7.

6 Tipare energetice
+ / tipar benefic
„Micul copil“ - deleagă lucrurile foarte
neplăcute;
- îşi iau timp pentru lucruri
plăcute;
- sunt atenţi şi precişi;
- nu pot fi transformaţi cu
uşurinţă în „ţapi
ispăşitori“;
- stabilesc uşor contacte;
„Inabordabilul“ - funcţie de protecţie;
- să rezolve ceva pentru
ei;
- mai puţină
responsabilitate;
- economie de resurse/
nervi;
- ascultarea vocii
interioare;
- distanţare/ câştigarea
unei imagini de
ansamblu;
- concentrare mai bună
„Mai întâi gândeşti apoi
vorbeşti“
- / tipar ne-benefic
- de multe ori se îndoiesc
de propriile puteri;
- dependenţă de alţii;
- nemulţumire;
- trăire limitată respectiv
inexistentă a succesului;
- speculaţii;
- singurătate;
- mai puţină
responsabilitate;
- izolare
- depresie;
- limitarea la propriul „eu“
este înţeleasă de ceilalţi
ca „ jignit/ arogant/ cu
nasul pe sus“;
- pierderea spontaneităţii
Ce au nevoie
- micii copii?
- inabordabilii?
- atotcunoscătorii?
- intimidanţii?
- încredere în sine
- dragoste;
- autonomie;
- autodeterminare;
- „Eu sunt o.k. aşa cum
sunt!“
- Încredere interioară şi
exterioară/ protecţie;
- uşurinţă
- deschidere;
- joacă;
- curajul de a face primul
pas;
- aprecierea valorii;
- „Sunt o.k. aşa cum sunt!“
- siguranţă / contact;
- asocierea pozitivă a
vitalităţii şi spontaneităţii

„Atotcunoscătorul“ - consecvent; - aroganţă; - încredere fundamentală;

- mândru; - intoleranţă; - toleranţă;
- acceptare; - folosit; - joc/ acelaşi plan;
- calităţi de lider; - manipulativ; - transmiterea
- independenţă; - critic; responsabilităţii;
- sociabil; - egoism; - a se lăsa răsfăţat;
- încredere în sine - „fără greşeli“ - a putea primi cadouri;
sănătoasă; - sindromul salvatorului; - „Eu sunt o.k., chiar dacă
- siguranţă - dominare; nu fac nimic!“
- luptător singuratic; - să facă din când în când
şi lucruri nu neapărat
corecte (fără sa fie cineva
afectat);
- a da drumul;
- a savura;
„Intimidatorul“ - Powerman; - coleric; - încredere în sine;
- previzibil; - arogant; - a fi ascultat;
- sistem de valori clar; - dominant; - recunoaştere;
- om de decizie; - energia se disipă; - să poată arăta slăbiciune/
- creativ; - nerăbdător; fragilitate;
- plin de umor; - a se lăsa răsfăţat
- capacitate de impunere; - să înveţe să disocieze;
- nu e ranchiunos - umor
7.7 5 Roluri pentru relaţii echilibrate
Întrebări pentru fiecare dintre rolurile personalităţii

INDIVID:
 Care sunt capacităţile dumneavoastră, dar necesităţile şi dorinţele?
 Cum vă vedeţi? Sentimentul valorii proprii?
 Vă plăceţi? Ce vă place în mod deosebit la dumneavoastră?
 Cum observaţi că vă simţiţi bine în corpul dumneavoastră?
 Cum vorbiţi cu dvs.?
 Cât de uşor şi ce anume vă face să fiţi nesigur?
 În ce fel vă exprimaţi necesităţile? Vă este uşor sau greu?
 Cât timp pe zi vă alocaţi pentru dumneavoastră?
 Cât de bine ştiţi pur şi simplu să fiţi prezenţi în anumite situaţii?
 Ce vă doriţi pentru viitor privitor la rolul „individ“?

BĂRBAT / FEMEIE:
 Cât de bine vă simţiţi ca bărbat resp. femeie?
 Ce înseamnă pentru dumneavoastră „a fi femeie/ a fi bărbat”?
 Ce aşteptări aveţi ca bărbat/femeie?
 Ce este important pentru dumneavoastră într-o relaţie?
 Cum vă trăiţi sexualitatea?
 Cum discutaţi cu partenerul dumneavoastră despre sexualitate?
 Exprimarea dorinţelor etc.?
 Cum vă descurcaţi cu apropierea/ distanţa?
 Ce vă doriţi pentru viitor ca bărbat/ femeie?

IERARHIE:
a) Preluarea responsabilităţii:
 Când şi cum preluaţi responsabilitatea pentru alţii?
 Cum vă simţiţi făcând asta?
 Ce vă leagă de rolul de mama resp. tată? (chiar dacă nu aveţi copii, câteodată sunteţi tată
resp. mamă pentru alţii)

b) Predarea responsabilităţii:
 Cum semnalizaţi celuilalt că vreţi să vă lăsaţi răsfăţat?
 Cât de bine vă puteţi exterioriza necesităţile?
 Cât de uşor ştiţi să primiţi?
 Este mai uşor sau mai la-ndemână pentru dumneavoastră să conduceţi sau să vă lăsaţi
condus? Ce vă doriţi pentru viitor în legătură cu rolul „ierarhie“?

ACELAŞI PLAN, JOCUL:

 În ce fel şi unde vă folosiţi creativitatea?
 Când v-aţi jucat ultima dată? Ce şi cu cine?
 Cât timp vă faceţi pentru a savura pur şi simplu ceva împreună cu alţii?
 Cu care oameni puteţi să intraţi deosebit de uşor în acest rol? Alături de cine râdeţi mult şi cu
cine vă distraţi cel mai adesea?
 Cu cine vă simţiţi cel mai adesea pe poziţii de egalitate?
 Ce vă doriţi pentru viitor pe planul „acelaşi plan şi joacă“?

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR/ MEDIUL SOCIAL:

 Ce contacte aveţi în afara familiei?
 Care sunt relaţiile cu rudele?
 Credeţi că influenţaţi crearea mediului dumneavoastră înconjurător? Dacă da, cum?
 Sunteţi activi pe plan politic sau într-un grup de interese?
 Ce este cel mai important pentru dumneavoastră referitor la prieteni?
7.8 MERSUL ÎN SPIRALĂ
Experimentarea puterii submodalităţilor cu ajutorul spiralei

Obiective: Găsiţi cu ajutorul submodalităţilor sursei rezolvări pentru o problemă şi trăiţi starea de
rezonanţă. Experimentaţi dansul între (a fi) conştient şi (a fi în) subconştient.

Alte obiective ascunse: "trezirea divinului din noi“; senzaţia de a se afla ca într-un cuib, a fi protejat.

Metafora istorică/ generală: În multe culturi a fi sănătos şi complet înseamnă faptul că divinul din noi
este viu.

Metaforă personală:

Derularea exerciţiului:
 2 persoane A şi B. Persoana A ia un cartonaş pentru fiecare plan logic al spiralei, le aşează în
ordine pe jos şi conduce persoana B prin forma unei spirale crescătoare începând din mijloc spre
afară.
 Persoana B alege o situaţie dificilă iar persoana A o ajută să conştientizeze situaţia
comportamentul şi mediul şi să se asocieze total.
 Apoi persoana A conduce persoana B mai departe în spirală întrebând: „Ce abilităţi şi strategii îţi
sunt necesare pentru a putea avea acest comportament?“ Aceeaşi întrebare se pune pentru
crezuri şi valori.
 În partea exterioară a spiralei se pun întrebările legate de submodalităţi, care de obicei sunt
întunecate, rigide, strâmte etc.
 Oprire. Vă scuturaţi şi reveniţi total în încăpere (stare separator)
 Persoana A o ajută pe persoana B să se asocieze total cu sursa şi să numească submodalităţile.
 Cu aceste submodalităţi se intră înapoi în spirală şi se observă cum se schimbă prin aceasta
valorile, crezurile, abilităţile/ strategiile şi comportamentul. Este posibil ca unele schimbări în
mediul exterior să devină necesare.
 Integrare: Simţiţi că vă aflaţi în mijlocul unui cuib iar spirala reprezintă o protecţie împrejurul
dumneavoastră.
 Future-Pace pe linia timpului.

Durata exerciţiului: 30 de minute de persoană

Mărimea grupului: 2 persoane, eventual şi un observator

Evaluarea în plen: Schimb de experienţă schimbări ce au avut loc automat.

Aplicare: Pentru persoane care fac multe lucruri singure şi nu se lasă greu ajutate. Pentru toţi cei care
vor să reveleze divinul din ei.
7.9 Go for it
Obiective: Porniţi strategia succesului. Faceţi odată ceea ce singur v-aţi propus!

Alte obiective ascunse: Instalarea crezurilor „a-şi trăi propriul potenţial şi a avea succes“.

Metafora istorica/generala: sportiv la start

Metaforă personală:

Derularea exerciţiului:
 Ancoră (situaţie disperantă): În ce domeniu vreţi să experimentaţi succesul, în ce domeniu „vă
aflaţi încă pe banca de rezervă“ şi nu porniţi?
 Ancoră: Situaţia care vă face să vă simţiţi frustrat.
 Ancoră: Căutaţi o situaţie în care la un moment dat chiar „aţi pornit“ şi ancoraţi acea situaţie.
 Ancoră: O situaţie în care sunteţi activ implicat într-o acţiune, foarte concentrat şi aveţi succes:
„Clipa excelenţei“.
 Lăsaţi strategia să curgă, întrerupeţi-o din când în când. Până când nu vă rămâne altă opţiune
decât să „porniţi“.

Durata exerciţiului: 20 de minute

Mărimea grupului: 2-3 persoane

Evaluarea în plen: Determinant nu este conţinutul ci starea interioară.

Aplicare: Pentru oameni cu motivare exterioară puternică care devin foarte rar activi din proprie
iniţiativă;
Strategii pentru rezolvarea conflictelor interioare.
7.10 Swish/Hush
Cascada

Aplicare:
 O obişnuinţă se elimină, nu mai este necesară
 După o schimbare a unui crez cascada aduce cu sine plăcerea de a exersa şi „a face greşeli“ în
timpul învăţării mersului.

Derularea exerciţiului:
 Simţiţi emoţia negativă + comportamentul (asociat)
 Vedeţi disociat cascada cu toate simţurile
 Swish/Hush (schimbaţi locul) atât de repede încât toate emoţiile/ comportamentele negative
(disociate) să iasă iar cascada să intre în corp (asociat) – conştientizaţi; repetaţi de 5 ori
 Test
7. 11 Crearea exerciţiilor
1. Adunarea informaţiilor
a) Clarificarea condiţiilor generale: loc, durată, temă, etc.
b) Colectarea de informaţii legate de problemă, scop şi resurse

2. Numirea scopului exerciţiului

Care este scopul exerciţiului?

3. Evidenţa
Cum ştiţi că exerciţiul şi-a atins scopul?

4. Drumuri pentru atingerea scopului

Ce posibilităţi există pentru a transmite oamenilor acest scop?
Ce posibilităţi există pentru trezirea resurselor necesare?

5. Numirea procesului
a) Care proces trebuie derulat pentru a se atinge acest scop?
b) Prin ce proces doriţi să ghidaţi pe cineva spre atingerea acestui scop?
c) Care sunt elementele procesului?
d) Cum recunoaşteţi faptul că procesul a avut succes?

6. Alegerea metodelor
Care metode sunt potrivite pentru persoană, scop, condiţiile generale? (de ex. ancora în podea,
metafore, călătorii mentale, harta minţii şam.)

7. Stabiliţi derularea procesului

a) Faza introductivă: Cum începeţi?
b) Faza – proces: Cum împărţiţi procesul în paşi distincţi?
c) Faza – transfer: Cum veţi stabili puntea către viaţa de zi cu zi?

8. Realizarea instrucţiunilor exerciţiului

a) Indicaţii senzoriale exacte
b) Respectaţi ordinea logică a paşilor

9. Testarea exerciţiului din toate cele trei puncte de vedere

1. Persoana (pentru trainer): Pot să ghidez cu precizie?
2. Persoana (pentru cel antrenat): Pot să urmez instrucţiunile?
3. Persoana (pentru observator): Se potriveşte totul împreună?
9.6 Fazele evolutive ale unui grup
9.7 Formarea grupurilor

Formarea grupurilor
Din persoane individuale se alcătuieşte o grupă cu subgrupe
10.1 Planurile logice

Valorile angajaţilor/ angajatelor reprezintă bogăţie pentru organizaţie

 Valorile negative creează stres şi frustrare

 Valorile pozitive răspund la întrebarea "rostului“ şi dau organizaţiei şi angajaţilor/ angajatelor
o direcţie, motivaţie şi plăcerea de a munci.

Restul conţinuturilor planurilor logice – crezuri, strategii şi comportamente reprezintă cadrul de

diagnostic pentru echipă şi organizaţie şi totodată şi cadrul resurselor şi soluţiilor.

În baza acestor rezultate se realizează analize, procedee de lucru (exerciţii) şi rapoarte.

10.2 Planurile logice ale unei organizaţii

Planurile logice ale

organizaţiei

Organizaţie Conducere Angajaţi

Modele ale succesului şi Sursa de Sensul / rostul propriilor

„sensului / rostului” putere sarcini, provocări personale

Identitate culturală, Identitate. Ierarhia valorilor

valenţe Valori direcţie predeterminată
profilul organizaţiei

Motto-urile organizaţiei Imagini de rol, Convingeri,

reguli interne claritate în atribuirea
rolurilor

Aptitudini, Aptitudini individuale,

Resursele angajaţilor strategii strategii

Activitate zilnică
rutină şi Comportament Comportamentul
activităţi obişnuit

Spaţiul de Mediul social

experienţă Mediu proiecte
„muncă” context
10.3 Câmpuri de acţiune şi instrumente
10.4 Derularea proceselor
10.5 Stadiul prezent – stadiul dorit
 10.6 Găsirea unui model si a resurselor
Coaching pentru echipe cu ajutorul modelelor/ metaforelor

Scop:
Trezirea creativităţii indivizilor şi a grupului. Găsirea imaginii scop - metaforei echipei
În echipă apar des conflicte personale datorită faptului că se pierd direcţia comună, viziunea şi
entuziasmul. Nu mai sunt conştientizate resursele fiecăruia şi feedbackul pozitiv.
Cu ajutorul exerciţiilor integrate (desenul) apare o asociere, o imagine comună. Pe baza acesteia
sunt găsite valorile, crezurile, strategiile şi comportamentele echipei. La final fiecare angajat/
angajată găseşte propria definiţie a sarcinii şi un scop pentru următorul pas.

Derularea exerciţiului:
 Fiecare membru al echipei primeşte o foaie de hârtie şi creioane colorate.
 Fiecare desenează ce îi vine spontan în minte legat de o temă dată de ex. Ce reprezintă
coachingul pentru mine? Timp aproximativ 10 minute.
 Apoi se formează grupuri de câte două persoane care îşi arată desenele povestind despre
acestea.
 Apoi cele două persoane desenează împreună o imagine nouă în care cele două metafore
(imagini) iniţiale sunt unite. Timp: aproximativ 10 minute.
 Apoi se formează grupuri de câte patru persoane care îşi arată reciproc imaginile şi
povestesc ce este important pentru ei.
 Apoi cele patru persoane reunesc cele două metafore (imagini) în aşa fel încât să rezulte o
imagine nouă în care sunt conţinute elementele importante pentru fiecare dintre cele patru
persoane. Timp aproximativ 20 de minute.
 Apoi cele grupul celor patru persoane se reuneşte cu un alt grup de patru persoane şamd
până când întreaga echipă desenează o imagine mare în care fiecare îşi poate regăsi
metafora proprie.
 După finalizarea imaginii echipa va găsi privind imaginea, valori pe care aceasta le exprimă.
 Aceste valori (de ex. bucurie, siguranţă, claritate...) vor fi scrise pe marginea imaginii.

La final echipa va găsi o frază scop legată de metaforă (imagine). (de ex. coachingul este braţul care ne
însoţeşte şi susţine jucăuş creşterea). Această frază scop se va scrie de asemenea pe imagine.

Apoi fiecare primeşte o foaie de hârtie pe care va nota cum a participat concret la realizarea acestei
imagini scop. Timp aproximativ 10 minute.
Fiecare spune câte o frază scop legată de imagine. Moderare: când, unde, cum sunt generate
rezultatele.

Durată: În funcţie de mărimea echipei aproximativ 1 până la 3 ore.

Material: Hârtie pentru desen, hârtie pentru flipchart, creioane colorate, bandă adezivă.
10.7 Coachingul prin metafora

Stabilirea problemei şi a soluţiei şi găsirea unei metafore comune.

1. Membrii echipei se aşează în încăpere conform sentimentelor lor negative. Cât de departe sunt
persoanele una faţă de cealaltă, care este poziţia lor corporală, cum este contactul vizual şamd.
Această coregrafie primeşte un nume, descriindu-se astfel GZ (forma prezentă).

2. Întrebări pentru găsirea resurselor: De ce are nevoie fiecare? Ce lipseşte?

3. Fără a vorbi persoanele îşi vor căuta poziţii noi astfel încât toţi participanţii să îşi găsească
resursele. Şi pentru această coregrafie (WZ – forma dorită) se va inventa un nume.

4. În continuare se va face comparaţia: Ce este nou, diferit?

5. Care au fost paşii de la GZ la WZ?

6. Future-Pace
11.1 Coachingul pentru managementul de proiect

Obiectiv

Orientat

Proiect

Planificare

(OOPP)
11.2 Evaluarea problemei
1. Identificarea grupului de probleme

2. Observarea contextului

3. Observarea comunei, oraşului sau sectorului (mai face cineva o muncă asemănătoare)?
11.3 Copacul problemei

1. Identificarea tuturor problemelor relevante.

2. Trasarea liniilor de legătură, luând în seamă cauza/ efectul.

3. Gruparea problemelor asemănătoare.

4. Obţinerea unei probleme principale pentru fiecare grup.

5. Transformarea problemei în obiective pozitive, accesibile.

11.4 Planificarea proiectului
1. Definirea condiţiilor generale ale proiectului.

2. Evaluarea tuturor factorilor externi şi a presupunerilor.

3. Definirea parametrilor succesului.

4. Verificarea logicii structurii.

11.5 Cuprinsul proiectului
Definirea cuprinsului proiectului

1. Stabilirea domeniilor şi grupărilor care se potrivesc în proiect.

2. Pot alţi parteneri să preia domeniile detaşate?

3. Formularea scopului superior al proiectului, scopului real al proiectului, a sarcinilor specifice şi a

activităţilor.

Scopul superior
Scopul proiectului

Obiective specifice
Activităţi
11.6 Factori externi şi aşteptări

1. Definiţi factorii externi importanţi pentru succesul proiectului.

2. Stabiliţi în ordine logică aşteptările / ideile în funcţie de o listă de priorităţi.

3. Verificaţi factorii externi şi aşteptările.

4. Verificaţi dacă este realizabil.

11.7 Crezuri; aşteptări
Verificaţi lista crezurilor şi a aşteptărilor (vezi în faţă). Verificaţi-o din următoarele puncte de vedere:

Este aşteptarea corectă?

Da Nu
Care sunt Ignoră
şansele ca
presupunerile
să se realizeze?

Nu este probabil Probabil Aproape cu siguranţă nu

Proiectul poate fi Folosire ca şi Nu se va folosi
adaptat? aşteptare ca şi aşteptare

Da
Modifică proiectul
Nu
Nu începe proiectul

12.1 Orientarea spre resurse şi soluţii în Coaching

Multe metode de team building încep prin a analiza în primul rând problemele care împiedică
funcţionarea echipei înainte de a le rezolva.

Prin alegerea acestei căi “orientate spre problemă” există pericolul de a crea conflicte între membrii
echipei. Deoarece analiza problemei duce de multe ori la explicaţii ce atribuie responsabilitate acestea
sunt resimţite deseori ca învinuiri.

Atmosfera ce apare sufocă creativitatea şi cooperarea şi ascunde marele pericol ca o mare parte din
energia şi entuziasmul echipei faţă de muncă să se piardă.

Abordarea orientată spre soluţii pentru rezolvarea problemelor oferă o cale constructivă ce ocoleşte
capcanele abordării orientate spre probleme.

Orientarea spre soluţii este o cale sistematică ce ajută oamenii să îşi îndrepte energia/ atenţia spre
dezvoltarea de obiective şi căi pentru atingerea acestora din urmă. Orientarea spre soluţii se centrează
pe ceea ce funcţionează şi creează o atmosferă ce multiplică colaborarea şi creativitatea, înlesneşte
dezvoltarea pozitivă şi încurajează soluţiile.
12.2 Transformarea problemelor în obiective

Orientarea spre probleme Orientarea spre soluţii

 Evaluarea problemei  Evidenţierea obiectivelor

 Analizarea unor greşeli mai  Analizarea unor succese mai

vechi vechi

 Conştientizarea „incapacităţii“  Conştientizarea îmbunătăţirii

actuale actuale

 Explicarea problemelor  Explicarea progresului

 Sublinierea slăbiciunilor şi a  Sublinierea punctelor forte şi a

eşecurilor resurselor

 Privirea colegilor ca fiind  Recunoaşterea colegilor care şi-

responsabili de probleme au adus aportul la rezolvare .

Problemele cer o analiză;

Obiectivele te invită să le atingi.
12.3 Stabilirea obiectivelor

Numai atunci când cunoaşteţi portul de destinaţie în ce vânt să ridicaţi pânzele.

Transformarea problemelor în obiective

Scrieţi lista problemelor: Notaţi câteva probleme despre care credeţi că împiedică funcţionarea optimă a
echipei dumneavoastră şi transformaţi-le în obiective corespunzătoare.

De ex:

Problemă Scop corespunzător

 colaborare deficitară ♦ îmbunătăţirea spiritului de echipă
 critică distructivă ♦ feedback pozitiv
 a vorbi în paralel ♦ a se asculta mai bine unul pe celălalt

1. Problemă 2. Scop corespunzător

Când ştii ce cauţi, poţi găsi mai uşor!

12.4 Motivare pe toate planurile
Alegerea unui scop

Este mai uşor să urmăreşti un singur scop la un moment dat de aceea vă rog să vă hotărâţi la cel mai
important. Dacă vă este greu să vă hotărâţi, alegeţi scopul care are influenţa pozitivă cea mai mare
asupra celorlalte obiective de pe listă.

În momentul în care aţi stabilit destinaţia sunteţi deja în drum spre ea!

Motivaţie – Beneficii:

Ce câştig poate fi anticipat

Evaluaţi avantajele atingerii obiectivului: Dacă vă simţiţi angajat faţă de scopul pe care l-aţi ales este
important ca acesta să aibă o însemnătate pentru dumneavoastră. Un scop are numai atunci sens dacă
credem că atingerea lui ne va aduce nouă şi celorlalţi un câştig.
Nimeni nu se simte angajat faţă de un obiectiv care aduce un câştig mic. Sunteţi motivat să atingeţi un
scop atunci când acesta vă aduce un beneficiu/ câştig.

Câştig
Pentru dumneavoastră
Pentru echipa dumneavoastră
Pentru organizaţia dumneavoastră
Pentru alţi colaboratori
Pentru „clienţii“ dumneavoastră
Pentru fiecare dintre dumneavoastră pe plan personal

Pentru a asigura motivaţia este importantă concretizarea avantajelor pe care atingerea scopului vi le va
aduce cel mai probabil dumneavoastră, echipei şi mediului social.

Forţa de atracţie/ motivaţia pentru a atinge un obiectiv este direct proporţională cu avantajele pe
care le anticipaţi.
12.5 Rezultate pe toate planurile
Vizualizaţi clar rezultatele

Realizaţi o descriere ce se bazează pe exemple ale comportamentului observabil. Imaginaţi-vă că a

trecut un an (sau orice altă perioadă potrivită) şi aţi făcut progrese mari în direcţia obiectivului ales.

Descrieţi scenele rezultatului filmului dumneavoastră în aşa fel încât toate persoanele din afară să fie
convinse de faptul că echipa dumneavoastră a avut rezultate bune.

Descrierea scopului ales / Rezultat

Când un scop/ rezultat devine mai clar, mijloacele prin care acesta poate fi atins devin mai
evidente.
12.6 Rezultate finale si rezultate intermediare

Rezultate intermediare
Este folositor să vedeţi progresul înregistrat în direcţia scopului dumneavoastră sub forma unui proces.
Definirea clară a obiectivelor intermediare vă va sprijini cu idei practice. Acumularea de rezultate
intermediare vă dă o nouă motivaţie şi idei pe calea către scop.

Descrieţi câţiva paşi intermediari pe care îi veţi face dacă lucraţi în direcţia scopului dumneavoastră.
Luaţi-vă timp pentru a putea da o descrierea concretă şi clară a caracteristicilor fiecărui rezultat
intermediar.

1. Care va fi mâine primul semn care vă va arăta că sunteţi pe drumul cel bun?
2. Care va fi peste o săptămână pentru dumneavoastră un semn clar al progresului?
3. Ce se va întâmpla peste aproximativ o lună confirmând că a avut loc o dezvoltare pozitivă?
4. Ce ar fi necesar pentru a convinge un sceptic că aţi făcut paşi considerabili în direcţia scopului
dumneavoastră?

După 1 an

După 1 lună

După 1 săptămână

Dimineaţa
12.7 Crezuri – Aşteptări
Imposibilul devine posibil

Un scop atractiv este doar un vis dacă cei care l-au ales, nu cred toţi că poate fi atins. Pentru a putea
stabili aceasta trebuie să puneţi în balanţă posibilităţile şi obstacolele.

De o parte se vor afla greutăţile iar de cealaltă posibilităţile. Doar atunci suntem convinşi că putem
atinge un scop, când posibilităţile au o greutate mai mare decât greutăţile. Ar trebui de asemenea să fie
înscrişi în listă şi factorii care ar putea împiedica progresul în direcţia scopului. Aceasta serveşte la
recunoaşterea faptului că există cu siguranţă obstacole. Prin această conştientizare şi în acelaşi timp
prin acumularea de resurse aducătoare de succes, obstacolele pot fi trecute sistematic.

Lista posibilelor intervenţii de obstacole şi posibilităţi:

Aşteptări legate de i. Aşteptări constructive

obstacole
12.8 Resurse
1. Inventarul resurselor echipei

Dacă vreţi să convingeţi pe cineva că puteţi cuceri Mount Everest, trebuie să îi dovediţi că deţineţi
resursele necesare: cunoştinţe suficiente, rezistenţă fizică, echipament potrivit şamd. Cu cât puteţi să
identificaţi mai bine resursele existente în cadrul echipei dumneavoastră cu atât devine mai sigură
atingerea scopului.

Ce puncte forte puteţi recunoaşte la ceilalţi?

Ce talente, abilităţi şi calităţi pozitive puteţi găsi la membrii echipei dumneavoastră?
Luaţi-vă timp pentru a discuta despre fiecare membru al echipei dumneavoastră în parte. Rugaţi vecinii
dumneavoastră să-şi noteze propriile calităţi în lista de mai jos.
Descrieţi foarte concret fiecare caracteristică, prezentaţi constatările dumneavoastră despre modul în
care aceste calităţi s-au făcut observate la locul de muncă.

Resursele persoanei X...

2. Resurse exterioare

Pe lângă punctele forte ale membrilor echipei dumneavoastră există multe alte resurse în afara echipei.
Resurse ce pot oferi un ajutor preţios în atingerea scopului propus. Astfel de resurse pot fi găsite la
1. clienţi sau cumpărători, pe care îi serviţi,
2. colegi, cu care lucraţi,
3. experţi, cu care vă consultaţi,
4. membrii familiei, cu care schimbaţi idei,
5. parteneri, persoane din afară şi superiori.

3. Vă rugăm enumeraţi cum puteţi folosi aceste resurse?

Resurse exterioare

4. Succese din trecut

Când încercaţi să rezolvaţi o problemă sau să atingeţi un scop merită să vă amintiţi de succesele din
trecut înregistrate în urma unor provocări asemănătoare. Încrederea noastră în viitor devine mai
puternică dacă ne reamintim mereu că am rezolvat deja probleme asemănătoare.
Amintirea succeselor din trecut serveşte şi la a ne aminti de strategii care au funcţionat în trecut – şi care
merită să fie puse din nou în aplicare.
Faceţi o călătorie mentală în trecut şi amintiţi-vă de întâmplări şi experienţe trecute care au avut de a
face cu atingerea unui obiectiv ales. Dacă de exemplu scopul dumneavoastră este buna colaborare,
încercaţi să vă amintiţi când a existat aceasta chiar dacă numai puţin sau pentru o scurtă perioadă.
Să vă amintiţi de experienţe din trecut din alte echipe sau de la alte locuri de muncă, acasă sau în alte
situaţii poate fi foarte folositor aici.

Succese din trecut

12.9 Împărţirea sarcinilor şi feedback
Feedback pentru evoluţia pozitivă

După ce se ia decizia dezvoltării echipei într-o anumită direcţie, deseori este cazul ca dezvoltarea dorită
să aibă deja loc într-o anumită măsură.
Chiar dacă dezvoltarea pozitivă este minimă, este un lucru inteligent să scoateţi în evidenţă ceea ce s-a
întâmplat deja şi să încurajaţi evoluţia. Exprimaţi-vă recunoaşterea pentru fiecare persoană care a
contribuit la aceasta.

Ce indicii puteţi găsi pentru cel mai nou progres în direcţia obiectivului ales?
Ce s-a întreprins deja în această direcţie? Ce întâmplări din ultima vreme vi se par a fi un semn că
echipa se află pe drumul cel bun?

Semnele progresului

Alocarea sarcinilor cu feedback

 Decideţi-vă care va fi aportul dumneavoastră personal în sprijinirea întregii echipe în direcţia

scopului ales
 Observaţi diferitele aporturi ale celorlalţi membri ai echipei
12.10 Feedback

Fiecare membru al echipei participă la dezvoltarea pozitivă în direcţia scopului ales şi este atent la
evenimente şi incidente ce arată progresul. Rezultatele vor fi conştientizate în grup.

Schimbarea trebuie anunţată cu voce tare

Jurnalul succeselor şi progresului

Recunoaşterea este lipiciul ce ţine echipa împreună.

Întărirea scopurilor atinse şi a câştigurilor obţinute între timp:

 O privire în urmă asupra dezvoltării pozitive
 Recunoaşterea aporturilor
 Recapitularea cunoştinţelor câştigate
 Discutarea şi decizia asupra continuării

Efectul recunoaşterii:
 Acoperă nevoia noastră de apreciere şi recunoaştere
 Grăbeşte atingerea unui obiectiv
 Îmbunătăţeşte colaborarea
 Dizolvă sentimentele de invidie
XIII. Exerciţiile de integrare şi relaxare constituie premisa pentru
învăţare

= PREMISĂ PENTRU ÎNVĂŢARE

De ex. Muzică
Dans/ mişcare
Feldenkrais: “Conştienţă prin
Mişcare” (rororo)
Yoga
Qi Gong: Maestrul Seo: “ Îndoirea bambusului”
(Heyne)
Meditaţie sufită a celor patru puncte cardinale ( CD
- Tel: 0046-41544023)
13.1 Hermann Hesse – Copacii

“Copacii au fost pentru mine mereu cei mai insistenţi predicatori. Îi cinstesc când trăiesc printre oameni
şi familii, în păduri şi în dumbrăvi. Şi mai mult îi cinstesc când stau solitari. Sunt ca oamenii singuratici.
Nu ca pustnicii care s-au retras hoţeşte din cauza a cine ştie ce slăbiciuni, ci ca oamenii mari şi
însinguraţi, ca Beethoven şi Nietzsche. În vârfurile lor foşneşte întreaga lume, rădăcinile li se odihnesc în
infinit; singuri ei nu se pierd în asta ci aspiră cu toată puterea vieţii lor numai una: să-şi împlinească
legea, legea ce îi locuieşte, să îşi clădească propria fiinţă, să îşi joace propriul rol. Nimic nu este mai
sfânt, nimic nu este un exemplu mai demn decât un copac frumos şi puternic.

Când un copac a fost tăiat şi îşi arată goala rană mortală în faţa soarelui, poţi citi pe discul luminat al
buturugii şi mormântului său toată istoria sa: în inele şi deformări sunt scrise toată durerea, toată boala,
toată fericirea şi prosperitatea, anii înguşti şi anii opulenţi, atacurile cărora le-a ţinut piept, furtunile
biruite. Şi fiecare copil de ţăran ştie ca cel mai dur şi nobil lemn are cele mai înguste inele, că sus în
munţi într-o perpetuă primejdie cresc trunchiurile exemplare, puternice şi indestructibile.

Copacii sunt sanctuare. Cine ştie să le vorbească şi să îi asculte, acela află adevărul. Ei nu predică
învăţături şi reţete, ei predică neinteresaţi de individ, legea vieţii.

Un copac vorbeşte: În mine este ascuns un sâmbure, o scânteie, un gând, eu sunt viaţă din viaţa eternă.
Unică este încercarea şi concepţia în care mama eternă s-a aventurat prin mine, unică este forma mea
şi unice nervurile pielii, unice sunt cel mai mic freamăt al frunzelor vârfului meu şi cea mai mică cicatrice
a scoarţei. Sarcina mea este să dau formă eternului în unicitate şi să îl revelez.

Un copac vorbeşte: Puterea mea este încrederea. Eu nu ştiu nimic despre strămoşii mei, nu ştiu nimic
despre cei o mie de copii ce se nasc în fiecare an din mine. Eu trăiesc până la sfârşit secretul seminţei
mele, nu îmi fac griji pentru nimic altceva. Am încredere că Dumnezeu se află în mine. Am încredere că
sarcina mea este sfântă. Din această încredere trăiesc eu.

Când suntem trişti şi nu mai putem suporta viaţa, un copac ar putea vorbi cu noi. Fii liniştit! Fii liniştit!
Uită-te la mine! Viaţa nu este uşoară, viaţa nu este grea. Ăsta este un gând copilăresc. Lăsă-l pe
Dumnezeu din tine să vorbească, astfel tac ei. Tremuri căci drumul tău te depărtează de mama şi de
patria ta. Dar fiecare pas şi fiecare zi te duce în faţa mamei tale. Patria nu este aici sau acolo. Patria
este înăuntrul tău sau nicăieri.

Când aud copacii foşnind seara în vânt, dorul de călătorie îmi străpunge inima. Dacă asculţi însă liniştit
un timp şi acest dor îşi arată sâmburele şi sensul. Nu este fuga de durere cum părea. Este dorul de
patrie, de amintirea mamei, de noi parabole ale vieţii. El duce acasă. Fiecare drum duce acasă, fiecare
pas este naştere, fiecare pas este moarte, fiecare mormânt este mamă.

Aşa foşneşte copacul în amurg când ne temem de gândurile noastre de copii. Copacii au gânduri lungi,
pe respiraţii lungi şi liniştite, la fel cum şi viaţa lor este mai lungă decât a noastră. Sunt mai înţelepţi
decât noi, atâta timp cât nu îi ascultăm. Dar dacă am învăţat să ascultăm copacii atunci tocmai
scurtimea şi viteza şi graba copilăroasă a gândurilor noastre câştigă o bucurie fără seamăn. Cine a
învăţat să asculte copacii nu mai năzuieşte să fie un copac. El nu mai năzuieşte să fie nimic ce nu este.
Asta este patria. Asta este fericirea.”
13.2 A vorbi cu copacii

Experimentaţi legătura cu natura

Obiective: Găsiţi metafore pentru răspunsuri. Noi nu suntem indivizi izolaţi ci suntem învăluiţi în relaţii
cu alţi oameni. Scopul este să simţim această învăluire şi să o acceptăm.

Alte obiective ascunse: Vom putea şti ce are nevoie natura abia atunci când am refăcut legătura cu ea.

Metafora istorica/generala: Francisc de Assissi vorbea cu animalele, plantele şi elementele. La celţi

zeii se arătau cu precădere în copaci. Plantele de apartament mor atunci când nu ne îngrijim de ele,
când nu le „vorbim“. E posibil ca moartea copacilor să aibă o asemenea amploare pentru că nu ne
îngrijim suficient de ei?

Metafora personală:

Derularea exerciţiului:

Faceţi exerciţiul mai întâi mental, în transă şi apoi afară în natură.

Faceţi-vă comozi... (alegeţi singur acest proces) şi lăsaţi-vă „strigat“ de un copac de acolo de unde aţi
locuit la vârsta de 6 ani.

Rămâneţi la o oarecare distanţă, priviţi copacul şi salutaţi-l cu ambele formule celtice: „Sfânt purtător al
cuvântului între cer şi pământ“ şi „Sfântă roată a soarelui, ce transformă lumina în viaţă“.

Deveniţi una cu copacul; fiţi copac atingându-l, gândiţi-vă la trunchi şi corp; uitându-vă în sus gândiţi-vă
la braţe şi crengi; simţiţi pământul şi rădăcinile şi picioarele dumneavoastră, iar când sunteţi copac
gândiţi-vă la răşină şi la sânge şi deveniţi complet un copac. Ca un copac luaţi ca de la sine înţeles ceea
ce vi se oferă: de către pământ, de către vânt, soare şi apă. Simţiţi stabilitatea şi mobilitatea pe care le
aveţi, liniştea şi vârsta dumneavoastră.

Puneţi copacului următoarele întrebări şi aşteptaţi până aţi înţeles răspunsul.

Câteodată e important să mai întrebaţi ce nu aţi înţeles.

Îndreptaţi-vă privirea spre sud şi puneţi întrebarea copilului:“Care este darul pe care l-am primit când
am venit pe acest pământ?“

Îndreptaţi-vă privirea spre vest şi întrebaţi despre corpul dumneavoastră: „Ce pot face pentru ca acest
corp al meu să rămână/devină sănătos şi mobil?“

Îndreptaţi-vă privirea către nord şi întrebaţi despre raţiunea dumneavoastră: „Ce pot face pentru a-mi
dezvolta şi mai mult talentele mentale şi fizice? Care sunt blocajele şi care sunt multiplele mele
aptitudini?“

Îndreptaţi-vă privirea către est şi întrebaţi despre spiritualitatea dumneavoastră: „Ce pot face pentru
dezvoltarea mea spirituală?“

Ieşiţi afară, găsiţi un copac care vă atrage sau vă "strigă“, simţiţi legătura cu copacul şi primiţi
răspunsurile. Rămâneţi alături de copac cât timp vă face bine.
Durata exerciţiului: 15 minute intrare în transă

Mărimea grupului: 1 persoană sau un grup

Evaluarea în plen: Cum a fost să fii un copac? În ce formă aţi primit răspunsurile? Care întrebări şi
răspunsuri au fost mai uşoare şi care mai grele? Ce vă spune asta?

Aplicare: Pentru persoane care au pierdut contactul cu pământul şi se simt rău în propriul corp având
doar relaţii minime cu ceilalţi oameni.
13.3 Poezia corpului

Obiective: Activarea chakrelor cu ajutorul mişcărilor

Alte obiective ascunse: Legătura între corp şi minte; despre mişcare şi imaginile interioare

Metafora istorică/ generală: Chinezii fac dimineaţa exerciţii, pentru activarea Chi-ului (energiei vieţii) în
corp.

Metafora personală:

Derularea exerciţiului:

 Găsiţi acel „acasă“ momentan, conştientizându-vă corpul aşa cum este în acest moment.
Aceasta este măsura pentru schimbările ce au avut loc după fiecare exerciţiu.
 Aşezaţi un şnur sau un lănţişor de-a lungul coloanei vertebrale şi faceţi legătura în sus cu
universul.
 Salutaţi ziua: Aplecaţi trunchiul şi mâinile în faţă în direcţia Pământului
 Vizualizaţi o sursă de lumină (chi) deasupra capului.
 Preluaţi această energie Chi a sursei de lumină inspirând. Lăsaţi energia să vă curgă în
inimă, în urechi şi în jurul corpului dumneavoastră. Lăsaţi energia să intre în cap şi să
curgă pe coloană în jos până la osul sacral, apoi mai departe în labele picioarelor şi prin
picioare din nou în sus prin braţe până în mâini.
 Imaginaţi-vă soarele. Întindeţi ambele braţe după el şi trageţi-l cu braţele întinse într-un
semicerc din faţă, peste cap, până în spate.
 Întindeţi braţele în lateral depărtându-le de corp şi vizualizaţi în ambele palme câte o
semilună. Aduceţi braţele întinse deasupra capului. Când mâinile se ating, cele două
semiluni se unesc formând o lună plină.
 Întărirea coloanei vertebrale ce ne sprijină: Întindeţi ambele braţe în spate şi prindeţi
degetele mari unul de celălalt ca nişte cârlige. Aplecaţi-vă spre în faţă şi ridicaţi braţele
sus.
 Salutul Pământului: Staţi cu picioarele depărtate sprijinindu-vă pe piciorul drept, laba
piciorului stâng arată în lateral. Aplecaţi-vă în faţă şi salutaţi Pământul din faţa unui picior,
sărutaţi-l pe cel din faţa celui de al doilea. Schimbaţi partea şi repetaţi exerciţiul.
 Primiţi o coroană şi aşezaţi-o pe cap. Rotiţi drăgăstos cele 7 vertebre ale gâtului, mai
întâi de sus în jos iar apoi de jos în sus.
 Lăsaţi să pătrundă prin coroană şi prin chakra superioară a capului sursa divină.
 Zburaţi: Întindeţi braţele lateral şi rotiţi umerii, coatele şi încheieturile: Imaginaţi-vă că
zburaţi ca o pasăre, ca „pescăruşul Jonathan“.
 Eliberaţi un vultur: Duceţi braţele în faţă şi uniţi palmele. Imaginaţi-vă că ţineţi un vultur.
Întindeţi brusc braţele înainte şi deschideţi mâinile, expirând scoateţi un sunet („Huiiie“
sau altul) şi daţi drumul vulturului imaginar.
 Chakra inimii: Respiraţi în partea de sus a pieptului. Respiraţi în sus înspre coaste. Rotiţi
acea partea a trunchiului în care se află regiunea inimii.
 Uniţi lumina şi întunericul, sus-ul şi jos-ul: Duceţi braţele întinse deasupra capului şi
de acolo în jos. De la podea ridicaţi-le din nou rotindu-le.
 Primiţi darul sursei dumneavoastră: Aşezaţi-vă din nou cu picioarele depărtate, cu
sprijin pe unul din ele, întindeţi braţele în dreapta sus şi primiţi darul sursei
dumneavoastră. Aplecaţi-vă acum în jos spre piciorul stâng şi plantaţi o parte din dar în
pământ. Ridicaţi-vă, întindeţi braţele în faţă şi dăruiţi o parte din excesul primit în timp ce
scoateţi şi un sunet. Schimbaţi partea şi repetaţi exerciţiul.
  Chakra sexuală: Mişcaţi şoldurile urmând forma unei spirale duble, „încingeţi cărbunii“.
 Staţi în poziţie de schi şi rotiţi puternic cu braţele într-un lighean cu rufe imaginar, mai
întâi spre stânga, apoi spre dreapta.
 Chakra rădăcină: Dansaţi dansul stelelor: Staţi într-un picior având celălalt picior întins
în faţă şi faceţi o mişcare în semicerc spre lateral şi în spate. Schimbaţi piciorul şi repetaţi
exerciţiul.
 Pescuiţi: Staţi din nou într-un picior. Întindeţi degetele celuilalt picior în faţă. Ridicaţi
degetele şi „pescuiţi din adâncuri“. Întindeţi piciorul din nou în faţă şi scoateţi ceea ce aţi
pescuit afară.
 Mersul pe nori: Mergeţi moale, ca pe nori. Mişcaţi degetele mai întâi în sus iar apoi în
jos. Mergeţi mai întâi în faţă şi apoi în spate.
 Frământaţi pământul: Alergaţi puternic şi hotărât pe loc.
 Legătura: Legaţi-vă din chakra capului până la chakra rădăcină cu un „cordon ombilical
de argint“ expiraţi scoţând un sunet.
 Strigătul puterii: Aşezaţi-vă pe vine, sprijiniţi mâinile pe genunchi şi strigaţi puternic
(„Hu!“ sau asemănător)
 Relaxare: închideţi palmele, aşezaţi-vă pe vine şi sprijiniţi capul pe degetele mari, lăsaţi-l
să se odihnească. Aveţi încredere şi lăsaţi-va îmbrăţişat de sursa dumneavoastră.

Durata exerciţiului: 40 de minute

Mărimea grupului: de la 1 persoană până la grupuri mari

Evaluarea în plen: Care exerciţiu v-a ajutat cel mai mult să puneţi corpul în mişcare?

Aplicare: Pentru bolnavi şi pentru toţi cei ce vor să îşi păstreze corpul sănătos şi în mişcare
13.4 Roata vindecării
Vindecătoarea Copil rănit (acelaşi sex)
(de sex opus) Da: Dorinţa inimii Copilul soarelui
Da: intuiţie şi vise Adultul (acelşi
şoarece sex)
mic, verde (de sex opus)
apă foc claritate
Da: libertate/ Da: viaţă
urs bizon
coiot vultur
pământ aer
13.5 Undele cerebrale