Noile tehnologii și timpul liber

-petrecerea timpului liber a devenit o necesitate pentru europeni, care au dezvoltat un

obicei din a pleca în concediu;
-astfel, aspectul locurilor de plimbare capătă noi forme:
 se construiesc noi case de vacanță;
 apar noi stațiuni turistice, la mare și la munte, sate de vacanță;
 se înființează camping-uri;
-toate acestea sunt alimentate de noi agenții de turism;
-nivelul de trai este direct proporțional cu numărul de turiști dintr-o anumită regiune;
-majoritatea oamenilor este atrasă de zone cu zăpadă pe culmi alpine și zone de litoral;
-totodată, s-a dezvoltat intens turismul marin prin vasele de croazieră, chiar și turismul
spațial pentru sume considerabile;
-astfel, turismul joacă un important rol economic;
-se dezvoltă turismul sportiv și recreativ: schi, golf, tenis, călărie, curse auto, zbor cu
parapanta, planoare, altădată practicate doar de privilegiați;
-de asemenea, acivitățile culturale diferențiază oamenii de o elită cultivată, care merg la
teatru, operă, muzică clasică, pictură și muzee, de toată lumea, care preferă filmul;
-televiziunea este principala sursă de informare și divertisment, devenind astfel principala
sursă de omogenizare culturală, uniformizând mentalitățile după modelul nord-american;
-cinematografia suferă o criză din cauza televiziunii, numeroase săli fiind închise;
-presa, altădată instrument principal de informare, se reduce dramatic, iar ce rămâne
trebuie să șocheze pentru a fi cumpărată;
-lecturarea cărților se diminuează în fața tinerilor, care preferă calculatoarele și internetul
-se dezvoltă noi culturi muzicale: rock, folk, dance etc;
-28 decembrie 1895- Prima proiecție cinematografică comercială, descoperire a fraților
Lumiere;
 Contribuții românești la dezvoltarea științei și tehnologiei.
Descoperiri științifice

-oamenii de știință români au adus un aport important la dezvoltarea tehnologiei

contemporane;
-matematica a fost unul din punctele forte ale românilor, cum ar fi:
 Spiru Haret a fost un matematician român, doctorand la Paris, cu o teză despre
mecanica cerească;
 Gheorghe Țițeica (1873-1939) a consolidat bazele geometriei diferențiale centroafine,
astfel s-au denumit ,,suprafețele, curbele și rețelele Țițeica”
 D. Pompeiu creează o clasă de funcții și introduce noțiunea de distanță între două
mulțimi îchise;
 Dan Barbilian (1895-1961), cunoscut ca și Ion Barbu, a fost scriitor și matematician,
introducând în geometrie ,,spațiul barbilian”;
 Simion Stoilow a creat teoria topologice a funcțiilor (1931), inventând transformarea
interioară;
 Gheorghe Vrânceanu a introdus concepte noi, cum ar fi ,,spații neolonome”,
cunoscute ca și ,,spații Vranceanu” (1926) sau ,,Teoria lui Vranceanu” - descoperire
în domeniul derivatelor parțiale;
 Grigore Moisil introduce concepte noi în logica matematică;
 D. Mangeron descoperă ecuațiile polivibrante și este autor al teoriei accelerațiilor
reduse (1937);
-fizica are și ea reprezentanți savanți, ce au contribuit la dezvoltarea științei:
 George Constantinescu a descoperit sonicitatea;
 Horia Hulubei a facut inovații în domeniul razelor X;
 Elie Carafoli este remarcat pentru realizări deosebite în mecanica fluidelor;
 Ștefan Procopiu a descoperit magnetul atomic și ,,efectul Procopiu”;
 Alexandru Proca a demonstrat existența mezonilor și a elaborat ,,ecuațiile Proca”;
-medicina este un alt domeniu unde se evidențiază aprotul românilor:
 Victor Babeș și oculistul Ioan Piuaru Molnar dezvoltă bacteriologia;
 I. Cantacuzino dezvoltă imunologia, Gheorghe Marinescu neurologia, C. Levaditi
inframicrobiologia;
 D. Danielopol implementează tehnici noi în biocibernetică;
 N. Paulescu descoperă insulina (1921);
 C.I.Parhon este întemeietorul endocrinologiei moderne
 Ana Aslan deține realizări în domeniul gerontologiei;
 George Emil Palade, citolog american de origine română, a primit Premiul Nobel
pentru rezultatele obținute studierea structurii celulei;
-în domeniul biologiei avem:
 Grigore Antipa, fondator al Muzeului de Istorie Naturală, inventator al dioramei
 Emil Racoviță întemeiază biospeologia și creează primul Institul de Speologie din
lume (Cluj 1920);
-geografia are câțiva pretendeți de valoare, cum ar fi:
 N. Milescu, cercetător și cartograf siberian;
 Dimitrie Cantemir, autor al ,,Descrierea Moldovei” (1716);
 Simion Mehedinți a dat o fundamentare științifică metodelor de cercetare (1931);
-în ceea ce privește istoria, se remarcă:
 Dimitrie Cantermir deține lucrarea ,,Istoria creșterii și descreșterii Imperiului
Otoman”;
 Nicolae Iorga a dominat istoriografia interbelica cu uriașa sa personalitate;
 Vasile Pârvan a adus contribuții de mare valoare la cunoașterea geto-dacilor
(,,Getica” 1926);