CRIZA ECONOMICA IN CIPRU

Studente:Nicolescu Denisa , Olaru Natalia

SERIA C ,GRUPA 928 ,REI,AN 2

Cipru este ultima tara europeana care se indreapta tot mai vertiginos spre un plan de salvare economica, dupa ce guvernatorul bancii sale centrale a declarat ca tara va cauta ajutorul Uniunii Europene, daca este nevoie. Comentariile lui Panicos Demetriades, seful bancii centrale cipriote, vin dupa remarcile presedintelui Demetris Christofias, relateaza BBC. " u iau ca un fapt dat ca vom negocia intrarea intr!un mecanism de sustinere, dar nu vreau sa o e"clud in totalitate", a spus Christofias, intr!o conferinta de presa. Cipru respinsense anterior in mod ferm sugestiile unui imprumut salvator, dar sistemul sau bancar este e"pus #reciei. $a sfarsitul lunii iunie, Banca Populara Cipriota are de respectat un termen limita pentru a gasi cel putin %,& miliarde de euro, pentru a indeplini noile cerinte de capital ale Uniunii Europene. E"ista o convingere sporita in randul analistilor ca banii vor veni din fondul european de stabilitate financiara. 'istemul financiar din Cipru are o e"punere la #recia estimata la () de miliarde de euro, comparativ cu marimea economiei cipriote, de circa %*,) miliarde de euro. Christofias a precizat ca autoritatile cauta un plan pentru "a administra situatia haotica" daca #recia paraseste zona euro, adaugand ca "este ceva ce sper sa nu se intample niciodata". +atingul Ciprului a fost retrogradat la jun,, tara impumutand, la sfarsitul anului (-%%, (,. miliarde de euro de la +usia. Cipru trebuie sa ia masuri urgente pentru a!si revitaliza economia, a anuntat /ondul 0onetar 1nternational 2/013. Desi autoritatile au luat cateva masuri de austeritate, printre care limitarea costurilor legate de pensii si acordarea cu atentie a ajutoarelor sociale, directorul adjunct al departamentului pentru Europa al /01, Eri, 4an de 5rijer, a declarat ca acestea reprezinta doar un efort minim in instaurarea ordinii. "Credem ca situatia este foarte serioasa. /aptul ca guvernul nu poate accesa pietele de capital este o problema foarte grava, complicata de riscurile la care sunt e"puse bancile", a spus de 5rijer, citat de +euters. El considera ca prioritatea pentru Cipru este sa faca tot posibilul si sa controleze aceste probleme.

6emerile ca economia cipriota ar putea deveni a patra din zona euro care va avea nevoie de ajutor financiar international s!au amplificat in iulie, cand o e"plozie a afectat cea mai mare centrala energetica din tara. +atingurile Ciprului au fost retrogradate in acest an din cauza e"punerii sectorului bancar la datoriile #reciei, ceea ce a dus la cresterea costului imprumuturilor pe pietele financiare. 'aptamana trecuta, guvernul a aprobat decizia 0inisterului de /inante pentru a lua un imprumut de (,. miliarde de euro din +usia, pentru refinantarea unor datorii mai vechi. /01 anticipeaza un deficit bugetar de 78 in (-%(, comparativ cu preconizarea de (,)8 a guvernului. 9utoritatle au redus salariile din sectorul public si intentioneaza sa micsoreze cheltuielile cu alocatiile pentru copii si granturile destinate studentilor. /01 se asteapta ca economia cipriota sa stagneze in acest an, iar anul viitor sa urce usor. Planul de salvare a Ciprului marcheaza o schimbare radicala in modul de a trata crizazonei euro, prin faptul ca asanarea problemelor bancare nu mai cade, de randul acesta, pe umerii contribuabililor, ci pe ai investitorilor, respectiv ai detinatorilor de depozite private. '!ar putea ca solutia sa dea pentru moment roade, dar modul prin care deponentii din banci sunt pusi sa suporte pe neasteptate uriasele pierderi ale altora, creeaza rezerve in public si ridica un serios semn de intrebare cu privire la garantarea depozitelor. Devine vulnerabil insusi conceptul economic european, privind sistemul bancar. 6otodata, interventia brutala in controlul capitalurilor afecteaza grav increderea in soliditatea principiilor financiare ale uniunii monetare, comenteaza Project ':ndicate. E normal sa ne intrebam daca nu cumva Europa isi fura singura caciula prin aranjamentele pe care le face numai ca sa iasa din impas. Pe de alta parte, piata reactioneaza la incertitudinile care incep sa planeze asupra sigurantei depozitelor prin majorarea ratei dobanzilor, agravand recesiunea si incurajand migratia capitalului dinspre periferia economiilor europene spre centru. 'e creaza noi dezechilibre, care probabil vor impune noi masuri. #ermania si tarile din "nucleul dur" al zonei euro nu concep ca rezolvarea incurcaturilor financiare a unor tari sa se faca pe seama agoniselii altora. +espectivul nucleu asteapta din partea zonelor deficitare atat scaderea drastica a cheltuielilor, cat si cresterea impozitelor, ca sa se descurce astfel in suc propriu.

Prelungirea recesiunii blocheaza reformele Cu austeritatea insa, nu te desurci decat facand e"port, intrucat diminuand veniturile, consumurile interne scad dramatic. Dar, daca toate tarile vizate ! si sunt din ce in ce mai multe ! ar merge pe mana austeritatii si e"portului, soarta lor ar fi in buna parte sortita esecului; nu poti face e"port catre altii, care sufera si ei de acelasi sindrom al austeritatii. 1n plus, o recesiune prelungita poate bloca reformele. $e va fi tot mai greu oficialilor sa!si conviga cetatenii ca numai sacrificul este garantia unui viitor luminos. Prelungirea recesiunii non stop are toate sansele sa duca la neliniste sociala, tulburari civile si instabilitate politica. Efectele reactiei la austeritate s!au vazut in 1talia, unde reformele incercate de guvernul 0ario 0ontiau si produs convulsii sociale. 1n #recia, austeritatea impusa de organismele europene a starnit nemultumiri, fara sa opreasca nici declinul economic, ajuns la (.8 in cinci ani, nici e"tinderea somajului, ajuns la (*8. Poate ca, dupa declansarea crizei din (--&, ar fi trebuit inceput cu reformele si cu intarirea sistemului bancar, dupa modelul american, si nu cu austeritatea severa, aplicata orbeste. 9usteritatea a focalizat atentia spre urmarirea bugetelor sub aspect nominal si nu structural, creand imagini deformate cu privire la starea economiei si la masurile ce se impun. Europa si!a gasit un cobai pentru iesirea din criza; Ciprul, < mai buna cunoastere a dinamicii structurilor ar fi avertizat poate Banca Europeana de 1nvestitii sa!si concentreze fondurile spre finantarea unor proiecte de anvergura in periferia Europei. 0izand numai pe austeritate, oficialii zonei au minimalizat turbulentele financiare din statele periferice. Dobanzile lor s!au mentinut ridicate, iar "nucleul dur" european n!a scazut propriainflatie, ca sa le ofere un balon de o"igen. Ca urmare, decalajul de competitivitatea dintre "centru" si "periferie" se mentine ridicat, iar tarile cu probleme raman in imposibilitate sa il corecteze prin e"porturi. 0ai grava este, insa, lipsa armonizarii sectoarelor financiar si bugetar, pentru a permite crearea unei uniuni economice integrate. Ca urmare, se adopta masuri improvizate, individualizate de la caz la caz si neorchestrate in niciun fel. Ciprul este un e"emplu de masura improvizata. Chiar daca, prin confiscarea unei parti din depozite, tara isi va rezolva temporar unele probleme financiare, cazul nu creaza un model bun de urmat. Este putin probabil ca "solutia" sa mai poata fi incercata si in alta parte.

Dimpotriva, putem spune ca, prin nerespectarea garantiei depozitelor de catre bancile cipriote, sistemul financiar!economic european a inregistrat un regres. Eventuala banuiala ca respectivele capitaluri private sunt bani negri, albiti intre timp prin spalare, ar justifica o cercetare in justitie, dar in niciun caz nationalizarea lor. Criza financiar= din Cipru >i decizia provocat= de aceasta privind e"proprierea unei p=r?i din depozitele bancare vor contribui la procesul de @de!offshorizareA a economiei ruse, proces ini?iat de pre>edintele rus 5ladimir Putin. u demult persoane de rang Bnalt din +usia au vorbit despre rolul imens pe care Bl au offshore! urile Bn economia rus=. Ciprul este cea mai popular= @oaz= de lini>teA a capitalului rus din str=in=tate. Potrivit agen?iei 0ood:Cs, depozitele persoanelor fizice >i juridice din +usia Bn b=nci din Cipru Bnsumeaz= %D miliarde de dolari. Ens=, problema nu const= atBt Bn depozite, cBt mai ales Bn flu"urile financiare. Potrivit informa?iilor de?inute de #lobal /inancial 1ntegrit:, doar Bn (-%% din +usia Bn Cipru au fost virate aproape %(- de miliarde de dolari, Bn +usia BntorcBndu!se circa %)- de miliarde. 9ceste cifre scot la iveal= anvergura fenomenului denumit @offshorizarea economieiA; atunci cBnd un procent imens de tranzac?ii >i opera?iuni ale pie?ei de fonduri se deruleaz= pe scene financiare din str=in=tate, unde e"ist= un regim fiscal mai blBnd. 6ot acolo se Bnregistreaz= companii care de?in active enorme Bn +usia >i, pe lBng= aceasta, se spal= fonduri ob?inute ilegal. 9poi, banii sp=la?i revin Bn +usia sub forma unor investi?ii destul de legale. Drept rezultat, bugetul rus Bnregistreaz= o lips= de miliarde de dolari. Unul dintre punctele programului electoral al lui 5ladimir Putin a fost proclamat cursul spre @de! offshorizareaA economiei. Cu toate acestea, statul rus sare acum Bn sprijinul Ciprului. De e"emplu, din toate ?=rile Uniunii Europene 2UE3, tocmai Ciprului statul rus i!a oferit un credit Bn valoare de (,. miliarde de euro, pentru acoperirea golurilor din buget. CBnd s!a aflat c= troica finan?atorilor interna?ionali 2Comisia European=, Banca Central= European= >i /ondul 0onetar 1nterna?ional3 i!a cerut Ciprului s= impun= o ta"= pentru depozitele bancare, prima reac?ie din spa?iul mediatic al +usiei a fost unanim=; @Deponen?ii ru>i vor pierde miliardeF +aiul offshore se pr=bu>e>teFA. Ens=, informa?ia ar putea fi comentat= Bn cu totul alt mod; UE Bncearc= s= ajute +usia s= stopeze fuga de capital. De altfel, @substratul rusescA nici nu este ascuns de europeni; dup= cum rezum= /inancial 6imes, Ciprul a pl=tit pentru reputa?ia sa de @?ar= unde ru>ii B>i spal= baniiA. 9cum, cBnd Bn Cipru a Bnceput deja s= @miroase foarte tare a arsA, capitalul rusesc a Bnceput inevitabil s= p=r=seasc= insula, pentru c=, dac= statul scade odat= un procent din dobBnzile la depozite, este de a>teptat s= fac= din nou acest lucru. En afar= de aceasta, sistemul financiar al Ciprului trosne>te din toate Bncheieturile; perspective aproape c= nu e"ist=. Desigur, banii ruse>ti ar putea pleca din Cipru nu neap=rat Bnapoi Bn +usia; pu?ine sBnt Bn lume offshore!uriG Ens=, vremuri grele au venit pentru toate offshor!urile. En prezent, capitalul >i businessul nu se simt nic=ieri foarte libere de ta"e >i supraveghere, precum Bn anii de dinaintea crizei. Comunitatea interna?ional= a luat cursul spre asigurarea transparen?ei sistemului financiar mondial. Decizii corespunz=toare au fost luate de #(-, iar noi reguli sBnt elaborate Bn cadrul unor

asemenea organiza?ii precum <rganiza?ia pentru Cooperare >i Dezvoltare Economic= 2<CDE3, Comitetul Basel pentru supraveghere bancar= >i 9socia?ia 1nterna?ional= a 'upraveghetorilor Bn 9sigur=ri. De altfel, este pentru a doua oar= cBnd Cipru sufer= nu din vina sa. 1ni?ial, sistemul s=u financiar a fost subminat de restructurarea datoriilor #reciei 2potrivit 'HP, datoriile grece>ti care se afl= Bn balan?a b=ncilor cipriote reprezint= %I.8 din P1B!ul insulei3, iar atunci cBnd UE le!a ordonat tuturor creditorilor priva?i s= @ierteA o parte din datoria #reciei, sistemul bancar cipriot a suferit pierderi colosale. De fapt, tocmai aceste pierderi au obligat icosia s= cear= ajutor de la Eurogroup. 9cum, ca >i condi?ie pentru oferirea de ajutor, troica de creditori interna?ionali i!a ordonat Ciprului s=!>i @scutureA un pic deponen?ii. Desigur, acest lucru va aduce bani Bn visteria ?=rii, Bns= o consecin?= a acestui pas va deveni fuga Bn mas= a investitorilor str=ini din Cipru. Probabil, Bncrederea fa?= de Cipru s!a pr=bu>it irevocabil; investitorii s!au convins c= aceasta nu este deloc o ?ar= independent= J de altfel, ca toate ?=rile din UE. Din acest motiv, economia cipriot=, sechestrat= Bn sectorul serviciilor financiare 2asigur= 7-8 din P1B3, va intra Bn scurt= vreme Bn faliment total.

0inistrul cipriot al /inantelor, 0ichalis 'arris, va fi inlocuit la intoarcerea din deplasarea in care se afla, la 0oscova. 'arris nu se mai bucura de increderea presedintelui icos 9nastasiades, nemultumit de felul in care acesta a gestionat criza. Potrivit Kathimerini, 'arris nu a reusit sa demonstreze rezistenta de care avea nevoie icosia pentru a evita setul de masuri ce au subminat credibilitatea sistemului bancar cipriot si au creat miscari pe pietele lumii. De asemenea, 'arris ar face obiectul criticilor 0oscovei, pentru ca a acceptat decizia Eurogroup, ce implica o reducere a tuturor depozitelor bancare. 'arris a plecat la 0oscova dupa!amiaza, pentru discutii cu omologul rus, dupa ce decizia Eurogroup va afecta mii de conturi ale rusilor in bancile cirpiote. Plecarea sa de la minister va calma si opinia publica din Cipru. Parlamentul de la icosia trebuia sa voteze daca accepta sau nu masurile cerute de creditorii internationali, insa partidul aflat la guvernare a propus ca votul sa fie amanat cu o zi, pana miercuri. /ondul 0onetar 1nternational, statele din zona euro si Banca 0ondiala au decis ca vor da un imprumut de %- miliarde de euro bancilor din Cipru. 1nsa, din aceasta suma, aproape I miliarde de euro vor fi obtinute din ta"area depozitelor, cele mai mari de %--.--- de euro cu D,D8, iar cele mai mici ! cu I,*.8.

0inistrii din zona euro au pus presiune pe #uvernul din Cipru pentru ca depozitele mai mici de %--.--- de euro sa nu mai fie ta"ate, insa o decizie in acest sens trebuie luata inainte de votul din Parlament. 6a"area depozitelor bancare din Cipru a provocat o adevarata isterie atat in randul populatiei, cat si pe pietele financiare. 1n consecinta, Parlamentul de la icosia a respins masura, trimitand tara mediteraneeana intr!o etapa superioara a crizei. 1n aceste conditii, noi am putea atrage acesti deponenti in tara noastra, care are un sistem bancar mai stabil decat Cipru. 1n plus, randamentele platite de bancile care activeaza in +omania sunt mai bune. 6a"area depozitelor din Cipru, respinsa in Parlament ! BCE e gata sa furnizeze lichiditati "9ceste intrari de capitaluri ar putea compensa reducerea treptata a e"punerii grupurilor financiare vestice fata de tarile europene emergente, astfel reducandu!se riscul unui deficit de finantare ineuro pe masura ce ajung la maturitate creditele e"terne contractate de la bancile! mama", a e"plicat 0elania Lancila, economist!sef al 5ol,sban,, pentru Miare.com. Ea considera ca, daca s!ar fi implementat ta"area depozitelor in Cipru, atunci principalul efect asupra +omaniei ar fi fost diminuarea randamentelor platite atat de banci, cat si de 6rezoreria statului. 1n plus, ea a adaugat ca impactul asupra cursului valutar va fi limitat, "deoarece majoritatea depunatorilor straini vor prefera sa!si tina banii in euro si sa nu!si asume riscul de curs". Parlamentul din Cipru a respins ta"area depozitelor bancare 1n schimb, Cristian Parvan, secretarul general al 9sociatiei <amenilor de 9faceri 29<9+3, considera ca banii nu vor migra din Cipru in +omania, ci catre alte paradisuri fiscale. "Cipru este un semnal grav si negativ pentru toti deponentii din toate tarile UE aflate intr!o situatie financiara proasta 21talia, 'pania, #recia3. u cred ca +omania va deveni o tinta pentru depozitarea banilor. 'unt alte destinatii ca $u"emburg, 'an 0arino, $ichteistein, 0onaco, <landa, Elvetia, care ofera mult mai mare siguranta si legislatie favorabila", a mentionat acesta, pentru Miare.com. Ce se intampla cu sucursalele Bancii 6ransilvania din Cipru Banca 6ransilvania are deschise doua filiale in Cipru, iar reprezentantii B6 au dat lamuriri, pentruMiare.com, legat de situatia acestora.

"1n acest moment sunt temporar suspendate transferurile din conturile deschise la 'ucursala B6 Cipru catre alte tari, inclusiv catre alte conturi deschise la B6. Banca 6ransilvania urmeaza astfel instructiunile oficiale primite in legatura cu acest aspect. 1n ceea ce priveste programul cu clientii celor doua unitati B6 din Cipru ! 'ucursala Cipru si 9gentia $imassol ! marti 2%D martie3 si miercuri 2(- martie3 acestea sunt inchise, avand in vedere ca Banca Centrala a Ciprului a stabilit ca in datele respective sa fie zile bancare nelucratoare. Banca 6ransilvania nu are bancomate in Cipru", se arata in informarea remisa de institutie. +omanii, solidari cu protestatarii Cipriotii s!au rasculat impotriva masurii de ta"are a depozitelor impusa de partenerii europeni, protestand in fata Parlamentului de la icosia, cu pancarde pe care erau scrise mai multe mesaje, precum "/ara ta"eF" sau "9ti uitat de solidaritate". 'i comunitatea romaneasca in Cipru, care numara apro"imativ (..--- de persoane, conform ultimului recensamant, nu a fost de acord cu ta"area depozitelor. $ucian Preda, administratorul forumului romanilor din Cipru, C:prus9lien.com, a e"plicat, pentruMiare.com, ca situatia conationalilor de acolo nu este una fericita, avand in vedere ca multi accepta sa locuiasca in conditii improprii pentru a plati o chirie mai mica, mananca ieftin si lucreaza chiar si %( ore pe zi. "1n ultima perioada 2de (!) ani3, se gaseste din ce in ce mai putin de munca si e platita din ce in ce mai prost. Cei care castiga peste %.--- euroNluna in Cipru tin cu dintii de acel loc de munca, pentru ca e foarte greu sa gasesti ceva similar, chiar si cu pregatire si e"perienta relevanta", a precizat $ucian Preda. 9stfel, tinand cont de munca din ce in ce mai putina si mai prost platita din Cipru, decizia de ta"are a conturilor este vazuta de multi dintre romani ca un furt al banilor castigati cinstit, din greu, de catre ei. "9cest lucru ar putea fi picatura care umple paharul in cazul multora dintre romani, care este posibil sa paraseasca definitiv insula, dupa aceasta lovitura sub centura, data de #uvernul de la icosia", a adaugat $ucian Preda. 1nsa romanii din Cipru nu prea vor sa se intoarca in +omania, avand in vedere ca nu intrevad sanse prea mari de angajare si ar prefera sa incerce sa isi gaseasca de munca intr!o alta tara. Ce urmeaza pentru Cipru

Ca urmare a faptului ca Parlamentul din Cipru a respins masura de impozitare a depozitelor, creditorii internationali trebuie sa se intalneasca din nou, pentru a discuta despre o noua varianta de ajutor. 0inistrul de /inante din $u"emburg, $uc /rieden, si!a convocat omologii din zona euro pentru o intalnire de urgenta, informeaza Bloomberg, iar Banca Centrala Europeana si!a reiterat sprijinul, reprezentantii sai mentionand ca va interveni cu lichiditatea necesara. " u este un rezultat bun, nici pentru Cipru, nici pentru zona euro si trebuie sa gasim o alternativa viabila. E o decizie trista", a declarat $uc /rieden. +espingerea in Parlament vine la doar cateva zile dupa ce creditorii internationali au pus o conditie dura pentru Cipru; pentru a primi un ajutor din partea lor de %- miliarde de euro, #uvernul de la icosia trebuie sa ta"eze depozitele, pentru a strange o suma suplimentara de .,& miliarde de euro. Conform sursei citate, oficialii BCE, /01 si din Comisia Europeana discuta despre posibilitatea de a prelungi vacanta bancara, de miercuri pana vineri, precum si un control suplimentar al capitalului, de teama ca cipriotii si strainii cu depozite in banci isi vor retrage in masa banii. 1ntelegerea initiala presupunea ca depozitele mai mari de %--.--- de euro sa fie ta"ate cu D,D8, iar cele sub acest prag, cu I,I8. Ulterior s!au luat in calcul mai multe variante, inclusiv ca pentru deponentii mici sa nu fie perceputa deloc aceasta ta"a. Ciprul a inceput vanzarea unei mari parti din rezervele de aur pentru a!si co!finanta o parte a ajutorului financiar primit din partea UE. Una dintre regulile impuse de catre Comisia Europeana este ca Ciprul sa vanda aur in valoare de 7-- milioane de euro, noteaza BBC. 'tatul cipriot a fost deja fortat sa restructureze una dintre cele mai mari banci ale sale, pentru a se putea califica pentru linia de credit, in valoare de %- miliarde de euro, deschisa de catre creditori internationali. Chiar si cu acest sprijin, prognozele arata ca economia cipriota va scadea cu &,* procente anul acesta. +ezerva totala de aur a Ciprului era de %),D tone la sfarsitul lui februarie, conform datelor oficiale de la Oorld #old Council. $a preturile curente, 7-- milioane de euro reprezinta contravaloarea a %-,)I tone de aur.

5anzarea este cea mai mare realizata de catre o banca centrala din zona euro, de la vanzarea facuta de catre /ranta, de %*,7 tone, in (--D, pana in prezent. Colapsul $ai,i >i problemele grave ale Ban, of C:prus sunt rezultatul alegerilor gre>ite f=cute de manageri >i a sistemului european de reglementare >i supraveghere care a calificat b=ncile cipriote ca fiind s=n=toase cPnd infec?ia se r=spPndea vizibil, noteaz= 6he Oall 'treet 4ournal. E"aminarea documentelor, minutelor conferin?elor >i a rapoartelor financiare arat= c= ambele b=nci au continuat s= se QBndoapeA Bn #recia cPnd altora li s!a f=cut r=u. 'pre sfPr>itul anului (-%-, chiar >i dup= ce liderii #ermaniei >i /ran?ei au acceptat deschis ca viitoarele bailouturi s= implice pierderi suportate de creditorii guvernelor cu probleme de finan?are, Ban, of C:prus >i $ai,i p=reau c= nu se tem de e"punerea la datoriile grece>ti. $a sfPr>itul anului, cele dou= b=nci de?ineau aproape >ase miliarde de euro Bn obliga?iuni suverane grece>ti, cu un miliard de euro mai mult decPt Bn anul anterior. E"punerea este echivalent= cu o treime din P1B!ul ?=rii. 'pre compara?ie, banca britanic= Barcla:s >i!a redus e"punerea cu mai mult de jum=tate. 9tPt $ai,i, cPt >i Ban, of C:prus au trecut testele de stres efectuate la nivelul UE Bn iulie (-%-, cu un surplus de capital de .*( milioane euro. Banca central= a Ciprului s!a declarat Qprofund satisf=cut=A de rezultate. Q u ne gr=bim En acel an, $ai,i a pl=tit dividende de I* milioane euro, iar Ban, of C:prus a acordat dividende de (* milioane euro, la care se adaug= 7* milioane euro pl=tite Bn (-%%. Pl=?ile au Bnstr=inat capital care mai tPrziu se va dovedi e"trem de pre?ios. En acela>i timp, b=ncile >i!au e"tins portofoliul de obliga?iuni grece>ti. Q e sim?im e"trem de confortabil cu actualele niveluri ale capitalului >i nu ne gr=bim s= le Bnt=rimA, declara Bn februarie (-%% CE<!ul de atunci al $ai,i Efthimios Boulouats. 6ot Bn acea vreme, un e"ecutiv al Ban, of C:prus spunea anali>tilor cum banca QB>i e"tinde atent >i selectiv afacerile Bn #reciaA. En (-%% au urmat noi teste de stres, trecute de b=ncile cipriote, iar la o s=pt=mPn= dup= anun?area rezultatelor liderii europeni au ajuns la un nou acord pentru salvarea #reciei, care a implicat restructurarea datoriilor, adic= pierderi pentru de?in=torii de obliga?iuni. En august (-%%, $ai,i continua s=!>i e"tind= afacerile cu credite ipotecare Bn #recia, cu care spera s= creeze un flu" de active ce urmau s= fie Bmpachetate Bn Qobliga?iuni garantateA emise pentru a atrage fonduri de la investitori. 6rei luni mai tPrziu, e"ecutivii $ai,i spuneau c= se gr=besc s= reduc= portofoliul de obliga?iuni suverane grece>ti. Boulouats le spune anali>tilor Bn noiembrie (-%% c= unii clien?i ai b=ncii B>i retrag depozitele din cauza Qacestei publicit=?i adverseA, dar s!a ar=tat Bncrez=tor c= situa?ia se va stabiliza. < s=pt=mPn= mai tPrziu a demisionat. En acel an, b=ncile au Bnregistrat pierderi uria>e din cauza datoriilor grece>ti. 9mbele institu?ii au r=mas cu niveluri ale capitalului mai mici decPt cereau autorit=?ile cipriote. Ban, of C:prus >i!a redus creditarea pentru persoane fizice >i companii mici Bn #recia, Bns= portofoliul de credite de acolo a ajuns la %- miliarde euro. 9proape %-8 din credite au fost clasificate drept neperformante. 6estele de stres efectuate Bn decembrie (-%%, care au inclus de data aceasta posibile pierderi pe obliga?iuni suverane, au eviden?iat un deficit de capital de %,I miliarde euro pentru Ban, of

C:prus >i de ( miliarde euro pentru $ai,i. #uvernul nu poate acoperi aceast= sum= >i din cauza aceasta a cerut ajutor financiar interna?ional. B=ncile au consemnat pierderi de 7,) miliarde euro din cauza restructur=rii datoriei #reciei, cea mai mare din istorie.