind regimul de perfectionare activa. Una dintre acestea
spune ca, pentru bunurile plasate in regim de perfectionare activa si admitere temporara,
operatorii economici vor plati dobanzi compensatorii la drepturile de import in situatia in
care, la incheierea regimului, bunurile raman in Romania in loc sa fie exportate.

Baza de impozitare a importurilor e data de valoarea din vama

Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit,
Contexpert Consulting

In cazul in care se achizitioneaza materii prime si materiale din import, cum se

procedeaza in contabilitate (documente, articole contabile), tinand cont ca plata se face
in valuta?
Cristina Anca Pitu – Lugoj

Potrivit reglementarilor contabile, costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de

cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le
poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte
cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.

In conditiile importului de bunuri, este necesar sa se stabileasca pretul marfurilor negociat

in conditia de livrare, conditie de livrare care este trecuta, de altfel, si in declaratia vamala
de import (DVI). Potrivit nomenclatorului conditiilor de livrare -INCOTERMS 1990,
termenii de livrare au fost grupati in patru categorii de baza, incepand cu termenul potrivit
caruia vanzatorul pune marfa la dispozitia cumparatorului, la sediul vanzatorului
(termenul E: EXW), urmat de a doua categorie, potrivit careia vanzatorul trebuie sa
predea marfa carausului desemnat de cumparator (termenii F: FCA, FAS si FOB),
continuand cu termenii C, potrivit carora vanzatorul trebuie sa incheie contractul de
transport, dar fara sa-si asume riscul de pierdere sau de deteriorare a marfii si fara sa
suporte costurile suplimentare care intervin din cauza unor evenimente care au loc dupa
momentul incarcarii si expedierii (CFR, CIF, CPT si CIP) si, in sfarsit, termenii D, potrivit
carora vanzatorul trebuie sa suporte costurile si riscurile legate de aducerea marfii in tara
de destinatie (DAF, DES, DEQ, DDU si DDP). In toate cazurile, pretul extern cuprinde, pe
langa pretul marfii, si cheltuielile externe de circulatie (transport, asigurare, comisioane
etc.)

In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, baza de impozitare pentru un import de

bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei
vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte
taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri. In baza de
impozitare, se cuprind, de asemenea, cheltuielile accesorii precum comisioanele,
cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, care intervin pana la primul loc de
destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse
in baza de impozitare stabilita conform alineatului precedent. Primul loc de destinatie a
bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt
document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.

Pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate, in conditiile in care pretul extern
este exprimat in valuta, acesta se converteste in moneda nationala a Romaniei.
Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de
Banca Nationala a Romaniei. Acest curs de schimb este inscris in DVI si se utilizeaza pe
toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei
saptamani. Decontarea se va face in valuta, la cursul zilei, conform termenilor
contractuali.

Exemplu: O societate din Bucuresti achizitioneaza marfa din import la pretul de 100.000
de euro, conditia de livrare FOB Constanta. Factura pentru cheltuielile externe de
circulatie este in valoare de 3.500 de euro, cheltuielile de transport intern, pana la
destinatie, in valoare de 1.500 lei + TVA, taxa vamala este de 10%, iar comisionul vamal
este de 0,5%. Cursul valutar, conform DVI, este de 3,5051 lei. Cheltuielile facute in vama
(taxe, comision, TVA) se achita prin banca in ziua impotului, furnizorul intern dupa 5 zile,
furnizorul de marfa dupa 30 zile, cand cursul euro este de 3,6402 lei si furnizorul pentru
transportul pe parcurs extern dupa 10 zile, cand cursul euro este de 3,4156 lei.

Se va inregistra in contabilitate dupa cum urmeaza:

• factura de marfa: 371 =401 350.510,00 lei (100.000 euro x 3,5051)

• factura pentru cheltuieli externe de circulatie: 371 = 401 5.257,65 lei (1.500 euro x
3,5051)
• taxa vamala: 371 = 446.x 35.577,00 lei s(350.510,00+5.257,65)x10%t
• comisionul vamal: 371 = 447.x 1.779,00 lei s(350.510,00+5.257,65)x0,5%t
• TVA in vama: 4426 = 401 74.693,00lei
s(350.510,00+5.257,65+35.577,00+1.779,00)x19%t
• factura transport intern:
371 = 401 1.500,00 lei
4426 = 401 285,00 lei
• plata taxe in vama:
446.x = 5121 35.577,00 lei
447.x = 5121 1.779,00 lei
401 = 5121 74.693,00 lei
• plata furnizor intern:
401 = 5121 1.785,00 lei
In cazul platilor valutare a furnizorilor se vor inregistra diferente de curs valutar intre
cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil in ziua platii si cursul
de schimb la care s-au inregistrat facturile (cel din DVI).

Se vor face urmatoarele inregistrari contabile:

• plata furnizor marfa:

401 = 5124 350.510,00 lei (100.000 euro x 3,5051)
665 = 5124 3.510,00 lei s100.000 euro x (3,6402-3,5051)t
• plata furnizorul pentru transportul pe parcurs extern:
401 = 5124 5.257,65 lei (1.500 euro x 3,5051)
5124 = 765 134,25 lei s1.500 euro x (3,5051-3,4156)t
Care sunt inregistrarile contabile in cazul reevaluarii unei cladiri/teren de catre un expert
ANEVAR, - reevaluare din care rezulta o diminuare a valorii cladirii/terenului - deoarece
exista o diferenta intre valoarea justa si cea contabila?
Mihaela Elefterie

Potrivit reglementarilor contabile in vigoare pana la data de 31 decembrie 2005, daca

rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se
trateaza astfel:
• ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu este
inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare);
• ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa
neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si

valoarea contabila neta a elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama
unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este
ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci cand deprecierea
este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de
intrare. Precizam ca prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin
amortizarea si provizioanele pentru depreciere, cumulate.

Exemplu:

O societate comerciala poseda un teren pe care l-a cumparat in exercitiul N-6 la un cost
de 400.000 RON si pe care l-a reevaluat in exercitiul N-3 cand a fost estimat la 600.000
RON. Din exercitiul N-3, pana la inchiderea exercitiului “N”, diferenta din reevaluare
inregistrata, de 200.000 RON, nu a fost modificata. La inchiderea exercitiului “N”,
valoarea reala, justa a terenului, considerata a fi egala cu valoarea recuperabila, este de
350.000 RON. Scaderea valorii de la 600.000 RON la 350.000 RON reprezinta o
depreciere care necesita constituirea unui provizion din depreciere de 250.000 RON,
care va afecta, pe de o parte, rezervele existente din reevaluari si, pe de alta parte, va
incarca cheltuielile.

Ca urmare, se va inregistra in contabilitate:

105 = 291 200.000 RON

“Rezerve din reevaluare” “Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale”

6813 = 291 50.000 RON

“Cheltuieli de exploatare” Provizioane pentru privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor corporale deprecierea imobilizarilor”

Daca deprecierea scade sau dispare, provizionul va fi diminuat sau anulat, constituindu-
se venituri. Daca e cazul, trebuie reconstituita si diferenta de reevaluare.
In continuare la exemplul prezentat, considerandu-se ca la sfarsitul anului N+1 valoarea
neta justa a terenului este de 430.000 RON, vor avea loc inregistrarile contabile
urmatoare:
• pentru reluarea provizionului constituit la rezerve:
291 = 7813 50.000 RON
“Provizioane pentru” Venituri din provizioane deprecierea imobilizarilor corporale pentru
deprecierea imobilizarilor”
• pentru reconstituirea diferentei initiale din reevaluare:
2111 = 105 30.000 RON
“Terenuri” “Rezerve din reevaluare”

Incepand cu 01 ianuarie 2006, intra in vigoare noile reglementari contabile conforme cu

directivele europene aprobate prin Ordinul nr. 1.752 din 17.11.2005. Potrivit acestora,
provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.

Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta a

imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate, utilizandu-se ajustarile pentru
depreciere sau pierdere de valoare atunci cand deprecierea este reversibila, aceste
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Practic, sunt aceleasi
inregistrari contabile. S-a schimbat doar denumirea conturilor si conceptul de “provizion”.
Conform noilor reglementari contul “291” reprezinta “Ajustari pentru deprecierea
imobilizarilor corporale”, contul “6813” reprezinta “Cheltuieli de exploatare privind
ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor”, iar contul “7813” reprezinta “Venituri din
ajustari pentru deprecierea imobilizarilor”.

Munca si distractie la greu pentru studenti

Articol de Viorica Ana Chisu

Competente Un contract de munca intr-o vara, in SUA sau Anglia, este cel mai bun
certificat de competente recunoscut in toata lumea
In vacanta poti imbina, cu usurinta, distractia cu munca. Programele internationale
organizate pentru studenti sunt cea mai buna ocazie pentru a castiga experienta, un ban
de buzunar si calatorii la care altfel nici nu poti sa visezi.

Sute de mii de studenti din toate colturile lumii pleaca in fiecare vara sa munceasca in
Statele Unite. Locuri de munca destul de putin atractive, dar similare cu cele pe care se
angajeaza, in sezonul estival, oricare dintre studentii americani dornici sa castige un ban
de buzunar: ajutor de bucatar, bucatar, chelner, camerist, vanzator, casier etc. Castiguri
insa bune pentru o activitate relativ usoara, raportata la efortul depus pe parcursul a
doua, maximum trei luni de munca: 3.000 de dolari economisiti. Daca se iau in calcul si
banii cheltuiti pe distractie, calatorii sau diverse lucruri cumparate in State, beneficiile
sunt mult mai mari.

Programul Work and Travel in USA a castigat teren destul de greu in Romania, dar a
crescut vertiginos in ultimii trei ani. “Tinerii au prins curaj de-abia dupa ce au aflat de la
altii care s-au dus sa lucreze in vacanta de vara in SUA - constata acum cu satisfactie
directorul general al companiei Zip Travel, Romeo Mosoiu. Programul organizat de
companie la nivel international atrage acum numarul cel mai mare de tineri din spatiul
Europei de Est. Romania se numara printre primele zece tari, daca luam in consideratie
numarul studentilor care au plecat sa lucreze in vara trecuta: 6.000 de tineri.”

Cei mai multi studenti provin din marile centre universitare. Clujenii au fost cei mai multi,
la inceput. Dupa ei s-au luat bucurestenii, dar febra plecarii la lucru in America a cuprins
acum mai toate centrele universitare, pentru ca vestea despre cum poti munci si calatori
pe propriii bani a inceput sa circule cu repeziciune. Cele mai dornice de munca in State
sunt fetele. “Poate pentru ca sunt mai multe si au rezultate la invatatura mai bune”, cauta
explicatia Romeo Mosoiu. Investitia initiala - aproximativ o mie de dolari - nu mai este
acum privita ca un impediment. Imprumutul la o banca se poate obtine si restitui cu
destula usurinta. Iar rata de succes este garantata.

Compania Zip Travel asigura nu numai contractele de munca, ci se ocupa si de

monitorizarea programului pentru fiecare student trimis la munca in SUA. Studentii au la
dispozitie o linie telefonica permanenta cu reprezentantii companiei, care asigura
consultanta pe tot parcursul sederii in SUA si rezolva orice problema care ar putea afecta
buna desfasurare a contractului de munca. “Angajatorii americani sunt obisnuiti sa
angajeze studenti din toata lumea, fiind familiarizati cu acest proces, explica Romeo
Mosoiu. De aceea, sunt foarte multe locuri de munca pe timpul vacantei de vara, si toata
lumea este multumita.” Locurile se gasesc direct pe Internet. Multi tineri iau legatura cu
angajatorii prin intermediul celor care au mai lucrat prin acest program. Cei mai multi
merg insa la targurile de joburi regulat organizate acum si in Romania, in februarie si
martie. La aceste targuri, studentii pot perfecta direct contractul de munca si pot discuta
cu reprezentantii angajatorilor americani toate detaliile: de la timp de lucru, plata pe ora,
pana la conditii de cazare sau alte facilitati oferite de angajator.

Un loc de munca obtinut in cadrul contractului poate fi completat cu usurinta de un al

doilea sau chiar al treilea loc de munca in SUA. Timp este destul, daca exista si
disponibilitate de lucru din partea studentului. Exista insa si conditii obligatorii pe care le
impun americanii. Nu accepta decat studenti cu rezultate bune la invatatura si care
prezinta garantia ca, dupa incheierea programului, se intorc in tara de origine. Acesta
este si motivul pentru care nu primesc studenti aflati in ultimul an de studiu sau
absolventi. Multi tineri care pleaca sa munceasca in America se intereseaza insa, la fata
locului, de posibilitatile de a continua studiile postuniversitare sau stabilesc contacte in
vederea angajarii dupa terminarea facultatii.
Scoala si munca la pachet
Compania Zip Travel are si programe de “internship” pentru absolventi. Cei mai cautati
sunt absolventii facultatilor cu profil economic, informatica sau mass-media. Ei pot merge
sa lucreze in SUA in domeniile in care au studiat. Durata acestui program este de
minimum doua luni si maximum 18 luni. Costul variaza in functie de perioada cat se sta in
SUA. Directorul companiei estimeaza un necesar de 750 dolari pentru sase luni si 1.100
pentru 12 luni. Costul include consultanta, asigurarea medicala si obtinerea permisului de
munca. Inscrierile pentru “internship” au loc in orice perioada a anului, dar dosarul trebuie
depus cu minimum trei luni inainte de inceperea lucrului.

Zip Travel Romania, in colaborare cu partenerul sau, ETCi - Exchange Training

Communication International - a lansat de anul trecut un nou program pentru tineri, mult
mai aproape si cu mult mai multe avantaje pentru tineri. Programul “sandwich” Munceste
si studiaza in Marea Britanie ofera tinerilor posibilitatea de a studia limba engleza si de a
castiga experienta practica de munca in Marea Britanie. Tipurile de posturi in Marea
Britanie nu difera mult de cele din SUA. Sectorul serviciilor - hotelaria si restauratia, este
pe primul loc. In cadrul acestui program, sunt insa asteptati candidati care au o pregatire
profesionala sau academica in acord cu aceste domenii.

Avantajul programului consta in faptul ca participantii beneficiaza de un curs intensiv de

limba engleza, sustinut de o institutie acreditata de British Council (primele doua
saptamani si ultima saptamana din program). La mijloc (de aceea se numeste
“sandwich”) se deruleaza perioada propriu-zisa de lucru (6 - 12 luni) in domeniul
hotelier/catering, activitate care se finalizeaza cu un certificat de munca UCLES.
Inscrierile in program se pot face in orice moment, dar reprezentantii companiei care-l
deruleaza recomanda participarea la targurile de locuri de munca, unde se pot obtine
mult mai multe informatii direct de la angajatori. Urmatorul targ de locuri de munca va
avea loc in luna martie. Romeo Mosoiu este convins ca acest sistem de lucru va atrage
tot mai multi tineri, pentru ca sistemul de certificare a competentelor si a cunostintelor de
limba engleza vor reprezenta cea mai buna recomandare internationala pentru orice
persoana dornica sa-si construiasca o cariera de succes dupa integrarea Romaniei in
Uniunea Europeana.

Medicina poate fi de viitor, dar in America

“A fost o experienta foarte interesanta. In conditii normale, cred ca nu as fi avut sansa sa
ajung niciodata in America. Programul mi-a oferit ocazia, in primul rand, sa ma distrez pe
banii mei si sa am primul loc de munca.” Este drept ca banii dati pentru a intra in program
i-a luat de la mama sa, dar la intoarcere, daca i-ar fi cerut inapoi, ar fi putut sa-i restituie
cu varf si indesat. Postul de cocktail server i-a adus bacsisuri frumusele. Oricum, mult
mai mari decat castigurile oficiale, stabilite prin contract. “Am avut norocul sa lucrez intr-
un cazinou care tocmai atunci fusese dat in functiune. Daca as fi fost fata, in mod sigur
bacsisurile ar fi fost si mai mari.

Dar nu asta m-a interesat in primul rand - recunoaste Mihai -, ci faptul ca am putut
cunoaste foarte multi studenti, veniti din toata lumea la acest cazinou. Erau cateva sute.
Numai din Romania eram 40 de studenti. Dupa ce s-a incheiat contractul, am plecat cu
un prieten sa vizitez Huston si Dallas. Alta lume. Imbracata la costum si prospera, vesela.
M-am interesat cum se pot continua studiile acolo. Chiar ma gandesc, dupa absolvire,
daca ar fi posibil sa-mi deschid o afacere in domeniul medical. Este o lume in care se pot
face mult mai multe si mult mai usor decat in Romania.” L-am intalnit pe Mihai pe holul
agentiei Zip Travel, asteptand la rand sa se inscrie pentru un nou program de munca si o
noua calatorie in America.
Mihai Suteu, student Facultatea de Medicina din Bucuresti, anul III

Uraganul Rita nu-i sperie cu una, cu doua pe romani

Costin Minoiu este din Buzau. Asa cum s-a lasat dus de val cand s-a inscris la Facultatea
de Medicina, la fel i s-a intamplat si cu plecarea in programul din SUA destinat studentilor.
“Imi placea fizica. As fi vrut sa dau la Automatica, dar am vazut ca nu este chiar ce mi-as
dori, asa ca am dat la Medicina. Dupa ce am inceput sa invat, mi-am dat seama ca-mi
place. Asa am plecat si in America. Nu eram prea convins. Dar m-am lasat pe mana
colegului meu. A fost o experienta extraordinara.” Extraordinara nu doar pentru ca a
reusit sa munceasca in vreo trei locuri si sa castige bani frumosi, ci si pentru ca l-a prins
uraganul Rita.

“De fapt, am fost evacuati si am preferat sa inchiriem masini si sa plecam inspre New
Orleans. A fost o vacanta pe cinste. Cam costisitoare, pentru ca am tot schimbat masini,
hoteluri... Dar am calatorit si am vizitat foarte multe locuri din America. La vara plec din
nou, pentru ca vreau sa ajung intr-un spital universitar sa vad cum este acolo. Dupa ce
termin studiile aici, ma gandesc sa gasesc de pe acum solutii pentru a-mi continua
pregatirea in SUA.” Costin vrea sa ajunga chirurg. si nu unul oarecare, ci in domeniul
cardiovascular.
Costin Minoiu, student Facultatea de Medicina din Bucuresti, anul III

Baietii dau bacsisuri frumoaselor din Romania

Diana s-a inscris in programul de munca in America impreuna cu mai multe prietene si
prieteni. In final, a ramas singura care a dus “maratonul” la bun sfarsit. “Ceilalti s-au
speriat, spune ea. Nu au fost asa de deschisi la aceasta provocare.” Diana a optat pentru
a lucra intr-un parc de distractii in Texas. Se spune ca este cel mai mare de acolo.
“Credeam ca o sa ma distrez acolo. Cel putin asa mi s-a parut din prezentarea facuta la
targul de joburi la care am participat. De fapt, am lucrat intr-un fast-food, intr-o caldura
ingrozitoare. Dar nu a durat decat o luna. Parcul de distractii s-a inchis la mijlocul lunii
august, pentru ca atunci se termina vacanta americanilor.” Plina de curaj si entuziasm,
Diana s-a urcat, impreuna cu o alta romanca, in masina unor marocani, studenti si ei, dar
in America si la master, si au plecat spre Boston.

“Cu noi a mai mers si o studenta din Ukraina. Dupa ce am ajuns in Boston, am cautat de
lucru mai bine de o saptamana. Locuri vacante erau afisate peste tot, numai ca noi nu
aveam telefon pentru a fi contactate dupa depunerea CV-ului. A fost destul de stresant,
dar am reusit pana la urma sa ne angajam ajutor de chelner la un restaurant italian.”
Diana a mai stat inca doua luni. De la ajutor de chelner a fost promovata rapid chelner.
Promovarea a adus si castiguri mai mari: 200-300 de dolari pe zi. In weekend chiar mai
mult. “Americanii sunt generosi cu bacsisurile. In special cand baiatul isi duce prietena la
un local. Vrea sa-i arate cat este el de grozav si scoate mai multi bani din buzunar.” Cu
banii adunati vara trecuta in America, Diana si-a cumparat un Ford Focus. Se simte
grozav, pentru ca poate ajunge usor si la facultate, si la serviciu. Lucreaza cu jumatate de
norma la Orange. Dar este hotarata sa-si continue studiile in America. Mai are doar de
dat licenta.
Diana Stefanescu, studenta Facultatea de Relatii Economice Internationale, ASE,
Bucuresti
Programul de munca si studiu In Marea Britanie
Conditii de inscriere:
• Varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani
• Un nivel mediu spre avansat de cunoastere a limbii engleze.
• Experienta in domeniul hotelier constituie un avantaj.
Durata: Programul dureaza intre 6 si 12 luni.

Datele de incepere a programului sunt pe tot parcursul anului. Programul incepe imediat
dupa incheierea procedurilor oficiale privind inscrierea, selectia, incheierea contractelor
de studiu / munca, obtinerea vizei si a biletului de avion.
Costul programului: Programul “Sandwich course” costa 1.282 lire sterline plus taxa de
inscriere in program, 200 RON. Sumele nu includ transportul.
Suma include plata cursului intensiv de limba engleza (doua saptamani la inceputul
programului si o saptamana la sfarsitul programului) si cazarea cu demipensiune pentru
primele doua saptamani din program.
Salariile oferite pe parcursul contractului de munca sunt de cinci lire sterline/ora, dar unii
angajatori ofera diferite avantaje.
Programul Work and Travel
Conditii de inscriere:
• Student integralist la o facultate de stat sau particulara acreditata.
• Media notelor peste 7,5 pentru studentii aflati in anii doi sau mai mari de studii. In cazul
studentilor din primul an de studii, media primului semestru trebuie sa fie peste 9.
• O buna cunoastere a limbii engleze.
• Nu sunt admisi studentii in ultimul an de studiu.
Pentru obtinerea unui contract de munca pe parcursul vacantei de vara, inscrierile incep
in luna octombrie si dureaza pana in luna aprilie.
Costul programului:Studentii pot alege doua variante:
• plasament independent: 595 dolari. Studentul isi cauta singur locul de munca pe
Internet sau pe alte cai (cunostinte, relatii etc.) si vine singur cu contractul de angajare
incheiat.
• plasament premium: 715 dolari. Firma Zip ofera un loc de munca din baza de date sau
in cadrul targurilor de munca organizate in februarie si martie.
Sumele includ consultanta acordata pe toata perioada desfasurarii programului,
asigurarea medicala, obtinerea permisului de munca pentru SUA. La sumele respective,
se adauga o taxa de servicii (35 dolari) si o taxa de viza (100 dolari).
Sumele nu includ biletul de avion. Pe ruta Bucuresti-New York, pretul unui bilet pentru un
student poate fi cuprins intre 540 si 580 dolari in plin sezon estival.
La cheltuieli se adauga, pentru orice eventualitate, 500 de dolari, bani de buzunar care ar
putea fi necesari in prima saptamana dupa venirea in SUA.
Durata programului: 20 iunie/sfarsitul anului universitar (in functie de specificul fiecarei
facultati) - 1 octombrie.
Informatii suplimentare: http://www.ziptravel.ro

Vitrina cartii

In colectia Ghiduri turistice vizuale, Editura Litera International lanseaza pe piata o serie
de ghiduri extrem de utile celor care pleaca in strainatate, in calatorie de afaceri sau
turistica. Top 10 Viena este un adevarat indreptar care conduce pe oricine cu maxima
usurinta spre cele mai vestite si frumoase locuri din Viena.

De la atractiile Palatului Hofburg pana la magazine, localuri, restaurante si hoteluri,

cartea furnizeaza toate informatiile necesare unui calator intr-o tara straina. Pentru cei
care vor sa economiseasca timpul si banii, ghidul cuprinde si o lista cu lucruri care trebuie
evitate. Top 10 Paris este ghidul care va poate conduce spre cele mai frumoase locuri din
Paris: de la case de moda, la sali de spectacole, de la restaurante la muzee. Consultand
hartile detaliate de pe copertele rabatabile ale cartii, puteti sa va stabiliti, in numai cateva
minute, cel mai placut mod de a va petrece o zi sau o vacanta in inima Frantei si a
civilizatiei europene. Top 10 Roma cuprinde o lista completa cu informatii privind atractiile
vazute si nevazute ale Romei.

Festivaluri, pizzerii, hoteluri si magazine, monumente istorice si site-uri arheologice, sunt

numai cateva dintre locurile descrise in ghid. Autorii ofera si o lista suplimentara, cu zone
care ar trebui evitate in Roma si toate trucurile pentru a vedea sau vizita cat mai multe
locuri, fara bani sau pe bani putini. Londra este o alta destinatie dezbatuta pe larg in Top
10, ghiduri turistice. Autorul, Roger Williams, descrie in ghid uriasul oras pe opt zone
centrale, usor de consultat. Restul Londrei este divizat in trei mari zone geografice.
Fiecare zona cuprinde in detaliu, tot ce ar putea interesa un turist: de la istorie, la moda,
de la civilizatia unui mare imperiu la spectacolul strazii. In top 10 Londra, autorul a
elaborat si un Top 10 al atractiilor culturale, dar si o descriere a Londrei copiilor.

Pentru achizitionare: Tel./Fax: 021-319.63.93; 319.63.90; e-mail: comenzi@litera.ro,

site: www.litera.ro

Bani si succes prin relatii, de Alfred J. Kremer, Editura Niculescu, nu este un titlu de carte
ales intamplator. In acest context, mai important este dublul sens pe care-l contine
expresia. Bineinteles ca devii bogat - in sensul material - daca cultivi anumite relatii si
percepi acest lucru ca pe o parte a afacerii. Cartea contine informatii despre acest
fenomen. Dar autorul doreste sa transmita si altceva prin titlul cartii. Alfred J. Kremer vrea
sa atraga atentia, prin aceasta carte, asupra faptului ca, in primul rand, te imbogatesti
spiritual daca te implici in relatii. Lucrarea face parte din putinele dedicate
managementului relational. Prin aceasta lucrare, Alfred J. Kremer a oferit exemple solide
si un sistem de ajutorare care poate fi pus in practica imediat, tinand, intr-o maniera
foarte atragatoare, o pledoarie entuziasta in favoarea construirii relatiilor. Adica a
fundamentului succesului in orice afacere.

Pentru achizitionare: Tel.: 021-312.97.84, 312.97.82, e-mail: club@niculescu.ro

Intentia lui Christian Jacq este nu numai de a evoca istoria masonica in cartea
Francmasoneria - Istorie si initieire, Editura Lucman. Este adevarat ca o buna parte din
lucrare este dedicata celor trei epoci principale ale francmasoneriei - de la originile mitice
la sfarsitul lumii antice, din zorii Evului Mediu la inceputul secolului al XVIII-lea, din 1717
pana in zilele noastre, dar autorul gaseste suficient spatiu si ofera informatii extrem de
interesante asupra a ceea ce inseamna francmasoneria si locul individului intr-o
comunitate care se vrea fraterna. Autorul insista asupra acelor aspecte si realitati istorice
pentru a demonstra in ce masura orientarile alese sau suportate de francmasonerie au
influentat conceptia acesteia despre om si societate.

Pentru achizitionare: Tel./Fax: 021-222.53.17; e-mail: comenzi@lucman.ro; site:

www.lucman.ro

Solutie antivirus pentru serverele de fisiere de la BitDefender

Articol de Dragos Comache

BitDefender, divizia de securitate a datelor din cadrul Softwin, a lansat o noua versiune a
solutiei antivirus pentru serverele de fisiere pe platforma Windows, BitDefender for File
Servers. Una dintre noutatile acestei versiuni este adusa de tehnologia HiVE, care
asigura detectia proactiva a virusilor.

Aceasta tehnologie, dezvoltata de specialistii romani, reprezinta o inovatie in domeniul

securitatii datelor. Ea mentine sistemul de operare in siguranta, protejandu-l de virusii
necunoscuti, fara a fi nevoie de actualizarea prin Internet a antivirusului.

Serverele de fisiere sunt o tinta a amenintarilor informatice, dar mai ales o sursa de
propagare a acestora. Exista virusi care sunt programati special pentru a folosi astfel de
intrari in reteaua unei companii cum ar fi viermii de retea, botii sau troienii. Acestia ii ofera
unui hacker acces la bazele de date de pe serverele de fisiere neprotajate. Miza este
mare, deoarece aceste atacuri se pot transforma pe de o parte in importante surse de
castig pentru atacatori, iar pe de alta in pagube majore pentru companii, de aici rezultand
necesitatea unei metode eficiente de protectie.

“Protectia eficienta a serverelor de stocare si partajare a informatiei este o componenta

esentiala a securitatii in orice companie, de aceea am optimizat noua versiune
BitDefender for File Servers pentru a oferi cel mai inalt grad de siguranta. Inainte de
lansare, solutia a fost supusa unei testari Beta, in care au fost implicati clientii nostri.
Consideram ca rezultatele sunt pe masura asteptarilor lor”, a declarat Carmen Maierean,
BitDefender Product Marketing Manager.

Motoarele antivirus folosite de BitDefender for File Servers au primit deja certificarea
Virus Bulletin 100%, care atesta detectarea tuturor virusilor aflati in circulatie. Raportarea
in timp real a oricarui incident si posibilitatile de evaluare centralizata permit reactii
imediate si eficiente, blocand si izoland fisierele infectate.

Sursa: Capital, 14 februarie 2006