5I-ZE DIN SOARE

{oc dc atenție deilicat c[arită ții minții și centimen•

t radic ții™.
ascultarea este cheia cun oașrerii și pent rai a nu
orbi cti idei precoiicepute, rog cititorul sG parcurgă
.ual de prezentare și sa iș exprinie propria
unoaștere la sGrșitril 1
Scopul jocului cs te claritatea, aşadar tn urina
ințe- lcgcrii și ezpe r i mentă r ii jocului, cititorul
poate deci- de personal dacl scopul este rea]izal.
Rnlul observa • torului este alocat celui cc
expcrimcntcază jocel, iar

ATEMT IA
Wte drepturile reieroaie. ATITUDINEA
comiast e iei s sdr P br king
Princlpiile și informațiile cc stau la baza
jocului, cnnstituie o sinteeă cc poate fi desvoltată
ln fu ticție dc interesul ș i pas iunea fiecă ruia.
incepe cu uri rcziimat al c

Bucur ești 20 i S
 COMPONENTA I - AT T**
Aienția inscamnă prezent gi poate ez ista doar
tn prezent. dle ptarea prezenlului, din „dlvcrsele
ric- jumă tate motive" pcrîu: 'țiolJ Î
te .I dcvenirii" tn care per
soana proiectează diverse așteptlri. dorim, frici,
re- ftiMd ceea cc este in prezent. Neacceptaeea
prezen• țului naşte neclaritate, at$t fnental că t și
sentimentul
rea dc neclaritate, mintea intră în confuzie și
in cepe de«esamblarca ei, ceea cc duce ln stări
conflictu- ale, inferioare p
Fepomenul devenirii esie legat de folosirea
prezen tului doar ca o rampă dc lansare, ceea cc
evident f m-
parte atenția pe rzoanei in trecut și viitor. ’trecutul
este generator de gânduri și dorințe iar viitorul este
tncfir-
¿p .
dlui dc ‹ksftșurare al jocului este prezentul
Pl erderea ATENT *I din prezent, anulează jocul !
ATfiNȚ IA nu este rezultatul conceniră rii și nici
uri este posibilă tn cadrul unei .lupte dc a fi atent".
Atunci câ nd există atenție, nu există tin en" din care
pmoana este atentfi. Eyistil doar atentie ! Atunci
c4nd „e ul’ ln- termine automat «tenția este divizată
între conoașterea șt simțirea cc o implică orice
meu‘ ș i obiectul ob«er-
vă rii sale.
ATENTIA nu este concentrare gi nici nu este re•
ultattil une meotale. Concentrare a se re
zuină la un obiect antime, cxcl iză nd restul, pe
câ nd ATE IA nu are scfiri de valoare sau
uri anume inte- les1 În cadeul ATFNȚ IFI, toate sunt
egale (subicctc, obiecte, flințe era) Această
egalitate p
.po rtanțâ , asteptă ri... atribiitcle deveniri i.
tn cadrul ATENȚ I EI, nu ezisrl așteptarea plă ce-
rii sau a recompensei și nici reama pedepzei
drul ATENȚ tEl uri existl gândire. . . dnar
observa- re. .. ea permite nefragrnentarea niinții! De
exemplu, ti er dacii n există intre
ele
cl exisll atenție ă nd
există cele e numerate mai sus, înseamnă că
ATENȚ IA ta este fragmentată , ceea cc duce la
neatenție. O par• t‹ a ATENȚ IEI urmeazl firul
cuvirlel or, o parte urm ă rește dialogiil interior!
iar tii momentul apar.
emoțiilor, atenți» asupra prezentuiui dispare sau este
.tă î uite: a lipsei dc atentie
es fe cunoqteiea persnna
in cele din urmă este do:ir o idee schimbătoar>o
idee atat de puteratcă incăi naşte sentimente și
emoții, ceea
duce la iderrtificarea persoanel cu ideea
ln cadrul jocului, ATENȚ IA înseamnă o total ă
tip• sL a devenirii, a așteptă rilor dc orice fel.
AT£NȚ IA înseamnă prezent și implică o accepta
totală zentului. Dizolvarca egoului liu'qină torul
așteptă rilor, fricilor etc.) permite observarea clară
claritatea, sco pu1 jocului! Binele țeles, ATERȚIA
nu înseamnă tipa
energiei fțice sau Dimpotnv0. atunci câ nd
există atentie, obg€rvătDFtd experimentează o creştere