Adevaratul Cristian Tudor Popescu Cristian Tudor Popescu s-a nscut la data de 1 octombrie 1956 n oraul Bucureti.

A absolvit n anul 1981 Facultatea de Automatizri i Calculatoare din Bucureti, ob innd diploma de inginer. Numele su real este Cristian Popescu, ns i-a adugat prenumele tatlui, Tudor, datorit unei nelegeri cu poetul Cristian Popescu care presupunea ca primul dintre cei doi care va publica un text s i pstreze numele, iar cellalt s fac o schimbare care s i deosebeasc. Din anul 1991 este angajat al cotidianului Adevrul, ca redactor ef adjunct (1991-1996) i apoi ca redactor ef (1996-2005). De asemenea, a fost redactor-ef al sptmnalului Adevrul literar i artistic (19962000). n anul 2005, demisioneaz de la cotidianul Adevrul alturi de ali 81 de jurnaliti i mpreun cu Mircea Dinescu fondeaz ziarul Gndul. A avut numeroase apariii n mass-media, ndeosebi n cadrul unor incitante talk-show-uri, fiind invitat permanent la emisiunile televizate Cap i Pajur (social-politic), mpreun cu Emil Hurezeanu i CineTe Prinde (n calitate de cinefil). n martie 2003, dup decesului lui Dumitru Tinu, este ales ca preedinte al Clubului Romn de Pres, demisionnd din aceast funcie n noiembrie 2006, pe motiv c ziaritii au devenit, n prea mare msur, nite mercenari. n februarie 2007, Cristian Tudor Popescu, a candidat la aceai func ie pentru nc un an i a fost votat cu 113 voturi pentru, 16 mpotriva i 8 ab ineri. La data de 12 ianuarie 2008, Cristian Tudor Popescu a demisionat din funcia de director al cotidianului Gndul, ns a rmas editorialist al publicaiei. Cristian Tudor Popescu este filmolog, doctor n cinematografie al Universitii Naionale de Art Teatral i Cinematografic I.L. Caragiale, unde susine un curs de Tehnici de Manipulare i Propagand n Cinematografie i Televiziune. Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Tudor_Popescu Biografia neromantata: cea de fapt REALA Popescu Cristian, nscut la 1 octombrie 1956, n Bucureti, fiul lui Tudor i Victoria, inginer, divorat (pentru a patra oar), domiciliat n str. Feroviarilor nr. 52, Bucureti.

Cnd a venit la Adevrul, n ianuarie 1990, mult timp dup ce zgliala din decembrie se terminase, Popescu Cristian a dormit nopi la rnd pe cteva mese de la secia scrisori, aflat la mezanin. La vreo sptmn, binefctorul su (pe care avea s-l trdeze n scurt timp), Darie Novceanu, director al ziarului Adevrul, a fcut uz de influena lui la Petre Roman i la primarul abia numit al Bucuretiului, spre a-i da lui Popescu un apartament n cartierul Aviaiei. Linitit dinspre partea casei, Popescu i-a luat un pseudonim, Cristian Tudor Popescu (CTP), i a nceput s scrie la comanda lui Darie, n funcie de interesele FSN-ului i ale lui Petre Roman. Dar de ce nu avea cas? Simplu. Fiindc fusese dat afar i din locuin i de la serviciu de ctre fotii si colegi la Revoluie din cauza comportamentului abuziv pe care i-l permitea n calitate de nepot al lui Iulian Vlad, eful Securitii ceauiste. Iar pseudonimul i l-a luat spre a nu fi recunoscut de ei. Popescu Cristian, pe numele su real, a lucrat la ntreprinderea de Prospeciuni i Foraje Geofizica, unitate controlat strict de Securitate, personal de Iulian Vlad, cu sediul n str. Caransebe nr. 1 (aproape de Piaa Chibrit) i cu punctul de lucru unde era angajat Popescu n str. Coralilor nr. 4 (n Dmroaia). Revoluia l-a prins lucrnd n directa subordonare a lui Adrian Vlad fiul lui Iulian Vlad care era directorul Centrului de Calcul Seismic de la Geofizica. De altfel, o vreme, CTP l-a angajat i pe Adrian Vlad la Adevrul. Darie Novceanu i-a fcut din Popescu omul bun la toate, punndu-l s semneze toate mizeriile pe care el, n calitate de director, nu i le permitea (n favoarea mineriadelor, mpotriva lui Coposu etc.). Pe de alt parte, Novceanu a ncercat s-i treac Adevrul pe numele lui printro privatizare frauduloas, lundu-l tovar la parte pe, ai ghicit, C.T. Popescu. Numai c redacia a prins de veste i l-a dat afar pe Darie Novceanu. Popescu a rmas, i nc pe funcie, pentru c avea n aceast mrvie nedus la capt un mare merit: el l-a trdat pe Darie Novceanu, n timpul edinei de demascare fulminant. CTP a rmas linitit n redacie ca redactor-ef adjunct, cu un salariu bunicel, dar nu prea mare pn n ianuarie 1996. Atunci, dup demisia altui adjunct, Dumitru Tinu s-a autonumit director, iar pe CTP l-a fcut redactor-ef, primul su sfetnic. Din acel moment, cei doi au nceput marile lor afaceri necinstite, avndu-l ca mentor i susintor pe Fahti Taher. Arabul i-a ajutat pe cei doi s-i fac vile la Breaza, iar pe Tinu

s-i construiasc mai multe vile i n Bucureti. C.T. Popescu i-a fcut i un credit preferenial la BCR, ilegal, pe care n scurt timp a fost nevoit s-l returneze nainte de termen, fiindc povestea rsuflase n pres. Tot atunci i-a vndut i vila de la Breaza. Tunul vieii, Popescu l-a dat tot pe mna lui Taher, n decembrie 2002, cnd arabul i-a dat bani lui Tinu, 1,5 milioane de dolari (prin intermediul lui Hrebenciuc), ca s cumpere aciunile ziarului Adevrul de la ceilali colegi ai lui i s le strng ntr-o singur mn pe moment a lui Tinu. Toi redactorii i fotii redactori ai lui Tinu au fost pclii cu cte un dolar, doi pe aciune (n total 720.000 de aciuni), dar lui CTP, Tinu i-a dat 625.000 de dolari! De ce? Fiindc CTP a fost cel care i-a ndemnat pe ceilali s vnd, nespunnd ns ce sum fabuloas a luat el! La scurt timp, n ianuarie 2003, Dumitru Tinu a murit n mprejurrile deja cunoscute. C.T. Popescu a influenat ancheta ct a putut, spre a se ajunge la concluzia unui accident. i tot el, se spune, a avut acces la seiful n care Tinu i inea dolarii necheltuii pe aciuni, de la Taher. Imediat a preluat funciile lui Tinu de preedinte CRP i de director la Adevrul, fixndu-i un salariu de 10.000 de euro. mpreun cu Anna Maria Tinu l-a scos de la motenire pe fiul natural al celui ce-l fcuse om, Andrei Iucinu-Tinu. ntre timp, s-a pus pe fcut ali bani, nelnd Fiscul i pe propriii colegi, prin organizarea unor simpozioane cu diverse ministere de ctre Adevrul i firmele lui cpu Tipo-Media i Media Soft, care ncasau toi banii. Firmele aveau doar cte o camer n spaiul ziarului Adevrul la Casa Presei i civa salariai, dar profitul lor era mai mare ca al ziarului. Popescu nu lua banii direct, ci prin civa interpui, n special pe numele amantei sale, Serinela Sptrelu, care ncasa sute de mii de euro pe an, numai prin aceast nvrteal. n plus, gaca lui CTP iniia mari tunuri de pres i punea la cale antaje de sute de mii de euro, aa cum susine bunoar omul de afaceri Ioan Niculae (Tutunul Romnesc). n anul 2004, Anna Maria Tinu nu a mai suportat aceste hoii i l-a scos din funcia de preedinte al C.A. al ziarului Adevrul, astfel c Popescu, mpreun cu ciracii si, a nfiinat ziarul Gndul, ncercnd s distrug Adevrul fr scupule, clcnd pe cadavre aa cum procedase i n cazul lui Darie Novceanu sau n cazul fiului natural al lui Dumitru Tinu. La nfiinarea noului cotidian, el a acoperit 35 la sut

din capital, susinnd c banii i are din aciunile vndute lui Dumitru Tinu la Adevrul (suma de 650.000 de dolari, cum a declarat amanta oficial a lui Tinu, Emilia Iucinu). ntre timp, C.T. Popescu i cumprase i vila din Domenii, din strada Feroviarilor, ceea ce ar face interesant o declaraie de avere din partea lui. Dup un an de zile, Gndul lui Popescu a dat semne de faliment (20.000 de exemplare, nici jumtate vndute) i, n disperare de cauz, la vndut lui Srbu, mai exact firmei americano-evreieti care deine grupul Pro. Apoi, principalul lui asociat, Mircea Dinescu, s-a retras din afacere, scriind un pamflet despre arghirofilia lui C.T. Popescu. Muli bani, gurul Popescu a luat de la Patriciu, cruia i-a fcut mari servicii blocnd anchetele mpotriva lui, ca i de la S. O. Vntu, aprnd frecvent la posturile acestuia. Cu un prilej cnd Popescu s-a dezis de Vntu, acesta a comentat sec: mare om, mare caracter. ntr-adevr! eful gazetarilor din Romnia, cel ce a rmas preedintele CRP, dup ce s-a rzgndit, urmnd modele mai celebre, are o avere de invidiat, n ciuda srciei ostentative pe care o afieaz. Acum este n topul gazetarilor pricopsii, cot la cot cu alte caractere de calibrul lui. Rmne de vzut cu ce se va alege. i nu doar n privina averii. In parte mai auzisem de caracterul lui. Ba, mi s-au si confirmat in timpul cand mai colaboram profesional cu ziarul Adevarul. Nu vreau sa spun mai multe. Sa mai adaug la toate acestea inca si inca alte frumoase pareri si fapte despre profilul moral al lui si gastii de care se inconjurase. Chiriac a dat dovada caracterului , dar si averii facute din presaFolosirea ei ca mijloc de santaj pentru as putea lua spaga prin firma sa, contracte cu statul. In speta, STS. Hai ca imi este scarba sa mai zic ceva. Habar nu aveti insa cat de multe mizerii au facut. Scopul: BANII. Cati mai multi. Pentru ei. Neamul lor. Amintiti-va de ce spunea Puzdrea prin 96-2000. La ce santaj a fost supus pentru, oficial, contructia unui complex comercial langa Casa Presi Libere, cica fara autorizatie si pe o conducta de alimentare cu apa. Degeaba dovezi. Acte prezentate. Justitiarii isi doreau sumele prin conturi. Stiau ca are banii. Si.Cerseau si ei o buna parte. Legal. Prin firmele lor de publicitate care capusau ziarul Adevarul. El. Ursu. Chiriac.Lelia Munteanu. Atacuri ce s-au domolit numai cand acesta a dat o parte din bani, pentrureclama, si s-a facut, evident ales fiind, deputat, parca, PSD.

Ce sa mai zic. Anticomunisti ferventi ce au urat comunismul pentru ca nu puteau sa fure cat doreau ei, ca nu erau nimic mai mult decat pregatirea lor profesionala, de multe ori precara, dar care le dadeau dreptul sa fie om al muncii care traia din ce era in stare sa produca. Nu dau cu piatra, dar prea multa emfaza, rautate si mizierie pentru un singur om ce nu vede, nu aude si nu vorbeste cand unul din gasca lui fura. In rest sa auzim de bine, Un scarbit de etica vremurilor in care traim, de amestecul culorilor sa fie acum portocaliu ce incepe sa dea spre verde crezand, si poate au dreptate, in prostia poporului Roman De cei ce fac reforma in tara noastra si vor acum, dupa ce au murdarit-o cu fecalele gandirii lor, s-o ecologizeze prin verdele naturii, prin soarele ce rasare le aparitia celei ce iubeste B-ul, de unde trebuie sa mergem sa luam lumina Blasfemie. Este numele lor. Prezenta in fruntea tarii. Unde esti Doamne? Nu mai astepta, in buna Ta credinta, pentru a se indrepta. Sunt irecuperabili. Traind in cardasie cu satana. Du-i si dane de sarbatori, izbavirea noastra de cel rau! Pace si Lumina!