CF • 1/2006 ACTUALITÃÞI 1

Colegiu director Av. Gabriel Biriº,

Prof. univ. dr. Tatiana Moºteanu, firma de avocaturã Salans
Academia de Studii Economice Bucureºti Drd. Simona Fiþ,

Cf
Prof. univ. dr. Constantin Tulai,
Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca,
Facultatea de ºtiinþe economice ºi gestiune
a afacerilor
Prof. univ. dr. Ioan Condor,
Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Drept
Dr. Cornelia Petreanu,
Director general la Direcþia Generalã de Politici
ºi Legislaþie Fiscalã din cadrul
Ministerul Finanþelor Publice
Prof. univ. dr. Horia Cristea,
Universitatea de Vest Timiºoara,
Facultatea de ªtiinþe Economice
Prof. univ. dr. Lazãr Cistelecan,
Universitatea „Petru Maior” Tg. Mureº
Colaboratori permanenþi
Conf. univ. dr. Silvia Cristea,
Academia de Studii Economice Bucureºti,
Catedra de drept
Prof. univ. dr. Mihaela Onofrei,
Universitatea Al.I. Cuza Iaºi, Facultatea
de Economie ºi Administrarea Afacerilor
analist financiar la S.C. Acacia Consulting S.R.L.
Prep. univ. Ioana Maria Costea,
Facultatea de Drept din cadrul Universitãþii
Al.I. Cuza din Iaºi
Asist. univ. drd. Simona ªerbu,
Universitatea Babeº-Bolyai, Cluj-Napoca,
Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiune
a Afacerilor
Lect univ dr. Cristina Oneþ,
Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea
de Drept „Simion Bãrnuþiu”
Asist. univ. Cosmin ªerbãnescu,
Academia de Studii Economice Bucureºti, Facultatea
de Finanþe, Asigurãri, Bãnci ºi Burse de Valori
Drd. ec. Gheorghe Matei
Curierul fiscal Lect. univ. dr. Mihai Mutaºcu,
Numãrul 1 Universitatea de Vest Timiºoara, Facultatea
Pagini 1 – 32 de ªtiinþe Economice
Cons. jur. Aurelian Opre,
Februarie • 2006
specialist în probleme vamale, Timiºoara
Cons. jur. Vladimir Marinescu,
Associated Business Advisors
Drd. ec. Sorin Belea,
director executiv la ACACIA Consulting

Redacþie
Conf. univ. dr. Radu Bufan, redactor-ºef
Lect. univ. drd. Lucian Þâþu, redactor-ºef adjunct
Ec. Liviu Georgescu, secretar general de redacþie
Editor coordonator Nicoleta Solomon

ACTUALITÃÞI

Modificãrile Codului fiscal Noile reglementãri contabile aplicabile

- Conf. univ. dr. Radu Bufan*
Ministrul Finanţelor Publice, domnul Sebastian Vlădescu,
a anunţat recent că modificările ce se vor aduce Codului fiscal
vor intra în vigoare, cel mai probabil, de la 1 ianuarie 2007.
Motivul principal al acestei amânări constă în promovarea
modificărilor prin lege ordinară, aprobată în urma dezbaterilor
parlamentare, şi nu prin ordonanţă a Guvernului.
Din punct de vedere al procedurii şi al imperativului
stabilităţii, soluţia este corectă, deoarece se evită edictarea
unui text prin ordonanţă, care se modifică ulterior la apro-
barea acestuia de către Parlament, ceea ce ar genera alte
modificări în normele metodologice.
O altă raţiune a decalării ar putea fi aşteptarea raportului
de ţară din aprilie 2006: dacă acesta va fi favorabil şi va crea
certitudinea aderării României la 1 ianuarie 2007, anumite texte
referitoarea la legislaţia armonizată în materia TVA şi accize-
lor vor trebui oricum introduse de la 1 ianuarie 2007; în conse-
cinţă, o altă modificare intermediară – care ar fi în vigoare
doar pentru câteva luni din 2006 – devine lipsită de sens.
Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că ar fi bene-
fic ca varianta finală a modificărilor să fie aprobată la finele
lunii iunie 2006, astfel încât cerinţa predictibilităţii enunţată
la art. 4 C. fisc. să fie, în sfârşit, respectată.
* Radu Bufan este cadru didactic la Universitatea de Vest Timişoara,
Facultatea de Drept.
de la 1 ianuarie 2006
- Lect. univ. drd. Lucian Þâþu
De la 1 ianuarie 2006, reglementările contabile
aplicabile pentru diferite categorii de societăţi sunt: Ordinul
MFP nr. 1752/2005 (pentru agenţi economici), Ordinul
BNR nr. 5/2005 (pentru societăţile de credit), Ordinul CSA
nr. 3129/2005 (pentru societăţile de asigurare-reasigurare),
Ordinul CNVM nr. 74/2005 şi Ordinul CNVM nr. 75/2005
(pentru unităţile care operează pe piaţa de capital), Ordinul
MFP nr. 1752/2005 (pentru instituţiile publice) şi Ordinul
MPF nr. 1829/2003 (pentru persoanele juridice fără scop
lucrativ). Prin aceste reglementări se urmăreşte armonizarea
cu Directivele contabile europene.
Cotele care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2006
- Nanu Bogdan*
Anul 2006 a debutat cu noi cote de impozitare pentru
anumite categorii de venituri obţinute de persoanele fizice,
modificări introduse de Legea nr. 163/20051.
* Nanu Bogdan este Senior Consultant la Associated Business
Advisors.
1
M. Of. nr. 466 din 1 iunie 2005.
2 ACTUALITÃÞI
Este vorba despre impozitul pe dobânzile la depozitele
bancare, care a crescut la de la 10% în anul 2005 la 16% în
anul 2006.
O altă modificare este impozitarea cu 16%, începând de
la 1 ianuarie 2006, a câştigului realizat din tranzacţii cu titluri
de valoare, dobândite începând 1 iunie 2005, înstrăinate după
1 ianuarie 2006 şi deţinute pentru o perioadă mai mică de
365 de zile. Pentru titlurile deţinute pentru o perioadă mai
mare de 365 zile, impozitul rămâne în continuare de 1%,
calculat asupra câştigului net.
Una dintre cele mai importante modificări cu impact
semnificativ asupra investitorilor este impunerea, începând
cu 1 ianuarie 2006, a dividendelor cu cota de 16%.
Noile modificãri în domeniul
legislaþiei vamale
Aurelian Opre*
Una dintre condiþiile impuse României pentru aderarea
la Uniunea Europeanã o reprezintã armonizarea regle-
mentãrilor vamale, scop în care a fost elaborat un nou
Cod vamal, complet armonizat cu Codul vamal comunitar.
Acesta introduce noi instituþii ºi noþiuni, proceduri ºi
reglementãri, instituie o serie de mãsuri de simplificare a
procedurilor vamale, modificãri cu privire la garantarea
datoriei vamale etc., toate acestea în scopul declarat al
unificãrii prevederilor legale în domeniul vamal.
1. Introducere
România şi-a asumat data de 1 ianuarie 2007 ca dată
finală pentru încheierea pregătirilor de aderare la Uniunea
Europeană; în acest sens, au fost întreprinse o serie de acţiuni
menite să contribuie la realizarea unei armonizări depline a
reglementărilor vamale înainte de aderarea oficială a României
la U.E., armonizare ce a urmărit, în principal, preluarea
acquis-ului comunitar referitor la Capitolul de negociere
25 – Uniune vamală.
În fapt, măsurile menite să compatibilizeze pe deplin
legislaţia vamală naţională cu cea comunitară au fost cuprinse
în Programul legislativ al Guvernului României pentru
perioada 2005-2008; dintre acestea, măsura legislativă cu
impactul cel mai mare asupra domeniului vamal constă în
adoptarea unui nou Cod vamal şi Regulament de aplicare a
acestuia, complet armonizat cu Codul vamal comunitar.
Din această perspectivă, funcţia fiscală a vămii va fi
recalibrată prin atribuirea unor noi competenţe pe linia
administrării şi a altor impozite, cu precădere a accizelor şi
a TVA-ului, urmărindu-se prin aceasta creşterea gradului de
*Aurelian Opre este jurist specialist în probleme vamale, în
Timişoara.
CF • 1/2006
Un impact la fel de mare îl are impozitarea, de la aceeaşi
dată, a veniturilor obţinute din transferul proprietăţilor
imobiliare. Acestea se impun, începând cu 1 ianuarie 2006,
cu o cotă de 16% în cazul construcţiilor de orice fel care au
fost în posesia vânzătorului o perioadă mai mică de 3 ani,
respectiv al tuturor terenurilor dobândite după 1 ianuarie
1990. În celelalte cazuri, respectiv pentru terenuri achizi-
ţionate înainte de 1 ianuarie 1990 şi construcţii deţinute pe o
perioadă mai mare de 3 ani, veniturile obţinute nu sunt
supuse impozitării.
colectare prin eliminarea unor verigi administrative, dublată
de simplificarea procedurilor de constatare, calculare,
încasare şi urmărire a creanţelor bugetare.
2. Noul Cod vamal - prezentare generalã a
elementelor de noutate
Noul Cod vamal reprezintă o „clonă” reuşită a Codului
vamal comunitar, preluând structura acestuia, dar şi noi
instituţii juridice nereglementate în trecut.
Astfel, a fost preluată din Codul vamal comunitar noţiunea
de «punere în liberă circulaţie» pentru regimul vamal de
import din vechea reglementare (Legea nr. 141/1997), cu
scopul de a se elimina confuzia dintre regimul vamal de
punere în liberă circulaţie şi alte regimuri vamale (de
exemplu, cele suspensive), care utilizau termenul de «im-
port» atunci când se făcea referire la intrarea în ţară a
mărfurilor străine.
Similar Codului vamal comunitar, şi noul Cod vamal
român face distincţie între regimurile vamale suspensive şi
regimurile vamale economice, diferenţa constând în faptul
că acestea din urmă necesită condiţii speciale de autorizare
şi desfăşurare.
În mod diferit a fost reglementată şi procedura de obţine-
re a informaţiilor obligatorii de către contribuabili de la
autoritatea vamală; în acest caz, legiuitorul român a dorit să
aducă un element de originalitate acestei proceduri faţă de
cea comunitară, prin introducerea în categoria informaţiilor
(tarifare) obligatorii şi a celor cu privire la originea mărfurilor.
De asemenea, apar elemente noi, absolut necesare, cum ar
fi posibilitatea utilizării informaţiilor obligatorii pe o
anumită perioadă, după abrogarea normei legale pe care se
fundamentează, cu scopul de a proteja contribuabilii care,
în baza acestor informaţii, au încheiat contracte comerciale
ferme.
CF • 1/2006 ACTUALITÃÞI
Din Codul vamal comunitar a fost preluată şi instituţia
reprezentării, potrivit căreia persoanele interesate pot fi
reprezentate direct sau indirect în faţa administraţiei vamale,
în vederea prezentării mărfurilor sau a documentelor înso-
ţitoare.
Mergând pe linia unificării prevederilor legale în domeniul
vamal, noul Cod vamal integrează în cuprinsul său dispoziţii
complete cu privire la originea mărfurilor (se face o distincţie
clară între originea preferenţială şi cea nepreferenţială), valoa-
rea în vamă sau Tariful vamal de import; anterior, aceste
reglementări erau cuprinse în acte normative separate, astfel
că modificarea lor frecventă făcea dificilă punerea lor în
practică.
Noul Cod vamal reglementează, în mod similar cu Codul
vamal comunitar, regimul antrepozitelor libere, acestea
fiind considerate incinte în care mărfurile străine sunt con-
siderate, în ceea ce priveşte aplicarea drepturilor de import
sau a măsurilor de politică comercială, că nu se află pe
teritoriul României; similar zonelor libere, aceste facilităţi
fiscale sunt menţinute atât timp cât mărfurile nu sunt puse
în liberă circulaţie, plasate sub un alt regim vamal sau
consumate în alte condiţii decât cele prevăzute în regle-
mentările vamale.
În privinţa măsurilor de simplificare a procedurilor vama-
le, noul Cod vamal instituie o serie de simplificări, cum ar fi
procedura simplificată de declarare a mărfurilor prin utilizarea
unor documente comerciale care înlocuiesc declaraţia
vamală în detaliu sau acordarea statutului de „agent eco-
nomic autorizat”, ceea ce presupune acordarea unor facilităţi
în ceea ce priveşte controlul vamal.
De asemenea, intervin modificări şi cu privire la
garantarea datoriei vamale, astfel că autoritatea vamală
poate renunţa la constituirea unei garanţii vamale atunci
când cuantumul acesteia nu depăşeşte echivalentul sumei
de 500 euro; dacă situaţia anterioară rămâne la aprecierea
autorităţii vamale în cazul debitorilor (sau potenţialilor
debitori), în cazul autorităţii publice, noul Cod vamal
dispune că acestea vor fi scutite de la garantarea datoriei
vamale.
O atenţie cu totul aparte a fost acordată măsurilor de
recuperare a datoriei vamale, prin instituirea procedurii de
3
înscriere în evidenţa contabilă a cuantumului datoriei
vamale utilizându-se reguli ce vor permite evidenţierea şi,
urmărirea permanentă a sumelor ce constituie o obligaţie de
plată la autoritatea vamală.
Pentru situaţiile în care autoritatea vamală nu poate stabili
cu exactitate momentul naşterii unei datorii vamale, Codul
vamal prevede posibilitatea aplicării unor „dobânzi compen-
satorii”, pentru a se evita obţinerea unor avantaje financiare
prin amânarea datei naşterii datoriei vamale sau înscrierii ei
în evidenţele contabile.
În cazul sumelor ce trebuie restituite de către autoritatea
vamală, din diverse motive, noua reglementare foloseşte
noţiunile de «rambursare» (restituirea totală sau parţială a
drepturilor vamale de import/export care au fost achitate) şi
«remitere» (decizia autorităţii vamale de a nu percepe inte-
gral sau parţial sumele reprezentând datoria vamală ori
anularea deciziei de înscriere a acestor sume integral sau
parţial în evidenţa contabilă).
Având în vedere dispoziţiile finale din noul Cod vamal cu
privire la infracţiunile şi contravenţiile din domeniul vamal,
dar şi cu privire la unele proceduri de control simplificat, se
introduc noţiunile de «risc» sau «gestionarea riscurilor»; în
acest sens, riscul vizează probabilitatea producerii unor
acţiuni care să ducă la împiedicarea aplicării corecte a
reglementărilor legale, compromiterea intereselor financiare
ale României sau acţiuni ce vizează securitatea şi siguranţa
statului român. Faţă de aceste situaţii ipotetice, gestionarea
riscurilor urmăreşte determinarea sistematică şi punerea în
practică a măsurilor care să ducă la limitarea sau înlăturarea
acestor fenomene.
În final, arătăm că aplicarea măsurilor fiscale şi comer-
ciale prevăzute în noul Cod vamal nu era posibilă fără
adoptarea Tarifului vamal integrat român; afirmaţia are la
bază însăşi definiţia pe care Legea nr. 159/20051 o dă Tarifului
integrat român, ca fiind un „cumul de prevederi legale
aplicabile în domeniul vamal, care reuneşte pe structura
Tarifului vamal de import al României reglementările
referitoare la importul şi exportul bunurilor şi la măsurile de
politică comercială (de exemplu, originea preferenţială a
mărfurilor – n.n.), codificate şi integrate potrivit principiilor
folosite în Tariful vamal integrat al Uniunii Europene”.
1
M. Of. nr. 462 din 31 mai 2005.
4 ACTUALITÃÞI
Quo vadis fiscalitate?
Dr. Cornelia Petreanu*
Contextul economic actual a generat pentru þãrile Europei
de Est nevoia asigurãrii unui prag minim de resurse bu-
getare necesare pentru menþinerea «liniºtii sociale» ºi
reorganizarea economiei. Între acestea, Rusia s-a evi-
denþiat prin adoptarea unei legislaþii complet inovatoare,
caracterizate prin reducerea cotelor de impunere, exemplul
sãu fiind urmat ºi de alte state precum Ungaria, Bulgaria,
Polonia, Iugoslavia, chiar ºi România, anunþându-se pentru
viitor mãsuri reformatoare în domeniul impozitelor
personale.
1. Stadiul actual al politicii fiscale
în þãrile Europei de Est
Trăim într-o epocă a deschiderii şi a armonizării … cel
puţin acestea sunt declaraţiile oficialilor din toate ţările mai
mult sau mai puţin dezvoltate. În acest context, în fiecare
ţară, cererea de resurse financiare – care devansează în ultimii
ani creşterea produsului intern brut – creează presiuni pe resur-
sele financiare disponibile. În acest context, ţările din Europa
de Est s-au văzut confruntate cu o cerinţă imediată, şi anume
asigurarea unui prag minim de resurse bugetare în stare să
asigure mai mult sau mai puţin precara linişte socială, dar şi
resurse pentru a-şi reorganiza economia şi, astfel, a putea
face faţă unei concurenţe internaţionale din ce în ce mai dure.
O dilemă se contura însă: să sporeşti sarcina fiscală pentru
a-ţi asigura resursele este evident că reprezintă un lucru ce
nu poate fi făcut decât în limitele unei sustenabilităţi legate,
la rândul ei, de nivelul de trai; să creşti conformarea voluntară
din partea contribuabililor, în condiţiile în care aceasta este
dependentă de performanţa cheltuielii publice; sau să
îmbunătăţeşti gradul de colectare prin reducerea fiscalităţii
şi, astfel, să speri în scoaterea la lumină a unor venituri
ascunse, iar, pe cale de consecinţă, să reduci costul de
administrare printr-o metodă care să asigure o colectare
maximă cu un cost minim.
În acest moment, Rusia adoptă o legislaţie cu totul
inovatoare: renunţă la programul foarte costisitor pe care
îl presupunea generalizarea impozitului pe venitul global
şi, generalizând principiul stopajului la sursă al tuturor
veniturilor, reduce drastic cheltuiala publică de admi-
nistrare, acompaniind toate aceste măsuri de o reducere
spectaculoasă a nivelelor de impunere, şi anume 13% cota
standard, cuplată cu un sistem regresiv de contribuţii
sociale, dependent de nivelul în creştere al fondului de salarii
declarat. Metoda a surprins lumea fiscaliştilor obişnuiţi cu
* Cornelia Petreanu este Director general la Direcţia Generală de
Politici şi Legislaţie Fiscală din cadrul Ministerul Finanţelor Publice.
CF • 1/2006
metoda globalizării, a declaraţiilor, a deducerilor, a
prelucrărilor şi a centralizărilor, care pe parcursul a zeci
de ani au dezvoltat sistemul până la performanţa depunerii
declaraţiilor prin internet sau prin consultant fiscal. Ţările
din Est, confruntate cu lipsa fondurilor necesare şi a
personalului insuficient dezvoltării unui asemenea sistem
sofisticat, au văzut în această metodă soluţia.
Astfel, exemplul Rusiei este urmat cu rezultate spectacu-
loase de Slovacia, care introduce cota standard de 19% şi
atrage – ceea ce este foarte important – investitori străini,
care încep să-şi facă brusc strategii de realocare, iar ţări
precum Ungaria şi Bulgaria reduc drastic cotele de impunere
aplicabile profitului companiilor: 16% în Ungaria şi 15% în
Bulgaria, faţă de 19,5% în 2004 şi, respectiv, 23,5% în 2003.
Polonia şi Iugoslavia anunţă reformarea fiscalităţii, după ce
România scade la numai 16% impozitul aplicabil companiilor
rezidente şi aceeaşi cotă standard de 16% pe majoritatea
veniturilor persoanelor fizice.
2. Concluzii
Ţările Uniunii Europene, întrebându-se unde se va termina
această cursă, au procedat, deocamdată, la a revedea unele
cote ale impozitului pe profitul companiilor şi anunţă măsuri
reformatoare în domeniul impozitelor personale. Este evident
că deschiderea ne aduce pe toţi în situaţia de a ne cântări
foarte atent poziţiile, dar este oare suficient să ajustăm doar
cotele de impunere sau este nevoie de mult mai mult de
atât?
Oricum, ţările Uniunii Europene nu se pot îngrijora
foarte tare de o realocare de investiţii pe criteriul poverii
fiscale, pentru că, prin tratatele de evitare a dublei impuneri,
impozitul plătit în cotă mai redusă este creditat în România,
iar pe diferenţa de cotă se plăteşte impozit în ţara de
rezidenţă. Aşadar, avem nevoie de acompanierea reformei
fiscale cu măsuri de simplificare administrativă, de justeţe
în relaţia colaterală afacerii, de facilităţi pentru implantare,
de infrastructură eficientă şi, nu în ultimul rând, de civilitate
şi originalitate, conservându-ne tradiţiile, pentru a fi
convingători şi atractivi.