Testul 10.

România în timpul „Războiului

rece"
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:
A. „în primii ani de democraţie populară, politica externă a României
s-a caracterizat
printr-o deplină docilitate faţă de Uniunea Sovietică, satelizarea sa
diplomatică fiind totală, ca
şi a celorlalte ţări comuniste frăţeşti, în februarie 1948, guvernul de la
Bucureşti încheia un
tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală valabil pe douăzeci
de ani, urmat de
înţelegeri asemănătoare cu Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria,
semnate toate în cursul
anului 1948.
în această perioadă, tot ce s-a publicat despre istoria României
trecea printr-o aspră cenzură, fiind admise numai scrieri menite să
justifice drepturile URSS şi să glorifice puterea acaparată de comunişti".
(Ion Constantin, Basarabia sub ocupaţie sovietică de la Stalin la Gorbaciov)

B. „Dispariţia lui LV. Stalin (martie 1953) a deschis o perioadă de

incertitudine în întreaga
Europă de răsărit, perioadă care în cazul României s-a exprimat prin
apariţia primelor
simptome ale neînţelegerilor româno-sovietice, ce nu puneau, însă,
în pericol soarta
socialismului şi nici interesele sovietice în zonă. Referindu-se la
împrejurările apariţiei acestor
divergenţe, istoricul american Robert King arăta că «atunci când controlul
sovietic slăbea, iar
liderii comunişti locali îşi făcuseră o bază indigenă a puterii, au început să
apară manifestările
naţionale».
Dacă, în primii ani postbelici, elementele etnice neromâneşti - cum
erau Ana Pauker. Vasile Luca, Teohari Georgescu ş.a. - dominau PCR
(PMR, din 1948), după dispariţia dictatorului de la Moscova şi îndeosebi
după retragerea trupelor sovietice, pe măsura pierderii speranţei că mai vin
americanii, un număr tot mai mare de români etnici intră în PMR".
(Ion Constantin, Basarabia sub ocupaţie sovietică de la Stalin Ia Gorbaciov)

Pornind de Ia aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 2
puncte
2. Numiţi conducătorul sovietic menţionat în sursa B. 2
puncte
3. Numiţi liderii care dominau PCR în primii ani postbelici. 3
puncte
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine ideea subordonării
totale faţă de URSS,
selectând două informaţii în acest sens. 6
puncte
5- Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa
B. 7
puncte
6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice din perioada stalinistă la care a
participat România.
6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a relaţiilor româno-iugoslave în perioada
„războiului rece".
4 puncte
SUBIECTUL al Il-lea (30 de puncte)
 Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:
„Istoria PCR a fost modelată de angajamentul total faţă de logica
exclusivă a stal ini smului. Generaţii întregi de comunişti români şi-au tratat
propria naţiune ca pe un pion de manevră. Cu excepţia Albaniei lui Enver
Hodja, România a fost singurul stat comunist din Europa de Est care a
rezistat undelor de şoc provocate de Congresul al XX-lea al PCUS şi de
denunţarea cultului personalităţii lui Stalin de către Hruşciov. Acest lucru
pare paradoxal dacă avem în vedere că, între 1948 şi 1956, România a
găzduit Cominformul şi săptămânalul acestuia, Pentru pace trainică,
pentru democraţie populară. Mai mult, Hruşciov testase loialitatea
comuniştilor români în timpul turbulentei toamne a lui 1956, când, spre
deosebire de Ungaria sau Polonia, în România nu s-a produs nicio mişcare
semnificativă de masă în favoarea liberalizării (în ciuda frământărilor
studenţeşti din Bucureşti, Cluj şi Timişoara). Gheorghiu-Dej îi convinsese
pe liderii sovietici că România era imună la orice «virus burghez» sau
«revizionist». Prin urmare, în iunie 1958, pe baza unor aranjamente
complexe între români, ruşi şi iugoslavi, armata sovietică de ocupaţie s-a
retras din România. (...)
Hruşciov şi-a făcut însă un calcul greşit: departe de a emula relaxarea
limitată din Uniunea Sovietică, conducerea PCR şi-a întărit şi mai mult
controlul asupra societăţii româneşti".
(Comisia Prezidenţială pentnt Analiza Dictaturii Comuniste din
România. Raport final)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, liderul care a decis retragerea
trupelor sovietice din
România. 2
puncte
2. Menţionaţi instituţia şi organul de presă la care face referire sursa. 6
puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, atitudinea României faţă de destalinizare,
selectând o infor
maţie în acest sens. 6
puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la
loialitatea comuniştilor
români, susţinându-1 cu două informaţii selectate din sursă. 10
puncte
5. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform
căreia România s-a
încadrat în structurile militare create de URSS cu statele satelite. 6
puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România şi
„războiul rece" în perioada naţional-comunistă, având în vedere:
• precizarea contextului extern al perioadei menţionate;
• menţionarea unui moment al relaţiilor României cu URSS în această
perioadă;
• prezentarea unui eveniment care să ilustreze relaţiile României cu
Europa Occidentală
în această perioadă;
• menţionarea a două cauze care au determinat izolarea României pe
plan internaţional la
sfârşitul perioadei naţional-comuniste;
• formularea unui punct de vedere referitor la rolul României în relaţiile
internaţionale în
timpul „războiului rece" şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat,
structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea
unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea
succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului
în limita de spaţiu precizată.
Se acordă 10 puncte din oficiu.