Ion Pillat

(1891-1945)

Ion Pillat s-a nascut la Bucuresti si a fost un eseist, poet, antologist, editor și publicist
român, membru corespondent al Academiei Române. Pe linie maternă a fost înrudit cu familia
Brătianu. A fost un important promotor al traditionalismului in literatura romana, figura sa fiind
imediat asociata cu acest curent datorita frumusetii si originalitatii poeziilor sale.
I. Viziune:
- Se aseamana cu Rilke (“Biserica de altadata”), personalitate cu care a si
corespondat, dar fara a avea latura anxioasa, enigmatica, incordata a
catolicului.
- Prin intermediul viziunilor folclorice autohtone, prin contacte cu filonul
panteist (Francis Jammes), ajunsese la ideea unui decorativ in fresca, in
desfasurari de legenda;
- Astfel, procedeele de imbinare a elementelor religioase cu cele rustice
concorda cu experienta europeana; reprezentari plastice pe teme religioase,
particularitati regionale, trasaturi necanonice, se vad la Giotto, Fra Angelico,
Benezzo Gozzoli, Van Eyck, iar din cele literare apar la Pillat!
II. Tematica:
- La Pillat, Nazaretul e pe undeva pe Riul Doamnei, iar “un tirg pe nume
Vifleim”, undeva sub Piatra Craiului; Fuga in Egipt devine refugiu in
Transilvania, de raul turcilor; Copila numita Maria poarta opinci, paste mieii
“pe toloaca” ori merge la hram in caruta, cu parintii; tanara, ea tese
“borangicul la razboi”; mama duioasa isi fereste pruncul de “cel crai
Baltazar”, sa nu i-l deoache; In acelasi spirit, Iosif “suduie boii” si
“cintareste” cu priviri lacome “orice dar” destinat fiului Mariei; alta data,
singura cu pruncul sfant, mama gandeste la “norocul” fatului “ce-ntinde
mana la ceaun”. Surprizele continua, raiul fiind “o casa din Muscel” in
pridvorul careia Maica Domnului lucreaza un navod; Episoade ca acestea, de
domeniul hagiografiei rustice, abunda in elemente magice, ezoterice si
superstitioase.
- “Drumul magilor”, marcat cu “schituri de povesti”, cu sunete de toaca si
stele pogorand “pe stani”, e cand itinerar in prezent, cand amintire pioasa.
- Scenografia tinde spre miraj: leganati de vant, mestecenii “pe dealuri bat
matanii”, apele scot din adanc “argint viu”, iar vechi clopote manastiresti
inalta “glasuri mari”.
Comparatie: Ca si la Arghezi sau V.Voiculescu, la Ion Pillat motivul “divinitatii
care coboara” tine de matricea teologiei populare, implicand figuri de altar taranesc,
chipuri care, desi desacralizate, candid antropomorfizate, sunt privite cu smerenie,
neintrand deloc in conflict cu dogma.
III. Stilistica:
- elementele religioase sunt impletite cu cele rustice, scopul fiind acela de a promova
valorile intelepciunii populare romanesti; astfel, intreg spatiul rural este infatisat ca
fiind unul sacru, plin de simboluri biblice, adaptate credintelor.