Rubrica FFW

Viitorul discurs al lui Basescu

Costin Ilie
(991 vizualizari)

Minate de nevoi, ajutate si de „Cotidianul“, grupurile de interese ies la suprafata.

Probabil ca enervate de ambiguitatile din discursul presedintelui Traian Basescu,

grupurile de interese au inceput sa se scoata singure la lumina. Dan Voiculescu a acuzat
presiuni asupra lui George Copos pentru semnarea unei ordonante prin care 8% din
actiunile Petrom urmau sa ajunga la sindicatul condus de Liviu Luca. In ecuatia lui
Voiculescu mai apar, pe linga liderul sindical, Sorin Rosca Stanescu si Sorin Ovidiu
Vintu. Toti se jura ca nu l-au amenintat in nici un fel pe Copos. Ei il ameninta pe seful
conservatorilor cu tribunalul, intrucit se simt victime ale unui atac menit sa mai distraga
atentia publica de la norocul si ghinionul vicepremierului in tranzactiile sale cu Loteria
Romana. Ce sa priceapa un roman care nu a citit „Cotidianul“ din acest scandal? Nu prea
multe. Vecinul de la apartamentul alaturat insa, care si-a facut abonament pentru ca i-a
placut oferta noastra speciala, l-ar putea ajuta sa inteleaga mai mult, cind se intilnesc
seara la lift, ca miza declaratiilor belicoase de ieri este de citeva sute bune de milioane de
euro. Pe care Luca si Vintu incearca sa le controleze, luind prin intermediul sindicatului
cele 8% din actiunile cuvenite angajatilor Petrom. Chestiune care, din motive lesne de
inteles, pare sa nu-i convina deloc lui Dan Voiculescu. Tot ce nu-i va putea explica
vecinul este cit de gingase sint sentimentele declarate de Vintu pentru Voiculescu. Pentru
ca nici noi nu ne-am prins

Papa a vrut sa se dea batut

(573 vizualizari)

Papa Ioan Paul al II-lea intentiona sa demisioneze, dar s-a razgindit pentru a nu crea un
precedent periculos pentru succesorii sai.

Informatia, aparuta ieri in cotidianul italian ,,La Stampa’’, este preluata din cartea recent
aparuta a lui Julian Herranz, cardinal spaniol. Potrivit prelatului, hotarirea initiala a Papei
fusese cauzata de sanatatea subreda. De altfel, suferind de boala Parkinson, victima a
unui atentat in 1981 si operat de mai multe ori din diverse motive, Papa Ioan Paul al II-
lea a avut nevoie, in ultimii ani de viata, de ingrijiri medicale constante.

Fotografia zilei
(1085 vizualizari)

Incepind de ieri, la Institutul Cultural Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din

Venetia poate fi vizitata expozitia de fotografie „Dorian Gray - Portret“ a Mihaelei Marin.
Expozitia cuprinde imagini din spectacolul „Portretul lui Dorian Gray“, montat de
regizorul Dragos Galgotiu la Teatrul Odeon.

Rubrica „Actualitate”

Grupurile se incaiera la vedere pe 8% din Petrom

Ada Mesesan
(2690 vizualizari)

„Grupurile“ care se bat „in trusturi“ scot cutitele pe masa. Voiculescu si Copos au
marturisit si ei un telefon. La capatul firului ar fi fost Rosca, Vintu si Luca, dornici sa
puna mina pe 8% din Petrom.

Atacul grupului Voiculescu-Copos

Voiculescu il piraste pe Rosca

„Dl Copos a primit un telefon, inainte de votul din Guvern cu 8% pentru Petrom, si la
telefon era Sorin Rosca Stanescu, care i-a facut legatura cu Liviu Luca (presedintele
Petromservice n.r.) si Sorin Ovidiu Vintu, care erau cu el in camera. Mesajul era clar:
,,Copos, daca nu semnezi, te terminam“, a povestit ieri presedintele PC, Dan Voiculescu.
Seful PC si-a justificat confidentele tirzii prin faptul ca vicepremierul PC nu si-a
inregistrat convorbirea si ca oricum scopul urmarit de interlocutorii lui Copos nu a fost
atins. „El a spus ca nu a votat pentru cedarea celor 8% din actiuni“, a adaugat Voiculescu.
Acesta spune insa ca l-a crezut pe Copos, pentru ca „te terminam“ este „aceeasi expresie
pe care am regasit-o si in scandalul Rosca-Basescu“.

Copos confirma timid

George Copos nu a confirmat ieri suta la suta spusele presedintelui sau. „Confirm
convorbirea.

Am discutat cu Sorin Rosca Stanescu, Liviu Luca si Sorin Ovidiu Vintu despre vreme si
despre vremuri“, a declarat vicepremierul, citat de Mediafax. Copos nu a vrut sa
precizeze daca, in timpul conversatiei despre vreme, cei trei l-au amenintat sau daca
discutia a vizat ordonanta privind achizitionarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom.

El a adaugat ca, dupa aceasta convorbire, pozitia sa in Guvern nu s-a modificat. „Pentru
detalii, trebuie sa vedeti cu atentie discursul presedintelui Traian Basescu de la Ministerul
Administratiei si Internelor“. Atitudinea lui Copos e bizara, intrucit chiar el a pomenit
primul, acum doua saptamini, despre niste presiuni facute de grupurile de interese care
detin Realitatea TV si ziarele ,,Ziua“ si,,Averea“. Presiuni pe care le-a explicat tocmai
prin faptul ca el se opusese aprobarii actului normativ care viza vinzarea pachetului de
8% catre salariati. •
Replica grupului Vintu-Luca-Rosca

Stanescu: „Mi-am batut joc“

In replica, directorul ziarului „Ziua“ ameninta cu tribunalul. „M-am si sfatuit cu dl Luca

si am decis, in ceea ce ma priveste, sa-i actionez in judecata si pe dl Voiculescu, si pe dl
Copos“, ne-a declarat Sorin Rosca Stanescu. „Este adevarat ca am avut o discutie cu
George Copos, pe care il cunosc din studentie, imediat dupa ce a fost instalat ca
vicepremier. Numai ca tema dialogului nu putea fi chestiunea actiunilor Petrom, la
Guvern atunci nediscutindu-se pur si simplu aceasta chestiune“, spune Stanescu. „In
realitate, mi-am batut joc de el, l-am luat peste picior, considerind ca nu are statura unui
vicepremier si sfatuindu-l sa-si vada de afacerile lui de patiserie, televizoare si hoteluri.“

Luca zice ca s-a distrat

Si Liviu Luca sustine ca discutia a avut loc in ianuarie 2005, cu mult inainte de a se pune
problema adoptarii actului normativ. Luca a declarat, pentru Mediafax, ca a fost o
convorbire telefonica in care el, Sorin Rosca Stanescu si Ovidiu Vintu i-au transmis lui
Copos felicitari pentru numirea in functia de vicepremier, dar si nedumerirea fata de
optiunea sa pentru politica. El a precizat ca nici nu isi mai aminteste daca telefonul a fost
dat de Stanescu sau de Copos. Luca a adaugat ca discutia a fost „distractiva“, dar pe cu
totul alte teme. „Oricum ar fi, ne clarificam in Justitie, adica il dau in judecata pe domnul
Pinocchio“, a anuntat Liviu Luca.

SOV: Praf in ochi

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu a calificat spusele lui Voiculescu drept o „minciuna
sfruntata“. Intr-un comunicat de presa transmis Agentiei Rompres, Vintu sustine ca, prin
aceste afirmatii, liderul conservator „incearca sa abata atentia publica de la acuzatiile
extrem de grave formulate de DNA referitor la tranzactiile suspecte ale lui George Copos
cu Loteria Romana“. „Nutresc aceleasi sentimente gingase pentru domnul Voiculescu“,
incheie Vintu intr-un PS. •

Cronica de razboi

Liviu Luca, liderul Federatiei Sindicatelor Libere si Independente – FSLI Petrom, si Dan
Voiculescu, presedintele Partidului Conservator, au purtat, mult timp, un adevarat razboi
mediatic. Miza pare sa fie pachetul de 8% din actiunile Petrom, cuvenite de drept
salariatilor. Acestia au dreptul sa cumpere aceste titluri la 0,05 euro/actiune, pretul platit
de OMV pentru pachetul majoritar. Efortul lor de cumparare ar fi de 235 de milioane de
euro. Ieri, actiunile Petrom valorau, la Bursa, 0,17 euro (6.450 lei), adica aproape 800 de
milioane de euro.

La jumatatea lui noiembrie 2005, ,,Gardianul“ (detinut de Luca) scria pe prima pagina ca
„omul de afaceri Dan Voiculescu intentioneaza sa-si insuseasca 8% din Petrom, actiuni ce
ar trebui sa revina salariatilor societatii. Vom prezenta in numerele viitoare manevrele
presedintelui PC si cum l-a folosit pe subordonatul sau, vicepremierul George Copos, in
aceasta lupta“. Ziarul ,,Ziua“, detinut, de asemenea, de Luca, afisa un mesaj aproape
identic. In acea perioada, ministrul conservator Seres anunta ca se va intilni cu sindicatul
Petrom (condus de acelasi Luca) pentru a stabili cum vor fi vindute actiunile. Vara
trecuta, vicepremierul Copos s-a opus aprobarii primului act normativ care stabilea cum
se cumpara pachetul, desi era initiativa colegului sau de partid, Codrut Seres, ambii
facind parte din PC-ul condus de Voiculescu.

Liviu Luca detine cel mai important canal de stiri, Realitatea TV, si trei ziare nationale
(,,Ziua“, ,,Gardianul“ si ,,Averea“). Dan Voiculescu are ,,Jurnalul National“, ,,Saptamina
Financiara“, Antena 1 si Antena 3.

 Chipurile, nimeni nu vrea PETROM

De altfel, partile beligerante au negat ca ar avea vreun interes in achizitionarea actiunilor

Petrom. „Niciodata nu am fost interesat in privatizarea Petrom. Nici eu, nici grupul meu.
De unde a iesit chestia asta, habar nu am. Am devenit artisti in diversiune“, s-a plins Dan
Voiculescu. „Dezvaluirile din ,,Ziua“ sint anterioare oricarei discutii in Guvern despre
cele 8%. Si marturisesc ca nici nu prea stiu bine ce sint cele 8%“, spune si Rosca
Stanescu.

 „Exista trusturi de presa care se bat“

„Exista trusturi de presa care se bat cu alte trusturi de presa, pentru ca in spatele lor se
afla niste patroni care ori apara RAFO, ori apara ROMPETROL, ori apara ilegalitatile de
la FNI, ori apara sau pun sub mantia nestiintei actiunile viguroase de a pune mina pe cit
mai multe SIF-uri, ori aflam ca vrem sa participam la privatizarea CEC, pentru ca tot
controlam niste SIF-uri“. (discursul lui Traian Basescu la Ministerul Administratiei si
Internelor)

 Liderul PC vede grupuri la „Cotidianul“

Voiculescu a respins nervos ideea ca trustul sau de presa l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu
prin campaniile mediatice duse impotriva ministrului Justitiei: „INTACT nu are nici o
calitate sa-l ajute pe Patriciu“. El a negat ca s-ar simti vizat de criticile presedintelui dar a
atacat in schimb „Cotidianul“: „Eu cred ca Basescu s-a referit si la „Cotidianul“cind a
vorbit despre grupurile de influenta din presa. Trustul dv are un patronat banuit ca e
implicat in trafic politic“, a comentat seful PC.

 Voiculescu vrea sa-l schimbe pe Basescu

„Traian Basescu are o atitudine iresponsabila. Are talentul asta, «da si fugi» care nu sta
bine unui presedinte. Trebuie sa-l schimbam“, a reactionat ieri presedintele PC, Dan
Voiculescu. „Basescu a avut o atitudine iresponsabila. Sa arunce in opinia publica petarde
si apoi sa plece. Trustul INTACT (patronat de familia Voiculescu- n.r.) l-a somat pe
Basescu sa nominalizeze grupurile de interese din presa. S-a cerut sprijin si Clubului
Roman de Presa“.

Paradis la pret redus pentru Bittner: 444 de euro/an pentru 34 ha

in Delta
Antoaneta Etves
(1304 vizualizari)

Alexandru Bittner a reusit sa obtina pe timpul guvernarii lui Nastase 34 de hectare de

teren la Gura Portitei. Totul la un pret de nimic: 444 de euro pe an, pentru a avea drept
de folosinta al acelei zone. Aproape jumatate din suprafata pe care fostul guvernator al
Deltei Dunarii i-a dat-o lui Bittner in folosinta este arie strict protejata.

Dupa ce a luat in concesiune aproape 50% din Delta Dunarii, Alexandru Bittner a reusit
in anul 2002 sa primeasca, printr-un contract de parteneriat, si dreptul de a desfasura
activitati de turism si agrement pe 34 de hectare de teren la Gura Portitei. Contractul a
fost semnat intre Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii“ si firma lui Bittner,
Piscicola Tour. Terenul este cuprins intre lacul Razim si Marea Neagra, fiecare fisie are o
lungime de doi kilometri. Numai ca jumatate din aceasta zona este strict protejata,
potrivit ministrului Sulfina Barbu. „O fisie de doi kilometri, cu o latime de 80 de metri,
din zona inchiriata, face parte din zona strict protejata Peritesca-Leahova“, spune si Paul
Cononov, guvernatorul Deltei Dunarii. Potrivit ministrului Mediului, Sulfina Barbu, intr-
o zona cu statut de arie strict protejata nu pot intra decit cercetatorii, si acestia doar pe
baza unui permis. Declaratia ministrului este sustinuta si de Hotarirea de Guvern nr. 230,
din 4 martie 2003, care spune ca o zona strict protejata are regimul de protectie si
conservare a rezervatiilor stiintifice, rezervatii unde se pot face doar activitati de
cercetare.

444 de euro pentru 34 de hectare

Pe toata suprafata primita in folosinta, firma lui Bittner plateste o redeventa de 444 de
euro pe an. Virgil Munteanu, fostul guvernator al Deltei, cel care a semnat contractul,
sustine ca suma a fost stabilita de la Bucuresti, prin ordin al ministrului Mediului de
atunci.

Acest lucru este stipulat chiar in contract, numai ca nu sint trecute numarul si data
eliberarii acestui ordin. „Nu-mi aduc aminte de acest contract. Dupa trei ani imi amintesc
mai greu“, ne-a declarat Petru Lificiu, chiar daca i-am trimis contractul prin fax, pentru a-
si aminti.

Lificiu a stabilit pretul dupa semnarea contractului

Paul Cononov, actualul guvernator al Deltei, sustine ca in arhiva pe care o are la

dispozitie exista Ordinul nr. 1.116, din data de 27.11.2002, prin care se stabilesc preturile
pentru cele 34 de hectare. Numai ca acel contract prin care Bittner a primit in folosinta
terenul este datat 02 iulie 2002, cu mult inainte sa fie dat ordinul lui Lificiu. „Eu am o
copie a ordinului semnat de ministrul Lificiu. Insa in baza legislativa publicata in
Monitorul Oficial, nu l-am gasit. Acest lucru inseamna ca nu e un act oficial si nu pot sa
vi-l pun la dispozitie“, sustine Paul Cononov. Mai mult, biroul juridic al Ministerului
Mediului cauta si el acel ordin, pina la ora actuala acesta fiind de negasit.

In schite, zona e concesionata

Daca in contractul incheiat de Piscicola Tour si Administratia Rezervatiei Delta Dunarii

se specifica faptul ca suprafata este destinata activitatilor de turism si agrement, pe planul
cu zona, anexat contractului, scrie astfel: „Teren concesionat S.C. Piscicola Tour SRL
Jurilovca“.

In contractul de parteneriat, la litera E este specificat: „Prezentul contract isi produce

efectele de la data semnarii si inregistrarii sale pina la concesionarea terenului“.
Autoritatile nu stiu daca terenul a fost concesionat intre timp, dar guvernatorul Cononov
spune ca in anul 2005, Bittner a platit tot 444 de euro pentru cele 34 de hectare.
Alexandru Bittner nu a vrut sa comenteze in nici un fel modul in care a obtinut acest
contract.

Cind a auzit ca este intrebat despre zona pe care o are in folosinta la Gura Portitei, Bittner
a inchis telefonul. •

Banii pe un an, recuperati in 6 zile

Firma Piscicola Tour plateste pentru folosirea celor patru kilometri, 444 de euro pe an,
bani pe care omul de afaceri Alexandru Bittner ii recupereaza de la un turist care isi
petrece sase zile in satul de vacanta de la Gura Portitei. Astfel, la vilele pe care Bittner le-
a constuit in zona primita de la stat, cazarea, asa cum este afisat pe site-ul satului de
vacanta, pentru sase nopti intr-o camera de trei stele costa 240 de euro, iar masa costa 180
de euro, pret in care este inclus micul dejun, dejunul si cina.

Seful Loteriei: un miliard salariu, patru miliarde comision

George Lacatus
(2737 vizualizari)

Din cele 5,2 miliarde de lei incasate de directorul Loteriei in anul 2004, maximum un
miliard putea proveni, potrivit legii, din salariu. Restul au fost „comisioane de succes”,
acordate pentru depasirea planului de incasari. Scumpirea biletelor la 6/49 a redus
drastic numarul cistigatorilor si a marit profiturile de zeci de ori.

Prin Ordonanta de Urgenta nr. 79, din 31 mai 2001, guvernul Nastase a stabilit salariul
directorilor companiilor nationale unde statul este actionar majoritar, la echivalentul
salariului unui secretar de stat. Din aceasta categorie face parte si Loteria Romana, unde
Ministerul de Finante este actionar unic. Potrivit aceleiasi ordonante, directorul Loteriei
putea incasa lunar, pe linga salariul de baza, o suma egala cu cel mult 50% din salariul de
baza, sub forma de sporuri, adaosuri, premii si alte drepturi de natura salariala. La
sfirsitul anului, daca situatia financiara a companiei era buna, directorului i se mai acorda
un premiu anual de 12 salarii de baza lunare. Asadar, putea incasa intr-un an maximum
30 de salarii de baza.

Conform datelor furnizate de Biroul de Presa al Guvernului, in 2004, un secretar de stat a

incasat maximum 36.158.720 de lei lunar. Inmultind salariul lunar al unui secretar de stat
cu 30, rezulta putin peste un miliard de lei, suma in care au fost incluse absolut toate
primele si bonusurile pe care directorul Cristea le putea incasa potrivit OU 79/2001.
Conform declaratiei de avere, directorul general al Loteriei Romane afirma ca a incasat,
datorita functiei sale de baza, un venit de 5,2 miliarde de lei. Facind diferenta, rezulta ca
Nicolae Cristea a incasat 4,12 miliarde de lei din bonusurile si primele stipulate in
contractul de management al companiei. Acesta insa are caracter confidential.

Vladescu „va analiza situatia”

Loteria Romana este condusa de un Consiliu de Administratie, alcatuit din 5 membri (doi
de la Finante, unul de la MAI, unul de la ANS si unul din partea Loteriei) si de Adunarea
Generala a Actionarilor, unde sint trei membri numiti prin ordin de ministrul de Finante.
Fostul ministru de Finante, Mihai Tanasescu, ne-a declarat ca nu-si mai aminteste exact
pe cine a numit in perioada 2001 – 2004 in cele cinci functii ce reveneau ministerului
condus de el. „In ceea ce priveste veniturile celor din conducerea Loteriei, exista o
decizie a Guvernului care stabilea leafa acestora la fel cu cea a unui secretar de stat. La
asta se adauga sporuri si bonusuri”, ne-a declarat Mihai Tanasescu. Din cei cinci numiti
de Tanasescu, l-am putut contacta doar pe Marin Cojoc, director general adjunct in
Ministerul de Finante, fost membru in CA al Loteriei. „Am vazut in «Cotidianul» salariile
de miliarde ale membrilor conducerii Loteriei si nu mi-a venit sa cred. Eu stiam ca
directorul Cristea are salariul unui secretar de stat, potrivit Ordonantei nr. 79/2001. Eu
eram membru in CA si incasam 20% din leafa directorului. Primele si sporurile au fost
stabilite de membrii AGA”, ne-a declarat Cojoc.

Sebastian Vladescu, actualul ministru al Finantelor, ne-a declarat prin intermediul

Biroului de Presa ca va analiza cuantumul salariului lui Cristea. „Vom analiza situatia si
vom vedea ce masuri se impun”, afirma Vladescu.

Saguna: „E strigator la cer”

Dan Drosu Saguna, seful Curtii de Conturi, ne-a declarat ca „trebuie facuta diferenta intre
salariu si venituri salariale”. „Salariul e cel de incadrare, iar veniturile salariale inseamna
diverse sporuri, prime etc. Veniturile salariale sint stabilite de AGA sau CA. E o scapare a
legii, de care au profitat cei in cauza. Nu e nici etic, nici moral ca un om aflat in fruntea
unei institutii de stat sa aiba un astfel de salariu. E strigator la cer”, e de parere Saguna. El
spune ca nu e de competenta Curtii de Conturi sa rezolve aceasta problema, dar a promis
ca se va autosesiza in urma articolelor aparute in „Cotidianul” si va cere Parlamentul sa
modifice legea de salarizare a directorilor companiilor cu capital de stat. „Vom cere
Parlamentului sa modifice legea de salarizare in sensul urmator: in loc de salariu, sa se
spuna ca veniturile salariale nu pot depasi o anumita suma. In acest sens vom ingloba
toate sursele de venit”, explica Saguna.

Fara contracte confidentiale

Dan Drosu Saguna afirma ca in cadrul unei companii unde statul este actionar unic nu ar
trebui sa existe contracte de confidentialitate. „Eu nu accept ca atunci cind se da un ban
public, la o institutie publica, sa existe un astfel de act confidential. Intr-o institutie
publica trebuie supravegheate orice plati. Confidentialitatea nu o accept”, spune Saguna.
El sustine ca aceasta situatie convine de minune persoanelor numite de ministrul
Finantelor in conducerea Loteriei. „In lege se spune ca cei din AGA au indemnizatii de
sedinta care se raporteaza la venitul total al directorului general al companiei. Ideea e ca,
daca directorul are un venit mai mare, atunci si membrii AGA vor incasa mai multi bani”,
explica Saguna. •

Un joc prohibit

La ultimele trageri, jucatorii au platit 50.000 de lei pentru o varianta, adica 1,4 euro.
Germanii platesc pentru o varianta la 6/49 doar 0,7 euro (24.000 de lei). In New York,
doua variante costa 1$, adica 30.000 de lei, iar in Pennsylvania, 3 variante costa 1$, adica
in jur de 10.000 de lei o varianta. In aceste tari, unde pretul unei variante este chiar si de
cinci ori mai mic decit in Romania, nivelul de trai este de 15-20 de ori mai mare, raportat
la salarii.

 Bilete scumpe, comisioane mari

In ultimii sapte ani, aceeasi conducere a Loteriei Romane a reusit, prin scumpirea pretului
unei variante, sa scada de cinci ori numarul de cistigatori la prima categorie si de opt ori
numarul total de variante jucate. Rezultatul: profitul companiei a crescut de 72 de ori. Din
profitul companiei, membrii conducerii Loteriei si-au umplut buzunarele cu zeci de
miliarde de lei, sub forma de bonusuri si prime la salariu.

Scenariul a fost simplu: anual, conducerea companiei pune pe masa Guvernului un buget
de venituri si cheltuieli, care este aprobat prin HG. Scopul conducerii Loteriei este sa
depaseasca venitul prognozat, pentru a putea incasa primele uriase.
Geoana, controlat si el „la matusa“
Claudiu Tirziu
(1589 vizualizari)

Mircea Geoana a primit ieri o mica torpila de presa, prin care se dezvaluia o afacere
imobiliara a sotiei sale. Azi are loc o intrunire a PSD, in urma careia e posibil ca Adrian
Nastase sa ramina fara functie. Acum citeva zile, Nastase spunea ca „stie multe despre
colegii sai“.

La o sedinta a grupurilor parlamentare ale PSD, din 1 februarie, Adrian Nastase a dat un
avertisment voalat adversarilor sai din partid. „Sint unii colegi care-mi spun ca am adunat
suficiente informatii despre alti colegi si ma intreaba de ce nu le folosesc. Dar eu le-am
raspuns ca nu pot face asa ceva si niciodata n-o sa fac acest lucru“, a aruncat Nastase
aluziv. Imediat dupa intilnire, Mircea Geoana a anuntat ca PSD il sustine in continuare pe
Adrian Nastase pentru functia de presedinte al Camerei Deputatilor.

Astazi insa, Consiliul National al PSD va trebui sa faca propunerile finale pentru
modificarea statutului partidului. Una dintre propuneri, apartinind lui Mircea Geoana,
este aceea de desfiintare a functiei de presedinte executiv, cea din care e autosuspendat
Nastase. O alta propunere importanta se refera la introducerea obligativitatii pentru
membrii de partid asupra carora planeaza anumite acuze de a se suspenda atit din partid,
cit si din functia publica detinuta.

Teren de 8.000 mp de la varul Barba

In contextul in care Consiliul National de astazi este considerat un eveniment major

pentru evolutia viitoare a PSD, ieri „Evenimentul Zilei“ a publicat un articol despre o
afacere imobiliara suspecta, facuta de Mircea Geoana. In septembrie 2005, Mihaela
Geoana, sotia sefului PSD, a cumparat un teren de 8.000 mp, situat in sectorul 1 al
Bucurestiului, cu 48.300 de euro. Vinzatorul este un var al Mihaelei Geoana, Octavian
Vasile Barba. Acesta a declarat „EvZ“ ca a cumparat terenul in 2004, ieftin, cu 6 euro/mp,
si ieftin l-a si dat, fiind vorba de verisoara sa. Potrivit „EvZ“, bucata de pamint ar valora,
la pretul pietei din toamna anului trecut, in jur de 1,6 milioane de euro.

Omisiune din declaratia de avere

Mihaela Geoana si Octavian Barba au fondat si o firma impreuna, Topcont Invest SRL, in
decembrie 2005, pentru a ridica un cartier de vile pe acel teren. Numai ca pe 17 ianuarie
a.c., cei doi au renuntat la afacere, pe motiv ca nu au gasit finantare pentru cartierul de
vile: Mihaela Geoana i-a inapoiat terenul lui Octavian Barba. Cu o zi inainte, pe 16
ianuarie a.c., Adrian Nastase se autosuspendase din functia de presedinte executiv al
PSD, in urma uriasului scandal al mostenirii matusii Tamara Cernasov. Terenul lui Mircea
Geoana nu a figurat insa in declaratia sa de avere, desi il avea in proprietate atunci cind a
completat acest document.

Mircea Geoana a declarat ieri ca nu a comis nici o ilegalitate si ca este decis sa-si
continue munca in partid. El a adaugat ca nu este o coincidenta faptul ca articolul din
„EvZ“ a aparut cu o zi inaintea sedintei Consiliului National al PSD. •

Pesedistii se tem de „teava“ lui Nastase

Membrii PSD sint prudenti in elaborarea de scenarii privind responsabilul dezvaluirilor

despre terenul lui Geoana. Unii dintre apropiatii presedintelui PSD sustin ca aveau
informatii despre pregatirea acestor dezvaluiri inca de acum 3-4 zile. Cei mai multi cred
ca e vorba de un atac politic care vine din zona puterii. Nici macar adversarii lui Adrian
Nastase nu inclina sa-l invinovateasca pe fostul presedinte executiv. Din contra,
avertismentul lui Nastase, conform caruia „mai sint si alti lideri PSD pe teava“, incepe sa
fie luat in seama. (F.C.)

Taranistii prospera pe net

Radu Munteanu
(785 vizualizari)

O firma din Timisoara, controlata de doi taranisti, sot si sotie, a cistigat in trei ani peste
400.000 de euro din contracte de informatizare a primariei. Ca sa evite licitatiile,
contractele au fost „sparte“ in bucati de sub 40.000 de euro si s-a apelat la negocierea
cu o singura sursa.

Primaria Timisoara a incheiat cu firma QCT Connect 16 contracte intre 2002 si 2004,
dintre care sapte prin negociere cu o singura sursa, opt prin cerere de oferta si unul prin
licitatie. Obiectul contractelor - solutii informatice pentru primarie: pagina de web a
institutiei, retea InfoKioscuri, mentenanta, baze de date etc.
In prima parte a anului 2003, realizarea site-ului www.primariatm.ro a fost incredintata
firmei QCT Connect, singura ofertanta, valoarea contractului fiind de 37.684 de euro. La
terminarea aceluiasi an, cind contractul se apropia de final, viceprimarul taranist Adrian
Orza a decis extinderea acestuia, asa ca a mai platit din bani publici 17.739 de euro
pentru extinderea site-ului primariei si 19.900 pentru extinderea aplicatiilor legate de
plata online a taxelor si impozitelor locale.

Anul urmator este nevoie din nou de extindere, asa ca se negociaza din nou cu o singura
firma, iar aceasta mai primeste inca 14.286 de euro pentru un contract pe jumatate de an.
In acest fel s-a ajuns la un total de 90.851 de euro. Aceeasi firma care a realizat portalul
primariei timisorene l-a realizat si pe cel al Consiliului Judetean Braila, numai ca suma a
fost de 8.000 de euro.

Contracte sub pragul critic

Nici unul dintre contractele incheiate de primarie cu firma QCT nu depaseste valoarea de
40.000 de euro, prag peste care licitatia ar fi fost obligatorie. S-a apelat, in schimb, la
cerere de oferta sau negociere cu o singura sursa, situatii legiferate explicit in Ordonanta
de Urgenta nr. 60/2001, privind achizitiile publice. Articolele 12 si 13 stabilesc conditiile
in care se poate negocia cu o singura sursa si pragul maxim de 40.000 de euro.

Cea mai mare valoare a unui contract incheiat de primarie cu firma QCT este de 39.500
de euro (achizitie sistem bugetar integrat, in 2004). Alte contracte semnate pe marginea
pragului: serviciul de Dezvoltare a Sistemului Informatic (38.000 de euro, in 2002),
extindere retea InfoKioscuri (34.780 euro, in 2004), achizitie servicii si solutie portal web
(37.684 euro, in 2003). Valoarea totala a contractelor incheiate in cei trei ani depaseste
426.000 de euro.

QCT, firma crestin-democrata

Firma a fost inregistrata in anul 1998 si ii are ca actionari pe Barbu Brehui, membru
PNTCD (PPCD) inca din 1994, si pe Corina Brehui, membra a Clubului Femeilor
Crestin-Democrate, condus de Ana-Maria Ciuhandu, sotia presedintelui PPCD si primar
al orasului de pe Bega. Barbu Brehui are 40% din actiuni si este administrator cu drepturi
depline, iar sotia sa detine restul de 60% din actiuni. Site-ul in sine a fost construit de un
fost angajat al firmei MG Building Design, la care a fost administrator George Ciuhandu,
fiul primarului Timisoarei.

„E o penibilitate“

Viceprimarul taranist Adrian Orza afirma ca toate contractele sint legale. „Sint achizitii
publice conform legii. E o penibilitate. E clar ca cineva doreste sa loveasca in Ciuhandu“.

Nici Barbu Brehui, administratorul QCT, nu vede vreo neregula in contractele cu

primaria: „Nu am primit nici un contract. Am licitat pentru ele. Restul sint in baza
drepturilor de autor pe software, fiindca orice update putea fi realizat doar de noi.
Diferenta de pret dintre portalul Primariei Timisoara si cel al Consiliului Judetean Braila
este de complexitate. Primaria Timisoara are cinci tipuri de aplicatii, iar CJ Braila doar o
aplicatie“.

Mai mult, Barbu Brehui spune ca nu mai este membru PNTCD (actual PPCD), fara a
preciza insa daca si-a dat demisia: „Am fost membru PNTCD si am fost consilierul
informatic al PNTCD si al CDR in 1995 si in campania electorala. Nu mai sint membru
PNTCD, desi s-ar putea ca adeziunea mea sa mai fie acolo“. •

Sorin Oprescu se intoarce la Elias via DNA

Razvan Mihai Vintilescu
(590 vizualizari)

Ministerul Sanatatii a inaintat doua plingeri penale si o sesizare la DNA pe numele lui
Sorin Oprescu. Acesta este acuzat ca a depasit bugetul si a incheiat contracte suspecte.
Intre timp, la Cluj, un alt director demis de Nicolaescu si-a recistigat functia in instanta.

Suspendarea ordinelor prin care Sorin Oprescu a fost demis de la conducerea spitalelor
Universitar si Elias au avut la baza pledoaria avocatilor care au invocat faptul ca, dupa
demiterea lui Sorin Oprescu, lipsa unei conduceri care sa se ocupe in mod constant de
problemele din spital a generat disfunctionalitati in activitatea unitatii. „Eu am motivat ca
aceste ordine, prin implementarea lor, perturba un serviciu medical public. Pina decide
daca ordinul e legal sau nu, instanta l-a suspendat“, explica Robert Rosu, avocatul lui
Sorin Oprescu in dosarul privitor la demiterea de la Elias. Motive similare au fost de
altfel prezente si in cazul Spitalului Universitar.

Oprescu, trei plingeri

Controlul efectuat in luna ianuarie de echipa de audit a Ministerului Sanatatii la Spitalul

Universitar a dus la inaintarea a doua plingeri penale la Parchet pe numele lui Sorin
Oprescu.

Ministrul Eugen Nicolaescu spune ca una dintre ele se refera la depasirea bugetului
aprobat pentru spital, iar cealalta pune in discutie inchirierea spatiilor din incinta
spitalului si modul in care s-a desfasurat contractul de antrepriza pentru renovarea
spitalului. Pe baza rapoartelor a fost inaintata o plingere si la Departamentul National
Anticoruptie.

La Cluj s-a invocat ilegalitatea

Radu Capilneanu, fostul director al Institutului Inimii din Cluj, a fost si el repus in functie
in urma unui proces asemanator cu cel deschis de Sorin Oprescu.
„Mi se pare cam gogonat sa spui ca institutul se prabuseste daca pleaca directorul. Eu n-
am invocat asa ceva. Eu m-am bazat pe ilegalitatea ordinelor si pe faptul ca n-au nici o
acoperire in expertizele facute“, spune Capilneanu. •

Licitatie pentru avocati

Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii, a anuntat ca va organiza o licitatie pentru a selecta

o firma de avocatura care sa supravegheze elaborarea legislatiei secundare necesare
implementarii Legii de reforma in sistemul sanitar. „Este vorba de hotariri de guvern, de
norme. Nu ma refer la modificarea legii, pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea
in Parlament“, a spus Nicolaescu. Este de notat faptul ca o asemenea masura a fost
aplicata de distribuitorii si importatorii de medicamente care au reusit sa il convinga pe
ministru sa scoata din pachetul de legi proiectul pentru Legea farmaciei.

Huza este judecata intr-o zi fara procese penale

Cristina Hurdubaia, Ionel Stoica
(559 vizualizari)

Primul membru al Consiliului Superior al Magistraturii suspendat din functie va fi

judecat pe 16 martie, intr-o zi in care, culmea, nu exista nici un proces penal.

Ultima veste despre situatia fostei judecatoare Maria Huza a circulat marti seara, cind a
anuntat ca isi retrage solicitarea de retragere a cererii de pensionare. Ce s-a intimplat
exact de s-a razgindit de trei ori in decursul unei saptamini inca nu se stie, deoarece Huza
nu a raspuns ieri la telefon. Cert este ca tot marti, Inalta Curte de Casatie si Justitie a
stabilit primul termen al procesului – 16 martie, dupa cum ne-a declarat in aceeasi zi
purtatorul de cuvint al Curtii, judecatoarea Madalina Buta. Mai concret, Huza a dat vestea
de revenire la pensionare dupa ce s-a stabilit atit termenul, cit si completul care o va
judeca. Curios este faptul ca pe site-ul Curtii, pe 16 martie, Sectia Penala nu are trecut
insa nici un proces. Nici dosarul in care fostul presedinte al Tribunalului Bucuresti este
inculpat nu se regaseste pe site, asa cum ar trebui. Surse judiciare ne-au spus doar ca
Huza urmeaza sa fie judecata de completul format din judecatorii Mihai Eftimescu
(magistrat militar, fost secretar de stat in Ministerul Justitiei), Florica Glodean si Stefan
Pistol (si el tot magistrat militar, fost presedinte al Tribunalului Militar Teritorial
Bucuresti si al Curtii Militare de Apel).

Decizia finala ii apartine lui Basescu

Seful CSM, Iulian Gilca, a anuntat ca va trimite presedintelui Romaniei, cel care
semneaza decretele de eliberare din functie, atit adresa prin care a fost acceptata
pensionarea Mariei Huza, cit si cea prin care s-a stabilit suspendarea din functie a fostului
magistrat. Ramine la aprecierea sefului statului daca va fi de acord cu pensionarea
fostului magistrat, care va primi cite 70 de milioane de lei lunar, atita timp cit este si
inculpat intr-un proces penal. Reamintim ca ziarul „Cotidianul“ a dezvaluit modul in care
atit Maria Huza, cit si fiica si parintii acesteia si-au cumparat cite un apartament cu
dobinda subventionata, fara sa respecte legea. Urmeaza ca si rudele fostei judecatoare sa
se aleaga cu dosar penal. •

Rubrica „Politica”

Revolta baronilor PSD

Florin Ciornei
(895 vizualizari)

Sefii de filiale din PSD nu vor sa imparta conducerea fiefurilor cu liderii centrali ai
partidului. Ei s-au revoltat fata de propunerea lui Geoana ca vicepresedintii partidului
sa fie un fel de supracontrol.

Cea mai aprinsa dezbatere din sedinta de ieri a Comitetului Executiv al PSD a stirnit-o
propunerea lui Geoana ca fiecare dintre vicepresedintii partidului sa aiba in subordine cite
doua-trei filiale. Propunerea nu reprezinta o noutate, intrucit a mai functionat si pe
vremea cind Nastase conducea partidul, iar vicepresedintii din acea perioada ajunsesera
sa-si dispute sferele de influenta in PSD. Presedintii de organizatii s-au revoltat la adresa
acestei propuneri, motivind ca este o „incercare de control suplimentar asupra filialelor”.

Ei au fost sustinuti de Miron Mitrea si au reusit sa blocheze prin vot propunerea lui
Geoana, Ioan Rus, Viorel Hrebenciuc si Doru Ioan Taracila. Cei mai vehementi lideri
locali au fost Marian Oprisan (Vrancea), Ion Vasile (Buzau), Constantin Nita (Brasov) si
Nicolae Badalau (Giurgiu). Acestia au argumentat ca au o comunicare foarte buna cu
presedintele partidului si nu mai e nevoie de alti sefi intermediari care sa-i controleze. In
fata acestei opozitii, Geoana a dat inapoi si a propus ca vicepresedintii sa aiba doar o
„coordonare tematica”. Daca acest plan de intarire a puterii vicepresedintilor nu a reusit,
a avut succes un altul.

Consiliul National va perfecta intelegerea lui Geoana cu sefii de filiale ca vicepresedintii

sa conduca departamentele de specialitate ale PSD. Altfel spus, de azi, guvernul din
umbra, condus pina la autosuspendare de Adrian Nastase, nu va mai fi o structura paralela
cu conducerea PSD, ci va fi subordonata direct lui Geoana.

Consiliul refacerii imaginii PSD

Azi, la Consiliul National al PSD nu se va lua nici o decizie importanta. Reuniunea

pregatita cu mare fast va fi dedicata transmiterii unor mesaje. Planul lui Geoana este sa
prezinte un PSD refacut, unit, preocupat de monitorizarea guvernarii si care incepe sa se
antreneze pentru guvernare.

Pe linga viitorul program de guvernare elaborat de PSD sub numele de Contractul Social,
Geoana va prezenta un document intitulat „Manifestul PSD”. Acesta este compus din
noua puncte care incearca sa defineasca „obiectivul PSD”: „O societate fara saracie”,
„reformarea si primenirea clasei politice”, „noi standarde de integritate morala”,
„apararea domniei legii si a statului de drept”.

Dincolo de lozinci, la Consiliul National va fi validata comisia care va modifica Statutul

PSD. Cele mai importante propuneri care vor fi supuse aprobarii la urmatorul Congres,
programat cindva in cursul acestui an se refera la structurile de conducere ale partidului:
alegerea vicepresedintilor pe o lista odata cu presedintele partidului, desfiintarea functiei
de presedinte executiv, extinderea mandatului de conducere de la doi la patru ani.

Iliescu l-a adormit pe Mazare

Ion Iliescu a vorbit doua ore. Sau cel putin asta a fost impresia celor mai multi dintre cei
prezenti. Le-a vorbit despre globalizare, expansiunea Chinei si ultima carte a
politologului Lester Brown, in asa fel incit primarul Mazare a adormit cu capul pe masa.
Iliescu le-a dat pesedistilor si citeva sfaturi. „Sa scapam de complexe si sa ne asumam
trecutul. Sa nu riscam sa repetam istoria anilor ’30, cind, din cauza coruptiei si a
politicianismului, oamenii si-au pierdut increderea in partide si s-au indreptat catre solutii
radicale, extremiste”, a spus Iliescu. Apoi a criticat votul uninominal care „nu-l
entuziasmeaza in totalitate. „Trebuie sa scapam de luptele pentru catararea pe functii, dar
nici sa inlocuim un parvenit cu alt parvenit”, a motivat Iliescu. Acesta isi va relua si azi
ideile despre soarta partidului aflat in deriva. Ion Iliescu considera ca a aparut, in ultima
perioada, un „element periculos” in partid, „o anumita ruptura a conducerii de baza
partidului”. Iliescu a explicat ca „de scaderea de imagine a PSD din ultima perioada sint
vinovati unii dintre membrii conducerii actuale a partidului”. •

Antrenament cu PPE
Raul Balogh
(312 vizualizari)

Pentru a nu mai fi pusi in dificultate cind sint intrebati despre doctrina populara pe care
tocmai au imbratisat-o, democratii au adus la Bucuresti patru parlamentari europeni ai
PPE, care sa-i invete cu ce se maninca popularismul.

Parlamentarii democrati se intilnesc astazi cu patru parlamentari ai grupului PPE din

Parlamentul European. Scopul intilnirii de la Hotelul Phoenicia este antrenarea
senatorilor si deputatilor PD in tainele doctrinei populare pe care au imbratisat-o de
curind. Responsabili cu „trainingul” sint Erhard von der Bank, directorul Centrului pentru
Educatie si Pregatire Politica Parlamentara al grupului PPE, Doris Pack, parlamentar
european si presedintele Organizatiei de Femei din PPE, Simon Busuttil, parlamentar
european si fost membru al Grupului de negociere UE-Malta, si Philipp Schulmeister,
directorul Departamentului de Relatii Publice al grupului parlamentar PPE.
Evenimentul are loc la doar doua zile dupa ce democratii fortau impunerea unui calendar
al fuziunii cu PNL sub umbrela doctrinei populare fara o consultare prealabila pe aceasta
tema. De altfel, la intilnire nu a fost chemat nici un parlamentar al PNL, desi ar fi fost o
ocazie prielnica pentru un prim pas de „pervertire” la doctrina populara. Nici
parlamentarii UDMR nu au fost chemati, desi fac parte din singura formatiune politica
parlamentara din Romania care este membra cu drepturi depline al Partidului Popular
European. •

Antonescu zgiltiie tronul lui Calin Popescu Tariceanu in PNL

Lucian Gheorghiu
(550 vizualizari)

Liderul deputatilor PNL, Crin Antonescu, critica modul in care Tariceanu conduce
partidul. El a lansat ieri un apel catre toti liberalii, prin care spune ca o decizie in
privinta fuziunii „nu poate fi lasata doar in seama conducerii”.

Nemultumit de politica pe care actuala conducere a partidului a dus-o in legatura cu

fuziunea, Antonescu a propus ca decizia „ca PNL sa mai existe sau nu” sa fie luata „intr-
un Congres Extraordinar”, spunind ca nu accepta ca soarta partidului „sa fie decisa de
aceiasi 5, 10, 15 sau 50 de oameni” care au adus PNL in situatia de astazi. Antonescu
critica „modalitatea de conducere a PNL” de catre Tariceanu si propune ca la un eventual
Congres sa fie modificat statutul partidului, sa i se ceara lui Tariceanu sa-si schimbe stilul
de conducere si, doar daca acesta refuza, sa se puna pe tapet si schimbarea conducerii.
Antonescu acuza lipsa democratiei interne in partid: „Din 2002 n-am mai ales nimic. N-
am ales BEx-ul lui Stolojan, n-am ales BEx-ul lui Tariceanu, n-am ales reprezentantii
PNL in CNC-ul Aliantei, n-am ales ministrii, n-am ales primul-ministru”.

Crin Antonescu mai afirma ca „PNL a facut (si poate va mai face) fuziuni cu alte partide,
dar nu si-a negociat niciodata istoria, numele si doctrina”, si a adaugat ca „PNL n-a fost si
nu va fi niciodata partidul unei persoane, fie aceea si presedintele Romaniei”.

Reactii la apelul lui Antonescu vor veni abia dupa ce acesta va ajunge la cunostinta
liberalilor. Vor fi favorabile dinspre zona celor care nu agreeaza fuziunea sau o agreeaza,
dar sub steagul PNL si negative din partea celor care doresc sa mentina actualul statut. O
prima iesire la rampa a avut purtatorul de cuvind al PNL, Eugen Nicolaescu, dar acesta s-
a limitat la clasica formula „este pozitia personala a lui, in PNL fiecare are dreptul sa se
exprime”. •

Rubrica „Economie”

Logan vine sa salveze piata breakurilor

Florin Cepraga
(2257 vizualizari)
Pentru ca nu avem o cultura in achizitionarea de modele break, cota de piata a
autoturismelor vindute, in aceasta versiune, in Romania, pe parcursul intregului an
2005, este nesemnificativa: doar 2,6%.

Romanii nu au cultivat gustul pentru cumpararea de modele break, spune Edwin Keleti,
redactorul-sef al revistei „ProMotor“.

„Nu avem o cultura pentru masinile break. In termeni de functionalitate, eu sint adeptul
acestui tip de masini pentru ca deschid alte oportunitati de utilizare a automobilului“, a
sustinut Keleti.

Potrivit datelor furnizate de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile

(APIA), modelele break si-au gasit 5.711 clienti anul trecut. Numarul scazut de comenzi
pentru aceste masini a facut ca segmentul breakurilor sa reprezinte doar 2,65% din piata
totala de autoturisme.

In 2005, peste 256.000 de autovehicule, dintre care 215.532 autoturisme, au fost vindute
in Romania. Piata auto locala a consemnat un ritm de crestere de 41,7%, per ansamblu, si
de 48,5% pe segmentul autoturismelor.

Pentru acest an, presedintele APIA, Brent Valmar, a declarat ca se asteapta la o crestere
moderata a pietei, cu 5-10 puncte procentuale.

Preturi estimative pentru breakul Logan

Lansarea noului model Logan in versiunea break, pregatita pentru luna octombrie a
acestui an, ar putea da un adevarat „coùp de foudre“ pe segmentul sau. Pe pietele
internationale, noul Logan va fi comercializat din prima parte a anului viitor.

In ceea ce priveste pretul de achizitie al noii versiuni, presa franceza l-a estimat la 8.250
de euro, ceea ce inseamna o crestere de 10% fata de pretul de pornire, de 7.500 de euro,
al Loganului berlina in Franta. La noi, pretul minim al unui Logan este de 6.230 de euro.
Pastrind acest procent, se poate deduce ca Logan break va fi comercializat contra unei
sume de pornire de 6.853 de euro, in Romania.

Breakul grupului Renault-Dacia va fi echipat in versiunea standard cu 5 locuri, la care se

mai pot adauga alte doua, ca dotare optionala.

In prima instanta, autoturismul urmeaza sa fie prezentat publicului la Salonul Auto de la

Geneva. Lansarea oficiala va avea loc in septembrie, anul acesta, in cadrul Salonului
Auto de la Paris.

Paleta de motorizari
Motoarele oferite pe versiunea break, de la Logan, vor fi cele de pe varianta berlina.
Asadar, vor exista trei motorizari pe benzina: una de 1,4 litri si 75 de cai-putere si doua
de 1,6 litri, de 90, respectiv 107 cai-putere. La acestea se vor adauga doua dieseluri de 1,5
litri, ce vor furniza 65, respectiv 85 de cai-putere. Motorul mai puternic, pe motorina, va
fi introdus incepind cu anul viitor.

Tractiunea integrala, in suspans

Desi oficialii Dacia au lasat sa se inteleaga ca echiparea cu tractiune integrala a modelului

Logan este putin probabila, vocile expertilor auto sint impartite in aceasta privinta. „Daca
se adauga tractiune integrala, Renault are deja la dispozitie o platforma pe care o poate
imprumuta pentru Logan. Nu e cea mai fericita, dar exista“, a sustinut Cristian Iovitu,
redactor-sef la „Top Gear“.

De cealalta parte, Dan Scarlat, redactorul-sef de la „Auto Mondial“, nu crede ca va fi

disponibila o varianta in tractiune integrala, „pentru ca se va ajunge la un pret final destul
de mare“.

Francezii se restilizeaza

Pentru clasa din care face parte si categoria de pret in care se incadreaza, Logan break are
teren aproape liber in fata concurentei. Doar modelele kombi Peugeot 206 si Skoda Fabia
mai ramin in cursa. Modelul mai vechi al francezilor de la Peugeot, 206, in varianta
kombi, are un pret minim de pornire de 8890 de euro CIP (fara taxe). Autoturismul este
propulsat de un motor cu o capacitate cilindrica de 1.200 de centimetri cubi, care dezvolta
60 de cai-putere. Cintarind putin peste o tona, 206 kombi atinge o viteza maxima de 160
de kilometri pe ora. Masina trece de la 0 la 100 de kilometri pe ora in 15,8 secunde.
Varianta diesel de 1,4 litri si 68 de cai-putere atinge 168 de kilometri la ora, iar
acceleratia este de 14,6 secunde. Pretul de baza pentru acest model incepe de la 10.223 de
euro, fara taxe. Francezii de la PSA (Peugeot-Citroen) vor scoate la rampa anul acesta
207-le, dupa 8 ani de la inceperea comercializarii lui 206. Noul Peugeot va debuta oficial
la Salonul Auto de la Geneva, din februarie. Vinzarile vor incepe din aprilie, anul acesta.

Cehii fac casa buna cu nemtii

Dupa relansarea marcii cehe, odata cu preluarea Skoda de catre concernul german
Volkswagen, modelul Fabia combi promite destul de mult. Designul atractiv si paleta de
motorizari vor face din acest autoturism un rival serios pentru Logan break.

Pretul de achizitie al celui mai ieftin model Fabia, in versiunea break, este de 8.860 euro
CIP. Autoturismul este propulsat de un motor de 64 de cai-putere, capabil sa atinga o
viteza de top de 162 de kilometri pe ora. Acceleratia se produce in 16,3 secunde, de la 0
la 100 de kilometri pe ora. Varianta diesel de 1,9 litri genereaza tot atitia cai-putere si
aceeasi viteza maxima. Doar acceleratia este mai lenta: 19 secunde. Ca si in cazul
dieselului de la Peugeot 206, pretul de pornire este de peste 10.000 de euro. •
  Clasa cu cele mai multe vinzari

Incrincenarea cu care producatorii auto se lupta pentru atingerea unei cote de piata cit mai
mari pe segmentul masinilor mici si compacte este justificata prin volumul masiv de
vinzari. In Romania, autoturismele din clasa C, unde este inclus si Loganul, s-au vindut
cel mai bine. Potrivit datelor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile
(APIA), peste 139.000 de unitati din clasa C au fost comercializate in anul 2005. Acest
segment a ajuns sa detina aproximativ doua treimi din piata autoturismelor din Romania.
Numai vinzarile generate de versiunea berlina a Daciei Logan au depasit 88.000 de
unitati.

Suspans lungit la privatizarea CEC

Daniel Oanta
(306 vizualizari)

Oficial, procesul de privatizare a CEC continua. Neoficial este ca si stopat. Vinzarea

celei mai vechi banci romanesti la care inca aspira in scripte sapte competitori nu mai
are un calendar clar. In schimb, oficialii au idei.

Soarta privatzarii Casei de Economii si Consemnatiuni este o necunoscuta, desi n-ar

trebui sa fie asa. In mod deloc paradoxal, din momentul in care a devenit clar ca Romania
nu va mai avea acord cu Fondul Monetar International, termenele calendaristice care ar
trebui sa insoteasca privatizarea CEC nu mai exista.

Exista pericolul scaderii valorii de piata

Motivul pentru care privatizarea CEC a devenit incerta este clar. Ofertele competitorilor
sint nesatisfacatoare in raport cu asteptarile Guvernului, care spera sa obtina mai multi
bani pe pachetul de actiuni scos la vinzare. Dincolo de neseriozitatea de care s-ar da
dovada cel putin in raport cu bancile straine ramase in cursa, o aminare sine die a vinzarii
s-ar putea sa nu conduca la un rezultat financiar mai bun. Din punctul de vedere al vitezei
cu care se va misca CEC, fie ea si restructurata, va fi mai mult decit probabil depasita de
competitorii aflati acum pe piata bancara romaneasca. Ca atare, cota sa de piata, si-asa
destul de mica, ar putea deveni si mai ingusta, iar pretul ei va scadea in consecinta.
Acesta este semnalul dat de un studiu al BA-CA dat recent publicitatii: aceasta decizie s-
ar putea dovedi una eronata. Interesul investitorilor pentru CEC ar putea sa se reduca mai
tirziu, datorita faptului ca gradul de saturatie al sectorului bancar este in crestere,
avertizeaza specialistii austrieci. Autorii raportului apreciaza ca, daca reducerea drastica a
cotei de piata a CEC, de la 9,8% in 2000 la 4,5% in septembrie 2005 va continua si in
viitor, este discutabil daca autoritatile vor obtine un pret peste cel oferit in prezent, in
conditiile diminuarii importantei bancii pe piata. „Statul este un gestionar prost chiar la o
banca ce merge, dar la CEC unde banca trebuie restructurata si pozitionata pe piata?!“,
spune analistul financiar Bogdan Baltazar.
Capitalizare cu banii de pe BCR?

Ministrul Finantelor si in acelasi timp seful Comisiei de privatizare a Casei de Economii

si Consemnatiuni nu a mai facut nici o precizare menita sa ridice ceata asupra procesului
de vinzare a bancii, desi este primul care a furnizat informatia privind faptul ca aceasta
vinzare nu mai este una sigura. Variantele avute in vedere au fost dezvaluite insa de
presedintele Comisiei de Buget-Finante a Senatului, Varujan Vosganian, pentru
Bankingnews: „In legatura cu orizontul optim de privatizare, exista doua posibile
variante. Cea dintii ar fi privatizarea imediata, ceea ce, din punctul de vedere al
atractivitatii CEC, nu ar fi solutia cea mai nimerita. Ar exista o a doua varianta, de a
permite continuarea procesului de redresare si de a relansa procesul de privatizare catre
sfirsitul anului viitor. Aceasta a doua varianta presupune citeva operatiuni suplimentare.
Anume, o recapitalizare a CEC (se poate face acest lucru utilizind, de pilda, 200 de
milioane de euro din sumele rezultate din privatizarea BCR) si, eventual, o manevra
similara celei realizate la BCR, anume o privatizare mijlocita prin intermediul IFC si
BERD. Aceste actiuni pot transforma CEC intr-o oferta atractiva“, sustine Varujan
Vosganian. •

Primele rente viagere, in aprilie

Mihaela Radu
(429 vizualizari)

Batrinii au inceput sa-si vinda sau sa-si arendeze terenurile pentru a putea beneficia de
renta viagera din partea statului. Agentia Domeniilor Statului a aprobat deja peste 40 de
dosare, alte 300 fiind in analiza. Pot face obiectul contractului suprafetele mai mici de
10 hectare.

Persoanele cu virsta de peste 62 de ani care au vindut sau au arendat un teren de pina la
10 hectare intre iulie si decembrie 2005 vor beneficia in acest an de renta viagera. Cei
care vor renunta la pamint in cursul acestui an vor primi bani de la stat abia in 2007.
Anual, fiecare batrin care a vindut pamint in conditiile acestei legi va primi 100 de euro
pentru fiecare hectar instrainat, iar cei care au arendat pamintul vor primi 50 de euro
pentru fiecare hectar. „Proprietarii terenului pot combina vinzarea cu arendarea, adica o
suprafata de pamint sa fie vinduta, iar o alta data in folosinta. Ei vor primi astfel doua
rente corespunzatoare fiecarui contract“, a declarat Tanczos Barna, directorul general al
ADS. El vrea sa ceara modificarea legii pentru a impune cedarea terenului doar catre un
detinator de suprafete intinse. „Scopul legii este de a comasa pamintul si daca prin
vinzare nu se realizeaza acest lucru, va trebui sa impunem ca acela care cumpara sa
detina deja sau sa dobindeasca prin mai multe contracte o suprafata destul de mare pentru
a fi considerata exploatatie agricola. Inca nu stim care este aceasta limita“, a spus Barna

Doua dosare pe zi
Statul a pus la dispozitie pentru acest an 500 de miliarde de lei pentru cei care renunta la
terenuri. „Nu stim cite persoane vor primi bani, pentru ca multi se intereseaza de acest
program, dar putini sint cei care vin cu dosarele. In fiecare zi, la nivelul fiecarui judet sint
primite cite doua dosare. Suprafata medie vinduta sau arendata de o persoana este de 7
hectare“, a precizat Adrian Stan, directorul Oficiului National de Renta Viagera. El a
aratat ca va demara o campanie de informare la sate pentru ca eventualii beneficiari sa
afle de aceasta lege.

Banii vor veni prin posta

Cei care indeplinesc conditiile se pot adresa oficiilor deschise in fiecare oras-resedinta de
judet. Dosarul este trimis apoi la Bucuresti, unde este analizat de specialistii Oficiului
National pentru a da avizul final. „Daca dosarul este aprobat, cei care au vindut sau
arendat intre iulie si decembrie 2005 vor primi banii in luna aprilie a acestui an. Inca nu
am stabilit modul de acordare a rentei, pentru ca ideea cu utilizarea cardurilor bancare a
cazut, intrucit beneficiarii sint oameni in virsta care nu prea stiu sa foloseasca acest
instrument de plata. Probabil vom apela la mandate postale“, a precizat Stan. •

Documente necesare la dosar

- cerere tip

- copie de pe actul de identitate al solicitantului

- copie dupa actul de instrainare autentificat sau contractul de arenda

- copie dupa titlul de proprietate al arendatorului

- declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca in proprietatea solicitantului nu

ramine mai mult de 0,5 hectare

- declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca solicitantul nu a avut in

proprietate o suprafata de teren agricol mai mare de 10 hectare.

Ramasi fara autorizatii

Ionut Tudorica
(216 vizualizari)

Societatile de asigurari care nu si-au majorat capitalul social potrivit legii, pina la 31
decembrie, au ramas fara autorizatii de functionare.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a retras autorizatiile de functionare ale

societatilor de asigurari care n-au majorat capitalul social pina la nivelul minim
corespunzator obiectului de activitate autorizat.
Au fost retrase autorizatiile de functionare ale societatilor ABG Insurance SA,
Mediterranea Assicurazioni SA, Mondial Assurances SA, Compania Nationala de
Asigurari si Reasigurari SA, Omniasig Addenda SA si Provitas SA.

De asemenea, s-au retras autorizatiile de desfasurare a activitatii de asigurari de viata la

societatile NBG Asigurari SA (denumirea anterioara Alpha Insurance Romania SA),
Asito Kapital SA, Carpatica Asig SA si Certasig - Societate de Asigurare-Reasigurare SA.

Societatile din aceasta categorie ramin autorizate sa desfasoare activitatea de asigurari

generale.

Asiguratii, plasati la alte firme

Conform prevederilor legale, societatile de asigurare in cauza au obligatia sa transfere

portofoliul de contracte de asigurare pentru care nu mai au autorizatie.

Impotriva acestor decizii, societatile de asigurare in cauza pot face plingere la Curtea de
Apel. Plingerea adresata Curtii de Apel nu suspenda, pe timpul solutionarii acesteia,
executarea deciziei CSA.

Legislatia prevede ca societatile de asigurare aveau obligatia ca, pina la data de 31

decembrie 2005, sa isi actualizeze capitalul social varsat pina la cinci milioane de lei,
pentru activitatea de asigurari generale, exceptind asigurarile obligatorii (Raspundere
Civila Auto si Carte Verde - n.r.).

In cazul firmelor care practica asigurari generale, inclusiv cele obligatorii, precum si al
societatilor care au asigurari de viata, valoarea minima a capitalului a fost stabilita la opt
milioane de lei.

In ceea ce priveste companiile care practica atit asigurari de viata, cit si asigurari
generale, capitalul social minim trebuia sa atinga nivelul de 16 milioane de lei (inclusiv
asigurarile obligatorii), respectiv 13 milioane de lei (fara asigurarile obligatorii).

Raportul CSA aferent anului 2004 arata ca numarul societatilor de asigurare inregistrate
se ridica la 44, iar 42 dintre acestea au desfasurat activitate.

Piata asigurarilor a atins, in 2005, nivelul de 1,1-1,2 miliarde de euro din prime subscrise,
potrivit datelor prezentate recent de presedintele CSA, Nicolae Crisan. •

Opozitie europeana la oferta Mittal

Mihai Scarlat
(250 vizualizari)
Franta, Luxemburg si Spania se opun „ofertei ostile“ de 24 de miliarde de dolari a
Mittal Steel pentru numarul unu european in industria otelului, Arcelor. UE refuza sa
intervina in tranzactie.

„AceastA ofertA ostila cere o reactie care sa fie cel putin tot atit de ostila“, spune
premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, a carui tara detine 5,6% dintre actiunile
Arcelor. Colosul multinational este principalul angajator in Luxemburg. Franta, care desi
nu detine actiuni Arcelor este vizata de numarul mare de angajati pe care Mittal ar urma
sa-i concedieze, a adoptat aceeasi atitudine. Francezii au 30.000 de angajati in uzinele
Arcelor.

Ministrul delegat al Industriilor, Francois Loos, a declarat miercuri, in Parlamentul

francez, ca „ne opunem ofertei ostile a Mittal catre Arcelor.“ Loos a cerut Uniunii
Europene sa intervina impotriva acestei preluari ostile. Tonul s-a imblinzit insa ieri, cind
ministrul Economiei, Thierry Breton, a declarat ca vrea sa incheie „polemica“ in cazul
Arcelor, spunind ca Mittal este o firma „europeana“, pentru ca are sediul in Olanda.

Premierul luxemburghez a incercat ieri sa-l convinga pe presedintele Comisiei Europene,

Jose Manuel Barroso, sa impiedice tranzactia. Asta in timp ce Lakshmi Mittal se afla la
Madrid pentru a-l convinge pe ministrul spaniol al Economiei, Pedro Solbes, de
legitimitatea demersului sau. Spania, care detine 3% din actiunile Arcelor, a respins insa
oferta ostila: „Pozitia guvernului spaniol va fi aliniata celei adoptate de guvernul francez
si luxemburghez“, a spus purtatorul de cuvint al ministrului Solbes. Lakshmi Mittal insa a
apreciat discutiile ca fiind „constructive“. Belgia, care detine 2,3% din Arcelor, este inca
indecisa. Fuziuni de asemenea amploare, intre numarul unu si numarul doi mondial in
domeniul otelului, ridica firesc semne de intrebare. Campania de lobby declansata de
Mittal prin Europa se pare insa ca a dat rezultate. Presedintele european antitrust, Neelie
Kroes, a declarat ca in principiu nu vede nici o problema. Totusi, ea a adaugat ca e in
sarcina Comisiei sa decida „daca va avea un impact negativ asupra competitiei pe piata
unica europeana“. Legea antitrust din EU cere o aprobare din partea Comisiei daca in
cazul unei fuziuni cel putin doua dintre firme au vinzari mai mari de 250 de milioane de
euro in Europa.

Mittal Steel e cel mai mare furnizor de otel in Statele Unite, Arcelor ocupa aceeasi pozitie
in Europa. Colosul Arcelor a fost creat in 2002 prin fuziunea unor companii din Franta,
Luxemburg, Belgia si Spania, avind circa 94.000 de angajati. •

ADS vrea evacuarea lui Culita Tarita din IMB

Mihaela Radu
(196 vizualizari)

Agentia Domeniilor Statului a incasat anul trecut 555 de miliarde de lei. Jumatate din
suma era datorata in baza unor facturi emise intre 2000 si 2004. Cel mai mare datornic
este TCE 3Brazi SRL, care are de platit 300 de miliarde de lei.
ADS are de recuperat peste 3.000 de miliarde de lei, dar directorul general Tanczos Barna
spune ca exista sanse reale de recuperare doar a 1.200 de miliarde de lei, pentru ca in anii
trecuti au fost semnate contracte de privatizare si concesionare cu societati care nu aveau
capacitatea financiara de a duce la bun sfirsit aceste contracte. „Avem cinci mari societati
care datoreaza ADS-ului peste 85% din banii pe care Agentia trebuie sa-i recupereze in
contul datoriilor de anul trecut. Datorii mari au TCE 3Brazi, Asociatia Agricola ISAGRI,
Agricola 2001, SC Corias Corabia SA si Asociatia Toamna Bogata“, a aratat Barna.

TCE 3 Brazi are de platit 300 de miliarde de lei

Pentru folosirea fara temei a Insulei Mari a Brailei, firma controversatului om de afaceri
Culita Tarita - TCE 3Brazi – datoreaza statului 300 de miliarde de lei. „Trebuie sa ne dea
acesti bani, pentru ca din 2003 a utilizat cele 56.000 de hectare fara sa aiba dreptul. Acum
asteptam ca instanta sa se pronunte in privinta cererii noastre de evacuare. Speram ca
hotarirea sa apara inainte de inceperea campaniei agricole de primavara“, a spus Barna.
El a precizat ca TCE 3Brazi este la zi cu plata redeventei, Culita Tarita (foto) platind
anual cite 90 demiliarde de lei.

Culita Tarita e la zi cu redeventa

Patronul TCE 3Brazi spune ca nu va pleca din Insula pentru ca a investit 45 de milioane
de euro si nu are nici o datorie catre stat. „Pleaca mai repede Barna de la ADS decit eu
din IMB. Pe 6 ianurie am platit ultima rata si nu inteleg de ce a primit banii daca spune ca
nu mai este valabil contractul de arenda“, ne-a declarat Culita Tarita. •

„Avem un deficit comercial cu componente sanatoase“

Daniel Oanta
(249 vizualizari)

Romania a inregistrat in anul 2005 un deficit comercial foarte ridicat. Cresterea

economica consemnata de statistica va fi mult mai redusa decit in 2004 si se bazeaza in
masura covirsitoare pe consumul din import.

Publicarea datelor Institutului National de Statistica privind evolutia comertului exterior

al Romaniei in 2005 arata o debalansare comerciala majora. Importurile au fost mai mari
decit exporturile cu peste 10 miliarde de euro. Aceasta inseamna ca deficitul comercial al
Romaniei a urcat, anul trecut, cu 40,4%. Ministrul delegat pentru Comert, Iuliu Winkler,
crede ca va trebui luat un set de masuri de reducere a dezechilibrelor.

Va creste si anul acesta

Deficitul comercial va continua sa creasca in acest an, desi exporturile vor avea o
evolutie pozitiva, a declarat joi ministrul delegat pentru Comert, Iuliu Winkler.
 „Cred ca nivelul exporturilor va creste cu mai mult de 15%, in acest
an, iar din toate sursele reiese ca deficitul comercial va fi valoric
mai mare decit in 2005, dar nu pot sa spun cu cit exact“, a afirmat
Winkler.

In ceea ce priveste valoarea-record a deficitului comercial inregistrat la sfirsitul anului

2005, de 10,313 miliarde de euro, Winkler a apreciat ca aceasta este ingrijoratoare din
punctul de vedere al dimensiunii, dar contine si „componente sanatoase“. „Deficitul este
ingrijorator prin dimensiunea lui, nu ma ingrijoreaza componentele sanatoase. Ma
preocupa acel set de masuri - care trebuie luate de Guvern si Banca Nationala a Romaniei
- cu rol in pastrarea echilibrelor economice. Vom avea o incalzire a economiei si in 2006,
se vor inregistra deficite si in continuare, dar trebuie luate anumite masuri de reducere a
dezechilibrelor“, a mai spus ministrul delegat pentru Comert.

Minusuri din balanta cu Rusia

Ministrul delegat a explicat ca deficitul provine din mai multe directii, dintre care unele
sint „sanatoase“ si se vor regasi in cresterea economica. Printre acestea se numara
importurile realizate de investitorii straini pentru achizitia de tehnologie, utilaje si masini.
De asemenea, avansul consumului intern reflecta cresterea performantei economice, a
apreciat Winkler.

„O alta directie a deficitului provine din componenta energetica. Trebuie sa aducem

resurse din import, nu vad cum putem sa echilibram balanta comerciala cu Rusia“, a
mentionat ministrul delegat. •

Rubrica „Societate”

Birocratia a topit hotelul

Marius Ionescu
(973 vizualizari)

Hotelul de gheata de la Balea Lac s-a inchis, fara ca vreun turist sa apuce sa-si petreaca
noaptea pe un pat de gheata. Prea ocupati cu taiatul blocurilor de zapada si amenajarea
incaperilor, proprietarii nu s-au gindit nici o clipa ca le trebuie si autorizatie de
construire.

La numai o zi dupa inaugurarea oficiala, primul hotel de gheata din sud-estul Europei nu-
si poate caza oaspetii. Ieri, reprezentantii Inspectoratului in Constructii Sibiu au cerut
Consiliului Judetean sa prezinte documentatia amplasamentului de la Balea, pe motivul
ca orice constructie - chiar si una provizorie cum este aceasta - are nevoie de o
autorizatie. „Am cerut proiectul si autorizatiile pe baza carora functioneaza acest hotel.
Chiar daca este o constructie provizorie trebuie sa aiba un schelet, indiferent ca este din
lemn, beton sau metalic“, a declarat Sorin Serbu, directorul Inspectoratului in Constructii
Sibiu.

La rindul sau, Consiliul Judetean Sibiu a inceput verificarile privind constructia ineditului
hotel, cerind proprietarilor sa se prezinte de urgenta la sediul institutiei, pentru a prezenta
proiectul care a stat la baza construirii cladirii. Potrivit functionarilor CJ, proprietarii Ice
Hotelului ar fi trebuit sa ceara autorizatie de constructie primariei din comuna Cirtisoara,
pe raza careia se afla cladirea din gheata. Cum insa aceasta nu are capacitatea de a emite
o astfel de autorizatie, managerii Ice Balea Hotel ar fi trebuit sa o obtina de la Serviciul
de autorizare, aflat in subordinea arhitectului-sef al Consiliului Judetean.

Hotel doar pe afis

In ciuda denumirii sale, igluul de la Balea nu poate fi considerat hotel in adevaratul sens
al cuvintului, intrucit nu are aviz din partea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului si nu a fost clasificat de acesta, sustine Corneliu Dragan, arhitectul sef al
judetului. Acest fapt este recunoscut si de managerul „hotelului“, Arnold Klingeis, care
spune ca acesta nu este un hotel propriu-zis, ci un proiect de life-style, o idee de
marketing.

Toate camerele sint rezervate

Surprinsi de situatie, proprietarii Cabanei Balea Lac si ai Ice Hotelului asteapta ca situatia
sa se clarifice. „Astept ca autoritatile sa clarifice masurile ce trebuie luate pentru a putea
obtine toate actele necesare, care sa ne permita sa functionam cit mai repede“, a spus
Klingeis. El a adaugat ca se vede pus in imposibilitatea de a-si caza clientii, desi toate
cele opt camere ale Ice Hotelului sint deja rezervate pentru weekend.

La rindul lor, reprezentantii Consiliului Judetean s-au declarat destul de rezervati in

privinta sanctionarii proprietarilor hotelului, deoarece constructia provizorie se afla,
practic, la limita legii. Sanctiunea prevazuta in acest sens pentru ridicarea unei constructii
fara autorizatie poate urca pina la 100 de milioane de lei vechi. •

Hotelul de gheata nu apare in lege

Constructorii hotelului de gheata de la Balea au luat-o inaintea legiuitorului. „Nu exista

nici un act normativ care sa aiba in vedere indeplinirea unor standarde anume, de catre un
hotel din gheata. Este ceva inedit si va trebui sa elaboram niste norme speciale. Oricum,
nu am primit o cerere de autorizare din partea celor care au pus in functiune acest hotel“,
ne-a declarat Adriana Matei, directorul directiei de autorizare si control in turism, din
ministerul de resort. Pentru a primi totusi o autorizatie de functionare, un hotel trebuie sa
aiba toalete (macar pe hol), apa curenta si electricitate. In plus, camerele trebuie sa fie
dotate cu paturi si noptiere. „Daca indeplineste toate aceste conditii, poate fi clasificat ca
hotel de o stea“, a mai spus Adriana Matei. (Mihaela Radu)
Elevii exerseaza examenele
Iuliana Gatej
(224 vizualizari)

Peste o luna, toate scolile generale si liceele vor intra in simularea examenelor
nationale. Spre deosebire de alti ani, subiectele nu se vor axa foarte mult pe teorie, ci vor
fi unele prin care elevii sa-si exprime parerea.

Pe 2, 6 si 10 martie, elevii de clasa a VIII-a vor verifica daca pot fi in stare sa treaca la
liceu. Pe 3, 6, 11 aprilie, vor fi testati si elevii de clasa a XII-a, pentru bacalaureatul din
vara. „Testele pentru simulare vor fi la fel ca si cele din iunie-iulie, pentru ca vrem sa ne
apropriem cit mai mult de examenele reale. Asa ca nu are rost sa le dam mai usor sau mai
greu“, spune Adrian Stoica, directorul Serviciului National de Evaluare si Examinare.

„Sint schimbari de detaliu“

Spre deosebire de anii precedenti, simularile sint organizate in zile diferite, pentru fiecare
proba de examen, astfel incit elevii sa poata participa la simularea tuturor probelor. Insa
acest lucru nu este obligatoriu. Anul acesta nu se va face nici o modificare majora in ceea
ce priveste materia sau notarea de la examenele nationale. „S-au facut schimbari doar de
detalii. De exemplu, la materiile de la profilul socio-uman, elevii vor fi pusi sa-si exprime
parerea, sa lege notiunile intre ele si nu sa dea definitii la aceste notiuni“, spune Adrian
Stoica. •

Rubrica „International”

Islamul nu stie de gluma

Laura Cernahoschi
(2032 vizualizari)

Musulmanii furiosi ii ameninta pe cei care au publicat caricaturi cu profetul Mohamed in

presa europeana. In loc sa intoarca si celalalt obraz, jurnalistii europeni apara conceptul
de libertate a presei si multiplica desenele incriminate in ziarele lor.

Membri inarmati ai miscarii teroriste Jihadul islamic si ai aripii inarmate a Fatah au

inconjurat ieri-dimineata sediul delegatiei Uniunii Europene din Gaza. Palestinienii, care
au tras focuri de arma in aer, solicitau guvernelor europene sa ceara scuze pentru
publicarea unor caricaturi cu profetul Mohamed in presa occidentala. Barbatii inarmati au
minjit cu vopsea zidurile delegatiei, proclamind sediul Uniunii „inchis pina la noi
ordine“. Miscari de strada impotriva presei europene au avut loc si in Pakistan. Protestele
au fost declansate de republicarea desenelor aparute pentru prima data in cotidianul danez
„Jyllands-Posten“, in care era prezentat profetul Mohamed ca terorist, cu un turban in
forma de bomba, si in alte ipostaze considerate de musulmani defaimatoare. Musulmanii
s-au simtit jigniti si pentru faptul ca Islamul interzice portretizarea profetului Mohamed,
pentru a nu incuraja idolatria, precum si realizarea de orice alt portret, indiferent de
persoana reprezentata. Conceptele liberale occidentale privind libertatea de expresie au
intrat deci in conflict cu preceptele musulmane.

Francezii si nordicii sint tinte

„Orice norvegian, danez sau francez care se afla pe pamintul nostru este o tinta“, au
avertizat doua grupari palestiniene. Norvegia si-a inchis reprezentanta din Cisiordania.
Seful Hezbollah din Liban, Sayyed Hassan Nasrallah, a declarat ca, daca un musulman l-
ar fi ucis pe „apostatul“ Salman Rushdie, asa cum ceruse ayatollahul Khomeini, „acesti
ticalosi nu ar mai fi avut curajul sa il discrediteze pe profet“. Caricaturile daneze au fost
republicate miercuri in cotidianul francez „France Soir“, dar si in ziare spaniole, italiene,
elvetiene, germane, olandeze. Articolul din „France Soir“ se intitula „Da, avem dreptul sa
il caricaturizam pe Dumnezeu!“. Patronul ziarului, Raymond Lakah, l-a demis chiar
miercuri pe directorul „France Soir“, Jacques Lefranc. Lakah, francez de origine
egipteana, a anuntat ca l-a dat afara pe Lefranc ca „un puternic semnal de respect pentru
credintele si convingerile fiecarui individ“. Jurnalistii de la „France Soir“ s-au solidarizat
cu fostul lor director, publicind ieri un editorial in care criticau decizia patronului.
„Ajunge cu lectiile pe care ni le dau acesti bigoti reactionari!“, scria Serge Faubert.

Provocare

Dalil Boubakeur, liderul Consiliului Musulman Francez, a denuntat publicarea

caricaturilor ca fiind o „adevarata provocare la adresa milioanelor de musulmani din
Franta“. Musulmanii din Franta au anuntat ca vor da in judecata cotidianul „France Soir“.
Marocul, mare consumator de presa franceza, a interzis intrarea cotidianului respectiv in
tara. Ministrul francez de Externe, Philippe Douste-Blazy, aflat la Ankara, a declarat,
referitor la acest subiect, ca „Principiul libertatii presei, pe care autoritatile franceze il
apara in intreaga lume, nu va fi pus in discutie“.

Danemarca, prima tinta

Danemarca, tara in care au fost publicate prima data astfel de caricaturi la sfirsitul lui
septembrie, a devenit tinta preferata a furiei musulmane. Premierul Anders Fogh
Rasmussen a raspuns ambasadorilor musulmani ca nu poate interveni in cazul unei
publicatii independente.

Arabia Saudita si Siria si-au rechemat ambasadorii de la Copenhaga. Produsele daneze au

inceput sa fie boicotate in lumea musulmana, iar boicotul a provocat pierderi de milioane
de euro pe zi companiilor daneze. Ca urmare a demonstratiilor musulmanilor furiosi,
ziarul danez a cerut scuze pe 31 ianuarie. A doua zi, cotidienele europene au republicat
caricaturile.

Extremistii antimusulmani au transmis SMS-uri si e-mail-uri prin care cereau arderea

Coranului. •
Tabloid iordanian gindeste European

Tabloidul iordanian „Shihane“ a reprodus ieri trei dintre caricaturile daneze, inclusiv pe
cea cu Mohamed terorist. Editorialul poarta titlul „Musulmani din toata lumea, treziti-
va!“ si este semnat de redactorul-sef Jihad Momani, care se intreaba: „Ce este mai
daunator Islamului, aceste caricaturi sau imaginea unui rapitor care taie beregata unei
victime in fata unei camere de luat vederi, ori cea a unui atentator kamikaze care se
arunca in aer la Amman, in mijlocul nuntasilor?“ Momani a afirmat ca a publicat
caricaturile de bunavoie, „pentru ca oamenii sã stie impotriva a ce se revolta“.

Rusia incepe arestarea ONG-istilor

Mihai Scarlat
(470 vizualizari)

„Sintem iar ca in epoca sovietica!“, spunea un manifestant luat cu

duba, dupa ce a demonstrat in fata sediului FSB (fostul KGB). Politia
rusa a arestat miercuri 15 reprezentanti ai unor organizatii ale
drepturilor omului care protestau in fata sediului serviciilor secrete
ruse.

Presa rusa sustine ca participantii la protestele din fata FSB n-aveau autorizatie, acesta
fiind motivul arestarii lor. Nu se spune nimic insa despre imposibilitatea de a primi
autorizatie pentru asemenea proteste la Moscova. „Luati miinile de pe ONG-uri“ – au
scandat in mod pasnic cei peste 60 de participanti care cereau sa nu fie legat scandalul de
spionaj de finantarea ONG-urilor. Recentul scandal cu spioni britanici a fost asociat de
presedintele Rusiei cu finantarea ONG-urilor. Cea mai mare spaima a lui Putin reprezinta
„posibilitatea unei societati deschise rusesti, una ce nu e dispusa sa recunoasca
conducerea lui autoritara“, comenteaza Whitney Kassel de la Freedom House
International. •

AIEA voteaza azi soarta Iranului

(202 vizualizari)

Consiliul de conducere al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) s-a

reunit ieri la Viena pentru a discuta o rezolutie asupra programului nuclear iranian.
Rezolutia a fost propusa de cele cinci membre permanente ale Consiliului de Securitate al
ONU plus Germania si cere raportarea problemei in Consiliul de Securitate. Totusi,
rezolutia prevede ca eventuale sanctiuni sa nu fie impuse pina in martie. Astazi, cei 35 de
membri ai Consiliului AIEA vor vota asupra rezolutiei.

Seful AIEA, Mohammed ElBaradei, a declarat ieri ca problema nucleara iraniana se afla
intr-o „faza critica“, dar Teheranul mai are inca sanse de a da inapoi. (L.C.) •
Rubrica „Comentarii”

Editorial - Statul declanseaza lovitura de stat

Traian Ungureanu
(2723 vizualizari)

Republica Romania e un stat slab si nimic nu e intimplator sau neintentionat in viata

riscanta a statelor slabe. In general, tocmai pentru ca nu participam la ea, ne cunoastem
bine drama. Istoria ei e, de la bun inceput, istoria excluderii societatii si inlocuirea
dreptului public cu dominatia oligarhica. Acest proces brutal si harnic a lasat in urma o
schema simpla. Statul a retinut un singur drept si le-a pierdut pe toate celelalte. Caci
statul roman are la dispozitie, astazi, doar monopolul asupra violentei legitime, pe care l-a
cistigat in 1989 si l-a aparat, ultima oara, la Stoenesti, in 1999. In rest, economia
resurselor primare, de la petrolul din care se fac costumele si convingerile dlui Patriciu la
lemnul din care se fac acele de cravata si principiile dlui Verestoy, a fost inghitita de
oligarhie. Mediile de informare si Justitia, plamini ai respiratiei publice in orice societate
cu bust demn de muzeu, au alunecat in aceeasi punga. Acest desen a ramas necorectat
pina in august 2005. Atunci s-a ciocnit, pentru prima oara, obisnuinta grupurilor
oligarhice de a dicta politica economica, legislatia si justitia cu pretentiile renascute ale
statului. Incepea asa-numitul conflict Patriciu-Basescu, spectacol mediatic si inclestare
subterana, fara precedent in turmatica lume politica a ultimilor 16 ani. Convulsie
continua. Martori sint silueta tumefiata de insulte si inscenari a ministrului Justitiei,
onoarea pierduta si iar pierduta a celui mai cunoscut si insemnat ziarist al momentului si
planul de anexare ostila a liberalilor, lansat de PD.

Jurnalul de front al acestei ciocniri e trivial. Insa dezordinea si mizeria ascund un act
major. Caci lupta cu despotismul mediatico-politic al oligarhiei nu putea incepe in
numele unui stat lipsit de directie, energie si pilot. Aici e de inteles functia istorica a
prezentei lui Traian Basescu in fruntea statului. Presedintele Romaniei a relansat ideea
elementara a revenirii statului la rangul si locul natural, intr-o societate care iese din
schema de exploatare privata si devine domeniu de coexistenta civila. Pentru asta, statul
nu trebuie sa cumpere actiuni sau sa umple zarile de documente, ci sa readuca sub control
public principalele sale institutii, in primul rind Justitia. Vorbind miercuri, la Ministerul
de Interne, despre sprinteneala cu care „mafia ajunge pe masa Guvernului“, presedintele
Basescu a descris mecanismul prin care un cerc restrins a cucerit, practic, puterea de
guvernare. Vorbind despre tentativa de a introduce Portile de Fier intr-un contract de
plastic, presedintele l-a numit pe Codrut Seres (dupa ce ziarul pe care il cititi a dezvaluit
planul). Si tehnicile si practicantii au fost numiti suficient. Nu era nevoie de mai mult.
Romanii au o intuitie fara egal, la marginea gropii de gunoi centrale. Cei care i-au
reprosat presedintelui ca nu a citit lista nominala a baletului penal national au dovedit
doar ca tabloidizarea ia prizonieri. Adevarata miza a interventiei prezidentiale e de gasit
in citeva cuvinte care explica infinit mai mult decit lista celor mai noi decorati cu Meritul
Infractional. Iata-le: „Statul roman nu are inca institutii perfecte, are institutii care
incearca sa prinda vremea din urma“. E o descriere exacta a momentului istoric pe care
Romania il traverseaza, cu mare intirziere si cu si mai mare necesitate: pasul spre o viata
de stat normala, despartirea de arbitrar si reincarcarea institutiilor cu functia lor naturala.
Altfel spus, o lovitura de stat organizata de stat. Basescu devine astfel primul presedinte
care isi pune problema echilibrului general al lumii romanesti. Aceasta ruptura desparte
istoria recenta in doua. Prima parte a fost dominata, inutil, din punct de vedere public, de
Ion Iliescu, un presedinte mult mai slab decit se crede indeobste. Iliescu a functionat in
mina unei oligarhii in crestere, iar aceasta i-a garantat longevitatea ilegala. In toata
aceasta epoca de indiferenta agresiva, Iliescu a neglijat total problema puterii suverane de
stat si a masacrat toate ipotezele privitoare la autonomia Justitiei. La un capat, Tratatul de
prietenie cu URSS, la celalalt, gratierea lui Miron Cozma.

Odata cu Traian Basescu si cu pragmatismul lui coerent incepe, ezitant dar sincer, opera
de reconstituire a dreptului public. Mijloacele sint discutabile si aparitia unui partid
prezidential pedisto-liberal va aduce, curind, dupa obiceiul hepatic al presei noastre,
acuzatia de carlism. Insa directia si obiectivul sint corecte: limitarea terenului de desfriu
al oligarhiei, in sfera vietii publice. •

Anticomunismul ca obligatie morala

Vladimir Tismaneanu
(1708 vizualizari)

Unul dintre curentele americane cele mai importante de gindire din veacul al XX-lea a
fost liberalismul anticomunist. Este vorba despre o orientare care sustine societatea
deschisa si critica orice constringere inspirata de proiecte radical utopice de
reconstructie a conditiei umane.

Un exponent de frunte a fost filosoful Sidney Hook, din pacate prea putin cunoscut in
Romania. Dupa ce am ajuns in Vest, in 1981, am citit pe nerasuflate colectiile unora
dintre publicatiile legate de aceasta directie, pentru care opozitia in raport cu
totalitarismele de stinga si de dreapta a reprezentat si reprezinta o datorie morala.

Am avut ocazia sa scriu, in 2004, despre cel care a fost Malvin Lasky, editorul faimoasei
reviste lunare anglo-americane „Encounter“. Iata ca acum s-a anuntat decesul unei alte
reviste emblematice pentru aceasta nobila traditie a rezistentei antitotalitare, „The New
Leader“. Infiintata cu opt decenii in urma ca publicatie socialista, revista a devenit rapid o
voce temuta in cercurile comuniste si comunizante. Editorul din anii ’30, Samuel Levitas,
era un mensevic pentru care leninismul reprezenta incarnarea terorismului politienesc
bazat pe cultul partidului unic. Stalinismul si fascismul erau respinse ca sisteme in egala
masura execrabile moral si criminale politic. Deopotriva antifascisti si anticomunisti,
editorii si colaboratorii revistei au construit o tribuna a verticalitatii si informatiei
obiective despre universul totalitar. Multi dintre fondatorii neoconservatorismului (dar nu
numai ei) au fost colaboratori ori cititori devotati ai acestei reviste. Ceea ce nu inseamna
ca „The New Leader“ a imbratisat neoconservatorismul. Pina la sfirsit, revista a incurajat
independenta de opinie si a respins identificarile cu o ideologie sau alta.

In paginile lui „The New Leader“ au aparut unele dintre primele analize lucide ale
proceselor de la Moscova, ale terorii staliniste, in genere. Tot aici s-a scris cu luciditate
despre implicatiile Conferintei de la Yalta, despre stalinizarea Europei de Est, despre
Razboiul Rece si despre Gulag si s-au respins acrobatiile apologetice ale „tovarasilor de
drum“. Revista, cu un tiraj modest (in jur de 10.000 de exemplare, uneori ceva mai mult),
a reusit performanta de a fi citita nu doar in Vest, ci si, ori mai ales, in tarile sovietizate,
unde comisarii urmareau sa suprime orice voce critica. In paginile ei au fost publicate
texte capitale ale demascarii comunismului: aici a publicat, in 1956, Milovan Djilas
(fostul vicepresedinte titoist devenit un autentic apostat) analize despre stalinism ce aveau
sa-l coste ani grei de inchisoare. Tot in 1956, revista a publicat in premiera americana
textul incendiarului „Raport Secret“ al lui Hrusciov la Congresul al XX-lea al PCUS, in
care succesorul lui Stalin dinamita mitul celui venerat cindva drept „parintele
popoarelor“. In 1964, Mihajlo Mihajlov, un tinar critic literar iugoslav, era arestat si
condamnat la Belgrad pentru publicarea in „The New Leader“ a unor reportaje
iconoclaste despre viata culturala moscovita. Tot in paginile revistei au aparut primele
traduceri americane din operele lui Aleksandr Soljenitin si Iosif Brodsky. Ambii scriitori,
disidenti prigoniti de regimul sovietic, aveau sa fie fortati sa paraseasca URSS. Ambii au
primit Premiul Nobel pentru Literatura. Nu-i de mirare popularitatea revistei intre
disidenti si aversiunea pe care i-au nutrit-o potentatii comunisti.

Pe plan intern american, a fost in avangarda luptei pentru drepturile civile si a publicat
texte faimoase de Martin Luther King. Contributiile erau in genere neplatite. Era de fapt o
mare onoare sa fii publicat in acest cerc select care i-a inclus, de-a lungul anilor, pe
George Orwell, Bertrand Russell, George Kennan, Ralph Ellison, Daniel Patrick
Moynihan, Reinhold Niebuhr. In ce ma priveste, am fost fericit ca in 1992 revista a
publicat o recenzie a cartii mele „Reinventarea politicului“ sub semnatura istoricului Gale
Stokes. Se relua si se aprofunda discutia pe care o propusesem privind rolul societatii
civile in demolarea sistemelor comuniste. Unul dintre colaboratorii de lunga durata ai
revistei a fost marele sociolog Daniel Bell, autorul clasicei lucrari „Sfirsitul ideologiei“.

Terminarea Razboiului Rece, noul val al euforiei democratice, sentimentul ca am intrat

intr-o era a concordiei liberale universale au dus la diminuarea ascutisului critic al
revistei. Disparuse figura adversarului ideologic absolut. „The New Leader“ a continuat
sa publice excelente recenzii si eseuri, insa si-a pierdut semnificatia politica de odinioara.
Cind se va scrie o istorie intelectuala a secolului douazeci, „The New Leader“ va figura
printre acele avanposturi ale demnitatii in timpuri in care infamia parea sa cistige batalia
cu fortele libertatii. Cind atitia au tacut sau au aplaudat minciuna totalitara, exponentii
liberalismului anticomunist au rostit adevarul.

P.S. In revista „22“ din aceasta saptamina discut imperativul moral si politic al
condamnarii comunismului. •
Profesionalizarea presei si decomplexarea Justitiei
Liviu Antonesei
(1495 vizualizari)

Doua fenomene importante au devenit vizibile in ultimele saptamini - anchetele tot mai
profesioniste ale presei si decomplexarea Justitiei fata de factorul politic. Cuplate, pot
conduce la asanarea vietii publice.

Anchetele presei par sa fi devenit in ultima vreme tot mai profesionale si mai curajoase.
Presa de astazi este net deasupra celei din 2004, anul de virf al controlului prin presiuni
politice si oferte consistente de publicitate, conform principiului behaviorist „biciul si
zaharelul“. Iar timida justitie a inceput sa umble la inaltii demnitari si din fosta, si din
actuala guvernare. Sa fie primit!

S-a spus ca presa ar fi fost „ajutata“ cu informatii de serviciile secrete, de oamenii

Cotrocenilor, de aiurea. Chiar daca ar fi fost asa, nu are importanta. Presa a fost „ajutata“
si alta data, dar a tacut mucles, fie din cauza presiunilor politice - sa ne amintim
scandalurile „Romania Libera“ si „Evenimentul zilei“ in plina campanie electorala din
2004 -, fie pentru ca publicitatea de stat, pe linia Nastase-Mitrea-DIP, era foarte dulce. Pe
de alta parte, despre ce „ajutor“ poate fi vorba cind cel putin trei dintre marile scandaluri
au plecat de la simpla, dar atenta!, lectura a declaratiilor de avere facute de demnitarii
insisi? Iar blocarea „miliardului elvetian“ de catre acest ziar vine dupa dezvaluirile de ani
buni ale „Academiei Catavencu“.

S-a mai spus ca o parte a „afacerilor cu iz penal“ au fost descoperite si semnalate de

unele grupuri de presa, legate de anumite „grupuri de interese“, iar cealalta parte, de alte
grupuri de presa. Care este problema? Pe de o parte, nici un ziar, radio sau televiziune nu
se poate ocupa de toate scandalurile zilei care, iata!, slava Domnului, se tin lant, adica ies
la lumina. Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca avem de-a face cu o presa
pluralista, nu monolitica, fapt excelent si in domeniul media, nu doar in cel politic. Daca
unele ziare, radiouri sau televiziuni nu reusesc sa vada ceva, ori incearca sa ascunda ceva,
se vor gasi altele care sa demaste hotia, minaria, afacerea dubioasa, averea suspect de
corpolenta.

E salutar ca, a doua oara in ultimele luni, un ziar a cerut scuze de la un demnitar pentru
informatii eronate, dar e trist ca a ajuns in aceasta situatie! Pe de alta parte, prefer ca un
ziar sa ceara scuze, gresind fata de un demnitar ori altul, decit situatia ca un demnitar sa
greseasca fata de noi toti fara sa fie taxat de nimeni.

De data aceasta, cred ca avem de-a face cu vesti bune, nu doar cu promisiuni ale acestora.
O presa dezinhibata si pluralista, o Justitie eliberata de timiditate si de presiunile politice.
Ce ne-am putea dori mai mult? O clasa politica mai competenta si mai onesta? Da, dar
asta dureaza! Cit de rapid va fi procesul depinde, in mare masura, si de performantele
presei si ale Justitiei. Cum depinde si de discernamintul votului nostru! •
Liviu Antonesei este profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iasi.

Pe cind anticipatele?
Dan Tapalaga
(1414 vizualizari)

Cu putin rahat turcesc, Calin Popescu Tariceanu si-ar mai indulci viata la intoarcerea
din Ankara. Acasa il asteapta Guvernul si PNL afundate adinc intr-un veritabil rahat
autohton si „grupuri nelegitime“.

Liberalii incaseaza o ploaie de pumni din toate directiile, inclusiv din interior. Un grup
vioi din partid s-a animat subit, parca rasucit cu cheita de la Cotroceni. Valeriu Stoica
scoate cutitul la Dinu Patriciu, Mona Musca ii strica lui Tariceanu poza de familie cu
femeile din partid, Raluca Turcan aplauda aiurea calendarul fuziunii propus de PD, iar,
mai nou, Crin Antonescu sare direct la beregata lui Calin Popescu Tariceanu, agitind
ideea congresului extraordinar care sa decida viitorul stapin. Hartuiala interna in
crescendo.

Un grup si mai vioi de pedisti, asmutiti de-a dreptul de la Cotroceni, musca din Tariceanu
si PNL mai ceva ca maidanezul din japonez. Trintind superior calendarul fuziunii pe
masa PNL, PD vrea sa arate ca el e cocosul in Alianta. Emil Boc testeaza nervii
partenerului de Alianta, anuntindu-l prin telefon, ca la o sueta de seara, cum vine treaba
cu fuziunea. Provocare, sfidare si o usoara luare in balon. Oricit de nesuferiti ar putea
parea pedistii, pina la urma asta e politica: un duel continuu din care scapa viu cine trage
primul. Liberalii au dreptate sa sara in sus. Dar poate chiar asta si urmareau cei de la PD.

Bomboana pe coliva Aliantei a pus-o insa seful statului, cu ale sale rafale imprastiate in
Guvern. Ca din intimplare, gloantele au nimerit doar capete de ministri conservatori si
liberali. In schimb, Basescu a asezat ostentativ laurii Cezarului pe teasta ministrului
pedist Vasile Blaga. Unul dintre mesajele evidente ale perdafului basescian ar fi ca
liberalii si conservatorii sint baietii rai ai guvernarii, iar pedistii, baietii buni.

Tensiunile mocnite de la inceputul mariajului silit dintre PNL si PD sint la apogeu, iar
cele doua partide au ajuns in pragul divortului. De acum, problema se pune daca Traian
Basescu si Calin Popescu Tariceanu mai pot iesi la brat in public, zimbind inocenti sau
minimalizind gravitatea conflictului. Cred ca relatiile dintre cei doi s-au compromis
definitive, iar cale de impacare nu mai exista. Fiecare pe drumul lui.

Unii speculeaza intens ca Traian Basescu viseaza un mega-partid atirnat la butoniera.

Premisele ruperii PNL sint aranjate, insa masa critica la centru si in filiale n-a fost inca
atinsa pentru a rupe o halca semnificativa din partid. Astfel ca, in mod previzibil, batalia
se va muta pe cucerirea redutelor locale. Pe de alta parte, Calin Popescu Tariceanu poate
imbraca deja costumul de pompier pregatit sa stinga focul din partid si eventualele mici
incendii din filiale. Tot lui i-ar mai ramine si „solutia imorala“, eternul aliat de
conjunctura. Marea necunoscuta - pe cind anticipatele? •

Dan TAPALAGA este redactor sef-adjunct al ziarului „Cotidianul“.

Opt procente de lasitate

Iulian Enache
(1162 vizualizari)

Scandalul celor opt procente din actiunile Petrom, datorate de stat salariatilor
companiei, a luat traiectoria oricarui circ postdecembrist.

Luca se cearta cu Voiculescu, se porcaiesc reciproc prin publicatiile si televiziunile pe

care le au, mai scrie si restul presei de pe margine, iar romanul consumator de stiri cu
miros de singe cald injura sau, dupa caz, jubileaza. Doar petrolistii care au dreptul la
actiuni Petrom stau cu gura cascata si umaresc bilciul, ca in scoala, cind derbedeii furau
caciula unui pusti si o aruncau de la unul la altul, hohotind timp de placere in fata
chinului copilului, care se uita cum este pasat bunul lui intre ei, prea speriat ca sa-si apere
dreptul la proprietate.

Ne-am gindit, nu o data, ca salariatii Petrom merita, probabil, ce li se-ntimpla. Daca nu

esti in stare sa-ti aperi drepturile, sau semnezi ca primarul o hirtie (imputernicirile pentru
Luca), fiindca asa ti-a zis „domnu’ de la sindicat“, fara sa ai habar ce contine, sau chiar cu
buna stiinta, dar de frica, atunci nu prea mai ai voie sa te plingi. „Cotidianul“ a fost unul
dintre ziarele care au scris mult pe tema celor 8%. Cind scriam de Voiculescu, am fost
acuzati ca sintem platiti de Luca, daca am scris de Luca, am fost acuzati ca ne are
Voiculescu in buzunar. Cind am scris de amindoi, evident, voiam noi actiunile. Ba chiar,
o data, sunind la Ministerul Economiei sa intrebam ce se mai aude cu ordonanta care va
reglementa cele 8% (chiar, domnule Seres, mai iese?), am fost intrebati cine ne pune sa
scriem, ca prea sintem dubiosi ca ne intereseaza atit de mult subiectul.

Asa este, ne-ati prins. Tot e la moda tema grupurilor de interese: facem parte dintr-o
conspiratie mondiala cu interese oculte, alaturi de Elvis, patru specii distincte de
extraterestri violet-crem, KGB si mafia patrunjelului.

Adevarul este, totusi, mai simplu. Scriem in primul rind pentru ca asta e rolul nostru, sa
aratam ce se intimpla in locurile unde cititorii nostri nu au, poate, acces. Pentru ca 50.000
de oameni sint pe cale sa fie jecmaniti. Pentru ca este vorba despre actiuni la cea mai
mare companie romaneasca, si nu la vreun aprozar. Si nu in ultimul rind, pentru ca am
facut si noi parte dintre cei care alergau, in scoala, dupa caciula, de la un golan la altul.

Exista multi salariati Petrom care ne suna sa ne intrebe ce s-a mai intimplat cu actiunile
lor. Nu stim, pentru ca toata lumea tace, dar va spunem ce o sa se intimple: o sa ramineti
fara ele, pentru ca va este frica de derbedei. Aveti dreptul la actiuni gratuite, prin
contractul vostru colectiv de munca, dar o sa le pierdeti pentru ca vi se cer bani pe ele.

Sinteti 50.000 de oameni, dar nu stiti sa va cereti drepturile impreuna. •

Iulian ENACHE este redactor la Departamentul Economic.

Rubrica „Sport”

Copos isi vinde datoriile statului

Florin Dobre
(423 vizualizari)

Prin transformarea clubului Rapid in societate comerciala, vicepremierul vrea sa ofere

statului actiuni in schimbul datoriilor de aproximativ 2,5 milioane de euro. Modelul a
fost folosit cu succes de Copos in afacerile cu Loteria Romana.

Linistea a disparut din nou din Giulesti. De aceasta data nu este vorba de un nou scandal
intern, marca inregistrata a Rapidului in ultimul timp, ci toti factorii de decizie din cadrul
clubului pregatesc transformarea gruparii de linga sine in societate pe actiuni, ceea ce va
fi punctul cel mai important al Adunarii Generale programate astazi la Crowne Plaza.
Cum lista principalilor viitori actionari a fost in mare schitata, cu toate ca ieri inca se
negocia pentru atragerea mai multor potentiali investitori, oficialii „visinii” vor sa dea
lovitura in alta parte. In urma actualizarii datoriilor pe care cluburile din Divizia A le au
la bugetul de stat, gruparea giulesteana inca detine restante cumulate in valoare de
aproximativ 2,5 milioane de euro. De unde rezulta, in spiritul legii si al transparentei
declarate a unuia dintre principalii viitori actionari, presedintele LaDorna, Jean Valvis, ca
noua societate va trebui sa preia atit activele, cit si pasivele, de care fug toti conducatorii
de cluburi. Modalitatea prin care o vor face este in premiera pentru sportul-rege autohton
si are corespondent doar in cazul Rompetrol.

Statul poate fi actionar prin AVAS

Giulestenii intentioneaza sa preia datoriile societatii nonprofit, dar sa ofere statului

actiuni in schimbul acestora. Modelul a fost folosit cu succes de George Copos in
afacerile cu statul, de la care a cumparat ieftin si i-a revindut scump, fapt ce i-a atras o
ancheta din partea DNA. „Nu vom devaliza patrimoniul vechii societati nonprofit. Noua
societate pe actiuni va prelua in totalitate datoriile catre stat si va oferi in schimb actiuni”,
ne-a confirmat viitorul actionar si principalul artizan al transformarii Rapidului, Jean
Valvis. Procedura nu este insa una simpla. Potrivit directorului executiv al Directiei
Generale a Finantelor Publice Bucuresti (DGFP), Cristian Stoina, convertirea se poate
face doar in situatia in care datoriile giulestenilor ar fi preluate de Autoritatea de
Valorificare a Activelor Statului (AVAS), ceea ce este posibil doar printr-o decizie
politica. „Se poate face acest lucru doar in conditiile in care datoriile Rapidului vor fi
 descarcate de la noi si preluate de AVAS. Noi nu lucram decit cu active fixe.
Ar fi interesant sa angajez un broker care sa urmareasca tendinta actiunilor
Rapidului”, ne-a precizat Nicolae Stoina.

Fotbalul, fruntas la restante

Desi fotbalul se incadreaza in categoria datornicilor mici si mijlocii, in Capitala cluburile

concureaza cu succes pentru primele locuri, avind un cuantum al restantelor financiare
catre bugetul statului de aproape 27 de milioane de euro. Steaua chiar ocupa primul loc in
sectorul 6 si se numara printre primii patru mari datornici ai Bucurestiului. Cum in afara
de Rapid si Dinamo, care au achitat benevol sume infime, celelalte cluburi din Capitala n-
au redirectionat nici un cent catre bugetul statului, ceea ce a facut ca sumele sa se
mareasca, in virtutea penalizarilor aferente.

In cazul Rapidului, datoriile s-au mentinut aproximativ la nivelul de anul trecut. Aceasta
intrucit George Copos a achitat partial restantele Asociatiei Fotbal Club Rapid, care mai
datoreaza statului doar 85.000 de euro din 420.000 de euro. Mai mult, la Dinamo au
scazut cu aproximativ 400.000 de euro, ajungind la 6,2 milioane. In ceea ce priveste
celelalte cluburi bucurestene situatia sta exact invers. Asociatia Fotbal Club Steaua, care
se afla in proces cu Fiscul, a urcat datoriile de la 11.6 la 12,2 milioane de euro, in timp ce
Sportul Studentesc a ajuns la aproape 1,5 milioane de euro.

Cit priveste datoria Stelei, ar putea fi usor achitata de patronul Gigi Becali, in contextul in
care, potrivit cotidianului „Ziarul Financiar”, stelistul a vindut in Pipera un teren in
valoare de 16 milioane de euro. Cea mai spectaculoasa „ascensiune” o are gruparea FC
National, de la 3 milioane, la aproximativ 4,3 milioane de euro. •

Mediocrii pe plan sportive

Daca la datorii este prima, Steaua nu sta la fel de bine in clasamentul mondial al
cluburilor, in raport cu rivalele din Divizia A. Astfel, in topul alcatuit de Federatia
Internationala pentru Istoria si Statistica Fotbalului (IFFHS), din Romania cel mai bine
este situat clubul Rapid (locul 41), urmat de gruparea din Ghencea (53), cele doua
pastrindu-si pozitiile anterioare, in timp ce Dinamo a cazut doua trepte, pina pe 114.
Dintre adversarii din Cupa UEFA, Hertha se afla pe locul 65, in timp ce Heerenveen a
urcat doua pozitii, aflindu-se in prezent pe 101. Liderul acestui top este tot clubul
Liverpool, urmat de Inter si Bayern. (C.P.)

Capac nigerian pentru Helcioiu

Roxana Maha
(136 vizualizari)

Dupa o altercatie pe care a avut-o cu un coechipier la antrenament, baschetbalistul

dinamovist Paul Helcioiu a fost dus la spital, cu arcada sparta.
Baschetbalistul dinamovist Paul Helcioiu (foto dreapta) a incheiat antrenamentul de ieri-
dimineata la spital. In urma unei altercatii cu coechipierul sau, Uche Iheadindu, jucatorul
din Stefan cel Mare s-a ales cu arcada sparta. Conform unor surse din cadrul gruparii
dinamoviste, la un duel pentru minge, Iheadindu l-a faultat pe Helcioiu, dar Sandu
Vinereanu, care conducea antrenamentul, a lasat jocul sa continue. Iheadindu l-a faultat
pe Helcioiu pentru a-l impiedica sa continue faza. Acesta s-a enervat si l-a lovit de doua
ori cu pumnul in fata pe coechipierul sau, moment in care ceilalti jucatori dinamovisti au
intervenit pentru a-i desparti pe cei doi. Cind toata lumea credea ca acest conflict fusese
aplanat, Uche Iheadindu l-a lovit cu pumnul in ochi pe Helcioiu, spargindu-i arcada.

Ancheta la Dinamo

,,Vom face o ancheta pentru a stabili exact cum a decurs incidentul. Abia dupa aceea vom
vedea daca vom apela la sanctiuni pecuniare sau de alt gen. Intr-o prima discutie pe care
am avut-o cu vicepresedintele Eugen Colita, cel care se ocupa la Dinamo de jocurile
sportive, am inteles ca ar fi vorba despre o altercatie de joc”, a declarat presedintele CS
Dinamo, Marcel Popescu. Conform regulamentului de ordine interioara al clubului, in
cazul in care cei doi jucatori vor fi considerati „vinovati”, ei vor fi sanctionati cu o
reducere de 30% din salariu, pe o perioada care va fi stabilita de conducerea CS Dinamo.

All Star Game la Cluj

Cea de-a V-a editie a All Star Game-ului masculin - in care echipa jucatorilor romani va
infrunta formatia strainilor din campionat - se va desfasura pe 15 aprilie la Cluj-Napoca.
Celelalte editii s-au desfasurat la Cluj, Bucuresti si de doua ori la Oradea. La fete, unde se
vor intrece doua echipe alcatuite pe criterii geografice, All Star Game-ul a fost programat
pe 19 aprilie, la Bucuresti. •

Gemenii din Piatra Craiului

Cristian Stoichici
(168 vizualizari)

De mai bine de 30 de ani, gemenii Ioan si Neculae Pivoda vegheaza la siguranta

turistilor care escaladeaza Masivul Piatra Craiului. De-a lungul timpului, cei doi frati
din Zarnesti au salvat de la moarte peste 200 de oameni. Anul trecut, in Piatra Craiului
nu a fost nici un accident mortal.

Erau foarte tineri cind s-au apucat de alpinism. Cunosteau inca de pe atunci, ca-n palma,
toate traseele montane, Plaiul Foii, Curmatura si zona Prapastiilor Zarnestiului. In 1976
au inceput sa participe la salvarile montane. Ioan Pivoda, seful Serviciului Public
Salvamont Zarnesti, a fost ani la rind campion national al Romaniei la alpinism. A facut
parte din generatia care a dat cei mai talentati cataratori din tara.
In 1987 a renuntat la competitii. „Toti salvamontistii trebuie sa fie bine pregatiti fizic, sa
cunoasca zona si sa aiba notiuni serioase de medicina. Pe munte trebuie sa fii pregatit
pentru orice, mai ales ca traseele din Piatra Craiului sint extrem de dificile“, spune Ioan
Pivoda. Datorita pasiunii sale, Ioan Pivoda a fost legat tot timpul de munte. Pe vremuri,
lucra la Uzina 6 Martie, insa, fiind foarte talentat la alipinism, era scos din productie.
Mergea la competitii, salva turistii imprudenti. Si-a facut stagiul militar la sectia de
alpinism a Clubului sportiv Dinamo.

Tragedii de vacanta

In 1977, Ioan Pivoda a participat, alaturi de o armata intreaga de salvatori, la cautarea

supravietuitorilor celei mai grave avalanse din Muntii Fagaras. Era luna aprilie, spre
sfirsitul vacantei de primavara. Mai multi elevi si profesori schiau pe pirtia din apropierea
Lacului Bilea. Doar doi au supravietuit, 23 pierzindu-si viata. „Imediat zona a fost izolata
de militari si securisti, s-au adus salvamontisti si-a inceput cautarea. I-am gasit dupa
indelungi cautari, sub stratul gros de zapada“, povesteste Ioan Pivoda. Pe vremea aceea
echipamentele erau invechite, uneltele erau foarte proaste. „Ne faceam noi carabinierele,
in fabrica, si ne improvizam veste si hamuri. Acum avem echipamente la standard
european“, spune salvamontistul.

Avalansele mortii

In 1980, la inceputul lunii martie, a trait cel mai cumplit moment al carierei sale. Pe cind
se afla intr-o expeditie in Muntii Fagaras, unul dintre colegii sai a murit, prins intr-o
avalansa. Impreuna cu alti doi salvamontisti, Ioan Pivoda i-a cautat trupul. In timp ce
coborau cadavrul pe targa, au fost prinsi, la rindul lor, de alta avalansa.

„M-am tinut bine de un bradut si, ca prin minune, am supravietuit. Unul dintre colegi a
murit, celalalt a scapat cu viata“, povesteste Ioan. Un bun amic, alpinist experimentat, a
murit tot intr-o avalansa, chiar in ziua de 31 decembrie 2000, aproape de Virful Baciului.
„Toti din acel grup cunosteau bine muntele, erau buni cataratori. Cu o zi inainte de
tragedie au glumit, spunindu-mi ca n-o sa-mi dea de furca. I-a luat avalansa, iar pe amicul
meu l-am gasit abia pe 2 ianuarie, mort. In avalansele puternice, zapada poate avea si 700
km/ora“.

Cei doi frati gemeni spera ca anul acesta turistii sa fie prudenti si sa nu se aventureze pe
traseele nemarcate. Fiul lui Ioan, un adolescent de 15 ani, vrea sa continue traditia din
familia Pivoda si sa devina salvamontist. Pentru ca, asa cum spune, „nimic nu se poate
compara cu bucuria pe care o simti atunci cind salvezi viata unui om“. •

Mitica pierde la pariuri

Ovidiu Dragan
(187 vizualizari)
Marele cistigator al impozitelor din pariurile sportive pe meciuri de fotbal este Agentia
Nationala pentru Sport. Liga, organizator al Diviziei A, nu primeste nici un leu, iar FRF
sta la mila ANS. Mitica vrea sa traga lozul cistigator de la Cotroceni.

Una dintre ultimele preocupari ale lui Dumitru Dragomir este lupta pentru obtinerea de
bani de la Loteria Romana. „Corleone” a declarat la TV Sport ca a initiat demersuri
pentru ca Loteria sa introduca in programele sale si meciuri din Divizia A. Legea
Sportului prevede ca LPF sa primeasca 20% din incasarile caselor de pariuri care
introduc in programele lor meciuri din prima divizie. Actualmente, toate casele de pariuri
importante care activeaza in Romania au in programele lor meciuri din prima liga
romana. Interesul pentru partidele din Divizia A a fost scazut pina in urma cu patru ani,
cind jocurile trucate puteau produce pagube serioase in bugetele firmelor care
organizeaza pariuri sportive. „De ceva timp, campionatul nostru este foarte corect. Pai
cine se gindea ca Bistrita o sa bata Steaua in Bucuresti sau ca Vasluiul o sa plece cu
puncte din Ghencea?”, a tunat seful Ligii Profesioniste.

Mitica se plinge la Basescu

Dragomir este decis sa nu lase problema fara rezolvare. „Cei de la Loterie probabil ca au
interese pe care eu nu le stiu. E o crima ce se intimpla. De cind sint eu nu s-a luat nici un
ban de la ei. Am cerut o audienta la domnul presedinte Basescu si voi discuta cu dinsul si
aceasta problema”, a spus Corleone. Dragomir a vorbit cu Octavian Belu, proaspat
consilier prezidential pe probleme de sport, pentru o „intrare” la Cotroceni, iar intilnirea
Basescu – Dragomir poate avea loc cel mai devreme saptamina viitoare.

Si FRF a patit-o

Cheia afacerii pare sa stea la Agentia Nationala pentru Sport (ANS), care incaseaza cele
20 de procente cuvenite prin Legea 69/2000 (Legea Sportului), sume importante din
pariurile sportive. Legea Sportului stipula, in forma initiala, ca „20% din incasarile
realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizarii de competitii de gen pentru
ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si
organismele sportive internationale, precum si in «Cupa Romaniei»“, trebuie sa ajunga la
FRF. „S-a emis o anexa la aceasta lege, prin care banii care ni se cuveneau ajung la ANS.
De acolo se impart nu stiu dupa ce criterii, noi primind pina anul acesta 5 miliarde de lei
vechi”, a explicat Mircea Sandu. Presedintele FRF a mai spus ca a primit asigurari ca
anul acesta vor intra in conturile FRF, din aceasta activitate, 300.000 de dolari. „E putin!
Federatia din Israel primeste de la Loterie 10 milioane de euro anual, iar grecii au 40 de
milioane”, a comentat nervos Nasul. •

Mutu cistiga, Chivu se califica

Ciprian Pislaru
(221 vizualizari)
Atacantul nationalei a adus victoria pentru Juventus in returul din Cupa Italiei cu Roma,
insa capitanul „tricolorilor” s-a bucurat la sfirsit.

Adrian Mutu si Cristi Chivu s-au reintilnit pe gazon, miercuri seara, din postura de
adversari, Roma si Juventus disputind returul sfertului de finala din Cupa Italiei.
Atacantul roman a adus victoria torinezilor, marcind singurul gol al intilnirii, din penalty,
in minutul 48. La final insa, cel care s-a bucurat a fost capitanul nationalei, Roma
calificindu-se in semifinale gratie numarului de goluri mai mare marcat in deplasare.

Evolutie de nota 7

Ambii jucatori romani, care au fost integralisti, s-au numarat printre remarcatii partidei.
Astfel, Mutu a primit nota 7, cea mai mare, in cotidianul „Liberta”, la fel ca si Abbiati,
plus adversarii De Rossi si Totti, in timp ce Chivu a luat 6. „Tricolorii” au fost egali ca
valoare in ochii celor de la italiamedia.net, care le-au acordat calificativul 6,5, precizind
in dreptul lui Mutu: „Nu a fost foarte precis la loviturile libere, dar a transformat cu
siguranta penalty-ul care a adus speranta in tabara torinezilor”.

Mitu, laudat de concurenta

Mai laudat a fost Marius Mitu, jucatorul lui Anderlecht, despre care coechipierul si
contracandidatul la postul de titular, Par Zetterberg, a declarat: „Mitu este un jucator cu
calitati exceptionale. La meciul precedent, am stat pe banca pentru ca i-a venit si lui Mitu
rindul sa evolueze, mai ales ca nu a jucat prea mult in acest sezon”. De asemenea,
presedintele gruparii din Bruxelles, Roger Vanden Stock, a afirmat ca il considera pe
Mitu inlocuitorul perfect al lui Par Zetterberg: „Mitu are profilul perfect pentru a-l inlocui
pe Zetterberg”. •

Englezii cheltuie cit toata Europa

Ciprian Pislaru
(247 vizualizari)

130 de milioane de euro au cheltuit cluburile din campionatul insular pentru

transferurile de jucatori in perioada de iarna. La polul opus, singurii care au iesit pe
plus sint francezii, in timp ce portughezii continua sa „importe“ brazilieni cu sutele.

Bilantul facut dupa incheierea perioadei de transferuri din iarna arata ca englezii au fost
de departe cei mai cheltuitori din Europa. Astfel, cluburile din campionatul insular au
realizat 55 de transferuri, care au insumat 130 de milioane de euro. In mod surprinzator,
primul loc nu este ocupat de Chelsea lui Roman Abramovici, ci de Arsenal, care a cheltuit
32 de milioane de euro pentru achizitionarea a trei jucatori: Theo Walcott
(17,5), Emanuel Adebayor (10,2), Vassiriki Abou Diaby (4, 4). Urmeaza Manchester
United, Vicici (10,2) si Evra (8), West Ham, Ashton (10,6), si Liverpool, Agger (8,5).
Spaniolii au fost mult mai calculati, cheltuind doar 40,4 milioane de euro pe transferuri.
Aproape un sfert din suma este in dreptul Realului, ramasa pe primul loc la acest capitol:
Cicinho (8) si Cassano (5,5). In schimb, rivala madrilenilor, Barcelona, nu a realizat nici
un transfer, la fel ca si alte cluburi cu nume: Valencia, Osasuna, Real Zaragoza sau
Atletico. Cantitatea a primat in fata calitatii la cluburile mai mici. Astfel, Santander a
adus sase jucatori, iar Sociedad, Alaves, Mallorca si Malaga, cite patru. Pe acelasi
principiu au mers si echipele din Italia, care au facut 70 de transferuri, insa marea
majoritate pe preturi mici. Singurii care ramin pe plus sint francezii, cluburile din
Hexagon inregistrind mai multe vinzari decit cumparari. O tara cu o politica de
transferuri mai speciala este Portugalia, al carei campionat reprezinta poarta de intrare in
Europa pentru majoritatea fotbalistilor brazilieni, 150 de jucatori din aceasta tara
ajungind in iarna in Peninsula Iberica, fara insa a se plati sume de transfer pentru ei. •

Seres sponsorizeaza involuntar fotbalul

(168 vizualizari)

Deranjat ca societatile din minerit si complexuri energetice vireaza sume uriase pentru
sport, ministrul Codrut Seres a decis sa limiteze la 5% cota de sponsorizare. Paradoxal,
prin acest ordin vor intra mai multi bani la cluburi.

Anul trecut, printr-un ordin al secretarului de stat Ionel Mantog, Complexurile Energetice
Rovinari si Turceni, dar si SNLO, au directionat zeci de miliarde de lei spre conturile
clubului Pandurii Tg. Jiu. Deranjat de acest lucru, mai ales si dupa criticile
vicepresedintelui CJ Gorj, Gheorghe Grivei, la inceputul saptaminii, ministrul Economiei
si Comertului, Codrut Seres, a semnat un nou ordin prin care s-a stabilit ca
„reprezentantii MEC in AGA unei societati sa voteze sponsorizari de maximum 5% din
profitul impozabil, in conditiile respectarii Codului Fiscal“. Prin aceasta masura, Seres a
crezut ca va limita scurgerile de fonduri.

Ieri, presedintele Condescu sustinea ca ordinul nu face decit sa ajute: „Ordinul lui Seres
nu are cum sa afecteze bugetul Pandurilor. Glumind, domnul ministru ne-a facut un bine
ridicind cota sponsorizarilor la 5%, in conditiile in care echipa Pandurii primea pina acum
doar 2% din profitul unitatilor care sint asociate cu clubul. Serios vorbind, ordinul nu ne
ajuta deloc, pentru ca legea nu permite majorarea acestei cote, insa ministrul Seres habar
n-are“, a declarat Condescu.

Dupa cum se stie, SNLO, CET Rovinari si CET Turceni s-au obligat prin asocierea cu
gruparea Pandurii sa asigure un buget de 40 de miliarde de lei echipei antrenate de Viorel
Hizo, virind deja jumatate din suma catre divizionara A gorjeana. (L.C.) •

Rubrica „Cultura”

Escrocheriile fratilor Grimm

Ileana Dima
(1179 vizualizari)

Un regizor controversat, Terry Gilliam, si un film pe masura. Are deja fani infocati si
detractori aspri. Pina si lansarea „Fratilor Grimm“ a declansat un scandal si a impartit
criticii in doua tabere.

Ultimul lungmetraj al regizorului american isi va face azi debutul pe marile ecrane
romanesti. Are sanse consistente sa isi repete destinul din strainatate, dar macar nu
trebuie sa iti faci griji pentru el in ceea ce priveste incasarile.

Gilliam incepe prin a-i transforma pe fratii Grimm, adica pe Will (Matt Damon) si pe
Jacob (Heath Ledger), din academici in escroci.

Mai fantezist decit un basm

Mijlocul prin care fratii isi cistiga existenta este inscenarea unor agresiuni supranaturale
si apoi „eradicarea“ lor, pe spezele taranilor afectati. Toate bune si frumoase, pina cind
sint fortati sa puna capat unui sir de incidente fabuloase „pe bune“. Paradoxul care rezulta
din film este ca, macar in contextul sau, basmele sint si ele adevarate.

Principalul atu al lungmetrajului nu consta nici in jocul actorilor, nici in scenariul care
poate parea incurcat la prima vedere, ci in aspectul vizual, Gilliam fiind un perfectionist
din acest punct de vedere. In termeni de imagine, filmul e de-a dreptul luxos: „realitatea“
si „basmul“ au nu doar culori, ci lumini diferite. Lipsa de coerenta care i s-a reprosat
scenariului nu are loc in mizanscena.

Lansare cu bucluc

Look-ul flamboaiant poate face spectatorul sa uite toate necazurile care au acompaniat
productia acestui film. Dincolo de intirzierea scoaterii peliculei pe piata, au mai existat si
alte probleme de comunicare intre studio si regizor. Gilliam nu a ascuns supararile
financiare pe care i le-a produs Miramaxul. A vorbit succint despre fiecare dintre ele in alt
interviu. Intii i-au concediat operatorul de imagine. Apoi l-au obligat sa o aleaga pe Lena
Headey pentru principalul rol feminin, cu toate ca preferintele lui se indreptau spre
Samantha Morton. Cireasa de pe tort a fost proteza nazala pe care Gilliam ar fi vrut-o
aplicata lui Matt Damon, pentru ca il facea sa arate ca „un Brando tinar“. Studioul a
refuzat-o ferm. In ciuda acestor dezacorduri, Gilliam a declarat ca este multumit de cum a
iesit pelicula. •

Polivalent si polinominalizat

Americanul Terry Gilliam a fost un „insular“ inca de cind facea grafica si regiza unele
filme pentru grupul britanic „Monty Python“. A facut animatie si a scris scenarii. Odata
ce membrii Python s-au apucat de alte proiecte, Gilliam s-a orientat spre regie de film,
lungmetrajele lui putind fi caracterizate din doua tuse: mari probleme de productie,
pentru ca bugetele nu au avut niciodata amplitudinea imaginatiei lui, si o remarcabila
inventivitate vizuala. Ambele motive l-au facut sa fie controversat, dar nu duce lipsa de
apreciere. Ca scenarist, a incasat o nominalizare la Oscar pentru „Brazil“. Ca regizor,
„Regele pescar“, avindu-l pe Robin Williams in rolul principal, i-a adus o nominalizare la
Globurile de Aur, la care se adauga una la Ursul de Aur si alta la principalul trofeu de la
Cannes.

Criticii acuza si scuza

Cam toti analistii de specialitate au ridicat in slavi anumite secvente ale lungmetrajului,
dar au condamnat ansamblul. Cea mai prestigioasa voce din critica americana, Roger
Ebert, a acuzat pelicula ca e „inventie fara structura“ si ca arata a „stil in cautarea unui
scop“. Nici Manohla Dargis, criticul de film al „New York Times“, nu s-a aratat mai
blinda: „Cu exceptia a citorva scintei de speranta, «Fratii Grimm» hiriie si icneste ca o
masina neunsa cu ulei“. Peter Travers, de la „Rolling Stone“, e ceva mai ponderat,
afirmind ca filmul te prinde „daca esti un dependent de Gilliam, chiar si atunci cind
scenariul pierde din coerenta“. De cealalta parte a Oceanului, BBC-ul sustine ca „Gilliam
nu e la fel de indraznet atunci cind lucreaza pornind de la scenarii scrise de altii“, asa ca
„Fratii Grimm“ reprezinta „o fantezie pe jumatate decenta“. Nici „The Guardian“ nu se
lasa mai prejos, atasindu-i filmului adjectivele „haotic“ si „bombastic“. Francezii par
singurii entuziasti, pe site-ul „Universcinema“ figurind recomandarea de a nu pierde
filmul. Tot acolo se gaseste aprecierea ca lungmetrajul „face cinste copiilor mari din noi“.
Pe de alta parte, in pofida criticilor preponderent negative, filmul a obtinut deja o
nominalizare la Leul de Aur de la Venetia. Prima vizionare a avut-o tot la acest festival.

Nora Iuga relanseaza erotismul la Carturesti

Catalina George
(488 vizualizari)

Miercuri seara, poeta Nora Iuga si-a lansat in mansarda de la Carturesti volumul
„Fetita cu o mie de riduri“, publicat la Cartea Romaneasca. „Al doilea erotism“ trait de
personajul din carte a aprins criticii si cititorii veniti la eveniment.

Cartea a aparut la Gaudeamus in 2005, insa acum autoarea, editorii si criticii au folosit-o
ca pretext pentru o discutie cu publicul, intr-un spatiu ferit de imbulzeala tirgului de carte.
Tinerii veniti la lansare s-au aruncat intr-un schimb de replici cu autoarea si criticii
Octavian Soviany si Marius Chivu. Provocarea a venit de la „al doilea erotism“, tema
scoasa din carte, teoretizata de Nora Iuga si condimentata in discutie.

„Erotismul ma tine in viata“

„Nora pare ca a ajuns la o asumare foarte naturala a erotismului, o tema in care multi
scriitori si-au rupt gitul“, afirma criticul Marius Chivu. La fel, si Octavian Soviany vede
in cartea poetei un erotism care „nu mai are nevoie de sex. El pluteste liber prin aerul
lumii. In multe carti de azi, scriitorul e ingrozit, se sperie de propria sexualitate, iar asta
nu e literatura erotica. Nora Iuga face literatura erotica adevarata“.

Despre erotismul care misca lucrurile in cartea ei, dar si in lume, Nora Iuga spune: „El
ma tine in viata. La aceasta virsta un om, daca nu mai simte o tresaltare de bucurie cind
mingiie blana unei pisici, este mort de-a binelea. Mingiierea asta constituie o atingere
erotica, pentru ca vibreaza nu numai sufletul, ci si epiderma“.

Poeta il concureaza pe Freud

Autoarea recunoaste ca „erotismul cosmic“, cum e tentata sa-l numeasca, ar putea suna
ridicol. Ridicol nu li s-a parut insa celor din public, care au criticat sexualitatea
exhibitionista din literatura. La un moment dat, o voce din sala a remarcat ca in spatele
Norei Iuga se intindea, coincidenta fericita, un raft intreg cu volume de Freud. Ceea ce l-a
facut pe Constantin Vica, de la Polirom, sa promita: „In citiva ani il acoperim pe Freud cu
cartile Norei“. •

Rubrica „Glorie & Televiziune”

CNA cauta in cutiile postale

Mirona Hritcu
(871 vizualizari)

Realitatea TV trebuie sa-si dezvaluie adevaratii proprietari pina luni, in timp ce B1 TV

are timp de gindire pina pe 28 februarie. Somatia vine din partea CNA, care a cerut ieri
posturilor radio-tv sa dea numele reale din spatele companiilor necunoscute invocate
cind este adusa in discutie transparenta audiovizualului romanesc.

Initiativa Consiliului National al Audiovizualului nu este prima de acest tip. Dupa ce in

2004 insistase la poarta Realitatii sa explice cine este fondatorul Bluelink Comunicazoni,
firma inregistrata in Elvetia care figureaza drept actionar principal la Realitatea TV, cu
54,99%, institutia lui Ralu Filip a fost nevoita sa inghita in sec. Conform raspunsului
postului, proprietarii Bluelink sint Dario Colombi si Anna Croci, punct. De altfel, tot ceea
ce priveste structura de conducere a televiziunii din Casa Presei lasa loc de controverse.
Cumparat de Bluelink in noiembrie 2004 pentru suma de 5,5 milioane de lei vechi, postul
are in momentul de fata un actionariat complicat. Alti proprietari ai Realitatii TV sint
Federatia Petrom a Sindicatelor Libere Independente, a Asociatiilor si Ligilor Apolitice
din Ramura Industriei Petroliere - FSLI Petrom si Petrom Service, care detin impreuna
35%. Restul de 6,5% a trecut peste hotare, la un alt partener, Radoway Limited,
inregistrat in Cipru. In mod firesc, confuzia care planeaza asupra celor care au finantat
transformarea unui canal de mina a treia in unul dintre cele mai competitive posturi de pe
piata a dat nastere la nenumarate speculatii in presa. De la relatarile cum ca firma
elvetiana este o companie fictiva care grupeaza apropiati ai PSD la cea mai des
vehiculata, potrivit careia in spatele Realitatii se ascunde omul de afaceri Sorin Ovidiu
Vintu.

Impreuna prin Oceanul Pacific

“Se stie ca postul B1 TV apartine fratilor Paunescu. Cred ca motivul pentru care nu fac
public acest fapt este lipsa de curaj. Le este teama ca, dupa ce ani de zile li s-au numarat
casele si masinile, sa nu li se numere si camerele de filmat”, isi da cu parerea Ralu Filip,
presedintele CNA, care vede in discretia responsabililor B1 o metoda “de prevedere, nu
de ascundere”. Pina una alta, in acte, actionarul majoritar al televiziunii din Calea
Victoriei se ascunde in Pacific. ISMAR International NV, o societate cu sediul in Antilele
Olandeze, detine 87,5% din B1 TV. Firma cu pricina nu s-a bucurat niciodata de
mediatizare din partea reprezentantilor B1, care se lauda in schimb cu un parteneriat cu
gigantul media News Corporation, proprietarul canalelor Fox si Sky sau al ziarelor “The
Times”, “The New York Post” si “The Sun”.

Somatii-n vint

Ca si in alte dati, este putin probabil ca cererea CNA sa produca vreun ecou in birourile
proprietarilor celor doua televiziuni. De altfel, sanctiunile pregatite de institutia lui Ralu
Filip in caz de nerespectare a somatiei sint derizorii: aceleasi amenzi care nu sperie pe
nimeni sau intreruperea emisiei timp de 30 de secunde. •

Fuego, Diego, Fuegro si Foiogea

Simona Tache
(1135 vizualizari)

• Pe postul Prima TV exista o emisiune pentru copii intitulata simplu „Hugo“. Ea se

desfasoara in felul urmator: o tanti echipata intotdeauna ca o pustoaica (cu sosetele,
fustite plisate si cu parul prins in codite) sta de vorba cu telespectatorii de virste mici si
foarte mici si ii indeamna sa intre in legatura cu ea si cu personajul animat Hugo, pe care
ei trebuie sa-l ajute sa treaca prin tot felul de probe si de tot felul de obstacole. Cind am
vazut eu un fragmentel din programul asta TV, unul dintre micii concurenti l-a lovit de
mai multe ori pe bietul Hugo cu capul de o stinca. Ce mai, l-a izbit pina i-a consumat, una
cite una, toate vietile. Si, de fiecare data cind mai dadea cite un cap intr-o stinca, Hugo
zicea: „Esti o bucata de piatra!“. Dupa care cadea lat. Pina a pierdut si ultima viata, iar
pustiul vinovat de asta a iesit din joc. Vedeti, asta e diferenta dintre adulti si copii,
respectiv dintre Andrei Gheorghe si un desen animat. Cind vreun concurent facea greseli
in emisiunea „Lantul slabiciunilor“, Gheorghe zicea cu voce baritonala: „Esti prost!“. Iar,
cind un copilas greseste si il da cu capul de pereti pe Hugo, acesta decide cu voce
pitigaiata: „Esti o bucata de piatra!“.

• Pe National TV exista un program intitulat „Album duminical“ si moderat de Cornelia

si Lupu Rednic, adica de niste cintareti de muzica populara (care n-au mai prins loc la
Antena 1?). Acest program se difuzeaza miercurea (am glumiiiit!). Prima si singura data
cind l-am vizionat, invitata speciala era Irina Loghin. Ea a fost, asadar, in centrul atentiei.
Booon. Asta nu-nseamna insa ca n-au mai existat si alti invitati, adusi special ca sa o puna
in valoare pe Irina Loghin. Unul dintre acestia a fost Fuego, partenerul ei de duete gen
„Impodobeeesteee, mamaaa, braaaduul“. In acest context, Irina Loghin a povestit cum
cineva i-a pus, la un moment dat, in legatura cu el, intrebarea „Ce mai face Foiogea ala?“
(sau ceva in genul asta). Logic ca, dupa anecdota asta, Fuego a simtit brusc nevoia sa se
explice glumet: „Nimeni nu-mi spune Fuego. Ba Diego, ba Fuegro... Mai ales oamenii de
la tara, care sint foarte sinceri!“. Pai, mai Fuego, si pe tine nu te-a pus deloc pe ginduri
sinceritatea asta? Nu stii ca, pe linga ca-s sinceri, oamenii de la tara mai sint si foarte
delicati? Si ca au si ei metodele lor mai finute de a-i sugera omului ca, practic, nu exista?

Bla-Blasescu
Alin Ionescu
(1535 vizualizari)

Invadindu-mi ecranul toata seara de miercuri, presedintele Basescu a reusit sa ma

convinga ca a inceput sa coboare ireversibil spre ridicol.

Vazindu-l pe dl Talpes, fostul consilier al lui Iliescu, cu cita indirjire il apara pe Basescu
in emisiunea dnei Firea de pe Antena 3, nu poti sa nu zimbesti cu tristete acra. Politica e o
curva se zice, dar, totusi, curvele au momente de sinceritate, de afectiune, de statornicie.
Mai apoi, il vad pe Basescu la sedinta politiei, unde incepe sa tune si sa fulgere impotriva
grupurilor de interese, dindu-l ca exemplu pe Seres. Pai, „Cotidianul“ a dat cel dintii
informatia asta cu contractul de un miliard de euro catre elvetieni, nu presedintele.
Presedintele a vrut s-o faca ministra a Integrarii pe o tanti de la primarie care n-auzise de
Europa, a avut-o consilier pe Stana, nevasta unui tutungiu penal care i-a sponsorizat
campania, l-a vrut prefect pe securistul Silvian Ionescu, si-a tras consiliera blonda,
inteligenta ca amurgul, are o casa pe Mihaileanu, l-a tinut pe Timofte la SRI, s-a laudat ca
a omorit ciinii care l-au ucis pe japonez, a zis ca lichideaza cu mina sa ministrii corupti, a
mintit spunind ca nu stia de telefonul catre Botos, s-a folosit electoral de campania presei
contra ordonantei RAFO data de Nastase, ne-a rugat sa-i dam primari de sector si ni l-a
adus pe Poteras, care se-ntreba in direct „de cind o promisiune facuta unor cetateni la
televizor are valoare de contract“, l-a ridicat in slavi acum doua saptamini pe Nicolaescu
ca ce mare talent anticoruptie e, iar acum il critica de-i merg fulgii in fata acelorasi
telespectatori fiindca a simtit ca e cazul sa se dezica de el, a declarat ca sa-l auda poporul
ca verdictul in cazul lui Teo Peter este „un gest de dispret pe care nu-l voi tolera“, dar stie
foarte bine ca n-o sa aiba ce face, ca totul e gargara si vrajeala, pe care s-a invatat s-o
arunce in urechile credule. Pariez o lada cu bere cu oricare dintre cititori ca, daca Basescu
va mai declara ceva pe subiectul Teo Peter, ne va spune ca, desi el a facut totul, nu s-a
putut si pace.