Curs 11

1. Aplicaţie (continuare)
2. Influenţa modificării ratei dobânzii asupra sumei investite în active cu risc
3. Aplicaţie

Aplicaţie:
Un individ dispune de o sumă m pe care doreşte să o investească pentru o anumită
perioadă de timp. El poate să investească în două moduri:
1. în active fără risc de randament 2
1 2 3 
2. în active cu risc de randament z:  ,
p 3 
p i 1
 p1 p2

Individul este liber să se îndatoreze pentru primul mod, rambursând două unităţi pentru o
unitate investită (împrumutată).
Suma investită în al doilea mod trebuie să fie pozitivă şi nu mai are posibilitatea să se
împrumute.
Se cere:
1. Să se determine legea de probabilitate a venitului X dacă individul investeşte
y unităţi în al doilea mod şi  m  y  în primul.
2. Fie U  x funcţia de utilitate cu proprietăţile:
U '    0, U "    0 si lim U '
x 
 x 

Fie V  y  valoarea aşteptată a utilităţii când agentul economic investeşte suma y în

active cu risc. Să se arate că valoarea optimală y  m  este unică şi y  m   0 dacă şi
numai dacă E  Z   2 . Să se deriveze condiţia de ordinul întâi şi să se caracterizeze y  m 
.
3. Să se calculeze y m în cazurile U  x   1  e  ax , a  0 şi

1
U  x  x 1 r , 0  r  1
1 r
U "  x 
4. Se notează cu a x   
U '  x  , să
se exprime y  m  în funcţie de a  x  şi să se precizeze monotonia funcţiei
y  m  în raport cu monotonia funcţiei a  x  .
Rezolvare:
1. x  zy  2 m  y   2m  y  z  2
Dacă se împrumută d, atunci investe y  m  d .
Rezultă: x  zy  2d  zy  2 y  m   2m  y  z  2
 2m  y 2m 2m  y 
Legea de probabilitate a venitului va fi: X:  
 p1 p2 p3 

2. V  y   E U  x    p1U  2m  y   p 2U  2m   p 3U  2m  y 
V '  y    p1U '  2m  y   p 3U '  2m  y 

V "  y   p1U "  2 m  y   p 3U "  2 m  y   0

(utilitatea aşteptată este strict concavă)

Dar U '  2m  y   U '  2m   V '  y    p1U '  2m   p 3U '  2m  y 
Pentru y arbitrar de mare rezultă: V '  y    p1U '  2m   0
Dar

V '  0  0  V '  0   p1U '  2m   p3U '  2m  U '  2m p3  p1  

 U '  2m  1  p1  2 p 2  3 p3   2 p1  2 p 2  2 p3    U '  2m   E  Z   2  0  E  Z   0  p3  p1

3. y  m  rezultă ca soluţia a ecuaţiei:  p1U '  2m  y   p 3U '  2m  y   0 (5)

Dacă U  x   1  e  ax , a  0 rezultă că
U '  x   ae  ax , U "  x    a 2
e  ax

p1 p ~ 1 p
De unde rezultă că  e  2 ay  2ay  ln 1  y  m   ln 3 (investeşte o sumă fixă
p3 p3 2a p1

în active cu risc).
1
Dacă U  x   x 1 r , 0  r  1 , atunci U '  x   x  r
1 r

V '  y   0  p1  2m  y   p 3  2m  y 
r r
Sau

 1r
 p3    p1  r 
1 1 1 1
 2m  y  p 3 2m  y  p 3  2 y  p    p1 
r
~
 y  m   2m
r r r
     1  31  0
 2m  y  p1 2m  y  p  r 4m  p  r   p  1r  1r 1

1 3 1   p3    p1  r 
~
 1r 1

y  m    p3    p1  r 
 2
 1r
 p3    p1  r 
1
m

De unde rezultă că, în aceste condiţii, agentul economic investeşte cotă fixă în active cu
risc.
4. Pornind de la relaţia următoare scrisă în punctul de optim:
V '  y    p1U '  2m  y   p 3U '  2m  y  (1)
Se poate scrie:
 p1U '  2m  y  m    p 3U '  2m  y  m    0 (2)
Prin derivare rezultă:
 p1  2 m  y '  m  U "  2 m  y  m    p 3  2 m  y '  m  U
 y '  m   p1U "  2 m  y  m    p 3U "  2 m  y m    2

2 p1U "  2 m  y  m    p 3U "  2 m  y  m 

 y'  m 
p1U "  2 m  y  m    p 3U "  2 m  y  m  

p 3 U '  2m  y  m  
Din (2) rezultă că 
p1 U '  2m  y  m  

Atunci

U "  2m  y m  
U '  2m  y m  U
y'  m  2
U '  2m  y m 
U "  2m  y m  
U '  2m  y m  U
U '  2m  y m 

. Prin împărţire la U '  2m  y  m   rezultă:

 U "  2m  y m  U "  2m  y

U '  2m  y m  U '  2m  y
y'  m  2
U "  2m  y m  U "  2m  y

U '  2m  y m  U '  2m  y
U "  x 
Ţinând cont de notaţia a x   
U '  x 

rezultă:
 a  2m  y  m    a  2 m  y  m   a  2m  y  m    a  2m  y  m  
y'  m  2  y'  m  2
 a  2m  y  m    a  2m  y  m   a  2m  y  m    a  2 m  y  m  

Deoarece numitorul este pozitiv, semnul lui y'  m  este dat de semnul numărătorului:
- dacă a este descrescătoare rezultă că:
a 2m  y  m    a  2m  y  m    y '  m   0  y '  m  este crescătoare
Deci suma investită în active cu risc este o funcţie crescătoare.
- Dacă a este o funcţie crescătoare rezultă că:
a  2m  y  m    a  2m  y  m    y '  m   0  y '  m  este descrescătoare.
Deci suma investită în active cu risc este o funcţie descrescătoare.

2. Se presupune că un agent dispune de o avere iniţială w0 pe care doreşte să o

investească având la dispoziţie două moduri:
- active fără risc de randament r
~ ~
- active cu risc de randament e , unde e este o variabilă aleatoare.

Fie a cota parte din w0 investită în active cu risc, atunci suma va fi aw0 , şi 1  a  w0
suma investită în active fără risc.
Fie U funcţia de utilitate cu proprietăţile: U '  0 , U "  0 (agentul economic este cu
aversiune faţă de risc)
~
Fie e una dintre valorile posibile ale variabilei aleatoare e , atunci, la sfârşitul perioadei,

suma finală disponibilă va fi: w e   a 1  e  w0  1  a 1  r  w0

Sau w e   w0  a  ae  1  r  a  ar   w e   w0 1  r  a  e  r  
În aceste condiţii, problema de alegere optimală este:
     ~ 
 0 a 1  U  w e   
Max E
    

Se va analiza un optim interior  a  0  . Atunci soluţia optimală rezultă din rezolvarea

d    ~ 
ecuaţiei: E U  w e     0 . Problema admite soluţie unică deoarece U este strict
da      

concavă (optimul este unic).

 ~    ~  
E w0  e  r U '  w e    0
Condiţia de ordinul întâi:       

 ~    ~  
Atunci E  e  r U '  w e     0 (3)
     

Condiţia de ordinul întâi în acest caz este necesară şi suficientă.

În continuare se va analiza cum se modifică a în funcţie de r (dependenţa funcţională sau
monotonia lui a în funcţie de r).
f f
Diferenţiala unei funcţii de două variabile se scrie: df  x, y   x dx  y dy

Se diferenţiază (3) şi rezultă:


  ~ 
2
  ~    ~ 
E  w0  e  r  U "  w e   da  E  e  r  w0 

        

Sau:

   ~  
E U '  w e     w0 1
da     

dr 
 ~
w0 E  e 



(4)
Relaţia (4) arată cum se modifică suma investită în active cu risc atunci când r se
modifică. Numitorul acestei relaţii este negativ, iar primul termen al numărătorului este

da
pozitiv. Atunci semnul lui este în funcţie de monotonia lui ra   (indicele absolut al
dr
aversiunii faţă de risc).
Cazul 1: ra   este o funcţie strict descrescătoare.

Fie e o valoare a variabilei aleatoare e astfel încât  e  r   0 . Atunci:

~

w0  1  r   a e  r    w0 1  r   w e   w0 1  r 
După aplicarea funcţiei r rezultă:
ra  w e    ra  w0 1  r  
Din definiţia indicelui absolut al aversiunii faţă de risc rezultă:
U "  w e  
  r  w
'  w e  
a
U

Sau
U "  w e     ra  w0 1  r  U

. Prin înmulţirea cu  e  r  rezultă:

 e  r U "  w e     ra  w0 1  r 
(5)

Pentru o valoare e a variabilei aleatoare e pentru care  e  r   0 se obţine:

~

 w0 1  r   a e  r    w0 1  r 
Atunci:
U "  w e  
ra  w e    ra  w0 1  r     ra  w0
U '  w e  

Prin înmulţirea cu  e  r  rezultă:

 e  r U "  w e     ra  w0 1  r  
(6)
Se aplică operatorul E şi rezultă:
 ~    ~   ~    ~ 
Ee r U " w e   ra  w0 1 r  E e r U ' w e
          

 ~    ~  
Dar E  e  r U '  w e    0 (din relaţia (3)). În acest caz: ~  ~ 
E  e r U "  w e    0
     
     

da
Dacă ra este strict descrescătoare, atunci semnul numărătorului relaţiei nu poate fi
dr
precizat, fiind diferenţa a doi termeni pozitivi.
Interpretare economică: Dacă r creşte atunci individul e tentat să investească mai mult în

da
activele fără risc, caz în care a va fi descrescătoare, deci  0 (efect de substituţie).
dr
Individul va deveni mai bogat şi va fi tentat să investească mai mult în activele cu
randament mai mare (cu risc), iar a va fi crescătoare (efect de venit).
 da
Cele două efecte sunt de semn contrar, deci semnul derivatei nu poate fi precizat.
dr
Cazul 2: ra   este o funcţie strict crescătoare.
Repetând raţionamentul anterior se va obţine: (suma investită în activele cu risc
 ~    ~   da
E  e r U " w e    0   0
      dr

scade).
În acest caz, cele două efecte sunt de acelaşi sens (sunt negative), deci suma investită în
activele cu risc scade).

Facultativ:
1. Influenţa impozitării venitului net asupra sumei investite în active cu risc.
2. Influenţa impozitării venitului global asupra sumei investite în active cu risc.
3. Influenţa modificării ratei dobânzii r asupra variabilei a cu ajutorul indicelui
relativ al aversiunii faţă de risc.

Aplicaţie:
Un individ dispune de o avere totală de 40 unităţi şi se confruntă cu un risc de accident.În
caz de accident autoturismul este distrus şi valoarea sa devine 20 iunităţi. Probabilitatea

1
de accident este de şi individul evaluează riscul cu ajutorul funcţiei de utilitate
2
U  x   ln x , unde x reprezintă averea finală. O societate de asigurări oferă un contract

care prevede o rambursare T în caz de accident în schimbul unei prime fixe notate cu p.
Un contract este dat de perechea  p, T  . Asigurarea este totală dacă T  20 .
Se cere:
1. Să se determine curba de izoutilitate şi curba de izoprofit. Să se arate că panta
unei curbe de izoutilitate este egală cu 2 în punctul  p,20  . Să se deducă
faptul că cel mai bun contract pentru agent şi care conduca la un profit aşteptat
nul pentru societatea de asigurări este un contract de asigurare totală.
2. Societatea de asigurări suportă un cost fix egal cu unitatea pentru scrierea
contractului. Să se arate că cel mai bun contract care garantează un profit
aşteptat nul pentru societatea de asigurări este un contract de asigurare
totală.Să se arate că individul preferă acest contract decât să nu îl semneze.
 3. Transferurile de la societatea de asigurare către agent sunt costisitoare. Fiecare

 1
unitate rambursată agentului costă 1   unităţi datorită cheltuielilor cu
 6

expertiza. Se cere profitul aşteptat al societăţii de asigurare pentru  p, T  . Să

se arate că cel mai bun contract pentru agent şi care induce un profit aşteptat
nulpentru societatea de asigurări este un contract cu acoperire parţială. Să se
determine acest contract.
Rezolvare:
 40  p 20  T  p 
 
1. X :  1 1 
 
2 2 
1 1
EU  X   ln  40  p   ln 20  T  p 
2 2
Curba de izoutilitate reprezintă locul geometric al contractelor  p, T  dacă EU  x  este
constantă.
1
Atunci: ln  40  p  20  T  p   u , unde u este o constantă.
2
V V
 40  p  20  T  p   e 2u  V   20  T  p   T   20  p
 40  p   40  p 
dT V  40  p  20  T  p   1  dT   20  T  p   1
Atunci: dp  1
 40  p 
 40  p  2  40  p  2 dp

dT
Dacă T  2  dp  2

p p T 
  1 1 1
1 1   E     p 2  2  p  T   p  2 T  const    T  2 p  2
 
2 2 

Dacă   0  T  2 p
Atunci problema devine:
 1
 MaxEU  X  Max ln  40  p  20  T  p 
T  2 p  

2  Max  40  p  20  p   Max  p 2  20 p  800 

T  2 p

Deci  2 p  20  0  p *  10  T *  20

Contractul este 10, 20  , deci este un contract cu acoperire totală.

 T
2. p  1 0  T  2p  2
2

Max EU  X  
1
2
1
 
ln  40  p  20  2 p  2  p   Max ln 40  p 18  p   Max  p 2  22 p  40  18
2
~ ~
Atunci  2 p  22  0  p  11  t  20 .

Contractul este 11, 20  , deci este unul cu acoperire totală.

Obiectivul individului este maximizarea utilităţii aşteptate.
~ 1 1
Dacă semnează contractul, atunci U  ln  40  11 29  ln 841
2 2
~ 1 1 1
Dacă nu semnează contractul, atunci U  ln 40  ln 20  ln 800
2 2 2
Se observă că utilitatea aşteptată este mai mare în cazul în care semnează contractul.

  1 
p p  1  T 
 6 
3.  1 
1
2 
 2 
1 1  1  1 1 7 12
Atunci p   p  1  T  0  p   T  0  T  p
2 2  6  2 2 12 7
12
Deci, la optim, panta este  2 . Contractul va fi dat de  6; 10.3 şi nu va fi cu
7
acoperire totală.