Sunteți pe pagina 1din 4

CF • 1/2006 ACTUALITÃÞI 1

Colegiu director Av. Gabriel Biriº,


Prof. univ. dr. Tatiana Moºteanu, firma de avocaturã Salans
Academia de Studii Economice Bucureºti Drd. Simona Fiþ,

Cf
Prof. univ. dr. Constantin Tulai, analist financiar la S.C. Acacia Consulting S.R.L.
Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, Prep. univ. Ioana Maria Costea,
Facultatea de ºtiinþe economice ºi gestiune Facultatea de Drept din cadrul Universitãþii
a afacerilor Al.I. Cuza din Iaºi
Prof. univ. dr. Ioan Condor, Asist. univ. drd. Simona ªerbu,
Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Drept Universitatea Babeº-Bolyai, Cluj-Napoca,
Dr. Cornelia Petreanu, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiune
Director general la Direcþia Generalã de Politici a Afacerilor
ºi Legislaþie Fiscalã din cadrul Lect univ dr. Cristina Oneþ,
Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea
Ministerul Finanþelor Publice de Drept „Simion Bãrnuþiu”
Prof. univ. dr. Horia Cristea, Asist. univ. Cosmin ªerbãnescu,
Universitatea de Vest Timiºoara, Academia de Studii Economice Bucureºti, Facultatea
Facultatea de ªtiinþe Economice de Finanþe, Asigurãri, Bãnci ºi Burse de Valori
Prof. univ. dr. Lazãr Cistelecan, Drd. ec. Gheorghe Matei
Universitatea „Petru Maior” Tg. Mureº Curierul fiscal Lect. univ. dr. Mihai Mutaºcu,
Numãrul 1 Universitatea de Vest Timiºoara, Facultatea
Colaboratori permanenþi Pagini 1 – 32 de ªtiinþe Economice
Conf. univ. dr. Silvia Cristea, Cons. jur. Aurelian Opre,
Februarie • 2006
Academia de Studii Economice Bucureºti, specialist în probleme vamale, Timiºoara
Catedra de drept Cons. jur. Vladimir Marinescu,
Prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, Associated Business Advisors
Universitatea Al.I. Cuza Iaºi, Facultatea Drd. ec. Sorin Belea,
de Economie ºi Administrarea Afacerilor director executiv la ACACIA Consulting

Redacþie
Conf. univ. dr. Radu Bufan, redactor-ºef
Lect. univ. drd. Lucian Þâþu, redactor-ºef adjunct
Ec. Liviu Georgescu, secretar general de redacþie
Editor coordonator Nicoleta Solomon

ACTUALITÃÞI

Modificãrile Codului fiscal Noile reglementãri contabile aplicabile


de la 1 ianuarie 2006
- Conf. univ. dr. Radu Bufan*
Ministrul Finanţelor Publice, domnul Sebastian Vlădescu,
- Lect. univ. drd. Lucian Þâþu
a anunţat recent că modificările ce se vor aduce Codului fiscal De la 1 ianuarie 2006, reglementările contabile
vor intra în vigoare, cel mai probabil, de la 1 ianuarie 2007. aplicabile pentru diferite categorii de societăţi sunt: Ordinul
Motivul principal al acestei amânări constă în promovarea MFP nr. 1752/2005 (pentru agenţi economici), Ordinul
modificărilor prin lege ordinară, aprobată în urma dezbaterilor BNR nr. 5/2005 (pentru societăţile de credit), Ordinul CSA
parlamentare, şi nu prin ordonanţă a Guvernului. nr. 3129/2005 (pentru societăţile de asigurare-reasigurare),
Din punct de vedere al procedurii şi al imperativului Ordinul CNVM nr. 74/2005 şi Ordinul CNVM nr. 75/2005
stabilităţii, soluţia este corectă, deoarece se evită edictarea (pentru unităţile care operează pe piaţa de capital), Ordinul
unui text prin ordonanţă, care se modifică ulterior la apro- MFP nr. 1752/2005 (pentru instituţiile publice) şi Ordinul
barea acestuia de către Parlament, ceea ce ar genera alte MPF nr. 1829/2003 (pentru persoanele juridice fără scop
modificări în normele metodologice. lucrativ). Prin aceste reglementări se urmăreşte armonizarea
O altă raţiune a decalării ar putea fi aşteptarea raportului cu Directivele contabile europene.
de ţară din aprilie 2006: dacă acesta va fi favorabil şi va crea
certitudinea aderării României la 1 ianuarie 2007, anumite texte
referitoarea la legislaţia armonizată în materia TVA şi accize- Cotele care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2006
lor vor trebui oricum introduse de la 1 ianuarie 2007; în conse- - Nanu Bogdan*
cinţă, o altă modificare intermediară – care ar fi în vigoare
doar pentru câteva luni din 2006 – devine lipsită de sens. Anul 2006 a debutat cu noi cote de impozitare pentru
Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că ar fi bene- anumite categorii de venituri obţinute de persoanele fizice,
fic ca varianta finală a modificărilor să fie aprobată la finele modificări introduse de Legea nr. 163/20051.
lunii iunie 2006, astfel încât cerinţa predictibilităţii enunţată
la art. 4 C. fisc. să fie, în sfârşit, respectată.
* Nanu Bogdan este Senior Consultant la Associated Business
* Radu Bufan este cadru didactic la Universitatea de Vest Timişoara, Advisors.
1
Facultatea de Drept. M. Of. nr. 466 din 1 iunie 2005.
2 ACTUALITÃÞI CF • 1/2006

Este vorba despre impozitul pe dobânzile la depozitele Un impact la fel de mare îl are impozitarea, de la aceeaşi
bancare, care a crescut la de la 10% în anul 2005 la 16% în dată, a veniturilor obţinute din transferul proprietăţilor
anul 2006. imobiliare. Acestea se impun, începând cu 1 ianuarie 2006,
O altă modificare este impozitarea cu 16%, începând de cu o cotă de 16% în cazul construcţiilor de orice fel care au
la 1 ianuarie 2006, a câştigului realizat din tranzacţii cu titluri fost în posesia vânzătorului o perioadă mai mică de 3 ani,
de valoare, dobândite începând 1 iunie 2005, înstrăinate după respectiv al tuturor terenurilor dobândite după 1 ianuarie
1 ianuarie 2006 şi deţinute pentru o perioadă mai mică de 1990. În celelalte cazuri, respectiv pentru terenuri achizi-
365 de zile. Pentru titlurile deţinute pentru o perioadă mai ţionate înainte de 1 ianuarie 1990 şi construcţii deţinute pe o
mare de 365 zile, impozitul rămâne în continuare de 1%, perioadă mai mare de 3 ani, veniturile obţinute nu sunt
calculat asupra câştigului net. supuse impozitării.
Una dintre cele mai importante modificări cu impact
semnificativ asupra investitorilor este impunerea, începând
cu 1 ianuarie 2006, a dividendelor cu cota de 16%.

Noile modificãri în domeniul


legislaþiei vamale
Aurelian Opre* colectare prin eliminarea unor verigi administrative, dublată
de simplificarea procedurilor de constatare, calculare,
încasare şi urmărire a creanţelor bugetare.
Una dintre condiþiile impuse României pentru aderarea
la Uniunea Europeanã o reprezintã armonizarea regle- 2. Noul Cod vamal - prezentare generalã a
mentãrilor vamale, scop în care a fost elaborat un nou elementelor de noutate
Cod vamal, complet armonizat cu Codul vamal comunitar.
Noul Cod vamal reprezintă o „clonă” reuşită a Codului
Acesta introduce noi instituþii ºi noþiuni, proceduri ºi
vamal comunitar, preluând structura acestuia, dar şi noi
reglementãri, instituie o serie de mãsuri de simplificare a
instituţii juridice nereglementate în trecut.
procedurilor vamale, modificãri cu privire la garantarea
Astfel, a fost preluată din Codul vamal comunitar noţiunea
datoriei vamale etc., toate acestea în scopul declarat al de «punere în liberă circulaţie» pentru regimul vamal de
unificãrii prevederilor legale în domeniul vamal. import din vechea reglementare (Legea nr. 141/1997), cu
scopul de a se elimina confuzia dintre regimul vamal de
1. Introducere
punere în liberă circulaţie şi alte regimuri vamale (de
România şi-a asumat data de 1 ianuarie 2007 ca dată exemplu, cele suspensive), care utilizau termenul de «im-
finală pentru încheierea pregătirilor de aderare la Uniunea port» atunci când se făcea referire la intrarea în ţară a
Europeană; în acest sens, au fost întreprinse o serie de acţiuni mărfurilor străine.
menite să contribuie la realizarea unei armonizări depline a Similar Codului vamal comunitar, şi noul Cod vamal
reglementărilor vamale înainte de aderarea oficială a României român face distincţie între regimurile vamale suspensive şi
la U.E., armonizare ce a urmărit, în principal, preluarea regimurile vamale economice, diferenţa constând în faptul
acquis-ului comunitar referitor la Capitolul de negociere că acestea din urmă necesită condiţii speciale de autorizare
25 – Uniune vamală. şi desfăşurare.
În fapt, măsurile menite să compatibilizeze pe deplin În mod diferit a fost reglementată şi procedura de obţine-
legislaţia vamală naţională cu cea comunitară au fost cuprinse re a informaţiilor obligatorii de către contribuabili de la
în Programul legislativ al Guvernului României pentru autoritatea vamală; în acest caz, legiuitorul român a dorit să
perioada 2005-2008; dintre acestea, măsura legislativă cu aducă un element de originalitate acestei proceduri faţă de
impactul cel mai mare asupra domeniului vamal constă în cea comunitară, prin introducerea în categoria informaţiilor
adoptarea unui nou Cod vamal şi Regulament de aplicare a (tarifare) obligatorii şi a celor cu privire la originea mărfurilor.
acestuia, complet armonizat cu Codul vamal comunitar. De asemenea, apar elemente noi, absolut necesare, cum ar
Din această perspectivă, funcţia fiscală a vămii va fi fi posibilitatea utilizării informaţiilor obligatorii pe o
recalibrată prin atribuirea unor noi competenţe pe linia anumită perioadă, după abrogarea normei legale pe care se
administrării şi a altor impozite, cu precădere a accizelor şi fundamentează, cu scopul de a proteja contribuabilii care,
a TVA-ului, urmărindu-se prin aceasta creşterea gradului de în baza acestor informaţii, au încheiat contracte comerciale
ferme.
*Aurelian Opre este jurist specialist în probleme vamale, în
Timişoara.
CF • 1/2006 ACTUALITÃÞI 3

Din Codul vamal comunitar a fost preluată şi instituţia înscriere în evidenţa contabilă a cuantumului datoriei
reprezentării, potrivit căreia persoanele interesate pot fi vamale utilizându-se reguli ce vor permite evidenţierea şi,
reprezentate direct sau indirect în faţa administraţiei vamale, urmărirea permanentă a sumelor ce constituie o obligaţie de
în vederea prezentării mărfurilor sau a documentelor înso- plată la autoritatea vamală.
ţitoare. Pentru situaţiile în care autoritatea vamală nu poate stabili
Mergând pe linia unificării prevederilor legale în domeniul cu exactitate momentul naşterii unei datorii vamale, Codul
vamal, noul Cod vamal integrează în cuprinsul său dispoziţii vamal prevede posibilitatea aplicării unor „dobânzi compen-
complete cu privire la originea mărfurilor (se face o distincţie satorii”, pentru a se evita obţinerea unor avantaje financiare
clară între originea preferenţială şi cea nepreferenţială), valoa- prin amânarea datei naşterii datoriei vamale sau înscrierii ei
rea în vamă sau Tariful vamal de import; anterior, aceste în evidenţele contabile.
reglementări erau cuprinse în acte normative separate, astfel În cazul sumelor ce trebuie restituite de către autoritatea
că modificarea lor frecventă făcea dificilă punerea lor în vamală, din diverse motive, noua reglementare foloseşte
practică. noţiunile de «rambursare» (restituirea totală sau parţială a
Noul Cod vamal reglementează, în mod similar cu Codul drepturilor vamale de import/export care au fost achitate) şi
vamal comunitar, regimul antrepozitelor libere, acestea «remitere» (decizia autorităţii vamale de a nu percepe inte-
fiind considerate incinte în care mărfurile străine sunt con- gral sau parţial sumele reprezentând datoria vamală ori
siderate, în ceea ce priveşte aplicarea drepturilor de import anularea deciziei de înscriere a acestor sume integral sau
sau a măsurilor de politică comercială, că nu se află pe parţial în evidenţa contabilă).
teritoriul României; similar zonelor libere, aceste facilităţi Având în vedere dispoziţiile finale din noul Cod vamal cu
fiscale sunt menţinute atât timp cât mărfurile nu sunt puse privire la infracţiunile şi contravenţiile din domeniul vamal,
în liberă circulaţie, plasate sub un alt regim vamal sau dar şi cu privire la unele proceduri de control simplificat, se
consumate în alte condiţii decât cele prevăzute în regle- introduc noţiunile de «risc» sau «gestionarea riscurilor»; în
mentările vamale. acest sens, riscul vizează probabilitatea producerii unor
În privinţa măsurilor de simplificare a procedurilor vama- acţiuni care să ducă la împiedicarea aplicării corecte a
le, noul Cod vamal instituie o serie de simplificări, cum ar fi reglementărilor legale, compromiterea intereselor financiare
procedura simplificată de declarare a mărfurilor prin utilizarea ale României sau acţiuni ce vizează securitatea şi siguranţa
unor documente comerciale care înlocuiesc declaraţia statului român. Faţă de aceste situaţii ipotetice, gestionarea
vamală în detaliu sau acordarea statutului de „agent eco- riscurilor urmăreşte determinarea sistematică şi punerea în
nomic autorizat”, ceea ce presupune acordarea unor facilităţi practică a măsurilor care să ducă la limitarea sau înlăturarea
în ceea ce priveşte controlul vamal. acestor fenomene.
De asemenea, intervin modificări şi cu privire la În final, arătăm că aplicarea măsurilor fiscale şi comer-
garantarea datoriei vamale, astfel că autoritatea vamală ciale prevăzute în noul Cod vamal nu era posibilă fără
poate renunţa la constituirea unei garanţii vamale atunci adoptarea Tarifului vamal integrat român; afirmaţia are la
când cuantumul acesteia nu depăşeşte echivalentul sumei bază însăşi definiţia pe care Legea nr. 159/20051 o dă Tarifului
de 500 euro; dacă situaţia anterioară rămâne la aprecierea integrat român, ca fiind un „cumul de prevederi legale
autorităţii vamale în cazul debitorilor (sau potenţialilor aplicabile în domeniul vamal, care reuneşte pe structura
debitori), în cazul autorităţii publice, noul Cod vamal Tarifului vamal de import al României reglementările
dispune că acestea vor fi scutite de la garantarea datoriei referitoare la importul şi exportul bunurilor şi la măsurile de
vamale. politică comercială (de exemplu, originea preferenţială a
O atenţie cu totul aparte a fost acordată măsurilor de mărfurilor – n.n.), codificate şi integrate potrivit principiilor
recuperare a datoriei vamale, prin instituirea procedurii de folosite în Tariful vamal integrat al Uniunii Europene”.

1
M. Of. nr. 462 din 31 mai 2005.
4 ACTUALITÃÞI CF • 1/2006

Quo vadis fiscalitate?


Dr. Cornelia Petreanu* metoda globalizării, a declaraţiilor, a deducerilor, a
prelucrărilor şi a centralizărilor, care pe parcursul a zeci
de ani au dezvoltat sistemul până la performanţa depunerii
Contextul economic actual a generat pentru þãrile Europei declaraţiilor prin internet sau prin consultant fiscal. Ţările
de Est nevoia asigurãrii unui prag minim de resurse bu- din Est, confruntate cu lipsa fondurilor necesare şi a
getare necesare pentru menþinerea «liniºtii sociale» ºi personalului insuficient dezvoltării unui asemenea sistem
reorganizarea economiei. Între acestea, Rusia s-a evi-
sofisticat, au văzut în această metodă soluţia.
denþiat prin adoptarea unei legislaþii complet inovatoare,
Astfel, exemplul Rusiei este urmat cu rezultate spectacu-
caracterizate prin reducerea cotelor de impunere, exemplul
sãu fiind urmat ºi de alte state precum Ungaria, Bulgaria, loase de Slovacia, care introduce cota standard de 19% şi
Polonia, Iugoslavia, chiar ºi România, anunþându-se pentru atrage – ceea ce este foarte important – investitori străini,
viitor mãsuri reformatoare în domeniul impozitelor care încep să-şi facă brusc strategii de realocare, iar ţări
personale. precum Ungaria şi Bulgaria reduc drastic cotele de impunere
aplicabile profitului companiilor: 16% în Ungaria şi 15% în
1. Stadiul actual al politicii fiscale Bulgaria, faţă de 19,5% în 2004 şi, respectiv, 23,5% în 2003.
în þãrile Europei de Est Polonia şi Iugoslavia anunţă reformarea fiscalităţii, după ce
România scade la numai 16% impozitul aplicabil companiilor
Trăim într-o epocă a deschiderii şi a armonizării … cel
rezidente şi aceeaşi cotă standard de 16% pe majoritatea
puţin acestea sunt declaraţiile oficialilor din toate ţările mai
veniturilor persoanelor fizice.
mult sau mai puţin dezvoltate. În acest context, în fiecare
ţară, cererea de resurse financiare – care devansează în ultimii
2. Concluzii
ani creşterea produsului intern brut – creează presiuni pe resur-
sele financiare disponibile. În acest context, ţările din Europa Ţările Uniunii Europene, întrebându-se unde se va termina
de Est s-au văzut confruntate cu o cerinţă imediată, şi anume această cursă, au procedat, deocamdată, la a revedea unele
asigurarea unui prag minim de resurse bugetare în stare să cote ale impozitului pe profitul companiilor şi anunţă măsuri
asigure mai mult sau mai puţin precara linişte socială, dar şi reformatoare în domeniul impozitelor personale. Este evident
resurse pentru a-şi reorganiza economia şi, astfel, a putea că deschiderea ne aduce pe toţi în situaţia de a ne cântări
face faţă unei concurenţe internaţionale din ce în ce mai dure. foarte atent poziţiile, dar este oare suficient să ajustăm doar
O dilemă se contura însă: să sporeşti sarcina fiscală pentru cotele de impunere sau este nevoie de mult mai mult de
a-ţi asigura resursele este evident că reprezintă un lucru ce atât?
nu poate fi făcut decât în limitele unei sustenabilităţi legate, Oricum, ţările Uniunii Europene nu se pot îngrijora
la rândul ei, de nivelul de trai; să creşti conformarea voluntară foarte tare de o realocare de investiţii pe criteriul poverii
din partea contribuabililor, în condiţiile în care aceasta este fiscale, pentru că, prin tratatele de evitare a dublei impuneri,
dependentă de performanţa cheltuielii publice; sau să impozitul plătit în cotă mai redusă este creditat în România,
îmbunătăţeşti gradul de colectare prin reducerea fiscalităţii iar pe diferenţa de cotă se plăteşte impozit în ţara de
şi, astfel, să speri în scoaterea la lumină a unor venituri rezidenţă. Aşadar, avem nevoie de acompanierea reformei
ascunse, iar, pe cale de consecinţă, să reduci costul de fiscale cu măsuri de simplificare administrativă, de justeţe
administrare printr-o metodă care să asigure o colectare în relaţia colaterală afacerii, de facilităţi pentru implantare,
maximă cu un cost minim. de infrastructură eficientă şi, nu în ultimul rând, de civilitate
În acest moment, Rusia adoptă o legislaţie cu totul şi originalitate, conservându-ne tradiţiile, pentru a fi
inovatoare: renunţă la programul foarte costisitor pe care convingători şi atractivi.
îl presupunea generalizarea impozitului pe venitul global
şi, generalizând principiul stopajului la sursă al tuturor
veniturilor, reduce drastic cheltuiala publică de admi-
nistrare, acompaniind toate aceste măsuri de o reducere
spectaculoasă a nivelelor de impunere, şi anume 13% cota
standard, cuplată cu un sistem regresiv de contribuţii
sociale, dependent de nivelul în creştere al fondului de salarii
declarat. Metoda a surprins lumea fiscaliştilor obişnuiţi cu

* Cornelia Petreanu este Director general la Direcţia Generală de


Politici şi Legislaţie Fiscală din cadrul Ministerul Finanţelor Publice.